version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA DECEMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 7 decembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.3978 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Pietei Financiare pe anul 2008.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3158 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova art.1, 2, 11; Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte art.1, 2, 3, 7).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3703 pentru modificarea Legii nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator (art.3, 10, 17).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2322 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la politie art.13, 41, anexa; Legea cu privire la trupele de carabinieri art.28 s.a.)

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4143 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3562 pentru modificarea unor acte legislative (Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal art.24; Legea cu privire la fondurile de investitii art.31 s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3697 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative art.15, 191 , 23 s.a.; Codul penal art.53, 55, 58 s.a.).

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3436 a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2008.

11. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4128 pentru modificarea Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007 nr.408-XVI din 21 decembrie 2006 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.2).

12. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4127 pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 405-XVI din 15 decembrie 2006 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.2, anexa nr.4).

13. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3417 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008.

14. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4117 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23 noiembrie 2006.

15. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Guvern art.4; Legea cu privire la politie art.19 s.a.).

16. Aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 13 21 decembrie 2007.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Nicolai Gutul, Vasile Iovv, Gheorghe Musteata, Mihail Sidorov, Vasile Colta, Valeriu Guma, Oleg Tulea.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Un anunt. In saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul deputat Nicolae Bondarciuc. Sa il felicitam si sa ii dorim cele mai alese urari de bine. (Aplauze.)

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

O rugaminte mare catre Biroul permanent. Ieri, in cadrul dezbaterilor parlamentare asupra a doua proiecte de legi, al caror autor sint eu, mi se pare ca, spre finalul discutiilor, s-a cam ajuns la emotii si s-a comis si o mica greseala, remitind proiectele respective in comisie, motivind ca legile ordinare sint votate intr-o singura lectura. Eu vreau sa fac trimitere la articolul 60 din Regulament, care, prin alineatul (2) stipuleaza: Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate intr-o singura lectura.

Stimate domnule Presedinte,

Mai este o problema. Avind in vedere ca sint doua proiecte de legi, ele pot fi comasate si examinate ulterior in sedinta in plen numai dupa adoptarea de catre Parlament, printr-o hotarire, a unei asemenea situatii. Rog ca saptamina viitoare sa vina comisia in Parlament, spre a aproba aceste doua proiecte de legi in prima lectura. Si comisia, ulterior, in baza comasarii, pe care o va decide Parlamentul, sa ia ca baza un proiect de lege si sa venim sa adoptam legea, de altfel foarte importanta in lectura finala.

Va rog foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa rog foarte mult si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, comisia respectiva sa clarifice acest subiect definitiv, ca sa avem o claritate. Colegul nostru a facut referinta la articolul respectiv din Regulament, avem si articolul 87 Procedura de vot pe categorii de acte legislative, unde se spune clar, articolul 87, alineatul (1): b) legile organice cu votul majoritatii deputatilor alesi; c) legile ordinare, hotaririle si alte acte cu votul majoritatii deputatilor prezenti. Deci, nu cred ca acum trebuie sa incepem dezbaterile de procedura si de tehnica legislativa. Ne clarificam si, respectiv, din momentul in care ne incadram in toate aceste proceduri, satisfacem solicitarea colegului nostru.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule Presedinte si stimati colegi,

La 10 noiembrie 2006 a intrat in vigoare modificarea pe care am facut-o noi la articolul 22 in Legea nr.780 privind actele legislative. Prin aceasta modificare, expertiza anticoruptie este obligatorie pentru toate proiectele de acte legislative. Astazi, avem un sir de proiecte in ordinea de zi a Parlamentului asupra carora lipseste raportul de expertiza respectiv. Avem raportul de expertiza la proiectul nr.2322 (nr.1 din ordinea de zi de astazi). Acest raport de expertiza a fost efectuat la 17 iulie 2007.

Este clar ca, atunci cind am facut aceasta modificare in Legea nr. 780, am spus ca nu este bine ca raportul de expertiza sa fie la nivel de proiect. Ce fel de... atita munca, atitia bani cheltuiti, acest raport de expertiza efectuat la 17 iulie este pe departe la un alt proiect, pe care il avem noi astazi spre discutie in Parlament. Noi trebuie sa decidem, fiindca se cheltuiesc bani publici in zadar, se arunca pe vint, se face un lucru care nu este si incalcam legea. Ce ne facem in aceasta situatie cu legea adoptata de noi, pe care noi insine o incalcam si nu o respectam?

 

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Noi vorbim si am discutat anterior mult la acest subiect, in intelegerea mea a situatiei, avizul anticoruptie, care trebuie sa fie elaborat de catre institutia respectiva, aici vorbim de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, eu imi imaginez ca, in momentul in care in Parlament este prezentat un proiect de lege de la Guvern, el vine cu tot pachetul de documente, inclusiv cu acest aviz anticoruptie, ca parte componenta a pachetului.

Din momentul in care se lanseaza un proiect de lege elaborat de catre un deputat sau de catre un grup de deputati, el este prezentat la Guvern pentru avizare si in cadrul acestui exercitiu, este absolut necesara si expertiza Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care vine in pachet.

Eu cred ca, poate, diferiti deputati au intelegere diferita in acest sens, insistind ca acest aviz sa vina intr-un mod autonom, intr-un mod separat. Eu il vad ca el vine in pachet de la Guvern cu toate avizele respective sau ca parte componenta a avizului Guvernului.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Cu toata responsabilitatea am spus ce am spus, vizitind chiar aseara site-ul, stim ca avem un Centru respectiv de analiza si prevenire a coruptiei, care efectueaza aceasta expertiza anticoruptie. Am cercetat si am cautat toate proiectele, care sint astazi in ordinea de zi, nu am gasit decit acesta la proiectul nr.2322. In rest, proiectele sint fara acest raport, adica, nu au fost inca expertizate la acest centru.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca in acest caz, intr-adevar, stimata colega, faceti o interpelare daca sint careva subiecte pentru a fi elucidate, pentru a fi clarificate. Sa clarificam. De acord.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Ordinea de zi, stimati colegi.

Proiectul de Hotarire nr.3978 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru anul 2008. Potrivit normelor de procedura, e un proiect lansat de un grup de deputati din comisia respectiva a Parlamentului. Prezinta domnul Popa, vicepresedinte al comisiei. Presupun ca este o prezentare mixta atit din partea autorilor, cit si a comisiei.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, si din partea autorilor, si din partea Comisiei sesizate in fond. Comisia Nationala a Pietei Financiare este constituita prin lege in rezultatul reorganizarii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si absorbtiei Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor si Fondurilor Nestatale de Pensii si a Serviciului supravegherii de stat a activitatii asociatiilor de economii ale cetatenilor de pe linga Ministerul Finantelor.

In conformitate cu articolul 6 din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Nationala a Pietei Financiare, Comisia Nationala a Pietei Financiare este finantata integral din veniturile obtinute in forma de taxe si plati pentru prestarea de servicii, iar bugetul Comisiei Nationale a Pietei Financiare se aproba prin hotarirea Parlamentului, dupa examinarea si avizarea pozitiva de catre comisia parlamentara de profil.

Prin proiectul de Hotarire a Parlamentului se propune aprobarea veniturilor Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru anul 2008, aplicind taxele si platile percepute pentru prestarea de servicii participantilor la piata financiara nebancara a cheltuielilor, care urmeaza a fi efectuate pentru executarea atributiilor Comisiei Nationale a Pietei Financiare, precum si conditiile de salarizare a membrilor Consiliului de administratie si a angajatilor Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

In urma examinarii proiectului bugetului, Comisia pentru politica economica, buget si finante a constatat ca prognoza veniturilor si cheltuielilor preconizate pentru anul 2008 sint suficient argumentate in nota informativa atit la venituri si la cheltuieli, cit si la sursele de finantare si conditiile de salarizare a membrilor Consiliului de administratie si a angajatilor Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

Pornind de la fundamentarile privind veniturile si cheltuielile Comisiei Nationale a Pietei Financiare, preconizate pentru anul 2008, se propune aprobarea veniturilor in suma de 13 80,8 mii de lei si a cheltuielilor in suma de 12 626,3 mii de lei.

Conform prevederilor articolului 6 alineatul (4) din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998, soldul mijloacelor acumulate si neutilizate in decursul anului financiar ramine disponibil pe contul Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru anul financiar urmator.

In temeiul datelor privind executarea bugedului la venituri si la cheltuieli, precum si din prognoza veniturilor ce urmeaza a fi acumulate pina la finele anului curent, se planifica soldul trecator al veniturilor pentru anul 2008 in suma de
3 330 mii de lei. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat, in cadrul sedintei, amendamentele la proiectul de Hotarire a Parlamentului supus examinarii, parvenite de la deputatul in Parlament Valeriu Guma referitoare la unele modificari in anexa nr.2. Comisia a acceptat partial propunerile de modificare a anexei nr.2 la punctul 4.1, litera a), coloana Marimea taxei, platii: se considera oportun de a inlocui cuvintele din valoarea nominala cu cuvintele din valoarea de piata a valorilor mobiliare, iar in cazul in care acesta lipseste din valoarea nominala.

Totodata, tinind cont de modificarile aprobate privind Legea cu privire la piata valorilor mobiliare la 22 noiembrie curent de catre Parlamentul Republicii Moldova, care vor intra in vigoare din 1 ianuarie 2008, Comisia propune completarea punctului 4 din anexa nr.2 cu un nou subpunct 4.14, cu urmatorul cuprins: achitarea datoriilor certe ale statului cu valori mobiliare fata de participantii la privatizare nu se percepe taxa.

Conditiile de salarizare a membrilor Consiliului de administratie si a angajatilor Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru anul 2008, fiind ajustate la legislatia in vigoare, se reglementeaza salarizarea functionarilor publici, ramin la nivelul stabilit pentru anul 2007.

Totodata, in cadrul sedintei Comisiei pentru politica economica, buget si finante, a fost mentionata necesitatea mentinerii sporului lunar pentru pastrarea secretului de stat pentru membrii Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare in cuantum de pina la 20% din salariul lunar si de stabilit salariul functiei pentru functia de consilier al presedintelui la nivelul salariului functiei de director al departamentului.

In acest context, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune ca in anexa nr.3, punctul 6, subalineatul 3, cuvintele de 10% de substituit cu cuvintele de pina la 20%. Si in punctul 7 din rindul al treilea de exclus cuvintele consilier al presedintelui si de inclus in rindul al doilea dupa cuvintele director de departament.

In temeiul celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de hotarire prezentat, luind in considerare propunerile expuse.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari, propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ma refer la anexa nr.2, coloana Marimea taxei, platii, punctul 4.1, litera b), punctul 4.2 si punctul 4.3, unde se stabilesc taxele percepute pentru tranzactii cu valori mobiliare de la donatii intre persoane care nu sint rude de raport la capitolul social al societatii comerciale de transmitere a valorilor mobiliare in scopul achitarii datoriilor si aceste taxe sint percepute de valoarea de piata a valorilor mobiliare respective.

In Legea privind Comisia Nationala a Pietei Financiare, la articolul 6, alineatul (1), litera e) se stabileste ca aceste taxe vor fi calculate din valoarea tranzactiilor civile, adica din valoarea tranzactiei respective, de facto, cit este. Nu trebuie facuta, sa spunem asa, valoarea de piata. Aceasta este prevazut in lege. Evident ca aceasta este o incalcare a legii. Printr-o hotarire a Parlamentului noi nu putem prevedea altceva decit ceea ce este intr-o lege. Si este propunerea de a lasa notiunea din valoarea tranzactiei civile. Asa cum este astazi in lege.

 

Domnul Gheorghe Popa:

La articolul 6 dumneavoastra spuneti, da?

 

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu. Coloana Marimea taxei, platii, punctul 4.1, litera b), punctul 4.2 si punctul 4.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Noi doar am discutat in cadrul sedintei comisiei, cu participarea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a Comisiei Nationale a Pietei Financiare. Vorbesc de Directia juridica. Si am ajuns la ceea ce am prezentat in raport, domnule deputat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra v-ati referit la litera a), punctul 4.1. Ati spus ca amendamentul meu este acceptat. Dar litera b)?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Ea ramine asa cum este in proiectul de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Poate comisia ne ajuta?

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Eu vorbesc ca acest proiect de hotarire contravine legii si propun sa fie modificat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Doamna Elena Pui membru al Comisiei Nationale a Pietei Financiare:

Aici as vrea sa concretizez ceea ce tine deja de proiectul adoptat in a doua lectura al Legii cu privire la piata valorilor mobiliare si anume, tranzactiile ce se efectueaza nemijlocit intre rude, nu este obligatorie efectuarea pretului de piata si chiar am concretizat. Intre rude nu poate sa aiba loc la pretul de piata, dar la valoarea nominala. Iar in cazul in care are loc tranzactia de donatie intre nerude, atunci trebuie efectuata la valoarea de piata. Dat fiind faptul ca subtranzactie de donatie, de fapt, se presupun tranzactii de vinzarecumparare. Si pentru a exclude orice manipulare in contextul Legii cu privire la piata valorilor mobiliare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Spuneti, va rog, care sint prevederile legii?

 

Doamna Elena Pui:

Prevederile legii, la momentul actual, cu privire la piata valorilor mobiliare, anume stabilesc efectuarea tranzactiilor de donatie la pretul de piata. Pentru rude exista exceptia in cazul in care nu este o valoare de piata, atunci se efectueaza la valoarea nominala.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu citesc Legea cu privire la Comisia Nationala a Pietei Financiare. La articolul 6, alineatul (1), litera e) se stabileste ca aceste taxe se vor calcula de la valoarea tranzactiilor civile, adica de la valoarea tranzactiei respective. Nu de la cea comerciala, cum spuneti dumneavoastra.

 

Doamna Elena Pui:

Corect. Valoarea tranzactiei, deci, valoarea sau de piata, sau nominala. Legea cu privire la piata valorilor mobiliare concretizeaza acest moment.

 

Domnul Valeriu Guma:

Legea stabileste clar ca numai de la tranzactiile civile, valoarea tranzactiilor civile.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator.

Domnule Guma,

Trebuie foarte bine sa clarificam. Eu am impresia ca se face referinta la doua legi diferite.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, eu am spus articolul, litera s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Sau nu? Se face referinta la aceeasi lege?

 

Doamna Elena Pui:

Nu, Legea cu privire la Comisia Nationala a Pietei Financiare stabileste marimea, deci, pina la 0,5 la suta, spre exemplu, din valoarea tranzactiei. Dar nemijlocit cum ea se calculeaza, evident ca in Legea cu privire la Comisia Nationala a Pietei Financiare nici nu poate fi indicat. Acestea tin de niste specificuri ale pietei valorilor mobiliare. Si aceste reglementari le regasim in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Ne-am clarificat. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3978. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3978 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3158 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv acest proiect de lege si se pronunta pentru adoptarea lui in lectura a doua.

Totodata, comisia nu a acceptat doua amendamente si anume: la articolul II din proiect, cu privire la modificarea si completarea Legii privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte, Comisia pentru politica externa si integrare europeana a propus la articolul 2 alineatul 7, litera d) completarea continutului documentului de calatorie de tip PT cu o inscriptie in limba franceza, plasind inscriptiile in urmatoarea ordine: inscriptia in limba moldoveneasca, inscriptia in limba engleza, franceza si rusa. Comisia nu a acceptat aceasta propunere, dat fiind faptul ca in sistemul national de pasapoarte aplicat astazi se utilizeaza cel mult trei inscriptii lingvistice, iar completarea cu inca o inscriptie va complica prea mult aspectul actului de identitate.

La articolul II din proiect, domnii deputati Iurie Rosca, Stefan Secareanu si Ion Varta au propus la articolul 2 alineatul (6) in propozitia a doua substituirea cuvintului rusa prin cuvintul franceza. La alineatul (7) litera d) de completat codul PT document de calatorie (care substituie codul DC) cu inscriptie in limba franceza.

La fel, la litera d) de substituit inscriptia in limba rusa din denumirea documentului de calatorie care se elibereaza persoanelor care beneficiaza de protectia umanitara cu inscriptia in limba franceza. Comisia nu sustine aceste amendamente, reiesind din urmatoarele argumente. La alineatul (6) articolul 2 din Legea privind actele de identitate in sistemului national de pasapoarte este prevazut ca denumirea documentului de calatorie care se elibereaza persoanelor carora li s-a acordat statutul de refugiat se indica in limbile moldoveneasca, rusa si engleza.

Totodata, conform alineatului (2) al articolului 22 din Legea cu privire la statutul refugiatilor este mentionat ca persoanele care beneficiaza de protectie umanitara au acelasi statut ca si refugiatii. Astfel, consideram oportun ca acestor categorii de persoane la fel sa le fie eliberate acte de identitate cu inscriptiile lingvistice similare conform articolului 2 alineatul (6) din Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte.

Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri altele decit cele evocate in raport? Nu sint.

Multumesc.

In conditiile raportului prezentat de catre comisia sesizata in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3158. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3158 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Incepem acum dezbaterile, examinarea si dezbaterile pe marginea a trei proiecte, in particular, nr.3703, 2322, 4143. De fapt, este acel pachet care marcheaza asa-numitul pachet al Ghilotinei II si pentru procesul de examinare si dezbateri in sala plenului Parlamentului astazi noi am invitat si reprezentantii Consiliului consultativ al mediului de afaceri de pe linga Comisia parlamentara speciala, grupul de experti care ne-a fost oferit de catre Banca Mondiala.

Deci, incepem cu proiectul nr.3703. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta pentru examinare proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Pentru inceput vreau sa va comunic ca in timpul derularii examinarii Legii nr.235 si mai ales a asa-numitei Ghilotina II, in timpul revizuirii actelor normative, pentru a fi aduse in conformitate cu principiile Legii nr.235, grupul de lucru, cit si specialistii din ministere s-au lovit de unele probleme sistemice existente in Legea nr.235.

Deci, in acest context, am venit cu modificari mai intii privind Legea nr.235, pentru ca, ulterior, sa venim cu revizuirea cadrului legislativ conform principiilor Legii nr.235. Proiectul propus atentiei dumneavoastra este divizat in trei parti. Prima parte a acestui proiect vizeaza o largire a definitiei de reglementare a activitatii de intreprinzator, desi, pe linga activitatea propriu-zisa care este reglementata, am introdus si alte sintagme, cum este inregistrarea, suspendarea si lichidarea afacerilor din considerente ca doar activitatea nu vizeaza si inregistrarea, si lichidarea, si suspendarea afacerii.

Al doilea element al acestui proiect este divizarea a insesi definitiilor de licenta si autorizatie, intrucit de-a lungul implementarii principiilor de baza de activitate de intreprinzator, expusa in Legea nr.235, au fost diferite divergente si contradictii intre intelegerea corecta a definitiilor licenta si autorizatie. Si, in acest sens, venim cu o divizare a acestor doua notiuni pentru a da o anumita claritate si in ulterioara analiza a cadrului de reglementare a activitatii de antreprenoriat, astfel incit licenta am calificat-o drept un act ce se elibereaza pentru un anumit gen de activitate si autorizatiile le-am calificat la aspectele tehnice de confirmare, coordonare, certificate, norme, sub un anumit aspect stabilit in conformitate cu legislatia.

Si al treilea element din acest proiect este modificarea alineatului (3) al articolului 17, care este, de fapt, o cerinta a Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International pentru a oferi posibilitatea regulatorilor independenti sa suspende activitatea sau sa suspende genul de activitate, fara a se adresa ulterior in judecata, dat fiind faptul ca, la momentul actual, articolul 17 din Legea nr.235 prevede adresarea, deci suspendarea, in cazuri prevazute expres de lege, a genului de activitate, cu adresarea ulterioara in judecata. Deoarece acest moment nu ofera posibilitati depline de a desfasura activitatea regulatorilor independenti, noi am redactat, ca in cazurile in care este prevazut expres de lege ca un regulator independent poate sa suspende activitatea. Deci, in acest caz nu este obligatoriu sa se adreseze in instanta de judecata.

Mai mult ca atit, consideram ca aceste prevederi vor simplifica si vor oferi la justa valoare instrumentele regulatorilor independenti pentru a activa pe piata pe care o administreaza.

Stimate domnule Presedinte,

Onorati deputati,

In acest context,rugam sa sustineti proiectul mentionat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Legea nr.235, pe care tot Guvernul a initiat-o si a propus ca sa fie, sa spunem asa, cadrul legislativ cit mai transparent si mai favorabil. Totodata, in nota de argumentare a proiectului dumneavoastra Guvernul sustine, ca divizarea notiunii de licenta si autorizatie este rationala. Chiar daca licenta se include in sensul cuvintului autorizatie, cum ar fi, ati putea sa ne expuneti, care ar fi efectele acestei rationalizari propuse in contextul reformei Ghilotina II? Si cum va fi imbunatatit mediul de afaceri si ce scop, un scop major al Legii nr.235?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

De fapt, rationamentul pe care l-am explicat si in nota informativa, si in raportul meu, este de a face o claritate intre aceste doua definitii: licenta si autorizatie, intrucit, anterior, definitia de licenta sau licenta, ca act, intra in componenta autorizatiei.

Deci, noi nu sintem contra acestei afirmatii, dar, totodata, pe parcursul activitatii grupului de lucru, pe parcursul examinarii diferitelor acte normative in cadrul grupului de lucru pentru reglementarea activitatii de antreprenoriat, a aparut situatia de divergenta, de neclaritate, fiindca multe autoritati publice centrale, precum si mediul de afaceri nu intelege unde este delimitarea de la licenta la autorizatie. Mai mult ca atit, din aceleasi considerente, vreau sa va spun ca ghilotina sau efectul ghilotinei este, de fapt, o acoperire atit a legislatiei cu privire la autorizatie, cit si cu privire la licenta, la licentiere. Deci, noi nu despartim licentierea de autorizatii in cazul in care ghilotina sa nu aiba efect asupra cadrului legal cu privire la licentiere.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Eu vreau sa va spun ca, totusi, Guvernul cind are atunci consecventa in acceptarea unor principii. De un an si jumatate noua ni se spune despre Ghilotina II, despre crearea unui mediu favorabil si acum dupa un an si jumatate dumneavoastra, prin propunerile dumneavoastra scoateti de sub incidenta Legii nr.235 licentierea, care este punctul cel mai vulnerabil in activitatea unui intreprinzator si dumneavoastra ne spuneti despre Banca Mondiala s.a.m.d.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu, nu, domnule deputat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu va propun, domnule, sa spuneti lucrurilor care sint pe nume.

Si, domnule Presedinte al Parlamentului,

Dumneavoastra ati invitat oamenii de afaceri, Camera de Licentiere, Camera Industriei s.a.m.d. Era bine de invitat si responsabilii in Guvern de lucrul acesta. Nu tot focul sa il ia un viceministru asupra lui.

Multumesc.

Propun spre respingere acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu am sa indrept focul spre dumneavoastra, domnule Melnic, dar am o intrebare. Uitati ce tine de ideea separarii si definirii clare a ceea ce inseamna licenta si autorizare exact, normal, logic. Insa eu as vrea sa ma refer la alineatul (3), unde incercati sa dati o notiune de autorizatie. Si dupa care o avalansa care se incheie cu alte acte emise de autoritatile administratiei publice competente. Nu ati dorit dumneavoastra, daca mergeti pe calea respectiva, nu mai specificati aceste lucruri si scrieti la alineatul (3): actele emise de autoritatile administratiei publice reprezinta autorizatia. Eu vreau sa va spun si ca abordare pur juridica, dar si logica va pun aceasta intrebare: Dumneavoastra intelegeti ce portita deschidem noi in sensul acesta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc de intrebare.

De fapt, noi am lasat diapazonul deschis in cazul acesta cu alte acte prevazute de legislatia in vigoare, avind in vedere expunerea in definitia de mai sus in primul alineat al punctului mentionat. Acolo unde scriem ca autorizatii pentru conformarea unor cerinte, norme sub un anumit aspect. Deci, noi aici ingustam, de fapt, definitia si nu putem sa deschidem diapazonul.

Stimate domnule deputat,

Noi, in acest caz, sintem de acord, ca pentru lectura a doua sa rectificam, astfel incit sa facem o lista exhaustiva.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este si propunerea mea, domnule Melnic, si va multumesc.

Acum vizavi de articolul 17. Mie personal imi pare foarte straniu, ca argument intru sustinerea acestei norme, care este fixata la articolul 17 alineatul (3), vine la sugestia sau la insistenta Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International. Avind in vedere si situatia care este la ora actuala si dumneavoastra ati facut o mentiune vizavi de cei care activeaza ca si actorii in reglementare, independenti, da?

Noi doar intelegem ca independenta aceasta este atit de superficiala si atit de relativa, incit noi am tot discutat in Parlament, si aici ma adresez si la colegilor, ca sanctiuni de genul acesta ce vizeaza dreptul la munca, dreptul la proprietate s.a.m.d. Pentru ca, drept consecinta, suspendarea activitatii de intreprinzator conduce anume la lezarea unor asemenea drepturi. Nu poate fi limitarea respectiva stabilita sau efectuata de catre un organ, fie el si independent, vorbind conform prevederilor legale. Este absolut necesar ca norma, atributul respectiv sa ii apartina instantei de judecata, ca acel care urmeaza sa fie sanctionat sa aiba si dreptul la aparare.

Si mai exista o norma, cind noi facem referire la ea, sa facem referire in sensul prezentei norme si in Constitutie prezumtia nevinovatiei, fiindca in cazul acesta punem invers, punem acel care activeaza din start in pozitia de a fi vinovat.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pentru lectura a doua, va rog, sa avem...

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari sint?

Domnule Melnic,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3703 si constata ca modificarile propuse sint conditionate de rationalitatea divizarii notiunilor de licenta si autorizatie, precum si a precizarii prevederilor referitoare la modul de suspendare a activitatii de intreprinzator. Este de mentionat ca scopul Legii nr.235 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, consta in crearea unui cadru juridic favorabil mediului de afaceri si climatului investitional pentru dezvoltarea social-economica a tarii.

Pornind de la aceste considerente, comisia a examinat prevederile proiectului si considera inoportuna excluderea articolului 10 din Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, din motivul ca anume acest articol reglementeaza si trebuie sa reglementeze in continuare notiunile de autorizare, autorizatie, licenta etc. Astfel, comisia va veni cu unele propuneri de modificare a acestui articol pentru lectura a doua in contextul prevederilor care se contin la articolul 1 din proiectul nr.3703.

Acest proiect a fost avizat de toate comisiile permanente, dintre care trei comisii si Directia juridica a Aparatului Parlamentului propun unele amendamente, inclusiv excluderea punctului 3 din proiect si anume articolul 17 alineatul (3). Deci, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat cu atentie aceste propuneri si, in cadrul sedintei, a constatat ca propunerile cuprinse in punctul 3) din proiect, prin care se concretizeaza cazurile cind o autoritate a administratiei publice este in drept sa suspende activitatea intreprinzatorului, fara adresarea ulterioara in instanta de judecata, contravin principiului echitabilitatii in suspendarea activitatii de intreprinzator. Astfel, propunerea din punctul 3 se accepta partial.

Nu se accepta suspendarea activitatii intreprinzatorului fara adresarea ulterioara in instanta de judecata. Iar in scopul precizarii unor aspecte ale suspendarii activitatii, comisia va veni, pentru lectura a doua, cu unele propuneri pentru acest articol. In temeiul celor relatate, comisia propune aprobarea proiectului de Lege nr.3703 in prima lectura, avind in vedere ca pentru lectura a doua vor fi propuse amendamente la articolele nominalizate.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Am inregistrat doua propuneri in ordinea in care acestea au fost inaintate. Prima propunere a deputatului Guma privind respingerea proiectului nr.3703 si, respectiv, a doua propunere a Comisiei privind aprobarea acestui proiect in prima lectura cu aplicarea amendamentelor necesare pentru lectura a doua. Supun votului propunerea domnului deputat Guma privind respingerea proiectului nr.3703. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

8 voturi pentru aceasta propunere, care nu este acceptata de plenul Parlamentului. Propunerea Comisiei de profil privind aprobarea in prima lectura a proiectului nr.3703, cu aplicarea respectiva a amendamentelor pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2322 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Presedinte,

Distins Parlament,

Se propune atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care este elaborat de Guvern, deci cu suportul proiectului Bancii Mondiale, cu implicarea tuturor ministerelor vizate in acest proiect, inclusiv cu implicarea mediului de afaceri, vizat de catre acest proiect.

Dupa cum dumneavoastra cunoasteti, Legea nr.235 a fost publicata la
11 august 2006 si, cu exceptia articolelor 19 si 20, va intra definitiv in vigoare la
1 ianuarie 2008. Aceste articole prevad, de fapt, procedura de realizare a legii. Proiectul de lege mentionat reprezinta continuitatea reformei de implementare, inclusiv prin intermediul ghilotinei in baza Legii nr.424 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Pornind de la cele mentionate si de la spiritul filosofiei Legii privind principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, reprezentind cel de al doilea exercitiu al ghilotinei actelor legislative, se propune operarea modificarilor in cadrul juridic si institutional existent ce ar cataliza direct si indirect atingerea scopului teleologic scontat in actele mentionate, implementarea reformelor structurale, cresterea economica si promovarea competitivitatii.

Dupa cum dumneavoastra cunoasteti, timp de un an urma sa fie revizuite legile si alte acte normative in baza principiilor Legii nr.235 si mai ales acele
4 principii din 5, cum este principiul previzibilitatii, inclusiv previzibilitatea reglementarii activitatii de intreprinzator a cheltuielilor care urmeaza a fi suportate de catre intreprinzator si a documentatiei normativ-tehnice, principiul transparentei decizionale si de reglementari, inclusiv aprobarea tacita a initierii si desfasurarii afacerii, principiul reglementarii materiale si procedurale a initieri desfasurarii si lichidarii afacerii, principiul echitabilitatii in raporturile dintre stat si intreprinzator, incluzind in efectuarea controlului asupra activitatii de intreprinzator si suspendarea activitatii de intreprinzator.

Tinem sa mentionam, de asemenea, ca modificarile prezentate in acest proiect de lege reprezinta, de altfel, un parteneriat sau rezultatul parteneriatului public privat, adica rezultatul dialogului public privat care a fost dezvoltat, care a fost realizat de-a lungul unui an, in special implementat prin intermediul grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activitatii de intreprinzator.

Prin intermediul acestui grup de lucru fiind autoritatea deciziei intermediare compusa in baza de paritate, s-a asigurat o implicare directa si transparenta a reprezentantilor sectorului public si ai celui privat in luarea deciziilor de propunere a modificarilor la cadrul juridic si institutional existent.

Principiile enuntate in articolele Legii Ghilotina II au fost reflectate in majoritatea modificarilor si completarilor din actele legislative din proiect. Pe linga asigurarea mediatizarii propunerilor propuse, precum si a transparentei decizionale, grupul de lucru, prin intermediul membrilor sai, in special al Asociatiei investitorilor straini, a asigurat implementarea unui tratament egal al investitorilor straini, astfel contribuind la majorarea competitivitatii.

In acest sens, s-a tinut cont si de recomandarile inserate in Cartea Alba 2006, lansate de Asociatia investitorilor straini. Modificarile propuse au trecut expertiza din perspectiva corespunderii cu acquisul comunitar, in acest sens fiind implicat Proiectul TACIS, suport pentru implementarea autoritatilor publice centrale si Organizatiei Mondiale a Comertului si a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Stimate domnule Presedinte,

Onorati deputati,

Daca vorbim nemijlocit despre textul acestui proiect, noi ne-am propus, conceptul, prin raportul de astazi sa divizam acest proiect in citeva parti, in 5 parti, mai ales ca sa facem o clarificare ce contine acest proiect.

In primul rind, acest proiect contine modificari redactionale, de tipul inlocuirii sintagmei legislatiei cu lege sau diferite autoritati publice centrale cum sint ministere, asociatii, agentii, deci cu Guvern sau cu Parlament.

Ca exemplu elocvent in acest sens, am efectuat modificari in Codul vamal, in Codul fiscal, in alte coduri, precum si in alte acte legislative, pentru a scoate in evidenta ca principiul de transparenta, previzibilitate si proportionalitate trebuie sa fie elocvent pentru toate autoritatile publice centrale.

Al doilea moment specific pentru acest proiect este ca o buna parte din autorizatii, certificate, brevete etc., in urma analizei efectuate s-a constatat ca unele din ele sint necesare si este, in acest sens, conditia necesara de a ridica aceste autorizatii la nivel de lege si ceea ce s-a facut prin proiect, iar altele, nefiind necesare, deci s-a mers pe principiul lichidarii acestora, ele neavind utilitate.

In acest sens au fost efectuate modificari in Codul apelor unde a fost, de exemplu, autorizatie pentru folosirea, in special, a apei, eliberata de minister, deci conditiile de eliberare a acestei autorizatii s-au ridicat la nivel de lege ca sa fie transparent, sa fie previzibil in ceea ce consta aceasta autorizatie. De exemplu, Legea privind principiul urbanismului si amenajarii teritoriului.

O a treia parte a acestui concept este ca o mare parte din serviciile prestate cu plata nu au si nu au avut suport in lege, ele fiind la nivel de minister, fiind aprobate prin ordinul ministrului, prin ordinul directorului Agentiei etc. Deci, in acest sens, o parte din servicii, s-a indicat prin proiect, sa fie prestate gratuit, deoarece functionarii serviciilor, functionarii autoritatilor publice centrale sint bugetari si, respectiv, serviciile trebuie prestate in limitele lucrului fiecarui functionar de stat si alte servicii care sint si contin valoare adaugata, deci au fost conditiile de prestare a acestor servicii, precum si nomenclatorul acestor servicii a fost ridicat la nivel de lege.

Ca exemplu este Legea privind securitatea industriala a obiectelor industrial periculoase, conform careia documentele tehnice se elibereaza... deci s-a propus sa se elibereze gratuit, ele fiind cu plata anterior.

Al patrulea element al acestui proiect este ca unele prevederi necesare din regulamente, instructiuni au fost preluate, deci ma refer la acele regulamente, instructiuni care au fost emise si sint emise de ministere, acestea au fost preluate sau o parte din ele au fost preluate si transpuse la nivel de lege. De exemplu, Legea privind protectia consumatorilor, unde a fost preluata prevederea Hotaririi nr.1465 din regulile de inlocuire a produselor nealimentare si a termenului de garantie si a fost ridicat la nivel de lege.

Si al cincilea element, care este si ultimul din acest proiect, este abrogarea unor legi. Pe parcursul analizei efectuate de catre grupul de lucru s-a constatat ca unele legi nu mai sint utile si actualitatea lor a fost pierduta. In acest sens, proiectul mentionat prevede si anularea, si abrogarea unor legi, cum este Legea cu privire la protectia muncii, Legea cu privire la resursele materiale secundare.

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

In acest context, proiectul nominalizat constituie o continuitate a Ghilotinei I prin care la momentul actual am ridicat revizuirea la nivel de lege, ceea ce prin Ghilotina I a fost la nivel de hotariri ale Guvernului sau legislatie secundara. Si vreau sa va spun inca un singur lucru ca, prin elaborarea acestui proiect, noi nu putem fi siguri ca cu Ghilotina II s-a finisat procesul de revizuire a actelor legislative.

Evident, ceva ne-a mai scapat, evident, ceva a mai ramas fara atentie. Si vreau sa va asigur ca, pe parcursul activitatii grupului de lucru pe linga Comisia de stat pentru reglementarea activitatii de intreprinzator, activitatea, revizuirea actelor normative si legislative va continua.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Daca facem o comparatie a acestor doua proiecte de lege, pe care dumneavoastra le prezentati astazi in numele Guvernului, nr.2322 si nr.3703, vreau sa va spun ca al doilea proiect de lege este foarte important si cumva justifica ceea ce vreti sa faceti si ne demonstreaza ca sinteti consecventi in realizarea prevederilor Legii nr.235, ceea ce nu putem spune de nr.3703. Nu in zadar fractiunea nu a sustinut acest proiect de lege, al carui scop, pina la urma, nu l-am inteles.

Referitor la proiectul nr.2322, intentiile sint destul de bune, ramine doar ca implementarea acestor legi sa se efectueze asa cum dumneavoastra preconizati. Nu inteleg doar si vreau sa va intreb pe dumneavoastra, ca reprezentant al Guvernului, de ce prin acest proiect de lege Guvernul Republicii Moldova doreste sa priveze Ministerul Sanatatii de unele atributii care ii revin ca responsabil in Republica Moldova de politica statului in domeniul ocrotirii sanatatii cetatenilor, ca responsabil de calitatea serviciilor medicale si dumneavoastra, adica Guvernul, prin propunerile inaintate spre a fi efectuate in Legea ocrotirii sanatatii, privati, in primul rind, Ministerul Sanatatii de un drept de a aproba Nomenclatorul institutiilor medico-sanitare.

In al doilea rind, privati Ministerul Sanatatii de dreptul de a autoriza exercitarea profesiunii de medic. La fel, Guvernul nu este consecvent in crearea conditiilor egale transparente, echitabile pentru agentii economici in dependenta de forma juridico-organizatorica. Va aduceti aminte initiativa Guvernului cind interziceti astazi amplasarea pe teritoriul institutiilor medico-sanitare publice a agentilor economici sau a institutiilor private ce presteaza servicii.

Totodata, dumneavoastra, in acest proiect de lege, permiteti agentilor economici privati sa faca testari clinice. Adica, va intreb unde este logica si consecventa propunerilor Guvernului prin aceste modificari propuse in Legea ocrotirii sanatatii si Legea privind drepturile pacientului.

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc frumos, doamna presedinte al comisiei, pentru intrebare.

Eu vreau sa incep prin enuntarea principiilor impuse in Legea nr.235, deci este vorba de proportionalitate, este vorba de previzibilitate si este vorba de transparenta. In acest sens, institutiile medicale, pina la urma, fiind niste antreprenori si fiind in stare de concurenta acerba intre ei, este necesar sa le fie asigurata respectarea acestor principii.

Noi am mers pe faza ca ministerul, ca o autoritate publica centrala, nu trebuie sa reglementeze, altfel spus sa lasam la diapazonul, la latitudinea ministerului sa reglementeze dupa vointa sa, inclusiv Nomenclatorul institutiilor medicale, inclusiv unele cerinte materiale fata de aceste institutii.

In aceste conditii, noi am ridicat plafonul acestor reglementari la un nivel mai inalt. In masura in care... eu nu sint specialist in domeniul medical, fapt pentru care imi cer scuze, deci noi pentru lectura a doua sintem gata sa implicam specialistii si din grupul de lucru si specialistii din minister pentru a revizui si, in cazul in care este necesar si corespunde principiilor Legii nr.235, sintem gata pentru a opta niste modificari.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, eu chiar va rog, domnule viceministru, ca reprezentant al Guvernului, sa fiti de acord cu... din cite citesc in raportul Comisiei speciale, aceasta a fost mai receptiva la propunerile specialistilor in domeniu. Si sper ca Guvernul va fi de acord cu aceste propuneri.

La fel, dumneavoastra propuneti ca licentierea si acreditarea institutiilor medico-sanitare sa se efectueze de un organ, Camera de Licentiere, care astazi efectueaza, de fapt, aceasta procedura. Nu avem nimic impotriva Camerei de Licentiere, ca structura de stat abilitata cu aceste functii, dar ar fi mai logic ca, in primul rind, acreditarea...

Noi cunoastem foarte bine ca, pe linga Ministerul Sanatatii, exista un Consiliu de acreditare si acreditarea specifica anumite cerinte privind standardele, privind corespunderea calitatii serviciilor, pe care o pot face doar specialistii. Si, de aceea, ati observat ca in avizul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie noi am elucidat aceste argumente si speram ca atit Guvernul, cit si Comisia speciala va tine cont de obiectiile si propunerile Comisiei speciale, de sanatate.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, .

, , , , , - , .

. , , . , , , , , , . .

- . , - 1, - 2 , , , , , , .

- , , . , . .

. , , . . , , , , .

, . , , , , , . .

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, daca se poate.

Multumesc, domnule deputat, pentru intrebari.

Vreau sa incep cu a doua intrebare. In ceea ce priveste suspendarea activitatii; ceea ce ati spus dumneavoastra este valabil si pentru sistemul bancar si pentru piata financiara.

Atunci cind se efectueaza o tranzactie dubioasa, este necesar urgent de stopat, de suspendat activitatea. Deci, noi nu am zis ca interzicem. In Lege nr.235, la articolul 17 si in acest proiect prezentat astazi, noi am scris clar ca in cazurile in care este expres prevazut in legea speciala ca autoritatea publica centrala are dreptul sa suspende activitatea, acest caz va veni in corespundere cu articolul 17 alineatul (3), unde el suspenda, deci autoritatea suspenda si, ulterior, se adreseaza in judecata.

Dar, oricum, suspendarea va fi efectuata in cazul expus de catre dumneavoastra, iar adresarea in judecata se va face ulterior. Noi consideram ca se incadreaza in principiile enuntate in Legea nr.235. Si in privinta laboratoarelor, adica prestarii serviciilor cu plata. Noi am expus, prin prisma principiilor din Legea nr.235 ca autoritatile publice centrale finantate de la buget nu pot presta servicii cu plata.

In schimb, laboratoarele private isi desfasoara activitatea conform principiului de autogestiune, inclusiv intreprinderile de stat isi pot crea tarifele sale, in mod independent, pe principii comerciale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Articolul 5 din Legea nr.235 prevede ca reglementarile activitatii de intreprinzator se efectueaza prin legi, hotariri, ordonante ale Guvernului si acte normative ale autoritatilor administratiei publice. Aceasta inseamna ca are dreptul si Guvernul, si organele centrale, si, desigur, prin legi.

Analizind complexul de legi pe care noi le-am examinat in Comisia pentru agricultura si industria alimentara, 16 proiecte de legi, practic, am stabilit la sedinta comisiei si acesta este adevarul ca Guvernul, in principiu, este inlaturat din reglementarea acestei activitati. Acesta e un moment, dupa parerea mea, absolut neargumentat.

Din cauza ca tot ceea ce absolut 100%, fara intrarea in esenta a reglementarilor despre ce este vorba neaparat trebuie sa fie stabilit prin Guvern, chiar si marimea fermelor de zootehnie. In constructie tot asa, daca ne-am ciocnit cu Legea cu privire la zootehnie, trebuie sa fie stabilit prin lege. Acesta este un nonsens.

De aceea, noi consideram ca aceasta este absolut incorect. Si pentru lectura a doua noi neaparat, in Comisia pentru agricultura si industria alimentara, privind toate pachetele de legi deja am stabilit si o sa propunem, si am propus aceasta, ca rolul Guvernului, totusi, unde e necesar aceasta, nu vorbesc despre aceea ca legea da dreptul, totusi, trebuie sa fie intors. Reglementarile activitatii trebuie sa fie reglementate prin deciziile Guvernului. Aceasta e o observatie.

A doua. Noi, la sedinta Comisiei speciale am examinat posibilitatile si astazi neaparat trebuie sa hotarim, eu inaintez de aici, de la microfon, ca o propunere. Noi trebuie sa clarificam, totusi, prestarile de servicii... la ce nivel neaparat trebuie sa fie aprobate prin Guvern, deocamdata trebuie sa fie aprobate prin lege.

Tarifele, vorbim numai despre serviciile veterinare, care neaparat, in timpul anului, o sa fie schimbate cheltuielile pentru prezentarea unui sau altui serviciu, din cauza ca se importa diferite medicamente cu diferite costuri. Si o sa fie neaparat necesara schimbarea acestor tarife din cauza ca de ele depinde costul materiei care va fi folosita pentru prestarea acestor servicii.

Absolut sint convins ca Guvernul poate, prin decizia sa, sa hotarasca aceste servicii, care in fiecare luna sau peste o luna veniti la Parlament. Eu nu vreau sa vorbesc concret despre fiecare fapt, noi la comisie am vorbit.

De aceea, nu considerati ca totusi noi am facut... eu inteleg Comisia speciala a fost legata de articolul 6, unde este prevazut ca neaparat trebuie sa fie prezentat in lege. Noi avem posibilitatea, la acest articol in lectura a doua, sa efectuam niste modificari, ca o se dea dreptul, totusi, ca serviciile sa fie aprobate prin deciziile Guvernului. Cum considerati dumneavoastra?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Todoroglo,

De fapt, si la prima, si la a doua intrebare, un singur raspuns care deriva din articolul 7 al Legii nr.235. Deci, ca reprezentant al Guvernului, sint de acord cu comentariile dumneavoastra, dar ca executor al legii nu pot sa fiu de acord, fiindca articolul 7 stipuleaza clar: conditiile tehnico-sanitare si materiale sint stabilite prin lege, de altfel, ele nu sint obligatorii. Lucrul acesta este stipulat clar in lege. Noi am derivat din prevederile articolului 7.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Este clar. Dar Legea nr.235 tot asa a venit in Parlament, dar a iesit Guvernul. De aceea, nu este argumentata inlaturarea Guvernului de la responsabilitatea in ceea ce priveste reglementarea activitatii de intreprinzator.

Si al doilea moment. Cea mai mare greseala in activitatea acestei Comisii speciale, care a lucrat destul de mult timp, a fost ca, de multe ori, in legile care au fost examinate numai au schimbat locurile, caci, conform deciziei Guvernului, conform Regulamentului stabilit de un organ administrativ central si atit. Cind incepem sa cautam in care lege... Daca scoatem deciziile Guvernului la tema aceasta, daca scoatem deciziile organelor centrale la tema aceasta si stabilim cum este in lege, dar alte legi nu prevad nici o norma, ceea ce noi scoatem acum. Dupa ce o sa intre in vigoare aceasta lege pe care noi astazi o s-o adoptam, organele responsabile sa asigure reglementarea activitatii, nu o sa aiba nici o norma.

De aceea, este imposibil, pentru examinarea in lectura a doua pina cind toate articolele, unde noi schimbam, in loc de Guvern punem lege, sau in locul organului central punem ceva legea, aceasta trebuie sa fie elaborat, inclus in legile corespunzatoare sau in aceasta lege pe care noi o s-o adoptam. Invers o sa fie stopata activitatea agentilor economici 100%. Aceasta e practica care...

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Permiteti-mi sa dau explicatie. Intr-adevar, sint multe articole unde, din instructiunea aprobata de minister, se transforma in lege sau in hotarire a Guvernului. Deci, in principiu, explicatia este in felul urmator. Articolul sau dispozitiile tranzitorii ale proiectului mentionat permit Guvernului, intr-un termen stabilit, sa aduca actele sale in conformitate cu aceasta lege deja adoptata.

In cazul acesta, in cazul in care exista o instructiune metodica sau un regulament, in acest termin de dispozitii tranzitorii, Guvernul urmeaza sa promoveze daca este necesar, la nivel de lege, daca este necesar la nivel de hotarire a Guvernului.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar dupa intrarea acestei legi in vigoare, toate documentele care au fost cu decizia Guvernului ele au sa-si piarda valabilitatea. Si aceasta perioada, daca noi o sa scriem o lunadoitreijumatate de an, o sa fie fara aceste acte pentru destinare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Todoroglo,

Ne clarificam pentru lectura a doua cu toate nuantele.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Inainte ca sa ajungem, domnule Presedinte, pentru discutii in lectura a doua, noi, la nivelul comisiei noastre, am dat porunca Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare ca acele legi pe care noi le-am examinat... ca pentru lectura a doua, aceste norme deja au sa fie prevazute si o sa fie propuse chiar.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi o sa ne clarificam cu toate aceste proceduri, inclusiv cu procedurile legale.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Guvernul, din start, a incalcat legislatia in vigoare si a inregistrat acest proiect de lege la 20 iunie 2007 in Parlament, fara a avea asupra lui raportul de expertiza anticoruptie. Acest raport a aparut la 17 iulie abia, contine 21 de file, 78 de observatii, adica, proiectul propus contine 78 de incalcari, dupa parerea lor, adica, contine elemente de coruptie.

Situatia din tara noastra ne face sa ne punem intrebarea, eu va intreb: chiar daca acest raport a fost facut cu intirziere, Guvernul a examinat macar citeva din aceste propuneri, ca Parlamentul sa voteze un proiect deja care contine foarte multe elemente de coruptie?

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Exista o explicatie. In primul rind, in cadrul grupului de lucru, evident, trebuie de stiut lucrul ca acest proiect nu a fost realizat si nu a fost elaborat de Ministerul Economiei si Comertului sau de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, deci a fost o compilare a propunerilor tuturor autoritatilor publice centrale, inclusiv Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, avind in vedere faptul ca ii vizeaza si pe ei acest proiect. Acesta e un moment.

Al doilea moment. In cadrul grupului de lucru specializat, care a examinat absolut toate prevederile acestui proiect pe detalii, face parte si reprezentantul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Daca dumneavoastra aveti careva dubii asupra luarii in considerare a unor sau altor obiectii ale Centrului, noi, pentru lectura a doua, sintem gata sa lucram cu aceasta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Si a doua intrebare. Vad ca colegii s-au referit la aceea ca proiectul propus de catre Guvern in domeniul sanatatii are niste carente, eu ma voi referi la domeniul pe care il cunosc si va intreb: articolul patruzeci si trei roman, care se refera la Legea nr.1100 privind fabricarea si circulatia alcoolului etilic, cred ca nu fara stirea autorului a fost exclus din acest proiect nr.2322 si s-a venit cu un proiect aparte in Parlament.

Am fost nevoita sa blochez atunci tribuna centrala, fiindca cuprinsul acelui proiect era cuvint in cuvint ceea ce ati propus dumneavoastra in acest proiect. Atunci mi s-a explicat, chiar domnul Presedinte al Parlamentului...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna colega,

Nu va suparati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...ca este o urgenta, ca nu poate industria vinicola sa lucreze fara... Acum, astazi aprobam Legea nr.2322, fara ca sa fie ceea ce tine de modificarea Legii nr.1100. Vreau sa stiu de ce ati permis, ca autori, sa fie exclus si acum ramine in umbra acest proiect, daca asa mare nevoie era atunci, la 1 octombrie, de iesit din cadrul proiectului mare si venit in Parlament?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vreau sa va spun ca poate domnul viceministru nu este bine informat. Proiectul la care va referiti dumneavoastra cu modificarea separata, adica extragerea acestui compartiment din nr.2322 si punerea acestuia pe dimensiunea unui proiect separat o sa fie retras, fiindca s-au pornit foarte multe discutii pe marginea acestuia si totusi s-a convenit ca mai bine sa fie in complex, in sistem, pe care motiv noi astazi nimic nu excludem din nr.2322 si nimic nu va merge, inclusiv cu referinta la Legea nr.1100, separat, in afara de proiectul nr.2322.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dar din toate rapoartele, pe care le-am primit, nu am vazut ca ramine acest articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, cititi raportul. Doar in nici un raport nu este scris ca se exclude din 2322.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am citit, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si referitor la aceeasi tema, Legea viei si vinului, este aceeasi intrebare, articolul 75. Cum putem intelege, dumneavoastra spuneti ca au fost niste modificari cosmetice, de aceea ati venit cu toate in complex. La Legea viei si vinului Comisia pentru Agricultura si Industria Alimentara vine cu modificari la cele propuse de dumneavoastra pe 6 file, practic, se intoarce invers legea, care a fost elaborata anul trecut, dispar foarte multe pozitii din lege, respectiv imaginea Republicii Moldova, partea economica si alte lucruri. Cum priviti acest moment?

 

Domnul Viorel Melnic:

Doamna Cusnir,

Noi am venit cu proiectul care este prezentat atentiei dumneavoastra. Propunerile facute de comisia specializata, evident, nu ne permit noua acum sa facem comentarii la aceste propuneri. Deci permiteti-ne voie sa lasam acest lucru pentru lectura a doua, ca in lectura a doua sa venim deja cu un proiect coordonat intre autor si comisie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am vazut in raportul care va fi prezentat astazi de catre comisie toate aceste modificari pe 6 file.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu foarte pe scurt.

Domnule viceministru,

Noi vom veni cu amendamente pentru lectura a doua. Insa am o intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Avind in vedere ca ati invocat ca si filosofia a fost pusa la baza elaborarii proiectelor respective, am si eu o intrebare cu caracter filosofic mai mult. Spuneti, va rog frumos, trei ani de la implementarea Ghilotinei I au trecut deja. Raporturile care sint vizavi de mediul de afaceri indica foarte clar ca lucrurile nu merg spre bine, ci spre inrautatirea climatului investitional. Relevant este si ultimul raport al Bancii Mondiale.

Este adevarat, atit Ghilotina I, cit si Ghilotina II urmeaza sa reglementeze domeniul, ca sa scoata presiunea si sa creeze un climat favorabil investitional in Republica Moldova. In acest sens, stimate domnule viceministru, v-ati gindit cumva ca ar fi necesar si de o Strategie de implementare a acestor prevederi? Si mai mult ca atit, dincolo de strategie la nivel de notiune si un termen de evaluare etapizat sau termene etapizate de evaluare a efectului implementarii acestor legi.

Si inca un lucru foarte important pentru lectura a doua. Noi modificam prin lege foarte multe atributii ale institutiilor s.a.m.d. Din pacate, nu am regasit in nici o prevedere reglementari ce tin de functionar. Insa functionarul, dupa cum stiti, pe alocuri este figura determinanta in rezolvare, avind in vedere si permisiunile pe care le acorda actele care reglementeaza domeniile respective. In concluzie, nu credeti ca ar fi cazul sa ne gindim si la o strategie de implementare?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Ca raspuns. In ceea ce priveste evolutia rapoartelor organismelor internationale, fiindca aceasta a fost prima intrebare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Acesta e ca si argument la constatare.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi, atit cu Ghilotina I, cit si cu Ghilotina II mergem pe principiul: efortul de astazi, efectul de miine. Deci noi asteptam ulterior efectele ghilotinei. Mai mult ca atit, daca dumneavoastra ati remarcat, rapoartele organismelor internationale opereaza cu date mai vechi decit datele de implementare ale ghilotinei. Deci, noi avem datele pe 2004, 2005, noi nu avem date recente pe 2006, 2007. Aceasta ar fi o explicatie in ceea ce priveste evolutia rapoartelor cu privire la climatul de afaceri.

In ceea ce priveste responsabilitatea functionarului. Daca dumneavoastra ati remarcat, in Legea nr.235, atunci cind vorbim despre eliberarea autorizatiilor, noi vorbim si despre responsabilitatea functionarului in cazul in care el tergiverseaza eliberarea autorizatiei, in cazul in care el creeaza niste dificultati la eliberarea acestei autorizatii. In principiu, se reflecta competenta functionarului. De aceea nu am venit cu un element nou.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Domnule viceministru,

In continuare, daca imi permiteti, vizavi de rapoarte.

 

Domnul Viorel Melnic:

Si cu strategia, daca se poate. De asemenea, este un raspuns la intrebarea dumneavoastra. Eu nu sint acum pregatit sa va spun ca va fi necesara elaborarea unei strategii. In schimb, sint gata sa va spun ca, incepind cu 1 ianuarie 2008, fiecare proiect de act normativ va fi insotit de analiza impactului de reglementare. Ceea ce, de fapt, este un efect, un element mult asteptat de toti atunci cind se promoveaza un proiect de act normativ, legislativ sa fie si efectul asupra businessului. Deci vedem care va fi efectul acestor analize ale actului de reglementare si daca efectul nu va fi scontat, atunci venim cu o strategie, cu un plan de actiuni.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Inca o precizare, daca e posibil. Cind vorbiti: actiunea astazi, efectul miine. Vorbeam de Ghilotina I, actiunea a fost 3 ani in urma si efectul e bine cunoscut. Si vizavi de rapoarte, putem sa vorbim si despre raportul Bancii Mondiale, costul afacerii 2007, este un raport recent.

 

Domnul Viorel Melnic:

Dar datele din 2006...

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord. Dar daca facem iarasi paralela intre rapoarte si viata de zi cu zi, sa nu ascundem situatia, este evidenta situatia. Deci inca o data, domnule viceministru, actiunea o facem astazi, efectul cind? Dupa prognoza dumneavoastra. Miine? Sa dea Domnul. Dumneavoastra considerati ca miine, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Raminem la aceasta perspectiva.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Eu va doresc succese.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Eu nu ar trebui sa pun intrebari, fiindca, participind in grupul de lucru in Comisia speciala creata de catre Parlament, am avut posibilitatea sa discut acele probleme pe care le aveam si le intilneam in cadrul comisiei. Dar in cadrul ultimei sedinte nu am primit un raspuns explicit la o intrebare pusa de unul dintre colegi si vreau sa fac o introducere.

La prima etapa a reformei regulatorii se evidentia o cifra, deci, 800 milioane de lei, pe care le plateau atunci agentii economici in 2004 pentru toate: permisiunile, autorizatiile si serviciile acordate de organele statale. Ca sa ajungem acum, peste 3 ani de zile, si sa vedem ca aceasta cifra a crescut pina la 1 miliard 300 000 sau aproape de aceasta cifra in bugetul pentru anul 2008.

Vreau sa va intreb pe dumneavoastra, in rezultatul Ghilotinei II, etapa a doua, va scadea acest impact, aceste costuri pe care le platesc agentii economici organelor de stat, mentionez acest lucru, sau va creste in continuare? Deci, in 3 ani vedeti ca, practic, s-a dublat.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Raspunsul este unul, va scadea, dar nu in 2008, fiindca pentru 2008 Legea bugetului este deja adoptata cu cheltuielile respective. Deci, din acel 1 miliard
200 000, pe care dumneavoastra l-ati mentionat, vreau sa va spun ca in jur de
300 milioane de lei acestea sint sumele care vizeaza nemijlocit serviciile prestate pentru activitatea de intreprinzator. Deci, noi aceste sume putem sa le afectam prin implementarea Legii nr.235. Alte sume, care sint in marime mult mai mare, ele nu tin de activitatea de antreprenoriat.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Vreau sa mentionez doar ca si acest punct este in estimarea efectuata de Banca Mondiala. Si, conform acestei estimari, acestei monitorizari, sa zicem asa, a mediului de afaceri, Moldova se afla pe locul 92. Si daca vom scadea si aceste costuri, cred ca vom avansa putin.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, 92 inca sint date preliminare. Acum se lucreaza cu echipa Bancii Mondiale pentru a rectifica niste lucruri. Nu este inca rezultatul final.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de fapt, as dori, iata, ce sa pun in evidenta, stimati colegi. Cu adevarat, am discutat in cadrul sedintei Comisiei parlamentare speciale acest subiect. Tot atunci am remarcat ca din acest peste 1 miliard de lei, partea leului, circa 600 sau peste 600 de milioane, sint platile efectuate, spre exemplu, pentru contractele de studii la institutiile de invatamint superior si alte plati. Dar ideea colegului nostru a fost salutata in cadrul acestei sedinte si eu cred ca pentru lectura a doua ar trebui sa incercam sa facem o estimare cum si in ce masura prevederile proiectului de Lege nr.2322, cit si ale proiectului de Lege nr.4143 vor influenta nivelul platilor si defalcarilor efectuate pentru acordarea acestor servicii.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule raportor,

In opinia mea, ideea ghilotinelor este, de fapt, de a fi o ghilotina pentru birocratii care vor sa impiedice cit mai mult liberalizarea activitatilor economice si ca statul sa controleze cit mai mult orice asemenea activitate. Ma intereseaza daca puteti sa imi spuneti daca aveti asemenea date statistice, cite proiecte de legi sau acte subsecvente au fost lichidate, anulate, abrogate conform Ghilotinei I si acum, conform Ghilotinei II, si daca in perioada inainte de Ghilotina I si Ghilotina II au mai fost adoptate acte subsecvente care se anuleaza acum?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Vreau sa raspund in felul urmator: efectul, de fapt, scopul Ghilotinei I si Ghilotinei II nu a fost abrogarea cu succes a unor acte normative si legislative. In urma Ghilotinei I, in urma implementarii Legii nr.424, din contra, au aparut niste hotariri ale Guvernului care stabilesc lista, deci mai multe liste. O lista este a autorizatiilor respective, care au fost la nivel de diferite ministere, de diferite autoritati publice centrale si au fost scoase in evidenta pentru ca sa fie cunoscute de toata lumea.

Ulterior, o alta hotarire a Guvernului a stabilit niste etape de implementare si publicare si intrare in vigoare a ordinelor, dispozitiilor ministerelor. Unele
dintr-insele, intr-adevar, a treia lista la aceasta hotarire de Guvern despre care vorbesc pentru implementarea Legii nr.424 a fost cu abrogarea acestor ordine si dispozitii.

Deci, nu stiu daca dumneavoastra aveti in vedere abrogarea legilor si hotaririlor Guvernului. Eu ma refer nemijlocit la ordine, dispozitii, instructiuni aprobate de catre ministere. Acestea, intr-adevar, au fost, multe dintre ele si-au pierdut valabilitatea pentru ca, ulterior, sa fie ridicate la nivel de hotarire a Guvernului si chiar de legi. Proiectul pe care il propunem acum, dupa cum v-am prezentat anterior prin raport, am zis ca, de asemenea, nu este scopul abrogarii legilor, desi la sfirsit, in articolul 80 noi abrogam doua legi, fiindca ele nu mai sint utile pentru societate si pentru mediul de antreprenoriat, dar scopul principal al acestui proiect este regularizarea legilor in conformitate cu principiile enuntate de Legea nr.235.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Intrebarea mea, de fapt, viza urmatorul lucru: daca dupa Ghilotina I s-a trecut la insusirea conceptului ca nu mai trebuie de actionat in spiritul in care s-a actionat pina la Ghilotina I, si daca, in perioada dintre Ghilotina I si Ghilotina II, s-a continuat pe aceleasi tendinte de a reglementa sau de a suprareglamenta prin diferite acte subsecvente si decizii sau ordine in ministere. Si va intreb acest lucru pentru ca ma intereseaza si cum puteti sa spuneti acum, la scurgerea a trei ani, daca ceea ce s-a modificat, s-a regularizat, s-a abrogat, daca a dat efecte pozitive si daca avem speranta ca totusi, dupa Ghilotina II, acest lucru va intra clar in atitudinea functionarilor, caci ceea ce s-a facut si ceea ce se adopta prin aceste metode de regularizare de acum trebuie sa puna punct pe unele tendinte de a nu liberaliza activitatile economice si alte activitati si de a merge deja pe o tendinta de liberalizare clara si de neamestec mai putin al statului. Adica, de fapt, este vorba de o reformare a conceptiei si a mentalitatii si a acelor care se numesc functionari publici, care sint si persoane decidente in stat. Deci ati constatat asemenea evolutii si care este speranta in viitor?

 

Domnul Viorel Melnic:

De fapt, acesta si este scopul Ghilotina I, cit si a Ghilotinei II. Si vreau sa va spun ca in intervalul dintre Ghilotina I si Ghilotina II, chiar si din afirmatiile mediului de afaceri situatia s-a imbunatatit. Deci, s-a micsora numarul de autorizatii, s-a micsorat numarul de servicii, s-a micsorat numarul de ordine care apar imprevizibile pentru a reglementa o activitate sau alta. Dar trebuie de mentionat ca, in virtutea activitatii ministerelor, pina acum mai apare cite o indicatie, care nu este coordonata si apare doar prin efectul singular al ministerelor, desi, din punct de vedere al Ghilotinei I si Ghilotinei II, acestea nu au suport legal. Deci, in acest context, noi venim cu Ghilotina II, prin care scriem ca toate normele primare cu caracter material sint valabile numai daca ele sint stabilite in lege, aceasta este tendinta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez o intrebare. Acest proiect de lege amendeaza in mod absolut nereusit parerea mea ... Legea viei si vinului, intrucit articolul 22 din aceasta lege urmeaza sa fie abrogat. Dar acest articol prevedea ca, in perioada campaniei de recoltare a strugurilor, fiecare producator sa raporteze saptaminal despre cantitatea de struguri culese, pentru ca sa se excluda, in ultima instanta, falsificarea productiei vinicole.

Iata ca acest proiect de lege prevede: catre 1 decembrie sa fie prezentata doar o singura declaratie cu referire la campania de recoltate a strugurilor si la
1 decembrie campania deja este incheiata, vinul este produs si nu putem sa urmarim, sa tinem o evidenta exacta daca nu cumva s-au produs falsificari care afecteaza calitatea vinului si, pina la urma, sufera in ultima instanta, si imaginea tarii noastre. De aceea, nu este un regres, cum considerati dumneavoastra? Eu vad un pas inapoi si deschidem iarasi larg usile, cream un culoar liber pentru falsificarea productiei vinicole.

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi, de fapt, mergem pe alt criteriu. Noi mergem pe simplificarea autorizatiilor permiselor si certificatelor care exista, fiindca acum se intimpla ca fiecare autoritate isi inventeaza cite 2 3 certificate, ca, la urma, Camera de Licentiere sa elibereze licente si sa conforme aceste certificate. Deci noi am mers pe principii... inclusiv in Legea viei si vinului, am mers pe principiul existentei cit mai putine si minimizarii certificatelor si autorizatiilor. Efectiv, disparitia acestor despre care dumneavoastra spuneti a venit tocmai in executarea acestui principii.

 

Domnul Ion Varta:

Aici este spus foarte clar, se prezinta o singura declaratie care trebuie sa fie prezentata catre 1 decembrie. Una singura. Deci, in multiplele rapoarte dispar. Declaratia nu ne permite sa urmarim care a fost, cum au fost respectate rigorile care le impune.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Varta,

Noi nu putem sa ne intoarcem inapoi, atit timp cit legislatia internationala, legislatia europeana prevede ca elementele de calitate, elementele de standardizare sint pe responsabilitatea proprie a agentului economic. Deci noi nu putem sa implicam atitea autorizatii pentru a face verificari ca in momentul final, cind persoana juridica, exportatorul vrea sa efectueze un export, deci sa nu mai doreasca sa faca acest lucru din motive ca nu are certificate si licente.

 

Domnul Ion Varta:

Dumneavoastra considerati ca nu se vor admite falsificari, procedind in felul acesta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu consider ca responsabilitatea pentru falsificare trebuie sa fie pe seama agentului economic producator si exportator. Si in momentul in care acesta este depistat, el are toata responsabilitatea, inclusiv penala.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a continua discutia, vreau inca o data sa va atrag atentia ca spiritul proiectelor nr.2322 si nr.4143 este debirocratizarea sistemului de reglementare excesiva, liberalizarea. Si eu cred ca trebuie la fel sa intelegem un lucru ca in sistemul nostru in gestionare deseori responsabilitatea unei institutii, care se face direct responsabila de asigurarea unui element in gestionarea, spre exemplu, a calitatii. Aceasta responsabilitate se pune pe umerii inca a doua, trei, patru, cinci, zece institutii. Si eu cred ca domnul viceministru are perfecta dreptate. Deci fiecare trebuie sa isi faca lucrul sau si sa il faca bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Desigur, problema calitatii legislatiei este foarte importanta, dar pentru Republica Moldova este importanta implementarea legilor deja adoptate. Eu sint gata sa recunosc, asa cum domnul ministru a recunoscut ca el nu e specialist in medicina si eu nu sint specialist in economie. Dar, desigur, in aceste trei proiecte se vede clar ca exista si o lupta de interese chiar si in sinul Executivului, fiindca sint lucruri contradictorii. Si nu degeaba Comisia juridica, pentru numiri si imunitati o buna parte a primei legi, care a fost votata aici, nu a acceptat-o. Si, de fapt, noi am votat aceea ce inca nu stim, ceea ce o sa propuna comisia.

Eu, intr-adevar, as propune ca Guvernul pentru o intentie destul de laudabila, care a fost realizata acum, dar nu degeaba noi discutam o lege foarte importanta si se discuta, vedeti, foarte pasiv. La noi aici citodata apar proiecte din doua puncte si atit de inflacarat se discuta. De aceea, este absolut necesar ca Guvernul sa vina cu un pachet de masuri pentru implementarea acestui proiect, fiindca daca ne referim la mediul de afaceri, la mediul de afaceri, acesta,
intr-adevar, este nemultumit de situatia in Republica Moldova si nu intotdeauna de calitatea legii existente, dar mai ales din cauza atmosferei, din cauza ca, cum se spune, citeodata la noi nu lucreaza lege, dar lucram . De aceea eu, domnule ministru, din numele fractiunii, va doresc succese, noi o sa votam acest proiect. Dar, intr-adevar, este necesar ca Ministerul Economiei si Comertului indeosebi sa isi asume responsabilitatea aceasta sa patroneze executarea legislatiei in vigoare in acest domeniu.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Eu vreau sa va asigur ca intru executarea acestei legi, care speram va fi aprobata, noi, prin definitia acesteia, vom veni cu mai multe proiecte, fiindca chiar acest proiect, urmind sa fie lege, ea va crea premise pentru ca Guvernul sa vina cu mai multe proiecte intru executarea acestuia.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog Comisia parlamentara speciala. Domnul Bondarciuc, in numele comisiei.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia speciala pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, sarcinile si modalitatea de activitate fiind stabilite in Hotarirea Parlamentului nr.68 din 22 martie 2007, asistata de grupul de experti si in comun cu Consiliul Consultativ in Afaceri a examinat initiativa legislativa a Guvernului, inregistrata ca proiectul nr.2322 din 20 iunie 2007.

Proiectul mentionat are ca scop asigurarea continuitatii si definitivarea procesului de optimizare a cadrului juridic de reglementare a activitatii de intreprinzator in conformitate cu obiectivele Legii nr.235, care sint: transpunerea principiului de reglementare a activitatii de intreprinzator in legislatia in vigoare prin revizuirea acesteia si formarea premiselor legale pentru respectarea acelorasi principii in cadrul procesului legislativ pe viitor.

In linii mari, proiectul prezentat de catre Guvern satisface scopurile susmentionate si vine sa asigure realizarea acestora in perioadele imediat urmatoare. Totodata, in urma examinarii proiectului de Lege nr.2322 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, atit Comisia speciala si comisiile permanente vizate, cit si Consiliul Consultativ in Afaceri au ajuns la concluzia ca initiativa executorului nu ofera exhaustiv solutiile necesare si necesita a fi definitivata. Pe acest motiv, Comisia speciala, cu suportul comisiilor permanente si al Consiliului Consultativ in Afaceri, facind uz de atributiile sale, propune un sir de modificari si completari la proiectul nr. 2322, menite sa inlature insuficientele continute in documentul prezentat de Guvern.

Astfel, sint propuse reglementari care contribuie la solutionarea problemelor de sistem pentru un sir de domenii sensibile, reclamate de mediul de afaceri de mai multi ani, precum optimizarea sistemului de autorizare a activitatilor de intreprinzator, inclusiv de licentiere a genurilor de activitate in conformitate cu principiile Legii nr.235, identificarea solutiilor legislative pentru excluderea conflictelor existente intre Legea cu privire la licentierea unor genuri de activitate si legile ce reglementeaza activitatea regulatorilor independenti cu functie de licentiere; implementarea principiului delimitarii si separarii functiilor de reglementare, control si inspectia de stat ale autoritatilor publice de functiile de prestare a serviciilor cu valoarea adaugata contra plata nespecifice unei institutii publice; optimizarea sistemului de control asupra activitatii de intreprinzator in special in partea ce tine de competentele in acest sens ale diferitelor structuri cu functii de control economic financiar, care actualmente se suprapun; implementarea principiului reglementarii materiale si procedurale a initierii desfasurarii si lichidarii afacerilor prin lege, aspect deosebit de sensibil in raport cu regulatorii independenti, dar si cu unele institutii guvernamentale, in special, in domeniul asigurarii sanitaro-epidemiologice a populatiei, constructia si altele; implementarea principiului echitabilitatii si suspendarea activitatii de intreprinzator, potrivit caruia activitatea de intreprinzator poate fi suspendata numai prin hotarire judecatoreasca, adoptata in temeiul legii, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege, cind autoritatea care suspenda activitatea urmeaza timp de trei zile sa se adreseze in instanta de judecata. Comisia a propus excluderea articolului din proiectul Guvernului nr.2322, ce tine de modificarea Legii cu privire la licentiere.

Totodata, comisia a venit cu o initiativa legislativa noua, in care se contine si initiativa de modificare complexa sau pot sa spun in redactie noua a Legii cu privire la activitatea de licentiere a unor genuri de activitate.

In acelasi timp, pentru a elimina eventualele contradictii intre noua redactie propusa a Legii cu privire la activitatea de licentiere si alte legi ramurale, acestea din urma sint propuse deja spre modificare in contextul modificarilor proiectului propus de Guvern. La baza propunerilor ce tin de implementarea principiilor delimitarii si separarii functiilor de reglamentare, control si inspectie de stat ale autoritatilor publice de functiile de prestare a serviciilor cu valoarea adaugata contra plata au stat un sir de considerente de ordin economic, juridic si institutional.

Serviciile contra plata acordate de catre institutiile publice agentilor economici sint rezultatul insuficientei de resurse bugetare in finantarea institutiilor publice, fenomen extrem de prezent in perioada anilor 90. Pentru a acoperi golul de resurse bugetare s-a permis institutiilor publice sa acorde servicii contra plata agentilor economici. Prin natura sa, mijloacele incasate de catre institutiile publice au un caracter fiscal si constituie o povara fiscala aditionala asupra agentilor economici, desi aceasta povara nu face parte integra din sistemul fiscal al Republicii Moldova.

Pe de alta parte, o institutie publica nu este un prestator clasic de servicii si, respectiv, ar trebui sa activeze in limita competentelor si atributiilor delegate de legislatia in vigoare care, la rindul sau, trebuie sa aiba si acoperirea financiara necesara de la buget.

Din cele constatate mai sus rezulta necesitatea revizuirii cadrului juridic si institutional pentru prestarea serviciilor de catre autoritatile publice si structurile subordonate in cadrul reformei de reglementare a activitatii de intreprinzator si reformei administratiei publice. Aceste reforme sint tangente in sensul actiunilor in domeniul serviciilor prestate contra plata.

Tinem sa remarcam ca, intrucit eventualele propuneri de modificari cardinale ale sistemului de servicii prestate de catre institutiile publice contra plata trebuie sa fi coordonate si sa tina cont de alte reforme, in special reforma administratiei publice centrale si legile bugetare anuale, la moment este prematur si imposibil de inaintat propuneri radicale de schimbare a sistemului de servicii contra plata.

La moment aceste propuneri vor purta un caracter selectiv, acestea vizind abrogarea, eliminarea unor servicii si taxe care, in mod evident, sint prestate si incasate de catre institutii publice si functionarii publice si, totodata, acestea nu implica cheltuieli materiale aditionale activitatilor cotidiene.

Comisia a propus un sir de completari. De exemplu, Legea cu privire la politie, Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa elimine suprapunerile de competenta, sa evite dublarile in sistemul de control economico-financiar asupra activitatii de intreprinzator. Acestea au fost sustinute de comisiile parlamentare.

Pentru implementarea principiului de reglementare materiala si procedurala a initierii de desfasurare si de lichidare a afacerii, in lege sint prezentate modificari in care aceste proceduri si cerinte sint incluse expres si exhaustiv.

La fel si in cazul suspendarii activitatii de intreprinzator, s-au propus modificari potrivit carora activitatea de intreprinzator poate fi suspendata numai prin hotarire judecatoreasca, adoptata in temeiul legii, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege cind autoritatea care suspenda activitatea urmeaza timp de 3 zile sa se adreseze in instanta de judecata.

Comisiile permanente au venit cu propuneri de eliminarea din proiectul nr.2322 a unui sir de modificari care vizeaza Legea postei, Legea telecomunicatiilor, Legea cu privire la activitatea veterinara, Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic.

Unele din aceste modificari deja au fost operate prin adoptarea recenta de catre Parlament a unui set mai larg de modificari la legile nominalizate. In cazul Legii postei se propune de revenit asupra subiectului cu o redactie noua a legii date, deoarece modificarile propuse de Guvern vor duce la instituirea monopolului asupra prestarilor de servicii postale, fapt confirmat prin avizul Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei.

O serie de modificari propuse atit de comisia speciala, cit si de comisiile parlamentare tin de noile principii si prevederi care sint propuse in noua redactie a Legii privind licentierea unor genuri de activitate.

Comisia sustine modificarile propuse la Codul fiscal al Republicii Moldova si la Codul vamal. Totodata, mentionam ca regulamentele, instructiunile adoptate prin hotariri de Guvern referitoare la mecanismele si procedurile de aplicare a normelor fiscale si vamale urmeaza a fi transpuse la nivel de lege.

Avind in vedere complexitatea si volumul enorm de lucru la elaborarea proiectului Codului de procedura fiscala si, respectiv, Codului de procedura vamala cu implicarea specialistilor in domeniu, precum si a expertilor internationali, comisia propune ca prevederile proiectului de lege referitoare la Codul fiscal, cu exceptia punctelor 31 si 32 din articolul 23 ale proiectului de lege, si la Codul vamal sa fie puse in aplicare incepind cu 1 ianuarie 2009.

Modificarile propuse in proiectul de lege au ca scop racordarea legislatiei la principiile inserate in Legea nr.235, in special cele ce tin de previzibilitatea si transparenta reglementarilor, precum si de aprobarea normelor primare numai prin lege.

O serie de modificari propuse sint de ordin redactional, care propun substituirea expresiilor neunivoce, in conformitate cu legislatia, cu referinta clara de a exclude tratarea ambigua in conditiile legii etc.

La definitivarea raportului s-au luat in consideratie propunerile Consiliului Consultativ de Afaceri care a asistat Comisia speciala pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Comisia speciala recomanda adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2322, inaintat de catre Guvern, tinind cont de obiectiile si recomandarile incluse in sinteza avizelor comisiilor parlamentare.

Totodata, mentionam faptul ca, aditional acestui proiect, membrii comisiei speciale vin cu o noua initiativa legislativa cu nr.4143 pentru asigurarea continuitatii si impulsionarea procesului de reformare a cadrului regulatoriu.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2322. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2322 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4143 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Initiativa Comisiei parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator. Domnul Bondarciuc prezinta atit din partea autorilor, cit si punctul de vedere al comisiei. Va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Proiectul de lege in cauza prevede completarea proiectului de Lege nr.2322 din 20 iulie 2007 in ceea ce priveste licentierea si are ca scop definitivarea si asigurarea continuitatii procesului de optimizare a cadrului juridic de reglementare a activitatii de intreprinzator in conformitate cu Legea nr.235 din 20 iulie 2007 privind principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Examinind proiectul nr.2322, deputatii sus-mentionati, impreuna cu un grup de experti, au constatat ca nu se ofera exhaustiv solutiile necesare si de aceea au venit cu modificari si amendamente suplimentare menite sa contribuie la definitivarea procesului de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Initiativele propriu-zise pot fi divizate in doua grupuri. In primul grup se includ cele suplimentare care reies din aplicarea unor prevederi ale Legii nr.235 dupa caderea ghilotinei, cum ar fi Legea nr.780 privind actele legislative, Legea nr.317 privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Codul de procedura civila nr.225, Codul cu privire la contraventiile administrative din 29 martie 1985.

Grupul al doilea cuprinde modificarile si completarile care nu au intrat in proiectul nr.2322 la Legea privind licentierea unor genuri de activitate, precum si la alte legi care reglementeaza activitatea de intreprinzator care trebuie licentiata.

Esenta proiectului de Lege nr.4143 consta in urmatoarele: stabilirea unor noi principii, mai liberale, de licentiere care reies din principiile stabilite prin Legea 235; definitivarea mai clara a notiunilor existente si introducerea unora noi: aprobarea tacita, ghiseu unic, autorizatie cu caracter tehnic etc., care exclud dublarile unor tipuri de autorizatie; stabilirea unor temeiuri si proceduri unice de eliberare, de suspendare si de retragere a licentei, de control asupra respectarii conditiilor de licentiere, inclusiv posibilitatea de depunere a cererii de eliberare a licentei prin scrisoare recomandata sau prin posta electronica; accesul liber si gratuit la registrele de licentiere etc.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, initiativa legislativa a domnilor deputati Lupu, Bondarciuc si Turcan, si sustine aceasta initiativa. A fost examinata aceasta initiativa si in comisia speciala unde s-a mentionat ca s-au introdus importante modificari la Legea privind licentierea unor genuri de activitate, cum ar fi: adaugarea principiilor de licentiere, declararea pe raspunderea proprie a solicitantului respectarea conditiilor de licentiere, echitabilitatea privind interesele societatii si protectia drepturilor intreprinzatorilor.

Au fost incluse genuri de activitate: antrepozit vamal, magazine duty-free si broker vamal, au fost eliminate unele genuri de activitate care sint prin acreditare sau autorizatie. Numarul genurilor de activitate in baza de licenta s-a redus pina la 53. La efectuarea controlului dubiile aparute la aplicarea legislatiei sint tratate in favoarea titularului de licenta, norma care exista astazi in legislatia europeana.

Mentionam ca la articolul 8 alineatul (1) litera b) genurile de activitate supuse reglementarii prin licentiere de catre Banca Nationala a Moldovei, in punctul 42 sint omise, probabil din greseala, casele de schimb valutar care sint persoane juridice separate.

In afara de aceasta, sint propuse o serie de modificari si completari la un sir de legi unde se reglementeaza licentierea unor genuri de activitate pe domenii in care se ajusteaza prevederile propuse la Legea privind licentierea unor genuri de activitate. Ca exemplu, in Legea cu privire la jocurile de noroc au fost modificate articolul 46 Solicitarea licentei, articolul 48 Suspendarea licentei si articolul 49 Retragerea licentei, unde se introduc stipulari mai putin dure.

Au parvenit avize din partea comisiilor permanente si a Guvernului. Principalele obiectii ale Guvernului sint urmatoarele: unele precizari asupra definitiilor aprobare tacita, ghiseu unic si autorizatie cu caracter tehnic. Sint si altele, ele sint incluse in raportul pe care dumneavoastra il aveti.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat urmatoarele. Amendamentul la Legea cu privire la jocurile de noroc privind retragerea licentei in caz de nedesfasurarea activitatii in decurs de peste un an si in cazul emiterii de catre judecata a unei hotariri de intentare a procesului de insolvabilitate organizatorului jocurilor de noroc necesita a fi exclus.

Articolele 20 si 21 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate, care prevad suspendarea si retragerea licentei, trebuie sa fie conform articolului 17 din Legea nr.235, unde se stipuleaza ca asa ceva este posibil numai in temeiul hotaririi instantei de judecata.

Articolul 21 alineatul (1) litera g), activitatea filialei fara copia autorizata de pe licenta, trebuie penalizat: suspendarea licentei si nu retragerea acesteia. A dat citeva propuneri si Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Vreau sa va spun ca pentru lectura a doua o sa examinam toate propunerile si o sa venim in sedinta Parlamentului cu deciziile respective.

Ca urmare a celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante si comisia speciala propune aprobarea in prima lectura a proiectului de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Bondarciuc,

Spuneti-mi, va rog, in cadrul elaborarii acestei initiative legislative nu ati examinat posibilitatea introducerii in proiectul de lege a notiunii de relicentiere? Cindva aceasta notiune a fost, lucra destul de bine, in viziune mea. Cindva si eu am avut atributie la aceasta licentiere. Parca nu este prea corect: un agent economic, desfasurind un gen de activitate pe o perioada de 5 ani, dupa 5 ani trebuie din nou sa prezinte un pachet de documente nu atit de mic pentru noua procedura de dobindire a licentei. Si mi se pare ca ar fi fost logic ca aceasta notiune sa fie prezenta in noul proiect de lege.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca acum conditiile de licentiere foarte mult s-au simplificat. S-a schimbat principiul. Noi prin aceasta lege trecem de la principiul de permisiune la principiul declararii. Pornind de la momente, noi nu am examinat aceasta pozitie relicentierea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Bondarciuc,

Eu inteleg raspunsul dumneavoastra, dar cred ca nu este destul de argumentat, tinind cont de unele documente care trebuie sa le prezinte: schema de amplasare, de la Agentia Relatii Funciare si Cadastru, de la sectorul asta de urbanism si multe alte lucruri care nu merita, odata ce este detinator sau proprietar al unei cladiri care desfasoara activitatea.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Inteleg ca dumneavoastra propuneti sa examinam aceasta pentru lectura a doua.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, am inteles.

Multumesc.

Si a doua intrebare referitoare la articolul 19 Controlul in domeniul licentierii. Spuneti, va rog, pina unde se poate autosesiza organul abilitat cu dreptul de licentiere, alineatul (5), prin derogare de la prevederile alineatului (4) care prevede controalele inopinate care se prevad a se efectua in temeiul unei sesizari scrise din partea institutiilor cu functii de reglementare si control privind incalcarea de catre titular, si ulterior dupa text, si in baza autosesizarii?

Nu va pare ca autoritatea care va elibera licenta se poate autosesiza in fiecare zi si controale pot fi unul dupa altul, stiind conditiile din Republica Moldova? Cred ca aici trebuie sa fie...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Urmind rationalitatea, nu ar trebui sa apara aceste momente.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu ar trebui, sint de acord cu dumneavoastra, dar cred ca trebuie clar specificat si poate pentru lectura a doua sa stim care sint cazurile cind autoritatea se autosesizaza si pina unde.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa ma implic la ceea ce a spus doamna Buliga. Noi am discutat destul in comisie aceasta problema si am ajuns cu autorii la concluzia ca totusi nu este absolut necesar, la finalizarea termenului stabilit pentru licenta, prezentarea iarasi a tot ceea ce e necesar.

O sa fie asigurata numai plata, deoarece ea este stabilita pe un anumit termen si, daca omul nu-si schimba activitatea, se prelungeste termenul, numai cu asigurarea unei plati. Autorii au fost de acord la sedinta comisiei. Eu consider ca asa si va fi.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci lucram pentru lectura a doua in aceasta directie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru lectura a doua, o sa examinam.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Bondarciuc,

Avind in vedere ca noi am tot discutat si insistam asupra faptului ca tot ce tine de impozit, de taxe s.a.m.d. sa fie reglementat in Codul fiscal, in legislatia fiscala, nu considerati dumneavoastra ca in modificarile care au fost operate ar fi cazul sa mergem mai departe, ca elementul fiscal sa dispara din procesul de licentiere?

Fiindca, daca e sa vorbim obiectiv, costurile in anumite cazuri sint suficient de mari si, daca este sa le evaluam, reprezinta si o taxa suplimentara sau un impozit suplimentar asupra activitatii respective.

In acest sens, eu consider ca ar urma sa discutam foarte serios asupra acestui punct de vedere, sa lasam licentierea ca si reglementarea, iar prin prevederile legislatiei fiscale sa stabilim, in caz de necesitate, impozitarea respectiva. Fiindca, din punctul meu de vedere, sensurile sint un pic diferite.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu sint disponibil sa discutam aceste momente pentru lectura a doua, dar vreau sa aduc la cunostinta deputatilor ca practica mondiala, europeana sa spunem, este asa ca si la noi.

Daca o sa facem o analiza a situatiei date la vecini, Romania si Ucraina, vom vedea ca si in alte tari sint anumite plati pentru a detine licenta respectiva. Dar pentru lectura a doua putem discuta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu spuneam ca reglementarile sa fie stabilite de catre legislatia fiscala, ca sa separam impozitarea de atributiile procesului de licentiere. Pentru lectura a doua sa incercam sa venim cu amendamentele si argumentele respective.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doar un singur moment, ca unul din autorii acestei initiative. Cu certitudine ca vom examina cu multa atentie pentru lectura a doua acest subiect. Dar vreau sa va atrag, la fel, atentia ca in acest proiect de lege noi cu strictete indicam ca licentierea sau autorizatiile nicidecum nu le vedem ca norme fiscale de reglementare, dar sint diferite genuri de activitate si diferite abordari pentru licentiere, la fel sint descrise in acest proiect de lege, spre exemplu accesul la resursele limitate ale statului, care sint oferite pentru anumite plati.

Pentru alte genuri de activitate mai simple, sa le numesc asa, noi insistam asupra principiului ca platile pentru aceasta licenta sa nu poarte caracter regulatoriu. Platile trebuie sa acopere doar partea administrativa propriu-zisa a acestor plati. Si, neaparat, pentru lectura a doua noi trebuie sa tinem cont de asigurarea, punerea in aplicare anume a acestor principii.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Citind nota informativa, am constatat ca s-a spus pe nume multor lucruri si probleme ce tin de liberalizarea procedurii de licentiere. M-a mirat insa faptul cind in proiectul insusi am gasit si am regasit unele lucruri care, sa spunem asa, sint contradictorii.

Dumneavoastra spuneti ca in cazul activitatii farmaceutice si a institutiilor de invatamint licentierea este lipsita de sens, deoarece exista procedura de acreditare destul de minutioasa. Dar, totodata, descoperim ca in punctele 31 si
37 din articolul 8 alineatul (1) din proiectul dumneavoastra aceste genuri de activitate sint. La fel si in cazul altor genuri, activitatea farmaceutica, in cazul cind vorbim despre activitatea din invatamintul privat, unde, ca exemplu, este nonprofit. Spuneti, va rog, cum au fost trecute aceste genuri de activitate prin prisma principiului de liberalizare si care au fost criteriile luate la baza lor?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Inteleg ca dumneavoastra propuneti pentru lectura a doua sa examinam si sa luam o decizie, sa prezentam Parlamentului. Asta este, da?

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra acceptati ca sint genuri de activitate care, probabil, ar fi bine de exclus din licentiere.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi pentru lectura a doua o sa examinam.

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti asa, ca unul din autori, domnule Guma...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Formulati amendamentul.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am formulat amendamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa va explic, fiindca unul din principiile importante ale acestui proiect a fost sistematizarea in cadrul unei singure legi a tuturor genurilor de activitate care astazi sunt supuse licentierii. Avind aceasta sinteza generala, ne-am si propus pentru lectura a doua sa vedem cum atingem obiectivul. Obiectivul minimal este sa nu admitem majorarea numarului de genuri de activitate licentiate. Programul maximum in cadrul acestui exercitiu este diminuarea acestui numar. Si o vom face-o cu certitudine in procesul dintre lectura intii si lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

Daca sint elaborate niste principii, ne conducem de principii clare. Eu de aceea si m-am interesat: care sint principiile? Si am vazut niste lucruri care, conform spuselor si principiilor argumentate in nota informativa, nu sint revizuite in proiect.

Al doilea moment tot tine de o problema foarte esentiala. Dumneavoastra invocati mai multe probleme, care sint in nota informativa, dar una, dupa parerea mea, este foarte importanta si vulnerabila si anume retragerea si suspendarea licentiei. Lucrul acesta l-ati inclus in proiectul dumneavoastra. Ele contravin, pina la urma, principiilor echibilitatii, proportionalitatii, stabilite in articolul 17 din Legea nr.235. Si eu va intreb: cum vor corela articolele 20 si 21 din proiectul propus de la 1 ianuarie, cind cade ghilotina?

 

Domnul Marian Lupu:

Cu ce?

 

Domnul Valeriu Guma:

Cu Legea nr.235.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra nu uitati ca avem si proiectul nr.3703, stimate coleg, care va iesi in lectura a doua in pachet. Eu nu in zadar am mentionat ca avem 3 legi in pachetul ghilotinei de azi, inclusiv aceasta. Si atunci noi, intr-adevar, vedem foarte bine problema si o sa asiguram ca tot ce avem in nr.4143, tot ce avem in nr.2322 si tot ce avem in nr.3703 sa nu se bata cap in cap, dar sa coreleze foarte bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Sint de acord cu dumneavoastra, dar sint niste lucruri care ar fi bine sa fie puse la punct in prima lectura, ca concept. Eu stiu avizul negativ care a fost dat de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati la proiectul nr.3703 vizavi de proportionalitate. As vrea sa propun ca la articolul 7 alineatul (2) litera a) sa excludem aceste competente de la Camera de Licentiere.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea este inregistrata.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei parlamentare speciale, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4143. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4143 este aprobat in prima lectura.

Eu am sa rog toate comisiile sesizate pe marginea acestui subiect, precum si membrii comisiei parlamentare speciale sa ne concentram atentia si eforturile pentru a ajunge la dezbaterea acestor trei proiecte in lectura a doua pe parcursul perioadei urmatoarelor doua saptamini. Ar fi de dorit sa reusim pentru vinerea viitoare. Ar fi de dorit, pentru ca urmeaza si procedurile de promulgare, procedura de publicare, tinind cont de situatia ca Legea nr.235 intra in vigoare cu strictete la 1 ianuarie 2008.

Si, la fel, in finalul acestui exercitiu de examinare a pachetului de 3 legi in prima lectura, as vrea in numele comisiei parlamentare speciale la acest subiect sa multumesc exponentilor, reprezentantilor mediului de afaceri, membrilor Consiliului Consultativ de Afaceri care au asistat plenar comisia parlamentara speciala in activitatea sa de circa 5 luni de zile, pina al moment.

La fel as vrea sa multumesc si echipei de experti care ne-a fost oferita de catre Banca Mondiala si sa solicit in continuare concursul acestor echipe pentru procesul de examinare si pregatire a acestor documente pentru lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3562 pentru modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de lege nominalizat a fost examinat si aprobat de catre Parlament in prima lectura la 22 noiembrie curent. Pentru lectura a doua Comisia pentru politica economica, buget si finante, in special, a analizat necesitatea modificarii articolului 2 din proiect sub aspectul identificarii solutiilor legale care sa activizeze procesul de vinzare a activelor de catre fondurile care se lichideaza, pentru a nu ne confrunta cu problema discutata si la expirarea termenului, care se propune sa fie prelungit pina la 31 decembrie 2008.

Primind asigurari din partea Comisiei Nationale a Pietei Financiare ca prin regulamentele sale Comisia Nationala a Pietei Financiare va impune fondurilor unele masuri indreptate spre asigurarea desfasurarii procedurii de lichidare in termenele stabilite, este vorba, in primul rind, de obligativitatea micsorarii de catre comisia de lichidare a pretului de vinzare a pachetelor de actiuni cu cel putin 5%, in cazul in care acestea nu au fost vindute la licitatia precedenta.

Este vorba de atingerea limitei de 10% din valoarea nominala a pachetelor de actiuni detinute dupa mai multe reevaluari. Va fi organizata licitatia unica de vinzare a valorilor mobiliare, reducerea termenilor ce vizeaza procedura de asigurare a transparentei informatiei. Comisia de lichidare va fi obligata, in termen de 5 zile lucratoare de la desfasurarea licitatiei, sa aprobe actul de reevaluare si
sa-l prezinte Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

Comisia, de asemenea, a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si amendamentele inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura. Rezultatul examinarii este redat in sinteza.

Celelalte comisii parlamentare nu au inaintat obiectii si au propus proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de lege perfectat in lectura a doua.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, din numele fractiunii sa aduc o precizare. In urma discutiilor la sedinta Fractiunii Partidului Comunistilor si a consultarilor care au avut loc cu Guvernul si Comisia Nationala a Pietei Financiare, se propune ca termenul de vinzare a activelor de catre fondurile care se lichideaza sa fie prelungit doar pina la 1 iulie 2008, cu conditia interzicerii repartizarii actiunilor si cotelor-parti din portofoliile fondurilor de investitii. Rog sa fie sustinuta aceasta propunere a fractiunii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Acesta a fost raportul comisiei pentru lectura a doua. Da, aceasta propunere am inregistrat-o. S-a dorit o interventie la microfonul nr.6? Nu? Voi
v-ati inteles deja, da?

Stimati colegi,

Supun votului propunerea care a fost inaintata de Fractiunea Partidului Comunistilor. Nu, stati putin, dragii mei colegi. Bine. N-am sa obosesc sa zic de fiecare data ca lectura a doua e pentru propuneri. Raportul comisiei a fost, propunerea a fost inaintata. Cum se inainteaza propunerea, dragii mei, eu sint obligat s-o supun votului. Pretentii sint? Care-s? Va rog. Aceasta o sa va intelegeti cu domnul Popa dupa sedinta.

Supun votului propunerea inaintata de Fractiunea Partidului Comunistilor. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rezultatele, va rog. De fapt, stati putin, eu cer scuze, a fost greseala mea, fiindca propunerile, amendamentele, segmentarea pentru lectura a doua se aproba cu majoritatea celor prezenti, iar pe ansamblu in lectura a doua se voteaza cu majoritatea celor alesi. Ma iertati. Majoritatea. Fixam pentru stenograma.

Propunerea este acceptata.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa intervin la propunerea care am avut-o pentru prima lectura. Este pentru a doua oara cind deplasam termenele. Spuneam atunci si am rugat, si pentru stenograma s-a fixat propunerea ca aceasta perioada, daca este una fixata, ea trebuie sa fie ulterior si implementata. Eu nu stiu care sint mecanismele care ulterior vor duce la respectarea acestui termen.

Si chiar am sa fiu foarte interesat, sint in asteptare ca pe data de 1 iulie, cit ati spus dumneavoastra, sa venim si sa vedem ca s-a executat norma respectiva. Si spuneam atunci ca noi stabilim clar care ar fi sanctiunile si ele trebuie sa fie unele pe masura, ca norma data sa fie respectata. Noi sintem de acord ca trebuie finalizata procedura respectiva. Or, noi iarasi... Pai, asta si spun, pentru ca altfel noi iarasi stabilim termene, venim, le prelungim s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Intrebarea a fost oferita, daca a fost intelegere.

Microfonul nr.6.

 

Doamna Elena Pui:

Aici as vrea sa concretizez. Anterior am prezentat niste informatii comisiei de profil, din care se releva ca daca la moment sau la 1 iulie 2007 se initia procedura de repartizare nemijlocita a pachetelor care au ramas neinstrainate, detinute de catre fondurile de investitii, se afecta activitatea a circa 170 de societati pe actiuni.

Daca deplasam termenul la 1 iulie 2008, evident ca numarul acestor societati pe actiuni care vor fi afectate de procedura de repartizare va fi diminuat. Si s-a raportat aici ca Comisia Nationala a Pietei Financiare deja intreprinde masuri pentru a fi cit mai eficient mecanismul de instrainare a pachetelor de catre fondurile de investitii aflate in proces de lichidare benevola.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint de acord ca noi trebuie sa urmarim in complex situatia intreprinderilor, dar, va rog sa ma credeti, pe mine mai mult ma intereseaza situatia actionarilor. Si, in acest sens, eu nu am avut nici intr-un caz in vedere ca urmeaza sa nu extindem termenul respectiv. Pe mine ma intereseaza ca acest termen sa fie si unul executat si real, optimal, da. Aceasta a fost intrebarea.

Si daca spuneti ca intreprindeti masuri, atunci inseamna ca aveti mecanismele necesare la indamina ca aceste masuri sa fie si unele de efect. Inseamna ca comisia isi asuma responsabilitatea ca termenul respectiv sa fie indeplinit, ca ulterior, cind venim la extindere, sa stim pe cine intrebam.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre comisie.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Pentru comisia sesizata in fond sau pentru Comisia Nationala a Pietei Financiare?

 

Domnul Valeriu Guma:

Pentru comisia serioasa Comisia Nationala a Pietei Financiare.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Pentru comisie se adreseaza intrebari in prima lectura, domnule deputat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa va intreb. Astazi, dupa cum stim, conform legii, sint asa proceduri prevazute ca, daca nu se lichideaza fondul, nu pot fi repartizate sumele banesti care sint in fonduri catre actionari dupa vinderea activelor. Da? Sint astazi, ati spus dumneavoastra, aproximativ 110 milioane de lei in total la toate fondurile. Spuneti, va rog, (eu inteleg ca astazi, la moment, este o cifra oarecare privind costurile actiunilor tuturor fondurilor care sint in lichidare) cam cit valoreaza? Pachetele care vor fi vindute, dupa cum s-a votat astazi, pina in 1 iulie 2008, da?

 

Domnul Gheorghe Popa:

1 iulie 2008.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Doamna Elena Pui:

Da, ca valoare, bineinteles ca este ceva relativ, deoarece astazi este un cost si miine, bineinteles, va fi altul. Tocmai asta si a fost mentionat aici, ca Comisia Nationala a Pietei Financiare implica un mecanism cit de cit eficient pentru a fi instrainate la pretul care va fi determinat de catre cerere si oferta. La moment noi nu putem sa spunem care este valoarea activului fondului in proces de lichidare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aproximativ nu cunoasteti? Cam cit astazi, sa spunem asa?

 

Doamna Elena Pui:

Nu dispun de cifrele respective. Daca se insista, informatia respectiva v-o furnizam ulterior.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

Eu vreau sa fac o constatare, ca sa nu ma inscriu la luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar sintem in lectura a doua, nici nu aveti dreptul.

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Pina la urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Propunerea. Daca aveti propunere, daca nu...

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Nu iesim noi asa de des cu constatari.

 

Domnul Marian Lupu:

Cum?

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar, intr-adevar, vreau sa spun ca aceste 110 milioane care sint astazi acumulate sint preconizate sa fie impartite pina la terminarea anului 2008, fiindca in 2009 avem an electoral, de alegeri. Se gindesc nu la acei actionari care sint peste un milion, care o sa ramina, ca in jumatate de an, conform procedurilor prevazute, nu va fi posibil de a vinde pachetele de actiuni. Dupa lichidare, cind nu se vind pachetele de actiuni, o sa fie impartite actiunile la un milion de actionari, care, pina la urma, o sa ramina cu nimic. Dar numai ca sa obtinem efectul la aceste 110 milioane, sint jongleriile acestea cu termenele.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu uneori mai fac unele abateri si va mai permit sa trecem peste normele Regulamentului, dar totusi sintem in lectura a doua.

S-a dorit sa se faca declaratii, luari de cuvint, trebuia sa se faca la timpul oportun, in prima lectura.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule raportor.

S-a facut modificare in Legea cu privire la notariat, dar imputernicim secretarii primariilor sa autentifice procuri pentru plati diferite. Mie imi pare ca locul acestei modificari nu e in Legea cu privire la notariat, dar in Legea cu privire la administratia publica locala. Dind aceste responsabilitati secretarului primariei, respectiv, trebuie sa fie si o plata suplimentara.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Propunerea este ca nu e la locul ei aceasta modificare.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Propunerea ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Propun sa se amendeze articolul

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa fie schimbat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu, propunerea e la locul ei. Tocmai ca este la locul ei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Secretarul primariei sa vada Legea cu privire la notariat, ca el este obligat sa o faca.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Functiile de baza le are notarul, dar noi...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar cine o sa-i plateasca secretarului primariei pentru aceasta?

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri. Asa, eu mai intreb inca o data alte propuneri? Sint sau nu sint? Nu sint. Sint, inteleg, da?

Microfonul nr.4.

Domnule Popa,

Faceti un stop la microfonul nr.3, va rog. Propunerile.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Nu este o propunere, dar o trimitere la articolul 67 din Regulamentul Parlamentului ca sa punem punct o data pe lucrul acesta. Dezbaterea proiectului de lege in lectura a doua si articolul 67 alineatul (1) prevede: La discutarea fiecarui articol deputatii pot expune punctul de vedere al fractiunii parlamentare din care fac parte sau punctul personal de vedere in cel mult doua minute. Guma cred ca
s-a incadrat in doua minute.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Discutiile atunci le terminam aici. Eu vreau sa va spun ca avem proiecte mult mai dificile pentru viitor, va incurajez. Deci, supun votului adoptarea, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, in lectura a doua a proiectului nr.3562. Cine este pentru, rog sa voteze. Va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pro. Impotriva? Vad eu in sectorul 3 un vot, un vot impotriva. Proiectul nr.3562 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3697 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Vasile Pascari prim-adjunct al Procurorului General:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Elaborarea proiectului de Lege este conditionata de necesitatea executarii prevederilor Programului National de Implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si conformarii cadrului juridic national in domeniul combaterii coruptiei, protectionismului la normele dreptului international.

In scopul combaterii coruptiei si protectionismului se propune completarea Codului cu privire la contraventiile administrative cu o sanctiune administrativa care ar prevedea privarea de dreptul de detinere a anumitor functii sau de a exercita o anumita activitate pe un termen de la 1 la 3 ani, pornind de la caracterul contraventiilor comise de catre persoana vinovata pe motivul inadmisibilitatii retinerii de catre aceasta a unei anumite functii sau participarea in anumite activitati.

De asemenea, se propune completarea Codului cu capitolul 14 cu noi contraventii administrative savirsite de catre o persoana cu functie de raspundere. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu, participarea ilegala la activitatea de intreprinzator necesitatea includerii in Codul cu privire la contraventiile administrative a unor asemenea sanctiuni este in concordanta cu Legea privind combaterea coruptiei si protectionismului.

Abaterile de natura administrativa sint manifestate prin incalcarea intereselor publice sau a drepturilor si a intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, daca aceasta nu constituie o infractiune, adica nu cad sub incidenta legislatiei penale. Se propune aplicarea sanctiunilor administrative in privinta persoanelor cu functii de raspundere in lipsa interesului material sau personal in actiunile lor, deoarece in multiple cazuri este cu neputinta de a stabili acest interes, din care cauza se claseaza urmarirea penala pe foarte multe dosare penale.

Pornind de la faptul ca Codul cu privire la contraventiile administrative contine un sir de notiuni, cum ar fi proportii mici articolele 51, 1053, prejudiciu in proportii considerabile articolele 124 si 164 cu semnul 6, propunem de a completa Codul cu un articol nou, articolul 191 Proportii mici si prejudicii considerabile.

Una din directiile principale la formarea si exercitarea politicii de drept penal in Republica Moldova este procesul de adaptare a normelor de drept penal la conditiile sociale.

Inlaturarea din sistemul legislativ a unor legi care si-au pierdut actualitatea, care, practic, nu lucreaza si, in dependenta de aceasta, nu pot fi indeplinite acele sarcini care au fost puse initial in fata lor. In aceasta ordine de idei, consideram oportun de a decriminaliza unele fapte prevazute ca infractiuni de Codul penal, deoarece mentinerea lor in redactia actuala nu este indreptatita si creeaza in societate o atitudine formala fata de legislatia penala.

Mai mult, conform practicii nationale, instantele judecatoresti, in baza articolului 55 din Codul penal, elibereaza persoanele de raspundere penala cu tragerea acestora la raspundere administrativa. Aceasta situatie impune necesitatea adoptarii de catre Legislativ a amendamentelor la Codul cu privire la contraventiile administrative sau in proiectul noului Cod contraventional privind marimea plafonului daunei cauzate prin sustragere in proportii mici, majorind de la 5 unitati conventionale la 25 sau 500 de lei.

In aceeasi ordine de idei ar fi necesara modificarea articolului 126 din Codul penal, in sensul majorarii cuantumului daunei cauzate prin infractiune de la 500 la 2500 unitati conventionale proportii mari si de la 1500 la 5000 unitati conventionale proportii deosebit de mari, fapt care va genera decriminalizarea unui numar considerabil de fapte actualmente calificate ca infractiune. Totodata, consideram oportun a exclude din Codul penal articolele 153, 154, 198, 203, precum si articolele 277 si 299, deoarece la moment o astfel de raspundere o prevede si Codul cu privire la contraventiile administrative.

Pentru informatie as aduce urmatoarea pilda. Daca pe infractiunile care se propun de a fi excluse din Codul penal si transferate in Codul administrativ in anul precedent a fost pornita urmarirea penala pe 65 de cauze penale, atunci in instanta de judecata au fost expediate din ele doar 34. Cu atit mai mult ca tuturor cauzelor penale remise in instanta de judecata le-au fost aplicate sanctiuni administrative amenda. In contextul conceptului independentei procurorului si locului Procuraturii in sistemul justitiei se inscrie si dreptul discretional al procurorului. Dreptul nominalizat tine de deciziile adoptate de procurori referitoare la cauzele care urmeaza a li se da curs.

De exemplu, in Statele Unite, Marea Britanie, tarile baltice, in anumite cazuri procurorul decide oportunitatea inceperii urmaririi penale si initierea cercetarilor. De acest fapt dispun procurorii din Federatia Rusa, care pot inceta urmarirea penala in privinta unei persoane banuite sau invinuite de savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave. In toate cazurile decizia procurorului este posibila de a fi contestata de catre persoanele cointeresate, revizuita de catre procurorul ierarhic superior sau in instanta de judecata.

Majoritatea deciziilor in conditiile dreptului nominalizat au la baza luarea de masuri alternative de urmarire penala. Decizia de a renunta la urmarire in virtutea acestui principiu nu poate sa intervina atunci cind autoritatea de urmarire dispune de indici suficienti cu privire la vinovatie.

Pe parcursul perioadei de 11 luni ale anului curent au fost inregistrate pe linia Ministerului Afacerilor Interne peste 19 mii de infractiuni. Din cele 19 mii de infractiuni de categorie usoara sau mai putin grava sint inregistrate peste 11 mii. Daca purcedem la implementarea dreptului discretional al procurorului de a accepta hotariri pe dosarele respective, atunci putem face concluzia cu cit se va usura activitatea instantelor de judecata si se va da posibilitatea de a interveni la dosarele cu rezonanta sporita si de o calificare mai complicata.

In vederea eficientizarii activitatii procurorului se propune de a implementa in cadrul organelor Procuraturii institutul consultantului procurorului, care face parte din personalul auxiliar si urmeaza sa contribuie la exercitarea operativa si eficienta a atributiilor ce le revin procurorului in cadrul procesului penal.

De mentionat ca in prezent functia de consultant in Procuratura este prevazuta de legislatie. Propunerea de completare a Codului de procedura penala cu articolul 541 Consultantul procurorului nu are ca scop instituirea acestei functii, care este deja prevazuta in Procuratura, ci atribuirea acesteia a unor atributii procesuale auxiliare de ordin tehnic, indreptate spre facilitarea executarii atributiilor care le revin procurorilor in cadrul exercitarii si conducerii urmaririi penale.

In aceasta ordine de idei este necesar de accentuat faptul ca aceasta propunere legislativa nu necesita revizuirea statelor de personal auxiliar, aprobat prin hotarirea Parlamentului privind formarea organelor Procuraturii, resedinta lor cu inscriptia de activitate, structura si personalul care este prevazut in numar de 532 de lucratori tehnici si, respectiv, majorarea cheltuielilor bugetare. Persoanele respective vor fi numite in aceasta functie in cazul in care intrunesc conditiile prevazute pentru candidatul in functia de procuror... sa fie licentiati in drept, sa cunoasca limba straina, sa cunoasca computerul etc. Este de mentionat ca in majoritatea tarilor europene, Olanda, Franta, Elvetia, Germania, este aplicat pe larg acest institut.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim mult.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule prim-viceprocuror general,

Vreau sa va adresez o intrebare tocmai legata de acest articol 541. Ati facut referire si la experienta tarilor occidentale, ca sa ne convingeti ca e inoportun si trebuie sa fie acceptata pledoaria dumneavoastra. Dar care sint totusi cheltuielile? Ati facut o evaluare, aproximativ cite cheltuieli suplimentare va trebui sa suporte bugetul pentru a remunera munca acelor 532 de angajati in functia de consultanti ai procurorilor?

 

Domnul Vasile Pascari:

Da, va multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

Si daca mergem pe exemplul occidental si nu numai occidental, chiar tarile baltice, fiecare deputat are cite trei consultanti. Noi ne-am lipsit de asemenea lux. Domnii procurori, in virtutea acelorasi considerente, n-ar putea sa renunte la acest serviciu al unui consultant si in felul acesta sa economiseasca niste bani din bugetul national? Fiindca cheltuielile suplimentare vor fi mari, asa eu cred.

 

Domnul Vasile Pascari:

Va multumesc pentru intrebare.

Pentru informatie va aduc la cunostinta ca in prezent in organele Procuraturii activeaza 95 specialisti principali, 40 specialisti coordonatori,
31 specialisti si 6 consultanti in total 172 de persoane. La moment, functii vacante sint numai 8. Din cadrul acestor specialisti vor fi angajati si consultantii. Deci, nu vor fi cheltuieli suplimentare. In afara de aceasta, vreau sa va aduc la cunostinta ca, odata cu modificarile din 2003, cind procurorul a fost imputernicit de a efectua conducerea urmarii penale, in 2006 fiind trecuta si urmarirea penala pe infractiunile savirsite de minori, n-au fost marite statele. In legatura cu aceasta lucru mult pe care il fac procurorii la moment necesita o astfel de modificare si schimbare in Codul de procedura penala, pentru a acorda ajutor procurorului anume la exercitarea urmarii penale si conducerii.

 

Domnul Ion Varta:

Trebuie sa inteleg ca este vorba doar de 8 persoane, nu de 532 cum a rasunat anterior.

 

Domnul Vasile Pascari:

Nu, in acei 172 vor fi incadrati si consultantii pe care noi ii avem de acum.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule Procuror,

In temeiul caror legi dumneavoastra ati venit si prezentati acest proiect de lege?

 

Domnul Vasile Pascari:

Nu am inteles.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

In temeiul carei legi dumneavoastra prezentati acest proiect de lege?

 

Doamna Maria Postoico:

Demersul Guvernului. Intrebarea.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Regulamentul Parlamentului articolul 47 alineatul (2) prevede ca proiectele de lege ale Guvernului se prezinta de catre unul dintre membrii Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Este demersul Guvernului, abilitat...

 

Domnul Vasile Pascari:

Deci, fiind incredintat de catre Procurorul General de a ma prezenta in fata.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Procurorul General nu este membru al Guvernului.

 

Domnul Vasile Pascari:

La decizia Parlamentului, poftim, decideti asupra proiectului de lege.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si alta intrebare se refere la articolele 17427 si 17428. Care este diferenta dintre continutul acestor doua articole?

 

Domnul Vasile Pascari:

17428 Excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, 17427 Abuz de putere aici era scris.

 

Domnul Vasile Pascari:

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu, articolul 17427. Si Excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

E, practic acelasi continut. Se repeta.

 

Domnul Vasile Pascari:

Da, dar ele se refera la persoanele care fac parte din administrarea publica locala si la persoanele care au interes public, deci se manifesta incalcari in interesele publice, si la persoane care nu fac parte din compartimentul respectiv: excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu, diferenta.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar ce nu era chip de adaugat acolo?

 

Domnul Vasile Pascari:

De comasat aveti in vedere?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da. Este o propunere pentru lectura a doua.

 

Domnul Vasile Pascari:

Pentru lectura a doua se poate de...

 

Doamna Maria Postoico:

Mai sint intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Se stie ca nu demult Guvernul a luat o hotarire de a micsora statele de personal in organele de control. Cum se refera aceasta hotarire la Procuratura si ce masuri o sa luati?

 

Domnul Vasile Pascari:

Da, multumesc frumos.

Stimati deputati,

In Aparatul Procuraturii Generale este o singura subdiviziune care face parte din organul de control, Sectia de investigatie generala, despre care la moment se discuta privind unele reduceri in aceasta subdiviziune. Ceea ce se propune acum nu face parte din lucratorii operativi ai organelor Procuraturii, este o functie auxiliara. Eu consider ca aceasta nu va influenta hotarirea Guvernului. Nu am inteles.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai aveti mult?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu v-as adresa intrebarea la articolul 17427 Abuz de putere sau abuz de serviciu. Cine si cum va depista ca o persoana cu functie de raspundere a facut abuz de putere sau abuz de serviciu?

 

Domnul Vasile Pascari:

Va multumesc.

Aceasta este in imputernicirea organelor de drept, in primul rind, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care se va ocupa cu aceasta activitate, este dreptul si obligatiunea lor. In afara de aceasta, functionarii publici care au in subordine astfel de lucratori vor fi obligati sa informeze organul de drept despre astfel de acte de coruptie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si, respectiv, aceeasi intrebare la articolul 17428. Este vorba de persoane fizice. Deci, cum eu, un simplu angajat, voi putea demonstra ca seful a facut abuz de putere.

 

Domnul Vasile Pascari:

Nu este necesar ca anume persoana fizica sa demonstreze faptul actului de coruptie. Ea trebuie sa aduca informatia, iar actul va fi demonstrat anume de catre organele de drept.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Si intrebarea la articolul 191. Este vorba de stabilirea gradului lezarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Dupa care document sau cum va fi stabilit gradul lezarii? La sfirsit: caracterul considerabil al daunei cauzate, respectiv, prin stabilirea gradului lezarii drepturilor si libertatilor. Ce este acest grad?

 

Domnul Vasile Pascari:

Acest grad va fi determinat de catre instanta de judecata, de fiecare data, dupa caz. In primul rind, se va lua in consideratie daca este vorba despre prejudiciul material, cantitatea, calitatea s.a.m.d. Exact aceeasi situatie se refera si la incalcarea drepturilor constitutionale. Deci, va decide judecata in cazul respectiv.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu este clar aici, dar bine. In lectura a doua cred ca trebuie sa ne gindim.

 

Domnul Vasile Pascari:

Eu vreau sa mentionez faptul ca exact o astfel de recomandare, dar de notiune, astazi este prevazuta in Codul penal articolul 126, care este in vigoare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, multumim, dar aici este vorba de Codul administrativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Domnule Presedinte,

Nu am o intrebare catre raportor. Daca imi permiteti, vreau ca doamna Postoico sa explice totusi mai detailat in baza carui act normativ nu ne prezinta acest proiect de lege reprezentantul Guvernului, fiindca noi ne ciocnim astazi cu o situatie neordinara.

Domnul reprezentant al Ministerului Justitiei, reprezentantul Guvernului in Parlament, practic in cadrul fiecarei sedinte a Parlamentului prezinta proiecte de legi, raspunde la intrebarile deputatilor, in acelasi timp nu este membru al Guvernului. Deci, in cazul de fata nu am o intrebare, un comentariu in stilul domnului Nicolae Bondarciuc.

Dumnealui spune faceti propuneri. Eu consider ca reprezentantii fractiunii majoritare ar trebui sa faca o propunere de modificare a Regulamentului, in situatia in care vin in Parlament si prezinta proiecte de legi reprezentantii diferitor structuri de rang inalt din tara noastra si acest lucru nu este prevazut in Regulamentul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al Guvernului in Parlament:

Da, multumim.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Alineatul (2) din articolul 47 prevede expres ca proiectele prezentate de Guvern se prezinta in plenul Parlamentului de catre un membru al Guvernului sau de reprezentantul imputernicit de catre acesta.

In drept, in genere, exista un principiu contestarea atributiilor reprezentantului tine doar de persoana reprezentata, avind in vedere ca pot fi lezate doar drepturile acesteia. Persoana fata de care se reprezinta interesele poate doar intreba reprezentantul daca intr-adevar a transmis aceste imputerniciri, acesta fiind un principiu al dreptului.

Multumim.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc foarte frumos pentru interventia dumneavoastra.

Am fost sigur ca veti interveni. Va recomand si eu sa mai cititi o data articolul 73 din Constitutia Republicii Moldova si inca o data, in mod foarte serios, acelasi alineat (2) al articolului 47 din Regulament si veti constata ca argumentul dumneavoastra a plesnit din start.

Eu nu am nimic impotriva prezentei diferitor peroane cu functii in Parlamentul Republicii Moldova si prezentarea proiectelor de legi, dar eu propun ca in Regulament sa fie stipulata o prevedere concreta, fiindca dumneavoastra, atunci cind doriti sa inchideti gura opozitiei, faceti trimitere la acest regulament si el trebuie sa fie echitabil absolut pentru toti 101 de deputati din Parlamentul Moldovei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Ma gindeam si eu ca totul e prea linistit astazi.

Va multumesc, domnule viceprocuror.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3697, a constatat ca acest proiect de lege este in corespundere si reiese din cerintele recomandarilor Consiliului Europei cu privire la simplificarea justitiei, verificarea si ... rolului procuraturii, inclusiv procesul de decriminalizare.

Avind in vedere ca esenta proiectului a fost prezentata destul de detaliat, ma voi opri la unele momente care au fost in special discutate in sedinta comisiei.

Primul. Referitor la propunerile ce tin de completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, comisia accepta aceste propuneri. Totodata, a inaintat propunerea ca aceste modificari sa fie comasate: cele prevazute in articolul I al proiectului sa fie comasate cu proiectul nr.1593, deci proiectul Codului contraventional pentru lectura a doua sa fie apreciat ca propunere de alternativa.

Al doilea. Comisia a sustinut, in pofida faptului ca comisiile permanente, anume Comisia pentru securitatea nationala, Comisia pentru politica economica si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, au propus ca sa fie excluse modificarile care se refera la articolul 541 din Codul de procedura penala, comisia sustine integral aceste propuneri. Argumentele respective deja au fost prezentate de catre reprezentantul Procuraturii Generale.

Prin urmare, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura, luind in consideratie cele expuse, si pentru lectura a doua vom veni cu amendamentele respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Aceleasi articole 17427 si 17428: pedeapsa pentru abuz de putere sau abuz de serviciu atrage dupa sine o amenda cu privarea de dreptul de a detine anumite functii, adica si amenda, si deodata si privarea. Cine totusi va fi acel care va stabili aceasta masura de pedeapsa?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Instanta de judecata.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cine se va adresa in judecata, ca nu mi-a putut raspunde.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Organul care va constata ca au avut loc incalcari. Noi, parca facem aici un fel de lectii privind problemele juridice. Eu cer scuze, dar e clar ca buna ziua: daca este o infractiune sau contraventie, sint organele care constata, intocmesc actele respective procesuale, le prezinta in instanta de judecata, instanta de judecata va aplica sanctiunea respectiva. Totul e clar, imi pare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este clar, dar zic deodata si amenda cu privarea de dreptul de a detine, inseamna ca nu in dependenta de gravitate. Adica deodata si amenda, si il priveaza de...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Doamna Valentina Cusnir:

E bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In conditiile celor prezentate de catre raportor si comisia de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3697. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Proiectul Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2008. Proiectul nr.3436, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

La 15 noiembrie anul curent Parlamentul a aprobat in prima lectura proiectul Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2008. Dupa acesta, in cadrul comisiei de profil am examinat suplimentar acest proiect de lege. In baza tuturor obiectiilor si propunerilor parvenite atit in cadrul dezbaterii in Parlament, cit si in cadrul discutiei in comisie, am pregatit aceasta sinteza a propunerilor, obiectiilor si argumentelor comisiei, care sint parte integranta a raportului. Comisia propune pentru adoptare in lectura a doua acest proiect de lege Legea fondurilor asigurari obligatorii de asistenta medicala pe anul 2008.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri, lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei de profil, stimati colegi, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3436. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3436 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4128 pentru modificarea Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de lege nominalizat, aprobat in prima lectura la 30 noiembrie curent, tinind cont de obiectiile parvenite in scris, si mentioneaza urmatoarele.

Propunerile Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa de a redirectiona suma de mijloace a fondului de rezerva 1 milion 100 de mii la compartimentul Medicamente compensate nu poate fi sustinuta, deoarece, conform prezentului proiect de lege, aceste mijloace banesti sint prevazute la acoperirea cheltuielilor suplimentare pentru acordarea serviciilor medicale persoanelor asigurate, pentru serviciile medicale de performanta, pentru investigatii medicale costisitoare in cazuri complicate si grave si pentru alte servicii medicale care nu sint prevazute in programul unic.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune prezentul proiect de lege pentru adoptare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri? Nu sint.

Multumesc.

In conditiile raportului comisiei de profil, stimati colegi, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4128. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4128 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4127 (ele toate-s la buget, dragii mei) pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007. Lectura a doua. Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, nr.405 din 15 decembrie 2006, aprobat in prima lectura la
30 noiembrie curent.

Tinind cont de obiectiile si propunerile expuse pe marginea acestuia in avizele comisiilor permanente si in cadrul sedintei plenare, comisia constata urmatoarele. Modificarea compartimentului Venituri si cheltuieli a bugetului asigurarilor sociale de stat este una ordinara ce decurge din precizarile ulterioare a bazei de calcul a contributiilor de asigurari sociale, din numarul de beneficiari, din adoptarea unor acte normative noi sau a unor modificari in actele normative in vigoare adoptate pe parcurs sau, eventual, din survenirea altor circumstante in procesul de examinare a bugetului.

Drept exemplu poate fi nominalizat impactul calamitatilor naturale din vara anului curent asupra acumularilor contributiilor de asigurari sociale din zona rurala. Comisia sesizata in fond a analizat minutios obiectiile si propunerile expuse pe marginea proiectului de lege nominalizat. Viziunea comisiei asupra acestora este expusa in anexa la prezentul raport.

In contextul celor relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritatea de voturi, propune adoptarea in lectura a doua a proiectului Legii pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Propuneri? Nu sint.

Multumesc, domnule Eremciuc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4127. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4127 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008. Proiectul nr.3417. Lectura a doua. Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia a examinat acest proiect de lege, aprobat in prima lectura la
22 noiembrie curent, tinind cont de amendamentele prezentate de catre deputati, de avizele comisiilor permanente, de obiectiile si de propunerile expuse in sedinta plenara, si constata urmatoarele.

Cele mai frecvent abordate probleme atit in avize si amendamente, cit si in procesul dezbaterilor proiectului in prima lectura au fost cele ce tin de nivelul scazut al protectiei copiilor si familiilor cu copii, de nivelul scazut al pensiilor, de necesitatea unificarii taxelor de asigurari sociale in dependenta de suma prestatiilor oferite, in special pentru persoanele ce desfasoara activitati pe cont propriu, de necesitatea determinarii stricte a cotelor de asigurare sociala pentru fiecare risc in parte, de modul de organizare a recuperarii sanatatii salariatilor prin tratament balneosanatorial.

In procesul de examinare a obiectiilor, a propunerilor si a amendamentelor si de luare a deciziilor pe marginea acestora, comisia a tinut cont de obiectivele dezvoltarii sistemului de asigurari sociale care sint trasate in documentele strategice adoptate de Republica Moldova in acest domeniu, de principiile puse la baza constituirii si activitatii acestuia, precum si de faptul ca aceasta lege este exponentul tuturor actelor normative ce reglementeaza activitatea sistemului de asigurari.

Astfel, s-a tinut cont de faptul ca sistemul de pensionare in republica este un sistem solidar, dar care activeaza pe principiul prestatii asigurate, fapt ce conditioneaza dependenta maxima a cuantumului prestatiilor obtinute de contributia depusa. La fel s-a tinut cont de necesitatea de a asigura principiul echitatii sociale in procesul de gestionare a surselor ce vor fi acumulate. Comisia tine sa mentioneze in mod special o problema discutata in repetate rinduri in cadrul comisiei, care a fost abordata si in procesul dezbaterilor asupra proiectului dat.

Problema decurge din Conventia Organizatiei Natiunilor Unite privind drepturile copilului, ratificata de catre Republica Moldova si din Legea privind drepturile copilului, prin care copilul este considerat orice persoana pina la atingerea virstei de 18 ani. In acest context, comisia considera stabilirea indemnizatiilor pentru copiii in virsta de la 1 si 5, de la 3 pina la 16 ani drept o incalcare a legislatiei nationale, precum si a instrumentelor internationale la care Republica Moldova face parte.

Comisia va insista ca Guvernul sa-si modifice hotarirea respectiva care reglementeaza modul de stabilire si plata acestor indemnizatii in vederea extinderii actiunilor de protectie sociala si asupra copiilor in virsta de 16 18 ani, fara anumite conditii suplimentare. Viziunea comisiei sesizate in fond asupra tuturor obiectiilor si propunerilor expuse in scris de catre comisii, fractiuni si deputati in parte si evocate in sedinta plenara sint anexate in sinteza la raport.

Totodata, tinind cont de cele relatate, comisia propune adoptarea acestui proiect in lectura a doua. Aceasta este. Am vrut sa intreb daca votam pe articole sau este suficient ca aveti informatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Informatia a fost prezentata, sinteza a fost repartizata deputatilor. Rog sa va ghidati de aceasta informatie.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna presedinte al comisiei,

Eu am propus o modificare la articolul 25, ca indemnizatia la nasterea copilului sa fie de 1500 de lei. Mi-ati dat raspuns in sinteza ca nu se accepta, deoarece necesita cheltuieli suplimentare. Este specificat aici ca, in caz de nu se vor gasi bani suplimentar, sa fie indemnizatia aceeasi pentru orice copil nascut. Adica sa nu fie divizarea, ca diferenta aceasta de 300 de lei este mai mult necesara la nasterea primului copil, ca sa indemnam tinerele familii, decit la al doilea. Si nu am gasit raspuns. De ce nu a fost acceptata propunerea mea in asemenea varianta?

 

Doamna Valentina Buliga:

S-a discutat, doamna Cusnir, in comisie. Comisia a fost, in majoritate, de acord cu propunerile parvenite de la Guvern, 1200 si 1500, de aceea si s-a luat aceasta decizie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Altele? Nu sint.

Multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi,

In conditiile raportului si sintezei distribuite ca anexa la raportul comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3417. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 23.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3417 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4117 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Lectura a doua. Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

La examinarea proiectului pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 in lectura a doua au fost puse in discutie peste 30 de propuneri si obiectii parvenite din partea comisiilor permanente, a deputatilor si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Propunerile si obiectiile inaintate au ca subiect imbunatatirea prevederilor textului legii, majorarea cheltuielilor pe unele componente ale bugetului, precum si redistribuirea unor cheltuieli in interiorul bugetului in limita celor expuse in proiect.

Examinarea acestora de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante s-a materializat atit prin suplimentarea alocatiilor bugetare pentru acoperirea unor cheltuieli inevitabile, cit si prin redistribuirea resurselor in interiorul bugetului in limita alocatiilor actuale pentru definitivarea lucrarilor de reparatie si a investitiilor capitale.

Astfel, comisia a acceptat propunerea de completare a articolului 5 alineatul (2), inaintata de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara, precum si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in conformitate cu care alineatul (2) se va expune in urmatoarea redactie:

(2) Se autorizeaza Ministerul Finantelor sa efectueze subventionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar, de pesticide si de fertilizanti, de ingrasaminte minerale, compensarea sumei taxei pe valoarea adaugata, calculate la procurarea tehnicii si utilajului agricol, precum si subventionarea producatorilor agricoli la livrarea pe teritoriul tarii a productiei agricole de fabricatie proprie peste limitele aprobate in Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli din contul si in limita cheltuielilor totale ale bugetului de stat.

Pentru asigurarea executarii prevederilor Hotaririi Guvernului din anul curent privind transferarea functiei de beneficiar al gazoductului Tocuz-Cainari-Mereni catre Ministerul Industriei si Infrastructurii, comisia a acceptat propunerea de a suplimenta finantarea lucrarilor efectuate in cadrul constructiei bransamentului nominalizat cu 44,6 milioane de lei, care se preconizeaza a fi acoperite din majorarea incasarilor din privatizare si vinzare a proprietatii publice si a soldurilor la contul bugetului de stat.

In contextul deciziei luate de fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova si obiectiei expuse in cadrul examinarii proiectului in prima lectura de deputatul Oleinic, comisia a sustinut necesitatea de a restabili suma in valoare de 30 milioane de lei, prevazuta pentru indexarea esalonata a depunerilor populatiei la Banca de Economii, care urmeaza a fi acoperita din contul acelorasi surse de majorare a cheltuielilor generale ale bugetului de stat pe anul 2007. Si astazi trebuie sa subliniez ca comisia respectiva care se ocupa cu aceste probleme, cu indexarea depunerilor banesti, putea sa utilizeze si sa valorifice demult sumele acestea.

Din contul acelorasi surse se propune de a aloca suplimentar un milion de lei pentru efectuarea lucrarilor de reparatie capitala a acoperisurilor statiilor de rezervoare de pompare a apei de pe traseul Soroca-Balti si 1 milion de lei Ministerului Sanatatii pentru acoperirea cheltuielilor solicitate in suma totala de
5 milioane lei necesare procurarii materialelor de consum si extinderea serviciului de dializa.

Ca urmare a propunerilor nominalizate, cheltuielile si deficitul bugetului de stat pe anul 2007 se vor majora corespunzator cu 76,6 milioane de lei, fapt pentru care se vor opera modificarile respective la anexele de la proiectul legii.

De rind cu suplimentarea cheltuielilor bugetare se propune majorarea unor cheltuieli din contul redistribuirii surselor financiare in interiorul si in limita alocatiilor bugetare stabilite in proiectul de lege. Astfel, din contul resurselor alocate Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, comisia a acceptat redirectionarea a 13 milioane de lei pentru suplimentarea sumei investitionale destinate procurarii sediului pentru ambasada Republicii Moldova in orasul Praga.

Ca urmare a aprecierii cursului de schimb a valutei nationale se propune de a reduce cu 4 milioane de lei cheltuielile pentru achitarea dobinzilor la imprumuturile externe si la capitolul Serviciul datorie de stat, readresind aceasta suma catre Ministerul Sanatatii pentru acoperirea cheltuielilor de extindere a serviciului de dializa, adica 4,1-5 milioane de lei.

Din contul reducerii cu 3,5 milioane de lei a Fondului de rezerva al Guvernului se accepta propunerea de a revoca suma nominalizata catre Consiliul raional Dubasari pentru asigurarea finantarii reconstructiei caminului Asociatiei Stiintifice de Productie Codru in bloc locativ. Iar in contextul amendamentului Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica s-a acceptat propunerea de a readresa de la Ministerul Afacerilor Interne suma de 1 500 000 de lei pentru necesitatile de reparatie capitala a cladirilor transmise de la balanta Academiei Stefan cel Mare la balanta Departamentului trupelor de carabinieri, situate pe strada Doina.

La anexa nr.4 se accepta propunerea de a readresa suma in marime de
2 361,7 mii de lei de la obiectul Reconstructia pensiunii din Holercani catre pozitia Aparatul Guvernului, indicata in anexa nr.1 a proiectului de lege.

Concomitent, comisia a acceptat propunerile de redistribuire expuse in amendamentul deputatilor Popa, in suma de 940 000 de lei, si Chetraru, in suma de 127 de lei. Cu regret, propunerea deputatului Bulgacov de a mentine finantarea obiectului Aprovizionarea cu apa a satului Goian la nivelul prognozat de
500 000 de lei nu poate fi sustinuta, deoarece la momentul actual au fost prezentate materiale documentare ce confirma utilizarea a numai 129 000 de lei, iar procedura de efectuare a achizitiilor publice inca nu a fost lansata, ceea ce nu va asigura utilizarea acestei sume in conditiile in care pina la sfirsitul anului au ramas 16 zile lucratoare.

Cu referire la propunerile inaintate in plenul Parlamentului de deputatii Oleinic, Diacov si Pavlicenco privind alocarea din bugetul de stat a unei sume in marime de 5-25 milioane de lei pentru finantarea constructiei casei de locuit pentru sinistratii din orasul Soroca, comisia, fiind deplin solidara cu propunerea inaintata, tine sa mentioneze ca la momentul actual nu sint efectuate lucrarile de proiectare, de estimare si de expertizare a volumului de lucrari la acest obiect, precum si suma concreta necesara spre a fi utilizata pina la sfirsitul anului.

Cu atit mai mult ca la finantele publice utilizate in calitate de investitii capitale urmeaza sa treaca procedura de achizitii publice, care dureaza nu mai putin de 40-45 de zile. Comisia considera oportun ca propunerea in cauza sa fie inaintata Guvernului spre o examinare mai detaliata.

Cu referire la parerea separata a deputatului Cosarciuc, expusa in avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, tinem sa constatam ca cheltuielile care se propun a fi excluse sint de stricta necesitate si nu pot fi omise.

Totodata, pentru sustinerea sectorului agrar, in atenuarea urmarilor secetei, prin rectificarea din vara anului curent s-au alocat 180 milioane de lei. Concomitent, prin prezenta rectificare pentru sustinerea producatorului agrar se mai aloca 81 milioane de lei, inclusiv pentru procurarea motorinei 40 milioane de lei, pentru procurarea semintelor 12 milioane de lei, pentru subventionarea partiala a asigurarii cu furaje 11 milioane de lei, pentru crearea statiilor de masini si tractoare 16,3 milioane de lei, pentru alte ajutoare 1 700 000 de lei.

De rind cu cele mentionate, proiectul de lege va fi imbunatatit redactional, tinind cont de obiectiile si propunerile indicate in avizele si amendamentele prezentate.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 spre adoptare de Parlament in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa-mi explicati cine a venit cu propunerea de a da pentru constructia gazoductului Tocuz-Cainari-Mereni inca 44,6 milioane de lei, care nu sint prevazuti in proiectul bugetului care vrem sa-l adoptam acum?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia sesizata in fond. Comisia noastra.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu este o trimitere, dar as vrea sa lamuriti, odata ce nu sint acesti bani in proiectul care il examinam acum, cum ati putut sa prevedeti acesti bani si de unde?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca ati ascultat atent... eu pot sa repet. S-a spus ca sursele acestea in suma totala de 76,6 milioane de lei sint prevazute din majorarea deficitului, dar acoperirea lor va fi din sursele financiare pe care le vom avea din privatizarea obiectelor respective.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am inteles, domnule presedinte al comisiei, foarte clar.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

De ce atunci a aparut intrebarea?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am ascultat si am citit. Sint niste bani care ori noi i-am ascuns si nu i-am aratat si acuma zicem ca din majorarea incasarilor din privatizare, ori acesti bani nu-s si nu se stie daca vor fi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna Cusnir,

Cind noi discutam si vorbim ca pina la sfirsitul anului o sa acumulam banii din taxa pe valoarea adaugata, din alte surse, banii acestia astazi nu sint, dar o sa-i avem pe parcursul executarii bugetului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact ei sint. Eu vorbesc anume ca aceste 44 de milioane nu sint deloc si nu e cazul, cum spuneti dumneavoastra, sa fie acumulati de la taxa. Da, se va realiza, va fi taxa si vor veni banii, dar aici e vorba despre o majorare, adica dumneavoastra ati...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Tocmai este cazul sa spunem.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ati programat o suma de la privatizare, acum va ginditi ca poate ea va fi majorata. Cum?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Se vede ca trebuie sa lucram cu dumneavoastra dupa sedinta Parlamentului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al comisiei,

Nu trebuie sa va permiteti sa faceti abuz, ca se poate si pentru deputati sa poarte raspundere pentru abuz de microfon. Terminati sa ma etichetati atita. Si nu cu mine trebuie de lucrat, dar cu dumneavoastra, fiindca...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sa va ajutam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este o incalcare a legislatiei. Si dumneavoastra fiti bun si raspundeti la intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, aceasta propunere mi-a atras atentia penalizarea deputatilor pentru abuz de microfon. Si va promit ca o sa ma gindesc foarte bine la aceasta idee. Continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doresc un raspuns clar la aceasta intrebare. Si propun sa fie exclus, odata ce, la moment, nu prevede proiectul pe care noi il votam astazi. Cind vor fi majorari, atunci va fi propus si acest gazoduct.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea invocata de la microfonul nr.4, rog sa voteze. Rog sa anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, vad eu 2, 3, 4, 5.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

7. Nu toti au votat.

Stimati colegi,

Ridicati minutele, sectorul nr.3, cine?

 

Numaratorii:

Acuma sint 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Deja 8 sint. Sa mai votam o data, poate se mareste numarul. Bine. 8 plus 1. 9 voturi in favoarea acestei propuneri, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului. Mai serios, va rog.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule presedinte al comisiei,

In Legea bugetului pe anul 2007 la compartimentul Transferuri de la bugetul de stat la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pentru finantarea reparatiilor capitale a fost prevazuta suma de 100 mii de lei pentru reparatia gradinitei de la Ulmu. Acum aceasta suma nu mai figureaza aici. V-as ruga, daca exista totusi posibilitatea, de a aloca acesti bani, pentru ca exista toata documentatia, exista intreprinderea de constructie care a fost selectata prin licitatie si ar fi pacat ca sa se rateze acest moment.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru satul?

 

 

Doamna Adriana Chiriac:

Ulmu, raionul Ialoveni.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am sa-l rog pe domnul ministru sa expuna mai detaliat pozitia aceasta, fiindca, in principiu, au fost micsorate sumele numai la acele obiecte unde nu au fost valorificate sumele care au fost prevazute.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, banii care au fost alocati anterior nu au fost valorificati. Asa sa intelegem, da?

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Aceasta am vrut sa confirm si eu, ca la obiectul respectiv pina la moment nu sint facute procedurile de licitatie si de pornire a lucrarilor.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Este licitatia. A fost organizata licitatia si a fost selectata deja intreprinderea de constructie.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu sint facute formalitatile necesare: nici licitatia, nici antreprenorul pentru ca sa faca aceste lucrari nu-i selectat, nu pot face acest lucru de facto.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Formalitatile, poate, nu au fost facute, dar o parte din investitii au fost lansate. Eu, spre exemplu, tot am intrebari concrete, la obiecte concrete. Eu nu stiu ce se va intimpla cu ele. O parte din banii destinati din partea bugetului de stat au fost deja cheltuiti, acum noi banii ii redirectionam, spunind ca nu au fost formalizarile respective, si ce o sa se intimple mai departe? Iarasi o parte din bani sint aruncati in aer si n-o sa fie finalizate proiectele. Dar, ma rog, votul cam e clar.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Vizavi de suma de 13 milioane pentru procurarea sediului ambasadei la Praga. A fost o motivatie de ce anume Praga? Cu toate ca noi stim pozitia oficialilor din Cehia, ca ei sint solidari cu noi, ne sustin s.a.m.d. Dar, vizavi de suma respectiva, a fost motivatia de ce anume Praga si nu alta destinatie?

 

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, a fost motivatia. Guvernul a luat decizia sa procure in anul curent cladirea in Praga.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si care este costul total?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ce?

 

Domnul Vladimir Filat:

Care este costul total? Ca aici este vorba de o suplimentare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

52 de milioane de lei care sint prevazuti in aceasta modificare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mi-i straniu ca nu s-a facut sediul la Carlo Vivare, dar si asta am spus.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La Praga am spus, la Praga.

 

Domnul Vladimir Filat:

La Praga cu destinatia ulterioara. E un fel de punct de transbordare. Eu as avea o propunere, domnule presedinte al comisiei, si ca amendament. Fiind si eu solidar cu colegii domnul Diacov, doamna Pavlicenco, domnul Oleinic, suma respectiva, rog sa supuneti votului, sa fie totusi destinata sinistratilor de la Soroca. Si, eventual, vom cumpara un sediu de 40 de milioane la Praga si eu va asigur ca o sa fie suficient.

Acum a doua intrebare. Iata, cum este prezentat in raport: Se accepta propunerea de a readresa suma in marime de 2 361 000 de lei de la obiectul Reconstructia pensiunii din Holercani catre pozitia Aparatul Guvernului. Noi ce facem, ascundem sau...? Aparatul Guvernului administreaza pensiunea de la Holercani si investitiile se fac si prin directia respectiva.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, o sa va explic.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Suma aceasta de 2 361 000 de lei a fost alocata pentru investitiile capitale. Acum noi facem redistribuirea pentru procurari.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar tot pentru Holercani?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Noi o sa urmarim. Dar eu am impresia ca este anume acest lucru: se fuge de Holercani ca de sperietoare. Cind venim cu bugetul pentru Holercani si Condrita deja se sperie oamenii.

Eu va multumesc si va rog frumos amendamentul care l-am propus sa fie supus votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea invocata de la microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

19 voturi pentru. Propunerea nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Acum, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea pe ansamblu a proiectului de Lege nr.4117 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pro. Impotriva? 1, 2, vad eu. 2 voturi impotriva.

Proiectul de Lege nr.4117 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua. De fapt, este mai mult o finalizare a discutiilor, fiindca noi am inceput saptamina trecuta sa discutam acest proiect si el a fost exclus de pe agenda.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pe parcursul saptaminii a parvenit numai un amendament: amendamentul colegului nostru domnul Oleg Serebrian, care propune ca dupa sintagma exclusiv cetatenia Republicii Moldova sa fie introduse cuvintele sau/si cetatenia vreunui stat membru al Uniunii Europene. Acest amendament, considera comisia, nu poate fi acceptat din cauza ca contravine conceptului legii. Alte amendamente nu au parvenit.

In acest context, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele care au fost acceptate de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Lectura a doua, propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu e o propunere, dar, stimate domnule presedinte Turcan, as vrea sa facem o precizare. Sa fie clar pentru toata lumea ce tine de alineatul (2) din Dispozitii finale si tranzitorii: Persoanele care detin cetatenia altui stat si ocupa prin alegere una din functiile prevazute de prezenta lege vor fi in conditii de incompatibilitate doar in cazul in care mandatul a fost dobindit dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. Intrebarea care este si ar fi bine ca si expresia sa fie clara in lege. Cum ar trebui sa intelegem cind intra in momentul de incompatibilitate cetateanul: in momentul in care obtine mandatul sau in momentul in care candideaza pe lista electorala?

 

Domnul Vladimir Turcan:

La momentul candidarii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cum?

 

Domnul Vladimir Turcan:

La momentul cind candideaza la ocuparea functiei respective sau alegere, dupa intrarea in vigoare a acestei legi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta este. Nu, stimate domnule presedinte, atunci haideti sa revenim.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Atunci sa revenim.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa revenim odata si odata, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnul Diacov a ajuns la o virsta la care are nevoie de sustinere nu numai fizica si morala, vad ca... Eu vreau sa va spun ca este o problema foarte importanta. Am sa ajung. Am inca mult timp. Eu vreau, o sa vedeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi ce discutam, dragii mei colegi? Noi discutam Legea nr.1826 sau altceva?

Domnule Filat,

Eu va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, aceasta este un fel de lupta politica de a zumzai la ureche. Dar eu vreau sa revin, pentru ca este cu adevarat o norma foarte si foarte importanta. In primul rind, incompatibilitatea poate interveni in momentul in care se intra in functia respectiva. Faptul ca o persoana intentioneaza sa acceada intr-o functie nici intr-un caz nu presupune ca el deja este in incompatibilitate.

In sensul legii asa cum o prevedem noi si pentru cei care sint numiti... sa facem o paralela. Noi spunem ca cei care sint numiti in functii au la dispozitie o perioada de 6 luni de zile pentru ca sa-si clarifice conflictul de interese. Acum un cetatean care are dubla cetatenie, are intentia sa candideze la o functie electibila, el urmeaza sa-si clarifice situatia si intrarea in incompatibilitate apare in momentul in care obtine mandatul.

El numai atunci este incompatibil, conform prevederii legii. Faptul ca el candideaza aceasta nu presupune ca va si obtine mandatul. Eu, stimati colegi, am o rugaminte mare sa fim foarte atenti la aceasta norma, pentru ca ea intra in contrazicere cu prevederile a insesi notiunii si a sensului incompatibilitatii. Si sa acceptam formularea exact ca si la cei care sint numiti in functie si anume acei care sint alesi din momentul validarii mandatului au la dispozitie perioada care o stabilim prin lege sase luni de zile. Dar cum altfel? Cum poate el fi incompatibil in cazul candidarii?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta si este diferenta, domnule Filat. Aceasta si este diferenta dintre cei care sint alesi si cei care sint numiti. Dupa alegere mandatul lui nu poate fi ridicat. Aceasta este problema. Da.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Dupa alegerile...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra trebuie sa cunoasteti momentele acestea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu le cunosc si de aceasta spun.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iata de aceea eu si va raspund.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, dupa momentul in care se obtine mandatul, se intra in momentul incompatibilitatii si cel care a obtinut mandatul este pus in situatia, conform prevederilor legii, ori renunta la mandat, ori renunta la alta cetatenie. Inchipuiti-va dumneavoastra ca un om are intentia de a candida si pentru a candida el trebuie sa renunte la cetatenie chiar si nefiind sigur ca va obtine mandatul respectiv. Eu cred ca, daca noi mergem pe formula respectiva, si sensul legii este unul foarte clar de a crea bariere cetatenilor care sint incomozi sa poata candida pentru alegeri. Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra puteti interpreta cum doriti, fara doar si poate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu interpretez, eu imi spun punctul meu de vedere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta este interpretare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, interpretarea, pina la urma, o s-o dea Curtea Constitutionala.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord. Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mai mult o precizare as vrea sa spun. Data trecuta Guvernul a inaintat o propunere legata de primarii si presedintii de raioane. Care este decizia comisiei?

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, s-a pus la vot, stimate coleg, data trecuta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta deja a fost votat.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce are comisia cu aceasta? Plenul Parlamentului a votat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La sedinta Parlamentului noi am votat acest amendament, fara doar si poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu de aceea am si spus sa fie aprobat in prima lectura cu amendamentele care au fost acceptate.

 

Domnul Dumitru Diacov:

In primul rind, vreau sa lamuresc acest mic incident care l-a enervat putin pe tinarul nostru politician. Noi am vorbit la Biroul permanent despre comportamentul ziaristilor in Parlament si acest incident a aparut din dorinta jurnalistilor ca eu sa ma dau intr-o parte, ca ei sa poata sa-l filmeze pe Filat. Eu nu am nimic impotriva, dar, stimati colegi, totusi eu trebuie sa ma uit daca incurc camerei sau sa-mi caut de treaba aici in Parlament?

Stimati prieteni,

Eu va rog foarte frumos, rezolvati aceasta problema in Parlamentul Republicii Moldova, ca ea nu a existat mai inainte. Fiindca citeodata unii deputati ies ca sa fie filmati, iar unii cameramani vin sa filmeze unii deputati in Parlament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cine comanda muzica acela si

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu am nimic impotriva libertatii, dar trebuie sa existe un comportament civilizat.

Referitor la proiectul de lege. Noi am propus in prima lectura ca proiectul sa fie votat pe articole sau pe categorii, fiindca si domnul Turcan chiar, cind a prezentat proiectul de lege in prima lectura, a spus despre necesitatea de a reduce acest numar de persoane, de functionari care cad sub incidenta acestei legi. Din punctul nostru de vedere este excesiv. Cu atit mai mult ca reprezentantul Guvernului la ultima sedinta a propus sa fie introdusi primarii, presedintii de raioane si inca nu stiu care categorii.

De fapt, eu nu stiu daca cineva intelege foarte bine totusi care sint aceste categorii? Aceasta este prima intrebare.

Si a doua chestiune, la care tot ne-am referit, este implementarea legii. Noi am vorbit si cu alte ocazii ca problema Moldovei cea mai mare nu este calitatea legii, desi este si aceasta o problema serioasa, dar este implementarea ei si in aceasta problema este foarte serioasa situatia care se creeaza cu adoptarea acestei legi. Cine o sa se ocupe cu crearea acestor liste? Cine o sa fie, iata s-a vorbit, oameni alesi, dar cei numiti in functie?

De aceea, stimati colegi, noi sintem ingrijorati nu din cauza ca avem unele preferinte, dar din cauza atmosferei care poate fi introdusa in tara in legatura cu aceasta lege.

Domnule Jdanov,

Eu stiu ca si la dumneavoastra sint doi deputati care nu vin la sedinte din cauza ca au pasapoarte straine si nu vor sa voteze aceasta lege. Oameni buni, oameni buni!

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, intr-adevar, avem si noi informatie ca in sedinta fractiunii comuniste i
s-a spus unuia care are cetatenie rusa: Stai linistit ca nu pe tine te vizeaza aceasta lege, de aceea se stie foarte bine ca aceasta lege ii vizeaza pe cei care au cetatenie romana. Acum eu vreau sa va spun un lucru. Am sa propun public (si o fac prima oara la microfonul acesta) Romaniei ca sa publice listele tuturor cetatenilor din Republica Moldova care au cetatenie romana si abia atunci voi, comunistii, veti vedea citi spioni romani aveti si in Guvernul pe care il aveti acum, si intre toti adeptii vostri. Si sa nu va faceti iluzii, pentru ca, intr-adevar, sint foarte multi romani, dar ei se gindesc la ceea ce are de facut Republica Moldova si unde vrea sa ajunga, de aceea ascund ca au cetatenia romana si accepta conjucturist, ma rog, oferta voastra de a participa in Guvernul vostru.

Dar eu cred ca aceasta va fi o solutie ca sa va invete minte si sa intelegeti ca, asa si rusolingvii spun, mai bine deja cu romanii, decit cu comunistii. De aceea prin legea aceasta voi puneti o bomba sub stabilitatea viitorului politic sau a clasei politice din Republica Moldova si inca o sa ajungeti sa regretati ceea ce faceti astazi. Tineti minte aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. As vrea, dar nu pot.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate presedinte al comisiei,

Am inteles ca data trecuta nu ati votat acest proiect, deoarece va adresasem intrebarea daca ati examinat raportul de expertiza anticoruptie, inclusiv in acest raport. Dar cred ca ati examinat, odata ce mi-ati trimis scrisoarea, dar ati gresit proiectul. In acest raport se spune ca se incalca articolul 39 din Constitutia Republicii Moldova, care asigura oricarui cetatean accesul la o functie publica. Ati examinat in intregime acest raport de expertiza anticoruptie si, respectiv, punctul la care m-am referit, articolul 39 din Constitutie?

Domnul Vladimir Turcan:

Concluzia comisiei este ca nu este incalcata prevederea respectiva. Acei care considera altfel, in primul rind, cei care au dreptul, pot sa sesizeze Curtea Constitutionala.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar ati examinat?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu v-am spus deja.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc foarte frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu inteleg graba celor care scandeaza din dreapta mea: la vot, la vot. Se va vota, stimati colegi, alta este problema, care vor fi urmarile acestui vot.

Domnule Jdanov,

Eu va recomand dumneavoastra si colegilor dumneavoastra din partidul comunistilor sa fiti tot atit de activi, cit de activi sinteti atunci cind apar eu la microfon, la sedintele plenarelor Comitetului Central al partidului dumneavoastra si la intrunirile cu Presedintele tarii, care este Presedintele partidului dumneavoastra.

Domnule Petrenco,

Regret mult ca nu am fost prezent la iesirile tale de la sedinta precedenta.

Domnule Presedinte,

Eu am facut o declaratie jumatate de an in urma, prin care m-am adresat catre deputatii fractiunii majoritate sa intreprinda tot ceea ce doresc ei in raport cu alti colegi deputati, dar sa nu comenteze si sa nu arunce replici atunci cind sint la microfon, fiindca ma voi folosi de dreptul regulamentar si voi raspunde la orice replica. Eu ii respect, dar nu le permit sa transforme sedintele plenare intr-un cor al surdomutilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Acum propunerea mea.

Stimate domnule Presedinte,

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Eu inteleg ca unii din colegii nostri, care insista ca astazi cu orice pret sa luam o hotarire la acest subiect, sint atacati de un fenomen foarte urit, de aceea, pentru a nu le stirni o reactie si mai dura, nu numesc acest fenomen. Dar convingerea mea este urmatoarea: daca noi dorim sincer sa avem un dialog serios pentru solutionarea problemei transnistrene, noi trebuie sa ne abtinem astazi de la examinarea acestei probleme.

Cu romanofobia si cu ruperea crengilor de posibilitatea purtarii unui dialog pentru solutionarea problemei transnistrene, noi nu rezolvam nimic. Va asigur ca acest proiect va stirni ura si reactie nu doar din partea cetatenilor Republicii Moldova care au cetatenia altor state, nu doar a Romaniei, dar adoptarea unei decizii in formula prezentata astazi inseamna, de fapt, ca turnam apa la moara separatistilor din Transnistria. Turnam apa la moara, puteti sa turnati si vodca, esenta tot nu se schimba. Propunerea mea este sa nu ne grabim, sa nu adoptam astazi nicio decizie la acest subiect, ca deputatii din fractiunea majoritara, 56 de deputati, sa analizeze foarte serios, nu doar unilateral, care pot fi urmarile acestei legi.

Nu priviti, stimati deputati din fractiunea majoritara, doar peste Prut, priviti si peste Nistru. Eu inteleg ca sint multi atacati de romanofobie, dar va fi leacul, el se numeste anul 2009.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Ar fi bine ca noi sa votam proiectul. Proiectul este gata, el este cunoscut, majoritatea absoluta a amendamentelor au fost acceptate. Si, in cele din urma, eu vreau sa va informez inca o data si sa va aduc aminte, stimati colegi ai nostri, celor care poate nu cunosc ca din 48 de tari europene doar 9 au prevazuta cetatenie dubla. Cetatenii acestei tari traiesc fericit, dezvolta tara s.a.m.d., respecta drepturile omului, inclusiv dreptul la alegere.

Trebuie sa va mai spun inca o informatie. Desigur sint tari, precum este Finlanda, care recunoaste cetatenia dubla, dar numai cu statul suedez. Are un contract cu aceasta tara, are un tratat si este recunoscuta cetatenia dubla in aceste doua tari. Dar varianta Republicii Moldova este, practic, unica, cind noi am facut in Constitutie modificarea si am spus ca poate nu este cea mai reusita.

In cazul de fata solutia care v-o propun este una absolut rezonabila. Nu se incalca drepturile nimanui, fiindca cetatenia de baza a tuturor celor care traiesc in Republica Moldova este cetatenia Republicii Moldova. Si in acest proiect de lege se face corectia necesara, care trebuia de facut din start inca un an si jumatate in urma.

Propun colegilor nostri sa meditam concret, ca doar numai 9 tari europene din 48 au prevazuta cetatenia aceasta dubla. Propun sa votam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am votat in prima lectura pozitiv acest proiect de lege si vreau sa votez si in a doua lectura. Am inaintat un amendament ca urmare a cuvintarii domnului Misin ca articolul 75... din articolul 10... sint probleme cu articolul 38 din Constitutie. Poate nu chiar cuvint in cuvint, dar cam asa a fost cuvintarea. As vrea, daca este posibil, sa-mi raspundeti la intrebare: de ce amendamentul pe care l-am inaintat a fost respins?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Din aceleasi considerente. Eu deja i-am explicat doamnei Cusnir. De fapt, comisia a examinat si acest moment care a fost stipulat si in raportul pentru prima lectura, ca sa fie examinata problema suplimentar constitutionalitatii, din punct de vedere al respectarii dreptului de a fi ales. Noi totusi am ajuns la concluzia ca in cazul dat nu este incalcat acest drept, deoarece, conform Constitutiei, modalitatea alegerii, realizarea acestui drept este stabilita prin legea organica, cum este in cazul dat Codul electoral. Si modificarea aceasta la Codul electoral nu lezeaza nici intr-un caz prevederile respective din Constitutie.

Aceasta este parerea noastra. Dar inca o data repet, cei care considera ca au unele indoieli aveti posibilitatea sa sesizati Curtea Constitutionala.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu nu am indoieli, doar doresc ca cetatenii republicii sa aiba dreptul acesta de a-si alege organele elective. In cazul nostru este vorba si de Parlament, si de celelalte organe elective.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nicio problema. Poftim.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, dar din momentul cind noi scriem in aceasta lege ca nu se admite, din momentul acesta...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cei care au cetatenie dubla si doresc sa fie alesi trebuie sa aleaga, daca ramine numai cetatenia Republicii Moldova, atunci ei vor avea dreptul sa fie alesi.

Domnul Vladimir Braga:

Si inca un moment, domnule Presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ce nu se refera la cei care vor participa la alegeri.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu cred ca mai exista obiectivitate pe care nu avem dreptul sa nu o luam in consideratie. Cetatenii care sint cetateni ai Republicii Moldova si locuiesc in Transnistria vor avea in continuare cetatenie dubla si atunci lucrativitatea legii date se marginalizeaza sau, mai bine zis, noi respingem cetatenii din Transnistria, care sint si ei cetateni ai Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nici intr-un caz. Eu as vrea ca noi totusi sa constientizam un moment: aceasta lege nu se refera la toti cetatenii. Aceasta este una la mina.

Doi. Se refera numai la cei care ocupa posturile respective in organele publice.

Trei. Noi special am facut aici o prevedere in dispozitiile finale si tranzitorii, va atrag atentia ca alineatul (3) se refera la persoanele care astazi domiciliaza si activeaza in organele respective din partea stinga a Nistrului, in Transnistria, ca aceasta lege nu se rasfringe in cazul dat la persoanele date si ea va fi aplicata in masura in care va fi reglementata in Legea cu privire la statutul special al Transnistriei.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, aceasta e clar. Mie mi-e clara chestia asta, dar...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asta inseamna ca eu deja raspund la intrebare, de fapt, nu a fost o intrebare, dar o declaratie a domnului Bujor, precum ca persoanele care locuiesc actualmente in stinga Nistrului... Legea aceasta nu se refera la persoanele date.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu insist sa fie pus la vot amendamentul propus de mine.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului amendamentul care a fost inaintat de catre deputatul Braga. Cine este pentru acceptarea acestuia, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

6 voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule presedinte Turcan,

Am citeva intrebari. In primul rind, as vrea sa va rog sa ne explicati un pic mai clar ce cuprinde notiunea de cetatean al Republicii Moldova si daca cuprinde aceasta notiune necesitatea de a respecta legislatia acestei tari. Ma refer in special la legislatia lingvistica.

Noi sintem initiatorii unei motiuni prin care rugam Parlamentul sa discute calitatea de cetatean si de respectare a acestui principiu de catre Guvern, de catre membrii Guvernului Republicii Moldova. Nu se gaseste timp si dorinta.

Atunci apare a doua intrebare. Cit de logic este sa punem niste criterii pentru niste persoane care respecta aceasta legislatie si, din contra, sa acceptam in fruntea statului persoane care nu respecta acest principiu de cetatenie? A doua intrebare ar fi daca domnul Presedinte Voronin a detinut aceasta dubla cetatenie, a constatat dumnealui cumva faptul ca a avut un conflict de interese, fiindca noi nu stim lucrurile acestea.

Si a treia rugaminte este sa ne explicati poate inca mai clar de ce totusi este respins amendamentul referitor la largirea sau excluderea din lista celor care sint prezervati de dreptul de a fi cetatean, de a detine anumite functii, cetatenii cu cetatenia unui stat membru al Uniunii Europene. Noi declaram, insistam ca vrem integrare europeana, iar pina la urma totusi cream situatia cind, de fapt, ii excludem.

Si o remarca la urma. Sint absolut sigur ca aceasta lege, daca veti vota-o, va fi un pretext pentru transnistreni, pentru regimul separatist, de a pune problema separarii sub forma juridica de Republica Moldova.

Mersi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Raspunsul la prima intrebare, ce inseamna cetatenia Republicii Moldova, se contine in Legea cu privire la cetatenie. Cititi atent legea data si o sa gasiti notiunea respectiva. (Rumoare in sala.) Ce?

 

Domnul Igor Klipii:

E necesar de posedat si de respectat limba de stat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In limitele necesare.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asta-i prima. A doua. Ceea ce tine de problema cetateniei domnului Presedinte Voronin, eu pot in cazul dat sa va raspund oficial, deoarece, fiind ambasadorul Republicii Moldova in Federatia Rusa, am solicitat informatia respectiva de la Ministerul Afacerilor Interne, deoarece dumnealor detin aceasta informatie, am primit certificatul respectiv ca domnul Voronin nu este cetatean al Federatiei Ruse si nu a fost. Acest certificat se afla la domnul Voronin.

 

Domnul Igor Klipii:

Acum vreau sa va intreb daca, in acelasi context, nu credeti ca raspunsuri similare vom primi si ulterior pentru toate persoanele care se afla in functii publice, dar care reprezinta si interesele Federatiei Ruse?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Este deja a cincea intrebare. Mai departe.

Domnule Varta,

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu atit mai mult ca este lectura a doua si amendamente...

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

Consecintele adoptarii unei atare legi sint usor previzibile. Se va declansa o veritabila vinatoare de vrajitoare si vom avea o destabilizare a situatiei social-politice, vom imparti societatea in ai nostri si ai lor si ne vom alege toti cu niste regrete, pina la urma.

N-ar fi mai rezonabil sa aplicam solutia lui Solomon, sa recurgem la un arbitraj impartial si sa oferim expertilor de la Comisia Europeana, Comisia de la Venetia sa expertizeze acest...?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Vedeti care-i problema, domnule Varta, noi aici foarte mult vorbim despre experienta, despre practica europeana, despre traditii etc., etc. Domnul Stepaniuc a numit ca numai 9 tari din Uniunea Europeana, de fapt din Europa, permit cetatenia dubla, numai 9 tari. Restul tarilor nici nu admit asa ceva si persoana care ocupa o functie cu raspundere nu poate fi cetatean al altui stat. Aceasta-i una la mina.

Doi. Cele 9 tari care au cetatenia dubla au anumite restrictii pentru a obtine cetatenia dubla fiind in postul respectiv. Altceva e ca lista aceasta a restrictiilor este diferita. Aceasta lista este stabilita in dependenta de situatia reala si dorinta politica a statului respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Propunerea?

 

Domnul Ion Varta:

Tot fractiunea dumneavoastra majoritara a votat aceasta lege. Acum se demonstreaza un fel de incoerenta si vom intra intr-o coliziune serioasa.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act de acest lucru. S-a luat act.

 

Domnul Ion Varta:

Eu insist sa fie totusi expertizata aceasta lege, inainte de a-i acorda votul final.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act.

 

Domnul Ion Varta:

Pentru ca sa excludem.

 

Domnul Marian Lupu:

Scurt.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Inainte de a face precizarea, rog camerele de luat vederi, jurnalistii, nu va uitati, nu filmati sa nu deranjam...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci nu va intoarceti la camera.

 

Domnul Vladimir Filat:

In continuare.

Stimate domnule presedinte,

Daca sa mergem in continuare, dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca renuntarea la o cetatenie, la cetatenie in general, este o procedura pe alocuri mai anevoioasa decit procedura de dobindire a cetateniei.

Si eu vreau sa va spun ca (bine, n-o sa dau exemple clare, dar daca este necesar vom veni) sint necesari uneori ani de zile pentru a renunta la cetatenie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Unde e asa ceva?

Domnul Vladimir Filat:

In lume...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ati incercat deja sau nu?

 

Domnul Vladimir Filat:

In lume, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ati incercat sau nu?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu trebuie... ca ati incercat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu, pur si simplu, stiu ca procedura este foarte simpla.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai eu vreau sa va intreb ce priviti dumneavoastra...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dobindirea cetateniei este mai complicata.

 

Domnul Vladimir Filat:

De la caz la caz, eu inca o data spun.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Depinde care caz l-ati examinat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Pot sa va adresez o intrebare? Cind dumneavoastra considerati ca cetateanul care urmeaza sa candideze a luat decizia de renuntare la cetatenie: in momentul in care a depus dosarul respectiv cu acte in regula de renuntare a cetateniei sau in momentul in care cetatenia i-a fost retrasa de catre statul respectiv?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Din momentul depunerii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cum?

Domnul Vladimir Turcan:

Din momentul pornirii procesului de renuntare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu aceasta am vrut sa precizez. Este un lucru care trebuie de stipulat exact in lege. (Rumoare in sala.)

Doamna Ostapciuc,

Eu imi cer scuze ca ma adresez, intr-adevar, procedura este una foarte lunga si, daca astazi intra norma legala in vigoare, sint cetateni care ar renunta la cetatenie ca sa-si poata face meseria in continuare in Republica Moldova sau sa ocupe anumite functii, iar pina la urmatorul ciclu electoral legal, conform prevederilor legilor din tara respectiva, nu pot obtine documentul final sau actul final de renuntare. Si atunci, daca este cazul acesta, macar stipulati in legislatie ca in momentul pornirii procedurii si prin certificarea respectiva.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In Dispozitii finale si tranzitorii am prevazut ca Guvernul va veni cu mai multe propuneri pentru modificarea actelor legislative. Eu cred ca si concretizarea aceasta isi va regasi reflectarea respectiva in aceasta initiativa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

...pentru ca sa fie inclus in lege retragerea cetateniei, dar nu din momentul cind se inainteaza actele.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, domnule Turcan...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu mi-am expus pozitia mea, cu atit mai mult ca noi pentru functionarii publici anume asa si prevedem, ca persoana respectiva, dupa ce va fi adoptata aceasta lege si va intra in vigoare, trebuie sa prezinte dovada ca in termen de
6 luni a inceput procedura de renuntare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si e clar ca in cazul in care aceasta procedura nu va fi finisata, sa spunem, se va renunta la cererea respectiva, persoana intra in situatie de incompatibilitate, deoarece ea nu poate sa ocupe functia respectiva.

Prevederea aceasta am inclus-o numai pentru ca functionarii publici sa aiba timp sa inceapa aceasta procedura.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimate coleg,

Ati avut o iesire la microfon, una lunga. Daca e vorba de procedura, scurt.

Microfonul nr.4.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Spre deosebire de cei care comenteaza, eu imi respect cuvintul.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Avind in vedere importanta acestei intrebari, nu doar pentru prezentul, dar si pentru viitorul statalitatii noastre, inclusiv integritatea ei, propun ca procedura de vot sa fie cea prevazuta in articolul 89 alineatul (3) votul secret.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Potrivit normelor regulamentare, deputatii, grupurile parlamentare pot sa propuna diferite modalitati de vot si, in mod evident, aceste propuneri eu, la rindul meu, trebuie sa le supun votului plenului Parlamentului, ca e vorba de modalitatea nominala de vot sau de cea secreta, indiferent.

Deci, propunerea care a fost invocata la microfonul nr.4, sa fie organizata procedura votarii secrete pe marginea adoptarii in a doua lectura a acestui proiect. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele. De fapt, da, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

 

Domnul Marian Lupu:

5.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

19 voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului. Deci, procedura de vot va fi cea standard.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1826. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Zero sectorul nr.3.

54 de voturi pro. Impotriva? Sint voturi impotriva. Va rog sa fie numarate.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 un vot.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

9 sectorul nr.3.

15 voturi impotriva.

Proiectul nr.1826 este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.5, daca e vorba de procedura.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu nu am inteles de ce v-au numarat ca ati votat, eu nu am vazut mina dumneavoastra ridicata. Si, de fapt, nu am vazut-o nici pe a doamnei Postoico... dar nu ma intereseaza, ma intereseaza mina dumneavoastra, care nu am vazut-o ridicata.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa ma apropii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deci, ati votat sau nu ati votat? Eu consider ca nu ati votat.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa ma apropii si o sa va string mina.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, nu trebuie sa-mi stringeti mina, trebuie sa ridicati mina, sa vad ati votat sau nu. Sau poate aveti si dumneavoastra cetatenie romana si nu ati votat, de aceea. Dar nu v-am vazut si atunci cum va consider si va iau la socoteala?

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc pentru aceasta informatie de procedura.

Ultimul subiect pe ordinea de zi aprobarea ordinii de zi pentru perioada 1321 decembrie. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi pe perioada indicata, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Sedinta de astazi o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, pe data de 13 decembrie, ora 10.00, ca de obicei.

Va doresc o zi buna in continuare.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.53.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova