DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de
legislatura a XVII-a
SESIUNEA I
ORDINARĂ – MAI 2009
Şedinţa din ziua de 12 mai 2009
(STENOGRAMA)
sumar
1. Declararea şedinţei ca fiind
deliberativă.
2. Constituirea fracţiunilor parlamentare.
3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de
Hotărîre privind formarea Comisiei pentru efectuarea alegerii prin
vot secret a Preşedintelui Parlamentului.
4. Dezbaterea şi adoptarea Hotărîrii
pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului.
5. Alocuţiunea domnului Preşedinte al
Parlamentului Vladimir Voronin.
6. Dezbaterea şi adoptarea Hotărîrii
privind stabilirea numărului de vicepreşedinţi ai Parlamentului.
7. Dezbaterea şi adoptarea Hotărîrii
pentru alegerea prim-vicepreşedintelui Parlamentului.
8. Dezbaterea şi adoptarea Hotărîrii
pentru alegerea unui vicepreşedinte al Parlamentului.
9. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de
Hotărîre privind componenţa numerică şi nominală
a Biroului permanent.
10. Declaraţia domnului deputat Mihai Ghimpu – Fracţiunea
Partidului Liberal.
11. Declaraţia domnului deputat Mihai Godea – Fracţiunea
Partidului Liberal Democrat din Moldova.
12. Declaraţia domnului deputat Victor Osipov – Fracţiunea
„Alianţa «Moldova Noastră»”.
13. Alocuţiunea domnului deputat Marian Lupu.
Şedinţa începe la ora 10.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul deputat Ivan Calin.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul
celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 99 de
deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Dorin Chirtoacă
şi Veaceslav Platon.
Domnul Ivan Calin:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa.
Continuăm şedinţa în
plen a Parlamentului. Şedinţa este deliberativă.
Rog să onorăm Drapelul
Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)
Mulţumesc.
Conform articolului 4 din Regulamentul
Parlamentului, partidele politice, începînd cu data de 5 mai curent
şi pînă astăzi, au avut suficient timp pentru a constitui
fracţiunile parlamentare. Se propune să trecem direct la această
chestiune. Procedura este destul de simplă: reprezentantul fiecărei
fracţiuni, de la tribuna centrală, anunţă, informează
Parlamentul despre componenţa numerică şi nominală a
fracţiunilor, prezintă Secretariatului aceste hotărîri,
aceste informaţii.
Ofer cuvîntul reprezentantului
Fracţiunii Partidului Comuniştilor.
Vă rog. Rog să vă
prezentaţi.
Doamna Maria Postoico:
Procesul-verbal nr.1 al şedinţei din
11 mai 2009 de constituire a Fracţiunii parlamentare a Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova pentru efectuarea alegerii organelor
sale de conducere.
Componenţa numerică şi
nominală a Fracţiunii PCRM – 60 de persoane.
Au fost prezenţi: Abramciuc Veronica,
Afanasenco Serghei, Babenco Oleg, Babiuc Aliona, Balmoş Galina, Belcencova
Ludmila, Bodnarenco Elena, Bondari Veaceslav, Calin Ivan, Dodon Igor, Domenti
Oxana, Eremciuc Vladimir, Eriomin Iuri, Garizan Oleg, Gorilă Anatolie,
Greceanîi Zinaida, Grigoriev Ştefan, Iovv Vasile, Ivanov Violeta,
Lupu Lidia, Lupu Marian, Miron Anton, Mironic Alla, Mişin Vadim,
Mîndru Victor, Mocan Mihail, Moiseev Iurie, Morcov Ghenadie, Muntean
Iurie, Munteanu Nicolae, Ostapciuc Eugenia, Petrenco Grigore, Poleanschi
Mihail, Popa Gheorghe, Popuşoi Anatolie, Porcescu Petru, Postoico Maria,
Radilov Maia, Reidman Oleg, Rusu Mihail, Rusu Svetlana, Sava Valeriu,
Semeniţcaia Lidia, Spinovschi Raisa, Stati Sergiu, Stepaniuc Victor,
Stoicov Iurie, Stratan Andrei, Şmilenco Mariana, Şupac Inna, Tkaciuc
Mark, Todoroglo Dmitri, Ţurcan Vladimir, Ursul Ala, Vitiuc Vladimir,
Vîsotina Natalia, Vlah Irina, Voronin Vladimir, Vremea Igor,
Zagorodnîi Anatolie.
Ordinea de zi examinată este
următoarea:
1. Alegerea preşedintelui Fracţiunii.
2. Alegerea vicepreşedinţilor.
3. Alegerea secretarului.
S-a hotărît: preşedinte al
Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica
Moldova este aleasă doamna deputat Maria Postoico.
Vicepreşedinţi ai Fracţiunii parlamentare a Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova sînt aleşi domnul deputat
Vladimir Eremciuc şi doamna deputat Raisa Spinovschi. Secretar al
Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica
Moldova este aleasă doamna deputat Svetlana Rusu.
E semnat de preşedintele şi de secretarul
şedinţei.
Domnul Ivan Calin:
Vă mulţumesc.
Invit la tribună reprezentantul
Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal. Poftim.
Doamna Ana Guţu:
Stimaţi deputaţi,
Voi da citire procesului-verbal nr.1 al
şedinţei de constituire a Fracţiunii parlamentare a Partidului
Liberal pentru efectuarea alegerilor organelor sale de conducere.
Şedinţa a avut loc astăzi, 12 mai 2009.
Componenţa numerică şi
nominală a Fracţiunii. La şedinţă au fost prezente 14
persoane. Şi, respectiv, componenţa numerică fiind
următoarea: Arhire Anatolie, Bodrug Oleg, Brega Gheorghe, Cojocaru Vadim,
Fusu Corina, Ghimpu Mihai, Grozavu Nistor, Guţu Ana, Hadârcă
Ion, Lupu Ion, Moldovanu Mihail, Nemerenco Valeriu, Şalaru Anatol,
Vacarciuc Vadim.
Domnul Dorin Chirtoacă a depus cerere
la Comisia Electorală Centrală pentru a-şi retrage mandatul de
deputat. Cererea va fi examinată ulterior de Curtea
Constituţională.
Ordinea de zi a şedinţei a
prevăzut trei întrebări:
1. Alegerea preşedintelui Fracţiunii.
2. Alegerea vicepreşedinţilor.
3. Alegerea secretarului.
În rezultatul şedinţei
şi dezbaterilor, s-a hotărît: preşedinte al
Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal a fost ales cu 14 voturi
„pro” domnul deputat Mihai Ghimpu. Vicepreşedinţi ai Fracţiunii
parlamentare a Partidului Liberal au fost aleşi cu 14 voturi „pro” domnul deputat
Anatol Şalaru şi doamna deputat Corina Fusu. Secretar al
Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal a fost aleasă doamna deputat
cu 14 voturi „pro” Ana Guţu.
Preşedintele şedinţei – domnul
deputat Mihail Moldovanu; secretar al şedinţei – doamna deputat Ana
Guţu.
Vă mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Vă mulţumesc.
La tribună se invită
reprezentantul Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din
Moldova. Poftim.
Domnul Vladimir Filat:
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Permiteţi-mi să dau citire
procesului-verbal al şedinţei din 5 mai 2009 de constituire a
Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova. La
şedinţă au participat deputaţii: Filat Vlad, Tănase
Alexandru, Godea Mihai, Palihovici Liliana, Nagacevschi Vitalie, Ţap
Iurie, Vieru Călin, Balan Ion, Hotineanu Vladimir, Leancă Iurie,
Ghileţchi Valeriu, Şleahtiţchi Mihail, Agache Angel, Cimbriciuc
Alexandru, Furdui Simion.
La şedinţă s-au luat unanim decizia
de constituire a Fracţiunii Partidului Liberal Democrat în Parlamentul
Republicii Moldova şi decizia vizavi de organele de conducere ale Fracţiunii.
Prin vot unanim, în calitate de preşedinte al Fracţiunii
Partidului Liberal Democrat din Moldova a fost ales domnul deputat Vlad Filat, iar
în calitate de vicepreşedinţi, tot prin vot unanim, domnul deputat
Alexandru Tănase şi domnul deputat Godea Mihai. Secretar al Fracţiunii,
la fel prin vot unanim, a fost ales domnul deputat Angel Agache.
Şedinţa a fost prezidată de domnul deputat al Partidului Liberal
Democrat din Moldova Vladimir Filat, secretar al şedinţei a fost
domnul deputat Agache Angel. Semnăturile sînt prezente.
Voi depune acest proces-verbal
Secretariatului, dar nu înainte de a face o menţiune. Acest lucru
poate fi verificat şi constatat şi în stenograma Parlamentului,
este o chestiune ce ţine de procedură, dar, din punctul nostru de
vedere, ar fi trebuit să se respecte norma regulamentară. La
şedinţa precedentă, trecem peste aspectul politic, dar strict
regulamentar, Preşedintele şedinţei, domnul deputat Ivan Calin,
la sfîrşitul şedinţei, a declarat închisă
şedinţa.
Comentariile care au urmat după
închiderea şedinţei, nu au nici o relevanţă. În
acest sens, conform prevederilor Regulamentului, nu avem explicat, cum se procedează
în asemenea situaţii? Pentru a nu avea posibilitatea ulterioară
de a comenta şi a discuta, probabil, astăzi trebuia să trecem
printr-o procedură simplă, dar necesară procedurală, de a
alege Preşedintele şedinţei. Voturi sînt suficiente
în Fracţiunea Partidului Comuniştilor. Şi, nu ştiu,
urmează, prin vot, să luăm decizia, dar, ca să nu existe
acest viciu procedural, aş propune să se expună şi
alţi colegi deputaţi. Să luăm o decizie în sensul
în care să fim în strictă concordanţă cu norma
regulamentară.
Mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Vă mulţumesc.
La tribună se invită
reprezentantul Fracţiunii parlamentare „Alianţa «Moldova
Noastră»”. Poftim.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
Vă aduc la cunoştinţă
procesul-verbal al şedinţei deputaţilor Partidului politic
„Alianţa «Moldova Noastră»”, aleşi în Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVII-a la 5 mai 2009. La
şedinţă au fost prezenţi 10 deputaţi.
În baza prevederilor articolului 10
din Regulamentul Parlamentului Republicii , deputaţii prezenţi la
şedinţă, cu vot unanim, au hotărît:
1. Constituirea Fracţiunii
parlamentare „Alianţa «Moldova Noastră»” în număr de 11
deputaţi în următoarea componenţă: Urechean Serafim,
Cimpoi Mihai, Untilă Veaceslav, Balan Vasile, Platon Veaceslav, Colesnic
Iurie, Bujor Leonid, Osipov Victor, Oleinic Alexandru, Chepteni Valentin,
Silistraru Mihai.
2. Preşedinte al Fracţiunii
parlamentare „Alianţa «Moldova Noastră»” este ales domnul deputat Serafim
Urechean.
3. Vicepreşedinte al Fracţiunii
parlamentare „Alianţa «Moldova Noastră»” este ales domnul deputat Veaceslav
Untilă.
4. Secretar al Fracţiunii parlamentare
„Alianţa «Moldova Noastră»” este ales domnul deputat Leonid Bujor.
Confirm şi eu necesitatea de a-l împuternici
pe domnul deputat al Fracţiunii parlamentare majoritare Ivan Calin pentru
a conduce şedinţa de astăzi a Parlamentului, dat fiind faptul
că, în cadrul ultimei şedinţe, s-a anunţat în
felul următor: „Următoarea şedinţă a Parlamentului va
avea loc pe data de 12 mai”, ceea ce înseamnă, de fapt, că noi
sîntem într-o nouă şedinţă.
Vă mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc.
Deci atît, toate fracţiunile
sînt constituite.
Trecem la următoarea chestiune – alegerea
Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova. Conform articolului 64
alineatul (2) din Constituţia Republicii Moldova şi articolului 7 din
Regulamentul Parlamentului, efectuăm această procedură. Fracţiunile
parlamentare înaintează candidaturile. Fiecare fracţiune are
dreptul de a înainta o singură candidatură. În Regulament
e clar stipulat că Preşedintele Parlamentului se alege pe termenul
mandatului Parlamentului. Deci trecem nemijlocit la înaintarea
candidaturilor la funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii
Moldova.
Pentru presă aş vrea să
precizez că în Constituţie, în toată legislaţia
Republicii Moldovei noi avem „Preşedinte al Parlamentului Republicii
Moldova”. În limba rusă – „Ïðåäñåäàòåëü Ïàðëàìåíòà Ðåñïóáëèêè
Ìîëäîâà”. Şi nu speaker, aşa cum se scrie în ultimul timp
în toată presa.
Cuvînt pentru a înainta
candidatura se oferă reprezentantului Fracţiunii parlamentare a
Partidului Comuniştilor din Moldova. Vă invit la tribuna
centrală. Rog să prezentaţi candidatura.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Stimate domnule Preşedinte al
şedinţei,
Onorat Parlament,
Sînt Anatolie Zagorodnîi,
reprezint Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova
în Parlamentul Republicii Moldova. Fracţiunea Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova propune candidatura domnului Vladimir
Voronin pentru funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii
Moldova de legislatura a XVII-a.
Vă mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Poftim, cine mai doreşte să
înainteze candidaturi? Alte fracţiuni? Nu sînt. Sau
sînt?
Poftim, microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Calin.
Îmi pare rău, dar, cum spuneam,
sub aspect regulamentar, nu am cum să vă numesc Preşedinte al
şedinţei. În numele Fracţiunii Partidului Liberal Democrat
din Moldova cer o pauză de 15 minute pentru consultări.
Domnul Ivan Ñalin:
Se anunţă o pauză de 15
minute.
P
A U Z Ă
*
*
* *
D
U P Ă P A U Z Ă
Domnul Ivan Calin:
Continuăm şedinţa.
Poftim, microfonul nr.4.
Înaintaţi candidatura, la
tribuna centrală.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Bună ziua,
Hristos a înviat,
Îmi permiteţi să vă
aduc la cunoştinţă hotărîrea Fracţiunii
Partidului Liberal. Folosindu-ne de dreptul constituţional, de Legea cu
privire la activitatea Parlamentului, Fracţiunea Partidului Liberal a
hotărît că nu înaintează candidatura sa pentru
funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Ba mai
mult ca atît, nu participă nici la votarea Preşedintelui
Parlamentului Republicii Moldova. Şi nici nu vom participa în Comisia
pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului.
Mulţumesc frumos.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc.
Poftim, cine mai doreşte?
Domnul Vladimir Filat:
Dacă îmi permiteţi, să
aduc la cunoştinţă decizia Fracţiunii parlamentare a
Partidului Liberal Democrat din Moldova. Fracţiunea Partidului Liberal
Democrat din Moldova a hotărît să nu înainteze candidatura
sa pentru funcţia de Preşedinte al Parlamentului.
Fracţiunea Partidului Liberal Democrat
nu va participa la constituirea Comisiei speciale pentru efectuarea alegerii
Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova. Fracţiunea
parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova nu va participa la
alegerea Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc.
Poftim, cine mai doreşte? Atît?
Domnul Iurie Colesnic:
Stimaţi deputaţi,
Reieşind din faptul că alegerile
de la 5 aprilie au fost fraudate, reieşind din faptul că opinia
publică naţională şi internaţională nu
recunoaşte legitimitatea acestor alegeri, Fracţiunea „Alianţa
«Moldova Noastră»” nu participă la alegerea Preşedintelui
Parlamentului Republicii Moldova, nu vom participa la formarea comisiilor
şi nici la alegerea Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova.
În acelaşi context, ne
adresăm deputatului Vladimir Voronin ca, din numele victimelor de la 5, 7
aprilie 2009, în numele poporului care 8 ani de zile a suportat dictatura
dumneavoastră, în numele viitorului Republicii Moldova să nu
mai ocupaţi nici o funcţie publică în această
ţară.
Mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Mai sînt doritori? Adică, nici
nu mai pot fi.
Microfonul nr.4...
Microfonul nr.1, vă rog.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mulţumesc.
Eu, de fapt, am, pur şi simplu, o
mică precizare în legătură cu obiecţiile expuse de
către colegii noştri, domnii deputaţi Vladimir Filat şi Leonid
Bujor privind problema cine prezidează şedinţa din ziua de 5 mai
şi care este, de fapt, prelungită astăzi, pe data de 12 mai.
Prima. Noi astăzi sîntem
într-o fază specifică a şedinţelor şi anume a şedinţelor
ce ţin de constituirea Parlamentului. Aceasta înseamnă că
şedinţa de constituire acoperă problemele ce ţin de
alegerea organelor de conducere şi de lucru ale Parlamentului…
În acest context, vă atrag
atenţia asupra conţinutului articolului 2 alineatul (1) din
Regulamentul Parlamentului, unde este clar prevăzut că şedinţa
de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în
vîrstă deputat, ulterior, după alegere, de Preşedintele
Parlamentului. Aceasta înseamnă că, după alegerea
Preşedintelui Parlamentului, anume dumnealui va conduce sau, la porunca dumnealui,
cineva din vicepreşedinţi ai Parlamentului va conduce
şedinţele Parlamentului.
Pînă la această etapă,
pînă la acest fapt juridic, cum este alegerea Preşedintelui
Parlamentului, conform Legii pentru adoptarea Regulamentului,
şedinţele sînt conduse de cel mai în vîrstă
deputat, cum este stimatul domnul Calin. Eu cred că, în acest caz, a
avut loc, pur şi simplu, o mică eroare pur tehnică, în
sensul că, după logică, la sfîrşitul
şedinţei din 5 mai era vorba despre anunţarea unei pauze, pentru
ca toate fracţiunile să prezinte pe data de 12 mai toate listele de
la fracţiunile dumnealor. Ceea ce, de fapt, şi a avut loc şi
vă atrag atenţia că astăzi domnul Calin a început cu
cuvintele „prelungim şedinţa”, avînd în vedere că
toate fracţiunile, partidele politice au avut posibilitatea de pe data de
5 mai pînă în ziua de astăzi să formeze
fracţiunile şi mai departe deci cum a fost.
Din această cauză eu, pur şi
simplu, fac această precizare pentru ca să luăm act.
Mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc.
Eu văd că la microfonul nr.5 mai
sînt... În continuare, aş vrea... Eu nu ştiu dacă o
să fie satisfăcuţi colegii de la microfonul nr.5. Eu recunosc
că, într-adevăr, am utilizat un cuvînt care nu corespunde
pe deplin Regulamentului. La şedinţa trecută trebuia să fie
anunţată o pauză, iar eu am folosit cuvintele „şedinţa
o declar închisă”. Dar să nu mai continuăm la această
temă, vă promit că aceste critici o să le iau în
consideraţie şi la deschiderea Parlamentului următor, aceasta
va fi în mai 2013, o să fiu mai corect.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Poftim, microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vă mulţumesc, domnule Calin.
Acelaşi lucru l-am spus de la tribuna
centrală. Eu nu am dat calificări fiind greşeală sau mai
puţin greşeală, ceea ce aţi... cum aţi închis
dumneavoastră şedinţa. Am făcut trimitere la norma
regulamentară. Şi dacă este să avem un Parlament care
activează în baza Regulamentului, atunci trebuie să
îndeplinim întocmai norma Regulamentului, dar nu aşa cum
înţelegem noi sau cum interpretăm.
Deoarece s-a făcut trimitere la
articolul 2 din Regulament, eu aş face trimitere la articolul 1 din
Regulamentul Parlamentului şi anume alineatul (5), care stabileşte
expres procedura de constituire a Parlamentului şi stabileşte exact
procedura respectivă.
Poate era mult mai corect de la
început să se facă aceste precizări şi nu veneam
şi noi cu obiecţiile respective.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc.
Poftim, mai departe microfonul nr.5.
Domnul Ion Hadârcă:
Domnule Calin,
Eu vreau să vă dezamăgesc
şi pe dumneavoastră, şi pe expertul Ţurcan, colegul de
Parlament. Dumneavoastră aţi zis că aţi folosit un
cuvînt inexact, dumneavoastră aţi folosit mai multe cuvinte
inexacte. Prima dată şi ultima dată v-am conspectat. La
şedinţa trecută aţi spus: „Parlamentul se consideră
legal considerat”.
Prin urmare, conform articolelor 2 şi
3 din Regulamentul de funcţionare a Parlamentului, Parlamentul, dacă
este să vorbim de procedură, nu s-a constituit, nu aţi
anunţat ca atare constituirea lui. Cer scuze.
Mersi.
Domnul Ivan Calin:
Poftim. Mai departe microfonul nr.5.
Domnul Leonid Bujor:
Da, vă mulţumesc.
Voi continua şi eu cu articolul 2
alineatul (2) care stipulează următoarele: „Preşedintele
şedinţei de constituire a Parlamentului oferă cuvîntul Preşedintelui
Curţii Constituţionale, atenţie, pentru prezentarea raportului
privind rezultatele alegerilor parlamentare şi validarea mandatelor
deputaţilor aleşi.” Atît.
„Articolul 7. Conducerea Parlamentului.
După constituirea legală a
Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului,
vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al
Parlamentului.”
Deci logic, în cadrul
şedinţei de pe data de 5 mai, noi trebuia să trecem la alegerea
Preşedintelui Parlamentului ş.a.m.d.
În caz contrar, trebuie să
constatăm, domnule Preşedinte al şedinţei, că este o
neconcordanţă între prevederile articolului 2 alineatul (2)
şi ale articolului 7 din Regulamentul Parlamentului, se impune o
modificare.
Vă mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Vă mulţumesc.
În calitate de Preşedinte, eu nu
comentez aceste informaţii care au fost. E cazul să continuăm lucrările
şedinţei. În calitate de candidat pentru funcţia de
Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova este propusă o
singură persoană – domnul Vladimir Voronin. Pentru efectuarea alegerii
prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului e necesar de ales o comisie.
Se propune constituirea comisiei din 7
persoane. Există alte propuneri? Alte propuneri nu sînt. Pun la vot.
Cine este pentru aceea ca în componenţa Comisiei să fie incluse
7 persoane, rog să voteze. Să am iertare, pentru a efectua votul
deschis e necesar să avem numărători. Rog la fiecare sector,
sectorul nr.1, sectorul nr.2, sectorul nr.3, fracţiunile parlamentare sau
deputaţii din aceste sectoare să numească numărătorii.
Microfonul nr.2.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Domnul Ivan Calin:
Sectorul nr.1.
Numărătorii:
33.
Domnul Ivan Calin:
Nu, nu, nu. Deci numărătorii
sînt numiţi, da?
Voce din sală:
Da.
Domnul Ivan Calin:
Sectorul... microfonul nr.3.
Domnul Ghenadie Morcov:
Sectorul nr.2, Fracţiunea PCRM.
Domnul Ivan Calin:
Poftim?
Domnul Ghenadie Morcov:
Sectorul nr.2, Fracţiunea PCRM, 27.
Domnul Ivan Calin:
Douăzeci.
Voce din sală:
27.
Domnul Ivan Calin:
27.
Sectorul nr.3?
Microfonul nr.5.
Sectorul nr.3? Numărător, dumneavoastră
numiţi? Deci 33, 27. „Pentru” au votat 60 de deputaţi.
Hotărîrea privind formarea Comisiei
pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului este
adoptată cu 60 de voturi.
Personal, propunerile pentru
componenţa nominală a Comisiei.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Vă mulţumesc.
Din partea Fracţiunii Partidului
Comuniştilor înaintăm următoarele persoane, următorii
deputaţi în componenţa Comisiei: domnul deputat Stoicov Iurie,
doamna deputat Bodnarenco Elena, domnul deputat Popa Gheorghe, domnul deputat Babenco
Oleg. Şi avînd în vedere că colegii noştri din
opoziţie nu vor participa în...
Domnul Ivan Calin:
Aceasta pe urmă. Deci cîte
persoane propuneţi dumneavoastră?
Domnul Grigore Petrenco:
4 persoane.
Domnul Ivan Calin:
Încă o dată. Patru.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnul Stoicov, doamna Bodnarenco, domnul
Popa şi domnul Babenco.
Domnul Ivan Calin:
Aşa, patru, Fracţiunea
majoritară. Trei de la fracţiunile din opoziţie. Poftim,
numiţi candidaturile. Sînt propuneri? Nu sînt propuneri.
Deputaţii din fracţiunile din opoziţie nu înaintează
candidaturi. Vă rog din sală numiţi suplimentar candidaturi
în calitate de membri ai acestei Comisii. Propuneri?
Domnul Grigore Petrenco:
Da, dacă nu se înaintează
alte candidaturi, atunci propunem: domnul deputat Dmitri Todoroglo, domnul deputat
Ştefan Grigoriev şi doamna deputat Lidia Lupu să fie membri ai
acestei Comisii.
Domnul Ivan Calin:
E clar. Supunem votului componenţa
nominativă a Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a
Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova. Cine este pentru, rog voteze.
Numărătorii.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Domnul Ivan Calin:
33.
Numărătorii:
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Ivan Calin:
Douăzeci şi şapte. Cine e împotrivă?
Cine s-a abţinut? Deci cu 60 de voturi, componenţa Comisiei este
adoptată.
Se anunţă o pauză pentru
desfăşurarea lucrărilor Comisiei. Membrii Comisiei se adună
aici, în hol, da. Domnul Maxim Ganaciuc o să îi conducă
în biroul corespunzător.
Se anunţă o pauză de 15
minute.
P
A U Z Ă
*
*
* *
D
U P Ă P A U Z Ă
Domnul Ivan Calin:
Comisia mult aşteptată a
apărut în sală. Ofer cuvîntul reprezentantului Comisiei
pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului,
domnului Voronin.
Domnul Stoicov, da? Sînteţi
preşedintele acestei Comisii. Poftim.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Vă prezint procesul-verbal
numărul 1 al şedinţei Comisiei pentru efectuarea alegerii prin
vot secret a Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova.
Componenţa numerică a Comisiei – 7
persoane. Au asistat 7 persoane. Şi anume: Iurie Stoicov, Elena
Bodnarenco, Oleg Babenco, Lidia Lupu, Ştefan Grigoriev, Gheorghe Popa,
Dmitri Todoroglo.
Ordinea de zi: alegerea Preşedintelui Comisiei
sus-numite, alegerea secretarului, stabilirea formei şi a conţinutului
buletinului de vot secret.
S-a hotărît: de ales
preşedinte al Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a
Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova deputatul Iurie Stoicov.
Secretar al acestei Comisii – Elena Bodnarenco. Forma şi conţinutul
buletinului de vot secret pentru efectuarea alegerii prin vot secret a
Preşedintelui Parlamentului sînt aprobate după cum
urmează: pe recto, buletinul de vot secret pentru alegerea
Preşedintelui Parlamentului conţine denumirea: „Buletin de vot secret
pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova”. Lista
candidaţilor la funcţia pe Preşedinte al Parlamentului
Republicii Moldova, în care este inclusă o singură
candidatură: Voronin Vladimir.
Pe versoul buletinului de vot secret este
scris textul: „Preşedintele Comisiei, secretarul Comisiei”, precum şi
semnăturile lor, pe care este aplicată o ştampilă
rotundă. Pe perimetrul ştampilei se află inscripţia:
„Parlamentul Republicii Moldova”, iar în centrul ei – textul: „Pentru
buletin de vot”.
Rog, domnule Preşedinte, să
aprobaţi acest proces-verbal.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc.
Trebuie să aprobăm procesul-verbal
numărul 1 al şedinţei Comisiei pentru efectuarea alegerii prin
vot secret a Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova. Cine este
pentru, rog să voteze. Numărătorii, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Ivan Calin:
Împotrivă cine e? Nu sînt.
Deci, cu 60 de voturi, hotărîrea... procesul-verbal numărul 1
al Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui
Parlamentului se adoptă.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimaţi deputaţi...
Domnul Ivan Calin:
Domnule preşedinte,
Şi procedura deja a...
Domnul Iurie Stoicov:
Da, vă rog.
Domnul Ivan Calin:
Poftim, dacă mai aveţi ceva de
adăugat.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimaţi deputaţi,
Vă prezint procedura de votare. La
mesele de înregistrare din hol veţi primi contrasemnătură
buletinul de vot secret pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului
Republicii Moldova. Pe recto, după cum am menţionat, buletinul de vot
secret pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului conţine denumirea:
„Buletin de vot secret pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului
Republicii Moldova”. Numele de familie şi prenumele candidaturii la
această funcţie.
Pentru funcţia de Preşedinte al
Parlamentului, în dreptul acestui nume de familie se află un cerc.
Pe versoul buletinului de vot secret este înscris textul:
„Preşedintele Comisiei, secretarul Comisiei”, precum şi semnăturile
lor, pe care este aplicată o ştampilă rotundă, pe al
cărei perimetru este inscripţia: „Parlamentul Republicii Moldova”, iar
în centrul ei – textul: „Pentru buletin de vot”.
După ce primiţi buletinul de vot,
veţi intra în cabina de vot pentru a alege candidatura, candidatul pentru
funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. În
cercul din dreptul numelui acestuia aplicaţi ştampila „Votat”.
După , lăsaţi buletinul de vot în urna de vot.
Vă mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc.
Întrebări către
preşedintele Comisiei? Nu sînt.
Poftim, microfonul nr. 4.
Domnul Veaceslav Untilă:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Eu patru ani am aşteptat ocazia
să vă pun o întrebare dumneavoastră acum: cum o să
garantaţi şi o să asiguraţi votul secret? Fiindcă data
trecută, la alegerile Preşedintelui Parlamentului, în cabina de
vot au intrat cîte doi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor
şi a fost un vot controlat.
Atunci cînd noi, cei din
opoziţie, am pus întrebarea „ce se întîmplă?”, ni
s-a explicat că doar se garantează votul secret, iar deputaţii
votează cum doresc: cîte doi, cîte trei, arată unul la
altul etc. De ce dacă votul e secret, eu vreau să vă
întreb pe dumneavoastră: în calitate de preşedinte al Comisiei,
cum o să asiguraţi şi o să garantaţi votul secret?
Sînt departe de gîndul că el tare va influenţa
rezultatele votării, dar oricum trebuie să respectăm,
fiindcă în alegerile care au fost, nimeni nu ne-a permis nouă
să intrăm cîte doi în cabină sau să facem alte
acţiuni.
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte. Aştept răspuns.
Domnul Iurie Stoicov:
Vom garanta prin procedura pe care am
lămurit-o. Este o procedură concretă, deja practicată de
mai mult timp şi eu cred că această procedură atît
în trecut, cît şi acum va garanta acest vot secret, pe care
noi cu toţii ni-l dorim.
Vă mulţumesc.
Domnul Veaceslav Untilă:
Dacă este practicată, ea s-a
practicat la alegerile trecute: cîte doi au intrat în cabină.
Aceasta aveţi în vedere?
Domnul Iurie Stoicov:
Nu cunosc asemenea cazuri.
Domnul Veaceslav Untilă:
Vă mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Mai sînt întrebări? Atunci
începem procedura votării. Deputaţii sînt invitaţi
la mesele de înregistrare din holul Parlamentului, unde vor primi
buletinul de vot şi vor vota.
P
A U Z Ă
*
*
* *
D
U P Ă P A U Z Ă
Domnul Ivan Calin:
Continuăm şedinţa
Parlamentului.
Ofer cuvîntul preşedintelui
Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui
Parlamentului.
Domnule Stoicov, poftim.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Vă prezint procesul-verbal
numărul 2 al şedinţei Comisiei pentru efectuarea alegerii prin
vot secret a Preşedintelui Parlamentului. Componenţa numerică a Comisiei
– 7 persoane. Au fost prezente 7 persoane. Şi anume: Iurie Stoicov, Elena
Bodnarenco, Oleg Babenco, Lidia Lupu, Gheorghe Popa, Ştefan Grigoriev,
Dmitri Todoroglo.
Ordinea de zi: totalurile alegerii prin vot
secret a Preşedintelui Parlamentului.
S-a constatat: au fost pregătite
buletine de vot – 101. La votare au participat 60 de deputaţi. Au fost
eliberate buletine de vot – 60. La deschiderea urnei s-a constatat că
în urnă sînt 60 de buletine. Buletine nevalabile nu
sînt. Buletine valabile – 60.
După numărarea buletinelor
valabile s-a constatat că deputaţii au votat „pentru” – 60, contra –
nu sînt. În conformitate cu articolul 106 din Constituţia
Republicii Moldova, Comisia constată că în funcţia de Preşedinte
al Parlamentului Republicii Moldova este ales cu majoritate de voturi ale
Parlamentului domnul deputat Vladimir Voronin. (Aplauze.)
Comisia a hotărît: se propune
Parlamentului Republicii Moldova să aprobe procesul-verbal numărul 2
al şedinţei Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a
Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova.
Preşedintele Comisiei, secretarul Comisiei.
Semnăturile sînt.
Mulţumesc.
Domnul Ivan Calin:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi deputaţi,
Supun votului propunerea de a confirma
procesul-verbal numărul 2 al şedinţei Comisiei pentru efectuarea
alegerii prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova.
Cine este pentru aprobarea acestui
proces-verbal, rog să voteze. Numărătorii.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Ivan Calin:
27. Cine e împotrivă? Conform
rezultatului votării, procesul-verbal numărul 2 al şedinţei
Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui
Parlamentului se aprobă cu 60 de voturi.
Domnul deputat Vladimir Voronin este ales
în funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova de
legislatura a şaptesprezecea.
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Vă aduc cele mai sincere
felicitări. Vă doresc multă sănătate şi succese
în activitatea dumneavoastră în funcţia de
Preşedinte al Parlamentului. (Aplauze.) Vă rog să
preluaţi funcţiile Preşedintelui Parlamentului.
Domnul Vladimir Voronin – Preşedintele Parlamentului
Republicii Moldova:
Stimaţi deputaţi,
Stimaţi reprezentanţi ai corpului
diplomatic,
Permiteţi-mi să vă aduc
sincere mulţumiri pentru onoarea de a fi ales în funcţia de
Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Înţeleg că,
aflîndu-mă în acest post, eu sînt dator ca, în
executarea înaltelor obligaţiuni ce îmi revin, să fac
totul ca activitatea întregului nostru for legislativ să fie una
intensă, promptă, coerentă, pentru ca fiecare deputat din
Parlamentul nou-ales să simtă că este auzit şi solicitat.
Stimaţi deputaţi,
Astăzi marcăm începutul unui
nou ciclu de patru ani de activitate legislativă. Întreaga
societate moldovenească, fără excepţie, îşi pune
unele şi aceleaşi întrebări: cît de viabil va fi
acest Parlament? Vor fi oare deputaţii din fracţiunile parlamentare
în stare să se debaraseze de sindromul aprofundării recentei
crize politice? Vor găsi în sine forţe pentru a începe
activitatea legislativă de rutină în numele intereselor
alegătorilor?
Cu toate acestea, am convingerea că
noi toţi vom fi la înălţimea încrederii pe care ne-a
acordat-o societatea la 5 aprilie, încredere, datorită căreia
am obţinut fiecare din noi mandatul de ales al poporului. De aceea, chiar
dacă din punct de vedere biologic şi valoric contradicţiile
dintre deputaţii prezenţi în această sală ar fi de
neînvins, eu sînt convins că noi conştientizăm
faptul că avem o misiune comună unică: cea de a
rămîne devotaţi electoratului nostru, de a lupta pentru
interesele lui. Anume pe această bază este necesară şi
realmente posibilă conjugarea eforturilor tuturor deputaţilor, indiferent
de apartenenţa de partid şi de calitatea de membru al unei sau altei
fracţiuni. Consider că misiunea mea principală în calitate
de Preşedinte al Parlamentului este asigurarea unei asemenea
conjugări.
Angajamentele preelectorale ale celor patru
formaţiuni politice, care au acces în Parlament, trebuie să ne
servească drept un fel de foaie de parcurs pe această cale. În
linii mari, ele se aseamănă cu aceste angajamente. Şi anume
pentru această asemănare au votat alegătorii, alegătorii
noştri, pentru muncă, pentru salarii, pensii decente, pentru
posibilitatea de a-şi creşte cu succes copiii şi de a-i proteja
pe oamenii de vîrsta a treia, pentru posibilitatea de a beneficia
în deplină măsură de drepturile lor civile de a trăi
într-o ţară modernă, dezvoltată din punct de vedere
economic, într-o ţară unită şi independentă,
care dispune de principalele libertăţi europene.
De aceea, trasînd Programul de
activitate al Parlamentului pentru următorii patru ani, propun ca la baza
acestuia să fie puse anume aceste obiective unificatoare, care să
consolideze atît societatea noastră, cît şi Legislativul.
Ce este primordial în acest sens?
În primul rînd, se are în
vedere activitatea legislativă. Priorităţile ei sînt
dictate de sarcinile la zi şi de provocările timpului. Acum, de
exemplu, nu mai este suficient să continuăm, pur şi simplu,
acele tendinţe pozitive, atestate în trecutul apropiat.
Ţinînd seama de toate problemele
complicate pe care le generează criza financiară globală, noi
trebuie să acordăm atenţie maximă garanţiilor şi
condiţiilor legislative pentru sporirea eficienţei,
stabilităţii şi competitivităţii economiei noastre
naţionale, a vitalităţii ei ca parte componentă armonioasă
a sistemului economic european, pe de o pate, şi a spaţiului economic
comun al C.S.I. pe de altă parte. Sub acest aspect, societatea
aşteaptă decizii precise, corecte şi cumpătate, care
să contribuie la neutralizarea efectelor negative ale crizei globale
asupra sistemului social-economic al Republicii Moldova.
În al doilea rînd, în
condiţiile unei conjuncturi economice extrem de complicate, urmează
să activizăm procesul de edificare a statului social.
Bineînţeles, acum nu este timpul cel mai potrivit pentru a
anunţa asemenea obiective, dar oricît de grele ar fi condiţiile
pentru asigurarea economică a acestui curs, noi toţi trebuie să
ţinem minte că, în afară de resursele sale sociale,
Republica Moldova, de fapt, nu are alte avantaje vizibile şi
semnificative.
De aceea, chiar şi în
condiţiile de depresiune, este important să continuăm şi
să intensificăm activitatea legislativă în vederea
accentuării continue a orientării sociale a bugetelor de stat anuale
şi a planurilor de dezvoltare regională, a elaborării şi
realizării unor programe sociale de importanţă majoră,
precum şi a acordării de sprijin sistemic şi eficient
categoriilor defavorizate ale populaţiei. Fără această
politică noi nu vom putea depăşi tendinţele negative
existente.
În al treilea rînd, recenta
criză politică din ţară a convins întreaga societate
moldovenească că divizarea, escaladarea criticii reciproce este o
cale ce duce în impas, o cale spre catastrofă. Pe de altă
parte, în virtutea unor cauze istorice, geopolitice şi de altă
natură, societatea moldovenească a fost şi rămîne
diferită, nedorind să fie previzibilă şi omogenă.
Unicul remediu terapeutic capabil să canalizeze această diversitate
pe un făgaş constructiv este perfecţionarea şi fortificarea
continue ale sistemului nostru democratic, axate pe ţelul nobil de
consolidare a suveranităţii şi statalităţii Moldovei.
În acest sens, priorităţile
majore vor fi: sporirea consecventă a rolului societăţii civile
în formarea şi perfecţionarea cadrului juridic, asigurarea
legislativă a respectării stricte a drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor, garantarea prin lege a independenţei şi
transparenţei sistemului judecătoresc, a libertăţii reale a
mijloacelor de informare în masă. Dar poate că principalul
instrument de transformare a vieţii politice polarizate într-o
atmosferă creativă de colaborare a tuturor forţelor intelectuale
şi politice din ţară ar fi intensificarea cursului spre
integrarea europeană. În acest context, aş vrea să
subliniez încă o dată un aspect foarte şi foarte
principial.
Atît timp cît întreaga
clasă politică din Moldova va percepe integrarea europeană drept
opţiune geopolitică, noi vom continua să batem pasul pe loc,
pierzînd prietenii din Est şi dezorientînd propriii
cetăţeni. Integrarea europeană nu este o cale spre Occident.
Aceasta este o cale în ascensiune spre culmele acelor standarde democratice,
sociale şi economice, care aduc ţara la noi înălţimi
ale libertăţilor democratice generale şi sociale. Şi noi nu
vom putea urca pe această pantă abruptă, dacă nu vom
soluţiona principala noastră problemă ce ţine de politica
internă – unificarea Moldovei. De aceea, reglementarea echitabilă a
problemei transnistrene este principalul nostru examen pe care îl vom
susţine şi la capacitatea de a soluţiona problemele de integrare
europeană, nu mai puţin complexe. Totul este legat. Putem noi oare
să trasăm obiectivul unirii Moldovei cu Europa, fără a uni
societatea noastră, fără a demonstra întregii lumi că
Moldova este capabilă să fie o societate integră, un stat
integru?
Cea de a patra direcţie majoră a
activităţii Parlamentului o constituie controlul asupra
respectării legislaţiei în vigoare. Anume aplicarea legislaţiei
este „călcîiul lui Ahile” al democraţiei noastre
moldoveneşti. Trebuie să recunoaştem că cele mai bune legi,
cele mai bine gîndite şi profesionist elaborate nu fac nici
două parale, dacă ele nu sînt executate. Însă la noi
acest fenomen se întîlneşte la tot pasul. Anume această
situaţie trezeşte în permanenţă îngrijorarea
alegătorilor noştri, provoacă critica justă din partea
partenerilor noştri politici europeni şi din alte ţări.
Cred eu că problema constă
în faptul că, deşi Parlamentul este abilitat să exercite
funcţia de control asupra executării legislaţiei, mecanismul
exercitării reale a acestui control nu este bine pus la punct, îndeosebi,
dacă să am în vedere obligaţiile concrete: drepturile
şi responsabilitatea legislatorului atît la nivelul comisiilor
parlamentare permanente, cît şi la nivelul deputaţilor de
rînd. Consider că a sosit momentul să schimbăm
această situaţie, să instituim un control regulat şi
principial, un control efectiv al structurilor parlamentare asupra
respectării legislaţiei în vigoare de către organele
puterii executive de toate nivelurile.
Sub acest aspect, este necesară,
fără îndoială, şi o reacţie. Doar în
procesul de aplicare nemijlocită, doar în practică se scoate
în evidenţă adevărata calitate a actelor noastre
legislative. Mai concret, calitatea lor se constată după aprecierile
date de oamenii, care au simţit pe propria piele efectele unei sau altei
legi. De aici rezultă cea de a cincia direcţie majoră a
activităţii noastre parlamentare – legătura strînsă
cu alegătorii, care, bineînţeles, nu constă numai în
a verifica împreună cu ei calitatea activităţii noastre
legislative. Mult mai important este altceva: îndeplinirea angajamentelor
pe care noi ni le-am asumat înainte de alegeri. Exprimîndu-ne la
figurat, aceasta este pentru noi toţi plata pentru mandatul de
încredere pe care poporul ni l-a înmînat nouă.
Stimaţi deputaţi,
Toţi alegătorii speră foarte
mult că organul nostru legislativ va desfăşura o activitate bine
organizată şi constructivă. Doresc sincer ca această
speranţă să se realizeze. Şi ea se va realiza
numaidecît, dacă majoritatea parlamentară şi
opoziţia parlamentară se vor asculta şi se vor auzi reciproc. A
venit timpul să demontăm baricadele politice de pînă la
alegeri, a venit timpul să construim poduri politice. Am convingerea
că doar asemenea poduri pot fi poduri spre viitor, spre viitorul unei
Moldove europene prospere.
Mulţumesc pentru încrederea pe
care mi-aţi acordat-o, alegîndu-mă Preşedinte al
Parlamentului. Şi vă doresc dumneavoastră, fiecărui
deputat, nu au votat toţi împreună, o conlucrare
eficientă, rezultativă şi cu mult succes pentru binele
ţării noastre.
Mulţumesc. (Aplauze.)
Stimaţi colegi,
Continuăm şedinţa. Conform
articolului 64, alineatul (3) din Constituţia Republicii Moldova,
articolului 10 din Regulamentul Parlamentului, vicepreşedinţii
Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după
consultarea cu fracţiunile parlamentare. Aceşti
vicepreşedinţi se aleg prin vot deschis, cu votul
majorităţii deputaţilor aleşi. În acest context,
iarăşi este nevoie de o pauză pentru a ne consulta. Eu declar
această pauză. Şi pe rînd am să intru în
fiecare încăpere, unde se află fracţiunile parlamentare,
pentru a mă consulta cu dumneavoastră. Pauză pînă la
ora 12 şi 25 de minute.
Mulţumesc.
P
A U Z A
*
*
* *
D
U P Ă P A U Z Ă
Domnul Vladimir Voronin:
Stimaţi colegi,
Continuăm şedinţa.
Urmează să stabilim numărul de vicepreşedinţi ai
Parlamentului. Discuţiile, consultările cu fracţiunile au avut
loc, în urma acestor discuţii propun să alegem 3 vicepreşedinţi,
adică unul prim-vicepreşedinte şi 2 vicepreşedinţi ai
Parlamentului. Ca să explic puţin mai concret: vreau să spun
că unul din aceşti vicepreşedinţi, la propunerea
Fracţiunii Partidului Comuniştilor, am socotit de cuviinţă
să fie din partea minorităţilor naţionale.
Fracţiunea Partidului Comuniştilor
l-a propus în calitate de prim-vicepreşedinte pe domnul deputat Vladimir
Ţurcan. Da, eu cer scuze, să votăm pentru 3
vicepreşedinţi, unul prim-vicepreşedinte şi doi
vicepreşedinţi. Cer scuze. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea. Da, poftim, de procedură.
Microfonul nr.5. Prezentaţi-vă.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Onoraţi deputaţi,
Probabil, urmează, în primul
rînd, să modificăm organigrama Parlamentului, care este
stabilită şi prevede 2 vicepreşedinţi: Preşedintele
Parlamentului şi doi vicepreşedinţi. Iar această modificare
urmează să fie făcută regulamentar. Şi, în acest
sens, cel puţin, prin hotărîre a Parlamentului, din cîte
îmi dau eu seama, urmează să fie făcută această
modificare.
Iar pentru ca hotărîrea Parlamentului
să fie votată, ea, cel puţin, trebuie să existe, să
fie distribuită deputaţilor şi să treacă prin
procedura regulamentară, inclusiv prin procedura de dezbateri. Este un
punct de vedere, eu fac trimitere la norma legală, dacă aveţi
alt punct de vedere, comentaţi.
Domnul Vladimir Voronin:
Poftim.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Sînt de acord cu domnul Filat. De
altfel, organigrama Parlamentului este stabilită prin Hotărîrea
nr.22 din 29 martie 2001. Inclusiv, după cîte am înţeles,
urmează să fie modificat şi numărul de membri ai Biroului
permanent. În cazul în care toate acestea trebuie să fie
modificate, ar fi necesar să fie propusă o hotărîre de
Parlament care să fie dezbătută şi ulterior eventual
votată.
Vă mulţumesc mult.
Domnul Vladimir Voronin:
Da. Microfonul nr.1.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mulţumesc.
În acest caz, eu sînt de acord
cu colegii că trebuie să fie printr-o hotărîre a
Parlamentului, într-adevăr, aşa cum şi s-a propus, ca
să fie votată Hotărîrea Parlamentului cu privire la componenţa
numerică a vicepreşedinţilor, aşa cum dumneavoastră
aţi dat citire, se propune să fie stabilit numărul de
vicepreşedinţi – 3, din care un prim-vicepreşedinte şi 2
vicepreşedinţi. Această hotărîre, de fapt, acum a
fost votată.
Domnul Vladimir Voronin:
Da, eu pot să propun proiectul de Hotărîre,
eu dispun de el. Dumneavoastră mă iertaţi, pentru că eu
încă sînt începător Preşedinte al
Parlamentului, o să intru în activitate puţin mai tîrziu.
Hotărîre privind stabilirea
numărului de vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Parlamentul adoptă prezenta hotărîre:
Articolul 1. – Se stabileşte o unitate
pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi
două unităţi pentru funcţia de vicepreşedinte al
Parlamentului.
Articolul 2. – Prezenta
hotărîre intră în vigoare la data adoptării.
Cine este pentru adoptarea acestei
hotărîri, rog să voteze. Partea dreaptă nu a votat,
înseamnă că se adoptă această hotărîre cu
60 de voturi.
Dumneavoastră încă mai
doriţi ceva, da?
Poftim, microfonul nr.5.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Probabil, vom fi nevoiţi să
revenim la procedura de votare care s-a efectuat acum cîteva secunde
în urmă. Vă amintesc că articolul 64 din Constituţia
Republicii Moldova „Organizarea internă” alineatul (3) stipulează
următoarele: „vicepreşedinţii se aleg la propunerea
Preşedintelui Parlamentului” şi mai departe după text. În
Constituţie, dar nici în Legea despre statutul deputatului în
Parlament nu este prevăzută funcţia de prim-vicepreşedinte
al Parlamentului.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Deci pentru a avea în Parlamentul
Republicii Moldova funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului
ţării noastre, se impune modificarea articolului 64 alineatul (3) din
Constituţia ţării noastre.
Domnul Vladimir Voronin:
Continuăm. În rezultatul
consultărilor cu fracţiunile parlamentare, cu Fracţiunea
Partidului Comuniştilor şi cu alte fracţiuni, cu toate
fracţiunile, se propune pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al
Parlamentului candidatura domnului deputat Ţurcan Vladimir.
Întrebări? Nu sînt.
Propuneri? Supunem votului.
Cine e pentru aceea ca domnul deputat Ţurcan
Vladimir să fie ales în calitate de prim-vicepreşedinte al
Parlamentului, rog să voteze. Anunţaţi.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Vladimir Voronin:
Acesta este sectorul nr.3, da? Sectorul nr.3
– 0.
Domnul deputat Ţurcan Vladimir este
ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului
Republicii Moldova. (Aplauze.)
Poftim. Se propune să fie ales
în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului domnul deputat Petrenco
Grigore. Poftim, întrebări, propuneri. Cine e pentru a-l alege pe domnul
deputat Petrenco Grigore vicepreşedinte al Parlamentului, rog să
voteze. Poftim, anunţaţi.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 33.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Vladimir Voronin:
Hotărîrea se adoptă.
Poftim. Felicitările noastre, domnule Grigore Petrenco. (Aplauze.)
Stimaţi colegi,
Urmează să convenim asupra
componenţei numerice a Biroului permanent.
Conform articolului 12 din Regulamentul
Parlamentului, Biroul permanent este organul de lucru al acestuia şi se
formează ţinîndu-se seama de reprezentarea
proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac
parte, rog atenţie, din oficiu: Preşedintele,
prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului.
Numărul de membri ai Biroului permanent se stabileşte prin
hotărîre a Parlamentului. Biroul permanent se consideră
constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui. Membrii
Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracţiunilor
parlamentare în limitele numărului de locuri ce le revin.
Hotărîrile se prezintă Preşedintelui şedinţei
care le aduce la cunoştinţa Parlamentului.
Pornind de la cele expuse mai sus, trebuie
să stabilim componenţa numerică a Biroului permanent şi
numărul de locuri ce revin fiecărei fracţiuni parlamentare
în acest Birou.
Propuneri în privinţa
numerică a Biroului permanent.
Domnul Vladimir Ţurcan – prim-vicepreşedinte al Parlamentului
Republicii Moldova:
Domnule Preşedinte,
Se propune să fie păstrat
acelaşi număr de 11 membri ai Biroului permanent, din care 4:
Preşedintele Parlamentului şi 3 vicepreşedinţi sînt
membrii Biroului permanent din oficiu. Urmează ca noi să ne apreciem
cu cele
7 candidaturi care vor fi numite reieşind din principiul de proporţionalitate,
avînd în vedere cum sînt prezentate fracţiunile politice
în componenţa actuală a Parlamentului. În acest context,
domnule Preşedinte, se propune ca să fie stabilit următorul
număr: Partidului Comuniştilor al Republicii Moldova îi revin 4
locuri şi, respectiv, Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal,
Partidului Liberal Democrat şi Fracţiunii „Alianţa «Moldova
Noastră»” le revine cîte un loc.
Domnul Vladimir Voronin:
Eu, stimaţi colegi, v-aş fi
foarte recunoscător dacă dumneavoastră, după ce eu m-am
întîlnit cu dumneavoastră, aţi promis că o să fie
numite aceste nume de familii propuse pentru Biroul permanent. Aş fi
foarte recunoscător dacă dumneavoastră aţi numi aceste nume
de familii. Poftim.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Şalaru:
Din partea Partidului Liberal este
numită candidatura domnului deputat Mihai Ghimpu.
Domnul Vladimir Voronin:
Domnul deputat Mihai Ghimpu.
Mulţumesc.
Poftim, microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc.
Pentru precizare. Partidului Comuniştilor
în Biroul permanent îi revin, după cum numărăm, 7
membri. Şi aici, probabil, ar fi trebuit să discutăm un pic mai
mult decît am discutat în cadrul consultărilor, deoarece
reprezentarea, pornind de la 11 membri ai Biroului permanent, cu 7 din partea
Partidului Comuniştilor, cel puţin pînă la clarificarea
funcţiei de vicepreşedinte, este un pic distorsionată
situaţia. Chiar dacă Regulamentul prevede că din oficiu este
Preşedintele şi vicepreşedinţii. Pentru echilibrare.
Şi încă o precizare.
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vizavi de norma regulamentară, noi
putem interpreta şi este adevărat fiecare în felul în
care înţelege, o normă sau alta, însă vizavi de
procedura în care a fost modificată organigrama, ea a fost oricum
încălcată. Pentru că mai există o procedură de
adoptare, inclusiv a hotărîrilor Parlamentului. Şi dacă o
să continuăm aşa să adoptăm decizii în
Parlament, fără ca să aibă strictă corelare cu norma
Regulamentului, să nu transformăm lucrările Parlamentului
în expunerea voinţei, dar nu a punctului de vedere prin prisma
normei regulamentare. Din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova
în calitate de membru al Biroului permanent este propusă candidatura
preşedintelui fracţiunii, a domnului deputat Filat Vladimir.
Domnul Vladimir Voronin:
Mulţumesc.
Poftim.
Domnul Leonid Bujor:
Fracţiunea parlamentară
„Alianţa «Moldova Noastră»” propune în componenţa Biroului
permanent al Parlamentului pe domnul Serafim Urechean, preşedintele Fracţiunii
şi preşedinte al Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”.
Domnul Vladimir Voronin:
Mulţumesc.
Microfonul nr.3. Doamnă Postoico,
poftim.
Doamna Maria Postoico:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Fracţiunea Partidului
Comuniştilor propune în componenţa Biroului permanent al
Parlamentului următorii deputaţi: preşedintele Fracţiunii
Maria Postoico, domnul Vladimir Eremciuc, doamna Alla Mironic şi doamna Raisa
Spinovschi.
Domnul Vladimir Voronin:
Mulţumesc.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Din partea Fracţiunii Partidului
Comuniştilor, vă rog, încă o dată toate
candidaturile. Dacă se poate încă o dată numiţi.
Stimaţi colegi,
Se propune următorul proiect de Hotărîre
privind componenţa numerică şi nominală a Biroului
permanent al Parlamentului.
În temeiul articolului 12 din
Regulamentul Parlamentului, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre:
Articolul 1. – Se stabileşte
componenţa numerică a Biroului permanent al Parlamentului în
număr de 11 membri.
Articolul 2. – Preşedintele,
prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului
sînt membri ai Biroului permanent al Parlamentului din oficiu.
Articolul 3. – Se ia act de numirea
în componenţa Biroului permanent al Parlamentului a următorilor
deputaţi: doamna Postoico Maria, domnul Eremciuc Vladimir, doamna Spinovschi
Raisa, domnul Ghimpu Mihai, domnul Filat Vladimir şi domnul Urechean
Serafim.
Da, eu cer scuze, şi doamna Alla
Mironic.
Articolul 4. – Prezenta hotărîre
intră în vigoare la data adoptării.
Domnul Vladimir Voronin:
Întrebări? Propuneri? La vot,
da? Se pune la vot proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind
componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent al
Parlamentului.
Cine este pentru adoptarea acestui proiect,
rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 35.
Sectorul nr.2 – 25.
Domnul Vladimir Voronin:
Mulţumesc.
Cîte voturi sînt în total?
60, da? Partea dreaptă? Nu a votat nimeni.
Mulţumesc.
Hotărîrea este adoptată.
Stimaţi deputaţi,
În aşa fel, s-au constituit
organele de conducere ale Parlamentului. Conform articolului 16, alineatul (3) din
Regulamentul Parlamentului, trec la capitolul „comisii”. Dar vreau să
explic ceva. Comisiile parlamentare se aleg pe întreaga durată a
legislaturii, numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică
şi nominală a fiecărei comisii se hotărăşte la
şedinţa Biroului permanent.
Eu propun ca, după încheierea
şedinţei de astăzi, să ne convocăm toţi membrii
Biroului permanent pentru a discuta această problemă, pentru ca
mîine să trecem imediat la formarea comisiilor parlamentare.
Şedinţa de astăzi o declar
închisă. Următoarea şedinţă va avea loc
mîine, 13 mai, la ora 10.00.
Mulţumesc.
Eu vă rog, membrii Biroului permanent
cred că ne adunăm în biroul de alături.
Sînt şi declaraţii, eu cer
scuze.
Cuvînt pentru declaraţie se
oferă domnului Mihai Ghimpu. Poftim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
În statul de drept şi democratic
puterea legislativă nu poate fi decît o putere aleasă în
mod liber şi direct în cadrul unor alegeri desfăşurate
corect.
Alegeri libere şi corecte
înseamnă, de fapt, asigurarea condiţiilor democratice şi
pluralism politic nu doar în ziua scrutinului, ci pe toată perioada
dintre alegeri. Alegerile parlamentare din data de 5 aprilie 2009 s-au
desfăşurat însă cu grave încălcări ale
Codului electoral şi ale standardelor internaţionale cu privire la
alegeri.
Dreptul de vot nu a fost asigurat pentru
circa un milion de cetăţeni. Listele electorale au fost mărite
în mod artificial cu aproximativ 400 de mii de persoane. Radiodifuzorul
public nu a respectat criterii fundamentale cu privire la activitatea
mass-media, iar guvernarea a falsificat în proporţii de 10 – 15%
rezultatul alegerilor. Toate acestea au dus la nerespectarea voinţei
cetăţenilor Republicii Moldova, la încălcarea
Constituţiei şi, dacă doriţi, la uzurparea puterii
legislative a Republicii Moldova.
Prin urmare, Fracţiunea Partidului
Liberal încă o dată anunţă că nu recunoaşte
rezultatele alegerilor din 5 aprilie 2009 şi consideră lipsit de
legitimitate actualul grup parlamentar al PCRM şi va contesta decizia
Curţii Constituţionale la Curtea Europeană pentru Drepturile
Omului.
Fracţiunea Partidului Liberal
consideră întemeiată reacţia societăţii de a
protesta împotriva rezultatului anunţat al alegerilor, dar
condamnă fără echivoc violenţele şi actele de vandalism
din data de 7 aprilie comise asupra clădirilor Preşedinţiei
şi a Parlamentului.
În acelaşi timp,
Fracţiunea Partidului Liberal pledează pentru garantarea dreptului la
libera exprimare şi întrunire paşnică a
cetăţenilor conform Constituţiei şi CEDO. Fracţiunea
Partidului Liberal constată că protestele paşnice şi
spontane ale cetăţenilor au fost folosite de guvernarea
comunistă pentru a încerca compromiterea acţiunilor
paşnice de protest ale opoziţiei, a societăţii civile
şi a democraţiei însăşi pentru a abate atenţia
opiniei publice interne şi internaţionale de la fraudarea alegerilor.
Grav este însă faptul că
autorităţile comuniste, încălcînd toate normele, au
declanşat în urma protestelor un val de teroare împotriva
propriilor cetăţeni, recurgînd în mod nejustificat la represiune
şi acţiune în forţă, soldate cu pierderi de
vieţi omeneşti, cu zeci de cazuri de oameni torturaţi, cu sute
de oameni bătuţi, supuşi unui tratament inuman şi degradant,
cu circa 1000 de oameni arestaţi şi zeci de mii de oameni
înfricoşaţi de teroare.
Fracţiunea Partidului Liberal
condamnă dictatura şi comportamentul totalitar al
autorităţilor statului şi afirmă că întreaga răspundere
aparţine celor care sînt la guvernare.
Comisia de stat, înfiinţată
de Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, este tendenţioasă,
anticonstituţională şi lovită de lipsă de
legitimitate. De aceea, Fracţiunea Partidului Liberal declară că
elucidarea obiectivă a evenimentelor tragice din Republica Moldova poate
fi efectuată doar de o comisie internaţională.
Pornind de la cele expuse, Fracţiunea
Partidului Liberal declară că nu va accepta funcţii în
organele de conducere ale Parlamentului şi în genere, după cum
a anunţat, nu va participa la alegerea Preşedintelui Republicii
Moldova şi înaintează următoarele cerinţe.
Prima. Eliberarea necondiţionată
a persoanelor arestate şi anchetarea lor în stare de libertate.
Acordarea reparaţiilor materiale şi morale persoanelor care au avut
de suferit ca urmare a represiunilor. Destituirea imediată din
funcţie a miniştrilor de interne şi ai dezvoltării
informaţionale, a directorului SIS, a Procurorului General şi
tragerea la răspundere a persoanelor care au comis abuzuri împotriva
cetăţenilor paşnici. Dezminţirea publică de către
preşedinţii republicii în exerciţiu a implicării
opoziţiei în presupusa tentativă de lovitură de stat.
Stimaţi colegi,
Eu sînt unul din cei care a votat
pentru independenţa Republicii Moldova, formarea acestui stat şi tare
îmi este ruşine cînd cei care au fost împotriva
formării Republicii Moldova ca stat independent mă învinuiesc
pe mine şi pe ceilalţi colegi de lovitură de stat. Ruşine
să vă fie.
Încetarea campaniei de informare a
cetăţenilor, asigurarea accesului imediat al Partidului de
opoziţie la Compania „Teleradio Moldova”.
În caz de neîndeplinire a condiţiilor
menţionate mai sus Fracţiunea Partidului Liberal îşi
rezervă dreptul să boicoteze lucrările Parlamentului Republicii
Moldova, în dependenţă de deciziile pe care o să le
adoptaţi dumneavoastră cei din majoritate.
Oricum vreau să vă aduc la
cunoştinţă că obiectivul Fracţiunii parlamentare
aşa cum şi-a asumat în campania electorală Partidul
Liberal ca program rămîne lichidarea sărăciei şi
integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Vladimir Voronin:
Domnule Vladimir Filat, poftim. Pe cine
împuterniciţi dumneavoastră?
Domnul Mihai Godea:
Onorată asistenţă,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009...
Domnul Vladimir Voronin:
Eu vă rog foarte mult,
prezentaţi-vă pentru protocol.
Domnul Mihai Godea:
...Alegerile parlamentare din 5 aprilie
2009 au scos în evidenţă situaţia extrem de gravă
în care se află Republica Moldova. Societatea noastră nu a fost
nici o dată mai scindată şi mai învrăjbită.
Pentru a-i justifica incapacitatea de a edifica o societate liberă
şi prosperă, regimul a divizat societatea pe false criterii de
patriotism, de identitate naţională şi de loialitate
faţă de partidul de guvernămînt.
În perioada campaniei electorale s-au
exteriorizat procesele profund negative declanşate o dată cu venirea
comuniştilor la putere în 2001, instituţiile statului au fost
supuse voinţei unei singure persoane. Independenţa justiţiei a
fost suprimată, iar principiul separaţiei puterilor în stat a
fost neglijat în totalitate. Din acel moment s-a început
încălcarea flagrantă şi sistematică a drepturilor
şi libertăţilor omului în ţara noastră.
În această perioadă s-au
pus bazele fraudării alegerilor parlamentare din 2005 şi a celor din
2009. Într-un mod absolut ilegal şi cinic puterea şi-a
subordonat majoritatea instituţiilor media, inclusiv cele
întreţinute din banul public. A declanşat procesul
epurărilor funcţionarilor publici pe criterii politice, coruperea
electoratului prin investiţii din bugetul statului în zonele
controlate de comunişti, a susţinut o campanie permanentă de
exproprieri şi deposedări de proprietăţi.
Teroarea, frica şi dezinformarea
sînt instrumentele principale prin care partidul de
guvernămînt se menţine la putere. Nici monitorizarea din partea
Consiliului Europei, nici acordurile strategice bilaterale cu Uniunea
Europeană, nici intervenţia altor instituţii europene şi
internaţionale nu au putut opri procesul de transformare a Republicii
Moldova într-un stat autoritar, extrem de corupt şi foarte
sărac.
Pentru a se menţine la putere
încă 4 ani, regimul a recurs la fraudarea masivă a alegerilor
parlamentare din 5 aprilie 2009. În procesul de fraudare au fost incluse
instituţiile statului care au falsificat listele electorale, au creat
condiţii pentru votul multiplu, pentru utilizarea votului celor
plecaţi peste hotare şi chiar a celor decedaţi.
Compania publică „Teleradio Moldova” a
manipulat şi dezinformat cetăţenii în cel mai cinic mod,
contribuind decisiv la fraudarea alegerilor parlamentare. Resurse administrative
au fost utilizate din plin în aceste alegeri în favoarea
comuniştilor. Sutele de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova
aflaţi peste hotarele ţării au fost lipsiţi de
posibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot, chiar dacă şi-au
manifestat activ dorinţa de a participa la scrutin. Toate aceste
ilegalităţi au fost remarcate şi de către observatori
internaţionali.
Acţiunile guvernării din perioada
campaniei electorale au încununat opera de 8 ani privind crearea unui
sistem în care libera exercitare a dreptului de a alege a devenit,
practic, imposibilă. Evenimentele din 7 aprilie, provocate de regim, au
rupt societatea moldovenească în două şi au spulberat
orice iluzie despre adevărata faţă a puterii comuniste.
Limitarea libertăţilor
cetăţeneşti, aplicarea torturii de către poliţie,
expulzarea ambasadorului României care este un stat european, impunerea
regimului de vize pentru cetăţenii români au scos în
evidenţă o dată în plus natura represivă şi
antieuropeană a regimului comunist.
Cetăţenii Republicii Moldova
sînt în drept să cunoască adevărul despre
evenimentele din 7 aprilie şi anume cine a provocat şi a admis
devastarea edificiilor administraţiei prezidenţiale şi al
Parlamentului, cine a ordonat torturarea în masă a
manifestanţilor paşnici, cine a permis organizarea aşa-numitelor
procese judiciare în comisariatele de poliţie, unde sînt
persoanele dispărute după seara zilei de 7 aprilie şi cine este
responsabil pentru asasinarea celor trei tineri în zilele ce au urmat.
În rezoluţiile cu privire la situaţia
din Republica Moldova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi
Parlamentul European s-au arătat îngrijorate de posibilitatea
apariţiei unei noi linii de demarcaţie şi şi-au exprimat
disponibilitatea să continue un dialog de substanţă cu ţara
noastră.
Însă creditul de încredere
acordat de instituţiile europene este pe sfîrşite. Parlamentul
European cere tranşant ca încheierea unui nou acord să fie
condiţionată de un angajament real şi evident al
autorităţilor moldovene în favoarea democraţiei şi
drepturilor omului.
Însă comportamentul
comuniştilor, incapacitatea lor de a dialoga, manifestată inclusiv
în cadrul şedinţei de debut a actualului Legislativ, oferă
puţine şanse democratizării semnificative cerute de Parlamentul
European. Partidul Liberal Democrat din Moldova declară că nu
recunoaşte rezultatele alegerilor din 5 aprilie 2009 şi va proceda
în conformitate cu această poziţie.
Partidul Liberal Democrat din Moldova nu va
vota un candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
şi pledează pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Numai desfăşurarea unui scrutin electoral cu adevărat liber
şi corect poate direcţiona Republica Moldova pe făgaşul
normalităţii şi democraţiei.
În aceste condiţii, Partidul
Liberal Democrat din Moldova respinge abordările radicale şi
populiste care ar înrăutăţi şi mai mult situaţia
cetăţenilor. Avem nevoie mai mult ca oricînd de soluţii
raţionale, pragmatice şi în consens cu principiile democratice.
Pentru depăşirea crizei politice şi pentru readucerea calmului
în societate, Partidul Liberal Democrat cere eliberarea
necondiţionată a celor arestaţi în urma evenimentelor din
7 aprilie 2009.
Retragerea în mod public a
acuzaţiilor referitoare la pretinsa tentativă de lovitură de
stat în vederea alipirii Republicii Moldova la un alt stat şi ale
celor de organizare a vandalizării sediilor Preşedinţiei şi
Parlamentului aduse opoziţiei şi protestatarilor paşnici din 7
aprilie 2009 de către Vladimir Voronin şi Partidul Comuniştilor.
Trei. Asigurarea accesului imediat al
partidelor parlamentare de opoziţie la IPNA Compania „Teleradio Moldova”.
Patru. Demisia conducerii IPNA Compania
„Teleradio Moldova” şi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Cinci. Crearea unei Comisii parlamentare de
anchetă cu participarea opoziţiei, presei libere,
societăţii civile, a reprezentanţilor Uniunii Europene şi ai
Consiliului Europei pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie şi
abuzurilor în masă comise de către puterea comunistă.
Şase. Sancţionarea tuturor celor care
au emis şi au executat ordinile de torturare a cetăţenilor.
Partidul Liberal Democrat din Moldova
îşi exprimă convingerea că prin acceptarea acestor
cerinţe poate fi asigurată normalizarea situaţiei
social-politice şi create condiţiile adecvate pentru
desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate, libere şi
corecte.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
(Aplauze.)
Domnul Vladimir Voronin:
Reprezentantul Fracţiunii „Moldova
Noastră”. Poftim.
Domnul Victor Osipov:
Doamnelor şi domnilor,
Fracţiunea „Alianţa «Moldova
Noastră»” ţine să reitereze că poziţia sa în
startul acestei legislaturi rezultă din faptul că avem o majoritate
parlamentară creată artificial, pe bază de fraudă şi
fals.
Partidele de opoziţie au prezentat mii
şi mii de dovezi ce arată că autorităţile comuniste au
fraudat campania electorală şi au falsificat scrutinul din
5 aprilie 2009. Şi fiindcă o bună parte din mandatele
majorităţii sînt furate, chiar şi avînd decizia
Curţii Constituţionale, actualul Legislativ nu reprezintă corect
voinţa poporului şi va fi considerat ilegitim, cel puţin sub
aspect politic şi moral.
Este evident că lucrurile puteau fi
împinse pînă în acest punct numai de către un regim
de esenţă antidemocratică. Natura lui s-a evidenţiat
şi mai mult în perioada postelectorală. Alegerile parlamentare
din 5 aprilie 2009 s-au încheiat cu o adevărată dramă
anume din cauza că pe parcursul ultimilor 8 ani în Republica Moldova
democraţia a fost transformată într-o farsă.
Guvernarea comunistă a generat intenţionat
acest regres în loc să onoreze acele angajamente şi
obligaţiuni pe care ţara şi le-a asumat în Consiliul
Europei şi în faţa Uniunii Europene. Ea a paralizat
instituţiile statului democratic. Iată de ce activitatea lor a
devenit total ineficientă ca şi eforturile de apropiere a Republicii
Moldova de standardele europene.
Contrar celora ce se vehiculează
în ultimele săptămîni, Fracţiunea AMN declară
că în Republica Moldova încă nu s-a ajuns la o reală
criză politică, dar sîntem demult, am atins apogeul
într-o criză de democraţie şi ea poate fi
depăşită strategic numai prin sancţionarea celor care au
compromis democraţia şi exerciţiul alegerilor libere, iar
în paralel, prin consolidarea forţelor progresiste ale
societăţii orientate sincer spre europenizarea Republicii Moldova.
În caz contrar, efectele vor fi, de
asemenea, inverse, se va stimula frauda şi totalitarismul. Cît
priveşte dialogul politic asupra căruia au insistat partenerii
noştri din Europa, acum se vede clar că şi el a fost respins
anume de comunişti.
Cele cîteva condiţii preliminare
formulate public şi în repetate rînduri de opoziţie au
fost un test picat, ratat de liderii PCRM. Le vom relua şi noi pe scurt ca
să vă convingeţi că sînt rezonabile.
Eliberarea tuturor persoanelor arestate
în consecinţa protestelor postelectorale, fiind evidentă lipsa
oricăror probe relevante împotriva lor.
Crearea unei Comisii independente şi
transparente de anchetare a evenimentelor de la 7 aprilie cu participarea
opoziţiei, a experţilor europeni şi a celor din societatea civilă.
De altfel, vreau să anunţ faptul
că Fracţiunea „Alianţa Moldova Noastră” a pregătit
deja proiectul de hotărîre al Parlamentului pentru crearea unei Comisii
parlamentare de anchetă şi îl va înregistra imediat
după această şedinţă.
Dezminţirea de către comunişti
a acuzaţiilor false aduse partidelor de opoziţie în
legătură cu aceste evenimente regretabile de la 7 aprilie şi
retragerea etichetărilor denigratoare, fascişti şi altele ca
acestea.
Asigurarea accesului egal al opoziţiei
şi putere la radioteleviziunea publică naţională, dar
şi, în general, asigurarea unei reflectări obiective a
realităţilor în mass-media, în special în cea
audiovizuală.
Şi avînd în vedere că
liderul comunist şi-a încălcat de obicei promisiunile cum a
făcut şi cele date acum 4 ani de la tribuna Parlamentului,
aşa-numitei opoziţii constructive, dialogul politic putea fi lansat
numai sub garanţia asumată de reprezentanţii forurilor europene.
Sînt cîteva cerinţe
elementare, căci temele politice reale şi actuale sînt mult mai
multe. Dar liderii PCRM au fugit de orice discuţii, ascunzîndu-se
în spatele unor persoane şi eşalonul doi sau trei al partidului
lor şi în spatele unor declaraţii populiste. Şi farsa de
la inaugurarea acestei legislaturi acum o săptămînă a scos
în evidenţă modul în care înţelege
democraţia fracţiunea majoritară.
Opoziţiei i s-a refuzat din start
dreptul la cuvînt. Preşedintele Curţii Constituţionale a
avut un discurs politic inspirat din mesajele puterii, iar decanul nostru de
vîrstă a continuat să judece stafiile duşmanilor interni
şi externi tot din numele exclusiv al PCRM.
În aceste condiţii, se
justifică pe deplin decizia Fracţiuni AMN de a refuza să
participe la alegerea Preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a
organelor de conducere ale actualului Parlament.
„Alianţa «Moldova Noastră»” declară
în concluzie că soluţia alegerilor anticipate…
Domnul Vladimir Voronin:
Terminaţi, vă rog, ultimul minut.
Domnul Victor Osipov:
...oricît de puţin dorită
sau oricît de riscantă politic ar fi ea, este singura ce poate reda
Parlamentului şi conducerii de stat a Republicii Moldova calitatea de
reprezentare corectă a voinţei poporului, legitimitatea politică
şi morală pierdută din cauza actualei puteri.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Vladimir Voronin:
Domnul deputat Marian Lupu, poftim. Mi-au
spus că mata vreai să vorbeşti. Nu? Ceva... Domnul Maxim
Ganaciuc v-a trădat, a spus că doriţi să vorbiţi...
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Pentru a depăşi această
situaţie tehnică, fiindcă după mine va lua cuvîntul
în numele Fracţiunii parlamentare PCRM colega noastră, doamna,
cine? Nu, şi dumnealui nu ştie. Voi fi succint, dar,
întîi de toate, voi dori să felicit toţi membrii
Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVII-a, indiferent de
apartenenţa politică, indiferent de acele grupuri politice din care
fac parte, fiindcă dincolo de acele lucruri care ne fac să fim
diferiţi avem toţi împreună o sarcină şi o
misiune de a reprezenta ţara, de a promova decizii, legi, hotărîri
întru binele acestei ţări şi întru binele acestei
naţiuni.
Fiecare din noi are dreptul la propria
poziţie, poziţie politică, poziţie personală. Dar
gîndesc eu, stimaţi colegi, şi aici voi face o concluzie,
că deja acel fapt că în cadrul şedinţei de
astăzi toate grupurile politice parlamentare şi-au delegat plenar
reprezentanţii în componenţa Biroului permanent al Legislativului
de legislatura a şaptesprezecea, înseamnă, în viziunea
mea, că noi toţi, consolidat, plenar ne-am angajat în
activitatea acestui Parlament şi în structurile de conducere ale
acestui Legislativ.
Vreau încă o dată să
vă felicit pe toţi şi să vă îndemn, şi
să vă doresc, păstrînd diferenţele noastre
individuale, politice şi de partid, concomitent să nu uităm de
acea sarcină generală care este în faţa noastră
şi de acea încredere cu care am fost investiţi de către
toţi cetăţenii Republicii Moldova.
Eu vă mulţumesc şi vă
doresc succes. (Aplauze.)
Domnul Vladimir Voronin:
Stimaţi colegi,
În special, mă adresez
către reprezentanţii partidelor din opoziţie. În
discursurile prezentate odinioară de dumneavoastră tema
principală a fost axată pe rezultatele alegerilor şi pe
situaţia din 7 aprilie. În legătură cu aceasta, eu vă
reamintesc încă o dată. Încă o dată vă
reamintesc şi solicit de la dumneavoastră propuneri privind
persoanele delegate de către dumneavoastră pentru a fi incluse
în Comisia de stat care se ocupă cu elucidarea acestor probleme, a
acestei situaţii.
Dumneavoastră ne-aţi promis
şi nouă că o să prezentaţi aceste candidaturi,
aţi promis şi reprezentanţilor Uniunii Europene. Şi deja a
trecut de la 7 aprilie o lună şi noi pînă acum nu avem
nici o propunere din partea dumneavoastră. Poftim, ceea ce aţi vorbit
dumneavoastră se acceptă, cu condiţia că dumneavoastră
propuneţi în componenţa acestor comisii reprezentanţii dumneavoastră.
Poftim, microfonul nr. 5.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Probabil, este necesară o precizare
importantă. Şi iarăşi am să fiu obligat să o fac
prin prisma normei juridice. Această Comisie de stat, instituită prin
Decretul semnat de dumneavoastră, este una anticonstituţională.
Şi vom demonstra acest lucru, inclusiv prin atacul în
instanţele de judecată, care va demonstra adevărul pe care
îl vedem noi.
Dincolo de această constatare, noi am
vorbit întotdeauna că este necesară elucidarea evenimentelor
din 7 şi ceea ce a urmat după 7 aprilie. Însă acest lucru
poate să îl facă o comisie cu adevărat independentă.
Comisia instituită prin membrii acestei comisii, nu poate oferi sau, mai
mult ca atît, nu are capacitatea să ofere adevărul societăţii
din Republica Moldova şi opiniei publice internaţionale. Noi, de la
bun început, am solicitat o Comisie internaţională. După
care am revenit înţelegînd că este foarte greu să
realizăm acest lucru, o comisie parlamentară de anchetă, care
are şi încadrarea juridică perfectă, dar şi
capacitatea ulterioară. Dar foarte important, această comisie trebuie
să aibă ca rezultat un consens vizavi de principiile de
funcţionare, vizavi de proporţia care urmează să fie
reprezentată de către opoziţie, societatea civilă,
reprezentanţii internaţionali în această comisie. Or, ceea
ce ni s-a propus nouă, să delegăm cîte un reprezentant
din partea partidelor, de fapt, pentru a legitima această comisie, pe care
noi o declarăm ca fiind una ilegală.
Din aceste considerente noi, Partidul
Liberal Democrat din Moldova, nu vom înainta candidatură sau
persoană în această comisie, pentru că nu o
recunoaştem.
Domnul Vladimir Voronin:
Poftim, microfonul nr. 4.
Domnul Vasile Balan:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Deoarece organele parlamentare au fost
alese şi Biroul este ales, Fracţiunea parlamentară „Alianţa
«Moldova Noastră»”, în conformitate cu prevederile articolului 73
din Constituţia Republicii Moldova şi ale articolului 47 din Regulamentul
Parlamentului, înaintează cu titlu de iniţiativă
legislativă proiectul de Hotărîre al Parlamentului privind
constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea corectă şi
obiectivă a evenimentului din 7 aprilie 2009. Anexa, proiectul de Hotărîre
şi nota informativă se anexează.
Domnul Vladimir Voronin:
Da, vă mulţumesc.
Următoarea şedinţă va
avea loc mîine, la ora 10.00.
Mulţumesc.
La revedere.
Membrii Biroului permanent se adună în
biroul în care lucrează domnul Filat.
Şedinţa s-a încheiat la
ora 13.14.
Stenograma a fost pregătită
spre
publicare în Direcţia documentare
parlamentară.