version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA APRILIE 2008

Sedinta din ziua de 8 mai 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.306 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne art.2, 16, 17 s.a.; Legea cu privire la veterani art.22).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1305 pentru aprobarea Conceptiei securitatii nationale a Republicii Moldova.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4458 privind declararea utilitatii publice de interes national a lucrarilor de constructie a liniei de cale ferata CahulGiurgiulesti.

6. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.594 privind abrogarea Legii nr.208-XVI din 7 iulie 2006 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

7. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.498 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la patenta de intreprinzator art.3, 6, 12 s.a.; Legea cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor art.4).

8. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.4183 pentru modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator (art.18, anexa).

9. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.414 pentru modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator (art.18, Anexa).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1405 pentru modificarea Legii nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de intreprinzator.

11. Intrebari.

12.Declaratia domnului deputat Ion Neagu.

13. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

14. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

15. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Nu s-a inregistrat deputatii: Ion Varta in delegatie; Vladimir Panfilov din motive de sanatate; Mircea Anton, Vasile Bodisteanu, Vasile Colta, Angela Leahu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a incepe dezbaterile si examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi si avind, la fel, situatia ca ziua de miine, 9 mai, este o zi de sarbatoare, nu vom avea sedinta plenului Parlamentului, voi profita de sedinta de astazi pentru a pune in evidenta ca ziua de 9 Mai este Ziua Victoriei, Ziua care marcheaza cea de-a 43-a aniversare a Victoriei coalitiei antifasciste in cel de-al
II-lea razboi mondial.

La fel, este o zi cind ii comemoram amintirea tuturor acelor cazuti in luptele celui de-al II-lea razboi mondial si a tuturor victimelor acestui razboi.

Stimati colegi,

In acest context, vreau sa va propun sa pastram un moment de reculegere in memoria acestora. (Se pastreaza un moment de reculegere.)

Multumesc.

Concomitent, Ziua de 9 Mai, stimati colegi, are si alta conotatie nu mai putin importanta este Ziua Europei. Ziua cind, in 1950, ministrul de externe al Frantei de pe atunci, domnul Robert Suman, a inaintat primele repere, primele propuneri, care au fost puse la baza formarii ulterioare a Uniunii Europene, si tin sa profit si de acest prilej pentru a va inainta felicitarile de rigoare.

Concomitent, va anunt ca, in perioada premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri, in particular domnul Gheorghe Popa (aplauze), doamna Eva Gudumac (aplauze), domnul Vladimir Filat (aplauze), domnul Boris Stepa (aplauze). Iar astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru domnul Alim Afonin (aplauze).

Stimati colegi,

Sa ii felicitam pe toti si sa le dorim un foarte frumos si sincer la multi ani.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Apropo de Ziua Victoriei si Ziua Europei. Un grup de deputati din Fractiunea Partidului Democrat a introdus astazi o initiativa legislativa ca, concomitent cu Ziua Victoriei, sa fie sarbatorita si Ziua Europei in Republica Moldova. Speram ca corpul de deputati va sprijini aceasta idee si anul viitor vom sarbatori oficial si Ziua Victoriei si Ziua Europei.

Acum referitor la ordinea de zi. In sfirsit, sint introduse o serie de proiecte care au trezit multe comentarii pe parcursul acestui timp, ma refer la proiectele de modificare a Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Este proiectul Guvernului nr.1405 si sint celelalte proiecte, care vin din partea fractiunilor parlamentare.

Domnule Presedinte,

Avind in vedere ca, din cite intelegem noi, proiectul nr. 1405 va fi luat ca baza si celelalte proiecte au fost inregistrate, de exemplu, proiectul grupului parlamentar al Partidului Democrat a fost inregistrat la 7 februarie 2007, este rugamintea ca aceste proiecte sa fie discutate in primul rind si dupa aceea proiectul Guvernului. Se face asa logic atunci cind este un proiect care se ia ca baza. Ne determinam cu celelalte proiecte si la urma discutam proiectul de baza.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa propun sa introducem in ordinea de zi de astazi o informatie a Ministerului Sanatatii si a Procuraturii Generale in legatura cu situatia de conflict care s-a creat la Hincesti. Chiar astazi dimineata am fost invitat acolo la o adunare cu medicii din spital. Da, cu de-a sila, doamna Ostapciuc. Am spus, printre altele, daca vreti, bine ca mi-ati adus aminte, daca nu va auzeam vocea, poate, nu imi aduceam aminte, dar mi-am adus aminte, mi-au spus ca dumneavoastra stati in spate impreuna cu doamna Lupu la tot ceea ce se intimpla la Hincesti.

De aceea, eu rog si insist sa fie introdusa in ordinea de zi o informatie despre situatie. Caci acolo, in mod abuziv si absolut ilegal, Ministerul Sanatatii incearca sa deposedeze administratia publica locala de proprietate, incearca sa numeasca medicii-sefi in raioane. Si, cit nu ar fi de interesant, avem doua exemple in toata republica Cahul si Hincesti. In toate celelalte raioane situatia este normala, este asa cum spune legea. Proprietarii sau acei care sint astazi responsabili de proprietatea respectiva numesc in functie, fondatorii, da, numesc in functie persoanele respective cu exceptia unui ordin aparut intimplator misterios, cred ca in luna ianuarie, si in baza caruia s-au intimplat lucruri absolut ilegale in, repet inca o data, Hincesti si Cahul.

De aceea, eu insist ca sa fie introdusa astazi in ordinea de zi inflormatia Procurorului General despre deposedarea de proprietate a consiliului raional pe de o parte si a Ministerului Sanatatii la capitolul ordinului respectiv. In cazul in care aceasta propunere nu va fi sustinuta, insist si rog Secretariatul sa tina cont de acest lucru, ca sa fie o interpelare pentru joia viitoare aici, in plenul Parlamentului, la capitolul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se propune excluderea de pe ordinea de zi pentru data de 15 mai a proiectului de Lege nr.1593, Codul contraventional. Deci, dupa verificarea unor momente conceptuale cu grupul de lucru, il propunem suplimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci mai este de muncit la acest proiect?

 

Domnul Vladimir Turcan:

A ramas o problema; ieri, la comisie, totusi, am ajuns la concluzia ca trebuie inca sa mai muncim. Totodata, sa includem pentru zilele acestea 15, 16 mai proiectul de Lege nr.1398 cu privire la modificarea Legii cu privire la petitionare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vreau sa aduc unele claritati in ceea ce tine de concursul si situatia care a avut loc ieri la Hincesti. Este vorba despre un concurs legal desfasurat la nivel de Ministerul Sanatatii. In urma acestui concurs, a cistigat in mod democratic persoana Zlatocev Alexei, care urma sa fie prezentat colectivului spitalului raional, insa, in mod abuziv, de catre conducerea raionului din teritoriu au fost blocate sediul administratiei spitalicesti, intentionat si in mod organizat, si in ciuda tuturor faptelor, pe care noi le consideram in mod democratic. Practic, nu a fost posibil ca viceministrul sa prezinte persoana respectiva care a cistigat. (Rumoare in sala.) Eu va rog foarte mult, eu nu am... care a cistigat concursul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Si, domnule Braghis,

Daca ati fost la Hincesti, inseamna ca va trebui sa spuneti situatia cind dumneavoastra ati fost Prim-ministru si nu ati platit salarii si alte compensatii medicilor. De aceea, eu vreau sa spun...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Mersi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Eu vreau sa spun ca prin actiunile lor au dat dovada de o democratie oarba si, practic, au demonstrat ca coalitiile, formate in urma alegerilor locale din 2007, prin actiunile lor, sint setoase de putere si sint foarte abuzive si in mod foarte antidemocratic procedeaza in unele cazuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Eu cer cuvint la finele sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi.

Nu imi aratati, va rog, cu mina, va aduc aminte tuturor si va repet inca o data ca din sectorul din stinga sau din dreapta, inainte de a incepe examinarea proiectelor pe ordinea de zi, noi nu sintem inca in agenda, va atrag atentia, citi din dumneavoastra ieseau cu propuneri, cu tot felul de chestii? Eu sa va aduc aminte? Eu o sa va ridic stenograma si o sa va repartizez tuturor. Deci eu va rog sa tineti cont de acest lucru. Noi nu sintem in cadrul dezbaterii unui proiect, va atrag atentia, unde se dau doar intrebari sau se fac luari de cuvint la sfirsit, noi sintem la momentul organizatoric si, eu va rog, sa ne organizam compact aceasta perioada s-o trecem, sa vedem care sint expunerile, pozitiile si continuam ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Daca ati observat, deputatii Partidului Democrat respecta Regulamentul Parlamentului si nu intervin asa de fiecare data. Dar din ceea ce are loc si am auzit ceea ce a spus domnul Braghis, si replica domnului Zagorodnii m-a facut sa ies la acest microfon sa aduc si eu oleaca de claritate.

Eu vin acum din Hincesti, nu am intervenit pina acum in nici un fel, am stiut de acel ordin al Ministerului Sanatatii ilegal la 9 ianuarie 2008, am fost invitata de colectiv la aceasta intrunire. Intr-adevar, ceea ce a dorit Parlamentul ca in fruntea institutiilor medico-sanitare sa vina oameni profesionisti, sa fie respectata legislatia, sa fie organizat un concurs demn de a fi numit concurs, dar nu ceea ce spune domnul Zagorodnii. Eu stiu cum s-a desfasurat concursul si in prima etapa, si in a doua etapa.

De aceea, eu cred ca este foarte necesar ca Procuratura, Ministerul Justitiei, Parlamentul sa se implice in aceasta incalcare sau in aceasta situatie, in acest caz. Pentru ca fix la Cahul si la Hincesti s-au intimplat niste lucruri care nu pot sa ne lase pe noi, pur si simplu, indiferenti. De aceea, eu accept si propun in plenul Parlamentului, la Biroul permanent, cred ca e mai bine in plenul Parlamentului, sa stie toata lumea cum s-au desfasurat aceste concursuri. De ce Ministerul Sanatatii atentioneaza la patrimoniul consiliilor locale? Si sa clarificam odata si odata aceasta situatie. Caci scopul nostru a fost acel pe care l-am anuntat anterior, al Parlamentului am in vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru o scurta declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Rog sa ne rezervati timp la sfirsitul sedintei pentru a prezenta declaratia Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

Domnule Presedinte,

In cadrul timpului rezervat interpelarilor si intrebarilor deputatilor, in calitate de membru al fractiunii, in citeva rinduri, noi am atras atentie asupra faptului ca unii deputati comunisti confunda sedintele de partid cu sedintele in plen. De aceea, va rugam respectuos sa fie in continuare respectat Regulamentul, sa nu admiteti implicarea reprezentantilor fractiunii comuniste la capitolul Talmacirea propunerilor deputatilor din opozitie. Acest lucru este absolut neregulamentar.

Atunci cind cineva dintre noi, acei din Alianta Moldova Noastra, vine la inceputul lucrarilor plenare cu o interventie de 2 3 minute, numaidecit aceasta interventie se termina cu o propunere, cu o solicitare a fractiunii. Si in nici un caz nu comentam situatia dintr-un raion sau altul. Trebuie de divizat sedinta fractiunii de sedinta in plen.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Vitalia,

Doar o clipa.

Stimatii mei colegi,

Eu de multe ori spuneam: toti impreuna sintem deputati in Parlament si cred ca avem abilitati si capacitati sa discutam intr-o tonalitate si o maniera normala. Nu sintem o gasca aici, nu?

Microfonul nr.5, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, vreau si eu sa aduc felicitari tuturor in legatura cu Ziua Europei si sa va spun ca miine, citeva partide vor marca aceasta zi in scuarul Operei Nationale, la ora 13.00. Toti acei care doresc sa participe sinteti bine veniti.

Stimati colegi,

Doresc sa vina in Parlament si, va rog, sa supuneti votului propunerea mea, ministrul de externe, ca sa ne spuna cind se angajeaza Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa schimbe destinatia misiunilor diplomatice de peste hotare din structuri represive in structuri de reala asistenta si de ajutor pentru cetatenii nostri?

Pe 25 aprilie, revista Timpul a publicat o scrisoare a saptaminii intitulata Ambasada ne trateaza ca pe niste rataciti. Si vreau sa va citesc doar putin: O zi de munca in Portugalia costa 45 50 de euro.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua minute sint la dispozitie.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Numai o clipa. Muncim pentru straini, ca guvernantii sa traiasca din buzunarul nostru si, pina la urma, tot ei ne trateaza ca pe niste rataciti. Mai mare respect iti ofera localnicii, pentru care sint niste straini. Oare chiar ministrul de externe nu cunoaste situatia? Daca da, de ce isi bate joc de noi?

De fiecare data cind in Comisia pentru politica externa si integrare europeana examinam candidaturile pentru functiile de ambasadori mi-am exprimat doleanta puternica in legatura cu schimbarea atitudinii angajatilor ambasadelor fata de capsunarii nostri, pe ale caror remitente, de fapt, se mentine acest regim comunist. Insa atitudinea angajatilor ramine ostila fata de cetateni. De aceea, eu as ruga ca sa supuneti votului sa il intrebam pe ministrul de externe, cum sta situatia si cind se schimba ea?

In al doilea rind, domnule Presedinte, vreau sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint la proiectul de Lege pentru aprobarea Conceptiei securitatii nationale nr.1305 si, de asemenea, cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu imi aduc aminte cita solidaritate si coeziune a fost in Parlament atunci cind adoptam legile care vizau autonomia publica locala, asa cum o declaram noi. Eu sint de acord ca situatiile sint iesite din comun deja si cred ca, domnule Presedinte, ar fi cazul, totusi, sa fie constituita o Comisie speciala, nu pentru a examina un caz in parte, fiindca sint cazuri, cum a fost la Cahul si ceea ce se intimpla astazi la Hincesti, insa, in general, situatia in care activeaza administratia publica locala la ora actuala este una imposibila si inacceptabila. Si Parlamentul, probabil, este dator sa intervina pentru a rezolva aceasta situatie critica.

La ordinea de zi, stimate domnule Presedinte. Avind in vedere modul in care a fost introdus in ordinea de zi proiectul de Lege care vizeaza Conceptia strategiei nationale a Republicii Moldova, deci noi ieri dimineata am aflat ca astazi il vom avea pe ordinea de zi. Readuc aminte ca, initial, a fost pentru data de 16 mai, vin cu propunerea si rog sa fie supusa aceasta propunere votului ca, totusi, proiectul respectiv de lege, avind in vedere importanta lui, sa fie discutat asa cum a fost stabilit anterior pe data de 16 mai. In cazul in care Parlamentul va refuza aceasta propunere, rog sa fiu si eu inscris cu o luare de cuvint in cadrul dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra a propus de nenumarate ori ca sa fie introdusa in ordinea de zi initiativa unui grup de deputati din partea Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Si ar fi foarte normal ca aceasta initiaitiva sa fie examinata inainte de initiaitiva nr.1405 a Guvernului. Fiindca Guvernul numai a inaintat aceasta initiativa la 22 aprilie 2008 si imediat ea apare prima in ordinea de zi. Si ar fi normal ca initiativele deputatilor sa fie examinate in primul rind si pe urma initiativa Guvernului.

A doua propunere, stimate domnule Presedinte si stimati colegi, in privinta administratiei publice locale. Situatia de conflict in privinta numirii medicului-sef sau a altor functionari din domeniul medicinii este nu numai in raioanele Cahul si Hincesti, sint si in alte raioane. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la descentralizarea administrativa, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra vine cu propunerea ca aceasta lege sa fie audiata in Parlament, sa fie pregatita aceasta audiere si, totusi, sa ne clarificam, avem noi administratie publica locala autonoma conform Cartei europene a autonomiei locale sau nu avem?

Fiindca este nenormal atunci cind administratia publica locala detine fondurile, este fondator al unei institutii, dar seful acestei institutii este numit de catre institutia centrala. Si noi am atentionat Parlamentul Republicii Moldova la momentul adoptarii modificarilor la Legea cu privire la ocrotirea sanatatii si am spus ca vor aparea situatii de conflict. Si ele apar acum.

Fiindca este nenormal atunci cind fondatorul nu poate sa isi numeasca gestionarul acestor fonduri pe care le are la dispozitie administratia publica locala.

Multumesc.

Doua propuneri din partea fractiunii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

O precizare, ca sa stiu cum procedez eu. Propunerea privind organizarea si pregatirea audierilor se refera la perioada 1516 mai? Fiindca, daca dumneavoastra inaintati propunerea ca...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La perioada 1516 mai.

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci se supune votului.

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca este o situatie alarmanta nu numai in domeniul medicinei, dar si in alte domenii, si in domeniul investitiilor capitale, si in toate ce e legat de relatiile dintre administratia publica centrala si administratia publica locala.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Multumesc.

Eu de ce am facut aceasta precizare, fiindca daca era sa fie propunerea pentru perioada ulterioara, in mod evident, nu supuneam votului. Daca se insista pe 1516 mai, voi supune votului.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vin si eu in continuare cu referire la proiectul nr.1305 privind aprobarea Conceptiei securitatii nationale si vreau sa va spun, stimati colegi, in ce hal a fost examinat acest proiect in comisia din care, cu regret, fac parte si eu Comisia in fond. Vreau sa va spun ca, chiar daca am facut si eu o sedinta extraordinara asupra acestui proiect marti dimineata, Comisia altceva decit insusi proiectul nu a vazut. Am pus intrebarea in Comisie: sint avizele celorlalte comisii?

Consultantul a zis ca sint, dar nu e nevoie sa le examinam. Am primit raportul ieri seara ca sa il vad eu ca membru al Comisiei in fond. Noi in Comisie, de fapt, am discutat pozitia Fractiunii comunistilor si nimic altceva. Nici un aviz al comisiilor, nici avizul Directiei juridice, care contine foarte multe obiectii asupra acestui proiect, nu au fost examinate in Comisie, din care motiv vin cu aceste argumente in continuare la cele mentionate de domnul Filat. Si solicit sa nu examinam acest proiect de lege astazi, deoarece nu a fost consultata nici societatea civila asa cum ne-am luat noi angajamentul s-o facem. Si solicit, si trebuie sa intelegeti odata ca sintem Parlament si nu ne jucam aici. Trebuie sa respectam legea si sa il aminam pentru data de 16, asa cum a fost programat.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.3.

Microfonul nr. 4. Fiti atenti la timp, doua minute.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vreau sa ma refer la faptul ca Presedintele tarii din nou a impartit 65 de milioane de lei din bugetul de stat, cu incalcarea flagranta a Legii pentru televiziune. Poate si trebuie, eu nu zic ca nu trebuie, dar cel putin sa stie ca Parlamentul intii trebuie sa adopte, sa vina cel putin cu un proiect de lege in Parlament si dupa aceasta sa mearga si sa imparta banii in stinga si in dreapta. Aceea ce si face Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc domnule Presedinte.

Vreau sa informez Parlamentul ca Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica la doua sedinte a examinat Conceptul securitatii nationale. Toate amendamentele conceptuale ale comisiilor, ale deputatilor se regasesc in raportul care va fi prezentat astazi. Intr-adevar, citeva avize ale comisiilor au intirziat, dar acolo nu se contin careva amendamente conceptuale. Pentru lectura a doua le vom lua in vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Si eu sint de parerea ca nu este bine astazi sa examinam in regim de urgenta Conceptul Securitatii Nationale. Securitatea noastra deocamdata nu este periclitata de mari pericole si ar putea sa rabde pina pe data de 16 mai. Una la mina. Sint de acord cu doamna Cusnir, ca noi cu mult tam-tam am declarat parteneriatul Parlamentului cu societatea civila. Nu avem nici o discutie care sa fi fost in societate. Aceasta e una la mina.

Si nu avem nici un aviz al organizatiilor respective de profil in ceea ce priveste acest document.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va aduc aminte despre faptul ca in Parlament a venit o data un document care accidental a disparut. Parlamentul nici nu a fost anuntat de ce s-a intimplat acest lucru, desi in unele comisii acel document a fost discutat. Din cite imi inchipui eu, acel document se deosebeste substantial de acesta care este astazi in Parlament. S-a intimplat ceva?

Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca unii dintre membrii Comisiei care au participat la elaborarea Conceptului mi-au marturisit ca ei, de fapt, nu au participat la elaborarea variantei a doua a Conceptului. Si atunci apare intrebarea: dar unde a fost elaborat acest Concept? La Chisinau? Dar poate la Moscova sau la Tiraspol? Haideti pina pe data de 16 sa ne dumerim, totusi ce s-a intimplat. Si poate in acest rastimp citeva organizatii neguvernamentale de profil ar putea sa isi expuna parerea privitor la acest document.

Va multumesc.

In cazul in care discutam astazi, domnule Presedinte, va rog respectuos sa ma introduceti si pe mine pe lista vorbitorilor.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a continua, vreau sa spun cred ca o teza pe care o veti sustine si dumneavoastra: ca oricare document, oricare proiect de lege, oricare proiect de hotarire, orice document care face parte din baza legislativa a acestei tari nu trebuie sa fie elaborat nici la Moscova, nici la Tiraspol, nici la Washington, nici la Bruxelles. Aceste documente trebuie sa fie elaborate la Chisinau. Si sint sigur ca veti sustine aceasta teza.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

In continuare ceea ce ati spus dumneavoastra, domnule Presedinte, daca o sa examinati acest proiect de lege, o sa vedeti ca este tradus din limba rusa. Poate si la Chisinau a fost elaborat. Eu vreau sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul nr. 1305, fiind constient ca el nu o sa fie astazi transferat pentru data de 16.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Un scurt comentariu privind dezbaterile politice. Vreau sa informez Parlamentul ca aceste dezbateri au avut loc, au fost organizate de catre Ministerul de Externe in incinta Ministerului de Interne, Ministerului Apararii. Si au fost, s-au expus aici asupra acestui Concept asa personalitati ca domnul Radu Gorincioi, directorul Centrului de Informare cu privire la NATO in Republica Moldova. Domnul Igor Botan, director al Asociatiei pentru Democratie. Domnul Victor, Igor Munteanu, cunoscut de asemenea, directorul Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale si un sir de alte personalitati. De aceea aceste amendamente, avize au fost cel putin discutate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc.

O declaratie la sfirsitul sedintei, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vin cu o replica la cele spuse de domnul Iurie Stoicov si as vrea sa imi expun si eu parerea ca dezbaterile politice se fac in Parlamentul Republicii Moldova, dar nu de catre Ministerul de Externe in celulele Ministerului de Interne.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Este a doua interventie.

Domnule Braghis,

Eu v-as ruga succint.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Eu am sa fiu foarte succint, fiindca am inteles ca domnul deputat de la Hincesti doreste sa clarificam niste lucruri. Zagorodnii, da, domnul Zagorodnii, sa clarificam niste lucruri. Eu rog suplimentar la acei vizati sa fie invitat Ministerul de Interne, sa explice ce cauta politia acolo? Care a fost scopul? Serviciul de Securitate si Informatii? Si cine a chemat, care a fost scopul? Si daca asa este vorba, atunci eu rog sa fie explicat si de ce Zlatovcen Alexei, care este numit, cica, in functie de doctor-sef, a furat masina Spitalului raional Hincesti.

Ieri s-a deplasat, nu stie unde nimeni, si abia astazi, dupa ora 9, a venit inapoi cu masina spitalului raional Hincesti, unde el este numit, cica, doctor-sef, sa le explice de ce a furat masina, cine a permis s-o faca? Comisarul? Directorul
SIS-ului teritorial sau cine? Si sa ne clarificam cu acest lucru asa cum doreste domnul Zagorodnii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Am mentionat. Am notat.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu tare sper ca masina respectiva Dacia Logan, care sa nu fie continuare la.... Sa stiti ca nu am nici o legatura cu aceasta. Acum, domnule Presedinte, vizavi de discutiile care au avut loc aici vizavi de conceptie. Daca este posibil, sa facem o abstractie de la text, ca si modalitate. Uitati-va, pentru astazi noi in ordinea de zi am avut Legea privind ipoteca.

Eu, ca si deputat, m-am pregatit pentru ca sa ma prezint in Parlament la aceasta lege. Conceptia nu era prezenta. Ieri, in orice caz, la ora 11.00 nu stiam. Am aflat la ora 11.00 ca, de fapt, a fost exclusa de pe ordinea de zi legea enuntata privind ipoteca si a fost introdusa Conceptia. Pentru ce sa faca, cum, in ce regim muncim noi? Odata ce am acceptat pe data de 16 este ordinea de zi, noi venim in Parlament sa votam sau sa ne expunem? Avem punctele noastre de vedere. Si o sa vedeti ca sint multe si contradictorii vizavi de ceea ce a fost prezentat in aceasta conceptie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dati-ne posibilitate ca noi sa venim in Parlament in timpul suficient ca sa ne pregatim.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

La acest capitol. Da, poate ar fi aici o marja de flexibilitate prea mare, dar acestea sint prevederile Regulamentului. Ce s-a intimplat? Un lucru destul de simplu. Noi am discutat anterior cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si am stabilit ca mai sint niste lucruri pentru a fi clarificate pe marginea proiectului nr.1593, daca nu gresesc, Codul contraventional.

Acum era sa fie un proiect complex foarte mare. Si daca observati, anterior, pe ordinea de zi in data de 15 nu erau decit doua sau trei proiecte, plus acest proiect. Din momentul in care acest proiect dispare si se amina pentru o data ulterioara, in mod evident ca noi ramineam cu 2 sau 3 subiecte anterior planificate pentru data de 15.

In acest context, profitind de drepturile care sint atribuite Secretariatului si Presedintelui Parlamentului, s-a facut o redistribuire a acestor subiecte, in special miscindu-se 4 sau 5 subiecte din ziua de astazi pentru data de 15.

Aceasta este toata explicatia. Dar din cite stiu eu, acest exercitiu noi l-am facut inca in ziua de luni, daca nu, pardon, marti, in prima jumatate a zilei. Si toti deputatii urmau sa fie informati la acest subiect.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, multumesc.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint din partea fractiunii la proiectul nr.1305 Conceptia Securitatii Nationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

Va multumesc pentru propuneri.

Continuam cu procedura de vot. Propunerea domnului deputat Braghis pentru a fi invitata conducerea Ministerului Sanatatii, Ministerului de Interne, Procuratura Generala, SIS privind situatia de la Hincesti. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 1.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

30 de voturi pro. Plenul Parlamentului nu a acceptat aceasta propunere.

Respectiv, ca urmare a solicitarii colegului se inregistreaza ca interpelare.

In continuare, propunerea domnului Vladimir Turcan pentru a exclude din ordinea de zi din data de 15 mai proiectul nr.1398. Cine este pentru, rog sa voteze. Nu, eu vorbesc de nr.1398. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea este acceptata.

Propunerea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco privind invitarea Ministerului de Externe si a Integrarii Europene cu o informatie referitor la activitatea ambasadelor. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

14 de voturi. Plenul Parlamentului nu accepta aceasta propunere.

Propunerea inaintata de domnul deputat Filat, sustinut fiind de doamna Cusnir si domnul Taranu privind aminarea, excluderea din ordinea de zi din sedinta zilei de astazi si transferul pentru saptamina viitoare a proiectului de Lege nr.1305. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi. Plenul Parlamentului nu sustine aceasta propunere.

Propunerea domnului deputat Cosarciuc privind organizarea audierilor privind executarea Legii decentralizarii administrative pentru saptamina viitoare. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 13.

Domnul Marian Lupu:

20. Aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile care urmau sa fie supuse votului. In aceste conditii, incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Microfonul nr. 4, foarte scurt.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Vreau sa ma inscrieti si pe mine la nr.1305 si la nr.1405.

 

Domnul Marian Lupu:

Este, si nr.1405. Bine.

Proiectul de Lege nr.306 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, tinind cont de obiectiile si propunerile expuse atit in avizele comisiilor permanente si in amendamentele prezentate in scris, cit si in cadrul sedintei plenare in procesul examinarii proiectului in prima lectura. Comisiile permanente, in principiu, sustin proiectul de lege, mentionind necesitatea rectificarii bugetului de stat pentru anul curent, tinind cont de faptul ca adoptarea modificarilor propuse va implica surse financiare suplimentare din acest buget, dat fiind ca aceste categorii de pensii se achita din mijloacele bugetului de stat.

Comisia sesizata in fond cu referire la problema data mentioneaza ca reflectarile de referinta ale bugetului de stat se vor efectua ca urmare a adoptarii prezentei legi care va servi drept temei pentru operarea unor atare rectificari. Concomitent, in procesul dezbaterii asupra proiectului a fost abordata problema recalcularii pensiilor stabilite anterior pentru persoanele care au primit suplimente si majorari la pensiile calculate, reiesind din pensia minima pentru limita de virsta in vigoare pina la data de 1 ianuarie 1999, ce constituie 18 lei.

La problema in cauza s-au referit in procesul dezbaterilor proiectului de lege in prima lectura deputatii Misin, Filat. Comisia sesizata in fond, in rezultatul discutiilor in cadrul sedintei cu participarea reprezentantului Guvernului, propune completarea proiectului cu un articol nou, care va reglementa modul de recalculare a pensiei. Termenul din care se va efectua recalcularea pensiilor se propune a fi
1 ianuarie 2003, la baza fiind pus cuantumul pensiei minime pentru limita de virsta de 135 de lei in vigoare de la aceasta data.

Sinteza tuturor propunerilor si obiectiilor expuse pe marginea proiectului de lege si viziunile Comisiei asupra acestor obiectii si propuneri sint expuse in anexa la prezentul raport. Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, tinind cont de propunerile Comisiei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte,

Va multumesc.

Lectura a doua, stimati colegi.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule vicepresedinte,

Punctul 3 al articolului 16. In fond, sint de acord cu argumentul pe care l-ati adus in sinteza. Dar vin cu o propunere atunci, ca titlul articolului 16 sa fie corelat cu ceea ce spuneti ca si explicatie, fiindca in momentul in care lasam titulatura asa cum este prezenta, majorarea pensiei pentru participantii la actiunile de lupta in timp de pace a persoanelor supuse represiunilor, inseamna ca se are in vedere formula larga, asa cum o propuneam eu initial.

In cazul in care mergem pe formula de reglementare prin prisma prevederilor prezentei legi, atunci dati definitia exacta care vor fi din titlu. Si inca un lucru important.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci sa intelegem ca aici este vorba de o redactare mai precisa.

 

Domnul Vladimir Filat:

A titlului articolului, ca sa vina in corelare cu textul.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si la articolul 53, domnule Eremciuc, alineatul (3) plata pensiilor pensionarilor reincadrati in serviciul militar special prin contract se sisteaza la ziua reincadrarii. Eu nu pot sa fiu de acord cu motivatia pe care ati prezentat-o dumneavoastra in sinteza. Eu vorbeam in prima, cind discutam acest proiect de lege in prima lectura, spuneam ca cetatenii care au, sau acesti cetateni au dobindit dreptul la pensie, indiferent daca ei platesc cotizatiile in fondul social sau nu. Ei au dobindit acest drept in conformitate cu prevederile legale. Au stagiul necesar. Au dobindit dreptul la pensie. Ulterior, daca statul are nevoie de acesti cetateni sa ii incadreze, urmeaza sa respecte aceleasi principii ca si in cazul...

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu am inteles.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles. Noi consideram ca persoana a dobindit dreptul la pensie cind a fost livrata in fondul de pensie o oarecare suma de bani. Dar ei primesc pensia din bugetul de stat. Aceasta e prima la mina. Si a doua, ei ies la pensie pina la virsta de 50 de ani. Si pe urma, cind omul se incadreaza, se stopeaza pensia. Aceasta este si pozitia Guvernului, si pozitia Comisiei. Eu as fi de acord numai ca acordarea aceasta este una pur fiscala.

Deci noi prin lege am oferit posibilitatea si dreptul anumitelor categorii de cetateni, cum ar fi si militarii, sa obtina dreptul la pensie in anumite conditii, avind un stagiu special de 20 de ani, spre exemplu. Mai departe, fara a contribui la fondul social, este stabilit in lege, ei nu au nici o vina ca nu platesc in fondul social si nu contribuie, insa ei obtin un drept si eu va spun acum sa nu avem discutii ulterioare.

Acei care vor fi vizati de norma respectiva o sa aiba dreptul respectiv sa se adreseze in instanta de judecata sa isi redobindeasca dreptul. Este o norma legala si aici eu am sa rog colegii juristi, este un drept dobindit aplicabilitatea retroactiva a unei norme pe care incercam noi sa o adoptam astazi. Ei, domnul Esanu nu este de acord, o sa vedem ce o sa spuna instanta de judecata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar este un lucru absolut firesc si normal.

 

Domnul Marian Lupu:

E o propunere la finalitate sau...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Este o propunere sa fie sustinut amendamentul care a fost propus in prima lectura de catre mine si sa fie supus votului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere evocata la microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

 

Domnul Marian Lupu:

4 sectorul nr.2.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule raportor,

Si la examinarea in prima lectura am propus si vad amendamentul meu aici in sinteza, numai ca nu este nici o... nici ca se accepta, nici ca nu se accepta, acest patratel este gol.

Si daca va amintiti, tot dumneavoastra ati prezentat raportul in prima lectura, este vorba despre acei care se stabilesc cu domiciliul peste hotare. Si anume aici a revenit si colegul nostru Vladimir Turcan, care a spus atunci ca, intr-adevar, este o... si trebuie de adaugat aici ca in tarile cu care avem contracte bilaterale. Ca atunci rezulta, dupa cum acest articol prevede, ca, daca omul a muncit aici si a plecat cu domiciliul peste hotare, el nu are dreptul la pensie. Iar acel care si-a asteptat aici, i s-a stabilit pensia, cum se introduce aceasta modificare la alineatul (2) din articolul 60 prin proiectul de astazi, adica acelui care si-a stabilit pensia si pleaca peste hotare noi ii dam anticipat pentru 6 luni inainte pensia. Asa prevede proiectul nostru.

Cel putin a fost propunerea sa fie specificat aici ca in tarile cu care avem contracte bilaterale.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Se poate de cazut de acord cu doamna Cusnir, dar asa e legea si acum functioneaza cum este stipulat. Daca omul pleaca peste hotare, el are dreptul sa primeasca inainte pensia, pentru 6 luni inainte.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar acel care pleaca inainte de a i se stabili pensia lui nu i se mai stabileste pensie. Nu vedeti aici o discriminare foarte...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu vad.

 

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Omul, de ce, omul a muncit la noi in tara, este dreptul lui de a merge mai departe, el si-a facut datoria.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Asa e legislatia la noi acum in tara, da.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Asa e legislatia, dar este o discriminare, aceluia ii dam inca si pe 6 luni inainte, iar acestuia nu ii dam deloc pensie.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci care e pozitia? Se sustine sau nu se sustine?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu, Comisia nu sustine.

 

Domnul Marian Lupu:

La vot?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Punem la vot, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Punem la vot, stimati colegi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Lasa sa vada lumea.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru aceasta propunere, evocata de doamna Cusnir, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

14 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Alte propuneri nu vad.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil si tinind cont de bilantul votului vizavi de propunerile inaintate in sala plenului Parlamentului, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.306. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pro. Impotriva? Un vot, sectorul nr.3.

In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot, constat ca proiectul de Lege nr.306 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1305 pentru aprobarea Conceptiei securitatii nationale a Republicii Moldova. Initiativa Presedintelui Tarii. Prezinta domnul viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan.

Va rog.

 

Domnul Andrei Stratan viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si
integrarii europene:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Prezentul proiect al noii Conceptii a securitatii nationale a Republicii Moldova a fost elaborat de Comisia instituita prin decretul Presedintelui Republicii Moldova din 22 decembrie 2005.

El constituie un document politic care reflecta mediul de securitate pe plan national si international, in care evolueaza Republicii Moldova, defineste obiectivul politicii statului si liniile directorii in domeniul securitatii nationale, valorile si principiile general-umane ce urmeaza a fi promovate si protejate de stat si reconfirma ireversibilitatea cursului de integrare europeana a Republicii Moldova.

Necesitatea adoptarii unei noi conceptii este cauzata de schimbarile dinamicii care s-au produs pe plan national, regional si global in domeniul securitatii statului si care au determinat epuizarea efectelor juridice ale Conceptiei securitatii nationale aprobate in anul 1995.

Prin urmare, a aparut necesitatea elaborarii prezentului proiect al Conceptiei securitatii nationale care porneste de la imperativul caracterului multidimensional al securitatii nationale, al intereselor nationale ale Republicii Moldova, obiectivelor politicii externe si de securitate a statului, complexitatii riscurilor, amenintarilor si pericolelor la adresa securitatii nationale, plasarii persoanelor, cetatenilor si a drepturilor omului in centrul obiectivelor de asigurare a securitatii nationale, instituirii si lansarii capacitatilor de planificare strategica in domeniul securitatii nationale, dezvoltarii componentei civile a sectorului de securitate, consolidarii controlului civil asupra fortelor armate si institutiilor de forta.

Proiectul corespunde rigorilor internationale si stabileste clar statutul de neutralitate constitutionala a Republicii Moldova, care este un principiu de baza pe care se vor sprijini sistemul de securitate si actiunile orientate spre asigurarea securitatii nationale a statului.

La elaborarea acestui document a fost luata in considerare experienta mai multor state: Tarile Baltice, Ungaria, Polonia, Macedonia, Bulgaria, Cehia, conceptiile si viziunile conceptuale de securitate ale unor state neutre, cum ar fi Finlanda, Austria si Suedia, precum si studiile unor centre de cercetari specializate din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si Canada.

Pe parcursul activitatii Comisiei Nationale, au fost convocate mai multe sedinte la diferit nivel, in cadrul carora s-au discutat propunerile, obiectiile si sugestiile pe marginea acestui proiect de document.

Mentionez, totodata, ca adoptarea noii Conceptii raspunde unui obiectiv prevazut de Planul individual de actiuni al parteneriatului Republica Moldova NATO care are ca scop consolidarea bazei politico-juridice a sistemului de securitate nationala si aparare a Republicii Moldova, necesara pentru realizarea reformelor corespunzatoare ale acestui sector.

Noua Conceptie a securitatii nationale constituie un cadru juridic general care prevede doar orientarea si liniile directorii de promovare a reformelor. Detaliile privind etapele, instrumentele si modalitatea de implementare vor fi elaborate in cadrul altor documente conceptuale derivate din acest document, precum strategia securitatii nationale si strategia nationala militara.

Totodata, Conceptia securitatii nationale va permite desfasurarea procesului de analiza strategica de aparare, urmare a carea va fi posibila evaluarea reala a capacitatilor Armatei Nationale si identificarea reformelor necesare pentru a obtine o Armata Nationala efectiva si moderna, necesara unei tari neutre.

Din cite cunoasteti, anterior Parlamentului Republicii Moldova ia fost propus pentru examinare un proiect al Conceptiei securitatii nationale. Prezentul document care se examineaza astazi este mai concis, totodata, fiind ajustat la initiativele Presedintelui Republicii Moldova privind consolidarea masurilor de incredere si securitate intre cele doua parti.

Citeva comentarii privind structura acestui document. Compartimentul intii stabileste principiile, obiectivele securitatii nationale, liniile directorii, riscurile la adresa securitatii nationale. Sint reflectate, de asemenea, caracterul complex si interdependent al securitatii ce include, de rind cu atributele traditionale ale acesteia, dimensiunile ei: economica, energetica, ecologica, sociala si altele.

Dupa cum am mentionat, principiul de baza pe care se vor sprijini sistemul de securitate si actiunile orientate spre asigurarea securitatii statului il constituie statutul de neutralitate constitutionala a Republicii Moldova, enuntat in acest compartiment.

Compartimentul doi este consacrat cooperarii internationale a Republicii Moldova vazut in calitate de instrument de asigurare a securitatii nationale a statului. Din aceasta perspectiva se stabileste interconexiunea organica intre politica in interiorul tarii si cea externa.

De rind cu referintele la procesul de integrare a Republicii Moldova in Uniunea Europeana, cooperarea pe plan regional, acest capitol de o maniera explicita se refera la relatiile Republicii Moldova cu alte state.

Compartimentul trei prevede liniile directorii ale sistemului securitatii nationale si se refera la directia reformarii sistemului securitatii nationale. Detaliile privind modul de implementare a acestuia, precum si instrumentele necesare vor fi stipulate in viitoarea strategie a securitatii nationale care va fi urmata de analiza strategica a apararii.

Ultimul compartiment prevede elemente ale viitoarelor documente conceptuale care deriva din Conceptia securitatii nationale, a carei implementare va permite realizarea obiectivelor stipulate in acest document politic deosebit de important pentru Republica Moldova.

In incheiere doresc sa subliniez necesitatea adoptarii acestui document care urmeaza sa stea la baza reformarii intregului sector al securitatii nationale, transformindu-l intr-un sistem modern, practic, caracteristic unei tari neutre.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule vicepim-ministru,

Din prezentare ati reiterat de mai multe ori faptul ca cu detalii vom reveni asupra implementarii prevederilor acestei Conceptii in alte documente. Insa, domnule vicepim-ministru, uitati, am in fata Legea privind actele legislative, care stabileste foarte clar ce urmeaza sa cuprinda un document sau altul. Si vreau sa va dau citire ce prevede legea la capitolul Conceptie. Nu vreau sa dau citire definitiei, dar sint conditii absolut obligatorii cum ar fi:

a)         descrierea situatiei si definirea detaliata a problemei. Sa presupunem ca avem in acest Concept;

b)        instrumentele si caile de soluntionare a problemei, indicarea documentelor de politici si a actelor legislative relevante pentru solutionarea problemelor abordate in Conceptia respectiva;

c)         din punctul meu de vedere la fel de important sau mai important chiar, evaluarea impacturilor social, economic etc., inclusiv pentru cazurile in care problema nu va fi solutionata.

In acest sens, spuneti-mi, va rog frumos, Conceptul propus astazi ca si continut, dupa parerea dumneavoastra, contine aceste componente absolut necesare pentru a adopta o Conceptie functionala sau nu?

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Conform autorilor acestui document si practicii internationale care a fost studiata la elaborarea acestui document, consideram ca aceasta Conceptie corespunde si raspunde la intrebarile pe care dumneavoastra le-ati enumerat.

Referitor la alte documente, deci noi am indicat necesitatea adoptarii ulterioare a Strategiei securitatii nationale. In baza acestui document vor fi detalizate toate actiunile care vor fi necesare pentru implementarea acestui document politic care va fi adoptat de Parlament.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, deci din punctul meu de vedere, acest document ar putea fi mai degraba un document care cuprinde anumite idei si anumite scopuri, dar in nici un caz conceptii care cum am dat citire legea prevede ce ar trebui sa contina o conceptie in sensul legal.

Acum, stimate domnule vicepim-ministru, nu considerati ca principiul de baza care urma sa stea la elaborarea Conceptiei securitatii nationale ar fi trebuit sa fie articolul 1 din Constitutia Republicii Moldova care, prin alineatul (1), spune clar ca Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.

Alineatul (2) forma de guvernamint a statului este republica. Si alineatul (3), foarte important, Republica Moldova este un stat de drept democratic in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate, ca, dupa care, daca doriti, sa veniti si cu statutul de neutralitate permanenta, si cu alte chestiuni.

Din punctul meu de vedere, acest articol ar fi trebuit sa reprezinte fundamentul Conceptiei securitatii nationale a Republicii Moldova.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc pentru...

 

Domnul Vladimir Filat:

Cum comentati acest punct de vedere?

 

Domnul Andrei Stratan:

Comentariu. Deci, evident, prevederile Constitutiei Republicii Moldova pot fi incluse, in acest proiect, dat fiind faptul ca la elaborarea proiectului Conceptiei securitatii nationale ne-am ghidat totalmente de prevederile documentului de baza, deci al statului nostru. Si daca sedinta in plen si onoratul Parlamentul considera necesar de a reflecta si a da citire mot à mot prevederilor unui articol din Constitutia Republicii Moldova, este in dreptul Legislativului sa faca acest lucru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule vicepim-ministru,

De fapt, nu aceasta am urmarit eu a spune. Spuneam ca dumneavoastra, in Concept, propuneti ca principiul de baza, fundamentul sa reprezinte statutul de neutralitate permanenta. Eu spun ca, in mod normal, fundamentul ar fi trebuit sa reprezinte articolul 1 al Constitutiei.

Si inca o intrebare, domnule vicepim-ministru, daca nu va suparati, din punctul meu de vedere importanta, amenintarea coliziunii sociale. Spuneti, va rog frumos, care a fost motivul ca sa apara in aceasta Conceptie un asemenea text?

Tinind cont de faptul ca Republica Moldova este un stat polietnic si multinational, sintem de acord, amenintarea aparitiei elementelor de sovinism, nationalism si separatism este persistenta. Desi legislatia tarii noastre la acest subiect este suficient de progresista si in momentul de fata aceste elemente nu sint pronuntate, se va tine cont de interesele tuturor grupurilor s.a.m.d.

Ce date aveti dumneavoastr? Poate se intimpla ceva in tara si noi nu stim?

 

Domnul Andrei Stratan:

In cadrul examinarii acestui document la Comisia de profil, autorii care au elaborat proiectul Conceptiei securitatii nationale au cazut de acord de a introduce unele modificari de ordin redactional, deci, pe marginea acestui text.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule vicepim-ministru,

Aici nu este vorba de redactie, aici este vorba de sens. Trebuie de exclus categoric aceasta prezenta.

 

Domnul Andrei Stratan:

Si subiectul pe care l-ati mentionat dumneavoastra de asemenea a fost examinat in cadrul acestei sedinte si noi sintem de acord cu deputatii care au lansat aceasta propunere sa examinam reflectarea corecta, deci, pe marginea acestui document.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si la amenintarea de origine sociala, domnule vicepim-ministru, o rugaminte personala. Inainte de a nominaliza narcomania, alcoolismul s.a.m.d., vicii clare care aduc atingere grava securitatii de origine sociala, eu as ruga foarte frumos sa nu uitati ca, de fapt, in Republica Moldova este prezenta saracia, avem probleme cu somajul, migratia care are loc, deci sa fie prezenta si ea pentru ca noi incercam cumva sa ne detasam de la motive, noi mergem cu consecintele.

Eu va multumesc frumos, domnule vicepim-ministru.

 

Domnul Andrei Stratan:

Si eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa dezvolt tema neutralitatii, invocata de colegul meu anterior. Si totusi sa inteleg de ce 2/3 din acest Concept tot o bateti cu neutralitatea. Prin prisma articolului 11 din Constitutie, care spune ca Republica Moldova proclama neutralitatea sa permanenta.

Si articolul 142, alineatul (1) din Constitutie, care spune ca vorbeste despre limitele revizuirii Constitutiei. Dispozitia privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele, atentie, referitoare la neutralitatea permanenta a statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale. Care este necesitatea de a sublinia, pentru cine subliniati dumneavoastra aceasta neutralitate?

Iata aici colegii spun: pentru acei care au scris proiectul sau pentru cine. Pentru cine e scris ca e neutra daca iata dati-le cu Constitutia in cap acelor care
v-au pus penita in mina sa scriti atit de mult despre neutralitate, ca, iata, poporul hotaraste neutralitatea permanenta a statului.

 

Domnul Andrei Stratan:

Deci in proiectul Conceptiei securitatii nationale sint reflectate prevederile din Constitutia Republicii Moldova, nimic...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastra revizuiti Constitutia acolo. Pentru ca acolo in Constitutie e scris ca poporul hotaraste dar nu Parlamentul, cum propuneti dumneavoastra astazi. Si a doua intrebare.

Multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Conceptia securitatii nationale deci nu prevede revizuirea...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastra revizuiti.

 

Domnul Andrei Stratan:

...statutului de neutralitate a Republicii Moldova. Deci noi reflectam totalmente prevederile constitutionale.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci, va rog, pentru lectura a doua sa scrieti acolo: In conformitate cu articolele 11 si 141 din Constitutia Republicii Moldova, Parlamentul confirma neutralitatea Republicii Moldova si in caz de revizuire a Constitutiei s.a.m.d.
D-apoi ce, lasa-i sa rida, caci eu le dau sfaturi bune.

A doua intrebare si e o propunere pentru lectura a doua. Nu considerati dumneavoastra ca in aceasta Conceptie pe care o propuneti dumneavoastra Parlamentului trebuie sa fie inscrisa o obligatie pentru Guvernul Republicii Moldova sau a obliga neintirziat Guvernul Republicii Moldova sa inceapa negocieri intru semnarea cu Guvernul Romaniei a Conceptiei privind micul trafic de frontiera. Si de scos sirma ghimpata de la Prut si de dat drumul moldovenilor sa se duca incolo in Europa, unde tindeti dumneavoastra si noi cu totii.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, intr-adevar, noi tindem sa avem un regim liber de circulatie in spatiul european si in spatiul shenghen. Propunerea de a semna documentul privind micul trafic apartine autoritatilor Republicii Moldova. Deci ele au fost introduse in acordul de trafic si regimului de trecere, care a fost semnat in anul 2006. Spre regret, cu intirziere de un an jumatate, am primit raspunsul la aceasta propunere.

Pe data de 14 15 delegatia Republicii Moldova se va deplasa la Bucuresti, unde cu colegii nostri de la Ministerul Afacerilor Externe vom pune in discutie si vom negocia documentele politice care astazi le avem pe agenda de activitate si, evident, noi vom propune ca aceasta referinta a dumneavoastra cu privire la micul trafic de a nu o include in Conceptia securitatii nationale, fiindca Conceptia este un document care prevede activitatea si mentinerea securitatii nationale pe o perioada indelungata de timp, dar acordurile bilaterale, deci acordurile care le avem noi a le semna cu tarile vecine, ele vor fi, speram noi, semnate in perioada cea mai apropiata.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine, domnule ministru.

Acestea sint povesti pe care trebuie sa le spuneti la microfon de la televiziunea asa-zisa nationala pentru mos Ion, dar nu pentru deputatii in Parlament.

Atunci in context, nu considerati dumneavoastra ca trebuie de scris acolo negru pe alb, ca o prioritate a securitatii nationale a Republicii Moldova si a Ministerului de Externe in frunte cu Zinaida Greceanii este de a scoate armata rusa de pe teritoriul Republicii Moldova? Fiindca mai avem un articol in Constitutie, cind este vorba de neutralitate. Alineatul (2) din articolul 11 spune ca Republica Moldova nu admite trupe, stationarea trupelor straine pe teritoriul Republicii Moldova. Ce umblati cu povestile acestea de adormit copii cu masti? Dumneavoastra faceti o strategie si dati-o in Parlament s-o spunem la toata lumea de la Bruxelles, ca, oameni buni, iata, cine ne ocupa.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Eu stiu ca e bine. Dar nu stiu pentru cine e bine. Asa ca nu ma intrerupeti, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Eu cred ca punctul 1.3.4 Amenintarile de origine sociala, cred ca este o expunere si o abordare prea simplista in felul in care este expus acest articol, pentru ca consider ca, pentru lectura a doua, ar fi bine sa consultati specialistii de la Ministerul Sanatatii.

Insa eu propun concret, ca aici sa se regaseasca toate maladiile social-conditionate despre care am vorbit in aceasta sala, prezinta un pericol si au un caracter deja de epidemie, cum este tuberculoza, bolile psihice, maladiile oncologice. Pentru ca, daca este cazul sa vorbim despre amenintarile pentru societate, ar fi bine sa punem un accent si sa facem o sensibilizare pentru opinia publica, pentru societate indeosebi, sa se regaseasca aceste maladii. Vreau sa stiu care este parerea dumneavoastra?

 

Domnul Andrei Stratan:

E parere pozitiva. Deci noi ne-am expus aceasta viziune in cadrul sedintei Comisiei de profil a Parlamentului.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Domnule ministru,

Va adresez, cu permisiunea dumneavoastra, doua intrebari, nu inainte de a face urmatoarea constatare. Se creeaza impresia ca persoanele sau personalitatile care au lucrat asupra acestui document nu au reusit sa patrunda in esenta unor lucruri foarte serioase si, desigur, n-o sa va propun sa retrageti documentul, caci n-o sa-l faceti, nu vi se permite aceasta. Dar vreau sa atrag atentia asupra unor lucruri foarte serioase. De exemplu, articolul 1.2 suna asa: Obiectivele securitatii nationale..., in continuare conform textului.

Pagina urmatoare, pagina 4 este indicata la noi, da. De acum citim: Pentru a atinge obiectivul securitatii nationale. Deci apare intrebarea. Avem un obiectiv sau avem obiective. Urmatoarea intrebare, tot atit de stranie. La articolul 1.3.1 vorbim, in acelasi timp, ca statul Republica Moldova este un stat polietnic si multinational. Totusi sintem un stat polietnic sau un stat multinational? Acestea sint doua categorii absolut diferite.

Si a treia constatare, de asemenea, stranie intr-un fel. Vorbim despre dezvoltarea economica a tarii si (articolul 1.2, pozitia a treia de jos) mentionam ca dezvoltarea economica ne propunem s-o realizam prin accelerarea reformelor politice si in continuare conform textului.

Imi pare ca politicul aici este de prisos. Si acum primele cele doua intrebari. Deci propunerea mea este: acei care au lucrat asupra traducerii textului sa il analizeze foarte serios pentru lectura a doua. Prima intrebare: spuneti, va rog, din care considerente in acest proiect de document prezentat deputatilor lipsesc doua lucruri foarte serioase: pozitia 1 si 3. 0 Conflictul transnistrean.

Prezenta in Transnistria a formatiunilor militarizate anticonstitutionale. Chiar dumneavoastra sinteti omul care, in repetate rinduri, ati vorbit ca este necesar de respectat si de indeplinit hotarirea de la Istambul. Din care motive aici nu vorbim ca, in afara de trupele separatistilor care au statut de formatiuni anticonstitutionale, mai avem si tehnica si trupe militare. Daca ne respectam tara si daca vrem sa avem respect si in Federatia Rusa, si in structurile internationale, trebuie sa spunem lucrurilor pe nume. Nu trebuie sa spunem la Strasbourg o situatie si la Moscova cu totul alta situatie. Lumea nu ne va respecta nici odata, asa. Deci clarificati-va, va rog, impreuna cu autorii materialului.

Si a doua intrebare. De ce in alt punct de acum, punctul 2.2, unde vorbim de cooperarea cu organismele. Da, procesul de integrare in Uniunea Europeana aici cind enumerati un sir de structuri regionale si subregionale, organizatii, dispare in mod straniu GUAM. Noi avem vreo decizie politica unde ne-am dezis de GUAM?

Interviul unui conducator de stat, care are o atitudine specifica, sau al unui deputat, indiferent de fractiunea pe care o prezinta, inca nu este un document oficial al statului Republica Moldova.

As vrea sa stiu, din care considerente lipseste aici pozitia cu GUAM? Si din care considerente, vasazica, camuflam in nr.130 prezenta trupelor straine? Astept raspunsul.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci in pozitia pe care ati mentionat-o dumneavoastra, 1.3.0 deci este reflectata pozitia si atitudinea Republicii Moldova vizavi de situatia pe care astazi noi o avem in procesul reglementarii problemei transnistrene.

Cunoasteti bine, aceasta pozitie a fost expusa in egala masura si in capitalele pe care le-ati mentionat dumneavoastra, si in alte capitale, in cadrul examinarii acestui proiect la Comisia de profil a Parlamentului, de asemenea, am examinat prevederile acestui document si s-a convenit, impreuna cu deputatii, impreuna cu specialistii, sa lucram asupra propunerilor care au parvenit si vor parveni in cadrul sedintei in plen a Parlamentului.

Referitor la cooperarea expusa in punctul 2.2. Deci Republica Moldova va coopera si va continua cooperarea ulterioara in cadrul tuturor institutiilor internationale si regionale la care noi astazi facem parte.

Fiindca este un interes deosebit sa aprofundam cooperarea noastra cu tarile care formeaza aceste institutii si tin sa va mentionez ca, pe parcursul anului
2008 2009, in Republica Moldova in premiera va detine presedintia la cinci organizatii regionale din Europa de Sud-Est a tarilor care astazi au aspiratie europeana. Deci si sint din punct de vedere politic pe calea de a se integra in Uniunea Europeana.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Asa si n-am inteles, este o greseala din intimplare sau este o pozitie a ministerului la aceste doua capitole?

 

Domnul Andrei Stratan:

Aici nu este nici o pozitie vizavi de o organizatie.

 

Domnul Leonid Bujor:

trebuie sa citesc foarte atent.

 

Domnul Andrei Stratan:

Nu este nici o pozitie vizavi de vreo organizatie internationala sau regionala, aici noi sintem deschisi sa primim propunerile si viziunile deputatilor pentru a lucra asupra textului respectiv, imbunatatindu-l.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, multumesc.

Considerati si aceasta a fost o propunere pentru lectura a doua. Si intrebarea a doua. Spuneti, va rog, ce s-a schimbat in mod esential in Republica Moldova in politica noastra externa in perioada de timp de la 3 iulie 2007 pina astazi, cind o sa examinam acest proiect. Va amintesc ca la 3 iulie 2007 deputatilor in Parlamentul Republicii Moldova, le-a fost repartizat proiectul nr.2518, care suna exact ca si acesta.

Abia ieri am primit in ladita o scrisoare, prin care sintem informati ca Guvernul Republicii Moldova isi retrage acel proiect si iata astazi ca urmare examinam. Ce s-a intimplat in aceasta perioada si care este deosebirea sau deosebirile principiale intre proiectul retras ieri prin scrisoarea Guvernului si cel pe care il prezentati astazi?

 

Domnul Andrei Stratan:

Multumesc pentru intrebare.

In domeniul politicii interne si politicii externe a statului in perioada pe care ati mentionat-o dumneavoastra nu s-a schimbat nimic. Deci este o avansare si o consolidare a activitatii politice, si un progres al indicatorilor de dezvoltare interna a statului.

Proiectul care a fost difuzat si plasat pentru examinare societatii civile, inclusiv in anul 2007, a fost deschis pentru propuneri, pentru sugestii si varianta pe care o aveti dumneavoastra astazi pentru examinare reprezinta conceptia, un concept al securitatii nationale. Dar in urmatorul document care deriva din Conceptia securitatii nationale sub denumirea strategia securitatii nationale vor fi descifrate si descrise prioritatile care vor fi incluse in acest document. Nu s-a schimbat nimic in documentul respectiv comparativ cu documentul din 2007. Deci este un volum mai restrins si o expunere mai conceptuala a politicii si a pozitiei Republicii Moldova vizavi de problemele legate de securitatea nationala a statului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Regret foarte mult si nu imi permit sa comentez raspunsul dumneavoastra, dar voi face o singura concretizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Daca Lenin a scris lucrarea Un pas inainte si doi inapoi, acest proiect, in comparatie cu nr.2518, constituie citiva pasi inapoi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, eu as dori, domnule Presedinte, sa comentez. In aceasta perioada de timp, dupa cum cunoasteti, au fost lansate initiativele conducatorului statului referitor la apropierea in solutionarea problemei transnistrene. Au fost propuse masurile de incredere si daca cineva considera ca aceste propuneri sint un pas inapoi in consolidarea si integritatea teritoriala a statului, atunci as dori sa nu fiu de acord cu aceasta viziune.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

Dumneavoastra de nenumarate ori, ca reprezentant oficial al Guvernului Republicii Moldova si al statului Republica Moldova, ati mentionat ca fortele armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova sint forte de ocupatie. Si eu pot sa va gasesc nenumarate luari de atitudine ale dumneavoastra personale si ale Ministerului de Externe al Republicii Moldova prin care dumneavoastra ati mentionat aceste lucruri.

Acum la punctul 1.3 din aceasta Conceptie. Dumneavoastra introduceti aici notiunea de Transnistria, desi in Republica Moldova avem o singura notiune legala despre teritoriile ocupate de catre Federatia Rusa si se numesc ele, articolul 110 alineatul (2): localitatile din stinga Nistrului. Adica, numai o singura definitie exista in legislatia Republicii Moldova. Si acum totusi intrebarea este urmatoarea: dumneavoastra ati fi de acord ca in articolul 1.3, adica in punctul 1.3.0 Conflictul transnistrean sa fie scris foarte clar Ocuparea teritoriului sau ocuparea localitatilor din stinga Nistrului de catre armata de ocupatie a Federatiei Ruse, contrar prevederilor constitutionale ale Republicii Moldova, angajamentelor internationale si vointei cetatenilor tarii, favorizeaza consolidarea regimului separatist si constituie un factor de perpetuare a status-kvo.

Va rog sa raspundeti, ati fi de acord cu asa formulare in loc de cea care este prezenta in acest... o formulare foarte ambigua in proiectul prezentat?

 

Domnul Andrei Stratan:

Si in cadrul sedintei comisiei de profil, si in prezent, sint de acord cu posibilitatea examinarii suplimentare a redactiei care este expusa in proiectul Conceptiei securitatii nationale, prezentat dumneavoastra. Aveti perfecta dreptate ca, potrivit articolului 110 alineatul (2) din Constitutie se face referinta si este definita notiunea localitatile din stinga Nistrului.

Deci si noi, impreuna cu autorii acestui document, am fi de acord sa inlocuim notiunea Transnistria cu notiunea reflectata in articolul respectiv din Constitutia Republicii Moldova. Dar sint totalmente de acord cu deputatii juristi, deci, ca nu o singura data s-a mentionat si au fost reflectate si in alte acte legislative si normative denumirea Transnistria. Chiar si in legea...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar nu este Legea cu privire la statutul Transnistriei. Este Legea cu privire la teritoriul din stinga Nistrului, dar nu Transnistria. Si, in afara de aceasta, domnule ministru, nu v-ati referit in raspunsul dumneavoastra la ceea ce v-am intrebat despre reformularea, ocuparea localitatilor din stinga Nistrului de catre armata de ocupatie ruseasca. Eu vreau sa si aceasta parte a intrebarii, nu numai la insasi denumirea acestei regiuni.

 

Domnul Andrei Stratan:

Deci, inca o data mai repet. Noi, autorii acestui document, sintem deschisi de a lucra asupra redactiei articolului respectiv si cunoastem care este astazi evolutia in procesul reglementarii conflictului transnistrean si noi toti impreuna sintem pe pozitia necesitatii concentrarii solutionarii acestei probleme si integritatii teritoriale a statului nostru. Probabil, nimeni din aceasta sala nu ar fi impotriva ca aceste lucruri sa se intimple cit mai curind posibil. In primul rind, in interesul Republicii Moldova, in interesul statalitatii, neutralitatii si integritatii teritoriale a tarii noastre.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ceea ce faceti este o chestie inconsecventa si de aceea ajungem la situatia cind acest conflict nici o data nu va fi solutionat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La punctul 1.3.1 Amenintarea coliziunii sociale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule deputat,

Au fost adresate doua intrebari.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu, o intrebare a fost la un singur punct. Acum a doua intrebare.

Domnule Presedinte,

Nu contabilizati asa de strict, fiindca este o chestiune foarte importanta pentru Republica Moldova. Si va rog, domnule ministru, la punctul 1.3.1 ...amenintarea aparitiei elementelor de sovinism, nationalism si separatism este persistenta. Eu vreau sa imi aduceti niste exemple inregistrate de sovinism, nationalism si separatism in Republica Moldova. Separatism este clar, este inregistrat. De acum si ii avem. Dar celelalte sovinism si nationalism?

 

Domnul Andrei Stratan:

Dupa cite imi amintesc eu, citeva minute in urma, domnul deputat Filat isi are viziunea, si-a lansat intrebarea respectiva. Deci, eu am raspuns la aceasta intrebare. Inca o data confirm ca, in cadrul sedintei Comisiei parlamentare de profil, acest articol s-a examinat destul de detaliat si autorii acestui document sint disponibili de a lucra cu propunerile care vor fi lansate pentru modificarea spre bine a articolului respectiv.

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Ce ar insemna, se va tine cont de interesele tuturor grupurilor etnice de pe teritoriul tarii in promovarea politicii interne si externe. Aceasta in conformitate cu articolul 10 al Constitutiei: Statul are ca fundament unitatea poporului. Noi avem in Constitutie unitatea, eu stiu, grupurilor etnice sau interesele grupurilor etnice si ele inca sa participe la stabilirea politicii externe si interne a statului Republica Moldova. Este foarte clar: statul are ca fundament unitatea poporului. Ce veniti cu aceste aberatii in acest document?

 

 

 

Domnul Andrei Stratan:

Noi sintem recunoscatori pentru propunerile care dumneavoastra le-ati prezentat astazi. In cadrul urmatoarelor sedinte, pentru perfectionarea acestui document, cred eu, deputatii vor examina si propunerile dumneavoastra, cu stricta reflectare a prevederilor constitutionale ale Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Pe aceasta nota majora eu propun sa trecem la...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Se vede ca dumneavoastra aveti ceva tangenta cu diplomatia, adica aveti niste raspunsuri, asa, evazive si foarte nediplomatice.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

. , .

2) 5), . , 4- , , , , .

: :

, , ;

, , ;

, ;

, , ;

.

, 5- , , , . , , , .

... .

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta e pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule raportor,

Vreau sa ma refer la Expunerea de motive, daca o putem numi asa, care insoteste proiectul. Din pacate, nu este semnata, cred ca au fost prea multe moase, au obosit pina au nascut proiectul. Si doamna infirmiera a scris aceasta expunere de motive si a lasat sa semneze moasele, dar ele au uitat.

 

Domnul Marian Lupu:

Liric...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si argumentez de ce spun asa. Este o rusine pentru prezentarea unui asemenea proiect in Parlament si nu gasesc nici un argument, absolut nici un argument ce inseamna expunere de motive. Dar vreau sa va intreb, in aceasta expunere de motive e notat: Documentul corespunde rigorilor internationale. A fost o expertiza a acestui document si ceea ce este expunere de motive este un act al acelei expertize. Cine a constatat ca documentul corespunde rigorilor internationale? Si daca este locul la asa ceva in expunerea de motive?

Si o alta intrebare la aceeasi expunere de motive. Conceptia lanseaza mesajul politic pe care Uniunea Europeana si partenerii occidentali il asteapta de la Republica Moldova si consfinteste ireversibilitatea cursului de transformare a tarii noastre intr-un stat de drept, democratic si european.

Abia aceasta Conceptie lanseaza mesajul si oare acest mesaj il asteapta, ne trage Uniunea Europeana cu arcanul si asteapta acest mesaj de la noi sau el trebuia sa fie de mult si unde, daca spuneti ca este in acest proiect. As vrea sa imi spuneti unde isi gaseste locul?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc pentru intrebari.

Dupa cite as intelege eu, noi astazi examinam proiectul Conceptiei securitatii nationale, dar nu expunerea de motive, care este anexata la documentul respectiv.

Referitor la ireversibilitatea politicii externe a statului, indreptate spre integrarea in Uniunea Europeana, deci ea va continua si mai departe sa ramina pe ordinea de zi.

Nu am vedea nimic negativ daca aceasta viziune ar fi reflectata si in Conceptia securitatii nationale, fiindca ea intr-adevar, pe linga celelalte documente pe care le avem noi semnate la nivel bilateral cu Uniunea Europeana, si-ar gasi locul sau de onoare pentru punerea in aplicare si in Conceptia securitatii nationale, un document fundamental care va fi si va sta la baza activitatii in domeniul respectiv pentru urmatoarea perioada de timp. Poate si pina la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana, de ce nu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc pentru raspuns, domnule ministru.

Va simtiti rau sau ce se intimpla, parca sinteti in, sentinta cu moartea sa vie, va uitati in alta parte, vorbiti deja de parca intr-adevar va pune capul pe trunchi. Fiti ca ministru de externe aici, in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumim pentru recomandatii.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa va spun ca si mie mi e mila de domnul ministru. Dar de mine mi e mila si mai tare, ca si de populatia noastra si destinul nostru. Vreau sa va spun, domnule ministru, ca, in locul dumneavoastra, pur si simplu, mi-as prezenta o demisie de onoare din functia de ministru. Si vreau sa va spun ca, , ar bine sa isi dea demisia si domnul Lupu, pentru ca mai exista niste sperante ca domnul Lupu isi revizuieste pozitia sa de aflare in Partidul Comunistilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc pentru recomandatie.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si de aceea, domnule Lupu, chiar va recomand sa va ginditi la ajunul Zilei Europei, stiti ca ati putea sa va faceti un cadou extraordinar. Eu as avea doua remarci si doua intrebari. In privinta remarcilor, vreau sa va spun ca, in legatura cu GUAM, poate acei care nu stiu, Voronin a spus parca la Baku ca deja nu mai iese din GUAM. Deci cind iese, cind intra si cind iar iese si iar nu intra.

In privinta statului polietnic si multinational, vreau sa va spun ca e acelasi lucru. Statul nostru este un al doilea stat romanesc si, precum spun analistii destepti, Republica Moldova are viitor european ori ca al doilea stat romanesc, ori deloc.

Acum in privinta stipularilor din proiectul de Conceptie. Vreau sa va spun ca pe alocuri aceste stipulari au un caracter foarte provizoriu si lasa impresia ca este un document in graba, iar formularile sint chiar publicistice. Aveti aici ceva legat cu indubitabil, nu exista asemenea cuvinte din publicistica in Conceptie, trebuie sa le revizuiti.

De aceea, este clar ca proiectul este elaborat ca sa fie pe placul Moscovei si al Transnistriei, ca sa se rezolve problema transnistreana in detrimentul Constitutiei si al intereselor nationale ale Republicii Moldova. Prima mea intrebare este, domnule ministru, si daca nu se rezolva problema transnistreana nu va pare ca raminem si noi cu jalea in pumn, cu gaura de la covrigul rusesc si cu o graba absolut nejustificata.

Cum credeti ca va fi impresia pe care noi o vom lasa dupa adoptarea unei Conceptii in graba, dar fara ca sa rezolvam problema transnistreana asa cum ne propunem prin acest document, pentru ca nu cred ca ati putea nega acest lucru, evident.

 

Domnul Andrei Stratan:

Si noi, probabil, cu totii dorim ca problema transnistreana sa fie solutionata cit mai curind posibil. Si nu ar fi corect, din start, sa deja plasam imposibilitatea solutionarii acestei probleme. Tot ceea ce se intreprinde in ultima perioada de timp este indreptat si rezultatele ne demonstreaza ca este dorinta tuturor partilor care astazi participa, inclusiv in formatul de negocieri 5 plus 2 sa asiste Republica Moldova in identificarea modalitatii si mecanismul de solutionare a problemei transnistrene, strict conform prevederilor Hotaririi Parlamentului pe care ati votat-o dumneavoastra in anul 2005.

Referitor la notiunile de stat polietnic si policultural, as dori sa mentionez ca aceste notiuni le puteti regasi in declaratia Parlamentului Republicii Moldova din 25 iulie 2002, unde Republica Moldova este declarata ca stat polietnic si policultural si autorii documentului respectiv s-au ghidat totalmente de prevederile acestui document adoptat in Legislativ in anul respectiv.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, stiti, ceea ce e scris aceasta nu inseamna ca e chiar asa. Stim noi foarte bine ca nu este asa. Si vreau sa va spun ca acest document, probabil, va fi anulat intr-un viitor nu prea indepartat.

Sigur ca nu astept raspunsuri pentru ca dumneavoastra nu puteti sa le aveti in mod clar, caci nu dumneavoastra ati scris documentul, vi l-a dat in mina ca sa-l cititi si noi aceasta intelegem.

Acum, uitati-va, in privinta aspectelor importante. Colegii s-au referit si au spus ca mai multe aspecte importante nu sint expuse foarte clar, in timp ce neutralitatea, de unde emana si mentinerea in sfera de influenta rusa, trece ca un fir rosu comunist prin tot documentul.

Credeti dumneavoastra ca exista o sansa reala de a revizui unele lucruri si de a expune clar unele formulari, chiar si in conformitate cu documentele legate de problema transnistreana, in 2005 cele doua hotariri ale Parlamentului, documentul care s-a adoptat atunci cu privire la principiile de definire. Mai exista o sansa de revizuire a acestor lucruri?

La fel ma intereseaza si aspectele trecatoare. De exemplu, relatiile cu Romania sint expuse si acolo, si in alte parti, niste lucruri care ele miine-poimiine se rezolva, dar in Conceptie ramin. Deci aici sint necesare niste formulari absolut de concept, si nu formulari care explica niste doleante ale actualei guvernari, care nu concorda totusi cu interesele nationale ale Republicii Moldova. Exista sansa de a face o revizuire a acestui proiect de lege, va intreb, daca ati venit ca autor sau nu?

Domnul Andrei Stratan:

Eu cred ca, conform Regulamentului si procedurii de activitate a Parlamentului si a comisiilor parlamentare, este posibil de examinat articolele si propunerile respective lansate in cadrul sedintei de astazi a Parlamentului. Aceasta posibilitate au avut-o deputatii si la sedintele comisiilor respective, in cadrul carora, de asemenea, s-a examinat acest document si, evident, si autorii care au elaborat proiectul Conceptiei securitatii nationale sint disponibili de a fi invitati pentru a discuta vizavi de prevederile sau talmacirile care astazi ar putea sa fie propuse pentru a modifica textul acestei Conceptii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu, ca sa inchei, vreau sa va spun ca exista perceptia ca in Republica Moldova, de mai multe ori, se promoveaza doua politici externe. Una de la Presedintie si una de la MAE. Si atunci cind v-am pus aceasta intrebare, am avut in vedere faptul daca reprezentantii Ministerului de Externe sint gata sa apere niste pozitii fundamentale de onoare in fata majoritatii comuniste, care stim ca merge ca tancul, dar cel putin ca sa incercati aceste lucruri.

Si fiindca astazi l-am invitat...

 

Domnul Marian Lupu:

Daca e posibil...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Imediat termin. Si fiindca astazi v-am invitat si nu a votat majoritatea comunista, vreau sa va spun inca o data ca ar fi bine ca Ministerul de Externe sa reactioneze la articolele si din presa, legate de soarta capsunarilor nostri care lucreaza peste hotare si care sint tratati cu multa ostilitate si cu multa lipsa de solicitudine din partea misiunilor diplomatice care se subordoneaza Ministerului de Externe. Ca o doleanta, domnule ministru.

 

Domnul Andrei Stratan:

Eu va multumesc.

Deci nu numai reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, dar si toti membrii Comisiei create in baza decretului Presedintelui sint disponibili de a discuta vizavi de propunerile care astazi au parvenit in cadrul sedintei Parlamentului. Si, de asemenea, as dori sa mentionez ca in Republica Moldova astazi este promovata o politica externa unica, deci nu a diferitelor institutii de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Am o intrebare foarte scurta. Deci, punctul 1.1 Statutul de neutralitate permanenta. E vorba despre neutralitatea permanenta si citesc literalmente: ceea ce presupune ca tara noastra nu este parte si nici nu va intra in blocuri militare, si incepe un nou gind, o noua teza nu va participa la actiuni militare... Cum trebuie de inteles acest lucru?

Dar daca tara noastra va fi atacata din exterior si vom si nevoiti sa ne aparam? Eu asa inteleg ca, de fapt, este o teza trotchista. Armata o dizolvam, nici pace, nici razboi. Cum sa inteleg: nu va participa la actiuni militare? Va rog.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc pentru aceasta intrebare.

De asemenea, in cadrul sedintei Comisiei de profil acest alineat si acest articol au fost examinate. Autorii au cazut de acord ca este posibil de largit prevederile acestui document ca sa fie o explicare a prevederilor pe care le-a avut, in fond, autorul la scrierea acestui document.

S-a avut in vedere ca Republica Moldova se va ghida in activitatea sa, reiesind din noua Conceptie a securitatii nationale, strict de posibilitatile care ar putea si sint oferite unui stat neutru din punct de vedere militar.

 

Domnul Anatol Taranu:

Deci recunoasteti ca anumita situatie, aceasta e o aberatie, de fapt, nu va participa la...

 

Domnul Andrei Stratan:

Asupra acestui articol s-a convenit ca este necesar sa lucram, dar ne vom ghida de practica si experienta tarilor care astazi au un statut neutru si din punct de vedere politic sint inclusiv membre ale Uniunii Europene.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Prim-ministru, viceprim-ministru,

La punctul 1.1, ultima fraza, imi pare ca poarta un caracter nu numai ca declarativ, dar ofensator si discriminator in acelasi timp la adresa statelor din Europa. Fiindca Republica Moldova, se spune aici, va consolida relatiile de parteneriat si cooperare cu tarile neutre membre ale Uniunii Europene. De ce numai cu acestea? De ce numai cu tari neutre vom coopera si vom face parteneriat?

Si in continuare: precum si va depune eforturi pentru recunoasterea expresa a neutralitatii permanente de catre principalii actori internationali. Care sint acesti principali actori si cine ii va determina, ii va identifica pe acesti actori?

Eu cred ca, in genere, ultima parte a propozitiei este inadecvata, dar ea nu isi are loc in genere in acest document, fiindca s-a mai vorbit aici de pozitia de neutralitate, e consfintit in Constitutia Republicii Moldova.

 

Domnul Andrei Stratan:

Sint de acord cu dumneavoastra ca ar fi posibil de lucrat asupra redactiei textului, a articolului respectiv si aceste propuneri, de asemenea, au parvenit si in cadrul sedintei Comisiei de profil a Parlamentului. Si autorii de asemenea sint deschisi pentru a lucra asupra textului si redactiei articolului corespunzator. Fiindca este de interesul nostru, al tuturor, ca sa fie o Conceptie a securitatii nationale care sa corespunda intr-adevar intereselor nationale de dezvoltare politica a tarii noastre in urmatoarea perioada de timp.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si a doua intrebare, la punctul 3, ultimul alineat: Reforma sectorului securitatii nationale trebuie sa tina cont de procesul de reglementare a conflictului transnistrean si restabilirea suveranitatii... si se presupun niste actiuni, inclusiv anularea restrictiilor privind libera circulatie a persoanelor oficiale si a celor cu functii de raspundere. La care persoane se refera aceasta stipulare si la care restrictii?

 

Domnul Andrei Stratan:

La restrictiile care astazi le avem in circulatie pe teritoriul Republicii Moldova care au fost impuse de autoritatile de la Tiraspol si, de asemenea, a fost expediata solicitarea autoritatilor Republicii Moldova de a ridica restrictiile la care au fost impusi cetatenii din lista corespunzatoare care astazi sint reflectati in lista de restrictii ale Uniunii Europene pentru circulatia in spatiul european.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da nu e prea devreme sa ne angajam noi sa facem aceasta treaba?

 

Domnul Andrei Stratan:

Este important sa facem acest lucru si nu numai, dar sa facem pasi care ne vor aduce intr-adevar intr-un termen cit mai restrins posibil pentru definitivarea si solutionarea problemei de integritate a tarii noastre.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, in continuare.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Va rog sa ma rabdati si pe mine. Despre ceea ce au vorbit colegii mei ca sa vorbiti mai tare, eu copiilor la spuneam asa in scoala: vorbiti asa ca sa auziti si voi singuri ce spuneti.

In ceea ce priveste Conceptia securitatii nationale a Republicii Moldova, colegii mei s-au referit la mai multe lucruri pe care le-am sesizat, ma refer din nou la statutul de neutralitate permanenta. Articolul 1 punctul (1), deci, conform Constitutiei, desigur, republica noastra, Republica Moldova este neutra.

Orice proiect pe care il elaboram in orice domeniu al vietii trebuie sa tina cont sau sa fie conform unor obiective. Desigur, aceasta conceptie are la fel niste obiective care, de fapt, conform metodologiei ele trebuie sa fie masurabile. Ma refer la niste obiective pe care le propuneti dumneavoastra aici, in acest articol, la unele s-au referit colegii mei si eu ma refer doar la urmatorul: ca neutralitatea permanenta a Republicii Moldova, ceea ce presupune ca tara noastra nu este parte si nu va intra in blocuri militare. Ca nu va intra, nu stiu, vom vedea in continuare, caci ideologia comunismului nu va triumfa vesnic pe teritoriul Republicii Moldova. La un moment dat va disparea.

Dar vreau sa va intreb: cum vedeti dumneavoastra realizarea urmatorului obiectiv? Ca nu va admite prezenta pe teritoriul sau a unor trupe militare si armamente straine. Cum se leaga realitatea si cu ceea ce scriem noi in acest proiect de Conceptie? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Andrei Stratan:

Deci noi, prin aceasta Conceptie, inca o data prezentam pozitia Republicii Moldova.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule ministru,

Chiar nu se aude in sala.

 

Domnul Andrei Stratan:

Deci, prin aceasta Conceptie a securitatii nationale, noi inca o data suplimentar demonstram si prezentam pozitia Republicii Moldova, prin care nu permitem si nu vom permite prezenta militara straina pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Doamna Zoia Jalba:

Bine, dar noi avem

 

Domnul Andrei Stratan:

Noi scriem Conceptia nu numai pentru ziua de astazi. Conceptia securitatii nationale va fi documentul politic pentru urmatoarea perioada de timp in dezvoltarea politica a tarii noastre.

 

Doamna Zoia Jalba:

Sa inteleg ca nu vom permite prezenta altor state? Dar a celor care sint de acum le dam pace in voia lui?

 

 

Domnul Andrei Stratan:

Nici o prezenta militara nu este si nu va fi permisa straina pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Doamna Zoia Jalba:

Da, este o intrebare retorica. Unul din obiectivele Republicii Moldova care trebuie stipulate concret si aici in aceasta Conceptie este integrarea in Uniunea Europeana. La punctul 2 din acest proiect nu se stipuleaza clar care este optiunea Republicii Moldova. Atit doar ca se lauda statele care incearca sa se integreze, dar ceva expres stipulat nu este, domnule ministru. De aceea, in continuare, atunci cind se va lucra asupra acestei Conceptii, va rog sa fie stipulat expres, pentru ca cu neutralitatea este clar atita timp cit va fi la conducere Partidul Comunistilor.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

O intrebare. Totusi care sint citiva factori externi care ameninta securitatea nationala a Republicii Moldova?

 

Domnul Andrei Stratan:

In aceasta Conceptie sint enumerati factorii externi in capitole

 

Domnul Ion Gutu:

Nu, dumneavoastra denumiti-i, ca sa ii aranjam dupa actualitate.

 

Domnul Andrei Stratan:

Deci este posibil de enumerat toate amenintarile care astazi...

 

Domnul Ion Gutu:

Citiva factori externi care ameninta, eu stiu, securitatea, statalitatea Republicii Moldova.

 

Domnul Andrei Stratan:

De exemplu, cum ar fi terorismul, amenintarile care sint expuse in compartimentele 2 si 3 ale proiectului Conceptiei securitatii nationale, deci toti acesti factori influenteaza si pot sa afecteze securitatea nationala a Republicii Moldova.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Domnul Marian Lupu:

Acestea au fost intrebarile, stimati colegi.

Domnule viceprim-ministru,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de lege pentru aprobarea Conceptiei securitatii nationale a Republicii Moldova, inregistrat in Parlamentul Republicii Moldova la 10 aprilie 2008, inaintat in calitate de initiativa legislativa de catre Presedintele Republicii Moldova, si a constatat urmatoarele.

Proiectul mentionat a fost elaborat de catre Comisia pentru elaborarea Conceptiei securitatii nationale, instituita la 22 decembrie 2005 prin decretul Prezidential. Din componenta Comisiei au facut parte reprezentanti ai administratiei de stat, membri ai Parlamentului, mediului academic si stiintific, precum si experti din cadrul organizatiilor nonguvernamentale.

La fel, din initiativa Presedintelui Tarii, pe marginea textului nou al conceptiei au fost realizate dezbateri publice deschise, la care au participat reprezentantii mass-media, ale caror opinii si mentiuni au fost luate in consideratie de catre autori la definitivarea proiectului. Din punct de vedere procedural, Comisia nu a sesizat careva incalcari, proiectul respectiv fiind inaintat Parlamentului, cu respectarea legislatiei in vigoare, iar structura acesteia corespunde normelor si exigentilor prescrise unei legi organice, fiind compus din doua articole si o anexa.

Totodata, autorul stabileste in proiect ca, la momentul adoptarii prezentei legi organice, Hotarirea Parlamentului cu nr.445-XIII din 5 mai 2005 cu privire la aprobarea Conceptiei securitatii nationale va fi abrogata, iar mecanismele de atingere a starii de securitate nationala, la fel ca si instrumentele de coordonare dintre componentele institutiilor sistemului cu responsabilitati pe dimensiunea securitatii nationale, vor fi descrise in Strategia securitatii nationale. In viziunea autorului, necesitatea adoptarii de catre Republica Moldova a unei noi Conceptii a securitatii nationale este determinata de urmatoarele momente.

Conceptia securitatii nationale reprezinta un act cu caracter normativ si constituit intr-un sistem de idei care reflecta evaluarea generala a mediului de securitate pe plan national si international, in care opereaza Republica Moldova. Defineste scopul securitatii nationale, riscurile si amenintarile inexistente la adresa acesteia, precum si obiectivele generale ce urmeaza a fi protejate si promovate de statul si societatea moldoveneasca.

In aceasta perspectiva, schimbarile care s-au produs in ultimii ani pe plan national, regional si international, dinamismul acestor schimbari au creat noi amenintari si oportunitati pentru Republica Moldova, fapt ce impune motive imperative de schimbare, in principiu, a modului in care este perceputa securitatea nationala si caile de atingere a acesteia, determinind astfel epuizarea efectelor juridice ale Conceptiei securitatii nationale, aprobate in anul 1995.

Daca anterior Conceptia securitatii nationale a Republicii Moldova, cit si documentele analogice ale altor state, in mod traditional, asimilau securitatea nationala cu securitatea militara, apoi in ziua de astazi constiinta politica a societatii internationale a avansat, incit ea condamna activ folosirea agresiunii armate in sporirea capacitatii de influenta de catre actorii internationali.

Acest fapt a determinat introducerea anumitelor confirmari in actualele conceptii si strategii, prin care, in centrul obiectivelor de asigurare a securitatii nationale, intereselor si pericolelor nationale, sint plasate, in mod prioritar, drepturile omului si normele dreptului international. In acest sens, prezenta Conceptie stabileste, la punctul 1.2, ca securitatea nationala nu este numai securitatea statului, ci si securitatea societatii si a cetatenilor Republicii Moldova atit pe teritoriul ei, cit si in afara hotarelor.

Conceptia reconfirma expres principiul constitutional de neutralitate militara permanenta a Republicii Moldova, care reprezinta piatra de temelie a conceptului de securitate nationala, inadmisibilitatea aderarii tarii noastre pe viitor la careva blocuri militare sau participarii la actiuni militare, precum si ireversibilitatea procesului de reforma a fortelor armate si de securitate in stricta conformitate cu normele democratice internationale. Totodata, Conceptia indica asupra existentei obiectivelor nationale si in celelalte sectoare de importanta vitala pentru securitatea nationala, precum domeniul sanatatii, tehnologiilor informationale, luptei cu coruptia si crima organizata, gestionarii factorilor tehnogeni si calamitatilor naturale.

Un capitol separat in Conceptie este dedicat aspectelor cooperarii internationale ale Republicii Moldova in scopul promovarii eficientei pe plan extern a pozitiilor fundamentale ale politicii de securitate nationala pe dimensiunea relatiilor bilaterale, cit si multilaterale cu subiectii de drept international. In scopul obtinerii sprijinului altor state in promovarea prioritatilor nationale, Conceptia enunta dorinta Republicii Moldova de a cultiva si promova relatiile de prietenie conform principiilor Cartei ONU cu toate statele, accentul fiind pus, in primul rind, pe cooperarea cu tarile membre UE, Federatia Rusa, SUA si statele vecine.

Realizarea plenara a obiectivelor si prioritatilor stabilite in Conceptie este pusa in sarcina sistemului securitatii nationale, constituit din structurile administratiei de stat, institutiilor cu responsabilitati in domeniul asigurarii securitatii statului, precum si societatii in ansamblu. In procesul de reforma a sectorului securitatii nationale va fi incurajata participarea societatii civile, mass-media, organizatiilor de aparare a dreptului omului si institutiilor internationale relevante. Totodata, caile de atingere a starii de securitate nationala, mecanismele de cooperare dintre componentele sistemului securitatii nationale si etapele de reformare a sectorului de securitate nationala vor fi descrise detaliat in strategia securitatii nationale, care va fi elaborata dupa adoptarea prezentei Conceptii.

Fiind in esenta un document politic extrem de complex in modul in care au fost formulate anumite teze din textul Conceptiei, au trezit, la etapa examinarii atit la membrii Comisiei sesizate in fond, cit si la deputatii din alte comisii permanente, dar si la discutia de astazi, anumite obiectii de ordin redactional, care vor fi luate in consideratie de Comisie pentru lectura a doua. Totodata, din partea membrilor Comisiei au fost inaintate urmatoarele amendamente, dupa parerea noastra, conceptuale, care au fost acceptate de autor, si anume:

Punctul 1.3.0 Conflictul transnistrean se propune sa fie expus in urmatoarea redactie:

Existenta regimului separatist amplifica discrepanta in cadrul juridic unic al Republicii Moldova, conditionind imposibilitatea acordarii asistentei juridice cetatenilor Republicii Moldova in regiunea transnistreana, inclusiv periclitind cooperarea internationala juridica in acest segment. Totodata, vor fi intensificate eforturile in vederea solutionarii problemei acordarii asistentei juridice cetatenilor Republicii Moldova in regiunea transnistreana in circumstantele garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale consacrate prin instrumente juridice cu o conotatie internationala si europeana, la care Republica Moldova este parte. Caile de solutionare a conflictului transnistrean se vor baza pe prevederile legislatiei in vigoare.

La punctul 1.3.1 Amenintarea coliziunii sociale, cuvintul sociale din denumire de substituit prin cuvintul interetnice, fapt ce va determina corespunderea dintre denumire si continut la acest punct.

La punctul 1.2 Obiectivele securitatii nationale si liniile directorii de baza in vederea asigurarii securitatii nationale in prima propozitie din alineatul (1) de substituit textul natiunii si al statului moldovenesc prin textul poporului Republicii Moldova, dat fiind faptul ca notiunea respectiva corespunde prevederilor constitutionale.

Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, se pronunta pentru examinarea si aprobarea de catre plenul Parlamentului a proiectului de lege in cauza. Totodata, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, din lipsa majoritatii voturilor in cadrul sedintei, nu a putut lua o decizie definitiva asupra proiectului respectiv. Comisia pentru politica externa si integrare europeana a inaintat un amendament de ordin conceptual, acceptat de catre Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si de catre autor, care se refera la completarea capitolului 2 din Conceptie cu un punct nou ce ar viza cooperarea cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa OSCE.

Celelalte propuneri si obiectii inaintate de Comisie si deputati vor fi luate in consideratie de catre Comisie la etapa definitivarii acesteia pentru lectura a doua. In temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Domnule Rosca,

Va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte,

Formula modificata cu coliziuni interetnice noi convenisem tensiuni. Coliziuni presupune inevitabilitatea unor confruntari, ciocniri. Tensiuni inseamna neintelegeri de comunicare. Noi asa am convenit cu colegii, este o chestie de redactie.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, eu m-am referit la acest articol.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da, dar initial era: coliziuni sociale si noi am inlocuit cu tensiuni interetnice. Dar, din greseala, in raport a ramas coliziuni interetnice.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Bine. Revenim. Aceasta cred ca e de ordin redactional.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doua intrebari scurte, domnule presedinte al comisiei.

Imi pare rau, dar revin iarasi la piatra de temelie, asa cum ati identificat dumneavoastra acea neutralitate permanenta. Eu vreau ca sa facem totusi o clarificare.

Stimati colegi,

Uitati-va cum scrie in proiectul respectiv. Domnul Lipcan s-a referit deja, relatii numai cu tarile neutre membre ale Uniunii Europene.

Poate este o scapare, precum isi va depune eforturi pentru recunoasterea expresa a neutralitatii permanente de catre principalii actori internationali.

Domnule presedinte,

Cunoasteti cumva vreun actor important, principal international care nu a recunoscut independenta Republicii Moldova? Si daca da, care este acel actor? Si mai departe, cunoasteti cumva ce contine o declaratie de recunoastere a independentei unui stat?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aici se vorbeste despre obligatiunea statului Republica Moldova de a face aceste eforturi pentru a recunoaste neutralitatea. Nu ne opreste nimeni sa facem aceste eforturi. Alta este intrebarea: care ar fi rezultatul si care ar fi atitudinea altor tari fata de aceste actiuni?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Este un efort care este unul absolut ne necesar. Pentru ca, prin recunoasterea independentei Republicii Moldova, a fost recunoscuta si Constitutia Republicii Moldova. Statele care ne-au recunoscut independenta recunosc si legile noastre, inclusiv Constitutia care prevede norma respectiva. Mie mi se pare ca noi insistam prea mult pe aceasta norma si care, pina la urma, o sa ne aduca intr-o situatie sa parem, cel putin hazlii, in relatiile noastre cu exteriorul.

Acum o intrebare si o propunere vizavi de capitolul care vizeaza cooperarea cu Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord. Ma bucur ca este prezent acest capitol. Insa ultimul alineat, doua alineate vorbim despre cooperarea cu Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, iar ultimul alineat care, de fapt, vorbeste despre instituirea mecanismelor unui control civil eficient asupra fortelor armate si intregului sector de securitate nationala a tarii, precum si crearea instrumentelor adecvate de formare a bugetului sectorului securitatii nationale constituie obiectivele procesului de reforme. Acest alineat nu are ce sa se regaseasca la capitolul care vizeaza.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi am discutat la Comisie aceasta propunere si va fi exclusa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu cred ca trebuie de exclus. El trebuie sa se mentina, dar la alt capitol, ca sa fie corelat in text.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Cel putin aici nu se regaseste.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Stoicov,

Eu inteleg foarte bine ca poate nu ne credeti pe noi, acei din opozitie, cind va spunem ca efortul de a incerca sa fie recunoscuta inca o data neutralitatea Republicii Moldova este superfluu inutil si fara sanse de realizare. Dar m-am gindit, poate ca sa va intreb daca dumneavoastra cunoasteti opinia unui analist politic cunoscut Vladimir Socor, ca raspuns intr-o interventie televizata. Intentia lui Voronin de a cere recunoasterea internationala a neutralitatii Republicii Moldova este o sarcina imposibila, deoarece nimeni, la nivel international, nu va recunoaste, cu atit mai mult garanta, neutralitatea Republicii Moldova. Marele puteri nu mai garanteaza asemenea lucruri in perioada actuala.

Si vreau sa va mai spun ca exista o asemenea opinie a analistilor care spun ca Rusia a inaintat in mod special conditia de a fi consolidat, zis consolidata, acest statut de neutralitate, pentru ca sa nu se soldeze cu anumite eforturi ale Republicii Moldova pe arena internationala. Si, pina la urma, Rusia sa renunte sa abandoneze ideea de a participa la o reglementare transnistreana. Dumneavoastra ati luat in vedere opinia lui Socor si aceasta varianta propusa sau facuta de analisti in efortul dumneavoastra de a promova acest document absolut inutil si in detrimentul intereselor noastre nationale?

Multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi, la sedinta Comisiei, luam in vedere propunerile deputatilor, ale presedintilor, ale comisiilor si, daca aveti aceasta propunere, inaintati-o. Noi vom discuta-o. O sa vedem in lectura a doua ce sa facem.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Atunci s-o luati ca o propunere a mea pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc.

Intr-o anumita masura, eu revin la acest subiect, dar el este foarte principial. Si avind in vedere ca domnul ministru a fost intr-un fel neinsistent in raspunsul dumnealui, va adresez dumneavoastra aceasta intrebare, domnule presedinte al Comisiei.

Punctul 1.3.1, acolo unde se vorbeste ca Republica Moldova este un stat polietnic si multinational, mai departe se scriu niste lucruri trasnet. Vasazica, aparitiile. Pai, noi, din start, presupunem ca in Republica Moldova vor aparea elemente de sovinism si nationalism. Si mai mult decit atit, domnule presedinte, atrageti atentia asupra faptului ca aceste ambele notiuni sint plasate dupa pozitia cu privire la separatismul care este o realitate in cazul Republicii Moldova.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deci, daca vorbim de nationalism, aceasta a fost o realitate in trecutul nostru nu prea indepartat. Odata ce in tara sint mai multe nationalitati, aceasta amenintare, dorim ori nu, persista. Daca acum nu exista, nu este exclus ca poate sa persiste pe viitor. Si de aceea noi am stipulat aceasta, mai corect autorul a stipulat aceasta in lege.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Noi am solicitat, in cadrul discutiilor, domnule ministru, sa nu discutam prea mult la notiunile de polietnic si multinational, vom face propuneri pentru lectura a doua. Dar avind in vedere faptul ca istoria ne invata sa privim in viitor, iar din trecut sa tragem concluzii, eu propun ca in textul variantei a doua sa fie excluse notiunile sovinism si nationalism.

Poporul Republicii Moldova este un popor foarte pasnic si nu este afectat de aceste boli caracteristice altor regiuni geografice. Nu trebuie sa scriem lucruri care pot servi ulterior ca motive pentru anumite provocari.

Si a doua problema care a fost amintita tangential. Din momentul cind vorbim noi de diferite genuri de amenintari ale statului, ale securitatii statului Republica Moldova, exista o problema la care noi aici, inclusiv deputati din Fractiunea Partidului majoritatii, regret ca nu este in sala doamna academician, le-am abordat.

Adevaratul pericol pentru supravietuirea statului Republicii Moldova nu este o pozitie a declaratiilor opozitiilor, dar este situatia catastrofala, demografica din Republica Moldova, unica tara din regiune care nu are o conceptie democratica.

De aceea, eu propun, domnule presedinte al Comisiei, pentru lectura a doua, completarea proiectului Conceptiei cu articolul 1. 3. 8 amenintarea sau amenintarile de ordin demografic in Republica Moldova.

In cazul in care in Republica Moldova nu va fi elaborata o politica bine determinata si bine gindita, vasazica, acel 1 milion sau 800 de mii de tineri moldoveni plecati peste hotare, ne va parea floare la ureche, fiindca tinerii vor pleca cu sutele de mii anual.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

In conditiile in care noi nu intreprindem nimic pentru a le crea conditii sa ramina in tara.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Bujor,

Aceasta nu este o noutate, astfel de propuneri mai are si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Noi vom examina pentru lectura a doua.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ma bucur, nu in zadar am activat si eu o perioada in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, ...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati vorbit iarasi in raport despre faptul ca societatea civila a participat la discutia acestui document. Vreau sa va aduc aminte ca ultimele sondaje sociologice atesta faptul ca 80 la suta din populatia Republicii Moldova primeste informatia de la televiziune si mai mult de 50 la suta de la radiou.

Acest document a fost publicat pe site-ul Parlamentului vreo trei saptamini, o luna in urma. Pe parcursul acestei luni am avut posibilitatea sa organizam dezbateri la televiziunea publica si la radioul national.

Cite dezbateri publice au fost organizate de televiziunea nationala si de radioul national pe marginea acestui document extrem de important pentru destinele nationale ale statului nostru?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am vorbit despre acele dezbateri ca au fost organizate, sa spunem asa, din intentia, interesul, mai corect, al structurilor statale. Dar astfel de dezbateri au facut si foarte multe organizatii nonguvernamentale.

Dar ce e legat de televiziune, cu participarea Parlamentului, chiar in ziua de ieri au fost niste dezbateri si noi le vom continua. Asa ca nu e nici o problema.

 

Domnul Anatol Taranu:

Deci nici o dezbatere la tema aceasta.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Cum nici...

 

Domnul Anatol Taranu:

Deci eu va atrag atentia, domnule presedinte al Comisiei, ca populatia Republicii Moldova, cetatenii Republicii Moldova nici habar nu au de aceasta Conceptie a securitatii nationale. Si ar putea sa se intimple ca, de fapt, ea nu va fi acceptata de cetatenii Republicii Moldova, desi cine ii intreaba pe ei, avind in vedere atitudinea partidului de guvernamint fata de informarea populatiei.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aceasta e parerea dumitale. Eu consider ca au fost foarte multe dezbateri si ele vor fi continuate pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte al Comisiei,

Am ascultat foarte atent raportul prezentat de dumneavoastra si ati iesit chiar din acel raport pe care nu l-am vazut noi in Comisie. V-ati permis, in numele Comisiei, sa faceti o analiza a avizelor comisiilor pe care noi nu le-am discutat in Comisie.

Mai mult decit atit, v-ati referit la avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, pe care noi, deputatii, nici nu l-am primit. Nu il avem in setul nostru de documente. Este o incalcare si nu trebuie sa va asumati, sa vorbiti in numele Comisiei ce vreti, cit vreti si unde vreti.

Vreau sa ma refer la raportul pe care l-ati prezentat. Aveti asa o expresie: securitatea nationala nu este numai securitatea statului, ci si securitatea societatii si a cetatenilor Republicii Moldova. Eu cred ca este un raport foarte agramat. Ce inseamna stat si ce inseamna ci si securitatea societatii si a cetatenilor? Ce este statul atunci in viziunea... si puneti la bataie toata Comisia.

De aceea trebuie sa votam, rapoartele in Comisie sa le vedem si sa nu iesiti la microfon si, in numele Comisiei, sa cititi atare rapoarte. Si asa spuneti ca Comisia a constatat ca proiectul in cauza a fost elaborat de catre Comisia instituita prin decretul Presedintelui din 22 decembrie 2005.

Am discutat noi asa ceva, am constatat? Aceste lucruri trebuie constatate, domnule presedinte al Comisiei si domnule Presedinte al Parlamentului, sa vedeti ce se intimpla, ca e o rusine chiar si nu numai la acest nivel.

 

Domnul Marian Lupu:

Si poate... (Rumoare in sala.)

 

Doamna Valentina Cusnir:

Citesc lectie, fiindca in numele meu prezinta domnul de la tribuna Parlamentului si isi permite sa spuna...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna colega...

 

Doamna Valentina Cusnir:

...asa lucruri.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna colega,

Si poate o intrebare aveti cumva, totusi, nu, pentru Comisie?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ce intrebari? I-am spus: cine i-a permis sa vorbeasca in numele Comisiei ce vrea?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

, . , . , , , , .

, , . , , - . , .

. , . , , .

, , , .

. 2.3 2.3 , , , , , , : . . , .

. , ,
- , -, , . , , , 2.3. , , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cu tot respectul fata de colegul domnul Misin, caci in Comisie lucram bine si nu avem probleme. Si nu a ascultat, eu am zis foarte clar: domnul Stoicov si-a permis sa vorbeasca in numele Comisiei despre avizele comisiilor care nu au fost, domnule Misin, nici un caz examinate in Comisia noastra si nu umblati cu minciunile.

 

Domnul Marian Lupu:

Ne-am clarificat pe dimensiunea acestor elemente de procedura.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al Comisiei,

Fara indoiala, documentul este unul foarte important. Cred ca anume din aceste considerente si sint atitea discutii pe marginea documentului respectiv, adica cumva era necesar sa avem acest document.

Vroiam sa stiu, daca cunoasteti dumneavoastra sau nu, poate domnul vicepremier ne poate spune acest lucru. In document se vorbeste despre recunoasterea neutralitatii in plan international. Stiu ca mai multi colegi au abordat subiectul in cadrul discutiilor de astazi. In sine, proiectul Conceptiei, as vrea sa stiu daca a fost discutat cu partenerii nostri externi.

Or, recunoasterea internationala a neutralitatii Republicii Moldova nu e ceva care, sa spun, trebuie sa discutam cu Cambodgia sau cu Laosul, se discuta cu marile puteri, in primul rind, cu partenerii nostri occidentali de asemenea, cu vecinii, eventual, este foarte important.

Daca s-au purtat astfel de discutii si care a fost parerea lor in legatura cu subiectul respectiv sau daca s-a discutat mai pe larg despre Conceptie, eventual?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnul Stratan cred ca mai bine o sa raspunda.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

Acest subiect s-a discutat cu partenerii nostri si cu partenerii din Uniunea Europeana, in cadrul intrevederii pe care a avut-o Presedintele Voronin cu domnul Solana, doamna Benita Ferero Valta. Acest subiect, de asemenea, a fost discutat cu partenerii nostri din Statele Unite ale Americii.

Acest subiect a fost discutat cu colegii nostri din Ucraina si acest subiect a fost discutat cu colegii nostri din Federatia Rusa.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Daca pot sa pun o intrebare domnului ministru. Parerea lor referitor la punctul legat de neutralitatea recunoscuta in plan international, inclusiv colegii nostri americani si cei europeni.

 

Domnul Andrei Stratan:

Deci inca o data s-a reiterat pozitia acestor parti cu care am dialogat vizavi de acest subiect si nimeni nu a pus la indoiala, la vreun semn de intrebare prevederile Constitutiei Republicii Moldova referitor la neutralitatea statului nostru.

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Si ultimul moment. Ati mentionat ca s-a discuitat cu Ucraina, s-a discutat cu Federatia Rusa, cu partenerii din Uniunea Europeana si Statele Unite. Uniunea Europeana implica si Romania sau cu Romania.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, Uniunea Europeana implica toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

La acelasi subiect. Eu cred ca intr-adevar aici sint unele intrebari legate de formula propusa in proiect. Din aceasta cauza Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si-a propus unele reformulari si anume in sensul ca totusi eforturile trebuie sa fie indreptate pentru a asigura respectarea si garantiile respective ale neutralitatii.

Si, in acest sens, e clar ca aceasta asigurare si garantare trebuie sa fie atit din interiorul tarii, cit si din exteriorul ei.

In acest context, eu cred ca aceasta formula, dupa parerea Comisiei, va fi mai reusita. Si deci ceea ce noi nu am indicat in avizul Comisiei, eu as vrea sa atragem atentia, pentru stenograma mai mult, ca totusi acolo unde noi vorbim despre una din amenintari, cum este crima organizata, de indicat inclusiv problema coruptiei, ceea ce este tot un pericol care poate sa afecteze problema securitatii statului.

Acesta e un supliment la avizul nostru. Dar, avind in vedere ca noi deja am finisat discutiile, eu propun ca, la acest moment, noi sa finalizam si sa votam pentru prima lectura. Dar pentru lectura a doua, evident, Comisia va lucra luind in consideratie toate avizele prezentate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Misin,

Succint, va rog.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

. . , , . - , .

, , , , .

, , , . , . , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Am o lista a colegilor care s-au inscris pentru luari de cuvint. Vom incepe aceasta parte a exercitiului, acum primul fiind domnul Iurie Rosca. Va rog. Va atrag atentia, 7 minute toti vorbitorii, conform normelor Regulamentului.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intr-adevar, noi am discutat in Comisia din care fac si eu parte acest proiect si as remarca in citeva aspecte. O data este regretabil ca proiectul acestei Conceptii se adopta cu o intirziere mare in raport cu ce s-a adoptat in 1995, era in vigoare.

Proiectul elaborat de comun acord dintr-o Comisie guvernamentala, de stat mai bine zis, din care am facut si eu parte, este cel putin de trei ori mai voluminos si dumneavoastra il aveti si, probabil, pina in prezent mai atirna pe site-ul Ministerului de Externe. Era mult mai consistent.

Ceea ce se propune acum este o varianta mult mai restrinsa si mai telegrafica a versiunii initiale a acestui document. Nu acesta este insa principalul punct asupra carui vreau sa ma refer, deoarece stim ca aceasta Conceptie urmeaza sa fie completata, sa spunem asa, dezvoltata in ceea ce va fi Strategia securitatii nationale a Republicii Moldova.

Sint insa citeva elemente asupra carora as vrea sa insist. Foarte mult s-a vorbit, si cred ca pe buna dreptate, asupra dimensiunii militare a ceea ce numim noi securitate nationala si de aici si polemicile care s-au iscat, NATO versus neutralitate.

Sa nu uitam ca acest document pe care il avem si pe care urmeaza sa il adoptam presupune si securitatea energetica si ecologica, si comerciala, si economica, si de sanatate, si sociala, amenintarile terorismului, securitatea domeniului informational.

Toate acestea sint componente ale securitatii nationale, poate ca nu mai putin importante decit cea la care ne gindim noi in primul rind, dimensiunea militara, Ministerul Apararii, serviciul special, Ministerul de Interne sau ce numim noi generic, structurile de forta.

In acest sens, vreau sa va spun ca Conceptia din 1995 s-a adoptat intr-o perioada cind inca nimeni nu putea prevedea cum va evolua dinamica geopolitica in regiune. S-au produs citeva extinderi ale Aliantei Nord-Atlantice. Stim foarte bine ca Ucraina si Georgia aspira sa devina membre a acestei comunitati, iar in aceeasi perioada s-a constituit si functioneaza pe baza de parteneriat Consiliul Rusia NATO, iar Republica Moldova a devenit parte a doua proiecte importante ale acestei organizatii politico-militare internationale, atit Parteneriatul pentru pace, cit si Planul individual de actiuni, care cred, in opinia mea, ca trebuie totusi mentionate in acest raport, in acest proiect sau in documentul final, asa cum am propus.

Ceea ce mi se pare extrem de important, ca, in urma discutiilor in contradictoriu pe care le purtam, sa cautam pentru lectura a doua elaborarea unui punct de vedere consensual al Parlamentului Republicii Moldova, deoarece documentul respectiv nu trebuie sa fie al unui partid si nici macar al unui partid de guvernamint, ci a Republicii Moldova, asa cum am reusit de mai multe ori.

Iata de ce cred ca este nevoie de o abordare colegiala, responsabila si de cautare a unor formule care ar intruni consensul national pe care trebuie sa il exprime Parlamentul Republicii Moldova. Diferentele de abordare vin, probabil, din diferenta intelegerii noastre a felului in care se pozitioneaza sau trebuie sa se pozitioneze Republica Moldova ca actor international, independent, cum coopereaza tara noastra cu tarile vecine la nivel bilateral, dar si la nivel international.

In acest sens, cred ca este nevoie de mai multa limpezime, claritate si Republica Moldova trebuie sa fie o tara previzibila, totusi. Pentru ca chiar daca acest document va fi succedat de un alt document mai amplu, el trebuie sa fie foarte bine slefuit la toate compartimentele si nu doar la nivelul unor redactari stilistice.

Desigur, de departe se vede ca miza acestui document este accelerarea rezolvarii diferendului transnistrean. Si toata lumea din aceasta sala doreste ca diferendul transnistrean sa se rezolve in mod pozitiv, cit mai curind posibil. Unitatea teritoriala sa fie restabilita, iar cetatenii Republicii Moldova din partea de rasarit a Republicii Moldova sa se bucure de toate drepturile si libertatile pe care le au ceilalti cetateni ai statului nostru.

Cunoastem ca, la aceasta ora, au loc consultari intense in acest subiect pe plan bilateral, pe plan multilateral. Fac o remarca si va amintesc ca, in momentul in care Presedintele Voronin s-a intilnit cu Igor Smirnov, liderul separatist Igor Smirnov, in aceeasi zi, seful misiunii OSCE domnul Remler, care este diplomat american, a salutat aceasta intilnire, iar domnul Maicl Kirby, ambasadorul Statelor Unite in Republica Moldova, a avut si el recent o intilnire cu Smirnov, in care a salutat, inclusiv in comunicatul de presa, aceasta intilnire.

Lucrurile se precipita. Si, din acest punct de vedere, Republica Moldova, prin exponentii ei legitimi care sint, Parlamentul tarii trebuie sa nu uite nici o data ca actorii internationali nu neaparat se substituie cu interesele nationale ale Republicii Moldova. Uneori ele sint convergente, alteori sint divergente, iar Republica Moldova, ca tara mica, fragila si vulnerabila, trebuie sa aplice, atunci cind este cazul, tactica faptului implinit. Tactica faptului implinit atunci cind ea este rodul unui consens national va fi un factor de respect din partea actorilor internationali la care ne gindim, inclusiv in abordarea diferendului transnistrean, pentru ca, pina la urma, trebuie sa vedem cu multa grija: Transnistria se alipeste la Republica Moldova sau Republica Moldova la Transnistria?

Alt aspect pe care as vrea sa il mentionez este cel al felului in care abordam noi concesiile, pentru ca documentul este unul concesiv. Desigur, in orice efort de reglementare a unui conflict de acest gen este nevoie de cedari si este nevoie de concesii. Dar conteaza ca acestea sa fie o data justificate. Doi, rezonabile, trei reciproce. Altfel riscam sa punem in pericol interesele nationale ale Republicii Moldova in acest efort sincer si necesar de reglementare cit mai rapida a diferendului transnistrean.

Vreau sa atrag atentia asupra unei formule si iata acum in textul documentului pe care il avem, care figureaza in punctul 1.1. si care suna in felul urmator: Contingentul militar al Republicii Moldova va fi limitat la angajati in baza de contract s.a.m.d. Vreau sa va atrag atentia, stimati prieteni, asupra unui articol din Constitutie, care poate sa introduca ceva clarificari in acest sens. Este vorba de articolul 87 Atributii in domeniul apararii. Este vorba de atributiile Sefului statului. Presedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al fortelor armate s.a.m.d. conform textului.

Va atrag atentia, Seful statului nu este conducatorul contingentului militar limitat. Republica Moldova este stat suveran, este stat independent, are forte armate care sint componenta de baza a ceea ce inseamna asigurarea securitatii nationale a Republicii Moldova. Contingent militar, limitat in Republica Moldova are Federatia Rusa. Alte tari nu au contingente militare limitate si este un termen sau o fraza, o formula utilizata eufemistic pentru ceea ce inseamna armata Federatiei Ruse stationata ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

De aceea, cred ca trebuie sa fugim de aceasta formulare. Ea nu este corecta din punct de vedere constitutional. Iar din cite inteleg, nu avem de gind sa schimbam Constitutia nici in anul acesta si nici in anii viitori, cel putin la acest compartiment. Cit priveste o alta expresie, care a fost vizata de catre colegii nostri, se refera la formula: Va depune eforturi pentru recunoasterea expres a neutralitatii permanente de catre principalii actori internationali.

Eu cred ca domnul Misin a spus perfect, a avut dreptate cind a zis ca nu este nevoie de recunoastere, ci ca este o greseala conceptuala, dar poate de redactie. Insa ceea ce trebuie de accentuat, pe buna dreptate, este ca exista totusi o tara care recunoaste partial sau conditionat neutralitatea permanenta a Republicii Moldova. Numele acestei tari este Federatia Rusa.

Pentru ca daca Republica Moldova trebuie sa depuna eforturi internationale de convingere a cuiva ca este o tara permanent neutra, aceasta tara se numeste Federatia Rusa, a se vedea articolul 11 care, la alineatul (1), spune: neutralitatea permanenta. 2. Ca stationarea trupelor straine pe teritoriul nostru este una ilegala. Este nevoie si de recunoasterea de facto, nu numai de iure din partea tuturor actorilor internationali a calitatii noastre de stat neutru. Perspectiva insa va fi decisa atunci cind se va gasi de cuviinta sa se revizuiasca sau nu prin referendum, articolul 141 din Constitutia Republicii Moldova.

Acum cit priveste formularea care se refera la... iau textul daca imi permiteti, care se refera la neaderarea blocurilor militare, in aceeasi propozitie. Articolul 1 alineatul (1): nu va intra in blocuri militare, nu va participa s.a.m.d.

Stimati prieteni,

Poate pentru acei care nu cunosc acest lucru, fac trimitere la o carte, un studiu extrem de util in acest sens. Este vorba de cartea lui Ianus Bugaischi, un analist de origine poloneza, care se numeste Pacea rece. In aceasta carte se face o examinare a evolutiilor, a dinamicii geopolitice in raporturile dintre Federatia Rusa si toate tarile din blocul ex-comunist sau Pactul de la Varsovia.

Vreau sa va spun ca invariabil toate tarile de la Polonia pina la Bulgaria, de la Estonia pina la care vreti dumneavoastra, Ungaria au suportat acelasi tip de presiune. In tratatele bilaterale se impunea aceasta formula de neaderare la blocurile ostile celor doua parti, iar in acceptia partenerilor nostri de la Moscova, NATO ramine a fi un bloc politico-militar ostil sau de recunoastere a neutralitatii. Pas cu pas, toate tarile au depasit aceste probleme, aceste presiuni si au facut optiunea respectiva.

Republica Moldova este tara neutra si toata lumea cunoaste ca nimeni nu ne asteapta miine in Alianta Nord-Atlantica. Neutralitatea permanenta nu presupune o relatie sau un statut vesnic, etern. De aceea si avem Constitutie care arata procedurile de schimbare, de posibila schimbare a acestui statut. Ceea ce mi se pare insa la fel de important de mentionat sau poate si mai important, este faptul ca documentul nu arata clar, atunci cind se refera la diferendul transnistrean, angajamentele luate de Federatia Rusa la summit-ul OSCE din 1999 de la Istanbul privind retragerea armatei sale. Nici macar o singura data nu este specificat numele tarii care a uitat sa isi retraga armata.

Nici nu este trimitere la Tratatul FACE sau a fortelor armate conventionale in Europa. Pentru ca Republica Moldova pina nu demult se angaja ferm sa ratifice acest tratat doar dupa ce trupele straine vor fi retrase de pe teritoriul nostru cu tot cu armament. Ceea ce mi se pare fundamental si este o rugaminte colegiala catre majoritatea parlamentara nevoia de a face o trimitere expresa la doua documente adoptate in mod consensul in 2005 la 10 iunie, respectiv la 22 iulie si anume hotarirea si legea organica care se refera la caile de solutionare a diferendului transnistrean. Este adevarat ca noi, in Comisie, am ajuns la formula pe care o aveti in raport, sa scriem in baza legislatiei in vigoare. Dar cred ca aici se impune specificarea: legislatia in vigoare, se are in vedere Constitutia Republicii Moldova, Hotarirea din 10 iulie 2005 si Legea organica din 2005 pentru a nu lasa loc de interpretari sau manevre care ar periclita interesele nationale ale Republicii Moldova.

Cit priveste o alta remarca care figureaza la articolul 2 punctul 4 al acestei Conceptii Cooperarea in cadrul CSI, as vrea sa remarc faptul ca acest text in sine este inofensiv. El nu pericliteaza sub nici o forma si nu schimba strategia securitatii nationale a Republicii Moldova. Dar este nevoie de o specificare: ca Republica Moldova nu participa la dimensiunea militara a Comunitatii Statelor Independente. Tot ce tine de aspectele ecologice, comerciale, economice, de combatere a terorismului si celelalte, ramin in vigoare. Pentru Presedintele Snegur, in decembrie 1991, si Parlamentul Republicii Moldova, in martie 1994 respectiv, cind s-a semnat si cind s-a aderat la setul de documente ale CSI-ului de fondare a comunitatii statelor independente si de participare la acest grup de state, s-a specificat clar si de aceea aceasta specificare trebuie sa fie prezenta si in varianta finala.

Vreau, de asemenea, sa atrag atentia asupra faptului ca este extrem de important ca lectura a doua sa introduca mai multa claritate in formulari, pentru ca chiar si intentiile bune prezente in acest document nu intotdeauna formularile cele mai reusite pentru alte divergente de concept nu exista si nu cred ca exista divergente de concept, ci de tactica. Exista divergente de tactica, pentru ca impresia noastra este ca poate ca unii au tactica copilului care isi pune mina la ochi si crede ca nu il vede nimeni. Asa incercam si noi sa mascam anumite aspecte fundamentale care tin de securitatea noastra nationala.

Inchei cu propunerea de a sustine proiectul in prima lectura si de a veni cu imbunatatire in lectura a doua, cu rugamintea, ca sugestiile formulate de grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat sa fie luate in consideratie si va asiguram ca vom avea toata bunavointa sa venim cu modificarile si redactarile respective pentru lectura finala.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va multumesc.

Vroiam sa intreb, daca pentru proiectele de conceptii se poate vorbi dublu fata de ceea ce este prevazut in Regulament. Pentru ca ceea ce am vazut, domnul Rosca este foarte fericit ca i s-a permis sa vorbeasca cincisprezece minute.

 

Doamna Maria Postoico:

Sapte minute.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si, in afara de aceasta, vreau sa va spun ca, in calitate de deputati, rugamintea ziaristilor care au venit in fata Parlamentului, au fost alungati ceva de politie mai incolo, cine doreste sa mergeti la intilnirea cu ei? M-au rugat sa va transmit.

Stimati colegi,

Eu am vorbit pe marginea acestui proiect de lege si in cadrul Comisiei parlamentare de politica externa si integrare europeana. Si parerea mea este urmatoarea.

Proiectul Conceptiei securitatii nationale a Republicii Moldova e facut in graba, desi existase un alt proiect anterior, care nu a apucat sa fie discutat. Am facut vreo doua interpelari pentru a vedea de ce se intirzie prezentarea in Parlament, ca si a Conceptiei de politica externa. Probabil, nu se copsese perioada care trebuie sa ajunga mai aproape de campania electorala de care este legata si pripa in care se cauta rezolvarea transnistreana.

Referitor la cooperarea cu societatea civila, eu cred ca in cel mai bun caz, comunistii coopereaza cu societatea civila pusa deja in buzunar. Conceptia are menirea sa bata in cui neutralitatea militara permanenta a Republicii Moldova, care sa nu adere nici o data la NATO pentru a fi pe placul Moscovei si al Transnistriei: a opri extinderea sistemului colectiv occidental de securitate spre est. Aceasta Conceptie are menirea sa serveasca procesul de reglementare transnistreana, care, asa cum se arata, se vrea in detrimentul intereselor si aspiratiilor nationale ale celui de-al doilea stat romanesc.

Este o iluzie, deoarece, adoptat, acest document va fi anulat de viitoarele guvernari proeuropene reformatoare. Deci efortul inutil si raminind util doar pentru acei care se doresc o anexa geopolitica a Moscovei in continuare.

In document se pune accentul pe cooperarea cu statele membre ale UE in loc pe cooperarea in domeniul securitatii cu Uniunea Europeana si tarile ei membre in mare parte din Sistemul de Securitate Euroatlantica. In general, Republica Moldova nu stie care este locul sau in politica externa. Este o bataie de joc sa spui despre stabilitatea, credibilitatea si continuitatea pozitiilor fundamentale ale politicii externe moldovenesti, cind PCRM si-au schimbat orientarea proeuropeana anuntata cu tam-tam in 2005 pe una proruseasca, pentru a evita debarcarea de la putere si a mentine Republica Moldova in sfera de influenta a Rusiei.

Sint extrem de deranjata ca in proiect nu este exprimat clar imperativul de retragere imediata si neconditionata a trupelor ruse din Moldova, trupe care apartin Rusiei, nu se vorbeste de sprijinirea sectorului privat, a businessului mic si mediu, dar se spun in schimb niste aberatii despre un stat polietnic si multinational si altele.

Revista Businessul mic a spus recent ca cel mai mare pericol pentru Republica Moldova nu este problema nistreana, ci coruptia. Tocmai de aceea vor PCRM si Voronin sa ramina la putere. Ca sa o practice in tihna in continuare. Voi avea astazi si o intercalare in acest sens. Din pacate, un mare compartiment este dedicat cooperarii cu CSI, inclusiv in planul securitatii, ceea ce contravine Constitutiei si intereselor nationale ale Republicii Moldova. Dar lipseste o intensa cooperare cu OSCE, cu al carui ajutor s-au adoptat decizii favorabile Republicii Moldova si au oprit ofensiva diplomatica agresiva a Rusiei.

In Republica Moldova ramin trupe straine de 17 ani. Deci neutralitatea nu exista. Documentul insista insa asupra unui tratat anume de frontiera cu Romania, care nu trebuie sa fie intr-un document conceptual. Si daca miine semneaza acest tratat? Mergem ca sa modificam Conceptia? Dar Conventia privind micul trafic de frontiera nu poate sa isi gaseasca aici solutia ca o iesire din situatie pentru Republica Moldova adusa la o saracie crasa.

Nu sint clare relatiile cu Ucraina, la fel de importante pentru Republica Moldova ca si cele cu Romania. Acest document care se vrea promovat rapid arata slabiciunea noastra in fata potentatilor estului. Atitudinea rece fata de Ucraina tradeaza, din cite se pare, faptul ca Moldova e contra Ucrainei in dezideratul acesteia pro NATO. In timp ce avem nevoie de o Ucraina ca aliat in conflictul transnistrean, nu vrem sa ii dam un sprijin sa fim in aceeasi luntre cu Ucraina, nu cu Rusia.

Nu vedem deloc in document rolul Serviciului de Informatii si Securitate, care ar trebui sa fie, daca era unul national, un rol primordial in asigurarea securitatii statului. Unde este rolul Consiliului de securitate de pe linga seful statului? Ca doar nu va fi toata viata un Voronin presedinte. Vor fi si patrioti ai celui de-al doilea stat romanesc. Si aici, ai unei Republici Moldova romanesti, nu rusesti sau transnistrene, cum vreti sa o o faceti voi.

Dar ce garantii exista ca se va rezolva problema transnistreana? Ca sa adoptam cu sufletul la gura acest document. Nici o garantie. Si atunci de ce sa vindem tara cu atita graba? Deci acest document este unul conjunctural. Nu este momentul propice sa il adoptam avind comunisti la putere. Si avea dreptate Presedintele meu Basescu cind spunea ca Voronin, asa cum stiti, care nu este presedintele romanilor, spunea ca ii e jale de Moldova si de Voronin care trebuie sa ii satisfaca pe atitea concomitent: pe acei de la Moscova, de la Kiev, Bruxelles, Strasbourg, Tiraspol si Washington. Documentul arata si o harababura totala in capul comunistilor, care cred ca harababura e si in capul nostru.

Trebuie expertize de la Consiliul Europei, ca sa nu patim si cu acest document ca si cu celelalte legi, criticate de Occident si cerindu-se insistent sa fie anulate restrictiile si discriminarile.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc frumos doamna Presedinte al sedintei.

Onorat Parlament,

Acea Comisie care a fost instituita de mai bine de doi ani, a functionat dupa cum ni s-a raportat astazi si a prezentat Conceptia astazi in Parlament. Din pacate, astazi noi dezbatem proiectul acestei Conceptii. Si dupa o lecturare atenta, eu ma intreb, de fapt, ce a facut in acest rastimp Comisia.

Raspunsul este la suprafata, un document incropit in graba, care nu tine cont nici de interesele nationale ale Republicii Moldova, nici de realitatile din regiune. Conceptia este bazata pe o viziune eronata a Partidului Comunistilor care declara neutralitatea permanenta drept piatra de temelie a documentului in cauza.

Stimati colegi,

Sa nu uitam ca articolul 11 din Constitutie a fost scris pentru a evita transformarea Armatei a 14-a intr-o baza militara, intr-o conjunctura concreta la o etapa concreta a istoriei noastre. Deci a reprezentat un raspuns la o provocare din afara si nicidecum rezultatul unui consens civil bazat pe o traditie istorica. Voi adauga ca articolul 11 nu a rezolvat problema evacuarii trupelor straine si nici nu poate garanta ca ne vom elibera de unitatile armate ale Federatiei Ruse, stationate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

In aceeasi ordine de idei, vreau sa remarc ca proiectul Conceptiei securitatii nationale nu a fost consultat cu nici un partid de opozitie sau cu societatea civila. Daca gresesc cumva, rog sa mi se ofere exemple de contributie din partea acestora, altfel il descriu asa cum este. Un document exclusivist care nu are girul legitimitatii, ci poate fi obtinut prin consultari ample nepartizane.

Modul cum a fost introdus pe ordinea de zi a sedintei de astazi a Parlamentului, confirma o data in plus ca nu s-a dorit o dezbatere autentica si pertinenta a proiectului Conceptiei.

Acum sa trecem nemijlocit la continutul documentului pus in discutie. Asa numita neutralitate, care, la ora actuala, este utilizata de guvernare ca virf de lance in politica externa a Republicii Moldova, vine in contradictie flagranta cu procesul de integrare europeana. Reamintesc tuturor ca politica europeana de aparare si securitate este in plina dezvoltare si, ca un potential stat membru al Uniunii Europene, Moldova va trebui intr-un viitor anume sa participe inclusiv la operatiuni militare.

Aici autorii ar trebui sa decida ce minciuna le este mai draga sa o profeseze: neutralitatea sau integrarea europeana? Ambele, in acelasi timp, indica nu numai lipsa de logica elementara, ci un cinism iesit din comun.

Paragraful Conflictul transnistrean ar fi necesar sa fie redactat, pentru a scoate in evidenta originea trupelor paramilitare care au fost constituite, stim cu totii, cu asistenta directa a Armatei a 14-a a Federatiei Ruse. Nici despre armata rusa propriu-zis nu se spune mare lucru, desi aceasta continua sa se afle ilegal pe teritoriul Moldovei timp de 16 ani, violind dreptul nostru de cetateni ai Republicii Moldova, dreptul international si ignorind deciziile organismelor internationale.

Din pacate, din raportul Comisiei sesizate in fond am inteles ca acest capitol, in urma redactarii, va avea o forma si mai nedeslusita si mai putin transanta. I-as sfatui, de asemenea, pe legiuitorii nostri sa se abtina de la pronosticuri apocaliptice privind coliziunile sociale, deoarece cetatenii moldoveni, indiferent de originea etnica, au demonstrat, pe parcursul acestor ani, ca sint suficient de intelepti pentru a nu se lasa manipularilor de acest fel. O asemenea stipulare este, pur si simplu, jignitoare la adresa cetateniilor moldoveni.

O amenintare la adresa securitatii este cea alimentara, care nu este mentionata in Conceptie. Poate pentru ca clasa guvernantilor nu reprezinta o prioritate, insa cresterea preturilor la alimente si cataclismele naturale ar putea schimba optica lor.

O alta amenintare la securitatea nationala este exodul masiv al populatiei din tara, la care documentul nu face nici o referire. Si aici vin si eu cu o rugaminte, ca pentru lectura a doua, cred ca este necesar, intr-un capitol separat sa facem referinta la aceasta problema, cu adevarat grava pentru Republica Moldova, fiindca avem sansa sa avem conceptii, strategii, dar sa nu mai avem cetateni in Republica Moldova.

Paragraful referitor la procesul de integrare in Uniunea Europeana ar putea cuprinde o stipulare referitor la semnarea Conventiei privind micul trafic de frontiera si gestionarea eficienta a oportunitatilor care deriva din acest instrument, consolidind securitatea intre doua state, Moldova si Romania, dar si securitatea economica a peste 1 milion de cetateni.

In privinta cooperarii cu NATO. Enuntul privind neaderarea la Blocul Nord-Atlantic nu este argumentat in nici un fel si, se pare, vine in contradictie directa cu obiectivele Conceptiei. Din fericire, aderarea sau neaderarea la NATO nu tine de competenta autorilor Conceptiei. Asupra originii neutralitatii m-am exprimat deja, iar aderarea o poate decide doar poporul Republicii Moldova, si nu un partid sau altul. Asupra acestui fapt s-au referit si colegii antivorbitori.

Stimati colegi,

Ar fi mai multe de spus vizavi de Conceptia in cauza. Inteleg, de asemenea, ca va urma Strategia securitatii nationale si alte documente importante. Insa pentru a nu diminua din semnificatia efortului legislativ, rog si indemn colegii de la guvernare sa desfasoare consultari autentice pe marginea proiectelor care urmeaza a fi adoptate, ca sa nu ajungem in situatia in care vom avea, cum spuneam, conceptii, strategii care nu reflecta prezentul si nicidecum nu ofera un viitor cetatenilor Republicii Moldova.

Va multumesc foarte frumos pentru atentie si succes.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Taranu.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Eu vreau sa ma refer la doua aspecte ale acestui document, mentionind de la bun inceput faptul ca noi astazi discutam o conceptie profund antinationala, a securitatii antinationale.

Dar si sint constient de faptul ca asertiunea mea nu va influenta votul final, dar, cred eu, va trece putin timp si noi vom avea posibilitatea, Parlamentul Republicii Moldova va avea posibilitatea sa revizuiasca acel vot care astazi va avea loc in acest Parlament.

Acum aceste doua aspecte la care am vrut sa ma refer. De fapt, despre acest lucru deja a vorbit colegul Vlad Filat. Noi de mai multi ani sintem o tara neutra, declarata neutra. Spuneti-mi, noi avem capacitatea analitica de a aprecia ce favoruri ne-a adus aceasta neutralitate?

Nu cumva aceasta neutralitate ne-a salvat pe noi de o interventie armata care avut loc in 1992 impotriva noastra? Nu cumva aceasta neutralitate a scos de pe teritoriul nostru national prezenta militara straina? Nu cumva aceasta neutralitate ne-a salvat de embargoul economic la care a fost supusa tara noastra recent si care a dus la o saracire cumplita a zeci, dar poate sute de mii de cetateni ai tarii noastre?

Nu cumva aceasta neutralitate ne-a adus un dram de securitate in plus pe plan international si pe plan regional? Nu, aceasta asa-numita neutralitate, de fapt, este, pur si simplu, o declaratie scrisa pe hirtie, nimic altceva. Si atunci vreau sa va intreb: dar de ce insistam asupra acestui lucru pentru noi absolut inutil, chiar daunator? Nu cumva ar fi fost mai bine sa incercam sa cautam securitatea nationala a tarii noastre intr-o zona unde s-a gasit aceasta securitate nationala pentru multe, multe tari, inclusiv pentru acele tari in a caror comunitate noi incercam sa intram, in comunitatea europeana.

Este absolut evident ca noi insistam asupra neutralitatii din cauza ca vrem, dorim sa devenim agreabili pentru un anumit actor international.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca eu principial nu sint impotriva neutralitatii ca atare, cu conditia ca aceasta neutralitate cu adevarat sa fie una reala. Nu ar fi mai bine ca in acest document noi sa semnalam faptul ca neutralitatea, pe parcursul acestor ani, nu ne-a garantat securitatea nationala si atunci noi vom cauta aceasta securitate nationala pe alta cale si in alta directie, acolo unde cu adevarat exista securitate.

Si sa spunem direct ca, daca nu vom putea si mai departe sa gasim aceasta securitate in neutralitatea noastra, noi vom merge spre NATO, acea organizatie internationala, acea organizatie politico-militara care garanteaza securitatea pentru majoritatea tarilor europene si nu numai europene.

De ce trebuie astazi sa declaram ca neutralitatea noastra permanenta neprimind nimic din partea Rusiei de unde, din pacate, repet, din pacate, vin foarte multe pericole pentru securitatea noastra nationala si eu aici am enumerat doar unele din aceste pericole.

Nu ar fi mai bine ca Rusia, daca ea doreste ca Republica Moldova sa fie tara neutra si pledeaza pentru neutralitatea permanenta a Republicii Moldova, sa ne ofere in avans acele garantii ale neutralitatii noastre. Care ar fi ele? Retragerea neconditionata a sustinerii regimului separatist de la Tiraspol, retragerea neconditionata a contingentului sau militar de pe teritoriul Republicii Moldova, Acordarea Republicii Moldova unor privilegii si facilitati economice.

Am accepta noi, in acest caz, neutralitatea permanenta a Republicii Moldova? Cu placere.

Astazi insa noi oferim aceasta neutralitate, neprimind nimic in schimb si permanentizind toate pericolele care vin din acea parte pe care noi incercam astazi s-o agream. Aceasta este problema noastra.

Si inca un aspect al acestui document, profund antinational.

Stimati colegi,

Ce inseamna un stat polietnic si multinational? Cu multinational nu am probleme. Nu se gaseste astazi in aceasta lume un stat care sa nu fie multinational. Orice stat este multinational in diferita masura. Insa polietnic, ia stati putin, da cum se numeste tara noastra? Nu cumva Papua Moldova noua.

Cine este poporul care a dat denumirea acestei tari, a cui este acest stat, nu cumva a moldovenilor? Si in cazul acesta absolut nu conteaza cum ii apreciem noi pe moldoveni. Eu ii apreciez ca romani moldoveni, dumneavoastra ii apreciati ca natiune moldoveneasca.

Absolut nu conteaza aceasta divergenta. Statul acesta a cui e? Nu cumva rusii care traiesc pe teritoriul Republicii Moldova au statul sau? Nu cumva ucrainenii care traiesc pe teritoriul Republicii Moldova au statul sau? (Rumoare in sala.) Gagauzii, da, dar noi gagauzilor le-am dat posibilitatea sa se afirme in cadrul statului nostru moldovenesc.

Stiti ce inseamna polietnism? Aceasta inseamna ca, intr-o buna zi, voi, moldovenii comunisti, care de alde Tkaciuc si compania, ati fost cu un sut in fund aruncati din conducerea propriului partid, o sa fiti lipsiti si de propria tara,

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Taranu,

Timpul a expirat.

 

Domnul Anatol Taranu:

De propriul stat. Iata ce inseamna aceasta Conceptie. (Rumoare in sala.) Foarte bine si e foarte bine de la cine vine aceasta. Voi, moldovenii, trebuie sa va ginditi...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, domnule Taranu, timpul a expirat.

 

Domnul Anatol Taranu:

...la ceea ce se intimpla astazi in acest Parlament, inclusiv acei dintre noi care sint mari patrioti nationali si care sint gata sa voteze acest document profund antinational.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Untila.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati deputati,

Republica Moldova intr-adevar are nevoie de o noua conceptie a securitatii nationale, deoarece de la adoptarea precedentului document de acest fel au trecut aproape 13 ani.

In timp multe s-au schimbat, inclusiv conjunctura internationala si situatia interna din Republica Moldova. Din pacate, proiectul pe care il discutam astazi contine mai multe prevederi ce ne fac sa ne intrebam, cine este interesat in adoptarea documentului in varianta actuala.

Chiar la o privire simpla asupra acestei Conceptii distingem trei directii de baza.

Prima. O pronuntata politica anti NATO si eliminarea oricarei posibilitati de apropiere a Moldovei de cel mai puternic spatiu international de securitate.

Doi. Diminuarea responsabilitatii ce ii revine Rusiei pentru gravele probleme de securitate pe care le are Republica Moldova.

Trei. Promovarea unei politici adecvate in adresa unui stat membru al Uniunii Europene si NATO care este Romania.

Documentul ce ne-a fost propus prevede ca aceasta Conceptie a securitatii nationale este un sistem de idei care contureaza prioritatile statului in domeniul securitatii nationale. Citat inchis. Si aici apare intrebarea: cine isi inchipuie comunistii ca este statul in Republica Moldova? Oare nu cumva acea Comisie pe care a condus-o, pe care a constituit-o prin decret Presedintele tarii si care ne-a propus proiectul acestei conceptii.

Caci in asemenea chestiuni importante cum este cea privind principiul neutralitatii se consulta opinia cetateniilor prin referendum. Comunistii nu numai ca nu au considerat necesar sa organizeze un referendum in problema respectiva, dar s-au opus acestei idei cind altii au venit cu initiativa.

De fapt, acei care promoveaza principii de neutralitate nu vor sa inteleaga ca timpurile s-au schimbat si NATO nu mai este un bloc strict militar. Astazi NATO este un spatiu unde se garanteaza securitatea politica, securitatea economica, securitatea identitara, daca vreti. Insistind asupra principiului de neutralitate guvernarea actuala conserva toate problemele majore cu care se confrunta Republica Moldova.

Din textul acestei Conceptii reiese ca in multe dintre problemele de securitate pe care le are Republica Moldova a fost si este implicata Rusia. E vorba si de conflictul transnistrean, si de problemele economice si chiar de cele pe care comunistii le numesc in Conceptie, ca amenintarea coliziunii sociale.

Desi trebuie sa recunoastem si sa salutam faptul ca prin aceasta Conceptie se cere retragerea de pe teritoriul Moldovei a fortelor militare straine, nicaieri nu se face macar aluzie ca e vorba de trupele rusesti.

Conceptia face trimitere la formatiunile militarizate din regiunea estica a Republicii Moldova, dar nu la fortele militare. In asa mod, se sugereaza ca problema separatismului e legata de formatiunile militarizate ale lui Igor Smirnov. Cu alte cuvinte, este redusa la zero importanta tuturor demersurilor in plan international privind rolul prezentei militare ruse in Republica Moldova.

Astfel, asistam la o schimbare de accente privind diferendul transnistrean si la o neglijare a deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului care a recunoscut Rusia ca stat ce a contribuit la aparitia si mentinerea in toti acesti ani a regimului separatist din stinga Nistrului.

Stimati colegi,

Este evident ca proiectul acestei Conceptii are legatura cu reluarea procesului de negocieri in problema transnistreana. Rusia profita de guvernarea loiala de la Chisinau si incearca sub paravanul presiunii reglementarii transnistrene sa isi promoveze interesele geopolitice.

Garantarea internationala a statutului de neutralitate a Republicii Moldova, idee promovata in ultimul timp de guvernarea de la Chisinau, face parte din aceasta categorie de interese.

O Moldova neutra va fortifica imaginarul hotar de vest al intereselor rusesti, va trage o noua linie de demarcare pe continentul european. Tocmai de aceea comunistii nu scapa ocazia pentru a insista prin aceasta conceptie asupra semnarii cu Romania a celor doua tratate de frontiera si politic de baza.

Guvernarea comunista nu se gindeste decit la cele doua tratate, de parca semnarea lor ar solutiona toate problemele pe care le are Republica Moldova. Pozitia respectiva nu prea este clara. Pe de o parte, comunistii pledeaza pentru integrarea europeana, pentru eliminarea frontierelor dintre Moldova si Uniunea Europeana, iar pe de alta parte insista asupra stabilirii stricte a frontierelor. In cazul in care totusi se insista pe incheierea celor doua tratate, deducem ca aceasta este o pare a strategiei de solutionare transnistreana, una din conditiile inaintate de Tiraspol sau de acei care stau in spatele separatistilor.

Stimati colegi,

In final, as vrea sa va spun ca dincolo de unele prevederi bune ale Conceptiei, cele trei directii de baza pe care se axeaza ea sint gresite si nu pot garanta securitatea noastra nationala.

Prin aceasta conceptie punem o bariera intre noi si acei care ne pot ajuta sa avem o securitate nationala puternica. In schimb, promovam interesele celor care au pus permanent in pericol securitatea noastra nationala. O asemenea abordare nu tine cont de interesele statului Republica Moldova si lasa deschisa si in continuare problema securitatii nationale.

Pozitia Aliantei Moldova Noastra este ca, in mod normal, aceasta Conceptie de importanta majora ar trebui sa fie acceptata de intreaga societate moldoveneasca si votata in Parlament prin consens de toate fortele politice.

Si in loc de post-scriptum am luat acel document despre care a vorbit colegul meu Leonid Bujor, acea Conceptie care a fost retrasa din Parlament de acum sau, mai bine zis, a venit in Parlament acum 10 luni si va citez doar un singur rind din aceasta Conceptie. Si vreau sa va intreb, stimati comunisti, ce s-a schimbat in
10 luni in Republica Moldova?

Obiectivele. La capitolul Obiective gasim mentinerea intr-o stare dinamica avansata a proceselor de integrare europeana si consolidare a relatiilor cu NATO.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Proiectul Conceptiei securitatii nationale este un document demult asteptat. Are o istorie lunga, a fost de mai multe ori dezbatut in cadrul Comisiei instituite prin Decret prezidential inca in decembrie 2005.

La etapa elaborarii documentului, a fost pe larg discutat cu reprezentantii mai multor organizatii din sectorul asociativ, din mass-media. Asupra textului au lucrat experti atit din Moldova, cit si din strainatate. S-a luat in considera experienta mai multor state, in special conceptiile de securitate ale unor state neutre precum Finlanda, Austria, Suedia.

Trebuie sa recunoastem ca a fost efectuat un volum de lucru enorm, pentru a pregati un asemenea document politic de o importanta majora pentru Republica Moldova. Securitatea nationala, in perceptia contemporana, nu presupune, in mod exclusiv, doar securitatea militara, ci securitatea intr-un spectru mult mai larg de domenii care si-au gasit reflectarea in textul prezentat de autori.

Nu au fost trecute cu vederea principalele amenintari la adresa securitatii nationale. Conflictul transnistrean, amenintari de origine economica, sociala, precum si din domeniul tehnologiilor informationale, amenintari care deriva din activitatea umana. Sint enumerati principalii factori majori de risc la adresa securitatii nationale a Republicii Moldova si principalele surse ale acestora.

Toti sintem de acord ca Conceptia securitatii nationale din 1995 este deja depasita. Este nevoie de un document nou, actualizat la realitatile de astazi, care, in acelasi timp, ar asigura aplicarea eficienta in practica a unui sir de prevederi constitutionale.

Si aici am dori sa atragem atentia la citeva aspecte si principii de baza. In primul rind, statutul de neutralitate permanenta a Republicii Moldova, prevedere care accentueaza ca Republica Moldova nu este parte si nici nu va intra in blocuri militare, nu va participa la actiuni militare si nu va admite prezenta pe teritoriul sau a unor trupe militare si armamente straine.

Statutul de neutralitate permanenta nu este doar o prevedere constitutionala, pentru noi, comunistii, este prevederea si prevederea noastra doctrinara. Sintem ferm convinsi ca neutralitatea permanenta este cea mai buna solutie pentru Republica Moldova.

Iar pentru acei care se framinta ca Republica Moldova nu va participa la actiuni si operatiuni militare, pentru domnul Filat, Bujor, Turcanu si altii, care s-au expus impotriva acestor prevederi. (Rumoare in sala.) Taranu, as ruga sa iasa, ei se framinta foarte mult, as ruga sa iasa la tribuna centrala si sa spuna unde, in ce operatiuni militare sint gata sa trimita copiii lor: in Afganistan, in Irak, in Congo, poate undeva in alta parte si dupa aceea o sa vorbim de cinism, domnule Filat. PCRM nu vede motive pentru participarea Republicii Moldova la vreun bloc militar. Consideram blocurile militare drept niste anacronisme ce contravin valorilor civilizatiei moderne, drept un instrument folosit pentru reprimarea libertatii, dar nu pentru a afirmarea democratiei si securitatii. In acest sens, PCRM va actiona in vederea diminuarii treptate si esalonate a componentei militare a tuturor programelor statale si nationale si va proceda la edificarea unui stat demilitarizat.

In al doilea rind, Conceptia stipuleaza foarte clar obiectivele securitatii nationale ale Republicii Moldova. Si anume de a asigura si a apara independenta, suveranitatea, integritatea teritoriala, ordinea constitutionala, dezvoltarea democratica, securitatea interna si de a consolida statalitatea Republicii Moldova.

Consideram foarte importanta expunerea anume in aceasta forma a obiectivelor securitatii nationale, care rezulta in mod direct din prevederile constitutionale. In acest context, noi consideram reglementarea problemei transnistrene si restabilirea integritatii teritoriale a tarii o sarcina exceptionala a intregii societati moldovenesti, una din principalele garantii ale viabilitatii statalitatii noastre.

In al treilea rind, cooperarea internationala in proiectul Conceptiei este privita ca un instrument de asigurare si consolidare a securitatii nationale a Republicii Moldova. Iar stabilitatea, prediptibilitatea si continuitatea pozitiilor fundamentale ale politicii externe moldovenesti ca niste preconditii, care ar permite Republicii Moldova sa devina un stat european democratic cu o economie avansata si cu un nivel inalt de securitate. Consideram corecta aceasta abordare. Noi, comunistii, sintem convinsi ca numai deschiderea pentru integrare, numai capacitatea de a depasi fantomele inchistarii si sabloanele unii politici externe cu un singur vector ii vor permite Republicii Moldova sa propuna o perspectiva cu adevarat valoroasa pentru toti cetatenii sai. Sa asigure coeziunea civica si o noua calitate a securitatii.

Noi pornim de la faptul ca in Europa Unita a Natiunilor si Tarilor Republica Moldova trebuie sa intre deja in calitate de stat reunificat, integru din punct de vedere teritorial, cu o economie dezvoltata si cu un nivel de trai inalt, un stat social si competitiv, o tara cu o economie deschisa, orientata spre inovare, o societate a democratiei dezvoltate cu un inalt nivel de securitate.

Iata care sint principalele obiective ale noastre care si-au gasit reflectarea si in textul Conceptiei securitatii nationale.

Fractiunea comunistilor sustine aprobarea in prima lectura a proiectului si va propune pentru a doua lectura un sir de amendamente de ordin redactional. Indemnam si alti deputati sa voteze acest document politic de baza.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Braghis.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Onorat Parlament,

Eu am ascultat foarte atent ceea ce a avut loc astazi in sala, am citit documentul respectiv si am o senzatie ca noi incurcam doua lucruri foarte importante, in opinia mea, si, de fapt, am axat astazi discutia nu asupra problemei securitatii nationale, ci asupra conceptiei politice externe a Republicii Moldova. Din toate componentele securitatii s-a luat doar un singur component, practic componenta politicii externe.

Restul celelalte: securitatea, de exemplu, alimentara, economica, problema sociala si multe de acest fel, practic, nici nu suna nici in sala si nici in documentul respectiv. De aceea, in opinia mea, ar fi bine poate, caci inca nu e tirziu, sa discutam asupra acestui capitol, sa redefinim acest document ca concept al politicii externe a Republicii Moldova si un concept al securitatii nationale si sa il aprobam, fiindca si acest document, documentul sau Conceptia politicii externe a Republicii Moldova, necesita sa fie aprobat in Parlament. Au fost inaintate mai multe proiecte sau discutii asupra proiectelor, insa ele, cu parere de rau, nu au avut succes sau nu au fost aprobate de Parlament.

De ce spun? Fiindca, de exemplu, la capitolul economie nu am prea vazut unde se regaseste faptul ca veniturile la buget sint astazi 80 sau 90 la suta din contul importurilor, unde astazi vedem ca deficitul balantei comerciale este peste 2 miliarde de lei si importul este de doua ori si jumatate mai mare decit exportul. Nu vad ca in 7 ani de zile s-a redus numarul de marfuri care sint exportate din Republica Moldova conform Nomenclatorului de la 1000 la 700. Si toate aceste lucruri, daca nu o sa le vedem acum, nu o sa le propunem spre solutionare, spre dezbatere, cred ca ele nu vor aparea in documentul final.

O alta problema care este legata direct de situatia economica este problema migratiei si problema demografica a Republicii Moldova. 800 de mii de cetateni, conform diferitelor estimari, plecati in ultimii ani de zile din Republica Moldova. Reducerea cu aproape 200 de mii a numarului de elevi din scoli. 300 de mii de copii in Republica Moldova astazi sint educati fara unul sau ambii parinti. Familiile din Republica Moldova sint destramate, majoritatea absoluta traiesc, lucreaza peste hotarele tarii si incerca sa sustina familiile doar prin acele remitente care vin in tara. Si aici vrem noi sau nu vrem, trebuie sa apara un alt capitol al politicii securitatii nationale pe care eu l-as numi salarii si pensii decente. Ceea ce este o problema absoluta a Republicii Moldova.

Sporul natural al populatiei in acesti ani de zile s-a produs, s-a marit cu 1/4, tot este, cred, o problema destul de importanta pentru noi. Un alt compartiment nu mai putin important, in opinia mea, este problema educatiei. In sapte ani de zile
s-au redus numarul de colegii, scoli, licee cu aproape 40; institutii superioare cu 16; numarul de elevi cu 170 de mii; numarul de studenti de la buget cu 5 mii sau peste 5 mii, aproape 6 mii si atunci imi pun intrebarea: cum vorbim noi de securitatea nationala fara o societate de cetateni bine educati, cum vedem noi integrarea europeana a Republicii Moldova fara cunoasterea limbilor contemporane sau europene de catre majoritatea absoluta a cetatenilor Republicii Moldova?

Cum vrem noi sa asiguram dezvoltarea economica, daca nu asiguram cea mai elementara investitie, investitie in factorul uman, in acei oameni care vor asigura aceasta crestere si securitate economica a Republicii Moldova. Nu vreau sa ma refer la capitolul sanatate, s-a vorbit deja in aceasta sala, dar si situatia la capitolul respectiv ea este putin demonstrata sau mentionata in aceasta Strategie. Ultimul moment la care as vrea sa ma refer si pe care il consider mult mai important decit toate acele despre care am vorbit pina acum este coruptia. Daca doriti, pentru Republica Moldova cea mai mare problema, cel mai mare pericol la capitolul securitate nu este altceva decit coruptia.

900 de milioane de lei anual, conform estimarilor organizatiilor internati-onale nu in anul nou, dar in anul 2007, au fost platite neoficial, adica coruptiei catre organele statului, nu catre agentii economici privati, ci de catre organele statului. La vama 66 de milioane. La Inspectoratul Fiscal 36 de milioane. Politia, la politie numai cetatenii, nu agentii economici, numai cetatenii au platit
77 de milioane. Fiecare al doilea plateste la Vama si politie. Fiecare al doilea cetatean din Republica Moldova sau agent economic plateste la Vama si la politie. Eu cred ca aceste cifre trebuie sa se gindeasca foarte mult. Marimea medie a unei plati neoficiale este de la 133 de lei la oficiul de pasapoarte pina la 7,5 in sistemul judiciar.

Ma intreb si vreau sa inteleg de ce aceste lucruri nu au nimerit in Conceptia securitatii nationale? Poate ca una din explicatii este faptul ca, conform opiniei cetatenilor, cel mai corupt cetatean al Republicii Moldova este insusi autorul acestui Concept. De aceea, eu consider ca toate aceste lucruri, daca ele nu vor fi, nu vor gasi reflectate in Conceptia securitatii nationale si altele despre care s-a vorbit aici, nu pot, in acest caz, nu putem considera ca avem un document care vorbeste despre securitate, ci vorbeste doar despre politica externa sau conceptia politicii externe a Republicii Moldova.

Si marea majoritate a provocarilor cu care se confrunta astazi in Republica Moldova nu si-au gasit reflectare in acest document. Eu am discutat cu colegii cum sa procedam in acest lucru? Sint unele capitole, unele parti ale acestui document pe care le sustinem. Si cred ca vom vota pentru prima lectura acest document. Dar daca in a doua lectura va ramine tot asa doar conceptul politicii externe si conceptul securitatii nationale, cred ca atunci nu stiu daca vom avea posibilitatea sa facem acest lucru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai am pe lista doua luari de cuvint: Domnul Diacov si domnul Gutu. Nu am scapat pe nimeni? Normal. Il invit la tribuna centrala pe domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Discutia de astazi nu intimplator este destul de aprinsa, fiindca este vorba de un document care ii intereseaza pe toti. Intr-o anumita masura, problemele respective se regasesc in programele de partid si asa mai departe. De aceea, desigur, este o chestiune importanta atit pentru deputati, cit si pentru Republica Moldova. In mare masura, aceasta discutie imi aminteste de o alta discutie, avuta in 2004 in Parlamentul Romania, dupa adoptarea Constitutiei Republicii Moldova.

Conducerea Camerei Deputatilor, a Senatului Romaniei se interesau in 1994, dar cum asa la noi in articolul 13 este stipulat limba moldoveneasca si ce trebuie de facut ca sa fie stipulat asa cum trebuie limba romana. Si multe discutii am avut pe marginea acestui subiect si eu spun, domnilor, este foarte simpla aceasta situatie. Noi trebuie sa avem 2/3 in Parlament din deputati care considera ca limba care se vorbeste in Republica Moldova este limba romana. Si atunci schimbarea, modificarea Constitutiei este foarte simpla.

Noi astazi in Parlament avem Fractiunea majoritara 56 de deputati Partidul Comunistilor, care au viziunile sale asupra a tot ce se intimpla, inclusiv problemele securitatii, dar din spusele unor colegi de la noi vrem sa avem un document care este unul foarte bine structurat, care trebuie sa fie pro NATO. Si asa mai departe, si asa mai departe. Este o iluzie. Macar ca noi intelegem foarte bine ca orice discutie si orice contributie asupra aprobarii acestui document trebuie sa fie eficienta.

Noi, Partidul Democrat, vrem sa votam acest proiect, fiindca consideram ca tara nu poate sa existe fara o conceptie a securitatii nationale. Republica Moldova se gaseste intr-o zona destul de afectata din punct de vedere al securitatii. Desigur, daca am fi scris-o noi, am fi scris-o putin altfel. Ea a fost scrisa asa cum a fost scrisa. Noi dorim sa contribuim ca ea sa fie mai buna si avem in vedere inaintarea unei serii intregi de propuneri ca, intr-adevar, aceasta Conceptie sa fie mai buna, mai eficienta. Si ce este important, noi avem multe legi bune, dar legile nu se executa. Elaborarea altor documente care urmeaza sa fie pregatite in contextul acestei Conceptii, iata, aici este importanta principialitatea Executivului de a realiza aceste lucruri.

Desigur, in mare masura, proiectul este bezvrednii sa ii spunem asa. Nu afecteaza cine stie ce, dar, in acelasi rind, nu stipuleaza niste strategii clare care au fost declarate in nenumarate rinduri chiar de actualul Parlament in 2005, atunci cind noi am votat integrarea europeana, cind noi am votat Legea cu privire la statul Transnistriei si multe alte proiecte.

Desigur, amenintarile securitatii nationale pentru orice alt stat si pentru Republica Moldova inclusiv au doua, sau sint doua compartimente: amenintarile interne si amenintarile externe. Fireste, era bine de structurat foarte clar care sint amenintarile externe si care sint amenintarile interne. Colegul social-democrat domnul Braghis, eu ma bucur de lucrul acesta, a enumerat o serie de amenintari interne care afecteaza securitatea nationala a Republicii Moldova. Eu aici inteleg de ce Fractiunea majoritara nu le-a enumerat, fiindca nu are interes sa scoata la suprafata toate aceste probleme, care, intr-adevar, si aceasta este de inteles, orice Guvernare se straduie sa scoata la suprafata lucrurile bune, dar lucrurile care nu sint prea convenabile sa le plaseze mai la o parte.

Dar noi cu dumneavoastra, stimati colegi, stim foarte bine ca amenintarile interne pe unele locuri sint mai importante decit amenintarile externe. Nu cred ca foarte multa lume viseaza sa cotropeasca miine Republica Moldova, nu cred. Exista conjunctura internationala, exista angajamente internationale s.a.m.d. Problemele publice in Moldova sint probleme interne. Cum noi vom fi in stare sa solutionam aceste probleme, de aceasta depinde securitatea nationala a tarii noastre. Nu de rusi, de americani, de Uniunea Europeana, de Romania s.a.m.d.

Cum noi vom fi in stare sa ne organizam in interior? Desigur, la capitolul acesta 1.3.4 Amenintarile de ordin social.

Stimati prieteni,

Salariile, pensiile, tarifele sint o amenintare la securitatea nationala. Datoria externa, balanta de plati sint o amenintare la securitatea nationala. Noi daca continuam cu ritmurile acestea sa ridicam preturile si salariile sa ramina aceleasi, eu nu stiu cine o sa reziste si cine o sa mai poata trai in Republica Moldova cu demnitate, eu am in vedere. Fluxul, exodul masiv al populatiei este o amenintare la securitatea nationala. Daca vor continua tot asa 60 la suta sa doreasca sa plece,
70 la suta din tineret, sa plece din Republica Moldova, cu cine raminem noi? Noi raminem cu pensionarii? Este o problema extraordinar de complicata. Si, bineinteles, in aceasta strategie era bine sa se reflecte cum vede statul, cum vede Republica Moldova solutionarea acestor probleme.

Stimati prieteni,

Degradarea ecologica, eu cred ca toti dumneavoastra stiti ca noi traim intr-o tara foarte vulnerabila din punct de vedere ecologic. Eu ieri nu stiu la ce post de televiziune am vazut o emisiune sau o secventa cu inverzirea in Austria. Austria este o tara verde, cred ca cea mai verde din toata Europa si acolo exista ingrijorari la nivel de Guvern, la nivel de primaria Vienei ca sa inverzeasca.

La noi cu dumneavoastra, practic, in toate spatiile verzi se construiesc buticuri, benzinarii s.a.m.d, s.a.m.d. Nu ne ingrijoreaza chestia aceasta. Noi am inaintat anul trecut o initiativa legislativa ca sa interzica stadioanele, terenurile acestea pentru copiii s.a.m.d. Ca ele sa fie privatizate, sa fie acordate constructiei. Nimic, nimeni nu vrea sa atinga. Este o amenintare la securitate. Desigur ca este, stimati prieteni.

Zonele verzi. Bazinele cu apa si multe alte chestii. Fireste, stimati prieteni, eu as vrea si eu cred ca toata lumea ar vrea ca proiectul de lege sa fie votat in consens de toata lumea. Era bine ca si Comisia responsabila sa ia in consideratie toate obiectiile formulate de toate fractiunile parlamentare, fiindca toate... Bine, poate cu exceptia unora au fost prea politizate, dar in rest au fost propuneri logice, sa fie luate in consideratie si sa cream conditii ca in lectura a doua toata, toti deputatii sa voteze.

Noi vom sprijini in prima lectura. Desigur, conditionat noi vom formula o serie de propuneri si va rugam foarte mult, asa cum au rugat si alti colegi sa fie luate in consideratie, fiindca noi vrem sa avem un document care sa ajute Republica Moldova in solutionarea problemelor mentionate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Gutu.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Nu vreau sa ma opresc la compartimentul importanta acestei probleme, acestei Conceptii pentru securitatea Republicii Moldova, dar apare totusi o situatie si o problema care mi-am dat-o mie si eu vreau sa ne intelegem cu dumneavoastra ca, intr-adevar, orice conceptie, orice document cit de important ar fi, in primul rind, el trebuie sa presupuna o analiza a situatiei la moment. Ce am realizat noi, care sint problemele, care sint prioritatile si care este punctul de pornire?

Noi discutam si acest document daca il ei unu la unu, iai cunostinta de dinsul, nici in nota informativa, nici in concept nu se creeaza o impresie de o abordare serioasa a problemei. In primul rind, vreau sa va spun, ca intr-adevar daca cineva este incintat de acest document, de continutul acestui document s.a.m.d. eu il cred pe domnul Petrenco, fiindca el putine documente in viata a vazut si a elaborat. Dar sint specialisti foarte puternici in Parlamentul Republicii Moldova.

Eu nu stiu astazi cine e presedintele Comisei respective parlamentare, dar cred ca experienta, chiar si aceeasi comunisti, a putut sa fie utilizata mult mai efectiv ca sa prezentam astazi un document intr-adevar amplu si serios.

Stimati colegi,

In primul rind, noi trebuie sa constientizam faptul ca problema principala, problema-cheie a Republicii Moldova este statalitatea acestei tari si identitatea acestei tari. Daca cineva nu doreste sa auda, nu doreste sa studieze fel de fel de pareri care exista in afara tarii si in interiorul tarii, care doresc si considera acest stat ca un fenomen vremelnic, eu inteleg ca singura, as spune, victorie, poate a guvernarii comuniste este, ca domnul Rosca a schimbat drapelul tarii vecine pe drapelul Republicii Moldova pe oficiul sau al partidului.

Acesta deja este un pas inainte si o evolutie foarte serioasa. Daca acesta este, eu as spune, un pas tactic sau un pas strategic, aceasta de acum e altceva. Dar, in general, poate mai putine partide au ramas care astazi, in programele sale, recunosc statalitatea Republicii Moldova, dar sa fim sinceri ca statalitatea republicii ramine problema numarul unu.

Si eu imi aduc aminte de cuvintarea doamnei Pamela Smit, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii la Universitatea de Stat, cit de inteligent, cit de, as spune asa, diplomatic, ne-a pus niste intrebari: dorim noi sa avem un stat, cine sintem noi, ce limba vorbim, ce popor sintem s.a.m.d. Cu regret, stimati colegi comunisti si guvernanti, din experienta constructiei acestui stat noi nu am tras, cu dumneavoastra, concluziile respective. Deja 8 ani de guvernare, 2 ani elaboram Conceptul. Cine va elabora Strategia securitatii nationale, peste citi ani?

Deci noi, spre regret, trebuie sa constatam ca toate problemele cele mai importante ale statalitatii le-am lasat si le lasam pentru anii viitori. Nu vreau sa enumer, dar va spun sincer ca astazi un stat care nu are hotare oficializate, un stat care este ocolit, un stat unde nu vin turisti si oaspeti straini, nu creste numarul lor, deci un stat, spre regret, care este, unii considera si in multe capitale europene, nu vreau sa le numesc, au loc fel de fel de conferinte, de simpozioane stiintifice, unde se pune la bataie harta Republicii Moldova, se imparte Transnistria incolo, o parte din nord incolo, o parte din stinga incolo.

Deci noi nu auzim sau nu cunoastem aceste lucruri. Cred ca, intr-adevar, primul compartiment al acestei Conceptii trebuie sa fie capacitatea guvernarii, conducerii acestui stat de a asigura securitatea nationala. Capacitatea guvernarii.

Daca guvernarea nu este capabila in timp de mai multi ani sa asigure integritatea tarii, sa hotarasca problemele externe, atunci cred ca, stimati colegi, statul acesta nu are perspectiva. Statul nu poate fi integrat. Si citi ani putem noi sa traim in asa conditii cind Guvernul central nu controleaza tot teritoriul tarii. Citi ani la rind? 16 i-am trait. Citi o sa fie pe viitor? La intrebarile acestea nu este raspuns.

Urmatoarele. Care sint realizarile, stimati colegi, in domeniul securitatii energetice a Republicii Moldova. Importam 70% de energie electrica, avind capacitati destule in Republica Moldova. Care sint realizarile noastre la asigurarea securitatii alimentare, atunci cind tote tarabele, toate magazinele sint umplute cu productie din toata lumea numai nu din Republica Moldova? Care sint realizarile noastre la alte compartimente despre care au vorbit colegii nostri? Da, Republica Moldova este o regiune unde calamitatile naturale se repeta din an in an, daca nu seceta, e cutremur. Unde e compartimentul respectiv, unde e viziunea guvernarii la acest domeniu?

Stimati colegi,

Deci s-a vorbit aici despre depopulatie, emigratie si plecare, sute de mii de cetateni lucreaza peste hotarele tarii. Unde este compartimentul asigurarea securitatii acestor cetateni care se afla in afara tarii? Este un factor si un moment foarte important. Cum aparam noi interesele acestor cetateni, sute de mii. Spre regret, numai declaratii.

Si, deci, ultimul moment. Vreau sa va spun tot la compartimentul capacitatea de conducere a guvernarii.

Stimati colegi,

Politica externa efectuata de catre Republica Moldova in ultimii ani este o politica gresita, sa nu spun altceva. Pe niste principii, ca sa traim bine cu rusii, trebuie sa ne sfadim cu romanii. Ca sa traim bine cu romanii, trebuie sa ne sfadim cu rusii. Iata principiile de baza ale dumneavoastra, ale guvernarii actuale.

Si ultimul moment. Vreau, stimati colegi, sa vorbesc despre responsabilitatea conducatorilor tarii. Atunci cind conducerea tarii spune la televiziunea NIT ca eu m-am asezat la masa de negocieri la intilnirea cu Smirnov de aceea ca, de fapt, aceasta a fost vointa tovarasului Putin si eu personal deci nu am dorit si nu doresc si cred ca nu voi mai dori pe viitor sa ma asez la o masa cu conducatorul respectiv. Spuneti, va rog, asa declaratii aduc la asigurarea securitatii tarii? Cred ca de aceea eu insist ca in acest document sa fie un compartiment de responsabilitate si capacitatea guvernarii tarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In virtutea dreptului la repica, nu stiu de ce domnul Ivan Timofeevici Gutu a avut nevoie sa ma agate, pentru ca aceasta imi da prilejul sa ii amintesc ca nu eu, ci domnia sa este un exponent de frunte al nomenclaturii sovietice de partid. Toata viata lui din clasa a doua si pina alaltaieri, fiind nomenclaturist comsomolist si comunist, inclusiv membru al Biroului Comitetului Central al Partidului Comunistilor pe cind Lucinschi era prim-secretar.

In plus, domnule Gutu, cind mata erai primar al Chisinaului, noi strigam in fiecare zi: Jos Gutu si aveam dreptate. Noi atunci eram cu tricolorul in miini si luptam pentru valorile nationale. Dumneata iti cresteai burta la Primaria capitalei. Drapelul national al Republicii Moldova, adoptat in 1990 si dupa aceea consfintit prin Constitutia Republicii Moldova, este parte a simbolurilor noastre nationale cu care dumneata nu ai nimic in comun.

Ceea ce insa se stie foarte bine este ca dumneata ai fost viceprim-ministru tare multi ani in Guvernul antinational si corupt Sangheli si veneai de iti tremurau pantalonii aici la tribuna centrala, cind noi, deputatii, expuneam intrebari despre felul cum esti responsabil de economie si privatizare si cum valorifici creditele externe, pentru ca in perioada aflarii dumitale in aceasta functie circa un miliard de dolari s-a consumat din creditele externe si pina acum nu se stie cum. Asa ca in locul dumitale as ascunde limba intr-un loc mai putin vazut si nu as vorbi despre valori astazi; fosilele fostelor guvernari corupte ar fi bine sa taca.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stimatii mei colegi,

Nu va suparati, noi sintem in proces de discutie la acest subiect. Sintem in discutie la acest subiect deja de aproape doua ore. Fiindca, daca noi mergem pe aceasta cale, o sa fie la infinit replica la replica, dupa care inca o replica la cealalta replica. Deci, in acest caz, eu va rog foarte mult, am ajuns aici, nu va suparati. Dar nu pot sa va permit, fiindca a fost dreptul la repica. S-a facut referinta. Eu de cite ori v-am spus, daca atacati ideea, nu atacati persoana, fiindca in acest caz se dezlantuieste, cred, un proces la infinit.

Eu va rog frumos, stimatii mei colegi. Daca nu terminam, anunt pauza de o ora. Va trimit la masa, sa va linistiti. La vot sau la masa? La vot. Vreti pe doua ore? Bine, o sa examinam. Gata. S-a terminat. Trebuia sa reactionati. Cine v-a vizat pe dumneavoastra? Am terminat, nu va suparati. (Rumoare in sala.) Eu va rog foarte mult. Trebuia sa reactionati la momentul cind ati fost vizat.

Stimati colegi,

Eu anunt o pauza la masa pe o ora. Revenim la ora paisprezece si treizeci de minute.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* * *

d u P a P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile, reluam sedinta plenului Parlamentului. Eu vreau sa va fac o propunere, stimati colegi, si sa luam ca o legitate pentru viitor, sa ne intelegem ca, potrivit prevederilor Regulamentului, poate fi replica la spusele cuiva care atinge nemijlocit persoana si ne oprim aici.

Fiindca acel care face o referinta la o persoana concreta trebuie sa fie constient ca isi asuma si riscul ca primeste o replica, sa nu mergem cu replica la replica tot asa pina la sfirsit, incontinuu. Daca acceptati aceasta propunere, sa mergem pe aceasta linie. In cazul da, domnul Bujor are dreptul la replica. In fond, acei care doresc sa spuna ceva in continuare va fi oferit timpul respectiv la sfirsitul sedintei. Pe domnul Bujor nu il vad in sala acum.

Stimati colegi,

Luarile de cuvint au avut loc, dezbaterile au avut loc, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1305. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1305 este aprobat in prima lectura.

Deja, conform rezultantelor dezbaterilor de astazi, propunerilor inaintate, o sa rog Comisia de profil sa lucreze pentru pregatirea examinarii in a doua lectura a acestui proiect de lege.

Proiectul de Lege nr.4458 privind declararea utilitatii publice de interes national a lucrarilor de constructie a liniei de cale ferata CahulGiurgiulesti. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Din numele Comisiei pentru politica economica, buget si finante tin sa mentionez ca acest proiect de lege a fost votat in prima lectura de catre Parlament la 3 aprilie, alte propuneri suplimentare pentru lectura a doua, in afara de cele expuse in avizele comisiilor parlamentare, nu au parvenit.

Amendamentul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, care a propus ca articolul 3 sa fie completat cu expresia: cu dreapta si prealabila despagubire, in prealabil, nu poate fi acceptata, deoarece aceasta prevedere exista deja la alineatul 1 al articolului 13 din Legea nr.488 din 1999 si anume: Exproprierea pentru cauza de utilitate publica nu poate fi facuta decit prin hotarire judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.

In temeiul celor expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea Legii mentionate in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte,

Va multumesc.

Lectura a doua, propuneri? Nu sint.

Multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4458. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

56 de voturi pro. Impotriva? 1 vot vad eu in sectorul nr.3.

In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot, constat ca proiectul de Lege nr.4458 este adoptat in lectura a doua.

Acum, stimati colegi,

Avem un pachet de 1, 2, 3, 4, 5 proiecte de legi cu referinta la patenta de intreprinzator. Va propun urmatoarea modalitate de examinare a acestora. Cred ca a fost inaintata o propunere buna: sa fie prezentate initiativele deputatilor, iar la sfirsit proiectul Guvernului. Dar modalitatea mea tine si de urmatoarea procedura. Eu propun ca pentru inceput pe rind sa invitam autorii sa isi prezinte initiativele, intrebariraspunsuri, daca sint, dupa care invit Comisia de profil, care prezinta rapoartele asupra tuturor acestor initiative. Da, cind faceam referinta la autori, ultimul fiind Guvernul cu prezentarea proiectului. Si dupa acest exercitiu, in final, supunem votului pe rind toate aceste proiecte. De acord? De acord. Pai, evident, discursurile nu se discuta.

Stimati colegi,

In contextul acestei idei, ordinea de prezentare. Eu am sa il invit la tribuna... domnul Braghis prezinta? Proiectele nr.594 si nr.414. Deci va rog. Cine prezinta nr.594?

Domnule Bolboceanu,

Va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimati deputati,

Stimati colegi,

Va propun proiectul de Lege nr.594 din 14 februarie 2007 privind abrogarea mult chinuitei Legi 208, inaintat in Parlamentul Republicii Moldova de catre domnii deputati Braghis, Banari, Bolboceanu.

Activitatea de intreprinzator in baza de patenta a fost legiferata in Republica Moldova odata cu adoptarea Legii nr.93 din 15 iulie 2008. De fapt, scopul acestei legi, al Legii nr.93, a fost si el ramine: imbunatatirea si sustinerea mediului de afaceri din Republica Moldova, precum si crearea unui climat fiscal, un climat avantajos pentru afacerile economice din tara.

Prevederile legii nominalizate au inregistrat in acea perioada simplificarea la maximum a procedurilor de inregistrare a activitatilor de antreprenoriat in Republica Moldova fata de cele care erau pina la aprobarea Legii nr.93. Urmare a adoptarii Legii nr.93 s-au facut a fi mai avantajoase diferite forme de activitati in Republica Moldova, precum ar fi producerea bunurilor si a marfurilor, comercializarea lor, serviciile si altele care au incadrat in activitatile economice din tara peste 48 000 de cetateni ai Republicii Moldova, peste 48 000 de cetateni care fac parte si acum, si au facut parte din categoriile defavorizate din tara, mai bine-zis cetateni cu venituri foarte mici, ba chiar o parte buna din ei si fara sursa de existenta in tara.

Ceea ce s-a intimplat in 1996 la aprobarea Legi nr.208, ea a venit sa afecteze intreprinzatorii care activau in baza de patenta, de fapt si evolutia acelor lucruri, care au urmat din iulie 2006 pina acum, demonstreaza inca o data ca aceasta a fost o lege incorecta si nu bine chibzuita, care a fost inaintata de catre Guvern si votata de catre majoritatea care guverneaza astazi in Republica Moldova. Ba mai mult decit atit, au avut de suferit nu numai intreprinzatorii care au activat in baza de patenta, dar chiar si bugetul tarii. Si o sa va aduc un simplu exemplu: daca in 2006, cind nu era inca in vigoare Legea nr.208, in bugetul tarii au fost acumulate venituri de la intreprinzatorii de patenta mai mult de 65 milioane de lei, apoi in anul 2007, dupa aprobarea in iulie a anului 2006 a Legii nr.208, de la intreprinzatori de patenta in bugetul tarii s-au acumulat putin mai mult de 25 milioane de lei, nemaivorbind de incomoditatile care au fost create de catre efectele Legii nr.208 asupra cetatenilor care activau in baza de patenta. Atit atunci, la aprobarea Legii nr.208, cit si acum, noi sintem convinsi ca aceasta lege, spun inca o data, a fost o lege nu bine chibzuita, a fost o lege care vine in detrimentul promovarii businessului mic si mijlociu in Republica Moldova.

Noi am avut atunci propunerea de a nu adopta aceasta lege, apoi de abrogare a acestei legi care a fost consfintita in proiectul de lege pe care noi l-am inaintat la 14 februarie 2007 pentru abrogarea Legii nr.208. Si astazi va propunem dumneavoastra sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Bolboceanu,

Va multumesc.

Este, eu cer scuze, domnule Bolboceanu.

Microfonul 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. , , , . , , 1 2007 .

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, , . ,
45 65 , 25 , , , . , , . - ?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

, , , . , ...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Acei care se ocupau cu antreprenoriatul in baza de patenta si le-a expirat in 1996, in 1997 termenul de patenta, el nu a fost prelungit si aceste venituri nu au venit la buget. Noi presupunem ca aceste venituri, ba chiar mai mult, eu pot sa nu le consider venituri, deci sursele financiare ei oricum le-au platit, dar le-au platit organele care au fost supuse controlului de catre organele statului. Pentru ca, dupa informatia noastra, majoritatea din ei au ramas sa activeze in baza acelor patente vechi pe care le-au avut.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Da, eu va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pina la expirarea termenului.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Dar noi consideram ca...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mai mult decit atit, din 2006 pina in 2009 s-au inregistrat ca intreprindere individuala din 45, dumneavoastra spuneti 45, noi avem cifra de 48, ei, e cam pe aici, da? Numai 2 500 detinatori de patenta. Deci aceasta demonstreaza inca o data ca acea Lege 208, care a fost adoptata in 2008, a fost o lege incorecta si care vine in detrimentul activitatilor economice in Republica Moldova.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, . - , . , , , , , , . , , .

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu o sa va raspund in felul urmator. Dumneavoastra ati observat ca noi, in proiectul de lege, am incercat sa nu politizam aceasta problema, ba mai mult decit atit, pe parcursul a 2 ani de zile noi am avut o pozitie destul de consecventa ori anulam legea 208, ori, daca nu reusim, macar sa o modificam. Ceea ce, de fapt, dupa 2 ani de zile, si face Guvernul astazi. Daca noi am fi fost ascultati in 2006, la sfirsitul anului 2006, astazi nu avem situatia pe care o avem.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul 3.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnul raportor,

Dupa cum se stie, sinteti om serios, dar ati iesit la tribuna centrala si aduceti niste exemple, niste cifre pe care ati luat din cer, cred ca. Daca o sa va uitati atent in lege, o sa vedeti ca de la 1 ianuarie 2007 a fost interzisa activitatea pe baza patentei pentru transportul calatorilor cu automobile taxi 343 de patente.

Mai departe. Transportul auto de marfuri 187 de patente, producerea, prelucrarea si comercializarea varului 9 patente, cresterea florilor si comercializarea lor 76 patente. In total 615, ei, socotim ca o mie, dar nu atit cit ati spus dumneavoastra. Si nu putea fi asa pierdere, cifra pe care ati numit-o dumneavoastra in anul trecut.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Bondarciuc,

Dumneavoastra...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Totusi eu va rog frumos, trebuie cumva sa conduceti, sa luati cifre de la Inspectoratul Fiscal si de la statistica.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule presedinte Bondarciuc,

Dumneavoastra ori nu vreti sa cunoasteti aceste lucruri, ori nu le cunoasteti. Eu am spus si mai repet inca o data, noi negam doua lucruri si ele sint doua lucruri diferite. Acele activitati care au fost interzise de la 2007 si aici dumneavoastra partial aveti dreptate. Si cele carora le-a expirat licenta si nu au primit, nu le-a fost prelungita licenta, ei au activat fara licenta in aceasta perioada. Si aceasta este, trebuie sa recunoastem, vina Guvernului, care a facut si a promovat acest proiect de lege in 2006.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Domnule Bolboceanu,

Am si eu o intrebare referitoare la nota informativa la proiectul de lege. Trebuie sa constatam ca nota este una mai mult declarativa si vreau sa va atrag atentia asupra argumentarii si a unei propozitii din nota informativa: Anularea patentei va conduce, in mod evident, la diminuarea a 3 factori de baza care mentin economia tarii noastre. Si mai departe se enumera acesti 3 factori de baza. Capacitatea de cumparare a unor bunuri si servicii. Al doilea factor subminarea businessului mic si mijlociu. Si al treilea factor diminuarea investitiilor autohtone.

Prima intrebare: de ce, de unde ati luat ca acesti 3 factori sint de baza si mentin economia? Si, daca citim atent, inseamna ca anularea patentei va conduce la subminarea businessului mic si mijlociu si la diminuarea investitiilor. Va rog foarte mult, daca aveti careva cifre sa le prezentati mai ales in ceea ce priveste diminuarea investitiilor autohtone.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu cred ca nu are rost sa demonstram astazi aici, in Parlament, ca daca 40 000 de cetateni ai Republicii Moldova sint pusi in afara activitatilor pe care ei le promovau intr-o perioada sau alta, aceasta nu conduce la diminuarea businessului mic si mijlociu.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Bolboceanu,

Eu va rog foarte mult, eu v-am intrebat de diminuarea investitiilor autohtone. Daca aveti careva cifre concrete.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, va zic si la diminuarea investitiilor, dar numiti dumneavoastra acea persoana care a hotarit.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Bolboceanu,

Eu v-am pus o intrebare, va rog foarte mult, daca aveti careva cifre concrete privind diminuarea investitiilor aveti vreo statistica oficiala sau concret careva cifre.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, nu.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu, da?

Multumesc.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dumneavoastra trebuie sa puteti auzi, domnule deputat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Nicolai Fiodorovici,

Microfonul nr. 3. A doua, eu va rog succint.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A doua, da. Spuneti, va rog frumos. Dar cite patente in anul 2007 si in anul 2008 au fost anulate la cite persoane?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Bondarciuc,

Dumneavoastra sinteti la guvernare si dumnea-voastra trebuie sa spuneti cite. Eu stiu un lucru.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca ati iesit cu initiativa si nu cunoasteti cifre. Cum puteti iesi?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu stiu alt lucru, ca 45 de mii de detinatori de patenta astazi nu pot activa si sint nevoiti sa vina in strada. Acesta este un lucru cert si o situatie concreta pe care o avem astazi in Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu,

Va multumesc.

Daca sa mergem pe aceeasi ordine de idei, proiectul nr.498.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine, stimati colegi, noi am inaintat la 7 februarie proiectul respectiv, dorind sa contribuim la aplanarea situatiei care s-a creat in jurul acestei situatii. Acum este clar, este o problema de principiu. Este Guvernul care a venit cu un proiect de lege de modificare si, intr-un fel, rezolva o serie de probleme. Si exista acest set de initiative legislative. Initiativa noastra legislativa se refera la mai multe articole: si la articolul 6, si la articolul 12, si la articolul 14.

Articolul 17 Distribuirea mijloacelor incasate de la eliberarea patentelor, care prevede ca o parte din venituri sa fie indreptate spre bugetele locale 70 la suta si 30 la suta la bugetul central. Aceste cifre se pot inca discuta in lectura a doua. Este rugamintea de principiu ca plenul Parlamentului sa sustina toate aceste proiecte in prima lectura, luam ca baza proiectul propus de catre Guvern. Si atunci eu sper sa in prima lectura se va vota unanim de toti deputatii. Si Comisia pe urma o sa selecteze acele prevederi, care s-ar incadra in aceasta chestie. Este o pozitie, o propunere constructiva din partea noastra, daca doriti ca sa fie. Si nu trebuie, doamna Bondarciuc, intrebari aici. Trebuie abordata problema, in principiu.

Nu, caci eu ma uit asa. Asa v-ati pornit cu intrebari, intelegeti, la o initiativa de citeva propozitii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati, stimate coleg, caci vad si la microfonul nr.2. Bine. Prioritate doamnei.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Multumesc.

Domnule Diacov,

Eu nu am inteles cine are dreptul la replica: doamna Bondarciuc ori doamna Bodnarenco, ori domnul Bondarciuc?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, eu pe dumneavoastra nu v-am vazut, dar pe domnul Bondarciuc l-am vazut ca se ridica repede.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, am clarificat si acest subiect.

Domnule Bondarciuc,

Va rog microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor,

Spuneti, va rog frumos, din care considerente propuneti sa introducem modificarea in legea care exista sa transferam banii in proportie de 70 la suta in bugetul local, dar de 30 la suta in bugetul central?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule presedinte al Comisiei,

Eu am spus deja ca aceste cifre pot fi discutate in cadrul Comisiei. Proportia lor poate fi, cum se spune, solutionata in comisie ca 70 la 30, ca 50 la 50, ca 40 la 60. Decideti dumneavoastra in Comisie. Dar trebuie si noi sa aratam un gest fata de administratia publica locala. Intelegeti? Acolo se lucreaza, acolo sa platesc banii. Sa lasam si noi, sa fim putin mai generosi. Nu toti banii, chiar la Trezorerie, si dupa aceasta toti sa umble cu miina intinsa.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va informez, domnule presedinte al Fractiunii, ca din platile, din patente, da, plata la patenta toata se varsa in bugetele locale si asa a fost toata viata. Si nu are sens sa schimbam modalitatea.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Poftim, propuneti 100% sa ramina acolo si nu sint probleme.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari politice? Nu sint.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu propun ca sa fie votata in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Si atunci si noi putem sa votam alt proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Proiectul nr.4183.

Domnule Balan,

Va rog.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

La 7 iulie 2006, Parlamentul a adoptat modificari si completari la Legea cu privire la patenta de intreprinzator, potrivit carora vor fi interzise mai multe activitati in baza de patenta. Din 1 ianuarie 2007, de pilda, transportul de marfuri si calatori, cultivarea pe baza de patenta a florilor, productia si comertul cu var si alte materiale de constructie. Din 1 ianuarie 2008 comertul cu amanuntul la incaperi si chioscuri, pe 1 ianuarie 2009 comertul cu toate tipurile de produse la tarabe, tejghele si din autocamioane in piete, comertul cu bauturi fara alcool si ziare.

La sfirsitul anului 2006, in Republica Moldova erau circa 45 de mii de detinatori de patente, inclusiv peste 60% cu activitati de comert, care aduc in bugetul statului anual circa 42 milioane de lei, fara nici un efort din partea acestora. Prin modificarile adoptate privind interzicerea activitatilor in baza de patenta acei circa 45 de mii de cetateni risca sa ramina fara unica sursa de existenta. Conform estimarilor, cifra de afaceri a sectorului antreprenoriatului ce activeaza in baza de patenta constituie 14% din PIB-ul anual.

In aceasta activitate sint implicate 6% din populatia ocupata in economia nationala sau 10% din acei ocupati in sectorul privat. Productivitatea muncii acestor antreprenori este de 4 ori mai mare decit media pe economie. Antreprenorii patentei realizate peste 60% din vinzarile nete anuale ale businessului mic. In contextul celor mentionate si in scopul asigurarii dreptului constitutional al cetatenilor la un loc de munca, propunem Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor,

Totusi vreau sa verific care este cifra corecta? Acum dumneavoastra ati numit cifra 45 de mii.

 

Domnul Vasile Balan:

In jurul.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Risca sa ramina fara unica sursa de existenta. Dar in nota informativa la dumneavoastra 36 de mii. Care este totusi cifra corecta?

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Bondarciuc.

Dupa cum spune colegul meu Vasile Iovv, asa cum scrie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Balan.

Proiectul nr.414.

Domnul Banari.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de lege in cauza, inaintat cu dreptul de initiativa legislativa de domnii deputati Dumitru Braghis, Ivan Banari si Dumitru Godoroja a fost propus Parlamentului spre dezbatere inca la inceputul lunii februarie. Am purces la acest lucru dupa mai multe intilniri cu detinatorii patentei de intreprinzator, presedintii asociatiilor micului business din majoritatea raioanelor Moldovei.

Cunoastem cu totii faptul ca modificarea Legii cu nr.93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de intreprinzator, aprobate de Parlament prin dubioasa Lege cu numarul 208 in 7 iulie 2006 a creat premise de a lasa fara locuri de munca si surse de existenta un numar impunator de persoane. Nu numesc cifra, diferite sint. Aceasta cifra, cu care opereaza detinatorii de patenta si Guvernul, difera de la
20 pina la 36 de mii. 48 in total detinatori de patenta, dar nu toti cad sub impactul legii. Aceste modificari propuse de Guvern si promovate de Guvern cu votul Fractiunii majoritare au trezit nemultumiri si au produs un sir de actiuni de protest: greve, mitinguri, pichetari, marsuri de protest in majoritatea raioanelor Republicii Moldova.

Grupul deputatilor social-democrati, din start, s-au opus modificarilor Legii cu privire la patenta de intreprinzator. In declaratii, luari de cuvint, interpelari noi am adus argumente, am demonstrat bazindu-ne pe cifre si starea reala a mediului de afaceri, necesitatea extinderii activitatii in baza patentei. Cu parere de rau, nu am fost sustinuti, nici macar auziti. Tin sa mentionez si protestul organelor publice locale: bascanul UTA Gagauz-Yeri, consiliul municipal Chisinau, consiliile mai multor raioane, care s-au pronuntat pentru extinderea activitatii in baza patentelor de intreprinzator in regiunile date.

Proiectul pe care il prezint a fost inregistrat la 7 februarie 2008. Este inclus in ordinea de zi de-a rindul cu proiectul inaintat de Guvern. Este o practica deja pentru Parlamentul Republicii Moldova cind opozitia propune. Aceste propuneri pe urma, intr-un fel, se modifica si Guvernul vine cu propunerea lui. Ii bine si asa. Pornind de la aceasta, propun ca proiectul de Lege cu nr.414 sa fie sustinut in prima lectura si apoi comasat cu proiectul Guvernului, fiindca cred ca nu vom iesi cu zece legi de la aceasta sedinta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor,

Daca o sa ne referim la initiativa dumneavoastra, totusi am vreo citeva intrebari. Prima. Dumneavoastra propuneti Guvernului sa prezinte Parlamentului propuneri pentru modificarea legislatiei, care vor cuprinde participarea detinatorilor de patenta la operatiunea de importexport. Cine acum le interzice lor sa participe la aceste operatiuni si pentru ce sa modificam legislatia?

 

Domnul Ivan Banari:

Detinatorii de patente din vama sint tratati ca persoane fizice. Dar ei sint intreprinzatori, totodata. Deci noi am propus ca Guvernul sa revada din nou procedura care este astazi.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Prin ordinul general ei pot participa la aceste operatiuni.

 

Domnul Ivan Banari:

Pot participa. Dar ca persoana fizica, sint tratati ca persoana fizica.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si participa. Acesta e un moment. Al doilea moment. Spuneti care obiecte de lux comercializeaza detinatorii de patenta astazi?

 

Domnul Ivan Banari:

Care? De lux?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, obiecte de lux.

 

Domnul Marian Lupu:

Obiecte de lux.

 

Domnul Ivan Banari:

Mobiliarul.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra propuneti sa le interzicem lor.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci mobilierul a fost. Mobilierul este obiect de lux. Blanurile tot sint de lux. Mai departe, aurul, argintul, alte lucruri.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Niciodata nici un detinator de patenta nu a vindut aur si argint.

 

Domnul Ivan Banari:

Aur si argint nu, dar blanuri au vindut.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Mai departe. Dumneavoastra propuneti ca durata activitatii desfasurate in baza patentei sa se includa in vechimea in munca. Si astazi legea prevede acest lucru.

 

Domnul Ivan Banari:

Legea Guvernului chiar propune aceste lucruri si o sa discutam si Legea Guvernului. Dar eu vreau sa ma intorc la prima intrebare a dumneavoastra in calitate de coraportor la primul proiect al nostru. Dumneavoastra ati adus patru categorii de detinatori de patenta, care de la 1 ianuarie 2007 sint, se interzice de a practica. Dar nu ati vorbit de interzicerea comercializarii in baza patentei a materialelor de constructie. Nu ati vorbit de mobila, nu ati vorbit de articole de uz casnic. Acolo cifra nu este.

Dar vreau sa va amintesc, domnule Bondarciuc, ca din detinatorii de patenta de la 22 pina la 26 de mii difera, fiindca nu toti reconfirma patenta. Deci sint implicati in comertul cu amanuntul. Sub aceasta interzicere de la 1 ianuarie 2007 au cazut cam undeva la vreo zece mii din comert, deci in toate localitatile republicii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 2.

 

Domnul Semion Dragan:

. , . -? , . . . - ?

 

Domnul Ivan Banari:

, , .

 

Domnul Semion Dragan:

.

 

Domnul Ivan Banari:

, , . . . . 2,5 . 800 , .

 

Domnul Semion Dragan:

, , , ... 2006 . . .

 

Domnul Ivan Banari:

, . , , 25 ,
25 , ? .

 

Domnul Marian Lupu:

, . .

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate coleg,

As fi vrut sa stiu, aveti poate careva vreo statistica: citi dintre acei care au procurat marfuri de la detinatorii de patenta astazi umbla prin diferite instante pentru a-si apara drepturile in calitate de consumator, fiindca au procurat lucruri necalitative.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate coleg,

Nu am o asemenea statistica. Cred ca de o atare statistica poate dispune Asociatia pentru apararea drepturilor consumatorilor, dar va asigur ca nu sint mai multi decit acei care procura asemenea marfuri in supermarketuri. Acolo nu reusesc sa le reintoarca inapoi. Atit.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Acolo este cecul sau bonul de casa, care permite de a adresa in judecata. Acelui care vinde pe patenta acest bon nu se elibereaza. Si deci eu nu am nici un drept de a ma duce si ataca in judecata. In afara de aceasta, vreau sa va spun ca acestea sint datele. Si, totodata, vasazica, multi nu se adreseaza, fiindca nu au acel bon de plata, pentru care este necesar pentru a ataca in judecata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Banari,

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1405.

Da, initiativa Guvernului.

Prezinta domnul Dodon.

 

Domnul Igor Dodon prim-viceprim-ministru, ministrul economiei si
comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

As dori, din start, sa vin cu unele neclaritati vizavi de datele statistice, daca imi permiteti. Deoarece am fost avizati, Guvernul daca dispune ori nu de oarecare informatie la acest capitol. In primul rind, vizavi de detinatorii de patente per total la situatia din anul 2006, aprobarea unor modificari la Legea cu privire la patenta de la sfirsitul anilor 90 as dori sa remarc ca, in total, detinatorii de patenta au fost inregistrati in acea perioada de 44 de mii 600 de persoane, dintre care doar 60 la suta practicau, la acea etapa, comertul comertul pentru toate tipurile de activitate. O alta claritate pe care o consider importanta, pina a incepe discutiile si prezentarea nemijlocita a proiectului, insa care se refera la proiectul care va fi prezentat, sint prevederile legislatiei vizavi de stoparea sau interzicerea unor genuri de activitate in baza de patenta pe parcursul sau la situatia 1 ianuarie 2007
1 ianuarie 2008.

Din informatiile pe care le detinem, si sint informatii deschise, care pot fi prezentate oricarui deputat, oricarui solicitant, indiferent chiar daca nu este deputat, reprezentant al societatii civile, la 1 ianuarie 2007 acestor cifre le-a dat citirii si domnul Bondarciuc. Din comertul de patenta au fost propusi sa treaca intr-o alta forma. Nu vorbim de excluderea totala a unor persoane si dreptul, privarea dreptului de a activa in cimpul legal al Republicii Moldova.

Este vorba de dreptul de a comercializa in baza de patenta la 1 ianuarie 2007. Au fost exclusi si propusi sa treaca in alta forma nu mai mult de 600 de persoane. La 1 ianuarie 2008 nu mai mult de 4 mii 700 de persoane. Din nou aceste cifre pot fi verificate. S-a vorbit aici vizavi de expirarea patentelor. Am efectuat o astfel de analiza. Pot astazi sa aduc la cunostinta, este vorba de expirarea si neprelungirea, deoarece tot aceia carora le expira patenta aveau dreptul sa prelungeasca patenta in conditiile Legii nr.208, lucrul acesta fiind indicat expres pina la data de 1 ianuarie 2007, 2008, sau 2009, in dependenta de pina cind va fi propus dreptul de a trece si posibilitatea de a trece in alta forma organizatorico-juridica. Insa din informatiile pe care le detinem noi, este vorba de pina la 5 la suta, pina la 5 la suta, care ar cifra nu mai mult de 1000 de persoane.

Facind o analiza la situatia de astazi, este vorba de circa 67 mii maximum de detinatori de patenta, carora le-a fost propus sa treaca in alta forma organizatorico-juridica. Acum vizavi de trecerea in alta forma organizatorico-juridica. Conform informatiei la zi, sint inregistrate in forma de intreprinderi individuale in baza facilitatilor inaintate, deoarece au fost facilitati si le cunoasteti destul de bine, inregistrarea pe gratis.

Si nu am sa vin cu toate detaliile, deoarece a fost obiectul unor interpelari ale deputatilor. Si noi am venit cu explicatii in Parlament. Au fost inregistrate pina in momentul de fata circa 6 mii de intreprinderi individuale. Venim cu date, cifre goale, cum se spune, de la statistica, de la Camera Inregistrarii de Stat. Sint persoane care au profitat de dreptul de a fi inregistrati in intreprinderea individuala in baza copiei de pe patenta expirata sau la dorinta. Si circa 500 de societati cu raspundere limitata din nou in baza copiei de pe patenta. Aceasta este situatia la zi. Ce se intimpla in continuare? Ce facem cu acei peste 10 mii de detinatori de patenta, despre care au vorbit mult stimatii deputati, care nu au fost atinsi de aceasta reforma, pina la aceasta etapa?

Este vorba de ultima etapa 1 ianuarie 2009. Anume pentru acestia, in special, se refera la comertul la tejghele, tarabe si, in special, comertul cu amanuntul, si cu unele marfuri socialmente importante. Deoarece, cind vorbim de patenta si mult stimatii deputati atit in Parlament, cit si in multiplele intrevederi cu detinatorii de patenta, cu membrii Guvernului, spuneau ca patenta este o sursa pentru paturile socialmente vulnerabile, nu pentru a face business mare.

Este vorba pentru paturile socialmente vulnerabile. Anume aceste paturi socialmente vulnerabile au ramas pentru a treia etapa, este vorba de 1 ianuarie 2009. Cu ce propunere vine astazi Guvernul in plenul Parlamentului? Guvernul astazi, in plenul Parlamentului, in urma multiplelor discutii pe care le-am avut noi, membrii Guvernului, colaboratorii nostri din diferite ministere, inclusiv personal eu, am fost la mai multe intrevederi, vine cu propuneri care se refera anume la aceste paturi socialmente vulnerabile, care, in mare masura, nu au fost atinse la perioada 1 ianuarie 2007 si 1 ianuarie 2008.

Vine cu unele propuneri de a le permite sa continue activitatea in baza de patenta, insa conform unor anumite principii. Nu cred ca este cazul, desi as putea veni cu argumente, este sau nu, in conditiile economiei de piata, patenta o forma buna, spun buna, de activitate atunci cind vorbim de o concurenta loiala. Nu voi veni cu aceste argumente, fiecare dintre dumneavoastra, care sint sau nu adepti ai patentei, le cunoaste.

Si stiu ca dumneavoastra, fiind unele din personalitati, economisti cunoasteti ca patenta, de fapt, a condus la distorsionarea sistemului de comert in Republica Moldova. Voi trece peste aceste amanunte. Insa in ceea ce tine de propunerile cu care venim noi astazi. Este vorba de un proiect de lege care se refera la patru abordari conceptuale.

Unu. Comertul in baza de patenta doar in pietele organizate, nu in afara pietelor, nu in supermarkete, cum se mai practica, doar in piete organizate, si doar vine o notiune foarte clara: tarabe, tejghele, tonete si din autovehicule. Apare notiunea noua, este vorba de tonete. O notiune care permitea interpretarea la nivel de autoritati publice locale, poate chiar si la servicii disconcentrate ale Guvernului, permitea o interpretare vizavi de acele chioscuri sau tonete. Venim cu o claritate ca tonetele se permit pentru utilizarea comertului in baza de patenta. Un lucru foarte important pentru detinatorii de patenta.

A doua abordare conceptuala. Este vorba de categoriile de marfuri si din nou, mult stimati deputati, este vorba de paturi socialmente vulnerabile, care, dupa cum spuneti, nu au posibilitatea sa isi cistige, sa isi asigure viata prin alte modalitati, desi din nou nu vin cu detalii, sint alte multiple. Insa, dat fiind faptul ca noi dorim sa sustinem aceste paturi, propunem si marfuri socialmente vulnerabile. Nu vorbim despre aceea ce s-a propus si de asa-numitii reprezentanti ai asociatiei businessului mic.

Si aici as veni cu o remarca Asociatia businessului mic si insasi denumirea de business mic si mijlociu conform unei legi votate de dumneavoastra si intrate in vigoare in august 2006. Intreprinderi mici si mijlocii sint o forma organizatorico-juridica de la intreprinderea individuala SRL, SA s.a.m.d., nicicacum persoane fizice.

In nici un caz persoana fizica nu poate fi numita reprezentanta businessului mic si mijlociu. Insa anume pentru aceste paturi socialmente vulnerabile se propune o lista expresa: nu electrocasnice, asupra carora s-a insistat si se insista si saptamina precedenta in comisiile parlamentare, sa ne intoarcem la comertul in baza de patenta a electrocasnicelor. Nu nisipul, cimentul, marfurile de constructii, care din nou cunoastem care este situatia acolo.

Nu alte marfuri care sint obiectul unor evaziuni fiscale enorme. Insa unele norme socialmente vulnerabile, propunem o lista aici express in proiectul de lege, fara dreptul de a fi interpretat. A treia abordare destul de importanta: este vorba de achitarea contributiilor sociale.

Sincer sa fiu, in discutiile pe care le-am avut personal cu detinatorii de patenta eram la o dilema. Includem si achitarile obligatorii de medicina sau nu? Primul proiect elaborat in incinta Ministrului Economiei si Comertului erau incluse si achitarile obligatorii medicale. Detinatorii de patenta, si vorbesc nu de reprezentantii din nou a unor asociatii, fara a numi pe nume, au venit cu rugamintea sa nu fie inclusa plata medicala obligatorie, pentru ca aceasta ar spori dreptul de a intra in acest timp de activitate in baza de patenta.

Ar fi mai scumpa patenta, plus asigurarile sociale, plus asigurarile medicale. Si a mers cu aceasta abordare in acest proiect de lege. Am pastrat ceea ce era si anterior, insa am indicat expres: conditiile de asigurare sociala se stabilesc in Legea bugetului si am introdus foarte clar unele scutiri, unele facilitati pentru unele categorii de persoane la achitarea contributiilor sociale. A patra componenta din nou extrem de importanta.

Foarte mult s-a discutat vizavi de termen. Astazi, s-a lansat o initiativa la
1 ianuarie 2015, alta initiativa a fost 1 ianuarie 2013. Din nou Guvernul, in opinia noastra, vine cu o propunere mult mai buna 1 ianuarie 2017. 1 ianuarie 2017 pentru comert in baza de patenta dupa asa principii clare, transparente si cu posibilitatea de a continua activitatea.

Inca citeva remarci, daca imi permiteti. A fost facuta o aluzie ca Guvernul a preluat o initiativa a opozitiei. O mica analiza a initiativelor parvenite anterior si in Guvern pentru avizare si a initiativei cu care vine astazi Guvernul. O analiza, cred ca chiar la nivel mai putin profesional, ne denota ca sint proiecte absolut diferite. O abordare absolut diferita, poate au ceva comun vizavi de termen, poate. Insa prelungirea sau anularea Legii nr.208, care introducea din nou comertul pentru electrocasnise, pentru multe alte marfuri nu introduceau o claritate vizavi de dreptul de vinzari: tonete, chioscuri s.a.m.d.

Situatia era mult mai agravata. As dori sa mai fac inca o remarca, in opinia mea, destul de importanta. Pe parcursul lunilor ianuariefebruariemartie anul curent, de fapt, si pe parcursul anului 2007, noi am avut mai multe discutii cu diferite grupuri ai reprezentantilor detinatorilor de patenta. Am avut ultimele discutii acum citeva saptamini.

Am fost contactat la telefon, practic, de toate raioanele, am inscris pozitia reprezentantilor detinatorilor de patente cu sute de semnaturi din toate raioanele, care sustin acest proiect la 9598 la suta chiar, deoarece a fost elaborat in comun cu reprezentantii acestor detinatori de patenta. Si nu acei care se numesc reprezentanti si incearca sa promoveze unele interese, care nu tot timpul corespund intereselor detinatorilor de patenta.

Fiind spuse acestea, stimati deputati, venim cu rugamintea si speram foarte mult ca acest proiect va fi sustinut pentru a pune capat si punct acelei discutii multiple vizavi de paturile socialmente vulnerabile, cum sint numite uneori categoriile de marfuri. Si, credeti-ma, foarte multa lume astazi in Republica Moldova asteapta acest proiect. Asteapta acest proiect pentru a avea o claritate ce o sa fie dupa 1 ianuarie 2009. Vorbim de 1 ianuarie 2009. Cum va fi activitatea in baza patentei in comert.

Va multumesc pentru atentie si sint gata sa raspund la intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

O scurta intrebare daca se poate, domnule ministru. In proiect este o lista de marfuri care se permit. Noi presupunem ca pe urma o sa fie o serie de probleme, incurcaturi in executarea legii. Nu era mai bine ca sa fie o lista de marfuri care se interzic? Si dupa aceea tot care nu exista in aceasta lista, sa fie permise. Mai usor o sa fie ca aceasta lege sa lucreze.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Noi am incercat sa avem si o astfel de abordare, la prima vedere, foarte corecta. Insa, dat fiind faptul ca Clasificatorul de marfuri include peste sau circa
12 mii de pozitii, includerea a fiecaror pozitii intr-o lege, ceea ce nu se permite, credem ca ar face legea mult mai dificila pentru a fi utilizata. De aceea, am venit cu propunerea si am indicat expres, anume indicarea expres a categoriei nu va permite interpretarea dubla. Am stat foarte mult vizavi de aceasta lista, impreuna cu interprinzatorii de patenta, cu organele de control, cu specialistii in domeniu. De aceea, daca imi permiteti, mergem pe aceasta abordare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

De fapt, eu inteleg situatia in care sinteti dumneavoastra. Si noi cunoastem toti afirmatiile pe care le-ati facut aici, in Parlament, referitor la Legea nr.208, caci este o lege corecta si ea nu poate fi modificata. Deci faptul ca astazi Guvernul vine si este un lucru bun ca recunoaste ca s-a facut o gafa, vine cu un alt proiect de lege pentru imbunatatirea situatiei persoanelor care se ocupa cu patenta de intreprinzator si este un lucru benefic.

Dar iarasi vreau sa revin la proiect si sa revin la ceea ce propune proiectul, la ceea ce am discutat si la Comisie. Caci marul discordiei al Legii nr.208 a fost nu lista acelor tipuri de activitati care au fost interzise, ci silinta cu care s-a insistat ca la anumite etape detinatorii de patenta, intr-un timp restrins, sa se reorganizeze in intreprinderi individuale. Si noi stim care este rezultatul.

De fapt, dumneavoastra ati spus o cifra de 6 mii si vreau sa o confirmati, pentru ca noi avem alta cifra. Si vom reconfirma-o anume prin documentele organelor oficiale, dar revin iarasi la proiect. Aveti stipulat pe ultima pagina. Pentru toate categoriile de marfuri permise spre comercializare in baza patentei se vor asigura si se vor respecta neconditionat cerintele stabilite de legislatie in vederea evidentei, transportarii, depozitarii s.a.m.d. dupa text.

Eu am propus ca evidenta, cerintele evidentei sa fie excluse. Cerintele evidentei, aceasta este Legea contabilitatii si standardelor nationale care sint, activeaza astazi in problema evidentei in Republica Moldova. Dumneavoastra ati acceptat si am vazut ca si in raportul Comisiei este mentionat aceasta. Si vreau sa stiu, daca astazi, in plenul Parlamentului, sinteti tot pe acea pozitie pe care ati fost la sedinta Comisiei.

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate domnule deputat,

In primul rind, vizavi de cuvintul evidenta a fost o decizie a Comisiei, care nu mi-am permis s-o comentez in raportul meu, deoarece urmeaza raportul comisiei si a fost acceptata de comisie, dupa cite cunosc. Si va fi, probabil, in raportul domnului Bondarciuc. Insa as dori sa mentionez ca articolul 3 din Legea nr.93 din 1998, dumneavoastra o cunoasteti, indica expres ca detinatorii de patenta nu sint obligati sa tina evidenta contabila, sa prezinte dari de seama s.a.m.d. De aceea, in ceea ce tine de cuvintul evidenta. Dat fiind faptul ca acest lucru a fost reconfirmat inca o data in sedinta Comisiei. Bineinteles, raminem pe aceeasi pozitie, cu pozitia Comisiei.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu va multumesc.

Si intrebarea a doua care rezulta exact din ceea ce ati mentionat dumneavoastra acum. La articolul 18 alineatul (3): Se permite comertul cu amanuntul la tarabe, tejghele, tonete si din autovehicole in baza patentei de intreprinzator in volumul activitatii de pina la 300 de mii de lei pentru o perioada de 12 luni.

Spuneti, va rog, daca persoana care se ocupa cu comertul in baza patentei de intreprinzator, care nu este obligata, conform legii, sa tina evidenta, cum si cine va aprecia volumul a 300 de mii de lei, prin care este acordat dreptul sa comercializeze intr-o perioada de 12 luni. Cum si cine va monitoriza acest proces?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Am raspuns la aceasta intrebare in Comisie. Eu raspund inca o data in plenul Parlamentului. Cred ca si dumneavoastra personal sinteti de acord si ati enuntat-o si in raport, ca acei care fac comert in baza de patenta, de fapt, sint persoane, reprezentanti ai paturilor socialmente vulnerabile cu venitul de 23 mii de lei pe luna, adica nu este pericol pentru ei 300 de mii de lei anual.

Lucrul acesta il intelegem toti, daca vorbim despre aceeasi patura socialmente vulnerabila. Cifra de 300 de mii de lei a fost inclusa in acest proiect de lege pentru a organiza o evidenta a vinzarilor de la agentii economici vizavi de detinatorii de patenta nu mai mult de 300 de mii de lei pentru o persoana. Lucrul acesta noi l-am discutat. De ce nu ar fi introdus si in Codul fiscal? Ar putea fi introdus si in Codul fiscal.

Insa se introduce aici expres pentru unii detinatori de patenta, daca vor fi inregistrate vinzari de la citeva companii, de la zece companii cite 300 de mii de lei. Si noi avem asemenea cazuri. Nu sint marea majoritatea 95 la suta detinatori de patenta. Nu ei sint vinovati. Sint citeva cazuri, zece, o suta, o mie, insa anume acolo este punctul vulnerabil. Si aceasta este o masura pentru a preintimpina astfel de modalitati de evaziuni fiscale, pentru a nu permite companiilor vinzari catre un detinator de patenta mai mult de 300 de mii de lei pe parcursul ultimelor 12 luni. Si doar introducerea in Codul fiscal nu va rezolva problema, deoarece in acel caz va fi de pe zece companii pe o singura persoana. Aici se atentioneaza ca este vorba de un singur detinator de patenta, chiar daca face procurari de la mai multe companii. Aceasta nu presupune expres si noi am specificat acest lucru si in discutiile in comisie, ca va fi necesar ca detinatorul de patenta sa organizeze o oarecare evidenta.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu nu sint de acord cu dumneavoastra si o sa va explic de ce. Detinatorii, da, detinatorii de patenta nu sint obligati sa tina evidenta. Cum va inchipuiti atunci dumneavoastra ca un detinator de patenta, care achizitioneaza marfuri de la 30 de agenti economici sau baze angro, cum organele abilitate ale statului vor verifica aceste lucruri? Nu avem. Pe mine astazi mai mult ma deranjeaza ca sint 300 de mii sau vor fi 250, sau 400 de mii. Noi nu avem un mecanism clar pentru a verifica aceste lucruri. Si aceasta va da sau va trata cu un caracter abuziv, ceea ce noi incercam astazi sa punem in capul

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia e clara.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati numit o cifra de 44 de mii de detinatori de patenta. Eu am un raspuns la interpelarea mea din 18 decembrie 2006, semnata de domnul Ion Chicu, viceministrul dumneavoastra fost.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu, nu, finanta.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu, de Ministrul Finantelor. Pe parcursul anului 2006 pina la situatia din
20 decembrie 2006, adica chiar nu pina la sfirsitul anului, au fost eliberate 48 de mii 170 de patente de intreprinzator, dintre care 2896 pensionarilor si
947 invalizilor de gradele I si II. Eu am spus de la tribuna ca se opereaza cu cifre diferite si dumneavoastra operati cu alta cifra. Ministerul Finantelor cu a lui cifra, dumneavoastra cu alta. Dar diferenta este de 10 procente detinatorii de patenta in 2006.

Iar incontinuare dumneavoastra ati spus ca pina la 1 ianuarie, adica de la
1 ianuarie 600 de detinatori de patenta au fost expulzati din acest gen de activitate. Am aici mai departe punctul 2. De la 1 ianuarie 2007 prima etapa vor fi excluse patru genuri, cinci genuri si comertul, am spus, la citeva categorii.

Deci cinci genuri de activitate. Si, ca rezultat, 4415 pe foaia de patenta, care au activat si activeaza in aceste domenii, dintre care 2725 din componenta raioanelor si UTA Gagauzia. Deci iar alta cifra. Dumneavoastra vorbiti de 600. Aici vorbim de 4 mii si ceva.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Daca va fi necesar, putem veni cu date suplimentare, pentru a reconfirma pozitia expusa de la tribuna centrala a Parlamentului. Eu m-am documentat inainte de a veni in sedinta Parlamentului si pot sa vin cu confirmarea acestei pozitii.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine. Eu, in principiu, sustin ceea ce ati facut dumneavoastra, ce a facut ministerul. Vreau sa recunosc ca s-a muncit mult, dar oare era nevoie de doi ani de zile de stirnit tara, de pornit oamenii pe drumuri ca ei sa nu stea sa se ocupe la locul lor, ca sa venim cu o lege normala in Parlament. Deci intrebarea mea. Spuneti, va rog, citi detinatori de patenta sint inregistrati la 1 ianuarie si care a fost suma pe care ei au platit-o in buget pentru anul 2007.

 

Domnul Igor Dodon:

La 1 ianuarie.

 

Domnul Ivan Banari:

2008.

 

Domnul Igor Dodon:

La 1 ianuarie 2008, daca facem o...

 

Domnul Ivan Banari:

Sau la ziua de astazi, daca aveti astazi.

 

Domnul Igor Dodon:

Situatia exacta din ziua de astazi nu o am, insa daca vorbim de 1 ianuarie 2008 este vorba de circa 38 de mii, pot sa ma gresesc, deoarece...

 

Domnul Ivan Banari:

38 de mii.

 

Domnul Igor Dodon:

Circa 38 de mii de detinatori total de patenta, total pe toate tipurile de activitate. Nu vorbim doar comert.

 

Domnul Ivan Banari:

Si citi bani au venit de la buget de la ei pe parcursul anului 2007?

 

Domnul Igor Dodon:

Daca imi permiteti, pentru lectura a doua, voi veni cu detalii. Nu am informatiile exacte acum la mine.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Sau va contactez chiar la...

 

Domnul Marian Lupu:

Va intelegeti.

 

Domnul Igor Dodon:

Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Va contactati si va intelegeti, sint sigur.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Tac, tot.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, dar vreau sa va spun ca e interesant cind domnul Bondarciuc adreseaza autorului, e ceva nou si chiar e interesant.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumnealui e barbat interesant, de aceea si ofera intrebari interesante.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si virsta e apropiata. Vreau sa va spun, domnule prim-viceprim-ministru, vorbeam cu colegul Braghis si spuneam ca sinteti foarte convingator in prezentare si este... Acum am o intrebare, daca este posibil, mai conceptuala. Noi putem sa discutam, sa laudam, este o abordare mai buna, mai reusita. Insa, din punctul meu de vedere, exercitiul la care asistam astazi aici este unul deranjant, in orice caz pentru acei care au semnat initiative legislative.

De fapt, asistam, asa, la un preludiu pentru actul final. Deci, s-au discutat initiativele deputatilor de 2 ani de zile, practic, ca vechime si acum sintem in situatia sa discutam proiectul Guvernului care urmeaza, probabil, si sa il adoptati.

Acum vizavi de articolul 18 punctul 4) cifra de 300 de mii. Eu inteleg rationamentul pe care l-ati invocat, avind in vedere faptul ca vizam pe acei care sint socialmente vulnerabili s.a.m.d. Insa, domnule prim-viceprim-ministru, un calcul elementar ne arta ca aceasta ar presupune ca un patentar ar trebui sa aiba maximum o cifra de afacere lunara de 25 mii de lei. Cunoasteti cumva care este adaosul comercial practicat de detinatorii de patenta?

 

 

Domnul Igor Dodon:

Declarat oficial sau presupuneri?

 

Domnul Vladimir Filat:

Puteti sa veniti cu mai multe variante.

 

Domnul Igor Dodon:

Dat fiind faptul ca declarat oficial nu poate fi verificat, deoarece nu se tine o evidenta contabila, din informatiile de care noi dispunem si analizele pe care le-am efectuat, este vorba de o rentabilitate nu mai joasa de 30 la suta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci este o cifra pe care o anuntati si v-o asumati.

 

Domnul Igor Dodon:

Analizele pe care le-am efectuat noi si putem sa venim si cu unele detalii cam care ar fi procesul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Ar fi necesar pentru lectura a doua, fiindca din informatiile de care dispunem noi, este vorba de un adaos de maximum 15 la suta. Si in cazul in care efectuam un calcul elementar, avind in vedere venitul mediu lunar, vedem ca noi putem sa deschidem, intr-un fel, posibilitatea cetatenilor sa activeze in baza de patenta, insa veniturile pe care le oferim, care urmeaza sa fie obtinute le plafonam intr-asa o maniera care, va dati seama, pe de o parte, ii permit sa lucreze, dar nu mai este nici un sens si nici un interes.

Deci eu as ruga, daca e posibil, domnule Dodon, pentru lectura a doua, sa venim totusi si sa calculam. Eu nu am nici o preferinta la cifra, este important ca aceasta cifra sa fie una relevanta, pentru ca cetateanul, depunind munca respectiva sa aiba venitul respectiv ca, ulterior, sa nu dam posibilitate.

Si, in aceeasi ordine de idei, tarabe, tejghele, tonete, autovehicule, am participat si eu la sedinta cu reprezentantii acelor care detin patenta si, tineti minte, ca dinsii au invocat o problema care tine de definirea acestor notiuni si nu numai la tonete.

In acest sens, am o intrebare: ati reusit, eu stiu, poate printr-o hotarire a Guvernului sau in... da, fiindca este foarte important ca sa nu mai aiba nimeni posibilitate sa incerce sa dea definitii diferite, ceea ce inseamna toneta, ceea ce inseamna tejghea s.a.m.d.

 

Domnul Igor Dodon:

Toate aceste definitii, stimate domnule deputat, sint, isi regasesc o claritate expres indicata in actele normative. Putem veni cu detalii, referinta unde si notiunea e foarte clara.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, este un lucru important. Si inca un lucru important din punctul meu de vedere, articolul 18 alineatul (3), la alineatul care, de fapt, precede reglementarile ce tin de materialele de constructie.

Mie mi se pare ca in forma in care este prezentat aici, materialele de constructie, cu exceptia usilor si ferestrelor de toate tipurile s.a.m.d., este un confuz total. Trebuie de formulat exact, ca sa fie foarte clar ce e posibil de comercializat si ce este interzis. Pentru lectura a doua eu propun efectuarea corelarilor respective.

Va multumesc frumos pentru raspunsuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul, da, pardon.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule raportor,

La acelasi articol 18 alineatul (3) punctul 2 produse alimentare fabricate si ambalate de producator, ati specificat foarte corect la ceaiuri, cu exceptia celor medicinale. Nu vad aceasta exceptie la apele minerale. Stiti ca avem o problema foarte mare cu aceste ape minerale, se vind oriunde si oricum. Pentru lectura a doua solicit sa fie inclus si la apele minerale, cu exceptia celor medicinale.

Si tot aici Guvernul propune introducerea unui nou alineat (4), care se refera la persoane fizice si producatori agricoli. Ce inseamna aici: detin dreptul de acces liber pe piata, prin ce se exprima accesul liber pe piata? Si, in genere, as vrea sa ne dumeriti de ce s-a inclus acest alineat aici, ce are el cu patenta de intreprinzator si e cam foarte camuflat si deloc clar.

 

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc pentru aceasta intrebare.

Consider extrem de importanta, deoarece accentuam o prevedere noua a legii care nu era anterior. Este vorba de dreptul producatorilor de produse agroalimentare de a comercializa in pietele organizate, fara obligatiune de a detine patenta. Adica este un acces mai liber. Si atunci cind vorbim de acces liber pe piata fara detinerea patentei de intreprinzator se introduce o facilitare a producatorilor.

De exemplu, cineva a crescut acasa cartofi, i-a cultivat, sau cirese, are dreptul sa mearga in piata cu certificatul respectiv ca este de pe terenul propriu si sa le expuna la vinzare, fara a inregistra o forma organizatorico-juridica, intreprindere individuala, SA s.a.m.d., sau detinerea de patenta. Este o liberalizare pentru producatori. O consideram extrem de importanta si de aceea am introdus-o anume in aceasta lege, deoarece pina acum aceasta prevedere, fiind introdusa in unele hotariri de Guvern de catre unii proprietari sau administratori ai pietelor, era interpretata foarte diferit. Si deseori li se impunea sau patenta, sau o forma organizatorico-juridica la proprietarii si producatorii de produse agroalimentare. Aceasta ar fi logic.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa inteleg ca va exclude intermediarii.

 

Domnul Igor Dodon:

Bineinteles.

 

Doamna Valentina Cusnir:

La produsele agricole.

 

Domnul Igor Dodon:

Si inclusiv excluderea...

 

Doamna Valentina Cusnir:

In asa caz, este extraordinar de bine si daca se va indeplini va fi foarte bine. Si, in acelasi context, vreau sa va intreb ce este cu, iata tot raionul Calarasi a fost vizitat de nu stiu ce intreprindere cu marfuri turcesti. Vine doua zile intr-o localitate, vinde marfuri de foarte proasta calitate la care se referea si domnul Calmatui si pleaca in alta parte.

Ai nostri detinatori de patenta care platesc si arenda, si toate cheltuielile zi de zi, adica sint acoperiti de acestia, li se taie posibilitatea de a comercializa, fiindca vin si vind putin mai ieftin marfuri foarte necalitative si pleaca si nu ii mai poti prinde. Asa a fost si in orasul Calarasi, si in Sipoteni, si in Pitusca, si in alte sate si cred si in alte raioane se face acest lucru.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimata doamna deputat,

Noi nu avem aceste semnale. Permiteti-mi sa dau indicatiile de rigoare pentru a verifica. Si, bineinteles, vom veni in cimpul legal cu unele actiuni ce se impun.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact asa am spus conducerii raionului, zic: ce se intimpla cu producatorii agricoli, ei nu au acces la piata? Uite, ca acei cu marfurile turcesti au.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Dodon,

Va multumesc.

Rog Comisia acum, presedintele Comisiei pentru prezentarea rapoartelor privind toate 5 proiecte de legi.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind abrogarea Legii nr.208 privind modificarea si completarea unor acte legislative, initiativa domnilor deputati Braghis, Bolboceanu si va comunica urmatoarele.

Proiectul de Lege prevede abrogarea Legii nr.208 prin care s-au facut un sir de amendamente la Legea nr.93 din 1998 cu privire la patenta de intreprinzator, ce tin de genurile de activitate in baza de patenta, precum si unele chestiuni colaterale, cum ar fi vechimea in munca si insemnarile in carnetele de munca ale persoanelor ce activeaza in baza de patenta, repartizarea mijloacelor incasate de la eliberarea patentelor in bugetele respective etc.

In Parlament, sint inregistrate inca vreo trei legi, initiativa legislativa a deputatilor, care de asemenea se refera la aceasta problema. La acest proiect de lege au parvenit avizele din partea tuturor comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si a Guvernului, care sint, in majoritatea absoluta, negative si prevad respingerea proiectului de lege luat in dezbatere.

Comisia a examinat acest proiect si nu a sustinut aceasta initiativa. Pot sa mentionez citeva argumente aduse intru respingerea proiectului de lege care sint incluse in avizele respective si s-au discutat si in Comisie.

Nota infomativa nu corespunde dispozitiilor articolului 20 din Legea nr.780 din 2001 cu privire la actele legislative, deoarece in ea lipseste fundamentarea economica, financiara.

Proiectul contravine prevederilor articolului 4 din Legea nr.780, care stabileste ca, la elaborarea, adoptarea si aplicarea actului legislativ, se respecta principiile consecutivitatii, stabilitatii normelor juridice, se incalca principiul echitatii la dreptul la pensie care se acorda daca sint intrunite cumulativ, virsta de pensionare si stagiul de cotizare, neconcordanta in reglementarile de asigurare sociala. Nu s-a luat in considerare situatia persoanelor care deja au fost inregistrate in calitate de intreprinzatori individuali, dat fiind faptul ca au incetat activitatea in baza de patenta.

Tinem sa informam ca Guvernul a aprobat hotarirea care prevede prestarea tuturor serviciilor privind inregistrarea intreprinzatorilor individuali, fostii detinatori de patenta. Si noi avem foarte multe exemple cind detinatorii de patenta s-au inregistrat.

In afara de aceasta, unele genuri de activitate in baza de patenta, comertul cu produse electrocasnice, materiale de constructie si altele, trebuie sa aiba conditiile speciale, cum ar fi prezenta suprafetelor si incaperilor utilate, existenta unor contracte de deservire si reparatie a marfurilor comercializate, prezenta utilajului specializat si altele.

In temeiul celor expuse, Comisia considera inoportuna sustinerea proiectului de lege si propune respingerea lui. Daca o sa ne referim la nr.414, tot initiativa legislativa a acelorasi deputati, Comisia a examinat si propune pentru respingere acest proiect.

Ce se refera la proiectul nr.498, nr.4183, Comisia a examinat. Practic, avem avizele negative, majoritatea avizelor negative si Comisia propune pentru respingere.

Ce se refera la proiectul Legii nr.1405, prezentul proiect a fost elaborat in scopul extinderii aplicabilitatii patentei de intreprinzator pentru comertul cu amanuntul doar la taraba, tejghea, tonete si din autovehicule in pietele autorizate pina la 1 ianuarie 2017.

Totodata, proiectul prevede stabilirea expresa a categoriilor de marfa pasibila comertului cu amanuntul in locurile autorizate in baza de patenta, precum si obligativitatea achitarii de catre detinatorii de patenta a contributiilor de asigurari sociale. Concomitent, se propune stabilirea plafonului maximum al cifrei de afaceri.

Avind in vedere cele mentionate, Comisia sustine conceptual acest proiect de lege, cu unele obiectii si propuneri. In acest context, in scopul evitarii dublei intelegeri a normelor, se propune excluderea cuvintului evidentei din ultima fraza a articolului 18 alineatul (3) de la articolul 1 punctul 4 din proiect, din considerentul ca articolul 3 alineatul (3) din Legea nr.93 prevede ca detinatorii de patenta nu tin evidenta contabila.

Comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si de amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege mentionat in a doua lectura.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinare si adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei,

Va multumesc.

Intrebari pentru Comisie pe marginea tuturor proiectelor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ii multumesc domnului presedinte Bondarciuc. Intr-adevar, au fost un sir de proiecte de legi la care noi in Comisie am discutat de fiecare data, si nu numai la proiectul dat, noi aducem argumente si argumente destul de serioase in dependenta de aceea daca presedintelui Comisiei si majoritatii Fractiunii, adica din care face domnul presedinte parte, le convine proiectul de lege, atunci se gasesc si argumente, si note informative s.a.m.d.

De aceea ne pare cam straniu, domnule presedinte, iesirea dumneavoastra chiar la microfon cu aceste intrebari, caci de fiecare data cind dumneavoastra, chiar si am si eu vreo intrebare, apoi noi am discutat in Comisie. Fix asa pot sa va spun si dumneavoastra. Eu inteleg ca dumneavoastra aparati niste interese, dar eu vreau sa ma refer, in special, la raportul Comisiei noastre vizavi de propunerea Partidului Democrat in proiectul nostru de lege. Si incoerentele pe care le aveti dumneavoastra in raport.

Si vreau sa va fac obiectii la raport la care v-ati referit cind ati respins proiectul nostru. Sint undeva 7 clauze si eu am la fiecare, sa spunem asa, obiectie din raport contra argument. Si ma refer. Prima, cind dumneavoastra scrieti in raport, cind respingeti raportul, lipsa clauzei de adoptare si a categoriei legii. Oare nu e clar ca legea este o lege organica si nu este problema ca clauza de adoptare care poate fi introdusa si in a doua lectura. Acesta nu este un argument.

A doua. Nota informativa, spuneti dumneavoastra in raport, nu justifica modificarea propusa. Dar spuneti, va rog, in proiectul nr.1405 este o alta nota informativa care justifica cu mult mai mult. Adica, intr-un caz nota este buna informativa, in alt caz nu. Cind va vine dumneavoastra la discretie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, sa nu uitati.

 

Domnul Valeriu Guma

Mai departe. Permiteti-mi.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu o sa va raspund, dar pe urma...

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, dumneavoastra ati raspuns prin raport.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu daca eu nu inteleg.

 

Domnul Valeriu Guma:

Prin atitudinile pe care dumneavoastra le-ati...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Guma,

Eu nu inteleg, dumneavoastra ati iesit sa cititi morala sau ce? Eu va raspund.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra cind i-ati pus intrebari domnului Diacov nu ati vrut prin aceasta sa cititi si dumneavoastra o morala?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, trebuie sa...

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra nu stiti ca cotizatiile sint la bugetul local si noi, prin aceste modificari, am vrut ca o parte, 30 la suta, sa se duca la fondul social. Dumneavoastra, in bataie de joc, ati pus intrebarea aceasta. Adica cum ar fi?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, vedeti care e situatia...

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Bondarciuc...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu asa...

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu nu v-am intrerupt, permiteti-mi mie sa vorbesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am o pozitie, cind iese deputatul la tribuna si expune pozitia, ea trebuie macar sa corespunda realitatii. Noi, daca tineti minte, in legea precedenta a fost o proportie, 70 la suta din costul patentei a fost transferata in bugetul local, dar 30 la suta in fondul social, dar pe urma a fost modificarea si tot. Da, toata suma se varsa astazi in bugetul local.

 

Domnul Valeriu Guma

Si de aceasta am vrut eu.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si nici o data nu a fost varsata in bugetul central, nici o data. Iata de ce eu atunci l-am corectat pe domnul Diacov.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Bondarciuc...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sa stiti si dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu stiu foarte bine si ascultati si dumneavoastra cind va spun, caci eu ma refer anume la obiectiile din raportu. Eu nu fac obiectii Guvernului, altor colegi care au inaintat, ma refer la raportul conform caruia dumneavoastra ati respins proiectul nostru. Si va rog sa ascultati, anume ca se incalca, uitati-va alt punct, se incalca principiile echitatii la dreptul la pensii, care se acorda daca sint intrunite cumulativ virsta de pensionare si stagiul de cotizare. Si am si raspuns la fiecare argument pe care dumneavoastra vreti sa-l... sa spunem asa... obiectiile din raport, sa ni-l respingeti.

Si, totodata, eu foarte bine am ascultat ce a spus si domnul viceprim-ministru, intr-adevar, eu nu vreau sa spun de alte proiecte de legi, dar ma refer la proiectul Partidului Democrat, el nici pe departe nu contravine acelei idei care astazi prin proiectul legii Guvernului vine sa solutioneze intr-un fel problema data.

Prin proiectul nostru, anume prin ceea ca noi vrem sa ii asiguram pe detinatorii de patente cu o pensie, cu o asigurare medicala, ca serviciul pe care il fac ei sau, sa spunem asa, antreprenoriatul lor in baza patentei sa fie inclus in pensii, nu pensii, dar stagiul de lucru, care sint motivele de respingere ca sint niste lucruri care...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, va raspund.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra, prin raport, prin obiectiile la raport ati dat niste lamuriri. Eu ma refer, domnule presedinte, nu la...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti.

 

Domnul Valeriu Guma:

Declaratii goale, dar anume...

 

Domnul Marian Lupu:

Dragii mei...

 

Domnul Valeriu Guma:

...pe fiecare raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin asa. Asa, doi.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iata, domnul Guma.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

O clipa. Doi barbati frumosi, destepti si nu ajung sa discute, asa, intr-o maniera mult mai echilibrata. Eu vreu sa va zic asa, in acest caz mai e timp. Cine doreste sa se inscrie pentru luare de cuvint?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, Marian Ilici,

Eu cer scuze, dar totusi trebuie sa raspund. Iata, proiectul initiativei este la mine in mina. Durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca a titularului patentei pentru stabilirea pensiei. Luam legea care este, exista astazi.

 

Domnul Valeriu Guma:

Care? Numarul?

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care exista, nr.23 din 28.

 

Domnul Valeriu Guma:

Asa.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Articolul 17 alineatul (3) durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea ]n munca a titularului patentei. Si care modificare trebuie sa includem aici? Cum putem sa acceptam aceasta modificare? Si noi, la sedinta Comisiei, am vorbit de ce noi nu acceptam aceste propuneri. Tineti minte, am vorbit.

 

Domnul Valeriu Guma:

Apoi tocmai de aceea, ca tin minte si citesc raportul, domnule presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Incheiem.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu, pina la urma, nu am iesit aici sa ma cert cu domnul Bondarciuc. Eu am vrut sa ii demonstrez si dumnealui si, in mare parte, majoritatii Parlamentului, si Guvernului ca proiectul nostru de lege nu a fost cu nimic in detrimentul interesului statului, dar a fost in detrimentul intereselor cetatenilor care detin aceasta activitate.

Si rog, domnule Bondarciuc, cu experienta si cu autoritatea dumneavoastra sa sustineti proiectul nostru de lege sa fie votat in prima lectura, dar nu respins asa cum il respingeti, obraznic.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar vedeti care e situatia...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca pozitiile incluse, in initiativa deja sint, in legea existenta sint si nu are sens sa acceptam aceasta initiativa.

Ce se refera la proportia pe care o propuneti dumneavoastra, noi nu putem accepta ca sursele financiare care parvin de la vinzarea patentei trebuie sa fie varsate in bugetul local.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al Comisiei,

Am doua intrebari. Prima chestiune cu 300 de mii. Eu am ascultat explicatiile si a viceprim-ministrului si citesc si legea, si nu inteleg totusi care este chestiunea aici cu cele 300 de mii. Poate ne explicati si dumneavoastra? Fiindca una am auzit si alta am citit. Cui sa ii cred, cum a spus domnul Balan sau altfel?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, in legea prezentata de Guvern este un punct care se refera la aceasta cifra.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, 300 de mii in timp de 12 luni consecutive.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da noi vorbim asa, ca detinatorii de patenta prezinta microbusinessul.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu nu stiu ce prezinta. Eu vorbesc acum de altceva, de evidenta. Si s-a spus ca 300 de mii de la un vinzator de marfuri. In lege e scris. De aceea si pun intrebarea, domnule presedinte al Comisiei, de aceea si am pus intrebarea ca sa imi fie clar ce ne propune noua astazi Comisia sa votam, ceea ce este scris in lege.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi astazi propunem sa sustinem ceea ce este scris in lege.

 

Domnul Dumitru Braghis:

300 de mii. E clar, am inteles. Si a doua chestiune. Eu am inteles ca aici e ca si in bancul cela cine propune mai mult. Eu propun nu de la 2017, dar pina la 2025, fiindca am inteles ca la 2017 nu este argumentare economica sau politica, pur si simplu asa, cine mai mult.

 

Domnul Marian Lupu:

O suta de...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ce propuneti dumneavoastra, pina la?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Pina la 2025.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru lectura a doua o sa discutam in Comisie si o sa vedem.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Acum le luam in ordinea in care au fost prezentate. Deci proiectul nr.594, nu sint inscrieri pentru luari de cuvint. Da, deci luarile de cuvint se fac, nr.1405 a fost ultimul. Eu acum respect in ordinea in care au fost prezentate aceste proiecte si le votam. Nr.1405, sint inscrieri pentru luari de cuvint, se vorbeste, apoi se voteaza.

Nr.594, propunerea Comisiei, care deriva din raportul acesteia pentru respingerea proiectului. Cine este pentru, rog sa voteze. Pentru stenograma eu va rog si precizia. Numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 21.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sectorul nr.3 0.

52 de voturi pentru respingere.

Propunerea este acceptata, a Comisiei proiectul nr.594 este respins.

Proiectul de Lege nr.498, la fel propunerea Comisiei din raport pentru respingere. Cine este pentru a sustine pozitia evocata in raportul comisiei, rog sa voteze. Rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 23.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

54 de voturi.

Deci proiectul nr.498 constat ca este respins.

Proiectul nr.4183, la fel propunerea Comisiei, de respingere. Cine este pentru a sustine aceasta pozitie, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 21.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

52 de voturi. Proiectul este respins de plenul Parlamentului.

Proiectul nr.414, respingere. Cine este pentru a sustine propunerea din raportul comisiei, rog sa voteze. Rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 21.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

De fapt, dumnealui spunea 21. Asa, stati putin, va readuc aminte ca respingerea se face cu majoritatea voturilor celor prezenti in sala. Deci, bine, eu am primit 21. Respectiv 31 cu 21 -52. Aceasta am fixat. Deci aceasta e la nr.414. Eu asa inteleg sau nu? Deci nu, eu...

Acum nr.1405, inainte de exercitiul de vot, luari de cuvint, domnul Braghis.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, intr-un fel, ascult astazi si citesc legea prezentata in Parlament si ma simt ca un fel de coautor al acestui document, cu o singura exceptie, ca nu se respecta drepturile de autor, nu sint inscrise acele persoane care au inaintat propunerile respective si au fost acceptate de Guvern si prezentate aici ca initiativa Guvernului.

Cred ca astazi ministrul, viceprim-ministrul, ministrul economiei si comertului a venit in Parlament mult mai pregatit decit acum citeva luni de zile si am primit raspunsuri la mai multe intrebari care poate provoaca unele dubii, poate inca pot fi corectate sau verificate. Insa asistam la faptul cind Guvernul, in acesti
2 ani de zile, datorita actiunilor intreprinse de opozitie si de acei care sint posesori de patente, a intrat cu adevarat in esenta problemei respective si astazi a venit cu o noua viziune, in opinia noastra, mult mai buna decit era pina acum.

Ce s-a produs, intre timp, si de ce au fost necesari acesti 2 ani de zile? Peste 120 de actiuni de protest, greve, mitinguri si alte feluri de actiuni, manifestari stradale. S-a redus numarul de posesori de patenta, de la 48 la 38 de mii. Si daca putem presupune ca acest numar s-a redus nu datorita faptului ca oamenii au refuzat, dar datorita faptului ca majoritatii dintre ei, pur si simplu, nu li s-a prelungit aceasta patenta de intreprinzator.

Trei. Au venit investitii masive in comert, a aparut Furchette-ul, se largeste Metro, a aparut Megapolis-ul din China, a aparut Moldova, imi pare ca se numeste, din Turcia. Daca pina acum banii ramineau la noi in republica, puteau fi investiti in continuare in republica, de azi inainte, datorita acestor intreprinderi cu investitii straine, banii vor pleca din tara.

Iata inca un moment care, cred, este foarte negativ pentru noi si s-a produs in acesti 2 ani de zile. Si atunci apare o intrebare fireasca: care a fost scopul propunerii acestor amendamente la lege? Si eu cred ca unul din scopuri care a fost gindit insa nu a fost anuntat, a fost ca sa mai mareasca numarul de cetateni care pleaca peste hotare pentru a sustine economia Republicii Moldova.

De fapt, la acest capitol se inscriu mai multe proiecte de legi si hotariri de Guvern care au aparut in ultimul timp si acel despre plafonarea numarului de studenti si acel despre rutiere, si multe alte lucruri.

Cind se ascund dupa, cica, interesele cetatenilor, protectia consumatorilor, in realitate insa au cu totul alt scop. Cred ca un alt scop foarte bine folosit sau atins scop in aceasta perioada de timp sint acele sume enorme de bani platiti de posesorii de patenta care au activat, va rog sa atrageti atentia, au activat in aceasta perioada de timp, insa nu au platit in buget.

Cifrele pe care le avem noi, la care domnul ministru astazi a spus ca nu are raspuns, noua ni s-a prezentat o cifra de 25 de milioane, din 63 de milioane s-a redus la 25 de milioane, chiar daca s-a redus la 30 de milioane, chiar daca s-a redus la 35 de milioane, faptul este cert ca s-a redus suma. Unde s-au dus acesti bani?

Conform unor calcule, estimari, 84 de milioane numai la politisti s-au dus. Numai la politie, care venea in fiecare luna, isi lua plicul si pleca mai departe. Nu mai vorbim de alte organe de control care au activat in aceasta perioada in toate pietele din Republica Moldova. Sa intelegem ca si acest lucru a fost un scop al acelor functionari publici care au incercat sa demonstreze in acesti ani de zile ca legea a fost una corecta.

Si cred ca promovarea intereselor importatorilor, marilor importatori care, in ultimul timp, are loc aici, in Parlament, si in Guvern cu mare rezultativitate, cu mare succes si avem, cred eu, o disbalanta comerciala si datorita acestui fapt foarte mare.

Acum, ce rezultate avem noi? S-a vorbit de cifra de 6000 de intreprinderi individuale. Noi, conform altor date, am avut cifra de doua mii jumatate, dintre care 600 in Chisinau. Chiar daca este 6000, nu stiu daca Guvernul si-a atins scopul.

Doi. Venituri in buget pierdute. Aproape in jumatate s-au redus veniturile in buget de la capitolul Patenta de intreprinzator. Trei. Cred ca cineva a obtinut si niste posturi. Domnul ministru a devenit viceprim-ministru, domnul viceministru a devenit seful Departamentului Vamal. Tot e o favoare.

Ma bucur ca, dupa doi ani de zile, ei au inteles ca au comis o greseala si au venit si au propus astazi in Parlament. Insa astazi trebuie sa constatam ca Legea nr.208 a esuat, fiindca din cele presupuse sau propuse cam nimic nu s-a atins.

Citeva lucruri care au fost propuse aici, in Parlament, si care, in momentul de fata, nu sint duse pina la capat si care, cred eu, ar trebui mai devreme sau mai tirziu sa discutam. Fiindca, in opinia mea, legea continue sa fie, necesitatea in perfectionarea acestei legi exista si mai departe si ea trebuie sa fie mai departe discutata. Ce facem cu carnetul de munca, ce facem cu vechimea in munca? Ce facem cu impozitele, inclusiv, nu impozitele, dar platile in fondul social si medicina prin asigurari?

Si eu am vorbit cu posesorii de patenta si mai multi mi-au spus ca sint gata sa plateasca pentru medicina de asigurari, mai multi mi-au spus ca sint gata decit sint impotriva. De aceea, cred ca aceste lucruri ramin de discutat si in continuare. Cred ca trebuie si mai departe sa vorbim despre concurenta loiala si cred eu ca si mai departe trebuie sa vorbim despre accesul la piata, ceea ce prin aceasta lege nu se discuta, nu se dezvolta, nu se schimba nimic, a acelor cetateni care cu adevarat sint producatori si au posibilitatea sa comercializeze marfa proprie in baza de patenta.

Astazi incerci sa nimeresti la piata cu carne, cu fructe, cu legume, cred ca nu mai poti nimeri, daca nu ai trecut iarasi printr-un sistem foarte bine pus la punct cu sustinerea organelor de control din Republica Moldova, ca sa nu poti nimeri la aceasta piata si sa iti comercializezi productia proprie. Nu este vorba de ceva de import, anume cea proprie, crescuta de taranii de la sate.

Inca un moment, pe care il consider foarte importat, astazi asa si nu am primit raspuns la intrebarea care se numeste protectia consumatorului. In lege este prevazut destul de clar, pe de o parte, si astazi cind unii deputati pun intrebarea, ar trebui sa cunoasca, legea spune: Bonul de casa sau alt document eliberat de cel care comercializeaza productia. Si atunci de ce si in proiectul propus astazi nu avem raspuns la aceasta intrebare? Care este acest alt document care poate fi acceptat de cetateni si de judecati pentru a ajunge in judecata in caz de necesitate?

Ultima chestiune, la care consider ca trebuie sa fim foarte atenti pentru lectura a doua, fiindca astazi am auzit doua opinii diferite, domnul Bondarciuc spune ca citim cum este scris in lege. In lege este scris: 300 de mii.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Volumul de comert 300 de mii timp de 12 luni consecutiv. Domnul viceprim-ministru ne-a anuntat 300 de mii de la un agent economic. Care totusi este corect? Daca 300 de mii timp de 12 luni consecutiv, atunci eu cred ca nimeni nu o sa ne prezinte o asemenea evidenta, fiindca ei nu tin aceasta evidenta. Si s-a vorbit de la aceasta tribuna astazi ca nu se tine aceasta evidenta.

Daca este vorba de 300 de la un agent economic, atunci cred ca trebuie sa ne gindim si la formula: dar citi agenti economici de acest fel pot fi? 10, 100, 1000? Fiindca altfel nu are sens aceasta prevedere de 300 de mii.

Mai este o problema cu cifra de 300 de mii, eu cred ca trebuie sa ne gindim si la domeniile de aplicare a acestor 300 de mii. Una este sa vinzi de 300 de mii ace si ata si alta este sa vinzi portocale sau rosii. Cred ca la aceste doua lucruri trebuie sa ne gindim foarte bine, fiindca am impresia ca asa cum este propus astazi in discutie ca doar 300 de mii si cu aceasta terminam intrebarea, nu duce acest lucru pina la capat.

Eu as propune o formula care poate fi o solutie, nu stiu daca o sa fie acceptata, as propune ca, daca lasam cifra de 300 de mii pe propria raspundere a celor care comercializeaza si atunci in cazul in care organele respective vor demonstra ca s-a comercializat mai mult de 300 de mii, el poate fi tras la raspundere si, respectiv, aplicata legea asa cum trebuie. Dar in formula in care este astazi, cred ca este inacceptabila aceasta cifra de 300 de mii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Cosarciuc s-a inscris, dar nu este. Si ramine domnul Popa. Va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In alocutiunea mea nu am intentia sa repet cele invocate in raportul prezentat de domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon sau sa ii contrazic pe mult stimatii nostrii colegi din opozitie, doresc doar sa expun pozitia Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor pe marginea acestui proiect de lege.

Toata aceasta perioada de cind au fost operate modificari si completari in Legea cu privire la patenta de intreprinzator, care prevedea reducerea treptata a genurilor de activitate in domeniul comertului cu amanuntul, s-a discutat si se discuta in societate nu atit contradictoriu, cit pentru mentinerea pirghiilor de influenta in aceasta activitate a unor antreprenori politici.

De mirare insa este acel fapt ca entuziasmul gresit interpretat de partidele politice de opozitie, atit parlamentare, cit si cele extraparlamentare la implementarea Legii 208, cit si dorinta de a organiza niste confruntari, s-au facut nu atit pentru apararea drepturilor si intereselor detinatorilor de patenta, care cad sub incidenta Legii nr.208, cit categoric impotriva partidului de guvernamint.

Este insusi categoric faptul ca in aceste discutii opozitia nicidecum nu a aplecat urechea asupra optiunilor celor care reprezinta astazi Asociatia Producatorilor, uniunilor cooperatiste de consum din Republica Moldova, tuturor celor care sint impusi sa suporte concurenta neloiala in aceasta activitate.

Asa-numitul val de nemultumiri si al actiunilor de protest ale detinatorilor de patenta, organizate, de fapt, fortat, de partidele politice de opozitie prin asa-numitii reprezentanti ai Asociatiei business-ului mic si mijlociu, ca rezultat al manipularilor si setei de confruntari politice incorecte, trebuiau extinse si mintalitate in toate raioanele republicii, fapt ce nu s-a izbutit.

Nu s-a izbutit, deoarece atitudinea detinatorilor de patenta fata de aceste modificari si completari s-a dovedit a fi cu mult mai inteleapta, mai priceputa si cu mult mai constructiva decit a acelor lideri politici care s-au opus cu vehementa, cu rautate asupra implementarii Legii nr.208.

Despre intelepciunea detinatorilor de patenta, de fapt, ne confirma si acel lucru, ca, conform datelor Camerei Inregistrarii de Stat la data de 1 mai 2008, au fost inregistrate circa 6000 de agenti economici cu alta forma juridica de organizare, fondate de catre fostii detinatori de patente, fapt care ne demonstreaza inca o data consecutivitatea, corectitudinea actiunilor intreprinse de Guvern intru sustinerea si implementarea Legii nr.208 in favoarea detinatorilor de patente.

Doresc sa constat inca o data, din numele Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor, ca activitatea de intreprinzator in baza de patenta a fost legiferata in 1998, scopul acestei legi fiind imbunatatirea si sustinerea mediului de afaceri din tara, precum si crearea unui climat fiscal oportun pentru desfasurarea afacerilor de catre cetatenii Republicii Moldova.

Si inca o data vreau sa mentionez, pentru mult stimatii nostri colegi din opozitie, ca aceasta forma de activitate a fost lansata in perioada de tranzitie si criza economica, cind o mare parte a populatiei au ramas fara posibilitati de angajare in cimpul muncii. Patenta venea ca o exceptie de la cadrul legal fiscal si antreprenoriatul traditional, oferind posibilitatea autoasigurarii cu surse de existenta paturilor socialmente vulnerabile prin practicarea activitatilor antreprenoriale in conditii si cerinte regulatorii preferentiale.

Regret insa ca in procesul de aplicare patenta poate fi utilizata drept schema de evaziune fiscala si activitatea de intreprinzator tenebra, astfel fiind lezate drepturile si siguranta consumatorilor si alte situatii negative. Urmare celor mentionate a si fost propusa adoptarea Legii nr.208 din 7 iulie 2006, conform careia s-a decis reducerea treptata a unui sir de genuri de activitate in comertul cu amanuntul.

Noi, acei din Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor, nici pe departe nu am fost de acord cu asa-numitele initiative legislative ale deputatilor din opozitie, deoarece tonul categoric de abrogare a Legii nr.208 sau prelungirea termenelor de implementare a interdictiilor activitatii comertului cu amanuntul in baza de patenta, contravin spiritului economiei de piata si creeaza un climat de afaceri nefavorabil, neechitabil.

Actualul proiect de lege cu care vine Guvernul conceptual difera de initiativele legislative ale deputatilor din opozitie si este drept rezultat al dialogului permanent intretinut cu detinatorii de patenta si nu cu acei care se dau drept aparatori ai drepturilor detinatorilor de patenta pe parcursul ultimelor luni, fapt ce denota acces deschis, liber si o transparenta totala in activitatea Guvernului.

Tin sa mentionez ca majoritatea propunerilor au fost inaintate de insisi detinatorii de patenta si acceptate de Guvern. In acest context, este important sa evidentiem si acel fapt ca proiectul Guvernului reprezinta un consens intre putere si reprezentantii detinatorilor de patenta prin care as mentiona inca un lucru foarte important este, ca se propune de sustinut anumite genuri de activitate aferente comertului cu amanuntul pe baza patentei pina la 1 ianuarie 2017.

Un alt lucru destul de important este acceptul detinatorilor de patenta asupra plafonului cifric de afaceri care nu trebuie sa depaseasca cifra de 300 mii de lei. In viziunea Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor aceste modificari si completari ale Legii cu privire la patenta de intreprinzator fixeaza niste reguli foarte clare, concrete, unice pentru toti detinatorii de patenta, invocind respectarea neconditionata a regulilor de comercializare a marfurilor.

Sintem absolut convinsi ca tot ce s-a facut in Republica Moldova incepind cu 2001 de la lansarea unui sir de reforme economice menite sa simplifice activitatea de antreprenoriat si terminind cu aplicarea unor altor instrumente de politici comercial-economice, va genera o crestere economica durabila cu perspective clare de dezvoltare a sectorului privat si initiativei libere in afaceri.

Iata de ce Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor solicita sustinerea si votarea in prima lectura a acestui proiect de lege, iar pentru lectura a doua vom veni cu anumite propuneri foarte concrete pentru imbunatatirea acestui proiect.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Va multumim.

Stimati colegi,

Exercitiul de vot. In conditiile raportului comisiei de profil, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1405. Cine este pentru, rog sa voteze si rog pentru stenograma rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 19.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

7 voturi.

Multumesc.

Stimati colegi,

57 de voturi pro. Pentru stenograma, proiectul nr.1405 este aprobat in prima lectura.

Acum, mai avem inca doua etape in cadrul sedintei de astazi, prima fiind Ora intrebarilor. 16 si 15, cum spuneti.

Deci, stimati colegi, sau poate asa, compact, va organizati 15 20 de minute si inainte. Mergem inainte.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu adresez interpelarea mea Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerului Dezvoltarii Informationale, Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului.

Mult stimati inalti demnitari, imi exprim ingrijorarea in legatura cu metodele antidemocratice si ilegale pe care le foloseste clanul mafiot de la conducerea PCRM pentru asigurarea victoriei comunistilor in alegerile parlamentare din 2009. Este evident ca electorala 2009 deja a inceput, iar gruparea abila de la conducerea Partidului Comunist este preocupata de mijloacele banesti de care are nevoie in lupta antidemocratica si antinationala pentru ruinarea tarii si dupa 2009.

Astfel, la 25 aprilie 2008, in nr.15 al revistei Logos-press, Ekonomiceskoe obozrenie, pagina 38, aflam ca drept antreprenor general al lucrarilor de constructii al Complexului de clasa Premium Coliseum Palas din municipiul Chisinau a fost aleasa Compania de constructii Moldconstruct Market, care este antreprenorul general si la constructiile principale de stat finantate din banii publici, precum tronsonul CahulGiurgiulesti, Condrita, Holercani, reparatia capitala a Parlamentului, Guvernului, Presedintiei Republicii Moldova, hotelului Codru etc.

Nu e un secret cine se afla in spatele Companiei de constructii Moldconstruct Market, aceasta fiind caracterizata drept una prestigioasa si solida pe piata Republicii Moldova ca si proprietarii reali ai acestei companii. Este insa un secret, cum vor fi folositi banii obtinuti din majorarea preturilor pentru apartamente. Nu cumva pentru scopuri antinationale si corupte ale Partidului Comunistilor?

Cum e posibil ca in cea mai saraca tara din Europa sa existe cele mai inalte preturi la apartamente, 1300, 1500 euro pentru un metru patrat in timp ce pretul mediu pe piata este de 600 euro pe un metru patrat.

In acest context, va solicit sa examinati, daca nu cumva problema cu Coliseum palas este o sursa de finantare a planului clanului Voronin si a campaniei electorale a comunistilor. Nu cumva viitorii cumparatori de apartamente cu asemenea preturi vor finanta alegerea comunistilor in 2009?

Din aceste motive cer Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerului Dezvoltarii Informationale, Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului sa verifice si sa imi dea raspuns in scris la urmatoarele intrebari: este sau nu este afiliata direct sau indirect prestigioasa si solida Companie de constructii Moldconstruct Market, dupa cum se mentioneaza in nr.15 al ziarului Logos-press, pagina 38, familiei Voronin?

Doi. In situatia in care pretul mediu al spatiului locativ in municipiul Chisinau e de 650 euro, iar pretul unui metru patrat in Coliseum Palas e de 1300, 1500 euro, de doua ori mai mult, unde va merge diferenta?

Trei. Cine sint fondatorii, actionarii Companiei Moldconstruct Market si care este capitalul statutar al companiei?

Patru. Dispune Compania respectiva de licentele si autorizarile necesare pentru efectuarea lucrarilor mentionate?

Cinci. Cit de argumentate sint preturile propuse pentru cumparatorii care vor dori sa procure sau vor fi rugati sa devina benevol proprietari la asa preturi fabuloase. Nu este vorba de un act de coruptie, de spalare de bani si de trafic de influenta cu implicarea virfurilor puterii, si in special a clanului si a familiei prezidentiale? Astept raspuns conform legii in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului Valentin Guznac, ministru al administratiei publice locale.

Stimate domnule ministru,

Va rog respectuos sa imi dati un raspuns amplu asupra urmatoarei situatii. Este vorba de starea de lucruri deplorabila de la lacul din zona Valea Morilor. Se stie ca aceasta zona verde de agrement a municipiului Chisinau a ajuns intr-o stare de dezastru ecologic. Reamenajarea lacului a fost stopata de un an de zile. Excavatoarele stau moarte, pe fundul fostului lac creste o vegetatie luxurianta ca in jungla.

Nu se stie cind si cum se va relua reamenajarea acestei zone, motiv pentru care cer sa mi se raspunda, ce a intreprins Ministerul Administratiei Publice Locale in colaborare cu Primaria municipiului Chisinau si Consiliul municipal pentru a debloca situatia existenta.

As dori, de asemenea, sa stiu, daca autoritatile locale ale Chisinaului au incercat sa elaboreze si sa lanseze vreun proiect de reamenajare a zonei Valea Morilor prin atragerea de fonduri extrabugetare, cum ar fi obtinerea unor credite avantajoase sau realizarea unui parteneriat public privat cu atragerea investitorilor privati, interesati de participarea la realizarea unor astfel de proiecte in zonele de agrement ale orasului Chisinau.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. . . , , , .

Directia de apeduct si canalizare, , 180 . aa, . , , . , , .

, , . , ? ? .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am adresat o intrebare data trecuta Serviciului de Graniceri si am primit un raspuns foarte interesant. Deja am hotarit sa reiterez aceasta intrebare. Rog ca sa mi se explice, care sint documentele in baza carora cetateanul poate sa treaca granita de stat a Republicii Moldova. Si tot aici solicit de la Guvern sa mi se explice, se face trimitere la Constitutia Republicii Moldova.

Poate, doar o hotarire a Guvernului sa ma limiteze pe mine ori sa ma oblige, unde sa imi asigur masina Cartea Verde. Pe partea aceastlalta ori pe partea cealalta de tara, unde trec eu la celalalt hotar. Eu cred ca multe hotariri ale Guvernului sint antilegale, anticonstitutionale si hotarirea Guvernului la care face trimitere domnul Colenov nr.763 din 2 iulie 2007 este o hotarire ilegala. Rog ca sa imi dea raspunsul in scris. Ceea ce tine de Europa, stimati prieteni, si noi toti dorim sa aderam si spunem ca dorim sa facem acest lucru. O spune si Guvernul.

De aici vin cu o petitie catre Guvernul Republicii Moldova. Spunem ca dorim, dar, cu parere de rau, acum cind putem sa permitem unui numar impunator de cetateni sa mearga in Europa, le interzicem cu vehementa. Cetatenii nostri s-au adresat si la noi si ne bucuram ca si alte formatiuni politice, cit si ONG-uri au luat aceasta initiativa in sustinerea cetatenilor, venind cu niste petitii semnate de cetateni, care cer de la Guvern urgentarea semnarii Conventiei pentru a le da posibilitate ca sa mearga pe viu in Uniunea Europeana, nu asa cum spunem noi de multi ani. Si acum va inminez primele 1400 de semnaturi in aceasta petitie. Consider ca Guvernul le va da raspuns cetatenilor la aceste petitii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Interpelarea mea se incadreaza in contextul situatiei tensionate de la Hincesti, cauzate de instalarea fortata in functia de medic-sef al raionului a unei persoane inadecvate. Pe parcursul zilei de astazi ne-a parvenit o adresare din partea conducerii raionului Hincesti, caruia eu ii voi da citire.

Stimati deputati, pe parcursul ultimelor 56 luni, in raioanele conduse de coalitie, formate dupa alegerile din iunie 2007, Guvernul si anumite ministere, Ministerul Administratiei Publice Locale, Ministerul Sanatatii, Ministerul de Interne au intreprins un sir de masuri coordonate si orchestrate de la Chisinau, care au drept scop subminarea situatiei economice si social-politice din raioanele in cauza prin diminuarea autoritatii si prerogativelor legale ale autoritatilor publice din aceste teritorii.

Sint calcate in picioare principiile descentralizarii administrative si autonomiei locale, unele din putinele izbinzi obtinute de poporul Republicii Moldova pe parcursul ultimilor 23 ani, nu in ultimul rind sub presiunea pozitiva a structurilor europene si internationale. Caile alese de Guvernul Republicii Moldova si ministerele mentionate intru subminarea autoritatilor locale si raionale, sint diverse. Dar predilectia se acorda urmatoarelor stratigeme.

1. Umflarea nelegitima si nejustificata a prerogativelor directiilor teritoriale control administrativ. Prin hotarirea Guvernului nr.10 din 17 ianuarie 2008, urmata de inaugurarea pompoasa a noilor fiureri ai acestor structuri anterior inofensive, dar transformate peste noapte in vampiri securisto-administrativi, programati de creatorii lor la obstructionarea continua a activitatii organelor administratiei publice locale de nivelurile I si II.

2. In raionul Hincesti s-a ajuns la o adevarata dualitate a puterii locale intre conducerea legitim aleasa a raionului si conducerea numita de sus a directiei teritoriale, control administrativ in frunte cu doamna Lidia Lupu, faimoasa in raion pentru stilul maniacal autoritarist de conducere. Era greu de gasit in raionul Hincesti o persoana capabila sa discrediteze mai mult politica statului in teritoriu prin incompetenta. Dumneaei nu are nici un fel de pregatire juridica, dupa cum cere legea de la persoanele ce pretind la functia pe care dumneaei o ocupa, aroganta si agresivitate impertinenta.

3. Lipsirea prin proceduri abuzive a unitatilor administrativ-teritoriale de cele mai esentiale obiecte de patrimoniu. Astfel, la 9 ianuarie 2008, Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova emite ordinul nr.2 prin care se declara surprinzator stapin, adica fondatorul institutiilor medico-sanitare publice din raionul Hincesti, incalcindu-se, in acest fel, in mod flagrant toate articolele si alineatele Legii nr.523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale, articolele 75, 76, 74 din Legea nr.436 din 28 decembrie privind administratia publica locala.

4. Solicitam comisiilor parlamentare sa intervina in situatia creata, sa puna capat eludarii continue a legilor Republicii Moldova din partea organelor executive ale statului, care prefera, in locul executarii legilor, sa intervina in mod abuziv in atributiile autoritatilor publice de nivelele I si II prin tot felul de ordine ministeriale, fabricate peste noapte si inspirate din practicile voluntariste ale unui trecut nu atit de indepartat.

Cu respect, presedintele raionului Hincesti Anatolie Chetraru, vicepresedinte al raionului Hincesti Igor Turcanu.

In contextul celor mentionate, rog sa ia atitudine si sa isi exprime pozitia doamna Larisa Catrinici, ministru al sanatatii, si domnul Valentin Guznac, ministru al administratiei publice locale. Solicit raspuns la sedinta urmatoare la Ora Guvernului.

Mersi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea o adresez domnului Valentin Guznac, ministru al administratiei publice locale. Un grup de cetateni si consilieri locali din localitatile Jora de Mijloc si Jora de Sus s-au adresat cu un demers pentru a interveni intru rezolvarea unei probleme legate de stabilirea hotarelor intravilanului localitatilor comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei. Recent, Consiliul comunal din comuna Jora de Mijloc a adoptat o decizie prin care o mare parte a satului Jora de Mijloc trece in componenta satului Jora de Jos.

Potrivit Legii despre Regulamentul cu privire la modul de solutionare a chestiunilor organizarii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, formarea, comasarea, decomasarea si desfiintarea comunelor si satelor ca unitati administrativ-teritoriale, stabilirea si transferarea centrelor lor administrative, stabilirea si modificarea hotarelor raioanelor, comunelor si satelor ca unitati administrativ-teritoriale se hotarasc de catre Parlament la propunerea consiliilor locale respective, dupa consultarea cetatenilor.

In demersul primit se arata ca autoritatea locala deliberativa a ignorat norma legala si, fara a consulta cetatenii, au pornit procedura de modificare a hotarelor satelor.

In temeiul celor expuse, solicit sa dispuneti efectuarea controlului legalitatii deciziei Consiliului comunei Jora de Mijloc, care are ca obiect de reglementare modificarea hotarelor satelor din comuna. Informatia in urma controlului o solicit in forma scrisa si in termenul prescris de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Am in fata hotarirea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare cu privire la lichidarea benevola a fondurilor de investitii Exiton Bon, Exiton Invest, Nord Invest si altele. In temeiul acestei hotariri si pornind de la situatia ca sintem atacati cind venim in teritoriu, toti ne intreaba ce s-a intimplat cu bonurile lor patrimoniale. Solicit ca Guvernul sa vina data viitoare la tribuna Parlamentului, sa expuna amanuntit ce s-a intimplat cu bonurile oamenilor, care este situatia de astazi si ce trebuie sa faca oamenii mai departe ca noi sa nu fim atacati asupra acestei intrebari.

Si a doua intrebare, la care solicit sa vina Guvernul la tribuna Parlamentului si sa se expuna asupra situatiei, caci mai bine de jumatate de an nu sint eliberate credite preferentiale categoriilor de cetateni care trebuie sa beneficieze de aceste credite. Nu stiu cine si nu stiu unde a pus veto si a inghetat eliberarea acestor credite. Oamenii au platit bani, au pregatit actele, dar aceste credite nu se elibereaza. Si tin sa amintesc ca sint in asteptarea acelui raspuns de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Procuratura Generala la intrebarea adresata inca la 20 martie curent cu referire la finantarea din exterior a Partidului Popular Crestin Democrat.

Si vin cu o precizare la intrebarea adresata in sedinta trecuta cu privire la hotaririle Guvernului nr.507 din 15 aprilie 2008 si nr.589 din 27 iunie 1997, ca o solicit personal pe doamna Greceanii sa vina la tribuna Parlamentului sa dea raspuns la acea intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Intrebarea mea este adresata Ministerului Administratiei Publice Locale, domnului ministru Valentin Guznac pentru un raspuns in scris. Asa cum se stie, in vara anului 2007, PNUD Moldova, fiind sustinut de alte institutii donatoare internationale si-a prezentat oficial disponibilitatea de a sprijini consolidarea capacitatii administrative si financiare a administratiei publice locale din Chisinau.

Proiectul cu un buget total de peste 2 milioane de dolari americani a fost lansat la 19 decembrie 2007, avind trei obiective majore:

1) reforma institutionala si consolidarea capacitatilor Primariei;

2) consolidarea managementului financiar;

3) imbunatatirea serviciilor publice si dezvoltarea infrastructurii urbane.

Conform proiectului aprobat de catre PNUD Moldova si Primaria capitalei, implementarea acestui proiect prevedea o prima etapa de 6 luni, perioada in care beneficiarul, adica Primaria capitalei urma sa demonstreze indeplinirea angajamentelor asumate si capacitatea de absorbtie a fondurilor.

Doi. Partea cea mai mare a asistentei financiare din cele 2 milioane de dolari americani urma sa fie acordata numai dupa implementarea cu succes a primei etape, care era una de proba. La 19 iunie 2008 vor expira cele sase luni ale perioadei initiale de implementare a proiectului despre care vorbesc. In aceasta perioada de 6 luni urmau sa fie realizate cu sprijinul financiar al donatorului urmatoarele activitati:

1) analiza functionala a Primariei si elaborarea strategiei de reforma, inclusiv a unui proiect de noua organigrama.

2) analiza complexa a managementului financiar municipal si elaborarea planului de actiuni privind consolidarea capacitatii financiare a municipalitatii si a managementului patrimoniului municipal.

In aceasta situatie cer Ministerului Administratiei Publice Locale sa imi raspunda in scris la urmatoarele intrebari.

1. Care sint progresele in implementarea proiectului a carui prima etapa conform angajamentelor scrise, se apropie de final?

2. Care este componenta Consiliului de Coordonare a proiectului, intrucit, conform documentului de proiect, prin acesta urma sa faca parte, din acest Consiliu, pardon, urmau sa faca parte si reprezentanti ai Consiliului municipal si ai societatii civile. Si de cine, cind si in ce mod au fost acestia desemnati?

3. Care este procentul de valorificare a acelor 600 de mii de dolari americani, alocati pentru primele sase luni de activitate, practic, de 100 de mii de dolari americani lunar?

Si ultima intrebare. Cine este responsabil in cadrul Primariei capitalei de colaborarea cu organizatiile internationale donatoare si ce experienta relevanta poseda in acest domeniu?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Solicit respectuos Ministerului Educatiei si Tineretului sa imi expedieze un exemplar al raportului Comisiei Europene privind implementarea de catre ministerul nostru a cursului de istorie integrata, prin care se spune in acest raport, prin intermediul caruia se promoveaza, se propaga rasismul in Republica Moldova.

In aceasta ordine de idei, pentru sedinta in plen de joia viitoare, o invit cu mare respect pe doamna ministru aici, in sedinta in plen, cu o informatie despre cum s-a autosesizat Ministerul pe care il conduce in aceasta problema. Si ce actiuni a intreprins pentru a spala aceasta rusine de pe fata si asa mutilata a sistemului educational de la noi din Republica Moldova atit in plan intern, dar mai ales extern.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci prima intrebare, o rugaminte la adresa Ministerului Culturii si Turismului, domnul Artur Cozma, care mi-a expediat un raspuns in scris la interpelarea din sedintele precedente. Practic, nu am primit raspuns la intrebarile ridicate si deci rog ca dumnealui personal sa vina la tribuna Parlamentului, joia viitoare, sa raspunda la intrebarile referitoare la interpelare. Si o interpelare la adresa doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii.

Din presa am aflat despre o tranzactie recent realizata, pregatita, probabil, de mai multi ani din 2003, cind trei structuri de stat: Banca de Economii, Calea Ferata, Posta Moldovei au creat Societatea pe Actiuni Moldasig, companie care, pe parcursul acestor ani, a profitat de sustinerea masiva a Guvernului, tuturor structurilor statelor prin diferite metode, inclusiv nelegitime.

Este vorba de realizarea pachetului de actiuni de 80% al acestei Companii unui investor strain din Cipru de origine din Rusia, care la cifra de 5 milioane de dolari a procurat acest pachet, practic, pachetul de control al acestei Companii. Faptul ca aceasta tranzactie trebuia sa aiba loc nu era pentru nimeni un secret. Deci era o pregatire destul de masiva in acesti ani, implicarea Guvernului prin diferite metode pentru ca aceasta Companie sa domine pe piata asigurarilor.

Deci intrebarile modalitatea, cum a fost efectuata aceasta tranzactie, in primul rind, fara concurs, fara o transparenta respectiva? Cine a cisligat de pe urma aceastei tranzactii este evident ca necunoscutul investitor. Suma de 5 milioane de dolari este un pret de nimic. Deci numai la estimarile unor specialisti pachetul de control sau in general aceasta Companie poate fi estimata la nivelul de 2530 de milioane de dolari. Este clar ca aceasta este o afacere dubioasa. In acesti 5 ani de activitate, suma primelor acumulate au constituit 550 milioane de lei. Suma despagubirilor 95 milioane de lei. Deci 450 de milioane de lei varsate din intreprinderile statului, la comanda Guvernului, respectiv este o suma prea mare pentru Republica Moldova.

Numai in anul 2007, suma primelor in aceasta Companie a fost de
218 milioane de lei. Daca sa luam numai coeficientul 1, pretul trebuia sa fie peste 20 milioane de dolari. Deci aceasta este o tranzactie dubioasa. Vreau s-o felicit pe doamna Prim-ministru cu aceasta tranzactie in ghilimele, facuta, probabil, cu acceptul dumneaei. Si astept, la viitoarea sedinta a Parlamentului, sa raspunda la intrebarile de ce s-a petrecut aceasta tranzactie fara concurs? Cine a evaluat costul acestei Companii? Cine a cistigat de pe urma acestei tranzactii, avind in vedere ca aceste 5 milioane de dolari au fost transferati pe contul Companiei, unde, practic, deja este sub controlul investitorului din Cipru.

Aceeasi interpelare o adresez si Procurorului General, pentru a studia aceasta problema ca au fost aduse prejudicii statului peste 20 de milioane de dolari.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doamna Presedinte al sedintei,

Vreau sa va comunic ca am primit o scrisoare din partea Ministerului Economiei si Comertului, potrivit careia astazi urma, in sedinta in plen, sa fie prezentata o informatie despre evolutia inregistrata pe piata de ciment a Republicii Moldova de catre prim-vice-ministrul Igor Dodon. Ori a obosit dumnealui, ori s-a uitat de aceea ca trebuie sa prezinte aceasta informatie.

 

Doamna Maria Postoico:

De la Guvern nu avem informatia cite minute o sa prezinte astazi.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

E spus, in sedinta urmatoare in plen. Deci scrisoarea din 30 aprilie.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar noi nu avem confirmare.

Microfonul nr. 5.

Cine e in continuare? Domnul Cubreacov sau cine? Aratati la aparat. Caci nu eu ma ocup de chestiile acestea. Daca dumnealui nu este in lista, inseamna ca l-a conformat el. Cred ca a avut alt program.

S-au epuizat toate solicitarile. Bine.

Trecem la urmatorul compartiment, declaratii. La microfonul central se invita domnul Neagu.

Domnule Neagu,

Dispuneti de 5 minute.

 

Domnul Ion Neagu:

Cred ca mai repede, daca nu va suparati.

 

Doamna Maria Postoico:

De fel. Colegii, probabil ca, asteapta rindul.

 

Domnul Ion Neagu:

Stimati colegi,

Va aduc la cunostinta pozitia Miscarii Actiunea Europeana vizavi de declaratiile antiromanesti si antieuropene ale conducerii Republicii Moldova. Miscarea Actiunea Europeana este profund ingrijorata de derapajele antidemocratice, antiromanesti si antieuropene de ultima ora ale guvernantilor comunisti de la Chisinau.

Astfel, la sfirsitul lunii aprilie curent, intr-o emisiune televizata, Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a declarat ca razboiul din 1992 a fost declansat de Chisinaul oficial, la insistenta conducerii de pe atunci a Romaniei. Nu ne uimeste aceasta declaratie daca luam in consideratie ca generalul de militie Voronin pe atunci era la Moscova si activa in cadrul Ministerului de Interne al Federatiei Ruse, Minister care recruta cazaci si criminali din puscariile rusesti pentru a-i trimite in Moldova sa omoare, sa jefuiasca si sa violeze populatia pasnica.

Tot in perioada indicata mai sus ministrul Andrei Stratan a declarat ca Republica Moldova conditioneaza semnarea Conventiei privind micul trafic la frontiera cu parafarea de catre partea romana a altor doua tratate: cel de baza si cel cu privire la delimitarea frontierei. Nici acest lucru nu ne uimeste, pentru ca este deja arhicunoscut ca europenismul etalat de Stratan este unul butaforic si ascunde, de fapt, esenta promoscovita a politicii externe a Chisinaului oficial. In legatura cu cele expuse mai sus, Miscarea Actiunea Europeana declara urmatoarele:

1. Condamnam cu hotarire politica romanofoba si antieuropeana a guvernarii comuniste.

2. Sustinem initiativa conducerii Romaniei de a facilita micul trafic la frontiera moldo-romana. Cerem Guvernului Republicii Moldova sa semneze neconditionat si de urgenta Conventia privind micul trafic la frontiera Uniunii Europene, propusa de Guvernul roman inca la 25 martie si sustinuta de Comisia Europeana. Atentionam conducerea Republicii Moldova ca tergiversarea semnarii acestei Conventii prejudiciaza si umileste circa un milion de cetateni moldoveni din localitatile de frontiera, sfideaza politica de buna vecinatate a Uniunii Europene.

3. Reiteram, cu aceasta ocazie, cerinta noastra de a deschide consulate Romania la Balti si Cahul. Aceasta ar inlesni perfectarea vizelor pentru cetatenii moldoveni de a calatori liber in Romania.

4. Ne declaram solidaritatea cu initiativele partidelor democratice si proeuropene in vederea semnarii cit mai urgente a Conventiei privind micul trafic la frontiera si facem apel catre toti membrii si simpatizantii Miscarii Actiunea Europeana, catre populatia Republicii Moldova sa participe activ la manifestatiile de protest organizate la 11 si 25 mai curent.

Folosindu-ma de prezenta la aceasta inalta tribuna aduc sincere si calduroase felicitari cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei si va invit sa participati la mitingul tineretului european organizat pentru ziua de miine ora 13.00 in scuarul Operei Nationale.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Avind in vedere ca la 3 mai a fost marcata Ziua mondiala a presei libere, permiteti-mi sa prezint declaratia Fractiunii parlamentare a Partidului Alianta Moldova Noastra cu privire la situatia degradanta a libertatii presei in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Sintem obligati sa constatam ca, pe parcursul ultimilor ani Republica Moldova a degradat serios si la capitolul Libertatea presei clasindu-se in rindul statelor cu o presa nelibera. Si aceasta nu este doar o opinie a Aliantei Moldova Noastra, a opozitiei parlamentare, dar si a societatii civile din Republica Moldova, a expertilor nationali si internationali. Rezultatele acestor monitorizari arata clar conditia umilitoare a presei si responsabilitatea directa a puterii comuniste pentru aceasta situatie.

In memoriul privind libertatea presei in Republica Moldova, difuzat zilele acestea de societatea civila din Moldova, se mentioneaza, citez: Libertatea presei din Republica Moldova prezinta un motiv tot mai frecvent de ingrijorare. In pofida declaratiilor optimiste ale autoritatilor, situatia presei moldovenesti nu se schimba in bine, ci, dimpotriva, pe unele segmente regreseaza dramatic. Ne referim, in primul rind, la incercarile continue ale guvernarii comuniste de a controla mijloacele de informare in masa atit publice, cit si cele private si de a le utiliza impotriva opozitiei din tara. In al doilea rind, este vorba despre cazurile tot mai frecvente de agresiune impotriva jurnalistilor, de ingradire a accesului la informatie, de violare a dreptului la libertatea de exprimare, de hartuire si intimidare a presei. Am incheiat citatul.

Relevante in acest context sunt cazurile ziarelor Moldavschie Vedomosti, Jurnal de Chisinau si Timpul, postului de radio Vocea Basarabiei, PRO TV Chisinau, dar si ale presei locale. Constatam si cu aceasta ocazie ca Republica Moldova a inregistrat contraperformante catastrofale atit pe domeniul democratiei, ea coborindu-se la nivelul tarilor cu presa nelibera, cit si la cel al nivelului de trai al populatiei tarii noastre, fiind atestata international ca una dintre cele mai sarace tari ale lumii si cel mai sarac stat din Europa.

Aceasta constituie o dovada in plus ca libertatea presei este una dintre conditiile esentiale pentru dezvoltarea tarii. Ori, strangulind presa independenta, regimul comunist din tara noastra nu face altceva decit sa adinceasca si mai mult saracia existenta. Intr-o democratie nu poate fi ignorata opinia societatii civile, dar pentru ca la noi aceasta se intimpla, aducem argumente si din monitorizarile si luarile de pozitii internationale.

In ultimul sau raport difuzat recent, Fredam Haus despre situatia libertatii presei in lume in anul 2007, Republica Moldova figureaza in rindul tarilor ce nu au o presa libera, o categorie in care intra inclusiv si statele cu regim dictatorial. Raportul constata, citez: Republica Moldova este o tara a carei presa este lipsita de libertate, intrucit implicarile guvernarii in mass-media sint majore, iar accesul opozitiei la mijloacele de comunicare in masa sint restrictionate. Va amintesc, in aceasta ordine de idei, ca Republica Moldova este plasata in acest raport pe pozitia 144 din cele 195 state supuse monitorizarii. Cu prilejul Zilei mondiale a libertatii presei, Secretarul General al Natiunilor Unite Banki Mon mentiona: Presa libera, protejata temeinic si independenta, constituie una dintre bazele pacii si a democratiei. Atentatele la libertatea presei sunt atentate la dreptul international, la omenie, la insasi libertate, la tot ce apara Organizatia Natiunilor Unite.

Si un alt argument: Secretarul General al Consiliului Europei Terry Devis, cu acelasi prilej, spunea: Unele guvernari considera ca, protejind interesele de stat, incearca sa inchida gura mijloacelor de informare pe care le considera iresponsabile sau pe care le considera ca atribuie prea mult spatiu fortelor incapabile sa guverneze. Insa asemenea actiuni sint nelegale si antidemocratice.

In toate aceste conditii, Alianta Moldova Noastra considera ca Parlamentul Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova sint obligate sa acorde o atentie deosebita libertatii presei, deoarece libertatea presei este libertatea cetatenilor. O presa libera inseamna cetateni liberi, inseamna o societate libera si prospera. Fractiunea Alianta Moldova Noastra cere Guvernului si Parlamentului sa raspunda demersului societatii civile, formulat in cadrul memoriului privind libertatea presei in Republica Moldova, semnat de opt organizatii de profil, demonstrind astfel sinceritatea si capacitatea de realizare a cursului de integrare europeana.

Declaram, cu aceasta ocazie, ca responsabilitatea pentru strangularea libertatii presei in Republica Moldova pentru controlul autoritar si neconstitutional asupra organelor de presa publice si private, prin distribuirea mijloacelor financiare, inclusiv publicitare, prin partajarea frecventelor radio si TV si a resurselor tehnice pe principii de apartenenta politica, prin favorizarea de catre guvernare a unor organe de presa si jurnalisti si prin persecutarea celor de expresie libera, revine in totalmente guvernarii comuniste.

Doi. In zadar deputatii Fractiunii comuniste au reactionat atit de dureros la prezenta mea in fata microfonului nr.4 cu Regulamentul in mina. Deci, am vrut sa dau citire doar la doua articole din acest Regulament, dar, avind in vedere discutia pe care am avut-o cu dumneavoastra, doamna Presedinte al sedintei, pina atunci vreau sa va aduc aminte ca articolul 106 alineatul (4).

 

Doamna Maria Postoico:

Cu parere de rau, stimate coleg, de acum si timpul a expirat. Dumneavoastra ati terminat declaratia, da?

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu ma folosesc de am inteles. Din momentul in care ati spus, stimata doamna.

 

Doamna Maria Postoico:

Trei minute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ma refer la dumneavoastra personal de data aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Trei minute pentru replica dumneavoastra.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, ma inscriu in trei minute perfect.

Stimata doamna Presedinte,

Articolul 106 alineatul (4) prevede dreptul la replica a fiecarui deputat vizat in cadrul aceleiasi sedinte si nu atunci cind considera de cuviinta Presedintele Parlamentului sau o alta persoana cu functie in Parlament, care prezideaza sedinta. Deci obiectia dumneavoastra a fost neregulamentara, nelegala.

Doi. Vreau sa va amintesc, stimati colegi, ca articolul 61, alineatul (4) prevede urmatoarele: Luarile de cuvint stabilite prin alineatele (1) si (2) nu vor depasi 7 minute. Alte prevederi la luarile de cuvint nu sint. Mai avem articolul 105, alineatul (3), care stipuleaza: Vorbitorii sint obligati sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvint. In caz contrar, Presedintele sedintei le atrage atentia si daca ei nu se conformeaza le retrage cuvintul.

Deci tinarul comsomolist, comunist care a prezentat aici declaratia, care a vorbit aici de la tribuna centrala, nu a prezentat o declaratie, a avut o luare de cuvint. De aceea, toti acei care se aflau in prezidiu in frunte cu dumneavoastra, doamna Presedinte, trebuiau, conform prevederilor articolului 105, sa intervina si sa il intrerupa, fiindca eu nu sint parte componenta a proiectului de lege care era examinat atunci. In rest, am facut o declaratie in cadrul sedintei plenare, cind am spus: deputatii Fractiunii Alianta Moldova Noastra nu polemizeaza cu acest om, fiindca el nu vine cu argumente, dar vine cu textele scrise pentru emisiunea Rezonans.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Declaratia se numeste: PNL condamna politica externa comunista prorusa, distrugatoare pentru viitorul nostru european. PNL a afirmat recent ca pina si observatorilor occidentali li s-a lehamitit de Republica Moldova din cauza stagnarii in care ne aflam. Recent, publicatia americana Business week, dupa o incursiune in istoricul statului, referindu-se la stagnarea agrariano-comunista, razboiul de pe Nistru, politica proruseasca a guvernarilor, conchide ca problema noastra majora nu este Transnistria, ci coruptia, infrastructura primitiva, dependenta excesiva de agricultura si de remitentele gasterbaiterilor. Iata pesimismul revistei.

Intrebarea nu e de care domeniu se va ocupa guvernarea comunista ca sa iasa din situatia precara, ci daca aceasta guvernare se va ocupa in general de ceva in contextul alegerilor parlamentare din 2009. Este exact ce spun opozitia si expertii independenti catalogati de guvernanti drept dusmani ai statului.

PNL a afirmat ca anul 2008 este un an pierdut sub toate aspectele si aflarea in continuare a lui Voronin in functia de sef de stat e o tragedie, chiar o crima. Moldovanasii au un fel de a intelege patriotismul ca unul ce ii permite conducerii sub aceasta lozinca sa ne mentina in zona de influenta rusa si sa continue a practica in tihna coruptia. Iar securistii pusi prin institutii de stat se ocupa de epurarea functionarilor cu ascendenta romaneasca, cu rudele in Romania mai dihai ca regimul sovietic. Insa tema declaratiei de astazi este: care e politica externa a Republicii Moldova?

Ce ar trebui sa se axeze macar pe simultaniezarea cu actiunile Georgiei si Ucrainei, pentru a nu pierde ultimul tren spre NATO si UE. Astazi, in ajunul zilei Europei, noi ne intrebam: unde este locul Moldovei? Alaturi de Tarile Baltice, cooperarea cu care este folosita fariseic pentru camuflarea orientarii proruse a Moldovei alaturi de Ucraina si Georgia, membre ale GUAM, sau in luntrea antioccidentala si anti NATO a Rusiei, in scopul mentinerii clanului comunist la putere. Soldatul de bronz, ca simbol al ruperii cu viziunea stalinista asupra istoriei, aspiratia pro NATO a Georgiei si a Ucrainei, relatiile lor tensionate cu Rusia, nu constituie subiecte de solidarizare a Moldovei cu aceste tari in fata Rusiei.

Guvernantii, prin relatiile cu balticii, isi acopera antieuropenismul, insa stiu ei, bunaoara, ca seful MAE leton a refuzat sa mai lucreze ca masina de tradus pentru ziaristii ce nu inteleg letona. In timp ce la noi seful statului vorbeste mai mult ruseste decit maldoveneste, caci nu pot spune romaneste pentru a nu pingari limba noastra sfinta, calcata in picioare de comunistii prorusi.

Parlamentul eston considera ca actiunile Rusiei fata de Abhazia si Osetia de Sud ameninta suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei si chema, intr-un proiect de declaratie, la condamnarea activitatii unilaterale, cerind Rusiei sa sisteze decretul presedintelui rus indreptat spre dezmembrarea Georgiei. Lituania pune conditii pentru negocierile de cooperare UE Rusia, cere garantii ale livrarii de petrol rusesc Lituaniei si schimbarea pozitiei Moscovei fata de Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria.

Dar care este pozitia Chisinaului fata de Rusia, ce pregateste anexarea zonelor separatiste din Caucaz? Sau principalul este sa se impace Chisinaul comunist antiromanesc cu Tiraspolul separatist antiromanesc, pentru a opri extinderea NATO ca sa ii placa Rusiei, ce doreste sa prelungeasca la infinit ocupatia noastra militara consemnata si de CEDO.

Comunista Postoico si comsomolistul Petrenco induc occidentalii in eroare si ataca Romania la Consiliul Europei, de parca nu vad raportul Comisiei acestuia impotriva rasismului si a intolerantei ce critica istoria integrata si restrictiile instituite de comunisti pentru functii publice cetatenilor romani din Moldova. Nu vad nici criticile aduse modificarilor in Codul electoral de Marai Nicov, copresedinte al Comitetului EU Moldova de europarlamentarul Titus Corlateanu.

Domnii Iuscenco, Saakasvili si Basescu l-au ajutat pe Voronin in 2005 sa ii insele pe alegatori, precum ca el ar putea deveni pro UE si pro NATO. I-au dat o mina de ajutor sa ramina la putere. Dar acum Voronin le refuza lor aceeasi mina de ajutor, cind Rusia ameninta sa lanseze rachete si sa pulverizeze Ucraina ca stat, daca intra in NATO. Sau spune ca nici Georgia nu e stat. Dar oare Moldova distrusa de comunisti e stat? Asa se poarta prietenii? Sau nu mai sinteti prieteni si va uitati in gura Rusiei?

Ministrul leton al justitiei spune, ca Letonia nu va admite relaxari pentru alogenii care nici nu pot vota. La noi s-a acordat cu buna vointa si ospitalitate nejustificata varianta zero la cetatenie, ca acum romanii din Basarabia sa fie capsunari, dadace si gasterbaiteri, iar neromanii sa detina functii in stat necunoscindu-ne si nerespectindu-ne limba, istoria, cultura si traditiile.

La noi neromanii nu permit ratificarea Conventiei limbilor locale si regionale, ca sa nu defavorizeze obiectiv rusa. Iar cei preocupati de golodomorul ucrainean abandoneaza batalia pentru limba si nu semneaza initiativele de modificare a articolelor 11 si 13 din Constitutie. PNL sprijina condamnarea marii infometari din Ucraina si revizuirea altor file ale istoriei Ucrainei in spiritul adevarului stiintific si al viziunilor nepolitizate. In acelasi timp, ne intrebam: dar foametea organizata in Basarabia si masacrarea a unui milion de romani

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,

Timpul a expirat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...alte crime ale regimului comunist Siberiile de ghiata, gropile de var, aducerea la canibalism, bagarea in ps ihuste, oare nu trebuie condamnate? PNL regreta ca Parlamentul a refuzat sa dea apreciere politico-juridica foametei organizate in Basarabia.

PNL considera ca Voronin si clanul comunist pun in pericol imaginea si farima de prestigiu ale Republicii Moldova, de aceea e nevoie de solidarizarea cetatenilor pentru a pune capat efectelor dezastruoase ale aflarii in continuare a mafiei totalitare la putere in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Serebrian,

Poftim.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimati colegi,

Declaratia este efectiv foarte scurta, pe marginea relatiilor sau evolutiei din ultima vreme a relatiilor Republicii Moldova cu cei doi vecini ai sai. Nu e un secret pentru nimeni ca, in ultimii ani, relatiile Republicii Moldova cu cei doi vecini au suferit o degradare fara precedent. Schimburile de replici in care deseori isi gasesc loc, chiar si formulari argotice, ca si scandalurile diplomatice, au devenit un element aproape intrinsec si definitoriu al raporturilor Republicii Moldova cu vecinii sai.

Ciondanelile noastre transfrontaliere au devenit cu timpul o banalitate cotidiana. Chiar si Bruxelles-ul, care inca acum un an a reactionat dureros la situatiile deseori grotesti si stinjenitoare care se iscau intre Republica Moldova si vreunul dintre vecinii sai, acum pare sa se fi obisnuit cu aceasta stare de lucruri, apreciind-o ca pe un element propriu diplomatiei noastre bilaterale in raporturile cu tarile limitrofe.

Relatiile Republicii Moldova cu Ucraina, anuntate ca fiind prioritare de catre seful statului in aprilie 2005, trec printr-o perioada de stagnare vizibila. Pe parcursul ultimului an, au fost semnalate citeva declaratii ale Kievului oficial, din care se desprindea clar atitudinea rezervata a autoritatilor ucrainene fata de Chisinau intr-o serie de dosare, cum ar fi cel al Centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk, bunaoara.

In aceeasi ordine de idei, putem mentiona declaratia comuna ruso-ucraineana privind coordonarea pozitiilor in problema transnistreana. Ramine blocat dosarul proprietatilor moldovenesti de pe teritoriul ucrainean. Cooperarea moldo-ucraineana in cadrul organismelor regionale, in primul rind in GUAM, este insuficienta, ca sa nu zicem nesatisfacatoare, iar atragerea si implicarea mai activa a Ucrainei in procesul de solutionare a crizei transnistrene, e departe de asteptarile pe care le aveam cu totii acum 3 ani.

Colaborarea autoritatilor locale din cele doua tari din cadrul euro-regiunilor Prutul superior, Siret, Prut, Nistru si Dunarea de Jos, este, de asemenea, sub orice critica. Intr-o situatie si mai precara sint relatiile moldo-romane unde, spre regretul nostru, constatam in ultimele 18 luni un declin fara precedent.

Recent, presedintele francez Nicola Sarkozi spunea, ca Romania ar avea un rol important de jucat in procesul integrarii europene a Republicii Moldova. Din pacate, insa din cel mai mare prieten aliat si partener pe care l-ar fi putut avea Republica Moldova in cadrul Uniunii Europene, Romania a ajuns sa fie primita de Chisinau ca o tara aproape inamica. Compromiterea dialogului politic nu a putut trece fara urme pentru cetatenii simpli, mai ales pentru cetatenii Republicii Moldova.

Prizonierii acestor tensiuni artificiale sint mii de studenti si elevi moldoveni care isi fac studiile in Romania, sute de oameni de afaceri, dar si zeci si zeci de mii de simpli cetateni, alegatori ai tuturor formatiunilor reprezentante in Parlamentul de la Chisinau.

Urmare a compromiterii relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti, asa si nu a fost solutionata problema celor doua consulate romanesti de la Balti si Cahul. Zeci de mii de cetateni ai Republicii Moldova sint nevoiti sa se deplaseze din nordul si sudul tarii spre capitala pentru perfectarea vizei romanesti.

O situatie similara poate fi generata si de deblocarea deliberata a semnarii Conventiei privind micul trafic la frontiera intre Romania si Republica Moldova. Nu e cazul sa descriem aici care ar fi beneficiul concetatenilor nostri din raioanele frontaliere de pe urma semnarii acestui document.

Stim cu totii ca recenta extindere a Uniunii Europene pina la frontierele Republicii Moldova a afectat libera circulatie si activitatile economice dezvoltate de-a lungul frontierei cu Romania, iar semnarea Conventiei ar putea redeschide oportunitatile considerate drept pierdute de catre cetatenii nostri. Aici e cazul sa reamintim ca, la ora actuala, comparativ cu posesorii pasapoartelor altor tari din Consiliul Europei, cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de cel mai prost regim de intrare pe teritoriul altor tari din spatiul european.

In aceste conditii, unul din obiectivele de baza ale diplomatiei moldovenesti ar trebui sa fie anume facilitarea circulatiei cetatenilor moldoveni in spatiul comunitar si nu doar. Semnarea amintitei Conventii s-ar inscrie perfect in sirul actiunilor menite sa usureze calatoriile cetatenilor nostri in afara hotarelor Republicii Moldova.

Partidul Democrat din Moldova s-a angajat sa depuna maximum de eforturi pentru a convinge partenerii nostri europeni si, in primul rind, partidele din cadrul Internationalei Socialiste si grupul parlamentar al Partidului European al Socialistilor din cadrul Parlamentului European, de necesitatea imblinzirii regimului de acces in spatiul comunitar pentru concetatenii nostri. Dar sintem constienti de faptul ca atingerea acestui scop este o sarcina a puterii.

Stimati colegi,

Miine intreaga Europa va sarbatori Ziua Europei, o sarbatoare simbolica, in care se celebreaza nu sfirsitul ultimului razboi paneuropean, ci inceputul primei ere de pace europeana. 9 Mai e o sarbatoare a impacarii natiunilor europene care au fost pe baricade diferite in timpul celui de-al doilea razboi mondial, o sarbatoare a sperantei si a iertarii.

State care s-au aflat timp de secole intr-o acerba rivalitate pe plan european si international au reusit sa gaseasca limbaj comun, sa se apropie si sa devina parteneri.

Restabilirea increderii intre vecini este un prim-pas real pe calea integrarii europene. E bine sa ne amintim de acest lucru ori de cite ori vorbim despre proiectele noastre europene, mai ales ca Republica Moldova nu are motive serioase pentru relatii dificile cu vreunul din vecinii sai.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 15 mai, ora 10.00. Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 17.07.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova