version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA APRILIE 2008

Sedinta din ziua de 11 aprilie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.3394 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova.

4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.1179 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

5. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.1308 privind eliberarea domnului Mihai Poalelungi din functiile de judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ al Curtii Supreme de Justitie.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.568 cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.568 pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.307 pentru modificarea Legii nr.1518-XV din 6 decembrie 2002 cu privire la migratie (art.1, 14).

9. Reexaminarea si respingerea Legii nr.306-XVI din 27 decembrie 2007 pentru completarea articolului 4 din Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala.

10. Dezbaterea si remiterea in Comisie a proiectului de Lege nr.306 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne art.2, 16, 17 s.a.; Legea cu privire la veterani art.22).

11. Adoptarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 17 25 aprilie 2008.

12. Declaratia domnului deputat Grigore Petrenco Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

13. Declaratia domnului deputat Gheorghe Susarenco Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

14. Declaratia domnului deputat Ion Neagu.

15. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 100 de deputati. Nu s-a inregistrat deputatul Stepa Boris.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Incepem sedinta. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)

Stimati colegi,

La ordinea de zi. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune un subiect ca supliment, este vorba de proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1308 privind eliberarea domnului Mihai Poalelungi din functia de judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curtii Supreme de Justitie. Supun votului includerea acestui subiect pe agenda sedintei plenului de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Am o rugaminte personala, gasiti, va rog, putin timp si acceptati-o in audienta pe doamna care sta in fata Parlamentului deja de vreo doi ani in fiecare dimineata, pe parcursul zilei. Incercati cumva sa solutionati aceasta problema, ca de acum devine suparator, inclusiv pentru imaginea Parlamentului. Eu nu exclud ca dumneavoastra deja ati stat de vorba cu ea, dar poate incercam sa gasim o solutie, ca de acum depaseste limitele.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La acest subiect. Au avut loc intrevederi, domnul Taranu are perfecta dreptate, si nu doar in cabinetul Presedintelui, dar si la doamna Postoico, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru drepturile omului. E un subiect particular, este vorba de un omor. Omor care s-a comis in grup si feciorul doamnei, din materialele care mi-au fost prezentate de catre Procuratura, demonstreaza acest lucru.

Mai mult ca atit, a fost pronuntata sentinta judecatii, pe care motiv, eu stiu bine pozitia tuturor, nu este vorba ca un deputat sau Presedintele Parlamentului sa cheme si sa dea indicatii sistemului judecatoresc sau Curtii. Aceasta este situatia.

Eu banuiesc ca e o situatie mai specifica in acest context, fiindca Parlamentul nu poate sa dea indicatii instantei de judecata, cazul a fost judecat. Acum persoana are dreptul sa isi expuna pozitia. E alta intrebare, de ce doamna sta in fata Parlamentului si solicita ingerinta Parlamentului? Nu exclud, fiindca sint si asemenea informatii, ca si financiar, si logistic e o actiune cu un substrat de alt caracter. Continuam.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Declaratie, da, la sfirsitul sedintei? Da.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Lupu,

Eu, intr-adevar, am stat de vorba cu ea si mi-a trimis si un pachet de documente. Din discutiile avute cu Varvara Zingan, eu am facut si interpelari, rezulta ca ea solicita intervenirea Procuraturii in recurs pentru a vedea daca se poate, in baza documentelor pe care ea le mai are, sa faca acest lucru. Desigur, nici dumneavoastra, nimeni nu poate spune acest lucru, dar, intr-un fel, o discutie cu solicitarea din partea Procuraturii a revizuirii sau a reconsiderarii posibilitatii de a interveni in recurs, eu cred ca exista. Pentru ca, intr-adevar, acest lucru, ceea ce se intimpla in fata Parlamentului, nu este bun pentru nimeni.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Vedeti care e situatia, noi trebuie sa intelegem sentimentele de mama ale acestei persoane, deci este latura mai personalizata, cea umana.

Pe de alta parte, au fost zeci de interpelari, ele au fost transmise si Procuraturii, ele au fost transmise si la Consiliul Superior al Magistraturii, deci magistratii ne-au raspuns de multiple ori ca cazul, intr-adevar, este evident pentru ei si nu exista asemenea motive. Ori, va imaginati foarte bine, in acest caz ce sa faca Parlamentul? Sa chem procurorul si sa ii spun: ia revizuieste acest caz. Si Procurorul General, si domnul Clima de la Consiliul Superior al Magistraturii mi-au spus ca, in acest caz, trebuie sa mearga contra legii. Deci aceasta este situatia.

Daca aceasta e situatia, poftim, eu pot sa rog inca o data comisiile vizate sa mai studieze o data. Dar va zic ca, de-a lungul a mai multor ani, aceste exercitii au fost facute si sunt colegii nostri deputati juristi judecatori care pot sa confirme aceasta situatie. E o situatie cam blocata in acest sens ca actiune. Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa reamintesc si sa ma inscrieti cu o declaratie din partea Fractiunii la sfirsitul acestei sedinte. Dupa Petrenco, desigur. .

Si la ordinea de zi. La punctul 5, mult patimitul proiect de Hotarire, da, nr.4, eu il numesc: cu privire la numirea unui membru al Consiliului de observatori la Teleradio-Moldova. Inainte de incepere, eu as dori partea pregatitoare a sedintei, daca se poate de spus asa. In cazul in care s-a indeplinit cerinta articolului 57 litera b) din Legea cu privire la audiovizual, din Cod, care spune ca selecteaza Consiliul si prezinta Parlamentului doi candidati pentru fiecare post. Daca sint acesti doi candidati prezenti astazi in sala? Si cine sint ei?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Articolul 56 alineatul (3), litera b) stipuleaza: Consiliul Coordonator prezinta doua candidaturi in Parlament. Nu plenului Parlamentului, dar in Parlament. Conducerea Parlamentului prezinta aceste candidaturi.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule presedinte al Comisiei,

Eu nu sint chior de tot. Consiliul Coordonator al Audiovizualului selecteaza si prezinta Parlamentului. Eu am umblat la scoala.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Inca o data va spun dumneavoastra, absolut totul se respecta asa cum este in lege.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine. Dar eu va rog, aceasta este pozitia dumneavoastra. Eu nu stiu, in Comisia matale nu am fost si nu stiu cu ce se ocupa. De aceea, dupa cite eu stiu, a fost prezentata si candidatura domnului Nagacevschi, eu rog sa fie invitat cind se va discuta problema. Sa fie pusa la vot propunerea mea. Am dreptul si eu ca deputat. In cazul in care se va vota contra, va rog sa ma inscrieti la acest subiect cu luare de cuvint.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu totusi insist ca sa fie introdus astazi in ordinea de zi proiectul nr.610 din 21 februarie 2008, ce tine de modificarea Legii cu privire la pensii a militarilor si a corpului de comanda.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va amintesc ca, in repetate rinduri, in aceasta sala s-a vorbit despre aceea ca Regulamentul este lege pentru toti. De aceea, domnul Dragomir nu este avocat in Parlament. Daca el nu este de acord sa fie invitat aici domnul Nagacevschi, trebuie sa faca trimitere la un articol concret al Regulamentului Parlamentului. Fiindca nu este nimeni in drept sa faca declaratii de genul: legea nu prevede.

Cititi-ne articolul din Regulament care stipuleaza ca se invita doar un singur candidat. Nu sintem in cadrul sedintei cind se examineaza intreaga componenta sa putem sa justificam ca, uite, trebuie sa invitam 25 sau 30 de persoane. Sintem in situatia cind trebuie sa alegem o singura persoana. Acesta e un moment. Si al doilea moment. Rog sa ma inscrieti si pe mine la sfirsitul sedintei pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In continuare, vizavi de interpretarile pe care le facem noi in Parlamentul Republicii Moldova si am mai atentionat, stimate domnule Presedinte, ca noi formalizam prea mult facind trimiteri la Biroul permanent, comisii, fractiuni s.a.m.d. Conform Constitutiei, Parlamentul este format din 101 de deputati, nu din fractiuni, comisii, birouri s.a.m.d. Da, da, acestea sint organe de lucru ale Parlamentului, care urmeaza sa faciliteze indeplinirea atributiilor functionale ale deputatilor.

In acest sens, cerinta sau propunerea domnului Susarenco este perfect justificata si este necesar sa respectam buchea legii. Candidaturile trebuie sa fie prezente in Parlament, dar nu in Comisie si deciziile, cu siguranta, apartin deputatilor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Va rog sa ma inscrieti cu luare de cuvint din partea Fractiunii la aceasta chestiune.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Dragomir,

Pozitia ramine aceeasi? Comisia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Comisia ramine pe aceeasi pozitie, legea este lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci dumneavoastra faceti referinta la prevederile...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Da, articolul 56, alineatul (3), litera d).

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 56, alineatul (3), litera d). Bine. Procedam in felul urmator. Domnul Susarenco a facut aceasta propunere, eu o supun votului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

De procedura inainte de votare.

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Eu propun, cum spun la ? ? ?, un ajutor de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului in problema data.

 

Domnul Marian Lupu:

Directia juridica. Fie si Directia juridica.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati domni deputati,

Desigur, in Codul audiovizualului se mentioneaza ca se inainteaza Parlamentului doua candidaturi, care sint in conformitate cu decizia Biroului sau a Presedintelui Parlamentului, transmise Comisiei responsabile pentru selectarea si pregatirea de a prezenta conform Regulamentului Parlamentului. Deci de a prezenta in ordinea de zi problema abordata. Cit priveste invitarea sau neinvitarea persoanelor in sedinta Parlamentului, nu este obligatoriu, poate sa nu fie invitat nici unul. Poate sa fie invitat cum decide Parlamentul. Aceasta e.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Lipsa mea la comisie, de obicei este o exceptie, nu este o regula.

Domnule Dragomir,

Eu nu tin minte ca domnul Nagacevschi sa fi fost prezent la sedinta Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

La sedinta Comisiei nu a fost nici domnul Tudor Tataru, nu a fost nici unul.

 

 

 

Domnul Anatol Taranu:

Nu, nu, Tudor Tataru, ma scuzati, eu chiar i-am adresat si o intrebare, mi se pare, in cadrul sedintei Comisiei. Poate nu, dar tin minte, a fost la Comisie. Nagacevschi la comisie nu a fost.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Tataru la Comisie, cind noi am discutat candidaturile, nu a fost. Si Nagacevschi tot nu a fost.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Nu a fost nici unul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Vreau sa va amintesc, cind s-a examinat in plenul Parlamentului chestiunea privind ridicarea imunitatii unor deputati, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu a avut o decizie luata asupra numarului de voturi necesar. A prezentat raportul in Parlament, pentru ca Parlamentul sa ia decizia corespunzatoare. Adica, intr-un caz se trateaza intr-un fel Regulamentul Parlamentului si legea, in alt caz se trateaza invers. Parerea mea, si insist inca o data, nici nu aveti dreptul sa puneti la vot chestia aceasta, trebuie sa fie ambele candidaturi inaintate in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

A sunat aceasta propunere. O supun votului, stimati colegi. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu va rog frumos, doi oameni la microfon din sectorul dumneavoastra zic: domnule Presedinte, eu va rog, la vot. Si dumneavoastra aici imi strigati: dar ce are cu votul? Pai, determinati-va in grupul dumneavoastra ce faceti? Deci supun votului. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

14 sectorul nr.3. Cu 17 voturi pro, plenul nu a sustinut aceasta propunere.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Eu rog sa puneti la vot daca trebuie sa asiste aici domnul Tataru sau nu trebuie sa asiste?

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Antrenamentul il consider terminat. Incepem cu lucruri mai serioase. Si vom incepe tocmai cu acest subiect, ca sa dam dovada de continuitate.

Domnule Bujor,

Eu o sa va ofer acest cuvint de procedura. Eu am sa va rog, foarte mult, sa fiti mai abili si mai rapizi in manifestarile respective.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vom respecta doleanta dumneavoastra, dar sa nu uitam ca graba strica deseori treaba.

Domnule Dragomir,

Eu va rog foarte frumos, inainte de a prezenta opinia Comisiei pe care o conduceti, sa dati citire articolului, pentru stenograma, care, din punctul dumneavoastra de vedere, justifica aceasta actiune ilegala care se produce la momentul actual in Parlamentul tarii noastre. Va rog respectuos, cititi articolul.

Domnule Dragomir,

Sintem nu la sedinta plenara, unde Ostapciuc iti indica ce sa faci, dar sintem in Parlament aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va promit, nu este ultimul moment.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am solicitat regulamentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

O clipa. Eu va promit: nu este ultimul moment cind va inhatati, mai avem inca multe sedinte ale plenului Parlamentului. Mai calm.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Prin Hotarirea sa nr.146-XVI din 22 iunie 2007, Parlamentul a luat act de cererea de demisie a doamnei Victoria Musteata din functia de membru al Consiliului de observatori al Companiei Teleradio-Moldova.

Drept urmare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, in conformitate cu articolul 56, alineatul (3) din Codul audiovizualului a initiat procedura de selectare a candidatilor la postul vacant de membru al Consiliului de observatori si, in consecinta, a prezentat Parlamentului doua candidaturi: cea a lui Vitalie Nagacevschi, presedinte al Organizatiei obstesti Juristii pentru drepturile omului si cea a lui Tudor Tataru, director general si prim regizor al Centrului National de Creatie Satul Moldovenesc Buciumul.

Comisia petru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a studiat dosarele ambilor candidati. In urma discutiilor ce au avut loc si luind in vedere pregatirea profesionala, experienta de munca, cunoasterea problemelor audiovizualului, Comisia a hotarit sa il propuna, pentru a fi confirmat de catre Parlament, in functia de membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova pe domul Tudor Tataru, pe un termen de 4 ani, in conformitate cu prevederile alineatul (4) al articolului 56 din Codul audiovizualului.

Domnul Tudor Tataru s-a nascut in anul 1957, a absolvit Scoala de Iluminare Culturala E.Sirbu din Soroca, Institutul de Arte G. Muzicescu din Chisinau si Scoala Superioara de Regie si Scenaristica din Moscova. A lucrat mai multi ani in calitate de regizor la Studioul Moldova-Film. In prezent, Tudor Tataru este director general si prim regizor al Centrului National de Creatie Satul Moldovenesc Buciumul. Pentru succesele obtinute in activitatea sa profesionala, Tudor Tataru a fost decorat cu ordinul Gloria Muncii, medalia Mihai Eminescu si i-a fost conferit titlul de Maestru in Arta.

In acest context, Comisia pentru stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa propune aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3394 din 26 septembrie 2007 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului de observatori al Companiei Teleradio-Moldova, cu urmatorul amendament. La articolul 1 din proiectul de hotarire, sintagma 2 ani si 3 luni sa fie substituita cu sintagma 4 ani. Conform articolului 56. Rog ca Hotarirea cu nr.3394 sa fie adoptata.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al Comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie, intrebari pentru candidatul care este prezent in sala? Va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Eu pentru domnul Tataru.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, la microfonul nr. 6.

Adresati, va rog, intrebarea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Tudor Tataru,

S-a scris si in presa ca, la sedinta Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care a examinat aceasta chestiune, candidatura lui Tudor Tataru a fost sustinuta numai, eu subliniez, numai de acei 5 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, propusi in acest Consiliu de catre comunisti, in timp ce candidatura lui Nagacevschi a avut un sprijin mai larg chiar in acest fel, toti acei 8 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului prezenti la sedinta, toti l-au votat pe Nagacevschi. Deci un sprijin mai larg. La fel e si in societate, Nagacevschi este privit, in opinia publica, ca un om mai implinit.

El este si cu personalitate, care nu ti-o putem refuza tie, dar principalul este cu verticalitate, ceea ce este foarte important pentru functia de membru al Consiliului de observatori. In aceste conditii, cind si in societate, si in CCA a avut un sprijin mai larg domnul Nagacevschi, eu rog sa iti fac o propunere dumitale: sa faci acum un frumos gest de fair-play civic si singur sa iti retragi candidatura in folosul lui Nagacevschi. Ce spui, Tudore? Ai faci-o?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6.

 

Domnul Tudor Tataru candidat pentru functia de membru al Consiliului
de observatori al institutiei publice nationale a
audiovizualului Compania Teleradio-Moldova:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Daca se poate, sa raspund domnului Onceanu. Doua greseli am facut mari in viata dintre acelea... V-a indus in eroare domnul Onceanu, spunind ca au votat pentru mine doar acei 5, caci erau si ceilalti cu mine. Stiu, caci am vorbit mai inainte oleaca cu dinsii.

Eu le-am raspuns la toate intrebarile celor din toata echipa care s-au prezentat acolo, eu unul sint regizor de profesie, de televiziune, de film. Am absolvit la Moscova la Emil Loteanu, la Eldar Reazanov. Stiu toate genurile. Am lucrat din 1982 la Televiziune, sint profesionist, acolo stiu lucrul acesta. Si al doilea lucru, vreau sa ii raspund, domnului Onceanu: el a devenit deputat datorita lui Tataru, caci eu am racnit pentru Alianta Moldova Noastra, am umblat, cu parere de rau...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci asa o sa vorbeasca aiurea in tramvai

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Limbajul, limbajul, va rog.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

L-am intrebat concret: refuzi sau nu refuzi la functie? Nagacevschi este cu mult mai bun, Tudore. Nagacevschi este cu mult mai bun decit tine.

 

Domnul Tudor Tataru:

Si multi deputati mai buni ca dumneata.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Gata, bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Alta intrebare.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

In situatia cind dumnealui refuza sa isi retraga candidatura, eu ii formulez a doua intrebare regulamentara.

Tudore,

O intrebare de principiu si rog, stimati domni deputati comunisti, sa ma ascultati, pentru ca va vizeaza, in primul rind, pe dumneavoastra. Deci multi din aceasta sala cunosc ca eu personal l-am stimat si l-am simpatizat foarte mult pe Tudor Tataru. Da, dar pe care Tudor Tataru?

Pe un Tudor Tataru care a fost combatant al miscarii nationale si vorbitor aplaudat la marile adunari nationale din piata, un sustinator aprig al valorilor nationale si a limbii romane, sa nu uitam lucrul acesta. Eu pentru voi vorbesc. Un anticomunist convins care a adus placinte si vin in oraselul vinului..., in oraselul libertatii in fiecare seara in 2002. Umbla cu sicriul. Acusi, acusi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Intrebarea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Doua minute. Am doua minute.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti timp doua minute, dar expira deja.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu mai expira.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul trece repede.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Umbla cu sicriul lui Stepaniuc prin centrul Chisinaului. Era scris Stepaniuc si umbla cu sicriul lui Stepaniuc. Deci acesta a fost un Tataru. Acum il vedem pe alt Tudor Tataru, care se intelege de minune cu Stepaniuc. Il lauda pe Voronin si pe comunisti. S-a incuscrit cu Moldova Suverana si Nezavisimaia Moldova. Blastama. Acest Tudor Tataru in CV, care l-a prezentat in Parlament, la capitolul ce limba straina cunoaste scrie: romana. Adica moldoveneasca la dinsul este materna si romana e limba straina. Intrebarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua minute, domnule Onceanu. Intrebarea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Spune-ne, Tudore, tu in Consiliul de observatori al Companiei publice pe care Tataru o sa-l reprezinti? Pe primul sau pe al doilea?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6.

 

Domnul Tudor Tataru:

Pe unul care este Tataru.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dar pe care? Primul care era pe pozitia anticomunista sau procomunista?

 

Domnul Tudor Tataru:

Nu, va spun: de doua fete, daca vreti sa vorbim, vorbim mai pe urma cu dumneavoastra.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

De doua fete.

 

Domnul Tudor Tataru:

Despre doua fete o sa spunem pe urma despre dumneavoastra. Dar acum va raspund la alta intrebare eu.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu, tu raspunde la aceasta.

 

Domnul Tudor Tataru:

Pe care ati pus-o dumneavoastra. S-a inceput cu aceea ca a venit domnul Voronin la mine in ospetie. Dar ce, nu a fost si primul Presedinte, si al doilea, si domnul Urechean 300 de curcani a mincat acolo. Hai sa va spun cinstit, asa. Si daca i-am primit pe toti, nu au fost comunisti. Dar cind a venit domnul Presedinte, gata, e razboi in tara ca a venit Voronin. Da, Voronin e un om de treaba, declar: este un om bun.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

E clar, Tudore.

 

Domnul Tudor Tataru:

L-am vazut ca poate face

 

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Fiti atenti, nu bateti degeaba din palme. Pentru mine totul este clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, domnule Onceanu.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Important e ca pentru dumneavoastra sa fie clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectati microfonul nr. 4.

Microfonul nr.5. Asa, rog calm in sala.

Stimati colegi,

Mai tineti-va emotiile toti. Va rog foarte mult.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Neagu:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Vreau sa ii adresez tot o intrebare domnului Tataru. Deci, de la bun inceput, vreau sa zic ca nu am intentia de a jigni pe cineva din aceasta sala sau din afara acestei sali. Vreau sa readuc in memoria dumneavoastra data de 24 februarie 2002.

In Piata Marii Adunari Nationale, adunarea nationala a alegatorilor. Vine coloana de la Ialoveni in frunte cu domnul Tataru, da. Si cu sicriul pe care era scris Stepaniuc V.F., adica Victor Fiodorovici. Si erau trei prajini, trei prajini in capat cu... Stati, nu va deranjati. Nu cu steaguri, dar cu trei capete de bovine. Trei capete de bovine. Si pe o prajina era scris Voronin, pe alta prajina era scris, eu imi cer scuze, Ostapciuc, si pe a treia prajina era scris Tarlev.

Vreau sa il intreb pe domnul Tataru: unde a depozitat aceste obiecte de anticariat? Le-a prezentat, le-a depozitat acolo la Bucium sau le-a dat la NIT la teatrul cu masti?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6.

 

Domnul Tudor Tataru:

Raspund. La teatrul cu masti, in primul rind, eu nu am nimic cu Teatrul cela Povesti cu Masti, absolut. Dar eu imi spun pozitia. Raspund la intrebarea dumneavoastra. Acolo a venit o coloana, cum spuneti dumneavoastra, cu sicriul cela, ce a fost, si cu trei capete despre care ati spus dumneavoastra, eu nu le-am vazut, in primul rind, nu le stiu. Nu le tin minte!

Dumneavoastra ati fost acolo, dar eu nu tin minte asa ceva. Si alt raspuns va dau. Da, eu acum sint foarte bun prieten cu Stepaniuc si sint foarte bun prieten cu totii oamenii care sint de treaba. Si cu Onceanu am fost prieten, cind era om de treaba, cind lucra. Ei, era la putere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc foarte frumos.

Voi incerca si eu, ca domnul Neagu, sa fiu foarte corect atunci cind voi adresa intrebari domnului Tudor. La inceput am doua intrebari pentru domnul presedinte al Comisiei.

Stimate domnule presedinte,

Intrebarile mele initiale au fost dictate nu de aceea ca am ceva personal cu domnul Tudor Tataru. Dar consider ca Comisia dumneavoastra a abordat in mod foarte neserios si subiectiv acest subiect. Deci prima intrebare este urmatoarea. Faceti cunostinta cu pagina de prezentare a domnului Tataru si la capitolul distinctii de stat, cititi prima pozitie: Laureat al premiului republican al tineretului in domeniul artelor. Tudor pina la moarte o sa fie multumitor lui Bujor pentru aceasta.

 

Domnul Tudor Tataru:

Ei, cum pot.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar in continuare. Atentie, domnule presedinte, tot aici e fixat, nu la functie sau la activitate obsteasca, activitate civica, dar tot aici, la acest capitol distinctii de stat citim: Presedinte al Uniunii Umoristilor, Presedintele Clubului de Activitati, membru al Uniunii Teatrale si inca patru pozitii. Intrebarea mea: aceste toate sint distinctii de stat si noi nu cunoastem de existenta lor?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu dumneavoastra v-am enumerat distinctiile de stat. Dumneavoastra cititi acolo cu totul altceva.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am citit atent ceea ce ne-ati prezentat in raport

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Distinctii de stat. Dumnealui este. Deci, eu v-am spus, am citit, distinctii de stat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si tot aici.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Pot sa vi le repet inca o data.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati prezentat documentele. Si tot aici la abilitati de lucru la calculator scrie: permis de conducere categoria superioara. Oare acesta tot e computer, domnule Presedinte? Si dumneavoastra incercati astazi sa ne demonstrati ca ati abordat serios problema. Sa fim seriosi. Intrebarea a doua. Nu, dar eu nu lui Tudor i-am adresat intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea numarul doi.

Domnule presedinte,

Spuneti, va rog, ce aveti dumneavoastra personal si ce au membrii comisiei care reprezinta Partidul Comunistilor cu domnul Vitalie Nagacevschi? Din cite stiu eu, dumnealui este un om echilibrat, echidistant. Si care sint motivele obiective ca v-ati opus atit de dur prezentei acestui om in Parlamentul Republicii Moldova?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Bujor,

Selectarea se face nu din punct de vedere al relatiilor bilaterale, ca ne place, ca nu ne place. Se face din punct de vedere al competentei, al pregatirii. Iata din care punct de vedere se face selectarea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc pentru raspuns.

Domnule presedinte,

Eu sint responsabil de ceea ce spun si atunci cind am solicitat sa fie fixat in stenograma ca la includerea in ordinea de zi si neadmiterea in sala de sedinte a Parlamentului a fost admis un act ilegal, va asigur ca a fost admis un act ilegal. Nu ai nici un articol a vreunei legi care sa fie in favoarea pozitiei matale, sustinute de comunisti, pentru domnul Tudor Tataru.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Bujor,

Cititi inca o data legea, poate sint careva carente in privinta legii. Aceasta e o lege noua.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu sint carente, ati venit cu o propunere ilegala personala aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Vladimir Dragomir:

Puteti sa interpretati cum vreti dumneavoastra. Legea este lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar nu-i dictati, domnule Presedinte, ca el reprezinta comunistii aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari sint?

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, intrebare pentru domnul Tudor Tataru.

Domnule Tudor,

Este mare pacat ca avansezi si ataci fostii colegi de lucru, fiindca apa trece, pietrele ramin. Asa ca fii mai moderat. Eu iti adresez, in mod colegial, urmatoarea intrebare. Este stiut faptul ca, in cadrul mai multor emisiuni televizate, dumneavoastra, in mesajele promovate, ati atacat dur reprezentanti ai mai multor partide politice, inclusiv folosind minciuna si la adresa mea. Si noi am discutat in holul Parlamentului si nu vreau sa repet aceasta.

Intrebarea mea este urmatoarea. In situatia in care dumneavoastra, in ultima jumatate de an, un an ati fost o persoana, nu stiu, constient-inconstient, care ati atacat in diferite rinduri diferiti reprezentanti ai mai multor partide politice. Veti reusi dumneavoastra, in calitate de membru al Comisiei, sa fiti echidistant? Sa nu va implicati in activitati politice? Sa nu incalcati prevederile legale la acest capitol? Fiindca, in caz contrar, daca dumneavoastra nu cunoasteti prevederile legale, mai devreme sau mai tirziu va trebui sa raspundeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci vreau sa stiu, ati luat cunostinta de prevederile legale si sinteti pregatit moral sa le respectati sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Tudor Tataru:

Domnule deputat,

Dumneavoastra ati raspuns din start la intrebarea mea, de acum spunind ca eu i-am criticat pe mai multi din mai multe partide. Eu sint un om cinstit, spre deosebire de unii, si le spun in fata tuturor ce am de spus. Nu am spus, probabil, cind am vorbit atunci despre acela, despre acela, eu, Tataru, asa vorbesc intotdeauna. Si apoi asa sint artistii, la urma urmei.

Da, asa sint eu, cum ati enumerat dumneavoastra, ca eu sint membru a patru uniuni de creatie, presedintele Uniunii umoristilor, al Clubului sportiv de aviatie. Chiar asa am atitea, la toate. Si sint tractorist, 22 de profesii am. Dar am ramas om, in primul rind, intotdeauna si am sa le spun in fata. De aceea, la audiovizual ar fi bine sa fie si Tataru. Cum era bine sa fiu eu si in Parlament. Si atunci dumneavoastra aveati sa vorbiti mai putin.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Tataru,

Intrebarea mea a fost nu cite medalii ai, caci eu le stiu demult, si nu presedinte a citor societati esti. Eu am spus ca functia care urmeaza sa o detineti, pentru care Fractiunea Comunista si cineva, din eroare, te va vota, veti respecta dumneavoastra prevederile legale sau nu? Aceasta a fost intrebarea. N-a auzit?

 

Domnul Tudor Tataru:

Da, da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Angela Arama:

In primul rind, eu ma bucur foarte tare ca, in sfirsit, acest Cod al audiovizualului, pe care unii dintre colegii mei l-au boicotat furtunos, acum este adus in calitate de repere, pentru a apara anumite atitudini. Eu, din punctul meu de vedere, cred ca se exagereaza putin aceasta decizie, importanta deciziei pe care o vom lua astazi in ceea ce priveste candidatura lui Tudor Tataru. Pentru ca, in general, nu cred ca o singura persoana poate sa influenteze foarte tare Consiliul de observatori in luarea deciziilor.

Dar eu cred ca si domnul Vitalie Nagacevschi, si domnul Tudor Tataru, in cazul in care Tudor Tataru va fi votat astazi in Parlament, isi vor atinge scopurile. Pentru ca domnul Nagacevschi nu cred ca este chiar atit de naiv, incit sa nu stie si sa nu inteleaga ca majoritatea comunista nu o sa il voteze astazi. Deci isi va face imaginea pe care si-o doreste. Iar Tudor Tataru cred ca vrea, cu adevarat, sa fie membru al Consiliului de observatori. Doar pentru mine ramine o enigma: de ce?

Si aceasta este intrebarea pe care vreau sa i-o adresez. Il cunosc pe Tudor Tataru in calitate de regizor de filme. Chiar m-am amuzat foarte tare cu filmele lui, in special Mos Ion in cosmos. Pare-mi-se ca am facut si o emisiune impreuna. Si ma gindesc ca, probabil, domnule Tataru, o sa imi spuneti daca am dreptate. Domnul Tataru vrea sa revigoreze acolo studioul Telefilm-Chisinau, parca asa se numea? Si sa faceti filme umoristice in continuare. Daca acesta este scopul dumneavoastra, atunci eu sint linistita. Aici sinteti profesionist.

Va multumesc mult.

 

Domnul Tudor Tataru:

Sa raspund?

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Tudor Tataru:

Nu zic da. Aici raspund. Vasazica, eu stiu, nu am vrut. Eu sint prima data in Parlament, ma iertati, am fost pe scene diferite, in fata a mii de oameni. Dar aici sint prima data in Parlament. Nu prea inteleg unele lucruri.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, aici e ceva specific. Va rog.

 

Domnul Tudor Tataru:

Motivul este acela ca, chiar acum am sa spun, daca intrebarea mea este cea mai de pret acum in Republica Moldova pentru discutii, alte intrebari nu mai sint in toata republica, dati sa o tinem pe aceasta pina deseara, ca e cea mai importanta, adica.

Si va raspund concret. Nu am vrut, cind a spus domnul Onceanu, cind l-am vazut pe domnul Onceanu ca a iesit la microfon si a zis: retrage-te mai bine. Dar acum nu mai vreau sa ma retrag. Vroiam chiar sa ma duc. Dar acum nu vreau.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Tudor Tataru:

Vreau sa ramin.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Tataru,

Vreau sa va intreb care este pozitia sau care va fi atitudinea dumneavoastra in cazul in care veti fi ales pentru emisiunea Povesti cu masti, transmisa de NIT? Emisiune care, de fapt, denigreaza imaginea institutiei parlamentare, denigreaza imaginea Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Tataru,

Stati putin.

 

Domnul Tudor Tararu:

Aceea e alta...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu uitam, aceasta e problema. Noi vorbim de un membru al Consiliului de observatori la TRM.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Aceasta e problema la CCA.

 

Domnul Marian Lupu:

Urmatoarea intrebare este membru al CCA. Se va vedea. Deci nu este competenta domnului.

 

Doamna Valentina Stratan:

Atunci il intreb: ca membru al Consiliului Audiovizualului, atitudinea?

 

Domnul Marian Lupu:

Dar nu este. Nu este.

 

Doamna Valentina Stratan:

Daca va fi ales.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumnealui nu este membru al CCA.

 

Doamna Valentina Stratan:

Bine, dumnealui a spus ca este regizor.

 

Domnul Tudor Tataru:

Da, da.

 

Doamna Valentina Stratan:

Insist, cel putin, ca un specialist sau un profesionist care s-a exprimat..

 

Domnul Tudor Tataru:

Uniunea Umoristilor. Vasazica, am vazut mastile, Povesti cu masti. Se accepta ideea, ca idee va spun asa. O idee Povesti cu masti poate sa fie, dar sa ii critice pe toti la rind, nu numai pe liderii de fractiuni. Dar si pe mine, si pe Tataru si pe asa... Dar am vazut la rusi facuta foarte buna emisiunea aceasta, mai buna cu mult. Baietii, adica acolo nu se ajung profesionisti s-o faca. Daca ar fi Tataru, s-ar simti acolo alte chestii.

 

Doamna Valentina Stratan:

Da, bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am sa am o intrebare pentru domnul Dragomir. Dar inainte de aceasta vreau sa fac un comentariu. In primul rind, vreau sa spun ca am facut mai multe interpelari si dispun de documente privind gestionarea frauduloasa a intreprinderii pe care o conduce actualul candidat pentru functia pe care noi astazi o vom examina. Probabil, raspunzind domnului Onceanu, aceasta l-a facut pe domnul Tataru ca sa isi schimbe viziunile si pozitia.

De asemenea, vreau sa va spun ca, din pacate, aparitiile si participarile candidatului la diferite emisiuni arata, din start, ca nu putem miza pe o echidistanta in functia in care el se va afla. In general, vreau sa va spun ca examinarea acestei candidaturi in Parlamentul Republicii Moldova este un sacrilegiu la adresa bunului simt.

Si, in acest sens, nu am intrebari, pentru ca eu consider ca este mai prejos de demnitatea noastra sa punem intrebari. Altceva este. Daca se stie ca votul va fi clar, eu credeam ca ar fi bine. Si consider ca Nagacevschi nu candideaza pentru imagine, Nagacevschi era o candidatura foarte buna, daca noi, intr-adevar, mizam pe impartialitate si echidistanta. Dar eu cred ca era bine ca poate PPCD-stii sa ii convinga pe comunisti ca totusi e nevoie de un om care sa ne faca cinste in aceasta functie. Nu ii pun o intrebare domnului Tataru, pentru ca eu sint partasul dictonului: nu te baga in tarita, pentru ca te maninca

Si intrebarea mea fata de domnul Dragomir. Recent, o aparitie a domnului Tataru a fost urita in sensul ca a comentat urmatorul lucru. Eram prin holul Parlamentului si era o discutie dintre domnul Tataru si domnul Cubreacov, daca nu ma insel, in sensul ca, uite, iata, cine sint Onceanu, pe cine acolo inca a mai numit, Bujor. Ca, iata, si ei au fost si comunisti, si nu stiu ce.

Si m-am oprit, pur si simplu, si am spus asa... Si imi pare rau ca am facut lucrul acesta. Am spus: domnule Tataru, problema este ca in regimul sovietic comunist atunci nu era o alegere, era doar un partid si oamenii care erau capabili au fost. Aceasta nu inseamna ca au fost toti criminali sau au avut o atitudine antinationala.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Intrebarea, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Este altceva, imediat, este altceva acum cind exista atitea partide ca tu sa ramii sau sa aderi la un partid retrograd, care are foarte multe pacate in privinta crimelor din regimul sovietic...

 

Domnul Marian Lupu:

Totusi intrebarea, va rog.

 

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...de ocupatie. Dupa care apare domnul Tataru la televiziune si spune ca Pavlicenco a trecut pe acolo si a spus ca, iata, noi cind o sa venim la putere o sa va punem pe toti la zid si o sa va impuscam. Nu stiu cam cum a formulat, dar cam asa.

Domnule Dragomir,

Intrebarea mea este: chiar credeti ca o asemenea persoana poate sa ne reprezinte pe noi acolo si sa fie un observator echidistant. Eu v-am dat un exemplu concret, nu mai spun de aparitiile sale in diferite emisiuni. Si vreau sa va spun ca si daca...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va fi votat in aceasta functie, nu ma voi mira daca va aparea in continuare in diferite emisiuni cu o parere foarte partiala si totusi va pretinde sa fie intr-un Consiliu de observatori.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Cum priviti dumneavoastra aceasta situatie?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, doamna Pavlicenco.

Doamna Pavlicenco,

E va stimez foarte mult si vreau, nu, nu, nu, ascultati incoace, si vreau sa va spun ca astazi noi nu votam un membru de partid, noi astazi votam un membru al Consiliului de observatori la Compania Teleradio-Moldova.

Deci noi trebuie sa constientizam ca dintr-acele candidaturi a fost ales Tudor Tataru, dupa pregatirea sa, dupa profesionalism s.a.m.d. Cum o sa activeze dumnealui, de acum aceasta il intereseaza, adica ne intereseaza si pe noi, dar acesta va fi obrazul dumnealui. Dar v-ati convins ca, daca noi am fi inaintat un membru al partidului, atunci puteati sa spuneti altceva. Astazi v-ati convins ca dumnealui...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

...apara interesele mai multor partide. Poftim, taman aceea ce trebuie. Taman aceea ce cere legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Am mai zis-o ca Parlamentul devine teatru al absurdului. Eu nu am intrebari fata de Tudor Tataru, stiu ca are raspuns la orice intrebare intr-o forma batjocoritoare, chiar daca se afla in Parlament, de aceea nu o sa ii adresez intrebare lui. Dar vreau sa va zic, domnule Presedinte, ca chiar daca Parlamentul este deschis pentru toti acei care vor sa participe la sedintele lui, eu l-as ruga pe domnul Efremov, care sta in rindul de sus, sa aiba un comportament mai decent, sa nu faca aici... sa bata din palme, sa sara in sus si alte chestiuni. Aceasta este treaba Parlamentului, domnule Efremov, chiar daca sinteti ziarist.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al Comisiei si domnule Presedinte al Parlamentului,

La articolul 47 din Regulamentul Parlamentului este stipulat: in temeiul articolului 73 din Constitutie, dreptul de initiativa legislativa apartine deputatilor, Presedintelui Republicii Moldova, Guvernului si Adunarii Populare a Gagauziei, care sint considerati autori ai proiectului de acte legislative.

In continuare, alineatul (4): in prezentul Regulament, prin act legislativ se inteleg legile constitutionale, legile organice si ordinare, hotaririle si motiunile Parlamentului.

In atributiile comisiilor permanente nu se scrie ca ele pot prezenta proiecte de hotariri sau acte normative. Spuneti, va rog, cine este autorul prezentei hotariri?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Parlamentul.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Cum Parlamentul este?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Cum, pai Comisia inainteaza la Biroul permanent.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar cui ii apartine initiativa legislativa?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

De ce, aceasta, initiativa legislativa, de ce?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Hotarirea este o initiativa legislativa. Cine este autorul?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Parlamentul.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Cum Parlamentul?

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Inseamna ca noi examinam un act, vasazica, anonim, domnule presedinte. Un proiect de act anonim.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci matale spui: deputatii au drept la initiativa legislativa. Cine-s in Comisie deputati, cine-s in Parlament. Deci sa fim seriosi.

 

Domnul Alexandru Lupcan:

Hotarirea nu are nici un semnatar.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Sa fim seriosi.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Hotarirea nu are nici un semnatar.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Hotarirea este pregatita de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, stimatii mei colegi, o clipa.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Si este inaintata la Parlament.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

De cine este inaintata?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

De comisie.

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar Comisia nu are dreptul sa inainteze.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci in Comisie activeaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Liniste.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deputatii care au dreptul la initiativa legislativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Dragomir,

O clipa. Liniste, va rog, putin in sala, sa ne ascultam.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Noi trebuie sa facem distinctie intre atributiile Parlamentului, atributiile de legiferare si atributiile de organ de numire a unor persoane sau a unor autoritati. Deci, prin actul de legiferare, se respecta procedura legislativa in sensul initiativei legislative, articolul 73, si actul de numire este un act care rezulta dintr-o obligatiune administrativa a Parlamentului si, in acest caz, este functia Comisiei de a inainta, prin hotarire sau a Biroului permanent, sau a altui organ, a Fractiunii.

Deci aceasta functie este realizata prin hotarire, fiindca alt act Parlamentul nu poate adopta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam. Eu, de fapt, va atrag atentia ca avem fix un atare caz la subiectul nr.1308, cu eliberarea domnului Mihai Poalelungi. Solicitarea CSM-ului. Aceste documente au fost facute fix asa si anterior.

Continuam. Domnul Lipcan, va rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Vasazica, domnule Presedinte, ca o constatare. Inseamna ca trebuie sa recunoastem ca este o gafa in Regulament, cel putin, daca nu ne dam seama ca aici nu este scris: asemenea cazuri nu sint evidente.

 

Domnul Marian Lupu:

In Regulament sint multe carente, de acord.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si a doua intrebare.

Domnule presedinte al Comisiei,

Unde este scris ca Comisia are dreptul sa selecteze unul din doi candidati? Si unde este scris ca decizia Comisiei este definitiva? Parlamentul nu poate sa ia alta atitudine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu v-am spus dumneavoastra, ca, conform articolului 56 alineatul (3) litera d), acolo se spune, ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului inainteaza in Parlament doua candidaturi. Parlamentul, adica, Comisia parlamentara de fond selecteaza o candidatura si vine cu ea in Parlament.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Unde scrie ca selecteaza?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Pai, eu v-am spus ca sint carente in lege, dar, ma rog, noi putem sa interpretam cum vrem.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar daca sint carente, trebuie sa ii aducem pe ambii aici, in sedinta.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dar organul de lucru in Comisia de baza, adica este Comisia.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru inceput, o precizare vizavi de comentariile facute de domnul Creanga. Eu sint de acord ca noi trebuie sa delimitam clar numirea, legiferarea, insa acest lucru se intimpla oricum prin intermediul unei hotariri a Parlamentului. Si atunci cititi articolul respectiv in care este stipulat exact cum este adoptata o hotarire a Parlamentului, indiferent de obiectul care vizeaza aceasta hotarire.

Este o problema de procedura si, chiar daca a avut loc un precedent, nu inseamna ca noi trebuie sa continuam. Situatia trebuie clarificata si sa nu permitem, ulterior, sa avem probleme sub aspect juridic.

Si in continuare. Eu nu am intrebari, fiindca pentru mine este clar rezultatul votului, ba chiar pot sa presupun si cine va vota. Eu am o rugaminte adresata domnului Tataru.

In primul rind, domnule Tataru, daca nu ati cunoscut pina acum, in calitatea dumneavoastra de viitor membru al Consiliului de observatori, va rog frumos sa cunoasteti ca aici nu sinteti pe o scena, dar sinteti in Parlamentul Republicii Moldova si atitudinea fata de aceasta institutie sa fie ca atare ca fata de forul suprem legiuitor al Republicii Moldova, si nu ca fata de o scena. Un moment.

Al doilea moment.

Domnule Presedinte,

Chiar daca cuiva ii pare ca in aceasta sala publicul este foarte specific, urmeaza sa fie o parere personala. In sala aceasta sint deputati si dumneavoastra sinteti reprezentantul sau oglinda acestor deputati in Parlament. Eu va rog foarte mult, fiindca dam, ulterior, posibilitate celor care au ca scop, daca vreti pina la urma, denigrarea si, sa spunem asa, crearea unei imagini foarte negative a Parlamentului Republicii Moldova. Este si de datoria noastra sa avem grija ca aceasta imagine sa fie una corecta si pozitiva.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu v-as ruga sa nu ne citim, da, lectii de moralitate unul altuia. Cind am spus ca publicul e specific, eu ma refer inclusiv la Prezidiu si noi stim cu dumneavoastra foarte bine ca sintem un public foarte specific, foarte specific.

Continuam, microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, pentru a lua act, am spus ca, daca nu se voteaza invitarea lui Nagacevschi, rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a facut.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si comparatia cu intrebarea urmatoare despre eliberarea unui judecator cred ca nu e potrivita, fiindca aceasta problema este vizata direct de Constitutie, care stipuleaza atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, numai acesta asigura numirea si eliberarea judecatorilor si Legea cu privire la organizarea judecatoreasca, in care se prevede ca Parlamentul, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce este in urmatorul caz...

Acest caz nu este stipulat si imi pare rau ca domnul Creanga face valuri Majoritatii Comuniste.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei,

Va multumesc.

Domnule Tataru,

Va multumesc.

Rog sa luati loc. Luari de cuvint.

Domnule Onceanu,

Va rog.

 

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

De fapt, problema nu este atit in Tudor Tataru, cit in principiile de constituire a Consiliului de observatori, care acum admit, intr-un mod hotaritor, ingerinta politicului in acest proces.

Am mai spus-o si cu alta ocazie ca, dupa adoptarea Codului audiovizualului in lectura finala, intr-o discutie cu o mult stimata doamna deputat, coautoare a proiectului Codului, ii spuneam, imediat a doua zi, ca, in conditiile in care prevederile principiale ale Codului au un atare continut care deja erau aprobate, schimbari de esenta in bine la teleradio nu pot avea loc, in principiu, si nici nu vor fi. La ce stimata doamna imi raspundea atunci: domnule Onceanu, sa nu anticipam, sa asteptam, sa mai vedem. Ei bine, ce vedem acum? Avem o companie nationala pretinsa publica, care este cea mai slugarnica de la anii 1990 incoace fata de guvernare. Au fost si celelalte slugarnice, dar aceasta nu are limite, a carei politica editoriala este una de tip asiatic, turkmenbasir.

Problema cea mare consta in aceea ca prevederile Codului audiovizualului admit si permit ca in Consiliul Coordonator al Audiovizualului si in Consiliul de observatori al companiei publice organele care trebuie sa promoveze interesul public, comunistii actualmente sa selecteze si sa plaseze majoritatea simpatizantilor sai. Prin acest mecanism acum este promovat si Tataru, si, ulterior, Tabunscic.

Evident, aceasta majoritate a Consiliului de observatori a ales o astfel conducere a companiei, care sa promoveze ferm interesele Partidului Comunistilor cu Rezonans si cu toate celelalte. Desigur, textul Codului audiovizualului, modificat cardinal dupa prima lectura in conformitate cu propunerile expertilor europeni, in linii mari este unul bun. Ei si ce? Important este cine implementeaza prevederile lui.

Constitutia Uniuni Sovietice din 1936 a fost una dintre cele mai democratice pe vremea lor dupa text. Constitutia din 1936. A urmat anul 1937, cam asa e si cu Codul audiovizualului. Poti sa faci un text din punct de vedere tehnic si profesional ideal si sa il pui sa il realizeze in CCA, de exemplu pe Batog de la NIT, si o sa avem anul 1937 in audiovizualul moldovenesc.

Vreau sa atrag atentia dumneavoastra ca o lupta inversunata pentru componenta consiliilor de observatori al companiilor publice, ce ar promova cu adevarat interesul public, s-a dat in ultimii ani si la Praga si la Budapesta, si la Kiev, recent la Tbilisi cu Saakasvili, chiar dupa adoptarea in aceste tari a unor legi bune in audiovizual cu acelasi obiectiv de a inlatura maximal posibil ingerinta politicului la constituire si in activitatea organului de supraveghere a companiilor publice.

In Republica Moldova, la momentul actual, in atare conditii cu asa un Cod orice conducere a Companiei Teleradio-Moldova, aleasa de aceasta componenta a Consiliului de observatori, va proceda la fel ca Todercan si Raileanu, pentru care principiile de echidistanta, pluralism, informare corecta sint niste notiuni absolut abstracte si lipsite de sens. Fiindca, daca ei vor incerca sa schimbe ceva serios in politica editoriala, vor fi imediat demisi si in locul lor vor fi pusi altii inca mai rai ca ei.

In acelasi timp, recomandarile Consiliului Europei privitor la garantarea independentei serviciului public mentioneaza ca, eu citez a cita si a cita oara, recomandarile Consiliului Europei, posturile publice nu pot fi transformate in purtator de cuvint al puterii oficiale. Cazurile cind posturile publice pot fi constrinse sa difuzeze mesaje si comentarii oficiale, sa relateze despre acte si decizii ale autoritatilor publice sau sa acorde, fiti atenti, sau sa acorde timp de antena acestora, trebuie sa fie excluse. Aceasta e o norma europeana.

In afara de circumstantele exceptionale: cataclisme, epidemii, jubilee, sarbatori de stat si altele in acest sens, repet, aceasta este o norma europeana nu este cerinta sau opinia noastra, pe care Consiliul de observatori si conducerea companiei trebuie sa le promoveze ca principiu, si Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Ce avem noi in realitate? Toate emisiunile de stiri la compania publica sint pline anume de materiale ale serviciilor de presa al Presedintiei si ale structurilor guvernamentale, diferite alte mesaje oficiale. Sint o multime de exemple, nu e timp si nu am posibilitate sa le enumer acum. Deci una este norma europeana si alta este practica asiatica de la noi.

Intrebarea este: pentru ce o sa opteze Tataru in cadrul Consiliului de observatori? Tinind cont de ultimele lor... de atitudinea lui la NIT si la Moldova Suverana, raspunsul este clar. Apropo, la ultima iesire a lui in cadrul emisiunii Mai ai ceva de spus, la care participam noi, el isi exprima admiratia fata de acei care muncesc pentru Povesti cu masti, spunind: ce bravo sint ei!

Deci, evident, Fractiunea Alianta Moldova Noastra va vota contra candidaturii domnului Tudor Tataru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Susarenco, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Modalitatea in care astazi majoritatea parlamentara, mina in mina cu Presedintele Legislativului, sfideaza grosolan principala institutie in stat, Parlamentul, ne face din nou, si a cita oara, sa atragem atentie opiniei publice nationale si institutiilor internationale despre instaurarea unei dictaturi in Republica Moldova.

A devenit deja o norma faptul cind actuala guvernare nu pune nici doi bani pe textul Constitutiei, iar Presedintele Parlamentului, care are menirea sa vegheze respectarea Legii Supreme, prin diferite metode ale fostilor si actualilor secretari de raikom, manipuleaza cu prevederile Regulamentului, pentru a promova interesele straine acestui popor necajit.

Or, ceea ce se intimpla azi in Parlament cu aceasta numire in functie de membru al Consiliului de observatori al asa-zisei institutii publice a audiovizualu-lui nu numai ca este o sfidare brutala a dreptului la libera exprimare, o oprimare a libertatii presei si libertatii de gindire, dar si o mostra clasica cum comunistii, impreuna cu Voronin, isi indeplinesc angajamentele asumate la 4 aprilie 2005.

Or, adoptarea Codului audiovizualului a fost una dintre acele faimoase
10 conditii de votare a Presedintelui Voronin, conditii care astazi se incalca in picoare de catre actuala guvernare. Oare nu este clar si pentru un student de la veterinarie ce proceduri a stabilit Codul audiovizualului pentru alegerea membrilor Consiliului de observatori.

Este clar stipulat in articolul 56, alineatul (3), in care vorbeste despre aceea a cita oara am vorbit: la Consiliul Coordonator selecteaza si prezinta Parlamentului cite doua candidaturi pentru fiecare post vacant. Parca nu este clar ce este Parlamentul. Cui nu ii este clar, sa citeasca Constitutia care spune ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si este compus din 101 deputati.

Cine a dat dreptul Comisiei de specialitate sa incalce Constitutia? Unde este scris in Constitutie despre comisiile parlamentare ori ca acestea pot substitui Parlamentul? Sa vedem ce spune Regulamentul? Articolul 16, alineatul (1) stabileste atributiile Comisiei, citez: Comisiile parlamentare sint organe de lucru ale Parlamentului infiintate pentru efectuarea activitatii Parlamentului.

Cine a permis Comisiei sa hotarasca in numele Parlamentului? Articolul 27, alineatuo (2), citez: La unele sedinte, comisiile permanente emit avize consultative cu titlu de recomandare. Aceasta este competenta Comisiei.

Se creeaza impresia ca unii din aceasta sala habar nu au despre prevederile Constitutiei, despre rolul si locul Legislativului intr-un stat cu un regim parlamentar de guvernare, ca deputatii nu sint nicidecum in serviciul Sefului statului sau al celor care il inconjoara in cladirea de peste drum si nici in serviciului Guvernului sau al unei puzderii de functionarasi tineri si bine hraniti care misuna prin coridoarele ministerelor la Chisinau, laudindu-se ca au facut carte la asa-zisa Academie de Administrare Publica, scoala care si-a subordonat-o tot Seful statului.

Or, numai la noi in Republica Moldova, stat asa-zis de drept, unitar si indivizibil cu regim parlamentar de guvernare, Parlamentul poate fi privit ca un colhoz in frunte cu Seful statului. Numai la noi oricare functionaras poate sa te invete cum se fac legile tarii. Numai la noi in Parlament Presedintele de sedinta poate sa inchida gura oricarui deputat. Numai la noi Biroul permanent poate sa adopte decizii in numele Legislativului.

Toate acestea puse una peste alta trebuie sa dea de gindit acestui Parlament macar la sfirsit de mandat, fiindca, personal, inca mai cred ca Constitutia Republicii Moldova a fost scrisa nu pentru Strasbourg sau Bruxelles, dar, in primul si in primul rind, pentru cetatenii acestei tari oropsite.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Bodnarenco,

Luare de cuvint.

Va rog, la tribuna centrala. Luarile de cuvint la tribuna centrala.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

luare de cuvint, . , , , , , , , , , , .

, intelligens, , , , . , , , .

, , , . , . , , , , , , , , . .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Acestea au fost luarile de cuvint. Purcedem la exercitiul de vot. Readuc aminte, este vorba de un caz special, proiectul de Hotarire a Parlamentului urmeaza a fi votat, potrivit normelor fixate in Codul audiovizualului. Deci proiectul de Hotarire nr.3394.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului cu privire la... Cum suna acest proiect? Cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova.

Articolul 1. Se confirma in functia de membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova domnul Tudor Tataru pe un termen de doi ani si 3 luni.

Cer scuze, Comisia are rectificare, 4 ani. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi pentru. Impotriva? Mai repejor, cine este impotriva? Ca sa fixam pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 2.

Sectorul nr. 3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

11 voturi impotriva.

Stimati colegi,

In conditiile acestui bilant, proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3394 este adoptat. Continuam.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1179 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

In urma demisiei din functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului a domnului Constantin Rotaru, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, in conformitate cu articolele 42 si 43 din Codul audiovizualului al Republicii Moldova, a anuntat un concurs pentru suplinirea acestei functii. In termenul prevazut la Comisie, au fost depuse trei dosare ale domnilor Aurel Lavric, Vitalie Tabunscic si Oleg Brega, tinindu-se cont de toate rigorile legislatiei.

Membrii Comisiei, in cadrul sedintei din 19 martie curent, la care au asistat toti candidatii pentru functia respectiva, au examinat minutios fiecare candidatura in parte. Cerintele principale de selectare a candidatilor pentru functia vacanta a fost, in primul rind, profesionalismul si experienta de munca in unul din domeniile prevazute de Cod, in special in domeniul audiovizualului.

Astfel, in urma discutiilor care au avut loc, Comisia petru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa s-a pronuntat cu majoritatea de voturi, cu 6 voturi, pentru ca la functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sa fie inaintata candidatura domnului Vitalie Tabunscic, recomandat de Confederatia Nationala a Sindicatelor din Moldova.

Domnul Tabunscic este de specialitate filolog, anterior, din anul 1994, a detinut functia de consultant principal in Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a Parlamentului Republicii Moldova, unde a fost responsabil de problemele culturii si mass-media. Apoi din anul 2003 a fost ales in calitate de secretar al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale Compania Teleradio-Moldova. Din anul 2007 a fost vicedirector al Televiziunii Nationale, sef de Directie programe, coordonare si emisie, sef Serviciu audit intern al Companiei Teleradio-Moldova. Termenul pentru care va fi confirmat candidatul pentru functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, conform articolului 43 din Codul audiovizualului, este de 6 ani.

Stimati deputati,

Conform articolului 42, punctul 2, candidatii la functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sint selectati de Comisia de fond si de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Ca rezultat, Comisia de fond prezinta raportul, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati prezinta un coraport. Dumneavoastra aveti coraportul.

In asa fel, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propune ca proiectul de Hotarire cu privire la confirmarea unui candidat pentru functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sa fie adoptat de catre Parlament, dupa ce candidatul va depune juramintul.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei,

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Tabunscic,

Va rog, daca se poate. Articolul 66, alineatul (2) din Codul audiovizualului spune: in calitate de fondatori ai posturilor de radio si TV expres nu pot fi partidele si formatiunile politice.

Intrebare: cum apreciati dumneavoastra afirmatia domnului Presedinte al PCRM Vladimir Voronin, dupa ultimul congres, ca, vezi Doamne, Partidul Comunistilor are numai 4 ziare si numai un post de televiziune, el se jeluia aici ca au numai un post de televiziune.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi avem un post de televiziune publica. Nu eu?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu, nu, eu pe domnul Tabunscic.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Scuzati.

Domnul Anatolie Onceanu:

Articolul 66, alineatul (2) interzice partidelor politice sa aiba posturi de televiziune. Domnul Presedinte declara ca are un post de televiziune. Cum apreciati dumneavoastra acest fapt?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Vitalie Tabunscic candidat pentru functia de membru al Consi-
liului Coordonator al Audiovizualului:

Domnul Presedinte a nominalizat acest post?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dumneavoastra nu stiti de lucrul acesta? Ca atare. Ca principiu. Dumneavoastra cred ca aveti incredere in ceea ce spune Voronin, da? Stie el ce spune, probabil. Si in cazul in care veti fi confirmat ca membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cum veti inlatura aceasta grava incalcare a prevederilor Codului audiovizualului?

 

Domnul Vitalie Tabunscic:

Consiliul Coordonator al Audiovizualului este un organ colectiv. Vom decide aceasta problema in mod colectiv.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu am intrebat opinia dumneavoastra personala.

 

Domnul Vitalie Tabunscic:

Impreuna cu ceilalti colegi din Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Tabunscic,

Eu am intrebat opinia dumneavoastra personala in cazul de fata?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Raspunsul a venit.

 

Domnul Vitalie Tabunscic:

Domnule Onceanu,

Eu nici pina a candida pentru aceasta functie, nici dupa, nu am expus si nu voi expune opinii politice.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci acum trebuie, pur si simplu, sa respectati strict prevederile Codului, este cea mai importanta sarcina a unui membru. Bine. Cam in asa fel a raspuns dumnealui si la sedinta comisiei la intrebarea mea. In continuare, la ceea ce a avut loc la sedinta Comisiei. I-am solicitat sa raspunda la o singura intrebare numai: in ce masura emisiunea Rezonans corespunde principiului unei institutii publice?

Raspuns foarte evaziv, probabil, dumneavoastra v-ati determinat pozitia personal si, va rog, acum sa o expuneti in fata intregului Parlament. In ce masura emisiunea Rezonans corespunde principiilor unei institutii publice?

 

Domnul Vitalie Tabunscic:

Indiferent de opinia pe care as avea-o eu sau pe care o aveti dumneavoastra, aceasta este o emisiune de reiting. Si dumneavoastra, stiti foarte bine ca gaina care aduce oul de aur nu se taie.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Va inchipuiti dumneavoastra raspunsul unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

Domnul Vitalie Tabunscic:

Eu vad foarte multe emisiuni analitice.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Va inchipuiti, care e raspunsul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc.

Si eu am o intrebare catre domnul Tabunscic. Pe domnul Tabunscic il cunosc dupa 1994, cind dumnealui a venit in Parlament adus de domnul Valeriu Senic, Dumnezeu sa il ierte, caci are pentru ce il ierta, ca a facut foarte multe pacate, da. Toti il consideram ca pe un ucenic al domnului Senic. Stim ca domnul Senic a lucrat impreuna cu Vasile Stati, au lucrat foarte productiv.

Intrebarea este urmatoarea: daca domnul Tabunscic a ramas fidel in continuare invataturii antinationale Senic Stati? (Rumoare in sala.)

 

Domnul Vitalie Tabunscic:

Nu va suparati, dar...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vitalie Tabunscic:

Are vreo atributie intrebarea aceasta cu activitatea mea in Consiliul Coordonator al Audiovizualului?

 

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Dragomir,

Va multumesc. Oferiti.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu ma adresez colegilor democrati, nici nu are rost sa cobori la nivelul de a pune intrebari unor asemenea persoane promovate de si de...

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pur si simplu, eu vreau sa ii pun o intrebare candidatului, daca el a inteles corect unde este propus de Parlament? Caci nu e propus la o fabrica de pasari si ambii, fiindca unul vorbeste de curcani, dar altul de gaini, dar nu am auzit nimic de cultura si de audiovizual in general.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Nu am inregistrat solicitari pentru luari de cuvint, pe care motiv, stimati colegi, vom purcede la exercitiul de vot. Voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.1179 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, prin care se confirma in functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului domnul Vitalie Tabunscic pe un termen de 6 ani. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi pro. Impotriva? Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 2.

Sectorul nr. 3 13.

 

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi impotriva.

In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot, proiectul de Hotarire nr.1179 este adoptat.

Potrivit prevederilor Codului audiovizualului, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, candidatul confirmat prin hotarire de Parlament trebuie sa depuna juramintul.

Domnule Tabunscic,

Sinteti invitat la tribuna centrala pentru depunerea juramintului.

 

Domnul Vitalie Tabunscic membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, cu constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei. Sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului.

11 aprilie 2008

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Tabunscic,

Plenul Parlamentului va felicita si va doreste succes. (Aplauze.)

Stimati colegi,

Continuam cu proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1308 privind eliberarea domnului Mihai Poalelungi din functia de judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotarirea sa din 20 martie 2008, propune Parlamentului eliberarea domnului Mihai Poalelungi din functia de judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curtii Supreme de Justitie in legatura cu alegerea sa in functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

In baza prevederilor articolului 116, alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, ale articolului 26, alineatul (1) din Legea cu privire la statutul judecatorului si ale articolului 4 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca in functia nominalizata persoana se numeste sau se elibereaza, dupa caz, de catre Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Avind in vedere ca Demersul privind eliberarea domnului Mihai Poalelungi corespunde rigorilor legale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului pentru examinare adoptarea proiectului de hotarire respectiv, care este anexat la prezentul raport.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1308. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi toti il cunoastem pe domnul Poalelungi. Dumnealui este o persoana de o talie net superioara, noi cunoastem aportul dumnealui in sistemul judiciar. Am avut onoarea sa fim ambii inaintati candidati din partea Guvernului Republicii Moldova pentru functia de judecator la Curtea Europeana. Si astazi, permiteti-mi sa il felicit pe domnul Poalelungi, fiindca il cunosc foarte bine ca profesionist si ca un om de raspundere.

Si, mai mult decit atit, pentru dumnealui in capul mesei este numai legea si, in al doilea rind, este pentru apararea drepturilor omului.

Felicitarile noastre si va dorim in continuare multe succese si, intr-adevar, sa vegheati drepturile omului.

Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Poalelungi,

Parlamentul va felicita cu alegerea in aceasta inalta functie si va doreste mult succes in activitatea ulterioara in calitate de judecator la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Microfonul nr.6.

 

Domnul Mihai Poalelungi judecator la Curtea Europeana pentru
Drepturile Omului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Va multumesc mult pentru increderea pe care mi-ati acordat-o cind m-ati numit in functia din care mi-ati acceptat acum demisia. Si va asigur ca voi deveni un judecator bun al Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

Va multumesc mult. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam examinarea subiectelor incluse pe agenda sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.568 cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Igor Bodorin sef al Serviciului de Protectie si Paza de Stat:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati domnilor si doamnelor deputati,

Activitatea Serviciului de Protectie si Paza de Stat este reglementata de Legea nr.1457 din 1998. Conform normelor juridice colaboratorii Serviciului au statut de militari si se conduc in totalitate de prevederile actelor legislative si normative cu caracter militar.

Totodata, conform prevederilor Hotaririi Parlamentului nr.1315 cu privire la aprobarea Conceptiei reformei militare, in scopul aducerii structurii fortelor armate ale tarii la standardele internationale, institutiile ce nu au atributii de asigurare a securitatii militare a statului urmeaza a fi demilitarizate.

Proiectul de lege prezentat atentiei dumneavoastra are drept obiectiv asigurarea cadrului legislativ national ce tine de principiile generale de activitate ale Serviciului de Protectie si Paza de Stat, stabilirea locului si rolului Serviciului in cadrul autoritatilor administrative ale Republicii Moldova, principiile generale de organizare si dirijare, aprecierea statutului angajatului cu grad special, atributiile si drepturile acestuia, modalitatea de angajare si eliberare, protectia juridica si sociala a colaboratorilor etc.

Dupa intrarea in vigoare a legii, Serviciul va capata un statut de organ specializat al puterii executive, ai carui angajati vor detine grade speciale similar Serviciului de Informatii si Securitate si Departamentului Situatii Exceptionale, recent demilitarizate. Serviciul de Protectie si Paza de Stat solicita sustinerea dumneavoastra proiectului prezentat spre examinare, considerindu-l binevenit, cu norme juridice concrete, menit sa contribuie la indeplinirea cu succes a atributiilor acestuia.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

In primul rind, o observatie, domnule Bodorin. In fiecare zi de dimineata, de la ora 7 dimineata pina la 8, pina ce trece Presedintele la vale, la fiecare 20 de metri sta cite un subordonat de al dumneavoastra si pazeste stilpii acestia de pe strada Sfatul Tarii. Care este misiunea lor? Aceasta asa ca fapt divers. Si daca ei tot sint in aceasta lista?

La articolul 1, alineatul (4) este stipulat: Serviciul este subordonat Guvernului, iar la articolul 8, alineatul (1): Serviciul este condus de un director numit si eliberat din functie de Presedintele Republicii, la propunerea Prim-ministrului. Si articolul 46: Controlul asupra activitatii Serviciului este exercitat de Presedintele Republicii Moldova si de Guvern. Ce e cu dublele acestea standarde in acest proiect de lege? Cum de inteles? In unul este numit, este subordonat Guvernului, dar seful este numit in functie de Presedinte si controlul tot este exercitat de Presedinte si de Guvern.

 

Domnul Igor Bodorin:

Cu permisiunea dumneavoastra, deci norme analogice sint in Legea cu privire la Serviciul Graniceri si in Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Aceeasi modalitate, tinind cont de statutul nostru de componenta a organelor securitatii statului, am preluat aceleasi norme care sint si la graniceri.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, dar cine controleaza? Unul pe altul se controleaza? Presedintele pe Guvern, Guvernul pe Presedinte. Cine o sa controleze?

 

Domnul Igor Bodorin:

Bine, aceasta ar fi posibil sa examinam pentru lectura a doua si sa introducem unele sau alte rectificari.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule raportor,

Am o intrebare la articolul 19 alineatul (12). Explicati, va rog, de ce se ingradeste angajatilor SSP-ului dreptul de a face parte din asociatii obstesti? Cum ar fi, eu citesc: Angajatii nu au dreptul sa faca parte din partide si alte organizatii social-politice, asociatii obstesti. Adica, vreti sa spuneti ca membrii nu au dreptul sa fie nici la Asociatia de pescari si vinatori sau Uniunea nu stiu a cui. Eu nu imi dau seama ce ar incurca chestia aceasta. Uniunea umoristilor, da, caci am avut odinioara. Eu, in primul rind, cred ca aceasta contravine dreptului ce este acordat de Constitutie la libera asociere a cetatenilor.

 

Domnul Igor Bodorin:

Sint gata sa va raspund. Deci noi, in timpul audierilor in cadrul comisiilor, am primit o interpelare din partea deputatilor si, respectiv, am solicitat asistenta Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, care a facut o generalizare a experientei existente in Europa. Ne-a remis aceasta informatie si, respectiv, noi am remis-o in doua comisii: in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si in Comisia domnului Stoicov. Si am aici o informatie foarte detaliata. In marea majoritate a tarilor, in aceste prevederi exista atit afilierea la partide politice, cit si la diferite organizatii si institutii obstesti.

 

Doamna Maria Postoico:

Este foarte corect.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau sa spun ca noi avem.

 

Doamna Maria Postoico:

Se refera la social-politice numai. Asa ca...

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau sa spun ca noi avem totusi Constitutia Republicii Moldova si prevederile care sint aici contravin Constitutiei. Eu inteleg cind este vorba despre partidele politice, dar cind despre societatile obstesti...

 

Domnul Igor Bodorin:

Sint de acord cu dumneavoastra, discutam, examinam formularea pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine, atunci pentru lectura a doua. Si inca o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma,

Aici este indicat concret: organizatii social-politice.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, si asociatii obstesti. Cititi in continuare.

 

Doamna Maria Postoico:

Asociatii nu sint. Iata, uitati-va la 9. Este restrictia concreta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra nu va uitati la acel articol, doamna.

 

Doamna Maria Postoico:

Ei cum nu?

 

Domnul Valeriu Guma:

Uitati-va la articolul nu 9, dar 12, litera b).

 

Domnul Igor Bodorin:

Articolul?

Domnul Valeriu Guma:

Corect?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, bine.

Multumesc.

Si inca o intrebare. Fara doar si poate, stim ca sint, este nevoie, in unele cazuri, ca unele persoane au necesitatea de a profita de o protectie. Dar ma intreb: de ce doar numai Presedintele Tarii, si nu Prim-ministrul, plus poate si Presedintele Parlamentului sa aiba posibilitatea de a decide cuiva ca sa fie asigurata o protectie?

 

Domnul Igor Bodorin:

Propuneti ca cercul persoanelor care decid privind oferirea sa fie largit?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, nu numai Presedintele Tarii, am in vedere ca... Cu Presedintele Parlamentului, cum va fi intr-o tara parlamentara, intr-adevar.

 

Domnul Igor Bodorin:

Deci, este o practica cind... totusi ar fi logic ca sa fie o singura persoana, care ia deciziile la acest capitol. In cazul in care luam decizia ca incredintam aceasta atributie Presedintelui, este Presedintele. Daca este Presedintele, numai Presedintele Parlamentului, atunci Presedintele Parlamentului sau, respectiv, Executivul. In cazul in care toate trei persoane vor lua aceste decizii, atunci, pur si simplu, in viziunea mea personala, va fi o neintelegere, va fi un calambur.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine, eu cred ca nu va fi nici o problema. Dar daca dumneavoastra decideti...

 

Domnul Igor Bodorin:

In continuarea gindului, Presedintele Parlamentului sau Primul-ministru face un demers in numele Presedintelui care, respectiv, decide pe marginea acestei probleme.

 

Domnul Valeriu Guma:

In tara este Prim-ministrul

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor,

La articolul 33 Drepturile banesti, alineatul (2) este stipulat: Angajatii Serviciului beneficiaza de salariul lunar, care se constituie din salariul functiei, adaosuri, sporuri, suplimente, indemnizatii si alte drepturi de plata cu caracter permanent. Angajatilor Serviciului li se pot stabili si alte drepturi de plata in conformitate cu legislatia. Noi avem Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Aici apar notiuni noi. Din care surse o sa acoperiti aceste adaosuri? Acesta e un moment. Si al doilea moment. La articolul 37 Drepturi de asigurare cu locuinta alineatul (2): Angajatul care nu este asigurat cu spatiu locativ are dreptul la compensarea baneasca, din contul Serviciului, a cheltuielilor pentru inchirierea spatiului locativ, in cuantumul prevazut de contractul de inchiriere a spatiului locativ, care nu depaseste salariu de functie al angajatului.

Din care surse se prevad aceste achitari?

 

Domnul Igor Bodorin:

Dind raspuns la a doua intrebare, aceste surse sint planificate anual in bugetul Serviciului. Noi beneficiem si acum de ele in baza Legii cu privire la statutul militarilor si, anual, aceste surse sint planificate.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar cu salarizarea?

 

Domnul Igor Bodorin:

Cu salarizarea, deci fac referinta ca astfel de prevederi cum sint la articolul 33, sint incluse practic mot á mot si in Legea privind statutul ofiterului de informatii si securitate, adoptat recent in luna iulie 2007 si, de asemenea, tot aceleasi prevederi sint si in Legea privind statutul militarilor din anul 2005.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun pentru lectura a doua acest alineat sa corespunda Legii nr.355.

 

Domnul Igor Bodorin:

Bine. Vom examina si vom inainta propunerea de modificare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule raportor,

Intrebarea mea este referitor la subordonarea acestei institutii. Nu considerati ca este o contrazicere articolul 1 alineatul (4) si articolul. ? Atunci imi cer iertare. Eu am avut in vedere asupra subordonarii. Da, atunci am scos problema.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Chiar daca s-a vorbit, este o problema vizavi de subordonare si, probabil, o sa urmeze sa vedem, fiindca Serviciul este subordonat Guvernului in cazul in care sub forma de ulterioarele prevederi, cind Presedintele, practic, este persoana care decide in care limite activeaza acest serviciu, probabil, va trebui sa revenim.

Domnule director,

Acum am o intrebare directa la articolul 2 Persoane beneficiare de protectie. Deci este vorba de alineatul (2): Persoanele beneficiare de protectie: demnitari ai Republicii Moldova, demnitari straini pe timpul sederii in Republica Moldova, familiile acestora... s.a.m.d., dupa text. Eu nu vreau sa ma refer la demnitarii straini, insa ce tine de demnitari ai Republicii Moldova noi avem legea care stabileste clar care sint acei demnitari care sint supusi protectiei din partea Serviciului.

In rest, noi avem legislatie care reglementeaza foarte clar in ce conditii, cine dispune, in anumite conditii, luarea sub protectie a anumitelor cetateni, chiar daca sint si demnitari. Si nu cred ca Serviciul urmeaza sa isi asume asemenea atributii, care, ulterior, sa fie pusi in situatia sa indeplineasca aceasta prevedere.

 

Domnul Igor Bodorin:

Dupa cite inteleg, faceti referinta ca noi largim spectrul de persoane?

 

Domnul Vladimir Filat:

Dam posibilitate ca, ulterior, pastrind aceasta specificare, sub protectie pot sa fie luati un numar mai extins de persoane, demnitari, asa cum sint stabiliti in lege.

 

Domnul Igor Bodorin:

Bine, posibil, aici ar fi binevenit ca sa adaugam beneficiarii de protectie si paza de stat si atunci devine clar ca in conformitate cu aceste legi. Pentru lectura a doua vom face modificari.

 

Domnul Vladimir Filat:

Fiindca sint clar stabilite persoanele.

 

Domnul Igor Bodorin:

Da, de acord.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Este legea. In rest, vizavi de lege este evident ca aceasta lege se incadreaza in sirul actelor legislative pe care le adoptam, care vizeaza demilitarizarea institutiilor. Serviciul de Informatii si Securitate a parcurs deja aceasta perioada. Eu am analizat proiectul de lege. In mare parte el corespunde acelor scopuri care
s-au trasat. Este necesar si ceea ce a mentionat domnul presedinte al Comisiei pentru politica economica, buget si finante ca asigurarile sub aspect social al colaboratorilor sa fie pastrate, dar cu corelarea la legislatia deja in vigoare. Sint observatii ce vizeaza lectura a doua, noi inca vom veni cu...

 

Domnul Igor Bodorin:

Bine, va multumesc foarte mult pentru sustinere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule raportor,

As vrea sa va intreb: totusi in ce consta procesul de demilitarizare caruia este supus Serviciul respectiv, fiindca eu incerc sa inteleg care este elementul de demilitarizare si nu reusesc?

 

Domnul Igor Bodorin:

Procesul de demilitarizare, practic, presupune inlocuirea gradelor militare si a prevederilor...

 

Domnul Igor Klipii:

Denumirile aveti in vedere?

 

Domnul Igor Bodorin:

...legislatiei militare cu grade si forme speciale.

 

Domnul Igor Klipii:

Denumirea. Se schimba denumirea.

 

Domnul Igor Bodorin:

Se schimba denumirea.

 

Domnul Igor Klipii:

Principiul de functionare ramine acelasi?

 

Domnul Igor Bodorin:

Da.

 

 

Domnul Igor Klipii:

De acord. Fiindca aceasta este modalitatea de a demilitariza Republica Moldova: atit SIS-ul, cit si... A doua intrebare este... dumneavoastra indicati aici ca Serviciul are nevoie de numere de inmatriculare speciale: cum vor contribui numerele de inmatriculare speciale pentru automobilele respective la asigurarea securitatii persoanelor protejate?

 

Domnul Igor Bodorin:

Numerele speciale nu vor contribui, dar ele permit persoanelor, care, de asemenea, contribuie la asigurarea ordinii publice, personalului sau angajatilor colaboratorilor politiei, altor organe sa aiba o...

 

Domnul Igor Klipii:

Deci, eu, pur si simplu, constat, atunci cind chiar la aceasta intersectie din Chisinau, la intersectia cruciala pentru Chisinau merg doi tipi, doua persoane care reprezinta un serviciu oarecare, nu stiu, SIS-ul sau oricare altul, si care blocheaza tot traseul si merg cu o viteza nebuna. Si aceasta da de inteles, pur si simplu, numerele respective dau de inteles politistilor, politiei rutiere ca acestia trebuie protejati, nu persoanele pe care le protejeaza, la rindul lor. Am impresia ca aceste numere speciale doar perturbeaza atit activitatea unora, cit si... Inca citeva intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog continuati.

 

Domnul Igor Klipii:

As vrea sa va intreb daca nu considerati ca sint un pic exagerate atributiile Serviciului din articolul 11. Deci Serviciului ii revine mentinerea ordinii publice in locurile de aflare permanenta sau temporara a persoanelor beneficiare de protectie si sa excluda cauzele ce impiedica asigurarea acesteia. Sint alte institutii si organe care poarta responsabilitate pentru ordinea publica. La fel, Serviciului
i-ar reveni, de exemplu, sa planifice sa desfasoare activitati si sa prezinte informatiile necesare privind organizarea apararii nationale. Mi se pare iarasi o pretentie prea exagerata pentru Serviciu. Sa intreprinda, in colaborare cu Serviciul de Informatii si Securitate, actiuni pentru prevenirea scurgerii de date si informatii care nu sint destinate publicitatii. Serviciul nu ar avea aceste, dupa mine, obligatiuni. Sa coordoneze activitatea, sa coordoneze activul misiunilor de protectie si paza, activitatea tuturor fortelor participante in cadrul institutiilor prevazute la articolul 5 alineatul (1). Aici intra si Ministerul de Interne si Ministerul de Externe, si SIS-ul. Si mi se pare iarasi o pretentie exagerata pentru Serviciu, care ar coordona activitatea tuturor acestor institutii. Eu cred ca si ca formula, ca si pretentie este exagerat. Dumneavoastra ce credeti?

 

 

 

Domnul Igor Bodorin:

Daca imi permiteti, as dori, pur si simplu, sa va informez ca noi am preluat practic, mot à mot toate normele care sint in Legea actuala nr.1457. Nu am introdus mai mult si nu am solicitat nici o atributie mai mult decit acele care sint la momentul actual exercitate de catre noi. Fiecare pozitie.

 

Domnul Igor Klipii:

Atunci care este rostul legii, daca ati preluat ceea ce a fost?

 

Domnul Igor Bodorin:

Practic in legea actuala au fost introduse elementele ce tin de incadrarea personalului in Serviciu, drepturile si inlesnirile si mecanismul de satisfacere al Serviciului, inclusiv pina la etapa de concediere. Acele norme care nu pot fi reglementate prin alt act legislativ, spre exemplu Codul muncii. De aceea, fiecare structura specializata in legea sa are astfel de norme.

 

Domnul Igor Klipii:

Ultima intrebare. In atributiile sefului Serviciului este urmatoarea specificare. Negociaza si incheie, in conditiile legii, contracte si acorduri cu persoane juridice si fizice din tara si din strainatate in problemele ce tin de competenta serviciului. Care ar fi necesitatea unor contracte si acorduri cu persoane fizice din afara tarii?

 

Domnul Igor Borodin:

Noi vorbim despre acordurile ce tin de activitatea economico-financiara a Serviciului. In primul rind, acestea sint diferite livrari de echipament, de utilaj care nu este produs in tara. Si, respectiv, de asemenea daca vorbim nemijlocit de persoanele fizice sau juridice. Cam aceasta ar fi logica.

 

Domnul Igor Klipii:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Am o intrebare cu referinta la doua articole 33 si 34. Tine cam de acelasi subiect, dar putin, putin difera. In aceste articole este prevazuta folosirea finantelor si noi avem tot sectorul bugetar, care este finantat in stricta conformitate cu Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Dumneavoastra prevedeti la articolul 33 ca angajatilor Serviciului li se pot stabili si alte drepturi de plata in conformitate cu legislatia. La ce va referiti dumneavoastra cind spuneti chestia aceasta? Este legea de baza, toata lumea se foloseste de aceasta lege, dar dumneavoastra mai adaugati ceva?

 

Domnul Igor Bodorin:

Aceasta problema a fost abordata de catre... si recomandarile respective le-a inaintat si domnul Bondarenco. De asemenea, noi am acceptat si am spus ca pentru lectura a doua vom revizui, ca insasi Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar permite Guvernului sa stabileasca, pentru unele structuri, niste suplimente cum ar fi activitatea in conditii deosebite, deci lucrul cu personalul, riscul profesional si alte momente.

Deci aceea ce nu este, pur si simplu, inclus la pozitiile respective propriu-zis in lege, dar deja sint incluse in hotarirea Guvernului, care reglementeaza suplimentar unele sau alte pozitii si unele sau alte plati suplimentare.

 

Domnul Vladimir Braga:

Tocmai de aceea si am pus intrebarea, pentru ca ele deja sint reglementate si nu este necesar de a introduce alte articole speciale intr-o lege care nu este de baza.

 

Domnul Igor Bodorin:

Noi asa si am convenit, ca aceasta problema catre lectura a doua va fi revizuita.

 

Domnul Vladimir Braga:

Si, in acest caz, domnule Presedinte, fac o propunere pentru stenograma. Articolul 33 si articolul 44 sa fie excluse din proiectul de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Bodorin,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat, initiativaa legislativa a Guvernului Republicii Moldova, si am constatat urmatoarele. Proiectul in cauza a fost elaborat in scopul stabilirii unui cadru juridic adecvat cu privire la modul de desfasurare a activitatii Serviciului de Protectie si Paza de Stat.

In prezent, activitatea Serviciului este reglementata de Legea cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat, adoptat de catre Parlament in anul 1998, care stabileste modalitatea de indeplinire a serviciului militar pentru colaboratorii acestei institutii, si Legea privind organele securitatii statului, care stabileste principiile de activitate si locul acestei institutii in sistemul organelor securitatii statului.

Totodata, actele normative adoptate ulterior in domeniul organizarii si functionarii fortelor armate ale Republicii Moldova si anume Legea cu privire la apararea nationala si Hotarirea Parlamentului cu privire la aprobarea Conceptiei reformei militare prevad demilitarizarea institutiilor, care nu are atributii privind asigurarea securitatii militare a statului.

Intru realizarea acestui scop, prezentul proiect de lege stabileste ca Serviciul de Protectie si Paza de Stat este structura speciala a sistemului organelor securitatii statului in cadrul careia isi indeplinesc serviciul angajati cu grade speciale. La fel, comparativ cu Legea nr.1457, noul proiect de Lege cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat expune intr-un mod detailat procedura de angajare si eliberare din serviciu, de conferire a gradelor speciale si de aplicare a sanctiunilor disciplinare.

O atentie deosebita in textul proiectului este acordata expunerii normelor cu privire la specificul activitatii de protectie si paza, precum si de protectie juridica si sociala a angajatilor Serviciului.

Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin examinarea si adoptarea proiectului de lege in cauza, inaintind unele propuneri si amendamente care vor fi luate in consideratie de catre Comisie la etapa examinarii acesteia in lectura a doua.

Totodata, Comisia considera oportun de mentionat urmatoarele. Cu privire la conditiile de angajare in serviciu, stabilite la articolul 13, Comisia considera oportun de a majora virsta de incadrare a cetatenilor de la 18 ani la 21, reiesind din urmatoarele considerente: la virsta de 18 ani cetatenii inca nu pot avea indeplinit serviciul militar in termen; legislatia in vigoare cu privire la organele securitatii statului la fel stabileste limita minima de 21 de ani pentru angajare in servicii si organe ce presupun in activitatea sa aplicarea armei de foc si conditii de risc profesional sporit.

Pentru a asigura o distinctie clara dintre gradele speciale Serviciului si cele militare, Comisia propune de a completa denumirea acestora cu sintagma al Serviciului de Protectie si Paza de Stat.

In scopul asigurarii unor garantii juridice si sociale temeinice pentru militarii Serviciului de Protectie si Paza de Stat in legatura cu procesul de reorganizare si schimbare a statutului, Comisia propune reformularea alineatului (5) din articolul 47 si completarea cu alineate noi in urmatorul cuprins: Colaboratorii Serviciului vor fi eliberati din serviciul militar si trecuti in rezerva
(retragere) in conditiile Legii cu privire la statutul militarilor, cu pastrarea functiilor detinute.

Si alineatul (6): Colaboratorii Serviciului care au dreptul la pensie in conditiile legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne vor decide in privinta pensionarii sau continuarii activitatii in Serviciu.

In temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Stoicov.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

, .

. . .

-, , : , , .

, . , .

. , , , .

. , , . , , 18 : .

- , 18 ? , , . , , , , .

. .

.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, in raportul Comisiei tocmai ca e stipulat ca de la 21 de ani, nu de la 18.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, vizavi de experienta, cu siguranta ca Serviciul are nevoie de personal care are experienta respectiva, numai ca eu nu cred ca este absolut necesar ca aceste persoane sa fi trecut serviciul militar, domnule Misin, fiindca sint cetateni care deja au avut serviciul militar inainte ca armata militara sa fi existat, au virsta si aptitudini necesare ca sa poata servi in serviciul respectiv.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, dar virsta nu o sa fie 18 ani atunci.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.568. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.568 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Inainte de a continua, vreau sa va aduc la cunostinta ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru, domnul deputat Efim Agachi. Propun sa il felicitam si sa ii dorim cele mai alese urari de bine! (Aplauze.)

Continuam. Proiectul de Lege nr.1019 pentru modificarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.

Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon prim-viceprim-ministru, ministrul economiei si
comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul a elaborat si propune spre modificare anexa nr.1 la Legea tarifului, aceasta necesitate fiind argumentata printr-un sir de obligatiuni bilaterale angajate de catre Republica Moldova, cit si de catre insistenta Organizatiei Mondiale a Vamilor si Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

As dori, din start, sa mentionez ca aceste modificari se refera la doua aspecte principiale: este vorba de schimbarea codificarii si de schimbarea descrierii marfurilor.

Conform propunerii cu care vine astazi Guvernul in plenul Parlamentului, aceasta lege, aceasta anexa la Legea cu privire la tariful vamal va corespunde rigorilor europene. Ma refer la Codul marfurilor la nivelul de 8 cifre, va corespunde legislatiei tarilor CEFTA care au semnat acordul bilateral de comert liber CEFTA, este vorba de tarile Europei de Sud-Est si va corespunde necesitatilor si conditiilor Organizatiei Mondiale a Vamilor.

Ca rezultat va fi aprobat si publicat Nomenclatorul nou de marfuri. Practic, Nomenclatorul a fost aprobat, insa inca nu a intrat in vigoare, deoarece urmeaza sa intre in vigoare o data cu modificarea Legii tarifului vamal.

As dori, din start, sa mentionez ca atit Serviciul vamal, cit si Ministerul Economiei si Comertului dispun de acele chei, un aspect tehnic necesar pentru schimbarea codificarilor actuale pentru codificarile care vor intra in vigoare o data cu aprobarea acestui proiect de lege.

Tinind cont de cele mentionate si obligatiunile asumate de Republica Moldova si de necesitatea promovarii in continuare a exporturilor, venim cu rugamintea de a sustine acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule prim-viceprim-ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Initial, in nota explicativa era vorba de niste modificari cu referinta la solicitarile unor agenti economici. Dumneavoastra, a fost exclus din legea aceasta? Ce ziceti?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Este vorba de modificarea care a parvenit nu din partea unor agenti economici, ci din partea unor ministere de profil, este vorba de 4 pozitii tarifare, la care s-a propus sa fie redusa cota sau taxa vamala de la 5% la zero procente care au ramas in proiectul prezentat astazi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi, eu din alta parte decit nota informativa nu dispun de informatia ce tine de expunerea legii. De aceea, la mine in nota informativa este scris foarte concret, pozitiile tarifare conform... stati un pic, in ceea ce priveste nivelul taxelor vamale in nota explicativa. La importul tarifelor au fost operate modificari in conformitate cu solicitarile agentilor economici antrenati in special in domeniul vinificarii si procesarii hirtiei in scopul stimularii si ... importurilor de materie prima.

 

Domnul Igor Dodon:

Niste solicitari parvenite, probabil, de la agentii economici prin intermediul ministerelor de ramura care reglementeaza aceste sectoare.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, eu vreau sa intreb: aceste modificari sint in cuprinsul legii propuse?

 

Domnul Igor Dodon:

Am raspuns deja ca aceste 4 pozitii tarifare, pentru care se propune reducerea taxei vamale de la 5 la zero procente, sint in proiectul propus astazi in plen.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si, totodata, dumneavoastra in nota explicativa expuneti ca modificarile operate vor avea implicatii minore asupra bugetului de stat, pastrind efectul pozitiv pentru activitatea intreprinderilor respective.

Domnule ministru,

Mi se pare cam straniu, luind in consideratie situatia creata astazi in economia nationala ce tine de importuri... s-au egalat cu produsul intern brut, suma datoriei interne s-a echivalat cu suma a doua bugete de stat, majorarea cu 1,5%, in ianuarie, a ratei inflatiei. Eu asa inteleg, ca in teoria economica politica tarifara este un instrument al politicii comerciale si ar fi normal ca, luind in consideratie venirea dumneavoastra ca prim-viceprim-ministru in Parlament, sa fie insotita de niste modificari in politica tarifara ce tine de redresarea situatiei in economie.

De exemplu, in agricultura... noi astazi sintem in preajma unor evenimente foarte serioase in aceasta ramura. Sa facem o analiza, trebuia de facut o analiza pina acum ce se intimpla in economia nationala, de ce situatia e creata asa si cu balanta comerciala si atunci, intr-adevar, sa veniti in Parlament cu niste modificari care ar putea sa aduca la redresarea acestei situatii. Care sint comentariile dumneavoastra?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Acest recurs al situatiei economice este extrem de important, pot veni cu detalii personal in Parlament sau pentru dumneavoastra. Insa ceea ce tine de aceste 4 pozitii, sint 4 pozitii de marfuri care nu se produc in Republica Moldova. Expres, inca o data as dori sa repet, nu se produc in Republica Moldova si va influenta pozitiv asupra dezvoltarii unor ramuri, inclusiv agricole si industriale. Deoarece taxele aplicate la aceasta etapa pentru aceste produse, pot veni cu detalii, influenteaza asupra costului productiei care se produce in intern de catre unii dintre agentii economici si influenteaza asupra competitivitatii, in acelasi timp, aceleasi marfuri fiind scutite de taxe pentru unii producatori din tarile vecine cu care concuram pe pietele externe. Pot sa vin cu detalii.

In ceea ce tine de alte modificari la Legea cu privire la tariful vamal, care ar putea influenta pozitiv sau negativ situatia in Republica Moldova, nu am venit la aceasta etapa cu alte modificari. Insa, daca va fi necesar, am putea discuta atit cu asociatiile producatorilor, cit si cu agentii economici care sint implicati nemijlocit in activitati sectorial economice pentru a veni cu unele propuneri de acest tip.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Nu pun la indoiala necesitatea modificarilor pentru aceste doua pozitii pe care dumneavoastra le-ati expus. Dumneavoastra trebuie sa cunoasteti mai bine necesitatea acestor modificari. Dar ma ingrijoreaza ca dumneavoastra spuneti ca, daca va trebui, veti veni in Parlament cu modificari, luind in consideratie situatia care este in economie.

Credeti ca nu va ingrijoreaza, intr-adevar, cifrele pe care le-am expus eu mai sus, ce tin de importuri, ce tin de datoria externa, ce tin de deprecierea dolarului pina la 5%, care, pina la urma, afecteaza extraordinar de mult exportatorii si salariatii.

Credeti ca aceste date nu sint necesare si indeajuns ca dumneavoastra,
intr-adevar, in calitate de conducator al unui minister foarte important in economia nationala sa veniti, in primul rind, cu modificari la aceste compartimente care ar putea redresa situatia, caci in cazul de fata, mai ales cind ziceti ca nu are nici un impact serios in economia nationala, seamana unui mic lobbysm asa daca...

 

Domnul Igor Dodon:

Aveti alte propuneri, domnule deputat?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Cind o sa fiu in locul dumneavoastra, o sa am propuneri, deocamdata dumneavoastra trebuie sa aveti propuneri si trebuie sa veniti in Parlament concret cu.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am vrut sa va intreb numai una, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Dodon.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Guvernul, Ministerul Economiei si Comertului va veni in timpul apropiat cu modificari la politica tarifara ce tine de schimbarea situatiei in economia nationala?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat, mult stimate domnule deputat,

In ceea ce tine de produsele sensibile fabricate in Republica Moldova, taxa vamala este stabilita la nivelul maximal posibil, ca rezultat al aderarii Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului.

Noi am putea implementa si aplica si alte metode netarifare si venim frecvent cu astfel de initiative. Daca va fi necesar sa micsoram taxele, insa, probabil, dumneavoastra v-ati referit nu la micsorarea taxelor, ci la majorarea taxelor. Daca va fi necesar sa venim cu micsorarea taxelor, ceea ce eu consider ca, la aceasta etapa, nu este oportun pentru produsele agroalimentare, deoarece vom crea conditii de vulnerabilitate majora pe piata interna, va fi examinat si vom veni cu astfel de initiativa.

Insa de majorarea taxelor asupra sau supra plafonului negociat cu Organizatia Mondiala a Comertului, nu avem dreptul la aceasta etapa doar lansind alte discutii bilaterale cu Organizatia Mondiala a Comertului, ceea ce facem acum pe unele pozitii tarifare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, domnule ministru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Eu vin cu niste propuneri. Stim toti situatia care s-a creat in sectorul agrar si anume in sectorul care tine de brutarie si patiserie. Pretul unui kilogramul de faina s-a ridicat, desi au fost la intreprinse masuri de Guvern, s-a ridicat brusc si nu cred ca, atunci cind vom avea roada noua, cind se introduc atitea investitii in acest sector si atitea cheltuieli se fac de fermieri si de agrarieni, ei vor scadea pretul pina la acele preturi care au fost.

Deci propunerea mea este ca unele pozitii tarifare care tin de acest domeniu, de brutarie si patiserie, sa le scadem daca nu la zero, macar la 5%. Ma refer la pagina 15: 1901 20 000, amestecuri si paste pentru prepararea produselor de brutarie, de patiserie si a biscuitilor de la pozitia 1905.

Aceste amestecuri se folosesc ca materie prima si cred ca, neavind o retea de intreprinderi care ar pregati materia prima pentru acest domeniu si avind o retea destul de mare de brutarii private, care sint mici si in majoritatea satelor unde mergem si ne intilnim cu alegatorii, ei totdeauna pun intrebarea, deschiderea unei brutarii neavind aceste lucruri aici, aceasta materie prima in tara, deci ar fi bine s-o scadem de la 15 la 5.

Si al doilea moment. Deci eu am facut aceasta propunere data trecuta cind s-au facut modificari, pagina 18, pozitia 2102, ceea ce tine de drojdii si prafuri de copt, preparative sau preparate. Deci eu tot as solicita, as propune ca sa micsoram aceasta taxa de la 15 la 5 sau poate chiar la zero, fiindca unica fabrica de drojdii din Republica Moldova nu poate indestula astazi cerinta pietei si calitatea lasa de dorit.

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc pentru aceste intrebari si propuneri.

Noi, bineinteles, le vom mai examina oportunitatea, impreuna cu Comisia de profil, pentru lectura a doua. Insa as dori sa mentionez ca cunoasteti, bineinteles, ca daca e sa vorbim de sectorul patiserii si brutarii, Guvernul Republicii Moldova a venit cu o initiativa in anul precedent pentru scutirea de taxe vamale si TVA a importului anume materii prime si unele scutiri suplimentare urmeaza sa le calculam care ar putea fi efectul.

In ceea ce tine de drojdii, la aceasta etapa am venit cu unele initiative la solicitarea unicei fabrici de drojdii din Chisinau vizavi de lansarea negocierilor cu secretariatul OMC, Organizatia Mondiala a Comertului, pentru majorarea acestei taxe. Deoarece, in opinia producatorilor autohtoni, rentabilitatea asigurata de aceste 15 la suta nu asigura activitatea intreprinderii. Insa cu detalii, bineinteles, vom veni pentru discutii in Comisia parlamentara vizavi de propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Chestia consta intr-aceea ca este unica fabrica, nu avem alte fabrici si nici initiative de a deschide alte fabrici de producere a drojdiei. De aceea, nu trebuie, in favoarea unei fabrici, sa mergem noi la asa chestie, cred eu, deocamdata. Cind vom avea mai multe, 2 3, atunci va aparea o concurenta.

 

Domnul Marian Lupu:

O sa rog sa discutati pentru lectura a doua. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Dodon,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat de Guvern propune modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.

Proiectul include modificari ce tin de substituirea sau dezvoltarea unor pozitii tarifare la unele categorii de marfuri sau pozitii aditionale.

Intru confirmarea legislatiei interne in domeniul clasificarii marfurilor, conform normelor europene, proiectul prezentat prevede aducerea in concordanta a normelor tarifare de la peste 670 de pozitii tarifare cu substituirea actualelor 348 de pozitii cu altele 323 de pozitii noi, conform Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova, adoptat prin Hotarirea Guvernului din 29 decembrie 2007.

Pe parcursul examinarii proiectului in cauza, au parvenit propunerile de a reduce taxele vamale inca la 5 pozitii tarifare, al caror impact asupra bugetului de stat va constitui aproape de 2 milioane de lei. Si noi in Comisie, pentru lectura a doua, o sa examinam aceste propuneri.

Concomitent, Comisia atentioneaza asupra faptului ca nivelul tarifului vamal pentru pozitia tarifara 2517 41 000 nu corespunde celei adoptate recent de Parlament prin Legea nr.303 din 27 decembrie 2007. Necesita de a fi prezentate argumentarile de rigoare privind completarea pozitiei 830990 cu doua subpozitii noi: 8309 90 100 si 8309 90 100 inca o data, precum si de a aduce in concordanta cu legislatia actuala pozitia tarifara 7010 90 530.

Aceste propuneri, precum si altele care vor parveni de la deputati, de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului vor fi examinate in cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua. Comisia propune proiectul de lege spre aprobare de catre Parlament in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru Comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al Comisiei,

Totusi, permanent, cind deputatii vin cu modificari asupra legilor, se cere prezentarea in Comisie a unei surse de acoperire, a unei explicatii mai clare a propunerilor expuse in initiativele legislative. Totusi eu nu vad in nota informativa din partea organelor, care au prezentat, o analiza mai ampla a modificarilor propuse. Si care va fi sursa de acoperire, aceste 2 milioane care se propun pentru micsorarea tarifelor?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cred ca nu ati ascultat atent. Eu am spus ca au parvenit acum in Comisie cinci propuneri si noi am calculat ca aceste propuneri o sa traga dupa sine micsorarea cu 2 milioane. Pentru lectura a doua, noi o sa examinam. Eu nu am spus, ca acceptam, o sa examinam.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Atunci cu atit mai mult, eu am inteles ca dumneavoastra va referiti la aceste propuneri care au fost prezentate initial in lege.

 

 

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun de acele care sint incluse in lege, 4 pozitii, aceste 4 pozitii, calculul arata ca, aproximativ, este suma de 170 000 de lei, care va fi acoperita din activitate.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Foarte bine. Eu inca o data, domnule Bondarciuc, de ce in nota informativa nu este suma? Si de ce nu e expusa initial, dar pe urma numai in Comisie chestia aceasta se discuta?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In principiu, daca v-ati uitat atent, ati vazut ca noi sau Guvernul, ca autor al proiectului, nu a schimbat sau nu a micsorat nici o pozitie tarifara, in afara de aceste 4, ca materie prima pentru producatori. Si suma acolo e foarte mica
170 000.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1019. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1019 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.307 pentru modificarea Legii cu privire la migratie. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la migratie a fost adoptat in prima lectura de catre Parlament la 3 aprilie 2008. Pentru lectura a doua, Comisia pentru drepturile omului a examinat in sedinta sa din 9 aprilie curent toate propunerile si amendamentele asupra proiectului de lege in cauza, acestea fiind expuse in sinteza anexata la proiect.

Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.307 din 29 ianuarie 2008 cu privire la migratie sa fie adoptat in lectura a doua, tinindu-se cont de amendamentele si deciziile din sinteza Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.307. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

63 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.307 este adoptat in lectura a doua.

Legea nr.306 din 27 decembrie 2007 pentru completarea articolului 4 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala. Reexaminarea legii in cadrul proiectului nr.330. Rog Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Cer scuze, eu am spus ca e Legea 306, reexaminarea in cadrul proiectului 330. In acest caz, oricum e Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie mentioneaza ca Legea nr.306 din 27 decembrie 2007 pentru completarea articolului 4 din Legea nr.1585 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, in conformitate cu articolul 93 din Constitutie, a fost expediata Presedintelui Republicii Moldova pentru promulgare si, ulterior, remisa Parlamentului pentru reexaminare.

Legea nominalizata prevede suplimentarea numarului de subiecti ai asigurarii medicale obligatorii din contul statului cu urmatoarele categorii de persoane neangajate in cimpul muncii: persoane care sufera de toate formele de tuberculoza, afectiuni oncologice maligne, infectia HIV/ SIDA, persoane care sufera de boli psihice endogene, psihoze in cadrul alcoolismului cronic, narcomanie si toxicomanie, persoane care sufera de boli infectioase cu impact major asupra sanatatii publice, pe perioada necesara pentru tratamentul cazurilor legate direct de afectiunile respective.

Prin Demersul Presedintelui Republicii Moldova din 31 ianuarie 2008, promulgarea Legii nr.306 este considerata inoportuna, expunind urmatoarele obiectii. Modificarile propuse, in viziunea Presedintelui, contravin Strategiei de dezvoltare a sistemului de sanatate in perioada anilor 2008 2017, aprobata prin Hotarirea Guvernului nr.1471 din decembrie 2007, care prevede mentinerea constanta a numarului de categorii asigurate medical din contul statului.

Legea prevedea majorarea numarului de beneficiari ai sistemului de asigurari medicale, pentru care nu au fost prevazute mijloace financiare suplimentare. Din contra, pentru anul 2008 inca nu au fost prevazute nici mijloace financiare care se alocau in anii precedenti din bugetul de stat pentru tratamentul spitalicesc al persoanelor neasigurate, care sufera de boli social conditionate.

Se mentioneaza, ca majorarea numarului de categorii de persoane asigurate de la bugetul de stat fara alocarea mijloacelor suplimentare necesare, va duce la diminuarea mijloacelor financiare per persoana asigurata, ceea ce va impune reducerea volumului de servicii prevazute in Programul unic de asigurare obligatorie de asistenta medicala pentru anul 2008 si la extinderea listei de asteptare pentru pacienti.

Din lipsa mijloacelor financiare, categoriile de persoane incluse in articolul 4 din legea mentionata, vor beneficia de un pachet de servicii medicale mai redus in raport cu alte persoane asigurate, incalcindu-se unul din principiile de baza ale asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. Tot in demers se propune initierea unui alt proiect de lege cu reglementari privind efectuarea tratamentului unor afectiuni social conditionate, inclusiv ale celor cu impact major asupra sanatatii publice din contul programelor nationale finantate din buget.

Comisia parlamentara constata ca, conform calculelor oficiale prezentate de catre Compania Nationala de Asigurari in Medicina, mijloacele financiare suplimentare necesare pentru asigurarea obligatorie de asistenta a categoriilor de persoane prevazute in Legea nr.306 din 27 decembrie din contul bugetului de stat constituie circa 80 milioane de lei.

In temeiul celor expuse, in cadrul Comisiei am fost de acord cu obiectiile mentionate in demersul Presedintelui si, conform prevederilor articolului 75 din Regulamentul Parlamentului, se propune respingerea Legii nr.306 din
27 decembrie 2007.

Concomitent, Comisia sesizata in fond, tinind cont de faptul ca pentru asistenta medicala gratuita a categoriilor de persoane mentionate in Legea nr.306, lege nepromulgata, incepind cu 1 ianuarie 2008, sint necesare mijloace financiare suplimentare. Printr-un demers special de la 6 martie 2008 am solicitat Guvernului elaborarea si prezentarea in Parlament, in regim de urgenta, a unui alt proiect de lege pentru solutionarea problemei expuse.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Deci ca sa avem toti aceeasi intelegere, Seful statului a propus respingerea legii.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, cred ca, potrivit si normelor Regulamentului, eu voi supune votului cine este pentru mentinerea votului asupra proiectului de lege si functie de rezultate. Din momentul in care nu se aduna 52 de voturi, legea se considera respinsa. Asa este, domnule Turcan? Deci care ar fi modalitatea mai potrivita? Supunem votului mentinerea votului asupra legii si atunci...

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

In principiu, este o situatie destul de clara, raportul Comisiei reflecta pozitia Comisiei si, in acest caz, noi votam, sau tinind cont de raportul Comisiei, noi mentinem, asa cum propune Comisia, prevederile respective sau le respingem. Si atunci totuna este necesar de 52 de voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, am inteles ca Comisia sustine respingerea cu majoritate de voturi. Bine. Haideti clasic. Eu voi supune votului cine este pentru mentinerea votului Parlamentului asupra Legii nr.306. Si daca se aduna 52 de voturi si mai mult, atunci se mentine, daca nu se aduna 52 de voturi, ea se considera automat respinsa.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru mentinerea votului Parlamentului privind Legea nr.306, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

23 de voturi pentru mentinerea votului asupra Legii nr.306.

In conditiile bilantului acestui exercitiu de vot, Legea nr.306 este respinsa de catre Parlament, ca rezultat al exercitiului de reexaminare.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.306 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Doamna Nina Lupan viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Guvernul Republicii Moldova prezinta spre aprobare proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative ce se refera la modificarea si completarea Legii asigurarii cu pensii a militarilor, a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993 si a Legii nr.190 din 8 mai 2003 cu privire la veterani, care are drept scop excluderea diverselor interpretari referitoare la ridicarea actelor legislative privind stabilirea suplimentelor la pensii, pornind de la pensia minima pentru limita de virsta si pentru merite deosebite fata de stat.

Totodata, necesitatea elaborarii proiectului a fost cauzata de multiplele adresari ale pensionarilor ministerelor de forta in instantele de judecata privind solicitarea recalcularii pensiei in partea ce tine de majorarile si suplimentele la pensii, calculate din marimea pensiei minime pentru limita de virsta.

Tinind cont de aceste adresari, Curtea Suprema de Justitie a adoptat decizii prin care ministerele au fost obligate sa achite diferenta neachitata a majorarii pensiilor aplicate in baza articolului 16 din Legea nr.1544 si sa efectueze calcularea pe viitor a majorarilor si suplimentelor la pensii concomitent cu majorarea pensiei minime pentru limita de virsta si salariului minim.

Prin urmare, intru solutionarea problemei se propune ca toate majorarile si suplimentele la pensii, care se stabilesc din pensia minima pentru limita de virsta sa se stabileasca in suma constanta, calculata de la marimea 135 de lei. Aici tinem sa mentionam ca, pentru punerea in aplicare a modificarilor propuse la articolele 16, 26 si 39 din legea mentionata, vor fi necesare mijloace financiare suplimentare anuale din bugetul de stat, care se estimeaza pentru anul 2008 in jurul la
9,5 milioane de lei, pentru anul 2009 10,7 milioane de lei si pentru anul 2010 12 milioane de lei.

Dar, totodata, acceptarea acestor modificari va permite solutionarea problemelor abordate si excluderea motivului adresarilor pensionarilor in instantele de judecata. Cit priveste modificarea celorlalte articole, acestea poarta un caracter tehnic, pentru a aduce prezenta lege in concordanta cu legislatia in vigoare.

Stimati deputati,

In contextul celor expuse, Guvernul solicita sa sustineti proiectul de lege propus in vederea aprobarii lui.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna viceministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Doamna viceministru,

Vreau sa va intreb: dumneavoastra ati spus ca in viitor deja se stabileste o alta norma si este o suma fixa care va fi platita ca adaos la pensie. Ce facem cu pensionarii care din 1992 pina incoace... adaosul la pensie, era scris in lege, in suma de o pensie minima? Ministerul de Interne a calculat in toate cazurile un salariu minim, toti acei care s-au adresat in judecata au avut cistig de cauza, dar nu s-au adresat toti. S-au adresat o parte de oameni care cunosteau aceasta chestie. Ce facem cu acei care nu cunosc?

 

Doamna Nina Lupan:

Intr-adevar, dumneavoastra aveti dreptate, ceea ce este astazi in vigoare, calcularea suplimentelor si a majorarilor se efectueaza de la 18 lei. Totodata, ceea ce am mentionat, si Curtea Suprema sustine ca marimea trebuie sa fie, intr-adevar, de la 135 de lei. Deci noi am calculat aceste recalculari, daca recalculam incepind cu anul 2003 pina in prezent, costul acestor recalculari va fi in jurul la 36 de milioane.

Deci in cazul in care persoanele respective vor continua sa se adreseze in instantele de judecata, bugetul va fi obligat sa achite aceste sume. Totodata, este si momentul de tratare a acestor prevederi. Adica, in cazul in care Parlamentul va trata ca totusi, pentru perioada precedenta, ramine ceea ce a fost in vigoare
18 lei. Fiindca chiar si Curtea de Conturi, cind a efectuat controlul la Ministerul Afacerilor Interne in anul 2003, de asemenea au considerat legala aceasta prevedere de 18 lei. Si, prin urmare, ar putea ca sa nu fie totusi, daca Parlamentul face o tratare a acestor prevederi, am putea sa nu achitam aceste recalculari, dar sa mergem in continuare din momentul aprobarii acestui proiect deja cu recalcularea 135.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Eu as propune, pentru lectura a doua, totusi nu trebuie sa facem o discriminare intre acei care s-au adresat in judecata si acei care nu s-au adresat. Toti au fost veterani, toti au fost la razboi, toti au aparat integritatea Republicii Moldova. Si ar fi foarte bine ca noi sa ne obligam, tara sa isi asume obligatiile sa si le indeplineasca fata de aceste persoane si sa platim tuturor persoanelor care a meritat aceste sume. Iar in viitor o sa mergem deja in functie de aceea cum o sa adoptam astazi legea.

Multumesc.

 

Doamna Nina Lupan:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4 in continuare.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimata doamna viceministru,

Stimati colegi,

Cred ca nu este secret pentru nimeni ca invalizii nostri de razboi primesc acum o pensie de 800 de lei. Daca vorbim si tinem cont de aceea ca acestia sint oameni tineri, mai au si familii, eu cred ca acesta este un lucru mizerabil. De aceea, eu as propune, poate, la articolul 26 un alineat nou, prin care sa prevedem o plata a pensiilor pentru invalizii de gradul I in doua etape. Si anume: pentru invalizii de gradul I, care sint neputinciosi complet, fara mini, picioare, cu rani grave la cap, cu rani grave cu pierderea organelor interne si vaduvele de razboi care au la intretinere copii minori, sa le fie acordata o pensie in marime de 4800 de lei. Pentru etapa a doua invalizii de gradul I, care au capacitati fizice, pentru invalizii de gradul a II marimea pensiei sa nu depaseasca suma de 3 mii de lei. Cum va pare, doamna viceministru, chestia aceasta?

Doamna Nina Lupan:

Eu cred ca nu o sa pot raspunde ferm acum la aceasta intrebare, deoarece dumneavoastra intelegeti ca avem nevoie de calcule, sa vedem care este contingentul acestor persoane si cit va fi costul pentru aceasta propunere.

 

Domnul Vasile Balan:

Va spun eu, sint vreo 80 de persoane. De aceea eu cred ca aceasta...

 

Doamna Nina Lupan:

Deci examinam, cred, ca aceasta propunere in comun cu Comisia.

 

Domnul Vasile Balan:

Va rog, pentru lectura a doua, sa tineti cont si sa efectuati calculele.

Va multumesc.

 

Doamna Nina Lupan:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vadim Misin:

.

, , .

, , , , . , , ? , , , .

, , . , , , . . , . 135 ,
2003 . , , , , .

- . . . , . .

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Iata si un caz cind sint de acord cu ceea ce a spus domnul Vadim Misin. Si il felicit pentru aceasta atitudine.

Stimati colegi,

Intr-adevar, in problema pe care a abordat-o domnul Balan cu participantii la razboiul din 1992 la noi in societate inca exista o atitudine si o viziune neunificata. Adica unii considera ca nu ar trebui sa le acordam atita atentie, dar, intr-adevar, este o problema extrem de dureroasa, care sta pe constiinta fiecaruia dintre noi, dintre acei care sintem in Parlament, in primul rind.

Constat si eu acelasi lucru ca, in loc sa se ia seama de faptul ca atunci cind incep a fi pierdute dosare, sa se vada cum mai repede sa se rezolve, ca sa nu fie mai multe dosare, la noi se vine cu initiativa care sa anuleze posibilitatea celor care au patimit ca sa se mai adreseze in instantele de judecata si sa aiba cistig de cauza si sa isi recupereze banii, care nu au fost cistigati.

De aceea, intr-adevar, aceasta mentalitate noi trebuie sa o schimbam. Noi constatam si in cazul cu rezultatele examinarii dosarelor care ajung la CEDO, iarasi ca se cauta restrictii pentru ca oamenii sa nu ajunga acolo si sa nu cistige si sa isi faca dreptate. De aceea, sint absolut de acord ca atunci cind sint asemenea semnale trebuie rezolvate mai multe probleme. Noi atitea milioane, zeci de milioane acordam pentru diferite constructii, pentru diferite constructii care tin de Cancelarie, de toata conducerea noastra, dar nu gasim bani pentru ca sa facem dreptate acestor oameni, care se afla intr-o situatie extraordinar de grea.

Vreau sa va spun ca eu am facut o initiativa legislativa in Parlament, care sta iarasi pe polita, nu se stie cind se va examina, in legatura cu a se cauta o posibilitate de a fixa niste pensii pentru copiii participantilor la razboiul de la Nistru, ai caror tati sau mame au decedat la putin timp dupa razboi. Atunci s-a spus ca nu pot fi identificate asemenea persoane, un sistem prea clar. Dar eu am facut-o tot din cauza ca oamenii au inaintat aceasta problema.

De aceea, eu as solicita poate pentru lectura a doua sa va ginditi si la aceasta problema, pentru ca, intr-adevar, copiii cresc fara ajutor, dar iarasi este o problema de constiinta a noastra, de pacate pe care noi le facem. Si atunci cind vom avea o atitudine cit mai intelegatoare fata de aceasta problema, vom putea sa consideram ca societatea noastra incepe un proces de insanatosire.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In parte, domnul Misin a expus si punctul meu de vedere pe care il am, ceea ce vroiam sa spun si eu. Insa in continuare. Bine, e greu, intr-adevar, sa explici anumite situatii in care sintem pusi. Eu cred ca noi ar trebui sa rezolvam problema ca atare. S-a vorbit de la tribuna centrala ca este vorba de o suma de circa 30 de milioane, in cazul in care cetatenii se vor adresa in instanta s.a.m.d.

Ei, odata ce am constatat ca este norma care urma sa fie aplicata, cred ca noi, ca si Parlament, trebuie sa intervenim sau Guvernul si de buna voie, cum s-ar spune, sa achite sumele respective restante, in primul rind, ca, ulterior, deja sa intram in alte mecanisme, care sa reglementeze acest domeniu. Fiindca in caz contrar, intr-adevar, noi vorbim in Parlament ca este incalcata legea.

Dumneavoastra recunoasteti de la tribuna ca daca se adreseaza in instanta de judecata, vor cistiga. Aceasta inseamna ca noi impunem cetateanul sa mearga, sa isi apere dreptul legal numai prin intermediul instantelor de judecata. Este o situatie din punctul meu de vedere absolut lipsita de sens.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Fractiunea Comunistilor roaga sa fie remis in comisie acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Nina Lupan:

Daca imi permiteti, domnule Presedinte?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna viceministru.

 

Doamna Nina Lupan:

Inca un mic comentariu. Eu sint de acord cu ceea ce dumneavoastra ati propus, dar as vrea ca inca o data sa intelegeti ca, practic, a fost initiativa Guvernului de a veni cu aceasta problema si de a-i gasi solutia. Fiindca pina acum nu s-a stiut asa, ei, cum s-a stiut, deci aceasta problema totusi se trata diferit. Deci se trata ca 18 lei este baza legala. Si numai acum, cind s-au inceput deciziile Curtii Supreme, a aparut problema, sa zicem, aceasta problema s-a acutizat. Si noi de aceea am venit acum cu aceasta propunere, pentru ca sa scoatem problema. Da, eu inteleg.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul.

Doamna viceministru,

Eu va multumesc.

 

Doamna Nina Lupan:

Eu, pur si simplu, v-am spus ca ar putea fi o solutie.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna viceministru,

Nu se intra in discutie cu sala in afara decit de la microfoane.

 

Doamna Nina Lupan:

Imi cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Proiectul se remite Comisiei pentru examinare suplimentara.

Ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa includem in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini 17 25 aprilie proiectul de Lege nr.188, proiectul nr.4458 pentru lectura a doua si proiectul nr.715.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Domnule Presedinte,

Opinia noastra coincide, de data aceasta, cu opinia Fractiunii Majoritare cu respingerea proiectului. Propunem remiterea in Comisie, corect. Propunem, de asemenea, sa fie examinat paralel si proiectul de Lege nr.610, ai carui autori sint un grup de deputati din Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Plesca:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Alianta Moldova Noastra propune ca proiectul de Hotarire nr.1290 sa fie inclus pentru urmatoarele doua... pentru saptamina viitoare. Se are in vedere proiectul de Hotarire privind formarea unei Comisii parlamentare de ancheta pentru elucidarea legaturilor unor exponenti ai autoritatilor centrale din Republica Moldova cu traficul de droguri.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Vreau sa revenim la informatia dumneavoastra de ieri. Deci sa includem in pachet pentru urmatoarele doua saptamini proiectul de lege ce tine de patenta de intreprinzator. Dumneavoastra ati asigurat ca va aparea.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va zic astazi, ca miercuri, in sedinta de Guvern, va fi adoptat proiectul respectiv de lege.

 

Domnul Ivan Banari:

Si atunci la Biroul permanent se va discuta?

 

Domnul Marian Lupu:

Evident.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Comisia vine cu propunerea includerii nr.1725... proiectului de Lege nr.1074 din 25 martie 2008, amendarea Legii cu privire la regnul animal.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Presedinte,

Noi am depus motiunea simpla cu privire la situatia in complexul energetic. Era bine ca in aceste doua saptamini sa fie inclusa in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra propune introducerea in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini a proiectului de Lege nr.305 cu privire la modificarea Legii bugetului cu privire la alocarea a
300 de milioane adaugator pentru fondul de subventionare al agriculturii si proiectul de Lege nr.4138 cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In economia nationala se creeaza o situatie destul de alarmanta. Deficitul balantei comerciale in anul 2007 a ajuns pina la 2 miliarde 348 milioane de dolari, in crestere cu 43 la suta fata de cel inregistrat in anul 2006. Importurile s-au egalat cu produsul intern brut, iar deficitul comercial pentru intreg anul se reduce la circa 48% din produsul intern brut.

Numai in ianuarie februarie 2008 importurile au constituit 632 milioane de dolari. Si au inregistrat o crestere de 34%, in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2007. Deficitul balantei comerciale pentru aceeasi perioada constituie 419 milioane, majorindu-se cu circa 40% fata de cel inregistrat in perioada similara a anului 2007. Suma datoriei externe s-a echivalat cu suma a doua bugete de stat. Numai in 2007 imprumuturile Guvernului si sectorului privat au crescut cu aproape 1/3, depasind nivelul de 3 miliarde 300 milioane de dolari.

Majorarea cu 1,5 % a inflatiei in ianuarie 2008 fata de decembrie 2007 este destul de mare si a provocat cresterea preturilor la produsele alimentare. Deprecierea dolarului in raport cu leul moldovenesc cu aproape 5 la suta afecteaza atit exportatorii, cit si angajatii. In tara devine imposibil de a activa in domeniul de antreprenoriat. Legatura dintre toti acesti indici este o reactie in lant, instabilitatea unuia provocind efecte negative pentru stabilitatea economico-financiara in ansamblu.

 

Domnul Marian Lupu:

Are pina la 2 minute. Mai are inca jumatate de minut.

 

Domnul Nicolae Onceanu:

In contextul celor expuse si pornind de la obiectivele Bancii Nationale de a atrage si mentine stabilitatea preturilor si un sistem financiar bazat pe principiile pietei si de sprijinire a politicii economice a statului, precum si tinind cont de obiectivitatea Bancii Nationale, propun includerea in ordinea de zi a Parlamentului audierea informatiei Bancii Nationale privind realizarea obiectivelor mentionate in conformitate cu prevederile Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Ieri, noi am scos din ordinea de zi proiectul de Lege sub nr.803. Am avut in vedere ca el s-a discutat impreuna cu alt proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si am anuntat de la microfon ca nr.803 se transfera pentru urmatoarele doua saptamini.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, de aceea eu propun sa fie inclus in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Confirmam. Nr.803, asa cum am convenit anterior. Bine, stimati colegi, voi supune votului aceste propuneri.

Propunerea domnului Bondarciuc privind includerea in ordinea de zi a proiectelor nr.188, nr.4458 si nr.715. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea domnului Bujor referitor la nr.610, este pe ordinea de zi sau nu este inclus? Nu este. Supun votului includerea proiectului nr.610, propunerea domnului Bujor. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Pentru stenograma am sa va rog rezultatele, trebuie sa le fixam.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 4.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

18 voturi, plenul nu a acceptat aceasta propunere.

Propunerea domnului Plesca in numele Fractiunii Alianta Moldova Noastra privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1290. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 14.

 

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut propunerea.

Propunerea inaintata de catre Comisia domnului Vladimir Ciobanu, presedintele Comisiei respective a Parlamentului, privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.1074. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Propunerea este acceptata.

Referitor la motiune. Da, nu am sa supun votului, stimati colegi. Intr-adevar, motiunea a fost depusa chiar inaintea schimbarii Cabinetului de Ministri. Am lasat cred ca timp suficient si, in mod automat, potrivit normelor Regulamentului, examinarea acesteia se include pentru perioada urmatoarelor doua saptamini. O sa discutam cu Guvernul ca sa vedem precis ca este saptamina viitoare sau peste una.

Propunerea evocata de la microfonul nr.5 de colegul nostru, domnul Valeriu Cosarciuc, referitoare la includerea pe agenda sedintelor a proiectelor nr.305 si nr.4138. Cine este pentru, rog sa voteze. Va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Plenul Parlamentului nu a acceptat aceste propuneri.

Propunerea domnului Oleinic pentru a invita conducerea Bancii Nationale cu prezentarea informatiei la subiectul evocat de dumnealui. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

17 voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut propunerea.

Acum, tinind cont de rezultatul bilantului acestui exercitiu de vot, voi supune votului aprobarea per ansamblu a proiectului ordinii de zi pentru perioada vizata. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Timp pentru declaratii, stimati colegi, la finele sedintei.

Domnul Petrenco este invitat la tribuna centrala.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Ceea ce ne determina astazi sa iesim la tribuna centrala a Parlamentului sint cazurile tot mai numeroase de presiune asupra mass-media, asupra ziaristilor, exercitate din partea citorva forte politice. Este revoltator faptul ca tocmai acei care ne acuza pe noi, comunistii, de suprimare a libertatii cuvintului, de incalcare a drepturilor ziaristilor si de alte pacate, de mai multi ani incearca sa apara in postura de cenzori ai societatii care pretind ca pot determina care dintre emisiunile mass-media trebuie sa existe si care nu.

Am dori sa va reamintim cu cita insistenta si consecventa stralucita opozitia liberal-nomenclaturista vocifereaza despre necesitatea de a inchide programul informational-analitic Rezonans, cit de consecvent sint trimise scrisori si interpelari in toate instantele, sint organizate controale, sint fabricate plingeri si reclamatii in institutii, in instantele europene etc., toate acestea nu sint fapte ale regimului totalitar comunist, asa cum le place sa ne eticheteze domnii Onceanu, Urechean, Bujor si altii.

Tocmai dumneavoastra sinteti acei, care amintindu-va de trecutul glorios al perioadei sovietice partinic-nomenclaturiste, incercati sa astupati gura programului Rezonans, incercati sa scoateti din eter Povestile cu masti de pe postul NIT, iar miine-poimiine, cu creionul de cenzori in mina, veti decide ce anume poate fi lansat in eter si ce nu, caci aveti o experienta bogata in acest domeniu. Dumneavoastra aproape toti sinteti fosti primi-secretari ai comitetelor raionale si lucratori ai Comitetului Central, lideri comsomolisti, nomenclatura sovietica de partid in cea mai negativa manifestare a ei.

Dumneavoastra nu sinteti opozitia democratica, domnule Urechean, sinteti o imitatie jalnica a acesteia. Emisiunile televizate de acest gen, precum cu masti sau cu papusi, exista, practic, in toate tarile europene. Este vorba de o satira politica. Multi oameni politici si-ar dori sa fie eroi ai unor asemenea proiecte televizate. La noi insa lucrurile se intimpla invers, unii lideri de opozitie din Moldova cred, probabil, ca toata lumea trebuie sa ii iubeasca, iar dreptul la critica il detin doar mijloacele de informare in masa care le sint supuse, precum si uniunile jurnalistilor de buzunar.

Partidul Comunistilor din Republica Moldova intotdeauna s-a pronuntat si in continuare se va pronunta pentru respectarea principiilor de libertate a cuvintului si a exprimarii. Sintem convinsi ca orice forma de presiune asupra jurnalistilor, asupra unor posturi de televiziune sau de radio, este inacceptabila.

In toata perioada de aflare la guvernare, noi am demonstrat o atitudine calma si toleranta fata de toate atacurile la adresa noastra, fata de insinuarile si minciunile proliferate impotriva noastra de pe paginile tiparite si ecranele mass-media de opozitie. Noi nu am reactionat si nu vom reactiona la caricaturile insultatoare, la minciunile la adresa Presedintelui Tarii, la provocatiile ieftine.

Noi nu am chemat in judecata nici un mijloc de informare in masa, spre deosebire de voi, acei care pretind a fi democrati. Toleranta noastra nu se refera doar la incercarile de a folosi mass-media in calitate de difuzor pentru instigarea la ura si intoleranta nationala.

Fractiunea PCRM se pronunta impotriva oricaror forme de presiune asupra autorilor incomozi de emisiuni televizate, impotriva oricaror tentative de a interzice sau a inchide anumite mijloace de informare in masa. Atitudinea fata de mass-media este unul din principalele teste pentru democratie. Mi e teama ca si de data aceasta domnii, asa-numiti democrati, l-au ratat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Se invita la microfonul central domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Constatam ca traim si in continuare in tara oglinzilor strimbe, strinsi in tischiul cazacilor lui Igor Smirnov, pe de o parte, si sirma ghimpata cu graniceri care vorbesc numai ruseste la Prut, pe de alta parte.

Reexaminarea in ziua de ieri a Legii nr.273 din 17 decembrie 2007 ce tine de modificarea unui sir de acte normative ce impun restrictii pentru ocuparea unui sir de functii publice pentru cetatenii care detin si alte cetatenii decit cea a Republicii Moldova, ne demonstreaza inca o data in plus, cit de miopi din punct de vedere politic, cit de incorsetati in ideologia stalinista, cit de departe este de acceptarea adevaratelor valori europene actualul regim, care, printr-un accident al istoriei, guverneaza aproape un deceniu aceasta tara.

Prin votarea acestei legi s-a ridicat inca o masca de pe fata actualei guvernari si de pe chipul proeuropean al Presedintelui Voronin. Or, vedeti dumneavoastra, seful statului trimite legea pentru reexaminare, aparind valorile democratice, iar Parlamentul, unica autoritate legiuitoare a tarii si reprezentantul suprem al vointei poporului, o revoteaza. Inseamna ca asa doreste poporul mioritic al acestei tari, cel mai harnic, cel mai blind si cel mai sarac popor din Europa.

Poporul vrea sa umble in galosi si sa cinte din fluier alaturi de mioarele sale dragi. Poporul nu vrea primar, politist, judecator, procuror, functionar public, bancher, avocat, paznic de stat, diplomat, presedinte de raion, ministru, deputat, sef de stat care poseda mai multe cetatenii, fiindca poporul isi iubeste la nebunie statul, stat care este amenintat zilnic de vecinii din Uniunea Europeana.

Poporul doreste sa isi pastreze secretul de stat, secret care consta in urmatoarele: cum poti trai lunar cu 500 de lei, cind, pentru a nu muri de foame si de frig, iti sint necesari cel putin 5 mii de lei. Poporul nu vrea sa aiba alaturi unionisti, nepatrioti, vorbitori de limba romana, scriitori, pedagogi, artisti, intelectuali, stiutori de carte, fiindca asa decid alesii acestui popor, deputatii care iubesc acest popor si il duc spre viitorul luminos, deputatii care, in numele poporului lor, vor demonstra intregii Europe, ca comunismul poate birui si intr-o singura tara cu numele Republica Moldova. Or, la timpul lor asa au crezut si Pol Pot impreuna cu Encsaris, spinzurindu-si compatriotii.

Daca vom citi atent scrisoarea Presedintelui Voronin din 8 februarie 2008, prin care acesta refuza promulgarea legii puse in discutie si o trimite Parlamentului spre reexaminare, vom observa ca aceasta este apa chioara batuta in piua, o ingramadeala de cuvinte, o frazeologie fara sens si argumentare. Nici o obiectie concreta, nici o propunere pe textul legii.

Citez din scrisoare: In urma examinarii legii nominalizate tin sa evidentiez urmatoarele, seful statului spune, legea respectiva are menirea sa asigure lezarea unor prevederi normative privind drepturile si libertatile fundamentale. Semnificatia legii supuse examinarii consta in asigurarea respectarii de catre Republica Moldova a angajamentelor fata de Uniunea Europeana si Consiliul Europei.

Republica Moldova este parte la Conventia Europeana cu privire la cetatenie. Modificarea si completarea legilor mentionate urmeaza sa tina cont de toate angajamentele si recomandarile care reies din Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, cit si de recomandarile Consiliului Europei.

Consider necesar examinarea suplimentara a prevederilor legii in cauza prin prisma onorarii punctelor s.a.m.d. Pentru a asigura compatibilitatea cu cadrul normativ al Consiliului Europei este necesar de a solicita si opinia expertilor straini si atit.

Foarte corect au atentionat ieri unii deputati ca, de fapt, a fost incalcata flagrant Constitutia si Regulamentul Parlamentului la reexaminarea acestei legi. Or, in baza articolului 93 din Constitutie, Presedintele Republicii Moldova este in drept sa remita legea spre reexaminare numai in cazul in care are obiectii asupra legii. Conform articolului 74, alineatul (3) din Regulament, Presedintele Republicii Moldova poate cere reexaminarea legii pentru orice motive ce fac legea in ansamblu ori o parte a ei inacceptabila.

In scrisoarea sa Seful statului nu a adus nici obiectii, nici careva motive ce fac legea inacceptabila, ceea ce ne demonstreaza ca Parlamentul nu a avut dreptul sa reexamineze legea. De altfel, la intrarea acestei legi in vigoare, Fractiunea noastra va supune controlului la Curtea Constitutionala pentru verificarea atit a procedurii de adoptare a acesteia, cit si fondul problemei.

Dar sa revenim la legea respectiva si sa vedem ce spun expertii Consiliului Europei. La 2 aprilie 2008, in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati in problema data, au participat si au vorbit 3 experti din cadrul Secretariatului Comisiei de la Venetia in frunte cu domnul Tomas Markert, vicedirector al acestui secretariat, care sint specialisti notorii in problema cetateniei.

Pe unde mai voalat, pe unde mai deschis, acestia au dat de inteles ca intr-un stat cu regim democratic, unde nu prin vorbe, dar prin fapte se respecta drepturile omului, ar putea fi restrictionat dreptul celor care poseda si o alta cetatenie decit a statului respectiv. Dar numai cind se impune pentru securitatea statului, cum ar fi agenti de securitate, unii militari, diplomati, seful statului si cam atit. Cu un ton blajin, european i-au dat de inteles ca nu e bine de ingradit dreptul fundamental de a fi ales al celor care aspira la un mandat de ales local, de primar, consilier, deputat.

Ei se intrebau retoric: ce dauna ar aduce statului un judecator onest si cinstit care detine cetatenia altui stat? Ei ne-au spus ca in Norvegia, de pilda, chiar si un cetatean strain poate fi ales primar sau consilier local. Ei ne avertizau ca, eventual, la adoptarea acestei legi s-ar putea ca Curtea Europeana sa vada atingerea Conventiei Europene, iar Republica Moldova ar putea avea neplaceri la inalta Curte.

Ei nu stiau ca Vladimir Voronin este gata sa ne scoata din Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, probabil, pe motiv ca Consiliul Europei nu a acceptat-o pe doamna Vasilevici si altii, sa nu aratam cu degetul, judecatori la CEDO. Aici ma voi opri. Nu mai vreau sa va obosesc cu teze din dreptul constitutional, cum ar fi dreptul de a fi ales, dreptul la munca si protectia muncii.

Despre faptul ca, in baza articolului 54 din Constitutie, in Republica Moldova se interzice adoptarea de legi care ar suprima sau ar diminua drepturile si libertatile fundamentatele ale omului, cetateanului. Despre faptul ca restringerea unui drept, in caz de necesitate, trebuie sa fie proportionala acestei necesitati.

In aceasta sala nu are nici un sens sa vorbesti despre aceste lucruri. Celor care nu vor sa inteleaga poti sa le dai peste cap si cu Constitutia, si cu cele 30 de volume care cuprind tratatele si pactele internationale la care Moldova este parte si cu cele 5 volume de decizii ale Curtii Europene, care vizeaza Republica Moldova. In zadar, oricum nu o sa te inteleaga.

Daca as vrea, dar as vrea sa incerc sa raspund la doua intrebari care apar dupa revotarea acestei legi: cui ii este necesar aceasta lege, in ce scopuri va fi ea aplicata? Raspunsul, in opinia noastra, este urmatorul: sub pretextul apararii securitatii si statalitatii, in general, aceasta lege discriminatorie va fi folosita de actualul regim comunist pentru a cimenta regimul totalitar si dictatorial care se profileaza din ce in ce mai mult in aceasta tara, hacuita si pradata de straini. Aceasta lege va fi folosita pentru discriminarea...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Timpul...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

...si in continuare a intelectualitatii moldovenesti spre a o determina...

 

Doamna Maria Postoico:

7 minute de acum.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

...sa nu aspire la... eu termin, o propozitie... la vreo functie publica in aceasta tara uitata de Dumnezeu si sa ia drumul pribegiei si strainatatii pentru a-si putea hrani si educa copiii. Aceasta lege ii va imparti si in continuare pe bastinasi in ai nostri si ai vostri, in albi si negri, in patrioti si nepatrioti, in moldoveni si romani. Aceasta lege va adinci si mai mult prapastia de pe Nistru, va indeparta si mai mult populatia din Estul Moldovei de Chisinau, populatie care in majoritate are cetatenia Rusiei si Ucrainei.

Aceasta tara va putea fi condusa si in continuare de secera si ciocan, dar nu pentru mult timp. Poporul a obosit, poporul vrea schimbare si aceasta schimbare se va produce cu voia sau fara voia secerii si ciocanului, fiindca in locul acestor unelte a venit claviatura si calculatorul.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Neagu. 5 minute.

 

Domnul Ion Neagu:

Da, multumesc.

Cu riscul de a mai enerva pe unii dintre cei prezenti, deocamdata prezenti in sala, o sa dau citire unei declaratii.

Onorata asistenta, Miscarea Actiunea Europeana a urmarit cu mult interes desfasurarea summit-ului NATO de la Bucuresti si consideram incurajatoare rezultatele acestuia pentru Republica Moldova si evolutia de mai departe a situatiei politice din aceasta zona a Europei.

In rezultatul summit-ului, Alianta Nordatlantica s-a extins cu inca doua state, Albania si Croatia, Macedonia urmind sa fie admisa in NATO in mod automat din momentul solutionarii problemelor bilaterale cu Grecia. Este deosebit de important pentru noi ca in declaratia finala este stipulat ca, intr-un viitor previzibil, Ucraina si Georgia vor fi membre ale NATO.

Mentionam ca cel mai mare din istorie summit NATO s-a produs la granitele noastre, in Romania, tara care ne poate netezi cel mai usor parcursul nostru spre integrarea europeana si euroatlantica. Este rusinos sa constatam ca tari, precum Georgia, Croatia apreciaza sprijinul Romaniei pentru integrare in NATO, pe cind puterea comunista de la Chisinau respinge mina binevoitoare si sincera intinsa de Romania.

Speram ca Vladimir Voronin sa fi invatat ceva aflindu-se la Bucuresti in legatura cu rolul Romaniei in NATO si in securitatea internationala, din moment ce a fost aleasa ca gazda a celui mai mare summit din istoria Aliantei Nordatlantice.

Ne bucuram pentru fratii nostri romani si ne rugam la Dumnezeu sa ne dea noua, celor din Republica Moldova, intelepciunea de a privi sincer si increzator catre celalalt mal al Prutului.

Se stie ca soarele de la rasarit rasare. E un banal fenomen astronomic, insa bunastarea, securitatea si sperantele noastre sint legate de Occident. Speram ca si Vladimir Voronin, respirind, chiar daca numai pentru 5 ore, acelasi aer euroatlantic cu granzii NATO, sa se fi molipsit macar pentru putin timp de aceasta viziune occidentala.

Ma tem insa ca e prea tirziu sa ii mai fie de folos.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Presedinte al sedintei,

Pina a fixa timpul declaratiei, va rog sa imi permiteti, avind in vedere ca am fost nominalizat de tinarul comsomolist si comunist, domnul Petrenco, sa ma folosesc de dreptul la replica.

Domnule Petrenco,

Nu am de gind in continuare... dar mata nu esti procurorul lui Bujor...

Domnule,

Eu am dreptul la replica. Daca nu stiti Regulamentul, cititi-l atent. Deci nu am dreptul sa mai polemizez pe viitor cu acest tinar? Opinia Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra a fost expusa in cadrul unei declaratii, unde am spus ca este un om intimplator care aduce doar prejudicii, fiind promovat la functia de presedinte al unei Comisii importante.

Faptul ca... da, doamna Ostapciuc, asa spun eu, mata cum spui, te priveste pe mata.

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Constatam cu regret ca, in ultimul timp, sedintele in plen ale Parlamentului Republicii Moldova sint transformate de catre deputatii comunisti in sedinta de lucru a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

La examinarea mai multor proiecte de legi sint ignorate in mod brutal prevederile Constitutiei Republicii Moldova si prevederile mai multor acte normative in vigoare. Cerintele Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra de a nu admite aceste ilegalitati sint lasate fara atentie, ignorate.

Din punctul nostru de vedere, deseori votul Fractiunii Comunistilor este dictat nu de interesele cetatenilor Republicii Moldova, nu de argumentele legale prezentate in cadrul sedintei, dar de asa-numita disciplina de partid.

Anume astfel se explica comportarea Fractiunii majoritare in cadrul sedintei de ieri, 10 aprilie 2008, dar si in cadrul sedintei de astazi a Parlamentului cind a fost examinat proiectul nr.3394 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului de observatori a institutiei publice nationale a audiovizualului. In loc de argumente se aduceau cuvinte cu caracter general, care in nici un caz nu pot fi aplicate la prevederea aspectului legal.

Unii deputati comunisti, si printre ei domnul Petrenco, si-au asumat de mai mult timp functiile de procurori si judecatori ai Aliantei Moldova Noastra, ai fractiunilor din opozitie, care, in majoritatea cazurilor, voteaza altfel decit comunistii. Naivi fiind, ei spera ca, prin aceasta, ne afecteaza. Fiti linistiti, stimati colegi, acesti deputati, care se considera atotstiutori, sint de fapt persoane lipsite de verticalitate, persoane pentru care onoarea si demnitatea nu sint valori deosebite.

Prin nedorinta de a examina chestiuni importante care framinta societatea noastra, chestiuni care sint discutate in societate, dumnealor demonstreaza o data in plus ca intre declaratii si realizari practice este, pentru dumnealor, ca intre cer si pamint. Una spun si cu totul altfel voteaza. Voteaza asa cum le dicteaza interesele de partid, de grup sau in dependenta de indicatiile pe care le-au primit de la presedintele partidului.

Stimati colegi,

Va asiguram ca toate actiunile dumneavoastra care contravin legislatiei in vigoare vor fi demascate in cadrul sedintei plenare de catre deputatii Fractiunii parlamentare a partidului Alianta Moldova Noastra si adusa la cunostinta cetatenilor Republicii Moldova.

Tara trebuie sa isi cunoasca eroii, in special pe acei care folosesc tribuna parlamentara pentru a aduce ofense la adresa opozitiei parlamentare, folosind tribuna parlamentara in scopuri propagandistice pentru alegerile din anul 2009.

Reactia dumneavoastra bolnavicioasa la propunerile si criticile parvenite de la deputatii din opozitie demonstreaza o data in plus ca ati devenit prizonieri, prizonieri ai fricii ca veti pierde alegerile din anul 2009. Fiti siguri ca acest lucru se va intimpla, indiferent de modul in care veti trata dumneavoastra opozitia.

Acum ca subiect prioritar si principal, in luarea de atitudine pe parcursul zilei de astazi a Fractiunii comunistilor, serveste initiativa de ieri a deputatilor Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra cu privire la proiectul de hotarire pe care toti il cunoasteti, proiect de hotarire care fost prezentat in Parlament de catre deputatul Fractiunii Alianta Moldova Noastra domnul Ion Plesca. Toti oamenii seriosi si responsabili pot sa ia cunostinta de continutul acestui material din comunicatul de presa al Aliantei Moldova Noastra, care a fost prezentat ieri.

Esential este faptul ca dumneavoastra, stimati colegi din Fractiunea Comunistilor, nu ati dorit ca societatea sa cunoasca adevarul despre ceea ce se intimpla in jurul celor 250 kilograme de droguri ascunse in sacii cu fasole. Vreti sau nu vreti, noi nu vom permite ca de la cetateni sa fie ascuns adevarul despre faptul ca, spre regret, Republica Moldova devine, de rind cu alte tari cu trista faima, una din regiunile prin care trecerea drogurilor devine ca ceva obisnuit.

Iata de ce in incheiere ma adresez cu apelul catre dumneavoastra: respectati Constitutia, respectati legea! Nu exista in practica internationala un partid care a dominat vesnic intr-o tara sau alta. Nu veti conduce nici dumneavoastra pentru vecie Republica Moldova. Mai devreme sau mai tirziu fiecare dintre noi va trebui, cel putin in plan moral, sa raspunda pentru votul sau constient sau la indicatia cuiva.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 17. De ce nu ati iesit atunci cind s-a finisat si cu replici? Asa este modalitatea.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, eu nu vreau sa comentez declaratiile bufonului lui Ostapciuc si Voronin, deoarece nu ma intereseaza. Dar vreau sa va spun un lucru. Ca i-am intrebat pe colegii, membrii Biroului permanent, care sint prezenti aici doar la unele secvente de la Televiziune, daca ii place domnului Marian Lupu si colegilor din Birou sa fie plasati intre vrafurile de sticle si prezervative, care se scot de aici dupa ce se achita salariul in Parlament; eu le-am dorit succes.

Nu am spus nici o data ca trebuie sa fie inchise Povesti cu masti, pe care dumneavoastra, baronii rosii, o folositi pentru a tine in intuneric aceasta tara sa nu cunoasca afacerile voastre dubioase si sa nu fie informate despre calea pe care duceti tara dumneavoastra. Iata tot ce am vrut sa va spun. In rest, ceea ce a fost astazi aici mediatizat de catre bufonul lui Voronin si Ostapciuc sint niste minciuni, adevarate scornituri.

Va doresc succes.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai aveti nevoie de microfoane? Nu?

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 17 aprilie, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.05.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova