version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA MAI 2006

Sedinta din ziua de 11 mai 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.889 cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1077 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala (art.533, 5501, 5502 s.a).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2723 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si cu surse de radiatii ionizante.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1090 privind statutul si modul de organizare a activitatii grefierilor instantelor judecatoresti.

7. Aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului din
18 26 mai 2006.

8. Raportul privind bilantul unui an de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. (Raportor A. Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si integrarii europene).

9. I n t r e b a r i si i n t e r p e l a r i.

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo, Ion Plesca, Leonid Bujor in delegatie; Valentina Cusnir la cerere; Ala Ursul, Gheorghe Susarenco, Valentina Serpul.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Pe ordinea de zi, vreau sa va rog. Din cite stim, Presedintelui Parlamentului a fost adresata o scrisoare din partea colectivului pedagogic al liceului Gheorghe Asachi si a elevilor acestuia si consider ca ar fi corect de a da citire acesteia in Parlament, ca sa cunoastem cu totii despre ce este vorba.

Si al doilea punct, pe care vreau sa-l propun, este invitarea domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Tvircun in Parlament, din cauza ca declaratiile dumnealui au provocat o criza in sistemul invatamintului. Este posibila periclitarea incheierii anului de invatamint. Patru copii de la Liceul Gheorghe Asachi au dosare penale. Sint si alte initiative ale domnului ministru care trezesc mai multe neintelegeri. Si cred ca ar fi corect ca aceasta problema sa fie discutata in Parlament.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati solicita excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.111.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sincer vorbind, nici nu pot sa spun daca aceasta chestiune se refera, cu adevarat, la ordinea de zi sau nu, dar azi-dimineata, noi, patru deputati, cu participarea domnilor Banari, Bolboceanu si Deatovschi, am facut un schimb de opinii si inaintam o adresare catre toti colegii. Noi am decis acest lucru, dar inaintam o adresare catre toti colegii din Parlament ca sa acceptam, poate, propunerea de a transfera salariul nostru de o zi de munca in contul de sustinere a sinistratilor din regiunile respective ale Romanie. Cred ca am vazut cu totii ce se intimpla acolo, este un lucru iesit din comun.

Si a doua chestiune pe care as propune-o: poate, Guvernul mai examineaza, eu stiu ca Guvernul a facut ceva, a fost acest lucru transmis si la televiziune, si la radio, dar, poate, Guvernul mai examineaza. Fiindca vedem o situatie destul de critica, in ultimii ani de zile se repeta, practic, in fiecare an.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron:

Fractiunea cere ca proiectul nr.803 sa fie exclus din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul nr.803, da?

 

Domnul Anton Miron:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Am o intrebare, pentru ca sint nelamurita in legatura cu interpretarea Regulamentului. Erau momente cind acei care vroiau sa prezinte o declaratie se inscriau inainte de a incepe lucrarile sedintei. Ultima data a fost un caz cind s-a inscris cineva pe parcurs. Totusi, in cazul acesta, cum interpretam? Ca sa stim, cum sa ne construim atitudinile si pozitiile.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. De acord.

Va multumesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si in legatura cu aceasta, pentru ca nu aud raspunsul dumneavoastra imediat

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, asteptati putin ca sa vi-l dau.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Daca Fractiunea Comunistilor va avea o declaratie, eu ma inscriu ca replica.

 

Domnul Marian Lupu:

S-o tratez ca o norma generala in fiecare sedinta? Deci, trebuie sa-mi spuneti ca o punem in baza de sistem si atunci nu mai sint interpretari.

Stimati colegi,

Referitor atit la luarile de cuvint pentru diferite subiecte incluse pe ordinea de zi, cit si referitor la declaratii sau la solicitarile de declaratiei la sfirsitul sedintei. Anterior, am dus discutii la acest subiect, exista norme si prevederi ale Regulamentului si exista si niste practici care s-au stabilit de zeci de ani aici, in Parlament.

In urma discutiilor, inclusiv cu membrii Biroului permanent, am stabilit in felul urmator: atit solicitarile pentru luarile de cuvint la diferite proiecte, cit si, de fapt, solicitarile pentru luari de cuvint si declaratii, pot fi facute nu neaparat doar cu inscriere pina la inceputul sedintei, dar, poftim, le inaintati aici, la microfoane, sau le prezentati in scris in Prezidiu. Convenim in acest fel, in mod lucrativ. Eu am mentionat ambele chestii: luari de cuvint, declaratii.

Stimati colegi,

Cu aceste propuneri vizavi de subiectele excluse de pe ordinea de zi nr.803 si nr.111, si va atrag inca atentia asupra subiectului nr.1090, prezentat ca supliment la propunerea comisiei, fiindca acest subiect se inscrie in programul calendaristic al Parlamentului in contextul actiunilor care vizeaza colaborarea noastra cu Consiliul Europei, supun votului aceasta ordine de zi, dupa care discutam celelalte doua subiecte evocate. Doar o clipa. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi in modul in care a fost amendata conform propunerilor dumneavoastra, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Este chestie de procedura. In cazul acesta, ar fi bine ca inscrierile pe parcurs sa fie anuntate, intr-un fel, pina la sfirsitul sedintei, ca sa cunoastem care este situatia. Cred ca acceptati acest lucru. Altfel, trecem pe terenul intransparentei sau manipularilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Eu as accepta lucrul acesta, dar oricum, in cazul evocat de dumneavoastra, era convenit ca punem in baza de sistem, cum este declaratia fractiunii majoritare, eu imediat va inscriu pe dumneavoastra in lista.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Vreau sa va intreb, daca am inteles corect, propunerile inaintate au fost acceptate?

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, imediat noi trecem la cele doua propuneri. Eu am supus votului ordinea de zi.

Domnul Igor Klipii:

Eu am inaintat propuneri la ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, ordinea de zi este pe marginea subiectelor, proiectelor de legi pe care le vom examina. Acum eu fac doua comentarii si supun votului si propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Igor Klipii:

Era cazul sa le faceti inainte de a pune la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu. Fiindca, sint subiecte putin diferite. Referitor la adresarea domnului Braghis. Eu cred ca toti dintre noi am luat act de acest lucru. Un moment nu mi-a fost definitiv clar: referinta la activitatea sau actiunile Guvernului, ca sa intelegem mai bine, domnule Braghis.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Adresarea a fost urmatoarea: poate Guvernul examineaza inca o data posibilitatile reale si mai gaseste posibilitati sau surse de a sustine sinistratii din regiunile respective ale Romaniei. Noi stim ca deja au fost intreprinse unele actiuni, a fost prezentata informatia respectiva la televiziune, la radio. Poate Guvernul mai gaseste inca posibilitatile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Eu cred ca Secretariatul va face o adresare, chiar si oficiala, la Guvern pentru a se examina acest subiect. Acum cea de a doua propunere, evocata de catre domnul Klipii. Supun votului. Cine este pentru a-l invita in cadrul sedintei de astazi pe domnul Tvircun cu prezentarea unei informatii la subiectul la care dumneavoastra v-ati referit? Asa inteleg, da?

Stimati colegi,

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Eu rog foarte mult colegii responsabili de anuntarea rezultatelor pentru precizie.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 12.

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Marian Lupu:

35 de voturi. Deci, propunerea nu a intrunit conditiile necesare pentru accept.

Inainte de a purcede la examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, va aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in perioada anterioara sedintei de astazi a Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere mai multi dintre colegii nostri, in particular doamna Eva Gudumac (aplauze), domnul Vladimir Filat (aplauze), domnul Boris Stepa (aplauze) si domnul Alim Afonin (aplauze). Sa le dorim un calduros la multi ani colegilor nostri.

Proiectul de Lege nr.889 cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Se supune atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala, elaborat de Ministerul Justitiei, de Procuratura Generala si de alte organe competente in materie penala si are drept scop detalierea prevederilor din Codul de procedura civila, capitolul IX Cu privire la relatiile internationale in materie penala. Toate argumentele au fost expuse in nota informativa. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa nr.267 din 14 martie 2006 de catre Guvern si corespunde obiectivului nr.55 al Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Are ca scop crearea unui instrument legal, in al carui cadru cooperarea juridica ar putea fi oferita si obtinuta din partea altor state.

La momentul actual, asistenta juridica internationala este reglementata de normele capitolului 9 din Codul de procedura penala. Insa aplicarea practica a acestor reglementari a demonstrat necesitatea desfasurarii prevederilor codului intr-un numar impunator de regulamente, reguli, alte acte subordonate, care stabilesc modalitatea efectuarii procedurilor legale de asistenta juridica internationala in materie penala.

Proiectul reglementeaza cuprinzator si sub toate aspectele conditiile si procedura extradarii persoanelor din Republica Moldova, precum si cadrul legal, temeiurile privind solicitarea extradarii de catre Republica Moldova. Proiectul de Lege nr.889 contine norme privind transferul procedurilor in materie penala, norme care nu se regasesc in Codul de procedura penala.

Proiectul a fost avizat pozitiv de 8 comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, a fost coordonat si sustinut cu unele obiectii si amendamente, care vor fi examinate in lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.889. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.889 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1077 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala.

Domnule Turcan,

Va rog. Presupun ca veti face un raport mixt: si din partea autorilor, si din partea comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Un grup de deputati a inaintat initiativa legislativa nr.1077, prin care se propune completarea Codului de procedura penala la Titlul III, capitolul 9 cu o noua sectiune, a treia, cu titlul Preluarea si transferul procedurilor in materie penala compus din 4 articole cu denumirile respective.

Necesitatea acestor modificari si completari ale procedurii penale se incadreaza in prevederile articolului 21 din Conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate, ratificata de Republica Moldova in baza Legii din 17 februarie 2005.

Proiectul a fost examinat de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, a fost avizat pozitiv de 7 comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care, in linii generale, il sustin si propun unele obiectii si amendamente care, vor fi examinate in lectura a doua.

Dat fiind faptul ca proiectul de Lege nr.889, pe care noi l-am examinat cu nr.1 astazi, reglementeaza mai multe probleme prevazute in proiectul nr.1077, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1077 in prima lectura si comasarea pentru lectura a doua cu proiectul nr.889, care va fi luat ca baza, iar proiectul nr.1077 ca proiect de alternativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari catre colegul nostru? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1077, cu examinarea ulterioara in pachet a acestuia cu proiectul de Lege nr.889, pe care comisia il propune ca proiect de baza. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.1077 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2723 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si cu surse de radiatii ionizante. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.2723 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si cu surse de radiatii ionizante, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvern.

Proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si adoptat la 13 octombrie 2005, apoi supus procedurii de expertiza legislativa de catre Agentia Internationala pentru Energie Atomica, care a expus anumite obiectii si recomandari pentru imbunatatirea acestuia.

Comisia a examinat recomandarile Agentiei, precum si amendamentele expuse de deputati in cadrul primei lecturi, acestea fiind reflectate integral in sinteza. Cele mai semnificative dintre ele sint:

In cadrul dezbaterii proiectului in prima lectura, deputatii Vladimir Vitiuc si Alexandru Oleinic au sesizat asupra formulei institutionale a autoritatilor nationale de reglementare a activitatii nucleare si cu surse de radiatii ionizate.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, analizind practica mai multor state cu infrastructura similara in domeniu celei din Republica Moldova, precum Estonia, Letonia, Georgia, Slovenia si altele, a constatat ca acestea, in mare parte, functioneaza pe linga un Minister al Mediului.

In conformitate cu cerintele Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, in vederea reglementarii efective a activitatilor nucleare si radiologice, este necesara formarea unui organ de reglementare, care trebuie sa fie independent fata de institutiile responsabile pentru anumite obiective radiologice sau activitatea acestora, sa fie finantat de la bugetul de stat si sa nu perceapa direct careva taxe sau amenzi in bugetul propriu.

Referindu-ne la cele expuse mai sus, s-a propus operarea modificarilor corespunzatoare la articolul 10 din proiect in vederea stabilirii autoritatii in calitate de organ central de specialitate al administratiei publice, instituit de Guvern pe linga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale.

Din punct de vedere functional, sarcinile Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale coincid cu sarcinile acestui organ. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale nu utilizeaza si nu este cointeresat in promovarea unor tehnologii nucleare sau radiologice.

In proiect se propune ca sintagma Autoritatea Nationala de reglementare a Activitatilor Nucleare si cu Surse de Radiatii ionizante sa fie substituita prin sintagma Agentia Nationala pentru Reglementarea Activitatilor Nucleare si Radiologice, iar denumirea proiectului de lege sa fie urmatoarea: proiect de Lege privind desfasurarea activitatilor nucleare si radiologice, in conformitate cu recomandarile Agentiei Internationale pentru Energie Atomica.

O deosebita importanta are completarea articolului 10 din proiect cu doua alineate noi, prin care se stipuleaza ca finantarea autoritatii nationale se va efectua atit din bugetul de stat pe articol separat, cit si din surse sub forma de granturi si asistente tehnice, ce vor rezulta din proiecte de cooperare internationala.

Deputatii si-au expus opiniile asupra proiectului de lege in 23 de amendamente, dintre care doua amendamente nu au fost acceptate si anume: Comisia pentru politica economica, buget si finante a propus, la articolul 19, excluderea cuvintelor: in conformitate cu articolul 22 al prezentei legi. Comisia nu a acceptat acest amendament, dat fiind faptul ca la articolul 7 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate, Camera de Licentiere stabileste, de comun acord cu autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, conditiile de licentiere a genurilor de activitate.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara, de asemenea, si-a expus parerile asupra acestor articole si a propus de prevazut, la articolele 22 si 25, practicarea activitatii nucleare si cu surse de radiatii ionizante in baza autorizatiei eliberate de catre autoritatea nationala. Comisia n-a acceptat acest amendament, deoarece contravine Legii privind licentierea unor genuri de activitate. In legatura cu cele expuse, se propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei, domnule Stoicov,

In prima lectura, cind a fost examinat in plenul Parlamentului, autorul, Guvernul a adus la cunostinta ca proiectul de lege mentionat a fost inaintat Agentiei Internationale pentru a fi aprobat, pentru a fi revizuit, mai bine zis, si se asteptau recomandarile. Eu, daca imi permiteti, as avea o intrebare catre autor. Au fost primite aceste recomandari din partea Agentiei Internationale, care sint ele si cite au fost, totusi, luate in vedere pentru examinarea in lectura a doua?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Baban director general al Serviciului Standardizare si
Metrologie:

Da, intr-adevar, acest proiect de lege a fost prezentat Agentiei Internationale pentru Energia Atomica. Domnul presedinte al comisiei a relatat in informatie ca a fost primit acest aviz, aceste propuneri si obiectii. Nu toate obiectiile si propunerile sint reflectate aici, sint mai multe de enumerat. Nu stiu daca se permite acum sa fac un asa.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Atunci dumneavoastra, totusi, sinteti satisfacut de prezentarea in lectura a doua, mai bine zis, de recomandarile Agentiei Internationale? Toate momentele cele mai esentiale sint prevazute in proiectul prezentat acum?

 

Domnul Sergiu Baban:

Mai sint unele propuneri care ar imbunatati proiectul de lege, daca s-ar permite, este o formula de propuneri a acestora. Noi am putea-o face.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte Stoicov,

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Se poate sa comentez?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da.

 

Domnul Iurie Stoicov:

In primul rind, noi am expediat aceasta cerinta si am primit avizul,
intr-adevar. Avizul a fost discutat in persoana reprezentantului acestei agentii in Parlament. Noi am discutat cu dumnealui. El este de acord cu acele propuneri pe care le-am inaintat. Cele acceptate sint mentionate in sinteza. Aici, in majoritatea avizelor, este scris: se accepta, aceste propuneri sint in conformitate cu recomandarile Agentiei Internationale. Deci, marea majoritate au fost acceptate.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Daca imi permiteti. Dumneavoastra propuneti, totusi, pina la urma, ca Agentia sa fie numita Agentia Nationala pentru Reglementarea activitatilor Nucleare si Radiologice. Nu credeti ca, daca substituim cuvintul radiologice prin cuvintele si cu surse de radiatii ionizante ar fi mai adecvat, fiindca totusi notiunea sursa de radiatii ionizante este cu mult mai larga decit notiunea radiologice.

Domnul Iurie Stoicov:

Nu consideram asa. Am discutat, in special, aceasta intrebare cu reprezentantul Agentiei Internationale si tocmai ca activitatile cu sursele de radiatii ionizante, intr-adevar, se contin si in activitatile nucleare, si in activitatile radiologice. In Republica Moldova, majoritatea activitatilor care se efectueaza, adica nu majoritatea, toate sint activitati radiologice. Diferenta este in intensitatea, in marimea acestor iradiatii. Adica iradiatiile nucleare sint mai masive, aceste radiologice sint cu mult mai mici.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Va rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2723 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.2723 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1090 privind statutul si modul de organizare a activitatii grefierilor instantelor judecatoresti.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de Lege privind statutul si modul de organizare a activitatii grefierilor in instantele judecatoresti a fost elaborat in conformitate cu Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si are drept scop stabilirea principiilor generale de functionare a grefierilor in instantele judecatoresti, tinind cont de rolul si importanta acestor functionari pentru buna functionare a justitiei.

Tinind cont de faptul ca grefierii, conform legislatiei in vigoare a Republicii Moldova, au statut de functionari publici, au fost inaintate propuneri privind eliminarea din proiectul de lege inaintat de catre Guvern a dispozitiilor care reproduc prevederile cu privire la functionarea, activitatea functionarilor publici, lucru cu care noi, in principiu, putem sa fim de acord.

Rugam sustinerea dumneavoastra privind aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru domnul raportor.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , , , , , 45, , , . , - , ? : , , . , ?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am mentionat deja ca grefierii sint functionari publici si lor le sint aplicate toate regulile cu privire la functionarii publici. Initial, cind s-a elaborat proiectul de lege, aceste dispozitii, care, practic, reproduc prevederile Codului muncii, ale legilor cu privire la serviciul public, aveau, in principiu, un alt continut, se prevedea stabilirea unor reguli speciale cu privire la concedii, cu privire la salarizare.

Ulterior, Guvernul nu a acceptat aceste prevederi, dar nu a exclus normele care reproduceau partial dispozitiile Codului muncii, actelor legislative in vigoare. Dar, dupa cum am mentionat in cadrul discutiilor in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, s-a ajuns la concluzia ca aceste dispozitii vor fi inlaturate. Si in varianta de care dispun eu, de fapt, multe dintre aceste dispozitii deja sint inlaturate.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, - , . 37 . . , ? , . , . - - , . , , , , , - , .

 

Domnul Nicolae Esanu:

, , , . , . , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Esanu.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege mentionat si a constatat urmatoarele.

Proiectul a fost elaborat si inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern si are ca scop definitivarea statutului grefierului in instanta judecatoreasca. Tinind cont de importanta functiilor procesuale pe care le are un grefier judecatoresc, este binevenita adoptarea unei legi, prin care se vor determina conditiile de selectare si numire in functie, atributiile, drepturile si obligatiile grefierului.

Elaborarea proiectului este determinata si de obligatiile asumate in vederea executarii programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

S-a mentionat deja ca din proiectul prezentat de catre Guvern au fost excluse un sir de articole din cauza ca, de fapt, se repeta alte acte legislative: cum este Legea cu privire la functionarii publici, Codul muncii etc.

Toate modificarile propuse de catre comisie si acceptate de autor sint reflectate in textul de care dispun toti deputatii.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura, luind in considerare toate modificarile efectuate si prezentate deputatilor, pentru ca, dupa adoptarea in prima lectura, acest proiect sa fie remis spre avizare Secretariatului Consiliului Europei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1090. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1090 este aprobat in prima lectura.

 

Stimati colegi,

In continuare, pe ordinea de zi avem subiectul care vizeaza prezentarea raportului Guvernului privind bilantul unui an de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Proiectul nr.1562. Eu nu vad in sala reprezentantul Guvernului, care urmeaza sa prezinte acest raport. Motivele imi sint necunoscute in momentul de fata. Poate domnul Esanu ne prezinta o informatie suplimentara.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Stratan, cu parere de rau, se afla la sedinta privind primirea scrisorilor de acreditare a unor ambasadori. Din unele motive organizatorice, nu s-a reusit de a-l informa exact cind trebuie sa fie prezent in sala de sedinte. Din cite am inteles, trebuia sa fie informat de Secretariatul Parlamentului cind sa fie prezent.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule reprezentant al Guvernului,

Deja de trei saptamini acest subiect este pe ordinea de zi, care a fost aprobata acum doua saptamini de catre plenul Parlamentului. Ce informatii suplimentare urmau sa fie prezentate?

Stimati colegi,

Eu cred ca ne confruntam cu o situatie urita, fara precedent. Cabinetul de ministri, Guvernul a avut imputernicirea sa decida cine vine, pe cine trimite, pe care motiv eu anunt o pauza pina la orele 11.00. Pina atunci, domnule Esanu, cine va fi raportorul, la decizia Guvernului? Deci, reprezentind cabinetul de ministri, sa fie aici, in sala, pentru prezentarea raportului de la tribuna centrala.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, personal, sustin propunerea dumneavoastra, numai ca nu anuntam intrerupere. Poate trecem la interpelari si intrebari si, intre timp, se solutioneaza problema, ca sa nu pierdem timpul.

 

Domnul Marian Lupu:

E si acest lucru o solutie. Rog opinia dumneavoastra. Optim.

Bine.

Stimati colegi,

De fapt, pentru Ora intrebarilor si interpelarilor, urmatoarea informatie si urmatoarea solicitare catre dumneavoastra. Au fost patru zile de sarbatori, inclusiv luni, inclusiv marti si tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca o buna parte din informatiile care urmau sa vina pentru ziua de astazi, urmare a interpelarilor si intrebarilor dumneavoastra, ne-a fost solicitat sa le raportam cu prezenta acestor persoane pentru joia viitoare. Astazi propunerea este sa o dedicam evocarii acestor intrebari si interpelari, la fel pentru viitoarea sedinta din ziua de joi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, eu accept ca, daca nu este reprezentantul Guvernului, noi avem probleme pe care putem sa le anuntam aici si sa folosim timpul eficient.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Uitati-va, noi inca nu am aprobat ordinea de zi pentru perioada urmatoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Acesta este ultimul subiect pe ordinea de zi. Daca doriti, o facem acum.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Putem face lucrul acesta acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste. Decidem in felul urmator. Deci, vom avansa cu aprobarea ordinii de zi, care este un exercitiu rapid, in viziunea mea, si cu ora intrebarilor si interpelarilor, dupa care, intre timp, eu rog cu insistenta sa fie clarificata situatia. Deci, ordinea de zi pentru urmatoarea perioada de doua saptamini.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In legatura cu ordinea de zi, eu am vrut sa adresez urmatoarele intrebari, precizari si solicitari. In primul rind, ar fi bine ca noi sa dam curs unui aspect pe care l-am abordat la intrevederea pe care a avut-o fractiunea cu Presedintele Parlamentului Marian Lupu, in sensul de a nu mura initiativele legislative ale opozitiei, ca sa nu se intimple ceea ce s-a intimplat cu cele ale audiovizualului.

Pentru ca asa cum noi cunoastem si Regulamentul, cum am calculat, cam
35 de zile trebuie sa parcurga un proiect de lege pina ajunge in plen. De aceea, vad, in sfirsit, ca apare pe ordinea de zi proiectul de Lege pentru completarea Legii cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, care a fost inaintat de mine, si celelalte doua in acest sens ale Guvernului si al noului deputat din Fractiunea Comunistilor. Eu as avea rugamintea, daca se poate, el este in programul pentru
18 25 mai curent. Daca se poate sa-l devansam, sa fie pentru 18, pentru ca pe
25 voi fi in deplasare si ar fi foarte pacat ca sa nu fiu eu prezenta, daca se poate.

Si, de asemenea, as ruga inca doua lucruri. Sa includem pe ordinea de zi proiectul de Hotarire nr.1110 din 30 martie 2006 privind denuntarea Acordului de constituire a Comunitatii Statelor Independente, adica CSI, si proiectul de Hotarire nr.442 din 8 februarie 2006 privind condamnarea crimelor regimurilor totalitare.

De asemenea, avem aici ca se adauga proiectul de Lege nr.3439 pentru modificarea si completarea Legii din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Daca este posibil, iarasi sa-l fixam, cind veti stabili ordinea de zi la Birou pentru data de 18.

Acum vreau sa va adresez rugamintea ca aceste schimbari de locuri sa le acceptati intr-un fel, poate, pentru compensarea tinerii unei perioade mai indelunge a proiectelor de lege in sertare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, voi supune votului aceste propuneri.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Un an si aproape jumatate in urma Parlamentul a aprobat programul Satul moldovenesc. Atunci se vorbea foarte mult despre aceste lucruri. Bine, era campania electorala, era si normal ca se vorbea despre acest lucru. Dupa un an de zile, ultimele intilniri din raioanele Republicii Moldova demonstreaza ca problemele sint mult mai acute decit un an si jumatate in urma in unele domenii. Pornind de la acest motiv, eu as ruga Guvernul sa prezinte in scris o informatie despre rezultatul implementarii intr-acest an si jumatate a programului Satul moldovenesc.

Si al doilea moment. Aproape acum un an, aici, in Parlament, opozitia si-a expus o opinie separata, sa spunem asa, asupra programului cu o denumire foarte frumoasa Orasul Vinului. Dupa un an de zile, din informatiile de care dispun eu, putem sa constatam ca lucrurile s-au cam blocat si nu sint legate de exportul de vinuri din Republica Moldova. De aceea, as ruga, in legatura cu aniversarea care se apropie de un an de zile, sa fie prezentata o informatie, tot in scris, si despre situatia cu proiectul Orasul Vinului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu va reintorc la ordinea de zi. Noi inca nu sintem pe dimensiunea orii intrebarilor si interpelarilor.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica tocmai propune pachetul de legi ce tine de vizele, adica legile ce tin intrarea si iesirea in/din tara sa fie adoptate pe data de 25. Nu mai devreme, fiindca noi avem foarte multe intrebari acolo.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa dau o replica, daca imi permiteti, doamnei Pavlicenco, fiindca a facut o referinta la un proiect privind denuntarea crearii CSI, un proiect care nu a fost examinat in comisie, adica nu a trecut procedurile interne si, de aceea, daca imi permiteti, as vrea ca sa solicit timp pentru ca proiectul respectiv, initial, sa fie examinat in comisie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Stati,

Vreau sa va spun ca in cazul acesta, pur si simplu, dumneavoastra nu respectati Regulamentul. A trebuit sa includeti pe ordinea de zi a comisiei, in termenul prevazut, ca parcurgerea proiectului de lege sa se inscrie in 35 de zile. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, privind vizele de intrare si iesire. Ar fi foarte bine ca declaratia, din prima zi a Parlamentului, privind parteneriatul pentru integrarea europeana, sa fie asa cum am spus si in cadrul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, la care am fost invitata, o platforma pe care noi sincer o impartasim si vrem s-o implementam.

Si, va rog, in privinta anularii vizelor pentru cetatenii UE, SUA, Japonia si Canada, eu ma bucur ca Guvernul, in sfirsit, a facut acest proiect de lege, dar ma bucur si pentru faptul ca a reactionat astfel la proiectul meu de lege, desi putea sa-l faca si fara ca sa fie stimulat de mine.

Deci, in acest caz, nu este bine ca sa puneti exact atunci, cind eu nu sint in Republica Moldova. Eu interpretez si acest lucru drept o nereceptivitate din partea voastra, a comunistilor, fata de intentiile sincere de unificare a eforturilor pentru integrarea europeana in Republica Moldova si personal fata de mine, pentru ca va critic foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Doamna Pavlicenco totdeauna exagereaza. Primul proiect a fost inaintat de deputatul, daca vreti numaidecit, comunist, domnul Petru Gozun. Si mai apoi a urmat si celalalt.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune, pentru ordinea de zi, includerea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1443 cu privire la modificarea componentei comisiei permanente.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra permanent ne chemati la respectarea Regulamentului Parlamentului. Eu vreau sa va aduc la cunostinta ca din 24 noiembrie 2005 este inregistrata o initiativa legislativa cu nr.3961, care se refera la scutirea de taxa pe valoare adaugata a utilajului si pina acum nu a fost propusa pentru examinare in Parlament.

Noi avem un sir de articole in Regulamentul Parlamentului care stipuleaza mecanismul si termenele de examinare a initiativelor legislative. De aceea, v-as ruga foarte mult ca in urmatoarele doua saptamini sa introducem, sa includem in ordinea de zi initiativa nr.3961.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Stimati colegi,

Avem cu dumneavoastra propunerile examinate si inaintate de catre Biroul permanent. Suplimentar, cele evocate astazi le voi supune la fel votului. Deci, propunerea pentru proiectul de Lege nr.1110, cele doua propuneri evocate de doamna Vitalia Pavlicenco.

Cine este pentru includerea acestui proiect de lege pe ordinea de zi pentru programul urmatoarelor doua saptamini, rog sa voteze. Trista situatie, corect? Deci, eu rog, pentru stenograma, sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu intruneste conditiile de acceptare.

A doua propunere, cu referinta la proiectul de Lege nr.442. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Pai, numiti-o dumneavoastra, eu nu am in fata textul. Va rog, dar succint, denumirea si-i tot.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Este vorba, in cazul de fata, despre condamnarea crimelor regimurilor totalitare. Vreau sa va spun ca dincolo de Regulament exista si un fair play, adica nu puteti sa nu va conformati unor prevederi ale Regulamentului numai de aceea ca sinteti mai mult de 50. Ar trebui sa fiti corecti, sa manifestati fair play politic, si, in felul acesta, sa puteti pretinde si de la altii acelasi fair play.

Daca e vorba sa respectam termenele examinati, nu vreti respingeti proiectele de legi, dar nu le respingeti pe furis, prin neincluderea lor pe ordinea de zi si prin nerespectarea termenelor de examinare a acestora din partea opozitiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Deci, supun votului. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri pe ordinea de zi in programul urmatoarelor doua saptamini, ma refer la proiectul de Lege nr.442, rog sa voteze. La fel, rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 4.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

- 17. 22 de voturi. Situatie similara.

Urmatoarea, propunerea domnului Turcan privind proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.1443, da, pentru modificarea componentei unei comisii permanente.

Deci, cine este pentru includerea acestuia in programul de activitate a plenului Parlamentului, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Si ultima propunere. Proiectul nr.3961, propunere inaintata de domnul Oleinic.

Domnule Oleinic,

Sintem in procedura de vot. Eu supun votului. Dumneavoastra ati specificat foarte bine care este tema. Deci, dumneavoastra ati anuntat, eu va rog frumos.

Stimati colegi,

Modul in care voi anunta, pina la urma urmei, ma priveste. Deci, eu supun votului propunerea, intr-un mod foarte corect. Cine este pentru aprobarea includerii in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini a proiectului nr.3961, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi. Situatie similara.

Stimati colegi,

Acum, pentru subiectul care se refera la includerea pe zilele concrete ale diferitelor proiecte de legi.

De fapt, eu voi tine cont de propunerile, solicitarile care vor fi si in modul in care, si la momentul in care in timpul cel mai apropiat subiectele vor fi distribuite pentru sedintele plenare, de aceste lucruri se va tine cont.

Va multumesc.

La fel, Biroul permanent intervine cu propunerea catre plenul Parlamentului privind programul de desfasurare a sedintelor in plen ale Parlamentului pentru urmatoarele doua saptamini, pentru a pastra acelasi regim de munca aplicat anterior, respectiv in zilele de joi ale urmatoarelor doua saptamini. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Deci, sintem, domnule Esanu, domnul Stratan este.

Stimati colegi,

Din momentul in care domnul viceprim-ministru este prezent in sala, revenim la subiectul Raportului privind bilantul unui an de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si il invit la tribuna centrala pe domnul Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si integrarii europene.

 

Domnul Andrei Stratan viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si
integrarii europene

Stimati membri ai Parlamentului,

Stimate domnule Presedinte,

Am o deosebita placere sa prezint in fata dumneavoastra, la invitatia Presedintelui Parlamentului, rezultatele implementarii Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

In acelasi context al evaluarii nivelului de realizare a Planului de actiuni si al stabilirii sarcinilor pentru anul 2006, au fost convocate o serie de sedinte, inclusiv ale Comisiei nationale pentru integrare europeana, prezidata de Prim-ministrul Republicii Moldova.

Dupa examinarea rapoartelor ministerului si celor 4 ministere coordonatoare, Comisia nationala pentru integrare europeana a dat o apreciere pozitiva primului an de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Nu pot sa nu remarc ca atit in procesul de negociere, cit si de implementare a Planului de actiuni, i-au fost acordate o importanta si o sustinere foarte mare din partea tuturor institutiilor statului, a Presedintelui Republicii Moldova, Parlamentului si domnului Prim-ministru.

Audierile in Comisia parlamentara pentru politica externa si integrare europeana a principalelor ministere antrenate in realizarea planului de actiuni au constituit nu doar o exercitare a rolului Parlamentului de control si monitorizare a activitatii Guvernului, ci si o manifestare a dorintei de a contribui la implementarea cit mai eficienta a acestui document.

Indeplinirea Planului de actiuni este parte a eforturilor depuse de autoritati pentru satisfacerea criteriilor de la Copenhaga, esentiale pentru aderarea la Uniunea Europeana si anume:

existenta unor institutii stabile, garanti ai democratiei, suprematiei legii, drepturilor omului si protectiei minoritatilor nationale;

existenta unei economii de piata functionale, capabile sa faca fata presiunilor competitive si fortelor de piata din cadrul Uniunii Europene;

capacitatea de adoptare integrala a acquisului comunitar, aderarea la obiectivele politice, economice si monetare ale Uniunii Europene.

Deoarece planul de actiuni se refera la majoritatea sectoarelor activitatii social-economice a statului, la implementarea lui participa majoritatea ministerelor si autoritatilor administrative.

In scopul sporirii eficientei indeplinirii prevederilor sale, Planul de actiuni a fost difuzat in 4 mari blocuri, repartizate la 4 comisii interministeriale. Activitatea fiecarei comisii este coordonata de un minister coordonator.

Ministerul Justitiei pentru problemele de drept si securitate.

Ministerul Economiei si Comertului pentru problemele social-economice.

Ministerul Transporturilor pentru problemele de infrastructura.

Si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului pentru aspectele cultural-umanitare.

Asadar, realizarea Planului de actiuni inseamna, de fapt, o interactiune si o cooperare coordonata a tuturor ministerelor relevante, sprijinita de Presedintie si Parlament. Implementarea sa este rezultatul muncii fiecarui minister in acel sector de activitate care-i revine, dar si un efort comun al tuturor structurilor statului, deoarece Planul de actiuni ne vizeaza pe fiecare dintre noi. De fiecare dintre institutiile statului depinde cit de mult si de repede vom putea sa aducem beneficiile pe care le ofera planul mai aproape de cetatenii nostri, asigurindu-le un nivel de trai mai inalt.

In acest context, vreau sa apreciez adoptarea de catre Parlament a programului legislativ pentru anii 2005-2009, a carui realizare va permite crearea in toate domeniile activitatii social-economice a bazei normative si de reglementare, absolut necesare pentru dezvoltarea sectoarelor economiei competitive pe piata europeana.

Luna trecuta, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a transmis spre avizare proiectul de Lege pentru adoptarea conceptiei armonizarii legislatiei nationale la acquisul comunitar, care va completa mecanismul de implementare a Planului de actiuni cu un instrument important pentru dezvoltarea legislatiei noastre in conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Foarte pe scurt, inainte de a ma referi nemijlocit la rezultatele implementarii planului, voi mentiona ca functionarea mecanismului de coordonare si implementare a Planului de actiuni a presupus comunicare si contacte permanente intre ministere si alte autoritati administrative, sedinte programate si ad-hoc, crearea grupurilor de lucru, elaborarea planurilor, consultari cu Presedintia si Parlamentul, precum si cu expertii europeni.

Nu in ultimul rind remarc cooperarea cu societatea civila in procesul de implementare a Planului de actiuni, la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene fiind organizate deja citeva sedinte la subiectul utilizarii potentialului societatii civile in elaborarea programului national de implementare a Planului de actiuni si a rapoartelor de evaluare.

A fost stabilita o colaborare fructuoasa cu Institutul de Politici Publice, nu numai privind promovarea politicii de integrare europeana a Republicii Moldova, dar si instruirea functionarilor publici in domeniul afacerilor europene.

Evenimentul cel mai important in acest sens il constituie organizarea la
26 aprilie curent de catre Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si Fundatia Eurasia a Conferintei Nationale Consolidarea dialogului dintre Guvern si societatea civila in contextul implementarii coordonate a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, SCERS si a programului Provocarile mileniului, care a reunit reprezentantii Guvernului, societatii civile, misiunilor diplomatice si a organizatiilor internationale acreditate in Republica Moldova, donatorilor nationali si internationali.

In rezultatul discutiilor, care s-au axat pe abordarea problemelor de identificare a noii oportunitati pentru extinderea colaborarii pe linia Guvern societate civila, au fost adoptate o serie de concluzii care vor ghida activitatea grupului de lucru mixt ce va munci asupra elaborarii mecanismului de cooperare dintre Executiv si societatea civila.

Stimati deputati,

Luind in considerare ca Planul de actiuni include o componenta politica importanta, permiteti-mi sa-i acord intiietate in expunerea mea privind implementarea acestui document politic, deosebit de important pentru Republica Moldova.

Semnarea Planului de actiuni a deschis calea pentru o serie de decizii importante ale Uniunii Europene care au contribuit, fara nici o indoiala, la aprofundarea dialogului politic dintre Moldova si Uniunea Europeana, desemnarea reprezentantului special al Uniunii Europene responsabil de dialogul politic si reglementarea problemei transnistrene.

Acordarea Republicii Moldova a dreptului de a se asocia la unele aspecte ale politicii externe a Uniunii Europene prin alinierea la declaratiile si pozitiile comune ale UE privind evenimentele de pe scena internationala.

Deschiderea delegatiei Comisiei Europene la Chisinau, care asigura o implicare mai directa a Uniunii Europene in procesul de implementare a Planului de actiuni.

Desfasurarea misiunii Uniunii Europene de asistenta la frontiera dintre Republica Moldova si Ucraina, ceea ce contribuie nu doar la impulsionarea reglementarii problemei transnistrene, dar si la implementarea standardelor europene de administrare a frontierei.

Conectarea Uniunii Europene, de rind cu Statele Unite ale Americii, in calitate de observatori la formatul de negocieri privind problema transnistreana.

Vizita in Republica Moldova a grupului COEST al Uniunii Europene, grup de lucru pentru Europa de Est si Asia Centrala in luna noiembrie anul 2005.

Dezvoltarea contactelor personale ale conducerii tarii cu inaltii oficiali ai Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene, statelor membre ale Uniunii Europene este un alt indice important al nivelului dialogului politic dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana. Moldova este plasata destul de inalt pe agenda Uniunii Europene si continue sa fie o prioritate a Comisiei europene si a Consiliului Uniunii Europene.

O dimensiune nu mai putin importanta a cooperarii politicii cu Uniunea Europeana o reprezinta si consolidarea relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene in vederea asigurarii sprijinului acestora pentru obiectivul integrarii europene al Republicii Moldova si valorificarea experientei de ajustare la standardele Uniunii Europene.

Sustinerea acordata de partenerii nostri europeni obiectivului de integrare europeana a Republicii Moldova se materializeaza prin asistenta pe care ne-o acorda in implementarea Planului de actiuni.

Un rol deosebit in implicarea statelor membre ale Uniunii Europene in indeplinirea prevederilor planului revine misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, datorita eforturilor carora, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, o serie de ministere beneficiaza de asistenta.

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare coopereaza cu partenerii polonezi, Serviciul Vamal cu cei lituanieni, Serviciul de Graniceri sint beneficiari ai asistentei acordate de Letonia, la fel ca si Ministerul Justitiei. Moldova este o prioritate a programelor de dezvoltare a cooperarii statelor membre ale Uniunii Europene din Europa Centrala si de Est.

In acelasi context, mentionez evolutiile pozitive in implementarea prevederilor Planului de actiuni, care se refera la cooperarea pentru solutionarea problemei transnistrene. Problema transnistreana este constanta pe agenda discutiilor interne din Uniunea Europeana, a dialogului Uniunea Europeana cu Rusia, inclusiv privind retragerea trupelor si munitiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, cu Ucraina si cu Statele Unite ale Americii.

Activitatea misiunii de asistenta la frontiera dintre Republica Moldova si Ucraina este unul dintre succesele realizarii acestui capitol, la fel ca si consolidarea dialogului bilateral Moldova Ucraina privind problematica de frontiera la care contribuie considerabil Uniunea Europeana.

Rezultatele obtinute in implementarea Planului de actiuni, au fost reflectate in rapoartele semestrial si trimestrial si cel vizind prioritatile pentru perioada februarie 2005 martie 2006, transmisa Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene, precum si Parlamentului tarii noastre.

Elaborarea acestor rapoarte s-a bazat pe experienta statelor care au aderat recent la Uniunea Europeana, precum si pe recomandarile expertilor europeni, inclusiv privind criteriile de prezentare a rapoartelor. Astfel, au fost elaborate raportul privind implementarea Planului de actiuni in anul 2005 si raportul pentru primul trimestru al anului 2006.

In cele ce urmeaza, voi face o succinta evaluare, sintetizind informatia prezentata la ultima sedinta a Comisiei nationale pentru integrare europeana, dedicata anume examinarii evolutiei indeplinirii prevederilor Planului de actiuni de cele 4 ministere coordonatoare.

Domeniile democratiei si suprematiei legii, drepturile si libertatile fundamentale ale omului. In rezultatul eforturilor depuse de ministerele vizate de aceste domenii, au fost obtinute rezultate pozitive in consolidarea stabilitatii si eficacitatii institutiilor care garanteaza democratia si suprematia legii. Se implementeaza recomandarile OSCE, BIDO, emise dupa alegerile parlamentare din martie 2005, prin modificari aduse Codului electoral.

Continue revizuirea legislatiei existente in scopul asigurarii independentei si impartialitatii sistemului judecatoresc si sint intreprinse actiuni pentru asigurarea instruirii initiale si continue a judecatorilor, procurorilor si altor categorii de persoane care contribuie la infaptuirea justitiei.

Progresul in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei in tara, precum si a implementarii eficiente a strategiei nationale anticoruptie, este demonstrat de rezultatele sondajului Transparensy International Moldova privind indicele de percepere a coruptiei in tara, potrivit caruia, in anul 2005, Republica Moldova s-a clasat pe locul 95 din cele 159 de tari incluse in clasament, indicele constituind 2,9.

Pentru comparatie, in anul 2004, la acest capitol, Moldova s-a plasat pe locul 117, indicele alcatuind 2,3. In vederea ameliorarii conditiilor de detentie preventiva, o importanta majora o are si asigurarea implementarii prevederilor conceptiei reformarii sistemului penitenciar in perioada anilor 20042013, ale carei prevederi vizeaza imbunatatirea situatiei din sistemul respectiv.

A continuat perfectionarea bazei juridice si a mecanismelor relevante in domeniul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv prin aderarea la Protocolul optional al Conventiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei, adoptarea Legii cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati, adoptarea in prima lectura a proiectului Legii cultelor.

In ceea ce priveste aderarea la conventiile de baza ale Organizatiei Natiunilor Unite si la protocoalele optionale incluse in Planul de actiuni, mentionam initierea si derularea procedurilor interne pentru majoritatea acestora.

Domeniul reformei si dezvoltarilor social-economice din Planul de actiuni.

In rezultatele politicilor promovate de stat in sfera economica in anul 2005,
s-a inregistrat o imbunatatite a indicatorilor dezvoltarilor economice, accelerarea cresterii economice, scaderea ratei inflatiei a datoriei externe, diminuarea ratei somajului.

Un alt succes important il constituie reluarea relatiilor de cooperare Fondul Monetar International. In perioada ultimei emisiuni a FMI-ului din februarie a fost semnat proiectul de memorandum de politici economice si financiare intre Republica Moldova si Fondul Monetar International, care urmeaza a fi discutat si, probabil, aprobat in cadrul Consiliului bordului de directori al Fondului Monetar International, lucru care a si avut loc deja in luna mai curent.

Se realizeaza reforma regulatorie a activitatii antreprenoriale de la
1 ianuarie 2006, republica noastra beneficiaza de preferintele comerciale existente sau incluse in Programul GSP Plus in comert cu Uniunea Europeana. GSP Plus este o imbinare considerabila a regimului comercial cu Uniunea Europeana si posibilitatile care astazi le are Republica Moldova, reiesind din acordurile semnate cu tarile din Europa de Sud-Est.

Cu toate acestea, Republica Moldova spera pe un regim mai avantajos, bazat pe preferintele comerciale autonome, a caror obtinere a fost conditionata de reformarea sistemului institutional in domeniul certificarii originii marfurilor exportate si consolidarii administrarii vamale. In acelasi context, Ministerul Economiei si Comertului elaboreaza in prezent lista pozitiva consolidata cu produse pentru care Republica Moldova va solicita preferintele comerciale autonome.

In lunile urmatoare, la Chisinau va sosi o misiune a Comisiei Europene, care va evalua rezultatele obtinute de Moldova in indeplinirea exigentilor Uniunii Europene pentru acest acord si va veni cu noi recomandari. In conditiile in care Republica Moldova va intreprinde toate actiunile necesare in acest sens, atunci, catre urmatorul Consiliu de cooperare de la inceputul anului 2007, ar putea fi posibila semnarea acordului privind preferintele comerciale autonome.

Totodata, mentionez in acest context ca Comisia Europeana planifica acordarea unei asistente macrofinanciare Republicii Moldova in volum de
10 15 milioane euro in scopul acoperirii deficitului bugetar, aparut in urma cresterii pretului la gazul natural pentru urmatorii 2 ani.

Domeniul justitiei si afacerilor interne din Planul de actiuni.

In domeniul migratiei mentionam crearea sistemului national-informational si a sistemului de schimb a formatiei cu structurile de stat relevante in scopul monitorizarii fluxului de migranti.

Activitatea misiunii Uniunii Europene de asistenta la frontiera dintre Moldova si Ucraina, lansata la 1 decembrie curent, constituie unul dintre rezultatele importante ale primei perioade de implementare a Planului de actiuni, care va avea un impact deosebit asupra consolidarii controlului si managementului frontierei in conformitate cu standardele si rigoriile europene.

Cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite in Republica Moldova a fost creat Centrul pentru combaterea traficului de fiinte umane, a fost adoptata Legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane in conformitate cu recomandarile expertilor Consiliului Europei si OSCE, precum si a fost ratificata Conventia Consiliului Europei cu privire la lupta impotriva traficului de fiinte umane.

Republica Moldova este inclusa in 6 proiecte prezentate pentru concursul de proiectare privind programele respective in domeniul migratiei si azilului si va beneficia de programe de protectie regionala, care vizeaza politicile in domeniul refugiatilor. Comisia Europeana intentioneaza sa lanseze proiectul-pilot din cadrul acestui program anume in Republica Moldova.

Un eveniment deosebit de important in contextul eforturilor depuse de autoritati pentru consolidarea pozitiei Moldovei in Europa de Sud-Est si respectiva negociere cu Uniunea Europeana de pe pozitia unui stat sud-est european, a fost semnarea la 4 mai curent la Atena de catre Republica Moldova a Conventiei de cooperare politieneasca pentru Europa de Sud-Est.

In rezultatul demersurilor diplomatice in Republica Moldova, Comisia Europeana si-a manifestat disponibilitatea de a initia in prima jumatate a anului 2006 dialogul in vederea facilitarii regimului de viza. In vederea asigurarii pregatirii adecvate a Republicii Moldova pentru discutiile privind regimul de vize cu Uniunea Europeana, la initiativa Ministerului de Externe, a fost creat un grup de lucru interministerial, care a elaborat un plan de masuri interne pentru asigurarea conditiilor necesare in vederea avansarii in dialogul cu Uniunea Europeana privind facilitarea regimului de viza, printre care semnarea acordurilor de readmisie cu principalele state de origine a migratiei ilegale, securizarea documentelor de calatorie, imbunatatirea managementului frontierei, adoptarea legislatiei interne ce reglementeaza regimul strainilor, administrarea fluxurilor migrationale in Republica Moldova.

Domeniul transportului, energiei, telecomunicatiilor si mediului.

Impreuna cu sectoarele educatiei si culturii, aceste domenii ale Planului de actiuni au fost discutate recent in cadrul subcomitetului de cooperare Republica Moldova Uniunea Europeana, desfasurat la Bruxelles, in cadrul caruia expertii europeni au dat o apreciere generala pozitiva a rezultatelor obtinute de Moldova la prima etapa de implementare a Planului de actiuni.

In contextul actiunilor intreprinse pentru conectarea Republicii Moldova la retelele de transport europene, mentionam semnarea Sumitului procesului de cooperare in Europa de Sud-Est de la Tesalonic din 4 mai curent a acordului statelor Sud-Est Europene privind stabilirea retelelor inalt performante in domeniul transportului feroviar, in care a fost inclusa si Republica Moldova.

In vederea simplificarii modificarii acordurilor bilaterale aeronautice cu statele membre ale Uniunii Europene, la 11 aprilie, in cadrul reuniunii a VIII-a a Consiliului de Cooperare Republica Moldova Uniunea Europeana, a fost semnat acordul orizontal dintre Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene.

Desi Planul de actiuni nu prevede implicarea directa a Uniunii Europene in reforma sectorului energetic al Republicii Moldova, demersurile diplomatice ale Republicii Moldova, intensificate in contextul crizei livrarilor de gaze naturale in tara noastra, au determinat initierea cu Uniunea Europeana a dialogului la subiectul asigurarii securitatii energetice a statului. In cadrul acestui dialog au avut loc un sir de vizite ale expertilor Uniunii Europene in domeniul energetic pentru a evalua situatia in domeniu, in rezultatul carora s-a convenit ca sectorul energetic va constitui o prioritate a dialogului dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana.

In rezultatul demersurilor autoritatilor moldovenesti, Comisia Europeana este dispusa sa acorde asistenta Moldovei prin lansarea a doua proiecte in domeniul energetic. Primul dintre ele se refera la evaluarea situatiei curente in domeniul livrarii energiei electrice si la identificarea necesitatilor pentru acordarea asistentei tehnice, in special pentru consolidarea conexiunilor electrice cu tarile vecine si la asigurarea integrarii energetice regionale de lunga durata, bazata pe racordarea la principiile Uniunii Europene in sectorul electrificarii tarii.

In cel de-al doilea proiect, autoritatilor moldovenesti vor fi oferite consultatii si expertize relevante privind formarea preturilor la gazele naturale.

Subiectul dezvoltarii dialogului dintre Moldova si Uniunea Europeana a fost abordat in cadrul reuniunii subcomitetului de cooperare din 4 mai curent la Bruxelles, fiind convenite urmatoarele aranjamente pentru perioada urmatoare. Uniunea Europeana este disponibila sa acorde asistenta Moldovei in actualizarea strategiei energetice si in elaborarea ulterioara a unei foi de parcurs de colaborare in domeniul energetic dintre Moldova si Uniunea Europeana, in care ar fi mentionata si asistenta pe care Uniunea Europeana ar putea sa o acorde Moldovei in implementarea strategiei energetice.

Comisia Europeana este dispusa sa conlucreze cu alti potentiali donatori internationali, inclusiv cu BARD pentru constructia interconexiunilor electrice cu tarile vecine. De asemenea, Uniunea Europeana va oferi asistenta pentru stabilirea unor contacte intre autoritatile moldovenesti cu grupul de donatori din cadrul Proiectului NABUCO al conductei de gaze care va traversa inclusiv si Republica Moldova.

Se racordeaza cadrul national legal de reglementare la cel al Uniunii Europene in domeniul societatii informationale prin elaborarea si aprobarea unui sir de regulamente interne. In scopul elaborarii proiectului Planului de actiuni privind convergenta cu legislatia Uniunii Europene in domeniul mediului, au fost create grupuri de lucru, care, prin prezenta, examineaza directivele Uniunii Europene si documentele regulatorii in conformitate cu acquisul comunitar si pregatesc planurile respective in urmatoarele sectoare: legislatia orizontala, calitatea aerului, managementul deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii industriale si managementul riscului, substantele chimice si organismele modificate genetic.

Domeniul contacte interumane, care este inclus in Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

In contextul integrarii in spatiul european de cercetare si in baza prioritatii social-economice ale Republicii Moldova, au fost adoptate de catre Parlamentul tarii noastre directiile strategice ale activitatii din sfera stiintei si inovarii pentru anii 20062010. In scopul facilitarii cooperarii cu tarile membre ale Uniunii Europene, au fost semnate doua conventii privind proiecte comune de cercetare si burse pentru doctoranzi, inclusiv si alte acorduri privind cooperarea in domeniul transferului tehnologic.

In vederea implementarii unor reforme de durata si ajustarii sistemului educational-national al standardelor europene, a fost elaborat programul de modernizare a sistemului educational din Republica Moldova pentru anii
2005 2009. S-a intensificat participarea Republicii Moldova la proiectele Tempus 3, Erasmus, Mundus, la care Republica Moldova participa astazi. Se implementeaza Programul national pentru introducerea tehnologiilor informationale in educatie, in special in implementarea Programului prezidential SALT.

Stimati deputati,

Toate aceste activitati se transpun in beneficii concrete pentru cetateanul de rind, beneficii care devin tot mai vizibile pe masura avansarii implementarii Planului de actiuni. Astfel, legile ce tin de reforma sistemului judiciar, modificate sau adoptate recent, precum si cele planificate sa urmeze, vor contribui la cresterea eficientei sistemului judecatoresc, inclusiv prin executarea deciziilor si imbunatatirea accesului cetatenilor la justitie. De exemplu, urmeaza a fi adoptat proiectul de Lege privind asistenta juridica garantata de stat, care va reglementa principiile si modul de acordare a asistentei juridice garantate de stat, inclusiv persoanelor social-vulnerabile.

Realizarea prevederilor referitoare la initierea dialogului privind facilitarea regimului de vize al Planului de actiuni ofera cetatenilor nostri perspectiva beneficierii de unele facilitati la obtinerea vizelor de calatorie in spatiul Uniunii Europene.

De asemenea, producatorii nostri vor putea sa beneficieze de noi posibilitati de exportare pe piata Uniunii Europene in anul 2007, cind este planificata finalizarea discutiilor cu Uniunea Europeana privind obtinerea preferintelor comerciale autonome, in contextul in care exportul produselor agricole, in special al acelor de origine animaliera si vinicole, reprezinta unul dintre sectoarele sensibile pentru Republica Moldova.

In particular, in rezultatul ultimelor evolutii, vizita de evaluare a expertilor Comisiei Europene de pe data de 23 24 mai va avea loc cind eventualitatea exportului acestui tip de produse pe piata Uniunii Europene are o semnificatie deosebita. In prezent, institutiile vizate au initiat actiunile necesare in vederea implementarii recomandarilor expertilor Uniunii Europene si eliminarii eficientelor identificate de acestia.

In rezultatul demersurilor intreprinse de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene in ceea ce priveste implicarea partenerilor europeni in identificarea unor solutii pentru situatia creata de restrictie la importul vinurilor moldovenesti, se lucreaza in prezent asupra realizarii propunerii copresedintiei Comitetului de cooperare parlamentara Republica MoldovaUniunea Europeana de a organiza o expozitie promotionala cu degustarea vinurilor si divinurilor moldovenesti in perioada sedintelor plenare ale Parlamentului European din 31 mai 1 iunie 2006 la Bruxelles. Se presupune ca la actiunea data vor fi invitati deputati ai Parlamentului European din principalele grupuri politice si comitete permanente, precum si functionari ai tuturor institutiilor europene.

De asemenea, Comisia Europeana examineaza in prezent posibilitatea includerii vinurilor moldovenesti in lista produselor pentru care Republicii Moldova ii vor fi oferite preferintele comerciale.

Accesul Moldovei la creditele Bancii Europene de Investitii, prevazut de Planul de actiuni vor oferi oportunitati aditionale pentru modernizarea infrastructurii de transport a tarii noastre.

Accesul la programele interne ale Uniunii Europene din domeniul cercetarii stiintifice, a educatiei, a tineretului faciliteaza accesul savantilor nostri la proiectele de cercetare stiintifica moderna, afirmarea lor in cercurile academice europene si internationale, promovarea realizarilor cercetarilor noastre. Apar noi posibilitati de implementare a descoperirilor stiintifice in practica, inclusiv in economie si industrie nationala. Participind la programele Uniunii Europene, profesorii si tinerii din Republica Moldova au posibilitate sa-si perfectioneze cunostintele, sa cistige proiecte pentru implementarea lor in Republica Moldova.

Comisia Europeana si-a exprimat in cadrul Consiliului de cooperare din
11 aprilie curent aprecierea generala a rezultatelor obtinute in implementarea Planului de actiuni, reconfirmindu-si cu fermitate angajamentul de a lucra in comun cu Republica Moldova pentru realizarea obiectivelor acestui document politic bilateral intre Republica Moldova si Uniunea Europeana.

De asemenea, Uniunea Europeana a remarcat progresele in contextul reformei judiciare si reformei economice. Dar, totodata, a atras atentia asupra necesitatii dublarii eforturilor depuse, in special privind asigurarea independentei si impartialitatii justitiei, respectarii drepturilor omului, in special a libertatii de exprimare, imbunatatirea conditiilor de detentie preventiva, renuntarea la suprareglementarile in domeniile energetic, bancar si mass-media.

In unele domenii, inclusiv justitia, stabilitatea institutiilor democratice in comparatie cu perioadele precedente, schimbarile produse pot fi calificate, intr-adevar, drept foarte importante. La fel de adevarat este insa ca ele trebuie continuate.

Orice realizare a reformei judiciare vizind o justitie independenta impartiala si eficienta si asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv conditiile de detentie si crearea unui mediu de afaceri favorabil investitiilor, sint domenii complexe si interrelationale. Anul 2006 este anul cel mai dificil, dar si anul cel mai crucial pentru succesul implementarii Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, si, respectiv, al ambitiilor noastre de a schimba statutul relatiilor noastre cu Uniunea Europeana.

Prioritatile implementarii Planului de Actiuni in anul 2006 sint: continuarea reformei judiciare, intensificarea in continuare a actiunilor de prevenire si combatere a coruptiei, reformarea legislatiei in domeniul mass-media si audiovizualului in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei. Crearea Agentiei Nationale pentru protectia concurentei si asigurarea unui climat investitutional favorabil, crearea unui cadru legislativ ce corespunde cerintelor europene in domeniul standardizarii, necesar pentru intrarea produselor si marfurilor din Republica Moldova pe pietele Uniunii Europene, indeplinirea conditiilor necesare pentru facilitarea regimului de viza in Uniunea Europeana, asigurarea securitatii energetice in tara noastra.

Realizarea acestor prioritati va contribui cu siguranta la o avansare considerabila spre indeplinirea integrala a prevederilor Palanului de actiuni, a carui miza o constituie obtinerea unui nou statut in relatiile Republica Moldova Uniunea Europeana.

In cele din urma, dar nu in ultimul rind, vreau sa mentionez, in contextul evaluarii, indeplinirii de catre Republica Moldova a angajamentelor asumate in fata Uniunii Europene, doua evenimente internationale foarte importante.

La 4 mai curent la Tesalonic, Republica Moldova a fost acceptata in calitate de membru cu drepturi depline al procesului de cooperare in Europa de Sud-Est, care consacra irevocabil statutul de stat sud-est european al tarii noastre si ii deschide noi perspective de avansare in dialogul sau cu Uniunea Europeana spre un statut nou al relatiilor sale contractuale, stipulind clar perspectiva sa europeana dupa modelul oferit de Uniunea Europeana statelor din aceasta regiune.

In aceeasi zi, la Vilnius, Republica Moldova a participat la Summitul tarilor din spatiul Marii Baltice si Marii Negre, in cadrul caruia partenerii sai europeni au exprimat sustinerea pentru indeplinirea Planului de actiuni si, implicit, obiectivul de integrare europeana a Republicii Moldova, confirmind astfel vocatia europeana a tarii noastre.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In conditiile in care aveti intrebari pentru a fi adresate domnului viceprim-ministru, va rog.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule viceprim-ministru Andrei Stratan,

Ma intereseaza prin ce va favorizeaza, in onorarea obligatiilor dumneavoastra si obtinerea unor rezultate mai bune pentru implementarea Planului de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, faptul ca sinteti si vicepremier? Si spuneti-mi daca aceasta functie poate suplimenta faptul regretabil ca nu exista un minister aparte in Republica Moldova, al integrarii europene, asa cum a propus, la formarea Guvernului, Alianta Moldova Noastra. Minister care sa coordoneze actiunile sectoriale pe domenii, compartimente sau ministere pentru aplicarea planului si sa mentina legaturi mai strinse cu structurile europene. Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

Raspund la prima intrebare. Actualmente, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene tine rolul de coordonare a activitatii celorlalte ministere si autoritati ale puterii centrale responsabile de implementarea Planului de actiuni. Si, evident, functia de viceprim-ministru pe verticala imi da posibilitatea sa coordonez si sa dirijez activitatea acestor institutii statale in domeniul corespunzator.

In ceea ce priveste necesitatea sau dorinta de a crea un Minister al Integrarii Europene aparte, consideram ca el nu este oportun, dat fiind faptul ca ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, prin responsabilitatea sa de a promova politica statului spre integrarea in Uniunea Europeana, inca o data ne confirma si noua ca politica externa a statului nostru anume este vectorul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

Mai mult decit atit, in unele state din regiunea sud-est europeana, initial fiind create ministerele corespunzatoare de integrare europeana, la recomandarea Comisiei Europene, au fost comasate cu ministerele afacerilor externe din tarile date.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va multumesc.

Am inteles pozitia dumneavoastra.

A doua intrebare se refera la aprecierea data de grupul analitic de la ABED, care a efectuat un amplu si serios studiu privind primul an de implementare a Planului de actiuni, in care compartimentele sint evaluate pe scara de la minus doi la plus doi, unde media, daca noi o calculam, este pe ansamblu de 0,3.

O stire din 5 mai noua ne spune ca, astfel, Compania americana de asigurari a ONU si Compania engleza de consultanta Oxford Analitica, specializata in analiza politica si economica, a plasat Moldova in rindul tarilor cu un inalt risc politic si economic. De notat este faptul ca in Europa numai Albania si Moldova reprezinta tari cu risc inalt.

Clasamentul este utilizat nu numai pentru a se defini postul asigurarilor, dar si ca un instrument de decizie pentru investitorii straini si companiile implicate in comertul international.

Avind in vedere acest lucru, daca e asa, stiindu-se ca a trecut, practic, un an si jumatate din termenul afectat realizarii planului, iar indeplinirea e de numai de 0,3, existind inca foarte multe de facut, iar imaginea Republicii Moldova este putin cam proasta.

Domnule ministru,

Cum vedeti recuperarea insuccesului sau a tergiversarilor intr-un an si jumatate cit a mai ramas din termenul de 3 ani? Si care este, pe mine ma intereseaza in mod deosebit aceasta intrebare, procentul, in opinia dumneavoastra, care tine in implementare de vointa politica a gruparii dumneavoastra aflate la guvernare?

Multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Multumesc de intrebare.

Vointa politica este a conducerii actuale a Republicii Moldova de a realiza prevederile Planului de actiuni si de a indeplini angajamentele politice pe care le are Republica Moldova fata de Uniunea Europeana si alti parteneri internationali.

Acest lucru s-a confirmat si prin rezultatele care au fost obtinute de Republica Moldova pe parcursul anului 2005, deciziile care au fost luate in cadrul Parlamentului, actele legislative care au fost aduse in concordanta cu standardele europene, precum si activitatea reala a Guvernului si acele rezultate care sint astazi obtinute de Republica Moldova si apreciate de reprezentantii Comisiei Europene, care au avut posibilitate sa citeasca si sa ia act de cunostinta detaliat de raportul anual si trimestrial care a fost prezentat de Republica Moldova institutiilor europene.

Am mentionat ca anul 2006 este un an deosebit de important si numai cu eforturi comune ale Legislativului si Executivului, ale intregii societati civile vom izbuti sa realizam prevederile acestui document, fiindca disponibilitatea totala a partenerilor nostri europeni astazi o avem, lucru confirmat prin programe si sustinere politica majora din partea tarilor membre ale Uniunii Europene.

Noi am citit cu o deosebita atentie nu numai rezultatele mentionate in concluziile adeptului, dar si celelalte sondaje si aprecieri care astazi sint in jurul problemei perspectivelor si realizarilor Republicii Moldova in domeniul integrarii europene.

Mai mult decit atit, as dori sa mentionez ca, dupa aceasta publicatie, la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a fost convocata o sedinta cu reprezentantii societatii civile, cu conducatorii institutiilor nonguvernamentale care sint responsabile de problematica, inclusiv, a integrarii europene si am disputat subiectele care au fost mentionate in acest raport.

Mai mult decit atit, au fost luate in considerare multe din aceste recomandari in Programul de activitate al Guvernului pentru anul 2006 in domeniul implementarii Planului de actiuni, fapt pe care dumneavoastra puteti, sa-l preluati de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Ma bucur foarte mult ca, in sfirsit, ati ajuns la aceste audieri. Putem comemora deja aniversarea unui an si trei luni de cind asteptam.

Domnule Presedinte,

La cite intrebari am dreptul? Una, zice domnul Rosca. Doua?

 

Domnul Marian Lupu:

Douatrei intrebari.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu va faceti nici o grija, distribui colegilor. Bine, doua intrebari.

Va multumesc.

Prima mea intrebare.

Domnule ministru,

Din diferite surse, inclusiv din presa, este recunoscut ca Uniunea Europeana, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv Strasbourg, adica Consiliul Europei, sint ingrijorate de ritmul reformelor in Republica Moldova.

In Europa exista o percepere clara ca, spre sfirsitul anului 2007, Republica Moldova nu va fi in stare sa realizeze prevederile Planului de actiuni in deplina masura. Cred ca nu puteti infirma acest lucru.

Aceste ingrijorari, prin diverse surse, au fost aduse, de altfel, la cunostinta conducerii Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, mentionindu-se, printre altele, faptul ca Uniunea Europeana, de la bun inceput, propunea un termen de 5 ani pentru implementarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Dumneavoastra ati insistat asupra perioadei de 3 ani de implementare. E foarte bine. Adica, ati incercat sa faceti acest lucru intr-un ritm mai rapid. Din pacate, vedem ca aceasta nu se intimpla.

Ati putea dumneavoastra, domnule viceprim-ministru, sa comentati aceste remarci? Si care sint concluziile dumneavoastra referitor la ritmul reformelor, in general, si la aceste aprecieri nu doar pozitive, dupa cum ati mentionat dumneavoastra, ale colegilor nostri la Bruxelles?

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc, domnule deputat.

Conform pronosticului, executivul se incadreaza astazi conform ritmurilor pe care noi le-am acumulat pe parcursul anului 2005. Au fost realizate cu succes unele actiuni in toate domeniile care sint reflectate astazi in Planul de actiuni. Eu le-am enumerat si dumneavoastra ati avut posibilitate sa le cititi in raportul voluminos, prezentat de ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene.

Dupa reuniunea de la Luxemburg a Comitetului de Cooperare Republica Moldova Uniunea Europeana, am avut, de asemenea, posibilitate sa cunoastem care este viziunea oficiala a Comisiei Europene vizavi de reformele si procesele pe care le avem astazi in Republica Moldova privind implementarea Planului de actiuni.

Tin sa va informez ca chiar ieri, la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, au fost convocati in sedinta toti ministrii, carora li s-a prezentat aceasta lista cu propunerile si recomandarile Comisiei Europene si Consiliului Europei pe compartimentele respective, inclusiv si prioritatile de activitate pentru anul 2006, care a fost elaborat de ministerele si institutiile puterii centrale responsabile de implementarea Planului de actiuni.

In ceea ce priveste termenul de implementare al acestui document politic, consider ca, daca am fi avut capacitati administrative, ar fi fost cazul ca sa-l acceptam intru indeplinire pe un an de zile. Dar 3 ani, pina in anul 2007, pina la inceputul anului 2008, cind Romania si Bulgaria vor adera la Uniunea Europeana, consider ca este un termen real. Numai totul depinde de noi, de Legislativ si de Executiv, ca sa depunem eforturile respective in implementarea acestui document. Mai mult decit atit, acest plan de actiuni, care a fost semnat a doua zi de Ucraina la Bruxelles, de asemenea prevede termenul de implementare de 3 ani.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule ministru.

Suna incurajator ceea ce spuneti dumneavoastra, speram ca, intr-adevar, pina la urma sa intram, sa respectam aceste termene despre care vorbiti.

 

Domnul Andrei Stratan:

Este datoria noastra comuna, domnilor deputati, sa ne incadram in aceste termene.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Sigur.

 

Domnul Andrei Stratan:

Sa nu ratam aceasta ocazie si sansa politica oferita Republicii Moldova.

Domnul Oleg Serebrian:

O a doua intrebare, daca imi permiteti, tine de o problema foarte sensibila si dezbatuta in ultimul timp in comisiile noastre parlamentare, se refera la problema vizelor. Stiti ca un punct, sa spun asa, de repros opozitiei, care ni s-a reprosat de la Bruxelles, a fost problema respectiva si am urmatoarea intrebare: de ce vizele pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene se vor anula abia de la
1 ianuarie 2007, Ministerul Afacerilor Interne si Integrarii Europene cunoscind foarte bine ca initiativa autoritatilor moldovene de anulare unilaterala a acestor vize este o preconditie indispensabila de catalizare a negocierilor facilitarii regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova.

Este evident ca o asemenea initiativa ar fi fost oportuna deja la finele anului 2002, cind integrarea europeana a fost declarata prioritate strategica a Republicii Moldova. Binevenita ar fi fost aceasta initiativa, probabil, si in 2005, pina sau imediat dupa semnarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Nu este exclus ca in atare situatie moldovenii deja ar fi beneficiat de un regim de vize pentru Uniunea Europeana, similar celui acordat cetatenilor Romaniei, de exemplu, sau statelor din Balcanii de Vest. Cel putin am fi fost la o etapa mult mai avansata de negocieri in aceasta privinta. Astazi, din pacate, constatam ca sintem depasiti chiar de Ucraina, si nu doar de Ucraina, chiar si de Rusia, cred, in acest sens.

In Europa au ramas trei state care nu au anulat inca vizele pentru Uniunea Europeana. Si dumneavoastra stiti foarte bine care sint aceste state: Rusia, Belorusia si Republica Moldova. Dintre acestea doar Republica Moldova pretinde la un viitor european.

Domnule ministru,

Aceasta situatie denota o atitudine, din punctul nostru de vedere, mai curind antieuropeana, decit proeuropeana a Guvernului, inclusiv, din pacate, constat, a ministerului dumneavoastra de resort. Ce puteti spune referitor la acest moment?

 

Domnul Andrei Stratan:

Probabil ca ar fi corect sa spunem: Ministerului nostru de resort al Afacerilor Externe si Integrarii Europene.

In anul 2005, la initiativa Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europeane, a fost analizata practica celorlalte state care sint pe cale de integrare in Uniunea Europeana si a fost elaborat un proiect de Hotarire privind facilitarea regimului de vize. Nici intr-un document, pe care l-am primit noi de la Bruxelles sau de la Strasbourg, nu este indicat ca preconditie initierea discutiilor privind facilitarea regimului de vize cu Republica Moldova, abolirea acestui regim unilateral de catre Republica Moldova.

Acest subiect l-am discutat la inceputul anului curent cu vicepresedintele Comisiei Europene, domnul Partine, care, inclusiv, este responsabil si de acest domeniu. Am convenit cu dumnealui ca in luna iunie curent expertii Republicii Moldova, care sint deja compilati intr-o dispozitie de Guvern, sa plece la Bruxelles si sa initieze procedura de discutii privind facilitarea regimului de vize aproximativ cel care a fost acordat Tarilor Baltice la etapa initiala de aderare a acestor tari la Uniunea Europeana. Speram ca rezultatele acestor negocieri, pe care le vom purta cu demnitarii europeni la Bruxelles, va fi un succes, inclusiv, al Executivului.

Si, de asemenea, tin sa mentionez ca Guvernul a adoptat in plen hotarirea respectiva privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii Uniunii Europene: SUA, Canadei si Japoniei. Acest proiect de lege a fost difuzat in ordinea stabilita Parlamentului Republicii Moldova. Eu am fost audiat la Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a Parlamentului tarii noastre, deci am prezentat o informatie solicitata de deputatii care fac parte din aceasta comisie. Noi speram si sintem in asteptarea adoptarii unui act legislativ de catre Legislativul nostru in acest domeniu. Tine de competenta si prerogativa Parlamentului tarii noastre data punerii in aplicare a acestei hotariri.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, in primul rind, o remarca.

Domnule ministru,

Este, de fapt, o preconditie. Stim prea bine ca este o preconditie, chiar daca nu figureaza in texte, dar este moral o preconditie. Vedem ca acesta a fost exemplul urmat de alte tari. Nu putem sa cerem Uniunii Europene inlesniri in privinta regimului de vize, fara ca noi sa facem un prim pas. E de datoria noastra sa facem acest pas.

Domnule Presedinte,

Eu as ruga sa-mi permiteti, la incheierea prezentarii facute de domnul ministru, o luare de cuvint. Si, daca imi permiteti, o intrebare. Ati spus ca am dreptul la trei intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Ultima.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Ultima intrebare.

Domnule ministru,

Pe dimensiunea bilaterala este, totusi, foarte importanta dinamizarea relatiilor pe bilaterala cu anumite tari pentru a ajunge in Uniunea Europeana, pentru a ne apropia, sa spunem, de acest vis al moldoveanului.

Nu stiu, n-am fost, poate, atent, dar am senzatia ca ati omis din raportul dumneavoastra o relatie foarte importanta, care ar putea sa ne fie extrem de utila in procesul nostru de apropiere de Bruxelles, cea cu Romania. Senzatia mea personala si a colegilor mei este ca, in ultimul timp, relatiile cu Romania sint intr-un usor recul. Mai ales, dupa anumite solicitari ce tin de revenirea la tratatul bilateral de baza.

Suna putin ciudat aceste afirmatii in contextul in care, spre exemplu, acorduri, care din punctul nostru de vedere, sint cit se poate de europene, ati evocat, de altfel, succesele in domeniul invatamintului. Si tin sa va reamintesc ca un protocol intre cele doua ministere asa si nu este semnat pina in prezent. Este ridicol sa avansam ideea unui acord bilateral, stiind ca Romania, s-ar putea, de la 1 ianuarie 2007 sa devina membru al Uniunii Europene.

As vrea sa stiu, de altfel, si agenda vizitelor oficiale. Presedintele Romaniei Traian Basescu urma sa aiba o vizita in Republica Moldova. Ea a fost contramandata, deplasata spre toamna. Ce se intimpla in acest sens? Daca ne puteti spune.

Si cum conteaza Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene pe Romania ca si avocat, care s-a oferit sa fie un avocat al Republicii Moldova in procesul de integrare europeana?

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

Vizita Presedintelui Romaniei nu a fost contramandata, ci ea va avea loc. Serviciile protocolare ale Republicii Moldova si ale Romaniei stabilesc data efectuarii acesteia. Acest subiect, de asemenea, a fost discutat in cadrul intrevederii Presedintelui statului nostru cu Presedintele Romaniei la Vilnius. As dori sa mentionez ca astazi avem o intelegere totala cu statul vecin. O sustinere bilaterala in tot ceea ce intentionam sa realizam astazi atit in plan international, cit si in planul relatiilor bilaterale. Mai mult decit atit, saptamina curenta, la Bucuresti, va avea loc urmatoarea runda de negocieri asupra unor documente politice deosebit de importante atit pentru Republica Moldova, cit si pentru Romania.

A fost elaborat initial proiectul Tratatului de partea romana privind frontiera de stat, repet inca o data, de partea romana privind frontiera de stat. Deci, reprezentantii institutiilor Republicii Moldova au lucrat asupra acestui document si deja la Bucuresti va fi prezentata o noua redactie a documentului respectiv.

In prezent, de asemenea, sintem in proces de examinare a acordului dintre statele noastre privind facilitarea regimului de vize. Am conlucrat impreuna cu reprezentantii Comisiei Europene, convingindu-i ca ar fi necesar sa mentinem cit de posibil un regim favorabil atit pentru cetatenii nostri, cit si pentru cetatenii Romaniei. Si doresc sa mentionez ca de la 1 ianuarie 2007 regimul de calatorii sau de trecere a frontierei dintre Republica Moldova si Romania va fi mai facilitara decit cel pe care il avem noi astazi, semnat cu Tarile Baltice si care a intrat in vigoare chiar de la 1 mai anul curent.

In ceea ce priveste serviciile de avocatura, care au fost propuse Republicii Moldova, eu cred ca noi ar fi cazul sa avem parteneri, dar nu avocati, care,
intr-adevar, ar dori sa ne sustina si ne sustin, precum ne sustine si Romania. Doresc sa mentionez ca, inclusiv datorita pozitiei Romaniei si sprijinului Romaniei, Moldova a fost admisa in procesul de cooperare in Europa de Sud-Est si pe data de 4 mai la Tesalonic a avut loc acest eveniment politic deosebit de important pentru Moldova.

In principiu, astazi deja, din punct de vedere politic, in baza acestui document, noi sintem tratati de Uniunea Europeana ca stat sud-est european cu o perspectiva de aderare de comun cu celelalte state, care, intr-adevar, in urmatorul val de extindere vor fi acoperite de Uniunea Europeana de a adera la Uniunea Europeana.

Privind Tratatul de baza despre care ati mentionat dumneavoastra, astazi, de asemenea, sintem in proces de discutii. Tratative nu as putea sa le numesc, fiindca a fost initiata procedura de prezentare si examinare a unui document care are denumirea Tratat de parteneriat si cooperare intre Republica Moldova si Romania, care includ in sine aspectele de cooperare si colaborare politica, reglementarea relatiilor politice intre Republica Moldova si Romania.

De asemenea, sint compartimente reflectate anterior in acordurile guvernamentale, care au fost inclusiv semnate de Republica Moldova cu alte state in ceea ce priveste domeniul de cooperare, integrare europeana. Deci, este un proiect de tratat care include in sine toate aspectele relatiilor politice intre doua state.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Urmeaza microfonul nr.4.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Domnule viceprim-ministru,

V-ati referit foarte concret in ceea ce priveste stiinta, invatamintul, sanatatea si protectia sociala. Tinind cont de cele mentionate, as vrea sa va pun doua intrebari.

Prima intrebare. Avind in vedere ca in sanatate avem opt puncte comune pentru toate tarile europene si chiar celelalte in privinta imbolnavirilor, cum considerati dumneavoastra, in acest plan de actiuni, care va fi durata depasirii acestor probleme, am in vedere cu HIV/SIDA, bolile transmisibile, caracteristice pentru toate tarile. Care va fi durata acestui plan de actiuni si care va fi calea de a iesi din aceasta situatie serioasa, caracteristica nu numai pentru Moldova, dar si pentru alte tari, este o situatie internationala?

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

Problemele ce tin de aspectele medicinii sint reflectate nu numai in planul de actiuni, pe care l-am semnat noi cu Uniunea Europeana, astazi tara noastra este parte la mai multe conventii si la mai multe acorduri internationale de contracarare si combatere a acestor boli care afecteaza in intregime nu numai comunitatea europeana, dar si cea internationala. Evident, la etapa in care noi astazi ne aflam, este necesar de a moderniza si de a modifica cadrul legislativ, inclusiv in domeniul dat sa-l ajustam IQ comunitar si standardelor europene si, in paralel, sa implementam acele programe.

Si acea asistenta oferita astazi Republicii Moldova atit in cadrul diferitelor programe ale Organizatiei Natiunilor Unite, cit si al celor finantate direct de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Tin sa mentionez ca in acest domeniu au fost semnate recent doua acorduri de conducerea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, care da posibilitate tarii noastre sa participe ca tara cu drepturi depline in toate procesele, inclusiv de finantare din partea institutiilor europene.

 

Doamna Eva Gudumac:

Si a doua intrebare.

Va rog mult, noi trebuie sa revedem toate standardele atit ale personalului medical, de invatamint s.a.m.d., cit si aprovizionarea tehnico-materiala. Spuneti, va rog, cam care ar fi durata, in cita vreme am putea sa utilam spitalele, ca primele de asigurari medicale sa nu fie asa modeste, deoarece fara aceasta acest plan de actiuni nu poate sa lucreze, daca nu facem un suport financiar. Sint careva posibilitati in afara de acele proiecte comune, de acele conlucrari comune dintre savantii din diferite tari? Ceva se prevede in directia data?

 

Domnul Andrei Stratan:

Inclusiv si din prevederile acestui document politic se prevede necesitatea armonizarii, in primul rind, repet a cadrului legislativ si normativ care reglementeaza activitatea medicinii in Republica Moldova si racordarea ei la standardele internationale. Separat, Guvernul si ministerul de profil sint astazi in proces de realizare a prevederilor mai multor acorduri, care au fost semnate anterior si tin sa mentionez, de asemenea, ca, in baza posibilitatilor care ne sint oferite astazi de Uniunea Europeana, deci, Republica Moldova va primi si sustinere financiara, inclusiv in domeniul medicinii.

Un rol deosebit de important il va avea si reluarea relatiilor noastre cu Fondul Monetar International, fiindca dumneavoastra cunoasteti ca anterior au fost elaborate un sir de programe de asistenta, de finantare din partea institutiilor financiare internationale in domeniul respectiv si dupa reluarea si semnarea memorandumului cu Fondul Monetar International va fi posibila, inclusiv si finantarea medicinii din Republica Moldova prin aceste domenii, lucru care, pina la urma, ne va conduce, intr-adevar, la ajustarea cadrului legislativ si normativ la cel european si la pregatirea inclusiv a cadrelor din Republica Moldova conform cerintelor europene.

Vinerea trecuta am primit ultimele informatii de la ministerele si institutiile administratiei centrale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, cum vad dumnealor si care ar fi posibil ajutorul si asistenta Uniunii Europene, ale tarilor membre ale Uniunii Europene pentru realizarea planului de actiuni. Si inclusiv Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, pe un volum foarte mare de foi, ne-a prezentat care ar fi viziunea acestui institut de profil ca sa ne ajustam si sa realizam compartimentul din Planul de actiuni, care se refera la medicina si la protectia sociala.

 

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene este institutia coordonatoare a procesului de integrare europeana a Republicii Moldova. As vrea sa cunosc care sint formele, mecanismele si instrumentele de realizare a acestei coordonari in afara rapoartelor solicitate de la institutiile guvernamentale.

Si doi, din momentul semnarii Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, de cite ori a fost convocata Comisia Nationala pentru Integrare Europeana? De cite ori s-a discutat integrarea europeana in sedintele Guvernului si care sint rezultatele acestor discutii, pornind de la faptul ca integrarea europeana este prioritatea numarul 1 atit pentru politica interna, cit si pentru cea externa a Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

Ministerul Afacerilor Externe si a Integrarii Europene este institutia care coordoneaza activitatea tuturor ministerelor si institutiilor de stat in domeniul politicii externe si implementarii Planului de actiuni. Astazi sint diverse forme de conlucrare cu autoritatile puterii centrale si locale, inclusiv prin convocarea sedintelor Comisiei Nationale de Integrare Europeana si care au fost 9 la numar de la momentul semnarii Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Penultima sedinta a Comisiei Nationale a avut loc cu o saptamina mai inainte de plecarea delegatiei tarii noastre pentru a participa la Consiliul de Cooperare Republica Moldova Uniunea Europeana la Luxemburg. In cadrul acestei sedinte, au participat toti conducatorii ministerelor care poarta responsabilitate pentru implementarea acestui document politic. La nivelul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, sistematic, sint convocati in sedinte atit conducatorii ministerelor, lucru care a avut loc ieri in ministere, cit si adjunctii acestora.

Bilunar, la minister sint convocati in sedinta reprezentantii responsabili din cadrul ministerelor si institutiilor puterii centrale, responsabili de problematica integrarii europene. Deci, este un mecanism, este o procedura care a fost implementata in Republica Moldova si noi, in principiu, am preluat practica tarilor care au aderat la Uniunea Europeana in anul 2004 sau a statelor care astazi sint in proces de aderare, ma refer la statele din Europa de Sud-Est.

Urmatoarea sedinta a Guvernului, in cadrul careia vor fi prezentate rapoartele ministerelor in domeniul implementarii Planului de actiuni va avea loc pe data de 31 mai, conform agendei de lucru a executivului statului nostru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Eident, ar fi mai putine intrebari si eu sper la un raspuns foarte succint, deoarece atit raportul dumneavoastra, cit si materialele din care am incercat sa ma documentez, cronografic mi-au aratat ca, in cadrul Guvernului, in cadrul institutiilor Guvernului, daca nu zilnic, apoi saptaminal, foarte mult se lucreaza in domeniul ce tine de implementarea Programului de actiuni. Dar n-am putut sa evidentiez ce s-a facut pe parcursul unui an si ceva, care sint restantele si unde este o situatie, n-as putea spune foarte rea, dar o restanta foarte mare.

In cadrul Parlamentului sint doua documente, cum ar fi programul legislativ si programul calendaristic, adoptate in octombrie 2005, luind in considerare rezolutia APCE, unde sint vizati responsabilii, termenele si, cel putin, incercam sa controlam, in cadrul activitatii parlamentare, unde sintem si cum vom activa in continuare. Mai mult decit atit, din vizitele pe care am avut posibilitate sa le am, cel putin, in Tarile Baltice am inteles ca drumul pe care l-au parcurs Tarile Baltice, initiativa principala a fost a Guvernului. In raport cu Parlamentul 7080% ii reveneau Guvernului cu drept de initiativa legislativa.

Deci, intrebarea mea: ca sa am posibilitate sa dau si a doua intrebare, dumneavoastra, care sinteti responsabil de implementarea programului, va conduceti de un document concret, unde este vizat responsabilul, evident in persoana ministrului, si termenul care trebuie sa fie indeplinit. Si dupa aceasta vin cu a doua intrebare.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da. Va multumesc.

In baza Planului de actiuni...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Va rog, daca se poate, mai tare, caci colegii din spate sint activi.

 

Domnul Andrei Stratan:

In baza Planului de actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana, care a fost semnat in luna februarie 2005 a fost elaborat Programul National de implementare a planului de actiuni, unde sint vizate toate institutiile de stat, puterea centrala si cea locala cu termene si cu persoane concrete, responsabile de implementarea prevederilor acestui document. Daca nu aveti nimic impotriva, puteti sa accesati site-ul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si o sa gasiti aceasta informatie in forma de tabel cu sarcini concrete pentru anul 2006.

Acest Plan de actiuni, care necesita sa fie intreprins pe parcursul anului curent si care a fost aprobat de conducatorul statului la inceputul anului curent, a fost repartizat tuturor institutiilor. Ieri, in cadrul sedintei, convocata la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, unde au participat conducatorii ministerelor, inclusiv si presedintele Comisiei parlamentare pentru relatii externe si integrare europeana, domnul Stati, a fost facuta o totalizare si un bilant preventiv al realizarilor obtinute pe parcursul acestei perioade de timp si au fost stabilite sarcini concrete pentru urmatoarea perioada.

Deci, noi am vorbit despre urmatoarele trei luni. Ce asteapta astazi de la noi Comisia Europeana si Consiliul Europei ca, pina la finele anului, Republica Moldova sa-si indeplineasca angajamentele sale si sa examineze posibilitatea, inclusiv cu institutiile europene de a scoate tara noastra de sub monitorizarea Consiliului Europei.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Vin in conditiile acestea cu o rugaminte si ca o interpelare fata de dumneavoastra, sa ne fie distribuit planul mentionat. Cel putin, sper si eu ca nu ne vom intilni pe intrebarea aceasta peste un an de zile. Dar sintem si noi responsabili de implementarea planului si am avea posibilitate sa urmarim, la concret, care domeniu este intr-o restanta. In aceste conditii, va pun a doua intrebare. Cel putin ad-hoc, ati putea spune, in procente, in ce domenii sintem in avansare in implementarea proiectului planului, dar unde sintem intr-o situatie de criza? Foarte succint.

 

Domnul Andrei Stratan:

Sintem in avansare in domeniul justitiei, in domeniul economiei, in domeniul mediului, in domeniul energeticii, in domeniul transporturilor. Deci, evident, in domeniul legislativ. Actele legislative examinate si adoptate in sedintele in plen ale Parlamentului totalmente corespund astazi rigorilor si obligatiunilor pe care le are Republica Moldova vizavi de institutiile internationale.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Sint in asteptarea planului si atunci am sa pot compara ceea ce ati raspuns acum, pe cit este de corecta situatia.

Va multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Chiar astazi o sa-l prezentam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, ? , , , ?

 

Domnul Andrei Stratan:

Multumesc de intrebare.

Deci, intr-adevar, prevederile Planului de actiuni coreleaza cu Programul national Satul moldovenesc la compartimentul reformele si procesele care necesita sa aiba loc in administratia publica locala. Ele se intersecteaza totalmente, ceea ce intentionam noi sa realizam pe parcursul urmatoarei perioade de timp si ceea ce este stipulat in prevederile acestui document. Astazi sintem in proces de finalizare a negocierilor cu institutiile europene si deja am primit si acordul unor state de a organiza vizite de lucru ale conducatorilor raioanelor.

Si in luna iunie, 10 conducatori ai raioanelor vor pleca in Polonia pentru a lua cunostinta de reformele si situatia actuala in domeniile de administrare publica locala, iar la finele anului curent, conform intelegerilor conducatorului statului, asupra carora a convenit dumnealui recent in cadrul vizitelor oficiale si de stat ale conducatorilor Tarilor Baltice, de asemenea, vor fi formate grupuri de conducatori ai raioanelor.

Speram noi si noii conducatori, care vor fi desemnati, ai ministerului, responsabili de acest domeniu, care vor vizita intr-un timp de o durata mai lunga si statele respective, ca sa cunoasca, sa preia experienta, acumulata si transplantata deja in practica de Tarilor Baltice, care au aderat la Uniunea Europeana.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Am doua intrebari, una formata din citeva, dar la acelasi subiect.

Prima. In calitate de coordonator national, vreau sa stiu care au fost actiunile intreprinse de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de mediatizare a eforturilor tarii intru realizarea optiunii proeuropene?

Cum se utilizeaza in acest sens resursele mass-media si cum se organizeaza informarea societatii in tara? In epoca, asa sa zic, a informatiei si informatizarii, as vrea sa stiu daca dumneavoastra, in calitate de ministru, stiti cit de des se actualizeaza site-ul ministerului pe care il conduceti.

Si o sa va rog sa-mi permiteti si cea de a doua intrebare. Dumneavoastra declarati in presa ca Bruxelles-ul apreciaza inalt eforturile noastre in implementarea si in realizarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

As vrea sa va rog sa numiti concret, care sint acele realizari pe care
Bruxelles-ul le nominalizeaza.

Multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

Toate procesele ce tin de realizarea vectorului politicii externe si interne a Republicii Moldova in domeniul integrarii in Uniunea Europeana, pare-mi-se, in aceasta perioada de timp au fost mediatizate pe larg in presa tarii noastre.

Mai mult decit atit, as dori sa mentionez ca, frecvent, la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene au loc conferinte de presa, in urma evenimentelor politice ce au loc atit in Republica Moldova, cit si cu participarea conducatorilor statului nostru peste hotare, unde se aduc la cunostinta mass-mediei rezultatele si problemele puse in discutie in cadrul acestor delegatii sau in cadrul acestor vizite.

Tin sa mentionez ca la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a fost creat anterior site-ul, unde este posibil de accesat informatia ce tine de politica externa si de realizarile obtinute de tara noastra pe plan extern si inclusiv in implementarea Planului de actiuni.

Evident ca astazi sintem si noi in proces de reformare si ajustare a serviciului care este responsabil de relatiile cu mass-media si am solicitat concursul si asistenta reprezentantilor tarilor membre ale Uniunii Europene, ministerelor respective de profil din statele care au aderat la Uniunea Europeana, ca sa ne acorde aceasta asistenta.

De asemenea, as dori sa mentionez ca la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, sistematic, sint convocate sedinte la care participa reprezentanti ai structurilor nonguvernamentale, ai societatii civile. Chiar saptamina trecuta a fost convocata o sedinta cu conducatorii agentiilor de presa din Republica Moldova si lumea care scrie si reflecta pe paginile ziarelor si in cadrul agentiilor de presa politica externa a statului nostru.

Deci, noi sintem deschisi si transparenti in ceea ce priveste conlucrarea cu presa si reflectarea in ea atit a rezultatelor obtinute de Republica Moldova, cit si a problemelor pe care inca le mai avem a hotari astazi.

Am solicitat concursul structurilor nonguvernamentale ca sa-si expuna viziunea lor vizavi de totalurile implementarii Planului de actiuni pe anul 2005 si, de asemenea, am solicitat sa ne fie prezentate propuneri cum dinsii ar vedea planul si masurile care necesita sa fie reflectate in actiunile pentru anul 2006, lucru care, de asemenea, este deosebit de benefic, fiindca si conferinta care a avut loc la
24 aprilie la Chisinau cu societatea civila ne-a dat posibilitate noua, celor care astazi sintem la guvernare, sa discutam impreuna cu societatea civila asupra tuturor problemelor si perspectivelor pe care le avem noi si a dorintelor noastre comune de a avansa si de a adera ulterior la Uniunea Europeana.

Informatia despre, inclusiv, realizarile obtinute de Republica Moldova, a fost plasata pe site-ul Presedintiei Uniunii Europene, adresa Ministerului Afacerilor Externe a Austriei, care a reflectat despre sedintele si discutiile care au avut loc in cadrul Comitetului de Cooperare Republica Moldova Uniunea Europeana la Luxemburg.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sigur ca noi am avea poate si mai putine intrebari daca acest siteu ar fi actualizat, nu degeaba adica a si aparut intrebarea si cred ca dumneavoastra, in calitate de ministru, veti tine aceasta la control.

Multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu ma voi referi la capitolele II si III reforma si dezvoltarea social-economica, ceea ce este in Planul de actiuni si ceea ce este scris in raport. Si as vrea sa va spun ca acei care pregatesc raport pe 100 si ceva de pagini au lucrat mult, dar daca este un Plan de actiuni, inseamna ca trebuie sa fie indicate si obiectivele pe care trebuie sa le atingem prin acest Plan de actiuni.

Si vreau sa ma refer la cresterea durabila, adica la produsul intern brut pe valoare adaugata in economia nationala. Dumneavoastra cunoasteti ca, in ultimii ani, din 2000 si pina in 20052006, valoarea adaugata in industrie a scazut de la 45% la 21% in 2005, conform statisticii oficiale a Republicii Moldova.

Si as vrea sa va intreb pe dumneavoastra, ca raportor si ca membru al Guvernului, viceprim-ministru, care este calitatea cresterii economice, fiindca noi vorbim de cresterea economica. Care este calitatea, fiindca se demonstreaza, prin aceste cifre, ca calitatea cresterii noastre economice nu este bazata pe dezvoltarea economica interna, dar pe consumul nostru intern care este stimulat de banii care, de asa-numitele remitente, care vin de la muncitorii nostri care lucreaza peste hotare.

Domnule viceprim-ministru,

Va rog raspundeti la aceasta intrebare.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Deci, acest compartiment a fost domeniul de studii al expertilor Comisiei Europene, care au vizitat Republica Moldova si au conlucrat impreuna cu reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului si au avut posibilitate sa se documenteze si sa opereze cu datele statisticii din tara noastra privind rezultatele obtinute in dezvoltarea economico-sociala a statului nostru in anul 2005 si in prima perioada, deci in primele trei luni ale anului 2006.

Sa fim sinceri, in raportul prezentat si recomandarile sistematizate de institutiile europene si propuse Republicii Moldova, nu au fost obiectii majore la indicatorii economici prezentati Comisiei Europene si care opereaza Ministerul Economiei si Comertului.

Au fost recomandari si sugestii de a imbunatati climatul investitional, de a intreprinde masuri concrete care ar impulsiona cresterea economica din tara noastra. Dar la etapa respectiva, cifrele pe care noi le avem astazi in statistica nationala au fost acceptate fiind verificate de reprezentantii institutiilor de profil din Uniunea Europeana.

Mai mult decit atit, as dori sa mentionez ca raportul prezentat Comisiei Europene, cel anual si cel trimestrial, a fost consultat si noi am fost asistati de expertul Ministerului Afacerilor Externe din Marea Britanie, care a asistat Croatia si Polonia pentru aderarea la Uniunea Europeana. Acest expert a lucrat in decursul intregului an 2005 la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si proiectul raportului pe care l-am prezentat noi, inclusiv la compartimentul economic, a fost studiat preventiv de dumnealui si de persoanele responsabile din cadrul Comisiei Europene.

Acelasi lucru as dori sa-l mentionez ca, pe parcursul anului 2006, in cadrul Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene va activa un expert din Lituania, care, de asemenea, va acorda consultatii nu numai in domeniul politic, dar si in celelalte domenii de implementare a planului de actiuni.

Deci, toate cifrele, toate rapoartele, inainte de a fi prezentate Comisiei Europene sint consultate cu responsabilii si cu expertii din comisiile de profil de la Bruxelles.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceprim-ministru,

Ceea ce dumneavoastra ati mentionat despre raportorii Comisiei Europene, vorbeste despre faptul ca deficientele sint grave, fiindca climatul investitional si climatul de afaceri... Aceasta si este problema noastra principala. Deci, noi avem crestere economica calitativa in Republica Moldova si dumneavoastra ati recunoscut acest fapt.

A doua intrebare.

Domnule viceprim-ministru,

Dificitul balantei comerciale. In anul 2005, importul a fost de 2 miliarde
300 de milioane, exportul de 1 miliard, deficitul balantei comerciale 1 miliard 200. Exportul a crescut cu 10%, importul cu 30%.

In anul 2006, in primele trei luni, importul 554 de milioane, miliarde de dolari, exportul 259, deficitul 294 de milioane. In principiu, fata de aceeasi perioada a anului trecut, deficitul balantei comerciale a crescut de 1,5 ori.

Dumneavoastra aici, in raport, la capitolele II si IV vorbiti despre faptul ca Guvernul a elaborat un program de promovare, export s.a.m.d. Iarasi pe hirtie este scris frumos. Eficienta acestui program demonstreaza ca nu se intreprind lucruri serioase care ar imbunatati situatia. Dumneavoastra ati mentionat ca va veni, in perioada de 25 mai, o comisie a Uniunii Europene in privinta importului-exportului in Uniunea Europeana a produselor alimentare.

Vreau sa va spun, domnule viceprim-ministru, ca noi nu vom putea efectua aceste exporturi in Uniunea Europeana pina cind in Republica Moldova nu vor fi aplicate la unitatile noastre de producere a produselor alimentare a standardului HCCP, adica controlul in punctele critice.

Si in Republica Moldova sint numai 5 intreprinderi din aceasta sfera care au implementat acest standard: Resan, Franzeluta, Orhei-Vit si Codru, care se ocupa de producerea si exportul merelor.

Adica aceasta e situatia si ceea ce dumneavoastra ati mentionat aici, in raport, in principiu, nu va aduce rezultate. Si nu sta nimeni acum in rind, chiar din intreprinderile noastre vinicole, ca sa certifice sistemul lor de calitate in conformitate cu standardul HCCP, aceasta e standardul... 22 de mii, 22, trei de zero 2005.

Totusi, care este eficienta planului de actiuni in acest domeniu, in comertul exterior, fiindca el denota faptul ca eficienta este negativa, dar nu pozitiva.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc pentru intrebare.

Gindesc eu ca Planul de actiuni, ca document politic, care a fost semnat intre Republica Moldova si Uniunea Europeana, nicidecum nu a influentat asupra bilantului comercial al tarii noastre.

Deci, toate altele sint prerogativele acestui document si intentiile pe care le urmareste atit Republica Moldova, cit si Uniunea Europeana. Noi toti impreuna, toata societatea civila, Legislativul si Executivul sintem obligati astazi sa realizam cu succes prevederile acestui document, sa acordam asistenta si ajutor agentilor economici, ca marfa produsa de ei sa fie competitiva.

Si gindesc eu ca diversificarea pietei de export si volumul sporit de export al marfurilor din Republica Moldova pe piata Comunitatii Europene in ultimii 2 ani inca o data ne demonstreaza ca marfurile care sint produse la noi in tara sint competitive. Evident ca nu la 100%, dar avem timp si este necesar ca sa avem dorinta si vointa ca sa realizam cu succes, sa obtinem acele rezultate pe care noi astazi ni le dorim.

Actualmente, Republica Moldova are semnate acordurile de liber schimb cu statele din Europa de Sud-Est. In anul 2005, au fost semnate aceste acorduri si agentii economici din tara noastra au posibilitate de a exporta marfurile pe aceasta piata. Astazi, conform deciziei politice a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie tara noastra are posibilitate, conform regimului comertului preferential GSP-Plus sa exporteze marfurile noastre pe piata Uniunii Europene.

Intentionam, cu inceperea anului 20062007, sa beneficiem de comertul asimetric, deci toate marfurile competitive si posibile exportului pe piata Uniunii Europene sa fie permise de a fi importate pe piata tarilor membre ale Uniunii Europene. Deci e un proces deosebit de important, e un proces bilateral, este o deschidere din partea Uniunii Europene si este necesar sa fie o constientizare a agentilor economici din Republica Moldova. Au posibilitate sa exporte marfurile produse si pe alta piata, unde sint alte cerinte, unde este alta calitate, dar, in acelasi timp, aceasta posibilitate este.

Este imposibil ca, in decurs de o saptamina sau de o luna, sa fie retehnologizate si sa fie aduse la standardele respective. Dar va fi un imbold pentru economia nationala, pentru agentii economici ca sa se ataseze la normele si la standardele europene si sa beneficieze de posibilitatile care astazi sint acordate tarii noastre de toate cele 25 de tari membre ale Uniunii Europene.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceprim-ministru,

Dumneavoastra sinteti pregatit, eu am 3 intrebari. Sinteti bine pregatit din punctul de vedere al expunerii textului, dar eu am intrebat despre bilantul comercial si deficitul bilantului comercial, care este o politica a Guvernului, prevazuta de acest Plan de actiuni, si este si in raport prezentat.

Stimati colegi,

Nu trebuie sa faceti galagie aici.

Si cind vorbesc despre implementarea standardului HCCP, este vorba despre politica statului in domeniu. Adica statul ar trebui sa stimuleze si sa impulsioneze acest proces, dar el nu este impulsionat, el nu este stimulat in Republica Moldova. Aceasta am vrut sa mentionez si acesta este rezultatul activitatii Guvernului.

Stimate domnule viceprim-ministru,

A treia intrebare, in privinta politicii sociale. Aici, in raport, este reflectata aceasta chestiune, dar eu as vrea sa mentionez un lucru pe care il stie toata lumea, dar ar vrea sa stie si Parlamentul Republicii Moldova.

In Republica Moldova, in anul 2005 s-au nascut vii 37 de mii 706 copii, au decedat 44 de mii 752. Scaderea naturala 7 mii 46.

In 2005 s-a inregistrat cea mai mare scadere naturala din ultimii 5 ani. Si aceasta scadere naturala 94% este in mediul rural, adica aceasta vorbeste despre faptul care este eficienta Programului Satul moldovenesc si in general a Programului de asistenta sociala in Republica Moldova.

Domnule ministru,

In contextul celor mentionate si al informatiei care este veridica, ca este din statistica Republicii Moldova: care este eficienta politicii sociale, fiindca situatia demografica este un indicator complex, adica un indicator asa-numit integrat si el demonstreaza ca in acest domeniu ceea ce nu am spune noi, aici nu avem rezultate.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci, in informatia prezentata Parlamentului, inclusiv pe care o detineti si dumneavoastra, evident, ea este prezentata intr-o forma mai comprimata. Daca nu aveti nimic impotriva, astazi sau miine, pe parcursul zilei, noi vom prezenta o informatie mai ampla in ceea ce priveste politicile sociale care au fost promovate si rezultatele care au fost obtinute de Republica Moldova pe parcursul anului 2005, nu numai din datele statistice ale Republicii Moldova, dar si tinind cont de aprecierile si evaluarile efectuate de structurile internationale, inclusiv Organizatia Mondiala a Muncii, Organizatia Mondiala a Sanatatii si unde este reflectata activitatea Republicii Moldova, si progresul care a fost obtinut in acest domeniu.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa fac o singura remarca. Totusi, acest Plan de actiuni si acest raport este o munca de a-l scrie pe hirtie, dar, cu parere de rau, actiunile intreprinse de catre guvernarea actuala nu aduce rezultate. Aduce rezultate si o eficienta negativa.

Multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Domnule deputat,

Eu, va multumesc.

Si daca nu ati avea si dumneavoastra nimic impotriva, eu foarte mult v-as ruga sa ne prezentati viziunea si propunerile dumneavoastra referitoare la realizarea acestor obiective. Fiindca, probabil, dorinta noastra a tuturor este sa obtinem rezultate in implementarea Planului de actiuni si sa plasam Republica Moldova nu numai din punct de vedere geografic, dar si politic, pe harta Uniunii Europene si statul nostru sa devina tara cu drepturi depline a familiei europene.

De aceea, noi am solicitat si am prezentat aceasta informatie Parlamentului. Ieri, in cadrul sedintei Executivului, a fost rugat sa fie prezent si presedintele comisiei parlamentare responsabil de problemele politicii externe si integrarii europene. Si avem un interes comun impreuna cu Legislativul, impreuna cu societatea civila sa realizam cu succes prevederile si angajamentele pe care le are intreaga Republica Moldova vizavi de Planul de actiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceprim-ministru,

Eu va multumesc pentru acest apel, dar as vrea sa va rog pe dumneavoastra personal ca sa influentati Guvernul sa adopte mai urgent avizele sale la acele initiative legislative pe care noi le inaintam in vederea indeplinirii directivelor europene. Si va spun care sint aceste directive.

Directiva nr.30 din 2003 cu privire la implementarea biocombustibilului in transporturi si Directiva nr.27 din 2001 cu privire la promovarea producerii energiei electrice din resursele generabile. Iata acesta ar fi aportul Guvernului, fiindca noi, ca opozitie, am inaintat aceste initiative, dar ele sint tergiversate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Acum doua luni, Javier Solana a facut un comentariu despre starea de lucruri in Republica Moldova, mai ales la capitolul coruptiei. Pentru acest inalt demnitar european combaterea coruptiei in Republica Moldova ar insemna doar lupta cu pretinsii corupti din opozitie. Care este parerea dumneavoastra in aceasta privinta?

Si a doua. Care sint realizarile in domeniul combaterii coruptiei, luind in considerare Planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova?

Multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Multumesc, domnule deputat.

In alocutiunea mea am inclus si acest compartiment ce tine de combaterea coruptiei, de realizarile si succesele obtinute de Republica Moldova in anul 2005, inclusiv prin schimbarea locului de clasament conform analizei structurii res-ponsabile sau institutiei responsabile de examinarea si supravegherea tendintelor ce tin de combaterea coruptiei in toate tarile, inclusiv in Republica Moldova.

Am avut posibilitate sa abordam si alte subiecte in cadrul discutiilor anterioare cu acest inalt demnitar european, inclusiv la Sammitul de la Vilnius, unde a fost prezentat un nonpaper privind realizarile pe care le avem pe parcursul anului 2005. Si, daca nu ati avea nimic impotriva, as solicita foarte mult ca dumneavoastra sa ne prezentati afirmatiile acestui conducator si in cadrul carei sedinte, si in care context dumnealui si-a expus viziunea vizavi de acest subiect.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule ministru.

Este vorba despre interviul lui Javier Solana in ziarul Moldova Suverana, o sa-l gasiti cred, acesta e raspunsul la intrebare. Si a doua as vrea sa va ajut, domnule ministru, lucrul la capitolul realizari, la capitolul coruptie, combaterea coruptiei in Republica Moldova lucrurile merg bine sau merg prost? Un singur raspuns, da sau nu.

 

Domnul Andrei Stratan:

Astazi, conform recomandarilor institutiilor europene, Republica Moldova este in proces de reformare a cadrului legislativ si normativ in domeniul de combatere a coruptiei si a crimelor economice. Avem asistenta propusa de tarile membre ale Uniunii Europene si, de asemenea, as dori sa mentionez ca, in cadrul Centrului de Combatere a Coruptiei si Crimelor Economice ale Republicii Moldova activeaza reprezentantul institutiei specializate din Statele Unite ale Americii, care ne-a acordat asistenta in racordarea cadrelor legislativ la cel international si la obtinerea progreselor de catre Republica Moldova in acest domeniu care, intr-adevar, este un domeniu foarte sensibil nu numai pentru Republica Moldova, dar si pentru toate tarile care sint pe cale de aderare la Uniunea Europeana. Si cunoastem care sint reactiile si recomandarile institutiilor europene vizavi de statele care, in timpul cel mai apropiat, vor adera la Uniunea Europeana si ce masuri concrete au loc in statele respective pentru a combate acest flagel.

Mai mult decit atit, as vrea sa mentionez ca, recent, la Presedintie, sub conducerea conducatorului statului, a fost convocata o sedinta speciala, unde au participat reprezentanti ai ministerelor si institutiilor puterii centrale, reprezentanti ai structurilor nonguvernamentale, unde separat a fost discutat obiectul combaterii coruptiei in Republica Moldova si masurile care necesita sa fie intreprinse de autoritatile din tara noastra pentru a ne atasa si in acest domeniu la standardele si criteriile Uniunii Europene.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule ministru,

Va multumesc, ca ati ales o foarte buna maniera de a raspunde la intrebari,
v-am rugat, doar da sau nu. Trebuia sa spuneti, merg bine sau merg rau.

Bine.

La ultima adunare parlamentara a Consiliului Europei s-a vorbit despre treburile sau cum merg chestiunile privind combaterea coruptiei in Republica Moldova. S-a aratat ca lucrurile in Republica Moldova merg prost, ba mai mult decit atit, s-a vorbit despre o corelare intre administratia publica centrala si locala si lumea interlopa.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intrebarea este cu referire la capitolul respectarii drepturilor copiilor. Care sint realizarile vizind crearea in Republica Moldova a unui sistem separat si modern de justitie juvenila si de constituire a unei retele regionale in domeniul justitiei juvenile? Si, in continuare, care ar fi optiunile Guvernului vizind ratificarea Protocolului la facultativa Conventie cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea de copii, adoptat la New-Yok la 25 mai 2000.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc.

Ratificarea acestui protocol este pe agenda le lucru a Guvernului ca document prioritar, care necesita sa fie prezentat, examinat, aprobat in ordinea stabilita si un subcompartiment al Planului de actiuni din domeniul respectiv tine numai de problematica care ati mentionat-o dumneavoastra. In raportul, prezentat de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, privind realizarile pe parcursul anului 2005, precum si in programul de activitate pentru anul 2006 sint reflectate actiunile care necesita sa fie intreprinse de Guvern si de ministerele responsabile in domeniul care l-ati mentionat dumneavoastra.

Ieri, in nota informativa, prezentata de Ministerul Justitiei, aceste subiecte sint reflectate ca actiuni prioritare pentru anul 2006.

 

Doamna Galina Balmos:

Toate pentru viitor.

 

Domnul Andrei Stratan:

Pentru anul 2006.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca domnul viceprim-ministru a obosit deja, dar eu cred ca nu prea frecvent vine in Parlament si ii dorim sa reziste pina la sfirsit. Prima intrebare. Planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, intr-adevar, este un document foarte amplu, in mare parte chiar declarativ, dar eu inteleg ca organismele internationale, fara declaratii, nu pot pregati documente concrete, deci o intrebare.

Dumneavoastra ati incercat sa ne convingeti ca acest plan este un plan serios de aderare la Uniunea Europeana sau de tara vecina a Uniunii Europene, sau ce fel de plan este acesta? Fiindca, este un plan bilateral. 99% din obligatiuni sint ale Republicii Moldova. Eu am incercat sa gasesc care sint obligatiunile Uniunii Europene concrete. In cifre, actiuni, credite, asistente tehnice s.a.m.d. Deci, care sint obligatiunile Uniunii Europene fata de Republica Moldova in acest plan? Si, concret, acesta este un plan de aderare de membru al Uniunii Europene sau de tara vecina?

 

Domnul Andrei Stratan:

Multumesc, domnule deputat.

In cadrul programului de vecinatate a Uniunii Europene, deci a tarilor respective, ma refer la Moldova Ucraina si alte state, a fost propus Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Acesta este un document politic cu angajamente bilaterale, atit al tarii noastre, cit si al tarilor membre ale Uniunii Europene, care includ in sine, dupa cum cunoasteti, toate compartimentele si domeniile de activitate politica, economica si sociala. Aveti perfecta dreptate ca majoritatea obligatiunilor si sarcinilor reflectate in acest document tin anume de competenta si dorinta Republicii Moldova de a ne atasa si a efectua reformele corespunzatoare, ca, ulterior, noi si din punct de vedere normativ si din punct de vedere juridic, si politic sa corespundem exigentelor europene.

Tin sa mentionez ca in acest document nici nu au putut fi reflectate programele de asistenta financiara din partea Uniunii Europene, dar in raportul pe care noi l-am prezentat, inclusiv in alocutiunea mea de astazi, am mentionat numai unele programe care sint astazi finantate de Uniunea Europeana la nivel bilateral Uniunea Europeana Republica Moldova, cit si de tarile membre ale Uniunii Europene, intru realizarea prevederilor Planului de actiuni. Monitorizarea si controlul la frontiera, perfectionarea cadrului legislativ, sumele de asistenta macrofinanciara care vor fi ulterior transformate in granturi privind asistenta Republicii Moldova in domeniul energetic, pentru a ne compensa majorarea preturilor la importul gazelor naturale.

Acest document tine mai mult de un domeniu politic, de un angajament politic din partea Uniunii Europene ca sa sustina Republica Moldova in toate domeniile de promovare si de efectuare a reformelor, pe care dorim noi sa le realizam pe cale de integrare in Uniunea Europeana. Dupa expirarea termenului de implementare a acestui document politic, evident ca Republica Moldova va intra in faza unui nou dialog politic, Uniunea Europeana la un alt nivel.

Si dat fiind faptul ca tara noastra, dupa cum am mentionat, pe data de 4 mai a fost admisa ca tara cu drepturi depline in procesul de cooperare in Europa de
Sud-Est, evident ca, la finalizarea implementarii Planului de actiuni, tara noastra va solicita ca Uniunea Europeana sa ofere Moldovei acordul de asociere pentru aderarea la Uniunea Europeana, lucru care a fost realizat deja pentru tarile din Balcanii Occidentali. Anterior pentru Croatia, recent pentru Macedonia si astazi de acest acord de asociere beneficiaza Albania, ca unul din potentialii parteneri Sud-Est Europeni pentru aderarea la Uniunea Europeana.

 

Domnul Ion Gutu:

Si inca o intrebare. Mai multi oameni oficiali competenti din Uniunea Europeana si din alte tari apreciaza patosul Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeana cam neglijent. Chiar ne dau recomandatii concrete: Nu as recomanda Republicii Moldova sa depuna cerere de a deveni membru al Uniunii Europene, fiindca, ca sa evitam un caz cam rusinos pentru aceasta tara si multe alte aprecieri. Acesti functionari sau sint agentii Moscovei, sau eu stiu cine sint ei. Fiindca in presa am citit destule aprecieri concrete ale activitatii noastre.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc, domnule deputat.

Eu cred ca depunerea unei cereri, nu este un lucru injositor pentru Republica Moldova, fiindca, dupa indeplinirea tuturor recomandarilor Uniunii Europene si dupa plasarea Republicii Moldova din punct de vedere politic la nivelul statelor care doresc sa se integreze in Uniunea Europeana, vom fi obligati sa depunem cerere de aderare la Uniunea Europeana.

Dar astazi noi constientizam impreuna cu dumneavoastra, sper eu, ca Republica Moldova este in proces de realizare a reformelor, in proces de implementare a Planului de actiuni si este prea matur ca in 2006 tara noastra sa inainteze cerere de aderare la Uniunea Europeana. Noi mergem pe calea pe care au parcurs-o alte state spre integrare in Uniunea Europeana. Deci, este statutul de stat asociat, acordul de asociere la Uniunea Europeana. Urmatorul este statutul de stat candidat de aderare la Uniunea Europeana si statutul de tara membra a Uniunii Europene.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc domnule viceprim-ministru.

Si ultima intrebare, care, cred eu, ar trebui sa o puna colegii nostri comunisti si sa-i ajutam.

Domnule viceprim-ministru,

Declararea si, de fapt, semnarea acordului acestui plan intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, a consemnat o confruntare deschisa cu Rusia.

Deci, toata lumea lupta ani la rind pentru pietile, pentru exportul productiei autohtone. Toate tarile lupta, noi, in aceeasi vreme, nu avem acces la piata europeana si nu vom avea inca, cred eu, multi ani, pentru ca nu avem ce exporta in Europa. In aceeasi vreme, practic, cedam si pierdem piata din Rusia, din alte tari ale CSI si vreau sa va spun ca, intr-adevar, politica antirusa, promovata de ministerul dumneavoastra si de Guvern, contravine programului politicii comunistilor. Si as vrea sa raspundeti dumneavoastra si daca cineva din fractiunea parlamentara... Poftim.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc, domnule deputat.

As dori sa mentionez ca, actualmente, Guvernul si Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene nu promoveaza nici o politica anti altui stat sau anti altui popor. Noi acest lucru l-am demonstrat nu o singura data prin pasii si prin actiunile noastre concrete. Si as dori sa mentionez ca nicidecum si nici odata intentiile noastre de a ne apropia si a ne integra in Uniunea Europeana nu au fost puse in cadrul discutiilor la nivel bilateral dintre delegatiile oficiale ale Republicii Moldova si ale Federatiei Ruse.

Cunoastem care sint astazi relatiile Federatiei Ruse cu institutiile europene, cunoastem care sint relatiile Federatiei Ruse cu tarile membre ale Uniunii Europene si consider eu ca nu aceasta a influentat asupra situatiei economico-comerciale intre Republica Moldova si Federatia Rusa. Astazi sintem in proces de discutie, sintem intr-o perioada de negocieri si nicidecum nu putem sa vorbim ca am pierdut sau dorim sa cedam, sau sa plecam de pe piata traditionala de desfacere a marfurilor din Republica Moldova. Nicidecum.

Vom continua dialogul politic si prin actiunile concrete ale ministerelor si ale responsabililor din Guvernul Republicii Moldova vom intreprinde toate masurile ca sa pastram aceste posibilitati de a exporta marfurile noastre pe pietele traditionale si sa mentinem mai departe relatiile la nivel corespunzator, bilateral intre Republica Moldova, inclusiv cu Federatia Rusa.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Pe parcursul raportului si in intrebari s-a vorbit numai despre acordul bilateral, despre recomandari, despre preconditii s.a.m.d. Nu considerati dumneavoastra ca ar fi timpul ca noi, la nivel national, sa avem un plan intern. Si anume de a aduce la constiinta fiecarui cetatean acele valori, acele tendinte pe care le avem noi si in Parlament ele s-au manifestat printr-un vot unanim, si anume spre integrare in Uniunea Europeana, fiindca, in caz contrar, sa nu ajungem la aceeasi situatie cind miscarea intr-o directie sau alta depinde de vointa unei persoane, a unui partid s.a.m.d. Noi vorbim, din pacate, la ora actuala despre integrarea europeana la nivel de discutii intre Guvern si reprezentantii Uniunii Europene. Dar, din pacate, daca analizam mai profund si daca am discuta cu cetatenii, incepind de la valorile elementare si notiunile specifice ce tin de Europa ca o constructie, ca un mod de functionare, nu sint cunoscute.

Si aici eu cred ca ar fi cazul sa se aprobe un plan national, pornind din scoala si terminind cu institutia Parlamentului, pentru scolarizare, informare. Si ca incheiere vreau sa spun ca aceasta integrare europeana sa fie o miscare de constiinta a intregului popor, dar nu a unor functionari de stat.

 

Domnul Andrei Stratan:

Sa fie o miscare nationala sint totalmente de acord cu dumneavoastra si sustin intentiile si propunerile pe care dumneavoastra le-ati inaintat, fiindca astazi anume ca este necesar deja sa mergem la urmatoarea treapta a dialogului nu politic, dar a dialogului dintre guvernare si societatea civila, dintre cetatenii Republicii Moldova, prin care sa le demonstram si sa le aducem la cunostinta despre valorile si intentiile pe care astazi le urmareste guvernarea Republicii Moldova si dorintele pe care noi le avem astazi, inclusiv in facilitarea regimului de vize, in obtinerea comertului asimetric, in libera circulatie a cetatenilor, de ce nu. Includem numaidecit si o sa informez conducerea Guvernului ca sa examinam si aceasta posibilitate.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

O singura mentiune as vrea sa fac.

Integrarea europeana nu este dorita numai de guvernare, aceasta integrare este dorita si de clasa politica a Republicii Moldova in general si de circa 70 la suta din respondentii care au dat raspuns asupra solutiilor care ar fi pentru Republica Moldova si au raspuns ca integrarea europeana ar fi solutia. Problema consta, in fond, nu de dorinta, problema consta in constientizarea acestui proces. Deci, trebuie sa fie un proces constient.

Eu va multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

In primul rind, am vrut sa mentionez, ca noi, spre regret, la inceputul audierilor, n-am stabilit totusi ora respectiva, deci timpul rezervat pentru intrebari. Si in legatura cu aceasta eu mai mult voi pune ca o intrebare, domnule viceprim-ministru, dar posibil si ca o propunere. In primul rind, as vrea sa mentionez faptul ca, intr-adevar, procesul armonizarii legislatiei Republicii Moldova la standardele europene este un proces foarte complicat, aceasta a fost demonstrat si de catre tarile care au aderat deja la Uniunea Europeana.

Si acest proces prevede inclusiv si problema elaborarii, incepind cu etapa elaborarii proiectului de lege, eu deja nu vorbesc de etapa adoptarii in Parlament, expertizarea acestor proiecte prevede atragerea, implicarea expertilor europeni. Cum vedeti dumneavoastra, care este parerea dumneavoastra, poate, intr-adevar, in practica noastra, a tarii, in primul rind, la etapa elaborarii acestor proiecte deja sa fie implicati experti concreti, ca sa nu avem noi pe parcurs diferite pozitii, pareri. Si atunci la momentul cind Guvernul adopta un proiect de lege, care, ulterior, trebuie sa fie prezentat in Parlament, deja acest proiect sa fie ca anexa sa fie inclusiv si parerea expertilor din partea Consiliului Europei, sa spunem, sau Uniunii Europene, aceasta este prima propunere sau intrebare.

Si deci propunerea a doua. Noi deja, pornind de la planul calendaristic, de la programul legislativ al Parlamentului si de la Planul de actiuni, avem o lista concreta a legilor care trebuie sa fie elaborate in timpul cel mai apropiat. Lista aceasta este, de fapt, si la experti, la Consiliul Europei si la Uniunea Europeana. In legatura cu aceasta, iarasi poate noi solicitam din timp ca expertii respectivi, chiar prin deplasarile in tara impreuna cu specialistii nostri sa participe la elaborarea acestor proiecte. Deci, ca sa nu asteptam noi acest proces de expertizare, care, spre regret, uneori, tergiverseaza procesul legislativ.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Sint, de asemenea, totalmente de acord cu propunerile dumneavoastra si dat fiind faptul ca acest domeniu tine de activitatea Legislativului, daca este necesar, si Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene poate sa intervina catre institutiile europene ca sa solicitam prezenta si expertizarea, cum si s-a convent deja. Nu ca numai s-a discutat, dar si s-a convenit expertizarea tuturor actelor normative si legislative ce tin de IQ-l comunitar si in domeniile internationale de colaborare prin avizul institutiilor respective. Si dupa ce actul normativ sau legislativ va fi adoptat in cadrul sedintei Guvernului, deja la Parlament el sa vina cu avizul institutiei sau al expertilor responsabili de problematica sau profilul intrebarii, care este inclusa in acest proiect de lege sau de hotarire a Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Eu am sa solicit ultimele doua interventii la microfonul 4 si la microfonul 5. Si cu aceasta sa incheiem runda de intrebari-raspunsuri, dar o scurta precizare. Eu cred ca domnul Tucran nu a fost prea bine inteles. Dumnealui a solicitat ca la momentul cind aceste proiecte de legi intra in legislativ, ele deja trebuie sa fie armonizate la prevederile IQ-lui comunitar la nivelul ministerelor care elaboreaza, la nivelul Ministerului Justitiei, care face o ultima expertiza a concordantei cu Constitutia si cu alte legi, ceea ce anterior domnul Turcan mi-a semnalat aceste lucruri este lipsa in sistemul legislativ al tarii.

Si eu cred ca este o intrebare asupra carei trebuie sa atraga o atentie sporita. Astazi, proiectele de legi care intra in Parlament, noi nu avem nici un indicator ca ele sint armonizate la prevederile IQ-lui comunitar. De fapt, intelegem ca acest proces nici nu se produce.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa pun o intrebare cumva in continuarea initiativei domnului Turcan, care, intr-adevar, este foarte buna si laudabila. Eu voi da citire unui fragment foarte scurt din Planul de actiuni care prevede: implementarea masurilor concrete pentru sporirea eficientizarii transparentei si responsabilitatii administratiei, cheltuielilor publice, consultarii expertilor IFI, adica a institutiei financiare internationale si a UE, implementarea masurilor vizind colectarea impozitelor si extinderea bazei impozabile, in particular prin eliminarea graduala a scutirilor fiscale.

Si in contextul respectiv, Guvernul vine cu un proiect de lege care prevede facilitati fiscale pentru o firma anonima, pentru o suma de investitii necunoscuta si pentru facilitati fiscale necunoscute. Vine in Parlament, Parlamentul voteaza exact in domeniul energeticii. Nu credeti ca aceasta cumva contrazice insusi planul de actiuni si ideea pe care a expus-o domnul Turcan, iar Parlamentul a votat de patru ori aceasta lege, adica Fractiunea Comunista. Cum comentati initiativele legislative ale Executivului, care vin in contradictie cu Planul de actiuni semnat tot de el?

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc.

Acum nu pot sa comentez, fiindca nu cunosc prevederile hotaririi Guvernului si documentele care au fost prezentate.

 

Domnul Igor Klipii:

domnule viceprim-ministru,

Du ma refer, la proiectul care se refera la Moldetera Energi, la constructia a doua centrale electrice la Burlaceni, Cahul. Este proiectul Guvernului.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc.

Deci, eu am notat si am sa consult colegii responsabili de elaborarea acestui proiect de hotarire. Si, daca nu aveti nimic impotriva, deci, am sa va informez suplimentar.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

A doua intrebare. Tot planul de actiuni, in ceea ce se refera la Republica Moldova, are un cuvint-cheie transparenta. Eu voi da o intrebare scurta care se refera la modul de angajare in serviciul public. In calitate de viceprim-ministru cite concursuri au fost anuntate public si cite functii au fost suplinite prin concurs? Si unde au fost publicate anunturile respective? Inclusiv la Ministerul de Externe?

Domnul Andrei Stratan:

In 2004 a fost anuntat un concurs de angajare la Ministerul Afacerilor Externe. In 2005, in cadrul Ministerului de Externe deci activeaza comisia corespunzatoare, care examineaza adresarile cetatenilor din Republica Moldova privind angajarea in serviciu la Ministerul Afacerilor Externe si institutiile care ii sint subordonate.

 

Domnul Igor Klipii:

Imi pare rau, domnule ministru, dar n-a fost anuntat public, n-am citit nici un anunt referitor la ocuparea functiilor vacante. N-au fost asemenea anunturi. Si ultima intrebare. Spuneti va rog, ce legatura este poate ascunsa intre deschiderea unei ambasade in Egipt si planul de actiuni Moldova UE? In Egipt?

 

Domnul Andrei Stratan:

Ca atare, legatura intre Planul de actiuni despre care va informez eu astazi cu deschiderea ambasadei in Egipt nu prea are nimic comun.

 

Domnul Igor Klipii:

La Cairo.

 

Domnul Andrei Stratan:

Daca m-ati intrebat, va raspund. A fost adoptata decizia Guvernului de a deschide misiune diplomatica in aceasta tara, dat fiind faptul ca in aceasta regiune, pina in prezent, Republica Moldova nu a avut acoperite diplomatica cu institutia respectiva dislocata anume intr-o tara din aceasta regiune.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule viceprim-ministru,

Dumneavoastra, in discursurile dumneavoastra, ne-ati sugerat o pozitie: sa fim cu mai multa initiativa, sa depunem mai multe proiecte de legi. In acest context, vreau sa va spun ca la 30 martie colegii nostri Vitalia Pavliceno si Valeriu Cosarciuc au depus un proiect de Lege cu privire la denuntarea acordului despre constituirea CSI, respectiv iesirea din cadrul CSI. Ma intereseaza de ce Guvernul tergiverseaza prezentarea avizului sau la acest capitol? Sau de ce nu prezinta un proiect de alternativa ca si in cazul cu vizele, despre care s-a vorbit astazi in sedinta?

 

 

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc.

Aceasta initiativa a parvenit de la Parlament catre Guvern si in prezent sintem in asteptarea avizelor ministerelor si institutiilor puterii centrale vizavi de acest subiect. Dupa sistematizare, deci, el va fi prezentat in cadrul unei sedinte in plen a Guvernului si, in ordinea stabilita, va fi informat Legislativul sau respectiv deputatii care s-au adresat cu aceasta initiativa.

Multumesc.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule viceprim-ministru, va multumim.

Si va rog sa luati loc.

Da, si in continuare s-au inscris pentru luari de cuvint trei persoane. Domnul Serafim Urechean, domnul Oleg Serebrian si domnul Sergiu Stati.

In aceste conditii, il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati deputati si reprezentanti ai Guvernului,

Onorata asistenta,

Pentru obiectivitate, voi corecta pretentiile actualei guvernari, amintind ca Republica Moldova a optat pentru Europa inca de la proclamarea independentei sale. Mai mult decit atit, la sfirsitul anilor 90 am obtinut perspective reale, compromise atunci de coalitia PCRM si PPCD, care au distrus ADR-ul si Guvernul acestuia. O data cu preluarea puterii de catre comunisti in februarie 2001, procesul integrarii europene s-a stopat. Ei au declansat antireformele si izolarea Moldovei de institutiile occidentale. Ca rezultat, din 2002 incoace adunarea Parlamentara a Consiliului Europei adopta o serie de rezolutii speciale privind proasta functionare a institutiilor democratice in Republica Moldova.

Administratia Voronin a inteles ca autoconservarea ei la putere depinde de faptul daca va imbratisa sau nu vectorul european. Si comunistii, conformindu-se cu opiniile populatiei si cu pozitiile occidentului, au decis sa foloseasca integrarea europeana in propriile interese, inclusiv pentru a putea sa continue incalcarea drepturilor fundamentale ale omului in Republica Moldova.

Au europenizat doar lozincile sub care pastreaza aceleasi valori si metode antidemocratice. Iata de ce raportul privind implementarea Planului comun de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana exprima duplicitatea actualei guvernari. El este o sinteza mecanica a darilor de seama din subdiviziunile Guvernului fara aprecieri si solutii. Planul Republica Moldova Uniunea Europeana ramine a fi un document al intentiilor.

Obiectia majora a Fractiunii Alianta Moldova Noastra este ca implementarea nu urmareste rezultate concrete, ea reprezinta o mimare lipsita de motivatie interna, caci actuala guvernare impartaseste alte valori decit cele ale democratiei europene, fapt confirmat prin refuzul de a sustine rezolutia APCE de condamnare a crimelor regimurilor comuniste totalitare.

Lipsa de sinceritate face ca actuala conducere a Moldovei sa saboteze procesele de integrare, contrar declaratiilor oficiale. Ofertele Romaniei si ale Tarilor Baltice sint tratate cu rezerve. Iata de ce factorii de decizie ai Uniunii Europene ne semnaleaza sa trecem de la vorbe la fapte. In acelasi scop, la formarea actualului Guvern, Fractiunea Alianta Moldova Noastra a accentuat necesitatea unui minister special, care sa coordoneze procesul de integrare europeana, cum procedeaza alte tari.

Sarcinile prioritare ale integrarii revin politicilor interne in toate domeniile. Fiind semnat planul de actiuni, procesul nu mai depinde de diplomatie, el se bazeaza pe crearea standardelor europene de viata pentru populatia Republicii Moldova scopul nostru principal. Raportul Guvernului confirma lipsa sistemului de coordonare si implementare a planului prin caracterul sau superficial. Intrebarea fundamentala care ramine este cu ce viteza totusi ne miscam? Sintem aproape de mijlocul termenului de trei ani. Vom reusi oare sa mai recuperam timpul pierdut pina acum de actuala guvernare?

In cea mai sensibila problema interna conflictul de pe Nistru avem evolutii minime. Sint nesemnificative eforturile Guvernului de realizare a declaratiilor si a legii adoptate unanim in Parlament in aceasta problema.

Progresul in controlul frontierei moldo-ucrainene se datoreaza, in temei, eforturilor Uniunii Europene. Reforma democratica a atins doar superficial sistemul electoral, cel al justitiei, al controlului finantelor publice, a cooperarii cu societatea civila. Atit calitatea, cit si maniera in care la 22 iulie 2005 au fost adoptate legile corespunzatoare sint departe de standardele europene.

In ceea ce priveste libertatea presei, statutul Procuraturii si independenta sistemului judecatoresc, autonomia administratiei publice locale, restructurarea sectorului public central lucrurile stau pe loc. Puterea se opune initiativelor opozitiei si in aceste domenii ca si in altele.

Din mai 2005 au fost blocate initiativele Aliantei Moldova Noastra privind audiovizualul. Din iunie 2005 sta blocata initiativa de stabilire a plafonului la sanctiunile aplicate presei pentru lezarea onoarei si demnitatii. Au fost ignorate mai multe initiative legislative de ameliorare a situatiei in economie, in agricultura etc.

Avind grave probleme energetice, guvernantii nu se grabesc deloc sa dea curs nici initiativelor noastre privind dezvoltarea atit a resurselor energetice regenerabile, cit si a celor bioenergetice. Asteptam, ca de obicei, avize negative, dupa care vor urma contrainitiativele puterii.

Guvernarea actuala este incapabila de a gestiona crizele. Concret, importul gazelor naturale, exportul legumelor, fructelor, produselor vinicole. In ceea ce priveste cresterea economica, consumul stimuleaza importurile in detrimentul sectorului real al economiei. Pentru a schimba situatia se cer reforme structurale serioase si imediate. Daca intre anii 92-94 Moldova era apreciata ca avind reforme corecte, atunci catre 2002 tara a regresat si a depasit potentialul de atragere a investitiilor. Nivelurile acestora este in continuare extrem de jos ca si cel de creditare. Se inrautateste, in general, calitatea activitatii bancare.

Comisia europeana, chiar in 2005, a constatat imposibilitatea deschiderii zonelor de comert liber in Republica Moldova din cauza imperfectiunii mediului concurential si al conditiilor administrative. Este firesc. Ritmurile cresterilor

Agricultura sector prioritar are cel mai jos nivel de productivitate si de remunerare a muncii. Restabilirea si dezvoltarea infrastructurilor la nivel national, o conditie a cresterii economice, stagneaza.

In consecinta, desi cresc procentual, analistii apreciaza ca programele sociale continua sa detina o performanta foarte joasa. De altfel, majoritatea datelor de mai sus apartin aceluiasi Guvern, sint intr-un raport mai realist pe marginea implementarii SCERS. Acolo se indica ca asupra directionarii necorespunzatoare a resurselor destinate asistentei sociali.

La adoptarea bugetului de stat si a celui de asigurari sociale pe 2006, opozitia a facut multe propuneri de corectare a acestei directionari, iar puterea comunista le-a respins.

Aceasta situatie este trista, dar fireasca, o concluzie recenta a euromonitorului. Stagnari evidente sint si in asigurarea unui acces mai larg a copiilor saraci la educatia de baza si la asistenta sociala. Cei interesati cunosc si alte date din multiplele rapoarte ale expertilor locali si occidentali. Pe majoritatea directiilor constatam efecte de stagnare si chiar de regres in anumite cazuri.

Conform uneia dintre metodele de apreciere, ce prevad atit puncte pozitive, cit si negative; nota medie a autoritatilor moldovenesti in implementarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana se ridica foarte putin peste zero.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra refuza sa accepte asemenea rezultate. Raportul de azi al Guvernului arata incapacitatea puterii de a realiza la nivelul asteptarilor interne si externe sarcinile ce stau in fata Republicii Moldova.

Cerem insistent accelerarea acestor procese, recuperarea timpului pierdut in implementarea Planului comun de actiuni cu Uniunea Europeana si asumarea intregii responsabilitati politice de catre guvernarea comunista.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimati colegi,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Mai intii de toate, tin sa va multumesc, pentru faptul ca ati dat curs acestei invitatii sustinute de majoritatea colegilor din Parlament, de a initia aceste audieri in sedinta in plen. Chiar daca intirziat, le consider ca au fost benefice pentru ambele parti, atit pentru colegii din Parlament, care au mai aflat cite ceva despre Planul de actiuni si despre procesul de integrare europeana in general, cit si pentru dumneavoastra si colegii dumneavoastra din Guvern.

A fost o actiune de verificare, un exercitiu poate neplacut pe alocuri, in care, ati fost nevoiti sa va intrebati si dumneavoastra alaturi de noi, cei din sala, despre starea reala de lucruri vizavi de Planul de actiuni. Cred ca ati facut impreuna cu noi o reevaluare a ceea ce s-a realizat sau nu s-a realizat pe parcursul acestui an.

Sa nu neglijam nici faptul ca aceste audieri au fost urmarite de mii de telespectatori si radioascultatori, care aveau si ei, la rindul lor, necesitatea de a se informa la subiectul dat.

Stimati colegi,

Nu putem nega faptul ca majoritatea cetatenilor nostri nu stiu nimic sau stiu foarte putin, din pacate, despre Planul de actiuni, care sint actiunile in vederea traducerii lui in practica si cu ce va ocupati dumneavoastra, domnule ministru, in calitate de coordonator national al acestui amplu program guvernamental.

Am ascultat cu multa atentie raportul dumneavoastra si raspunsurile pe care le-ati oferit la intrebarile colegilor mei. Nu putem nega faptul ca ceva s-a realizat. Problema fiind ce s-a realizat concret si, mai ales, ce nu s-a realizat pe parcursul acestui an. Majoritatea succeselor despre care aminteati dumneavoastra anterior sint, din pacate, permite-ti-mi sa fac aceasta constatare succese mai curind ale Uniunii Europene. S-a deschis delegatia comisiei Europene la Chisinau. Uniunea Europeana s-a implicat, intr-adevar, in solutionarea conflictului transnistrean, numind un reprezentant special. A devenit observator in cadrul procesului de negocieri privind solutionarea conflictului din estul Republicii Moldova. A lansat aceasta misiune de monitorizare la hotarul moldo-ucrainean.

Totodata, Uniunea Europeana a oferit tarii noastre inlesniri comerciale prin sistemul GSP-Plus. Uniunea sustine consolidarea capacitatilor instutionale, in particular, printr-un proiect de asistenta al caror beneficiar este, din cite cunosc, chiar Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si prin introducerea sistemului de Tyning.

Domnule viceprim-ministru si colegii dumneavoastra din Guvern,

Ati putea dumneavoastra, in aceste conditii, sa numiti sub succesele concrete ale Republicii Moldova, din pacate, acele actiuni despre care ati vorbit anterior au prea putine semne de existenta in viata reala, succesele respective sint, din pacate, mai curind virtuale. Venind, probabil, din luna rapoartelor Guvernului sau ale Ministerului Afacerilor Externe si, din pacate, aceasta afirmatie este sustinuta in momentul de fata de acele mii de cetateni care urmaresc aceasta sedinta in plen.

Noi ne dam seama ca indoialitatea acestor schimbari nu coincide schimbarii de natura legislativa cu traducerea si transpunerea lor in viata. Insa semnale de traducere a lor in viata, din pacate, sint prea putine. In plus, domnule viceprim-ministru, cred ca asistam la o deraiere de la calendarul de actiuni pe care ni l-am propus, lucru pe care l-am mentionat si in intrebarile pe care le-am avut. Am vazut ca sinteti foarte optimist si ca ne dati asigurari ca in ceea ce priveste implementarea Planului de actiuni totul e bine.

Faptul ca ati evitat insa timp de trei luni o discutie in Parlament asupra acestei probleme, arunca o umbra serioasa de indoiala asupra asertiunii pe care ati facut-o dumneavoastra. De altfel, tot dumneavoastra sustineati, domnule ministru, inca acum doi ani ca Republica Moldova va deveni membru asociat la Uniunea Europeana in 2007, daca ne amintim bine. Nu era prea clar ce aveati in vedere prin asociere la Uniunea Europeana la acel moment, dar ne este absolut clar ca acest lucru nu s-a intimplat. A fost o declaratie putin hazardata. Mi-e teama ca entuziasmul si optimismul dumneavoastra sint tot atit de putin fundamentate ca si afirmatiile amintite anterior. Mi-ar fi placut, de altfel, sa aud in cadrul acestor audieri un raport mai cumpatat, mai realist, o analiza sincera a greselilor sau actiunilor care nu s-au intreprins. Si de ce nu, un plan realist si realizabil de actiuni pentru viitor. Or, impresia noastra este ca, Executivul Republicii Moldova nu are de loc un plan de lucru, o strategie de care s-ar conduce procesul de integrare europeana.

Stimati colegi,

Avem actiuni sporadice, reactii deseori necoordonate.

Desigur, de lisa succeselor privind implementarea Planului de actiuni particular in procesul de integrare europeana, in general, se face responsabil Executivul in general. Dar cred ca o buna parte din aceste insuccese ar trebui sa va o asumati dumneavoastra, ma refer la ministerul pe care il conduceti. Sa le analizati si sa tineti cont de ele pentru viitor, ma refer la aceste greseli. Sa analizam doar geografia misiunilor diplomatice sau calitatea diplomatilor aflati in centrala Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si in misiunile noastre din exterior.

Ma intreb, inteleg ca aceasta intrebare a rasunat si din sala. In ce masura aveam nevoie de o ambasada la Cairo? Am fost recent anuntati ca vom avea o misiune diplomatica in Egipt. Nu ar fi nici o problema, daca bugetul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene ar fi unul respectabil. Dar inteleg ca nu dispuneti de resursele necesare pentru o functionare normala. In acest caz, ar fi logic sa tineti cont, probabil, de anumite prioritati.

Cred ca in conditiile noastre s-ar cere, mai intii, o ambasada la Madrid, dar nu la Cairo. Dar sa vedem cine activeaza in aceste misiuni diplomatice?

Domnule ministru,

Stiti oare dumneavoastra, ca chiar in capitale mari europene, precum Roma sau Parisul, misiunile noastre sint nu discrete, ci au o existenta aproape secreta.

Constat ca chiar in Parlamentul acestor tari am avut discutii cu mai multi demnitari din parlamentele francez si italian in ultimul timp, multa lume nu stie ca avem acolo Ambasada. Si constat ca sint deputati care fac parte din grupul de prietenie Franta Republica Moldova, Italia Republica Moldova. Deci, este o constatare absolut trista. Cu ce se ocupa misiunile noastre in Europa? Ce au intreprins concret in vederea promovarii noastre in structurile europene? Si aici as vrea sa va intreb, pentru viitor poate veti avea un raspuns. Puteti sa informati Parlamentul pe cit de bine este cunoscuta si sustinuta dorinta Republicii Moldova de a se integra in Uniunea Europeana prin filiera sud-est europeana, despre care vorbim atit de mult in ultimul timp.

In unele capitale ca Paris, Londra, Berlin, Roma, data fiind pozitia decesiva a acestor capitale in procesul decizional referitor la extinderea Uniunii Europene. Care au fost pina acum actiunile Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, dar si ale dumneavoastra concret, pentru informarea acestor capitale despre tactica noastra de integrare europeana. Ati putea dumneavoastra numi tarile in care au fost efectuate vizite oficiale si de lucru la nivelul sefului statului sau la nivelul sefului de Guvern in perioada implementarii Planului de actiuni si ma refer la state importante, care au pondere in cadrul Uniunii Europene. Din pacate, palmaresul nu va fi unul foarte vast sau va fi unul nul.

S-a vorbit aici si despre problema crizei economice, care putea fi, in principiu, prevenita, nu consider ca este doar o misiune a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, dar si a ministerului si a Guvernului in ansamblu. Sa nu uitam ca sinteti aici si in calitatea dumneavoastra de viceprim-ministru. In fine, nu voi da citire intregului text, vreau sa ma refer doar la doua aspecte, pentru a face economie de timp.

Consider, stimate domnule viceprim-ministru si stimati colegi, ca principala noastra problema in raport cu Uniunea Europeana este ca nu sintem consecventi. Facem promisiuni, ne asumam angajamente in toate partile. Promisiuni si angajamente care, deseori, fie antagonizeaza intre ele, fie ca, pur si simplu, sint greu de realizat. Ne-am discreditat in acest sens in foarte multe capitale, credibilitatea Chisinaului este zero.

Si, in fine, poate o sugestie. As dori ca Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa fie o institutie ceva mai deschisa. Eu inteleg ca misiunea acestei institutii, rolul pe care il are in societate si in cadrul Guvernului nu predispune la o deschidere excesiva. Dar nici chiar la atita secretizare a felului in care actioneaza ministerul respectiv. Mai multa deschidere, mai multa cooperare cu societatea civila, chiar cu Parlamentul.

Domnule ministru,

Dar repet inca odata: timp de trei luni am asteptat sa faceti prezentarea acestui raport intr-un moment in care toata lumea asteapta sa vada, care sint realizarile concrete in avansarea privind procesul de integrare europeana.

Domnule ministru,

Eu va indemn sa nu va fie teama de aceasta deschidere de eventualele critici care pot rasuna fie din Parlament, fie din societate, credeti-ne, aceste critici sint mai curind atitudini binevoitoare intru cit dorinta noastra, a tuturor, este ca trebuie sa avansam pe calea integrarii europene. Si daca pe alocuri facem anumite observatii, facem aceste observatii nu din dorinta de a face anumite ci din dorinta de a indrepta lucrurile.

Doamna presedinte,

Va multumesc, foarte mult, si imi cer iertare, pentru faptul ca am depasit putin timpul.

 

Doamna Maria Postoico:

Se invita la tribuna centrala domnul Stati.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi,

In primul rind, dati-mi voie ca, din numele fractiunii, sa-i aduc multumiri domnului viceprim-ministru, Andrei Stratan pentru raportul prezentat aici, foarte amplu, vast, pentru raspunsurile, cred eu, explicite, care au fost la fel prezentate la sedinta in plen. Si sa amintesc ca Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana a fost semnat acum un an. In cadrul campaniei electorale, in toiul campaniei electorale, atunci cind, mult stimata Formatiune Alianta Moldova Noastra erau cu ambele miini si ne invinuiau in aceea ca noi am luat vectorul european, dar ei sint niste adepti aprigi si inflacarati de cea a spatiului CSI.

Acest lucru noi l-am observat foarte clar si el a fost extrem de explicit si din partea domniilor respective, ca sa vedem acum ca ei s-au schimbat diametral opus. Acum, doamna Pavlicenco, care a fost apoi urmata de domnul Lipcan si punct final fiind domnul Urechean, tocmai ne vorbesc ca noi, intr-un fel, nu incercam acum sa renuntam la CSI.

Stimati domni,

Noi trebuie sa fim foarte clari si expliciti si in acest context. Presedintele Voronin, inca in 2003, a mentionat ca noi sintem acolo unde noi avem beneficii, in primul rind economice. Si doi, aceea ca dumnealui a lansat o propunere, care a fost remisa oficial tuturor presedintilor statelor din cadrul CSI referitor la aceea ca Republica Moldova propune armonizarea legislatiei CSI la cerintele Uniunii Europene. Adica aici nu exista nici o contradictie, dar eu, in acest sens, vreau sa atrag atentia mult stimatului auditoriu asupra unor incorcordante care exista in plasarea politicii unor momente.

Si doi. Daca va amintiti ca din prima sedinta la 4 aprilie 2005, noi impreuna cu dumneavoastra am adoptat un document care se numeste parteneriatul pentru integrare europeana. L-am adoptat in unanimitate si (Rumoare in sala.)

Domnule Cosarciuc,

Dati-mi voie, eu nu v-am intrerupt atunci cind dumneavoastra puneati niste intrebari foarte interesante si ample.

Doresc sa mentionez ca noi atunci ne-am luat impreuna ca sa fim parteneri politici pentru integrarea europeana. Acest lucru a fost expus foarte clar si foarte clar acceptat de unele formatiuni politice din Parlament, din aceasta sala. Si, in acest sens, vreau sa aduc multumiri Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat si Partidului Democrat pentru o conlucrare si o atitudine constructiva fata de cele activitati care au fost initiate in Parlament.

Si, in acelasi timp, spre regret, sint nevoit sa constat ca formatiunea Alianta Moldova Noastra nu prea s-a rupt la lucru in acest sens. Pentru mine a fost un lucru foarte straniu si chiar foarte mult m-a mirat cind ei au fost cei mai cointeresati in aceea ca sa puna intrebari referitor la realizarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Eu, cred, in primul rind, ca noi, in Parlament, trebuie sa intelegem ca toata societatea... Noi sintem acum aliati. Toata societatea, nu acei din Parlament, 101, sau nu acei din Guvern, citi sint ei acolo, nu
i-am numarat, dar toata societatea de la acei mai mici pina la acei mai mari. Noi sintem acum porniti pentru a realiza niste sarcini care sint strategice pentru tara noastra. Noi ne-am propus si, in acest sens, sper ca o sa ajungem sa fim in Uniunea Europeana in timpul cel mai apropiat.

Si, in acest sens, eu as vrea sa mentionez ca domnul Stratan nu a fost deloc pornit idealist sa spunem asa, dumnealui a prezentat, intr-adevar, obiectiv unele lucruri. Si mai mult decit atit, am si eu, aici, niste materiale pe care le-am primit acum de la Bruxelles, care nu este pozitia Guvernului nostru ca sa nu ma invinuiti in aceea ca eu cumva sint partinitor. Este pozitia Comisiei Europene.

Conflictul transnistrean... Au fost inregistrate, in general, progrese, democratie si statul de drept, au fost inregistrate progrese, libertatea mass-media au fost inregistrate progrese limitate. Evident, este clar, dar exista progrese in acest sens.

Reforma administrativa si judiciara progrese. Aspectul financiar si stabilitatea macroeconomica, bun progres este scris, domnule Cosarciuc.

Imbunatatirea climatului investitional progrese. Managementul frontierei moldo-ucrainene progres bun s.a.m.d.

Deci, dupa cum vedeti, este vorba despre aceea ca... Eu cred, si Guvernul si fractiunea noastra constientizeaza ca avem o sarcina foarte grea, avem o sarcina majora, dar care este necesar sa fie realizata. Si, in acest sens, daca imi permiteti, in incheiere, as vrea, domnule viceprim-ministru, ca dumneavoastra, si, in persoana dumneavoastra, intregii componente a Guvernului sa va uram succes in aceasta activitate credem ca, impreuna cu fractiunea noastra si cu partenerii nostri strategici pentru integrare europeana, o sa realizam acest lucru spre beneficul si succesele Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este intrebari si interpelari si, dupa cite am inteles, s-a convenit de trecut pe data viitoare sau se insista astazi sa fie. De aceea, eu vreau sa consult aceasta intrebare. Poftim de la microfoane, care sint doleantele dumneavoastra. Ramine pe ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna presedinte.

Am inteles ca mie nu mi se raspunde astazi la intrebarea pe care am pus-o saptamina trecuta ministrului educatiei, tineretului si sportului ce tine de situatia de la liceul Gheorghe Asachi.

 

Doamna Maria Postoico:

Dupa cite cunoasteti dumneavoastra, la inceputul sedintei s-a adus la cunostinta ca astazi nu va fi prezent nimeni dintre membrii Guvernului si, de aceea, este trecuta pentru data viitoare. Dar, daca dumneavoastra astazi insistati pentru intrebari si interpelari, poftim.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu ca insist, asa prevede Regulamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, nu este.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu stiu ca exista regulamentul Parlamentului, lege organica care nu trebuie incalcata, dar consider ca faptul ca s-a decis ca nimeni nu poate decide in afara Parlamentului...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Secareanu,

Eu desigur am si consultat aceasta intrebare cu dumneavoastra. Daca se insista, continuam.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu ca se insista, eu vad ca nu este nimeni acum de la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului si, evident, n-o sa vina domnul ministru de undeva ca
sa-mi raspunda la intrebare.

Eu consider acest lucru drept o eschivare de la raspunsul pe care ar fi trebuit sa mi se dea la intrebarile pe care le-am pus, legate de situatia de la Liceul Gheorghe Asachi si o lipsa de responsabilitate . In fine, daca va veni saptamina viitoare, eu, suplimentar la intrebarile, adresate ministrului Tvircun in sedinta din joia trecuta, legate de actul de schimbare a denumirii Liceului romano-francez Gheorghe Asachi, precizez anumite lucruri si solicit sa mi se dea un raspuns detaliat si bine argumentat la urmatoarele.

As vrea sa stiu, daca atunci cind s-a luat aceasta decizie de modificare, de schimbare a denumirii liceului, ministerul si toate persoanele cu functii de raspundere, implicate in aceasta actiune, daca au consultat cumva parintii si elevii acestei institutii, daca cumva Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului si persoanele care au comis aceasta provocare, au tinut cont de citeva prevederi foarte importante din legislatia nationala si conventiile internationale. As vrea sa stiu daca s-a tinut cont de articolul 35 punctul 2 din Constitutia Republicii Moldova, care spune ca statul asigura, in conditiile legii dreptul de a alege limba de educare si instruire a persoanelor.

De asemenea, as vrea sa stiu, la urmatoarea sedinta, cind mi se va raspunde, cind domnul ministru imi va raspunde daca dumnealui si acei implicati au tinut cont de prevederile punctului 3) din articolul 26 al Declaratiei universale a drepturilor omului, care spune ca parintii au cu prioritate dreptul sa aleaga felul educatiei care urmeaza sa fie data copiilor.

De asemenea, as vrea sa cunosc, daca s-a tinut cont de articolul 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale care spune ca statul, in exercitarea functiilor pe care si le va asuma in domeniul educatiei si al invatamintului, va respecta dreptul parintilor de a asigura aceasta educatie si acest invatamint, conform convingerilor lor religioase si filosofice.

Si, de asemenea, daca aceleasi persoane au luat in considerare articolul 29 din Conventia internationala cu privire la drepturile copilului care spune ca, statele parti trebuie sa urmareasca dezvoltarea respectului fata de parintii copilului, fata de identitatea sa culturala, de limba proprie si valorile sale, precum si fata de valorile nationale ale tarii in care locuiette, ale tarii din care, eventual, este originar si ale civilizatiilor diferite de a sa.

As vrea ca saptamina viitoare, daca nu s-a reusit astazi, sa mi se dea raspunsul. Sa primesc raspunsuri detaliate si bine argumentate pe marginea celor expuse de mine.

Va multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Am doua interpelari, pe care le adresez Guvernului in persoana domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, si, totodata, adresez aceste interpelari si Procuraturii Generale, in persoana domnului Procuror Valeriu Balaban.

Drept temei pentru aparitia primei interpelari serveste adresarea unui grup de cetateni din satul Slobozia-Dusca, raionul Criuleni. Cetatenii acestei comunitati se pling de faptul ca autoritatile locale au dat in arenda unui agent economic terenul agricol ce le apartine, conform titlurilor de autentificare a proprietatii terenului, fara a le solicita consimtamintul. Solicit Guvernului si organelor Procuraturii sa examineze legalitatea actiunilor autoritatilor publice locale, iar despre rezultatul examinarii se fiu informata in scris.

A doua interpelare este adresata, dupa cum am spus, Guvernului si Procuraturii. Am atestat unele cazuri in care copiii nou-nascuti nu dispun de acte din anumite motive precare ale parintilor. In acest context, solicit informatia cu privire la numarul de copii nascuti in maternitatile din Republica Moldova, cit si cu privire la numarul de copii carora li s-a eliberat certificat de nastere de catre oficiile starii civile. Informatia solicitata rog sa-mi fie prezentata in scris, respectindu-se structura unitatilor teritorial-administrative.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare o adresez MAI si SIS. Ma intereseaza daca este adevarata stirea difuzata de presa transnistreana privind dispersarea cu violenta, la 7 mai curent la Chisinau, a unei manifestari de protest a pensionarilor si participantilor la cel de al doilea razboi mondial contra majorarii tarifelor, urmare a preconizatei reforme a sistemului de gospodarire comunala.

De asemenea, daca este adevarat ca au fost retinuti cetateanca Maia Laguta si reporterul de la Alexandr Viscalov, alti ziaristi veniti sa oglindeasca actiunea. Nu pot spera sa primesc un raspuns exhaustiv si obiectiv si la intrebarea de ce li s-a cerut ziaristilor sa nu oglindeasca evenimentul. Dar adresez, totusi, aceasta intrebare, mai ales ca faptul s-a intimplat in decursul saptaminii presei libere. Astept raspuns in scris.

A doua interpelare este adresata MAI si Primariei Chisinaului. Ma intereseaza daca MAI cunoaste si a sensibilizat structurile competente, probabil Primaria, asupra insecuritatii rutiere, cauzate de lipsa unui semafor pe Calea Basarabiei vizavi de Gara de Nord, unde au loc frecvent accidente, inclusiv recente si mortale. Astept raspunsul in scris, dar mai ales o solutionare a problemei cu informarea mea asupra cauzelor ce conduc la nerezolvarea situatiei sau asupra deciziei de a se fi luat masuri urgente, pentru asigurarea securitatii rutiere in acel loc de circulatie cu aglomeratie maxima.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Adresez o interpelare Ministerului Sanatatii. Pe parcursul ultimelor doua luni am fost contactat de mai multi cetateni invalizi din deferite localitati, care s-au revoltat la modalitatea de revizuire a gradului de invaliditate, careia sint supusi de structurile ministerului si anume de Departamentul de Expertiza a Vitalitatii.

Rog ministerul sa-mi prezinte o informatie in plenul Parlamentului, care sa contina raspuns la urmatoarele intrebari: cite raioane si cite persoane au fost supuse controlului de expertiza? Cite cazuri de incalcare a legislatiei au fost depistate, care au fost si sint masurile intreprinse de minister pentru redresarea situatiei in acest sector.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Interpelarea mea o inaintez Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, domnului ministru Victor Tvircun, prin care as vrea sa comunic despre situatia care s-a creat in scoala medie din orasul Soldanesti. In discutiile cu colectivul profesoral a fost abordata problema reorganizarii scolii medii in liceu. Domnii profesori de acolo, de fapt, au abordat problema nedorintei directiei generale a invatamintului din acest orasel in aceasta reorganizare.

Sigur, domnul director general al acestei directii aduce argumentele corespunzatoare, dar cred ca ar fi oportun momentul implicarii ministerului de resort in solutionarea acestei probleme, luind in considerare articolul 33, punctul 1 al Codului de legi in domeniul invatamintului. Si as solicita o informatie in vederea evaluarii si solutionarii problemei care a fost abordata aici, in acest colectiv profesoral.

A doua interpelare o inaintez Guvernului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Si vreau sa comunic ca, in calitatea mea de deputat, am primit mai multe materiale scrise din partea unor cetateni ai orasul Codru municipiul Chisinau, a unui grup de consilieri din aceasta primarie, de la administratia Institutului pentru Pomicultura. Din aceste materiale am selectat mai multe nedreptati care ar fi infaptuite de catre primaria locala in relatiile ei cu cetatenii.

Este vorba despre incalcarea Regulamentului privind evidenta persoanelor care solicita teren pentru constructii individuale, privind spalarea banilor publici, falsificarea listelor celor care stau in rind pentru a primi aceste locuri, dezinformarea consiliului local despre terenurile din rezerva primariei, alocarea de terenuri in curtea, pe teritoriul, de fapt, a Institutului de Cercetari in Pomicultura. Nereguli in eliberarea titlului de proprietate si multe altele.

Am, deci, un sir de documente pe care le voi anexa la aceasta interpelare. Si solicit o informatie de la Curtea de Conturi si, in general, de la Guvern privind situatia din aceasta primarie. Ambele solicitari le astept in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Am o interpelare catre Guvern. In ultimul timp, de catre organele responsabile ale statului, se fac incercari insistente de a plasa greutatea problemelor care s-au creat in ramura de vinificare pe umerii producatorilor ramurii, trecind pe planul doi eforturile pentru depasirea situatiei create in ramura, ceea ce, dupa parerea mea, pare anormal si chiar iresponsabil din partea organelor structurilor statului.

Tinind cont de cele expuse, rog Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul organelor sale responsabile ca: Agentia Agroindustriala Moldova-Vin, Serviciul Standardizare si Metrologie, Camera de Comert si Industrie, care are in functia sa eliberarea certificatelor de conformitate, si alte structuri ale statului antrenate in acest proces, sa-mi prezinte o informatie ampla despre actiunile lor, in ultimii 2 ani, intru combaterea si prevenirea unei asemenea situatii de criza, promovarii si respectarii legislatiei in vigoare, crearea conditiilor respective pentru promovarea productiei autohtone pe pietele externe si care sint in prezent actiunile intreprinse de catre organele statului intru depasirea crizei din ramura.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Doresc sa-i amintesc domnului Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Balaban ca, acum doua saptamini, am adresat o interpelare cu privire la nerespectarea de catre primarul de Ialoveni, domnul Anatol Moldovan, a doua legi Legea cu privire la petitionare si Legea despre statutul deputatului in Parlament. Solicit sa-mi urgenteze raspunsul.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Vreau sa-l invit pe domnul Tvircun, ministrul educatiei, tineretului si sportului, pentru a da raspuns la intrebarea pe care am incercat s-o propun pentru discutie in plenul Parlamentului si anume, initiativele recente ale dumnealui referitoare la schimbarea, modificarea curriculumului scolar, interpelare facuta anterior, dar care, din pacate, azi nu s-a produs, n-a venit domnul ministru, si cu situatia de la liceul Gheorghe Asachi, dar si cu declaratiile facute anterior de domnul ministru, care vizeaza, practic, toate liceele cu predare in limba romana.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Solicitari nu mai sint. Urmatoarea sedinta va avea loc la 18 mai, ora 10.00. Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova