DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – iuLie 2008

Şedinţa din ziua de 10 iulie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a şedinţei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2019 cu privire la modificarea  şi completarea unor acte legislative (Legea învăţămîntului – art.10; Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar – art.1, 3, 7, 8, 10, 11, 13 ş.a.).

4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2104 cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (art.8, 11).

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2150 privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice “Orheiul Vechi”.

6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi dezbaterea, adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2232 pentru finanţarea în anul 2008 a cheltuielilor privind tratamentul persoanelor neasigurate afectate de maladii social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice.

7. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1943 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20 iulie 2000 (art.1, 5, 6 ş.a.).

8. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2042 privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber “Giurgiulesti”.

9. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1955 cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar.

10. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1488 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”.

11. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1139 cu privire la parteneriatul public-privat.

12. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1117 cu privire la migraţia de muncă.

13. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1633 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contravenţiile administrative – art.180¹, 180²; Legea privind activitatea operativă de investigaţii – art.6 ş.a.).

14. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1595 pentru aprobarea structurii, efectivului-limită şi modului de finanţare a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

15. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1818 privind aprobarea devizului de cheltuieli al Curţii Supreme de Justiţie, instanţelor judecătoreşti şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2009.

16. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2248 pentru completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (art.29, anexa nr.1).

17. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2079 pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (art.76, 77, 78 ş.a.).

18. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Proiectul nr.1784.

19. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2050 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contravenţiile administrative – art. 231¹⁰; Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie– art.6, 11, 19¹, 20 ş.a.).

20. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2188 privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului.

21. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.4203 cu privire la participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar din Irak.

22. Întrebări.

23. Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

24. Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

25. Declaraţia domnului deputat Dmitri Todoroglo – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.  

26. Declaraţia domnului deputat Valeriu Cosarciuc – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

27. Declaraţia domnului deputat Ion Varta – Fracţiunea parlamentară a Partidului Popular Creştin Democrat.

Şedinţa începe la ora 9.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 99 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vitalia Pavlicenco – din motive de sănătate, Vlad Cubreacov.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La ordinea de zi vreau să vă anunţ că proiectul nr.2086, pe care l-am mişcat din ziua de ieri pentru ziua de astăzi, este retras de către autor prin hotărîrea respectivă a Guvernului din ziua de ieri, pe care motiv acest proiect nu va fi supus examinării în această sesiune. Alte propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

În primul rînd, solicit timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei. În al doilea rînd, ieri, aici, la noi în Parlament, s-a făcut multă zarvă asupra unei legi, adoptate unanim, privind reforma judiciară. Vreau să atrag atenţia că acel dosar, despre care vă vorbeam, al meu, care se referă la un conflict de muncă şi, conform legii, trebuie examinat în 30 de zile, dar dosarul este din 2004. Conform ultimei decizii a Curţii de Apel, care este, atrag atenţia, din 27 mai 2008, la ziua de astăzi dosarul încă nu a pornit de la Curtea de Apel. Din 27 mai stă balast acolo.

Dragii mei,

Iată care este reforma în justiţia noastră. Este un nou dosar la CEDO şi nu mă voi opri. Asta este.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Stimaţi colegi,

Ieri, l-am audiat în această sală pe Preşedintele Adunării Parlamentare şi, întîmplător sau nu, taman în momentul în care a început să vorbească despre problemele noastre cam a apărut o pană la microfon. Eu vreau încă o dată să vă aduc aminte că anume în incinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-a desfăşurat, săptămîna trecută, o expoziţie de desen a pămîntencei noastre Efrosinia Chersnovschi. Data trecută am venit cu această propunere ca această expoziţie să se desfăşoare în incinta Parlamentului nostru şi, în aşa fel, să aruncăm o punte de la Chişinău spre Europa.

Domnule Preşedinte,

Cu această ocazie, ştiu că dumneavoastră trebuie să luaţi o decizie personală în acest sens, dar, anticipînd într-un fel decizia dumneavoastră, în cazul în care ea va fi tratată cu refuz sau va fi un răspuns evaziv, eu vă rog, domnule Preşedinte, să puneţi propunerea mea la vot ca Parlamentul să ia o decizie ca această expoziţie să se desfăşoare în holul Parlamentului cu începere din luna septembrie. Atunci cînd ne vom întoarce din concediu să avem posibilitatea să vedem această expoziţie şi nu numai noi, dar şi toţi oaspeţii Parlamentului. În aşa fel, să ne manifestăm atitudinea noastră faţă de ceea ce s-a întîmplat în perioada tragică a istoriei noastre cînd am fost supuşi  represiunilor staliniste.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte,

Pe data de 12 iunie am adresat o interpelare, conform procedurii legale, stabilite prin Regulamentul Parlamentului, către Procuratura Generală şi Agenţia pentru Protecţia Concurenţei. În interpelare am cerut să îmi fie prezentat un răspuns vizavi de decizia sau hotărîrea secretă a Guvernului, care viza alocarea din ajutoare umanitare a 11 000 tone de grîu alimentar către doi agenţi economici.

Stimate domnule Preşedinte,

Pînă în prezent nu am primit răspuns în scris. Mai mult decît atît, aşa cum am cerut, dar l-am cerut de la tribuna Parlamentului.

Avînd în vedere că astăzi este ultima zi de şedinţă în actuala sesiune, rog frumos să fie asigurată prezenţa interpelaţilor şi să prezinte răspunsul conform prevederilor legale. În acelaşi sens, pe data de 3 iulie am adresat o interpelare către Ministerul Reintegrării cerînd să vină în plenul Parlamentului să aducă explicaţii vizavi de situaţia creată în procesul negocierilor în reglementarea transnistreană.

Stimate domnule Preşedinte,

Am primit un răspuns în scris de la acest minister, prin care s-a expus asupra oportunităţii prezentării în plen a răspunsului. Ţin să atenţionez că, de fapt, legea stabileşte clar şi expres obligativitatea celor interpelaţi să vină să răspundă la interpelările deputaţilor în plenul Parlamentului.

În acelaşi sens, domnule Preşedinte, rog să asiguraţi prezenţa reprezentantului Ministerului Reintegrării şi să prezinte o informaţie la sfîrşitul şedinţei conform cerinţelor stipulate în interpelarea mea.

Vă mulţumesc anticipat.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris pentru un discurs la subiectul 13, proiectul de Hotărîre privind aprobarea devizului de cheltuieli al instanţelor judecătoreşti.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Este vorba de proiectul nr.1818, da? Da.

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”  am solicită timp pentru a prezenta la sfîrşitul şedinţei de astăzi o declaraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cunoaştem cu toţii situaţia care a avut  loc în agricultură anul trecut, cînd majoritatea ţării a avut de suferit, avem şi anul acesta cîteva cazuri şi unul din ultimele cazuri cînd o localitate are de suferit în urma calamităţilor naturale, este satul Ustia, raionul Glodeni.

Cred că dumneavoastră deja aveţi informaţia din mass-media, au fost unele informaţii din acest sat, chiar şi fotografii. Deci eu, marţi, am fost în această localitate, m-am întîlnit cu locuitorii acestui sat, oamenii sînt disperaţi. Imediat, a doua zi au fost prezenţi reprezentanţii Guvernului, preşedintele raionului, toţi factorii de decizie, care ar trebui să soluţioneze această problemă, au fost pe loc, însă pînă în momentul de faţă au fost alocate doar ardeziile defectate, sticlele, 4800 foi de ardezie, 100 metri pătraţi de sticlă şi 3000 kilograme de seminţe, atît.

Aceşti oameni, care au pătimit în urma grindinei, dar grindina, după spusele locuitorilor, a fost cam de 30 de centimetri, vă închipuiţi, nu a rămas nimic pe acele loturi de pămînt. Oamenii nu ştiu ce vor face începînd cu luna aceasta şi pînă la finele anului. Deci 30 de centimetri nu este o glumă, nu a rămas nimic.

De aceea, eu rog ca Guvernul, în regim de urgenţă, tot aşa cum ultima săptămînă ne prezintă proiecte de legi în regim de urgenţă şi noi le discutăm, tot aşa, în regim de urgenţă, astăzi, la sfîrşitul şedinţei, să ne aducă o informaţie, unde au fost acele servicii antigrindină cărora li se alocă sume enorme? De ce nu au reacţionat la timp? Şi care sunt măsurile pe care le va întreprinde Guvernul pentru ca aceşti locuitori să nu rămînă uitaţi de conducerea ţării?

Mulţumesc.

Aştept această informaţie la finele şedinţei. Repet, tot aşa, în regim de urgenţă, cum noi astăzi, în regim de urgenţă, în fiecare oră primim aceste proiecte de legi.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Începem examinarea subiectelor incluse pe agenda şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.2019 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

Domnule Bondarciuc,

Este subiectul dumneavoastră. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului şi al amendamentelor deputaţilor expuse la şedinţa precedentă, a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative pentru lectura a doua. Amendamentele şi propunerile înaintate au fost puse în discuţie în cadrul şedinţei Comisiei, fiind, în mare parte, susţinute şi expuse în anexa la prezentul raport.

Comisia a susţinut amendamentul domnului deputat Guma şi propune de exclus punctul 9 al articolului 3 din proiect, dat fiind faptul că unii agenţi economici beneficiază de scutirea la  impozitul pe venit în baza prevederilor articolelor 49, 49¹ şi 49², fapt pentru care normele respective se propun a fi menţinute în Codul fiscal. Totodată, se propune ca la articolul 4 din proiect să fie excluse toate propunerile ce vizează excluderea facilităţilor fiscale, aferente domeniului tehnologilor informaţionale.

În contextul obiecţiei doamnei deputat Buliga, ce ţine de păstrarea termenului de virare a transferurilor de la bugetul de stat Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, menţionăm că o astfel de propunere în proiectul de lege nu există. Această intenţie este reflectată doar în nota explicativă la proiectul de lege.

În vederea egalării în drepturi a agenţilor economici privind permiterea trecerii în cont a TVA, achitate de către aceştia pentru serviciile de prelucrare de la persoanele din regiunea Transnistreană, ca şi în cazul mărfurilor procurate de aceştia, se propune ca la articolul 4, alineatul 6, subalineatul 2 al Legii pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal, după cuvintele “TVA achitate de el pentru” de introdus cuvintele “serviciile de prelucrare şi”.

Punctul 27 din proiect urmează a fi divizat în 2 puncte, unul care prevede aducerea în concordanţă a poziţiilor tarifare cu Nomenclatorul tarifar, care se va pune în aplicare de la data publicării, iar al doilea punct, ce vizează majorarea accizelor, se propune de a fi pus în aplicare de la data de 1 ianuarie 2009.

Astăzi, Comisia a examinat suplimentar amendamentul domnului deputat Todoroglo, el se află pe pagina 30 din sinteză. Comisia nu acceptă acest amendament şi propune ca punctele 21 şi 24 din proiect, din modificări să fie excluse. Totodată, în proiect au fost incluse modificări şi completări cu caracter redacţional şi de corelare cu prevederile altor legi în vigoare. Pornind de la cele menţionate şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor parlamentare şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia propune proiectul de lege spre adoptare în lectura a doua, luînd în consideraţie obiecţiile şi amendamentele relatate în anexa la raport.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Alte propuneri decît cele invocate în raportul Comisiei, stimaţi colegi.

Microfonul nr.4.

Domnul  Valeriu Guma:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte Bondarciuc, că aţi luat în vedere amendamentele pe care le-am făcut noi şi Guvernul a acceptat marea majoritate, ceea ce ţine, în primul rînd, de facilitarea agenţilor economici şi stimularea lor. Dar aş vrea, la articolul 8 din Legea pentru punerea în aplicare a Codului fiscal, să efectuăm modificarea privind ceea ce am vorbit eu în plen referitor la termen: cifra “2009” de substituit prin cifra “2012”, pentru impozitele pe bunuri la agenţii juridici. Unde am menţionat că, astăzi, populaţia acest impozit îl achită, dar, avînd în vedere că Guvernul motivează că nu este făcută evaluarea acestor bunuri, agenţii economici nu pot astăzi să îşi asume obligaţiunile în modul respectiv, în cuantumul respectiv.

Dumneavoastră aţi refuzat propunerea mea şi acum vin cu o propunere de compromis: totuşi termenul acesta nu trebuie de transferat în 2012, dar un termen, să spunem aşa, un an jumătate în care lucrurile acestea s-ar putea schimba, 2010, măcar într-un fel aşa ca să dăm un mesaj că este o echitate. Şi totuşi acei bogaţi să fie, de asemenea, puşi să plătească acest impozit.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, noi am examinat în cadrul şedinţei Comisiei această problemă şi ea a fost ridicată de mine, dacă ţineţi minte, la şedinţa Comisiei.

Domnul  Valeriu Guma:

Da, ştiu, domnule preşedinte.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, sînt posibilităţi şi astăzi, totuşi noi am tras o concluzie: să păstrăm ceea ce a prezentat Guvernul la Comisie.

Domnul  Valeriu Guma:

Eu aş putea să insist să puneţi la vot, dar înţeleg că aceasta este inutil de fiecare dată, dar prin aceasta noi dăm un mesaj, din păcate, foarte trist. Şi, încă o dată, mesajul acesta este şi faţă de agenţii economici, dar, în primul rînd, şi faţă de Guvern, prin aceea că acţiunile lor aduc la aceea că noi stimulăm faptul că lucrurile care se pot schimba, cu adevărat, în mod de urgenţă, cînd este dorinţă, la noi în stat se fac foarte multe lucruri...

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri.

Domnul  Valeriu Guma:

Şi este o concurenţă neloială, într-adevăr, şi am vrut să spun că la noi, în genere, şi această problemă trebuie să fie, domnule Preşedinte al Parlamentului, … căci avem Agenţia pentru Protecţia Concurenţei. Şi, în general, toate facilităţile în toată lumea europeană astăzi, fără avizul acestei agenţii, care stă la baza protejării consumatorului pînă la final, nu se face nici o facilitate nicăieri, nici un ajutor de stat.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Guma,

Timpul, vă rog.

Domnul  Valeriu Guma:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Dar aş vrea ca să fie totuşi modul acesta de lucru civilizat şi la noi în Guvern, şi în Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Bine.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule Bondarciuc,

Eu aş vrea să mă ajutaţi să mă clarific în ceea ce spuneţi dumneavoastră, eu nu am, cu părere de rău, varianta de lucru a proiectului de lege, unde am găsit că se exclude limita sau termenii de transferare a banilor de la bugetul de stat către Compania Naţională, lucru pe care îl confirmaţi şi dumneavoastră în raport pentru prima lectură. Şi astăzi spuneţi că în lege nu este o astfel de prevedere.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, în lege nu este o astfel de prevedere, este inclusă în nota informativă şi în lege şi autorii se referă la articolul 18, unde este vorba de a prezenta raportul anual şi a examina în Parlament. Dar la articolul 21 din Legea cu privire la termenele de achitare a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, este stipulat: “Ministerul Finanţelor va vira la contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină transferurile, subvenţiile calculate ca prime de asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru categoriile de persoane, prevăzute la articolul 4 alineatul (4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, o dată pe lună, nu mai tîrziu de data de 10 a lunii corespunzătoare.” Aşa este şi aşa şi rămîne. Adică, autorii s-au referit numai la articolul 18.

Doamna  Valentina Buliga:

Da, dar de ce dumneavoastră în raportul pentru primă lectură scrieţi: “Prin proiectul de lege se propune excluderea termenului de virare a transferurilor de la bugetul de stat la Compania Naţională de Asigurări în Medicină.”

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi am luat acest moment din nota informativă şi încă o dată am intrat mai adînc în esenţa acestei probleme şi raportăm, iată, care este situaţia.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate doamnă preşedinte al Comisiei,

La acest subiect, la începutul săptămînii curente am avut şi eu şedinţă cu participarea reprezentanţilor Guvernului, au participat şi acei de la Compania Naţională, Ministerul Sănătăţii, unde s-a discutat acest subiect şi pot să confirm cele spuse de domnul Bondarciuc.

Microfonul nr.4.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

În cadrul discuţiilor în primă lectură a acestui proiect de lege eu am făcut o propunere, nu o găsesc aici. Deci, la pagina 14, cred, ţine de acest subiect: “Raportul anual despre executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se examinează şi se aprobă de către Parlament pînă la data de 15 iulie.” Eu m-am referit la ambele bugete, şi la bugetul de stat, şi la bugetul asigurărilor sociale. Deci este prea tîrziu 15 iulie. La 15 iulie de acum Guvernul şi Casa Naţională trebuie să aibă proiectul bugetului pentru anul viitor, ca să avem destul timp pentru a discuta aceste proiecte de legi.

De aceea, eu am propus ca să fie schimbat acest termen, măcar cu o lună mai degrabă. Deci să fie în prima jumătate a anului, noi să discutăm executarea bugetului. E tîrziu 15 iulie.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să vă răspund în felul următor. Dacă deschideţi sinteza, la pagina 7 o să găsiţi amendamentul pe care l-aţi propus dumneavoastră, el este reflectat în sinteză. Vreau să vă spun că noi, de regulă, examinăm executarea bugetului de stat concomitent cu Raportul Curţii de Conturi. Adică, la şedinţa Comisiei noi am discutat şi am examinat această propunere a dumneavoastră şi am ajuns la concluzia să lăsăm cum este.

Domnul  Ivan Banari:

Şi Curtea de Conturi.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Să avem posibilitatea, concomitent, să examinăm şi Raportul Curţii de Conturi, şi raportul Guvernului.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Totuşi aş reveni la problema invocată de deputatul Valeriu Guma referitor la termenele de impozitare a imobilului. Deci propunerea cu care a venit Guvernul: să fie termenul majorat pînă în 2009.

De noi, în 2009... pînă în 2012, a fost foarte profund examinat la şedinţa Comisiei. Şi totuşi varianta de compromis, probabil, este una binevenită şi, din numele Fracţiunii, propunem ca acest termen să fie 2010.

Mulţumesc.  

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Trebuie să punem la vot.

Domnul  Marian Lupu:

Deci,  unde ne-am oprit?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

2010.

Domnul  Marian Lupu:

Deci 2010? Dar domnul Popa ce solicită?

Domnul Gheorghe Popa:

Varianta de compromis, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Gheorghe Popa:

Eu am propus varianta de compromis nu 2012, dar 2010.

Domnul  Marian Lupu:

Şi Comisia ce gîndeşte?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu acum nu pot să schimb decizia Comisiei. Dar acum a parvenit o propunere şi eu propun să punem la vot această propunere. 

Domnul  Marian Lupu:

Ceea ce şi vom face, stimaţi colegi. Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Tot la acest subiect?

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu mă bucur că ideea care a venit de la Fracţiunea Partidului Democrat, în sfîrşit, este susţinută. 

Iată aşa, se învîrtesc, se învîrtesc, se învîrtesc, înţelegeţi, pînă să pună. Noi mai avem următorul proiect, e cam tot aceeaşi, ştiţi. Tot a ieşit domnul Guma cu o iniţiativă, peste o zi a ieşit Fracţiunea comuniştilor, pînă la urmă, noi ne bucurăm că se acceptă.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimaţi colegi,

Este un impozit, pentru bogaţi. Bogaţii trebuie să plătească impozitul. Agenţii economici care au imobil trebuie să plătească. De ce cetăţeanul de rînd plăteşte deja, dar agentul economic nu plăteşte? De aceea este un termen rezonabil 2010, ca variantă de compromis şi noi ne bucurăm că Fracţiunea comuniştilor, în sfîrşit, susţine această idee.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi, trebuie să ne dăm seama că tot procesul de dezvoltare merge pe spirală. Deci e cerc, da? Şi eu cred, ca să fie un compromis, 2011.

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere care a fost evocată la microfonul nr.3. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil şi avînd rezultatele votului în şedinţa plenului Parlamentului la acest subiect,  supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2019. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 6.   

Domnul  Marian Lupu:

73 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2019 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.2104 cu privire la modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului  completat cu nr.2085, lectura a doua.

Domnule preşedinte al Comisiei, vă rog.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pproiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, parvenit cu titlu de iniţiativă din partea domnului deputat Valeriu Guma şi a grupului de deputaţi Afonin, Ciobanu, Sococol, Prijmireanu, a fost examinat în şedinţa plenară şi adoptat în primă lectură pentru data de 4 iulie 2008.

Dat fiind faptul că iniţiativa legislativă a domnului deputat Guma, practic, este şi invocă aceeaşi problemă ca şi iniţiativa grupului de deputaţi, în cadrul şedinţei plenare în baza articolului 64 dib Regulament, Parlamentul a decis să se comaseze ambele proiecte de legi şi astăzi Comisia vine să vă prezinte proiectul de lege în lectura a doua.

La şedinţa din 9 iulie, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat propunerea şi obiecţiile expuse în avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Fracţiunii Partidului Comuniştilor, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Guvernului Republicii Moldova şi deputaţilor în Parlament: Mircea Răducanu, Valeriu Cosarciuc, Nicolae Bondarciuc şi Ludmila Borgula.

În avizele prezentate, se constată că propunerea autorilor de căutare a soluţiilor pentru diminuarea considerabilă a impactului asupra mediului de la poluarea din plastic şi hîrtie tetra pac este binevenită, deoarece datele statistice indică asupra creşterii considerabile a volumului produselor importate în Republica Moldova în ambalaje din plastic şi tetra pac, hîrtie tetra pac. Introducerea unor plăţi pentru importul mărfurilor conţinut cu excepţia produselor de lactate, care, în procesul utilizării, conduc la poluarea mediului, va permite utilizarea acestor mijloace financiare la ameliorarea calităţii mediului şi în special în aspectul ameliorării acestei situaţii, deoarece alineatul (3) al aceluiaşi articol anume stipulează nemijlocit folosirea surselor pentru scopurile menţionate.

Comisia permanentă nu a susţinut modificarea ce ţine de precizarea şi completarea cuprinsului alineatului (1) al articolului 11 din legea nominalizată, deoarece aceasta a fost deja operată prin Legea nr.280 din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, vasăzică, “Ghilotina II”.

Comisia susţine propunerea domnului Mircea Răducanu de a exclude şi textul: “În rezultatul achitării, Inspectoratul Ecologic de Stat va elabora agenţilor economici confirmarea ecologică”. Comisia, de asemenea, a susţinut propunerea Fracţiunii Partidului Comuniştilor ca plata pentru ambalajul din plastic, al cărui volum nu depăşeşte 1 litru să fie mărită de la 0,5 pînă la 0,8 lei.

Obiecţiile deputaţilor Nicolae Bondarciuc şi Ludmila Borgula, la momentul actual, sînt stipulate în legislaţia ecologică în vigoare. Propunerea autorilor proiectului de Lege de introducere a plăţii pentru poluarea medului de la ambalajul din plastic, sticlă şi hîrtie tetra pac, importate în Republica Moldova privind completarea articolului 11 cu un nou alineat (1¹) se acceptă de către Comisia sesizată în fond. Totodată, Comisia permanentă a susţinut propunerea de a completa proiectul de lege cu articolul 2, care ar prevedea obligaţiile Guvernului de a aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

În contextul celor relatate, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca proiectul de Lege nr.2104 din 24 iunie 2008, ce ţine de modificarea şi completarea Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, anexat la raport, să fie examinat şi adoptat în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc. Propuneri?

Microfonul nr. 3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

O întrebare pentru precizare. Dumneavoastră aţi menţionat în raport că Comisia a susţinut propunerea Fracţiunii Partidului Comuniştilor ca “plata pentru ambalajul din plastic” şi în continuare conform textului. Dar permanent vorbim nu de ambalaj, dar de “mărfurile ambalate în”. Eu vreau ca să fie...

Domnul  Marian Lupu:

Mărfurile ambalate.  Ca să nu fie probleme.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Ca să nu fie … produsele.

Domnul  Marian Lupu:

Ca să nu fie înţeles că materia primă în care se ambalează producţia noastră şi  merge la export.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Este vorba despre “mărfuri care sînt ambalate în”.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Noi avem claritatea aceasta în Comisie, că e vorba de taxa pentru ambalajul produsului care se importă în Republica Moldova? Nu există temei sau nu există coridor pentru o înţelegere diferită a acestei noţiuni?

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, alineatul prevede plata pentru ambalajul din plastic cu conţinut al produselor. Însuşi alineatul. Şi în cuprinsul alineatului se specifică fiecare unitate de ambalaj, reieşind din volumul care îl conţine, conţinutul de produs. Şi, în condiţiile propunerii Fracţiunii dumneavoastră, autorii au prezentat 0,50 de bănuţi.

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta e clar.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aici e clar. Se subînţelege alineatul, dar în cadrul alineatului.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, domnule preşedinte, este clar.

Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau o precizare. Marcel Răducan, nu Mircea Răducanu. Eu, în calitate de autor, nu înţelegeam cine  …

Domnul Vladimir Ciobanu:

Eu îmi cer scuze. Eu cunosc că sînteţi Marcel Răducan.

Domnul Valeriu Guma:

Şi am vrut o precizare, domnule preşedinte al comisiei. Dumneavoastră aţi făcut referire la ce nu depăşeşte 1 litru – 0,80 de bănuţi. Da?

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

Domnul Valeriu Guma:

Dar ceea ce ţine de la 1 litru pînă la 3 litri, care ar fi taxa?

Domnul Vladimir Ciobanu:

1 leu.  

Domnul Valeriu Guma:

Nu, daţi atunci, dacă vorbim logic, că nu poate să fie pînă la 1 litru – 80 de bănuţi, dar pînă la 3 litri – 1 leu.

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea? 

Domnul Valeriu Guma:

O propunere iarăşi de compromis. Vin aici ca... noi am propus, eu am propus 3 lei. Dumneavoastră aţi propus 1 leu. Eu propun 2 lei să fie.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este următoarea despărţitură.

Domnul Valeriu Guma:

1 leu jumătate.

Domnul  Marian Lupu:

1 leu jumătate?

Domnul Valeriu Guma:

Da, 0,80 de bănuţi acolo de 3...

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Eu am impresia că sîntem la bursă, sala bursei.

Deci, domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Guma:

Nu, aceasta-i... 1 leu jumătate propun ca să ... 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dacă se poate?

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă rog.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doamna Borgula a evocat, prin întrebarea sa, o situaţie, spunînd: ridicarea preţurilor date, adică plata pentru poluarea mediului, cam cum s-ar răsfrînge asupra consumatorului?

Domnul Valeriu Guma:

Dar ambalajul de 3 litri.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Orice ridicare, trebuie să conştientizăm şi  această situaţie. Comisia s-a oprit,  domnule Preşedinte la un…

Domnul  Marian Lupu:

Ne-am înţeles. Bine.

Domnule Guma,

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Propunerea mea este următoarea. Astăzi, noi, de fapt, conceptual, prin adoptarea acestei legi, stabilim un nou sistem, un nou sistem de taxare pe motive ecologice. Să acceptăm, în momentul de faţă, propunerea Comisiei. Vedem cum lucrează acest lucru. Nimic nu ne împiedică şi în toamnă, şi mai tîrziu să revenim la această lege, în special sau doar la nivelul acestor taxe.

Nimeni nu ne împiedică să facem acest lucru, să vedem cum lucrează această lege. Rog să acceptăm această propunere, fiindcă este un mecanism nou. Deci noi astăzi ne concentrăm pe conceptul mecanismului, să îl punem în funcţie. După aceea vedem dacă sînt necesare corectări la nivelul acestor taxe.

Domnul Valeriu Guma:

Sînt de acord, domnule Preşedinte, cu dumneavoastră într-o măsură cînd trebuie să vedem cum se implementează legea şi, pînă la urmă, să avem şi nişte statistici la această temă.

Domnul  Marian Lupu:

Corect.

Domnul Valeriu Guma:

Dar logica spune că ambalajul care este de trei ori mai mare, nu poate să fie numai cu 20 la sută taxa mărită. Şi eu, normal, tot în cadrul acesta, nu insist la 3 lei normal. Dar 1 leu jumătate este un compromis rezonabil, ceea ce nu...

Domnul  Marian Lupu:

Mai sus de 3 litri cît e taxa?

Domnul Valeriu Guma:

5 lei. 3.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Apoi, aceasta e, dacă punem 1 leu jumătate, trebuie următoarea cantitate să o mărim iarăşi.

Domnul Valeriu Guma:

Eu nu vreau să discut la tema care proiect s-a luat la bază, chestii ş.a.m.d.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau să facem o regulă: 1 leu jumătate şi 2 lei. Pentru ceea ce ţine de pînă la 3 litri – 1 leu jumătate, ce ţine mai mult de 3 litri – 2 lei. Şi aceasta ar fi rezonabil şi e logic.

Domnul  Marian Lupu:

Supunem votului?  

Domnul Valeriu Guma:

Da, vă rog.

Domnul  Marian Lupu:

Supunem votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze.   

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 2 – 11?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

20 de voturi, propunerea nu a fost acceptată.

Domnule preşedinte,

Eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr. 2104. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

72 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2104 este adoptat în lectura a doua. 

Stimaţi colegi,

Eu propun să plecăm pentru puţin timp de la subiecte de ordin economic şi să ne ocupăm de subiecte mai spirituale.

Proiectul de Lege nr.2150 privind construirea Rezervaţiei, constituirea, pardon, Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice Orheiul Vechi.

Guvernul.

Domnul Artur Cozma – ministrul culturii şi turismului:

Vă mulţumesc mult, stimate domnule Preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră se propune spre examinare iniţiativa legislativă a Preşedintelui Republicii Moldova privind înfiinţarea Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi. Constituirea rezervaţiei are drept scop protecţia, conservarea şi salvgardarea pentru generaţia prezentă şi viitoare a peisajului cultural Orheiul Vechi, care urmează a fi alcătuit din monumente istorico-culturale şi natural-peisagistice din defileul rîului Răut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia.

Datorită acestor caracteristici, satul Orheiul Vechi a fost inclus de către UNESCO, în 2005, în lista indicativă a patrimoniului mondial, iar în ianuarie 2008 dosarul de înscriere a Orheiului Vechi în lista patrimoniului mondial, protejat sub egida UNESCO, a fost prezentat de minister la Centrul patrimoniului mondial de la Paris şi în prezent se află în stare de examinare.

Conform cerinţelor UNESCO, pentru înscrierea peizajului cultural Orheiul Vechi în lista patrimoniului mondial este necesară atribuirea unui regim de protecţie la nivel naţional pentru întreg ansamblul de monumente istorico-culturale. Rezervaţia respectivă urmează să cuprindă următoarele componente cultural-istorice şi naturale: Complexul muzeal Orheiul Vechi, care beneficiază în prezent de statut de rezervaţie istorico-arhiologică, rezervaţia peisagistică Trebujeni, care constituie aria protejată de categoria a patra rezervaţie peisagistică, masivele de pădure administrate de Agenţia pentru Silvicultură “Moldsilva”, terenurile intravilane ocupate de satele Trebujeni, Butuceni şi Morovaia, terenuri agricole, sectoare adiacente la terenuri agricole şi de păşunare, drumurile proprietate ale comunelor Ivancea, Susleni, Orhei, Holercani, Dubăsari, Măşcauţi, Criuleni.

Limitele geografice, zona de protecţie, precum şi zona internă cu regim diferenţiat de protecţie şi de conservare a componentelor rezervaţiei, delimitînd strict zonele de protejate şi zonele-tampon cu rol de protecţie, urmează  a fi stabilite şi aprobate prin Hotărîre de Guvern în corespundere cu legislaţia în vigoare şi cerinţele UNESCO.

Rezervaţia se va afla în subordinea Ministerului Culturii şi Tirusmului. Totodată, prin hotărîre de Guvern, la propunerea autorităţilor publice centrale competente în domeniu, cu avizul Academiei de Ştiinţe, vor fi stabilite modalităţile de administrare, structura şi personalul rezervaţiei. Activitatea rezervaţiilor urmează să fie finanţate prin alocaţii de la bugetul de stat, din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din mijloace speciale, din donaţii, altele.

Asigurarea protecţiei conservării şi valorificării durabile a patrimoniului cultural al rezervaţiei şi a zonei de protecţie se va realiza în baza planului de urbanism, de dezvoltare a teritoriului rezervaţiei aprobat de Guvern. Rezervaţia va fi constituită şi administrată, luîndu-se în consideraţie interesele comunităţilor locale, facilitînd participarea localnicilor la activităţile tradiţionale din zonă. Astfel, avantajele comunităţilor locale vor consta în crearea posibilităţilor de comercializare a produselor agricole locale şi a produselor de artizanat, acordarea serviciului de turism, agroturism, creşterea calităţii vieţii, asigurarea unor venituri şi locuri de muncă pentru membrii comunităţii locale.

Atribuirea statutului rezervaţiei pentru ansamblul de monumente Orheiul Vechi este justificată de criterii şi caracteristici care corespund criteriilor şi metodologiei UNESCO de înscriere a peizajului cultural în lista patrimoniului mondial.

În final, vreau să comunic că în Parlament s-a prezentat avizul Guvernului Republicii Moldova la această iniţiativă legislativă şi pe marginea acestui aviz aş vrea să mă refer, printre altele, doar la un moment esenţial, care neapărat vreau să îi comunic, că în tot textul proiectului de lege se propune de substituit textul “istorico-cultural şi natural-peisagistic” prin cuvintele “cultural-natural”. Respectiv, se propune varianta finală: constituirea rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi.

Stimaţi deputaţi,

Vă rog să susţineţi iniţiativa propusă. 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Totuşi cît este suprafaţa totală a terenurilor, drumurilor, păşunilor, toate masivele de pădure în total care este preconizată pentru rezervaţia dată?

Domnul Artur Cozma:

Deci în jur de circa 500 de hectare. Dar în prezent noi ne-am adresat institutului respectiv de proiectare pentru a delimita definitiv zona de protecţie, zona de tampon, hotarele şi în două săptămîni, două luni aproximativ va fi deci schiţa finală a hotarelor zonei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Sînt totuşi proprietăţi ale multor comune şi primării.

Domnul Artur Cozma:

Exact.

Domnul Alexandru Oleinic:

A fost discutată în consiliile locale această problemă pe perspectiva la proprietăţile date? 

Domnul Artur Cozma:

Noi avem aviz pozitiv de la comuna Trebujeni şi de la Consiliul raional Orhei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Deci sînt şase sate în total?

Domnul Artur Cozma:

Poftim?

Domnul Alexandru Oleinic:

Aici sînt şase localităţi.

Domnul Artur Cozma:

Vă referiţi la sectoarele adiacente comunelor Ivancea, Susleni?

Domnul Alexandru Oleinic:

Butuceni.

Domnul Artur Cozma:

Holercani, şi Maşcăuţi?

Domnul Alexandru Oleinic:

Morovaia, Holercani, Maşcăuţi ş.a.m.d.

Domnul Artur Cozma:

Deci doar trei sate vor fi în interiorul rezervaţiei Trebujeni, Butuceni şi Morovaia.  În rest, vor fi hotarele satelor pe care le-am menţionat.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, dumneavoastră  spuneţi că aveţi numai de la Trebujeni acordul.

Domnul Artur Cozma:

Comuna  Trebujeni, da.

Domnul Alexandru Oleinic:

Toate trei comune.

Domnul Artur Cozma:

Comuna Trebujeni.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Cît pămînt, cît teren este proprietate privată în aceste 500 de hectare? 

Domnul Artur Cozma:

O bună parte din rezervaţie este proprietate privată. Eu acum nu pot să vă spun exact.

Domnul Alexandru Oleinic:

Aproximativ cîte procente?

Domnul Artur Cozma:

Aproximativ 30%.

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi avem informaţia invers că, într-adevăr, sînt în jur la 350 de hectare proprietate privată şi 150 de hectare proprietate a gospodăriei silvice, păşuni, primării ş.a.m.d.

Care va fi modalitatea de intrare în posesie, să nu îi spun altfel, fiindcă, dacă să luăm exemplul căii ferate, care a fost construită înspre Portul “Giurgiuleşti”, atunci noi am găsit modalitate de a da o însemnătate naţională proiectului şi atunci nu sînt probleme cu exproprierea.

Ce facem în cazul de faţă?

Domnul Artur Cozma:

Deci, în primul rînd, vreau să vă spun că în cazul de faţă noi nu descoperim bicicleta şi repetăm acele exemple, acele situri care sînt sub egida UNESCO din alte state. Deci, respectiv, este practica internaţională, stabilită prin diferite convenţii ale UNESCO la care a aderat recent şi Republica Moldova. Respectiv, nu este vorba de naţionalizarea unor terenuri sau de, ştiu eu, privarea de dreptul de proprietate asupra unor terenuri sau de desfăşurarea anumitelor activităţi economice sau din agricultură.

Este vorba doar de aplicarea unui statut special de protecţie asupra zonei în ansamblu în care vor fi incluse, respectiv, datorită faptului de amplasare în această zonă şi a terenurilor proprietate privată a unor gospodării ţărăneşti.

Respectiv, acest statut de zonă de protecţie nu afectează statutul acestor localnici care au proprietăţi respective. Ba mai mult, el este stipulat în legislaţia în vigoare cu referire la aria de protejare. Respectiv, noi ne-am ghidat în elaborarea acestui proiect de lege de legislaţia în vigoare care reglementează foarte clar statutul ariilor protejate.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, rezervaţia propusă, varianta rezervaţiei propuse de dumneavoastră prevede proprietate privată în...

Domnul Artur Cozma:

Exact. În cadrul unei rezervaţii cultural-naturale.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, Guvernul nu va veni, după aceasta cu un proiect de lege nou care va cere ca să fie determinant statutul rezervaţiei ca de însemnătate naţională.

Domnul Artur Cozma:

Deci...

Domnul Alexandru Oleinic:

Preconizaţi să procuraţi aceste pămînturi care sînt astăzi în rezervaţie ori nu?

Domnul Artur Cozma:

Unele terenuri, care sînt preponderent, deci pe care sînt diferite situri arheologice, noi am avut intenţia să le procurăm în anii precedenţi. Spre regret, acest lucru nu ne-a reuşit.

Şi eu pot să vă explic, de pildă, la acest capitol următoarea situaţie. De pildă, în valea rîului Răut, într-o bună parte de teritoriu, de pildă, va fi aşa o restricţie că nu se poate de plantat în afară de plante anuale sau bianuale, deoarece, dacă vor fi plantaţi arbuşti şi arbori, şi alte plantaţii nu va fi posibil pe viitor de făcut excavaţii arheologice şi de investigat acel patrimoniu cultural care a fost creat de-a lungul secolelor.

Mai mult sau mai puţin, vor fi restricţii de acest gen. În  rest alte restricţii nu vor fi.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Luînd în consideraţie toate, toată graba cu care se vine cu acest proiect şi mai ales noi cam ne-am deprins că în ultima zi a sesiunii tot timpul apar nişte proiecte foarte importante, necesare economiei naţionale, creează foarte multe dubii prezentarea acestui proiect şi perspectiva unor asemenea proiecte la noi în ţară.

O rezervaţie de 500 de hectare în mijlocul republicii.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Nu vă supăraţi, vă rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi cu aşa o prezentare, domnule Preşedinte...

Domnul Marian Lupu:

Poate luare de cuvînt.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, nu, nu, nu am nevoie.

Domnul Marian Lupu:

Timpul deja, dumneavoastră de 5 minute sînteţi la microfon.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mă iertaţi.

Domnul Marian Lupu:

Lucrurile acestea se spulberă. Bine, încă 30 de secunde şi terminăm sau luare de cuvînt, dacă vreţi să vă expuneţi poziţia.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Este un proiect de dubii foarte mari. De aceea, eu propun ca proiectul să fie întors în Comisie ca noi să îl studiem mai adînc. Căci, într-adevăr, aici sînt nişte întrebări care pune la îndoială, în genere, şi perspectiva unui atare proiect.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să vă spulber eu toate dubiile, fiindcă lucrurile sînt uneori mult mai simple decît par a fi. Pînă în vacanţă, acest proiect noi îl vom examina şi îl vom dezbate doar în primă lectură. În a doua lectură – nu.

De ce a venit acum Guvernul, fiindcă undeva cred că a şi tergiversat procesul, dar la începutul lunii septembrie vine misiunea UNESCO pentru a discuta, probabil, introducerea acestui obiectiv pe listele UNESCO, patrimoniului UNESCO, pe care motiv vreau să vă zic aşa: noi pînă la final de sesiune dezbatem acest proiect în primă lectură.

Nu ne grăbim pentru a doua lectură, oferim posibilitate Guvernului, în dialogul cu misiunea de la UNESCO, să dispună deja de o primă etapă a acestui proiect şi calm, liniştit, în detalii, pentru a elimina tot felul de discrepanţe pe intern, revenim pentru lectura a doua abia în toamnă. Iată şi toată situaţia.

Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule ministru,

În continuarea celor discutate pînă acum eu v-aş ruga să vă referiţi exact la poziţia Guvernului, nu la felul în care înţelegeţi dumneavoastră sau cum aţi vrea să se întîmple pentru viitor.

Uitaţi-vă, eu am în faţă avizul Guvernului cu privire la proiectul respectiv de lege, care îşi expune punctul de vedere vizavi de articolul 4 alineatul (1), prin care propune să fie substituită noţiunea “de importanţă naţională” prin “interes naţional”. Şi dacă este să vedem exact ce înseamnă acest lucru prin prisma normei legale, atunci revenim, şi exemplu relevant este situaţia şi a căii ferate Giurgiuleşti–Cahul, şi a Terminalului Giurgiuleşti.

Deci eu sînt de acord, că pentru lectura a doua, urmează să mai discutăm. Însă poziţia Guvernului, exprimată prin aviz, denotă, de fapt, faptul că viziunile sînt un pic altele decît cele pe care le enunţaţi dumneavoastră de la tribună. Se declară un anumit teritoriu sau anumite terenuri de interes public, de interes naţional.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimaţi colegi...

Domnul Vladimir Filat:

Atunci, nu atunci cînd este un scop bine determinat şi legea spune foarte clar cînd se întîmplă acest lucru şi care este scopul declarării. Şi de aici apar multiple semne de întrebare vizavi de proiect.

Domnul Marian Lupu:

Noi o să veghem acest lucru şi pentru lectura a doua trebuie să punem toate mecanismele de garanţii. Din momentul în care Guvernul ne spune că nu vine cu ideea de exproprieri, naţionalizări şi tot genul de istorii de acest fel, muncim pentru lectura a doua, într-adevăr, şi punem toate mecanismele de garanţii.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Guvernul spune, prin avizul său, exact ce vrea. Ministrul culturii şi turismului îşi expune un punct de vedere, de aceea am fost nevoit să fac precizarea respectivă.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule ministru,

Se creează impresia că dumneavoastră aveţi probleme cu cifrele. Domnul Oleinic acum v-a întrebat cîte procente sînt proprietate privată a terenurilor, aţi spus 30 atunci cînd sînt în jur de 78.

Întrebarea mea este puţin mai veche şi poate nu e la temă. Ultima dată, cînd v-aţi prezentat la această tribună, aţi spus că în Republica Moldova în 2007 au fost 150 de mii de titluri de carte editate.

Domnul Artur Cozma:

Importate.

Domnul Veaceslav Untilă:

Da. Editate, domnule ministru. Eu v-am întrebat, domnule ministru, dumneavoastră confirmaţi? Da, eu pot răspunde de ceea ce vorbesc, ca mai apoi, am făcut o interpelare oficială să spuneţi răspuns că sînt doar 2000 de titluri de carte.

Domnul Artur Cozma:

Importate.

Domnul Veaceslav Untilă:

Adică importarea şi editarea la dumneavoastră sînt lucruri echivalente, da.

Domnul Artur Cozma:

2700 editate şi una mie...

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

Domnul Veaceslav Untilă:

Vreau să vă întreb, dar în această lege noţiuni...

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Staţi un pic. Deci eu vă rog la subiect.

Domnul Veaceslav Untilă:

Da, domnule ministru,

La subiect, apoi cînd îl mai prinzi pe domnul Cozma în septembrie...

Domnul Marian Lupu:

Vă duceţi, îl invitaţi.

Domnul Veaceslav Untilă:

Acum trebuie.

Domnul Marian Lupu:

Discutaţi. Vă rog, la subiect.

Domnul Veaceslav Untilă:

Vreau să vă întreb, în această lege, dacă aţi pus umărul şi dumneavoastră, multe sînt cuvinte care sînt echivalente – editare şi importare. Care sînt subtilităţile? Şi, pînă la urmă...

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Vă rog la subiect.

Domnul Veaceslav Untilă:

Foarte repede îl împingeţi, dar noi nu ne-am dezmeticit care sînt subtilităţile.

Domnul Marian Lupu:

Deconectaţi microfonul nr.5.

Microfonul nr.4, vă rog.

Nu vă supăraţi, la subiect.

Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

De fapt, într-adevăr, lucrurile sînt mai simple. Fracţiunea Partidului Democrat va susţine proiectul respectiv de lege şi vă spun de ce.

Republica Moldova este, din păcate, singura ţară din Europa în care nici un monument nu este înscris pe lista patrimoniului cultural UNESCO. Linia Struve, domnule ministru, este împărţită între 4 ţări sau 5 ţări. Nici în patrimoniul cultural, nici în patrimoniul natural.

Referitor la problemele legate de proprietate.

Stimaţi colegi,

Tot centrul istoric al Vienei sau centrul istoric al Parisului sau al Berlinului sînt patrimoniul UNESCO şi acolo locuiesc milioane de oameni, nici nu se pune problema proprietăţii acestor oameni.

Eu am două întrebări la dumneavoastră. Cultural-natural, deci el se va înscrie pe listă mixtă? Pentru că există lista monumentelor naturale, lista monumentelor culturale separate.

Şi a doua întrebare este dacă UNESCO va veni cu o contribuţie financiară pentru conservarea acestui monument. Adică, dacă va fi şi o contribuţie din partea UNESCO în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Artur Cozma:

Da, eu vă mulţumesc, în primul rînd, pentru susţinere. Referitor la prima întrebare, iniţial, noi am propus de a fi inclus în lista patrimoniului mondial ca peisaj cultural. Apoi, în urma examinării dosarului, şi noi deja de 2 ani lucrăm cu dosarul, şi cînd am depus dosarul s-a constatat că noi putem trece şi pe sintagma “natural”.

Deci pe lîngă componenta culturală, care există în Orheiul Vechi, s-a descoperit şi componenta naturală. Şi acum trecem pe două criterii, deci cultural-naturală. Respectiv, e posibil acest lucru.

Domnul Oleg Serebrian:

OK.

Domnul Artur Cozma:

Şi a doua întrebare a fost?

Domnul Oleg Serebrian:

A doua întrebare este dacă UNESCO...

Domnul Artur Cozma:

Deci eu cred că noi, în primul rînd ca ţară, trebuie să demonstrăm voinţa noastră politică şi, din toate punctele de vedere, că noi sîntem în stare să creăm o asemenea rezervaţie, să creăm un cadru juridic adecvat, să o gestionăm conform cerinţelor UNESCO şi doar apoi, evident, UNESCO va veni cu finanţări de a susţine anumite activităţi de gestionare, de promovare, de salvgardare a acestui sit cultural-natural.

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, de fapt, UNESCO acum nu vine cu nici un fel de contribuţii în ...

Domnul Artur Cozma:

La momentul iniţial nu.

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalbă:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

De fapt, Complexul istoric “Orheiul Vechi” este unul din puţinele lucruri cu care noi, poporul care trăim pe aceste locuri istorice, ne putem mîndri.

Faptul că acest lucru este înscris, deci că acest complex este înscris în convenţiile UNESCO face doar să ne bucurăm de acest lucru. Proiectul de lege care vine în atenţia noastră, desigur, este unul necesar, dar este nevoie de un lucru foarte asiduu asupra acestui proiect spre a-l aduce la aceea de ce are nevoie, de fapt, acest complex muzeistic.

Conform proiectului, este vorba despre constituirea unei rezervaţii, aşa se va numi conform proiectului de lege. Deci trebuie să ţinem cont foarte mult de ceea ce înseamnă rezervaţie. Atunci cînd acest complex va primi acest nume de rezervaţie, nu ştiu cum ne vom clarifica, deoarece aici avem terenuri agricole şi gospodării private. Va fi un lucru extraordinar de complicat.

Eu cred, adică vreau să vă întreb, domnule ministru, acest proiect de lege are o expertiză anticorupţie sau nu?

Domnul Artur Cozma:

Da, este.

Doamna Zoia Jalbă:

Este această expertiză. Eu, de exemplu, nu am văzut acest raport al expertizei.

Domnul Artur Cozma:

Noi putem să îl prezentăm.

Doamna Zoia Jalbă:

În cuprinsul acestui proiect, este vorba despre... se aminteşte despre faptul că va fi elaborat un regulament de către Guvern, aprobat de Guvern, în  baza căruia va fi, nu ştiu, administrată această rezervaţie.

Se face, se creează impresia că acest regulament este net superior proiectului de lege. Eu cred că dacă este elaborată o lege trebuia să fie superioară acestui regulament. Aceasta am înţeles eu din acest...

 Şi vreau să vă întreb, domnule ministru, cam care ar fi importanţa sau, atunci cînd se stabilesc hotarele acestei rezervaţii, care este importanţa în această rezervaţie a teritoriilor care ţine de Holercani, de Măşcăuţi pentru că acolo sînt nişte lucruri, nu ştiu dacă au fost luate în considerare aceste lucruri de către expertiza anticorupţie.

Şi atunci cînd colegii mei v-au întrebat care este totuşi terenul complex al acestei rezervaţii, am văzut că nu prea cunoaşteţi acest lucru. Deci Holercanii,  Măşcăuţii, nu ştiu, este un teren, aceasta doar nu spune UNESCO, care să fie teritoriul pentru rezervaţie, este de datoria noastră, a celor care trăim aici.

Domnul Marian Lupu:

Aşa.

Doamna Zoia Jalbă:

Şi mai ales că avem în vedere anume rezervaţii. Noi ştim ce înseamnă o rezervaţie.

Domnul Artur Cozma:

Da, vă mulţumesc mult.

Deci, în primul rînd, dacă este vorba de administrarea rezervaţiei.

Doamna Zoia Jalbă:

Da, da.

Domnul Artur Cozma:

Deci în baza Complexului muzeal “Orheiul Vechi”, prin extindere, va fi  creată o structură care va avea statut de instituţie publică, care se va preocupa de administrarea acestei rezervaţii.

În mod normal, această structură trebuie să aibă un regulament de activitate. Acest regulament de activitate va definitiva acele  responsabilităţi şi acţiuni pe care urmează să le întreprindă conducerea şi angajaţii acestei structuri. Pe lîngă acest regulament, care va fi aprobat de Guvern, vor fi aprobate încă 3 documente importante: strategia de dezvoltare, strategia de management şi strategia de promovare a turismului.

Pe lîngă aceste documente, va fi elaborat şi ultimul document, probabil, este foarte important să menţionez acest fapt, deci documentul privind planul urbanistic de dezvoltare a acestei rezervaţii. Respectiv, atunci cînd dumneavoastră bănuiţi că vor apărea probleme cu localnicii...

Doamna Zoia Jalbă:

Desigur, vor apărea.

Domnul Artur Cozma:

...că vom priva, ştiu eu, anumite drepturi sau vom leza anumite interese, pot să vă spun că din punct de vedere arhitectural, de pildă...

Doamna Zoia Jalbă:

Avem precedente.

Domnul Artur Cozma:

...dezvoltarea rezervaţiei va fi stabilită clar prin acest proiect de dezvoltare urbanistică, care va fi...

Doamna Zoia Jalbă:

Dar nu prin lege oare ar trebui să fie făcut acest lucru?

Domnul Artur Cozma:

Comuna Trebujeni, şi cu autorităţile locale, cu Consiliul raional şi aprobat, respectiv, pe viitor rezervaţia se va dezvolta conform acestui document.

Doamna Zoia Jalbă:

Eu sper, domnule ministru, să se realizeze.

Domnul Artur Cozma:

Şi în nici un caz regulamentul de activitate a rezervaţiei nu poate fi mai presus decît legislaţia în vigoare sau decît unele legi care, ştiu eu, stipulează gestionarea sau regimul de gestionare a acestor rezervaţii.

Doamna Zoia Jalbă:

Aceasta mă interesează cel mai mult, ca să fie luată în consideraţie anume rezervaţia, şi nu agenţii economici care trebuie să îşi ducă activitatea în cadrul acestei rezervaţii.

Domnul Artur Cozma:

Şi cînd vă referiţi la zonele de protecţie, la acele comune la care v-aţi referit, este vorba de zona de protecţie. Pur şi simplu, pe teren vor fi puse borne de demarcare unde va fi punctată prima zonă de protecţie a rezervaţiei.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule ministru.

Desigur, voi susţine acest lucru în speranţa că acest proiect de lege va reprezenta, de fapt, realitatea care trebuie să fie.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Artur Cozma:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Scopul principal de constituire a acestei rezervaţii cultural-naturale este de a proteja natura şi peisajele acestei zone, de a proteja arhitectura localităţilor din zonă, de a proteja cultura şi obiectele natural-istorice din această zonă.

 În proiect sînt prevăzute principiile de reglementare a rapoartelor juridice ce pot apărea în procesul implementării acestei legi, principiile de administrare, de conservare a vestigiilor istorico-ştiinţifice şi naturale de dezvoltare şi reglementare turistică în zonă, precum şi constituirea rezervaţiei în conformitate cu cerinţele UNESCO, urmînd ca aceasta să fie înscrisă în lista indicativă a patrimoniului protejat de această organizaţie internaţională.

Comisia a examinat proiectul de lege la 2 iulie curent, cu participarea ministrului culturii şi turismului, care a prezentat informaţii asupra acestor prevederi. Comisia susţine totalmente acest proiect, dar, totodată, au fost înaintate şi unele propuneri.

La fel, în favoarea proiectului de lege nominalizat se pronunţă şi celelalte comisii, dar tot au fost înaintate cîteva propuneri, deci pentru a lucra cu ele în lectura a doua.

În consecinţă, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune ca acest proiect de lege să fie adoptat în prima lectură.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Aramă:

Domnule Dragomir,

Noi am discutat la şedinţa Comisiei acest proiect. Într-adevăr, este un proiect care merită a fi susţinut, dar, ca de obicei, planează nişte suspiciuni şi aş vrea să le înlăturăm. Dacă vă amintiţi, cu toţii am discutat despre administrarea rezervaţiei, care este descrisă la articolul 6, şi totuşi nu este foarte clar, pînă la urmă, cum se va administra rezervaţia.

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci la articolul 6.

Doamna Angela Leahu:

Citez din punctul 3: “administrarea este asigurată de Ministerul Culturii ş.a.m.d prin Complexul muzeal “Orheiul Vechi” care, în bază de hotărîre de Guvern, va prelua funcţiile de administrare a rezervaţiei”.

Înţelegem că această noţiune Complexul muzeal Orheiul Vechi va fi organismul care va administra rezervaţia.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Ca atare, Complexul muzeal Orheiul Vechi de acum are administraţia lui. Deoarece intră în rezervaţie această proprietate.

Doamna Angela Leahu:

Înţeleg că acolo sînt reprezentanţii administraţiei publice locale, în administraţia Orheiului Vechi actuală, Complexul...

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Da.

Domnul Angela Leahu:

Aşa va rămîne sau va suferi modificări?

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci domnul ministru a răspuns la această întrebare, că acesta o să fie de acum mărit, numărul, se vede, de funcţionari, care va administra această rezervaţie.

Doamna Angela Leahu:

Păi, vedeţi că nu ştim încă sigur. Aici e problema, că nu ştim încă sigur cum va fi mărit, cîţi membri vor fi, cine vor fi aceşti oameni? Deci, eu aş spune că în lege...

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Aceasta va fi stipulat în Regulament de acum.

Doamna Angela Leahu:

Eu aş spune că în lege totuşi trebuie să specificăm clar ce înseamnă administraţia acestei rezervaţii? Şi pentru lectura a doua cred că ar trebui să venim cu nişte...

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Pentru lectura a doua, poftim.

Doamna Angela Leahu:

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

În continuare microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamnă preşedinte a Comisiei,

Eu vreau să vă întreb dacă dumneavoastră aţi examinat avizul Comisiei pentru agricultură, mai ales ceea ce se referă la articolul 4 alineatul (4): “Terenurile  din cadrul rezervaţiei şi al zonei de protecţie rămîn la dispoziţia deţinătorilor funciari, mecanismul de gestionare a acestora fiind stabilit de Guvern”. Noi aici am invocat faptul că, conform articolului 315 din Codul civil, dreptul de proprietate poate fi limitat numai prin lege. Şi noi, cînd am examinat, am propus ca acest alineat (4) să fie scos şi să fie formulat aşa cum prevede articolul 315 din Codul civil. Este o chestie de concept.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Deci, domnule Cosarciuc,  noi avem avizul dumneavoastră, avem şi alte avize din alte comisii şi am spus că, pentru lectura a doua, noi o să lucrăm şi o să lucrăm destul de minuţios, deoarece aici apar nu numai acele momente pe care dumneavoastră le-aţi accentuat sau în altă Comisie. Dar noi avem astăzi nevoie de a adopta acest document, s-a spus aici, deoarece în luna septembrie vin reprezentanţii UNESCO ca să vadă cum merge lucrul de pregătire.

Ideea principală a noastră care este, a rezervaţiei? De a păstra tot ce avem noi acolo cît de cît, fiindcă s-a început a distruge. Vrem noi sau nu vrem, se distruge. Noi trebuie să păstrăm acest patrimoniu pe care îl avem, măcar acum. Deci ideea principală. Dacă vrem să facem un lucru, daţi să începem de la principiul că vrem să îl facem. Şi după aceea o să găsim metodologia cum o să facem. Fiindcă este o ieşire din situaţie.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte,

Noi votăm proiectul de lege în primă lectură. În primă lectură se acceptă conceptul legii.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Conceptul legii în ce constă?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi articolul 4 alineatul (4) contravine legislaţiei în vigoare. Noi  nu putem să spunem că Guvernul poate  stabili cum va fi utilizat terenul agricol. Nu putem să facem acest lucru, fiindcă legea în vigoare Codul civil, la articolul 315, stipulează că aceasta se face prin lege. Şi noi trebuia în lege să stipulăm că...

Domnul Vladimir Dragomir:

Trebuie să facem în aşa fel, ca să nu afectăm proprietatea privată. Trebuie să găsim această modalitate. Eu am spus…

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Comisia dumneavoastră trebuia să îşi spună părerea asupra acestei propuneri, înaintate în avizul Comisiei pentru prima lectură. Aceasta se menţionează în raport ca pe urmă, în lectura a doua, să fie foarte clar că de acuma conceptul a fost schimbat.

Stimaţi colegi...

Domnul  Vladimir  Dragomir:

În afară de aceea cu ce aţi lucrat, mai este avizul Guvernului, care este proaspăt acum. Şi aici, la fel, sînt o mulţime de modificări. Deci noi trebuie să... avem nevoie de timp ca să lucrăm în privinţă la aceasta.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Noi trebuie să votăm în primă lectură. Prima lectură înseamnă că trebuie să fie clar că conceptul în primă lectură va fi modificat. Dacă nu se acceptă această modificare, înseamnă că dumneavoastră acceptaţi aşa cum este promovat de Guvern, că schimbarea destinaţiei sau schimbarea folosinţei terenurilor proprietate privată inclusiv vor fi făcute prin hotărîre de Guvern şi nu este acceptabil din punct de vedere al legislaţiei.

Doamna  Maria Postoico:

Bine, e clar.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu cred că trebuie să menţionaţi în raportul dumneavoastră, să acceptaţi acest lucru, ca alineatul (4) să fie exclus şi să aplicăm articolul 315 din Codul civil.

Doamna  Maria Postoico:

Da, în lectura a doua o să discutăm.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamnă Preşedinte,

Aceasta nu este pentru lectura a doua, aceasta e prima lectură, conceptul.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Trebuie în lectura a doua.

Doamna  Maria Postoico:

Excluderea oricum este o sintagmă ori o prevedere, se exclude în lectura doua.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte de Comisie,

Totuşi legea este constituită din 16 articole. În 14 articole sînt trimiteri la o perspectivă nestabilită. Guvernul va elabora, va autoriza, va stabili, va confirma fel de fel de regulamente, fel de fel de instrucţiuni. Chiar şi limitele geografice şi suprafaţa rezervaţiei va fi stabilită şi aprobată de Guvern.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Acum se lucrează asupra lor.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, o secundă.

Domnule preşedinte,

E cam straniu. Noi examinăm o lege, după părerea mea, atît de importantă şi atîtea trimiteri la perspectiva de lucru a Guvernului. Şi, pînă la urmă, nici hotarele geografice nu le cunoaştem ale rezervaţiei care este preconizată să fie. Nu v-aţi deranjat la Comisie de aşa o abordare a problemei?

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Domnule Oleinic,

Eu văd că aici nu e arătat, de pildă, cît şi terenul cela concret. Dar eu încă o dată pornesc de la ideea ceea şi vă pun şi dumneavoastră întrebarea. Noi vrem să facem  ceva bun sau nu vrem să facem? Daţi atunci să … pentru a doua lectură.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, eu aşa înţeleg că, pentru lectura a doua, noi excludem toate aceste probleme şi va fi foarte bine stipulat. Regulamentele vor fi prezentate, hotarele vor fi stabilite, modul de finanţare va fi prezentat aici, în Parlament, cum vor fi. Toate acestea sînt excluse. Vor fi excluse pentru lectura a doua din proiect, da?

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Cred că pentru lectura a doua de acum, cînd o să lucrăm, o să fie clar, mai clar.

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi a doua întrebare.

Domnule preşedinte,

Articolul 4 “Statutul de protecţie al rezervaţiei”. În rezervaţie se instituie regimul de zonă protejată de importanţă naţională. Cam cum dumneavoastră aţi vedea aşa o importanţă naţională pentru zonă?

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Luaţi avizul Guvernului şi aici Guvernul propune aşa. La articolul 4 alineatul (1), cuvintele “de importanţă naţională” se vor substitui prin cuvintele “de interes naţional”. Deci iarăşi încă o dată spun, din nou trebuie să medităm ce e mai bine, cum e mai clar? Să ne sfătuim cu juriştii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Cel mai interesant e că eu cred că nimeni în această sală cam nu ar înţelege diferenţa dintre importanţă şi interes naţional. Dar, domnule preşedinte de Comisie, totuşi, domnule Dragomir, la esenţa articolului 4 şi anume definiţia dată, cred că trebuie Comisia să lucreze foarte serios, fiindcă aici se ascunde toată problema legii propuse.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Deci eu am vorbit doar că cel mai principal să nu fie afectată   proprietatea privată. Iată în ce constă toată problema.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule preşedinte,

Iată aşa e corect? Dar cînd te uiţi la componenţa rezervaţie şi cînd vezi că aici scrie punctul “g” şi “h” “terenurile agricole şi gospodăriile ţărăneşti private, pensiunile agroturistice şi casele de vacanţă private”. Aici se pune întrebarea: cît e de mare interesul acesta naţional faţă de rezervaţia care ni se propune nouă s-o aprobăm în Parlament?

Doamna  Maria Postoico:

În continuare microfonul nr. 5. 

Doamna Zoia Jalbă:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, dacă vorbim de concept, eu văd că şi dumneavoastră sînteţi de acord cu faptul că proiectul de lege este făcut în grabă şi este neterminat, vreau să mă refer la articolul 6 “Administrarea rezervaţiei”. Eu înţeleg că această rezervaţie se constituie sau se instituie în baza Complexului muzeal Orheiul Vechi. La articolul 6 “Administrarea rezervaţiei”, alineatul (2) spune: “Complexul muzeal Orheiul Vechi, instituţie specializată cu personalitate juridică ş.a.m.d., este parte integrantă a rezervaţiei”. Adică, noi acestui complex îi dăm o importanţă nu cea pe care o are. Deci, în baza complexului, formăm rezervaţia.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Ea se extinde. Rezervaţia se extinde. Orheiul Vechi rămîne în ea, dar se extinde, adică pe o suprafaţă mai mare.

Doamna Zoia Jalbă:

Bine, eu înţeleg că expunerea în proiectul de lege trebuie să fie făcută în felul acesta, că, în baza acestui complex, se face rezervaţia. Noi dăm importanţă la multe altele.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Da, da, ca atare, de bază, da.

Doamna Zoia Jalbă:

Pur şi simplu, pentru că noi, în Republica Moldova, avem rezervaţii private cîte vreţi, şi dumneavoastră cunoaşteţi lucrurile acestea, eu ţin cu tot dinadinsul ca această rezervaţie să fie una într-adevăr naţională, dar nu una de care mai avem.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Şi numai aşa.

Doamna Zoia Jalbă:

Pentru aceasta optez. De aceea, ies la acest microfon. Deci consider că alineatul (2) din articolul6 nu este binevenit aici şi nu are importanţă, nu dă importanţă acestui Complex muzeal istoric. Pentru lectura a doua este foarte mult de lucru.

Mulţumesc.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Mulţumesc.  

Doamna  Maria Postoico:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Luaţi loc, vă rog.  Supun votului aprobarea pentru... lectură proiectul de Lege nr.2150. Cine este pentru? Bine, supun votului. Cine este pentru propunerea domnului Oleinic ca să fie remis în comisie?

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr. 3 – 12.

Doamna  Maria Postoico:

14 voturi. Nu întruneşte condiţiile necesare. Cine este pentru aprobarea în prima lectură a proiectului menţionat, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.   

Proiectul de Lege nr.2232 pentru finanţarea în anul 2008 a cheltuielilor privind tratamentul persoanelor neasigurate, afectate de maladii social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice.

Guvernul. 

Domnul Mircea Buga – viceministru al sănătăţii:

Mult stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru finanţarea în anul 2008 a cheltuielilor privind tratamentul persoanelor neasigurate, afectate de unele maladii social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice. Dumneavoastră cunoaşteţi, în perioada 2005–2007, aceste cheltuieli legate de acordarea unor servicii medicale pentru bolnavii de tuberculoză, HIV/SIDA, anumite boli infecţioase, alte maladii, prevăzute în cadrul unor programe naţionale, au fost acoperite din două surse. Deci era o sursă din cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, gestionată de Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi din contul programelor finanţate din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Sănătăţii.

Este şi normal că gestionarea acestor fonduri de către două instituţii a generat mai multe dificultăţi în activitatea instituţiilor medico-sanitare publice, legate de mai multe modalităţi de raportare, de efectuare de control şi gestiune a mijloacelor financiare. De asemenea, şi experţii organismelor internaţionale, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Banca Mondială, alte organizaţii au recomandat necesitatea gestionării tuturor mijloacelor destinate acordării prestării serviciilor medicale de către o singură instituţie abilitată în acest domeniu. De asemenea, şi procesele-verbale ale şedinţelor Guvernului, precum şi ale Comisiei parlamentare pentru protecţia socială, sănătate şi familie au recomandat acoperirea costurilor serviciilor medicale, în special a bolnavilor de tuberculoză, dintr-o singură sursă.

Proiectul anterior, examinat în decembrie de către Parlament, nu a avut, spre regret, o finalizare, iar instituţiile medico-sanitare publice, actualmente, acumulează un şir de datorii pentru tratarea acestor categorii de persoane. În aceste condiţii, a fost elaborat proiectul de Lege cu privire la finanţarea cheltuielilor pentru tratamentul maladiilor social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice, care prevede că finanţarea în anul 2008 al cheltuielilor pentru tratamentul în condiţii de staţionar al unor maladii şi anume tuberculoză, psihoze şi alte tulburări mintale şi de comportament în stare acută, urgenţe medicale de alcoolism şi narcomanie, afecţiuni oncologice maligne confirmate, precum şi HIV/SIDA şi sifilis va fi efectuată din contul soldului fondului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, format la 1 ianuarie 2008, iar sumele care vor fi folosite în scopul realizării prezentei legi vor fi restituite în  mod obligatoriu din bugetul de stat pînă la 1 noiembrie 2008 în baza documentelor ce confirmă cheltuielile efectuate.

Astfel, prin transmiterea atribuţiilor unei singure instituţii, cum este Compania Naţională de Asigurări în Medicină, de a gestiona programele naţionale  destinate  acordării asistenţei medicale va fi diminuată fragmentarea şi utilizarea mijloacelor primite de către instituţiile medicale de la un singur cumpărător de servicii autorizat Compania de Asigurări în Medicină. Avînd în vedere perioada scursă, deja şi situaţia financiară precară a unor instituţii medico-sanitare publice solicităm respectuos concursul dumneavoastră în aprobarea proiectului de lege în ambele lecturi.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Preşedinte,

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Într-adevăr, acest proiect de lege este aşteptat. Dar Guvernul şi de această dată încearcă aşa să ne pună pe noi, deputaţii într-un fel la perete şi să ne oblige să votăm acest proiect de lege în a două lectură. Noi înţelegem situaţia complicată care s-a creat şi, într-adevăr, vom fi nevoiţi să votăm. Cu toate că dumneavoastră nu ne lăsaţi nouă timp să discutăm amendamentele, obiecţiile pe care le avem şi să nu adoptăm în grabă şi de această dată să avem complicaţii post-adoptare a proiectului.

Eu aş vrea să vă întreb, pentru că dumneavoastră sînteţi responsabili de politica de sănătate şi poate şi mai mult în calitate de ex-vicedirector al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Cum s-a putut întîmpla ca Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în ianuarie, să nu fie de acord să susţină financiar aceşti bolnavi neasiguraţi prin maladii social-condiţionate, invocînd că nu are finanţe, în cazul în care Ministerul Finanţelor ne-a arătat că soldul este de peste 400 de milioane. Şi oricum, în final, revenim la aceeaşi situaţie iniţială, care s-a discutat atunci în ianuarie. Să fie acoperite de la Companie, pe urmă să fie transferul de la bugetul de stat. Mai mult decît atît, că de două ori mai mult, să zic aşa, suma acestei companii este alocată din bugetul de stat.

Domnul Mircea Buga:

Da, mulţumesc pentru întrebare.

Într-adevăr, Ministerul Sănătăţii este responsabil pentru politica şi strategia în domeniu. De aceea, noi şi am propus că implementarea unor politici ce ţin de tratamentul persoanelor, inclusiv persoane care nu sînt acoperite cu asigurări obligatorii de asistenţă medicală ca mecanism ca atare să fie gestionat printr-o singură instituţie abilitată, ceea ce este Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

În decembrie a fost examinat şi aprobat, dumneavoastră cunoaşteţi, în Parlament acest proiect. Dar Compania Naţională de Asigurări în Medicină nu poate transfera sursele financiare pentru contractarea cazurilor tratate în instituţiile medico-sanitare publice, fără a avea o acoperire legală în acest sens. Avînd în vedere că proiectul de lege nu a fost promulgat şi a fost remis Guvernului la 17 martie curent, am elaborat un alt proiect de lege, care se prezintă acum. Noi regretăm faptul, într-adevăr, poate că a fost mai bine să fie o lună în urmă examinat, dar situaţia, într-adevăr, este destul de complicată în instituţiile medico-sanitare publice şi pentru 2008 este necesară  acoperirea acestor cheltuieli.

Cît priveşte examinarea suplimentară a unor aspecte ce spuneţi dumneavoastră, amendamente, deci va fi un proiect de lege care va parveni în Parlamentul Republicii Moldova referitor la mecanismul pentru următorii ani, deci pentru o perioada următoare. Noi vorbim de o lege anuală pentru anul 2008. Va fi, începînd cu 2009 şi în continuare, mecanismul unic care va fi gestionat de Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi atunci, evident, puteţi să veniţi cu orice propunere legată de acest …

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Este clar că nu putem schimba nimic. S-au pierdut 7 luni în discuţii şi, pînă la urmă, am revenit la situaţia finală cum am zis.

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog să mă înscrieţi pentru dezbateri la acest proiect de lege.

Domnul  Marian Lupu:

Da, alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei, am examinat acest proiect de lege şi constatăm că în proiect Guvernul propune să fie permisă în anul 2008 finanţarea din contul soldului de bază al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, format la 1 ianuarie 2008, a cheltuielilor pentru tratamentul în condiţii de staţionar al persoanelor neasigurate, cu diagnosticul confirmat, afectat de maladii social-condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice, inclusiv în caz de tuberculoză, psihoze şi alte tulburări mintale şi de comportament în stare acută, urgenţe medicale la alcoolism şi narcomanie, afecţiuni oncologice maligne confirmate, HIV/SIDA şi altele.

Mijloacele utilizate în scopul nominalizat vor fi restituite Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină din bugetul de stat pînă la 1 noiembrie 2008. Conform calculelor prezentate de Guvern pentru asistenţa medicală a categoriilor de persoane menţionate în proiect sînt necesare 60 de milioane de lei pentru 9820 de cazuri tratate. E clar că noi, în cadrul Comisei am examinat nu o dată această problemă, înţelegem bine situaţia financiară a instituţiilor medico-sanitare şi de aceea, în cadrul Comisiei, am ajuns la concluzia ca să propunem acest proiect de lege să fie susţinut.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Înainte de exerciţiul de vot, luare de cuvînt doamna Stratan. 

Doamna Valentina Stratan:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de lege propus spre discuţie astăzi, practic, în ultima zi de lucru a Parlamentului este mult aşteptat de noi, deputaţii, dar şi mai aşteptat este de instituţiile medico-sanitare publice care tratează maladiile social-condiţionate.

Anume aceste instituţii, în a căror sarcină este pusă tratarea bolnavilor ce suferă de maladii social-condiţionate, se confruntă cu multiple probleme de ordin financiar, începînd cu luna ianuarie a acestui an, inclusiv din lipsă de finanţare a acestor bolnavi neasiguraţi.

Tocmai aici este cazul să ne amintim că 59 la sută din totalul bolnavilor de tuberculoză sînt neasiguraţi. Aceasta înseamnă că instituţiile de profil s-au văzut nevoite să efectueze tratamentul acestor bolnavi din contul finanţării bolnavilor asiguraţi care constituie doar 41%.

Deşi proiectul propune ca cheltuielile pentru bolnavii neasiguraţi cu psihoze şi alte tulburări mentale şi de comportament în stare acută să fie acoperite financiar de către stat, de asistenţă medicală oferită vor putea beneficia doar bolnavii de boli endogene care, conform clasificării internaţionale a maladiilor psihice, nu cuprinde tot diapazonul tulburărilor mentale depistate la populaţie. Aici propun ca acest alineat, după cuvintele “stări acute” să fie completat cu cuvintele “şi stările de decompensări”.

Un alt aspect al problemei, care rămîne nerezolvată de mulţi ani, este situaţia bolnavilor supuşi tratamentului prin constrîngere, cu supraveghere obişnuită şi riguroasă care se efectuează în baza deciziilor instanţei de judecată, la recomandarea Comisiei medico-legale psihiatrice. Aceşti pacienţi se află în staţionarele de profil pe parcursul a 2 – 4 ani în dependenţă de gradul infracţiunilor comise şi în dependenţă de starea lor psihică, pe cînd un pacient aflat la tratament în baze generale necesită a fi tratat de la 35 la 65 de zile.

Anual, circa 200 de pacienţi sînt supuşi tratamentului prin constrîngere care, de fapt, nu are nici o acoperire financiară şi sînt trataţi la fel din contul finanţării pentru bolnavii asiguraţi cu consecinţele de rigoare. De asemenea, nu este prevăzută acoperirea financiară a expertizei psihiatrico-legală, ambulatorie şi de staţionar. La acest compartiment, intervin cu rugămintea către ministerul de profil să ia aceste probleme la control în vederea găsirii de soluţii.

Şi referitor la maladiile oncologice. Este cunoscut faptul că diagnosticul suspiciunilor la aceste maladii necesită investigaţii complexe şi costisitoare, iar conformarea maladiei se face doar în baza analizei morfologice după 7, 8 zile. Aici apare întrebarea: cum se va proceda în cazul în care unui bolnav i s-a stabilit diagnosticul de stare precanceroasă şi el a fost tratat din contul instituţiei.

Această întrebare apare din contextul efectului retroactiv al proiectului propus spre aprobare, al cărui termen de punere în aplicare este stabilit începînd cu ianuarie 2008. Adică, după ce instituţiile specializate au tratat bolnavi fără prevederi clare privind acoperirea financiară, iar prin proiectul propus sînt impuse anumite restricţii.

Consider necesar ca această problemă să fie exclusă prin stipulări clare, expusă prin stipulări clare privind alocarea mijloacelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor deja suportate de instituţiile specializate în tratarea maladiilor oncologice şi pentru a nu pune aceste instituţii să ajungă în situaţia în care, din cauza cheltuielilor neprevăzute, să nu aibă cu ce plăti salariile angajaţilor.

Înţelegînd complicitatea problemei în care situaţia impune deblocarea ei de urgenţă, Fracţiunea Partidului Democrat va proceda şi de această dată constructiv şi va susţine acest proiect de lege. Totodată, îmi exprim speranţa că amendamentele propuse vor fi susţinute, iar obiecţiile spuse vor fi luate la control, cu ulterioara soluţionare.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Exerciţiul de vot.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Я хочу сказать, что действительно наконец-то наше Правительство пришло с этим законопроектом. Конечно, проблемы, которые сложились в медико-санитарных учреждениях, до сегодняшнего дня решались и долги покрываются.

Я хочу сказать, что наша фракция предлагает проголосовать сегодня за этот законопроект в двух чтениях, чтобы не затягивать именно расчеты с медико-санитарными учреждениями, занимающимися лечением онкологических больных, больных туберкулезом и т.д.

В качестве реплики для коллеги Стратан. Я не вижу предложений, которые бы поступали в отношении лечения больных с диагнозом, который потом не подтвердился. Это внутренние проблемы, и они не касаются сегодняшнего законопроекта. Поэтому я предлагаю проголосовать за него в двух чтениях.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2232, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestui proiect în primă lectură, rog să voteze. Deci eu am supus votului pentru prima lectură. Constat majoritatea. Proiectul de Lege nr.2232 este aprobat în primă lectură.

Lectura a doua, fracţiunile? Se acceptă.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Stratan:

Vreau să întreb, domnule viceministru, cel puţin nu mă refer în ansamblu la toate obiecţiile, doar la acel amendament după cuvintele “stări acute” să fie această completare “şi stări de decompensări”.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc, doamnă deputat.

De fapt, aceasta una şi aceeaşi fază, pînă la urmă. Orice proces cronic în stare de decompensare se acutizează şi se numeşte stare acută. Dacă insistaţi să dublăm aceeaşi noţiune de acutizare cu decompensare, atunci putem accepta numai pentru ca să treacă procesul ca atare. Dar, în principiu, e aceeaşi stare acută. Deci un proces cronic care se decompensează se transformă într-o stare acută şi care urmează a fi tratat. Aceasta aşa ca şi ...

Doamna Valentina Stratan:

Noi am expus acelaşi punct de vedere: să fie susţinut şi votat. Fracţiunea Partidului Democrat, de fapt, aceasta şi a ţinut... Eu, desigur, nu am de gînd să intru acum în replici, să răspund în replici. Cred că abordarea mea a fost una constructivă. De aceea, Fracţiunea susţine.

Domnul Marian Lupu:

Da, perfect. Deci noi, în fond, cu dumneavoastră am constatat acum că noţiunile şi definiţiile... la acest nivel nu avem contradicţii, este aceeaşi înţelegere, este constatarea aceleiaşi stări. Deci ideile...

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Ppentru claritate mai bună. Eu, credeţi-mă, am discutat şi eu cu specialiştii. Desigur, era cazul, dacă aveam timp, să punem în discuţie şi să analizăm mai profund acest amendament.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Eu vreau să vă spun, ca medic care fac diagnostic diferenţial cu tuberculoza. Ca atare, stare acută este atunci cînd se îmbolnăveşte pacientul, atunci cînd el de acum este bolnav şi dă acutizare. Este o stare acută. Şi atunci el este spitalizat de urgenţă. Adică, aceste două corespund şi din punct de vedere medical şi din toate punctele de vedere. Aşa că e bine că aţi abordat această întrebare, dar ea este una şi aceeaşi poziţie. Adică, dacă a venit un bolnav care de acum este cronic în acutizare, el este fixat acut. Aşa este.

Doamna Valentina Stratan:

Doamnă academician,

E clar că mă văd într-o situaţie proastă să polemizez cu dumneavoastră. Îmi pare rău, dar sînt sigură că vom reveni şi se va constata că am dreptate. Şi, în aşa fel, specialiştii vor fi nevoiţi să stabilească un diagnostic care se va încadra doar în prevederile stipulate. Procedaţi...

Doamna Eva Gudumac:

Eu am vorbit ca medic practician.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Eva Gudumac:

Aceasta a fost situaţia.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Eu vă mulţumesc.

În aceste condiţii, în condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua  lectură a proiectului de Lege nr.2232. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2232 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1943 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului în organele vamale. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia a examinat, pentru lectura a doua, propunerile şi obiecţiile expuse în avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, obiecţiile şi propunerile înaintate de deputaţi. Toate propunerile şi obiecţiile sînt reflectate în sinteză, rezultatele examinării lor, care este partea integrantă a raportului Comisiei.

În temeiul celor relatate, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea şi adoptarea proiectului de Lege nr.1943 în lectura a doua.

Vreau să vă informez că din 11 amendamente 8 au fost susţinute.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări sau propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Bondarciuc,

Amendamentul înaintat de către mine, care viza articolul 6 alineatul (1), uitaţi-vă eu, pe de o parte, ar trebui să fiu mulţumit că aţi acceptat amendamentul, însă sensul pe care l-am pus eu în amendament a fost unul altul decît acel care a fost înţeles de către Comisie.

Eu am avut în vedere că urmează a fi stabilite foarte clar acele fapte ilicite care ar conduce ulterior la imposibilitatea ocupării funcţiei în sistemul vamal de către persoanele care au înfăptuit aceste fapte.

Dumneavoastră veniţi cu decizia de acceptare a amendamentului şi concretizaţi articolul în următoarea redacţie: “fapte ilicite care au discreditat statutul de colaborator vamal”. Spuneţi, vă rog, dar care sînt aceste fapte ilicite care discreditează statutul de colaborator vamal?

Deci permiteţi-mi, atunci, să fac o propunere...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poftim.

Domnul Vladimir Filat:

...mai concretă la articolul respectiv. Şi aş vrea, dacă e posibil şi dacă departamentul ţine foarte mult la statutul colaboratorilor săi, să mergem pe aceeaşi normă stabilită în Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care reglementează foarte clar şi restricţionează condiţiile de angajare a colaboratorilor.

Şi aici aş ruga şi colegii să medităm un pic. Articolul 13 din această lege stabileşte foarte clar că nu poate fi angajată în organele Centrului persoana cu antecedente penale, inclusiv stinse, fie absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie, fie declarat în mod stabilit ca incapabil sau limitat în capacitatea de exerciţiu. Şi atunci o să avem o normă foarte clară stabilită în lege şi care are şi forma, şi conţinutul juridic.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi...

Domnul Vladimir Filat:

În caz contrar, fapte ilicite care au defăimat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, noi am dat, dacă aţi citit pînă la capăt această sinteză, acolo este formulat acest articol şi alineatul (1) se expune în felul următor: nu poate fi angajată şi nu se poate afla în exerciţiul funcţiei persoana care a fost concediată anterior din serviciu pentru fapte ilicite care au discreditat statutul de colaborator vamal, persoana cu antecedente penale, persoana recunoscută prin hotărîre judecătorească definitivă incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată, precum şi persoana care la angajare a tăinuit informaţia ce îi împiedică aflarea ei în serviciul vamal.

Noi am dat această formulă.

Domnul Vladimir Filat:

Atunci revin şi explicaţi-mi care sînt acele fapte ilicite care discreditează statutul colaboratorului.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În acest articol, se desfăşoară toate aceste momente după virgulă. Persoana cu antecedente penale, persoana recunoscută prin hotărîre judecătorească definitivă incapabilă sau cu capacitate de exerciţiu limitată, precum şi persoana care la angajare a tăinuit informaţia ce îi împiedică aflarea ei în serviciul vamal.

Domnul Vladimir Filat:

Departamentul este de acord cu asemenea...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am lucrat cu autorii.

Domnul Vladimir Filat:

Cît aţi lucrat?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am lucrat cu autorii împreună.

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Atunci mulţumesc pentru informaţie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Mă refer la textul din alineatul (6), ultima parte: “precum şi persoanele care au tăinuit informaţia despre situaţia de ...”, da. Această obiecţie a fost făcută de Direcţia juridică, ea a propus ca să se revizuiască acest text şi pentru a se clarifica trebuie şi aplicată, adică pregătită şi o procedură de aplicare a acestei norme.

De fapt, eu am vrut să îi întrebăm care este momentul aplicării acestei norme? Cînd apare momentul de a aplica această prevedere: “precum şi persoana care la angajare a tăinuit informaţia ce îi împiedică aflarea ei în serviciul vamal”.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În momentul descoperirii acestei informaţii.

Domnul Alexandru Lipcan:

Iată, dumneavoastră aţi răspuns corect, deci da, această prevedere este şi în proiectul de Lege privind verificarea titularilor şi candidaţilor pentru funcţii publice. Dar este această prevedere şi în Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Şi eu consider că este inoportun de a menţine această prevedere aici, la acest articol.

Propun excluderea ei.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat această propunere şi în cadrul şedinţei Comisiei. Totuşi am decis să lăsăm şi aici.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, noi spunem că se interzice angajarea, aşa doar scriem, nu poate fi angajată. Ceea ce scriem la sfîrşitul alineatului înseamnă că noi... rezultă din text că, pe parcurs, depistăm că această persoană a tăinuit nişte informaţii care împiedică aflarea ei în această funcţie.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Acum eu nu pot să schimb decizia Comisiei.

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar nu este corect, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vă înţeleg.

Domnul Marian Lupu:

Supunem votului propunerea.

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu propun deci să fie exclus acest text.

Domnul Marian Lupu:

Am înţeles.

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerea colegului nostru, evocată de la microfonul nr.5.

Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele. Sectorul nr.1? ...

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 7.

Domnul Marian Lupu:

7.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 9.

Domnul Marian Lupu:

16 voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plenul Parlamentului. Nu am înregistrat alte propuneri şi, în aceste condiţii, stimaţi colegi, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1943. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, stimaţi colegi numărătorii, rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 2.

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1943 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2042 privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”. Lectura a doua.

Voi ruga Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Comisia nu a primit alte propuneri şi amendamente referitor la acest proiect de lege, de aceea îl propunem, din numele Comisiei, să fie votat pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate, domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doar o constatare. Urmînd recomandărilor dumneavoastră, am consultat stenogramele, iată, care sînt aici, în momentul adoptării acestui proiect de lege încă în 1995, 1997 şi am ajuns la aceeaşi concluzie ca şi dumneavoastră: acest proiect de lege a fost votat de structurile mafiotice. Au votat doar agrarienii şi socialiştii, majoritatea din care sînt aici. Pot să vă prezint cu tot cu nume de familie, cu tot cu analiză.

Şi dacă în momentul adoptării, pierderile Republicii Moldova, să zicem că acest proiect ar fi fost înmormîntat, erau doar în jurul la 20 de milioane de dolari, acum pierderile se vor estima la sute de milioane de dolari. Prin construcţia căii ferate sută de milioane, prin terenurile care sînt retrase abuziv de la populaţie, prin lacătul care... în toate aceste proiecte e vorba de securitatea statului. Dar care e securitatea statului, cînd acest portal de la Giurgiuleşti va fi controlat de structuri mafiotice din ţară, o parte din acţiuni aparţinînd şi celor de peste hotare.

Fiind la Giurgiuleşti, am văzut şi eu acest lacăt care nu permite accesul la rîul Dunărea. Care este securitatea statului? De aceea, votaţi şi mai departe.Vă dorim succes. Pe urmă o să ne lămurim.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2042, în condiţiile raportului comisiei de profil. Supun votului adoptarea acestuia în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 2.

Domnul Marian Lupu:

Două? Mulţumesc.

57 de voturi “pro”. Împotrivă? Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul  Marian Lupu:

13 voturi “împotrivă”. În condiţiile acestui bilanţ al votului, proiectul de Lege nr.2042 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1955 cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar. Lectura a doua. Rog Comisia. Păi, e normal, cînd e vorba de penitenciar e mai vesel, da.

Domnul  Iurie Stoicov:  

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar. Lectura a doua.

Proiectul menţionat a fost avizat pozitiv de către Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, de către Comisia pentru drepturile omului, de către Comisia pentru politică externă şi integrare europeană, de către Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, de către Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, de către Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe şi de către Comisia pentru agricultură şi industria alimentară.

Deputatul Valeriu Cosarciuc s-a expus asupra respingerii acestui proiect de lege pe motiv că acesta este argumentat inoportun şi insuficient. Comisia nu a acceptat această propunere, deoarece nu au fost aduse argumente şi propuneri concrete.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua. 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Stoicov,

Spuneţi, vă rog frumos, în proprietatea cui urmează a fi noul penitenciar, care sperăm să fie construit?

Domnul  Iurie Stoicov:

Eu constat cu regret că noi revenim la discuţia pe marginea acestui proiect de lege în primă lectură.

Domnul  Vladimir Filat:

Nu regretaţi, domnule Stoicov, răspundeţi la întrebare.

Domnul  Iurie Stoicov:

Noi am discutat toate întrebările puse în Comisie, altele nu au fost. Dacă acum sînt întrebări, o să încerc să răspund. Practic, statul primeşte un penitenciar nou într-un loc în afara oraşului şi cedează un penitenciar vechi într-un loc.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu nu am adresat întrebarea respectivă întîmplător. Discuţiile în Comisie, discuţiile în plenul Parlamentului, în afara Parlamentului, ele sînt importante, sînt necesare. Însă pe noi trebuie să ne intereseze ceea ce urmează să stabilească norma legală. În proiectul de lege, citiţi atent legea, atunci dacă nu mă credeţi, nu este stabilit că penitenciarul, care urmează a fi construit, urmează să fie proprietatea statului. Şi dacă noi toţi înţelegem acest lucru sau subînţelegem acest lucru, atunci eu propun, stimate domnule preşedinte al Comisiei, stimaţi colegi, un amendament, conform procedurii legale stabilite de Regulament, de a veni cu un nou alineat la articolul 1, care urmează să stipuleze următorul lucru: “Penitenciarul nou construit se consideră proprietatea statului din momentul recepţionării finale, iar beneficiarul va fi Departamentul Instituţiilor Penitenciare pe lîngă ministerul Justiţiei.” Şi atunci toate aceste întrebări, speculaţii vor dispărea. Este stabilit în lege ceea ce noi presupunem şi discutăm. În acest sens, stimaţi colegi, eu nu cred că această normă este în plus. Rog frumos să fie supus votului amendamentul. Să scoatem din disecţie orice...

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

La solicitarea colegului nostru, supun votului propunerea. Ce, poziţia Guvernului?

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege stipulează expres că terenul va fi transmis în schimbul dreptului de proprietate asupra penitenciarului, prevăzut la alineatul (3). Conform Codului civil, contractul de schimb presupune un contract civil, prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun în schimbul dreptului de proprietate asupra altui bun. Alineatul (3) foarte clar prevede că se transmite în schimb.

Domnul  Marian Lupu:

Să votăm şi pe urmă discutăm.

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, staţi un pic, a adus un argument, eu vreau să vin...

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Să discutăm şi apoi votăm.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc frumos.

Cred că aşa e mai corect. Eu aceasta şi am spus: presupuneri, subînţelegeri sînt. Am propus ca să fie stabilit expres în lege şi, cu siguranţă, lucrul acesta nu încurcă. Mai ales că această întrebare planează. Şi noi am spus că este un proiect de anvergură, care urmează să demonstreze ş.a.m.d. Este o propunere firească.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Mulţumesc.

Eu, spre regret, acum nu am la îndemînă legea respectivă, dar, după cum eu ţin minte, obiectele ce ţin de domeniul sistemului penitenciar nici nu pot fi obiectul privat. Deci, din start, prevederea aceasta. Da, în bancuri se vorbeşte despre nişte detenţii private, dar acestea sînt bancuri, iar noi trebuie să ne bazăm pe prevederile legale.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Şi eu regret că nu aveţi la îndemînă, nu este reglementat vizavi de proprietate. Ceea ce ţine de gestionarea proceselor în domeniul respectiv este, cu adevărat, dreptul exclusiv al statului.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. La vot. Cine este pentru susţinerea propunerii evocate de colegul nostru domnul Filat de la microfonul nr.4, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:  

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu, cu părere de rău, nu am putut să particip data trecută la prima lectură, aşa că să nu vă supăraţi de întrebările mele. În primul rînd, mă interesează, din auzite, nu cumva e monument istoric acest obiect?

Domnul  Iurie Stoicov:

Nu, nu este monument istoric.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Nu este. De fapt, la noi şi monumentele istorice se demolează fără hotărîrea Guvernului şi a Parlamentului, aşa că... Bine. Din punct de vedere juridic totuşi pe mine mă interesează, Legea cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar, se numeşte. Dar la alineatul (1): “Se permite transmiterea în proprietate privată a imobilelor situate pe Bernardazzi”. Ce fel de documente? Vînzare–cumpărare sau e contract de schimb, cum a spus domnul Eşanu. Cu cine schimbăm? Cine schimbă? Cui aparţine acest obiect? Nu este scris aici. Statului sau, eu ştiu cui, acelui care e hoţ în lege, sau a cui e el? Şi ce documente, în general, acesta? Cum noi permitem transmiterea şi pe urmă facem licitaţie şi apoi nu ştiu ce facem. Din punct de vedere juridic, dacă nu puteţi dumneavoastră, domnul Eşanu să îmi explice şi mie.

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule deputat,

Este un proiect de lege prin derogare de la legislaţia existentă. Intenţiile sînt clare, dar trebuie de făcut careva derogări, avînd în vedere de ajuns aceste intenţii.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

De ce nu îl numiţi contract de vînzare–cumpărare sau de schimb? Aşa cum a spus domnul Eşanu. De schimb între stat, pe de o parte, şi ţigan, pe de altă parte.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1 referitor la relaţia dintre stat şi ceea ce a spus domnul Susarenco.

Domnul  Nicolae Eşanu:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege menţionat are această denumire, deoarece obiectul de reglementare afectează mai multe raporturi sociale, inclusiv derogări de la legislaţia în vigoare privind deetatizarea unui bun. Doi. Derogări de la legislaţia în vigoare privind procedura de selectare a investitorului. Trei. Dereglări de la legislaţia în vigoare privind regimul fiscal şi vamal. Şi alte prevederi pe care nu am să le reproduc.

În ceea ce prevede dreptul de proprietate. Conform datelor din Registrul cadastral, pe care noi le-am prezentat Parlamentului, penitenciarul şi terenul pe care este amplasat acesta, este proprietate a Republicii Moldova. Acest lucru nu este necesar să fie stipulat în mod expres în cuprinsul legii.

Mulţumesc.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc.

Ultima întrebare. Este în stare statul Republica Moldova sau nu este în stare, la momentul actual, cînd doamna Prim-ministru, ieri, a spus că pe noi nu ne afectează criza globală, să construiască un penitenciar? Este în stare sau nu este în stare?

Domnul  Marian Lupu:

Pare a fi nu.

Domnul  Iurie Stoicov:

Da, într-adevăr.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Păi, poate dăm Parlamentul atunci sub penitenciar.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

O idee la care mă voi gîndi, vă promit, pe perioada de vacanţă.

Microfonul nr.4.

Domnul  Serafim Urechean:

De fapt, el aşa şi este, fără să îl declari, domnule Gheorghe.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Care sînt termenele îndeplinirii acestui proiect de lege? Care este termenul final de primire în exploataţie a penitenciarului nou construit?

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Aceste termene nu pot fi stipulate în lege. Pentru aceasta Ministerul Justiţiei are deja un caiet de sarcini, are careva proiecte şi dumnealor pot să vă răspundă, termenele, îmi pare, un an şi jumătate.

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Mai sînt încă specialişti în domeniul construcţiilor, dacă nu cunoaşteţi, consultaţi Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, sînt normative reieşind din suma preconizată, cel mult 2–3 ani. Deoarece eu sînt foarte adînc impresionat de stadionul construit de Voronin–Tarlev–Zgardan la intrarea în Chişinău, din partea Aeroportului. Sînt foarte adînc impresionat, ca fost Primar de Chişinău, de stadionul din zona Circului, construit de Voronin–Tarlev. Sînt foarte adînc impresionat de starea Stadionului Republican, fost.

Vreau să vă spun că viitorul deţinător al acestui penitenciar este deţinătorul terenului fostului Stadion Republican. Şi o să ajungem la o situaţie, dacă nu vom stipula termene concrete de executare a acestui proiect de lege, vom intra în nişte colizii de tip stadion–stadion–stadion, Valea Morilor, Spitalul de tuberculoză şi multe alte lucruri.

De aceea, eu propun să fie stipulat termenul de 3 ani de zile, deoarece corespunde normativelor în domeniul construcţiilor. Şi cu aceasta de terminat discuţiile, vă rog foarte frumos.

Domnul  Iurie Stoicov:

Nu este necesar, fiindcă penitenciarul se cedează după ce va fi construit celălalt penitenciar.

Domnul  Serafim Urechean:

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Peste 10 ani, cînd aceasta... Deoarece este destul de clar ce se întîmplă: se va construi spaţiu locativ pe fostul Stadion Republican, în rezultatul vînzărilor acestor apartamente, care se vor construi acolo, se va începe, poate că, investiţia în construcţia noului penitenciar ş.a.m.d. Este o speculaţie destul de grosolană, pe care nu vreţi să o curmaţi, fiindcă sînteţi implicaţi în afaceri dubioase, marea majoritate de tovarăşi care sînt aici. De aceea, propun 3 ani de zile pentru îndeplinirea acestui proiect de lege.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Voi supune votului.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Eu m-aş adresa tuturor colegilor totuşi această problemă nu trebuie să fie politizată, deoarece, dacă vorbim de termen, el este stabilit clar, că, după finisarea construcţiei acestui stadion în termen de 6 luni, care sînt necesare pentru a evacua penitenciarul actual. Cer scuze, cu stadionul m-aţi zăpăcit de acum. Penitenciar.

Pentru ca să fie evacuat penitenciarul sau contingentul care se află actualmente se dă termen de 6 luni. Iată care termen poate fi prevăzut aici şi este necesar ca să fie prevăzut. Iar restul, toate procedurile, e clar că depind de: anunţarea tenderului, căutarea participanţilor. Acestea sînt probleme legate deja de contractul respectiv şi procedura de desfăşurare a tenderului.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Esenţa legii care este? De a crea o bază legală, ca să fie pornit acest proces. Şi punctul final – 6 luni după finisarea construcţiei. Iată ce este prevăzut de lege şi noi, cred, fără mari discuţii de mai departe, trebuie să acceptăm şi să votăm.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Oricum propunerea a fost.

Domnule Stoicov,

Vă mulţumesc.

Propunerea a fost înaintată, o voi supune votului. Cine este pentru a accepta propunerea înaintată de la microfonul nr.4 de domnul Urechean, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 5.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Acum, stimaţi colegi, în condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua pe ansamblu a proiectului de Lege nr.1955. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 –26.

Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul  Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Împotrivă? Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

13 voturi “împotrivă”. Proiectul de Lege nr.1955 constat că este adoptat în a doua lectură.

Proiectul de Lege nr.1488 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti” a fost examinat şi adoptat de către Parlament în primă lectură în iunie curent. Comisia a examinat propunerile şi obiecţiile expuse în avizele comisiilor permanente şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi cele înaintate de deputaţi. Propunerile şi obiecţiile respective sînt reflectate în sinteza rezultatelor examinării lor, care este parte integrantă a raportului Comisiei.

În rezultatul examinării pentru lectura a doua, în acest proiect de lege au fost operate un şir de modificări importante: stabilirea, prin derogare de la prevederile Codului funciar, a posibilităţii de a folosi terenul Aeroportului şi în alte scopuri decît cele militare; introducerea restricţiei privind comerţul angro cu mărfuri excluse din circuitul civil; introducerea restricţiei privind realizarea pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova de maximum 30 la sută din volumul mărfurilor, serviciilor produse în Aeroport; interzicerea de a scoate pe restul teritoriu vamal al Republicii Moldova a producţiei alcoolice, a tutunului şi a produselor din tutun, precum şi de a produce pe teritoriul respectiv a producţia menţionată; modificarea mecanismului de suspendare a activităţii de  întreprinzător în vederea corespunderei lui rigorilor Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător; expunerea în redacţie nouă a articolului 9, similară cu cea aplicată în cazul zonelor economice libere.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea proiectului de lege în şedinţa plenară a Parlamentului şi aprobarea lui în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Propuneri?

Domnul  Vladimir Braga.

Domnule preşedinte Bondarciuc,

Rog să pronunţaţi, căci noi am discutat mai mult pe marginea acestei probleme în Comisie, am ascultat raportul şi în raport nu am înţeles cum sună articolul 4, punctul 7.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Punctul?

Domnul  Vladimir Braga:

Articolul 4, punctul 7. Aşa era iniţial: “Se interzice introducerea ş.a.m.d.” Formulaţi, vă rog, cum sună acum în ultima...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

O clipă.

Domnul  Vladimir Braga.

Pagina 8 a legii.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu ştiu. Eu mă uit în sinteză, aici sînt toate modificările. Nu, aşa şi a rămas.

Domnul  Vladimir Braga:

Deci,  va fi în lege, eu citez: “Se interzice introducerea pe teritoriul a Aeroportului Internaţional Liber a mărfurilor şi a altor obiecte, în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova” şi în continuare conform textului. Aşa va fi, da?

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da.

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.3.

Domnul  Ivan Calin:  

Mulţumesc.

Deci e clar lucru că problema folosirii patrimoniului Aeroportului “Mărculeşti”, fără îndoială, este de o importanţă majoră pentru statul nostru şi ea trebuie numaidecît cumva hotărîtă. Însă materialele prezentate de Comisia de bază pentru lectura a doua, după mine, ea şi mai mult încurcă situaţia cu înaintarea acestui proiect de lege. Eu aş putea demonstra aceasta prin examinarea amendamentelor înaintate de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, susţinute de mine.

Aş dori să nu se supere membrii Comisiei şi acei care au lucrat asupra acestei sinteze, dar multe din explicaţiile formulate acolo, chiar momentul unde se stipulează că se acceptă, dar se prezintă o formulă nouă. Aceste formule sînt destul de neargumentate, chiar, aş spune, confuze. Aceasta mă face că eu, personal, sînt nevoit, pur şi simplu, să nu votez pentru adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Domnul  Ivan Calin:  

Încă un moment, domnule Preşedinte.

Însăşi noţiunea, stimaţi colegi, cine îmi poate răspunde la întrebarea: ce înseamnă “aeroport militar liber”? Cine îmi poate explica această noţiune sau aeroport cu o componentă militară liberă? Deci şi multe alte momente sînt. În calitate de compromis, eu aş propune, domnule Preşedinte, să luăm o pauză, să remitem acest proiect Comisiei, pentru a mai lucra, poate pînă în toamnă, va da Domnul, vom mai prinde la minte.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

E clară poziţia. Propunerea este înregistrată. Alte propuneri?

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Într-adevăr, stimaţi colegi, s-a creat o practică destul de proastă nu numai în Parlamentul actual, dar în general prin luna iulie, ultimele zile se înaintează multe proiecte de legi şi importante şi foarte importante şi poate chiar, mai bine ar fi spus, problematice.

De aceea, vreau să vă spun, că, într-adevăr, la Comisie s-a discutat şi domnul Bondarciuc personal a făcut tot posibilul ca, cît de cît, să fie toate formalităţile executate şi îndeplinite conform Regulamentului. Dar, într-adevăr, legea este foarte importantă. Şi multe propuneri, chiar şi a Direcţiei juridice, chiar şi eu ştiu că noi am discutat la Comisie, nu au fost luate în seamă şi, pur şi simplu, au fost descrise nişte explicaţii pe pagini întregi, care nu sînt interesante şi nu avem timp să le citim.

De aceea, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” înaintează, într-adevăr, domnule Preşedinte, o rugăminte, să vă folosiţi de dreptul dumneavoastră de a mai da posibilitate să lucrăm. Şi eu cred că nu se va întîmpla nimic în luna iulie–august în Aeroportul “Mărculeşti”. Cred că vara va fi bună şi în toamnă vom reveni foarte detaliat, fiindcă sînt foarte multe chestiuni care se confruntă. Şi încă o dată repet; acest proiect de lege este un conglomerat din Portul “Giurgiuleşti”, din zonele economice libere şi alte noţiuni care au fost introduse în legătură cu acest Aeroport “Mărculeşti”. Propunerea Fracţiunii este de a întoarce Comisiei şi de a reveni la acest proiect de lege în toamna anului curent.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat. Alte propuneri?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Domnul Preşedinte,

Dacă îmi permiteţi, vreo cîteva cuvinte. Vreau să vă spun că noi, da, am lucrat destul de mult cu acest proiect. Şi, în ultima vreme, am lucrat împreună cu autorii şi reprezentanţii Ministerului Apărării, care sînt aici prezenţi, ai Aeroportului “Mărculeşti” care sînt aici prezenţi, Direcţia juridică, care este aici prezentă. Şi noi, după părerea Comisiei, am găsit formulele reuşite, care sînt propuse pentru examinare.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Mulţumesc.

Domnule Calin,

A fost o singură propunere sau insistaţi să fie supus votului? Remitere. Nu, bine.

Stimaţi colegi,

În acest caz, proiectul de Lege nr.1488. În condiţiile raportului Comisiei sesizate în fond, voi supune votului adoptarea acestuia în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatul.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 21.

Sectorul nr. 3 – 1.   

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 1. 54 de voturi “pro”. Împotrivă? Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Domnul  Marian Lupu:

Mai încet, vă rog, căci nu aud rezultatele.  Sectorul nr.3 – ?

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 7.  

Domnul  Marian Lupu:

10 voturi. Proiectul de Lege nr.1488 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.1139 cu privire la parteneriatul public privat, lectura a doua.

Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat propunerile şi obiecţiile comisiilor permanente, ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului expuse în avizele prezentate, precum şi cele expuse de către deputaţi în cadrul examinării proiectului de lege în primă lectură şi informează despre următoarele. Comisia a acceptat propunerea Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi privind perfectarea articolelor respective din capitolul II şi din capitolul IV, expunîndu-le în redacţia care se propune în anexa la prezentul raport.

De asemenea, s-au acceptat propunerile Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, ale Comisiei pentru drepturile omului, ale Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară, precum şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, cu privire la precizarea formulărilor unor prevederi ale articolelor şi alineatelor (3), (4), (5), (6), (7), (9), (10) din capitolul II al proiectului de lege.

Cu referinţă la acest capitol din proiectul de lege, Comisia pentru politică economică, buget, finanţe propune Parlamentului ca competenţa Ministerului Economiei şi Comerţului să fie separată de competenţa Agenţiei proprietăţii publice pe lîngă minister, expunîndu-le în formula propusă de Comisie în anexă şi coordonată cu autorii. Comisia propune, de asemenea, suplimentarea proiectului de lege cu un articol nou, care stabileşte competenţa Ministerului Finanţelor, al cărui cuprins este expus în anexă, şi, de asemenea, acceptată de autori.

Comisia propune modificarea articolului 13 din proiectul de lege, denumindu-l Consiliul Naţional pentru Parteneriatul Public Privat, propunînd şi modificarea cuprinsului acestuia în redacţiile expuse în anexă. Obiecţiile Direcţiei juridice a Aparatului  Parlamentului, care, în esenţa lor, au un caracter tehnic sau de recomandare, au fost acceptate şi sînt incluse în cuprinsul articolelor respective. Unele obiecţii şi propuneri expuse în avizele prezentate, precum şi opinia domnului deputat Ion Guţu, expusă în cadrul examinării proiectului de lege în primă lectură nu a fost acceptată de către comisii, argumentele fiind formulate în anexă.

Comisia a acceptat obiecţia domnului deputat Valeriu Guma cu privire la competenţa Agenţiei proprietăţii publice pe lîngă minister, expunînd  litera a) din articolul 14,  redacţia coloanei a 3 din anexă în felul următor: “coordonează iniţierea şi realizarea parteneriatelor publice private la nivel naţional”.

Tot la acest articol, Comisia a acceptat şi propunerea domnului deputat Iurie Roşca. Se susţine, de asemenea, ca articolul 21 din proiect să fie expus în felul următor: proprietatea intelectuală creată în procesul realizării parteneriatului public privat se dobîndeşte în modul stabilit de contract.

De asemenea, Comisia pentru politică economică, buget, finanţe susţine excluderea din cuprinsul proiectului de lege perfectat a ultimii propoziţii din alineatul (6) al articolului 18, dat fiind că este de prisos.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate domnule vicepreşedinte,

Nu vă supăraţi, pot să vă rog să faceţi referinţă doar la acele care nu au fost susţinute.

Domnul Gheorghe Popa:

Eu am terminat, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

Deja, da?

Domnul Gheorghe Popa:

Da. Cu aceste propuneri şi obiecţii, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune Parlamentului adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc foarte mult.

Alte propuneri decît cele evocate în raport nu sînt.

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către Comisia de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1139. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 1139 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.1117 cu privire la migraţia de muncă. Lectura a doua, rog Comisia. De fapt, eu vreau să vă spun, stimaţi colegi, noi am discutat acest proiect. Eu cred că ne-a rămas doar o singură poziţie, sintagma asupra căreia s-a şi discutat. Da, vă rog.

Domnul Ştefan Secăreanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am examinat la 9 iulie, suplimentar, proiectul respectiv, Comisia a luat în consideraţie toate propunerile comisiilor permanente şi ale deputaţilor, precum şi obiecţiile expuse pe parcursul examinării în cadrul şedinţei trecute a Parlamentului. Decizia definitivă asupra acestuia a fost expusă în sinteza anexată la prezentul raport. Vreau să precizez, pentru stenogramă în mod special, faptul că Comisia a convenit asupra unei noi redacţii a alineatului (1) din articolul 7, pentru că au fost mai multe propuneri pe marginea acestui articol atît din partea deputatului Petrenco, cît şi din partea Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie..

Comisia, în urma examinării acestor propuneri, a omis cuvintele “într-un ziar de circulaţie naţională, cu indicarea exactă a specialităţii solicitate şi a salariului oferit” şi a propus o nouă redacţie a acestui alineat (1) din articolul 7, care sună în felul următor: “Pentru angajarea în muncă a cetăţenilor străini şi apatrizilor în Republica Moldova, angajatorul este obligat să înregistreze oferta locurilor de muncă vacante la agenţia teritorială şi să publice în presă un anunţ privind locurile vacante”. Avînd în vedere cele expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect în cea de a doua lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco:  

Mulţumesc.

Eu aş vrea să mulţumesc preşedintelui Comisiei şi Comisiei pentru examinarea suplimentară a amendamentelor şi acceptarea lor, totuşi rămîne o întrebare la articolul 23 “Restricţii privind emigrarea la muncă”. Nu aţi acceptat acest amendament şi eu aş vrea să vă întreb: de ce? Şi anume alineatul (1): “Cetăţenii Republicii Moldova sînt restricţionaţi de a emigra la muncă în următoarele situaţii”: Alineatul (5), litera c) – nu au prezentat confirmarea organului competent de protecţie a copiilor din raionul sectorului de domiciliu al părinţilor, privind luarea la evidenţă a minorilor, care rămîn în ţară. Deci prima întrebare: cui trebuie de prezentat această confirmare?

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Organelor responsabile de soluţionarea acestor probleme. Deci acolo unde se propun. Noi am examinat, stimate domnule deputat, domnule preşedinte al Comisiei, am examinat şi acest amendament al dumneavoastră împreună cu autorii în şedinţa de ieri. Poziţia Comisiei este că nu se acceptă acest amendament, pentru că restricţia stabilită la litera c) din respectivul articol presupune protejarea drepturilor copilului. Pentru că acei care pleacă şi îşi lasă copiii fără grijă, credem că creează o situaţie în plus pentru statul Republica Moldova. De aceea, legea respectivă trebuie să prevadă asemenea restricţii, ca copii să rămînă luaţi la evidenţă.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu înţeleg că colegul Petrenco nu contestă ideea.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Aceasta  a fost poziţia Comisiei.

Domnul Grigore Petrenco:

Desigur, drepturile copilului trebuie să fie protejate. Dar întrebarea mea se referă la cu totul altceva.

Domnul  Marian Lupu:

Unde se prevede?

Domnul Grigore Petrenco:

“Cetăţenii sînt restricţionaţi de a imigra, adică de a părăsi ţara, deci, în cazul în care nu au prezentat confirmarea organului competent de protecţie a copiilor”. Cui trebuie să prezinte?

Domnul  Marian Lupu:

Iată acuşi.

Microfonul nr. 1.  

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Acest document va fi prezentat Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă.

Domnul Grigore Petrenco:

Bine, înseamnă că, înainte de a părăsi ţara, cetăţeanul trebuie să se prezinte la Agenţia Naţională. Dar în cazul în care el pleacă de sine stătător fără, dar nu, pleacă la muncă, imigrează la muncă de sine stătător, fără Agenţia Naţională.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Noi discutăm, legea prevede clar condiţiile migraţiei de muncă şi nu alte condiţii, stimate domnule deputat.

Domnul  Marian Lupu:

Eu stau şi mă gîndesc, la ce au servit şase zile de cînd am scos din ordinea de zi acest proiect?

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Noi am examinat amendamentul, am expus poziţia Comisiei, a fost coordonată cu autorii şi atît.

Domnul Grigore Petrenco:

Deci.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Grigore Petrenco:

O clipă. Mai am o întrebare. Tot la aceeaşi literă c), alineatul (1). Bine, prezentăm Agenţiei Naţionale, dacă plecăm la muncă în mod organizat, da, prin Agenţie. Dar, în cazul în care persoana nu are... să zicem, pleacă un părinte, dar al doilea rămîne în ţară, tot trebuie să prezinte?

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.    

Domnul Grigore Petrenco:

Ce înseamnă evidenţa copilului?  

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

În principiu, tot proiectul de lege prevede norme şi alte stipulări ce ţin de angajarea legală a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare. În cazul în care rămîne o altă persoană, înseamnă că în certificat va fi indicat că a doua persoană, al doilea părinte este  responsabil pe acest copil în continuare, pe perioada aflării în străinătate a persoanei care a plecat.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Este vorba de o evidenţă clară a acestor familii şi copii.

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule viceministru,

Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că nu toţi cetăţenii Republicii Moldova pleacă prin intermediul agenţiilor naţionale.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Să procedăm în felul următor: prea multă vorbă. Ultima întrebare eu o formulez.

Domnule Petrenco,

Ceea ce vrea dumnealui să formuleze, dar nu ajunge să o facă. Aceste certificate trebuie să fie prezentate şi de acei care pleacă de sine stătător, neorganizat, neoficial? Da sau nu?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Acest certificat urmează să fie prezentat de acei cetăţeni care vor pleca organizat la muncă peste hotare.

Domnul  Marian Lupu:

E clar?

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Corect.

Domnul Grigore Petrenco:

Dar atunci trebuie de stipulat acest lucru.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Ştefan Secăreanu:

Articolul se numeşte clar: “Restricţii privind imigrarea de muncă”. Deci, nu este nevoie să mai stipulăm altceva, la muncă.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.  

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Comisia condusă de dumneavoastră a propus excluderea din articolul 21 a literei f) cu privire la taxa pentru acordarea serviciilor de mediere. Aş vrea să îmi aduceţi argumentele Comisiei, din care motive a fost exclusă această literă, căci ea ace are valoare în această lege, dacă va fi adoptată.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Da, Comisia a examinat acest articol şi, în şedinţa de ieri şi potrivit autorilor şi potrivit tuturor argumentelor prevederea respectivă este în conformitate cu normele internaţionale.

Doamna Valentina Cuşnir:

Doar acestea sînt argumentele, că aşa prevăd normele internaţionale.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Exact. Aşa prevăd acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi noi toate le respectăm.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Da, bine.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, proiectul de Lege nr.1117, lectura a doua. Supun votului adoptarea acestuia în lectura a doua, rog să votaţi.  Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1117 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1633 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.    

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege privind completarea unor acte legislative, lectura a doua. În cadrul examinării în Comisie au apărut un şir de amendamente, care sînt reflectate în sinteză, anexată la acest raport, care este parte integrantă a acestuia.

În temeiul celor expuse, propunem adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Propuneri? Altele? Nu sînt.

Domnule preşedinte  al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1633. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rezultatele, stimaţi colegi. 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 2.  

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1633 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Hotărîre nr.1595 pentru aprobarea structurii efectivului limită şi modul de finanţare a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Lectura a doua. E hotărîre sau e lege? Cer scuze, e o greşeală tehnică. Proiectul de Lege, stimaţi colegi.

Domnul  Iurie Stoicov:

Da, în genere, în proiect era, într-adevăr, hotărîre. Noi data trecută ne-am apreciat că adoptăm un proiect de lege. Amendamentele care au parvenit şi decizia Comisiei se conţin în sinteza, care este parte integrantă a prezentului raport.

Dintre cele mai esenţiale amendamente pentru lectura a doua sînt ale Guvernului Republicii Moldova, care susţine, în principiu, ideea creării respectivei autorităţi, solicitînd, totodată, timpul necesar în vederea efectuării unei analize ample privind necesarul de mijloace financiare pentru iniţierea şi asigurarea acestui Centru cu sediu.

Deputatul Vadim Mişin, la acest subiect, a propus completarea articolului 3 din proiect cu textul: “de la 1 ianuarie 2009”, care a fost acceptat de Comisie.

În vederea optimizării structurii viitorului Centru, Guvernul, de asemenea, a propus excluderea “secţiilor” din componenţa “direcţiilor”, dat fiind faptul că acestea nu întrunesc condiţiile necesare pentru instituirea lor, precum şi expunerea într-o redacţie nouă a denumirii unor subdiviziuni ale Centrului, care, de asemenea, sînt reflectate în sinteză.

În temeiul celor expuse, se propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.1595. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1595 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Hotărîre nr.1818 privind aprobarea devizului de cheltuieli al sistemului judecătoresc. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Prezintă domnul Anatolie Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de iniţiativă legislativă, proiectul de Hotărîre privind aprobarea devizului de cheltuieli al Curţii Supreme de Justiţie, instanţelor judecătoreşti şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2009.

Iniţiativa legislativă este a unui grup de deputaţi în Parlament şi are ca scop stabilirea devizului de cheltuieli al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2009.

Iniţiativa este elaborată în baza propunerilor de buget, înaintate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Plenul Curţii Supreme de Justiţie, ceea ce corespunde prevederilor articolului 121 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova, articolul 22 din Legea cu privire la organizarea judecătorească, articolului 37 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, potrivit cărora resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament şi sînt incluse în bugetul de stat.

O asemenea procedură de adoptare a proiectului bugetului instanţelor judecătoreşti se înscrie în acţiunile întreprinse pentru sporirea independenţei şi imparţialităţii sistemului judecătoresc. Alocarea şi adoptarea de către Legislativ a mijloacelor financiare pentru sistemul judecătoresc va constitui o garanţie suplimentară pentru buna funcţionare a acestuia.

Mai mult ca atît, asupra necesităţii garantării alocaţiilor mijloacelor financiare suficiente se pronunţă, în avizele sale, experţii Consiliului Europei şi ai Uniunii Europene.

Stimaţi colegi,

Ţin să menţionez faptul că, din avizul parvenit de la Guvernul Republicii Moldova şi, iniţial, de către autori, a fost solicitată suma de 181917,3 mii de lei, din avizul parvenit de la Guvernul Republicii Moldova, iniţial, a fost susţinută suma de 122795,5 mii de lei.

În şedinţa comună a Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi şi a Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe, cu participarea nemijlocită a Guvernului Republicii Moldova şi a Ministerului Finanţelor, suplimentar, în urma negocierilor purtate, a fost alocată suma de 17147,1 mii de lei pentru susţinerea acestor cheltuieli, suma finală fiind de 139946,6 mii de lei.

Este de menţionat şi acel moment că noi conştientizăm faptul că sînt necesare mult mai multe mijloace financiare pentru a acoperi necesarul de cheltuieli în instanţele judecătoreşti. Dar vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră precum că s-a înregistrat, prin aceste alocaţii, o creştere esenţială în valoare de aproximativ 50% alocaţiile pentru Curtea Supremă de Justiţie în anul curent, pentru instanţele judecătoreşti – cu aproximativ 15%.

Totodată, vreau să menţionez şi acel fapt că, pentru o bună desfăşurare pe viitor a activităţii instanţelor judecătoreşti, se va ţine cont de propunerile şi de majorările veniturilor la bugetul de stat.

În acelaşi context, vreau să aduc atenţiei dumneavoastră şi raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, care a examinat proiectul de hotărîre nominalizat şi a constatat următoarele.

Proiectul a fost elaborat şi înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova şi are ca scop stabilirea bugetului, devizului de cheltuieli al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2009.

Proiectul a fost avizat de comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care îl susţin cu unele amendamente. De asemenea, proiectul a fost avizat de către Guvern, care, iniţial, a acceptat, după cum am menţionat, devizul de cheltuieli în sumă de 122799 mii de lei, însă, în rezultatul negocierilor suplimentare, a fost alocată suma de 17147,1 mii de lei.

Decizia Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi asupra propunerilor cu privire la acest proiect se conţine în anexa, care este parte integrantă a prezentului raport.

Ţinînd cont de ele expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului aprobarea proiectului de Hotărîre nr.1818 din 29 mai 2008, luînd în consideraţie amendamentele acceptate cuprinse în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule autor,

Am vrut să vă întreb dacă dumneavoastră atunci cînd aţi elaborat acest proiect de hotărîre aţi avut în vedere că trebuie modificată Legea cu privire la organizarea judecătorească, ca să îndeplinim Rezoluţia Consiliului Europei cu privire la onorarea obligaţiilor şi angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliului Europei care prevedea mărirea numărului de judecători. Căci acolo era scris explicit, în această Rezoluţie din octombrie 2007, că Republica Moldova urmează să mărească numărul de judecători, pentru a asigura accesul liber şi în termen rezonabil al cetăţenilor Republicii Moldova la justiţie.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc pentru întrebare, stimate domnule deputat. La moment, eu vreau să menţionez faptul că acea iniţiativă, ce ţine de devizul de cheltuieli a instanţelor judecătoreşti, a parvenit din partea Consiliului Superior al Magistraturii care, practic, a solicitat suma respectivă pentru acoperire financiară. Dar ceea ce spuneţi dumneavoastră este obiectul altei legi şi nu este reflectat în proiectul de hotărîre respectiv.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu v-am întrebat dacă dumneavoastră atunci cînd aţi pregătit acest  proiect de hotărîre aţi examinat şi Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Nu.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindcă totuşi noi sîntem Republica Moldova.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Aceasta despre altă lege.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sîntem monitorizaţi.

Doamna Maria Postoico:

Aceasta ţine de altă lege.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Este obiectul altei legi, nu este vorba despre organizarea judecătorească. E vorba despre...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Totuşi eu vreau să adresez o întrebare, dacă se poate, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dacă Consiliul examinează această, să spunem, normă prevăzută de către...

Doamna Maria Postoico:

Propunere pentru...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...Rezoluţie, propunere pentru a modifica legea care să prevadă mărirea numărului de judecători...

Domnul Nicolae Clima – preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii:

Deci proiectul ... adică Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii privind cheltuielile bugetelor în instanţale judecătoreşti este prezentat ţinînd cont de numărul de judecători actuali. Cu adevărat, ceea ce ţine de Rezoluţia nr.1572 din 2 octombrie 2007 privind majorarea numărului de judecători este un alt proiect prezentat de Consiliul Superior al Magistraturii şi care se găseşte în structurile respective, adică persoanele care au drept de iniţiativă legislativă pentru a fi prezentat în Parlament.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Înseamnă, domnule preşedinte al Consiliului Superior, noi trebuie să înţelegem pentru anul 2009 noi nu vom putea să avem mai mulţi judecători ca să asigurăm accesul la justiţie, aşa cum prevede Rezoluţia Consiliului Europei.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

E adevărat că ţine de altă lege şi trebuie de selectat judecătorii şi pe urmă de prevăzut suma, în acest caz.

Domnul Nicolae Clima:

Eu cred că dacă...

Doamna Maria Postoico:

E un drum îndelungat.

Domnul Nicolae Clima:

Proiectul de Lege privind majorarea numărului de judecători va fi examinat în Parlament, concomitent se va soluţiona şi chestiunea cu privire la alocarea sumelor suplimentare.

Doamnă preşedinte,

Dacă este posibil, în anexe s-au strecurat cîteva greşeli pur mecanice. Dacă este posibil, pur şi simplu, să le numesc care sînt. Deci, stimaţi deputaţi, anexa nr.1 “cheltuielile bugetului instanţelor judecătoreşti” cuprinde în sine toate sumele.

În anexele nr.2 şi nr.3 sînt sumele care sînt inclusiv în anexa nr.1. La anexa nr.2 s-a strecurat o greşeală la judecătoria Străşeni, la rubrica total nu este 300 de mii dar 600 de mii, precum este şi componenta de bază. E o greşeală pur mecanică care nu afectează cu nimic cifrele. Concomitent, la anexa nr.2, tot din omisiune, nu s-a indicat sediul judecătoriei Căuşeni – 600 de mii şi, respectiv, la mijloacele speciale, nu e la componenta de bază, dar la mijloace speciale.

Şi sediul judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău – 500 de mii la fel din mijloace speciale. Repet, nu afectează absolut cu nimic sumele, pur şi simplu.

Doamna Maria Postoico:

Suma totală, da.

Domnul Nicolae Clima:

Ele sînt, inclusiv, da. La anexa nr.3, tot din omisiune, nu s-a inclus reconstruirea în continuare a judecătoriei Cahul cu 1 milion 400 de mii la mijloace speciale.

Ele nici în sumă nu ies cele 10 milioane negociate. De aceea, rog să ţineţi cont să fie incluse şi acestea.

Doamna Maria Postoico:

Da, în stenogramă este de acum, da, este fixat şi...

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Dacă îmi permiteţi, doamnă Preşedinte...

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci tot pentru stenogramă. În raportul difuzat deputaţilor a fost comisă o greşeală tehnică, după părerea noastră, la ceea ce ţine de unele cifre şi anume din avizul Guvernului la suma de cheltuieli 325 milioane 479,6 de substituit cu cifra 122,799 milioane lei, pentru că a fost o greşeală mecanică, tehnică.

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumim.

Comisia economică nu are, da? Poftim, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, de bază, da. Poftim.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Noi, în Comisie, am examinat iniţiativa legislativă. Practic, am avut vreo cîteva şedinţe. A apărut din calculele respective prima cifră – 122,799 milioane de lei. Pe urmă, am insistat să lucrăm suplimentar şi au fost purtate negocieri între Comisia noastră şi Guvern, între Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie şi, după aceste negocieri, a apărut şi cifra pe care a numit-o domnul raportor – 17147,1 mii.

Şi noi propunem, pentru a aproba devizul de cheltuieli în sumă: Curtea Supremă de Justiţie 24783,3 mii de lei, instanţele judecătoreşti 111840,3 mii de lei, Consiliul  Suprem al Magistraturii 3323,3 mii de lei.

Pornind de la cele menţionate, comisia propune aprobarea de către Parlament devizul de cheltuieli în mărimile indicate mai sus, cu includerea acestora în Legea bugetului de stat pe anul 2009. Aveţi toate materialele, inclusiv hotărîrea Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Deci s-a înscris la acest proiect pentru luare de cuvînt domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pînă a trece la subiectul propriu-zis, vreau să fac o propunere. În aceste clipe, la Uniunea Scriitorilor oamenii îşi iau rămas bun de la acel care a fost Vasile Vasilache, unul dintre cei mai importanţi prozatori ai vremurilor noastre, care a plecat subit dintre noi în noaptea de 7 iulie 2008. Mulţi dintre noi au învăţat pe operele lui Vasilache.

Propun, doamnă Preşedinte, să păstrăm un minut de reculegere în memoria celuia care a fost Vasile Vasilache.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Ppoate după ce dumneavoastră finisaţi purcedem la momentul de reculegere.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Discuţiile pe marginea problemei bugetului uneia dintre cele trei puteri în stat a justiţiei ne demonstrează ... amănunte în ce măsură clasa politică de la noi acceptă independenţa judecătorului. Or, clasei politice din Moldova i-a lipsit voinţa politică de a crea un asemenea sistem unde în capul mesei ar fi trebuit să stea numai legea.

Instituirea unui asemenea sistem ar fi obligat clasa politică să accepte alte reguli de joc, unice pentru toţi cetăţenii. Problema este în ce măsură percep reprezentanţii puterii legislative şi executive autoritatea judecătorească ca pe o putere independentă în stat.

În lumina celor ce se întîmplă astăzi în sistemul judecătoresc, sistem privit prin prisma multiplelor decizii ale CEDO de condamnare a statului Republica Moldova, apare clar că autorităţile statului nostru nu îndeplinesc întocmai recomandarea conţinută în Rezoluţia APCE cu privire la organizarea judiciară.

Dar să trecem la subiectul propriu-zis al discuţiei de astăzi.

Unu. Carta Europeană privind statutul judecătorului ne sugerează, fără nici un drept de tăgadă, că asigurarea tehnico-materială a justiţiei trebue fixată în aşa fel, încît să ferească judecătorul de presiuni ce vizează să influenţeze sensul deciziilor sau, în general, comportamentul acestei puteri în stat, afectîndu-i astfel independenţa sau imparţialitatea.

Doi. Aceste principii unanim recunoscute şi-au găsit oglindirea şi în legislaţia naţională a Republicii Moldova, precum articolul 121 din Legea fundamentală prevede că resursele financiare în instanţele judecătoreşti sînt aprobate de Parlament şi sînt incluse în bugetul de stat.

Articolul 27 alineatul (2) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie precizează că bugetul Curţii se aprobă de Parlament, la propunerea plenului acestei instituţii. Articolul 22 din Legea privind organizarea judecătorească stipulează că mijloacele financiare necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi sînt incluse la bugetul de stat.

Potrivit articolului 4 alineatul (3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, acesta din urmă examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul bugetelor instanţelor judecătoreşti.

După cum vedem, nici pomină de Guvern. Trecut prin prisma acestor acte normative, vom observa că proiectul  de hotărîre care vizează cheltuielile pentru justiţie în anul care vine nu este altceva decît un fetiş. Comuniştii, cu cinismul care îi caracterizează, manipulînd cu viclenie cifrele, ne raportează cu glas voios de pionier: bugetul Curţii Supreme de Justiţie va fi mai mare decît în anul precedent cu 49%. Bugetul instanţelor judecătoreşti – cu 20,5%.

Să vedem însă la ce capitole se vor majora cheltuielile, investiţiile capitale  şi reparaţiile capitale. Dar nimeni nu scote nici o vorbuliţă despre aceea cu cîte procente s-a majorat costul materialelor de construcţie. Şi, Dumnezeu ştie, cu cît se va majora costul acestora în anul viitor. Guvernul însă, în avizul aprobat prin hotărîrea sa din 1 iulie curent, se dă cu părerea cîţi bani pot fi cheltuiţi şi eliberaţi justiţiei de la buget pentru anul 2009. Acest aviz, în mod neconstituţional stă şi la baza actualului proiect de hotărîre.

Or, conform articolului 131 alineatul (2) din Constituţie, Guvernul elaborează anual proiectele bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le supune separat aprobării Parlamentului. Tocmai de aceea legislaţia în vigoare prevede o procedură specială, pentru a decide care este suma cheltuielilor pentru justiţie cu mult înaintea elaborării şi adoptării bugetului de stat pentru anul viitor. Tocmai de aceea ca Guvernul să nu se implice abuziv şi samavolnic în bugetul justiţiei, iar la elaborarea bugetului de stat pentru anul care vine Executivul să aibă cifra respectivă bătută în cuie, aceasta din urmă să nu mai poată fi manipulată, dar ca la noi la nimeni. Pînă una alta cu comuniştii aflaţi  la putere, continuăm să facem  justiţie nu în săli bine amenajate, dar în birouri, unde se înghesuie în 10 metri pătraţi judecătorul şi procurorul, avocatul şi poliţistul, inculpatul şi pătimitul, iar de pe perete priveşte la ei chipul luminos al marelui învăţător Vladimir Voronin.

A făcut deja înconjurul Europei cazul comic cînd o franţuzoaică, participantă la un proces civil din judecătoria Buiucani, a cărui preşedinte a fost lăudat ieri în această  sală de acei care decid astăzi, alerga pe coridoarele respectivei instanţe cu ochii cît cepele în căutarea unui veceu, iar subalternii lui Bejenaru, judecător nou-nouţ la Curtea Supremă de Justiţie, îi explicau distinsei doamne, venite tocmai de la Paris, cu seninătate, cheia de la veceu este la Cancelarie, fiindcă acest local este destinat numai funcţionarilor acestei instanţe.

Acestea fiind spuse, Fracţiunea parlamentară AMN nu va susţine acest proiect de hotărîre, considerîndu-l ilegal atît după formă, cît şi după conţinut.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, cu părere de rău, instanţa de judecată o să vă fie recunoscătoare. Supun votului proiectul de Hotărîre privind aprobarea devizului de cheltuieli al Curţii Supreme de Justiţie, instanţelor judecătoreşti şi Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul de Hotărîre nr.1818. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Anunţ un minut de reculegere în memoria scriitorului Vasile Vasilache. (Se păstrează un minut de reculegere.)

Mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2248 pentru completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Prezintă Guvernul.

Domnul Gheorghe Duca – Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi ai Parlamentului,

În primul rînd, ţin să vă mulţumesc tuturor dumneavoastră pentru susţinerea sferei ştiinţei şi inovării, inclusiv pentru organizarea liceului şi universităţii pentru copii dotaţi. Săptămîna trecută, au avut loc deja şi probele de admitere la liceu. La 50 de locuri pentru clasa a X-ea au concurat 98 de elevi din toată republica. La Universitatea Academică se depun actele la masterat în cercetare.

Dar, în contextul perspectivei zilei de mîine a ştiinţei, este necesar de a asigura procesul educaţional la nivelul exigenţelor Consiliului Europei, care, în recomandarea sa nr.1248 din 2004, stipulează că copiii dotaţi şi supradotaţi trebuie să beneficieze de condiţii de învăţămînt adecvate, care să le permită  să îşi pună pe deplin în valoare posibilităţile în propriul lor interes şi în folosul societăţii.

Nici o ţară nu îşi poate permite să irosească talentele, ceea ce ar însemna risipirea resurselor umane. Republica Moldova se situează pe ultimul loc în Europa după numărul ce cercetători ştiinţifici la 1 milion de locuitori – 816, faţă de 3 016 în statele Europei ale CSI, 930 – în statele asiatice ale CSI şi 313 în ţările în curs de dezvoltare. Către 1 ianuarie 2008, numărul total al doctorilor habilitaţi 420 cu vîrsta medie de 63 de ani, al doctorilor – 1300 cu vîrsta medie 51,5 ani.

Iar cercetători ştiinţifici cu vîrsta pînă la 35 de ani – 875 de persoane, ce constituie 28%. Întru asigurarea reproducerii resurselor umane cu potenţial intelectual performant şi necesar, prin Decretul Preşedintelui ţării nr.1093 din 23 aprilie 2007 a fost înfiinţată Universitatea Academică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Şi prin Hotărîrea Guvernului nr.1342 din 23 noiembrie 2006 a fost creat Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru copii dotaţi, finanţat din contul şi în limita alocaţiilor bugetare, aprobate Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Soluţionarea problemei invocate mai sus este condiţionată, evident, de performanţa cadrului ştiinţifico-didactic capabil să asigure procesul instructiv-didactic creativ şi eficient. Transmiterea experienţei şi a deprinderilor în cercetarea ştiinţifică pentru copiii şi studenţii dotaţi. Este indispensabil faptul că un rol decisiv în asigurarea instituţiilor de învăţămînt ale Academiei de Ştiinţe cu personal performant îl are reglementarea salarizării acestui personal. Din aceste considerente este necesară operarea modificărilor în Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare  în sectorul bugetar.

Conform proiectului personalului didactic şi conducerii instituţiei de învăţămînt al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, se propune stabilirea unui spor în mărime de pînă la 100% din salariul de bază pentru caracterul creativ, individualizat şi specific al procesului de instruire a elevilor şi studenţilor dotaţi, conform criteriilor normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual pentru Academia de Ştiinţe din buget.

Iar pentru salarizarea personalului didactic al instituţiilor de învăţămînt al Academiei se propune aplicarea indicelui intersectorial 1,5. Totodată, menţionăm că salariul pentru cadrele didactice în instituţiile de învăţămînt superior private sînt de la 5 la 9 mii de lei. În această ordine de idei, Academia de Ştiinţe propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Proiectul documentului a fost susţinut  de către Guvern şi vă rugăm să aprobaţi aceste modificări în prima şi în a doua lectură.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Preşedinte al Academiei,

Fără îndoială, ideea este una generoasă. Susţinerea copiilor dotaţi este un lucru lăudabil. Întrebarea este, dacă nu consideraţi dumneavoastră mai oportun, ca şi în oricare stat normal european, copiii dotaţi să fie susţinuţi prin burse, prin burse de susţinere. Copiii dotaţi, supradotaţi cum ziceţi dumneavoastră, aceasta se întîmplă peste tot. Pentru că copii dotaţi nu se găsesc numai la Chişinău, copii dotaţi se pot găsi şi la Cahul, şi la Briceni, şi în oricare alt raion al Republicii Moldova, în oricare localitate a Republicii Moldova.

Nu ştiu dacă ideea în sine a fost reuşită cu acest liceu, acesta e un moment. Dar cu totul altă întrebare. În al doilea rînd, nu credeţi că, fac aici o paranteză, fracţiunea Partidului Democrat va vota, noi sîntem în favoarea în principiu a acestei idei, dar nu ştiu dacă este bine aplicată. Vreau să vă întreb, nu credeţi că va trezi pînă la urmă nemulţumirea pedagogilor din alte licee. Cu ce este mai bun un profesor de la liceul de pe lîngă Academia de Ştiinţe decît care lucrează cu copii buni în plus şi are un contingent de 6 elevi, sau cîţi elevi sînt în clasele liceului?

Domnul Gheorghe Duca:

16.

Domnul Oleg Serebrian:

Oricum sînt clase foarte mici, decît un profesor care lucrează într-un liceu cu copii, mă rog, chiar cu dizabilităţi în unele cazuri, dacă nu va crea aceasta ulterior anumite probleme, dacă nu credeţi dumneavoastră că puneţi într-o stare de inegalitate nu doar copiii, dar puneţi într-o stare de inegalitate profesorii în cazul de faţă.

Domnul Gheorghe Duca:

Prima. În ceea ce priveşte  susţinerea din partea statului a acelor copii care reuşesc la învăţătură, care sînt dotaţi şi reuşesc la învăţătură. Există burse din partea ministerului şi aceste burse se alocă pentru studenţi, îndeosebi pentru studenţi.

Domnul Oleg Serebrian:

Pentru elevi e vorba.

Domnul Gheorghe Duca:

Deci acum pentru elevi există diferite premii, diferite concursuri care se organizează de către minister şi  aceşti copii sînt într-o măsură oarecare susţinuţi, să zicem, material. Eu vreau să vă spun că ideea liceului şi a universităţii pentru copiii dotaţi şi supradotaţi a apărut din cauză că la noi s-a micşorat numărul de copii care doresc să meargă în cercetare, care doresc să meargă în disciplinele fundamentale. 

Şi din punctul acesta de vedere s-a luat, aceasta este o experienţă în toată lumea. Se creează, în foarte multe ţări sînt astfel de licee şi universităţi, nu mari, de 200, 500, 1000 maximum de copii şi sînt susţinuţi de către stat. Sînt susţinuţi, statul îşi asumă asupra sa toată responsabilitatea şi toată susţinerea materială, logistică ş.a.m.d. Din punctul acesta de vedere, cînd a apărut problema acestor... Deci eu vreau să vă spun că noi avem 1300 de şcoli. Aşa e? Deci liceul va avea numai 200 de copii. Noi am făcut concurs la 50 de copii pentru clasa a X-a. Sau din 30 aproximativ de raioane şi sate, am în vedere orăşe şi sate din republică, undeva 30% sînt din oraş, care au fost acceptaţi. Şi undeva 70% sînt din sectorul rural. Din punctul acesta de vedere, eu vreau să vă spun că nu se poate de spus că noi luăm copiii numai din oraş. Aceasta e o parte. De aceea, statul şi-a asumat, nu vor fi, nu sînt, prin contract nu vor fi primiţi aceşti copii şi nu vor fi, deci statul îşi asumă această responsabilitate pentru aceşti copii.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Gheorghe Duca:

A doua chestiune este legată de afectare. Eu vreau să vă spun că aproximativ 30, sigur că da, 30 de mii de pedagogi sînt în toate acele 1300 de şcoli. La universitate şi liceu sînt numai 45 de pedagogi. Noi pentru aceşti copii dotaţi... pentru aceşti copii, într-adevăr, foarte ingenioşi am participat personal la selecţia lor. Deci este necesar să fie şi profesorii dotaţi. Eu vreau să vă spun că noi avem licee ca Liceul “Moldo-Turc”, unde sînt copii supradotaţi, nu dotaţi, unde activează profesorii noştri din Republica Moldova şi primesc salarii aproximativ în jur la 9 mii de lei.

De aceea, eu nu cred că vor fi afectaţi. Noi cerem numai să fie în felul următor. Pentru pedagogi coeficientul intersectorial e de 1,2, pentru cercetătorii ştiinţifici – 1,5. Noi cerem ca să fie şi pentru acei pedagogi din acest liceu tot 1,5.

Domnul  Marian Lupu:

E clar.

Domnul Gheorghe Duca:

Pentru pedagogi 50% suplimente. Noi cerem ca să fie 100%. Pentru acea creativitate şi acel profesionalism, pe care trebuie să îl manifeste aceşti profesori.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Preşedinte şi stimaţi colegi,

Întrebări văd că vor fi multe, pe care motiv eu rog să fim comparativi, dar şi compacţi.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Preşedinte,

Doar o remarcă. Ar fi fost lăudabil ca acest supliment la salariu să fie oferit de către Academia de Ştiinţe, utilizînd anumite granturi sau proiecte. Altminteri dumneavoastră, în calitate de Preşedinte al Academiei, promiteaţi, la un anumit moment, că se va face apel la mai multe granturi şi proiecte. Ar fi fost atunci de înţeles, în cazul de faţă însă luăm banii de la buget pentru un proiect care este elitist şi nu ştiu dacă va fi bine privit de publicul larg.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Vreau să vă spun că banii noi cerem ca să fie legal, dar banii noi îi luăm din sistemul ştiinţific, de la institute. Deci, practic, institutele au nevoie de aceşti copii. Şi noi ne-am înţeles cu toţii că ei vor fi în cadrul bugetului Academiei de Ştiinţe.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Vreau să vă adresez o întrebare. Dumneavoastră v-aţi referit în raport la aceea că Consiliul Europei are anumite recomandări. Vreau să vă întreb dacă nu aţi studiat şi partea cealaltă mai directă, adică sînt astfel de ţări în lume unde se face discriminare sau în Europa, unde se face o atare discriminare între profesori în contextul a ceea ce aţi spus dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Duca:

Deci vreau să vă spun, în primul rînd, eu nu sînt de acord cu dumneavoastră că este discriminare. Este o plată cum se plăteşte deputaţilor pentru faptul  care este componenta  performantă a persoanei, care îndeplineşte un lucru special. Acesta e un lucru special şi eu vreau să vă spun că noi nu mărim. Noi nici nu ajungem măcar la salariul acelor profesori pentru aceste licee în instituţiile private. În toată lumea, vreau să vă spun, şi în Statele Unite, şi în Rusia, şi în România, şi în Israel, şi în Germania sînt, îndeosebi pe lîngă universităţi, pe lîngă fondurile ştiinţifice, pe lîngă Academia de Ştiinţe, sînt astfel de licee mici pentru copiii dotaţi, unde corpul profesoral este susţinut corespunzător efortului sau capacităţilor pe care le posedă. Nu este nici o discriminare.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Preşedinte,

Eu am întrebat puţin altceva. Dacă statul manifestă atitudine? Eu nu vorbesc de acele private, că dumneavoastră aveţi dreptate, la acele private şi în Republica Moldova să fie şi 100. Eu m-am referit la acele unde statul, eu am subliniat statul, dacă sînt aşa ţări unde pentru una şi aceeaşi muncă doi profesori sînt finanţaţi diferit. Aceasta era întrebarea.

Domnul Gheorghe Duca:

Eu încă o dată vă spun. În majoritate noi doar nu cerem majorarea salariului. Noi spunem ca să fie coeficientul care demonstrează că aceşti profesori care vin, ei trebuie să aibă performanţa sa pentru a lucra cu aceşti copii supradotaţi.

Domnul Vladimir Braga:

Şi a doua întrebare, dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte. Ţin în mînă Constituţia şi am să vă citesc, am să dau citire la două articole din Constituţie: privind profesorii, adică proprietatea intelectuală, şi privind copiii. Deci, articolul 33 din Constituţie. Eu bănuiesc că dumneavoastră stimaţi Constituţia şi de aceea fac lucrul acesta. Deci la articolul 33 alineatul (2) este stipulat: “Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie intelectuală sînt apărate de lege.”

Şi a doilea. Poate că mai important privind copiii. Deci, învăţămîntul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.

Dumneavoastră ne propuneţi un proiect de lege, care îl determină cîţiva oameni, meritele acestea. Poate să fiţi de acord că poate fi foarte şi foarte incorect. Şi ne propuneţi, în acest context, ca să încălcăm Constituţia noi, Parlamentul.

Pentru că acest proiect de lege contravine Constituţiei. Am certitudinea completă. Pentru că dotarea o determină modul, preţul notelor ş.a.m.d. Aceea că noi avem, aţi spus dumneavoastră, atîţia doctori şi academicieni, totuşi, pînă la urmă, nivelul de viaţă îl determină în Republica Moldova. De aceea, eu aş vrea, domnule Preşedinte, dacă vă adresaţi, eu fac propunerea să fie retras acest proiect de lege şi să nu fie Parlamentul inclus în această lucrare, care nu este corectă în faţa Constituţiei.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea: respins sau remis comisiei?

Domnul Vladimir Braga:

Respins.

Domnul  Marian Lupu:

Respins. Bine. 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu absolut nu sînt de acord cu această declaraţie. În primul rînd, în liceul dumneavoastră, în Ialoveni. Copiii care termină gimnaziul îşi propun, depun actele şi participă la concurs şi sînt înmatriculaţi în liceu. Acelaşi lucru se face şi în acest liceu. Absolut nu se încalcă nici o Constituţie.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Noi cunoaştem cu toţii situaţia care s-a creat astăzi, care este situaţia la zi în sistemul învăţămîntului public, cunoaştem acele probleme cu care se confruntă astăzi pedagogii, acele 30 de mii pe care le-aţi numit dumneavoastră. Şi sînt sigur că, imediat după ce această informaţie va nimeri în mass-media, dar ea va nimeri mîine de acum, deci va trezi nişte probleme, de care va trebui, la urma urmei, să ne ocupăm de ele.

Nu o să hotărîţi dumneavoastră, nu hotărîţi dumneavoastră problema cu cadrele  ştiinţifice, cu aceşti 200 de copii, care o să fie la liceu. Noi pînă acum nu am avut acest liceu şi am avut şi doctori, am avut şi doctori habilitaţi. Deci avem mai puţin copii în sate. Şi acei pedagogi sînt în condiţii mai defavorabile decît acei care lucrează la dumneavoastră. Şi acum întrebarea: cu ce se deosebeşte liceul în cadrul Universităţii Academiei de liceul în cadrul Universităţii “Aleco Russo” din Bălţi. Este şi acolo un liceu şi acolo tot sînt copii dotaţi, cei mai buni din regiune sînt implicaţi. Şi fiecare universitate are aşa ceva şi la Comrat şi invers. Spuneţi cu ce se deosebeşte liceul?

Domnul Gheorghe Duca:

Eu vreau să mai repet încă o dată: acest liceu a fost creat cu scopul de a antrena copiii care doresc să se ocupe sau, mai bine zis, să intre în procesul de cercetare pentru disciplinele fundamentale: aşa cum este matematica, chimia, fizica, biologia, deoarece noi, din păcate, suferim de aceea că copii nu vin în aceste domenii. Pentru aceasta acest liceu se creează în sînul, mai bine zis, în orăşelul academic, acolo unde sînt 14 instituţii de cercetare.

Aceşti copii vor folosi şi acei studenţi vor folosi, va fi, în primul rînd, principiul de tutelă. Toate liceele pentru copii dotaţi au principiul de tutelă. Fiecare elev, fiecare student va avea un cercetător, un profesor care îl va tutela, va face cunoştinţă cu disciplina corespunzătoare. Deci eu vreau să vă spun încă o dată,  eu nu am nimic împotrivă, dar este deosebit. Şi noi cerem ca să susţinem aceşti profesori din contul ştiinţei, pentru ca să avem posibilitatea să atragem cei mai buni profesori. Aceasta e prima.

A doua. Domnilor, eu vreau să mă adresez dumneavoastră. Noi dacă dorim ca ţara noastră să fie dezvoltată, trebuie să îi susţinem pe acei care au capacităţi performante. Dacă noi nu o să mergem pe această cale, nu vă supăraţi, dezvoltarea o să fie foarte lentă.

Domnul Ivan Banari:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu nu am primit răspuns cu ce se deosebeşte Liceul din cadrul Universităţii Academiei de Liceul de la Bălţi.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Gheorghe Duca:

V-am spus, v-am spus.

Domnul Ivan Banari:

Deci eu propun să fie retras acest proiect de lege şi să fie incluse şi celelalte, dacă facem lucrul acesta.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,

De fapt, noţiunea de dotat este o noţiune învechită. Este o noţiune care nu corespunde rigorilor internaţionale. Ce înseamnă un copil dotat? Eu, de exemplu, nu îmi permit, din punct de vedere moral, atunci cînd merg în clasă, să spun că am 5 copii dotaţi, dar ceilalţi cum sînt? Ce e cu ei? Cum să le zic? Copilul se naşte cu aceleaşi drepturi. Toţi sînt egali.

Eu, ca profesor, nu am vreun drept moral să zic că am copii dotaţi. Sînt copii care au create condiţii pentru dezvoltare şi sînt copii care au create, care nu au aceste condiţii.

Atunci cînd noi am discutat proiectul de Lege despre instituirea acestui Liceu al Academiei de Ştiinţe, despre Universitatea Academiei de Ştiinţe, am discutat foarte mult şi vreau să vă contrazic la compartimentul “Discriminare”. Anume prin acest proiect de lege, eu vă înţeleg, domnule Preşedinte, că vreţi să creaţi acolo, în cadrul Academiei de Ştiinţe ceva, nu ştiu, după părerea dumneavoastră, bun. Dar la compartimentul “Discriminare” o faceţi exact în relaţiile cu profesorii din toată Republica Moldova.

Deci acelaşi profesor cu aceeaşi vechime în muncă, cu aceeaşi universitate absolvită, cu acelaşi grad didactic, de exemplu, superior, cu aceleaşi performanţe excepţionale în domeniu, dar are un singur neajuns că locuieşte, nu ştiu, la Edineţ sau la Lăpuşna, sau în Orhei şi el nu are posibilitate să muncească în liceul dumneavoastră numai din acest motiv. Deci nu este o discriminare între cadrele didactice din Republica Moldova? Desigur că da.

Este o discriminare şi în ceea ce priveşte contingentul de elevi care vine la liceul dumneavoastră. Nu trebuie să ne gîndim foarte mult, căci ne dăm foarte bine seama cum ajung şi copiii, şi profesorii la acest liceu sau la această universitate. Sîntem moldoveni şi aceasta este situaţia în Republica Moldova.

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, stimată colegă.

Doamna  Zoia Jalbă:

Şi a doua întrebare. Vreau să vă pun o a doua întrebare: care este siguranţa dumneavoastră foarte bună că anume elevii aceştia 200, care vor absolvi liceul sau universitatea dumneavoastră, se vor lansa în ştiinţă? Aveţi o siguranţă?

Domnul  Gheorghe Duca:

Noi absolut deloc nu ne punem scopul ca ei să se lanseze toţi în ştiinţă. Noi, în primul rînd, vrem să îi pregătim.

Doamna  Zoia Jalbă:

Nu este adevărat. Aceasta aţi spus atunci cînd aţi instituit universitatea.

Domnul  Gheorghe Duca:

Noi vrem să îi pregătim ca ei să aibă o abordare sistematică a problemelor şi fenomenelor din natură. Iată ce vrem noi.

În al doilea rînd, în privinţa discriminării. Eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră, dar cînd aţi vorbit despre gradele care sînt, un profesor primeşte un salariu mai mare faţă de altul pentru că are grad didactic. Dumneavoastră dacă aceasta nu o consideraţi discriminare, dar aceasta nu este discriminare. Aceasta este o apreciere a performanţei fiecărui profesor. Noi cerem ca acei profesori, care vor lucra în acest liceu, să aibă şi ei nu coeficientul 1 şi 2, cum sînt profesorii din toate şcolile, dar 1,5 numai. Acesta e un moment.

Al doilea moment. În privinţa profesorilor care sînt în Edineţ.

Doamnă,

Eu vreau să vă asigur că noi o să îi alegem pe acei profesori, şi ei au să vină, care, într-adevăr, ştiu carte şi au să lucreze cu aceşti copii. Chiar dacă el o să fie din Edineţ, noi o să îi invităm încoace. Aşa ca şi pe aceşti copii pe care noi acuma i-am înmatriculat.

Domnilor,

Încă o dată vreau să vă spun, într-adevăr, eu sînt de acord cu dumneavoastră, doamnă deputat, poate nu este moral ca dumneavoastră sau profesorul să spună: tu eşti dotat, dar tu nu eşti dotat şi e normal. Dar însuşi copilul se manifestă prin performanţa sa. Noi avem scopul numai să determinăm că el e mai performant, ceea ce şi facem.

Doamna  Zoia Jalbă:

Domnule preşedinte,

În ceea ce priveşte proiectul de lege, eu ca persoană nu pot să mă pronunţ, pentru că nu sînt nici împotriva profesorilor care vor avea un salariu majorat. Da, eu mă bucur ca ei să aibă, dar nu pot vota acest proiect de lege în detrimentul celorlalţi pedagogi cu aceleaşi performanţe, cu aceleaşi...

Domnul  Gheorghe Duca:

O să treacă timpul şi o să vedeţi că acest liceu o să ne facă imagine bună în republică.

Domnul  Marian Lupu:

Poziţia este clară.

Doamna  Zoia Jalbă:

Da, să dea Dumnezeu.

Domnul  Gheorghe Duca:

O să vă convingeţi.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe,

Acum rulează un serial Sain Sicşen “Persoanele X”. Noi tare ne asemănăm în discuţia noastră cu serialul respectiv. Dar am, totuşi, două întrebări. Spuneţi, vă rog, cadrele didactice, care vor activa la acest liceu, vor putea activa şi în la alte instituţii de învăţămînt sau doar aici?

Domnul  Gheorghe Duca:

Noi vorbim despre cadrele didactice care vor fi angajate complet în acest liceu. Noi, în afară de aceste cadre didactice, 45 de profesori care vor fi în liceu, vor fi antrenaţi şi cercetători ştiinţifici din instituţii care vor avea ore.

Domnul  Igor Klipii:

Deci întrebarea pe care vroiam să... ideea întrebării era că persoanele respective vor putea primi salarii într-o parte după un criteriu şi în altă parte, aceleaşi persoane, după alt criteriu.

Domnul  Gheorghe Duca:

Nu, nu, noi angajăm, v-am spus, complet personele care au să vină să lucreze în acest liceu. Pentru că liceul este de tip … internat. Aici vor fi nonstop 24 de ore. Aceşti profesori vor trebui să aibă timp pentru...

Domnul  Igor Klipii:

A doua întrebare, domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe, solicitarea dumneavoastră este adresată doar cadrelor didactice, care vor lucra nemijlocit cu copiii sau, în general, administraţiei liceului?

Domnul  Gheorghe Duca:

Nu, nu, cadrelor didactice. Acolo administraţia liceului este directorul liceului şi, practic, trei catedre, deci, 3 persoane, majoritatea sînt cadre didactice.

Domnul  Igor Klipii:

Fiindcă, sincer vorbind, chiar dacă noi salutăm preocuparea pentru susţinerea copiilor dotaţi, iniţiativa dumneavoastră se aplică mai degrabă nu copiilor, cît profesorilor, unui segment foarte restrîns. Şi nu prea înţeleg, cum de ridicarea salariului vor beneficia copiii direct?

Domnul  Gheorghe Duca:

Copiii vor beneficia dacă vor veni profesori care să poată să lucreze cu dînşii. Nu poate să fie un profesor unde copilul acesta ştie mai mult decît el. Dumneavoastră cred că înţelegeţi ce vrem să facem noi. Încă o dată vă spun: practica aceasta este în toată lumea, noi nu am inventat-o. Nu sîntem noi pionieri. Noi, pur şi simplu, vrem să mergem pe acele standarde pe care merge astăzi lumea.

Domnul  Igor Klipii:

Din păcate, domnule Preşedinte, nu avem nici o garanţie că copiii respectivi, ei nu au nici un contract.

Domnul  Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Eu vă invit la 1 septembrie ca dumneavoastră să discutaţi cu aceşti copii. Ca, pur şi simplu, să aveţi o discuţie individuală şi dumneavoastră atunci complet o să vă schimbaţi atitudinea faţă de această problemă. Sînt nişte copii foarte ingenioşi, cu mari rezerve.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe,

Dumneavoastră aţi spus că sînt şi în alte ţări asemenea licee, asemenea universităţi, dar cred că nu puteţi să faceţi comparaţie Republica Moldova cu alte ţări, fiindcă în acele ţări educaţia este o prioritate pentru guvernele corespunzătoare. În Republica Moldova educaţia nu este o prioritate. Şi atît timp cît guvernarea nu va susţine educaţia, orice, de pildă, investiţii într-un liceu sau într-o universitate nu îşi va atinge scopul.

De aceea, eu sînt sigur că atît timp cît nu vom găsi soluţii pentru ca să finanţăm corespunzător cadrele didactice care sînt astăzi în şcolile noastre şi mai ales în şcolile rurale, acolo unde nu vin tinerii specialişti, noi nu vom avea sorţ de izbîndă şi nu vom putea să ne comparăm cu alte ţări civilizate. De aceea, atunci cînd a fost adoptată Legea cu privire la instituirea acestui liceu şi universitate, noi am adus argumente corespunzătoare şi am spus că nu va atinge scopul.

Eu am vizitat în ultimul timp liceele din Chişinău, cum ar fi “Mircea Eliade”, “Prometeu”, “Gaudeamus”, şi vreau să vă spun că sînt profesori excelenţi, copiii sînt superdotaţi în aceste licee. Şi atunci care este, de pildă, poziţia noastră că noi vom discrimina aceste licee, aceşti copii, care nu au acces egal cu ceilalţi, care, de pildă, vor fi selectaţi pentru acest liceu, sau pentru viitoarea universitate?

Domnule academician,

Îmi cer scuze, dar vă spun în felul următor: anul curent dumneavoastră aveţi un buget de aproape 400 milioane de lei şi dacă noi v-am cere dumneavoastră să ne prezentaţi o eficienţă a acestor investiţii.

Domnul  Gheorghe Duca:

Eu sînt gata, poftim.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi care este, de pildă, influenţa acestor investiţii pentru economia reală a Republicii Moldova, noi vedem de acum în realitate că nu avem economie reală şi ceea ce cheltuim, practic, nu este eficient.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu vă rog, domnule academician, ca dumneavoastră, fiind şi membru al Guvernului, să influenţaţi situaţia ca educaţia să devină o prioritate  pentru Republica Moldova, dar să nu facem nişte şcoli elitare pentru copiii elitari, care vor fi selectaţi aşa, cum noi ştim că se selectează.

Mulţumesc.

Domnul  Gheorghe Duca:

Eu încă o dată vreau să vă spun că totuşi la noi în ţară educaţia se consideră ca prioritară.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe,

Vizavi de articolul 29, de fapt, primul punct al proiectului, stipulaţi că personalului didactic şi de conducere. Prima întrebare ar fi: care ar fi diferenţa dintre primul şi al doilea? Şi ce se are în vedere prin conducere? Continuînd întrebarea colegului anterior vorbitor, pe de o parte.

Şi a doua parte a întrebării este stipularea, pe care aţi prezentat-o în proiectul de lege, i se stabileşte un spor în mărime de pînă la 100%. Trebuie să înţeleg că acest procent urmează să fie stabilit de la 0 pînă la 100%. Şi atunci, spuneţi-mi, vă rog frumos, cine urmează să stabilească acest plafon sau această majorare? Şi care este procedura de majorare şi criteriile în baza cărora va fi operată majorarea?

Domnul  Gheorghe Duca:

Conform acestui articol, conform legii, profesorii pînă la 50% primesc sporuri pentru diferite calităţi, acolo sînt un şir de criterii, el trebuie să se prezinte pentru ca să aibă, să ajungă calitatea corespunzătoare. Trebuie să aibă un număr de puncte, trebuie să aibă cercetare, trebuie să aibă lucru individual şi, de aceea, pentru aceasta noi propunem ca pentru aceşti profesori să fie nu 50%, dar să fie pînă la 100%.

Domnul  Vladimir Filat:

Deci, criteriile rămîn exact aceleaşi.

Domnul  Gheorghe Duca:

Absolut. Criteriile de performanţă se mai adaugă, pentru că este foarte mare lucrul individual al acestor profesori cu elevii.

Domnul  Vladimir Filat:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Şi prima parte a întrebării vizavi de personalul didactic şi de conducere.

Domnul  Gheorghe Duca:

Eu vreau să spun aşa: va fi directorul şi 3 şefi de catedre. Dacă noi, conform juriştilor care au consultat, nu îi stipulăm, persoanele de conducere sînt 4 oameni, nu are să fie posibil de folosit acest coeficient, de aceea aşa s-a stabilit. Conducerea nu poate să fie mare acolo.

Domnul  Vladimir Filat:

Eu înţeleg şi de aceea urma să precizăm, conducerea ce aveţi în vedere prin conducere? Pentru că tot aparatul administrativ tot într-un fel conduce şi administrează.

Domnul  Gheorghe Duca:

Conducerea este directorul şi şefii de catedră, căci o să fie catedre speciale.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe,

Iată, citez din nota informativă: “Menţionăm că salariul pentru cadrele didactice în instituţiile de învăţămînt superior privat este de circa 8 – 9 mii de lei.”

Domnule preşedinte,

Eu cred că sînt persoane aparte care ridică un salariu în instituţiile private de 8 – 9 mii de lei, dar ele sînt absolut singulare. Salariul mediu în aceste instituţii este de vreo 3 – 4 mii de lei. Credeţi-mă pe mine ca pe un cadru didactic care are o experienţă de activitate în asemenea instituţii. Eu cred că această menţiune în nota informativă este puţin exagerată.

Domnul  Gheorghe Duca:

Să vă răspund, da?

Domnul  Anatol Ţăranu:

Da.

Domnul  Gheorghe Duca:

În liceele private de la 3 000 lei pînă 9 000 lei sînt salariile. În diferite licee, diferiţi profesori, dumneavoastră înţelegeţi, cu diferite capacităţi şi performanţe. De aceea, un privat, e clar că, plăteşte pentru performanţe, de la 3 000 pînă la 9 000.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Vreau să vă spun că învăţămîntul privat în Republica Moldova nu este o afacere şi acolo banii nu se concentrează după principiul cum cred unii, inclusiv dintre deputaţi, dar acum nu problema aceasta se discută. Vreau să spun, domnule Preşedinte că eu susţin acest proiect pe care dumneavoastră l-aţi propus şi chiar îi îndemn pe colegi să voteze pentru acest proiect.

Problema este puţin alta. E normal, cel puţin, unui grup de pedagogi o să le majorăm salariul şi e bine. Academicianul Duca încearcă să construiască comunismul cu ... capitalist, desigur, într-o instituţie luată aparte. Şi, cel puţin, pentru asta trebuie să îl felicităm. Dar problema este puţin alta şi unii dintre colegi deja au vorbit despre aceasta.

Domnule Preşedinte,

Spuneţi-mi, cum vor fi selectaţi copiii? Aceasta este problema. După capacităţi. Da, eu înţeleg, dar aceasta înseamnă că sînt necesare programe speciale de selectare. Aceasta e una la mînă.

Şi mai pe urmă iarăşi, ca un reprezentant al Academiei de Ştiinţe, vreau să vă spun că nu fiecare cercetător are capacităţi de profesor universitar. Este un lucru bine ştiut.

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, stimate coleg.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Din acest punct de vedere, domnule Preşedinte, vreau să vă spun că este foarte important, mult mai important decît acest suport la salariu, pentru care dumneavoastră pledaţi şi pe care trebuie să îl primiţi. Este mult mai important să elaboraţi programele respective conform cărora se va desfăşura procesul didactic în liceul respectiv şi în universitate. Dar în rest vreau să vă spun, stimaţi colegi, noi avem nevoie de instituţii de învăţămînt elitiste, inclusiv susţinute de stat. Eu vreau să vă aduc aminte că în instituţiile private...

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, stimate coleg.

Domnul  Anatol Ţăranu:

...de obicei, învaţă copiii oamenilor avuţi. Şi dacă în liceul Academiei de Ştiinţe vor fi selectaţi...

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Ţăranu,

S-ar putea mai compact ideea? Fiindcă aţi depăşit deja de două ori timpul destinat pentru dezbateri.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Credeţi?

Domnul  Marian Lupu:

Cred. Deja la 5 minute sînteţi.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Din acest punct de vedere, încă o dată, domnule Preşedinte, programele de selectare, dar şi programele de învăţămînt, acestea sînt importante.

Domnul  Gheorghe Duca:

Bine.

Domnule deputat,

Vreau să vă spun.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Preşedinte,

Aceasta nu înseamnă că dumneavoastră trebuie să intraţi în polemică.

Domnul  Gheorghe Duca:

Eu trebuie să îi răspund. Noi astăzi construim...

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Preşedinte al Academiei de Ştiinţe...

Domnul  Gheorghe Duca:

...o ţară bazată pe...

Domnul  Marian Lupu:

Eu acuşi o să fiu pe poziţia să rog să deconecteze şi microfonul de la tribuna centrală. Ce-i cu asta?

Domnul  Gheorghe Duca:

Mă scuzaţi.

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastră, ce, nu vă controlaţi sau ce se întîmplă? Şi, în general, potrivit articolului 108 din Regulament, eu propun să încheiem dezbaterile la această etapă aici. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prezentat de Guvern şi constată următoarele.

Proiectul are ca scop stabilirea pentru persoanele didactice şi de conducere a instituţiilor din învăţămînt din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a unui spor la salariu în cuantum de pînă la 100% din salariul de bază pentru caracterul creativ, individualizat şi specific al procesului de instruire al elevilor şi studenţilor dotaţi, conform criteriilor nominale de evaluare a performanţelor profesionale individuale în limita resurselor financiare alocate anual Academiei de Ştiinţe.

Suplimentar, în proiect se propune acordarea lunară personalului nominalizat a unor premii de pînă la 100% din salariul de funcţie cu toate sporurile şi suplimentele. Implementarea prevederilor proiectului va necesita alocarea mijloacelor bugetare suplimentare în mărime de circa 971,5 mii de lei.

Proiectul a fost avizat de către Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, de Comisia pentru politică externă şi integrare europeană, care s-au pronunţat pentru examinarea acestuia în Parlament. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie susţine proiectul de lege şi propune să fie votat în primă lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte ,

Voi adresa o întrebare şi, pentru a economisi din timp, voi expune două propuneri pentru lectura a doua, pentru a nu solicita luare de cuvînt. Într-un fel mă bucur că acest proiect nu îl prezintă domnul Dragomir, şi îl prezintă Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie. Regret, în acelaşi timp, faptul că la examinarea acestui proiect de lege nu este prezentă doamna ministru al educaţiei şi tineretului, fiindcă ceea ce urmează să spun ţine nu atît de competenţa Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, dar de legătura dintre Academie de Ştiinţe şi minister la acest subiect.

Stimaţi colegi,

Pe marginea acestui subiect, apar, cel puţin, 3 probleme care necesită ca, la examinarea şi adoptarea în lectura a doua a acestui proiect de lege, în sală să fie prezentă doamna ministru al educaţiei şi tineretului, pentru încerca să ne explice următoarele situaţii. Deci iniţiativa Preşedintelui Academiei de Ştiinţe este binevenită, dumnealui, în calitate de conducător manifestă grijă faţă personalului didactic şi copiii care învaţă, dar, în acelaşi timp, ne ciocnim, cel puţin, de 3 probleme.

Prima problemă. Nu mă refer la cadrele didactice, s-a vorbit aici, se vorbeşte că de acelaşi supliment de 100% trebuie să beneficieze şi conducerea instituţiilor atît a universităţii, cît şi a colegiului. Întrebarea mea, la care ar trebui să răspundă doamna ministru, este următoarea: este o instituţie importantă această universitate           , domnule vicepreşedinte al Comisiei, dar oare mai puţin importantă este funcţia de rector al Universităţii de Stat din Moldova, a Universităţii Agrare din Moldova, a Universităţii Tehnice a Moldovei? De aceea, eu cred că doamna ministru trebuie să vină aici şi să ne răspundă la aceste întrebări, fiindcă reacţia va fi în lanţ nu doar în mediul pedagogilor, dar, cu siguranţă, şi în rîndul rectorilor universităţilor de stat.

A doua întrebare. Noi vorbim aici despre o categorie specifică de copii, îi numim copiii dotaţi, talentaţi. Comisia pe care o reprezentanţi dumneavoastră trebuie să aibă grija tuturor categoriilor de copii. Fiindcă copiii care au, cu părere de rău, anumite, să zicem, neajunsuri, anumite dificultăţi, de exemplu, noi avem în Chişinău o şcoală specializată a nevăzătorilor şi cu vedere slabă, munca pedagogilor de acolo este mult mai complicată, mult mai dificilă şi nu mai puţin importantă şi necesară decît munca cu această categorie de copii. Dacă noi facem astăzi o abatere de la legea generală, trebuie să fim pregătiţi, domnule Preşedinte, căci urmează să facem şi alţi paşi. În caz contrar, are dreptate colega noastră că vorbim despre lipsa unui principiu, cel al echităţii privind tratarea copiilor.

Şi a treia problemă, ultima. Se propune un lucru şi eu îl rog aici pe domnul Ţurcan, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, pentru lectura a doua, să examineze foarte serios acest subiect. Se propune ca o parte din mijloacele financiare, prevăzute pentru dezvoltarea ştiinţei, banii destinaţi Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova să fie reorientaţi pentru a activităţi care ţin de domeniul învăţămîntului, educaţiei. Este corect sau nu este corect acest lucru? Fiindcă noi, din bugetul de stat, avem compartimente bine determinate, care prevăd un capitol aparte  ştiinţa, un capitol separat cultura, tineretul, educaţia ş.a.m.d.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Aceasta a fost propunere pentru lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnule vicepreşedinte,

Mulţumesc.

Comisia a  propus prima lectură, da?

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă... Staţi puţin, a fost o altă propunere, evocată de colegi din sectorul 3, privind respingerea proiectului, după care vine propunerea Comisiei. Supun votului în ordinea în care aceste propuneri au fost înaintate. Cine este pentru respingerea proiectului nr.2248, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? Nu. Altă funcţie... Sectorul nr.3? 4? Cine mai mult? 4, rămînem la 4. Bine. Această propunere nu a fost acceptată de plenul Parlamentului.

Propunerea Comisiei privind aprobarea în primă lectură a acestui proiect. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2248 este aprobat în primă lectură.

Microfonul nr. 5, vă rog.  

Domnul Valeriu Guma:

Este propunerea de votat şi în a doua lectură, dacă nu sînt obiecţii.

Mulţumesc. 

Domnul  Marian Lupu:

Cum se încadrează această propunere cu opinia Comisiei? Coincide. Fracţiunea? Pentru lectura a doua, sînt ceva lucruri suplimentare? Nu sînt.    M-aţi convins.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.224. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 8.

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2248 este adoptat în lectura a doua.

Vedeţi ce înseamnă cînd colegul din sectorul nr.2 se aşază în sectorul 3, aşa, nu departe de Academie, vin şi idei. Da, bine, continuăm. Din momentul în care am discutat atît de mult despre ştiinţe, să continuăm.

Proiectul de Lege nr.2079 pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Lectura a doua.            

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Pentru pregătirea proiectului menţionat pentru lectura a doua comisia a consultat suplimentar unele întrebări cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi, luînd în consideraţie propunerile comisiilor parlamentare, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi ale unor deputaţi, vă prezintă acest proiect pentru lectura a doua, cu modificările din anexa care este cuprinsă în sinteza amendamentelor. În total, au fost înaintate 14 amendamente, dintre care 9 au fost acceptate. Nu au fost acceptate sau au fost acceptate parţial 5 amenda-mente. Eu vă rog să vă uitaţi în sinteză şi eu vă spun. Deci la articolul 1 alineatul (3), Guvernul propune.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Sinteza a fost distribuită? Da. Sînt careva alte propuneri sau nu? Nu sînt. Ba, da.

Vă rog, microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

În primă lectură am propus ca la articolul 78, acolo unde este vorba despre secţii, să se introducă secţiile ştiinţe medicale şi ştiinţe agricole. Şi atunci am argumentat importanţa acestor secţii.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Deci, noi am examinat.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mai ales aceea ce este legat de ştiinţele agricole. Vreau să vă spun că ultimele reforme în ştiinţa agricolă va conduce la ceea că noi vom pierde complet această ramură a ştiinţei, care se numeşte ştiinţa agricolă. Şi eu aş propune ca măcar în cadrul Academiei să menţinem această secţie şi să acordăm importanţă acestei ramuri a ştiinţei. Dumneavoastră aţi propus acolo, în sinteză subsecţie aţi vorbit despre aceasta şi în prima lectură. Dar eu insist totuşi asupra acestor două ştiinţe: medicală şi agricolă, să fie incluse în articolul 78 alineatul (3).

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Domnule preşedinte al Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară, vreau să vă repet încă o dată: noi am examinat destul de minuţios toate propunerile. S-a tras concluzia să se ia varianta, vasăzică, europeană: se formează trei secţii de bază, aşa cum s-a propus. S-a schimbat numai denumirea secţiilor. Dumneavoastră le aveţi acolo. Dar ca atare se formează, nu se formează secţia aparte de medicină şi de agricultură aparte, cum aţi propus, se formează subsecţia de medicină şi subsecţia de agricultură.

Domnul  Marian Lupu:

Colegul insistă să fie supus votului. Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Domnul  Marian Lupu: 

Sectorul nr. 3 – ? Să vă număr eu. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. 10 voturi. Cu 2 – 12 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Dragomir,

Vă mulţumesc.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2079, lectura  a doua. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea acesteia. Cine este pentru, rog votul dumneavoastră. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 31.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – aş putea să vă rog cumva să vă autoorganizaţi în acest sens? Sau să vă număr eu de fiecare dată? Ridicaţi mînuţele, vă rog, în sus, să le văd. Sectorul nr.3 – unanim.

66 de voturi. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2079 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Proiectul nr.1784, lectura a doua.

Rog Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Noi, de fapt, am examinat acest proiect de lege aşa, în regim de urgenţă, ţinînd cont că  a rămas norma legală pentru angajatori să plătească indemnizaţii în caz de accident sau boli profesionale. S-a lucrat în comun cu autorul în cadrul Comisiei. Am examinat toate obiecţiile şi propunerile parvenite în şedinţa plenară şi propunem adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua. Un proiect de lege redactat, luînd în considerare din propunerile şi obiecţiile deputaţilor.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult. Propunerile?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Cer scuze, doamnă Preşedinte. Am venit data trecută cu propunerea că este binevenit aici referitor la hărţuiala psihică care se întîlneşte destul de frecvent în... de către angajatorii noştri şi nu am găsit ceva referitor la propunerea mea.

Doamna Valentina Buliga:

Noi nu am specificat diferite metode de... sau riscurile care se întîlnesc, dar este un risc care cade sub incidenţa acestei legi la fel cu celelalte.

Doamna Valentina Cuşnir:

Am găsit şi argumentul că sîntem semnatari ai Convenţiei sociale revizuite, articolul 26, care prevede expres separat cumva demnitatea în muncă, care anume se referă la aceasta.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sînt.

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.1784. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea acestui proiect în lectura a doua. Cine e pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 31.

Sectorul nr. 3 – 5.    

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1784 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.2050 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat amendamentele şi propunerile parvenite privind proiectul de lege menţionat şi deciziile sale le expune în sinteză, care se anexează. Dumneavoastră aveţi proiectul raportului. Dumneavoastră aveţi sinteza şi aş vrea să vă spun că propunerile înaintate de către deputaţi, doamna Buliga şi doamna Gudumac, ele nu au fost acceptate din considerente că aceste articole, în general, au dispărut din proiectul înaintat iniţial de către Guvern. Şi noi, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară propune ca, în baza raportului Comisiei şi sintezei anexate la acest raport, proiectul de lege să fie votat în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Alte propuneri? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2050. În condiţiile raportului Comisiei de profil  supun votului adoptarea acestuia în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 33.

Sectorul nr. 3 – 17.

Domnul  Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2050 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2188 privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului. Acest proiect de lege a fost adoptat în primă lectură la 4 iulie anul curent. Pentru lectura a doua, de la comisiile permanente şi de la deputaţi au parvenit 16 amendamente, dintre care au fost acceptate doar 8. În procesul de examinare a proiectului de lege pentru lectura a doua a participat Procuratura Generală, Curtea Supremă de Justiţie, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, care au constatat că proiectul este binevenit şi au înaintat unele propuneri, care au fost discutate şi parţial acceptate de către Comisie.

Conţinutul amendamentelor înaintate şi rezultatul examinării lor la şedinţa Comisiei este reflectat în sinteza amendamentelor, care este parte componentă a raportului Comisiei. Totodată, vreau să vă informez că domnul deputat Ion Pleşca a înaintat un proiect, un amendament suplimentar, important, după părerea, Comisiei. Şi anume la articolul 9, după litera h) de introdus un alineat nou cu următorul cuprins:

“Bănuitei, învinuitei, inculpatei sau condamnatei care anterior au fost condamnată pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, exercitînd în tot sau în parte pedeapsa cu închisoarea”. Adică asupra acestei persoane, de asemenea, nu se răsfrînge amnistia. În tememiul celor expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 5. 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu văd că deja domnul Stoicov a inclus în raport ceea ce am vrut eu să propun.

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Constatăm.

Microfonul nr.4. 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu încă în timpul examinării în primă lectură am venit cu două propuneri, ambele au fost respinse. Am adus destule argumente. Unul se  referea la vîrsta de 25 de ani, eu am propus să fie. Şi a doua propunere era la articolul 12, ca să nu comitem acea discriminare, am adus şi argumente că pilonul în Anul Tineretului este familia tînără. Şi atunci două familii vor nimeri în condiţii diferite. Am propus ca şi bărbaţii care au copii pînă la 8 ani să cadă sub incidenţa acestei legi.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun. Da, vă rog. Supun votului.

Doamna Valentina Cuşnir:

Solicit să fie puse la vot ambele propuneri. 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului aceste ambe propuneri ale colegei noastre. Cine este pentru, rog să voteze.

Doamna Valentina Cuşnir:

Pe rînd, poate?

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul  Marian Lupu:            

Zero.

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 2.

Domnul  Marian Lupu:

2.

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 15.

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi pentru ambele propuneri, stimaţi colegi, care nu au fost susţinute de plenul Parlamentului. Alte propuneri? Da, diferenţa este. Am făcut economie de timp. Corect, corect, logic. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2188. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 19.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

86 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2188 este adoptat în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

Ne-a rămas un singur subiect din cele programate, în afară de Ora Guvernului şi de timpul acordat pentru declaraţii.  Proiectul nr. 4203. Dar înainte de a începe dezbaterile pe marginea acestui proiect, eu anunţ acum o pauză de 10 minute. Invit în sala nr.307, la etajul 3 liderii tuturor grupurilor parlamentare.

Şedinţa o reluăm la fără 10 minute 13.

Vă mulţumesc.

P   A   U   Z   Ă

*

*       *

D  U  P  Ă     P  A  U  Z  Ă

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Rog vă ocupaţi locurile. Vă rog. (Rumoare în sală.) Reluăm şedinţa plenului Parlamentului. Şedinţa este în continuare deliberativă.

Proiectul de Hotărîre nr.4203 a Parlamentului, rog linişte, cu privire la participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar din Irak.

Guvernul.

Domnul Vitalie Vrabie – ministrul apărării:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi în Parlament,

Actualmente, militarii Armatei Naţionale îşi aduc contribuţia practică la asigurarea păcii şi stabilităţii în diferite misiuni internaţionale, afirmînd statutul nostru ca furnizor concret de securitate şi stabilitate în mecanismele de securitate internaţională.

 Participarea noastră la 5 misiuni cu 87 de militari în operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar în Irak a fost o expresie pozitivă a profesionalismului nostru şi a capacităţii de a activa în comun cu contingentele multinaţionale.

Pentru profesionalismul în timpul executării misiunilor corespunzătoare un număr de militari au fost decoraţi cu distincţii de stat şi militare ale Republicii Moldova. Aprecierea aportului nostru a fost exprimată în adresarea Primului-ministru al Irakului.

Experienţa noastră obţinută în cadrul acestor operaţiuni internaţionale este valorificată în procesul actual de reformare a Armatei Naţionale şi adaptarea ei la standardele moderne, iar militarii cu experienţa acumulată în cadrul acestor operaţiuni sînt promotorii procesului modern de instruire şi educaţie militară în cadrul Armatei Naţionale.

Astfel, la momentul actual, sîntem pregătiţi şi putem răspunde la solicitările Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU nr.1723 din 2006 şi nr.1790 din 18 decembrie 2007 şi la apelul Primului-ministru al Republicii Irak cu punerea la dispoziţie a următoarelor forţe.

Unu. Echipa de deminare cu echipament asociat în componenţă de 16 militari, avînd următoarele misiuni. identificarea, dezamorsarea, nimicirea muniţiilor de fabricare militară de orice calibru, cu excepţia celor improvizate la decizia forţelor coaliţiei multinaţionale în zona de responsabilitate stabilită.

Distrugerea armamentului, muniţiilor şi tehnicii militare pe parcursul procesului de dezarmare, inclusiv cea care poate fi folosită în scopuri ostile.

Distrugerea fortificaţiilor de campanie şi instruirea teoretică şi practică a forţelor coaliţiei multinaţionale în domeniul de specialitate. 4 ofiţeri de stat major, pentru a activa în componenţa statului major al comandamentului forţelor multinaţionale, avînd misiunea de planificare şi coordonare a operaţiunilor umanitare şi de cooperare civil-militară.

Grupul de militari planificaţi au trecut pe deplin cursul de pregătire teoretică şi practică în teren. Aş menţiona că în cadrul instruirii practice ei au utilizat şi dezamorsat muniţii ce reprezentau risc pentru aflarea în depozite, astfel contribuind la siguranţa depozitelor proprii.

În prezent, militarii preconizaţi sînt gata, pe principiu benevol, să participe la misiune. Termenul de îndeplinire a misiunii va fi maxima de 6 luni, asigurarea logistică va fi suportată de Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Ministerul Apărării propune de a susţine participarea contingentului militar al Armatei Naţionale în număr de 20 de persoane la operaţiunea internaţională postconflict cu caracter umanitar în Irak şi adoptarea hotărîrii examinate a Parlamentului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc.

Întrebări? nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Rog Comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la participarea Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar din Irak, înaintat de către Guvernul Republicii Moldova la 29 noiembrie 2007.

Proiectul de Hotărîre menţionat este elaborat în temeiul Legii nr.345-XV din 25 iulie 2003 cu privire la apărarea naţională, cît şi în baza demersului Prim-ministrului Republicii Irak din anul 2007 şi a Rezoluţiei nr.1790 din anul 2007 a Consiliului de Securitate a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Scopul acestui proiect este aprobarea participării la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar din Irak pe un termen de 6 luni a 20 de militari ai Armatei Naţionale, care îndeplinesc serviciul militar prin contract, cu echipamentul, muniţiile, tehnica şi armamentul din dotarea individuală.

Necesitatea acestui proiect este argumentată şi prin aceea că conjunctura securităţii internaţionale este determinată în mare măsură de operaţiunile pacificatoare, operaţiunile postconflict cu caracter umanitar care se desfăşoară în prezent în toate regiunile şi pe toate continentele lumii.

Proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. În tememiul celor expuse, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică propune adoptarea acestui proiect de hotărîre.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu îmi cer scuze, domnule Preşedinte, am scăpat din vedere un moment. Acest proiect a intrat în Parlament încă în noiembrie 2007. Noi punem aici un termen de 6 luni.

Ce s-a întîmplat din noiembrie, de cînd a venit acest proiect, şi pînă acum, căci sîntem în luna iulie. De ce el a venit atunci, au rămas pe un termen mai mare de 6 luni.

Domnul Marian Lupu:

Nu.

Domnul Iurie Stoicov:

Deci termenul va fi.

Doamna Valentina Cuşnir:

Sau nu a fost nimeni în această perioadă. Da, trebuie să clarificăm.

Domnul Iurie Stoicov:

Termenul va fi executat de la data plecării acestui contingent.

Doamna Valentina Cuşnir:

Înseamnă că acum nu avem pe nimeni acolo.

Domnul Iurie Stoicov:

Nu. Nu avem pe nimeni acum, da.

Doamna Valentina Cuşnir:

La sigur.

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului adoptarea proiectului de Hotărîre al Parlamentului nr.4203. Cine este pentru, rog să voteze. Pentru stenogramă rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

85 de voturi “pro”. Împotrivă? Rezultatele.

Numărătorii:

 Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 văd eu unu. 3 voturi “împotrivă”. Proiectul  de lege, proiectul de Hotărîre al Parlamentului nr.4203 este adoptat.

Stimaţi colegi,

Sîntem la 12.56, Ora întrebărilor.

Pentru început, voi invita reprezentanţii conducerii Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile şi pe Directorul general a Aeroportului Internaţional Chişinău, dar nu împreună, ci pe rînd, pentru a oferi răspuns la întrebările adresate de către colegul nostru, domnul deputat Ion Guţu.

Deci domnul Eugen Dvornic, vă rog.

Domnul Eugen Dvornic – vicedirector general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile:

Bună ziua.

Stimate, domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Îmi permiteţi să prezint succint informaţia cu privire la interpelarea cu subiectul care a fost care contracte au fost contractate şi negociate de către Aeroportul Chişinău şi dacă au fost şi cu cine au fost coordonate din conducerea republicii?

Este vorba de contractul semnat de către Întreprinderea de Stat Aeroportul Internaţional Chişinău cu firma izraeliană “SBC avieişin dealer” împuternicită de Întreprinderea “LBIT sistem”, furnizor al sistemului de securizare.

Subiectul contractului este instalarea pe Aeroportul Internaţional Chişinău a sistemului integrat de securizare a aeroportului. Care au fost premisele pentru acest contract? Problema consolidării sistemului de securizare a aeroportului a fost abordată iniţial prin Hotărîrea Guvernului nr.1033 în anul 2004, cînd, în urma depistării unor fapte de acces neautorizat pe perimetrul aeroportului, Guvernul a format Comisia interdepartamentală care a depistat anumite probleme în sistemul de securitate şi s-a cerut elaborarea unui plan de măsuri.

În acest plan de măsuri, aprobat de către conducerea republicii, a fost stabilit şi aşa un punct “Organizarea participării specialiştilor Companiei izraeliene la examinarea chestiunii privind dotarea Aeroportului Internaţional Chişinău cu sisteme complexe de securitate, traficul de pasageri şi mărfuri.”

Vreau să vă spun că a fost efectuată analiza experienţei aeroporturilor europene în acest domeniu, analiza producătorilor echipamentului specializat şi, în rezultat, s-a determinat drept lider în acest domeniu firma izraeliană “LBIT sistem”, care este bine cunoscută în producerea tehnologiilor militare, în producerea sistemelor de supraveghere, urmărire şi semnalizare aeronautică de satelit, de protecţie perimetrică şi de frontieră.

S-au analizat rezultatele activităţii acestei firme în Uniunea Europeană, în Ţările Baltice, în Ucraina, în SUA şi în Africa de Sud în probleme de securizare a frontierei şi a aeroporturilor, inclusiv recentul proiect de amploare a acestei firme, unde Uniunea Europeană şi Statele Unite au ales firma “LBIT sistem”  izraeliană pentru securizarea Aeroportului Internaţional din Belgrad.

La invitaţia noastră, specialiştii izraelieni au vizitat Aeroportul Chişinău, au determina problemele existente, au făcut o prezentare a proiectului elaborat. La această prezentare a fost invitaţi reprezentanţii tuturor organelor cointeresate: Consiliul Superior de Securitate, Poliţie, Tehnologii Informaţionale, Standardizare, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, Serviciul de Grăniceri şi altele.

În 2006, Guvernul şi Consiliul Suprem de Securitate au autorizat conlucrarea Aeroportului Internaţional Chişinău cu firma “LBIT sistem”. În urma negocierilor la 15 mai 2007, a fost semnat contractul cu firma “SBC avieişen” împuternicită de “LBIT CA dealer” regional. Contractul preventiv a fost supus expertizei  de către firmele “Brais … Cupers” şi “Avornic Şpartners”. A fost aprobat de către colegiul ASAC şi Consiliul de Administraţie al Aeroportului.

Ce prevede contractul? Suma contractului este de 13 milioane 800 000 de dolari, care prevede plata în două rate: 6 500 000 iniţial, către 1 august 2007, restul sumei 7 300 000 în decurs de 18 luni după semnarea actului de primire – predare a sistemului. Furnizarea echipamentului a început în decembrie 2007 şi va fi finisat în decembrie 2008; două luni de instalare, în februarie–martie 2009, sistemul va fi pus în funcţiune, care prevede, în special, instalarea sistemelor de urmărire, semnalizare şi supraveghere televizată a întregului perimetru al Aeroportului, care reprezintă 11 kilometri. Acelaşi control de supraveghere televizată a întregii suprafeţe a Aeroportului 334 de hectare, sisteme de control, acces al mijloacelor de transport în Aeroport, control televizat, sisteme de control televizat a persoanelor fizice în zonele interzise şi, de asemenea, Staţia integrată de control biometric al pasagerilor la sosire şi plecare.

Vreau, în fine, să vă mai spun că, pentru acest credit, Aeroportul Internaţional Chişinău pentru această sumă a contractat credit la Banca de Economii, în special suma de 5 250 000 de dolari SUA către 1 august 2007. Şi următoarea tranşă a creditului 7 300 000 de dolari SUA – după semnarea actului. Iată aceasta e referitor la contractul cu LBIT.

Referitor la contractul cu BERD. Aici contractul nu este semnat, este vorba de experţii Aeroportului care monitorizează în permanenţă starea pistelor de decolare, de rulare şi a peronului, au determinat avansarea defecţiunilor pe aceste suprafeţe.

A fost invitată firma olandeză, specializată în expertiza suprafeţelor de peron, care a stabilit că peste 2–3 ani de exploatare pista de decolare va necesita investiţii, va trebui să fie refăcută totalmente. A fost determinat că costul pistei de decolare va fi de 20 milioane de euro, undeva la 15 milioane de euro va costa schimbarea totală a pistelor de rulare şi a peronului Aeroportului.

În prezent, nu putem spune că acest contract a fost semnat sau autorizat, deoarece Aeroportul nu numai duce negocieri cu Banca Europeană, duce negocieri Aeroportul cu Guvernul, a informat evident conducerea Guvernului, în special se conlucrează cu domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon, pe problema posibilităţii obţinerii garanţiei de stat. Fiindcă BERD-ul propune la garanţia de stat 3%, fără garanţie de stat 10% credit. Se caută şi alte surse, dar aceasta e, pur şi simplu, la nivel de intenţie. Evident că, după determinarea şi aprecierea sursei de creditare, contractul va fi semnat numai cu coordonările în modul stabilit cu organele de resort.

Mulţumesc pentru atenţie.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Guţu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimate domnule Dvornic,

Sînteţi vicedirector al Administraţiei de Stat, da?

Domnul  Eugen Dvornic:

Da.

Domnul  Ion Guţu:

Cîteva întrebări. De ce administraţia ori Aeroportului Internaţional nu a anunţat un tender internaţional pentru realizarea acestui proiect?

Domnul  Eugen Dvornic:

Care proiect?

Domnul  Ion Guţu:

Pentru atragerea unui credit, pentru, eu ştiu, procurarea echipamentului. Cine v-a permis dumneavoastră, pur şi simplu, să contactaţi o firmă chiar specializată din Israel în lume? De ce nu aţi anunţat un concurs, un tender?

Domnul  Eugen Dvornic:

Nu, eu am spus, în primul rînd, trebuie să spun că este bine cunoscut că securitatea în Aeroportul Bengurion din Israel este cea mai performantă.

Domnul  Ion Guţu:

Domnule Dvornic,

Nu trebuie să ne spuneţi care aeroport e cel mai bine aranjat. De ce nu aţi anunţat dumneavoastră un tender internaţional?

A doua întrebare.

Stimaţi colegi,

Tot prin concursul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost efectuată modernizarea Aeroportului Chişinău, un proiect foarte important, cu garanţia statului, care a costat 10 milioane de dolari. 10 milioane de dolari a costat modernizarea Aeroportului Chişinău. Un proiect oarecare, care nu ştim noi, costă 13 milioane de dolari pentru cîteva, eu ştiu, instalaţii ş.a.m.d. În afară de aceasta nu aţi numit numele de familie, cine personal a semnat acordul?

Domnul  Eugen Dvornic:

Acordul e semnat de directorul Aeroportului Chişinău, la momentul actual e domnul Ostafii.

Domnul  Ion Guţu:

Fiindcă un director de aeroport a refuzat să semneze şi a fost concediat. Şi a venit unul tînăr care, eu ştiu, mai puţin, poate, cunoaşte, şi a semnat. Deci încă în acest domeniu, cînd o companie de stat, o firmă de stat atrage un credit foarte serios, după legea respectivă datoria de stat trebuie să fie decizia organului superior, trebuie să fie acordul Ministerului Finanţelor, trebuie să fie acordul Guvernului. Dumneavoastră aţi spus că undeva, cineva a discutat această problemă, aveţi o decizie a Guvernului? Este un document oficial în afară de şedinţa Consiliului Securităţii, unde şeful poate să dee, pur şi simplu, o comandă şi Consiliul Securităţii nu este organ care poate să ia decizie.

Domnul  Eugen Dvornic:

Pot să vă răspund. Decizia Ministerului Finanţelor, în acest caz, nu a fost necesară, fiindcă acest împrumut nu a fost luat sub garanţia Guvernului. În cazul de faţă, întreprinderea de stat are toate împuternicirile pentru a încheia şi asemenea contracte. În conformitate cu legislaţia, este necesar avizul fondatorului, în cazul de faţă este Administraţia Aviaţiei Civile şi Consiliul de Administraţie al întreprinderii.

Domnul  Ion Guţu:

Dumneavoastră sînteţi convins că e de ajuns ca domnul Vizan, care nu mai lucrează, să plece de 3 ori în Israel şi să coordoneze problema?

Domnul  Eugen Dvornic:

Eu nu sînt convins, dar aşa este legislaţia în vigoare.

Domnul  Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că, răspunsul acesta este clar. Şi lumea vorbeşte absolut clar şi la dumneavoastră în companie ce fel de afaceri dumneavoastră le-aţi făcut şi domnul Vizan, şi ce fel de afaceri mai aveţi să le faceţi cu unele persoane din alte state. Deci aceasta este o încălcare flagrantă a legislaţiei.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Guţu,

Aţi depăşit de acum timpul.

Domnul  Ion Guţu:

Eu îmi expun părerea.

Doamna  Maria Postoico:

Eu vă rog, domnule Guţu.

Domnul  Ion Guţu: