DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – iuLie 2008

Şedinţa din ziua de 11 iulie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Alocuţiunea domnului Vlad Cubreacov, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin Democrat.

3. Alocuţiunea domnului Dumitru Diacov, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova.

4. Alocuţiunea domnului Serafim Urechean, preşedintele Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”.

5. Alocuţiunea doamnei Eugenia Ostapciuc, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

6. Alocuţiunea domnului Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, privind activitatea Parlamentului în cadrul sesiunii de primăvară.

7. Declararea sesiunii de primăvara – vară 2008 închisă.

8. Intonarea Imnului de Stat.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Bună dimineaţa. În sală sînt prezenţi 100 de deputaţi, conform datelor Secretariatului. Constat că şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Şedinţa de astăzi este, de fapt, ultima şedinţă din sesiunea de primăvară–vară 2008, este şedinţa de încheiere a sesiunii şi, tradiţional, voi oferi cuvînt liderilor grupurilor politice la etapa de încheiere a sesiunii curente. Vreau, la fel, să salut prezenţa în sală a invitaţilor.

Şi în acest context, stimaţi colegi, îl invit la tribuna centrală, vom merge pe calea ascendentă, pe domnul Vlad Cubreacov, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin Democrat. Vă rog.

Domnul Vlad Cubreacov – Preşedintele Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Sîntem la sfîrşitul penultimei sesiuni şi din septembrie vom intra în ultima sesiune a prezentei legislaturi, care se va încheia cu alegerile parlamentare din primăvara anului 2009. Totalurile pe care am putea să le facem ar viza nu numai segmentul de timp cuprins doar de ultima sesiune, dar şi o scurtă evaluare a perioadei care s-a scurs din momentul formării actualului Parlament, precum şi creionarea cîtorva priorităţi politice ale statului pentru perioada care a rămas pînă la următoarele alegeri.

Dacă există vreun merit al actualului Parlament dincolo de orice polemici, confruntări sau speculaţii fireşti pentru un sistem democratic, acesta rezidă în menţinerea stabilităţii politice, care a permis funcţionarea normală a instituţiilor statului. Nu este cazul să facem înşiruiri triumfaliste şi totuşi trebuie să menţionăm că Legislativul nostru a adoptat un număr important de acte care asigură armonizarea cadrului legislativ naţional cu normele şi standardele europene.

Avem o nouă legislaţie care vizează independenţa justiţiei, activitatea cultelor religioase, activitatea şi finanţarea partidelor politice, domeniul audiovizualului, Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală şi libertatea întrunirilor.

Sîntem conştienţi, însă, că avem de realizat cîteva reforme vitale pentru buna funcţionare a statului de drept, acestea reprezentînd şi angajamentele noastre faţă de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, cum sînt: locul, rolul şi funcţiile Procuraturii într-un stat democratic, consolidarea independenţei puterii judecătoreşti şi autonomia administraţiei publice locale, asigurarea libertăţii de expresie implicit prin deetatizarea şi încetarea finanţării instituţiilor de presă de la bugetele locale, asigurarea unei protecţii reale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aceste restanţe care ţin de domeniul legislaţiei, dar şi al practicilor, trebuie onorate cît mai curînd posibil, întrucît există şanse reale ca Republica Moldova să obţină în anul 2009 suspendarea procedurii de monitorizare din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi avansarea în obţinerea unui nou statut mai avantajos în raporturile noastre cu Uniunea Europeană.

Abordarea constructivă a priorităţilor naţionale trebuie să îi determine pe toţi actorii politici responsabili să evite tensionarea artificială a situaţiei politice prin specularea sau supralicitarea unor subiecte sensibile cu mare potenţial conflictual, cum ar fi cele de ordin: identitar, etnic, lingvistic sau religios.

Partidul Popular Creştin Democrat consideră că aceste subiecte nu trebuie să împartă societatea în învingător şi învinşi, consensul şi stabilitatea politică constituind valori mai importante decît diferenţele dintre noi. Preocupările noastre majore trebuie să se axeze pe rezolvarea problemelor de ordin economic şi social. În acest context, este bine să nu ne scape din vedere mizele jocului geopolitic şi geostrategic din regiune, poziţionarea corectă a Republicii Moldova şi reacţia adecvată la influenţele din exterior.

Astfel, nu putem rămîne indiferenţi faţă de acţiunile unor provocatori politici, care se erijează în apărători ai valorilor naţionale şi democratice, dar sînt în realitate instrumente puse în serviciul intereselor imperiale ale Kremlinului. Anume aceşti aventurieri, tocmiţi pe bani grei, aţîţă spiritele şi caută să răstoarne echilibrul politic pentru a vulnerabiliza ţara şi mai mult în faţa presiunilor Moscovei. Tot ei sînt prieteni ai separatiştilor şi răsfăţaţii presei galbene, cumpărate pe bani murdari, proveniţi din privatizări frauduloase, contrabandă şi surse oculte din afară. Pentru aceste persoane, aflarea în politică se reduce la interesul de a aduna averi pe căi ilicite şi de a obţine mandate de deputaţi pentru a scăpa de puşcărie.  

O chestiune fundamentală pentru menţinerea independenţei statului nostru şi a perspectivelor lui de integrare europeană o reprezintă problema transnistreană. Partidul Popular Creştin Democrat apreciază că este necesară renunţarea la iluzia că diferendul transnistrean poate fi rezolvat în mod echitabil şi durabil, fără înlăturarea singurei lui cauze – prezenţa ilegală a trupelor militare ale Federaţiei Ruse pe teritoriul nostru naţional.

Considerăm, de asemenea, că orice abordare superficială a acestei chestiuni şi acceptarea unei pretinse soluţionări rapide, fără înlăturarea factorului de presiune militară externă, reprezintă o capcană care poate fi fatală pentru ţara noastră. Să nu uităm, stimaţi colegi, care este esenţa legii abordate de noi prin consens la 22 iulie anul 2005 privind principiile de reglementare a acestui diferend.

Această lege reprezintă un scut politico-militar solid şi o platformă constructivă de negocieri cu Moscova. Noi trebuie să urmărim restabilirea părţii stricate a construcţiei noastre statale, nu să distrugem întregul după modelul strîmb al separatiştilor. Noi vrem să reunim Transnistria la Republica Moldova, nu să anexăm Republica Moldova la Federaţia Rusă prin intermediul Transnistriei.

Eventuala modificare a Codului electoral în ajunul alegerilor şi acordarea de cote în Legislativul naţional pentru exponenţii regimului separatist, ca şi forţarea participării regiunii ocupate militar la viitoarele alegeri parlamentare, constituie o ameninţare gravă pentru stabilitatea politică a ţării şi contravin Declaraţiei de independenţă, Constituţiei ţării şi Legii din 22 iulie 2005.

Este cazul să arătăm din nou că Federaţia Rusă este singura ţară din lume care nu recunoaşte şi nu respectă neutralitatea Republicii Moldova, consfinţită de Constituţie, care interzice orice prezenţă militară străină pe teritoriul nostru. Orice încercare de a-i acorda regiunii Transnistrene un statut mai ridicat decît autonomiei Găgăuze îi va determina pe liderii de la Comrat să pretindă un tratament egal şi, prin urmare, ridicarea statutului autonomiei Găgăuze. O astfel de evoluţie a lucrurilor ar arunca ţara într-un blocaj decizional şi paralizie instituţională, provocînd confruntări ireconciliabile şi punînd sub semnul întrebării însăşi existenţa statului.

Stimaţi colegi,

Nu trebuie să uităm pentru nici o clipă că ţinta geostrategică a Kremlinului în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare este formarea unei majorităţi postelectorale obediente, care să instaleze un Preşedinte slugarnic, a cărui misiune s-ar reduce la legalizarea prezenţei militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova. O altă miză a acestei strategii neoimperiale este preluarea controlului asupra instituţiilor de stat şi implicit asupra procesului decizional al ţării.

Partidul Popular Creştin Democrat nu va admite nici dinamitarea Republicii Moldova din interior şi nici strangularea ei din afară. Numai naivii şi aventurierii nu pot înţelege că un nou plan Kozak nu va trece şi numai inconştienţii calcă de două ori pe aceeaşi greblă.

Stimaţi colegi,

Partidul Popular Creştin Democrat este singura formaţiune politică din ţară, care şi-a exprimat tranşant, de la această tribună, atitudinea în legătură cu manifestările tot mai agresive şi neruşinate ale unor grupări marginale şi cu încercările de a impune practicile sexuale anormale ca pe o normalitate. Este amoral să transformi o chestiune intimă, cu atît mai mult o deviaţie, în subiect de propagandă homosexuală şi de demonstraţie publică.

Sub presiunea unor cercuri imorale şi anticreştine, Ministerul Justiţiei elaborează o Lege, zisă cu privire la nediscriminare, prin care se încearcă legiferarea acestor practici  ruşinoase, care constituie un atentat direct împotriva instituţiilor fundamentale ale societăţii noastre: familia, biserica şi şcoala. În felul acesta, sunt atacaţi copiii noştri, este agresat viitorul neamului nostru.

Partidul Popular Creştin Democrat împărtăşeşte viziunea creştină asupra omului şi a lumii ca operă a lui Dumnezeu. Ca oameni politici, nu putem face abstracţie de faptul că ţara noastră este în proporţie de peste 90 la sută ortodoxă şi aproape sută la sută creştină. Iar noi, ca aleşi ai acestui popor, trebuie să îi apărăm interesele şi să veghem la respectarea moralei publice.

Stimaţi colegi,

Partidul Popular Creştin Democrat salută reluarea dialogului dintre Republica Moldova şi România. Raporturile noastre trebuie să cunoască o dinamică pozitivă pe plan politic, economic şi cultural. A venit momentul să depăşim frustrările istorice şi limitele de percepţie a noilor realităţi geopolitice de după prăbuşirea URSS. Interesele naţionale ale Republicii Moldova şi ale României sunt complimentare şi nu divergente.

Intensificarea raporturilor dintre ţările noastre trebuie să conducă, în mod logic, la încheierea tratatului de bază a acordului de frontieră şi a celui privind micul trafic de frontieră. Ne bucură şi faptul că a fost reluată discuţia privind deschiderea unor noi consulate ale României în Republica Moldova şi, eventual, a unor noi consulate ale Republicii Moldova în România. Asemenea decizii ar fi în interesul cetăţenilor ambelor state şi ar consolida relaţiile de cooperare şi parteneriat dintre ele.

Partidul Popular Creştin Democrat acordă o atenţie deosebită şi relaţiilor Republicii Moldova cu Ucraina, care este un partener politic şi economic strategic. Aspiraţiile europene şi reformele democratice din această ţară, consolidarea independenţei şi creşterea rolului ei pe arena internaţională impune o cooperare strînsă între statele noastre în avantajul ambelor părţi. Succesul proiectului european al Ucrainei va determina în mare măsură succesul european al Republicii Moldova. Le sîntem recunoscători prietenilor noştri ucraineni pentru contribuţia lor la monitorizarea frontierei noastre de răsărit pe segmentul transnistrean, desfăşurată cu asistenţa Uniunii Europene.

Partidul Popular Creştin Democrat consideră că, fiind situată între România şi Ucraina, Republica Moldova este interesată în mod special de dezvoltarea parteneriatului strategic tripartid între ţările noastre.

Stimaţi colegi,

Partidul Popular Creştin Democrat este profund angajat în promovarea intereselor naţionale ale ţării şi în continuarea procesului de consolidare a Republicii Moldova ca stat democratic, funcţional, stabil şi prosper.

Iată de ce îndemnul nostru este să ne conjugăm eforturile pentru a demonstra că ţara noastră poate fi un proiect de succes spre binele cetăţenilor ei.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Dumitru Diacov, Preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat.

Domnul  Dumitru Diacov – Preşedintele Fracţiunii Partidului Democrat din Moldova:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Domnule Preşedinte,

Într-adevăr, este penultima porţiune de timp cînd Parlamentul îşi face bilanţul activităţii sale, luînd în consideraţie că înainte avem ultima sesiune, sesiune care va determina atît viitorul Parlament, cît şi viitorul Republicii Moldova, în mare măsură.

Eu mă gîndesc că domnul Preşedinte, cred că şi doamna preşedinte al Fracţiunii majoritare vor veni aici cu o serie de cifre, cu analize care determină partea tehnică a activităţii Parlamentului, cîte legi s-au adoptat, cîte proiecte au fost discutate. Un lucru, care, într-adevăr, în mare măsură determină activitatea Parlamentului. Însă o bună parte din viaţa Republicii Moldova  rămîne, din păcate, în afara tematicii care se discută în cadrul Legislativului.

În această sesiune, au fost votate multe proiecte, multe legi, dar partea calitativă a acestor legi rămîne, desigur, şi lasă mult de dorit. Eu m-aş referi la o serie de proiecte care aşa şi au rămas în sertarele comisiilor parlamentare, proiecte care vin din partea opoziţiei, proiecte care au venit şi din partea Fracţiunii Partidului Democrat. M-aş referi la proiectul cu privire la statutul cadrelor didactice, proiect, care, din păcate, de rînd cu promisiunea din partea Guvernului de a veni cu o lege completă în ceea ce priveşte situaţia din învăţămînt, nu a fost pus în discuţie pe parcursul acestei sesiuni.

În această sesiune, Fracţiunea Partidului Democrat a venit cu Moţiunea simplă privind situaţia în complexul energetic. O prioritate a Republicii Moldova, o problemă care în ordinea de zi în situaţia economică este numărul 1. Dar, din păcate, discuţia din Parlament a fost una formală, a fost una care nu a atins în profunzime problemele care sînt în complexul energetic şi, prin urmare, a rămas în afara interesului Parlamentului, probleme cu care se confruntă Republica Moldova.

Nenumăratele încercări ale noastre de a discuta problemele legate de politica financiară şi cursul valutar al Republicii Moldova. Eu mă bucur că astăzi îl avem aici, în sală, pe domnul Talmaci, Preşedintele Băncii Naţionale. Cred că astăzi nu o să avem fericita ocazie să discutăm această problematică, dar ea este discutată în afara Parlamentului de către populaţia Republicii Moldova, de către oameni. Situaţia extrem de delicată care s-a creat pe piaţa de schimb valutar, legată de cursul leului în raport cu dolarul american, care creează condiţii nefavorabile pentru activitatea producătorilor interni şi pentru o bună parte a populaţiei, care, de fapt, se confruntă cu un impozit în plus din partea autorităţilor locale.

În nenumărate rînduri, noi am cerut o discuţie serioasă în problema Transnistreană. Noi l-am invitat la Fracţiune pe domnul Şova, ministrul reintegrării, dar această discuţie în cadrul Fracţiunii, desigur, a rămas una nesatisfăcătoare pentru noi. În Parlamentul Republicii Moldova este nevoie de o discuţie amplă, care este starea de lucruri, care sînt impedimentele, de ce problema transnistreană este atît de mult speculată în ultimii ani, dar, din păcate, ea rămîne nerezolvată şi astăzi?

Eu cred că noi putem să ne aducem aminte de discuţiile în cadrul acestui Parlament atunci cînd s-a discutat şi s-a aprobat Concepţia securităţii naţionale, una din problemele fundamentale ale Republicii Moldova. Noi, de la această tribună, Fracţiunea Partidului Democrat, a propus ca să discutăm, să punem în atenţie pericolele interne care ameninţă securitatea naţională, exodul de populaţie, problemele ecologice şi multe alte chestiuni. Din păcate, s-a trecut aşa, foarte repede, am încercat să demonstrăm, nu ştiu cui, că avem o concepţie a securităţii naţionale, document, care, practic, aşa şi nu a lăsat o urmă, să spunem aşa, în viaţa noastră de zi cu zi.

Acum o săptămînă, am discutat modificări privind Legea bugetului pentru anul 2008, discuţii foarte rapide. De fapt, am avut impresia că s-a discutat pentru a rezolva problemele unor primari, venite din Fracţiunea majoritară îndeosebi.

În această sesiune, Parlamentul a revenit la un document fundamental şi anume la Codul electoral, a majorat pragul electoral şi a interzis blocurile electorale. Pe noi ne afectează această problemă, deoarece, în momentul votării Preşedintelui Republicii Moldova, această chestiune a fost inclusă în acele puncte privind care şi-a asumat obligaţiunea şi Preşedintele Republicii, şi Fracţiunea majoritară.

Pe parcursul anului 2005 noi am revenit şi am scăzut pragul electoral, comunitatea internaţională a salutat această decizie. Pe urmă, fără nici un motiv, Parlamentul a revenit la această chestiune, a majorat pragul, a interzis blocurile şi acum avem din nou aceleaşi observaţii de la structurile internaţionale. Eu cred că este o chestie absolut neserioasă, fiindcă nu a trecut nici un ciclu electoral şi noi de două ori deja am atins această legislaţie.

La momentul votării Şefului statului, noi am discutat şi despre depolitizarea funcţiei Preşedintelui Republicii Moldova. Fracţiunea Partidului Democrat a dat dovadă de înţelegere, nu am inclus această problemă din primele săptămîni, am lăsat la sfîrşitul mandatului, ca să nu creăm tensiuni. Am iniţiat o iniţiativă legislativă de modificare a Constituţiei, am trimis-o la Curtea Constituţională.

Era absolut clar că Curtea Constituţională trebuia să dee un aviz tehnic şi Curtea Constituţională a făcut aşa cum, de fapt, nici nu mă aşteptam, în primul punct se acceptă că corespunde tehnicii. În punctul doi, ea nu corespunde altor prevederi, precum că îngrădeşte dreptul Preşedintelui de a se ocupa cu politica. Este o chestie, pur şi simplu, de mirat. Curtea Constituţională, din păcate, a demonstrat că este în angajamentul puterii, în mare măsură.

Eu sper, printre altele, că noi vom reveni la toamnă asupra acestui proiect, fiindcă Parlamentul este în drept să revină la acest proiect. Şi sper foarte mult că majoritatea parlamentară îşi va asuma această responsabilitate, vom vota şi vom avea un Preşedinte neutru, un Preşedinte care împacă lume şi nu este unul lider de partid, care creează atmosferă de tensiune.

În această sesiune, eu mă întreb dacă s-a rezolvat problema mult discutată privind accesul partidelor politice, accesul opoziţiei îndeosebi la presă, la televiziunea publică, în primul rînd? Eu nu cred că noi găsim un om serios care să ne spună, într-adevăr, că s-a schimbat ceva în acest domeniu.

Justiţia independentă. De atîtea ori noi vorbim la această temă, Republica Moldova doreşte să se integreze în Uniunea Europeană, Republica Moldova doreşte să iasă din procesul de monitorizare. Păi, în primul rînd, problema independenţei justiţiei şi într-un caz, şi în altul este pusă în ordinea de zi. Eu personal nu am avut de furcă cu justiţia moldovenească, sînt bucuros şi fericit din acest punct de vedere. Dar nu demult, în raionul Leova comuniştii cu PPCD-iştii s-au unit, au demis un vicepreşedinte al raionului din partea Partidului Democrat. Unicul om, tovarăş Dragan, care este la locul lui, a fost la locul lui în acest consiliu raional.

Evenimentul s-a întîmplat la 28 februarie, doamna Greţu a încercat să găsească dreptate în instanţele de judecată moldoveneşti. Pînă acum, domnule Clima, pînă acuma procesul nu a fost discutat niciodată, în fond. Îl ţin o săptămînă–două–trei într-o instanţă de judecată, o trimite dincolo, pe urmă o trimite dincolo, pe urmă o trimite înapoi. Eu vă spun că ?? ???????? ??????????, cum se spune. Eu eram unul dintre oamenii care privesc cu mult, cum se spune, optimism situaţia din justiţie, dar, după aceste cazuri, eu nu ştiu ce să spun. În schimb, la Comrat se discută foarte operativ. Astăzi se adresează, mîine se iau decizii. Păi, stimaţi prieteni, stimaţi colegi, totuşi, aşa trebuie să fie.

Moldova şi lumea. Eu cred că este un capitol foarte important în activitatea Parlamentului este atît activitatea cu societatea civilă, ştim noi, da? Frecvent se discută, frecvent se vorbeşte, mă bucur chiar. Nu ştiu că societatea civilă cam de fiecare dată ne întreabă: bine, ce faceţi voi acolo?

Şi diplomaţia parlamentară. Eu înţeleg foarte bine, noi avem două locuri frumoase: Cricova  şi Mileşti, acolo toţi străinii sînt foarte, foarte impresionaţi. Da, ei pleacă, noi le vorbim în 2–3 limbi străine, în una moldovenească şi una română, ei pleacă fericiţi din republică. Dar, stimaţi colegi, aceasta nu schimbă situaţia. Noi îi oblojim pe o săptămînă–două, dar ei vin acolo şi totdeauna aud, ştiu ce se întîmplă în Republica Moldova.

În comparaţie cu alte partide, cu alte fracţiuni din Parlament chiar, dreapta este tentată să facă totul aşa în negru şi sumbru, majoritatea are obiceiul să facă totul roz, frumos şi parcă eşti în rai. Noi ne străduim să găsim acest echilibru, să privim lucrurile reale. De aceea, vă chemăm, stimaţi prieteni, chemăm şi dreapta să privească real problemele Republicii Moldova, chemăm şi guvernarea să aprecieze real situaţia în care noi trăim.

Dacă noi ne vom minţi unul pe altul... Eu am ascultat ieri speech-ul domnului Todoroglo în ceea ce priveşte situaţia din agricultură, eu, pur şi simplu, nu ştiam ce să fac de bucurie. În fiecare săptămînă, te duci în sate şi vezi viaţa reală, cînd asculţi discursul reprezentanţilor Fracţiunii majoritare nu, e foarte bine, nici nu avem nevoie să ne întrunim noi aici, hai să facem vacanţă 3–4 luni de zile, Guvernul să îl trimitem toată vara în concediu. Problemele sînt rezolvate.

Stimaţi prieteni,

Eu cred că dacă noi aşa vom aborda problemele noastre, o să fie foarte complicat.

Moldova şi lumea. Eu salut, într-adevăr, reînceperea dialogului cu România. Partidul Democrat nu acceptă atît accentele antiromîneşti, cît şi accentele antiruseşti, care sună aici deseori în sală şi în republică în general. Republica Moldova este o ţară mică, Republica Moldova are o mie şi una de probleme, Republica Moldova trebuie să îşi hotărască singură problemele sale, dar, desigur, este absolut clar că Republica Moldova trebuie să fie în relaţii bune şi cu România, în primul rînd, şi cu Ucraina, care este ţară vecină, şi cu Federaţia Rusă, care are o influenţă foarte importantă în zonă, şi să facem totul posibil ca lozincile noastre proeuropene să devină o practică. Şi să spunem foarte clar lumii: noi dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană. Aceasta nu înseamnă că noi vrem să trăim rău cu ruşii, cu ucrainenii sau cu ceilalţi din jurul nostru. Aceasta este strategia Republicii Moldova... noi avem încă şansa în ultima sesiune să redresăm situaţia.

Fracţiunea noastră vă cheamă ca noi, în următoarea sesiune, să dăm dovadă de maturitate politică, să nu agravăm situaţia, căci este foarte real lucrul acesta. În perioada postelectorală să nu fim puşi în situaţia unul pe altul să ne îmblînzim, cum se spune. De aceea, eu vă chem la solidaritate, eu vă chem la muncă asiduă pentru binele ţării.

Mulţumesc frumos.

Domnul  Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Serafim Urechean, Preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului “Alianţa «Moldova Noastră»”.

Domnul  Serafim Urechean – Preşedintele Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»”:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Mai ales după vizita recentă a Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a scos unele ambalaje de pe realitatea moldovenească, eu cred că trebuie de spus lucrurilor pe nume. Numai aşa vom păstra, cel puţin, speranţa de a le îmbunătăţi.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” a fost cea mai activă în această sesiune, cum şi este normal pentru forţa principală a opoziţiei din Republica Moldova. Deputaţii noştri au avut un mare număr de iniţiative legislative şi amendamente, date calculate chiar de doamna Ostapciuc şi publicate în presa comunistă.

Spre regret, însă, proiectele opoziţiei cu cît sînt mai bune, cu atît şi mai greu nimeresc pe agenda Parlamentului. Acei care conduc instituţia sînt gata să încalce şi legea, şi regulamentele, numai ca nu cumva deputaţii din “Alianţa «Moldova Noastră»” să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei din ţară. Iată de ce noi am protestat, am blocat tribuna, am sesizat organismele internaţionale, drept că fără rezultate palpabile deocamdată.

Şi tot pe motiv că iniţiativele legislative de calitate sînt ignorate, situaţia din ţară devine tot mai proastă, ceea ce, cum arată istoria, este o tendinţă obişnuită acolo unde conduc regimuri autoritare. Sîntem nevoiţi să constatăm că prima jumătate a anului 2008 a avut cele mai negative conotaţii de la începutul actualei legislaturi încoace. Din cauza ineficienţei generale a actualei puteri, dar şi a politicii ei de subminare a vectorului european, Republica Moldova a intrat într-o fază de regres evident atît în plan intern, cît şi în plan extern.

În 2005, Parlamentul făcea declaraţii romantice despre consensul proeuropean, substituit imediat prin coaliţia roş–oranj. În iulie 2006, se votau la grămadă pretinse legi reformatoare, care, în esenţă, ascundeau interese de clan. În 2007 încă se mai aştepta apariţia efectelor democratice ale acestor legi, iar alegerile locale, fraudate de putere, au fost salvate în faţa observatorilor internaţionali de electorat, care au optat preponderent pentru forţele de opoziţie. Pînă aici, cu toate problemele, se mai păstrau aparenţele unor tendinţe democratice, dar şi ele s-au pierdut în 2008, cînd activitatea Parlamentului a devenit şi mai obscură. Au fost efectuate modificări legislative orientate cu tupeu spre anularea unor paşi mărunţi de a reforma situaţia din ţară.

Majoritatea parlamentară a ignorat nevoile cetăţenilor şi a deservit interesele grupurilor protejate de guvernare. O serie de acte adoptate sînt bănuite că ar reprezenta corupţia de la vîrful puterii. Iată de ce, stimată audienţă, mesajele partenerilor noştri occidentali devin tot mai explicite şi prin accentul, prin lipsa de eficient, prin proasta implementare a reformelor cu care se lăudau pînă pe curînd comuniştii şi aliaţii lor.

Iată de ce, spre deosebire de alte state estice, care au iniţiat negocierile pentru cadrul următor al relaţiilor cu Uniunea Europeană, Republicii Moldova i se arată cu degetul la problemele grave pe care le are: ale climatului de afaceri, ale justiţiei independente, ale presei libere, ale sistemului politic şi ale condiţiilor necesare pentru garantarea alegerilor corecte.

Fiind ţară membru a Consiliului Europei cu cel mai îndelungat termen de monitorizare, liderii iresponsabili ai PCRM şi PPCD sfidează această organizaţie, ignorînd recomandările. Majoritatea parlamentară a introdus bariere în calea dreptului la asociere politică şi preelectorală, a ridicat la 6% pragul electoral, limitînd dreptul cetăţenilor de a fi reprezentaţi, a discriminat deţinătorii de dublă cetăţenie, pe care tot ea a instituit-o anterior absolut necondiţionat.

Fără îndoială, la capitolul “Regrese”, dacă vorbim numai de monitorizarea Moldovei de către organismele europene, intră şi distribuirea pe criterii evident politice a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru administraţiile publice locale, instrument de recompensare a celor care au ales reprezentanţii PCRM sau ai partidelor ce slujesc comuniştii, dar şi pîrghiile de strangulare financiară a acelor comunităţi ce au făcut alte opţiuni.

Tot aici sînt de menţionat şi atacurile ce se înteţesc asupra instituţiilor de presă neloiale puterii. În acelaşi timp, se amplifică activitatea propagandistică şi denigratoare a instituţiilor acaparate şi utilizate în scop politic de către putere.

Hărţuirea unor tineri mai rebeli care au criticat comuniştii pe forumuri în Internet, în învinuirea parcă ei ar planifica răsturnarea ordinii constituţionale, pune vîrf la toate şi face Moldova o “Birmă” în centrul Europei. Ca şi limitarea imunităţii judecătorilor şi promovarea unor cadre renumite prin adoptarea deciziilor ilegale, care au adus la condamnarea Republicii Moldova de către CEDO. Ca şi refuzul de a lupta la modul serios cu corupţia şi traficul de stupefiante, protejat de organele de forţă şi de securitate ale regimului. Ca şi traficul de fiinţe umane, protejat de autorităţi pînă la obţinerea unor avertismente deschise din partea americanilor. Ca şi rating-ul, o practică înfloritoare de preluare a afacerilor de succes, inclusiv a celor iniţiate de investitorii străini şi continuarea atacurilor deloc amabile la adresa vecinilor, dar şi multe altele. Din păcate, acesta e bagajul acumulat de actuala guvernare în prima jumătate a anului şi prezentat în faţa Europei şi a lumii.

Lluis Maria de Puig a spus foarte clar, că vizita sa în Moldova are conotaţie politică şi cine trebuie înţelege acest lucru. Dar el a indicat ferm şi faptul că accesul nostru în Uniunea Europeană nici nu se discută atît timp cît autorităţile refuză să îndeplinească angajamentele şi obligaţiile ţării în cadrul Consiliului Europei. Deşi comuniştii au alergie, se fac oranj cînd aud asemenea avertizări şi cînd li se aminteşte de monitorizare.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” consideră că anume implementarea fidelă, rapidă şi durabilă a normelor Consiliului Europei ar deschide ţării perspectivele integrării europene. Demnitarii occidentali acuză proasta implementare a legilor, dar unii conducători de pe la noi, inclusiv din Parlament, încearcă să se ascundă de responsabilitate în spatele acestei constatări, dau vina pe implementare.

Accentuez însă că a urmări modul în care se realizează în practică legislaţia este una din atribuţiile directe ale Parlamentului şi, nu numai din punctul meu de vedere, atribuţia cea mai prost îndeplinită la moment. Exemple ale iresponsabilităţii Legislativului în acest domeniu sînt exact atîtea cîte eşecuri avem în implementarea legislaţiei.

Dar am să aduc numai unul recent dintr-un domeniu lăudat al pseudoreformatorilor, Raportul anual al Consiliului Coordonator al Audiovizualului a fost unul incomplet şi manipulator. Iar audierea lui în Parlament s-a tergiversat cîteva luni de zile, după care ea a fost ignorată prin lipsa în sală a Preşedintelui Parlamentului şi de promotorul privatizării posturilor publice din Chişinău, tovarăşul Roşca, şi de autoarea aşa-numitului  Cod de Aramă al Audiovizualului. Deci fiecare şi-a făcut trebuşoara, interesul şi acum coaliţia roş–oranj e profund dezinteresată.

Apropo, de vicepreşedintele urcat de Voronin în Prezidiu. Degeaba roade papucii prin toată lumea, încercînd să explice asemenea atitudini şi fapte sau să îşi menţină canalele de dezinformare a cancelariilor occidentale. Anunţul despre acordul de colaborare dintre Partidul Democrat Liberal din România şi Partidul Liberal din Republica Moldova arată că el riscă să devină un renegat şi în cadrul familiei popularilor europeni, dacă mai acceptă să fie folosit în schemele clanului Voronin.

Fac aceste aprecieri cu tot respectul pentru membrii demni ai PPCD, pe care reprezentanţii “Alianţa «Moldova Noastră»” îi vor susţine în coaliţiile locale, ca şi pe toţi democraţii oneşti. Şi poate că, în următoarea sesiune parlamentară, conducerea PPCD va reveni la lupta pentru eliberarea Moldovei de comunism şi de mafia adevărată cea din jurul clanului Voronin.

În final, reiterez poziţia insistentă a Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” de a lua în serios angajamentele asumate de Republica Moldova în faţa organismelor europene, din care facem parte şi pe care vă îndemn, sîntem obligaţi să facem uz de toate atribuţiile şi de pîrghiile de care dispunem, ele oferă Legislativului putere, dar tot ele ne fac şi responsabili de asigurarea progresului democratic al ţării.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

O invit la tribuna centrală pe doamna Eugenia Ostapciuc, Preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Doamna Eugenia Ostapciuc – Preşedintele Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Legislatura a XVI-ea a Parlamentului se apropie de final. Peste circa jumătate de an actuala componenţă a organului legislativ va transmite ştafeta responsabilităţii unui nou corp de deputaţi. De aceea, putem susţine că sesiunea curentă este deosebită, deoarece, în fond, face totalurile prealabile ale legislaturii. Concomitent, putem spune că sesiunea a relevat şi a accentuat un şir de tendinţe esenţiale în activitatea legislatorilor.

Cred că nu este necesar să mă opresc la statistica actelor legislative adoptate, domnule Diacov, chiar dacă cifrele sînt semnificative.

Este cu mult mai importantă concluzia obiectivă că actualul corp de deputaţi, în linii generale, a făcut faţă sarcinii de asigurare legislativă a dezvoltării în continuare a ţării şi societăţii pornind de la interesele cetăţenilor, de la cerinţele şi provocările timpului.

Şi aceasta în pofida unor circumstanţe social-economice destul de complicate, începînd cu barierele artificiale în calea exportului vinurilor şi terminînd cu seceta din anul trecut.

Asigurarea şi în aceste condiţii a dezvoltării stabile a complexului economic şi, pe baza aceasta, ridicarea calităţii vieţii populaţiei, creşterea autorităţii Republicii Moldova pe arena internaţională, iată doar cîteva din argumentele care demonstrează eficient activitatea Partidului Comuniştilor aflat la guvernare, randamentul înalt al muncii majorităţii parlamentare.

Anume datorită eforturilor majorităţii noastre, putem vorbi, în principiu, de eficienţa sesiunii care se încheie astăzi. Un pachet întreg de legi adoptate în cadrul sesiunii perfecţionează bazele legale ale reformelor sociale desfăşurate în ţară şi orientate spre ridicarea nivelului de trai al oamenilor, legile cu privire la ajutorul social şi la ipotecă, o serie de modificări în legile privind protecţia socială a unor categorii de populaţie etc.

Componenţa economică a cadrului legislativ a fost determinată de atare documente cum ar fi legile privind rectificarea bugetului pentru anul 2008, modificarea actelor legislative care determină politica fiscală pentru anul 2009, Legea cu privire la arbitrajul comercial internaţional, Legea privind reglementarea valutară şi altele.

Consolidării suveranităţii şi statalităţii, democratizării şi în continuare a tuturor laturilor vieţii a fost subordonată adoptarea Concepţiei Securităţii Naţionale a Republicii Moldova, a Codului contravenţional, a legilor cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public, privind întrunirile, modificările la Codul electoral şi altele.

Realizarea Planului individual de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană” a fost una din cele mai importante direcţii în activitatea legislativă a Parlamentului pe parcursul sesiunii şi a avut drept rezultat aprecierea pozitivă din partea structurilor Consiliului Europei.

O particularitate a sesiunii de care am vorbit mai sus este apariţia şi consolidarea unor noi tendinţe în activitatea legislatorilor. Merită atenţie, în primul rînd atenţie sporită a Parlamentului faţă de societatea civilă, atitudinea atentă a deputaţilor faţă de iniţiativele şi propunerile venite din partea societăţii.

Dialogurile legislatorilor cu membrii societăţii civile, ca element important al creării unei societăţi cu adevărat democratice, a căpătat un caracter permanent, spre deosebire de timpurile cînd asemenea dialog era stopat o dată cu încheierea campaniei electorale.

Încă o tendinţă semnificativă constă în perfecţionarea legăturilor deputaţilor cu alegătorii în căutarea unor forme şi metode noi, moderne ale acestei activităţi de care Fracţiunea parlamentară a PCRM se ocupă permanent. Tradiţionalele întîlniri cu alegătorii şi primirea cetăţenilor în audienţă se suplimentează cu deplasările Fracţiunii în teritorii, întîlnirile permanente ale deputaţilor cu consilierii de diferite niveluri etc.

Cea de a treia tendinţă, în opinia noastră, este atingerea unui nivel calitativ nou al conlucrării dintre puterea legislativă şi cea executivă. Bazele acestei colaborări au fost puse încă în anul 2001. Pe parcurs, ea a căpătat o dezvoltare permanentă, devenind tot mai concretă şi mai fructuoasă.

Aceasta a condus la realizarea în mare măsură a programelor de guvernare anterioare, precum şi la începutul realizării noului Program de guvernare “Progres şi integrare”, bazat, ca şi celelalte programe, pe platforma electorală a PCRM.

Sperăm că noua componenţă a Executivului va asigura o continuitate în politica internă şi externă, va continua realizarea strategiilor şi programelor naţionale iniţiate în ultimii ani şi anume: Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei, Programul naţional “Satul moldovenesc”, Strategia de informatizare a societăţii, Programul de gazificare, Strategia cu privire la tineret şi multe altele.

Menţionînd cu satisfacţie aceste şi alte momente pozitive, nu putem ignora şi faptul că, pe parcursul sesiunii, au avut loc şi unele tendinţe negative. Una din ele constă în manifestarea de către o parte de deputaţi a dispoziţiilor populiste. După sistarea transmiterii în direct a lucrărilor Parlamentului, am sperat că acest fenomen se va diminua substanţial. Cu părere de rău, acest lucru nu s-a întîmplat.

Se vede că dorinţa de a face promisiuni goale nu are margini. Acest lucru se referă la unii dintre colegii noştrii, reprezentanţi ai fracţiunilor de opoziţie, care vorbesc de la microfoane despre necesitatea majorării imediate a pensiilor, salariilor, îndemnizaţiilor etc., iar faptul că aceste majorări nu se încadrează în posibilităţile bugetului pe aceşti deputaţi nu îi interesează. De fapt, ei nici nu participă la formarea şi aprobarea bugetului.

Cu alte cuvinte, avem în faţă un exemplu clasic de cinism, o şmecherie politică care are un singur scop: de a cîştiga dividende în vederea viitoarelor alegeri parlamentare. Dincolo de acest scop se vede şi altă tendinţă negativă, încercările opoziţiei distructive de a ne implica cu mult înainte de termen în  lupta electorală, în detrimentul calităţii şi eficienţei procesului legislativ, asigurării legale a eforturilor creatoare ale partidului de guvernămînt.

Pe parcursul sesiunii, am fost de multe ori şocaţi de învinuirile şi demascările unor fracţiuni şi grupări parlamentare, grupuri parlamentare care încearcă să se excludă reciproc din lupta pentru putere.

Opozanţii noştri au şi un subiect comun, în jurul căruia ei sînt gata să se consolideze. Este vorba de anticomunismul primitiv. Unii din ei se străduiesc să politizeze la maximum orice chestiune de pe ordinea de zi a Parlamentului, să implice o direcţionare anticomunistă şi acţionează cu o insistenţă care adesea depăşeşte limitele unui psihic normal.

În acest context, apare fireasca întrebare: domnilor oare nu v-aţi săturat să repetaţi la nesfîrşit unul şi acelaşi lucru, oare potenţialul intelectual nu vă permite să mai inventaţi şi altceva afară de aceste clişee anticomuniste cu vechimea de 15–20 de ani. Oare nu vreţi, nu vedeţi că aceste lozinci ideologice deja nu-i mai interesează, nu îi mai atrag pe alegători. Oare nu vă daţi seama că nu vă pot ajuta nici cumpărarea cu bani şi alte bunuri a candidaţilor şi alegătorilor, nici cu coruperea consilierilor pentru a ocupa un post sau altul, pentru că aceste lucruri deja nu mai sînt acceptate de majoritatea cetăţenilor.

Dacă nu vedeţi şi nu simţiţi toate acestea, atunci cred că punctul pe “i” îl vor pune în 2009 anume alegătorii de care, chipurile, aveţi atîta grijă. Desigur, acest populism, aceste certuri dintre partide, această isterie anticomunistă şi această corupere a electoratului nu are nimic comun cu interesele oamenilor de rînd.

Noi sîntem ferm convinşi că pe prim-plan trebuie să se afle adevărata grijă pentru oamenii care ne-au înmînat mandatul încrederii, care ne-au înaintat în Parlament şi ne-au încredinţat soarta lor, soarta ţării, anume aceşti oameni şi numai ei sînt în drept să judece despre faptul cum ne-am realizat în aceşti ani mandatul de ales al poporului. Şi vor judeca nu după declaraţiile de la microfoanele parlamentare sau de la mitinguri, nu după învinuiri şi ameninţări, nu după promisiunile goale. Ei vor judeca după faptele reale care conduc la ridicarea nivelului de trai, redresarea economiei, renaşterea sferei spirituale.

Cred că anume cu aceste gînduri, stimaţi colegi, putem închide ultima pagină a sesiunii de primăvară–vară 2008, iar în perioada următoare să continuăm faptele bune care au caracterizat sesiunea curentă, să realizăm promisiunile electorale pe care ni le-am asumat în primăvara anului 2005.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu – Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova:

Stimaţi colegi,

Acestea au fost declaraţiile, luările de cuvînt ale şefilor de grupuri parlamentare. Opinii diverse. Îmi ziceam că e bine că în cadrul şedinţei de astăzi nu aplicăm principiul dreptului la replică, fiindcă riscăm să intrăm în dezbateri de altă natură.

Cel puţin este absolut firesc ce se întîmplă astăzi, opinii diferite, lucruri fireşti pentru un sistem democratic şi discuţii în contextul dezbaterilor parlamentare. Tradiţional, la acest sfîrşit de sesiune primăvară–vară 2008, stimaţi colegi, voi încerca succint să pun în evidenţă unele accente care se referă la realizările şi performanţele Parlamentului în întregime pe durata acestei sesiuni.

Şi voi începe prin a menţiona acordarea votului de încredere noului Guvern şi aprobarea programului de activitate al acestuia, însoţite de frumoase şi bine meritate aprecieri la adresa atît a doamnei Prim-ministru, cît şi la adresa echipei sale.

Faptul că aceste aprecieri au fost expuse, practic, de toate fracţiunile parlamentare generează o anumită speranţă în desfăşurarea unei conlucrări mai strînse şi mai eficiente dintre corpul de deputaţi şi Legislativ, şi Executiv, pardon. Cu referinţă la cea dintîi sarcină a Parlamentului, cea de activitate legislativă, cred că merită a fi apreciată adoptarea unui şir de legi noi care vizează atît domeniul socioeconomic, cît şi sistemul judecătoresc, continuarea per ansamblu a promovării reformelor democratice.

Exerciţiul de adaptare la noile realităţi ale legislaţiei în vigoare, în special celei din domeniul economic, a fost ghidat de noile principii ce stau la baza activităţii de întreprinzător şi pe care Parlamentul le-a legiferat încă în 2006, lansînd procesul de optimizare a legislaţiei, cunoscut ca procesul “ghilotinei”.

Stimaţi colegi,

Vreau să atrag atenţia că această reformă nu s-a încheiat o dată cu adoptarea, la finele sesiunii precedente, a celor două legi care introduc modificări de fond. Optimizarea legislaţiei respective este un proces de durată în care continuăm să participăm, să fim antrenaţi şi noi, membrii Parlamentului, cu suportul indiscutabil al comunităţii de afaceri.

Examinarea propriu-zisă a proiectelor de legi în cel mai scurt timp va fi complimentată cu un nou element, cel de evaluare a impactului legislaţiei adoptate.

În aşa mod se va extinde şi formatul funcţiei Legislativului de control parlamentar asupra respectării şi implementării prevederilor legale, fapt ce distinge actuala legislatură de toate cele precedente. În acelaşi context al exercitării controlului parlamentar prin audierile parlamentare pe subiecte tradiţionale, voi evidenţia raportul asupra cauzelor pronunţării hotărîrilor CEDO în privinţa Republicii Moldova, precum şi a executării acestora.

Diplomaţia parlamentară este o altă direcţie importantă, a fost, rămîne şi va fi în continuare importantă în activitatea Forului legiuitor, s-a pronunţat tradiţional pe filiera relaţiilor bilaterale atît în spaţiul vestic, cît şi în cel estic, precum şi prin participarea tradiţională la lucrările organizaţiilor internaţionale partenere.

Graţie, nu în ultimul rînd, poziţiei echilibrate şi constructive a Legislativului, Moldova, pe durata acestei sesiuni, a fost vizitată de preşedintele Consiliului Federaţiei din Rusia domnul Mironov.

La fel, Chişinăul şi Parlamentul de la Chişinău au găzduit cea de a treia şedinţă a Comitetului Interparlamentar de Cooperare moldo-rusă. Pe durata acestei perioade de timp, a fost organizată şi desfăşurată la înalt nivel şedinţa ordinară mixtă a comisiilor pentru politică externă şi integrare europeană, “Republica Moldova – Ucraina”. Sînt sigur că aceeaşi poziţie constructivă, raţională şi echilibrată a Parlamentului moldovean se face auzită şi în alt stat vecin România, fapt confirmat recent de ministrul afacerilor externe al acestei ţări, fiind în vizită la Chişinău.

Demersurile şi activitatea cu conotaţie proeuropeană a Legislativului moldovean au făcut posibilă acordarea asistenţei comunitare pentru Proiectul “Tuning”, un proiect de cooperare interinstituţională care vine în premieră absolută pentru Republica Moldova.

Şi vreau să vă spun că mă încurajează acel fapt că vom avea în calitate de parteneri pentru realizarea acestui proiect ambele Camere ale Parlamentului francez şi Parlamentului Ungariei, a căror conducere se anunţă a fi prezentă la Chişinău cu ocazia lansării oficiale a acestui proiect în data de 17 septembrie curent.

La fel, în contextul rezultatelor importante ale diplomaţiei parlamentare moldoveneşti, voi menţiona şi Moţiunea privind susţinerea integrării europene a Republicii Moldova de către Bundestagul german, care recunoaşte opţiunea europeană declarată de conducerea ţării. Îmi exprim speranţa că, urmare a continuării eforturilor noastre comune, exemplul Germaniei va fi preluat şi de alte state membre ale Uniunii Europene.

Un alt rezultat proeminent în aceeaşi direcţie sînt relaţiile ascendente ale Moldovei cu Consiliul Europei. Perseverenţa actualului Legislativ în onorarea angajamentelor faţă de acest For, soldată cu rezultate importante, aş zice chiar măsurabile, conferă actualului Parlament calitatea de partener credibil, determinînd prezenţa mult mai frecventă a Republicii Moldova pe agenda Organizaţiei pan europene.

Astfel, Legislativul moldovean a fost onorat de discursul domnului Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Lluis Maria de Puig, care a dat aprecieri rolului Legislativului de la Chişinău în promovarea continuă a valorilor democratice în ţară şi, în primul rînd, prin deschiderea sa către societate.

Stimaţi colegi,

Consider că rolul Parlamentului nu se limitează doar la activitatea legislativă de control sau de activităţi interparlamentare. Fără a diminua importanţa acestor funcţii, sînt absolut sigur că Legislativul este tocmai acea instituţie care vine să consolideze societatea. Toţi împreună am lucrat nu doar la adoptarea legilor. Ne-am plasat pe poziţii proactive, antrenînd în acest proces şi societatea civilă, ceea ce permite dincolo de avansarea calitativă a legislaţiei adoptate şi monitorizarea efectelor socio-economice ale legilor.

Acest fapt constituie una din caracteristicile esenţiale ale actualei legislaturi. Parteneriatul public privat este nu doar o parte a procesului de democratizare, dar şi, în viziunea mea, este generator şi al altor transformări, mai profunde ale societăţii, transformări în consolidarea construcţiei statale.

Cultura civică dinamizează dezvoltarea culturii politice şi viceversa. Aceasta este chintesenţa valorilor democratice atît de frecvente evocate şi declarate, inclusiv în această sală. Sînt convins că doar pe această cale putem ajunge la realitatea cînd devine funcţională formula optimă: “statul pentru cetăţean şi cetăţeanul pentru stat”.

Pe acest motiv, corpul deputaţilor, în tandem cu exponenţii sectorului asociativ, au elaborat proiectul Conceptului dezvoltării societăţii civile care îşi propune să extindă formatul nu doar al dialogului pe dimensiunea Parlament–societatea civilă, dar cel al însăşi activităţii parlamentare tradiţionale. De fapt, societatea devine partenerul nostru, societatea devine partenerul Legislativului în exercitarea funcţiilor sale, majorînd substanţial gradul de responsabilitate reciprocă al statului şi societăţii pentru destinele ţării.

Iar formarea, educarea responsabilităţii civice cu orientare în special asupra tinerelor generaţii trebuie în continuare să fie, în viziunea mea, una dintre priorităţile statului.

În continuare, stimaţi colegi, voi insista că una din necesităţile stringente este promovarea continuă şi univocă a imaginii statului Republica Moldova. Deputaţii sînt sau cel puţin urmează să fie printre cei mai eficienţi promotori şi  susţinători ai suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi imaginii ţării şi a poporului pe care îl reprezintă.

Participarea membrilor Parlamentului în diverse activităţi în parteneriat cu colegii din străinătate oferă posibilitatea de a livra informaţii despre ţară. Aceste informaţii trebuie să fie veridice şi vreau să atrag atenţia asupra acestui subiect în mod particular. Nu sînt adeptul extremelor, a înfrumuseţării excesive, dar nici a înnegririi tendenţioase a realităţilor noastre. Sînt multe probleme care se discută şi se rezolvă pe intern într-o manieră normală. Chiar şi aici, în sala şedinţelor plenului Parlamentului, tonalitatea şi forma discuţiilor nu întotdeauna sînt cele mai adecvate.

Dar vă rog să nu uităm că nu interesele de partid, şi chiar mai puţin cele personale, trebuie să ne domine. Primatul absolut este deţinut de interesele concetăţenilor noştri, de interesele statului. Or, părerea mea, fiecare dintre noi, pe lîngă faptul că este cetăţean cu mai multă responsabilitate, mai este sau cel puţin trebuie să fie şi statalist, respectiv să se manifeste ca atare. Să recunoaştem, unora le reuşeşte mai mult, altora mai puţin.

Dar, stimaţii mei colegi, dacă noi nu vom şti şi nu vom dori să ne promovăm ţara, atunci cine, credem, va face acest lucru în locul nostru? În final, stimaţi colegi, ţin să subliniez că actuala legislatură care este pe cale de a se încheia, reuşeşte, în pofida discuţiilor uneori aprigi, să se menţină într-un făgaş de lucru constructiv.

Personal, am tot respectul faţă de întreg corpul de deputaţi, indiferent dacă împărtăşesc sau nu poziţiile şi viziunile exprimate sau cele promovate. Aşa cum sfîrşitul încoronează opera, vreau să încurajez deputaţii să dea dovadă de echilibru, respectuozitate şi responsabilitate pînă la finele exercitării actualului mandat.

Acest moment este deosebit de important şi pentru a oferi un bun exemplu, un exemplu demn de urmat şi colegilor noştri din Adunarea populară a Găgăuziei. Din cele expuse aş vrea să concluzionez, stimaţi colegi, că Parlamentul a reuşit suficiente lucruri bune pe durata acelor 7 luni de zile care s-au scurs. Şi, în particular, contrar unor opinii, cred că actualul Parlament a reuşit să dinamizeze procesul de integrare europeană a ţării, în special prin perseverenţă, continuitate, iniţiativă, curaj în asumarea de responsabilităţi şi, nu în ultimul rînd, prin onorarea promisiunilor şi angajamentelor declarate.

În pofida faptului că vor fi, în mod evident, încercări de a transforma următoarea sesiune de toamnă – iarnă în avanscena luptelor preelectorale, personal am încredere în maturitatea noastră comună, maturitatea noastră a tuturor. Şi vreau să cred că odihna care vă aşteaptă, va servi nu doar pentru a ne înarma ideologic, dar, în primul rînd, pentru a reveni cu noi puteri asupra rezolvării problemelor curente, specifice activităţii Legislativului pentru menţinerea şi consolidarea stabilităţii şi promovarea în continuare a reformelor începute.

Stimaţii mei colegi,

Vreau să vă mulţumesc pentru activitatea desfăşurată de către toţi împreună şi fiecare în parte pe durata sesiunii de primăvară–vară a anului 2008, să vă doresc vacanţă plăcută pentru ca în luna august, la sfîrşitul lunii august, cînd revenim la activităţile parlamentare plini de forţe şi energie, să ne continuăm calitativ activitatea noastră de deputaţi.

La această etapă, stimaţii  mei colegi, anunţ şedinţa de astăzi, ultima şedinţă a sesiunii, cît şi sesiunea propriu-zisă, încheiată şi vreau să vă propun să onorăm Imnul şi Drapelul Republicii Moldova. (Se intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.) (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Tradiţional, o cupă de şampanie la sfîrşit de sesiune, după care o să vă invităm pe toţi la intrare pe scări, la intrarea centrală, pentru a face o poză comună înainte de sesiunea de toamnă, cînd începem mai pronunţat deja campania preelectorală.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.05.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.