DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – FEBRUARIE 2006

Sedinta din ziua de 10 februarie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege privind completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.21, 140¹). Nr. de intrare 4358.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru ratificarea Conventiei privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptata la Paris la 17 octombrie 2003. Nr. de intrare 4341.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova. Nr. de intrare 4472.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.24). Nr. de intrare 267. (Remis comisiei).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.387-XV din 25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392-XIV din 13 mai 1999 (art.3, 5, 6). Nr. de intrare 3817.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului Legii apiculturii.
Nr. de intrare 59.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conventia pentru crearea Organizatiei Europene si Mediteraneene pentru Protectia Planetelor. Nr. de intrare 3954.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internationala (AGR), adoptat la Geneva la 15 noiembrie 1975, cu amendamente. Nr. de intrare 4419.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului cu privire la incetarea acordurilor multilaterale, incheiate in cadrul Comunitatii Statelor Independente, semnat la Minsk la 1 decembrie 2000. Nr. de intrare 3804.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru ratificarea Conventiei europene privind valoarea internationala a hotaririlor represive, incheiata la Haga la 28 mai 1970. Nr. de intrare 4134.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la statutul juridic al lucratorilor migranti, adoptata la Strasbourg la 24 noiembrie 1997 si semnata de Republica Moldova la 11 iulie 2002. Nr. de intrare 4494.

14. Intrebari, interpelari.

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 88. Absenteaza deputatii: Maria Postoico – din motive de sanatate; Nicolae Oleinic, Vladimir Filat, Anatol Taranu, Iurie Rosca – delegatie; Valeriu Guma; Valentina Cusnir, Valentina Serpul – nu s-au inregistrat.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Astazi este o zi bogata in evenimente placute pentru unii din colegii nostri, deputati in Parlament. Tin sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca astazi,
10 februarie, isi sarbatoresc ziua de nastere colegii nostri domnul Petru Gozun, domnul Dumitru Diacov si domnul Marcel Raducan. (Aplauze.) Sa-i felicitam, dorindu-le mult succes si multa bafta. Imi exprim convingerea ca anume pe aceasta nota se va desfasura intreaga sedinta a plenului Parlamentului de astazi.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege privind completarea Codului penal al Republicii Moldova. Proiectul nr.4358. Guvernul, domnul Dodon. Replicile, va rog, mai tirziu, la sfirsitul sedintei. Daca solicitati o replica, va va fi oferit timp.

Domnule viceministru, va rog.

Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se propune spre examinare proiectul de Lege privind modificarea Codului penal in partea ce tine de incalcarea legislatiei cu privire la aplicarea Conventiei pentru interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora.

As dori sa mentionez ca Republica Moldova a aderat la Conventia de tara privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora.

Astfel, in conformitate cu cerintele stipulate la momentul aderarii la aceasta conventie, ne-am asumat unele obligatiuni in vederea introducerii unor prevederi in Codul penal in ceea ce tine de unele sanctiuni vizavi de acele persoane care incalca prevederile acestei conventii.

Astfel, se propune modificarea articolului 21 alineatul (4), iar dupa articolul 140 se propune de a introduce un nou articol, 140¹, unde se indica expres care vor fi sanctiunile fata de acele persoane fizice si juridice care vor incalca prevederile acestei conventii.

As dori sa mentionez ca introducerea acestor modificari este destul de importanta pentru Republica Moldova, dat fiind faptul ca, dupa cum am mentionat deja, la momentul aderarii la aceasta conventie ne-am asumat unele obligatiuni privind promovarea acestor modificari.

Tinind cont de acestea, intervin cu propunerea si rugamintea de a sustine acest proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru. Rog, sa luati loc.

Rog, comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Acest proiect este initiativa Guvernului si reiese din angajamentele asumate ale tarii, tinind cont de cerintele care au aparut dupa aderarea Republicii Moldova la conventia respectiva, adoptata la Paris la
13 ianuarie 1993. Republica Moldova a aderat la conventia mentionata prin Hotarirea Parlamentului din 19 iulie 1995.

Proiectul dat a fost avizat de toate comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Proiectul este sustinut cu unele amendamente, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, comisia considera ca aceasta initiativa se incadreaza in tendintele ajustarii legislatiei Republicii Moldova la standardele internationale si europene si propune adoptarea acestui proiect in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4358. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. Proiectul nr.4358 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4341 pentru ratificarea Conventiei privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptata la Paris la 17 octombrie 2003. Doamna Lapicus. Proiect prezentat de Presedintie. Il prezinta doamna viceministru.

Doamna Tatiana Lapicus – viceministru al culturii si turismului:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Tinind cont de valoarea deosebita a mostenirii culturale, spirituale a Republicii Moldova, exprimate printr-o diversitate enorma de forme folclorice, traditii si practici sociale, arta populara si artizanat, de necesitatea intreprinderii, in regim de urgenta, a unor actiuni prioritare de conservare, de documentare si valorificare a patrimoniului imaterial, mostenit de la predecesorii nostri, Guvernul prezinta atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptata la Paris la 17 octombrie 2003.

Stimate Parlament,

Rugam sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru doamna viceministru? Nu sint.

Va multumesc, doamna viceministru. Rog, comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul pentru ratificarea Conventiei privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptata la Paris la 17 octombrie 2003 si a ajuns la concluzia ca acesta corespunde totalmente prevederilor Legii cu privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova.

In cadrul examinarii s-a convenit, s-a depistat ca Republica Moldova urmeaza sa depuna o cota-parte, o cotizatie bianuala in suma de 72 dolari S.U.A. Ceea ce inseamna 1% din cotizatia oricarei tari care urmeaza sa fie depusa la U.N.E.S.C.O.

Comisiile permanente au examinat proiectul respectiv si se pronunta pentru ratificarea acesteia in Parlament, la fel si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita asistenta dumneavoastra in vederea votarii in doua lecturi a proiectului respectiv si ratificarea conventiei mentionate.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4341. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. Proiectul de Lege nr.4341 este aprobat in prima lectura.

Daca nu gresesc, comisia a propus lectura a doua. Pentru lectura a doua intrebari? Supun votului proiectul de Lege nr.4341 pentru adoptarea acestuia in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 38.

Sectorul nr. 3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

89 de voturi “pro”. „Impotriva”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4341 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4472 pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova.

Guvernul. Domnul viceministru Untura, va rog.

Domnul Petru Untura – viceministru al transporturilor si gospodaririi
 drumurilor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Se prezinta proiectul de Lege privind modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova.

Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova a fost adoptat prin Legea nr.599 din 30 septembrie 1999. Tot la 30 septembrie 1999 Republica Moldova a ratificat si Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.108 privind actele de identitate pentru personalul navigant, ale carei prevederi, din motive subiective, nu au fost implementate in legislatia nationala.

In redactia actuala a Codului, la articolul 92 litera e) este specificat ca, in conformitate cu prevederile Conventiei privind actele de identitate pentru personalul navigant, capitanul portului elibereaza membrilor de echipaj carnetele de marinar.

In legatura cu initierea de catre minister a procedurii de ratificare a Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.108 privind actele de identitate a personalului navigant, organele cointeresate si-au expus opinia in vederea armonizarii Codului navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova in conformitate cu prevederile conventiei mentionate.

Atit ratificarea conventiei, cit si armonizarea Codului cu aceste prevederi vor permite eliberarea actului de identitate pentru personalul navigant, cetateni ai Republicii Moldova, care pina in anii precedenti nu aveau posibilitate de a primi acest document in tara noastra, dar numai in tarile maritime unde, anterior, au capatat studii.

Punerea in aplicare a prevederilor Conventiei nr.108 si ale Codului navigatiei maritime si comerciale nu necesita modificarea actelor legislative si normative existente, dar impune elaborarea si aprobarea de catre Guvern a Regulamentului despre actele de identitate pentru personalul navigant.

Tinind cont de cele mentionate, rog sustinerea dumneavoastra a proiectului de Lege privind modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime si comerciale.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru raportor? Nu sint. Sint?

Domnul Braga, microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule viceministru,

In expunerea ministerului, semnata de catre domnul viceministru Dragan, citim cuvintele: “inclusiv pentru marinarii din strainatate.” Este o eroare? Sau asa prevedeti dumneavoastra in proiectul de lege?

Domnul Petru Untura:

Nu, e o eroare. Cer scuze.

Domnul Vladimir Braga:

Este o eroare?

Domnul Petru Untura:

Da.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte, am o propunere pentru lectura a doua. Litera e) sa fie completata cu urmatoarea fraza: “elibereaza actele de identitate pentru personalul navigant” si in continuare: “cetateni ai Republicii Moldova.”

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

In legatura cu aceasta interventie a domnului Braga mi-as permite o precizare. „Marinari din strainatate” se au in vedere marinarii supusi jurisdictiei Republicii Moldova, dar aflati in strainatate. Nu inseamna marinari straini. Este o diferenta intre marinarii straini si marinarii nostri din strainatate. Deci, formula era corecta. Nu este o eroare.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu voi ruga comisia de profil si pe acei care vor munci nemijlocit la acest proiect sa atraga o maxima atentie acestor subiecte.

Domnule viceministru, va multumesc. Rog, sa luati loc.

Rog, comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale, initiativa legislativa a Guvernului.

Proiectul in cauza aduce in concordanta cuprinsul literei e) a articolului 92 cu prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.108 privind eliberarea actelor de identitate pentru personalul navigant.

Mentionam ca, conform conventiei, actul de identitate pentru personalul navigant nu este pasaport. La proiectul in cauza au parvenit avize pozitive din partea tuturor comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune aprobarea proiectului de lege mentionat in prima lectura. Si daca
n-o sa apara oarecare propuneri si amendamente – adoptarea in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie. Nu sint. In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4472 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 4472 este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua. Domnule Braga, se insista dupa aceasta explicatie asupra formulei?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Braga:

 Multumesc, domnule Presedinte,

Eu vreau sa va citesc, totusi, fiindca domnul viceministru a spus ca este eroare si, intr-adevar, este o eroare. Pentru ca mai sus de expresia data este scris: “Dupa darea in exploatare a complexului portual pe fluviul Dunarei in vecinatatea localitatii Giurgiulesti, Republica Moldova, urmeaza sa exercite functiile de control ale statului-port asupra navelor din strainatate.” Adica, nu este vorba de cetatenii Republicii Moldova. Este vorba si de cetateni straini inclusiv.

Si in cazul nostru, domnule viceministru, eu sint de acord, spunind ca este o eroare. Eu cred tot asa. De aceea, insist ca sa fie pus la vot cuprinsul literei e) cu expresia “cetateni ai Republicii Moldova.”

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stati, nu plecati de la microfon.

Microfonul nr.5. Sa vedem la ce iesim.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Este vorba de controlul navelor, nu al cetatenilor. Navele nu au cetatenie. Este normal ca aceasta autoritate nationala sa aiba drept de control asupra navelor, indiferent de pavilionul sub care navigheaza. Cind este vorba de cetateni, de marinari, acestia pot fi moldoveni din Republica Moldova, dar nu prea exista in Republica Moldova. Deci, ei, de obicei, sint in strainatate.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu propun, la una din urmatoarele sedinte, sa examinam acest proiect in a doua lectura. Nu as vrea sa declansam aici discutii la un subiect, fie, poate, mai important, poate nu, dar destul de tehnic, tine de competenta comisiilor si a colegilor care au participat in cadrul discutiei sa o faca. Din momentul cind proiectul va fi clarificat si pregatit pentru lectura a doua, asa si o vom face.

Va multumesc.

Domnule Bondarciuc, nu trecem acum pentru lectura a doua. (Domnul Bondarciuc nu vorbeste la microfon). Perfect. Da.

Multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Guvern. Proiectul nr.267. Domnule Esanu, va rog.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

In cadrul reformei administratiei publice centrale, in urma analizei efectuate in cadrul acestei reforme, Guvernul a ajuns la concluzia ca problemele ce tin de interactiunea dintre autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale urmeaza sa fie atribuite in competenta unui minister pentru a asigura o mai buna coerenta si o mai buna interactiune.

In acest context, noi preconizam ca politica in domeniul administratiei publice locale sa fie promovata de catre un minister, care, desigur, va actiona pornind de la principiul autoadministrarii si independentei administratiei publice locale.

De aceea, noi propunem introducerea in articolul 24 a unei sintagme noi: “Ministerul Administratiei Publice Locale”. Si, in acelasi timp, propunem excluderea de la alineatul (2) a sintagmei “Agentia pentru Dezvoltare Regionala”, in baza careia, de fapt, va fi constituit Ministerul Administratiei Publice Locale.

Concomitent, Guvernul vine cu propunerea de a exclude din acelasi alineat (2) sintagma “Biroul National Migratiune”, presupunind ca acest organ nu va mai face parte din lista organelor centrale subordonate nemijlocit Guvernului.

In ceea ce priveste atributiile acestui Birou, urmeaza sa fie solutionata problema ulterior, fie prin atribuirea competentelor unor ministere, pozitie care este vizata actualmente de catre Guvern, fie prin transferarea acestui organ in subordinea unuia dintre ministere.

Rugam sustinerea dumneavoastra privind adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul ministru.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Din nota informativa, anexata la acest proiect de lege al Guvernului, totusi noi n-am sesizat care vor fi competentele concrete ale acestui minister?

Cu ce se va ocupa el in general? Si care vor fi competentele Guvernului sau ale Aparatului Guvernului care vor trece la acest Guvern? Ce se va intimpla cu oficiile teritoriale ale Aparatului Guvernului s.a.m.d.?

Domnul Nicolae Esanu:

Problema competentelor nemijlocite ale fiecaruia dintre ministere nu este reglementata prin lege. Aceasta problema este reglementata prin regulamente ale ministerului, aprobate de catre Guvern. La momentul cind va fi elaborat si aprobat Regulamentul respectiv, vor fi determinate si competentele nemijlocite ale ministerului respectiv. Desigur, aceste competente vor fi determinate luind in considerare denumirea atribuita ministerului si scopul pe care noi ni-l punem. Adica, in competenta ministerului vor fi transferate toate acele atributii care vizeaza interactiunea dintre administratia publica centrala si administratia publica locala.

In ceea ce priveste oficiile teritoriale ale Aparatului Guvernului, ele urmeaza sa ramina, pentru ca aceasta este altceva decit competentele pe care noi le prevedem sa le atribuim ministerului. Acestea sint oficii ale Aparatului Guvernului si care priveste supravegherea nemijlocita a activitatii organelor publice locale. Ministerul va promova politici, pentru ca, conform conceptiei reformei administratiei publice centrale, urmeaza sa fie clar delimitate competentele fiecaror organe ale administratiei publice centrale. Ministerele vor fi in viitor acele organe care vor promova politici in domeniul respectiv.

Va multumesc.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, este un raspuns ambiguu care nu mi-a spus nimic. Noi avem articolul 109 din Constitutie, care proclama principiul autonomiei locale. Cum putem noi sa votam un minister al administratiei publice locale fara sa stim care va fi impactul acestui minister asupra principiului autonomiei locale.

Domnul Nicolae Esanu:

Cred ca o analiza conceptuala a ceea ce inseamna administratie publica locala ne-ar rapi prea mult timp si de aceea am sa incerc sa raspund printr-un exemplu. Noi avem un Minister al Justitiei, pe care dumneavoastra l-ati aprobat. Cind ati aprobat legea, nu ati determinat competentele, dar este evident ca existenta Ministerului Justitiei nu pune in discutie independenta instantelor judecatoresti. In toate tarile exista Minister al Justitiei, justitia fiind independenta. Exact acelasi lucru va fi si in cazul administratiei publice locale, existenta unui minister nu va pune in discutie principiile constitutionale si legale ale independentei administratiei publice locale.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, domnule ministru, sa nu trecem la exemple. Noi avem si Ministerul Culturii si Turismului, dar este foarte dificil sa vorbim despre nivelul de cultura din statul acesta. De aceea, noi vorbim ca ar fi fost bine sa avem niste principii foarte clare, cind votam un minister sa fie niste principii foarte clare cu ce se va ocupa acest minister. Sa nu avem o verticala a puterii promovata de actuala guvernare pe parcursul ultimelor guvernari.

Domnul Nicolae Esanu:

Pot sa reformulez raspunsul pe care l-am dat anterior. Deci, din conceptia existenta astazi, intotdeauna, cind, prin lege, se aproba lista ministerelor, nu se aproba si competenta acestora. Daca dorim sa schimbam conceptul legislatiei noastre in general, desigur ca se poate de revenit si de inclus pentru fiecare minister in lista prevazuta, la articolul 24, sa stipulam si in lege care sint competentele. Dar eu nu vad, de ce anume pentru acest minister am schimba astazi conceptul pe care noi l-am avut anterior, referitor la modalitatea de constituire a administratiei publice centrale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule ministru,

As vrea sa va intreb: cine considera necesara aparitia acestui minister si care ar fi utilitatea lui? Adica, aici, in nota informativa pe care ati difuzat-o, vedem patru puncte la care voi reveni ulterior. Dar, in general, mi se pare si nu cred ca este numai parerea mea. Da de banuit aparitia acestui minister. Pare mai curind un minister creat sub anumite persoane. Ce se urmareste prin crearea ministerului respectiv? Deja au aparut intrebari in legatura cu autonomia locala. Si daca puteti da exemple, unde mai sint ministere ale administratiei publice locale in Europa?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu privire la problema banuielilor. Eu, cu parere de rau, nu pot sa raspund de banuielile care pot sa apara. In principiu, la adoptarea oricarei legi pot exista banuieli, ca scopul indicat este cu totul altul. Dar eu vreau sa va atrag atentie asupra faptului ca Ministerul Administratiei Publice Locale… conceptul nu a aparut in procedura de urgenta. Daca tineti minte, chiar anterior alegerilor si anterior formarii Guvernului care a primit mandatul in primavara, s-a discutat problema constituirii unui minister, in a carui competenta sa fie transferate problemele administratiei publice locale sau problemele politicilor promovate in domeniul administratiei publice centrale. Cine a promovat aceasta idee? Vreau sa va informez ca sint constituite unitati speciale care lucreaza astazi asupra conceptiei reformei administratiei publice locale.

Domnul Oleg Serebrian:

Stim.

Domnul Nicolae Esanu:

Specialistii care lucreaza asupra problemelor respective au sugerat ca este necesar ca toate problemele ce vizeaza politicile statului in domeniul administratiei publice centrale, trebuie sa fie transferate unui organ care sa fie reprezentat in Guvern cu drept de vot si care sa poata promova aceste politici la nivelul Guvernului. Vreau inca o data sa atrag atentia ca ministerul intr-o ramura anumita nu este organ ierarhic superior pentru autoritatile care activeaza in domeniul respectiv. Deci, noi nu putem afirma astazi si niciodata nu vom promova conceptul respectiv ca ministerului ii vor fi subordonate autoritatile administratiei publice centrale, care, conform Constitutiei, trebuie sa se autoguverneze. Noi promovam astazi doar conceptul unui minister, caruia sa ii fie transferate politicile statului in domeniul administratiei publice centrale, locale.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule ministru.

N-ati raspuns la intrebarea unde mai exista astfel de ministere? Cred ca la Biroul permanent s-a spus ca Consiliul Europei este cel care solicita, intr-un fel, aparitia unui astfel de minister. Cred ca anume dumneavoastra, domnule Presedinte, spuneati acest lucru, din cauza ca nu ar avea un partener in Republica Moldova, in special Congresul puterilor locale si regionale, daca tin eu bine minte.

Domnul Nicolae Esanu:

Imi cer scuze pentru …. Deci, eu, din memorie, nu pot sa va spun acum in ce tari mai exista acest lucru. Dar vreau sa va atrag atentia ca…

Domnul Oleg Serebrian:

Nu exista nicaieri.

Domnul Nicolae Esanu:

Poftim?

Domnul Oleg Serebrian:

In Romania este Ministerul de Interne si al Administratiei Publice. In foarte multe tari sint ministere ale dezvoltarii teritoriului, dar nu sint ministere ale administratiei publice locale. Cel putin in tarile Uniunii Europene nu exista asemenea ministere.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, revenind, denumirea unui minister nu este cel mai important lucru, nu este o chestiune principiala.

Domnul Oleg Serebrian:

Sigur ca da, competentele.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca, eventual, se propune schimbarea denumirii acestui minister, noi sintem gata sa examinam toate propunerile. Noi venim cu conceptul ca dorim sa instituim un minister caruia sa-i atribuim competentele.

Domnul Oleg Serebrian:

Ideea era, domnule ministru, ca nu ar fi bine oare ca aceste competente, despre care vorbeati dumneavoastra, sa fie atribuite unui minister existent, sa fie o directie generala in cadrul unui minister. Tot vorbeam despre faptul ca sint prea multi functionari, chiar acum un an se spunea ca este necesara reducerea numarului de functionari si ministere. Iata ca reapare inca un minister.

Ultimul punct la care vreau sa ma refer si astept raspunsul dumneavoastra, asigurarea colaborarii corespunzatoare cu Congresul puterilor locale si regionale. Ministerul este, in general, o institutie a executivului, a puterii centrale. Congresul puterilor locale si regionale reprezinta puterile locale si regionale. Deci, de ce trebuie sa colaboreze cu o institutie a puterii centrale?

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru ca politicile…

Domnul Oleg Serebrian:

De ce omologul acestui congres al puterilor locale si regionale in Republica Moldova sau partenerul nu este puterea centrala? Sint puterile locale, administratia publica.

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur, partenerul organelor respective vor fi si autoritatile administratiei publice locale. Dar, in acelasi timp, si autoritatile administratiei publice locale din Republica Moldova, si organismele internationale din domeniul respectiv au nevoie de un partener la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, pentru ca in toate cazurile politicile dintr-un stat sint promovate de autoritatile administratiei publice centrale. Deci, congresul puterilor locale are nevoie ca, in scopul de a asigura o autoadministrare eficienta a autoritatilor locale, sa conlucreze cu autoritatile centrale care vor promova politica in acest domeniu. Si eu nu vad o contradictie…

Domnul Oleg Serebrian:

O remarca doar si cu aceasta inchei.

Domnule ministru,

Teama mi-i ca acest minister va fi perceput ca un instrument de control al puterilor locale din Republica Moldova si al raporturilor sale cu Congresul puterilor locale si regionale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Atunci cind colegii mei fac trimitere la Constitutie, as vrea si eu sa ma refer la articolul 96 din Constitutie, unde este stipulat ca Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice. Si, pornind de la aceste sarcini, deci, in opinia noastra, a fractiunii, este binevenita propunerea data, ca ministerul respectiv sa promoveze politica statului in ceea ce priveste administratia publica.

In ceea ce priveste in ce state sint atare autoritati, vreau sa spun ca in mai mult de jumatate de state membre ale Consiliului Europei sint atare ministere, numai ca sub diferite denumiri, cum s-a spus deja, este chiar in Republica Franceza asemenea minister al administratiei publice. Despre ceea ce s-a vorbit, ca de ce se numeste administratia publica, probabil ca ori noi vrem sa ne antrenam, ori unii colegi nu au citit pina la capat documentele respective. Este propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Si comisia sesizata in fond, la examinarea problemei date, a acceptat denumirea: Ministerul Administratiei Publice. Deci, aceasta este pozitia fractiunii noastre si propunem ca acest proiect de lege sa fie sustinut.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In primul rind, o doleanta, domnule Presedinte al Parlamentului. Cind discutam modificari in legile Guvernului si crearea unei structuri atit de importante, eu cred ca ar trebui sa fim onorati macar cu un viceprim-ministru. Domnul Esanu nu are experienta respectiva. Dumnealui este jurist, recunosc excelent, dar el n-a lucrat, nu are idee de administratie publica locala.

Deci, stimati colegi, trei ani in urma domnul Iovv a fost numit in fruntea unei comisii a reformei administratiei publice centrale. Noi nu am auzit nimic. Acum, domnule Semion, noi am auzit ca a avut loc prezentarea unui nou proiect despre reforma administratiei publice centrale. S-a publicat in presa, am auzit, cind va fi conceptul acestei reforme, sa-l stim si noi, sa-l cunoastem. Dumneavoastra sinteti la curent sau nu, domnule Esanu? Cind o sa fie prezentat acest proiect in Parlament, ca noi sa-i vedem structura viitoare, in legatura cu noua reforma pe care o propuneti dumneavoastra.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu privire la nivelul reprezentarii, desigur ca dumneavoastra puteti sa solicitati sa vina. Eu vreau sa va atrag atentia ca eu sint desemnat de catre Guvern reprezentant permanent al Guvernului in Parlament.

Domnul Ion Gutu:

Cind va fi?

Domnul Nicolae Esanu:

In ceea ce priveste reforma, conceptia reformei administratiei publice centrale, este elaborat proiectul conceptiei. Acesta a fost difuzat tuturor ministerelor si organelor de stat, care urmeaza sa se pronunte asupra conceptiei respective, dupa ce vor fi generalizate toate avizele de la ministere si va fi definitivata conceptia, desigur ca ea o sa fie difuzata.

Domnul Ion Gutu:

Atunci, domnule Presedinte, stimati colegi, asteptam conceptia reformei. O reforma foarte importanta. Vedem care o sa fie structura viitorului minister. Fiindca noi in fiecare an cream ministere. Si eu imi aduc aici aminte cum doamna Ostapciuc ne convingea pe noi ca trebuie sa fie creat Departamentul Comertului. Au fost inregistrari. Si unde este Departamentul Comertului?

Astazi noi lichidam Biroul National Migratiune. Cite eforturi au fost depuse in sala aceasta, citi bani externi au fost extrasi si cita asistenta tehnica a fost acordata pentru a crea un serviciu al structurii in Republica Moldova. Domnul Misin s-a luptat personal. Ce facem noi? Cum activam noi in directia aceasta? Eu consider ca acesta este un minister, este o actiune politica inainte de alegerile locale, ca sa fie centralizat tot sistemul organelor publice locale pentru un scop politic.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Eu am o intrebare care se reduce la urmatoarele. Domnule ministru, spuneti, va rog, in care tara din Europa mai exista doua structuri care au iesire directa la administrarea publica locala? Fiindca ceea ce ne propuneti dumneavoastra inseamna, de fapt, crearea unei structuri suplimentare, celei de a doua. Si am sa va demonstrez, daca va trebui. Poftim.

Domnul Nicolae Esanu:

Mie imi vine greu sa fac acum o analiza a practicii europene. Vreau sa va asigur ca in toate tarile europene exista structuri centrale care asigura promovarea politicii statului in domeniul administratiei publice centrale. In ceea ce priveste existenta a doua structuri centrale, cum spuneti…

Domnul Leonid Bujor:

Paralele, da.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, paralele, vreau sa va asigur ca acest lucru nu se va intimpla la momentul cind va fi constituit Ministerul Administratiei Publice Locale sau o alta denumire care va fi votata in Parlament. Si la momentul redistribuirii competentelor de la diferite ministere si structuri, toate problemele care trebuie sa tina de competenta unui minister, vor fi atribuite acelui minister. In ceea ce priveste existenta altor autoritati care vor interactiona si cu autoritatile locale, indiscutabil, asemenea autoritati la nivel central pe specialitati vor exista in domeniul protectiei sanitare, spre exemplu, autoritatea centrala a protectiei sanitare va interactiona cu organele locale.

Dar in ceea ce priveste dublarea competentelor unui asemenea minister si ale altei autoritati, acest lucru va fi exclus. Eventual si prin amendarea legislatiei. Dupa cum ati vazut in proiect, urmeaza ca Guvernul, in termen de trei luni, sa vina cu un proiect de lege privind racordarea legislatiei la modificarea pe care noi o propunem astazi.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule ministru.

Ati raspuns unilateral, in viziunea mea. Pot sa gresesc. Dumneavoastra stiti ca in toate institutiile administrarii publice locale, in raioane, in municipii exista oficii teritoriale, una din functiile carora este de a verifica legalitatea actelor adoptate de autoritatile administratiei publice locale. Dumneavoastra, raspunzind la una din intrebari, ati spus ca ele ramin in continuare ca subdiviziuni ale Guvernului. Atunci apare intrebarea: de ce este necesar de creat artificial un minister? Se prevede, probabil.

Noi am discutat in cadrul comisiei noastre si am ajuns la o concluzie fireasca pentru momentul respectiv. In urma discursurilor dumneavoastra de astazi eu solicit ca proiectul de lege sa fie respins, fiindca dumneavoastra propuneti crearea unei institutii care va dubla functiile unei structuri deja existente. Mai simplu, dumneavoastra ne propuneti crearea unei institutii intermediare intre administrarea publica locala, care este autonoma, si Guvernul Republicii Moldova. Un microguvern. Lucru care nu poate fi acceptat in nici un caz.

Si al doilea lucru. Mie imi pare foarte rau, ca atunci cind am facut o propunere, inainte de adoptarea bugetului de stat al Republicii Moldova, de a reveni la structura si de a crea Agentia Nationala pentru Tineret si Sport, s-au adus zeci de argumente despre lipsa necesitatii, inclusiv si a mijloacelor financiare suplimentare s.a.m.d. Astazi dumneavoastra sustineti cu atita entuziasm necesitatea crearii unui minister care va necesita cheltuieli mult mai mari decit ceea ce propuneam noi atunci. De fapt, si domnul Tulea… nu-l vad. Si dumnealui propusese ideea aceasta.

De aceea, daca vorbim in mod serios despre necesitatea folosirii rationale a mijloacelor financiare, atunci… Eu comentez raspunsul domnului ministru. De aceea repet. Solicit ca documentul sa fie retras.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, daca imi permiteti, cu privire la …. As vrea sa revin la problema dublarii si raspunsul meu cu privire la pastrarea oficiilor teritoriale. Vreau sa va atrag atentia ca ministerele nu urmeaza sa aiba nici o functie de control, conform conceptiei reformei administratiei publice. Ori ministerele vor fi doar autoritatile care vor promova politici in domeniul respectiv. Deci, in acest context, pastrarea oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului, care au functii de control, nu constituie o dublare. In masura in care urmeaza sa fie adoptata o decizie de lichidare a oficiilor teritoriale, este o problema care poate fi discutata. Dar eu am spus, am raspuns pornind de la conceptia de care dispune astazi Guvernul cu privire la modul de organizare a administratiei publice centrale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3, se solicita? Va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnilor deputati,

Parerea mea este ca, totusi, noi ne-am cam pomenit nu pe aceea cale.
Uitati-va. In primul rind, va rog sa luati cunostinta de avizul Comisiei juridice, penru numiri si imunitati. Intr-adevar, noi am atras atentie faptului ca in cazul dat este vorba de formarea unui minister care se va ocupa de problema coordonarii activitatii autoritatilor locale cu cea a autoritatilor centrale. Aceasta este prima functie, cea mai importanta a acestui minister. Dar, totodata, si aici eu as vrea ca domnul viceministru sa atraga atentie la momentul acesta. In cadrul sedintelor noi am discutat, intr-adevar, dar care va fi soarta de mai departe a oficiului?

Avind in vedere ca controlul asupra actelor emise de catre administratia publica locala totuna ramine ca o functie a autoritatilor centrale, noi am propus ca, paralel, aceste oficii sa fie incluse in cadrul acestui minister. Si vor activa in cadrul ministerului, exercitind, totodata, si functiile de control asupra actelor administratiei publice locale.

In acelasi timp, tinind cont de prevederile Constitutiei, acelasi articol 96 din Constitutie, care deja a fost mentionat astazi, alineatul (1): Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice, noi am propus ca denumirea acestui minister sa fie urmatoarea: Ministerul Administratiei Publice. Aceleasi functii,
intr-adevar, sint si in practica europeana.

Ministerul de Interne si Administratiei Publice – in Romania, in Turcia, in Franta. Si nu-i nimic nou. Intr-adevar, noi avem nevoie de un organ, deoarece asa este practica noastra, ca Ministerul de Interne al tarii se ocupa numai de problemele ordinii publice si de combaterea criminalitatii. De aceea, aceste functii, care sint egalate cu administratia publica, trebuie sa fie concentrate in acest minister care se propune.

Acuma referitor la majorarea functionarilor. In nici un caz. Avind in vedere ca atributiile respective ale oficiilor teritoriale vor fi concentrate in acest minister, n-o sa aiba loc cresterea numarului acestor functionari. Mai mult decit atit, ca noi vorbim si despre lichidarea agentiei respective si a biroului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Ma uluieste total lipsa dumneavoastra de pregatire. Ati venit in fata corpului legiuitor si spuneti: nu cunosc, nu m-am informat. Nu stiu in care tari.

Din cite imi amintesc eu, in cadrul ministerului dumneavoastra aveti o Directie de relatii internationale. Stiu ca proiectul vine de la Guvern si avem un intreg Minister al Afacerilor Externe si Integrarii Europene care nu se poate sa nu va fi avizat inainte de a veni cu toata raspunderea in fata deputatilor pentru a prezenta cu competenta clarificarile cerute.

Ceea ce inteleg eu este ca dumneavoastra, intr-adevar, nu cunoasteti care este situatia in alte state. Vreau sa va fac cunoscut ca exista, intr-adevar, o singura tara pe continentul nostru care are un asemenea minister si este vorba de Franta. Lucru pentru care, cel putin, in cadrul Consiliului Europei, al Congresului puterilor locale si regionale, Franta este aspru criticata de-a lungul anilor. Si punctul oficial de vedere al Consiliului Europei este de a insista asupra reformarii, dizolvarii, suprimarii acestui minister. Alte exemple nu veti putea invoca, pentru ca nu exista.

Este adevarat ca exista in unele tari institutii ale prefecturii, indiferent cum
s-ar numi. Si noi avem un surogat, un substitut prin aceste reprezentante ale Aparatului Guvernului in teritoriu. Ori functiile acestor structuri sint de supraveghere, de intermediere a relatiei dintre administratia locala si centrala, fara a dauna autonomiei uneia sau alteia. Este o relatie de complementaritate, nu una de subordonare, asa cum incearca, m-am convins aici, si reprezentatul Guvernului, si unii colegi din majoritate sa ne convinga spunind, interpretind liber Constitutia, spunind ca Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice.

Da, dragii mei, dar este vorba, in mod evident, de administratia centrala publica, nu de toata administratia din stat. Altminteri ajungem la ideea unei democratii dirigiste. Trebuie sa conduca cineva, trebuie sa dirijeze pina in ultimul punct si sa aduca, in prim plan, ideea verticala a puteri. Este vorba, inteleg eu, de o autoritate de tutela si curatela politica asupra administratiei publice locale, care este considerata incapabila sa se autoconduca.

De aceea, intrebarea mea, domnule viceministru, este urmatoarea. Am vazut ca nu aveti idee despre competentele care se prevad pentru acest minister. Ati spus: dintii sa-l votam si pe urma vom vedea si care vor fi competentele. Important sa facem trasnaia, dar pe urma vom vedea care vor fi competentele.

Domnul Marian Lupu:

Totusi, care este intrebarea, domnule Cubreacov?

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu vreau sa va intreb, pentru ca ati pronuntat competentele prevazute de Guvern... E un secret? Spuneti-ne si dumneavoastra, daca nu aveti pina acum o conceptie clara dumneavoastra, totusi, ce prevede Guvernul ca niste competente clare, exhaustiv formulate pentru acest nou Minister al Administratiei Publice Locale? Aceasta este intrebarea.

Domnul Nicolae Esanu:

Cred ca nu trebuie sa comentez partea cu privire la nivelul meu de competenta si de pregatire. In ceea ce priveste faptul ca daca eu vin pregatit sau nu. Va asigur ca nu-mi pot permite de a nu ma pregati cind vin sa prezint un raport in fata Parlamentului. Dar, desigur, eu nu pot anticipa toate aspectele. Si nu am considerat ca cel mai important moment, la care o sa trebuiasca sa raspund, va fi faptul, care este tara in care exista un asemenea minister.

Eu am solicitat o analiza, daca exista tari in care ministerele au competenta in domeniu? Am primit consultatia respectiva, ca exista. Dar nu am solicitat sa mi se numeasca tara in care anume exista un asemenea minister.

In ceea ce priveste competentele pe care urmeaza sa le aiba ministerul respectiv. Eu am spus de citeva ori, m-am referit la unele aspecte ce vizeaza competenta, am indicat conceptul general, deci, promovarea politicilor in domeniul administratiei publice locale.

In ceea ce priveste concret, va dau citeva pilde. Sa spunem ca astazi, desigur, eu recunosc ca nu pot sa enumer intreaga lista a atributiilor pe care le va avea acest minister.

Domnul Vlad Cubreacov:

2 – 3 de baza.

Domnul Nicolae Esanu:

Lista pe care urmeaza s-o concretizam. In ceea ce priveste domeniile in care va avea competente ministerul respectiv vor fi: promovarea politicilor privind interactiunea dintre administratia publica centrala si locala, promovarea politicilor in ceea ce priveste limitele competentelor autoritatilor administratiei publice locale in domeniul invatamintului, culturii, promovarea politicilor in domeniul formarii bugetelor autoritatilor administratiei publice locale, delimitarea limitelor in care organele publice locale vor putea sa stabileasca taxe locale. Si alte domenii, in care ministerul respectiv urmeaza sa promoveze politica statului. Repet doar principial un moment, ministerul respectiv nu va efectua controlul nemijlocit asupra activitatii autoritatilor locale.

In contextul interventiei domnului Turcan. Daca se considera ca este necesar ca oficiile teritoriale, care astazi sint subordonate Aparatului Guvernului, sa fie subordonate ministerului respectiv, desigur, acest lucru poate fi facut si in acest caz controlul asupra autoritatilor administratiei va fi efectuat de acele oficii subordonate ministerului, si nu de catre minister.

Ministerul nu este o autoritate cu functii de control. Pentru ca, in acest caz, va fi un conflict de interese intre organul care promoveaza politica in domeniu si organul care controleaza modul in care este realizata politica respectiva. Pentru a exclude conflictul de competente este necesar ca noi sa delimitam clar competentele autoritatilor administratiei publice locale.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alta intrebare?

Domnul Vlad Cubreacov:

O alta intrebare. Voi incepe cu o replica. Domnule ministru, dumneavoastra cunoasteti Legea despre Guvern…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov,

Eu va rog, o clipa.

Stimati colegi,

Putina liniste din toate partile. Ce vreau sa va rog. Se vorbeste deja prea mult de la microfonul nr.5. Daca aveti replici, o pozitie anumita, solicitati luare de cuvint la sfirsit si v-o acord. Va rog intrebarea. Fiindca sinteti la microfon deja de
10 minute.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte, eu m-am incadrat in limita de timp regulamentara, va rog sa cronometrati acest lucru. E o precizare, pentru ca asistam la dezinformari. Legea Guvernului, stimati colegi, spune ce inseamna minister si ministerul coordoneaza intrebarea.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov, va rog, intrebarea.

Domnul Vlad Cubreacov:

Face parte din intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Nu face parte din intrebare, fiindca ne cititi o lectie deja 15 minute.

Domnul Vlad Cubreacov:

Am vazut cit au vorbit colegii, care nu au formulat nici macar o intrebare si
i-ati tolerat…

Domnul Marian Lupu:

Vorbiti de doua ori mai mult. V-am tolerat 15 minute. Intrebarea, va rog, o adresati. Fiindca depasim toate limitele.

Domnul Vlad Cubreacov:

Intrebarea este urmatoarea: Guvernul, ca autor, a cerut avizul Consiliului Europei, al Congresului puterilor locale si regionale si ale asociatiilor in domeniu, cum ar fi: Asociatia de primari, alesilor locali?

Pentru ca la acest lucru ne obliga Carta europeana a autonomiei locale, care a fost ratificata in acest Parlament si este aplicabila in Republica Moldova, avem aceasta obligatie. Vreau sa stiu, cum s-a achitat Guvernul ca autor de aceasta obligatie internationala? Sa ne spuneti cind, cum? Si daca aveti aceste avize, sa ne spuneti, de ce nu le-ati prezentat? Sau daca aveti nevoie de timp suplimentar, intrerupind discutia aici prin vointa Presedintelui, daca, eventual, va avea curajul
s-o manifeste, sa ni le prezentati, sa votam in cunostinta de cauza. Pentru ca ma tem ca nu exista asemenea avize, pentru ca nu au fost asemenea consultari.

Vreau sa stiu si vreau sa precizez, de asemenea, ca orice minister coordoneaza politica in domeniu. Nu stiu ce poate coordona orice minister in domeniul autonomiei locale.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Intrebarea este clara.

Domnul Vlad Cubreacov:

Cum credeti ca coreleaza acest lucru si cu Legea cu privire la Guvern?

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la faptul, daca exista avizul organismelor internationale. Nu avem un asemenea aviz. Cu riscul de a fi inca o data catalogat de persoana nepregatita, vreau sa va asigur ca nu exista nici un act international care ar obliga vreun stat sa ia avizul in ceea ce priveste structura Guvernului. Deci, noi astazi nu adoptam nici o chestiune care tine de competenta autoritatilor administratiei publice locale. Noi astazi nici nu introducem competente pentru autoritatile locale, nici nu preluam competente, care astazi, conform legii, apartin autoritatilor locale.

Domnul Vlad Cubreacov:

Atunci nu tineti in secret competentele si divulgati-le…

Domnul Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.5. Fiindca se transforma nu stiu in ce toata discutia noastra. Pai, eu va rog frumos, intrebare – raspuns. Aveti rabdarea sa oferiti intrebari, dar sa ascultati si raspunsurile.

Domnule ministru, mai aveti a spune ceva la ceasta intrebare?

Domnul Nicolae Esanu:

Nu.

Domnul Marian Lupu:

Nu. Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Este absolut normal ca discutia este destul de fierbinte astazi, fiindca noi avem o situatie cind administratia publica locala este formata din reprezentanti ai tuturor partidelor politice prezente in Parlament. Noi avem o realitate in administratia publica locala. Si avem un Guvern format dintr-un singur partid, care pe parcurs a incercat intr-un fel sa dirijeze, sa influenteze administratia publica locala. Si nu este nici un secret, mai ales ca locuim in Republica Moldova.

De aceea, domnule viceministru, degeaba va chinuiti aici cu argumente, fiindca este o problema si politica, nu numai pur administrativa. Si in formula in care este prezentat proiectul de lege aici, el suna mai mult politic. Noi nu mergem pe calea precedentelor. Precedente sint in Europa si nu numai in Franta.

Eu, de exemplu, doi ani de zile in urma m-am intilnit cu ministrul administratiei publice locale si dezvoltarii teritoriului din Ungaria, care imi lamurea competentele ministerului, cu ce se ocupa ministerul si accentul era pe dezvoltarea teritoriului. Suspiciunea colegilor deputati este ca ministerul acesta se creeaza pentru a dirija administratia publica locala. Pentru a-i pune pe toti intr-o punga si a nu le da voie sa respire s.a.m.d.

Eu sper ca nu-i asa. Sper ca ministerul acesta se creeaza cu conditia de a ajuta. Ministerul acesta, de exemplu, ar trebui sa fie reprezentantul administratiei publice locale in Guvern si atunci, eu cred, n-o sa apara nici un fel de suspiciuni. Eu vad ca acest minister trebuie sa fie un minister al consolidarii nationale sau, daca vreti, format din mai multe partide, ca sa existe un spirit de conlucrare. Dar eu inteleg ca aceasta este complicat.

De aceea, daca ne uitam la situatia care s-a creat in Republica Moldova, primarii de la oricare partid vin la Chisinau, ei trebuie sa aiba o structura unde poate sa vina sa promoveze niste idei, niste, eu stiu, insarcinari de la comunitatea respectiva. La care minister el trebuie sa vina la Chisinau? Spuneti, care minister se ocupa de problema administratiei publice locale? Nici unul.

Noi avem trei viceprim-ministri. Unul e specializat cu politica externa. Doamna Grecianii e pe probleme economice, financiare. Domnul Cristea e cu ajutoarele materiale. Nu avem un viceprim-ministru care sa se ocupe de problema administratiei publice locale.

Dar, cu acceptul dezvoltarii teritoriului, noi avem probleme colosale in Republica Moldova, toti le rezolva cum le trasneste prin cap.

Domnul Marian Lupu:

Rog intrebarea.

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, Partidul Democrat, eu personal, propunem ca noi sa ne mai gindim putin, daca ar fi ca ministerul acesta sa fie Ministerul Dezvoltarii Teritoriului, sa aiba un continut practic, si Administratiei Locale, atunci cred ca ar fi o idee de compromis. Noi am putea sa sustinem chestia aceasta. Si atunci si mesajul in teritoriu o sa fie, ca noi nu constituim acest minister pentru a va conducem si a va dirija pe voi, dar il infiintam pentru a va ajuta pe voi. Republica Moldova are nevoie de sprijin in dezvoltare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, bine.

De fapt, modificarea titlului legii este un element absolut posibil in vederea pregatirii pentru lectura a doua. Acest lucru s-a intimplat si in cadrul proiectului de Lege privind sistemul de salarizare. O recenta practica.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, in cadrul sedintei comisiei am examinat acest proiect de Lege si, in principiu, sintem de acord. Dar in avizul prezentat de comisia noastra noi am propus denumirea: Ministerul Administratiei Publice si Dezvoltarii Regionale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca, intr-adevar, noi asistam la un gest. Iertati-ma, as vrea ca aceasta intrebare s-o puneti cind vorbesc colegii dumneavoastra. De acum este prea evident ca noi toleram cind vorbiti dumneavoastra si cum apare cineva la microfon, comentati. Mie imi pare foarte rau pentru lipsa dumneavoastra de toleranta. Si am asistat intotdeauna si la declaratiile dumneavoastre, dar dumneavoastra parasiti sala cind citesc altii. Va indemn sa ne respectam, daca vreti sa fie o atitudine si relatii civilizate.

Vreau sa va spun ca sint de acord absolut cu ideea ca, din pacate, aceasta intoleranta se manifesta iata si la nivelul propunerilor de decizii…

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco, nu comentati ceea ce se intimpla in sala. Este inteles mesajul. Va rog, trecem la subiect.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, eu am dreptul sa fac o introducere, cum a facut toata lumea. Si va rog, domnule Lupu, sa nu-mi creati o fobie cind apar la microfon. Am dreptul sa fac exact ce-au facut toti. Si cind am sa vad ca-i opriti pe toti, atunci o sa va dau dreptate…

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco…

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu creati o relatie speciala cu mine ca nu am nevoie de ea.

Domnul Marian Lupu:

Stati putin. Mai opriti-va uneori. Fiindca eu n-o sa va lipsesc de cuvint.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ce inseamna cind apar eu la microfon, dumneavoastra incepeti comentariile?

Domnul Marian Lupu:

Fiindca colegul ce a spus? Intrebari. Dar cine declanseaza, ce ma face sa ofer aceasta posibilitate sa se vorbeasca mai mult? De unde apare aceasta situatie in sala? Fiindca tolerez aceste luari de cuvint. Nu va pare acest lucru?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Lupu, sa procedam asa, lasati cauza si efectul ca sa judece ceilalti. Noi avem aici libertatea de exprimare. Si, va rog, cind am sa vad ca il opriti pe domnul Turcan si ii spuneti: domnule Turcan, unde e intrebarea? Asta eu as intelege. Cind l-ati suportat si dumnealui nu a pus nici o intrebare, si ati mers mai departe si nimeni de la noi nu a facut vreo remarca, iertati-ma, atunci nu pot sa nu va invinuiesc de duble standarde si de intoleranta. Nu se poate asa. Va indemn sa ne ascultam, pentru ca, de fapt, aceasta se intimpla la noi. Dumneavoastra deveniti toti extrem de posesivi.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco, libertatea de exprimare…

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu se poate sa fiti atit de posesivi, domnilor.

Domnul Marian Lupu:

Si libertatea de luare de cuvint nimeni nu va spune – nu. Eu rog foarte mult, ca in aceasta sala, pe linga aceasta libertate, mai e si alta tema – de a incerca a spune aceleasi lucruri mai concis, mai bine structurate.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Lupu, eu sint de acord cu dumneavoastra, dar faceti observatii si colegilor dumneavoastra de partid.

Domnul Marian Lupu:

Eu le fac si in acea directie observatii cind este momentul.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Poftim, spune lumea, nu eu. Nu va…

Domnul Marian Lupu:

Bine. Fiecare raminem cu opinia noastra. Va rog, nu pierdem timpul.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va rog, nu va fixati pe persoana mea ca nu-mi place, ca am sa cred ca ceva nu e normal.

Domnul Marian Lupu:

Dar, poate, este mult prea normal. Va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va rog sa nu ma intrerupeti de fiecare data cind ies la microfon. Deci, vreau sa va spun, ca sint absolut de acord cu ceea ce-au spus colegii mai inainte, in special in legatura cu faptul ca vedem o atitudine extrem de posesiva din partea partidului de guvernamint.

Si ceea ce ne spune astazi domnul ministru adjunct Nicolae Esanu demonstreaza ca nu exista politici clare si ca, de fapt, s-a prabusit strategia politicilor in domeniul administratiei publice centrale si locale, dar in special locale.

Vreau sa va mai spun ca regret foarte mult ca noi preluam de la Consiliul Europei ceea ce este prost sau nu exista si nu preluam ceea ce este bun. Si, de fapt, este vorba din toate aprecierile pe care le facem si, daca ati observat, societatea civila a comentat, este vorba de a crea un stat electoral.

Si, de fapt, este vorba, din toate aprecierile pe care le facem, si daca ati observat, si societatea civila a comentat, este vorba de a crea un staff electoral in ajunul alegerilor locale pentru a se folosi la maximum resursele administrative. Ar fi bine acest lucru sa il observe si acei care urmaresc procesul politic la noi.

Vreau sa constat ca se amplifica total functiile Ministerului Dezvoltarii Informationale. Deci, uitati-va, chiar si Directia juridica face un aviz in care spune urmatorul lucru, ca nu se contine, si aceasta, de fapt, este intrebarea, nici o motivatie exhaustiva referitoare la necesitatea excluderii din lista organelor de specialitate a Agentiei Dezvoltare Regionala si a Biroului National Migratiune. Iertati-ma, s-au depus atitea eforturi si acolo si spuneti-mi in continuare, iarasi cum noteaza Directia juridica, ca nu se explica ce se va intimpla cu aceste organe centrale de specialitate. Vor fi reorganizate sau lichidate, pentru ca se mentioneaza numai trecerea competentelor la alte ministere si mai mult nimic.

Deci problema este urmatoarea: cum poti vota ideea unui minister fara conceptii? Dupa principiul, intii il cream, intii punem omul si dupa aceasta vom vedea ce competente ii vom da. Dar, de fapt, aceste competente, dupa cite intelegem noi, se vor suprapune si cu cele ale Guvernului si cu cele ale multor altor structuri, numai ca sa mai angajati niste oameni si sa faceti presiuni pe oponentii politici. Spuneti-mi, domnule Esanu.

Domnul Nicolae Esanu – reptezentant permanent al Guvernului in
Parlament:

Eu vreau inca o data sa atrag atentia asupra faptului ca Guvernul nu insista asupra unei denumiri anume a ministerului. Noi am sesizat problema ca la nivel central nu exista un minister caruia sa-i fie atribuite competentele in ceea ce priveste politicile statului in domeniul administratiei publice locale. Venim cu propunerea ca sa fie creat acest minister, caruia sa ii fie atribuite competentele respective. Care va fi denumirea exacta a acestui minister noi putem sa discutam in cadrul pregatirii proiectului pentru lectura a doua.

In ceea ce priveste acuzatiile ca crearea acestui minister are drept scop stirbirea independentei autoritatilor locale, vreau sa va atrag atentia ca, prin crearea unui nou minister, nu se redistribuie competentele autoritatilor centrale si locale. Deci interactiunea dintre autoritatile locale si centrale este fixata in prezent de legislatia in vigoare, care stabileste competentele statului si competentele autoritatilor administratiei publice locale. Astazi noi discutam problema organizarii administratiei publice centrale.

Deci, ministerul respectiv va prelua doar competentele administratiei publice centrale si nu va prelua absolut nici o competenta pe care nu le au, conform legislatiei, autoritatile centrale. Deci acuzatia ca aceasta se face pentru a stirbi independenta administratiei locale nu se sustine.

In ceea ce priveste soarta organelor respective, ministerul va fi constituit pe baza Agentiei pentru Dezvoltare Regionala. In acest context afirmam inca o data ca nu va avea loc o crestere a numarului functionarilor. Deci, ministerul va fi constituit in limita statelor de personal care exista in cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala sau, eventual, daca vor fi preluate competente de la alte ministere, vor fi preluate si statele de personal de la ministerele respective cu competentele vizate.

In ceea ce priveste Biroul National Migratiune, el se exclude din lista organelor subordonate Guvernului, aceasta face legea astazi. In ceea ce priveste existenta acestui organ si subordonarea lui, urmeaza ca problema sa fie determinata ulterior. Eu vreau sa va atrag atentia ca astazi exista foarte multe organe de stat care sint prevazute in legi, au competente, dar nu se regasesc in lista aceasta, nefiind organe subordonate local si primele exemple vi le dau din domeniul justitiei. Exista Departament de executare care, conform Codului de executare, asigura executarea, dar nu se regaseste in lista respectiva. Deci, noi nu vorbim despre faptul ca nu se cunoaste soarta organelor respective. Vorbim despre redistribuirea subordonarii organelor si nimic mai mult.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, domnule Esanu, si o precizare. Totusi, n-ati discutat la Guvern, daca se preconizeaza acum o reforma a administratiei publice, nu este oare, totusi, mai rational ca sa se astepte aceasta reforma, sa se vada ce se intimpla si dupa aceasta sa vedem daca e cazul sau nu e cazul? Totusi, este o problema importanta, eu cred, ca ceea ce au spus si colegii…

Domnul Nicolae Esanu:

Problema reformelor se discuta la Guvern. Vreau sa va atrag atentia ca problema unei reforme a administratiei publice centrale, eventual si locale, nu este o problema care, nu este o chestiune care incepe la un anumit moment, este un proces. Deci, astazi, in principiu, reforma administratiei publice centrale este un proces continuu.

Stiti ca s-a vizat inclusiv si problema reducerii statelor de personal, care tot este un element al reformei administratiei publice centrale. La etapa actuala, specialistii in materie considera ca pentru derularea in continuare a procesului de reforma a administratiei centrale este necesara crearea acestui minister, care, la rindul lui, urmeaza sa elaboreze si conceptul reformelor in acest domeniu. Si, de aceea, eu nu vad o contradictie intre derularea, elaborarea conceptiei reformei administratiei publice centrale si crearea acestui minister.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, voi uza de competentele mele in calitate de presedinte al sedintei, avind aceste discutii foarte si foarte fierbinti in sala, remit proiectul de Lege nr.267 in comisie, pentru a fi discutat suplimentar. Si din momentul din care vor fi gasite tangentele asupra tuturor elementelor contradictorii de continut ale acestui proiect, vom reveni in plenul Parlamentului pentru a continua aceste discutii.

Domnule ministru, va multumesc. Rog sa luati loc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea legii… (Rumoare in sala.) Poate este necesar sa anunt o pauza? Inainte de a continua, eu adresez o rugaminte colegiala tuturor: deconectati, va rog, telefoanele mobile, fiindca in ultimul timp se transforma intr-o situatie ridicola. Sunete de telefoane mobile, practic, in permanenta pe durata sedintei.

Proiectul de Lege nr.3817 pentru modificarea si completarea Legii privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392 din 13 mai 1999. Lectura a doua.

Va rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile de imbunatatire facute de deputati la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind transmiterea valorilor mobiliare si a actelor de participare nesolicitata in conditiile Legii nr. 392 din 13 mai 1999 si expune urmatoarele.

Comisia a acceptat propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie ca legea sa fie organica. In afara de aceasta, comisia a acceptat propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, ca sa fie schimbati termenii de actiune a acestei legi in legatura cu faptul ca, ea a fost promovata in Parlament in noiembrie 2005 si in legatura cu faptul ca ea se discuta in Parlament in 2006, adica acesti termeni vor fi corespunzator modificati. Cu aceste propuneri, acceptate de comisie, comisia propune ca proiectul de lege sa fie adoptat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri aditionale nu sint. Va multumesc, rog sa luati loc. In aceste conditii supun votului adoptarea proiectului de Lege nr. 3817 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pentru”. “Impotriva”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3817 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul Legii apiculturii. Proiectul nr. 59. Guvernul. Domnul Spivacenco, va rog.

Domnul Anatol Spivacenco:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru discutie proiectul Legii apiculturii, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 9 din 3 ianuarie 2006. Apicultura este si ramine in continuare o ramura secundara a sectorului zootehnic si se dezvolta preponderent la nivel de amatori, fiind separata in perioada privatizarii aproape integral de stat.

In aceste conditii, in apicultura permanent au loc situatii nereglementate si conflicte sociale ce provoaca daune atit apicultorului, cit si societatii. Lipsa unei baze legislative si normative care sa reglementeze relatiile mentionate specifice ale apicultorilor si societatii, inclusiv cu acei care nu practica cresterea albinelor, cu autoritatile publice locale si centrale, a unei politici concrete de sustinere de stat a activitatii in apicultura si de recunoastere a comunitatii apicultorilor, retine solutionarea problemelor si stagneaza dezvoltarea ramurii.

Scopul elaborarii prezentului proiect de lege este stabilirea cadrului legal pentru consolidarea relatiilor de activitate, determinarea subiectiilor si obiectiilor de relatii a drepturilor si obligatiunilor societatilor de relatii in apicultura. Necesitatea elaborarii proiectului Legii apiculturii este determinata de lipsa la noi in tara a unui cadru legislativ specific acestei ramuri cum este, de fapt, in multe alte tari europene si care ar clarifica si reglementa un sir important de relatii si subiecte cum sint: drepturile si obligatiunile apicultorilor in relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, precum si cu societatea umana in ansamblu, particularitatile desfasurarii activitatii in apicultura, reglementarea numarului familiilor de albine, specificarea locului, distantelor, modului de amplasare a stupilor la stationar si pastorial, sustinerea de catre stat a apiculturii, asigurarea conditiilor pentru desfasurarea activitatii in apicultura, protectia albinelor de factorii nocivi, provocati de activitatea umana, reglementarea relatiilor sociale in profilaxia si tratarea maladiilor de albine, precum si transportarea familiilor de albine.

Ameliorarea genetica a populatiilor si raselor de albine, pregatirea profesionala a apicultorilor, delimitarea competentelor administratiei publice si ale asociatiilor crescatorilor de albine. Determinarea si nominalizarea incalcarilor contraventionale in acest domeniu. In acest context, discutarea si aprobarea acestui proiect de lege va contribui, in mare masura, la dezvoltarea ramurii in apicultura. Proiectul mentionat a fost examinat in comisiile parlamentare si, cu propunerile respective, se propune sa fie examinat si aprobat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru raportor. Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule ministru,

Aveti prevederi despre asociatiile apicultorilor la articolele 13 si 14. Vreau sa va intreb, atunci cind este stabilit titlul celor doua articole si cind se vorbeste despre… la singular, Asociatia Republicana a Agriculturilor. Presupune acest lucru ca in Republica Moldova se instituie obligativitatea infiintarii doar a unei singure asociatii in domeniul... la nivel national, ca in cazul avocatilor, sa zicem, cum a statuat si Curtea Constitutionala sau ca in alte domenii de importanta majora, sau putem admite si pluralul, sa vorbim despre asociatiile de apicultori din Republica Moldova.

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, este vorba de mai multe asociatii in domeniul respectiv. Noi nu nominalizam numai… o singura asociatie…

Domnul Vlad Cubreacov:

Acceptati, folosind pluralul, pentru a nu admite ambiguitati la aplicarea legii si la interpretarea ei ulterioara. Si vreau sa va intreb, daca, sub aspect redactional, la aceleasi articole termenul “republican” vi se pare potrivit, pentru ca nu as vrea sa trecem dincolo de conotatiile adevarate ale termenului si sa .... Ar fi doar cu titlul de sugestie. Si vreau sa stiu care este parerea dumneavoastra? Ar fi mai potrivit sa vorbim de asociatii la nivel national sau la nivel central? “Nationale” sau “centrale” in locul cuvintului “republican”. Care este parerea dumneavoastra?

Multumesc.

Domnul Anatol Spivacenco:

Se accepta pentru discutie in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va intreb, daca cunoasteti avizul Directiei juridice, pe care il consider judicios in sensul ca se remarca ca nu exista nici un fel de prevedere referitor la facilitatile acordate apicultorilor. Si desi facilitatile se acorda prin Codul Fiscal, totusi, aici se invoca mai multe exemple din practica internationala, ceea ce exista si in unele state postsovietice, in Romania si in alte tari.

Si va retin atentia asupra acestui fapt, pentru ca poate nu cunoasteti, dar, in special, spun majoritatii comuniste ca unul dintre primele decrete ale lui Lenin era despre apicultura. Si comporta scutirea integrala a apicultorilor de impozite, practic intilnita in alte tari. Spuneti-mi, va rog, cum priviti acest lucru?

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, multumesc foarte mult.

Deci proiectul respectiv de lege prevede unele facilitati legate de amplasarea stupinelor. Daca pina acum, sa spunem, in silvicultura se aplica o taxa de 15 lei pentru amplasarea unei stupine, deci, actul respectiv legislativ prevede o facilitate. Totodata, si elaborarea proiectului respectiv in realizarea si primului decret al lui Lenin in Republica Moldova.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pentru ca sa fiti consecventi, marxisti-leninisti consecventi.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Microfonul nr. 5.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Dupa cum vedem din proiectul acesta, nu v-ati pus un scop, adica un obiectiv, unde vreti sa ajungeti. Si, respectiv din aceasta, comisia v-a ajutat si a propus un scop pentru aceasta lege, care trebuie sa fie, adica crearea conditiilor pentru sporirea calitatii si cresterea...

Domnul Anatol Spivacenco:

…Productivitatii.

Doamna Valentina Cusnir:

Dar din ceea ce propuneti dumneavoastra ca ati creat niste conditii, eu vad aici un capitol intreg “Reglementarea numarului de familii si inregistrarea lor”. In primul alineat spuneti ca numarul familiilor de albine de care poate dispune apicultorul nu este limitat, dar indata aduceti doua aliniate, adica in afara de... Si atunci mentionati ca “Autoritatile administratiei publice locale sint in drept sa limiteze numarul familiilor de albine, aflate in posesia persoanelor fizice si juridice”.

Cum vedeti dumneavoastra... ceea ce ziceti dumneavoastra ca acordati niste facilitati? Prin acest alineat dumneavoastra taiati miinile apicultorilor.

Domnul Anatol Spivacenco:

Conform proiectului in cauza, numarul de stupine nu este limitat. Dar, totodata, administrarea publica locala impreuna cu intovarasirile pomicole este in drept sa reglementeze numarul de albine in cazul in care ele depasesc numarul posibil pentru a fi amplasat in localitatea respectiva in cazul cind ele provoaca niste probleme in relatiile cu societatea. Sub aspectul respectiv administrarea publica locala este in drept sa reglementeze numarul stupinelor. Amplasarea lor la o distanta sau alta fata de casele de locuit, fata de obiectivele publice.

Doamna Valentina Cusnir:

Noi propunem pentru lectura a doua sa va ginditi la o noua versiune a acestui capitol. Mai mult decit atit, ca la articolul 12 dumneavoastra spuneti ca, coordonarea si dirijarea activitatii la nivel local sint directiile raionale agricultura si alimentatie. Adica nu este nici intovarasire pomicola si nici administrare publica locala de nivelul intii, unde trebuie, ziceti, conform proiectului, inregistrat. Este o neclaritate cam totala, as zice eu. Pentru lectura a doua, va rugam sa va lamuriti in toate aceste aspecte.

Domnul Anatol Spivacenco:

Subiectul in cauza l-am discutat si in cadrul comisiei agrare si noi sintem gata sa examinam acest compartiment in lectura a doua.

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, asteptam si noi, si apicultorii mai mult.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. Va rog sa va referiti la nuantele de concept. Detaliile, de fapt.

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa-l intreb pe domnul raportor in legatura cu compartimentul referitor la obligatiunile pe care si le asuma autoritatile statului in relatia cu apicultorii din Republica Moldova. Una din problemele dificile cu care se confrunta apicultorii nostri, este cea legata de realizarea produsului finit. Din pacate, proiectul de lege nu prevede niste momente care ar clarifica aceasta relatie a apicultorului cu autoritatile statului. Puteti reveni si completa la acest capitol, acest compartiment, pentru ca si statul sa favorizeze cumva realizarea acestor produse, fiindca tocmai din aceasta cauza foarte multi renunta la continuarea activitatii in acest domeniu, din cauza ca nu sint stimulati, nu au cointeresarea de a persevera in acest domeniu.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, un factor foarte important pentru dezvoltarea apiculturii este interesul economic de a practica aceasta indeletnicire. Evident, statul creeaza cadrul legislativ, actele normative si legislative care reglementeaza acest proces. Totodata, creeaza toate conditiile pentru elaborarea standardelor si conditiilor pentru testarea, certificarea acestor produse si stimuleaza procesul de export al acestui produs. Deci, totul depinde de piata.

Domnul Ion Varta:

Statul nu poate sa-si asume niste responsabilitati in plus ca sa faciliteze realizarea acestor…

Domnul Anatol Spivacenco:

In conditiile economiei de piata, cred ca aspectul respectiv… Mai mult ca atit, ca Guvernul, prin legislatie, stimuleaza procesul de export al tuturor marfurilor, inclusiv si al produselor din apicultura.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog, stimati colegi, fiindca s-au vorbit mai multe reprize. Doar o clipa, domnule presedinte al comisiei. Mai multe reprize de masuri de ordin stimulatoriu. Rog, sa atrageti atentia, exista deja un numar impunator de actiuni si articolul 49 din Codul fiscal pentru intreprinderile mici, cu indicatii foarte concrete, care ofera scutiri pe taxa pe venit, pe o perioada de mai mult de 5 ani. Deci, rog sa studiati cu atentie tot cadrul existent si cred ca situatia va fi mult mai clara. Intrebare.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, as vrea ca dumneavoastra sa confirmati ceea ce am discutat in cadrul comisiei, ca in articolul care prevede stimularea in domeniu noi sa facem referinta si la fondul cel de subventionare care este prevazut anual in Legea bugetului si prin acest fond sa putem stimula producatorii de miere in Republica Moldova. Adica dumneavoastra ati sustinut aceasta idee in cadrul comisiei si as vrea ca dumneavoastra aici, in plen, fiindca este o chestie de concept.

Domnul Anatol Spivacenco:

Atit si din fondul de stimulare, cit si din asigurarea riscurilor, noi acceptam.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc. Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul Legii apiculturii, prezentat de Guvern. Am examinat avizele comisiilor permanente. Avizul Departamentului Juridic, al Directiei juridice a Parlamentului. As vrea sa mentionez, ca in cadrul discutiei la Comisia pentru agricultura au fost enumerate un sir de articole, care trebuie sa fie imbunatatite.

Noi am mentionat faptul ca legea, in principiu, nu-si propune un scop oarecare si noi trebuie sa completam in capitolul I cu un articol special, care sa reflecte care este scopul acestei legi. Noi am mentionat in cadrul sedintei comisiei ca sint un sir de definitii, care nu sint reflectate la articolul 2 “Notiuni generale”. Acestea vor fi introduse pentru lectura a doua.

La sedinta am mai mentionat si ceea ce este legat de stimularea in domeniu. Si aici eu special am dat aceasta intrebare si domnului ministru, ca dumnealui sa confirme ca acest articol va fi imbunatatit in cadrul examinarii pentru lectura a doua. Cu cele mentionate si cu obiectiile propuse de comisie in cadrul discutiei, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.59 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 59 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3954 privind aderarea Republicii Moldova la Conventia pentru crearea organizatiei europene si mediteraniene pentru protectia plantelor. Prezentat de Presedintele tarii. Il prezinta viceministrul agriculturii domnul Anatol Spivacenco.

Domnul Anatol Spivacenco:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru examinare proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conventia pentru crearea organizatiei europene si mediteraniene pentru protectia plantelor. Organizatia europeana si mediteraniana pentru protectia planetelor a fost fondata in 1951, actualmente avind peste 40 de tari membre. Deci, conducerea organizatiei europene si mediteraniene pentru protectia plantelor propune Republicii Moldova realizarea aderarii printr-o varianta simplificata. Similar au aderat la Conventia respectiva Tarile Baltice si Romania. Fiind membre ale organizatiei europene pentru protectia plantelor, Republicii Moldova i se ofera urmatoarele posibilitati:

Participarea si elaborarea documentelor normative internationale a standardelor cu privire la carantina fitosanitara; receptionarea informatiei operative cu privire la situatia fitosanitara si raspindirea organismelor de carantina; accesul la baza normativ-legislativa a tarilor ce reglementeaza importul plantelor si produselor de origine vegetala pe teritoriul lor; realizarea abordarilor unice in procesul asigurarii activitatilor serviciilor de protectie a plantelor si de carantina fitosanitara cu utilaje de laborator, literatura metodica, schimb de materiale de colectie si obiecte de carantina; respectarea stricta a cerintelor conventiilor de colaborare in domeniul carantinei fitosanitare; examinarea problemelor conflictuale dintre tarile membre ale organizatiei ce tin de respectarea cerintelor de carantina in comertul cu produse de origine vegetala in cazul intreprinderii de catre acestea a masurilor ce limiteaza accesul pe piata.

Deci, in acest context, va informam ca, in legatura cu aderarea Republicii Moldova la Conventia pentru crearea organizatiei europene si mediteraniene, pentru protectia plantelor nu este necesar un alt cadru legislativ vizavi de acest aspect. Lucrul acesta va influenta benefic promovarea productiei de origine vegetala din Republica Moldova in tarile membre ale Uniunii Europene, inclusiv si pe plan mondial.

Propunerea de aderare la organizatia mentionata rezulta din prevederile Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, fapt ce va oferi posibilitatea extinderii relatiilor internationale in domeniul carantinei fitosanitare. Va rog sa sustineti aprobarea acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari sint? Nu sint. Rog sa luati loc, domnule ministru.

Rog comisia.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnelor si doamnilor deputati,

Onorata asistenta,

Am onoarea sa va prezint raportul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana la acest proiect de lege. Comisia a examinat proiectul si constata urmatoarele. Conventia pentru crearea Organizatiei Europene si Mediteraneene pentru Protectia Plantelor, potrivit articolului 11 alineatul (1) din Legea privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Organizatia Europeana Mediteraniana pentru Protectia Plantelor, asa cum s-a spus aici, este o organizatie regionala in domeniul carantinei si protectiei sociale, fondata in urmatoarele scopuri:

Sustinerea eforturilor tarilor membre de a asigura o protectie adecvata a plantelor si produselor de origine vegetala, prevenirea, prin colaborarea dintre tarile membre, a raspindirii la nivel international a organismelor daunatoare plantelor si produselor vegetale, elaborarea in comun a masurilor fitosanitare si crearea, dupa caz, a standardelor corespunzatoare, prezentarea opiniilor comune ale tarilor membre Organizatiei pentru Agricultura si Alimentare a O.N.U., Organizatiei Mondiale a Comertului si oricaror altor organizatii cu raspundere similara.

Organele acestei organizatii sint Consiliul, Administratia, Comitetul executiv, Directorul general si personalul, Comisia de verificare a conturilor si alte organe instituite de catre consiliu pentru asigurarea activitatii organizatiei. Fiecare stat membru are dreptul sa desemneze un reprezentant si un loctiitor in consiliu si detine un vot in cadrul acestuia. Acest lucru, evident, se refera si la Republica Moldova.

Cheltuielile organizatiei sint acoperite din cotizatiile anuale ale statelor membre. Pentru tara noastra contributia anuala va constitui 8 560 de euro si va fi achitata de catre Inspectoratul Principal de Stat pentru carantina fitosanitara din contul mijloacelor obtinute de la prestarea serviciilor fitosanitare.

Statutul de membru cu drepturi depline al organizatiei in cauza ii va oferi Republicii Moldova un sir de posibilitati si anume:

Participarea la elaborarea documentelor normative internationale si a standardelor cu privire la carantina fitosanitara, receptionarea informatiei operative cu privire la situatia fitosanitara si raspunderea organismelor de carantina, ma iertati, si raspindirea organismelor de carantina, accesul la baza normativ-legislativa care reglementeaza importul plantelor si produselor de origine vegetala pe teritoriul tarilor membre, realizarea acordurilor unice in procesul asigurarii serviciului de protectie a plantelor si de carantina fitosanitara cu utilaje de laborator, cu literatura metodica, schimb de materiale de colectie si obiecte de carantina.

Colaborarea Republicii Moldova in cadrul acestei organizatii va contribui la extinderea relatiilor internationale in domeniul carantinei fitosanitare, la dezvoltarea comertului cu produse de origine vegetala, la promovarea productiei de origine vegetala in tarile membre ale organizatiei, inclusiv in tarile Uniunii Europene.

In contextul celor expuse si tinind cont de faptul ca necesitatea aderarii Republicii Moldova la Conventia pentru crearea Organizatiei Europene si Mediteraneene pentru Protectia Plantelor, rezulta din prevederile Planului individual de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, capitolul “Aspecte sanitare si fitosanitare”, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului aderarea la Conventia nominalizata prin adoptarea unei legi organice, in conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Legea privind tratatele internationale ale Republicii Moldova.

In acelasi timp, raportind continutul articolului 3 din proiectul de lege prezentat la prevederile articolului 30 din Legea nr.780 privind actele legislative si punctul 8 din Regulamentul privind mecanismul de incheiere a tratatelor internationale, adoptat prin Hotarirea Guvernului nr. 120 din 12 februarie 2001, comisia considera necesar a expune articolul in cauza in urmatoarea redactie:

“Articolul 3. Inspectoratul Principal de Stat pentru carantina fitosanitara va intreprinde masurile necesare pentru reluarea prevederilor Conventiei in cauza”.

De asemenea, contestind obiectiile expuse in avizul sau de Directia juridica a Parlamentului, ne pronuntam pentru pastrarea articolului 2 in textul proiectului de lege. Acest articol stabileste organul responsabil pentru efectuarea actiunilor orientate spre respectarea angajamentelor asumate prin indeplinirea procedurilor interne de intrare in vigoare a Conventiei si in conformitate cu prevederile legislatiei nationale invocate mai sus, nu poate fi exclus din continutul proiectului de lege. Deci, trebuie sa pastram varianta propusa de Guvern.

In vederea respectarii cerintelor tehnicii legislative, propunem inversarea numerotarii articolelor 2 si 3 din proiectul de lege si propunem Parlamentului votarea acestui proiect in prima si a doua lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3954 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Tinind cont de continutul raportului comisiei, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3954 in lectura a doua. Cine este pentru? As vrea sa aud citi sint “pentru”?

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 – 22.

Sectorul nr. 1 – 26.

Sectorul nr.2 – 35.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3954 adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internationala. Proiectul nr. 4419, prezentat de Presedintele tarii. La tribuna il invit pe domnul Untura, viceministrul transporturilor.

Domnul Petru Untura:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

In scopul realizarii Programului National de Implementare al Planului de Actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, propunem aderarea la Acordul European asupra marilor drumuri de circulatie internationale. Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internationala a fost semnat la Geneva cu mai bine de 30 de ani in urma si, cu regret, pina la momentul actual nu a fost adoptat un proiect de lege, care ar fi permis aderarea Republicii Moldova la Acordul European mentionat.

Actualmente, reteaua de drumuri a Republicii Moldova trebuie sa interactioneze cu spatiul unic de transport international european. Motivul este ca in acordul nominalizat au fost incluse deja patru directii ce traverseaza teritoriul republicii noastre.

Este vorba de drumul E-58, care are inceputul la Viena si sfirsitul la Rostov-pe-Don, pe teritoriul republicii – sectorul Leuseni – Chisinau – Dubasari. Drumul european E-581, care are inceputul la Marasesti Romania si sfirsitul la Odesa, Ucraina pe sectorul Leuseni – Chisinau – Gura-Bicului. Drumul european E-583, care are inceputul in orasul Roman, Romania si sfirsitul in Jitomir, Ucraina pe sectorul Sculeni – Balti – Soroca – Otaci.

Si drumul E-584, care are inceputul la Poltava, Ucraina si sfirsitul la Slobozia, Romania pe sectorul Dubasari – Chisinau – Comrat – Giurgiulesti. Importanta deosebita a aderarii Republicii Moldova la acordul european asupra marilor drumuri de circulatie este accesul agentilor economici transportatori la pietele si serviciile de transport ale statelor membre ale Uniunii Europene si ale celor in curs de aderare.

De asemenea, crearea unui teren favorabil investitional pentru institutiile financiare internationale in domeniul drumurilor. Tinind cont de cele mentionate, propun adoptarea proiectului de lege prezentat si rog sustinerea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc, domnule Presedinte. Eu rog sa raspundeti la o intrebare. Totusi, cred ca documentul este binevenit si legea, dar ce se intimpla cu coridorul numarul 9? Noi de zeci de ani de zile vorbim ca in Republica Moldova a fost introdus coridorul numarul 9 si din an in an se promiteau niste investitii, eu stiu, niste implicari ale organismelor internationale. Care este situatia in momentul de fata?

Domnul Petru Untura:

Deci, situatia in prezent este urmatoarea. Prin modificarea Legii bugetului pentru anul 2005 au fost alocate 50 milioane de lei pentru reabilitarea drumului, sectorului de drum Chisinau – Leuseni, care este parte componenta a coridorului numarului 9. Cu regret, alocarile au fost acordate prea tirziu si urmind procedura de proiectari, licitatii publice s.a.m.d.

Legislatia a permis numai selectarea antreprenorului general si onorarea obligatiunilor conform contractului, deci, avansul pentru mobilizarea antreprenorului. Lucrarile vor demara urgent dupa crearea conditiilor favorabile pentru executarea lucrarilor. Aceasta va fi nu mai devreme de 10 martie curent.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si, luind in vedere ca toate ministerele cointeresate, comisiile parlamentare si Directia juridica a Parlamentului au oferit avize pozitive, propune sa fie votat proiectul mentionat in doua lecturi.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4419. Dar ce se intimpla in sala, pot sa intreb? Se resimte necesitatea unei pauze?

Supun votului proiectul de Lege nr. 4419 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr. 4419 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

85 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4419 adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului cu privire la incetarea acordurilor multilaterale, incheiate in cadrul C.S.I. Proiectul nr. 3804, prezentat de Presedintele tarii. La tribuna o invit pe doamna Kistruga, viceministru al afacerilor externe si integrarii europene.

Doamna Eugenia Kistruga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati membri ai Parlamentului, Protocolul cu privire la incetarea acordurilor multilaterale, incheiate in cadrul Comunitatii Statelor Independente, intruneste si sistematizeaza acordurile incheiate care si-au pierdut actualitatea si valabilitatea. Protocolul mentionat are drept obiectiv revizuirea bazei juridice a acordurilor incheiate in cadrul C.S.I. Listele acordurilor internationale, care si-au incetat actiunea in legatura cu expirarea valabilitatii termenului sau incheierii altor acorduri, precum si actiunea carora inceteaza, sint cuprinse in anexele numarul 1 si numarul 2 ale protocolului dat.

In conformitate cu dispozitiile Legii cu privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova si Regulamentului privind mecanismul de incheiere a tratatelor internationale, protocolul dat a fost supus examinarii de catre autoritatile abilitate care au comunicat lipsa de obiectii. Din punct de vedere al aspectului normativ, ratificarea protocolului nominalizat, nu necesita modificarea cadrului legislativ al Republicii Moldova, precum si adoptarea unor legi noi in acest sens.

Din punct de vedere financiar, la fel ratificarea prezentului protocol nu necesita careva cheltuieli financiare. In acest context rugam aprobarea proiectului inaintat.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Intrebari pentru doamna ministru.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

Doamna ministru, acest document este semnat la 1 decembrie 2000. Si unde a fost uitat timp de 5 ani si citeva luni?

Doamna Eugenia Kistruga:

Eu cred ca este meritul ca noi l-am gasit si l-am inaintat acum. Iar unde a fost uitat, cred ca stiti dumneavoastra mai bine.

Domnul Oleg Serebrian:

Da. Aceasta este curios, pentru ca daca mai bine de 5 ani el n-a fost solicitat, ma intreb care este necesitatea lui de a ne aminti de el acuma? Este un document semnat de ex-Presedintele Lucinschi.

Doamna Eugenia Kistruga:

Eu cred ca in cadrul reevaluarii bazei juridice, care are loc acuma in Republica Moldova, mai ales in contextul reevaluarii acestei baze juridice in conformitate cu aducerea bazei legislative cu Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, este necesar de adoptat acest proiect de lege si de a-l pune in aplicare, astfel Republica Moldova nu va fi parte la o parte din aceste acorduri. Eu cred ca este binevenit.

Domnul Oleg Serebrian:

Ma intreb doar, vad aici o serie de tari din C.S.I. care nu au ratificat documentul dat. Nu este in vigoare, in Armenia, Georgia, Kirgizstan, Uzbekistan, Ucraina. Deci, tarile in care el este in vigoare, mi se par mai, cum sa spun, neonorabile sub aspect de integrare europeana, decit cele in care el nu este in vigoare. Cea de-a doua companie, vreau sa spun, imi face o mai mare placere. Pe linga aceasta, ceea ce scrie in nota semnata de domnul Stratan, e ceva neclar aici.

Dau citire propozitiei si poate dumneavoastra explicati: “In final reliefam ca, avind in vedere angajamentele asumate de Republica Moldova fata de Uniunea Europeana, urmare a semnarii Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, precum si necesitatea respectarii prevederilor A.P.C.E. dintre C.E. si Republica Moldova, spun prescurtat, toata durata procesului de negociere si eventuala aprobare o conditie importanta pentru consolidarea raporturilor dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana, constituind apropierea legislatiilor existente si viitoare ale Republicii Moldova de cea a comunitatii”. Care comunitate? Si, in general, ce are acest protocol cu Uniunea Europeana?

Doamna Eugenia Kistruga:

Eu cred ca s-a avut in vedere si dumneavoastra intelegeti faptul demararii procesului de reevaluare in general a bazei juridice care exista acum in Republica Moldova. Apropo, aceasta demarare are loc in conformitate cu hotarirea Parlamentului prin care a fost adoptat programul legislativ. Se are in vedere cred ca acest proces, procesul de reevaluare a bazei juridice existente si al onorarii acelor obligatiuni pe care noi le avem.

Domnul Oleg Serebrian:

Si care comunitate, aceasta ma intereseaza? “Apropierea legislatiei existente si viitoare a Republicii Moldova de cea a comunitatii”.

Doamna Eugenia Kistruga:

Se are in vedere a Comunitatii Europene. Sint sigura de lucrul acesta.

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, este vorba de Uniunea Europeana.

Doamna Eugenia Kistruga:

Evident.

Domnul Oleg Serebrian:

O denumire cam invechita.

Doamna Eugenia Kistruga:

Se foloseste “Comunitatea Europeana”.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu prea… Mai curind istoric. Bine. Va multumesc foarte mult.

Parerea mea este, doamna ministru, ca mai curind, noi ne amintim acum, cred ca vom mai gasi prin sertarele Presedintiei sau ale Ministerului de Externe protocoale de acest gen, pentru indeplinirea mai noii directive privind orientarea noastra externa in domeniul politicii externe si imbunatatirea relatiilor cu Federatia Rusa, cred ca aceasta e mai curind. Dar este o opinie personala.

Multumesc.

Doamna Eugenia Kistruga:

Daca imi permiteti, eu cred ca acest proces de reevaluare este un proces foarte benefic in general asupra cadrului legislativ al Republicii Moldova si este bine ca a inceput si este bine ca noi, cu ajutorul dumneavoastra, il punem in aplicare.

Domnul Marian Lupu:

Da, a fost o discutie foarte nostima.

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna viceministru,

Observam din textul expres al proiectului si mai ales al anexei, este vorba de tratate internationale la care Republica Moldova facea parte si a caror actiune inceteaza. Si imi dau seama de latura penibila a situatiei, cind cinci ani tot am cautat si abia intr-un tirziu am gasit acest document atit de important. Oricum aveti dreptate ca este mai bine mai tirziu decit niciodata.

Vreau sa va intreb, daca Republica Moldova, si dumneavoastra cunoasteti situatia la minister, are initiativa denuntarii sau iesirii unilaterale din alte tratate de acest caracter, dupa cum a facut, imi amintesc acum doi ani Federatia Rusa in cazul a 12 acorduri cu caracter economic si a iesit unilateral din ele, acorduri in care Republica Moldova continue sa ramina. Aveti in perspectiva asemenea intentii sau urmeaza sa mai asteptam vreo cinci ani?

Multumesc.

Doamna Eugenia Kistruga:

Mult stimate domnule deputat,

Cu ajutorul inclusiv si al dumneavoastra, Parlamentul a adoptat proiectul de Hotarire cu privire la Programul legislativ, este un program care incorporeaza absolut, in marea sa majoritatea toate obligatiunile pe care Republica Moldova si le-a asumat in cadrul realizarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. De fapt, astazi ati si votat deja inca un punct din acest plan. Evident, in contextul acestui program noi vom intreprinde absolut toate actiunile necesare ce tin de competenta Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, pentru a aduce in conformitate cu acest plan si cu aceste obligatiuni fata de Uniunea Europeana acele obligatiuni pe care le are si Republica Moldova in contextul altor organisme internationale.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, doamna ministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi, Comisia pentru politica externa si integrarea europeana a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea protocolului cu privire la incetarea acordurilor multilaterale incheiate in cadrul Comunitatii Statelor Independente, semnat la Minsk la 1 decembrie 2000, si a constatat ca acesta se inscrie pe deplin in prevederile Legii cu privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova. Comisiile permanente au avizat pozitiv proiectul respectiv la fel ca si Directia juridica. Tinind cont de cele mentionate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita asistenta dumneavoastra pentru votarea proiectului respectiv in prima si a doua lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Am o intrebare special pentru dumneavoastra. Imi pare rau ca nu am fost prezent la sedinta comisiei in care s-a examinat acest lucru. Ce folos ca dumneavoastra umblati?

Domnule ministru,

De ce la un document care se refera la Comunitatea Statelor Independente se cere avizul domnului ministru Papuc, ministru de interne, sefului Marelui Stat Major, viceministru al apararii, general de brigada Coropcian, si al Serviciului Graniceri? Din cite stiu, Comunitatea Statelor Independente este o institutie la care Republica Moldova face parte doar din mecanismele economice.

Domnul Sergiu Stati:

Exact, da. Daca ati observat, pachetul respectiv de documente include primele doua anexe, care insereaza lista acordurilor, o parte dintre care si-au pierdut din valabilitatea sa, inclusiv acele care au fost semnate de Republica Moldova in
1992-1993. Deci, cind noi inca nu eram formal in cadrul Comunitatii Statelor Independente, facind acest lucru prin ratificarea legii respective in 1990, prin adoptarea legilor respective in 1994.

De aceea, Republica Moldova a semnat pina atunci citeva acorduri sau intelegeri in cadrul C.S.I., inclusiv si ce tine de preluarea averii militare, aspecte care tin de competenta Ministerului de Interne, la fel, deci, care tineau de averea Ministerului de Interne al Uniunii Sovietice. Sint documente care tin, in special, de separarea sau de predarea unor bunuri materiale si de aceea, evident, a fost necesar ca sa fie solicitate, inclusiv si ministerele respective…

Domnul Oleg Serebrian:

Aici intr-un fel dumneavoastra recunoasteti ca Republica Moldova, de fapt, facea parte si din mecanismele cooperarii militare in cadrul C.S.I.

Domnul Sergiu Stati:

Deci, vreau inca o data sa accentuez, este vorba de preluarea unor bunuri materiale, din cadrul ministerelor de forta, adica Ministerul Apararii si Ministerul de Interne care au predat, in baza unor acorduri respective, semnate in cadrul C.S.I., au predat ministerelor noastre de forta – Ministerului Apararii si Ministerului de Interne ceva bunuri materiale. In acest context, evident, era necesar sa fie creata o baza juridica corespunzatoare.

Domnul Oleg Serebrian:

Bine, aceasta in sensul…

Domnul Sergiu Stati:

Inca o data vreau sa reamintesc. Republica Moldova a aderat la Comunitatea Statelor Independente in 1994, unde foarte clar a fost stipulat, ca noi participam doar la dimensiunea economica. Si, respectiv, incepind cu anul 1994 tara noastra nu a subsemnat nici un fel de documente in cadrul C.S.I., care tineau sau urmeaza sa aiba tangenta, cel putin, cu dimensiunea militara sau politico-militara.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr. 3804 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

In continuare supun votului adoptarea in a doua lectura a aceluiasi proiect de Lege nr. 3804. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pentru”. “Impotriva”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3804 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Europene privind valoarea internationala a hotaririlor represive. Proiectul nr.4134, prezentat de Presedintele tarii.

Domnule Esanu, va rog la tribuna centrala.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supun atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei europene privind valoarea internationala a hotaririlor represive, incheiata la Haga la 28 mai 1970. Ratificarea acestei conventii de catre Republica Moldova va permite statului nostru sa ceara executarea pe teritoriul statelor straine a sanctiunilor penale, care au fost aplicate in Republica Moldova, si, in acelasi timp, isi asuma obligatia de a executa pe teritoriul Republicii Moldova sanctiunile adoptate in tarile membre ale conventiei respective.

Adoptarea acestui proiect, ratificarea acestei conventii nu va necesita careva modificari in structura organelor de stat ale Republicii Moldova si nu va solicita cheltuieli care depasesc cheltuielile de activitate obisnuita a organelor de stat. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru votarea proiectului in prima si, daca nu exista obiectii, si in a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari, stimati colegi? Nu sint.

Multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

Doamna Serafima Borgan:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Conventia europeana privind valoarea internationala a hotaririlor represive, in continuare Conventia, potrivit articolului 11 alineatul (1) din Legea nr. 595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia in cauza, adoptata la Paris la 28 mai 1970 de statele membre ale Consiliului Europei, a fost semnata de Republica Moldova la 27 iunie 2001. Potrivit prevederilor conventiei, fiecare stat contractant are competenta sa procedeze la executarea unei sanctiuni pronuntate intr-unul din celelalte state contractante si care este executorie in acel stat. Executarea unei sanctiuni pronuntate in statul solicitant nu poate avea loc in statul solicitat, decit in temeiul unei hotariri a judecatorului acestui stat.

Cauza este adusa inaintea judecatorului, daca statul solicitat considera ca este cazul sa dea curs cererii de executare. Conventia stabileste forma si conditiile de depunere a cererilor de executare, procedura si termenii de executare a sanctiunilor, determina conditiile de executare a hotaririlor pronuntate in lipsa condamnatului si a ordonantelor penale, masurile provizorii care pot fi luate in vederea asigurarii executarii hotaririi, efectele internationale ale hotaririlor pronuntate anterior.

La momentul ratificarii Conventiei, Republica Moldova formuleaza anumite declaratii in conformitate cu care:

1. Cererile si toate comunicarile necesare pentru aplicarea Conventiei vor fi adresate prin intermediul Ministerului Justitiei al Republicii Moldova.

2. Cererile si actele anexate trebuie sa fie insotite de traducere in limba moldoveneasca sau in una din limbile oficiale ale Consiliului Europei.

3. Pina la restabilirea deplina a integritatii teritoriale a Republicii Moldova, prevederile Conventiei se vor aplica doar pe teritoriul controlat efectiv de autoritatile Republicii Moldova.

4. Republica Moldova isi rezerva dreptul sa refuze executarea sanctiunilor in unele cazuri, daca condamnarea priveste infractiunea de natura fiscala sau religioasa, daca infractiunea tine de competenta exclusiva a unei autoritati administrative, daca hotarirea a fost pronuntata de autoritatile statului solicitant la o data cind actiunea penala ar fi fost prescrisa dupa propria sa lege.

In cazul hotaririlor pronuntate in lipsa condamnatului, in cazul ordonantelor penale. Si sa accepte aplicarea principiului “ne bis in idem”, adica o persoana care a constituit subiectul unei hotariri penale europene nu poate fi urmarita, condamnata sau supusa unei sanctiuni.

Adica o persoana care a constituit subiectul unei hotariri penale europene nu poate fi urmarita, condamnata sau supusa unei sanctiuni intr-un alt stat pentru aceleasi fapte.

Luind in considerare importanta deosebita a acestui instrument juridic international, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea conventiei prin adoptarea unei legi organice in conformitate cu prevederile articolului 12 alineatul (1) din Legea nr.595 din
24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova.

Totodata, comisia propune excluderea din titlul legii a sintagmei “incheiata la Haga la 28 mai 1970”, deoarece, potrivit articolului 25 alineatul (3) litera c) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, titlul actului legislativ trebuie sa contina doar formula de aderare sau ratificare a unui tratat international.

Respectiv, indicarea datei incheierii tratatului in titlul actului legislativ este in plus. De asemenea, este in plus si invocarea normelor constitutionale in preambulul legii, intrucit adoptarea legii organice in cazul ratificarii unui tratat international este prevazuta de normele Legii nr.595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova. Comisiile au avizat pozitiv aceasta…

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Doamna Serafima Borgan:

…. Conventie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna secretar.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4134. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

In continuare, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4134, tinind cont de cele relatate in raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 38.

Sectorul nr.3 – 26.

Domnul Marian Lupu:

91 de voturi.

Va multumesc.

„Impotriva”? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4134 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4494 pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la statutul juridic al lucratorilor migranti, prezentat de Presedintele tarii. O invit la tribuna pe doamna Olga Poalelungi. A, domnul ministru, cer scuze.

Domnul Nicolae Esanu:

Avind in vedere ca proiectul a fost retras, nu stiu daca e ultima data.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Deci, va rog, in cazul dat o sesizati vizual, fiindca este aici, daca au inteles la… Un agrement careva au facut colegii nostri, nu au decit. Dar mai stiti, Ivan Timofeevici.

Va rog, domnule ministru.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati, supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind ratificarea de catre Republica Moldova a Conventiei europene cu privire la statutul juridic al lucratorilor migranti. Ratificarea de catre Republica Moldova a Conventiei respective va fi un pas important, care va contribui la extinderea si diversificarea cooperarii juridice internationale in cadrul Consiliului Europei, va facilita stabilirea unor relatii cu organele de resort ale statelor membre ale Consiliului Europei care sint parti contractante la aceasta conventie.

In prezent, Conventia este ratificata de catre Franta, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia si Turcia. Dat fiind faptul ca in astfel de state ca Italia, Portugalia, Spania in ultimii ani si-au legalizat sederea si activitatea de munca un numar considerabil de cetateni moldoveni, ei se vor bucura de un tratament nu mai putin favorabil ca propriii cetateni ai statelor respective in ceea ce priveste conditiile de munca, conditiile de trai, remunerarea muncii, oferirea ajutorului de somaj in cazul somajului involuntar, neobligativitatea pentru lucrator de a fi legat de un patron sau de o localitate, dreptul la protectie, la aplicarea legislatiei in caz de accidente de munca si boli profesionale, reincadrarea in munca, dreptul la recurs la autoritatile judiciare si administrative in statul de primire.

Acest lucru va permite sa asiguram o protectie mai buna cetatenilor Republicii Moldova. De asemenea, mentionam ca adoptarea acestei conventii este o realizare a obligatiei pe care si-a asumat-o Republica Moldova la adoptarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Mentionam, de asemenea, ca preconizam… in proiectul de lege sint instituite unele rezerve pe care le declara Republica Moldova in legatura cu faptul ca nu isi poate asuma din punct de vedere financiar executarea tuturor obligatiilor din Conventie.

Mentionam ca acest lucru nu va influenta in nici un fel drepturile cetatenilor Republicii Moldova, deoarece celelalte state care au ratificat Conventia, nu au facut rezerve la articolele respective. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului de lege in prima si, in cazul in care nu exista obiectii, in a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.

Va multumesc.

Rog sa luati loc. Rog comisia. Intrebare?

Domnul Ion Gutu:

Doamna Poalelungi, da?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Stimata doamna Poalelungi, noi astazi am discutat…

Domnul Marian Lupu:

Dar numai in contextul acestui subiect, stimate coleg. Daca nu, atunci dupa sedinta o abordati.

Domnul Ion Gutu.

Eu vreau sa adresez o intrebare autorilor proiectului.

Domnul Marian Lupu:

La tema proiectului.

Domnul Ion Gutu:

La tema proiectului am o intrebare, doamna Poalelungi asista.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, la tema acestui proiect, domnule Gutu sau la tema proiectului remis in comisie.

Domnul Ion Gutu:

Nu are insemnatate. Eu va rog, asista seful serviciului.

Domnul Marian Lupu:

Pai acusi ajungem la Ora Guvernului si o sa adresati toate intrebarile.

Domnul Ion Gutu:

Dar nu e vorba, dumneaei acum o sa plece.

Domnul Marian Lupu:

Nu o sa plece. O rugam sa ramina. Domnul Stati. Va rog, comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la statutul juridic al lucratorilor migranti si a constatat ca acesta corespunde in deplina masura prevederilor Legii cu privire la tratatele internationale.

Toate comisiile de profil la fel au examinat acest proiect si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, tinind cont de prevederile Conventiei, propune ca Republica Moldova, ratificind Conventia, sa faca unele rezerve la articolele 7, 10, 13, 14, 15, 18, 19, 22 si 27 din Conventie in conformitate cu prevederile articolului 36 din Conventie cu privire la amendamente si rezerve.

Deci toate aceste amendamente tin de obligativitatea Republicii Moldova de a oferi unele facilitati migrantilor care se afla pe teritoriul Republicii Moldova si, in in contextul celor expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, roaga ca proiectul indicat sa fie votat in prima si a doua lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4494 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4494 in lectura a doua, tinind cont de cele relatate in raportul comisiei sesizate in fond.

Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 38.

Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Marian Lupu:

90 de voturi “pentru”. “Impotriva”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4494 este adoptat in lectura a doua.

Ora intrebarilor si interpelarilor, cea care a fost raportata de ziua de ieri pentru ziua de astazi. Sintem la ora 12.08 si demaram procesul de intrebari si interpelari.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intilnindu-ma cu alegatorii in raionul Stefan Voda, am facut o descoperire foarte trista. In satul Olanesti si in toate localitatile de frontiera cu Ucraina de mult timp nu este receptionata televiziunea Republicii Moldova si nici radioul. Este receptionata numai televiziunea ucraineana, transnistreana si romana.

Rog ca Guvernul sa vina cu o explicatie de ce intr-o perioada atit de indelungata aceste localitati nu au acces la organele, la izvoarele de informare in masa din Republica Moldova.

A doua interpelare. Tot oamenii din aceste localitati aveau posibilitate
sa isi comercializeze productia agricola in Ucraina, trecind acolo la vama nu mai mult de 50 kg productie care nu era impozitata sau nu se incasa nici un fel de plata pentru a-si putea comercializa productia lor. Actualmente, Ucraina nu mai accepta o asemenea trecere peste frontiera a 50 kg de productie si vamesii, evident, smulg extraordinar de mult din buzunarele oamenilor.

S-a facut o interventie la Ministerul Agriculturii, care, in luna iunie 2005, a dat un raspuns formal. Si eu vin inca o data cu interpelare: ce se intreprinde de catre comisia mixta moldo-ucraineana, pentru ca oamenii din frontiera data, din raionul Stefan Voda, sa isi poata comercializa productia fara a fi jumuliti.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu nu vreau sa fac o interpelare, dar o remarca, daca se poate. Ea se refera la declaratia de ieri de la tribuna centrala a Parlamentului expusa de colegul nostru, domnul deputat Grigore Petrenco, comsomolistul nr.1 al Republicii Moldova de astazi.

Am o deosebita placere, stimati colegi, si vreau sa va spun, il stimez pentru ca este tinar si pot sa ii iert chiar si mai multe, dar vreau sa-mi exprim, pur si simplu, parerea ca dumneavoastra, domnule Petrenco, sinteti prea tinar si aceasta poate e prioritatea dumneavoastra. V-as da un sfat, sa studiati problema, ce facilitati au avut secretarii Comitetului Central al Partidului Comunist in perioada sovietica, la care v-ati referit dumneavoastra, si care sint privilegiile conducerii Partidului Comunist de astazi si o sa vedeti ca domnul Bodiu sau tovarasul Bodiu nici nu visa la asemenea facilitati si privilegii.

Si al doilea moment. Studiati sistemul democratic in fostul partid comunist si studiati sistemul democratic in partidul comunist de astazi.

Si ultima recomandare, domnule Petrenco, ati fost ales in calitate de, as spune asa, un killer al Partidului Comunist. Ati spus, eu inteleg, aceasta e pozitia fractiunii, dar trebuie sa va ginditi ca sinteti inca foarte tinar ca sa va definitivati in multe aprecieri. (Rumoare in sala.)

Domnul Marian Lupu:

Asa.

Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doua interpelari. Una o adresez Guvernului Republicii Moldova in persoana domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si solicit de la Guvern prezentarea unei informatii ample privitor la mijloacele banesti acumulate la un cont special sub egida Executivului pentru comemorarea regretatului Nicolae Sulac.

Vreau sa stiu, in care scopuri au fost utilizate aceste mijloace, cu specificarea sumelor cheltuite.

Si a doua interpelare o adresez Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, domnului academician Ion Ababii. Solicit de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale date concrete privind asigurarea cu lucratori medicali, in primul rind cu medici a comunelor si satelor din tara, cauzele lipsei de medici in multe localitati rurale si masurile intreprinse de catre minister in vederea ameliorarii starii alarmante ce s-a creat pe marginea problemei abordate.

Ambele raspunsuri le astept in scris.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.2.

Domnul Valerii Garev:

Спасибо господин Председатель.

У меня два запроса. Первый в адрес Таможенной Службы . К господину Вылку, неоднократно обращался работник таможни, теперь уже бывший, Мельник Павел Алексеевич. В 9 докладных ах он сообщал о фактах мошенничества и злоупотребления со стороны как экономических агентов, так и работников таможни, которые содействовали этим злоупотреблениям.

Однако никаких мер принято не было. А вокруг господина Мельника была создана такая обстановка, что он был вынужден уволиться. До сих пор ему не выплачены причитающиеся финансовые средства и никакие меры не приняты.

Я не буду приводить цитаты из его 9 докладных, а всего лишь зачитаю последнюю. В ней господин Мельник обращался к руководству таможни по факту поставок пищевой продукции фирмой «Тип-топ» в течение полугода по поддельному сертификату, поставляемая продукция была с просроченным сроком хранения. Это уже подтвердил суд, но и в данном случа руководство таможни не приняла никаких мер в отношении работников, допустившим это.

Прошу сообщить перед микрофоном депутатам и телезрителям, какие меры приняты по тем фактам, о которых сообщил господин Мельник.

И второе, по факту деятельности фирмы «Тип-топ» суд, как я уже говорил, направил дело в Генеральную прокуратуру. Однако и здесь для возбуждения уголовного дела меры не приняты. Я прошу, чтобы Генеральный прокурор пришел на заседание Парламента и рассказал, почему так получилось.

Мною был сделан запрос в адрес Генеральной прокуратуры по другому делу, по обращению гражданки Дугаевой в связи с нарушением законодательства в области строительства господами Трепэдуш и Морошан и другими, которые совместно с примэрией населенного пункта Стэучены сфальсифицировали документы, о приобретении земельных участков, изменив их номера, в целях и строительства домов на территории участков пенсионеров–огородников.

Гражданка Дугаева сообщила факты в прокуратуру, однако прокурор сектора Рышкань, не стал в этом деле разбираться. Она указала на нарушение закона, фальсификацию документов и оформление на подставных лиц участков, уничтожение насаждений на участке бригады №2 пенсионеров – огородников и уничтожение господами Трепэдушем и Морошан других строений и разграбление имущества пенсионеров. Эти действия подпадают под статью Уголовного кодекса, однако, прокуратура не принимает никаких мер по данным фактам.

Мною был сделан запрос по данному делу в адрес Генерального прокурора, однако был, я получил обтекаемый ответ, который свидетельствует о том, что Генеральная прокуратура не хочет этим делом заниматься. Ответ подписал – я обратился к Генеральному прокурору – даже не заместитель Генерального прокурора, a второстепенный работник. Прошу Генерального прокурора прийти сюда, в Парламент и объяснить, почему так получается. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si eu am sa fac, mai intii, o scurta replica, dupa care o sa fac doua interpelari. Vreau sa va spun ca A.M.N. face declaratii cu caracter general sau institutional, si nu declaratii cu atacuri la persoana. Si imi pare foarte rau ca prin declaratia de ieri a P.C.R.M. s-a degenerat in Parlament.

Acum tinarului si nelinistitului Petrenco vreau sa ii spun ca eu, Vitalia Pavlicenco, nu am facut cariera in Partidul Comunist, dar am fost discutata in schimb la biroul de partid al A.T.E.M.-lui, pentru ca adunam semnaturi in favoarea trecerii limbii noastre romane la grafia latina.

Insa domnul Petrenco, din pacate, dupa cum vad, face cariera proasta azi si cred ca zelul de ieri s-a dovedit faptului ca, dumnealui vrea sa se revanseze, pentru ca i s-a aplicat o mustrare de partid, din cauza ca a plecat organizatia comunistilor la Basarabeasca. Imi pare foarte rau, dar cred ca nu este primul si ultimul caz. Este abia inceputul. Pentru cine se intereseaza “Moldavschie vedomosti”, producind comunismul.

Prima interpelare este adresata Ministerului Culturii si Turismului in contextul maratonului blasfemiei, pe care il va organiza Televiziunea comunista pentru manastirea Curchi. In situatia in care actualul regim comunist inca nu si-a cerut scuze pentru crimele savirsite impotriva propriului popor in perioada sovietica, inclusiv prin aruncarea in aer a sfintelor noastre biserici, noi, avind si astazi in Parlament purtatori ai fostului regim, solicit ca ministrul Tvircun sa prezinte joia viitoare de la tribuna Parlamentului un scurt istoric al acestui monument de cultura. In special al perioadei in care manastirea Curchi a fost inchisa, cu date concrete despre cine, cind si ce ordine a dat, pentru ca acolo sa fie impuscati calugarii sau deportati, iar manastirea transformata in casa de nebuni pentru disidenti politici. Cu date concrete si despre faptul, unde au disparut bunurile de aur si de argint ale manastirii?

Vreau ca oamenii, care daruiesc sincer ultimul banut pentru lacasele sfinte, sa cunoasca cine sint adevaratii criminali antihristi, ce vor sa apara astazi in haine de mironosite ca si antihristul, speculind asemenea maratoane pentru campanii electorale comuniste. Astept raspuns de la tribuna Parlamentului joia viitoare.

Apropo, de campaniile electorale comuniste. Am a doua interpelare care este adresata Primului ministru Vasile Tarlev, caruia ii solicit o dare de seama privind cheltuirea banilor adunati prin maratoanele pentru manastirea Capriana. Inclusiv informatii privind firmele ce o repara si ce fel de licitatie s-a facut pentru lucrarile la manastire, date cerute si de societatea civila. Astept raspuns in scris.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa spun ca declaratia de ieri a fost o declaratie a fractiunii si, de fapt, ea reflecta declaratia partidului. A citit-o domnul Petrenco conform deciziei fractiunii. Si domnul Petrenco, de fapt, nu are nimic personal, adica ca membru al fractiunii. Dar noua ne pare bine ca dumneavoastra v-ati ingrijorat de declaratia de ieri.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4

Domnul Marcel Raducan:

Interpelarea mea este adresata ministerului agriculturii si industriei alimentare domnului Gorodenco. Stimate domnule ministru, solicit o informatie detaliata referitor la situatia in agricultura si anume, care este starea semanaturilor de toamna: griu si orz. Care este starea viilor si livezilor din Republica Moldova, dupa ce am avut mai multe zile temperaturi extrem de joase. Daca veti interveni in caz de necesitate si cum o veti face? Solicit raspunsul dumneavoastra in plenul Parlamentului in termen util.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Doamna Angela Arama:

De fapt, interpelarea pe care am s-o fac acum consuna cumva cu interpelarea facuta de colega mea Valentina Golban de la Partidul Social-Liberal. E cunoscuta, intr-adevar, situatia critica in domeniul asistentei medicale in sectorul rural al Republicii Moldova. Medicii de familie, in virtutea conditiilor precare in care sint obligati sa isi exercite profesiunea, sint nevoiti sa deserveasca mai multe localitati, ceea ce, in unele cazuri, face ca aceasta asistenta medicala sa fie ca si inexistenta. Cunoasteti foarte bine, multe cazuri exista, cind oamenii decedeaza in asteptarea medicului, care, pur si simplu, nu reuseste sa ajunga la cel aflat in suferinta.

De aceea, solicit ministrului sanatatii si protectiei sociale o informatie ampla despre actiunile pe care le va intreprinde acest minister pentru a redresa situatia in acest domeniu. Si cu referire la un caz concret, solicit sa se examineze cazul eliberarii din functie a medicului Ojog din satul Cioara, Hincesti si posibilitatea reangajarii domniei sale in functie. Am fost sesizata asupra acestui caz, acestei probleme de catre locuitorii satului mentionat.

Si in continuare a doua interpelare adresata Presedintelui Curtii de Conturi. In raspunsul la ultima interpelare, avind ca subiect controlul financiar la Compania “Teleradio-Moldova”, am fost informata ca acest control a fost reluat la 3 octombrie 2005. Acum, dupa cum stiti, sintem in 10 februarie 2006 si solicit sa fim informati daca acest control continua? S-a incheiat? Daca au fost examinate rezultatele lui si, eventual, cind aceste rezultate vor fi facute publice?

Mai solicit si o informatie asupra tuturor controalelor financiare, care au fost efectuate la Compania “Teleradio-Moldova” pina in prezent. Si, in special, insist asupra informatiei despre modul in care au fost trasi la raspundere acei care s-au facut vinovati de delapidarea a milioane de lei. As vrea, cu titlu de informatie, sa va spun, ca primesc zilnic foarte multe plingeri de la angajatii acestei companii. Si am dovezi ca acolo se comit uzuri de fals in contractele de munca. Se incalca dreptul la libera exprimare si multe altele, asa ca, probabil, voi fi nevoita si obligata sa fac o informatie mai ampla in plenul Parlamentului, dar as vrea sa vedem ce ne spune Curtea de Conturi.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Domnul Alexandru Lipcan:

Pe data de 3 februarie anul curent, deplasindu-ne intr-o vizita in Romania, noua deputati ai fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, au asteptat in vama Sculeni timp de aproape doua ore permisiunea unui demnitar din Chisinau, pentru ca delegatia noastra sa treaca frontiera Republicii Moldova. La insistenta noastra de a afla motivele pentru care atita timp sintem in asteptare, colaboratorii Serviciului Graniceri nu au putut sa ne dea un raspuns argumentat, enuntind doar ca acesta este un secret de stat.

Ministerul Afacerilor Externe, in numele Guvernului Republicii Moldova, conform inscriptiei din pasaportul diplomatic are grija sa solicite organele civile si militare ale altor state sa asigure trecerea libera a titularului actului respectiv. Deputatii insa s-au pomenit ostatici la ei acasa. In acest context, pare pretentioasa solicitarea de a fi respectat pasaportul diplomatic in alte tari, daca acesta este neglijat chiar in statul emitent, adica la noi in tara.

Autoritatile moldovenesti nici nu isi dau seama ca prin asemenea actiuni nu numai ca se discrediteaza pe sine insusi in fata societatii, dar mai fac si o imagine palida Republicii Moldova pe plan international. In cadrul sedintei Fractiunii “Aliantei «Moldova Noastra»”, directorul Serviciului Graniceri, domnul Igor Colenov a explicat foarte superficial producerea incidentului respectiv, facindu-i responsabili pe functionarii aflati la post la ziua data, incredintindu-ne despre pedepsirea celor vinovati, fapt cu care nu sintem de acord, deoarece motivele unor atare actiuni sint de natura politica, si, in acest caz, mi-ar parea stranie sanctionarea unor simpli executori ai dispozitiilor unor inalti demnitari de stat.

Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit domnului Prim-ministru Vasile Tarlev sa imi prezinte in scris explicatii de rigoare vizavi de acest caz, precum si masurile intreprinse pentru a nu admite pe viitor trecerea frontierei de catre detinatorii de pasaport diplomatic in baza indicatiilor telefonice ilegale.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Lupu, iertati-ma, la interpelarea ce tine de Manastirea Curchi, ea este adresata ministrului Cozma si nu Tvircun. Ei la noi, stiti, sint на одно лицо si cite o data ii mai incurci…

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Am doua interpelari. Prima este adresata Procurorului General si Presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Pe parcursul anului 2005 presa Republicii Moldova a scris mult despre situatia din jurul Complexului Comercial “Gemeni” din orasul Chisinau. De exemplu, situatia data a fost descrisa in publicatiile ziarelor “Glasul natiunii” din 18 august 2005 si 22 septembrie 2005. “Moldova Suverana” din
27 noiembrie 2005. “Ziarul de garda” din 03 noiembrie 2005. “Flux” din
28 octombrie 2005, 04 noiembrie 2005, 25 noiembrie 2005. Publicatiile enumerate mai sus au relatat despre implicarea frauduloasa in conflictele de la Societatea pe Actiuni “Gemeni” a unor demnitari cu functii de raspundere din Republica Moldova si Ucraina.

Tot in aceste articole s-a scris si despre clasarea, intentarea, stramutarea nelegitima a unor dosare penale, despre promulgarea unor decizii judecatoresti nelegitime, emise chiar de Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova pentru a favoriza niste firme fantome din Cipru si Panama.

Tot din aceste publicatii am aflat ca actionarii Societatii pe actiuni “Gemeni”, cetateni ai Republicii Moldova, au adresat multiple apeluri catre conducerea Republicii Moldova, care, pina la urma, au ramas fara atentie. Luind in considerare cele mentionate, rog Presedintele Curtii Supreme de Justitie si Procurorul General, conform competentei, sa verifice faptele expuse in publicatiile care au fost enumerate mai sus. Si sa imi prezinte o informatie ampla despre rezultatele acestor verificari si despre actiunile intreprinse de catre persoanele cu functii de raspundere din organele de stat, care, prin activitatea lor, au dus la destabilizarea situatiei in acest colectiv prin lobarea unor interese nelegitime a unor firme straine si cetateni straini. Rog ca informatia sa fie prezentata in conformitate cu legislatia in vigoare.

Si a doua interpelare iarasi adresata Procurorului General. In luna noiembrie 2001, in oraselul Donduseni a fost asasinat cetateanul Republicii Moldova Hodorojea Ion. Pina in prezent, aceasta crima grava nu a fost descoperita si rog Procurorul General sa imi puna la dispozitie o informatie: care este situatia in momentul de fata pe acest dosar si ce intreprind organele de resort pentru descoperirea acestei crime grave?

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte. Am o interpelare catre ministrul culturii si turismului si catre Procurorul General.

In luna august 2005 a fost demolat edificiul cu nr.160 de pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfint din municipiul Chisinau. Obiectul vizat, denumit Conacul urban “Teodosiu”, este inclus la pozitia nr.267 in Registrul monumentelor ocrotite de stat ca monument de arhitectura de categorie nationala.

In conditiile Legii privind ocrotirea monumentelor, organele de stat pentru ocrotirea monumentelor sint obligate sa cerceteze sistematic starea in, care se afla monumentele, in scopul de a elabora programe de salvare, de protejare, de restaurare si de conservare a monumentelor.

In cazuri exceptionale, cind demolarea monumentelor este inevitabila din cauza ascendarii lor de ordin fizic sau tehnic, deteriorarii in urma calamitatilor naturale, monumentul sau elementele monumentului se conserveaza, iar cheltuielile se fac din contul organizatiei interesate in demolare.

Demolarea monumentului poate fi efectuata numai dupa excluderea lui din Registrul monumentelor prin hotarire de Parlament, in baza investitiilor pluridisciplinare ale organelor de stat pentru ocrotirea monumentelor.

Bazindu-ma pe prevederile articolului 22 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, rog sa fiu informat referitor la legalitatea demolarii monumentului nominalizat.

Ministrul culturii si turismului sa faca acest lucru in cadrul Orei Guvernului. Iar Procurorul General, rog, sa faca acest lucru in scris.

A doua interpelare o adresez ministrului culturii. Rog sa fiu informat, in baza carui act normativ sau la indicatia cui au fost sustrase din bibliotecile raionale cartile “Petele negre ale guvernarii rosii”, autor subsemnatul. Acest fapt odata in plus demonstreaza ca in Republica Moldova s-a instaurat cenzura.

Si in afara Regulamentului. Mi se creeaza impresia ca tovarasul Stepaniuc isi face loc pentru cartile sale.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Cred ca, o sa va intelegeti cumva. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Am doua interpelari. Prima interpelare catre domnul Ursu, seful Serviciului Secret din Republica Moldova. Din cite inteleg, el este la curent cu faptul ca azi isi incheie vizita de lucru in Republica Moldova o delegatie compusa din reprezentanti O.M.G. si mass-media din Georgia si Polonia, care au avut un program de lucru atit in Chisinau, cit si in unele localitati din Republica Moldova.

Vreau sa il intreb pe domnul Ursu: in ce baza reprezentantii S.I.S.-lui au sumat organizatorii din teritoriu sa afle, cine sint si care sint scopurile de lucru ale acestor persoane?

La fel ma intereseaza, care au fost sursele de informare a S.I.S.-lui care au stiut inainte de a afla reprezentantii din teritoriu despre aceasta vizita? Fiindca este o situatie grava. Eu presupun, si acesta este un argument, ca sint ascultate telefoanele si sparta Posta electronica. Este mai mult decit un caz banal.

Mai mult decit atit, reprezentantii din Polonia s-au plins ca au fost genati pe parcursul activitatii lor in aceste localitati de persoane, care, evident, ii urmareau si incercau sa ii intimideze.

A doua intrebare catre Ministerul Finantelor. Vreau sa aflu, care sint programele, volumul si conditiile de finantare a programelor de dezvoltare a audiovizualului in teritoriu? Stiu ca sint asemenea programe, dar este invaluit in secret si nicidecum nu putem afla, care sint criteriile si conditiile de a beneficia de acest suport.

Si a treia. Nu este o intrebare, este o solicitare. Ca, totusi, domnul Mihailo sa raspunda la interpelarea facuta acum doua luni in urma. Fiindca, nu este vorba de mine personal ca deputat, dar e vorba de atitudinea fata de Parlamentul Republicii Moldova, care, in opinia mea, este intimidat odata in plus.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea o adresez Guvernului – caruia ii solicit o informatie in scris privitor la denumirea intreprinderilor zootehnice, la forma de proprietate, daca s-a schimbat cit si cum, care au activat, activeaza sau si-au incetat activitatea in ultimii 10 ani.

Care din aceste intreprinderi au beneficiat de credite, inclusiv pe programele “PELE 480” si de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare? Suma creditelor? Perioada si conditiile de acordare? Scopul? Care intreprinderi
si-au onorat obligatiunile privitor la rambursarea creditelor? Folosirea creditului conform destinatiei? Care sint rezultatele?

De asemenea, solicit si o informatie privitor la intreprinderile nominalizate care au incheiat acorduri aditionale cu Ministerul Finantelor. Care sint conditiile acestor acorduri? Cum se respecta? Care din intreprinderi nu au incheiat asemenea acorduri? Din ce cauza? Care intreprinderii se afla in litigii? Si care este efectul pozitiv si/sau negativ asupra economiei si bugetului tarii? Care sint datoriile istorice in acest domeniu la ziua de astazi? Si care sint masurile intreprinse de Guvern in acest domeniu?

Multumesc.

 Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

In interpelarea mea este vorba despre situatia in care s-au pomenit mai multi cetateni ai Republicii Moldova, atunci cind au hotarit sa isi construiasca case cooperatiste. Majoritatea din ei, de fapt, sint dintre acei care au patimit in urma calamitatilor naturale din 3–4 iulie 1991.

Sint in cunostinta de cauza ca astazi in republica exista 6 cooperative de constructie a locuintelor cu gradul de finalizare de la 17% la 37%. Mai cunosc faptul ca toate institutiile importante ale statului, Guvernul, Parlamentul Presedintia au fost in repetate rinduri inundate cu scrisori, plingeri, petitii, rugaminti de acordare a creditelor preferentiale pentru finisarea constructiilor in cauza.

In aceasta ordine de idei, solicit Ministerului de Finante sau, in general, Guvernului, Parlamentului sa gaseasca calea de solutionare a situatiei in cauza prin propunerea Bancii Nationale a Moldovei de a cauta posibilitatea de a acorda aceste credite preferentiale.

Scopul ar fi unul nobil – mentinerea si asa putinilor cetateni care au mai ramas in tara si nu au apucat calea pribegiei.

Multumesc.

 Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 Doamna Valentina Buliga :

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova.

Conform articolului 47 din Constitutie: statul Republica Moldova este obligat sa creeze conditii ca fiecare cetatean sa isi poata asigura un trai decent, sa isi asigure sanatatea si bunastarea lui si a familiei lui.

Astazi, in Republica Moldova s-a creat o situatie cind circa 60 000 de muncitori din toate ramurile sferei bugetare cu categoria I de salarizare primesc un salariu lunar de 320 de lei. Circa 200 000 de pensionari au pensia medie de 383 de lei.

Cred ca a sosit timpul ca Guvernul sa evalueze situatia creata, sa monitorizeze respectarea acestui articol si sa prezinte Parlamentului o strategie care ar permite si ar crea conditii acestor cetateni sa achite costurile pentru serviciile comunale si sa isi asigure un trai decent.

Sint constienta de faptul ca aceasta analiza necesita mult timp si, de aceea, as ruga ca, in termen de 3 luni, Guvernul sa prezinte informatia data, unde sa fie specificat numarul de persoane si pensionari care au nevoie de aceasta strategie.

A doua interpelare este adresata Ministerului Justitiei. Solicit prezentarea unei informatii ample, cu anexarea documentelor necesare, asupra cazului extraordinar ce a avut loc la 25 ianuarie 2006 in sistemul penitenciar din tara, privitor la omorul a celor trei detinuti. Care sint masurile? Si ce va intreprinde ministerul respectiv intru impiedicarea pe viitor a acestor cazuri?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Adresez aceasta intrebare colegului meu, academicianului, ministrului sanatatii si protectiei sociale Ion Ababii.

Cunosc faptul ca se intreprinde foarte mult in domeniul ameliorarii situatiei in sanatate, se creeaza noi premize, dar, totodata, o data cu implementarea medicinii prin asigurare au aparut unele rezerve, in legatura cu ce, in anul 2005, pe intreg teritoriul Republicii Moldova a fost extinsa asistenta medicala de urgenta, avind centrul in frunte cu domnul profesor Ciobanu.

As adresa intrebarea in felul urmator si as solicita raspunsul in sedinta Parlamentului. Care sint partile pozitive? Care sint problemele? Si care sint partile negative ale extinderii acestui serviciu nou pe intreg teritoriul Republicii Moldova? Si care au fost indicii de ameliorare sau de inrautatire a sanatatii populatiei?

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima interpelare este adresata domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova si domnului Alexandru Bannicov, directorul Agentiei Relatii Funciare si Cadastru.

In urma multiplelor adresari ale cetatenilor din oraselul Durlesti privind nelegiuirile primarului acestei localitati, rog o informatie referitor la incalcarea drepturilor proprietarilor cotelor de pamint din aceasta suburbie.

Astfel, Primaria Durlesti, cu de la sine putere, a schimbat locul amplasarii initiale a cotelor de terenuri in majoritatea pe cimpurile din imediata vecinatate cu municipiul Chisinau, in pofida faptului ca circa 200 de cetateni ani de zile isi prelucreaza pamintul pe parcelele repartizate initial. Este lesne de inteles manipularile primarului, in timp ce valoarea terenurilor din apropierea Chisinaului creste continuu.

Despre faradelegile comise de primarie ne-au comunicat cetatenii, ale caror drepturi le sint lezate si anume, pentru informare: Lepadatu Victor, Miron Liubovi, Hotiuc Tatiana, Buruiana Vera si Eugenia, Pruteanu Eugenia, Rosior Vasile, Manuila Eugenia, Buzgan Vasile si altii.

Rog investigarea acestui caz cu aducerea hartilor amplasarii cotelor de teren la conditiile repartizarii lor initiale.

Si a doua interpelare o adresez domnului Mihai Pop, ministrul fiantelor. Magazinele de carti si chioschurile din municipiul Chisinau sint inundate cu un catalog editat de “Elita – media” si “VIP-magazin” cu denumirea “Cei mai influenti 50 de moldoveni ai anului 2005”, la costul de 79 de lei. Aceasta creatie de o calitate tipografica impecabila este tiparita la Kiev, Ucraina.

Din prima pagina ne priveste chipul Presedintelui Voronin pe fundalul lui Stefan cel Mare, iar ultimul este fostul si unicul contracandidat la functia de sef al statului – Presedintele Academiei de Stiinte Gheorghe Duca. In afara de aceste doua persoane in catalogul cu pricina mai sint foarte multi moldoveni vestiti, inclusiv si dintre acei care se afla acum in aceasta sala.

Acesti 50 de moldoveni ilustri au fost selectati, nu stim de cine, dupa trei principii. Primul – influenta politica. Al doilea – putere financiara. Al treilea – notorietate.

Intrebarile mele sint urmatoarele. Care este sinecostul tipariturii date? Care este tirajul? Suma platita pentru tipar? Si cine a alocat banii pentru editarea catalogului in cauza? Care este venitul la bugetul de stat perceput de la editarea si comercializarea editiei in cauza? Raspunsul vreau sa il am in scris pe ambele interpelari.

 Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima interpelare o adresez domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. Cer ministerului in cauza sa imi prezinte o serie de informatii si documente legate de concursul organizat de acesta in perioada noiembrie 2005 – ianuarie 2006, pentru selectarea proiectelor de manuale la diverse materii studiate in clasa a II-a primara.

Astfel, cer sa mi se comunice: cite si care anume edituri au participat la acest concurs de selectie? Care au fost proiectele de manuale prezentate? Care au fost proiectele cistigatoare? Cite contestatii si de care edituri anume au fost depuse dupa declararea rezultatelor concursului de selectie?

Totodata, cer Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului sa imi puna la dispozitie copiile fiselor de acordare a punctajului pentru fiecare proiect de manual, prezentat la concurs. Copiile avizelor care au fost facute dupa concurs. Si copiile fragmentelor de manuale de limba romana prezentate la acest concurs.

Si a doua interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, care vizeaza impozitul rutier. As vrea sa fiu informat cu referire la aceea care sint sumele colectate pentru perioada ultimilor cinci ani in urma perceperii impozitelor pentru reparatia drumurilor, prestate de automobilistii din Republica Moldova? Care este modalitatea utilizarii acestor sume colectate, cum au fost gestionati acesti bani in decursul ultimilor cinci ani? In acest context, solicit prezentarea unei informatii exhaustive cu referire la utilizarea sumelor pentru reparatia retelelor rutiere. Cer sa mi se puna la dispozitie toata aceasta informatie in varianta scrisa, in termenii stabiliti de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova si domnului Abaschin, presedinte al Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”. Solicit de la Guvernul Republicii Moldova si de la presedintele Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” domnul Abaschin sa imi fie prezentate pina la sedinta urmatoare a Parlamentului din 16 februarie 2006 copia documentului acord – contract cu privire la conditiile negociate de delegatia Republicii Moldova la Moscova cu “Gazprom” din Federatia Rusa.

Pentru a cunoaste conditiile reale ale acestui acord, de asemenea solicit sa imi fie prezentate si anexele la acest acord, dat fiind faptul ca in mass-media din Republica Moldova si Federatia Rusa se fac aluzii la existenta unor asemenea anexe.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Guvernul a adoptat o hotarire in toamna anului curent, deci in toamna anului 2005, pentru colectarea griului in rezervele de stat. Fiecare raion, de fapt, a facut niste concursuri in teritoriu si a selectat un sir de intreprinderi, agenti economici care urma sa vinda acest griu in rezervele de stat.

 Sint anumite pretentii la aceasta tema si eu as vrea ca Guvernul sa ne prezinte, in primul rind, lista tuturor intreprinderilor care au fost selectate in cadrul republicii si daca aceste intreprinderi, in cele din urma, au putut sa realizeze acel minim de productie in rezervele de stat?

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Voi adresa si eu, probabil, ultima intrebare ministrului apararii, domnului Plesca. La sfirsitul anului Ministerul Apararii a desfasurat o licitatie pentru vinzarea unor loturi de pamint. In acea perioada de timp un numar foarte impunator de plingeri au fost prezentate in Parlament din partea diferitelor companii care se plingeau de faptul ca, in mod artificial, le-ar fi fost limitat accesul de participare si la criteriile de eligibilitate pentru participare la acest exercitiu.

Catre finele anului 2005, conform informatiilor de care dispun, rezultatele acestui exercitiu de licitatie a fost anulat ori aminat. Il invit pe domnul ministru al apararii joia viitoare aici, la tribuna centrala, sa dea explicatiile de rigoare Parlamentului: care a fost situatia, care au fost neregularitatile, daca s-au inregistrat, care au fost motivele si mecanismul de anulare a acestei licitatii si ce se intimpla in continuare la acest subiect in vederea asigurarii transparentei in acest gen de exercitii?

Daca alte intrebari si interpelari nu sint, va multumesc.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare la 16 februarie. Sedinta o declar inchisa.

Sedinta s-a incheiat la ora 12.50.

Stenograma fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara a

Aparatului Parlamentului