version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



La şedinţa Parlamentului de legislatura a XVIII-a

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA II ORDINARĂ FEBRUARIE 2010

Şedinţa din ziua de 11 februarie 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Declararea deschiderii sesiunii ordinare de primăvara 2010.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

3.       Luare de cuvînt a domnului deputat Marian Lupu preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova.

4.       Luare de cuvînt a doamnei deputat Maria Postoico preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

5.       Luare de cuvînt a domnului deputat Mihai Godea preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova.

6.       Luare de cuvînt a domnului deputat Ion Hadârcă preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal.

7.       Luare de cuvînt a domnului deputat Serafim Urechean preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Alianţa Moldova Noastră.

8.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1960 din 11 decembrie 2009 privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru selectarea candidaturilor la funcţia de membru al Comitetului European pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

9.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.279 din 17 februarie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

10.   Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4531 din 30 decembrie 2005 pentru ratificarea Acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente, semnat la Kazan la 26 august 2005.

11.   Dezbaterea şi remiterea în comisie a proiectului de Lege nr.3467 din 16 decembrie 2008 pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.

12.   Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.114 din 21 ianuarie 2010 privind numirea membrilor în Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.

13.   Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.44 din 13 ianuarie 2010 privind constituirea Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul de rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008.

14.   Informaţie privind raporturile, discuţiile cu Ucraina. (Raportor Andrei Popov, viceministru al afacerilor externe şi integrării europene).

15.   Informaţie privind relaţiile bilaterale cu Ucraina. (Raportor Vladimir Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova).

16.   Răspuns domnului Iurie Ţap cu privire la importul armelor de foc în perioada anilor 2008 2009. (Raportor Vasile Dragomir, viceministru al afacerilor interne).

17.   Întrebări adresate Guvernului.

18.   Declaraţiepropunere a domnului deputat Valeriu Nemerenco Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal.

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 96 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Angel Agache, Leonid Bujor, Valeriu Lazar în delegaţie; Igor Dodon din motive de sănătate; Vasile Iovv.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Ganaciuc.

Stimaţi deputaţi,

Bună dimineaţa.

Luaţi loc, vă rog. Înainte de a deschide lucrărilor sesiunii de primăvară, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră dispuneţi de ordinea de zi înaintată către şedinţa de astăzi de către Biroul permanent al Parlamentului. Dacă sînt propuneri la ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Svetlana Rusu deputat neafiliat:

Domnule Preşedinte,

Aceasta nu ţine de ordinea de zi. În conformitate cu articolul 4 alineatele (7) şi (11) din Regulamentul Parlamentului, ţin să declar că părăsesc Fracţiunea PCRM şi mă afiliez la grupul de deputaţi pe care îl prezint astăzi în Parlament Moldova Unită, Edinaia Moldova.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico Fracţiunea PCRM:

Conform deciziei Fracţiunii PCRM, Svetlana Rusu a fost exclusă din rîndurile membrilor Partidului Comuniştilor. Şi, totodată, noi ne adresăm către Svetlana Rusu ca să depună mandatul, fiindcă aceasta este, totuşi, cererea alegătorilor. Şi acel soare pe care dumneavoastră l-aţi avut pînă acum sub acoperişul Partidului Comuniştilor cred că veţi găsi de cuviinţă ca dumneavoastră să depuneţi acest mandat şi să vă găsiţi soarele sub altă umbrelă, pe care, după cîte am înţeles, aţi găsit-o. De aceea, nu este cerinţa fracţiunii noastre, este cerinţa alegătorilor ca să depuneţi mandatul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Văd că începem cu felicitări cam nu prea dulci. Permiteţi-mi să vin eu cu o felicitare care, cred, o aşteptaţi şi dumneavoastră să vă anunţ că, între timp, pe perioada vacanţei noastre au avut loc zilele de naştere ale următorilor colegi de ai noştri: Ştefan Grigoriev, Grigore Petrenco, Anatolie Ghilaş, Veaceslav Platon, Mihai Godea, Ion Lupu, Vitalie Nagacevschi, Serafim Urechean, Zinaida Greceanîi, Anatolie Şalaru, Inna Şupac, Dumitru Diacov, Marcel Răducan.

La mulţi ani, sănătate şi succese, dragi colegi! (Aplauze.)

Şi încă un mic anunţ. Curtea Constituţională, prin Hotărîrea nr.2 din 21 ianuarie, a validat mandatul de deputat în Parlament al domnului Oleg Sîrbu, candidat supleant pe lista Partidului Democrat din Moldova.

Domnule Oleg Sîrbu,

Felicitări şi succese în activitatea Parlamentului Republicii Moldova. (Aplauze.)

Acum continuăm.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Vremea Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

La solicitarea autorului, Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, se propune a exclude din ordinea de zi de astăzi şi de amînat pe o săptămînă examinarea proiectului nr.3467.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă deputat neafiliat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am un anunţ: Veaceslav Untilă împreună cu Iurie Colesnic am constituit grupul parlamentar Mişcarea Acţiunea Europeană, care rămîne parte componentă a Alianţei pentru Integrare Europeană.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Violeta Ivanov Fracţiunea PCRM:

Solicit invitarea domnului ministru al afacerilor externe şi integrării europene la Ora Guvernului, pentru a prezenta o informaţie amplă cu privire la rezultatul negocierilor cu partea ucraineană referitor la posibilul impact atît economic, cît şi ecologic în urma funcţionării Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare Novodnestrovsk.

Mulţumesc. La Ora Guvernului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat Fracţiunea PLDM, Prim-ministru al Republicii Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

La Ora Guvernului, reprezentantul Guvernului va fi în şedinţa plenară şi va prezenta o informaţie amplă asupra întreg procesului de negocieri cu partea ucraineană la ceea ce a fost realizat pînă în acest moment şi ceea ce urmează să realizăm în raport cu partenerii noştri ucraineni.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă Fracţiunea PLDM:

La ordinea de zi. Rog să fie introdus pentru ziua de mîine Legea nr.1827 privind importul unor unităţi de transport. Şi rog să fie scoasă de pe ordinea de zi Legea nr.1001, ce ţine de raportul privind executarea bugetului de stat pe 2008. Noi l-am examinat în comisie mai demult, iar acum, datorită faptului că Guvernul a început să desecretizeze sute de acte, acest raport nu este relevant. Din acest motiv, Ministerul Finanţelor, după desecretizare, va veni cu un alt raport privind executarea bugetului de stat pe 2008.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Îmi ser scuze, numărul proiectului.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nr.1001.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.1001.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da. Ţine de executarea bugetului pentru 2008.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Nemerenco Fracţiunea PL:

Rog să fiu înscris pentru a prezenta o declaraţie la finele şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul Ion Pleşca Fracţiunea AMN:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din partea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, propun să fie inclus în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.247 privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului şi proiectul de Lege privind modificarea Codului electoral, cu nr.128. Rapoartele sînt pregătite, sînt prezentate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Doamna Corina Fusu Fracţiunea PL:

Propunem excluderea de pe ordinea de zi a două proiecte nr.1986 şi nr.1952. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media nu a reuşit să dezbată şi să avizeze aceste două proiecte.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Stoicov Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fie inclus în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.1188 privind demisia Preşedintelui Parlamentului. Cu atît mai mult, domnule Preşedinte, că anul trecut aţi promis că această întrebare va fi examinată la anul, adică anul acesta.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, am zis: la anul. Dar anul acesta la anul înseamnă la anul viitor.

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul Iurie Colesnic deputat neafiliat:

Vreau să solicit scoaterea din ordinea de zi a două hotărîri nr.230 şi nr.231, deoarece e nevoie de consultaţii suplimentare la aceste două hotărîri. Nr.230 şi nr.231. Punctul 5 şi punctul 6 din ordinea de zi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

12

 

Domnul Iurie Colesnic:

Nr.230 şi nr.231.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Probabil, cunoaşteţi poziţia Partidului Comuniştilor din Republica Moldova referitor la decizia recentă a autorităţilor române de a disloca, de a amplasa pe teritoriul statului vecin sistemul american antirachetă. Considerăm că această decizie vizează toată regiunea, inclusiv Republica Moldova, mai ales în contextul rezolvării definitive a problemei transnistrene.

În acest context, solicităm crearea unui grup de lucru pentru pregătirea Declaraţiei de protest a Parlamentului Republicii Moldova referitor la acest subiect.

Şi a doua propunere. Cerem insistent ca la Ora Guvernului să se prezinte domnul ministrul al afacerilor externe şi integrării europene, Iruei Leancă, să dea explicaţii referitor la lipsa oricăror reacţii din partea Ministerului de Externe al Republicii Moldova la declaraţiile domnului ministru de externe român Baconschi, care a numit Republica Moldova regiune de pe Nistru şi a declarat că România niciodată nu va recunoaşte naţiunea moldovenească.

Noi considerăm ca inadmisibilă lipsa unor reacţii din partea autorităţilor moldoveneşti la asemenea declaraţii insultătoare la adresa Republicii Moldova şi cerem să fie invitat ministrul de externe.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marina Lupu Fracţiunea PDM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Mă adresez cu rugămintea de a include ca parte componentă a agendei şedinţei plenului de astăzi acum, la începutul şedinţei, cîte maximum 78 pînă la 10 minute pentru liderii grupurilor parlamentare să îşi prezinte viziunile referitor la priorităţile acestei sesiuni, este un lucru firesc. Asemenea intervenţii erau tot timpul făcute şi urmează să fie făcute la început de sesiune şi, în mod evident, la sfîrşitul fiecărei sesiuni.

Vă mulţumesc foarte mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco Fracţiunea PCRM:

.

, , .. 2994 21 2008 , , .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cel puţin a bate din palme vedem că capacitatea există.

Domnule Preşedinte,

Săptămîna viitoare, Guvernul Republicii Moldova va prezenta o iniţiativă legislativă în Parlament, pentru a fi discutată, şi, ulterior, adoptată, care prevede subvenţii pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru a compensa diferenţa de tarife. Şi aceste subvenţii vor veni către cetăţenii care se află cu adevărat în dificultate, care au nevoie.

Aşa că eu cu mare plăcere voi accepta comasarea iniţiativei Guvernului cu iniţiativa pe care am înaintat-o. Şi vă referiţi, probabil, la iniţiativa care prevedea introducerea pensiei energetice în Republica Moldova în aşa manieră încît să avem o lege care să ajute cetăţeni ţării. (Aplauze.)

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu v-aş ruga foarte frumos să oferiţi cuvîntul deputaţilor în funcţie cînd deputatul iese la microfon, adică să nu marginalizaţi în continuare Fracţiunea PCRM.

Iniţiativa mea, iniţiativa noastră, da, o ştiţi foarte bine cu toţii, că în luna ianuarie a avut loc majorarea totală a tarifelor pentru energia electrică, gazele naturale, energia termică, la carburanţi, care, în contextul deprecierii forţate a valutei naţionale, conduce la creşterea masivă a preţurilor la mărfuri şi la servicii, lucru care s-a făcut, din păcate, fără acordarea compensaţiilor sociale.

Pornind de la acest context, Fracţiunea PCRM solicită includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîrii cu nr. 312 din 11 februarie 2010 cu privire la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea formării tarifelor la resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea mecanismului de reducere a acestor tarife.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Îmi amintesc, cînd erai preşedintele Consiliului municipal, ai venit cu un arif de 830 sau 730, cu memorandum semnat de Termocom, CET1, CET2 şi Moldovagaz. Şi eu am acest memorandum al dumitale. Şi acum vorbeşti în apărarea consumatorilor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi Fracţiunea PLDM:

Am o singură replică antivorbitorului nostru. Vreau să îi atrag atenţia dumnealui că domnul Filat este Prim-ministru şi, conform Regulamentului Parlamentului, Prim-ministrul are dreptul să ia cuvîntul în afara oricărui rînd. De aceea, replica dumnealui este nelalocul ei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Declaraţii la sfîrşit, domnule Muşuc.

Poftim, microfonul nr.3.

 

 

Domnul Eduard Muşuc:

Vă mulţumesc, domnule Ghimpu.

În ceea ce priveşte tarifele la agentul termic. În primul rînd, nu am propus niciodată o majorare de tarife pentru consumatori. Cînd tot oraşul îngheţa, s-a propus o soluţie, care a fost susţinută de dumneavoastră personal, aţi votat-o cu toată Fracţiunea Partidului Liberal în Consiliul municipal Chişinău, dar care nu prevedea nici o majorare nici cu un lei pentru consumatorul final.

Ceea ce aţi făcut dumneavoastră, aţi majorat tariful pînă la 700 de lei şi tot tariful acesta în întregime acum trebuie să îl achite anume consumatorul, fără compensaţii sociale.

Dar atunci propunerea era ca din bugetul municipiului Chişinău, luînd în calcul că preţurile pentru gazele naturale a fost cu mult mai mare, luînd în consideraţie că tot oraşul îngheţa de frig şi dumneavoastră blocaţi activitatea tuturor întreprinderilor, noi am venit cu această soluţie.

Şi încă o dată vă repet, ca Preşedinte de Parlament, ca ex-membru al Consiliului municipal, să aveţi responsabilitate personală, inclusiv pentru ceea ce dumneavoastră aţi votat. Şi să nu uitaţi de lucrurile acestea cînd ieşiţi cu astfel de declaraţii de la tribuna centrală a Paramentului. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu ţin minte foarte bine această majorare. Ai venit cu majorarea fără ca să te intereseze consumatorul şi argumentai şi îndreptăţeai Termocom-ul, CET1 şi CET2. Şi nu mai discutăm subiectul acesta. Vă rog frumos eu. Gata, continuăm şedinţa. Şi noi o să vă prezentăm acel memorandum semnat pe ascuns nu ştiu pe unde, prin beci pe la Durleşti.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul ordinii de zi, cu excluderea proiectelor propuse. Sau votăm ordinea de zi şi apoi supunem votului?

Amendamentul nu poate fi supus votului atît timp cît nu este votată ordinea de zi. Cine este pentru adoptarea ordinii de zi pentru ziua de 11 februarie, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Domnul Vremea a propus excluderea proiectului nr.3467. Unde este el, despre ce este vorba aici? 6 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Cine este pentru excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.3467, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu este majoritatea. Guvernul tace. Mă scuzaţi, vă rog.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pentru precizare, domnule Preşedinte al comisiei Igor Vremea. Aţi făcut o precizare că Ministerul Tehnologiilor Informaţionale Dezvoltării Informaţionale în calitate de autor vreau să vă spun că un minister nu are, nu poate să aibă calitatea de autor al unei iniţiative legislative. Guvernul trebuie să vină cu solicitarea respectivă. Şi, în acest sens, solicitarea. Eu, spre exemplu, nu cunosc dacă a fost făcută această solicitare. Şi argumentarea ar trebui să fie făcută.

Domnule reprezentant al Guvernului în Parlament,

Există o asemenea solicitare de retragere de pe ordinea de zi?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Oleg Efrim viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

La noi nu a parvenit, domnule Prim-ministru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Atunci, dacă nu a parvenit, noi putem să o dezbatem şi să trecem pentru procedura ulterioară de vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Oricum este în două lecturi, aşa că nu e final.

Mulţumesc.

Următoarea propunere. De invitat pe domnul ministru Iurie Leancă la sfîrşitul şedinţei, pentru a da explicaţii cu privire la dialogul, tratativele vizitei sale în Ucraina, inclusiv activitatea hidrocentralei, funcţionarea. Domnul Prim-ministru a spus că va fi. Deci nici nu votăm. Este vorba de o invitaţie. Domnul Ioniţă propune de introdus proiectul nr.1827. Este vorba de importul unei unităţi de transport. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Propunerea de exclus proiectul nr.1001. Tot domnul Ioniţă a propus, da? Executarea bugetului pe 2008. Pe anul 2008 nici anul şi nici banii nu sînt. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc, majoritatea.

S-a înscris la declaraţii domnul Nemerenco. Domnul Pleşca, propunere de includere a proiectelor nr.247 şi nr.128, proiect de lege, proiect de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Doamna Fusu a propus de exclus proiectele nr.1986, nr.1952 pe motiv că n-a avut loc şedinţa comisiei şi comisiei speciale.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Domnul Stoicev, Stoicov, pardon, nr.1188. De inclus sau de exclus, domnule Stoicov? De inclus. Cine este pentru introducerea în ordinea de zi a proiectului nr. 1188, rog să voteze. Să votez şi eu? Aş vota, dar nu v-a ajunge nici votul meu.

Mulţumesc frumos.

Nu a acumulat majoritatea. Domnul Colesnic a propus de inclus, de amînat, da? De exclus nr.230, 231. Care sînt în Pe mîine, da? Cine este pentru excluderea acestor două proiecte, rog să votăm. Nu este majoritatea.

Mulţumesc.

Oricum trebuie să discutăm.

Domnul Petrenco. Crearea unui grup pentru a pregăti proteste din partea Parlamentului. Ieşim în stradă, domnule Petrenco? Legate de plasarea sistemului antirachetă. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu este majoritatea.

De invitat, propunerea domnului ministru Leancă a fost Nu, este vorba aici de ce nu există reacţia dumnealui la declaraţiile domnului Baconschi? Dar dumnealui e în deplasare.

Şi eu cred că domnul ministru e în drept să decidă cînd sau Guvernul, mai bine zis, să facă declaraţii, şi cînd nu. Ţine de competenţa strictă a dumnealor, a Guvernului.

Domnul Marian Lupu. Viziuni asupra activităţii, priorităţilor în sesiunea de primăvară. Poftim? Cine susţine propunerea domnului Petrenco cu rachetele şi antirachetele sau Eu nu mă lămuresc prea tare în această problemă. Eu nu înţeleg, totuşi, problema este să organizăm proteste din partea Parlamentului sau care este problema, domnule Petrenco?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu,

Eu am spus foarte clar: noi propunem crearea unui grup de lucru pentru pregătirea unei declaraţii de protest din partea Parlamentului faţă de această decizie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am înţeles. Prima dată nu aţi spus declaraţie. Aţi spus numai protest. Cine este pentru constituirea unei comisii, care ar pregăti o Declaraţie de protest privind amplasarea sistemului antirachetă în România, rog să voteze.

Majoritatea nu este. Mulţumesc.

Majoritatea, dacă

Bine, poftim, microfonul nr. 2.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2 32. Sectorul nr. 1.

Sectorul nr. 2? 2 voturi.

32 plus 14. Aşa, atît. 46.

De unde majoritatea? Nu este.

Mulţumesc.

96 sînt prezenţi.

Vă rog, luaţi loc. Eu procedez conform Regulamentului şi în mod democratic.

Continuăm şedinţa. Domnul Marian Lupu a propus ca liderii fracţiunilor să vină cu un raport vizavi de activitatea, priorităţile activităţii Parlamentului în sesiunea de primăvară. Cred că aceasta nu se supune votului că nu poţi obliga pe nimeni, da. Şi o putem face şi astăzi, şi mîine. Aşa, de inclus proiectul nr. 2994. Vine din partea doamnei deputat din fracţiunea PCRM, Elena Bondarenco. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea nu s-a acumulat.

Aşa, domnul Muşuc. Crearea unei comisii pentru verificarea tarifelor.

Da, microfonul nr. 3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, vă mulţumesc.

: formarea, includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu privire la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea formării tarifelor la resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea mecanismului de reducere a acestor tarife. Supuneţi votului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Numărul proiectului, vă rog.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Numărul proiectului, nr.312 din 11 februarie 2010.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.312. Cine este pentru includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr. 312, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu s-a acumulat majoritatea.

Aşa, deci, stimaţi colegi,

Excluderea din ordinea de zi a proiectului nr. 4261.

Cine este pentru, rog să voteze.

Este un proiect vechi de trei ani în urmă. Şi trebuie pregătit, adoptat, ajustat la ziua de astăzi.

Mulţumesc.

Continuăm şedinţa. Procedură. Păi, acum nu am avut procedură?

Poftim. Microfonul nr. 3.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Preşedinte,

Dumneavoastră, probabil, nu aţi sesizat momentul cînd a fost expusă propunerea de către domnul Lupu referitor la unele luări de cuvînt înainte de a începe şedinţa. Aceasta e una. Şi nu s-a spus nimic. În afară de aceasta, spuneţi, vă rog, noi astăzi examinăm ordinele de zi pentru 11−19 februarie sau numai pentru 11−12 februarie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

11−12 . De fiecare dată noi votam în fiecare zi ordinea de zi.

 

Doamna Maria Postoico:

Atunci, în acest caz, îmi pun întrebarea: din care considerente domnul Ioniţă a exclus din ordinea de zi un proiect de lege care se referă pentru săptămâna viitoare? De aceea şi concretizăm momentele acestea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, oricum noi nu am votat şi dumneavoastră ştiţi că de fiecare dată votăm ordinea de zi. Nu votăm. Biroul votează pentru două săptămîni, dar Parlamentul votează în fiecare şedinţă ordinea de zi.

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, da, dacă dumneavoastră

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, a fost o greşeală, bine, eu accept ca a fost o greşeală.

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, aceasta, noi să cunoaştem. Dacă este pentru două săptămîni, pentru două săptămîni atunci.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Accept că a fost o greşeală, da.

 

Doamna Maria Postoico:

În afară de aceasta, încă un moment aş vrea să concretizăm. Propunerile înaintate de către domnul Colesnic, mi se pare, sau de către Untilă, cine, să se excludă două proiecte − nr.230 şi nr.231, a fost votat sau nu a fost pus la vot de excludere?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A fost supusă votului şi nu a acumulat majoritatea pentru a scrie.

 

Doamna Maria Postoico:

Şi rămîne în ordinea de zi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi au rămas în ordinea de zi.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da. Microfonul Ce ţine, m-aţi întrebat, doamna Postoico, de propunerea domnului Lupu. Dacă vrea un preşedinte de fracţiune să facă o declaraţie, o poate face.

 

Doamna Maria Postoico:

Ne permiteţi?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu aş vrea să concretizez. Deci acum ne permiteţi să luăm luările de cuvînt la începutul şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine vrea acum, cine vrea mîine. E dreptul deputatului în fiecare şedinţă să facă orice declaraţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Preşedinte,

Există Regulamentul. Dumneavoastră sînteţi preşedintele şedinţei de astăzi şi dirijaţi dumneavoastră. Şi de aceea vă punem întrebarea. La prima şedinţă luările de cuvînt se iau la începutul şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dirijez eu, dar hotărîţi dumneavoastră. Iată care este problema.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Preşedinte,

Puneţi la vot şi hotărîm.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3 în continuare.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

De procedură.

Domnule Ghimpu,

Totuşi nu aţi supus votului propunerea noastră de a invita reprezentanţii Ministerului de Externe referitor la declaraţiile lui Baconschi. Rog să supuneţi votului invitarea lor în cadrul Orei Guvernului.

Domnul Mihai Ghimpu:

Dumneavoastră aţi făcut propunerea ca să fie invitat domnul ministru Leancă. V-am comunicat că domnul ministru Leancă e în delegaţie. Nu poate fi invitat. Acum dumneavoastră schimbaţi şi spuneţi că altcineva să vină. Iată care este problema.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci în cazul în care domnul Leancă lipseşte, sînt viceminiştri. În cel mai rău caz este Prim-ministrul Republicii Moldova. Lasă să vină la tribuna centrală, să dea explicaţii, de ce nu a fost nici o reacţie din partea Guvernului?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Eu supun votului propunerea domnului Petrenco. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea nu este acumulată.

Stimaţi colegi,

Începem să examinăm ordinea de zi: drepturile liderilor, da? Cuvînt i se oferă domnului Marian Lupu, Preşedintele Fracţiunii Partidului Democrat.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, stimaţi colegi, precum am menţionat, este un lucru tradiţional, un lucru absolut firesc la fiecare început şi la fiecare sfîrşit de sesiune să se facă, respectiv, trasarea de priorităţi, de sarcini. Şi, în cel de al doilea caz, un bilanţ al activităţii sesiunii. La fel gîndesc, în mod evident, ar fi fost o idee bună continuarea practicii noastre, ca aceste luări de cuvînt să fie efectuate într-o ordine descrescătoare. Să considerăm că astăzi avem o situaţie puţin de forţă majoră.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor,

Onorată asistenţă,

Puţin peste o lună în urmă am intrat în noul an calendaristic 2010. Astăzi, Parlamentul intră în noul an politic 2010. Începe o perioadă nouă a guvernării, perioadă de muncă asiduă pentru onorarea promisiunilor şi angajamentelor pe care partidele constituente ale Alianţei pentru Integrare Europeană, implicit şi Partidul Democrat, şi le-au asumat la alegerile din   29 iulie curent.

Multe lucruri au fost deja realizate, dar tensiunea din toamna anului 2009, problemele ce au ţinut de formarea institutelor noii guvernări, de alegerea şefului statului, de necesitatea soluţionării în regim de urgenţă, iar pe alocuri, aş spune, în regim de alertă, a sarcinilor, în contextul stabilizării situaţiei socioeconomice în ţară, pe fundalul crizei economice mondiale − toate acestea, evident, şi-au lăsat amprenta asupra acţiunilor atît ale Parlamentului, cît şi ale Guvernului.

Cele şase luni anterioare au fost marcate şi de anumite îngrijorări ale comunităţii internaţionale, de incertitudini ale unei părţi ale societăţii noastre vizavi de viitorul Alianţei. Niciodată şi nicăieri în lume guvernarea coalizată nu a fost simplă, pe motivul diferenţei de viziuni şi de abordări. Cu atît mai dificil acest exerciţiu este în Republica Moldova. Însă responsabilitatea pentru destinul ţării şi al tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţă etnică şi preferinţe politice comunitatea obiectivelor majore şi împărtăşirea veritabilelor valori democratice au făcut ca acele patru partide de guvernare să se regăsească în format de parteneriat constructiv şi asumat.

Dovada democratizării societăţii moldoveneşti este şi actualul dinamism al eşichierului politic din Republica Moldova. Astăzi putem constata că se conturează primii indici ai stabilizării, că pas cu pas trecem de la regimul de alertă la unul normal, cînd sarcinile pe care le avem în faţă devin tot mai complexe, iar volumul de lucru este în creştere.

În aceste condiţii, nu mai există, în viziunea noastră, necesitatea comasării mandatelor de deputaţi cu funcţiile de miniştri pentru colegii noştri. Depunerea mandatelor de membri ai Parlamentului ne va permite tuturor să ne concentrăm asupra activităţii, respectiv, a Parlamentului şi Executivului şi vom simplifica procesul de muncă şi procesul decizional. Considerăm că acest lucru ar fi unul de bun augur pentru începutul anului 2010.

Stimaţii mei colegi,

Una din condiţiile iminente ale progresului este guvernarea eficientă, bazată pe evaluarea şi distribuirea corectă a tuturor resurselor disponibile şi buna organizare. Priorităţile majore corect identificate iată ce trebuie să deosebească actuala sesiune de cea anterioară.

Progresul politic, social şi economic, pentru care pledăm noi toţi, inclusiv Partidul Democrat, şi care vine să asigure avansarea ţării pe calea integrării europene, necesită mobilizarea la maximum a tuturor resurselor şi eforturilor noastre, cu atît mai mult că aceste resurse sînt relativ limitate.

Pe acest motiv, aş dori să vă îndemn să ne concentrăm cu toţii asupra obiectivelor majore, asupra sarcinilor prioritare. Să trecem pe plan secund subiectele pe a căror margine încă nu au fost identificate poziţii consolidate şi să ne axăm asupra soluţionării problemelor cu adevărat prioritare.

Obiectivul nostru este ca fiecărui cetăţean al Republicii Moldova să i se asigure un trai decent în aspect democratic, economic, social şi spiritual. Pentru ca statul de drept să fie nu doar o prevedere constituţională, dar şi o realitate, trebuie să avem legi corecte, euroconforme, aplicabile şi respectate.

În acest context, considerăm necesară elaborarea şi, ulterior, adoptarea de către Parlament a unui program bine definit de armonizare a legislaţiei naţionale la prevederile acquisului comunitar. În viziunea mea, această sarcină ar fi una pentru sesiunea curentă, ba mai mult, aş spune, pentru prima jumătate a acestei sesiuni.

De asemenea, avem stringentă nevoie de un mecanism funcţional care să asigure considerarea recomandaţiilor Consiliului Europei referitoare la dezvoltarea legislaţiei naţionale.

Depăşirea efectelor nefaste ale crizei financiar-economice şi stabilizarea economiei, susţinerea activităţii de întreprinzător. la general. şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, în particular, generarea oportunităţilor pentru investiţii acestea sînt condiţiile necesare pentru formarea unei clase de mijloc, unei clase de mijloc puternice, fără de care o ţară ca Moldova nu va supravieţui.

Trebuie să fim proactivi în direcţia orientării sociale a economiei ţării, pentru a spori nivelul de protecţie socială a populaţiei. În lumea contemporană, ţările sînt apreciate după atitudinea statului şi societăţii faţă de bătrini, copii, persoane cu necesităţi speciale.

Vom începe prin prezentarea în scurt timp, stimaţi colegi, a iniţiativelor menite să reducă decalajul dintre veniturile pensionarilor, atenuarea impactului majorării tarifelor asupra grupurilor social-vulnerabile. Tot aici se încadrează şi necesitatea pregătirii pentru ratificare, zic eu, pe parcursul anului curent, a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, acompaniate de un plan de acţiuni pentru punerea în aplicare a prevederilor acestui document. Noi vom veni cu propuneri concrete la acest subiect.

Sănătatea fizică şi spirituală a cetăţenilor rămîne a fi una din priorităţile majore. Sîntem la etapa elaborării mai multor propuneri, inclusiv de ordin legislativ, menite să performeze sistemul naţional de ocrotire a sănătăţii, să ridice nivelul educaţiei, să promoveze patrimoniul cultural în ţară şi în afara hotarelor ei, acesta fiind un element esenţial în formarea imaginii pozitive a Republicii Moldova.

Devine tot mai deranjant de evidentă discrepanţa dintre oraşe şi sate, dintre capitală şi regiuni. Pentru eliminarea acestor consecinţe nefaste, Partidul Democrat va stărui asupra politicii regionale echilibrate, corelate cu procesul de descentralizare administrativă şi financiară. Fără a subestima importanţa implementării mecanismului de subvenţie în agricultură, considerăm necesară, la fel, introducerea unei abordări diferenţiate a acordării acestor înlesniri în baza procedurii de evaluare a necesităţilor şi, respectiv, monitorizarea utilizării resurselor alocate.

Pentru că Republica Moldova este un stat polimorf, este un stat european, coeziunea societăţii în care să se regăsească fiecare cetăţean, indiferent de originea sa etnică sau limba vorbită, este una dintre condiţiile de care depinde viitorul ţării noastre.

Am spus de mai multe ori, repet şi cu această ocazie, cît personal, atît şi partidul pe care îl conduc, nu vom admite nici o dată divizarea cetăţenilor pe aceste criterii. Cu toţii sîntem moldoveni ca şi cetăţeni ai Republicii Moldova. Acesta este crezul partidului pe care îl conduc şi vom utiliza toate mijloacele pentru a consolida unitatea societăţii moldoveneşti.

O primă iniţiativă cu care vom interveni în acest sens va fi propunerea de elaborare şi punere în aplicare a unui program naţional pentru asigurarea studierii calitative a limbii de stat de către cetăţenii alolingvi, începînd cu nivelul de grădiniţe, şcoli, sistemul de învăţământ superior şi tot aşa înainte.

Vom rămîne în continuare preocupaţi de buna imagine a ţării care este extrem de importantă atît în aspect de demnitate cetăţenească, cît şi în sens pragmatic.

În acest context, diplomaţia parlamentară dispune de un potenţial considerabil, în viziunea mea. Noi vom continua să optăm şi să activăm pentru consolidarea statalităţii ţării noastre ca ţară integră şi independentă care să dezvolte relaţii prieteneşti, echilibrate, consecvente şi reciproc avantajoase pe plan bilateral, regional şi internaţional.

Am formulat un set de linii directorii pe care va activa în acest an PDM şi, implicit, Fracţiunea sa parlamentară. Ţin să menţionez că toate acţiunile noastre vor fi consultate, iar, după caz, şi lansate în parteneriat cu sectorul asociativ, cu acele organizaţii neguvernamentale care vor dori să ne ofere consultanţă şi susţinere.

Mai mult ca atît, consider necesar ca Parlamentul în cel mai scurt timp să revină la strategia de dezvoltare a societăţii civile, a cărei implementare va fi susţinută de iniţiativele Fracţiunii noastre, pentru că progresul în Republica Moldova poate fi asigurat doar în comun, în strîns parteneriat între forţele politice şi societate.

Stimaţi colegi,

Pe finalul acestei alocuţiuni, aş dori să mă adresez tuturor, atît colegilor din majoritatea parlamentară, cît şi colegilor din opoziţie, cu îndemnul ca să utilizăm forţele noastre într-un mod raţional şi eficient pentru că societatea, cetăţenii, toţi sînt în aşteptarea de schimbări pozitive şi aceste schimbări depind, întîi de toate, de noi.

Eu vă mulţumesc şi vă doresc o sesiune de primăvară 2010 activă, fructuoasă şi rezultativă. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Poftim, doamnă Postoico. Cuvînt se oferă doamnei Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi invitaţi, şedinţa Parlamentului de astăzi este prima în acest an. Nu putem să spunem că acest an a început cu succes pentru marea majoritate a populaţiei.

Pentru reprezentanţii şi conducătorii aşa-numitei guvernări liberale anul a început, în general, nu rău. Cineva a căpătat o altă coafură mai densă, cineva a obţinut o funcţie înaltă, cineva a reuşit să obţină un ordin, cineva a ajuns să obţină controlul asupra unei ramuri întregi a economiei, cineva şi-a cumpărat la un preţ mic un partid de buzunar.

În acelaşi timp, fiecare zi a noului an aduce cetăţenilor ţării noastre tot mai multe dezamăgiri şi greutăţi. Creşterea nivelului inflaţiei şi devalorizarea valutei naţionale, admise în mod conştient de către liberali, reduc veniturile reale ale cetăţenilor, iar preţurile, tarifele la resursele energetice şi servicii majorate brusc deja au împins majoritatea cetăţenilor în pragul sărăciei.

Se vînd teritoriile ţării, se iau credite de milioane de dolari şi euro în condiţii dezavantajoase, sînt lăsate fără reacţie demonstraţiile de lipsă de respect şi chiar insultele din partea oficialilor din statul vecin la adresa statului şi poporului nostru.

Fiecare acţiune a noii guvernări doar demonstrează că liberalii şi cei care s-au alăturat lor se simt ca o guvernare temporară, cu un Preşedinte şi un Guvern provizoriu. Şi pentru alegători deja devine destul de evident că această putere nu mai are mult timp pentru a guverna.

Alianţa îşi pierde ultimele rămăşiţe ale încrederii poporului. Unica forţă politică în ţară, care se opune regimului antipopular şi antistatal rămîne a fi Partidul Comuniştilor.

Stimaţi colegi,

S-au finisat toţi termenii pentru adaptarea şi lustruirea mecanismului noii guvernări. Au fost depăşite toate limitele raţionalului. Majoritatea liberal-democrată şi Guvernul Filat deja au demonstrat de ce sînt capabili. În cele 6 luni care au trecut, Alianţa şi Guvernul au stabilit un record istoric după numărul iniţiativelor antisociale şi antistatale.

În loc să se întărească economia şi să asigure un climat de afaceri favorabil, guvernarea, în mod intenţionat, devalorizează moneda naţională şi majorează povara fiscală. În loc să crească capacitatea de cumpărare a populaţiei, guvernarea jefuieşte oamenii prin creşterea inflaţiei, tarife majorate, micşorarea veniturilor bugetarilor.

În loc să consolideze statalitatea şi independenţa Republicii Moldova, guvernarea trădează, în mod regulat, interesele naţionale, semnînd acorduri inconvenabile pentru ţară. În loc să apere istoria, cultura şi limba poporului nostru, guvernarea, cu mîinile sale, şterge din legislaţie şi din viaţa de zi cu zi chiar şi menţinerea de limbă moldovenească, popor moldovenesc, istorie moldovenească.

Guvernarea liberal-democrată, în mod conştient, demonstrează statalitatea Republicii Moldova. Actuala guvernare este o guvernare a trădării şi ruşinii naţionale.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova declară că nu va mai răbda situaţia creată. Partidul Comuniştilor iniţiază acţiuni active de consolidare a tuturor forţelor sănătoase ale societăţii în numele păstrării Republicii Moldova, în numele apărării demnităţii poporului, dreptului său la nume, limbă, istorie, la o viaţă destoinică şi în pace.

Conştientizând că această guvernare nu este capabilă de o activitate eficientă de făurire, pentru a scoate ţara din criză social-economică, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova este gata să propună organului legislativ şi întregii societăţi un şir de iniţiative şi propuneri concrete pentru salvarea economiei şi reparaţia greşelilor făcute de guvernare în ultimele 6 luni.

Noi sperăm că majoritatea parlamentară va avea suficientă înţelepciune pentru a accepta iniţiativele favorabile pentru ţară şi societate.

Ne adresăm către acei membri ai majorităţii parlamentare pentru care Republica Moldova nu este doar un simplu cuvînt, tăcerea şi acceptarea de mai departe de către dumneavoastră a ceea ce se întîmplă vă face complice al procesului de distrugere a ţării şi poporului.

Va trece puţin timp şi veţi veni în faţa alegătorilor, unde vă va fi extrem de dificil să vă îndreptăţiţi comportamentul. Nu uitaţi despre aceasta, găsiţi puteri în sine, lăsaţi ambiţiile personale şi spuneţi-vă cuvîntul în apărarea ţării şi a poporului.

Stimaţi colegi,

Acest an promite a fi plin de evenimente politice, dar, în acelaşi timp, acest an trebuie să devină anul depăşirii crizei politice şi economice.

Noi înţelegem că cuiva îi este convenabil să se menţină cît mai mult situaţia de incertitudine şi dezordine care este la noi în ţară.

Totodată, noi sîntem siguri că, consolidîndu-ne şi bazîndu-ne pe societate, vom putea stabiliza situaţia, opri degradarea şi trece la un nivel calitativ nou în modernizarea tuturor sferelor vieţii din ţara noastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Cuvînt se oferă domnului Godea, Partidul Liberal Democrat. Poftim.

 

Domnul Mihai Godea Fracţiunea PLDM:

Vă mulţumesc.

Doamnă Postoico,

Dar ce aţi avut în vedere cînd aţi spus că guvernarea demonstrează statalitatea? (Rumoare în sală.) Ce înseamnă demonstrează statalitatea? (Rumoare în sală.)

Domnule preşedinte, vă rog frumos.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului diplomatic,

Stimaţi reprezentanţi ai presei,

Ţara noastră parcurge o perioadă complicată în istoria sa. Efectele crizei financiar-economice mondiale asupra economiei ţării, amplificate de moştenirea dezastruoasă pe care ne-a lăsat-o fosta guvernare, au o puternică rezonanţă socială şi obligă autorităţile centrale ale statului să acţioneze rapid, asumat şi responsabil.

Se creează sau opoziţia încearcă să creeze imaginea în societate că criza economică financiară a început acum 3 luni şi nu acum un an şi jumătate, pe cînd ţara noastră era guvernată de actuala opoziţie.

Activitatea Parlamentului ţării în această sesiune urmează să fie orientată spre asigurarea sprijinului parlamentar corespunzător în procesul de modernizare şi europenizare a Republicii Moldova. Armonizarea cadrului legal al Republicii Moldova cu cel comunitar reprezintă unicul mecanism de realizare a acestui proces.

Partidul Liberal Democrat din Moldova, împreună cu partenerii săi din Alianţa pentru Integrare Europeană, îşi propune următoarele priorităţi în activitatea sa parlamentară din această sesiune.

În primul rînd, asigurarea supremaţiei legii şi urgentarea reformei justiţiei. Justiţia independentă reprezintă elementul-cheie al statului de drept şi al unei guvernări democratice şi este instrumentul care trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme.

Atragerea investiţiilor, lupta cu corupţia, combaterea criminalităţii şi protecţia drepturilor omului pot fi asigurate doar de către un sistem de drept bine organizat.

Este necesară dezvoltarea cadrului legal şi instituţional în domeniul drepturilor omului care trebuie să aibă ca efect redresarea situaţiei în domeniile drepturilor omului, considerate problematice pentru Republica Moldova. Eradicarea torturii şi altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, libertatea individuală şi securitatea persoanei, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la libera exprimare şi accesul la informare etc.

O atenţie sporită urmează să fie acordată consolidării sistemului naţional de integritate şi de luptă împotriva corupţiei. În acest sens, este necesară urgentarea reformei Procuraturii. A venit timpul cînd marii delapidatori şi corupţi să fie aduşi în faţa justiţiei. Acei care au prădat nestingherit această ţară timp de 8 ani de zile trebuie să răspundă în faţa legii.

Pentru depăşirea crizei economico-financiare şi asigurarea creşterii economice inclusive, procesul legislativ trebuie să susţină Guvernul în vederea schimbării paradigme de dezvoltare a ţării de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiţii, inovaţii şi competitivitate, pentru ca economia naţională să creeze locuri de muncă viabile şi bine plătite, iar întreaga societate şi fiecare cetăţean în parte să beneficieze de efectele unei creşteri economice organice şi echilibrate.

Eforturile noastre comune trebuie să fie orientate spre eliminarea tuturor constrîngerilor de ordin legislativ în mediul de afaceri spre adoptarea actelor normative necesare pentru demonopolizarea pieţii interne.

Avem obligaţia să asigurăm creşterea gradului de credibilitate între sectorul public şi cel privat şi garantarea dreptului asupra proprietăţilor şi investiţiilor private. Parlamentul, împreună cu Guvernul, trebuie să asigure dinamizarea reformei regulatorii, creşterea transparenţei sistemului de autorizare a afacerii prin reducerea numărului de domenii supus autorizării licenţierii, diminuarea restricţiilor la importexport şi debirocratizarea procedurilor administrative de autorizare.

Apreciem şi încurajăm Guvernul să dezvolte în continuare o cooperare eficientă şi stabilă cu instituţiile financiare internaţionale şi alţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru a consolida cadrul de resurse necesare implementării programului de recuperare economică şi dezvoltare inclusivă de lungă durată.

În domeniul descentralizării puterii şi asigurării autonomiei locale urmează să acţionăm rapid în vederea elaborării cadrului legal pentru asigurarea înlocuirii structurilor puternic ierarhizate cu structuri descentralizate, transparente şi flexibile, întemeiate pe supremaţia drepturilor şi libertăţilor civile.

Prin actele normative ce urmează să le adoptăm trebuie să asigurăm corelarea reformei administraţiei centrale cu cea a administraţiei locale şi transferul de competenţe către autorităţile publice locale, inclusiv în domeniul finanţelor publice.

În procesul integrării europene, Parlamentul, împreună cu Guvernul, urmează să asigure implicarea activă a întregii societăţi, a tuturor forţelor politice şi a actorilor externi relevanţi. În acest sens, ne propunem continuarea şi amplificarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquisul comunitar şi consolidarea cadrului legal necesar pentru promovarea integrării europene.

În domeniul securităţii naţionale şi al apărării ne propunem impulsionarea reformelor sectorului de securitate în conformitate cu standardele naţionale. Acest sector nu se limitează la structurile de forţă, dar include, în mod firesc, şi asigurarea respectării drepturilor omului, libertăţii mass-media, independenţei sistemului judecătoresc, precum şi existenţa unei Armate Naţionale moderne, controlate în mod democratic, capabile să răspundă riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii ţării noastre. În această sesiune, urmează să dezbatem şi să aprobăm un nou concept al securităţii naţionale al Republicii Moldova .

În domeniul educaţiei şi cercetării urmează să ne axăm pe perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu în conformitate cu cerinţele societăţii moderne, legislaţia internaţională şi normele europene. Este imperios necesară elaborarea unui nou Cod al educaţiei, inclusiv cu reglementarea statutului cadrului didactic. În aceeaşi ordine de idei, ne propunem perfecţionarea cadrului legal al procesului de cercetare şi inovare în scopul eficientizării şi racordării acestuia la normele europene.

În domeniul sănătăţii publice, reforma trebuie să aibă ca efect asigurarea accesului tuturor cetăţenilor Republicii Moldova la serviciile medicale şi farmaceutice de calitate. Cadrul normativ urmează să asigure sporirea calităţii şi securităţii serviciilor medicale şi să definitiveze autonomia instituţională în cadrul asistenţei medicale primare şi spitaliceşti.

Reforma sectorului social urmează a fi orientată spre reducerea sărăciei, inegalităţii şi inechităţii în societate. Este necesară adoptarea unei noi legislaţii care să elimine inechităţile în sistemul public de asigurări sociale şi privilegiile nejustificate pentru anumite categorii de pensionari. Este necesară unificarea legislaţiei privind pensionarea.

Stimaţi colegi,

M-am referit doar la cîteva din priorităţile principale ale Fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru această sesiune a Parlamentului, priorităţi care vin să asigure sprijinul parlamentar necesar pentru realizarea Programului de activitate a Guvernului pe care l-am aprobat prin votul comun al Alianţei pentru Integrare Europeană.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Hadârcă, preşedintele Fracţiunii Partidului Liberal.

 

Domnul Ion Hadârcă Fracţiunea PL:

Excelenţă domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Stimaţi membri ai corpului diplomatic, oaspeţi.

Strategia Fracţiunii Partidului Liberal pentru anul 2010 rezidă în continuarea şi amplificarea eforturilor Alianţei de guvernămînt în procesul de integrare a Republicii Moldova în spaţiul european.

Salutăm demararea negocierilor pentru semnarea Acordului de asociere şi considerăm că vizita recentă a domnului Preşedinte al României Traian Băsescu va impulsiona negreşit procesele integraţionist, dat fiind faptul că România este un actor important al organismelor europene.

La fel, recenta vizită a Preşedintelui Comisiei de la Veneţia Gianni Buquicchio este un semnal clar al interesului comunităţii europene pentru iniţierea procesului de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova în conformitate cu normele europene pentru ieşirea din blocajul constituţional existent. Aceasta este asigurarea atît a Fracţiunii Partidului Liberal, cît şi a Alianţei pentru Integrarea Europeană că toate modificările, reformele preconizate, pentru că este vorba, de fapt, de o nouă redacţie a Constituţiei, vor fi în conformitate cu standardele europene în urma consultărilor, numeroaselor consultări care vor fi efectuate şi se vor înscrie în albia acestor procese democratice integraţionist, fără a depăşi şi fără a dezechilibra echilibrul social.

Pe agenda priorităţilor se înscrie şi activitatea prestaţiei delegaţiei Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în vederea accederii noastre la etapa post monitorizare.

Prefigurăm participarea activă la realizarea proiectului Pachetul democratic pentru dimensiunea asistenţei multidimensionale pentru Parlamentul Republicii Moldova. Ajustarea acquis-ului comunitar, fireşte, este necesară. Dar noi considerăm mai importantă preluarea integrală a acquis-lui comunitar.

În altă ordine de idei, în conformitate cu Programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană Libertate, democraţie, bunăstare, membrii Fracţiunii Partidului Liberal s-au implicat activ în perfectarea cadrului legislativ adecvat pentru unele domenii esenţiale ale vieţii publice, ale sistemelor economice şi principalelor instituţii în stadiu de reformare. Astfel este adoptarea noului Cod al educaţiei, adoptarea Legii pentru libertatea de exprimare şi de voluntariat, perfecţionarea Legii pentru regiile energetice.

Normele echităţii sociale rămîn prioritare pentru activitatea Alianţei, care va asigura ieşirea din criză şi în cel mai scurt timp va întreprinde un şir de acţiuni pentru ameliorarea şi echilibrarea bunăstării sociale.

Ne exprimăm toată încrederea că noua conducere a Companiei Publice Teleradio-Moldova va asigura, cu adevărat, democratizarea spaţiului mediatic public şi, totodată, va demara un şir de dezbateri pentru explicarea corectă a reformelor iniţiate. Tot mai evident se impune perfecţionarea legislaţiei Republicii Moldova la capitolul Combaterea corupţiei cu atragerea participării tot mai active a societăţii civile.

De asemenea, Fracţiunea Partidului Liberal a iniţiat un pachet de acţiuni care vădeşte şi vizează parteneriatul public şi de guvernare. Sînt explicabile aşteptările alegătorilor noştri legate de definitivarea procesului de audieri în Procuratura Generală şi comisia parlamentară pentru studierea evenimentelor din aprilie 2009.

Definitivarea acestor investigaţii şi rostirea adevărului va arunca o lumină clară asupra celor întîmplate şi va permite asanarea definitivă a echilibrului politic şi social mult rîvnit. Degeaba ne ameninţă oponenţii politici cu greve şi confruntări forţate.

Alianţa pentru Integrare Europeană are suficiente resurse pentru a asigura stabilitatea şi progresul Republicii Moldova în spaţiul angajamentelor asumate pentru care ne-am mandatat alegătorii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Alexandru Stoianoglo:

Cuvînt se oferă domnului Serafim Urechean, liderul Fracţiunii Alianţei Moldova Noastră.

 

Domnul Serafim Urechean Fracţiunea AMN:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova,

De la bun început, vreau să vă aduc tuturor un mulţumesc frumos, pentru că dumneavoastră aţi contribuit la deblocarea situaţiei în Republica Moldova, la transferul sau la trecerea de la o guvernare populistă la o guvernare pragmatică, care, sper, va fi o guvernare de lungă durată.

Vreau să menţionez că, cu toată critica opoziţiei, dar opoziţia îşi îndeplineşte rolul, deoarece aşa le este celor din opoziţie, să critice, dar daţi să cădem de acord că sînt şi succese foarte şi foarte, aş spune, pozitive în activitatea guvernării actuale.

S-au deblocat relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional, s-au deblocat relaţiile cu Banca Mondială, s-au deblocat relaţiile la capitolul Implementarea sau realizarea Programului Provocările mileniului. În acest sens, a fost semnat Acordul cu cele primele 262 milioane de dolari americani. Este o realizare, aş spune, destul de importantă, luînd în consideraţie acea moştenire care ne-a parvenit nouă de la guvernarea precedentă.

Mai mult decît atît, subliniez încă o dată, s-au deblocat, s-au ameliorat relaţiile politice cu vecinii noştri cu Ucraina, cu România. Aş spune că sînt progrese reale şi în deblocarea relaţiilor cu Rusia la capitolul, aş spune cel mai dureros pentru noi, Exportul produselor agroalimentare în această ţară.

Sînt frumoase realizări şi la capitolul Primele negocieri cu Uniunea Europeană care au început la 12 ianuarie. Şi aş vrea să menţionez că, realizînd acest program, ducînd într-un făgaş pozitiv aceste negocieri, sarcina noastră e de a căpăta statutul de membru asociat al Uniunii Europene. Şi aş spune şi un gînd sacru al tuturor moldovenilor este şi liberalizarea regimului de vize în ţările Uniunii Europene, ceea ce ne dorim noi cu toţii şi ceea ce doreşte şi tot poporul.

Dar această sesiune, nu cu titlu de pesimism, dar de optimism, aş dori să nu fie ultima sesiune de primăvară a acestui Parlament. Este foarte important ca noi, toţi împreună, atît cei care sînt la guvernare, cît şi opoziţia, să găsim o cale civilizată de deblocare a situaţiei şi crizei politice din Republica Moldova.

Avînd unele premise pozitive la capitolul Economie, cu toate greutăţile cu care ne confruntăm, dar noi împreună, atît şi opoziţia, cît şi acei de la guvernare, sîntem obligaţi, în numele acestui popor, să găsim un consens împreună toate fracţiunile parlamentare şi împreună, prin negocieri, prin dialogul politic, îndeplinind recomandările Parlamentului şi Rezoluţia Parlamentului European, Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din anul precedent să găsim o formulă de modificare la articolele din Constituţie care ne-ar permite, cu mai puţin dureros pentru toată Republica Moldova, pentru cetăţenii Republicii Moldova, să ieşim din acest impas.

Eu cred că recomandările Comisiei de la Veneţia vor parveni în cel mai limitat termen şi atunci depinde de clasa politică care, nu aş vrea pe unii să îi laud, iar pe alţii să îi critic dur, dar eu aş vrea să spun că clasa politică din Republica Moldova, toţi absolut sînt vinovaţi de ceea ce s-a întîmplat în ultimul an, în anul 2009, în Republica Moldova. Noi întotdeauna trebuie să activăm, să acţionăm nu în scopuri egoiste, meschine, de grup ş. a. m. d., dar trebuie să acţionăm în numele acestui popor.

De aceea, eu vin cu acest apel să găsim un numitor comun, consens şi să depăşim această situaţie dificilă în care am nimerit noi. Să susţinem guvernarea la promovarea acelor reforme, lasă să fie de la bun început dureroase, deoarece altfel nu putem depăşi situaţia de incertitudine din ţară şi să dăm acestei guvernări posibilitatea ca încă o dată să demonstreze alegătorilor că îşi îndeplineşte obligaţiunile.

Încă o dată vreau să vă aduc sincere felicitări cu începutul sesiunii de primăvară şi să vă îndemn ca împreună să facem tot posibilul ca pentru această legislatură această sesiune, această şedinţă să nu fie ultima de primăvară. Succese.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Urechean.

Stimaţi colegi,

Începem examinarea ordinii de zi, punctul 1. Proiectul de Hotărîre privind numirea membrilor în Comisia centrală de control al declaraţiilor cu nr.1960 începem, da? Bine. Nici o problemă. Proiectul nr.1960.

Prezintă domnul Pleşca. Vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de hotărîre şi expune următoarele. Parlamentul Republicii Moldova, prin Hotărîrea Parlamentului nr.1238 din 9 iulie 1997, a ratificat Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Conform acestei convenţii, s-a instituit Comitetul european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

Prin intermediul vizitelor, Comitetul examinează tratamentul persoanelor private de liberate în vederea întăririi, dacă este cazul, a protecţiei lor împotriva torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

Membri a Comitetului sînt aleşi dintre personalităţile cu înaltă moralitate, recunoscute pentru competenţa lor în domeniul drepturilor omului sau care au experienţă profesională în domeniul pe care le tratează prezenta convenţie.

Comitetul nu poate cuprinde decît un singur cetăţean din partea aceluiaşi stat. Biroul Adunării Parlamentare invită Parlamentul statului interesat să prezinte trei candidaţi. Alegerea de către Comitetul Miniştrilor va avea loc după consultarea părţii interesate. Aceeaşi procedură este urmată pentru ocuparea locurilor devenite vacante.

Membrii Comitetului sînt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. Ei nu pot fi realeşi decît o singură dată. Membrii activează cu titlu individual sau independent şi imparţial în exercitarea mandatelor lor şi sînt disponibili pentru îndeplinirea funcţiilor lor de o manieră efectivă.

Mandatul doamnei Răducanu, membru al Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante din partea Republicii Moldova, a expirat la 19 decembrie 2009. Totodată, menţionăm că comisia a acceptat propunerea Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor, adusă la cunoştinţă de către preşedintele acesteia, de a modifica proiectul de hotărîre, înlocuind poziţia Ţurcan cu poziţia Stoicov.

Avînd în vedere cele relatate, precum şi necesitatea asigurării unei proceduri transparente, bazate pe principii democratice şi realizate în condiţii de imparţialitate, comisia a considerat prezenta iniţiativă legislativă ca una oportună şi a hotărît să propună Legislativului proiectul de Hotărîre pentru examinarea şi adoptarea cu modificarea menţionatî în proiect.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări sînt? Nu sînt. Aţi prezentat şi ca autor, şi ca preşedintele comisiei?

Domnul Ion Pleşca:

Da, da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru adoptarea Hotărîrii nr.1960, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următoarea chestiune a ordinii de zi, proiectul nr.279 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul. Domnul Victor Barbăneagră, viceministru al finanţelor.

 

Domnul Victor Barbăneagră viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Vi se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care a fost elaborat de către Guvern în contextul unor acţiuni de percepţionare a legislaţiei vamale, prevăzute şi planificate într-un şir de documente de politici, precum Hotărîrea Guvernului nr.32, Hotărîrea Guvernului nr.590, Hotărîrea Guvernului nr.1125.

Obiectivele urmărite prin intermediul proiectului prezentat pot fi rezumate la următoarele: crearea premiselor pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind regimul de tranzit comun, precum şi la Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, la fel armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile relevante ale Codului vamal comunitar, cît şi facilitarea comerţului prin instituirea declarării electronice şi excluderea taxelor pentru autorizaţiile eliberate de organele vamale.

Stimaţi deputaţi,

Modificările operate în cadrul articolelor ce reglementează regimul vamal de tranzit sînt dictate de necesitatea alinierii cadrului legal autohton la prevederile tratatelor internaţionale în acest domeniu. Prevederile referitoare la utilizarea Declaraţiei de tranzit în format electronic vor simplifica activitatea mediului de afaceri, precum şi vor reduce cheltuielile şi durata de timp aferentă procedurii de vămuire a mărfurilor plasate în regim vamal de tranzit.

În partea ce priveşte costurile implementării unui sistem informaţional, care să permită utilizarea declaraţiilor în format electronic, este necesar să menţionăm că sistemul informaţional integrat vamal, la momentul actual, permite acest lucru, astfel încît surse suplimentare de mijloace publice nu vor fi necesare.

De asemenea, la acest capitol proiectul instituie anumite premise legale necesare aderării la Convenţia privind regimul de tranzit comun. Utilizarea sistemului de tranzit, prevăzut de convenţie, va fi favorabil agenţilor economici, iar instituirea mecanismului de garantare va constitui un imbold pentru facilitarea comerţului.

Hotărîrea Guvernului nr.590 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor, în conformitate cu standardelecadru privind securitatea şi facilitatea comerţului mondial, prevede acordarea accesului colaboratorilor vamali la înregistrările de evidenţă ale agenţilor economici de a efectua controlul ulterior la sediile acestora, precum şi operarea modificărilor şi completărilor în legislaţia în vigoare referitor la acordarea competenţelor respective.

Modificările operate la articolul 187 vor duce la racordarea termenului păstrării documentelor necesare, efectuării controlului vamal, prevăzut de Codul vamal, la prevederile articolului 264, titlul V din Codul fiscal, potrivit căruia activitatea agentului economic poate fi supusă controlului pentru o perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie.

Este necesar de menţionat că o bună parte din încălcările legislaţiei vamale, care au drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat, se datorează brokerilor vamali ce dispun de specialişti în domeniul vămuirii cu o pregătire necorespunzătoare.

Articolul 231 se modifică în vederea excluderii cazurilor de încălcare a legislaţiei vamale şi anume: eschivarea de achitarea drepturilor de import prin atribuirea incorectă a poziţiei tarifare a mărfii. De asemenea, modificările operate în articolul 231 din Codul vamal urmăresc identificarea unui mecanism corect de conformare a activităţii brokerilor vamali legislaţiei în vigoare.

Amendamentele operate în cadrul Legii cu privire la tariful vamal urmăresc scopul excluderii unor taxe pentru anumite servicii acordate de către Serviciul Vamal, acestea fiind: elaborarea autorizaţiei pentru perfecţionarea activă, perfecţionarea pasivă, transformarea sub control vamal, autorizarea admiterii temporare, eliberarea autorizaţiei de perfecţionare activă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova din zonele economice libere ale Republicii Moldova separat pentru fiecare declaraţie vamală.

Onorat Parlament,

În temeiul celor expuse, rog să susţineţi acest proiect de Lege.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări, vă rog. Nu sînt întrebări, da?

Mulţumim.

Luaţi loc, domnule Barbăneagră.

Se invită la tribuna centrală domnul preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe Veaceslav Ioniţă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege nr.279. Aveţi raportul. Vreau doar să menţionez aici că prezentul proiect vine pentru armonizarea legislaţiei naţionale în tot ce priveşte Codul vamal comunitar. În special, acest proiect de lege vizează excluderea unor taxe prestate de către Serviciul Vamal şi, totodată, modificările operate în Codul Vamal sînt nişte premise pentru aderarea la Convenţia privind regimul de tranzit comunitar.

Totodată, din partea mai multor comisii parlamentare, fracţiuni, deputaţi a parvenit un set întreg de amendamente, care sub formă de sinteză, propusă Parlamentului în lectură a doua. De aceea, comisia propune ca acest proiect de lege să fie votat în prima lectură astăzi. În primă lectură şi

 

Domnul Mihai Ghimpu:

În primă lectură, da? Întrebări, vă rog. Nu sînt.

Mulţumim, domnule Ioniţă. Luaţi loc, vă rog.

Supun votului proiectul nr.279. Cine este pentru, rog să voteze. Sau nu votăm? Cum dorim.

Mulţumesc.

Majoritatea în prima lectură.

Următorul proiect nr.4531. Prezintă doamna Loretta Handrabura, viceministru al educaţiei.

 

Doamna Loretta Handrabura viceministru al educaţiei:

Stimate domnule Preşedinte,

onorat Parlament,

propunem atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente. Prin Hotărîrea Guvernului nr.1365 din 23 decembrie 2005 a fost aprobat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente, semnat la Kazan la 26 august 2005.

Relaţiile de colaborare cu statele membre ale CSI sînt unele istoric tradiţionale. Cu o parte din statele membre există o bază legislativă extinsă, care permite dezvoltarea relaţiilor de parteneriat în diverse aspecte ce ţin de domeniul educaţiei, culturii, ştiinţei, sportului, turismului. Ţinînd cont de faptul că Ministerul Educaţiei este desemnat responsabil de prezentarea Acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale CSI pentru ratificarea de către Parlament, în limita competenţelor funcţionale, informează următoarele. Cu condiţia respectării rezervelor expuse la semnarea acordului, acesta este necesar să fie ratificat din următoarele considerente.

1. Obiectul Acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente este legal din punct de vedere al exigenţelor principiilor fundamentale ale dreptului internaţional contemporan şi nu contravine prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

2. Rezerva Republicii Moldova la Acordul privind colaborarea umanitară a statelor membre ale CSI, efectuată la semnare, reflectă dreptul suveran al statului de a exclude din tratat anumite dispoziţii în ceea ce priveşte aplicarea lor faţă de Republica Moldova, drept consfinţit şi în Convenţia de la Viena privind tratatele internaţionale.

3. Colaborarea se va realiza în strictă coordonare cu autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia naţională în domeniul respectiv, respectîndu-se principiile şi normele de drept internaţional.

4. Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Agenţia Turismului, Ministerul Culturii, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicării, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului vor asigura realizarea prevederilor prezentului acord.

Onorat Parlament,

În linii generale, Acordul este compatibil cu reglementările legislaţiei europene, avînd ca scop asigurarea progresului economic, social, al păcii civice şi al integrării între naţiuni.

În temeiul celor enunţate, considerăm oportună ratificarea acordului menţionat şi propunem Parlamentului aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da?

 

Doamna Loretta Handrabura:

Atît.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Handrabura.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumim. Luaţi loc.

Raportor din partea comisiei domnul Corman, Preşedintele Comisiei politică externă şi integrare europeană.

 

Domnul Igor Corman Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege şi avem două propuneri. În primul rînd, în vederea respectării prevederilor articolului 25 din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, propunem excluderea din titlul proiectului de lege a sintagmei: semnat la Kazan la 26 august 2005.

De asemenea, în conformitate cu articolul 23 din Legea nr.595-XIV din 24 august 1999 privind tratatele internaţionale, considerăm să expunem articolul 2 din acest proiect de lege în următoarea redacţie:

Guvernul, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Acordului menţionat.

Aşadar, cu aceste propuneri propunem şi noi din partea comisiei ratificarea acestui acord în prima şi în a doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da?

Mulţumim, domnule Corman.

Nu sînt întrebări.

Luaţi loc, vă rog.

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze. Proiectul nr.4531.

Mulţumesc. Majoritatea.

Următorul proiect nr.3467. A doua lectură, da? Acceptaţi Fracţiunea PCRM în a doua lectură? Supun votului proiectul nr.4531 pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Eu ştiu că dumneavoastră cu CSI nu prea vă împăcaţi.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 32. Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

− 23.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3 ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 53.

− 85. Proiectul de Lege este adoptat şi în lectura a doua.

Mulţumim.

Următorul proiect nr.3467 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.

La tribună este invitat domnul ministru.

 

Domnul Alexandru Oleinic ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propun modificările Legii nr.3467. Dar, luînd în consideraţie că legea a fost înaintată ca iniţiativă în decembrie 2008, între timp au mai parvenit nişte propuneri privind modificarea şi ajustarea legii la situaţia dată. De aceea, domnule Preşedinte, în urma consultărilor cu domnul Prim-ministru, venim cu propunerea ca să amînăm pe o săptămînă examinarea legii menţionate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Încă la reexaminare, da?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

O săptămînă pentru reexaminare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Mulţumim, domnul ministru. Cine-i pentru.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru a reîntoarce proiectul nr.3466 spre reexaminare în comisie, rog să voteze.

Mulţumesc.

Cu majoritatea.

Acum proiectul nr.114 privind numirea membrilor în Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.

Prezintă domnul Pleşca. Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Cred că ar exista cîteva nuanţe tehnice, care trebuie să fie clarificate privind componenţa acestei comisii, cît şi a comisiei de anchetă. În acest context, aş ruga să luăm o scurtă pauză de zece minute pentru a pune toate punctele pe i, fiindcă este vorba de partea nominală a componenţei acestei comisii, care trebuie să fie verificată în ultima instanţă.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Preşedinte.

Conform Regulamentului, în cazul în care o fracţiune cere o pauză, se acceptă fără a fi supusă votului. Declar o pauză pentru 5−10 minute.

Mulţumesc.

 

P A U Z Ă

*

* * *

D u p ă p a u z ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog. Proiectul de Hotărîre privind numirea membrilor în Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.

Îl invit la tribuna centrală, în calitate de prezentator al proiectului pe domnul Ion Pleşca şi ca raportor.

Poftim, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit prevederilor articolului 3 din Legea nr.1264 din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, Comisia centrală de control este organul abilitat cu funcţia de colectare şi controlul prealabil al declaraţiilor pe venit cum ar fi: a Preşedintelui Republicii Moldova, deputaţilor, membrilor Guvernului. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi reprezentanţi ai presei,

A fost o pauză de ajuns. Nu aţi reuşit în timpul pauzei, chiar să întrerupeţi şedinţa Parlamentului.

Continuaţi, domnule Pleşca. Presa e liberă la noi.

 

Domnul Ion Pleşca:

Comisia, conform alineatului (2) al articolului 11 din legea menţionată, se constituie din 9 membri numiţi pe bază de paritate, a cîte 3 reprezentanţi, respectiv, din partea Parlamentului, Guvernului şi a Preşedintelui Republicii Moldova.

Durata mandatului membrilor comisiei se stabileşte pe perioada mandatului organelor de către care sînt numiţi. Astfel, Legislativul urmează să numească 3 reprezentanţi în componenţa comisiei nominalizate.

Avînd în vedere cele relatate, comisia propune acest proiect spre examinare şi adoptare.

Şi acum este un proiect de hotărîre şi trebuie să fie propuse 3 candidaturi în această Comisie de control.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Poftim, fiecare fracţiune deleghează. Dar, de fapt, nu îi revine fiecărei fracţiuni. Partidul Liberal, Fracţiunea Partidului Liberal nu deleghează în fracţiune aceasta. Aşa am convenit.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din partea Fracţiunii Partidului Democrat se înaintează în componenţa acestei comisii domnul Anatolie Ghilaş.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, din partea Partidului şi Fracţiunii Partidului "Alianţa Moldova Noastră domnul Pleşca Ion.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, din partea

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, aş vrea să vă mulţumesc că ne-aţi dat şi nouă un loc, fiindcă aşteptam o reacţie oarecare din partea dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Observaţi cine, liberalii v-au cedat locul.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă zic încă o dată, fiindcă nu s-a nominalizat anume cine are această cotă-parte în comisia menţionată.

Deci noi înaintăm conform Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate deci ca din partea Fracţiunea PCRM, candidatura doamnei Oxana Domenti.

Dacă ne-aţi acceptat candidatura noastră, acesta am vrut să menţionez.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Alexandru.

 

Doamna Maria Postoico:

Oxana Domenti.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Oxana Domenti, da? Bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Componenţa e deplină, domnule preşedinte? Da. Supun votului proiectul de hotărîre. Cine e pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Următorul proiect, nr.1960, privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru selectarea candidaturilor la funcţia de membru al Comitetului European pentru prevenirea torturii. S-a votat, pardon.

Proiectul de Hotărîre nr.44, privind constituirea Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul de rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008.

Prezintă domnul deputat Gheorghe Brega. Raportor domnul Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

 

Domnul Gheorghe Brega Fracţiunea PL:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Ideea formării acestei comisii a parvenit în rezultatul întîlnirilor multor deputaţi cu cetăţenii din zonele de inundaţie.

Unele informaţii le aveţi în nota informativă, de aceea n-o să le repet, dumneavoastră aţi luat cunoştinţă. Aş vrea să menţionez doar un singur caz. Imediat după inundaţii, Guvernul precedent ia o decizie de a procura case, de a construi case noi pentru cetăţenii care au suferit.

Peste douătrei săptămîni apare o altă decizie, probabil, din considerente financiare, de a procura case noi sau case vechi pentru cetăţenii din zonele inundate.

Dar în această perioadă au fost livrate către zonele de inundaţie materiale de construcţie, ceea ce am eu informaţie, atît de agenţii economici, în majoritatea lor, cît şi din fondul de rezervă a Guvernului, în sumă de 19 milioane.

După toate întîlnirile, am aflat că cetăţenii nu au primit nimic, nici o cărămidă, nici un kilogram de ciment.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Toţi sau nici unul?

 

Domnul Gheorghe Brega:

Nici unul. Nu ştiu care e motivul, ori, probabil, apele învolburate şi tumultoase ale Prutului le-au dus devale, ori, fix la aceea mă gîndesc şi eu, ca şi dumneavoastră, stimaţi deputaţi, dar ar trebui de văzut care este situaţia.

Al doilea moment. Imediat, undeva la 3, 4 luni după inundaţie, unii conducători de raioane, unii adjuncţi ai lor, unii primari, probabil, iarăşi sînt vinovate apele Prutului, le-au adus, probabil, din partea ascendentă a Prutului, s-au ales cu maşini de lux, care şi cîte două.

Unii copii ai lor, care, fiind studenţi, s-au ales cu apartamente în Bucureşti, în Chişinău. Alţii, nu ştiu de unde au apărut finanţe, imediat şi-au construit 34 magazine. Iată, această întrebare aş vrea să o rezolvăm împreună cu dumneavoastră.

Vă rog susţinerea acestui proiect.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări sunt? Nu sunt.

Luaţi loc, vă rog.

Domnul Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat acest proiect de hotărîre. În termen de 60 de zile ce va urma după constituirea comisiei, aceastaă se obligă să prezinte Parlamentului un proiect de act legislativ despre rezultatele lucrului efectuat.

Conform articolelor 34, 35, 36 din Regulament, Parlamentul poate constitui Comisie de anchetă la cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi ce constituie cel puţin 5% din numărul deputaţilor aleşi.

Parlamentul va putea hotărî înfiinţarea unei Comisii de anchetă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi în condiţiile articolelor 16, 29 şi 31, 33 din Regulament. Trei comisii parlamentare permanente şi Direcţia juridică, prin avizele prezentate, susţin proiectul de hotărîre.

Totodată, menţionăm că componenţa comisiei prevăzută în proiect urmează a fi completată cu candidaturi la propunerea fracţiunilor parlamentare, conform principiului proporţionalităţii de reprezentare a fracţiunilor în Parlament (7 din partea majorităţii parlamentare şi 4 din partea opoziţiei). Concomitent, în preambulul proiectului, conform avizului Direcţiei juridice, textul şi 35 din Regulament se va înlocui cu textul din Regulamentul Parlamentului.

Avînd în vedere cele menţionate şi faptul că prezentul proiect de hotărîre este perfectat cu respectarea cerinţelor legale, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît să propună Parlamentului proiectul de hotărîre pentru examinare şi adoptare, cu modificările menţionate în prezent.

Şi, domnule Preşedinte, eu ca deputat, vin cu o propunere: componenţa să fie din 11 persoane, 7 din partea majorităţii parlamentare şi 4 din partea opoziţiei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Întrebări sînt? Nu sînt.

Începem desemnarea.

Luaţi loc, vă rog, domnule Pleşca.

Aveţi întrebări? Aveţi întrebări, doamna Postoico?

Poftim, microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

În cadrul comisiei, cînd s-a examinat acest proiect de hotărîre, am fost informaţi că va fi din 5 persoane, unde noi am avut o persoană ca să delegăm. În legătură cu faptul că dumneavoastră măriţi numărul persoanelor în această comisie, noi cerem o pauză de 10 minute.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

4 din partea Fracţiunii dumneavoastră.

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, eu încă o dată menţionez faptul că în cadrul comisiei s-a hotărît: 5 persoane. Şi noi am lucrat asupra acestui proiect conform deciziei luate la Comisia juridică, numiri şi imunităţi.

Din care considerente astăzi domnul Pleşca iese cu 7 persoane, nu le cunosc. Cine a votat această hotărîre?

 

Domnul Ion Pleşca:

Doamnă Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Sau 11.

 

Domnul Ion Pleşca:

Dumneavoastră.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi atunci am discutat în cadrul şedinţei: 5 persoane.

 

Domnul Ion Pleşca:

Corect. Dar astăzi eu am venit cu o propunere ca să se modifice.

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, dumneavoastră aţi venit.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, eu am venit cu o propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar nu comisia. Dumneavoastră, ca domnul Pleşca aţi venit.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

Domnul Ion Pleşca:

Eu am menţionat, ca deputat, că vin cu o propunere. Dumneavoastră trebuie să ascultaţi.

 

Doamna Maria Postoico:

Ca deputat, da. Păi aşa

 

Domnul Ion Pleşca:

Ca deputat am dreptul să vin cu propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Dacă sînt două propuner,i atunci trebuie de pus la vot. De văzut.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog frumos, să acceptăm pauza, doamnă Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, domnule Preşedinte,

În acest caz dat, dacă propunerea este din partea unui deputat şi este decizia adoptată la comisie, puneţi la vot decizia comisiei care este de 5 persoane şi de 7.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sigur.

 

Doamna Maria Postoico:

De 11 persoane, ce propune domnul Pleşca.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sigur. Chiar o fac acum, imediat. Cu desemnarea rămîne, hotărîm cu componenţa. Deci avem două propuneri. Din 5 persoane, ceea ce a fost decis la Comisia juridică, numiri şi imunităţi. Şi propunerea domnului Pleşca, în calitate de deputat: comisia să fie formată din 9 membri.

 

Doamna Maria Postoico:

11.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

11, da, mulţumesc. Îmi cer scuze.

Cine este pentru ca această comisie să fie formată din 5 persoane, rog să voteze. Propunerea opoziţiei. Nu s-a acumulat majoritatea.

11 persoane. Cine susţine propunerea domnului Ion Pleşca, rog să voteze. Majoritatea. Mulţumesc.

Deci dumneavoastră pauză, da, dacă e din 11. Da, doamnă Postoico?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Preşedinte,

Noi putem, sîntem de acord şi pe mîine să trecem acest proiect ca să avem posibilitate să înaintăm aceste candidaturi, ori pauză ne daţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Pauză sau pe mîine? Vedeţi că pauza este acceptată.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Pauză cîte minute?

 

Doamna Maria Postoico:

10 minute.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aţi auzit, stimaţi colegi, 10 minute. Uitaţi-vă la ceas.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Deci, uitaţi-vă ca să nu fie 30 de minute, ori 40, cum a anunţat domnul Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, 12 şi 19, înseamnă că la 12 şi 30. Aveţi 11 minute.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, noi cunoaştem disciplina. Dumneavoastră nu o cunoaşteţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ia uitaţi-vă ce disciplină în stînga, doamnă Postoico.

 

P A U Z Ă

*

* * *

 

D u p ă p a u z ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Avem un minut pînă ne ocupăm locurile şi ne încadrăm în pauza de   10 minute.

Domnul Pleşca. De fapt, microfonul nr. 3.

 

Doamna Maria Postoico:

În primul rînd, referitor la acest proiect. Noi cerem şi la luare de cuvînt să ne înscrieţi, să ne daţi acest drept. Şi, totodată, noi înaintăm candidaturile în această comisie specială: Muntean, Bodnarenco, Babiuc şi Iovv. Deşi am mizat că ne daţi totuşi cinci.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bodnarenco.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, Muntean.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Muntean.

 

Doamna Maria Postoico:

Babiuc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine?

 

Doamna Maria Postoico:

Babiuc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Babiuc.

 

Doamna Maria Postoico:

Iovv.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi Iovv.

Bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Şi permiteţi-ne luare de cuvînt încă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Avem, avem ce spune. Nu e nimic.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Fracţiunea PLD, vă rog, desemnaţi.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea:

Fracţiunea Partidului Liberal Democrat propune deputaţii: Liliana Palihovici şi Veaceslav Ioniţă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Partidul Liberal propune candidatura domnului Gheorghe Brega, ca iniţiator, şi un jurist, domnul Munteanu, da? Partidul

 

Domnul Serafim Urechean:

Alianţa Moldova Noastră propune candidatura domnului Balan Vasile.

 

Domnul Ion Pleşca:

Partidul Democrat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Partidul Democrat propune candidaturile domnului Oleg Sîrbu şi a domnului Valeriu Guma.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi Guma, da? Aşa, înainte de a supune votului. Am înţeles că PCRM, fracţiunea a cerut posibilitate pentru declaraţii la acest subiect.

Domnule Pleşca,

Dumneavoastră luaţi loc. Luare de cuvînt, de fapt, nu declaraţie. Înainte de a supune votului, luare de cuvînt.

Vă rog, domnule Muntean, Microfonul nr. 3. De la tribuna centrală, poftim.

 

Domnul Iurie Muntean Fracţiunea PCRM:

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă reamintesc că, în 2008 Guvernul, în ceea ce priveşte înlăturarea consecinţelor inundaţiilor, a lucrat 24 din 24. Astfel ca, pînă la urmă, să soluţionăm toate problemele create de această situaţie. Deci, cu părere de rău, în Parlamentul de legislatura a XVIII-a, a devenit deja în ghilimele o bună tradiţie de a nu încerca de a soluţiona problemele de zi de zi cu care se confruntă cetăţenii Republicii Moldova, de a nu încerca să formăm un viitor mai predictibil, mai previzibil, dar să încercăm să schimbăm trecutul, în special, prin căutarea de paraziţi în locurile intime ale comuniştilor şi prin modificarea sau creşterea tarifelor.

Crearea acestei comisii este, de fapt, un exemplu elocvent în privinţa de a nu soluţiona problemele, dar de a le evita. De fapt, eu vreau să vă spun că, în mod normal, examinarea modului în care s-a distribuit ajutorul umanitar putea fi efectuată, în ordine de lucru, de către Comisia politică economică, buget şi finanţe. Fără necesitatea de a institui încă o comisie. Deci aceasta a devenit deja o practică: în loc să soluţionăm probleme, noi încercăm să schimbăm trecutul. Şi cream pentru aceasta comisii după comisii.

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Da, dar prezentul şi viitorul fără trecut? Dacă s-a vîndut trecutul, nu ai de unde construi viitorul.

Da, domnul Urechean, poftim.

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu cred că, dacă acolo nu au fost comise careva încălcări, ce vă deranjează? Dimpotrivă, aceasta vă poate ridica prestigiul, atunci cînd oamenii vor şti adevărul. Nu învinuiţi pe nimeni, daţi să ne căutăm de treabă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de hotărîre în următoarea componenţă. Numele dumneavoastră nu a fost numit şi nu aveţi dreptul la replică şi nici fracţiunea n-a fost absolut. Au fost doar două vorbe spuse, că dacă cineva nu e vinovat, nu are ce se teme de un control şi atît. Vă rog, eu frumos, vă rog eu. Dacă grupul parlamentar roagă, poftim.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Domnule Urechean,

Pe noi nu ne deranjează crearea acestei comisii. Pe noi ne deranjează necrearea comisiei pentru micşorarea tarifelor, necrearea comisiei care astăzi s-a propus.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr. 3, vă rog.

Aceasta nu e replică. Aceasta de acum este spici. (Rîsete.)

Mulţumesc.

Supun votului proiectul în următoarea componenţă. În primul rînd, trebuie să hotărîm Preşedintele. După consens este propusă candidatura din partea majorităţii domnul Gheorghe Brega. Cine este pentru ca domnul Brega să fie ales în calitate de preşedinte al comisiei, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Membri ai comisiei din partea fracţiunii PLDM: Liliana Palihovici, Veaceslav Ioniţă; PL Gheorghe Brega, Valeriu Munteanu; PD Oleg Sîrbu, Valeriu Guma; AMN Vasile Balan; PCRM Iurie Muntean, Elena Bodnarenco, Aliona Babiuc şi Vasile Iovv. Cine este pentru actuala componenţă, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Noi am epuizat ordinea de zi ce ţine de proiecte şi legi. Acum avem, ne-a rămas o informaţie din partea Guvernului. Astăzi, informaţia cu privire la sau mîine? E joi. Conform Regulamentului. Nu. Domnul Prim-ministru a spus că va face o informaţie Guvernul, ce ţine de negocieri. Este, da? Este domnul Popov.

Mulţumesc. Şi o interpelare din partea domnului deputat Iurie Ţap. Răspunde aici domnul viceministru al afacerilor interne Vasile Dragomir. Apoi avem o declaraţie din partea domnului deputatului Valeriu Nemerenco. Întrebări şi interpelări încă. Păi, aceasta de acum la sfîrşit, după toate acestea. Sau declaraţia, înainte de declaraţia domnului Nemerenco. Perfect, domnule Untilă.

 

Domnul Iurie Ţap:

Stimaţi colegi,

Doar o precizare, doar întrebări. Interpelările sînt ultima zi de joi din lună.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De procedură, bine.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Domnule Ghimpu,

Avînd în vedere că în sală este prezent domnul viceministru al afacerilor externe şi integrării europene Andrei Popov, propun totuşi să dea explicaţii de ce nu a avut loc nici o reacţie din partea Ministerului de Externe la declaraţiile ministrului român Baconschi.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnul Popov, dar Parlamentul, prin votul său, nu a acceptat propunerea dumneavoastră. Aşa, acum invitaţie. Cine e primul? Domnul Informaţie sau răspuns la interpelări?

Domnule Popov,

Vă rog, răspuns la întrebarea privind raporturile, dialogul, discuţiile cu Ucraina.

 

Domnul Andrei Popov viceministru al afacerilor externe şi integrării europene:

Stimaţi colegi,

Bună ziua.

În primul rînd, vreau să vă informez că acum o oră, Rada Supremă a Ucrainei a ratificat cu 339 de voturi din 450, deci cu o majoritate fără precedent în ultima perioadă, Acordul interguvernamental dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei, semnat de mai mulţi ani în urmă, dar pînă în prezent neratificat, cu privire la deservirea podurilor peste rîul Nistru.

Şi în alocuţiunea sa în faţa Radei Supreme Ucrainene domnul ministru de externe al Ucrainei Bakonski, a răspuns la mai multe întrebări şi a menţionat schimbarea atmosferei în raporturile bilaterale dintre Ucraina şi Republica Moldova şi transferarea acestor într-un făgaş constructiv, pragmatic pe parcursul ultimilor luni. Deci aceasta ca o informaţie şi ca un răspuns indirect la întrebarea care sună: care au fost rezultatele concrete ale acordului, realizate în ultima perioadă şi a vizitei întreprinse de domnul Prim-ministru la Kiev pe 1 februarie?

Vreau să precizez că este pentru prima dată cînd vorbesc în această calitate, nu ştiu care sînt rigorile, de cît timp dispun şi asupra căror aspecte trebuie să mă concentrez. Sînt două tipuri de probleme în raporturile dintre Republica Moldova şi Ucraina, moştenite din trecut şi nereglementate în marea lor parte. Ele ţin de finalizarea procesului de demarcare a frontierei de 1 222 de kilometri şi de stabilire a raporturilor de proprietate. Deci două mari blocuri problematice, care pînă în prezent nu au fost soluţionate.

Nereglementarea acestor subiecte, într-adevăr, împiedică, a împiedicat, să folosesc timpul trecut, ridicarea raporturilor dintre statele noastre la nivelul unor relaţii de parteneriat strategic.

Înţeleg că întrebarea vizează tot spectrul relaţiilor şi demarcarea, şi proprietatea.

Domnule Preşedinte,

Ce să ?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A fost întrebarea mai mult despre Hidrocentrală, deci înseamnă proprietate. Demarcarea nu a fost abordată aici. Da, înseamnă că vorbiţi numai cu privire la proprietate. Eu cred că 35 minute maximum, domnule.

 

 

Domnul Andrei Popov:

Da. Am în faţa mea

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Iată, mi se prezintă articolul 124. 3 minute conform Regulamentului. Poftim.

 

Domnul Andrei Popov:

Iată, este textul documentului semnat pe 1 februarie. Nu este adevărat. Acest text este cunoscut multor dintre acei prezenţi în sală, deoarece pe 29 februarie 2008, prin Hotărîrea Guvernului nr.222, semnată de Prim-ministrul Tarlev şi contrasemnată de Igor Dodon şi Andrei Stratan, s-a luat act de Protocolul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi s-au acordat depline puteri domnului Igor Dodon pentru semnarea acestui document. (Aplauze.)

Ţin în mînă alt document în original semnat de prim-viceprim-ministru, ministrul economiei şi comerţului Igor Dodon, pe 10 iunie 2008, adresat Ministerului de Externe, în care roagă Ministerul de Externe să pregătească acest document, acesta este Protocolul, pentru semnare.

Mai departe sînt avizele comisiilor şi ministerelor. Eugenia Chistruga spune că Ministerul de Externe nu are obiecţii. Adresat domnului Copaci. Ministerul Economiei şi Comerţului, pardon Ministerul Justiţiei, scrisoare din 30 mai 2008 cu referire la Protocolul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementărilor în raport de proprietate. În conformitate cu prevederile. Deci nu sînt obiecţii. Textul transpus avizării se prezintă ministerului împreună cu argumentarea necesităţii de încheiere a tratatului.

Mai departe, ministerul, Ion Sturzu, viceministru, Ministerul Finanţelor. Ministerul Finanţelor a examinat proiectul Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri referitor la operarea unor modificări şi completări în Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova, parvenit prin scrisoarea din 22 mai 2008 şi în limitele competenţei sale comunică lipsa de obiecţii. Repet: 04.06.2008.

Şi iată original, în albastru, semnat de domnul Dodon, în care roagă Ministerul de Externe să pregătească documentul pentru semnare.

Cu toată răspunderea spun că în textul de fond, iată textul, iată o pagină, aceea ce s-a negociat, s-a convenit, s-a avizat acum un an şi jumătate, de altfel în textul documentului nu este menţionat Novodnestrovsr-ul şi în textul documentului semnat la Kiev nu există diverenţe de substanţă în articolul 1, articolul 2, articolul 3. Iată, acesta este adevărul.

Şi doar în baza documentelor se poate vorbi. Iar ca ultimul cuvîn, în acest sens, voi spune o analiză prezentată de Ministerul Economiei cu privire la raporturile bilaterale trimise Ministerului de Externe, 4 august 2008, în care domnul Dodon semnează şi în care spune: Poziţia mea. Acest protocol poate fi semnat de către părţi. De menţionat, spune domnul Dodon, că din partea Republicii Moldova acest document poate fi semnat de însumi depline puteri respective sînt eliberate.

Nu întîmplător în acest document, semnat la 6 iunie 2008 la Sankt Petersburg în cadrul întrevederii Preşedintelui Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin, şi Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenco, în punctul 3, într-un context mai larg, s-a spus, dar s-a spus: 2008. Deci în decurs de 23 săptămîni . Acelaşi.

Iar dacă tot a venit vorba, în punctul 5, domnule Petrenco, anticipez întrebarea dumneavoastră, se spune: , - - . . Semnăturile.

Istoria acestui document este mai complicată, timpul limitat nu îmi permite să intru în detalii. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, domnule viceministru?

Mulţumim frumos.

Întrebări nu se pun atunci cînd se prezintă informaţia. Da, e o informaţie şi atît.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Dacă este să vorbim strict procedural, domnul viceministru a prezentat informaţia solicitată.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, luaţi loc. Vă rog, vă rog, luaţi loc. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, luaţi loc. Acolo sînt documente semnate de voi, de acei care aţi guvernat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte

Domnule Preşedinte, eu aş vrea să

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Linişte, rog, în sală.

 

Domnul Vladimir Filat:

Avînd în vedere prevederile Regulamentului, dar şi situaţia pe care o avem în ultima etapă de timp, speculativă din partea unor colegi de ai noştri în această problemă sensibilă.

Domnule Preşedinte,

Rog respectuos

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnilor deputaţi,

Domnule viceministru, daţi-i copie pe urmă, nu acum în timpul şedinţei, vă rog eu.

Domnule viceministru,

Eu vă interzic în timpul şedinţei, să jucaţi în faţa lui Şova.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte

 

Domnul Mihai Ghimpu:

, mîine.

Vorbeşte domnul Prim-ministru, vă rog, aveţi un respect acum.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aşa cum prevede şi norma regulamentară şi avînd în vedere că această problemă este una de un interes sporit, avînd în vedere şi metodele de care fac uz colegii noştri din Partidul Comuniştilor, o să vă rog, cu titlu de excepţie, să îmi permiteţi la aceeaşi întrebare 2 minute să explic anumite aspecte ale acestei probleme la tribuna centrală. Este informaţie complimentară din partea Guvernului la o întrebare adresată de către deputaţi. Eu cred că toţi au interes să afle cît mai multe lucruri în această problemă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Domnul Prim-ministru, conform Regulamentului, are dreptul să intervină oricînd, ori de cîte ori. A prezentat o informaţie domnul viceministru, dumnealui ca Prim-ministru e în drept să completeze informaţia. Şi nu vă indignaţi, vă rog.

Poftim, domnule Prim-ministru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vizavi de întrebări, dacă este necesar, poftim, pentru ziua de mîine daţi să avem audieri ale Guvernului în Parlamentul Republicii Moldova şi o să vă mai demonstrăm încă o dată o diferenţă foarte mare în abordare.

Ceea ce ţine de transparenţa activităţii Guvernului, doriţi audienţe, cereţi aceste audienţe, vom veni în faţa deputaţilor şi vom răspunde la întrebări punctuale.

Astăzi aţi adresat o întrebare, vi s-a prezentat informaţia, ceea ce nu înseamnă că treceţi la audieri. Să adresaţi întrebări complementare.

Acum ascultaţi mai departe. Să respectăm şi procedura, domnule Petrenco.

Stimaţi colegi,

Republica Moldova, în primul rînd, este stat, or un stat urmează să asigure pe interior cetăţenii cu o guvernare democratică, ceea ce înseamnă că activitatea trebuie să fie bazată pe bază legală, pe baza legilor pe care le adoptăm noi, aici, în Parlament.

Totodată, un stat, dacă se respectă, urmează să fie în strictă conformitate în relaţiile cu partenerii externi, în baza acordurilor semnate şi a angajamentelor. Pe parcursul timpului au fost foarte multe discuţii contradictorii vizavi de relaţiile noastre ca ţară în raport cu Ucraina.

Însă, dincolo de aceste discuţii speculative, nici o dată, din păcate, trebuie să constat, nu a avut loc o discuţie deschisă, sinceră asupra acestor probleme. Avînd în vedere şi angajamentele pe care le avem în raport cu această ţară, putem să discutăm foarte mult acest aspect, însă, sub aspectul angajamentelor, Republica Moldova urmează să le îndeplinească. Se vorbeşte foarte mult în ultima perioadă de această porţiune de drum Palanca.

Stimaţi colegi,

Prin deciziile Parlamentului, în care Partidul Comunist avea majoritate parlamentară, s-a ratificat Acordul care prevedea transmiterea acestei porţiuni de drum. Preşedintele Voronin a semnat acest Acord ratificat. Mai mult ca atît, comisiile guvernamentale împuternicite, aşa cum prevede legea, nu numai că au transmis şoseaua, aşa cum se spunea, sau porţiunea de drum, s-a transmis şi pămîntul cu parametrii stabiliţi în acest acord de transmitere.

Eu v-am rugat, domnule Popov, şi din cîte înţeleg nu aţi făcut ceea ce v-am rugat. Să faceţi o prezentare amplă, prin intermediul presei, documentar prezentat şi probat, asupra tot ce s-a întîmplat în această perioadă de timp.

Spuneţi-mi, vă rog frumos, angajamente, chiar dacă au fost asumate de guvernarea precedentă, pentru guvernarea actuală sînt obligatorii? Sau dumneavoastră doriţi ca în continuare în raport cu Ucraina să nu avem nici un fel de relaţii, aşa cum a fost în perioada voastră?

Vreau să vă dau un exemplu relevant, şi, în acest sens, avem iarăşi probe. Din anul 2006, pînă în prezent nu a avut loc nici o şedinţă a comisiilor interguvernamentale. Or, spuneţi vă rog frumos, nu cumva Ucraina este vecinul nostru din Est şi este un partener important pentru ţara noastă, inclusiv în problema ce ţine de reglementarea conflictului transnistrean

Spuneţi-mi, vă rog frumos, oare nu cumva avem o problemă ce ţine de reglementarea în porţiunea, pe segmentul dunărean, ceea ce ţine de portul Giurgiuleşti ş.a.m.d. Aţi uitat? Oare nu am avut o problemă complicată care a trebuit să fie gestionată în regiunea oraşului sau a orăşelului Basarabeasca.

Oare s-a uitat că avem 131 de întreprinderi sau obiecte economice, fie sociale, în domeniul ocrotirii sănătăţii în Ucraina, care urmează, pînă la urmă, să fie reglementate şi administrate de către Republica Moldova. De ce ne ascundem şi încercăm să nu vorbim despre situaţii concrete, despre realităţi. Facem abstracţie de această situaţie şi politizăm, speculînd cu anumite aspecte pînă la maximum o situaţie sau alta.

Acum, vreau să vă spun că pentru noi este principial ca Republica Moldova să aibă raport, inclusiv faţă de Ucraina, plin de responsabilitate, însă nu în detrimentul interesului naţional.

Şi, în acest sens, vreau să vă spun că noi acţionăm şi acţionăm complex. Ceea ce ţine de acea vizită pe care am întreprins-o la Kiev, aşa de mult discutată (Rumoare în sală.) Aţi uitat. Ascultaţi că e foarte.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog eu, încetaţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

E foarte bine ca să fiţi informaţi. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domule Prim-ministru,

Nu atrageţi atenţie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Protocolul semnat de către mine la Kiev prevede modificarea unui protocol deja aprobat şi uită toată lumea care discută mult, bătînd din palme pe alocuri, că acest protocol urmează să treacă procedura ratificării în Parlament.

Nu grăbiţi procesele. Dacă sînt probleme, aveţi tot timpul la dispoziţie să polemizaţi în Parlament şi să luaţi atitudini. Şi mai mult ca atît, vizavi de Novodnestrovsk, stimată doamnă ex-ministru, care vă preocupaţi foarte mult de problemele ecologice, să aveţi în vedere că chiar după ratificarea respectivă urmează să semnăm, să ratificăm ulterior alte 3 protocoale pe obiecte separate.

Şi aici vreau să închid şi să închei această intervenţie a mea. Dincolo de opţiunile pe care le avem politice, stimaţi colegi, noi sîntem exponenţi ai cetăţenilor noştri, aici, în Parlament. Iar deciziile pe care urmează să le adoptăm trebuie să fie în interes naţional atunci cînd vorbim despre probleme de interes naţional. Şi să mai facem abstracţie de necunoaştere, să mai facem abstracţie de speculaţiile care sînt specifice pentru unii şi să abordăm lucrurile cu maximă responsabilitate, nu pentru ziua de astăzi, dar mai mult privind către ziua de mîine.

Aceste lucruri am vrut să vi le comunic şi vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Prim-ministru. (Aplauze.)

Se invită la tribuna centrală domnul viceministru al afacerilor interne Vasile Dragomir, pentru a răspunde domnului deputat Iurie Ţap, cu privire la importul armelor de foc cu ţeavă ghintuită şi muniţii aferente în perioada anilor 20082009.

Poftim, domnul (Rumoare în sală.) Atunci cînd prezintă o informaţie în faţa Parlamentului un ministru sau Guvernul, nu se pun întrebări, conform Regulamentului.

Poftim, domnule Dragomir.

 

Domnul Vasile Dragomir viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Importul de arme şi muniţii aferente pe teritoriul Republicii Moldova este reglementat de legislaţia naţională şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Dacă legislaţia Republicii Moldova prevede altfel decît acordurile internaţionale la care este parte, prioritate se acordă acestora. Ţara noastră, nefiind producător şi exportator de arme doar le importă din aşa ţări cum este Federaţia Rusă, Cehia, Austria, Germania, Ucraina, Italia, România, Spania.

Procurarea şi importul armamentului pentru utilizare civilă de către persoanele juridice licenţiate în comercializarea armelor individuale se efectuează în baza licenţei care îi oferă dreptul de practicare a genului de activitate şi în baza permiselor de procurare şi transportare a acestora, eliberate de Ministerul Afacerilor Interne pentru modelele calibru şi cantităţile concrete de arme şi muniţii.

În momentul de faţă în republica noastră există 4 agenţi economici care au dreptul la procurare, import şi comercializarea armelor individuale şi a mijloacelor aferente, şi dispun de magazine specializate cu condiţiile necesare în domeniu.

Aceste întreprinderi sînt întreprinderile de stat Pulbere, Cartuş, Dinamo ale Ministerului Afacerilor Interne şi Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova.

Respectiv, importul şi comercializarea armelor se permite conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.126 din 15 februarie 2000 cu privire la aprobarea listei cu tipurile de arme şi muniţii aferente posibile de vînzare persoanelor fizice şi juridice.

La ziua de astăzi, furnizorii principali ai Întreprinderii de Stat Dinamo sînt atare ţări cum este Ucraina, Austria, Germania. Furnizorii Întreprinderii de stat Pulbere Austria, Germania. Furnizorul Întreprinderii de Stat Cartuş, sînt Germania, Spania, Cehia, Rusia, Ucraina.

Furnizorii Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova sunt Uzina de arme din Tula, Rusia; Uzina de arme din Ijevsk. De asemenea, Italia, Turcia şi Austria.

Cu referire la armele cu ţeavă ghintuită şi muniţiile aferente. În anul 2008 au fost importate 935 de arme cu ţeavă ghintuită şi 760 mii 600 de cartuşe aferente.

În anul 2009 au fost importate 909 arme cu ţeavă ghintuită şi, respectiv, 838 mii 950 de cartuşe aferente.

Totodată, conform prevederilor punctului 31 din Hotărîrea Guvernului nr.44 din 18 ianuarie 1994, de către persoane fizice au fost procurate total 53 de arme, atît cu ţeavă ghintuită, cît şi cu ţeavă lisă, inclusiv 21 de unităţi în 2008, 32 de unităţi în 2009, acestea fiind importate în majoritatea cazurilor de către persoane care participă la competiţiile sportive internaţionale.

Totodată, vreau să menţionez că, pe parcursul acestor ani, au fost depistate şi două cazuri de import ilegal al armelor cu ţeavă ghintuită şi al mijloacelor aferente, transportate din Turcia. În 2008 un pistol şi 30 de cartuşe, în 2009 un pistol şi 54 de cartuşe.

Totodată, este necesar de a menţiona faptul că, în perioada 20042009, se atestă o micşorare a importului de arme cu 400700 de unităţi anual. De către Ministerul Afacerilor Interne, în aspect profilactic, şi realizărilor măsurilor întreprinse de către subdiviziunile de poliţie au fost retrase din circulaţie un număr considerabil de arme, a căror stare tehnică nu corespundea cerinţelor de securitate, sînt deteriorate cu modificări neautorizate în construcţie, depistate fără stăpîn, confiscate sau benevol transmise organelor de poliţie.

Astfel, Ministerul de Interne, în perioada 20002009, cu suportul financiar şi activitate de monitorizare a diferitor organisme internaţionale şi a programelor Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, PNUD, a distrus prin topire 9 mii 678 de unităţi arme de foc.

Totodată, este necesar de menţionat că în anul 2009 au fost importate 2387 unităţi de arme, iar nimicite au fost 2 mii 374. După cum vedeţi, diferenţa este foarte neimportantă.

În prezent, la evidenţa organelor de poliţie se află 52 de mii 78 de persoane fizice care deţin în posesie legitimă 58 de mii 897 arme de foc. Dintre ele, cu ţeavă ghintuită 15 mii 312, cu ţeavă lisă 35 de mii 533 de unităţi. Pistoale cu gaz 7 mii 741 de unităţi.

Stimaţi deputaţi

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De cît timp mai aveţi nevoie, domnule viceministru?

 

Domnul Vasile Dragomir:

Asta este tot.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Vă rog, data viitoare să vină acei cui îi revin atribuţiile în această problemă.

Domnul Iurie Ţap:

Domnule Preşedinte

 

Domnul Vasile Dragomir:

Am înţeles.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Ţap:

Îmi permiteţi doar, conform Regulamentului articolul 124 alineatul (3), pînă la un minut pentru

Vă puteţi aşeza.

Mulţumesc.

Eu doar vreau să atenţionez. Al doilea răspuns de la Ministerul Economiei spune că, conform hotărîrii Guvernului, privind întrebarea dată a fost creată Comisia interdepartamentală pe aceste probleme. Şi Ministerul Economiei răspunde clar că, pe parcursul anilor 2002009, nu a eliberat nici o licenţă în acest sens.

De aceea, rog în continuare ministrul de interne, dar şi Procuratura Generală să precizeze cum în 20082009 în ţară, prin intermediul inclusiv al Serviciului Vamal, au fost importate arme de foc cu ţeavă ghintuită. Responsabilii din cadrul Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal să fie sancţionaţi conform legislaţiei în vigoare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Urmează acum întrebări. Da?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am o întrebare către domnul ministru al justiţiei Alexandru Tănase şi către agentul guvernamental al Republicii Moldova la CEDO Vladimir Grosu.

Solicit să fiu informat despre numărul cazurilor de iniţiere a procedurii de regres, conform prevederilor Legii nr.353 din 2004 cu privire la agentul guvernamental, potrivit căreia statul are drept de regres împotriva persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO.

Totodată, solicit o informare privind numărul cazurilor de tragere la răspundere a persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, înregistrate pînă în prezent, şi stadiul soluţionării acestora.

Atrag atenţia că în acest caz, statul acceptă să plătească din bugetul de stat penalităţile care, conform legii, ar putea fi obţinute chiar de la cei vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la CEDO.

Legea cu privire la agentul guvernamental, la articolul 17 alineatul (2), precizează că sumele stabilite prin hotărîrea Curţii sau pin acordul de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei se restituie integral în baza unei hotărîri judecătoreşti de către persoanele care, cu intenţie sau din culpă, au condiţionat achitarea obligatorie a acestor sume de către Republica Moldova. Citat închis.

De asemenea, mă interesează care va fi atitudinea faţă de lista recent publicată a persoanelor ce se fac vinovate de condamnarea Moldovei la CEDO, se preconizează aplicarea procedurii de regres sau abordarea va fi şi în continuare una formală.

Nu în zadar adresez această întrebare. Doresc, deoarece tot mai mulţi cetăţeni ne sesizează menţionînd că nu văd nici o schimbare la acest capitol. Nu se reacţionează, că, aşa, după cum făcea şi guvernarea comunistă, îi acoperea pe acei vinovaţi de condamnarea Moldovei la CEDO. Acum se creează impresia că aceleaşi metode sînt folosite şi de către actuala guvernare.

Aştept răspuns de la tribuna centrală a Parlamentului în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.5, poftim.

 

Domnul Valeriu Nemerenco:

Mulţumesc.

În acest context, eu am trimis o interpelare domnului Procuror General Valeriu Zubco, la adresa Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor, fiindcă problema pierderilor dosarelor la CEDO şi zecile de milioane de lei, de euro au fost temei de discuţie în presă şi în mass-media.

Am primit de la Ministerul Finanţelor lista tuturor dosarelor care au şi plăţilor care au fost efectuate. De la Ministerul Justiţiei am primit lista tuturor dosarelor şi de la Procuratura Generală am primit un răspuns. Socot că răspunsul pe care l-am primit de la Procuratura Generală, care, în conformitate cu legislaţia în vigoare trebuie să ia măsuri, este superficial.

De aceea, consider că răspunsul primit este incomplet, deoarece nu am primit informaţiile solicitate, nu au fost verificate toate cazurile de achitare a plăţilor obligatorii din bugetul statului, nu au fost stabilite persoanele care se fac vinovate pentru retragerea mijloacelor băneşti enorme din bugetul de stat, mai ales în cazurile în care sînt evidente aceste persoane.

Din lista prezentată a acţiunilor iniţiate în instanţele judecătoreşti este clar că au fost chemaţi să repare prejudiciul cauzat douătrei persoane fizice.

Avînd în vedere cele relatate, repetat, solicit verificarea fiecărui caz în parte de cauzare statului a prejudiciului suportat în urma plăţilor obligatorii conform listei întocmite de către Ministerul Finanţelor pe care o adresez la adresa Procurorului General.

Şi a doua interpelare, întrebare, îmi cer scuze, este adresată, de asemenea, Procurorului General. La 17 noiembrie 2009, am adresat către dumneavoastră o interpelare prin care am solicitat informaţia referitor la măsurile întreprinse la sesizările făcute de către Partidul Liberal la organele Procuraturii din Făleşti, Soroca, Ialoveni, Hînceşti, Rezina, Rîşcani, Leova, Criuleni, din municipiul Chişinău, sectoarele Buiucani şi Rîşcani, în vederea efectuării investigaţiilor în conformitate cu articolul 274 din Codul de procedură penală, cu stabilirea persoanelor culpabile de comiterea încălcărilor depistate la circumscripţiile teritoriale prin materialele acumulate de la scrutinul electoral din 5 aprilie 2009.

La interpelarea dată la 30 noiembrie 2009 am primit răspuns prin care m-aţi informat că au fost verificate cazurile enunţate şi, ţinînd cont de existenţa unor bănuieli rezonabile cu privire la săvîrşirea unor acţiuni de falsificare a actelor electorale.

La 2427 noiembrie 2009 a fost depusă începerea urmării penale în baza articolului 182 din Codul penal al Republicii Moldova în 6 cazuri cu referire la raioanele Soroca, Hînceşti, Edineţ, sectoarele Buiucani şi Rîşcani din municipiul Chişinău.

Avînd în vedere că abaterile de la lege, depistate în cadrul scrutinului electoral, produc consecinţe frauduloase pentru societate, întru evitarea pe viitor a comiterii unor asemenea fraude infracţionale, chestiunea abordată în interpelările precedentă şi prezentă este luată la ordinea de zi a autorităţilor centrale.

Prin prezenta, solicit informaţia corespunzătoare referitor la rezultatele investigaţiilor efectuate pe cauzele penale pornite, cu prezentarea actelor respective de procedură, precum şi informaţia amplă a cazurilor pe care a fost respinsă pornirea urmăririi penale cu expunerea argumentelor temei pentru respingere.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3, poftim.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Reieşind din faptul că nu am primit răspunsul solicitat, rog şi doresc să mă adresez către Guvernul Republicii Moldova, către Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova şi către Ministerul Mediului cu trei întrebări. Am să încerc să le formulez foarte clar, ca să primim răspunsul care într-adevăr se doreşte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi deputaţi,

Pentru Republica Moldova, fluviul Nistru constituie un obiectiv, în primul rînd, strategic şi este principala arteră acvatică a republicii care are un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, inclusiv municipiul Chişinău, 93% la sută se alimentează din răul Nistru.

De asemenea, asigură necesitatea agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării. De asemenea, fluviul Nistru reprezintă sursa principală de determinare în existenţa unor zone umede de importanţă naţională.

Este cunoscut faptul că construcţia şi funcţionarea Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare Novodnestrovsk va influenţa negativ şi va duce la degradarea regimului hidrologic, regimului hidrochimic şi hidrobiologic, concomitent va afecta flora şi fauna, inclusiv resursele piscicole ale fluviului, va cauza micşorarea debitului de apă în răul Nistru, afectînd pînza freatică, şi va provoca secarea fîntînilor din satele care sînt amplasate în bazinul rîului Nistru. De asemenea, este posibilă provocarea alunecărilor de teren.

În acest context, întrebare către Guvern: care a fost rezultatul negocierilor cu partea ucraineană în vederea prevenirii potenţialului impact negativ asupra, în primul rînd, economiei naţionale a ţării şi asupra mediului înconjurător?

Către Academia de Ştiinţe. În perioada anilor 20082009, de către Academia de Ştiinţe, cu suportul financiar din Fondul ecologic, a fost efectuat un studiu în vederea evaluării ştiinţifice a impactului asupra ecosistemului fluviului Nistru, precum şi estimarea potenţialului prejudiciu cauzat economiei naţionale şi mediului înconjurător de la construcţia şi funcţionarea Centralei Novodnestrovsck.

În acest context, rog să fiu informată despre rezultatele acestui studiu şi despre măsurile concrete întreprinse de instituţiile Academiei de Ştiinţe, subordonate lor, în vederea soluţionării acestor probleme.

Ultima întrebare este către domnul ministru al mediului. Şi vreau să aduc aminte că, conform Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului, este vorba despre Convenţia ESPO, care este ratificată atît de Ucraina, cît şi de Republica Moldova, articolele 3 şi 6, Ucraina urmînd să coordoneze cu partea posibil afectată, adică cu Republica Moldova, documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător, precum şi supunerea proiectului dezbaterilor publice.

De asemenea, conform prevederilor Convenţiei RAMSAR, Convenţiei Comisiei Economice pentru Europa cu privire la apele transfrontaliere, este vorba de articolele 2, 6, 10 şi 14, Protocolul Apa şi Sănătatea şi multe altele, guvernele trebuie să negocieze în scopul soluţionării problemelor comune, prevenirii şi minimalizării impactului asupra mediului, în cazul dat gestionarea apelor comune ale rîului Nistru. Ce acţiuni s-au întreprins în acest sens?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă atrag atenţia că, conform Regulamentului, pentru întrebări pînă la 2 minute, de altfel

Poftim, microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule preşedinte al şedinţei.

În primul rînd, în două minute mă încadrez foarte operativ. Deci, în primul rînd, vreau să îi transmiteţi domnului Ghimpu că articolul 124 din Regulament mai are şi punctul 3 care prevede că: Dacă persoana care a adresat întrebarea nu este satisfăcută de răspunsul primit, pentru replică i se acordă un minut. Ceea ce domnului Ţap i s-a permis, iar colegilor noştri nu li s-a permis să îi acorde domnului viceministru al afacerilor externe şi integrării europene Andrei Popov şi altor vorbitori de la tribuna centrală. Pentru viitor.

Şi acum întrebarea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Luăm act de declaraţia dumneavoastră.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, stenograma să i-o puneţi pe masă domnului Ghimpu şi Regulamentul să îl studieze mai bine.

Deci întrebarea mea este către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Rog să îmi fie prezentată o informaţie ce ţine de distribuirea motorinei întreprinderilor agricole şi gospodăriilor ţărăneşti de fermieri şi persoanelor fizice în conformitate cu procesele-verbale întocmite de Comisia republicană, Hotărîrea Guvernului nr.569 din 10 septembrie 2009, şi, în special, ce ţine de localităţile din raionul Hînceşti. Informaţia o solicit în scris.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc deputat neafiliat:

Am o întrebare către Guvern. În anul 2010 se împlinesc 65 de ani de la victoria asupra fascismului şi terminarea celui de-al doilea Război Mondial. Republica Moldova, ca membru al CSI, a dezbătut problema respectivă în cadrul summit-lui din octombrie anul trecut de la Chişinău. Şi aş vrea să întreb: ce face Guvernul, şi aş vrea să primesc acest răspuns în faţa Parlamentului, în calendarul acestor acţiuni?

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Munteanu Fracţiunea PL:

Domnul Vlad Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova. Solicit a fi informat în scris asupra modului în care au fost încheiate contracte cu Banca Comercială Finconbank pentru deservirea plăţilor şi cardurilor bancare de către Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării, Societatea pe Acţiuni Moldtelecom şi alte structuri de stat care au încheiat contracte în acest sens cu sus-numita Bancă Comercială în perioada anilor 20012009. Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.3.

 

 

Domnul Grigore Petrenco:

Avînd în vedere că reprezentanţii Guvernului nu au răspuns şi nu au vrut să răspundă la interpelările noastre legate de declaraţiile ministrului de externe al României Baconschi, adresez două interpelări la adresa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Prima. Cum apreciază declaraţiile domnului Baconschi, ministrul de externe al României, faţă de Republica Moldova, publicate pe site-ul oficial al Ministerului de Externe al acestei ţări în comunitatea de presă? Şi de ce Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene nu a luat nici o atitudine faţă de aceste declaraţii? Este prima interpelare.

A doua interpelare, de asemenea

 

Domnul Iurie Ţap:

Stimaţi colegi,

De procedură. Eu îmi cer scuze. Conform Regulamentului, interpelările se fac în scris. Este ultima joi din lună, astăzi sînt

Stimaţi colegi,

De procedură, astăzi este o zi de joi, Ora Guvernului, putem adresa doar întrebări.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Atunci consideraţi că e o întrebare.

A doua întrebare. De asemenea, în adresa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Avînd în vedere acest Protocol, despre care am vorbit, am încercat să discutăm astăzi, la şedinţa în plen, semnat recent de prim-miniştrii din Ucraina şi Republica Moldova, întrebarea este următoarea: conform Legii cu privire la tratatele internaţionale înainte de procedura de semnare a unor asemenea documente, tratate, Guvernul trebuie să vină în Parlament, în comisia de profil să prezinte poziţia Republicii Moldova şi să obţină un aviz din partea Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană.

De ce Ministerul de Externe a neglijat prevederile Legii cu privire la tratatele internaţionale? Cine e responsabil pentru aceasta? Şi ce urmează să întreprindă Ministerul de Externe pe viitor să nu admită asemenea situaţii cu tratatele internaţionale pe care le semnăm cu partenerii noştri externi?

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2, poftim.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

. ?

. 2 .

, , , , ..

, , , . 1 740 , , . , .

, ? 300 , . . , , , , , 700 . .

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 4, poftim.

 

Domnul Iurie Ţap:

Eu îmi cer scuze. Rog să îmi permiteţi.

Stimaţi colegi,

Conform Regulamentului deputaţii nu sînt în drept să adreseze întrebări Preşedintelui ţării, autorităţilor publice locale.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Colesnic:

Eu am o întrebare pentru domnul viceprim-ministru Victor Osipov. Pedagogii din Transnistria au spus că pe timpul vacanţei lor li s-a retras dreptul de a primi adaosul de 30%, pe care ei îl primeau că lucrează în condiţii extreme. Vreau să ştiu, la mijloc este o gafă birocratică sau noi schimbăm accentul şi mai mizăm pe această armată umanitară care acţionează în Transnistria. Vreau ca dumnealui să vină în Parlament, de la tribuna Parlamentului, să explice această problemă.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 2, poftim.

 

Domnul Genadie Morcov Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Am trei întrebări către Ministerul Sănătăţii. Rog să îmi fie prezentată lista instituţiilor medico-sanitare publice neacreditate în Republica Moldova, care va fi, sau care poate fi impactul neacreditării acestor instituţii medico-sanitare publice şi ce răspundere poartă conducătorii acestor instituţii medico-sanitare publice neacreditate în Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, microfonul nr. 3, poftim.

 

Doamna Alla Mironic Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

. 9 , 65- . 65- . 7 . .

. , . 2 . − − − − . 24 − . , .

.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

Întrebare de procedură. , , 22 2 : , , , .

.

 

Domnul Serafim Urechean:

, .

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Inna Şupac Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Pentru stenogramă, la începutul lunii decembrie am adresat o întrebare către domnul ministru al educaţiei Leonid Bujor în privinţa ordinelor de cheltuieli ale ministerului menţionat din septembrie pînă în luna decembrie. Spre regret, domnul Bujor a încălcat legislaţia în vigoare şi, pînă în momentul de faţă, mijlocul lunii februarie, nici nu a prezentat răspunsul în scris.

În acest context, reiterez încă o dată această întrebare şi îl rog pe domnul Bujor să ne prezinte răspunsul şi ordinile de cheltuieli în scris. Prima întrebare a mea este adresată către domnul Bujor, ministrul educaţiei, şi cître domnul Ion Cebanu, ministrul tineretului şi sportului. De ce pînă la momentul de faţă, ne aflăm la mijlocul lunii februarie, nu sînt publicate, conform principiilor de transparenţă, rapoartele de activitate a ambelor ministere pentru 2009, cît şi planurile de activitate a acestor ministere pentru anul 2010. Şi, în acest context, rog ca ambele ministere să prezinte în scris acele rapoarte pentru 2009 şi planurile pentru 2010, vizate şi ştampilate de către ministru, nu doar scrisorile de însoţire, dar şi planurile la fel.

A doua întrebare a mea este adresată către domnul Ion Cebanu, ministrul tineretului şi sportului: care au fost condiţiile în care s-a desfăşurat procesul de elaborare a site-lui acestui minister. Dacă a existat procedura de achiziţii publice cu indicaţia sumei, sursei şi condiţiilor tenderului. Răspunsul rog să fie prezentat în scris.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr. 5, poftim.

 

Domnul Ana Guţu Fracţiunea PL:

Două întrebări către domnul ministru al educaţiei Leonid Bujor. Prima întrebare ţine de disciplina Educaţia patriotică. Această disciplină a fost introdusă în curricula şcolară, fără, de fapt, a exista un program la disciplina menţionată. Şi actualmente la solicitarea mai multor părinţi, de fapt, adresez această întrebare şi vreau să îl întreb pe domnul ministru. În momentul în care disciplina nu este citită în modul cuvenit în conformitate cu un curriculum bine elaborat şi cu nişte finalităţi de studii clar formulate, poate este rostul şi cazul să fie retrasă această disciplină din curricula şcolară.

A doua întrebare tot către domnul ministru al educaţiei Leonid Bujor şi vizează predarea şi învăţarea limbii ruse în şcolile româneşti. Limba rusă este limba unei minorităţi naţionale şi este inclusă în curricula şcolară ca şi disciplină obligatorie şi este studiată în ciclul gimnazial. Aş vrea să întreb, în contextul decongestionării curriculei şcolare, pe cînd părinţii, alături cu ai lor copii, vor avea libertatea să aleagă limbile străine din cele propuse. Şi, în primul rînd, limbile de comunicare internaţională engleza, franceza. Răspunsurile la ambele întrebări le solicit în scris.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc.

Permiteţi-mi să îi ofer cuvînt pentru declaraţii domnului Valeriu Nemerenco.

 

Domnul Valeriu Nemerenco:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

La 29 octombrie 2009, am adresat o interpelare către doamna preşedinte a Casei Naţionale de Asigurări Sociale Maria Bortă ca să îmi prezinte în scris o informaţie despre pensionarii care au activat în organele de partid şi organele sindicale, conform Hotărîrii Guvernului nr.412 din 22 aprilie 2004 despre aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici.

De asemenea, am cerut să mi se prezinte informaţie despre valoarea celor mai mari 20 de pensii şi categoriile acestora.

În timpul campaniei electorale, la multiplele întîlniri cu alegătorii pe mine şi alţi colegi alegătorii ne-au atenţionat că nu există o echitate socială ce ţine de stabilirea şi plata pensiilor în Republica Moldova.

Într-adevăr, între o pensie de 500 de lei şi una de 5000 de lei există o diferenţă mare. Cel mai regretabil lucru este că cele mai mici pensii le au cetăţenii noştri care locuiesc la sate, care au muncit o viaţă întreagă pe cîmp sau în condiţii extrem de grele.

În Republica Moldova sînt persoane care primesc 7, 8, 9, 10, 14 mii de lei pensie lunară, iar cea mai mare pensie lunară este de 34 de mii 829 de lei. Nu ţin minte din ce raioane mi-au pus întrebări privind pensiile: din Glodeni ori Soroca, din Rîşcani ori Floreşti. În esenţă, aceşti alegători aveau perfectă dreptate cînd vorbeau de o neechitate socială.

Răspunsurile primite de la Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova la interpelarea mea au fost formale şi superficiale.

Mai mult ca atît, doamna preşedinte a Casei Naţionale Maria Bortă s-a adresat la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova de a explica dacă informaţia cerută de un deputat în Parlament poate fi divulgată.

În răspunsul său către doamna Maria Bortă, domnul director al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova Vitalie Paniş, obraznic, pune la îndoială demersul deputatului menţionînd: nu este specificat scopul solicitării accesului, precum şi dacă acestea sînt necesare în contextul activităţilor legitime ale deputatului sau în interesele personale.

În conformitate cu articolul 2 punct 1) din Legea despre statutul deputatului în Parlament, deputatul este persoana oficială şi reprezintă reprezentantul puterii legislative supreme. În exercitarea mandatului deputaţii suînt în serviciul poporului.

În temeiul celor expuse, propun să fie creată o comisie de către Parlamentul Republicii Moldova în vederea studierii situaţiei create în sistemul de pensionare, cu ulterioara informare a Parlamentului şi a cetăţenilor Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Mai are cineva dorinţă să declaraţie, propuneri, altceva? Nu. Deci vă mulţumim frumos.

Declar şedinţa de astăzi închisă.

Mîine vă aşteptăm la ora 10 fără 15 minute.

La revedere.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.31.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova