version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
русская версия



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 10 noiembrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Discutii asupra ordinii de zi pentru sedintele din 10 si 11 noiembrie, aprobarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25 februarie 1998. Nr. de intrare 3091.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea Codului penal. Nr. de intrare 2658.

5. Dezbaterea si aprobarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind protectia sociala a cetatenilor care au suferit de pe urma catastrofei din Cernobil; Legea cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie). Nr. de intrare 3158.

6. Intrebari si interpelari.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului Parla-
 mentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, 96 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Ivan Gutu, din motive de sanatate, Vasile Bodisteanu, Leonid Bujor, Vitalia Pavlicenco, Serafima Borgan.

 

Domnul Marian Lupu:         

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa.

Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

As ruga, doua proiecte, nr.4616 si nr.1455, pentru ca nu avem raportul comisiei de specialitate, sa fie transferate pentru alta data, eventual pentru 24, daca s-ar accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Se propune, in numele fractiunii, ca proiectul nr.3445 sa fie aminat pe alta data. Este necesara o examinare suplimentara. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

In plina discutie a bugetului fondului social, este destituit ministrul de ramura. Ce s-a intimplat? Parlamentul absolut nu este la curent cu motivele acestei destituiri, cu numirea unui nou ministru. In doua lecturi un ministru prezinta bugetul, in lectura a treia cine il va prezenta? Noul ministru? Ce s-a intimplat?

 

Domnul Marian Lupu:

Va referiti la lectura a doua, probabil, da?

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, lectura a doua. Care este motivul de destituire? Nu stiu cum se face la noi ca Parlamentul pare a fi a cincea roata la caruta. Ar trebui sa fim informati despre ceea ce se intimpla.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. As putea, stimati colegi, doar presupune ca nu a fost o situatie critica, nu dispun de informatii detaliate, dar faptul ca domnul ministru Revenco a fost decorat cu Ordinul Republicii… cel putin, vom incerca sa vedem, care sint detaliile… Dar nu vad un context negativ sau de conflict in acest sens.

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Dupa interpelarea mea de joia trecuta catre Guvern privitor la situatia de la Biroul de Statistica, Guvernul a intetit actiunile de presiune asupra colectivului institutiei cu scopul de a-l sili sa paraseasca sediul in care se afla.

Rog, astazi, la Ora Guvernului, sa vina cineva din Guvern, sa argumenteze de ce ei silesc cu atita insistenta colectivul sa paraseasca cladirea? Sa treaca intr-o cladire total neadecvata, neutilata pentru nevoile Biroului de Statistica.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am doua propuneri in legatura cu ordinea de zi. Prima este in legatura cu situatia care s-a creat in sistemul electroenergetic, care este foarte critica, dupa cum cunoasteti. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” insista sa fie incluse pe ordinea de zi cit mai urgent audieri din partea Prim-ministrului Tarlev referitor la aceasta stare de lucruri.

De asemenea, cunoasteti ca a fost lansata o declaratie a ambasadelor straine si a misiunilor diplomatice acreditate la Chisinau in legatura cu lipsa de transparenta in distribuirea licentelor si a frecventelor de emisie.

Noi ne-am referit si mai inainte in legatura cu modificarea legislatiei in sistemul audiovizualului. De aceea, cerem din nou sa fie incluse pe ordinea de zi proiectele de legi nr.1241, 1242, 1243, depuse de fractiune in data de 5 mai anul curent.

 

Domnul Marian Lupu:

La aceste propuneri foarte concrete, care se refera la proiecte si audieri, tin sa aduc la cunostinta plenului Parlamentului ca, astazi, la ora 16.30, se va convoca in sedinta Biroul permanent pentru a supune dezbaterilor si a forma pachetul pentru programul bisaptaminal, incepind cu saptamina viitoare. Rog reprezentantii comisiilor si fractiunilor care sunt prezenti in Biroul permanent sa inainteze pentru discutie acest lucru in eventualitatea includerii pe ordinea de zi. Sa urmam normele de procedura in modul in care sunt impuse.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, iata, chiar in contextul celor relatate de dumneavoastra, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune, daca domnul Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova, este atit de ocupat si nu are posibilitatea sa vina in Parlament joia sau in alta zi sa raspunda la intrebarile deputatilor, sa fie convocata o sedinta in plen a Parlamentului intr-o simbata sau duminica sau noaptea pentru audierea situatiei din agricultura si din complexul energetic, care a devenit critica.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va rog foarte mult, in acest moment, nu inaintati initiativa, nu ca sa nu discutam acest subiect, pe urmatorul motiv: in sedinta sa din 18 octombrie, Biroul permanent a decis sa organizeze o sedinta in primele zile ale lunii decembrie. Pina la data de maximum 20 noiembrie, urmeaza sa vina in Parlament raportul Guvernului privind activitatea sa, incepind din momentul validarii mandatului sau.

Vom decide impreuna cu dumneavoastra sa facem o sedinta dedicata doar acestui subiect. In cadrul acelei sedinte, toti cei prezenti in aceasta sala vor avea posibilitatea de a aborda toate subiectele de interes. Este un moment deja decis. Nu e cazul sa adresati rugaminti prezidiului, nu e cazul sa adresati solicitari biroului, fiindca decizia a fost deja adoptata.

Asteptam raportul, repet inca o data: conform normelor de procedura, un raport in scris vine in Parlament pina in data de 20 noiembrie. Vom avea cel putin o saptamina pentru a lua cunostinta de el, mai apoi va fi sedinta de audieri.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi,

Va comunicam, in sedinta din 8 noiembrie a Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, doamna Vitalia Pavlicenco a fost aleasa in calitate de vicepresedinte al acestei fractiuni.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Conform normelor de etica si de conduita, de tinuta, este cazul sa o felicitam pe doamna Pavlicenco cu ocazia numirii in acest post. (Aplauze).

Stimati colegi,

Revin la ordinea de zi. Rog putina liniste. Rog, putin sa ne temperam emotiile.

Supun votului aprobarea ordinii de zi, tinind cont de propunerile inaintate, precum si de suplimentul prezentat pentru sedintele din ziua de azi si ziua de miine a plenarei Parlamentului.

Cine este pentru, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi, in ultima sa varianta, este aprobata.

Rog putina liniste.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Nr. de intrare 3091.

Guvernul.

Domnule Bannicov, va rog.

 

Domnul Alexandr Bannicov (Agentia Relatii Funciare si Cadastru):

Спасибо.

Уважаемый господин Председатель, уважаемые депутаты!

Для вашего рассмотрения представлен проект Закона о внесении изменений и дополнений в Закон о кадастре недвижимого имущества.

Настоящий проект закона разработан в целях обеспечения экономической стабильности системы регистрации прав на объекты недвижимого имущества, а именно – предлагаются изменения в статьи 8, 10, 11, предусматривающие новую структуру кадастровых органов. Предлагается создание единого предприятия, специализированного в области кадастра, с отдельными структурами в территориях – филиалами, функции которых строго разграничены.

Компетенция специализированного предприятия в области кадастра на центральном уровне определена частью (2) статьи 11 закона в предлагаемой редакции. Компетенция филиалов предусмотрена в части (3) статьи 11.

Данная структура кадастровых органов обеспечит более экономичную систему, лучшее управление системой кадастра, большую ответственность в деятельности этих органов.

Реорганизация территориальных кадастровых офисов и центрального информационного офиса «Кадастру» в единое предприятие предусмотрена и в Стратегии экономического развития и снижения уровня бедности.

Также в целях обеспечения экономической стабильности кадастровой системы в статье 13 предлагается, чтобы оплата услуг, предоставляемых кадастровыми органами, производилась согласно тарифам, рассчитанным по методологии, утвержденной Парламентом. Правительство на основании методологии утвердит размер тарифов по предложению Агентства земельных отношений и кадастра после согласования с заинтересованными министерствами.

Теперь хочу остановиться на некоторых аспектах данной реформы.

Все мы знаем, каковы условия обслуживания населения в кадастровых органах, потому что каждый из нас хоть один раз в жизни сталкивался с проблемой регистрации прав собственника. На сегодняшний день это
12 территориальных кадастровых офисов с 27 филиалами и центральный информационный офис «Кадастру». Эти 12 кадастровых офисов и информационный офис являются самостоятельными предприятиями и не имеют между собой ни финансовых, ни административных связей. Руководители этих предприятий, как говорят в народе, очень уважаемые люди. Потому что любой человек, начиная с крестьянина и заканчивая депутатом Парламента, приходит к ним в качестве просителя.

Так вот, сегодня эти очень уважаемые люди пытаются включить все рычаги воздействия для того, чтобы остановить реформу, так как реорганизация приведет в лучшем случае к усечению их полномочий, а это потеря, и серьезная потеря, в доходах, а в худшем – вы сами знаете.

Каковы источники финансирования данных существующих предприятий и нового, вновь создаваемого в результате их слияния? Все предприятия имеют статус государственного предприятия, функционирующего на принципах самофинансирования и самоокупаемости. Первый источник – это плата за оформление документов при сделках на рынке объектов недвижимого имущества, а также технические работы по заявлению собственников. Второй источник – это выполнение бюджетных государственных программ, то есть массовая регистрация, массовая оценка в целях налогообложения.

При изучении рынка недвижимого имущества в республике очевиден тот факт, что рынок развит только в двух муниципиях – Кишинэу и Бэлць. Поэтому кадастровые офисы этих городов имеют достаточно устойчивое финансовое обеспечение в отличие от остальных офисов. Если объем выполненных работ по всем офисам за 2004 год составил 44 миллиона леев, то на Кишинёв из этой суммы пришлось 13 миллионов, а на Бельцы –
5 миллионов, что составляет несколько более 40% денежных средств всей отрасли.

Необходимо учесть, что программа по массовой регистрации объектов недвижимости составила почти 30% доходов кадастровых офисов. Данная программа будет завершена в ближайшем будущем, что может послужить причиной неокупаемости многих кадастровых офисов. Это может привести к невозможности реализации прав собственников на регистрацию объектов по месту их расположения в связи с угрозой закрытия территориальных офисов, не способных себя содержать. Анализ финансовых документов кадастровых офисов показал несостоятельность таких офисов, как Ниспоренский, Тараклийский, Кантемирский и другие.

Другой аспект, который вынуждает нас создать единое предприятие, это то, что информация сегодня накапливается в 39 локальных базах данных, а потом поступает в центральный информационный офис «Кадастру». Информация, поступающая в данную базу, утрачивает актуальность, так как обновление данных происходит постепенно и в итоге данные обновляются раз в месяц.

Для обеспечения возможности предоставления достоверных и актуальных данных в режиме реального времени (on-line) необходимо создать информационные сети, содержание которых возможно только в рамках единого предприятия. Это позволит предоставить данные об объектах недвижимого имущества заинтересованным потребителям информации.

Сегодня выписка, выдаваемая кадастровым офисом, действительна в течение двух месяцев. Нотариус не видит реальной картины относительно объекта при регистрации сделки, так как в течение этого срока – двух месяцев – могли возникнуть какие-то запреты на сделки с данным объектом (решение суда и тому подобное), влекущие в итоге невозможность регистрации объекта недвижимости.

Следующий аспект – это совершенствование организационной структуры и создание единой системы финансирования. В каждом районе будет создан филиал единого предприятия без статуса юридического лица. Это не потребует дополнительных финансовых средств, так как офисы существуют в каждом районном центре, но в другом статусе.

Предусматривается единая централизованная бухгалтерия, которая будет контролировать доходы, расходы, направлять финансовые потоки, в том числе в офисы, которые не в состоянии самофинансироваться, устанавливать лимиты затрат, а также формы и размеры дополнительных выплат по результатам работы.

Совершенствование структуры и создание нового предприятия приведет к экономии финансовых средств на содержание административного персонала в количестве 41 человека. Данная реорганизация не преследует цели получения финансовой выгоды, целью является создание предприятия, обеспечивающего стабильность работы всей системы кадастра.

Некоторые оппоненты пытаются сегодня обыграть вариант с увеличением тарифов в результате реорганизации предприятия. Это неверно. Количество работников единого предприятия сократится за счет менеджеров, их заместителей, работников бухгалтерии, обслуживающего персонала (то есть секретарей, шофёров и тому подобного).

Заработная плата административного аппарата единого предприятия не будет столь высокой, как у некоторых менеджеров офисов. Например, годовой доход менеджера Кишинёвского офиса за 2004 год составляет
171 000 леев, бельцкого – 115 791, комратского – 104 926, Центрального – 101 840.

Будут упорядочены и уменьшены статьи затрат, упорядочены денежные потоки. Это необходимо, потому что некоторые из руководителей путают свой карман с государственным, создавая схемы, позволяющие выводить объекты из государственной собственности.

Такое предприятие было создано в Литве, что позволило в кратчайшие сроки увеличить объем оказываемых услуг, а значит, и поступление денег на счет предприятия на 40%.

Еще раз хочу напомнить данным господам, что методология расчета стоимости услуг, оказываемых кадастровыми органами, будет утверждаться Парламентом.

Еще один аспект – это преимущество прозрачности данной кадастровой системы. В рамках единого кадастрового предприятия будут созданы условия для унифицирования процедур и инструкций, а также будет обеспечен свободный доступ потребителей к информации, что приведет к невозможности злоупотребления со стороны кадастровых функционеров. Получение достоверных данных в режиме on-line позволит предотвратить махинации на рынке недвижимости и защитит права собственника, а также третьих лиц.

Сотрудниками первого кадастрового проекта был проведен социологический опрос по определению коррумпированности и оптимизации деятельности кадастровой системы Республики Молдова. Из 100% опрошенных 95% участвовали в сделках, связанных с недвижимостью, и только 5% не участвовали. Из этих людей 12% давали взятки однажды, 68% – неоднократно и только 20% не приходилось этого делать ни разу. Основными объектами взяток являлись технические сотрудники и регистраторы.

Итак, по нашему мнению, панацеей от всех этих болезней должно стать создание единого предприятия с единой базой данных, упрощение системы регистрации, сокращение сроков ее выполнения, а также упрощение процесса получения кадастровой информации.

Уважаемые господа депутаты, учитывая всё вышеизложенное, прошу вас поддержать инициативу Правительства.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati сolegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate raportor,

Spuneti, va rog, cum va evalua cuantumul tarifelor in urma reorganizarii Intreprinderii Specializate “Cadastru”? Este foarte important sa stim acest lucru.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Я сказал в своём докладе о том, что эти два вопроса не взаимосвязаны. Сейчас мы говорим только о реорганизации предприятия; как я отметил, об увеличении тарифов речь не идёт. Методология расчета данных тарифов будет представлена в Правительство после утверждения данного закона, а затем она будет представлена депутатам.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc. Si mai am o intrebare la articolul 3. Guvernul va asigura infiintarea intreprinderii specializate in cadastru cu statut de intreprindere de stat. Spuneti, va rog, cunoasteti bugetul acestei intreprinderi si puteti sa ni-l comunicati si noua?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Я сказал, это будет государственное предприятие, действующее на основе самофинансирования и самоокупаемости, то есть только за счет денег, которые зарабатывает само предприятие. Никаких денег из бюджета на развитие данного предприятия не поступает.

Domnul Iurie Bolboceanu:

as intelege ca finantarea acestei intreprinderi, totusi, va depinde de tarifele care vor fi aprobate de Guvern la aceste servicii, da?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Сейчас. Не совсем уловил.

 

Domnul Marian Lupu:

Incerc sa clarific putin situatia. Deci, domnul Bannicov a trebuit sa ne confirme ca aceasta reorganizare juridica, reorganizare structurala, nu va genera majorarea tarifelor. Vreau sa va zic ca Parlamentul asteapta un singur raspuns al dumneavoastra si acest raspuns trebuie sa fie nu.

In al doilea rind, va atrag atentia ca va fi elaborata o metodologie de determinare a acestor tarife. Metodologia urmeaza sa fie considerata si aprobata de Parlament. Guvernul, in baza, in virtutea acestei metodologii, va calcula tarifele. Prin urmare, si metodologia va fi sub controlul Parlamentului la momentul elaborarii ei pentru a ne asigura ca nu vom avea ca rezultat o crestere, in general, si o crestere galopanta, in particular, a acestor tarife.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Aceste afirmatii am vrut sa le aud de la raportor, pentru ca Guvernul ar trebui sa vina cu niste claritati in Parlament.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Я сказал это все в процессе своего доклада.

 

Domnul Marian Lupu:

Important este, intr-adevar, sa avem un tablou foarte clar si o intelegere foarte buna a situatiei.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Am o obiectie. Domnul Bannicov, in calitatea de functionar de stat, a prezentat un raport destul de tehnic, sa zic asa, intr-o alta limba decit limba de stat a Republicii Moldova. Marea majoritate a deputatilor, m-am uitat, nu au de fapt traducerea din aceasta limba in limba de stat a Republicii Moldova. Si in sala Parlamentului, forul legislativ al Republicii Moldova, se incalca a cita oara legislatia Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, multumesc.

Domnule raportor,

Dumneavoastra, in raport, ati mentionat ca proiectul de lege se face pentru a imbunatati lucrul organelor cadastrale, asa am inteles. Asa este.

Mai departe. Spuneti, va rog, ce va impiedica astazi, in structura existenta, ca dumneavoastra sa imbunatatiti lucrul cu clientii. De ce va dau asa intrebare? Din simplul motiv ca ceea ce propuneti dumneavoastra este o restructurizare financiara a sistemului. Dar, pina la urma, lucrul cu clientii il va efectua fiecare organ in parte sau nu?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Получается на сегодняшний день, что это отдельные, как я сказал, не зависимые ни финансово, ни административно государственные предприятия, то есть 13 государственных предприятий – 12 предприятий, работающих в территориях, и один информационный офис. Они независимы, то есть каждый из их руководителей является как бы удельным князьком, который решает все вопросы: о зарплате, о каких-то тратах по офису.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu, eu un pic altceva v-am intrebat. Ca atare, lucrul cu clientii va fi efectuat asa cum se efectueaza pina acum. Nu am vazut in proiectul de lege nici o schimbare. Ideea este de a concentra banii intr-o singura mina si de a dirija banii si baza de date. Dar, in rest, lucrul, cu o atare eficienta, de la aceasta nu are cum sa se schimbe, dupa cite inteleg eu.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Идея не в том, чтобы собрать финансовые средства в одни руки. идея в том, чтобы улучшить работу данного предприятия. Я уже говорил о том, что создание информационной базы позволит улучшить работу данного предприятия. Потому что на сегодняшний день все это не работает в режиме on-line. Есть много нарушений, которые невозможно устранить, не осуществив реструктуризацию данного предприятия.

 

Domnul Marcel Raducan:

Incalcarile unde se fac? La ferestruica sau la ghiseul unde cetateanul plateste banii? Sau incalcarile se fac acolo unde executorul iese in teren si face masurarile s.a.m.d., ca sa ne fie clar. Unde se fac incalcari?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Именно в офисе. Не те люди, которые делают замеры в территориях на земле, а именно в офисе.

 

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, cu alte cuvinte, ne-ati confirmat inca o data ca ceea ce vreti sa faceti dumneavoastra este sa concentrati banii intr-o singura mina. Aceasta a fost ideea.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Poate e cazul din nou sa-mi cer scuze pentru insistenta cu care doresc sa va aduc la cunostinta unele informatii, dar pornesc de la principiul ca trebuie sa avem un tablou foarte clar si sa intelegem subiectul supus discutiei.

Aceasta reorganizare presupune formarea unui sistem integru, fiindca astazi toate unitatile teritoriale sint entitati separate. Unele sint mai profitabile, altele mai putin profitabile, o a treia categorie deloc profitabila. Dar situatia cu statutul juridic nu permite deloc circulatia pe sistem a acestor mijloace financiare pentru a intretine tot sistemul din propriile sale surse. Or, formarea acestei intreprinderi cu filiale va permite, aveti perfecta dreptate, gestionarea mijloacelor financiare, dar si utilizarea lor de la o filiala pentru o alta filiala, in functie de situatia de pe piata funciara, de pe piata serviciilor de cadastru.

Microfonul nr. 5, va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o sugestie pentru domnul raportor, pentru lectura a doua. Luind in considerare ca la baza formarii tarifare pentru serviciile prestate de organele
nou-formate va fi metodologia propusa si adoptata in Parlament, ar fi bine ca pentru lectura a doua sa veniti deja cu aceasta metodologie, care va servi baza si legii propuse, sa nu mai intervenim prin modificari in legislatie, ca metodologia sa serveasca drept baza activitatii dumneavoastra in continuare.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Если мы предложим методологию, которая повлечет увеличение затрат, то есть увеличение тарифов, то вы ее просто не пропустите.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Я не говорю, господин майор, о методологии, которая повлечет увеличение затрат. Должна быть методология согласно закону. То есть она будет, va fi aprobata de Parlament. Si, atunci, dumneavoastra o sa aveti baza ca sa activati mai departe legal.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act de propunere.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

In legea actuala a cadastrului, Oficiul Informational Central Cadastru a avut in functie si formarea bazei de date centrale si sistemul informational on-line. Ele nu au fost executate. Aceste functii, in legea pe care o promovati dumneavoastra, sint puse in atributiile noii intreprinderi. Din ce motive ele nu au fost executate de catre structurile actuale?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Данное предприятие должно было в принципе финансироваться за счет государственных линий. Я в своем докладе сказал о том, что оно не может на сегодняшний день финансироваться. Деньги из бюджета не выделялись на эти нужды практически вообще начиная с 2003 года. И я указал, что база данных, которая будет создана, – единая база данных; ее обслуживание возможно только в рамках единого предприятия. Поскольку это предприятие на самофинансировании, самоокупаемости, эти деньги будут выделаться уже не государством, а уже предприятие будет заинтересовано в том, чтобы развивать эту базу данных, подключать клиентов. На сегодняшний день очень много, скажем, банков, очень много бирж недвижимости, очень много нотариальных контор, которые готовы платить деньги за подключение к данной базе данных, что в свою очередь позволит развивать эту базу данных и не требовать никаких денег из госбюджета. Потому что только в этом году, вот сейчас на заседании Правительства, мне удалось выбить 500 тысяч леев для того, чтобы включили в бюджет.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clar. Multumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Dumneavoastra ati mentionat ca managerii acestor oficii cadastrale teritoriale s-au transformat in imparati, ca sa spunem asa, si au actionat asa cum le da lor in cap. Aceste intreprinderi sint intreprinderi de stat, au consiliu de administratie. In acest consiliu intra fondatorul, iar fondatorul acestei intreprinderi este agentie. Inseamna ca ei, prin definitie, nu puteau sa actioneze cum le da lor in cap, deoarece fondatorul trebuie sa influenteze activitatea acestor intreprinderi si sa le puna la punct, la disciplina, la respect s.a.m.d.

Toti acesti bani, de pilda, pe care ii acumulau Baltii sau Chisinaul puteau fi directionati spre dezvoltarea Serviciului Informational on-line al Oficiului Informational Central Cadastru, conform legii.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Они не могли перечислять, потому что это отдельные государственные предприятия. Они не взаимосвязаны. То есть одно государственное предприятие не может отдавать деньги другому экономическому агенту просто так. Понимаете? 13-е предприятие – информационный офис «Кадастру» – это отдельное государственное предприятие. То есть и оно не может получить деньги от другого экономического агента просто так.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Bannicov,

Conform articolului 13 din Legea cu privire la intreprinderea de stat… se numesc beneficiu si pierderile, da? Consiliul de administratie hotaraste unde sa fie indreptat acest beneficiu. El putea fi indreptat in bugetul de stat si din bugetul de stat sa fie alocat Oficiului Informational Cadastral Central pentru a solutiona problemele, conform legii... Adica ati avut asa mecanisme, instrumente in lege...

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Я еще раз говорю, что нужно что-то менять. Я работаю в этой должности не так давно, но последние три контракта, которые были заключены с менеджерами этих предприятий, были заключены мной уже на других условиях. Менеджеры двух территориальных офисов – Кишиневского и Кагульского – имеют контракты, не ограниченные по времени. Их не ограничили во времени, то есть пожизненно назначили менеджерами. Поэтому сейчас предлагается как-то изменить эту ситуацию.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Rog sa luati loc, domnule Bannicov.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia a examinat acest proiect de Lege cu privire la modificarea Legii cadastrului si expune urmatoarele. Proiectul de lege in cauza prevede modificari ce tin de asigurarea durabilitatii economice a sistemului de inregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile si de reorganizare a oficiilor cadastrale si Oficiului Informational Central Cadastru intr-o intreprindere unica, cu scopul de a asigura o mai buna administrare a organelor cadastrale, si sint prezentate pentru aducerea Legii cadastrului bunurilor imobile in conformitate cu prevederea Legii privind aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei.

Toate comisiile permanente, in avizele prezentate, sustin proiectul de lege si il propun spre aprobare in prima lectura, cu exceptia Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, care il propune spre respingere, motivind ca, in urma realizarii modificarilor propuse in proiectul de lege, vor trebui solutionate in regim de urgenta si un sir de probleme de ordin juridic, economic si informational strict necesare functionarii intreprinderii specializate in cadastru si ca trebuie modificate un set de alte acte legislative.

Mentionam ca obiectiile si argumentele aduse de Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului sint de ordin general si nu sint aduse pilde concrete care probleme trebuie rezolvate in regim de urgenta si ce modificari ar trebui facute in actele legislative expuse in avizul comisiei.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustine proiectul cu unele obiectii, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Luind ca baza avizele comisiilor permanente, in urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune Parlamentului ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Dar de unde au aparut asa rezultate ale votarii: 7 – pro, 3 – impotriva? Eu stiu, cind am discutat aceasta problema, toti membrii comisiei au fost unanimi, inclusiv dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acesta a fost rezultatul votarii. Avem procesul-verbal. Da, eu atunci am votat pentru sustinerea acestei legi. Si noi ne vom mentine aceasta pozitie si in cadrul fractiunii.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Informatia a fost, votarea a fost unanima.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate coleg Todoroglo, procesul-verbal vorbeste ca au votat 7 pentru si
3 impotriva.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, oricum, pina la urma, cea mai importanta este decizia comisiei, care este favorabila.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Decizia comisiei.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Noi o sa clarificam. La urmatoarea sedinta, noi o sa clarificam asa modalitate, jocurile care sint, dar nu-i frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca dumneavoastra sinteti in rol de, eu stiu, supraveghetor al activitatii comisiilor, vad ca…

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, nu va certati, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sint si alti colegi aici.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia asupra atacurilor nenumarate ale domnului Todoroglo pe parcursul a toate sedintele parlamentare, anume cind se refera la domnul presedinte al comisiei Cosarciuc. Ele sint absolut neintemeiate si aici se joaca un rol, asa o joaca mai serioasa. Telul este cunoscut, care cineva vrea sa-l… Eu vreau sa va rog, stimati colegi, problemele acestea trebuie sa fie discutate in comisie si nu domnul Todoroglo sa iasa permanent aici in fata noastra sa ridice fel de fel de probleme care nu sint absolut justificate.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog frumos, fara comentarii de la locurile dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Comisia pentru agricultura si industria alimentara, chiar am notat aici, pe proiectul de lege: Cosarciuc, Cusnir si Raducanu au votat impotriva. Nu stiu de unde a luat domnul Todoroglo. Eu sint pentru ceea ce a fost intr-adevar la comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, stimati colegi, ii voi oferi cuvintul, fiindca replica a tinut si de domnul Todoroglo. Dar va rog foarte mult, sintem in eter direct. Am facut o remarca, acum o saptamina sau doua, la ceea ce se intimpla si cum se intimpla in cadrul comisiei. Haideti, cel putin, sa lasam discutiile in cadrul comisiei, sa se petreaca in cadrul comisiei. Va rog foarte mult, deoarece cream unele impresii, cred, neadecvate.

Microfonul nr.2, va rog.

 

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi nu facem nici un abuz, domnule Oleinic. Eu nu vorbesc nimic cind dumneavoastra iesiti de zeci de ori la o intrebare. Aveti dreptul si nu este problema. Poftim, am o atitudine de mare stima fata de dumneavoastra si domnul Cosarciuc ca coleg.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Domnule Oleinic. Dar nu s-a vorbit urit de dumneavoastra. S-a vorbit frumos. S-a zis, cu toata stima si tot respectul. Deci, trebuie sa notam aceasta remarca. Haideti, totusi, cineva trebuie sa se lase putin, fiindca, in continuare, vom merge cu replica la replica. Cinci secunde, dar cinci secunde nu-i suficient.

 

Domnul Alexandr Oleinic:

Eu foarte mult il stimez pe domnul Todoroglo, ca avind o experienta extraordinara parlamentara, in Guvern de patru ani de zile, dar problemele acestea se discuta in comisii, domnule coleg.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, tot excelent. Stima reciproca este, asa.

Alte intrebari? Nu sint.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, se confirma aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Se confirma aceasta.

Supun votului proiectul de Lege nr.3091. Rog putina liniste. Luari de cuvint.

Bine, doamna Cusnir, va rog luari de cuvint la tribuna centrala. Rugamintea va fi sa ne incadram in normele de regulament.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati si invitati,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat a examinat proiectul de lege, initiat de Guvern, cu privire la completarea Legii cadastrului bunurilor imobile, care ar avea ca scop asigurarea durabilitatii economice a sistemului de inregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile, prevazuta in Legea privind aprobarea Strategiei de crestere economica si reducerea saraciei, si crearea unei structuri noi pe linga Agentia Relatii Funciare si Cadastru. In urma examinarii, ne-am pus mai multe semne de intrebare, cum ar fi asupra notei informative din articolul 2 din proiectul care prevede expres forma organizatorico-juridica a intreprinderii specializate in cadastru, pe cind articolul (2) din proiect (il aveti dumneavoastra fiecare) prevede data intrarii in vigoare la data publicarii si nu prevede ceea ce se spune in nota informativa. Guvernul a incurcat-o cu articolul (2) din hotarirea sa din 3 august anul curent nr.819, in care, intr-adevar, se prevede, deja din 12 august, cind a fost facuta publica aceasta hotarire, reorganizarea sistemului organelor cadastrale prin fuziunea oficiului informational central cadastru cu oficiile cadastrale teritoriale intr-o intreprindere de stat unica, specializata in cadastru.

Din modificarile propuse la lege, nu este clar ce fel de intreprindere va fi. De asemenea, din nota informativa nu se intelege daca noua structura ar asigura o mai buna administrare a organelor cadastrale si daca sistemul cadastral va fi mai economic, daca se va asigura o responsabilitate mai mare. Nu este clar nici cum vor fi calculate tarifele si nici daca se vor mari. Nu este argumentat caracterul mai economicos al sistemului. Mai mult decit atit, cunoastem ca functia de baza a organelor cadastrale este tinerea evidentei si sistematizarea bunurilor imobile. O asemenea activitate nu este intotdeauna profitabila. Si, intrucit articolul 1 din Legea nr.845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stipuleaza ca antreprenoriatul este o activitate desfasurata in mod independent din proprie initiativa, in nume propriu, pe risc propriu si sub raspundere patrimoniala, iar intreprinderea de stat, care se pretinde a fi creata, este subiect al antreprenoriatului, nu se poate spune cu certitudine ca intreprinderea va fi rentabila.

Ca rezultat, o atare transmitere a imputernicirilor ar putea fi neefectiva. In afara de aceasta, devine incert statutul Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, modul ei de conlucrare cu intreprinderea si, drept urmare, este incert sistemul organelor cadastrale.

Ajungem la concluzia ca sistemul actual al organelor cadastrale urmeaza sa fie pastrat. Aceasta concluzie a noastra coincide cu pozitia Presedintelui Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin. In 2004, cind Guvernul a venit cu aceeasi propunere, a fost adoptata Legea nr.97 din 1 aprilie, dar care nu a fost promulgata de Presedintele tarii, fiind aduse argumente foarte clare in aceasta privinta.

Pornind de la cele expuse, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat nu sustine acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte luari de cuvint? Nu sint.

Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr.3091 pentru a fi aprobat in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele, fiindca tabloul nu-mi este prea clar.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pentru.

Proiectul de Lege nr.3091 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal. Nr. de intrare 2658.

Rog Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu (reprezentant permanent al Guvernului in Parla-
 ment):

Stimate domnule Presedinte, doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind modificarea Codului penal. Acest proiect are drept obiectiv modificarea articolului 130 si 141 din Codul penal in partea ce tine de definitia notiunii de “mercenar”, pentru a aduce in concordanta cu Conventia internationala cu privire la lupta contra recrutarii, utilizarii, finantarii si instruirii mercenarilor, adoptata la New York la
4 decembrie 1989, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.223.

Rugam sustinerea dumneavoastra la adoptarea proiectului in prima si a doua lectura.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Aveti intrebari pentru domnul ministru? Nu.

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte, onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele:

Proiectul a fost facut cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Scopul proiectului este de a aduce prevederile Codului penal in concordanta cu prevederile conventiei nominalizate.

In acest sens, se ajusteaza notiunea de “mercenar”, data in articolul 130 din Codul penal, la definitia cuprinsa in articolul 1 al conventiei, iar articolul 141 se completeaza cu sintagma “sau in alte actiuni violente orientate spre rasturnarea sau schimbarea prin violenta a orinduirii constitutionale, ori violarea integritatii teritoriale a statului”.

Proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente, care nu au inaintat nici o obiectie sau amendament. Directia juridica a Aparatului Parlamentului, pentru a fi respectata tehnica legislativa, propune substituirea titlului din proiectul de lege cu fraza: “Legea privind modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002”, ceea ce a fost acceptat si de Comisia juridica.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, avind in vedere cele relatate mai sus, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente, a hotarit sa propuna Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de Lege nr.2658 in prima lectura, iar daca nu vor fi obiectii sau amendamente, si in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu aveti.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.2658 in prima lectura. Cine este pentru? Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.2658 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Propuneri aditionale celor evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2658 in a doua lectura.

Cine este pentru?

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Nouazeci si unu de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2658 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative.
Nr. de intrare 3158. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu participarea reprezentantilor Guvernului, a examinat repetat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, aprobat in prima lectura de catre Parlament la 4 noiembrie curent, si constata urmatoarele:

In adresa comisiei, au parvenit in scris doua amendamente. Din partea domnului presedinte al fractiunii Partidului Democrat din Moldova Dumitru Diacov, care propune completarea punctului 3) litera d) din articolul 3 cu sintagma: “Cavaler al «Ordinului Republicii» si Cavaler al ordinului «Stefan cel Mare»”.

Din partea doamnei deputat Lidia Gutu, care propune completarea literei d) din articolul 3 cu sintagma: “Cavaler al «Ordinului Republicii» si Cavaler al ordinului «Stefan cel Mare» si detinatorii ordinului «Gloria Muncii»”.

Propuneri similare privind extinderea listei distinctiilor de stat pentru care se preconizeaza a fi stabilita alocatia nominala au parvenit in cadrul sedintei plenare din 4 noiembrie curent, cind proiectul de lege nominalizat a fost aprobat in prima lectura, din partea deputatilor Serebrian, Golban, Taranu si Mocan.

La sedinta comisiei sesizate in fond, au fost puse in discutie toate propunerile si amendamentele, atit cele expuse si prezentate in scris, cit si cele expuse in sedinta in plen.

Dezbaterile s-au axat in special pe doua distinctii: “Ordinul Republicii”, propus de deputatii Diacov, Gutu, Golban si Mocan, si ordinul “Stefan cel Mare”, sustinut de catre deputatii Diacov, Gutu, Taranu, precum si, in cadrul sedintei comisiei, de catre deputatii Urechean, Oleinic, Serpul si Golban.

In urma discutiilor, tinindu-se cont de opinia reprezentantilor Guvernului, confirmate prin avizul primit, ca rezultat al sedintei Guvernului din 9 noiembrie, cu referire la costurile financiare necesare, aprobat cu majoritatea de voturi ale membrilor comisiei, s-a acceptat propunerea de a include, in articolul 3 alineatul (3) literele b) si d) din proiect, sintagma “Ordinul Republicii”.

Costul anual suplimentar al legii in cauza va fi de 348 mii lei. pornind de la cele mentionate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative spre a fi adoptat de catre Parlament in lectura a doua, cu completarea alineatului 3) litera b) si d) din articolul 3 cu sintagma “Ordinul Republicii”.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte. Cind am propus, nu am socotit banii care trebuie sa fie cheltuiti atunci cind adaugam si alte categorii de detinatori a ordinelor. Suma de 390 de mii este una destul de modesta cind este vorba de persoane care sint mindria tarii, intr-un fel, detinatorii “Ordinului Republicii”. Am propus sa fie inclus si ordinul “Stefan cel Mare”. Aici a sunat, din punctul meu personal de vedere, gresit dorinta asta ori s-a facut referire la legea de echivalare a ordinelor. Nu trebuie sa revenim, fiindca ordinele sovietice au fost egalate cu ordinele noastre de stat atunci cind a fost vorba de compensatii diferite la diferite categorii de populatie.

Acum este o decizie politica ca noi sa includem in aceasta lista detinatorii ordinului “Stefan cel Mare” si “Ordinului Republicii” si nu trebuie sa se refere si la detinatorii celorlalte ordine. Mie imi pare ca... De aceea… acuma eu inteleg… comisia, in cooperare cu Guvernul, a luat aceasta decizie. Propun ca in perspectiva sa revenim si asupra legii din '95, la hotarirea Parlamentului, cu aceasta echivalare, si sa facem precizari ca, mai departe, sa nu avem problemele acestea, cind este vorba de un ordin al statului independent Republica Moldova, tot timpul sa facem referiri si la celelalte ordine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

De fapt, trebuie sa tinem cont ca astazi operam in judecatile noastre si in deciziile noastre in conditiile legii din 1995 si nu putem sa ignoram aceste pozitii ale legii. Cred ca este foarte binevenita propunerea domnului Diacov ca, in perspectiva, sa ne reintoarcem si sa examinam in complex situatia data.

Decizia de astazi insa trebuie sa fie pe dimensiunea prevederilor legale existente. Trebuie sa urmam prevederile legii.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domule Presedinte.

Stimata doamna presedinte,

Dumneavoastra, cred, atunci cind ati examinat pentru lectura a doua, ati studiat si problema: cit va costa acest proiect daca se va lua in considerare amendamentul meu privind includerea titularilor ordinelor “Stefan cel Mare” si “Gloria Muncii”.

Cit ar costa daca vor fi incluse toate aceste categorii?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, aveti perfecta dreptate, stimata doamna deputat. Acest proiect de lege va costa circa 13 milioane de lei anual.

 

Doamna Lidia Gutu:

Nu poate sa fie asa ceva.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Gutu...

 

Doamna Lidia Gutu:

Noi n-avem atitia… nu… eu va rog, dar atunci sa...

 

Doamna Valentina Buliga:

“Gloria Muncii”.

 

Doamna Lidia Gutu:

Inca o cifra. Dumneavoastra numiti cite persoane sint titulari ai ordinului “Gloria Muncii”, pur si simplu, ca sa fie clar pentru noi toti.

Pensionari, eu am in vedere, pensionarii. Detinatori ai ordinului “Gloria Muncii”, pensionari.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, pentru o precizare probabil cu cifre.

Da, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

In total.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Пенсионного возраста 142 человека.

 

Doamna Lidia Gutu:

O, iaca asta-i chestia...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Пенсионного возраста из 192 – 142 человека. (Rumoare in sala.) “Ordinul Republicii”.

 

Domnul Marian Lupu:

Вопрос?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Нет таких данных.

 

Doamna Valentina Buliga:

In total, daca revenim la ordinul “Stefan cel Mare” si celelalte 6 ordine, care conform…

 

Doamna Lidia Gutu:

Nu 6, eu am spus numai de 3 ordine acuma.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Doamna Lidia Gutu:

Vorbim de aceste ordine superioare.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Gutu, dumneavoastra ati mentionat: “Stefan cel Mare”, “Gloria Muncii” si ordinul cavaler… da… “Ordinul Republicii”. Trei ordine.

 

 

Doamna Lidia Gutu:

Trei ordine, da.

 

Doamna Valentina Buliga:

In total.

 

Doamna Lidia Gutu:

Cite persoane avem de acestea, de virsta pensionara am in vedere?

 

Doamna Valentina Buliga:

2144. Daca facem, conform Hotaririi Parlamentului din '95, aceasta echivalare… Da, am informatia de 2144 de persoane.

 

Doamna Lidia Gutu:

Da, 2144 de persoane. Si cit iese? Sint 13 milioane, cum nu ai da... Ca nu le dam cite un milion…

 

Doamna Valentina Buliga:

E un milion de lei lunar si 12 milioane...

 

Doamna Lidia Gutu:

Sint doua, nu 13.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Gutu...

 

Doamna Lidia Gutu:

Da, da...

 

Doamna Valentina Buliga:

Este un milion 720 de mii.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste...

 

Doamna Valentina Buliga:

… Lei lunar...

 

Doamna Lidia Gutu:

Iata, e mai aproape...

 

Doamna Valentina Buliga:

… 12 milioane 864 de lei anual.

 

Doamna Lidia Gutu:

In aceste conditii, 12 milioane, ne dam bine seama, este o problema mai dificila. Ori trebuie sa trecem la faptul ca micsoram indemnizatia pentru fiecare, ori gasim o alta solutie.

Insist sa punem la vot aceasta situatie, acest amendament, ca nu este corect ca un detinator de aceeasi virsta de pensionare a unui ordin, cum este Eroul Muncii Socialiste, sa detina o indemnizatie de 500 de lei, cum se propune, dar un pensionar care are ordinul “Gloria Muncii”, oferit de statul Republica Moldova, sa nu aiba nimic. Mi se pare incorect. De aceea, propun sa puneti la vot amendamentul meu.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Уважаемые коллеги, я понимаю желание отметить, да, отметить всех заслуженных людей в этом плане. Но хотелось бы поддержать предложение депутата Дьякова, который высказал предложение, что мы должны вернутся к Закону № 533 1995 года.

Тогда этих проблем у нас не будет. Я предлагаю проголосовать данный законопроект и поздравить лиц, которые награждены «орденами республики», и героев социалистического труда. Я думаю, что они заслуживают это. и прекратить прения.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte, in principiu, vreau sa revin la intrebarea si la propunerea noastra din cadrul sedintei de ieri a comisiei sesizate in fond, si anume ce se refera la ordinul “Stefan cel Mare”.

Ieri, domnul viceministru, neavind posibilitatea sa ne ofere informatia ce tine de numarul pensionarilor detinatori ai ordinului “Stefan cel Mare”, ne-a promis ca, astazi, in plen, ne aduce la cunostinta costul oferirii indemnizatiilor pentru pensionarii detinatori ai ordinului “Stefan cel Mare”, ca sa avem o claritate si in lucrul acesta.

Va rog, aveti asa o informatie?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, domnule deputat Oleinic. astazi 127 de pensionari sint detinatori ai ordinului “Stefan cel Mare”.

Domnul Alexandru Oleinic:

Si care este costul anual al indemnizatiilor?

 

Doamna Valentina Buliga:

Inmultiti. 600 de mii cred.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

600 de mii de lei.

Stimati colegi,

Vreau sa revin la propunerea noastra pe care am formulat-o ieri in plen, in sedinta comisiei si in sedinta precedenta, de un grup de colegi, si sa introducem indemnizatiile pentru detinatorii ordinului “Stefan cel Mare” pentru anul 2006, fiindca procedura care va urma (prezentarea altor initiative legislative, modificarilor s.a.m.d.) ocupa doua-trei luni de zile, vine deja si anul 2007.

Noi avem doua distinctii de cel mai inalt rang in tara: “Ordinul Republicii” si ordinul “Stefan cel Mare”. De aceea, 500 de mii de lei pentru a oferi indemnizatiile date nu este o problema pentru bugetul statului. Va rog, propunerea sa fie pusa la vot.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, multumesc. Cred ca ceea ce se intimpla acum, in sala, pare a fi un exercitiu, o competitie cu genericul “Cine este mai sfint decit Papa de la Roma”. Si eu zic ca trebuie sa acceptam acest calificativ.

Revin cu o solicitare catre dumneavoastra: aceasta competitie nu trebuie si nu poate, rog putina liniste in sala, nu poate sa derive de la cadrul legal existent astazi.

Nu toti, poate nimeni, din cei prezenti in aceasta sala au adoptat aceasta lege in 1995 care functioneaza azi. Acum, va rog foarte mult, eu v-am ascultat cu mare atentie si nu v-am intrerupt. Nimeni nu ne permite, nici statutul de deputat, cu tot respectul pentru noi toti, sa incalcam prevederile legii. S-a avut timp suficient din septembrie, toata luna septembrie, octombrie, noiembrie, sa se elaboreze aceasta initiativa, dar nu sa profitam si sa ne inglodam in discutii avind contradictiile care vin cu aceasta lege.

Daca e necesar, serviciul juridic o sa ne aduca unele explicatii in acest sens. Microfonul nr.3 si dupa aceea o sa ofer cuvintul...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Для стенограммы. Просто в рапорте не отмечено, что это пособие выделяется для лиц пенсионного возраста. Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu consider, de fapt, mai sfinti decit noi sint cei care au luptat si au obtinut medaliile si ordinele respective, cei care au muncit. Si, atunci, daca vorbim de sfintenie, cred ca ar fi bine sa fim, in opinia mea, putin mai atenti, mai corecti poate, fata de cei care merita cu adevarat acest calificativ. Sa nu vorbim de Papa de la Roma, da.

Si, al doilea moment, pe care as vrea sa-l mentionez aici. Fiindca, la sfirsitul sedintei de joi, s-a constatat ca cineva a parasit sala si, iata, astazi vreau sa ma intorc inca o data la aceasta intrebare. am parasit sala fiindca si atunci, ca si acum, se incerca sa fie pusi in conditii inegale oameni care, conform unei hotariri a Parlamentului, adoptata cu multi ani in urma, sint echivalati in drepturi. Daca e sa restabilim ceea ce s-a intimplat in sala, cred ca va mai aduceti aminte toti destul de clar de declaratia doamnei presedinte al fractiunii majoritare, care a spus destul de clar: “Votam astazi in doua lecturi legea si terminam discutiile”. Si, atunci, noi am parasit sala.

Ma bucur ca, dupa aceasta, fractiunea majoritara a hotarit totusi sa dea curs discutiei respective. Constat insa, cu parere de rau, ca dupa ceea ce s-a hotarit, iarasi, partial, nu mai inteleg: de ce ordinele Republicii Moldova, in acest caz, devin mai putin importante decit ordinele fostei Uniuni Sovietice? Pai, sint egalate intr-o hotarire, dar nu sint egalate. Sint egalate, intr-o hotarire, domnule Stepaniuc, dar nu-s egalate in proiectul de lege care este propus astazi, aici. Mai mult ca atit, daca e sa luam si legea despre veterani, acolo este si mai mult de discutat la acest capitol.

Eu propun sa nu intram acum in aceasta discutie, trebuie, pur si simplu, de inaintat modificarile respective, dar sa nu excludem acesti oameni din legea pe care o aprobam astazi. Iata care este propunerea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, stimati colegi, ma vizeaza si pe mine aceasta constatatie. Eu cred ca nimeni nu poate pune la indoiala ca toti 101 deputati poarta tot respectul si pentru cei care au muncit si cei pentru care au luptat. Intrebarea mea a fost alta. daca asa de multa grija se manifesta astazi in aceasta sala, raspundeti-mi, va rog, la intrebarea: de ce, din aprilie 2005 pina acum, nu am in circuitul Parlamentului o initiativa individuala sau a unui grup de deputati care sa se refere cu exactitate la aceasta problema? Vreau sa inteleg unde e grija? Timp a fost foarte suficient.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

O sa incerc sa va raspund, de ce. Fiindca toate aceste lucruri tin de… toate aceste discutii tin de un proiect de lege care pune in conditii inegale detinatorii de distinctii de stat ale Republicii Moldova.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Unde e initiativa de modificare a acestei legi?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Repet inca o data, acest proiect de lege a aparut ieri-alaltaieri, nu in luna aprilie. A aparut o luna de zile in urma. Si noi, aici, in plenul Parlamentului, am propus destul de clar sa echivalam. Iata care este explicatia. Nu trebuie de asteptat o initiativa legislativa in sensul dat.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am zis ca fiecare manifestare, fiecare idee, fiecare element de grija, in mod normal, poate si trebuie sa aiba o actiune concreta in suport, inclusiv cutare sau cutare initiativa.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Luati in considerare ca, totusi, remarca dumneavoastra a aparut dupa interventia mea si propunerea mea. Eu v-as ruga foarte mult, desi nu vreau sa va fac nici o observatie, fiindca sintem toti egali, in primul rind, aici in Parlament, dar eu va rog foarte mult sa ne tratati pe toti absolut egal. Noi nu sintem aici oameni care isi fac imagine sau fac populism. Sintem oameni care trebuie sa fim tratati absolut egal, iar propunerile sa fie tot asa, egale, si ale noastre, fractiunea de opozitie, ca si ale fractiunii majoritare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Ele toate sint notate si nici un element de discriminare in propuneri, indiferent de faptul din ce parte a salii parvin aici in prezidiu, nu este, nu a fost si nici nu va fi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Desigur ca domnul Dumitru Diacov a facut o propunere rationala. In acelasi timp, domnule Presedinte si stimati colegi, daca noi cu adevarat consideram ca distinctia suprema ordinul “Stefan cel Mare” este o distinctie militara, se spune si asa “boevoi”, este o distinctie ai carei detinatori sint mindria si onoarea republicii noastre. Cu bunavointa, noi am putea astazi sa votam ca acesti 120 de oameni sa fie pusi in conditii nu mai prejoase decit detinatorii medaliilor, ordinelor care au fost acceptate.

Inteleg foarte bine ca se vehiculeaza ideea precum ca si detinatorii unor distinctii sovietice care ar putea fi echivalente cu ordinul “Stefan cel Mare” pot sa inainteze obiectii, pretentii s.a.m.d. Este logic, dar, la acest moment, noi vorbim concret de cei care sint detinatorii ordinului “Stefan cel Mare”.

Nu trebuie sa comentati, fiindca eu nu propun nimic iesit din comun. Nu trebuie sa ne acoperim cu legea din anul 1995. De altfel, exact ceea ce a spus domnul Braghis, noi trebuie sa analizam in ce mod cea mai inalta distinctie a tarii noastre Republica Moldova este egalata cu distinctiile de stat ale fostei Uniuni Sovietice, care-s, de fapt, de alt rang.

Noi nu echivalam ordinul “Stefan cel Mare” cu distinctiile supreme actuale ale Federatiei Ruse. Noi vorbim de distinctia de stat suprema a Republicii Moldova ordinul “Stefan cel Mare”. Si, daca incercam sa argumentam ca nu avem posibilitati pentru acesti 120 de detinatori, mie imi pare ca acesta este un lucru, cel putin, neinteles, daca nu chiar ridicol.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnule Stepaniuc, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

As vrea sa va aduc aminte ca aceasta hotarire din 1995, hotarire prin care Parlamentul respectiv a cautat sa creeze o ierarhie a acestor decoratii, in genere nu s-a executat dupa 1996.

Aduceti-va aminte cind dumneavoastra, fosti deputati, va intilneati cu oameni care va intrebau: de ce nu ni se plateste pentru ordine si medalii? Acum, slava Domnului, a venit timpul cind noi putem sa platim oamenilor acestia macar niste bani, putini si, uitati-va, cita zarva demagogica se face. Si se face din partea celora care, de fapt, sint vinovati ca oamenii acestia nu au primit.

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Vreau sa atrag atentia deputatilor, inclusiv celor din opozitie, ca “Ordinul Republicii”, in cazul de fata, este egalat inca in acea hotarire si in legislatia noastra cu ordinele fostei Uniuni Sovietice “Erou al Uniunii Sovietice” si “Erou al Muncii Socialiste”. Parlamentul face azi o echitate, le acorda acestor persoane un sprijin financiar.

Haideti sa incercam sa depasim problemele respective, o sa vina timpul cind o sa trecem si la alte medalii. Ordinul “Stefan cel Mare”, domnule Diacov si stimati colegi, este un ordin ierarhic mai jos decit “Ordinul Republicii”. Este o alta ierarhie a acestor decoratii. Astazi insa recurgem numai la primul, la cea mai inalta decoratie a Republicii Moldova.

Haideti sa votam. Restul e zarva si demagogie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Multumesc, domnule Presedinte. Eu as avea o intrebare catre doamna presedinte de comisie. Am ascultat atent raportul prezentat si am fost foarte mirat de faptul ca nu a fost prezentat plenului Parlamentului unul din amendamentele care i-au parvenit pina la aceasta sedinta plenara. este vorba de amendamentul domnului Varta pe care il am in mina si in care se propune: includerea, la articolul 22 alineatul (1) al legii pe care o discutam, a unei noi litere e) cu urmatorul continut: “persoanelor decorate cu distinctia de stat Cavaler al ordinului “Stefan cel Mare” 500 de lei”. Asta este prima precizare pentru stenograma.

As fi vrut ca si acest amendament, chiar daca el consuna cu alte amendamente formulate de unii dintre colegii nostri deputati, sa fie prezentat cu titlu de informatie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Un astfel de amendament in comisie nu a parvenit, domnule Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Cum nu a parvenit? A parvenit. A parvenit ieri, m-am ingrijit special.

 

Doamna Valentina Buliga:

Cind? La ce ora?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ca acest amendament sa parvina pina la sedinta. Pe de o parte.

Pe de alta parte, vorbind pe fondul chestiunii, si eu regret ca, si data trecuta, si astazi, aceasta discutie ia o turnura usor demagogica, dar tocmai din partea celor care formuleaza acuzatii de demagogie.

Dragii mei, este vorba de 127 de persoane vizate de amendamentul prezentat de domnul Varta si de alti colegi. Este vorba de distinctii de stat ale Republicii Moldova. Domnule Prijmireanu, nu as vrea sa amintesc citi bani ati cheltuit dumneavoastra pentru a participa la sedintele Partidului Comunist din Belgia cu semnatura doamnei Ostapciuc, ilegal, fara sa aveti delegatia Parlamentului. Nu vreau sa vorbesc despre eroii muncii parlamentare care, cum spuneam data trecuta, si-au luat apartamente, doamna Ostapciuc de 340 de mii de lei, domnul Ion Morei de 780 de mii de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

… Doua apartamente care costa mai mult decit aceste indemnizatii pentru un an de zile pentru toti detinatorii acestor ordine.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, stati.

Domnule Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu fac demagogie, dar domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov, va rog sa ne intoarcem in albia discutiilor.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Sint legitim revoltat de faptul ca unii dintre colegii nostri, care nu au curajul sa iasa la microfon sa-si formuleze clar punctul de vedere, onest si cu respect fata de detinatorii acestor distinctii inalte de stat ale Republicii Moldova, doar bruiaza colegii care uzeaza de dreptul lor regulamentar si fac acest lucru.

Dragii mei, am facut si noi o analiza a capacitatii bugetare atunci cind am formulat amendamentul, pe care l-am amintit, privind detinatorii ordinului “Stefan cel Mare”. Am vazut ca exista un fond de rezerva al Guvernului care nu este intotdeauna judicios utilizat. Am vazut ca exista rezerva bugetara si ca bugetul poate suporta aceste cheltuieli.

Data trecuta, aceiasi oameni ne spuneau ca nici cavalerii “Ordinului Republicii” nu pot fi inclusi in aceasta lege. Iata ca, dupa o discutie suplimentara de citeva zile, s-a vazut ca se poate, va spun eu, ca se poate si in cazul detinatorilor ordinului “Stefan cel Mare”. Este cea mai inalta distinctie militara care, fiti de acord, este superioara unor insigne la care autorii proiectului fac trimitere.

Asa ca, eu i-as ruga pe eroii muncii parlamentare, care s-au pricopsit personal cu avantaje echivalente financiar de 2 sau 3 ori mai mari decit costul acestui proiect de lege si, in mod onest, respectind legislatia in vigoare, sa accepte includerea in toate aceste articole, dintii a distinctiilor Republicii Moldova “Ordinul Republicii” si “Stefan cel Mare”, cu precizarea ca si celelalte ordine sau titluri echivalente, conform regulilor si normelor in vigoare, beneficiaza de acelasi tratament.

Si, vom insista ca acest amendament, al domnului Varta, sa fie supus votului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Totusi, stimati colegi, nu va pare ca este paradoxal faptul ca in Parlamentul Republicii Moldova, organul legislativ suprem al unui stat suveran, de trei zile, practic, se discuta incercarea de a echivala distinctiile supreme ale acestui stat cu distinctiile supreme ale altui stat care nu exista.

In mod normal, de facto am in vedere, noi nu trebuie sa discutam in Parlament decit despre distinctiile de stat ale Republicii Moldova si nu trebuie sa facem, in general, referinta la distinctiile de stat ale unui alt stat, deja inexistent.

Deci, propunerea mea este: o data ce este echivalat, din aceasta echivalare din ’95, utilizam in discutii numai ceea ce tine de Republica Moldova si de insemnele Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, bine, si cu oamenii ce facem?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, ce facem?

 

Domnul Marian Lupu:

Cei care poarta aceste distinctii sint vii.

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Tot am vrut sa fac aceasta referinta ca da, fosta Uniune Sovietica nu exista, dar exista cetatenii Republicii Moldova care, pe parcursul vietii lor, au obtinut aceste ordine si medalii. Sigur ca noi trebuie sa ne gindim la acesti oameni, in primul rind.

De fapt, altul este motivul din care am iesit la microfon. Nu este pentru prima data cind noi, practic pe loc gol, cream probleme si aprindem spiritele aici, in Parlament. Si, cu toata stima si cu tot respectul, vreau sa spun ca sint vinovati unii reprezentanti ai fractiunii majoritare, care incearca sa vorbeasca despre glorioasa lor guvernare si sa dea vina pe ceilalti. Din cauza aceasta, s-au si aprins spiritele. Daca astazi, dumneavoastra ati fi prezentat o initiativa legislativa si ati fi luat in considerare si o categorie, si alta, nu erau probleme si nici nu se faceau aici referiri demagogice la guvernarea precedenta, ce are una cu alta?

Toti traim in tara aceasta si toti vrem ca parintii si buneii nostri sa aiba un sprijin cit de cit din partea statului. de ce referirea aceasta, domnule Stepaniuc, la numarul de detinatori. Spuneti, va rog, tatal meu, care a lucrat 15 ani in Siberia si, pina la virsta de 70 de ani, a lucrat tractorist si combainer, si 2 ani in urma a murit si a fost inmormintat cu 124 de lei pensia, cu ce el ii mai putin valoros pentru tara aceasta, ca n-are nici o medalie si nici un ordin? Si oameni ca dinsul sint multi in tara aceasta.

Si de ce dumneavoastra vorbiti numai de Eroii Muncii Socialiste? Pe care, cu toata stima si respectul, si eu ii vreau sa fie inclusi in aceasta lista. Aceasta si este problema, de ce aprindeti spiritele in Parlament, ca noi puteam sa votam inca daunazi?

Nu eu primul am aprins spiritele. Primii le-au aprins autorii initiativei negindite, prezentate aici, in Parlament. De aceea, va rog sa acceptati. Intr-adevar, trebuie sa revenim. Multumesc Presedintelui ca sprijina aceasta idee. Partidul Democrat isi asuma aceasta responsabilitate, sa elaboram un proiect de lege, sa revenim la proiectul din ’95, sa clarificam situatia. Nu trebuie sa nedreptatim nici veteranii, nici pe cei care au ordine din alt stat, dar sa nu uitam si de oamenii nostri.

Doamna Valentina Savitchi m-a sunat daunazi, plingea in numele veteranilor: “Va rog nu ne uitati, nu ne lasati”. Pai, hai, intr-adevar, sa punem la vot si pe cei care au “Stefan cel Mare”, 127 la numar. Trebuie sa revenim la lege, sa clarificam, dar sa fie si detinatorii ordinului “Stefan cel Mare”.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Propunere fixata.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am doua intrebari pentru presedintele comisiei. Prima este...

 

Domnul Marian Lupu:

… De fapt, sintem in lectura a doua si nu putem vorbi de intrebari.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Bine. Atunci am sa fac si eu remarcele.

 

Domnul Marian Lupu:

Dati propuneri, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ceea ce am vrut sa fac. Am vrut sa va spun ca este absolut inadecvat sa vorbim despre echivalare. Ce echivalam noi? Echivalam pensiile noastre cu pensiile unui stat bolsevic totalitar. Iertati-ma, este vorba de a fi invers, daca vrem acele pensii, ca sa le echivalam cu pensiile noastre. Si, de fapt, as fi vrut asta sa intreb, sa precizez, sa spun ca cei despre care noi vorbim, Eroii muncii Socialiste, trebuie sa va intrebati ce pensie au? Au nu mai putin de 1000 de lei. In timp ce un Vieru, alte persoane care is mentionate aici, nu au mai mult de 300 de lei.

Acum vreau sa dau replica domnului Stepaniuc, care se refera mereu la guvernarile anterioare, uitind ca a facut parte din toate majoritatile care au condus, in afara de cea a lui Sturza de 9 luni, cind am amortizat efectele unei crize financiare. Vreau sa mai stie lumea ca, de fapt, ceea ce faceti dumneavoastra ati vrut sa o faceti de 7 noiembrie, crezind ca cei pe care vreti sa-i protejati in electoratul dumneavoastra, ma rog, nu-i jigniti.

Si ultima. Vreti sa folositi imaginea, ati folosit si mai folositi imaginea lui Stefan cel Mare pentru a promova moldovenismul ieftin. Si, probabil, ca Stefan cel Mare se intoarce in mormint, cind vede ca n-are impacare romaneasca.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Vitalia...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

… Dar, nu vreti in continuare sa-i considerati pe cavalerii ordinului “Stefan cel Mare” ca nationalisti, ca de aceasta nu vreti sa acceptati lucrul asta. Iertati-ma, sint duble standarde care dezbina societatea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Drept replica. Ati pus o intrebare, de fapt, n-am inteles ce este: comentariu sau intrebare. Ce facem cu oamenii acestia, care pe timpul Uniunii Sovietice au beneficiat din plin, au fost apreciati si au profitat din plin de distinctiile fostului imperiu. Acum imperiul nu-i si nu din vina noastra, din pacate.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu uitati, va rog, ca vorbim de oameni vii, de oameni care au muncit.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In trecut am fost vizat aici, as fi vrut doar citeva cuvinte. In ceea ce priveste adoptarea proiectului de lege, este un pas nobil, din partea noastra a tuturor legiuitorilor, pentru o categorie cit de mica. Deci, probabil, acestea sint posibilitatile. Urmatorul pas, probabil, la mai multi.

Referitor la ceea ce a spus colegul Cubreacov in legatura cu deplasarea mea la Bruxelles: eu am raspuns si in ziare, si de la microfonul acesta, nr.2, ca da, am fost la Bruxelles intr-o deplasare de lucru si nu am cheltuit banii statului. se vede ca atuncea, cind s-a ascuns pe citeva luni Cubreacov, ceva cu psihica s-o intimplat si l-as sfatui sa se adreseze la doctor.

Multumesc. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Buliga, rog sa luati loc. Fiindca, de fapt, sintem in lectura a doua. Intrebari? Intrebari nu sint pentru lectura a doua, sint propuneri.

Microfonul nr.5, va rog, succint.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Multumesc, domnule Presedinte.

Probabil este singurul caz cind o replica este intemeiata si indreptatita, pentru ca se profereaza jigniri si aruncarea unei umbre de banuieli. Este, pina la urma, o batjocura de persoana mea. Lucruri care nu trebuie sa se admita in raport cu nici unul dintre deputati.

Ceea ce am spus in legatura cu faptul ca tocmai de domnul Prijmireanu eram bruiat neregulamentar este valabil, am verificat personal acest lucru, prin dispozitia doamnei Ostapciuc.

Deci, au fost eliberati circa 17 mii de lei pentru deplasarea domnului Prijmireanu la Bruxelles, la invitatia Comitetului Central al Partidului Comunist Muncitoresc din Belgia.

Doamna Ostapciuc, in discutiile pe care le-am avut, inclusiv discutiile pe care le-am avut cu seful Directiei relatii externe a Parlamentului si cu contabilitatea Parlamentului, mi-a spus ca acesti bani vor fi compensati din sponsorizari, lucru care nu s-a intimplat. Am verificat personal dupa incheierea acestui mandat. Domnul Prijmireanu datoreaza 17 mii de lei, pe care i-a folosit atunci cind Comitetul Central al Partidului Comunist Muncitoresc din Belgia a adresat Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova o invitatie de a participa la un congres antiamerican privind asa-zisul imperialism american si necesitatea combaterii lui.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Multumesc pentru interventie.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, am o intrebare la propunerile enuntate de comisie, fiindca ceea ce am sa spun acuma se refera anume la acest lucru. Sa ne inchipuim o asemenea situatie: Astazi, ne-am referit toti la legea din ’95. Sa presupunem ca, miine, detinatorul ordinului “Stefan cel Mare”, in baza Hotaririi Parlamentului din ’95, se adreseaza in judecata si cere sa i se plateasca si lui aceste indemnizatii, egale, conform hotaririi Parlamentului din ’95. Este scris destul de clar ca se echivaleaza, da. Hotaririle echivaleaza ordinele. Si atunci ce se va intimpla la noi in tara? Pentru ce facem acest lucru, nu inteleg?

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia a stabilit si in raportul dat a fost evocat faptul ca “Ordinul Republicii” este echivalent. In rest, a fost fixat nivelul de echivalenta a diferitelor ordine. Eu cred ca nu are rost sa discutam acest lucru, trebuie ridicat documentul si studiat.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi din Fractiunea comunistilor, cred ca n-o sa va deranjeze prea mult daca am sa va spun ca cei 127 de cavaleri ai ordinului “Stefan cel Mare” sint colegii mei, cu care, in 1992, am aparat integritatea si independenta Republicii Moldova. Este de acuma cam deocheata chestia aceasta, daca asculta cineva dintre ei acest circ din aceasta sala. Daca nu sintem gata sa adoptam astazi legea, sau o scoatem de pe ordinea de zi, sau o punem la vot, pentru ca si cavalerii ordinului “Stefan cel Mare” sa poata profita de acest adaos la pensie. Sau una, sau alta. Credeti-ma, deranjam oameni care nu merita acest lucru.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Acum, stimati colegi, inainte de a trece la procedura de vot...

Da, imi cer scuze, microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемые коллеги, я готов разделить то, что предлагают наши коллеги и господин Брагиш и господин Унтилэ. Я с глубочайшим уважением отношусь к своим коллегам, которые получили орден Штефана чел Маре. Но если ссылаться на документ 1995 года, что делает Дмитрий Петрович постоянно, то давайте читать внимательно этот документ.

И по этому документу, уважаемые господа Брагиш и Унтилэ, вы сейчас своими руками, своими выступлениями выкидываете всех ребят – наших соотечественников, которые проливали кровь в Афганистане и которые получили ордена в Афганистане (Секунду!), приравненные к ордену Штефана чел Маре.

Если уж говорить, при чем, представители нашей фракции однозначно сказали, что мы не закрываем на этом двери этого закона. Что мы готовы к следующей инициативе, в которой будут учтены и кавалеры ордена Штефана чел Маре, и приравненные к ним кавалеры боевых наград, то есть ордена Красной Звезды, которые действительно проливали кровь в Афганистане. Они не по своей воле пошли в Афганистан. Вот здесь сидит человек – наш соотечественник, который в Афганистане получил два таких ордена. Почему мы о них забыли? А у нас немало афганцев на территории Республики Молдова.

Уважаемая Лидия Ивановна, я ничего не кричал, когда вы стояли у микрофона. Такта бы вам побольше, извините. Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, am sa va ofer cuvintul neaparat, dar revin la categoriile de gindire, de responsabilitate si de munca, acea munca ce se cere de la noi. Cum vedeti dumneavoastra un atare scenariu? De ce astazi, in sedinta in plen a Parlamentului, sa nu imputernicim comisia sesizata in fond si toti membrii acestei comisii, reprezentind toate fractiunile parlamentare, sa munceasca asupra a doua initiative sau poate chiar una: revizuirea hotaririi din 1995, dar in spirit calm, nescapind vreun element, ceea ce se poate intimpla astazi in aceasta viltoare in sala, racordind toate propunerile in timp la disponibilitatile financiare.

Atrag atentia asupra momentului cind am mentionat de ce aceste initiative nu au venit pina acum si abia acum? Sintem la sfirsit de an, in primele doua lecturi, inclusiv Legea bugetului. Ce ne-a impiedicat sa facem toate calculele frumos? Si, la momentul cind venim aici, in Parlament, sa discutam documentul financiar de baza al tarii, sa avem deja toate normele acestea. Doar nimeni nu se impotriveste ideii.

Permiteti-mi sa fac un bilant. Nici un grup parlamentar nu spune – nu! Toate discutiile sint purtate in jurul metodei. Propunerea a fost ori ca mergem cu sabia in sus acum sa vedem amendamentele pe care le introducem aici in acest proiect, ori, poate, toti reprezentantii, desemnati de catre grupurile parlamentare, intr-un termen rational, rezonabil, lucreaza asupra acestei initiative si vine cu ea in plenul Parlamentului.

Nu credeti oare ca ar fi o abordare calma, responsabila, profesionala si care ar tine cont de absolut toate elementele care pot sa-si faca aparitia in contextul procesului de examinare?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, personal, sustin aceasta propunere a dumneavoastra. O consider destul de judicioasa si cred ca ar fi bine s-o aprobam astazi toti, ca sa mergem inainte. Dar vreau sa fac o replica domnului Misin, care poate nu a inteles. Eu nicidecum n-am propus sa fie exclus cineva din acest proiect de lege, asa cum a spus el la microfon, ci invers, am propus sa fie inclusi cei care, in opinia mea, au fost scapati, sper eu scapati, ca nu a fost o intentie a Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

Cer scuze, o remarca. Persoanele au fost, pur si simplu, vizate, dar, la aceasta etapa, vom incheia discutiile pentru lectura a doua, fiindca am notat aceste momente, toate propunerile care s-au facut. Nu are rost sa le mai repetati, fiindca nu apare nimic nou. Propun sa trecem la procedura propriu-zisa.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Noi demult cunoastem acel profesionalism inalt al colegilor nostri comunisti, care pot sa bage zizanie in societate. Avem astazi doua uniuni ale scriitorilor din Moldova, avem doua sindicate. O sa avem acuma doua asociatii ale celor care au luptat la Nistru, doua care au luptat in Afghanistan s.a.m.d. Nu merge treaba aceasta.

Trebuie sa vorbim fara emotii. Este imperfecta legea adoptata in anul 1995. Noi am gasit acest lucru. Noi nu putem sa echivalam ordinele Republicii Moldova cu ordinele unui stat sau ale unui imperiu care a disparut. Putem sa facem acest lucru in alt mod. Sa echivalam aceste ordine vizavi de ordinul “Stefan cel Mare” si “Ordinul Republicii”. Haideti sa facem acest lucru. Sa-l facem calm. Sa nu facem populism din aceasta. Va spun inca o data, noi ne punem in capul nostru niste oameni pe care nu avem nici un drept moral sa-i atingem. Ei au luptat pentru independenta Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Serpul, nu va suparati, dar nu pot sa va acord cuvintul, fiindca fractiunea a vorbit. Nu este cazul de remarca. Ultimii doi vorbitori li s-a oferit timp la microfon, fiindca anumite replici ii vizau. Fractiunea a vorbit. Dumneavoastra ati prezentat comisiei propuneri in scris foarte clar. S-a fixat.

Fiindca sintem in lectura a doua, stimati colegi, nu sintem in lectura intii, nu facem luari de cuvint. Toate propunerile au fost identificate. Nu va suparati. Deci, daca este amendament, microfonul se include. Dar, in caz contrar, va fi imediat inchis.

Va rog, microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Pe parcursul intregii sedinte de astazi, va referiti la un document de echivalare din ’95, care nu este decit hotarire si care vine in discordanta cu hotarirea, cu Legea cu privire la distinctiile de stat ale Republicii Moldova din ’92, conform careia ambele distinctii sint supreme. Prin urmare, acea hotarire nu este corecta si noi trebuie sa ne prevalam de lege, nu de hotarirea Guvernului, de hotarirea Parlamentului din ’95. Legea care prevaleaza este legea din ’92.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, remarca fixata.

Acum as dori sa va… stimati colegi, putina toleranta... Eu as dori sa va consult la urmatorul subiect. Sintem pe pozitia de a accepta o situatie de echilibru, una calma si una foarte responsabila, zic eu. Sa mergem cu votarea legii in modul si in formatul in care ea a fost propusa de comisie si, tot azi, sa stabilim ca, incepind cu ziua de azi sau cu ziua de miine (fixam in procesul-verbal si, in calitate de Presedinte al Parlamentului, fac si eu o dispozitie in adresa comisiei), sa se initieze aceasta munca de examinare si formulare a unei initiative intr-un termen foarte rational, pentru a evita tot felul de greseli, pentru a face o analiza minutioasa, pentru a evita greselile care au fost facute in ’95.

De a ajunge la un sistem si o viziune foarte concreta, ceea ce, probabil, si asteapta oamenii de la noi, pentru a nu reintra, pe viitor, in asemenea discutii. Aceasta initiativa, repet inca o data, o initiativa semnata de toate grupurile parlamentare, va fi imediat pusa pe rol in momentul in care este elaborata. Intervin cu aceasta propunere, imi pare una care ar putea sa ne ofere posibilitatea de a iesi din impas si din discutii, fiindca obiectivul final va fi atins anume in acest mod. Rog, daca acceptati, sa supun votului proiectul de lege in formula propusa de comisie, cu aceste angajamente si aceste propuneri.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. Va rugam ca dumneavoastra sa va conduceti de Regulamentul Parlamentului. Eu am inaintat un amendament. A fost luat in considerare partial. Insist ca amendamentul meu sa fie pus la vot in plenul Parlamentului, atit doar.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna, stimata colega,

Eu nicidecum nu incalc normele. Am mentionat, vreau sa va consult in functie de acest raspuns, fiindca daca se manifesta un accept intr-o conditie de consens larg, e o situatie. Daca nu, in mod evident, voi supune votului aceste propuneri. Daca venim peste o luna sau doua cu aceasta initiativa, la ce bun totusi se insista pe dimensiunea practica in substanta?

 

Doamna Lidia Gutu:

Nu, domnule Presedinte, eu inteleg, noi putem sa acceptam. Personal, as putea sa accept daca Parlamentul respinge amendamentul. Dar poate deputatii gindesc altfel si plenul Parlamentului ia decizia ca cel putin cavalerii ordinului “Stefan cel Mare” se includ, ca sa punem la vot si sa avem reactia.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si “Alianta «Moldova Noastra»” insista sa supunem votului acest amendament, cu privire la includerea cavalerilor ordinului “Stefan cel Mare”.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am vrut, daca…

 

Domnul Marian Lupu:

… Da, eu am inteles propunerea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, o remarca am vrut sa fac. Dumneavoastra ati spus ca ar fi bine, ne-am inteles, facem proiecte de legi si, intr-un fel, se promite prin consens ca ele vor fi promovate. Vedeti, cu Legea audiovizualului – din mai stau proiectele de legi si nu sint promovate pina acum. Nu avem aceasta siguranta.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu nu v-am promis, eu am promis ca o pun pe rol, din momentul in care toti reprezentantii grupurilor parlamentare din cadrul acestei comisii ajung sa elaboreze aceasta initiativa. Rog sa fim exacti.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte, daca dumneavoastra o sa puneti la vot amendamentele propuse de deputati acuma, la sedinta in plen, fractiunea majoritara se abtine. Pentru ca noi, de fapt, sustinem toate propunerile, dar trebuie sa fie avizul pozitiv al Guvernului, trebuie sa fie initiative legislative s.a.m.d.

Asa ca fractiunea majoritara, daca se pun la vot amendamentele, se abtine.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte. Cred ca este logic ceea ce spune doamna presedinte Eugenia Ostapciuc. Dar, data fiind aceasta situatie si avind precedentul de vinerea trecuta sau de joia trecuta, din saptamina trecuta, in tot cazul, cind Guvernul a reavizat legea, a gasit fondurile necesare pentru cavalerii “Ordinului Republicii”.

Daca este necesar un termen suplimentar si daca tot aceasta lege intra in vigoare de la anul, se aplica din luna ianuarie, si daca tot vrem sa facem o comisie, cum propuneti dumneavoastra, propunerea mea este sa luam o pauza, regulamentul permite acest lucru, pina miine. Guvernul, in procedura de urgenta, ca domnul Tarlev oricum nu vine la noi, are timp berechet, va aviza aceste amendamente, va face, va prezenta calculele exacte pe care, am vazut, comisia nu le-a prezentat intocmai, a existat o nesiguranta, si revenim miine asupra acestei proceduri de incheiere a votarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi, a fost inaintata propunerea, si eu o voi supune votului, de a extinde prevederile acestei legi pentru detinatorii ordinului “Stefan cel Mare”. Am notat pozitia fractiunii majoritare care se abtine.

Supun votului. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri? Eu am formulat-o: “extinderea prevederilor Legii asupra pozitiei detinatorilor ordinului «Stefan cel Mare»”.

De fapt, rog sa fie… eu va rog sa nu… iata lucrurile astea nu sint bune...

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 13.

Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu:

41 de voturi. Deci, in continuare, supun votului adoptarea proiectului de lege. Domnul Diacov a cazut de acord cu propunerea de a lucra asupra initiativei comune, da.

Deci, in acest caz, supun votului adoptarea Legii nr.3158 pe ansamblu, tinind cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze, sectorul nr.2 citi?

 

Numaratorii:

Douazeci si opt.

 

Domnul Marian Lupu:

Douazeci si opt. Sectorul nr.3 – 0.

57 de voturi pentru.

Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 –5. (Rumoare in sala.)

 

Voce din sala:

Impotriva. Nici “Ordinul Republicii” nu trebuie sa intre in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 ?

 

Numaratorii:

Nouasprezece.

 

Domnul Marian Lupu:

Nouasprezece. 24 de voturi. Cu 57 de voturi pro, 24 de voturi contra, proiectul nr.3158 este adoptat in lectura a doua.

Rog ca doamna Buliga, presedintele comisiei, sa ia la control procesul de initiere si examinare a documentului la care ne-am referit.

In acest moment, sintem la ora 11 si 40, Ora intrebarilor si interpelarilor. Pentru inceput, invit la tribuna centrala pe domnul Pavel Buciatchi, viceministru al dezvoltarii informationale, pentru a oferi raspuns la intrebarile sau la intrebarea adresata de colega noastra doamna Valentina Serpul.

Pardon? Va rog, la tribuna centrala. O sa ne anunte cite minute domnul viceministru solicita. Domnule viceministru, cite? In limita, da. Trei-patru minute, bine. Pina la 5 minute. Va rog.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Domnule Presedinte, stimati deputati,

Programul national de televiziune pe teritoriul Republicii Moldova se difuzeaza prin intermediul a 8 statii de mare putere de pina la 40 de kilowati, situate in localitatile Edinet, Balti, Ungheni, Straseni, Cimislia, Cahul, Causeni si Trifesti.

Doua emitatoare de putere de pina la 100 de wati, situate in localitatile Soroca, Leova, si 49 de retranslatoare de mica putere pentru localitatile in asa-numita zona de umbra, prin care se asigura conditiile de receptie practic pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

Programul national de radio este difuzat prin intermediul a 16 emitatoare de mare putere pe unde ultrascurte si a 3 emitatoare pe unde medii, situate la Chisinau, Cahul si Edinet. De asemenea, se asigura conditiile de receptie pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

La porunca Guvernului, in anul 2002, Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor a elaborat un program de extindere a difuzarii programelor televiziunii nationale in localitatile aflate in zonele de umbra. In conformitate cu acest program, au fost instalate 29 de retranslatoare T.V. de mica putere. Astfel,
s-au imbunatatit conditiile de receptie in 50 de localitati. De asemenea, au fost instalate statii F.M. de mare putere la Mindrestii Noi, Balti. Pina la sfirsitul anului 2006, se vor pune in functiune statii de radio la Edinet, Tighina, 6 retranslatoare de mica putere, 4 retranslatoare T.V. si doua retranslatoare F.M. Astfel, se asigura receptionarea programelor radio si T.V. pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

Unica problema este cea a bruiajului, care, de fapt, nu este controlata. Noi insa facem tot posibilul pentru a ameliora receptionarea programului pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Serpul.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Deci, ati enumerat mai multe masuri pentru a extinde difuzarea programelor televiziunii nationale. Dar, totusi, la moment, acoperire totala nu este de facto.

Spuneti, piedicile care incurca receptionarea sint de ordin administrativ, financiar sau tehnic?

Domnul Pavel Buciatchi:

Sint atit probleme tehnice, cit si probleme administrative. Instalatiile care sint situate pe partea stinga a Nistrului noi, practic, nu le controlam si nu putem interveni in functionarea lor.

 

Doamna Valentina Serpul:

Si cind, totusi, toti cetatenii Republicii Moldova vor putea receptiona posturile nationale de televiziune si radio?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Posturile de radio si televiziune…

 

Doamna Valentina Serpul:

Aceasta a fost una din intrebarile la care vreau un raspuns concret.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Ceea ce s-a facut pina acum… sigur receptionarea pe intreg teritoriul Republicii Moldova...

 

Doamna Valentina Serpul:

Poate retranslatoarele care sint de mica putere ar fi cazul sa fie de mare putere, caci toate pe care le-ati instalat sint de mica putere.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da, cele care se afla in zona de umbra... Unicul lucru pe care as vrea sa-l repet este problema bruiajului. Asta-i problema care persista si pe care incercam s-o solutionam.

 

Doamna Valentina Serpul:

Deci, sa inteleg ca zonele de umbra inca nu se stie cit timp vor ramine.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Bruiaj…

 

Doamna Valentina Serpul:

… Totusi in umbra...

 

Domnul Pavel Buciatchi:

… Nu, zonele de umbra...

 

Doamna Valentina Serpul:

Regret, raspunsul nu este satisfacator. Cetatenii continua sa fie privati de acest drept, de a primi informatia si de a receptiona posturile nationale de radio si televiziune. Rog sa transmiteti ministrului ca voi insista asupra acestei probleme.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da, multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa luati loc, domnule Buciatchi.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Anatolie Izbinda, vicedirector general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, pentru a oferi raspuns la intrebarea inaintata de doamna Arama. Va rog, domnule.

Pardon, precizare?

Microfonul nr.5

 

Doamna Angela Arama:

As vrea, in primul rind, sa-l felicit pe domnul Tarlev pentru consecventa cu care refuza totusi sa vina la noi in Parlament, dar asta nu inseamna ca n-o sa ascultam informatia pe care ne-ati adus-o.

Ca sa economisim timpul colegilor mei, va amintesc ca am cerut o informatie in doua aspecte: ce s-a intreprins pentru a se ameliora situatia din raionul Hincesti, din satele din lunca Prutului, si ce urmeaza a fi intreprins in perspectiva imediata?

Cu prima parte, cred ca toti primarii sint la curent, toti satenii sint la curent, eu sint la curent, pentru ca am fost acolo, stiu ce s-a intreprins.

Aceasta informatie va rog sa mi-o lasati in scris. Si sa ne comunicati ce se va intreprinde in perspectiva imediata?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Izbinda, va rog.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Vreau sa va spun ca impartasesc ingrijorarea doamnei deputat de situatia social-economica din satele din lunca Prutului si vreau sa va comunic ca, daca se cere informatie, va prezint ce s-a facut. Cred ca pe dumneavoastra va intereseaza mai mult ceea ce se va face, asa am inteles.

Deci, in luna august, la porunca domnului Prim-ministru, a fost format un grup de specialisti din mai multe organe centrale, care a lucrat la fata locului cu toate organele de putere locala, in urma carui fapt a fost pregatit un proiect de hotarire de Guvern, care a fost deja avizat la toate organele cointeresate, care contine mai multe compartimente, principalul fiind un Program pentru anii 2006-2015 de redresare a situatiei social-economice din satele din lunca Prutului.

Programul acesta prevede aprovizionarea cu apa, gazificarea, constructia obiectivelor social-economice, constructia si reconstructia drumurilor din zona.

Programul acesta, cu indicarea termenelor de indeplinire si cu sumele preconizate, sint indicate in planul de activitate.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Va rog, microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

Va multumesc.

Intr-adevar, a fost o informatie exhaustiva, foarte ampla, am inteles totul, cred ca si colegii mei au inteles. Pina in 2015.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Eu pot sa dau citire intregului program.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule vicedirector, ascultati intrebarea.

 

Doamna Angela Arama:

Bine, raspundeti-mi concret, ca sa inteleg, in ce masura dumneavoastra v-ati patruns de importanta faptului ca situatia acolo este cu adevarat grava. De exemplu, la Cotul Morii scoala existenta este facuta din lut, nu a fost reparata nici o data si, in timpul inundatiilor, care se intimpla foarte des, apa ajunge pina la geamuri.

In ce an se preconizeaza, sa zicem, a o repara sau a construi o alta scoala? Ori se va astepta, asa cum se intimpla foarte des in Republica Moldova, ca aceasta scoala sa se prabuseasca peste copiii care vor fi la lectii in momentul asta?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

La intrebarea concreta. In anul viitor se prevad 687 de mii de lei pentru reparatia scolii din satul Cotul Morii.

 

Doamna Angela Arama:

Perfect, sper ca primarul a auzit asta. Si mai am o intrebare. Este o situatie foarte grava in ceea ce priveste lipsa apei potabile. Dumneavoastra stiti ca acolo oamenii se imbolnavesc foarte des. Cit de repede vor fi reparate sau construite apeductele in toate aceste sate?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Conform Programului de aprovizionare cu apa a localitatilor republicii, in 2007-2009 este obligatoriu ca toate localitatile sa fie asigurate cu apa.

Despre localitatile pe care dumneavoastra le-ati mentionat, unde, in 1998, a fost executat sistemul de aprovizionare, dar calitatea apei nu este satisfacatoare, stiti ca Ministerul Sanatatii a interzis exploatarea sistemelor acelea de aprovizionare cu apa.

Pentru anul viitor este asigurata o suma de 120 de mii de lei pentru a face o investigatie privind calitatea apei si a prezenta propuneri asupra a ce trebuie facut in semestrul II, ca rezultat al investigatiilor acestea, pentru a fi eliberate sumele necesare redresarii situatiei la apeductele care exista acum.

 

Doamna Angela Arama:

Si mai este o problema foarte mare, calitatea drumurilor, in special faptul ca acele canale de scurgere a apelor de suprafata nu au fost facute conform tehnologiei, iar satele sint permanent inundate. Sa zicem, la Poganesti, in momentul actual, exista 16 case avariate. Dumneavoastra stiti ca nu este nevoie de foarte multi bani pentru a repara aceste case.

Spuneti-mi, va rog, cind se preconizeaza a fi reparate casele, 16 case?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Da, vreau sa va raspund, daca imi permiteti. Ministerul Gospodariei Drumurilor si Transportului a elaborat doua proiecte pentru a repara drumurile in zona aceasta. Aveti perfecta dreptate ca au fost incalcate normele si ca este problematica evacuarea apelor.

Deci, va fi facuta reparatia si se vor aduce la norma cele necesare.

 

Doamna Angela Arama:

Cind?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Anul care vine.

 

Doamna Angela Arama:

Casele vor fi reparate?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Inclusiv casele.

 

Doamna Angela Arama:

Va multumesc foarte mult si va rog sa-mi prezentati informatia si in scris.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Da.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim domnule director.

Stimati colegi,

Sintem in continuare la Ora intrebarilor si interpelarilor, va rog. Sa va vada pe dumneavoastra. Mai aveti intrebari pentru domnia sa?

Microfonul nr.5. Domnul Taranu. Am rugat microfonul nr.5.

Poftim.

 

Domnul Anatol Taranu:

Am o interpelare, o sesizare a Procurorului General, mai bine-zis a Procuraturii Generale. Astazi, exista mari intrebari privind legalitatea inregistrarii candidatului independent Vasile Ursu in cursa pentru functia de primar general al municipiului Chisinau. Exista contestatii in care se acuza un numar de semnaturi false, depuse de domnul Ursu, un numar mai mare decit marja tolerata de lege.

Avem informatii foarte ingrijoratoare despre modul iresponsabil in care autoritatile electorale locale si centrale abordeaza aceste semnale, care pot conduce la subminarea definitiva a sufragiului cetatenesc in Chisinau. Din datele noastre,
34 de file cu semnaturi in sustinerea candidatului respectiv deja au disparut din dosarul detinut de Consiliul electoral de circumscriptie Chisinau, desi presedintele consiliului ignora obligatia de a informa Procuratura in acest sens.

Unii membri ai consiliului electoral de circumscriptie au confirmat public existenta unui mare numar de falsuri in listele cu semnaturi pentru domnul Ursu, precum si faptul ca acesta a fost inregistrat inainte de a se finaliza verificarea dosarului sau.

In mod paradoxal, incalcind principiile Codului electoral si ignorind gravitatea semnalelor, Comisia Electorala Centrala a refuzat sa examineze temeinicia si legalitatea hotaririi de inregistrare a candidatului Vasile Ursu.

Daca tinem cont de faptul ca un alt candidat independent a fost deja exclus din cursa pe acelasi motiv al falsurilor in listele cu semnaturi, dincolo de dublele standarde, s-au incalcat un sir de acte normative nationale si internationale privind alegerile libere si corecte.

De aceea, sint nevoit sa apelez la Procuratura Generala a Republicii Moldova, solicitindu-i sa verifice in regim de urgenta existenta semnelor de infractiune in actiunile responsabililor din cadrul organelor electorale locale si centrale privind organizarea si desfasurarea alegerilor primarului general al municipiului Chisinau.

Si doi. Sa verifice legalitatea dosarului si a hotaririi de inregistrare a candidatului independent Vasile Ursu si sa informeze, despre concluziile sale si masurile luate, Parlamentul in plen in cel mai scurt timp posibil.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Imi pare foarte rau, domnul Taranu este promotorul unui candidat care participa acum in campania electorala. Nu-i bine sa fie folosit microfonul Parlamentului pentru a rezolva problemele din campania electorala in municipiul Chisinau. Multumesc. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, doamna presedinte. Multumesc, foarte mult. Vreau sa va intreb, intii pe dumneavoastra, cu ce ocazie era in sala domnul viceprim-ministru, ministrul de externe Andrei Stratan?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu cunosc.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Eu cunosc. Domnul Andrei Stratan a venit sa raspunda la interpelarea pe care am facut-o saptamina trecuta. La rugamintea domnului Presedinte Marian Lupu, transmisa prin intermediul domnului Ganaciuc, domnul ministru Stratan a iesit din sala. Dumneavoastra, cu insistenta, n-ati observat prezenta domnului Stratan in sala. Deci, n-ati dorit ca dumnealui sa vina sa raspunda la interpelarea pe care am facut-o saptamina trecuta. Asa este, doamna vicepresedinte?

 

Doamna Maria Postoico:

Am in fata mea listele persoanelor de la Guvern care astazi trebuiau sa fie prezente in sala. Alte solicitari aici nu sint. Ceea ce am avut aceea am dus.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Aceasta a fost. Eu am raspunsul in scris si pentru aceasta a venit domnul Stratan aici, in sala, doamna presedinte. Deci, cum sa spun, cu concursul conducerii Parlamentului, cei care se afla in fruntea Guvernului nu se prezinta in Parlament. Rolul Parlamentului este diminuat cu concursul conducerii Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova. In legatura cu situatia creata, cu imposibilitatea completarii fondului de sustinere a infiintarii plantatiilor noi de vita-de-vie proportional suprafetelor infiintate si cu intentia introducerii unor noi taxe pentru unele produse alcoolice, solicit o informatie, in scris, privitor la volumul productiei alcoolice contractate, marci, proprietate a statului, in asortiment, cu referire la agentii economici si indeplinirea conditiilor contractuale pe anii 2003-2005; cauzele argumentate de neindeplinire a conditiilor contractuale, precum si masurile intreprinse de Guvern pentru completarea fondului proportional suprafetelor infiintate de vita-de-vie.

De asemenea, solicit o informatie, tot in scris, privitor la volumul si asortimentul de productie, marci, proprietate a statului, cu referire la agentii economici, solicitata pentru contractare pe anii 2003-2005, care nu a fost acceptata, si cauzele concrete de neacceptare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez o interpelare Presedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin. In numarul din 27 octombrie 2005 al ziarului “Comsomolscaia pravda”, domnia sa a declarat, citez in original: “Нужно всем понять, что оппозиция в Молдове – это не те, кто работает в Парламенте, а те, кто свою цель видит в том, чтобы независимое государство Молдова исчезло с карты мира”.

Solicit explicatii domnului Voronin privind motivele care l-au determinat sa aprecieze astfel opozitia parlamentara, in special “Alianta «Moldova Noastra»”, care e o formatiune de opozitie institutionalizata in legislativ, precum si motivele ce l-au facut sa afirme ca fortele politice din Republica Moldova isi vad scopul in disparitia de pe harta lumii a statului independent Moldova.

Cer ca Presedintele Voronin sa nominalizeze fortele politice pe care le-a vizat si sa indice daca exista vreo diferenta intre aprecierea pe care o da realitatilor politice din stinga Nistrului, cind spune ca la Tiraspol, prin definitie, nu poate exista opozitie, si realitatilor din dreapta Nistrului, in contextul declaratiei intimidatoare despre opozitia de la Chisinau, pe care am reprodus-o mai sus.

Ma intereseaza daca, prin asemenea atitudini fata de opozitia de pe malul drept al Nistrului, mai ales in situatia cind se invoca pretutindeni parteneriatul politic intre partidele parlamentare in problemele cheie – integrarea europeana si problema nistreana – nu crede domnia sa ca opozitia este persecutata si in partea dreapta, la fel ca si in partea stinga a Nistrului, fara a se constata o prea mare deosebire in acest plan intre seful statului de la Chisinau si pretinsul lider de la Tiraspol.

Avind in vedere impactul declaratiei asupra opiniei publice din interior si exterior, solicit si Procuraturii sa examineze legalitatea declaratiei, motivele ce l-au facut pe Presedinte sa o faca si cauza tolerarii “actiunilor partidelor politice din Republica Moldova”, care “isi vad scopul in disparitia Moldovei de pe harta lumii”, citat inchis.

Astept raspunsurile peste o saptamina, de la tribuna Parlamentului.

Alta interpelare este adresata premierului Tarlev. Declaratiile oficialilor referitor la cazul Victor Turcanu, presedintele “Victoriabank”, subliniaza caracterul, cica, nepolitizat al cazului. Cer explicatii premierului Tarlev referitor la faptul cum se face ca: paza de corp a domniei sale este si paza de corp al lui Plohotniuc, care detine un pachet important de actiuni la “Victoriabank”?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova. Solicit o informatie privind masurile economice, juridice, organizatorice si altele intreprinse de executiv in vederea apararii intereselor producatorilor autohtoni care produc capace pentru conservare, si, in primul rind, a intreprinderilor specializate din cadrul Societatii orbilor din Moldova.

In special, solicit: ce masuri concrete au fost luate pentru stoparea invaziei de capace pentru conservare aduse pe teritoriul Moldovei pe cale de contrabanda din Transnistria, care, de fapt, inabusa flagrant producatorii autohtoni din societatea orbilor ce fabrica aceste articole? Ce masuri suplimentare se intreprind pentru interzicerea comercializarii ilegale a articolelor mentionate pe teritoriul tarii? Informatia o solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc, doamna Presedinte. Ieri, prin intermediul persoanelor din Serviciul securitate si paza al domnului Presedinte Lupu, ni s-a transmis rugamintea lui de a da o informatie si explicatii in legatura cu persoanele care vin in Parlament pentru a avea audieri cu deputatii Partidului Social-Liberal.

Vreau sa constat, in primul rind, o stare nenormala a lucrurilor, cind domnul Presedinte Lupu comunica cu colegii din Parlament prin intermediul ofiterilor din serviciul securitate si paza.

In al doilea rind, vreau sa spun ca Parlamentul Republicii Moldova este locul de munca al deputatilor si ca ei sint in drept sa aiba audieri cu cine doresc, pe orice tema doresc.

In al treilea rind, eventual, pot preciza cine sint aceste persoane. fiindca mi se pare straniu, totusi, ca un deputat sa dea dare de seama despre: cu cine se intilneste, cine sint oamenii si ce tema se discuta in Parlamentul Republicii Moldova.

Parlamentul este o institutie publica deschisa si orice cetatean al Republicii Moldova are dreptul sa vina, sa aiba audieri in Parlamentul Republicii Moldova.

dar, o eventuala justificare a acestor intilniri pe care le-am avut noi si ieri seara este ca, dupa marea sarbatoare a marelui octombrie, care a fost serbata de dumneavoastra, Partidul Comunist, in frunte cu conducerea statului, a aparut o intrebare: oare sa intelegem noi ca solutionarea problemelor in Republica Moldova poate fi facuta pe cale revolutionara? Fiindca asta a fost de inteles, asa cum a fost inteles mesajul de catre populatia Republicii Moldova, cind serbeaza o revolutie care a deturnat istoria acestui neam de o maniera foarte grava.

Multumesc mult.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte de sedinta.

Intrebarea mea este adresata domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, domnului Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev.

Dupa cum cunoastem, la 7 noiembrie curent, comunistii au marcat in scuarul Operei Nationale, si cred ca nu numai in scuar, asa-zisa aniversare a marelui octombrie, la care au participat timp de citeva ore mai multi deputati, ministri, inalti functionari publici, in frunte cu chiar seful statului si Prim-ministrul, dupa cum s-a spus.

7 noiembrie a fost o zi de luni si, conform articolului 111 din Codul muncii, nu a fost zi de sarbatoare, nelucratoare. In opinia mea, moldovenii nu au mai cunoscut in istoria sa situatii in care taranii sa nu aiba posibilitate sa-si are pamintul, pedagogii sa nu aiba ce incalta si ce imbraca pentru a merge la ore. Si, in acelasi timp, in plina zi de lucru, procurorii fac intreceri la pescuit sportiv si la pregatirea curcanilor, iar deputatii si ministrii, in frunte cu seful statului, tot in timpul zilei de lucru, stau cu bustul lui Lenin subtioara in centrul capitalei, strigind slogane de pe timpul lui Leonid Brejnev.

Nu cred ca drumul trasat de Lenin este calea integrarii noastre europene, cale, pe care ne tot indeamna actuala guvernare. De aici, intrebarea mea: citi deputati in Parlament, ministri, functionari publici de la Guvern si Presedintie au participat pe data de 7 noiembrie curent la manifestatiile asa-zisei sarbatori a marii revolutii socialiste din octombrie, organizata in timpul zilei de lucru, si cite ore au absentat acestia de la serviciu?

A dat sau nu Guvernul o hotarire prin care persoanele mentionate au fost eliberate in zi de lucru de la serviciu, asa cum prevede articolul 111 din Codul muncii? Daca nu s-a dat o astfel de hotarire de Guvern, cum vor fi remunerate persoanele respective pentru absenta nemotivata de la serviciu in ziua de
7 noiembrie curent? Si cine va suporta cheltuielile pentru salarizarea lor in aceasta zi?

Raspunsul doresc sa-l primesc in sedinta in plen a Parlamentului, asa cum spune regulamentul, in contextul multiplelor declaratii precum ca membrii Guvernului sunt arhiocupati si nu-si pot permite luxul de a fi prezenti in sedintele in plen ale Parlamentului.

Folosindu-ma de aceasta ocazie, vreau sa reiterez o intrebare, la care nu primesc raspuns de citeva saptamini de la Presedintele Parlamentului, domnul Marian Lupu. Problema era ca domnul Presedinte sa-mi prezinte lista deputatilor, functionarilor Parlamentului care beneficiaza de automobile de serviciu. Si in baza carui act normativ se fac asemenea privilegii pentru unii deputati? Ori banuiesc ca anume acestia din urma, pe 7 noiembrie, strigau cit ii tineau baierile lozinci bolsevice in scuarul operei, speriind copiii si intimidind trecatorii plini de griji si probleme cotidiene.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

In presa a fost o informatie precum ca Guvernul Republicii Moldova a incheiat un acord cu reteaua hoteliera “MARIOT”, prin care ultima va construi mai departe hotelul si va efectua reparatie capitala Muzeului de Arte de alaturi.

Intrebare catre Guvern. Ma intereseaza daca exista un astfel de acord si daca in el se prevede acest lucru: de a repara capital cladirea Muzeului de Arte.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Adresez o interpelare Guvernului Republicii Moldova si structurilor sale competente in legatura cu urmatorul subiect.

Asa cum s-a anuntat deja public, urmeaza ca, la sfirsitul acestei saptamini, Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii Alexei al II-lea sa efectueze o vizita in Republica Moldova. Din cite cunoastem, acest lider religios din Federatia Rusa reprezinta o structura care, potrivit legislatiei in vigoare din aceasta tara, este separata de stat, dupa cum, potrivit articolului 31 din Constitutia Republicii Moldova: “toate cultele religioase legal recunoscute sint egale, autonome si separate de stat in Republica Moldova.”

Am retinut din informatiile facute public ca acestui lider religios, care nu reprezinta un stat, de exemplu ca Papa de la Roma, suveranul Pontif, care este si sef al statului Vatican, sau Dalai Lama, care este seful politic al Tibetului, plecat in emigratie, deci acestui sef religios i se vor acorda onoruri si protocol de stat, implicindu-se o serie de cheltuieli bugetare, care nu au fost prevazute in Legea bugetului pe anul curent. Urmeaza sa aiba loc cazari, dineuri, transmisiuni in direct la televiziune.

Si as intreba Guvernul, care vor fi costurile acestei vizite? Care sint motivele acordarii onorurilor si protocolului de stat acestui simplu lider religios? Si daca, cumva, acesta este un semnal transmis altor culte religioase, ca sefii lor religiosi din afara Republicii Moldova vor beneficia de un tratament egal, potrivit articolului 31 din Constitutia Republicii Moldova?

Amintesc in context ca Patriarhul Alexei al II-a Ridigher si biserica pe care o reprezinta s-au aflat ani de zile si se afla in continuare intr-o complicitate strinsa cu regimul anticonstitutional din estul Republicii Moldova, creditindu-l moral si distingindu-l in repetate rinduri pe capetenia acestui regim, Igor Smirnov, si pe alte capetenii separatiste cu cele mai inalte distinctii ale bisericii ortodoxe ruse, la demersurile mitropolitului Vladimir Cantarean.

Ma intereseaza care vor fi costurile acestor transmisiuni si acestui protocol, costurile legate de aceasta vizita? Si daca cumva Guvernul Republicii Moldova si structurile de stat intentioneaza ca, de exemplu, pe parcursul verii viitoare, in luna iulie, cind este preconizata vizita in Republica Moldova a Patriarhului Bicericii ortodoxe romane Teoctist, sa procedeze sau nu identic, din aceleasi motive pe care, sper, ca le va invoca Guvernul?

A doua mea interpelare este adresata Presedintelui Parlamentului. Aceasta vizeaza o dispozitie scrisa a fostului Presedinte al Parlamentului privind accesul in incinta legislativului al diplomatilor straini sau al persoanelor straine cu calitati oficiale, acreditate in Republica Moldova. Aceasta dispozitie prevede, de citiva ani doar, o practica ce n-a existat inainte, ca orice ambasador sau reprezentant al unui organism international, acreditat in Republica Moldova, nu poate intra in cladirea Parlamentului pentru a se intilni cu un deputat sau pentru a transmite o scrisoare pentru o consultare sau o discutie decit trimitind scrisori Ministerului Afacerilor Externe, cerind aprobari. Ministerul Afacerilor Externe face demersuri catre Presedintele Parlamentului si acesta, avind un mandat egal cu oricare dintre deputatii Parlamentului, trebuie sa decida asupra permisiunii de a intra sau nu in cladirea Parlamentului, lucrurile raminind la discretia totala a Presedintelui Parlamentului.

Vreau sa obtin o copie de pe aceasta dispozitie, care nu a fost facuta publica, nu ni s-a pus la dispozitie nici pina in prezent. Vreau sa stiu daca domnul Presedinte al Parlamentului considera rational si util sa anuleze aceasta hotarire, aducind situatia in punctul care era acum patru ani?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Este bine cunoscut faptul ca, pe portiunea de traseu international auto Causeni–Belgorodnestrovsc, si anume strada Frunze din orasul Causeni, situata pe o panta cu mai multe curbe periculoase, se produc anual accidente rutiere grave, soldate cu victime omenesti si daune materiale.

In legatura cu aceasta situatie, primaria Causeni s-a adresat de mai multe ori Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, solicitind ca organele de resort sa intervina cit mai curind pentru a reconstrui portiunea respectiva de traseu international, astfel incit sa fie diminuat, in consecinta, pe cit este posibil, pericolul sporit la trafic.

Prin raspunsul sau, Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor a informat primaria Causeni ca finantele prevazute pentru efectuarea lucrarilor de constructie pe un traseu de ocolire au fost trecute la pierderi.

In legatura cu pericolul care ameninta in continuare participantii la traficul rutier pe portiunea de drum din Causeni, il rog respectuos pe domnul ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz sa-mi puna la dispozitie o informatie completa privind motivele trecerii la pierderi a mijloacelor financiare care erau prevazute pentru constructia drumului de ocolire.

Si doi. Sa ma informeze despre masurile preconizate in vederea demararii, pe cit este de posibil, a lucrarilor de constructie pe portiunea drumului de ocolire, la care m-am referit.

Si a doua interpelare, de fapt o reiterare a intrebarii adresate domnului ministru Victor Tvircun referitor la situatia Colegiului Pedagogic “Alexei Mateevici”. Aceasta interpelare am facut-o in sedintele precedente, a vizat atit situatia scolilor profesionale, la care am primit raspuns, cit si situatia Colegiului Pedagogic “Alexei Mateevici”, la care domnul ministru nu s-a referit deloc. Astept in continuare raspunsul.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vasile Colta:

Am o interpelare catre directorul Fondului de investitii sociale din Republica Moldova. Deputatul Anatolie Onceanu a adresat interpelarea de a i se prezenta informatii despre obiectivele planificate in proiectul nr.1 al Programului fondului de sustinere.

Eu cer sa-mi fie prezentate in scris proiectele planificate in Programul nr.2, anii 2005-2010, pe adrese: comunele, raioanele, satele din Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Interpelarea mea este adresata domnului Valerian Cristea. La 6 octombrie, am adresat o interpelare catre dumnealui, prin care solicitam sa fiu informat despre mersul realizarii Programului si Conceptiei nationale in domeniul tineretului si in domeniul sportului.

Am primit un raspuns formal. Dumnealui, probabil, nu a dispus de timp sa citeasca ceea ce a semnat, ceea ce i-au prezentat functionarii sau, probabil, din alte motive.

Mai mult decit atit, ceea ce e scris in acest raspuns contravine, de fapt, celor declarate de catre Presedintele Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin, in cadrul intrunirii cu specialistii din domeniul sportului din municipiul Chisinau.

In aceasta ordine de idei, rog respectuos ca domnul Cristea, care are o experienta bogata, nu pentru prima data se ocupa cu probleme din domeniul tineretului si sportului, sa-mi prezinte o informatie obiectiva si propuneri concrete pentru ameliorarea situatiei in domeniul dat, fiindca situatia este mult mai trista de cum este prezentata in acest raspuns.

In conditiile cind antrenorii, specialistii din domeniul sportului nici nu au posibilitatea sa se adreseze responsabililor din acest domeniu, fiindca sint antrenati in remanieri, mie mi se spune ca lucrul a sporit cu 20%, parca am fi la intrecere socialista.

Sper foarte mult ca raspunsul sa fie concludent si la nivelul functiei pe care o detine dumnealui.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Va multumesc, doamna presedinte.

Vreau, pentru inceput, sa constat ca mai multe raspunsuri la interpelarile pe care le dau deputatii sint formale, superficiale si chiar in ele se face abuz de fapte sau de informatii care nu corespund realitatii.

Mai daunazi, am inaintat o interpelare catre domnul Tarlev, pardon, catre domnul Procuror General, in care am solicitat sa ia atitudine fata de cazul in care domnul Tarlev la comuna Petresti, raionul Ungheni, a dat din buzunar tichete pentru motorina unui lider din localitate.

Si am primit raspuns de la Procuratura Generala, din care, cu permisiunea dumneavoastra, o sa dau citire unui fragment: “Controlul efectuat a constatat faptul ca despre vizita de lucru a domnului Tarlev in localitatea mentionata au fost instiintati locuitorii comunei si au fost prezenti toti doritorii fara careva restrictii. In conformitate cu prevederile regulamentului privind utilizarea mijloacelor Primului-ministru, persoanelor vulnerabile, nevoiase li se pot acorda, din fondul Primului-ministru, ajutor.

In cadrul discutiei, tichetele nominalizate au fost inaintate liderului din localitate, doamnei Nina Movileanu, directoarea S.R.L. “Aspidistra”, la care situatia financiara era mai dificila comparativ cu alti lideri, si acest fapt nu constituie o infractiune de corupere politica care nu este prevazuta de legislatia penala”.

Semneaza adjunctul Procurorului general Alexandr Stoianoglo.

In legatura cu aceasta, solicit domnului Prim-ministru Tarlev sa-mi puna si mie la dispozitie o copie de pe regulamentul utilizarii mijloacelor Primului-ministru.

Si o interpelare catre domnul Petru Raileanu. Rog sa se dea aprecierea cuvenita si sa calificati daca valul de reportaje televizate, interviuri radio constituie publicitate electorala camuflata in favoarea candidatului Ursu, produsa prin interventia domnului Voronin.

Si, in legatura cu aceasta, inca o intrebare domnului Ilie Telescu: de ce postul public national al audiovizualului a elucidat in mod selectiv conferintele de lansare a candidatilor la functia de primar general al municipiului Chisinau, ignorind-o in totalitate pe cea a candidatului “Aliantei «Moldova Noastra»” Mircea Rusu.

Raspunsurile le solicit in scris. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte.

Adresez o interpelare domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. In ultimul timp, mi-au parvenit tot mai multe informatii si plingeri din teritoriu in legatura cu implementarea pe cale administrativa in scolile din republica a manualului experimental, accentuez, experimental, de “Istorie integrata” pentru clasa a V-a.

O atare situatie nu poate fi calificata altfel decit un abuz in serviciu, comis de responsabilii din cadrul directiilor raionale de invatamint, care au dispus utilizarea respectivelor manuale si in scolile care nu fac parte din lista acelora in care fusese preconizata efectuarea experimentului.

In legatura cu acest fapt, solicit domnului ministru explicatii concludente, la microfonul central al Parlamentului, in legatura cu aceste abuzuri, la care se dedau subalternii domniei sale, si la masurile pe care intentioneaza sa le aplice pentru a redresa aceasta situatie.

Si a doua interpelare o adresez domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma. In Nomenclatorul monumentelor cu caracter istoric si arhitectonic din Republica Moldova n-au fost incluse numeroase edificii construite in secolul al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea, care prezinta o incontestabila valoare istorica, in anumite cazuri si o valoare arhitectonica.

Din aceasta categorie fac parte multe conace boieresti, alte cladiri ctitorite de personalitati importante din istoria tinutului nostru care au avut, din start, o destinatie nobila si, anume, au servit perioade indelungate in calitate de sedii pentru spitale, scoli, biblioteci etc.

Pentru a exclude eventualele demolari ale unor atare monumente istorice si arhitectonice, consideram ca este necesar sa se efectueze o investigatie temeinica pentru identificarea tuturor edificiilor vechi care au o valoare istorica si arhitectonica si care, pina in prezent, nu au fost luate la evidenta pentru a li se asigura protectia statului si a se evita demolarea lor nejustificata.

O atare protectie din partea statului ar permite, intr-o perspectiva mai mult sau mai putin indepartata, sa se realizeze si o reconstructie a acestor cladiri in corespundere cu schitele lor initiale.

Solicit domnului ministru Cozma elaborarea si prezentarea unui registru avind incluse edificiile vechi care prezinta o valoare istorica si arhitectonica si care, pina in prezent, nu au fost incluse in Nomenclatorul national al monumentelor istorice si arhitectonice. Raspunsul il solicit in varianta scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc. Fac o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova. Problema organizarii slabe a pietei agricole, atit sub aspect de contributii, cit si sub aspectul lipsei de stimulente din partea Guvernului pentru producatorii agricoli, reduce posibilitatea fermierilor de a obtine venituri reale din producerea si comercializarea produselor cerealiere.

Fermierii care cultiva produse cerealiere cu o valoare adaugata mare sint grav afectati de problemele existente in organizarea pietei. Preturile de producere a acestor culturi sint cu circa 10, 40% mai mici decit preturile de paritate internationala, iar profitabilitatea gospodariilor agricole este cea mai scazuta din toate sectoarele economiei nationale, de doar 1% din media pe tara.

Guvernul continua sa intervina cu masuri contraproductive, in special cu restrictii la exportul produselor cerealiere si a florii-soarelui, impunind producatorii sa inregistreze toate tranzactiile prin Bursa Universala de Marfuri, intervenind direct, in principiu aducind practic la stoparea exportului cerealierelor si florii-soarelui.

Acest lucru, pe parcursul ultimilor ani, a avut un impact negativ asupra preturilor obtinute de producatorii acestor culturi comparativ cu preturile internationale. In aceasta ordine de idei, solicit prezentarea unei informatii, in plenul Parlamentului, care sa reflecte eficienta comercializarii produselor cerealiere prin intermediul Bursei Universale de Marfuri si raspuns la intrebarea: care este politica si masurile Guvernului in acest domeniu.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Tulea:

Multumesc mult.

Anterior, am adresat o intrebare Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului in privinta implementarii, mersului implementarii strategiei pentru tineret. Am obtinut un raspuns destul de voluminos care este satisfacator in unele cazuri si departe de a fi satisfacator in altele, ceea ce, de fapt, a justificat temerea noastra anterioara despre efectele comasarii Departamentului Tineret si Sport cu Ministerul Educatiei si, in acest context, as avea doua intrebari de precizare.

Prima. Care este numarul total pe tara a lucratorilor de tineret? Si a doua, cu referinta la Programul de sustinere financiara a O.N.G-urilor de tineret, cine ia decizia in acest concurs, este vreo comisie si cum este creata ea? Sint reprezentate organizatiile de tineret in aceasta comisie si, daca da, care este mecanismul de alegere a reprezentantului organizatiilor de tineret in comisia de selectare a proiectelor in acest concurs. Solicit un raspuns scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, doamna presedinte.

Am o intrebare catre Guvernul Republicii Moldova. Solicit stenograma sedintei Guvernului din data de 23 octombrie la capitolul “referatul doamnei Grecianii”, raportul prezentat de domnia sa. Si cer sa mi se prezinte, in termen de 7 zile, raspuns scris la intrebarea: de ce pina acum Guvernul nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege si, deja a treia oara, sint nevoit sa adresez aceasta intrebare.

Intrebarea a doua. La 18 mai 2005, colaboratorii Centrului de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei au arestat maiorul de politie Grigore Gorea. Motivul il cunoaste toata societatea noastra.

La 1 iunie 2005, dosarul a fost trimis in instanta de judecata. Mai apoi: la 24 iunie, 28 iunie, 30 august, 12 septembrie, 19 septembrie, 10 octombrie, 12 octombrie, 18 octombrie nu au avut loc sedinte de judecata, deoarece procurorul nu s-a prezentat la sedinta.

Intrebarea: de ce nu se prezinta procurorul la sedinta de judecata, cine este vinovat in acest lucru si care sint masurile aplicate fata de cei gasiti vinovati?

Cer ca acest raspuns sa-mi fie prezentat in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati colegi deputati.

Analizind modul in care se desfasoara ora Guvernului, sint de parerea ca mult mai productiv ar fi daca, macar o data in luna, membrii Guvernului vor fi prezenti aici, in Parlament, si vom avea astfel un dialog direct cu reprezentantii Guvernului.

Vreau sa adresez o intrebare domnului Prim-ministru. Stim cu totii ca unul dintre obiectivele principale ale Republicii Moldova in realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” este reforma administratiei publice centrale, care, in viziunea tuturor, trebuie sa devina, in cel mai apropiat timp, un instrument important in cresterea capacitatii administrative a ministerelor in integrarea europeana si dezvoltarea economica.

Cum, domnule Prim-ministru si stimati membri ai Guvernului, veti realiza principiile de baza de functionare eficienta a administratiei publice centrale prin ceea ce se face astazi, creind pe linga Guvern, in contradictie cu prevederile legii, un sir de structuri ca, de exemplu, Agentia Medicamentului, Departamentul de Expertiza a Vitalitatii, menite sa se subordoneze ministerelor, sa fie integral responsabile de un domeniu definit clar de politicele statului si obiectivele lui.

Va multumesc si astept raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa readuc in atentia dumneavoastra faptul ca am fost atentionati de colegul nostru Oleg Serebrian, ca dumnealui a inaintat propunerea ca membrii Guvernului sa vina in fata Parlamentului si sa dea raspuns la intrebarea sa.

Am in fata un extras din stenograma sedintei Parlamentului de pe data de
3 noiembrie 2005, unde nu este remarcat ca raspunsul vrea sa-l primeasca in fata Parlamentului, de la tribuna centrala.

Cu toate acestea, dumnealui a primit raspunsul. A fost vizat sa se intoarca in sala si sa rectifice ceea ce a mentionat, dar a refuzat.

Va aduc la cunostinta ca dispunem de aceste documente si, daca domnul Serebrian, acuma, de undeva ne asculta, nu este in sala, sa faca rectificarile conform precizarilor pe care le-am adus la cunostinta dumneavoastra.

Ordinea de zi este epuizata. Cu aceasta, sedinta se incheie.

Da? Da, poftim. Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Urmare a discutiilor aprinse care au avut loc in sedinta in plen saptamina trecuta, joi, pe marginea subiectului care a fost foarte aprins discutat si astazi, am fost contactat de catre cavalerul ordinului “Stefan cel Mare” domnul Oleg Triboi, care a rugat sa transmit ca a ramas indignat de faptul ca dumnealui a fost nominalizat prin fraza: “Знаем мы, как он получил этот орден». De aceea, dumnealui roaga ca, pe viitor, in sedintele in plen, sa nu se permita astfel de atacuri, cu atit mai mult ca dumnealui nu era prezent si a fost lipsit de dreptul de
a-si apara onoarea.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra trebuia sa mentionati familia, cind acuma ati spus.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu.

 

Doamna Maria Postoico:

Intr-adevar, colegii nostri sint indignati ca nu stiu despre cine este vorba.

 

Domnul Leonid Bujor:

Despre cavalerul ordinului “Stefan cel Mare”.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine a spus?

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnul Oleg Triboi.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine a spus din sala?

 

Domnul Leonid Bujor:

A spus unul dintre deputatii fractiunii majoritare. Am vrut sa evit subiectul asta…

 

Doamna Maria Postoico:

Spuneti familia…

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.30.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare in Directia documentare parlamentara a Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova