version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – APRILIE 2008

Sedinta din ziua de 10 aprilie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si reexaminarea Legii nr.273-XVI din 7 decembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4350 pentru modificarea si completarea Codului electoral (art.1, 13, 17 s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4378 pentru modificarea si completarea Codului familiei nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000 (art.14, 53, 62 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1057 pentru completarea articolului 9 din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functie de conducere.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.239 pentru completarea articolului 6 din Legea nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit.

8. Intrebari.

9. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

10. Declaratia domnului deputat Stefan Secareanu – Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

11.Declaratia doamnei deputat Valentina Buliga – Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 99 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Boris Stepa si Veaceslav Untila.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)  

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intii de toate, va atrag atentia ca Biroul permanent v-a distribuit propunerea referitoare la 4 proiecte de legi ca supliment pentru agenda sedintelor de astazi si de miine ale Parlamentului. Initial, voi supune votului aceasta propunere a Biroului permanent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Incepem de la stinga la dreapta.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu rog sa fie exclus din ordinea de zi proiectul nr.715.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

De curind, Ministerul de Externe al Romaniei a transmis proiectul de Acord privind reluarea micului trafic de frontiera Ministerului de Externe si Integrare Europeana al Republicii Moldova.

Este o problema importanta, vizeaza multi cetateni ai Republicii Moldova care ar beneficia de dreptul de a circula in Romania, in Europa in baza unor legitimatii simplificate.

In acest sens, rog sa fie invitat astazi ministrul afacerilor externe si integrarii europene pentru a ne prezenta o informatie despre ceea ce se intimpla in acest sens? Care sint viziunile Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, a Guvernului in general, vizavi de acest Acord? Ca sa cunoastem si noi, sa informam cetatenii care ne adreseaza intrebari in acest sens.

Rog, domnule Presedinte, sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:  

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat solicita timp pentru o declaratie la sfirsitul acestei sedinte.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Fractiunii, propun excluderea din ordinea de zi din 11 aprilie a proiectului de Lege nr.803. Ar fi contramandat pentru urmatoarele doua saptamini. Proiectul nr.803, nr.2 din 11 aprilie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Nr.803, corect. Fiindca am discutat cu colegii, acest proiect nr.803 trebuie sa isi regaseasca locul, in agenda sedintelor plenului Parlamentului pentru perioada 17 – 25 aprilie, in pachet cu cele doua proiecte de legi care vizeaza ghilotina. Ele, cel mai probabil, vor fi examinate toate impreuna catre data de 24 aprilie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Plesca:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune includerea in ordinea de zi pentru ziua de astazi a proiectului de Hotarire nr.1290, inregistrat la Biroul permanent, privind formarea Comisiei parlamentare de ancheta pentru elucidarea legaturilor unor exponenti ai autoritatilor centrale din Republica Moldova cu traficul de droguri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Inainte de a da citire propunerii Fractiunii parlamentare, ma adresez catre Televiziunea Nationala. Avem un demers de la taranii din satul Balasesti raionul Criuleni si ei au cerut ca aceasta adresare fractiunii sa fie transmisa in direct la Televiziunea Nationala.

Locuitorii din satul Balasesti, taranii din satul Balasesti, raionul Criuleni se adreseaza catre Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” cu propunerea de a-i ajuta ca Parlamentul Republicii Moldova  sa examineze posibilitatea modificarii Legii bugetului cu privire la Fondul de subventionare in agricultura.

Si avem aici acest demers, el a fost semnat de catre 100 de locuitori ai satului Balasesti. Referitor la aceasta adresare a taranilor din satul Balasesti si nu numai din satul Balasesti, Fractiunea parlamentara propune introducerea in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.753 din 4 martie 2008 cu privire la modificarea Legii bugetului pe anul 2008, cu privire la completarea Fondului de subventionare cu 300 milioane de lei pentru lucrarile de primavara.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Balan:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Tinind cont in ordinea de zi de miine se afla proiectul nr.306 din 29 ianuarie 2008, ce tine de modificarea Legii cu privire la pensiile militarilor si corpului de comanda, propun ca in ordinea de zi de miine sa fie introdus proiectul nr.610 din 21 februarie 2008, inregistrat la Biroul permanent, care este similar acestui proiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima. As avea o propunere sau de procedura. Iata, referitor la raspunsurile pe care le primim la intrebarile si interpelarile din cadrul Orei Guvernului. Eu, aici, am primit astazi raspunsuri de la domnul Resetnicov, care imi spune: “Telefoanele deputatilor si ale altcuiva nu se asculta.”

Si de la domnul Procuror General Gurbulea: “Grigore Racu, care este si presedintele teritorial al Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” la Dubasari, nu este supus presiunilor de ordin politic.” Si ambele sint adresate pe numele doamnei Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului. Eu as dori ca la intrebarile mele sa imi raspunda mie, sa nu le citeasca doamna Postoico inainte de a le citi eu.

Si a doua problema. Eu rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la reexaminarea Legii nr.431, nr.2 din ordinea de zi. Aici sint diferite discutii in legatura cu aceea ca se poate de vorbit la reexaminare sau nu. Eu consider ca se poate de vorbit. Dar daca nu, puneti la vot si eu voi gasi alta modalitate de a vorbi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

V-am inscris la luare de cuvint. Este o chestie standarda.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscrisa cu o declaratie la finele sedintei plenare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

Eu sint nevoit din nou sa revin la situatia creata in jurul patentelor de intreprinzator. De acum sintem in luna aprilie, detinatorii de patenta, neavind patenta de intreprinzator si continuind sa activeze in baza patentei, nu achita acele taxe pe care sint datori sa le achite, permanent platesc nu stiu cui.

Nu am gasit proiectele de legi nr.594 din 14 februarie si nr.414 din
7 februarie nici in agenda pentru zilele de astazi si miine si nici in agenda pentru saptamina viitoare a Parlamentului. Ultima interventie a dumneavoastra a fost: “Asteptati vreo 10 zile, cel mult doua saptamini, Guvernul va veni cu un proiect nou referitor la acest compartiment”. Nu este nimic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Banari,

Va confirm. Astazi sintem ziua de joi, in ziua de marti am fost contactat de catre prim-viceprim-ministru, ministrul economiei si comertului, care mi-a confirmat ca acest proiect este deja in lucru la Guvern, ceea ce ar insemna ca am putea sa ne asteptam in ziua de miercuri acesta sa fie aprobat la Guvern si joi–vineri saptamina viitoare sa fie deja prezentat in Parlament.

Eu mentin pozitia si propunerea pe care am evocat-o anterior. Si v-am promis ca, din momentul in care vine Guvernul, urmare a acestor negocieri purtate cu patentarii, in pachet sa fie incluse toate celelalte initiative si sa examinam toate proiectele de legi pe ansamblu. Am zis, asa si va fi facut.

 

Domnul  Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dar cum sa inteleg ca din 14 februarie 2007 pina la 10 aprilie 2008 proiectul de lege nu a fost discutat in Comisie? O selectie pe care nu pot s-o inteleg.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, acesta este alt subiect. O sa vedem, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Parlamentul actual intra, deja a intrat, cred, in ultimul an de activitate. Si era bine ca, la aceasta etapa finala, sa facem o revizie si a experientei, si a practicii de activitate a acestui Parlament, pe de o parte buna, dar pe de alta parte cu scapari. Si ma refer la initiativele legislative ale opozitiei.

Fractiunea Partidului Democrat nu odata a ridicat aceste chestiuni, noi avem peste 46 de initiative, care au fost depuse din 2005 incoace, nu au fost examinate. Exista alte initiative ale altor grupuri parlamentare, stiu ca un demers respectiv a facut si Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. De aceea, ma adresez, domnule Presedinte, stimati colegi, cu propunerea ca Parlamentul sa gaseasca de cuviinta, sa gaseasca o formula pentru examinarea initiativelor legislative ale opozitiei.

De exemplu, in multe parlamente, exista practica cind initiativele opozitiei se examineaza in sedinte separate. Si Fractiunea noastra iese cu propunerea ca Parlamentul sa examineze aceasta chestiune, ca, de exemplu, intr-o sedinta ordinara sau intr-o zi, putem sa ne intelegem, extraprogram, in care sa fie introduse toate initiativele legislative ale opozitiei si incetisor sa le examinam. Care vor fi respinse, care vor fi examinate pentru prima lectura. Si, in felul acesta, sa introducem si noi o practica civilizata de activitate in Parlament.

Fiindca altfel deputatii din opozitie, sa va spun cinstit, pierd si dorinta de a mai scrie initiative legislative, fiindca exista aceasta abordare foarte stranie din partea majoritatii ca sa nu examineze nici o initiativa legislativa. Este o rugaminte.

Si va aduc aminte, ca noi am depus acum doua saptamini Motiunea simpla cu privire la situatia in complexul energetic. Va rog frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Si eu vreau sa precizez, caci nu inteleg de ce raspunsurile la interpelarile mele vin pe numele doamnei Postoico? Poate ca doamna Postoico a cerut ca sa vada si sa controleze toate raspunsurile date deputatilor din opozitie care fac interpelari? Poate asa e Regulamentul. Sau asa sint dispozitiile Biroului permanent central? Problema este ca mie nu imi place sa vad pe raspunsurile care imi sint date, numele Postoico. Si chiar daca dumneaei doreste sa aiba un exemplar paralel, nu am nimic impotriva, sa citeasca, poate ii va ajuta ca sa inteleaga problemele cauzate de guvernarea comunista. Dar eu am vorbit si cu Secretariatul, ca vreau sa mi se raspunda doar mie.

In al doilea rind, mie se pare ca nu s-a raspuns, sau poate eu gresesc, la o intrebare formulata de colegii mei data trecuta, legata de, cine a decis, ca sa mearga la Adunarea Parlamentara CSI, asupra componentei delegatiei?

Eu as vrea ca aceste intrebari sa nu ramina fara raspuns, pentru ca si eu am o intrebare. Citesc din presa ca vine o delegatie a Parlamentului estonian care se intilneste si cu membrii Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, dar la sedinta Comisiei de ieri se dovedeste ca doar la intrebarea unor deputati din opozitie se face precizarea, ca, da, exista si puteti participa liber. Ca sa aflu din alte surse ale Directiei de relatii externe ca, de fapt, au fost invitati la aceasta intilnire membri ai comisiei doar dupa o anumita lista. Desigur, in aceasta lista nu s-au regasit decit domnul Petrenco, domnul Iovv si domnul Cubreacov.

Daca astfel majoritatea comunista intelege prima declaratie semnata in prima zi a actualului Legislativ privind consensul national in legatura cu orientarea spre Europa si rezolvarea problemei transnistrene in cadrul Constitutiei, eu vreau sa va spun ca imi retrag votul din votarea acelei prime declaratii a actualului Legislativ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vorbesc pentru stenograma: continutul celor ce urmeaza sa fie transmis domnului Stepaniuc si, in traducere, domnului Andrei Cimili.

In cadrul sedintei plenare am prezentat o declaratie, in care atrageam atentie asupra politicii paguboase de destramare a bazei sportive. Avind in vedere ca reprezentantii Guvernului nu au luat o atitudine critica, eu fac o precizare. Nu au luat o atitudine critica si masurile care se impuneau, de aceea am intervenit cu doua interpelari.

Pornind de la faptul ca, la interpelarea mea din 17 martie, in care solicitam sa imi fie prezentata copia cu privire la reorganizarea Scolii Sportive de Tenis, mi s-a trimis un raspuns, prin care se vorbeste despre constituirea Scolii Sportive de acum 20 de ani in urma. Solicit ca sa imi fie prezentat Demersul din 28 mai 2007 cu numarul de inregistrare 268.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Domnule Bujor,

Nu va suparati, va rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Nu este la capitolul interpelare, am citit atent Regulamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Noi astazi, intr-adevar, avem Ora intrebarilor.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Cu aceasta termin, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Profitati de timpul respectiv si le dati...

 

Domnule  Leonid Bujor:

Voi fi foarte constructiv, va veti convinge acus.

Si doi. Solicit de la domnul Stepaniuc si de la domnul Cimili raspuns la interpelarea, prin care solicitam sa fiu informat despre mersul indeplinirii Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.206. A trecut o luna, raspuns nu am.

Domnule Presedinte,

In virtutea celor spuse, solicit raspuns in scris pina la sedinta de joi. In cazul in care nu parvine raspunsul, rog prezenta domnului Stepaniuc in cadrul sedintei plenare din saptamina viitoare, pentru a-mi raspunde la intrebari. Si va asigur ca vom aduce, printr-o declaratie, inca multe exemple prin care domnul Cimili s-a implicat in distrugerea bazei sportive din Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:  

Multumesc.

Eu as vrea sa fac o precizare scurta. In primul rind, lista tuturor delegatiilor oficiale din strainatate nu este un secret si nu se ascunde. In al doilea rind, programul acestor vizite si acestor intrevederi cu delegatiile din strainatate se intocmeste de Directia relatii externe a Parlamentului si, de asemenea, este deschis. Nu este un secret.

Ieri, a avut loc intrevederea membrilor Comisiei pentru politica externa si integrare europeana cu delegatia oficiala din Parlamentul Estoniei si toti membrii Comisiei au avut posibilitatea sa participe la aceasta intrevedere, inclusiv doamna Pavlicenco, care a fost prezenta si a avut posibilitatea sa expuna pozitia ei proprie. De aceea, data viitoare eu as ruga si as sfatui-o pe doamna Pavlicenco sa se documenteze mai bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Vin si eu intru sustinerea celor spuse de colegul nostru domnul Diacov. Sint si eu coautoare a mai multor proiecte, care  deja de doi ani si mai bine stau pe rafturile Parlamentului si nu sint examinate. De asemenea, sint semnatarul al tuturor motiunilor simple inregistrate in Parlament. Vreau sa spun ca Guvernul isi alege ceea ce doreste si vine cu unele initiative, plagiind initiativele noastre.

Cu doua saptamini in urma, am avut o discutie cu conducerea Armatei Nationale, cu Ministerul Apararii si am solicitat sa fac o vizita la Aeroportul Marculesti, sa vad ce este acolo, ca deja ieri seara sa il vad pe ministrul economiei si comertului, cum ca acolo va fi deja o zona economica libera. Este demult acea zona economica libera acolo neinregistrata, dar teama aceasta, adica, ca voi merge si voi depista ce este acolo, i-a facut deja sa reactioneze foarte repede. Ar fi bine sa reactioneze in toate initiativele, in special, ale celor din opozitie.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Nu va suparati, va rog, daca la acelasi subiect, eu v-as ruga sa va clarificati in Comisie si sa nu discutam mult in plenul Parlamentului afaceri, care,
intr-adevar, tin de activitatea in Comisie.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastra nu trebuie sa anticipati raspunsul meu. Eu am vrut sa fac doar o precizare, caci eu nu inteleg o atitudine diferentiata, cind uneori esti sunata de  Directia relatii externe, si chiar de doua ori, si iti aminteste ca trebuie sa fii la o anumita intilnire, de exemplu, cu FMI. Dar alta data se spune ca s-a transmis doar e-mail prin Parlament. Eu cred ca aceasta se face premeditat. Aceasta a fost precizarea mea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru ordinea de zi. Este deja si raportul Comisiei europene legate de Planul individual de actiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeana”, cred ca nu mai poate fi invocat nici un fel de alt motiv ca domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan sa ne prezinte, in sfirsit, punctul de vedere al ministerului referitor la modul de implementare a acestui Plan de actiuni.

Si rog ca Parlamentul sa puna in discutie aceasta problema, pentru ca mi se pare deja o situatie jenanta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Si al doilea moment. La 8 aprilie, a fost o trista aniversare, cu 105 ani in urma, Chisinaul, pentru prima data, a devenit un oras cunoscut pe plan international. Personal, Presedintele Statelor Unite ale Americii de la acea epoca, Teodor Ruzvelt a fost nevoit sa reactioneze asupra evenimentelor care aveau loc la Chisinau.

La 8 aprilie 1903, Chisinaul a fost cuprins de tristele pogromuri evreiesti, care au luat vietile multor reprezentanti ai comunitatii evreiesti din orasul Chisinau.

Knessetul Israelului, dar si alte parlamente au avut minute de reculegere in memoria victimelor acelor triste evenimente sustinute de autoritatile tariste de atunci. Cred ca este cazul ca si Legislativul de la Chisinau sa aiba un minut de reculegere in memoria victimelor acelui pogrom. Si rog sa sustineti aceasta initiativa.

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Fractiunii, ma adresez catre toti colegii in legatura cu schimbarea recenta a componentei Guvernului si a conducerii Guvernului. Noi propunem ca, domnul Presedinte, sa fie o schimbare si in atitudinea Parlamentului fata de Guvern, avind in vedere urmatoarele. Ora Guvernului, intrebarile si interpelarile au loc intotdeauna la sfirsitul sedintelor, cind in sala, practic, nu este nimeni, cind presa lipseste si eu cred ca ar fi o practica normala: cu ora Guvernului sa fie inceputa sedinta plenara a Parlamentului, la inceputul sedintei.

Ministrii, viceministrii eu cred ca merita o atentie deosebita din partea Parlamentului. Si eu cred ca, prin aceasta, noi am demonstra, as spune, o atirnare mai serioasa fata de activitatea Executivului. Rog aceasta propunere sa fie pusa la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am tot doua propuneri la capitolul organizarea mai buna a activitatii in Parlament. Sustin ceea ce a propus domnul Gutu, doar poate cu o singura rectificare. Este cazul sa fixam permanent o ora, de exemplu ora 12.00 sau ora 11.00 si sa invitam, indiferent de aceea facem noi o intrerupere, daca nu am terminat chestiunea din  ordinea de zi, si invitam Guvernul pentru Ora interpelarilor si raspunsul la intrebari. Ca sa nu stea cite o jumate de ora, dar cite odata si ore intregi stau aici, in Parlament, si asteapta pina noi terminam o chestiune din ordinea de zi de dezbatut.

Au de lucru, de acord. Si a doua chestiune. Eu m-am adresat in repetate rinduri de la acest microfon si constat cu regret ca acest lucru nu se regaseste in activitatea Parlamentului. Iata, in ordinea de zi pentru ziua de astazi avem patru chestiuni: dintr-insele la doua chestiuni raportul Comisiei nu este distribuit deputatilor in momentul aprobarii acestei ordini de zi de catre Biroul permanent si prezentarea respectiva deputatilor.

Pentru ziua de miine avem sapte chestiuni introduse, propuse de Biroul permanent. Dintr-insele trei iarasi sint fara raportul Comisiei prezentat. Eu as vrea sa mentionez, sint intrebari foarte importante, foarte serioase. Este vorba de Codul electoral, este vorba de dubla cetatenie, este vorba de Legea despre Serviciul Protectie si Paza. Si noi nu avem, de exemplu, in aceste documente prezentat asa cum prevede Regulamentul, raportul Comisiei de baza pentru a fi examinarea in plen a documentelor respective.

Cred ca noi nu putem sa toleram o asemenea atitudine si fata de noi, deputatii, a comisiilor parlamentare si a Biroului permanent, care include in ordinea de zi si propun deputatilor spre examinare in ordinea de zi a acestei chestiuni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile si luarile de atitudine la diferite subiecte. Acum propunerea domnului Bondarciuc si propunerea domnului Prijmireanu: proiectele nr.715 si nr.803 sa fie excluse. Cred ca le exceptam, fiindca au fost coordonate si cu comisiile. De fapt, sa urmam strict normele de Regulament. Voi supune votului aceste doua propuneri. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

In continuare, toti colegii care au solicitat timp pentru declaratii la sfirsitul sedintei, aceste solicitari au fost inregistrate. Propunerea domnului deputat Filat care vizeaza invitarea ministrului de externe si integrarii europene in plenul Parlamentului cu o informatie, cu un raport referitor la proiectul Acordului pentru micul trafic cu Romania. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 3 – 19.

Multumesc.

30 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu a fost acceptata de plen.

Propunerea domnului Plesca privind includerea pe ordinea de zi a sedintei plenului a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1290. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

11? 

Multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 – 19.    

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

30 de voturi. Situatie similara. Propunerea nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea colegului nostru domnul Cosarciuc privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.753. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 18.

 

Domnul  Marian Lupu:

29 de voturi pentru aceasta propunere care nu este sustinuta de plen. Propunerea colegului nostru domnul deputat Balan privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.710. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 – 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

26 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care, la fel, nu este sustinuta de plen. Propunerea domnului deputat Oleg Serebrian vizind invitarea in plenul Parlamentului a ministrului de externe si integrarii europene pentru prezentarea unei ample informatii vizind implementarea Planului bilateral de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 12.

Sectorul nr. 3 – 18.

 

Domnul  Marian Lupu:

30 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plen.

Cu regret, trebuie sa constatat ca propunerea colegului nostru domnul Gutu nu poate fi supusa votului pe simplul motiv ca avem pozitii foarte clare, fixate in Regulamentul Parlamentului, aprobat prin lege. Si, in aceste conditii, Parlamentul sau plenul Parlamentului nu este imputernicit, de fapt, sa decida altfel decit este fixat in lege.

Aceste modificari pot interveni doar odata cu initierea unui proiect de lege, dezbaterea, adoptarea lui si introducerea modificarilor in Regulament. Referitor la alte informatii prezentate, cel putin trebuie sa vedem, avem liste pentru toate proiectele de legi incluse pentru zilele de astazi si de miine. Cel putin in  lista mea, sint indicate toate ele, pentru toate aceste proiecte au fost pregatite rapoartele comisiilor. O singura pozitie pentru ziua de – miine nr.568, unde este indicat ca raportul nu a fost pregatit. Pentru toate celelalte vad ca este indicat clar ca rapoartele au fost pregatite si distribuite deputatilor.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am consultat documentul pe care il am eu in fata. Am vazut si la alti colegi, situatia este similara. Noi toti am primit documentul. In ordinea de zi de astazi doua documente fara raport si in cea de miine – trei documente fara raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator …

 

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea, poate dumneavoastra va prezinta documentele corect. Noua, deputatilor, ni le prezinta asa cum le prezinta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am sa atrag atentia secretariatului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si nu este vorba numai de secretariat. Aici este vorba despre aceea ca Biroul permanent a aprobat aceasta ordine de zi. Doar documentul acesta vine de la Biroul permanent? Deci la Biroul permanent, noi tinem minte, a fost o decizie mai inainte a Biroului permanent ca nu vor fi introduse in ordinea de zi documente fara rapoartele comisiilor. Iata astazi insistam. 50 la suta  sint fara rapoarte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Biroul permanent o sa tina cont de acest lucru.

Acum microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In legatura cu faptul ca dumneavoastra nu sustineti crearea unui grup de investigatii la capitolul activitatea narcobaronilor rosii in Republica Moldova, la capitolul traficul de substante narcotice. Noi intelegem si faptul ingrijorarilor de la asa-numitul canal al Televiziunii NIT, ca, iata, erau ingrijorati ca noi le vom propune suspendarea activitatilor acestor povesti. Dimpotriva, noi le sustinem. Si nu am avut intentii de a veni cu aceasta propunere, dar noi intelegem foarte bine de ce se sustrage atentia de la problemele-cheie, cum ar fi traficul de substante narcotice. De aceea, noi cerem o intrerupere de 20 de minute, pentru a ne consulta cu colegii ce facem in continuare, fiindca si aceasta problema, si alte probleme...

Va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, potrivit Regulamentului, va trebui sa ofer aceasta pauza, dar nu inainte stimati colegi, sa dau curs solicitarii facute de domnul Serebrian cu referinta de la data de 8 aprilie. Trebuie sa mentionez ca si reprezentantii Parlamentului au participat la manifestarile respective, care au fost organizate de asociatiile obstesti, reprezentind grupul etnic al evreilor din Republica Moldova, pe care motiv va propun acest moment de reculegere. Va rog. (Urmeaza un minut de reculegere.)

Va multumesc.

Pauza. Reluam sedinta la ora 10 si 50 de minute.

P   A   U   Z   A

*

*         *

D  U  P  A     P  A  U  Z  A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile.

Este ora 10 si 50 de minute. Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Este comod si de aici de vorbit, nu aveti grija. Deci eu inca o data ma adresez catre toti dumneavoastra, poate dumneavoastra nu ati sesizat, nu ati inteles propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Autorii prezentei initiative legislative, in numele Fractiunii «Moldova Noastra», propun inca o data formarea Comisiei parlamentare de ancheta pentru elucidarea legaturii unor exponenti ai autoritatilor centrale din Republica Moldova la capitolul “Traficul de droguri”.

Pe acest fundal, sporeste si credibilitatea multor informatii care circula astazi in societate, cum ca au fost capturate nu una, ci doua masini cu droguri, dar, in urma interventiilor de sus, una a fost retrasa de la sediul politiei rutiere din municipiul Chisinau.

Transportul de droguri capturat ar fi al douazecelea la numar in categoria celor de sute de milioane de euro, iar intre motivele reale ale retragerii lui Tulbure din misiunea diplomatica a Moldovei de la ONU ar fi fost, asa circula zvonurile, banuiala autoritatilor americane ca acesta avea implicari in traficul de droguri.

Narcomafia internationala si-a dat in vileag o filiera bine verificata in Moldova, dovada fiind volumul mare al partidei interceptate in valoare, de data aceasta, de peste 10 milioane de euro. Acest fapt, precum si circumstantele controversate, legate direct sau indirect de ultima captura de droguri, semnaleaza implicarea unor exponenti ai statului baronilor rosii ai narcomafiei din Republica Moldova care, dupa cum vorbesc gurile rele sau bune, s-au implicat in colectarea banilor pentru viitoarele alegeri.

Vreu sa va spun ca acest lucru, aceasta capturare de droguri ne-a sifonat imaginea in plan international nu numai pentru ziua de astazi, dar pentru multi, multi ani inainte.

De aceea, noi trebuie sa intelegem importanta crearii unei asemenea comisii pentru elucidarea acestor cazuri si informarea corecta a populatiei Republicii Moldova. In cazul in care dumneavoastra nu acceptati aceste lucruri, lucrurile vor fi, iarasi vor ramine controversate in populatie. Cica Papuc este arestat acasa, cica Voronin i-a pus paza la poarta, cica cineva cauta sa il fure s.a.m.d.

De ce va temeti de transparenta? Sinteti atit de transparenti in activitatile dumneavoastra. In cazul in care daca dumneavoastra...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul Serafim Urechean:

...nu acceptati aceasta propunere, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” in semn de protest numai la aceasta initiativa legislativa cu care am venit astazi in Parlament, vom parasi pentru ziua de astazi sedinta in plen a Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca domnul Urechean stie prea bine ca acest caz de trafic de droguri a fost depistat insasi de politie. Spre regretul nostru, intr-adevar a fost protejat de trei politisti, care tot erau implicati in aceasta situatie.

Dar in prezent este deschisa urmarirea penala pe acest caz. Toate persoanele implicate sint arestate si vor fi trase la raspundere. De aceea, implicarea Parlamentului in aceasta situatie nu este de dorit, fiindca personale care... juristii din Parlament cred ca inteleg ca in cazul urmaririi penale implicarea Parlamentului si altor structuri statale ori persoane, este contrar legislatiei in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu consider ca aceasta initiativa a Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” trebuie sustinuta si din ce motiv.

In primul rind, nu cu titlu de replica, dar vreau sa ii amintesc domnului Stoicov ca in articolul respectiv, care vizeaza infiintarea unei Comisii de ancheta, este stipulat ca Comisia de ancheta parlamentara nu substituie ancheta propriu-zis, deci nu o substituie. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, intr-adevar, imaginea Republicii Moldova are foarte mult de suferit dupa acest caz. Se creeaza impresia ca in Republica Moldova exista un coridor de tranzit pentru stupefiante din Afganistan catre Occident. Si lucrul acesta trebuie elucidat cit mai repede.

Noi, cred, daca vom forma aceasta Comisie de ancheta, vom ajuta ancheta propriu-zisa, dar nu vom incurca ancheta.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimatii mei colegi,

Va multumesc si va aduc la cunostinta urmatoarea informatie. Eu propun sa inchidem dezbaterile. De ce? Intii de toate, plenul Parlamentului s-a pronuntat pe marginea acestei propuneri, deci a doua oara supus votului acelasi subiect, practic, imi este imposibil.

In al doilea rind, astazi, tot la solicitarea de joia trecuta a Fractiunii AMN, la Ora intrebarilor va fi prezent reprezentantul conducerii Procuraturii Generale pentru a oferi raspuns la o intrebare adresata cu strictete la acest subiect. Doriti, il ascultati, v-am adus doar la cunostinta aceste informatii.

Acum continuam. Da, apropo, am vrut sa atrag atentia colegului nostru, domnul Susarenco, eu nu am fost atent, stimate colegi, cind ati solicitat luarea de cuvint la proiectul nr.431, pe simplul motiv ca mi-a scapat ca este un proiect in reexaminare.

Am avut impresia ca este in prima lectura, procedura pentru lectura a doua este, pe care motiv o sa imi cer scuze, e greseala mea, nu am observat ca este in reexaminare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Am intuit ca asa va fi. Chiar si sa imi fi dat cuvintul, eu oricum nu puteam vorbi astazi, fiindca sint nevoit sa parasesc sala la decizia Fractiunii. Stiu precis ca veti vota-o in favoarea Presedintelui Voronin, de aceea, anticipat, ma inscrieti cu o declaratie pe tema data pentru miine la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Incepem examinarea ordinii de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului, dar nu inainte sa va spun ca, in perioada premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-a sarbatorit ziua de nastere colega noastra, doamna deputat Ala Ursul. S-o felicitam, sa ii dorim cele mai alese urari de bine! (Aplauze.)

Legea nr.273 din 7 decembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Reexaminarea acestei legi in cadrul proiectului nr.431.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Dupa cum se stie, Presedintele Tarii, pe data de 8 februarie 2008, a remis legea nominalizata spre reexaminare, considerind necesitatea examinarii suplimentare a prevederilor acestei legi prin prisma onorarii principiilor si valorilor democratice, tinind cont, totodata, de necesitatea respectarii prevederilor constitutionale privind apararea independentei si securitatii statului.

In acest sens, pe data de 2 aprilie 2008, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a organizat o sedinta largita cu participarea vicedirectorului Secretariatului Comisiei de la Venetia, domnul Tomas Market, cu participarea expertilor, aceeasi Comisie, domnii Naik si ...

Expertii mentionati, analizind prevederile legii remise spre reexaminare si alte prevederi ale legislatiei nationale, au expus urmatoarele viziuni: stabilirea unei restrictii privind detinerea cetateniei altui stat pentru o asemenea categorie larga de functionari in statele care recunosc si permit dobindirea cetateniei altui stat prin lege poate fi considerata ca o masura prea dura, chiar cea care limiteaza unele drepturi ale cetatenilor.

Totodata, faptul aflarii intr-o functie a persoanei ce detine cetatenia altui stat poate sa provoace unele indoieli in loialitatea acestuia fata de Republica Moldova, iar in unele cazuri poate crea si conflicte de interes interstatale in care sa fie implicat functionarul respectiv.

Astfel, in cazul unei situatii politice concrete ce s-a creat intr-o tara, pornind de la practica europeana pot fi introduse unele restrictii privind detinerea cetateniei altui stat doar pentru un cerc restrins sau limitat de persoane fata de cele stabilite in legea nominalizata.

In acelasi timp, dupa parerea expertilor, asemenea restrictii pot fi stabilite, de exemplu, pentru Presedintele Tarii, membrii Guvernului, inclusiv pentru acei din oficiu, pentru conducatorii altor autoritati ai administratiei publice centrale, pentru colaboratorii Serviciului de Informatii si Securitate, Ministerului Afacerilor Externe.

Analizind practica internationala si opinia expertilor europeni, membrii comisiei au constatat faptul ca in statele europene care accepta sau tolereaza cetatenia dubla exista asemenea restrictii, inclusiv pentru candidatii la functia de deputat in Parlament si pentru alte functii, ale caror atributii nu sint separabile de exercitarea suveranitatii, independentei sau securitatii statale.

In aceste conditii, luind in considerare situatia geopolitica reala a Republicii Moldova si riscurile existente, neintroducerea acestor restrictii pentru unele categorii de functionari, in special pentru acei care au acces la secret de stat, ar prezenta un risc sporit pentru statalitatea, suveranitatea si independenta tarii.

Comisia, tinind cont de cele mentionate, propune stabilirea unui criteriu principial sau cerinta de baza pentru aplicarea rezonabila a restrictiei privind detinerea cetateniei altui stat si anume, acces la secret de stat, fapt care a fost acceptat si de expertii europeni.

Astfel se propune ca unele articolele din lege sa ramina in redactia deja adoptata si anume: articolele 1, 4, 5, 7, 8, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 19 si 20. Unele sa fie modificate si anume: articolele 2, 3, 6, 10, 15, 18, 21 si 22. Iar articolul 9 sa fie exclus. Toate cele mentionate sint reflectate in anexa parte integranta a prezentului raport.

In temeiul celor mentionate, Comisia propune ca, in rezultatul reexaminarii Legii nr.273, decizia finala referitoare la mentinerea restrictiilor privind detinerea cetateniei altui stat pentru persoanele vizate in anexa sa fie adoptata prin votul deputatilor la sedinta in plen a Parlamentului conform anexei la prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Va multumesc.

O reexaminare este, de fapt, un proces echivalent cu procesul de examinare a proiectului in lectura a doua, daca nu gresesc, domnule presedinte al comisiei, da? Deci, in acest context, daca deputatii au careva alte propuneri in comparatie... nu, zic alte propuneri, altele decit cele evocate in raportul Comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este numai un moment, eu cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la articolul 75 pozitia nr.10 din anexa, pagina 8, ceea ce tine de restrictia pentru viitorii candidati pentru functia de deputat in Parlament, Comisia a propus doua variante, deoarece noi nu am iesit la un comun acord, si, in aceste conditii, se propune ca sa fie supuse votului. Eu personal propun ca sa fie acceptata varianta care este prevazuta in legislatia Lituaniei, eu am in vedere modalitatea respectiva.

Mai este si varianta care exista in legislatia Bulgariei care, dupa parerea mea si a deputatilor care m-au sustinut in Comisie, este mai dura. De aceea, aceste variante trebuie puse la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule presedinte al comisiei.

Este la acest subiect?

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Inainte de a fi supus votului, ma refer la acelasi articol pe care l-ati enuntat, varianta unu, varianta doi. Daca este sa analizam, de fapt, o deosebire intre aceste doua prevederi ar fi punctul 3, daca ne uitam la varianta doi, varianta bulgara: “in momentul validarii mandatului de deputat este necesar ca acesta sa confirme documentar renuntarea cetateniei altui stat”.

Eu cred ca este o formulare foarte larga, care poate genera ulterior interpretari diferite. Ce se intelege prin confirmarea documentara la renuntarea cetateniei altui stat? Inceperea initierii, renuntarea propriu-zis, fiindca...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aveti in vedere in varianta bulgara.

 

Domnul Marian Lupu:

Bulgariei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sau in genere?

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, da, da, eu vorbesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta e in varianta Bulgariei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vorbesc despre alineatul (3), asa cum ati propus in sinteza. Fiindca asa urmeaza sa se regaseasca in norma legala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ce tine de documentarea acestui proces de renuntare, noi am pastrat si pentru varianta Lituaniei in sensul ca atunci cind Comisia Electorala Centrala  va prezenta materialele respective Curtii Constitutionale, in acest moment, candidatul respectiv, vorbesc de varianta Lituaniei, trebuie sa prezinte confirmarea documentara a pornirii procesului de renuntare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aici imi este clar.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se are in vedere faptul confirmat de reprezentantul de consul al tarii respective ca persoana cutare a depus actele, cererea referitor la renuntare. Iata ce se are in vedere sub documentar. Deci sa nu fie din spusele cuiva, dar prezentarea confirmarii din partea consulatului respectiv ca persoana X a depus cererea.

Ceea ce se face si, actualmente, cind, sa spunem, se depune cererea de obtinere a cetateniei si tara respectiva solicita prezentarea documentara a informatiei ca deja este pornit procesul de renuntare la cetatenia altui stat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Am inteles. Vizavi de reglementarea propusa, asa cum ati propus varianta unu, nu am vreun semn de intrebare, este stabilit exact. Eu, avind in vedere ca o sa punem la vot ambele variante, revin la... asa cum este stabilit in sinteza sau cum ati propus, in momentul validarii mandatului de deputat este necesar ca acesta sa confirme documentar renuntarea la cetatenia altui stat.

Din punctul meu de vedere aceasta ar insemna ca cetateanul trebuie deja sa aduca un document prin care sa ateste faptul ca de acum nu mai are cetatenia altui stat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, varianta bulgara, eu de aceea si am spus ca este foarte dura, nu este... viziunea mea, e clar ca noi nu putem critica legislatia altui stat, aceasta nu este cred ca corect, din partea noastra nu va fi corect. Dar, viziunea mea, dupa mine, totusi pornirea procedurii de renuntare, luarea deciziei mai bine zis finale nu depinde de persoana insasi.

De aceea, noi propunem ca sa fie, eu personal si deputatii din Comisie care m-au sustinut propunem sa fie acceptata varianta numarul unu reflectata in anexa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule presedinte, si, ca argument suplimentar, tin sa readuc in atentia colegilor ca perioada existenta in cazul in care se va insista pe varianta bulgara nu este una suficienta, pentru ca cetateanul care doreste sa candideze... nu este o perioada suficienta pentru a obtine renuntarea la cetatenie si sa nu ajungem iarasi intr-o situatie cind punem cetateanul intr-o situatie de a nu ii acorda timpul suficient pentru a se conforma cu prevederile legale.

Multumesc, domnule presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am inteles de la domnul presedinte al comisiei ca acest subiect este unicul subiect la care, pe motive obiective sau subiective, Comisia nu a putut sa se pronunte. Deci s-au acumulat un numar egal de voturi.

Si aceste doua optiuni, una din ele este mai aproape de legislatia existenta a Lituaniei, alta este mai aproape de legislatia actuala a Bulgariei. Domnul presedinte al comisiei si-a expus si opinia profesionala proprie, propunindu-ne sa atragem atentia, in mod special, la, sa numim asa, varianta lituaniana.

Daca la acest subiect, microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Da, la acest subiect. Conform procedurii existente, descrise in Regulament, mie imi pare ca, in ultimul timp, cam straniu se examineaza la noi proiectele de legi intoarse inapoi de catre Presedintele Republicii. In orice caz, comparativ cu practica care a existat acum citiva ani de zile.

In Regulament scrie foarte clar: “Parlamentul isi mentine votul”, adica respinge propunerile care vin de la Presedinte “sau accepta propunerile facute de Presedinte.” Fara nici un fel de alte implicatii in lege. Eu ma bucur ca si domnul Misin ma sustine. In ultimul timp, Parlamentul examineaza foarte straniu aceste legi.

Eu ma uit in scrisoarea Presedintelui. Practic, nu se mentin propuneri concrete referitoare la articole, este o meditatie asupra proiectului de lege. Comisia noua ne propune 19 puncte, ceva se accepta, ceva nu se accepta. De fapt, restul comisiilor nu au prezentat aviz la aceasta propunere, noi examinam un proiect de lege din nou, pe cind la articolul 75 din Regulament “Respingerea legii” se scrie foarte clar: “In cazul in care, dupa reexaminarea legii,” cazul nostru “trimise de catre Presedintele Republicii Moldova in conditiile art. 72 alin. (2), Parlamentul, cu votul majoritatii aratat la articolul 87,” articolul 87 arata cum se voteaza, cu ce numar de voturi “nu-si mentine hotarirea, legea se considera respinsa...”

Deci, prin urmare, stimati prieteni, deputatii cu mai multa experienta stiu foarte bine: se examineaza, se pune la vot, se respinge sau se mentine votul si atit. De aceea, domnule presedinte al comisiei, dumneavoastra ati muncit foarte mult, argumentele sint foarte bune, dar pe mine ma mira procedura de examinare a legii in cazul in care este respinsa de Presedintele Republicii. De acea, la latitudinea majoritatii, este incalcare flagranta si nu este primul caz. De aceea, eu mi-am permis sa ies de aceasta data.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La acest subiect noi am discutat cu de-amanuntul la timpul sau, inca in 2005, si cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si cu Directia juridica a Aparatului Parlamentului si, in fond, modalitatea si procedurile de reexaminare au fost mentinute in stricta concordanta cu prevederile Regulamentului.

Fiindca, in acest caz, Seful statului vine, urmare a nepromulgarii legii, cu un set de propuneri. Seful statului poate sa vina cu propunerea ca legea, in general, nu o accepta. Seful statului vine cu propunerea de amendare a unor pozitii din aceste legi. Si acum, in conformitate cu prevederile Regulamentului, Parlamentul ori isi mentine votul, neacceptind vreo propunere a Sefului statului, ori varianta a doua – accepta toate propunerile  Sefului statului. Si este varianta a treia, care deriva din prima si a doua, ca Parlamentul, partial, o parte din propunerile Sefului le accepta, altele nu le accepta. Ba da, exista si opiniile legale in scris prezentate conducerii Parlamentului la solicitare inca in 2005.

Unde aveti dreptate, stimate coleg, noi avem diferite tipuri de scrisori care sunt venite la Parlament, urmare a nepromulgarii. Unele scrisori ale Sefului statului indica foarte clar, punct cu punct, cu referinta la articolele, amendamentele propuse, in alte cazuri aceste propuneri poarta un caracter putin mai general, mai vag, care este, de fapt, si cazul nostru. Dar noi consideram ca procedurile Regulamentului sint mentinute.

Stimati colegi,

Urmare a propunerii domnului presedinte al comisiei de profil cu referinta la articolul 75, repet inca o data, in sinteza aveti doua optiuni propuse de Comisie. Optiunea unu, caracteristica Lituaniei. Optiunea doi, caracteristica Bulgariei.

Voi supune votului, la propunerea Comisiei de profil, adoptarea variantei unu. Cine este pentru adoptarea variantei unu pentru articolul 75, rog sa voteze. Unul este Lituania. Rog rezultatele. Sintem in lectura a doua.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi pentru varianta unu a articolului 75.

Repet inca o data, am votat varianta unu caracteristica Lituaniei.

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Doar pentru stenograma, daca se poate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Precizari. Pagina 17 a anexei si pagina 18 la punctul 22 formula referitoare la judecatori, precizare nu cei care sint numiti pe viata, dar acei care au fost numiti pina la atingerea plafonului de virsta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, este o precizare pentru stenograma.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da. Si pagina 18, punctul 4 sau alineatul (4), in acest caz. Pornind de la faptul ca, in rezultatul mai multor remanieri in structura Guvernului, uneori se schimba denumirea ministerelor, se propune substituirea textului “Ministerul Dezvoltarii Informationale cu suportul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene” prin cuvintele “Guvernul va asigura identificarea” si in continuare conform textului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci aceasta este rectificarea propusa de Comisie, da?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Redactional, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Redactional.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil si tinind cont de rezultatele exercitiului de vot cu referinta la articolul 75, supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii nr.273 in cadrul proiectului nr.431, tinind cont de propunerile Sefului statului, cele care au fost mentionate in raportul Comisiei de profil, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

62 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi.

In conditiile acestui rezultat al exercitiului de vot, proiectul nr.431 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.4350 pentru modificarea si completarea Codului electoral. Completat inca cu 3 proiecte. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost initiat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati si are ca sens modificarea si completarea unor prevederi ale Codului electoral. La fel, prevederile acestui proiect au fost completate cu cele din proiectele de Lege nr.3887 din 2006, nr.3835 din 2007 si nr.406 din 2008. Amendamentele si propunerile inaintate de catre comisiile permanente, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de catre Guvernul Republicii Moldova, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii acestui proiect de lege in prima lectura, au fost examinate in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Rezultatul acestor examinari este reflectat in anexa, parte integranta a prezentului raport.

Este de mentionat ca la adresa comisiei a parvenit un demers din partea Comisiei Electorale Centrale, prin care au fost inaintate unele propuneri privind proiectul examinat. Unele din aceste propuneri, si anume acelea ce tin de modificarea articolelor 26, 44 si 62, au fost acceptate si se contin in anexa amendamentelor.

O parte din aceste propuneri nu au fost acceptate din motiv ca ele pot fi obiect al unei initiative legislative suplimentare, cu atit mai mult ca necesita si avizul pozitiv al Guvernului, deoarece tin de probleme de finantare.

In temeiul celor relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului examinarea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4350, luind in considerare rezultatul examinarii tuturor amendamentelor reflectate in anexa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari, propuneri?

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intrucit am luat cuvintul si la prima lectura, as dori sa revin la articolul 86 alineatul (2), litera a), referitor la pragul de trecere minim pe care urmeaza sa il votam acum intr-o lectura definitiva. Eu va invit, stimati colegi, sa votam pentru
6 la suta, ca prag minim de trecere necesar pentru partidele politice care vor participa la alegerile parlamentare. Si am citeva argumente.

In anul 2000, Stefan Secareanu, Vlad Cubreacov si cu mine am depus o initiativa legislativa, sustinuta in acel moment de toate fractiunile parlamentare, care propuneau urmatoarea schema: 6 la suta pentru un partid,     9 la suta pentru un bloc format din 2 partide, 12 la suta pentru un bloc electoral format din 3 sau mai multe partide politice. Asa cum initiativa pe care o examinam astazi presupune ca aliantele pot fi create doar dupa alegeri si nu vor mai exista blocuri electorale, este logic sa revenim la modelul pe care l-am votat in penultimul Parlament si sa mentinem aceasta norma ca o norma stabila si in perspectiva celorlalte campanii electorale care vor urma.

Am examinat cu atentie intre acele doua lecturi, timp suficient, practic, al tarilor europene, am receptionat cu aceeasi atentie sugestiile unor experti europeni si, in acest sens, vreau sa precizez ca nu exista o norma europeana unica. Iar 6 la suta nu reprezinta un prag electoral care ar afecta cumva normele democratice. Tot aici as vrea sa accentuez ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat roaga colegii din toate fractiunile parlamentare sa sustina anume acest prag de 6 la suta.

Si, pornind de la zvonurile care au inceput sa circule din ce in ce mai intens in teritoriu, precum ca Partidul Popular Crestin Democrat nu va trece in viitorul Parlament, deoarece bara de trecere este prea mare. De aceea, cred ca 6 la suta este un procent rezonabil, pe care colegii din celelalte fractiuni parlamentare ar putea sa il sustina.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu doream sa incep cu alte articole, dar in continuare la ceea ce a spus aici domnul Rosca. Eu cred ca competitia aceasta psihologica: cine trece pragul si cine nu trece, ea este buna. Este si o incercare de a demonstra psihologic ca noi nu ne temem de alegatori. Eu sint convins ca PPCD o sa treaca in viitorul Parlament, eu cred ca si comunistii, poate, sa treaca, dar poate sa nu treaca. De aceea, situatia este diferita. Noi, in 2000, cind am votat 6%, ne gindeam ca nici o problema, dar cind colo am acumulat 5,5, intelegeti? Se intimpla si cu partidele mari ca, intr-o singura noapte, se trezesc dimineata nu-i partidul, intelegeti? Dar aceasta este pe viitor.

Eu ma refer la altceva. Noi, in 2005, imi pare ca, da, am votat modificarea care a fost tot urmare a unor recomandari din partea Consiliului Europei, OSCE, Parlamentului european si a tuturor observatorilor externi care au vizitat Republica Moldova in campaniile electorale si au sugerat ca pragul electoral de 6% este mare pentru Republica Moldova. Si noi stim foarte bine ca sint citeva tari in Europa care au prag mare. Noi ne apropiem de experienta Turciei in cazul de fata, cind au probleme cu curzii si pun pragul mare, ca sa ingradeasca.

Este problema ca baremul de 6%, practic, distorsioneaza vointa poporului in campania electorala. Foarte multe procente se duc de la un anumit numar de partide la alte partide. Si, in felul acesta, vointa poporului se distorsioneaza. Parlamentul nu reprezinta interesele poporului. Dar noi cu dumneavoastra vrem, in perspectiva, sa facem tot posibilul ca normele in Republica Moldova sa fie unele democratice si Parlamentul sa fie reprezentativ. Astazi este un partid la guvernare, slava Domnului, s-a folosit de doua ori de chestia aceasta, miine o sa fie alt partid la guvernare. De ce noi trebuie sa mentinem aceasta practica si aceasta experienta? Pragul de 4% este unul mediu, european, practicabil in foarte multe tari europene.

In afara de aceasta, o singura propozitie eu vreau sa va spun, cum stau lucrurile din punct de vedere moral. Noi, in 2005, am negociat, eu personal cu Presedintele Republicii de multe ori am discutat, am ajuns la concluzia ca, da, modificam si revenim la o practica mai normala. Si aceasta a fost una din conditiile pentru participarea noastra la votare. Discutia aceasta, in afara de faptul ca am avut-o eu personal cu domnul Presedinte, domnul Presedinte a fost la Consiliul National al Partidului Democrat si a spus ca va sprijini aceasta chestiune. Eu am fost la 4 aprilie la sedinta Fractiunii Partidului Comunistilor, care au spus ca sustin aceste propuneri facute de catre noi. Si, in consecinta, noi am modificat legea. Noi cu dumneavoastra, asa cum a spus domnul Rosca, acea modificare de 4% Parlamentul a votat-o unanim in aceasta sala.

Cum asa nu au trecut inca doi ani de zile, noi nu am ajuns inca la un ciclu electoral si noi, pornind de la unele interese, iarasi revenim de la 4% la 6%? Va rog, discutam aceasta chestiune si la vot, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte, 

Fractiunea Comunistilor a examinat pragul de 6% si sustinem pragul de 6%. Rugam sa puneti la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vadim Misin:  

Ńďŕńčáî.

Đóęîâîäčňĺëü ôđŕęöčč óćĺ âűńęŕçŕë íŕřĺ ěíĺíčĺ, č ó ěĺí˙ íĺň íĺîáőîäčěîńňč âűńęŕçŕňüń˙, íî âěĺńňĺ ń ňĺě őî÷ó íĺ âî âń¸ě ńîăëŕńčňüń˙ ń ęîëëĺăîé Äü˙ęîâűě, ďîňîěó ÷ňî Äěčňđčé Ăĺîđăčĺâč÷, ęŕę ýňî ÷ŕńňî áűâŕĺň, íĺäîăîâŕđčâŕĺň. Âńĺ ęîíńóëüňŕíňű, âńĺ ńîâĺňíčęč č ďđî÷čĺ čç Ńîâĺňŕ Ĺâđîďű, ęîňîđűĺ ę íŕě ďđčĺçćŕëč č ń íŕěč áĺńĺäîâŕëč, íŕ÷číŕëč đŕçăîâîđ ń íŕěč ń ňîăî, ÷ňî ýňî, ěîë, âŕřĺ ëč÷íîĺ äĺëî. ×ňî ýňî íĺ äĺëî – îďđĺäĺë˙ňü ďđîöĺíň â Áđţńńĺëĺ čëč Ńňđŕńáóđăĺ. Ŕ ďđîöĺíň íŕäî îďđĺäĺë˙ňü â ěîëäŕâńęîě Ďŕđëŕěĺíňĺ. Ýňî ďĺđâîĺ.

 ęŕ÷ĺńňâĺ đĺęîěĺíäŕöčé îíč äĺéńňâčňĺëüíî íŕçűâŕëč 4%. Äěčňđčé Ăĺîđăčĺâč÷, âű î÷ĺíü őîđîřî çíŕĺňĺ, ÷ňî áîëüřčíńňâî ńňđŕí Ĺâđîďű ęŕę đŕç čěĺţň íĺ 4%, ŕ 5%, – ĺńëč áűňü äî ęîíöŕ ÷ĺńňíűěč, áîëüřčíńňâî ńňđŕí Ĺâđîďű. Č áîëĺĺ äĺń˙ňč ńňđŕí  čěĺţň 6%. Ňî ĺńňü č â Ĺâđîďĺ ęŕćäŕ˙ ńňđŕíŕ ńŕěŕ ďî ńĺáĺ îďđĺäĺë˙ĺňń˙, ęŕęîé ďđîöĺíň íŕäî čěĺňü.

Ęđîěĺ ňîăî, ĺńëč ěű ăîâîđčě î äĺěîęđŕňčçěĺ â ďîëíîě ńěűńëĺ ýňîăî ńëîâŕ, ňŕę ďî÷ĺěó áű ěű çäĺńü, â Ďŕđëŕěĺíňĺ, íĺ đĺřčëč î ęŕęîě-ňî ďđîöĺíňĺ, ęîňîđűé áóäĺň âďîëíĺ äĺěîęđŕňč÷íűě? Ňŕę ćĺ, ęŕę âű íŕçűâŕĺňĺ 4%. Ŕáńîëţňíî äĺěîęđŕňč÷íîě.

Č óć ĺńëč ăîâîđčňü äî ęîíöŕ, ňî ďîńűë äë˙ ëţáîé ďŕđňčč áűë áű ďđŕâčëüíűě, ĺńëč áű Äü˙ęîâ ńňŕë ó ěčęđîôîíŕ č ńęŕçŕë: äë˙ ěĺí˙ 6% – ýňî âîîáůĺ íĺ âîďđîń, ˙ ăîňîâ č íŕ 8%. Ę ďđčěĺđó, ˙ ăîâîđţ, ˙ öčôđű ńĺé÷ŕń ďđîńňî ňŕę ďđčěĺí˙ţ. Ŕ íŕń, ęîěěóíčńňîâ, âű ěîăëč áű îńóäčňü ňîëüęî â ňîě ńëó÷ŕĺ, ĺńëč áű ńĺăîäí˙ ăîâîđčëč î 20%. Äŕ, ěű čő ëĺăęî ďđĺîäîëĺĺě, ŕ âű – ńîěíčňĺëüíî.

Ďîýňîěó ýňî áűëî áű íĺďđŕâčëüíî ń íŕřĺé ńňîđîíű. Ŕ ęîăäŕ ěű ăîâîđčě î 6% – ýňî íîđěŕëüíűé ĺâđîďĺéńęčé ďđîöĺíň, íŕ ęîňîđűé ěű ńîăëŕńíű č ęîňîđűé ěű ńĺăîäí˙ áóäĺě ăîëîńîâŕňü.

Ńďŕńčáî.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dmitri Gheorghevici, Dmitri Gheorghevici,

Pe cerc mergem. 

Microfonul nr. 5.

Pai, dumneavoastra o sa inchideti dezbaterile. Va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu este intimplator ca, practic, vorbitori la tematica sint acei care au fost implicati direct in examinarea problemei in 2001, in legislatura a XIV-a. De aceea am sa incerc si eu sa vin cu niste argumente, dar nu numai vizavi de prag. Acest aspect trebuie privit putin mai pe larg. Alaturi de prag e foarte benefic, in sfirsit, legiuitorii au constientizat ca trebuie lichidata practica negativa la crearea blocurilor electorale si la existenta independentilor.

Noi, in genere, cu independentii am putea intra in istorie ca si vecinii nostri din Romania. Ei, la inceputul anilor 1990 aveau asa un partid “schimbist”. Noi, datorita independentilor, am creat conditii pentru a aparea un partid independent. Independent de electorat, independent de partid, politica si, in genere, independent. Iata primarii independenti, candidati in deputati independenti.

De aceea, este o situatie benefica din punct de vedere al reglementarii legislative si anume, in contextul lichidarii celor doua prevederi, trebuie de privit si pragul electoral. Toate trei aspecte au ca scop, in primul rind, purificarea noastra politica in aspectul polului politic al partidelor. Este gresit ca se examineaza anume in contextul va trece un partid pragul sau nu va trece? Va decide electoratul.

Dar electoratului trebuie sa ii fie asigurate niste conditii foarte concrete. Propunerea... Noi, atunci in 2000, domnule presedinte Diacov, am venit cu 8%. Dumneavoastra si atunci ati insistat la 5% si foarte bine tineti minte, se poate de ridicat si stenograma, unde sta doamna Ostapciuc, a stat Presedintele Voronin, s-a sculat si a spus: “nu va sfaditi in Prezidiu”, caci noi eram alaturea. Nu va fi nici 8, nu va fi nici 5, va fi 6. Si 6 a ramas. Deci, era o greseala.

Daca ati convenit atunci, era o greseala ca v-ati intors la 4. Si greseala era, de aceea ca problema se examina din punct de vedere al interesului partidului, dar nu din punct de vedere al interesului electoratului si a purificarii spectrului electoral. La noi partidele cresc ca ciupercile inainte de ploaie si de aceea anume conditiile care vor fi create in Codul electoral va mai curata acest aspect. Eu de asemenea sustin ideea cu pragul de 6%.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Ciobanu,

Pe mine ma uimeste propunerea dumneavoastra, fiindca partidul dumneavoastra precis ca nu ia 6%.

Äŕ, Âëŕäčěčđ Íčęîëŕĺâč÷, ˙ ďîíčěŕţ, ÷ňî äâŕćäű â îäčí äĺíü ńîăëŕřŕňüń˙ ń Äü˙ęîâűě äë˙ âŕń ďđîńňî îďŕńíî. Ěîăóň îáńóäčňü č íŕ Ďîëčňáţđî ěîëîäűĺ ęŕäđű. ß ćĺ ňîćĺ ďđĺęđŕńíî ďîěíţ âńĺ äčńęóńńčč. Âčäčěî, âű îáńóćäŕëč ýňó ďđîáëĺěó ń îáúĺäčíĺííűěč ëĺâűěč.

Íó, ëĺâűĺ, ěîćĺň áűňü, č äóěŕţň ňŕę: 6-10%, 20%. Íî íîđěŕëüíűĺ, ňŕę ńęŕçŕňü, ĺâđîďĺéöű äóěŕţň î ďđîöĺíňĺ ňŕęîě, î đĺďđĺçĺíňŕňčâíîě. Ěĺí˙ íĺ ýňî óäčâë˙ĺň, ďîňîěó ÷ňî ěű âŕń íŕń÷ĺň ďđîöĺíňŕ óäčâčě. ß âŕě ăŕđŕíňčđóţ ňîćĺ. Č âű íŕń óäčâčňĺ ńâîčě ďđîöĺíňîě, íî ďîä ŕďëîäčńěĺíňű, ŕ ěű âŕń óäčâčě, ňŕę ńęŕçŕňü, ˙ íŕäĺţńü. Íĺ îá ýňîě đĺ÷ü.

Đĺ÷ü čäĺň î ňîě, ÷ňî â Đĺńďóáëčęĺ Ěîëäîâŕ legile importante se schimba la bunul plac. Aceasta este problema. Si noi nu ne tinem de cuvint, aceasta este problema. Ce fel de...? Cum pot eu sa ma gindesc? Ce sa gindesc eu despre treaba aceasta, daca noi in 2005 am vorbit foarte serios intr-o problema foarte serioasa. Ne-am inteles, am modificat legea. Eu, daca imi aduc aminte, cind s-a discutat aceasta lege in prima lectura, daca imi aduc bine aminte si ridicam stenograma, doamna Ostapciuc s-a ridicat la microfon si a spus: noi pledam pentru 5%.

Nu cum asa in fiecare saptamina la dumneavoastra se schimba “plastinka” aceasta? Iata, stimati colegi, nu, eu vreau sa va spun ca doamna Ostapciuc a spus corect atunci – 5%. Si eu vreau sa va spun ca dispozitia si la conducere era tot de 5%. Ce s-a intimplat acum? Dupa congres sau a plouat saptamina aceasta si din aceasta cauza. Eu nu, stati ca eu nu ies des, nu fac abuz de microfoane. Eu ies
intr-o problema foarte serioasa. Eu propun ori reveniti la 5%, ori ramineti la 4%. Nu este serios. Putem sa punem si 7%, si 8”.

Ma rog, la urma urmei oamenii o sa ne judece. Dar nu este normala aceasta situatie. Iata, lucrul acesta eu am vrut sa il spun. Si este neserioasa atitudinea fata de modificarea legilor. Noi toate legile asa le schimbam. De aceea, si investitiile straine nu vin, fiindca omul o sa vina in tara in care se schimba in fiecare saptamina la bunul plac. Íó, čçâčíčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cred ca aici se gaseste o singura explicatie referitoare la majorarea de la 5% la 6%. Ultimele citeva saptamini s-a majorat rata de dobinda la conturile depozite in banci si cred ca...

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, numai sa precizez. Sa cunoasteti ca nu fac parte din careva partid. Si poate anume aceasta situatie ma face sa fiu mai obiectiv decit dumneavoastra. Nu se stie in genere, daca in 2009 voi face parte din vreun partid si e normal ca in aceste conditii nu voi participa in campania electorala. Dar ceea ce se intimpla la noi din 1994 incoace, stimate domnule presedinte Diacov, se intimpla datorita faptului ca nu facem politica, dar facem tirg. Ne intelegem, nu ne intelegem. Ar trebui sa revenim la o conditie foarte fireasca: lupta prin activitatea electorala si politica, dar fara intelegeri çŕ ęóëčńŕěč.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, eu cred ca multi deputati pot sa spuna aceasta fraza, dar domnul Ciobanu ar trebui sa taca.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu ma bucur ca domnul Lupu ii ofera cu atita generozitate microfonul pentru dreptul la replica domnului Diacov. Va felicit pentru aceasta, ca macar fata de unii aveti o atitudine corecta. Eu am vrut sa il intreb pe domnul Turcan.

Domnule Turcan,

Dar dumneavoastra ati coordonat foarte bine cu Presedintele Voronin? Nu se va intimpla ca va returna legea? Pentru ca asa se intimpla. Parca totul este coordonat. Pina la urma, mai face cineva presiuni asupra administratiei prezidentiale si vine cu returnarea legii. Vorbesc si de legea precedenta pe care ati examinat-o.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Doamna Pavlicenco,

Eu va rog, cred ca ma cunoasteti foarte bine.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu, eu nu va cunosc, dar nu e vorba despre aceasta.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Daca nu, eu inca o data va spun: eu, in acest caz, prezint raportul Comisiei. Eu nu ma ocup cu coordonarile. Mai departe urmeaza sa fie votarea si fiecare din noi va vota asa cum considera ca va fi corect, necoordonind cu cineva. In continuare va fi acea procedura care...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Este clar. Eu am vrut sa va...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Daca nu va fi promulgata, nu va fi promulgata. Va fi intoarsa. Reexaminam.  Dar, in orice caz...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, domnule Turcan,

Desigur, intrebarea mea a fost mai mult retorica. Si a fost ca un fel de luare peste picior, pentru ca este clar ca atit de abitir ati aparat legea pe care nu demult ati votat-o, dupa ce a fost returnata de Presedinte,  si ma gindesc ca poate ca nu ati coordonat bine. Ca sa nu patiti si cu aceasta lege acelasi lucru. Vreau sa va spun ca in Parlamentul trecut, despre care s-a discutat aici, eram in Partidul Fortelor Democrate, la fel partid liberal de centru – dreapta.

Dar atunci nu am votat si nici nu am luat cuvintul, pentru ca noi consideram ca aceste lucruri, daca cineva se intelege sa le faca, oricum nu vor fi schimbate prin interventia domnului Diacov, a mea sau a altcuiva, pentru ca astazi altcineva decide in privinta aceasta in Parlamentul nostru. Eu vreau doar sa spun ca ceea ce faceti acum si cu ceea ce votati nu numai ca vreti sa neglijati unele categorii de populatie, in special centru – dreapta, in special romanii care sint majoritari, dar, din pacate, sint neformati, dar denota o imbinare foarte stranie, as spune monstruoasa, dintre interesele PCRM si interesele PPCD de a fi doar ei pe arena politica si de a-i elimina pe toti oponentii politici.

Aceasta, de fapt, este baza actualei guvernari, pe care eu o consider totusi de coalitie si interesul acesta nu raspunde deloc si intereselor nationale ale Republicii Moldova. Regret ca aceasta modificare de prag face parte din arsenalul puterii si aliatilor, indreptat si folosit, pentru ca sa va perpetuati la putere spre / sau in detrimentul Republicii Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Discutia este una foarte buna si trebuie s-o continuam.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul  Iurie Rosca:

O mica precizare cu titlu de replica, stimata doamna Vitalia Pavlicenco. Eu sint al patrulea Legislativ al Republicii Moldova. Mi-a scapat doar primul Legislativ si, de fiecare data, iesind in fata colegilor, m-am prezentat ca facind parte din acelasi partid. Dumneavoastra ati precizat astazi, pe buna dreptate, ca data trecuta ati fost de la partidul fortelor democratice, care a disparut in 2001.

Acum va doresc succes, sa edificati o alta luntre electorala, care sa va aduca in viitorul Parlament, sa vad cum o sa va autoedificati politic. Cit priveste pragul de 6%, nimeni din aceasta sala nu poate pretinde ca este o norma antidemocratica din doua motive enuntate de mai multe ori de la multe microfoane. 1. Nu exista o norma europeana unica. 2. Mai multe tari europene au 6 %, iar diferenta intre 6% si 5% este doar de  1%. Nu am nici o indoiala ca in viitorul Parlament nu va exista titulatura pe care dumneavoastra o enuntati cu atita emfaza: Partidul National Liberal, care inseamna “one man show”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.   

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, stimati colegi, 

Cred ca noi am mers asa, intr-o parte. Deputatul si eu, ca autorul unor propuneri, avem dreptul sa examinam la toate articolele aceste modificari. De aceea, eu inteleg ca discutia s-a dus putin in alta directie. Eu am o obiectie la acest capitol. Insist ca sa fie pus la vot 4%. Poftim, aceasta-i treaba dumneavoastra, cum votati, asa votati. La  articolul 47.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Stati putin, sa punem la vot propunerea cu 4%.

Deci, domnule Turcan,

De fapt, ce cifra avem noi in proiectul pe care il examinam in lectura a doua?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In proiect? Am inteles, da. In proiect a fost propunerea 6 la suta. In cadrul dezbaterilor a aparut cifra 7% de la domnul Misin. Ńíčěŕĺňĺ, äŕ? Si este cifra 5%. Domnul Diacov a propus acum 4%. Dar in proiect este prevazut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar 5% cine a propus?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

5% a fost in cadrul sedintei in plen.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna Ostapciuc a propus in sedinta in plen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Si la aceasta propunere eu am prezentat …

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stimati colegi, toate propunerile facute in prima lectura, ele au fost inregistrare, transmise Comisiei, fiindca noi ne pronuntam pe parametrii, in ultima instanta, ai acestui proiect de lege pentru lectura a doua. Deci, colegul nostru domnul Diacov insista asupra supunerii votului a acestei propuneri care vizeaza schimbarea de la 6%, precum este in proiect astazi, la 4%. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 3?  Ati votat ori nu?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am propus si am votat  pentru 4%, de aceea ca noi nu dorim...

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 – 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dorim sa fim constanti. Aceasta-i mica...

 

Domnul  Marian Lupu:

O clipa, domnule Diacov.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

4 voturi. 12 voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Continuam.

 

Domnul Dumitru Diacov:

La articolul 47, in proiectul nr.3885, care a fost votat in prima lectura, noi am propus ca televiziunea publica sa ofere timp de antena pentru dezbateri si publicitate doar in mod gratuit. Doua propozitii vreau sa explic ce inseamna aceasta. Ce am avut noi in vedere.

Stimati colegi,

Alegerile parlamentare sint alegeri care decid soarta tarii. Noi atunci am spus ca bugetul Republicii Moldova si Republica Moldova nu participa in nici un fel la pregatirea alegerilor, sa ofere credite, pe care... nici un partid serios nu a luat anii acestia vreo data credit.

Acum televiziunea publica, care este remunerata din banii publici, noi am propus ca sa ofere timp gratuit de antena pentru dezbateri, pentru publicitate si punct. Ca sa nu existe competitii la televiziunea publica sa vina cu valiza cu dolari si partidul care vine cu valiza are acces mai mare la televiziunea publica. Eu nu vorbesc de televiziunile private. Acolo nu intervenim si nu ne implicam.

Deci este vorba numai de televiziunea publica. Ea trebuie sa fie echidistanta. E facuta pe banii publici si televiziunea publica ofera tribuna in mod egal tuturor partidelor politice. Si va rog sa observati ca noi am fi putut sa concuram pe linga alte partide, dar exista inca 30 de partide, care nu pot concura. Si nu e cinstit jocul acesta. De aceea, si articolul 47, eu va rog, daca se poate doua, trei schimburi de pareri, dar sa sprijinim aceasta idee.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia.       

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta propunere, care se contine in proiectul nr.3835, in momentul examinarii in prima lectura a fost respins.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Care este argumentarea, domnule presedinte al comisiei, ca a fost respins?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

La prima lectura?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da. Nu in prima lectura a fost adoptat proiectul acesta de lege.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In prima lectura anume aceasta prevedere nu a fost sustinuta. In prima lectura anume aceasta prevedere a fost exclusa.     

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, in prima lectura nu se exclud. Eu stiu ca  in lectura a doua se exclude …

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Conceptual a fost exclusa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as vrea sa amintesc colegilor ca legislatia electorala actuala prevede timp de antena gratuit pentru toti concurentii electorali la Televiziunea publica si la Postul National de Radio. Altceva este, aceasta institutie este si ea un agent economic si in afara timpilor acordati tuturor in mod egal, subliniez, in mod egal, tuturor concurentilor electorali.

Concurentii electorali dispun, in limita plafonului financiar stabilit de Comisia Electorala Centrala, sa procure, sa cumpere timp de antena la Televiziunea Nationala, la Radio National, ca si la posturile private de televiziune si radio. Prin urmare, nu cred ca este ceva antidemocratic sau discriminatoriu, pentru ca drepturile tuturor subiectilor electorali sint respectate, iar posibilitatea de a lua credite pentru valorificarea plafonului financiar admisibil in alegeri exista pentru fiecare concurent electoral, care nici macar nu trebuie sa prezinte gaj pentru asa ceva.

Multumesc.

Domnul Dumitru Diacov:

Da. Eu vreau sa adaug aici ca noi deseori folosim, de exemplu, Tarile Baltice pentru experienta, pentru a veni cu experienta in Republica Moldova. Prevederea respectiva am gasit-o in Codul electoral al Lituaniei. Si m-am raportat la situatia reala din Republica Moldova. La ultimele alegeri, minutul de reclama la Televiziunea publica a fost de 500 de dolari. Dumneavoastra inchipuiti-va:
10 minute de reclama, acestea sint 5 mii de dolari. In conditiile cind partidele nu sint finantate de buget, cind partidele nu iau credite oficiale, inseamna ca noi, prin aceasta prevedere, stimulam coruptia in cel mai grosolan mod de catre partidele politice, care pe urma vin sa faca lege si dreptate in tara moldoveneasca.

Daca nu va place formula “se acorda gratuit”, sa propunem ca “nu se acorda contra bani timp de antena la televiziune pentru partidele politice” si atit. Si aceasta ar fi o chestie cinstita, stimati colegi. Eu nu inteleg de ce noi... Sint atitea televiziuni private la care partidele au acces, pot sa se duca sa plateasca sa ia o ora, doua, trei. Dar la Televiziunea publica, care se face de cetatenii Republicii Moldova, trebuie sa fie dreptate. Iata eu pentru aceasta pledez.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ideea este clara, argumentele au fost prezentate. Cineva vrea sa expuna alt punct de vedere? Daca nu, atunci supun votului. Deci, acest lucru se refera la articolul...?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Articolul 47 alineatul (2).

 

Domnul  Marian Lupu:

Articolul 47 alineatul (2).

Stimati colegi,

Supun votului propunerea inaintata de colegul nostru domnul deputat Diacov referitor la modificarea articolului 47 alineatul (2), in sensul in care colegul nostru a facut aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.  

Sectorul nr. 3 – 5 sau 6.

Domnul Filat a trecut in partea aceasta, unde sa va numaram? Acolo sau aici? 5 voturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci rezultatele? 15 sau 16? 5 voturi. 15 voturi “pentru”, in favoarea acestei propuneri, care nu a fost sustinuta de plen.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, mai am un articol si va las in pace. Buletinele de vot, articolul 48 alineatul (3). Ma refer de asemenea la o experienta care se produce in Republica Moldova. Aici concurentii electorali se inscriu in buletinele de vot in ordinea rezultata din tragerea la sorti. Despre aceasta este vorba. Ce se intimpla in fiecare an la alegerile parlamentare si nu numai? La alegerile locale noi am avut judecati, zeci de judecati pe ce loc sa plaseze partidul cutare sau cutare. Care partid mai cu muschi ii da in cap celuilalt si se suie el mai sus.

Domnule Turcan,

Eu vorbesc si pentru dumneavoastra, fiindca sinteti presedinte de comisie. 

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, domnule Diacov,

Nu va suparati, pur si simplu, eu il intrebam pe domnul presedinte al comisiei, stiind ca aceasta propunere a fost acceptata cu tragerea la sorti in fiecare zi.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, nu, nu, nu a fost acceptata asa cum am propus-o noi. De aceea, eu am dreptul sa apar pozitia noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ce se intimpla? Se intimpla ca, de fiecare data cind vine ziua, miine trebuie sa depunem listele electorale, partidele politice care sint mai barosane, care fac listele, se duc seara si ocupa loc la usa Comisiei Electorale Centrale, (Rumoare in sala.) Stati oleaca, stiu eu cum este si de aici a pornit ideea ca noi trebuie sa revenim la o practica si la o experienta normala, civilizata, in liniste si pace sa facem aceasta chestie.

De aceea, noi am propus... partidele politice depun documentele, Comisia Electorala Centrala accepta documentele, partidul devine concurent electoral. La sfirsitul acestei perioade sau de doua ori pe parcursul acestei perioade se stabileste ca se trage la sorti, lumea se ocupa linistit de pregatirea, nu este psihoza aceasta, nu sint judecati s.a.m.d.

Comisia, eu stiu ce propune Comisia, Comisia propune ca in ziua ceea sa se traga la sorti.

 

Domnul Marian Lupu:

In fiecare zi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Fiecare zi.

 

Domnul Dumitru Diacov: 

Care... sau in fiecare zi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Fiecare zi care e rubrica, acusi voi spune.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Turcan,

Nu, iata noi, deseori Romania europeana, iata rusii, da, au facut alegeri prezidentiale, au depus documentele, in ultima zi vin si trag la sorti. Toata lumea sede linistit, populatia sede linistita, partidele stau linistite, nu este imbulzeala aceasta s.a.m.d.

Ce inseamna in fiecare zi trag la sorti? Daca partidul dumneavoastra are nevoie de o saptamina sa se mai gindeasca, de ce sa fie competitia aceasta cine, noi toti, cetatenii, alegatorii, partidele trebuie sa fie constienti de faptul ca lucrul acesta se trage la sorti si gata.

Eu am venit in prima zi cind depunem listele, am depus documentele, eu devin concurent electoral, cu atit mai mult ca noi nu avem in buletin 1, 2, 3, 4, stimati colegi, noi nu avem chestia asta. Eu devin concurent electoral dupa ce Comisia Electorala a primit documentele, ne cautam fiecare de treaba. La urma, Comisia organizeaza tragerea la sorti, se duce cite un turuiac de la fiecare partid, trage la sorti si gata, am terminat discutiile, intelegeti. Dar asa ce facem noi?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei...

 

Domnul Vladimir Turcan:

In viziunea Comisiei, totusi noi am propus o varianta si din punct de vedere al autorilor, o varianta mai democratica si voi explica de ce. Intr-adevar, toate aceste lupte si incercari au avut loc atunci cind era situatia: cine va fi primul sau cine va fi ultimul.

Asemenea lupta era: cine va fi primul sau ultimul. Ca parca se memorizeaza acel care este primul sau ultimul. Pentru a exclude toate aceste lupte si nevoi de noapte si de dimineata, s-a propus ideea tragerii la sorti, ceea ce este sustinut.

Mai departe. Daca noi pornim pe calea pe care au propus-o atunci partidele care deja au depus actele necesare, o luna inca vor sta in asteptare, pina va fi tragerea la sorti, nu vor avea informatia referitoare la numarul din buletin si nu vor avea posibilitate sa inceapa compania respectiva de agitatie.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, eu am vorbit despre chestia aceasta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iata care e logica.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Comisia  primeste documentele...

 

Domnul Vladimir Turcan:

De aceea, noi consideram ca propunerea este, da, document, ca este concurent electoral. Dar sub care numar?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Turcan...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sub care numar?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Turcan,

Dumneavoastra ati fost implicat in campanie, aduceti-va aminte ce a fost la alegeri. Sint doua tipuri de alegeri parlamentare: unde e mai putina imbulzeala de aceasta si locale, unde primarul, se depun documentele astazi, el e al treilea pe lista, lista de consilieri a 7-a pe lista, facem o harababura, oamenii se incurca, partidele se incurca, se cearta. De ce sa nu facem chestia aceasta civilizat. Un moment.

Si ultimul moment. Vreau sa spun: mai mult nu ies.

Stimati deputati,

Aveti putin obraz, am venit cu vreo 3, 4 propuneri, pe toate le respingeti. Acceptati macar una, de aceasta usurica, intelegeti...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ultimul argument eu nu il comentez.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta se refera la povara bunatatii voastre.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa imi exprim regretul, pentru ca domnul Diacov a avut o mare dezamagire atunci cind a votat la 4 aprilie. Acum vede cum il respecta comunistii si cum il doresc in viitorul Parlament.

In al doilea rind, domnul Rosca de multe ori face declaratii malitioase si mie imi pare foarte rau. Dar vreau sa va spun ca aflarea dumneavoastra in  Parlament, in toate parlamentele despre care spuneti, nu cred ca a avut un mare efect pentru Republica Moldova.

Dimpotriva, cred ca daca, dupa 17 ani, noi stam cum stam, este pentru ca dumneavoastra ati fost un fel de opozitie sau partid politic colaborationist care ati facut diferite combinatii prin care si acum stam in coada Europei.

Si vreau sa va mai spun ca, daca vorbiti despre PNL ca e “one man show”, dumneavoastra sinteti “three men show” si nu cred ca veti intra in viitorul Parlament fara ajutorul comunistilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule Presedinte.

O precizare vizavi de propunerea domnului Diacov, sa avem in vedere ca si acceptarea documentelor pentru a fi inregistrat ca si concurent este una care sta, in mare parte, la latitudinea celor care primesc documentele. Si atunci vreau sa va spun ca este evident ca s-ar putea influenta primirea documentelor si inregistrarea ca si candidat.

Eu am o alta intrebare, deja trebuie sa caut si eu un turuiac, am inteles ca numai turuiecii o sa participe. Insa sa revenim la sinteza si la proiect.

Domnule presedinte al comisiei,

Noi am propus sa excludem articolul 47 alineatul (15) din proiect, norma care prevede de a include la capitolul “Reclama electorala” si ceea ce se intimpla prin intermediul telefoniei mobile sau al retelei internet.

 Dumneavoastra ati respins aceasta propunere si vreau sa atrag atentia ca, de fapt, sub aspect tehnic nu este posibila evaluarea si contabilizarea eventualei reclame prin intermediul internetului sau al telefoniei mobile. Si eu vreau sa va spun ca, la ora actuala, va spun, stiti foarte bine Comisia Electorala Centrala este o institutie abilitata prin a efectua controlul respectiv, prin lege noi abilitam cu masuri sau cu posibilitati de a sanctiona concurentul electoral.

Eu nu stiu, probabil, a fost, asa, o reactie spontana pentru a respinge. Eu propun sa revenim si sa discutam si la capacitatea noastra de a implementa norma, care va fi una obligatorie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Nu a fost o reactie spontana, noi am examinat foarte atent. Mai mult ca atit, am solicitat pozitia Comisiei Electorale Centrale si Ministerului Dezvoltarii Informationale. Pozitia acestor institutii este una comuna, in sensul ca aceasta prevedere trebuie sa fie pastrata in acest proiect de lege, deoarece posibilitatile , in principiu, pot fi create, este si raspuns, iata, acumulate de mine, semnat de catre domnul ministru Buceatchi.

E clar ca pentru a prevedea toate procedurile tehnice va fi necesar un program de soft special, dar aceasta este o norma care, in primul rind, o sa aiba un efect, as spune, eu, preventiv. Dar pentru viitor, ceea ce rezulta din raspunsul Ministerului Dezvoltarii Informationale, totusi va fi posibilitatea de a monitoriza acest fel de publicitate.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, mie imi vine foarte greu sa fiu de acord cu ceea ce spune Ministerul Dezvoltarii Informationale, sa discutam atunci asupra altui aspect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pe ziua de astazi eu sint de acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, nu, pai da, noi cu legea ce facem...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pe ziua de astazi nu va fi posibil.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sub aspectul implementarii.

Domnule ministru,

Dar este alt aspect, spre exemplu, in cazul in care monitorizati si depistati sau in favoarea unui concurent electoral se face reclama electorala care depaseste, spre exemplu, limita legala, corect? Dumneavoastra foarte bine cunoasteti ca acest lucru poate sa se intimple sau acest lucru poate fi efectuat impotriva concurentului electoral, fara ca concurentul electoral sa aiba acces.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, eu sint de acord si spun cum vom reglementa noi atunci, care vor fi reactiile si care vor fi atunci sanctiunile si in ce baza?

 

Domnul Vladimir Turcan:

De acord. Eu inca o data repet: noi am reiesit din raspunsul...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu am o rugaminte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

...specialistilor in materie, care considera ca, in principiu, acest proces poate fi monitorizat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Este o norma la care se poate de revenit. Si eu propun ca aceasta norma sa fie exclusa din proiectul respectiv, sa se vina cu o abordare complexa si sa fie demonstrata ulterior si la capitolul “implementare”, ca sa nu avem iara o norma care ar da posibilitate functionarilor sau institutiilor, despre care noi spunem ca sint abilitate, sa intervina in activitatea partidelor in cadrul campaniilor electorale. Este o propunere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pozitia dumneavoastra e clara. Unicul argument pe care eu l-am scapat din vedere, ceea ce au expus la sedinta Comisiei reprezentantii Comisiei Electorale Centrale si ai ministerului, ca pastrarea acestei norme taman ca va stimula  necesitatea implementarii procesului de monitorizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile rezultatelor exercitiului de vot pe marginea propunerilor inaintate de la microfoanele din sala plenului Parlamentului si in conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4350. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

62 de voturi pentru adoptarea in a doua lectura a acestui proiect de lege. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 1, 2.

 

Domnul Marian Lupu:

11 voturi “impotriva”.

Proiectul de Lege nr.4350 este adoptat in a doua lectura.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze. Avind in vedere ca au fost diferite opinii, nu a fost pus la vot insusi procentul.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, nu, stimate coleg, eu v-am intrebat ce avem noi in proiect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In proiect avem 6%.

 

Domnul Marian Lupu:

Ati spus 6%. Eu am supus votului modificarea de la 6% la 4% la propunerea la microfonul... Deci noi pornim de la premisa ca in proiect sint 6% si in raport la fel. Cu ce ar fi cazul sa continuam? (Rumoare in sala.) Vreti o pauza? Nu.

Bine, stimati colegi.

Proiectul de Lege nr.4378 pentru modificarea si completarea Codului familiei.

Guvernul.

 

Doamna Galina Balmos – ministrul protectiei sociale, familiei si copilului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Propun atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului familiei. Elaborarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea Codului familiei a fost conditionata de situatia sociala creata in domeniul protectiei copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca, de demararea reformei sistemului rezidential de ingrijire a copiilor, dar si de adaptarea legislatiei secundare in domeniu la relatiile sociale existente.

 Avind in vedere numarul mare de copii plasati in institutiile rezidentiale de stat, in practica au inceput a fi aplicate noi servicii de prevenire a separarii copiilor de parinti si forme de protectie alternative internatelor, dar care nu sint reglementate actualmente de Codul familiei.

Obiectivul primar al dezinstitutionalizarii copiilor si crearea serviciilor noi de tip familial si comunitar, precum si de revizuire a legislatiei privind protectia copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca si racordarea la principiile internationale a fost reflectat in Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, Strategia nationala privind protectia copilului si familiei, Strategia nationala privind reforma sistemului rezidential de ingrijire a copiilor pe anii 2007–2012.

Sarcina nemijlocita de modificare a Codului familiei este stabilita si in capitolul X din Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008.

Luind in considerare cele mentionate, Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, constituind un grup interministerial format din Ministerul Educatiei si Tineretului, Ministerul Finantelor, Ministerul Administratiei Publice Locale, Procuratura Generala, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului, reprezentanti ai UTA Gagauzia, ai autoritatilor tutelare din raioane si din municipiul Chisinau, mediul academic, reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care au contribuit cu propuneri constructive la elaborarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului familiei.

Modificarile si completarile incorporate in proiectul de lege vizeaza, in special, capitolul XVII din Codul familiei, depistarea si plasamentul copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca, dar, paralel, sint modificate si alte prevederi ce necesita armonizare cu instrumentele internationale si care rezulta din capitolul XI al Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului sau racordate cu legislatia secundara.

Totodata, instrumentele internationale in domeniul protectiei copilului protejeaza copilul impotriva oricarei forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta. Spiritul articolului 17 al Cartei sociale revizuite obliga statele parti, inclusiv Republica Moldova, de a interzice aplicarea pedepselor corporale copiilor.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului familiei are urmatoarele elemente noi:

Asigura dreptul copilului la protectia nu numai contra abuzului, dar si a pedepsei corporale, articolul 35 alineatul (4), articolul 62 alineatul (2).

Completeaza definitia copilului ramas fara ocrotire parinteasca cu termenul de abandon, pentru a defini mai bine in aceasta categorie de copii, intilnita destul de frecvent, din pacate, in practica, care nu a fost reflectata in cod.

Permite si altor organe de stat, decit autoritatilor tutelare, dar si societatii civile de a participa activ la identificarea, adica la depistarea cazurilor copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca.

Pune accent pe necesitatea organizarii serviciilor de prevenire a intrarii copiilor si familiilor in situatii de risc care determina separarea copiilor de parinti si monitorizarea situatiei acestor copii si familii, prevederi care, de asemenea, nu au existat pina in prezent. Articolul 1121.

Consolidarea cadrului institutional prevede divizarea clara si transparenta a sarcinilor si responsabilitatilor intre structurile abilitate cu protectie sociala a copilului si familiei la nivel national si teritorial, in special al autoritatii tutelare, articolul 113.

Precizarea momentului luarii la evidenta a copilului ramas fara ocrotire parinteasca pune accent pe stabilirea prioritara a formelor de protectie de tip familial sau similare acestora pentru copiii ramasi fara ocrotire parinteasca in raport cu prevederile actuale, cind accentul se pune pe plasarea copiilor in institutii rezidentiale de stat.

Sint introduse prevederi privind normele de protectie pentru copiii ramasi fara ocrotire parinteasca, asistenta parentala profesionista si, in acelasi timp, este permisa plasarea copiilor pentru educatie si ingrijire in institutii rezidentiale atit de stat, cit si private care functioneaza in conditii legale, spre deosebire de prevederile actuale care permit plasamentul in institutii rezidentiale de stat.

Pentru prima data, in legislatia de baza in domeniul protectiei copilului si familiei se pune in sarcina autoritatilor statale imputernicite de a monitoriza si evalua situatia copiilor carora le-a fost stabilita o forma oarecare de protectie in scopul reintegrarii familiei. Este egalata virsta matrimoniala pentru barbati si femei. Articolul 14 alineatele (1) si (2).

Sint racordate prevederile Codului familiei privitor la numarul de copii plasati in casele de copii de tip familial cu prevederile standardelor internationale minime de calitate.

Prin introducerea acestor modificari si completari ale Codului familiei se urmareste, in special, asigurarea prioritara a educatiei si ingrijirii copilului in mediul familial, reducerea substantiala a numarului de copii plasati in institutii rezidentiale, organizarea functionarii serviciilor de prevenire a separarii copiilor de parinti, implicarea activa a societatii civile in activitatea de protectie a copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca, definirea clara a momentului atribuirii unui copil a statutului de “ramas fara ocrotire parinteasca”, armonizarea prevederilor codului cu instrumentele internationale.

Proiectul de lege este  in completa concordanta cu instrumentele internationale la care Republica Moldova este parte. Instrumentele internationale de referinta sint Conventia unu pentru drepturile copilului, Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si libertatilor fundamentale, Carta sociala europeana revizuita si recomandarile Consiliului Europei privitor la politica statelor membre ce tine de suportul paternitatii  privind drepturile copilului din institutiile rezidentiale privind practica, participarea copiilor in viata familiala si sociala privind politicile familiale coerente si integrate, Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.

Punerea in aplicare a proiectului de Lege privind modificarea si completarea Codului familiei nu implica cheltuieli financiare nemijlocite. Cheltuielile financiare vor fi necesare pe viitor pentru organizarea unor servicii de alternativa privind prevenirea intrarii copiilor in situatii de risc, crearea serviciilor de tip familial, reintegrarea copiilor in familie, dar acestea vor fi acoperite dupa posibilitate din bugetul local, din bugetul national, din sursele extrabugetare.

O alta sursa de venit vor fi mijloacele financiare redirectionate de la institutiile rezidentiale de stat in care au fost plasati copiii.

Proiectul de lege a fost coordonat cu ministerele de resort si la definitivare au fost luate in consideratie majoritatea propunerilor si obiectiilor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, doamna ministru.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna presedinte.

Doamna ministru,

Tin sa vin cu aprecieri ale acelor modificari propuse in acest proiect de lege si sa il calific ca modificari, desigur, necesare si asteptate.

Vreau sa va intreb pe dumneavoastra, pentru ca aceste modificari rezulta din necesitatile care au parvenit si inclusiv din faptul ca tot mai multi copii ramin fara aceasta ingrijire sau ocrotire parinteasca, pentru ca in continuare mai pleaca lumea din tara si copiii ramin fara un parinte sau fara ambii.

 Eu, doamna ministru, vreau sa va intreb daca ministerul dumneavoastra are date oficiale care ar putea sa ni le prezinte si noua vizavi de numarul de copii ramasi fara un parinte si fara doi. Si inainte de a-mi raspunde, o sa va spun de ce va intreb. Pentru ca tot auzim, se vehiculeaza cu diferite cifre, am datele venite de la Ministerul de Interne la data de 14 februarie 2008 puse la dispozitie in cadrul unei mese rotunde, ca in Republica Moldova fara ambii parinti au ramas 27 de mii 816, iar fara un parinte – 71 de mii.

De aceea, am fost in diferite situatii cind am auzit diferite cifre. Ca o autoritate publica centrala responsabila la direct de ocrotirea si protectia copiilor, as vrea, daca nu acum, apoi pe parcurs sa ne parvina si as vrea sa va rog sa interveniti, ca, cel putin, autoritatile publice centrale sa puna la dispozitie unele si aceleasi date, sa avem date unificate.

Si aici as vrea sa va intreb, daca stiti care este numarul de copii luati sub tutela sau curatela, sau sub alte forme de protectie pe care le propuneti la momentul zilei de astazi.

 

Multumesc.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc pentru intrebare.

Unele raspunsuri o sa le ofer, altele pe parcurs poate, suplimentar. Vreau sa va zic ca in total in republica sint 5965 de copii sub tutela sau curatela, 5965. In 2007 au fost depistati si luati la evidenta 1960 de copii orfani, semiorfani, ramasi fara ocrotire parinteasca, in total. Astazi, eu nu va pot spune care din ei sint fara doi parinti, fara un parinte s.a.m.d. Acestea sint cifre actualizate.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu va multumesc.

Deci de aici deriva deja necesitatea adoptarii acestor modificari, ca, daca facem o simpla aritmetica, din cei 27 aproape 28 de mii scadem aproape 6, deci un numar foarte mare inca ramasi fara ingrijirea parinteasca.

Si vreau sa va intreb, doamna ministru, pentru ca la articolul 112 responsabil de depistarea si luarea la evidenta sint autoritatile tutelare si procesul acesta este unul anevoios si complicat. Stiu ca dumneavoastra ceva intreprindeti, inclusiv la sugestia pe care am facut-o in cadrul comisiei si am fost informata de reprezentantii ministerului pe care il conduceti, ca deja intreprindeti ceva.

Vreau sa va intreb daca ati realizat vizavi de copiii ramasi fara parinti in momentul cind parintele paraseste hotarul si trebuie sa dovedeasca in responsabilitatea cui lasa acest copil. Este un mecanism, mi se pare ca unul mai usor de realizat.

 

Doamna Galina Balmos:

In acest context, vreau sa zic ca si actualul proiect prevede ca, la depistarea copilului ramas fara ingrijire parinteasca, sa participe nu numai autoritatea tutelara, dar si intreaga comunitate. Pentru ca ar fi si o sensibilizare a intregii comunitati, dar si un moment cind autoritatea tutelara necesita pentru ea timp ca sa depisteze acest copil. Iar un vecin, un locatar al acestei case mai usor poate aduce la cunostinta autoritatii tutelare cazul respectiv.

Totodata, intru sustinerea acestor copii au fost intreprinse deja anumite masuri. Anul trecut a fost aprobat Regulamentul cu privire la instituirea Comisiei pentru protectia copilului aflat in dificultate. Conform Regulamentului, hotaririi Guvernului este necesar de a institui asemenea comisii in toate raioanele. Sint instituite deja in jur de 80% atare comisii raionale, in cadrul carora participa reprezentanti ai consiliilor raionale, dar si reprezentanti ai societatii civile, scolii, spitalelor, politiei s.a.m.d., pentru a depista aceste cazuri si pentru a decide in fiecare caz aparte soarta copilului.

Si nu numaidecit sa se ajunga, in ultimul caz, in institutia rezidentiala. Adica primele etape: familia, familia biologica, familia extinsa, tutela, curatela, asistenta parentala profesionista, care, incepind cu anul trecut, este un nou tip de serviciu. Anul trecut a fost instituita asistenta parentala profesionista, Casa de copii de tip familie. Si ultima etapa in cazul in care nu s-au epuizat celelalte posibilitati, sa apara institutia de tip rezidential.

 

Doamna Valentina Stratan:

Doamna ministru,

Va multumesc.

Foarte succint, daca puteti sa imi spuneti, in rezultatul reformei implementate in Republica Moldova, procesul de dezinstitutionalizare inregistrea-za cit de cit o scadere a acestor copii ca numar in institutiile rezidentiale?

 

Doamna Galina Balmos:

Da, pe parcursul numai a doi ani a avut loc o inregistrare de la 13 mii de copii la 11 mii de copii in scolile-internat. Dar vreau sa aduc un exemplu foarte concludent. Avem in citeva raioane ale republicii centre de zi, unde copiii aflati in situatii de risc vin sa obtina careva servicii, carora li se presteaza, de fapt, careva servicii de educatie, instruire s.a.m.d. Mai ales pentru copiii cu diferite dizabilitati, forme usoare de dizabilitati. Si in raioanele unde avem astfel de centre, pe parcursul unui an sau a doi ani de cind lucreaza aceste centre, nu au mai fost institutionalizati copii din rindul acestor categorii, copii cu dizabilitati usoare. Raionul Criuleni este un exemplu foarte elocvent la acest capitol.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna ministru.

 

Doamna Galina Balmos:

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna ministru,

Va multumesc.

Alte solicitari nu s-au inregistrat.

Comisia, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Proiectul de lege prezentat este conditionat de necesitatea perfectionarii reglementarilor in vigoare ce tin de protectia copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca, protectia copiilor de orice forma de violenta, racordarea legislatiei nationale la principiile internationale in domeniul mentionat. Prevederile inaintate Parlamentului spre examinare vizeaza, in mare masura, capitolul 17 din Codul familiei “Depistarea si plasamentul copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca”, care se completeaza esential si se va numi “Depistarea, evidenta si formele de protectie a copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca”.

La articolele 112, 1121, 113, 114 si 115 se prevad masuri intru prevenirea intrarii copiilor in situatii de risc, separarii copiilor de parinti, formele de protectie a acestor copii, reintegrarea copiilor in familie, responsabilitatea pentru monitorizarea si evaluarea acestei situatii, introducerea unor noi forme de protectie, copiii ramasi fara ocrotirea parinteasca.

Totodata, se propune revederea obiectivelor articolului 14 alineatul (1) si ale articolului 149 alineatul (2), care tin de egalarea virstei matrimoniale pentru barbati si femei 14 ani, care sint ajustate prevederilor Codului familiei la standardele internationale minime de calitate, ce asigura drepturile copiilor plasati in casele de copii de tip familial in numar de 7 si nu mai multi.

Punerea in aplicare, potrivit asigurarilor autorului, nu implica cheltuieli financiare nemijlocite. Cheltuielile vor fi precizate treptat in legatura cu organizarea serviciilor privind prevenirea intrarii copiilor in situatii de risc, crearea serviciilor de tip familial, alternativa a institutiilor rezidentiale, reintegrarea copiilor in familie, care se preconizeaza ca vor fi acoperite dupa posibilitati in bugetele locale, bugetul national si din sursele extrabugetare.

La fel,  una din sursele de venit vor fi mijloacele financiare redirectionate de la institutiile rezidentiale de stat in care au fost plasati copiii. Proiectul de lege este avizat de toate comisiile permanente ale Parlamentului, care il sustin si s-au exprimat pentru examinarea si adoptarea acestuia. Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca modificarea articolului 14 privind echivalarea virstei matrimoniale la 18 ani atit pentru barbati, cit si pentru femei sa fie examinata prin prisma specificului tarii noastre cu argumentarea statisticilor existente in privinta realizarii de catre cetatenii Republicii Moldova a acestui drept.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera binevenit ca notiunile noi “familie biologica”, “familie extinsa” sa fie definite prin lege, pentru a se inlatura eventualele interpretari ambigue, iar formele de protectie ca asistenta parentala profesionista si plasamentul institutiei de orice tip sa fie desfasurata in capitole aparte ale Codului familiei, la fel cum s-a procedat cu alte forme de protectie: adoptia, tutela, casele de copii de tip familial.

In contextul celor relatate si luind in considerare necesitatea de definitivare redactionala a proiectului, comisia propune Parlamentului examinarea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului familiei.

Domnul  Marian Lupu:

Doamna presedinte,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In absenta solicitarilor pentru luarile de cuvint, voi supune votului aprobarea in prima lectura, in conditiile raportului Comisiei de profil, a proiectului de Lege nr.4378. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4378 este aprobat in prima lectura.

Deci comisia a propus prima lectura, da? Asa.

Proiectul de Lege nr.1057 pentru completarea articolului 9 din Legea privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere.

Guvernul.  

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
                                                               permanent al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine sa completeze procedura de publicare a declaratiilor depuse de catre judecatori pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, obligatie care a fost instituita prin amendarea Legii cu privire la statutul judecatorilor de catre Parlament. Rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog, comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul prezentat si constata ca acesta a fost elaborat intru executarea prevederilor articolului 3 alineatul (2) din Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr.257 din 29 noiembrie 2007, care va intra in vigoare la 1 iulie 2008. Noi am examinat in Comisie, avem avizele pozitive ale comisiilor permanente, propunem ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura si adoptat in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru Comisie? Nu sint.

Stimati colegi,

Proiectul nr.1057, aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog  sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1057 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, in lectura a doua? Se accepta? Se accepta. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1057. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 5.  

 

Domnul  Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1057 este adoptat in lectura a doua.  

Proiectul de Lege nr.239 pentru modificarea articolului 6 din Legea privind activitatea de audit

Guvernul.

 

Doamna Nina Lupan – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Operarea modificarilor propuse la articolul 6 din Legea nr.61-XVI din
16 martie 2007 privind activitatea de audit si anume excluderea literei “l” din alineatele (1) si (2) este necesara pentru a solutiona problemele aparute in legatura cu tratarea diferita a unor articole din Legea privind activitatea de audit si din Legea cu privire la activitatea de evaluare.

Astfel, articolul 6 alineatul (1) litera “l” din Legea privind activitatea de audit prevede ca societatea de audit, auditorul intreprinzator individual, pe linga activitatea de audit, pot presta servicii de evaluare a patrimoniului, pe cind la articolul 9 alineatul (1) din Legea cu privire la activitatea de evaluare se mentioneaza ca activitatea de evaluare se efectueaza in temeiul contractului de prestare a serviciilor de evaluare, incheiat intre intreprinderea de evaluare si beneficiar. Iar articolul 14 al aceleiasi legi prevede ca evaluarea bunurilor imobile se efectueaza de catre intreprinderile de evaluare care poseda licenta, eliberata in conformitate cu Legea privind licentierea unor genuri de activitate.

De asemenea, este necesar de mentionat si faptul ca Directiva nr.8 a Parlamentului european al Consiliului Uniunii Europene din 17 mai 2006 nu permite la aceeasi entitate de interes public a serviciilor de evaluare si de efectuare a auditului rapoartelor financiare de catre una si aceeasi societate de audit. Prin urmare, in scopul asigurarii executarii articolului 4 din Legea privind activitatea de audit, care prevede efectuarea auditului obligatoriu al rapoartelor financiare anuale, inclusiv al celor consolidate la entitatile de interes public, precum si pentru a fi respectata independenta auditorului sau a societatii de audit se propune acest proiect.

Stimati deputati,

Rog sa sustineti acestui proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna viceministru,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern si raporteaza urmatoarele. Esenta initiativei Guvernului consta in propunerea de a exclude prestarea serviciului de evaluare a patrimoniului de catre societatile de audit si de catre auditori, intreprinzatorii individuali, in scopul excluderii eventualelor aparitii ale conflictului de interese.

Comisia a luat decizia si propune sa sustinem acest proiect si sa il votam in prima lectura, dat fiind faptul ca comisiile permanente s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului de lege fara careva obiectii. In cazul in care in cadrul examinarii nu vor aparea obiectii si propuneri din partea deputatilor, Comisia considera ca proiectul de lege poate fi adoptat si in lectura a doua. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.239, aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.239 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, lectura a doua. Da. Mersi.

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.239. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 30.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

66 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

5 voturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

5 voturi. Rectificare pentru stenograma: 67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.239 este adoptat in a doua lectura.

Stimati colegi,

Sintem la ora 12 si 29 de minute. Ora intrebarilor.

Pentru inceput, voi invita la tribuna centrala invitatii respectivi pentru a oferi raspunsuri la intrebarile inaintate anterior. Dar eu vreau sa va spun altceva: ca sint autorii, ca nu sint autorii, persoanele au fost invitate. In sala noi deseori discutam ca i-am invitat si nu au venit, acum, iata, au venit. Aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa nu cunoasca tot plenul Parlamentului informatia, poate ii intereseaza si pe alti deputati, in afara de autori.

Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul Vasile Pascari, prim- adjunct al Procurorului General, pentru a oferi raspunsuri la intrebarile adresate de deputatii Veaceslav Untila, Valeriu Cosarciuc. La fel, o sa rog, domnule prim-adjunct al Procurorului General, ca sa nu va mai invit a doua oara la tribuna, sa dati si raspuns la partea ce tine de Procuratura la intrebarea domnului Valeriu Cosarciuc. Fabrica de Zahar, corect. Deci acoperiti toate subiectele la care ati pregatit raspunsuri.

Va rog.

 

Domnul  Vasile Pascari – prim-adjunct al Procurorului General:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati domnilor deputati,

Referitor la derularea circumstantelor cazului de instrainare a Societatii pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti”. In perioada anului 1996 intre Societatea pe Actiuni “Banca de Economii” si Societatea pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti” au fost perfectate mai multe contracte de credit, pentru a caror rambursare au fost puse in gaj bunurile ultimei, se are in vedere: echipamentul tehnologic al fabricii in valoare de 6 800 000, valoarea de bilant fiind de
14 milioane de lei, imobile si transportul in valoare de 6 milioane de lei, cu valoarea de bilant 12 milioane de lei si 200 000 tone de zahar in suma de
30 milioane de lei.

Din motivul neindeplinirii conditiilor contraactuale, banca s-a adresat in instanta de judecata, care, prin Hotarirea Judecatoriei Economice de Circumscriptie din 24 septembrie 1998 a dispus incasarea in beneficiul Bancii a datoriei la creditele acordate si platilor aferente in suma de 11 milioane de lei si
1 milion de dolari.

Ca urmare, fabrica a fost scoasa la licitatie cu pretul initial de 45 milioane de de lei, pretul a fost stabilit conform sumei pretentiilor pe actiunile creditorilor fabricii, titlul executoriu respectiv aflindu-se la acel moment la Judecatoria sectorului Floresti. Licitatia nu a avut loc din lipsa cererilor de participare. Astfel, banca a solicitat transmiterea fabricii la pretul de gaj.

La 16 aprilie 1999, executorul judiciar, in lipsa hotaririi respective, a transmis in proprietate bancii tot imobilul fabricii la pretul de 12 milioane de lei, pe cind Filiala Balti a Camerei de Comert si Industrie a evaluat patrimoniul fabricii la valoarea de 49 milioane de lei. Astfel, aceasta se confirma si prin concluzia reviziei tematice efectuate de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei din 11 iulie 2003 si prin rezultatul efectuat de catre Curtea de Conturi in 16 martie 2001.

Intru apararea intereselor sale, Societatea pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti”, la 17 martie 1999, a depus o cerere in aceeasi instanta, obiectul litigiului fiind anularea contractului de gaj. Desi aceasta cerere a fost respinsa la
29 septembrie 1999, hotarirea a fost atacata prin mai multe cai ordinare si extraordinare de atac.

La 16 septembrie 2002, Colegiul de Recurs al Judecatoriei Economice a admis recursul Societatii pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti” si a decis reintoarcerea cauzei pentru alipire la dosarul de baza alt litigiu intre aceleasi parti la examinarea lor in comun in ordine de revizuire.

Pe parcursul examinarii, s-a constatat lipsa dosarului civil nr.4 – 9 PR din 1999, in care erau anexate o parte din probe care demonstrau datoriile fabricii catre banca. Referitor la achitarea datoriilor creditoriale fata de Societatea pe Actiuni “Chimidex” s-a constatat ca firma, dispunind de Hotarirea Judecatoriei Economice de circumscriptie Chisinau din 15 aprilie 1999 si titlul executoriu, a fost inclusa in lista creditorilor, in baza pretentiilor inaintate din 21 august 2000 Judecatoriei Economice a Republicii Moldova si Inspectoratului Fiscal de Stat Floresti, si recunoscut in calitate de creditor la adunarea generala din 27 decembrie 2000.

De catre Procuratura Generala a fost examinata petitia Societatii cu Raspundere Limitata “Chimidex” cu privire la actiunile conducatorilor Societatii pe Actiuni “Banca de Economii” si examinarea judiciara de catre Curtea Suprema de Justitie a actiunii inaintate de catre actionarii Societatii pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti”. Dat fiind faptul ca, potrivit prevederilor Codului de procedura civila, intrat in vigoare in 2003, Procurorul General si adjunctii lui nu dispun de dreptul de a contesta deciziile judiciare, adoptate pe dosarele civile, care nu au fost pornite la cererea Procurorului, intervenirea Procurorului nu este posibila.

De mentionat ca la 13 martie 2008, de catre Colegiul Civil Economic al Curtii Supreme de Justitie, ca urmare a examinarii recursurilor Societatii pe Actiuni “Fabrica de zahar din Ghindesti” si Societatii pe Actiuni “Banca de Economii” asupra Hotaririi Curtii de Apel Economice din 16 octombrie 2007, in partea executarii judecatoresti de circumscriptie Chisinau din 24 septembrie 1998 s-a dispus incasarea de la Societatea pe Actiuni “Banca de Economii”, in beneficiul Societati pe Actiuni “Fabrica de Zahar din Ghindesti” a 25 milioane lei.

Asupra deciziei din 13 martie 2008, de catre Banca de Economii, este depusa o cerere de revizuire. Ultima sedinta de judecata a avut loc pe data de
3 aprilie curent, care a fost aminata. La solicitarea bancii, Procuratura examineaza cazul de disparitie a unor documente si materiale din dosarul civil, care au stat la baza emiterii deciziei instantei judecatoresti privind incasarea de la institutia financiara, in folosul fabricii, a bunurilor care au apartinut ultimei si au fost instrainate. In concluzie, as mentiona ca cele aduse la cunostinta dumneavoastra sint niste chestiuni ce tin mai mult de competenta instantei de judecata.

Stimati deputati,

Referitor la interpelarea...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Pascari,

O secunda.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Domnule prim-adjunct al Procurorului General,

Eu, avind in vedere ultima fraza a dumneavoastra ca au disparut unele materiale din dosarul civil, va rog, sa imi prezentati materialele sau informatia: cine dintre judecatori a examinat acest dosar? Pentru ca noi sa avem, sa luam la evidenta in momentul hotaririi unor intrebari de promovare a judecatorilor.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Da, am inteles, va prezentam.

Stimati deputati,

Cce tine de interpelarea domnului deputat Veaceslav Untila. Procuratura Generala exercita urmarire penala in cauza penala, inceputa la 20 martie 2008, in baza articolului 2171, alineatul (4) din Codul penal.

In cadrul urmaririi penale s-a constatat ca, aproximativ in anul 2007, CA “Salim Husein” a organizat un grup criminal international, din a carui componenta fac parte Caralar Murat, Cernit Murat, Vozetepe Omer, cetateni ai Republicii Turcia, si lucratorii Directiei misiuni speciale a MAI, Republica Moldova, Savca Corneliu, Ruslan Topa, Moiseev Dumitru, Ohlaciuc Valeriu si alte persoane neidentificate la moment de organul de urmarire penala, care, impreuna, printr-o intelegere prealabila, impartind rolurile, folosind, contrar legii, atributiile sale de serviciu si influenta asupra unor colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne, asigurau transportarea si punerea in circulatie, pe teritoriul Republicii Moldova si al altor state, a substantelor narcotice in proportii deosebit de mari, cu scop de instrainare, se au in vedere acele 200 kilograme de heroina.

La 29 martie 2008 persoanelor nominalizate le-a fost inaintata invinuirea in savirsirea infractiunii, prevazute de articolul 42 alineatul (5), articolul 46, articolul 2171, alineatul (4) literele d) si c) din Codul penal. Adica, contribuirea la savirsirea infractiunii prin sfaturi, indicatii, prestari de informatii, acordare de mijloace de inlaturare a obstacolelor la procurarea, transportarea si punerea in circulatie ilegala a substantelor narcotice in scop de instrainare, conform indicilor calitativi, de un grup criminal, cu folosirea situatiei de serviciu in proportii deosebit de mari.

Ulterior, instanta de judecata a eliberat in privinta persoanelor indicate mandate de arest pe un termen de 30 de zile. Investigatiile in vederea stabilirii tuturor circumstantelor si a altor persoane implicate in traficul ilegal de droguri la moment continua.

Investigatiile in vederea stabilirii tuturor circumstantelor altei cauze penale se refera la cauza penala pornita in 2006 in baza articolului 329 alineatul (1) din Codul penal, urmarirea penala fiind inceputa pe faptul neglijentei factorilor de decizie ai Comisariatului de Politie Riscani, municipiul Chisinau, la gestionarea bunurilor confiscate, se au in vedere ca produse piscicole.

In urma efectuarii actiunilor de urmarire penala, s-a stabilit ca, pe data de
6 septembrie 2006, un grup de colaboratori ai Sectiei delicte transfrontaliere si informationale a Comisariatului de Politie Riscani, au efectuat controlul activitatii Intreprinderii “Selamenilux” - SRL, in rezultat fiind constatata pastrarea productiei piscicole fara documente de provenienta, in temeiul articolului 1622 din Codul administrativ au fost confiscate bunurile in valoare de aproximativ
200 000 lei, se au in vedere produsele de icre.

Ulterior, contra prevederilor Regulamentului cu privire la modul de evidenta, evaluare si vinzare a bunurilor confiscate sechestrate fara stapin si usor alterabile cu termen de valabilitate limitat, aprobat prin hotarirea Guvernului din 11 septembrie 2001, acestea au fost predate Inspectoratului Fiscal, municipiul Chisinau pentru evaluare si realizare abia pe data de 6 decembrie 2006, se are in vedere peste 3 luni de zile.

Ca urmare, termenul de valabilitate a unor bunuri a expirat, prin ce bugetul public national a fost prejudiciat in suma de 150 mii de lei.

La 25 iunie 2007 si 26 iunie 2007 inspectorii politiei Riscani Moiseev si Virlan au fost pusi sub invinuire de savirsire a infractiunii prevazute de articolul 329 alineatul (2) din Codul penal. Totodata, in cadrul urmaririi penale in cauza este verificata si implicarea domnului Corneliu Savca si altor persoane la savirsirea infractiunii nominalizate.

Procuratura Generala, totodata, actualmente verifica informatia parvenita din Parlament a domnului deputat referitor la extorcarea celor 300 de mii de euro de catre fostul comisar al sectorului Riscani. Procuratura Generala nu dispune la moment de careva informatii ca Cornel Savca se afla in relatii de rudenie cu ex-ministrul Papuc si nici implicarea ultimului in organizarea traficului ilicit de droguri.

Avansarea lui Cornel Savca in functie de sef interimar al Directiei misiuni speciale a MAI a fost o decizie a ministrului de interne. Problema politicii de cadre a MAI nu tine de competenta Procuraturii Generale.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule Pascari.

La microfonul central se invita, pentru a da raspuns la interpelarea domnului Gheorghe Susarenco, domnul vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei Vitalie Verebceanu.

 

Domnul Vitalie Verebceanu – vicedirector al Centrului pentru Combate-
                                                               rea Crimelor Economice si  Coruptiei:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

La interpelarea domnului Gheorghe Susarenco, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, referitor la legalitatea transmiterii tehnicii de calcul de catre Presedintia Republicii Moldova Liceului Teoretic din satul Magdacesti, raionul Criuleni, va comunic ca transmiterea tehnicii mentionate s-a efectuat in conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de transmitere a intreprinderilor de stat, organizatiilor, institututiilor, a subdiviziunilor lor, cladirilor, constructiilor, mijloacelor fixe si altor active, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.688 din
9 octombrie 1995 cu titlu gratuit, la solicitarea directorului Liceului Teoretic doamna Nina Dumneanu in baza ordinului Directiei Generale a Aparatului Presedintelui Republicii Moldova nr.06/3 01.27 din 25 martie 2008.

Tin sa mentionez ca, la transmiterea tehnicii de calcul, s-a perfectat procesul-verbal de primire predare a mijloacelor fixe nr.1 PP din 25 martie 2008, fapt ce a servit ca temei la excluderea acestora de la balanta institutiei care transmite si reflectarea lor in evidenta contabila a institutiei care o primeste.

Pentru informatii, deci este vorba de 10 calculatoare “Compaq extation”, anul producerii 2003, pretul initial fiind de 13 mii 592 pentru o unitate, insa a fost aplicat codul de amortizare 148470 si suma uzurii constituie, practic, 100% din costul acestor calculatoare. De aceea, au fost transmise, conform legislatiei in vigoare la balanta autoritatii publice respective. Aceasta e tot ce am vrut sa va comunic.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim.

La microfonul central se invita domnul Nicolae Esanu pentru a da raspuns la interpelarea domnului Ion Gutu cu privire la deconectarea de la energia electrica a Gradinitei de Copii din Branesti, Orhei.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

La interpelarea domnului deputat Gutu va comunicam urmatoarele. Pe parcursul mai multor ani, consumul de energie electrica in cadrul imobilului in care este amplasata Gradinita de Copii in satul Branesti nu era separat de consumul in cadrul penitenciarului nr.18 Branesti.

In anul 2000, dupa instalarea unor contoare separate, urma ca administratia publica locala sa asigure achitarea consumului de energie electrica a gradinitei. Insa acest lucru nu a fost facut pe parcursul mai multor ani, fapt care a atras dupa sine deconectarea obiectivului mentionat de catre compania furnizoare.

In pofida eforturilor care au fost depuse pe parcursul mai multor ani de a solutiona problema cu administratia publica locala, aceasta a refuzat categoric sa asigure achitarea consumului efectuat, astfel incit, in baza hotaririi Curtii Supreme de Justitie, s-a dispus ca aceasta suma urmeaza sa fie achitata de catre penitenciarul nr.18, avind in vedere faptul ca partea contractului de furnizare a energiei electrice este anume aceasta institutie.

Insa tinind cont de faptul ca in relatiile dintre penitenciarul nr.18 si administratia publica locala din Branesti nu s-a ajuns la o solutie privind achitarea de catre aceasta a consumului real efectuat de catre institutia respectiva, imobilul nu a putut fi reconectat la energia electrica.

La data de 31 martie m-am deplasat personal la fata locului unde, impreuna cu presedintele Comitetului executiv Orhei si cu primarul satului Branesti, am incercat sa identificam o modalitate de solutionare a problemei, insa, in final, am constatat ca, in masura in care penitenciarul nu va asigura achitarea din contul mijloacelor proprii a sumelor pentru consumul efectuat, problema nu va putea fi solutionata.

Departamentului Institutiilor Penitenciare i-au fost date indicatii ca sa identifice sursele necesare pentru a asigura achitarea consumului efectuat de catre gradinita, astfel incit in viitorul cit mai apropiat posibil vom putea reconecta obiectivul mentionat la energia electrica.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule ministru. Luati loc.

Stimati colegi,

Continuam intrebari si interpelari.

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea este adresata domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea si domnului ministru al afacerilor interne al Republicii Moldova Valentin Mejinschi.

Prin prezenta, va informez ca am primit un demers de la doamna Olga Bors, primar de Cisla, raionul Telenesti, care este si presedinte al filialei raionale Telenesti a PPCD, prin care ni se aduce la cunostinta situatia ingrijoratoare creata, prin asa-zisa plecare a unor cetateni din acest raion din rindurile Partidului Popular Crestin Democrat.

 Fara a pune la indoiala dreptul fiecarui cetatean la libera asociere, inclusiv de a abandona orice formatiune politica, doresc sa va atrag atentia ca  in cazul de la Telenesti nu mai este vorba de libera asociere a cetatenilor. In toate cele trei cazuri, care au fost mediatizate masiv, de plecare in grup din Partidul Popular Crestin Democrat, mai mult de jumatate dintre acei care se pretind semnatari nu sint si nu au fost nici o data membri ai Partidului Popular Crestin Democrat.

In ultima, asa-zisa declaratie, care a fost difuzata recent, de exemplu, din cele 42 de semnaturi, 30 de persoane nu sint si nu au fost nici o data membri ai Partidului Popular Crestin Democrat. Cu alte cuvinte, in total 53 de persoane au facut uz de fals si au dezinformat in mod constient si premeditat opinia publica cu scopul de a aduce prejudicii morale formatiunii pe care o reprezentam.

In comuna Zgardesti a aceluiasi raion, primarul din localitate si-a depasit atributiile de serviciu, facind abuz in serviciu si a constrins mai multe persoane angajate la primarie si subalternii domniei sale, de a semna declaratii de parasire a formatiunii noastre politice, fara ca acestia sa fi depus vreo data cererea de admitere in PPCD si fara a detine aceasta calitate.

In asa-numitele declaratii de parasire a rindurilor PPCD, sint si alte semnaturi contrafacute. As mentiona, nu doar cu titlu de curiozitate, ca in aceeasi localitate Zgardesti, raionul Telenesti, printre semnatari figureaza si doua persoane decedate acum citiva ani, in acest sens existind confirmari oficiale, inclusiv actele de deces ale acestora si marturiile preotului din localitate.

In legatura cu cele expuse, solicit organelor Procuraturii si organelor de interne sa cerceteze cazurile de falsificare premeditata, de uz de fals si abuz in serviciu, comise de persoanele cu functii publice din conducerea raionului Telenesti, implicate in aceste cazuri si sa ia masurile de rigoare prescrise de lege in acest sens.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc.

Adresez intrebari domnului director general al Serviciului de Graniceri, general de brigada Igor Colenov si domnului director al Biroului Migratiune si Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova Veaceslav Binzari.

In temeiul Legii cu privire la statutul deputatului si Legii cu privire la adoptarea Regulamentului Parlamentului, rog ca raspunsul la aceste intrebari sa fie dat  in plenul Parlamentului si in forma scrisa.

Incepind cu luna decembrie 2007, in privinta mai multor cetateni ai Romaniei, slujitori ai Mitropoliei Basarabiei au fost intreprinse masuri de intimidare cu scopul de a-i determina sa paraseasca Republica Moldova. In privinta unora din ei au fost intocmite dosare administrative. Astfel, in privinta domnilor Bigea Ionel, Budescu Iulian, Tivlea Ioan, Onel Gabriel au fost intocmite proceduri administrative. In privinta lui Bigea Ionel, Tivlea Ioan si Budescu Iulian cauzele administrative au fost incetate. Cu toate acestea, in privinta acestor persoane au fost mentinute interdictii de a intra in Republica Moldova.

Pe de alta parte, alti doi cetateni ai Romaniei, domnul Dumitrascu Constantin si doamna Mihaela Ursu nu au nici un dosar intentat si nu au comis nici o contraventie, cu toate acestea, intrarea in Republica Moldova, de asemenea, le-a fost interzisa. O problema speciala reprezinta refuzul Biroului Migratiunii si Azil de a elibera permisele de sedere cetatenilor nominalizati.

Mai mult ca atit, din informatiile prezentate, Biroul Migratiunii si Azil nici macar nu a eliberat in privinta acestor persoane decizii de refuz de a le elibera permise de sedere in termenele stabilite de Legea cu privire la migratiune, adica de o luna de zile din momentul depunerii cererii cu toate actele. Actiunile si atitudinea functionarilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au stirbit considerabil imaginea ministerului, cit si a Republicii Moldova in general, deoarece stirile despre abuzurile politistilor au fost raspindite prin intermediul celor mai influente mijloace mass-media internationale.

Mai mult ca atit, ilegalitatea actiunilor ultimelor a fost constatata prin deciziile irevocabile ale instantelor de judecata. Tinind cont de faptul ca acestor persoane le este interzis accesul la informatiile personale, fapt ce contravine articolului 8 din Legea privind accesul la informatie, problema discriminarii acestui grup reprezinta o problema de interes public.

Solicit domnii Veaceslav Binzari si Igor Colenov sa dea raspuns la urmatoarele intrebari: care este cauza neeliberarii permiselor de sedere domnilor Bigea Ionel, Budescu Iulian, Tivlea Ioan, Onel Gabriel, Dumitrascu Constantin. Si de ce pina in momentul de fata nu li s-a dat nici un raspuns la cererile de primire a permiselor de sedere si a adeverintei de imigrant.

De ce de catre Serviciul de Graniceri, prin intermediul punctelor de control si pichetelor de graniceri, se incalca Legea privind accesul la informatie si nu se elibereaza informatia conform Legii cu privire la intrarea si iesirea din Republica Moldova, ce tine de interdictiile impuse cetatenilor Romaniei. Bigea Ionel, Budescu Iulian, Tivlea Ioan, Onel Gabriel, Dumitrascu Constantin si Mihaela Ursu, ca ultimii sa-si apere efectiv drepturile.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului director general al Intreprinderii de Stat “Calea Ferata din Moldova” Miron Gagauz. La 1 aprilie 2008 Intreprinderea de Stat “Calea Ferata din Moldova” a majorat tarifele la transportul feroviar in intern mai mult de 200%. Ca exemplu, un vagon de la nordul Moldovei pina la Chisinau pina la 1 aprilie costa 2300, astazi – 7500. Totodata, tarifele pentru tranzitul pe teritoriul Moldovei au ramas neschimbate.

In temeiul celor expuse, cer ca, in termenele prevazute de legislatia in vigoare, sa mi se prezinte motivul si calculele care demonstreaza necesitatea majorarii tarifelor la transportul feroviar si anume intr-asa marime – de 200%. Si, totodata, doresc sa aflu cine suporta diferenta cheltuielilor pentru tranzitarea pe teritoriul Moldovei, care la momentul actual au ramas neschimbate.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vreau sa adaug, la interpelarea facuta catre domnul Procuror general si catre  domnul ministru de interne, ca solicit raspunsul la interpelarea formulata de la tribuna Parlamentului si, de asemenea, in versiune scrisa.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Raspunsul la aceasta intrebare as vrea s-o aud aici, de la tribuna centrala a Parlamentului, dat fiind faptul ca este una de importanta pentru natura, in general, si pentru cetatenii din orasul din care vin eu. Este vorba de orasul Orhei.

In audienta am primit citeva grupuri de cetateni, care vizeaza, de fapt, sau care mai bine zis, s-au plins pe una si aceeasi problema care s-a creat in orasul Orhei, incepind cu anul 2007. Este vorba de iazul orasenesc.

In persoana doamnei director al Scolii Sportive din orasul Orhei Vera Cerednicenco si a domnului profesor antrenor Nicolae Gondiu, am auzit mai multe probleme, care au fost create in jurul acestei situatii. Scoala Sportiva din Orhei este situata pe malul iazului. Despre performantele copiilor de la aceasta scoala cunoaste o republica intreaga, pentru ca au participat la foarte multe campionate nationale, dar si internationale. Si, uitati-va, ca incepind cu anul 2007 acest lucru nu se mai poate desfasura, pentru ca in ceea ce priveste antrenamentele la cantonamentele pentru caiac–canoe copiii nu mai pot sa se antreneze din motivul ca, incepind cu anul 2007, acest iaz este in permanenta impinzit cu plase si navoade de prins peste.

Deci chiar acum, in luna mai, copiii nu vor mai putea participa la campionatul national la caiac–canoe din acest motiv. Cu parere de rau, a avut loc si un caz mai strasnic, care, de fapt, pina la urma, din fericire, nu s-a produs ceva fatal. Copiii au fost salvati, pentru ca au fost intorsi pe iaz din cauza acestor plase. Un alt grup care s-a adresat tot cu aceeasi problema sint cei de la baza sportiva a sindicatelor, care isi au sediul tot pe malul iazului. Aceasta baza, de fapt, a construit o plaja pentru copiii de la Scoala Sportiva, dar a fost distrusa de acei care se ocupa cu pescuitul industrial din acest iaz. Au folosit masini grele si au distrus aceasta plaja. Si nu este unica problema in ceea ce priveste baza sportiva.

Un alt grup s-au adresat acelor de la Asociatia vinatorilor si pescarilor din Republica Moldova, filiala Orhei. Dumnealor mi s-au plins pe mai multe probleme. As vrea ca acei pe care ii sesizez acum de la acest microfon sa analizeze toata situatia, care se afla acolo la iazul Orhei si ma intereseaza cine si de ce incalca flagrant Hotarirea de Guvern din 8 noiembrie 2001, care spune ca iazul, de fapt, are statut de zona de agrement, pescuit amator si competitii sportive. Cine se face vinovat si daca sint trasi la raspundere conform legii. Raspunsul il astept de la tribuna centrala a Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:  

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, de la care solicit o informatie ampla si care sint masurile de rigoare pe care urmeaza sa le intreprinda Guvernul privind legalizarea statutului intovarasirilor pomilegumicole si imobilelor lor din jurul municipiului Chisinau, in calitate de localitati suburbane ale acestuia.

Conform datelor de care dispunem, soarta acestor gospodarii este in prezent, din punct de vedere juridic, destul de incerta. Actualmente, in aceste intovarasiri locuiesc circa 70% din membrii lor, desi aceste unitati nu au statut de localitate suburbana a capitalei. Legalizarea intovarasirilor legumicole din jurul capitalei ar permite degajarea Chisinaului de un anumit numar de locuitori si ar contribui la legalizarea lor in aceasta regiune.

Totodata, asemenea legalizare ar contribui substantial la solutionarea multiplelor probleme ce tin de infrastructura capitalei, precum si de ordin social locativ cu care se confrunta zilnic locuitorii si aceasta populatie din suburbie. Cresterea considerabila a preturilor la apa, gaze, energie electrica. Informatia solicitata cer sa fie prezentata in scris in modul stabilit de Regulamentul Parlamentului. 

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez intrebarea domnului ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan. Rog sa imi fie prezentata informatia vizavi de proiectul Acordului privind reluarea micului trafic de frontiera in plenul Parlamentului. Care este situatia? Si cum deruleaza lucrurile in acest sens? Raspunsul il astept in plenul Parlamentului, conform prevederilor legale.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Serpul:

Multumesc.

Ma adresez Ministerului Justitiei, Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. In cadrul unei vizite recente in satul Colonita, am fost sesizata de un grup de cetateni asupra mai multor ilegalitati privind atribuirea cotelor de teren agricol. Cetatenii Bizgu Gheorghe, Ghimpu Petru, Foiul Vladimir, Aneta si Maria s-au plins, in mod special, in privinta actiunilor ilegale ale inginerului cadastral din satul Colonita, doamna Zinaida Ghimpu.

Ei mi-au prezentat mai multe hotariri judecatoresti definitive, pronuntate in favoarea lor, pe care administratia publica locala refuza, pina in prezent, sa le execute. Cetatenii vizati afirma ca neexecutarea acestor hotariri se datoreaza lobbismului exercitat de inginerul cadastral Zinaida Ghimpu.

Cer organelor interpelate sa examineze acest caz si sa ia toate masurile prescrise de lege pentru a apara drepturile constitutionale ale locuitorilor din satul Colonita, precum si, daca va fi cazul, sa atraga la raspundere juridica functionarii care se fac vinovati in ilegalitatile admise. Pentru alte detalii alaturez petitiile cetatenilor vizati, precum si mai multe acte justificative. Raspunsul la interpelare il solicit in versiune scrisa.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc frumos, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez o interpelare doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii si responsabililor din cadrul Inspectiei Muncii. In urma unor repetate controale ale Gradinitei de Ccopii din satul Lopatnic, raionul Edinet, efectuate de catre responsabilii din cadrul Inspectiei Igienico-Sanitare a raionului Edinet in prima jumatate a anului 2007, au fost scoase in evidenta mai multe nereguli care afectau buna desfasurare a activitatii respectivei institutii si care prezenta un anumit pericol pentru sanatatea copiilor care frecventeaza aceasta gradinita.

Spre regret, primarul satului Lopatnic, doamna Vrabie Raisa, nu s-a patruns de responsabilitatea pe care o are in calitate de primar si nu a intreprins nimic pentru a lichida toate aceste nereguli, care au fost depistate de catre Inspectia Sanitaro-Igienica a raionului Edinet. In consecinta, in a doua jumatate a anului 2007, gradinita a fost inchista, a fost sistata activitatea acestei institutii, personalul angajat in cadrul gradinitei a fost trimis in concediu fortat.

Daca pentru primele citeva luni intreg personalul a ridicat un salariu echivalent cu 66% din salariul de baza, urmatoarele 3 luni de zile intreg colectivul gradinitei respective nu a obtinut nici o remunerare. In felul acesta, doamna primar s-a facut vinovata nu numai de inchiderea temporara a acestei gradinite, de sistarea activitatii gradinitei, dar si de penalizarea nejustificata a angajatilor respectivei institutii.

De aceea, solicit doamnei Prim-ministru, responsabililor din cadrul Inspectiei Muncii sa se dea indicatii pentru a investiga acest caz si pentru a se lua masurile corespunzatoare si pentru a sanctiona in mod exemplar doamna primar, daca, intr-adevar, se face vinovata de o asemenea decizie abuziva.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Alte solicitari mai sint? Deci, inchidem Ora Guvernului.

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi sint declaratiile.

La microfonul central se invita domnul Filat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimati colegi,

Ceea ce se intimpla in fiecare joi in Parlamentul Republicii Moldova este ceva mai mult decit un simplu spectacol de prost gust, pe care il joaca batrinul intrigant de curte Iurie Rosca, condrumet fidel al regimului comunist. Piruetele demagogice facute de el de la tribuna centrala a Parlamentului reprezinta ceva mai mult decit niste atacuri la comanda, facute de un politician complexat la adresa Partidului Liberal Democrat.

In realitate, hartuirea Partidului Liberal Democrat din Moldova are o alta semnificatie. Regimul Voronin, prin gura valetului sau santajabil, a declansat campania electorala, al carei scop este distrugerea opozitiei democratice. Asadar, sezonul de vinatoare a fost deschis, drept tinta principala a fost ales Partidul Liberal Democrat, forta politica de care regimul se teme foarte mult, altfel cum pot fi explicate actiunile intreprinse impotriva partidului nostru?

La drept vorbind, comportamentul lui Rosca nu ne mira deloc. “Portocala ticaloasa”, ca sa preiau sintagma lansata de un publicist de la Chisinau, a atacat constant formatiunile politice care s-au aflat in opozitie cu puterea. Ideea lui obsedanta a fost sa distruga toate partidele de orientare democrata, astfel ca, raminind de unul singur, sa intre in cirdasie cu cei aflati la putere. Acest lucru pe alocuri i-a reusit, dar pina aici i-a fost sa fie.

Societatea, care se amuza pe seama apucaturilor lui de “fiurer”, a inteles  demult acest adevar. Iata de ce Rosca se da fara istov cu capul de pereti numai ca sa vada Partidul Liberal Democrat ingenuncheat. El are o singura idee, dar si aceea obsesiva. Dar sa-l lasam in pace pe acest personaj santajabil si tot cu mai putina importanta.

Stimati colegi,

Supun atentiei dumneavoastra lucruri mult mai grave care se intimpla in aceste zile. Ca rezultat al denunturilor calomnioase, facute de Rosca si ortacii sai, Procuratura Anticoruptie a demarat o ampla campanie represiva impotriva membrilor si simpatizantilor Partidului Liberal Democrat din Moldova. Un detasament al Procuraturii Anticoruptie s-a deplasat pe data de 20 martie la Telenesti, pe parcursul a citorva zile au fost intimidate, interogate, terorizate chiar zeci de persoane pentru simplul motiv ca au decis sa paraseasca asa-zisul Partid Popular Crestin si Democrat. Atentie! Oamenii au fost interogati si intimidati pentru ca au facut uz de un drept de al lor fundamental.

Zilele acestea, angajatii Procuraturii Anticoruptie au pus la cale hartuirea unor artisti de valoare din republica noastra: actorul Gheorghe Urschi, cintaretii Zinaida Julea, Vasile Advahov pentru simplul fapt ca au cintat la un concert dedicat zilei de 8 martie in orasul Floresti, unde primarul este liberal democrat.

Zilele trecute, mai multi membri ai Partidului Liberal Democrat au fost contactati de colaboratorii Procuraturii Anticoruptie chestionati in ideea de a afla: care au fost motivele pentru ca au aderat la Partidul Liberal Democrat? La
9 aprilie, ieri, colaboratorii Procuraturii Anticoruptie, Fordus Eugen si Burlacu Aurel au descins la Gradinita nr.113 din Chisinau, personalul didactic a fost interogat asupra motivelor aderentei la Partidul Liberal Democrat. Am fost personal la fata locului si am vazut cum sint petrecute aceste interogatorii si va spun, cu toata responsabilitatea, sint identice cu cele din 1937.

Ca sa vedeti pina unde se poate ajunge. Tot ieri, prim-vicepresedintele partidului, colegul nostru Mihai Godea, a fost audiat la Procuratura Anticoruptie, fiind intrebat: care au fost motivele ca a aderat la Partidul Liberal Democrat? Nu o sa ma mire faptul daca si eu voi fi chemat sa explic motivele si circumstantele aderarii mele la partidul pe care am marea onoare sa il conduc.

Conform informatiilor pe care le detinem, inca 2000 de cetateni, membri ai partidului, urmeaza a fi supusi unui asemenea tratament. Atrag atentia partidelor politice, institutiilor mass-media, societatii civile, organismelor internationale si a corpului diplomatic acreditat la Chisinau in legatura cu aceste evenimente firesti intr-un regim dictatorial si nu intr-o tara cu aspiratii pretinse europene.

In acest context, ma adresez Procuraturii Generale si cer explicatii: care este baza legala conform careia cetatenii sint chemati la Procuratura pentru a prezenta explicatii cu privire la apartenenta sa la un partid sau altul? Il informez oficial pe domnul Procuror General si pe domnul director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, ca actiunile lor reprezinta o incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenilor, garantate prin Constitutie. Aceste actiuni cad sub incidenta articolului 176 din Codul penal, iar termenul de prescriptie curge cu mult dupa anul 2009.

Stimati colegi,

Din partidele democratice, inteleg ca profitati de ocazia sa va amuzati copios in zilele de joi, cind “portocala ticaloasa” transforma sala Parlamentului intr-un teatru al absurdului, ma tem insa ca pasivitatea nu e o metoda cea mai nimerita pentru eliminarea dictaturii.

In anul 1933, preotul antifascist Martin Nimeler a salutat venirea fascistilor la putere, ca, mai apoi, intelegind ce s-a intimplat, sa scrie urmatoarele: “Fascistii mai intii au venit dupa comunisti. Eu nu am zis nimic, deoarece nu eram comunist. Mai apoi au venit dupa evrei. Eu am tacut, deoarece nu eram evreu. Mai apoi au venit dupa catolici. Si iarasi nu am zis nimic, deoarece sint protestant. Cind au venit dupa mine, nu mai avea cine sa mai scoata o vorba”.

Stimati colegi,

Noi am rezistat si vom rezista, insa curind, dar foarte curind, regimul va asmuti aceasta haita si impotriva voastra, iar pasivitatea de care dati dovada astazi nu va servi, cu siguranta, circumstanta atenuanta.

Regimurile dictatoriale oricum pleaca si istoria le pune pe toate la punct. Unii raspund in tribunale pentru crime concrete, altii, prin pasivitatea lor contemplativa, se aleg cu calificativul de colaborationisti. Momentul adevarului a sosit si nu ramine decit delimitarile sa fie facute publice.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Cu titlu de dreptul la replica. As incepe cu o fraza dintr-un vechi film sovietic, cu referinta de aceasta data, catre domnul Filat: «ăë˙ä˙ íŕ âŕń, íĺ âĺđčňń˙ â ďîáĺäó». Aceasta e prima obiectie.

A doua. Lexicul utilizat de domnul Filat il depaseste mult intelectual si resimt penita vulgara si scabroasa a editorialistului de la “Timpul” Constantin Tanase.

Acum, in limitele articolului Constitutiei noastre, care este numarul 71, vreau sa fac urmatoarea mica replica adresata domnului Filat. Mai intii, ceea ce prezentam noi de la tribuna centrala, grupul parlamentar PPCD, nu sint improvizatii sau figuri de stil.

Pentru curiozitate va voi repartiza tuturora cel putin 15 extrase din 15 hotariri ale Curtii de Conturi totalmente luate fara nici un fel de influenta din partea mea sau altcuiva din partidul nostru care se refera la domnul Filat, vechi si experimentat privatizator si manipulator al banilor publici in perioada de acum aproape un deceniu.

Resping cel putin unul din calificativele care mi-a fost atribuit, “batrin intrigant”. Nu ma consider atit de batrin, cred ca sint suficient de experimentat pentru a fi si in viitorul Parlament prezent si pentru a urmari ce mai face domnul Filat in exteriorul acestei institutii.

Domnul Vladimir Filat nu trebuie sa se mire, noi am mai avut cazuri in Republica Moldova cind, sub acoperirea mandatului de deputat, se ascundea un escroc si un infractor care trebuie sa fie clientul permanent si firesc al organelor de ancheta.

Daca acest escroc si infractor, si gangster al tranzitiei si-a creat un partidut pentru a scapa de raspunderea penala pe care o merita pe deplin, nu are decit sa incerce sa concureze cu Partidul Popular Crestin Democrat in aducerea de argumente, nu de acuzatii sterile. Iar cit priveste maniera in care domnia sa incearca sa isi constituie acest partidutel, ea este una nu numai degradanta moral, dar si ilegala, pentru ca interpelarea pe care am facut-o astazi pe numele Procurorului General si a ministrului de interne, referitoare la situatia din Telenesti, este direct activitatea grupului politic Filat.

Daca va aduc cu toata responsabilitatea ultimul exemplu, 42 de semnaturi a 42 de cetateni dintre care 30 nu au avut nici o data nici un fel de atributie la Partidul Popular Crestin Democrat. Acesti oameni care falsifica semnaturi, trebuie, domnule Filat, sa poarte raspundere, inclusiv penala, pentru ca uzul de fals si falsificarea de semnaturi presupune consecinte penale.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Eu nu cred ca erau necesare precizari, domnule Rosca. Iti cunosc foarte bine comportamentul si apucaturile, dupa cum ai si spus. Eu cind am spus ca sinteti imbatrinit, este ca si perioada, ca si consistenta a activitatilor pe care le-ati avut pina in prezent.

Acum. Eu nici o data nu m-am eschivat de a da explicatii si de a raspunde in fata organelor competente din Republica Moldova, insa refuz categoric sa dau explicatii in fata unuia care nu are acest drept macar moral.

Acum vizavi de acei care presupuneti ca au incalcat legea, au falsificat s.a.m.d., ar fi bine, sinteti departe de a cunoaste normele juridice care incep cu o valoare universal recunoscuta, prezumtia nevinovatiei. Urmeaza sa demonstrati vinovatia, ulterior sa va permiteti sa acuzati oamenii de la tribuna centrala.

Si in continuare. Eu as vrea foarte mult ca finalitatea acestor dispute, domnule Rosca, sau, in final, nota, pina la urma, s-o puna acei care aleg si sa nu incercati sa anticipati anumite rezultate. A ramas foarte putin timp, 11 luni.

Si in final. Eu inteleg ca va este foarte usor sa luptati cu partidute, cum le enumerati dumneavoastra, insa va este usor datorita faptului ca sinteti acolo unde sinteti, in prezidiu, si aveti la dispozitie tot arsenalul represiv de care dispune Partidul Comunist si lucrul acesta trebuie sa il recunoasteti. Fiindca, daca ati avea buna crestere macar, v-ati rezuma la polemici si la argumente, dar nu la utilizarea acestor organe.

Nu a mai fost in Republica Moldova asemenea situatii cind, la cerintele chiar unuia cu barba din prezidiu, sa ceara organelor de forta sa mearga ulterior sa intrebe oamenii in cadrul anchetei, intr-o maniera absolut impardonabila, care a fost motivul de ce a aderat la un partid. In rest, eu aceasta am vrut sa va spun, sa ne judece acei care au dreptul sa judece si, in final, ne vor judeca oamenii.

 

Domnul Iurie Rosca:

Cu o mica precizare, domnul Filat. Pe noi, ca politicieni, ne judeca alegatorii, dar daca unii dintre noi sint infractori trebuie sa fie judecati de instanta de judecata.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte,

Urmarind aceasta declaratie, constat ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat este vizata direct, pentru ca este vorba de declaratii facute de-a lungul a 8 saptamini de catre factiunea si in numele fractiunii noastre parlamentare.

Cu titlu de informatie si cu titlu de replica pentru stenograma si pentru buna informare a domnului Filat si a celor de fata, trebuie sa spun ca chiar astazi am fost informat oficial de catre Procuratura Generala ca declaratiile Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat si materialele parvenite de la Parchetul de pe linga Curtea Suprema de Justitie a Romaniei pe faptul introducerii ilegale pe teritoriul Romaniei a 1 milion 852 de mii si 400 de pachete de tigari MT de catre cetateanul Filat, se examineaza.

In rezultatul examinarii declaratiei si materialelor mentionate, la 2 aprilie 2008 Procuratura anticoruptie a pornit cauza penala nr.2008978044 conform elementelor infractiunii prevazute de articolul 75 alineatul (5) si a articolului 1647 alineatul (1) din Codul penal.

De asemenea, sint informat ca, in baza unei alte declaratii facute publice in sedinta plenara a Parlamentului Republicii Moldova, este vorba de sedinta din
13 martie 2008 cu privire la comercializarea in anul 1998 a 6 avioane de model TU-154B si argumentele expuse in declaratie, acestea au fost examinate.

Ca urmare a examinarii circumstantelor mentionate, in data de 2 aprilie 2008 Procuratura anticoruptie a dispus inceperea urmaririi penale in temeiul articolului 185 alineatul (3) din Codul penal in redactia anului 1961 pe faptul excesului de putere si depasirea atributiilor de serviciu de catre persoanele cu inalte functii de raspundere la comercializarea a 6 avioane de model TU-154B.

Iata argumentele cu care am venit noi. Acestea sint examinate in instanta. Domnul Filat se lauda daunazi ca nu exista si intreba Procuratura Generala daca exista sau nu vreun dosar penal, iata cel putin doua dosare penale, inclusiv la cererea autoritatilor de la Bucuresti, sint pe rol in acest moment.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vreau sa fac o scurta precizare si sa va spun ca domnul Cubreacov incearca acum sa manipuleze vizavi de cerinta celor de la Bucuresti. Eu o sa prezint opiniei publice rezultatul investigatiilor care au fost in anul 1998 cu prezentarea materialelor eliberate oficial de catre instantele din Romania.

Pe mine nu ma mira absolut deloc ca rezultatul interpelarilor PPCD-istilor are ca urmare intentarea dosarelor penale. Nu e nici o problema, intentati dosare, ne vom intilni in instanta. Insa inca o data vreau sa va spun, daca ati avea un pic de cunoastere in materie juridica, ati cunoaste ca gradul de vinovatie este stabilit de catre instanta de judecata si nicidecum de catre cei care fac interpelari sau acei care, la comanda, intenteaza dosare penale.

Eu sint foarte calm in acest sens. Era evident ca in momentul in care am lansat campania “Moldova fara Voronin, Moldova fara comunisti”, Voronin, avind instrumentul respectiv, nu va evita sa actioneze in acest sens.

Va doresc succes. Ne vedem in instanta.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Secareanu.

 

Domnul  Stefan Secareanu:  

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Fac publica declaratia Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat privind vinzarea frauduloasa a pachetelor de actiuni detinute de stat in intreprinderile SA “Ipteh” si SA “Iptehcom”, prin care a fost prejudiciat interesul public si bugetul de stat.

Asa cum se stie, afacerile imobiliare sint printre cele mai profitabile, iar darea cu chirie a spatiilor pentru birouri aduce venituri fabuloase, mai ales pentru ca cifrele care figureaza in contractele de chirie sint, de regula, de zeci de ori mai mici decit cele achitate cu bani gheata detinatorilor acestor bunuri.

Se cunoaste ca imobilul gigantic din bulevardul Stefan cel Mare nr.65 din Chisinau, care se afla la intersectia cu strada Ismail si vizavi de magazinul “Unic”, a fost privatizat in conditii dubioase in perioada cind Vladimir Filat ocupa functia de ministru de stat, in care fusese avansat din cea de sef al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat. Mentionam ca cel care l-a succedat in functie la conducerea Departamentului Privatizarii in 1999 a fost actualul deputat al “Aliantei «Moldova Noastra»” Alexandru Oleinic, care ocupa aceasta functie in momentul realizarii tranzactiei respective.

Exista banuiala ca anume actualul multimilionar si deputat Vladimir Filat a stat in spatele acestei tranzactii si a tras toate sforile pentru a se capatui prin intermediul unor firme offshore cu acest imobil. Astfel, enorma cladire imbracata in sticla, care a fost exploatata timp de mai multi ani de acei care au pus stapinire pe ea, a adus profituri care depasesc cu mult 100 de milioane de lei. Suma lunara, care se zice ca este ridicata la geanta de proprietarul din umbra al acestei cladiri, se cifreaza la aproximativ 150 000 de euro.

Procuratura Generala a initiat un proces in instanta, prin care cere anularea tranzactiei de vinzare-cumparare a acestui imobil, indicind o multitudine de ilegalitati comise in momentul privatizarii. La ora actuala, dosarul este in ultima faza de examinare si se asteapta pronuntarea sentintei.

Prezentam in continuare doar o parte din argumentele invocate de Procuratura Generala in cererile de chemare in judecata din 19 aprilie 2007 si in demersul privind inaintarea cerintelor suplimentare din 22 mai 2007. La
7 octombrie 1999, comisia de vinzare a actiunilor statului a perfectat procesul-verbal nr.27,  prin care a fost stabilita modalitatea de vinzare la licitatie a pachetului de actiuni detinute de stat in Societatea pe Actiuni “Ipteh”.

Potrivit comunicatului de presa al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, publicat in ziarul “Moldova Suverana” la
12 noiembrie 1999, actiunile SA “Ipteh” in numar de 190 228 sau 80% din capitalul statutar au fost expuse spre vinzare la bursa de valori. Pretul nominal al unei actiuni a fost stabilit de 10 lei, iar pretul initial de vinzare - de 43,8 de lei. In urma vinzarii actiunilor la bursa de valori in data de 20 octombrie 1999, Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat a emis la
4 noiembrie 1999 ordinul nr. 167 si a intocmit procesul-verbal nr.30 de aprobare a listei companiilor de broker, care au cistigat concursul.

In pozitia nr.3 a anexei nr.2 la ordinul mentionat SRL “Broker Service”, participantul la concurs in numele SRL “Unizetcom”, a fost desemnata drept cistigatoare a concursului de procurare a 190 228 de actiuni ale statului in Societatea pe Actiuni “Ipteh”, achitind pretul de 4,9 milioane de lei. Rezulta ca actiunile statului in Societatea pe Actiuni “Ipteh” au fost vindute la pretul  de numai 26 de lei si 28 bani bucata.

Ilegalitatile au fost comise mai intii in procesul desfasurarii licitatiei din
20 octombrie 1999. Dupa cum am aratat mai sus, pretul initial de vinzare a actiunilor statului in SA “Ipteh” la bursa de valori a fost stabilit in marime de
43,8 lei bucata. Acesta a fost calculat in baza normelor care erau atunci in vigoare.

In timpul desfasurarii acestor vinzari, comisia a modificat pretul minim, ceea ce constituie o incalcare a Regulamentului nr.506 din 18 mai 1998. De asemenea, contrar prevederilor in vigoare la acea data, cumparatorul nu a achitat deplin acontul pentru participarea la licitatie, suma neachitata constituind
61 883 lei. Regulamentul mentionat prevede: “Includerea cererii in retea, fara achitarea prealabila a acontului sau cu achitarea unui acont mai mic decit suma prevazuta se va considera raspindirea informatiei eronate in scopul modificarii cursului hirtiilor de valoare si, in consecinta, cererile in cauza nu vor fi admise spre examinare”. Astfel, comisia a admis in mod ilegal spre examinare cererea SRL “Broker Service”, iar vinzarea actiunilor statului in SA “Ipteh” s-a facut la un pret mai mic decit pretul stabilit initial.

Conform raportului de expertiza nr.003796/2806, prin aceste actiuni statului i-a fost cauzata o paguba in 1 666 407 lei. In legatura cu aceasta, Procuratura Generala a atacat cu recurs Hotarirea nr.30 a respectivei comisii si ordinul nr.167 al Departamentului Privatizarii din 4 noiembrie 1999. Ulterior, la 23 august 2001, SRL “Unizetcom”, in folosul careia SRL “Broker Service” a cumparat actiunile statului, a transmis aceste actiuni firmei offch-or din Gibraltar ORDOI LTD in contul achitarii gajului. Asadar, daca comisia respectiva ar fi vindut aceste actiuni macar la pretul initial, adica de 43,8 lei, atunci in contul statului ar fi fost incasate 8 331 986,4 de lei, adica de doua ori mai mult decit suma incasata.

Acum despre cazul SA “Intehcom”. Potrivit procesului-verbal nr.31 al comisiei de vinzare a actiunilor statului din 11 noiembrie 1999, Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat a expus spre vinzare la bursa de valori actiunile SA “Intehcom” in numar de 66 466 sau 98 la suta din capitalul statutar la pretul nominal al unei actiuni de 10 lei si pretul initial de vinzare de 42,64 de lei.

In baza rezultatelor vinzarilor actiunilor la bursa de valori, Departamentul Privatizarii a intocmit la 2 decembrie 1999 procesul-verbal nr.34, prin care a aprobat lista companiilor de broker cistigatori ai concursului. Conform pozitiei nr.8, aceeasi SRL “Broker Service”, participantul la concurs in numele SRL “Unizetcom”, a fost desemnata drept cistigatoare a concursului de procurare a
66 466 de actiuni ale statului in SA “Intehcom”. Pretul achitat de SRL “Broker Service” pentru actiunile cumparate a constituit 1 116 628 de lei. Reiese ca actiunile SA “Intehcom” au fost vindute la pretul de numai 16,8 lei bucata.

Au fost comise, de asemenea, o serie de ilegalitati, in urma carora a fost prejudiciat interesul public, comisia de vinzare a actiunilor statului a savirsit repetat o noua nelegiuire, vinzind in mod ilegal actiunile statului in SA “Intehcom” la un pret mai mic decit cel initial, fiind cauzata statului o paguba in marime de 1 151 191 de lei. Pentru a complica o eventuala examinare a fraudelor la care ne-am referit, adunarea generala a SA “Intehcom”, raspunzind cererii SRL “Unizetcom” a aprobat o hotarire prin care capitalul statutar al SA “Intehcom” a fost diminuat pina la 200 000 de lei 2 000 de actiuni cu valoarea nominala de
10 lei fiecare.

Totodata actiunile statului, inclusiv imobilul compus din 2 etaje ale cladirii amplasate in municipiul Chisinau, bulevardul Stefan cel Mare nr.65, conform actului de primire din 12 septembrie 2000 au fost transmise de la capitalul statutar al acestei societati catre capitalul statutar al “Unizetcom”.

Ulterior, la 12 februarie 2001 “Unizetcom” a transmis incaperile respective catre SA “Ipteh”, pachetul majoritar de actiuni al careia, de asemenea, apartinea “Unizetcom”.

Este evident ca acei care au stat in spatele acestei afaceri murdare au aplicat scheme sofisticate, care sa le stearga urmele.

Prin aceste privatizari, a caror ilegalitate este evidenta, bugetul de stat a ratat incasari de cel putin 2 milioane 817 mii 598 de lei sau 626 de mii 133 de dolari SUA la cursul de schimb de atunci. Evident, suma respectiva este acel minim calculabil, care reiese din documentele existente.

Ea ar fi fost mult mai mare, daca functionarii respectivi ar fi reprezentat interesele statului si nu ar fi urmarit propria capatuiala. Avind in vedere acest grav caz de coruptie, trafic de influenta si de abuz in serviciu, cerem Procuraturii Generale si Serviciului de Informatii si Securitate sa examineze minutios circumstantele acestei afaceri murdare si sa stabileasca gradul de implicare personala a numitului Vladimir Filat si a altor persoane cu functii de raspundere.

De asemenea, cerem sa se faca investigatiile necesare pentru a se stabili cine este adevaratul proprietar al firmei offshore “Wold way LTD” din Gibraltar. Daca se va dovedi ca numitul Filat nu figureaza formal ca proprietar al acestei companii, se impune clarificarea relatiilor de tip mafiot al celor care figureaza formal in actele firmei respective cu privatizatorii din fostele guvernari.

Va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Valentina Buliga.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Poate noi modificam Regulamentul si stabilim cind vorbesc reprezentantii PPCD nu au limita in timp. Cit doresc, atit sa vorbeasca. Este ca o precizare. Si doi. Eu nu am decit sa fac o mica precizare. Ceea ce a facut Secareanu acum la tribuna centrala, nu a facut decit sa influenteze instanta de judecata, in a carui administrare se afla acum procesul pe care l-a discutat dinsul.

Mai departe, revin si in atentia dumneavoastra, domnule Secareanu. Sa aveti in vedere ca anumite calificative pe care vi le asumati in expresie publica urmeaza sa fie probate. Si cum spuneam, timpul oricum, pina la urma, le pune pe toate. Vad ca vi-i si rusine, nici nu va uitati. Le pune pe toate la punct. Noi o sa probam si chestia aceasta, care a fost spusa astazi in instanta de judecata prin deciziile pe care urmeaza sa le ia instantele, ca voi deja de la tribuna dati indicatii judecatii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Buliga se invita la microfonul central

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi,

Ideea unei declaratii mi-a fost sugerata de ultimele date statistice privind minimul de existenta si coraportul acestuia cu salariile, pensiile, indemnizatiile si alocatiile oferite de stat populatiei pe parcursul ultimilor ani. Conform acestei informatii, in anul 2007 marimea minimului de existenta a constituit 1099 de lei.

Hotarirea Guvernului nr.902 din 28 august 2000 determina minimul de existenta drept volumul consumului minimal de bunuri materiale si servicii necesare pentru satisfacerea necesitatilor primordiale si care asigura pastrarea sanatatii si sustinerea activitatii vitale a omului. Prin urmare, indicele minimului de existenta ar trebui sa devina un indicator social-economic utilizat pentru monitorizarea nivelului de trai al populatiei si, ce e mai important, pentru stabilirea salariilor si pensiilor minime, spre regret, la noi se intimpla invers. Determinind nivelul atins al salariilor si pensiilor pentru anul respectiv adaptam si minimul de existenta la acesti indici, astfel ca sa fie pastrata o corelatie cit de cit stabila cu o usoara imbunatatire a acestor indici.

Cu toate acestea, chiar si statistica oficiala este ingrijoratoare. Este greu sa iti imaginezi care este nivelul de trai al unei familii, care are un venit sub nivelul minimului de existenta, in special in cazurile in care este vorba despre familiile cu copii. Conform datelor oficiale, salariul mediu al unui lucrator din agricultura a constituit in anul 2007 – 94 la suta din minimul de existenta. Acesti lucratori constituie aproximativ 30 la suta din populatia ocupata.

Angajatii din invatamint au un salariu mediu ce depaseste doar cu 16% minimul de existenta. Iar acei ce practica activitati sportive, culturale, sociale, depasesc doar 15 la suta acest indice. Daca ambii soti activeaza in sferele indicate, acestia, practic, nu isi pot permite sa aiba cel putin un copil fara a-l condamna la o saracie cumplita.

Si daca e sa vorbim de copii, ma intreb: prin ce calcule s-a ajuns la concluzia ca unui copil in virsta de pina la un an ii este suficient pentru a creste doar 394 de lei. Cu toate acestea, statul, prin indemnizatiile oferite familiilor cu copii, ofera doar 25 la suta din acest minim, nivelul fiind in scadere cu 5% fata de anul 2006. In aceasta situatie, cum putem afirma ca protectia copiilor este o prioritate ca promovam o politica constructiva orientata spre cresterea natalitatii, a indicilor pozitivi ce ar viza sporul natural al populatiei.

Imbatrinirea populatiei si migratiei, a fortei de munca sint probleme care  complica si mai mult starea de lucruri. Nu putem trece cu vederea si situatia pensionarilor. In 2007, desi indexarea se efectueaza deja de 5 ani, pensia medie a constituit doar 58 la suta din minimul de existenta. Sa nu uitam ca vorbim de valorile medii ale pensiilor, salariilor si indemnizatiilor. Deci un numar impunator de cetateni primesc aceste plati la nivel si mai scazut.

Astfel, daca comparam pensia minima stabilita in 2007 cu minimul de existenta, raportul constituie doar 34%. De ce ar trebui sa se lipseasca acesti oameni de componentele din care se determina minimul de existenta: de hrana, medicamente, sa refuze sa achite serviciile comunale, riscind sa se pomeneasca in strada. Va reamintesc ca nu este vorba de acei care nu au muncit si nu au acumulat un stagiu necesar pentru a avea o pensie. Este vorba de acei care au muncit o viata cu salarii minime pe care tot statul le-a stabilit.

Anume aceste salarii pentru care au muncit o viata le-a conditionat si nivelul mizer al pensiilor. Exista exact cum spune vorba: sarac ai fost, sarac esti, sarac vei fi. Deci trebuie sa recunoastem ca situatia este foarte serioasa si impactul va fi resimtit de catre copiii nostri, poate chiar mai acut decit astazi.

Salariile mici oferite astazi pe linga faptul ca condamna la saracie astazi pe acei care le primesc, vor genera pensii mici pentru ei in viitor. Pericolul major consta in faptul ca statul motiveaza aceste persoane sa plece peste hotare, sa nu nasca copii, caci nu au cu ce ii creste. Sa se stabileasca definitiv peste hotare, unde sint, in multe cazuri, cu bunavointa legalizati, asigurati cu locuri de munca si salarii decente.

Chiar ieri am privit o emisiune la televizor in care se spunea ca, pentru anul curent, Moldova va deveni o prioritate pentru Canada, in sensul primirii doritorilor de a se stabili cu traiul in aceasta tara. In special sint invitate familiile tinere cu copii. Care familie tinara va rezista tentatiei de a pleca, mai ales ca, intr-adevar, familiile plecate in aceasta tara, sint bine primite si asigurate.

Haideti atunci sa ne inchipuim, cine va ramine in aceasta tara peste 10 ani, dar peste 20, cind nu vor mai fi nici batrinii, care au mai ramas astazi la tara. Astazi mai vorbim si ne mai bucuram de remitentele care completeaza o buna parte din buget. Insa tot noi, tot mai frecvente sint cazurile cind acei plecati isi iau si familia, nemaiavind cui trimite bani in Moldova.

Concluzia care ar trebui sa fie facuta, constientizind cele expuse mai sus si in cazul in care, intr-adevar, dorim sa raminem in continuare pe harta ca o tara independenta, este sa intreprindem masuri urgente de redresare a situatiei, sa fim exigenti fata de sine si fata de acei care sint datori sa realizeze numeroasele strategii si conceptii foarte bune, de altfel, ca documente. Sa ne patrundem, in realitate, de responsabilitate pentru tara in care traim. Sa constientizam pericolul care ne paste in cazul in care nu vom schimba nimic sau vom schimba doar pe hirtie.

Pentru inceput sint necesare de locuri de munca, salarii decente care ar motiva tineretul sa ramina in tara, sa creeze familii, sa nasca copii, sa spere, avind salarii bune, la o batrinete linistita si fara griji. In situatia creata, nu putem solutiona multe, dar, determinind clar prioritatile, sa fim consecventi si sa ne concentram asupra solutionarii lor.  

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova