version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 9 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului Lege nr.2372 cu privire la asigurari (in redactie noua).

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4310 privind demisia unui deputat in Parlament. (Sergiu Stati).

5. Prezentarea raportului asupra sesizarii cu privire la ridicarea imunitatii pentru tragere la raspundere administrativa a domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta. (Proiectul de Hotarire nr.4105. Dezbateri suspendate.)

6. Prezentarea raportului asupra sesizarii cu privire la ridicarea imunitatii pentru tragere la raspundere penala a domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta. (Proiectul de Hotarire nr.4106. Dezbateri suspendate.)

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Lege nr.3021 pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 nr.305-XVI din 1 decembrie 2005 (art.1, anexa nr.1).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3033 pentru completarea articolului 36 al Legii nr.116-XIV din 29 iulie 1998 pentru aprobarea Codului transporturilor auto.

9. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.2116 pentru completarea anexei nr.4 la Legea bugetului de stat pe anul 2006.

10. Informatie cu privire la situatia in sectorul agrar. Prezinta domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco.

11. I n t r e b a r i    s i   i n t e r p e l a r i.

12. Declaratia domnului deputat Igor Klipii (Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).

 

 

 

 

 

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00. 

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Absenteaza deputatii: Iovv Vasile – in delegatie; Vasile Grozav – la cerere; Semion Dragan, Ivan Gutul, Sergiu Stati, Dmitri Todoroglo, Vasile Colta, Valentina Cusnir,  Angela Leahu, Oleg Tulea, Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu am doua rugaminti. Prima. Tin in mina un document care se numeste “Cronologia incalcarilor care se comit in cadrul campaniei electorale pentru alegerea bascanului din Gagauzia.” Si aici sint reproduse foarte multe cazuri flagrante de incalcare a legislatiei. De aceea, as solicita ca sa supuneti votului in Parlament rugamintea mea de a fi invitat in Parlament Primul-ministru, reprezentanti ai Adunarii Populare din Gagauzia si reprezentanti ai Comisiei Electorale Centrale din Gagauzia pentru a ne explica prin ce se motiveaza lipsa de reactie fata de asemenea incalcari, care fac o imagine foarte proasta Republicii Moldova si stirbesc grav din credibilitatea noastra in fata Occidentului, care monitorizeaza procesul democratic in tara noastra?

A doua propunere este sa vina astazi in Parlament domnul ministru al invatamintului Victor Tvircun si sa ne raporteze in legatura cu situatia de la Scoala-Internat din satul Alexandru Ioan Guza din raionul Cahul. Vreau sa va spun ca “Gazeta Libera” publica astazi la sufletele moarte un articol foarte rasunator “Mafia internatelor”, in care se arata foarte bine ca aceasta scoala a carei activitate, inca acum 7 ani, s-a decis ca sa fie suspendata, practic, este o institutie in care se incalca legea, in care copiii nu sint ingrijiti, in care sint mai putini copii decit se acorda finantare, de trei ori. Si, prin urmare, cred ca ar fi bine sa discutam acest caz, care nu cred ca este doar unul singular. Trebuie sa reactionam la ceea ce scrie presa. In cazul de fata e un proces de investigatie jurnalistica facut foarte bine de “Gazeta Libera”. Si sa vedem, daca e cazul, sa discutam serios aceasta problema. Eu consider ca da.

Si ar fi bine ca domnul Tvircun sa vina aici, in loc sa umble pe la manifestari de 7 noiembrie, unde are timp ca sa piarda cu niste demonstratii si niste mitinguri, care nu aduc nici un bine Republicii Moldova, amintind de perioada sovietica totalitara.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Solicit sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Si al doilea lucru. Astazi va fi inaugurata solemn reprezentanta Republicii Separatiste Transnistrene la Moscova. Chiar daca relatiile noastre s-au incalzit, consider ca ar fi cazul ca Parlamentul sau Comisia pentru politica externa si integrare europeana, sau sa rugam Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa manifeste o reactie asupra acestui lucru.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sint vreo citeva propuneri pentru ordinea de zi. Pentru astazi este propunerea ca sa fie incluse in ordinea de zi doua proiecte de hotariri, nr.4105 si nr.4106, cu privire la ridicarea imunitatii, mandatului deputatului Vasile Colta. Si proiectul de hotarire nr.4263 cu privire la demisia unui deputat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.4263, da?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nr.4263. Pentru miine, daca se poate, pentru 10 noiembrie, proiectul de Hotarire nr.4309 referitor la numirea judecatorilor la Curtea Suprema de Justitie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Pentru claritate, pentru ziua de astazi ati mentionat, pe linga propunerea Hotaririi Parlamentului nr.4263 privind declararea...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Demisia unui deputat.

Domnul  Marian Lupu:

Asa. Ati mentionat nr. 4105 si nr.4106. Doua, da?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, doua proiecte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ambele se refera la...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnul Colta.

 

Domnul  Marian Lupu:

...cazul domnului Colta.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Neagu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Din numele autorilor proiectului nr.1605 inclus astazi in ordinea de zi, cerem excluderea acestuia din ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.1605?

 

Domnul  Ion Neagu:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu vad la ce se refera aceasta propunere.

 

Domnul  Ion Neagu:

Da, este depasit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ieri, am primit o instiintare din partea doamnei deputat Valentina Cusnir. Dar vreau sa va spun, bine, dumneaei nu este, o sa discutam separat, in mod normal nu se face asa. Se informeaza Presedintele Parlamentului, daca nu Biroul permanent, despre motivele absentei persoanei la sedinta, ori in aceasta scrisoare, pe care am readresat-o catre Secretariat, dumneaei intr-o maniera foarte draguta ma pune la curent, ca nu va fi, pur si simplu, si solicita excluderea de pe ordinea de zi a acestui proiect. Un lucru pe care il gasesc nu prea admisibil, va zic cu toata sinceritatea, caci depaseste tot cadrul de proceduri.

Acum intrebarea este, caci sint trei autori la acest proiect, inclusiv dumneavoastra, inclusiv doamna Jalba, ati putea sa prezentati acest proiect fiind in grupul de autori al acestuia?

 

Domnul  Ion Neagu:

Domnule Presedinte,

Acest proiect este deja depasit, deci, este lipsit de actualitate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa inteleg ca il retrageti?

 

Domnul  Ion Neagu:

Si va fi retras in genere printr-o scrisoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Acesta este alt subiect. Deci, daca este retras, fixam acest lucru. Si eu o sa va rog sa duceti pina la bun sfirsit procedurile pentru retragere, fiindca toata lumea, cred, accepta ca este, cu adevarat, un proiect depasit.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila: 

Domnule Presedinte,

Din partea fractiunii propun transferarea chestiunii nr.1 din ordinea de zi, proiectul nr.2541, dupa alegerile din Gagauzia. Sintem in toiul desfasurarii campaniei electorale in Gagauzia. Acest proiect de lege contine imbunatatirea situatiei demnitarilor inalti din Gagauzia si vrem, nu vrem, el va avea o tenta electorala.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Notat.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Din partea fractiunii, propun excluderea proiectului nr.3892 din ordinea de zi din data de 10 noiembrie. Aminam, o sa-l includem mai tirziu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, pentru inceput voi supune votului amendamentele propuse de catre dumneavoastra la ordinea de zi, cu propunerea de excludere a proiectelor nr.2541 si nr.1605. Pentru ziua de miine – excluderea proiectului nr.3892. Si propunerea din partea fractiunii majoritare privind includerea Hotaririi Parlamentului nr.4263 pentru ziua de miine, iar a hotaririlor nr.4105 si nr.4106 – pentru sedinta din ziua de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Deci, eu va rog inca o precizare, eu am spus asa: nr.4105 si nr.4106 – astazi, nr.4263 tot astazi. Pentru miine – nr.4309.

Stimati colegi,

Astazi, fiindca oricum noi nu votam pentru zile, am determinat ca este pentru astazi, nr.4309 nu l-am supus votului. Cine este pentru includerea acestuia in sedinta de miine, rog sa voteze.

Multumesc.

Referitor la propunerea domnului deputat Igor Klipii. Eu consider ca cea mai buna optiune va fi sa solicitam Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa ia atitudine, sa ia act de acest lucru si sa determine actiunile pentru a exprima pozitia Guvernului Republicii Moldova la acest subiect. Este acceptat acest lucru?

La solicitarea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco voi supune votului cele doua propuneri privind invitarea aici, in plenul Parlamentului, a Premierului, a reprezentantilor Adunarii Populare si Comisia Electorala Centrala din Gagauzia. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Nu va suparati, rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu: 

21 de voturi “pro”. Aceasta propunere a fost respinsa.

Si, respectiv, cu invitarea ministrului educatiei si tineretului pentru sedinta de astazi. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul  Marian Lupu:

25 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Vreau sa inteleg, propunerea mea a fost acceptata prin consens sau a fost la fel respinsa?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, de fapt, dumneavoastra nu ati rugat sa supun votului, ati propus doua alternative: o reactie sau din partea comisiei de profil, sau a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Eu as propune din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene crezind ca, poate, este metoda cea mai potrivita. Daca acceptati.

 

Domnul  Igor Klipii:

Eu o accept, dar vreau sa inteleg daca ea ramine valabila?

 

Domnul  Marian Lupu:

Ramine, fiindca e o reactie de sustinere de consens in acest mod.

Stimati colegi,

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.2372 cu privire la asigurari.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Mihail Pop – ministrul  finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Propunem pentru examinare si adoptare proiectul de Lege cu privire la asigurari in redactie noua. Proiectul respectiv vine sa inlocuiasca actul legislativ existent, care, practic, este depasit de timp si contine prevederi contradictorii ce permit, in cele mai frecvente cazuri, interpretarea si aplicarea gresita a principiilor universale ce reglementeaza relatii juridice de asigurare.

Tinind cont de faptul ca armonizarea legislatiei Republicii Moldova  la legislatia Uniunii Europene este obiectivul primordial al dezvoltarii relatiilor Republicii Moldova cu comunitatea europeana, necesitatea si oportunitatea elaborarii proiectului de Lege cu privire la asigurari deriva si din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Proiectul de lege este menit sa actualizeze notiunile de baza utilizate in cadrul activitatii de asigurare, sa delimiteze activitatea de asigurare de viata de activitatea de asigurare generala, stabileste forma organizatorico-juridica in a carei baza pot activa societatile de asigurare, sa stabileasca un cuantum adecvat capitalului social in functie de activitatea de asigurare practicata, 15 milioane de lei pentru asigurari generale, 22,5 milioane de lei pentru asigurari de viata si, respectiv, 30 milioane de lei pentru activitatea exclusiv de reasigurare. Se reglementeaza si activitatea de reasigurare, stabilind aceleasi cerinte de licentiere fata de nivelul minim al capitalului social.

Datorita acestor norme se va obtine transparenta cesiunii riscurilor, siguranta ca riscurile sint preluate de un reasigurator financiar solid si stabil, capabil sa acopere eventualele prejudicii globale, evitarea exportului de capital in statele care nu dispun de o politica transparenta privind combaterea spalarii banilor. Tinind cont de practicile internationale in domeniu, prin proiectul de lege mentionat sint stabilite cerintele minime de licentiere si anume: forma juridica societate pe actiuni, planul de afaceri care include: politica investitionala, politica de capital si respectarea marjelor de solvabilitate, cerinte minime fata de actionarii semnificativi si persoanele cu functie de raspundere ale companiei de asigurare, respectarea principiilor guvernarii corporative, informatii detaliate despre sursa de provenienta a capitalului initial si informatii despre actionarii companiei.

In scopul protectiei asiguratilor si bunei supravegheri a domeniului de asigurari, proiectul stabileste exhaustiv competentele functionale ale autoritatii de supraveghere a asigurarilor. Organul de supraveghere va supraveghea activitatea companiilor de asigurari de la momentul intrarii in piata si pina la eventuala lichidare.

Proiectul prezentat reglementeaza, de asemenea, si activitatea de intermediere in asigurari. Este reglementata activitatea brokerilor si a  agentilor de asigurare, stabilind fata de acestia cerinte financiare si de calificare si raspundere pentru informatia furnizata clientilor la incheierea sau negocierea unui contract de asigurare, precum si dezvoltarea profesionala actuala. Intru apararea intereselor asiguratilor si intru minimizarea impactului social in caz de insolvabilitate a companiilor de asigurari, proiectul prevede crearea fondului de garantare in marime de pina la 2% din primele incasate anual, care va fi administrat printr-un regulament aprobat de Parlament.

In incheiere, tinind cont de faptul ca proiectul de lege mentionat vine sa introduca noi reguli de activitate si functionare a pietei serviciilor de asigurare, proiectul prevede un termen de tranzitie de 5 ani, pe al carui parcurs participantii profesionisti ai pietei asigurarilor, strict la data intrarii in vigoare a legii, vor trebui sa se conformeze noilor exigente si sa revada ce se refera in special la: majorarea graduala a capitalului social, dispersarea activitatilor pe categorii, reorganizarea societatilor cu raspundere limitata in societati pe actiuni.

Stimati deputati,

Pornind de la cele expuse, solicit sa sustineti proiectul de lege mentionat.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cu o singura rugaminte, nu luati personal... Noi am studiat destul de atent proiectul de lege mentionat. Desigur, ca sa ne expunem punctul de vedere de la microfonul din sala este, practic, imposibil, fiindca avem nevoie de mai mult timp, o sa incercam, prin amendamente, si sper ca o sa fie luate in considerare.

Dar, totusi, am doua intrebari la care as vrea sa detin raspuns. Uitati-va, ati mentionat un lucru: prin lege se stipuleaza ca toate companiile de asigurare urmeaza sa fie transformate in societati pe actiuni. Daca reusiti cumva sa imi argumentati sau sa spuneti mai argumentat care este motivul, fiindca, la
ora actuala, situatia este foarte simpla: dintre 34 de companii licentiate circa 24
sint SRL.

 

Domnul  Mihail Pop:

Aceasta propunere parvine din cauza ca activitatea societatilor pe actiuni, in momentul de fata, este cel mai bine monitorizata, dat fiind faptul ca deciziile cu privire la dezvoltarea intreprinderii, politicile de investitii s.a.m.d. se iau printr-un consens de catre actionarii societatilor.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu va rog... Eu nu accept raspunsul in aceasta directie, fiindca intre o societate pe actiuni si SRL exista diferenta, la baza diferentierii dintre forma de organizare stau cu totul si cu totul alte principii, nu cele pe care le enuntati dumneavoastra.

 

Domnul  Mihail Pop:

SRL poate fi fundata de o singura persoana, iar societatile pe actiuni se formeaza...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu mai putin de 50. Cunosc foarte bine norma.

 

Domnul  Mihail Pop:

In proiectul de lege sint stipulate cerintele cu privire la  declararea provenientei banilor pentru fundarea intreprinderilor. Daca ne referim la necesitatea de a funda o intreprindere, al carei fond statutar se prevede de
15 milioane de lei si, ca urmare, activitatatea acestei intreprinderi va depinde doar de o persoana fondator, atunci riscurile pentru asigurati sint mult mai mari decit in cazul activitatii in societatile pe actiuni. Si aceasta, totodata, este si practica internationala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Poate o informatie suplimentara referitoare la intrebarea pusa.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu am nevoie de informatie suplimentara, ca sa nu luam din timp.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule deputat,

Poate eu am nevoie de aceasta informatie.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Atunci, puneti dumneavoastra intrebarea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu va grabiti.

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Alexandru Munteanu – seful Inspectoratului de Stat pentru
                                                                     Supravegherea Asigurarilor si Fonduri-
                                                                    lor Nestatale  de Pensii:

Domnule deputat,

Propunerile pe care noi le-am inclus in proiect referitor la reorganizarea societatilor cu raspundere limitata in societati pe actiuni, vine in conformitate si cu recomandarile organismelor internationale cu practicile sint aplicate atit in tarile din Uniunea Europeana, cit si in tarile care deja au efectuat reforme in domeniul asigurarilor din statele CSI, cit si avind in vedere sistemul bancar din Republica Moldova.

Forma societatilor pe actiuni, desigur, este o forma mai bine reglementata prin legislatia actuala. Nivelul guvernarii corporative in societatile pe actiuni este foarte bine si detaliat descris in legile societatilor pe actiuni. Actualmente, forma juridica de SRL daca cunoasteti, este reglementata printr-un regulament aprobat de Guvern, daca nu ma gresesc, in anul 1991 sau 1992, ceea ce, practic, lasa de dorit reglementarea activitatii unui SRL.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este clar.

Multumim.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

Transparenta ne intereseaza, in primul rind.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Munteanu,

Si eu va multumesc, dar in replica as vrea sa va zic ca la ora actuala sint norme pe care dumneavoastra nu le supravegheati si nu le aduceti in corespundere cu prevederile legale. Ma refer la ajustarea capitalului social conform prevederilor legale, dar este o discutie aparte si, probabil, o vom mai discuta. Eu am sa incerc sa ii adresez domnului Bondarciuc niste intrebari in speranta ca voi primi raspunsuri.

Domnilor,

Nu este o argumentare. Cind incercam in Parlament jumatate de lege sa o bazam pe experienta europeana, iar alta jumatate sa ne bazam pe experienta din CSI, noi obtinem ceea ce obtinem.

Acum, daca dumneavoastra vreti sa discutati vizavi de experienta, haideti, sa discutam. Si eu am sa va aduc ca exemplu companii mari, importante din Europa, care, ca forma de organizare, sint SRL-uri. Mai mult decit atit, dumneavoastra cind spuneti ca la ora actuala reglementarea activitatii societatilor pe actiuni este mai buna s.a.m.d., posibil, dar noi in Parlament avem in discutie noua redactie a Legii privind SRL-urile, care va fi din nou una foarte buna. Deci, noi nu putem sa spunem ca reglementarea societatilor in diferite forme de organizare undeva este mai bine reglementata sau undeva este mai putin reglementata. Bine, sa nu pierdem timpul asa cum am avut o intelegere.

Dar spuneti-mi, va rog frumos, in momentul in care noi adoptam legea respectiva, mie, in orice caz, nu imi este clar unde este locul si care este forma institutiei care urmeaza sa implementeze legea respectiva. Si atunci iarasi noi discutam cum discutam foarte frecvent. Instituim sau votam legi pe care urmeaza sa le implementeze institutii ale statului, si noi urmeaza sa aflam care vor fi ele, unde vor fi plasate ulterior. Cum va functiona legea pina atunci? 

Domnule Presedinte,

Este o intrebare retorica. Si din acest motiv eu nu am sa astept raspuns.

Stimati colegi,

Este o lege foarte importanta. Eu vreau sa  va zic ca, daca mergem pe amendamente in lectura a doua, sint lucruri, daca vreti, pe alocuri si haioase. Prevederi constitutionale se pun ca articol separat, se fac referinte la polita de asigurare. In lege nu avem explicatiile ce inseamna polita de asigurare s.a.m.d. Sa vedem. Eu am sa mai am intrebari la domnul Bondarciuc si vom... Nu, nu, cind...

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Господин министр, я думаю, что вам также известен тот факт, что в нашей стране сложилась такая ситуация, когда наряду с тем, что большое количество наших граждан уезжает на заработки за пределы республики, на наших предприятиях ощущается нехватка рабочих рук. И на многих предприятиях жалуются на большую текучесть кадров и это объяснимо.

Дело в том, что, приобретая высокую квалификацию на данном предприятии, речь идет о высококвалифицированных рабочих, последние уезжают за границу для того, чтобы получать больший заработок. А не было бы целесообразнее включить в этот закон следующий момент. Дать право предприятиям, организациям или руководству этих организаций страховать своих работников, я не знаю точно, как это называется, то ли как дополнение к пенсии, которую они будут получать дальше, то ли как «пособие на доживание».

Я где-то встречалась с таким названием. При этом мы бы достигли двух моментов. Во-первых, это позволило бы закрепить работника, во-вторых, мы должны признать, что наша пенсионная система далека от совершенства. И вот эта распределительная система не позволяет людям получать адекватную пенсию на основании тех средств, которые они отчисляют от своей заработной платы.

А если бы человек знал, что он имеет возможность на этом предприятии заработать достойную пенсию, что предприятие за счет собственных средств его дополнительно застрахует, то думаю, что это было бы весьма целесообразно. Конечно же, при разработке соответствующих финансовых механизмов. Потомучто необходимо, на мой взгляд, чтобы и само предприятие, наверное, тоже было заинтересовано, а не несло убытки оттого, что оно делает доброе дело и людям, и в сей республике.

 

Domnul Mihail Pop:

Дело в том, что имеющееся сегодня законодательство позволяет предприятиям осуществлять это. Предприятия за счет прибыли, оставшейся после налогообложения, имеют право распоряжаться ею и страховать членов своего коллектива. Другое дело, что у нас слабо развито страхование жизни, это другой вопрос. Но сегодня такая возможность есть, законо-дательство позволяет осуществлять это.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Мой вопрос и заключается в том, что, очевидно, это только страхование жизни от несчастных случаев и т.д. Вот в этом может быть и зацепка, что из прибыли, а может, стоит продумать такой механизм, чтобы из каких-то других финансовых средств, уменьшить, например налогооблажение… Я почему и сказала, необходимо пробудить этот механизм, чтобы он был выгоден государству, коллективу, и предприятию.

 

Domnul  Mihail Pop:

Это предложение, наверное, должно быть рассмотрено в контексте других законов, и в частности Закона о предприятии и предпринимательстве, но не в связи с данным законом.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Но вообще-то вы эту идею поддерживаете, как финансист?

 

Domnul Mihail Pop:

Я думаю, что сегодня часть ваших вопросов уже разрешена. А что касается возможности отнесения затрат на данные расходы, то этот вопрос нужно изучить.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Благодарю.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4. 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule ministru,

Conform prevederilor constitutionale, toti agentii economici si intreprinderile, indiferent de proprietate, pot activa in conditii egale. Acest proiect de lege, la articolele 5 si 7, stabileste corelarea sau activitatea in domeniul asigurarilor facultative si al asigurarilor obligatorii in Republica Moldova. Spuneti, va rog, care au fost argumentele ca pentru asigurarea obligatorie este stabilit mecanismul de calcul al primei de asigurare, conform procentului adoptat printr-o lege, iar pentru asigurarea facultativa este prevazut alt mecanism de calcul conform cheltuielilor, veniturilor si tarifelor de asigurare obligatorie. De ce s-a procedat in acest caz diferit?

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, asigurarile obligatorii contin obligatiuni de asigurare si cuantumul de asigurare si obligatiuni de recompensa limitate. Deci, asigurarile facultative sint contractuale si asiguratul incheie contract cu asiguratorul si pune conditiile: ce asigura, in ce suma, in care conditii va fi recompensa. De aceea, ele obligatoriu, inevitabil trebuie sa difere.

 

Doamna Valentina Buliga:

Principiile sint cam la fel. Se asigura de un risc si masurile compensatorii la fel. Eu cred ca pe viitor trebuie sa fie o abordare unica pentru calculul primelor de asigurare. Aceasta este parerea mea. Dar daca aveti alte argumente, nu prea le am auzit.

Eu va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Mai sint argumente la microfonul nr.1, da? Poftim.   

 

Domnul  Alexandru Munteanu:

Stimata doamna deputat,

Actualmente, in proiectul de lege care exista astazi si al carei articol 4 functioneaza, deci, asigurarile obligatorii sint stabilite prin legi speciale.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

De aceea, in legile respective se prevad care riscuri trebuie sa fie asigurate, cine este asigurator, cine sint asiguratii, deci toata procedura, conditiile de asigurare sa fie efectuate prin lege. Aceasta a fost pur si simplu. Daca vorbim de o Lege de asigurarile obligatorii... ele se mentioneaza si se nominalizeaza printr-o lege separata, unde se va spune: tariful este stabilit de Parlament sau de Guvern, sau este stabilit la vederea asiguratorului. Aceasta s-a avut in vedere. Dar, desigur, noi, pe viitor, pentru asigurarile obligatorii... daca dorim sa ajungem in Europa, si sa reglementam activitatea de asigurare exact cum este in Uniunea Europeana, acolo tarifele sint libere... Dar actualmente este foarte complicat ca noi sa stabilim pentru asigurarile obligatorii acest principiu benevol.

 

Doamna Valentina Buliga:

Aceleasi metode.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

Deoarece o sa fie un decalaj pe piata, un haos la care nici autoritatea de supraveghere nu este gata, nici statul si nici asiguratorii.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Munteanu,

Va multumesc.

Eu aceasta am avut in vedere ca nu in proiectul de lege astazi sau miine, dar pentru viitor cred ca ar fi o abordare unica pentru calculul tarifelor de asigurare.

Multumesc.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

Eu cred ca dupa cinci ani, dupa ce se va realiza reforma, spre aceasta se va tinde.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi si domnule ministru,

As vrea sa ma refer la citeva chestiuni conceptuale. Prima. In privinta autoritatii de supraveghere. Eu am citit foarte atent acest proiect de lege si am ajuns la concluzia ca aceasta autoritate de supraveghere nu are nici un capitol determinat in aceasta lege, dar are supercompetente, ca, pe tot parcursul legii, cu permisul, cu avizul sa prezinte informatii, rapoarte s.a.m.d. 

Dar nu avem stabilit clar care sint competentele acestei autoritati de supraveghere, si ce se va intimpla in cazul in care aceasta autoritate va distruge o afacere sau va distruge  o companie si  alte chestiuni. Adica, nu este descris in proiectul de lege. Noi nu avem aici un capitol definit. Si, in afara de aceasta, acele competente pe care le-am gasit sint extracompetente, exagerate pentru o autoritate. Aceasta este prima intrebare. De ce in acest proiect de lege nu exista un capitol separat despre competentele, obligatiile, responsabilitatile acestei autoritati de supraveghere?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, in lege este prevazuta competenta autoritatii de supraveghere si cerintele sau drepturile acestei autoritati pentru ca sa poata apara drepturile asiguratilor, fiindca activitatea de asigurare este o activitate, sa spunem asa, financiara, care necesita a fi monitorizata foarte si foarte sever. Ceea ce se refera la obligatiuni. Ele rezulta... partial, in lege ele sint descrise. Daca sint careva propuneri pentru a completa acestea, noi putem sa discutam pentru lectura a doua. Dar in varianta propusa, coordonata si cu oamenii de afaceri, practic, au fost luate in considerare toate posibilitatile de activitate a acestei autoritati.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu v-as intreba, v-as adresa o intrebare concreta. Articolul 31, normele de prudenta, alineatul (3) “Asiguratorii au urmatoarele obligatii: intocmirea rapoartelor solicitate de autoritatea de supraveghere”. Adica autoritatea de supraveghere poate sa ceara orice rapoarte de la asigurator?

Si iarasi avem Legea cu privire la statistica. Daca autoritatea de supraveghere sau altcineva doreste sa capete un raport oficial, se introduce acest raport oficial in practica statisticii Republicii Moldova si, poftim, o sa-l capete. Dar sa aiba acces  si altii la aceste rapoarte oficiale prezentate in modul stabilit de Legea cu privire la statistica. Astfel, prin aceasta norma, autoritatea de supraveghere poata sa ceara orice, eu stiu, document, raport care sa submineze activitatea unui agent economic.

 

Domnul Mihail Pop:

Lista cu rapoartele si informatia care trebuie sa fie prezentata societatii de supraveghere, practic, este descrisa exhaustiv.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, este, domnule ministru. Articolul 31 alineatul (3) scrie “Intocmirea rapoartelor solicitate de autoritate”. Nu este scris care rapoarte in ce domeniu.

 

Domnul Mihail Pop:

In cazuri exceptionale, pot fi solicitate informatii suplimentare pentru a preciza unele situatii, pentru a lua o decizie, una sau alta in privinta activitatii organelor care se ocupa de asigurari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Informatie la acest subiect. Scurt si clar.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

Aici, la alineatul (3), se spune “Are obligatii sa tina evidenta contabila si operativa, care sa permita intocmirea rapoartelor”. Aici se au in vedere rapoartele de evidenta contabila, deci, in domeniul contabilitatii. Organul de supraveghere are competenta de a stabili modalitatea de tinere a evidentei, ce rapoarte sa prezinte in acest domeniu, aceasta se are in vedere. Concomitent, in toata lumea, organul autoritatii de supraveghere este in drept sa ceara orice informatie referitor la activitatea asiguratorului si in legea actuala este aceasta prevedere.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Autoritatea de supraveghere trebuie sa solicite rapoarte, informatii conform legii. In lege trebuie sa fie descris exhaustiv ce fel de rapoarte, in ce domeniu s.a.m.d. Nu poate sa ceara orice rapoarte.

Stimati colegi,

Trebuie sa fie descris foarte clar in lege, de aceea si am ajuns la concluzia ca in lege este necesar sa avem un capitol distinct, ceea ce este legat de aceasta autoritate de supraveghere: competentele, obligatiile, responsabilitatile. Si atunci in competente va fi descris foarte clar ce fel de rapoarte, in ce domeniu poate sa ceara aceasta autoritate. Astfel, autoritatea de suprave-ghere se transforma intr-un organ de reprimare sau poate sa se ocupe de distrugerea unor activitati ale unor companii private.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, organul de supraveghere va activa in baza unui regulament adoptat de Parlament. In acest Regulament vor fi expuse suplimentar drepturile si obligatiile acestor organe de supraveghere, inclusiv si solicitarea unor rapoarte. Aici, in lege, scrie de principiu. Aceasta este o lege-cadru in baza careia vor aparea si alte acte legislative, inclusiv  un sir de acte normative care vor fi nemijlocit aprobate sau de organele de supraveghere, sau de Parlament, in dependenta de aceea care va fi decizia luata de Parlament la formarea organului de supraveghere, care deja este prezentat pentru discutii in cadrul Guvernului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu vad ca noi nu putem ajunge la o concluzie. Eu, de pilda, as propune ca acest proiect de lege sa fie remis comisiei, in legatura cu faptul ca nu este descris foarte clar ce inseamna aceasta... Avem numai definitia data aici, la inceput, in articolul 1 “Notiuni principale”, “Autoritate de supraveghere” si atit. In continuare putem gasi numai ceea ce poate face aceasta autoritate, dar nu gasim concentrat ca sa poti vedea care sint aceste balante dintre competente, obligatiuni si responsabilitati. Astfel, daca nu avem aceste trei componente, inseamna ca atunci aceasta autoritate are numai competente, dar nu are obligatii, nu are absolut responsabilitati. 

 

Domnul Mihail Pop:

Legea prevede...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Inca o intrebare concreta la articolul 31 alineatul (6). “In cazul efectuarii reasigurarii la asiguratorul nerezident al Republicii Moldova, retinerea proprie a asiguratorului rezident al Republicii Moldova trebuie sa constituie cel putin 5% din volumul total al obligatiilor”. Eu aici as propune ca noi sa marim aceasta cifra de la 5 la 20, ca sa dezvoltam reasigurarea noastra locala.

Adica, nu tot timpul companiile noastre de asigurare fug peste hotare si isi cauta acolo reasigurari. Noi avem companii care ar putea sa aiba licente in domeniul reasigurarii aici, in Republica Moldova, si astfel, prin aceasta norma, noi am stabili ca 20% trebuie sa-l reasigure reasiguratorul nostru local si restul ar fi posibil sa mearga peste hotare sa caute alti reasiguratori nerezidenti ai Republicii Moldova. Si, astfel, noi am stimula reasigurarea interna locala.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta se poate de discutat pentru lectura a doua. Propunerea aceasta poate fi discutata.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si o chestiune principiala pentru noi, pentru Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” articolul 21,22 legat de capitalul social. Prin acest articol noi, in principiu, iarasi vom strangula activitatile unor agenti economici in acest domeniu.

Adica, noi vom merge pe calea lichidarii unor agenti economici care se ocupa de asigurari actualmente pe piata Republicii Moldova, fiindca capitalul de
15 milioane si pe urma ajungem pina la 30 de milioane pentru activitatea de gestionare exclusiva. Este destul de mare si acel termen care a fost dat aici, la articolul 58 “Dispozitii tranzitorii”, care va aduce la aceea ca vor disparea multi agenti economici in acest domeniu.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, este necesar de mentionat faptul ca situatia actuala, cind capitalul statutar este de 2 milioane de lei, este un impediment in dezvoltarea afacerilor in asigurari. La noi asigurari masive in economie ale cetatenilor, asigurari pe viata nu sint.

De aceea, si se propune, pentru o stabilitate a companiilor de asigurari, pentru ca sa nu falimenteze, capitalul statutar sa fie majorat pina la 15 milioane, 22 si jumatate si 30 de milioane in dependenta de activitate si aceasta nu numaidecit va aduce la lichidare, ea poate sa aduca si la lichidare, dar poate sa mearga si la consolidarea sau la asocierea mai multor companii intr-o companie. Si, totodata, sint si perioade rezonabile de 5 ani de tranzitie pina la atingerea acestui cuantum, acestei sume.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Nu este iarasi concludent, avem articolul 31 – norme de prudenta. Adica, daca asiguratorul si una din functiile principale ale autoritatii de supraveghere ar trebui sa fie ca monitorizarea indeplinirii normelor de prudenta, adica un agent economic care lucreaza in acest domeniu, chiar cu un capital mic, daca indeplineste articolul 31 inseamna ca el activeaza normal si asiguratii nu vor fi supusi unor riscuri.

Adica, aceasta este o corelare foarte clara in lege. Avem articolul 31 – norme de prudenta, se indeplineasc, inseamna ca poate sa aiba orice capital si el va putea sa isi indeplineasca obligatiile fata de asigurati, fiindca el va avea un numar mai mic de asigurati. Cele mai mari...

Domnul Mihail Pop:

Vorba e ca, nu numai ca el poate sa activeze, el activeaza. Vorba e ca agentul economic sau persoana fizica care vrea sa isi asigure afacerea nu poate sa apeleze la un agent economic care are fondul statutar doar de 2 milioane de lei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Atunci agentul economic decide, fiindca aceasta este.

 

Domnul Mihail Pop:

El poate sa..., dar noi vorbim de o dezvoltare a business-ului mai intensiva, mai masiva si niste practici de asigurare care ar putea sa vina, sa isi asigure afacerea aici, nu numai intreprinderi locale sau astazi de avem noi in practica, in afara de asigurarea riscurilor in transport, astazi nu avem nimic, prin faptul ca acest fond statutar este foarte minim.

De aceea, pentru a extinde afacerile in asigurari, recunosc aceasta si oamenii din sfera acestui business, capitalul statutar trebuie sa fie majorat esential.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Noi orbim despre asigurarea facultativa. Adica, este un contract incheiat intre asigurat si asigurator. Asiguratorul alege compania de asigurare. Daca un asigurator are nevoie ca sa asigure, eu stiu, o valoare mare a asigurarii, inseamna ca merge la o companie mai puternica. Unul mai mic merge la o companie mai mica care este mult mai flexibila, mult mai rapida s.a.m.d.

Adica, noi cind vorbim ca sint companii mici, ele sint mult mai rapide decit companiile mari si mult mai eficiente din punct de vedere al deservirii clientilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si aici ar trebui sa mergem acolo unde este asigurarea obligatorie. Ar putea sa fie impuse niste standarde, dar unde este vorba despre asigurarea facultativa ar trebui sa lasam sa dezvolte treptat acest business de acum la discretia agentului economic.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

Fiti de acord ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog.

 

 

Domnul Mihail Pop:

Riscul de falimentare cu capitalul social de 2 milioane de lei este foarte si foarte mare. De aceea, propunerea este de a majora acest fond.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Va rog o informatie la acest subiect.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

Stimate domnule deputat,

La prima propunere a dumneavoastra, referitor la majorarea procentului de la 5 la 20, este binevenita, dar ea este legata direct de capitalizare. Cu cit noi dorim sa majoram retinerea proprie a riscurilor in tara, cu atit capitalizarea mai masiva trebuie sa fie. Daca dumneavoastra propuneti ca sa marim de la 5 la 20, noi automat trebuie sa propunem majorarea si capitalului social inca mai consistent.

Ca sa retinem riscurile in tara, orice asigurator, sub orice forma, deci asigurari obligatorii sau benevole, trebuie sa aiba un capital adecvat. Daca nu o sa aiba capitalul respectiv, prin metoda de calculare a solvabilitatii el va fi nevoit sa reasigure. Deci, este mentionat mai sus, la alineatul (4) al aceluiasi articol, ca limita maxima a raspunderii asiguratorului pentru un risc asigurat sau preluat in reasigurare nu poate depasi 25 la suta din valoarea capitalului propriu.

Deci, cu cit capitalul social va fi mai mic, el va fi ca un intermediar. A incasat prime si le-a dat in reasigurare. Dar in tara nu o sa ramina atunci nimic. Iata care este esenta.

In Uniunea Europeana si in standardele..., nivelul minim al capitalului este de 2 milioane de euro. Noi am propus 50 la suta din aceasta suma. Deci, capitalul social este primordial pentru un asigurator, deoarece actualmente in legea de baza se scrie ca stabilitatea financiara a asiguratorului este in posedarea unui capital social adecvat in mijloace banesti si la o marime respectiva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Domnule ministru si domnule Munteanu,

Noi trebuie totdeauna sa avem o logica in tot ceea ce vorbim si in tot ceea ce expunem intr-un proiect de lege. Propunerea noastra a fost ca noi, acum, sa nu periclitam piata actuala a asigurarilor. Sint agenti economici mici, ei trebuie sa activeze, chiar daca nu ei, norma din alineatul (4) este corecta, el nu poate mai mult de 25%. Inseamna daca el ar avea capital de 2 milioane, inseamna ca a patra parte el poate numai sa isi permita sa faca asigurari sau reasigurari.

Aceasta de acum pe dinsul il priveste, pe agentul economic. Prin norma pe care noi o introducem, noi il impunem ca tu nu trebuie sa ai 2 milioane, trebuie sa ai 25 de milioane sau 30 de milioane si atunci o sa poti sa faci asigurari de a patra parte din 30 de milioane o sa fie, eu stiu, cit acolo, 20 de milioane, da.

Stimati colegi,

Aceasta este o idee, acesta e conceptul legii, nu este vorba despre o, eu stiu, neintelegere, logica trebuie sa fie in toate. Da, logica ne spune ca sint cei mici, ei trebuie sa fie sustinuti. Daca ei vor dori sa creasca, vor creste. Dar nu trebuie sa fie prin impunere.

Articolul 31 – norme de prudenta, ceea ce este iarasi competenta autoritatii de supraveghere, acolo este activitatea autoritatii, trebuie sa monitorizeze foarte strict aceste norme de prudenta. Si daca ele se indeplinesc, atunci nu apare riscul.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De a nimeri in insolvabilitate. Si sint si multe altele, remedierea financiara, domnule ministru, iarasi intra in contradictie cu Legea cu privire la insolvabilitate, care descrie foarte clar acest proces. Noi aici l-am introdus ca un articol separat. Facem niste norme, eu stiu, speciale pentru diferite activitati in Republica Moldova.

Acest proiect de lege are multe si multe probleme. Nu cred ca prin lectura a doua nu vom putea iesi la capat. Trebuie acum, in lectura intii sa decidem. Sint lucruri, este o chestiune de concept.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez o intrebare simpla din punctul meu de vedere. La 19 iulie, iunie, proiectul de lege a fost prezentat in Parlament. La 4 iulie Directia juridica a Aparatului Parlamentului prezinta primul aviz, iar apoi urmeaza cel de al doilea aviz, unde sint indicate peste 30 de propuneri si obiectii.

Intrebarea mea este, avind in vedere ca au trecut aproape 3 luni de la 4 iulie, daca colaboratorii ministerului au luat cunostinta de aceste propuneri si obiectii, fiindca sint lucruri foarte serioase, inclusiv incepind cu denumirea legii si terminind cu alte lucruri nu mai putin importante cu determinarea autoritatii care va supraveghea executarea legii.

Deci, intrebarea este: in ce masura s-a luat cunostinta de avizul Directiei juridice si daca da, in ce masura sint acceptate propunerile lor. Aceasta intrebare in cazul in care, ma rog, depinde de raspuns, probabil, ma va scuti de doua intrebari concrete. S-a luat cunostinta de avizul prezentat?

 

Domnul Mihail Pop:

De aviz s-a luat cunostinta la discutarea acestui proiect in comisia de fond, deci Comisia pentru politica economica, buget si finante si propunerile din avizul respectiv vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu am inteles. Deci, ma refer nu la raportul comisiei, m-am referit la avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, fiindca acolo se contin foarte multe obiectii si propuneri concrete. Raportul comisiei are un caracter mai general, nu va suparati.

Domnule Diacov,

Eu decid cind e gata.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in Comisia pentru politica economica, buget si finante au parvenit toate avizele care au fost studiate si o parte din aceste propuneri vor fi propuse pentru lectura a doua a acestui proiect de lege.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate, domnule Presedinte,

Eu si colegii mei ne-am convins inca o data ca la sedinta comisiilor trebuie sa fie camere de luat vederi si atunci o sa fie mai usor de examinat proiecte de legi la sedinta in plen. De ce spun, pentru ca unii deputati sint foarte activi acum in sala si poate au dreptate, dar am vazut cine a prezentat avize la proiectul de lege in discutie si Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu a prezentat aviz, unica comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi sintem bucurosi ca Guvernul a venit cu un asemenea proiect de lege important. Dar, totodata, vrem sa mentionam faptul, sa constatam ca asigurarile sint un business foarte complicat si important pentru economia tarii si specialisti in Republica Moldova si in Guvern sint putini, sa spunem asa, in domeniul de asigurari, in acest proiect se vede ca sint multe lucruri care nu sint intelese conceptual.

Noi, nu vreau sa ma repet, vizavi de problemele pe care le-au abordat colegii mei, dar, totusi, o data nu as putea sa... de aceea si am iesit la microfon, sa intreb, caci multe lucruri sint spuse pornind de la faptul ca nu este, totusi, bine inteles care este insusi sensul atunci al tuturor modificarilor operate, cind noi nu dam posibilitate unor companii sa isi faca afacerea in mod legal, in mod civilizat, in conditiile existente si astazi.

Aici transparent, conform prevederilor, si aici nu pot sa nu ma refer la aceea ca nu sint argumentate multe lucruri, ceea ce se atribuie autoritatii de supraveghere. Intr-adevar, aici noi trebuie sa fim foarte atenti cind imputernicim un asemenea organ cu multe lucruri care, pina la urma, e la discretia unui, nu am nimic cu domnul Munteanu, astazi e Munteanu, miine poate sa fie altcineva. Totusi, aceste lucruri trebuie sa fie foarte bine stipulate in lege, atributiile si raspunderea pe care le are autoritatea de supraveghere. Si vreau sa va pun o intrebare.

Domnule ministru,

Din ce considerente Guvernul a luat cifrele acestea 15 milioane, nu
25 milioane, nu 1 milion, fiindca noua ni s-a dat un argument ca in Uniunea Europeana sint 2 milioane de euro.

Si noi astazi, practic, punem 15 milioane, aproape venim la 1 milion de euro. Fondul statutar care, pina la urma, noi vorbim despre multe lucruri ce tin de reasigurare, capitalizare, dar nimeni nu spune ca, pina la urma, fondul statutar nu este determinat, nu este un factor care determina solvabilitatea companiei de asigurare.

Fondurile de rezerva pe care si le face compania de asigurare sint cele mai importante. Si cum si le face. Acestea sint doua lucruri conceptuale diferite care total, sa spunem asa, nu sint legate una de alta. In cifre, cum, ce calcule ati facut?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, proiectul de lege a fost elaborat de comun cu participantii in domeniul de asigurari, cu managerii companiilor de asigurari, care s-au expus pozitiv asupra acestei propuneri. Scopul legii este nu numai de a proteja companiile de asigurari, dar este preponderent si in mare majoritate, deci, esenta lui este de a proteja asiguratii.

La fondul social de 2 milioane de lei riscurile sint foarte mari. Si acum noi avem companii care s-au lichidat, avem multe plingeri cind asiguratii nu isi pot redobindi, deci, asigurarile si pentru a stabiliza piata respectiva s-a propus majorarea fondului statutar.

Pornind de la legislatia actuala, societatile pe actiuni raspund cu capitalul statutar. De aceea, in caz de falimentare, capitalul statutar este o cursa de acoperire a prejudiciilor care pot fi aduse asiguratilor.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Eu nu stiu ce companii ati consultat si domnul Munteanu, ca intre companiile care sint in Republica Moldova astazi, daca sa luam... eu pot sa va pun o intrebare: cite companii activeaza astazi cu fondul statutar mai mic de 2 milioane. Dumneavoastra cunoasteti, stiti ca sint asemenea companii?

 

 

Domnul Mihail Pop:

Deocamdata stiu de una.

 

Domnul Valeriu Guma:

Poftim?

 

Domnul Mihail Pop:

De una stiu.

 

Domnul Valeriu Guma:

Si e destul. Aceasta este una la mina. Al doilea moment. Dumneavoastra ziceti ca ati consultat companiile mari. Nu vreau sa numesc companiile mari care au fonduri statutare corespunzatoare, fonduri de rezerva corespunzatoare si care nu isi onoreaza obligatiile lor, au dosare permanent in zeci de milioane.

Aceasta nu vorbeste despre aceea ca daca o companie sau alta vrea sa isi faca afacerea curat si bine ii incurca sa faca afacerea si cu aceste 2 milioane, dar nu cu 15 milioane sau 10 milioane.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

De aceea si se propune proiectul de lege in varianta noua, unde monitorizarea activitatii este pusa mai strict, este al doilea proiect de lege care se refera la asigurarile obligatorii care, de asemenea, aduce in concordanta legislatia ca asiguratii sa fie, totusi, protejati de abuzurile care pot fi.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru

Asiguratul nu se protejeaza prin aceasta. V-am dat exemple clare ca nu s-au retras licentele la companii de asigurare care nu au fondul, ca nu se platesc despagubirile, societati mari care au posibilitate sa plateasca, nu aceasta posibilitate e la mijloc.

Dar, totodata, vreau sa spun, cu marirea fondului statutar, fara nici un calcul, 2 milioane de euro in Europa si la noi. Noi putem compara Republica Moldova, posibilitatile populatiei, potentialul economic al Republicii Moldova cu Uniunea Europeana care a mers, 50 de ani merg, 100 de ani au companiile, despre care vorbim. Aceasta e una la mina.

Al doilea moment. Noi, prin aceasta dam, intarim, lobam niste companii mari, care nu isi onoreaza astazi obligatiile lor si care o sa vina in piata miine,
4 – 5 companii, si o sa faca inca si mai mare dezmat. Aceasta e. O mare parte dintre oamenii care muncesc si care au o leafa astazi cit de rea, buna, dar au un lucru, o sa ramina fara lucru. La aceasta tot trebuie sa va ginditi.

Pe urma, noi, totodata, vrem sa spunem alta parte. Marim fondul statutar, dar banii, prin aceea ca noi vrem sa atragem bani in Republica Moldova si chiar bani care pe noi astazi nu trebuie sa ne intereseze, provenienta lor, pina la urma urmei, ca nu e banca unde sint deponenti s.a.m.d., prin toate structurile acestea off-chore, ne off-chore, sint foarte multe lucruri care pe noi nu trebuie sa ne deranjeze asa mult. Sint propuneri pentru lectura a doua, clar lucru.

Domnule ministru,

Argumentarile aduse de dumneavoastra nu au nici un suport real, nici o analiza.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu nu sint de acord cu dumneavoastra. Dumneavoastra trebuie sa fiti de acord cu un lucru, ca piata de asigurari astazi in Republica Moldova este, practic, nedezvoltata. In afara de asigurarile obligatorii, noi alte asigurari nu avem. Motivul care este, posibilitatea de a fonda o intreprindere cu un capital statutar foarte mic si de a activa intr-un segment al pietei, asigurarea obligatorie a persoanelor terte. Dar in rest alte asigurari noi nu avem. De aceea, prin consolidarea acestor companii, piata de asigurari, eu cred, va avea o dezvoltare mai dinamica.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Cosarciuc,

Eu presupun ca vreti sa ne informati ca avizul, totusi, este a comisiei. Eu o sa va rog foarte succint.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Avizul comisiei este. In afara de aceasta, comisia a examinat acest proiect de lege si eu vreau sa ii spun doamnei Ostapciuc, avizul unei comisii nu este pozitia deputatului Cosarciuc in aceasta comisie, fiindca este avizul comisiei. Comisia voteaza cu majoritatea care este in comisie si membrii Comisiei pentru agricultura si industria alimentara prezenta aici pot sa confirme ca avizul este avizul comisiei, si nu este pozitia unui deputat din comisie.

Stimati colegi,

Noi, conform Regulamentului, aici, in plenul Parlamentului, avem dreptul sa adresam intrebari, ceea ce se refera la conceptul proiectului de lege si aceasta este pozitia Fractiunii Parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Conceptul este gresit. Nu este concludent.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu as propune ca dumneavoastra sa va folositi de drepturile si puterea dumneavoastra sa remiteti acest proiect de lege in comisie, sa lucram impreuna cu autorii, fiindca avem idei care ar putea sa scoata probleme legate de conceptul acestui proiect de lege, fiindca in lectura a doua va fi greu de ajuns la o varianta buna, atunci cind se voteaza conceptul in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Imi cer scuze, dar avizul comisiei la fractiunea majoritara, inclusiv la comisia de baza, domnul Bondarciuc, nu il avem de la Comisia pentru agricultura si industria alimentara.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat la sedinta sa, impreuna cu avizele parvenite din comisiile parlamentare si din Directia juridica a Aparatului Parlamentului, proiectul de Lege cu privire la asigurari, in redactie noua, prezentat de catre Guvern, si raporteaza urmatoarele.

Proiectul de Lege cu privire la asigurari este elaborat in conformitate cu conceptia dezvoltarii si consolidarii pietei asigurarilor in Moldova pe termen mediu 2004 – 2007, aprobata prin Hotarirea Guvernului, precum si cu programul legislativ al Parlamentului pentru anii 2005 – 2009, aprobat prin Hotarirea Parlamentului la 24 noiembrie 2005.

In cadrul examinarii proiectului de lege, comisia a constatat ca acesta corespunde prevederilor directivelor UE, incadrindu-se in conceptul reformelor structurale promovate de organisme internationale financiare. El include principalele reguli si proceduri, iar principiile de implementare sint explicate prin reglementari care trebuie sa fie emise de institutia si autoritatile respective.

Concomitent cu cele mentionate, proiectul de lege vine sa guverneze piata asigurarilor in temeiul unui nou concept, unde se fixeaza cerinta-norma a constituirii inregistrarii si desfasurarii activitatii companiilor de asigurari in forma organizatorico-juridica a societatilor pe actiuni, clasificarea activitatii de asigurare in conformitate cu categoriile si clasele de asigurari, prevazute de legislatia comunitara, asigurari generale, asigurari pe viata si reasigurari.

Stabilirea cuantumului capitalului social al companiilor de asigurari in functie de categoriile de asigurari practicate, 15 milioane de lei pentru asigurari generale, capital minimum si in continuare sint coeficientii 1,5 si 2. Adica, 22,5 milioane de lei pentru asigurari de viata si 30 milioane de lei pentru activitatea de reasigurare.

Totodata, acest proiect urmeaza a fi promovat luind in considerare urmatoarele obiectii: aducerea unor normative in corelatie cu legislatia in vigoare, excluderea normelor care prevad forme organizatorico-juridice neprevazute de legislatie, excluderea stipularilor care prevad desfasurarea activitatii de asigurari in afara teritoriului republicii. De efectuat trecerea companiilor de asigurari care sint in forma organizatorico-juridica actuala de societati cu raspundere limitata la forma organizatorico-juridica de societati pe actiuni. De fixat in lege limita de raspundere a brokerului pe asigurari, precum si altele.

In contextul sustinerii proiectului nominalizat, comisia mentioneaza ca proiectul respectiv vine sa redreseze sectorul asigurarilor, efectuind reforma in acest domeniu pentru o perioada de 5 ani si sa armonizeze cadrul legislativ in vigoare al Republicii Moldova la legislatia comunitara in asigurari.

El reflecta factori juridici atestati in cadrul procesului de dezvoltare al asigurarilor in calitate de segment important al economiei nationale, iar prin promovarea lui se va atinge scopul de organizare si implementare a unui sistem eficient si contemporan de reglementare si supraveghere a pietei asigurarilor.

Conceptul acestui proiect de lege este avizat pozitiv de comisiile parlamentare, care propun examinarea si adoptarea lui in prima lectura. In temeiul celor mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de Lege cu privire la asigurari in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Rog intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu si ca sa imi tin promisiunea...

Stimate domnule presedinte Bondarciuc,

Dumneavoastra, in prezentarea raportului, ati facut referire la directivele Uniunii Europene. Eu, uitati-va, incerc tot sa inteleg, ce treaba au directivele Uniunii Europene pentru un stat care este de abia la inceputul procesului de integrare in Uniunea Europeana?

Eu am facut mentiunea respectiva, fiindca, noi, totusi, trebuie sa ne deprindem sa discutam lucrurile asa cum urmeaza a fi discutate. Facem referinta la piata de asigurari in Uniunea Europeana, incercam prin prezentarea situatiei de pe piata respectiva sa introducem norme in piata Republicii Moldova s.a.m.d. De fapt, punem carul inaintea cailor.

Domnule presedinte al comisiei,

Acum intrebarea vizavi de fondul care urmeaza sa fie acumulat si gestionat, presupun, cu succes de catre institutia care urmeaza sa supravegheze procesul de asigurari in Republica Moldova. Eu cred ca este o intrebare de concept. S-a fixat, de fapt, este suma fixata, 2 % din prima de asigurare. Spuneti, va rog frumos, cineva a facut o evaluare de citi bani are nevoie institutia respectiva pentru a functiona, pentru a interveni in caz de ceva? Si de ce anume prin suma fixa? Nu o suma fixa cum se fac bugetele la alt institutii s.a.m.d.?

Presupunem, la anul o sa fie, sa dea Domnul, piata de 800 milioane de lei fondul de asigurari. Facem un calcul simplu si 2%, credeti ca trebuie? Prima intrebare este, de fapt, aceasta.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Mihail Ivanovici,

Eu va rog.

 

Domnul  Mihail Pop:

Ceea ce se refera pina la 2%, este vorba de fundarea fondului de risc pentru a compensa persoanele asigurate in cazul falimentarii intreprinderilor. Si acesta este un procent, se spune: “pina la”. In cazul fundarii autoritatii de supraveghere, finantarea acestei autoritati se va decide, din care fonduri va fi finantarea: din buget sau mixta. Aceasta nu are atributie la finantarea autoritatii de supraveghere. Ceea ce se refera pina la 2%. Calculele vor arata poate sa fie 0,5, poate sa fie mai mult, in dependenta.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu am o rugaminte pentru viitor. Poate ca, datorita virstei, sint si eu mai activ in plen si vreau sa va asigur ca si in comisie nu dormim, dar cind ma refer la vreun articol sau la vreun proiect de lege, vreau sa va asigur ca il citesc si il citesc foarte atent. Si mai mult decit atit, ma consult cu specialisti in domeniu. Nu este acesta raspunsul pe care l-am asteptat eu, urmeaza sa revenim si in dezbaterile in lectura a doua, poate ca gasim o solutie optima. Acum o propunere conceptuala.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca noi am discutat in grupul de lucru si in lege este stipulat “pina la 2 la suta” si in regulament, la urma urmei, noi putem sa  spunem cifra pentru anul cutare sau cutare. Dar aceasta o sa discutam pentru lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Dar acum... tot tine de concept. Noi pe tot parcursul legii intilnim urmatoarele expresii si, de fapt, se fac trimiteri la foarte multe acte normative ce urmeaza sa fie aprobate de autoritatea de supraveghere, despre care s-a vorbit si au vorbit si colegii, care nu stim, pina la urma, unde se va afla ea? Care vor fi competentele s.a.m.d.

De fapt, daca vor fi cele prevazute in lege, nu stiu cum va fi posibil sa avem o piata sau cum agentii economici vor activa in piata respectiva. Dar, totodata, din punctul nostru de vedere, ar fi util ca in “Dispozitii finale si tranzitorii” noi sa fixam foarte clar ca actiunea legii sa inceapa atunci cind toate actele normative, la care se face trimitere pe parcursul intregii legi, vor intra in vigoare. In caz contrar, vom avea lege functionala, dar normele de implementare nu vor exista. Si atunci o sa fie un viciu si un vid in executarea legii in sine.

Eu rog foarte mult, probabil aici mai mult Directia juridica sa ia in considerare aceasta observatie si pentru lectura a doua sa venim... Si poate chiar ar fi de dorit in discutii nu cu cei mari, intr-adevar, de pe piata de asigurare, ca sa vedem, poate, noi prevedem si implementarea graduala a prevederilor legii vizavi si de marirea capitalului social, vizavi si de transformarile care sint prezentate in lege. Deci, din punctul nostru de vedere, este important ca legea sa fie functionala.

Va multumesc.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca noi am avut intilniri, practic, cu toate companiile de asigurari si cu mari, si cu mici, aici, in Parlament. Acesta e un moment. Ceea ce se refera la momentele legate de elaborarea regulamentelor si altor acte normative, vreau sa va spun ca aceasta lege este o baza pentru elaborarea documentelor respective.

Ceea ce se refera la majorarea capitalului. Conform legii se vede ca este un termen de 5 ani si, treptat, in acesti ani trebuie sa majoram capitalul. Noi am trecut prin aceasta. Iata daca o sa ne referim la banci. Da, aceeasi situatie a fost.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Domnule Presedinte,

Inainte de vot, eu vreau sa va spun ca deputatii Fractiunii Partidului Democrat participa activ la discutii nu pentru ca sa intinda timpul, dar ca sa imbunatateasca legea.

Noi declaram ca dorim sa votam si votam in prima lectura acest proiect de lege, dar argumentele aduse de colegii Filat si Guma, din punctul nostru de vedere, sint foarte importante. Noi dorim sa contribuim la imbunatatirea legii. Vom inainta propuneri pentru lectura a doua. Si rugam foarte mult comisia sa le examineze cu atentie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi...

 

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Toate propunerile o sa le examinam cu atentie, mai ales ca domnul Guma este membru al comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, un dialog foarte constructiv si care are si continut, din punctul meu de vedere, ceea ce ne ofera toate asigurarile ca procesul de dezbatere a acestui proiect pentru pregatirea lui pentru lectura a doua va fi unul constructiv si rezultativ.

Inainte de a supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de lege mentionat, vreau sa atrag atentia deputatilor ca acest proiect a fost inaintat de catre Guvern inca in luna iunie, daca nu gresesc. Noi am incercat sa il examinam fiind inclus pe ordinea de zi in luna iulie. In momentul de fata am convenit toti impreuna ca nu facem acest lucru si revenim la acest proiect in toamna, pentru a avea timp suficient si necesar pentru examinare minutioasa impreuna cu operatorii de pe piata serviciilor de asigurari.

Vreau sa va confirm ceea ce a fost anuntat de catre domnul Bondarciuc,  in luna septembrie, personal, am convocat o sedinta cu participarea comisiei, cu participarea reprezentantilor Ministerului Finantelor si cu reprezentantii tuturor operatorilor de pe aceasta piata. Ulterior, la nivel de comisie acest dialog a fost continuat.

Si vreau inca o data sa pun in evidenta acel fapt ca si in procesul dezbaterilor pentru lectura a doua, in cadrul comisiei, vor fi invitati si vor participa operatorii de pe aceasta piata, fiindca noi toti avem nevoie de o lege moderna, de o lege care corespunde cerintelor actuale si de o lege echilibrata.

Va multumesc.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2372, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2372 este aprobat in prima lectura.

Domnule Bondarciuc,

Eu rog foarte mult sa fie asigurat procesul de examinare si pregatirea pentru lectura a doua pina la sfirsitul anului curent. Deci, cel tirziu 28 – 29 decembrie este termenul limita pentru adoptarea acestuia in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4310 privind demisia unui deputat in Parlament.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat cererea domnului deputat Sergiu Stati, ales din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, privind demisia dumnealui din functia de deputat in Parlament in legatura cu plecarea in misiune diplomatica.

Conform prevederilor articolului 69, alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova si articolului 2, alineatele (6) si (7) din Legea despre statutul deputatului in Parlament: calitatea de deputat inceteaza intr-un sir de cazuri, inclusiv in caz de demisie. In legatura cu aceasta intervine vacanta mandatului de deputat.

Totodata, la alineatul (8) al articolului 2 din Legea despre statutul deputatului in Parlament se prevede ca cererea de demisie se prezinta Presedintelui Parlamentului, iar Parlamentul, printr-o hotarire a sa, va lua act de cerere si va declara mandatul vacant.

Avind in vedere cele relatate si faptul ca cererea deputatului Sergiu Stati se incadreaza in prevederile legale mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului examinarea si votarea proiectului de hotarire respectiv, care este anexa la prezentul raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu cred la acest subiect.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului privind demisia unui deputat in Parlament, proiectul nr.4310. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4310 este aprobat.

In continuare o sa rog colegii din fractiunea majoritara sa urmam deja toate procedurile prescrise conform legii, inclusiv prezentarea acestui document Secretariatul intr-un mod foarte rapid la Comisia Electorala Centrala si purcederea la examinarea subiectului de suplinire a acestui post vacant.

Doua proiecte de hotariri ale Parlamentului nr.4105 si nr.4106. De fapt, eu o sa rog o consultatie presedintelui Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, fiindca Secretariatul sedintei ne-a anuntat astazi, ca domnul Colta nu si-a inregistrat prezenta in sedinta plenului Parlamentului, cum procedam in acest caz?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Dupa parerea noastra, in cazurile cind deputatul lipseste, deci, Comisia a prezentat, in termenul stabilit de Regulament 7 zile, rapoartele respective, in cazul lipsei deputatului examinarea poate fi suspendata pina la aparitia dumnealui in sala.

Totodata, aceasta, de fapt, mai mult si pentru domnul Colta, in cazul in care, pe parcurs, noi vom stabili ca lipsa deputatului este nemotivata, atunci Parlamentul poate sa examineze sesizarile respective si fara prezenta dumnealui. Deoarece, conform Constitutiei, ascultarea deputatului este dreptul constitutional al deputatului, drept, dar nu obligatie. In cazul in care dumnealui nu doreste, atunci Parlamentul va fi nevoit sa examineze fara prezenta lui.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc.

Doamna Postoico.

 

Doamna  Maria Postoico: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi, de fapt, mai avem o practica de aplicare a prevederilor Regulamentului. De aceea, as propune, totusi, sa incepem discutiile, sa audiem raportul comisiei si dupa aceea suspendam de acum mai departe dezbaterile.

Domnule Presedinte,

Daca se accepta aceasta propunere, as solicita sa fie pus la vot atunci.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Comisia, intr-un asemenea scenariu, ar fi gata pentru prezentarea rapoartelor? Care e modalitatea? Da?

Stimati colegi,

Eu nu cred ca este tocmai necesar sa supunem votului, cred ca convenim de comun acord, fiindca trebuie sa urmam niste termene prescrise de normele de procedura.

Nu avem dreptul sa ajungem la procedura de vot fara a audia, fara a oferi dreptul persoanei in cauza, pe care motiv il invit la tribuna centrala pe domnul Turcan pentru prezentarea acestor doua rapoarte privind cele doua sesizari la proiectele de hotariri ale Parlamentului nr.4105 si pe urma nr.4106, dupa care vom suspenda discutiile, daca domnul Colta nu isi va face aparitia in sala.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Procurorul General, in temeiul prevederilor articolului 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, a prezentat in Parlament sesizarea prin care solicita de a fi ridicata imunitatea deputatului in Parlamentul Republicii Moldova domnului Vasile Colta pentru tragerea lui la raspundere administrativa si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea materialelor respective in instanta de judecata spre examinare.

Presedintele sedintei Parlamentului, in conformitate cu prevederile articolului 10 alineatul (2) din Legea privind statutul deputatului in Parlament, la sedinta Parlamentului din 26 octombrie 2006 a adus la cunostinta deputatilor sesizarea mentionata si a remis-o in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati spre examinare si prezentarea raportului respectiv.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati cu participarea nemijlocita a deputatului Vasile Colta, a examinat la sedinta sa din 1 noiembrie 2006 sesizarea Procurorului General.

Din 11 membri ai comisiei la sedinta au participat 9 membri, dintre care
6 membri au considerat ca exista motive intemeiate pentru aprobarea cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea deputatului in Parlamentul Republicii Moldova a domnului Vasile Colta pentru tragerea lui la raspundere administrativa si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea materialelor respective in instanta de judecata. Si doi deputati nu au aprobat cererea Procurorului General.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului, in conformitate cu articolul 10 din Legea despre statutul deputatului, sa se pronunte asupra prezentului raport si sa decida prin vot secret asupra sesizarii Procurorului General. Proiectul respectiv este anexat la prezentul raport. Si daca se permite, raportul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog si al doilea raport pentru proiectul de Hotarire nr.4106.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Raportul privitor la sesizarea Procurorului General, prin care solicita de a fi ridicata imunitatea deputatului in Parlamentul Republicii Moldova a domnului Vasile Colta, pentru tragerea lui la raspundere penala. Deci, a fost respectata aceeasi modalitate si anume, pe data de 26 octombrie anul curent Presedintele sedintei Parlamentului a dat citire acestei  sesizari si a remis spre examinare in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, care a examinat la sedinta sa din
1 noiembrie 2006 sesizarea Procurorului General din 24 octombrie si, conform articolului 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, a efectuat votarea secreta.

Din 11 membri ai comisiei la sedinta au participat 9 membri, dintre care
7 membri au considerat ca exista motive intemeiate pentru aprobarea cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea domnului deputat Vasile Colta in Parlamentul Republicii Moldova, pentru tragerea lui la raspundere penala. Si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale in instanta de judecata.        

Un deputat nu a aprobat cererea Procurorului General. Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa se pronunte asupra prezentului raport si sa decida prin vot secret asupra sesizarii Procurorului General. Proiectul de Hotarire respectiv este anexat la raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

La aceasta etapa, sint intrebari pentru comisie la subiectele celor doua proiecte de hotariri? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcanu.

Stimati colegi,

O data cu prezentarea acestor doua rapoarte de catre presedintele comisiei sesizate in fond, trebuie sa constat ca este necesar sa sistam dezbaterile la subiectul acestor doua proiecte de hotariri pe simplul motiv ca domnul Colta, precum am mentionat si anterior, nu este prezent, desi vreau sa va spun ca eu am fost informat ca colegul nostru, la rindul sau, a fost informat ca acest subiect va fi examinat astazi in sedinta plenului Parlamentului. Eu voi ruga foarte mult Secretariatul sa se documenteze care este motivul absentei domnului Colta? Exista vreun motiv intemeiat sau nu? Dar oricum nu putem avansa cu examinarea acestui subiect in absenta domnului Colta.

Suspend aici dezbaterile la acest proiect si mentionez ca acest subiect, de fapt, care se refera la doua proiecte, repet nr.4105 si nr.4106 va fi in mod automat inclus pe ordinea de zi la oricare sedinta a plenului Parlamentului la care domnul Vasile Colta va participa. Ori il vom include si il vom dezbate chiar si in absenta dumnealui, daca se va dovedi ca aceasta absenta este nemotivata.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3021 pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006.

Guvernul.

 

Doamna Maria Borta – Presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati deputati,

In prezentul proiect de lege se propune a fi precizati indicii de baza ai bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul curent. Pornind de la modificarile in numarul contribuabililor la bugetul asigurarilor sociale de stat si beneficiarilor de prestatii sociale, precum si de la modificarile unor acte legislative, aprobate de catre Parlament, in urma precizarii numarului de contribuabili pe diverse categorii, s-a efectuat precizarea volumului contributiilor de asigurari sociale prin diminuarea cu 90 milioane 712 mii de lei, iar structura contributiilor de asigurari sociale se propune a fi adusa in corespundere cu clasificatia bugetara, precizata prin ordinul Ministerului Finantelor nr.104 din 14 decembrie 2005. Suma aprobata a transferurilor de la bugetul de stat se propune a fi diminuata cu 2 milioane
116,4 mii de lei. Aceasta diminuare se datoreaza operarii urmatoarelor modificari.

Din suma transferurilor urmeaza a fi exclusa suma datoriei bugetului de stat fata de bugetul asigurarilor sociale de stat in marime de 38 milioane 852,3 mii de lei, deoarece toata suma datoriei bugetului de stat in suma de 152 milioane
54 milioane intregi si 3 mii de lei, formata in anii bugetari precedenti, a fost stinsa integral la finele anului 2005. In urma precizarii cheltuielilor finantate de la bugetul de stat se solicita majorarea cu 36 milioane 735,9 mii de lei a sumei destinate finantarii platilor sociale.

In rezultatul efectuarii precizarilor nominalizate se propune a diminua suma veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat cu 91 milioane 778,8 mii de lei. Precizarea cheltuielilor de asigurari sociale este conditionata de precizarea contingentului de beneficiari de prestatii sociale si aplicarea conditiilor de indexare a prestatiilor de asigurari sociale, stabilite in Hotarirea Guvernului nr.297 din
21 martie 2006.

Precizarea cheltuielilor finantate de la bugetul de stat are ca scop redistribuirea mijloacelor aprobate pentru a asigura finantarea unor masuri suplimentare de asistenta sociala a populatiei, aprobate prin actele legislative, dupa intrarea in vigoare a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006 si anume, conform Legii nr.363 din 23 decembrie 2005 pentru modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, au fost majorate, incepind cu 1 ianuarie 2006, cuantumurile alocatiilor sociale pentru copiii invalizi si invalizii din copilarie cu circa 30%. Iar la 1 aprilie 2006 marimile medii au fost indexate cu media cresterii anuale a indicelui preturilor de consum pentru anul 2005 – 11,9%.

Conform Legii nr.45 din 3 martie 2006 pentru modificarea si completarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, alocatia pentru ingrijirea la domiciliu a copilului invalid se acorda tuturor persoanelor ce ingrijesc si nu doar celor apti de munca.

Conform proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, aprobat de Guvern si expediat Parlamentului spre aprobare, se prevede stabilirea surselor de finantare a pensiilor judecatorilor si procurorilor, din care 50% din aceste cheltuieli vor fi suportate de catre bugetul de stat, 50% de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobate pe anul 2006, se propun a fi precizate prin diminuare cu 91 milioane 778,8 mii de lei.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru doamna raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Doamna presedinte al Casei Nationale de Asigurari Sociale,

Citeva intrebari. Prima. Dumneavoastra micsorati alocatiile pentru Fondul de protectie a familiei cu copii – cu 1 milion de lei, indemnizatia lunara pentru intretinerea copiilor cu virsta intre 3 si 16 ani persoane asigurate – cu 1 milion de lei, cheltuielile pentru acordarea ajutorului de somaj si prestatiile de asigurari sociale  somerilor – cu 6 milioane de lei.

In schimb mariti cu 2 milioane cheltuielile pentru intretinerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public de asigurari sociale – cu 1,5 milioane si cheltuielile pentru intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale – cu 4 milioane.

Stimata doamna presedinte,

Vreau sa va intreb de ce dumneavoastra deformati politica in sfera asigurarii sociale? De ce Fondul pentru protectia paturilor vulnerabile se foloseste pentru alocatii si pentru intretinerea unor structuri birocratice ale acestui sistem?

 

Doamna   Maria Borta:

Da, intretinerea Agentiei Ocuparii Fortei de Munca, daca acolo se majoreaza, deci, este rezultatul Legii salarizarii. Si la fel intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale este rezultatul Legii salarizarii, care, pina in momentul de fata, noi sintem unicul organ public, care nu am majorat salariile si sintem la nivelul anului trecut.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna,

Eu am intrebat, totusi, in privinta deformarii sistemului social, adica de asigurari sociale. Dumneavoastra micsorati indemnizatiile pentru copii, pentru intretinerea copilului, pentru prestatii, pentru cheltuielile de somaj si mariti aceste cheltuieli pentru birocratie.

 

Doamna Maria Borta:

Marirea indemnizatiilor pentru copiii nu se micsoreaza. Pur si simplu, nu sint, nu este acea necesitate care a fost planificata. Nu este acel numar de copii care au fost planificati, prognozati.   

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Daca va amintiti, anul trecut, cind am modificat Legea cu privire la Fondul de asigurari la bugetul asigurarilor sociale, aceeasi chestiune a fost discutata. Caci doamna presedinte vine si raporteaza aritmetic, matematic: de acolo s-a micsorat, dincolo s-a marit s.a.m.d. Trebuia sa fie prezent Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, care este responsabil de promovarea politicilor in acest domeniu. Si atunci acesti, daca nu sint beneficiari de ajutor material, atunci ar trebui sa marim alocatiile la o persoana concreta. Si folosim acesti bani pentru ca acesti copii, ca aceste persoane cu dizabilitati sa capete un ajutor mai mare decit cel prevazut de legea in vigoare. Dar nu sa mergeti, pur si simplu, aritmetic sa micsorati, fiindca nu aveti beneficiari.

 

Doamna Maria Borta:

Deci, nu pot sa fie majorate, la parerea mea, alocatiile imediat cum sint careva calcule efectuate din factorul care rezulta la finele anului sau la finele unui trimestru. Numarul concretizat de copii va fi luat in vedere pentru bugetul pe anul 2007. Acum sintem nevoiti sa aducem bugetul la bilant.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” considera ca Guvernul deformeaza politica sociala in stat si in loc sa ajute pe acei care sint nevoiasi, care necesita ajutor, noi aceste resurse financiare le indreptam pentru a finanta structurile birocratice, aceasta ar trebui sa fie finantat de la bugetul de stat, dar nu de la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Va multumesc.

Si noi vom vota impotriva acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am doua intrebari. Prima intrebare: aveti cumva o estimare care este numarul de persoane care contribuie astazi la formarea bugetului fondului social? Cite peroane transfera astazi cele 28 la suta din salariu?

 

Doamna Maria Borta:

De fapt, dupa estimarile pentru 9 luni avem de acum primite darile de seama.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, rog o informatie.

 

Doamna Eleonora Balan directorul Directiei generale evidenta
                                                               contribuabili:

La darea de seama pe 9 luni este precizata si in jur la peste 800 de mii de contribuabili care transfera contributii de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc frumos.

Si a doua intrebare: spuneti-mi, va rog, care este excedentul fondului social acumulat in anii precedenti, deci care este si fondul de rezerva partial sau...

 

Doamna Maria Borta:

Fondul de rezerva nu a fost schimbat si nu este in plan sa fie schimbat, este 135 de milioane.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Cit?

 

Doamna Maria Borta:

135 de milioane.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si excedentul din anii precedenti?

 

Doamna Maria Borta:

Si excedentul din anii precedenti 600.

 

Domnul Dumitru Braghis:

600.

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa ma inscrieti pentru luari de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc

Спасибо. Хочу сказать, перед тем как задать вам вопрос, что речь идет не об уменьшении каких-либо... пособий для детей, инвалидов, речь идет именно об уточнении... Если какие-то средства будут сэкономлены по тем или иным фондам, по тем или иным статьям, то, как сказала госпожа председатель, они, конечно, будут включены в бюджет 2007 года.

Скажите, пожалуйста, какие долги имеют экономические агенты перед социальным фондом и что вы собираетесь предпринять в этом плане, какие предложения вы вносите?

 

Doamna Maria Borta:

Soldul datoriilor agentilor economici la 1 octombrie au constituit 1 miliard si 700 de milioane. Aceste datorii se transmit din anii precedenti. In ceea priveste acumularile anului curent sint la nivel de 98% si, totusi, avem in prognoza sa incheiem anul cu implinirea la 100% de acumulari pentru anul curent.

In ceea ce priveste datoriile anilor precedenti, cum le mai numim – datorii istorice, impreuna cu Inspectoratul Fiscal lucram activ, mergem in teritorii, chiar este planificat un colegiu comun pe data de 14, Casa Nationala si Ministerul de Finante unde vor fi studiati acesti pasi concreti si aceste rezultate care le asteptam pina la sfirsit de an. Deci, indeplinirea bugetului pentru 2006 si micsorarea datoriilor care sint istorice.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я так понимаю, вы сказали, что 1 миллиард 300 миллионов – это исторические долги.

 

Doamna Maria Borta:

Da.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я имею ввиду только текущий год.

 

Doamna Maria Borta:

О текущем годе сейчас сказать не могу.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

А у вас есть подробный анализ исторических долгов: как,  кто это, какие экономические агенты, те, которые приватизировали, и у них ничего не получилось, чьи предприятия закрылись? Я бы хотел, чтобы вы конкретно письменно проинформировали меня в этом плане.

 

Doamna Maria Borta:

Хорошо.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 nr.305 din 1 decembrie 2005 si constata urmatoarele.

Scopul elaborarii acestui proiect de lege este precizarea compartimentelor venituri si cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat, conditionata de rezultatele executarii acestui buget in anul bugetar 2005.

Astfel, precizarea numarului de contribuabili din rindul fondatorilor de intreprinderi individuale, notarilor si avocatilor privati, precum si al persoanelor angajate prin contract de munca in strainatate, care a depasit numarul estimat initial la elaborarea Legii bugetului asigurarilor sociale pe anul 2006, a conditionat si majorarea sumei contributiilor de asigurari sociale ce se preconizeaza a fi obtinute de la aceste categorii de persoane cu 1596,3 mii de lei.

Totodata, unele precizari efectuate la acelasi capitol vor avea ca efect micsorarea veniturilor scontate in acest buget. Astfel, veniturile reale, obtinute in anul 2005 sub forma de contributii de la detinatorii de patenta de intreprinzator persoane fizice, proprietari de terenuri agricole, dicteaza oportunitatea diminuarii sumei ce exprima veniturile scontate de la acesti contribuabili in 2006, apropiind-o de suma ce va putea fi obtinuta in realitate.

Astfel, suma veniturilor preconizate de la aceste categorii de contribuabili se propune a fi diminuata cu 92 308 mii de lei fata de indicele aprobat.

Suma transferurilor de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat se propune a fi diminuata cu 2116 mii de lei, care constituie diferenta dintre suma de 152 054 mii, datorie deja achitata de bugetul de stat fata de bugetul asigurarilor sociale si suma destinata finantarii platilor sociale care se solicita suplimentar de la bugetul de stat.

In rezultat, tinind cont si de alte precizari efectuate la capitolul “venituri”, se propune diminuarea sumei totale a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat fata de indicele aprobat cu 91 778 mii de lei.

Cheltuielile acestui buget pentru 2006 se propun a fi diminuate cu aceeasi suma. Specificind precizarile operate la capitolul “cheltuieli”, pentru fiecare fond in parte mentionam ca, in rezultat, se propune modificarea sumelor de cheltuieli la 3 fonduri: fondul de pensie, protectie a familiei si copiilor si fondul de somaj.

Cheltuielile fondului de pensie se propun a fi diminuate cu 128 972,4 mii de lei, fapt conditionat de precizarile contingentului de beneficiari, precum si de procentul mai mic de indexare fata de cel preconizat – 15,7 fata de 18,75 din care s-au efectuat initial calculele.

Cheltuielile pentru plata indemnizatiilor lunare pentru intretinerea copilului in virsta de la 3 pina la 16 ani, persoanelor asigurate se propune a fi diminuate cu 978,7 mii de lei. La precizarea cheltuielilor din fondul de somaj s-au constatat urmatoarele. Cheltuielile pentru acordarea ajutorului de somaj si prestatiilor de asigurari sociale somerilor au fost planificate tinindu-se cont de modificarea Legii nr.102 privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca care prevede extinderea categoriilor de beneficiari de ajutor de somaj si facilitarea conditiilor de obtinere a dreptului la acest ajutor.

Din aceste considerente, s-a planificat un numar mai mare de potentiali beneficiari 9250, insa, de facto, desi numarul beneficiarilor a fost in crestere nu a atins cifra planificata. In aceasta situatie, suma aprobata se propune sa fie diminuata cu 5505,3 mii de lei.

In ceea ce priveste acordarea de credite in conditii avantajoase somerilor, suma preconizata se propune a fi majorata cu 3200 mii de lei prin redirectionarea surselor neutilizate de la plata ajutorului de somaj.

Cheltuielile pentru intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale si Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca se preconizeaza a fi majorate cu
4834 mii de lei si, respectiv, 2400, motivul fiind implementarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Astfel, cheltuielile totale efectuate din bugetul asigurarilor sociale de stat in anul 2006, inclusiv transferurile de la bugetul de stat se estimeaza la nivel de 3 miliarde 764 500 mii de lei sau cu 128 514 mii de lei mai putin decit suma adoptata initial.

Proiectul a fost examinat de catre toate comisiile permanente si, in principiu, este sustinut si propus spre examinare sau dezbateri in sedinta plenara a Parlamentului. Pornind de la cele expuse, comisia sesizata in fond propune aprobarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale nr.305 din 1 decembrie 2005 in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte al comisiei,

Dumneavoastra considerati ca familiile cu copii primesc atit de multe alocatii de la bugetul asigurarilor sociale, ca noi nu am putea sa gasim folosirea a celor
1 milion de lei pentru a mari aceste alocatii si a ajuta aceste familii?

 

Doamna Valentina Buliga:

Absolut nu consider asa cum spuneti dumneavoastra, dar este conceptul Legii bugetului asigurarilor sociale pe anul 2007. Acum noi vorbim, pur si simplu, de o precizare, pornind de la numarul de beneficiari.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu v-am adresat intrebarea: nu era mai simplu sa modificam legea speciala?

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Cosacriuc,

Noi trebuie sa modificam alte legi.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, sa modificam legea speciala si aceasta economie de 1 milion de lei sa fie directionata la acei care sint de acum beneficiari. Dar nu sa o excludem din fond si sa o redirectionam la sustinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale si altele. Pozitia dumneavoastra ca presedinte al comisiei?  

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu am spus, pozitia mea coincide cu a dumneavoastra, ca este putin ceea ce primesc astazi familiile cu copii, dar este conceptul unei altei legi si al unei alte modificari la legea existenta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Va multumesc mult.

Inainte de procedura de vot, inscriere pentru luarea de cuvint.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Braghis.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Acum un an, cind am discutat despre legile propuse in Parlament, bugetul de stat, bugetul fondului social si bugetul asigurarilor in medicina, am vorbit ca cifrele care stau la baza calculelor acestor bugete, citeodata, sint diferite, nu corespund aceleasi cifre in diferite legi. Sau calculele demonstreaza ca sint luate la baza alte cifre decit cele declarate. Atunci, anul trecut, cind am propus acest lucru, mai multi dintre dumneavoastra au incercat sa ma invinuiasca precum ca politizez aceasta problema si de aceea nu s-au luat in vigoare nici una din propunerile inaintate de mine atunci la examinarea legilor respective.

Iata a trecut aproape un an de zile si astazi, daca analizam corect si atent cifrele si explicatiile aduse de doamna directoare, vedem ca, de fapt, am avut dreptate, fiindca au fost propuse mai multe cifre nereale, lipsite de orice argumentare economica, politica, de care doriti, si, in rezultat, astazi venim cu majorari sau micsorari ale numarului locurilor de munca, oameni angajati in cimpul de munca, venim cu majorari ale numarului de intreprinderi, sau, invers, micsorari ale numarului de intreprinderi, care, de fapt, erau destul de bine prognozate sau puteau fi destul de bine prognozate, daca se luau calculele in vigoare. Acest lucru confirma doar un singur moment, in opinia mea, ceea ce s-a vorbit acum un an, ca aici, in Parlament, s-a examinat un buget care nu era realist. S-a examinat un buget care se dorea sa fie examinat cu orice pret si nu sa se intre in esenta problemelor.

Acum eu as vrea sa trec de la analiza unor cifre separate, care sint foarte multe in nota explicativa, sa incerc sa totalizam aceste lucruri, sa trecem, daca doriti, la o analiza putin mai macroeconomica, la un nivel macroeconomic de examinare a Legii bugetului fondului social.

Se propune reducerea veniturilor fiscale pentru anul 2006 cu aproape 93 de milioane. Se propune marirea veniturilor nefiscale cu aproape 1 milion de lei, veniturile fiscale constituind 28 la suta din salariile primite de catre cetatenii Republicii Moldova. Ce sint veniturile nefiscale? Sint veniturile la hirtiile de valoare si la procentele bancare pe care fondul social are posibilitate astazi sa le plaseze  in bancile Republicii Moldova. Care ar putea fi concluziile cele mai simple de pe urma acestui lucru?

Prima. Ca se reduc salariile, numarul, volumul banilor care sint platiti ca salariu in Republica Moldova scade. Eu cred ca va mai aduceti aminte despre acest lucru, noi am vorbit si in luna mai si pe urma, in luna octombrie, s-a pus problema ca, in comparatie cu luna precedenta, salariile medii in economie la multe categorii au scazut.

Atunci ni s-a reprosat ca politizam problema, ca nu intelegem unele lucruri. Iata astazi gindesc eu ca Guvernul ne confirma, el insusi, ca, de fapt, in aceste zece luni de zile sau care au expirat, sau 9 luni de zile care au expirat, salariile medii in Republica Moldova au scazut cu aproape 2 la suta. Daca propunem o micsorare cu 90, 92, 93 de milioane a veniturilor fiscale, inseamna ca salariile medii au scazut cu 2%.

Inca nu lucru foarte important in opinia mea. Se declara permanent ca salariul mediu  in economie creste. Daca creste salariul mediu si se reduc veniturile in fondul social, care este 28 la suta din salariu, imi pun intrebarea: care este explicatia acestei enigme statistice? Cred ca astazi, partial, aceasta explicatie am primit-o, dar partial, fiindca iarasi daca ne intoarcem la statistica, avem angajati in cimpul de munca peste 1 milion 300 de mii de oameni. Astazi ni s-a adus cifra aici.

Contribuabili la fondul social ceva mai mult de 800 de mii. Deci, aproape
500 de mii de oameni, cica, sint angajati in economia nationala, conform statisticii, insa nu primesc salarii sau se eschiveaza de la plata in fondul social. Va rog sa va ginditi – o jumatate de milion. Iar astazi noua ni se propune ca angajatilor de la Casa Nationala de Asigurari Sociale sa li se majoreze salariile. Pentru ce? Pentru faptul ca acopera jumatate de milion de neplatitori in fondul social? Imi pare ca ar trebui sa ne gindim foarte mult atunci cind vom ridica astazi mina, acei care vor ridica, bineinteles, pentru aceste modificari, fiindca lucrurile  sint foarte grave. Noi am vorbit un an de zile in urma, nu se schimba nimic si continuam sa votam orbeste aceste lucruri.

Inca o chestiune. S-a vorbit foarte mult acum citeva luni de zile in Parlament despre patenta de intreprinzator – 75 de mii de oameni aveau aceasta patenta. Astazi se propun toate veniturile la patenta sa fie excluse. Daca asa, aceste venituri trebuiau sa apara in alta parte, fiindca, daca 75 de mii de locuri de munca cu patenta au fost reduse, ele trebuiau sa apara undeva in SRL-uri, societati pe actiuni, intreprinderi individuale, alte forme juridice de antreprenoriat din Republica Moldova si, respectiv, sa vina sa creasca veniturile la aceste capitole. Cu parere de rau, trebuie sa constatam ca, de fapt, nu s-a intimplat nimic. Deci, noi am pierdut inca 75 de mii de locuri de munca sau le-am trimis in economia tenebra.

Iata o decizie a Parlamentului, o decizie politica gresita despre care am vorbit acum citeva luni si care deja ne demonstreaza rezultatele sale. Trebuie sa constatam ca ele nu s-au transformat in locuri de munca, fiindca scad veniturile. Cred ca toate aceste lucruri, patenta de intreprinzator, activitatea individuala de intreprinzator, detinatori ai cotelor de pamint sau ai terenurilor agrare demonstreaza reducerea veniturilor la aceste lucruri demonstreaza niste lucruri destul de clare.

Intreprinderile mici si mijlocii si intreprinderile individuale din Republica Moldova, daca vom merge asa mai departe, sint pe cale de disparitie. Toate declaratiile precum ca se formeaza foarte multe lucruri pentru a asigura aceste intreprinderi cu facilitati si multe alte lucruri de acest fel sint doar niste declaratii politice, ele, pur si simplu, dispar. Rezultatul acestei politici cred ca o sa il vedem acum peste citeva zile, cind va fi propus bugetul fondului social pentru anul 2007. Daca pentru  anul 2006 se propune o reducere sau un deficit cu 90 de milioane, pentru anul 2007 deja vorbim despre un deficit de peste sau aproape 200 de milioane de lei.

Iata rezultatul la nivel macroeconomic al politicii gresite a Guvernului in problemele date. Eu am vorbit despre faptul ca, in loc sa analizam aceste lucruri la rece si sa cautam solutii, noua astazi ni se propune cel mai simplu lucru – sa majoram salariile birocratilor si altceva aproape nimic.

De aceea, cred ca ar fi bine ca aceste 93 de milioane de lei sa fie luate din excedentul bugetar din anii precedenti, sa nu fie reduse cheltuielile din buget, asa cum se propune astazi, ci invers, sa fie marite pensiile, in primul rind, la acele categorii la care Guvernul a promis nu o data in ultimii ani de zile sa mareasca : la agricultori, in primul rind, la pedagogi sau reprezentantii care au iesit la pensie din sistemul de invatamint, din medicina, care au cele mai mici pensii astazi in Republica Moldova.

Este cazul, cred, sa vorbim si despre familiile cu multi copii, despre invalizi, care au pensii foarte mici in comparatie cu cele ale demnitarilor cu functii publice, ale fostilor colaboratori ai organelor de drept si multe alte categorii, care au, in comparatie cu acestia, pensii de citeva ori mai mari, citeodata chiar de zece ori mai mari. Eu cred ca acest lucru nu mai poate fi tolerat.

Aici, in Parlament, la interpelarea-intrebare pe care am pus-o eu Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale mi s-a spus ca Guvernul lucreaza. Acest lucru s-a intimplat in primavara. Iata a mai trecut inca o jumatate de an de zile si constatam ca nu se intimpla nimic, se torpileaza aceasta chestiune, nu se doreste sa fie rezolvata. De aceea, eu as propune ca astazi aceasta chestiune sa nu fie aprobata, sa fie intoarsa in comisie, daca trebuie Guvernul sa examineze inca o data foarte minutios toate aceste variante.

In primul rind, s-a vorbit astazi, avem excedentul bugetar de 600 milioane de lei, avem fondul de rezerva 130 milioane de lei. Si noi propunem pentru anul acesta sa reducem 90 de milioane.

Oameni buni,

Ce facem noi? Despre ce vorbim noi? Este o politica absolut gresita, o politica antiumana, o politica orientata impotriva cetatenilor care astazi sint in conditii nefavorabile foarte serioase.

Cred ca trebuie foarte operativ sa ne intoarcem si la chestiunile pensionarilor care au iesit la pensie pina in anul 2000, care au cele mai mizere pensii si care, cu parere de rau, asteapta promisiunile facute nu primul an.

Eu va multumesc pentru atentie si va indemn inca o data sa nu votam acest buget. Il rog pe domnul Presedinte al Parlamentului sa dispuna intoarcerea acestui document in comisie si sa lucram cu Guvernul impreuna, pentru a introduce corectarile respective, ceea ce ar permite cetatenilor Republicii Moldova sa obtina beneficii de la executarea bugetului fondului social, nu pierderi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Eremciuc pentru luare de cuvint.

 

Domnul  Vlaidmir Eremciuc:

Уважаемый Председатель, уважаемые коллеги, уважаемые слушатели. Пафосная речь, которая была произнесена передо мной, и обвинение в антигуманной политике никак не могут быть восприняты не только нами, но и людьми, слушающими и трезво оценивающими эти вещи.

Во-первых, сегодня речь идёт не о внесении изменений в бюджет
2006 года. Всем нам известно, если быть объективными до конца, что руководство Национальной кассы социального страхования сменилось и серьезно приступило к решению этих вопросов.

У всех у нас запечатлелись в памяти моменты, когда госпожа Шумская выходила и говорила, что государственный бюджет должен 35, а потом и 137... и т.д. Оказывается, что государственный бюджет к концу 2005 года рассчитался полностью с Национальной кассой социального страхования.

Нам называли цифры, касающиеся патентодержателей, такие, что не могли с них собирать. Мы никак не могли разобраться с собственниками земли, которые должны были отчислять средства в Фонд социального страхования. Сегодня эти вещи начинают уточнять, в том числе и в связи с  бюджетом на 2006 год. Поэтому сразу подводить политическую составляющую в этом плане я бы не хотел, прежде всего, почему?

Речь не идёт об уменьшении пособий детям, пособий пенсионного фонда, фонда предназначенного безработным, и т.д. Речь идёт о том, что мы должны привести имеющиеся данные в соответствие с реалиями, в том числе и по количеству предприятий, которые должны производить отчисления в Фонд социального страхования, и по числу лиц, которые пользуются этим фондом и т.д.

у нас, будем говорить честно, до сих пор не было ясного представления этом плане, сейчас картина проясняется и, естественно, становится ясным уменьшение и увеличение доходной или расходной части бюджета социального страхования на 2006 года.

хочу сказать другое: обвинять в том, что наши социальные программы идут на убыль и т.д., мы сегодня не имеем права, это беспочвенно. Бюджет социального страхования на 2005 год составляет около порядка
3,7 миллиарда лея, на 2006 год – 4,5 миллиарда лея, на 2007 год – более
5 миллиардов леев. Вот давайте мы эти цифры и проанализируем.

Сегодня никто не против, и не возражает, чтобы мы увеличили пособия на детей, пособия инвалидам, пенсии и т.д. Но мы исходим из реальной ситуации, которую имеем на сегодняшний день. И если вы, госпожа, наши оппоненты, сказали, что вот мы отсюда берём и им даём, то это другое дело...

Всё время слышна реплика: до 2001 года или после 2001 года. Давайте скажем, что было до 2001 года, и чем мы рассчитывались с нашими бедными пенсионерами. Поэтому, считаю, что за данный законопроект необходимо проголосовать в первом чтении.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Domnule Presedinte,

Sa expunem pozitia fractiunii pe marginea proiectului respectiv.

Stimati colegi,

Ca votul nostru sa nu fie catalogat ca este unul in urma unor chemari sau altor, noi, si din simplul motiv ca nu ne-am sumat acest buget la momentul votarii in 2006, mai mult decit atit si modificarile pentru 2006, noi nu vom vota acest buget, fiindca, cum spuneam, noi nici nu ni l-am asumat la momentul votarii bugetului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3021. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie, pentru stenograma, anuntate rezultatele. 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 –23.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

51 de voturi “pro”.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga: 

Este o propunere. Tinind cont ca noi nu putem nici schimba numarul de beneficiari, nici majora sau mari alocatiile, indemnizatiile si pensiile conform actelor legislative in vigoare, comisia ar putea propune sa fie votat astazi si in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu, totusi, as propune sa mai vada comisia.

Stimati colegi,

Eu decid daca pun la vot sau nu. Si o data fiind propunerea inaintata, eu voi decide sa fie pusa la vot sau nu pentru lectura a doua, caci tot miine o sa interveniti dumneavoastra si o sa imi spuneti inversul, ca nu se poate in aceeasi sedinta in prima si in a doua lectura.

Va multumesc frumos.

Proiectul de Lege nr.3021 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3033 pentru completarea articolului 36 din Legea pentru aprobarea Codului transporturilor auto. Lectura a doua.

Rog comisia, domnul Bondarciuc.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Onorat Parlament,

Proiectul de lege mentionat a fost examinat in sedinta plenara si adoptat in prima lectura. In cadrul examinarii acestui proiect de lege, domnul deputat Valeriu Cosarciuc a propus ca metodologia de calculare a tarifelor sa fie aprobata de Parlament, iar tarifele pentru serviciile de transport auto al pasagerilor si bagajelor sa fie aprobate in baza acestei metodologii de catre Guvern.

Domnul deputat Alexandru Lipcan a propus ca textul alineatului (1) din proiectul de lege sa fie completat in final cu cuvintul: “interurban”. Domnul deputat Dumitru Braghis a propus ca metodologia de calculare a tarifelor pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor si bagajelor sa fie puse pe seama unei agentii independente, constituite in acest scop.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat propunerile deputatilor si le considera inacceptabile din urmatoarele considerente. Dupa cum a fost mentionat in raportul comisiei, prezentat pentru adoptarea proiectului de lege in prima lectura, conform Legii nr.64 din mai 1990 cu privire la Guvern, si cu modificarile si completarile ulterioare, promovarea politicii unice a statului in domeniul preturilor constituie o atributie de baza a Guvernului.

Deci, propunerea domnului deputat Vasile Iovv si Anton Miron, expusa in initiativa legislativa, corespunde Legii cu privire la Guvern si se incadreaza in sistemul legislativ al Republicii Moldova.

La alineatul (1) din articolul 36 al Codului transportatorilor auto in vigoare este clar stipulat ca tarifele pentru trasporturile de calatorii si bagaje in traficul urban se aproba de autoritatile administratiei publice locale, iar in tariful suburban, interurban si international – de organul de specialitate al autoritatii publice centrale.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune adoptarea proiectului de lege in a doua lectura in varianta adoptata de catre Parlament in prima lectura, in varianta autorilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Bondarciuc,

Dumneavoastra ati mentionat ca Guvernul are in competenta aprobarea tarifelor. Si este logic ceea ce ati spus, daca in acest caz el aproba tarife, nu poate sa aprobe si metodologii de calculare a tarifelor, fiindca, aceasta, de acum, este alogic.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu cer scuze, eu nu am spus asa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati spus in privinta aprobarii tarifelor.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu nu am spus asa. Pot sa va repet, daca nu ati auzit.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am auzit foarte bine raportul.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu va repet. Promovarea politicii unice a statului in domeniul preturilor constituie o atributie de baza a Guvernului. Iata ce am spus eu. Nu induceti in eroare deputatii si populatia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu induc in eroare, aceasta se subintelege.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu propun ca sa puneti la vot amendamentul propus de domnul deputat Valeriu Cosarciuc la articolul 1, alineatul (1): nu Guvernul Republicii Moldova, dar Parlamentul Republicii Moldova aproba metodologia de calculari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, comisia, care este pozitia comisiei?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi nu am acceptat propunerea domnului deputat Valeriu Cosarciuc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stefan,

Sectorul 3, eu am sa va rog foarte mult.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

11 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3033 pe ansamblu, tinind cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi impotriva.

Proiectul de Lege nr.3033 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2116 pentru completarea anexei nr.4 la Legea bugetului de stat pe anul 2006. Initiativa domnului deputat Serafim Urechean.

Domnule Urechean,

Va rog, pentru prezentarea proiectului, la tribuna centrala.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Este bine cunoscut faptul ca, pe parcursul ultimului deceniu, s-a produs o degradare dezastruoasa a sectorului de alimentare cu apa si canalizare, indeosebi in zona rurala.

Este cunoscut faptul ca aprovizionarea calitativa cu apa este unul dintre factorii ce au impact direct asupra calitatii vietii si ocrotirii sanatatii populatiei. Locuitorii satului Calmatui raionul Hincesti si mai ales cele 76 de familii de sinistrati din anul 1994 se confrunta cu problema finisarii constructiei apeductului inca din anul 2003. Desi primaria a intocmit proiectul de constructie a apeductului, al carui cost se estimeaza la 1 400 000 de lei, din lipsa de mijloace financiare, finisarea lucrarilor de constructie a devenit imposibila. Iar toate eforturile de a obtine finantarea respectiva au fost zadarnice. Mai mult decit atit, finantarea acestor lucrari nu si-a gasit reflectare nici in Programul “Satul moldovenesc”.

Cu eforturile Primariei si ale populatiei, antreprenorul a realizat, pina in momentul de fata lucrari de instalare a tevii de portelan pe o lungime de aproape
1 500 de metri. Din banii alocati de Fondul Ecologic National – 100 000 de lei au fost procurate materiale de constructie. Pentru finisarea lucrarilor, conform proiectului, Primaria mai are nevoie de aproximativ 800 000 de lei.

Pornind de la obiectivul primordial ce ii revine statului, acel de a asigura cetatenii sai cu conditii normale de trai, cit si de la solicitarea locuitorilor satului Calmatui raionul Hincesti, propunem Parlamentului spre examinare si aprobare proiectul de Lege pentru completarea anexei 4 din Legea bugetului de stat pe anul 2006, cu alocarea a 800 000 de lei pentru finalizarea lucrarilor de constructie a apeductului.

Va multumesc frumos pentru atentie.

Eu cred ca veti gasi putere si bunavointa de a vota aceasta initiativa legislativa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru autor? Nu sint.

Va multumesc, domnule Urechean.

Rog comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa: 

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat propune completarea anexei nr.4 la Legea bugetului de stat pe anul 2006 cu o pozitie noua privind alocarea de surse bugetare pentru constructia apeductului de aprovizionare cu apa din satul Calmatui raionul Hincesti.

Comisia pentru politica economica, buget si finante constata ca modificarea propusa atrage dupa sine majorarea cheltuielilor bugetare cu 800 000 de lei. Proiectul prezentat si nota informativa la acesta nu contine date referitoare la sursa de acoperire a acestor cheltuieli.

Potrivit prevederilor articolului 131 alineatul (6) si alineatul (4) din Constitutie: orice propunere legislativa sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, pot fi adoptate numai dupa stabilirea sursei de finantare si, respectiv, dupa acceptarea acestora de catre Guvern.

Guvernul, in avizul adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.776 din 6 iulie 2006, considera inoportuna promovarea proiectului de lege nominalizat. Proiectul prezentat abordeaza o problema care nu este unica de acest fel si materialele anexate la aceasta nu contin o argumentare economico-financiara privind necesitatea stringenta de finantare prioritara a acestui obiect in detrimentul altor obiecte similare.

Pornind de la cele relatate si in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de Guvern, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege Parlamentului spre a fi respins.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte, va multumesc pentru ca imi oferiti posibilitate sa ii adresez vicepresedintelui comisiei urmatoarea intrebare:

Domnule vicepresedinte,

Cum considerati dumneavoastra, in ce masura Guvernul Republicii Moldova da dovada de impartialitate in situatia in care se pronunta impotriva alocarii unei sume mizerabile si tot atunci, paralel, vine in Parlamentul Republicii Moldova cu propunerea legislativa de modificare a bugetului si de alocare Companiei “AIR Moldova” a sumei de 98,2 milioane de lei. Bine, sint 93, daca nu 98,2. Imi pare ca diferenta de suma e ca intre cer si pamint.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Va multumesc, domnule deputat.

De fapt, proiectul mentionat de dumneavoastra nu a fost prezentat in plenul Parlamentului, el se discuta in comisiile parlamentare. Dar vreau sa va zic ca in avizul Guvernului au fost aduse niste argumente foarte serioase in detrimentul acestei initiative, dat fiind faptul ca o varianta de solutionare a fost propusa pentru a fi utilizate resursele proprii ale raionului Hincesti.

Atunci noi, contactind cu conducerea raionului, soldul respectiv constituia circa 16,6 milioane de lei. Deci, propunerea Guvernului a fost una de a folosi sursele financiare proprii ale acestui raion.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Mie imi pare ca aceasta traditie urita si foarte rusinoasa, pentru noi, deputatii, de a ne ascunde in spatele unor avize formale care vin de la Guvernul Republicii Moldova si care poarta un caracter pur politic, pun intrebare imediat, nu este cea mai corecta situatie.

Deci, noi examinam un proiect de lege care tine concret de interesele unui grup de cetateni. Nu punem problema de a aduce un tractor pentru un agent economic, cum se propunea cindva noua aici, in Parlament. Slava Domnului ca
ne-am dezis de aceasta practica urita, punem problema de a acorda ajutor unui grup de cetateni. Si de data aceasta, cu parere de rau, deputatii din fractiunea majoritara, care constituie majoritatea in toate comisiile, au dat dovada de o atitudine formala, lipsita de respect fata de un grup de oameni.

Eu declar ca in cazul in care, in cadrul sedintei in plen de astazi, vom merge pe acest trafaret urit, subliniez, vom fi nevoiti sa scoatem in vileag multe lucruri care, deci, tin de genul in ce masura unele initiative legislative ce tin de repartizarea finantelor sint acceptate chiar atunci cind e vorba de zeci de milioane de lei si in ce masura atunci cind solicita 50 mii de lei, 100 mii de lei pentru reparatia unei scoli, unei gradinite, unor fintini s.a.m.d. Guvernul nu gaseste bani si comisia, vasazica, sustine acest punct de vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc, domnule Presedinte.

O replica colegului meu Leonid Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

 

Doamna Larisa Zimina:

S-au adus 6 mii de tractoare si o sa va mai aducem. Aceasta, in primul rind.

In al doilea rind. Colegii din fractiunea majoritara sint foarte ingrijorati de situatia din satul Calmatui. Si daca solicitam, fiecare dintre deputatii din fractiune, pina deseara, aduc 56 de propuneri referitoare si la alte sate din Republica Moldova, unde situatia este similara.

Consider ca se face totul planificat si noi, daca vorbim de investitii capitale, e necesar ca toate procedeele de examinare sa treaca la nivel de comisii si de Parlament. De aceea, fractiunea majoritara nu va sustine aceasta initiativa legislativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos, doamna Zimina.

Stimati colegi,

Vreau sa ii aduc aminte doamnei Zimina, pe care o respect ca colega de specialitate, dar nu respect punctul dumneaei de vedere, fiindca este unul care ascunde in sine foarte multe neadevaruri.

Doamna Zimina,

In cadrul examinari si aprobarii bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2006, majoritatea absoluta a propunerilor care tin de localitati concrete din Republica Moldova, initiative care au fost prezentate de deputatii din fractiunea majoritara au fost acceptate si incluse. Majoritatea absoluta a propunerilor care au parvenit de la Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, dar aici sint solidar si cu ceilalti de la alte fractiuni si cu deputatii independenti, au fost in 80, 90% respinse.

Doamna deputat,

Iata de ce sintem pusi in situatia de a interveni foarte rar, stiind atitudinea dumneavoastra fata de initiativele noastre, pentru a ajuta cetatenii atunci cind este strict necesar de a face acest lucru. Si va rog foarte frumos sa nu ma mai invinuiti pe viitor nici o data de la microfon in cadrul sedintei in plen despre faptul ca fac ceva special sau nespecial.

Eu raspund de tot ceea ce spun aici. Tot asa cum, probabil, si dumneavoastra stiti ca ati mai spus un neadevar mare ca cetatenii Republicii Moldova solicita sa fie sistata transmisia in direct la televiziune si radio. Eu va raspund cu aceeasi moneda, nu sint asemenea adresari.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cetatenii din 6 localitati din raionul Riscani solicita sa nu ne lasam atrasi de aceste provocari.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog foarte mult sa raminem pe dimensiunea subiectului pe care il discutam.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Noi si in comisie, si in fractiune dorim sa alocam sursele financiare pentru toate necesitatile, dar sintem limitati cu sursele pe care le avem astazi.

Vreau sa va aduc doua cifre. In anul 2001 in bugetul de stat a fost prevazuta pentru investitiile capitale suma in jur de 80 de milioane. In anul curent avem la anexa nr.4 mai mult de 800 de milioane. Si vreau sa va spun ca cu cifra aceasta nu putem satisface toate cerintele. Treptat o sa ajungem la toate satele, toate comunele si o sa rezolvam toate problemele.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Eu cred ca referinta la anul 1913 nu este tare corecta, cum nu e corect si la 2001.

Stimati colegi comunisti,

Dumneavoastra nu acceptati o initiativa legislativa in favoarea celor 76 de familii de sinistrati, care au avut de suferit, dar dumneavoastra acceptati racket-ul de stat.

Acele fintini, pe care le deschideti dumneavoastra cu atita patos.

Stimati tovarasi,

Vreau sa va spun ca s-au facut prin racket direct de stat. Iata ordinul, il tin in mina, unde s-au acumulat de la 5 intreprinderi de stat 233 de mii 114 lei pentru satul Fintinita, raionul Drochia. Eu cred ca cel care va participa la deschidere este aici, in aceasta sala. Iata ordinul. Nu, nu va grabiti, stati oleaca.

Si, iata, pentru Intreprinderea de Stat Edinet, sarcina de la ministru, acumularea a 37 mii de lei; Calarasi – 78 mii de lei; Soldanesti – 44 mii de lei; Soroca – 37 mii de lei; Padurea Domneasca – 36 mii de lei. In total 244 mii de lei, prin racket de stat si se acumuleaza la indicatiile dumneavoastra pentru satul Fintinita, raionul Drochia. Nu, dati sa fim macar cit de cit echitabili. Nu sint posibilitati la Calmatui de a colecta surse, iata, prin racket-ul de stat.

De aceea, va rog foarte frumos, sustineti aceasta propunere. O sa ne lamurim si cu celelalte fintini, pe care le construiti dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Este iesit din comun, este o minciuna gogonata.

Domnule Urechean,

Eu, dupa pauza sau miine, o sa ies si o sa spun cum se construieste, in primul rind.

In al doilea rind.

Domnule Presedinte,

Eu va rog frumos, daca se poate ca noi, totusi, sa ne aducem aminte ce a spus domnul Bondarciuc. 800 de milioane noi le repartizam cetatenilor Republicii Moldova. Avem 26 de partide inregistrate in Republica Moldova. In fiecare sat daca noi avem, eu stiu, distribuim bani pentru conducta de gaz, pentru altceva, acolo sint diferiti adepti ai partidelor si de la PPCD, si de la PCRM, si de la “Alianta «Moldova Noastra»”. Asa ca toti, si de la Partidul Democrat, asa ca daca: foarte bine ca noi am majorat de 10 ori suma investitiilor capitale, foarte bine ca s-a facut acest lucru.

Va multumesc.

Va multumesc, domnule Urechean,

Dumneavoastra ati facut o popularitate la aceasta, aceasta nu este o fintina, este un ghiol turcesc, ceea ce este tot una si ceea ce ati spus dumneavoastra astazi este incorect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi de la microfoane,

Eu vad ca se intra pe o faza de discutii. Dumneavoastra aveti dreptul si pentru aceasta si v-am oferit cuvintul ca autor. Dar de aici trecem la fintini, la Dumnezeu stie ce, la ordine. Eu va rog foarte mult, noi discutam un subiect foarte concret, subiectul care vizeaza proiectul de Lege nr.2116, pe care motiv eu o sa rog vicepresedintele comisiei, daca mai are ceva de spus sa spuna, daca nu, continuam.

 

Domul Gheorghe Popa:

Da, domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, o singura fraza sa exprim. Analizind avizele, eu vreau sa il intreb pe domnul Urechean daca a citit avizele comisiilor parlamentare. Deocamdata nu, domnule Untila. (Rumoare in sala.)

Domnule Untila,

Toate avizele...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domul Gheorghe Popa:

Toate avizele sint negative.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Stati putin...

 

Domul Gheorghe Popa:

Deocamdata si domnul Cosarciuc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa.

Asa, eu vad ca avem multa energie, nu, poate ne trebuie un subotnic, doua, cu sapele sa iesim sa mai scoatem energia, nu. (Rumoare in sala.) Deci, ori facem o pauza, ori va linistiti. O fac pina miine dimineata.

Eu rog foarte mult, putin obraz. Putin obraz, eu va rog frumos.

Domnule Popa,

Va multumesc.

 

Domul Gheorghe Popa:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog, toti acei care sint la microfoane, asezati-va va rog, fiindca... la ce aveti dreptul, Serafim Alexandrovici? La replica. Iata, aceasta si va fi dreptul la replica, maximum 3 minute, dupa  care avansam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimata colega Ostapciuc,

Eu stiu ca dumneavoastra sinteti iresponsabila de restabilirea acestei fintini.

Stimata tovarasa Ostapciuc,

Dau citire ordinului Agentiei pentru Viticultura “Moldsilva”, da, nr.266 p) din 31 octombrie 2006 privind reconstructia fintinii.

Iata, Edinet – 37 de mii, Calarasi – 78 de mii, Glodeni, Soldanesti – 44 de mii, Soroca – 37 de mii, Padurea Domneasca – 36 de mii. Iata cum va ocupati dumneavoastra de reconstructia fintinii. Iata directorul general “Moldsilva”...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog foarte mult, liniste. Am terminat dezbaterile aici, la acest subiect. (Rumoare in sala.)

Nu, nu, va multumesc frumos.

Stimati colegi,

A fost faza de intrebari pentru comisie. Noi am ajuns in dezbateri foarte lungi de aproape o ora unde sintem, pe care motiv, dupa raportul comisiei, eu voi supune votului respingerea proiectului de Lege nr.2116.

Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

 

Domnul Marian Lupu:

(Rumoare in sala.) Eu o sa va explic. Sa se termine procedura de vot.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? Anunt eu – zero.

53 de voturi in sustinerea propunerii comisiei sesizate in fond privind respingerea proiectului de Lege nr.2116.

Acum va explic. (Rumoare in sala.)

Stimatii mei colegi,

Eu pot sa va intreb pe dumneavoastra, de ce noi, practic, ajungem in
ajunul procedurii, sintem, practic, in faza procedurii de vot, nimeni, sintem la, ascultati-ma putin cind eu vorbesc.

Ivan Timofeevici,

Ma ascultati putin, daca ati avut nevoie de informatii.

Sintem in sedinta de doua ore si 30 de minute, timp berechet pentru a solicita luare de cuvint, berechet, si spuneti-mi ca nu este asa. Insuficient doua ore jumatate ca sa va inscrieti. Iata, se transmit solicitari pentru luari de cuvint. Nu o sa includ, Ivan Timofeevici, microfonul.

Sint biletele care, daca cineva la inceput nu s-a inscris, le trimite in Prezidiu, se inscrie. Ma iertati, va rog, aceasta a fost situatia.

Deci, eu pot sa anunt un 10 minute ca sa va calmati. Anunti 15 minute pauza ca sa se calmeze colegii din sectorul nr.3, dupa care urmeaza Ora Guvernului.

Va multumesc.

P  A   U  Z  A

*

*         *

D  U  P  A    P  A  U  Z  A

Doamna Maria Postoico:

Ordinea de zi dupa, cum a fost anuntata, deci, Ora Guvernului. Este ora 12 si 40 de minute. La orele 13 si 40, deci, se finiseaza Ora Guvernului. La solicitarea mai multor deputati, in Parlament este prezent domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco, care a venit cu o informatie cu privire la situatia in sectorul agrar.

Poftim, domnule ministru, la microfonul central.

 

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
                                                                       alimentare:

Stimata doamna presedinte,

Onorat Parlament,

Onorata asistenta,

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, ocupati locurile.

Domnule ministru,

Pina la 10 minute.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Intreaga activitate a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, ca organ central, este orientata spre elaborarea si promovarea politicilor statale in domeniul agrar si, bineinteles, la implementarea acelor programe nationale si guvernamentale ce ar permite reformarea in continuare a proprietatii si consolidarii terenurilor agricole, crearea conditiilor favorabile pentru activitatea producatorilor agricoli din sector, obtinerea unor productii competitive si ecologice si, bineinteles, diversificarea relatiilor economice externe, structurarea sistemului de servicii etc.

In acest scop, vreau sa aduc cunostintei dumneavoastra ca au fost elaborate, initiate de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, de comun cu alte organe centrale, circa 160 proiecte de acte legislative si normative, proiecte de hotariri ale Parlamentului 5, proiecte de legi 38, proiecte de hotariri ale Guvernului 90, strategii si conceptii 32.

Bineinteles, toate aceste activitati sint orientate, in primul rind, la o politica fiscala cit de cit facilitara pentru complexul agroalimentar si la o politica de subventionare in agricultura, care ar crea conditii favorabile de dezvoltare a acestui sector.

Dupa cum stiti dumneavoastra, pe parcursul anului curent, agentii economici sint platitori de un singur impozit, as spune eu, de impozitul funciar, si agricultura este scutita pe o perioada de 5 ani, de 5 impozite si taxe impozitare.

Acordarea acestor scutiri a rezultat din asigurarea unor conditii egale de activitate si dezvoltare a gospodariilor agricole si administrarii mai eficiente a inlesnirilor acordate. La compartimentul respectiv vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca in ceea ce priveste politica fiscala, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Guvernul Republicii Moldova permanent monitorizeaza aceasta stare de lucruri.

Si vreau sa va zic ca acele 220 de milioane de lei, care au fost preconizate impreuna cu dumneavoastra in bugetul de stat, ca fond de subventionare a agriculturii pentru anul 2006, sint valorificate totalmente in afara de sectorul zootehnic, dar si aici vor fi valorificate pina la sfirsitul anului. Si vreau sa mentionez ca aceasta subventionare are de acum unele, as spune eu, avantaje vizavi de faptul ca avem o stabilitate intr-un aspect oarecare in multe gospodarii, in multe exploatatii agricole din Republica Moldova.

O alta problema, care este permanent in centrul atentiei Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, a Guvernului, este problema consolidarii, lucru pe care noi l-am initiat prin elaborarea unui program de consolidare a terenurilor agricole in Republica Moldova, lucru care va continua cu implementarea a 6 proiecte-pilot de consolidare a terenurilor agricole cu surse financiare din cadrul Bancii Mondiale.

Dar vreau sa mentionez ca, pe parcurs, noi ne preocupam de aceasta problema si la moment in cadrul consolidarii, cooperarii cu asocierii au fost de acum consolidate terenuri agricole pe o suprafata de mai  mult de 250 mii de hectare, ceea ce este o majorare comparativ cu anul 2005 de circa 6 la suta.

Deci, in momentul actual, am putea sa vorbim despre o consolidare de circa 56 la suta din toate terenurile agricole. Bineinteles, aceste activitati, pe care le infaptuieste Guvernul, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, de comun cu altele, au facut ca pentru anul respectiv sa avem o productivitate la hectar cit de cit stabila comparativ cu anul 2005, in pofida tuturor conditiilor climaterice, as spune eu, nefavorabile din toamna anului 2005 si din iarna anului 2005 – 2006.

Dar vreau sa mentionez ca au fost, totusi, recoltate, intr-un timp destul de restrins, mai mult de 1 milion de cereale si leguminoase de prima grupa si acum este in toi desfasurarea sau, as spune eu, definitivarea recoltarii culturilor de toamna.

Pina in momentul de fata, vreau sa mentionez ca am recoltat circa 95 la suta din toate suprafetele semanate cu porumb. Au fost recoltate 94 la suta din toate suprafetele recoltate cu sfecla de zahar. Mai mult decit atit, vreau sa mentionez ca in momentul actual sintem preocupati totalmente de aratul de zeble, adica orientarea producatorilor agricoli la aratul de zeble si in momentul actual acest procedeu agrotehnic este infaptuit pe o suprafata de circa 59, 60 la suta.

Vreau sa mentionez ca in conditiile respective unele raioane, dar ele sint in numar de mai mult de jumatate, mai mult de 15, au efectuat aratul de zeble pe o suprafata de 70, 80 si mai mult la suta. Bineinteles, avem si probleme pe care
le-am avut nu numai in momentul respectiv, dar le-am avut pe toata perioada de dezvoltare a agriculturii in Republica Moldova.

La compartimentul respectiv vreau sa atentionez, daca este vorba de termenele pe care noi le preconizam impreuna cu producatorii agricoli din teritoriu, impreuna cu administratia publica locala, se preconizeaza ca acele 5%, care au mai ramas de recoltat, de porumb sa le definitivam pina la 15 noiembrie si tot asa si suprafetele care au mai ramas de sfecla de zahar in jur de 2000 de hectare pina la 15 noiembrie, pornind de la, as spune eu, tempourile de recoltare pentru fiecare zi si pentru fiecare saptamina.

Daca e sa vorbim despre aratul de zeble, la compartimentul respectiv este elaborata si o Hotarire de Guvern. Deci, prin anuntarea, as spune eu, a unui concurs pentru acei care vor determina sau definitiva aratul in termene de pina la 15 decembrie si speram noi, cu tempourile pe care le avem, dar se ridica zeble pe o suprafata saptaminal de circa 70, 75 mii de hectare, pina la 15 decembrie sa definitivam si aceasta activitate.

Sint probleme legate de aspectul unor, as spune eu, situatii financiare ale unor gospodarii. Dar va dau un exemplu. Ieri, vorbind cu unii dintre prietenii, colegii nostri din teritoriu si intrebind despre starea de lucruri, mi-au spus ca au definitivat toate lucrarile agricole de cimp.

Practic, vreau sa va zic ca la compartimentul respectiv sint 10, 15% din gospodarii agricole care nu au infaptuit lucrari eficace, nu s-au ocupat de business-ul agrar si nici nu au sa se ocupe si nu o sa aiba, bineinteles, si profitabilitatea respectiva. De aceea, in aspectul acesta vreau sa va zic ca avem careva de acum, as spune eu, miscari inainte si in complexul sau in sectorul zootehnic.

Comparativ cu anul trecut, noi vom avea, probabil, pina la sfirsitul anului, o majorare a cresterii producerii in acest sector de circa 4,6; 5 la suta. Dar in aspect de productie vegetala, datorita faptului ca am diminuat, deci, recolta globala, asa cum si am preconizat datorita conditiilor nefavorabile climaterice, deci, ceea ce am preconizat, 420 mii de tone de fructe la produs global, am atins o cantitate de
379 mii de tone.

Dar la acest compartiment vreau sa mentionez ca toate fructele respective au fost ori procesate, ori exportate, ori intrebuintate in stare proaspata in cadrul pietei interne, iar in momentul de fata, dupa prognozele pe care le are si dupa datele Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, circa 30, 40 mii de tone sint la pastrare in depozite pentru a fi comercializate la un pret mai favorabil anterior.

La compartimentul legumarit, care este unul, dupa cum stiti dumneavoastra, dintre produsele care are o valoare adaugata deosebita, avem si aici avantaje. Deci, avem o majorare a suprafetelor comparativ cu anul trecut de pina la 45 mii de hectare, deci avem circa 7, 8% comparativ cu anul trecut. Am recoltat anul acesta mai mult ca anul trecut productie globala in jur de 460 mii de tone. Deci, si la compartimentul respectiv noi chiar intentionam pentru anul viitor sa acordam o parte din subventiile care vor fi impreuna cu dumneavoastra aprobate in sedinta de Parlament la aceasta ramura destul de profitabila.

Nu vreau sa sustrag mult atentia dumneavoastra, vreau sa mentionez urmatoarele. Deci, bineinteles, probleme in complexul agroalimentar au fost, sint si vor fi tot timpul. Eu lucrul acesta l-am spus in fata dumneavoastra de nenumarate ori. Dar, bineinteles, noi, impreuna cu dumneavoastra, trebuie sa facem tot posibilul ca politica agrara a statului nostru sa fie orientata pentru crearea conditiilor favorabile.

Si, in acest context, vreau sa va zic ca facem tot posibilul pentru ca sa facilitam dezvoltarea complexului agroalimentar in Republica Moldova la mai multe compartimente si, bineinteles, principalul este elaborarea politicilor clare, promovarea actelor legislative si normative, asa cum am spus-o eu.

Deci acestea fiind spuse, vreau sa finisez mica mea alocutiune si mica mea informatie vizavi de faptul care are loc in momentul de fata in agricultura Republicii Moldova si sint in atentia intrebarilor care vor parveni in adresa mea.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari catre domnul ministru? Nu sint, da?

Va multumim.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Continuam, Ora intrebarilor si interpelarilor.

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez prima interpelare domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun in legatura cu situatia asupra careia sintem sesizati de catre “Gazeta Libera” prin articolul “Mafia internatelor”. Desi ministerul a decis inca acum 7 ani ca scoala-internat din satul Alexandru Ioan Cuza sa fie inchisa, ea este mentinuta artificial.

Afirmatiile facute de mai multe persoane, care muncesc sau sint factori de decizie, privind aceasta institutie demonstreaza ca din aproape 1 milion de lei, repartizat pentru anul 2006, mai bine de jumatate sint prevazuti pentru personal, majoritatea constituind salariile. Impresia care se degaja din starea deplorabila de la scoala-internat este ca Ministerul Educatiei si Tineretului nu aude si nu vede in mod premeditat dezastrul, alocindu-se in continuare bani publici care nu se stie unde ajung.

Iar starea deplorabila inseamna conditii proaste pentru acei 28 – 30 de copii, existind doar 30 de paturi in scoala si nu 100 pentru care se obtine finantarea. Prezenta copiilor obisnuiti acolo, inclusiv avind parinti, si nu a celor cu oarecare deficiente, rata extrem de mica de 1,5 copii la un pedagog, cheltuielile de intretinere exagerat de mari, spre deosebire de alte gimnazii-internat, depozite cu de toate, obtinute si de la sponsori, cind copiii sint hraniti prost si imbracati saracacios.

14 blocuri ale internatului ajunse intr-un hal fara de hal si 49 de sobe, dar functionind doar o minicentrala automata. Lipsa conditiilor sanitare adecvate, cu frig si baie doar o data pe saptamina, ca numai pentru aceasta s-au alocat 55 mii de lei. Lipsa unei masini de spalat rufe, ceea ce ii face pe copii sa isi spele ei insisi hainutele, lipsa unui apeduct si caratul apei de la fintini, existenta a cite 5 meniuri pentru comisie si pentru afisaj public, cu lipsa evaluarii portiilor si a costurilor, ceea ce indica si la capitolul alimentarii copiilor posibile scurgeri de fonduri.

Intrebarea mea este: de ce se intimpla asa ceva, mai ales ca acesti 30 de copii, care au un viitor incert, ei invatind aici doar pina in clasa a VIII-a, nu isi vor putea continua studiile. De ce ministerul nu apleaca urechea la propunerea administratiei locale, care si-a argumentat repetat intentia de a inchide internatul pentru a nu se risipi in van banii statului. De ce nu se accepta propunerea Directiei raionale de invatamint privind transferul copiilor la institutia de acelasi fel din Crihana Veche, situata nu prea departe.

Deocamdata astept raspuns in scris.

Adresez a doua interpelare ministrului transporturilor Miron Gagauz. Aflam din presa ca transportatorii auto de marfuri sint gata sa protesteze pentru ca documentele pentru permiterea transportului marfurilor in tarile CSI si Europa pot fi procurate numai pe piata neagra.

Aceasta in conditiile cind functionarii de la minister se arata nedumeriti cum se pomenesc pe aceasta piata neagra documente de stricta evidenta. Este vorba de documentul caruia in argoul profesional i se mai spune “dozvol”, un fel de viza pentru marfa dusa peste hotare, care costa de la 10 pina la 30 de euro, document eliberat de Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Asemenea documente, nu se stie din ce motive, nu ajung pentru toti doritorii.

Interpelarea mea este.

Unu. De ce Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor nu emite un numar suficient de documente, insuficienta acestora determinind cumpararea lor pe piata neagra cu 200 – 300 de euro, iar spre Rusia – cu 800 de euro?

Doi. Daca acest lucru este cunoscut ministrului, si nu imi pot imagina sa nu ii fie cunoscut, de ce nu opreste aceasta coruptie?

Trei. Cum ajung “dozvol”-urile pe piata neagra si ce a intreprins ministrul pentru a cerceta situatia si a reactiona la semnale?

Patru. De ce nu se scrie intr-o rubrica a “dozvol”-ului numarul de inregistrare al masinii?

Cinci. De ce “dozvol”-urile spre Belarus sint la pret de aur?

Suplimentar, cer sa mi se trimita o copie de pe raspunsul dat de catre Primul-ministru la scrisoarea colectiva a transportatorilor auto de marfuri, pe care si-au pus stampila 57 de companii, expediata inca in luna iulie, in care se retine atentia asupra situatiei catastrofale vizindu-i pe transportatorii auto de marfuri din Moldova, scrisoare dupa care carul nu s-a urnit, totusi, din loc.

Deocamdata astept raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonu nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos. 

Stimati colegi, 

Am o interpelare catre Guvern, adresata concret membrilor acestuia: domnului viceprim-ministru Valerian Cristea si domnului ministru al dezvoltarii informationale Vladimir Molojen.

In cursul zilelor trecute de simbata, duminica si luni am avut intilniri cu alegatorii in cadrul carora am discutat si chestiuni legate de dezvoltarea sportului in Republica Moldova. Dincolo de alte probleme, specialistii cu autoritate in domeniul respectiv s-au referit si la subiecte care se refera la competenta, subliniez, domnului Andrei Cimili, sef al Agentiei Nationale in acest domeniu.

Cred ca vom reveni la discutii concrete in acest sens, dupa ce vom avea si punctul de vedere al Guvernului, verificind paralel informatiile care ne-au fost prezentate de catre specialistii cu renume din domeniul culturii fizice si sportului.

Dar una dintre ele este iesita din comun si urmeaza a fi verificata in regim de urgenta. Unii dintre participantii la aceste intilniri au spus ca domnul Andrei Cimili ocupa o functie de raspundere in organele de stat centrale, dar nu este cetatean al Republicii Moldova.

In acest context, conform legislatiei in vigoare, solicit domnului viceprim-ministru Cristea Valerian sa imi prezinte biografia sau siviul si alte date in dosarul, pe baza carui a fost selectat si numit in functie domnul Andrei Cimili.

Doi. Domnului ministru Molojen, sa imi prezinte extrasul corespunzator din registru, care indica daca domnul Andrei Cimili detine sau nu cetatenia Republicii Moldova. Ce alte cetatenii detine si de cind si care este statutul si regimul dumnealui de aflare pe teritoriul Republicii Moldova?

Solicit raspuns la cea de a doua parte a interpelarii de la domnul Molojen, dat fiind faptul ca participantii la intilnire au mentionat ca domnul Cimili detine cetatenia a doua state concrete. Insa, dat fiind faptul ca aceasta informatie nu este verificata, ma abtin de a le nominaliza. Solicit prezentarea raspunsului in scris pina la sedinta in plen din 16 noiembrie 2006.

A doua interpelare scurta este adresata domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun.

Stimate domnule ministru,

In ultimele zile mass-media republicana si in special postul de televiziune national transmit informatii ca in acest an marcam 15 ani de la fondarea Premiului National al Tineretului. In calitate de persoana, care am avut atributie nemijlocita la elaborarea regulamentului, la elaborarea ordinului respectiv, vreau sa va anunt ca Premiul National al Tineretului a fost instituit in Republica Moldova in anul 1992, 15 ani in urma. Iar in anul 2001 a fost emisa varianta a doua a medaliei Premiul National al Tineretului in Republica Moldova.

Domnule ministru,

Rog sa sistati aceasta informatie subiectiva, care induce lumea in eroare. Nu solicit raspuns de la dumneavoastra.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Educatiei si Tineretului si Ministerului Finantelor.

La data de 4 noiembrie curent, la televiziunea publica Moldova – 1, in cadrul programului analitic “Rezonans”, a fost realizat un subiect despre situatia de la scoala auxiliara din satul Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, de catre telejurnalista Natalia Sineavscaia. Tematica in cauza a fost abordata si in cadrul programelor informative ale postului de televiziune TV–7, NTV in data de 27 octombrie respectiv la emisiunea “Сегодня в Молдове”, difuzata la ora 20.30, prezentata de telejurnalista Elena Pahomov si “Cotidian”, difuzat la ora 22.30.

Atit in subiectul de la “Rezonans”, cit si in cel de la stirile TV–7, jurnalistii elucideaza situatia dramatica ce persista ani de zile in cadrul acestei scoli. In scoala sint mai multi profesori decit copii. In ziua filmarii reportajelor, in scoala erau maximum 30 de copii la o capacitate de 280 locuri, cit are scoala.

Sint atestate nereguli in alimentarea si asigurarea cu imbracaminte a copiilor, copiii sint imbracati si alimentati prost, dosarele copiilor sint incomplete. Copiii sint adunati cu masina prin satele raioanelor si plasati in scoala fara nici o evaluare din partea specialistilor. De altfel, expresia intrebuintata de telejurnalisti “Scoala cu suflete moarte”, cred ca, explica totul.

Mijloacele financiare sint indreptate, in mare masura, nu pentru educatia copiilor, dar spre sustinerea locurilor de munca ale personalului din institutie. Contingentul de copii nu arata deloc a fi cu retard mintal, asa cum stipuleaza statutul scolii. Conditii gen sanitare inadmisibile, copiii se spala in ligheane, dusuri neutilate, desi au fost alocate 55 mii de lei pentru crearea conditiilor necesare.

Cladiri vechi, darimate, cu exceptia unui bloc de studii, toate celelalte
14 cladiri nu sint functionale. Nimeni nu stie exact care este numarul real de copii in schimb lunar. Pe spatele acestor copii se trec la pierderi sume importante de bani publici pentru alimentare si imbracaminte.

In legatura cu situatia redata mai sus, solicit Guvernului, ministerelor mentionate sa prezinte in plenul Parlamentului in data de 16 noiembrie informatii detaliate despre situatia din cadrul acestui internat. Care este bugetul alocat pentru anul 2006 – 2007 si ce se intreprinde pentru a inlatura aceasta situatie?

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Alexandru Lipcan: 

In ultimul timp, in presa republicana au fost publicate mai multe articole referitoare la problemele cu care se confrunta institutiile private de invatamint la inregistrarea acestora, la obtinerea licentelor de activitate sau acreditare.

In legatura cu aceasta, solicit domnului ministru al dezvoltarii informationale, Vladimir Molojen, lista institutiilor private de invatamint din Republica Moldova inregistrate pina la 1 curent. La aceasta se va anexa suplimentar urmatoarea informatie pentru fiecare institutie in parte:

a) forma juridica de constituire;

b) lista cu fondatorii;

c) date despre proprietarul bazei tehnico-materiale a institutiei private.

Raspunsul il solicit in scris.

Si a doua interpelare. In luna mai curent, domnul Director General al Agentiei pentru Silvicultura “Moldsilva” Popusoi ma informa oficial la o interpelare a mea despre problemele financiare cu care se confrunta Intreprinderea Silvica Calarasi, care, nefiind in stare sa procure utilajul necesar sau sa il repare pe cel existent, da in arenda unor firme private incaperile destinate producerii productiei industriale lemnoase, conditiile fiind in dezavantajul intreprinderii de stat.

Totusi, in aceste conditii falimentare pentru intreprinderea din ramura, la
31 octombrie 2006, domnul Popusoi semneaza ordinul nr.266, prin care Intreprinderii Silvice Silvocinegetice “Rezervatii Naturale”, subordonata Agentiei de Stat “Moldsilva”, in baza Legii cu privire la filantropie si sponsorizare in termene cit mai restrinse, de a sponsoriza sub forma de materiale de constructie Primaria satului Fintinita, raionul Drochia pentru reconstructia fintinii din localitate, dupa cum urmeaza: intreprinderea Edinet – 37 500; Calarasi – 78 500; Soldanesti – 44 000; Soroca – 37 000; Padurea Domneasca – 37 000.

Avind in vedere cele expuse mai sus:

1. Cer domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, incetarea practicii de patronare falsa de catre demnitarii de stat a diferitelor obiecte aflate in curs de constructie sau reconstructie, actiuni care, sub umbrela bunelor intentii, nu fac decit sa duca la o amploare si mai mare a fenomenului coruptiei in societate.

2. Cer domnului Procuror General Valeriu Balaban verificarea legitimitatii ordinului domnului Popusoi nr.266 din 31 octombrie 2006 si luarea de masuri corespunzatoare legii pentru stoparea actiunilor acestui ordin.

3. Cer domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei Valentin Mejinschi sa verifice corectitudinea utilizarii mijloacelor materiale si financiare care s-au cheltuit deja urmare a ordinului enuntat mai sus. Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima intrebare o adresez domnului director Serghei Iatco, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe linga Guvernul Republicii Moldova.

Stimate domnule director,

Dupa cum bine cunoasteti, Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.758 din 13 octombrie 1994 privind aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor, cuprinde in sine Regulamentul provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor. Iar in anexa, potrivit prevederilor punctului 7 din regulamentul respectiv, modelul de certificat in limba de stat.

Am avut posibilitate sa ma conving, ca, pe parcursul ultimilor 12 ani, cultele religioase si partile lor componente inregistrate au primit alte tipuri de certificate decit cel instituit oficial prin actul normativ al Guvernului indicat mai sus. Diferentele constau, in special, in includerea de rubrici neprevazute de actul normativ al Guvernului, rubrici cum ar fi bunaoara: denumirea confesiunii recunoscute de Guvernul Republicii Moldova prin hotarirea respectiva, din componenta careia face parte comunitatea religioasa; comunitatea religioasa, denumirea, localitatea, reprezentantii legali ai comunitatii religioase sint cutare; includerea de rubrici intr-o alta limba decit cea de stat; diferente grave de termeni intre texul actului normativ al Guvernului si cel al certificatelor eliberate de serviciul dumneavoastra. Diferente de termeni intre textul in limba de stat si textul in alta limba decit cea de stat.

De precizat ca Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor nu are printre atributiile sale legale pe cele privind anularea modelului de certificat instituit de Guvern sau instituirea altor modele de  certificat diferite de cel instituit prin actul Guvernului.

Bazindu-ma pe prevederile legislatiei in vigoare, va rog, sa imi prezentati o explicatie oficiala joia viitoare in plenul Parlamentului privind situatia sesizata. Cauzele sau motivele nerespectarii modelului oficial de certificat instituit prin actul Guvernului si instituirea modelelor diferite de cele respective.

Si a doua intrebare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev.

Stimate domnule Prim-ministru,

Articolul 5 alineatele (1) si (2) din Constitutia Republicii Moldova stipuleaza urmatoarele, citez:

(1) “Democratia in Republica Moldova se exercita in conditiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura si cu totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului.” Citat inchis.

Dupa cum a fost informata opinia publica prin mijloacele mass-media, finantate de stat, adica si prin banii mei, la 7 noiembrie curent, in scuarul Teatrului de Opera si Balet, Partidul Comunistilor a organizat cu mare alai un miting dedicat aniversarii asa-zisei Revolutii din octombrie, care, de fapt, a fost o lovitura de stat in Rusia tarista.

La acest miting, care a avut loc in plina zi de lucru, a participat si majoritatea Guvernului in frunte cu dumneavoastra, astfel ridicind ideologia comunista la nivel de stat, ceea ce constituie o incalcare grava a Constitutiei Republicii Moldova.

Domnule Prim-minisitru,

Va rog respectuos, sa ma informati de la tribuna Parlamentului in urmatoarele: cine din ministrii Guvernului, in fruntea caruia va aflati, au participat la mitingul din 7 noiembrie curent si daca ministrii respectivi sint sau nu sint membri ai Partidului Comunistilor. Au fost sau nu au fost acesti ministri salarizati in timpul pierdut aiurea sub drapelele rosii de la 7 noiembrie curent. Si ca o remarca, as vrea, totusi, sa va rog, membrii Guvernului si Procurorul General, in special, conform Regulamentului sa dea raspuns si ministrii de forta, daca Procurorul General, de fapt, ar putea pe unii sa-i inchida. Si, in special, daca e vorba de inchis, sa ma informeze.

Procurorului General, i-am dat intrebarea mea de vreo trei saptamini in urma, daca a intentat sau nu, dosar penal in privinta autorilor manualului de “Istorie integrata” si acelor care il sustin din Parlament si Guvern.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun, de la care solicit ca in joia viitoare, de la tribuna Parlamentului, sa primim o informatie ampla despre executarea dispozitiilor articolului 56 din Legea invatamintului referitor la plata pe parcursul anului 2005 si 2006 a indemnizatiei unice in marime de 30 mii de lei pentru tinerii specialisti pedagogi, care se angajeaza in institutii de invatamint din mediul rural in primii 3 ani de activitate, cu indicarea numarului de tineri specialisti repartizati si numarului concret din acestia, care au beneficiat de aceasta indemnizatie.

Din continutul datelor de care dispun, se intilnesc nu rareori cazuri, cind tinerilor specialisti, repartizati in localitatile rurale de unde au plecat la studii, satul lor de bastina, li se refuza plata indemnizatiei unice respective de 30 mii de lei sub pretextul ca lor nu li se cuvine aceasta suma, deoarece ea se plateste numai celor care sint distribuiti in alte localitati.

Asemenea interpretari subiective din partea functionarilor diferitelor autoritati publice executive contravin in mod direct prevederilor articolului 53 din Legea invatamintului, care nu diferentiaza in careva mod tinerii specialisti in dependenta de locul lor de nastere la plata indemnizatiei unice in cauza. Informatia solicit sa fie prezentata in sedinta in plen, precum si in forma scrisa.

Si a doua interpelare, de asemenea, este adresata Guvernului Republicii Moldova. In rezultatul diferitelor adresari parvenite de la alegatori, cit si in petitiile parvenite mie ca deputat, unde populatia este ingrijorata de cresterea numarului excesiv de fumatori in rindul tinerilor si in rindul populatiei si as dori sa aflu, care sint masurile concrete in vederea interzicerii fumatului si vinzarii tigarilor in incinta sau in apropierea institutiilor de invatamint, gradinitelor de copii, institutiilor medicale, institutiilor de odihna si reabilitare, in locurile publice si altele.

In prezent, reteaua existenta de realizare a productiei de tutun pentru fumat, practic a inundat fiecare strada sau coltisor atit in orase, precum si in localitatile rurale.

Solicit Guvernului sa ne informeze de la tribuna Parlamentului, despre masurile care se intreprind pentru combaterea tabacismului si propagarea unui mod sanatos de viata si consider ca informatia parvenita va cataliza adoptarea de catre Parlamentul Republicii Moldova a Legii privind ratificarea Conventiei de control asupra tutunului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez aceasta interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. De mai bine de 10 ani, segmentul de drum din preajma comunei Chiscareni, raionul Singerei a soselei Poltava ramine in stare avariata si, practic, impracticabila.

Mijloacele de transport care se deplaseaza in directia Chisinau – Balti pe aceasta  magistrala sint nevoite sa ocoleasca acest segment de drum si sint nevoite sa circule prin comuna Chiscareni. Exista si o statistica sumbra pentru perioada in care acest segment de drum de importanta nationala ramine in stare deteriorata.

Accidentele care s-au produs in acest rastimp s-au soldat cu peste 20 de morti. Alte citeva zeci de persoane au ramas invalide pe viata de pe urma traumelor suportate in accidentele ce s-au produs pe acest sector de drum.

In afara de aceasta, multiple prejudicii suporta si locuitorii comunei Chiscareni. Drumul din aceasta localitate este deteriorat de pe urma exploatarii lui de catre mijloace de transport de mare tonaj si lumea este nemultumita de pe urma acestui efect.

In legatura cu cele relatate, solicit domnului Prim-ministru elaborarea unui proiect concret, care ar avea menirea repararii acestui segment de drum care este de o importanta majora pentru economia nationala, pentru Republica Moldova si este necesar ca el sa fie reparat intr-un timp cit mai restrins.

Raspunsul il solicit in forma scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu adresez aceasta interpelare Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

In ziarul “Moldavskie vedomosti” din 1 noiembrie a fost publicat articolul “Racket in stil orheian”, care a fost reluat si de ziarul “Timpul”. In acest material se relateaza despre un fenomen foarte raspindit in Republica Moldova, despre care au vorbit astazi si colegii Serafim Urechean si Alexandru Lipcan, si anterior foarte multi alti deputati anume despre asa-numitul racket de stat, fata de agentii economici care sint impusi cu forta sa “sponsorizeze” diferite actiuni ale guvernarii actuale.

In cazul de fata, in august curent, 83 de agenti economici din Orhei au primit scrisoare de la presedintele raionului domnul Pisov, in care li se solicita sa contribuie cu suma de 5 mii de lei in numerar, eu vreau sa subliniez lucrul acesta, in numerar, la reconstructia si amenajarea monumentului in memoria eroilor cazuti in anii 1941 – 1945.

Astfel, au fost colectate peste 300 mii de lei in numerar, iar cele 8 intreprinderi care au refuzat sa se supuna acestui racket de stat, conform unei rezolutii in scris a presedintelui raionului au fost controlate in asa fel de catre Inspectoratul Fiscal, Comisariatul de politie si serviciile medicale, medicinii preventive, ecologice si de pompieri, incit unele astazi nici nu mai functioneaza. Repet, acest fenomen are o raspindire foarte larga, este sustinut de catre conducerea de virf a tarii in scopuri propagandistice de promovare a imaginii conducatorului statului si a PCRM.

In legatura cu aceasta solicit.

1. In general, sa calificati din punct de vedere juridic practica estorcarii de bani de la agentii economici de catre cele mai inalte structuri statale cu aplicarea actiunilor de prigonire si pedeapsa fata de acei care refuza sa se supuna.

2. In cazul din raionul Orhei, rog sa examinati si sa dati o apreciere din punct de vedere al coruptibilitati faptului colectarii banilor in numerar in cantitati enorme si cum s-a realizat controlul asupra utilizarii lor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarile mele sint adresate domnului director al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor Serghei Iatco. As vrea, intii de toate, pentru economie de timp, doar sa reiterez interpelarea formulata de domnul deputat Gheorghe Susarenco in legatura cu nerespectarea modelului de certificat, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 1994 cu privire la regulamentul provizoriu de inregistrare a partilor componente ale cultelor.

Si as vrea sa completez aceasta interpelare cu urmatoarea, aceasta intrebare, precizez, este vorba de intrebare, nu de o interpelare, cu urmatoarele.

Cer domnului director Serghei Iatco sa imi comunice, care este numarul total de certificate de inregistrare a cultelor si numarul total de certificate de inregistrare a partilor componente ale cultelor, tiparite de catre Guvernul Republicii Moldova sau Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe linga Guvernul Republicii Moldova din momentul infiintarii Serviciului pina in prezent.

De asemenea, privind numarul certificatelor eliberate de Serviciu, fara respectarea punctului 5 din Regulamentul provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor intre 1994 si 2003, numarul de tiraje executate in cazul acestor tipuri de certificate, numarul de exemplare pe fiecare tiraj executat, unitatile poligrafice selectate conform legii in cazul fiecarui tiraj pentru tiparirea acestor certificate, costurile pe fiecare tiraj ale lucrarilor poligrafice respective, sursa si temeiul de finantare pe fiecare tiraj in cazul lucrarilor poligrafice respective.

De asemenea, rog sa mi se prezinte copii sau mostre de pe modele acestor certificate din fiecare tiraj executat, pentru ca ele difera, cum am reusit sa ma conving, si copii de pe contractele incheiate de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor cu unitatile poligrafice executoare in vederea tiparirii sau tirajarii certificatelor respective.

Spun acest lucru, pentru ca in subsidiar trebuie sa adaug, am constatat, la sediul Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor, ca in perioada de timp indicata mai sus peste 1000 de certificate au fost eliberate, incalcindu-se grosolan conditiile punctului 5 din Regulamentul provizoriu din 1994, invocat in aceasta intrebare.

Precizez, pentru stenograma, ca cer raspuns la aceasta intrebare in forma orala la sedinta in plen de joia viitoare a Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Interpelare catre domnul director SIS Ion Ursu si catre domnul sef al Centrului de telecomunicatii speciale al Serviciului de Informatii si Securitate, catre Alexandru Donos.

In ultimul timp, se intimpla lucruri stranii cu posta mea electronica pe Internet. Stiu ca situatii similare au fost semnalate si de catre alte persoane care, banuiesc, ca laditele postale pe care le au pe Internet sint citite de catre indivizi straini. Astfel, exista motive pentru a presupune ca se incalca unul dintre drepturile fundamentale consfintite de legislatia nationala si conventiile internationale – dreptul la secretul corespondentei.

Se vorbeste, ca oficialii din Republica Moldova au intelegeri cu operatorii de serviciu Internet, pentru a li se permite acestora accesul liber la postele electronice ale anumitelor persoane. In aceasta situatie, as vrea sa aflu raspuns la citeva intrebari.

Au careva intelegeri organele competente din Republica Moldova cu operatorii de Internet, care le-ar permite celor dintii sa verifice laditile postale pe Internet ale persoanelor fizice si juridice? Exista posibilitati tehnice la noi in Republica Moldova pentru a verifica aceste ladite fara stirea persoanelor posesorilor lor? Daca laditile postale se verifica, apoi in cazul caror persoane se face acest lucru si cu ce scop? Care este baza legala ce permite interceptarea corespondentei electronice? Care sint sanctiunile prevazute de legislatia in vigoare pentru interceptarea ilegala a mesajelor din cutiile postale electronice ale abonatilor?

Solicit raspuns joia viitoare de la tribuna centrala a Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Dumitru  Braghis

Multumesc, doamna Presedinte.

In sectorul Buiucani al capitalei, pe locul fostului cimitir evreiesc, au demarat deja de mai multe luni de zile lucrarile de constructie ale unei cafenele sau restaurant, nu este clar. Potrivit unor informatii din presa, in timpul sarbatorilor au fost extrase oseminte omenesti si transportate la gunoistea din spatele Fabricii “Viorica Cosmetic”.

Pe acest loc, dupa cum se spune, in anul 1903 au fost ingropate jertfele pogroamelor evreiesti din acel an. In opinia noastra aceste actiuni sint o profanare a memoriei celor decedati, un act de vandalism care ne descalifica, in general, ca un stat civilizat. De aceea, solicit Guvernului si Primariei municipiului Chisinau sa dea raspuns in sedinta Parlamentului pentru saptamina viitoare la urmatoarele intrebari:

1. Cine a adoptat decizia privind repartizarea terenului pentru constructia unei cafenele pe locul fostului cimitir evreiesc?

2. Cine a adoptat decizia prin care se permit lucrari de constructie pe locul cimitirului evreiesc?

3. Cine este responsabil de faptul ca, in pofida dispozitiei autoritatilor capitalei de a stopa lucrarile de constructie, dupa citeva zile lucrarile au demarat cu un triplu avint?

4. Care, in general, este atitudinea autoritatilor fata de aceste lucruri?

5. Ce se intreprinde pentru a curma aceasta atitudine si decizii inumane?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Ambele interpelari le adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Am fost sesizata de un grup de studenti de la Universitatea de Stat din Tiraspol, care sint indignati ca in salile de studii pina astazi nu se incalzeste. In discutiile cu rectorul Universitatii, am aflat ca, intr-adevar, desi au incheiat contractul cu Societatea pe Actiuni “Termocom”, dispun de pasaportul tehnic, au toate avizele pentru livrarea agentului termic, pina astazi nu au acces la caldura.

Motivul rezida in faptul ca intre Societatea pe Actiuni “Termocom” si Societatea pe Actiuni “Artima”, pe al carei teritoriu se afla punctul de alimentare a Universitatii de Stat din Tiraspol, exista anumite disensiuni privind incheierea contractului de livrare a agentului termic din cauza neacceptarii  de catre Societatea pe Actiuni “Artima” a unor clauze din punctul sau de vedere dictatoriale si, de asemenea, Societatea pe Actiuni nu a dat curs solicitarii Societatii pe Actiuni “Artima” de instalare a controlului, ceea ce tergiverseaza solutionarea problemei mentionate.

Ca urmare, regimul de activitate a Universitatii nu este, deci, a fost dereglat si, astfel, orele de la 80 de minute s-au micsorat si ora de studiu tine 60 de minute. Mai grav, nelivrarea agentului termic va deteriora sistemul de incalzire. Solicit domnului Prim-ministru sa dispuna examinarea acestei situatii, astfel incit Societatea pe Actiuni “Artima” si Universitatea din Tiraspol sa poata cit mai curind sa primeasca agentul termic.

A doua interpelare o adresez ca rezultat al unei vizite recente la Scoala Profesionala nr. 2 din Criuleni. In cadrul acestei vizite, am constatat ca 80 la suta dintre elevii acestei scoli, ca de altfel din toate scolile profesionale din republica, provin din familii socialmente vulnerabile din localitatile raionului Criuleni si Dubasari, astfel incit parintii acestora nu au capacitate financiara sa suplimenteze suma pentru alimentarea copiilor. Suma de 5 lei alocata din bugetul de stat este insuficienta pentru alimentare.

Din acest motiv, administratia scolii solicita absolut justificat includerea in programul de distribuire a produselor alimentare provenite din ajutoare umanitare. De asemenea, am constatat ca mai multi copii cu o situatie materiala critica au stringenta nevoie de imbracaminte si incaltaminte pentru iarna. Solicit domnului Prim-ministru sa dispuna solutionarea rapida a solicitarii administratiei Scolii Profesionale nr.2 din Criuleni privind distribuirea  produselor alimentare pentru cantina scolii, dar si pentru restul scolilor profesionale din republica, precum si alocarea mijloacelor financiare pentru procurarea incaltamintei si imbracamintei a zece persoane, a zece elevi care provin, au situatia cea mai critica. Anexez cererile acestor zece persoane la prezenta interpelare.

La ambele interpelari solicit cit mai curind un raspuns in scris.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Am o adresare de la 160 de locuitori ai raionului Edinet. Am s-o citesc, este adresata Guvernului, dar am sa o citesc in limba rusa, in original, asa cum am primit-o.

«Мы группа мелких предпринимателей района Единец, работающих на основании патента, обращаемся к вам с требованием пересмотреть ряд законодательно-нормативных актов, предусматривающих постепенный переход на другую форму предпринимательской деятельности – индивидуальное предприятие, общество с ограниченной ответственностью и т.п.  и введение кассовых аппаратов. Эти меры самым негативным образом отразятся на нашей деятельности и, как следствие, не только на нашем семейном бюджете, но и на местных бюджетах населенных  пунктов страны.

В нашем районе, в особенности в Единец не работает ни одно промышленное предприятие. Все мы ранее были рабочими и инженерно-техническими работниками в области промышленности и в сфере услуг. Но потеряв рабочие места,  были вынуждены создавать их сами. Рынок кормит нас и обеспечивает многотысячные поступления в местный бюджет. Изменения в правилах организационно-финансовой деятельности повлечет за собой резкое сокращение рабочих мест и, как следствие, рост безработицы и уменьшение поступлений в бюджет. Введение кассовых аппаратов в условиях не отапливаемых железных контейнеров создаст массу проблем в связи с их эффективной эксплуатацией и повлечет ужесточение карательных мер со стороны контролирующих органов.

Возникает вопрос, кому выгодны эти нововведения? Государству, нам? В то время, когда Правительство планирует создать новые рабочие места, указанные выше меры приведут к их резкому сокращению. Мы спрашиваем вас: кто обеспечит нас работой и стабильным заработком в будущем? Задумались ли вы о социальных последствиях принятых вами законодательно-нормативных актов? Sint 160 de semnaturi.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Declaratii. La microfonul central se invita domnul deputat Igor Klipii.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Ultimele sedinte au abundat in initiative privind sistarea transmisiunilor in direct ale lucrarilor sedintelor plenare ale Parlamentului. Trebuie sa spun ca initiativele date au fost destul de bizare, daca tinem cont de stipularile Regulamentului Parlamentului. Nu cred ca nu crede nimeni in Parlament ca aceste initiative vin din partea deputatelor comuniste. Este absolut clar ca unii consilieri prezidentiali testeaza opinia publica din societate.

Daca deputatii comunisti ar fi, intr-adevar, interesati de informarea mai larga a populatiei, ar fi putut propune ca sedintele plenare ale Parlamentului sa inceapa la orele 18, cu o pauza pentru “Mesager”, unde ni se va povesti despre initiativele si patronarile noi ale domnului Presedinte, mai ales ca activitatile de toamna se incheie, populatia ar putea mai liber si mai mult sa ne priveasca si poate chiar sa ne compare. In realitate, comunistii nu se pot obisnui cu faptul ca se da in vileag fata reala a regimului. Acei care au venit in Parlament cu imaginea de aparatori ai celor saraci, se dovedesc a fi implicati in cele mai grave si murdare afaceri de coruptie, delapidari de bani publici, racket de stat, nepotism etc. De fapt, se da in vileag marea minciuna comunista. Si toate acestea in contextul apropierii alegerilor locale.

La fel trebuie sa tinem cont de faptul ca ne asteapta o iarna cu totul si cu totul deosebita. Sint absolut sigur ca anumite forte politice, deja in cadrul alegerilor din Gagauz-Yeri, vor testa rezistenta Republicii Moldova. Nu cred ca Moscova va accepta vreo forma de nesubordonare din partea Republicii Moldova. Kremlinul ne vrea doar ingenuncheati. In zadar declara domnul Voronin ca relatiile noastre s-au incalzit. Domnul Oniscenko, totusi, este de alta parere. Ar fi fost simplu si clar daca am fi avut probleme doar cu Federatia Rusa. Dar Presedintele Voronin considera ca si vecinii nostri, Romania si Ucraina, pot fi tratati cu acelasi dispret cu care el isi trateaza opozitia din propria tara.

Daca Republica Moldova are pretentii teritoriale, sau daca anumite acorduri interstatale contravin intereselor noastre nationale, sau au fost incheiate in mod fraudulos, ar fi cazul ca acest lucru sa fie explicat in plenul Parlamentului. Iar in privinta persoanelor vinovate de prejudicierea intereselor statului nostru sa fie declansata procedura de urmarire penala si numai dupa aceasta am fi putut porni asa-numitul razboi al acuzatiilor. Si mai putin explicabile au fost ofensele aduse Romaniei, unica tara realmente interesata de succesul nostru.

Stimati colegi comunisti,

In calea noastra de integrare europeana noi nu putem evita Romania. Este o realitate care nu poate fi anulata nici de o istorie trucata, nici de o limba mutilata, nici de mitinguri aiurite de 7 noiembrie. Romania ne-a intins o mina de salvare. Domnul Presedinte Voronin a inlaturat-o cu brutalitate. PCRM si Vladimir Voronin ar trebui sa inteleaga un lucru simplu si anume, ca declaratiile iresponsabile ale unui sef de stat pun in pericol nu atit regimul politic din tara sau soarta sefului statului, ci conditiile de viata a milioane de oameni.

Grupul parlamentar PSL califica declaratiile facute de Presedintele Voronin drept foarte grave si considera oportuna invitarea lui intr-o sedinta speciala a plenului Parlamentului pentru a ne da explicatiile de rigoare. In conditiile in care seful statului este ales de catre Legislativ, noi, membrii Parlamentului, sintem in drept si chiar obligati, in virtutea calitatii noastre de alesi ai poporului, sa il aducem pe Presedintele Voronin, sa il audiem pe Presedintele Voronin in problemele de securitate nationala si politica externa.

Din pacate, nici relatia noastra cu partenerii occidentali nu este mai buna. Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” este tratat de o maniera absolut formala. Planul individual de actiuni Republica Moldova – NATO, guvernantii il dosesc numai cum ei pot sa o faca. Ghidati de o logica mai putin coerenta, comunistii considera ca semnarea acestor documente va euforiza  Occidentul pe de o parte, iar neindeplinirea lor le va permite sa obtina simpatia Kremlinului. Occidentalii nu pot intelege de ce ne cerem in Uniunea Europeana, de ce ne asumam tot felul de responsabilitati, pe care tot noi nu le respectam, iar in ceea ce priveste Kremlinul dintotdeauna ne-a considerat potentiali vasali, degeaba ne facem iluzii.

In rezultat, sintem  dispretuiti din toate partile, iar in cele mai grele momente raminem singuri si izolati. Mizeria la care a ajuns tara noastra, poporul nostru se datoreaza, in mare parte, si duplicitatii Partidului Comunistilor. In conditiile acestea, o guvernare responsabila ar cauta sa consolideze societatea, ar recurge la un dialog sincer cu partidele de opozitie, de orientare democratica si proeuropeana.

Din pacate, lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Noi discutam acum despre sau se discuta in Parlament despre transmisiunile in direct ale sedintelor in plen ca despre o mare realizare a democratiei moldovenesti. De fapt, ar fi fost absolut normal ca noi sa discutam despre situatia de ansamblu de la TVM si Radioul National. Din banii nostri, PCRM a transformat aceste posturi in instrumente de propoganda comunista. De sase ani nici un fel de dezbateri, nici un fel de discutii, doar elogierea puterii. Sase ani doar minciuni.

Stimati colegi,

Ma intreb si va intreb, cit de tare trebuie sa se iubeasca un sef de stat ca sa accepte aceste laude interminabile?

Iar, o data cu promovarea pseudoreformei audiovizualului si alegerea noii componente a CCA, PCRM tinteste cu privirea si posturile municipale Antena C si Euro TV. Administratia publica locala, organele Procuraturii, politia, precum si alte institutii publice sint, de fapt, conduse de Comitetul Central si “raikom”-urile PCRM, parlamentarii din opozitie, alesii locali, simpatizantii partidelor de opozitie sint supusi unor persecutii politice. Oamenii de afaceri sint intimidati, justitia este hartuita. Acesta a fost scopul consensului politic ocrotit cu atita indirjire? Aceasta este Europa pe care o aduce la noi acasa? Sintem absolut convinsi ca nimeni nu isi doreste o asemenea Europa. Sa nu ne miram daca cetatenii acestui stat vor prefera sa voteze pentru gaze ieftine si munca la negru la Moscova.

Stimati colegi,

Institutiile internationale si organizatiile non-guvernamentale, care au monitorizat alegerile parlamentare din martie 2005, le-au validat. Mentionam, totodata, si destule nereguli. Alegerile partiale pentru functia de Primar General al Municipiului Chisinau din acelasi an au scos in vileag foarte multe nereguli, chiar o agravare a situatiei. Daca lucrurile vor ramine neschimbate, sansele ca rezultatele alegerilor viitoare sa fie validate de catre comunitatea internationala vor fi mai mult decit incerte.

In conditiile acestea, guvernarea este obligata sa faca niste lucruri foarte simple. Si anume: sa respecte Constitutia si legile acestei tari. Sa isi respecte angajamentele electorale: pensii, burse, salarii reale de 300 de dolari, resurse energetice etc. Si sa isi respecte angajamentele fata de partenerii occidentali ai Republicii Moldova, nu ai Partidului Comunistilor.

Restantele fata de Consiliul Europei, indeplinirea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si IPAP-ul pe care il ascundeti, este vorba de Planul de actiuni “Republica Moldova – NATO”. In opinia deputatilor PSL partidul de guvernamint nu are alte solutii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Fractiunea majoritara a Parlamentului Republicii Moldova a audiat la
7 noiembrie o informatie a ministrului afacerilor externe si integrarii europene, de politica externa si informatia este in scris. Noi o difuzam tuturor deputatilor, ca sa asculte si domnii, adica sa aiba o informatie obiectiva si domnul Klipii. Si cred eu ca dupa aceasta  el nu o sa aiba posibilitate sa iasa la microfon si sa declare niste lucruri care nu sint obiective.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Anunt sedinta de astazi inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova