version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 8 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2566 privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii nr. 411-XIII, din
28 martie 1995.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2482 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal art.2, 3, 6 s.a.; Codul penal art.91 s.a.).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2385 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind activitatea operativa de investigatii art.6, 8, 151; Legea telecomunicatiilor art.2 s.a.).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4524 privind anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3367 pentru anularea majorarilor de intirziere, a penalitatilor si amenzilor.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4547 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din
16 noiembrie 2005 (art.1, 6, 8, s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3968 pentru modificarea si completarea Legii nr.110-XIV din 30 iunie 2000, cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice (art.1, 4, 5 s.a.).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2813 pentru aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de catre intreprinderea specializata in cadastru si filialele acesteia.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4324 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 1422 decembrie 2006.

13. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

14. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

15. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean - Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

16. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

17. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal.

18. Declaratia deputatului Ion Varta Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat prezenta 96 de deputati. Absenteaza deputatii: Oleg Tulea la cerere; Alexandru Jdanov din motive de sanatate; Iurie Rosca, Dumitru Diacov.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Imi pare bine ca zimbiti cu placere atunci cind ma vedeti la microfon. Am ajuns s-o vad si pe asta. Vedem cine ride la urma: acela ride bine.

In legatura cu faptul ca ieri, Ora Guvernului a fost transferata pentru ziua de astazi si am avut o intrebare, vin cu aceasta intrebare acum, dimineata.

Solicit conducerii Parlamentului o explicatie pina la sfirsitul sedintei de astazi, cum si in baza carui act legislativ le-au fost achitate integral salariile pe luna noiembrie colegilor nostri deputati din fractiunea majoritara: domnului Semion Dragan, domnului Afanasii Mandaji si doamnei Irina Vlah, care au fost antrenati in alegerile din unitatea administrativ-teritoriala Gagauz-Yeri si au fost lipsa atit la sedintele comisiilor, cit si in sedintele plenare pe parcursul lunii noiembrie si la inceputul lunii decembrie? Cine a completat tabelul de pontaj? Care este suma achitata?

Atunci cind stim ca, conform Codului electoral, articolul 45, trebuiau sa se degradeze din functia de deputat, fara mentinerea salariului. Si cu atit mai mult ca au lucrat foarte prost, au pierdut alegerile. (Rumoare in sala.) Si daca tin atit de mult la cetatenii din aceasta unitate administrativ-teritoriala, de ce i-au parasit acum cind sint intr-un moment crucial?

Va multumesc.

Astept raspunsul pina la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Dincolo de aspectele mai haioase ale acestei interventii, daca e sa atragem atentie la partea tehnica, vreau sa va rog foarte mult inca o data, sa cititi cu multa atentie scrisoarea circulara care v-a fost prezentata acum citeva saptamini, si in care, intr-un mod explicit, se dau toate informatiile referitor la sistemul de salarizare si, respectiv, la sistemul eventual de penalizare a deputatilor.

Acum in citeva cuvinte. In aceasta scrisoare este foarte clar scris, conform prevederilor Regulamentului, ca tot ce incaseaza un deputat este format din: salariu de baza si diurna care este platita pentru participare la sedintele comisiilor si la sedintele plenare.

La fel, conform Regulamentului, poate nu imi place nici mie, dar aceasta e situatia, nu putem altfel decit printr-o hotarire de Parlament, in cazul in care deputatii sint absenti nemotivat la 5 si mai multe sedinte plenare ale Parlamentului, sa discutam subiectul penalizarii intr-un mod sau alt mod, inclusiv prin reducerea salariului. Dar in mod automat acest mecanism nu poate fi aplicat. Unde el poate fi aplicat si se aplica in mod automat este pentru neparticiparea, si va atrag atentia inca o data, din motive argumentate ori nu, indiferent ca este motivata sau nu absenta, deputatul nu incaseaza partea respectiva a diurnei. Iata intreg mecanismul care este la ora actuala.

Acum, la fel vreau sa va atrag atentia sa consultam impreuna cu dumneavoastra foarte bine articolele respective ale Regulamentului Parlamentului. In cadrul Orei Guvernului aici, in aceasta sala, nu pot fi adresate de la deputat la deputat nici intrebari, nici interpelari. Este foarte clar scris care sint acele organe care pot fi invitate si carora le pot fi adresate intrebari si interpelari. Aceasta este situatia, acesta este raspunsul meu. Daca se doreste, eu trimit inca o data aceasta scrisoare circulara cu toate explicatiile de rigoare.

Va multumesc.

Microfonul nr. 3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Presedinte,

Rog sa fie inclus astazi, in ordinea de zi proiectul nr.4524. Noi ieri am discutat si ne-am inteles ca astazi proiectul respectiv sa fie inclus pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul nr.4524, cel putin in versiunea mea, aici, in Prezidiu, este inscris pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu va cer iertare de la inceput, dar totusi vreau, suplimentar la ceea ce a spus doamna Cusnir, sa includem acolo si numele de familie al doamnei Cusnir, care a umblat aproape o luna pe coridoarele Moldova-Vin, pina cind am clarificat unde ea trebuie sa lucreze mai eficient: in Parlament sau in Executiv. De aceea, trebuie sa se verifice.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa va rog sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint pe chestiunea a patra de pe ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

La proiectul nr. 3968.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ii multumesc domnului Todoroglo, dar vreau sa-l trimit la legislatie, pe care nu am incalcat-o deloc. Si era foarte normal sa verificati ce fac colegii dumneavoastra, tot colegi de partid, care de ani intregi detin doua functii si primesc doua salarii. Eu n-am incalcat nici cu o zi Regulamentul si nu a fost intentia mea. Si spuneti la toata lumea, ca sa stie ca ati vrut sa ma deposedati de mandatul de deputat si nu v-a mers.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu nu stiam care ar fi remediul, cum sa va gasesc plini de energie la inceput de sedinta. Acum cred ca am inteles formula. Daca in ziua premergatoare avem sedinta pina la 19.00, sinteti intr-o forma exceptionala a doua zi. Deci, incercam sa aplicam aceeasi formula si pe viitor.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Apropo de obiectia in legatura cu zimbetul domnului Lupu cind iese doamna Cusnir la microfon. Eu vreau sa va spun ca deja sint vreo 15 deputati neafiliati, daca domnul Lupu va zimbi de fiecare data cind acesti deputati ies mai activ la tribuna, domnul Lupu se va transforma intr-un zimbaret incurabil. Dar oricum, ne bucuram. E mai bine sa zimbim decit sa ne aratam ceva mai agresivi sau ceva mai intoleranti.

Domnule Lupu,

Va rog, sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Evident ca va inscriu. Dar trebuie sa inteleg ca va place zimbetul meu si in acest sens eu voi depune toate eforturile.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa va spun ca intrebarea adresata de colega mea, doamna Cusnir, chiar daca nu este, sa spun asa, la tema si la momentul potrivit adresata, este totusi una destul de serioasa. Vreau sa va spun ca colegul meu, deputatul Igor Klipii, a fost deposedat de o parte a salariului, in pofida faptului ca Directia juridica a Parlamentului a avertizat ca nu s-a procedat corect. Dar am vrut sa va spun altceva, sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va inscriu pentru aceasta declaratie. Dar, la fel, va rog sa dam dovada de maxima prudenta cind spunem ca a fost deposedat de o parte din salariu. Daca acest lucru se refera la diurna, deci, va referiti la aceasta parte a veniturilor.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

La salariul de baza.

 

Domnul Marian Lupu:

Salariul de baza nu poate nimeni...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Ba da.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Nu poate nimeni, asa cum este mentionat in scrisoarea circulara, sa fie deposedat de o parte din salariul de baza.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti...

 

Domnul Marian Lupu:

Diurne, da.

 

Domnul Oleg Serebrian:

O sa intru personal

 

Domnul Marian Lupu:

Daca aveti probe, va rog sa mi le prezentati.

 

Domnul Oleg Serebrian:

O sa intru la dumneavoastra personal si o sa va prezint absolut totul. Nu este momentul sa discutam aici.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru prezentarea unei declaratii la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

N-am vrut sa ma implic in discutia asta cu salarizarea, dar vreau sa va amintesc ca, conform Codului muncii, in cazul in care un cetatean, indiferent de functia lui, nu este de acord sa i se opreasca din salariu, indemnizatie, aceasta trebuie facut prin instanta de judecata.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc pentru aceasta explicatie.

Stimati colegi,

Revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.2566 privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate Presedinte,

Stimati colegi deputati!

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, dupa examinarea proiectului de Lege la 12 octombrie curent si adoptarea lui in prima lectura, a examinat suplimentar propunerile si obiectiile parvenite de la comisiile parlamentare si de la deputati in cadrul sedintei in plen. Deciziile comisiei sint reflectate in anexa prezenta la raport.

Daca sinteti de parerea ca trebuie sa ma opresc la fiecare amendament, o fac, daca nu propunem proiectul pentru adoptare in lectura a doua. Si speram ca aceste inlesniri, oferite tinerilor specialisti, medici si farmacisti, vor contribui la angajarea lor in cimpul muncii in localitatile rurale, unde astazi este nevoie de asemenea specialisti.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele invocate in raportul comisiei?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Imi cer scuze, eu am avut un amendament si nu a fost acceptat. Este vorba de acei tineri specialisti care, sa presupunem, timp de un an au lucrat undeva si peste un an le mai ramin doi ani si ei decid sa mearga la sat, sa lucreze acolo. Si atunci chiar s-a spus ca este un graunte de adevar in propunerea mea, dar comisia n-a acceptat-o. Vreau sa stiu, de ce?

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia n-a acceptat-o, poate, temporar. Daca acest mecanism va fi pus in functie, se va veni cu o modificare a legii respective.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pur si simplu, nu era nici o explicatie si voiam sa stiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2566. Cine este pentru, va rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2566 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2482 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati prezinta pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.2482, care a fost votat in prima lectura la 16 noiembrie 2006.

Proiectul are ca scop ajustarea Legii privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor la procesele penale si prevede modificarea mai multor acte legislative, inclusiv a Codului de procedura penala, a Legii privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.

Prezentul proiect de lege a fost examinat in cadrul comisiei, au fost supuse dezbaterii toate amendamentele, inclusiv propunerile parvenite de la reprezentantii societatii civile. Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor la proiect se contin in anexa, care este parte componenta a prezentului raport.

Comisia propune ca proiectul de Lege nr. 2482 sa fie adoptat in a doua lectura, luind in considerare rezultatele examinarii amendamentelor acceptate de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri la lectura a doua, altele decit cele prezentate de comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2482. Cine este pentru, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2482 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2385 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr. 2385 pentru completarea unor acte legislative, initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova.

Proiectul a fost avizat pozitiv de catre toate comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului si a fost adoptat in prima lectura in cadrul sedintei plenare a Parlamentului din 6 aprilie anul curent. In conformitate cu decizia plenului Parlamentului, proiectul in cauza a fost supus procedurii de expertiza legislativa din partea Consiliului Europei, care a expus anumite recomandari pentru imbunatatirea acestuia.

Comisia a examinat amendamentele la prezentul proiect, acestea fiind reflectate integral in sinteza. Dintre amendamentele care n-au fost acceptate mentionez urmatoarele. La articolul 1 din proiect cu privire la completarea articolului 6 cu un nou alineat (6). Comisia n-a acceptat amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care propune de a introduce in dispozitiile alineatului, dupa cuvintul integritatii, sintagma precum si.

La fel, amendamentele deputatului Ion Plesca, care propune completarea alineatului respectiv cu textul: vor fi sanctionate in conditiile legii. Comisia considera oportun de a exclude din proiect prevederile expuse la alineatul (6). Deoarece in articolul 11 din legea in vigoare sint deja stabilite organele care, in conditiile legii, desfasoara activitati operative de investigatii. Astfel, completarea legii cu dispozitii prin care s-ar stipula interzicerea infaptuirii masurilor respective de catre persoane neimputernicite prin prezenta lege este inutila.

In privinta completarii legii cu un nou articol 151. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, deputatul Alexandru Lipcan considera ca acestea nu pot fi acceptate, deoarece contravin articolului 46 din Constitutie si articolului 8 punctul 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Comisia nu accepta aceasta obiectie din urmatoarele considerente. La articolul 54, alineatul (2) din Constitutie este stipulat: Exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restrictii decit celor prevazute prin lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sint necesare in interesul securitatii nationale, integritatii teritoriale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice, in scopul prevenirii tulburarilor in masa si a infractiunilor, protejarii drepturilor, libertatilor si demnitatilor altor persoane, impiedicarii divulgarii informatiei confidentiale sau garantarii autoritatii si impartialitatii justitiei.

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune la articolul 151, alineatul (1) substituirea cuvintelor ce le revin conform legii prin cuvintele: lor in corespundere cu prevederile articolelor 6 si 8 din lege. Comisia nu accepta acest amendament, deoarece organele care exercita activitati operative de investigatii indeplinesc atributiile lor in conformitate cu legea privita integral, dar nu numai conform citorva articole luate separat.

La articolul 2 din proiect Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie considera ca completarile propuse la Legea telecomunicatiilor contravin articolului 30 din Constitutie, in care se stipuleaza: statul asigura secretul scrisorilor, telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace de comunicare, precum si articolul 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Comisia considera nejustificata aceasta afirmatie din urmatoarele considerente. Proiectul nu modifica procedura de autorizare a masurilor operative de investigatii, ea fiind stabilita de Codul de procedura penala si de Legea privind activitatea operativa de investigatii.

De asemenea, proiectul nu modifica si nu extinde temeiurile, conditiile si modul de infaptuire a masurilor operative de investigatii, acestea fiind stipulate la articolele 7 si 8 din legea existenta.

Scopul proiectului in cauza este reglementarea procedurii de realizare a prevederilor actelor legislative in vigoare prin crearea conditiilor necesare pentru efectuarea legala a masurilor operative de investigatii.

La articolul 2, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera necesar ca notiunea retea speciala de telecomunicatie sa fie ajustata la notiunea expusa in hotarirea Guvernului. Comisia nu sustine acest amendament, reiesind din faptul ca, conform normelor tehnicii legislative, un act legislativ ierarhic superior nu poate fi ajustat la prevederile unor acte normative, adica la hotarirea Guvernului.

In scopul realizarii prevederilor Conceptiei privind cooperarea dintre Parlament si societatea civila la etapa definitivarii proiectului in cauza, au fost luate, de asemenea, in consideratie comentariile expuse de organizatiile obstesti, precum Institutul de Politici Publice, Juristii pentru drepturile omului, Institutul de Reforme Penale, care, in mare parte, considera ca completarile propuse la legislatie ar putea sa stimuleze abuzurile, ceea ce va conduce la incalcarea drepturilor fundamentale ale omului din partea organelor care efectueaza activitati operative de investigatii. Astfel, sugeram necesitatea stabilirii in legislatia in vigoare a unor garantii temeinice din partea organelor competente de supraveghere si control pentru cetatenii si agentii economici care presteaza servicii de telecomunicatii.

 

Domnul Iurie Stoicov:

In acest context, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica considera justificate aceste constatari, dat fiind faptul ca pina la momentul actual organele Procuraturii si judecatoriile sint lipsite de competenta de supraveghere a activitatilor operative de investigatii, exercitate de organele competente, acestea fiind lasate, in mare masura, pe seama conducatorilor organelor respective.

Totodata, comisia considera necesar ca Guvernul Republicii Moldova sa inainteze propuneri legislative prin care Procuratura Generala va fi abilitata cu functii de supraveghere si control, adecvate starii de lucruri, asupra legalitatii executarii masurilor operative de investigatii din partea organelor abilitate. Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi toti tinem minte discutiile destul de aprinse din timpul discutarii proiectului respectiv de lege in prima lectura. Atunci am insistat si acest proiect de lege a fost trimis pentru expertiza la Consiliul Europei. Din pacate, nu a venit expertiza asupra proiectului respectiv de lege, dar a venit o expertiza asupra intregii legi privind operatiunile de investigatiile operative. Dar oricum, studiind atent expertiza, intelegem ca proiectul de lege respectiv este cam departe de normele care ar trebui sa fie.

Stimate domnule Presedinte,

In cadrul dezbaterilor in comisie vizavi de articolul 8, alineatul 5), noi discutam si vorbeam intr-un fel (eu am inteles ca am avut o intelegere in sensul acesta), dar in decizia comisiei vad ca este scris un pic altfel. Deci, dumneavoastra propuneti ca acest articol sa fie expus in felul urmator. Dupa text, in continuare: Astfel de hotariri se pastreaza in conformitate cu legislatia in vigoare numai la organul care exercita activitatea operativa de investigatii.

Conform legislatiei in vigoare, aceste documente nu se pastreaza numai la organul respectiv. Si atunci eu propun sa lasam in vigoare, asa cum am discutat noi, ca aceste documente sa se pastreze, totusi, in conformitate cu legislatia in vigoare, omitind ultima parte unde se stipuleaza expres ca se pastreaza numai la organul care exercita o activitate operativa de investigatii, pentru ca este o necorelare. Pe de o parte, vorbim ca in conformitate cu legislatia, si dupa aceea indicam exact cine va detine aceste materiale.

Noi vorbeam ca aceste materiale, nu materialele operative in sine, dar documentele care stau la baza mandatului respectiv, se pastreaza si la judecator, in forma sigilata s.a.m.d. Si eu consider ca, daca lasam formula in conformitate cu legislatia in vigoare, este suficient.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Asa este.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca se poate accepta. Cu atit mai mult cu cit partea a doua practic ar fi inutila.

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi asa am vorbit in comisie, de aceea am si intervenit. Mai departe, o problema care mi se pare foarte importanta.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Noi chiar ieri, din pacate cam in graba, am adoptat in prima lectura o lege care urmeaza sa abroge legea la care ne referim, si ne referim cu modificari substantiale. Este vorba de Legea telecomunicatiilor.

Ieri, in prima lectura noi am aprobat Legea privind comunicatiile electronice. Si atunci apare o intrebare fireasca: incercam sa amendam o lege care foarte curind urmeaza sa fie abrogata? Poate, la ora actuala, ne rezumam la modificarile ce tin de prima parte, deci, privind activitatea operativa de investigatii, Legea nr.45, iar modificarile respective, care urmeaza sa fie operate in Legea privind telecomunicatiile, le vom discuta la adoptarea in lectura finala a noii legi. Si atunci o sa fie foarte bine.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Noi am discutat aceasta propunere in mai multe rinduri. Vreau sa va informez ca Legea privind comunicatiile electronice, care a fost adoptata, va fi expertizata la Consiliul Europei, din cite am inteles. Va fi necesar un anumit timp. Nu stiu daca va fi nevoie de o jumatate de an, sau va fi nevoie de un an. Dar consider oportun ca noi sa adoptam, totusi, aceasta lege in varianta care este. Cind vom reveni la cealalta lege, ne vom gindi cum sa procedam.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Ati mentionat foarte corect. Eu personal nu inteleg, de ce Legea privind comunicatiile electronice urmeaza sa fie expertizata de Consiliul Europei. Aici este o intrebare putin cam retorica. Consider ca legea respectiva poate fi adoptata foarte operativ, poate fi creat un grup de lucru, daca vreti mixt, din partea tuturor fractiunilor si sa

Bine, daca nu se accepta propunerea respectiva, stimate domnule presedinte al comisiei, stimati colegi Sigur ca, dupa modificarile de cifre si introducerea unor noi alineate, n-as vrea sa spun ca este ascunsa, dar oricum, lucrurile stau cu mult mai serios. Noi am vorbit despre acest lucru si in prima lectura. Deci, la ora actuala noi avem, din cite cunosc eu, patru institutii care au atributii de investigatii operative.

Deci, din normele stipulate in proiectul respectiv de lege urmeaza ca aceste institutii sa aiba acces, daca sa vorbim la direct cam in afara controlului. Pot si sa exemplific expunerea mea sau sa motivez. Tinind cont de experienta pe care am mai studiat-o si noi, mai indepartata, mai apropiata, si CSI, si a Uniunii Europene, rezulta ca in operatiunile, in activitatea respectiva, in cel mai rau caz, este sau se constituie operator national.

Deci, exista o institutie unica care raspunde direct de acest domeniu. Restul activeaza prin intermediul acestei institutii s.a.m.d. Din punctul nostru de vedere, acceptind si deschizind foarte larg posibilitatile acestor institutii intr-un domeniu foarte sensibil, ce tine de confidentialitatea convorbirilor s.a.m.d., nu cred ca avem si siguranta ca vom garanta respectarea drepturilor in domeniul mentionat.

Noi ne-am expus obiectiile la prima lectura, le-am expus si in cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua. Nu vom vota acest proiect de lege. Si cred ca un pic ne-am grabit cu discutarea lui in lectura a doua. Legea respectiva urma sa fie corelata mai larg.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Vreau sa amintesc despre articolul din Constitutie pe care il cunoasteti bine, si anume alineatul (1): Republica Moldova este un stat de drept. Si in acest context as vrea sa trecem prin prisma dreptului unele momente din legea pe care astazi o discutam. Si ma refer la ceea ce a spus domnul Filat, la expertiza Consiliului Europei. As vrea sa ne spuneti, care a fost avizul in legatura cu ocrotirea proprietatii operatorilor de telecomunicatii, atunci cind statul se implica direct in activitatea acestora. Si-i obliga sa le puna la dispozitie toate cele mentionate la articolul 20, alineatul 1 si la articolul 22, alineatul (1). Care este avizul Consiliului Europei in aceasta problema? Ingerinta statului in dreptul la proprietatea respectivelor institutii

 

Domnul Iurie Stoicov:

Statul nicidecum nu se implica in dreptul de proprietate a citorva institutii. Pur si simplu, oricare agent economic din Republica Moldova trebuie sa indeplineasca legislatia care exista in aceasta tara. Spre exemplu, un agent economic are anumite obligatiuni ecologice, sanitare s.a.m.d. Dar aici sint niste obligatiuni legate de sprijinul pe care trebuie sa-l acorde organele care efectueaza activitatea operativa de investigatii. Si daca ei au de gind sa activeze in Republica Moldova, sint obligati sa acorde acest sprijin. Despre aceasta este vorba. Nu exista nici un atentat asupra proprietatii.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vorbesc in limba romana acum, care este, in opinia dumneavoastra, aceeasi cu limba moldoveneasca. De aceea, va intreb foarte clar: care a fost avizul Consiliului Europei? Eu nu spun sa-mi povestiti povesti cu zmei aici. Pentru ce mi-ar servi? Slava Domnului, nu sintem in stare de asediu, de razboi sau de blocada.

Care a fost avizul Consiliului Europei?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Avizul Consiliului Europei a fost difuzat, inclusiv pentru dumneavoastra, puteti sa-l cititi, daca...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, eu as vrea sa-mi spuneti aici, in plenul Parlamentului, nu sa-l citesc; eu citesc multe povesti.

 

Domnul Iurie Stoicov:

A fost un aviz pozitiv.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pozitiv?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, da.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci eu nu inteleg cum ati tradus dumneavoastra acest aviz. Fiindca eu sint convins, si vreau sa atrag si atentia Parlamentului, ca ceea ce ati facut dumneavoastra cu referinta la articolul 54, alineatul (2) in nici un caz nu poate fi corelat cu articolul 46, alineatul (2) din Constitutie, pe care dumneavoastra il interpretati eronat.

Or, prevederile intreprinderile si operatorii de telecomunicatii, indiferent de tipul de proprietate, la proiectarea, crearea si exploatarea retelelor sint obligati sa permita neconditionat, inclusiv din punct de vedere tehnic, sa asigure conditii tehnice necesare, sa puna la dispozitie organelor competente, care exercita activitate operativa de investigatii, datele tehnice si incaperile necesare pentru infaptuirea masurilor operative de investigatie vin in contradictie directa cu articolul 46, alineatul (2) din Constitutie, care spune: Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii, atentie, cu dreapta si prealabila despagubire.

Dumneavoastra incheiati un contract, un acord din partea statului cu cine doriti, platiti si atunci obligati-l sa respecte legile tarii.

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, as vrea sa mai spun 2 cuvinte.

Domnule Susarenco,

N-ati citit pina la capat amendamentele care au fost acceptate. Tocmai ceea ce propuneti dumneavoastra, transmiterea neconditionata si alte stipulari, au fost scoase. Eu regret ca judecati atit de superficial

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Anatol Taranu:

As vrea sa ma refer inca o data la articolul 201 si la articolul 221, in primul rind, la articolul 20. Vreau sa va atrag atentia ca literele b) si d) sint litere care incalca dreptul la proprietatea privata. Si aceasta ar insemna, de fapt, ca statul, in persoana serviciilor secrete, intervine in zona responsabilitatii proprietarilor. Cu ce ocazie? Si unde este garantia ca cheltuielile pentru infaptuirea acestor operatiuni de asigurare a conditiilor tehnice, necesare pentru infaptuirea de catre organele competente a masurilor operative de investigatii...

Intr-o tara normala, unde serviciile secrete isi au bugetul sau, acesta trebuie sa prevada si cheltuielile de felul acesta. Cu ce ocazie noi ii obligam pe proprietari sa faca aceste cheltuieli in contul si in favoarea serviciilor secrete? Cind, odata si odata, ne vom dezvata de aceste apucaturi mostenite din sistemul totalitar, cind statul putea sa impuna orice?

Exista proprietate privata, care este sfinta si va rugam sa nu interveniti, domnilor, in aceasta zona. Normal este sa facem in felul urmator: sa le dam serviciilor secrete bani ca ei sa poata infaptui pe contul lor aceste lucrari. Altminteri, intr-o buna zi, o sa ne obligati sa filam pe strazi pe cineva s.a.m.d. in favoarea serviciilor secrete. Nu este normal, domnule presedinte!

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Taranu,

Citim la litera b): Sa permita, inclusiv din punct de vedere tehnic, organelor imputernicite sa infaptuiasca, in conditiile legii, masuri operative de investigatie. Si noi la comisie aceasta am avut in vedere: ca in conditiile legii, avind bugetul lor, ei trebuie sa efectueze aceste investigatii, contra plata evident.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte al comisiei,

Iata aici scrie: Intreprinderile si operatorii de telecomunicatii, indiferent de tipul de proprietate, sa asigure

 

Domnul Iurie Stoicov:

Pai, citati sinteza.

 

Domnul Anatol Taranu:

Sint obligati sa asigure conditiile tehnice necesare

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Taranu,

In afara de ceea ce citati dumneavoastra, mai exista si sinteza. Ati citit sinteza? Aici este scris ce se accepta, ce nu se accepta, dar dumneavoastra citati legea.

 

Domnul Anatol Taranu:

Sinteza va intra in vigoare dupa ce legea va fi adoptata?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Pai, cum altfel? Noi astazi adoptam legea impreuna cu sinteza, care-i anexata.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ca sa avem o situatie clara. Deci, ceea ce aveti ca proiect de lege presupun ca este ceea ce a fost aprobat in prima lectura. Ceea ce este in sinteza, continutul sintezei indica toate amendamentele.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Da, am inteles. Dati citire sintezei la acest capitol.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Sinteza are vreo 20 de pagini. Ati avut timp s-o discutati.

 

Domnul Anatol Taranu:

Cum o sa sune? Nu, domnule presedinte al comisiei, iata aceasta litera b) de la articolul 201, cum va suna in varianta finala?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Sa permita, inclusiv din punct de vedere tehnic, organelor imputernicite sa infaptuiasca in conditiile legii masuri operative de investigatii. Asa este.

 

Domnul Anatol Taranu:

Aceasta inseamna ca operatorul va fi obligat.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Asa este. Operatorii vor avea contracte speciale cu respectivele organizatii s.a.m.d.

 

Domnul Anatol Taranu:

Sa dea Dumnezeu. Eu as prefera sa fie scris contra plata. Si atunci e normal sa fie asa.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Ce inseamna in conditiile legii?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Apelez la dumneavoastra, pentru ca aveti dreptul de a dispune retinerea acestui proiect de lege in comisie, atita timp cit este necesar sa vina avizul Consiliului Europei asupra Legii cu privire la comunicatiile electronice.

S-a referit la acest moment si domnul Filat, si eu sustin acest lucru. Fiindca ceea ce este scris in aceasta lege, pe care, de fapt, noi am aprobat-o ieri cam in regim de urgenta, fara a patrunde in esenta tuturor momentelor, a normelor care sint incluse in ea Deci, multe dintre prevederile la care se refera acest proiect, aflat acum in discutie, se contrazic un pic sau chiar mai mult cu ceea ce se propune sa se voteze acum, in a doua lectura.

Eu vreau sa va amintesc ca in sedinta in plen a Parlamentului, in care s-a examinat acest proiect de lege, Alianta Moldova Noastra s-a pronuntat impotriva lui, considerindu-l inoportun. Si in confirmarea celor spuse de noi este avizul Consiliului Europei, in care cu caractere aldine este scris: Proiectul de lege si legea in ansamblu nu corespunde standardelor europene. Atunci, ce ne facem?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Intr-adevar, avizul Consiliului Europei se refera la legea integrala a activitatilor operative de investigatie. Noi, in legea aceasta, vorbim de 3-4 articole.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Inclusiv de aceste modificari, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Tocmai ca nu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Noi, Alianta Moldova Noastra, vom vota impotriva acestui proiect. Dar va rog foarte mult, sa-l puneti la vot ca propunere, iar cel putin a doua parte, care se refera la telecomunicatii, sa fie exclusa din acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, pentru o clarificare la acest subiect: eu am luat act de solicitarea dumneavoastra.

Microfonul nr. 4, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sigur ca argumentarea aceasta trebuia sa fie oferita la inceput. Eu, cind m-am referit la faptul ca urmeaza sa operam modificarile propuse la Legea telecomunicatiilor, am facut-o si dintr-un alt considerent.

Deci, noi trimitem astazi la expertizare Legea privind comunicatiile electronice in varianta adoptata ieri. Normele sau modificarile pe care noi le operam in Legea telecomunicatiilor astazi n-o sa fie prezente in legea noua.

In cadrul expertizei, expertii Consiliului Europei nu se vor referi la normele pe care le discutam noi astazi. Si atunci o sa primim o lege expertizata, iar ulterior, probabil, o sa trebuiasca sa o amendam si pe aceasta, cu normele care n-au fost supuse expertizei.

Domnule Presedinte,

Nu stiu daca sintem pregatiti pentru asa ceva, poate mai retinem un pic, mai discutam, facem o pauza sa mai vedem Fiindca, pina la urma, o sa avem o lege care o sa fie expertizata doar partial.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cred ca vom gasi impreuna cu dumneavoastra formula care ne-ar permite sa nu evitam expertiza unor subiecte, care, aveti perfecta dreptate, nu sint prezente in proiectul de lege adoptat ieri, in prima lectura. Nu-i asa?

Dar tine de responsabilitatea noastra a tuturor, si a mea personal, si aici pot sa va ofer aceste garantii, precum am procedat si anterior: aceasta expertiza se face nu doar si nu neaparat la distanta. Este pregatit raportul de expertiza, invitam in cadrul unei mese rotunde expertii locali, expertii Consiliului Europei, toate partile antrenate in acest domeniu. Punem pe masa absolut toate legile sau proiectele de legi care vizeaza acest domeniu si realizam o discutie complexa.

Deci, eu ma angajez personal, impreuna cu domnul Stoicov, sa organizam aceasta discutie bazata pe informatia exhaustiva.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Sint de acord. Nu vreau sa insist. Eu am citit atent expertiza Consiliului Europei asupra proiectului respectiv, el s-a referit mai pe larg la aceste lucruri. Dar vreau sa va spun ca expertiza arata foarte clar ca normele care ne-au fost impuse, chiar si in varianta finala redactata, nu corespund cu valorile europene la care facem referinta.

Mai departe. Daca presupunem ca normele pe care le adoptam astazi, in varianta finala vor functiona pina la adoptarea legii noi, care urmeaza sa fie amendata, si in cadrul discutiilor o sa intelegem ca normele respective nu sint corecte, aceasta inseamna ca noi adoptam astazi niste norme care vor avea o perioada de viata foarte scurta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, dar cel putin va fi o cale empirica care ne va demonstra situatia reala, care tot are o anumita logica.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Activitatea despre care vorbim astazi aici, este una foarte complexa si ea are nevoie de o stabilitate. Fiindca daca exista norma respectiva, ea trebuie sa aiba viata lunga, fiindca necesita si investitii, si pregatire pentru a opera in domeniul dat.

Noi ne-am expus punctul de vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Rugam sa luati in vedere opinia noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Accept explicatiile. La fel, am inteles ca nu se insista.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, in proiectul de lege adoptat ieri in prima lectura este un capitol aparte care prevede retelele electronice de comunicatii speciale. Acolo sint doar unele sau o parte din stipularile pe care le discutam astazi. Astazi avem un alt proiect, de aceea, pina va fi adoptata Legea privind comunicatiile electronice (poate timp de 23 luni, dar poate si mai mult), cred ca are rost sa adoptam astazi aceasta lege si pe urma sa vedem cum va fi votat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De acord. Vreau sa va spun ca este putin probabil ca noi vom reveni la lectura a doua a proiectului de Lege privind comunicatiile electronice mai devreme de luna mai iunie a anului viitor, avind si vacantele de iarna si avind o perioada de cel putin doua luni si jumatate pentru expertize, plus examinarea acesteia aici, in Parlament.

Presupun ca vom fi in plenul Parlamentului cu acest proiect de lege, in lectura a doua, la sfirsit de iunie inceput de iulie anul viitor.

Ultima interventie, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Cred ca in situatia data mai exista o varianta. Deci, le spunem domnului Filat si domnului Lipcan, daca au careva propuneri din punctul de vedere al formularii, care trebuie introduse in Legea telecomunicatiilor, amendamentele acestea pot fi formulate si anexate la textul care va fi supus expertizei.

 

Domnul Marian Lupu:

Asta ar fi o solutie.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Domnule Lipcan,

Ca sa inteleg mai bine, eu am luat act de informatia dumneavoastra, iar in continuare decizia imi apartine.

Totusi, daca nu gresesc, ati facut o referinta la un amendament mai special. Da, ati spus, daca v-am inteles corect, ca in cazul in care totusi ne decidem pentru un vot in lectura a doua, ati facut o propunere (Rumoare in sala.)

La microfonul nr. 5, va rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Amendamentele propuse pentru Legea telecomunicatiilor sa fie excluse. Asta a fost propunerea. Si sa lucram numai cu Legea privind activitatea operativa de investigatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De acord. Pun la vot aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 6.

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Supun votului adoptarea in a doua lectura, pe ansamblu, a proiectului de Lege nr.2385, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine e pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 4.

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 3 13.

Domnul Marian Lupu:

17 voturi impotriva.

Cu aceste rezultate, cu acest bilant, proiectul de Lege nr.2385 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4524 privind anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor. Lectura a doua.

Rog comisia.

Stimati colegi,

Pina domnul Popa coboara la tribuna centrala, vreau sa va informez ca astazi isi sarbatoresc ziua de nastere doi dintre colegii nostri, domnul Alexandru Oleinic si domnul Ion Varta. Sa-i felicitam cu acest frumos prilej, sa le dorim mult succes si sanatate! (Aplauze)

Domnule Popa,

Va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege nr.4524 privind anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor pentru lectura a doua si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de deputati, constata urmatoarele.

Se propune ca, pe tot cuprinsul textului proiectului de lege, cuvintele al Serviciului Fiscal de Stat sa fie substituite prin cuvintele ale organelor cu atributii de administrare fiscala.

In contextul avizului Directiei juridice, se accepta ca contributiile la fondul de asigurare obligatorie de asistenta medicala sa fie substituite prin primele de asigurari obligatorii de asistenta medicala, notiunile acestea fiind aduse in concordanta cu Legea nr.1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala.

Totodata, la articolul 1 din proiect se propune ca finalul notiunilor de majorare de intirziere si amenda sa fie completat cu sintagma: inclusiv suma a carei plata este aminata sau esalonata, reesalonata conform legislatiei in vigoare.

In contextul propunerii deputatului Filat, vizavi de articolul 4 din proiect, de a exclude conditia prezentarii Parlamentului spre aprobare a listei contribuabililor, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune urmatorul cuprins pentru alineatul (3) al articolului 4 din proiect: in termen de 3 luni dupa expirarea termenului prevazut la articolul 2 va asigura publicarea numarului total al contribuabililor si totalul sumelor majorarilor de intirziere si amenzilor care se anuleaza.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am avut o propunere, si nu o vad in raport, referitor la anularea amenzilor cu 50 la suta.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Am mentionat-o in raportul prezentat ieri, in plenul Parlamentului, dar astazi, la sedinta comisiei noi am lasat redactia textului raportului prezentata ieri.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dumneavoastra nu ati examinat stenograma primei lecturi. Pai da, trebuie sa fie scris in raport.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Deci, vreau sa informez Parlamentul ca la sedinta comisiei de astazi aceasta problema a fost discutata si practic comisia a ajuns la concluzia ca sustinem propunerea Guvernului: anularea penalitatilor si sanctiunilor financiare in marime de 100%.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate ne clarificam mai bine la acest subiect?

Microfonul nr.3, domnul presedinte al comisiei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ieri eu am anuntat ca astazi dimineata o sa avem sedinta comisiei si ne-am intrunit dimineata si am examinat inca o data aceasta pozitie. Am ascultat argumentele Guvernului si, totusi, comisia a decis sa sustinem propunerea Guvernului la pozitia data.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu nu ma refer la decizia comisiei, ea este asa cum este si n-o schimba nimeni. Dar de ce propunerea mea nu este reflectata in raport, daca tot au fost discutate propunerile deputatilor din prima lectura la sedinta comisiei?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Propunerea expusa de domnul Bolboceanu la comisie si eu am expus pozitia aceasta am admis-o pentru prima lectura si am spus ca comisia a decis sa micsoram sanctiunile de la 100 la 50 la suta.

Da astazi, dupa sedinta de ieri, am discutat inca o data pozitia aceasta cu autorii si ei ne-au convins sa nu facem acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Suta la suta.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sa sustinem anularea, suta la suta.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si iata de ce astazi, in raportul comisiei, si eu inca o data confirm ca noi am examinat a doua oara acest subiect, s-a propus ca scutirile de amenzi sa fie de suta la suta.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, in conformitate cu

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar aici amenzile, ca o penalitate, sint de doua la suta pe luna. Daca inmultim la 12 luni, rezulta 24 la suta.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, in varianta in care acest amendament a fost prezentat...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In varianta cu care a venit Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Da, domnule Bolboceanu, alte propuneri?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Cum adica, alte propuneri? Aceasta propunere trebuie pusa la vot, domnule Presedinte. Mie nu-mi convine lamurirea domnului Bondarciuc. Eu as vrea sa stiu, de ce propunerea mea nu a fost inclusa in raport?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Incerc eu, haideti asa.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pentru ca eu

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti asa, domnule Bolboceanu.

Domnule Bondarciuc,

Va rog, nu va precipitati, nimeni nu se precipita. Va rog foarte mult. Eu am incercat, dupa multe cazuri de acest gen, cind se solicita continuarea discutiilor, comisiile sa consulte stenograma de la prima lectura si, respectiv, sa fie in mod automat luate ca propuneri pentru lectura a doua.

Stimati colegi,

Cu regret, in versiunea actuala a Regulamentului nostru, al Parlamentului, nu avem niste norme precise care i-ar obliga sa faca lucrul acesta, avem foarte multe situatii confuze.

Invers, in Regulament avem foarte strict scris ca, pentru lectura a doua, se fac propuneri in scris, cu toate procedurile de rigoare. Cred ca asta este motivul. Nu este nimic individual, nu este nici o scapare, nu este obligativitate pentru comisii in acest sens, vom incerca sa acoperim acest gol in noua redactie a Regulamentului, pe care il vom dezbate intr-o perioada de doua saptamini.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine.

Domnule Presedinte,

Eu totusi rog ca propunerea mea sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu,

Care-i propunerea ca sa inteleg si eu mai bine? Deci 50 sau 100?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ca penalitatile sa fie anulate in marime de 50 la suta.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Amenzile.

 

Domnul Marian Lupu:

Amenzile?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Amenzile.

 

Domnul Marian Lupu:

Amenzile 50 la suta, nu 100, dar 50 la suta.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Penalitatile 100 la suta, iar amenzile 50 la suta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru a fi acceptata, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 0.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

O scurta precizare si o constatare. Foarte des noi avem senzatia ca proiectul de lege merge oarecum paralel fata de noi. Deci, ideea proiectului este care este si eu am participat dimineata la lucrarile sedintei Comisiei pentru politica economica buget si finante. Reprezentantul Guvernului a explicat foarte clar situatia vizavi de amenzi si noi sustinem integral si pozitia comisiei, si pozitia Guvernului pe varianta de scutire de suta la suta. Pentru ca daca faci o actiune, trebuie sa faci o actiune completa, nu sa ne oprim la jumatate de drum.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Este.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4524 in lectura a doua, pe ansamblu. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 33.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 4524 privind anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3367 pentru anularea majorarilor de intirziere, a penalitatilor si amenzilor. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor, aprobat in prima lectura la 7 decembrie curent, si constata urmatoarele.

In procesul dezbaterii proiectului de lege mentionat in prima lectura au fost expuse obiectii si propuneri pe marginea acestuia de catre deputatii Todoroglo, Cosarciuc si Filat.

Deputatul Todoroglo a propus excluderea din proiect a articolului 4, atribuind prin aceasta Guvernului dreptul de a aproba listele contribuabililor, carora li se vor aplica prevederile acestei legi in conditiile stipulate de articolele respective.

Deputatul Cosarciuc s-a exprimat pentru mentinerea articolului 4 din proiect. Deputatul Filat considera ca articolul 4 poate fi mentinut in proiect, dar urmeaza a fi modificat, astfel incit Guvernul sa prezinte listele contribuabililor carora li se vor anula majorarile de intirziere si amenzile doar pentru informare. In acest caz si Parlamentul isi va efectua functia de control in modul stabilit, avind posibilitate sa sesizeze cazurile de incalcare a legislatiei.

Examinind propunerile expuse, comisia sesizata in fond considera rationala propunerea domnului Filat si propune urmatoarea redactie a articolului 4: Guvernul, in termen de 3 luni dupa expirarea termenului prevazut la articolul 2, va prezenta Parlamentului spre informare lista aprobata a contribuabililor carora li se anuleaza majorarile de intirziere si amenzile.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de Lege pentru anularea majorarilor de intirziere, penalitatilor si amenzilor in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri la lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte, va multumesc.

Am o intrebare la domnul Eremciuc si recunosc ca trebuia s-o pun doamnei Borta ieri. Dar n-am fost prezenta la discutarea in prima lectura, totusi este o intrebare pe care o consider importanta.

Domnule Eremciuc,

Acest proiect de lege de iertare a penalitatilor si amenzilor se refera la cei care n-au contribuit si nu au platit contributiile sociale de stat obligatorii. Se refera la toti agentii economici si cred ca se refera si la detinatorii de pamint, nu-i asa?

Domnul Vladimir Eremciuc:

La toti agentii economici care...

 

Doamna Valentina Golban:

Inclusiv la cei care n-au...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

In cursul anului 2006 n-au datorii la fondul social, n-au datorii la salarii si au fost mentinute locurile de munca s.a.m.d., conform legii.

 

Doamna Valentina Golban:

Intrebarea mea este ca cei care sint in zona rurala, ma refer la proprietarii si detinatorii de pamint care nu au facut acest lucru, s-ar putea sa fie informati mai putin decit alti agenti economici, care au aceasta posibilitate.

Vreau sa va intreb, care ar fi modalitatea de a-i informa, totusi, despre aceasta posibilitate, ca sa beneficieze si ei de acest proiect de lege care va fi adoptat astazi?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Modalitatea o sa fie aceeasi pentru toti agentii economici.

 

Doamna Valentina Golban:

Nu, eu cred ca trebuie de luat niste masuri, si acest lucru este foarte important. Trebuie sa-i informam pe oameni sau prin intermediul televiziunii, sau prin Casa Nationala de Asigurari Sociale.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Doamna Golban,

Nu este primul an si nu este prima data cind facem noi acest fel de actiuni. Doar stiti ca articolul 22, care a fost in Legea despre fondurile asigurarilor sociale, stipula problema aceasta. Noi am scos numai pentru anul 2005 2006.

 

Doamna Valentina Golban:

Da, domnule Eremciuc,

Dar efectul nu a fost cel asteptat. De aceea zic ca, daca se adopta acest proiect de lege, este necesar ca efectul sa fie unul bun. Din aceasta cauza este necesar ca populatia sa fie informata. Iata la ce ma refer.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, asa este.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, la microfonul nr.1.

 

 

Doamna Maria Borta presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Casa Nationala de Asigurari Sociale este pregatita pentru aceasta masura si oficiile ei teritoriale vor duce si in mediul rural informatia cuvenita, incepind chiar cu ziua de astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule vicepresedinte al comisiei,

As vrea sa propun la articolul 4, in redactia comisiei, sa fie adaugata urmatoarea sintagma: si va asigura publicarea listei contribuabililor si a sumelor majorarilor de intirziere si a amenzilor care se anuleaza. In varianta votata de noi la proiectul precedent este un lucru bun: noi trebuie sa ne stim eroii ca cetatenii Republicii Moldova, si agentii economici trebuie sa-si cunoasca eroii.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu stiu daca a luat doamna Borta lista aceea, acolo sint o multime de agenti economici. Nu stiu care ziar ar accepta sa publice aceasta. Pentru noi, da, ar trebui prezentata lista in Parlament.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar eu propun sa fie si publicata. Asa cum este in varianta la proiectul nr.4524, votat de noi. Acolo s-a acceptat sa fie publicat numarul total al contribuabililor si sumele majorate de intirziere.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dar unde anume trebuie sa fie publicate?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In Monitorul Oficial. Unde ar putea sa mai fie publicate? Unde poate sa publice Guvernul listele? Poate sa faca o anexa speciala, ca sa stim. La urma urmei, am spus ca in 2004 am facut acest lucru. In 2006 facem, in 2007 vom face. Cineva trebuie sa se invete minte ca n-ar trebui sa permita majorari de intirzieri, fiindca aceasta este o investitie a statului. O creditare a agentului economic.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Poate facem o propunere aditionala aici.

 

Domnul Vladimir Filat:

O scurta precizare. Avind in vedere ca amendamentul si forma prezentarii acestuia a fost inaintata de mine, am vrut sa propun urmatorul lucru: ca si in proiectul respectiv de lege formularea sa fie identica cu cea din proiectul precedent. Si formularea este foarte simpla. In termen de trei luni dupa expirarea termenului prevazut la articolul 2 va asigura publicarea numarului total al contribuabililor si totalurile sumelor majorarilor de intirziere si a amenzilor care se anuleaza. Si atunci aducem in concordanta cele 2 legi.

Vizavi de cunoasterea eroilor. N-am sa fac referire la acei care enunta chestia aceasta. Daca vrem sa catalogam pe cineva ca eroi sau ne-eroi, sa ne uitam un pic la istoricul acestor penalizari si amenzi. Daca nu cumva statul a creat eroii respectivi... Eu am fost unul din cei care a fost prin Guvern si-mi asum si eu in oarecare masura raspunderea pentru faptul ca s-au facut greseli. Asa ca eu consider ca este vorba de un gest foarte corect si coerent din partea Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, inteleg ca aici este o coincidenta de idei. Nu-i asa?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul Filat isi permite sa comenteze eroii sau ne-eroii. Stim noi care sint eroii.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Propunerea mea se refera la publicarea listei agentilor economici care beneficiaza de inlesniri si a sumelor care au fost anulate. Nu, ceea ce este scris aici, in numarul total al contribuabililor, aceasta este altceva. Aceasta inseamna, pur si simplu, sa spui ca au fost 100 de intreprinderi si o suma totala de 100 de milioane. Noi vorbim despre lista si sume. Sa vada oamenii cine sint acesti agenti economici.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Eu inteleg asa: nu exista o coincidenta deplina intre cele doua propuneri? Propunerea domnului Filat a fost acceptata de comisie?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, ca sa fie o analogie. Supun votului propunerea domnului Cosarciuc. Cine este pentru, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 2.

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 3 9.

Domnul Marian Lupu:

11 voturi pro. Propunerea nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Continuam. Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Si eu am participat la discutia celor doua proiecte si, dupa parerea mea, mai apropiata si mai simpla este varianta pe care au gasit-o colegii din Comisia pentru politica economica, buget si finante. Deoarece continutul celor doua proiecte si scopul lor este acelasi, si decizia ar fi bine sa fie una si aceeasi, cea care a fost acceptata.

 

Domnul Marian Lupu:

Se accepta.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

De aceea, ceea ce a fost prevazut in Legea nr. 4524, ceea ce a fost anuntat de colegul

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat acest lucru.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Aceasta este varianta cea mai simpla si cea mai clara.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Eremciuc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea pe ansamblu a proiectului de Lege nr. 3367 privind anularea majorarilor de intirziere, a penalitatilor si amenzilor, in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 34.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3367 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4547 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006.

Rog Guvernul sa-l prezinte.

 

Doamna Nina Lupan viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Necesitatea elaborarii si promovarii proiectului de lege in discutie este determinata de rezultatele executarii bugetului de stat in zece luni ale anului curent si estimarile scontate in perioada ramasa pina la finele anului curent. De asemenea, este urmarit scopul utilizarii rationale a mijloacelor existente, in vederea acoperirii cit mai depline a necesitatilor prevazute in actele normative in vigoare.

Referitor la executarea bugetului de stat pe parcursul anului curent, as dori sa va comunic urmatoarele. In perioada ianuarieoctombrie bugetul de stat, pe toate componentele, a fost executat la venituri in suma de 8 miliarde 720 milioane de lei, la cheltuieli in suma de 7 miliarde 931,5 milioane de lei, ceea ce constituie, respectiv, 82,9 la suta si 74,6 la suta fata de prevederile anuale. Totodata, separat pe componente executarea bugetului este diferita. Astfel, in perioada mentionata, componenta de baza a bugetului de stat a fost realizata la venituri in suma de 7 miliarde 518,4 milioane lei, la cheltuieli in suma de 6 miliarde 627,1 milioane lei, ceea ce fata de prevederile anuale reprezinta 81,5 la suta si, respectiv, 74,6 la suta.

Totodata, in zece luni ale anului curent, la componenta de baza a bugetului de stat au fost acumulate venituri care au depasit cu 246,6 milioane lei planul prevazut. Pe proiecte finantate din surse externe, in perioada vizata executarea se caracterizeaza astfel: venituri au fost acumulate la nivelul de doar 69,5 la suta, si cheltuielile au constituit 54,7 la suta. Respectiv, fondurile speciale au fost realizate, la venituri in suma de 142,6 milioane lei, la cheltuieli in suma de 135,5 milioane lei. Si in raport cu prevederile anuale aceasta constituie 106,3 la suta si 100,7 la suta.

Incasarile mijloacelor speciale, in perioada mentionata, au constituit 842,8 milioane lei; cheltuielile de mijloace speciale au fost realizate in suma de 751,5 milioane lei, iar nivelul executarii constituie, respectiv, 99,7 la suta si 88,9 la suta in raport cu prevederile anuale.

Ca urmare a celor mentionate si in urma estimarii executarii scontate pe tipuri de venituri si impozite, la componenta de baza a bugetului de stat se propune majorarea generala a veniturilor cu 182,9 milioane lei, ceea ce constituie 2 la suta. Totodata, pe unele tipuri de venituri, incasarile sint in crestere si constituie 372,8 milioane lei, iar pe altele acestea se reduc, respectiv cu 189,9 milioane lei.

Astfel, se asteapta incasari suplimentare de venituri de la impozitele pe venit, in valoare de 44,5 milioane lei, precum si incasari ale taxei pe valoarea adaugata la marfurile importate, de 101,4 milioane lei. In general, incasarile de la accize se prevad a fi reduse cu 70,7 milioane lei. Totodata, incasarile din accizele de la bere se estimeaza ca vor fi depasite cu 14,3 milioane lei, iar incasarile accizelor pe vinul brut, bauturile alcoolice tari, vinurile din struguri, sampanii si coniacuri se prevad a fi micsorate in total cu 53,5 milioane lei.

Aceasta reprezinta, practic, suma neincasarilor fata de prevederile pe perioada ianuarieoctombrie a anului curent. Cauza principala a precizarilor propuse este reducerea volumelor de productie ale acestor marfuri. Concomitent, se propune de a fi reduse incasarile accizelor la benzina si motorina, precum si la derivatele lor, cu 39,5 milioane lei si, respectiv, cu 17,4 milioane lei. Aceasta si ca urmare a faptului ca importurile acestor produse sint sub nivelul estimat initial.

Totodata, din contul reducerii exportului productiei vinicole, se impune si reducerea sumelor preconizate pentru restituirea accizelor cu 24,4 milioane lei. De asemenea, ca urmare a reducerii volumelor de productie vinicola, se propune diminuarea incasarilor de la taxa pentru revitalizarea viticulturii cu 20,5 milioane lei.

Pornind de la evolutia din anul curent a operatiunilor exportimport, a serviciilor prestate de catre misiunile diplomatice, fluctuatia cursului de schimb al monedei nationale, se propune majorarea incasarilor din impozitele asupra comertului exterior si a operatiunilor externe cu 114,8 milioane lei. Inclusiv la taxa vamala cu 14,4 milioane lei. La taxa speciala cu 0,4 milioane lei. La drepturile de exportimport achitate in avans cu 84 milioane lei. La taxele consulare cu 15 milioane lei.

Pentru asigurarea financiara a unor masuri prioritare din programul social-economic de dezvoltare a municipiului Chisinau pe anul 2006 se prevede o micsorare a transferurilor de la bugetul municipal Chisinau la veniturile bugetului de stat cu 50 milioane lei. Acestea au fost solicitate pentru procurarea tehnicii de deszapezire si a materialului antiderapant. Tinind cont de executarea scontata a veniturilor si avind in vedere implicarea la finantarea cheltuielilor bugetare in anul curent a unei parti din soldurile de mijloace banesti de la inceputul anului, cheltuielile bugetului de stat pe componenta de baza se propun a fi majorate, in total, cu 433 milioane lei sau cu 4,9 la suta.

Disponibilitatile in cauza, precum si cele de la redistribuiri din interiorul bugetului, vor fi indreptate spre realizarea unor activitati de importanta majora, printre care cele mai importante sint urmatoarele: pentru investitii capitale /133,1 milioane lei/ si reparatii capitale /45,8 milioane lei/.

In conformitate cu prioritatile stabilite in functie de necesitatea urgentarii finalizarii lucrarilor la unele obiective de importanta majora, 250 milioane lei sint alocate pentru majorarea capitalului statutar al Bancii Nationale a Moldovei.

21,2 milioane lei constituie majorarile de transferuri catre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, dintre care 19,8 milioane lei pentru acoperirea deficitelor la salariu pentru politia municipala. 66,4 milioane lei sint prevazuti pentru acoperirea deficitului la salarizarea angajatilor unor autoritati publice, formate in urma adoptarii actelor normative privind sistemul de salarizare in sistemul bugetar.

45,3 de milioane lei sint destinati pentru acoperirea insuficientei de alocatii pentru achitarea pensiilor militarilor. 6 milioane lei pentru asigurarea cu ochelari a pensionarilor si invalizilor. 2 milioane lei pentru aparatele auditive destinate persoanelor cu deficiente de auz, 3 milioane lei pentru combaterea cancerului si 11,3 milioane lei pentru achitarea asistentei medicale acordata unor categorii de bolnavi cu maladii conditionate social.

7,5 milioane lei sint prevazuti pentru institutiile penitenciare, pentru alimentatia detinutilor si aprovizionarea cu carbune. 4 milioane lei pentru organizarea activitatii Centrului antitero si inzestrarea cu mobilier si utilaj a Institutului National de Informatii si Securitate. 2 milioane lei pentru procurarea si instalarea computerelor in cadrul Programului Salt. 3 milioane lei se vor aloca Consiliului raional Dubasari, ca acesta sa crediteze lucrarile agricole pe terenurile aflate mai jos de traseul RibnitaTiraspol.

Cu 2,2 milioane lei se va suplimenta Fondul pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole. Aici este cazul sa mentionez ca veniturile din taxa pentru folosirea marcilor proprietate de stat si din taxa pentru revitalizarea viticulturii nu sint suficiente pentru acoperirea datoriilor existente la acest capitol. In legatura cu aceasta, prin derogare de la Legea viei si vinului, la completarea Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole se propune alocarea de 25 milioane lei din contul veniturilor generale ale bugetului de stat.

Referitor la componenta proiecte finantate din surse externe, va informez ca, in urma analizei si revizuirii costului obiectivelor incluse in devizele de cheltuieli pe anul 2006, precum si din cauza retinerii implementarii obiectivelor la unele proiecte, se propune reducerea veniturilor la acest compartiment cu 60,6 milioane lei, iar a cheltuielilor, respectiv, cu 144,2 milioane lei.

Astfel, suma prevazuta pe an, la aceasta componenta, va constitui: la venituri 253,4 milioane lei si la cheltuieli 623,3 milioane lei.

La componenta fonduri speciale, conform estimarilor autoritatilor publice, administratori ai fondurilor speciale, partea de venituri a acestora se propune a fi majorata cu 34,8 milioane lei si va constitui 168,9 milioane lei.

Pentru finantarea masurilor pentru care sint prevazute aceste fonduri, partea de cheltuieli se propune de majorat cu 72,2 milioane lei si va constitui 206,8 milioane lei. Practic, toate fondurile speciale se revizuiesc, atit la partea de venituri, cit si la partea de cheltuieli.

Stimati deputati,

Generalizind cele relatate pina acum, se propune ca bugetul de stat sa fie majorat la toate componentele: la venituri cu 157,2 milioane lei sau cu 1,5 la suta, la cheltuieli cu 361 milioane lei sau cu 3,4 la suta, la deficit cu 203,8 milioane lei. Majorarea deficitului bugetului de stat va fi finantata din contul majorarii incasarilor din privatizare, cu 127 milioane lei, precum si din atragerea soldurilor la conturile bugetului de stat la inceputul anului, in suma totala de 225,1 milioane lei.

Totodata, se micsoreaza sursele de finantare din contul reducerii veniturilor obtinute de la emiterea hirtiilor de valoare de stat, cu 50 milioane lei. Se majoreaza platile fata de creditorii Clubului de la Paris, conform conditiilor aferente procedurilor de restructurare a datoriei de stat, cu 14,7 milioane lei si se reduc intrarile de credite externe pentru finantarea proiectelor realizate din surse externe, cu 12,4 milioane lei.

Tinind cont de toate modificarile propuse, sumele absolute ale bugetului de stat, precizate pe anul 2006, vor fi: la venituri 10 miliarde 667 milioane 929,9 mii lei, la cheltuieli 10 miliarde 992 milioane 204 mii lei, la deficit 314 milioane 274,1 mii lei. La final, ca urmare a modificarilor operate, anexele respective la Legea bugetului de stat se expun in redactie noua.

Stimati deputati,

Va multumesc pentru atentie si va rog sa sustineti acest proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna viceministru.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Doamna viceministru,

La nota informativa, unde este vorba de mentinerea ordinii publice si a securitatii nationale, intre altele este scris: pentru acoperirea insuficientei de alocatii pentru achitarea salariilor angajatilor din cadrul organelor de forta (cu exceptia indemnizatiilor de 54,9 milioane lei).

Intrebarea mea este: care este suma datoriilor bugetului la indemnizatii pentru angajatii din cadrul organelor de forta, aproximativ, in acest moment sau la
1 decembrie?

 

Doamna Nina Lupan:

Referitor la situatia cu achitarea indemnizatiilor, intr-adevar, a fost o problema, deoarece acestea au fost tratate in mod diferit de catre organele de forta. A fost si o explicatie data de ministerul respectiv, Ministerul Economiei si Comertului. Prin urmare, la acest capitol pot sa mentionez urmatoarele: ministerele de forta nu au calculat pina la acest moment intreg volumul de indemnizatii.

Prin urmare, situatia in diferite ministere este diferita si suma datoriilor mentionata, la situatia din 1 octombrie, a fost de numai 54 de milioane lei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

54 de milioane la 1 octombrie?

 

Doamna Nina Lupan:

Da.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sa presupunem ca pina la sfirsitul anului aceasta se va mari. Si de aici o a doua intrebare. Articolul 330 din Codul muncii, la alineatul (3) spune urmatoarele: in caz de retinere din vina angajatorului a salariului, indemnizatiei de concediu, platilor in caz de eliberare din serviciu sau /atentie!/ a altor plati cuvenite salariatului, acestuia i se platesc suplimentar, pentru fiecare zi de intirziere, 5 la suta din suma neplatita la termen.

Intrebarea mea este urmatoarea: cine va plati, din ce fonduri si cine va raspunde pentru penalitatile care sigur ca statul este obligat sa le plateasca angajatorilor si le va plati prin instanta de judecata?

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, noi stim care este practica in asemenea cazuri.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Practica? Eu citesc legea.

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, cind sint asemenea cheltuieli suplimentare, ele se vor achita din contul organelor respective, din contul economiilor, sa zicem asa, din alocatiile bugetare ale organelor respective.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, care economii, daca Parlamentul prin lege spune ca nu se vor plati indemnizatiile. Care fonduri de rezerva? Cine va raspunde pentru aceste penalitati, pe care Parlamentul, cu mina dumneavoastra usoara, cu mina Guvernului, in mod premeditat le face bugetului de stat pe anul viitor?

 

Doamna Nina Lupan:

Eu as vrea sa mentionez ca, intr-adevar, s-a examinat problema referitoare la alocarea indemnizatiilor, s-a examinat, dar posibilitatile care sint in buget la ziua de azi, aceste posibilitati nu permit, intr-adevar, de prevazut indemnizatiile pina la finele anului si calculul integral al acestora.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, ori nu avem contabili buni, ori ministerul nu este bun. De ce se gasesc bani pentru fel de fel de memoriale, care acum vedem ca se surpa pamintul sub ele si s-au bagat banii in pamint, si de ce nu se gasesc indemnizatii pentru politisti, pentru alte categorii de oameni, care vrem sa ne apere si sa nu fie corupti?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

Tin, in primul rind, sa apreciez si sa va felicit cu aceasta prima prezentare in sediul Parlamentului, in sedinta plenara. Si daca imi permiteti, am o intrebare.

In momentul discutarii si aprobarii bugetului de stat pe anul 2007, Comisia noastra pentru protectie sociala, sanatate si familie a facut un amendament de modificare a articolului 8, in vederea majorarii sumei acordate societatii orbilor, de la 650 mii la 2 milioane de lei, dat fiind faptul ca cunoastem cu totii situatia creata la intreprinderile acestei societati.

La Guvern a existat o comisie care a studiat aceste probleme si, ca decizie, a acelei comisii fusese facuta o adresare la Ministerul Finantelor, in vederea obtinerii, totusi, a acestui suport financiar de 2 milioane de lei, nu pentru crearea locurilor noi de munca, dar pentru mentinerea celor existente, pentru modernizarea, retehnologizarea acestor locuri de munca.

Pentru ca nu putem nega ca in prag de iarna, acesti angajati au ramas fara loc de munca. Eu vreau sa va intreb: in cazul in care exista astazi si se discuta proiectul de Lege cu privire la modificarea bugetului pe anul 2006 si ne bucuram ca totusi sint niste venituri in crestere, daca ar fi posibilitate, si va rog foarte mult sa gasim aceasta posibilitate, sa revenim la acest subiect si sa rezolvam aceasta problema promisa la Guvern.

 

Doamna Nina Lupan:

Stimata doamna presedinte al comisiei,

Intr-adevar, problema despre care dumneavoastra ne vorbiti este importanta. Si, intr-adevar, cind s-a aprobat Legea bugetului pe 2007 ea a fost pusa in discutie. Dar ce as vrea sa spun? Dumneavoastra propuneti ca scopul acestor alocatii sa fie modernizarea locurilor de munca. Prin urmare, ar fi vorba de cheltuieli ce tin de procurari de utilaj, procurari care, pina la finele anului, in perioada care a mai ramas, cred ca n-ar fi posibil de realizat, fiindca procedurile de achizitii publice pe care le cunoastem sint stabilite prin lege si n-ar permite, deci, utilizarea acestor surse. De aceea, cred ca ar fi mai util ca la problema respectiva sa ne intoarcem pe parcursul anului viitor, la rectificarile ulterioare ale Legii bugetului pe 2007.

 

Doamna Valentina Golban:

Va multumesc pentru raspuns.

Dar cred ca s-ar putea gasi o formulare care ar fi binevenita, pentru a ajuta, totusi, aceasta societate.

 

Doamna Nina Lupan:

Noi vom tine cont de acest lucru la executarea bugetului pe anul 2007.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Vreau sa va spun ca si conducerea Parlamentului, si conducerea Guvernului, si fractiunea majoritara au examinat toate problemele care exista in aceasta asociatie si, dupa ce o sa fie raportul presedintelui comisiei, o sa avem o propunere pentru a ajuta aceasta asociatie.

 

Doamna Nina Lupan:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

Cum explica Guvernul ca, la 3 saptamini de la finalizarea anului, Guvernul vine cu majorarea deficitului bugetar de 3 ori si cum aceasta situatie, daca Guvernul a analizat-o, va influenta indicatorii principali macroeconomici?

 

Doamna Nina Lupan:

Noi consideram ca majorarea deficitului nu va influenta indicatorii macroeconomici, deoarece suma de baza din cheltuieli, 250 de milioane din 360, sint indreptate pentru completarea fondului statutar al Bancii Nationale. Prin urmare, consideram ca nu vor fi afectati indicatorii respectivi. In privinta completarii fondului statutar, dumneavoastra ati discutat ieri, a fost aprobata modificarea Legii Bancii Nationale. Este vorba de o necesitate si vom utiliza soldurile din conturile bugetului de stat care au avut de la inceputul anului aceasta destinatie.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, dumneavoastra considerati ca nu va afecta?

 

Doamna Nina Lupan:

Noi consideram ca nu.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Fara a fi facuta o analiza. Si a doua intrebare: fiindca dumneavoastra ati atestat transferul a 250 de milioane Bancii Nationale, care este preconizat prin rectificarea Legii bugetului, de fapt, acest transfer nu se incadreaza in legea pe care am aprobat-o noi ieri, asa cum ati mentionat dumneavoastra, pentru ca majorarea capitalului statutar, conform prevederilor proiectului de lege aprobat ieri, in Parlament, in prima lectura, este prevazut din veniturile Bancii Nationale, iar partea neacoperita ori se transfera din bugetul de stat, ori prin hirtii de valoare acordate de catre Guvern.

Deci, anul nu s-a sfirsit. Noi nu stim care vor fi rezultatele financiare si veniturile Bancii Nationale, dar, nu stiu de ce, ne grabim la sfirsit de an sa-i dam Bancii Nationale 250 de milioane.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca fondul statutar al bancilor vecinilor nostri, al Ucrainei, spre exemplu, este de 10 milioane de grivne, al Romaniei este de 10 milioane de dolari. Si va zic, bancile acestor tari isi onoreaza bine obligatiunile, pentru ca putem trage o concluzie tinind cont si de situatia economica din aceste tari.

Noi ne grabim sa majoram fondul statutar al Bancii Nationale, care cred ca este de 20 de ori mai mare decit fondul statutar al bancilor centrale ale vecinilor nostri. Totusi, care este motivul acestei propuneri a Guvernului?

 

 

Doamna Nina Lupan:

Deci, ieri s-a mentionat, si eu pot sa confirm ca nu este normal ca fondul statutar al Bancii Nationale sa fie la acelasi nivel cu fondurile statutare ale bancilor comerciale care sint pe teritoriul republicii.

De aceea, s-a luat, intr-adevar, decizia de majorare a fondului statutar si au fost discutate doua modalitati: prin mijloace sau prin hirtii de valoare de stat. Si s-a ajuns la concluzia ca, totusi, majorarea prin mijloace banesti afecteaza mai putin executarea bugetului. Daca majoram prin hirtii de valoare de stat, ele pot veni la rascumparare in careva perioade de timp, ceea ce ne-ar afecta mai mult activitatea si executarea bugetului. Tinind cont de faptul ca, la inceputul anului, au fost aceste mijloace in soldul bugetului de stat, s-a propus ca majorarea sa fie efectuata din contul soldului.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate o clarificare in acest sens ne poate veni de la microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa precizez. Noi ieri am adoptat, in doua lecturi, modificarea Legii cu privire la Banca Nationala si acolo este clar stipulat, la articolul 11, ca fondul statutar al Bancii Nationale se formeaza din profitul bancii si/sau din contributiile Guvernului, din sursele bugetare. Este clar. Nu stiu de ce nu-i este clar domnului Bolboceanu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, este clar.

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc domnule Presedinte.

Dar aceasta este situatia pe care o aranjeaza aici, in Parlament, domnul Bondarciuc, care nici nu poate numi corect articolul care a fost modificat ieri. Caci noi ieri am modificat articolul 19, formarea fondului statutar este stipulata la alineatul (3) din acest articol. Si eu, domnule Bondarciuc, daca vreti sa va fac likbez aici, in Parlament, pot sa va citesc ce este scris, ceea ce am votat noi ieri.

Initial, fondul statutar se formeaza din veniturile nete ale Bancii Nationale, iar diferenta, daca nu ajung resurse financiare ale Bancii Nationale, din bugetul de stat. Noi nu am finalizat anul, nu stim care vor fi veniturile nete la Banca Nationala si alocam 250 de milioane pentru fondul statutar al Bancii. Eu nu vreau sa discut prea mult, dar as propune ca aceste 250 de milioane sa fie redistribuite pentru Fondul de sustinere a agriculturii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimata doamna,

Salut si eu prezenta dumneavoastra aici, in sedinta plenara si vin cu urmatoarea intrebare. Propuneti sa fie repartizate 2 milioane de lei Programului SALT. Ma intereseaza, in ce stadiu este acest program? Cine va gestiona aceste 2 milioane de lei? Si daca nu cumva acestia sint niste bani acum, in ajun de Anul Nou, care le vor permite colegilor nostri din fractiunea majoritara sa mearga pe la scoli cu niste calculatoare vechi si sa le faca cadouri, asa cum se intimpla foarte des, la pretul de peste 20 000 lei, cind stim ca astazi, un calculator nou costa 6 7 8 mii de lei.

 

Doamna Nina Lupan:

Referitor la acest program, dumneavoastra cunoasteti ca el se gestioneaza prin Ministerul Educatiei si Tineretului. Pe parcursul anului acolo au fost prevazute alocatii bugetare in marime de 9 milioane lei, iar 2 milioane lei s-au acordat din Fondul de rezerva al Guvernului. Acum este vorba de a inlocui aceste mijloace, adica de a le trece la bugetul de baza al Ministerului Educatiei si Tineretului si a fi eliberate din fondul de rezerva. Deci, practic, nu sint niste alocatii suplimentare, sint alocatiile lor, care sint deja in program si le sint alocate. Deci, este vorba de o legiferare numai in sensul de schimbare a sursei: nu din Fondul de rezerva, dar din contul alocatiilor totale ale ministerului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acest moment nu era clar. Aceasta am vrut sa precizez. Cit priveste cadourile, vreau sa va spun ca am fost saptamina trecuta la un azil si, din salariul meu mic, am luat 500 de lei si i-am abonat la ziare. Si as vrea sa preia acest exemplu si colegii nostri din fractiunea majoritara.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Sint mai mult ca sigur ca foarte multi din cei prezenti in aceasta sala fac gesturi frumoase cu diferite ocazii, toti, daca nu toti, majoritatea. Nu este cazul, cred, sa punem in evidenta aceste lucruri.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.,

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

Felicitari pentru prezentare si am o intrebare simpla pentru dumneavoastra. Dumneavoastra aici propuneti 178 milioane de lei mijloace suplimentare pentru cheltuieli capitale. As vrea sa va intreb, daca va fi posibil ca aceste mijloace suplimentare sa fie valorificate in 3 saptamini, cit ne-au mai ramas pina la sfirsitul anului, ca sa poata fi finantate? Fiindca nu putem sa dam banii si acestia sa nu fie valorificati. Cum vor fi valorificate aceste mijloace suplimentare?

Doamna Nina Lupan:

Referitor la programul investitiilor capitale, dumneavoastra cunoasteti ca necesitatile in republica, intr-adevar, sint cu mult mai mari decit posibilitatile pe care le are bugetul de stat. Totodata, la Legea bugetului exista o anexa speciala, in care este lista obiectivelor propuse pentru finantare din contul bugetului de stat. Deci, Ministerul Finantelor poate sa achite doar acele sume care sint prevazute in anexa, numai in limita respectiva.

Totodata, mentionez ca majoritatea acestor obiective sint stabilite pe 23 ani. Deci, programele lor, devizele lor sint prevazute pentru 23 ani. Si in cazul de fata noi avem o situatie pe care am examinat-o in baza rapoartelor prezentate la Ministerul Finantelor, si anume: care este situatia cu executarea la aceste obiective? Situatia este de asa natura ca volumele sint depasite, iar alocatiile bugetare sint insuficiente. Si, din acest motiv, se propune a aloca si a achita acele volume care sint deja executate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna viceministru,

Dumneavoastra va dati bine seama ca nimeni nu poate sa valorifice resurse financiare care inca nu-i apartin. Noi avem anexele nr.4 si nr.5 la Legea bugetului, unde sint inclusi agentii sau directiile concrete de investitii capitale si reparatii capitale, si nimeni nu-si poate permite sa cheltuiasca mai mult decit este prevazut prin aceste anexe. Si atunci, intrebarea este urmatoarea: aceste 178 de milioane se refera la acele obiecte care au fost incluse in anexa nr.4 si anexa nr.5 sau sint alte obiective, care au fost stabilite pe parcurs? Cineva le-a promis ca, uite, vor fi finantate si acum dumneavoastra veniti cu mijloace suplimentare.

 

Doamna Nina Lupan:

As vrea inca o data sa precizez ca noi, cind vorbim de volumele executate, aceasta e o situatie. Cind vorbim de achitare, aceasta e o alta situatie. Deci, nu se permite achitarea in volume mai mari decit este prevazut in Legea bugetului. La ziua de azi noi nu avem executat mai mult decit este stipulat in Legea bugetului. Dar, in cazul in care ele sint deja indeplinite si se propun suplimentar spre achitare, aceasta este o alta situatie. Este ceea ce noi astazi va propunem.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Imi cer scuze, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

Am discutat si la comisie in privinta eficientei utilizarii fondurilor pentru investitii capitale si reparatii capitale. Faptul ca Guvernul vine astazi cu aceasta propunere ne spune inca o data ca sursele financiare respective sint dispersate, adica nu sint concentrate, ca noi sa terminam unele obiective si sa le dam in exploatare, dar sint dispersate la mii de obiective.

Dumneavoastra ati mentionat ca sint finantari pentru 23 ani de zile. De ce nu finantam totul intr-un an ca sa terminam obiectivul, si sa nu venim iarasi cu modificari, caci, uite, au facut volume suplimentare de valorificare a resurselor sau de valorificare a lucrarilor.

Doamna Nina Lupan:

Domnule Cosarciuc,

Cind s-a examinat proiectul bugetului pe anul 2007, noi, de asemenea, am mentionat ca Programul de investitii pe anul 2007 va include, in primul rind, obiectivele care trebuie finisate pe parcursul anului 2007. Respectiv, aceeasi strategie o pastram si acum, la modificarile respective, pentru a ne asigura ca obiectivele acelea, care sint aproape de finalizare, vor fi finantate integral pina la finele anului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna viceministru,

Imi cer scuze ca va chinui, dar, totusi, dumneavoastra ati spus acum ca au fost incluse in anexa nr.4 obiectivele care trebuie finalizate. Inseamna ca resursele financiare care au fost prevazute erau suficiente pentru a fi finalizate aceste obiective, inseamna ca au fost incluse obiective suplimentare. Aceasta este logica expunerii dumneavoastra si a raspunsurilor dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna viceministru,

Sa incheiem, caci noi mergem deja pe al treilea cerc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu este al treilea cerc, este abia primul cerc. Si inca o intrebare, doamna viceministru. Aici sint prevazute alocatii suplimentare in jur de 100 de milioane lei pentru aparare, mentinerea ordinii publice, pentru comisariatele de politie. Pentru invatamint noi alocam suplimentar 18 milioane lei, adica asa prevede proiectul. Dar ce, noi avem in tara asta numai organe de mentinere a ordinii publice? Sau mai avem si invatamint, si alte domenii?

 

Doamna Nina Lupan:

Domnule Cosarciuc,

Eu v-am raspuns si la comisie la intrebarea aceasta. Majorarile de salarii, care au fost repartizate prin rectificarea Legii bugetului in vara, deci, in ultima rectificare, n-au inclus majorarea salariilor pentru ministerele de forta. Fiindca la acel moment, abia fusese aprobata legea din iunie si nu erau calculele respective, prezentate la Ministerul Finantelor. Prin urmare, ceea ce este astazi prezentat pentru majorarea salariului in ministerele de forta, se refera la recalcularea salariului in aceste ministere pe toata perioada anului curent. Si ceea ce nu li s-a alocat conform Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, citeva momente...

 

Domnul Marian Lupu:

Imi cer scuze. Muzica este foarte frumoasa. Accept acest lucru.

Ivan Timofeevici,

Doar o clipa.

Stimati colegi,

Va rog foarte mult, caci a devenit o traditie, una proasta, va rog sa inchideti mobilele. Daca doriti, includeti optiunea vibratie, poate o sa va fie mai comod. O spun in gluma, dar si in serios. Va rog sa tineti cont de acest lucru.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Ion Gutu:

Pot sa continui?

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc.

Doamna viceministru,

Prima intrebare. Noi stim ca anul curent a fost consacrat mai multor activitati de restabilire a relatiilor cu organismele internationale financiare: cu Banca Mondiala, cu Fondul Monetar International. Au fost facute, chiar in ultimul moment, niste declaratii din partea demnitarilor acestor structuri, ca anul acesta vor fi majorate alocatiile, donatiile externe s.a.m.d. In acelasi timp, Guvernul vine cu o propunere de a reduce veniturile de la donatiile externe, asistenta externa la 150 de milioane de lei. Puteti dumneavoastra sa ne explicati, care este cauza si care proiecte nu vor fi realizate?

 

Doamna Nina Lupan:

Referitor la proiecte, intr-adevar, am mentionat si in raport, exista o reducere atit la partea de venituri, cit si la partea de cheltuieli. Deci, explicatiile sint, in primul rind, in legatura cu acel fapt ca activitatile prognozate in aceste proiecte si care se realizeaza conform procedurilor Bancii Mondiale, daca sint finantate respectiv de la Banca Mondiala, procedurile acestea pot fi repetate in cazul in care nu sint efectuate calitativ.

In afara de aceasta, pot fi intirzieri in executarea unor contracte din partea furnizorului de servicii si, in asemenea cazuri, unitatile de implementare a proiectelor inainteaza propuneri la Ministerul Finantelor, pentru a reduce atit partea de venituri, cit si partea de cheltuieli.

 

 

Domnul Ion Gutu:

Doamna viceministru,

Am inteles. Aceasta-i partea teoretica. Noi cunoastem foarte bine acest mecanism. Enumerati proiectele si sumele. Si care ministere sint vinovate sau nu au reusit sa se incadreze in limite, in termenele stabilite pe anul 2006?

 

Doamna Nina Lupan:

Dumneavoastra aveti anexate materialele si noi, intr-adevar, am prezentat aceste materiale. Daca doriti, eu le ridic si le citesc in ordine. Dar unicul lucru pe care as vrea sa-l mentionez este ca aceste alocatii sint transferabile pentru anul viitor. Ele nu se pierd la sfirsitul anului, daca nu sint utilizate. Deci, ele se vor transfera si in anul viitor. Dar sint de acord cu dumneavoastra in privinta faptului ca ministerele de ramura trebuie sa intreprinda masuri pentru ca aceste situatii sa nu se repete si pe parcursul anului viitor.

 

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa-mi oferiti cuvintul la dezbateri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

In contextul discutiilor aprige legate de tema pe care o discutam aici si de invocarea de catre domnul deputat Susarenco a coruptiei, vreau sa va spun ca am facut o greseala astazi, la inceputul sedintei si am uitat sa ne felicitam cu ocazia Zilei internationale a combaterii coruptiei.

Am primit un mesaj de la un cetatean care-mi spune: . . Si vreau sa va spun ca ati luat, probabil, cunostinta de rezultatele sondajului GELAP referitor la situatia privind coruptia in Republica Moldova. Astazi ma voi referi la aceasta si in declaratia mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, bine.

Doamna viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Modificarile si completarile propuse in proiectul prezentat de Guvern sint generate de acumularile suplimentare de venituri la bugetul de stat, realizate in perioada anterioara a anului si de prognozele veniturilor scontate pina la finele anului.

Astfel, evolutia proceselor social-economice din perioada de 10 luni ale anului curent au invocat acumulari la venituri de baza in suma de 8,7 miliarde lei, ceea ce constituie 82,2 la suta din prevederile anuale.

Ca urmare a incasarilor mentionate si a estimarilor executarii scontate pentru perioada de pina la sfirsitul anului, veniturile generale pe toate compartimentele vor atinge nivelul de aproximativ 10,7 miliarde lei, inregistrind o majorare de 157,2 milioane lei sau de 101,5 la suta, comparativ cu indicii adoptati cu modificarile ulterioare pentru anul curent. Incasarile generale ale anului 2006 vor inregistra o crestere de 1 miliard 650 milioane lei sau de 18,3 la suta, comparativ cu cel executat in anul 2005. Cele mai esentiale acumulari suplimentare au fost mentionate in raportul doamnei Lupan. In raport au fost mentionate si momentele legate de micsorarea veniturilor.

Vreau sa mentionez momentele legate de repartizarea sumelor respective. Pornind de la suma veniturilor incasate si a celor scontate pina la finele anului curent, precum si a redistribuirilor efectuate in interiorul bugetului, proiectul in cauza propune de a majora cheltuielile bugetare, pe toate componentele, cu 361 milioane de lei sau cu 3,4 la suta, constituind in total suma de 10 miliarde 990 milioane de lei.

Pentru asigurarea activitatii de asistenta medicala, la compartimentul Ocrotirea sanatatii, se preconizeaza resurse suplimentare in suma de 39,4 milioane lei, inclusiv pentru investitii capitale 7,8 milioane lei. Alocatiile pentru unele programe nationale se reduc cu 18 milioane lei, ca urmare a redirectionarii cheltuielilor, in suma de 33,95 milioane lei, pentru reparatii capitale si 4,8 milioane lei pentru investitiile capitale.

Totodata, la acest capitol se majoreaza cheltuielile pentru unele programe, cu 24 milioane de lei, inclusiv 6 milioane lei pentru asigurarea cu ochelari a pensionarilor si invalizilor, 3 milioane lei pentru programul Combaterea cancerului, 2 milioane lei pentru asigurarea cu aparate auditive a persoanelor cu deficiente de auz, 11,3 milioane lei pentru asistenta medicala a persoanelor neasigurate, care sufera de maladii social conditionate si cu potenta endemico- epidemica, 1,5 milioane lei pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a institutiilor medicale din subordinea Ministerului Sanatatii, Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului si altele.

In cadrul Fondului pentru sustinerea sociala a populatiei cheltuielile se majoreaza cu 13,8 milioane lei. La capitolul Gospodaria comunala si Gospodaria Fondului de locuinte vor fi alocati suplimentar 8,5 milioane lei. Totodata, cheltuielile aferente proiectelor finantate din resursele externe se reduc cu 23,4 milioane lei.

In legatura cu implementarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si realizarea prevederilor legislatiei in vigoare privind pensiile militarilor, sint prevazute alocatii suplimentare in marime de 45,3 milioane lei. O parte din aceste necesitati, in suma de 7 milioane lei, vor fi acoperite din contul economiilor identificate la unele institutii publice, la acest compartiment.

In scopul neadmiterii reducerii alocatiilor bugetare prevazute pentru achitarea pensiilor militarilor din Serviciul de Protectie si Paza de Stat, la aceasta pozitie (10.1.183) Comisia propune ca cifra de 2 milioane 70,4 mii sa fie substituita prin cifra de 2 milioane 870 mii. A fost depistata o greseala tehnica care reducea cheltuielile la compartimentul datoriilor de stat externe.

La capitolul cultura, arta, culte si actiuni pentru tineret, cheltuielile de baza se majoreaza cu 14,2 milioane lei, inclusiv 9 milioane lei cheltuieli curente, 5,2 milioane lei investitii capitale, 1,9 milioane lei reparatii capitale. Pentru asigurarea activitatilor legate de centenarul Teatrului National de Opera si Balet vor fi alocate suplimentar 1 milion 179 mii lei.

Ca rezultat al reducerii considerabile a cheltuielilor pentru realizarea proiectelor finantate din surse externe, care la capitolul Invatamint sint in diminuare cu 41,6 milioane lei, iar la Agricultura, gospodaria silvica, gospodaria piscicola si gospodaria apelor cu 35,1 milioane lei, se vor reduce si cheltuielile generale la aceste compartimente, respectiv, cu 18 milioane lei si cu 26,8 milioane lei. Totodata, se vor majora cheltuielile din contul surselor de baza, cu 15,1 si, respectiv, 6,3 milioane lei, care, in fond, vor fi directionate spre finantarea suplimentara a investitiilor si reparatiilor capitale si acoperirea insuficientei de majorare a salariilor stabilite de legislatia in vigoare.

Intru realizarea Hotaririi de Guvern nr. 1034 din 6 septembrie 2006 privind reorganizarea Ministerului Educatiei si Tineretului si intru acoperirea cheltuielilor legate de disponibilizarea personalului, in suma totala de 494 mii lei, la anexa nr.1, pozitia Ministerul Educatiei si Tineretului, comisia propune ca cifrele de 4 milioane 793,6 mii si 3 milioane 976,8 mii sa fie substituite prin cifrele 5 milioane 286,6 mii si 4 milioane 470,8 mii, din contul redistribuirii sumei indicate la compartimentul Datoria de stat externa (gr.17.3).

Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli se suplimenteaza cu 11 milioane lei, care vor fi utilizati la subventionarea procurarii de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti. De asemenea, pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole se repartizeaza din veniturile generale ale bugetului de stat 25 milioane lei, destinati achitarii datoriilor creditoare pe anul 2005. Iar pentru indeplinirea de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a titlului executoriu, adoptat de Judecatoria Economica, comisia propune, din contul redistribuirii interne (de la grupa 7.3 la grupa 11.1) majorarea sumei cheltuielilor ministerului nominalizat cu 4 milioane 851,2 mii lei.

In scopul asigurarii cresterii dinamice a capitalului Bancii Nationale a Moldovei, proportionala bilantului contabil al acesteia, necesar mentinerii unui nivel al capitalului adecvat cu riscurile care pot aparea in activitatea acestei institutii, Bancii Nationale i se aloca 250 milioane lei.

Sustinerea financiara a unitatilor administrativ-teritoriale se va majora cu 21,2 milioane lei, dintre care 19,7 milioane lei pentru asigurarea indeplinirii Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Concomitent, in contextul avizului Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului privind asigurarea financiara a executarii prevederilor legislatiei privind sistemul de salarizare in sectorul bugetar, inclusiv partial a Hotaririi Parlamentului nr.237-XVI din 20 august 2006, precum si a Hotaririi de Guvern nr. 1062 din 15 septembrie 2006 privind salarizarea personalului bazei auto a Parlamentului si a intreprinderilor subordonate Guvernului, comisia propune, din contul redistribuirii interne, de a aloca la compartimentul Servicii de stat cu destinatie generala suma de 2 milioane 100 de mii de lei.

In rezultatul modificarilor propuse, cheltuielile legate de onorarea datoriilor de stat interne si externe se vor reduce cu 68,7 milioane lei, inclusiv datoria de stat interna cu 41 milioane lei, iar cea externa cu 27,7 milioane lei.

In cadrul proiectului prezentat s-au operat modificari la alocatiile bugetare si la alte compartimente ale bugetului, incluse in anexele alaturate proiectului, dintre care ar fi de mentionat cele destinate investitiilor si reparatiilor capitale. Sumele au fost numite aici: 133,1 si respectiv 45,8 milioane lei.

Tinem sa mentionam ca o parte din alocatiile enumerate si prevazute de proiectul prezentat au fost efectuate din contul redistribuirilor interioare, iar celelalte, in suma de 157,2 milioane lei, sint efectuate din contul veniturilor acumulate adaugator.

Acumularea de venituri suplimentare si redistribuirea cheltuielilor a permis majorarea investitiilor capitale pe toate componentele. Au fost numite cifrele, Principalele domenii de utilizare ale acestor resurse sint sectorul invatamintului 89,9 milioane lei, cultura, arta, sport si actiuni pentru tineret 46,9 milioane lei, ocrotirea sanatatii 18,8 milioane lei, agricultura 13,5 milioane lei, gospodaria drumurilor 72,9 milioane lei, gospodaria comunala 177 milioane lei, dintre care fonduri destinate autoritatilor publice locale 134,3 milioane lei, complexul pentru combustibil 183,6 milioane lei, inclusiv catre autoritatile publice locale 178,5 milioane lei.

La acest compartiment al proiectului se vor face precizari si redistribuiri in limita alocatiilor propuse, cu corectarea redactionala a denumirilor obiectivelor propuse spre finantare in amendamentele initiate de deputatii V. Calmatui, in interiorul raionului Ungheni 100 de mii, I. Chetraru si S. Borgan.

Pornind de la propunerile expuse in proiectul prezentat, deficitul bugetului de stat pe toate componentele se va majora cu 203,8 milioane lei si va constitui, la general, 314,3 milioane lei. Acoperirea deficitului va fi asigurata din contul incasarii a 155 milioane lei din privatizare, din directionarea soldurilor de la conturile bugetului de stat, in suma de 350 milioane lei.

In contextul celor mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul prezentat si, tinind cont de obiectiile de ordin redactional si de precizarea unor componente ale bugetului, expuse in comisiile permanente, de deputati, precum si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, Comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 3.

Doamna Larisa Zimin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

As incepe cu o remarca. Fractiunea majoritara este de acord cu propunerile deputatilor ce vizeaza sustinerea Societatii orbilor din Republica Moldova la capitolul retehnologizarea, modernizarea proceselor tehnologice. Si este binevenita propunerea doamnei ministru Lupan de a reveni la aceasta problema pe parcursul anului viitor.

Concret la procedura de rectificare a Legii bugetului, fractiunea majoritara propune ca realocarea sumei de 500 de mii de lei Societatii orbilor din Moldova din contul reducerii cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat externe, sa aiba drept obiectiv reconstructia incaperilor, a caminului societatii respective.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, in cadrul comisiei, am avut astazi un schimb de pareri si putem sa sustinem aceasta pozitie. Am vorbit si cu autorii.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorii sint de acord? De acord.

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al comisiei,

Comisia a mentionat ca o crestere a veniturilor la buget s-a datorat cresterii importurilor de marfuri comparativ cu indicele prognozat. Daca se poate, la care categorii de marfuri si care anume sint acele marfuri la care a crescut importul si care era necesitatea cresterii acestor importuri? E bine ca avem venituri in plus, dar...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A crescut taxa pe valoarea adaugata la marfurile importate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta imi este foarte clar. Eu am intrebat, la ce fel de marfuri au crescut importurile?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

N-am luat cu mine sortimentul sau nomenclatorul. O sa intrati pe la mine si o sa va relatez.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc,

Dar cred ca era bine sa cunoastem si noi, sa cunoasca si tara. Si a doua intrebare se refera la faptul ca, suplimentar, Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare i se aloca 4,8 aici sta scris milioane. Rezulta ca cifra 4,8 din fila a patra a raportului dumneavoastra trebuia sa fie urmata de cuvintul mii, si nu milioane. 4,8 milioane pentru indeplinirea titlului executoriu, adoptat de Judecatoria Economica. Daca se poate, sa ne spuneti despre ce titlu executoriu este vorba?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In anii precedenti, din partea Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare au fost alocate resurse pentru zahar si motorina. Si aceasta pozitie se taraganeaza din anii 1999 2000. Si exista titlul executoriu si cred ca tineti minte ca a fost o propunere sa stingem datoriile, sa anulam datoriile acestea. Dar noi nu putem sa anulam datoriile, daca exista Hotarirea Curtii. Si pentru a rezolva problema aceasta am gasit solutia sa acoperim resursele acestea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Cunosc aceasta, dar stiu ca a fost si propunerea sa fie gasite persoanele vinovate, si aceasta vroiam sa stiu. Ca noi le acoperim

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta nu tine de Legea bugetului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar era vizavi de aceasta propunere.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, poftim, adresati-va Procuraturii.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico imi atrage atentia asupra faptului o asemenea adresare oficiala catre Procuratura a si fost expediata.

Doamna Postoico,

Va rog sa ne spuneti citeva detalii.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa aduc la cunostinta Parlamentului ca, cu adevarat, atunci cind s-a pus in discutie proiectul anterior, pe care noi atunci am convenit sa-l trimitem in comisie si ulterior sa-l retragem, caci nu este treaba Parlamentului sa se implice in aceste chestiuni, am spus atunci ca problemele acestea trebuie solutionate printr-o modificare a bugetului de stat. Sa fie alocate mijloace, dar vinovatii sa fie trasi la raspundere. Si imediat dupa aceea am facut o interpelare la Procuratura, ca sa verifice cazul si sa revenim la acest subiect.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumim.

Este bine ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule Presedinte,

As vrea sa va amintesc ca la Comisia pentru politica economica, buget si finante a parvenit o scrisoare, inca din luna aprilie, de la primarul comunei Tipala, raionul Ialoveni, Ion Cotorobai, in care dumnealui ruga, citez: sa fie alocate, prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, mijloace pentru intoarcerea cheltuielilor efectuate de catre Primaria Tipala la constructia conductei de gaz de presiune inalta DobrujaPuhoiTipala, in suma de 1 milion 168 mii 26 lei, cu documentele anexate. Pentru acest bransament a fost alocata anul trecut, tot prin rectificarea bugetului pentru anul 2005, suma de 550 mii lei, care, din pacate, a ajuns integral la Primaria Puhoi, din motive necunoscute, unde era necesara doar suma de 260 mii lei.

Domnule Presedinte,

In acest context, v-as ruga, urmatoarele: pentru acest gazoduct in actualul proiect de buget figureaza doar suma de 113 mii, la pagina 36, anexa 4. Daca ar exista o posibilitate de a satisface cel putin partial aceasta doleanta a Primariei Tipala Pentru ca suma de 113 mii lei este nesemnificativa pentru acoperirea acestor cheltuieli.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca noi n-am examinat aceasta problema. Si va rog, sa le transmiteti colegilor dumneavoastra sa se adreseze la Guvern. Trebuie verificate sumele respective si, cind o sa apara suma definitiva, o sa revenim.

 

Doamna Adriana Chiriac:

O scrisoare cu un astfel de continut a fost expediata si Guvernului. Deci, exista si la Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule presedinte al comisiei,

Nu am avut onoarea sa asist, din pricini motivate, la sedinta comisei, si, deci, nu am putut sa va pun o intrebare. Cum apreciati dumneavoastra din punct de vedere politic, financiar sau economic majorarea deficitului bugetar practic de 3 ori in aceasta varianta de proiect de lege? El a fost coordonat cu organismele internationale? Este o necesitate stringenta sau o urgenta ca sa fie majorat deficitul bugetar? Care este situatia, fiindca cifra este foarte impunatoare?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca cifra aceasta s-a discutat si cu structurile internationale. Si, in primul rind, cum a fost expus in raportul doamnei Lupan, aceasta problema a aparut din necesitatea majorarii capitalului statutar al Bancii Nationale. Dar, totusi, din materialele pe care le aveti si din ceea ce s-a prezentat in raportul doamnei Lupan, resurse pentru acoperirea deficitului sint. Si eu, in raportul meu, tot am mentionat momentele acestea.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot in prima lectura, este o solicitare pentru luare de cuvint din partea domnului Gutu, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Este o procedura regulamentara a Parlamentului si a Guvernului de a veni la finele anului cu unele modificari la bugetul de stat. Cred ca nu este un lucru iesit din comun, dar o analiza mai profunda a informatiei prezentate de catre Guvern, modificarile care au fost introduse in respectivele anexe ale bugetului pe anul 2006 ne fac sa observam ca practic nimic semnificativ nu s-a introdus in continutul bugetului Republicii Moldova.

Acele tendinte care au fost la inceputul anului, chiar si la etapa formarii acestor bugete pe anul 2006, deci, consolidarea aparatului birocratic, chestiunile legate de o atentie foarte redusa pentru sectorul economic si cresterea economica in general, reducerea saraciei in Republica Moldova, aceste tendinte practic se definitiveaza inca o data prin acest proiect de lege.

Vreau sa va spun ca, intr-adevar, unele cifre sint chiar impunatoare. Pentru mine, de exemplu, lamurirea pe care a dat-o doamna viceministru al finantelor, precum ca vor fi reduse cu 150 de milioane de lei resursele la compartimentul venituri de la asistenta tehnica, financiara externa, de la diferitele donatii pentru Republica Moldova, nu este acceptabila, stimati colegi. Fiindca in acesti cinci ani de zile noi practic am fost martori la faptul ca, in fiecare an, erau la zero realizate prevederile din bugetele respective.

Trecerea din an in an a demonstrat inca o data ca, chiar si in anul 2006, cind au fost restabilite relatiile cu Fondul Monetar International, cu Banca Mondiala, guvernarea, spre regret, nu a reusit sa atinga acele cifre si parametri care au fost prevazuti de bugetul de stat pe 2006. Cifra de 150 de milioane este o cifra impunatoare. Ea se refera la proiectele investitionale, la sistemul invatamintului, la alte domenii foarte importante pentru economia Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Sint si momente care au ridicat intrebari concrete. De exemplu, majorarea alocatiilor pentru sistemul de mentinere a ordinii publice cu 70 de milioane de lei.

Stimati colegi,

Eu cred ca este o cifra foarte mare. Ministerului de Interne ii vor reveni 34 de milioane. Explicatiile ca n-au fost recalculate salariile nu rezista. Cheltuielile necesare pentru salarizare, pentru modificarea sistemului de salarizare cred ca pot fi acceptate cind este vorba de citeva milioane de lei, dar nu de zeci de milioane de lei.

O situatie similara este, de exemplu, majorarea cu 45 de milioane de lei a pensiilor militarilor. 45 de milioane de lei este o suma foarte impunatoare. Nu este clar care sint cauzele acestor modificari atit de serioase. Si la blocul social, in invatamint nu este clara situatia. Pentru invatamint in Republica Moldova, pe anul 2006 alocatiile se reduc cu 18 milioane de lei.

Noi am vorbit tot anul si vorbim in continuare de o politica sociala bine orientata, de orientarea bugetelor respective in domeniile sociale si eu cred ca este o politica neargumentata. Chiar daca n-a fost realizat un proiect, o asistenta tehnica, o donatie internationala, un proiect investitional, cred ca trebuia de gasit resursele respective externe, ca sa nu fim in situatia sa informam, astazi, opinia publica din Republica Moldova ca la invatamint in general se prevede o reducere de 18 milioane de lei.

Sa examinam blocul economic. Agricultura reducere cu 26 milioane de lei. Transportul si gospodaria drumurilor minus 27 milioane de lei.

Stimati colegi,

Noi am finalizat reparatia drumurilor in Republica Moldova. Cele 130 de milioane de lei sau cit acolo se prevede, aceasta nu este o suma impunatoare pentru Republica Moldova. Si lamurirea care ni se da este ca nu au fost posibilitati ca aceste sume sa fie realizate pe deplin, cu exceptia organizatiilor de constructie.

Eu cred ca nu este, pur si simplu, o greseala, un neajuns al actualei guvernari. Vreau sa va spun ca in cazul in care toata conducerea tarii vorbeste de o politica speciala, de o atentie sporita la restaurarea drumurilor si, in acelasi timp, reduce alocatiile cu 27 de milioane...

Alte ramuri legate de activitatea economica: minus 11,8 milioane de lei. Deci, cum mergem la blocul economic, avem numai reduceri.

O situatie foarte interesanta s-a creat si la repartizarea alocatiilor pentru finantarea investitilor capitale si reparatiilor capitale.

Stimati colegi,

Daca sa luam bugetul pe 2006 care a fost votat de majoritatea parlamentara si daca il comparam cu ceea ce avem la finele anului, vreau sa spun ca practic 80% din pozitii au fost revazute. Vasazica, au fost revazute pozitiile acestea esentiale, in primul rind cele ce se refera la Aparatul Guvernului.

Daca pentru anul 2006 in proiectul bugetului pe 2006 pentru Aparatul Guvernului au fost prevazuti 24 milioane de lei, astazi noi am primit proiectul de lege al bugetului cu suma de 60 milioane de lei. De 3 ori se majoreaza alocatiile pentru investitiile capitale pentru Aparatul Guvernului.

Ce se refera la compartimentul Aparatul Guvernului? Reconstructia retelelor ingineresti, acoperisul Palatului Republicii, este clar. Mai departe, Pensiunea Condrita, Pensiunea din Holercani, reconstructia cladirii de pe Nicolae Iorga nr.23 din municipiul Chisinau. Aici au fost alocati preventiv, in prima varianta, 10 milioane de lei, acum sint 16 milioane. Sistemul de aprovizionare autonoma cu energie termica si electrica a Casei Guvernului 2 milioane de lei. Reconstructia Vilei nr.1 a Intreprinderii de Stat Pensiunea Holercani 5 milioane 500 de lei, n-a fost in general in proiectul bugetului pe anul 2006.

Mai departe. Reconstructia Salii de sedinte de la etajul IV a cladirii din bulevardul Stefan cel Mare nr.154 7 milioane 600 de lei. Reconstructia Bibliotecii binecunoscute 6 milioane 400 de lei. Deci, instalarea utilajului electric in cladirea din bulevardul Stefan cel Mare nr.154. Trebuia sa fie scris: cladirea Presedintiei. In alta parte, mai jos, scrie reconstructia cantinei din cladirea de pe bulevardul Stefan cel Mare nr.154 4 milioane 900 de lei.

Stimati colegi,

Deci, numai pentru cladirea prezidentiala se vor aloca 25 milioane de lei. Legea bugetului a fost modificata in luna iulie. Cum pot fi realizate aceste sume, 25 milioane de lei, in 4 luni de zile? Ce se intimpla? Sau, cum se spune: Parlamentul e Parlament, dar caravana merge inainte.

Stimati colegi,

As vrea sa va mai aduc citeva exemple. Pentru invatamint, in general, sint prevazuti, de acum in ultima varianta pe anul 2006, 67 milioane de lei, pentru intreaga tara: scoli, gradinite de copii, universitati s.a.m.d. Pentru Aparatul Guvernului 60 de milioane. Eu cred ca Parlamentul nu este o jucarie.

Stimati colegi,

Chiar daca noi nu am votat bugetul, dumneavoastra trebuie sa va ginditi, unde s-au dus banii acestia si, principalul, care este rezultatul.

Rog Curtea de Conturi sa primeasca oficial adresarea fractiunii noastre Alianta Moldova Noastra, pentru a verifica aceste cifre si rog sa ne informati, in luna ianuarie, cum au fost realizate aceste mijloace financiare si in ce mod.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O alta luare de cuvint, domnul Vitiuc.

 

Domnul Vladimir Vitiuc:

,

,

, , .

, 2005, 1 522,7 , 18%. - 8 720 7 931,5 , 82,9% 74,6% .

, 246,6 , . 182,9 , 157 .

361 , 3,4% , , 433 . , 178,2 .

250 . , .

21,2 - , 66,4 , .

25,7 . 11,1 .

15,1 , 2001 , 4 . 5,2 .

39,4 . , 24 , , , 6 , 3 , 2 , 11,3 .

, , 6,3 . 97,1 - , .

,

203,8 . 127 .

, 2006 . . .

.

.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, vreau sa supun votului Nu, imi pare rau: s-a terminat deja cu luarile de cuvint. Inscrierea pentru luarile de cuvint se face pina in momentul in care incep luarile de cuvint. Nu, nu este chiar un proces curent.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Am vrut sa va aduc aminte ca este o propunere facuta pentru lectura a doua, va rog sa tineti cont de ea.

 

Domnul Marian Lupu:

Ajungem si la lectura a doua.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, asta am vrut.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Deci, cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4547, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro.

Stimatii mei colegi,

De fapt, sintem in prima lectura, si in prima lectura proiectul se aproba cu majoritatea voturilor celor prezenti in sala. Imediat le vom numara si pentru lectura a doua, ca sa avem o deplina siguranta.

Propuneri pentru lectura a doua. Prima propunere este cea evocata de colegul nostru, domnul Bolboceanu, da, de a readresa cele 250 de milioane de lei.

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Va rog sa formulati propunerea asa cum am expus-o eu. Propunerea mea a fost de a redirectiona cele 250 de milioane, care sint alocate in proiectul de lege pentru Banca Nationala a Moldovei, spre fondul de sustinere a agriculturii.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

12 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Alte propuneri nu sint.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4547 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006, pe ansamblu. Cine este pentru, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4547 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3968 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Rog Guvernul.

 

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra a fost elaborat in scopul executarii prevederilor Hotaririi Parlamentului nr.40 din 2 martie 2006. Proiectul respectiv prevede actualizarea legislatiei in vigoare urmarind stabilirea unor cerinte concrete la stocarea si comercializarea productiei alcoolice in vrac pe piata interna si externa, la importul alcoolului etilic si al productiei alcoolice.

Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu stiu daca domnul deputat Nicolae Esanu va fi in stare sa raspunda, pentru ca intrebarile mele tin de profesie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va zic: testati-l.

 

Domnul Vladimir Braga:

Voi incerca.

Domnule Esanu,

Cunoasteti cumva in vinificatie o metoda de control asupra sticlelor returnabile si cum este ea reflectata in legislatia Republicii Moldova?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, nu este vorba de cunostinte speciale in domeniul vinificatiei. Este vorba de determinarea daca un recipient este nou sau a fost utilizat anterior. Noi, prin proiectul respectiv, instituim prin lege interdictia de a folosi sticlele care au fost folosite anterior. Si rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestei prevederi.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Esanu,

Pentru a pune o restrictie trebuie sa ai o metoda de control. Eu v-am intrebat, daca exista in Republica Moldova un mod de a controla sticlele returnabile.

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu cunosc, daca exista metoda respectiva de control.

 

Domnul Vladimir Braga:

Va multumesc.

Era de asteptat. A doua intrebare. La articolul 27, vreau sa-l citez mai intii: Reglementarea exportului in vrac de vin, materie prima si a vinului de struguri se efectueaza de catre Guvern. Cred ca problema aceasta este mai aproape de meseria dumneavoastra. Ce facem noi cu aceasta notiune care contravine Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, articolului 126 din Constitutia Republicii Moldova, precum si articolului 129, care prevede antreprenoriatul liber in Republica Moldova?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Intr-adevar, problema respectiva tine de pregatirea mea profesionala. Si vreau sa va afirm ca, in principiu, in drept exista foarte putine concepte absolute, adica norme de la care nu pot exista devieri stabilite de legislatie, in cazul in care exista un interes general care necesita sa fie protejat.

Deci, conform practicii constante a Curtii Constitutionale, Guvernul nu poate adopta norme primare de drept. Guvernul poate adopta doar reglementari ce tin de scopul asigurarii executarii legilor si norma respectiva nu-i atribuie Guvernului nici o competenta care ar contraveni Constitutiei sau legislatiei in vigoare.

 

Domnul Vladimir Braga:

Voi fi nevoit sa va explic si eu ceva. Pentru a indeplini o cerinta de felul asta producatorii de vinuri au nevoie, mai intii de toate, sa-si faca un plan de vinzari la inceput de an, pentru tot anul. In cazul in care noi reglementam, adica permitem reglementarea aceasta de catre Guvern, un functionar din Guvern, dar mai exact de la Agentia Moldova-Vin, va reglementa veniturile si pierderile unei intreprinderi pe parcursul unui an, desi aceasta intreprindere are, la inceput de an, contracte cu intreprinderi din terte tari, din Belarus s.a.m.d.

In cazul acesta se incalca si drepturile, dar si, cel mai important, aceasta norma va duce la falimentul multor intreprinderi care prelucreaza materie prima in Republica Moldova. Ele alcatuiesc majoritatea in republica, fata de intreprinderile care imbuteliaza. Si, in cazul nostru, cred ca nu este admisibila o atare norma in lege.

Vreau sa va mai aduc la cunostinta faptul ca aceasta norma a existat si prin anii '97, si atunci norma aceasta a fost exclusa anume din acest motiv, ca a provocat multe pierderi intreprinderilor care produceau vinuri din struguri.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, norma pe care dumneavoastra ati mentionat-o nu prevede, prin textul prezentat, posibilitatea Guvernului de a leza in vreun fel drepturile agentilor economici in comparatie cu drepturile de care ei dispun in baza legii. De fapt, aceasta este o norma, in termeni juridici, de blancheta, care da dreptul Guvernului.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Esanu,

Eu citesc ce este scris aici.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este scris: Guvernul poate reglementa. Aici nu este scris ca Guvernul poate sa intervina in contractele deja incheiate. Nu este stipulat ca Guvernul poate interveni in schimbarea regulilor in timpul anului. Deci, este o norma care stipuleaza ca Guvernul poate reglementa toate acestea, dar in limitele legislatiei. Pentru ca noi avem deja norme care privesc libertatea activitatii de intreprinzator, avem norme care stabilesc conditiile de import-export si doar in aceste limite Guvernul va putea adopta legi, hotariri.

In masura in care Guvernul va adopta vreo norma care va contraveni legislatiei in vigoare, exista mecanismul de control, contestarea la Curtea Constitutionala, pe care o puteti face dumneavoastra, eventual poate s-o faca Ministerul Justitiei, daca noi vom considera ca Guvernul a adoptat o norma care contravine Constitutiei.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Esanu.

Dar domnul Mironescu la conferinta de presa a declarat ca vinurile in vrac din Republica Moldova se vor duce doar cu reglementarea, adica cu invoirea Agentiei Moldova-Vin. Asa ca dumneavoastra puteti spune multe, dar, de fapt, in lege este scris tocmai ceea ce a spus domnul Mironescu. Mai mult decit atit, dumnealui a declarat ca va reglementa inclusiv preturile la vinurile care se exporta din Republica Moldova. Un nonsens total, dupa parerea mea.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, dar aceasta nu este scris aici.

 

Domnul Vladimir Braga:

Dar este scris in prima parte, Reglementarea exportului in vrac, eu citesc ce este scris in viitorul proiect de lege: Reglementarea exportului in vrac de vin, materie prima si a vinului de struguri se efectueaza de catre Guvern. Toate explicatiile dumneavoastra referitor la cadrul legislativ nu se incadreaza aici. Din momentul in care acest proiect devine lege, din momentul acesta reglementarea exportului de vin nu se efectueaza de catre Guvern, in conformitate cu articolul 27.

De aceea, acest articol, dupa parerea mea, nu poate fi adoptat. Daca Guvernul doreste sa reglementeze, este un lucru normal ca Guvernul sa aiba niste pozitii in cadrul legii, dar, cum ati spus dumneavoastra, aceste pozitii nu trebuie sa se refere la toti producatorii de vinuri in mod egal. Eu am o propunere in acest sens: poate fi reglementat un procent oarecare din vinurile produse sau un procent oarecare de la vinurile imbuteliate in Republica Moldova, dar nicidecum un functionar nu poate reglementa totul. Sinteti de acord?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi purtam o discutie care nu are obiect, dupa parerea mea, pentru ca dumneavoastra ati mentionat ca domnul Mironescu a declarat ca va reglementa preturile. Exista legi cu privire la stabilirea preturilor. Guvernul, in momentul in care va reglementa preturile, va adopta o norma care contravine respectivei legi.

Deci, noi vorbim de faptul ca atribuim Guvernului posibilitatea de a stabili norme care nu contravin legii. Dar aici nu este scris ca Guvernul poate adopta norme care contravin legii si chiar daca ar fi fost scris, aceasta ar fi neconstitutional si ar putea fi declarat ca atare de catre Curtea Constitutionala. Deci, dumneavoastra atribuiti normei un continut pe care nu-l are si nu-l poate avea.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate ne ajuta colegul de la microfonul nr.2 in aceasta discutie.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi, cu actiunile voluntare care au avut loc in tara, ma refer la exportul vinurilor in general, inclusiv la vinurile in vrac, am ajuns la ceea ce am ajuns. Cei care nu recunosc aceasta, nu cunosc problema.

De aceea, ceea ce este scris in proiectul prezentat, trebuie sa ramina acolo. Celelalte probleme vor fi discutate in a doua lectura. O sa fie scris conform regulamentului aprobat de Guvern. Aceasta in primul rind. Din cauza ca ati lucrat si lucrati in ramura vinicola, exportul productiei, in primul rind al vinurilor, cere o modalitate, anumite cerinte tehnice s.a.m.d., care trebuie sa fie impuse oficial tuturor vinificatorilor, ca sa fie clar care sint cerintele pentru exportul vinurilor in vrac.

Dar aceasta pondere a exportului vinurilor o sa fie micsorata la maximum, treptat, de aceasta sint cointeresati atit agentii economici, cit si tara intreaga. De aceea, aceasta problema noi am discutat-o in comisie si o discutam si acum. Dar exista problema elaborarii unor cerinte stricte asupra exportului de vinuri in vrac, care o sa fie aprobate, desigur, pornind de la cerintele pe care le avem din partea celor care folosesc acest vin.

Iata care este problema pe care o ridica acest document. Dar nu este vorba de unii functionari, care o sa adopte decizii definitive in aceasta problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Sper ca domnul Esanu a inteles ce a spus domnul Todoroglo, caci pentru dumnealui a spus-o. Deci, in privinta reglementarii exportului, orice tara isi protejeaza piata interna. Nu este o noutate pentru nimeni. Reglementarea externa la export se face foarte si foarte atent, pentru ca toate tarile care importa isi reglementeaza de asemenea productia importata.

Vinificatorii, in cazul nostru, sint intr-o situatie foarte grea astazi, mai ramine sa le punem in spate reglementarile acestea cu redistribuirea pietei. Eu cred ca norma aceasta pur si simplu trebuie sa dispara din acest proiect de lege, si atunci reglementarile in conformitate cu legislatia in vigoare trebuie sa se efectueze si cu privire la exportul, si cu privire la producerea de vinuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar Agentia Moldova-Vin ce crede?

Microfonul nr.6.

 

Domnul Alexandru Ciobanu reprezentantul Agentiei Agroindustriale Moldova Vin:

Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, ma adresez reprezentantului Agentiei.

 

Domnul Alexandru Ciobanu:

Referitor la problema in discutie vreau sa va spun, sa va atentionez ca, ma iertati

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, nu jenati baiatul, este pentru prima oara, probabil, in aceasta sala si voi v-ati napustit asupra lui. Deci, rog sa ne spuneti asa concis, la subiect. Continuati.

 

Domnul Alexandru Ciobanu:

Deci, ma iertati

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, bine.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte,

Nu exista solutii, decit una: sa fie exclusa norma aceasta, caci aceasta este redistribuire de piata. Toata lumea o intelege. Ea nu poate fi, pentru ca contravine legislatiei. Dar eu va spun, pe mine ma doare mai mult chestia asta, caci eu am simtit-o pe pielea mea. Fiind director la intreprindere, am avut exact o asemenea norma in legislatie si, prin intermediul acestei agentii, mi-au interzis sa execut un contract pe care-l aveam cu Franta. Un functionar de la Agentia Moldova-Vin mi-a interzis, avind aceasta norma. Nu putem inscrie aceasta norma in viitoarea lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

As vrea un pic sa ne oprim la articolul 29 si la articolul 30, litera b), la ambele cazuri. Da, da, da, v-ati uitat? Stiti despre ce este vorba, nu-i asa? Foarte bine. Spuneti-mi, va rog frumos, care este scopul acestor propuneri? Ce scop urmareste Guvernul propunind aceste schimbari?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acela de a proteja categoriile de persoane respective, care frecventeaza institutiile prescolare, institutiile de invatamint, de tentatia de a consuma bauturi alcoolice.

 

Domnul Marcel Raducan:

Si credeti dumneavoastra ca aceasta este o solutie si propunerile respective isi vor atinge scopul?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ca masura izolata, desigur ca nu. Dar daca va fi una dintr-un complex de masuri, desigur ca o sa poata sa-si atinga scopul, pentru ca trebuie sa tinem cont de masura in care

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

O persoana care nu vede un lucru este mai putin tentata sa...

 

Domnul Marcel Raducan:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea Partidului Democrat este de acord ca scopul este unul nobil. Dar, cu parere de rau, prin interdictiile respective, si numai in legea respectiva, acest scop nu va fi atins.

De aceea, noi propunem sa se excluda articolele respective, 29 si 30, din acest proiect de lege. Si propunem Guvernului sa vina cu un pachet de proiecte de lege sau cu schimbari la Legea privind licentierea unor genuri de activitate, Legea cu privire la tutun si la produsele din tutun si la Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. De a face schimbari in toate legile respective pe care le-am enumerat si, credem noi, astfel va fi o sansa de a ne atinge scopul propus. Fiindca nu putem sanctiona, fiind din start incredintati ca scopul nu va fi atins.

Repet inca o data, scopul este nobil si noi sustinem acest scop. Dar, cu parere de rau, acesta nu va fi atins prin restrictiile propuse de dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Vreau sa va atrag atentia ca deja exista unele elemente ale acestui mecanism complex. Dupa cum stiti, exista reglementari si in Legea cu privire la publicitate.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, domnule ministru, dar Legea cu privire la publicitate nu prevede sanctiuni din cite stiti dumneavoastra si stie toata lumea. De aceea, repet inca o data, propunem ca schimbarile respective sa fie facute si in Legea privind licentierea unor genuri de activitate, sa fie inasprite sanctiunile. Si, daca vreti, si in Legea cu privire la tutun si la produsele din tutun, la care Guvernul miine iarasi poate veni cu aceleasi probleme de interdictie.

De aceea, propunem sa se excluda articolele respective si sa se vina cu modificari la mai multe legi, in pachet.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este optiunea Parlamentului. Daca finalizam raspunsul la intrebarea precedenta, problema poate fi abordata in doua modalitati: fie asteptam si includem toate elementele mecanismului dintr-o data, fie le includem separat, fiindca nu vad nici o problema in aceasta privinta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

In acest caz se intelege ca pozitia Guvernului este una foarte flexibila, de aceea articolele 29 si 30 le putem examina la lectura a doua. Da, cu placere.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Interesant este ca, in timp ce membrii Comisiei pentru agricultura si industria alimentara au votat unanim proiectul de lege, hotarirea comisiei pe care o avem noi, in acest moment, in discutie ridica niste intrebari care nu corespund cu ceea ce am vorbit impreuna.

Dar nasterea proiectului porneste de la rezultatele audierii pe care noi am avut-o in Parlament, in primavara anului curent. In hotarirea Parlamentului pe care noi atunci am aprobat-o au fost prevazute mai multe cerinte care sint incluse in acest proiect si, la a doua lectura, cind o sa revenim o sa adaugam inca multe probleme care nu au fost incluse, dar care au fost incluse in hotarirea Parlamentului.

De aceea, toate modificarile care pot aparea neaparat le vom discuta in comisie la a doua lectura. Dar ceea ce este scris reprezinta cam 60 la suta, numai acele cerinte care sint prevazute in hotarirea Parlamentului. De aceea, propun ca sa o aprobam in prima lectura. O sa fie amendamente si, in comisie, noi o sa clarificam toate problemele, inclusiv cele care nu sint deja incluse. Eu am adaugator unele propuneri care rezulta din hotarirea Parlamentului, dar le tin pentru a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Todoroglo,

Noi am discutat, intr-adevar, destul de aprins in comisie problemele respective. Si, daca tineti minte, m-am exprimat si in cadrul comisiei, fiindca, repet a treia oara, scopul este nobil, dar, cu parere de rau, daca-l facem numai ca cineva sa constate ca avem un scop nobil, dar nu-l putem atinge, nu are rost s-o facem.

De aceea, va propun drept concept sa se excluda in prima lectura si sa se faca amendamente, daca vreti, sau sa punem niste termene care sa vina in pachet, pentru ca sa ne atingem scopul si nu numai cu referinta la produsele alcoolice, dar si la produsele de tutungerie. Fiindca sintem constienti ca acela care vrea sa fumeze sau acela care vrea sa consume alcool va veni cu sticla in geanta pina la urma.

Dar daca vom inaspri sanctiunile, vom veni cu un sir intreg de propuneri ca sa excludem cit de cit chestia asta, atunci ne vom atinge scopul, cred eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am sa va redirectionez, pentru a continua aceasta discutie in cadrul comisiei, fiindca comentarii la acest subiect au fost facute imediat anterior si punem punct.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa atentionez la articolul 27, alineatul (3), problema invocata de colegul nostru, domnul Braga.

Domnule Braga,

Vreau sa va spun ca, si in absenta normei care se incearca sa fie instituita in proiectul respectiv de lege, Agentia deja a intervenit prin doua ordine.

Eu am primit un raspuns din partea Agentiei Moldova-Vin, care a stat la baza interdictiilor prin ordine interne sau scrisori la vama. Si, stimati colegi, cred ca reglementarea respectiva, care se propune sa fie pusa pe seama Guvernului, sint intru totul de acord cu comentariile teoretice facute de domnul Esanu, dar la nivel practic, de fapt, se intimpla ceea ce spunea domnul Braga.

Este foarte important ca noi macar sa reglementam in timp util.

Bine. Ii incredintam Guvernului sa reglementeze, dar macar sa stabilim o perioada. Inainte de un an s.a.m.d. Nu stiu daca prin lege se poate face acest lucru, fiindca reglementarea care vine astazi pentru miine, in momentul in care este un proces de lunga durata si care necesita studiul pietei, contracte s.a.m.d., ca peste noapte sa apara o noua reglementare.

Si cu argumentarea putem merge pina la Curtea Constitutionala.

Domnule Esanu,

Pina ajungem noi, la Curtea Constitutionala sau avem vreun cistig de cauza in instantele de judecata din Republica Moldova sau, de ce nu, la CEDO, avem sansa sa avem foarte multi agenti economici pe punctul mort.

Noi vom veni cu amendamente si vom formula varianta asa cum o vedem noi. Iar vizavi de articolele 29 si 30, chiar daca dumneavoastra ne rugati sa punem punct, domnule Presedinte, imi cer scuze, dar as vrea sa mai fac o scurta precizare.

Norma respectiva ar fi fost foarte interesanta si utila, daca ar fi fost facuta si o analiza. As vrea sa stiu daca se aplica norma respectiva: cite restaurante, terase, care sint la o distanta mai mica sau la 200 de metri de scoli, in Chisinau, in Balti sau in alte orase, urmeaza a fi inchise?

Vreau sa nu discut esenta, dar sa discut forma si abordarea. Este o abordare simplista, de care da dovada Guvernul, din pacate, foarte des.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Daca doriti sa continuati discutia, continuati.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la acest articol, care prevede stabilirea unei restrictii de 200 de metri asupra comercializarii tutunului etc., aceasta nu are sustinere nici in comisie, nici in fractiune si nici in popor.

De aceea, din punctul de vedere conceptual putem sa excludem, sa scoatem acest articol, ca sa nu ramina in text, si astfel sa dispara problema. Dar prima lectura a documentului este pregatita pentru aprobare, ca sa avem posibilitate sa lucram mai departe.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, inteleg ca, in general, nu exista divergente la acest subiect. Foarte bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Poate ca este mai bine ca anume dumneavoastra prezentati acest proiect de lege aici, in Parlament, fiindca dumneavoastra sinteti si ati fost mereu prezent aici. Si in nota informativa este stipulat ca acest proiect este elaborat intru executarea prevederilor Hotaririi Parlamentului nr.40 din 2 martie 2006, adica inainte de 27 martie.

Noi stim ca aceasta hotarire a Parlamentului a aparut ca rezultat al unei munci enorme a Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, care a verificat cum se executa Legea nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice in tara noastra. Au fost atunci aduse multe, nu vreau sa zic invinuiri, dar, practic, aceasta lege din anul 2000 nu a functionat.

A aparut aceasta Hotarire a Parlamentului din 2 martie 2006, in care primul alineat sustine ca in decursul anului 2006, in Parlament, trimestrial vor fi prezentate rapoarte despre mersul executarii acestei sarcini, despre aprobarea si implementarea sistemului informational automatizat. Sintem la finele anului 2006, dar nu am vazut nici un raport si nici o miscare in acest sens.

Altceva este ca, in termen de o luna, trebuia modificata Hotarirea de Guvern nr.249 din 2001 in vederea actualizarii masurilor pentru punerea in aplicare a Legii nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Nu s-a facut acest lucru. In octombrie 2006, conform acestei hotariri, trebuia sa fie prezentat un raport in Parlament, cu privire la actiunile intreprinse pentru executarea Legii nr.1100. Sintem in luna decembrie, dar acest raport nu a fost prezentat. Citez: Procuratura Generala si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei vor investiga cazurile de prejudiciere a intereselor statului si ale consumatorilor si vor prezenta, in octombrie 2006, un raport in Parlament referitor la investigatiile efectuate. Nu s-a facut. Comisia pentru agricultura si industria alimentara

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna,

Nu ne citati, va rog, documentul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Trebuia sa exercite controlul

 

Domnul Marian Lupu:

Care este intrebarea sau constatarea?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Intrebarea este ca acest proiect de Lege este o batjocura la acea Hotarire nr.40 care trebuia indeplinita. Este facut doar pentru a pune o bifa aici, ca s-a indeplinit ceva. El trebuie remis Guvernului si sa nu mai vina cu asemenea proiecte in Parlament, sa provocam atitea discutii si pierdere de timp. Sa indeplinim ceea ce se hotaraste in Parlament si dumneavoastra, ca reprezentant al Guvernului in Parlament, trebuie sa duceti contul a ceea ce se decide in Parlament.

Daca nu se indeplineste nici o iota din ceea ce a hotarit Parlamentul si zice colegul meu Todoroglo, care face parte din Comisia pentru agricultura si industria alimentara, ca uitati-va, la ce am ajuns, noi stiam ca vom ajunge, deoarece legea nu se executa si continua sa nu se execute.

Domnul Marian Lupu:

O finalitate, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu propun ca proiectul sa fie remis Guvernului si sa vina Guvernul in Parlament sa ne spuna foarte clar, ce se indeplineste din Hotarirea nr.40 a Parlamentului, sau sa vina cu un proiect de lege care sa schimbe, intr-adevar, situatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, pentru informarea tuturor. Conducerea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara mi-a atras atentia anterior, acum citeva saptamini, ca prevederile articolelor respective din hotarirea Parlamentului nu au fost executate intocmai. I-am adresat o scrisoare oficiala Primului ministru, solicitind explicatiile de rigoare ale institutiilor vizate, cit si ale Procuraturii. La fel, prezentarea in scurt timp a rapoartelor, care sint prevazute de aceasta hotarire a Parlamentului.

In momentul in care ele vor veni, si credeti-ma, eu o sa urmaresc acest moment, o sa ne clarificam de ce trimestrial nimeni nu a trimis nici un raport in Parlament si vom decide impreuna cu dumneavoastra, care vor fi masurile respective.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Parerea mea este ca nu se procedeaza in mod rezonabil atunci cind se propune excluderea articolelor 29 si 30. Eu as vrea sa insist asupra acestor doua articole, deoarece cunosc citeva cazuri iesite din comun. Directorul scolii este si pe post de coproprietar al unei circiume, care se afla in vecinatatea imediata a scolii. Si isi permite uneori sa se sustraga de la activitatile primare, trece strada si isi desfasoara activitatea de tirgovet, de vinzator de alcool. Prin geam il privesc copii. Deci, va dati seama, ce situatie dezastruoasa se creeaza in acest mediu. De aceea consider ca aceste prevederi ale legii trebuie sa ramina in vigoare. Altceva este ca ar trebui sa specificam: poate in cazul oraselor, a municipiilor situatia este un pic mai delicata. Si aici ar trebui sa se ia in consideratie faptul ca in orase este o supraaglomeratie de imobile.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

 

Domnul Ion Varta:

Iar intr-un spatiu rural, intr-o localitate rurala ar fi bine ca aceste articole sa ramina in vigoare si sa actioneze, ca sa curmam aceste abateri grave de la buna conduita.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

As vrea sa va atrag atentia: sintem in prima lectura. Eu am consultat si specialistii acum. Sint subiecte strict pentru discutiile de pregatire pentru lectura a doua. Sa le discutam frumos, sa le discutati dumneavoastra, toti cei antrenati in aceste discutii. Si in acel moment venim frumos pentru lectura a doua, calm, linistit, constructiv, fie cu abordarea diferentiata pentru zona rurala si pentru zona urbana, fie cu oricare alte principii, nu vreau acum sa ma lansez in detalii. Precizam toate detaliile de functionare a acestei legi. Iata care a fost propunerea evocata anterior in sala. Si sa raminem pe aceasta nota.

Va multumesc.

Doamna,

Nu se poate sa iesiti la microfon o data la doua minute, la acelasi subiect.

Stimati colegi,

Sa deprindem o regula: noi cu dumneavoastra avem doua mari probleme. Pe de o parte, este liberul acces la microfon, pentru a exprima un punct de vedere, o opinie, propuneri. Pe de alta parte, nimeni nu ne scuteste de obligatia sa ne organizam aceste luari de cuvint. Sa ne concentram, sa le pregatim, sa facem o sinteza si sa vorbim o data, bine inchegat, logic, structurat. Si nu de trei patru ori sa iesim la microfon la acelasi subiect. Sintem obligati sa mentinem un echilibru intre aceste doua componente. Si, va rog foarte mult, sa reusim sa facem acest lucru. As fi si eu bucuros sa supun votului, dar trebuie sa invit si comisia, pe linga toate celelalte.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 1100 din 30 iunie 2000. Aceasta initiativa legislativa de la Guvern a venit sa indeplineasca Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.40 din 02 martie 2006. As vrea sa mentionez de la bun inceput ca aceasta initiativa, si in urma discutiilor avute in comisie, nu are in structura ei toate propunerile care au fost atunci inaintate. In comisie noi am discutat foarte concret, mai ales la articolele 6, 24, 29 si 30. Eu cred ca la aceste articole noi vom gasi solutia impreuna cu dumneavoastra si in comisie si amendamentele care au fost propuse astazi, de deputati. Avem avizele comisiilor. Comisia pentru politica economica, buget si finante a decis ca articolele 29 si 30 nu sint corecte si in forma propusa ele nu vor rezolva problema. Si cred ca acest lucru il vom avea in vedere pentru examinarea proiectului de lege in lectura a doua. Acelasi lucru l-a propus si Comisia pentru drepturile omului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati ne-a propus sa revedem articolul 27, alineatul (2) si noi acest lucru il vom face pentru lectura a doua. Si, in afara de aceasta, in cadrul comisiei vom reveni la propunerile care au fost audiate aici, in Parlament, si vom completa prin amendamente acest proiect de lege. In baza celor mentionate, propunem ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Sint nevoita sa va pun acele intrebari, pe care le consider ca tin de concept, ma refer la articolul 29 si articolul 30. Ma refer la acele unitati comerciale pe care le avem cu licenta, stim ca avem si asemenea unitati comerciale beciuri, unde vinul se da si pe degeaba. Si atunci cum rezolvam aceasta problema, cind parintii beau in prezenta copiilor? Ce facem cind stim ca beciurile sint foarte pline datorita activitatii progresiste a unora, care au ramas cu strugurii nepredati si i-au pus in beci. Si atunci cred ca vor trece si ceilalti prin beciuri si vor bea de fata cu copiii. Poate ca acest fapt este cu mult mai grav decit acela ca bauturile se comercializeaza mai aproape de 200 de metri de o institutie de invatamint.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna Cusnir,

Am mentionat si in raport ca articolele 29 si 30, in formula propusa de Guvern, nu solutioneaza problema. Pentru a solutiona problema consumului de bauturi alcoolice si a evitarii consumului de catre minori, trebuie sa vina Guvernul cu un pachet de propuneri, adica cu o abordare complexa. Acelasi lucru noi l-am propus Guvernului si la modificarea Legii cu privire la tutun si la produsele din tutun. Comisia a respins proiectul inaintat de Guvern si a convins Guvernul sa vina cu un complex de masuri la diferite legi, inclusiv la Legea comertului intern, Legea cu privire la licentiere si la alte legi, care ne-ar permite ca sa solutionam problema. Fiindca in forma propusa problema nu se rezolva.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa inteleg ca Comisia accepta excluderea articolului privind modificarea articolelor 29 si 30?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu, in acest moment, nu pot sa fiu sigur ca comisia va accepta, dar articolul prezentat in redactia respectiva nu solutioneaza problema. Vom incerca sa gasim alte formulari. Sau, daca nu vom gasi alte formulari, vom astepta ca Guvernul sa vina cu un complex de masuri, cu o modificare complexa a legilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa este.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Nici acum nu pot sa supun la vot.

O luare de cuvint pentru domnul Braga.

 

Domnul Vladimir Braga:

Stimati colegi,

Aceasta lege, la sfirsitul anilor 90, era modificata de doua ori pe an. Cred ca, incetisor, revenim la aceeasi traditie, spre regretul nostru, pentru ca si contextul legii este cam acelasi ca la sfirsitul anilor 90. Deci, dupa mine, proiectul de lege propus spre discutie astazi merita o atentie mai mare. Si, dupa mine, acesta contine mai multe elemente care trebuie analizate din punctul de vedere al luptei cu coruptia, al eficientei in producerea si evidenta productiei alcoolice.

Era bine, desigur, sa avem si o expertiza de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei nou-format. Asa, la articolul 5, alineatul (2) se propune introducerea, dupa cuvintul alcoolice, a cuvintului ambalate. Reiese ca dupa adoptarea proiectului respectiv productia neambalata sau in vrac, logic vorbind, va putea fi comercializata prin depozitele arendate. O situatie similara este si cu notiunea introdusa la articolul 28, alineatul (1), care reglementeaza comercializarea cu ridicata a productiei alcoolice, cu propunerea doar ambalata.

Este aceeasi chestiune si este ceva nou in restrictii, dupa mine. Cred ca nu poate fi sustinuta aceasta schimbare. Norma din legea existenta este mai reusita si mai ampla. Ea prevede inclusiv ceea ce propune actualul proiect de lege.

Nu este clar ce doresc autorii prin introducerea alineatului (6) in articolul 19, care spune: Stocarea si livrarea productiei alcoolice in vrac pe piata interna si externa se efectueaza in exclusivitate de catre producatorii de productie alcoolica. La articolul 27 din legea care ramine in vigoare se admite exportul productiei alcoolice si din depozitele specializate. Daca intr-un articol se doreste una, atunci in acelasi articol trebuie sa fie acelasi lucru, ori in 27, ori in 19.

Tot la articolul 27 se incearca reintroducerea conceptiei de reglementare a exportului in vrac de vinuri, materie prima si a vinului de struguri, efectuata de catre Guvern. Spuneam ca in anii 90, dar mai corect in 1997, am avut un contract cu un agent economic din Franta si, datorita acestei norme din legislatie, acest contract n-a putut fi realizat. Va comunic cu responsabilitate ca contractul era foarte convenabil pentru intreprindere, pretul de livrare era de 1 dolar si 25 de centi si, in timpurile respective, vinzarile de alcool si vinuri se faceau la pretul de 45 de centi. Puteti controla aceste cifre. Deci, nu mi s-a permis, din partea unui functionar, nu mi s-a permis exportul productiei. Aceasta problema a fost ridicata la vizita domnului Lucinschi, presedintele tarii din timpurile acelea, in Franta, de catre acest agent economic.

Este o notiune care a existat in aceasta lege, fiind exclusa ulterior din mai multe motive. Si anume, incalcarea drepturilor producatorilor de a-si livra productia, conform intelegerilor contractuale in anumite termene si la anumite preturi, punind planurile economice ale producatorilor de vin in dependenta directa de anumiti functionari. Apar posibilitati directe de coruptie si tratare voluntara a exportului de catre functionari. Pentru diferiti agenti economici legea va fi aplicata in mod diferit, ceea ce nu este admisibil din punctul de vedere al dreptului.

Dar cel mai important, probabil, este faptul ca aceasta asa-zisa reglementare nu aduce nici un folos statului. De aceea, propun sa fie exclusa din proiectul de lege si, daca Guvernul doreste sa aiba reglementari, fac si eu o propunere, pentru stenograma, la acest articol, cu urmatorul continut. Agentii economici din vinificatie vor exporta vin materie prima, pe parcursul unui an, nu mai mult de 50% din productia fabricata. Si atunci toti agentii economici din republica, care produc vin, vor fi obligati sa-si vinda vinurile pe piata interna, iar Guvernul sau, mai bine, zis Agentia Moldova-Vin va controla calitatea acestor vinuri care vor fi exportate.

Merita atentie grija pentru distantarea bauturilor alcoolice de potentialii beneficiari de virsta minora. Ma refer la articolele 29 si 30 ale proiectului. Problema este destul de actuala si cauta solutii urgente. Cred ca aceasta norma legislativa va avea un impact mare pentru agentii economici care respecta legislatia. Vreau sa ne amintim insa, stimati colegi, ca solutionarea acestei probleme deja a fost incercata, si pe mai multe cai.

Prin reglementarea orelor de vinzari, precum si prin diferitele restrictii fata de vinzatori de a comercializa productia alcoolica minorilor, efectul scontat a fost zero. Si ceea ce s-a vorbit astazi de la microfonul 4, ca un profesor isi permite sa deschida magazinul linga scoala, acesta este un caz separat. El trebuieste tras la raspundere, si nu sa fie introduse in lege notiuni pentru asemenea cazuri. Impactul cred ca ar putea fi solutionat prin alocarea de resurse la compartimentele educatie sportiva, culturala, ocupind tinerii in diferite cercuri dramatice, de educatie patriotica etc. Cred ca un cuvint folositor ar putea spune in acest sens si Ministerul Apararii.

In proiect mai sint si alte lacune privind sticla returnabila, nu este indicata nici data intrarii in vigoare. Cred ca pentru lectura a doua aceste momente vor fi luate in consideratie. Si sper ca acea propunere pe care am facut-o cu privire la excluderea articolului 27 va fi luata in consideratie.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ia acest moment supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3968. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.3968 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2813 pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de catre Intreprinderea Specializata in Cadastru si filialele acesteia.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile de imbunatatire a proiectului de Lege pentru aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciul prestat de catre intreprinderea specializata in cadastru si filialele sale, supuse dezbaterii in sedinta in plen, la data de 23 noiembrie 2006 si remis in comisie pentru definitivare.

Decizia asupra amendamentelor facute de deputati, de comisiile permanente sint expuse in anexa la acest raport. Dat fiind ca, conform prevederilor alineatului (2) din articolul 59 din Regulamentul Parlamentului, proiectele de legi ordinare pot fi adoptate si dupa dezbaterea acestora in prima lectura, propun sa examinam sinteza la acest raport, in aceasta sinteza fiind incluse amendamentele propuse de deputati in momentul examinarii in prima lectura in sedinta plenara.

In afara de aceasta, noi am primit la comisie si amendamentele inaintate de catre deputatul Vladimir Filat. In sinteza au fost argumentate acele amendamente care au fost acceptate. Exista argumente si pentru amendamentele neacceptate. Daca deputatii insista ca aceste amendamente sa fie argumentate inca o data aici, in plenul Parlamentului, sintem gata sa raspundem cu argumentele comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propun sa raminem pe filiera legilor ordinare, precum se face in cazul acestor legi prezentate de Guvern, cu votul intr-o singura lectura, si sa ne axam doar pe acele propuneri asupra carora deputatii insista sa fie examinate aici, in sala si sa fie votate in mod particular.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In aceeasi ordine de idei, amendamentul care vizeaza excluderea tarifelor variabile. Nu ca asi avea nevoie de o explicatie in plus, dar orientarea sociala a tarifului, prin faptul ca proprietarii de bunuri imobile cu valoare mica vor achita tarife minime s.a.m.d., iar proprietarii de bunuri imobile valoroase vor achita tarifele s.a.m.d.

Domnule Cosarciuc,

Nu va suparati, dar eu nu le-as accepta ca argument si am spus la prima lectura: daca aveti alta argumentare, sint de acord sa nu insist. Dar spuneam ca, in cazul celor care au in posesie imobile valoroase, cum se atesta dreptul lor de proprietate in urma unei tranzactii? Se plateste taxa de stat, este mai mare, daca obiectul este mai valoros. Se platesc taxele notariale. Iarasi, este o taxa procentuala la valoarea obiectivului respectiv. Si mai sint impozitele pe imobil, care iarasi sint o reflectie procentuala. Si, din nou, cel care detine un obiect mai valoros plateste mai mult, aceasta este diferenta si echitatea sociala, caci acela care are mai mult plateste mai mult. Poate ca noi nu discutam prin prisma orientarii sociale a tarifului? Pentru mine nu este destul de argumentata motivarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Filat,

Aceasta este argumentarea comisiei. Eu as putea sa aduc niste argumente adaugatoare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este o practica general recunoscuta in lume ca acei care sint in stare sa plateasca, platesc. In afara de aceasta, legile in vigoare, chiar si Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului. Si acolo platile sint in conformitate cu costul acelor terenuri, si in alte legi avem aceeasi formula. In afara de aceasta, exista experienta altor tari in domeniul respectiv, in domeniul inregistrarii bunurilor imobile, in domeniul cadastrului. Cred ca autorii au aplicat aceasta experienta si in cazul de fata. Cu atit mai mult cu cit acest tarif variabil este plafonat, adica nu este nelimitat. Doar cinci tarife fixe, nu mai mult. In alte cazuri noi aplicam norma cu suma calculata, adica neplafonata.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

De acord.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu mai sint intrebari. Deci, supunem votului? Totul este clarificat.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de Lege, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2813 pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de catre Intreprinderea Specializata in Cadastru si filialele acesteia este adoptat intr-o singura lectura.

Proiectul de Lege nr.4324 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare.

 

Domnul Ion Coropcean viceministru al apararii:

Stimata doamna Presedinte a Parlamentului,

Stimati deputati,

Elaborarea unui nou proiect de Lege cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare este conditionata de realizarea prevederilor din capitolul 13 din Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anul 2004-2008 si aducerea in conformitate a prevederilor din Regulamentul disciplinei militare a fortelor armate cu legile deja adoptate Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea patriei, Legea cu privire la apararea nationala, Legea cu privire la statutul militarilor, precum si cu Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si unele protocoale aditionale la aceasta Conventie.

Prevederile inovationale principale la proiectul nominalizat sint reglementarea obligatiilor militarilor, prevederea categoriilor de conducatori, a componentelor fortelor armate si autoritatilor lor disciplinare, unificarea prevederilor privind recompensele si pedepsele disciplinare, modificarea unor recompense stabilite pentru efectivul de soldati si sergenti, precum si a drepturilor comandantilor de nivelul sergent si subofiter de a acorda aceste recompense.

Excluderea unor recompense stabilite pentru corpul de ofiteri, cum ar fi acordarea urmatorului grad militar, pina la colonel inclusiv, inainte de termen si acordarea urmatorului grad militar, pina la locotenent-colonel inclusiv, cu o treapta mai inalta decit gradul prevazut de functia detinuta.

Se precizeaza categoriile de incalcari pentru care se aplica arestul disciplinar, se reduce arestul disciplinar pina la 7 zile, se exclude pedeapsa disciplinara de arest pentru corpul de ofiteri si prevederea unor pedepse disciplinare noi, precum eliberarea din serviciul militar inainte de expirarea contractului si retrogradarea cu un grad, inclusiv a coloneilor, conform Legii cu privire la statutul militarilor.

Stimati domni deputati,

Va rog sa aprobati proiectul de Lege cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare, care este necesar pentru activitatea fortelor armate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

Articolul 8, alineatul (3) stipuleaza ca fiecare militar este obligat sa acorde asistenta comandantului la restabilirea ordinii si disciplinei. In care cazuri anume si in ce ar consta asistenta aceasta acordata de militari?

 

Domnul Ion Coropcean:

In primul rind, este vorba despre insusi comportamentul militarului, care trebuie sa reprezinte o pilda, un exemplu pentru cei din jur. In al doilea rind, cind sint anumite probleme discutate in colectivele militare, desigur, militarii trebuie sa se expuna in mod adecvat si sa aprecieze corect acele incalcari care

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ma iertati, dumneavoastra raspundeti la o alta intrebare.

 

Domnul Ion Coropcean:

Ele sint legate una cu alta. Daca este a doua.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu am intrebat concret, in care cazuri anume militarul este obligat sa acorde asistenta comandantului la restabilirea ordinii si disciplinei? Si in ce consta aceasta asistenta?

 

Domnul Ion Coropcean:

In orice situatie in care se incalca regulile de drept si comandantul cere impunerea masurilor de restabilire a lor, militarul este obligat sa-i acorde suportul comandantului.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Odinea de drept in unitate, aveti in vedere?

 

Domnul Ion Coropcean:

Cum?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ordinii de drept care se incalca in unitatea militara sau in public?

 

Domnul Ion Coropcean:

Exact, in unitate. Este vorba despre disciplina militara.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si atunci ii chemam la bataie pe soldati intre ei?

 

Domnul Ion Coropcean:

Din contra, ii chemam sa excluda comportamentul amoral si cel pe care il numiti dumneavoastra bataie.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu m-ati convins.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Acum vreau sa ma refer la articolul 41. Mai am inca putin, da.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Trebuie sa iesiti pregatit la microfon.

Va rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Deci, persoanele care incalca disciplina militara sint audiate la adunarea efectivului. Nu vi se pare aceasta o norma cam invechita, cam sovietica? Si mai jos avem consiliul de onoare, la fel.

 

Domnul Ion Coropcean:

Noi consideram

 

Domnul Alexandru Lipcan:

care adopta niste decizii cu caracter de recomandare. Cam de ce aceste sanctiuni trebuie sa fie stipulate in lege?

 

Domnul Ion Coropcean:

Am inteles. Noi consideram ca rolul colectivelor militare in asigurarea disciplinei este foarte important. Cuvintul, aprecierea, observatia, obiectia camaradului de arme uneori sint mult mai importante decit insasi pedeapsa pe care o poate aplica comandantul fata de militar. De aceea, noi propunem ca aceasta formulare sa fie lasata, si o consideram eficienta.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Deci, pentru stenograma, eu propun excluderea alineatului (3) de la articolul 8 din lege. De asemenea, si excluderea articolului 41.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua, cred ca da.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, da.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

,

, , , , , , , . , , , 3, 4, , , , . : , . , , , .. , , , . ?

 

Domnul Ion Coropcean:

, . , . , , . , . , , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , . , , , , . , ?

 

Domnul Ion Coropcean:

, , , , , , . , . , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, ramine pentru lectura a doua.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. : 4

 

Domnul Ion Coropcean:

.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, .

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Doamna Ludmila Borgula:

Ec , .

 

Domnul Ion Coropcean:

.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Doamna Ludmila Borgula:

5, , . : . , ? , , - ?

 

Domnul Ion Coropcean:

, . , , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , 

.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. 49, , 3. , 9 69. , . , ? 69.

 

Domnul Ion Coropcean:

, .

 

Doamna Ludmila Borgula:

1. , . , . . , 2, , . , , , - , , , , , , . , , ...

 

Doamna Maria Postoico:

In lectura a doua. Deci, inca o data pentru stenograma.

 

Domnul Ion Coropcean:

, .

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Va multumesc, domnule ministru.

Comisia. Domnul Stoicov.

 

Domnul Ion Coropcean:

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare, inaintat in Parlament de catre domnul Presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Proiectul de lege este actual si are drept scop asigurarea cadrului legislativ national necesar pentru:

- aducerea in conformitate a proiectului de lege nominalizat cu prevederile legislatiei in domeniul apararii nationale, ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale unor protocoale aditionale la Conventie;

- indeplinirea cerintelor actuale, acceptate de comunitatea internationala privind reglementarea prin lege a principalelor aspecte legate de statutul militarilor, in contextul strategic al apropierii Republicii Moldova de structurile europene.

Necesitatea adoptarii prezentului Regulament a fost expusa de antevorbitorul meu, domnul general Ion Corobceanu, de aceea nu consider neaparat necesar sa ma opresc la argumente.

Proiectul Regulamentului nominalizat contine prevederi noi referitoare la:

1) Conducatorii componentelor Fortelor Armate care dispun de o autoritate disciplinara deplina si categoriile de conducatori, care dispun de autoritate disciplinara de comandant de brigada;

2) Introducerea unor categorii noi de militari;

3) Modificarea prevederilor privind recompensele si pedepsele disciplinare pentru efectivul de soldati si sergenti, subofiteri si corpul de ofiteri.

La elaborarea proiectului de lege a fost studiata si utilizata experienta altor state, precum si propunerile expertilor Consiliului Europei privind disciplina militara.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat de catre Ministerul Apararii, de comun acord cu Serviciul Graniceri, Departamentul Trupelor de Carabinieri, Ministerul Finantelor si alte structuri de stat abilitate. Este sustinut de toate comisiile permanente ale Parlamentului si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Amendamentele si propunerile deputatilor inaintate pe marginea proiectului examinat vor fi luate in consideratie la pregatirea proiectului de lege pentru examinarea lui in lectura a doua. In baza celor expuse, Comisia propune adoptarea legii in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4324 este aprobat in prima lectura.

Aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 14 22 decembrie 2006. Propuneri la proiectul ordinii de zi?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Rugam, din partea grupului Partidului Social-Liberal, includerea pentru saptaminile viitoare a proiectului nr. 1810, depus la 15 mai 2006.

 

Doamna Maria Postoico:

Despre ce este vorba si ce comisie?

 

Domnul Igor Klipii:

Proiectul este redactat de noi si exprima opinia noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Care comisie?

 

Domnul Igor Klipii.

Proiectul este destul de actual, fiindca sintem in pragul sarbatorilor de Craciun si, in opinia noastra, se cere modificarea Codului muncii la compartimentul sarbatorilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Domnul Igor Klipii:

Ar fi un lucru pe care l-ar respecta intreaga populatie, toate segmentele populatiei din Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar, am inteles. Bine. Sa vedem ce spune comisia.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna Presedinte,

Rog sa puneti la vot proiectul ordinii de zi, pentru ca el a fost examinat la Biroul permanent. Toate celelalte propuneri urmeaza sa fie inaintate la Biroul permanent si marti noi le vom discuta si le vom include adaugator.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur, in mod regulamentar.

Microfonul nr. 4 in continuare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Doamna Presedinte a sedintei,

In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, propun includerea in ordinea de zi pentru sedintele de saptamina viitoare raportul Guvernului Republicii Moldova despre situatia demografica din tara noastra.

Vreau sa va amintesc ca, acum doua saptamini, am prezentat aceasta propunere si am anuntat ca la Academia de Studii Economice se desfasoara o conferinta internationala. Va amintesc ca printre concluziile facute de savantii din sase tari era si aceea ca Republica Moldova ramine singura tara din regiune care nu promoveaza politici si strategii demografice. Abia acum se intentioneaza crearea unei Comisii nationale pentru probleme de dezvoltare.

Avind in vedere ca pe parcursul saptaminii precedente Parlamentul a creat o institutie noua, un nou minister, prin divizarea Ministerului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale, consider ca este de datoria noastra morala sa examinam situatia din tara noastra la acest capitol. Pina in anul 2050, conform pronosticurilor savantilor, se poate intimpla sa ne lipsim de aproape 40% din cetatenii actuali ai Moldovei.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va rog foarte mult sa nu dam dovada de formalism si de data aceasta.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am semnat mai multe initiative legislative care sint puse la conservat, dupa cite vad. Dar ma refer cel putin la doua, si rog ca acestea sa fie luate in vedere, pentru a fi incluse in ordinea de zi, daca este posibil pina la sfirsitul acestei sesiuni. Ma refer la proiectul de Lege nr. 1948 pentru completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 03 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor. Si cred ca n-au nimic impotriva colegii mei, ca reiterez dorinta de a fi examinat totusi proiectul de Lege nr. 3036 privind denuntarea acordurilor constitutive ale Comunitatii Statelor Independente. Daca vreti sa le respingeti, le puteti respinge, dar cel putin sa le examinam, ca sa nu avem impresia ca sint murate la infinit.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Propun, din partea autorilor, sa fie inclus in ordinea de zi proiectul cu numarul nr.111, care sta din luna ianuarie. Acesta se refera la interpretarea unui articol din Codul electoral.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Stimati colegi,

Toate propunerile inaintate vor fi prezentate la Biroul permanent, unde vor fi puse in discutie si se va vedea care este gradul de pregatire in comisii. Si la sedinta urmatoare veti fi informati. Supun votului aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului din 14 22 decembrie, cel care a fost de acum discutat la Biroul permanent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Acum este ora 13.35. Este Ora Guvernului.

Microfonul nr. 5.

Va rog mai operativ.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Microfonul nr.5, ati spus?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Imi cer iertare, doamna Postoico.

Stimati colegi,

Cred ca Ora Guvernului ar trebui schimbata, cel putin intre noi sa-i spunem Ora opozitiei. Pentru ca observ ca majoritatea comunista nu se intereseaza, cu mici exceptii doamna Borgula, care vrea sa faca o interpelare.

Deci, adresez prima mea interpelare Procurorului General al Republicii Moldova. Recent presa a scris si electronic a comentat o circulara, cel putin stranie si contravenind normelor europene si drepturilor fundamentale ale omului, intitulata Chestionar privind efectuarea controlului respectarii legislatiei de catre organizatiile obstesti, expediata procurorilor teritoriali si specializati.

Acestora li se cerea sa verifice legalitatea inregistrarii organizatiilor obstesti, corespunderea activitatilor cu prevederile statutare, activitatea lor, citez unele formulari neindeminatice: la desfasurare a intrunirilor, manifestatiilor si altor actiuni de protest, o atentie deosebita atragindu-se scopurilor si motivului acestora, ca si tinerea la control a activitatii subdiviziunilor MAI, intru identificarea persoanelor active, predispuse la destabilizarea situatiei politice si atitarea vrajbei in rindurile populatiei, urmind ca rezultatul acestor metode de profilaxie sovietice sa fie raportate pina la 25 noiembrie 2006.

Din cite vedem, Moldova urmeaza cu fidelitate exemplul prost al Rusiei si Transnistriei, de atitudine plina de neincredere si chiar de suspiciune fata de ONG-urile care gestioneaza si granturi straine si nu depind in activitatea lor de decidentii zilei.

Anterior si Ministerul Educatiei si Tineretului a emis o dispozitie de interzicere a activitatilor educationale din partea ONG-urilor in institutiile de invatamint. Se pare ca prin aceste masuri de profilaxie fata de ONG-uri, comunistii, cu ajutorul instrumentului numit procuratura, continua sa-i fileze pe oamenii liberi, aplicind neabatut principiul prezumtiei vinovatiei.

Hotarirea CEDO, PPCD versus R. Moldova, spune clar ca: Organizarea unei manifestari fara obtinerea unei autorizatii nu e suficienta pentru sanctionare. Iar antrenarea in actiuni cu tenta politica a copiilor minori tine de discretia parintilor copiilor si nu de a executivului sau a legislativului, aspecte amintite si in documentul vizat aici, de factura sovietica si facut in spiritul politiei politice in preajma alegerilor locale.

Documentul denota frica in fata unor revolte ale populatiei, urmare a dezastrului creat in Moldova prin incapacitatea guvernarii comuniste, revolte ce se crede ca pot fi cauzate de saracie si de incercarile innoite de federalizare a Moldovei.

Cer Procurorului General sa-mi explice legalitatea aparitiei acestui document si reconsiderarea lui ca afectind grav imaginea Republicii Moldova, taxata si fara de aceasta la capitolul Libertati si drepturi fundamentale ale omului de catre structurile competente ale Uniunii Europene, ce monitorizeaza realizarea Planului individual de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova. Intr-un stat democratic o asemenea initiativa ar insemna demiterea imediata a functionarului care a semnat-o. Astept raspunsul in scris.

A doua interpelare este mai curind un apel, care are la baza un dezacord puternic fata de situatia creata in jurul posturilor de radio si televiziune Antena C si Euro TV Chisinau, in privinta carora consiliul municipal Chisinau a decis reorganizarea prin instrainare.

Aceste posturi si-au cistigat reputatia de posturi publice, echidistante, care invita persoane din intreg spectrul politic, spre deosebire de postul zis public, Moldova 1. Tocmai aceasta a deranjat.

Exista, intr-adevar, o coliziune intre doua legi organice: Legea privind administratia publica locala si Codul audiovizualului. O interpretare operata de Parlament ar putea sa dureze, in conditiile in care starea de lucruri se tensioneaza.

De aceea, constatind ca in Codul audiovizualului nu sint prevazute mecanismele de reorganizare la care se face trimitere, dar se solicita transformarea posturilor municipale de radio si televiziune Antena C si Euro TV Chisinau in radiodifuzori privati, ceea ce denota ca autoritatea de reglementare in domeniul audiovizualului ignora alte forme legale de organizare, de asemenea, constatind ca acest Cod al audiovizualului contravine Cartei Europene a autonomiei locale la capitolul Competentele administratiei publice locale, adresez un apel consilierilor din consiliul municipal Chisinau, dar si fractiunilor parlamentare, sa intervina pentru a schimba aceasta situatie, care conduce la destabilizare in societate.

Mai ales, asa cum am spus in cazul primei interpelari, Republica Moldova nu arata prea bine la capitolul Presa publica, precum au mentionat observatorii europeni care ne-au monitorizat.

As sugera, de asemenea, consiliului municipal Chisinau sa se gindeasca la un eventual referendum local in municipiul Chisinau in problema acestor posturi publice de televiziune.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Pintea:

Va multumesc.

La 7 iulie curent, Parlamentul a adoptat modificari la Legea cu privire la patenta de intreprinzator, al caror scop a constituit eliminarea treptata a comertului cu amanuntul la unele marfuri in baza patentei de intreprinzator, incepind cu 1 ianuarie 2007.

Adoptarea modificarilor respective a provocat nemultumiri si ingrijorari masive in rindul detinatorilor de patenta, care au atentionat in repetate rinduri faptul ca modificarile operate vor cauza urmari negative pentru mai multi cetateni, a caror unica sursa de existenta este activitatea in baza patentei.

Ultima solicitare de acest gen a parvenit pe adresa fractiunii Alianta Moldova Noastra de la membrii Comitetului pentru apararea micului business din municipiul Balti. Pentru a oferi o clarificare la acest capitol solicit Guvernului Republicii Moldova sa ne prezinte o informatie privind mecanismul de punere in aplicare a legii mentionate, si anume: care este baza legala a actiunilor intreprinse de institutiile abilitate, care, conform informatiilor prezentate de detinatorii de patenta cu termenul de valabilitate de pina la 1 ianuarie 2008 si 2009, carora li se refuza prelungirea termenului de valabilitate a patentei si pe care ii obliga de a se inregistra in calitate de antreprenori individuali? Informatia solicitata rog sa-mi fie prezentata in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

- . . e ? ? ? ? , - ? .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Klipii:

In presa de astazi este descris un caz de trafic de influenta si delapidare a banilor publici, comis de catre un deputat comunist. Concret, este vorba de deputatul comunist Iosif Chetraru, care si-a aranjat un birou personal cu anticamera in sediul cladirii consiliului raional Cimislia. Intretinerea acestor incaperi, ca si cheltuielile pentru telefon, sint suportate de bugetul public local. In aceeasi cladire isi are sediul si organizatia Partidului Comunistilor din localitate. Conform acelorasi materiale din ziarul Timpul, Partidul Comunistilor nu a achitat consiliului raional nici un banut pentru incaperile ocupate.

In acest context apare o intrebare fireasca: care este temeiul ca un partid, fie si de guvernamint, sa ocupe spatii in cladirile administratiei publice locale si, mai ales, in mod gratuit? Sa intelegem ca Partidul Comunistilor s-a ingemanat definitiv cu organele puterii de stat?

In legatura cu aceasta ma adresez catre urmatoarele autoritati: Procuraturii Generale, cu solicitarea sa verifice legalitatea amplasarii sediului organizatiei locale PCRM din Cimislia in cladirea consiliului raional Cimislia.

De asemenea, solicit sa se verifice, cit de legala este oferirea de catre consiliul raional Cimislia a unui birou deputatului comunist Iosif Chetraru? Or, conform Legii despre statutul deputatului in Parlament, autoritatile publice locale pot oferi deputatilor incaperi pentru intilniri cu alegatorii, pe perioada acestora si nu in mod permanent.

Curtii de Conturi ii adresez solicitarea sa dispuna un control financiar la consiliul raional Cimislia si sa verifice din ce fonduri si cu ce sume se achita intretinerea incaperilor sus-mentionate?

Cealalta interpelare o adresez domnului Stratan, ministru al afacerilor externe si integrarii europene, in legatura cu scandalul diplomatic declansat la inceputul acestei saptamini.

Dat fiind faptul ca domnul Ion Caramitru este o persoana privata si nu reprezinta vreo autoritate publica din Romania Dinsul a acordat unui ziar din Chisinau un interviu intitulat Cei mai ortodocsi comunisti au devenit cei mai fanatici capitalisti, constatare sub care, de fapt, subsemnez si eu, in care si-a expus opinia despre comunistii aflati la guvernare in tara noastra. Ma intereseaza, care este temeiul juridic al convocarii ambasadorului Romaniei la Ministerul de Externe si Integrarii Europene in legatura cu acest interviu?

In conditiile in care actorul Ion Caramitru nu reprezinta diplomatia romana si nu a vizitat Republica Moldova cu concursul Ambasadei Romaniei la Chisinau, de ce domnul ministru de externe si integrarii europene, care reprezinta un organ al puterii de stat, se posteaza in avocat al unui partid politic? Care este, in acest context, statutul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene: este o structura a Guvernului sau o filiala a Partidului Comunistilor? Raspunsul il solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Aflindu-ma in vizita la gimnaziul din satul Cornova, raionul Ungheni, am constatat ca profesorul de informatica din aceasta institutie are doar trei ore de cursuri saptaminal. Cu toate acestea, dumnealui a fost aspru avertizat pentru faptul ca nu deschisese computerul la ora 20.00, ca sa ia act de o informatie parvenita prin Posta electronica. Profesorii mi-au explicat ca aceasta se intimpla din cauza ca statul admite constient o discriminare intre copiii de la sate si cei de la orase.

Adica, la elaborarea bugetului local, pentru fiecare elev din institutiile de invatamint rurale sint stabilite sume de intretinere mult mai mici decit pentru un elev orasean. In aceasta situatie, solicit Guvernului Republicii Moldova o nota explicativa detaliata privind modul de calculare a normelor pentru intretinerea institutiilor pre-universitare de invatamint si masurile ce urmeaza sa se intreprinda in vederea eliminarii discriminarii de stat a copiilor din satul moldovenesc. Raspunsul il solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Solicit Guvernului o explicatie, data de la tribuna centrala a Parlamentului, joia viitoare, iar Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa examineze si sa ma informeze in scris asupra cazului de asigurare cu calculatoare a gimnaziului din satul Ciutesti, raionul Nisporeni, in numar de 5 unitati, oferite din partea Presedintelui tarii, domnului Vladimir Voronin, la un pret de peste 20 000 de lei bucata.

Daca sint de la Presedintele tarii, de ce costa bani? Si daca sint de la Presedintele tarii si cu bani mari, de ce sint vechi si nu functioneaza? De asemenea, alte 4 calculatoare din institutia respectiva se afla in aceeasi situatie. Deoarece doar unul din cele 9 este nou, cel la care lucreaza doamna profesoara.

Sau, poate, mi se explica, pe unde au trecut calculatoarele de la Presedinte, mai bine-zis, unde au ramas, caci la gimnaziu au ajuns doar acelea pe care le-am mentionat? Nu as crede ca Presedintele ar putea oferi astfel de calculatoare unui gimnaziu.

Sala de calculatoare nu se incalzeste si chiar daca calculatoarele ar fi performante si noi, nu ar putea functiona cit de cit normal. Dar si elevii sint nevoiti sa activeze in asemenea conditii. Despre ce fel de profilaxie si prevenire a bolilor poate fi vorba? Nici sala de sport nu se incalzeste. Copiii din grupa pregatitoare sint amplasati in subsolul gimnaziului, unde, chipurile, se incalzeste o parte din scoala, dar este doar pentru ochii lumii. In gimnaziu este frig.

Si mai grav este faptul ca elevii clasei a IX-a, care trebuie sa sustina examenul la fizica, nu au profesor. Cum vor reusi ei sa sustina examenul, chiar daca s-ar gasi la moment si un profesor? Cum vor merge ei mai departe, la licee? Nu este doar Fizica obiectul cu pricina. Lipseste si profesorul de limba franceza. Istoria este predata de nespecialisti. Elevii si parintii au indicat asupra foarte multor erori in manualul de istorie integrata. Manualele de istorie a romanilor au fost strinse si depozitate in depozitul gimnaziului. Elevii cer aceste manuale, pentru a le folosi. Insa conducerea gimnaziului in mod unilateral a decis care manuale urmeaza sa fie folosite. Au fost inlocuite si manualele de limba romana pentru clasa a II-a, la fel ca in toata tara.

Toate cele mentionate nu se intimpla doar la gimnaziul din Ciutesti, Nisporeni, ci in mai multe gimnazii si licee pe care le-am vizitat. Este grav ceea ce se intimpla. Despre ce nivel al educatiei tinerei generatii putem vorbi? Cred ca este pe placul Partidului Comunistilor sa educe in asa stil tinara generatie. In acest context solicit Guvernului, cum am mai spus, sa vina joia viitoare si sa ma informeze de la tribuna centrala, in cite scoli din Republica Moldova nu sint profesori si ce masuri intreprinde Guvernul pentru a inlatura aceste grave lacune in educatia tinerei generatii?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Am o intrebare pentru domnul ministru al finantelor Mihail Pop. Mai multe primarii din raionul Ialoveni m-au informat ca, la elaborarea bugetelor localitatilor pe anul 2007, consiliul raional le-a solicitat ca sumele prevazute pentru salarizarea angajatilor sa fie mentinute la nivelul anului 2006, facindu-se trimitere la o scrisoare a Ministerului Finantelor.

Este confuza aceasta situatie, din moment ce Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar prevede majorarea esalonata a salariilor pentru unele categorii de angajati. M-ar interesa, din ce considerente au fost date astfel de dispozitii si din ce surse vor fi acoperite cheltuielile pentru majorarea salariilor? Pentru ca acestea, cred, vor fi efectuate respectindu-se prevederile legii. Il rog pe domnul ministru, Mihail Pop, sa raspunda de la tribuna Parlamentului, in sedinta de joia viitoare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez o prima interpelare domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev. In decurs de un an de zile preturile pentru o tona de carbune aproape ca s-au dublat. Daca anul trecut o tona de carbune costa in mediu 1800 de lei, in acest an preturile s-au ridicat pina la 2700-3000 de lei tona. Ritmul cresterii preturilor la acest produs absolut indispensabil pentru majoritatea cetatenilor Republicii Moldova in perioada sezonului rece il depaseste cu mult pe cel al cresterii salariilor.

Cu ceva timp in urma mass-media din Republica Moldova a relatat despre faptul ca licitatia pentru livrarea de carbune pe piata interna a tarii noastre a fost cistigata de o companie care se angajase sa realizeze acest produs la pretul de 100 de dolari pentru o tona. Cu regret, acest principiu nu a fost respectat si in prezent consecintele acestei incalcari a conditiilor respectivului tender le suporta o buna parte a cetatenilor Republicii Moldova.

Este cunoscut faptul ca, pe piata interna a tarii noastre, este importat cu preponderenta carbune din regiunea Donbas, Ucraina. In acelasi timp, exista si o oferta din partea unor companii poloneze, care sint dispuse sa ne furnizeze carbune la un pret de doua ori mai mic. Este adevarat ca produsul polonez cedeaza in fata celui ucrainean la capitolul eficienta energetica, se pare totusi ca o atare varianta ar putea fi agreata de multi cetateni ai tarii noastre.

In aceasta situatie, solicit o informatie concludenta din partea Guvernului cu referire la conditiile tenderului privind achizitionarea carbunelui de peste hotare si la majorarea aproape de doua ori in decurs de un singur an a preturilor de achizitie a carbunelui. De asemenea, solicit prezentarea unei strategii, elaborate de Guvern, menita sa reglementeze starea lucrurilor pe piata noastra interna si sa contribuie la reducerea preturilor de achizitie a carbunelui.

A doua interpelare o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev. In preajma localitatii Trinca, raionul Edinet, activeaza de mai multi ani o intreprindere de producere a varului stins. In conformitate cu prevederile documentelor cu caracter tehnologic, respectiva intreprindere este obligata sa utilizeze, in calitate sursa de energie pentru obtinerea produsului final, combustibil cu efecte minime asupra echilibrului ecologic din zona respectiva.

In realitate, aceasta intreprindere utilizeaza frecvent pneuri de automobile uzate, care la ardere degaja multe componente cu caracter toxic. Din pacate, curentii de aer transporta aceste reziduuri degajate in procesul arderii, cu toate elementele toxice, asupra satului Fetesti din acelasi raion, situat in preajma respectivei intreprinderi.

De pe urma acestei situatii au de suferit locuitorii localitatii mentionate. In satul Fetesti, in ultimii ani, s-a majorat numarul persoanelor care sufera de boli cronice ale cailor respiratorii, de asemenea, in ultimul timp s-au intetit si cazurile de imbolnaviri de cancer. In legatura cu cele relatate, solicit sa se dispuna investigarea serioasa a starii lucrurilor de la respectiva intreprindere, precum si a efectelor negative pe care le genereaza aceasta asupra locuitorilor satului Fetesti. Solicit, de asemenea, prezentarea unui tablou amplu al imbolnavirilor locuitorilor acestei comune in ultimii cinci ani.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Am o interpelare catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, si, deoarece este putin timp pina la Craciun, l-as ruga sa ne informeze la urmatoarea sedinta a Parlamentului. In ultimul timp toate sursele de informare in masa au mediatizat o initiativa pretioasa a Presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, despre introducerea unei inovatii absolute: pomul tarii pentru sarbatorile de iarna, care sa fie imbracat in straie nationale si Mos Craciun imbracat moldoveneste.

De aceea rog ca, printr-o hotarire de Guvern, sa fie creata urgent o comisie la nivel national, cu participarea ministrului culturii si turismului, Artur Cozma, a presedintelui Academiei de Stiinte a Moldovei, Gheorghe Duca, a deputatului Victor Stepaniuc, a filologului Vasile Stati si a altor moldoveni, care sa ne dea raspuns la intrebarile Presedintelui Vladimir Voronin.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine ca este liniste. Urmatoarea chestiune de pe ordinea de zi sint declaratiile. Primul invitat la microfonul central este domnul deputat Leonid Bujor.

Doamna Pavlicenco,

Asteptati putin. Da, respectam ordinea in care s-au inscris deputatii. Se pregateste domnul Urechean.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Presedinte al sedintei,

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi si onorata asistenta,

La 10 decembrie vom marca Ziua internationala a drepturilor omului. Se implinesc 57 de ani de la adoptarea Declaratiei Universale de catre Organizatia Natiunilor Unite.

Domnul Leonid Bujor:

Ca membru al Consiliului Europei tara noastra s-a angajat sa respecte si Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Avem obligatia de a face mai mult decit se proclamam aceste principii fundamentale. Trebuie sa le aplicam. In planul comun de actiuni cu Uniunea Europeana un capitol aparte vizeaza asigurarea drepturilor si libertatilor omului. Garantii in acest context ofera si Legea fundamentala a statului nostru.

Ele cuprind si prevederile actelor internationale ratificate de Parlament, care au aplicare directa, conform Constitutiei. Si totusi, trebuie sa constatam ca cetatenii Moldovei semnaleaza tot mai frecvent in ultimii 5 6 ani ca li se incalca drepturile. In ceea ce tine de drepturile si libertatile civile un exemplu iesit din comun este cel oferit recent de Procuratura Generala, care a dispus fara nici un temei verificarea totala a organizatiilor neguvernamentale din Moldova, anchetarea lor in diverse subiecte, inclusiv privind participarea la manifestari publice.

Alianta Moldova Noastra considera ca responsabilitatea pentru inrautatirea situatiei drepturilor omului in Republica Moldova revine conducerii comuniste. Este o apreciere bazata si pe rapoartele organizatiilor nationale si internationale de specialitate, dar care se reflecta si in cea mai indelungata monitorizare, efectuata de Consiliul Europei asupra unei tari-membre. Unul dintre efectele, dar si instrumentele, cele mai urite ale actualei guvernari este divizarea cetatenilor republicii in ai sai si ceilalti. Acest fapt incalca flagrant primul articol al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, care stipuleaza ca toti oamenii se nasc liberi si egali in demnitate si in drepturi.

Este ignorat si articolul 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care arata ca drepturile si libertatile trebuie sa fie asigurate fara vreo deosebire, inclusiv intemeiata pe opinii politice sau altfel de opinii. In Moldova insa avem nenumarate cazuri de abordare diferentiata, aplicata cetatenilor simpli, partidelor si liderilor politici, alesilor locali si chiar localitatilor, agentilor economici, sindicatelor, institutiilor de presa, uniunilor de creatie si societatii civile in general.

Cei care refuza sa-i serveasca pe comunisti, sa le plateasca birul, sa le cedeze afacerile, cei care formeaza opozitia la actuala putere, sint eliberati din functii, li se fabrica dosare, sint marginalizati si hartuiti pe orice cai. Cu cit ne apropiem mai mult de alegerile locale din anul 2007 cu atit mai deschis conducerea actuala promoveaza coruperea politica. Printre actele internationale pe care Moldova este obligata sa le implementeze este si Carta Sociala Europeana. La noi insa majoritatea populatiei sufera tot mai mult de lipsa locurilor de munca, salarii mizerabile, cresterea preturilor la bunuri de prima necesitate, la medicamente, la serviciile comunale si altele.

Situatia este cu atit mai umilitoare cu cit cetatenii nostri vad ca nivelul de viata in tarile vecine creste cu un ritm de citeva ori mai mare decit in Moldova. Actiunile autoritatilor din domeniul eradicarii saraciei, al ocrotirii sanatatii, al protectiei copiilor, tinerilor, invalizilor si pensionarilor sint ineficiente. Iar sistemul protectiei sociale in general este lipsit de o baza conceptuala strategica, atit in asigurarea durabila a resurselor, cit si in ce priveste orientarea spre necesitatile celor saraci si socialmente vulnerabili.

Sint grav afectate libertatea individuala, egalitatea in drepturi, prezumtia nevinovatiei si accesul la justitie echitabila. Sute de oameni, detinuti in arest ilegal, au o soarta neclara, chiar si dupa audierile desfasurate in Parlament la initiativa Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra. Dimpotriva, se inmultesc semnalele privind abuzurile politienesti si aplicarea torturii, contrar articolului 3 al Cartei la care m-am referit, dar si Conferintei speciale din acest domeniu.

Numai procesele intentate anul acesta politistilor numara 29 de cazuri de tortura. Sufera pe nedrept zeci si sute de oameni, chiar daca sint profesionisti onesti si respectati in comunitatea lor. Pina acum, 42 dintre ei au reusit sa-si obtina dreptatea la CEDO, care primeste in continuare noi si noi sesizari din Moldova. Constantin Becciev, Vladimir Sarban, Vlad Modirca, Anatol Turcanu sint in acest sir persoanele cele mai cunoscute in republica, care au infrint fabrica de dosare, chiar daca au trebuit sa se apere ani de zile. Dar metodele politienesti se mai aplica. Inclusiv contra politicienilor. Ramin pe rol procesele impotriva domnilor Musuc, Formuzal si altele.

Cazul liderului nostru, al domnului deputat Serafim Urechean, initiat la comanda politica a Presedintelui Vladimir Voronin, a devenit o aberatie totala a justitiei controlate de comunisti. Procuratura si instantele de prim nivel au dat curs dosarului fabricat al ambulantelor, chiar dupa ce Curtea Suprema de Justitie a constatat ilegalitatea actelor de invinuire si a dispus fara drept de apel scoaterea domnului Urechean din sub urmarirea penala. Este inca un abuz care necesita o examinare operativa la CEDO.

Concluzia insa ii priveste pe toti cetatenii Republicii Moldova, care sint lipsiti de garantii ca ar putea miza pe un proces echitabil, judecat de catre o instanta independenta, intru-un interval de timp rezonabil, drepturi consfintite in articolele 5 si 6 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra tine sa mai atraga atentia asupra unei probleme foarte importante: cazurile permanente de incalcare a libertatii presei si, in general, a drepturilor la informare corecta si la exprimarea libera a opiniilor in Republica Moldova. Singurele mijloace de presa avantajate sint cele care servesc puterii. In privinta celorlalti continua abuzurile, care au afectat pina in prezent ziarele Accente, Moldavsckie vedomosti, Timpul, Jurnal de Chisinau, Ziarul de Garda si alte publicatii centrale si locale, organizatiile civile din domeniu, posturile radio si TV Vocea Basarabiei, PRO TV Chisinau, Analitic Media Grup, Agentia de presa Info-prim si altele. Chiar in aceste zile au loc din nou evenimente ingrijoratoare in domeniul audio-vizualului. Ele ilustreaza politica actualei conduceri, de suprimare a pluralismului si a diversitatii mijloacelor de informare in masa.

Este vorba despre tentativa coalitiei ros-oranj, exprimata si prin votul consilierilor acestor formatiuni in cadrul Consiliului municipal Chisinau, de a prihvatiza, de a trece de sub controlul public sub control politic si privat posturile municipale de radio si televiziune Antena C si Euro TV Chisinau. Exprimindu-ne solidaritatea cu colectivele Euro TV Chisinau si Antena C Alianta Moldova Noastra constata ca modelul a fost verificat in cazul cu fostele publicatii ale Guvernului Republicii Moldova, Moldova Suverana si Nezavisimaia Moldova.

Operatiunea de impartire a mass-media municipale s-a lansat in forta dupa ce noua componenta a CCA a fost promovata pe criterii politice. In paralel, a pornit si selectarea noii conduceri pentru Compania Teleradio-Moldova, in acest caz fara nici un fel de criterii sau transparenta. Aceste anti-reforme, daca vor fi duse pina la capat, vor limita la maximum drepturile si asa distruse ale cetatenilor nostri la o informare pluralista si la exprimarea opiniilor.

Alianta Moldova Noastra sprijina consecvent garantarea acestor drepturi, atit pentru jurnalisti, cit si pentru publicul larg si va protesta la 10 decembrie, duminica, de Ziua internationala a drepturilor omului, in fata Teatrului National de Opera si Balet din Chisinau. Regretam ca sintem in situatia de a intimpina cu o asemenea stare de lucruri...

 

Doamna Maria Postoico:

Mai aveti un minut.

 

Domnul Leonid Bujor:

Apropiata aniversare a adoptarii Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Dar Alianta Moldova Noastra spera ca cetatenii Republicii Moldova vor insista mai mult sa-si cunoasca si sa-si apere drepturile.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central este invitat domnul Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte al sedintei de astazi,

Onorata asistenta,

Deoarece din 56 de comunisti a ramas in sala numai unul

 

Doamna Maria Postoico:

Paritate.

 

Domnul Serafim Urechean:

La 4 decembrie 2006, la Bruxelles a fost facut public raportul privind indeplinirea Planului comun de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Documentul a fost prezentat de catre domnul Cezare De Monte, conducatorul delegatiei Comisiei Europene in Republica Moldova. Dupa consultarea lui devine clar ca actuala conducere a tarii s-a grabit sa trimbiteze despre asa-numitele progrese inregistrate in implementarea planului comun cu Uniunea Europeana, incercind astfel sa musamalizeze insuccesul sau in acest domeniu. Astfel, in raport s-a mentionat neindeplinirea totala sau partiala a angajamentelor de catre Moldova, angajamente ce tin de urmatoarele domenii.

Stabilitatea si eficacitatea institutiilor care garanteaza democratia si suprematia legii. Respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in conformitate cu standardele internationale si europene. Asigurarea libertatii de expresie, eficienta luptei impotriva coruptiei, independenta si impartialitatea sistemului judecatoresc, inclusiv a procuraturii, precum si consolidarea capacitatilor justitiei.

Cooperarea pentru solutionarea conflictului transnistrean, dezvoltarea economiei de piata functionale si a climatului de afaceri prin intermediul unor reforme structurale adecvate, orientate in acelasi timp spre obtinerea transparentei si stabilitatii conditiilor de desfasurare a afacerilor.

Mai mult decit atit, raportul delegatiei europene se deosebeste esential de cel facut anterior de Guvernul Republicii Moldova privind implementarea planului pe perioada din 2005 pina in august 2006. Se creeaza impresia ca Reprezentantii Uniunii Europene s-au referit la un plan de actiuni, iar Guvernul de la Chisinau la cu totul altul. Conform constatarilor prezentate de conducatorul delegatiei Comisiei Europene se poate conchide ca Moldova a inregistrat doar putine progrese, si acelea se datoreaza in mare masura actiunilor intreprinse de Uniunea Europeana sau de alte organizatii internationale, cum ar fi OSCE, Fondul Monetar International, etc.

Carentele se datoreaza inactivitatii, sau mai bine zis a mimarii de catre actuala guvernare comunista a implementarii planului comun de actiuni. De asemenea, mentionam drept dovezi elocvente ale atitudinii Chisinaului oficial fata de principiile si cerintele politicii de vecinatate a Uniunii Europene inrautatirea relatiilor politice cu unele state-membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Estonia, si unele tari in curs de aderare, cum este Romania.

In acest caz guvernarea comunista da dovada nu numai de iresponsabilitate si incompetenta diplomatica, ci chiar de obraznicie elementara. Dar sa continuam sirul factorilor negativi. Numarul dosarelor intentate oponentilor politici, intimidarea si presiunea din partea organelor de reprimare asupra mijloacelor de informare in masa si a organizatiilor nonguvernamentale, numarul crescind al dosarelor intentate la CEDO si al celor in care instanta de la Strasbourg a condamnat deja Republica Moldova.

Cresterea nivelului de saracie, numarul tot mai mare al cetatenilor nostri care parasesc Moldova in cautarea unui loc de munca. Cresterea balantei negative a comertului exterior. Inrautatirea climatului investitional si multe altele. Dupa cum se stie, ne aflam la jumatate de cale in indeplinirea Planului individual de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, respectiv Republica Moldova mai are timp sa-si onoreze angajamentele asumate.

In acest context, Alianta Moldova Noastra, in numele alegatorilor, cere actualei guvernari, Partidului Comunistilor si aliatilor sai, sa nu ne fure viitorul european. Sa opreasca dezmatul politienesc. Sa stopeze saracia si exterminarea populatiei tarii. Sa se dezica de mimarea integrarii europene. Si sa purceada cit mai urgent la desfasurarea adevaratelor reforme politice si economice, in conformitate cu angajamentele asumate. In aceasta ordine de idei ne adresam catre Parlament, Guvern, toate organele de stat si catre toate partidele politice din Republica Moldova sa ne concentram eforturile in vederea implementarii Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Numai daca Moldova va realiza reformele politice, economice, va reforma sistemul de justitie si pe cel electoral in conformitate cu standardele europene, va armoniza legislatia nationala cu IQ comunitar, vom reusi in Republica Moldova constituirea statului de drept, in care predomina normele de drept si nu interesele de partid sau de grup.

Numai asa se pot crea conditiile necesare care vor permite tarii noastre sa mearga mai departe pe calea integrarii europene. Sa obtina semnarea, pina la finele anului 2007, a unui acord de asociere cu Uniunea Europeana si, in final, sa obtina integrarea in Uniunea Europeana. Documentul prezentat la Bruxelles, la 4 decembrie, informeaza de fapt comisia si Parlamentul european despre realizarile slabe ale autoritatilor Republicii Moldova in implementarea planului comun de actiuni si a politicii de vecinatate cu Uniunea Europeana. Cred ca si societatea moldoveneasca si cetatenii nostri trebuie sa stie ca aceasta guvernare compromite aspiratiile noastre europene.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central este invitata doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Stimati concetateni,

Imi pare rau ca domnul Presedinte al Parlamentului ne-a felicitat acum o saptamina cu ocazia Zilei internationale pentru combaterea SIDA, dar a uitat sa ne felicite astazi cu ocazia Zilei internationale pentru combaterea coruptiei. Un sondaj efectuat de serviciul american GALUP, ce elaboreaza clasamentul mondial al coruptiei, arata ca Moldova este dominata de coruptie, de neincredere in autoritati, ca nivelul libertatii personale este scazut. Si Republica Moldova face parte din categoria celor mai corupte tari. Statul nostru este pe locul 88. Rating-ul mondial al coruptiei pentru 101 state este intocmit in baza chestionarii cetatenilor.

Majoritatea nu cred ca munca cinstita le poate asigura bunastarea. GALUP le-a propus locuitorilor din 101 state sa raspunda la doua intrebari: Este raspindita coruptia in structurile conducerii tarii dumneavoastra? si Este raspindita coruptia in mediul de afaceri al tarii dumneavoastra? Nivelul zero al clasamentului inseamna lipsa coruptiei, iar 100 nivelul ei maxim. Rezultatele au coincis partial cu rating-urile elaborate de organizatiile Transparence International si World Economic Forum. Potrivit clasamentului din anul 2006 privind perceperea coruptiei in domeniul public, elaborat de Transparence International, Moldova este pe locul 81 din cele 163 de tari incluse in raport.

Am invocat datele difuzate de agentia DECA-press si in contextul starii de lucruri din Parlament. Modificarile din legislatie privind taxa de stat la tranzactiile de imobil, in contextul asa-zisei consolidari si schimbarea metodologiei calcularii preturilor pentru serviciul notarial, votate ieri, in prima lectura, in Parlament, denota in modul cel mai grav ce grad de coruptie la nivel de stat exista astazi in republica, deputatii fiind fortati sa participe la jaful bugetului public.

Astfel, s-a propus ca cuantumul platii pentru autentificarea tranzactiilor cu bunuri imobile sa fie de 0,1 la suta. Bunuri imobile sint si constructiile, si terenurile, nu doar cele agricole, supuse consolidarii, fapt din care pierd notarii si statul. Pentru ca respingerea acestor propuneri nu inseamna, asa cum s-ar dori, apararea intereselor notarilor. Notarii achita lunar cele mai mari impozite: 22 la suta din venit. Cadrul legislativ in care ei activeaza exclude ascunderea banilor si mituirea. Tranzactiile sint stricte si transparente. Problema este ca, in urma modificarilor din legile votate ieri, in prima lectura, vor intra mai putine impozite, caci costul tranzactiilor va fi mai mic. Nu vi se pare straniu faptul ca isi bat capul de buget si de oamenii nevoiasi doar deputatii din opozitie, nu si comunistii, care se fac a nu vedea saracia din jur, in continua amplificare, asa cum au aratat si discutiile de ieri, din Parlament?

Mai mult, comunistii vor sa prejudicieze si bugetele locale. Incaseaza plati pentru tranzactii cu imobile si secretarii consiliilor locale, conform Legii cu privire la notariat, plati ce merg suta la suta in bugetul local. Din platile la buget sint intretinuti si notarii de stat. Adica statul reduce considerabil posibilitatile remunerarii lor. Se pune intrebarea: Qui prodest?

La 2 decembrie 1999, asa cum spuneam ieri, Curtea Constitutionala, prin hotarirea nr. 67, a declarat ca statutul nu poate impune un procent fix notarilor privati. Prin modificarile votate ieri, in prima lectura, se propun plati ce nu corespund deciziei Curtii Constitutionale, nici intereselor statului. Faptul ne sugereaza ca se creeaza conditii speciale pentru procurarea unor imobile de valoare mare, pentru care sa se plateasca impozite mici, supa care , adica putem sa si atacam neconstitutionalitatea modificarilor, dar va fi deja prea tirziu.

Acum am sa reproduc niste exemple concrete, ca sa va arat ce coruptie se promoveaza in Parlament. Cele mai mari loturi de pamint sint marfa si business profitabil. Un teren arabil de 7 ari in aria Chisinaului costa circa 7 mii de euro, adica 1000 de euro arul. O tranzactie de vinzare-cumparare a unui lot la acest pret il costa pe cumparator, conform articolului 755 din Codul civil, elaborat si de ministrul adjunct Nicolae Esanu, taxa de stat varsata direct la buget, care este astazi, in acest caz concret, de 245 lei sau 0,2 la suta din valoarea tranzactiei si plata perceputa pentru serviciul notarial, 980 lei, conform metodologiei de calculare in vigoare.

Din venitul sau notarul achita la stat 22 la suta, adica 215,60 lei. Astfel, doar pentru perfectarea contractului de vinzarecumparare, statul cistiga 360 lei. Ca urmare a modificarilor votate ieri, in prima lectura, statul va cistiga doar 26 de lei, care se formeaza din 5 lei taxa de stat plus suma de 120 lei, mai jos de care nu se poate incasa.

Astfel, in primul caz statul cistiga 360 de lei la buget, in timp ce dupa modificare el va incasa doar 26 de lei. Intrebarea este: cine cistiga de pe urma modificarilor propuse ieri? Nu taranul, care trebuie sa plateasca 15 la suta din costul tranzactiei, de exemplu, 18 mii 375 lei din cei 7 mii de euro, ci cumparatorul ce achizitioneaza o avere cu doar 5 lei taxa de stat, bugetul fiind saracit cu buna stiinta. Este sau nu este aceasta coruptie?

Astfel, cum sa nu ne indignam, cind in loc sa gaseasca metode de acumulare a mijloacelor banesti la bugetul de stat din surse posibile si acceptabile, cum ar fi tranzactiile cu imobile, astazi cele mai banoase, Guvernul, din contra, vine cu proiecte de lege ce diminueaza mijloacele bugetare.

Citor suprafete agricole li s-a schimbat destinatia in constructiile locative? Nu este oare si acesta un joc de interese, menit sa aduca unora profituri mari in detrimentul celor ce asteapta azi sprijinul statului, cum ar fi invalizii, bolnavii, pensionarii si taranii?

Doresc intr-adevar taranii asa-zisa consolidare a paminturilor, ori asteapta ajutor de la stat pe care comunistii vor sa-l dea doar daca accepta falsa consolidare ce ascunde concentrarea paminturilor bune in miinile celor cu bani si ... cu interesele lor?

Revenind la notari, se intreaba oare Guvernul si cei care trag sforile, cine-si asuma raspunderea patrimoniala pentru comiterea greselilor in autentificarea tranzactiilor cu imobile, in conditiile in care plata perceputa de notar pentru tranzactia de 100 mii de lei, de exemplu, constituie doar 120 de lei? Sa facem o analogie. Exista vreo companie de asigurari ce asigura riscul de 100 mii de lei pentru o plata simbolica de 120 lei? Desigur ca nu exista.

Cit priveste taranul si consolidarea. Achitarea taxei de stat nu este cea mai mare cheltuiala suportata de proprietarii terenurilor agricole in procesul instrainarii. Sistemul extrem de birocratizat, pierderea de timp si bani pentru deplasari la centrele raionale, cozile enorme, preturile serviciilor de pregatire a actelor, ce depasesc de zeci de ori taxa de stat incasata pentru autentificarea actelor nominalizate, nu usureaza ci stagneaza, de fapt, consolidarea terenurilor.

Ce ne demonstreaza aceasta? Demonstreaza ca scopul consolidarii, care i-a ghidat cica pe autorii modificarilor amintite si votate ieri in Parlament, este unul de paravan, ce ascunde altceva: interesele celor cu bani grei, care probabil picura si traficantilor de decizii si de influenta, care si duce la gradul de coruptie inregistrat de GALUP si Transparence Tnternational Moldova.

Trimbitata consolidare inseamna incercarile unor clanuri de a acapara suprafete mari de terenuri cu achitarea unor taxe de stat simbolice, chiar in prejudiciul bugetului public.

In unele tari este interzisa in general acumularea de suprafete mari de terenuri in aceleasi miini, in timp ce comunistii, care au contestat pina mai ieri proprietatea privata, dezvolta astazi capitalismul cel mai salbatic, in varianta moldoveneasca, jaf ziua in amiaza mare, prejudiciindu-i pe toti, in primul rind statul.

Pamintul este unica bogatie nationala si modificarile il desproprietaresc pe taranul roman sau moldovean, caci tot acolo e. Prin consolidare se aduna paminturi cu bonitate sporita in miinile potentialilor zilei sau ale interpusilor, taranilor propunindu-li-se, in schimb, pamint cu o bonitate mai joasa, in alte parti, cu acces redus si cu posibilitati de existenta mai proaste pentru familiile lor. Se pare ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei nu a expertizat proiectele mentionate. Si ma intreb: cine-si asuma raspunderea pentru efectele acestor legi?

Ceea ce se intimpla astazi, in agricultura este ceva anormal. Fara studii, abandonat fata cu pamintul, neajutorat si neavind cu ce sa-l lucreze si sa-i mentina bonitatea, sa scoata vreo recolta ceva, taranul lucreaza in pierdere. El e lasat special in aceasta situatie, pentru a-l forta sa se dezica de pamint in favoarea protejatilor de comunisti, a hraparetilor ce vor sa i-l ia pe degeaba dupa care mai si plateste un impozit mare din vinzare.

Adica cei care i-au furat bonurile patrimoniale, s-au imbogatit cu averea statului, lasindu-l sarac lipit pamintului, acum il transforma in argat.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai aveti un minut.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Nu, mai am inca doua minute, dar ma incadrez in jumatate. Iata ce ascund modificarile legislative privind tranzactiile de vinzarecumparare a bunurilor imobile. Si trebuie sanctionati, domnule Stepaniuc, nu Pavlicenco sau alti deputati, cum ati spus ieri, care incearca sa le deschida ochii celor pe care comunistii ii vor intunecati si pradati. Trebuie sanctionati Primul ministru Vasile Tarlev, viceministrul justitiei, Nicolae Esanu.

In Codul civil, domnule Esanu, care mintiti lumea si ar trebui sa fiti demis pentru aceasta, nu sint norme dispozitive, cum va tot chinuiati sa explicati ieri, de la aceasta tribuna, ci doar norme imperative, ca doar nu se poate proceda si asa si altfel. Trebuie sanctionati si deputatii comunisti care saracesc special bugetul, ca si toate marionetele manipulate sau platite de sacii cu bani, pentru care taranul si interesul national nu sint nici macar floare la ureche.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimati colegi,

Peste 3 saptamini Republica Moldova va deveni vecin de facto al Uniunii Europene. Aderarea Romaniei la Uniune este un prilej de bucurie pentru cei 28 de milioane de romani din toate colturile lumii, dar mai ales pentru romanii din Basarabia, Transnistria si nordul Bucovinei, care se bucura sincer in aceste momente pentru succesele patriei lor, sperind ca de la 1 ianuarie 2007 Romania va deveni un avocat fervent al aderarii Republicii Moldova si Ucrainei la Uniunea Europeana.

Este in interesul national al Romaniei ca cele doua tari vecine din Est, si mai ales Republica Moldova, sa redevina parti integrante ale Europei unite. In acest fel, hotarele artificiale ce strabat trupul etnic al neamului romanesc ar fi surmontate, romanii de pe ambele maluri ale Prutului regasindu-si unitatea pierduta dupa decenii de instrainare fortata.

Succesele Romaniei ne bucura, ne incurajeaza, ne dau sperante ca situatia in care ne aflam ar putea fi depasita, iar situatia Republicii Moldova, in pofida afirmatiilor nefondat de optimiste ale puterii, este mai mult decit proasta. Mai evidenta ca oricind este lipsa progreselor in procesul de solutionare a conflictului din zona de est a tarii.

Asistam la o noua tensionare a situatiei din Sud, la racirea relatiilor cu vecinii din Est si din Vest, la o prelungita stagnare in economie, la stoparea procesului de democratizare a societatii, proces care parea sa fie relansat in aprilie 2005. Toate acestea pun sub semnul intrebarii viitorul Republicii Moldova ca entitate suverana si independenta.

Sute de mii de cetateni ai Republicii Moldova au parasit tara in ultimii 6 ani, in cautarea unui loc de munca. Alte citeva sute de mii au profitat de oportunitatea de a obtine pasapoartele altor tari: Romania, Rusia, Ucraina. Mii de tineri plecati peste hotarele tarii, prin intermediul diferitor programe internationale, nu mai revin la bastina.

Cei mai buni specialisti din domeniul stiintelor exacte si naturale, dar si oameni de creatie s-au stabilit peste hotare sau sint tentati sa procedeze astfel in viitorul apropiat. Asistam la o scadere dramatica a nivelului de trai, a sperantei de viata, la o sporire fara precedent a somajului.

In aceste conditii e firesc sa ne intrebam: incotro se indreapta Republica Moldova, vom fi capabili sa iesim de unii singuri din aceasta situatie disperata? Majoritatea covirsitoare a cetatenilor acestei tari ar spune ca nu, fapt ce deconspira o stare moral-psihologica de esec si faliment. E natural ca tot mai multa lume se intreaba, ce se va intimpla cu noi dupa admiterea Romaniei in Uniunea Europeana? Bucurestiul s-a aratat dispus sa sprijine neconditionat apropierea noastra de Europa.

Din pacate, gestul prietenilor nostri de peste Prut n-a fost nici inteles, nici acceptat. Ba chiar dimpotriva, deschiderea manifestata de presedintele Romaniei, Traian Basescu, a servit drept pretext neintemeiat pentru redeclansarea atacurilor antiromanesti din partea autoritatilor de la Chisinau si personal de catre Presedintele Vladimir Voronin.

E o situatie regretabila, mai ales ca stim cu totii, presedintele Basescu a fost cel care s-a grabit sa ne ofere primul, alaturi de Mihail Saakasvili, un vot de incredere. Daca vom rasfoi presa din aprilie 2005 vom vedea ca noi, cei care am votat la 4 aprilie pentru Presedintele Vladimir Voronin, am invocat si deschiderea manifestata de Bucuresti pentru o solutie politica echilibrata in problema alegerii sefului statului.

Am facut acest lucru in numele consensului national, in speranta ca, din acel moment, cel putin relatiile dintre cele doua state romanesti vor reveni in albia firescului. N-am crezut nici o data ca gesturile prietenesti ale presedintelui Traian Basescu fata de colegul sau de la Chisinau vor fi rasplatite cu noi acuzatii romanofobe.

Multi dintre cei prezenti in aceasta sala s-au simtit ofensati si jigniti in seara zilei de 1 decembrie, cind la receptia oferita de ambasada Romaniei cu ocazia Zilei nationale a romanilor conducerea Republicii Moldova a fost reprezentata doar la nivel de ministru adjunct al economiei. A fost nu atit o ofensa la adresa unei tari, care a manifestat fata de noi deschidere, cit o lipsa de bun simt, o lipsa de tact diplomatic si de buna crestere.

Si mai ciudata mi s-a parut convocarea ambasadorului Romaniei la Ministerul moldovean al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, in vederea solicitarii unor explicatii pe marginea declaratiilor facute intr-un ziar din Chisinau de catre un om de arta din Bucuresti. Eram convins ca in practica diplomatica unui ambasador i se cere explicatii doar in legatura cu declaratiile facute de oficialii tarii sale, si nu in legatura cu atitudinile exprimate de persoane particulare, chiar daca notorii. Ar fi ca si cum ambasadorul nostru in SUA ar fi convocat miine la Departamentul de Stat, pentru a i se cere explicatii in legatura cu tot felul de declaratii antiamericane care abunda in presa locala din Republica Moldova, controlata de altminteri de autoritatile comuniste.

Stimati colegi,

Noi, deputatii social-liberali, ca si probabil alti colegi din opozitia parlamentara, urmarim cu ingrijorare evolutia relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti din ultimele saptamini. Interventia in forta a puterii in vederea remodelarii cursului de Istorie si a servirii lui politicii de deznationalizare fortata a generatiei in crestere, vehementa cu care e privit oricine isi asuma identitatea romaneasca sau orice este legat de Romania aminteste tot mai mult de practicile aplicate de regimul bolsevic in primii ani de ocupatie a Basarabiei.

Problema este, stimati colegi, ca totusi situatia in lume si in Europa s-a schimbat radical. Romania este un stat cu 22 de milioane de locuitori, cu o suprafata comparabila cu cea a Marii Britanii, cu un produs intern brut mai mare decit al unei tari cum e Ucraina, este stat-membru al NATO, este partenerul strategic al Statelor Unite ale Americii in sud-estul Europei, o zona de maxima sensibilitate.

In conditiile in care Republica Moldova risca sa devina o tara-fantoma, depopulata, saraca, cu o populatie bolnava si tot mai prost instruita, cu o economie criminalizata, tot mai multa lume din stinga Prutului isi indreapta asteptarile spre Romania, sperind ca succesul Bucurestiului ar putea influenta benefic si asupra Republicii Moldova, desi intelegem bine ca succesul nu este intotdeauna contagios.

Romania s-a aratat mai mult decit dispusa sa ne sprijine. Un ultim exemplu concludent in acest sens este pledoaria presedintelui Traian Basescu in favoarea ralierii Republicii Moldova la grupul tarilor din Balcanii occidentali, in vederea admiterii noastre in comun cu acestea intr-un nou val de extindere a Uniunii.

Raspunsul nostru a fost o mostra de nesimtire, noi nu avem nevoie de avocati in procesul de integrare europeana. De fapt, intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem este: dar cine are nevoie de noi, si mai ales de eminentii acestui gen de asertiuni?

Ca romani, ca liberali, ca pro-europeni convinsi tinem sa ne exprimam speranta ca cei de la Bucuresti vor sti si in viitor sa separe pozitia unei puteri anacronice de cea a majoritatii romanesti din Basarabia.

Cetatenii Republicii Moldova, abandonati de toti, si in primul rind de propria guvernare, asteapta sprijinul Romaniei, au nevoie de el. Ne vom bucura de orice gest, orice semn de prietenie si incurajare care ar putea veni din partea romanilor de dincolo de Prut, ca de altminteri din parte tuturor democratiilor occidentale.

Va multumesc

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central este invitat domnul Ion Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Sintem nevoiti sa revenim din nou la problema legata de principiile in baza carora a fost constituita comisia ad-hoc din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei, in a carei obligatie intra efectuarea unei expertize a manualelor de Istorie integrata. Respectivele manuale, dupa cum bine se stie, au generat proteste vehemente din partea numerosilor specialisti in materie de istorie, precum si puternice reactii cu caracter dezaprobator in cadrul societatii noastre.

In aceasta ordine de idei, tin sa precizez ca istoricii care protesteaza contra acestor manuale nu sint impotriva metodei ca atare, de predare a istoriei in versiune integrata, ci contra modului in care respectivele manuale au fost elaborate si implementate.

Comisia din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei avea menirea sa examineze in mod obiectiv si pertinent intreg setul de manuale de istorie integrata, care au fost implementate in invatamintul preuniversitar din tara noastra incepind cu 1 septembrie anul curent. Pentru ca respectiva comisie sa-si onoreze sarcina revenita era necesar ca in componenta ei sa fie inclusi specialisti de valoare in materie de cercetare si predare a istoriei, neimplicati pina in prezent in elaborarea manualelor de istorie.

Din pacate, un acest principiu, absolut corect, a fost respins din start de catre persoanele care si-au asumat rolul de responsabili pentru alcatuirea respectivei comisii. Un atare principiu putea garanta o evaluare echilibrata si impartiala a intregului set de manuale de istorie integrata si putea contribui, in ultima instanta, la dezamorsarea unei stari de conflict care persista in cadrul societatii si breslei istoricilor din Republica Moldova. Reamintesc ca, initial, aceasta comisie fusese constituita cu preponderenta covirsitoare din reprezentanti ai taberei proguvernamentale, care sprijina utilizarea in scoala a acestor manuale in actuala lor versiune.

Mai mult decit atit, in componenta acesteia au fost inclusi majoritatea autorilor respectivelor manuale de istorie integrata si persoane care au expertizat si au recomandat editarea acestora. In felul acesta, personajele care s-au facut vinovate de elaborarea si promovarea unor manuale, ce au compromis metoda de predare a istoriei in versiune integrata, erau invitate sa-si aprecieze in mod critic propriile ispravi, adica esecuri.

E la mintea oricarui om ca o atare abordare a acestei probleme conflictuale constituie o bataie de joc si o sfidare a bunului simt. Scopul acelora care diriguiau din umbra aceasta operatiune era de a musamaliza esecul suportat de echipa de autori si promotori ai unor manuale scandaloase.

Tabara istoricilor care nu agreeaza manualele de istorie integrata in actuala versiune era reprezentata, in cadrul respectivei comisii, in proportie de 10 15 la suta. Prezenta lor in cadrul comisiei avea menirea s-o legitimeze in ochii opiniei publice, dar nu sa influenteze sau sa contribuie la adoptarea unor decizii finale echilibrate si obiective.

S-a procedat exact ca si in cazul comisiei Cristea, din perioada septembrie 2002 iulie 2003, a carei constituire a insemnat incalcarea abuziva a moratoriului recomandat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in problema predarii istoriei in invatamintul preuniversitar din Republica Moldova.

In componenta acestei comisii istoricii din tabara neguvernamentala au fost intr-o minoritate mai mult decit evidenta. Prezenta lor in comisia Cristea a fost de ordin decorativ, a fost una de fatada, care doar a legitimat respectiva comisie in ochii expertilor europeni. Ponderea lor nesemnificativa n-a avut absolut nici un efect asupra deciziei finale, care din start era clara, in favoarea implementarii istoriei integrate prin suprimarea manualelor de istorie universala si istorie a romanilor.

Si in cazul constituirii comisiei ad-hoc din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei, pentru expertizarea manualelor de istorie integrata s-a mers pe acelasi scenariu. Din start a fost respins un principiu important de constituire a comisiei, cel al constituirii acesteia din istorici reprezentativi, neantrenati in elaborarea de manuale de istorie, principiu care putea asigura o abordare echidistanta si neutra a problemei in cauza.

Dupa schimbul de declaratii care a avut loc in cadrul citorva sedinte plenare ale Parlamentului, la un moment dat se crease impresia ca se ivise posibilitatea de a iesi din acest impas intr-un mod cit de cit onorabil, se acceptase echilibrarea componentei comisiei prin intermediul unei remanieri serioase a acesteia.

In consecinta, cele doua tabere, cea a promotorilor actualelor manuale de istorie integrata si cea a oponentilor acestora, erau reprezentate in baza unui principiu de paritate. Spre regret, dupa atingerea compromisului partenerii nostri de dialog au dat dovada de incorectitudine si iresponsabilitate, incluzind in mod unilateral inca 3 persoane in comisie, care sint de altfel si autorii Istoriei integrate.

Acest gest nesabuit a periclitat in mod grav echilibrul instituit in cadrul comisiei. In consecinta, majoritatea covirsitoare a reprezentantilor celeilalte tabere a parasit in mod demonstrativ comisia. Din acest moment, respectiva comisie nu mai este, nu mai are un caracter relevant, ea intruneste doar persoane care reprezinta o singura tabara, cea a autorilor manualelor de istorie integrata si un singur punct de vedere, cel al adeptilor istoriei integrate in versiunea comunista.

Verdictul pe care-l va adopta aceasta comisie nu mai poate provoca nici un fel de dubii. El va fi unul laudativ, elogios, fapt care va alimenta conflictul ce persista in societate, resuscitindu-l si amplificindu-l. In felul acesta, vina pentru un astfel de deznodamint va reveni, in exclusivitate, acelora care doresc cu tot dinadinsul sa transforme examinarea obiectiva si pertinenta a manualelor cu pricina intr-un spectacol dezonorant si butaforic.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 14 decembrie, la orele 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.35.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova