DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – APRILIE 2008
Sedinta
din ziua de 10 aprilie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si reexaminarea Legii
nr.273-XVI din 7 decembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative.
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4350 pentru modificarea si completarea Codului
electoral (art.1, 13, 17 s.a.).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4378 pentru modificarea si completarea Codului
familiei nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000 (art.14, 53, 62 s.a.).
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1057 pentru
completarea articolului 9 din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind
declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat,
judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functie
de conducere.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.239 pentru
completarea articolului 6 din Legea nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind
activitatea de audit.
8. Intrebari.
9. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.
10. Declaratia domnului deputat Stefan Secareanu
– Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
11.Declaratia doamnei deputat Valentina Buliga
– Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 99
de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Boris Stepa si Veaceslav Untila.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intii de toate, va atrag atentia ca Biroul
permanent v-a distribuit propunerea referitoare la 4 proiecte de legi ca
supliment pentru agenda sedintelor de astazi si de miine ale Parlamentului. Initial,
voi supune votului aceasta propunere a Biroului permanent. Cine este pentru,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Incepem de la stinga la dreapta.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu rog sa fie exclus din ordinea de zi
proiectul nr.715.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
De curind, Ministerul de Externe al Romaniei
a transmis proiectul de Acord privind reluarea micului trafic de frontiera
Ministerului de Externe si Integrare Europeana al Republicii Moldova.
Este o problema importanta, vizeaza multi
cetateni ai Republicii Moldova care ar beneficia de dreptul de a circula in Romania,
in Europa in baza unor legitimatii simplificate.
In acest sens, rog sa fie invitat astazi
ministrul afacerilor externe si integrarii europene pentru a ne prezenta o
informatie despre ceea ce se intimpla in acest sens? Care sint viziunile
Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, a Guvernului in
general, vizavi de acest Acord? Ca sa cunoastem si noi, sa informam cetatenii
care ne adreseaza intrebari in acest sens.
Rog, domnule Presedinte, sa fiu inscris cu
o declaratie la sfirsitul sedintei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat solicita timp pentru o declaratie la sfirsitul acestei sedinte.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din numele Fractiunii, propun excluderea
din ordinea de zi din 11 aprilie a proiectului de Lege nr.803. Ar fi
contramandat pentru urmatoarele doua saptamini. Proiectul nr.803, nr.2 din 11
aprilie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Nr.803, corect. Fiindca am discutat cu
colegii, acest proiect nr.803 trebuie sa isi regaseasca locul, in agenda sedintelor
plenului Parlamentului pentru perioada 17 – 25 aprilie, in pachet cu cele doua
proiecte de legi care vizeaza ghilotina. Ele, cel mai probabil, vor fi
examinate toate impreuna catre data de 24 aprilie.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” propune includerea in ordinea de zi pentru ziua de astazi a proiectului
de Hotarire nr.1290, inregistrat la Biroul permanent, privind formarea Comisiei
parlamentare de ancheta pentru elucidarea legaturilor unor exponenti ai autoritatilor
centrale din Republica Moldova cu traficul de droguri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Inainte de a da citire propunerii Fractiunii
parlamentare, ma adresez catre Televiziunea Nationala. Avem un demers de la taranii
din satul Balasesti raionul Criuleni si ei au cerut ca aceasta adresare fractiunii
sa fie transmisa in direct la Televiziunea Nationala.
Locuitorii din satul Balasesti, taranii din
satul Balasesti, raionul Criuleni se adreseaza catre Fractiunea parlamentara
“Alianta «Moldova Noastra»” cu propunerea de a-i ajuta ca Parlamentul
Republicii Moldova sa examineze posibilitatea modificarii Legii bugetului cu
privire la Fondul de subventionare in agricultura.
Si avem aici acest demers, el a fost semnat
de catre 100 de locuitori ai satului Balasesti. Referitor la aceasta adresare a
taranilor din satul Balasesti si nu numai din satul Balasesti, Fractiunea
parlamentara propune introducerea in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.753
din 4 martie 2008 cu privire la modificarea Legii bugetului pe anul 2008, cu
privire la completarea Fondului de subventionare cu 300 milioane de lei pentru
lucrarile de primavara.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Tinind cont in ordinea de zi de miine se
afla proiectul nr.306 din 29 ianuarie 2008, ce tine de modificarea Legii cu
privire la pensiile militarilor si corpului de comanda, propun ca in ordinea de
zi de miine sa fie introdus proiectul nr.610 din 21 februarie 2008, inregistrat
la Biroul permanent, care este similar acestui proiect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Prima. As avea o propunere sau de procedura.
Iata, referitor la raspunsurile pe care le primim la intrebarile si interpelarile
din cadrul Orei Guvernului. Eu, aici, am primit astazi raspunsuri de la domnul
Resetnicov, care imi spune: “Telefoanele deputatilor si ale altcuiva nu se
asculta.”
Si de la domnul Procuror General Gurbulea:
“Grigore Racu, care este si presedintele teritorial al Fractiunii “Alianta
«Moldova Noastra»” la Dubasari, nu este supus presiunilor de ordin politic.” Si
ambele sint adresate pe numele doamnei Maria Postoico, vicepresedinte al
Parlamentului. Eu as dori ca la intrebarile mele sa imi raspunda mie, sa nu le
citeasca doamna Postoico inainte de a le citi eu.
Si a doua problema. Eu rog sa fiu inscris
pentru luare de cuvint la reexaminarea Legii nr.431, nr.2 din ordinea de zi.
Aici sint diferite discutii in legatura cu aceea ca se poate de vorbit la
reexaminare sau nu. Eu consider ca se poate de vorbit. Dar daca nu, puneti la
vot si eu voi gasi alta modalitate de a vorbi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
V-am inscris la luare de cuvint. Este o
chestie standarda.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Rog sa fiu inscrisa cu o declaratie la
finele sedintei plenare.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Stimate domnule Presedinte,
Eu sint nevoit din nou sa revin la situatia
creata in jurul patentelor de intreprinzator. De acum sintem in luna aprilie,
detinatorii de patenta, neavind patenta de intreprinzator si continuind sa
activeze in baza patentei, nu achita acele taxe pe care sint datori sa le
achite, permanent platesc nu stiu cui.
Nu am gasit proiectele de legi nr.594 din
14 februarie si nr.414 din
7 februarie nici in agenda pentru zilele de astazi si miine si nici in agenda
pentru saptamina viitoare a Parlamentului. Ultima interventie a dumneavoastra a
fost: “Asteptati vreo 10 zile, cel mult doua saptamini, Guvernul va veni cu un
proiect nou referitor la acest compartiment”. Nu este nimic.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Banari,
Va confirm. Astazi sintem ziua de joi, in
ziua de marti am fost contactat de catre prim-viceprim-ministru, ministrul
economiei si comertului, care mi-a confirmat ca acest proiect este deja in
lucru la Guvern, ceea ce ar insemna ca am putea sa ne asteptam in ziua de
miercuri acesta sa fie aprobat la Guvern si joi–vineri saptamina viitoare sa
fie deja prezentat in Parlament.
Eu mentin pozitia si propunerea pe care am
evocat-o anterior. Si v-am promis ca, din momentul in care vine Guvernul,
urmare a acestor negocieri purtate cu patentarii, in pachet sa fie incluse
toate celelalte initiative si sa examinam toate proiectele de legi pe ansamblu.
Am zis, asa si va fi facut.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Dar cum sa inteleg ca din 14 februarie 2007
pina la 10 aprilie 2008 proiectul de lege nu a fost discutat in Comisie? O
selectie pe care nu pot s-o inteleg.
Domnul Marian Lupu:
Bine, acesta este alt subiect. O sa vedem,
da.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Parlamentul actual intra, deja a intrat,
cred, in ultimul an de activitate. Si era bine ca, la aceasta etapa finala, sa
facem o revizie si a experientei, si a practicii de activitate a acestui
Parlament, pe de o parte buna, dar pe de alta parte cu scapari. Si ma refer la
initiativele legislative ale opozitiei.
Fractiunea Partidului Democrat nu odata a
ridicat aceste chestiuni, noi avem peste 46 de initiative, care au fost depuse
din 2005 incoace, nu au fost examinate. Exista alte initiative ale altor
grupuri parlamentare, stiu ca un demers respectiv a facut si Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»”. De aceea, ma adresez, domnule Presedinte, stimati colegi,
cu propunerea ca Parlamentul sa gaseasca de cuviinta, sa gaseasca o formula
pentru examinarea initiativelor legislative ale opozitiei.
De exemplu, in multe parlamente, exista
practica cind initiativele opozitiei se examineaza in sedinte separate. Si Fractiunea
noastra iese cu propunerea ca Parlamentul sa examineze aceasta chestiune, ca,
de exemplu, intr-o sedinta ordinara sau intr-o zi, putem sa ne intelegem,
extraprogram, in care sa fie introduse toate initiativele legislative ale opozitiei
si incetisor sa le examinam. Care vor fi respinse, care vor fi examinate pentru
prima lectura. Si, in felul acesta, sa introducem si noi o practica civilizata
de activitate in Parlament.
Fiindca altfel deputatii din opozitie, sa va
spun cinstit, pierd si dorinta de a mai scrie initiative legislative, fiindca
exista aceasta abordare foarte stranie din partea majoritatii ca sa nu
examineze nici o initiativa legislativa. Este o rugaminte.
Si va aduc aminte, ca noi am depus acum doua
saptamini Motiunea simpla cu privire la situatia in complexul energetic. Va rog
frumos.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si eu vreau sa precizez, caci nu inteleg de
ce raspunsurile la interpelarile mele vin pe numele doamnei Postoico? Poate ca
doamna Postoico a cerut ca sa vada si sa controleze toate raspunsurile date
deputatilor din opozitie care fac interpelari? Poate asa e Regulamentul. Sau asa
sint dispozitiile Biroului permanent central? Problema este ca mie nu imi place
sa vad pe raspunsurile care imi sint date, numele Postoico. Si chiar daca
dumneaei doreste sa aiba un exemplar paralel, nu am nimic impotriva, sa citeasca,
poate ii va ajuta ca sa inteleaga problemele cauzate de guvernarea comunista.
Dar eu am vorbit si cu Secretariatul, ca vreau sa mi se raspunda doar mie.
In al doilea rind, mie se pare ca nu s-a raspuns,
sau poate eu gresesc, la o intrebare formulata de colegii mei data trecuta,
legata de, cine a decis, ca sa mearga la Adunarea Parlamentara CSI, asupra
componentei delegatiei?
Eu as vrea ca aceste intrebari sa nu ramina
fara raspuns, pentru ca si eu am o intrebare. Citesc din presa ca vine o delegatie
a Parlamentului estonian care se intilneste si cu membrii Comisiei pentru
politica externa si integrare europeana, dar la sedinta Comisiei de ieri se
dovedeste ca doar la intrebarea unor deputati din opozitie se face precizarea,
ca, da, exista si puteti participa liber. Ca sa aflu din alte surse ale Directiei
de relatii externe ca, de fapt, au fost invitati la aceasta intilnire membri ai
comisiei doar dupa o anumita lista. Desigur, in aceasta lista nu s-au regasit
decit domnul Petrenco, domnul Iovv si domnul Cubreacov.
Daca astfel majoritatea comunista intelege
prima declaratie semnata in prima zi a actualului Legislativ privind consensul
national in legatura cu orientarea spre Europa si rezolvarea problemei
transnistrene in cadrul Constitutiei, eu vreau sa va spun ca imi retrag votul
din votarea acelei prime declaratii a actualului Legislativ.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Vorbesc pentru stenograma: continutul celor
ce urmeaza sa fie transmis domnului Stepaniuc si, in traducere, domnului Andrei
Cimili.
In cadrul sedintei plenare am prezentat o
declaratie, in care atrageam atentie asupra politicii paguboase de destramare a
bazei sportive. Avind in vedere ca reprezentantii Guvernului nu au luat o
atitudine critica, eu fac o precizare. Nu au luat o atitudine critica si masurile
care se impuneau, de aceea am intervenit cu doua interpelari.
Pornind de la faptul ca, la interpelarea
mea din 17 martie, in care solicitam sa imi fie prezentata copia cu privire la
reorganizarea Scolii Sportive de Tenis, mi s-a trimis un raspuns, prin care se
vorbeste despre constituirea Scolii Sportive de acum 20 de ani in urma. Solicit
ca sa imi fie prezentat Demersul din 28 mai 2007 cu numarul de inregistrare 268.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Domnule Bujor,
Nu va suparati, va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Nu este la capitolul interpelare, am citit
atent Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
Sa procedam in felul urmator. Noi astazi, intr-adevar,
avem Ora intrebarilor.
Domnul Leonid Bujor:
Cu aceasta termin, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Profitati de timpul respectiv si le dati...
Domnule Leonid Bujor:
Voi fi foarte constructiv, va veti convinge
acus.
Si doi. Solicit de la domnul Stepaniuc si
de la domnul Cimili raspuns la interpelarea, prin care solicitam sa fiu
informat despre mersul indeplinirii Hotaririi Guvernului Republicii Moldova
nr.206. A trecut o luna, raspuns nu am.
Domnule Presedinte,
In virtutea celor spuse, solicit raspuns in
scris pina la sedinta de joi. In cazul in care nu parvine raspunsul, rog prezenta
domnului Stepaniuc in cadrul sedintei plenare din saptamina viitoare, pentru
a-mi raspunde la intrebari. Si va asigur ca vom aduce, printr-o declaratie, inca
multe exemple prin care domnul Cimili s-a implicat in distrugerea bazei
sportive din Moldova.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc.
Eu as vrea sa fac o precizare scurta. In primul
rind, lista tuturor delegatiilor oficiale din strainatate nu este un secret si
nu se ascunde. In al doilea rind, programul acestor vizite si acestor intrevederi
cu delegatiile din strainatate se intocmeste de Directia relatii externe a
Parlamentului si, de asemenea, este deschis. Nu este un secret.
Ieri, a avut loc intrevederea membrilor
Comisiei pentru politica externa si integrare europeana cu delegatia oficiala
din Parlamentul Estoniei si toti membrii Comisiei au avut posibilitatea sa
participe la aceasta intrevedere, inclusiv doamna Pavlicenco, care a fost
prezenta si a avut posibilitatea sa expuna pozitia ei proprie. De aceea, data
viitoare eu as ruga si as sfatui-o pe doamna Pavlicenco sa se documenteze mai
bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Vin si eu intru sustinerea celor spuse de
colegul nostru domnul Diacov. Sint si eu coautoare a mai multor proiecte, care
deja de doi ani si mai bine stau pe rafturile Parlamentului si nu sint
examinate. De asemenea, sint semnatarul al tuturor motiunilor simple inregistrate
in Parlament. Vreau sa spun ca Guvernul isi alege ceea ce doreste si vine cu
unele initiative, plagiind initiativele noastre.
Cu doua saptamini in urma, am avut o discutie
cu conducerea Armatei Nationale, cu Ministerul Apararii si am solicitat sa fac
o vizita la Aeroportul Marculesti, sa vad ce este acolo, ca deja ieri seara sa il
vad pe ministrul economiei si comertului, cum ca acolo va fi deja o zona
economica libera. Este demult acea zona economica libera acolo neinregistrata,
dar teama aceasta, adica, ca voi merge si voi depista ce este acolo, i-a facut
deja sa reactioneze foarte repede. Ar fi bine sa reactioneze in toate initiativele,
in special, ale celor din opozitie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Pavlicenco,
Nu va suparati, va rog, daca la acelasi
subiect, eu v-as ruga sa va clarificati in Comisie si sa nu discutam mult in
plenul Parlamentului afaceri, care,
intr-adevar, tin de activitatea in Comisie.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dumneavoastra nu trebuie sa anticipati raspunsul
meu. Eu am vrut sa fac doar o precizare, caci eu nu inteleg o atitudine diferentiata,
cind uneori esti sunata de Directia relatii externe, si chiar de doua ori, si iti
aminteste ca trebuie sa fii la o anumita intilnire, de exemplu, cu FMI. Dar alta
data se spune ca s-a transmis doar e-mail prin Parlament. Eu cred ca aceasta se
face premeditat. Aceasta a fost precizarea mea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Pentru ordinea de zi. Este deja si raportul
Comisiei europene legate de Planul individual de actiuni “Republica Moldova–Uniunea
Europeana”, cred ca nu mai poate fi invocat nici un fel de alt motiv ca domnul
ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan sa ne
prezinte, in sfirsit, punctul de vedere al ministerului referitor la modul de
implementare a acestui Plan de actiuni.
Si rog ca Parlamentul sa puna in discutie
aceasta problema, pentru ca mi se pare deja o situatie jenanta.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat.
Domnul Oleg Serebrian:
Si al doilea moment. La 8 aprilie, a fost o
trista aniversare, cu 105 ani in urma, Chisinaul, pentru prima data, a devenit
un oras cunoscut pe plan international. Personal, Presedintele Statelor Unite
ale Americii de la acea epoca, Teodor Ruzvelt a fost nevoit sa reactioneze
asupra evenimentelor care aveau loc la Chisinau.
La 8 aprilie 1903, Chisinaul a fost cuprins
de tristele pogromuri evreiesti, care au luat vietile multor reprezentanti ai
comunitatii evreiesti din orasul Chisinau.
Knessetul Israelului, dar si alte
parlamente au avut minute de reculegere in memoria victimelor acelor triste
evenimente sustinute de autoritatile tariste de atunci. Cred ca este cazul ca si
Legislativul de la Chisinau sa aiba un minut de reculegere in memoria
victimelor acelui pogrom. Si rog sa sustineti aceasta initiativa.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat.
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din numele Fractiunii, ma adresez catre toti
colegii in legatura cu schimbarea recenta a componentei Guvernului si a
conducerii Guvernului. Noi propunem ca, domnul Presedinte, sa fie o schimbare si
in atitudinea Parlamentului fata de Guvern, avind in vedere urmatoarele. Ora Guvernului,
intrebarile si interpelarile au loc intotdeauna la sfirsitul sedintelor, cind in
sala, practic, nu este nimeni, cind presa lipseste si eu cred ca ar fi o
practica normala: cu ora Guvernului sa fie inceputa sedinta plenara a
Parlamentului, la inceputul sedintei.
Ministrii, viceministrii eu cred ca merita
o atentie deosebita din partea Parlamentului. Si eu cred ca, prin aceasta, noi
am demonstra, as spune, o atirnare mai serioasa fata de activitatea Executivului.
Rog aceasta propunere sa fie pusa la vot.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am tot doua propuneri la capitolul
organizarea mai buna a activitatii in Parlament. Sustin ceea ce a propus domnul
Gutu, doar poate cu o singura rectificare. Este cazul sa fixam permanent o ora,
de exemplu ora 12.00 sau ora 11.00 si sa invitam, indiferent de aceea facem noi
o intrerupere, daca nu am terminat chestiunea din ordinea de zi, si invitam
Guvernul pentru Ora interpelarilor si raspunsul la intrebari. Ca sa nu stea cite
o jumate de ora, dar cite odata si ore intregi stau aici, in Parlament, si asteapta
pina noi terminam o chestiune din ordinea de zi de dezbatut.
Au de lucru, de acord. Si a doua chestiune.
Eu m-am adresat in repetate rinduri de la acest microfon si constat cu regret ca
acest lucru nu se regaseste in activitatea Parlamentului. Iata, in ordinea de
zi pentru ziua de astazi avem patru chestiuni: dintr-insele la doua chestiuni
raportul Comisiei nu este distribuit deputatilor in momentul aprobarii acestei
ordini de zi de catre Biroul permanent si prezentarea respectiva deputatilor.
Pentru ziua de miine avem sapte chestiuni
introduse, propuse de Biroul permanent. Dintr-insele trei iarasi sint fara
raportul Comisiei prezentat. Eu as vrea sa mentionez, sint intrebari foarte
importante, foarte serioase. Este vorba de Codul electoral, este vorba de dubla
cetatenie, este vorba de Legea despre Serviciul Protectie si Paza. Si noi nu
avem, de exemplu, in aceste documente prezentat asa cum prevede Regulamentul, raportul
Comisiei de baza pentru a fi examinarea in plen a documentelor respective.
Cred ca noi nu putem sa toleram o asemenea
atitudine si fata de noi, deputatii, a comisiilor parlamentare si a Biroului
permanent, care include in ordinea de zi si propun deputatilor spre examinare in
ordinea de zi a acestei chestiuni.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Acestea au fost propunerile si luarile de
atitudine la diferite subiecte. Acum propunerea domnului Bondarciuc si propunerea
domnului Prijmireanu: proiectele nr.715 si nr.803 sa fie excluse. Cred ca le
exceptam, fiindca au fost coordonate si cu comisiile. De fapt, sa urmam strict
normele de Regulament. Voi supune votului aceste doua propuneri. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
In continuare, toti colegii care au
solicitat timp pentru declaratii la sfirsitul sedintei, aceste solicitari au
fost inregistrate. Propunerea domnului deputat Filat care vizeaza invitarea
ministrului de externe si integrarii europene in plenul Parlamentului cu o
informatie, cu un raport referitor la proiectul Acordului pentru micul trafic
cu Romania. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa
imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 3 – 19.
Multumesc.
30 de voturi intru sustinerea acestei
propuneri, care nu a fost acceptata de plen.
Propunerea domnului Plesca privind
includerea pe ordinea de zi a sedintei plenului a proiectului de Hotarire a
Parlamentului nr.1290. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 11.
Domnul Marian Lupu:
11?
Multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
30 de voturi. Situatie similara. Propunerea
nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea colegului nostru domnul
Cosarciuc privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.753.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 11.
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi pentru aceasta propunere care
nu este sustinuta de plen. Propunerea colegului nostru domnul deputat Balan
privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.710. Cine este pentru, rog
sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 10.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
26 de voturi intru sustinerea acestei
propuneri, care, la fel, nu este sustinuta de plen. Propunerea domnului deputat
Oleg Serebrian vizind invitarea in plenul Parlamentului a ministrului de
externe si integrarii europene pentru prezentarea unei ample informatii vizind
implementarea Planului bilateral de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 12.
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
30 de voturi intru sustinerea acestei
propuneri, care nu este sustinuta de plen.
Cu regret, trebuie sa constatat ca
propunerea colegului nostru domnul Gutu nu poate fi supusa votului pe simplul
motiv ca avem pozitii foarte clare, fixate in Regulamentul Parlamentului,
aprobat prin lege. Si, in aceste conditii, Parlamentul sau plenul Parlamentului
nu este imputernicit, de fapt, sa decida altfel decit este fixat in lege.
Aceste modificari pot interveni doar odata
cu initierea unui proiect de lege, dezbaterea, adoptarea lui si introducerea
modificarilor in Regulament. Referitor la alte informatii prezentate, cel putin
trebuie sa vedem, avem liste pentru toate proiectele de legi incluse pentru
zilele de astazi si de miine. Cel putin in lista mea, sint indicate toate ele,
pentru toate aceste proiecte au fost pregatite rapoartele comisiilor. O singura
pozitie pentru ziua de – miine nr.568, unde este indicat ca raportul nu a fost
pregatit. Pentru toate celelalte vad ca este indicat clar ca rapoartele au fost
pregatite si distribuite deputatilor.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am consultat documentul pe care il am eu
in fata. Am vazut si la alti colegi, situatia este similara. Noi toti am primit
documentul. In ordinea de zi de astazi doua documente fara raport si in cea de
miine – trei documente fara raport.
Domnul Marian Lupu:
Sa procedam in felul urmator …
Domnul Dumitru Braghis:
De aceea, poate dumneavoastra va prezinta
documentele corect. Noua, deputatilor, ni le prezinta asa cum le prezinta.
Domnul Marian Lupu:
Am sa atrag atentia secretariatului.
Domnul Dumitru Braghis:
Si nu este vorba numai de secretariat. Aici
este vorba despre aceea ca Biroul permanent a aprobat aceasta ordine de zi.
Doar documentul acesta vine de la Biroul permanent? Deci la Biroul permanent,
noi tinem minte, a fost o decizie mai inainte a Biroului permanent ca nu vor fi
introduse in ordinea de zi documente fara rapoartele comisiilor. Iata astazi
insistam. 50 la suta sint fara rapoarte.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Biroul permanent o sa tina cont de acest
lucru.
Acum microfonul nr. 4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In legatura cu faptul ca dumneavoastra nu
sustineti crearea unui grup de investigatii la capitolul activitatea
narcobaronilor rosii in Republica Moldova, la capitolul traficul de substante
narcotice. Noi intelegem si faptul ingrijorarilor de la asa-numitul canal al
Televiziunii NIT, ca, iata, erau ingrijorati ca noi le vom propune suspendarea
activitatilor acestor povesti. Dimpotriva, noi le sustinem. Si nu am avut intentii
de a veni cu aceasta propunere, dar noi intelegem foarte bine de ce se sustrage
atentia de la problemele-cheie, cum ar fi traficul de substante narcotice. De
aceea, noi cerem o intrerupere de 20 de minute, pentru a ne consulta cu colegii
ce facem in continuare, fiindca si aceasta problema, si alte probleme...
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Da, potrivit Regulamentului, va trebui sa
ofer aceasta pauza, dar nu inainte stimati colegi, sa dau curs solicitarii facute
de domnul Serebrian cu referinta de la data de 8 aprilie. Trebuie sa mentionez
ca si reprezentantii Parlamentului au participat la manifestarile respective,
care au fost organizate de asociatiile obstesti, reprezentind grupul etnic al
evreilor din Republica Moldova, pe care motiv va propun acest moment de
reculegere. Va rog. (Urmeaza un minut de reculegere.)
Va multumesc.
Pauza. Reluam sedinta la ora 10 si 50 de minute.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa va ocupati locurile.
Este ora 10 si 50 de minute. Reluam sedinta
plenului Parlamentului.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimati colegi,
Stimate domnule Presedinte,
Este comod si de aici de vorbit, nu aveti
grija. Deci eu inca o data ma adresez catre toti dumneavoastra, poate
dumneavoastra nu ati sesizat, nu ati inteles propunerea Fractiunii “Alianta
«Moldova Noastra»”.
Autorii prezentei initiative legislative, in
numele Fractiunii «Moldova Noastra», propun inca o data formarea Comisiei
parlamentare de ancheta pentru elucidarea legaturii unor exponenti ai autoritatilor
centrale din Republica Moldova la capitolul “Traficul de droguri”.
Pe acest fundal, sporeste si credibilitatea
multor informatii care circula astazi in societate, cum ca au fost capturate nu
una, ci doua masini cu droguri, dar, in urma interventiilor de sus, una a fost
retrasa de la sediul politiei rutiere din municipiul Chisinau.
Transportul de droguri capturat ar fi al
douazecelea la numar in categoria celor de sute de milioane de euro, iar intre
motivele reale ale retragerii lui Tulbure din misiunea diplomatica a Moldovei
de la ONU ar fi fost, asa circula zvonurile, banuiala autoritatilor americane ca
acesta avea implicari in traficul de droguri.
Narcomafia internationala si-a dat in
vileag o filiera bine verificata in Moldova, dovada fiind volumul mare al
partidei interceptate in valoare, de data aceasta, de peste 10 milioane de
euro. Acest fapt, precum si circumstantele controversate, legate direct sau
indirect de ultima captura de droguri, semnaleaza implicarea unor exponenti ai
statului baronilor rosii ai narcomafiei din Republica Moldova care, dupa cum
vorbesc gurile rele sau bune, s-au implicat in colectarea banilor pentru
viitoarele alegeri.
Vreu sa va spun ca acest lucru, aceasta
capturare de droguri ne-a sifonat imaginea in plan international nu numai
pentru ziua de astazi, dar pentru multi, multi ani inainte.
De aceea, noi trebuie sa intelegem importanta
crearii unei asemenea comisii pentru elucidarea acestor cazuri si informarea
corecta a populatiei Republicii Moldova. In cazul in care dumneavoastra nu
acceptati aceste lucruri, lucrurile vor fi, iarasi vor ramine controversate in
populatie. Cica Papuc este arestat acasa, cica Voronin i-a pus paza la poarta,
cica cineva cauta sa il fure s.a.m.d.
De ce va temeti de transparenta? Sinteti atit
de transparenti in activitatile dumneavoastra. In cazul in care daca dumneavoastra...
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg...
Domnul Serafim Urechean:
...nu acceptati aceasta propunere, Fractiunea
“Alianta «Moldova Noastra»” in semn de protest numai la aceasta initiativa
legislativa cu care am venit astazi in Parlament, vom parasi pentru ziua de astazi
sedinta in plen a Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Cred ca domnul Urechean stie prea bine ca
acest caz de trafic de droguri a fost depistat insasi de politie. Spre regretul
nostru, intr-adevar a fost protejat de trei politisti, care tot erau implicati in
aceasta situatie.
Dar in prezent este deschisa urmarirea
penala pe acest caz. Toate persoanele implicate sint arestate si vor fi trase
la raspundere. De aceea, implicarea Parlamentului in aceasta situatie nu este
de dorit, fiindca personale care... juristii din Parlament cred ca inteleg ca in
cazul urmaririi penale implicarea Parlamentului si altor structuri statale ori
persoane, este contrar legislatiei in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu consider ca aceasta initiativa a Fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»” trebuie sustinuta si din ce motiv.
In primul rind, nu cu titlu de replica, dar
vreau sa ii amintesc domnului Stoicov ca in articolul respectiv, care vizeaza infiintarea
unei Comisii de ancheta, este stipulat ca Comisia de ancheta parlamentara nu
substituie ancheta propriu-zis, deci nu o substituie. Aceasta in primul rind.
In al doilea rind, intr-adevar, imaginea
Republicii Moldova are foarte mult de suferit dupa acest caz. Se creeaza
impresia ca in Republica Moldova exista un coridor de tranzit pentru
stupefiante din Afganistan catre Occident. Si lucrul acesta trebuie elucidat cit
mai repede.
Noi, cred, daca vom forma aceasta Comisie
de ancheta, vom ajuta ancheta propriu-zisa, dar nu vom incurca ancheta.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimatii mei colegi,
Va multumesc si va aduc la cunostinta urmatoarea
informatie. Eu propun sa inchidem dezbaterile. De ce? Intii de toate, plenul
Parlamentului s-a pronuntat pe marginea acestei propuneri, deci a doua oara
supus votului acelasi subiect, practic, imi este imposibil.
In al doilea rind, astazi, tot la
solicitarea de joia trecuta a Fractiunii AMN, la Ora intrebarilor va fi prezent
reprezentantul conducerii Procuraturii Generale pentru a oferi raspuns la o intrebare
adresata cu strictete la acest subiect. Doriti, il ascultati, v-am adus doar la
cunostinta aceste informatii.
Acum continuam. Da, apropo, am vrut sa
atrag atentia colegului nostru, domnul Susarenco, eu nu am fost atent, stimate
colegi, cind ati solicitat luarea de cuvint la proiectul nr.431, pe simplul
motiv ca mi-a scapat ca este un proiect in reexaminare.
Am avut impresia ca este in prima lectura,
procedura pentru lectura a doua este, pe care motiv o sa imi cer scuze, e greseala
mea, nu am observat ca este in reexaminare.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Am intuit ca asa va fi. Chiar si sa imi fi dat
cuvintul, eu oricum nu puteam vorbi astazi, fiindca sint nevoit sa parasesc
sala la decizia Fractiunii. Stiu precis ca veti vota-o in favoarea Presedintelui
Voronin, de aceea, anticipat, ma inscrieti cu o declaratie pe tema data pentru
miine la sfirsitul sedintei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Incepem examinarea ordinii de zi a sedintei
de astazi a plenului Parlamentului, dar nu inainte sa va spun ca, in perioada
premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-a sarbatorit ziua
de nastere colega noastra, doamna deputat Ala Ursul. S-o felicitam, sa ii dorim
cele mai alese urari de bine! (Aplauze.)
Legea nr.273 din 7 decembrie 2007 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Reexaminarea acestei legi in
cadrul proiectului nr.431.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Dupa cum se stie, Presedintele Tarii, pe
data de 8 februarie 2008, a remis legea nominalizata spre reexaminare, considerind
necesitatea examinarii suplimentare a prevederilor acestei legi prin prisma
onorarii principiilor si valorilor democratice, tinind cont, totodata, de
necesitatea respectarii prevederilor constitutionale privind apararea
independentei si securitatii statului.
In acest sens, pe data de 2 aprilie 2008,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a organizat o sedinta largita cu
participarea vicedirectorului Secretariatului Comisiei de la Venetia, domnul
Tomas Market, cu participarea expertilor, aceeasi Comisie, domnii Naik si ...
Expertii mentionati, analizind prevederile
legii remise spre reexaminare si alte prevederi ale legislatiei nationale, au
expus urmatoarele viziuni: stabilirea unei restrictii privind detinerea cetateniei
altui stat pentru o asemenea categorie larga de functionari in statele care
recunosc si permit dobindirea cetateniei altui stat prin lege poate fi
considerata ca o masura prea dura, chiar cea care limiteaza unele drepturi ale
cetatenilor.
Totodata, faptul aflarii intr-o functie a
persoanei ce detine cetatenia altui stat poate sa provoace unele indoieli in
loialitatea acestuia fata de Republica Moldova, iar in unele cazuri poate crea si
conflicte de interes interstatale in care sa fie implicat functionarul respectiv.
Astfel, in cazul unei situatii politice
concrete ce s-a creat intr-o tara, pornind de la practica europeana pot fi
introduse unele restrictii privind detinerea cetateniei altui stat doar pentru
un cerc restrins sau limitat de persoane fata de cele stabilite in legea
nominalizata.
In acelasi timp, dupa parerea expertilor,
asemenea restrictii pot fi stabilite, de exemplu, pentru Presedintele Tarii,
membrii Guvernului, inclusiv pentru acei din oficiu, pentru conducatorii altor
autoritati ai administratiei publice centrale, pentru colaboratorii Serviciului
de Informatii si Securitate, Ministerului Afacerilor Externe.
Analizind practica internationala si opinia
expertilor europeni, membrii comisiei au constatat faptul ca in statele
europene care accepta sau tolereaza cetatenia dubla exista asemenea restrictii,
inclusiv pentru candidatii la functia de deputat in Parlament si pentru alte
functii, ale caror atributii nu sint separabile de exercitarea suveranitatii,
independentei sau securitatii statale.
In aceste conditii, luind in considerare
situatia geopolitica reala a Republicii Moldova si riscurile existente,
neintroducerea acestor restrictii pentru unele categorii de functionari, in
special pentru acei care au acces la secret de stat, ar prezenta un risc sporit
pentru statalitatea, suveranitatea si independenta tarii.
Comisia, tinind cont de cele mentionate,
propune stabilirea unui criteriu principial sau cerinta de baza pentru
aplicarea rezonabila a restrictiei privind detinerea cetateniei altui stat si
anume, acces la secret de stat, fapt care a fost acceptat si de expertii
europeni.
Astfel se propune ca unele articolele din
lege sa ramina in redactia deja adoptata si anume: articolele 1, 4, 5, 7, 8,
11, 12, 13, 14, 16, 17, 19 si 20. Unele sa fie modificate si anume: articolele
2, 3, 6, 10, 15, 18, 21 si 22. Iar articolul 9 sa fie exclus. Toate cele mentionate
sint reflectate in anexa parte integranta a prezentului raport.
In temeiul celor mentionate, Comisia
propune ca, in rezultatul reexaminarii Legii nr.273, decizia finala referitoare
la mentinerea restrictiilor privind detinerea cetateniei altui stat pentru
persoanele vizate in anexa sa fie adoptata prin votul deputatilor la sedinta in
plen a Parlamentului conform anexei la prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
Va multumesc.
O reexaminare este, de fapt, un proces
echivalent cu procesul de examinare a proiectului in lectura a doua, daca nu
gresesc, domnule presedinte al comisiei, da? Deci, in acest context, daca
deputatii au careva alte propuneri in comparatie... nu, zic alte propuneri,
altele decit cele evocate in raportul Comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Este numai un moment, eu cer scuze.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Referitor la articolul 75 pozitia nr.10 din
anexa, pagina 8, ceea ce tine de restrictia pentru viitorii candidati pentru functia
de deputat in Parlament, Comisia a propus doua variante, deoarece noi nu am iesit
la un comun acord, si, in aceste conditii, se propune ca sa fie supuse votului.
Eu personal propun ca sa fie acceptata varianta care este prevazuta in legislatia
Lituaniei, eu am in vedere modalitatea respectiva.
Mai este si varianta care exista in legislatia
Bulgariei care, dupa parerea mea si a deputatilor care m-au sustinut in Comisie,
este mai dura. De aceea, aceste variante trebuie puse la vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine, domnule presedinte al comisiei.
Este la acest subiect?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Inainte de a fi supus votului, ma refer la
acelasi articol pe care l-ati enuntat, varianta unu, varianta doi. Daca este sa
analizam, de fapt, o deosebire intre aceste doua prevederi ar fi punctul 3, daca
ne uitam la varianta doi, varianta bulgara: “in momentul validarii mandatului
de deputat este necesar ca acesta sa confirme documentar renuntarea cetateniei
altui stat”.
Eu cred ca este o formulare foarte larga,
care poate genera ulterior interpretari diferite. Ce se intelege prin
confirmarea documentara la renuntarea cetateniei altui stat? Inceperea initierii,
renuntarea propriu-zis, fiindca...
Domnul Vladimir Turcan:
Aveti in vedere in varianta bulgara.
Domnul Marian Lupu:
Bulgariei.
Domnul Vladimir Turcan:
Sau in genere?
Domnul Vladimir Filat:
Da, da, da, eu vorbesc.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta e in varianta Bulgariei.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vorbesc despre alineatul (3), asa cum ati
propus in sinteza. Fiindca asa urmeaza sa se regaseasca in norma legala.
Domnul Vladimir Turcan:
Ceea ce tine de documentarea acestui proces
de renuntare, noi am pastrat si pentru varianta Lituaniei in sensul ca atunci cind
Comisia Electorala Centrala va prezenta materialele respective Curtii Constitutionale,
in acest moment, candidatul respectiv, vorbesc de varianta Lituaniei, trebuie sa
prezinte confirmarea documentara a pornirii procesului de renuntare.
Domnul Vladimir Filat:
Aici imi este clar.
Domnul Vladimir Turcan:
Se are in vedere faptul confirmat de
reprezentantul de consul al tarii respective ca persoana cutare a depus actele,
cererea referitor la renuntare. Iata ce se are in vedere sub documentar. Deci sa
nu fie din spusele cuiva, dar prezentarea confirmarii din partea consulatului
respectiv ca persoana X a depus cererea.
Ceea ce se face si, actualmente, cind, sa
spunem, se depune cererea de obtinere a cetateniei si tara respectiva solicita
prezentarea documentara a informatiei ca deja este pornit procesul de renuntare
la cetatenia altui stat.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Am inteles. Vizavi de reglementarea propusa,
asa cum ati propus varianta unu, nu am vreun semn de intrebare, este stabilit exact.
Eu, avind in vedere ca o sa punem la vot ambele variante, revin la... asa cum
este stabilit in sinteza sau cum ati propus, in momentul validarii mandatului
de deputat este necesar ca acesta sa confirme documentar renuntarea la cetatenia
altui stat.
Din punctul meu de vedere aceasta ar insemna
ca cetateanul trebuie deja sa aduca un document prin care sa ateste faptul ca
de acum nu mai are cetatenia altui stat.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, varianta bulgara, eu de aceea si am
spus ca este foarte dura, nu este... viziunea mea, e clar ca noi nu putem
critica legislatia altui stat, aceasta nu este cred ca corect, din partea
noastra nu va fi corect. Dar, viziunea mea, dupa mine, totusi pornirea
procedurii de renuntare, luarea deciziei mai bine zis finale nu depinde de
persoana insasi.
De aceea, noi propunem ca sa fie, eu
personal si deputatii din Comisie care m-au sustinut propunem sa fie acceptata
varianta numarul unu reflectata in anexa.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule presedinte, si, ca
argument suplimentar, tin sa readuc in atentia colegilor ca perioada existenta in
cazul in care se va insista pe varianta bulgara nu este una suficienta, pentru
ca cetateanul care doreste sa candideze... nu este o perioada suficienta pentru
a obtine renuntarea la cetatenie si sa nu ajungem iarasi intr-o situatie cind
punem cetateanul intr-o situatie de a nu ii acorda timpul suficient pentru a se
conforma cu prevederile legale.
Multumesc, domnule presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Eu am inteles de la domnul presedinte al
comisiei ca acest subiect este unicul subiect la care, pe motive obiective sau
subiective, Comisia nu a putut sa se pronunte. Deci s-au acumulat un numar egal
de voturi.
Si aceste doua optiuni, una din ele este
mai aproape de legislatia existenta a Lituaniei, alta este mai aproape de
legislatia actuala a Bulgariei. Domnul presedinte al comisiei si-a expus si
opinia profesionala proprie, propunindu-ne sa atragem atentia, in mod special,
la, sa numim asa, varianta lituaniana.
Daca la acest subiect, microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Da, la acest subiect. Conform procedurii existente,
descrise in Regulament, mie imi pare ca, in ultimul timp, cam straniu se
examineaza la noi proiectele de legi intoarse inapoi de catre Presedintele Republicii.
In orice caz, comparativ cu practica care a existat acum citiva ani de zile.
In Regulament scrie foarte clar:
“Parlamentul isi mentine votul”, adica respinge propunerile care vin de la Presedinte
“sau accepta propunerile facute de Presedinte.” Fara nici un fel de alte
implicatii in lege. Eu ma bucur ca si domnul Misin ma sustine. In ultimul timp,
Parlamentul examineaza foarte straniu aceste legi.
Eu ma uit in scrisoarea Presedintelui. Practic,
nu se mentin propuneri concrete referitoare la articole, este o meditatie
asupra proiectului de lege. Comisia noua ne propune 19 puncte, ceva se accepta,
ceva nu se accepta. De fapt, restul comisiilor nu au prezentat aviz la aceasta
propunere, noi examinam un proiect de lege din nou, pe cind la articolul 75 din
Regulament “Respingerea legii” se scrie foarte clar: “In cazul in care, dupa
reexaminarea legii,” cazul nostru “trimise de catre Presedintele Republicii
Moldova in conditiile art. 72 alin. (2), Parlamentul, cu votul majoritatii aratat
la articolul 87,” articolul 87 arata cum se voteaza, cu ce numar de voturi “nu-si
mentine hotarirea, legea se considera respinsa...”
Deci, prin urmare, stimati prieteni, deputatii
cu mai multa experienta stiu foarte bine: se examineaza, se pune la vot, se
respinge sau se mentine votul si atit. De aceea, domnule presedinte al
comisiei, dumneavoastra ati muncit foarte mult, argumentele sint foarte bune,
dar pe mine ma mira procedura de examinare a legii in cazul in care este
respinsa de Presedintele Republicii. De acea, la latitudinea majoritatii, este incalcare
flagranta si nu este primul caz. De aceea, eu mi-am permis sa ies de aceasta
data.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La acest subiect noi am discutat cu de-amanuntul
la timpul sau, inca in 2005, si cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
si cu Directia juridica a Aparatului Parlamentului si, in fond, modalitatea si
procedurile de reexaminare au fost mentinute in stricta concordanta cu
prevederile Regulamentului.
Fiindca, in acest caz, Seful statului vine,
urmare a nepromulgarii legii, cu un set de propuneri. Seful statului poate sa
vina cu propunerea ca legea, in general, nu o accepta. Seful statului vine cu
propunerea de amendare a unor pozitii din aceste legi. Si acum, in conformitate
cu prevederile Regulamentului, Parlamentul ori isi mentine votul, neacceptind vreo
propunere a Sefului statului, ori varianta a doua – accepta toate propunerile Sefului
statului. Si este varianta a treia, care deriva din prima si a doua, ca
Parlamentul, partial, o parte din propunerile Sefului le accepta, altele nu le
accepta. Ba da, exista si opiniile legale in scris prezentate conducerii
Parlamentului la solicitare inca in 2005.
Unde aveti dreptate, stimate coleg, noi
avem diferite tipuri de scrisori care sunt venite la Parlament, urmare a
nepromulgarii. Unele scrisori ale Sefului statului indica foarte clar, punct cu
punct, cu referinta la articolele, amendamentele propuse, in alte cazuri aceste
propuneri poarta un caracter putin mai general, mai vag, care este, de fapt, si
cazul nostru. Dar noi consideram ca procedurile Regulamentului sint mentinute.
Stimati colegi,
Urmare a propunerii domnului presedinte al
comisiei de profil cu referinta la articolul 75, repet inca o data, in sinteza
aveti doua optiuni propuse de Comisie. Optiunea unu, caracteristica Lituaniei.
Optiunea doi, caracteristica Bulgariei.
Voi supune votului, la propunerea Comisiei
de profil, adoptarea variantei unu. Cine este pentru adoptarea variantei unu
pentru articolul 75, rog sa voteze. Unul este Lituania. Rog rezultatele. Sintem
in lectura a doua.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 23.
Sectorul nr. 3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi pentru varianta unu a
articolului 75.
Repet inca o data, am votat varianta unu
caracteristica Lituaniei.
Va multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Doar pentru stenograma, daca se poate.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Precizari. Pagina 17 a anexei si pagina 18
la punctul 22 formula referitoare la judecatori, precizare nu cei care sint
numiti pe viata, dar acei care au fost numiti pina la atingerea plafonului de virsta.
Domnul Marian Lupu:
Deci, este o precizare pentru stenograma.
Domnul Vladimir Turcan:
Da. Si pagina 18, punctul 4 sau alineatul (4),
in acest caz. Pornind de la faptul ca, in rezultatul mai multor remanieri in
structura Guvernului, uneori se schimba denumirea ministerelor, se propune substituirea
textului “Ministerul Dezvoltarii Informationale cu suportul Ministerului
Afacerilor Externe si Integrarii Europene” prin cuvintele “Guvernul va asigura
identificarea” si in continuare conform textului.
Domnul Marian Lupu:
Deci aceasta este rectificarea propusa de Comisie,
da?
Domnul Vladimir Turcan:
Redactional, da.
Domnul Marian Lupu:
Redactional.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de profil
si tinind cont de rezultatele exercitiului de vot cu referinta la articolul 75,
supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii nr.273 in cadrul proiectului
nr.431, tinind cont de propunerile Sefului statului, cele care au fost mentionate
in raportul Comisiei de profil, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero
voturi.
In conditiile acestui rezultat al exercitiului
de vot, proiectul nr.431 este adoptat.
Proiectul de Lege nr.4350 pentru modificarea
si completarea Codului electoral. Completat inca cu 3 proiecte. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost initiat
cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati si are ca sens
modificarea si completarea unor prevederi ale Codului electoral. La fel,
prevederile acestui proiect au fost completate cu cele din proiectele de Lege
nr.3887 din 2006, nr.3835 din 2007 si nr.406 din 2008. Amendamentele si
propunerile inaintate de catre comisiile permanente, de catre Directia juridica
a Aparatului Parlamentului si de catre Guvernul Republicii Moldova, inclusiv
cele expuse de deputati in cadrul examinarii acestui proiect de lege in prima
lectura, au fost examinate in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati. Rezultatul acestor examinari este reflectat in anexa, parte
integranta a prezentului raport.
Este de mentionat ca la adresa comisiei a
parvenit un demers din partea Comisiei Electorale Centrale, prin care au fost inaintate
unele propuneri privind proiectul examinat. Unele din aceste propuneri, si
anume acelea ce tin de modificarea articolelor 26, 44 si 62, au fost acceptate si
se contin in anexa amendamentelor.
O parte din aceste propuneri nu au fost
acceptate din motiv ca ele pot fi obiect al unei initiative legislative
suplimentare, cu atit mai mult ca necesita si avizul pozitiv al Guvernului,
deoarece tin de probleme de finantare.
In temeiul celor relatate, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului examinarea si
adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4350, luind in considerare
rezultatul examinarii tuturor amendamentelor reflectate in anexa.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari, propuneri?
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Intrucit am luat cuvintul si la prima
lectura, as dori sa revin la articolul 86 alineatul (2), litera a), referitor
la pragul de trecere minim pe care urmeaza sa il votam acum intr-o lectura
definitiva. Eu va invit, stimati colegi, sa votam pentru
6 la suta, ca prag minim de trecere necesar pentru partidele politice care vor
participa la alegerile parlamentare. Si am citeva argumente.
In anul 2000, Stefan Secareanu, Vlad
Cubreacov si cu mine am depus o initiativa legislativa, sustinuta in acel
moment de toate fractiunile parlamentare, care propuneau urmatoarea schema: 6
la suta pentru un partid, 9 la suta pentru un bloc format din 2 partide, 12
la suta pentru un bloc electoral format din 3 sau mai multe partide politice. Asa
cum initiativa pe care o examinam astazi presupune ca aliantele pot fi create
doar dupa alegeri si nu vor mai exista blocuri electorale, este logic sa
revenim la modelul pe care l-am votat in penultimul Parlament si sa mentinem
aceasta norma ca o norma stabila si in perspectiva celorlalte campanii
electorale care vor urma.
Am examinat cu atentie intre acele doua
lecturi, timp suficient, practic, al tarilor europene, am receptionat cu aceeasi
atentie sugestiile unor experti europeni si, in acest sens, vreau sa precizez ca
nu exista o norma europeana unica. Iar 6 la suta nu reprezinta un prag
electoral care ar afecta cumva normele democratice. Tot aici as vrea sa
accentuez ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat roaga colegii din
toate fractiunile parlamentare sa sustina anume acest prag de 6 la suta.
Si, pornind de la zvonurile care au inceput
sa circule din ce in ce mai intens in teritoriu, precum ca Partidul Popular Crestin
Democrat nu va trece in viitorul Parlament, deoarece bara de trecere este prea
mare. De aceea, cred ca 6 la suta este un procent rezonabil, pe care colegii
din celelalte fractiuni parlamentare ar putea sa il sustina.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Eu doream sa incep cu alte articole, dar in
continuare la ceea ce a spus aici domnul Rosca. Eu cred ca competitia aceasta
psihologica: cine trece pragul si cine nu trece, ea este buna. Este si o incercare
de a demonstra psihologic ca noi nu ne temem de alegatori. Eu sint convins ca
PPCD o sa treaca in viitorul Parlament, eu cred ca si comunistii, poate, sa
treaca, dar poate sa nu treaca. De aceea, situatia este diferita. Noi, in 2000,
cind am votat 6%, ne gindeam ca nici o problema, dar cind colo am acumulat 5,5,
intelegeti? Se intimpla si cu partidele mari ca, intr-o singura noapte, se
trezesc dimineata nu-i partidul, intelegeti? Dar aceasta este pe viitor.
Eu ma refer la altceva. Noi, in 2005, imi
pare ca, da, am votat modificarea care a fost tot urmare a unor recomandari din
partea Consiliului Europei, OSCE, Parlamentului european si a tuturor
observatorilor externi care au vizitat Republica Moldova in campaniile
electorale si au sugerat ca pragul electoral de 6% este mare pentru Republica
Moldova. Si noi stim foarte bine ca sint citeva tari in Europa care au prag
mare. Noi ne apropiem de experienta Turciei in cazul de fata, cind au probleme
cu curzii si pun pragul mare, ca sa ingradeasca.
Este problema ca baremul de 6%, practic,
distorsioneaza vointa poporului in campania electorala. Foarte multe procente
se duc de la un anumit numar de partide la alte partide. Si, in felul acesta,
vointa poporului se distorsioneaza. Parlamentul nu reprezinta interesele
poporului. Dar noi cu dumneavoastra vrem, in perspectiva, sa facem tot
posibilul ca normele in Republica Moldova sa fie unele democratice si
Parlamentul sa fie reprezentativ. Astazi este un partid la guvernare, slava
Domnului, s-a folosit de doua ori de chestia aceasta, miine o sa fie alt partid
la guvernare. De ce noi trebuie sa mentinem aceasta practica si aceasta
experienta? Pragul de 4% este unul mediu, european, practicabil in foarte multe
tari europene.
In afara de aceasta, o singura propozitie
eu vreau sa va spun, cum stau lucrurile din punct de vedere moral. Noi, in 2005,
am negociat, eu personal cu Presedintele Republicii de multe ori am discutat,
am ajuns la concluzia ca, da, modificam si revenim la o practica mai normala. Si
aceasta a fost una din conditiile pentru participarea noastra la votare. Discutia
aceasta, in afara de faptul ca am avut-o eu personal cu domnul Presedinte,
domnul Presedinte a fost la Consiliul National al Partidului Democrat si a spus
ca va sprijini aceasta chestiune. Eu am fost la 4 aprilie la sedinta Fractiunii
Partidului Comunistilor, care au spus ca sustin aceste propuneri facute de catre
noi. Si, in consecinta, noi am modificat legea. Noi cu dumneavoastra, asa cum a
spus domnul Rosca, acea modificare de 4% Parlamentul a votat-o unanim in aceasta
sala.
Cum asa nu au trecut inca doi ani de zile,
noi nu am ajuns inca la un ciclu electoral si noi, pornind de la unele
interese, iarasi revenim de la 4% la 6%? Va rog, discutam aceasta chestiune si
la vot, da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Fractiunea Comunistilor a examinat pragul
de 6% si sustinem pragul de 6%. Rugam sa puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ńďŕńčáî.
Đóęîâîäčňĺëü ôđŕęöčč óćĺ âűńęŕçŕë íŕřĺ
ěíĺíčĺ, č ó ěĺí˙ íĺň íĺîáőîäčěîńňč âűńęŕçŕňüń˙, íî âěĺńňĺ ń ňĺě őî÷ó íĺ âî âń¸ě
ńîăëŕńčňüń˙ ń ęîëëĺăîé Äü˙ęîâűě, ďîňîěó ÷ňî Äěčňđčé Ăĺîđăčĺâč÷, ęŕę ýňî ÷ŕńňî áűâŕĺň,
íĺäîăîâŕđčâŕĺň. Âńĺ ęîíńóëüňŕíňű, âńĺ ńîâĺňíčęč č ďđî÷čĺ čç Ńîâĺňŕ Ĺâđîďű,
ęîňîđűĺ ę íŕě ďđčĺçćŕëč č ń íŕěč áĺńĺäîâŕëč, íŕ÷číŕëč đŕçăîâîđ ń íŕěč ń ňîăî,
÷ňî ýňî, ěîë, âŕřĺ ëč÷íîĺ äĺëî. ×ňî ýňî íĺ äĺëî – îďđĺäĺë˙ňü ďđîöĺíň â Áđţńńĺëĺ
čëč Ńňđŕńáóđăĺ. Ŕ ďđîöĺíň íŕäî îďđĺäĺë˙ňü â ěîëäŕâńęîě Ďŕđëŕěĺíňĺ. Ýňî ďĺđâîĺ.
 ęŕ÷ĺńňâĺ đĺęîěĺíäŕöčé îíč äĺéńňâčňĺëüíî
íŕçűâŕëč 4%. Äěčňđčé Ăĺîđăčĺâč÷, âű î÷ĺíü őîđîřî çíŕĺňĺ, ÷ňî áîëüřčíńňâî ńňđŕí
Ĺâđîďű ęŕę đŕç čěĺţň íĺ 4%, ŕ 5%, – ĺńëč áűňü äî ęîíöŕ ÷ĺńňíűěč, áîëüřčíńňâî
ńňđŕí Ĺâđîďű. Č áîëĺĺ äĺń˙ňč ńňđŕí čěĺţň 6%. Ňî ĺńňü č â Ĺâđîďĺ ęŕćäŕ˙ ńňđŕíŕ
ńŕěŕ ďî ńĺáĺ îďđĺäĺë˙ĺňń˙, ęŕęîé ďđîöĺíň íŕäî čěĺňü.
Ęđîěĺ ňîăî, ĺńëč ěű ăîâîđčě î äĺěîęđŕňčçěĺ
â ďîëíîě ńěűńëĺ ýňîăî ńëîâŕ, ňŕę ďî÷ĺěó áű ěű çäĺńü, â Ďŕđëŕěĺíňĺ, íĺ đĺřčëč î
ęŕęîě-ňî ďđîöĺíňĺ, ęîňîđűé áóäĺň âďîëíĺ äĺěîęđŕňč÷íűě? Ňŕę ćĺ, ęŕę âű íŕçűâŕĺňĺ
4%. Ŕáńîëţňíî äĺěîęđŕňč÷íîě.
Č óć ĺńëč ăîâîđčňü äî ęîíöŕ, ňî ďîńűë äë˙
ëţáîé ďŕđňčč áűë áű ďđŕâčëüíűě, ĺńëč áű Äü˙ęîâ ńňŕë ó ěčęđîôîíŕ č ńęŕçŕë: äë˙
ěĺí˙ 6% – ýňî âîîáůĺ íĺ âîďđîń, ˙ ăîňîâ č íŕ 8%. Ę ďđčěĺđó, ˙ ăîâîđţ, ˙ öčôđű
ńĺé÷ŕń ďđîńňî ňŕę ďđčěĺí˙ţ. Ŕ íŕń, ęîěěóíčńňîâ, âű ěîăëč áű îńóäčňü ňîëüęî â
ňîě ńëó÷ŕĺ, ĺńëč áű ńĺăîäí˙ ăîâîđčëč î 20%. Äŕ, ěű čő ëĺăęî ďđĺîäîëĺĺě, ŕ âű – ńîěíčňĺëüíî.
Ďîýňîěó ýňî áűëî áű íĺďđŕâčëüíî ń íŕřĺé
ńňîđîíű. Ŕ ęîăäŕ ěű ăîâîđčě î 6% – ýňî íîđěŕëüíűé ĺâđîďĺéńęčé ďđîöĺíň, íŕ
ęîňîđűé ěű ńîăëŕńíű č ęîňîđűé ěű ńĺăîäí˙ áóäĺě ăîëîńîâŕňü.
Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Dmitri Gheorghevici, Dmitri Gheorghevici,
Pe cerc mergem.
Microfonul nr. 5.
Pai, dumneavoastra o sa inchideti
dezbaterile. Va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu este intimplator ca, practic, vorbitori
la tematica sint acei care au fost implicati direct in examinarea problemei in
2001, in legislatura a XIV-a. De aceea am sa incerc si eu sa vin cu niste
argumente, dar nu numai vizavi de prag. Acest aspect trebuie privit putin mai pe
larg. Alaturi de prag e foarte benefic, in sfirsit, legiuitorii au constientizat
ca trebuie lichidata practica negativa la crearea blocurilor electorale si la
existenta independentilor.
Noi, in genere, cu independentii am putea
intra in istorie ca si vecinii nostri din Romania. Ei, la inceputul anilor 1990
aveau asa un partid “schimbist”. Noi, datorita independentilor, am creat conditii
pentru a aparea un partid independent. Independent de electorat, independent de
partid, politica si, in genere, independent. Iata primarii independenti,
candidati in deputati independenti.
De aceea, este o situatie benefica din
punct de vedere al reglementarii legislative si anume, in contextul lichidarii
celor doua prevederi, trebuie de privit si pragul electoral. Toate trei aspecte
au ca scop, in primul rind, purificarea noastra politica in aspectul polului
politic al partidelor. Este gresit ca se examineaza anume in contextul va trece
un partid pragul sau nu va trece? Va decide electoratul.
Dar electoratului trebuie sa ii fie
asigurate niste conditii foarte concrete. Propunerea... Noi, atunci in 2000,
domnule presedinte Diacov, am venit cu 8%. Dumneavoastra si atunci ati insistat
la 5% si foarte bine tineti minte, se poate de ridicat si stenograma, unde sta
doamna Ostapciuc, a stat Presedintele Voronin, s-a sculat si a spus: “nu va sfaditi
in Prezidiu”, caci noi eram alaturea. Nu va fi nici 8, nu va fi nici 5, va fi
6. Si 6 a ramas. Deci, era o greseala.
Daca ati convenit atunci, era o greseala ca
v-ati intors la 4. Si greseala era, de aceea ca problema se examina din punct
de vedere al interesului partidului, dar nu din punct de vedere al interesului
electoratului si a purificarii spectrului electoral. La noi partidele cresc ca
ciupercile inainte de ploaie si de aceea anume conditiile care vor fi create in
Codul electoral va mai curata acest aspect. Eu de asemenea sustin ideea cu
pragul de 6%.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Ciobanu,
Pe mine ma uimeste propunerea dumneavoastra,
fiindca partidul dumneavoastra precis ca nu ia 6%.
Äŕ, Âëŕäčěčđ Íčęîëŕĺâč÷, ˙ ďîíčěŕţ, ÷ňî äâŕćäű â îäčí äĺíü ńîăëŕřŕňüń˙ ń Äü˙ęîâűě äë˙ âŕń ďđîńňî îďŕńíî. Ěîăóň îáńóäčňü č íŕ Ďîëčňáţđî ěîëîäűĺ
ęŕäđű. ß ćĺ ňîćĺ ďđĺęđŕńíî ďîěíţ âńĺ äčńęóńńčč. Âčäčěî,
âű îáńóćäŕëč ýňó ďđîáëĺěó ń îáúĺäčíĺííűěč ëĺâűěč.
Íó, ëĺâűĺ, ěîćĺň
áűňü, č äóěŕţň ňŕę: 6-10%, 20%.
Íî íîđěŕëüíűĺ, ňŕę ńęŕçŕňü, ĺâđîďĺéöű äóěŕţň î ďđîöĺíňĺ
ňŕęîě, î đĺďđĺçĺíňŕňčâíîě. Ěĺí˙ íĺ ýňî óäčâë˙ĺň, ďîňîěó
÷ňî ěű âŕń íŕń÷ĺň ďđîöĺíňŕ óäčâčě. ß âŕě ăŕđŕíňčđóţ ňîćĺ. Č âű íŕń óäčâčňĺ
ńâîčě ďđîöĺíňîě, íî ďîä ŕďëîäčńěĺíňű, ŕ ěű âŕń óäčâčě,
ňŕę ńęŕçŕňü, ˙ íŕäĺţńü. Íĺ îá ýňîě đĺ÷ü.
Đĺ÷ü čäĺň î ňîě, ÷ňî â Đĺńďóáëčęĺ Ěîëäîâŕ legile
importante se schimba la bunul plac. Aceasta este problema. Si noi nu ne tinem
de cuvint, aceasta este problema. Ce fel de...? Cum pot eu sa ma gindesc? Ce sa
gindesc eu despre treaba aceasta, daca noi in 2005 am vorbit foarte serios intr-o
problema foarte serioasa. Ne-am inteles, am modificat legea. Eu, daca imi aduc
aminte, cind s-a discutat aceasta lege in prima lectura, daca imi aduc bine
aminte si ridicam stenograma, doamna Ostapciuc s-a ridicat la microfon si a
spus: noi pledam pentru 5%.
Nu cum asa in fiecare saptamina la
dumneavoastra se schimba “plastinka” aceasta? Iata, stimati colegi, nu, eu
vreau sa va spun ca doamna Ostapciuc a spus corect atunci – 5%. Si eu vreau sa
va spun ca dispozitia si la conducere era tot de 5%. Ce s-a intimplat acum? Dupa
congres sau a plouat saptamina aceasta si din aceasta cauza. Eu nu, stati ca eu
nu ies des, nu fac abuz de microfoane. Eu ies
intr-o problema foarte serioasa. Eu propun ori reveniti la 5%, ori ramineti la
4%. Nu este serios. Putem sa punem si 7%, si 8”.
Ma rog, la urma urmei oamenii o sa ne
judece. Dar nu este normala aceasta situatie. Iata, lucrul acesta eu am vrut sa
il spun. Si este neserioasa atitudinea fata de modificarea legilor. Noi toate
legile asa le schimbam. De aceea, si investitiile straine nu vin, fiindca omul
o sa vina in tara in care se schimba in fiecare saptamina la bunul plac. Íó,
čçâčíčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ.
Domnul Marian Lupu:
Cred ca aici se gaseste o singura explicatie
referitoare la majorarea de la 5% la 6%. Ultimele citeva saptamini s-a majorat
rata de dobinda la conturile depozite in banci si cred ca...
Microfonul nr. 5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, numai sa precizez. Sa cunoasteti ca nu
fac parte din careva partid. Si poate anume aceasta situatie ma face sa fiu mai
obiectiv decit dumneavoastra. Nu se stie in genere, daca in 2009 voi face parte
din vreun partid si e normal ca in aceste conditii nu voi participa in campania
electorala. Dar ceea ce se intimpla la noi din 1994 incoace, stimate domnule
presedinte Diacov, se intimpla datorita faptului ca nu facem politica, dar
facem tirg. Ne intelegem, nu ne intelegem. Ar trebui sa revenim la o conditie
foarte fireasca: lupta prin activitatea electorala si politica, dar fara intelegeri
çŕ ęóëčńŕěč.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, eu cred ca multi deputati pot sa spuna
aceasta fraza, dar domnul Ciobanu ar trebui sa taca.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu ma bucur ca domnul Lupu ii ofera cu atita
generozitate microfonul pentru dreptul la replica domnului Diacov. Va felicit
pentru aceasta, ca macar fata de unii aveti o atitudine corecta. Eu am vrut sa il
intreb pe domnul Turcan.
Domnule Turcan,
Dar dumneavoastra ati coordonat foarte bine
cu Presedintele Voronin? Nu se va intimpla ca va returna legea? Pentru ca asa
se intimpla. Parca totul este coordonat. Pina la urma, mai face cineva presiuni
asupra administratiei prezidentiale si vine cu returnarea legii. Vorbesc si de
legea precedenta pe care ati examinat-o.
Domnul Vladimir Turcan:
Doamna Pavlicenco,
Eu va rog, cred ca ma cunoasteti foarte
bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu, eu nu va cunosc, dar nu e vorba despre
aceasta.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca nu, eu inca o data va spun: eu, in acest
caz, prezint raportul Comisiei. Eu nu ma ocup cu coordonarile. Mai departe
urmeaza sa fie votarea si fiecare din noi va vota asa cum considera ca va fi
corect, necoordonind cu cineva. In continuare va fi acea procedura care...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Este clar. Eu am vrut sa va...
Domnul Vladimir Turcan:
Daca nu va fi promulgata, nu va fi
promulgata. Va fi intoarsa. Reexaminam. Dar, in orice caz...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, domnule Turcan,
Desigur, intrebarea mea a fost mai mult
retorica. Si a fost ca un fel de luare peste picior, pentru ca este clar ca atit
de abitir ati aparat legea pe care nu demult ati votat-o, dupa ce a fost
returnata de Presedinte, si ma gindesc ca poate ca nu ati coordonat bine. Ca sa
nu patiti si cu aceasta lege acelasi lucru. Vreau sa va spun ca in Parlamentul
trecut, despre care s-a discutat aici, eram in Partidul Fortelor Democrate, la
fel partid liberal de centru – dreapta.
Dar atunci nu am votat si nici nu am luat
cuvintul, pentru ca noi consideram ca aceste lucruri, daca cineva se intelege sa
le faca, oricum nu vor fi schimbate prin interventia domnului Diacov, a mea sau
a altcuiva, pentru ca astazi altcineva decide in privinta aceasta in
Parlamentul nostru. Eu vreau doar sa spun ca ceea ce faceti acum si cu ceea ce
votati nu numai ca vreti sa neglijati unele categorii de populatie, in special
centru – dreapta, in special romanii care sint majoritari, dar, din pacate, sint
neformati, dar denota o imbinare foarte stranie, as spune monstruoasa, dintre
interesele PCRM si interesele PPCD de a fi doar ei pe arena politica si de a-i
elimina pe toti oponentii politici.
Aceasta, de fapt, este baza actualei guvernari,
pe care eu o consider totusi de coalitie si interesul acesta nu raspunde deloc si
intereselor nationale ale Republicii Moldova. Regret ca aceasta modificare de
prag face parte din arsenalul puterii si aliatilor, indreptat si folosit,
pentru ca sa va perpetuati la putere spre / sau in detrimentul Republicii
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Discutia este una foarte buna si trebuie
s-o continuam.
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
O mica precizare cu titlu de replica,
stimata doamna Vitalia Pavlicenco. Eu sint al patrulea Legislativ al Republicii
Moldova. Mi-a scapat doar primul Legislativ si, de fiecare data, iesind in fata
colegilor, m-am prezentat ca facind parte din acelasi partid. Dumneavoastra ati
precizat astazi, pe buna dreptate, ca data trecuta ati fost de la partidul fortelor
democratice, care a disparut in 2001.
Acum va doresc succes, sa edificati o alta
luntre electorala, care sa va aduca in viitorul Parlament, sa vad cum o sa va
autoedificati politic. Cit priveste pragul de 6%, nimeni din aceasta sala nu
poate pretinde ca este o norma antidemocratica din doua motive enuntate de mai
multe ori de la multe microfoane. 1. Nu exista o norma europeana unica. 2. Mai
multe tari europene au 6 %, iar diferenta intre 6% si 5% este doar de 1%. Nu am
nici o indoiala ca in viitorul Parlament nu va exista titulatura pe care
dumneavoastra o enuntati cu atita emfaza: Partidul National Liberal, care inseamna
“one man show”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, stimati colegi,
Cred ca noi am mers asa, intr-o parte.
Deputatul si eu, ca autorul unor propuneri, avem dreptul sa examinam la toate
articolele aceste modificari. De aceea, eu inteleg ca discutia s-a dus putin in
alta directie. Eu am o obiectie la acest capitol. Insist ca sa fie pus la vot
4%. Poftim, aceasta-i treaba dumneavoastra, cum votati, asa votati. La
articolul 47.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Stati putin, sa punem la vot propunerea cu
4%.
Deci, domnule Turcan,
De fapt, ce cifra avem noi in proiectul pe
care il examinam in lectura a doua?
Domnul Vladimir Turcan:
In proiect? Am inteles, da. In proiect a
fost propunerea 6 la suta. In cadrul dezbaterilor a aparut cifra 7% de la
domnul Misin. Ńíčěŕĺňĺ, äŕ? Si este cifra 5%. Domnul Diacov a propus acum 4%.
Dar in proiect este prevazut.
Domnul Marian Lupu:
Dar 5% cine a propus?
Domnul Vladimir Turcan:
5% a fost in cadrul sedintei in plen.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamna Ostapciuc a propus in sedinta in
plen.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Turcan:
Si la aceasta propunere eu am prezentat …
Domnul Marian Lupu:
Nu, stimati colegi, toate propunerile facute
in prima lectura, ele au fost inregistrare, transmise Comisiei, fiindca noi ne
pronuntam pe parametrii, in ultima instanta, ai acestui proiect de lege pentru
lectura a doua. Deci, colegul nostru domnul Diacov insista asupra supunerii
votului a acestei propuneri care vizeaza schimbarea de la 6%, precum este in
proiect astazi, la 4%. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa
voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 8.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 3? Ati votat ori nu?
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am propus si am votat pentru 4%, de
aceea ca noi nu dorim...
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Dorim sa fim constanti. Aceasta-i mica...
Domnul Marian Lupu:
O clipa, domnule Diacov.
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
4 voturi. 12 voturi intru sustinerea
acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Continuam.
Domnul Dumitru Diacov:
La articolul 47, in proiectul nr.3885, care
a fost votat in prima lectura, noi am propus ca televiziunea publica sa ofere
timp de antena pentru dezbateri si publicitate doar in mod gratuit. Doua
propozitii vreau sa explic ce inseamna aceasta. Ce am avut noi in vedere.
Stimati colegi,
Alegerile parlamentare sint alegeri care
decid soarta tarii. Noi atunci am spus ca bugetul Republicii Moldova si
Republica Moldova nu participa in nici un fel la pregatirea alegerilor, sa
ofere credite, pe care... nici un partid serios nu a luat anii acestia vreo data
credit.
Acum televiziunea publica, care este remunerata
din banii publici, noi am propus ca sa ofere timp gratuit de antena pentru
dezbateri, pentru publicitate si punct. Ca sa nu existe competitii la televiziunea
publica sa vina cu valiza cu dolari si partidul care vine cu valiza are acces
mai mare la televiziunea publica. Eu nu vorbesc de televiziunile private. Acolo
nu intervenim si nu ne implicam.
Deci este vorba numai de televiziunea
publica. Ea trebuie sa fie echidistanta. E facuta pe banii publici si
televiziunea publica ofera tribuna in mod egal tuturor partidelor politice. Si
va rog sa observati ca noi am fi putut sa concuram pe linga alte partide, dar
exista inca 30 de partide, care nu pot concura. Si nu e cinstit jocul acesta.
De aceea, si articolul 47, eu va rog, daca se poate doua, trei schimburi de pareri,
dar sa sprijinim aceasta idee.
Domnul Marian Lupu:
Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta propunere, care se contine in
proiectul nr.3835, in momentul examinarii in prima lectura a fost respins.
Domnul Dumitru Diacov:
Care este argumentarea, domnule presedinte
al comisiei, ca a fost respins?
Domnul Vladimir Turcan:
La prima lectura?
Domnul Dumitru Diacov:
Da. Nu in prima lectura a fost adoptat
proiectul acesta de lege.
Domnul Vladimir Turcan:
In prima lectura anume aceasta prevedere nu
a fost sustinuta. In prima lectura anume aceasta prevedere a fost exclusa.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu, in prima lectura nu se exclud. Eu stiu
ca in lectura a doua se exclude …
Domnul Vladimir Turcan:
Conceptual a fost exclusa.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu as vrea sa amintesc colegilor ca legislatia
electorala actuala prevede timp de antena gratuit pentru toti concurentii
electorali la Televiziunea publica si la Postul National de Radio. Altceva
este, aceasta institutie este si ea un agent economic si in afara timpilor
acordati tuturor in mod egal, subliniez, in mod egal, tuturor concurentilor
electorali.
Concurentii electorali dispun, in limita
plafonului financiar stabilit de Comisia Electorala Centrala, sa procure, sa
cumpere timp de antena la Televiziunea Nationala, la Radio National, ca si la
posturile private de televiziune si radio. Prin urmare, nu cred ca este ceva
antidemocratic sau discriminatoriu, pentru ca drepturile tuturor subiectilor
electorali sint respectate, iar posibilitatea de a lua credite pentru
valorificarea plafonului financiar admisibil in alegeri exista pentru fiecare
concurent electoral, care nici macar nu trebuie sa prezinte gaj pentru asa
ceva.
Multumesc.
Domnul Dumitru Diacov:
Da. Eu vreau sa adaug aici ca noi deseori
folosim, de exemplu, Tarile Baltice pentru experienta, pentru a veni cu
experienta in Republica Moldova. Prevederea respectiva am gasit-o in Codul
electoral al Lituaniei. Si m-am raportat la situatia reala din Republica
Moldova. La ultimele alegeri, minutul de reclama la Televiziunea publica a fost
de 500 de dolari. Dumneavoastra inchipuiti-va:
10 minute de reclama, acestea sint 5 mii de dolari. In conditiile cind
partidele nu sint finantate de buget, cind partidele nu iau credite oficiale, inseamna
ca noi, prin aceasta prevedere, stimulam coruptia in cel mai grosolan mod de catre
partidele politice, care pe urma vin sa faca lege si dreptate in tara
moldoveneasca.
Daca nu va place formula “se acorda
gratuit”, sa propunem ca “nu se acorda contra bani timp de antena la televiziune
pentru partidele politice” si atit. Si aceasta ar fi o chestie cinstita, stimati
colegi. Eu nu inteleg de ce noi... Sint atitea televiziuni private la care
partidele au acces, pot sa se duca sa plateasca sa ia o ora, doua, trei. Dar la
Televiziunea publica, care se face de cetatenii Republicii Moldova, trebuie sa
fie dreptate. Iata eu pentru aceasta pledez.
Domnul Marian Lupu:
Ideea este clara, argumentele au fost
prezentate. Cineva vrea sa expuna alt punct de vedere? Daca nu, atunci supun
votului. Deci, acest lucru se refera la articolul...?
Domnul Dumitru Diacov:
Articolul 47 alineatul (2).
Domnul Marian Lupu:
Articolul 47 alineatul (2).
Stimati colegi,
Supun votului propunerea inaintata de
colegul nostru domnul deputat Diacov referitor la modificarea articolului 47
alineatul (2), in sensul in care colegul nostru a facut aceasta propunere. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rezultatele va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 10.
Sectorul nr. 3 – 5 sau 6.
Domnul Filat a trecut in partea aceasta,
unde sa va numaram? Acolo sau aici? 5 voturi.
Domnul Marian Lupu:
Deci rezultatele? 15 sau 16? 5 voturi. 15
voturi “pentru”, in favoarea acestei propuneri, care nu a fost sustinuta de
plen.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, mai am un articol si va las in pace.
Buletinele de vot, articolul 48 alineatul (3). Ma refer de asemenea la o
experienta care se produce in Republica Moldova. Aici concurentii electorali se
inscriu in buletinele de vot in ordinea rezultata din tragerea la sorti. Despre
aceasta este vorba. Ce se intimpla in fiecare an la alegerile parlamentare si
nu numai? La alegerile locale noi am avut judecati, zeci de judecati pe ce loc
sa plaseze partidul cutare sau cutare. Care partid mai cu muschi ii da in cap celuilalt
si se suie el mai sus.
Domnule Turcan,
Eu vorbesc si pentru dumneavoastra, fiindca
sinteti presedinte de comisie.
Domnul Marian Lupu:
Nu, domnule Diacov,
Nu va suparati, pur si simplu, eu il intrebam
pe domnul presedinte al comisiei, stiind ca aceasta propunere a fost acceptata
cu tragerea la sorti in fiecare zi.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu, nu, nu, nu a fost acceptata asa cum am
propus-o noi. De aceea, eu am dreptul sa apar pozitia noastra.
Domnul Marian Lupu:
Va rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Ce se intimpla? Se intimpla ca, de fiecare
data cind vine ziua, miine trebuie sa depunem listele electorale, partidele
politice care sint mai barosane, care fac listele, se duc seara si ocupa loc la
usa Comisiei Electorale Centrale, (Rumoare in sala.) Stati oleaca, stiu
eu cum este si de aici a pornit ideea ca noi trebuie sa revenim la o practica si
la o experienta normala, civilizata, in liniste si pace sa facem aceasta
chestie.
De aceea, noi am propus... partidele
politice depun documentele, Comisia Electorala Centrala accepta documentele,
partidul devine concurent electoral. La sfirsitul acestei perioade sau de doua
ori pe parcursul acestei perioade se stabileste ca se trage la sorti, lumea se
ocupa linistit de pregatirea, nu este psihoza aceasta, nu sint judecati s.a.m.d.
Comisia, eu stiu ce propune Comisia, Comisia
propune ca in ziua ceea sa se traga la sorti.
Domnul Marian Lupu:
In fiecare zi.
Domnul Vladimir Turcan:
Fiecare zi.
Domnul Dumitru Diacov:
Care... sau in fiecare zi.
Domnul Vladimir Turcan:
Fiecare zi care e rubrica, acusi voi spune.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Turcan,
Nu, iata noi, deseori Romania europeana,
iata rusii, da, au facut alegeri prezidentiale, au depus documentele, in ultima
zi vin si trag la sorti. Toata lumea sede linistit, populatia sede linistita,
partidele stau linistite, nu este imbulzeala aceasta s.a.m.d.
Ce inseamna in fiecare zi trag la sorti?
Daca partidul dumneavoastra are nevoie de o saptamina sa se mai gindeasca, de
ce sa fie competitia aceasta cine, noi toti, cetatenii, alegatorii, partidele
trebuie sa fie constienti de faptul ca lucrul acesta se trage la sorti si gata.
Eu am venit in prima zi cind depunem
listele, am depus documentele, eu devin concurent electoral, cu atit mai mult ca
noi nu avem in buletin 1, 2, 3, 4, stimati colegi, noi nu avem chestia asta. Eu
devin concurent electoral dupa ce Comisia Electorala a primit documentele, ne cautam
fiecare de treaba. La urma, Comisia organizeaza tragerea la sorti, se duce cite
un turuiac de la fiecare partid, trage la sorti si gata, am terminat discutiile,
intelegeti. Dar asa ce facem noi?
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei...
Domnul Vladimir Turcan:
In viziunea Comisiei, totusi noi am propus
o varianta si din punct de vedere al autorilor, o varianta mai democratica si
voi explica de ce. Intr-adevar, toate aceste lupte si incercari au avut loc
atunci cind era situatia: cine va fi primul sau cine va fi ultimul.
Asemenea lupta era: cine va fi primul sau
ultimul. Ca parca se memorizeaza acel care este primul sau ultimul. Pentru a
exclude toate aceste lupte si nevoi de noapte si de dimineata, s-a propus ideea
tragerii la sorti, ceea ce este sustinut.
Mai departe. Daca noi pornim pe calea pe care
au propus-o atunci partidele care deja au depus actele necesare, o luna inca
vor sta in asteptare, pina va fi tragerea la sorti, nu vor avea informatia
referitoare la numarul din buletin si nu vor avea posibilitate sa inceapa
compania respectiva de agitatie.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu, eu am vorbit despre chestia aceasta.
Domnul Vladimir Turcan:
Iata care e logica.
Domnul Dumitru Diacov:
Comisia primeste documentele...
Domnul Vladimir Turcan:
De aceea, noi consideram ca propunerea
este, da, document, ca este concurent electoral. Dar sub care numar?
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Turcan...
Domnul Vladimir Turcan:
Sub care numar?
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Turcan,
Dumneavoastra ati fost implicat in
campanie, aduceti-va aminte ce a fost la alegeri. Sint doua tipuri de alegeri
parlamentare: unde e mai putina imbulzeala de aceasta si locale, unde primarul,
se depun documentele astazi, el e al treilea pe lista, lista de consilieri a 7-a
pe lista, facem o harababura, oamenii se incurca, partidele se incurca, se
cearta. De ce sa nu facem chestia aceasta civilizat. Un moment.
Si ultimul moment. Vreau sa spun: mai mult
nu ies.
Stimati deputati,
Aveti putin obraz, am venit cu vreo 3, 4
propuneri, pe toate le respingeti. Acceptati macar una, de aceasta usurica, intelegeti...
Domnul Vladimir Turcan:
Ultimul argument eu nu il comentez.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta se refera la povara bunatatii
voastre.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu vreau sa imi exprim regretul, pentru ca
domnul Diacov a avut o mare dezamagire atunci cind a votat la 4 aprilie. Acum
vede cum il respecta comunistii si cum il doresc in viitorul Parlament.
In al doilea rind, domnul Rosca de multe
ori face declaratii malitioase si mie imi pare foarte rau. Dar vreau sa va spun
ca aflarea dumneavoastra in Parlament, in toate parlamentele despre care spuneti,
nu cred ca a avut un mare efect pentru Republica Moldova.
Dimpotriva, cred ca daca, dupa 17 ani, noi
stam cum stam, este pentru ca dumneavoastra ati fost un fel de opozitie sau
partid politic colaborationist care ati facut diferite combinatii prin care si
acum stam in coada Europei.
Si vreau sa va mai spun ca, daca vorbiti
despre PNL ca e “one man show”, dumneavoastra sinteti “three men show” si nu
cred ca veti intra in viitorul Parlament fara ajutorul comunistilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, domnule Presedinte.
O precizare vizavi de propunerea domnului
Diacov, sa avem in vedere ca si acceptarea documentelor pentru a fi inregistrat
ca si concurent este una care sta, in mare parte, la latitudinea celor care
primesc documentele. Si atunci vreau sa va spun ca este evident ca s-ar putea
influenta primirea documentelor si inregistrarea ca si candidat.
Eu am o alta intrebare, deja trebuie sa
caut si eu un turuiac, am inteles ca numai turuiecii o sa participe. Insa sa
revenim la sinteza si la proiect.
Domnule presedinte al comisiei,
Noi am propus sa excludem articolul 47
alineatul (15) din proiect, norma care prevede de a include la capitolul
“Reclama electorala” si ceea ce se intimpla prin intermediul telefoniei mobile
sau al retelei internet.
Dumneavoastra ati respins aceasta
propunere si vreau sa atrag atentia ca, de fapt, sub aspect tehnic nu este
posibila evaluarea si contabilizarea eventualei reclame prin intermediul
internetului sau al telefoniei mobile. Si eu vreau sa va spun ca, la ora actuala,
va spun, stiti foarte bine Comisia Electorala Centrala este o institutie
abilitata prin a efectua controlul respectiv, prin lege noi abilitam cu masuri
sau cu posibilitati de a sanctiona concurentul electoral.
Eu nu stiu, probabil, a fost, asa, o reactie
spontana pentru a respinge. Eu propun sa revenim si sa discutam si la
capacitatea noastra de a implementa norma, care va fi una obligatorie.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Nu a fost o reactie spontana, noi am
examinat foarte atent. Mai mult ca atit, am solicitat pozitia Comisiei
Electorale Centrale si Ministerului Dezvoltarii Informationale. Pozitia acestor
institutii este una comuna, in sensul ca aceasta prevedere trebuie sa fie pastrata
in acest proiect de lege, deoarece posibilitatile , in principiu, pot fi
create, este si raspuns, iata, acumulate de mine, semnat de catre domnul
ministru Buceatchi.
E clar ca pentru a prevedea toate
procedurile tehnice va fi necesar un program de soft special, dar aceasta este
o norma care, in primul rind, o sa aiba un efect, as spune, eu, preventiv. Dar
pentru viitor, ceea ce rezulta din raspunsul Ministerului Dezvoltarii Informationale,
totusi va fi posibilitatea de a monitoriza acest fel de publicitate.
Domnul Vladimir Filat:
Da, mie imi vine foarte greu sa fiu de
acord cu ceea ce spune Ministerul Dezvoltarii Informationale, sa discutam atunci
asupra altui aspect.
Domnul Vladimir Turcan:
Pe ziua de astazi eu sint de acord.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, nu, nu, pai da, noi cu legea ce
facem...
Domnul Vladimir Turcan:
Pe ziua de astazi nu va fi posibil.
Domnul Vladimir Filat:
Sub aspectul implementarii.
Domnule ministru,
Dar este alt aspect, spre exemplu, in cazul
in care monitorizati si depistati sau in favoarea unui concurent electoral se
face reclama electorala care depaseste, spre exemplu, limita legala, corect?
Dumneavoastra foarte bine cunoasteti ca acest lucru poate sa se intimple sau
acest lucru poate fi efectuat impotriva concurentului electoral, fara ca
concurentul electoral sa aiba acces.
Domnul Vladimir Turcan:
De acord.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, eu sint de acord si spun cum vom
reglementa noi atunci, care vor fi reactiile si care vor fi atunci sanctiunile si
in ce baza?
Domnul Vladimir Turcan:
De acord. Eu inca o data repet: noi am reiesit
din raspunsul...
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru,
Eu am o rugaminte.
Domnul Vladimir Turcan:
...specialistilor in materie, care considera
ca, in principiu, acest proces poate fi monitorizat.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Este o norma la care se poate de revenit. Si
eu propun ca aceasta norma sa fie exclusa din proiectul respectiv, sa se vina
cu o abordare complexa si sa fie demonstrata ulterior si la capitolul
“implementare”, ca sa nu avem iara o norma care ar da posibilitate functionarilor
sau institutiilor, despre care noi spunem ca sint abilitate, sa intervina in
activitatea partidelor in cadrul campaniilor electorale. Este o propunere.
Domnul Vladimir Turcan:
Pozitia dumneavoastra e clara. Unicul
argument pe care eu l-am scapat din vedere, ceea ce au expus la sedinta Comisiei
reprezentantii Comisiei Electorale Centrale si ai ministerului, ca pastrarea
acestei norme taman ca va stimula necesitatea implementarii procesului de
monitorizare.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile rezultatelor exercitiului de
vot pe marginea propunerilor inaintate de la microfoanele din sala plenului
Parlamentului si in conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun
votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4350. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 23.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
62 de voturi pentru adoptarea in a doua
lectura a acestui proiect de lege. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 1, 2.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi “impotriva”.
Proiectul de Lege nr.4350 este adoptat in a
doua lectura.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze. Avind in vedere ca au fost
diferite opinii, nu a fost pus la vot insusi procentul.
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu, nu, stimate coleg, eu v-am intrebat
ce avem noi in proiect.
Domnul Vladimir Turcan:
In proiect avem 6%.
Domnul Marian Lupu:
Ati spus 6%. Eu am supus votului
modificarea de la 6% la 4% la propunerea la microfonul... Deci noi pornim de la
premisa ca in proiect sint 6% si in raport la fel. Cu ce ar fi cazul sa continuam?
(Rumoare in sala.) Vreti o pauza? Nu.
Bine, stimati colegi.
Proiectul de Lege nr.4378 pentru
modificarea si completarea Codului familiei.
Guvernul.
Doamna Galina Balmos – ministrul protectiei sociale, familiei si copilului:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Propun atentiei dumneavoastra proiectul de Lege
pentru modificarea si completarea Codului familiei. Elaborarea proiectului de
Lege privind modificarea si completarea Codului familiei a fost conditionata de
situatia sociala creata in domeniul protectiei copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca,
de demararea reformei sistemului rezidential de ingrijire a copiilor, dar si de
adaptarea legislatiei secundare in domeniu la relatiile sociale existente.
Avind in vedere numarul mare de copii
plasati in institutiile rezidentiale de stat, in practica au inceput a fi
aplicate noi servicii de prevenire a separarii copiilor de parinti si forme de
protectie alternative internatelor, dar care nu sint reglementate actualmente
de Codul familiei.
Obiectivul primar al dezinstitutionalizarii
copiilor si crearea serviciilor noi de tip familial si comunitar, precum si de
revizuire a legislatiei privind protectia copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca
si racordarea la principiile internationale a fost reflectat in Planul de actiuni
“Uniunea Europeana – Republica Moldova”, Strategia nationala privind protectia
copilului si familiei, Strategia nationala privind reforma sistemului rezidential
de ingrijire a copiilor pe anii 2007–2012.
Sarcina nemijlocita de modificare a Codului
familiei este stabilita si in capitolul X din Planul national de actiuni in
domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008.
Luind in considerare cele mentionate,
Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, constituind un grup
interministerial format din Ministerul Educatiei si Tineretului, Ministerul
Finantelor, Ministerul Administratiei Publice Locale, Procuratura Generala,
Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul National pentru Protectia Drepturilor
Copilului, reprezentanti ai UTA Gagauzia, ai autoritatilor tutelare din raioane
si din municipiul Chisinau, mediul academic, reprezentantii organizatiilor
neguvernamentale care au contribuit cu propuneri constructive la elaborarea
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului familiei.
Modificarile si completarile incorporate in
proiectul de lege vizeaza, in special, capitolul XVII din Codul familiei,
depistarea si plasamentul copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca, dar,
paralel, sint modificate si alte prevederi ce necesita armonizare cu
instrumentele internationale si care rezulta din capitolul XI al Planului national
de actiuni in domeniul drepturilor omului sau racordate cu legislatia secundara.
Totodata, instrumentele internationale in
domeniul protectiei copilului protejeaza copilul impotriva oricarei forme de
violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta. Spiritul articolului 17 al
Cartei sociale revizuite obliga statele parti, inclusiv Republica Moldova, de a
interzice aplicarea pedepselor corporale copiilor.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Codului familiei are urmatoarele elemente noi:
Asigura dreptul copilului la protectia nu numai
contra abuzului, dar si a pedepsei corporale, articolul 35 alineatul (4),
articolul 62 alineatul (2).
Completeaza definitia copilului ramas fara
ocrotire parinteasca cu termenul de abandon, pentru a defini mai bine in aceasta
categorie de copii, intilnita destul de frecvent, din pacate, in practica, care
nu a fost reflectata in cod.
Permite si altor organe de stat, decit
autoritatilor tutelare, dar si societatii civile de a participa activ la
identificarea, adica la depistarea cazurilor copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca.
Pune accent pe necesitatea organizarii
serviciilor de prevenire a intrarii copiilor si familiilor in situatii de risc
care determina separarea copiilor de parinti si monitorizarea situatiei acestor
copii si familii, prevederi care, de asemenea, nu au existat pina in prezent.
Articolul 1121.
Consolidarea cadrului institutional prevede
divizarea clara si transparenta a sarcinilor si responsabilitatilor intre
structurile abilitate cu protectie sociala a copilului si familiei la nivel national
si teritorial, in special al autoritatii tutelare, articolul 113.
Precizarea momentului luarii la evidenta a
copilului ramas fara ocrotire parinteasca pune accent pe stabilirea prioritara
a formelor de protectie de tip familial sau similare acestora pentru copiii ramasi
fara ocrotire parinteasca in raport cu prevederile actuale, cind accentul se
pune pe plasarea copiilor in institutii rezidentiale de stat.
Sint introduse prevederi privind normele de
protectie pentru copiii ramasi fara ocrotire parinteasca, asistenta parentala
profesionista si, in acelasi timp, este permisa plasarea copiilor pentru educatie
si ingrijire in institutii rezidentiale atit de stat, cit si private care functioneaza
in conditii legale, spre deosebire de prevederile actuale care permit
plasamentul in institutii rezidentiale de stat.
Pentru prima data, in legislatia de baza in
domeniul protectiei copilului si familiei se pune in sarcina autoritatilor
statale imputernicite de a monitoriza si evalua situatia copiilor carora le-a
fost stabilita o forma oarecare de protectie in scopul reintegrarii familiei.
Este egalata virsta matrimoniala pentru barbati si femei. Articolul 14 alineatele
(1) si (2).
Sint racordate prevederile Codului familiei
privitor la numarul de copii plasati in casele de copii de tip familial cu
prevederile standardelor internationale minime de calitate.
Prin introducerea acestor modificari si
completari ale Codului familiei se urmareste, in special, asigurarea prioritara
a educatiei si ingrijirii copilului in mediul familial, reducerea substantiala
a numarului de copii plasati in institutii rezidentiale, organizarea functionarii
serviciilor de prevenire a separarii copiilor de parinti, implicarea activa a
societatii civile in activitatea de protectie a copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca,
definirea clara a momentului atribuirii unui copil a statutului de “ramas fara
ocrotire parinteasca”, armonizarea prevederilor codului cu instrumentele
internationale.
Proiectul de lege este in completa
concordanta cu instrumentele internationale la care Republica Moldova este
parte. Instrumentele internationale de referinta sint Conventia unu pentru
drepturile copilului, Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si
libertatilor fundamentale, Carta sociala europeana revizuita si recomandarile
Consiliului Europei privitor la politica statelor membre ce tine de suportul paternitatii
privind drepturile copilului din institutiile rezidentiale privind practica,
participarea copiilor in viata familiala si sociala privind politicile
familiale coerente si integrate, Carta Uniunii Europene privind drepturile
fundamentale.
Punerea in aplicare a proiectului de Lege
privind modificarea si completarea Codului familiei nu implica cheltuieli
financiare nemijlocite. Cheltuielile financiare vor fi necesare pe viitor
pentru organizarea unor servicii de alternativa privind prevenirea intrarii
copiilor in situatii de risc, crearea serviciilor de tip familial, reintegrarea
copiilor in familie, dar acestea vor fi acoperite dupa posibilitate din bugetul
local, din bugetul national, din sursele extrabugetare.
O alta sursa de venit vor fi mijloacele
financiare redirectionate de la institutiile rezidentiale de stat in care au
fost plasati copiii.
Proiectul de lege a fost coordonat cu
ministerele de resort si la definitivare au fost luate in consideratie
majoritatea propunerilor si obiectiilor.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim, doamna ministru.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna presedinte.
Doamna ministru,
Tin sa vin cu aprecieri ale acelor modificari
propuse in acest proiect de lege si sa il calific ca modificari, desigur,
necesare si asteptate.
Vreau sa va intreb pe dumneavoastra, pentru
ca aceste modificari rezulta din necesitatile care au parvenit si inclusiv din
faptul ca tot mai multi copii ramin fara aceasta ingrijire sau ocrotire parinteasca,
pentru ca in continuare mai pleaca lumea din tara si copiii ramin fara un parinte
sau fara ambii.
Eu, doamna ministru, vreau sa va intreb
daca ministerul dumneavoastra are date oficiale care ar putea sa ni le prezinte
si noua vizavi de numarul de copii ramasi fara un parinte si fara doi. Si inainte
de a-mi raspunde, o sa va spun de ce va intreb. Pentru ca tot auzim, se
vehiculeaza cu diferite cifre, am datele venite de la Ministerul de Interne la
data de 14 februarie 2008 puse la dispozitie in cadrul unei mese rotunde, ca in
Republica Moldova fara ambii parinti au ramas 27 de mii 816, iar fara un parinte
– 71 de mii.
De aceea, am fost in diferite situatii cind
am auzit diferite cifre. Ca o autoritate publica centrala responsabila la
direct de ocrotirea si protectia copiilor, as vrea, daca nu acum, apoi pe
parcurs sa ne parvina si as vrea sa va rog sa interveniti, ca, cel putin,
autoritatile publice centrale sa puna la dispozitie unele si aceleasi date, sa
avem date unificate.
Si aici as vrea sa va intreb, daca stiti
care este numarul de copii luati sub tutela sau curatela, sau sub alte forme de
protectie pe care le propuneti la momentul zilei de astazi.
Multumesc.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc pentru intrebare.
Unele raspunsuri o sa le ofer, altele pe
parcurs poate, suplimentar. Vreau sa va zic ca in total in republica sint 5965
de copii sub tutela sau curatela, 5965. In 2007 au fost depistati si luati la
evidenta 1960 de copii orfani, semiorfani, ramasi fara ocrotire parinteasca, in
total. Astazi, eu nu va pot spune care din ei sint fara doi parinti, fara un parinte
s.a.m.d. Acestea sint cifre actualizate.
Doamna Valentina Stratan:
Eu va multumesc.
Deci de aici deriva deja necesitatea adoptarii
acestor modificari, ca, daca facem o simpla aritmetica, din cei 27 aproape 28
de mii scadem aproape 6, deci un numar foarte mare inca ramasi fara ingrijirea
parinteasca.
Si vreau sa va intreb, doamna ministru,
pentru ca la articolul 112 responsabil de depistarea si luarea la evidenta sint
autoritatile tutelare si procesul acesta este unul anevoios si complicat. Stiu
ca dumneavoastra ceva intreprindeti, inclusiv la sugestia pe care am facut-o in
cadrul comisiei si am fost informata de reprezentantii ministerului pe care il
conduceti, ca deja intreprindeti ceva.
Vreau sa va intreb daca ati realizat vizavi de
copiii ramasi fara parinti in momentul cind parintele paraseste hotarul si
trebuie sa dovedeasca in responsabilitatea cui lasa acest copil. Este un
mecanism, mi se pare ca unul mai usor de realizat.
Doamna Galina Balmos:
In acest context, vreau sa zic ca si
actualul proiect prevede ca, la depistarea copilului ramas fara ingrijire parinteasca,
sa participe nu numai autoritatea tutelara, dar si intreaga comunitate. Pentru
ca ar fi si o sensibilizare a intregii comunitati, dar si un moment cind
autoritatea tutelara necesita pentru ea timp ca sa depisteze acest copil. Iar
un vecin, un locatar al acestei case mai usor poate aduce la cunostinta autoritatii
tutelare cazul respectiv.
Totodata, intru sustinerea acestor copii au
fost intreprinse deja anumite masuri. Anul trecut a fost aprobat Regulamentul
cu privire la instituirea Comisiei pentru protectia copilului aflat in
dificultate. Conform Regulamentului, hotaririi Guvernului este necesar de a institui
asemenea comisii in toate raioanele. Sint instituite deja in jur de 80% atare
comisii raionale, in cadrul carora participa reprezentanti ai consiliilor
raionale, dar si reprezentanti ai societatii civile, scolii, spitalelor, politiei
s.a.m.d., pentru a depista aceste cazuri si pentru a decide in fiecare caz
aparte soarta copilului.
Si nu numaidecit sa se ajunga, in ultimul
caz, in institutia rezidentiala. Adica primele etape: familia, familia biologica,
familia extinsa, tutela, curatela, asistenta parentala profesionista, care, incepind
cu anul trecut, este un nou tip de serviciu. Anul trecut a fost instituita
asistenta parentala profesionista, Casa de copii de tip familie. Si ultima etapa
in cazul in care nu s-au epuizat celelalte posibilitati, sa apara institutia de
tip rezidential.
Doamna Valentina Stratan:
Doamna ministru,
Va multumesc.
Foarte succint, daca puteti sa imi spuneti,
in rezultatul reformei implementate in Republica Moldova, procesul de
dezinstitutionalizare inregistrea-za cit de cit o scadere a acestor copii ca
numar in institutiile rezidentiale?
Doamna Galina Balmos:
Da, pe parcursul numai a doi ani a avut loc
o inregistrare de la 13 mii de copii la 11 mii de copii in scolile-internat.
Dar vreau sa aduc un exemplu foarte concludent. Avem in citeva raioane ale
republicii centre de zi, unde copiii aflati in situatii de risc vin sa obtina
careva servicii, carora li se presteaza, de fapt, careva servicii de educatie,
instruire s.a.m.d. Mai ales pentru copiii cu diferite dizabilitati, forme usoare
de dizabilitati. Si in raioanele unde avem astfel de centre, pe parcursul unui
an sau a doi ani de cind lucreaza aceste centre, nu au mai fost institutionalizati
copii din rindul acestor categorii, copii cu dizabilitati usoare. Raionul
Criuleni este un exemplu foarte elocvent la acest capitol.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna ministru.
Doamna Galina Balmos:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Doamna ministru,
Va multumesc.
Alte solicitari nu s-au inregistrat.
Comisia, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Proiectul de lege prezentat este conditionat
de necesitatea perfectionarii reglementarilor in vigoare ce tin de protectia
copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca, protectia copiilor de orice forma de
violenta, racordarea legislatiei nationale la principiile internationale in
domeniul mentionat. Prevederile inaintate Parlamentului spre examinare vizeaza,
in mare masura, capitolul 17 din Codul familiei “Depistarea si plasamentul
copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca”, care se completeaza esential si se
va numi “Depistarea, evidenta si formele de protectie a copiilor ramasi fara
ocrotire parinteasca”.
La articolele 112, 1121, 113,
114 si 115 se prevad masuri intru prevenirea intrarii copiilor in situatii de
risc, separarii copiilor de parinti, formele de protectie a acestor copii,
reintegrarea copiilor in familie, responsabilitatea pentru monitorizarea si
evaluarea acestei situatii, introducerea unor noi forme de protectie, copiii ramasi
fara ocrotirea parinteasca.
Totodata, se propune revederea obiectivelor
articolului 14 alineatul (1) si ale articolului 149 alineatul (2), care tin de
egalarea virstei matrimoniale pentru barbati si femei 14 ani, care sint
ajustate prevederilor Codului familiei la standardele internationale minime de
calitate, ce asigura drepturile copiilor plasati in casele de copii de tip
familial in numar de 7 si nu mai multi.
Punerea in aplicare, potrivit asigurarilor
autorului, nu implica cheltuieli financiare nemijlocite. Cheltuielile vor fi
precizate treptat in legatura cu organizarea serviciilor privind prevenirea
intrarii copiilor in situatii de risc, crearea serviciilor de tip familial,
alternativa a institutiilor rezidentiale, reintegrarea copiilor in familie,
care se preconizeaza ca vor fi acoperite dupa posibilitati in bugetele locale,
bugetul national si din sursele extrabugetare.
La fel, una din sursele de venit vor fi
mijloacele financiare redirectionate de la institutiile rezidentiale de stat in
care au fost plasati copiii. Proiectul de lege este avizat de toate comisiile
permanente ale Parlamentului, care il sustin si s-au exprimat pentru examinarea
si adoptarea acestuia. Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune ca modificarea articolului 14 privind echivalarea virstei matrimoniale
la 18 ani atit pentru barbati, cit si pentru femei sa fie examinata prin prisma
specificului tarii noastre cu argumentarea statisticilor existente in privinta
realizarii de catre cetatenii Republicii Moldova a acestui drept.
Directia juridica a Aparatului Parlamentului
considera binevenit ca notiunile noi “familie biologica”, “familie extinsa” sa
fie definite prin lege, pentru a se inlatura eventualele interpretari ambigue,
iar formele de protectie ca asistenta parentala profesionista si plasamentul
institutiei de orice tip sa fie desfasurata in capitole aparte ale Codului
familiei, la fel cum s-a procedat cu alte forme de protectie: adoptia, tutela,
casele de copii de tip familial.
In contextul celor relatate si luind in
considerare necesitatea de definitivare redactionala a proiectului, comisia
propune Parlamentului examinarea si aprobarea in prima lectura a proiectului de
Lege pentru modificarea si completarea Codului familiei.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte,
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In absenta solicitarilor pentru luarile de
cuvint, voi supune votului aprobarea in prima lectura, in conditiile raportului
Comisiei de profil, a proiectului de Lege nr.4378. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4378 este aprobat in
prima lectura.
Deci comisia a propus prima lectura, da? Asa.
Proiectul de Lege nr.1057 pentru
completarea articolului 9 din Legea privind declararea si controlul veniturilor
si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor
publici si a unor persoane cu functii de conducere.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al
Guvernului in Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de lege supus atentiei
dumneavoastra vine sa completeze procedura de publicare a declaratiilor depuse
de catre judecatori pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii,
obligatie care a fost instituita prin amendarea Legii cu privire la statutul
judecatorilor de catre Parlament. Rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog, comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul prezentat si constata ca acesta a fost elaborat intru
executarea prevederilor articolului 3 alineatul (2) din Legea pentru
modificarea si completarea unor acte legislative nr.257 din 29 noiembrie 2007,
care va intra in vigoare la 1 iulie 2008. Noi am examinat in Comisie, avem
avizele pozitive ale comisiilor permanente, propunem ca acest proiect de lege sa
fie aprobat in prima lectura si adoptat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru Comisie? Nu sint.
Stimati colegi,
Proiectul nr.1057, aprobarea in prima
lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.1057 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile, in lectura a doua? Se accepta?
Se accepta. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului
adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1057. Cine este pentru,
rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 29.
Sectorul nr. 3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1057 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.239 pentru modificarea
articolului 6 din Legea privind activitatea de audit
Guvernul.
Doamna Nina Lupan – viceministru al finantelor:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Operarea modificarilor propuse la articolul
6 din Legea nr.61-XVI din
16 martie 2007 privind activitatea de audit si anume excluderea literei “l” din
alineatele (1) si (2) este necesara pentru a solutiona problemele aparute in
legatura cu tratarea diferita a unor articole din Legea privind activitatea de
audit si din Legea cu privire la activitatea de evaluare.
Astfel, articolul 6 alineatul (1) litera
“l” din Legea privind activitatea de audit prevede ca societatea de audit,
auditorul intreprinzator individual, pe linga activitatea de audit, pot presta
servicii de evaluare a patrimoniului, pe cind la articolul 9 alineatul (1) din
Legea cu privire la activitatea de evaluare se mentioneaza ca activitatea de
evaluare se efectueaza in temeiul contractului de prestare a serviciilor de
evaluare, incheiat intre intreprinderea de evaluare si beneficiar. Iar
articolul 14 al aceleiasi legi prevede ca evaluarea bunurilor imobile se
efectueaza de catre intreprinderile de evaluare care poseda licenta, eliberata in
conformitate cu Legea privind licentierea unor genuri de activitate.
De asemenea, este necesar de mentionat si
faptul ca Directiva nr.8 a Parlamentului european al Consiliului Uniunii
Europene din 17 mai 2006 nu permite la aceeasi entitate de interes public a
serviciilor de evaluare si de efectuare a auditului rapoartelor financiare de catre
una si aceeasi societate de audit. Prin urmare, in scopul asigurarii executarii
articolului 4 din Legea privind activitatea de audit, care prevede efectuarea
auditului obligatoriu al rapoartelor financiare anuale, inclusiv al celor
consolidate la entitatile de interes public, precum si pentru a fi respectata
independenta auditorului sau a societatii de audit se propune acest proiect.
Stimati deputati,
Rog sa sustineti acestui proiect.
Domnul Marian Lupu:
Doamna viceministru,
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern si
raporteaza urmatoarele. Esenta initiativei Guvernului consta in propunerea de a
exclude prestarea serviciului de evaluare a patrimoniului de catre societatile
de audit si de catre auditori, intreprinzatorii individuali, in scopul
excluderii eventualelor aparitii ale conflictului de interese.
Comisia a luat decizia si propune sa sustinem
acest proiect si sa il votam in prima lectura, dat fiind faptul ca comisiile
permanente s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului de lege fara careva
obiectii. In cazul in care in cadrul examinarii nu vor aparea obiectii si
propuneri din partea deputatilor, Comisia considera ca proiectul de lege poate
fi adoptat si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.239, aprobarea in prima
lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.239 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile, lectura a doua. Da. Mersi.
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.239.
Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
66 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
5 voturi.
Domnul Marian Lupu:
5 voturi. Rectificare pentru stenograma: 67
de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.239 este adoptat in a
doua lectura.
Stimati colegi,
Sintem la ora 12 si 29 de minute. Ora intrebarilor.
Pentru inceput, voi invita la tribuna
centrala invitatii respectivi pentru a oferi raspunsuri la intrebarile inaintate
anterior. Dar eu vreau sa va spun altceva: ca sint autorii, ca nu sint autorii,
persoanele au fost invitate. In sala noi deseori discutam ca i-am invitat si nu
au venit, acum, iata, au venit. Aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa nu cunoasca
tot plenul Parlamentului informatia, poate ii intereseaza si pe alti deputati, in
afara de autori.
Pentru inceput il invit la tribuna centrala
pe domnul Vasile Pascari, prim- adjunct al Procurorului General, pentru a oferi
raspunsuri la intrebarile adresate de deputatii Veaceslav Untila, Valeriu
Cosarciuc. La fel, o sa rog, domnule prim-adjunct al Procurorului General, ca sa
nu va mai invit a doua oara la tribuna, sa dati si raspuns la partea ce tine de
Procuratura la intrebarea domnului Valeriu Cosarciuc. Fabrica de Zahar, corect.
Deci acoperiti toate subiectele la care ati pregatit raspunsuri.
Va rog.
Domnul Vasile Pascari – prim-adjunct al Procurorului General:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Stimati domnilor deputati,
Referitor la derularea circumstantelor
cazului de instrainare a Societatii pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti”.
In perioada anului 1996 intre Societatea pe Actiuni “Banca de Economii” si
Societatea pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti” au fost perfectate mai
multe contracte de credit, pentru a caror rambursare au fost puse in gaj
bunurile ultimei, se are in vedere: echipamentul tehnologic al fabricii in
valoare de 6 800 000, valoarea de bilant fiind de
14 milioane de lei, imobile si transportul in valoare de 6 milioane de lei, cu
valoarea de bilant 12 milioane de lei si 200 000 tone de zahar in suma de
30 milioane de lei.
Din motivul neindeplinirii conditiilor
contraactuale, banca s-a adresat in instanta de judecata, care, prin Hotarirea
Judecatoriei Economice de Circumscriptie din 24 septembrie 1998 a dispus incasarea
in beneficiul Bancii a datoriei la creditele acordate si platilor aferente in
suma de 11 milioane de lei si
1 milion de dolari.
Ca urmare, fabrica a fost scoasa la licitatie
cu pretul initial de 45 milioane de de lei, pretul a fost stabilit conform
sumei pretentiilor pe actiunile creditorilor fabricii, titlul executoriu
respectiv aflindu-se la acel moment la Judecatoria sectorului Floresti. Licitatia
nu a avut loc din lipsa cererilor de participare. Astfel, banca a solicitat
transmiterea fabricii la pretul de gaj.
La 16 aprilie 1999, executorul judiciar, in
lipsa hotaririi respective, a transmis in proprietate bancii tot imobilul fabricii
la pretul de 12 milioane de lei, pe cind Filiala Balti a Camerei de Comert si
Industrie a evaluat patrimoniul fabricii la valoarea de 49 milioane de lei.
Astfel, aceasta se confirma si prin concluzia reviziei tematice efectuate de catre
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei din 11 iulie 2003 si prin
rezultatul efectuat de catre Curtea de Conturi in 16 martie 2001.
Intru apararea intereselor sale, Societatea
pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti”, la 17 martie 1999, a depus o cerere
in aceeasi instanta, obiectul litigiului fiind anularea contractului de gaj. Desi
aceasta cerere a fost respinsa la
29 septembrie 1999, hotarirea a fost atacata prin mai multe cai ordinare si
extraordinare de atac.
La 16 septembrie 2002, Colegiul de Recurs
al Judecatoriei Economice a admis recursul Societatii pe Actiuni “Fabrica de Zahar
din Ghindesti” si a decis reintoarcerea cauzei pentru alipire la dosarul de baza
alt litigiu intre aceleasi parti la examinarea lor in comun in ordine de
revizuire.
Pe parcursul examinarii, s-a constatat
lipsa dosarului civil nr.4 – 9 PR din 1999, in care erau anexate o parte din
probe care demonstrau datoriile fabricii catre banca. Referitor la achitarea
datoriilor creditoriale fata de Societatea pe Actiuni “Chimidex” s-a constatat
ca firma, dispunind de Hotarirea Judecatoriei Economice de circumscriptie Chisinau
din 15 aprilie 1999 si titlul executoriu, a fost inclusa in lista creditorilor,
in baza pretentiilor inaintate din 21 august 2000 Judecatoriei Economice a Republicii
Moldova si Inspectoratului Fiscal de Stat Floresti, si recunoscut in calitate
de creditor la adunarea generala din 27 decembrie 2000.
De catre Procuratura Generala a fost
examinata petitia Societatii cu Raspundere Limitata “Chimidex” cu privire la actiunile
conducatorilor Societatii pe Actiuni “Banca de Economii” si examinarea judiciara
de catre Curtea Suprema de Justitie a actiunii inaintate de catre actionarii
Societatii pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti”. Dat fiind faptul ca,
potrivit prevederilor Codului de procedura civila, intrat in vigoare in 2003,
Procurorul General si adjunctii lui nu dispun de dreptul de a contesta
deciziile judiciare, adoptate pe dosarele civile, care nu au fost pornite la
cererea Procurorului, intervenirea Procurorului nu este posibila.
De mentionat ca la 13 martie 2008, de catre
Colegiul Civil Economic al Curtii Supreme de Justitie, ca urmare a examinarii
recursurilor Societatii pe Actiuni “Fabrica de zahar din Ghindesti” si Societatii
pe Actiuni “Banca de Economii” asupra Hotaririi Curtii de Apel Economice din 16
octombrie 2007, in partea executarii judecatoresti de circumscriptie Chisinau
din 24 septembrie 1998 s-a dispus incasarea de la Societatea pe Actiuni “Banca
de Economii”, in beneficiul Societati pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti”
a 25 milioane lei.
Asupra deciziei din 13 martie 2008, de catre
Banca de Economii, este depusa o cerere de revizuire. Ultima sedinta de judecata
a avut loc pe data de
3 aprilie curent, care a fost aminata. La solicitarea bancii, Procuratura
examineaza cazul de disparitie a unor documente si materiale din dosarul civil,
care au stat la baza emiterii deciziei instantei judecatoresti privind incasarea
de la institutia financiara, in folosul fabricii, a bunurilor care au apartinut
ultimei si au fost instrainate. In concluzie, as mentiona ca cele aduse la cunostinta
dumneavoastra sint niste chestiuni ce tin mai mult de competenta instantei de
judecata.
Stimati deputati,
Referitor la interpelarea...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Pascari,
O secunda.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Domnule prim-adjunct al Procurorului
General,
Eu, avind in vedere ultima fraza a
dumneavoastra ca au disparut unele materiale din dosarul civil, va rog, sa imi
prezentati materialele sau informatia: cine dintre judecatori a examinat acest
dosar? Pentru ca noi sa avem, sa luam la evidenta in momentul hotaririi unor intrebari
de promovare a judecatorilor.
Domnul Vasile Pascari:
Da, am inteles, va prezentam.
Stimati deputati,
Cce tine de interpelarea domnului deputat
Veaceslav Untila. Procuratura Generala exercita urmarire penala in cauza penala,
inceputa la 20 martie 2008, in baza articolului 2171, alineatul (4)
din Codul penal.
In cadrul urmaririi penale s-a constatat ca,
aproximativ in anul 2007, CA “Salim Husein” a organizat un grup criminal
international, din a carui componenta fac parte Caralar Murat, Cernit Murat,
Vozetepe Omer, cetateni ai Republicii Turcia, si lucratorii Directiei misiuni
speciale a MAI, Republica Moldova, Savca Corneliu, Ruslan Topa, Moiseev
Dumitru, Ohlaciuc Valeriu si alte persoane neidentificate la moment de organul
de urmarire penala, care, impreuna, printr-o intelegere prealabila, impartind
rolurile, folosind, contrar legii, atributiile sale de serviciu si influenta
asupra unor colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne, asigurau
transportarea si punerea in circulatie, pe teritoriul Republicii Moldova si al altor
state, a substantelor narcotice in proportii deosebit de mari, cu scop de instrainare,
se au in vedere acele 200 kilograme de heroina.
La 29 martie 2008 persoanelor nominalizate
le-a fost inaintata invinuirea in savirsirea infractiunii, prevazute de
articolul 42 alineatul (5), articolul 46, articolul 2171, alineatul
(4) literele d) si c) din Codul penal. Adica, contribuirea la savirsirea infractiunii
prin sfaturi, indicatii, prestari de informatii, acordare de mijloace de inlaturare
a obstacolelor la procurarea, transportarea si punerea in circulatie ilegala a
substantelor narcotice in scop de instrainare, conform indicilor calitativi, de
un grup criminal, cu folosirea situatiei de serviciu in proportii deosebit de
mari.
Ulterior, instanta de judecata a eliberat in
privinta persoanelor indicate mandate de arest pe un termen de 30 de zile.
Investigatiile in vederea stabilirii tuturor circumstantelor si a altor
persoane implicate in traficul ilegal de droguri la moment continua.
Investigatiile in vederea stabilirii
tuturor circumstantelor altei cauze penale se refera la cauza penala pornita in
2006 in baza articolului 329 alineatul (1) din Codul penal, urmarirea penala fiind
inceputa pe faptul neglijentei factorilor de decizie ai Comisariatului de Politie
Riscani, municipiul Chisinau, la gestionarea bunurilor confiscate, se au in
vedere ca produse piscicole.
In urma efectuarii actiunilor de urmarire
penala, s-a stabilit ca, pe data de
6 septembrie 2006, un grup de colaboratori ai Sectiei delicte transfrontaliere si
informationale a Comisariatului de Politie Riscani, au efectuat controlul
activitatii Intreprinderii “Selamenilux” - SRL, in rezultat fiind
constatata pastrarea productiei piscicole fara documente de provenienta, in
temeiul articolului 1622 din Codul administrativ au fost confiscate
bunurile in valoare de aproximativ
200 000 lei, se au in vedere produsele de icre.
Ulterior, contra prevederilor
Regulamentului cu privire la modul de evidenta, evaluare si vinzare a bunurilor
confiscate sechestrate fara stapin si usor alterabile cu termen de valabilitate
limitat, aprobat prin hotarirea Guvernului din 11 septembrie 2001, acestea au
fost predate Inspectoratului Fiscal, municipiul Chisinau pentru evaluare si
realizare abia pe data de 6 decembrie 2006, se are in vedere peste 3 luni de
zile.
Ca urmare, termenul de valabilitate a unor
bunuri a expirat, prin ce bugetul public national a fost prejudiciat in suma de
150 mii de lei.
La 25 iunie 2007 si 26 iunie 2007
inspectorii politiei Riscani Moiseev si Virlan au fost pusi sub invinuire de savirsire
a infractiunii prevazute de articolul 329 alineatul (2) din Codul penal.
Totodata, in cadrul urmaririi penale in cauza este verificata si implicarea
domnului Corneliu Savca si altor persoane la savirsirea infractiunii
nominalizate.
Procuratura Generala, totodata, actualmente
verifica informatia parvenita din Parlament a domnului deputat referitor la
extorcarea celor 300 de mii de euro de catre fostul comisar al sectorului Riscani.
Procuratura Generala nu dispune la moment de careva informatii ca Cornel Savca
se afla in relatii de rudenie cu ex-ministrul Papuc si nici implicarea
ultimului in organizarea traficului ilicit de droguri.
Avansarea lui Cornel Savca in functie de sef
interimar al Directiei misiuni speciale a MAI a fost o decizie a ministrului de
interne. Problema politicii de cadre a MAI nu tine de competenta Procuraturii
Generale.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim, domnule Pascari.
La microfonul central se invita, pentru a
da raspuns la interpelarea domnului Gheorghe Susarenco, domnul vicedirector al
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei Vitalie Verebceanu.
Domnul Vitalie Verebceanu – vicedirector al Centrului pentru Combate-
rea Crimelor
Economice si Coruptiei:
Stimata doamna vicepresedinte al
Parlamentului,
Onorata asistenta,
La interpelarea domnului Gheorghe
Susarenco, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, referitor la legalitatea
transmiterii tehnicii de calcul de catre Presedintia Republicii Moldova
Liceului Teoretic din satul Magdacesti, raionul Criuleni, va comunic ca
transmiterea tehnicii mentionate s-a efectuat in conformitate cu Regulamentul
cu privire la modul de transmitere a intreprinderilor de stat, organizatiilor,
institututiilor, a subdiviziunilor lor, cladirilor, constructiilor, mijloacelor
fixe si altor active, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.688 din
9 octombrie 1995 cu titlu gratuit, la solicitarea directorului Liceului Teoretic
doamna Nina Dumneanu in baza ordinului Directiei Generale a Aparatului Presedintelui
Republicii Moldova nr.06/3 01.27 din 25 martie 2008.
Tin sa mentionez ca, la transmiterea
tehnicii de calcul, s-a perfectat procesul-verbal de primire – predare a
mijloacelor fixe nr.1 PP din 25 martie 2008, fapt ce a servit ca temei la
excluderea acestora de la balanta institutiei care transmite si reflectarea lor
in evidenta contabila a institutiei care o primeste.
Pentru informatii, deci este vorba de 10
calculatoare “Compaq extation”, anul producerii 2003, pretul initial fiind de
13 mii 592 pentru o unitate, insa a fost aplicat codul de amortizare 148470 si
suma uzurii constituie, practic, 100% din costul acestor calculatoare. De aceea,
au fost transmise, conform legislatiei in vigoare la balanta autoritatii
publice respective. Aceasta e tot ce am vrut sa va comunic.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Multumim.
La microfonul central se invita domnul
Nicolae Esanu pentru a da raspuns la interpelarea domnului Ion Gutu cu privire
la deconectarea de la energia electrica a Gradinitei de Copii din Branesti,
Orhei.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimata doamna Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
La interpelarea domnului deputat Gutu va
comunicam urmatoarele. Pe parcursul mai multor ani, consumul de energie
electrica in cadrul imobilului in care este amplasata Gradinita de Copii in
satul Branesti nu era separat de consumul in cadrul penitenciarului nr.18 Branesti.
In anul 2000, dupa instalarea unor contoare
separate, urma ca administratia publica locala sa asigure achitarea consumului de
energie electrica a gradinitei. Insa acest lucru nu a fost facut pe parcursul
mai multor ani, fapt care a atras dupa sine deconectarea obiectivului mentionat
de catre compania furnizoare.
In pofida eforturilor care au fost depuse
pe parcursul mai multor ani de a solutiona problema cu administratia publica locala,
aceasta a refuzat categoric sa asigure achitarea consumului efectuat, astfel incit,
in baza hotaririi Curtii Supreme de Justitie, s-a dispus ca aceasta suma urmeaza
sa fie achitata de catre penitenciarul nr.18, avind in vedere faptul ca partea
contractului de furnizare a energiei electrice este anume aceasta institutie.
Insa tinind cont de faptul ca in relatiile
dintre penitenciarul nr.18 si administratia publica locala din Branesti nu s-a
ajuns la o solutie privind achitarea de catre aceasta a consumului real
efectuat de catre institutia respectiva, imobilul nu a putut fi reconectat la
energia electrica.
La data de 31 martie m-am deplasat personal
la fata locului unde, impreuna cu presedintele Comitetului executiv Orhei si cu
primarul satului Branesti, am incercat sa identificam o modalitate de solutionare
a problemei, insa, in final, am constatat ca, in masura in care penitenciarul
nu va asigura achitarea din contul mijloacelor proprii a sumelor pentru
consumul efectuat, problema nu va putea fi solutionata.
Departamentului Institutiilor Penitenciare
i-au fost date indicatii ca sa identifice sursele necesare pentru a asigura
achitarea consumului efectuat de catre gradinita, astfel incit in viitorul cit
mai apropiat posibil vom putea reconecta obiectivul mentionat la energia
electrica.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim, domnule ministru. Luati
loc.
Stimati colegi,
Continuam intrebari si interpelari.
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Interpelarea mea este adresata domnului Procuror
General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea si domnului ministru al
afacerilor interne al Republicii Moldova Valentin Mejinschi.
Prin prezenta, va informez ca am primit un
demers de la doamna Olga Bors, primar de Cisla, raionul Telenesti, care este si
presedinte al filialei raionale Telenesti a PPCD, prin care ni se aduce la cunostinta
situatia ingrijoratoare creata, prin asa-zisa plecare a unor cetateni din acest
raion din rindurile Partidului Popular Crestin Democrat.
Fara a pune la indoiala dreptul fiecarui
cetatean la libera asociere, inclusiv de a abandona orice formatiune politica,
doresc sa va atrag atentia ca in cazul de la Telenesti nu mai este vorba de
libera asociere a cetatenilor. In toate cele trei cazuri, care au fost
mediatizate masiv, de plecare in grup din Partidul Popular Crestin Democrat,
mai mult de jumatate dintre acei care se pretind semnatari nu sint si nu au
fost nici o data membri ai Partidului Popular Crestin Democrat.
In ultima, asa-zisa declaratie, care a fost
difuzata recent, de exemplu, din cele 42 de semnaturi, 30 de persoane nu sint si
nu au fost nici o data membri ai Partidului Popular Crestin Democrat. Cu alte
cuvinte, in total 53 de persoane au facut uz de fals si au dezinformat in mod
constient si premeditat opinia publica cu scopul de a aduce prejudicii morale
formatiunii pe care o reprezentam.
In comuna Zgardesti a aceluiasi raion,
primarul din localitate si-a depasit atributiile de serviciu, facind abuz in
serviciu si a constrins mai multe persoane angajate la primarie si subalternii
domniei sale, de a semna declaratii de parasire a formatiunii noastre politice,
fara ca acestia sa fi depus vreo data cererea de admitere in PPCD si fara a detine
aceasta calitate.
In asa-numitele declaratii de parasire a rindurilor
PPCD, sint si alte semnaturi contrafacute. As mentiona, nu doar cu titlu de
curiozitate, ca in aceeasi localitate Zgardesti, raionul Telenesti, printre
semnatari figureaza si doua persoane decedate acum citiva ani, in acest sens
existind confirmari oficiale, inclusiv actele de deces ale acestora si marturiile
preotului din localitate.
In legatura cu cele expuse, solicit
organelor Procuraturii si organelor de interne sa cerceteze cazurile de
falsificare premeditata, de uz de fals si abuz in serviciu, comise de
persoanele cu functii publice din conducerea raionului Telenesti, implicate in
aceste cazuri si sa ia masurile de rigoare prescrise de lege in acest sens.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc.
Adresez intrebari domnului director general
al Serviciului de Graniceri, general de brigada Igor Colenov si domnului director
al Biroului Migratiune si Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova Veaceslav Binzari.
In temeiul Legii cu privire la statutul
deputatului si Legii cu privire la adoptarea Regulamentului Parlamentului, rog
ca raspunsul la aceste intrebari sa fie dat in plenul Parlamentului si in forma
scrisa.
Incepind cu luna decembrie 2007, in privinta
mai multor cetateni ai Romaniei, slujitori ai Mitropoliei Basarabiei au fost intreprinse
masuri de intimidare cu scopul de a-i determina sa paraseasca Republica
Moldova. In privinta unora din ei au fost intocmite dosare administrative.
Astfel, in privinta domnilor Bigea Ionel, Budescu Iulian, Tivlea Ioan, Onel
Gabriel au fost intocmite proceduri administrative. In privinta lui Bigea
Ionel, Tivlea Ioan si Budescu Iulian cauzele administrative au fost incetate.
Cu toate acestea, in privinta acestor persoane au fost mentinute interdictii de
a intra in Republica Moldova.
Pe de alta parte, alti doi cetateni ai Romaniei,
domnul Dumitrascu Constantin si doamna Mihaela Ursu nu au nici un dosar
intentat si nu au comis nici o contraventie, cu toate acestea, intrarea in
Republica Moldova, de asemenea, le-a fost interzisa. O problema speciala
reprezinta refuzul Biroului Migratiunii si Azil de a elibera permisele de sedere
cetatenilor nominalizati.
Mai mult ca atit, din informatiile
prezentate, Biroul Migratiunii si Azil nici macar nu a eliberat in privinta
acestor persoane decizii de refuz de a le elibera permise de sedere in termenele
stabilite de Legea cu privire la migratiune, adica de o luna de zile din
momentul depunerii cererii cu toate actele. Actiunile si atitudinea functionarilor
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au stirbit
considerabil imaginea ministerului, cit si a Republicii Moldova in general,
deoarece stirile despre abuzurile politistilor au fost raspindite prin
intermediul celor mai influente mijloace mass-media internationale.
Mai mult ca atit, ilegalitatea actiunilor
ultimelor a fost constatata prin deciziile irevocabile ale instantelor de
judecata. Tinind cont de faptul ca acestor persoane le este interzis accesul la
informatiile personale, fapt ce contravine articolului 8 din Legea privind
accesul la informatie, problema discriminarii acestui grup reprezinta o problema
de interes public.
Solicit domnii Veaceslav Binzari si Igor
Colenov sa dea raspuns la urmatoarele intrebari: care este cauza neeliberarii
permiselor de sedere domnilor Bigea Ionel, Budescu Iulian, Tivlea Ioan, Onel
Gabriel, Dumitrascu Constantin. Si de ce pina in momentul de fata nu li s-a dat
nici un raspuns la cererile de primire a permiselor de sedere si a adeverintei
de imigrant.
De ce de catre Serviciul de Graniceri, prin
intermediul punctelor de control si pichetelor de graniceri, se incalca Legea
privind accesul la informatie si nu se elibereaza informatia conform Legii cu
privire la intrarea si iesirea din Republica Moldova, ce tine de interdictiile
impuse cetatenilor Romaniei. Bigea Ionel, Budescu Iulian, Tivlea Ioan, Onel
Gabriel, Dumitrascu Constantin si Mihaela Ursu, ca ultimii sa-si apere efectiv drepturile.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea este adresata domnului director
general al Intreprinderii de Stat “Calea Ferata din Moldova” Miron Gagauz. La 1
aprilie 2008 Intreprinderea de Stat “Calea Ferata din Moldova” a majorat
tarifele la transportul feroviar in intern mai mult de 200%. Ca exemplu, un
vagon de la nordul Moldovei pina la Chisinau pina la 1 aprilie costa 2300, astazi
– 7500. Totodata, tarifele pentru tranzitul pe teritoriul Moldovei au ramas
neschimbate.
In temeiul celor expuse, cer ca, in termenele
prevazute de legislatia in vigoare, sa mi se prezinte motivul si calculele care
demonstreaza necesitatea majorarii tarifelor la transportul feroviar si anume intr-asa
marime – de 200%. Si, totodata, doresc sa aflu cine suporta diferenta
cheltuielilor pentru tranzitarea pe teritoriul Moldovei, care la momentul actual
au ramas neschimbate.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, doamna Presedinte.
Vreau sa adaug, la interpelarea facuta catre
domnul Procuror general si catre domnul ministru de interne, ca solicit raspunsul
la interpelarea formulata de la tribuna Parlamentului si, de asemenea, in
versiune scrisa.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea o adresez Guvernului
Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova si Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Raspunsul la aceasta intrebare
as vrea s-o aud aici, de la tribuna centrala a Parlamentului, dat fiind faptul
ca este una de importanta pentru natura, in general, si pentru cetatenii din
orasul din care vin eu. Este vorba de orasul Orhei.
In audienta am primit citeva grupuri de cetateni,
care vizeaza, de fapt, sau care mai bine zis, s-au plins pe una si aceeasi
problema care s-a creat in orasul Orhei, incepind cu anul 2007. Este vorba de
iazul orasenesc.
In persoana doamnei director al Scolii Sportive
din orasul Orhei Vera Cerednicenco si a domnului profesor antrenor Nicolae
Gondiu, am auzit mai multe probleme, care au fost create in jurul acestei situatii.
Scoala Sportiva din Orhei este situata pe malul iazului. Despre performantele
copiilor de la aceasta scoala cunoaste o republica intreaga, pentru ca au
participat la foarte multe campionate nationale, dar si internationale. Si,
uitati-va, ca incepind cu anul 2007 acest lucru nu se mai poate desfasura,
pentru ca in ceea ce priveste antrenamentele la cantonamentele pentru caiac–canoe
copiii nu mai pot sa se antreneze din motivul ca, incepind cu anul 2007, acest
iaz este in permanenta impinzit cu plase si navoade de prins peste.
Deci chiar acum, in luna mai, copiii nu vor
mai putea participa la campionatul national la caiac–canoe din acest motiv. Cu
parere de rau, a avut loc si un caz mai strasnic, care, de fapt, pina la urma,
din fericire, nu s-a produs ceva fatal. Copiii au fost salvati, pentru ca au
fost intorsi pe iaz din cauza acestor plase. Un alt grup care s-a adresat tot
cu aceeasi problema sint cei de la baza sportiva a sindicatelor, care isi au
sediul tot pe malul iazului. Aceasta baza, de fapt, a construit o plaja pentru
copiii de la Scoala Sportiva, dar a fost distrusa de acei care se ocupa cu
pescuitul industrial din acest iaz. Au folosit masini grele si au distrus
aceasta plaja. Si nu este unica problema in ceea ce priveste baza sportiva.
Un alt grup s-au adresat acelor de la Asociatia
vinatorilor si pescarilor din Republica Moldova, filiala Orhei. Dumnealor mi
s-au plins pe mai multe probleme. As vrea ca acei pe care ii sesizez acum de la
acest microfon sa analizeze toata situatia, care se afla acolo la iazul Orhei si
ma intereseaza cine si de ce incalca flagrant Hotarirea de Guvern din 8
noiembrie 2001, care spune ca iazul, de fapt, are statut de zona de agrement,
pescuit amator si competitii sportive. Cine se face vinovat si daca sint trasi
la raspundere conform legii. Raspunsul il astept de la tribuna centrala a
Parlamentului.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova, de la care solicit o informatie ampla si care sint masurile
de rigoare pe care urmeaza sa le intreprinda Guvernul privind legalizarea statutului
intovarasirilor pomilegumicole si imobilelor lor din jurul municipiului Chisinau,
in calitate de localitati suburbane ale acestuia.
Conform datelor de care dispunem, soarta
acestor gospodarii este in prezent, din punct de vedere juridic, destul de
incerta. Actualmente, in aceste intovarasiri locuiesc circa 70% din membrii
lor, desi aceste unitati nu au statut de localitate suburbana a capitalei.
Legalizarea intovarasirilor legumicole din jurul capitalei ar permite degajarea
Chisinaului de un anumit numar de locuitori si ar contribui la legalizarea lor in
aceasta regiune.
Totodata, asemenea legalizare ar contribui
substantial la solutionarea multiplelor probleme ce tin de infrastructura
capitalei, precum si de ordin social locativ cu care se confrunta zilnic
locuitorii si aceasta populatie din suburbie. Cresterea considerabila a preturilor
la apa, gaze, energie electrica. Informatia solicitata cer sa fie prezentata in
scris in modul stabilit de Regulamentul Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Adresez intrebarea domnului ministru al
afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan. Rog sa imi fie
prezentata informatia vizavi de proiectul Acordului privind reluarea micului
trafic de frontiera in plenul Parlamentului. Care este situatia? Si cum
deruleaza lucrurile in acest sens? Raspunsul il astept in plenul Parlamentului,
conform prevederilor legale.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Ma adresez Ministerului Justitiei,
Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.
In cadrul unei vizite recente in satul Colonita, am fost sesizata de un grup de
cetateni asupra mai multor ilegalitati privind atribuirea cotelor de teren
agricol. Cetatenii Bizgu Gheorghe, Ghimpu Petru, Foiul Vladimir, Aneta si Maria
s-au plins, in mod special, in privinta actiunilor ilegale ale inginerului
cadastral din satul Colonita, doamna Zinaida Ghimpu.
Ei mi-au prezentat mai multe hotariri judecatoresti
definitive, pronuntate in favoarea lor, pe care administratia publica locala
refuza, pina in prezent, sa le execute. Cetatenii vizati afirma ca neexecutarea
acestor hotariri se datoreaza lobbismului exercitat de inginerul cadastral
Zinaida Ghimpu.
Cer organelor interpelate sa examineze
acest caz si sa ia toate masurile prescrise de lege pentru a apara drepturile
constitutionale ale locuitorilor din satul Colonita, precum si, daca va fi
cazul, sa atraga la raspundere juridica functionarii care se fac vinovati in
ilegalitatile admise. Pentru alte detalii alaturez petitiile cetatenilor vizati,
precum si mai multe acte justificative. Raspunsul la interpelare il solicit in
versiune scrisa.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc frumos, doamna Presedinte al sedintei.
Adresez o interpelare doamnei Prim-ministru
Zinaida Greceanii si responsabililor din cadrul Inspectiei Muncii. In urma unor
repetate controale ale Gradinitei de Ccopii din satul Lopatnic, raionul Edinet,
efectuate de catre responsabilii din cadrul Inspectiei Igienico-Sanitare a
raionului Edinet in prima jumatate a anului 2007, au fost scoase in evidenta
mai multe nereguli care afectau buna desfasurare a activitatii respectivei
institutii si care prezenta un anumit pericol pentru sanatatea copiilor care
frecventeaza aceasta gradinita.
Spre regret, primarul satului Lopatnic,
doamna Vrabie Raisa, nu s-a patruns de responsabilitatea pe care o are in
calitate de primar si nu a intreprins nimic pentru a lichida toate aceste
nereguli, care au fost depistate de catre Inspectia Sanitaro-Igienica a
raionului Edinet. In consecinta, in a doua jumatate a anului 2007, gradinita a
fost inchista, a fost sistata activitatea acestei institutii, personalul
angajat in cadrul gradinitei a fost trimis in concediu fortat.
Daca pentru primele citeva luni intreg
personalul a ridicat un salariu echivalent cu 66% din salariul de baza, urmatoarele
3 luni de zile intreg colectivul gradinitei respective nu a obtinut nici o
remunerare. In felul acesta, doamna primar s-a facut vinovata nu numai de inchiderea
temporara a acestei gradinite, de sistarea activitatii gradinitei, dar si de
penalizarea nejustificata a angajatilor respectivei institutii.
De aceea, solicit doamnei Prim-ministru,
responsabililor din cadrul Inspectiei Muncii sa se dea indicatii pentru a investiga
acest caz si pentru a se lua masurile corespunzatoare si pentru a sanctiona in
mod exemplar doamna primar, daca, intr-adevar, se face vinovata de o asemenea
decizie abuziva.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Alte solicitari mai sint? Deci, inchidem
Ora Guvernului.
Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi sint
declaratiile.
La microfonul central se invita domnul
Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Stimati colegi,
Ceea ce se intimpla in fiecare joi in
Parlamentul Republicii Moldova este ceva mai mult decit un simplu spectacol de
prost gust, pe care il joaca batrinul intrigant de curte Iurie Rosca, condrumet
fidel al regimului comunist. Piruetele demagogice facute de el de la tribuna
centrala a Parlamentului reprezinta ceva mai mult decit niste atacuri la comanda,
facute de un politician complexat la adresa Partidului Liberal Democrat.
In realitate, hartuirea Partidului Liberal
Democrat din Moldova are o alta semnificatie. Regimul Voronin, prin gura
valetului sau santajabil, a declansat campania electorala, al carei scop este
distrugerea opozitiei democratice. Asadar, sezonul de vinatoare a fost deschis,
drept tinta principala a fost ales Partidul Liberal Democrat, forta politica de
care regimul se teme foarte mult, altfel cum pot fi explicate actiunile intreprinse
impotriva partidului nostru?
La drept vorbind, comportamentul lui Rosca
nu ne mira deloc. “Portocala ticaloasa”, ca sa preiau sintagma lansata de un
publicist de la Chisinau, a atacat constant formatiunile politice care s-au aflat
in opozitie cu puterea. Ideea lui obsedanta a fost sa distruga toate partidele
de orientare democrata, astfel ca, raminind de unul singur, sa intre in cirdasie
cu cei aflati la putere. Acest lucru pe alocuri i-a reusit, dar pina aici i-a
fost sa fie.
Societatea, care se amuza pe seama apucaturilor
lui de “fiurer”, a inteles demult acest adevar. Iata de ce Rosca se da fara
istov cu capul de pereti numai ca sa vada Partidul Liberal Democrat ingenuncheat.
El are o singura idee, dar si aceea obsesiva. Dar sa-l lasam in pace pe acest
personaj santajabil si tot cu mai putina importanta.
Stimati colegi,
Supun atentiei dumneavoastra lucruri mult
mai grave care se intimpla in aceste zile. Ca rezultat al denunturilor
calomnioase, facute de Rosca si ortacii sai, Procuratura Anticoruptie a demarat
o ampla campanie represiva impotriva membrilor si simpatizantilor Partidului
Liberal Democrat din Moldova. Un detasament al Procuraturii Anticoruptie s-a
deplasat pe data de 20 martie la Telenesti, pe parcursul a citorva zile au fost
intimidate, interogate, terorizate chiar zeci de persoane pentru simplul motiv
ca au decis sa paraseasca asa-zisul Partid Popular Crestin si Democrat. Atentie!
Oamenii au fost interogati si intimidati pentru ca au facut uz de un drept de
al lor fundamental.
Zilele acestea, angajatii Procuraturii
Anticoruptie au pus la cale hartuirea unor artisti de valoare din republica
noastra: actorul Gheorghe Urschi, cintaretii Zinaida Julea, Vasile Advahov
pentru simplul fapt ca au cintat la un concert dedicat zilei de 8 martie in orasul
Floresti, unde primarul este liberal democrat.
Zilele trecute, mai multi membri ai
Partidului Liberal Democrat au fost contactati de colaboratorii Procuraturii
Anticoruptie chestionati in ideea de a afla: care au fost motivele pentru ca au
aderat la Partidul Liberal Democrat? La
9 aprilie, ieri, colaboratorii Procuraturii Anticoruptie, Fordus Eugen si
Burlacu Aurel au descins la Gradinita nr.113 din Chisinau, personalul didactic
a fost interogat asupra motivelor aderentei la Partidul Liberal Democrat. Am
fost personal la fata locului si am vazut cum sint petrecute aceste
interogatorii si va spun, cu toata responsabilitatea, sint identice cu cele din
1937.
Ca sa vedeti pina unde se poate ajunge. Tot
ieri, prim-vicepresedintele partidului, colegul nostru Mihai Godea, a fost
audiat la Procuratura Anticoruptie, fiind intrebat: care au fost motivele ca a
aderat la Partidul Liberal Democrat? Nu o sa ma mire faptul daca si eu voi fi
chemat sa explic motivele si circumstantele aderarii mele la partidul pe care
am marea onoare sa il conduc.
Conform informatiilor pe care le detinem, inca
2000 de cetateni, membri ai partidului, urmeaza a fi supusi unui asemenea
tratament. Atrag atentia partidelor politice, institutiilor mass-media, societatii
civile, organismelor internationale si a corpului diplomatic acreditat la Chisinau
in legatura cu aceste evenimente firesti intr-un regim dictatorial si nu intr-o
tara cu aspiratii pretinse europene.
In acest context, ma adresez Procuraturii
Generale si cer explicatii: care este baza legala conform careia cetatenii sint
chemati la Procuratura pentru a prezenta explicatii cu privire la apartenenta
sa la un partid sau altul? Il informez oficial pe domnul Procuror General si pe
domnul director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei,
ca actiunile lor reprezinta o incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenilor,
garantate prin Constitutie. Aceste actiuni cad sub incidenta articolului 176 din
Codul penal, iar termenul de prescriptie curge cu mult dupa anul 2009.
Stimati colegi,
Din partidele democratice, inteleg ca
profitati de ocazia sa va amuzati copios in zilele de joi, cind “portocala ticaloasa”
transforma sala Parlamentului intr-un teatru al absurdului, ma tem insa ca
pasivitatea nu e o metoda cea mai nimerita pentru eliminarea dictaturii.
In anul 1933, preotul antifascist Martin
Nimeler a salutat venirea fascistilor la putere, ca, mai apoi, intelegind ce
s-a intimplat, sa scrie urmatoarele: “Fascistii mai intii au venit dupa comunisti.
Eu nu am zis nimic, deoarece nu eram comunist. Mai apoi au venit dupa evrei. Eu
am tacut, deoarece nu eram evreu. Mai apoi au venit dupa catolici. Si iarasi nu
am zis nimic, deoarece sint protestant. Cind au venit dupa mine, nu mai avea
cine sa mai scoata o vorba”.
Stimati colegi,
Noi am rezistat si vom rezista, insa curind,
dar foarte curind, regimul va asmuti aceasta haita si impotriva voastra, iar
pasivitatea de care dati dovada astazi nu va servi, cu siguranta, circumstanta
atenuanta.
Regimurile dictatoriale oricum pleaca si
istoria le pune pe toate la punct. Unii raspund in tribunale pentru crime
concrete, altii, prin pasivitatea lor contemplativa, se aleg cu calificativul
de colaborationisti. Momentul adevarului a sosit si nu ramine decit delimitarile
sa fie facute publice.
Va multumesc frumos pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Cu titlu de dreptul la replica. As incepe
cu o fraza dintr-un vechi film sovietic, cu referinta de aceasta data, catre
domnul Filat: «ăë˙ä˙ íŕ âŕń, íĺ âĺđčňń˙ â ďîáĺäó». Aceasta e prima obiectie.
A doua. Lexicul utilizat de domnul Filat il
depaseste mult intelectual si resimt penita vulgara si scabroasa a
editorialistului de la “Timpul” Constantin Tanase.
Acum, in limitele articolului Constitutiei
noastre, care este numarul 71, vreau sa fac urmatoarea mica replica adresata
domnului Filat. Mai intii, ceea ce prezentam noi de la tribuna centrala, grupul
parlamentar PPCD, nu sint improvizatii sau figuri de stil.
Pentru curiozitate va voi repartiza
tuturora cel putin 15 extrase din 15 hotariri ale Curtii de Conturi totalmente
luate fara nici un fel de influenta din partea mea sau altcuiva din partidul
nostru care se refera la domnul Filat, vechi si experimentat privatizator si
manipulator al banilor publici in perioada de acum aproape un deceniu.
Resping cel putin unul din calificativele
care mi-a fost atribuit, “batrin intrigant”. Nu ma consider atit de batrin,
cred ca sint suficient de experimentat pentru a fi si in viitorul Parlament
prezent si pentru a urmari ce mai face domnul Filat in exteriorul acestei
institutii.
Domnul Vladimir Filat nu trebuie sa se
mire, noi am mai avut cazuri in Republica Moldova cind, sub acoperirea
mandatului de deputat, se ascundea un escroc si un infractor care trebuie sa
fie clientul permanent si firesc al organelor de ancheta.
Daca acest escroc si infractor, si gangster
al tranzitiei si-a creat un partidut pentru a scapa de raspunderea penala pe
care o merita pe deplin, nu are decit sa incerce sa concureze cu Partidul
Popular Crestin Democrat in aducerea de argumente, nu de acuzatii sterile. Iar
cit priveste maniera in care domnia sa incearca sa isi constituie acest partidutel,
ea este una nu numai degradanta moral, dar si ilegala, pentru ca interpelarea
pe care am facut-o astazi pe numele Procurorului General si a ministrului de
interne, referitoare la situatia din Telenesti, este direct activitatea
grupului politic Filat.
Daca va aduc cu toata responsabilitatea
ultimul exemplu, 42 de semnaturi a 42 de cetateni dintre care 30 nu au avut
nici o data nici un fel de atributie la Partidul Popular Crestin Democrat. Acesti
oameni care falsifica semnaturi, trebuie, domnule Filat, sa poarte raspundere,
inclusiv penala, pentru ca uzul de fals si falsificarea de semnaturi presupune
consecinte penale.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Eu nu cred ca erau necesare precizari,
domnule Rosca. Iti cunosc foarte bine comportamentul si apucaturile, dupa cum
ai si spus. Eu cind am spus ca sinteti imbatrinit, este ca si perioada, ca si
consistenta a activitatilor pe care le-ati avut pina in prezent.
Acum. Eu nici o data nu m-am eschivat de a
da explicatii si de a raspunde in fata organelor competente din Republica
Moldova, insa refuz categoric sa dau explicatii in fata unuia care nu are acest
drept macar moral.
Acum vizavi de acei care presupuneti ca au incalcat
legea, au falsificat s.a.m.d., ar fi bine, sinteti departe de a cunoaste
normele juridice care incep cu o valoare universal recunoscuta, prezumtia
nevinovatiei. Urmeaza sa demonstrati vinovatia, ulterior sa va permiteti sa acuzati
oamenii de la tribuna centrala.
Si in continuare. Eu as vrea foarte mult ca
finalitatea acestor dispute, domnule Rosca, sau, in final, nota, pina la urma,
s-o puna acei care aleg si sa nu incercati sa anticipati anumite rezultate. A ramas
foarte putin timp, 11 luni.
Si in final. Eu inteleg ca va este foarte usor
sa luptati cu partidute, cum le enumerati dumneavoastra, insa va este usor
datorita faptului ca sinteti acolo unde sinteti, in prezidiu, si aveti la
dispozitie tot arsenalul represiv de care dispune Partidul Comunist si lucrul acesta
trebuie sa il recunoasteti. Fiindca, daca ati avea buna crestere macar, v-ati
rezuma la polemici si la argumente, dar nu la utilizarea acestor organe.
Nu a mai fost in Republica Moldova asemenea
situatii cind, la cerintele chiar unuia cu barba din prezidiu, sa ceara
organelor de forta sa mearga ulterior sa intrebe oamenii in cadrul anchetei, intr-o
maniera absolut impardonabila, care a fost motivul de ce a aderat la un partid.
In rest, eu aceasta am vrut sa va spun, sa ne judece acei care au dreptul sa
judece si, in final, ne vor judeca oamenii.
Domnul Iurie Rosca:
Cu o mica precizare, domnul Filat. Pe noi,
ca politicieni, ne judeca alegatorii, dar daca unii dintre noi sint infractori
trebuie sa fie judecati de instanta de judecata.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimata doamna Presedinte,
Urmarind aceasta declaratie, constat ca
Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat este vizata direct, pentru ca
este vorba de declaratii facute de-a lungul a 8 saptamini de catre factiunea si
in numele fractiunii noastre parlamentare.
Cu titlu de informatie si cu titlu de
replica pentru stenograma si pentru buna informare a domnului Filat si a celor
de fata, trebuie sa spun ca chiar astazi am fost informat oficial de catre
Procuratura Generala ca declaratiile Fractiunii parlamentare a Partidului
Popular Crestin Democrat si materialele parvenite de la Parchetul de pe linga
Curtea Suprema de Justitie a Romaniei pe faptul introducerii ilegale pe
teritoriul Romaniei a 1 milion 852 de mii si 400 de pachete de tigari MT de catre
cetateanul Filat, se examineaza.
In rezultatul examinarii declaratiei si
materialelor mentionate, la 2 aprilie 2008 Procuratura anticoruptie a pornit
cauza penala nr.2008978044 conform elementelor infractiunii prevazute de
articolul 75 alineatul (5) si a articolului 1647 alineatul (1) din
Codul penal.
De asemenea, sint informat ca, in baza unei
alte declaratii facute publice in sedinta plenara a Parlamentului Republicii
Moldova, este vorba de sedinta din
13 martie 2008 cu privire la comercializarea in anul 1998 a 6 avioane de model
TU-154B si argumentele expuse in declaratie, acestea au fost examinate.
Ca urmare a examinarii circumstantelor mentionate,
in data de 2 aprilie 2008 Procuratura anticoruptie a dispus inceperea urmaririi
penale in temeiul articolului 185 alineatul (3) din Codul penal in redactia
anului 1961 pe faptul excesului de putere si depasirea atributiilor de serviciu
de catre persoanele cu inalte functii de raspundere la comercializarea a 6
avioane de model TU-154B.
Iata argumentele cu care am venit noi.
Acestea sint examinate in instanta. Domnul Filat se lauda daunazi ca nu exista si
intreba Procuratura Generala daca exista sau nu vreun dosar penal, iata cel putin
doua dosare penale, inclusiv la cererea autoritatilor de la Bucuresti, sint pe
rol in acest moment.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vreau sa fac o scurta precizare si sa va
spun ca domnul Cubreacov incearca acum sa manipuleze vizavi de cerinta celor de
la Bucuresti. Eu o sa prezint opiniei publice rezultatul investigatiilor care
au fost in anul 1998 cu prezentarea materialelor eliberate oficial de catre
instantele din Romania.
Pe mine nu ma mira absolut deloc ca
rezultatul interpelarilor PPCD-istilor are ca urmare intentarea dosarelor
penale. Nu e nici o problema, intentati dosare, ne vom intilni in instanta. Insa
inca o data vreau sa va spun, daca ati avea un pic de cunoastere in materie
juridica, ati cunoaste ca gradul de vinovatie este stabilit de catre instanta
de judecata si nicidecum de catre cei care fac interpelari sau acei care, la
comanda, intenteaza dosare penale.
Eu sint foarte calm in acest sens. Era
evident ca in momentul in care am lansat campania “Moldova fara Voronin,
Moldova fara comunisti”, Voronin, avind instrumentul respectiv, nu va evita sa
actioneze in acest sens.
Va doresc succes. Ne vedem in instanta.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul Secareanu.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Fac publica declaratia Fractiunii
Partidului Popular Crestin Democrat privind vinzarea frauduloasa a pachetelor
de actiuni detinute de stat in intreprinderile SA “Ipteh” si SA “Iptehcom”,
prin care a fost prejudiciat interesul public si bugetul de stat.
Asa cum se stie, afacerile imobiliare sint
printre cele mai profitabile, iar darea cu chirie a spatiilor pentru birouri
aduce venituri fabuloase, mai ales pentru ca cifrele care figureaza in
contractele de chirie sint, de regula, de zeci de ori mai mici decit cele
achitate cu bani gheata detinatorilor acestor bunuri.
Se cunoaste ca imobilul gigantic din
bulevardul Stefan cel Mare nr.65 din Chisinau, care se afla la intersectia cu
strada Ismail si vizavi de magazinul “Unic”, a fost privatizat in conditii
dubioase in perioada cind Vladimir Filat ocupa functia de ministru de stat, in
care fusese avansat din cea de sef al Departamentului Privatizarii si Administrarii
Proprietatii de Stat. Mentionam ca cel care l-a succedat in functie la
conducerea Departamentului Privatizarii in 1999 a fost actualul deputat al
“Aliantei «Moldova Noastra»” Alexandru Oleinic, care ocupa aceasta functie in
momentul realizarii tranzactiei respective.
Exista banuiala ca anume actualul
multimilionar si deputat Vladimir Filat a stat in spatele acestei tranzactii si
a tras toate sforile pentru a se capatui prin intermediul unor firme offshore
cu acest imobil. Astfel, enorma cladire imbracata in sticla, care a fost
exploatata timp de mai multi ani de acei care au pus stapinire pe ea, a adus
profituri care depasesc cu mult 100 de milioane de lei. Suma lunara, care se
zice ca este ridicata la geanta de proprietarul din umbra al acestei cladiri,
se cifreaza la aproximativ 150 000 de euro.
Procuratura Generala a initiat un proces in
instanta, prin care cere anularea tranzactiei de vinzare-cumparare a
acestui imobil, indicind o multitudine de ilegalitati comise in momentul
privatizarii. La ora actuala, dosarul este in ultima faza de examinare si se asteapta
pronuntarea sentintei.
Prezentam in continuare doar o parte din
argumentele invocate de Procuratura Generala in cererile de chemare in judecata
din 19 aprilie 2007 si in demersul privind inaintarea cerintelor suplimentare
din 22 mai 2007. La
7 octombrie 1999, comisia de vinzare a actiunilor statului a perfectat
procesul-verbal nr.27, prin care a fost stabilita modalitatea de vinzare la
licitatie a pachetului de actiuni detinute de stat in Societatea pe Actiuni
“Ipteh”.
Potrivit comunicatului de presa al
Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, publicat in
ziarul “Moldova Suverana” la
12 noiembrie 1999, actiunile SA “Ipteh” in numar de 190 228 sau 80% din
capitalul statutar au fost expuse spre vinzare la bursa de valori. Pretul
nominal al unei actiuni a fost stabilit de 10 lei, iar pretul initial de vinzare
- de 43,8 de lei. In urma vinzarii actiunilor
la bursa de valori in data de 20 octombrie 1999, Departamentul Privatizarii si
Administrarii Proprietatii de Stat a emis la
4 noiembrie 1999 ordinul nr. 167 si a intocmit procesul-verbal nr.30 de
aprobare a listei companiilor de broker, care au cistigat concursul.
In pozitia nr.3 a anexei nr.2 la ordinul
mentionat SRL “Broker Service”, participantul la concurs in numele SRL
“Unizetcom”, a fost desemnata drept cistigatoare a concursului de procurare a
190 228 de actiuni ale statului in Societatea pe Actiuni “Ipteh”, achitind pretul
de 4,9 milioane de lei. Rezulta ca actiunile statului in Societatea pe Actiuni
“Ipteh” au fost vindute la pretul de numai 26 de lei si 28 bani bucata.
Ilegalitatile au fost comise mai intii in
procesul desfasurarii licitatiei din
20 octombrie 1999. Dupa cum am aratat mai sus, pretul initial de vinzare a actiunilor
statului in SA “Ipteh” la bursa de valori a fost stabilit in marime de
43,8 lei bucata. Acesta a fost calculat in baza normelor care erau atunci in
vigoare.
In timpul desfasurarii acestor vinzari,
comisia a modificat pretul minim, ceea ce constituie o incalcare a
Regulamentului nr.506 din 18 mai 1998. De asemenea, contrar prevederilor in
vigoare la acea data, cumparatorul nu a achitat deplin acontul pentru participarea
la licitatie, suma neachitata constituind
61 883 lei. Regulamentul mentionat prevede: “Includerea cererii in retea, fara
achitarea prealabila a acontului sau cu achitarea unui acont mai mic decit suma
prevazuta se va considera raspindirea informatiei eronate in scopul modificarii
cursului hirtiilor de valoare si, in consecinta, cererile in cauza nu vor fi
admise spre examinare”. Astfel, comisia a admis in mod ilegal spre examinare
cererea SRL “Broker Service”, iar vinzarea actiunilor statului in SA “Ipteh”
s-a facut la un pret mai mic decit pretul stabilit initial.
Conform raportului de expertiza
nr.003796/2806, prin aceste actiuni statului i-a fost cauzata o paguba in 1 666
407 lei. In legatura cu aceasta, Procuratura Generala a atacat cu recurs Hotarirea
nr.30 a respectivei comisii si ordinul nr.167 al Departamentului Privatizarii
din 4 noiembrie 1999. Ulterior, la 23 august 2001, SRL “Unizetcom”, in folosul
careia SRL “Broker Service” a cumparat actiunile statului, a transmis aceste actiuni
firmei offch-or din Gibraltar ORDOI LTD in contul achitarii gajului. Asadar,
daca comisia respectiva ar fi vindut aceste actiuni macar la pretul initial,
adica de 43,8 lei, atunci in contul statului ar fi fost incasate 8 331 986,4 de
lei, adica de doua ori mai mult decit suma incasata.
Acum despre cazul SA “Intehcom”. Potrivit
procesului-verbal nr.31 al comisiei de vinzare a actiunilor statului din 11
noiembrie 1999, Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de
Stat a expus spre vinzare la bursa de valori actiunile SA “Intehcom” in numar
de 66 466 sau 98 la suta din capitalul statutar la pretul nominal al unei actiuni
de 10 lei si pretul initial de vinzare de 42,64 de lei.
In baza rezultatelor vinzarilor actiunilor
la bursa de valori, Departamentul Privatizarii a intocmit la 2 decembrie 1999
procesul-verbal nr.34, prin care a aprobat lista companiilor de broker cistigatori
ai concursului. Conform pozitiei nr.8, aceeasi SRL “Broker Service”,
participantul la concurs in numele SRL “Unizetcom”, a fost desemnata drept cistigatoare
a concursului de procurare a
66 466 de actiuni ale statului in SA “Intehcom”. Pretul achitat de SRL “Broker Service”
pentru actiunile cumparate a constituit 1 116 628 de lei. Reiese ca actiunile
SA “Intehcom” au fost vindute la pretul de numai 16,8 lei bucata.
Au fost comise, de asemenea, o serie de
ilegalitati, in urma carora a fost prejudiciat interesul public, comisia de vinzare
a actiunilor statului a savirsit repetat o noua nelegiuire, vinzind in mod
ilegal actiunile statului in SA “Intehcom” la un pret mai mic decit cel initial,
fiind cauzata statului o paguba in marime de 1 151 191 de lei. Pentru a
complica o eventuala examinare a fraudelor la care ne-am referit, adunarea
generala a SA “Intehcom”, raspunzind cererii SRL “Unizetcom” a aprobat o hotarire
prin care capitalul statutar al SA “Intehcom” a fost diminuat pina la 200 000 de
lei 2 000 de actiuni cu valoarea nominala de
10 lei fiecare.
Totodata actiunile statului, inclusiv
imobilul compus din 2 etaje ale cladirii amplasate in municipiul Chisinau,
bulevardul Stefan cel Mare nr.65, conform actului de primire din 12 septembrie
2000 au fost transmise de la capitalul statutar al acestei societati catre
capitalul statutar al “Unizetcom”.
Ulterior, la 12 februarie 2001 “Unizetcom”
a transmis incaperile respective catre SA “Ipteh”, pachetul majoritar de actiuni
al careia, de asemenea, apartinea “Unizetcom”.
Este evident ca acei care au stat in
spatele acestei afaceri murdare au aplicat scheme sofisticate, care sa le stearga
urmele.
Prin aceste privatizari, a caror
ilegalitate este evidenta, bugetul de stat a ratat incasari de cel putin 2
milioane 817 mii 598 de lei sau 626 de mii 133 de dolari SUA la cursul de
schimb de atunci. Evident, suma respectiva este acel minim calculabil, care
reiese din documentele existente.
Ea ar fi fost mult mai mare, daca functionarii
respectivi ar fi reprezentat interesele statului si nu ar fi urmarit propria capatuiala.
Avind in vedere acest grav caz de coruptie, trafic de influenta si de abuz in
serviciu, cerem Procuraturii Generale si Serviciului de Informatii si
Securitate sa examineze minutios circumstantele acestei afaceri murdare si sa
stabileasca gradul de implicare personala a numitului Vladimir Filat si a altor
persoane cu functii de raspundere.
De asemenea, cerem sa se faca investigatiile
necesare pentru a se stabili cine este adevaratul proprietar al firmei offshore
“Wold way LTD” din Gibraltar. Daca se va dovedi ca numitul Filat nu figureaza
formal ca proprietar al acestei companii, se impune clarificarea relatiilor de
tip mafiot al celor care figureaza formal in actele firmei respective cu
privatizatorii din fostele guvernari.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita doamna
Valentina Buliga.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Poate noi modificam Regulamentul si
stabilim cind vorbesc reprezentantii PPCD nu au limita in timp. Cit doresc, atit
sa vorbeasca. Este ca o precizare. Si doi. Eu nu am decit sa fac o mica
precizare. Ceea ce a facut Secareanu acum la tribuna centrala, nu a facut decit
sa influenteze instanta de judecata, in a carui administrare se afla acum
procesul pe care l-a discutat dinsul.
Mai departe, revin si in atentia
dumneavoastra, domnule Secareanu. Sa aveti in vedere ca anumite calificative pe
care vi le asumati in expresie publica urmeaza sa fie probate. Si cum spuneam,
timpul oricum, pina la urma, le pune pe toate. Vad ca vi-i si rusine, nici nu va
uitati. Le pune pe toate la punct. Noi o sa probam si chestia aceasta, care a
fost spusa astazi in instanta de judecata prin deciziile pe care urmeaza sa le
ia instantele, ca voi deja de la tribuna dati indicatii judecatii.
Doamna Maria Postoico:
Doamna Buliga se invita la microfonul
central
Doamna Valentina Buliga:
Stimati colegi,
Ideea unei declaratii mi-a fost sugerata de
ultimele date statistice privind minimul de existenta si coraportul acestuia cu
salariile, pensiile, indemnizatiile si alocatiile oferite de stat populatiei pe
parcursul ultimilor ani. Conform acestei informatii, in anul 2007 marimea
minimului de existenta a constituit 1099 de lei.
Hotarirea Guvernului nr.902 din 28 august
2000 determina minimul de existenta drept volumul consumului minimal de bunuri
materiale si servicii necesare pentru satisfacerea necesitatilor primordiale si
care asigura pastrarea sanatatii si sustinerea activitatii vitale a omului.
Prin urmare, indicele minimului de existenta ar trebui sa devina un indicator
social-economic utilizat pentru monitorizarea nivelului de trai al populatiei si,
ce e mai important, pentru stabilirea salariilor si pensiilor minime, spre
regret, la noi se intimpla invers. Determinind nivelul atins al salariilor si
pensiilor pentru anul respectiv adaptam si minimul de existenta la acesti
indici, astfel ca sa fie pastrata o corelatie cit de cit stabila cu o usoara imbunatatire
a acestor indici.
Cu toate acestea, chiar si statistica
oficiala este ingrijoratoare. Este greu sa iti imaginezi care este nivelul de
trai al unei familii, care are un venit sub nivelul minimului de existenta, in
special in cazurile in care este vorba despre familiile cu copii. Conform
datelor oficiale, salariul mediu al unui lucrator din agricultura a constituit in
anul 2007 – 94 la suta din minimul de existenta. Acesti lucratori constituie
aproximativ 30 la suta din populatia ocupata.
Angajatii din invatamint au un salariu
mediu ce depaseste doar cu 16% minimul de existenta. Iar acei ce practica
activitati sportive, culturale, sociale, depasesc doar 15 la suta acest indice.
Daca ambii soti activeaza in sferele indicate, acestia, practic, nu isi pot
permite sa aiba cel putin un copil fara a-l condamna la o saracie cumplita.
Si daca e sa vorbim de copii, ma intreb:
prin ce calcule s-a ajuns la concluzia ca unui copil in virsta de pina la un an
ii este suficient pentru a creste doar 394 de lei. Cu toate acestea, statul,
prin indemnizatiile oferite familiilor cu copii, ofera doar 25 la suta din
acest minim, nivelul fiind in scadere cu 5% fata de anul 2006. In aceasta situatie,
cum putem afirma ca protectia copiilor este o prioritate ca promovam o politica
constructiva orientata spre cresterea natalitatii, a indicilor pozitivi ce ar
viza sporul natural al populatiei.
Imbatrinirea populatiei si migratiei, a fortei
de munca sint probleme care complica si mai mult starea de lucruri. Nu putem
trece cu vederea si situatia pensionarilor. In 2007, desi indexarea se
efectueaza deja de 5 ani, pensia medie a constituit doar 58 la suta din minimul
de existenta. Sa nu uitam ca vorbim de valorile medii ale pensiilor, salariilor
si indemnizatiilor. Deci un numar impunator de cetateni primesc aceste plati la
nivel si mai scazut.
Astfel, daca comparam pensia minima
stabilita in 2007 cu minimul de existenta, raportul constituie doar 34%. De ce
ar trebui sa se lipseasca acesti oameni de componentele din care se determina
minimul de existenta: de hrana, medicamente, sa refuze sa achite serviciile
comunale, riscind sa se pomeneasca in strada. Va reamintesc ca nu este vorba de
acei care nu au muncit si nu au acumulat un stagiu necesar pentru a avea o
pensie. Este vorba de acei care au muncit o viata cu salarii minime pe care tot
statul le-a stabilit.
Anume aceste salarii pentru care au muncit
o viata le-a conditionat si nivelul mizer al pensiilor. Exista exact cum spune
vorba: sarac ai fost, sarac esti, sarac vei fi. Deci trebuie sa recunoastem ca
situatia este foarte serioasa si impactul va fi resimtit de catre copiii nostri,
poate chiar mai acut decit astazi.
Salariile mici oferite astazi pe linga
faptul ca condamna la saracie astazi pe acei care le primesc, vor genera pensii
mici pentru ei in viitor. Pericolul major consta in faptul ca statul motiveaza
aceste persoane sa plece peste hotare, sa nu nasca copii, caci nu au cu ce ii
creste. Sa se stabileasca definitiv peste hotare, unde sint, in multe cazuri,
cu bunavointa legalizati, asigurati cu locuri de munca si salarii decente.
Chiar ieri am privit o emisiune la
televizor in care se spunea ca, pentru anul curent, Moldova va deveni o
prioritate pentru Canada, in sensul primirii doritorilor de a se stabili cu
traiul in aceasta tara. In special sint invitate familiile tinere cu copii.
Care familie tinara va rezista tentatiei de a pleca, mai ales ca, intr-adevar,
familiile plecate in aceasta tara, sint bine primite si asigurate.
Haideti atunci sa ne inchipuim, cine va ramine
in aceasta tara peste 10 ani, dar peste 20, cind nu vor mai fi nici batrinii,
care au mai ramas astazi la tara. Astazi mai vorbim si ne mai bucuram de
remitentele care completeaza o buna parte din buget. Insa tot noi, tot mai frecvente
sint cazurile cind acei plecati isi iau si familia, nemaiavind cui trimite bani
in Moldova.
Concluzia care ar trebui sa fie facuta, constientizind
cele expuse mai sus si in cazul in care, intr-adevar, dorim sa raminem in
continuare pe harta ca o tara independenta, este sa intreprindem masuri urgente
de redresare a situatiei, sa fim exigenti fata de sine si fata de acei care sint
datori sa realizeze numeroasele strategii si conceptii foarte bune, de altfel,
ca documente. Sa ne patrundem, in realitate, de responsabilitate pentru tara in
care traim. Sa constientizam pericolul care ne paste in cazul in care nu vom
schimba nimic sau vom schimba doar pe hirtie.
Pentru inceput sint necesare de locuri de
munca, salarii decente care ar motiva tineretul sa ramina in tara, sa creeze
familii, sa nasca copii, sa spere, avind salarii bune, la o batrinete linistita
si fara griji. In situatia creata, nu putem solutiona multe, dar, determinind
clar prioritatile, sa fim consecventi si sa ne concentram asupra solutionarii
lor.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.