DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – IUNIE 2007
Sedinta
din ziua de 7 iunie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1294 pentru modificarea si completarea Legii
nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare (art.1, 2, 3 s.a.).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1295 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.1624,
1994, 2315; Legea taxei de stat – art.4 s.a.).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1498 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul vamal –art.93, 94, 95, 971; Legea cu privire la
tariful vamal – art.28 s.a.).
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1049 privind siguranta traficului rutier.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1308 privind modificarea si completarea Legii nucului
nr.658-XIV din 29 octombrie 1999 (art.1, 2, 5 s.a.).
8. Reexaminarea si adoptarea Legii
nr.106-XVI pentru modificarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile
sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1880 pentru modificarea si completarea Legii bugetului
de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23 noiembrie 2006 (art.1, 5, 61 s.a.).
10. I n t r e b a r i.
11. Declaratia domnului deputat Serafim
Urechean – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.
12. Declaratia domnului deputat Gheorghe
Susarenco.
13. Declaratia domnului deputat Ion Varta –
Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
96 de deputati. Absenteaza deputatii: Mircea Anton, Victor Stepaniuc – din
motive de sanatate; Dmitri Todoroglo, Vasile Colta, Vasile Grozav.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Multumesc.
Stimati colegi,
Intii de toate, rog putina liniste in sala.
Incepem sedinta. Intii de toate, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in
perioada premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit
ziua de nastere citiva dintre colegii nostri, in particular domnul Mircea Anton
si domnul Vladimir Dragomir. Sa le uram un frumos la multi ani.
Acum, citeva subiecte de procedura.
Referitor la programul de activitate a plenului Parlamentului, Biroul permanent
inainteaza plenului propunerea ca sedintele plenare ale Parlamentului sa se
desfasoare in zilele de 7 si 14 iunie pentru acest program bisaptaminal. Cine
este pentru aprobarea acestei propuneri a Biroului permanent, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi a fost inaintata de catre
Biroul permanent. Rog sa va expuneti pe marginea acesteia.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Presedinte,
Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la
finele acestei sedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, am luat act.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Stimati colegi,
Domnule Presedinte,
In zilele de 12-15 iunie 2007, la Viena, in
conformitate cu cererea depusa de catre... Aceasta este ordinea de zi, dragul
meu. Deci, in conformitate cu cererea depusa de Federatia Rusa, va avea loc o
conferinta a tarilor semnatare ale Tratatului cu privire la fortele armate
conventionale in Europa. Va aduc aminte ca Republica Moldova este parte la
acest tratat.
Dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca in
ultimul timp, Federatia Rusa a declarat despre posibilitatea iesirii din acest
tratat, care, de fapt, este baza securitatii actuale, a securitatii militare
actuale a Europei.
Stimati colegi,
In iunie 2005 noi am adoptat un set de
legi, un set de hotariri si o lege care a creat baza unui consens al fortelor
politice din Parlament cu privire la o serie de probleme vitale, cardinale
pentru Republica Moldova. Ceea ce vreau sa va propun astazi este continuarea
acestui consens national asupra unor probleme de baza. Republica Moldova, astazi,
in solutionarea problemei transnistrene este foarte strins legata de... Da,
domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Nu va suparati. Propunerea, va rog foarte
mult.
Domnul Anatol Taranu:
Deci, eu propun ca Parlamentul Republicii
Moldova sa adopte o declaratie cu privire la Conferinta de la Viena, care
trebuie sa aiba loc in perioada
12–15 iunie, deci, intr-un timp foarte apropiat. In aceasta declaratie momentul
principial trebuie sa fie declaratia ca noi nu vom ratifica acest tratat, in
cazul in care prezenta militara rusa pe teritoriului Republicii Moldova va
continua. Aceasta declaratie, de fapt, repet inca o data, se inscrie perfect in
acel consens care s-a creat in Parlament in ultimul timp.
Domnule Presedinte,
Eu am scris proiectul unei asemenea declaratii.
Ea poate fi luata, acest proiect poate fi luat in consideratie sau poate sa nu
fie luat in consideratie, dar este necesar sa cream un grup de redactare sau,
cel putin, de scriere a unei asemenea declaratii si ar fi bine sa o adoptam astazi,
la sfirsitul sedintei.
Domnule Presedinte,
Proiectul acestei declaratii il remit
secretariatului. Ar fi bine ca secretariatul sa difuzeze acest proiect tuturor
fractiunilor parlamentare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am in fata mea raportul...
Domnul Marian Lupu:
O clipa, va rog. Nu va suparati.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Rog sa puneti propunerea mea la vot.
Domnul Marian Lupu:
Da, neaparat.
Microfonul nr.4, eu imi cer scuze.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Am in fata mea raportul si avizele asupra
proiectului de Lege nr.1880 pentru modificarea si completarea Legii bugetului
de stat. Am deschis si am gasit avizul Comisiei pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica, semnat de domnul presedinte Iurie Stoicov. Vreau sa
aduc la cunostinta plenului Parlamentului ca acest proiect de lege nu a fost
examinat in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.
La inceputul sedintei comisiei am solicitat
sa fie invitat autorul ca sa discutam asupra lui, la care toti majoritarii
mi-au sarit in cap, au zis ca nu este nevoie, ca Dragan va raporta asupra
acestui proiect, ca sa ajungem atunci cind o
sa-l discutam. Si domnul Dragan a spus: “ýňî ôđŕęöčîííűé âîďđîń» si nu s-a mai
examinat acest proiect in comisie, ca sa vad astazi avizul precum ca comisia
l-a examinat si il propune spre examinare plenului.
Eu va aduc la cunostinta ca nu este pentru
prima data cind in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica proiectele de legi nu se examineaza. Avizele se semneaza si se transmit
aici. Noi nu sintem de implutura. Noi toti sintem deputati si trebuie sa
participam si sa lucram, cum ati zis, in comisii.
Domnul Marian Lupu:
Bine, microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca alegerile pentru functia de
primar al orasului Calarasi, in care doamna Cusnir a cistigat “tocmai” 90 de
voturi, a influentat dereglarea sanatatii dumneaei. Ieri am votat in comisie
acest aviz si toti membrii comisiei pot confirma aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu as ruga foarte mult, noi am vorbit de
nenumarate ori despre un comportament normal si o atitudine normala reciproca.
Liniste, va rog.
Doamna Cusnir,
Eu imi cer scuze pentru...
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Mie mi se pare ca domnul Stoicov are dereglari
de sanatate in rezultatul alegerilor de la Calarasi. Si trebuie sa aiba simt si
responsabilitate pentru a spune aceste lucruri. Sigur ca nu se mai pot tolera
aceste lucruri, atit in comisie, cit si in plenul Parlamentului, ceea ce isi
permite sa spuna domnul Stoicov. Da, calarasenii au zis ca m-au trimis in
Parlament. Eu lucrez bine in Parlament si anume rezultatele au aratat ca
trebuie sa ramin sa lucrez pentru ei aici.
Domnul Marian Lupu:
Atit. La acest subiect am incheiat. Continuam
cu ordinea de zi.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Chiar va rog sa-i invitati pe colegii nostri
comunisti sa asculte cu rabdare ceea ce vorbesc colegii lor. Pentru ca nu este
prea frumos ceea ce se intimpla.
Stimati colegi,
Am impresia ca domnul Dragan, si mai sint
vreo citiva, sint veniti aici, in Parlament, doar ca sa apostrofeze pe acei ale
caror opinii nu le plac. Nu este corect.
Si daca este vorba sa faceti legatura cu
alegerile locale, vreau sa va spun ca foarte multi deputati din opozitie si-au
confirmat mandatul si au demonstrat ca au acoperirea din partea populatiei. Dar
dumneavoastra nu-i mai aveti acum pe o parte din deputati, care acum nu au
acoperire din partea populatiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine, doamna Pavlicenco...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu aveti 56 la suta din populatie.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Pavlicenco,
Aceasta a fost.
Bine, de acord.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Aceasta ca reactie, domnule Presedinte. Eu
pur si simplu va rog sa nu dati voie ca ei sa faca aceasta si atunci o sa
discutam fiecare, o sa spunem ce vrem si mergem mai departe. Nu trebuie sa fim
mereu apostrofati de nu stiu cine.
Domnul Marian Lupu:
Dragii mei colegi...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Acum propunerea mea. In societate se discuta
de mai mult timp ca se semneaza ceva la 10 iunie, un acord cu Putin la
summit-ul CSI de la
Sankt-Ptersburg, sau la 11 iunie, sau nu se semneaza. Stiti, de fapt, noi ne-am
saturat, caci nu intelegem ce republica avem: parlamentara sau prezidentiala?
Eu propun, totusi, sa vina ministrul de externe, pentru ca domnul Voronin nu
vrea sa ne onoreze cind il invitam, sa vina sa ne spuna, totusi, care este
situatia, ce semnam, ce nu semnam. Sa ne spunem si noi opiniile, daca este
cazul sau nu este cazul. Si, in felul acesta, sa nu adoptam niste pozitii care,
de fapt, vin in contradictie cu cele invocate aici de domnul Taranu in hotaririle
si legea pe care noi le-am adoptat in legatura cu trupele din Transnistria si
cu problema transnistreana. Eu va rog foarte mult sa supuneti votului.
Domnul Marian Lupu:
Propunerea este receptionata.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Sa vina, sa vedem, sa discutam...
Domnul Marian Lupu:
Inainte de a continua sedinta, eu va rog sa
temperam spiritele. Forte o sa va trebuiasca tuturor.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Dar eu n-am inteles ce ati spus vizavi
de... Inainte de a continua, ati facut o mentiune si n-am auzit-o. Sa nu intru in
contradictie cu ceea ce ati spus dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Filat,
Faceti referinta la propunerea pe care ati
dorit s-o faceti, fiindca adresarea mea a fost una generala, si nu una personalizata.
Va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, oricum, cred ca nu am cum sa intru in
contradictie. Vreau sa demonstrez ca sint si cei care au iesit din alegeri
totalmente sanatosi, si de o parte si de alta. Eu as avea o rugaminte, ce tine
exact de procesul legislativ si de ceea ce facem noi in Parlamentul Republicii
Moldova. Mai mult, am sa ma refer la ceea ce incercam sa facem.
Domnule Presedinte,
Reiesind din cele expuse, am sa va rog sa
puneti la vot sa fie invitat Primul ministru. Ideea este asa generala, cum
spuneti dumneavoastra, dar cred ca domnul Dodon trebuie sa vina in plenul
Parlamentului. Avind in vedere experientele noastre, nu se va reusi astazi, dar
pentru sedinta urmatoare trebuie sa se prezinte un raport amplu vizavi de
implementarea vestitei revolutii de liberalizare in Republica Moldova.
De ce spun acest lucru? Deoarece eu am
adresat o intrebare in plenul Parlamentului, atunci cind se facea raportul
asupra acestei modificari, a acestei liberalizari mult discutate. Si am intrebat,
daca va fi necesar, ulterior, de modificat anumite acte normative, de adoptat
alte acte normative, pentru ca ideile invocate in acele proiecte sa fie si
realizabile. Am primit un raspuns transant, exhaustiv de la tribuna centrala: ca
nu va fi necesar, deoarece legile respective reglementeaza totul.
Tinind cont de faptul ca am avut multiple intilniri,
multiple sesizari vizavi de aceasta problematica, nimeni in aceasta tara nu intelege
ce se intimpla. Si in acest sens as vrea sa aflu, cred ca si colegii nostri, ce
se intimpla si ce urmeaza sa se intimple dupa adoptarea legilor respective.
Domnule Presedinte,
In concluzie, as ruga frumos sa fie pusa la
vot invitarea reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta un raport amplu
vizavi de implementarea legilor adoptate si promulgate de Parlamentul
Republicii Moldova in problema liberalizarii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu va rog sa ma inscrieti pentru trei
minute la sfirsit, pentru a face un apel sau o declaratie.
Domnul Marian Lupu:
La sfirsitul sedintei, da? De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Presedinte,
Comisia vine cu propunerea de a include,
pentru 14 iunie, proiectul de lege cu numarul 51, ce vizeaza amendarea a trei
legi.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Luat act.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult, stimate domnule Presedinte.
Intrucit m-am adresat de mai multe ori, de
la acest microfon, Guvernului, in legatura cu faptul ca nu se respecta modificarile
la Legea cu privire la represiunile politice, care au fost adoptate anul trecut
si au intrat in vigoare la 1 ianuarie anul acesta, si foarte multi cetateni
umbla pe drumuri si se adreseaza comisiei, pentru ca Guvernul nu-si face
datoria.
Si in legatura cu faptul ca pina la urmatoarea
sedinta, la 13 iunie, dar si la
6 iulie, vom marca inca doua aniversari de la tragicele evenimente de anul
trecut, cind au fost deportati foarte multi cetateni din tara noastra, eu as
dori ca astazi, in cadrul Orei Guvernului, Executivul, prin reprezentantul sau,
sa ne prezinte un punct de vedere al sau, sa ne dea o dare de seama privitor la
aplicarea legii, adoptata de noi, asa incit sa dam un raspuns clar cetatenilor
care se adreseaza tot mai des comisiei noastre.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Secareanu,
As vrea sa va consult intr-un subiect. Am
receptionat si eu foarte multe petitii la acest subiect si acum trei zile am
semnat o scrisoare catre Guvern, pentru a ni se prezenta aici, in Parlament o
informatie oficiala, cum se deruleaza procesul de implementare a prevederilor
amendamentelor la lege, pe care Parlamentul le-a adoptat cu un an in urma. In
acest context, pentru a asigura si eu calitatea acestei informatii, daca sinteti
de acord, sa lasam pina joia viitoare, sa ni raspunda oficial la aceasta
scrisoare si sa invitam la Ora Guvernului in data de 14 iunie, ca sa avem o
informatie exhaustiva. Aceasta in cazul in care dumneavoastra ati accepta
aceasta propunere.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Domnule Presedinte,
Eu sint de acord, dar am impresia ca
Guvernul procedeaza in asa fel incit cauta ca acest proces de implementare a
legii sa fie aminat cit mai mult. Pentru ca cetatenii au la dispozitie un an de
zile pentru a-si depune cererile, dar dinsii nu au unde sa depuna cererile,
pentru ca comisiile in structurile raionale nu functioneaza pur si simplu sau
nu au fost create. Iar Guvernul nu a adoptat nici o masura in acest sens.
Domnul Marian Lupu:
Corect. Mai mult decit atit, dumneavoastra
va amintiti ca noi, toti impreuna, am decis ca in bugetul de stat pe anul 2007
sa fie prevazuta...
Domnul Stefan Secareanu:
Exact, am prevazut 5 milioane la interventia
noastra.
Domnul Marian Lupu:
Cinci milioane.
Domnul Stefan Secareanu:
S-a facut, dar oamenii nu simt ca sint indreptatiti
in urma adoptarii legii. Inseamna ca legea a fost adoptata, iar Guvernul cauta
ca aceasta, pur si simplu, sa nu fie aplicata.
Domnul Marian Lupu:
Am si eu sentimentul ca ceva nu lucreaza, ca
exista anumite bariere.
Domnul Stefan Secareanu:
Bine, asteptam saptamina viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Haideti sa convenim astazi...
Domnul Stefan Secareanu:
Asa.
Domnul Marian Lupu:
...Ca le-am oferit timpul sa ne raspunda, si
mie oficial, si raspunsul ce va fi prezentat la comisie. Iar joia viitoare o sa
convenim.
Domnul Stefan Secareanu:
De acord.
Domnul Marian Lupu:
O sa avem aici invitati in buna cunostinta
de cauza, sa ne explice care este situatia.
Domnul Stefan Secareanu:
De acord.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Referitor la propunerile domnului Taranu si
a doamnei Pavlicenco. Deci, fractiunea nu va sustine aceste propuneri in ceea
ce priveste invitarea domnului ministru Stratan la sedinta in plen. In primul rind,
domnul Stratan este in deplasare. In al doilea rind, nu trebuie sa examinam
toate zvonurile care apar in presa din Republica Moldova si in presa din strainatate
despre tot felul de acorduri secrete. De aceea, nu sustinem aceasta propunere.
Cit priveste propunerea domnului Taranu
referitoare la declaratia cu privire la conferinta din Viena. Conferinta inca
nu a avut loc. Noi participam la aceasta conferinta, deci, va fi reprezentantul
Republicii Moldova acolo. Si nu cred ca este necesar de a adopta vreo declaratie
in acest sens.
Domnul Marian Lupu:
Bine, multumesc.
Domnule Taranu,
Eu am sa fac o replica sau o informatie,
daca doriti, dar foarte scurta. Sa incepem examinarea ordinii de zi.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Este normal, Executivul va fi prezent la
Viena. Dar este si Parlamentul Republicii Moldova. Noi trebuie sa ratificam
acest tratat, nu Executivul. Este normal ca Parlamentul sa aiba o pozitie. Si,
oare noi nu dorim ca trupele ruse sa fie retrase din Republica Moldova? Aceasta
este pozitia Parlamentului? Daca n-o facem, inseamna ca nici consens nu exista si
nu sintem sinceri in declaratiile noastre despre retragerea trupelor ruse de pe
teritoriul Republicii Moldova. Aceasta este problema.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Eu va multumesc.
Oricum, la solicitarea colegilor nostri, in
mod regulamentar, eu voi supune votului aceste propuneri.
Domnul Bujor? Tot timpul persoana
dumneavoastra mi se asociaza cu microfonul nr.4 si am fost putin surprins.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Ne plasam in timp si in spatiu, domnule Presedinte
al Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Va inteleg.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi,
Vin si eu cu o propunere, pentru ca in
cadrul sedintei din 14 iunie sa ni se prezinte de catre Guvern o informatie cu
privire la urmatorul subiect: structurile internationale financiare au adoptat
o decizie conform careia tara noastra trebuia sa beneficieze de un sprijin
financiar de peste 1 miliard si 300 de milioane de lei... Probabil, dolari.
As vrea sa stim, cite proiecte au fost
elaborate si prezentate, cite au beneficiat de sprijin, care este suma
cheltuielilor realizate? Si, in cazul in care nu au fost prezentate proiecte si,
respectiv, nu au fost alocate mijloace financiare, cine poarta raspundere
personala pentru acest lucru?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Si eu va multumesc pentru acest pachet de
propuneri. Voi supune votului acele propuneri care au fost solicitate sa fie
puse la vot. Propunerea domnului deputat Anatol Taranu, privind adoptarea
declaratiei in contextul conferintei de la Viena. Cine este pentru a accepta
aceasta propunere, rog sa voteze.
Stimati colegi numaratori,
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
24 de voturi. Propunerea nu a gasit sustinerea
plenului Parlamentului.
Propunerea doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco, privind invitarea aici, in sala plenului Parlamentului a
ministrului de externe la subiectul evocat de colega noastra. Cine este pentru
a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0 voturi.
Sectorul nr.2 – 11.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
30 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost
sustinuta de plenul Parlamentului.
Urmatoarea propunere, a domnului deputat
Vladimir Filat, privind invitarea Premierului ori a ministrului economiei,
privind pachetul de legi care vizeaza liberalizarea. Cine este pentru a sustine
aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 12.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
36 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost
sustinuta de plenul Parlamentului.
Si, in final, propunerea domnului Leonid
Bujor, care se axeaza pe ideea de a invita reprezentantul Guvernului pentru a
oferi informatii referitor la pachetul de asistenta financiara externa. Cine
este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 12.
Sectorul nr.3 – 25.
Domnul Marian Lupu:
38 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu a
gasit, la fel, sustinerea plenului Parlamentului.
In acest context, voi supune votului
aprobarea pe ansamblu a ordinii de zi a plenului Parlamentului, pentru zilele
de 7 si 14 iunie curent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Vom incepe cu examinarea proiectului de
Lege nr.1294 pentru modificarea si completarea Legii privind Comisia Nationala
a Valorilor Mobiliare. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.192 din 1998 privind Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, a fost examinat si aprobat de catre Parlament in prima lectura la 4
mai curent.
Dupa aprobarea legii in prima lectura
comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor
permanente, al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si obiectiile
si propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in
sedinta plenara a Parlamentului si aprobarii lui in prima lectura, si raporteaza
urmatoarele.
In cadrul examinarii proiectului de lege
s-au acceptat propunerile Directiei juridice referitor la necesitatea identificarii
clare a tuturor tipurilor de participanti la piata financiara nebancara,
respectiv, articolul 4 este propus intr-o formulare noua, care specifica clar
participantii la piata financiara nebancara si participantii profesionisti la
piata financiara nebancara.
La propunerea Comisiei pentru protectie
sociala, sanatate si familie si a domnului deputat Eremciuc, s-a stabilit, la
articolul 6 alineatul (6), ca conditiile de salarizare a membrilor Consiliului
de administratie si a angajatilor Comisiei pietei financiare, in continuare
Comisia Nationala, sa fie aprobate de catre Parlament, iar la articolul 10, la
propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, s-a specificat faptul
ca membrii Consiliului de administratie sint functionari publici.
Totodata, Comisia pentru politica economica,
buget si finante mentioneaza ca, la articolul 11, au fost stabilite termene noi
pentru care vor fi desemnati membrii Consiliului de administratie de catre
Parlament, si anume: de la 2 pina la 4 ani. Presedintele se desemneaza pe 4
ani, vicepresedintele – pe 3 ani, un membru al comisiei – pe 3 ani si doi
membri – pe 2 ani.
La articolul 32 se stabileste ca, din 1
octombrie 2008, acordarea si retragerea licentelor pentru activitatea din
domeniul asigurarilor, activitatea de administrare a activelor fondurilor
nestatale de pensii si activitatea asociatiilor de economii si imprumut va fi
efectuata de catre Comisia Nationala a Pietei Financiare, in conformitate cu
prevederile legislatiei in vigoare.
Alte propuneri si obiectii sint reflectate in
sinteza rezultatelor examinarii acestora, care este parte integranta a raportului
comisiei.
In baza celor relatate, Comisia pentru
politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea
proiectului de lege in a doua lectura.
Stimati colegi,
Vreau sa spun ca aici, in textul sintezei
este o greseala tehnica, in pagina 5, propozitia a doua: “Bugetul comisiei se
aproba prin hotarirea Parlamentului dupa examinarea si avizarea lui”, cuvintul
"examinarea” a fost scapat si trebuie inclus aici.
Si inca un moment, tot tehnic, la care
vreau sa atrag atentia dumneavoastra...
Domnul Marian Lupu:
Acestea sint pozitiile?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
O clipa. Este inca un moment. Aici, in
pagina 20, s-a schimbat numerotarea. Adica, la pagina 20, primul alineat, adica
alineatul nu (4), dar (5), va fi si in urmatorul, nu (5), dar (6). Asta-i tot.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Daca sint propuneri la lectura a doua,
dintre cele care nu au fost acceptate de comisie si asupra carora se insista...
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi, in cadrul comisiei... Avind in vedere
ca a fost facuta si o pauza pentru alegerile locale, nu s-a reusit poate
prezentarea tuturor amendamentelor in scris. Noi, la comisie, am mai discutat si,
totusi, din chestiunile pe care le-am discutat in comisie ceva s-a acceptat,
ceva – nu.
Si vreau, totusi, sa insist asupra unor
modificari. Concret, ma refer la sintagma care este si in articolul 3, si in
articolul 7. Articolul 9, unde este urmatoarea sintagma: “Comisia va proteja
interesele clientilor si ale investitorilor”. Eu propun ca sintagma respectiva
sa fie inlocuita prin cuvintele “protejarea drepturilor”, nu a “intereselor”
dar a “drepturilor clientilor si investitorilor”, fiindca deseori interesele nu
coincid...
Domnul Marian Lupu:
Cu legea, aveti in vedere?
Domnul Valeriu Guma:
Nu, interesele actionarilor majoritari si
ale celor minoritari. Dar in drepturi sint toti egali, conform legislatiei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Am o rugaminte, numiti concret articolul si
alineatul.
Domnul Valeriu Guma:
La articolul 3 si la articolul 7.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, articolul 3.
Domnul Valeriu Guma:
In articolul 3 este, la sfirsit: “protejarii
intereselor clientilor si investitorilor”, ca sa nu citesc tot articolul.
Ultima propozitie din articolul 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Ce propuneti dumneavoastra sa includem?
Domnul Marian Lupu:
In loc de “interese”...
Domnul Valeriu Guma:
...Sa fie “drepturi”.
Domnul Marian Lupu:
Se propune sa fie cuvintul “drepturile”.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Adica propuneti sa inlocuim...
Domnul Valeriu Guma:
Sintagma.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Cuvintul “intereselor” cu cuvintul
“drepturilor”.
Domnul Marian Lupu:
Cu cuvintul “drepturilor”, da.
Domnul Valeriu Guma:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Comisia a acceptat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, de acord. Asta in toate trei.
Domnul Marian Lupu:
Adica peste tot, in toate articolele.
Domnul Valeriu Guma:
Da, in toate. Si in articolul 7 este o
asemenea sintagma, si in articolul 9 alineat (1).
Domnul Marian Lupu:
Acceptat.
Domnul Valeriu Guma:
A doua propunere este legata de articolul
23. Acest articol se completeaza in final cu o propunere, care, dupa parerea
noastra, absolut categoric nu poate sa fie acceptata, avind in vedere ca
comisia, conform articolului 23, contesta sau actiunea in justitie si
executarea deciziei Comisiei Nationale nu poate fi suspendata pina la solutionarea
definitiva.
Adica noi consideram ca aceasta prevedere
afecteaza foarte serios bazele fundamentale de activitate a sistemului
judiciar, separarea puterilor si chiar se incalca Constitutia. Adica, astazi
Comisia Nationala, de exemplu, poate, prin decizia ei, sa anuleze licenta si
dreptul posesorului de licenta ca prin judecata sa o restabileasca si sa-si
apere drepturile.
Noi, prin faptul ca scriem ca contestarea
sau actiunea in justitie nu va suspenda executarea deciziilor Comisiei Nationale
pina la solutionarea definitiva a cauzei in instanta de judecata, incalcam
afirmatiile pe care le-am spus mai inainte. Eu as vrea ca sa va uitati mai
atent si sa respingem articolul 23.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, la comisie am discutat pozitia aceasta
si nu am acceptat-o. Si am lucrat impreuna cu Directia juridica, care a sustinut
pozitia aceasta, parvenita de la Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Insistati sa supun votului propunerea
dumneavoastra?
Domnul Valeriu Guma:
Da, insist si ar trebui totusi sa ne mai
consultam cu Directia juridica. Eu nu vad ca facem un precedent pentru Comisia
Nationala, fiindca, in mod normal, judecata poate sa-si expuna definitiv hotarirea
si orice detinator de licenta are dreptul sa-si apere drepturile in judecata.
Noi nu vrem sa facem precedente.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Eu as solicita opinia autorilor. S-o incepem
cu Directia juridica. Am zis autorii.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Noi am discutat problema impreuna cu
comisia si am ajuns la solutia, prin care am sustinut propunerea comisiei.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Pot sa pun o intrebare Directiei juridice?
Considerati ca prin articolul acesta se limiteaza instanta de judecata sau nu?
Domnul Ion Creanga:
Cum sa se limiteze instanta de judecata?
Domnul Valeriu Guma:
D-apoi cum nu se limiteaza, daca este franc
scris aici ca executarea deciziilor nu va fi suspendata pina nu se expune
instanta de judecata in mod definitiv.
Domnul Ion Creanga:
Deci, actul administrativ pe care il emite
este un act executoriu si, daca instanta nu vine cu o decizie de suspendare, el
se executa. Asta-i regula generala.
Domnul Marian Lupu:
Ne-am clarificat...
Domnul Valeriu Guma:
Intelegeti, judecata poate sa tina si un
an, si doi, si o luna, si trei. In timpul acesta, detinatorul de licenta, avind
activitatea suspendata, are de pierdut foarte mult profit. Cind, peste 2-3 ani,
instanta de judecata se pronunta ca da, clientul a avut dreptate si Comisia Nationala
nu i-a retras corect licenta, cine ii intoarce prejudiciile si cite odata
prejudiciile acestea nu mai pot fi intoarse, fiindca, blocind activitatea lui
pe un an – doi ani de zile, il scoti de pe piata.
Domnul Marian Lupu:
Cine da o explicatie la acest subiect?
Microfonul nr.1.
Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
La momentul elaborarii acestor modificari a
fost consultata atit practica internationala, cit si experienta altor
regulatori din Republica Moldova.
As dori sa mentionez ca nu cream un
precedent, deoarece exact aceeasi prevedere este si in legislatia care
reglementeaza piata bancara, in special este vorba de Banca Nationala a
Moldovei.
Noi am discutat foarte detaliat la acest
subiect, si in comisie, si cu expertii, si am venit cu aceasta propunere.
Domnul Marian Lupu:
Supunem votului?
Domnul Valeriu Guma:
Dragi colegi,
Eu, intr-adevar, vreau sa ma sustineti.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma...
Domnul Valeriu Guma:
Sa supuneti votului, da, fiindca absolut
categoric propunerea aceasta nu poate fi acceptata.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cine este pentru a accepta propunerea inaintata
de colegul nostru, deputatul Guma, rog sa voteze. Si numaratorii pe sectoare,
rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 5.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
21 de voturi in sustinerea acestei
propuneri, care nu a gasit acceptul plenului Parlamentului.
Continuam, va rog. Sint alte propuneri?
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da. Alte propuneri pentru lectura a doua?
Nu sint.
Domnule Bondarciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei
sesizate in fond, la fel, tinind cont de acele propuneri care au fost inaintate
in sala plenului Parlamentului si acceptate de catre comisie, supun
votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1294. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1294 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1295 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative la 4 mai curent si aprobat de catre Parlament
in prima lectura.
Comisia a examinat propunerile si obiectiile
expuse in avizele comisiilor permanente, al Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului, precum si obiectiile si propunerile inaintate de deputati in
cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului si
aprobarii lui in prima lectura si raportam urmatoarele.
Comisia a acceptat propunerile Directiei
juridice care se refera la completarea proiectului de lege cu articole noi,
care prevad unele acte legislative ce fac trimitere la Legea nr.192 din 1998
privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare sau la autoritatea Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare si care nu au fost incluse in proiectul de lege, si
anume: Legea nr.204 din 6 iulie 2006 cu privire la sistemul de executare silita,
Legea nr.387 din 25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si
a cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392 din 13 mai
1999, Codul fiscal, Legea nr.1134 din 2 aprilie 1997 privind societatile pe actiuni,
Legea nr.729 din 15 februarie 1996 cu privire la activitatea de audit.
Luind in consideratie faptul ca in
proiectul de Lege nr.1294 din 30 martie 2007, care prevede modificarea si
completarea Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, s-a stabilit
ca din 1 octombrie 2008, acordarea si retragerea licentelor pentru activitatea in
domeniul asigurarilor, activitatea de administrare a activelor fondurilor
nestatale de pensii si activitatea asociatiilor de economii si imprumut va fi
efectuata de catre Comisia Nationala a Pietei Financiare in conformitate cu
prevederile legislatiei in vigoare, se efectueaza modificari suplimentare la
articolele care modifica Legea nr.329 din 25 martie 1999 cu privire la
fondurile nestatale de pensii, Legea nr.451 din 30 iulie 2001 privind licentierea
unor genuri de activitate, Legea nr.243 din 8 iulie 2004 privind asigurarea
subventionata a riscurilor de productie in agricultura si, respectiv, s-a
completat in final cu un articol nou, care specifica intrarea in vigoare, din
1 octombrie 2008, a unor prevederi din actele legislative mentionate.
In scopul aducerii in concordanta cu
prevederile proiectului de Lege nr.1294, care prevede modificarea si
completarea Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia
pentru politica economica, buget si finante considera necesar de a concretiza
articolul 16, care, in urma modificarii numerotatiei, a devenit articolul 15,
procedura de aprobare a conditiilor de salarizare a Consiliului de administratie
si angajatilor Comisiei Nationale, inclusiv de a completa cu un articol nou, ce
prevede modificari la Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10
februarie 2000 in partea ce tine de suspendarea executarii deciziilor Comisiei
Nationale.
Toate propunerile si obiectiile sint
reflectate in sinteza rezultatelor examinarii lor, care este parte integranta a
raportului comisiei.
In baza celor expuse, comisia propune
examinarea si adoptarea proiectului de lege in a doua lectura.
Si aici sint vreo doua greseli tehnice. Eu
va rog frumos, in pagina 2, alineatul (2), aici a fost o greseala, articolul 24
trebuie sa-l numim. Asta-i una.
Si al doilea moment. In pagina 7 alineatul
nu (2), dar (3). Asta-i tot.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Alte propuneri pentru lectura a doua la
proiectul de Lege nr.1295? Nu sint.
Domnule Bondarciuc, va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1295.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1295 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1498 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Nicolae Batrincea – vicedirector general al Serviciului Vamal:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Guvernul Republicii Moldova a elaborat, in
scopul facilitarii comertului exterior, proiectul de Lege pentru completarea
Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149 din 20 iulie 2000, a Legii cu
privire la tariful vamal nr.1380 din 20 noiembrie 1997 si a Codului fiscal al
Republicii Moldova nr.1163 din 24 aprilie 1997.
Modificarile propuse la Codul fiscal al
Republicii Moldova si la Legea cu privire la tariful vamal au drept scop
excluderea numeroaselor divergente ce apar in cadrul operatiunilor vamale cu marfurile
plasate in magazinele duty-free, racordarea prevederilor Codului fiscal cu cele
ale Codului vamal, precum si ajustarea legislatiei nationale la IQ-ul
comunitar. De mentionat ca, in prezent, legislatia Republicii Moldova trateaza
neuniform regimul de impozitare a marfurilor autohtone si straine, accizate in
magazinele duty-free, si anume a tigarilor de import, ceea ce contravine in mod
expres regulilor Organizatiei Mondiale a Comertului.
Proiectul propus reglementeaza uniform
regimul de impozitare a marfurilor accizate in magazinele duty-free. Constatam
ca, conform datelor statistice, in anul 2005 suma accizelor percepute la tigarile
de import plasate in magazinele
duty-free a constituit 43 de mii 908 lei, iar in anul 2006 – 100 mii 910 lei.
Acest lucru ne confirma faptul ca scutirea de acciz a tigarilor de import,
plasate in magazinele duty-free, nu va afecta bugetul de stat al Republicii
Moldova.
Prezentul proiect de lege are drept scop,
la fel, organizarea functionarii magazinelor duty-free in punctele de trecere a
frontierei de stat, unde vor fi comercializate exclusiv marfuri autohtone. Prin
initierea acestor noi tipuri de magazine vor fi create noi cai si modalitati de
facilitare a exportului marfurilor originare din Republica Moldova. Rog sustinerea
dumneavoastra pentru acest proiect de lege.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
intrebari pentru domnul raportor?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule vicedirector,
Corect am inteles, da? Am auzit, pe
parcursul prezentarii, ca au fost invocate de mai multe ori normele internationale,
IQ-ul comunitar s.a.m.d. Spuneti-mi, va rog frumos, unde ati vazut in IQ-ul
comunitar sau in normele europene sa fie prezenta norma obligatorie ca numai
produsele autohtone sa fie comercializate in magazinele duty-free? Fiindca la
noi, iarasi, se face o declaratie referitoare la anumite norme internationale,
dar cind le implementam, o facem asa, pur moldoveneste - poc! Si dupa aceea
vorbim.
Mai departe. Din cite am inteles eu,
reglementarile respective dumneavoastra le priviti ca fiind functionale numai
pe perimetrul frontierei Moldova – Romania, nu-i asa?
Domnul Nicolae Batrincea:
Deci, initial asa a fost in proiect, insa
dupa discutii, s-a convenit ca pe tot perimetrul de frontiera.
Domnul Vladimir Filat:
Bine. Atunci, daca cunoasteti bine norma
respectiva, ea poate fi functionala in cazul in care este reglementata aceasta
activitate si cu tara limitrofa? Sau nu? Deci, in cazul de fata, nu o sa avem
probleme in cadrul relatiilor noastre cu Ucraina? Eu va pun intrebarea, dupa
care am sa-mi exprim punctul de vedere.
Domnul Nicolae Batrincea:
Nu, cred ca nu. Sper.
Domnul Vladimir Filat:
Nu? Ei, atunci, stimate domnule
vicedirector, pentru lectura a doua am sa va rog sa veniti si cu raspunsuri
clare, dar nu pe baza de credere sau neincredere, dar pe baza de proba juridica,
reiesind din relatiile noastre pe plan juridic cu Ucraina. Fiindca vizavi de
Romania este clara relatia. Deci, este permis acest lucru. Si va rog foarte
mult, norma aceasta pe care ati impus-o aici, cu “produse autohtone”, ea pentru
mine in orice caz, pare stranie, ca sa nu spun altfel. Si, dincolo de acest
lucru, vreau sa va spun: diferentele pe care le faceti la plata licentelor la
Aeroport si pe perimetru de asemenea par stranii, la prima vedere, ca sa nu
intram in detalii.
Rugamintea mea este foarte mare, ca pentru
lectura a doua sa se vina cu o analiza mai in detalii si sa avem in vedere ca
lucrul acesta nu se face pentru rezolvarea problemelor cuiva. Noi facem referinta
la buget, dar nu vad acoperirea ideii vizavi de veniturile la buget. Si aici
cred ca trebuie de venit cu o analiza mai complexa, fiindca noi, in orice caz
eu stiu exact cum functioneaza sistemul respectiv, care ar fi fost veniturile
necesare la bugetul de stat. Si, in acest sens, rugamintea mea este: pentru
lectura a doua de venit cu o informatie mai ampla, bazata pe analiza si sa votam
mai constient in acest sens.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Nicolae Batrincea:
Multumesc. …
Propunerea dumneavoastra...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc.
Domnule raportor,
Noi tinem bine minte ce atmosfera era in
Parlament in 2001, cind a fost propusa Legea de lichidare a magazinelor
duty-free si aici au venit cu un sir de argumente si Departamentul Vamal, si
Ministerul Economiei: bugetul national s.a.m.d. Totusi, atunci a fost o lupta
de interese in jurul magazinelor duty-free. Eu vreau sa va intreb, in primul rind:
cine vor fi beneficierii magazinelor duty-free, daca legea va fi adoptata? Si
care va fi modalitatea de selectare?
Domnul Nicolae Batrincea:
Deci, beneficiar poate sa fie orice persoana
juridica, care o sa inainteze actele respective si Ministerul Economiei si
Comertului este imputernicit de a elibera autorizatiile respective.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine.
Concurs, licitatie? Care?
Domnul Nicolae Batrincea:
Hotarirea de Guvern nr.1140 prevede foarte
detaliat modul de eliberare a autorizatiilor.
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi cunoastem bine care au fost interesele in
jurul magazinelor duty-free si v-am propune, totusi, ca pentru lectura a doua
sa veniti in Parlament cu un raspuns concret la problema de selectare a
beneficiarilor, ca sa fie o situatie transparenta, daca vrem intr-adevar sa
facem ceea ce spunem in nota informativa despre marfurile exclusiv autohtone.
Si ceea ce tine de nota informativa.
Dumneavoastra aici spuneti ca scopul organizarii functionarii magazinelor
duty-free la hotarul moldo-roman este comercializarea marfurilor exclusiv
autohtone. Mai sus, dumneavoastra propuneti scutirea de accize a tigarilor de
import, plasate in magazinele duty-free, fapt ce nu va afecta bugetul de stat.
Noi, tigarile de import pare-mi-se ca nu le avem ca marfuri autohtone.
Domnul Nicolae Batrincea:
Tigarile de import, se au in vedere cele
din magazinele duty-free amplasate in Aeroportul international si in magazinele
care servesc corpul diplomatic.
Domnul Alexandru Oleinic:
Inseamna ca trebuie sa stipulati aici
foarte corect, care sint locurile, fiindca eu inteleg ca magazinele...
Dumneavoastra aveti si articolul 3 punctul 2), unde foarte concret spuneti ca
accizele nu se achita la plasare, se introduc cuvintele: “si comercializare”,
iar cuvintele “cu exceptia tigarilor cu filtru de import” se exclud. Inseamna ca
tigarile cu filtru de import vor fi in magazinele duty-free. Atunci expuneti
concret aici, in lege, unde...
Domnul Nicolae Batrincea:
Aici.
Domnul Alexandru Oleinic:
V-ati incurcat un pic.
Domnul Nicolae Batrincea:
Nu, nu, nu. Este articolul 97 prim, care se
propune a fi introdus si care prevede ca in punctele de trecere a frontierei de
stat pot fi infiintate magazine duty-free, unde vor fi comercializate in exclusivitate
marfuri autohtone. Deci, este vorba numai de marfuri autohtone in aceste
magazine, noi tipuri de magazine duty-free.
Domnul Alexandru Oleinic:
Aeroportul este tot un punct de trecere.
Bun, aici este clar. In tabelul de avize este expusa pozitia Ministerului Finantelor,
ce tine de plasarea tigarilor de import, unde sint argumente foarte serioase, si
noi toti le cunoastem, fiindca traim intr-o tara, unde se vorbeste ca ar fi
bine sa fie exclus punctul 2) din articolul 3. Si argumentul este ca au fost
foarte multe tendinte de a limita posibilitatea folosirii retelei magazinelor
duty-free pentru reexportul tigarilor pe pietele altor tari. Si dumneavoastra, in
aviz, raspundeti ca este o dezinformare. Nu a fost inregistrat nici un caz de
asemenea incalcari, mai bine zis de reexport al tigarilor in alte tari.
Confirmati lucrul acesta si acum?
Domnul Nicolae Batrincea:
Confirmam.
Domnul Alexandru Oleinic:
Inseamna ca, intr-adevar, noi nu stim in ce
tara traim, domnule raportor.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, multumesc.
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule raportor, va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Batrincea:
Va multumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul susmentionat, inaintat cu titlu de initiativa
legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele.
Prezentul proiect de lege presupune racordarea prevederilor Codului fiscal cu
cele ale Codului vamal, precum si ajustarea legislatiei nationale la normele
Uniunii Europene, propunindu-se reglementarea uniforma a regimului de
impozitare a marfurilor accizate in magazinele duty-free.
Totodata, in vederea facilitarii
comercializarii marfurilor originale din Republica Moldova, prin proiectul in
cauza se prevede organizarea functionarii in punctele de trecere a frontierei
de stat a magazinelor duty-free, in care vor fi plasate si comercializate marfuri
exclusiv autohtone. In cadrul sedintei comisiei au fost expuse mai multe idei
pe marginea problemei largirii spectrului de marfuri ce urmeaza a fi
comercializate in aceste magazine, fapt care va fi definitivat in lectura a
doua. Tinind cont de cele mentionate, comisia considera ca in plan conceptual,
proiectul de lege poate fi acceptat si sustinut de Parlament.
Comisia va tine cont de propunerile
prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, al Directiei
juridice a Aparatului Parlamentului si de amendamentele deputatilor la
examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura. Pornind de la cele
mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente,
comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da. Multumesc, domnule Popa.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule raportor,
Stimate coleg,
Totusi, inchiderea magazinelor in 2001 a
fost o initiativa tot a Guvernului. De ce, totusi, au fost inchise in 2001 si
care sint argumentele ca acum se propune o lege care, in principiu, rezulta ca
este promovata de interesele cuiva. De ce, totusi, care sint argumentele ca
acum se propune promovarea acestei legi?
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat,
Va multumesc de intrebare. Eu cred ca
dumneavoastra cunoasteti situatia destul de bine si stiti cauzele care au dus
la modificarea, atunci, in 2001 a acestei legi.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu prea.
Domnul Gheorghe Popa:
Practic, le cunoasteti foarte bine, fiindca
noi am activat impreuna in Comisia pentru politica economica.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu va intreb pe dumneavoastra, domnule
raportor.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Alexandru,
Avind discutii atunci in cadrul comisiei,
dumneavoastra insusi ati confirmat si au fost multe lucruri cu care ati fost de
acord, inca de atunci. Deci, eu cred ca aceste modificari, care sint astazi
prezentate in plenul Parlamentului, vor duce anume la imbunatatirea situatiei si
a activitatii acestor magazine, asa cum prevede legislatia.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu, intr-adevar, am fost in Comisia pentru
economie, buget si finante pe atunci, cind s-a discutat si nici atunci noi nu
am primit argumente concrete, de ce a fost lichidata reteaua de magazine
duty-free? Dar se vehicula prin presa ca, totusi, interesele beneficiarilor de
atunci nu au coincis cu interesele puterii de atunci si de acum. De ce, totusi,
acum magazinele duty-free apar iarasi pe piata? Si cine vor fi beneficiarii?
Este vorba de repartizarea pietei, domnule raportor?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Conform normei lingvistice, „beneficiarii” in
cadrul unei retele de comert sint „cumparatorii”. Probabil ca asta se are in
vedere.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Eu vorbesc corect, stiu ce insemna
“beneficiar” si ce inseamna “cumparator”. “Beneficiari” sint aceia care vor
avea acces de a deveni stapini pe magazinele duty-free.
Domnul Marian Lupu:
“Proprietari”, ati avut in vedere?
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, dumneavoastra spuneti-le
“proprietari”, dar eu le spun “beneficiari”, fiindca...
Domnul Marian Lupu:
Nu, ca sa intelegem foarte bine …
Domnul Alexandru Oleinic:
Fiindca se intelege un pic mai corect.
“Proprietarii” – bine, daca va place asa.
Domnul Marian Lupu:
Asa. Va rog sa continuati.
Domnul Gheorghe Popa:
Modalitatea de infiintare a acestor
magazine este reglementata de legislatie si dumneavoastra stiti foarte bine ca,
in acest sens, este absolut necesara eliberarea autorizatiei de catre
Ministerul Economiei si Comertului cu acordul Serviciului Vamal, precum si cu
autorizatia Bancii Nationale. Se studiaza, deci, vor fi selectati acei agenti
economici care se vor incadra in aceste conditii si vor face activitate...
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule raportor,
Doritori sint foarte multi in tara aceasta.
Modalitatea de selectare.
Domnul Gheorghe Popa:
Nu se ingradeste accesul nimanui, fiecare
are dreptul sa participe la aceasta selectie, asa ca...
Domnul Alexandru Oleinic:
Totusi, eu as propune sa avem o claritate in
lectura a doua, la compartimentul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, puteti sa prezentati anumite propuneri si
noi, in comisie vom examina absolut toate aceste probleme.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu vreau sa-l felicit pe domnul Oleinic, caci
este foarte optimist crezind ca va avea claritate in lectura a doua. Eu nu sint
atit de optimist. Insa daca e sa vorbim serios vizavi de reglementarea posibilitatii
de a activa a acestor magazine, aceasta este una mai vaga, daca vreti, caci ea
porneste de la un decret al Presedintelui Republicii Moldova s.a.m.d. Noi,
pentru lectura a doua, vom veni cu pozitia noastra si cu expertiza noastra
juridica si cred ca va fi ultima expertiza.
Eu deja sint un fel de expert juridic in
Parlamentul acesta. Vom trece la o alta forma de activitate, mai mult la
monitorizare decit la ajustare. Acum, inca un lucru important. Imi cer scuze,
dar am sa profit si am sa pun intrebari. Reteaua nu a disparut, reteaua a ramas
exact asa cum a fost pina la interzicere, s-a aflat in stare de adormire cu
aceiasi proprietari, acum va reveni, fiindca este vorba de magazine deja
amplasate, construite in vame. Pina acum nu este clar, care este raportul de
proprietate, cum putea sa fie proprietate pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova? Deci, este o situatie la care vom reveni si vom discuta serios.
Stimate domnule Popa si stimati colegi,
Acum, cit mai facem discutii in Parlament,
este clar, nu este clar, ar trebui sa vorbim un pic mai argumentat si un pic
mai sincer. Si eu, dupa cum v-am spus, pentru lectura a doua voi veni cu o
analiza foarte clara si voi prezenta si un raport, daca este cazul, vizavi de
ceea ce inseamna activitate in regim duty-free.
Ce s-a intimplat pina la interzicere, ce se
va intimpla dupa interzicere, ce urmeaza sa se intimple. In acest sens, este
absolut normal ca, daca se va veni cu reglementarea respectiva, urma sa se vina
si sa se prezinte macar la nivel de informare, care vor fi principiile de
selectare a celor care urmeaza sa activeze. Toti au drepturi exact ca si in
situatia magazinelor angro in raioane, toti au avut dreptul sa participe. Nu stiu
de ce, a cistigat numai unul, exact pe toate magazinele in teritorii. Dar este
o discutie pentru lectura a doua si vom veni si cu alte calcule, ca sa nu facem
aici o discutie asa, de-a ascunselea, prin intuneric.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu, la fel, m-as adresa catre colegii
deputati, sa ne exprimam foarte clar pe marginea problemei ce tine de punctele
de trecere. Fiindca, intr-adevar, in nota informativa prezentata de Guvern, in
anexa la proiectul de lege se spune una, iar in realitate, ceea ce am
discutat noi in cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante, se
spune cu totul altceva. Acesta-i primul moment.
Si al doilea moment. Este clar ca situatia
ce tine de comercializarea exclusiva a produselor autohtone, este una de discutie.
Noi, aici si in cadrul comisiei, au parvenit si din partea altor deputati...
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Gheorghe Popa:
Deci, problema ce tine si de
comercializarea produselor de import...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Popa,
Va multumesc.
Stimati colegi...
Domnul Gheorghe Popa:
Va spun...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Popa,
De fapt, ce-i cu discutiile astea? Nu inteleg.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege
nr.1498. Cine este pentru, ii rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1049 privind siguranta
traficului rutier. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege privind siguranta traficului
rutier, inaintat de Guvernul Republicii Moldova, la fel si amendamentele
parvenite de la comisiile permanente ale Parlamentului si de la deputati la
examinarea proiectului in prima lectura.
Pentru lectura a doua au fost inaintate 56
de amendamente, care au imbunatatit esential continutul proiectului.
La o sedinta a comisiei cu participarea
autorului proiectului de lege au fost acceptate pe deplin 33 de amendamente,
partial – 6 si nu au fost acceptate
7 amendamente. Cele mai multe amendamente au parvenit la articolul 2, “Notiuni
de baza”, care, practic, toate au fost acceptate si articolul a fost completat
cu notiunile de baza care sint utilizate in cuprinsul prezentei legi.
La fel, multe amendamente au parvenit la
articolul 5 – “Competenta Guvernului”. Comisiile permanente si deputatii au
reiesind din importanta reglementarilor acestora, actelor normative, normelor
metodologice, cerintelor tehnice, normelor pentru examinarea medicala, a altor
acte prevazute in textul proiectului de lege si, in scopul majorarii nivelului
de transparenta a acestor norme, au propus ca aprobarea acestora sa tina de
competenta Guvernului.
Comisia a acceptat aceste amendamente, iar
autorul proiectului a sustinut decizia comisiei. Nu au fost acceptate
amendamentele cu numerele de ordine 2, 4, 6, 8 s.a.m.d. Motivul neacceptarii
este argumentat la fiecare amendament din sinteza, care este parte componenta a
raportului in cauza.
Amendamentele neacceptate nu poarta un
caracter esential si cred ca nu este neaparat sa ma opresc la fiecare in parte.
Daca autorii amendamentelor neacceptate nu sint de acord cu decizia comisiei, sint
gata sa raspund la intrebari.
Pe baza celor expuse, comisia propune
adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule Stoicov.
Stimati colegi,
Alte propuneri pentru lectura a doua sau
din cele care nu au fost acceptate de comisie? Nu sint.
Domnule Stoicov, va multumesc.
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.1049. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele votului.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1049 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1308 privind
modificarea si completarea Legii nucului.
Guvernul.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Se propune pentru discutii proiectul de
Lege privind modificarea si completarea Legii nucului, cu numarul 658, din 29
octombrie 1999, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.349 din 29 martie 2007.
Proiectul de lege a fost elaborat in scopul perfectionarii cadrului legislativ
existent si crearii unor conditii in masura sa contribuie la extinderea suprafetelor
de plantare a culturilor nucifere.
In ultimii 15 ani, culturile nucifere au
devenit un produs de export foarte important pentru economia tarii noastre si sint
solicitate in majoritatea tarilor europene. Valoarea miezului de nuca exportat in
ultimii ani, daca luam anul 2005, a constituit 30,7 milioane de dolari, iar in
anul 2006 de acum a fost de
37,7 milioane de dolari.
Cele mentionate confirma faptul ca
nuciferele, pe buna dreptate, sint declarate culturi strategice pentru economia
republicii si obiectivul privind urgentarea sporirii suprafetelor plantate cu
culturi nucifere, indicat de Presedintele Republicii Moldova si consemnat in
Programul national pentru dezvoltarea culturilor nucifere pina in anul 2020,
care prevede marirea suprafetelor de nuc pina la 24 de mii de hectare, inclusiv
14 mii de hectare cu livezi, productii-marfa de nuc altoit.
Incepind cu anul 2008, se planifica
plantarea a cite 1,5 mii de hectare, inclusiv 1000 de hectare de nuc si altele
500 – cu alte nucifere. Sub acest aspect, anual, sint necesare mijloace
financiare de circa 30 de milioane de lei.
Data fiind importanta si rolul culturilor
nucifere in Republica Moldova, se propun modificari si completari la Legea
nucului, care prevad, in primul rind, ca Legea nucului sa fie numita Legea
culturilor nucifere, pentru largirea sferei de actiune a legii si asupra altor
culturi nucifere.
Totodata, se propune o reformulare a
articolului 13, care va reglementa valorificarea fructelor si produselor
derivate de nuc, in special se va concretiza modalitatea efectuarii exportului
acestora si a realizarii unui control asupra defalcarii mijloacelor financiare
pentru fondul de incurajare a dezvoltarii nucului.
La articolul 16 se propune majorarea marimii
defalcarilor destinate fondului pentru sustinerea dezvoltarii culturii nucului,
de la 1% la 1,5%. Totodata, posibilitatea de a fi acumulate in fond si alte
mijloace, inclusiv din bugetul de stat. Totodata, la articolul 17, se propune
utilizarea resurselor financiare si pentru activitatile de cercetare si
dezvoltare in domeniul culturii nucului. Sint si unele propuneri de modificari si
completari ale legii de ordin lingvistic.
In acest context, propunerile respective la
Legea privind modificarea si completarea Legii nucului, vin sa asigure cu
mijloace financiare masurile de extindere a plantatiilor nucifere, de sporire a
productivitatii si implementare a tehnologiilor moderne in domeniul culturilor
nucifere.
Deci, propun a examina in prima lectura modificarile
respective.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Intrebari, stimati colegi?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Avind in vedere ca eu am avut multe intilniri
pe zi, acum, ca sa trec de la o etapa la alta, si nu numai...
Stimate domnule viceministru,
Noi am discutat foarte mult aici despre o
alta cultura, cultura viei si a vinului, daca va aduceti aminte. Am discutat asa
de mult despre fonduri, ca sa ajungem la o etapa cind avem interdictia
exportului de vin, avind ca argument de baza calitatea acestui produs.
In acest sens, nu vi se pare ca noi discutam
in continuare despre largirea suprafetelor, a capacitatilor, sporirea
productivitatii. Eu tin minte ca era o idee care, mai ales in cladirea
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, era ca o lozinca - un
miliard de sticle. Un miliard de sticle si, pina la urma, ati realizat aproape
un miliard de sticle si etichete, mai putin vin.
Nu credeti ca, dincolo de ideile si
lozincile lansate acum, este cazul sa vorbim de un sistem de asigurare a calitatii
produselor exportate din Republica Moldova, fiindca stiti foarte bine cum
veneau mesajele si in legatura cu calitatea vinului, si vizavi de nucile care sint
colectate de pe marginea drumului, din care avem foarte multe.
Si, ca sa nu continui, intrebarea mea este:
nu credeti ca trebuie de lucrat ceva mai complex la aceasta problema?
Domnul Anatol Spivacenco:
Da, trebuie sa pornim de la faptul ca, la
momentul actual, pe piata internationala exista o insuficienta de aceste
produse. In cazul in care noi avem piata, cind productia respectiva este
solicitata, este foarte important ca noi sa revenim la unele pozitii pe care
le-am avut anterior. In 1984 Republica Moldova a avut 17 mii de hectare de
culturi nucifere...
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru,
Daca doriti, eu va prezint acum un raport,
fara hirtii, vizavi de situatia care a fost anterior, cu un milion de copaci, cind
a pornit. Stiu exact despre ce vorbiti dumneavoastra si care-i situatia reala in
domeniul respectiv.
Eu vorbeam ca este un deficit pe piata
internationala de 150 de mii de tone anual, stiu foarte bine acest lucru. Eu
vorbeam de calitate. Strainii, dincolo de faptul ca au nevoie sa manince nuci,
ei au nevoie sa manince o nuca calitativa si noi trebuie sa le-o asiguram, ca
stat, ca acest produs sa mearga, sa nu deterioreze imaginea Republicii Moldova,
asa cum s-a intimplat.
Si va spun inca o data, foarte serios: noi
putem sa glumim, putem sa vorbim mai putin serios, dar sintem obligati ca
asiguram conditiile ca orice kilogram, gram de produs de gen „nuca” sa fie
certificat si asigurat sub aspectul calitatii. Si statul trebuie sa-si asume
aceasta obligatiune.
Domnul Anatol Spivacenco:
Vreau sa va aduc la cunostinta ca, in
momentul de fata, toate finantarile care sint asigurate din fond, sint indreptate
spre stimularea crearii plantatiilor nucifere cu material saditor altoit care
asigura o calitate a acestor produse.
Deci, noi ne orientam si finantam din fond
numai directia legata de producerea unor produse calitative in viitor. De
aceea, la capitolul respectiv, noi...
Domnul Vladimir Filat:
Tot discutam in paralel. Pina o sa creasca
materialul saditor pe care il plantati astazi, noi avem nuci care au sute de
ani si, repet inca o data, este important sa avem sistemul acesta de asigurare
a calitatii, sa nu se repete aceeasi situatie ca si cu vinul. Astazi trebuie
s-o facem, nu miine.
Domnul Marian Lupu:
Domnul ministru a cazut de acord.
Domnul Anatol Spivacenco:
Lucrurile acestea sint realizate prin
standarde si sint realizate prin acei agenti economici care, in acest moment,
se ocupa de colectarea, prelucrarea acestora s.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
As vrea sa ma refer la articolul 5, punctul
5). Deci, propunerea dumneavoastra este ca cuvintele “persoanele imputernicite,
in termenele stabilite, de Guvern” sa se substituie prin cuvintele “autoritatile
administratiei publice centrale si locale, imputernicite de Guvern”.
Vreau sa va intreb, ce vreti dumneavoastra
sa introduceti in sensul “autoritatilor locale imputernicite de Guvern”?
Conform legislatiei, Guvernul nu are dreptul decit sa imputerniceasca in acele
actiuni pe care le finanteaza sau care sint reglementate prin lege. Si, in
cazul nostru, dumneavoastra probabil ca vreti sa introduceti ceva nou?
Domnul Anatol Spivacenco:
Vreau sa va aduc la cunostinta ca
modificarea respectiva este legata de faptul... Pentru punerea in aplicare a
acestei legi este elaborat si aprobat de catre Guvern un regulament, in care
este specificat ca organele administratiei publice locale creeaza comisiile
respective.
Domnul Vladimir Braga:
Cuvintul “imputernicit” in cazul acesta nu
poate fi, Guvernul nu poate sa imputerniceasca...
Domnul Anatol Spivacenco:
...Persoane, dar anume administrarea publica
locala si centrala, deci comisiile respective, care duc un control asupra
realizarii plantatiilor respective, prezentarii documentare...
Domnul Vladimir Braga:
Eu inteleg sensul, dar cuvintul “imputernicit”,
cred ca pentru lectura a doua dumneavoastra trebuie sa va ginditi sa-l corelati
in conformitate cu legea privind administratia publica locala.
Domnul Anatol Spivacenco:
Da. Deci noi nu putem sa imputernicim
anumite persoane, aici este vorba ca se imputernicesc organele de stat care
efectueaza un control asupra calitatilor pomilor de nuci. Si aici este
Inspectoratul de stat sau, sa spunem...
Domnul Vladimir Braga:
Inspectoratele nu sint organe ale autoritatilor
publice locale.
Domnul Anatol Spivacenco:
Centrale, dar daca este vorba de locale,
exista Directia agricola.
Domnul Vladimir Braga:
Tot nu puteti face in conformitate cu
legea. Eu va rog sa va ginditi pentru lectura a doua. Parafrazat, singur gindul
eu il inteleg, dar expunerea in lege nu este corecta.
Domnul Anatol Spivacenco:
Cred ca este corect cuvintul “locale” sa
fie exclus.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Domnule ministru...
Domnul Anatol Spivacenco:
.. de stat.
Domnul Marian Lupu:
Noi aici, in plenul Parlamentului marcam o
problema.
Domnul Anatol Spivacenco:
Centrale.
Domnul Marian Lupu:
Lucrati la comisie si veniti in plen deja
cu formula elaborata.
Domnul Anatol Spivacenco:
Se accepta pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
In continuare.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Presedinte,
Profit de momentul ca este domnul ministru
al finantelor in sala si vreau sa-i adresez o intrebare.
Domnule ministru,
Daca sinteti bun...
Domnul Marian Lupu:
Domnul ministru este bun. Va rog.
Domnul Vladimir Braga:
In conformitate cu cadrul legislativ al
republicii, este stabilit modul de formare a bugetului, Legea bugetului de
stat. In acest proiect de lege se propune, dupa parerea mea, de a schimba cifra
de 1% pe 1% si jumatate, si acel unu si jumatate, de fapt, incalca modul de
formare a bugetului.
Mai mult decit atit, noi am semnat si un
memorandum cu Fondul Monetar International, unde ne-am luat obligatiunea ca, pina
la sfirsitul anului, daca nu ma insel, sa lichidam fondurile extrabugetare. In
cazul de fata, este vorba exact de un fond extrabugetar. Cum credeti
dumneavoastra, n-ar fi cazul ca banii pe care-i aloca statul, mai ales ca ei
pot fi gestionati prin Legea bugetului corect, adica fara incalcare, nu ar fi
cazul ca punctul acesta cu formarea acestui fond extrabugetar sa dispara din
acest proiect de lege?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Intr-adevar, in prezent se studiaza
posibilitatea reducerii numarului de fonduri speciale. Acest fond, in momentul
de fata, se studiaza posibilitatea de a fi redus sau comasat in cadrul
bugetului, sau va ramine inca un an in perspectiva pentru 2008.
Dar referitor la taxa, deci, acesta este un
moment de politica fiscala, am putea spune, si nu intra in contradictie cu
politicile fiscale.
Domnul Vladimir Braga:
Ministerul il sustine ori nu-l sustine, eu
asta am vrut sa intreb?
Domnul Mihail Pop:
Sustine.
Domnul Marian Lupu:
Ministerul sustine pozitia exprimata in
proiect.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule viceministru,
Vreau sa va pun o intrebare in continuare
la ceea ce a vorbit colegul meu, Vladimir Filat. Spuneti-mi, va rog,
dumneavoastra cunoasteti situatia care este nu in domeniul sadirii si cresterii
pomilor, dar pe cea din achizitionarea si prelucrarea nucilor pina rezulta acel
produs finit, pe care noi il exportam?
Deci, spuneti-mi, va rog, prevede aceasta
lege, sau poate fondul special care se creeaza, o testare mai serioasa a
acestor intreprinderi, si poate chiar certificarea lor la acele standarde
internationale? Fiindca, atunci cind vorbim de calitatea nucilor, avem in
vedere protectia consumatorului in primul rind, ceea ce se cere in apus, in
Uniunea Europeana.
Si astazi avem doar o singura intreprindere
in care toata aceasta procedura de prelucrare a nucilor se face automatizat, fara
lucru manual. In rest, majoritatea le strica cu mina si foarte multi oameni pun
mina pe acel miez de nuca pina el ajunge in Franta sau in Germania.
Deci, ati prevazut dumneavoastra ceva de
felul acesta, calitatea nucilor, ceea ce priveste protectia consumatorului?
Domnul Anatol Spivacenco:
Vreau sa va spun ca legea, mecanismul de
achizitii si prelucrare este prevazut ca se face conform legislatiei in
vigoare, deci, conform standardelor nationale existente la acest produs.
Evident ca in Republica Moldova nu avem asa de multi agenti economici care se
ocupa cu achizitia si prelucrarea nucilor. Insa, in momentul de fata, totusi,
aceasta tehnologie este in crestere, in dependenta de capacitatea agentilor
economici de a se inscrie, stiu eu, cerintelor pietei, de existenta unor
mijloace financiare si de alte posibilitati. Dar, in principiu, noi examinam in
continuare aspectul legat de un control mai strict asupra calitatii
produselor.
Domnul Ivan Banari:
Vreau sa va pun inca o intrebare, poate
chiar o recomandare. Nu credeti dumneavoastra ca lipsa certificatului de
calitate, adica a certificatului international, va aparea ca o piedica, la un
moment dat?
Domnul Anatol Spivacenco:
Vreau sa va spun ca intreprinderile care se
ocupa cu exportul miezului de nuca sint certificate potrivit cu cerintele
internationale, in caz contrar, ei n-ar putea sa faca aceste exporturi. De
aceea, ei poseda acest certificat.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea
Legii nucului, prezentat de Guvern, si expune urmatoarele.
Prin proiectul prezentat, pe linga unele
modificari si completari ale textului existent, Guvernul propune extinderea legii
si asupra altor specii nucifere, precum nucul negru, migdalul, alunul si
altele, de asemenea, propune concretizarea mecanismului de control la export,
fapt ce va influenta pozitiv acumularea mijloacelor financiare in fondul pentru
sustinerea si dezvoltarea nucului.
Totodata, Guvernul sustine ca mijloacele
fondului pentru dezvoltarea culturilor nucifere, constituit prin Legea nucului,
articolul 15, care au o valoare de circa 3 milioane de lei anual, sint
insuficiente pentru realizarea programului national.
Din aceste considerente se propune a mari
aceasta taxa de la 1% pina la 1,5%. Prin modificarile la articolul 17 se
propune a sustine din mijloacele fondului sus-numit si centrele stiintifice si
dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestora, precum si cercetarile de
inovare. In urma dezbaterilor, comisia a decis sa nu sustina modificarile la
articolul 17, dat fiind ca, conform Codului cu privire la stiinta si inovare,
asemenea lucrari sint sustinute de stat. Propunerile respective vor fi
respectate in lectura a doua.
De asemenea, in lectura a doua se va propune o
formulare mai corecta a modificarilor la articolul 5 si la alineatul (4) din
noul text al articolului 13. Comisiile permanente au prezentat avize pozitive
asupra proiectului de lege, cu rezerve privind unele modificari propuse de
Guvern si cu propuneri de imbunatatire, asupra carora comisia isi va expune parerea
in lectura a doua.
Luind ca baza cele expuse si tinind cont de
avizele comisiilor permanente, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie
votat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei, va multumesc.
Neinregistrind doritori de a adresa intrebari,
in conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.1308. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1308 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul nr.1828 privind reexaminarea Legii
nr.106-XVI pentru modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele
categorii de cetateni.
Invit comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
In Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie au fost examinate obiectiile si propunerile expuse de Presedintele
Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin pe marginea Legii nr.106 din 20
aprilie 2007 pentru modificarea Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocatiile
sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, prezentata pentru
promulgare si remisa Parlamentului spre reexaminare.
Comisia, in rezultatul examinarii, constata
urmatoarele: Legea nominalizata modifica articolul 15 al Legii nr.499 care
stabileste cuantumul alocatiei de ingrijire pentru persoanele indreptatite.
Astfel, pentru invalizii din copilarie de gradul I si pentru copiii invalizi cu
gradul de severitate I cuantumul acestei alocatii s-a majorat de la 150 la 200
de lei, iar pentru invalizii nevazatori de gradul I – de la 150 la 300 de lei.
Presedintele republicii considera inechitabila
tratarea diferita a acestor persoane, favorizindu-se invalizii nevazatori de
gradul I. Argumentul invocat este ca toti cetatenii fac parte din categoria
respectiva de persoane si necesita sustinere din partea unei alte persoane in
egala masura. Prin urmare, se propune majorarea cuantumului alocatiei de ingrijire
pentru invalizii din copilarie de gradul I si pentru copiii invalizi cu
severitatea I, cit si pentru invalizii nevazatori de gradul I, pina la 250 de
lei.
Comisia sesizata in fond sustine propunerea
Presedintelui si propune urmatorul text al punctului 1) din articolul unic din
Legea nr.106: “La articolul 15, alineatul (1) cifra „150” se substituie prin
cifra „250”. In contextul celor relatate, se solicita sustinerea propunerii
comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, doamna presedinte.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna Buliga,
Este evident ca propunerea Presedintelui este
una judicioasa. Dar cum a fost posibil ca din Parlament sa iesim cu o lege de
felul acesta? Este o discriminare totala. Doamna, eu stiu despre ce vorbesc si
acest lucru il confirma si Presedintele, prin initiativa lui. Deci, forma in
care a iesit legea din Parlamentul Republicii Moldova nu are nimic in comun cu
echitatea sociala, pina la urma. Ati avut discutii in comisii. Care a fost
situatia?
Doamna Valentina Buliga:
Intr-adevar, in cadrul Comisiei pentru protectie
sociala, sanatate si familie, in timpul examinarii acestui proiect de lege,
membrii comisiei si-au exprimat, la fel, dezacordul cu propunerea de a stabili
aceste alocatii diferentiate. Cu atit mai mult, cu cit am solicitat de la
Guvern inca la 5 aprilie 2007 sa examineze aceste propuneri ale comisiei, de a
egala suma acestor alocatii. Ulterior insa comisia a revenit la acest proiect
de lege si a propus, a sustinut initiativa Guvernului, care venise cu suma de
200 si de 300 de lei.
Domnul Vladimir Filat:
Inca o data se demonstreaza ca, inainte de a
vota, mecanic, ceea ce propune Guvernul, trebuie sa ne uitam mai atent.
Multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Da. Aveti dreptate.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doar o mica precizare. Pentru ca intentia
noastra a fost, intr-adevar, una nobila, de a majora aceste indemnizatii. Si
vreau sa nu se creada ca... De altfel, intrebarea care a fost pusa arunca
pietricica in incinta Parlamentului. Eu cred ca si Guvernul poate... Dar noi,
sigur ca am tinut cont de problema care s-a creat la societatea orbilor si de
practica internationala, caci vrem – nu vrem, dar apelam la ea ori de cite ori
avem nevoie. Totusi, invalizii nevazatori de gardul I in multe tari europene
beneficiaza de o indemnizatie ceva mai mare decit alte categorii.
Altceva este ca aceste categorii ale noastre,
si posibilitatile noastre sigur ca sint minore. De aceea s-a egalat, dar eu
cred ca tendinta ar trebui sa fie majorarea alocatiilor si la o categorie, si
la alta. Si sa nu uitam de acei nevazatori care au stat in strada. Au facut
acte de protest, dat fiind ca au ramas fara aceste locuri de munca. Si Guvernul
atunci si-a luat obligatiunea de a le majora aceste indemnizatii. Consider ca
nu noi am gresit atunci, noi am fost consecventi in actiunile noastre.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Buliga, va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului: cine este pentru adoptarea legii respective, tinindu-se
cont de propunerile sefului statului? Rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Legea este adoptata, tinindu-se cont de
propunerile Presedintelui tarii.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Pentru precizare, pentru ca oricum se
tergiverseaza promulgarea. Acesti cetateni cred ca sint... Noi toti i-am
ascultat atunci cind ei se adreseaza. Cunoscind deja faptul ca legea s-a
aprobat in doua lecturi, as vrea sa precizam momentul intrarii in vigoare.
Poate facem, stiu eu, o exceptie, poate totusi nu de la momentul promulgarii?
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Exista norme de procedura si de regulament.
Daca se reexamineaza o lege, ea se reexamineaza doar la subiectele asupra carora
seful statului a atras atentia, nepromulgind aceasta lege. Alte modificari, decit
cele care se incadreaza in aceasta albie, nu avem dreptul sa operam.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta inseamna ca prevederile finale ale
legii ramin in modul in care au fost adoptate anterior.
Proiectul de lege nr.1880 pentru modificarea si
completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007.
Guvernul.
Domnul Mihail Pop:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Elaborarea proiectului in cauza a fost
determinata, in primul rind, de rezultatele executarii bugetului de stat pe
primele patru luni ale anului 2007. Totodata, in perioada de dupa aprobarea
Legii bugetului de stat pe anul curent, au fost adoptate unele acte normative
cu impact asupra bugetului la care ma voi referi in continuare.
Astfel, conform rezultatelor executarii
bugetului de stat in patru luni ale anului curent, partea de venituri pe
compartimentul de baza a fost realizata la nivelul de 116,7%, asigurind un
surplus de 518,4 milioane de lei. In contextul partii de venituri este de mentionat
ca, pe unele tipuri de venituri, surplusul realizat a purtat un caracter de o
singura data, asa cum ar fi plata pentru licenta eliberata pentru activitatea
de operator al serviciilor de telefonie mobila, venitul net al Bancii Nationale
a Moldovei.
Pornind de la excedentul la venituri mentionat
mai sus si estimarile incasarilor de pina la finele anului a taxei pe valoarea
adaugata la marfurile si serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova,
in cadrul modificarilor actuale se propune de a majora partea de venituri a
bugetului de stat pe anul 2007, pe compartimentul de baza, cu 620 milioane de
lei, inclusiv cele mai importante modificari sint la impozitul pe venit din
activitatea de intreprinzator, cu 50 de milioane de lei, taxa pe valoarea adaugata,
in suma de 245,8 milioane de lei, accize – 27,6 milioane de lei, taxa de licenta
– 60 de milioane de lei si venitul Bancii Nationale – 195 milioane de lei si
alte venituri mai neesentiale.
Guvernul propune a repartiza mijloacele
suplimentare identificate, in suma de 620 milioane lei, in felul urmator:
- partea majora din resursele suplimentare,
305 milioane de lei, se aloca pentru investitii capitale, si anume, 815 milioane
de lei pentru realizarea programului de gazificare, printre care cele mai
majore obiective sint gazoductul Tocuz-Cainari-Mereni – 50 de milioane de lei,
gazoductul Chisinau-Zaluceni, raionul Floresti – 15 milioane de lei. Pentru
alte gazoducte, in curs de derulare, se aloca suplimentar 50 de milioane de
lei;
- 100 de milioane de lei sint destinati
constructiei tronsonului de cale ferata Cahul-Giurgiulesti;
- 90,4 milioane de lei – pentru
realizarea programului de reabilitare a drumurilor.
Pentru realizarea Legii nr.355 din 23
decembrie 2005 privind salarizarea in sistemul bugetar se prevad 150 de
milioane de lei. Mentionam ca costul majorarilor de salarii pe anul curent se
estimeaza la 338 milioane de lei. Totodata, tinind cont ca majorarea salariilor
se realizeaza esalonat, la rectificarea in cauza se propune a fi alocata doar
prima parte din necesar.
Restul mijloacelor disponibile se prevad a fi indreptate
dupa cum urmeaza:
- 41 de milioane de lei – pentru amenajarea
unitatilor administrativ-teritoriale;
- 32,6 milioane de lei – in scopul achizitionarii,
pentru Ministerul Culturii si Turismului, a imobilului situat in municipiul Chisinau,
pe bd. Renasterii nr.15 (Complexul distractiv de agrement “Moscova”);
- 29 de milioane de lei – in scopul suplimentarii
Fondului de subventionare a producatorilor agricoli cu destinatia de restituire
a taxei pe valoarea adaugata producatorilor agricoli, datorate pe anul 2006.
Modificarea in cauza implica si modificarea corespunzatoare a articolului 5 din
lege;
- 14 milioane de lei – pentru completarea
fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole. Suma in cauza
reprezinta datoriile bugetului pentru anul 2006;
- 40 de milioane de lei – pentru completarea
Fondului de rezerva al Guvernului.
Concomitent cu alocatiile suplimentare, se
propune redistribuirea alocatiilor de le bugetul de stat pentru investitiile
capitale, continute in anexele nr.4 si nr.18 si a alocatiilor pentru reparatiile
capitale, din anexele nr.5 si nr.19 pe obiectivele finantate de la bugetul de
stat, in functie de progresul lucrarilor, al activitatilor de realizare a
proiectelor de deviz si de alte circumstante.
Tinind cont de reorganizarea functionala a
unor autoritati publice, se propune redistribuirea alocatiilor in valoare de 6
milioane 561 de mii de lei de la Ministerul Educatiei si Tineretului la Agentia
sportului, destinate pentru intretinerea scolilor cu profil sportiv.
In legatura cu revizuirea costurilor de
co-finantare, asumate de Guvern, a obiectivelor incluse in devizul de
cheltuieli al proiectelor cu finantare externa, se propune a majora alocatiile
pentru achitarea contributiei Guvernului la proiectele „Managementul si
distrugerea stocurilor de poluanti organici persistenti” si „Primul proiect de
cadastru”, in suma totala de 13,4 milioane de lei, din contul economiilor la
deservirea datoriei externe.
In final, tin sa va multumesc pentru atentie si
rog sustinerea proiectului prezentat.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnul ministru.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
V-ati referit si in raportul dumneavoastra la
cei 32,6 milioane de lei in scopul achizitionarii imobilului situat pe bd. Renasterii.
In nota informativa dumneavoastra spuneti ca acest imobil se achizitioneaza in
interesele statului. As vrea sa stiu, care sint aceste interese ale statului? Si
vreau sa stiu, cum apreciati dumneavoastra acest fapt, ca cele 32,6 milioane de
lei demult au fost furate din bugetul de stat, data cheia.
Eu nu zic ca nu s-a facut un pas bun, ca nu
trebuia dat acest imobil pentru Teatrul “Eugen Ionesco”. Este poate foarte
bine, dar modul in care se incalca flagrant legea de catre Presedintele
statului, Guvern si alte institutii. Demult s-a aratat si la Televiziune, cum
acest imobil a fost deja daruit. Nu credeti dumneavoastra ca acum ne folositi
pe noi, Parlamentul, ca pe niste papusari, ca sa votam, asa cum s-a intimplat in
multe alte cazuri?
Domnul Mihail Pop:
In primul rind, vreau sa mentionez faptul ca
imobilul in acest moment inca nu este achitat, pretul lui este negociat, dar
suma necesara de 33-36 de milioane de lei, pretul care a fost negociat, nu este
transferata Comitetului creditorilor pe obiectivul care este in etapa de
faliment. De aceea, scopul la care dumneavoastra deja v-ati referit, de a fi
destinat pentru a fi amplasat in acest sediu Teatrul “Eugen Ionesco”... Dar, in
rest, toate procedurile sint in context legal.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu vad mai multe momente aici, ca banii sint
deja cheltuiti si aici se pun abia... Cum a fost in raionul Riscani, drumul Pirjota–Baroseni,
pentru care demult au fost facute alocatii de 50 de mii de lei.
Si a doua mea intrebare. Dumneavoastra majorati
cu 13,4 milioane de lei din contul reducerii contributiei la alte proiecte, cum
spuneti, precum si a reducerii costurilor de deservire a datoriei de stat
externe in contul altor proiecte, cum ar fi „Managementul si distrugerea
stocurilor de poluanti organici”, „Primul proiect de cadastru”. As vrea sa stiu,
care sint aceste proiecte de la care ati luat si ati dat aici? Si cum ati redus
si din ce motiv costurile de deservire a datoriei de stat externe?
Domnul Mihail Pop:
Reducerea cheltuielilor pentru deservirea
datoriei externe se datoreaza faptului ca in buget au fost incluse
cheltuielile, reiesind din cursul valutar de
14,6 lei pentru un dolar SUA. De facto, cursul dolarului este mult mai coborit si
de la deservirea acestor datorii, rambursarea datoriilor, plus procentul pentru
aceste datorii si unele finantari din proiecte internationale, care sint finantate
din exterior, sint mai ieftine decit au fost planificate in buget. Datorita
acestor fapte, s-a stabilit suma de 13,4 milioane de lei, pentru ca aceste doua
proiecte, care sint deja in derulare, sa nu fie stopate.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar am intrebat, in detrimentul caror
proiecte?
Domnul Mihail Pop:
Nu este nici un detriment. Vreau sa mentionez
faptul ca proiectele se finanteaza si datoria se deserveste suta la suta. Dar in
valuta nationala este mai ieftin, datorita faptului ca actualul curs valutar
difera de acela care a fost planificat in buget.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu intrebarea v-am pus-o din nota dumneavoastra
informativa, ca asa ati spus: „din reducerea contributiei la ale proiecte”. De
aceea v-am si intrebat, care sint aceste proiecte de la care reduceti?
Domnul Mihail Pop:
Deci, vreau sa mentionez ca din 13,4 milioane
de lei 12 milioane si 300 sint deservirea datoriei si doar 1 milion si 100 de
mii sint din proiecte. In momentul de fata nu sint gata sa va spun care sint
proiectele, dar vi le dau imediat dupa sedinta Parlamentului.
Doamna Valentina Cusnir:
Va rog mai tirziu sa-mi raspundeti la aceasta intrebare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
A fost in presa o informatie ca in luna
aprilie, Guvernul a adoptat o decizie si au fost alocate cam peste 40 de
milioane de lei, practic cite un milion pentru fiecare raion, pentru niste
necesitati curente, drumuri, alte chestiuni. Decizia aceasta a Guvernului a
fost sau nu? Ati vizat-o dumneavoastra? A fost in presa chestiunea aceasta.
Domnul Mihail Pop:
Hotarirea Guvernului de alocare a 41 de
milioane de lei pentru amenajarea centrelor raionale, intr-adevar, este si a
fost executata.
Domnul Ion Gutu:
Am inteles, este executata. Dar ele au fost
prevazute de catre bugetul statului si in 2007 sau nu?
Domnul Mihail Pop:
Deci, noi acum venim cu rectificarea bugetului
pe 2007, unde aceasta decizie este inclusa.
Domnul Ion Gutu:
Eu inteleg. Dar Guvernul a avut tot dreptul sa
repartizeze asa, la toti cite
1 milion, inainte de alegeri? Aceasta este o actiune legitima? O decizie
legitima sau nu? Daca nu, inseamna ca n-au fost prevazute
mijloace in bugetul statului.
Domnul Mihail Pop:
In momentul luarii deciziei de catre
Guvern, deja erau datele de facto despre executarea bugetului de la inceputul
anului si deja erau venituri peste cele planificate, in baza carora Guvernul a
luat decizia de a aloca aceasta...
Domnul Ion Gutu:
Guvernul nu are dreptul, conform legii, nu
are dreptul sa repartizeze veniturile, fie si adaugatoare, stiu eu, dar nu are
dreptul, deci, aceasta-i o incalcare flagranta a legii.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Nu este o intrebare, este o constatare si
este una, de fapt, permanenta atunci cind discutam despre veniturile la buget si
repartizarea acestor venituri.
Stimate domnule ministru,
Deja sintem probabil la cea de a treia
discutie vizavi de procesul bugetar, atit la votarea bugetului propriu-zis, cit
si la rectificari. Noi spunem in permanenta ca veniturile sint subestimate.
Avind in vedere ca aceste venituri sint
clar subestimate, prioritatile stabilite de buget nu sint clare si nu sint
corecte. Noi nu am luat decizia ca nu vom implementa legea privind sistemul
unic de salarizare din cauza ca nu avem venituri suficiente. De unde au aparut,
cum apar banii acestia? 620 sau 640 de milioane de lei si eu sint absolut
sigur, si dumneavoastra stiti, ca spre sfirsitul anului bugetar vom veni iarasi
cu o suma, sa dea Domnul.
Este un lucru care, cum sa va spun, chiar
prezinta pe alocuri un deranj. Eu nu mai vreau sa traim intr-o tara unde ne laudam
cu proficit, in acelasi timp cind profesorii primesc salariile respective si
avem domenii foarte importante care sint subfinantate. Si este o problema
principiala. De ce noi mergem pe filiera asta? Este usor sa va raportati ca aveti
proficit sau cum?
Domnul Mihail Pop:
Vreau sa mentionez faptul ca la
planificarea bugetara nu este, cred, oportun de a planifica cifre foarte
optimiste la capitolul “Venituri”, care ar putea fi esential majorate fata de
ceea ce este atins in anul de baza, in baza carui se planifica bugetul pentru
anul viitor.
Dumneavoastra stiti foarte bine ca economia
Republicii Moldova este o economie destul de mica si este foarte vulnerabila si
dependenta de factorii externi. Avem exemple concrete pe parcursul anului 2006,
avem si exemple concrete legate de cursul valutar, care este foarte schimbator
si, vrind-nevrind, el are un impact major asupra executarii bugetului. De
aceea, credem ca planificarea este corecta.
Domnul Vladimir Filat:
Ca atitudine si ca notiune sint de acord,
proces bugetar s.a.m.d., dar noi, dincolo de procesul bugetar, trebuie sa avem in
vedere ca efectul urmeaza sa-l resimta cetateanul, domnule ministru. Eu am
vorbit de mai multe ori, ar fi bine sa mai iesiti din birouri sa mai vorbiti cu
oamenii, sa vedeti ca, dincolo de cifrele prezente in buget, sint rezultatele
lor asupra cetateanului.
Si cred ca este important sa stabilim clar,
care sint sarcinile noastre, prioritatile si sa gasim, pe alocuri chiar sa avem
dificit, sa ne asumam angajamente si sa rezolvam niste probleme, caci o sa ne
trezim cu ceea ce ne trezim, fara cetateni in tara asta si o sa avem un proces
bugetar foarte perfect sub aspectul veniturilor s.a.m.d.
Este, daca vreti, o constatare. Daca
insistati asupra abordarii, eu cred ca este o abordare foarte si foarte gresita.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am o intrebare la articolul 61 din proiect.
Este vorba de transferarea de la bugetul de stat a 32,6 milioane de lei pentru
procurarea imobilului Complexul “Moscova”, fostul cinematograf se are in
vedere, cred.
Am asistat recent la ceremonia transmiterii
de catre Seful statului a cinematografului “Moscova” sau cum se numeste aici
complexul acesta, catre Teatrul “Eugen Ionesco”. Personal am varsat o lacrima
de bucurie cind regizorul-sef al acestui teatru, Petru Vutcarau, a spus ca, de
astazi incolo, numele lui Vladimir Voronin va fi vesnic alaturi de numele
marelui Eugen Ionesco.
Vreau sa-mi raspundeti la citeva intrebari.
In primul rind, a fost legalizata sau nu, fie notarial fie altfel, transmiterea
oficiala de catre Seful statului a acestui complex Teatrului “Eugen Ionescu”?
Si a doua intrebare. Cui a apartinut acest
teatru, cind a fost construit, cui apartine acum, cum s-a facut aceasta tranzactie,
catre cine, cu ce suma si de la cine, cine este acum proprietarul si de la cine
Ministerul Culturii va cumpara acest teatru?
Va multumesc. Va rog pe puncte.
Domnul Mihail Pop:
Acesta, din cite stiti, a fost proprietate
de stat, cinematograful “Moscova” de cindva a fost privatizat.
Domnul Gheorghe Susarenco:
De catre cine?
Domnul Mihail Pop:
Compania care a administrat acest imobil a
falimentat, a acumulat datorii creditoare enorme, de circa 54 de milioane de
lei. Deci, creditorii l-au falimentat, l-au dat in faliment si au scos
obiectivul la vinzare. Drept care o companie autorizata a stabilit costul
obiectivului... Obiectivul a fost apreciat la suma de
32,6 milioane de lei.
Obiectivul a fost scos la vinzare la costul
de 48 de milioane, pe urma la
47 de milioane, noi am negociat cu Comitetul creditorilor, cu Adunarea generala
a creditorilor acestui obiectiv si s-a ajuns la consensul sa fie comercializat
acest edificiu la suma stabilita de catre compania respectiva, deci, la costul
de
32,6 milioane de lei.
El a fost negociat, a existat un contract intre
Ministerul Culturii si Comitetul creditorilor la aceasta intreprindere. In urma
acestei legi, daca va fi aprobata aceasta lege, banii, 31,36 milioane de lei,
vor fi transferati Comitetului creditorilor, care ulterior vor achita datoriile
creditoare ale acestui agent economic, crescendo daca nu gresesc, catre banci si
alti creditori.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule ministru,
Dumneavoastra reprezentati aici Guvernul,
prezentati un proiect de lege. Dumneavoastra ati raspuns ca ministru de finante,
eu v-am intrebat ca membru al Guvernului, care propune un proiect de lege
Parlamentului.
Prima intrebare a fost: a fost legalizat
acest dar, eu am urmarit personal la televiziune cind Seful statului, Vladimir
Voronin, a daruit acest obiectiv Teatrului “Eugen Ionesco”. A fost legiferat intr-un
fel, notarial sau in alt fel, acest dar?
Domnul Mihail Pop:
Deci, obiectivul, din cite stiu, ii apartine
Ministerului Culturii si Turismului, tranzactia propriu-zisa intre Ministerul
Culturii si Teatrul “Eugen Ionesco”... Eu nu sint la curent.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Atunci eu va intreb ca ministru al finantelor:
dumneavoastra stiti, posibil, ca a darui ceva se poate numai daca un om poseda
ceva. A fost acesta un dar sau ce a fost?
Domnul Mihail Pop:
Nu poate sa fie, dat fiind faptul ca este o
proprietate a statului si este o formalitate de a instiinta teatrul privind
donatia acestui edificiu.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar intra in competenta Sefului statului un
asemenea element? Eu va rog sa nu va bilbiiti acolo, caci eu va pun intrebari
din punctul de vedere juridic. Ca sa dai ceva trebuie sa ai, dar nu sa dai ceea
ce apartine statului. Miine si Parlamentul acesta va fi privatizat de cineva,
daca nu-i privatizat cumva.
A doua intrebare. Nu l-ati nominalizat pe
cel caruia ii apartine in prezent acest edificiu.
Domnul Mihail Pop:
Deci, o companie.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Cum se numeste compania?
Domnul Mihail Pop:
Crescendo, daca nu gresesc...
Domnul Gheorghe Susarenco:
A cui e? Tata, mama, fiul ai cui sint ei?
Domnul Mihail Pop:
Nu stiu.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu cunoasteti. Pai, de la cine cumparati,
daca nu cunoasteti?
Domnul Mihail Pop:
Sint mai multi fondatori, dar acum ea apartine...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Ia nu zbierati acolo, va rog.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Stimatii mei colegi,
Domnule ministru...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte,
Eu va rog sa ma ingraditi de zbieraturile
acestea.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Susarenco...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Din partea aceea, ca eu m-am saturat, de
acum o sa-mi pierd sanatatea cu dinsii.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Liniste. Va rog, liniste... (Rumoare in
sala.)
Domnul Gheorghe Susarenco:
Turma la cireada acolo.
Domnul Marian Lupu:
Stati asa. Haideti sa intelegem lucrurile
juridice foarte bine. Astazi proprietarul...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Sa nu strige la mine ca eu nu sint deprins
sa strige. Eu am lucrat judecator...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Susarenco...
Domnul Gheorghe Susarenco:
...Si nimeni nu a strigat la mine.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, in momentul de fata...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Se vede ca o sa vina timpul si o sa stati
la duba.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Gata. Sa intelegem cu totii ca, in momentul
de fata, este proprietatea Consiliului de creditori, este clar ca buna ziua.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte,
Eu va rog, sa inteleg si eu: de ce noi cumparam
un bun care a apartinut statului?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa fim sinceri in acest sens. Acest
obiectiv a fost cindva privatizat. Acum a acumulat datorii, apartine sau il
gestioneaza Consiliul de creditori, deci, se va face aceasta tranzactie de cumparare–vinzare
si, in mod evident, toate formalitatile juridice si trecerea la balanta
Ministerului Culturii, iata care este consecutivitatea acestor actiuni.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Ieri, in cadrul comisiei, am analizat acest
proiect de lege si, daca va aduceti aminte, practic, toti membrii comisiei am
fost cumva uimiti: de ce din cele 620 de milioane, practic, nici un banut nu
s-a alocat pentru imbunatatirea calitatii vietii, pentru asigurarea unei
securitati sociale suplimentare celor care necesita imbunatatirea procesului de
tratament in institutiile medico-sanitare si multe alte probleme care tin de
acele prioritati, despre care vorbea colegul meu Vladimir Filat.
La fel, va aduceti aminte ca comisia, noi,
deputatii Parlamentului am fost martori si implicati intr-o actiune foarte
interesanta si nobila: actiunea „Daruieste speranta” pentru copiii bolnavi de
cancer. Eu vreau, in numele acelor copii... Noi am mai fost, am participat impreuna
cu presedintele si colegii din comisie la aceasta donatie si am vazut situatia in
care se afla acele sectii din cadrul Institutului oncologic si soarta acelor
copii, bolnavi de cancer, a caror incidenta in ultimul timp creste.
Domnule ministru,
Va rugam foarte mult, pentru lectura a
doua, dumneavoastra si comisia de profil sa examinati posibilitatea gasirii
celor 20, 15, 20 chiar milioane de lei pentru dotarea Institutului oncologic cu
medicamente specifice, medicamente de noua generatie care asigura un tratament
eficient al acestor persoane.
Va fi ridicol daca noi nu vom aloca acesti
bani ca sa marim speranta de viata a acestor bolnavi. Eu, in numele comisiei, va
rog sa examinati acest amendament.
Domnul Mihail Pop:
Deci, daca mi se permite, voi raspunde in
felul urmator despre indicatorii, despre sumele care se aloca pentru ocrotirea
sanatatii. In dinamica: in anul 2004 pentru ocrotirea sanatatii s-au alocat 1
miliard 106,6 milioane de lei, in anul 2007 – 2 miliarde 315,4 milioane de lei.
Suplimentar, vreau sa mentionez ca ieri am
avut o discutie cu colegul meu, ministrul sanatatii asupra acestei dezbateri
care a fost in comisia dumneavoastra si dumnealui a spus ca va studia problema,
pentru a se documenta de facto care este starea lucrurilor si pentru a da
careva solutii.
In prezent, banii in buget pentru ocrotirea
sanatatii cresc, practic, din an in an, cu 500 de milioane in comparatie cu
anul precedent. In 2005 – 1 miliard
338 mii de lei, in 2006 – 1 miliard 839 mii, in 2007 – 2 miliarde 300. Deci,
practic, dinamica finantarii este foarte activa si, de aceea, eu cred ca este
de competenta ministerului de ramura sa caute mijloace pentru a solutiona o
problema sau a da prioritati pentru solutionarea uneia sau altei probleme.
Mai mult decit atit, vreau sa mentionez
faptul ca, de la inceputul anului, prin intermediul Guvernului, la Ministerul
Finantelor au venit solicitari pentru diferite probleme care deja depasesc
cifra de 4 miliarde de lei. De aceea, vrem noi sau nu vrem, oricum toate solicitarile
nu vor fi satisfacute, dat fiind faptul ca acesti bani nu vor fi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Eu as vrea sa va aduc la cunostinta ca noi
am examinat acest proiect de lege in fractiune si sintem gata, astazi, sa-l votam
si in prima, si in a doua lectura. Si vrem sa ne adresam Guvernului sa gaseasca
posibilitati sa activam in asa mod incit sa avem posibilitatea ca, pina la sfirsitul
anului, sa modificam inca o data Legea bugetului si sa acoperim necesitatile
care sint astazi in tara.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule ministru,
Vreau sa va adresez citeva intrebari ca
unui membru al Guvernului, ca ministrului finantelor. Economia tarii este intr-o
cadere libera, industria a cazut in primul trimestru cu 7%. Deficitul balantei
comerciale in primele 3 luni este de 500 de milioane de dolari. Cursul leului
fata de dolar, leul se apreciaza si aceasta este un dezastru pentru
exportatorii nostri.
De ce Guvernul, prin aceasta modificare, nu
a simtit prioritatile acestei tari? Caci aceste modificari demonstreaza ca
Guvernul nu stie care e situatia in tara. De ce noi am venit sa marim, de pilda,
fondul pentru promovarea exportului, de ce nu am venit, de pilda, cu un fond
pentru stimularea certificarii sistemului de asigurare a securitatii
produselor, inclusiv in domeniul vinificatiei si al produselor alimentare, care
este cerut pe piata externa? Nu am vazut in aceste modificari nici un leu adaugator
pentru a schimba situatia in economia tarii.
Domnul Mihail Pop:
Este necesar de mentionat faptul ca prin
Legea bugetului, probabil, balanta comerciala nu se va schimba brusc. Dar
Guvernul intreprinde masuri de ordin organizatoric si legislativ, legate de
promovarea exporturilor, de sustinere a exportatorilor. Pentru aceasta s-au intreprins
masuri de creare a laboratoarelor de cerificare, pentru a certifica productia
de export ca ea sa corespunda cerintelor tarilor Uniunii Europene.
Se intreprind si alte masuri de sustinere a
exportului prin finantarea unor cheltuieli legate de participarea la expozitii,
atragerea investitiilor pentru industrie. De aceea, lucrurile merg nu prin
intermediul bugetului la direct, dar prin masuri organizatorice, modificari de
acte legislative, din care dumneavoastra, pe parcursul anului, cred ca ati
primit destul de multe la acest compartiment.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Bugetul are si sarcina de a stimula, de a
motiva.
Domnul Mihail Pop:
Corect.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar prin ceea ce se propune, nu se vede
aici absolut nimic in acest sens, Guvernul, practic, nu simte pulsul vietii in tara
aceasta. Leul se apreciaza in asa fel incit exportatorii de acum nu mai vor, nu
au ce exporta, iar importatorii vin masiv. Uitati-va, deficitul balantei
comerciale, despre asta si eu vorbesc, nu de faptul ca bugetul trebuie sa
determine balanta comerciala, dar prin politicile promovate de Guvern, prin
fondurile de motivare, stimulare sa cream aceste conditii pentru ca agentii
economici din Republica Moldova sa-si poata exporta produsele, sa poata
produce, sa putem pune bariera la aceste importuri masive, care vin aici, prin
produse competitive. Acum noi nu avem ce propune pietei interne, nu avem ce-i
propune.
Domnul Mihail Pop:
De rind cu masurile organizatorice si
politice, exista politica fiscala, politica vamala, care este indreptata intru
sustinerea exportatorilor autohtoni. Avem cota zero la TVA, introdusa pentru
producatorii autohtoni. De aceea, Guvernul sustine producatorii prin politici,
inclusiv politici fiscale si bugetare, dar si prin promovarea diferitelor legi si
modificari la legi, care stimuleaza exporturile.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
A doua intrebare, situatia din agricultura.
Noi vedem ce se intimpla acum in agricultura Republicii Moldova, practic, multe
culturi vor fi, cum s-ar spune, distruse in legatura cu seceta si in legatura
cu tot ce se intimpla in agricultura.
N-am vazut aici nimic adaugator pentru agricultura, din ceea ce dumneavoastra ati
propus pentru compensarea datoriilor din anul 2006. Dar pentru 2007? Ca sa vada
taranii ca cineva se gindeste si la ei, caci sint cei mai saraci. Acum, in
campania electorala noi am vazut ce se intimpla in satele acestea, nu numai in
campanie. Adica, noi iarasi ii lasam de o parte, nu le dam absolut nici un banut.
Domnul Mihail Pop:
In primul rind, agricultorilor, prin
proiectul de astazi, le alocam 43 de milioane de lei...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ca sa platim datoriile din anul 2006, mai
mult nimic nu facem.
Domnul Mihail Pop:
Nu-i nimic. Fondul de subventionare pentru
anul acesta, pe parcursul a
5 luni este valorificat sub 40 la suta. Daca il completam cu suma de 49 de
milioane... Deci, fondul de subventionare a agriculturii este inca activ si va
putea fi solutionat in dependenta de necesitati. De aceea, totalurile referitor
la situatia din agricultura vor putea fi facute ceva mai tirziu si atunci
Guvernul va veni cu propuneri.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In privinta fondului de subventionare si
40%. Chestia consta in aceea ca acolo, in fondul de subventionare noi avem
numai 95 de milioane de subventionare directa, restul este compensarea taxei pe
valoarea adaugata. Este clar ca avem 4 luni lucrate, 5 luni lucrate in anul
2007 si nu este compensata taxa pe valoarea adaugata. De aceea nu mai sint bani
in acest fond.
Domnul Mihail Pop:
Nu este corect. Taxa pe valoarea adaugata
este compensata suta la suta din banii anului curent, dar, pur si simplu, ca sa
nu fie diminuat fondul anului in curs, se completeaza cu suma respectiva. De
aceea agricultura...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Pur si simplu nu sint inca tranzactii de vinzare
a produselor, care se taxeaza cu TVA, de aceea mai avem bani in fondul de
subventionare pentru anul 2007, acele 100 de milioane.
Domnul Mihail Pop:
Spre deosebire de anul trecut, cind in
prima jumatate a anului, TVA pentru vinzari in agricultura, practic, nu am avut
deloc, anul acesta deja avem 72 de milioane restituiti din TVA-ul de la vinzarile
in agricultura.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Mihail Pop:
Si peste 45 de milioane de finantare la
fertilizanti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Reiesind din raspunsul la intrebarea pe
care v-a adresat-o doamna Valentina Buliga, eu m-am vazut obligata sa ies la
microfon, pentru ca scrisorile care au parvenit de la Institutul oncologic la
Comisia pentru politica economica, buget si finante, la comisia noastra, cit si
cele adresate domnului Presedinte al Parlamentului, le-am inregistrat personal,
reiesind din strigatul acestei institutii, in numele celor 40 de mii de bolnavi
oncologici, inregistrati in Registrul Cancer, in numele celor 23 de mii de
bolnavi care se trateaza anual si, dintre ei, sint 6–7 mii de copii, care se
trateaza anual... Si a mentionat doamna Buliga ca toti necesita un tratament
specific, chimioterapeutic, in general, un tratament complex.
Asemenea scrisori au existat si anul
trecut. Am facut aici demersuri in vederea majorarii sumei pentru aceste
preparate. Nu s-a facut nimic. Sau invocarile dumneavoastra ca se majoreaza
alocatiile pentru sanatate din an in an: uitam sa spunem ca s-a majorat si
costul politei si contributiile noastre.
Si scrisori de felul acesta... Cred ca este
obligata Compania Nationala de Asigurari in Medicina sa dea banii acestia.
Compania ii trimite la Ministerul Sanatatii, pentru ca Ministerul Sanatatii
este cel care raspunde si de el apartine Institutul Oncologic. Dar uitam ca,
din suma contractata de companie cu Institutul Oncologic sau cu alte institutii,
ma refer acum la institut, 57 la suta merg pentru aceste salarii, care ramin in
continuare minore, pentru hrana pacientilor. Si atunci, bolnavul oncologic ramine
unul singur cu toate problemele lui.
Stimati colegi,
Trebuie sa-l intelegem, sa-l auzim, caci el
nu are posibilitate, pentru ca acest tratament este complex si costisitor.
Haideti sa prelungim vietile acelor copii care ramin si, intr-adevar, au un sfirsit
letal atunci cind de-abia este diagnosticat. De data aceasta in acest an sa
nu-i mai trimitem de la institutie la institutie, dar sa facem ceva. Vine
telemaratonul, la care iarasi se va vorbi despre acesti indici care ne dor pe
toti. Pentru ca am zis anul trecut si zic si acum: nimeni nu este privat,
nimeni nu este asigurat ca nu vom avea acest necaz la rudele noastre, la
cunoscutii nostri. Haideti sa incercam sa facem ceva pentru acesti pacienti.
Domnul Mihail Pop:
Vreau sa mentionez faptul ca aceasta este o
problema de ordin intern a Ministerului Sanatatii si a Companiei Nationale de
Asigurari in Medicina, inclusiv, de comun acord cu Institutul Oncologic.
Mijloacele financiare, in acest moment, sint suficiente. In cazul in care nu
vor ajunge la rectificarea a doua, care va fi in toamna anului curent, noi vom
veni cu propuneri. De aceea, dupa discutia pe care am avut-o ieri cu Ministerul
Sanatatii, problema va fi discutata pe plan intern, in cadrul Guvernului si vom
veni cu propuneri.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule ministru,
Multumesc mult. Eu as vrea, intr-adevar, in
cadrul Guvernului sa se gaseasca un raspuns, altfel sint nevoita sa fac, chiar
deschizind prima pagina, pagina 14, de fapt, si sa ma uit aici, caci iarasi
apare... N-am vrut, dar sint nevoita sa zic: Complexul “Condrita”, “Holercani” s.a.m.d.,
pozitii care nu sint cele mai importante. Si de aceea cred ca, intr-adevar,
Ministerul Sanatatii, Compania Nationala de Asigurari in Medicina, ministerul
dumneavoastra trebuie sa gaseasca solutia corecta, cum am zis, in numele acelor
bolnavi care sint chinuiti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Am luat si eu cunostinta de anexa nr.2,
pagina 14, la cele trei pozitii: reconstructia complexului “Condrita” – 3
milioane, reconstructia clubului si a ospatariei in Pensiunea “Holercani” – 6
milioane, sistemul de aprovizionare cu energie termica si electrica a Presedintelui
– 2 milioane, adica se prevad
10 milioane si jumatate de cheltuieli. Noi, ori de cite ori facem rectificari
sau luam cunostinta de buget, tot timpul gasim sume enorme pentru cheltuielile
pe care le face actuala guvernare, pentru a-si crea conditii favorabile de
activitate sau conditii de lux, daca vreti.
De aceea noi, “Alianta «Moldova Noastra»”,
propunem ca acesti bani sa fie indreptati spre compensarile la gaze, tinind
cont ca in bugetul pe 2007 se prevede pentru 270 de mii de consumatori 21 de
milioane de lei, ceea ce este foarte putin. Sa indreptam acesti bani pentru favorizarea,
intr-un fel, a acelora care nu au posibilitatea sa achite gazele, la care pretul
creste in toata ziua.
Si un alt moment. Ministerul Dezvoltarii
Informationale, stim ca este cel mai bogat minister din Republica Moldova si
lui ii dati 2 milioane. Poate este cazul sa mai dea el vreo 20–30 de milioane,
dar nu invers?
Va multumesc.
Domnul Mihail Pop:
Eu va rog sa cititi atent informatia care
este la dumneavoastra in mina. Aceasta este o repetare din legea anuala. Noi, in
momentul de fata, la rectificare aceste subiecte nu le discutam. Noi pur si
simplu am dat toate anexele in complex: ce a fost, ce se propune si ce va fi.
Aceste subiecte deja sint in bugetul pe anul 2007 si nu se propun discutii
asupra lor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Eu voi face doar o constatare sau o replica.
Noi constatam, intr-adevar, ca
s-au majorat alocatiile pentru sistemul de sanatate. Dar nu uitam sa fim
sinceri si cu cei care ne asculta si cu noi insine. Preturile sau costurile
serviciilor medicale, in ultimii ani, au crescut enorm. In primul rind, costul
medicamentelor, care datorita aplicarii taxei pe valoarea adaugata au crescut
cu 14 la suta, neluind in consideratie costurile de transport si multe altele. Intretinerea
institutiilor medicale, preturile la alimente, consumabile si multe altele,
adica acea majorare despre care noi spunem astazi ca din an in an creste, de
departe nu acopera...
Si va spun ca, pina si programele nationale,
care sint in responsabilitatea Guvernului, nu a Ministerului Sanatatii, sint
acoperite in proportie de 30 la suta din necesitati. Acele medicamente
antidiabetice, contra tuberculozei, caci incidenta la tuberculoza in Republica
Moldova deja devine o tragedie nationala. Si multe, multe alte probleme. De
aceea, eu revin la aceeasi prioritate. Astazi, pentru noi cetateanul trebuie sa
fie prioritar, iar daca nu, cum am spus ieri, o sa raminem cu drumuri, cu tevi
de gaz, dar fara oameni.
Domnul Mihail Pop;
Doar o cifra. Ritmul de crestere a finantarii
ocrotirii sanatatii este de circa 36–37 la suta. Rata inflatiei anuale este in
jurul a 10–12 la suta. Diferenta este acoperirea, cresterea neta a finantarilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Echipa de regby a Republicii Moldova a iesit
in Liga Natiunilor. Este o performanta extraordinara pentru tara noastra. Anul
viitor, pe toate stadioanele din Franta, ele sint 7, se va intona imnul
Republicii Moldova. In acest context eu vreau sa... Am vorbit la comisie si
v-am rugat, dumneavoastra ati spus ca o sa va ginditi.
Vreau sa va adresez o intrebare, dar si ca
o cerinta pentru lectura a doua, avind in vedere ca astazi bugetul va fi votat si
in lectura a doua. Au venit la Chisinau toti demnitarii cei mai mari de la
Federatia Internationala de profil. Eu nu sint specialist in domeniul acesta,
dar nu a trecut alaturi de ochii mei faptul ca ei sint foarte mirati ca asa o tarisoara
mica poate sa aiba un asa de mare succes. In context, eu vreau sa va rog, si
cer ca sa gasim o modalitate, adica modalitatea exista. Poate din suma
rezervelor Guvernului, adica in contextul Guvernului, in contextul Legii
bugetului sa alocam 200 sau 300 de mii macar pentru sustinerea acestor mari
entuziasti din republica, care anul viitor o sa ne poarte mindria in toata
Europa.
Domnul Mihail Pop:
Cred ca noi avem institutii specializate,
deci, Agentia sportului, care va studia problema pe care dumneavoastra o ridicati
si va veni cu propuneri la Guvern pentru a solutiona intrucitva solicitarea
dumneavoastra. De aceea cred ca pe parcurs, din fondul de rezerva ar putea fi
alocata o suma oarecare, dar vreau sa mentionez faptul ca, cu problema
respectiva, trebuie sa vina Agentia sportului.
Domnul Vladimir Braga:
Dumneavoastra veti urmari aceasta problema?
Eu de aceea va adresez dumneavoastra intrebarea, pentru ca cei de la profil au si
alte probleme. Ei au finantari, care sint asezate in contextul cerintelor lor,
dar aceasta problema nu este. Si eu, in cazul meu, vroiam ca aceasta suma sa
fie votata anume pentru Federatia de regby, adica pentru sustinerea federatiei
de profil.
Domnul Mihail Pop:
Orice alocari de bani sint decise de
Guvern, iar Ministerul Finantelor doar isi expune opinia.
Domnul Vladimir Braga:
Adica veti sustine? Eu inteleg corect?
Domnul Mihail Pop:
Personal, pot sa sustin, dar, inca o data va
spun, decizia o ia Guvernul.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule ministru,
Vreau sa va intreb, daca cunoasteti care
este necesarul scolilor si gradinitelor pentru reparatiile curente si cele
capitale si care este acoperirea in acest domeniu? De altfel, de multi ani, inca
din perioada sovietica, reparatiile curente in scoli si in gradinite se fac de
catre parinti, pe banii parintilor. Si noi spunem ca ei sint viitorul, ne luptam
pentru viitorul fericit al copiilor. In laboratoarele de chimie, fizica,
biologie de multi ani nu s-a cumparat nimic, peste tot este pustiu. De ce nu
s-au gasit bani acum pentru acesti copii, pentru al caror viitor frumos noi
pledam?
Domnul Mihail Pop:
Este necesar de mentionat faptul ca invatamintul
are cele mai mari cheltuieli, ca pondere in buget si in produsul intern brut,
peste 8 – 8,4 la suta. In plus, noi acum avem un proiect, mai multe proiecte in
derulare cu Banca Mondiala pentru educatia rurala, unde problemele ridicate de
dumneavoastra, legate de asigurarea laboratoarelor cu reactive si cu alte
utilaje, vor fi solutionate in cadrul acestor proiecte. Si, in final, vreau sa
va spun ca, in momentul de fata, bugetele anuale, cele care au fost pe
parcursul ultimilor ani, nu asigura totalmente solicitarile si necesitatile
care sint in stat. Dar pe parcurs, din an in an, odata cu majorarea veniturilor
la buget creste si numarul problemelor solutionate. De aceea, este necesar ca, in
contextul solutionarii acestor probleme, sa avem, as spune, putina rabdare si
cu timpul aceste probleme vor fi solutionate.
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule ministru,
Eu ma uit cu cita iscusinta dumneavoastra
fugiti de raspunsul la intrebare. Si din aceste 620 de milioane, de ce nu s-au
gasit macar...? Duceti-va la scoala nr.52 la Dovator. Scoala este crapata in
jumatate. De un an si jumatate nu se da nici o copeica pentru reparatie. Oare
dumneavoastra nu intelegeti, ce am avut in vedere? Din 620 de milioane, de ce
nu ati gasit o posibilitate ca banii acestia sa vina la scoala?
Domnul Mihail Pop:
Este necesar scoala scoala respectiva sa
fie examinata in mod separat, ca obiect separat, daca este avariata. Dar in
ansamblu, vreau sa va spun ca noi nu putem, adica Guvernul si tara nu este in
stare timp, de doi ani de zile, sa solutioneze toate problemele scolilor, gradinitelor,
inclusiv sanatatea s.a.m.d. Sint niste lucruri care se rezolva treptat. Si este
bine ca veniturile bugetare sa creasca cit mai mult si banii sa fie directionati
tot pentru solutionarea problemelor.
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule ministru,
Ei bine, anul trecut tot de doua ori a fost
rectificat bugetul, pentru scoala nu s-au gasit bani. Anul acesta, inca se asteapta,
tot nu s-au gasit pentru scoala bani. Eu inteleg ca nevoile sint mari, dar daca
zicem de crearea conditiilor pentru copii, de ce nu facem lucrul acesta? Noi putem
sa spunem cit doriti dumneavoastra variante si explicatii.
Domnul Mihail Pop:
Eu nu sint informat despre aceste lucruri si
nu pot sa va raspund.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Doar o chestiune de procedura. S-au facut
propuneri aici, in sala, din partea unor grupuri parlamentare, de a vota acest
proiect in ambele lecturi astazi. Sigur, legea bugetului este cea mai importanta
lege de peste an a Republicii Moldova. Atitudinea noastra trebuie sa fie una de
maxima responsabilitate. Acest proiect a fost introdus de Guvern in Parlament
doar acum 3 saptamini si cunoasteti care a fost ritmul de activitate al
Parlamentului.
Propunerea fractiunii PPCD este de a decala
adoptarea in prima si a doua lectura. Astazi sa ne pronuntam prin vot doar in
prima lectura asupra conceptului acestei legi, lasind un termen rezonabil
pentru toate fractiunile si pentru toti deputatii, astfel incit sa poata
formula propuneri si amendamente. Pentru ca, fiti de acord, exista loc pentru
ajustari, pentru completari, pentru imbunatatirea acestui proiect de lege. El
nu va fi niciodata perfect, dar imbunatatit poate fi prin efortul tuturor
deputatilor. Mai ales ca la acest lucru ne obliga si Legea cu privire la
procesul legislativ si Regulamentul Parlamentului. Sint prevederi legale peste
care nu putem trece.
Si vreau sa propun decalarea, in cel putin
o saptamina, a votarii in prima si a doua lectura. Iar votul deputatilor fractiunii
noastre va fi determinat, in definitiv, asa cum se intimpla de fiecare data, de
seriozitatea cu care vor fi examinate propunerile deputatilor, propuneri care
trebuie sa fie reflectate intr-o sinteza, asa cum ne-am obisnuit.
Nu am vrea sa cream, de aceasta data, un precedent
neplacut, adoptind modificari substantiale la Legea bugetului de stat, fara a
avea un amendament, macar propuneri care sa fie reflectate intr-o sinteza. De
aceea, propunerea mea de procedura este sa ne pronuntam astazi prin vot in
prima lectura, lasind un termen rezonabil de timp pentru formularea de
amendamente pentru discutii suplimentare si revenirea la examinarea in a doua
lectura peste cel putin o saptamina sau intr-un termen pe care Parlamentul il
va gasi de cuviinta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnule ministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Modificarile propuse in proiectul prezentat
de Guvern sint concepute, in fond, de rezultatele executarii bugetului de stat in
primele patru luni ale anului curent, precum si de necesarul de alocatii
suplimentare in acoperirea cheltuielilor aditionale ale anului curent. Evolutia
activitatii desfasurate in perioada ianuarie-aprilie ale anului curent a
determinat majorarea veniturilor la bugetul de stat, pe componenta de baza, cu
518,4 milioane de lei sau 16,7 la suta peste prevederile prognozate pentru
aceasta perioada.
Ponderile cele mai mari in cadrul
veniturilor incasate peste prevederi revin impozitului pe venit – 50 de
milioane de lei, taxelor pe valoarea adaugata –
245,8 milioane de lei, accizelor – 27,6 milioane de lei, altor venituri din
activitatea de intreprinzator si din proprietate – 211,3 milioane de lei,
inclusiv venitul net al Bancii Nationale a Moldovei – 195 milioane de lei,
taxelor si platilor administrative – 23,4 milioane de lei si altele.
Pornind de la aceste constatari, venitul
bugetului de stat pe toate componentele va constitui, in total, 12 miliarde
708,5 milioane de lei, inclusiv venituri de baza – 11 miliarde 306,04 milioane
de lei. Concomitent cu veniturile acumulate, proiectul prezentat propune spre
aprobare suma alocatiilor aditionale pentru cheltuieli suplimentare, solicitate
de Guvern la nivel de 620 de milioane de lei, cheltuielile bugetare totale alcatuind
suma de 12 miliarde 781 milioane 432 mii de lei.
Pornind de la limita resurselor
identificate si in vederea realizarii politicilor prioritare ale statutului, se
preconizeaza majorarea unor cheltuieli, care s-au materializat atit prin
investitiile directe, cit si prin transferuri, subventii si redistribuiri
pentru intretinerea curenta, implementarea si monitorizarea unor proiecte,
efectuarea de reforme structurale, majorarea salariului pentru unele categorii
de angajati in sfera bugetara, efectuarea de reparatii capitale si de investitii
capitale.
Astfel, pentru asigurarea realizarii
programului de salarizare in sistemul bugetar, conform ultimelor modificari la
Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar se prevede
alocarea suplimentara a 150 de milioane de lei. In legatura cu reforma
structurala de la Ministerul Educatiei si Tineretului, in gestiunea Agentiei
Sportului au fost transferati 6 milioane 441,3 mii de lei. La capitolul
destinat agriculturii, alocatiile suplimentare sint evaluate la nivelul de
43 de milioane de lei, dintre care 29 milioane sint destinati subventionarii
producatorilor agricoli, ii am in vedere pe saditorii vitei de vie, iar 14
milioane de lei – pentru acoperirea restantelor din anul 2006.
Acumularile de venituri suplimentare a
permis majorarea cheltuielilor pentru finantarea investitiilor capitale cu 315
milioane de lei si a reparatiilor capitale – cu 10,7 milioane de lei.
Domeniile prioritare de utilizare a acestor
surse au fost stabilite in scopurile de realizare a programului de gazificare,
reabilitarea drumurilor, amenajarea unitatilor administrativ-teritoriale,
constructia tronsonului de cale ferata Cahul–Giurgiulesti, care, ulterior, in
cadrul discutiilor in comisie, s-a decis ca suma de 100 milioane de lei sa fie
redirectionata pentru majorarea capitalului social al Intreprinderii de Stat
“Calea Ferata din Moldova” si altele.
De rind cu suplimentarea alocatiilor pentru
investitiile capitale, se propune redistribuirea alocatiilor destinate investitiilor
capitale si reparatiilor capitale continute in anexele 4, 5, 18 si 19 in functie
de realizarea lucrarilor de constructie si de valorificarea surselor
financiare.
In cadrul examinarii in comisie, la acest
capitol s-au acceptat propunerile de transfer in interiorul si in limita alocatiilor
bugetare adoptate anterior. Astfel, pentru Serviciul fiscal de stat se propune
realocarea de la “Reparatii capitale” la capitolul “Investitii capitale” suma
de 321,4 mii de lei, iar la transferurile cu destinatie speciala la bugetele
unitatilor administrativ-teritoriale, suma de 159 mii de lei, vor fi redresate
de la capitolul “Investitii capitale” la “Reparatii capitale”.
Partial, au fost acceptate de catre comisie
propunerile deputatilor inaintate in contextul adresarii Academiei de Stiinte a
Moldovei, in conformitate cu care de la anexa nr.1 se vor readresa la anexa
nr.4 – 4 milioane 189 mii de lei necesare pentru desfasurarea lucrarilor de
constructie a Liceului Academiei de Stiinte de tip internat.
Alte propuneri de majorare a alocatiilor inaintate
de domnul deputat Ivan Calin – 4,5 milioane de lei, de Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului – 5,2 milioane de lei,
precum si de la Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie – 29
milioane de lei la momentul actual nu pot fi sustinute din lipsa sursei de
acoperire.
Pentru asigurarea desfasurarii scrutinului
electoral din anul curent, comisia propune, conform devizului de cheltuieli
aprobat prin Hotarirea Guvernului din
24 mai anul 2007 alocarea a 15,4 milioane de lei din contul readresarii sumei
de
8 milioane de lei destinate initial pentru acordarea ajutorului financiar
bugetului central al UTA Gagauzia si 7,4 milioane de lei din contul reducerii
alocatiilor suplimentare pentru fondul de rezerva al Guvernului, efectuind
modificarile in anexele respective la proiect.
In rezultatul revizuirii costurilor
datoriei de stat externe si reducerii contributiei de cofinantare a Guvernului
la unele proiecte finantate din sursele externe, proiectul de lege propune
redistribuirea acestora prin majorarea alocatiilor la finantarea proiectului
privind managementul si distrugerea stocurilor de poluanti organici persistenti
si a proiectului “Primul proiect de cadastru” in suma totala de 13,4 milioane
de lei.
Deficitul bugetului de stat pe toate
componentele se va mentine la nivelul celui aprobat de 72,9 milioane de lei.
Pentru imbunatatirea textului proiectului de lege comisia va tine cont de obiectiile
si propunerile expuse in avizul Directiei juridice si de cele prezentate de
comisiile permanente ale Parlamentului.
Pornind de la cele mentionate, comisia sustine
proiectul prezentat si-l propune Parlamentului spre aprobare.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari?
Domnule presedinte,
Spre aprobare sau spre adoptare?
Domnul Nicolae Bondarciuc: (nu vorbeste la microfon)
...in prima lectura si daca...
Domnul Marian Lupu:
Pai eu... da...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
...deputatii in lectura a doua...
Domnul Marian Lupu:
Asa, sa fie clar. Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea sa va referiti mai amanuntit asupra
celor 100 milioane de lei pentru constructia tronsonului de cale ferata Cahul–Giurgiulesti.
De unde au aparut acesti, aceasta propunere de la Guvern, daca, conform
Monitorului Oficial, abia la 1 iunie a fost publicata in Monitorul Oficial Hotarirea
Guvernului cu privire la constructia liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti,
care a aprobat si un plan de actiuni in care abia pentru ianuarie–martie 2008
se scrie: determinarea surselor de finantare pentru executarea lucrarilor de
constructie a liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti.
La 16 mai, cind a intrat proiectul de Lege privind
modificarea bugetului in Parlament inca nu era, nu se stia despre constructia
acestui tronson de cale ferata si daca s-a discutat in comisie, pentru ce se
construieste, carte va fi efectul, daca nu va fi acelasi ca la Revaca–Cainari,
caci astazi pe acest tronson de cale ferata Revaca–Cainari trec doar doua
locomotive cu doua si patru vagoane in 24 de ore. Daca nu vom face aceleasi
cheltuieli, daca sint justificati acesti bani si de unde, din cer, cum a picat
acest tronson de cale ferata?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, in cadrul sedintei comisiei, am
discutat aceasta problema si eu, in raportul meu, am mentionat ca noi propunem
ca suma de 100 milioane de lei sa fie redirectionata pentru majorarea
capitalului social Intreprinderii “Calea Ferata a Moldovei”.
Doamna Valentina Cusnir:
Si ce va da aceasta?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Va da posibilitatea... pornind de la din
necesitatea sa efectueze lucrarile necesare.
Doamna Valentina Cusnir:
Cum, le daruim? Dar am intrebat cum de au
aparut aceste 100 milioane de lei inainte de a fi o decizie de constructie a
acestui tronson. Vad ca domnul ministru al finantelor...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu pot sa va spun cum a aparut proiectul
bugetului, modificarile in bugetul de stat, dar toate momentele legate cu
activitatea caii ferate, cu examinarea in comisiile respective ale Guvernului si
in Guvern momentele acestea, noi putem sa ne adresam si o sa ne expunem, dar stiu
ca s-au examinat si in teritoriu aceste momente si in cadrul ministerului, si in
cadrul Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1, va rog.
Domnul Mihail Pop:
Deci este necesar de mentionat faptul ca
aceste doua documente atit hotarirea de Guvern, cit si proiectul bugetului s-au
elaborat paralel, concomitent si se stia de problema care este necesara de a fi
solutionata.
Plus la aceasta, pentru tronsonul respectiv
este facut studiu de fezabilitate care argumenteaza necesitatea constructiei
acestui tronson si termenul de recuperare a cheltuielilor undeva intre, pina la
10 ani, pe 10 ani, este in studiul de fezabilitate. Si plus la aceasta, acest
tronson se face si in temeiul acordului de constructie a corpului Giurgiulesti.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu va multumesc pentru acest raspuns, dar as
veni in sustinerea propunerii Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, sa
nu ne grabim sa votam astazi si in lectura a doua. Eu sustin tot ce e bun
pentru tara, ca sa nu ziceti ce a spus domnul Susarenco si sa lasam pentru
lectura a doua si eu cred ca aceste
100 milioane de lei noi trebuie sa ne gindim si sa le redirectionam in acele
necesitati prioritare care ard astazi in tara, iar ei... dupa planul lor de actiuni
le trebuie pentru 2008... ne vom gindi pentru cind vom adopta bugetul pentru
2008.
Domnul Marian Lupu:
Da, s-a luat act. Bine.
Domnule presedinte al comisiei,
Rog sa nu parasiti tribuna centrala.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.18, a,
Stimati colegi,
Eu imi cer scuze. Discutiile au fost indelungate,
cine ia loc, cine nu, deci eu rog sa stati in pace la locurile dumneavoastra.
Domnule Bondarciuc,
Rog sa luati loc. Este adevarat, este o
luare de cuvint, solicitare din partea domnului deputat Ion Gutu pe care il
invit la tribuna centrala.
Domnul Ion Gutu:
Stimati colegi,
Domnul Filat m-a rugat sa nu utilizez multe
cifre, a obosit, probabil, dupa alegeri, inteleg ca trebuie...
Stimati colegi,
Intr-adevar, este dreptul constitutional al
Guvernului sa inainteze in Parlament, pe parcursul anului, modificari si in
bugetul statului pe 2007. Actualmente, este clar ca noi, la sedintele comisiei
am discutat acest proiect de lege si vreau sa va spun ca nu sint principii,
dreptul Guvernului, dar, in esenta, vreau sa va spun ca sint niste probleme pentru
care totusi trebuie sa gasim un raspuns.
520 de milioane plus dobinda, acumulari,
deci foarte, foarte mult patos in jurul acestor cifre, dar aceste cifre nu
reflecta situatia concreta din economia nationala. Aceste venituri in bugetul
statului sint compuse din citeva compartimente, in primul rind 195 de milioane
de lei venitul Bancii Nationale pe anul 2006.
Al doilea moment. Venitul de la vinderea
unei licente pentru o companie de telefonie mobila, peste 100 de milioane si
cresterea masiva a importului in Republica Moldova peste 120 de milioane, deci
acesta este rezultatul activitatii guvernarii pe parcursul acestor 5 luni de la
activitatea economica antreprenoriat, venit si alte, eu as spune asa, articole
serioase, noi venituri nu avem si cred ca, pe parcursul anului, in a doua jumatate
a anului curent, noi vom vedea ca, intr-adevar, la compartimentul “Venituri”
vom avea problemele respective.
La urma urmei, Guvernul repartizeaza. Care
sint obiectiile si viziunile mele, ca membru al comisiei respective, la
compartimentul “Cheltuieli”. Trebuie de spus ca, spre regret, prin aceste
modificari, noi nu observam prioritatile Guvernului.
La compartimentul “Prioritati” mai multe
probleme nu sint clare. Apar obiecte noi, obiecte masive de sute de milioane de
lei, pe parcursul anului, intr-o luna decizia Guvernului, in aceeasi luna
decizia Parlamentului, fara argumentari, Parlamentul nu este informat, noi sintem
pusi in situatia sa votam sau sa nu votam.
Deci, nu avem nimic impotriva majorarii
cheltuielilor si resurselor la infrastructura, drumuri, chestiuni, alte investitii
capitale, dar, stimati colegi, in comparatie cu declaratiile noastre ca bugetul
pe anul 2007 este un buget orientat strict social, avem doua cifre si vreau sa imi
raspund si mie, si dumneavoastra care este logica Guvernului ca la
compartimentul “Invatamint” noi sa introducem un minus 6,7 milioane de lei, sa
reducem cheltuielile la un asemenea sector important cum este invatamint.
Din aceste 6,7 milioane de lei, inclusiv 2
milioane pentru invatamintul secundar, domnule Ivanov, minus 2 milioane.
Stimati colegi si tovarasi,
Noi cunoastem situatia reala, eu ma chem si
va chem pe dumneavoastra. Intr-adevar, 2 milioane costa aceasta politica sociala
pe care noi am anuntat-o si o declaram in fiecare zi.
Ocrotirea sanatatii – minus 3,7 milioane de
lei la ”Investitii capitale”. Din 320 de milioane repartizate la sute de
obiecte noi gasim anume ocrotirea sanatatii sa reducem 3,7 milioane lei. Care
este logica politicii sociale actualei guvernari sau asta-i,
pur si simplu, asa o neglijenta a ministerului, eu stiu, a Guvernului sau aceasta
este, intr-adevar, ceva ascuns aici si eu nu pot intelege.
Stimati colegi,
Se continua practica de alocare a
resurselor financiare si de finantare a multor poate si importante activitati fara
acordul Guvernului, fara acordul Parlamentului. In luna aprilie Guvernul a
adoptat o decizie prin care a repartizat fiecarui raion cite 1 milion de lei
pentru amenajarile respective in ajun de alegeri, fara acordul comisiei
parlamentare, fara acordul Parlamentului. Aceasta decizie este nelegitima, nu
are dreptul Guvernul sa adopte o decizie care contravine legislatiei.
Fondul de rezerva al Guvernului. Pentru
anul 2007 au fost prevazute
37 milioane de lei, in 4 luni de zile au fost utilizate si se prevad suplimentar
40 milioane de lei. Cind, in ce an Guvernul a avut un asemenea fond de rezerva si
asa, vasazica, o modificare solida?
Citeva momente. Am cerut si multumesc
domnului ministru ca i-a transmis operativ care au fost aceste cheltuieli si
unde s-au dus aceste 37 de milioane de lei in aceste 4 luni.
Stimati colegi,
Vreau sa va spun ca absolut se incalca
Regulamentul fondului de rezerva al Guvernului, la 90%.
Poftim, prima pozitie. Pentru acoperirea
cheltuielilor legate de deservirea avionului special pe ruta Chisinau–Minsc–Chisinau,
domnul Voronin... – 215 mii de lei, din fondul de rezerva al Guvernului. Eu nu
vorbesc despre aceea cite milioane s-au cheltuit in general la acest
compartiment.
Deci poftim, Redactia “Nezavisimaia
Moldova” – 80 de mii. Redactia ziarului “Moldova Suverana” – 376 de mii. Ce fel
de ziare independente avem noi daca ele sint finantate concret de Guvernul
Republicii Moldova? Aceasta a fost, cred, si practica aceasta continua. Poftim,
“Ziua nationala a vinului” – 150 mii de lei. Sint bani foarte seriosi. Pentru
ce, care-i scopul acestor cheltuieli?
Si din fondul de rezerva a Guvernului au
fost alocate 13 milioane lei raioanelor, dintre care 90% – pentru investitii
capitale, reparatii, gazoduct, acoperisuri, chestiuni, scoli, deci, prin
regulamentul Guvernului, fondul de rezerva, nu este interzisa aceasta finantare.
Domnul Marian Lupu:
Inca un minut.
Domnul Ion Gutu:
Chiar si stadionul din Orhei, un obiect
foarte important, el nu poate fi finantat partial din fondul de rezerva al
Guvernului. Si ultimul minut, domnule Presedinte al Parlamentului, vreau sa ma
adresez cu o rugaminte domnului ministru al finantelor. Este o asemenea informatie
ca a fost semnat un acord de catre Aeroportul International si Administratia Aviatiei
Civile, de 13 milioane de dolari pentru efectuarea activitatilor de securitate,
securizare a Aeroportului.
Legea despre securitate inca nu a fost
promulgata, acordul este incheiat, este impartit si comisionul... eu cred ca aceasta
e o legatura foarte serioasa asupra bugetului statului, in primul rind, fiindca
o intreprindere de stat, fara consimtamintul Ministerului Finantelor nu are
dreptul sa incheie asemenea contract.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Dupa luarea de cuvint sintem pe pozitia
supunerii... (rumoare in sala)... nu, replicile mai tirziu.
Votul, prima lectura. Cine este pentru
aprobarea proiectului de Lege nr.1880 in prima lectura, rog sa voteze. Pentru
precizie, in primul rind, numaratori, dati-mi, va rog, prezenta in sala pe
sectoare.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2? Prezenta?
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
83 de deputati sint in sala. Acum eu rog sa
ridice miinile inca o data acei care au votat “pro”, aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1880 si sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 23.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
56 de voturi “pro”.
Proiectul de Lege nr.1880 este aprobat in
prima lectura.
Deci ce a propus comisia: aprobarea sau
adoptarea?
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi propunem adoptarea si in lectura a
doua.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,...
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Pentru lectura a doua un amendament ce tine
de anexa nr.4 la compartimentul “Raionul Falesti”, subcompartimentul “Complexul
pentru combustibil, retele de gaze”, deci micsorarea pozitiei gazoductului spre
satul Hiliuti de la 600 la 500 de mii de lei si majorarea concomitent a gazoductului
pe satul Chetrosul Nou, deci de la 130 la 230.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bondarciuc,
Eu v-as invita la tribuna centrala.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, noi am examinat astazi dimineata si sintem
de acord.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bondarciuc,
Eu v-as invita la tribuna centrala.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Sa iau materialele. Noi am examinat aceasta
propunere. Aceasta nu schimba alocatiile raionului inauntru... redistribuirea.
Acceptam.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu as vrea sa reiterez propunerea pe care
am facut-o, mai ales ca ea se intemeiaza pe prevederi legale. Amendamentele nu
pot fi formulate inaintea aprobarii in prima lectura, ele se formuleaza dupa
aprobarea in prima lectura si Regulamentul spune ca se formuleaza in scris.
Este un drept al fiecarui deputat, al oricarei fractiuni si al comisiilor. Noi
credem ca aceasta prevedere legala trebuie respectata, mai ales ca graba nu se
justifica absolut prin nimic.
O data aprobat in prima lectura, acest
proiect trebuie supus examinarilor in organele de lucru ale Parlamentului, cum
sint inclusiv ale fractiunilor. Fractiunea PPCD doreste sa examineze, dupa
aprobarea in prima lectura acest proiect. Si vreau sa va asigur ca noi avem o
serie de propuneri de imbunatatire a acestui proiect. Votul nostru fiind, asa
cum spuneam mai inainte, determinat, in definitiv, de gradul de seriozitate cu
care vor fi examinate propunerile noastre concrete si rezonabile, pentru ca
acest proiect, practic, nu a suportat modificari esentiale, conceptuale in
genere nu a suportat.
El pentru prima data este aprobat chiar asa
cum a venit de la Guvern. Cred ca este mai bine sa ne luam noi o pauza de o saptamina,
ar fi cu mult mai intelept si ar fi colegial, mai ales ca este legal.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
In acelasi sens, noi cerem, rugam ca acest
proiect de lege sa fie votat saptamina viitoare in a doua lectura. Avem dreptul
si noi sa ne expunem asupra acestui proiect, avem amendamente concrete,
argumentate si vrem sa le sustinem atit in dezbaterile in comisia sesizata in
fond, cit si ca saptamina viitoare sa dezbatem acest proiect in plenul
Parlamentului.
Si eu nu cred ca este suficient pentru a fi
votata o lege cu acceptarea fractiunii majoritare, fiindca este un argument
care pentru mine pare straniu. Noi am discutat in fractiune, am luat decizia si
am hotarit sa facem si asa. Este o institutie care este guvernata in baza unui
regulament. Si, in afara de regulamentul respectiv, mai este si legislatia,
care urmeaza sa fie respectata intru totul asa cum este scris si trebuie sa fie
inteleasa intru totul, asa cum este scris.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” vine cu propunerea de a fi votat acest proiect in lectura a doua saptamina
viitoare. In cazul in care nu se accepta, noi avem o propunere concreta. Avind in
vedere conditiile nefaste climaterice pentru agricultura in anul 2007, noi
propunem ca acele 100 de milioane prevazute pentru tronsonul de cale ferata
Cahul–Giurgiulesti sa fie transferate la completarea fondului pentru subventionarea
in agricultura, pentru a compensa pierderile taranilor in anul 2007. Si rugam sa
puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc foarte frumos.
Domnule presedinte al comisiei,
Vin cu urmatoarea propunere. Mijloacele
financiare planificate pentru ziarele parca neguvernamentale “Moldova Suverana”
si “Nezavisimaia Moldova”, rog sa fie reorientate pentru amenajarea Taberei
pentru copii din municipiul Chisinau “Ciresarii”. Propunerea rog sa fie pusa la
vot. Aceste ziare birfesc opozitia si nu trebuie sa fie sustinute de stat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aici trebuie...
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, trebuie sa va spun, ca
noi astazi discutam sau examinam legea care nu prevede finantarea acestor
ziare. Daca ati citit atent modificarea, acolo nu exista asa ceva.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa nu vorbim de pe loc.
Stimatii mei colegi,
Putina rabdare si echilibru. In primul rind,
sint expuse aici, in sala, doua abordari, doua solicitari au fost inaintate.
Avem prevederi reglementare, avem si practica de activitate pentru diferite
legi si in prima lectura, si in lectura a doua. In aceasta situatie, mie nu imi
ramine decit o singura iesire, o singura cale: sa supun votului plenului
Parlamentului aceasta norma de procedura si sa vedem ce facem in continuare.
Daca plenul sustine propunerea comisiei inaintate
pentru examinarea si in lectura a doua sau nu? Pe care motiv comisia a inaintat
aceasta propunere de a purcede si la examinarea in lectura a doua. Voi consulta
opinia plenului Parlamentului in acest sens. Cine este pentru a sustine aceasta
propunere, rog sa voteze. (Voce nedeslusita din sala). Cine sustine
aceasta idee, rog sa voteze. Prezentati-mi rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 23.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi.
Deci, in acest context, purcedem la
examinarea in lectura a doua a propunerilor inaintate de domnul Cosarciuc, de
domnul Bujor, eu le-am notat si sint gata sa le supun votului ca si toate
celelalte in continuare. Domnul Cosarciuc a inaintat propunerea pentru a
transfera mijloacele financiare propuse pentru constructia tronsonului de cale
ferata Giurgiulesti–Cahul pentru suplimentarea fondului de sustinere a
agriculturii. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze.
Rog sa imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
27 de voturi in sustinerea acestei
propuneri, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului. Propunerea
domnului Bujor la fel s-a referit la mijloacele financiare pentru ziarele
respective. Ce aveti in vedere?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Alocarea pentru...
Domnul Marian Lupu:
Atunci faceti-mi, va rog, comentariul. Eu
nu am in fata mea toate detaliile.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
La ce s-a referit domnul Bujor, in modificarile
pe care noi le-am primit de la Guvern nu sint alocarile de bani pentru ziare,
nu sint. Da, daca doriti discutam aceasta problema, iesiti cu initiativa
legislativa si o sa discutam.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cine vorbeste, vine la microfon si vorbeste.
Deci, eu supun votului propunerea inaintata de domnul Bujor. Cine este pentru a
fi sustinuta, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
26 de voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut
aceasta propunere.
In continuare, care au fost alte propuneri in
lectura a doua?
Domnule Bujor,
Mai aveti sau microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, eu regret faptul ca asa usor am
trecut peste acest subiect la care m-am referit. Foarte corect a spus domnul
Bondarciuc, numai a uitat de comentariul domnului Gutu, care a spus ca din
fondul de rezerva al Guvernului au fost alocate aceste mijloace financiare.
Deci, propunerea mea a fost foarte simpla, de a impune aceste doua institutii sa
restituie banii Guvernului Republicii Moldova si de a exclude din pozitia
respectiva a bugetului si a-i transfera. Daca cineva nu stie, din majoritatea
comunista, ce este Tabara “Ciresarii”, ii transferam la Scoala Internat nr.3
din municipiul Chisinau. Aceasta-i. Unde v-ati dus cu cadouri in campania
electorala.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Onorat Parlament,
Vreau sa va aduc la cunostinta ca alocatia
de bani pentru “Nezavisimaia Moldova” si “Moldova Suverana” nu este pentru
redactiile actuale, dar au fost achitate niste datorii ale fostelor redactii,
care au fost lichidate, fata de intreprinderea “Universul”. De aceea, nu este o
legatura intre alocarea de bani si redactia “Nezavisimaia Moldova” si “Moldova
Suverana” de la... actuale care spun...
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Stimati colegi,
Linistiti-va. Mai echilibrat putin. Mai
calm.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Eu sint nevoit sa revin la subiectul
anterior. Trebuie sa constatam, sa luam act de votul care a avut loc in
Parlament si sa constatam ca el este lovit de nulitate, pentru ca nu se sprijina
pe lege. Exista prevederi legale si eu va amintesc, in acest sens, prevederile
articolului 65 din Regulamentul Parlamentului, lege organica, in care se mentioneaza
urmatoarele.
Conform alineatului (1), dupa dezbaterea
proiectului de lege in prima lectura acesta se transmite comisiei sesizate in
fond... Nu a fost transmis... sau unei alte comisii competente pentru
examinarea amendamentelor deputatilor, a obiectiilor si propunerilor fractiunilor
parlamentare, comisiilor permanente, a avizelor Guvernului, Directiei juridice
a Aparatului Parlamentului, precum si a propunerilor reprezentantilor societatii
civile... Si avem un parteneriat, din cite stiu eu, cu societatea civila... si
pentru prezentarea raportului respectiv.
In cadrul pregatirii proiectului de lege
pentru dezbatere in a doua lectura deputatii, comisiile permanente si fractiunile
parlamentare pot prezenta amendamentele comisiei sesizate in fond in termen de
zece zile de la data aprobarii proiectului in prima lectura. Si nu exista exceptii,
legea nu prevede exceptii. Mai departe.
Dezbaterile proiectului de lege in lectura
a doua va avea loc in cel mult
45 de zile de la data aprobarii in prima lectura. Deci, legea fixeaza un termen
minim de zece zile si un termen maxim de 45 de zile, care nu poate fi incalcat in
nici un sens, nici in altul. Noi nu avem alta norma legala in vigoare in
Republica Moldova. De aceea, o simpla hotarire de Parlament, luata ad-hoc la o
propunere hazardata a cuiva este lovita de nulitate, ea nu poate anula o lege
organica cum este Regulamentul Parlamentului.
Este, de fapt, asistam la o neglijare a
opozitiei, la lipsa de colegialitate si la un caz regretabil de autosuficienta.
Noi nu vrem sa initiem suplimentar dezbateri in discutiile noastre cu
reprezentantii, cu Consiliul Europei in general privind drepturile opozitiei.
Cunoasteti ca acesta a fost un subiect dureros, a fost de mare vulnerabilitate
pentru Parlamentul nostru si ar trebui sa tragem invataminte.
Legea este lege si nimeni nu este mai
presus de lege nici macar Parlamentul. Daca se doreste altfel de regula si
procedura in Parlamentul nostru, trebuie modificat Regulamentul in vigoare.
Dar daca acesta stabileste obligatoriu examinarea proiectului aprobat in prima
lectura in fractiuni, in comisii si prezentarea de avize si de raport
suplimentar, in care sa fie reflectate absolut toate amendamentele acceptate
sau respinse in termene concrete de minimum 10 zile si maximum 45 de zile,
aceasta norma trebuie respectata.
Sintem intr-o situatie de impas pe care noi
o regretam si de aceea este o norma imperativa. De aceea, noi propunem Biroului
permanent si Presedintelui de sedinta care are competente clare in acest sens,
sa suspendam aceasta dezbatere si sa respectam procedurile conform normei
imperative prescrise de lege.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Tot de procedura. Noi avem foarte frecvent
o situatie foarte delicata in plenul Parlamentului, cind este adresata intrebarea,
de obicei, din Prezidiu catre presedintele comisiei si ea suna cam in felul urmator:
Comisia este de acord sau nu? Si la care presedintele comisiei: da, este de
acord sau nu este de acord.
Stimati prieteni,
Este o confuzie foarte grava, vreau sa va
spun. Presedintele comisiei indeplineste anumite functii, nu poate in nici un
caz sa reprezinte vointa si comisia in general.
Si eu vreau sa rog foarte mult. Eu vad doua
persoane in permanenta stau aici, avem un sef de directie juridica. Sa respectam
totusi norma legala si a Regulamentului. Noi incalcam in permanenta aici, in
Parlament, niste lucruri. Vorbeste o persoana in numele comisiei, luam decizii in
numele comisiei, sarim peste proceduri s.a.m.d. Este absolut necesar ca in
continuare noi sa avem un proces legislativ coerent si bazat pe lege, fiindca
dupa aceea vorbim aici ca Guvernul nu indeplineste legea. Sa incepem de la noi.
Domnul Marian Lupu:
Si la proiect?
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Si la proiect, inca o data ceea ce a
reiterat domnul Cubreacov este pozitia fractiunii. Nici nu rugam, dar cerem
respectarea legii si a Regulamentului, sa fie trimis pentru discutii in comisia
de profil pentru lectura a doua, ca noi sa avem posibilitatea sa muncim si sa
propunem amendamente argumentate, asa cum o facem in permanenta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu la acelasi subiect. Cu parere de rau,
Presedintele Parlamentului nu i-a dat cuvint inainte de votare. Sigur ca domnul
Cubreacov are dreptate. O hotarire de Parlament nu poate sa anuleze legea,
Regulamentul Parlamentului. Si daca tot ati inchis televizorul, as vrea sa ma
adresez mass-media sa aduca acest exemplu clasic de incalcare flagranta a legii
din partea Parlamentului. Si exemplul cetatenilor care parca i-au ales. Prima
ce vreau sa spun. Bugetul, conform legii, se adopta in trei lecturi. In opinia
mea, nu stiu daca este sustinuta si de alti juristi din Parlament. Consider ca
amendamentele trebuie sa fie iarasi in trei lecturi.
Doi. Noi avem practica jurisdictiei
constitutionale in Republica Moldova, cind deputatii de aici mai cu practica stiu
cind au fost anulate legi si hotariri ale Parlamentului pentru incalcarea
procedurii. Cred ca trebuie sa uzam mai mult de Curtea noastra Constitutionala,
care, cu parere de rau, doarme si foarte bine de mult timp.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Si la intrebarea mea pusa referitoare la
cele 100 de milioane pentru tronsonul de cale ferata Giurgiulesti–Cahul am adus
argumente si tot domnul presedinte al comisiei, in numele comisiei, mi-a adus
doar un raspuns formal. Am cerut si eu atunci redirectionarea acestor 100 de
milioane de lei si exact am avut in vedere ca trebuie sa le dam in agricultura,
unde este mare necesitate de acest lucru.
Si anume am cerut si eu ca sa nu fie votata
astazi in a doua lectura aceasta modificare si completare la bugetul de stat,
ca sa putem, intr-adevar, examina aceasta situatie. Fiindca domnul Cosarciuc
cunoaste foarte bine situatia si a venit cu aceasta propunere. Era exact si
propunerea mea, fiindca mergem in teritoriu si cunoastem situatia. Imi pare rau
de colegii nostri majoritari, care se fac a nu vedea ce este si voteaza tot ce
propune Guvernul.
Am adus argument ca acest tronson inca nu
s-a nascut. Atunci cind a venit proiectul in Parlament este abia o hotarire de
Guvern, care poate, care trebuie sa inceapa indeplinirea de la 1 ianuarie 2008 si
nu trebuie sa anticipam aceste lucruri si sa ne aruncam cu milioanele atunci cind
in tara este mare nevoie. Sa nu votam in lectura a doua, sa redirectionam
aceste 100 de milioane de lei, cel putin, pentru agricultura.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Domnule Bondarciuc,
Eu rog sa luati loc. Deci iata ce vom face si
cum vom face. Este foarte corect ceea ce au mentionat colegii referitor la
prevederile articolului 65 din Regulament. Totodata, eu am sa rog si
secretariatul sa imi faca o sinteza a informatiilor: de cite ori in aceasta sala
comisiile au venit cu propunerea pentru dezbateri si pentru aprobarea in prima
lectura si adoptarea in a doua lectura a proiectelor de legi.
Toate comisiile au venit de multe ori, creind
deja un precedent continuu. Si in acest caz trebuie sa vedem cum face
Parlamentul. Probabil, din acest moment trebuie sa insistam: ori noi avem acceptii
din aceste reguli de joc, ori nu? Ori se merge cu o lege sau alta, indiferent ca
este o lege care vizeaza ratificarea sau a unor acte internationale, sau
proiecte de legi la alte subiecte, ori nu?
Stimati colegi,
Eu va propun, de azi inainte sa aplicam
doar o singura regula. Regula care este prescrisa in normele Regulamentului. Si
nici un presedinte de comisie, indiferent de apartenenta politica sau
indiferent de fractiunea pe care o reprezinta in aceasta sala, sa nu mai iasa
cu propuneri pentru aprobarea in prima lectura si adoptarea in lectura a doua in
cadrul unei si aceleiasi sedinte. Fiindca in acest caz eu am temeri ca chiar si
nu ca chiar, dar, in special, in conditiile adoptarii noului regulament... si
noi am operat foarte multe modificari in acest regulament, prevederile
articolului 65 au devenit mult mai clare decit cele care erau in regulamentul
precedent, pe care motiv noi, astazi, ne oprim la dezbateri si aprobari in prima
lectura.
A doua lectura o facem saptamina viitoare. De
altfel cred ca va fi oferit un spatiu foarte larg si, ca modalitate, foarte usor
pentru a contesta acest act, inclusiv la Curtea Constitutionala, ceea ce nu
este de interesul nimanui. Tema e inchisa la acest subiect. (Rumoare in sala.)
Nu, nu, fiindca a fost in mod normal un vot de procedura care, de fapt, intr-adevar,
eu ma bazam mai mult pe aceste norme, cum sa va zic eu, pe practica aplicata pina
in ziua de astazi in sala plenului Parlamentului.
Sintem la ora 12.57, Ora intrebarilor, dupa
care va urma timpul necesar pentru trei solicitari de declaratii la finele sedintei.
Asa, ne-am pornit.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Este aceeasi rugaminte si aceeasi cerinta,
pe care am avut-o la inceputul sedintei. Adresez interpelarea respectiva catre
Guvernul Republicii Moldova si rog ca saptamina viitoare, in sedinta in plen, sa
vina reprezentantul Guvernului sa prezinte un raport amplu asupra fazei de
implementare a pachetului de legi, prezentate in plenul Parlamentului si
adoptate, promulgate deja, ce tin de liberalizarea fiscala, amnistie,
legalizare s.a.m.d.
Aceasta este interpelarea. Rog frumos
secretariatul sa fixeze si sa transmita mai departe, conform procedurii.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Prima intrebare o adresez Procurorului
General al Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, Comisiei Electorale Centrale si Guvernului Republicii Moldova.
In toata perioada electorala, mai multe masini
din garajul Guvernului Republicii Moldova au purtat alte numere de inmatriculare
si au lucrat permanent pentru Partidul Comunistilor, parcurgind mii de
kilometri pe tot teritoriul tarii, dupa ce se incarcau cu materiale toxice de indobitocire
a populatiei.
Unu. Masina cu numarul de inmatriculare RMA
074 purta numere de inmatriculare CLU 914.
Doi. RMA 044 purta numar de inmatriculare
CU 634.
Trei. RMA 117 purta numar de inmatriculare
CWI 757.
Patru. RMA 092 purta numar de inmatriculare
CAJ 840.
Cinci. RMA 073 purta numar de inmatriculare
CLN 687.
Uneori mai veneau si alte masini in ajutor.
Solicit celor nominalizati un raspuns in scris, cu o analiza ampla asupra celor
relatate si intimplate: cine a fost implicat in schimbarea numerelor de inmatriculare,
care sint cheltuielile, cine a achitat si din ce surse a platit si pentru
lucrul indeplinit de masinile nominalizate timp de doua luni?
A doua intrebare o adresez Guvernului
Republicii Moldova si Confederatiei Nationale a Sindicatelor din Moldova. Un
mare grup de angajati de la SRL “Cosmos” din municipiul Chisinau mi s-a adresat
in panica privind situatia creata la intreprinderea care de mai multi ani
arenda cladirea apartinuta sindicatelor lui Manea si depindea de
“Moldsinbalneotur”.
In asteptarea dividendelor, colectivul s-a
pomenit ca intreprinderea se vinde unei firme moldo-ucrainene “Delmas grup”.
Angajatii sint trimisi de mai mult timp in concedii fortate neremunerate, impusi
sa scrie cereri de eliberare, fara a li se accepta transferul la noua intreprindere.
Se vind bunurile la bunul plac al unor
persoane, sint bunurile sindicatelor si e normal sa apartina membrilor
sindicatului care au contribuit la aparitia lor, si nu unor persoane care si-au
asumat aceste bunuri, cocotindu-se in fruntea unor sindicate ale puterii, si,
care dupa ce au vindut si toate bunurile de la Sergheevka, vind totul ce a ramas
la Chisinau si revin in sinul sindicatelor de unde s-au rupt pentru atitea
lucruri murdare.
In acest context, de la tribuna centrala a
Parlamentului, solicit Guvernului sa explice cele intimplate cu angajatii de la
intreprinderea nominalizata, cit si Confederatiei Nationale a Sindicatelor ii
solicit un raspuns in scris: cui au apartinut aceste bunuri, cum au fost
utilizate si cum s-a ajuns si cui sint vindute ele? De ce sindicatele nu apara
angajatii, a caror menire este anume, in primul rind, acest lucru.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte solicitari? Nu sint. Trecem la declaratii.
La microfonul central se invita domnul
Urechean.
Domnul Serafim Urechean:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Prin aceasta declaratie, reconfirm si de la
tribuna Parlamentului pozitia “Aliantei «Moldova Noastra»”, in contextul
actualelor alegeri.
AMN va continua confruntarea cu partidul de
guvernamint la toate nivelurile puterii, inclusiv in cadrul organelor
administratiei publice locale. Accentuez si salut faptul ca majoritatea fortelor
de orientare democratica militeaza pentru a se coopera impotriva exponentilor
comunisti in cadrul organelor elective de nivelurile unu si doi.
Aceasta strategie este singura care poate
apropia viitorul prosper democratic si european al Republicii Moldova. Ca presedinte
al Partidului “Alianta «Moldova Noastra»”, declar ca reprezentantii AMN depun
eforturi pentru a crea aliante postelectorale necomuniste in toate consiliile in
care rezultatele votarii permit acest lucru. Apelul nostru catre partidele de
orientare democratica este sa faca totul pentru succesul coalizarii.
De asemenea, acolo unde pe 17 iunie va avea
loc turul doi pentru alegerea primarului, chem intregul electoral democratic si
partidele care il reprezinta sa ofere o sustinere activa candidatilor necomunisti.
Iar unde comunistii au fost eliminati din etapa finala, sa procedam la o competitie
onesta si loiala intre candidatii democrati, pentru a pastra sansele conlucrarii
postelectorale. Stim deja ca se amplifica presiunea puterii asupra
politicienilor democrati din teritorii si a sefilor lor de la centru, pentru a
zadarnici aliantele democratice.
In acest context, “Alianta «Moldova Noastra»”
va condamna hotarit orice cedare, orice tentativa de a santaja viitorii
parteneri cu trecerea de partea comunistilor, cum s-a intimplat dupa scrutinele
precedente.
Rezultatele partidului nostru se datoreaza si
fidelitatii demonstrate electoratului si indemn toate fortele democratice sa tina
cont de acest exemplu. Exprimam si pe aceasta cale cetatenilor din toata
republica recunostinta alesilor locali din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”.
Va multumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Susarenco.
Domnul Serafim Urechean: (nu vorbeste la microfon)
Nu comentati. Salvarea lui Voronin este daca
… De altfel … (Aplauze.).
Domnul Gheorghe Susarenco:
Onorat Parlament,
Urmarind de la o parte asa-zisa campanie
electorala pentru alegerile locale din 3 iunie curent si, in special, cele din
municipiul Chisinau, am decis sa imi expun opinia din punct de vedere
politico-juridic dupa primul tur de scrutin. Consider ca in aceasta campanie
electorala Parlamentul Republicii Moldova a incalcat flagrant atit Constitutia
Republicii Moldova, cit si Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului si
Legea despre statutul deputatului in Parlament.
Astfel, prin intreruperea sesiunii de primavara–vara
pentru o perioada de doua saptamini, inainte de alegerile din 3 iunie, pe motiv
ca fortele politice, avindu-se in vedere si deputatii in Parlament sint implicati
in alegeri, a fost incalcat in mod flagrant articolul 66 din Constitutie care
prevede strict atributiile Parlamentului.
Mai mult ca atit, articolul 68 din Constitutie
statuiaza ca deputatii sint in serviciul poporului, de unde rezulta ca acestora
le este interzis sa acorde sprijin politic unor categorii de persoane sau
partide politice in detrimentul altora. Articolul 15 din Legea despre statutul
deputatului in Parlament stipuleaza ca deputatul este obligat sa respecte cu
strictete Constitutia, legile tarii si este dator sa fie demn de increderea
alegatorilor, sa contribuie prin exemplul personal la intarirea disciplinei de
stat, la indeplinirea obligatiilor civice, la asigurarea drepturilor omului si
la respectarea legislatiei.
Consider ca majoritatea deputatilor in
Parlament, si in mod special deputatii PCRM, au incalcat in mod flagrant atit
actele normative nominalizate, cit si Codul electoral. Nu vreau sa dau aici
multe exemple de implicare a Sefului statului si Primului ministru in campania
electorala in sprijinul candidatilor comunisti, folosirea abuziva a pirghiilor
administrative ale statului, cum ar fi: masini, telefoane, birouri de serviciu,
incasarea salariilor de deputat pentru perioada data, inclusiv a indemnizatiilor
pentru participarea la sedintele plenare ale Parlamentului si a comisiilor
parlamentare si altele.
Aceste subiecte au fost bine monitorizate
de concurentii electorali, observatorii straini si locali, de societatea civila.
Vreau sa ma opresc la un singur caz, care vizeaza direct activitatea
Parlamentului si, in opinia mea, este fara de precedent in lumea care se
considera libera si democratica si intr-un stat care a proclamat in Constitutie
ca este stat de drept.
In primul tur al campaniei electorale
pentru functia de primar general al Municipiului Chisinau, domnul Marian Lupu,
Presedintele Parlamentului, ne invita de citeva ori pe zi sa il votam pe
candidatul comunistilor. Tot timpul ii uit numele – Iordan, pare-mi-se, pe
motiv ca acesta din urma ar fi facut in doua luni cit nu ar fi facut altii in
15 ani. Adevarat Fat Frumos din lacrima acest Iordan.
Dat fiind faptul ca si umila mea persoana a
activat o haba de vreme in ultimii 15 ani in calitate de viceprimar al
Municipiului Chisinau, sugerez fractiunilor parlamentare sa uzeze de articolul
5 alineatul (4) din Legea cu privire la Curtea de Conturi, care stipuleaza ca
Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate,
dar un control suplimentar asupra modului de administrare a resurselor
financiare publice poate fi efectuat fara decizia Parlamentului, la cererea
oricarei din fractiunile parlamentare o data in trimestru. Rezultatele
controlului vor fi prezentate Parlamentului.
Pornind de la cele expuse, sugerez fractiunilor
parlamentare necomuniste sa faca uz de dreptul lor legal si sa ceara Curtii de
Conturi raspuns la urmatoarele intrebari:
1. Citi bani publici au fost cheltuiti pe
parcursul acestor doua luni cit acest Iordan, primar-interimar, nu riul Iordan,
a folosit fotoliu de edil al municipiului Chisinau?
2. Ce edificii, drumuri, retele electrice,
gazoducte, linii de troleibuze, statii de epurare a deseurilor reziduale si
alte obiective strategice au fost construite in municipiul Chisinau pe timpul
acestor doua luni?
3. Din ce resurse au parvenit banii cheltuiti
pe timpul domniei lui Iordan, inclusiv surse din bugetul local si republican?
4. Legalitatea gestionarii banilor alocati
pentru necesitatile municipiului Chisinau pe aceeasi perioada?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
14 iunie. (Rumoare in sala.) Cine? Dar la mine nu este inscris. Poftim.
Eu, cu parere de rau, nu am.
Poftim, domnule Varta. Pai, trebuie sa ma
informati.
Domnul Ion Varta:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Onorata audienta,
In mai multe localitati ale Republicii
Moldova, alegerile locale din 3 iunie anul curent s-au transformat intr-o
parodie veritabila, intr-un simulacru de alegeri. Multiplele abuzuri si incalcari
flagrante, la care s-au dedat reprezentantii partidului de guvernamint in
respectivele localitati, au deformat grav rezultatele alegerilor.
In calitate de concurent electoral in
raionul Briceni, am fost martor ocular al numeroaselor fraude comise de
reprezentantii puterii locale, de reprezentantii consiliilor, de reprezentantii
partidului de guvernamint in consiliile electorale si de concurentii electorali
din partea partidului de guvernamint.
Practic, toti fostii primari promovati in
functie de catre partidul de guvernamint, care au decis sa candideze din nou,
au incalcat in mod abuziv legislatia in vigoare. Toti acestia care s-au
degrevat la 3 mai din functiile detinute, au continuat, de fapt, sa isi
exercite atributiile de primari. Incalcarile au fost cu atit mai grave, cu cit
acestia au demonstrat exces de zel realizind atitea proiecte, cit nu au reusit
sa le onoreze in acei 4 ani de primari in respectivele localitati.
Utilizarea abuziva a factorului
administrativ a mijloacelor financiare din bugetul statului in interesul
concurentilor electorali din partea Partidului Comunistilor a deformat grav
bunul mers al acestei campanii electorale si rezultatele finale ale acesteia.
Hartuiala, santajul si amenintarile
permanente la care au fost supusi concurentii electorali din partea partidelor
de opozitie au atins pe alocuri cote inimaginabile. Cele mai mari abuzuri s-au
produs insa in ziua alegerilor. Intr-un sir de sate ale raionului Briceni,
aceste alegeri s-au transformat intr-o mascarada rusinoasa. Ceea ce s-a intimplat
in aceasta zi in cele doua sectii de votare din satul Caracusenii Vechi nu au
nici un precedent in istoria recenta a Republicii Moldova.
Agitatia electorala se desfasura la cote
maxime de catre ex-primarul acestei localitati Gheorghe Lungu si de catre acei
peste 20 de persoane din anturajul sau, chiar la intrare in cele doua sectii de
votare. In incinta celor doua sectii de votare avea loc acelasi dezmat promovat
de catre membrii birourilor sectiilor de votare, care somau alegatorii sa
voteze in favoarea candidatului din partea partidului de guvernamint si in
favoarea candidatilor la functia de consilieri din partea acestei formatiuni.
La iesirea din cabina de vot mai multi alegatori au fost obligati sa isi
deschida buletinele de vot pentru a demonstra cum au votat.
Protestele reprezentantilor si
observatorilor din partea Partidului Popular Crestin Democrat au fost ignorate
cu desavirsire. Mai mult ca atit, unul dintre cei mai activi observatori din
partea formatiunii noastre a fost evacuat in mod abuziv de catre doi politisti,
la indicatia ex-primarului Gheorghe Lungu. La un moment dat, cind lucrurile au
devenit clare ca lumea protesteaza prin refuzul de a veni la vot in sectia de
votare, s-a declansat un fenomen absolut greu de imaginat, zeci de persoane au
votat de cinci, sapte, opt ori si aceste lucruri au fost inregistrate, fixate
de catre observatorii nostri.
Detinem probe, detinem dovezi si vrem sa
demonstram in instanta de judecata ca acest sat este... a fost sub aceasta
teroare cumplita in aceasta zi si rezultatele alegerilor sint grav deformate si
nu corespund realitatii. In aceasta localitate, la alegeri s-au prezentat un
numar mic, modest de alegatori, protestind fata de tirania care s-a instaurat in
aceasta localitate, insa primarul, ex-primarul si anturajul sau au reusit prin
acest simulacru sa atinga cotele care i-au permis sa inregistreze un scor
favorabil.
Realitatea insa este de alta natura,
rezultatele acestor alegeri trebuie sa fie anulate, iar aceasta echipa, in
frunte cu ex-primarul Lungu, trebuie sa i se interzica sa mai participe la
alegeri, pentru ca ceea ce s-a intimplat la 3 iunie in Caracusenii Vechi tine
de Codul penal.
Din pacate, fenomene similare s-au
manifestat si in alte sate din raionul Briceni: la Cotiujeni, la Criva, Drepcauti
au circulat microbuze care au transportat persoanele adunate de pe toloacele
satelor si erau duse in mod organizat la sectiile de votare, erau transportate
la loc. Aceste microbuze au facut naveta de dimineata pina seara. Prin urmare,
rezultatele alegerilor in respectivele localitati nu reflecta realitatea si ele
sint grav deformate. Am contestat aceste abuzuri in instanta de judecata si
speram ca justitia in Republica Moldova sa isi faca datoria.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
14 iunie la ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.15.
Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.