DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – iuLie 2008

Şedinţa din ziua de 9 iulie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Audierea alocuţiunii domnului Lluis Maria de PUIG – Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2199 privind numirea unui judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

5. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1701 pentru completarea articolului 15 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

6. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2071 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Guvern – art.24; Legea pentru modificarea şi completarea art.24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern – art.II).

7. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.949 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile – art.24, 33¹, 40³ ş.a.; Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale – capitolul 3, art.365, 369 ş.a.).

8. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1503 pentru completarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile – art.40⁵;  Legea cu privire la notariat – art.51¹ ş.a.).

9. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1592 pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.142-XVI din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I.

10. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2069 pentru ratificarea Acordului de finanţare suplimentară pentru al doilea Proiect de investiţii de servicii rurale dintre Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare.

11. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2070 cu privire la ratificarea Acordului de Finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare referitor la Proiectul naţional de alimentare cu apă şi canalizare, semnat la Chişinău la 2 iunie 2008.

12. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2106 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

13. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2270 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.88-XVI din 13 mai 2005 privind desemnarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova în unele organizaţii parlamentare internaţionale.

14. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2105 pentru aprobarea Liniilor Directorii şi a Regulilor de Procedură ale Iniţiativei Central-Europene.

15. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Codului contravenţional. Proiectul nr.1593.

Şedinţa începe la ora 9.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţă. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La invitaţia Parlamentului Republicii Moldova, în aceste zile efectuează o vizită oficială în ţara noastră Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Lluis Maria de PUIG. Propun să îl salutăm cu aplauzele dumneavoastră. (Aplauze.) 

Aş vrea, în prezenţa dumneavoastră, să îi mulţumesc domnului Preşedinte, pentru că a reacţionat foarte rapid la invitaţia Parlamentului Republicii Moldova, pentru a efectua o asemenea vizită. Este o vizită deosebit de importantă în contextul dezvoltării continue şi al aprofundării relaţiilor dintre ţara noastră şi Consiliul Europei. Şi îmi exprim deplină convingere că această vizită va servi drept un temei şi o foarte frumoasă posibilitate pentru atingerea acestui obiectiv.

În cadrul vizitei pe care o efectuează, domnul Lluis Maria de PUIG şi-a exprimat dorinţa de a ţine un discurs în faţa plenului Parlamentului. Propun să îi oferim această posibilitate colegului nostru.

Domnul  Lluis Maria de PUIG – Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei:

(Discursul este ţinut în limba franceză.)

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Îmi permiteţi, în numele dumneavoastră, să îi mulţumesc încă o dată domnului Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru vizita oficială efectuată în ţara noastră, fiind prima vizită în Republica Moldova a Domniei sale în această calitate. Să îi mulţumim pentru acest foarte comprehensiv şi foarte bun discurs ţinut în faţa plenului Parlamentului şi să îi dorim în continuare un foarte frumos sejur şi o bună continuare de program în ţara noastră. (Aplauze.)

Prima parte a şedinţei plenului de astăzi o declar închisă. Reluăm şedinţa plenului la ora 14.00.

Vă mulţumesc.

P  A  U  Z  Ă

*  *  *

D  U  P  Ă     P  A  U  Z  Ă

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Rog să ocupaţi locurile. Reluăm şedinţa plenului Parlamentului. Secretariatul mi-a anunţat prezenţa a 96 de deputaţi în sală. Constat că şedinţa este în continuare deliberativă. Pentru început, cîteva anunţuri şi cîteva subiecte de ordin organizatoric pentru şedinţa zilei de astăzi.

Întîi de toate vreau să vă aduc la cunoştinţă că în perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului şi-a sărbătorit ziua de naştere colega noastră doamna Victoria Dobrovolscaia. Să o felicităm şi să îi dorim cele mai frumoase urări de bine.

În continuare. La ordinea de zi.

Stimaţi colegi,

V-a fost distribuită lista cu proiectele propuse de fracţiuni, comisii pentru a fi excluse din ordinea de zi a şedinţelor plenului Parlamentului din perioada 9 – 10 iulie şi anume: proiectul nr.1115, proiectul nr.1803, proiectul nr.1397. Lista o aveţi. A mai fost şi un proiect nr.2086, dar, la propunerea preşedintelui Comisiei, domnului Stoicov, mai aşteptăm astăzi dacă vor parvenit informaţiile necesare, decizia o vom adopta mîine, la începutul şedinţei.

Stimaţi colegi,

Pe acest motiv, voi supune votului excluderea acestor trei proiecte nr.1115, nr.1803, nr.1397 din ordinea de zi, conform listei distribuite. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Şi acum, la fel, v-au fost distribuite, de fapt, două liste cu propuneri care au parvenit din comisii, propuneri de a suplimenta lista proiectelor pe care le vom supune dezbaterilor pe parcursul şedinţei de astăzi şi al şedinţei de mîine. În special, această propunere se referă la  proiectul nr.2270 – Comisia pentru politică externă şi Integrare Europeană, pentru data de 9 iulie. Pentru data de 10 iulie proiectul nr.2232 – Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie,  proiectul nr.2248 – la fel aceeaşi Comisie. Proiectul nr.2150 – Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă. Proiectul nr.2050, lectura a doua – Comisia pentru agricultură şi industria alimentară. Proiectul nr.1784, lectura a doua – Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie. Şi proiectul nr.4203 – Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică. În acest context, voi supune votului. Cine este pentru aprobarea suplimentării agendei şedinţei de astăzi şi de mîine a plenului Parlamentului, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Aceste propuneri au fost acceptate de plen.

Şi, finalmente, ţin să reiterez încă o dată anunţul, care a fost făcut în scris, aveţi această informaţie, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană, domnul preşedinte al Comisiei ne anunţă că 2 proiecte incluse în ordinea de zi pentru ziua de mîine şi adoptate de Parlament, în special nr.2105 şi nr.2106, să fie examinate în cadrul şedinţei de astăzi, deoarece Comisia este pregătită. Autorii la fel. Nu supun votului acest moment, fiindcă este unul mai tehnic. Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Conform Constituţiei, atît timp cît deţin mandatul de deputat, sînt în serviciul poporului. Este pentru a doua oară, cel puţin, despre care ştiu eu, că nişte informaţii calomnioase nimeresc pe numele dumneavoastră, despre care eu nu ştiu.

Domnul  Marian Lupu:

Şi anume.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi anume. Prima informaţie calomnioasă a fost a fostului Primar general interimar Vasile Ursu, care se referea la posturile de radio “Antena C” şi de televiziune “Euro TV”, că aş fi fost implicată, că nu am fost niciodată în viaţa mea în studiou, acolo era că i-aş fi rupt microfonul din mînă oricărei Răducanu.

Acum este vorba despre o altă plîngere venită din oraşul Călăraşi, de la un cetăţean care abia ştie să semneze, dar o plîngere pe 3 file la calculator, despre care eu nu ştiu. Aş vrea să ştiu dacă aţi răspuns la prima şi a doua plîngere, despre care ştiu eu. Şi de ce nu am fost, cel puţin, eu întrebată, să îmi expun poziţia asupra acestor cazuri şi să vă demonstrez că acestea sînt nişte calomnii.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimată colegă. De acord.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi deputaţii sînt apăraţi de lege şi de Constituţie

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu vreau să vă spun că privind primul subiect nu prea îmi aduc aminte deloc, fiindcă domnul Ursu cînd a fost interimar, cred că a trecut ceva, o habă de timp de atunci. Cea de a doua este una mai proaspătă, nu îmi aduc aminte să fi trimis răspunsuri la aceste subiecte. Să procedăm în felul următor. Eu am să rog informaţii suplimentare la Secretariat asupra acestor două subiecte, să vedem unde s-au dus, unde au rămas. Dar, cu certitudine, eu nu am semnat răspunsurile înapoi. Ne clarificăm şi vă informăm.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc mult.

Domnul  Marian Lupu:

Cu plăcere.

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris pentru dezbateri la nr.1 – proiectul de Hotărîre privind numirea unui judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Domnul  Marian Lupu:

Nr.2199.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Da.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri nu sînt. Propun să începem examinarea şi dezbaterile subiectelor incluse pe agenda şedinţei de astăzi. Şi vom începe tocmai cu proiectul de Hotărîre nr.2199 privind numirea unui judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Şi voi invita preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

Domnule Ţurcan, vă rog.

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii şi materialele adiţionale, prin care se propune candidatura domnului Iurie Bejenaru pentru a fi numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Anterior, Comisia a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii cu acelaşi conţinut, a audiat această candidatură şi, în cadrul dezbaterii, a constatat că  judecătorul domnul Iurie Bejenaru, la examinarea unei cauze civile, a ignorat prevederile legale privind modul de citare a pîrîtei şi, în legătură cu aceasta, au  fost lezate drepturile pîrîtei la apărare.

Aceste acţiuni ale candidatului nu au constituit obiectul unor dezbateri la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii la momentul examinării problemei cu promovarea domnului Bejenaru. Din cauza aceasta, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat propunerea ca la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, aceste probleme să fie supuse unei examinări suplimentare.

Consiliul Superior al Magistraturii, la şedinţa din 26 iunie 2008, a examinat suplimentar candidatura domnului Iurie Bejenaru şi a propus repetat Parlamentului candidatura, pentru a fi numită în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, argumentînd că acest caz a avut loc în anul 2004, pentru acest caz a fost aplicată sancţiunea disciplinară şi, ulterior, domnul Iurie Bejenaru nu a comis careva încălcări ale legislaţiei.

Totodată, examinînd candidatura domnului Iurie Bejenaru din punct de vedere al corespunderii cerinţelor legale, Comisia a constatat că această candidatură corespunde condiţiilor respective.

În temeiul acestor circumstanţe, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului spre examinare proiectul de Hotărîre, care se anexează la prezentul raport, pentru ca Legislativul să îşi expună poziţia prin vot.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Candidatul este? Este prezent. În eventualitatea existenţei acestora, rog întrebări pentru Comisie, pentru candidat.

Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Dumitru Ivanov:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Am o întrebare la candidat. Vă rog să îmi spuneţi: în perioada de cînd  lucraţi în judecătoria Buiucani, cîte dosare au fost pierdute la CEDO?

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Domnul Iurie Bejenaru – candidat pentru funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie:

Lucrez din 1994 şi pe această perioadă numele meu de familie figurează pe trei cazuri de eliberare a mandatului de arest. Pe toate trei cazuri eu am emis mandat de arest, eliberare numai pe 10 zile. Mai departe toate aceste decizii au fost menţinute de Curtea de Apel. Unul dintre cazuri este Istrati grup, al doilea Şerban şi al treilea Ursu. Pe toate au fost eliberate mandat de arest numai cîte 10 zile.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări?

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:  

Întrebarea mea este, de asemenea, adresată domnului candidat.

Domnule Bejenaru,

Pe parcursul unui an şi jumătate, cunoaşteţi acest lucru şi dumneavoastră din mass-media, vi s-au adus învinuiri că aţi fost implicat în intentarea unor dosare penale, care, în Republica Moldova şi la CEDO, sînt apreciate ca dosare politice. Spuneţi, vă rog, în ce măsură dumneavoastră puteţi fi imparţial în situaţia în care, pînă în prezent, nu aţi justificat în nici un fel acţiunile dumneavoastră şi nu aţi contrazis public aceste învinuiri? Dacă va trebui, eu voi comenta.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Domnul Iurie Bejenaru:

Eu nu am intentat nici un dosar penal sau să examinez careva dosare politice.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Bejinaru,

Fostul coleg al meu de serviciu, domnul Vladimir Şarban, a fost reţinut, inclusiv cu aportul dumneavoastră personal, în mod absolut ilegal, ulterior, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, a fost justificat. De aceea... Tu eşti încă mic şi prea mărunt ca să comentezi ceea ce întrebi tu...

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă rog, stimaţi colegi.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Vă rog, să respectaţi condiţiile necesare pentru desfăşurarea şedinţei în plen.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Eu vă rog pe toţi.

Domnul  Leonid Bujor:

Păi, dumneavoastră întotdeauna, de regulă, rugaţi opoziţia şi nu atrageţi atenţia la acei care “ciripesc” din dreapta mea.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Eu vă rog pe toţi.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Bejenaru,

Eu aştept răspunsul dumneavoastră.

Domnul  Iurie Bejenaru:

Eu am eliberat mandat de arest în privinţa lui Şarban pe o perioadă de 10 zile, mandatul a fost menţinut de Curtea de Apel. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat pe acest caz inclusiv pe alte motive, nu numai pe arestul...

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Bejenaru,

Urmare a acţiunii dumneavoastră contradictorii cu legislaţia în vigoare, domnul Şarban, ulterior, pentru a verifica cele intentate de dumneavoastră, a avut de suferit o perioadă mult mai lungă de timp. De aceea, dumneavoastră vă faceţi responsabil nu pentru 10 zile, dar aproape pentru ani de zile. Şi acum pretindeţi să deţineţi o funcţie ca să faceţi în această ţară, în care personal aţi încălcat drepturile omului, dreptate altcuiva.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul  Leonid Bujor:

De aceea, eu aştept răspuns de la dumneavoastră: în ce măsură vă asumaţi personal responsabilitatea pentru fiecare din cele 3 cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CEDO, în care figurează numele dumneavoastră şi, în special, în cazul domnului Şarban? Cu lozinci “Trăiască” şi “Jos”, aici nu merge.

Domnul  Iurie Bejenaru:

Eu am răspuns la întrebare, fiindcă mandatele mele au fost reţinute de Curtea de Apel şi ulterior.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Pentru procesul-verbal, regret foarte mult că candidatul la o funcţie atît de responsabilă a refuzat să răspundă la întrebarea pe care am adresat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Alte întrebări?

Microfonul nr.4. Mai calm, vă rog. Eu rog toată lumea, mai calm.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Două întrebări. Anul 2005, a fost constituită Comisia.

Domnul  Marian Lupu:

Vorbeşte deja alt vorbitor la microfon, eu vă rog.

Domnul  Vladimir Filat:

În anul 2005 a fost constituită Comisia specială, care a avut drept obiect al activităţii controlul în instanţa de judecată asupra îndeplinirii legislaţiei la capitolul “Termenele de executare ş.a.m.d.”. Am fost şi eu membru al acestei Comisii, cu o lege am fost la instanţele de judecată, în special a fost efectuat controlul la Judecătoria Buiucani. Şi dacă să ne uităm la rezultatul activităţii Comisiei, vedem foarte clar că cele mai mari nereguli au fost depistate anume la această judecătorie, unde candidatul prezentat astăzi a fost şi este pînă în prezent preşedinte al judecătoriei. Deci, sub aspectul administrării acestei instanţe, a fost direct responsabil.

Spuneţi, vă rog frumos, după efectuarea controlului respectiv şi pînă în prezent, au fost înlăturate toate acele nereguli? S-a demonstrat că, de fapt, s-au schimbat lucrurile în bine, s-au înlăturat toate acele nereguli sau cum? Noi constatam atunci nereguli destul de grave.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

E clar. Deci noi, într-adevăr, la şedinţa Comisiei am atras atenţie şi la această hotărîre a Parlamentului, avînd în vedere materialele respective în nota informativă a Comisiei speciale. Am solicitat suplimentar informaţia de la Consiliul Superior al Magistraturii. Din informaţia prezentată, toate problemele identificate la momentul anului 2005 au fost lichidate şi situaţia deja nu este de aşa natură cum a fost în anul 2005.

Domnul  Vladimir Filat:

Şi a doua întrebare, stimate domnule preşedinte al Comisiei. După cum cunoaştem, candidatura domnului Bejenaru a fost propusă Comisiei, Comisia a respins, avînd, presupun, motive şi obiecţii clare pentru a respinge candidatura, după care vedem că se revine cu aceeaşi candidatură. Spuneţi, vă rog frumos, acele obiecţii pe care le-a avut Comisia, condusă de dumneavoastră, care au fost şi ce s-a făcut ca Comisia să depăşească acele obiecţii şi să reveniţi cu candidatul respectiv în plenul Parlamentului?

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Deci, în primul rînd, Comisia nu a respins. La momentul examinării, cu participarea domnului Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, am ajuns la o concluzie, în mod de lucru, avînd în vedere circumstanţele noi care au parvenit în cadrul examinării la şedinţa Comisiei, care nu au fost obiectul discuţiilor la Consiliul Superior al Magistraturii, ca acest subiect, această cauză civilă, despre care eu deja v-am informat în raportul meu, să fie examinată suplimentar de către Consiliul Superior.

Şi iată, după examinarea suplimentară, a fost prezentată nota informativă sau mai bine-zis decizia Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece decizia aceasta iarăşi a fost supusă votului, detaliile poate să le prezinte domnul Clima, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Şi, reieşind din acest demers, Comisia propune Parlamentului să îşi expună poziţia prin vot.

Domnul  Vladimir Filat:

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Plenul Parlamentului a votat, practic, unanim la toate înaintările care au avut loc în această sală de şedinţe a Parlamentului Republicii Moldova, înaintările făcute de Consiliul Superior al Magistraturii, de Comisie. În situaţia de astăzi, întrebările sînt unele fireşti şi logice, avînd în vedere că anume această judecătorie a pus în aplicare toate comandamentele politice care au avut loc în Republica Moldova sub aspectul presiunilor, folosind şi instanţa de judecată, un fel de basmannîi sud la noi. La Moscova e basmannîi sud, aici e judecătoria Buiucani.

Este evident că sînt întrebări şi reticenţe, urmează Parlamentul să se expună. Însă, din punctul meu de vedere, avînd în vedere şi constatările făcute de Comisia specială a Parlamentului, şi vizavi de întrebările care au apărut în Comisie, mi se pare un pic forţată numirea şi înaintarea candidaturii domnului Bejinaru.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Roşca.

Domnul  Iurie Roşca:  

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac cîteva scurte precizări şi comentarii în legătură cu acest subiect, pe care îl discutăm în controversă. Mai întîi, aş aminti că la 22 iulie 2005, în această sală, s-a votat o reformă fundamentală pentru Republica Moldova, care vizează puterea judecătorească. Esenţa acestei reforme consta în următoarele. Consiliul Superior al Magistraturii înceta să fie un organ consultativ al Parlamentului şi al Preşedintelui şi devenea, cu adevărat, organ de autoadministrare a puterii judecătoreşti. În felul acesta, Republica Moldova a repus în drepturi puterea judecătorească şi a scos-o de sub controlul politic al Parlamentului şi al Preşedintelui Republicii Moldova.

În conformitate cu aceste modificări, judecătorii din ţara noastră sînt numiţi şi avansaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu confirmarea ulterioară, respectiv prin decret Prezidenţial în cazul judecătorilor simpli, şi prin votul Parlamentului în cazul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

Mai mult decît atît, noi am stabilit, împreună cu dumneavoastră că, în momentul în care Parlamentul sau Şeful statului respinge candidatura unui sau altui judecător sau aspirant la funcţia de judecător, iar Consiliul Superior al Magistraturii insistă asupra aceleiaşi candidaturi, Preşedintele statului şi, respectiv, Parlamentul sînt obligaţi, acesta este verbul, să confirme candidatura respectivă. 

Observ însă că, aşa cum am scris în numărul trecut al ziarului “Flux”, există interese politice oculte care blochează candidatura domnului Bejenaru să acceadă la Curtea Supremă de Justiţie. Amintesc că interesul este, în special, al “Alianţei «Moldova Noastră»” şi personal al fostului judecător Pleşca.

În urma unei condamnări la 14 ani a unui fost poliţist Murzacov şi încă a două persoane, respectiv cîte 12 ani, s-a făcut tot posibilul pentru a evita condamnarea acestor oameni. Domnul Bejenaru demult bate coridoarele Parlamentului, demult vrea să obţină avizul respectiv din partea comisiei. Observaţi că pînă în prezent comisia nu a avut o decizie clară. Lasă la latitudinea Parlamentului, prin urmare evită responsabilitatea respectivă.

Faptul că “Alianţa «Moldova Noastră»”  şi domnul Filat caută să inventeze pretexte pentru a bloca această candidatură arată un singur lucru că pe vremea lor, cît au fost ei la guvernare, puterea judecătorească era totalmente controlată politic şi că tare le-ar plăcea să revină la aceste vremuri şi năravuri.

Stimaţi deputaţi,

Vă amintesc că astăzi Parlamentul Republicii Moldova este obligat să confirme candidatura domnului Bejenaru, pentru că, vorbind despre separaţia puterilor în stat şi despre... Ai votat şi dumneata, domnul galben, cum te cheamă, căci am uitat.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi...

Domnul  Iurie Roşca:

De aceea, pentru a menţine spiritul acestei legi şi pentru a menţine autoritatea Parlamentului, ca instituţie care respectă justiţia, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii, fraţilor, care este format de către judecători, nu de către puterea politică, aşa am decis noi, Consiliul Superior al Magistraturii are o majoritate votată la Adunarea Generală a Judecătorilor.

Prin urmare, acei care ştiu că au pete pe conştiinţă şi cazuri de corupţie, care au trecut prin judecătoria Buiucani, astăzi sar în sus şi caută să blocheze această candidatură.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Dreptul la replică. Două minute maximum.

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Pleşca:

Vreau să amintesc celui care a vorbit pînă acum, nu ştiu cum e numele de familie, că în  anii trecuţi eu l-am propus pe domnul Bejenaru la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani. Din două candidaturi propunerea... Eu eram membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi l-am propus. Referitor la ceea ce spune Roşca sînt nişte aberaţii. Ştiţi că el pe toţi v-a murdărit în sala aceasta, pe toţi v-a murdărit.

Omul acesta nu ştie altceva ce să facă în ţara aceasta. El nu a muncit de cînd e el. O să ne clarificăm noi cu dînsul prin judecată şi altfel. Da, o să vină vremea. Referitor la aceea ce spune el că Consiliul Superior al Magistraturii este organ, este corect. Dar de ce nu au fost votaţi doamna Budăi în această sală? Domnul Uleanovschi în această sală, ca să fie numiţi judecători la Curtea Supremă de Justiţie? De ce nu s-a respectat această lege? Atunci de ce nu s-a respectat? Păi, dumneavoastră aţi votat, de ce nu aţi votat atunci? Ce aţi  votat?

Domnul  Iurie Roşca:

Eu am votat.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

O să vă vină rîndul. O clipă, vă rog.

Domnul  Iurie Roşca:

În mod sigur că o să le vină rîndul…

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4, vă rog.

Domnul Leonid Bujor:

Ziarul îl citeşti tu şi cîţiva robi ai lui Voronin ca alde tine.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Vreau să vă atrag atenţia că în luarea mea de atitudine am atras atenţia asupra faptului că domnul Bejenari, numele de familie mai corect al dumnealui, figurează în trei cazuri de condamnare a Guvernului Republicii Moldova la CEDO. Deci, din punct de vedere moral, acest domn nu poate pretinde la o funcţie înaltă, mai responsabilă decît cea pe care o deţine.

În rest, ceea ce a comentat domnul Roşca, căci am înţeles că aceasta e urmare a luării de atitudine a deputatului Bujor şi a domnului Filat, vreau să declar următoarele.

Domnule Roşca,

Spre deosebire de dumneavoastră şi de formaţiunea pe care o conduceţi, nici eu, nici partidul “Alianţa «Moldova Noastră»” şi nici Fracţiunea nu are nici o obligaţiune în faţa domnului Voronin. Dumneavoastră v-aţi asumat anumite obligaţiuni, respectaţi-le, dar nu mai faceţi declaraţii în Parlament de genul celora că noi sîntem obligaţi să răspundem. Noi să votăm aşa cum consideraţi dumneavoastră? Noi, acei de la “Alianţa «Moldova Noastră»”, votăm ori de cîte ori e cazul, inclusiv şi astăzi, aşa cum considerăm noi că este de cuviinţă.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Leonid Bujor:

Nu este nici o  decizie care ar obliga deputaţii Fracţiunii noastre să voteze aşa cum propune cineva.

Vă mulţumesc.

Aştept replica dumneavoastră ca să vă răspund.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Roşca.

Domnul  Iurie Roşca:

Eu aş vrea doar să precizez şi pentru domnul Bujor, care, oricum nu va înţelege nimic, atunci cînd am spus că Parlamentul. De la acel microfon vorbeşte un fost activist comsomolist şi un lingău ordinar de pe vremea sovieticilor...   

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

Domnul  Iurie Roşca:

...aşa cum sînt majoritatea cei din Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»”. Nişte foşti nomenclaturişti şi elemente corupte. Acum, permiteţi-mi să mă exprim.

Domnule Untilă,

Te ajunge rîndul, aşteaptă puţin. Eu m-am referit la modificări. Opreşti-te puţin, îl opreşti pe colegul dumitale, căci întrerupe. Eu m-am referit la Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie în actuala ei modificare, pe care aţi votat-o şi dumneavoastră cu toţii la 22 iulie 2005, şi care stabileşte clar procedurile de promovare şi de numire a judecătorilor în Republica Moldova, vă place sau nu. Dacă nu vă place, spuneţi că nu sînteţi de acord, că regretaţi votul din 22 iulie 2005. Şi aţ dori ca Parlamentul să decidă pe cine să numească în justiţie şi pe cine să nu numească în calitate de judecători.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.                      

Domnul Leonid Bujor:

Da, domnule Roşca,

Nu există în Republica Moldova nici o persoană şi nici o instituţie să îşi asume responsabilităţi de genul celor pe care vi le-aţi asumat dumneavoastră astăzi, cînd aţi spus că sîntem obligaţi să votăm. Nu, nu sîntem obligaţi. Sîntem în drept fiecare dintre noi să decidă cum votăm. Dumneavoastră votaţi aşa cum aţi luat obligaţiuni. Robia se plăteşte. E greu să te eliberezi de robie.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.  

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu nu vreau să fac comentarii, doar două precizări. Prima, şi este foarte importantă, nu caut vreun motiv sau ş.a.m.d. pentru a face ca domnul Bejenari să devină judecător la Curtea Supremă. Eu am făcut trimitere, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, la o decizie a Parlamentului, votată aici, care a venit în urma unui control efectuat de către o Comisie specială instituită. Şi vreau să atrag atenţia că, de fapt, la noi este tradiţie: adoptăm decizii şi nimenea nu mai ştie ce se întîmplă cu deciziile adoptate de noi. Instituim comisii care nu lucrează, luăm decizii ulterior şi după doi ani sau trei ani de zile ni se spune că undeva s-a întîmplat, s-au îndreptat toate neajunsurile. Este prima precizare.

Doi. Vizavi de menţiunile făcute şi trimiterile la norma legală. Este adevărat, aşa cum am votat noi în Parlament, la înaintarea repetată din partea Magistraturii, urmează ca Parlamentul, aşa scrie în normă, urmează ca Parlamentul să accepte înaintarea. Şi ţin să menţionez că astăzi este prima înaintare în Parlamentul Republicii Moldova. Dacă este să mergem pe ceea ce a fost invocat, urmează să fie o respingere şi, ulterior, nu mai sîntem obligaţi. Aşa că este firesc, deputaţii au punctele de vedere pe care şi le asumă şi le expun şi prin vot se stabileşte fără lecţii şi trimiteri la moralitate, la trecut, prezent şi viitor.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Luările de cuvînt.

Domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

După cum spuneam şi anterior, în Republica Moldova Guvernarea nu este cointeresată să promoveze independenţa judecătorului, necesară înfăptuirii supremaţiei dreptului şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să recunoaştem, s-a transformat dintr-un organ constituţional independent, de auto-administrare judecătorească, cu competenţa de selectare şi promovare a judecătorilor într-un grup de simpli alegători, care  deservesc Şeful statului şi Parlamentul, promovînd persoane care stau în poziţia de drepţi în faţa celui mai mare judecător în această ţară cu numele Vladimir Voronin.

Exemple cîte vreţi. Să ne amintim cu cît zel promova majoritatea parlamentară candidatura doamnei Şterbeţ în funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, ca doar peste cîteva luni de la această tribună să i se ceară respectivei doamne, tot de actuala majoritate, demisia. Sau să ne amintim cu cîtă îndîrjire a respins actuala majoritate candidatura doamnei Nelea Budăi, s-a vorbit aici, judecător la Curtea de Apel Chişinău la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, motivul formal fiind că vedeţi, boieri dumneavoastră, doamna Budăi a participat ca judecător în două dosare invalidate de către CEDO.

În opinia noastră însă, doamna Budăi este un judecător onest, care îşi face meseria fără a asculta indicaţiile puterii. Apropo de ceea ce a spus domnul Roşca, este adevărat. Acest Parlament a votat şi a spus că în cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii va promova repetat în aceeaşi funcţie un judecător, atît preşedintele ţării, cît şi Parlamentul îl va vota. Să ne amintim de cazul Ulianovschi. Aceeaşi doamnă Şterbeţ, pe care nu o putem învinui de  mare loialitate faţă de domnul Ulianovschi, care a spus în şedinţa Comisiei juridice că: Da, recunosc, acesta este cel mai bun penalist din Republica Moldova. Aşa se numesc profesorii de drept penal şi specialiştii.

A doua oară, cu Consiliul Superior al Magistraturii nu l-a mai propus, fiindcă ştia foarte bine, nu ştiu a cui indicaţii au fost, că nu va fi votat în acest Parlament. Avînd această practică parlamentară, cînd Parlamentul respinge o candidatură, fiindcă avea restanţe faţă de Curtea Europeană, astăzi Consiliul Superior al Magistraturii promovează candidatura domnului Bejenaru, care, pe lîngă alte păcate, mai are în spatele săi şi trei decizii invalidate de CEDO, în urma cărora statul nostru urmează să achite mai mult de jumătate de milion de lei. Dumnealui va fi cu siguranţă votat de comunişti. De ce? Fiindcă este ascultător, fiindcă nimeni nu îl va întreba unde sînt 500 de mii de lei, care parcă ar fi fost cheltuiţi pentru reparaţia judecătoriei Buiucani, bani care nici pînă astăzi nu îi poate găsi Curtea de Conturi. 

Noi nu vom dori nici unui din această sală ca soarta lor să fie hotărîtă de un judecător docil celor de la putere, oricare ar fi culoarea politică a acestei puteri. În treacăt fie spus, mai devreme Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o Hotărîre, prin care această instituţie fundamentală în stat se angajează să promoveze în Consiliu, în Curtea Supremă de Justiţie numai persoane care au trecut prin ierarhia sistemului judecătoresc, instanţei de fond şi Curţii de Apel. Dar, după cum vedem, nu a fost să fie aşa.

Azi-dimineaţa am ascultat, în această sală, discursul domnului Lluis Maria de Piug, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Întîmplător sau nu, dar anume cînd acesta din urmă a început să vorbească despre faptul că nu este tocmai bine în Republica Moldova cu libertatea presei, sistemul electoral, prigonirea celor ce deţin mai multe cetăţenii, independenţa justiţiei, s-a defectat microfonul şi nu se mai auzea nimic.

La această confuzie nu a reacţionat nimeni, nici Preşedintele Parlamentului, nici cineva din aparatul tehnic. Fiindcă ei ştiu că nu din această sală se guvernează ţara pe numele Republica Moldova. Această  ţară se guvernează de peste drum de Parlament. Acolo e şi butonul de la care se întrerupe microfonul Parlamentului, Radioul, Guvernul, Televiziunea.

“Alianţa «Moldova Noastră»” nu va susţine candidatura propusă pentru funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, fiindcă judecătorul trebuie să fie al tuturor, şi nu al puterii.

Apropo, de acest schimb de opinii din această sală, cu părere de rău. De la acest microfon am spus că Dumnezeu mi e martor, eu primul nu voi începe. Dar eu astăzi sînt membru al Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”. Şi atunci cînd această Fracţiune este numită “lingăi, funcţionari, nu ştiu ce, birocraţi”, eu mă simt vizat. Şi eu voi spune în felul următor. Cu cuvintele lui Eminescu. Nu avem ziare. Aceasta Eminescu a spus: “noi n-avem oşti, dar iubirea de moşie e un zid care nu se-nfiorează de a ta faimă, Baezid”.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Cuvînt o se oferă domnului Mişin.

Domnul Vadim Mişin:

Уважаемые коллеги, меня на эту трибуну заставила выйти ситуация, которую мы только что в Парламенте создали. Я постараюсь очень кратко, но некоторые вещи для меня непонятны. Значит, мы считаем нормальным явлением, когда представитель фракции, господин Сусаренко, выходит на эту трибуну и заявляет от имени фракции, что она решила не голосовать. Как видите, никто не вопит, не кричит, что это политика.

Мы нормально воспринимаем: фракция решила не голосовать. Это ее мнение, это ее воля. Нормально. Почему же когда фракция коммунистов принимает решение голосовать или не голосовать, то мы испытываем дикое ощущение, что начинается светопреставление, и господа депутаты кричат: а, это политика! А почему у вас это не политика? А вы что делаете? Это элементарная политика. Давайте будем одинаково оценивать... А что же вы подходите с разными критериями?           

Значит, Беженаря нельзя рекомендовать судьей Высшей судебной палаты, потому что он на 10 суток посадил Шербана. Вот это исходное. Беженарь плохой. Беженарь действовал так. Мне странно, когда это говорят Плешка и Сусаренко. Когда говорят все остальные, я воспринимаю нормально. Но в данном случае он судья. И мы, и вы в основном проповедуем необходимость свободы судей.

Так почему вы ему запрещаете в праве на свободное мнение? Он считал Шербана виновным и арестовал его на 10 суток. После него такое же решение приняли трое судей Апелляционной палаты. После них такое же решение приняла еще другая инстанция, или Апелляционная палата оказалась последней, неважно. Но мы сегодня, дабы обвинить его, говорим: нет, он виноват, потому что так решил Европейский Суд.

Во-первых, мы все прекрасно понимаем, уважаемые коллеги, что, скажите, нам Европейский Суд сказал, что Шербан не виноват? А, извините, ничего подобного. И как бы вы ни изгалялись здесь у микрофонов, Шербана никто не сделал невиноватым. Да, Европейский Суд нам четко сказал, что по делу Шербана нарушены права человека. Но это никак не его вина. Так зачем же мы ему вменяем? Только потому, что он не нравится кому-то? Извините, это тоже двойные стандарты. Так не годится.

Мы, республика, в Европейском Суде по правам человека, проиграли, я сейчас не помню цифру, по-моему, 111, если не 117 дел. Спасибо, Серафим Александрович, 117 дел проиграли. Значит, в них участвовали около 300 судей. что мы должны сейчас сделать следуя вашей логике? 300 судей в Республике Молдова не годятся ни на какие выдвижения, ни на что. Но, люди добрые, извините, это не подход, абсолютно не подход.

Во-первых, давайте относиться к Европейскому Суду с громадным уважением, потому, что так необходимо относиться к любой стране, но не возводить его в ранг Иисуса Христа. Там сидят живые люди, а нет живых людей без права на ошибку. Не существует в природе. А почему мы взяли за правило, что все судьи в Молдавии плохие, все ошибаются, а один лорд сидит в Европейском Суде, и он во всем прав.

Простите, мы должны выполнять то, что говорит Европейский Суд. Мы должны анализировать, делать выводы. Но не надо здесь превращать эту трибуну в политическое шоу и отыгрываться на одном абсолютно в данном случае безвинном человеке. Я хочу сказать однозначно, что фракция коммунистов поддержит кандидатуру господина Беженаря еще по одной причине.

Вы громко, не мы, а вы в основном кричали, что судебная власть – это третья власть. В нее не надо вмешиваться. Ее не надо... та-та-та-та, чего только мы не слышали. Вот сидит председатель Высшего совета магистратуры. Его члены изучали, они несут ответственность, они пришли к нам с предложением. А мы говорим им: нет, вы неправы, вы плохие. А мы тут хорошие, потому что нам не нравится одно дело. Извините, уважаемые коллеги, это тоже двойные стандарты и не очень корректные.

Поэтому я призываю всех проголосовать за эту кандидатуру, не политизировать. Он нормальный профессиональный судья, знает дело, и он, я уверен, будет с честью выполнять роль судьи Высшей судебной палаты. Спасибо за внимание.

Domnul  Marian Lupu:

Ultima luare de cuvînt. Domnul Roşca.

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să atrag atenţia onoratei asistenţe şi stimaţilor colegi asupra Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, şi anume la articolul 9 “Numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie”, ca să citim buchia legii, cum sînt numiţi judecătorii de acest rang: “Preşedintele, vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie, preşedinţi ai Colegiilor, vicepreşedinţii Colegiilor şi judecătoriilor Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile”. Prima propoziţie.

Ceea ce nu înţeleg eu, în raportul Comisiei este de ce... eu nu ştiu cînd a intrat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Eu văd cînd a fost şedinţa Comisiei. De ce Comisia a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii la 5 martie 2008 şi propune plenului Parlamentului, aşa cum a precizat domnul Filat, votarea acestei candidaturi la 9 iulie 2008. Unde sînt 30 de zile, domnule preşedinte al Comisiei şi stimaţi membri ai Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi?

Aceasta e luare de cuvînt. Propoziţia a doua. “În cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidaturii cu funcţia respectivă, de încălcare a legislaţiei de către aceasta sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui, Consiliul Superior al Magistraturii este anunţat de către Preşedintele Parlamentului în temeiul unui aviz al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii.”

Şi ultimul alineat, al doilea: “Parlamentul examinează propunerea repetată, dacă va fi nevoie de repetat, a Consiliului Superior al Magistraturii, şi, în termen de 30 de zile de la data parvenirii acesteia, adoptă o hotărîre privind numirea în funcţie de preşedinte, vicepreşedinte sau judecător al Curţii Supreme de Justiţie”.

În mod firesc, nimeni nu ne poate obliga să ridicăm mîna, dar logica şi analogia este cu totul alta în acest caz. Atunci cînd, de pildă, Curtea Constituţională adoptă o hotărîre, prin care amendează o lege, Parlamentul nu are voie să nu ţină cont de hotărîrea Curţii Constituţionale. Exact aşa şi în acest caz.

Atunci cînd Consiliul Superior al Magistraturii adoptă o hotărîre de promovare sau numire a unui judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Parlamentul nu poate să nu ţină cont de decizia luată de o altă instituţie. Iată care este logica acestui articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Nu pentru ca să răspund, deoarece domnul Roşca pentru mine nu e acea persoană cui eu trebuie să îi răspund la careva întrebări. Dar pentru stenogramă. Deci eu cred că trebuie de studiat mai atent materialele şi dumneavoastră o să vedeţi că demersul Consiliului Superior a parvenit pe data de 30 iunie şi punct, repetat.

Domnul Iurie Roşca:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău, dumneavoastră nu aveaţi dreptul să expediaţi înapoi la Consiliul Superior al Magistraturii documentele, pentru că, uitaţi-vă ce scrie în... dumneavoastră sînteţi jurist cu mare experienţă.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci nu trebuie să îmi explicaţi drepturile.

Domnul Iurie Roşca:

Domnule preşedinte, vreau să vă explic, permiteţi-mi.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu trebue, eu răspund.

Domnul Iurie Roşca:

Ce scrie în raportul...

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu încă o dată repet, eu vă răspund. Nu trebuie să îmi explicaţi drepturile, căci eu pot să vă explic drepturile dumneavoastră.

Domnul Iurie Roşca:

Bine, bine.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dar, în acest caz...

Domnul Iurie Roşca:

Domnule procuror,

O secundă.

Domnul Vladimir Ţurcan:

...În acest caz, încă o dată repet, deci eu... dumneavoastră, pur şi simplu, nu aţi fost la şedinţa anterioară, cînd a fost explicat acest moment, că în cazul... în cadrul şedinţei Comisiei a fost depistat un caz care nu a fost obiectul discuţiilor la Consiliul Superior şi, prin comun acord cu preşedintele Consiliului Superior, materialele respective au fost preluate pentru reexaminare. Iată care e situaţia.

Domnul Iurie Roşca:

În felul acesta, dumneavoastră v-aţi depăşit atribuţiile de serviciu de preşedinte al Comisiei, pentru că această funcţie de restituire a documentelor respective aparţine exclusiv Preşedintelui Parlamentului, după ce, eventual, Parlamentul ar fi respins candidatura cuiva.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu trebuie să îmi explicaţi drepturile mele.

Domnul Iurie Roşca:

Una la mînă. Doi. Domnule preşedinte, aşi trişat, pentru că în raportul Comisiei scrie următoarele, semnat de mîna dumneavoastră, citez, avînd în vedere activitatea ulterioară a candidaturii, candidatul Bejenaru se caracterizează pozitiv şi el se manifestă ca un bun specialist, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărîrea din 26 iunie, a propus repetat, nu putea Consiliul Superior să propună repetat, pentru că aşa cum a prezentat domnul Filat, nu s-a respins candidatura domnului Bejenaru.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Întrebările Consiliului Superior. Aceasta e formula Consiliului.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Sîntem ajunşi la etapa exerciţiului de vot pe marginea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.2199. În acest context, voi supune votului adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.2199 privind numirea unui judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Cine este pentru, rog să voteze. Numărătorii, rog rezultatele pentru stenogramă.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – ...

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2? Cer scuze.

Sectorul nr.2?

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Împotrivă? Un vot. Eu rog să reacţionaţi mai rapid. Numărătorii.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 6.

Domnul Marian Lupu:

9 voturi împotrivă. În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul de Hotărîre nr.2199 este adoptat. Şi, prin acest exerciţiu, domnul Iurie Bejenaru se numeşte în funcţie de judecător al Curţii Supreme de Justiţie pe termenul pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Domnule Bejenaru,

Plenul Parlamentului vă felicită şi vă doreşte mult succes!

Continuăm. Proiectul de Lege nr.1701 pentru completarea articolului 15 din Legea cu privire la Guvern. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 15 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern a fost examinat şi aprobat în primă lectură de către Parlament la şedinţa plenară a Parlamentului din 26 iunie 2008.

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, la şedinţa sa din 2 iulie 2008, a examinat proiectul de Lege pentru completarea articolului 15 din Legea cu privire la Guvern în lectura a doua, reieşind din prevederea articolului 65 din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nr.797 din 2 aprilie 1997.

Sinteza propunerilor, obiecţiilor şi amendamentelor parvenite la proiectul de Lege pentru completarea articolului 15 din Legea cu privire la Guvern, cît şi decizia Comisiei asupra lor sînt parte componentă a raportului ce se anexează.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propune adoptarea în lectura a doua de către Parlament a proiectului de Lege pentru completarea articolului 15 din Legea nr.64 cu privire la Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Alte propuneri decît cele evocate în raport? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1701. Cine este pentru, rog să voteze. La  fel rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 28.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

14.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

75.

Numărătorii:

Deci o clipă, rectific. Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

3.

64 de voturi “pro”. Împotrivă? Rog să fie anunţate rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 8.

Domnul Marian Lupu:

9 voturi împotrivă. În condiţiile acestui bilanţ, constat că proiectul nr.1701 este adoptat în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2071 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referitor la proiectul de Lege nr.2071 din 20 iunie 2008, pentru lectura a doua, au parvenit unele obiecţii de ordin redacţional şi de tehnică legislativă.

Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului menţionează că operarea modificărilor în cuprinsul Legii nr.63 din 27 martie 2008 pentru modificarea şi completarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern vine în contradicţie cu normele tehnicii legislative care stabilesc că dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează de la data intrării în vigoare în actul de bază, identificîndu-se cu acesta. Intervenţii ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.

Comisia acceptă obiecţiile în cauză şi, ca urmare, propune următoarele. Articolul 3 din proiect se exclude, titlul proiectului va avea următorul cuprins: “Legea privind modificarea şi completarea articolului 24 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern”.

Tot  Direcţia juridică constată că modificarea şi completarea ce se referă la Agenţia “Apele Moldovei” nu se încadrează în prevederile articolului 4 din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative ce ţin de consecutivitatea, stabilitatea şi predicibilitatea normelor juridice la elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ.

Comisia consideră justificată obiecţia Direcţiei juridice, totodată, consolidează la rezultatele evaluării cadrului instituţional prezentat de Guvern în nota informativă. Referitor la necesitatea elaborării altor acte legislative sau normative, care urmează a fi anexate la proiect, Comisia menţionează că, la articolul 4 din proiect, Guvernul este obligat să prezinte Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune introducerea în proiectul de Lege nr.2071 din 20 iunie 2008 a unui articol nou, 3, cu următorul cuprins:

“Art.3. Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului va prelua atribuţiile de gospodărire a drumurilor de la Ministerul Transportului şi Gospodăriei Drumurilor.”, iar textul “şi ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului care va prelua atribuţiile de gospodărire a drumurilor de la Ministerul Transportului şi Gospodăriei Drumurilor” se va exclude din articolul 4 al proiectului.

Ţinînd cont de faptul că Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului i se vor atribui competenţele, ceea ce diferă de actele prevăzute prin Legea nr.63 din 27 martie 2008, Comisia propune următorul cuprins al primului alineat al articolului 4 din proiect: “Guvernul va aproba structura, statele de funcţii şi regulamentele de activitate ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Agenţiei Transportului şi Agenţiei “Apele Moldovei”.

Suplimentar, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi atrage atenţia că nota informativă nu conţine date privind cheltuielile necesare pentru implementarea prezentului proiect de lege, precum şi sursa din care acestea vor fi acoperite. La acest obiect, menţionăm că articolul 6 din Legea bugetului de stat pe anul 2008 prevede alocaţii pentru implementarea strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în sumă de 5 milioane de lei.

Alte propuneri de ordin conceptual în Comisie nu au parvenit. În urma celor discutate mai sus, şi în caz de lipsă a altor obiecţii, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului adoptarea proiectului în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Întrebări, propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2071. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Sectorul nr.3 – 2 voturi.

Numărătorii:

3 voturi.

Domnul Marian Lupu:

3 voturi.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2071 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.949 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.949 din 14 martie 2008 a fost examinat şi adoptat în primă lectură la 22 mai 2008. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat amendamentele şi propunerile parvenite din partea deputaţilor şi Direcţiei juridice a Parlamentului. În rezultatul dezbaterilor, Comisia a acceptat integral sau parţial o bună parte din amendamente şi propuneri. Rezultatul acestor examinări se conţine în anexă, parte integrantă a prezentului raport.

În aceste condiţii, Comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului  nr.949 în lectura a doua cu amendamentele şi propunerile acceptate de către Comisie.

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.949. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea acestui proiect în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Ca de obicei, rezultatele la fel.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.949 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1503 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.1503 din 7 mai 2008 pentru completarea unor acte legislative a fost examinat şi adoptat în prima lectură de Parlament la 27 iunie 2008.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat detaliat amendamentele şi propunerile deputaţilor parvenite la acest proiect de lege, inclusiv cele expuse de deputaţi în cadrul examinării lui în prima lectură la şedinţele Parlamentului.

În rezultatul dezbaterilor, Comisia a acceptat integral sau parţial o bună parte din amendamentele şi propunerile care se conţin în anexă, parte integrantă a prezentului raport.

Pe marginea celor expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1503 din 7 mai 2008 în lectura a doua cu amendamentele propuse ce se conţin în anexă la prezentul raport.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Zagorodnîi,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului audiat al Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.1503. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 37.

Domnul Marian Lupu:

37?

Numărătorii:

Pardon, 27.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Sectorul nr.3?

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

3. 63 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1503 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1592 pentru completarea anexei nr.1 la lege, eu rog puţină linişte, la Legea privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I. Iniţiativa colegului nostru, deputatului Petru Gozun, pe care îl invit al tribuna centrală pentru prezentarea iniţiativei.

Vă rog.

Domnul Petru Gozun:

Domnule Preşedinte,

O să prezint iniţiativa în calitate de autor şi cu acceptul plenului.

Domnul Marian Lupu:

Şi raportul Comisiei, da?

Domnul Petru Gozun:

Da, de membru de Comisie, adică de vice, în numele Comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Petru Gozun:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezenta iniţiativă legislativă a fost elaborată în scopul suplinirii unor lipsuri admise la aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialiştilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I, şi se înscrie în activitatea de popularizare şi promovare a dansului, inclusiv al dansului sportiv şi modern.

Este bine cunoscut faptul că dansul a devenit de multă vreme un atribut, dar şi o carte de vizită a culturii naţionale cu bogate tradiţii şi rezultate apreciabile. Pe aceste tradiţii ale poporului moldovenesc se bazează şi performanţele reprezentanţilor probelor de dans sportiv şi modern care  îmbină reuşit arta frumosului cu principiile şi normele sportive.

La etapa elaborării proiectului de lege, a fost consultată opinia mediului academic universitar, în primul rînd cel cu profil pedagogic. Respectiva iniţiativă a întîlnit susţinerea administraţiei Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă”, Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, altor instituţii de învăţămînt superior.

Considerăm că drept punct de pornire pentru pregătirea viitorilor specialişti la disciplina “Dans sportiv şi modern” ar putea servi atribuirea absolvenţilor a unei a doua specialităţi “Profesor de dans sportiv şi modern”. Pe lîngă faptul salutabil de a însuşi arta dansului, specialiştii din domeniul pedagogic vor avea pe viitor şi un suport material în urma profesării acestei specialităţi.

Iniţiativa legislativă în cauză rezultă şi din practica europeană şi a unor ţări vecine la acest capitol. Spre exemplu, Clasificatorul internaţional al programelor educaţionale ISCEDO recomandă pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I, domeniul de formare profesională “Dansul”, cu atribuirea licenţei de profesor, iar la compartimentul “Cultură fizică şi sport” – a celei de antrenor în sport. O asemenea practică se regăseşte în alte ţări, precum Federaţia Rusă, Ucraina, Lituania, România, Slovenia, Polonia şi altele.

Un aspect nu mai puţin important îl prezintă pregătirea, selectarea cadrelor didactice pentru ţinerea cursului. În acest context, Federaţia dansului sportiv, prin intermediul cluburilor membre îşi exprimă tot sprijinul şi contribuţia la completarea corpului didactic universitar.

În cadrul Federaţiei activează zeci de antrenori, inclusiv cu studii pedagogice şi/sau în domeniul culturii, avînd o bogată experienţă în calitate de antrenor, profesor.

De asemenea, nu va servi un obstacol nici limba de instruire, deoarece, practic, toţi aceştia posedă atît limba de stat, cît şi o limbă de utilizare internaţională, cum ar fi engleza, germana sau rusă.

Stimaţi colegi,

În calitate de autor al iniţiativei legislative, am avut mai multe consultări cu reprezentanţii Guvernului, Preşedinţiei, mediului academic şi cel de creaţie. Concluzia la care s-a convenit este un lucru benefic pentru procesul de instruire şi merită a fi susţinută.

Doresc să specific că, după aprobarea proiectului în primă lectură, care rog să fie susţinut de plenul Parlamentului, se va interveni cu unele amendamente şi suplimentări. În calitate de autor al iniţiativei, accept propunerile de extindere a specialităţii de dans şi pentru alte compartimente ale Nomenclatorului.

În contextul celor expuse, rog să susţineţi proiectul de Lege nr.1592 pentru aprobarea acestuia în primă lectură şi, după posibilităţi, adoptarea lui în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc frumos, stimate coleg.

Domnul Petru Gozun:

Eu, nu, nu, eu din partea Comisiei. Avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, prezentate pe marginea acestui proiect de lege sînt, în fond, pozitive. 4 comisii propun examinarea proiectului de lege doar cu avizul pozitiv al Guvernului, 3 comisii permanente se pronunţă pentru examinarea şi adoptarea proiectului de lege de către Parlament.

Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului vine cu propunerea ca această specialitate să fie atribuită şi altor domenii în studii, precum cultura fizică şi sport, arte. Guvernul a avizat pozitiv proiectul menţionat.

Comisia parlamentară de profil a examinat toate propunerile legate de acest proiect şi propune următoarele. Pentru extinderea şi redarea unui spectru mai larg a specialităţii de dans la general, de completat domeniul de formare profesională la ciclul I sub poziţiile “141 Educaţie şi formarea profesorilor” şi “216 Arte teatrale” cu specialitatea “141.16 Dans” şi respectiv “216.6 Dans”, iar poziţia “82 Cultura fizică şi sport” de completat cu subpoziţia “824 Dans sportiv şi modern” şi specialitatea “8241 Dans sportiv şi modern”.

Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia propune Parlamentului examinarea şi adoptarea proiectului de Lege pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.142-XVI din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi a specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I în primă lectură. Şi dacă nu sînt alte obiecţii şi amendamente, Comisia propune adoptarea proiectului în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, stimate coleg.

Întrebări?

Vă mulţumesc.

Cine ar putea să fie împotriva dansului, stimaţi colegi? În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1592. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Fracţiunile parlamentare, obiecţii pentru lectura a doua? Nu sînt. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1592. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 28.

Sectorul nr. 3 – 6.

Domnul  Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1592 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2069 pentru ratificarea Acordului de finanţare suplimentară pentru al doilea proiect de investiţii de servicii rurale dintre Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare.

Guvernul.

Domnul Ion Perju – viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Spre atenţia dumneavoastră se propune proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de finanţare, încheiat între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare la 2 iunie 2008, nr.4416 MD, finanţarea adiţională pentru proiectul de investiţii şi servicii rurale doi.

Acordul menţionat este în valoare de 3 milioane 700 000, drepturi speciale de tragere, aproximativ 6 milioane dolari SUA destinate finanţării adiţionale a proiectului de investiţii servicii rurale doi. Scopul finanţării adiţionale este de a diminua efectele negative ale secetei prin promovarea tehnologiilor de cultivare a plantelor cu utilizarea sistemelor de irigare. Astfel, finanţarea adiţională urmează să completeze proiectul RIST pentru finanţarea producătorilor agricoli şi va plasa accentul pe competitivitatea sectorului, creşterii producţiei vegetale cu utilizarea irigării.

Creditul va fi acordat, conform termenelor standarde ale Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare, cu o perioadă de rambursare de 40 de ani, inclusiv cu un termen de graţie de 10 ani şi rata dobînzii de 0,75 la sută. Din cele 6 milioane de dolari SUA, aproximativ 5 210 000, ceea ce constituie 87 la sută dolari SUA, sînt destinaţi liniei de credit pentru suplimentul de irigare, 670 000 de dolari SUA pentru promovarea tehnologiilor de creştere a legumelor şi alte culturi cu utilizarea irigării prin cîmpuri demonstrative, instruiri speciale şi materiale informative, iar 120 000 de dolari SUA sînt destinaţi pentru cheltuielile operaţionale pentru implementarea proiectului.

Abordarea metodologică a proiectului propus se va baza pe 3 componente de bază, inclusiv finanţarea rurală. Deci componentele de finanţare rurală, se preconizează suplimentarea creditului, dar cu element de grant. După rambursarea completă, aproximativ 20 la sută din credit va fi ca grant pentru beneficiar. Creditele vor fi destinate, în exclusivitate, procurării sistemelor de irigare, părţilor componente ale acestora, aşa ca sisteme de distribuţie, de condiţionare a apei, tratare sau alte investiţii legate de crearea şi punerea în aplicare a sistemelor de irigare.

A doua componentă este dezvoltarea afacerilor din domeniul producerii legumelor şi a altor culturi. În acest scop, sumele componentei vor fi direcţionate spre oferirea suportului consultativ necesar în elaborarea studiilor de fezabilitate, dezvoltării planurilor de afaceri adecvate acestor investiţii, cît şi suportă intermediere financiară în procesul de obţinere a finanţării de la instituţiile financiare.

Şi a treia componentă ţine de serviciile de extensiune. Această componentă se va axa pe promovarea tehnologiilor noi prin utilizarea avansată a irigării.

Stimaţi deputaţi,

În baza celor relatate, rugăm să susţineţi proiectul de lege privind ratificarea Acordului de finanţare, încheiat între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, nr.4416 MD.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru,

Într-adevăr, necesitatea adoptării Acordului este evidentă, mai ales în situaţia depăşirii consecinţelor secetei. Dar şi în nota informativă, şi în informaţia pe care noi o avem, foarte succint se vorbeşte despre cine va implementa acest proiect şi care vor fi beneficiarii. Care vor fi criteriile de selectare a beneficiarilor pentru proiectul menţionat? Fiindcă noi cam ştim cum se implementează în ţară asemenea proiecte. Este şi experienţa celorlalte proiecte ca 2CR şi altele, adică, sînt momente. Dumneavoastră aveţi un răspuns mai concret la această întrebare?

Domnul  Ion Perju:

Stimate domnule deputat,

Proiectul menţionat va fi implementat prin intermediul unităţii consolidate de implementare a proiectelor în agricultură, finanţate de Banca Mondială, care dispune de agenţii de dezvoltare, dacă nu greşesc eu, sînt 4 la număr, este vorba de Centrul pentru Dezvoltarea Rurală, este vorba de CCA creditare şi consultanţă în agricultură, Mega şi, eu îmi cer scuze, nu ţin minte ultima organizaţie. Toate sînt organizaţii neguvernamentale, care se ocupă anume de căutarea uneori a beneficiarilor, însă întotdeauna este o transparenţă totală. Rapoartele organizaţiilor nominalizate, cît şi rapoartele unităţii pentru implementarea proiectului pot fi găsite atît la Banca Mondială, cît şi la cele oficiale. Rapoartele sînt destul de transparente.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul  Ion Perju:

Selectarea beneficiarilor se va face de organizaţiile de dezvoltare, organizaţii neguvernamentale. Principiile sînt, dar ele se stabilesc ulterior.

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă rog, în momentul cînd vor fi stabilite, să prezentaţi o informaţie, ca deputaţii să cunoască criteriile şi principiile.

Domnul  Ion Perju:

Am înţeles, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

Domnul  Grigore Petrenco:  

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul de finanţare suplimentară pentru al doilea proiect de investiţii şi servicii rurale dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare se încadrează în categoria acordurilor supuse examinării şi ratificării de către Parlament. Potrivit Acordului, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare va acorda Republicii Moldova un credit în valoare de 3,7 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul la aproximativ a 6 milioane de dolari SUA pentru finanţarea proiectului de investiţii şi servicii rurale. Scopul proiectului este susţinerea dezvoltării sectorului agricol şi a celui rural în Republica Moldova prin facilitarea accesului fermierilor şi antreprenorilor rurali privaţi la cunoştinţe know-how şi servicii financiare.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Acordului. Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune a expune denumirea Acordului în următoarea redacţie: “Acordul de finanţare suplimentară dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, al doilea proiect de investiţii şi servicii rurale.”

În acelaşi timp, Comisia consideră necesar a substitui sintagma “Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare” cu cuvîntul “Guvernul” la articolul 2 din proiectul de lege. În condiţiile celor expuse, propunem a adopta proiectul de lege nominalizat în două lecturi.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule Petrenco,

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.2069. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2069 este aprobat în primă lectură.

Fracţiunile parlamentare, opinia dumneavoastră vizavi de lectura a doua. De acord. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2069. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 31.

Sectorul nr. 3 – 14.

Domnul  Marian Lupu:

77 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2069 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2070 cu privire la ratificarea Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova  şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare referitor la Proiectul naţional de alimentare cu apă şi canalizare.

Prezintă Guvernul.

Domnul  Ion Sturzu – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Ţin să vă informez că, prin semnarea la data din 2 iunie 2008 a Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare a fost prevăzută alocarea sumei echivalentă cu 14 milioane de dolari, destinată realizării Proiectului naţional de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova.

Condiţiile de acordare a creditului sînt următoarele: perioada de scadenţă 40 de ani, inclusiv perioada de graţie de 10 ani, rata dobînzii egală cu 0,75% şi comisionul de angajament pînă la 0,5% anual. Acest credit are drept scop reabilitarea sistemelor de apeduct şi evacuare a apelor uzate din 7 oraşe ale republicii: Bălţi, Cahul, Căuşeni, Floreşti, Orhei, Soroca şi Ungheni şi reabilitarea şi/sau construcţia reţelei de alimentare cu apă a obiectivelor de menire socială din 50 de sate din republică. Mijloacele financiare ale creditului vor susţine eforturile îndreptate spre ameliorarea nivelului de trai al populaţiei prin reabilitarea şi extinderea reţelelor de livrare a apei potabile locuitorilor din localităţile ţintă.

Stimaţi deputaţi,

Pornind de la cele menţionate, intervenim în vederea ratificării Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, semnat la 2 iunie 2008.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Rog Comisia.

Domnul  Grigore Petrenco:

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare referitor la Proiectul naţional de alimentare cu apă şi canalizare se încadrează în categoria acordurilor supuse examinării şi ratificării de către Parlament. Acordul prevede acordare Republicii Moldova, din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare, a unui credit în valoare de 8,6 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalent a 14 milioane de dolari SUA pentru implementarea proiectului de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova.

Comisia propune a exclude din titlul legii cuvintele “semnat la Chişinău la 2 iunie 2008”. De asemenea, în vederea ajustării textului actului de ratificare la prevederile Acordului, Comisia propune a substitui din titlul şi articolul 1 al proiectului de lege sintagma “ Guvernul Republicii Moldova” cu sintagma “Republica Moldova”.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune Parlamentului ratificarea prezentului Acord prin adoptarea unei legi organice în două lecturi.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Aş vrea să vă întreb, odată ce sînteţi Comisia în fond, care aţi prezentat acest proiect, sînteţi, conform legii, şi obligaţi să monitorizaţi cum vor fi folosiţi aceşti bani. Ştiu că s-au mai votat multe legi asemănătoare şi tot Comisia dumneavoastră a prezentat. Cam pune la îndoială, domnule Preşedinte al Parlamentului, de ce nu este Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, care să monitorizeze în continuare utilizarea acestor bani. Adică, cum veţi monitoriza?

Domnul  Grigore Petrenco:

Eu cred că e mai mult o solicitare decît o întrebare.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Să procedăm în felul următor,  stimaţi colegi...

Domnul  Grigore Petrenco:

Dumneavoastră aţi pus nu prima dată această întrebare. Nu numai Comisia de profil, dar şi toţi deputaţii au posibilitatea să monitorizeze cum se implementează unele sau alte legi.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Este un sistem, nu uitaţi că e o lege specifică de ratificare a unui acord. Acum, există şi la nivel de executiv, şi la nivel de finanţator, creditor aici, în ţară, un sistem foarte vast de monitorizare şi este unul dublu. Fiindcă, pe de o parte, sînt banii care sînt trecuţi prin sistemul trezorerial, deci, împrumut de stat. Pe de altă parte sînt mijloace financiare acordate de donator şi ambii jucători aici sînt interesaţi în  monitorizare şi controlul eficienţei utilizării acestor mijloace financiare.

În acest caz, sau o comisie, sau altă comisie, eu cred că este mai puţin important, periodic, invită, ascultă aceste rapoarte, mai ales că toate rezultatele sînt fixate şi pe site-uri, sînt publicate direct. Constatăm că Parlamentul dispune de capacităţile de a monitoriza, inclusiv acest gen de legi.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Bine.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Petrenco,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2070. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Fracţiunile parlamentare, lectura a doua, de acord? Proiectul nr.2070, lectura a doua în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

81 de voturi “pro”. Împotrivă? 1 vot.

Proiectul de Lege nr.2070 este adoptat în a doua lectură.

Apropo, o să rog foarte mult, Comisia de profil, poate ajungeţi odată şi odată împreună cu autorii, cu Guvernul, la un acord, fiindcă este, cel puţin, a patra sau a cincea lege de ratificare, unde Comisia înaintează aceleaşi obiecţii minore, să fie eliminată sintagma semnat acolo la data cutare. Şi de fiecare dată Guvernul vine din nou şi din nou cu aceste lucruri. Aşezaţi-vă odată şi decideţi odată şi pentru totdeauna acest subiect.

Proiectul de Lege nr.2106 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale.

Prezintă Guvernul.

Domnul  Ion Sturzu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit a fost semnat la Helsinki la 16 aprilie 2008.

Acordul nominalizat are ca scop dezvoltarea relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi Republica Finlanda atît în domeniul eliminării dublei impuneri a persoanelor fizice şi juridice, cît şi în scopul atragerii investiţiilor străine. Dat fiind faptul că ratificarea acestui Acord va avea consecinţe benefice în cele mai diverse domenii ale colaborării moldo-finlandeze şi va servi drept bază a dezvoltării mai eficiente a sectorului financiar şi fiscal, solicităm să susţineţi domniilor ratificarea Acordului nominalizat.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova  şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit se încadrează în categoria tratatelor internaţionale, supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Acordul semnat la Helsinki la 16 aprilie 2008 are drept scop crearea unui sistem coordonat de raporturi fiscale dintre Republica Moldova şi Republica Finlanda, contribuind astfel la dezvoltarea cooperării economice bilaterale.

Acordul cuprinde condiţii de impozitare a veniturilor realizate de rezidenţii unui stat contractant în celălalt stat contractant. De asemenea, Acordul conţine reglementări privind metodele de eliminare a dublei impuneri. Luînd în consideraţie cele expuse, precum şi avizele pozitive ale comisiilor permanente şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia propune a ratifica acordul menţionat prin adoptarea unei legi organice în prima şi în a doua lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2106, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2106 este aprobat în primă lectură.

Fracţiunile parlamentare, lectura a doua. De acord.

În condiţiile  raportului Comisiei de profil voi supune votului adoptarea în lectura a doua a acestui proiect de lege. Rog să votaţi. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 31.

Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

79 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2106 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Hotărîre nr.2270 pentru modificarea şi completarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului privind desemnarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova în unele organizaţii parlamentare internaţionale. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Prezintă domnul Prijmireanu.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Onorat Parlament,

Iniţiativa legislativă are drept scop suplinirea postului vacant de copreşedinte al Comitetului Parlamentar de Cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, care a apărut ca rezultat al numirii domnului Victor Stepaniuc în funcţia de viceprim-ministru al Republicii Moldova.

Funcţia dată de copreşedinte al Comitetului Parlamentar îi revine Fracţiunii Partidului Comuniştilor.

Reieşind din cele expuse, se propune ca să fie numit domnul Grigore Petrenco.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Comisia este de acord cu ceea ce a spus domnul Prijmireanu.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Luaţi exemplu. Aceasta presupune că nici întrebări nu sînt la Comisie.

Deci proiectul de Hotărîre nr.2270. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este adoptat.

Proiectul de Lege nr.2105 pentru aprobarea Liniilor Directorii şi Regulilor de Procedură ale Iniţiativei Central-Europene.

Guvernul.

Domnul Valeriu Ostalep – viceministru al afacerilor externe şi integrării europene:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În acest an, Republica Moldova exercită preşedinţia la Iniţiativa Central-Europeană şi, în acest context, propunem aprobarea proiectului de Lege privind aprobarea Liniilor Directorii şi a Regulilor de Procedură ale acestei organizaţii.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către raportor? Nu sînt.

Vă mulţumim, domnule ministru.

Comisia.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că aprobarea Liniilor Directorii şi a Regulilor de Procedură ale Iniţiativei Central-Europene (ICE) urmează să fie decisă de Parlament.

Iniţiativa Central-Europeană este un for regional pentru cooperare şi consultare ce are 18 state membre. Republica Moldova a fost acceptată în calitate de membru al Iniţiativei Central-Europene la 9 noiembrie 1996 în baza documentului final al Reuniunii şefilor de Guvern ale statelor membre ale ICE de la...

Potrivit articolului 5, fiecare stat membru este responsabil pentru finanţarea propriilor cheltuieli legate cu activităţile ICE. Costurile legate de organizarea reuniunilor vor fi suportate, de regulă, de către ţara gazdă.

Pentru facilitarea implementării programelor şi proiectelor ICE, statele membre aduc contribuţii financiare anuale la fondul de cooperare ICE, bugetul anual şi mărimea contribuţiilor fiind decise de Reuniunea miniştrilor afacerilor externe ale statelor membre. Contribuţia anuală a Republicii Moldova la momentul actual constituie 3300 euro.

Întrucît organul permanent al Iniţiativei Central-Europene, care urmează a fi notificat despre aprobarea Liniilor Directorii şi a Regulilor de Procedură ale Iniţiativei Central-Europene, poartă denumirea de Secretariat Executiv, Comisia propune, la articolul 3 din proiectul de lege, a introduce după cuvîntul “Secretariat” cuvîntul “Executiv”.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune adoptarea unei legi organice în prima şi a doua lectură.

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Întrebări? Nu sînt.

Supun votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.2105. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Pentru lectura a doua? Sîntem de acord? De acord, da. Supun votului pentru adoptare în lectura a doua proiectul de Lege nr.2105. Cine este pentru, rog să voteze. Şi vă rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 16.

Doamna Maria Postoico:

82 de voturi. Cine este împotrivă? Zero voturi. Cu 82 de voturi proiectul de Lege nr.2105 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul Codului contravenţional, lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să vă aduc aminte că în şedinţa plenară din 13 iunie 2008, examinînd proiectul Codului contravenţional, am ajuns la concluzia ca Comisia să examineze suplimentar lista organelor de constatare a contravenţiilor, care vor fi abilitate cu dreptul de a aplica sancţiuni.

În rezultatul examinării suplimentare, luînd în consideraţie situaţia actuală în instanţele judecătoreşti, plus la aceea şi pericolul sporit al unor contravenţii, Comisia a ajuns la concluzia de a completa lista respectivă cu următorii agenţi de constatare.

Şi anume Comisia Naţională a Pieţei Financiare, organele supravegherii sanitaro-epidemiologice, organele de protecţie a mediului şi Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile care, de fapt, conform legii respective, va fi transformată într-un alt organ dar, totodată, cu păstrarea dreptului de a supraveghea securitatea în domeniul aviaţiei civile.

În aceste condiţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1593, Codul contravenţional, în lectura a doua, luîndu-se în consideraţie rezultatele examinării în şedinţa plenară din 13 iunie 2008 şi prezentul raport.

Totodată, ţinînd cont de complexitatea şi volumul destul de mare de redactare a actului legislativ cum este Codul contravenţional, Comisia propune Parlamentului să stabilească, în conformitate cu articolul 71 din Regulamentul Parlamentului, un termen de 3 luni pentru prezentare Legislativului a proiectului de Lege nr.1593 în lectura finală.

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebări către Comisie pentru lectura a doua? Nu sînt.

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

În aceste condiţii, supun votului aprobarea în lectura a doua a proiectului Codului contravenţional, nr.1593. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumim mult.

Deci lectura finală va avea loc... (rumoare în sală) nu, este lectura a doua.

Lectura a doua va fi cu numărarea voturilor. Avem cu trei lecturi. De aceea, în acest caz, e aprobat cu majoritatea voturilor. Pentru lectura finală noi revenim peste 3 luni, după ce acest proiect de lege va fi redactat pentru votarea finală.

Stimaţi colegi,

Alte subiecte pe ordinea de zi nu avem.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă. Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la orele 9.00.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.30.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.