version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 8 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Discutii asupra ordinii de zi, aprobarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Nr. de intrare 4056.

4. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005 nr.373-XV din 11 noiembrie 2004. Nr. de intrare 4024.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Nr. de intrare 4041.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 2657.

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire cu privire la includerea doamnei Victoria Dobrovolscaia in componenta Comisiei pentru drepturile omului. Nr. de intrare 4016.

8. Proiectul de Hotarire privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauza penala a deputatului in Parlament Ivan Gutu. Nr. de intrare 2014.

9. Aprobarea programului de activitate al plenului Parlamentului pentru perioada 15-23 decembrie 2005.

10. Intrebari si interpelari.

11.Declaratia deputatului Vitalia Pavlicenco.

12.Prezentarea activitatii Bancii Mondiale in Republica Moldova. (Raportor E. Brown, director pe tara Moldova - Europa si Asia Centrala).

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

 

 

 

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul de 101 deputati, 96 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Alexei Ivanov din motive de sanatate, Vasile Iovv, Mihail Mocan, Valeriu Guma, Ion Neagu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa.

Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Este o propunere referitoare la ordinea de zi, daca se poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, domnule Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Rog sa fie inclus proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.4016 referitor la alegerea unui nou membru al Comisiei pentru drepturile omului.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In numele fractiunii, solicit, domnule Presedinte, timp pentru o declaratie in finalul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Luat act.

Stimati colegi,

Ieri, a avut loc sedinta Biroului permanent si, in contextul rezultatelor acestei sedinte, Biroul permanent inainteaza plenului Parlamentului doua propuneri care vizeaza programul de desfasurare a lucrarilor lui.

In primul rind, propunerea Biroului permanent este de a modifica programul sedintelor plenare pentru saptamina curenta si, in special, aceasta propunere vizeaza

suspendarea lucrarilor in plen ale Parlamentului pentru ziua de miine, 9 decembrie, in legatura cu un sir intreg de activitati intra-si extraparlamentare, care angajeaza un numar impunator de colegi ai nostri, pe care motiv supun votului aceasta propunere a Biroului permanent.

 

Cine este pentru acceptarea propunerii Biroului permanent, rog, sa voteze.

Majoritatea. Va multumesc.

Propunerea este acceptata.

Si, cea de a doua propunere a Biroului permanent, urmare a examinarii suplimentare a ordinii de zi pentru sedinta de astazi. Biroul permanent inainteaza urmatoarea propunere: a exclude din ordinea de zi a sedintei de astazi proiectele nr.2006, nr.3300, nr.2913, nr.2914 si nr.3816. Se propune ca aceste proiecte sa fie incluse in programul de proiect al ordinii de zi pentru urmatoarele saptamini, concomitent suplimentind ordinea de zi a sedintei de astazi cu doua proiecte: nr.4024, care vizeaza completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005, si nr.4041, pentru modificarea unor acte legislative, in special aceea ce se refera la modalitatea de inregistrare in Republica Moldova a cetatenilor straini care ne viziteaza. Si, tinind cont de propunerea domnului Turcan, proiectul nr.4016.

Cine este pentru acceptarea acestor propuneri si amendarea ordinii de zi a sedintei de astazi, rog, sa voteze.

Majoritatea. Va multumesc.

Propunerea este acceptata.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Nr. de intrare 4056.

Domnule ministru, va rog.

 

Domnul Sergiu Sainciuc (viceministru al economiei si comertului):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functie de demnitate publica a fost elaborat in conformitate cu Programul de activitate al Guvernului si cu Legea salarizarii din 2002, care prevede: Sistemul de stabilire a salariilor de baza si a conditiilor de salarizare in sectorul bugetar se stabileste prin lege.

Proiectul de lege, care cuprinde 9 capitole cu 41 de articole, va reglementa: modul, marimile si conditiile de salarizare pentru angajatii din unitatile sectorului bugetar si salarizarea persoanelor care ocupa functii de demnitate publica, astfel creindu-se baza juridica a salarizarii angajatilor din sectorul public, va institui un sistem de salarizare unic, transparent si flexibil, bazat pe performantele profesionale individuale ale salariatilor, va diminua decalajul extrem creat intre nivelurile de salarizare ale angajatilor din sectorul bugetar si sectorul real, contribuind astfel la mentinerea cadrelor de calificare inalta in sfera sociala si in serviciul public.

Prin stabilirea unui mecanism clar de modificare a grilelor de salarii, se va reduce presiunea partenerilor sociali si cerintele arbitrare de majorare a salariilor pentru categorii aparte de salariati, se va asigura un nivel echitabil de salarizare pentru toate categoriile de angajati in functie de calificare, responsabilitate si complexitate a muncii.

 

In proiectul de lege, se prevad trei modalitati distincte de salarizare. Prima modalitate, in baza salariilor lunare pentru persoanele care ocupa functie de demnitate publica, anexele nr.2, nr.3, capitolul 3, se refera la: primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti de raioane, deputati, membri de Guvern, judecatori, procurori etc. Salariile lunare vor fi unica forma de salarizare pentru categoria data de demnitari. Si, in afara de faptul ca se va simplifica mult salarizarea lor, se va asigura o transparenta clara in acest domeniu. Anual, aceste persoane vor beneficia si de un ajutor material in marimea salariului lunar.

A doua modalitate de salarizare, in baza grilelor de salarii pe functii, pentru personalul organelor puterii legislative, executive si judecatoresti, organele apararii securitatii si ordinii publice, anexele nr.4, nr.5, nr.6, nr.7, nr.8, capitolele nr.4, nr.5, nr.6. Salariile functionarilor publici din organele indicate cuprind: salariul de functie in limita grilei stabilite, sporul pentru grad de calificare, sporul pentru vechime in munca, premii pentru rezultatele activitatii curente. Suplimentar, pentru militari, vor fi stabilite sporuri pentru conditii speciale de activitate si pentru utilizarea limbilor straine.

Diferentierea salariului de baza intre grilele de salarizare se va efectua in raport cu performantele profesionale individuale ale functionarului public pe sase gradatii. Salariul de baza pentru gradatie fiind egal cu limita minima a grilei de salarizare, iar salariul de baza pentru gradatia imediat urmatoare se constituie prin insumarea a 20 la suta din diferenta dintre limita maxima si cea minima a grilei de salarizare.

Trecerea de la o gradatie la alta, in baza performantelor profesionale individuale, se va efectua, de regula, o data la 2 ani, dar poate fi efectuata, pentru merite deosebite, si o data dupa 6 luni de activitate.

Spre deosebire de practica existenta, sporurile pentru gradele de calificare ale tuturor categoriilor de angajati, indicate in anexa nr.9, se propune a fi stabilite in marimi fixe unice, de la 200 la 500 de lei pentru functionarii publici si de la 100 la 800 lei pentru gradele militare speciale. Pentru adjunctii conducatorilor, specificati in anexele nr.4, 5, 6 s.a.m.d., salariile se vor stabili cu o reducere de 5-10%.

A treia modalitate de salarizare este prevazuta in baza grilelor de salarii, stabilite pe categoriile de salarizare ale unei retele tarifare unice, pe 25 de categorii de salarizare. Aceasta se refera la: muncitorii, specialistii si personalul de conducere din unitatile de invatamint, de cercetare stiintifica, unitati sanitare si de asistenta sociala, de cultura si arta, sport si din alte unitati finantate de la buget, ale caror conditii de salarizare sint stabilite la capitolele 6, 7 si 8 din proiect.

Reteaua tarifara unica, indicata la anexa nr.1, prevede majorarea garantiilor minime de stat de salarizare, iar salariul tarifar pentru prima categorie de salarizare se propune in marime de 400 lei in grila pina la 500 lei sau cu o majorare de doua ori fata de 200 lei, care este salariul minim in vigoare.

Anexa nr.1 din lege este variabila, se modifica prin lege, in dependenta de sursele financiare disponibile. Aceasta anexa va fi modificata sistematic.

 

 

 

In anexa nr.10, este indicat diapazonul categoriilor de salarizare pentru grupe distincte de salariati, iar repartizarea lor pe categorii de salarizare intre limitele diapazonului de categorii se va stabili prin hotariri de Guvern.

Pentru asigurarea unei diferentieri in nivelul de salarii intre ramuri si salariati, se propune aplicarea indicatorilor intersectoriali de prioritate. Spre exemplu, pentru cadrele didactice din invatamintul primar secundar general, secundar profesional si mediu de specialitate este prevazut indicatorul de prioritate 1,2, ceea ce inseamna ca salariile pentru aceste categorii vor fi majorate din start cu 20 la suta.

In afara de salariul de baza ori salariul de functie, angajatii din sfera sociala vor beneficia: de salarii de merit, majorate cu pina la 50 la suta, de indemnizatii de conducere, de la 10 la 75%, in dependenta de complexitatea si marimea unitatii, de sporuri si suplimente la salariu, cum ar fi: pentru grad de calificare, de 30-40-50%, pentru vechime in munca, in limitele a 10-30%, pentru grad stiintific si titlu onorific, de alte sporuri specifice activitatii ramurale, de diferite suplimente cu caracter de stimulare sau compensare, de premii, de ajutor material.

Punerea in aplicare a prevederilor legii va asigura o majorare a salariilor angajatilor din sectorul bugetar de circa 3,2 ori. Necesarul de mijloace financiare, conform calculelor, este de circa 4 257 milioane de lei.

Tinind cont de posibilitatile financiare, se propune a efectua implementarea prevederilor din proiectul de lege pe etape, in anii 2005-2010, astfel incit salariile se vor majora de la 1 decembrie 2005 pentru: salariatii din invatamint, stiinta, unitati sanitare si de asistenta sociala, cultura, arta si sport, pentru persoanele care ocupa functie de demnitate publica, personalul instantelor judecatoresti, procuraturii, pentru functionarii publici, precum si din alte unitati finantate de la bugetul public national.

De la 1 ianuarie 2006, pentru militari, efectivul de trupa si corpul de comanda, angajati in serviciul organelor apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice.

La prima etapa, termenele au fost mentionate, salariile de baza in limitele minime ale grilelor retelei tarifare unice vor fi platite integral pentru cadrele didactice din institutiile de invatamint preuniversitar, tinindu-se cont de coeficientul de prioritate 1,2, precum si pentru militari, efectivul de trupe si corpul de comanda, salarizati conform anexei nr.1.

Cu coeficientul 0,8 se vor calcula salariile pentru persoanele cu functie de demnitate publica si salariile de baza pentru angajatii din sectorul social, cu exceptia cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar, salarizati conform anexei nr.1.

Cu coeficientul 0,9 se vor calcula salariile de baza pentru personalul de specialitate din unitatile sanitare si de asistenta sociala, salarizati conform anexei nr.1, pentru functionarii publici si corpul de ofiteri din aparatele centrale ale organelor apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice, este vorba de anexele nr.4, 5, 6, 7, si pentru personalul care efectueaza deservirea tehnica ce asigura functionarea autoritatilor publice. In marime deplina, salariile de baza pentru persoanele indicate se vor plati de la 1 ianuarie 2007.

 

Conform calculelor pentru anul 2006, costul legii este de 826 milioane de lei, surse care sint prevazute in Legea bugetului de stat pentru anul respectiv. Pentru anii 2007-2010, costul este de circa 800 pina la 880 milioane lei anual.

La prima etapa, decembrie 2005 - ianuarie 2006, salariile se vor majora in medie cu 33,2 la suta, inclusiv in invatamint in medie cu 32,7 %, iar pentru cadrele didactice din invatamintul preuniversitar, cu 40 la suta; in unitatile sanitare, in medie cu circa 25%; in asistenta sociala, in medie cu 33%; in cultura, arta si sport, in medie cu 26%; in stiinta, in medie cu 15%; in serviciile din agricultura, in medie cu 50%; in aparare, securitate, ordinea publica, in medie cu circa 32%; pentru functionarii publici, in medie cu 30%.

Spre exemplu, pe functii concrete, salariile se vor majora dupa cum urmeaza: un profesor de liceu cu vechime in munca de 20 de ani, cu categoria de salarizare 17, grad didactic superior (in prezent primeste 1 227 lei) va primi, dupa punerea in aplicare a legii, 1 717 lei sau o majorare de 490 lei, ceea ce constituie 40 la suta. Un educator de gradinita cu vechime in munca de 12 ani, categoria de salarizare 14, grad didactic II (actualmente are un salariu de 653 de lei) va avea 929 sau o majorare de 276 lei, majorarea fiind, de asemnea, de 40 la suta.

Un profesor, tinar specialist, cu vechime in munca de 2 ani (legislatia prevede ca lucratorii cu vechime in munca de la 0 la 3 ani sint tineri specialisti si acelasi nivel de salarizare, la categoria 12), repartizat in sectorul rural, astazi are un salariu, cu toate platile suplimentare, de 684 lei, va avea 958, deci plus 274 lei, ceea ce constituie o majorare de 40 la suta.

Un profesor, tinar specialist, cu vechime in munca, care va fi repartizat in sectorul urban (actualmente are 631 lei), va avea 884, deci plus 253 de lei, adica o majorare de 40 la suta.

Un medic din unitatea sanitara bugetara, nu cel din medicina asigurata, cu vechime in munca de 13 ani, categorie de salarizare 16, categorie de calificare I (are 709 lei) va avea 901, adica o majorare de 192 lei sau de 27%.

Un colaborator stiintific, doctor in stiinte, cu categoria de salarizare 16 si cu vechime in munca de 13 ani (are 1 242 lei) va avea 1 533, plus 291 lei, adica o majorare de 23%.

Un functionar public, specialist principal, cu vechime in munca de 13 ani si categorie de salarizare 16, consilier de clasa I (are 1 227 lei) va avea 1 445, deci plus 218, adica o majorare de 18%.

Pentru bibliotecarii cu studii superioare, cu vechime in munca de 13 ani si categorie de salarizare 14, fara grad de calificare, potrivit conditiilor de salarizare se introduce gradul de calificare care va da posibilitatea unui spor de salariu de 30-40-50%, ca si cadrelor didactice si personalului medical.

Actualmente, celor fara grad de calificare li se va majora salariul cu 130 de lei sau cu 33 la suta. Lucrul de implementare a gradului de calificare se va face de la inceputul anului 2006. Prin urmare, celor cu gradul de calificare II, cel mai mic, li se va majora salariul de la 390 la 676 lei, plus 286 de lei, adica o majorare de 73%.

De prevederile proiectului de lege vor benefica absolut toti angajatii din sectorul bugetar, circa 203 000 de persoane.

 

Pornind de la cele mentionate si de la necesitatea crearii unui cadru juridic adecvat in domeniul salarizarii personalului din sectorul public, bazat pe performante profesionale individuale, rog ca prezentul proiect de lege sa fie sustinut.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Anexa nr.3, pagina 29. Vreau sa va multumesc ca, in urma demersurilor noastre, au fost inclusi in aceasta anexa pretorii sectoarelor, insa lipsesc vicepretorii. As vrea sa stiu, este o eroare? Sau aveti o explicatie?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc, pentru intrebare.

Pentru adjuncti, care nu sint indicati in anexa nr.3, se prevede ca salariul de functie sa fie stabilit cu reducere de 5-10% fata de salariul conducatorului. Dar, daca va fi necesar, problema data poate fi revazuta pentru lectura a doua, ca sa schimbam si modalitatea. Dar, cadrul existent permite a stabili salariul respectiv.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, cred ca este rational a include aici, dupa pretori, si vicepretorii, tot asa cum s-a procedat in cazul presedintilor si vicepresedintilor. Ca sa fie o consecutivitate.

A doua intrebare. Spuneti, va rog, prin ce se explica diferenta atit de mare dintre salariul sefului Aparatului Guvernului si al sefului Aparatului Parlamentului Republicii Moldova, in conditiile cind tara noastra este o republica parlamentara? Care au fost criteriile ce au stat la baza? Vom avea daca nu-l avem.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu astept raspunsul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

De fapt, anterior, seful Aparatului Guvernului sau ministrul de stat era, in genere, raportat la nivelul de salarizare al ministrului. Dupa scoaterea functiei de ministru de stat, stabilirea sefului Aparatului, s-a luat decizia ca salariul sa fie

 

stabilit in marimea indicata in proiect, in functie de atributiile volumului de lucru, competentele functionale. Acesta este raspunsul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, va multumesc. Nu sint insa satisfacut de raspunsul dumneavoastra. Dat fiind faptul ca seful Aparatului Parlamentului Republicii Moldova are un salariu nu doar mai mic decit cel al sefului Aparatului Guvernului, dar si mai mic decit cel al unui consilier al Presedintelui Republicii Moldova, argumentul, cind vorbiti despre ministru, cred ca in aceeasi situatie este pus si seful Aparatului Parlamentului Republicii Moldova. De aceea, va rog, pentru lectura a doua sa se tina cont.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, va fi examinat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Daca vorbim de echitate sociala intr-o tara tinara cum este Republica Moldova, nu trebuie sa punem acest semn al inegalitatii intre doua persoane care detin functii similare si au responsabilitate similara.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Ivan Calin:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea tine, poate, mai mult de lectura a doua, dar si de concept. Ma refer la denumirea legii. Daca o citim mai atent, cred ca nu e greu sa faci concluzia ca denumirea nu corespunde continutului legii. De exemplu, sistemul de salarizare, de stabilire a salariilor de baza.

Este vorba nu numai de salariile de baza, dar si de indemnizatii s.a.m.d. Se stipuleaza persoanele care ocupa functii de demnitate publica. S-ar parea ca salarizarea acestei categorii nu tine de bugetul de stat. Nu se mentioneaza alte categorii care sint cu mult mai numeroase, de exemplu functionarii publici, militarii, procurorii, judecatorii, muncitorii s.a.m.d.

Propun, asadar, pentru lectura a doua a se schimba denumirea acestei legi, a o aduce in corespundere mai mare cu continutul ei. Si, as propune concret: Cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Scurt, clar si cuprinzator. Care este parerea dumneavoastra?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Consider ca aveti dreptate. Deci, este necesar ca in lectura a doua sa prevedem o denumire mai simpla, care sa cuprinda toate categoriile de angajati din sectorul public.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Importanta functiei de judecator poate fi exprimata si prin modalitatea de numire, prevazuta de Constitutie, ca si alegerea deputatilor si numirea membrilor Guvernului. Deci, la stabilirea marimii salariului era necesar sa se tina cont si de prevederile articolului 6 din Constitutie, unde se prevad separarea si egalitatea puterilor in stat.

Evident, era logic ca salariile reprezentantilor celor trei puteri sa fie egale. Care, totusi, au fost criteriile de baza de care v-ati condus, domnule ministru, la elaborarea acestui proiect de lege, in care salariul unui judecator al Curtii Supreme de Justitie este mai mic decit salariul unui deputat, ministru si chiar viceministru, iar salariul unui presedinte de raion este cu mult mai mare decit salariul unui presedinte de judecatorie, iar salariul unui judecator din judecatorie raionala este la nivelul salariului unui viceprimar de comuna care are 6 mii de locuitori?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, va multumesc.

Ceea ce tine de corelarea puterilor, evident, avind mai multe proiecte, variante ale proiectului de lege, a fost si corelarea respectiva. Eu cred ca, pentru lectura a doua, putem sa examinam modalitatea aceasta, ca sa fie a doua.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule ministru, pentru lectura a doua eu propun ca salariul judecatorilor sa fie stabilit in conformitate cu articolul 28 din Legea cu privire la statutul judecatorului. Aceasta lege functioneaza si astazi si, cu atit mai mult, Constitutia prevede ca judecatorii sa fie salarizati in baza unei legi.

Si, a doua intrebare. Considerati, domnule ministru, ca salariile foarte mici prevazute in proiect pentru colaboratorii Departamentului de executare vor duce la reducerea numarului de plingeri depuse la C.E.D.O. pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti? Acolo este vorba de niste sume foarte-foarte mici.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Conditiile de salarizare prevazute in acest proiect de lege nicidecum nu sint in diminuare fata de acele conditii care au fost anterior. Si eu cred ca trebuie sa se stimuleze ca aceste categorii de personal sa-si exercite profesional meseria.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am asa o intrebare. In primul rind, as vrea sa va pun o intrebare care tine mai putin de document. Vreau sa inteleg de ce totusi i-au trebuit Guvernului patru luni de zile ca sa inteleaga ca era mult mai bine sa prezinte documentul in formula in care a fost prezentat el astazi, aici, in Parlament, si nu cu diferite modificari la modificarile legilor, care nu stiu cum mai erau formulate de dumneavoastra. Oare era greu de formulat un document normal, ca sa-l aprobam in luna octombrie, cum se presupunea?

Deci, initial, cind s-a luat decizia, cind a fost aprobata hotarirea Guvernului nr.1051, consideram ca, fata de modalitatea de a opera modificari in proiectul prezentat la Parlament, mai operativa ar fi modalitatea de a promova in Parlament proiectul initial cu completarile ulterioare. Ori mai usor o sa ascundem unele lucruri, pe care vrem sa le ascundem, da?

Bine.

Domnule ministru, eu am o problema de concept pe care vreau s-o inteleg. Azi, dumneavoastra ati numit cifre care ma pun in garda. Prevederile sau ideile pe care le-am avut cind ati incercat sa prezentati diferite documente cu diferite termene de prezentare s.a.m.d. au rost. Deci, uitati-va, dumneavoastra ati propus, ati spus ca la bibliotecari se majoreaza salariul in medie cu 33 la suta. Corect, da?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

La prima etapa.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Totodata, cunoastem cu totii ca bibliotecarii au unul dintre cele mai mici salarii in sistemul bugetar, inclusiv, sa spunem, in educatie, da? Si atunci, spuneti-mi, va rog, ce se intimpla la noi? Oamenilor care sint mai saraci le majoram salariul mult mai putin decit celor care au un salariu putin mai mare, absolut neegal cu cosul minim de consum s.a.m.d. Dar majorarea cu 33 la suta, atunci cind altii primesc cu 40, cu 45 la suta s.a.m.d., ma impune sa cred ca dumneavoastra vreti constient sa insaraciti o parte din populatia Republicii Moldova, prezentind acest document in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Proiectul de lege stabileste un sistem integru de organizare a salarizarii pentru toate categoriile de personal, fie bibliotecari, cadre didactice s.a.m.d., adica toate categoriile sint egale aici. Suplimentar, pentru bibliotecari, proiectul de lege prevede implementarea unui spor la salariu pentru grad de calificare de 30%, 40%, 50%, care se va introduce concomitent cu implementarea legii. Aceasta, automat, va permite ca pentru bibliotecari sa se obtina acest grad de calificare, ori salariul acesta, care este azi majorat cu 33 la suta, sa ajunga la o majorare de pina la 76%.

Suplimentar, pentru aceste cadre, pentru bibliotecari, se mai prevede si introducerea vechimii in munca. Nu se face nici un fel de discriminare. Pur si simplu, am majorat concomitent si nivelul categoriilor de salarizare. Daca, in legislatia in vigoare, un bibliotecar cu o vechime in munca de 13 ani cu studii superioare avea categoria de salarizare 12, in proiectul de lege propus dumneavoastra categoria de salarizare este 14.

Practic, am enumerat deja patru pozitii de asigurare a unui nivel mai adecvat de salarizare pentru aceasta categorie de personal, ca salariul lor sa fie majorat esential.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, dar tot dumneavoastra, aici, in plen, ati anuntat cifra, ca bibliotecarii obtin o majorare de 33 la suta. Nu, o secunda

 

Domnul Marian Lupu:

Salariul de baza.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu am auzit raportul, daca ceva, rugam acum stenograma si o sa fie destul de clar pentru toti cei care nu asculta poate in plenul Parlamentului. Domnul ministru a spus 33 la suta.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Eu nici nu neg, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu negati. Atunci care-i totusi cifra reala?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Eu am mentionat astazi, neavind grad de calificare, un bibliotecar va avea o majorare a salariului cu 33 la suta. Conditiile de salarizare insa prevad ca gradul de calificare sa fie acordat acestui bibliotecar.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si daca n-o sa fie acordat, el ramine cu 33 la suta

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, salariul

 

Domnul Dumitru Braghis:

devine mai sarac mai departe.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Salariul fiecarui angajat trebuie sa depinda de nivelul de calificare si de acest nivel de calificare si de aceea am introdus suplimentul la salariu pentru grad de calificare: 30%, 40%, 50%.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Clar.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, in continuare, depinde de calificarea persoanei in cauza.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Sa presupunem ca, totusi, acest lucru nu se va intimpla. O sa vedem in practica ce o sa fie, daca o sa fie la timp.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Regulamentul se elaboreaza actualmente de catre Ministerul Culturii si Turismului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Urmatoarea intrebare. Eu as vrea, daca dumneavoastra aveti la mina, fiindca noi aceste cifre nu le-am vazut, nu le-am primit, dar as vrea sa inteleg, de exemplu, care este majorarea salariului unui pedagog, ati numit, in medie, cu 40 la suta, al unui medic, in medie cu 40 la suta, dar al unui angajat dintr-o primarie, al unui angajat de acelasi nivel din aparatul raionului, al unui angajat din aparatul ministerului, al unui angajat din aparatul Guvernului, al unui angajat din Aparatul Parlamentului si din Aparatul Presedintelui? Care sint procentele de crestere a salariilor conform acestui proiect de lege propus de dumneavoastra? Daca aveti date, va rog, ar fi foarte interesant sa le auzim.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Vreau sa mentionez, de la bun inceput, corelatia salariilor. Personalul din aparatul Parlamentului, Presedintiei, Guvernului are acelasi nivel de salarizare, absolut tot....

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu este drept, dar aceasta discutam

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Este acelasi nivel de salarizare. Personalul din ministere au acelasi nivel de salarizare. Ceilalti, personalul din consiliile raionale si structurile lor au acelasi nivel de salarizare, dar acolo, pentru conducatori, salarizarea depinde de numarul de locuitori din raionul respectiv. Pentru primarii, evident, salariile sint diferite, fiindca si salariul primarului si cel al viceprimarului depind iarasi de numarul de locuitori. In primarii insa salariile tuturor specialistilor sint egale. Deci, nu in zadar, domnule deputat

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru, nu m-ati inteles. Imi cer scuze.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Am inteles foarte corect.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci, va rog sa raspundeti la intrebare, sa nu ne duceti in padure. Noi cunoastem padurea foarte bine si cum Guvernul ne duce in padure. Dar, spuneti, va rog, raspunsul la intrebare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Media de majorare a salariilor in sectorul public este de 30 la suta.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu. Eu inteleg media. Si de aceea va spun: ne duceti in padure. Eu, totusi, vreau sa inteleg care este media de majorare a salariului la primarie, la aparatul consiliului raional, la aparatul ministerului, la Aparatul Guvernului, la Aparatul Parlamentului si la Aparatul Presedintelui? Media pentru aceeasi

Domnule Stepaniuc,

Eu va rog, eu inteleg, citesc foarte bine documentele, si eu pot citi. Vreau sa inteleg, pentru aceeasi categorie Adica, la un sef de directie la primarie cit se majoreaza in procente? Fiindca nu importa deja ca-i primaria de 1000 de oameni sau de 5 mii de oameni, in procente trebuie sa fie o majorare cit de cit aceeasi. Tot acelasi lucru vreau sa-l inteleg la raion si la celelalte structuri pe care le-am numit.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clara intrebarea, domnule ministru.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Fiindca nu intimplator am pus aceasta intrebare. Dumneavoastra spuneti ca toate s-au majorat sau toate obtin aceleasi procente de majorare. Eu am luat datele fiindca nu am avut posibilitatea sa le cer din alta parte, am cerut datele de la contabilitatea Parlamentului. Vreau sa spun ca acest proiect de lege, pentru lucratorii Aparatului Parlamentului, conform celor propuse de dumneavoastra si conform calculelor efectuate de contabilitate, duce la reducerea, reducerea - va rog sa memorizati lucrul acesta salariilor angajatilor Parlamentului de la 800 la 38 de lei.

Dumneavoastra ati mentionat ca ele sint egale cu toti ceilalti, inseamna ca aceasta reducere se refera si la Cancelarie, si la ministere, si la Aparatul Presedintelui s.a.m.d. Daca este asa, atunci acest lucru completamente contravine deciziilor Curtii Constitutionale, care a spus destul de clar ca Parlamentul nu poate aproba legi care inrautatesc conditiile, inclusiv cele de remunerare a muncii.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Daca imi permiteti Deci, conditiile de salarizare

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu am intrebare, lasa sa raspunda la intrebare

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

care sint stipulate, daca ati mentionat despre lucratorii Aparatului Parlamentului, nicidecum nu micsoreaza salariile pe care astazi le primesc aceste categorii de salariati. Da, noi am facut o analiza, practic, pentru toate structurile indicate in proiectul de lege. Sint doar citeva din ele, dar pentru primele persoane pentru care salariile vor fi mai mici Un moment

Este facuta o retea de salarizare, incepind de la primul salariu si terminind cu ultimul salariu, cel mai inalt si cel mai mic. Este o corelatie, un coraport. Deci, tinind cont de faptul ca, pentru doua structuri, conducerea lor, dar este vorba numai de conducerea lor, salariile se micsoreaza neesential 6-7 % acolo. Am introdus in proiectul de lege articolul 37, care prevede ca, daca noile conditii de salarizare vor duce la diminuarea salariilor pentru unele persoane concret, aceste salarii se mentin.

Dar, onorata asistenta, am mentionat, de la bun inceput, ca proiectul de lege are scopul sa sistematizeze conditiile de salarizare, sa fie creat un sistem transparent de salarizare in tara, ca toti cetatenii sa stie cine si ce primeste si pentru ce.

Pina in prezent, era in vigoare numai anexa, numai articolul 5 din Legea din 93 si anexele. Toate conditiile de salarizare erau stipulate prin diferite acte normative, legislative, care se publicau, care nu se publicau. Scopul acestei legi este de a organiza salarizarea pe baza juridica si de a face o sistematizare in conditiile de salarizare.

De aceea, pentru unele categorii nivelul de salarizare este mai mare, pentru altele mai mic.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru.

Deci, in primul rind, stimati colegi, in al doilea rind, si domnul ministru, va rog foarte mult sa ne organizam putin mai bine. Si intrebarile mai compacte si raspunsurile la fel compacte si consistente, fiindca sint foarte multi colegi ai nostri care stau la microfoane si carora trebuie sa le oferim aceasta posibilitate de a participa la discutie. Va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Va multumesc, sint de acord ca trebuie sa fim mai succinti, dar vreau sa primesc raspuns la intrebare si atunci nu am decit sa

 

 

Domnul Marian Lupu:

Nu are. Am inteles ca domnul ministru, la moment, nu are cifrele. O sa le prezinte pentru lectura a doua.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Cu parere de rau, nu le are. Asa, sa fie bun sa spuna de la bun inceput: nu am acest raspuns. Atunci ar fi clar. Si, daca imi permiteti, vreau sa remit domnului ministru aceste calcule, efectuate la contabilitatea Parlamentului, in care se vede destul de clar: salariul mediu scade cu de la 800 la 38 de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ma refer la anexa nr. 1, domnule ministru, in privinta indicilor de prioritate intersectoriala. Este o eroare redactionala sau intentionata? Ati inclus pentru prima data, si e foarte bine, diferite cadre din stiinta, invatamintul prescolar etc. V-as intreba insa: nu era cazul sa introduceti cadrele didactice din institutiile superioare si postuniversitare? Si unde s-au pierdut medicii din institutiile prescolare si scolare? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Referitor la institutiile universitare, nu consideram necesar ca pentru aceste categorii sa fie stabilit un indice de prioritate. Pentru personalul din aceste institutii au fost adoptate alte masuri, au fost majorate sporurile pentru grad stiintific. Ei au posibilitatea sa utilizeze si sursele extrabugetare si au posibilitatea de a face un salariu foarte inalt.

Ceea ce tine ca s-a introdus suplimentar coeficientul de prioritate pentru Centrul National de Transfuzie a Singelui coeficientul 1,3. Si, ati spus inca o intrebare A, deci, medicii

 

Doamna Eva Gudumac:

Medicii si cadrele medicale inferioare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Cadrele medicale.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, asistentele medicale

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Cadrele medicale La coeficientii de prioritate se refera numai personalul de specialitate. Nu este vorba de personalul sanitar sau de personalul muncitoresc.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu v-am intrebat, fiindca stiti conditiile in care lucreaza. Este necesar de a face lucrul acesta. Bine. A doua intrebare. La capitolul IV articolul 3, va referiti la functionarii publici. Nu-i enumer. Fiscal, vamal etc., care lucreaza in conditii destul de nocive, de risc, de suprasolicitare neuropsihica etc. si au adaos la salariu de 30 la suta. Prin ce se deosebesc ei, sa nu se supere nimeni, de medici, chirurgi, endoscopisti-chirurgi, de judecatori, procurori? Ei nu lucreaza in conditii de risc sau nu lucreaza cu modificari de care poate sa sufere oricind? Dar, aici, ati introdus domeniul muncii care controleaza.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Lucrul acesta se refera numai la personalul cu functii de control economico-financiar, fiscal, vamal si in domeniul muncii. Pentru aceste categorii se prevede acel spor.

Pentru personalul medical este articolul 28 alineatul 9, care prevede Sporurile pentru responsabilitatea majora fata de pacienti si societate, in conditii de risc pentru sanatate si viata, se stabilesc medicilor si personalului medical mediu de specialitate in marime de la 15% pina la 40%, adica in dependenta de risc. Norma aceasta este prevazuta, pur si simplu este in alt articol.

 

Doamna Eva Gudumac:

Pur si simplu pe mine ma interesa cum de lucreaza in asa situatie nociva? Care factori nocivi actioneaza asupra lor ca asa ii tensioneaza psihic? Va multumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stiti ca activitatea organelor de control este specifica, depinde de foarte multe riscuri care apar in procesul de exercitare a functiilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Am si eu o intrebare. Ma intereseaza modalitatea de stabilire a indicatorilor de prioritate intersectoriala. Ma refer la urmatorul lucru. Este vorba despre aceiasi indicatori referitor la cadrele didactice si, de exemplu, la colaboratorii de politie. Pentru cadrele didactice este 1,2, pentru cele prescolare chiar 1,1, iar pentru colaboratorii de politie 1,5, mai ales ca de activitatea cadrelor didactice depinde in continuare activitatea colaboratorilor de politie.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, va multumesc. Ambii indicatori de prioritate sint elemente ale sistemului de salarizare existent. Daca, spre exemplu, indicatorul de prioritate 1,5 de la

 

functiile militare, specifice apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice ar fi exclus, acest spor ar trebui sa-l introducem in salarizare, ceea ce ar face ca retele de salarizare sa fie diferite. Noi am aprobat, prin anexa nr.1, adica se propune sa fie aprobata, o retea tarifara unica pentru toate categoriile de salariati.

Daca nu stabileam coeficientul acesta de prioritate pentru militari, salariile lor, din start, ar fi fost mici. Acesti doi indicatori sint astazi in vigoare si pentru militari, si pentru cadrele didactice care au coeficientul 1,2. Toti ceilalti indicatori de prioritate sint indicatori noi pentru noi categorii, prevazute in aceasta anexa.

 

Doamna Zoia Jalba:

Am inteles, dar oricum nu sint de acord.

Si, a doua intrebare. Este vorba cam despre acelasi lucru. Este vorba de categoriile de salarizare. Cum se prezinta situatia? De ce cadrele didactice sint salarizate doar pina la categoria a 17-a, ele fiind de toate 25?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, in sistemul vechi, erau 29 de categorii de salarizare. Cadrele didactice erau salarizate tot in aceasta grila de salarii. Am redus categoriile pina la 25, reteaua tarifara, si s-a mai stabilit pentru cadrele didactice si un coeficient de prioritate. De aceea, s-a lasat la acest nivel salarizarea acestor cadre didactice, fiindca pentru personalul medical, specialisti, este pina la categoria 18.

Lucrul acesta este argumentat si prin faptul ca, daca trecem inainte, de acuma trebuie sa depasim conducatorii. Cadrul didactic este limitat la categoria aceasta, dar cadrul didactic sau lucratorul medical, care este si conducator, are un supliment la salariu in dependenta de marimea institutiei, de numarul de elevi sau de numarul de pacienti, de paturi s.a.m.d.

 

Doamna Zoia Jalba:

Da, stiu, asta stiu, cunosc. Bine, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bondarenco:

, , . , , .

, , 4 5, , , , 100 150 , 20 .

, , , . ,

 

, , , 100%.

, , , , . , , .

5, , 1300 . , 5-10% . 1300 , , , , .

, .

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

, .

 

Doamna Elena Bondarenco:

.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am doua intrebari. Prima ar fi, nu am gasit nicaieri in acest registru, care ar fi salariul consilierului Primului-ministru si consilierului Presedintelui Parlamentului, real?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Consilierul Presedintelui Parlamentului, in functie de conditiile de salarizare prevazute in proiectul de lege, sint in jur de 5000 de lei. Practic, la aceasta categorie, la acest cuantum se raporta si salariile consilierilor.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Primului-ministru?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Primului-ministru. Deci, pentru aceste categorii, salariul, grila de salarii este aceeasi.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Si toate conditiile sint aceleasi.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles. Domnule ministru, atunci, apare intrebarea fireasca: din ce considerente consilierii Primului-ministru si consilierii Presedintelui Parlamentului au 5000 si consilierii Presedintelui au 7600.

Cit are directorul S.I.S.-ului si presedintele Academiei de Stiinte? Chiar atit de pretiosi sint?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pentru consilierii Presedintelui Republicii Moldova, salariile au fost propuse in dependenta de functiile si atributiile pe care le indeplinesc, de complexitatea activitatii.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da directorul S.I.S.-ului, nu va suparati, da presedintele Academiei de Stiinte? Intr-o republica parlamentara consilierii Presedintelui au atit de mult.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Dumneavoastra faceti comparatie cu S.I.S.-ul, cu presedintele Academiei de Stiinte. In cazul de fata, pentru aceste doua categorii sint suplimente pentru grade speciale. Deci, sint suplimente specifice de activitate neprevazute in aceasta lege. Referitor la Academia de Stiinte, sint suplimente pentru grade stiintifice si pentru titluri onorifice, indemnizatia viagera, care este mai mare decit un salariu.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Oricum, nu se echivaleaza, domnule ministru. Este o eroare. Cred ca salariul consilierilor Presedintelui si cel al consilierilor Presedintelui Parlamentului si Primului-ministru trebuie sa fie identice. Asta pentru lectura a doua, rog sa se retina. Este o chestie de demnitate si de onoare a institutiei.

Si, a doua intrebare. N-am retinut exact, pentru cunoasterea limbilor straine, functionarii publici, inclusiv deputatii ma intereseaza, au un supliment la salariu?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pentru a simplifica conditiile de salarizare, noul proiect de lege nu prevede nici un supliment pentru cunoasterea limbilor.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Fie moldoveneasca, fie rusa. Toti trebuie sa cunoastem aceste doua limbi. Este prevazut un supliment pentru cunoasterea limbilor straine: engleza, franceza, altor limbi, in cazul cind aceste limbi sint utilizate in practica.

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, pentru cunoasterea unei limbi 15 la suta, pentru cunoasterea a doua si mai multe limbi 25%.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu in zadar am pus aceasta intrebare, domnule ministru. Vreau sa va intreb: pentru necunoasterea unor limbi, inclusiv una dintre cele doua pe care le-ati mentionat, exista vreo penalitate?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Sistemul de salarizare este pus in dependenta de profesionalism.

 

Domnul Oleg Serebrian:

As insista sa fie totusi o penalitate. Lucrul acesta ne costa. Traducerea pentru cei care nu cunosc una dintre cele doua limbi, eu le pun semn de egalitate, deci sa nu fie considerat ca un demers nationalist, traducerea in una dintre cele doua limbi costa. Si, pentru lectura a doua, insist sa fie pus acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul vicepresedinte Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Am rugat sa intervin acum pentru ca vreau sa continui ceea ce a spus domnul Serebrian, referitor la consilieri.

Intelegem valoarea inestimabila a consilierilor Presedintelui Republicii, dar nu pot cadea de acord ca valoarea unui consilier al Presedintelui Republicii este egala cu valoarea unui ministru.

Priviti, salariile sint identice, 7600. Nu pot sa inteleg de ce salariul unui deputat este de 7000, iar salariul unui ministru si al unui consilier este de 7600.

Mai departe. Daca e sa vorbim de consilieri, 7600 pentru consilierii Presedintelui Republicii Moldova. Domnul Serebrian nu a citit si eu vreau sa citesc aceste cifre: Aparatul Parlamentului, consilier al Presedintelui Parlamentului 2250-3000; consilier al vicepresedintelui Parlamentului 1700-2450.

As vrea sa aud o explicatie coerenta a acestor dezechilibre si, in cazul in care nu ne vor satisface, stimati colegi, as propune ca, pentru a doua lectura, sa facem amendamentele de rigoare, fara a dezechilibra cifra totala, pentru a gasi o formula mai corecta, ca sa spun asa.

Va rog, domnule ministru, care sint explicatiile dumneavoastra in acest sens?

 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de salariul lunar, aceasta este unica forma de salarizare. Ceea ce tine de anexa 5, 6, acolo salariile se formeaza din salariul de functie

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule ministru

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Gradul de calificare s.a.m.d.

 

Domnul Iurie Rosca:

Eu va rog frumos, raspundeti punctual, ca pierdem timpul. V-am intrebat: de ce este un dezechilibru intre salariul deputatului si salariul ministrului.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pentru lectura a doua

 

Domnul Iurie Rosca:

Ministrul avind mai

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pentru lectura a doua

 

Domnul Iurie Rosca:

Eu nu inteleg.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Examinam

 

Domnul Iurie Rosca:

Dumneavoastra ati venit sa prezentati argumente, da noi pentru lectura a doua vom scrie. De ce este dezechilibru intre salariul consilierului Presedintelui si salariul consilierului Presedintelui si a vicepresedintelui Parlamentului, de ce? Nu pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Se prezinta a fi caracterul retoric, pentru un moment, al intrebarii. Eu propun sa avansam.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

 

 

 

Cu certitudine, acest proiect de lege e mult asteptat de toata lumea, poate de aceea si trezeste astfel de discutii, pentru ca sint unele momente-cheie mai putin aduse la ultima redactie.

As vrea sa zic ca acest proiect de lege, daca observam, are incidenta cu un cerc vast de angajati si numai 15% din ei sint functionari publici si persoane cu demnitate publica.

In rest, partea leului sint ceilalti angajati, cei care cel mai mult asteapta si cei mai mult sint afectati anume de sistemul existent, care de zeci de ani, poate e prea mult spus de zeci de ani, nu se schimba, ramine intact, iar acele majorari care se faceau pe timpuri cu 5%, si-au pierdut deja valoarea, importanta. Astazi, nu se mai asteapta o astfel de majorare.

Ne gindeam ca acest proiect va fi o revolutie intreaga in sistemul de salarizare si va avea impact asupra anilor viitori pentru performantele pe care le ating angajatii cu timpul, deci sa nu fie o egalare a tuturor, dar anume o salarizare in dependenta de aceste performante.

In acest context, as vrea sa pun o intrebare domnului, de fapt sint mai multe, dar poate pentru a doua lectura, acele propuneri pe care le-am inaintat noi in comisii, care sint, de fapt, cam aceleasi pentru toti, toate comisiile vor fi luate in vedere.

Dumneavoastra ati vorbit despre asa-numitul indice intersectorial pentru diferite functii. Pentru profesori, ati spus, sporul la salariu va fi de 40% si indicele sectorial 1,2. Adica, o majorare din start cu 20%. Aceste 20% se incadreaza in cele 40, ori sint aparte? 20 plus 40? Ori in cadrul celor 40?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu. Aplicarea integra a coeficientului de prioritate 1,2 si salariile existente de astazi dau o majorare de 40 la suta. Deci, in continuare, o data cu majorarea salariului minimal din grila, din anexa nr.1, salariile care vor fi acolo prevazute se majoreaza cu 20 la suta. Actualmente, majorarea maximala este de 40 la suta.

 

Doamna Galina Balmos:

Va multumesc. Si, inca o intrebare referitor la bibliotecari, pentru ca, intr-adevar, este categoria aproape cea mai prost platita. Actualmente, dumneavoastra ati vorbit despre majorare de 30%, dar ati vorbit despre acele grade de calificare care astazi inca nu se acorda.

Pentru anul viitor, bibliotecarii sint lipsiti de aceasta majorare de inca 30 la suta pina cind procedura de calificare s.a.m.d. va fi elaborata.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ministerul Culturii si Turismului lucreaza asupra definitivarii regulamentului respectiv, in care va fi prevazuta si modalitatea in dependenta de calificarea bibliotecarului, astfel incit sa nu fie stabilita din start categoria de calificare II, dar sa fie posibila si stabilirea categoriei I, adica peste o treapta.

Urmeaza deci sa fie pus in aplicare la inceputul anului viitor.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare. Nu gasesc raspuns nici in concept si nici in logica. Ma refer la anexa nr.2, unde sint fixate salariile Primarului general al municipiului Chisinau si bascanului Gagauziei, unde este indicat salariul bascanului Gagauziei cu mult mai mare decit salariul Primarului general al municipiului Chisinau.

Si, daca pun in logica de activitate, volumele sint incomparabile. Daca punem in functie de numarul de locuitori, Chisinaul este de 5-6 ori mai mare decit aceasta unitate teritoriala. Atunci, nu gasesc logica: de ce salariul pentru bascan este mai mare, sau, mai bine-zis, de ce la Primarul general are un salariu mai mic decit cel al bascanului? Care ar fi logica?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc. Referitor la bascan si la presedintele Academiei de Stiinte. Tinind cont de faptul ca aceste doua persoane sint membri de Guvern din oficiu, s-a luat decizia ca salariile lor sa fie stabilite la nivelul salariului de ministru. Acesta este raspunsul.

 

Domnul Vladimir Braga:

Nu are importanta cit, ce volum de lucru, importanta lucrului, nu are importanta, da, in cazul dat? Primarul general, consider, este de zeci de ori are volum de lucru mai mare decit bascanul. Cred ca nu este corect. Pentru lectura a doua, aceasta chestiune trebuie regindita.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

S-a mentionat deja ca societatea asteapta acest proiect de lege, sint de acord. Dar unii colegi de ai nostri chiar racnesc la microfoane cum ca intentionat se face ca sa fie saracita o patura a societatii, ceea ce nu corespunde adevarului.

Noi stim cu totii adevarul: ca, pina la anul 2001, bibliotecile din republica se inchideau, cadrele plecau, salarizarea era mizera si numai in ultimii 4 ani a fost ridicat salariul aceastei categorii de lucratori. Acum, iarasi se prevede. Desigur ca e putin. Noi dorim mai mult.

Intrebarea mea: dumneavoastra puteti argumenta faptul ca posibilitatile bugetului nu corespund dorintelor?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Tot ce s-a propus in acest proiect de lege este acoperit financiar. As vrea sa mentionez ca orice decizie luata pina in prezent in domeniul majorarii salariilor a fost argumentata, a fost asigurata financiar si a fost realizata, neadmitindu-se restante la plata salariilor. In acest context, ar fi foarte bine sa existe un alt nivel minim de salarizare, dar costul este cel pe care l-am mentionat: pentru anul viitor 826 de milioane de lei.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am vrut sa va intreb: in virtutea faptului ca, la ora actuala, minimumul de existenta in Republica Moldova este echivalent cu 776 de lei, considerati ca aceasta majorare a salariilor unor categorii de salariati, cum ar fi bibliotecarii, lucratorii tehnici, in a caror categorie intra si laborantii, care au cel mai mic salariu, in jur de 180 de lei, pot sa supravietuiasca? Sint intr-o imposibilitate absoluta de a face fata cerintelor vitale.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Ion Varta:

Nu considerati ca este necesara o majorare mai considerabila pentru a li se asigura o sansa mai buna?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc. Daca e sa vorbim despre coraportul dintre salariul mediu si minimul de existenta, pot sa mentionez ca, in 2001, acest coraport era de 110%, salariul mediu de 110% fata de minimul de existenta. In 2004, acest coraport era deja de 162%, in luna octombrie 2005, de 180% fata de salariul mediu national, fata de minimul de existenta.

Deci, salariul mediu a crescut esential. Evident, lucrul acesta putea sa fie efectuat numai prim majorarea garantiilor minimale de stat de salarizare si, in genere, a salariilor.

Privitor la bibliotecari, la etapele de implementare a legii, se prevede ca, la prima etapa, o data cu introducerea gradelor de calificare pentru anul viitor, salariile sa se majoreze si cu 73%. Deci, pentru 2008, 2007, salariile se majoreaza cu inca 30%. Pentru 2008-2009, sint prevazute iarasi majorari de salarii si se introduc si alte marimi si conditii de salarizare, cum ar fi salariile de merit. Toate

 

aceste masuri, in intregime, se iau pentru bibliotecari. Fata de salariul pe care il au astazi, va fi o majorare de 5 ori. In proiectul de lege, am mentionat ca majorarea, in genere, pe sistem este de 3,2 ori.

Pentru bibliotecari insa, cu toate conditiile de salarizare, majorarea va fi de 5 ori. Evident, este foarte greu sa evidentiem de la bun inceput categoria aceasta. Am mentionat insa: se introduce grad de calificare, se introduce vechime in munca, se introduce coeficient intersectorial de prioritate, ceea ce va conduce la majorarea salariilor.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru, ma mai referisem si la laborantii care fac parte din categoria lucratorilor tehnici. In scolile rurale, un laborant are un salariu, la ora actuala, de 180 de lei. Ce se prevede pentru ei? Cum poate un asemenea angajat sa faca fata cerintelor cotidiene?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Salariul minim prevazut cu coeficientul 0,8 va fi de 320, pentru prima categorie de salarizare. Referitor la personalul auxiliar care are categoria de salarizare 8, ca laborant: va fi de cel putin 384 daca astazi este 180. Deci, este o majorare a salariului de functie cu cel putin 200 de lei. Celelalte plati suplimentare duc la majorarea acestei sume.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc. Oricum si aceasta salarizare este echivalenta cu jumatate din minimul de existenta.

Si, a doua intrebare referitoare la cadrele didactice. Dumneavoastra ii apreciati cu un coeficient de 1,2, coeficient de prioritate, da, cu 1,2, dar nu este unul diminuat. Nu este oare clar ca acest segment al societatii noastre este unul de maxima prioritate, de interes national? Fiindca cu totii cunoastem rolul scolii in societate. La ora actuala insa, din cauza insuficientei salarizarii, multi pedagogi parasesc locurile de munca. Nu considerati ca, pentru a-i interesa, pentru a-i mentine in sfera lor de activitate, este necesara aplicarea unui coeficient mai inalt, pentru a stabiliza situatia in aceasta sfera?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc.

In ultimii ani, in genere, s-a dat prioritate invatamintului si, in particular, cadrelor didactice. Deci, in 4 ani, salariile pentru aceste categorii au fost majorate de 2,9 ori, in comparatie, de exemplu, cu salariile functionarilor publici, care au fost majorate de numai 2,3 ori.

Si, in continuare, coeficientul de prioritate s-a stabilit astfel incit aceste salarii sa fie, din start, cu 20 la suta, dar trebuie sa luam in considerare si corelatia cu corpul profesoral din universitati. Nu se poate, la urma urmei, ca un cadru didactic sa primeasca salariu cu mult mai mare decit cel al unui profesor din universitate de aceeasi categorie, chiar de categoria cea mai inalta. Este necesara respectarea unei corelatii.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc. Poate ca era cazul sa-i echivalam pe pedagogi cu functionarii publici la capitolul Eficienta pentru societate, deoarece fac un lucru nu mai putin important si eficient pentru societate.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta, domnule ministru, eu va rog.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Am adus exemplu cind salariul este mai mare.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va conectati activ la procesul de pregatire a acestui proiect pentru lectura a doua. Si, la aceasta etapa, de fapt, sintem la peste o ora de discutii asupra acestui proiect doar cu runda de intrebari-raspunsuri pentru raportor. In temeiul articolului 92, am o propunere: cite o intrebare de la fiecare din cele 4 microfoane si, aici, oprim runda intrebarilor pentru domnul ministru, urmind raportul comisiei si, nu uitati, ca mai avem si posibilitati de luari de cuvint inainte de procedura de vot.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

. , , , . , , , . , , , , , , 10% , . , , ...

, , - , , , , , , . , 10%, : , , , 15%. : - ( , ), , , , , . , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat saluta ca, in sfirsit, acest proiect de lege a ajuns sa fie discutat in plenul Parlamentului, desi cu o intirziere de numai 6 luni de la aparitia lui. In acelasi timp, intelegem ca aprobarea lui nu va ameliora cu mult situatia angajatilor din sistemul bugetar. Totusi, conceptual, vom sustine acest proiect de lege si vom prezenta amendamente pentru lectura a doua, care, speram, vor fi sustinute.

Vreau sa adresez o intrebare si anume: unde se regasesc, in acest proiect de lege, asistentii sociali si de ce spor la salariu vor beneficia ei?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc. Asistentii sociali se regasesc in anexa nr.10, unde sint stipulate categoriile de salarizare. Am majorat categoriile de salarizare de la 7 la 11, am majorat de la 9 la 14, in dependenta de salariile de functie, prevazute in anexa nr.1. O data cu majorarea salariilor de baza, s-au majorat concomitent si categoriile.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Spuneti, va rog, in valoare numerica, care va fi salariul aproximativ al unui asistent social dupa majorare?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Salariul de baza pentru asistentul social de categoria 14 va fi de 600 de lei.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, care va aflati la microfoane,

Nu am resimtit ca propunerea mea catre plenul Parlamentului nu a fost acceptata si ea a fost urmatoarea: sa oferim cuvint pentru o ultima intrebare cite unei persoane la fiecare microfon si, cu asta, sa trecem la urmatoarea etapa a discutiei, rog sa (Rumoare in sala.) Da, rog acest lucru, sa tineti cont de el.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

In raport, v-ati referit la marimea salariului unui profesor de liceu cu grad didactic superior, dar nu este categoria cea mai reprezentativa, caci in tara avem putin peste 100 de profesori care detin grad didactic superior. De aceea, solicit, pe aceasta cale, sa puneti la dispozitie, in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, date despre salariul pentru profesorii care detin grad didactic I, II, dar si fara un astfel de grad, caci aceasta categorie de profesori este mult mai numeroasa.

 

 

Intrebarea: ma refer la suplimentul la salariu, dirigentie si controlul lucrarilor scrise. Care va fi modalitatea de plata pentru dirigentie si controlul lucrarilor scrise si de ce, pentru un tinar specialist, aceasta cifra este 50 si se pastreaza pe parcursul tuturor anilor, iar la profesorii cu stagiu, 120? Asa va ramine, ca este indicat pina in 2010? Explicati care este suplimentul la salariul dirigentiei.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Referitor la prima intrebare. La stabilirea salariului mediu, s-a tinut cont si de gradul de calificare superior sau gradul didactic superior, dar chiar daca ar fi un cadru, un profesor de liceu, fara grad didactic, majorarea salariului de baza este de 279 de lei, gradul de suplimentar alta cifra.

Suplimentul la salariu pentru dirigentie, pentru controlul caietelor sau pentru cabinet este un numar mediu, deoarece nu toate persoanele sint diriginti, controleaza caiete ori au alte suplimente. Dar, in proiectul de lege, este stipulat ca acestea sint conditii specifice si vor fi indicate in proiectul de hotarire al Guvernului, care se elaboreaza. Evident, la momentul actual, sint cifrele in vigoare astazi.

 

Doamna Valentina Serpul:

Da, multumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pe parcurs, aceste cifre vor fi modificate, evident, in dependenta de sursele financiare disponibile.

 

Domnul Marian Lupu:

Si, ultima intrebare, microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor si stimati colegi,

In primul rind, vreau sa subliniez ca proiectul pe care il discutam, spre deosebire de primul proiect parvenit in Parlament, stipuleaza majorarea salariului minim de 2 ori, atingind cifrele 400, 500 de lei.

Intrebare: stimate domnule raportor, articolul 40 din proiectul de lege prevede ca, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga articolul 5 si anexele 1-4 si 6 din Legea salarizarii. Adica, decade, se exclude scara categoriilor si pentru Banca Nationala de Stat, comparati, pentru lectura a doua, institutia centrala, Banca Nationala cu alte institutii sau nu? Ea nu este inclusa in proiectul de lege. Asta e prima intrebare.

A doua. ea nu este inclusa ca este la autofinantare si nu este inclusa nici Compania Republicana pentru Asigurari in Medicina, dar avem si Comisia Valorilor Mobiliare, care se afla la autofinantare. Nu de mult, am adoptat bugetul acestei comisii, dar ea este inclusa in proiect. Care e viziunea dumneavoastra? Va rog.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc. Si astazi au fost duse discutii la Guvern pe marginea acestor doua institutii. Pentru lectura a doua, vom prezenta suplimentar si statutele, regulamentele, documentele respective, deci modalitatea de constituire, de functionare, de finantare, iar decizia finala va fi luata pentru lectura a doua, de a fi inclusa sau nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

Rog, comisia.

Doamna Buliga, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Inainte de a prezenta raportul comisiei, vreau sa spun ca ne intilnim inca o data cu cazul cind Guvernul Republicii Moldova nu-si onoreaza obligatiile stabilite de legi, incalcind articolul 39 al Legii cu privire la salarizare din anul 2002, avind obligatia sa faca acest lucru pe parcursul anului 2002.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, prezentat de Guvern, si constata urmatoarele:

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in scopul realizarii conceptiei de reformare a sistemului de salarizare aprobat de Parlament in septembrie 2000 si a Legii salarizarii adoptate in anul 2002.

Prin adoptarea legii date, se va asigura:

instituirea unui sistem de salarizare echitabil, structurat corespunzator ierarhiei functiilor si, totodata, flexibil, bazat pe performantele profesionale individuale ale angajatilor;

reducerea decalajului dintre nivelul de salarizare din sectorul bugetar fata de nivelul salariului din sectorul real, care, in prezent, este de 550 lei, fapt ce va contribui la atragerea si mentinerea cadrelor calificate, bine pregatite, in serviciul public si in alte institutii din domeniul social;

transparenta sistemului de salarizare si reducerea la minimum a interventiilor sporadice in vederea majorarii salariilor doar pentru anumite categorii de salariati.

In proiect, sint prevazute trei modalitati de salarizare a angajatilor din sectorul bugetar.

1. Categoria de persoane cu functii de demnitate publica atribuite prin mandat obtinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire in conditiile legii, se propune a fi remunerata cu salariu lunar stabilit in marime fixa, conform anexelor nr. 2 si 3 la proiectul de lege.

2. Remunerarea functionarilor din autoritatile publice ale puterii legislative, executive si judecatoresti, din organele apararii, securitatii si ordinii publice se propune a se face prin anumite grile de salarizare, ce difera in dependenta de functia ocupata.

Conform dispozitiilor din proiect, toti functionarii incadrati in aceasta categorie vor beneficia, la prima etapa, de nivelul inferior al grilei, dupa care salariile vor creste treptat, in dependenta de performante, in baza criteriilor de profesionalism, responsabilitate si complexitate a muncii.

Pe linga salariile de functie, categoria data de functionari va mai beneficia de sporuri pentru vechime in munca, grad de calificare, de premii pentru rezultate curente si de o recompensa pentru rezultatele activitatii anuale ale autoritatilor sau institutiilor publice respective.

3. Specialistii muncitori si persoanele de conducere din unitatile de invatamint, cultura, stiinta si asistenta sociala, arta, sport si din unitatile sanitare finantate de la bugetul de stat se propun a fi salarizati in baza unei retele tarifare unice cu 25 de categorii de salarizare si vor beneficia, de asemenea, de sporuri suplimentare si premii, menite sa asigure o diferentiere a salariilor in functie de performantele profesionale individuale.

Incepind cu luna decembrie curent, se va majora salariul minim pentru categoria I de salarizare pina la 400 lei. Ca rezultat, dupa cum s-a mentionat, va scadea decalajul dintre nivelul de salarizare din sfera bugetara si cel din sfera reala si va creste nivelul garantat al salariului pentru angajatii incadrati in categorii joase de salarizare pina la categoria 12.

Tot din aceasta data, se vor majora cu 40 la suta salariile in vigoare ale cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar cu incadrarea ulterioara in grila de salarizare, cu aplicarea indicelui de prioritate 1 si 2, conform anexei.

Indicele de prioritate intersectoriala se propune a fi aplicat si pentru alte functii. Spre exemplu:

- 1,5 pentru functii militare specifice apararii nationale, pentru medici, farmacisti si personalul medical cu studii medii de specialitate;

- de la 1,1 pentru cei care activeaza in domeniul sanitar epidemiologic, pina la 1,5 pentru salariatii din expertiza medico-legala;

- pentru personalul artistic si de creatie, bibliotecari si alti specialisti din domeniul culturii, indicele de prioritate va fi de 1,1.

Costul integral al proiectului a fost estimat la 4 miliarde 257 milioane de lei, cheltuielile pentru anul 2006 vor fi de 826 milioane lei.

Pentru a optimiza cheltuielile necesare punerii in aplicare a legii, articolul 34 propune implementarea ei pe etape:

- de la 1 decembrie 2005, pentru sectorul social si administratie publica;

- de la 1 ianuarie 2006, pentru militari, efectivul de trupa si corpul de comanda, angajati in organele apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice.

Totodata, pentru a nu depasi suma preconizata in bugetul de stat pentru anul 2006 in scopul implementarii legii, se propune ca salariile de baza pentru unele categorii de angajati sa fie stabilite, in anul 2006, cu aplicarea respectiva a coeficientilor 0,8 si 0,9. In marime deplina, salariile de baza vor fi achitate incepind cu anul 2007.

 

In procesul discutiilor din cadrul comisiei asupra proiectului de lege, un grup de deputati Buliga, Golban, Urechean, Oleinic si Serpul au insistat asupra modificarii anexei 1 in partea ce tine de tabelul grilelor de salarizare, si anume la pozitia Categoria I de salarizare, nivelul minim al grilei, la care este propusa suma de 400 de lei, sa fie stabilit la nivelul minimului de existenta. Respectiv, categoriile urmatoare de salarizare sa fie racordate la acest nivel minim.

In urma discutiilor, tinindu-se cont de realitatile financiare, s-a luat decizia, cu o majoritate de voturi, ca proiectul sa fie propus spre aprobare in varianta prezentata de Guvern. Totodata, comisia a constatat o tratare inechitabila, la stabilirea salariilor, a persoanelor ce ocupa functie de demnitate publica indicate la anexele 2 si 3, fara a se tine cont si de faptul ca Republica Moldova este o republica parlamentara. Prin urmare, nivelul de salarizare urmeaza sa respecte aceasta situatie. In unele cazuri, functiile care, in conformitate cu Legea serviciului public, sint atribuite la categoria de functionari publici, sint atribuiti, in aceasta lege, la categoria functiilor de demnitate publica, fapt ce va crea o confuzie in legislatie atita timp cit nu se propune excluderea acestor functii din legea nominalizata.

Spre exemplu: s-a mentionat functia de consilier al Presedintelui Republicii Moldova care a fost inclusa in lista functiilor de demnitate publica cu remunerarea respectiva, pe cind aceeasi functie din Aparatul Parlamentului si Aparatul Guvernului este inclusa in anexa nr.5.

A fost, de asemenea, depistata si lipsa functiei de vicepretor in lista functiilor din anexa nr.3.

Proiectul a fost examinat in comisiile permanente si in Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care au prezentat avizele de rigoare, prin care, in principiu, sustin propunerile expuse de Guvern in proiectul de lege si propun proiectul spre examinare, cu unele obiectii, care vor fi examinate in lectura a doua.

Cele mai importante obiectii expuse in avizele comisiilor permanente sint, de fapt, mentionate si de catre comisia sesizata in fond:

instituirea unei echitati la stabilirea salariilor pentru functiile de demnitate publica intre Parlament si Guvern;

evitarea situatiei de dublu statut pentru unele categorii de functionari publici;

majorarea nejustificata a salariilor pentru unele ministere.

Pornind de la cele relatate si tinind cont de oportunitatea si importanta proiectului de lege, comisia propune aprobarea lui in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, doamna Buliga.

Intrebari catre comisie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc. Vreau sa incep cu multumiri pentru Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, ca-mi ofera posibilitatea sa adresez intrebari de la microfonul Parlamentului.

 

Am vrut sa adresez o intrebare reprezentantului Guvernului. Din pacate, nu mi-a reusit acest lucru.

Doamna presedinte al comisiei,

N-o sa va deranjez cu intrebari de tehnica bugetara, financiara s.a.m.d. Am sa va adresez o intrebare ce tine in exclusivitate de conceptul legii pe care o discutam. Vreau sa va aduc aminte, inclusiv colegilor deputati, ca, la 1866, a avut loc batalia de la Sadova. Aceasta batalie, de fapt, a marcat formarea statului modern german. Unul dintre conducatorii victoriosi militari

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea, va rog, domnule Taranu.

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, o intrebare adresez, doamna presedinte al sedintei.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog

 

Domnul Anatol Taranu:

Unui dintre conducatorii militari victoriosi, un reporter i-a adresat o intrebare: spuneti-mi, cui ii datoreaza armata Prusiei aceasta victorie? Raspunsul a fost uluitor de simplu si sugestiv: invatatorului. Invatatorului care a creat, care a imprimat acel patriotism pangerman soldatului care a luptat pe cimpul de la Sadova.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Taranu, eu va rog, formulati intrebarea!

 

Domnul Anatol Taranu:

Intrebarea, doamna vicespeaker. Apropo, niciodata nu-i intrerupeti pe domnii comunisti cind intind chestia asta pina la infinit. Dar nu conteaza.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog

 

Domnul Anatol Taranu:

Intrebarea mea este urmatoarea, doamna presedinte al comisiei, cum credeti, ca rezultat al acestei majorari a salariilor pentru cadrele didactice din Republica Moldova, va avea posibilitate cindva domnul Presedinte al Republicii Moldova sa spuna ca opera de edificare a statului moldovenesc ii datoreaza invatatorului din scoala moldoveneasca?

Si, vreau sa va mai adresez inca o intrebare, a doua, fiindca am dreptul sa fac acest lucru.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar succint, va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Inteleg ca nu-i intrebarea adresata direct dumneavoastra, insa fractiunea parlamentara majoritara, Fractiunea comunista, si-a asumat obligatia ca, in 2009, salariul mediu pe economia nationala sa creasca pina la echivalentul de 300 dolari. Spuneti-mi, cu asa tempo-uri de crestere a salariului, in ce an o sa ajungem noi la 300 de dolari?

Va multumesc, doamna presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Valentina, la prima intrebare, va rog.

A doua intrebare a fost adresata mai mult fractiunii noastre, fractiunii majoritare. Si, cu permisiunea conducerii fractiunii, mi-as permite eu sa raspund la aceasta a doua intrebare: ca salariul echivalent nivelului de 300 de dolari va fi nu mai tirziu de inceputul anului 2009. Fixat in stenograma si transmis in direct.

Doamna Buliga, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dumneavoastra ati raspuns, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Perfect.

 

Doamna Valentina Buliga:

Prima intrebare a fost adresata Presedintelui tarii, ulterior fractiunii majoritare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, de acord. Avansam.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

Am vrut sa va intreb pe dumneavoastra: introducerea pe care ati facut-o referitor la ce ati spus dumneavoastra de Guvern, asta e discutia pe care ati avut-o in cadrul comisiei sau e parerea dumneavoastra personala? Si, in general, vreau sa atentionez:

Stimati colegi,

Raportul este prezentat in adresa fiecarui deputat si aici nu este nimic absolut spus in chestiunile acestea.

Mai mult decit atit, in toate rapoartele pe care le prezinta dumneaei, apare ceva adaugator in afara de aceea ce este expus in raport. De aceea, consider, domnule Presedinte, ca incalcarile pe care le face dumneaei in calitate de presedinte al comisiei trebuie sa fie excluse.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti. In comisie, toti membrii ei sint martori ca nu o data atentionam si adresam Guvernului scrisori referitor la executarea legilor, fiind obligati ca, in termen de o luna-trei, un an, sa prezinte actele legislative ce tin de atributia comisiei pe care o conduc. Aceasta s-a discutat si in comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Rog putin calm in sala pentru a continua dezbaterile.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte al comisiei,

Eu cer scuze, sint nevoit sa va adresez citeva intrebari, n-am reusit sa le adresez Guvernului.

Articolul 35 alineatul nr.1: Se va majora pina la cuantumul prevazut cu coeficientul 0,8 salariul de baza al salariatilor din invatamint, din stiinta, cultura s.a.m.d. Si litera b): Se va majora, cu utilizarea coeficientului 0,9, salariul de baza pentru personalul de baza din unitatea sanitara s.a.m.d.

Nu credeti dumneavoastra ca ar fi mai rezonabil ca acest coeficient sa fie aplicat pentru persoanele care detin functie de demnitate publica? Iar cei enumerati in articolul 35 literele (a) si (b) sa fie remunerati la coeficientul 1, adica incepind cu decembrie 2005? Asta ar fi normal. Nu sint cei mai bogati oameni. In principiu, spunem ca marim, dar introducem coeficientul 0,8 si 0,9.

Ar fi mai rezonabil ca acest coeficient sa fie 0,7 pentru cei care detin functii de demnitate publica, dar acestia, de la literele (a) si (b), sa fie remunerati integral, fara nici un fel de coeficient. Care-i pozitia?

 

Doamna Valentina Buliga:

Daca este vorba de pozitia mea personala, eu sunt de acord. Dar propunerea dumneavoastra poate parveni in comisie, chiar rog s-o faceti. Si, vom examina aceasta propunere.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propun pentru lectura a doua, stimata doamna presedinte, fiindca, eu cred ca ar fi echitabil ca aceste categorii, enumerate la literele (a) si (b), sa fie salarizate integral, cum este prevazut de lege, si celorlalte, care sint cu demnitate publica, sa le fie aplicat un alt coeficient care sa compenseze pierderile sau bugetul care-i necesar pentru aceasta.

 

Si, inca o chestiune. Tot n-am reusit sa adresez aceasta intrebare Guvernului. Cineva din sala cunoaste foarte bine cit cistiga bibliotecarii. Stimati colegi, bibliotecarii in scoli sint remunerati cu 0,5 salariu, adica astazi primesc 161 de lei. O persoana care se ocupa cu servicii medicale la o gradinita de copii este remunerata cu 0,25 salariu.

Intrebarea mea este: vom reveni, totusi, la momentul in care aceste categorii sa fie salarizate cu salarii intregi? Dar nu 0,5; 0,25, fiindca aceasta marire nu-i va imbogati si nu le va solutiona problemele. Ma refer, mai ales, la scolile si gradinitele din sate, din spatiul rural. Altfel ei vor ramine

 

Domnul Marian Lupu:

E clar, e clar.

Doamna Valentina Buliga:

Da, domnule Cosarciuc, realitatea este cea descrisa de dumneavoastra. Cred ca Ministerul Educatiei trebuie sa sesizeze aceasta propunere a dumneavoastra si sa revada volumul de functii pe care il ocupa cadrele mentionate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc. In primul rind, as vrea sa fac o mentiune. Unele prevederi din legea respectiva personal le cataloghez, cred ca restul n-o sa indrazneasca ca sa spuna ca o atitudine a Guvernului unele prevederi fata de Parlament in general si in special fata de deputati Asta este ca o remarca.

Vreau sa dau o intrebare, doamna presedinte. Votind anumite legi, trebuie sa avem in vedere ca ele sa nu contravina altor legi. Ma refer la o anumita lege, privind statutul deputatului. Cum considerati dumneavoastra, ceea ce se propune vizavi de deputati nu contravine prevederilor Legii privind statutul deputatului?

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Filat, daca ati observat, in raport am mentionat aceste prevederi care contravin unor legi. In lectura a doua vom tine cont

 

Domnul Vladimir Filat:

Am observat. Am intrebat de parerea dumneavoastra. De ajustat, eu inteleg ca e usor ulterior, dar

 

Doamna Valentina Buliga:

Parerea mea coincide cu parerea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

In continuare, microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doamna presedinte al comisiei,

Va adresez o intrebare: nu gasiti dumneavoastra oportun, capitolul ce tine de salarizarea deputatilor sa fie exclus din aceasta lege? Argumente sint foarte multe. Nu vreau sa le aduc ca o sa par populist. De aceea, va rog, pentru lectura a doua, insist, sa fie introdus acest lucru.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Decizia apartine intregului Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,

Ati oferit toate intrebarile catre domnul viceministru. De acord. Bine. Se subintelege prin eliminarea deputatilor ca o categorie de persoane cu demnitate publica. Trebuie sa subintelegem ca propunerea dumneavoastra se refera la excluderea in genere din sistemul de salarizare a deputatilor sau nu?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte. Fiindca reprezentantul Guvernului a obosit mult, doamna raportor, am sa incerc sa va dau dumneavoastra o intrebare referitoare mai mult la anexa nr.3, unde sint stabilite salariile de functii ale functionarilor publici. Ma refer la structurile Guvernului.

Si, ca sa intelegem toti despre ce este vorba, o sa va dau un singur exemplu. Ma refer la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei si la Serviciul Vamal. Deci, directorilor sint stabilite salarii de 7200. De fapt, aceasta se refera la mai multe structuri, ministere, centre, birouri ale Guvernului, care alaturat, la salariile de functie, prin unele articole propuse in proiectul de lege, aceste salarii se maresc aproape de doua ori.

Va aduc un exemplu referitor la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si la Serviciul Vamal. Conform articolului 9 alineatul 3, aceste salarii se majoreaza cu 30 la suta. Apoi, conform articolului 21 alineatul 4, din sporurile pentru conditii speciale se majoreaza cu 0,8 din fondul de salarii. Alaturat la acestea, mai sint si sporurile pentru grade de calificare. Deci, aritmetica este foarte simpla: 7200, 30% se fac 9000, de la 200 pina la 800 lei pentru grad, se fac aproape 10 000. Si 0,8 din fondul de salariu pentru sporurile in activitate, deci ajung la 12-13 000 lei.

Care este atitudinea comisiei fata de acest principiu de stabilire a salariilor de functie pentru demnitarii din organele centrale guvernamentale?

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule deputat Bolboceanu,

Noi am examinat in comisie si am cerut Guvernului sa ne prezinte criteriile care au stat la baza stabilirii salariilor fixe. Cred ca, tinind cont de propunerile si obiectiile care au parvenit astazi in sedinta in plen, vom examina repetat pentru lectura a doua. Daca domnul Sainciuc poate ceva sa ma ajute.

 

Domnul Marian Lupu:

O precizare la aceasta intrebare.

Microfonul 6.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc. Salariile lunare stipulate in anexele nr.2 si nr.3, sint unica sursa de salarizare. Celelalte norme prevazute in articolele legii se refera la functionarii publici din organele respective.

Pentru conducatorii, dupa cum ati mentionat dumneavoastra, Centrului de Combatere a Crimelor Economice, pentru Serviciul Vamal salariul acesta este salariul lunar. Suplimentar, vor avea doar supliment pentru grad special de 600-700 lei, in dependenta de grad. Mai mult, nu mai beneficiaza de nici un spor sau supliment.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, domnule ministru, dar de aceste sporuri beneficiaza colaboratorii acestor structuri, la care salariile se stabilesc in conformitate cu proiectul de lege, in functie de salariul directorului. Dumneavoastra singur ati confirmat ca salariul vicedirectorului va fi cu 5-10% mai mic decit salariul directorului. Si atunci, la salariul directorului, se adauga toate aceste sporuri, stipulate in proiectul de lege.

 

Doamna Valentina Buliga:

Orice prevedere a alineatului trebuie s-o luam in contextul articolului intreg. Asta e.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau niste precizari, pentru ca au rasunat aici ca un fir rosu Si, ieri, in cadrul sedintei comisiei, am discutat ca nu exista criterii care ar putea sa clarifice lucrurile: in baza carui criteriu s-a stabilit acest nivel de salariu? Cerem ca, pina la lectura a doua, sa ni se aduca aceste lamuriri, care sa fie convingatoare si pe care le-am intelege si noi. Pentru ca, daca ne uitam la ceea ce tine de intrebarea domnului Bolboceanu, anexele acestea Si daca este clar, ca cel putin ministrul va primi un salariu care este pentru toti ministri si viceministri. Atunci, daca ne uitam in Legea cu privire la Guvern, ceea ce tine de alte autoritati ale administratiei centrale, acest salariu asa, variaza. De la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare 7 500, 7 200 - Serviciul Vamal, Graniceri, Centrul de Combatere a Crimelor Economice pina la 6 500-6 800. Adica, daca aceste institutii sint plasate in alte autoritati ale administratiei centrale, sa fie clare si criteriile.

Eu am spus ieri si, imi cer scuze, dar spun si astazi. Am impresia ca, in dependenta de cum s-a negociat, s-a obtinut nivelul de stabilire a salariului. De aceea, vrem ca, pina la lectura a doua, sa obtinem si vizavi de tratamentul consilierilor Presedintelui Parlamentului. Vreau, totusi, sa fiu indrazneata si sa spun ca toate cucuiele in tara aceasta, atunci cind se intimpla ceva rau in republica asta, sint ale parlamentarilor, adica de vina este Parlamentul, dar tratamentul pentru Parlament si pentru parlamentari nu este acela pe care ar trebui sa-l aiba un parlamentar in cazul cind forma de guvernare este republica parlamentara.

Si, de aceea, pina la lectura a doua, vrem ca ministerul de resort sa caute aceste posibilitati, sa fie tratat si consilierul Presedintelui Parlamentului, si Aparatul Parlamentului asa cum ar trebui sa fie tratati.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

. . -, , : , , . , , , , , , , .

, , 300 ? , 300 . , , , , 300 , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu va rog. La acest moment, dupa ce incheiem runda de intrebari pentru presedintele comisiei, va fi oferit timp pentru luari de cuvint.

Intrebare?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre doamna presedinte al comisiei. Sint convins ca dumneavoastra ati studiat destul de bine proiectul dat. Apare o intrebare: care este necesitatea ca persoanele cu demnitate publica sa faca exceptie? Ele o sa primeasca un salariu in suma bruta, dar ceilalti altfel. N-ar fi mai bine ca acestia, adica deputatii, sa primeasca un salariu conform articolului 2? Aceasta este intrebare pe care a ridicat-o domnul Untila.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Propunerea dumneavoastra, domnule Dragomir, poate fi examinata, dar cred ca tine de conceptul legii, ca functiile sau persoanele cu demnitate publica sa fie evidentiate, sa se stabileasca aceasta calitate.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dar studiati in ce tara deputatii primesc tot asa? In Ucraina, in Rusia? In care tara primesc tot asa?

 

Doamna Valentina Buliga:

Salarii fixe aveti in vedere, da? Da, in multe tari exista aceasta practica.

 

Domnul Marian Lupu:

O precizare? Microfonul nr. 6.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Asemenea salarii lunare exista si in Federatia Rusa, si in Ucraina, si in Belorusia, si in Romania.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr. 5.

Stimati colegi, putina liniste. Eu va rog. Multumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Alianta Moldova Noastra desigur ca este pentru majorarea salariilor. Toti deputatii si guvernantii trebuie sa-si doreasca acest lucru. Sint dintr-o familie de invatatori si stiu ce viata a avut mama mea. De aceea, am vrut sa-l intreb pe ministru, o intreb de doamna presedinte al comisiei: spuneti, va rog, atunci cind ati discutat proiectul de lege, cum ati apreciat decalajele prea mari dintre salariile suprastructurii de stat si salariile profesorilor si medicilor nostri?

Vorbesc despre aceasta pentru ca noi nu vom avea invatatori care sa aiba posibilitati si conditii sa se perfectioneze, sa dispuna de resurse pentru perfectionarea lor, sa poata sa-si perfectioneze metodicele. Ei vor umbla in continuare dupa hlujdani pe deal, cu vaca, cu caruta si vor veni obositi, si numai de caiete de controlat nu le va arde. Deci, ma intereseaza, este un aspect foarte sensibil. Si este, de fapt, aspectul cel mai sensibil in proiectul de lege, in opinia mea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia a examinat nu o data acest decalaj. Nu in zadar a aparut majorarea pentru categoria I de salarizare salariu in suma de 400 de lei, sporurile care vor prevedea aceasta majorare. Totodata, ne dam bine seama ca este foarte putin pentru angajatii in sistemul de invatamint, daca facem comparatie. Dar este un pas pe care, astazi, trebuie sa-l facem impreuna cu dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, mai mult o remarca, in continuare la ceea ce a spus domnul deputat Calin. Se opereaza termenul de functii de demnitar public. Nu exista in legislatia republicii asa termen, este functionar public si nicidecum nu demnitar public. Va rog frumos, pentru lectura a doua, doamna presedinte, sa faceti tot posibilul sa omiteti aceste erori.

Mersi.

 

Doamna Valentina Buliga:

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Doamna presedinte al comisiei, va multumesc, rog sa luati loc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, inainte de a oferi timp pentru luarile de cuvint, doresc sa constat o situatie, cred ca veti fi de acord, aceste dezbateri ce s-au desfasurat in sedinta plenara imi demonstreaza mie si, cred, tuturor dumneavoastra ca unele discutii nu s-au produs suficient de detaliat in cadrul dezbaterilor la nivelul comisiilor.

Adresez rugamintea catre reprezentantii Guvernului, catre autorii acestui proiect, ca, pentru cea de a doua lectura, sa se mearga din comisie in comisie, oferindu-se absolut toate explicatiile, argumentele, pozitiile intr-un mod exhaustiv. Sint sigur ca, daca acest lucru avea sa se produca in procesul de discutie pentru prima lectura, durata dezbaterilor ar fi fost de doua ori mai redusa, sunt sigur, fiindca multe intrebari au aparut dintr-o lipsa totala de claritate sau o pozitie foarte concreta, exprimata in acest proiect.

Domnule Cosarciuc, care ar mai fi teza?

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sustin intru totul ceea ce ati spus dumneavoastra, fiindca, in comisie, am incercat sa discutam foarte adinc si foarte, eu stiu, profesionist acest proiect de lege. Dar, la comisie, vin, eu stiu, un sef de directie care spune ca eu nu stiu, eu nu sint, asadar, in comisie trebuie sa vina prima persoana si sa faca in mod normal aceste lamuriri si discutii. Situatia de astazi ne demonstreaza o data in plus ca, la comisia de baza, poate mai vine prima persoana de la Guvern, dar in celelalte comisii vin sefi de directii si alte persoane.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu am sa adresez. Noi avem angajamente fata de noi, Parlamentul. La fel avem angajament fata de toate categoriile de salariati, care sint acoperite de acest proiect. Pe care motiv, as ruga conducerea tuturor comisiilor de a nu se limita doar la ziua de miercuri, saptamina viitoare, fiindca, pe parcursul unei zile, evident ca domnul viceministru nu reuseste sa mearga la toate comisiile. Deci, as ruga sa se munceasca in extra program, in modul in care fiecare dintre aceste comisii sa beneficieze de o maxima atentie si de prezenta reprezentantilor structurilor guvernamentale pentru a avea o discutie ampla si atotcuprinzatoare.

Deci, luari de cuvint.

Domnule Braghis, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

M-am gindit foarte mult daca are sens sa iau cuvintul de la aceasta tribuna. Dupa unele declaratii facute aici de doamna Bondarenco, am hotarit, ca, totusi, trebuie sa ne aducem aminte cumva ce s-a intimplat, cind si ce s-a intimplat in tara. In anul 2000, peste trei luni de activitate a Guvernului, s-a propus o majorare cu 50 la suta a salariilor pentru medici, pedagogi si pentru multe alte categorii cu 30 la suta.

Am spus acest lucru ca sa va aduc aminte ca necesitatea aprobarii acestei legi, de care vorbim astazi, a fost expusa in legea aprobata inca in 2002. Deci, dupa patru ani sau trei ani si jumatate, in sfirsit, am primit de la Guvern un document care insa trebuia sa fie elaborat in 2002-2003.

Guvernul Braghis, asa cum ati spus dumneavoastra, in trei luni de zile a inteles si a facut acest lucru. Guvernul Tarlev, dupa trei ani de zile, a inteles-o cu greu, fiindca ne-a prezentat un document care, la inceput, absolut nu corespundea cerintelor zilei. Dupa aceea, a mai prezentat un amendament la acest document si, numai dupa ce noi am insistat, a prezentat, in sfirsit, documentul aici, in Parlament, saptamina trecuta.

De aceea, daca este sa ne mai orientam cite o data in ceea ce vorbim si despre ce vorbim, fiindca mai cunoastem si noi, mai tinem minte unele lucruri, nu am uitat chiar totul ce s-a intimplat in tara, in Republica Moldova. Nu doar realizarile care sint astazi in republica sint realizarile din ultimii 2-3 sau 4 ani de zile. Sint si realizari din anii precedenti.

 

Al doilea moment. Insist asupra intrebarii despre care am vorbit cind m-am adresat domnului ministru, fiindca, un alt exemplu, se propune sa fie majorate cu 27-28 la suta salariile asistentelor medicale. Va rog sa-mi spuneti: oare asistentele medicale au cel mai mare salariu din Republica Moldova? Atunci cum se face ca celor care au unul dintre cele mai mici salarii din Republica Moldova li se va majora salariul cu 27, iar altora cu 40 si mai mult?

Cred ca, pentru lectura a doua, este un lucru absolut necesar sa-l identificam si as vrea ca Ministerul Economiei sa ne prezinte nu doar acele citeva cifre pe care le-a prezentat: medici, pedagogi, functionari publici, dar, la fiecare categorie de salarizare, sa avem urmatoarele date: care va fi cresterea reala, ca sa intelegem la ce va aduce aceasta crestere pentru persoana concreta, nu la modul general.

Al doilea moment. Cred ca, referitor la problema ce tine de 300 de dolari medie pe economie, absolut corect a vorbit domnul Presedinte al Parlamentului si domnul Garev. Este o promisiune nu doar a partidului de guvernamint, ci si a altor fractiuni parlamentare si partide care au participat la alegeri. Daca am merge asa, am impresia ca nu vom ajunge la salariul mediu de 300 de dolari pe economie, fiindca atunci, cind am adoptat medicina prin asigurari, am pus la indoiala si cifra de 1700 de lei, declarata, pentru anul 2006, salariu mediu pe economie.

Daca calculele sint corecte, atunci salariul este de vreo 800 si ceva de lei, nu de 1700 de lei. Atunci, cred ca este cazul sa obtinem o data si o data datele statistice corecte, corelate, ca sa putem constata situatia reala din economie, salariile reale pe care le obtin cetatenii sau numarul de angajati in economia nationala.

Un lucru si mai important, despre care astazi nu s-a vorbit in Parlament, cred ca acest lucru trebuia prezentat in informatia Ministerului Economiei, este: care va fi efectul majorarii salariilor, propuse astazi, asupra celorlalti indicatori macroeconomici si in primul rind, asupra inflatiei?

Cunoastem destul de bine faptul ca, in ultimul timp, a crescut sau va creste pretul la mai multe produse: benzina, motorina, gaz, energie electrica, transport. Cunoastem destul de bine ca, pentru anul viitor, am introdus impozitarea adaugatoare cu 20 la suta la T.V.A. la medicamente, la produse agricole, ceea ce, indiscutabil, va duce la majorarea preturilor la aceste produse, in majoritate produse absolut vitale, de prima necesitate.

Si, acum, pun intrebarea: ce se va intimpla cu aceste majorari, de 30 sau de 40 la suta, si cu posibila inflatie, cu cresterea de preturi, care sint, indiscutabil, prognozabile? Care este corelarea cifrelor si, cel mai important lucru, ce intreprinde Guvernul? As vrea sa aud raspunsul Guvernului.

Ce actiuni va intreprinde Guvernul in anul 2006 ca sa opreasca aceasta crestere galopanta sau posibila crestere galopanta a inflatiei, pentru ca aceste majorari de salarii, la sfirsitul anului 2006, sa devina o crestere reala si nu doar o simpla declaratie? Daca ar fi sa mergem mai departe asa, astfel incit toate aceste cresteri sa fie mincate de inflatie, nu cred ca vom vorbi peste un an de o crestere reala la salariu.

 

 

Inca un moment care, in opinia mea, este destul de important: impozitarea veniturilor. Vreau sa va amintesc despre legile adoptate in acest Parlament, care prevad ca persoanele cu un salariu mai mare obtin o reducere la impozitare mai mare, iar cele care au un salariu mai mic o reducere de impozitare mai mica. Aceste documente, votate in Parlament, reconfirma faptul ca cei mai saraci vor continua sa fie cei mai saraci, iar cei care obtin un salariu mai mare vor avea si mai multe facilitati.

De aceea, cred ca Guvernul trebuie sa se intoarca la acest document, fiindca, o data cu majorarea salariilor, salariile mai mici cu un numar, cu o cifra pot duce la inrautatirea, in genere, a situatiei din tara. Cu atit mai mult, ca salariile mici, constituie o problema nu numai pentru Parlament. Problema consta in faptul ca reducerea se prevede nu numai pentru Parlament, ci si pentru Guvern, ministere si departamente, daca domnul ministru a spus ca toate aceste lucruri sint corelate.

Atunci, cred, ar trebui sa discutam aceste lucruri, fiindca o simpla adresare in Curtea Constitutionala a unui deputat sau a unui avocat parlamentar poate da peste cap toate aceste discutii si toate aceste legi, discutate astazi in Parlamentul Republicii Moldova.

Si, ultimul moment despre care as vrea sa vorbesc astazi. S-a vorbit foarte mult despre 7 mii de lei salariul parlamentarilor. Am impresia ca nu am calculat corect, fiindca, daca vorbim de 7 mii de lei si de 80%, plata preconizata pentru anul 2006, constatam ca, de fapt, parlamentarii vor avea un salariu de aproximativ 5600 de lei.

Am cerut datele actuale. Astazi, salariul impozabil si veniturile suplimentare, neimpozitate ale unui deputat sint egale cu 5580 de lei. Deci, o majorare cu 20 de lei. Sa nu uitati insa ca baza impozabila pentru salariul de 5600 o sa fie mult mai mare fata de baza impozabila la salariul de 4700, care se calculeaza astazi. De fapt, deputatii in Parlamentul Republicii Moldova, ca sa-i ogoim si pe cei care au spus astazi ca opinia publica poate sa fie putin socatade fapt, un deputat, incepind cu 1 ianuarie 2006, va primi la mina un salariu mai mic decit cel de pina la 1 ianuarie 2006, daca legea va ramine neschimbata.

Cu toate aceste obiectii pe care le am, voi vota aceasta lege, fiindca sint unele lucruri care imbunatatesc situatia din tara. Imbunatatirile insa nu vor duce la nimic daca nu se va lua in considerare cel putin o parte din ceea ce am expus astazi, acum. Atunci, pentru lectura a doua, cred ca voi pune foarte mult ma voi gindi voi vota, voi sustine aceasta lege in lectura a doua sau nu?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Urechean, va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

 

 

In genere, sistemul de salarizare are nevoie de o reformare serioasa si de o corelatie cu restructurarea generala a sectorului public la nivel central si nivel local. Guvernarea comunista a intirziat cu circa 5 ani modernizarea sistemului de salarizare, iar actuala initiativa se face in lipsa unei schimbari structurale a administratiei publice, generind mai mult intrebari decit raspunsuri la asteptarile oamenilor.

In acest context, orice majorare de salariu in sfera bugetara este salutabila. Noul sistem de stabilire a salariilor in sectorul bugetar si a indemnizatiilor avantajeaza insa mai mult persoanele cu functii de demnitate publica. Desigur, o asemenea masura ar putea atenua amploarea coruptiei la nivelul celor care detin functii mari in cadrul statului.

Vreau sa atrag, totusi, atentia asupra faptului ca nu numai sefii de prim rang, ci si o mare parte din populatia necajita a tarii, toti salariatii bugetari, urmaresc cu o mare speranta adoptarea unei asemenea legi.

Spre regret insa, trebuie sa-i intristez, spunindu-le ca initiativa prevede majorari neesentiale pentru medici, invatatori, lucratori din cultura si arta, bibliotecari. Sporurile la salariu pe domenii sint: in sanatate cu 24,8%, cultura, arta si sport cu 26,1%, stiinte 14,7%, in invatamint cu 32,7%. Ele sint incapabile de a face sa creasca bunastarea angajatilor din aceste domenii. Inflatia si cresterea preturilor reduc aceste majorari doar la mentinerea nivelului actual de viata.

De altfel, Legea cu privire la modul de stabilire si reexaminare a salariului minim prevede reexaminarea de cel putin o data pe an de catre Guvern, impreuna cu patronatele si sindicatele, a cuantumului salariului minim. Dupa cum am mai spus, guvernarea actuala a ignorat timp de 5 ani aceste obligatii si vine acum cu o initiativa disproportionata, in care cele mai masive si importante sectoare bugetare sint discriminate.

Principiul pus la baza majorarii salariului va mari din nou decalajul dintre cei bogati si cei saraci. Majorarea salariului minim se propune doar pina la 400 de lei pentru categoria I de salarizare, ceea ce se este mult mai putin decit nivelul minimului de existenta pentru o persoana.

Cunoastem ca, la elaborarea acestui proiect de lege, Guvernul a ignorat propunerile sindicatelor, care au cerut majorarea salariului tarifar pentru prima categorie de calificare pina la 771 de lei.

Acoperirea minimului de existenta ar exclude decalajul existent intre salariile minime din sectorul bugetar si cele din sectorul real al economiei. In cadrul acestui proiect, este normal ca Guvernul sa tina cont si de alte propuneri ale sindicatelor, si anume de a majora pina la nivelul bugetului minim de consum salariul mediu pentru toate tipurile de organizatii si intreprinderi, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare.

Datele statistice arata ca bugetul minim de consum are valoarea de 1220 de lei sau de circa 88 de dolari S.U.A.

Cheltuielile lunare ale unei persoane doar la produsele alimentare constituie 488 de lei, la marfuri industriale 380 de lei, iar la serviciile comunale circa 352 de lei.

 

Salariul mediu lunar al unui angajat din sectorul financiar a fost, in ianuarie-iunie, 2816 lei, de 2,5 ori mai mare decit cosul minim de consum. In acelasi timp, un angajat din cultura si sport a fost remunerat doar cu 554 de lei, ceea ce acopera doar 50 la suta din valoarea cosului minim de consum.

In ce mod guvernarea asigura echitatea sociala si ce progrese in acest sens aduce proiectul discutat astazi in Parlament? Cum se va realiza, in aceste conditii de tratament discriminatoriu, obiectivul prioritar din Strategia de crestere economica si reducere a saraciei?

Cresterea rolului si a calitatii invatamintului in dezvoltarea resurselor umane, conditie obligatorie pentru relansarea economica si sociala a tarii, sint intrebari retorice.

Populismul dezgolit al guvernarii actuale e confirmat si de faptul ca ea ofera prognoze contradictorii de evolutie a salariilor. Astfel, in cadrul de cheltuieli pe termen mediu, se prevede un salariu lunar de 1280 de lei pentru anul 2005, de 1460 de lei pentru 2006, si de 1620 de lei pentru 2007.

In nota informativa la Legea bugetului de stat, se prevede salariul mediu lunar de 1385 de lei pentru 2005, care va creste pina la 2170 de lei in 2007. Pe cind, in legatura cu proiectul legii propus astazi, acest indice este prognozat in marime de 1880 de lei in 2006, iar pentru anii 2007 si 2008 de 1456 si 1705 lei. Cum se impaca aceasta diversitate de prognoze, dar mai ales valoarea lor, cu promisiunile electorale ale comunistilor de a asigura un salariu mediu de 300 de dolari S.U.A. lunar catre anul 2008?

Va intreb, stimati guvernanti: cind ati avut dreptate si la care prognoze sa se orienteze populatia Republicii Moldova? Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra accentueaza ca acest proiect de lege trebuia sa fie discutat inainte de adoptarea Legii bugetului pe anul 2006.

Este un lucru normal, caci se cere modificat conceptul si costurile legii, pentru ca ea sa aduca beneficii substantiale majoritatii angajatilor bugetari. Anume in interesul acestor oameni vom sustine proiectul in prima lectura, dar insistam asupra urmatoarelor propuneri pentru lectura a doua:

1. Majorarea salariului minim, pentru categoria I de salarizare, pina la nivelul minimului de existenta al unei persoane adulte, circa 700 de lei, nu 400 cum este propus.

2. Majorarea salariului pentru cadrele didactice din invatamintul primar, secundar, mediu de specialitate si din scolile sportive, pentru medici si personalul medical cu studii medii de specialitate, pentru personalul artistic si cel al bibliotecilor, pina la nivelul salariului mediu pe economie - 1700 de lei.

3. Sporul pentru titlu onorific se stabileste, in actualul proiect de lege, persoanelor distinse cu titlul onorific al poporului sau emerit in marime de 100 si, respectiv, 50 de lei.

Noi propunem ca minimul sa fie de 200 si, respectiv, 100 de lei.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati deputati,

Este si astazi o lege importanta care se discuta in Parlament, o lege asteptata, pe parcursul anilor, de catre populatia Republicii Moldova.

Inteleg foarte bine ca majoritatea parlamentara, este, intr-un fel, ostaticul Guvernului si pusa in situatia de a apara acest proiect. Sigur ca noi, reprezentantii opozitiei, dorim sa fim foarte constructivi, dorim sa contribuim la adoptarea unei legi mai bune, dar trebuie sa recunoastem ca nu ai o mare satisfactie sa votezi o lege care nu rezolva toate problemele sau nu rezolva problemele in masura asteptarilor populatiei.

Sigur ca raportat, asa cum s-a deprins aici, la 2001, asa cum Uniunea Sovietica, vreo 70 de ani, compara situatia cu cea din 1913. Si cum nu dadeai, cifrele erau mai rele decit cele din 1913. Acum, cifrele de referinta au devenit cele din 2001.

Vreau sa va spun, stimati prieteni, ca pina in 2001 am trait in cu totul o alta epoca istorica. Aduceti-va aminte care era situatia economica in tarile din jurul nostru. In 1998 situatia din Rusia era catastrofala din punct de vedere economic. Care este astazi situatia din Federati Rusa se vede foarte clar. In Ucraina, acelasi lucru. Ucraina anului 1998 era o tara pe care nimeni nu o intelegea incotro se misca. Astazi, este clar ritmul de dezvoltare al Ucrainei.

De aceea, trebuie sa recunoastem, ma adresez cu un apel foarte binevoitor dumneavoastra, in anul 1998, 1999 au fost votate si a fost pusa baza legislativa a Republicii Moldova de astazi. Reforma sistemului social, reforma sistemului de pensionare, reforma in medicina, introducerea medicinii prin asigurari, toate aceste reforme, stimati prieteni, au fost realizate in 1998, 1999.

Acum, culegem roada. Este foarte bine, salutam intentia de astazi, de a adopta aceasta lege. Dar trebuie sa fim cinstiti si sa recunoastem ca in legea salarizarii, adoptata in 2002, se spune: Pe parcursul anului 2002 (articolul 39) Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar s.a.m.d.

Este o lege adoptata de dumneavoastra in 2002. Trei ani de zile ati asteptat cu mare rabdare pina Guvernul a venit astazi cu aceasta modificare. Si, o modificare foarte modesta. Imi pare tare rau, va spun sincer, ca am discutat foarte mult despre salariile consilierilor parlamentari, prezidentiali s.a.m.d.

Sigur ca nu este normal cind se discuta. Noi, in Republica Moldova, avem 670 de mii de salariati, dintre care 203 mii in sfera bugetara. 54% din aceasta populatie se afla sub nivelul minim de existenta. Asta o spune statistica Guvernului Tarlev: 54% din populatie. Astazi, votam o lege care rezolva partial problema acestei parti a populatiei. In realitate, salariul se mareste, asa cum am vorbit, din cauza coliziunilor existente in lege, cu 16, 17, 18%.

Sigur, 110 mii de locuitori care traiesc sub nivel de existenta. Cu acest adaos, pe care noi il salutam din tot sufletul, de 200 de lei se majoreaza salariul. Dar este un adaos mizer. Trebuie sa recunoastem lucrul acesta. Noi, aici, trebuie sa vorbim mai mult despre economia Republicii Moldova.

Parlamentul trebuie sa fie ingrijorat de dinamica dezvoltarii economice a Republicii Moldova. Trebuie sa vorbim si de Parlament, de care depinde impulsionarea Guvernului de a lua masurile necesare ca economia Moldovei sa se dezvolte si, atunci, sa oferim aceasta posibilitate ca marea parte a populatiei Republicii Moldova, nu 10-15 consilieri, incap intr-un microbuz, din cauza carora discutam aici doua ore. Intr-adevar, sa purcedem la o majorare a salariilor ca oamenii sa traiasca cu demnitate.

Eu am aceasta tablita, sa-i spunem asa, unde se enumera majorarile. Intr-adevar, salariul unui pedagog de 680 va fi de 950. Hai, oameni buni, sa vorbim cinstit, ca acesta este un salariu pentru un tinar pedagog, care inca mai are nenorocirea sa se indragosteasca, sa se insoare si sa nasca un copil s.a.m.d. un salariu despre care putem spune in mod serios, noi, oameni maturi, ca este de ajuns?

Sigur ca nu este de ajuns si sigur ca este complicat. Noi cind vorbim despre salariul functionarilor si vedem ca sint probleme, sperind ca, in lectura a doua, aceste discrepante o sa fie scoase. Salariul functionarului este o chestiune de prestigiu intre functii si acest lucru tot trebuie luat in consideratie.

Dar salariul oamenilor care lucreaza, al pedagogilor, medicilor, functionarilor s.a.m.d. este o chestiune de supravietuire. Noi cerem de la lucratorii primariilor s.a.m.d. aport considerabil. Cum sa le cerem noi chestia aceasta daca ei se gindesc de dimineata si pina seara cum sa-si hraneasca familiile?

Sigur ca Parlamentul are posibilitatea nu numai sa critice, dar si sa lucreze constructiv in redresarea situatiei economice din tara. Sintem dispusi, in masura posibilitatilor noastre, fiindca nu avem voturi necesare, sa incercam sa convingem colegii si Guvernul sa ia masurile care necesita.

L-am intrebat pe domnul ministru: nu se vorbeste nimic in aceasta lege despre indexare? Peste doua-trei luni si acest salariu o sa fie mizer in legatura cu cresterea tarifelor, preturilor s.a.m.d. Stim ca dupa anul nou, acest lucru o sa se intimple, in legatura cu cresterea preturilor la gaze s.a.m.d.

Deci, trebuie sa vorbim foarte clar: cum va fi indexat acest salariu, fiindca el, miine-poimiine, poate sa devina iar praf. Fractiunea Partidului Democrat sprijina acest proiect. Avem foarte multe propuneri pentru lectura a doua si vom incerca, impreuna cu toti colegii din Parlament, sa sensibilizam Guvernul, majoritatea parlamentara, sa facem tot posibilul ca sa impulsionam Guvernul, sa impulsionam economia, cresterea economica in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Alte luari de cuvint?

Domnule Stepaniuc, va rog.

 

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, probabil ca aceasta lege si discutia de astazi demonstreaza, au demonstrat un singur lucru: ca, de fapt, toti am vorbit corect si toti avem dreptate. Si opozitia are dreptate, si guvernarea are dreptate. Ar fi bine ca fiecare sa se priveasca absolut autocritic, sa-si mai vada activitatea din ultimii zece ani si sa demonstreze prin argumente ceea ce s-a realizat in acesti ani, inclusiv in domeniul salarizarii.

Unii, probabil, nici nu trebuiau sa iasa la microfon sa vorbeasca la aceasta tema, atita timp cit noi, cu cinci ani in urma, in anul 1999, 1998, in 2000, in 2001 aveam raioane intregi cu salariati, cu medici, cu pedagogi care 10, 12, 14 luni nu-si primeau salariile. Acesti oameni au meritat si atunci sprijin si atentie si nu le-au primit de la fostele guvernari.

As vrea sa spun aceste lucruri, pe care dumneavoastra le-ati subliniat. Desigur, acest proiect are foarte multe lacune. Am vrut sa incep cuvintarea anume cu aceste lacune. Spre marea noastra satisfactie, ele au fost enumerate si de reprezentantii partidului nostru, si de reprezentantii guvernarii.

Cel putin, la articolele 9, 13, 14, 15, 16 si 18 sint lacune foarte serioase, care demonstreaza ca, intr-adevar, salariile fixate in aceste anexe, in anexa nr.4 pina la anexa nr.6, daca se completeaza cu prevederile din articolele numite de mine, se majorareaza de doua, de doua ori si jumatate.

De fapt, aceasta este o salarizare intransparenta, care permite unor functionari, unor birocrati sa aiba un salariu mai mare decit este fixat in anexa. Noi am atras Guvernului atentia asupra acestei probleme. Vreau sa va spun ca, fiind in fruntea unei comisii speciale a fractiunii majoritare, am colaborat 8 luni la acest proiect. El este complicat din cauza ca, in anii precedenti, mai ales incepind cu anul 1995, s-au adoptat legi foarte contradictorii in diferite domenii. De fapt, fiecare domeniu avea practic legislatia sa separata.

Si, a incadra intr-o noua lege toate prevederile contradictorii, mai ales dupa ce, in unele cazuri, au fost si hotariri ale Curtii Constitutionale, mai ales ca unii deputati in Parlament, incepind cu anul 1999, au atacat la Curtea Constitutionala anumite prevederi, nu este simplu.

Guvernul a facut tot ce a putut, desi cu unele lacune, despre care colegii nostri si dumneavoastra, si din majoritate, si din opozitie, ati vorbit.

Eu as vrea sa atrag atentia asupra unor lucruri absolut pozitive din acest proiect.

Este important de subliniat ca sistemul care ni se propune este unul de salarizare, care corespunde prevederilor constitutionale despre politica sociala orientata a statului nostru, corespunde Cartei sociale europene, semnata de Republica Moldova si ratificata de Parlamentul nostru, corespunde Conventiilor Organizatiei Internationale a Muncii despre dreptul la munca, solidaritate sociala si salarii echitabile.

S-a facut un lucru foarte important, o incercare serioasa de ierarhizare a salariilor pe principiile transparentei, echitatii, obiectivitatii, aportului social si rezultatelor muncii. Deci, vreau sa spun in adaos ca salariul minim de 400 de lei, este un salariu foarte jos, pentru prima categorie. Dar, sa ne aducem aminte ca acest salariu, in anul 2001, era de 108 lei, inca un an in urma era de 225 de lei.

Slava Domnului ca noi incercam sa-l majoram de doua ori. Trebuie de spus foarte clar: categoriile de la 1 la 17 au posibilitatea sa-si dubleze, de fapt, salariul si, sa recunoastem, mai ales primele categorii pina la 10; acesti lucratori tehnici de la primarii, din scoli, din gradinitele de copii s.a.m.d. au posibilitatea sa lucreze si pe un salariu, pe jumatate si chiar sa lucreze si in alta parte, deoarece dinsii o zi lucreaza si una sint liberi.

Coraportul, diferenta dintre salariul minim si cel maxim, pina nu demult, pina in prezent, este de aproximativ 38 de ori. Deci, era un coraport antisocial. In noua lege, aceasta deosebire, aceasta diferenta va fi de numai 23 de ori.

Desigur ca este mult. Insasi Carta sociala europeana propune ca aceasta diferenta sa nu fie mai mare de 20 de ori. Am realizat in acest proiect diferenta de 23 de ori, desi, daca s-ar lucra poate mai mult, s-ar gasi o varianta si mai echitabila.

Prin aceasta lege, se incearca sa se scoata din circuit lucruri absolut inadmisibile, care au existat si mai exista, hotariri secrete pentru salarizarea unor functionari de stat. Deci, acesta era un caz flagrant si noi, deputatii din fractiunea majoritara, am sesizat aceste lucruri inca in Parlamentul trecut si, slava Domnului, am ajuns astazi sa le reducem, sa le lichidam, sa vorbim deschis despre aceasta, transparent.

Se propune uniformizarea, de fapt egalarea, desi sint si anumite rezerve. Noi, azi, am vorbit de salariile functionarilor si ale categoriilor de salarizati din toate puterile in stat: este vorba si de puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Exista semne de intrebare, dar, se recunoaste, din punct de vedere constitutional si din punct de vedere al statutului social al acestor functionari, cu salariile lor merita sa fie uniformizate si egalate.

S-a facut o majorare radicala a salariilor, cu un procent mai inalt pentru bugetarii cu salarii mai joase, desi, azi, critica a fost foarte dura la anumite categorii. Dar, trebuie sa recunoastem ca s-au relatat si eu nu stiu de ce domnul Sainciuc a relatat mai mult practica anului viitor, 2006, dar in 2007, 2008 sint coeficienti concreti pentru majorare si, de fapt, salariile acestea o sa fie dublate catre anul 2008. Guvernul trebuie sa spuna mai mult, ca dupa 2008 acest indice, in corespundere cu realitatile social-economice care o sa fie atunci, trebuie indeplinit, inclusiv promisiunile electorale, adica trebuie facute majorari si dupa 2008.

Adoptarea legii despre salarizare a bugetarilor trebuie sa fie un bun inceput, in opinia noastra, si pentru completarea si modificarea unor alte acte legislative. La aceasta tema s-a vorbit azi, si anume ca unele legi vin in contradictie, ca alte legi trebuie completate si modificate, lucru pe care trebuie sa-l faca Guvernul. Acesta este un pas intermediar pentru corectarea legislatiei salarizarii in continuare.

Vreau sa spun colegilor nostri sa fim constienti de faptul ca acest proiect costa 5 miliarde de lei. Daca avem in vedere ce au facut si ce fac tarile vecine la aceasta tema, trebuie sa spunem foarte clar ca atunci cind se lucreaza pentru majorarea salariilor, de obicei se face cu atentie, luindu-se in vedere dezvoltarea economica a tarii, inflatia s.a.m.d.

 

 

Sa luam ca exemplu chiar ultimele revolte sociale din unele tari, chiar la granita cu noi, unde au luptat pentru majorarea salariului cu 2%, 4%, 11%, 7%. Domnilor, noi avem economie reala pe care ne-ati lasat-o dumneavoastra.

Fractiunea noastra are mai multe propuneri care inglobeaza majoritatea propunerilor dumneavoastra, inclusiv din opozitie. Am avut chiar ieri o discutie cu Prim-ministrul Tarlev, care s-a aratat disponibil a discuta si a negocia modificarile pentru lectura a doua.

In rest, consider ca, de fapt, e o lege cadru, pe care trebuie sa o sprijinim foarte clar. As combate ideea salariului minim de 760 de lei, adica minimum de existenta care exista in Republica Moldova, deoarece chiar si tarile bogate nu pot acoperi ceea ce se numeste minim de existenta in tarile lor.

Ar fi un succes nemaipomenit de mare daca noi, catre anul 2008, 2009 am realiza ca in Republica Moldova sa avem 100% bugetari care ar depasi minimele de existenta. Luati dumneavoastra statistica, sindicalistii stiu foarte bine, tari destul de bogate, cu un mediu bun de dezvoltare in Europa, au realizat un astfel de succes. Va multumesc si va chem sa votam in prima lectura si sa muncim mult pentru lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi, la aceasta etapa, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4056. Cine este pentru, rog, sa voteze. Unanim.

Proiectul de Lege nr.4056 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005. Nr. de intrare 4024.

Guvernul, domnule ministru, va rog.

 

Domnul Mihail Pop (ministru al finantelor):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Prezenta rectificare a Legii bugetului de stat este legata in fond de rezultatele realizarii veniturilor bugetului de stat in primele 10 luni ale anului curent, precum si

de necesitatea realocarii sau suplimentarii de alocatii pentru unele programe de cheltuieli cu caracter stringent.

Prin rectificarea data, se propune ca bugetul de stat, in genere, la toate componentele, sa fie majorat: la venituri cu 469,5 milioane lei sau cu 5,7 la suta, la cheltuieli cu 275,8 milioane lei sau cu 3,3 la suta, cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor de 193,7 milioane lei. Cind m-am referit la toate componentele, am avut in vedere: sumarul veniturilor si cheltuielilor de baza, proiectele finantate din surse externe, fonduri si mijloace speciale.

Principalele modificari ce se refera la veniturile si cheltuielile de baza ale bugetului de stat se caracterizeaza prin urmatoarele:

Veniturile de baza, in genere, se propun a fi majorate cu 451,7 milioane lei, 427,4 milioane din care sint venituri obtinute suplimentar in lunile ianuarie-octombrie curent si 24,3 milioane supraimplinirile estimate pentru lunile noiembrie-decembrie.

Se fac majorari de venituri la taxa pe valoarea adaugata, la accize, la taxele vamale, la taxele pentru efectuarea procedurilor vamale, se introduc veniturile din taxa speciala la importul de zahar si din taxele consulare. Exista si alte majorari, care, in fond, sint nesemnificative. Totodata, la unele tipuri de venituri, in functie de executarea bugetului, sint propuse reduceri care, in principiu, se compenseaza din majorarile de venituri mentionate.

As mentiona reducerea cu 25,7 milioane de lei a sumelor prevazute pentru transfer de la bugetele municipale Chisinau si Balti la bugetul de stat in fondul pentru sustinerea financiara a unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste mijloace se lasa la dispozitia Primariei municipiului Chisinau 14,2 milioane lei, Primariei municipiului Balti 11,5 milioane lei, pentru realizarea programelor prioritare de dezvoltare a acestor municipii.

Stimati deputati,

Din majorarile la veniturile de baza ale bugetului de stat, in suma de 451,7 milioane lei, 205,7 milioane se propun a fi directionate la majorarea cheltuielilor bugetare, iar 246 milioane a fi rezervate la contul bugetului de stat pentru a asigura, in anul 2006, implementarea Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar.

De mentionat ca, din cauza insuficientei de mijloace pentru implementarea legii nominalizate, in cadrul examinarii de catre Parlament a proiectului bugetului de stat pe anul 2006 a fost operata modificarea partii de cheltuieli cu 246 milioane de lei din contul soldului care va fi disponibil la conturile bugetului de stat la 1 ianuarie 2006. Totodata, avind in vedere ajustarea la graficul de plati, convenit cu creditorii, de rambursare a imprumuturilor externe, s-a creat o rezerva de 28,2 milioane lei care, de asemenea, se propune sa fie indreptata la majorarea cheltuielilor bugetului.

Astfel, in genere, posibilitatile de majorare a cheltuielilor de baza sint de 233,9 milioane de lei. din contul acestor mijloace, precum si al redistribuirii in interiorul bugetului a unor cheltuieli, principalele scopuri pentru care se propune alocarea de resurse suplimentare sint urmatoarele:

- finantarea investitiilor capitale, pentru care se directioneaza 105,7 milioane de lei. pe linga aceasta, in functie de volumul real de lucrari indeplinite, se propun unele redistribuiri ale alocatiilor intre autoritati, autoritatile publice si obiective, in dependenta de mersul valorificarii investitiilor capitale;

- majorarea transferului de la bugetul de stat catre bugetul municipiului Chisinau cu 106 milioane de lei, din care 86 de milioane pentru renovarea parcului de transport public si 20 de milioane pentru realizarea programului de dezvoltare a gospodariei comunale a municipiului;

- compensarea cheltuielilor legate de alegerile locale din noiembrie curent din municipiul Chisinau si din alte localitati, pentru care se prevad 2 milioane 270 mii de lei;

 

 

 

- compensarea cheltuielilor suportate la documentarea gratuita a cetatenilor din Transnistria care si-au confirmat cetatenia Republicii Moldova, pentru care se prevad 7 milioane de lei;

- acoperirea cheltuielilor legate de transmisia in direct a sedintelor Parlamentului, pentru care alocatiile catre compania Teleradio-Moldova se suplimenteaza cu un milion 39 mii de lei;

- majorarea alocatiilor pentru programele nationale de sanatate cu
15,2 milioane lei, din care, pentru Programul serviciul de hemodializa si de transplant renal, cu 5,6 milioane lei; pentru Programul Asistenta medicala persoanelor neasigurate ce sufera de maladii social-conditionate, cu
6,8 milioane lei; pentru Programul Consolidarea bazei tehnico-materiale, cu
2,3 milioane de lei;

- achitarea partiala a datoriei istorice a bugetului de stat fata de bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru care se propun 53,5 milioane de lei. totodata, transferul la bugetul asigurarilor sociale de stat se majoreaza cu 23,2 milioane de lei in legatura cu cresterea, pe parcursul anului curent, a numarului beneficiarilor de prestatii sociale achitate din contul bugetului de stat;

- alocarea a 3 milioane de lei Ministerului agriculturii si Industriei Alimentare la procurarea de utilaj si inventar agricol pentru Institutul de Cercetari pentru Culturile de Cimp Selectia;

- majorarea cantitatii de griu alimentar in rezerva de stat, pentru care se prevad 24,2 milioane de lei.

Onorat Parlament,

Acestea sint cele mai semnificative propuneri de rectificare a bugetului de stat pe anul curent.

Rog sustinerea acestui proiect.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumim, domnule ministru.

Intrebari catre domnul raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb: la compartimentul Invatamint prescolar se preconizeaza o reducere cu 300 mii de lei. Care sint argumentele?

 

Domnul Mihail Pop:

Va rog, repetati intrebarea.

 

Domnul Ion Varta:

Invatamint prescolar, compartimentul VII, pagina 5, compartimentul VII, urmatoarea rubrica Invatamint prescolar.

 

Doamna Maria Postoico:

Formulati intrebarea la concret si poate, atunci, e mai usor de raspuns.

 

Domnul Ion Varta:

Se preconizeaza o reducere cu 300 de mii de lei. Care este argumentul, in baza carui argument se opereaza aceasta reducere?.

 

Domnul Mihail Pop:

Sint realocari in interiorul ministerului pentru investitii. Fiindca nu s-au alocat, nu s-au insusit cheltuielile planificate pentru cazangerie, s-au alocat la alt obiect.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, acelasi lucru se intimpla si cu Academia de Stiinte, tot o reducere din ceea ce s-a preconizat.

 

Domnul Mihail Pop:

Stimati deputati,

Vreau sa mentionez ca realocarea cheltuielilor in interiorul institutiilor este de 155 milioane de lei. De aceea, in buget, la unele compartimente de redistribuire se scade, de la o institutie, si se adauga la alta institutie, dar, in ansamblu, pe ministere si departamente, cheltuielile nu s-au micsorat.

 

Domnul Ion Varta:

Cu referire la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului se prevede tot o reducere considerabila, in genere, cu 3 milioane 996 de mii. Pagina 9.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, referiti-va la concret.

 

Domnul Ion Varta:

O reducere considerabila, la acele sume initiale preconizate, cu 3 milioane 996 de mii.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru cine?

 

Domnul Ion Varta:

Cheltuielile pentru Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Referitor la Ministerul Educatiei.

Domnul Mihail Pop:

Pagina, inca o data, va rog.

 

Domnul Ion Varta:

Pagina 9, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului: erau preconizate o reducere cu 3 milioane 996 de mii, din ceea ce s-a preconizat.

 

Domnul Mihail Pop:

M-am pierdut complet si eu de acum

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, poate la microfonul nr.1 cineva ajuta.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu rog, ajutorul colegului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Domnul Vasile Binzaru (Seful Directiei finantare a economiei nationale si investitii capitale):

Acestea sint alocatiile prevazute pentru Universitatea Alecu Russo din Balti la mijloacele speciale pe care ea nu le-a incasat. In afara de aceasta, sint sursele care se diminueaza la reconstructia blocului la facultatea Radioelectronica a Universitatii Tehnice si la alte institutii. Toate acestea sint mijloace speciale.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule ministru,

Depasirea sarcinii la venituri s-a produs din contul taxei pe valoarea adaugata la import, 256 de milioane, si din contul impozitelor asupra comertului exterior. Intrebarea mea este urmatoarea: cum dumneavoastra apreciati eficienta politicilor promovate de Guvernul actual, cind toate veniturile si depasirile de venituri nu sint din activitatea noastra interna, dar din activitatile de import al marfurilor si din toate procedurile si taxele pe care le incasam la importul de marfuri s.a.m.d?

 

 

 

Domnul Mihail Pop:

Cred ca este un motiv de ingrijorare tendinta de depasire a ritmurilor de import asupra exporturilor, dar se elaboreaza programe care, in acest ritm, ar schimba locurile. Aceasta insa necesita o perioada mult mai mare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dupa cite tin minte, cind ati venit cu modificari la Legea bugetului in vara, ati mentionat acelasi lucru: ca elaboram politici care ar schimba situatia, dar vedem ca, si dupa 10 luni, avem aceeasi situatie. In principiu, nu schimbam situatia, dar o inrautatim, deficitul balantei noastre comerciale fiind de un miliard de dolari, dupa rezultatele activitatii de 10 luni.

 

Domnul Mihail Pop:

Cred ca toti constientizeaza faptul ca nu pot fi luate intr-o zi masuri de ordin conomic care sa schimbe radical situatia.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Mai aveti intrebari?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule Cosarciuc. Numai la concret, da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte, asta-i la concret.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ii la concret, fiindca au trecut 5 ani de guvernare si domnul Stepaniuc spune aici ca Guvernul mare treaba a facut.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc, eu va rog intrebarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O intrebare.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati prevazut 2,5 milioane pentru modernizarea retelelor de comunicatii la Biroul National de Statistica. De unde a aparut aceasta necesitate? Eu stiu ca in cladirea unde ei au fost si sint inca prezenti au fost investiti bani, in ultima perioada, si pentru retelele de telecomunicatii, si pentru retelele de informatizare, adica internet, s.a.m.d. Acum, iar cheltuim bani.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, necesitatea, dupa cum se stie, este un program de imbunatatire a administrarii blocurilor, care sint administrate de catre Guvern. Prin decizie a Guvernului, Serviciul Statistica va fi redislocat si, pentru aceasta, pentru ca sa treaca sistemul de comunicare, se aloca 2,5 milioane lei. Nu inseamna ca aceasta cladire care va fi nu va fi utilizata ulterior in alte scopuri.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, aceasta este o urmare a activitatii Guvernului actual. Adica, noi cheltuim bani pentru reparatia unei cladiri noi de pe strada Grenoble pentru Biroul de Statistica. Am cheltuit 5 milioane.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Este clar, domnule Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acum, mai dam 2 milioane si jumatate pentru telecomunicatii si nu este clar ce va capata Guvernul sau bugetul statului prin faptul ca am eliberat aceasta cladire de pe strada Hincesti?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4, va rog.

Am inteles ca intrebarea adaugata s-a finisat, nu? Doua intrebari.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca am raspuns la intrebare. este un program de imbunatatire a administrarii cladirii si aceasta este decizia Guvernului, care este oportuna de a fi sustinuta.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea a doua? A fost de acum.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Totusi, dupa cite stiu, Guvernul raspunde pentru eficienta utilizarii banilor publici. Atunci, reformulez intrebarea: care va fi eficienta acestor investitii, pe care le prevede Guvernul, de 6 milioane pentru reparatia cladirii de pe strada Grenoble si de 2,5 milioane pentru sistemul de telecomunicatii. Care va fi eficienta?

 

 

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, mentionez faptul ca orice edificiu trebuie a fi intretinut intr-o stare tehnica pentru a putea fi exploatat in orice moment. La reparatie s-a cheltuit numai 1 milion. De aceea, cifra de 6 milioane este incorecta. Eficienta, lucrul administrativ nu se masoara in lei, la moment.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

In Hotarirea Guvernului cu privire la realizarea programului prezidential SALT, se prevedea ca Ministerul Finantelor sa identifice resurse financiare pentru procurarea, pina la finele anului 2005, a 6 mii de computere. La ora actuala, aceste computere nu au fost procurate, iar in bugetul 2005 nu s-au alocat mijloace in acest scop.

Vreau sa stiu daca, la rectificarea bugetului, s-au identificat sursele financiare pentru procurarea acestor 6 mii de calculatoare.

 

Domnul Mihail Pop:

Au fost alocate suplimentar 14 milioane de lei, dar, dat fiind faptul ca pentru cheltuirea lor este necesara organizarea de licitatii, o procedura mai lunga, aceasta suma a fost rectificata la jumatate, 7 milioane de lei, cu refinantarea pe parcursul primului trimestru, daca va trebui sa procuram calculatoarele, caci se asteapta un lot de calculatoare prin intermediul donatiilor.

 

Doamna Valentina Serpul:

Da, anume faptul acesta ma intereseaza, fiindca toate calculatoarele pe care le-au primit scolile in acest an sau in prima etapa a acestui program, sint de tip vechi, Pentium2, si parvin din ajutoare umanitare. Vreau sa stiu cite calculatoare a procurat Guvernul si cind acest punct din hotarire va fi realizat: anume procurarea a 6 mii de calculatoare de catre Ministerul Finantelor.

 

Domnul Mihail Pop:

Este prevazut ca Programul SALT sa fie finalizat catre 1 septembrie 2006. In el se preconizeaza ca fiecare scoala sa dispuna de cel putin 5 calculatoare. Plus la aceasta, toate scolile sa fie unite intr-un program unic, unde sa fie programe de studii, de conectare la Internet s.a.m.d., calculatoarele sa nu fie, pur si simplu, amplasate in birou, ori clasa fara sa fie unite sau dotate cu programe.

 

Doamna Valentina Serpul:

Inteleg, domnule ministru, dar nu au fost prevazute finante. In bugetul pentru 2006 nu sint prevazute finante pentru procurarea calculatoarelor. Vreau sa va intreb de ce? Si cind, din ce surse se vor procura?

 

Domnul Mihail Pop:

Bugetul 2006 este in majorare, fata de 2005, cu 16,2 la suta. Din aceste mijloace, ministerul de ramura este in drept sa aloce necesarul pentru procurarea calculatoarelor. Mijloacele pot fi redislocate in dependenta de necesitati.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr. 4.

Deci, echitatea sociala intre formatiunile politice.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bun, va multumesc frumos.

Domnule ministru,

In mai multe rinduri, cu diferite ocazii, in ultima jumatate de an, s-a vorbit despre faptul ca, prin intermediul Ministerului Culturii si Turismului, se va acorda sprijin uniunilor de creatie din Republica Moldova. Am citit cu atentie materialele prezentate. In mai multe rinduri, au fost prevazute alocatii pentru Ministerul Culturii, dar nici o data pentru sustinerea uniunilor de creatie. Cum considerati dumneavoastra, exista posibilitati reale ca, pina la sfirsitul anului, sa fie alocate mijloace financiare in sprijinul acestor institutii?

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, uniunile de creatie sint organizatii obstesti. Ele pot beneficia de unele sustineri din partea Ministerului Culturii daca au vreun program concret. De aceea, ele, ca structura aparte, pentru finantari nu pot sa nimereasca in buget.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Inteleg foarte bine metodologia de sprijin financiar al uniunilor de creatie. Inteleg foarte bine ca, unde este scris Ministerul Culturii si Turismului, putem indica pentru sprijinul organizatiilor in baza programului, daca alta modalitate nu exista.

 

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa mentionez ca uniunile de creatie sint organizatii obstesti si, in baza articolului 52 din Codul fiscal, ele, daca au venituri si aceste venituri nedistribuite intre membrii asociatiei

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Mihail Pop:

ca dividende, dar le consuma pentru dezvoltarea asociatiei, aceste venituri nu se impun.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, eu va multumesc foarte frumos.

 

Domnul Mihail Pop:

Este o posibilitate de a avea venituri proprii de catre aceste asociatii. Dat fiind faptul ca, in republica, sint foarte multe asociatii obstesti

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, exact dupa acelasi principiu sint finantate si programele de tineret. Numai ca noi scriem: Finantarea programelor de tineret. Aceste finante se repartizeaza prin intermediul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. Exact acelasi principiu sta la baza si in acest caz.

De aceea, daca gasim doua milioane de lei pentru reparatii (de altfel doua luni in urma, exact aceleasi mijloace financiare au fost repartizate la Holercani), de ce sa nu gasim mijloace financiare, macar citeva zeci de mii de lei pentru fiecare uniune de creatie? Consider ca nu este corect. De aceea, propun, pentru lectura a doua sa se examineze in cadrul comisiei conduse de domnul Stepaniuc si sa se gaseasca o modalitate de alocare, in viitor, a mijloacelor financiare pentru uniunile de creatie, fiindca noi vrem o tinara generatie bine crescuta, bine educata, cu care sa ne mindrim, insa nu vrem sa investim in ea.

Va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

As spune urmatoarele. Dat fiind faptul ca, pina la sfirsitul anului, a ramas foarte putin timp si, pentru alocarea acestor mijloace, trebuie sa fie numaidecit un program pentru aceste asociatii, societati sau asociatii obstesti, cred ca este oportuna o astfel de rectificare la buget. De aceea, cred ca ar trebui sa fie elaborate programe speciale, sa fie negociate cu ministerul de ramura, ca acesta sa vina cu propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Intrebarea mea se refera la capitolul Cheltuieli de baza. Propuneti spre a fi micsorate cu 5,6 milioane de lei alocatiile pentru subventionarea dobinzilor si rambursarea creditelor preferentiale pentru unele categorii de populatie. As vrea sa stiu care este cauza. Nu sint solicitate aceste credite preferentiale sau care este cauza ca se micsoreaza?

 

Domnul Mihail Pop:

Acestea sint niste dobinzi care se platesc bancilor comerciale, preponderent Bancii Sociale, care a dat credite pentru constructia locativa in anii 93-95, iar procentul pentru credite se acopera din contul bugetului. Dat fiind faptul ca rata dobinzii a scazut, cheltuielile la acest compartiment s-au diminuat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Imi pare bine, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Angela Arama:

Deja nu mai este o noutate pentru mine ca dumneavoastra nu tineti cont de modificarile pe care le propunem, noi, cei din opozitie. Dar as avea o intrebare doar de precizare. Este clar ca o sa investiti in continuare in pensiunea din Holercani, desi noi ne-am expus ca acesti bani ar fi putut fi utilizati mult mai rational si eficient.

Dar mai am o intrebare. Ce inseamna cladirea de pe strada Nicolae Iorga nr. 23. Si de ce se preconizeaza a se investi pentru reconstructia acestei cladiri 10 milioane de lei?

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta este o cladire cu destinatie de interes de stat si, pentru a o repara, se aloca acesti bani.

 

Doamna Angela Arama:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Am o intrebare din doua puncte. Rog sa precizati cit ar costa edificiul Procuraturii din Stefan Voda? Pentru ca dumneavoastra, prin prezentul proiect de lege, prevedeti o alocare de 180 de mii pentru procurarea acestui edificiu, cind cunoastem ca si in Legea bugetului pentru 2006 se repeta aceeasi pozitie cu 180 de mii pentru aceeasi destinatie.

Si, al doilea punct. Pentru reconstructia edificiului Centrului pentru Combaterea Crimelor, Coruptiei si Crimelor Economice sint planificate 3 milioane 650 de mii de lei. Se propune acum o majorare de pina la 4 milioane 960 de mii de lei pentru reconstructia acestui edificiu, pe cind cunoastem ca si in 2006 se propune cu acelasi scop inca 2 milioane 500 de mii de lei.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu as mentiona faptul ca unele edificii capitale se finanteaza anul acesta din motivul ca ele sint investitii trecatoare, au fost preconizate pentru anul viitor. Dar, dat fiind faptul ca aceste investitii s-au efectuat cu un ritm mai avansat, se propune sa fie finantate anul acesta cu rectificare, daca vor ramine sume de rezerva pentru bugetul 2006, bugetul respectiv.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Intrebari?

Ultima, va rog, microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

O chestiune de principiu.

Domnule ministru,

Au ramas doua saptamini pina la finalizarea anului curent, 2005. Deci, la anexa nr. 4 a Legii bugetului pentru anul 2005, sint prevazute modificari adaugator in suma de 108 milioane de lei.

Cum sa intelegem? Acesti bani au fost deja utilizati sau aceste 108 milioane vor fi utilizate acum, in doua saptamini? Si daca au fost utilizate, in baza caror documente si decizii?

Domnule Pop, va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Stati sa ma uit. Am raspuns partial interpelarilor precedente. Aveam modificari la investitii, care sint trecatoare, si pentru anul viitor. Dat fiind faptul ca au ramas mijloace de la lucrarile efectuate, se propune ca investitiile sa fie acoperite partial din banii anului 2005.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Am avut rectificarea bugetului prin Legea din 28 iulie 2005. Cred ca orice utilizare a mijloacelor financiare fara o decizie a Parlamentului este nelegitima. Dumneavoastra, Guvernul, lucrati intr-un regim nelegitim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

La acest compartiment, multi colegi care dau intrebari cunosc destul de bine situatia. Stim ca la multe obiective care se finanteaza suplimentar, la anexa nr.4, au fost luate credite, cunosc citeva raioane unde au fost luate credite, aceste credite au fost valorificate, s-au luat de acum si s-au indeplinit lucrarile. Si acum trebuie a le da. Dar ce-i cu legea? A fost foarte corect, ca are dreptul orisicare sa ia credite si sa efectueze lucrari.

De aceea, eu socot ca discutia este prea lunga. Sint suplimente care au venit la bugetul de stat. Este binevenit asa supliment ca rectificare la bugetul de stat pe 2005 si, de aceea, eu as chema, domnilor din opozitie, sa nu punem intrebari, dar sa purcedem la votare. Banii trebuie valorificati pina la sfirsitul anului. Pina la sfirsitul anului nu a ramas asa de mult.

Domnul Mihail Pop:

Multumesc, pentru sustinere.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, ultima intrebare. Rog sa fie ultima intrebare.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Din analiza pe care am facut-o la acest proiect, rezulta foarte clar ca sumele incasate conform deciziilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, prevazute in Legea bugetului pentru anul curent 2005, votata la 11 decembrie 2005, au fost prevazute in marime de 10 milioane 500 mii de lei exact, fara rest.

In legea modificata, pe care o examinam astazi, sau in propunerea de modificare a Legii bugetului pe care o examinam la o distanta de 12 luni, suma indicata de Guvern este aceeasi: 10 milioane 500 de mii de lei, fara rest. Se cunoaste ca si in Legea bugetului pe anul 2006, care a fost votata deja, este in vigoare, este prevazuta aceeasi suma de 10 milioane 500 de mii de lei.

Vreau sa va intreb: conform caror criterii se fac aceste calcule, cum de reuseste acest Centru pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, mult criticat de opinia publica si de factorii politici, sa indeplineasca Legea bugetului strict, in parametrii fixati, atunci cind este vorba de decizii si sanctiuni financiare aplicate la suma de 10 milioane 500 de mii, fara rest, fara un leu mai putin, fara un leu mai mult. Sau este cumva vorba de un plan si comanda de stat in cazul deciziilor acestui centru?

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, planificarea amenzilor care se aplica de catre organele imputernicite de a calcula aceste amenzi. Ele se iau la baza sub o forma, sa spunem, de statistica, ceea ce s-a obtinut pe parcursul anului trecut, anului curent si ceea ce se planifica pentru anul viitor. Dat fiind faptul ca Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, treptat, isi redirectioneaza activitatile de la control la combaterea coruptiei nu este si nu se prevede o crestere a acestor calcule nici pentru anul 2005. Dar, in anul acesta, se asteapta aceeasi suma, care a fost planificata.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

 

In cadrul executarii bugetului de stat pe anul 2005, se estimeaza acumularea veniturilor suplimentare in suma totala de 469,5 milioane lei, ceea ce depaseste cu 5,7 la suta indicii pe anul curent, stabiliti prin Legea nr. 202 din 28 iulie 2005, inclusiv a veniturilor de baza cu 451,7 milioane lei sau cu 6,3%, a mijloacelor fondurilor speciale cu 16,4 milioane lei sau cu 14,1 la suta, a mijloacelor speciale cu 17 milioane lei sau cu 2,2 la suta.

Acumularile esentiale au fost expuse in raportul domnului ministru. Vreau sa mentionez ca Guvernul propune majorarea partii de venituri cu 469,5 milioane lei. Comisia a examinat propunerea aceasta si sustine toti indicii. Cheltuielile de baza se vor majora cu 233,9 milioane de lei sau cu 3,5 la suta. Din suma totala a majorarilor propuse, 108,8 milioane de lei, aveti anexa nr. 4, sint directionate la finantarea investitiilor capitale, din care 57,7 milioane pentru finantarea volumelor de lucru suplimentare realizate in anul curent, unde aproximativ 80 la suta vor reveni obiectelor de gazificare. Dumneavoastra aveti toate materialele anexate la raport.

Vreau sa mentionez citeva lucruri. In anul curent, avem posibilitatea de a transfera suplimentar din bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat 76,7 milioane de lei, din care 53,5 milioane pentru achitarea partiala a datoriei pentru anii precedenti si 23,2 milioane pentru acoperirea financiara a cheltuielilor legate de cresterea numarului beneficiarilor de prestatii sociale, achitate din contul bugetului de stat.

Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare se vor aloca suplimentar 3 milioane de lei. Concomitent, se prevede readresarea unui milion de lei din limita mijloacelor Fondului pentru sustinerea sectorului agrar in vederea subventionarii lucrarilor agricole, repartizate pe raioane, cu introducerea modificarilor respective la anexa nr. 25/1.

In scopul crearii rezervelor de griu alimentar in cadrul rezervei materiale de stat, se propune majorarea alocatiilor cu 24,1 milioane de lei.

In cadrul proiectului prezentat, se propun alocatii suplimentare si la alte compartimente ale bugetului, indicate detaliat in anexa nr.1, pe care o aveti alaturata la proiect. Putem mentiona ca aici sint alocatiile de baza din fondurile speciale si din mijloacele speciale.

Excedentul bugetar din cadrul proiectului dat se va majora cu 193,7 milioane de lei si va constitui in genere, 226,4 milioane de lei. Totodata, excedentul reflectat la veniturile si cheltuielile de baza va constitui 663,2 milioane de lei, care este conditionat de necesitatea acumularii pe conturile bugetului de stat a mijloacelor banesti pentru asigurarea implementarii, in anul 2006, a primei etape a Legii salarizarii din sistemul bugetar, in cadrul careia, in acest scop, din contul soldului bugetului in cauza, va fi realocata suma de 246 milioane de lei, 127 milioane pentru rambursarea imprumuturilor acordate de Banca Nationala si 380,5 milioane pentru rambursarea imprumuturilor externe.

Cheltuielile de la bugetul de stat de finantare a investitiilor capitale se propun a fi majorate pina la 765,8 milioane de lei, nivelul actual fiind de 657,04 milioane. In functie de volumul de realizare a mijloacelor alocate si a gradului de executare a lucrarilor, au fost redistribuite mijloace financiare intre 130 de obiective, la 49 dintre care alocatiile au fost reduse, iar la 81 au fost majorate. Concomitent, din venitul acumulat la buget, au fost incluse suplimentar spre finantare citeva obiective noi, conform modificarilor ce se opereaza la acest capitol, expuse detaliat in anexa alaturata la raport.

La elaborarea proiectului de lege, au fost acceptate propunerile de modificare a anexei nr. 25/1, prezentate la initiativa legislativa a deputatului Cosarciuc, la proiectul de Lege cu nr. de intrare 3999 din noiembrie 2005.

Ca urmare a modificarilor propuse, bugetul de stat pe anul curent va fi constituit, in total, la Venituri, de 8 miliarde 738,2 milioane de lei, iar la Cheltuieli, de 8 miliarde 511,8 milioane de lei, cu un excedent total de 226,4 milioane de lei.

Pornind de la cele mentionate si avind in vedere ca si comisiile permanente au dat avize pozitive, propun sa adoptam modificarile prezentate.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi.

Domnule presedinte al comisiei,

Aceasta nu este prima rectificare a bugetului pentru anul curent. Acum, examinam suma de 600 de milioane. Au mai fost rectificari. In total, pentru anul 2005, din cite stiu, au fost efectuate rectificari de peste un miliard de lei.

Noi sintem pusi in fata faptului de a vota cheltuieli deja realizate, multe din care, din pacate, nu in conditiile legii, fiindca au fost alocate sume pentru diferite reparatii, iar noi nu stim daca aceste sume au fost alocate si cheltuite in conditiile legislatiei cu privire la achizitiile publice s.a.m.d.

Nu va pare dumneavoastra ca Guvernul vine cam intentionat cu astfel de bugete, care, pe urma, trebuiesc raportate ca le-am supraimplinit si ca le realizam in plus? Am votat nu demult bugetul pentru 2006, cind am vorbit ca partea de venituri este cam diminuata. Nu pentru ca, pe la mijlocul anului viitor, sa spunem ca l-am supraimplinit cu 10, 15% si, pe urma, prin decembrie, sa-l rectificam si sa constatam ca un sir mare de cheltuieli facute nu sint strategice, nu sint indreptate spre cresterea durabila, spre dezvoltarea serioasa a Republicii Moldova. Noi buchisim si cheltuim bugetul in proiecte care nu sint importante si nici eficiente pentru tara noastra.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu sint de acord cu dumneavoastra. In primul rind, vreau sa va amintesc ca, vara, cind am votat rectificarea bugetului, a fost majorat compartimentul Venituri cu 790 milioane de lei. Acum, propunem sa fie majorat cu 469 milioane de lei. asta e una la mina.

 

A doua, daca tineti minte, cind am discutat bugetul de stat pentru anul 2006, s-au facut schimbari, inclusiv in anexa nr.4, pentru a acumula mijloace financiare de acoperire pentru executarea sau indeplinirea legii cu privire la salarizarea in anul 2006 si s-a redus suma din anexa nr.4 cu 30 milioane de lei. Adica, acum, cu rectificarea aceasta, noi acoperim suma de 30 de milioane pentru a da agentilor economici si administratiei publice locale posibilitatea de a onora creditele.

Adica, sint lucruri foarte necesare. Dupa cum se stie, si in anul acesta, alocatiile prevazute in Legea bugetului pentru invatamint, cultura sint insuficiente. Iata de ce, acum, Guvernul a venit sa acopere cheltuielile necesare prevazute la buget.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Chiar acum spuneati despre lucruri foarte necesare si ne-am lovit de aceleasi puncte si cind examinam bugetul pentru anul 2006. Din pacate, stiti ca s-a adoptat repede si nu s-a examinat pe articole destul de amanuntit. Astazi intilnim iarasi

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A fost examinat pe articole.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu s-a examinat pe articole. Acum, intilnim aceleasi prevederi, pensiunea Holercani, Condrita s.a.m.d. Chiar credeti dumneavoastra ca acestea sint foarte necesare?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca o sa cititi

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

N-am terminat. Va multumesc, dar inca nu am terminat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, poftim.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

O clipa. Da, sint atit de necesare, nu avem alte prioritati, in conditiile cind Republica Moldova este cea mai saraca tara din Europa. Pe dumneavoastra, ca reprezentant al Partidului Comunistilor, vreau sa va intreb: chiar pregatiti atit de intens aceste baze (pe unde se mai plimba lumea si cu catere, am auzit, pe Nistru) pentru dumneavoastra sau poate admiteti, ca sa nu regretati pe urma, ca veti pierde puterea si investiti acesti bani pentru alte guvernari? As vrea sa va ginditi foarte bine sa nu regretati. Asta, desigur, ironic fiind spus.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa subliniez ca, cu regret, dumneavoastra, doamna Pavlicenco, ati dat intrebarea si nu va intereseaza raspunsul. Da, eu vad, eu vad. In primul rind, vreau sa mentionez si sa subliniez ca dumneavoastra n-ati citit materialele prezentate catre deputati. Nici la un obiectiv Condrita si Holercani nu au fost majorate cheltuielile. Care intrebare la dumneavoastra apare? Asa, de iure, intrebarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, referitor la cea de-a doua parte a intrebarii: nimeni nu este lipsit de spiritul de altruism.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa ma adresez colegilor nostri din opozitie, in special domnului Diacov, sa fie mai consecventi. Rog foarte mult sa ascultati atunci cind se aproba bugetul de stat. Declarati ca el este populist, acum declarati ca Guvernul intentionat a diminuat bugetul. Si, doamna Pavlicenco, haideti sa nu luam cazuri particulare si sa nu facem din ele generalizari. Sa nu uitam ca bugetul este supraimplinit, ca mai mult de 100 de milioane sint directionate spre investitii capitale, ca mai mult de 100 de milioane sint transferuri pentru bugetele locale. Sa vedem realitatea.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu chiar va multumesc pentru declansarea discutiei.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

As vrea, nu este prima data cind tinarul comsomolist, care vrea sa devina mare lider comunist, Petrenco, nu pentru prima data incearca sa citeasca morala deputatilor. As vrea sa-l rog pe domnul Petrenco, care e foarte tinar inca, sa ia mai multe manuale acasa, sa studieze ce inseamna buget. Cum se cheltuieste, cum se planifica un buget, care este rolul bugetului intr-un stat, intr-un stat sarac. El, bugetul, trebuie sa acorde posibilitatea si perspectiva de dezvoltare a unei tari, dar nu sa adune de la oameni bani, care se cheltuiesc fara nici un fel de logica s.a.m.d.

De aceea, tinere, asta este o replica, o replica tinarului nostru comsomolist.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, doamna Vitalia, unu la unu.

 

Domnul Dumitru Diacov:

, .

Domnul Marian Lupu:

Cum, unu la doi? Deci, va rog, cu raportul replicilor este unu la unu, sa nu uitati de acest lucru.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pe mine doi m-au vizat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Bondarciuc,

In primul rind, dumneavoastra vreau sa va raspund. Colegul meu Cubreacov, care, impreuna cu mine, sta de veghe la corectitudinea limbii romane, m-a intrebat despre cater si eu am vrut sa-i spun ca special am folosit in limba rusa, ca-i mai pe intelesul dumneavoastra.

Cit priveste documentele si celelalte, vreau sa-i spun si domnului Petrenco. Domnule Petrenco, mi se pare ca de generalizari va ocupati dumneavoastra si ati pretins in mod foarte incorect sa reprezentati grupul moldo-roman, incercind cu domnul Stoicov sa va intilniti doar dumneavoastra cu demnitarul roman. Nu stiu cine generalizeaza? De aceea, vreau sa va spun, sa fiti foarte atent la comportamentul dumneavoastra si la obiectiile dumneavoastra si sa mai invatati un pic.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, stimati colegi, conturile sint reglate? Eu va multumesc. aici ne oprim cu reglarea acestora. Va rog, intrebari? Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule presedinte, nu v-ati obosit dumneavoastra sa examinati cerintele refugiatilor din Transnistria, care asteapta constructia spatiului locativ de 15 ani de zile? Li s-au retras si acele surse, care au fost alocate in bugetul municipal, de 5 milioane, 3 milioane 500 au fost retrase pentru alte obiective.

Si eu fac o propunere concreta. Eu inteleg pentru ce-i aceasta. Petrenco are a lui parere, dar eu cred ca mai inteleg ceva in buget. Este o rezerva de speculatie a partidului de guvernamint, dar o face fiecare care ar fi la guvernare. Dar, o propunere concreta: iata, cota parte in constructia bazei de odihna Vintulet din orasul Vadul lui Voda 3 milioane 500 mii de lei. Poate macar mie imi lamuriti ce inseamna baza Vintulet? A cui este, cine se odihneste acolo? Si n-ar fi o posibilitate de redirectionat aceste 3 milioane 500 pentru refugiatii din Transnistria?

Multumesc frumos.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu o sa cer ajutorul de la minister.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihai Pop:

Referitor la Vadul lui Voda. Acestea sint mijloacele speciale ale Ministerului Dezvoltarii Informationale. Ele sint folosite de minister conform legislatiei.

Ceea ce se refera la refugiati. In anul 2005, in buget sint prevazuti 5 milioane de lei, din care 1 milion 500 se folosesc sint folosite la finantarea proiectarilor. Pina la moment, inca nu au fost prezentate documentele confirmative de cheltuieli ale acestui 1 milion 500. Trei milioane 500 sint la dispozitie, sa le transferam in orice zi, daca vor fi efectuate cheltuieli. Plus la aceasta, pentru 2006, sint inca 5 milioane de lei, daca vor demara lucrarile de constructie a locuintelor. Sumele vor fi revazute spre majorare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

eu, de fapt, am vrut un comentariu pe marginea a ceea ce a declarat doamna Pavlicenco, daca imi permiteti.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati, va rog mult, va rog foarte mult, va rog din tot sufletul, am pe toti in aceasta sala.

La sfirsitul sedintei, cu toate luarile de cuvint.

Domnule Bujor, dumneavoastra, rog, sa luati loc. asa.

Va rog sa va abtineti, domnule Stati.

Intrebarea e la acest subiect.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte. Am o propunere pentru colegii nostri din opozitie. Stimati membri din opozitie, vreau sa va spun asa: dumneavoastra nu participati la formarea bugetului, nu-l votati, va rog sa nu va amestecati si la repartizare. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Simt ca sintem plasati la diferite poluri si pozitii. Rog putina liniste. Sa terminam cu runda de intrebari si, dupa aceea, vor fi si comentarii, si replici, va rog mult.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Bondarciuc,

Sint nevoit sa reiau intrebarea pe care am adresat-o domnului ministru, legata de veniturile incasate conform deciziilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei. Dupa cum se stie, nici o data si nicaieri in lume veniturile programate din aplicarea sanctiunilor nu coincid cu suma programata. Observ ca Republica Moldova, pentru prima data in istoria sa si ca o premiera mondiala absoluta, reuseste aceasta performanta de incasare a sanctiunilor in baza deciziilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei in valoare de fix 10 milioane 500 de mii de lei fara rest, exact atit cit a fost programat.

Vreau sa va intreb: pe cit de reale sint cifrele pe care ni le prezinta Guvernul si pe care le-a examinat, sper cu multa atentie, comisia dumneavoastra ca una sesizata in fond? Care sint veniturile reale incasate din sanctiunile aplicate de acest centru? Aceasta este prima mea intrebare.

A doua tine, nu as fi formulat-o daca nu exista replica domnului ministru, tine de Ministerul Dezvoltarii Informationale, de veniturile si de cheltuielile care il vizeaza. Din raspunsul care mi s-a dat si pe care il consider unul cinic, rezulta ca Ministerul Dezvoltarii Informationale ar fi un fel de stat in stat cu buget autonom, care nu comunica cu bugetul de stat. Am vrea sa avem o explicatie: cum apare aceasta autonomie a bugetului unui minister parte a Guvernului administratie de stat?

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihai Pop:

Referitor la mijloacele speciale. Mai multe ministere si departamente, in cadrul legilor care sint aplicate la moment si functioneaza in Republica Moldova, au surse speciale de venituri, care sint folosite pentru dezvoltarea acestor ministere. Treptat, o data cu reducerea surselor, finantarile vor fi transferate din bugetul de stat, aceasta este o realitate.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule ministru,

Atunci, as avea o intrebare subsecventa. Dumneavoastra vorbiti de aceste venituri extrabugetare paralele bugetului altei circuite, care scapa circuitului si disciplinei financiare din stat, oricum controlului parlamentar in acest domeniu. Care este proportia intre veniturile bugetare prevazute in lege ale acestui minister si care este proportia lor, raportul, fata de veniturile acestea extrabugetare? Am impresia ca asistam la o disproportie evidenta si, in cazul acestui minister, ca si al altora,va trebui intr-o buna zi sa facem ordine.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iata, eu, daca o sa-mi dati voie, o sa va raspund. Daca o sa va uitati atent in anexa nr.1, pe care o aveti. Venituri total, dupa modificare, o sa avem, cum am mentionat in raport, 8 miliarde 738,2 milioane lei, inclusiv fondurile speciale 132,7 milioane lei, mijloacele speciale 792,56 mii lei. Si, respectiv, in anexa nr.1 sint cifrele la fiecare minister. Uitati-va atent.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu la aceasta m-am referit. Nu ma intereseaza cifre de ansamblu, pe care am motiv sa le accept, sa cred ca sint in conformitate cu realitatea. M-am referit la un detaliu care intra in structura cifrei de ansamblu invocate de dumneavoastra. M-am referit strict la veniturile incasate, conform deciziilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei, si am aratat cu multa precizie ca cifra preconizata a fost de 10 milioane 500 de mii de lei la sfirsitul anului trecut. Acum, rectificarea arata ca s-ar fi incasat in realitate fix 10 milioane 500 de mii.

Si pentru anul viitor este preconizata aceeasi suma. Deci, exista un fel de plan al volumului sanctiunilor aplicate.

Ori, am spus, este o practica generala. Niciodata in lume, in nici o tara venitul programat din aplicarea de sanctiuni nu coincide cu venitul real incasat. Acesta poate fi mai mare sau mai mic macar cu un banut, macar cu un leu. Cum explicati dumneavoastra aceasta coincidenta farmaceutica a acestor cifre? Pentru ca ele pun in fata noastra credibilitatea cifrelor de ansamblu.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg, pina al 31 decembrie inca avem timp. Vreau sa va asigur ca cifra o sa fie schimbata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Cred ca, trebuie de inteles si reactia din sala in legatura cu faptul ca noi discutam un proiect de lege care a intrat in Parlament 9 zile in urma, pe data de 29 noiembrie. Cred ca un termen record in care se discuta la noi problemele legate de buget nu mai gasim in alta parte.

Astazi, se legifereaza soarta a 600 milioane de lei. Acestia sint banii platiti de populatia Republicii Moldova, domnule Dragomir. Sint impozitele cetatenilor Republicii Moldova. Opozitia are dreptul sa se intereseze cum se cheltuiesc acesti bani? Opozitia, din pacate, nu va suparati, dar are mai mare drept sa se intereseze decit guvernarea, fiindca, pentru Partidul Comunistilor au votat 46% din populatie, pentru celelalte partide au votat 54%. De aceea, nu va suparati, acesta este un exercitiu foarte democratic.

 

Democratia consta in faptul ca dumneavoastra aveti 56 de mandate si guvernati, fiti sanatosi. Dar dati-ne noua dreptul sa ne interesam cum se cheltuiesc acesti bani? Si presa, si opozitia reprezinta interesul cetatenilor.

Adresez inca o data rugamintea: nu cititi morala reprezentantilor opozitiei, cu atit mai mult ca eu, personal, si Fractiunea Partidului Democrat, alti colegi doresc sa contribuie la adoptarea unei legi normale, bune. De ce este reactia asta, care trezeste si la noi o reactie? De ce cineva incearca aici un , nu vreau sa folosesc cuvintul, sa citeasca morala deputatilor. El trebuie sa mai creasca oleaca.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Bondarciuc

 

Domnul Dumitru Diacov:

Linistiti-va, linistiti-va.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebarea n-a fost. . Bine. Va rog, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg, vreau sa precizez: nu 600 milioane de lei repartizam astazi, dar numai 459,5. Da, are, are. Noi discutam Legea bugetului si trebuie sa fim corecti. Asta-i prima.

A doua. Da, putem sa constatam ca ar fi fost mai bine sa fi primit proiectul mai devreme, dar asa s-a intimplat si trebuie sa rezolvam problema, ca, miine-poimiine, e deja 31 decembrie, dar banii acestia trebuie utilizati.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Bondarciuc, rog sa luati loc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

N-am vrut sa pun intrebari presedintelui comisiei, am vrut numai sa spun in felul urmator.

Stimati colegi,

Proiecte de acestea, de care au venit ieri si s-au votat astazi, au fost foarte multe. Exemplu de felul acestea ne-a aratat insusi domnul Diacov cind era Presedinte al Parlamentului. Intr-o zi, la sfirsitul sesiunii de vara, in anul 1999, s-au votat 32 de legi intr-o singura zi, care au venit, 32. Deci, acesta este un fapt istoric, putem citi stenograma din 1999. Asa ca nu ne mai instruiti atita.

 

 

Propun ca acest proiect, domnule Presedinte, sa fie votat in prima lectura. In a doua lectura, el, intr-adevar, are nevoie de niste propuneri. Numai ca trebuie de vorbit mai constructiv. Ce facem noi zarva si duem lumea in eroare? Slava Domnului ca s-au gasit bani care trec pe alte articole. Sint obiective concrete care se dau in exploatare, trebuie sprijinite si gata.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intr-o asemenea ambianta, simt eu, relativ pasnica, am putea sa purcedem la exercitiul de vot pentru aprobare.

Luare de cuvint? Va rog, domnule Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi.

Nu m-am pregatit special pentru a lua cuvint, dar as vrea sa temperez cumva aceasta triumfalitate care este aici, in Parlament. Si va spun, de ce.

In primul rind, am mentionat, cind am adresat intrebarea domnului ministru Pop, care sint sursele de venit? Si de unde au venit acesti bani? Si reiterez acest fapt, fiindca am spus-o si in vara ca trebuie cu totii, sintem 101 deputati in Parlament, sa ne ridicam in picioare sa le multumim miilor de cetateni care lucreaza peste hotare si transfera bani in tara si avem aici dezvoltarea cererii in Republica Moldova si a consumului.

Fiindca, toti acesti bani care au venit in bugetul de stat si pe care, astazi, aici, ii impartim sint banii veniti din import si sint banii veniti de la diferite taxe de la import. Stimati deputati, noi trebuie sa constientizam faptul ca ei sint cei care tin aceasta tara.

Fiindca, noi, in principiu, nu avem crestere de la activitatea economica interna. Acea T.V.A., inclusa in buget, de un miliard 200, in principiu, nu se schimba, nu se modifica. Se modifica cu 330 milioane numai T.V.A. de la import. Asta trebuie sa constientizam.

Al doilea moment. Dumneavoastra spuneti ca utilizam corect banii. Eu vreau sa va spun ca nu. Fiindca, iarasi cheltuim bani pentru gazificare. Noi am cheltuit in ultimii 4 ani aproximativ un miliard de lei pentru gazificare. Dar, stiti dumneavoastra care este coeficientul de utilizare a acestor gazoducte? 4-5% in medie. Acestea sint datele Ministerului Industriei si Infrastructurii si ale intreprinderii Moldova-Gaz. Daca o persoana privata ar fi investit un miliard de lei si ar fi avut utilizarea acestor bani de 4-5% ce s-ar intimpla cu ea? Ar deveni falita imediat.

Dar Guvernul nostru aduce gazul pina la marginea satului si-l lasa acolo, iar cetatenii, pe urma, cheltuie 12-20 de mii. Aceasta este in medie cheltuiala de bani pentru a-si aduce gazul in casa.

Am fost ieri la Glodeni in trei sate, unde m-am intilnit cu pedagogi. Ei mi-au spus: aceasta este o politica populista, o cheltuiala nu dupa prioritati. Fiindca, in loc sa dezvoltam resursele renovabile de energie in Republica Moldova, cheltuim banii pentru gazificare si nu stim, in genere, daca vom avea gaz si la ce pret il vom avea.

Daca azi platim un leu 50 pentru un metru cub de gaze, in viitor vom plati in jurul a 2 lei. Se pune intrebarea Si o bibliotecara din satul Limbenii Noi a spus ieri O secunda, o secunda. Asteptati. Eu am timpul meu regulamentar si nu ma incurcati. Dumneavoastra puteti sa luati cuvintul.

O bibliotecara din satul Limbenii Noi a spus: Eu am energie electrica in casa, dar nu ma folosesc de ea, fiindca nu am cu ce o plati. Acelasi lucru se va intimpla cu acesti bani pe care noi ii cheltuim in zadar si cu acea dobinda pe care o platim la gazificare. Fiindca noi am impus, iar administratia publica locala a luat credite si acuma platim si pentru banii de la banca, si pentru dobinzile pe care ei le-au platit.

Acelasi lucru, stimati colegi, se refera si la cheltuirea banilor pentru Biroul National de Statistica. Ei erau foarte bine aranjati in cladirea de pe soseaua Hincesti, dar cuiva i-a trebuit aceasta cladire, noi stim cui, NIT-lui i-a trebuit aceasta cladire si foarte urgent. A fost reparata cladirea de pe strada Grenoble, au fost implicate iarasi surse de bani. Toate aceste cheltuieli au fost efectuate, adica, tot ce-i legat cu telecomunicatia, cu informatizarea. Aceste 2,5 milioane de acuma legiferam cheltuiala. Adica, n-a avut dreptul Guvernul sa cheltuie acesti bani, asa cum n-a avut dreptul sa cheltuie si alti bani care sint pusi aici in cheltuiala.

Colegii nostri, in luarea de atitudine, au mentionat, si domnul Gutu de la Alianta Moldova Noastra a spus: Guvernul cheltuie bani si pe urma legifereaza. Si noi am sesizat acest lucru astazi, cind s-a examinat Legea cu privire la salarizare. Guvernul este o vitrina, o anexa a Presedintiei, fiindca un ministru este egal, practic, cu un consilier, si Parlamentul este o anexa a Guvernului.

Fiindca, noi, in principiu, nu ne adjudecam drepturile noastre. Fiindca Guvernul cheltuie bani neavind dreptul s-o faca. Cred ca va veni timpul cind Guvernul va raspunde pentru ceea ce face acum. Se va schimba si componenta Curtii de Conturi, sper, si, atunci, vom reveni la aceste probleme.

In afara de aceasta, nu trebuie sa ne magulim, fiindca 170 de milioane, despre care a vorbit domnul Bondarciuc, nu vor fi utilizate. Ele vor fi puse in rezerva pentru ca sa platim salariile ridicate din anul 2006, adica, iarasi acesti bani, cistigati de oameni in exterior, vor ajuta sa platim si salariile majorate pentru anul 2006.

Stimati colegi, eu si Alianta Moldova Noastra nu dorim numai sa criticam, dorim sa participam la elaborarea unor legi normale care sa aduca la o crestere economica calitativa. Acuma, avem o crestere economica necalitativa. Mentionez inca un lucru: daca, in 2000-2001, valoarea adaugata in industrie era de 46% si consumurile intermediare de 54%, in anul 2005 valoarea adaugata in industrie este de 23%, stimati colegi, si consumurile intermediare de 77%. Acesta este rezultatul guvernarii actuale. Nu industrializare, dar deindustrializare in Republica Moldova.

Acest buget, pe care il cereti foarte insistent votat rapid, il votam, ceea ce demonstreaza inca o data rezultatele activitatii guvernarii actuale. Nu este activitate economica, dar este infort, deoarece oamenii care lucreaza peste hotare trimit bani, care maresc consumul in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3? Se doreste luare de cuvint la microfonul central?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Onorat prezidiu, stimati colegi,

N-am vrut sa iau cuvintul, dar m-a provocat colegul Cosarciuc. De multe ori discutam asa in cadrul Parlamentului, dar e foarte straniu atunci cind tot ceea ce este bun nu este apreciat.

Astazi, cind procedam la aprobarea unor modificari pozitive la Legea bugetului pentru anul curent, sintem pusi in fata unei situatii foarte clare. Ar fi fost normal sa nu provocam discutii pe marginea acestor modificari, dat fiind faptul ca discutii de felul acesta vor avea loc atunci cind vom asculta executarea acestui buget. Doar sinteti, stimati colegi, cu totii la curent cu faptul ca, la inceputul fiecarui an, audiem executarea bugetului cind sint puse toate problemele pe care fiecare deputat le are in fata sa.

Astazi, acceptam modificarile la Legea bugetului pentru anul 2005, prezentate de Guvern, asa cum am facut-o si in iulie 2005, cind am votat proiectul de lege in ambele lecturi.

Cred ca trebuie sa dam Guvernului posibilitatea de a realiza acest buget pina la finele anului si, dupa ce vom primi toate materialele respective, vom proceda la examinarea executarii acestui buget. Atunci, vom putea discuta absolut toate problemele puse astazi.

Dar, ma rog, daca s-au pornit pe calea discutiilor, eu as vrea, in primul rind, sa-i linistesc pe colegii nostri din opozitie, caci afirmatiile si discutiile pe marginea acestui proiect de lege, dupa cum am spus, nu sunt bine venite.

Tin sa confirm inca o data de la aceasta tribuna, stimati colegi, stimati cetateni, ca elaborarea si aprobarea acestui buget s-au facut in conditii nu atit de usoare pentru tara noastra. Bugetul a fost apreciat atit de agentii economici din interiorul tarii, cit si de cei din exterior ca fiind unul realist, obiectiv si echilibrat. Acest lucru insa nu este recunoscut de toti. Dar, important este faptul ca acest buget a fost apreciat de organismele financiare internationale anume asa cum am mentionat.

Exista situatii in care, trebuie sa spunem pe fata, este o continuitate in politica bugetar-fiscala, o continuitate in elaborarea si aprobarea legilor bugetului de stat in termenele stabilite de legislatie, cind se face destul de clar si transparent repartizarea investitiilor, atit a celor planificate in buget, cit si a supraveniturilor capatate, iar colegii nostri incearca sa interpreteze aceste situatii absolut invers.

Dorim, ori nu dorim, dar orice situatie, orice apreciere se face prin comparatie. Vreau sa va spun astazi cu toata certitudinea, stimati colegi din opozitie, ca, incepind cu 2001, dinamica indicatorilor microlimita mica, fara spatiu fata de micro- si macroeconomici sint in permanenta crestere. Triplarea bugetului public national a adus la solutionarea multiplelor probleme sociale din tara, acest lucru trebuie sa-l recunoastem cu totii.

In asemenea situatii, de fapt, este destul de normal sa votam acest proiect de lege, chiar daca sunt amendamentele deputatilor si ale fractiunilor parlamentare. Poate, este cazul sa le examinam si sa le votam si in lectura a doua.

Cred, stimati colegi, ca trebuie sa aducem multumiri atit Ministerului Finantelor, cit si Ministerului Economiei si Comertului pentru activitatea lor intru indeplinirea acestui buget. Sa votam aceste modificari.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi,

Va multumesc.

Alte luari de cuvint nu inregistrez. In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4024. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 0.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Ridicati mai sus. Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Cincizeci si cinci voturi pro. Cu 55 de voturi, proiectul de Lege nr.4024 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Nr. de intrare 4041.

Rog, Guvernul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

A fost propunerea pentru a vota in a doua lectura. Trebuie de pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

A, pardon. A fost propunerea in a doua lectura. Bine.

Stimati colegi,

Lectura a doua. Remarc o unanimitate absoluta in sala si nici nu vad propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Boris Stepa:

, , aa 140 . , . .

. ( !) 140 . 140 , . 140 .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia accepta. Asta in aceleasi limite, acelasi raion. Noi acceptam.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.4024. Va rog foarte mult un lucru: cam pierdeti din reactie si ma puneti intr-o situatie cind Rog sa tineti cont.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Am facut o propunere: nu trebuie de comentat si nimeni n-a raspuns. Se accepta, nu se accepta? Se pune la vot, nu se pune la vot?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, o sa va raspund eu.

Legislatia in vigoare nu prevede mijloace financiare din bugetul de stat pentru organizatiile obstesti. Noi nu putem accepta propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bun, va multumesc.

 

Sint convins, domnule Bondarciuc, daca se dorea sustinerea uniunilor de creatie din Republica Moldova, era propusa si astazi modalitatea de solutionare a problemelor. Aceasta modalitate o cunoaste fiecare dintre noi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supunem votului: cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.4024 in a doua lectura, rog, sa voteze.

Sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Cincizeci si cinci.

Impotriva?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 6.

Sectorul nr. 3 8.

Asa, ati ridicat miinile, 8. Citi sinteti?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi din sectorul nr. 3, rog sa va ajutati colegul.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

Douazeci si unu. Deci, 55 de voturi pro si 21 de voturi impotriva. Proiectul de Lege nr. 4024 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

De fapt, stimati colegi, inainte de a continua procesul de examinare a subiectelor de pe ordinea de zi fixind situatia ca procesul avanseaza cu o viteza destul de impunatoare, intervin cu o propunere. De fapt, secretariatul mi-a readus aminte ca avem un subiect care vine din trecut si care se refera la dezbaterea pe marginea ridicarii imunitatii a unuia dintre colegii nostri deputati, domnul Gutu.

Mi-a fost semnalat ca sint intrunite toate conditiile legale si procedurale pentru a dezbate acest subiect. In aceste conditii, imi permit sa va propun completarea ordinii de zi cu un subiect, si anume cu cel care se refera la subiectul evocat. Cine este pentru, rog, sa voteze. Inca o data. Sa inteleg mai bine rezultatul votului. Asa. Bine, propunerea este acceptata.

Deci, continuam proiectul de Lege nr.4041 pentru modificarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Pavel Buciatchi (viceministru al dezvoltarii informationale):

Domnule Presedinte al Parlamentului, domnilor deputati, onorata asistenta,

La elaborarea proiectului in cauza, s-a tinut cont de faptul ca, in conditiile realizarii cursului spre integrare europeana a tarii, spre dezvoltarea democratiei si deschiderea republicii catre comunitatea mondiala, inclusiv spre aderarea ei la diferite organizatii mondiale, s-a marit numarul de cetateni straini sositi in tara cu diferite scopuri.

Sistemul actual de inregistrare prevede ca cetatenii straini si apatrizii sositi in Republica Moldova pe un termen de pina la 90 de zile sint obligati sa se inregistreze in subdiviziunile teritoriale de evidenta si documentare a populatiei ale Ministerului Dezvoltarii Informationale in timp de trei zile de la data sosirii, ceea ce creeaza unele dificultati pentru categoria data de persoane.

Modificarile inaintate prevad ca inregistrarea cetatenilor straini si a apatrizilor va fi efectuata nemijlocit la frontiera, creindu-se astfel pentru categoria aceasta de persoane conditii optimale, anulind necesitatea de inregistrare in timp de trei zile,

ceea ce va ridica, in primul rind, imaginea Republicii Moldova, in acelasi timp va exclude posibilitatea eschivarii de la inregistrare, iar informatia introdusa in registrul de stat al populatiei va fi mai ampla.

Astfel, vor fi create conditii pentru ajustarea legislatiei Republicii Moldova la cerintele actuale adoptate de tarile membre ale Consiliului Europei intru inasprirea controlului asupra intrarii cetatenilor straini si a apatrizilor pe teritoriul tarii, dar si pentru formarea unor premise pentru indeplinirea obligatiilor internationale de catre Republica Moldova in combaterea terorismului.

Rog sustinerea propunerilor inaintate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru raportor.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Nicolai Deatovschi:

, . , . , . , . , , . . , , , . , , -

 

 

. , , , , , , , , , , 700 . , . 20 . ?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

As vrea sa va spun ca mecanismul realizarii prezentei legi va fi reglementat intr-un act normativ. Acum, conlucram cu serviciul graniceri. Programul tehnic va asigura inregistrarea cetatenilor mentionati.

 

Domnul Nicolai Deatovschi:

, . . , , , , . , , . : , .

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va propun sa identificati solutia pentru aceasta problema care, cu adevarat, exista in procesul de examinare pentru lectura a doua.

 

Domnul Nicolai Deatovschi:

, , , . , , . : , .

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog sa gasiti solutia pentru lectura a doua.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule viceministru, reprezentant al Guvernului,

 

 

 

Dumneavoastra cunoasteti ca aceasta este una dintre conditiile practice pe care Republica Moldova le are in fata pentru obtinerea facilitatilor regimului de vize cu Uniunea Europeana. In special, problema vine de pe acest segment, nu dinspre Ucraina. Cu toate ca eu sint de acord ca ceea ce semnalizeaza domnul deputat Deatovschi reclama o solutie corecta si promta.

Mai sint alte doua conditii. De exemplu, acordul de readmisie cu Uniunea Europeana si suspendarea regimului de vize pentru cetatenii care provin din tarile membre ale Uniunii Europene. Inteleg ca, astazi, facem un prim pas pentru a intruni conditiile necesare in vederea obtinerii facilitatilor regimului de vize din partea Uniunii Europene. Se stie ca, in vara acestui an, Comisia Europeana s-a aratat favorabila acestor facilitari de vize. Cit de repede Guvernul, pe care il reprezentati astazi la tribuna, va veni cu propuneri in privinta celorlalte doua puncte si anume acordul de readmisie si suspendare a vizelor pentru cetatenii din Uniunea Europeana?

Multumesc.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Eu imi cer iertare, dar practic eu acum nu va pot spune. Eu in speta va raspund la intrebare. Pur si simplu alta intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa luati loc.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege nr.4041 privind modificarea unor acte legislative, aprobat de Guvernul Republicii Moldova la 28 noiembrie 2005. Acest proiect de lege prevede modificarea legii, in vigoare, cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova si Codul cu privire la contraventiile administrative, la articolele ce se refera la procedura de inregistrare a cetatenilor straini si apatrizi care intra in Republica Moldova.

Autorul proiectului propune ca evidenta cetatenilor straini si apatrizilor ce intra in Republica Moldova sa se efectueze la momentul trecerii frontierei de stat, pentru a introduce informatia din actele de identitate in Registrul de stat al populatiei. Astfel, temei pentru aflarea de gala pe teritoriul Republicii Moldova va fi prezenta mentiunii corespunzatoare aplicate in actele de identitate de catre Serviciul de graniceri cu privire la trecerea frontierei de stat.

In legatura cu acest fapt, se propune excluderea prevederilor din Codul contraventiilor administrative ce se refera la aplicarea sanctiunilor administrative pentru cetatenii straini si apatrizii care nu respecta procedura anterioara de evidenta si documentare a populatiei.

Dupa cum se cunoaste, procedura de inregistrare prevede inregistrarea in subdiviziunile teritoriale de evidenta si documentare a populatiei in timp de 3 zile de la data sosirii, ceea ce creeaza anumite incomoditati pentru cetatenii altor state care viziteaza Republica Moldova.

Aplicarea acestor modificari va permite stabilirea unei evidente mai ample cu privire la fluxurile de cetateni straini, in deosebi ale celor care provin din regiuni cu grad sporit de instabilitate, si va exclude posibilitatea eschivarii de la inregistrare obligatorie. La fel, tinem sa mentionam ca aplicarea acestor masuri de inasprire a procedurii de control si evidenta a cetatenilor este o cerinta a Consiliului Europei, in raport cu care Republica Moldova si-a asumat angajamentul de a ridica nivelul de securitate a statului in problema combaterii terorismului si a migratiunii ilegale.

Proiectul de lege dat a fost avizat pozitiv de toate comisiile parlamentare si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Pornind de la cele expuse, comisia propune adoptarea in prima lectura a acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4041 in prima lectura. Cine este pentru? Unanim. Proiectul nr.4041 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr. 4041 in lectura a doua. Cer scuze, stimati colegi, intr-adevar, au fost evocate unele momente care vizeaza organizarea aplicarii acestui mecanism pe portiunile frontierei din estul tarii. Si, intr-adevar, la aceasta problema urmeaza sa fie gasita o solutie.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu acest subiect as atrage atentia colegului nostru Deatovschi asupra faptului ca, prin operarea de modificari la mai multe legi, noi, de fapt, numai incriminam aflarea ilegala pe teritoriul Republicii Moldova, sanctiunea este anulata definitiv si situatia va fi nu de prezenta ilegala pentru cetatenii care intra pe segmentul de frontiera moldo-ucraineana, care scapa controlul autoritatii noastre centrale, ci va fi o prezenta neluata in evidenta doar, ceea ce nu este incriminabil nici, cu atit mai mult, cetateanului care nu este luat la evidenta. Va fi o situatie de usoara incomoditate pentru stat, care este chemat sa tina aceasta evidenta. Noi avem nevoie de evidenta, nu de urmarirea cetatenilor straini si de sanctionarea lor in momentul intrarii sau iesirii din Republica Moldova.

 

 

De aceea, in plan legislativ, noi nu putem face mai mult decit am votat in prima lectura. Sub aspect practic, Guvernul va trebui sa gaseasca o modalitate corecta de solutionare a acestor aspecte in interesul statului pentru aplicarea acestei legi si pentru luarea in evidenta si a cetatenilor care traverseaza anume acel segment de frontiera. De aceea, propunerea mea ar fi sa votam in lectura a doua acest proiect, raminind ca Guvernul, cu mijloacele pe care le are la indemina, sa gaseasca solutia practica. Noi reglementam aici doar aspectul legislativ.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu va multumesc.

Stimati colegi,

Totusi, intervin cu propunerea. Sint perfect de acord cu opinia domnului Cubreacov ca, in cadrul acestei legi, probabil ca nu vom gasi alte elemente suplimentare ca solutie juridica. Totodata, e o problema foarte sensibila si importanta. Si, poate pina la adoptarea legii in a doua lectura, sa intelegem noi de la Guvern care vor fi acele mecanisme, pastrand o anumita doza de rezerva in cazul unor eventuale necesare interventii pe o cale sau pe alta.

Zic sa ne reasiguram, fiindca legea, amendamentul este foarte important si sa ne asiguram ca el va atinge efectele scontate, pe care motiv voi ruga Aparatul sa includa in mod expres pentru sedinta de joia viitoare, pentru lectura a doua, acest proiect, iar comisia sesizata in fond si toti deputatii cointeresati sa participe, precum si reprezentantii Guvernului, la o discutie care va acoperi absolut toate elementele situatiei. Rog sa acceptati aceasta propunere.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 2657. Guvernul, Ministerul Justitiei.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Proiectul a fost trimis comisiei, conform regulamentului, comisia prezinta raportul.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, imi cer scuze, fiindca aici, in materialele mele, se indica doamna Mocanu.

Rog, comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat repetat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, supus dezbaterilor in sedinta in plen a Parlamentului din 27 octombrie 2005, in urma carora proiectul a fost trimis in comisie pentru definitivare, si expune urmatoarele.

 

 

Asupra proiectului in cauza, deputatii au expus pareri diametral opuse referitor la organul public de a carui competenta trebuie sa tina schimbarea destinatiei terenurilor agricole. Astfel, prima propunere a fost ca stabilirea si schimbarea destinatiei terenului sa tina de competenta exclusiva a consiliilor locale de nivelul intii, iar mijloacele banesti destinate compensarii pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoria de terenuri cu destinatie, precum si din circuitul agricol, sa fie utilizate de consiliul local pentru valorificarea a noi terenuri si sporirea fertilitatii solurilor.

A doua propunere a fost ca problemele ce tin de schimbarea destinatiei terenurilor sa fie solutionate de Parlament, la propunerea unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul intii, argumentindu-se cu faptul ca paminturile in Republica Moldova fiind putine, excluderea lor din circuitul agricol atinge interesele societatii in genere, nu numai interesele unor cetateni din anumite localitati.

A treia propunere a fost rezolvarea cazurilor intemeiate de scoatere a terenurilor din circuitul agricol si de introducere a lor in circuitul silvic.

A patra propunere a fost avizarea proiectului de lege de catre structurile competente ale Consiliului Europei. De asemenea, au mai fost expuse propuneri ca schimbarea categoriei terenurilor sa fie examinata la propunerea consiliului local si a proprietarului.

In urma dezbaterilor, comisia a ajuns la concluzia ca schimbarea destinatiei terenurilor si, in special, excluderea lor din circuitul agricol tin de interesele societatii si ca acest drept nu poate fi atribuit comisiilor locale de nivelul intii.

Referitor la mijloacele banesti acumulate prin excluderea terenurilor din circuitul agricol, consideram ca acestea trebuie utilizate centralizat si in viitor, conform articolului 14 din Legea privind pretul normativ si modul de vanzare-cumparare a pamintului.

Totodata, comisia este de acord cu faptul ca schimbarea poate fi examinata de Guvern la propunerea Consiliului administrativ teritorial de nivelul intii la cererea proprietarului. Exceptie pot face cazurile cind proprietarul de teren cu gradul de evaluare a fertilitatii naturale mai mica de 30 depune cerere de plantare a padurii.

In asemenea cazuri, se propune ca trecerea terenului agricol in fondul silvic sa tina de competenta unitatii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, la propunerea consiliului local de nivelul intii, in temeiul cererii proprietarului.

In acest context, la articolul 8, 9, 10 si 71 vor fi propuse imbunatatirile respective in lectura a doua. Referitor la propunerea ca Parlamentul sa rezolve problemele schimbarii destinatiei terenurilor, comisia considera ca atare probleme de aparare a intereselor societatii tine de competenta Guvernului.

Comisia considera ca nu este necesara avizarea proiectului de lege la Consiliul Europei, deoarece schimbarea destinatiei terenurilor tine de competenta Guvernului, conform articolului 8 din Codul funciar, de la adoptarea lui din decembrie 1991 si pina la momentul actual.

Consiliile raionale sau municipale dispunind de acest drept, conform articolului 71, doar in cazuri exceptionale si nefiind specificate cazurile exceptionale, articolul mentionat practic nu se aplica.

 

Pornind de la cele expuse si luind in considerare avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune, cu majoritate de voturi, ca acest proiect de lege sa fie inaintat in plenul Parlamentului pentru a fi aprobat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.2657 in prima lectura. Cine este pentru?

majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2657 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia ca, de fapt, avem planificat, programat si un subiect care urmeaza sa-l desfasuram in a doua parte a sedintei, dupa o pauza, si anume: participarea cu un discurs a domnului Edward Brown, director al Oficiului Bancii Mondiale in Moldova.

Sintem deja la ora 14.00 aproape. Propunerea mea ar fi, daca acceptati, sa audiem comisia la subiectul ridicarii imunitatii domnului Gutu si sa aprobam proiectul ordinii de zi pentru saptamina viitoare. Toate celelalte subiecte care au fost programate pentru ordinea de zi de astazi sa fie transferate pe ordinea de zi a saptaminii viitoare. in acest mod, vom face si economie de timp, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu-l vom tine intr-o stare permanenta de asteptare pe domnul Brown cu statutul domniei sale de diplomat. Se accepta aceasta propunere?

Deci, luarea de cuvint va fi acordata, doamna Pavlicenco, nici o problema. Si intrebari, si raspunsuri, la fel, ramin.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Noi propunem, domnule Presedinte, sa examinam si sa adoptam proiectul de hotarire nr.4016 care azi a fost

 

Domnul Marian Lupu:

Care vizeaza comisia.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Da. Numirea unui membru al comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Rapid. Bine.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

E necesar sa supun votului? De acord? In conditii de unanimitate. Va multumesc. Sa incepem cu proiectul de Hotarire nr.4016.

Domnule Turcan, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire nr.4016 si relateaza urmatoarele. Prin Hotarirea Parlamentului nr.299 din 17 noiembrie 2005, s-a declarat vacant un mandat de deputat in Parlament care apartine Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Ulterior, Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr.22 din 29 noiembrie 2005, a declarat ca doamna

Victoria Dobrovolscaia, candidat supleant pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova, este aleasa in calitate de deputat in Parlamentul Republicii Moldova cu validarea mandatului.

Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, in conformitate cu prevederile articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, prin hotarirea sa din 6 decembrie 2005, a propus includerea doamnei deputat Victoria Dobrovolscaia in Comisia pentru drepturile omului in calitate de membru. Conform articolului 14 alineatul (3) din regulament, componenta nominala a fiecarei comisii permanente se hotaraste de Parlament.

Avind in vedere ca cele expuse corespund prevederilor legii si circumstantelor, in scopul solutionarii propunerii fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova, comisia a redactat urmatorul proiect de hotarire al Parlamentului:

Hotarire privind alegerea unui membru al comisiei pentru drepturile omului

In temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1. Doamna deputat Victoria Dobrovolscaia, din partea fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova, se alege ca membru al Comisiei pentru drepturile omului.

Articolul 2. Anexa nr.5, Comisia pentru drepturile omului, la Hotarirea Parlamentului nr.12 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, cu modificarile ulterioare, dupa cuvintul membri se completeaza cu textul Dobrovolscaia Victoria, fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

Articolul 3. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Comisia propune acest proiect de hotarire spre examinare si adoptare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari? Nu sunt.

Supun votului adoptarea proiectului de hotarire a Parlamentului nr.4016.

Cine este pentru? Unanim. Va multumesc.

Proiectul nr.4016 este adoptat.

La subiectul care vizeaza solicitarea Procurorului General privind ridicarea imunitatii deputatului Ivan Gutu. il invit la tribuna centrala pe domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Procuratura, dupa cum se cunoaste, Procurorul General, in temeiul prevederilor articolului 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, la 27 iunie 2005 a prezentat in Parlament sesizarea nr.2014, prin care solicita de a fi ridicata imunitatea deputatului in Parlamentul Republicii Moldova Ivan Gutu, pentru tragerea lui la raspundere penala, si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale respective in instanta de judecata spre examinare.

Presedintele Parlamentului, in conformitate cu prevederile articolului 10 alineatul (2) din legea nominalizata, la sedinta Parlamentului din 30 iunie 2005, a adus la cunostinta deputatilor sesizarea Procurorului General si a transmis-o in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati spre examinare si prezentarea raportului respectiv.

Comisia, cu participarea nemijlocita a deputatului Ivan Gutu, a Procurorului General si a procurorului responsabil de efectuarea anchetei respective, a examinat in sedinta sesizarea Procurorului General si a constatat urmatoarele, a supus votarii si, in cazul dat, permiteti-mi sa va aduc la cunostinta rezultatele examinarii.

Din 11 membri ai comisiei, la sedinta au fost prezenti 8 membri. In urma numararii voturilor secrete, s-a constatat: 5 deputati considera ca exista motive intemeiate pentru aprobarea cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea deputatului in Parlamentul Republicii Moldova Ivan Gutu, pentru tragerea lui la raspundere penala, si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale respective in instanta de judecata spre examinare si 3 deputati nu aproba cererea Procurorului General.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in conformitate cu articolul 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, propune Parlamentului sa se pronunte asupra prezentului raport si sa decida prin vot secret asupra sesizarii Procurorului General nr.2014 din 27 iunie 2005.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru presedintele comisiei? Nu sunt.

Rog sa luati loc, domnule Turcan.

Domnule Gutu,

Conform prevederilor constitutionale si a legilor respective, aveti dreptul la o luare de cuvint de la tribuna centrala. Veti profita de acest drept ori nu? Nu. De acord.

In aceste conditii, conform normelor de procedura, urmare a raportului prezentat de catre presedintele comisiei respective, stimati colegi, urmeaza sa formam o comisie.

 

Totusi, v-ati decis, da? Domnule Gutu, va rog la tribuna centrala. Sau la microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Ivan Gutu:

Judecatoria sectorului Riscani si judecata a socotit nula ordonanta Procuraturii. Ei au atacat in Curtea Suprema de Justitie si aceia tot au anulat demersul lor. Eu am documente, nu-s cu mine, dar ma rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Asta-i tot?

 

Domnul Ivan Gutu:

Asta-i tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Am luat, tinem cont de acest lucru. Stimati colegi, nu vad dorinta din partea Procuraturii, in aceste situatii, sa ia cuvintul. Daca este o atare dorinta, microfonul nr.6, daca nu, continuam procedura respectiva.

Este necesar, doriti, domnule Procuror General?

Microfonul nr.6.

 

Domnul Valeriu Balaban (Procurorul General):

Stimate domnule Presedinte,

Eu pot sa dau lamurire. Intr-adevar, ordonanta de clasare a urmaririi penale, emisa in 2003, a fost anulata de catre primul adjunct al Procurorului General, pe care instanta de judecata l-a considerat ca nu este procuror ierarhic superior fata de procurorii subordonati. Atunci, eu m-am folosit de dreptul de Procuror General si,

prin ordonanta Procurorului General, am anulat, la 5 decembrie, ordonanta procurorului pe misiuni speciale pe sectia Balti din 2003. In prezent, ordonanta din 2003 este anulata.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari sau replica?

Va rog, microfonul nr.3.

 

Domnul Ivan Gutu:

Nu numai ca primul loctiitor al procurorului, eu mai stiu oleaca legile. De fapt, nu stiam si nici nu stiu ce-i cu 22 si cu 244, dar nu stiu mai departe ce s-a facut si nici in urma. Nu numai ca procurorul nu avea dreptul, dar n-avea dreptul din cauza ca dumneavoastra ati adoptat o lege in 2003 unde se spune ca numai in timp de un an se poate de persecutat un om, de doua ori daca se gaseste un motiv serios. Nu socotiti nici un motiv serios, dar a trecut un an si jumatate si mai mult, si vreo 15 zile, iar procurorul nici nu avea dreptul sa intre cu asa o sesizare in Parlament. Eu asa cred.

Deci, eu le spuneam colegilor mei: daca dumneavoastra ati adoptat legea in 2003, in care se spune ca toti cetatenii Moldovei se persecuta numai un an, trebuia sa scrieti, in 2003, acolo, ca in cazul presedintelui consiliului judetean Gutu a trecut un an si jumatate si mai mult si era sa le fie clar si deputatilor, si populatiei, si tuturor. Asa e scris in lege pina 244, mai departe nu stiu ce scrie acolo si inainte tot nu stiu. Aceasta trebuie sa stie, cred, Misin sau Calin. Asta e unica greseala.

Si, vreau sa va spun ca n-am sa am posibilitate, pentru pacura aceea demult s-au achitat procentele bancii cu 2 milioane 700 si s-a achitat cu Termocom-ul. Demult s-au achitat si nici bugetul nu a pierdut nimic, a cistigat 700 de mii. A pierdut uzina. Ei, da uzina, ani de-a rindul, tot lua de la buget, stiti cum, uzina e de la bugetari, se cheltuie un milion, dar se pun 2 milioane. Nimeni nu-i controleaza, conturi nu-s, iar ei nu pretind la aceea ca 700 de mii sa fie, fiindca ei nu vor sa spuna ca i-am impus, dar ei s-au achitat cu Termocom-ul cu procentele bancii.

Cum o sa intoarceti dumneavoastra un milion de zahar care a trecut prin computer si ii de acum la Moscova demult, din 2002? Ca e o chestie din 2000 inca. Ca 617 000 de energie electrica, care a fost repartizata la toate cazangeriile din judet, cum, cine o sa le intoarca? O achitare cu 640 000 de gaze. Care, cine o sa poata sa intoarca inapoi la uzina, ca sa faceti voi procesul acesta, din nou sa-l luati pe Gutu sau pe cine? Asta e imposibil.

Si acolo ii clar scris ca la Ocnita atita, la Briceni atita, la Donduseni atita, la Edinet atita s-a dus. Acolo-s documente. Pe ei nu-i intereseaza chestiile acestea. Dar, nu vreau sa ma vir in politica, ii prea devreme.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gutu, deja sinteti in ea, precum noi toti prezenti in aceasta sala.

Microfonul nr.6.

Bine.

Microfonul nr.6.

 

Domnul Valeriu Balaban:

Domnul Gutu se refera la imposibilitatea de reluare a urmaririi penale in cazul cind urmarirea penala a fost incetata sau dosarul a fost clasat legitim. In cadrul acesta, in cadrul studierii materialelor dosarului, s-a constatat ca hotarirea de a clasa dosarul nu corespunde materialului factologic, probelor acumulate in dosar. De aceea, ordonanta de clasare a dosarului penal a fost anulata in baza articolului 287 alineatul (1) si urmarirea penala poate fi reluata pe toata perioada, timpul perioadei de prescriptie pentru infractiunea data.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Doamna Postoico, o precizare? Nu. Bine.

Stimati colegi,

 

 

In continuare, in aceste conditii, urmeaza sa adoptam un proiect de hotarire a Parlamentului privind constituirea comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General. In acest context, voi solicita fractiunilor parlamentare propuneri privind componenta numerica si componenta nominala a comisiei. Rog o reactie mai rapida la aceasta invitatie.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Da, multumesc.

Se propune o comisie din 9 persoane: 5+2+1+1. Din partea fractiunii majoritare se propun urmatorii deputati: Iurie Stoicov, Zimina Larisa, Gheorghe Popa, Anatolii Zagorodnii si Serafima Borgan.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte,

Fractiunea Partidului Democrat nu va participa la vot si nici nu va delega membru in comisia respectiva.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Alianta Moldova Noastra nu va participa la aceasta farsa si nu va delega persoane in aceasta comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Fractiunea P.P.C.D. Da, domnule Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Fractiunea noastra nu-si va delega reprezentanti in aceasta comisie si nu va participa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,

Ce avem ca situatie cazuistica si care sint procedurile?

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul dat, daca alte fractiuni refuza, ramine propunerea din partea fractiunii noastre, 5 membri ai comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Cinci membri ai comisiei. In aceste conditii, propun sa aprobam componenta numerica a comisiei in numar de 5 persoane. Rog putina liniste. Ne organizam mai bine in acest sens. Stimati colegi, va multumesc.

Cine este pentru aprobarea componentei numerice a comisiei in numar de 5 persoane, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Acum, avind propunerile celor 5 membri ai comisiei, propun atentiei dumneavoastra urmatorul proiect de Hotarire a Parlamentului cu privire la constituirea comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata in privinta unui deputat in Parlament.

Parlamentul adopta prezenta hotarire:

Articolul 1. Se aproba raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra sesizarii Procurorului General cu privire la obtinerea consimtamintului prealabil in vederea trimiterii cauzei penale in judecata in privinta deputatului in Parlament Ivan Gutu.

Articolul 2. Se constituie o comisie pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata in privinta deputatului in Parlament Ivan Gutu, in urmatoarea componenta: Iurie Stoicov, Larisa Zimina, Gheorghe Popa, Anatolii Zagorodnii, Serafima Borgan.

Articolul 3. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Supun votului adoptarea acestui proiect de hotarire a Parlamentului. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de hotarire este adoptat.

Deci, microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, in pauza, pina cind comisia o sa lucreze, rog fractiunea in biroul 300.

 

Domnul Marian Lupu:

Propun membrilor de comisie sa se intruneasca pentru a discuta si a determina normele de procedura ale acestui exercitiu. Ma refer la exercitiul propriu-zis al votarii secrete. Termenul e de 15-20 de minute, este suficient?

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Cincisprezece minute, un sfert de ora si revenim in sedinta la ora 14.30.

 

P A U Z A

* * *

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, urmeaza sa reluam sedinta. Rog numaratorii sa fixeze prezenta numerica a colegilor deputati. Sectorul nr.1 26, deja eu i-am numarat.

 

N u m a r a t o r i i:

27, cu domnul Stoicov.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Stoicov in sectorul 2. Douazeci si sase. Sectorul nr.2, prezenta.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 26.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 1.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Cincizeci si trei de deputati prezenti in sala. Sedinta este deliberativa.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimati deputati,

Va aduc la cunostinta procesul-verbal nr.1 al sedintei Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu.

La sedinta comisiei au asistat: Iurie Stoicov, Larisa Zimina, Gheorghe Popa, Anatolie Zagorodnii, Serafima Borgan.

Ordinea de zi:

Alegerea presedintelui si secretarului comisiei.

Comisia a decis: se alege presedinte al comisiei Iurie Stoicov, secretar al comisiei Larisa Zimina.

Semnaturile sint. Se propune de a lua act, domnule Presedinte, de acest proces-verbal.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, luam act de acest proces-verbal.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimati deputati, va aduc la cunostinta procesul-verbal nr.2 al sedintei comisiei.

Au asistat: Iurie Stoicov, Larisa Zimina, Gheorghe Popa, Anatolie Zagorodnii, Serafima Borgan.

Ordinea de zi:

Cu privire la forma si textul buletinului de vot.

S-a propus urmatoarea forma si text a buletinului de vot:

Buletin de vot secret privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a Parlamentului in vederea trimiterii cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu.

8 decembrie 2005.

Intrebare: considerati ca exista motive temeinice pentru aprobarea sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu?

Si doua cercuri cu urmatoarele raspunsuri: da, nu.

Adica, in caz cind este de acord cu aceasta ridicare a imunitatii, deputatul face un semn in cerculetul da. In caz ca nu, in acest cerculet.

Modul de votare. Fiecare deputat se apropie de mesele unde vor fi listele deputatilor, semneaza, primeste un buletin, mai apoi procedura este clara. Intrind prin cabina de votare, semneaza in acel buletin optiunea lui si, mai departe, in urna de votare lasa acest buletin. Aceasta este tot, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, luam act si de acest proces-verbal, stimati colegi. Ca rezultat al celor prezentate de catre colegul nostru domnul Stoicov, ales in calitate de presedinte al Comisiei pentru efectuarea votarii secrete, si, conform celor propuse, domnule presedinte, putem trece la procedura.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, am vrut sa anunt: comisia este gata sa participam la votare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa si sa facem.

Stimati colegi,

Conform procedurilor anuntate, rog sa trecem la procedura de vot.

 

P A U Z A

* * *

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Cit sintem in asteptarea raportului comisiei, mai avem citeva lucruri pina la declaratie. Sint doua subiecte. Primul inclus pe ordinea de zi este aprobarea ordinii de zi pentru lucrarile in plen ale Parlamentului din perioada 15-23 decembrie.

Biroul permanent propune plenului Parlamentului sa se aprobe programul de activitate al plenului Parlamentului pentru perioada vizata. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Unanim.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

La fel, tin sa va aduc la cunostinta ca avem citiva omagiati. La 5 decembrie si-a sarbatorit ziua de nastere domnul Nicolae Bondarciuc. (Aplauze.)

Astazi, in data de 8 decembrie, isi sarbatoresc ziua de nastere colegii nostri domnul Alexandru Oleinic si domnul Ion Varta. (Aplauze.) Sa-i felicitam.

Sa-i felicitam pe toti colegii nostri cu aceasta deosebit de frumoasa sarbatoare pentru ei, dorindu-le mult noroc, succes si multa virtute!

Deci, urmare a incheierii lucrarilor sedintei comisiei respective, il invit la tribuna centrala pe domnul Iurie Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimati deputati, onorata asistenta,

Va aduc la cunostinta:

Procesul-verbal nr.3 al sedintei Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu. La sedinta au asistat toti membrii comisiei.

Ordinea de zi:

Examinarea rezultatelor votarii asupra sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu.

Comisia constata ca, pentru participare la votare, au fost inminate 52 de buletine de vot. La votare au participat 52 de deputati. Comisia a stabilit ca deputatii considera ca exista motive temeinice pentru aprobarea sesizarii Procurorului General. Pentru au votat 51, impotriva 1.

Presedintele comisiei, secretarul, semnaturile sint.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Stoicov.

In aceste conditii, avind procesul-verbal nr.3 al Comisiei pentru efectuarea votarii secrete, propun atentiei plenului Parlamentului urmatorul proiect de hotarire:

Proiect de Hotarire a Parlamentului Republicii Moldova privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauza penala a unui deputat in Parlament.

In temeiul articolului 70 alineat (3) din Constitutia Republicii Moldova si in conformitate cu articolul 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament,

 

Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1. Se aproba procesul-verbal nr.3 al sedintei Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata in privinta deputatului in Parlament Ivan Gutu.

Articolul 2. Se respinge cererea Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea in prealabil pentru trimiterea in judecata pe cauza penala a deputatului in Parlament Ivan Gutu.

Articolul 3. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Supun votului adoptarea acestui proiect de hotarire. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog, sa voteze.

Sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 29.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

N u m a r a t o r i i:

Zero. Sectorul nr.2 23.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, oricum nu conteaza ca 52 sau 53, fiindca e cu votul cu majoritatii celor prezenti in sala.

Va multumesc.

Proiectul hotaririi respective este adoptat.

In continuare, ultimul subiect de pe ordinea de zi, sedinta de joi, Ora Guvernului. Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra, dupa care urmeaza declaratia pentru care s-a inscris, colega noastra, doamna Pavlicenco. Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, ieri, la Biroul permanent, am vorbit despre invitarea domnului Mihailo in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu l-am vazut pe aici, pe hol.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu l-am vazut pe aici. Domnul Ganaciuc a spus ca a fost invitat. Era bine ca el sa fie la tribuna.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stati, nu ne grabim. Poate omul sa nu fie informat ca am inceput aceasta runda.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pornind de la informatiile pe care mi le-au transmis alegatorii, ca si de la rugamintea lor de a se asigura respectarea legii, am o interpelare catre M.A.I. si Centrul de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei, pe care le rog, in calitate de institutii abilitate de stat, sa verifice veridicitatea celor expuse in continuare.

Mi s-a spus ca, la podul de pe Nistru, intre orasele Rezina si Ribnita, se afla un post de politie si un post de vama ai caror colaboratori insotesc caravane auto de contrabanda.

Din partea dreapta a Nistrului trec noaptea tiruri cu zahar, iar din partea stinga trec pe malul drept masini cu remorci deschise avind metal, de asupra caruia ce pun doua rinduri de saci cu ciment transportat la trei puncte de falsificare si vinzare a cimentului. Se cumpara din Ribnita ciment cu marca-300, se vinde la pretul cimentului cu marca 500, produs ca si cum de uzina din Rezina. Impozite nu se percep.

Primul punct se afla linga uzina de ciment. Al doilea, in orasul Rezina, pe teritoriul vechii piete. Al treilea, la intrarea in orasul Rezina, in stinga fostului, cum ii spune, Jivprom. La podul de pe Nistru stau de veghe in toate zilele de lucru, in afara de simbata si duminica, aceiasi colaboratori de politie, nu-i vom numi, care string 300 de lei de fiece masina avind contrabanda. Banii adunati sint remisi umbrelei locale, care, la rindul sau, ii duce umbrelelor din ministerul de resort si altor umbrele de mai sus. Sefii le cer politistilor sa se conformeze cerintelor, sa-si tina limba dupa dinti, pentru a iesi cu bine la pensie. Si vama cere 800 de lei pentru masina de contrabanda.

Solicit M.A.I. si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei sa verifice semnalul si sa-mi raporteze in scris, deocamdata, despre veridicitatea acestei scheme de contrabanda. In functie de evolutii, voi sesiza si Misiunea U.E. pentru monitorizarea frontierei.

Rog insistent sa se cerceteze minutios situatia si sa nu inceapa cautarea si persecutarea persoanelor care mi-au oferit informatii, care le-au adresat, neprimind raspuns, unor inalti demnitari de la noi.

A doua interpelare este adresata domnului ministru al dezvoltarii informationale, Vladimir Molojen, in a carui subordine se afla intreprinderea de stat Registru. Il rog sa analizeze politica de cadre promovata de aceasta institutie, am in vedere cazul concret Rezina, unde o persoana, se pare pe nume Svetlana Borcan, detine, cu studii de veterinar, functia de sef al Directiei raionale de evidenta si documentare a populatiei.

Astept raspuns in scris.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc mult, domnule Presedinte.

Stimati colegi, acum citeva zile, la Ljubljana, si-a incheiat lucrarile Reuniunea Comitetului de Ministri al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, reuniune care s-a incheiat nu neaparat favorabil pentru Republica Moldova. Stim cu totii, Federatia Rusa a anuntat ca renunta, intr-un fel, sa-si retraga trupele din zona de est a Republicii Moldova, deci sa-si respecte obligatiile pe care si le-a asumat international la mai multe reuniuni, inclusiv din cadrul O.S.C.E.

Sint un pic nedumerit: de ce nu exista o declaratie a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova in legatura cu acest fapt. Exista o declaratie din partea Statelor Unite si din partea Uniunii Europene pe marginea acestui subiect.

Este adevarat, comunicatul Ministerului de Externe transmite luarea de pozitie a domnului Stratan, pe care noi o salutam. A fost o luare de pozitie cit se poate de curajoasa. Oricum, cred, stimati colegi, si fac o adresare catre toate grupurile politice din Parlament, cred ca este cazul ca si Parlamentul Republicii Moldova sa ia atitudine fata de rezultatele acestei reuniuni si as indemna colegii din toate grupurile parlamentare sa semnam o declaratie de protest in legatura cu pozitia Federatiei Ruse la aceasta recenta reuniune a Comitetului Ministerial O.S.C.E. de la Ljubljana.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o interpelare catre doamna Valeria Sterbet, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Pe parcursul mai multor ani, populatia municipiului Chisinau este indignata de ceea ce se intimpla la Gradina Botanica a Academiei de

Stiinte a Republicii Moldova in urma incheierii nelegitime a acordului de colaborare din 20 martie 2001, intre Gradina Botanica si firma Elat Rentservice S.R.L.

Problema in cauza a fost examinata la sedinta Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a Parlamentului Republicii Moldova din 9 noiembrie si 7 decembrie 2005, unde a aparut intrebarea: care sint motivele incalcarii legislatiei ecologice in vigoare de catre Gradina Botanica si firma Elat Rentservice S.R.L.

Rog, doamna presedinte, sa raspundeti la intrebarea: din ce considerente cererea Procurorului General de chemare in judecata, din 28 septembrie 2004, privind rezilierea acordului de colaborare incheiat la 20 martie 2001 intre Gradina Botanica si firma Elat Rentservice, depusa la Curtea de Apel Economica a Republicii Moldova, nu a fost examinata pina astazi de doamna Maria Moraru.

 

 

Care sint persoanele cu functie de raspundere in stat care impiedica examinarea conform legislatiei in vigoare a problemei in cauza? Solicit examinarea minutioasa a problemei abordate si, in conformitate cu prevederile articolului 108 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, sa fiu informat.

Multumesc.

Si, domnule Presedinte, joia trecuta, am adresat o interpelare fata de Ministerul Ecologiei, presedintelui raionului Straseni si Procurorului General, daca nu gresesc. Si vad ca, astazi, se incalca Regulamentul, nu am primit nici un raspuns.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

De citiva ani, am constatat ca, la zona de frontiera, ma refer la spatiul dintre riul Prut si sirma ghimpata, propriu-zisa, se inregistreaza mai multe situatii neordinare. Deci, padurea veche, copaci de mai multi ani, de zeci de ani, care stau culcati la pamint nu pot sa fie strinsi de catre batrini, de acei care au nevoie de lemne. In acelasi timp, sute, daca nu mii de metri cub de lemn se iau si se fura din aceasta zona. Multe terenuri sint pirloaga. Dar, culmea, aceste locuri, care sint impadurite, nu pot fi accesibile pentru cetateni. Deci, la data de 26-27 noiembrie, un grup de vinatori din 13 persoane au avut licenta la mina pentru a vina in sectorul Buzduganii de Jos, dar nici simbata si nici duminica n-au putut primi permisiunea de a trece sirma ghimpata ca sa vineze ce doreau.

Pe data de 3-4 decembrie, aceeasi situatie este inregistrata in sectorul Sculeni. Stim bine ca aceste licente se elibereaza pentru o singura zi, pentru un anumit teritoriu. Mai mult ca atit, vinatorii au informatii ca aceste locuri sint protejate bine de pichete de graniceri, pentru ca acolo sa aiba acces numai fete suspuse, in fruntea statului nostru.

In legatura cu aceasta, am citeva intrebari. Domnul Igor Colenov sa-mi raspunda: de ce aceste grupe de vinatori n-au putut primi acces ca sa-si utilizeze licenta respectiva?

O alta intrebare pentru domnul Popusoi: cine va restitui banii cheltuiti de vinatori pentru aceste licente?

Si, cu aceasta ocazie, solicit o informatie: cite licente au fost eliberate anul trecut pentru zona de frontiera? Cite au fost utilizate atunci si in anul acesta?

Pentru Guvernul Republicii Moldova am o propunere: sa vina in Parlament cu un proiect de hotarire prin care sirma ghimpata de pe Prut sa fie ridicata.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu reiterez pentru a treia oara aceeasi interpelare facuta de cind am venit aici, in Parlament, catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, prin care ii solicit o informatie scrisa privitor la investitiile facute de Fabrica vinicola interregionala din Moscova catre Intreprinderea Mixta Calarasi-Divin din momentul privatizarii si pina in prezent.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Am o intrebare catre ministrul agriculturii si alimentatiei Anatolie Gorodenco. In ultimii ani, multi agricultori, preponderent din regiunea de nord a tarii, cultiva soia. Din pacate, acest produs continua sa fie stocat in cantitati foarte mari in hambarele taranilor. In legatura cu aceasta situatie, adresez domnului ministru urmatoarele intrebari: la ce pret se achizitioneaza la moment soia? Si de catre cine? Ce cantitate de soia se prelucreaza anual in industria alimentara autohtona? Ce cantitate de produse din soia se importa? De unde? Care este calitatea lor? Recomandati pentru viitor taranilor sa cultive soia? Care sint perspectivele de valorificare a acestei culturi?

Rog raspuns oral pentru sedinta urmatoare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Interpelarea mea tine de realizarea Programului prezidential SALT, care prevede dotarea institutiilor de invatamint cu calculatoare. Prima etapa, incheiata deja, prevedea dotarea tuturor institutiilor de invatamint cu cel putin un calculator si conectarea la Internet.

In acest sens, conform Hotaririi Guvernului nr.1424, Ministerul Finantelor urma sa identifice resurse financiare pentru procurarea a 6000 de computere pina la finele acestui an.

In realitate, zeci si zeci de scoli nu au fost inca dotate cu nici un calculator. Astfel, disciplina Informatica continua sa ramina, in multe institutii, o disciplina virtuala.

De asemenea, calculatoarele care au fost distribuite pe parcursul acestui an provin din ajutoare umanitare si sunt invechite, completind astfel stocurile de calculatoare existente in majoritatea institutiilor de invatamint, 35-40 la suta dintre care sunt irecuperabil iesite din uz.

Intrebarea mea este adresata Primului-ministru Vasile Tarlev: care sunt termenele reale si sursele concrete pentru procurarea celor 6000 de computere intru realizarea punctului 5 al Hotaririi Guvernului nr.1424 din 24 decembrie 2004? In acest scop nu s-au alocat mijloace financiare nici in bugetul pentru anul 2005, nici in bugetul pentru anul 2006.

Solicit raspuns la intrebare de la tribuna Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova si tine de informatia pe care am audiat-o cu totii aici, in sedinta in plen a Parlamentului, a domnului Prim-ministru in ceea ce priveste cresterea esentiala a fluxului de investitii, care, dupa spusele dumnealui, in anul acesta a crescut cu 14%.

Intrebarea suna in felul urmator: cit de corect se utilizeaza aceste investitii?

Ma refer la un caz care se numeste Implementarea proiectului Deprinderi de viata. Sa nu credeti ca sint impotriva acestui curs, pentru ca, de fapt, este o initiativa nobila, dar, cu parere de rau, a fost implementata in stilul nostru moldovenesc. Insusi investitorul acestui proiect a constatat, in evaluarea implementarii, ca cele 2 milioane de lei au fost utilizate ineficient in Republica Moldova. Acest caz creeaza pericolul ca Republica Moldova sa piarda inca 6 milioane de lei, ceea ce tine de investitii aici, la noi, in Republica Moldova. Ma intereseaza daca Guvernul a reusit sa identifice persoanele care, intr-un fel sau altul, au reusit sa induca in eroare ministerul si sa implementeze acest curs scolar neexperimentat indeajuns, neexpertizat indeajuns. Cer o informatie chiar in sedinta Parlamentului.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

In continuare, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu am interpelare, dar vreau sa revin la punctul anterior din ordinea de zi, aprobarea ordinei de zi a sedintelor plenare pentru urmatoarele doua saptamini, intrucit sint ultimele doua saptamini din acest an, aveam o propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu sunt ultimele.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mai este una. Oricum as vrea, daca accepta colegii nostri, sa includem de principiu, pentru ultima sedinta din urmatoarele doua saptamini, examinarea si discutarea, eventual aprobarea, unui nou proiect al Legii cu privire la culte si la partile lor componente, care va fi depus miine dimineata, semnat de colegii din mai multe fractiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov, pe principiu e o idee si o propunere foarte buna. Acum o sa fie rugamintea sa se puna in circulatie proiectul, sa se discute si, rapid, sa fie pregatit pentru dezbateri in plenul Parlamentului.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu va multumesc, domnule Presedinte, pentru intelegere.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi. Da, microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte. As vrea sa adresez o interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Cu ceva timp in urma, printr-o decizie de Guvern, a fost lichidat Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei prin intermediul unei comasari a acestuia cu Sectia de Stat si Drept al fostului Institut de Filozofie, Sociologie, Stat si Drept.

Am fost contactat de membrii acestui colectiv, care, intre timp, au elaborat si o declaratie de protest, pe care au prezentat-o domnului Presedinte Voronin, in care se considera ca aceasta decizie este absolut arbitrara, nejustificata si tinteste lichidarea unei institutii academice de prestigiu, care a inregistrat rezultate semnificative in domeniul cercetarii istorice.

Intr-adevar, aceasta decizie pare a fi una nechibzuita, deoarece a fost incalcat si principiul autonom al unei institutii academice, nu a fost consultat colectivul inainte de a fi luata o asemenea decizie, care este una extrem de importanta, fiindca vizeaza viitorul acestei institutii.

De aceea, solicit domnului Prim-ministru reexaminarea acestei decizii, care constituie un precedent nu chiar pozitiv in destinele stiintei noastre academice si comporta si niste riscuri. Putem sa pierdem cadre extrem de valoroase, dispuse sa paraseasca aceasta institutie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat. Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a-l invita la tribuna centrala pe domnul Mihailo, in modul in care a fost solicitat acest lucru, tin sa va atrag atentia si sa va readuc aminte ca, dupa incheierea Orei Guvernului, declaratie si dupa o pauza de maximum jumatate de ora, presupun ca va fi la ora 17.00, o sa va reinvitam in sala.

Deci, va fi o sedinta cu participarea domnului Edward Brown, conducatorul oficiului Bancii Mondiale la Chisinau, o intrevedere de lucru, daca doriti, fara transmisiune in direct, in cadrul careia domnia sa va prezenta o informatie ampla despre activitatea Bancii Mondiale si va va fi oferita posibilitatea adresarii tuturor intrebarilor de interes, care vizeaza aceste subiecte.

Rog sa luati aminte de acest lucru, ora 17.00.

Continuam. Il invit la tribuna centrala pe domnul Mihailo.

Domnul Ion Mihailo: (presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului):

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

In primul rind, imi cer scuze ca nu m-am prezentat joia trecuta in Parlament la interpelarea domnului deputat Diacov. Zilele de joi si vineri in orarul de lucru al Presedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, de regula, sint rezervate pentru deplasari in teritoriu. Joia trecuta eram aproape de oraselul Edinet, cind la radio am auzit interpelarea domnului Diacov. Chiar daca imediat intorceam masina spre Chisinau, cred ca nu reuseam, pina la sfirsitul sedintei in plen a Parlamentului, mai mult decit atit aveam deja convenite intilniri cu directorii si colaboratorii posturilor de radio si televiziune din teritoriu. Din acest motiv nu am fost prezent in Parlament.

Referitor la retragerea licentei de emisie Societatii pe Actiuni Analitic media-grup pentru retransmisiunea televiziunii Pervii canal din Federatia Rusa si eliberarea licentei de emisie S.R.L. Media Satelit, comunic urmatoarele. A fost efectuata in stricta corespundere cu prevederile actelor normative din domeniul audiovizualului, adica cu Legea audiovizualului, cu Legea telecomunicatiilor si cu Legea cu privire la licentierea unor genuri de activitate.

Sa nu uitam ca reteaua a treia, pe care retransmitea Analitic media-grup Pervii canal din Federatia Rusa si acum retransmite tot pe acest canal S.R.L.Media Satelit, nu apartine societatii Analitic media-grup, Media Satelit, ci Intreprinderii de Stat Radiocomunicatii, care a propus spre concurs si consiliului reteaua nominalizata.

Astazi, pe intreg teritoriul Republicii Moldova, este in emisie acest canal. Totodata, el este si in toate pachetele celor 220 de operatori de cablu care functioneaza in orasele si satele din Moldova.

Referitor la declaratia facuta cu doua saptamini in urma de catre domnul Constantin Ernest, director general al televiziunii Pervii canal, ramine pe seama lui. Consiliul Coordonator a declarat si confirma si astazi ca va face tot posibilul ca televiziunea Pervii canal din Federatia Rusa sa fie in spatiul informational al Republicii Moldova.

Declaratia emisiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova, la care s-a referit si domnul Diacov, vorbeste despre netransparenta Consiliului Coordonator al Audiovizualului in procesul de eliberare a licentelor si nu de eliberare a licentei pentru Media Satelit. Transparenta in acest domeniu, in opinia mea, tine de cadrul legislativ.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului respecta intru totul cadrul legislativ existent, desi as putea confirma ca, in aceasta privinta, el merita sa fie revazut. Sper ca, in viitoarea Lege a audiovizualului, care urmeaza sa fie aprobata in Parlament, sau in viitorul cod, cum se va numi el, aceasta problema va fi rezolvata, iar problema transparentei, cred, va disparea.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Mihailo.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Am facut aceasta interpelare, in primul rind, la rugamintea a foarte multor cetateni, care, pe parcursul intilnirilor in teritoriu, m-au intreabat: unde a disparut de pe primul canal blocul de stiri? Oamenii nu se prea pricep in chestiile acestea. Ei stiau ca pe Primul canal exista blocul de stiri, o parte din populatie urmarea chestia aceasta. Am ramas surprins de faptul ca, intr-adevar, populatia asa de tare urmareste. Drept, asta s-a intimplat la Ciadir-Lunga si la Taraclia, unde, presupun, oamenii urmareau stirile la Primul canal.

Dupa aceea, am incercat sa aflu, totusi, care este starea de lucruri. Decizia Consiliului Audiovizualului a fost luata la 13 octombrie.

 

Domnul Ion Mihailo:

Corect.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Si, pe parcursul examinarii acestei situatii, s-a dovedit ca, in genere, toata chestiunea aceasta, cu trecerea de la o companie la alta, a fost fabricata. Dosarul a fost fabricat, a fost falsificat anume la Consiliul Audiovizualului, din pacate. Presupun ca, intr-adevar, poate fi transmisiunea de la o intreprindere la alta. Dar, in cazul de fata, s-a intimplat ceea ce s-a intimplat. Iata, tin in mina licenta, semnata de domnul Mihailo, copia de pe licenta, emisa la 30 august. Cum putea fi emisa o licenta la 30 august, daca decizia Consiliului Audiovizualului a fost luata la 13 octombrie?

La 12 octombrie, scrisoarea trimisa de Directorul general al Companiei Pervii canal, Vsemirnaia seti, domnul Efimov, in care spune ca acest Canal, numarul 1, doreste sa colaboreze mai departe cu Analitic Media-grup si Canalul numarul 1 nu a imputernicit alta companie sa se ocupe cu aceasta problema.

Este scrisoarea adresata si domnului Mihailo. Deci, domnul Mihailo trebuia sa stie lucrul acesta. Cum putea sa ia pe data de 13 decizia de a transmite in baza unei scrisori fabricate de flacaii nostri, precum ca Primul canal, acelasi Efimov i-a imputernicit, cum se cheama cealalta companie? Media Satelit sa se ocupe cu lucrurile acestea.

Si, din cite stiu, Directorul general, domnul Constantin Ernest, a vorbit cu reprezentantii Republicii Moldova, s-au dat asigurari. Si, stimati prieteni, lucrul acesta, nu poate sa ramina neobservat. Mai bine Consiliul Audiovizualului sa-si recunoasca gafa, fiindca, din cite stiti, si ambasadele acreditate la Chisinau au facut declaratii.

 

Din cite stiti, reprezentantii structurilor internationale participa la procesul de judecata. Ne trebuieste oare un proces interminabil care pune intr-o lumina foarte nefavorabila Republica Moldova, conducerea Republicii Moldova si pe noi toti, ca oameni neseriosi? Fiindca Consiliul Audiovizualului este o structura formata de Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Ion Mihailo:

Domnule deputat, se poate sa fac doua replici?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Poftim.

 

Domnul Ion Mihailo:

In primul rind, licenta, copia de pe licenta pe care o tineti in mina este, declar cu toata seriozitatea, inca un fals facut la computator. Aceasta copie de licenta mi-a fost si mie pusa pe masa. Eu declar: licentele de emisie sint blanchete de stricta evidenta, care sint eliberate de catre Camera de Licentiere, cu numar fiecare. Veniti in Consiliul Coordonator sa va demonstram ca aceasta este facuta prin intermediul computatorului.

A doua. Nu aveti, cu mii de scuze. Pe data de 13 octombrie, in sedinta ordinara a Consiliului Coordonator al Audiovizualului a fost anuntat concursul pentru reteaua a treia statala. A fost anuntat concursul in baza scrisorii Ministerului Dezvoltarii Informationale, ceea ce, in Legea audiovizualului, se numeste avizul tehnic prealabil. Si, in baza acestuia a fost anuntat concursul.

La 14 noiembrie, daca nu gresesc, n-am acum calendarul, in orice caz a doua marti a lunii noiembrie, Consiliul Coordonator, in sedinta publica, cu participarea tuturor, inclusiv a reprezentantilor misiunilor internationale, a facut bilantul acestui concurs si a acordat licenta de emisie intreprinderii sau S.R.L. Media Satelit.

Si, inca o data repet, este facut in stricta concordanta cu trei legi: Legea audiovizualului, Legea telecomunicatiilor, Legea privind licentierea unor genuri de activitate.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Mihailo, uitati-va, eu dau citire unui alineat din scrisoarea domnului Efimov, care este, inca o data repet, Director general la Canalul numarul 1.

, , , (si dau numere respective), . .

 

Doamna Maria Postoico:

Este un caz.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dumneavoastra aveti originalul scrisorilor de la Primul canal, care imputerniceste Media Satelit sa retransmita.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov.

 

Domnul Ion Mihailo:

Eu am contractul original intre Pervii canal, Vsemirnaia seti, unde este director domnul Efimov, cu S.R.L. Media Satelit. Inca o data repet un lucru care nu este atit de usor de inteles: in Consiliul Coordonator sint doua genuri, doua particularitati de a elibera licente. Atunci cind se elibereaza licenta unei intreprinderi si ea isi instaleaza emitatoarele sale, si atunci aceasta devine proprietate privata, si atunci noi nu putem nicicum ...

Si exista a doua modalitate, cind se incheie un contract cu intreprinderea de stat a Radiocomunicatiilor, care este detinatoarea acestor emitatoare. In cazul dat, Societatea pe Actiuni Analitic media grup inchiria aceste emitatoare de la Radiocomunicatii. Si cind a primit Consiliul Coordonator scrisoarea de la Radiocomunicatii, de la Ministerul Dezvoltarii Informationale, ca are sa fie anuntat un concurs, iertati va rog, noi nu sintem organul cela care sa verifice ii corect sau nu este?

 

Domnul Dumitru Diacov.

Bun, domnule Mihailo, eu nu sint procuror si nu sint judecator.

 

Domnul Ion Mihailo:

Si ultima.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, iata de aceasta.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Mihailo, eu nu sint procuror si nu sint judecator. Eu am o intrebare.

 

Domnul Ion Mihailo:

Ultima ce doresc, daca se poate.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Mihailo.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o intrebare. Domnule Mihailo, stati oleaca.

 

Doamna Maria Postoico:

Si domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o intrebare. Dumneavoastra recunoasteti ca s-au facut greseli sau afirmati ca nu s-a facut nici o greseala.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov.

 

Domnul Ion Mihailo:

Consiliul Coordonator al Audiovizualului, in persoana presedintelui sau in persoana mea, pe care il conduc, declar in fata Parlamentului: Consiliul Coordonator n-a incalcat cu nimic Legea audiovizualului, Legea privind telecomunicatiile si a treia lege in domeniul licentierii. Atit.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am numai un cuvint de spus, se cheama.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov, noi am transformat intr-o examinare a unui litigiu de acum in Parlament.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Fiindca documentele pe care le am eu, intr-adevar, demonstreaza.

 

Doamna Maria Postoico:

Imi cer iertare, dar imi aduc aminte anume de judecata. Ati spus intrebarea, primiti raspunsul si lasa, daca nu este convenabil, ne ducem in judecata. Pentru ce exista instanta de judecata?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna presedinte, noi ne clarificam, nu-i problema in aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Mihailo, multumim mult.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Va multumesc pentru faptul ca ati dat cuvintul si ati oferit posibilitate domnului Mihailo. Dar eu va spun inca o data: cazul este extrem de delicat pentru Republica Moldova. Documentele care sint la dispozitie afirma ca, intr-adevar, acest caz a fost fabricat. Imi pare foarte rau.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Daca noi o sa avem probleme din punctul de vedere al imaginii Republicii Moldova

 

Domnul Ion Mihailo:

Sper ca probleme nu vor fi. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, sa speram ca nu vor fi.

Va multumim, domnule Mihailo.

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi. Va rog, declaratia doamnei Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi, va prezint Declaratia Aliantei Moldova Noastra, privind incalcarea sistematica a drepturilor opozitiei in Parlamentul Republicii Moldova. Demonstrati chiar acum cit de toleranti sinteti. Sa vad, puteti sa ascultati?

Alianta Moldova Noastra a intrat in acest Parlament in martie 2005 cu un mesaj clar, proeuropean si euroatlantic, prevazut in platforma electorala a B.M.D. Fidela acestei pozitii, Fractiunea Alianta Moldova Noastra nu a urmat exemplul comunistilor din anii precedenti, in special din legislatura 1998-2001, cind toate mesajele si hotaririle privind orientarea proeuropeana a Republicii Moldova si solutionarea problemei transnistrene conform standardelor internationale erau blocate de catre cei 40 de deputati comunisti din opozitie.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra a votat din convingere toate hotaririle de consens politic din acest an, salutind modificarea, cel putin la nivelul angajamentelor declarative, a pozitiilor antieuropene si proseparatiste anterioare ale P.C.R.M.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra va proceda la fel si in continuare, pentru ca este convinsa ca numai promovind aceste valori democratice, proeuropene si de consens in privinta unitatii statale si teritoriale ale Republicii Moldova, de aparare a Constitutiei si independentei si a suveranitatii noastre avem sansa sa cream un stat de drept si sa imbunatatim standardul de viata al oamenilor.

In anii precedenti, Republica Moldova a fost avertizata, prin Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si ale Parlamentului European, asupra necesitatii respectari pluralismului politic si a drepturilor opozitiei politice.

Noi am crezut sincer ca aceasta este o etapa depasita si ca, o data cu asigurarea unei mai mari transparente in activitatea legislativului, discutiile si confruntarile putere - opozitie vor tine de o competitie care o sa conduca la adoptarea cit mai rapida a proiectelor de legi pentru armonizarea legislatiei noastre cu cea europeana si accelerarea pregatirii statului de aderare la U.E.

Constatam insa cu regret ca sperantele ni se topesc tot mai mult. Desi in functie de speaker a fost ales un deputat comunist dintr-o generatie mai tinara, atmosfera din Parlament devine tot mai incinsa. Cunostintele sint puse abil si in serviciul deturnarii drepturilor opozitiei, al interpretarii dupa bunul plac al Regulamentului, care si fara interpretarile inadecvate a fost modificat anterior astfel incit sa nu dezvolte, ci sa reprime democratia parlamentara.

Mentionam cazurile vadite de adoptare a unor hotariri si legi in Parlament fara a se discuta minutios si a se vota fiecare amendament, proiect privind principiile statutului Transnistriei, bugetul de stat, alte proiecte de legi, neacceptarea si aminarea la nesfirsit a unor proiecte de legi, cum ar fi pachetul depus de Alianta Moldova Noastra privind audiovizualul, desi oficialii europeni isi manifesta ingrijorarile privind libertatea de exprimare si libertatea presei in Republica Moldova.

Responsabilii de la U.E. mentioneaza deficiente la capitolele: drepturile omului, democratia, statul de drept, ce include si democratia parlamentara, drepturile opozitiei.

Libertatea de exprimare este strangulata chiar de la microfonul speaker-ului, care si-a transformat functia in cea de cenzor principal al republicii. Ce exemplu dam justitiei si presei, care nu se pot debarasa de cenzura si de autocenzura?

U.E. ofera bani pentru democratizarea si armonizarea legislatiei, nu pentru promovarea cenzurii parlamentare. Este clar ca transmisiunea in direct a lucrarilor Parlamentului ii deranjeaza pe comunisti, obisnuiti sa opereze la intuneric. Insa, in acest caz, ar trebui sa spuneti ca nu mai impartasiti obiectivul de integrare europeana, pentru a nu induce in eroare populatia si pe occidentalii care ne monitorizeaza cu multa speranta.

Este regretabil ca vizitele efectuate de speaker peste hotare, in loc sa-l stimuleze sa devina o avangarda democratica a puterii comuniste, il face sa se creada incurajat, se pare ca si de Presedintie, sa ignore principiile de coabitare parlamentara.

Trebuie sa retinem atentia speaker-ului si pe cea a liderului Fractiunii comuniste ca, daca deputatii pe care ii reprezinta au fost obisnuiti sa se complaca in ipostaza de pioni si masina de vot, pe deputatii din Fractiunea Alianta Moldova Noastra aceasta ipostaza nu-i poate aranja.

Noi nu am venit in Parlament sa fim pionii comunistului numarul 1 si ai consilierilor sai. Noi am venit ca reprezentanti ai celor circa jumatate de milion de alegatori care ne-au votat si care, alaturi de ceilalti, se confrunta cu serioase probleme generate de guvernarea comunista.

Voi enumera doar citeva dintre actiunile ce demonstreaza ca Fractiunea comunistilor, liderul acesteia Eugenia Ostapciuc si speaker-ul Marian Lupu deraiaza grav de la normele privind democratia si transparenta in activitatea Parlamentului.

 

 

 

Nu s-au tinut citeva sedinte ale biroului permanent, care trebuia sa decida agenda sedintelor in plen si caracterul lor deschis-inschis, precum si, de exemplu, modul de desfasurare a audierilor Guvernului.

Nu se accepta practic pe ordinea de zi propunerile din partea opozitiei, propunerile fiind readresate Biroului permanent, unde sint respinse cu aceeasi intoleranta politica.

Nu se raspunde interpelarilor publice ale deputatilor, Regulamentul Parlamentului fiind interpretat in mod tendentios si la acest capitol. Se organizeaza in conditii discriminatorii intilnirile cu oaspeti din alte tari, neinvitindu-se reprezentantii opozitiei. Cazul deputatul rus Cocosin si Secretarului de stat al M.A.E. al Romaniei Mihai Gheorghiu.

In delegatiile ce il insotesc pe speaker in diverse tari sau institutii paneuropene, ca si pentru unele deplasari ale grupurilor in forurile interparlamentare, votate de legislativ, se includ delegati din alte fractiuni si chiar din grupuri neinstitutionalizate, nu si din fractiunea Alianta Moldova Noastra, evident pentru ca ar deranja sa fie expus si punctul de vedere al opozitiei.

Se dispune ca oficialii straini sa fie primiti doar de presedintii comunisti ai comisiilor, nu de conducerea lor reprezentativa. Nu se depune nici un efort pentru a se reconsidera organizarea muncii deputatilor, majoritatea comunista acaparind fara nici o jena instrumentele de lucru, platite din banii publici, in defavoarea opozitiei.

Faptul ca mai multi deputati comunisti nu prea lucreaza pe computer, nu inseamna ca si opozitia ar trebui sa fie privata de calculatoare performante. Transportul, ce are menirea sa-i serveasca pe toti deputatii in raza Chisinaului, circula intens prin republica, contrar dispozitiilor interne in vigoare. Toate solicitarile de a se face lumina asupra unor domenii de activitate ale Aparatului Parlamentului sint neglijate in mod sfidator.

Este clar ca puterea comunista, Presedintele Republicii si consilierii sai, toti ca unul, general, au nevoie de un parlament de buzunar, nu de deputati eficienti. De aceea, sint mentinute conditiile inadecvate, deputatii democrati fiind inundati de plingeri si petitii, al caror numar creste.

Deputatii din Alianta Moldova Noastra nu-si vad nicidecum insa rolul de fundal al comunistilor sau al aliatilor lor, de aceea cer transparenta si conditii de munca proportionala reprezentativitatii in Parlament.

Intelegem, multi in guvernarea actuala sint piese in masinaria comunista cu sediul peste drum de Parlament. Problema insa e ca deputatii comunisti au pretins si s-au angajat intr-un parteneriat pe care, cu multa mindrie, il invoca prin capitalele europene, in timp ce la Chisinau infloresc fariseismul si dublele standarde, reprimarea pluralismului politic si inchiderea microfoanelor cind deranjeaza pe vreun comunist mai inalt.

Este regretabil si lamentabil comportamentul speakerului Lupu, ca si cel al vicepresedintelui Maria Postoico, desi noi intelegem lipsa marjei lor de manevra din cauza echipei prezidentiale antidemocratice. Aceasta insa nu inseamna ca noi, ca formatiune democratica, vom suporta starea de lucruri si nu vom sesiza constant opinia publica interna si Consiliul Europei, alte organisme internationale.

 

Vladimir Voronin, Marian Lupu si Eugenia Ostapciuc prefera sa uzeze de zisul consens in probleme de integrare europeana si de reglementare nistreana, insa nu sint deschisi unor discutii in mai multe probleme. Opozitia isi mentine repulsia fata de ideologia comunista ce le serveste drept camuflaj comunistilor pentru a se mentine prin nostalgii false la putere.

Dar a votat de dragul obiectivului de integrare europeana, drept unica sansa de a duce Republica Moldova pe calea ireversibilitatii reformelor politice, economice si sociale, legile de interes national major.

Opozitia respinge insa declaratiile ofensatoare ale Presedintelui Voronin facute in Parlament ca noi, partidele democratice, ne-am fi maturizat. Cind se stie ca, de fapt, comunistii s-au vazut nevoiti sa se maturizeze datorita taberei democratice. Sa vedem insa cit va dura aceasta maturizare proeuropeana a comunistilor si daca problemele privind gazele si curentul electric nu-i vor dematuriza.

Pentru a promova insa politici majore importante pe directiile consensuale, ar trebui, cel putin, sa fim capabili pentru un dialog si o coabitare civilizata in Parlament, dupa reguli clare, care sa se respecte.

Numai printr-o activitate legislativa bine reglementata in interesul societatii pot fi aparate independenta si existenta statului nostru in fata oricaror presiuni nefaste din exterior.

Noi, Fractiunea Alianta Moldova Noastra, cerem speakerului Marian Lupu respectarea cu strictete a Regulamentului Parlamentului si a Legii privind statutul deputatului, precum si organizarea unor discutii asupra problemelor de organizare interna a activitatii deputatilor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna presedinte de sedinta.

O precizare cu titlu de replica. Am urmarit aceasta declaratie a doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.(Doamna Vitalia Pavlicenco vorbeste nu la microfon). Este dreptul la replica, doamna Pavlicenco.

Nu fac o declaratie, fac doar o precizare, pentru ca ati vizat opozitia la modul general, ati vizat deputatii democrati si, inteleg ca, este vorba de colegii nostri din Partidul Democrat, acesta este sensul exact al cuvintelor pe care le-ati utilizat. Si, declar cu toata raspunderea, in numele grupului Partidului Popular Crestin Democrat, ca nu v-am mandatat sa vorbiti in numele opozitiei in general. Aceasta declaratie, probabil, trebuia facuta strictus sensus privind grupul din care faceti parte.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Se anunta pauza pina la ora 17.00.

P A U Z A

* * *

D U P A P A U Z A

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi, stimati oaspeti, astazi avem in Parlamentul Republicii Moldova pe domnul Edward Brown, care va prezenta activitatea Bancii Mondiale in Republica Moldova. As vrea sa concretizam cum va derula aceasta prezentare.

In primul rind, domnul Edward Brown cere 30 de minute. Se accepta pentru a fi acordat acest timp. Dupa prezentare, se propune vizionarea unui scurt film documentar video despre un proiect de succes finantat de Banca Mondiala in Republica Moldova: Proiectul de investitii si servicii rurale. Dupa aceea, trecem la intrebari-raspunsuri, comentarii. Se accepta? Se accepta.

Va multumim.

Domnule Edward Brown, va invitam la tribuna centrala pentru a prezenta activitatea.

Domnul Edward Brown (director de tara Moldova Europa si Asia Centrala):

(Alocuti (Alocutiunea este in limba engleza)

(Se aude o melodie in sala).

 

Doamna traducator:

Prease care este proiectul de investitii si servicii rurale, finantat de Banca Mondiala, este, probabil, una dintre interventiile bancii, care a atins cele mai inalte cote ale succesului. Proiectul se axeaza pe spatiul rural, unde saracia a capatat o amploare. Acest proiect are o modalitate de abordare multidirectionata in vederea solutionarii problemei saraciei in spatiul rural.

Putem spune ca proiectul a avut succes. Si elementul sau cheie care este activitatea desfasurata, adica impartasirea cunostintelor, apararea serviciilor de imixtiuni, ceea ce permite sa-si imbunatateasca conditiile de viata, sa-si creeze noi locuri de munca, cu alte cuvinte sa-si creeze posibilitati de autoangajare.

 

Domnul Edward Brown:

Daca pina in prezent, asistenta Republicii Moldova in implementarea proiectelor de dezvoltare economica era focalizata pe o activitate sau alta, acum este un proiect de investitii si servicii rurale prin care s-a reusit, pentru prima data, de a avea o abordare complexa, cind in unul si acelasi proiect s-au atins acele trei probleme, cele mai importante pentru populatia rurala, care sint: accesul la cunostinte noi, accesul la piata si accesul la resurse financiare de lunga durata.

Aceasta abordare s-a realizat intr-o istorie de succes, care se manifesta prin faptul ca obiectivele puse pentru prima faza a proiectelor, preconizate initial pentru

 

trei ani de zile, au fost atinse intr-un an jumate si, acum, noi ne uitam cu speranta mare la extinderea acestui proiect si la inmultirea rezultatelor lui.

Aceasta este asteptata si de populatia republicii, care deseori apeleaza cu o cerere sporita la serviciile acordate in cadrul proiectului. Si, de fapt, deja avem si un numar de persoane, de beneficiari care, de mai mult timp, asteapta si urmaresc cu nerabdare cind va fi luata decizia privind extinderea calitatii atit in plan financiar, cit si in plan de servicii.

(Se deruleaza un film documentar).

 

Doamna traducator:

Impresia mea despre Moldova este ca, aceasta tara trece printr-un proces de tranzitie, ceea ce este rezonabil pe motivul dificultatilor si conditiilor initiale pe care le-a intimpinat Moldova. Speram, in continuarea reformelor, o data ce Guvernul va continua reformele sistemului economiei de piata si o data ce sistemul de guvernare se imbunatateste in Moldova, tara va atinge cotele din trecut. De fapt, se sustine ca Moldova era o tara cu venituri medii. Cred ca anume aceasta vor sa obtina oamenii din Moldova pe viitor. Deci, continuarea eforturilor pentru reducerea saraciei. Acestea vor constitui elementele-cheie pentru ca Moldova sa obtina un succes, adica crestere economica si dezvoltare.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim de aceasta prezentare si de succesele care s-au obtinut in Republica Moldova. Si, acum, trecem la intrebari si raspunsuri, stimati deputati. Da, lumina se va da.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Brown,

Va multumim pentru prezentarea facuta. As avea la dumneavoastra doua intrebari. Prima: imi amintesc, prin anii 1994-1995, Republica Moldova, in aprecierile reprezentantilor Bancii Mondiale la Chisinau, era calificata ca o locomotiva a reformelor economice in C.S.I.

De atunci si pina astazi am ajuns cea mai saraca tara din Europa. In 1999, imi amintesc, eram la Fondul Monetar International la o stagiere pentru cinci saptamini si tocmai ni s-au remis materialele adunarii anuale a conducerii F.M.I. si Bancii Mondiale. Imi amintesc, atunci s-a stabilit o reorientare a strategiei politicilor F.M.I. si Bancii Mondiale in directia redistribuirii mijloacelor investite de tarile dezvoltate pentru tarile sarace. In acest context, vreau sa va intreb: cum priviti evolutia de prin 1995 pina in 2005. Si daca ceea ce s-a stabilit, probabil, numai in 1999. Imi amintesc ca am citit si ceva din rapoartele de mai tirziu, daca s-au rasfrint sau nu.

A doua intrebare se refera la niste scrisori pe care Banca Mondiala le-a trimis Guvernului Republicii Moldova in legatura cu situatia de pe piata energetica in contextul monopolizarii de catre Energocom a importurilor de curent electric. Ma

 

intereseaza daca persistati sau perseverati in monitorizare si care ar fi aprecierile sau recomandarile Bancii Mondiale.

Va multumesc.

 

Domnul Edward Brown:

(Urmeaza raspunsul in limba engleza.)

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu cred ca la prima intrebare ati raspuns foarte bine. Intelegem cauzele care au condus la actuala situatie si cea mai importanta pe care ati spus-o: s-au pus mari piedici extinderii sectorului privat in ritm rapid in primii ani dupa proclamarea independentei.

Cit priveste intrebarea a doua, m-a interesat in ce masura sinteti ingrijorat de tendintele de monopolizare a pietei energetice? Si daca sinteti la curent cu tranzactiile foarte dubioase care se fac cu malul sting, cu toate schemele pe care eu

le-am spus in public din Parlament, de care dispun si pe care pot sa vi le pun si dumneavoastra la dispozitie.

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in limba engleza.)

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Da, multumesc frumos. Cred ca este o prezentare foarte binevenita, dar era poate si mai efectiva daca directorul Bancii Mondiale in Republica Moldova facea si o apreciere a situatiei economice in Republica Moldova din punctul lui de vedere, asta e una.

Al doilea moment.

 

Domnul Edward Brown:

Okey.

 

Domnul Ion Gutu:

Al doilea moment. Vreau sa mentionez faptul ca am avut si eu onoarea sa lucrez cu Banca Mondiala mai multi ani. Cred ca ajutorul Bancii Mondiale a fost foarte mare la perioada respectiva, dar vreau sa-i dau o intrebare domnului Brown: care au fost, totusi, greselile Bancii Mondiale, erorile care au fost comise? Daca dumnealui le cunoaste, daca nu, cred ca pot sa-l ajut. Poftim.

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in limba engleza.)

 

Domnul Ion Gutu:

In primul rind, multumesc pentru raspuns. Vreau sa mentionez citeva momente, domnule Brown. In primii ani de activitate in Republica Moldova, totusi, reprezentantii Bancii Mondiale erau suprapolitizati. Cind ati vorbit ca noi nu facem politica a fost un presing politic foarte serios.

Al doilea moment. Au fost comise erori in aprecierea situatiei reale din Republica Moldova si noi am fost introdusi intre tarile cu venituri mijlocii, medii. Nu mici. In legatura cu aceasta, Republica Moldova, citiva ani la rind, mai multi ani la rind, a fost impusa sa primeasca credite comerciale de la Banca Mondiala nu in conditii preferentiale de la Agentia Internationala de Dezvoltare. Costul acestei erori este undeva de 157 de milioane de dolari. Daca am da in judecata Banca Mondiala, cred ca am avea un cistig foarte serios.

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in limba engleza.)

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Multumim.

 

Domnul Oleg Serebrian:

(Vorbeste in limba engleza.)

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in limba engleza).

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Domnule Brown,

Fostele guverne au semnat cu Banca Mondiala mai multe memorandumuri. In sensul intrebarii pe care a pus-o domnul Ion Gutu, noi, ca deputati, vrem sa intelegem un lucru. Deci, s-au facut, totusi, presiuni asupra Guvernului la diferite etape si problema responsabilitatii, inclusiv si a unor consultanti ai Bancii Mondiale, exista. Mai ales ca atunci, in urma tuturor sfaturilor si acestor memorandumuri, situatia economica nu s-a imbunatatit, dar, de fapt, s-a prabusit evident, indeosebi dupa anii 1995-1996.

Luind in vedere ultimele dispozitii care sint, inclusiv in conducerea Bancii Mondiale, nu ar fi rezonabil ca Republica Moldova sa abordeze foarte serios problema iertarii unei parti, cel putin, a datoriilor ei externe si, in primul rind, fata de Banca Mondiala? Asta-i prima intrebare.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra, pe linga faptul ca incercati sa ajutati unele tari sarace, sinteti o structura internationala financiara, sinteti o banca, iar

 

bancile fac bani pentru actionari. Si, atunci, in acest sens, nu va pare straniu cum lucreaza sistemul bancar al Republicii Moldova, care este, in opinia mai multor specialisti, unul foarte ineficient, iar el nu lucreaza pentru ceea ce numim noi combaterea saraciei.

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in limba engleza).

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

As vrea sa va intreb: la sfirsitul anului trecut ati intrerupt finantarea unui frumos proiect, cu un nume foarte frumos Parcul National Nistru de Jos, care nu ar fi avut echivalent in lume. Ce s-a intimplat? Cine este de vina? Si care este impactul asupra Republicii Moldova?

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in limba engleza).

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc. Vroiam sa stiu, cine este de vina totusi?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna presedinte.

Multumesc, domnule director, pentru informatia pe care ati prezentat-o. Este o buna actiune ca ati recunoscut astazi si dumneavoastra ca in activitatea Bancii Mondiale in perioada de activitate in tara au fost momente pozitive, au fost si momente gresite.

Colegul meu, domnul Gutu, cunoaste bine relatiile Guvernului, de pina la 2001, cu Banca Mondiala. Pot confirma relatiile pe care le-a avut Guvernul in anii 2001-2005.

Am vrut sa ma opresc numai la o problema, ceea ce este facut pozitiv sa ramina in istorie, pentru aceasta sint semnate contracte si exista relatiile pe care le-am creat. Dar am vrut sa ma opresc la unele momente legate cu reforma care a fost promovata in agricultura in genere. Care-i viziunea dumneavoastra, ce sa facem noi, in genere, in viitor in problema aceasta? Continutul problemei?

Incepind din 1998-1999-2000-2001, cu viteza accelerata, in Republica Moldova a fost promovat un program denumit Pamint, a carui realizare a fost o

 

 

parte pozitiva, ca taranii au primit certificate, au devenit proprietari de pamint. Asta-i partea pozitiva, consider.

Dar a doua problema este mecanismul de realizare a acestei sarcini privatizarea pamintului in republica. A fost comisa o greseala asa de scumpa, care cere eforturi guvernului care o sa fie si dupa Guvernul actual, caci unele probleme nu sint clarificate nici pina la acest moment.

La privatizarea pamintului, care s-a aflat sub gestiunea Bancii Mondiale, au fost cheltuite aproape 25 milioane de dolari, aproape 180 milioane de lei de la bugetul national. Cu toate acestea, omul, primind cota, a primit terenuri in 5-6-10 locuri. La moment, el nu s-a vazut capabil, nici fizic, nici material, sa le prelucreze.

Incepind din 2001 si pina in 2005 am avut foarte multe discutii despre aceasta cu dumneavoastra si cu colegii dumneavoastra ca, daca lasam situatia asa cum este astazi, agricultorii din tara niciodata n-au sa iasa din criza, din cauza ca e imposibila asa forma de folosire a pamintului, am in vedere nu ca proprietate privata, dar din punctul de vedere al folosirii pamintului, nu se da posibilitatea ridicarii eficacitatii folosirii lui.

Dumneavoastra si banca intreaga ati inteles: consolidarea pamintului, despre care am vorbit vreo 3-4 ani, nu este crearea de colhozuri, ci o necesitate bazata pe stiinta si pe experienta europeana si cea mondiala.

Banca Mondiala a recunoscut ca noi trebuie sa ne clarificam in tara, sa promovam un proiect de consolidare a pamintului. Noi am inteles ca, impreuna cu dumneavoastra, incepem anul curent, in raionul Nisporeni, realizarea unui proiect-pilot.

Asteptati, va rog. Am vorbit despre banii cheltuiti pentru privatizare, dar, pentru indreptarea greselilor comise, trebuiesc mai multi bani decit au fost cheltuiti pentru privatizare.

La moment, in bugetul de stat nu sint prevazuti banii acestia, dar consolidarea si programul de consolidare a pamintului, care a fost sustinut deja si de Banca Mondiala, dupa cite eu stiu, ramine fara finantare. Care este viziunea bancii, ce sa

facem mai departe? Din cauza ca aceasta este o responsabilitate si a Guvernului precedent, si a Bancii Mondiale.

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in limba engleza).

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Director, stimati deputati,

Am vrut sa spun, stimati tovarasi, cred ca bine era, vreau sa adresez catre dumneavoastra, in primul rind, sa va spun multumesc din partea colegilor mei din fractiunea majoritara, pentru ca si informatia, si raspunsurile la intrebari, mai ales raspunsurile foarte obiective, au ramas, cred, multumiti toti deputatii.

 

 

Raspunsurile obiective au chiar si un sens politic si va multumesc pentru aceasta.

Dar, in incheiere, vreau sa spun, ca unii deputati au spus ca Banca Mondiala, in primii ani de independenta a Moldovei, a facut niste lacune care au influentat negativ economia tarii. Alti deputati au spus ca, pentru aceasta, trebuie sa dam in judecata Banca Mondiala. Alti deputati, precum colegul meu Stepaniuc, a spus ca nu sintem pentru judecata. Dar, as ruga inca o data sa iertati datoriile Moldovei, pentru ca au fost comise aceste lacune in primii ani de independenta. Va multumesc, frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Brown, dumneavoastra aveti raspuns sau continuam?

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in engleza).

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Brown,

In 2004, Banca Mondiala a editat cartea Zece ani de tranzitie, o carte foarte importanta, cu analiza profunda a ceea ce s-a intimplat in toate tarile in perioada de tranzitie. Citind-o, am inteles bine ca Banca Mondiala este foarte impresionata de modelul dezvoltarii Belarusului. Vreau sa va intreb: daca ne-am intoarce 10 ani inapoi, Banca Mondiala ce model ar fi recomandat pentru Republica Moldova?

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in engleza).

 

Doamna Maria Postoico:

Dupa cite am inteles, ca nu mai sint intrebari.

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in engleza). (Aplauze).

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi, tinem sa multumim domnului Edward Brown pentru prezentarea Bancii Mondiale si a activitatii ei in Republica Moldova. Din cite am observat, aceasta prezentare a fost utila ambelor parti, fiindca am muncit o ora si patruzeci de minute. Intrebarile au fost foarte interesante si, cu atit mai mult, raspunsurile au fost obiective.

 

 

Tinem sa mentionam ca politica Republicii Moldova va fi in continuare spre colaborare strinsa cu Banca Mondiala pentru a facilita programele de investitii pentru cresterea durabila a economiei Republicii Moldova.

Va multumim mult.

 

Domnul Edward Brown:

(Vorbeste in engleza). (Aplauze).

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi, anunt sedinta inchisa. Urmatoarea sedinta va fi joi, 14 decembrie, de la ora 10.00.

Sedinta s-a incheiat la ora 18.40.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova