DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 12 octombrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3315 pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XII din
20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2566 privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din
28 martie 1995.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2788 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Curtea Constitutionala – art.21; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.26, 32;
s. a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3547 pentru modificarea Legii nr.115-XVI din 18 mai 2006 cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3033 pentru completarea articolului 36 din Legea nr.116-XIV din 29 iulie 1998 pentru aprobarea Codului transporturilor auto.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3022 pentru modificarea Legii nr.184-XVI din
28 iulie 2005 cu privire la modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din
23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului (art. III, IV).

9. Declaratie privind referendumul din Transnistria.

10. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

11. Declaratia privind istoria integrata. (A prezentat – domnul vicepresedinte al Parlamentului Iurie Rosca, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat).

12. Declaratia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la situatia din agricultura. (A prezentat – domnul deputat Valeriu Cosarciuc).

13. Declaratie cu privire la istoria integrata. (A prezentat – domnul deputat Igor Klipii, Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).

Sedinta incepe la ora 11.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 87 de deputati. Absenteaza deputatii: Iosif Chetraru, Valentina Serpul, Valentina Buliga, Valentina Golban – in delegatie; Nicolae Bondarciuc – din motive de sanatate; Veaceslav Untila – motivat; Semion Dragan, Afanasi Mandaji, Victor Stepaniuc, Iurie Stoicov, Vasile Colta, Alexandru Oleinic, Vitalia Pavlicenco, Ion Neagu.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, domnule Presedinte.

La porunca dumneavoastra, Comisia pentru politica externa si integrare europeana a intocmit proiectul textului unei Declaratii cu privire la declaratia Dumei de Stat referitor la organizarea referendumului in Transnistria. De aceea, din numele comisiei, solicit timp pentru citirea acestei declaratii in plenul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fara modestie, as vrea sa aduc aminte ca a fost facuta propunerea respectiva si porunca dumneavoastra din partea Partidului Social-Liberal. Si regret ca am intins o saptamina de zile pentru a avea o reactie.

Vreau sa propun, sa il invitam, totodata, si pe domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan, care sa ne explice, totusi, in ce consta incalzirea relatiilor noastre cu Federatia Rusa. Fiindca am impresia ca dumnealui a avut un comportament si a subsemnat sub niste documente la New York si absolut altele le-a semnat si alte lucruri a convenit la Moscova. Cred ca ar fi cazul sa intelegem si noi in ce consta aceasta incalzire a relatiilor cu Federatia Rusa?

La fel, as vrea sa va propun sa revenim la alta initiativa a noastra – de a scoate din Parlamentul Republicii Moldova Drapelul CSI, fiindca este un element neavenit in contextul cind intilnim delegatii europene de un nivel deosebit.

La fel, as vrea sa imi exprim protestul fata de faptul ca Parlamentul Republicii Moldova a fost nevoit sa isi amine activitatea cu o ora din cauza ca a fost pus pe post de “Teleradio-Moldova” un congres, mai degraba ionestician, cu reprezentanti ai Republicii Moldova, ai statului Republica Moldova care macar nu vorbesc aceasta limba.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca imi permiteti o replica la ceea ce... am observat ca domnul Klipii foarte atent urmareste activitatea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si, probabil, urma sa cunoasca ca domnul Stratan in timpul acesta se afla la Beijing in fruntea unei delegatii in vizita oficiala.

Ceea ce tine de declaratii si luare de pozitii referitor la organizarea referendumului in Transnistria. Doresc sa ii amintesc domnului Klipii ca Parlamentul s-a expus foarte clar la sfirsitul sesiunii de vara, adica cu mult inainte de cind Partidul Social-Liberal organiza conferinte ieri pentru ca sa declare ca noi nu am luat act.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Eu am doua propuneri. Prima tine de o adresare catre Parlamentul Republicii Moldova a consfatuirii pentru drepturile omului a OSCE, care a avut loc la Varsovia acum citeva zile, tine de cunoscutul dosar Pasat. Consider ca ar trebui sa reactionam la acest lucru, fiindca sint foarte multe discutii si in societate, si in afara tarii.

Mai mult decit atit, din declaratiile sau din deciziile luate la, si adresarea care a fost aprobata la Varsovia, se vorbeste foarte mult inclusiv despre imaginea Republicii Moldova. In acelasi context, vorbim despre independenta justitiei din Republica Moldova, care este unul din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana.”

De aceea, as propune ca, poate pentru ziua de miine, tot asa Comisia pentru politica externa si integrare europeana, cu participarea altor deputati, care doresc, sa elaboreze o reactie, un proiect de document care ar demonstra reactia Parlamentului Republicii Moldova la adresari.

Fiindca este necesar sa nu uitam ca aceasta chestiune a fost discutata si la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Am avut discutii destul de interesante si cu parlamentarii europeni, iata acum si OSCE nu trece cu vederea aceasta situatie.

De aceea cred eu, ca nu trebuie sa ascundem capul in nisip, ci sa ne expunem destul de clar opinia noastra, a Parlamentului, mai mult decit atit ca avem, repet inca o data, o adresare a consfatuirii pentru drepturile omului cu participarea mai multor reprezentanti ai institutiilor europene si internationale la acest capitol catre Republica Moldova.

Si a doua chestiune, care propun sa fie introdusa in ordinea de zi pentru ziua de miine, ar fi o informatie a Procuraturii Generale despre materialele publicate in presa republicana, in presa nationala la televiziune si radiou, la televiziune si in ziare ce tine de cazul de intimidare a lucratorilor Ministerului Afacerilor Interne presupus din indicatia domnului ministru Gheorghe Papuc.

In general, consider ca, in asemenea situatie, daca acest lucru nu o sa-l faca organele de drept, ar putea sa il faca Parlamentul, deciziile de suspendare din functie pe perioada anchetei a ministrului Papuc. Este un caz iesit din comun.

Cu aceasta ocazie, vreau sa mentionez inca o data, sper ca nu s-a uitat, noi in Parlament am propus inca in luna iulie formarea unei comisii speciale, care ar examina incalcarea drepturilor omului de catre organele de ancheta si de forta in general, judiciare din Republica Moldova. Cu parere de rau, atunci acest lucru s-a considerat neesential. Cred ca aceasta tot a dat posibilitate ca colaboratorii institutiilor respective si mai mult sa isi dezlege miinile atunci cind este vorba de cetatenii Republicii Moldova. Si iata mai avem inca o invinuire la adresa personala a ministrului Papuc asupra, eu stiu, incalcarii flagrante, daca acest lucru se va confirma, a legislatiei in vigoare si a functiei pe care o detine dumnealui. De aceea, eu rog pentru ziua de miine sa avem o informatie la capitolul dat.

As propune, inca o data, sa ne intoarcem la decizia care a fost respinsa de catre Parlament si propusa comisiei parlamentare. Din cele ce cunosc eu pina in momentul de fata, actiuni nu s-au intreprins. Si, totodata, propun sa formam si o comisie care ar monitoriza ancheta in cazul examinarii dosarului, deschis de catre Procuratura municipiului Chisinau, in care se presupune ca figurant este si domnului ministru Gheorghe Papuc.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la incheierea sedintei.

Si subsemnez initiativa domnului Braghis referitor la cazul Papuc, reflectat de canalul de televiziune PRO TV.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Fiindca a fost vizata comisia, doresc sa mentionez ca privind cazul Pasat, toata lumea cunoaste ca dosarul se afla in instanta. Si nu stiu, nu sint jurist, de fapt, de forta, dar cred ca in acest caz va fi o tentativa de amestec in procesul de justitie.

Si, respectiv, cred ca este prematur acum sa luam o atitudine fata de aceasta situatie, pina nu va fi pus un punct in aceasta examinare, investigatie judecatoreasca. Si, respectiv, atunci si comisia va putea sa reactioneze la acele luari de pozitii expuse prematur, cred eu, si pripit de catre unele organizatii, care, nu vreau sa imi iau, in sensul acesta, pacat pe suflet, dar, probabil, se incearca ca sa fie influentate din mai multe considerente referitor la acest caz. Adica, nu doresc sa il politizez, dar cred eu, din punct de vedere juridic, ar fi, totusi, mai bine sa incercam sa luam o pauza pentru a vedea care va fi, pina la sfirsit, punctul pus de justitia moldoveneasca.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3 in continuare.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Referitor la propunerea domnului Braghis sau referinta la faptul ca a fost initiat un proiect de hotarire al Parlamentului privind constituirea comisiei speciale, vreau sa va informez ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat deja acest proiect de hotarire si pentru saptaminile viitoare noi sintem gata sa raportam rezultatele examinarii acestei initiative.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu stiu despre care comisie vorbeste domnul Turcan. Noi comisii, din cele ce tin minte, la sfirsitul lunii iulie propunerea de a forma comisia respectiva a fost respinsa si s-a poruncit Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa examineze cazurile respective. De aceea, nu intelege ce o sa mai examinam peste o saptamina de zile aici, in Parlament? Deja decizia Parlamentului exista. Respinsa initiativa deputatilor PDS si transmis materialul sau dosarul respectiv in comisie. Pina in momentul de fata, din cele ce cunosc, nu s-au intreprins actiunile respective.

De aceea, eu inca o data insist ca sa vorbim astazi, poate mai restrins, in primul rind, pentru ziua de miine sa avem o informatie in problemele ce tin de actiunile ministrului Papuc si dupa aceasta sa vedem. Miine vom decide cum procedam in continuare.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stimate coleg domnule Braghis,

Situatia este putin diferita. Va readuc aminte ca la acea etapa proiectul dumneavoastra a fost discutat la nivelul Biroului permanent. Si eu am anuntat pozitia Biroului permanent, fapt care nicidecum nu a impiedicat ca proiectul dumneavoastra, care a fost oricum oficial inregistrat, sa fie pus in circulatie. Si eu cred ca domnul Turcan vorbeste si face referinta tocmai la aceasta initiativa care va fi inaintata in plenul Parlamentului. Nimeni nu poate sa o blocheze.

Biroul permanent si-a expus opinia referitor la acest document. Noi am urmat anumite norme de procedura, dar aceasta opinie nu a putut la acel moment, avind deja initiativa inregistrata, nici nu putem sa o stopam si i-am dat curs. Respectiv, comisia o examineaza si o inainteaza plenului Parlamentului pentru o decizie a plenului Parlamentului.

Stimati colegi,

Referitor la propunerea domnului Stati privind proiectul declaratiei, care, de fapt, a fost distribuit tuturor inainte de inceperea sedintei. Cine este pentru completarea ordinii de zi a sedintei de astazi inainte de Ora Guvernului, sa dezbatem si sa adoptam acest proiect de declaratie, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Colegii care s-au inscris pentru declaratie la sfirsitul sedintei am luat act si am notat aceste solicitari. O sa am doua rugaminti. Avem o mica contradictie de procedura, fiindca, in concordanta cu articolul 43 din Regulament, de fapt, modificarile agendei se efectueaza la propunerile tuturor deputatilor, comisiilor, fractiunilor in prima sedinta a ciclului bisaptaminal, iar la sedintele ulterioare acest lucru se face doar la propunerea Biroului permanent sau a unei fractiuni parlamentare.

Dar ambele subiecte, de fapt, ar merita atentie. Pentru primul subiect OSCE.

Domnule Stati,

Eu o sa rog... comisia respectiva discutati astazi pina la sfirsit de zi si veniti miine cu o idee clara si cu propunere in acest sens.

A doua propunere a colegului nostru, care se refera la un caz cu adevarat iesit din comun, care vizeaza Ministerul Afacerilor Interne. Eu am inteles corect? Si ministrul personal. Eu o sa adresez rugaminte catre domnul Stoicov in acelasi context. Vedeti, va rog, astazi convocati-va in cadrul sedintei comisiei pentru a vedea o solutie in modul in care Parlamentul poate sa supravegheze, sa urmareasca acest caz, fiindca subiectul, intr-adevar, este demn de cea mai mare atentie a Legislativului.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu inteleg ca comisia va examina si va propune, dar eu am avut doua sau chiar trei propuneri. Prima – sa ne intoarcem la problema comisiei, am inteles ca domnul Turcan... poate ceva gresesc eu, dar imi pare...

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, va asigur nu greseste.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu repet. O sa vedem, nu a ramas mult timp, intr-o zi clarificam lucrurile acestea, se clarifica problema. A doua propunere. O ancheta, cred ca poate sa ne dee sau examinarea in Parlament de catre comisie sau o comisie speciala a anchetei care se desfasoara in acest caz este de competenta comisiei pe care o conduce domnul Stoicov, dar eu am rugat si o informatie a Procuraturii Generale la capitolul dat aici, in Parlament, sa vedem, fiindca e una ce scrie presa, eu am impresia ca scrie foarte multe lucruri corecte, deoarece sint deja depozitiile sau declaratiile persoanei respective, ale maiorului de politie, dar ar fi bine ca Procuratura Generala sa ne informeze.

Si in cazul in care Procuratura considera necesar, nu este vorba doar de un control de monitorizare asupra anchetei, dar este vorba, in opinia mea, de un lucru absolut logic si normal de suspendare din functie a ministrului afacerilor interne, care este acuzat de catre un colaborator de politie de abuz de serviciu, de tot ce doriti. Chiar nu e abuz, dar atentat la viata. Da, foarte corect.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Eu am sa rog pe cineva din comisia respectiva sa verifice daca la aceasta etapa, astazi, procurorul are informatii palpabile in acest sens. Fiindca, eu, de fapt, am facut referinta la acest moment cu modificare de ordine de zi si mica contradictie cu normele noastre, ceea ce, daca informatia astazi nu este, nu va impiedica astazi la Ora Guvernului sa faceti solicitare pentru a se prezenta Procurorul General la acest subiect.

Microfonul nr.3, va rog, includeti.

Domnul Iurie Stoicov:

Intr-adevar, propunerile dumneavoastra se accepta si astazi comisia va fi intrunita. Vreau sa informez Parlamentul ca vom invita de la Procuratura Generala persoane care ne vor informa la concret asupra acestui caz.

Totodata, vreau sa spun inca o data ca, conform Legii activitatii operative de investigatii, noi sintem in drept sa cerem careva informatii, dar fara a ne implica insasi in aceasta activitate in timpul anchetarii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Am hotarit si eu sa imi expun punctul de vedere pe marginea acestui subiect dintr-un simplu motiv. Plingerea maiorului respectiv a fost adresata si pe numele meu. Mai mult decit atit, m-am intilnit cu dinsul. Situatia este intr-adevar foarte si foarte grava.

Ceea ce a spus domnul Stoicov este in mare parte adevarat, dar eu sper ca macar in acest caz, cind deja lucrurile sint foarte evidente si au probele necesare, Parlamentul isi va exercita functia care ii revine si anume controlul parlamentar si nu numai prin discutii care se termina in mare parte, eu imi cer scuze, dar trebuie sa mentionam, la nivel de declaratie sau de decizie a unei comisii.

Eu foarte mult sper si cred ca acelasi lucru asteapta si societatea ca, in urma examinarii si efectuarii control respectiv, sa aiba loc asa-numite actiuni si decizii.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Da, domnule Presedinte,

Nu numai domnul Filat, dar si eu ma ocup de acest caz mai inainte, avem acest demers. M-am intilnit si eu cu domnul respectiv, sint initiat in intrebare. Dar mai bine astazi la comisie vom lua careva decizie la concret.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, propun sa purcedem la examinarea subiectelor incluse in ordinea de zi a sedintei de astazi. Proiectul de Lege nr.3315 pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.

Prezinta Guvernul.

Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Guvernul a elaborat si propune spre examinare si aprobare in prima lectura un proiect de Lege pentru modificarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal. Necesitatea acestui proiect a fost dictata de faptul ca Republica Moldova, conform angajamentelor asumate in momentul aderarii la Organizatia Mondiala a Comertului, si-a asumat obligatiunile, pe parcursul sau la expirarea a 5 ani de zile din momentul aderarii, sa se conformeze angajamentelor asumate.

Astfel, dupa cum cunoasteti, in mai 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, negociind la acea etapa un plafon maxim al tarifelor vamale la importul privind diferite categorii de marfuri.

Conform procedurilor stabilite ale Organizatiei Mondiale a Comertului, pe parcursul a 5 ani... la expirarea a 5 ani, orice tara recent aderata este obligata sa se conformeze angajamentelor asumate. Prin acest proiect de lege Republica Moldova vine sa se conformeze acestor angajamente.

As dori sa remarc ca pentru elaborarea acestui proiect de lege au parvenit peste 400 de propuneri. In fond, au fost luate in considerare circa 360 de propuneri de la diferite ministere, diferite asociatii ale producatorilor, de la Consiliul economic si ale diferitilor intreprinzatori.

Se propune modificarea taxelor vamale la un sir de marfuri, pe care as dori sa le divizez, in esenta, in marfuri sau produse agricole si marfuri sau produse industriale. As dori sa mentionez ca media sau marimea medie a tarifului vamal, dupa aceasta modificare, nu se va modifica si va constitui 5,67 %.

Daca e sa facem o divizare in domenii, as remarca ca pentru agricultura media va fi 12,65%, pentru industrie – 3,95%. In esenta pentru agricultura in marea majoritate a cazurilor, se propune majorarea taxelor vamale la importul unor tipuri de produse produse in Republica Moldova in scopul sustinerii producatorului autohton, pentru unele produse industriale, care ar putea servi drept materie prima pentru producerea unor produse finite in Republica Moldova, se propune reducerea taxelor vamale.

As dori, de asemenea, sa mentionez ca la aceasta etapa circa 60 la suta din tot comertul exterior al Republicii Moldova, inclusiv importurile, se fac in regim de liber schimb. Aceasta ar insemna ca aceste taxe vamale pentru unele produse de marfuri, care se importa din tarile cu care avem acorduri de liber schimb, se vor importa in continuare fara aplicarea taxelor vamale. Este un subiect foarte important si as dori sa remarc ca Ministerul Economiei si Comertului, Guvernul pentru aceste tipuri de produse, in scopul sustinerii producatorului autohton, vine cu unele propuneri si masuri netarifare la acest capitol.

Stimati deputati,

Ministerul Economiei si Comertului a propus o analiza detaliata pe fiecare categorie sau pozitie de marfa, care se propune a fi modificata, indicind nivelul actual al taxelor vamale, nivelul propus si nivelul maximal, negociat in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. De asemenea, noi am prezentat stimatilor deputati o informatie detaliata vizavi de importurile pe fiecare categorie de marfa pe parcursul anului 2005, facind divizarea pentru marfurile sau volumele importate in regim de liber schimb, la care nu vor fi aplicate aceste taxe si marfurile care vor fi taxate cu taxele respective.

As dori sa mentionez, incercind sa preintimpin, sa raspund la unele intrebari care ar putea sa apara vizavi de posibilele pierderi la buget in urma implementarii sau promovarii acestui proiect de lege, as remarca ca calculele efectuate denota ca aplicarea acestor niveluri de taxe pentru anul 2005 ar fi putut provoca o pierdere estimativa de 400 mii de dolari.

Stimati deputati,

Tin sa mentionez ca dupa discutiile care au avut loc in comisiile parlamentare si, probabil, vor veni cu aceste detalii, se propun unele modificari care ne vor arata ca pentru anul 2005 pierderi la buget nu vor fi, vor fi chiar unele incasari suplimentare.

Mult stimati deputati,

Onorat Parlament,

Referindu-ma la cele expuse, permiteti-mi sa solicit sustinerea acestui proiect pentru a fi aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru,

Noi intelegem ca proiectul de lege actual a fost elaborat in concordanta cu angajamentele noastre externe in cadrul colaborarii planului de actiuni in cadrul organizatiei de comert. Dar Republica Moldova are nu prea multa productie fabricata in Republica Moldova si care, intr-un fel sau altul, se rasfringe asupra situatiei interne economice. Una din aceste productii este zaharul.

In acest proiect, se propune micsorarea tarifului de la 30 la 10, ceea ce o sa afecteze producatorii de zahar si producatorii de zahar ies cu rugamintea sau roaga ca sa se mentina actuala cifra. Dar nu este problema numai a producatorilor de zahar, ci este problema a miilor de oameni angajati in producerea sfeclei de zahar in Republica Moldova. Si acesti mii de oameni, de fapt, tot Nordul Republicii Moldova poate sa ajunga intr-o situatie foarte complicata, cind producatorii de zahar vor avea pierderi, cind nu vor putea realiza productia si, in consecinta, toti producatorii de sfecla de zahar vor avea mari probleme. Eu cred ca noua ne este de ajuns ca avem probleme si cu carnea, si cu vinul, si cu cealalta productie.

Si eu cred ca in unele pozitii, poate foarte putine la numar, noi ar trebui sa incercam sa aparam piata interna. Eu consider ca este important, ca noi putem explica si cinovnicilor de la Organizatia Mondiala a Comertului si multor altor parteneri: in Republica Moldova sau ponderea zaharului pe piata din zona nu este extrem de mare. Noi nu afectam, in mare masura, eu stiu, comertul nostru cu Ucraina, cu Rusia si cu celelalte tari, fiindca nu este un secret ca, daca ne ducem la Piata Centrala, noi avem productie foarte ieftina, care se vinde din Ucraina: unt, bomboane s.a.m.d. si producatorii nostri nu sint concurenti pe piata interna. Din aceasta cauza avem probleme. De exemplu, eu am auzit ca la “Bucuria” volumul de productie sau de realizare a productiei a scazut cu mult. Noi trebuie cumva sa incercam sa aparam acesti putini producatori pe care ii mai avem si care lucreaza.

Multumesc.

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc pentru intrebare.

As dori sa mentionez ca, da, intr-adevar, la momentul aderarii la Organizatia Mondiala a Comertului, Guvernul, la acea etapa, a negociat plafonul maximal al taxei vamale pentru importul la zahar la nivelul de 10%. Actualul nivel aplicat este de 30%, insa as dori sa fac o remarca destul de importanta.

Dupa cum cunoasteti, pe parcursul anului 2004, daca nu gresesc, au fost efectuate unele studii, in urma carora au fost introduse unele taxe de salvgardare la zahar. Si as dori sa mentionez ca, in afara de taxa vamala de 10 la suta, la moment se mai aplica 40%, dar nu mai putin de 100 de euro la tona, care este in vigoare pina la 15 februarie 2008. Din pacate, procedurile Organizatiei Mondiale a Comertului si unii deputati prezenti in sala, care cunosc destul de bine aceste proceduri, nu ne permit acum, la aceasta etapa imediat, sa raminem pe aceeasi pozitie de 30 la suta.

Insa tin sa mentionez ca Ministerul Economiei si Comertului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare deja au lansat procedurile in acest sens, pentru a permite producatorilor autohtoni si a acorda un suport suplimentar in afara de aceste taxe. Vizavi de a doua intrebare a dumneavoastra, daca pot sa o inteleg ca intrebare, referitor la producatorii de produse lactate, aceleasi probleme avem cu producatorii de sucuri, aceleasi probleme avem cu producatorii unor produse de brutarie.

Da, intr-adevar, sint volume importate in Republica Moldova si ar putea fi considerate ca o concurenta neloiala, insa tin sa mentionez ca aceste produse vin in regim de liber schimb, datorita acordurilor de liber schimb de care dispunem.

Unica solutie pentru a crea unele conditii si a acorda un suport producatorilor autohtoni este stabilirea masurilor netarifare sau din nou unele studii pentru stabilirea unor taxe de salvgardare. Noi acum efectuam aceste analize si vom veni cu propunerile respective.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Se creeaza impresia, in general, ca noi executam, eu stiu, unele cerinte fara ca sa ne gindim si fara ca sa contrapunem unele argumente. Si in acest context as vrea sa va aduc aminte despre aranjamentele Doha, da, ale OMC, care si pina in ziua de astazi nu sint executate, indeplinite de catre tarile mari industriale. Este o decizie a Organizatiei Mondiale ale Comertului care nu se executa. Noi sintem o tara mica si luam, stiti, rapid ca sa executam.

Fiindca aceasta... ceea ce dumneavoastra ati explicat cu taxa pentru zahar – 30%, 10%, eu cred ca in acest caz noi comitem o mare greseala. Si noi nu putem sa indeplinim, stiti, asa, cu ochii inchisi, vazind ca alti membri ai Organizatiei Mondiale a Comertului nu indeplinesc deciziile si aranjamentele acestei organizatii. Adica noi aici ar trebui sa fim oleaca cu dinti si totusi sa mentinem aceasta pozitie, fiindca avem analiza a ceea ce se va intimpla pe piata de zahar a Republicii Moldova, daca noi vom aplica taxa de 30%.

Dumneavoastra stiti care este acum conjunctura pietei internationale la zahar. Pretul a cazut foarte semnificativ. Si atunci aici vom fi invadati si vor pierde nu numai acei producatori de zahar, dar si acei care se ocupa de cresterea sfeclei de zahar.

Stimati colegi din Parlament,

Eu cred ca aici, noi trebuie sa mentinem 30%, fiindca nu putem sa ne permitem luxul ca sa distrugem iarasi ceea ce este legat de producerea zaharului.

Domnule ministru,

Acum alte chestiuni. Eu am observat la ulei, sintem producatori de ulei. Dumneavoastra propuneti zero. Sintem producatori de sucuri, dumneavoastra propuneti la unele sucuri, chiar daca si nu se produc in Republica Moldova acestea, eu stiu, fructe: grepfruct, citrice, ananas s.a.m.d. sa le micsorati. Eu cred ca aceasta este iarasi o greseala.

Noi nu stimulam ca sa marim volumul de sucuri ale noastre specifice cu diferite adaosuri de pomusoare si altele si atunci sa avem niste sucuri cu adaosuri, asa cum se cere pe piata externa, dar iarasi stimulam ca sa fie importate sucuri de ananas, citrice s.a.m.d. si micsoram aici taxele. Cred ca aici, eu va rog sa argumentati pozitia Ministerului Economiei si Comertului, nu este corect.

Domnul Igor Dodon:

Pot sa raspund?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si acelasi lucru si la semintele de sfecla de zahar. De la 15% la 0%, desi nimeni nu ne impune acum sa facem acest lucru. Noi trebuie sa ii ajutam pe acei care astazi produc semintele de sfecla de zahar, pe acei de la “Selectia” de la Balti ca sa isi poata, eu stiu, imbunatati performantele. Din punct de vedere al calitatii germinative, semintele sint bune, acolo este chestia numai de prelucrare, adica de pregatire a lor pentru semanat. Va rog.

Domnul Igor Dodon:

Pot sa raspund.

Mult stimate domnule deputat,

Mult stimate domnule Presedinte al comisiei de profil,

Noi am discutat, ma refer la a doua parte a intrebarii, pe urma am sa trec la prima parte, impreuna cu dumneavoastra si impreuna cu alti deputati foarte activ si foarte activ as spune productiv taxele vamale, care sint propuse vizavi de unele produse agricole...

In urma discutiilor in cadrul comisiei pe care o conduceti si ati ajuns la concluzia ca pentru ulei, sucuri, seminte de sfecla de zahar, fiind aduse si argumentele ministerului de profil, deoarece, pina la urma, aceste propuneri vin de la ministerele de profil, s-a ajuns la concluzia ca ele vor fi majorate sau micsorate pina la nivelul sau plafonul maximum admisibil. De aceea, pentru a doua lectura cred ca pentru aceste tipuri de produse vor fi unele modificari.

Ceea ce tine de zahar.

Stimate domnule deputat,

Solutia pe care noi o propunem este taxa de salvgardare si studiul respectiv pe care a fost efectuata anterior si care deja a fost lansat pentru a mentine acest suport pentru producatori. Noi cunoastem destul de bine care este situatia in producerea zaharului. Din cele 150 de mii de tone care vor fi produse anul curent, va fi un excedent in cadrul pietei de 50 – 60 de mii de tone. Si, bineinteles, este necesar de un suport, inclusiv si prin masurile tarifare.

Ceea ce tine de pozitia Republicii Moldova in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. Nu cred ca noi, actualii reprezentanti ai Guvernului, va fi corect sa facem o evaluare sau sa dam o anumita nota pentru negocierile efectuate pe parcursul anilor ’98, ’99, ’00, ’01. Insa angajamentele pe care si le-a asumat Republica Moldova la acea etapa noi sintem obligati la etapa respectiva sa ne le respectam.

Da, intr-adevar, a fost declaratia de la Doha in cadrul reuniunii Organizatiei Mondiale a Comertului si unele tari mari, care au venit si au facut unele promisiuni de a reduce taxele, inclusiv declaratia de la Hong Kong din decembrie anul trecut reuniunea, ultima reuniune a Organizatiei Mondiale a Comertului. Insa indeplinirea acestor angajamente se monitorizeaza foarte strict si de aceea Republica Moldova poate veni cu unele propuneri si sa inceapa negocierile vizavi de unele produse, ceea ce Ministerul Economiei si Comertului o face.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze.

Domnule ministru,

Dumneavoastra stiti ca aranjamentul de la Doha se refera cel mai mult la agricultura si la produsele agroalimentare. Adica, acolo se refera la chestiunea de a micsora subventionarea sectorului agricol in tarile inalt dezvoltate, astfel creind niste oportunitati pentru tarile slab dezvoltate, adica ele sa isi poata promova produsele pe aceste piete.

Aceasta este cel mai important pentru noi, daca sa spunem ca Republica Moldova. Ele nu indeplinesc aceste angajamente, semnate de ei ca membri ai Organizatiei Mondiale a Comertului. Stiti, eu nu va sfatui ca dumneavoastra sa mergeti pe aceeasi cale pe care merg tarile dezvoltate, dar trebuie sa ne aparam si noi interesul. Noi vedem ca aici este rau si dumneavoastra spuneti in privinta taxei de salvgardare. Da, chiar cu aceasta taxa, chiar cu 10%, care va raminea, daca se va aproba de Parlament.

De acum zaharul din Republica Moldova va fi mai putin competitiv decit la vecini. Avem calculul corespunzator si la acel din import. Adica imediat dumneavoastra stiti ca marfa se duce acolo unde pretul este mai convenabil. Si acea de pe loc va fi in stagnare. Adica aici si eu as vrea, adica, dumneavoastra v-ati referit la avizul comisiei si la activitatea grupului de lucru condus de domnul Todoroglo. Eu as vrea ca ceea ce s-a propus de comisie sa fie luat in considerare. Si pentru lectura a doua noi trebuie sa, eu stiu, acceptam ceea ce propune Comisia pentru agricultura si industria alimentara si la floarea-soarelui, si la seminte, si la toate celea, si la zahar inclusiv este aceasta propunere.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, eu am sa-l rog si pe domnul ministru, o sa rog si comisiile respective ca, in cadrul discutiilor pentru lectura a doua, la fel sa se ia in considerare informatiile care vizeaza ponderea schimburilor comerciale in regim de liber schimb, aceasta in primul rind. Tot este un subiect care trebuie sa fie examinat, fiindca stiti prea bine ca pentru regim de liber schimb, indiferent care ar fi nivelul taxelor, ele oricum nu se aplica.

Si in al doilea rind, cu referinta la sectorul de producere a zaharului. Trebuie sa aduceti la cunostinta deputatilor care sint efectele in trecut, in prezent si in viitor o data cu aplicarea taxei de salvgardare la importurile de zahar, care acopera tot arealul, indiferent de regimul comercial aplicat.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule ministru,

Inainte de a pune intrebarile pe care le am, vreau sa fac o singura precizare. Va rog sa va uitati la doua pozitii: 071290 110 in suplimentul acesta unde dumneavoastra ati efectuat calculele si alta pozitie: 200580. Este vorba despre acelasi produs sub diferite pozitii tarifare si intr-un caz dumneavoastra propuneti ca porumbul dulce sa fie scazut de la 15% la 10%, iar in primul caz porumb dulce – de la 15% la 0%. Deci, sa nu apara aceasta lacuna in lege, fiindca cum a sa o folosim?

Acelasi produs, aflindu-se sub diferite pozitii tarifare, se fac diferite schimbari... Aceasta este o precizare. Colegul meu a anticipat despre ceea ce tine de zahar, dar o alta pozitie, care pina astazi a avut 30 la suta cota, deci, tariful vamal, sint drojdiile si tot ceea ce tine de produsele de patiserie, deci, alte microorganisme monocelulare, moarte, prafuri de copt, preparate s.a.m.d. Deci, eu consider... Aici dumneavoastra aveti de la 30 la 15 de a scadea. Vreau sa va spun ca avem o singura fabrica in tara, care produce drojdie.

Deci, in timpul cind a fost introdus acest tarif vamal nu a sporit calitatea acestei fabrici si ea nu indestuleaza piata. Unicul lucru pe care l-am obtinut in urma stipularii, asemenea taxe vamale, deci, noi am, o mare parte din fabricile care coc piine au incetat sa foloseasca drojdii si aceste materiale de import. O alta parte au scumpit, au ridicat pretul.

Deci, in viziunea mea, este un produs social, tot ceea ce tine de pasterie si de panificatie si ar fi bine ca noi sa mergem la zero sau cel mult la 10%. Deci, este o propunere cred ca pentru lectura a doua.

Si alt moment.

Domnule ministru,

Nu vad logica in aceea ca sa scadem tariful vamal la ulei de floarea soarelui de la 25 la zero. Astazi, Societatea pe Actiuni “Floarea-soarelui” exporta 90%, practic, din ceea ce produce si este nevoita sa treaca o parte din activitatea sa peste hotare. Deci, aplicind o asemenea taxa, deschidem piata pentru floarea-soarelui din Ucraina si din alte...

Si al treilea moment. De aceea, ceea ce tine de produsele lactate. Cunoastem foarte bine ca in Ucraina pretul la lapte este mai mic decit pretul la lapte in Republica Moldova. Posibilitatile sint altele, mai mult pamint, mai multe pasuni s.a.m.d. Deci, de aceea avem o invazie a produselor lactate pe piata Moldovei din partea Ucrainei.

Deci, eu nu am vazut aici brinzeturile tari, nu sint nicaieri, cred ca a ramas asa cum a fost la zero si v-as ruga sa vedeti aceasta pozitie, fiindca avem deja acum
4 sau 5 fabrici care produc brinzeturi tari si foarte greu le introduc pe piata. Deci, aceeasi fabrica din raionul Falesti, care a fost acum data in exploatare, si este o fabrica moderna, construita de olandezi, cu un program olandez de o intreprindere mixta, intra pe piata foarte greu din cauza ca brinza care este pe piata este mai ieftina din lipsa tarifelor vamale pentru ea, pentru introducere.

Deci o taxa mica de 10, 15% cred ca ar fi binevenita pentru aceasta pozitie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Poftim, dumnealui a stat mai devreme.

Domnul Marian Lupu:

Am dat dovada de respect pentru virsta dumneavoastra.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In cadrul comisiei am discutat foarte detailat acest proiect de lege. Cred ca dumneavoastra ati facut o informatie cit de cit ampla, dar eu vreau sa ma opresc la compartimentul de efecte. Efectele pentru economia nationala, efectele pentru consumatori si pentru populatia Republicii Moldova.

Stimati colegi,

In acest document este un compartiment foarte important – importul carnii in Republica Moldova. Astazi, noi nu sintem asigurati de producatorii autohtoni. Stiti care sint pierderile la buget in legatura cu declararea cu un pret foarte redus a productiei la import.

Domnule ministru,

La acest compartiment se propun 20%, majorarea pina la 35% si 200 de euro la fiecare tona, 150 de euro s.a.m.d., deci care va fi venitul adaugator la buget in legatura cu aceste, eu stiu, modificari si propuneri de a majora esential taxele vamale la importul carnii si altor produse din aceasta grupa.

Si a doua problema. Care va fi efectul social, cu cite procente aproximativ se va majora pretul la carnea importata in Republica Moldova. Si daca se vor majora preturile la carnea importata, eu sint absolut sigur ca producatorii autohtoni se vor folosi de acest moment si vor majora si ei preturile la carnea produsa in Republica Moldova. Aceasta e prima intrebare.

Si a doua intrebare. Eu as ruga, pentru lectura a doua, sa fie niste argumentari nu, pur si simplu, indicat numele de familie al unui intreprinzator sau indicata o firma concreta. Se adreseaza firma concreta si Guvernul a reactionat. Da, eu cred ca dumneavoastra trebuie sa va, pe noi ne intereseaza argumentarea Guvernului si a ministerului, nu a persoanei concrete sau a unei firme. Fiindca “Acorex” cere, de exemplu, sa fie redusa taxa vamala la importul de suc din tomate.

Eu cred ca ei nu se ocupa cu suc din tomate, dar aici este indicat anume ca “Acorex” se adreseaza. Ei importa poate niste suc concentrat pentru producerea vinului. Deci, raspuns la prima si a doua intrebare, va rog.

Domnul Igor Dodon:

Va multumim.

Ceea ce tine de a doua intrebare, a doua remarca, probabil faceti referinta la un document neoficial care a fost de uz intern in cadrul Ministerului Economiei si Comertului. Aparitia acestui document a fost o greseala, deoarece noi am prezentat o nota informativa detaliata la acest subiect cu argumentele respective.

In ceea ce tine de efectele importului de carne. In informatia prezentata, noi am propus pentru fiecare tip de pozitie venitul la buget la moment si venitul care va fi o data cu implementarea acestei taxe pentru fiecare tip de produs daca ea va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2007, tinind cont de volumele importate in 2005.

Cred ca nu este cazul sa dau citire. Insa, de exemplu, pe unele pozitii de carne se majoreaza de la veniturile bugetului de la 700 mii de dolari pina la 2,3 –
2,4 milioane de dolari. Adica este vorba de un venit suplimentar destul de important.

In ceea ce tine de efectele practice pe piata interna si care va fi efectul chiar si pentru efectul social, ne referim, in primul rind, la preturi. Dumneavoastra, bineinteles, cunoasteti, sint sigur ca daca vorbim de importurile de carne si analizele efectuate pentru ultimii ani ne denota o subevaluare vadita a acestei valori in vama.

Cunoastem ca pretul mediu declarat la importul de carne de pasare, de exemplu, este vorba de 30, 40, 50 de centi pentru un kilogram. Este un pret foarte mic in comparatie cu pretul de vinzare care era anterior la inceputul anului – de 15, 16 lei kilogramul.

Taxa propusa, noi consideram ca majorari esentiale de preturi nu vor fi, insa va permite aplicarea unei taxe combinate... plus o anumita valoare pentru fiecare tona care ar permite legalizarea si declararea corecta a acestor importuri. In acelasi timp, consideram ca aceasta va permite producatorilor autohtoni sa aiba o anumita rezerva de rentabilitate pentru a-si lansa procesele de productie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Spuneti, va rog, care este parerea dumneavoastra, ce ar trebui dumneavoastra sa faceti ca ministru in cazul in care aducerea in concordanta a tarifelor cu cerintele OMC ar distruge o ramura?

Domnul Igor Dodon:

In cazul in care aceasta ar duce la efectele despre care spuneti, necatind la cele negociate anterior, chiar si de actualul Guvern, cred ca noi urmeaza sa lansam negocierile in cadrul Secretariatului OMC, pentru a stabili aceste taxe la un nivel care ar permite dezvoltarea acestei ramuri.

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc.

Deci ma refeream la uleiul de floarea-soarelui, pentru care dumneavoastra propuneti tariful zero. Deci, dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca, practic, este unica cultura profitabila astazi in agricultura care, dupa introducerea taxei zero la import, va duce la pieirea ramurii de oleaginoase in Republica Moldova. Ce spuneti dumneavoastra?

Domnul Igor Dodon:

Privind ceea ce tine de uleiul de floarea-soarelui, tin sa mentionez ca tariful vamal maximal negociat este de 15 la suta. Si noi consideram ca pentru a doua lectura, impreuna cu colegii din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare vom veni cu propuneri in acest sens pentru a ne conforma nivelului maximal care a fost negociat la momentul aderarii la OMC.

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Stim ca avem un numar considerabil de cetateni cu dizabiltati de vedere si stim ca Societatea orbilor din Moldova de zeci de ani se ocupa de producerea chibriturilor, capacelelor, adica de ceea ce puteau produce acesti oameni si ei erau angajati ca sa isi cistige o bucata de piine. La situatia de astazi, marea lor majoritate sint disponibilizati si lasati in strada, deoarece piata noastra este invadata de aceste produse care le puteau ei produce.

Ce prevede proiectul mentionat la acest capitol, pentru ca acesti oameni sa nu ramina fara munca?

Domnul Igor Dodon:

Mult stimata doamna deputat,

Cred ca daca ati face referinta la pozitia tarifara, as putea sa va raspund la aceasta intrebare sau puteti gasi aceasta pozitie in materialele prezentate.

Insa in ceea ce tine de aceste tipuri de produse care, bineinteles, sint destul de vulnerabile pentru asociatiile si persoanele care le produc in Republica Moldova, Ministerul Economiei si Comertului a propus sa ne conformam taxei maximum posibile acceptabile in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, cit si sa venim cu alte masuri de sustinere a acestora.

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Dar eu nu am gasit aici o sustinere a acestei categorii, dimpotriva. Si trebuie sa ne gindim, caci raminem cu acesti oameni in strada, adica in lectura a doua este necesar sa vedem ce putem face la acest capitol.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este demonstrat deja in toata lumea ca o data cu majorarea tarifelor vamale la importul marfurilor, niciodata sau foarte rar acest lucru a avut un efect pozitiv asupra producatorilor si asupra societatii.

Deci, cetatenii obtin marfuri la preturi mult mai ridicate, iar producatorii, deseori aceste supravenituri care vin nu le indreapta intru dezvoltarea tehnologiei respective si a calitatii marfurilor produse de ei.

In acest context, cu parere de rau, din nota informativa, pe care ne-ati prezentat-o astazi dumneavoastra aici si din informatia pe care ati adus-o la cunostinta deputatilor, nu se intrevad actiunile care urmeaza a fi intreprinse de Guvern pentru a contracara contrabanda, fiindca este cunoscut destul de clar, ca majorarea tarifului vamal indiscutabil, mai ales in conditiile Moldovei, cind nu sint controlate toate frontierele de stat de catre vama moldoveneasca, va duce la marirea contrabandei la marfurile respective. Respectiv, la pierderi in buget si la majorarea preturilor pentru cetateni, pentru paturile socialmente vulnerabile.

In acest context, nu stiu, cred ca astazi, asa inteleg dupa dispozitie, o sa fie aprobat acest document in prima lectura, eu as propune poate ca comisia sa mai lucreze asupra acestui document, dupa ce ar obtine o asemenea informatie de la Guvern sau macar pentru lectura a doua sa vedem destul de clar care sint acele ramuri fata de care trebuie sa manifestam o atentie deosebita, fiindca, in opinia mea, in loc sa majoram tarifele vamale, eu as propune sa examinam, este sensul acesta sau nu, fiindca repet inca o data, nu vor aduce nici la venituri adaugatoare in buget, vor mari doar contrabanda si preturile la produsele respective.

Mai mult decit atit ca regulile Organizatiei Mondiale a Comertului, la care v-ati referit dumneavoastra, nu impun majorarea, in cazul majorarii. Si a doua chestiune, care, in opinia mea, se refera si la chestiunea abordata mai sus privind sfecla de zahar, producatorii sfeclei de zahar, este problema ca in cazul in care se pune chestiunea sau poate aparea o situatie de distrugere a unei ramuri, a unei industrii din cadrul unei tari exista mai multe actiuni, inclusiv de salvgardare, care trebuie sa fie intreprinse de catre Guvern.

In acest context, pornind de la faptul ca noi cu dumneavoastra propunem astazi reducerea tarifului vamal la unele pozitii, care sint destul de importante pentru republica noastra, as vrea sa inteleg daca dumneavoastra prevedeti, ati discutat, este gata Guvernul sa propuna unele masuri de salvgardare si care sint aceste sectoare unde este necesar sa introducem aceste masuri de salvgardare.

Fiindca stim destul de bine ca exporturile scad, stim destul de bine ca importurile cresc si stim tot asa destul de bine ca calitatea productiei inca lasa mult de dorit.

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc pentru intrebare.

In ceea ce tine de majorarea taxelor contrabanda si efectele negative. Da, pentru unele tipuri de produse destul de vulnerabile ar putea avea loc efecte negative. Insa, in acelasi timp, dati sa fim de acord cu totii impreuna ca aceleasi taxe despre care au vorbit anterior mult stimatii domni deputati, de taxa la zahar, a dat un efect foarte pozitiv pentru dezvoltarea acestei ramuri.

In ceea ce tine de contrabanda, probabil intrebarea sau subiectul respectiv nu tine de proiectul de Lege cu privire la tariful vamal. Da, se intreprind actiuni si noi stim care ar fi sectoarele si care ar fi pozitiile tarifare, cele mai vulnerabile in acest sens.

In primul rind, este vorba de carne si lucrul acesta il cunoastem. Si este vorba de alte tipuri de produse unde se vine cu o majorare. Vizavi de propunerile pentru sfecla de zahar si alte ramuri unde este necesar de efectuat un studiu pentru stabilirea taxelor de salvgardare.

Da, Ministerul Economiei si Comertului, impreuna cu colegii de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, sint acum la etapa studiului, cunoasteti procedurile destul bine pentru lansarea taxei de salvgardare la zahar. Examinam foarte detaliat ceea ce tine de taxele de salvgardare pentru produsele lactate, examinam, deoarece cunoastem ca importurile care vin in regim de liber-schimb creeaza unele conditii de concurenta neloiala pe intern.

Sint si alte sectoare si daca imi permiteti pot sa vin cu unele detalii pentru a va informa la acest subiect.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Nu stiu care sint efectele pozitive, in opinia dumneavoastra, la zahar. Saptamina aceasta, eu personal am avut intilniri in raioanele Soroca si Falesti, inclusiv cu producatorii de sfecla de zahar care au constatat destul de clar ca anul acesta preturile de achizitie a sfeclei de zahar sint in scadere, daca excludem taxa pe valoare adaugata, fata de cele din anul trecut.

Noi am vorbit nu o data ca astazi problema nu consta in tehnologiile fabricilor de zahar, ci in productivitatea sfeclei de zahar. Si aici, cu parere de rau, trebuie sa constatam ca nu se intimpla nimic invers, situatia devine si mai acuta, fiindca scad preturile de achizitii.

Iar a doua pozitie sau dumneavoastra nu ati inteles, sau induceti in eroare atunci, daca ati inteles foarte bine lucrul acesta. Orice majorare de taxa vamala la import, automat duce la majorarea pretului la produsul respectiv. Daca era 10 la suta si astazi s-o ridicam la 25 la suta, deci minim cu 15 puncte procentuale se ridica pretul, daca nu mai luam si alte adaosuri care se vor calcula respectiv si atunci pentru o buna parte din marfurile care sint astazi importate in Republica Moldova, la care dumneavoastra propuneti majorarea tarifului vamal, se vor mari preturile, ceea ce va avea un efect foarte negativ asupra paturilor socialmente vulnerabile.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati mentionat ca, in mare masura, proiectul propus de Guvern vine in sustinerea producatorului autohton. Si ar fi fost sa cred acest lucru daca nu erau unele lucruri aranjate in acest proiect. Si vreau sa ma intorc la ramura agriculturii, despre care au mentionat si colegii, un segment important – producerea zaharului in agricultura, dar nu numai aceasta.

Daca analizam ceea ce propuneti dumneavoastra, acele produse care se produc in agricultura, noi cunoastem situatia grea de astazi in agricultura si la castraveti, si la legume, si la vinete, si la ciuperci, si la mierea de albini, si la celelalte produse care se produc astazi, pe care le putem produce in secrotul agricol al Republicii Moldova, practic, la toate taxele se diminueaza si aceasta va pune intr-o situatie si mai grea agricultura Republicii Moldova.

Eu as vrea sa cunosc, dumneavoastra in genere, daca ati studiat aceasta situatie ce tine de taxele la produsele din agricultura, la import, la produsele agricole si daca dumneavoastra ati putea accepta pentru lectura a doua ca taxele la produsele agricole, pe care noi astazi le producem in sectorul agricol, macar sa ramina cele care au fost pina acum si sa nu fie diminuate de la 25, 30% la 15, 10%.

Acest fapt va afecta si mai mult agricultura Republicii Moldova. El este evident si noi ar trebui sa intreprindem aici careva masuri.

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Din nou un subiect care a fost discutat foarte intensiv atit in cadrul comisiei, unde sinteti membru al comisiei de profil economic, cit si in cadrul comisiei de profil agricultura. Da, pentru aceste tipuri de produse s-a convenit ca pentru lectura a doua se vor inainta unele propuneri vizavi de conformarea acestor taxe nivelului maximal accesibil de catre Organizatia Mondiala a Comertului.

Insa tin mentionez ca pentru aceste tipuri de produse, in special la care v-ati referit, nivelul maximal negociat din nou este de 15 la suta. Ceea ce putem sa lansam la aceasta etapa... Ministerul Economiei si Comertului aceleasi proceduri, asuprs carora deja m-am referit mai sus si care, bineinteles, vor fi lansate.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Dar din raspunsul dumneavoastra, mi se pare, se creeaza o situatie cind, dupa aprobarea acestei legi, sectorul agrar este amenintat de zile grele.

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Daca imi permiteti, dupa aprobarea acestei legi noi consideram ca sectorul agrar nu va avea zile mai rele, insa din contra, pentru unele pozitii situatia va fi mult mai buna. Si in ceea ce tine de unele produse extrem de vulnerabile pentru producatorii agricoli, bineinteles, noi vom intreprinde toate masurile pentru ca acesti producatori sa fie sustinuti.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa fiu notat pentru cuvintare asupra proiectului de lege.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Va rog sa luati loc.

Rog comisia, domnul Gheorghe Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege prezentat de Guvern propune modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal. Elaborarea acestui proiect fost conditionat de necesitatea ajustarii descrierii produselor in conformitate cu sistemul armonizat de clasificare si codificare a marfurilor, aprobat de catre Organizatia Mondiala a Vamilor, cu ajustarea tarifelor vamale le nivelul celora negociate de Republica Moldova in cadrul aderarii la Organizatia Mondiala a Comertului.

Proiectul include modificari ce tin de substituirea sau dezvoltarea unor pozitii tarifare in unele categorii de marfuri sau pozitii aditionale. In ceea ce priveste nivelul taxelor vamale, acesta a fost modificat cu concursul propunerilor parvenite din partea agentilor economici, autoritatilor publice centrale si organizatiilor obstesti in limita parametrilor liniei tarifare respective conform ofertei tarifare a Republicii Moldova, negociate in procesul de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului.

Intru implementarea angajamentelor asumate fata de organismele internationale si confirmarea legislatiei interne in domeniul clasificarii marfurilor conform normelor stabilite, proiectul prezentat prevede aducerea in concordanta a marfurilor de la circa 600 de pozitii tarifare si completarea anexei nr.1 cu circa
16 pozitii noi, conform pozitiilor din Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova.

Nivelurile tarifelor vamale sint racordate le cerintele organismelor internationale cu ajustarea acestora la rigorile existente in sectorul de productie si pe piata de desfacere interna. Cea mai mare pondere de modificari le revine marfurilor de provenienta agricola si se refera la importul carnii de pasare, de bovina, porcina, ovine, materialului semincer si saditor, al unor tipuri de materii prime pentru industria alimentara si industria usoara si altele.

Conform estimarilor efectuate, circa 60% din comertul exterior se efectueaza in regim preferential in conditiile acordurilor bilaterale de comert liber incheiate cu tarile CSI si ale Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, pentru care nu se aplica tariful vamal si, respectiv, nu vor influenta negativ asupra veniturilor bugetare.

Concomitent, comisia are unele rezerve asupra nivelului tarifar, propus la unele marfuri, cum ar fi cele de la capitolul – animale vii, carne de organe comestibile, produse alimentare, plante vii, legume, citrice si preparate din citrice, uleiuri vegetale, grasimi, produse zaharoase, sucuri, fainuri, produse chimice, materiale plastice si articole din acestea, alte ambalaje, articole din fibre, articole din sticla, articole din metal, masini si aparate, precum si altele de la pozitiile tarifare 0 105, 0 602 20 900, 0 805, 15, 12, 11 910, 1 512 100, 11 990, 1 517, 1 702 30 990, 1 702 40, 2 009 11, 2 009 69, 2 301 10 000, 2 811 22 000 si altele, al caror nivel pentru lectura a doua vor fi examinate si precizate suplimentar.

Concomitent, pentru lectura a doua, Guvernul urmeaza sa prezinte o informatie detaliata privind impactul modificarilor propuse asupra indicilor economici si financiari ai economiei nationale si asupra gradului de protejare si facilitare a producatorilor autohtoni.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune proiectul de lege nominalizat spre adoptare de Parlament in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Eu nu am o intrebare, cu o mica constatare si, ca sa nu ies la tribuna centrala, o sa incerc sa-mi expun succint punctul de vedere asupra proiectului respectiv. Si as incepe cu ceva mai simplu, de fapt.

Stimati colegi,

Eu cred ca este timpul ca noi sa incepem deja sa ne obisnuim ca o sa votam in Parlament foarte multe acte legislative cu impact negativ, daca sa ne uitam din punct de vedere electoral, dar care tin de respectarea obligatiunilor deja asumate. De la aceasta trebuie sa incepem. Toate discutiile care sint, eu le inteleg foarte bine, ingrijorari vizavi de o ramura sau alta a economiei, dar, totodata, eu cred ca problema respectiva trebuie discutata un pic mai amplu.

Ceea ce s-a incercat aici sa se discute este foarte corect. Noi vorbim de protejarea producatorilor interni, trebuie sa vorbim complex, nu numai prin prisma masurilor tarifare si anume la vama. Este cel mai simplu: marim, micsoram taxele vamale s.a.m.d., este foarte important sa discutam si ceea ce facem pe intern.

S-a remarcat aici ca e simplu sa ne ducem la piata centrala si sa vedem ce se vinde acolo. Daca cineva crede ca marfurile respective au ajuns pe cale legala la piata, se insala si nu conteaza care va fi taxa vamala. Si aici iarasi revenim la capacitatea de administrare a actelor legislative bune de care dispunem in mare parte.

Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca masurile respective chiar sint benefice pentru insisi producatorii, chiar daca ei sint subiectivi si nu inteleg, este timpul, eu de o data am spus ca nu o sa fie intrebare, dar un punct de vedere, nu va deranjati, domnule...

Vedeti, era un lucru foarte simplu, dar daca nu avem obisnuinta de a asculta, este foarte important ca producatorii sa inteleaga ca este timpul sa investeasca un pic, nu in lobbism, ca sa se asigure cu anumite masuri, dar in retehnologizare, in perfectionarea businessului, sa incepem sa cultivam de pe un hectar de pamint mai multa marfa ca sa devina mai ieftina, sa devina competitiva s.a.m.d.

Eu, imi cer scuze, nu am vrut sa ies cu problema data, dar, va rog, ca noi, cind discutam o problema, s-o discutam foarte obiectiv si complex.

Noi vom sustine proiectul respectiv de lege, cu propunerile pe care le-am avut, cu o mare atentie in lectura a doua, si eu il rog personal pe domnul ministru al economiei si comertului ca, intr-adevar, masurile care tin de instrumentarul intern al Republicii Moldova, aceleasi masuri de seivgard s.a.m.d. sa fie prezentate, ca noi, deputatii, in discutiile cu oamenii sa putem argumenta de ce am sustinut acest proiect de lege s.a.m.d.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Eu as vrea, totusi, sa va intreb daca dumneavoastra ati luat cunostinta de avizele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si daca veti, eu stiu, analiza cu atentie ceea ce este mentionat in acest aviz si care va fi reactia comisiei, fiindca in raportul dumneavoastra si in raportul anexat nu prea am observat referinta la avizul comisiei.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, domnule deputat Cosarciuc,

Domnule presedinte al comisiei,

Noi foarte atent am examinat propunerile, deci, avizul la proiectul de lege al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Vreau sa zic ca, pentru lectura a doua, este planificata o sedinta comuna a Comisiei pentru politica economica, buget si finante si a Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, in comun cu factorii de decizie.

Eu cred ca toate discutiile vor contribui la aceea ca, intr-adevar, proiectul respectiv sa fie modificat, astfel incit sa fie convenabil, in primul rind, pentru agentii economici, sa fie o lege viabila pentru toata economia republicii.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, doua minute pentru expunerea pozitiei.

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvint.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, putem de aici.

Domnul Marian Lupu:

S-a inscris primul domnul Todoroglo.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nici o problema.

Domnul Marian Lupu:

Bine, de fapt, comisia a si luat loc. Deci, luari de cuvint inainte de exercitiul de vot. Primul s-a inscris domnul Todoroglo.

Va rog.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

E clar ce inseamna pentru tara politica tarifara chibzuita. In primul rind, aceasta este, dupa parerea mea, politica statului care prevede crearea conditiilor pentru activitatea fructuoasa a intreprinderilor autohtone in ramurile in care ei au posibilitate sa activeze.

Si in al doilea rind, dar nu in primul, asigurarea unor venituri in buget din importul productiei pe care noi o importam, necesitatile economiei nationale sau populatia republicii.

De aceea, analizind proiectul prezentat, noi am auzit si din raportul ministrului, raportorul din partea Guvernului, am analizat si am auzit niste schimbari care au loc in proiectul prezentat in ceea ce priveste politica tarifara a statului.

Eu inteleg ca noi avem unele angajamente fata OMC, documentele semnate cu domnul Braghis la timp, e bine, ne aranjeaza pe noi aceste cifre, nu ne aranjeaza, dar totusi documentul este semnat, sintem legati prin unele angajamente si noi trebuie astazi sa asiguram.

Dar, totusi, eu sint convins ca analiza pe care am facut-o noi despre politica tarifara privind productia complexului agroindustrial la momentul dat pina in anul curent au avut loc niste incalcari ale acestor cerinte care sint incluse in acest acord si din partea noastra, din partea statului, avind in vedere cerintele au fost micsorate fara argumentari.

De aceea astazi, ceea ce a noi vem in documentul prezentat, avind in vedere ca in prima lectura vorbim despre conceptii, despre idei, eu vreau sa spun parerea mea ca, totusi, documentul pe care il avem noi pentru discutie, trebuie sa fie sustinut, are o parte pozitiva. Partea pozitiva prevede ca, totusi, ceea ce noi am vazut, atitudinea Guvernului referitor la politica tarifara, importul productiei zootehniei, aceasta nu este nimic altceva decit numai aceea ca este prevazut in acordul OMC.

Acesta este prevazut si aceasta trebuie sa fie pus demult pentru activitate, dar anul curent prima data cind Ministerul Economiei si Comertului a ajuns la nivelul cerintelor OMC, acesta a fost neajunsul. Si de aceea sint convins absolut ca nu sint de acord cu colegii care vorbesc despre aceea cind vorbim despre majorarea tarifelor, nu mai vorbim despre pierderile sau banii, mijloacele care trebuie sa fie venite in buget.

In primul rind, noi, desigur, putem sa majoram tarifele numai in ramurile pe care noi le putem dezvolta in tara singuri. Si proiectul pe care il avem noi, partial prevede asemenea atitudine si, in primul rind, ceea ce e legat de dezvoltarea ramurii agriculturii. Aceasta este o parte pozitiva a proiectului prezentat.

Desigur, noi, in Comisia pentru agricultura si industria alimentara am discutat foarte serios si foarte detaliat proiectul prezentat, am ajuns in cadrul sedintei la unele pareri pe care noi le-am trimis comisiei de baza. Consideram ca, prin examinarea in a doua lectura a acestei... daca el o sa fie si in comun... propuneri, care porneste de la necesitatile dezvoltarii ramurilor complexului agroindustrial, noi am anuntat si consideram ca o sa fie discutat.

Care, totusi, neajunsuri avem noi la momentul dat in aceasta politica tarifara in tara?

Primul. Noi avem o piata interna foarte mica si alaturi de aceasta avem cea mai liberala poate in lume politica tarifara. Avind in vedere ca Ucraina, pe care o avem alaturi, Rusia nu intra, n-au nici un angajament fata de OMC, avind cu noi sau noi avem cu Ucraina si cu alte tari ale CSI comert de liber-schimb, in genere, politica tarifara nu hotaraste nimic. Noi putem vorbi, punem si 20, si 50, si 100, daca avem liber-schimb, politica tarifara nu actioneaza aici de fel.

Si anume aici Ministerul Economiei si Comertului, impreuna cu ministerele de ramura, anume aici trebuie sa fie elaborata politica chibzuita netarifara, astfel procedeaza ucrainenii, prieteni cu noi, astfel procedeaza colegii din Romania, ei folosesc luarea unei decizii sau a unei probleme puse in fata agentilor economici din Republica Moldova in afara tarifului la import.

Multe actiuni care prevad, si este chibzuit in fiecare tara, numai noi sintem foarte modesti, nu avem asemenea curaj pentru elaborarea acestei politici netarifare, in primul rind cu tarile CSI, unde noi pina acum avem exportul productiei noastre si importul din aceste tari in piata interna, productia si politica tarifara pe care o avem noi absolut nu influenteaza, despre cantitatea importului productiei, daca vorbim din Ucraina productia de lactate, daca vorbim din alte tari tot asa e legata, din CSI tot asa, ceea ce e legat de productia agricultorilor.

De aceea, in cadrul comisiei, cind noi am discutat si am tras concluzii, am facut unele propuneri, am luat si o decizie si consideram ca pentru a doua lectura Ministerul Economiei si Comertului o sa vina cu propuneri concrete in toate pozitiile pe care noi am mers, porninde de la cerintele OMC, la micsorarea tarifelor, alaturi trebuie sa fie elaborat un mecanism netarifar care o sa creeze conditii mai dure care... propunerile despre politica netarifara nu sint legate de cerintele OMC, aceasta depinde de politica interna.

De aceea, noi am discutat in comisie aceste momente si rugam ca, totusi, pentru lectura a doua aceste mecanisme la toate pozitiile, nu numai in agricultura, dar si la alte pozitii din nomenclatorul pe care il avem in importul productiei sa fie elaborate aceste mecanisme care o sa permita crearea in tara un mediu pentru activitatea agentilor economici autohtoni.

Aceasta este neaparat, macar ceea ce noi avem posibilitate, eu nu pot... aduc niste pilde unde probleme... sau politica tarifara corecta aduce la aceea ca agentii economici sa inceapa activitatea mai fructuos macar sa aiba posibilitate sa activeze in piata interna. Daca vorbim despre producerea productiei zootehniei, desigur, bugetul tarii nu se implineste tare mult din importul sau din mijloacele pe care noi o sa le avem, o sa le acumulam la piata, la vama prin importul acestei productii.

Dar crearea conditiilor pentru activitatea producatorului autohton in ramura zootehniei o sa permita dezvoltarea acestei ramuri la nivelul care... noi avem posibilitati in tara si rezultate avem deja. De aceea, sint convins ca initiativa Guvernului care... eu stiu ca acest document deja mai mult de un an se discuta la coridoarele Guvernului si a venit, iata peste un an si jumatate a nimerit in Parlament, consider ca aceasta initiativa e binevenita, ea trebuie sa fie sustinuta in prima lectura si trebuie sa fie in comisia de baza.

Rugam colegii, caci o sa fie efectuata o analiza foarte serioasa, luind in considerare, in primul rind, nu necesitatile bugetului din partea veniturilor, dar pozitia crearii conditiilor pentru activitatea producatorului autohton, inviorarea situatiei in economia nationala. Atunci o sa fie corecta si atitudinea noastra.

Domnule Presedinte,

Eu propun ca proiectul mentionat sa fie aprobat in prima lectura si, cu propunerile facute impreuna cu colegii, sa fie adoptat in a doua lectura, conform regulamentului.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fiindca am fost vizat de domnul Todoroglo, vreau sa ma inscrieti si pe mine pentru luare de cuvint. Nu am vrut s-o fac, dar...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” si eu personal sintem, eu stiu, frapati de ceea ce a prezentat aici Guvernul si va spun de ce. In principiu, noi totdeauna avem o abordare aritmetica ca de la 15 la 10, de la 10 la zero s.a.m.d., dar nu intram in esenta ce se va intimpla in general si care va fi impactul.

Si ceea ce a mentionat domnul ministru, ca acordul OMC a fost negociat si a fost semnat in 2001, in mai, de atunci au trecut 5 ani. Conform cerintelor Organizatiei Mondiale a Comertului, fiecare stat este in stare sa discute in continuare chiar si acele angajamente pe care si le-a asumat la momentul aderarii.

Si eu nu degeaba am amintit despre asa-numitele aranjamente de la Doha, fiindca chiar la sedinta ordinara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a fost prezentat un raport cu privire la economia din tarile membre ale Organizatiei pentru cooperare si dezvoltare economica.

Membre ai acestei organizatii sint 30 de tari, dintre care majoritatea sint din Europa. Si lor acolo li s-a atras atentia si li s-a cerut ca ei sa se alinieze la acele aranjamente pe care si le-au luat ei ca participante la Adunarea de la Doha.

Si atunci cind noi spunem ca, uite, sint angajamente si noi trebuie sa le indeplinim, este bine. Eu nu influentez, de pilda, sau propun ca noi sa nu indeplinim angajamentele, dar aceste angajamente trebuie sa fie indeplinite cu stiinta de carte. Si chiar si introducerea taxei de salvgardare la producerea, la importul zaharului, in principiu, nu a schimbat situatia, fiindca Legea cu privire la protectia concurentei prevede ca incasarile de la aceasta taxa de salvgardare trebuie sa fie incluse intr-un program de dezvoltare a ramurii. Fiindca atunci se introduce o taxa, atunci cind se distorsioneaza piata interna la un produs oarecare.

Acest lucru nu s-a facut, Guvernul nu a prezentat acest program si, in principiu, aceasta taxa de salvgardare este o taxa suplimentara pentru acei care practica aceasta activitate in Republica Moldova.

Noi consideram ca proiectul prezentat de Guvern, in forma prezentata, nu solutioneaza problema, fiindca eu sint de acord aici cu colegul de la Partidul Democrat, care a spus ca nu depinde numai de taxe, depinde inca si de eficienta acelor decizii care se iau aici in interior si care trebuie sa duca la dezvoltarea ramurii.

Si noi nu avem aceste activitati aici, in Republica Moldova, si chiar daca noi vom insista ca taxele vamale la importurile de produse alimentare sa fie marite sau sa fie lasate, cele care sint acum aplicate, eu cred ca mult mai important este ca Guvernul sa aplice politici foarte clare de atragere a investitiilor in sectorul agricol si nu numai in sectorul agricol si in sectorul de prelucrare a produselor alimentare, astfel ca sa devenim competitivi si atunci cu mult mai putin ne vom gindi si la taxele aplicate la importul produselor din exterior.

Fractiunea parlamentara nu va vota acest proiect de lege in prima lectura. Noi vom lua decizia dupa examinarea acestui proiect in lectura a doua.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,

Eu am sa va rog, oferindu-va dreptul la replica de la microfonul nr.4.

Stimati colegi,

Dumnealui a fost vizat. De fapt, inscrierea pentru luarile de cuvint sa nu se faca la faza deja a luarilor de cuvint. Dar asa, deoarece ati fost vizat, va rog, la microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Multumesc.

Din cele ce cunosc eu, nu este stipulat cind: este stipulat ca se anunta despre dorinta de a lua cuvintul pina la votare. Votarea inca nu a avut loc. De aceea, consider ca am dreptul absolut de a lua cuvintul la tema respectiva, dar...

Domnul Marian Lupu:

Nu, stimate coleg,

Este principial si important. Eu am mers mult mai departe decit scrie Regulamentul. Regulamentul, in genere, prevede ca pentru toate luarile de cuvint inscrierile se fac pina la inceputul sedintei. Eu am oferit dreptul deputatilor si in cadrul sedintei sa se faca acest lucru, dar nu tocmai in toiul luarilor de cuvint. Eu va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Numai ca mai tin minte si eu sedinta Biroului permanent, in cadrul careia am discutat, inclusiv la initiativa mea aceasta chestiune, si s-a vorbit ca poate fi dreptul de inscriere, inclusiv prin anuntarea la microfon despre dorinta de a lua cuvintul. Dar daca nu doriti, nu este nici o problema, pot sa expun si de la microfonul nr.4 ceea ce am avut sa spun. In primul rind, domnul Todoroglo nu prima data si, cred eu, cu rea-intentie anunta niste lucruri care nu au existat in general. Dumnealui a spus astazi precum ca eu am semnat acordurile de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului.

Domnule Todoroglo,

Guvernul, in care dumneavoastra erati viceprim-ministru la inceputul lunii mai, daca nu gresesc, la 10 sau 11 mai 2001 a semnat acordul de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului, semnatura sub acest document este a domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Una la miina.

Doi la mina. Parlamentul Republicii Moldova, daca ar fi avut unele obiectii fata de ceea ce a negociat echipa, pe care am condus-o eu, si toate deciziile au fost aprobate de catre Guvernul Republicii Moldova, nu de mine, si de Parlamentul Republicii Moldova. Fiindca majoritatea absoluta a modificarilor propuse in legislatie au fost aprobate de Parlament, iar ceea ce era necesar a fost aprobat de catre Guvern, inclusiv tarifele, care au fost acceptate pina la urma si semnate in conformitate cu deciziile Guvernului la Geneva.

Dar Parlamentul, daca nu ar fi fost de acord cu aceste lucruri, a avut posibilitate la etapa de ratificare a acordului respectiv sa introduca modificarile respective, sa nu accepte acest document, sa propuna initierea unor noi negocieri de aderare si multe, multe alte lucruri sint prevazute de catre Organizatia Mondiala a Comertului. Cu parere de rau, acest lucru nu s-a intimplat. De aceea, poate este cazul sa va ginditi si dumneavoastra atunci cind invinuiti pe cineva ce ati facut dumneavoastra personal, ca membru al Guvernului, ce a facut fractiunea majoritara acum 5 ani de zile, cind s-a aprobat acest document in Parlamentul Republicii Moldova. Si sa va mai uitati si la sine, inainte de a cauta in ograda altuia.

Acum eu inca o data vreau sa mentionez faptul ca astazi Guvernul, in opinia mea, a venit nepregatit, fiindca nu este problema de majorare a tarifelor sau de micsorarea lor. Problema este, si acest lucru trebuia sa fie prezentat aici de Guvern, care va fi impactul acestor majorari sau micsorari ale tarifului vamal asupra cetatenilor si a agentilor economici. Ceea ce este propus astazi, in opinia mea, demonstreaza absolut un simplu lucru, aceasta va duce, in primul rind, la majorarea preturilor pentru cetatenii Republicii Moldova la marfurile importate si produse in tara. Si, in al doilea rind, la probleme foarte serioase pentru producatorii autohtoni, fiindca nu se intreprind, nu se propun masurile respective astazi, cind se propune aprobarea acestui document nu peste 6, 8, 10 luni de zile, ci astazi. Astfel ar trebui sa lucreze Guvernul. Propunind documentul respectiv, calculeaza impactul si ne propune solutiile pentru depasirea acestui impact, daca el este negativ.

Cu parere de rau, nu am auzit acest lucru astazi. Nu ni s-a propus nimic. Si daca e sa ne intoarcem, am mai vorbit despre acest lucru, atunci cind documentul respectiv se examina in Parlament, haideti sa ne amintim de problema zaharului. Am vorbit atunci si insist si acum, in Republica Moldova problema nu consta in tehnologia folosita la producerea zaharului din sfecla de zahar. In Republica Moldova problema consta in productivitatea sfeclei de zahar.

Cu 30 de tone la hectar, cu 35 de tone la hectar Republica Moldova niciodata nu va fi competitiva, atunci cind tarile vecine, ca de exemplu Polonia avem pina la 80 de tone la hectar, in Ucraina mai putin, deci, cind productivitatea la hectar este de 2, de 3 ori mai mare la sfecla de zahar. Noi ar trebui sa sustinem nu fabricile de zahar, ci producatorii de sfecla de zahar. Atunci am avea impactul respectiv asupra sectorului in general, fiindca sectorul nu este doar fabricile de producere a zaharului, dar este industria zaharului in general.

La noi situatia insa se agraveaza si mai mult. Dupa introducerea a 20% taxa pe valoare adaugata in agricultura si continuarea de a plati 8 la suta TVA de catre producatorii de zahar, de fapt, fabricile de zahar se imbogatesc si mai mult de la producatori, din contul producatorilor. Ei platesc 20% TVA pentru sfecla de zahar. Producatorii de zahar vind zaharul cu 8% TVA. Unde se duc celelalte 12%? Eu cred ca este o problema care ar trebui discutata serios si in Guvern, si in Parlament. Ca sa intelegem odata pentru totdeauna ca masurile de salvgardare, daca nu sint propuse masuri, actiuni concrete de imbunatatire a sectorului respectiv, nu duc la nimic.

Iata, in sectorul zaharului sint ferm convins ca ele nu duc la nimic si nu vor duce la nimic, fiindca nu am gasit esenta problemei. Esenta nu consta in tehnologia fabricilor de zahar, esenta consta in calitatea sau in cantitatea de sfecla de zahar produsa la hectar.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Pe scurt.

Domnul Dimitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vorbit special foarte moale, referindu-ma la familia domnului coleg Braghis, stiind cum dumnealui a actionat. Dar nu am facut nici o observatie. Nu am avut asemenea intentie. Am avut in vedere numai aceea ca documentul este semnat si noi sintem, momentul de fata, indeplinim sau negociem in continuare ceea ce este semnat. Si negocierile care au fost facute, nu au fost facute negocierile cu Guvernul, pe care eu atunci l-am prezentat, dar au fost facute negocierile pina cind noi am venit. Dar aceasta deja este istorie, acesta deja este document, in care noi sintem in realitate si trebuie sa il indeplinim.

Stimati colegi,

In ceea ce priveste problema legata de majorarea tarifelor, noi importam in tara gaz, importam carbune, importam metal. Considerati ca e normal cind incepem sa importam carne, importam produse lactate, importam din Turcia productie, legume si altele, ceea ce republica a exportat permanent... si avem posibilitate sa exportam. De aceea, sint absolut convins ca decizia luata prevede crearea conditiilor pentru dezvoltarea ramurii autohtone in agricultura si in alta ramura care ii in economia nationala.

Si noi am luat o decizie absolut corecta. In ceea ce priveste zaharul. Da, aici eu sint de acord cu acei colegi care au spus ca avem o problema si o problema foarte serioasa. Si aceasta problema care trebuie sa fie rezolvata de Ministerul Economiei si Comertului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. De ce? Din cauza ca, in primul rind, salvgardarea, ca mecanism, prima data a fost acceptata cu intentia, cu initiativa Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Ministerul Economiei si Comertului a recurs la elaborarea acestui mecanism, din cauza ca am avut noi probleme cu importul si cu producerea zaharului din trestie. A fost principala problema din care noi am fost nevoiti sa iesim cu asemenea propunere.

Si domnul Cosarciuc... acest mecanism a dat rezultatele corespunzatoare, din cauza ca au fost, practic, au pus situatia zero cu importul acestei productii din cauza ca aceasta influenteaza nemijlocit asupra dezvoltarii ramurii sfeclei de zahar, despre care dumneavoastra tot astfel pledati. Acesta un moment.

Al doilea moment, desigur, in prezent,este necesar sa se creeze relatiile dintre producatorul de sfecla de zahar si industria zaharului ori prelucrarea sfeclei, aceasta problema este. Si consideram ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, impreuna cu Ministerul Economiei si Comertului trebuie sa intre in esenta problemei din cauza ca majorarea de doua ori a preturilor la zahar pe piata interna nu este absolut argumentata, dupa atitudinea statului la dezvoltarea acestei ramuri, am in vedere industria de prelucrare a sfeclei de zahar.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca domnul Todoroglo uita ce vorbeste la microfon timp de 10–15 minute in urma. A spus destul de clar, semnat de Braghis.

Domnul Marian Lupu:

Rog compact.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu am sa vorbesc foarte succint. noi nu sintem aici la sedinta Guvernului si trebuie cineva sa ne comenteze ceea ce spunem noi aici, in Parlament. Ca daca asa, atunci trebuie sa revenim iarasi la cercul: a spus domnul Todoroglo, spunem noi si tot asa in continuare. Atunci eu cred ca...

Domnul Marian Lupu:

Foarte bine. Relevant...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu este chiar si cazul.

Domnul Marian Lupu:

Ne-am auzit, da? Bine, rog sa tinem cont de acest lucru.

Stimati colegi,

Dupa luarile de cuvint, proiectul de Lege nr.3315, conform propunerii comisiei sesizate in fond, propunerea avizata – aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege, cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea celor prezenti in sala.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3315 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2566 privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii.

Guvernul.

Domnul Boris Golovin – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati deputati,

Perfectionarea calitatii serviciilor medicale si ajustarea acestor standarde si rigori Comunitatii Europene poate fi realizata doar in conditiile promovarii unui management modern al resurselor umane din sistemul sanatatii, asigurarii unui echilibru intre generarea resurselor umane si necesitatile sistemului de sanatate, rationalizarii investitiilor in pregatirea si distribuirea uniforma a cadrelor medicale, implementarii unor mecanisme rationale de motivare.

In acelasi timp, una dintre problemele cu care se confrunta sistemul sanatatii este distribuirea teritoriala neuniforma a personalului medical, in special in sectorul medicinii primare, pe parcursul ultimilor ani mentinindu-se un deficit sporit de cadre in mediul rural, pe cind in municipiul Chisinau solicitarile depasesc vadit numarul locurilor disponibile.

Astfel, in pofida mai multor masuri intreprinse pe parcursul ultimilor ani, cum ar fi modificarea mecanismului de salarizare a personalului medical in conditiile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, implementarea stagiului practic timp de 6 luni in cadrul spitalelor raionale, acordarea unor facilitati in procesul de atestare profesionala, localitatile rurale continue sa ramina neasigurate cu cadre medicale.

Cauza principala a situatiei create este, in primul rind, refuzul absolventilor de a se incadra in cimpul muncii in mediul rural, dat fiind faptul ca stimulentele existente pentru aceasta categorie de specialisti nu sint suficient de motivate si atractive.

Ca urmare, medicii si farmacistii instruiti conform standardelor europene in doua etape: universitara si postuniversitara prin rezidentiat. in total de 8 – 11 ani dupa absolvire, nu se plaseaza in cimpul muncii in sistemul sanatatii, dind prioritate altor ramuri ale economiei sau emigrind peste hotarele tarii.

Date fiind mai multe impedimente de ordin social si material, tinerii specialisti nu doresc sa activeze la sate si nu sint tentati sa presteze in medicina de familie, despre ce ne vorbeste si virsta medie a medicilor de familie, care este de 48 de ani.

Astfel, desi statul aloca mijloace financiare considerabile in pregatirea unui medic, comparativ cu alte categorii de specialisti, ulterior aceste investitii nu sint valorificate eficient, dat fiind faptul ca nivelul remunerarii medicilor nu corespunde volumului investitiilor necesare pentru pregatirea acestor specialisti.

In acelasi timp, eforturile depuse in perfectionarea asistentei medicale primare si urgente, acordate populatiei din mediul rural, prin asigurarea institutiilor medico-sanitare cu unitati de transport, dotarea cu utilaj medical necesar, promovarea tehnologiilor medicale moderne, implementarea sistemului informational medical integrat etc. nu pot avea eficienta preconizata in conditiile unui deficit considerabil de cadre medicale.

Astfel, avind drept obiectiv atragerea resurselor umane in sectorul medicinii primare si de urgenta din localitatile rurale prin crearea conditiilor adecvate de trai si activitate, cointeresarea si motivarea tinerilor specialisti in continuarea activitatii profesionale, a fost elaborat proiectul de Lege privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411, prin care se propune de a prevedea prin lege unele facilitati pentru tinerii specialisti cu studii medicale si farmaceutice, incadrati in munca in localitatile rurale, conform repartizarii, care are drept obiectiv majorarea gradului de plasare in cimpul muncii a absolventilor in sectorul medicinii primare si de urgenta din mediul rural.

Stimati deputati,

In contextul celor expuse, rog sa sustineti initiativa in cauza intru adoptarea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, intrebari.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Daca imi permiteti, cu ocazia respectiva. Eu cred ca lucrul acesta deranjeaza de acum foarte multa lume. Cind o sa avem si noi microfoane la locul de munca. Este o situatie foarte jenanta, stam la rind aici in permanenta.

Domnul Marian Lupu:

Sa discutam alta data acest subiect, va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Nu, noi tot timpul lasam pe alta data si discutam, discutam. Primaria ne-a luat-o inainte, a facut sigur. Bine, vizavi de proiectul propriu-zis.

Domnule viceministru,

Este foarte clar ca problema abordata este una foarte serioasa si noi sustinem plenar proiectul respectiv. Dar, totodata, avem si doua sugestii.

Prima ar fi ca atunci cind vom vota acest proiect de lege in lectura a doua, sa ne fie prezentata o situatie reala: care este situatia la ora actuala, cite locuri vacante avem, care va fi necesarul? Si un lucru, care este foarte important si ar trebui deja sa fie o norma, nu numai in cazul in care reprezentantii opozitiei inainteaza o initiativa legislativa, dar cind vine insasi Guvernul cu vreo, cu o initiativa legislativa, ce tine de cheltuielile bugetare.

Si as vrea sa invoc articolul 31 din Constitutie. Imi cer scuze, dar de multe ori am vorbit aici si haideti sa punctam, care spune foarte clar: nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare si, in aceeasi ordine de idei, ar fi foarte bine si noi o sa venim cu amendamentul respectiv ca sa fie indicat clar cine va finanta aceasta idee.

Punem din nou pe seama bugetelor locale? Lasam sau introducem norma care, din punctul nostru de vedere, ar fi normala la bugetul de stat? Trebuie de specificat foarte clar. Si de aici noi venim cu rugamintea, cu cererea, daca vreti, ca pentru lectura a doua sa avem informatia complexa. Situatia la zi, suma necesara pentru implementare si mai mult decit atit, in afara de volum cine va finanta proiectul respectiv?

Multumesc.

Domnul Boris Golovin:

Deci, aceasta informatie in principiu este, sint efectuate calcule. Deci, in cazul in care se implementeaza aceasta lege, in anul 2007 sint preconizate cheltuieli de
9 milioane 458 de mii de lei. Vasazica, si este stipulat bine, nu a stiut, vasazica, noi le-am dat, sint, este informatia.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

De fapt, la aceeasi intrebare am vrut si eu sa aud raspunsul poate mai concret. Dat fiind faptul ca ati anuntat de acum ca bugetul acestui proiect de lege este de 9 milioane si ceva...

Domnul Boris Golovin:

Aceasta pentru anul 2007. Pentru 2008 este mai mare. In 2009 noi l-am facut in dependenta de plasarea tinerilor specialisti in cimpul de lucru.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Asadar, as vrea sa cunosc pe anul 2007 de citi specialisti va avea nevoie ministerul pentru incadrarea in acest proiect de lege?

Domnul Boris Golovin:

Avem nevoie de mai multi specialisti, dar noi o sa putem sa plasam numai 460 de specialisti: 225 de medici si 235 de personal cu studii medicale medii.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si la proiectul de lege. Dumneavoastra preconizati 30 de mii unui specialist medical cu studii superioare, care le va primi pe parcursul a trei ani de zile. Nu ati discutat varianta ca aceste 30 de mii, deoarece oricum va incheia un contract cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, ca el sa le primeasca in primul an de lucru in teritoriu, pentru a avea posibilitate sa isi procure un apartament, o casa, sa aiba unde sa locuiasca, cumva sa isi realizeze necesitatile sale vitale. Caci dumneavoastra in proiect preconizati ca aceste 30 de mii le va primi pe parcursul a trei ani de zile.

Domnul Boris Golovin:

Trei ani de zile 7 mii si cit acolo...

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si mi se pare cam ineficienta aceasta redare in proiect.

Domnul Marian Lupu:

Bine, s-a luat act.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Care este pozitia dumneavoastra?

Domnul Boris Golovin:

Deci, noi am iesit la pozitia... Vasazica, aceasta suma trebuie sa fie repartizata pe trei ani de lucru, pe primii trei ani de lucru, sa fie repartizat proportional pe fiecare an de lucru. Si in decurs de trei ani, cind el are statut de tinar specialist.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Permiteti-mi sa adresez doua intrebari domnului ministru. Concomitent, va rog sa imi permiteti, dupa raspunsuri, sa fac doua propuneri pentru lectura a doua, pentru a nu solicita iesirea la microfonul principal pentru luare de cuvint. Economisim din timp.

Domnule ministru,

Deci, prima intrebare, articolul 1 alineatul (2), litera a) prevede ca absolventii beneficiaza de locuinta gratuita, acordata de administrarea publica locala s.a.m.d. dupa text.

Deci, articolul 2 ultima propozitie, va rog atrageti atentie, prevede ca, in cazul concedierii tinarului specialist la cerere sau pentru fapte imputabile, pina la expirarea acestui termen de trei ani, el va restitui sumele achitate pina la data concedierii. Cum considerati dumneavoastra, nu exista o contradictie intre prevederile articolului 1 alineatul (2) litera a) si aceasta ultima propozitie din articolul 2, dat fiind faptul ca acei care beneficiaza de locuinta gratuita nu sint pusi in situatia de a restitui statului cheltuielile respective, pe cind tinerii specialisti, care beneficiaza de aceste alocatii financiare, sint pusi in situatia de a restitui in cazul in care din diferite motive parasesc locul de munca?

Domnul Boris Golovin:

Da, deci, cred ca se are in vedere locuinta gratuita, locuinta de serviciu care este preconizata pentru acest tinar specialist.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Este indiscutabil ca aceasta se are in vedere. Problema consta in altceva. Sint de acord cu dumneavoastra la acest capitol. Problema consta ca doi absolventi, care sint repartizati in una si aceeasi localitate sau in diferite localitati rurale...

Domnul Boris Golovin:

...Au aceleasi conditii.

Domnul Leonid Bujor:

...Sint pusi in conditii inegale. Unul beneficiaza de locuinta sub orice forma, el beneficiaza. In cazul in care se elibereaza din serviciu mai devreme decit trei ani de zile, el nu restituie statului nimic, pe cind alt specialist, caruia nu i se repartizeaza locuinta, trebuie sa restituie suma, asa cum este prevazut la articolul 2, am citit ultima propozitie.

Domnul Boris Golovin:

Deci, aceasta indemnizatie este eliberata fiecarui absolvent, vasazica, care este incadrat in cimpul muncii, nu numai.

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Domnul Boris Golovin:

Deci, nu se face selectarea, vasazica.

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule ministru,

deci, pentru lectura a doua, la acest capitol, eu propun ca din articolul 2 ultima propozitie, la care m-am referit, sa fie excluse cuvintele “la cerere sau”. Sa ramina urmatorul text: “In cazul concedierii tinarului specialist pentru fapte imputabile, pina la expirarea acestui termen, el va restitui” si in continuare dupa text. Eu cred ca aceasta este absolut logic si ii punem in conditii egale pe toti absolventii institutiilor cu studii postuniversitare sau medii din domeniul invatamintului.

A doua intrebare tine de articolul 3. Autorii care au venit cu o initiativa binevenita, subliniem acest lucru, prin aceasta, absolventii din domeniul pedagogiei si acei din domeniul medicinii se pun in conditii egale. Autorii propun ca legea sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2007. Ne dam seama care este motivul de baza – problema finantelor, bugetul. In acelasi timp, este stiut faptul ca pedagogii beneficiaza de aceste prevederi, in baza legii respective, incepind cu 1 ianuarie.

Nu considerati dumneavoastra de cuviinta de a inlocui termenul “incepind cu 1 ianuarie” cu “1 noiembrie 2006”. Care este opinia ministerului?

Domnul Boris Golovin:

Opinia ministerului este de a introduce de la 1 ianuarie 2007.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu inteleg ca dumneavoastra, ca membru al Guvernului, ati venit cu opinia Guvernului.

Stimati colegi,

Daca dumneavoastra credeti ca, prin intrebarea mea sau prin incercarea de a va convinge ca este bine ceea ce propun, spun ceva impotriva medicilor, medicinii sau a ministerului, va gresiti. Permiteti-mi sa imi expun gindurile pina la urma.

Domnul Marian Lupu:

Bine, intrebarea a fost oferita.

Domnul Leonid Bujor:

Stimati colegi,

Am avut mai multe...

Domnul Marian Lupu:

Intrebarea a fost oferita, dar raspunsul... Da, va rog, continuati.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Pentru a nu continua la infinit discutiile, fiindca am sa fiu nevoit sa raspund de fiecare data la replici, propun ca pentru lectura a doua sa se examineze modificarea termenului “inlocuirea de la 1 ianuarie” cu “1 noiembrie 2006”.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Si noi va multumim, domnule Bujor.

De fapt, inainte de a...

Domnul Leonid Bujor:

Stimati colegi,

Va asigur ca nu este populism. A urmat replica ca este populism.

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, eu va rog, un pic ordine in discutie. Si eu va rog, sa va retineti cu totii un pic.

Domnule Bujor,

Eu v-am facut o favoare, caci v-am permis in prima lectura sa treceti la discutii la nivel tehnic pentru lectura a doua. Si trebuie sa apreciati acest lucru, fara sa imi temperati aici in sala spiritele. Bine?

Eu va multumesc.

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

Domnule viceministru,

La litera (c) din articolul 1 compensarea lunara a costului a 30 kw este indicat. Cred ca mai corect ar fi 30 kw/ora, caci la noi tarifele sint stabilite dupa kw/ora, dar nu kw. Deci, o greseala.

Si a doua o intrebare de urmatorul ordin. Deci, cum, totusi, in lege nu se vede cazul daca tinarul specialist sau tinara, mai bine zis, specialista, fiind repartizata, vasazica, nepurcedind inca la lucru, iese in concediu de maternitate. Si, dupa cum stim, trei ani de zile se prelungeste acest concediu. In cazul dat cum ar prevedea legea? Deci, asemenea momente nu sint stipulate cred ca...

Domnul Boris Golovin:

Deci, aceste momente sint stipulate in alte legi, cred ca si tinarul specialist, daca vrea sa beneficieze, trebuie sa se incadreze in cimpul muncii, daca nu, poftim...

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai, dar tinara specialista a terminat studiile, a primit repartizarea si a plecat in concediu de maternitate.

Domnul Boris Golovin:

Este obligata si trebuie sa se duca sa se incadreze in cimpul muncii, ca sa fie ordin de a o angaja pe aceasta tinara specialista la serviciu.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa veniti pentru lectura a doua. Intrebarea este relevanta.

Microfonul nr.2.

Domnul Dimitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea este urmatoarea.

Domnule viceministru,

Absolventii au beneficiat de indemnizatiile prevazute in lege si la aceasta au finalizat activitatea in sat. Care sint consecintele de drept? Unde este prevazut? Codul administrativ, mi se pare, nu stipuleaza nimic despre aceasta responsabilitate. Care sint consecintele de drept pentru acei care nu indeplinesc cerintele punctului 2 si punctul 1.

Domnul Boris Golovin:

Eu cred ca sint doua variante. Ori ramine, prinde radacini si ramine la lucru acolo unde a fost trimis sau se angajeaza prin concurs la locuri vacante, care o sa fie anuntate de institutiile medicale republicane, municipale.

Domnul Dimitri Todoroglo:

Eu am in vedere resursele primite si este suficient ceea ce este scris, ca ei vor restitui. Aceasta este suficient pentru responsabilitatea acelora care o sa plece din sat, beneficiind de toate facilitatile pe care le avem noi?

Domnul Boris Golovin:

Deci, acolo se prevede acest lucru in baza unui contract individual.

Domnul Dimitri Todoroglo:

Aceasta o sa fie ca baza: contractul individual pentru organele judiciare? Atunci trebuie modificat Codul contraventiilor administrative si mai departe. Astfel, daca rezulta din aceasta situatie. Daca o sa ramina asa, atunci nimeni nu o sa faca regula.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Eu as dori sa precizam impreuna aceea ce, de fapt, a formulat si domnul deputat Filat – aspectele financiare trecute in articolul I alineatul (2) literele a) si b) nu sint precizate sursele de finantare. Daca nu vom scrie clar ca aceste surse financiare provin de la bugetul de stat, degeaba votam aceasta lege. Pentru ca avem situatii similare cu judecatorii, procurorii, ofiterii SIS, politistii. Si nu am vrea sa mai introducem o categorie sociala, care sa fie pe seama administratiei publice locale.

Mai mult decit atit, cu cit nici in acest caz nu ar fi fost clar, chiar daca administratia publica locala ar avea bani, cine dea aceste surse financiare? Bugetele raionale sau bugetele locale? Nivelul 1 sau nivelul 2? De aceea, ca o sugestie pentru lectura a doua si, intru cit oricum se pune in aplicare, intentia este de la 1 ianuarie 2007, sa ne gindim la bugetul de stat, pentru a putea onora aceste angajamente financiare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule ministru,

Va rog mult sa atrageti atentie asupra articolului 1 alineatul (2), litera c ), unde se prevede compensarea lunara a costului a 30 kw/ora de energie electrica si anual a unui m³ de lemne si a unei tone de carbuni. Daca nu ar fi cazul sa examinati si localitatile gazificate. Ce vor face acesti specialisti cu lemnele si carbunii? Poate ar fi cazul sa examinati si compensarea unui volum oarecare de gaze naturale?

Domnul Boris Golovin:

Cred ca tot la suma care ar costa cred ca metrii acestia cubi de lemne si tona de carbune.

Doamna Adriana Chiriac:

Da, dar pentru lectura a doua poate ar fi cazul sa indicati aceasta.

Multumesc.

Domnul Boris Golovin:

Da, bine.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Valerii Garev:

Господин Головин, у меня к вам такой вопрос. Вот сложится такая ситуация, когда молодой специалист отработал три года, но не успел построить дом, и так далее. Дальше как? После трех лет прекращаются льготы по уголю, электроэнергии, и так далее. Как в таких случаях вы думаете выполнять закон? Такая ситуация сложится.

Domnul Boris Golovin:

После трех лет работы у него повышается заработная плата в связи с выслугой лет. Он сдает на категорию, которая тоже повышает на 30–40% его заработную плату, и она, так сказать, компенсирует расходы.

Domnul Valerii Garev:

И все это прекращается.

Domnul Boris Golovin:

Да, прекращается. Это выплата в течение первых трех лет.

Domnul Valerii Garev:

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Vizavi de cheltuielile care vor fi suportate atit la propunerea colegului domnul Rosca, cit si a domnului Filat. Atit actuala legislatie vizavi de administratia publica locala, cit si propunerile cu care am venit si care au fost votate in sesiunea precedenta, nu ii atribuie competenta financiara adminis-tratiei publice locale la cheltuielile suportate in domeniul ocrotirii sanatatii.

Nici in aspectul domeniilor optionale nu sint atribuite administratiei publice locale. Deci, din punctul de vedere al situatiei date, cheltuielile vor fi suportate automat nemijlocit de minister si cred ca atunci cind ati raspuns ca sint prevazute acele 9 milioane, deci, in bugetul 2007, suma care va fi in suportul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale.

Domnule ministru,

Eu am vrut sa va intreb altceva. Care este aproximativ salariul unui rezident, care a terminat rezidentura, si de la 1 ianuarie 2007 se va incadra in activitatea de munca intr-un spital raional, presupunem, care va fi aproximativ salariul lui lunar?

Domnul Boris Golovin:

Astazi, salariul unui rezident ste aproximativ in jur de 750 de lei, 600 –
750 de lei.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Rezident? Eu am in vedere absolvent, care va fi un medic, presupunem, terapeut, chirurg s.a.m.d.

Domnul Boris Golovin:

Nu, iarasi depinde de mai multi factori. Vasazica, si de, sa zicem...

Domnul Vladimir Ciobanu:

Mediu.

Domnul Boris Golovin:

Da, eu inteleg, depinde, vasazica, pe o norma, pe o norma si jumatate.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar eu vorbesc de un salariu. Aceea ca ei lucreaza si doua salarii, dar daca este necesar, fac si garzi.

Domnul Boris Golovin:

Ei, doua salarii nu, un salariu jumatate.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Fiecare se straduie. Dar un salariu aproximativ?

Domnul Boris Golovin:

Trebuie de calculat. Eu nu am cifrele.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Din informatia pe care o am, undeva in jurul la 650 – 670 de lei.

Domnul Boris Golovin:

Putin mai mult.

Domnul Vladimir Ciobanu:

700 de lei plus 7500 anual, care se prevad, aproximativ pe luna inca 600 si ceva de lei. Deci, aproape 1200 cheltuieli pe care le va suporta bugetul de stat pentru a acoperi unele cheltuieli la intretinerea apartamentului. Considerati ca aceasta suma de bani, care i se da unui medic tinar, va fi atractiva initiativa Guvernului cu privire la crearea unor conditii preferentiale pentru a veni tinarul specialist in teritoriu?

Domnul Boris Golovin:

Aceasta suma...

Domnul Vladimir Ciobanu:

Eu stiu raspunsul. Altceva am vrut sa va propun. Nu se discuta aspectul necesitatii venirii tinerilor specialisti in teritoriu. Dar noi, daca vrem sa facem o actiune, o injectie financiara, suma necesara este cu mult mai mare decit 9 milioane 700. Si sintem toti constienti de aceasta situatie. Noi trebuie sa imbunatatim conditiile de lucru a medicilor in teritoriul celor care lucreaza in invatamint.

Dar asa s-a intimplat ca medicii au plecat, masiv au plecat din centrele raionale, ca sa ii intoarcem, trebuie sa le asiguram un suport financiar. El este necesar cu mult mai mult decit, pur si simplu, 30 de mii pe an, pe acesti trei ani de zile. Si eu sint de acord cu colegii care spun ca ar fi cazul sa le dam o suma necesara pentru ca medicul cela sa poata, cel putin de la bun inceput, sa isi procure un apartament.

Iata acesta va fi un suport financiar, care ar crea o atractivitate a unui tinar specialist sa vie in sat, sa vina in centrul raional. Vorbim de teritoriu. De aceea, pentru lectura a doua, atit noi, deputatii, in special fractiunile, cit si ministerul ar fi cazul sa revedem suma de 9 milioane 700 si in buget, si in proiectul de hotarire. Si ea, suma, sa asigure si sa devina atractiva si sa asigure tinerilor specialisti sa hotarasca o injectie financiara necesara pentru a crea conditiile elementare de a trai si de a lucra in domeniul ocrotirii sanatatii.

Domnul Boris Golovin:

Domnule deputat,

Va multumesc pentru sustinere.

Domnul Marian Lupu:

Da, alte intrebari nu sint?

Domnule ministru,

Va multumesc.

Inainte de a ruga comisia, deci, domnul Ciobanu, a intrebat care este salariul unui rezident. Cred ca raspunsul este mult mai complex, fiindca sint diferiti rezidenti in Republica Moldova cu salarii diferite.

Rog, comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

In proiectul de Lege pentru completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii Guvernul propune pentru absolventii studiilor postuniversitare de rezidentiat si ai invatamintului mediu medical, care se angajeaza conform repartizarii in localitatile rurale in primii trei ani de activitate, stabilirea urmatoarelor facilitati: locuinte gratuite, acordate de autoritatile administratiei publice locale, pe perioada activitatii in localitatea respectiva, sau restituirea cheltuielilor pentru inchirierea locuintei.

O indemnizatie unica in marime de 30 mii de lei pentru medici si 24 mii de lei pentru personalul medical mediu, cu care se va achita cite 7,5 mii de lei si respectiv 6 mii, dupa expirarea primei luni si, ulterior, la finele fiecarui an de activitate. Compensarea lunara a costului a 30 kw/ore de energie electrica, compensarea anuala a unui metru cub de lemne si a unei toane de carbuni.

Specialistii mentionati vor putea beneficia de facilitati expuse numai in temeiul unui contract individual de munca, al carui model se aproba de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, incheiat cu administratia institutiei medico-sanitare in care au fost repartizati.

In cazul in care tinarul specialist se va concedia conform cererii depuse sau pentru fapte imputabile pina la expirarea termenului de trei ani, el va restitui sumele achitate de catre institutia medico-sanitara respectiva pina la data concedierii. Facilitatile expuse vor intra in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2007.

Comisiile permanente sustin examinarea sau examinarea si adoptarea proiectului de lege. Comisia sesizata in fond considera necesara completarea articolului 1 alineatul (2) litera a) din proiectul de lege cu sintagma “Absolventii invatamintului mediu farmaceutic”.

Obiectiile parvenite vor fi prezentate la examinarea proiectului de lege in lectura a doua. In temeiul celor expuse de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune examinarea si aprobarea proiectului de lege nr.2566 din 30 iunie curent in prima lectura.

Si ca membru al comisiei ori ca deputat de rind vreau sa adaug vreo citeva cifre. Domnul ministru a spus ca pe anul 2007 in buget este preconizata suma de 9,4 milioane de lei. Procesul acesta o sa mearga in trei etape: in 2007 –
9,4 milioane, in 2008 – 15,6 milioane si in 2009 – 22,9 milioane.

Eu inteleg dorinta de a propuner a colegilor, deputatilor; este binevenita propunerea ca sa fie alocata de odata aceasta suma – 30 de mii, dar trebuie sa iesim din realitatile pe care le avem astazi. Acesta e primul moment.

Si al doilea moment. Nu toti absolventii care pleaca la sat ramin acolo. Sa nu avem noi pe urma probleme de judecata cu absolventi, cu tinerii specialisti, ca noi doar stim tendinta lor de la sat spre oras si asa ca eu cred ca masura destul de buna prima data si noi propunem sustinerea proiectului de lege.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Cer scuze, dar am scapat din vedere. Aici se vorbeste despre absolventi. Se au in vedere doar 3 ani dupa absolvirea institutiei sau sa presupunem ca absolventul a incercat un an in oras dupa absolvire si pe urma s-a decis sa mearga in sat. El va primi numai pentru 2 ani sau de la momentul cind a venit in sat?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Se are in vedere daca absolventul a absolvit Universitatea de Stat ori Colegiul de Medicina. In acest caz se incheie un contract individual de munca si dupa repartizare pleaca la locul cutare, care este indicat in contract. Si conform legii el se consideratinar specialist timp de 3 ani. Si iata ca inlesnirile pe care eu le-am mentionat in proiectul de lege, se refera numai la tinerii specialisti care au fost repartizati la locul de lucru prin contract individual.

Doamna Valentina Cusnir:

Noi trebuie sa ne gindim putin ca vor fi doritori, zic, si dupa ce un an a lucrat undeva. Prin intermediul Ministerului, de asemenea, poate fi repartizat, el este inca in perioada de tinar specialist, dar ii ramin 2 ani din aceasta perioada.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Acestia de acum nu sint doritori, dar acestia de acum sint turisti, ei au incercat acolo astazi, miine el doreste sa plece acolo si noi nu o sa avem regula.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu cred. Ati fost si dumneavoastra tinar specialist, posibil.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Am fost.

Doamna Valentina Cusnir:

Si se intimpla diferite cazuri si frecvent, ca incerci, dar...

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, sint cazuri si familiare, sint cazuri cind se casatoresc s.a.m.d. si problema aceasta se hotaraste prin intermediul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am o propunere. Este un graunte, este o intrebare care urmeaza sa fie clarificata si eu am sa rog pentru lectura a doua sa o clarificati. In proiectul de lege nu scrie “imediat dupa absolvirea”, in proiectul de lege scrie “dupa absolvirea”.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Deci, rog, in cadrul comisiei, sa se fixeze cu maxima exactitate ce se are in vedere. Bine?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Doamna Valentina Cusnir:

Apoi aceasta si am avut in vedere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Imi cer scuze.

Domnule presedinte al comisiei,

Aceeasi intrebare. Spuneti, va rog, cum se procedeaza in cazul in care ramine in vigoare articolul 3, asa cum este prevazut el acum. O tinara absolventa a Colegiului de Medicina, presupunem, da, este repartizata intr-o localitate anume, rurala. Dupa un an de zile sau un an si jumatate, nu importa termenul, ea este pusa in situatie, de exemplu, s-a imbolnavit mamica sau alta situatie de viata, este impusa de a parasi localitatea respectiva si se deplaseaza si activeaza intr-o alta localitate, de asemenea, rurala, acusi, aceasta este a doua parte a intrebarii.

Pentru ce noi punem acest tinar specialist sa restituie aceasta suma de bani? Care e argumentarea?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu cred ca aceasta problema poate sa fie rezolvata prin intermediul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. De schimbat repartizarea, aceasta se poate de facut.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte,

Consider ca nu poate fi schimbata, fiindca noi prevedem in lege concret ca se incheie contract si el trebuie sa restituie aceasta suma. Inseamna ca noi in cazul... eu accept punctul dumneavoastra de vedere, caci este logic, dar inseamna ca trebuie sa prevedem in aceasta lege.

Domnul Marian Lupu:

Trebuie.

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu stiu cum, un subpunct sau concretizare la acest punct, ca in cazurile...

Domnul Vladimir Eremciuc:

Bine, pentru lectura a doua.

Domnul Leonid Bujor:

Dar asa nu este.

Domnule Jdanov,

Eu am adus, nu strigati la mine, eu nici o data nu reactionez cind mata spui ceva la microfon.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Pentru lectura a doua inca o data.

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Nu va suparati asa unul pe altul. Putina liniste.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2566. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2566 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2788 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat in scopul ajustarii legislatiei in domeniul asigurarilor sociale la actele internationale la care Republica Moldova este parte, perfectionarii acesteia, in care au fost incluse si unele modificari de ordin redactional.

In conformitate cu legislatia in vigoare, judecatorii si procurorii nu au fost inclusi in sistemul de stat al asigurarilor sociale si de aceea pensia pentru vechime in munca, precum si indemnizatia lunara viagera pentru judecatori se achita din mijloacele bugetului de stat.

In Hotarirea Guvernului nr.639 din 8 iunie 2004, cadrul de cheltuieli pe termen mediu, 2005 – 2007, se indica faptul ca cheltuielile legate de plata pensiilor judecatorilor si procurorilor, care se estimeaza la circa 10 milioane de lei anual, in urma unificarii sistemului de pensionare a acestora, vor fi acoperite din contul contributiilor de asigurari sociale si partial din contul transferurilor efectuate din bugetul de stat.

In scopul asigurarii legislatiei in vigoare la Legea bugetului de stat pe anul 2006 si Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a elaborat proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, prin care sint operate modificari si completari intr-o serie de acte legislative, inclusiv in Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat, in care se propune modul de stabilire si plata pensiilor de asigurari sociale de stat judecatorilor si procurorilor.

Totodata, proiectul de lege mentionat stipuleaza ca plata pensiei pentru vechime in munca sau a indemnizatiei lunare viagere se efectueaza de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale si cheltuielile pentru achitarea acestora sint suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat in marime de 50% si de la bugetul de stat de marime de 50%.

In acelasi timp proiectul propune indexarea pensiilor pentru vechime in munca si a indemnizatiilor lunare viagere stabilite acestor categorii de persoane, indexarea urmeaza sa fie efectuata in conformitate cu articolul 13 privind pensiile de asigurari sociale de stat.

Luind in considerare faptul ca Republica Moldova a ratificat la 28 septembrie 2001 Carta sociala europeana revizuita, precum si tinind cont de dispozitiile Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008, aprobat prin hotarirea Parlamentului, in proiectul de lege se propune acordarea dreptului la pensie pentru limita de virsta avind un stagiu de cotizare cel putin 15 ani. In prezent, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani.

O alta modificare importanta a legislatiei de pensionare, in special a Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat reprezinta completarea ei cu normele ce reglementeaza asigurarea benevola a persoanelor. Astfel, persoana asigurata in baza contractului individual obtine dreptul de a beneficia de pensie, care i se stabileste in cuantum minim.

In legatura cu multiplele cazuri cind documentele cu privire la salariu nu s-au pastrat in arhivele intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor de stat sau obstesti si impiedica stabilirea pensiilor persoanelor care au activat in unitatile mentionate, prezentul proiect de lege propune ca o modalitate de solutionare a problemei date, pensiile persoanelor respective sa fie calculate din salariul mediu al lucratorului de aceeasi profesie si calitate sau functie pentru perioada respectiva conform datelor Ministerului Economiei si Comertului.

Mentionam ca in prezent stabilirea pensiilor, luind ca baza de calcul aceste date, are loc doar in cazul in care documentele despre salariu nu s-au pastrat din cauza calamitatilor naturale sau a altor situatii exceptionale.

Modificarile de ordin redactional se opereaza in legatura cu stoparea cresterii virstei de pensionare si a stagiului de cotizare prin Legea nr.65 din 04 martie 2004 pentru modificarea unor acte legislative care in prezent constituie 30 de ani. Astfel, reducind stagiul de cotizare de la 35 de ani la 30 de ani, pentru a mentine cuantumul pensiilor la nivel de 42% din venitul mediu asigurat, este necesar de a spori costul stagiului de cotizare din venitul asigurat pentru fiecare an de cotizare de la 1,2% la 1,4%.

In scopul unificarii legislatiei de pensionare, in proiectul de lege se propun urmatoarele modificari ce privesc pensionarea unor categorii de angajati din aviatia civila, prevazute la articolul 57 alineatul (1) din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat.

Schimbarea duratei perioadei pentru determinarea venitului mediu lunar asigurat, din care vor fi calculate pensiile 5 ani, majorarea cuantumului pensiilor de la 30 la 35% din venitul mediu lunar asigurat, care este conditionata de sporirea costului stagiului de cotizare din venitul asigurat pentru fiecare an de cotizare de la 1,2% la 1,4%.

Majorarea pensiei cu 2% din venitul mediu lunar asigurat pentru fiecare an complet de stagiu de cotizare in plus, insa marimea totala a pensiei nu poate depasi 75% din venitul mediu lunar asigurat.

Majorarea respectiva este necesara pentru respectarea principiului contributivitatii, potrivit caruia cuantumul pensiei depinde direct de marimea contributiilor achitate si de durata perioadei de cotizare. In prezent, categoria respectiva, indiferent de stagiul de cotizare, practic, beneficiaza de pensii in marime egala.

Stimati deputati,

Tinind cont de cele expuse, va rog, sa sustineti proiectul de lege mentionat.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari catre...

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Noi avem un sir de propuneri, vi le vom inainta cu titlu de amendamente.

Domnule viceministru,

Totodata, as vrea sa va intreb: cunoasteti faptul ca in problematica respectiva, mai ales ce vizeaza judecatorii s.a.m.d. este deja decizia Curtii Constitutionale. Cind ati elaborat proiectul respectiv, ati luat ca baza deciziile respective sau nu?

Domnul Victor Mindru:

Da, s-a luat.

Domnul Vladimir Filat:

Da, bine, noi o sa mai discutam, dar ar trebui de analizat mai bine, sa nu ne trezim ca legea deja adoptata sa fie atacata in Curtea Constitutionala si normele sa fie declarate neconstitutionale.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Noi salutam grija permanenta fata de judecatori, procurori si alte categorii de oameni foarte importanti. De aceea, o intrebare, care este costul acestei legi? Sumar, ati calculat suma cifrei ca sa cunoastem?

Domnul Victor Mindru:

Este stipulat, costul este in Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul 2006.

Domnul Ion Gutu:

Modificarile, eu ma refer la proiectul de lege. Se introduc modificari, se introduc coeficienti, se majoreaza cheltuielile pentru mai multe categorii, dumneavoastra le-ati aranjat si in lege sint, in citeva legi. Care este, aproximativ, costul acestei legi?

Domnul Victor Mindru:

Schimbari in buget proiectul dat nu prezinta, nu se fac.

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Eu nu pot sa fiu de acord. Eu sint economist, eu citesc si ma uit la cifre concrete. Coeficientul se majoreaza, deci se majoreaza la toate compartimentele si acest proiect de lege are scopul de a majora pensiile. Eu nu sint impotriva sa fie majorat, dar care va fi suportul bugetului asigurarilor sociale, bugetului statului?

Stimati colegi,

Eu cred ca in acest caz nu putem sa votam.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu as incepe cu aceea ca statul intr-adevar trebuie sa aiba grija serios de aceste categorii, daca vrem un stat de drept. Si sa-l linistesc pe domnul Gutu ca esenta legii... nu se adauga nici o copeica in plus, nu costa nimic. In ceea ce priveste categoria de judecatori, procurori, slujbasi publici daca ii numim, pur si simplu, aceasta lege, cheltuielile de la bugetul de stat le transfera la bugetul asigurarilor sociale. Si statul este obligat sa aiba grija de aceste categorii si sa prevada in buget transferuri la bugetul asigurarilor sociale.

Domnule ministru,

Pe mine ma intereseaza o intrebare. Daca nu cumva in contextul celor spuse domnul Filat se va modifica procedura de indexare. Dupa cum cunoasteti, acum, o data cu marirea salariilor persoanelor respective li se indexeaza si pensiile. Aceasta cred ca trebuie sa ne deranjeze cel mai... in rest acolo nu se prevad nimic defalcari s.a.m.d.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc, domnule deputat.

Intr-adevar, modalitatea de indexare acestor doua categorii, pe care dumneavoastra le-ati enumerat, judecatori si procurori, intr-adevar se modifica si se modifica in conformitate cu alocatiunea, eu am spus deja, care va fi modalitatea de indexare.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna vicepresedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa va referiti la schimbarile pe care le va aduce acest proiect de lege daca va fi adoptat pentru persoanele angajate in sectorul agrar.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

La categoria data, articolul 6, daca dumneavoastra l-ati citit atent, alineatul (3) sint stipulate schimbarile. Aici se va lua in considerare... pentru persoanele angajate in sectorul agrar in baza contractului individual de munca, perioada in care au fost executate lucrarile sezoniere se include in stagiul de cotizare considerindu-se un an de cotizare s.a.m.d.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Eu am citit, dar am zis sa faceti o claritate, ce se schimba, ca sa fie clar.

Domnul Victor Mindru:

Se schimba ca, dat fiind faptul ca in sectorul agrar lucrarile sint sezoniere, nu se ia o perioada anumita, dar se ia tot anul si pornind de la aceasta de acum se calculeaza.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

Iarasi, in continuare despre ceea ce a intrebat si doamna Cusnir, la articolul 6 alineatul (3). Intentia este buna, dar cu fraza cu conditia ca suma minima anuala a contributiilor sa nu fie mai mica decit... dumneavoastra ati stricat toata, cum s-ar spune, intentia.

Ca daca nu este conform acestei conditii, inseamna ca revenim la alineatul (2), adica pe principii generale.

Domnule ministru,

Noi stim foarte bine ca oamenii de la sate fug pe un cap. Si iarasi noi mergem pe niste, cu niste jumatati de masura. Daca noi, totusi, consideram ca vrem sa stabilizam populatia rurala, sa traiasca in mediul rural, inseamna ca atunci, dupa punctul acesta, dupa cuvintul “cotizare” sa punem punct si restul frazei sa il excludem. Altfel nu are nici un sens toata aceasta intentie a dumneavoastra, ea isi pierde valoarea.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc, dar aceasta cred ca e pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru lectura a doua eu cred ca noi trebuie aici sa punem punct si sa scoatem conditia, daca dorim cu adevarat sa sustinem.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Valentina mi-a amintit, e chestie de concept. Daca, de pilda, autorul accepta ca aici noi, la acest articol 6 alineatul (3), sa excludem sintagma dupa cuvintul “cotizare”, atunci este o situatie in privinta votarii.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Eu pot sa va spun un lucru, deci eu simt ca autorul ar fi flexibil ca sa examineze, dar nu poate sa ne ofere acum un raspuns cert, pe care motiv, daca se ajunge la aceasta modificare, nu e o problema, repunem acest subiect la revotare pentru lectura intii si in cadrul aceluiasi exercitiu o facem si in lectura a doua.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Eu vreau ca sa continui ceea ce am inaintat eu.

Domnule ministru,

Daca se poate pentru lectura a doua sa prezentati oficial de la ministerul dumneavoastra si confirmat de Ministerul Finantelor un document ca acest proiect de lege nu va necesita cheltuieli suplimentare la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale.

Domnul Victor Mindru:

Multumesc.

De acord.

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative propune operarea unor modificari in trei acte legislative: Legea nr.317 din
13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutionala, Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la Statutul judecatorului si Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurari sociale de stat si are drept scop ajustarea legislatiei care reglementeaza activitatea sistemului de asigurari sociale de stat la instrumentele internationale la care Republica Moldova este parte, precum si realizarea actelor strategice interne cum sint: Strategia de Crestere a Economiei si Reducere a Saraciei, Strategia privind reforma sistemului de asigurari cu pensie si cadrul de cheltuieli pentru termen mediu 2005 – 2007.

Cele mai importante problemele asupra carora se axeaza acest proiect sint cele ce tin de modificarea si completarea Legii privind pensia de asigurare sociala de stat menita sa imbunatateasca situatia pensionarilor. Astfel, prin completarile propuse la articolele 2, 6 si 8 se specifica modalitatea de acordare a drepturilor si calcularea pensiei pensionarilor asigurati in baza de contract individual cu Casa Nationala de Asigurari Sociale si a persoanelor stramutate cu traiul pe teritoriul Republicii Moldova.

Se propune reducerea duratei stagiului minim de cotizare necesar pentru acordarea dreptului la pensie de la 20 la 15 ani si excluderea termenului limita de stopare a cresterii virstei de pensionare. Prin urmare, actuala virsta de pensionare 57 de ani pentru femei si 62 de ani pentru barbati nu va creste, raminind stabila.

Modificarea propusa la articolul 17 al legii preconizeaza ca persoanele aflate in locurile de detentie vor putea beneficia in intregime de pensia stabilita si nu doar pentru 3 ani retroactivi, cum este prevazut la momentul actual.

De mentionat ca modificarea propusa la articolul 60, care prevede modul de acordare a pensiilor pentru unii angajati din aviatia civila, va oferi pensii majorate fata de nivelul actual pentru aceasta categorie de asigurati, fiind propus un mod de calculare a pensiilor mai favorabil, care va interesa persoanele in cauza sa activeze pe o perioada mai indelungata pentru a beneficia de o pensie mai mare.

Se propun si un sir de modificari redactionale, ce decurg din rezultatele implementarii pe parcurs a Legii privind pensia de asigurari sociale de stat sau operarea unor modificari anterioare in aceasta lege sau alte acte legislative.

Concomitent, se propune introducerea in Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat cu 4 articole noi ce vor reglementa asigurarea cu pensie ale judecatorilor si procurorilor. Astfel, conditiile de asigurari cu pensie a judecatorilor si procurorilor vor fi treptat racordate la principiile generale de pensionare, pentru inceput, aceste persoane, fiind supuse asigurarilor sociale de stat.

Ca rezultat al operarii modificarilor mentionate, se propune excluderea normelor ce tin de asigurarea cu pensie dintr-un sir de acte legislative, cum ar fi: Legea cu privire la Curtea Constitutionala, Legea cu privire la statutul judecatorului, Legea cu privire la Procuratura.

In procesul dezbaterii acestui proiect in cadrul comisiei sesizate in fond, s-a stabilit ca, la momentul actual, Guvernul elaboreaza o conceptie de unificare a sistemului de pensionare, care va determina caile optime de unificare, precum si etapele de implementare a acestui proces.

In aceasta ordine de idei, comisia considera oportuna efectuarea unor incursiuni fragmentare in procesul de unificare si propune excluderea din proiectul mentionat a articolelor 47, 48, 49 si 50 si a modificarilor din alte articole ce decurg din excluderea acestora.

Totodata, mentionam necesitatea urgentarii procesului de elaborare a acestei conceptii de catre Guvern pentru a asigura o abordare unica a principiului echitatii sociale in sistemul de asigurari cu pensie.

Proiectul a fost examinat de catre comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, obiectii si propuneri pe marginea proiectului au parvenit de la doua comisii permanente: Comisia pentru politica economica, buget si finante si de la Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Toate obiectiile si propunerile expuse vor fi examinate si analizate detaliat de catre comisia sesizata in fond pentru lectura a doua.

Tinind cont de cele relatate si de importanta modificarilor propuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritate de voturi, propune aprobarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative in prima lectura, tinind cont de propunerile comisiei expuse mai sus.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule vicepresedinte al comisiei,

Dumneavoastra ati invocat o notiune si anume “echitate”. Eu consider ca noi interpretam intr-un mod gresit anumite norme si pe alocuri chiar tendentios.

Noi salutam incadrarea normelor intr-o lege specializata si sa se refere la toate categoriile. Dar, totodata, eu vreau sa va spun, ca o data ce anumite facilitati sint scoase prin proiectul respectiv de lege de la procurori, de la judecatori, argumentind ca toti oamenii sint egali, ar trebui sa avem in vedere ca si functiile pe care le indeplinesc judecatorii, procurorii si restul categoriilor sint speciale. Si daca noi nu o sa luam in considerare asemenea lucruri, nu va suparati, dar cumva o sa avem o abordare foarte simplista asupra procesului in general. Noi am mentionat, catre lectura a doua vom veni cu un sir de argumente si modificari si speram ca vor fi luate in considerare.

Este o rugaminte, ca in continuare sa nu argumentam ca este o echitate sociala. Nicidecum nu putem sa catalogam acest aspect sub notiunea respectiva.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Daca eu am inteles corect, dumneavoastra pledati pentru excluderea articolelor 47, 48, 49 si 50.

Domnul Vladimir Eremciuc:

E corect.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastra mergeti pe o cale gresita si eu, din start, va spun ca dumneavoastra incalcati prin aceasta, daca Parlamentul va vota in felul acesta, toate cele 4 hotariri ale Curtii Constitutionale cu privire la aceasta problema. Si Parlamentul nostru va incalca Carta europeana privind statutul judecatorilor europeni.

Si eu ma gindesc foarte serios ca in nici un caz Parlamentul nostru nu va adopta o astfel de lege. In caz contrar, ea, pur si simplu, nici nu va ajunge de la Presedintie la “Monitorul Oficial” si va fi atacata la Curtea Constitutionala.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Susarenco,

Eu nu am inteles de ce o sa fie atacata, daca noi aceasta pozitie, care se refera la judecatori si procurori, o scoatem din legea mentionata? Propunerea comisiei este de exclus articolele care se refera la judecatori si procurori. Avind in vedere, eu am spus anterior mai sus, ca Guvernul sa lucreze, in scurt timp sa prezinte Parlamentului modalitatea reformarii sistemului de asigurare cu pensie.

Domnul Marian Lupu:

Da, e clar.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2788, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2788 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3547 pentru modificarea Legii cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.

Prezinta Guvernul.

Domnul Ion Tighineanu – vicepresedinte al Academiei de Stiinte:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

In conformitate cu Legea nr.115-XVI din 18 mai 2006 cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii, sint scutite de taxa vamala: utilajul tehnologic, echipamentul, instalatiile si mijloacele circulante, importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii, acreditate de Consiliul National pentru Acreditare si Atestare pentru activitate in sfera stiintei si inovarii conform Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova si anexei care face parte integranta din lege.

Intru realizarea acestor prevederi, Academia de Stiinte a Moldovei a pregatit si i-a prezentat Guvernului actualul proiect pentru modificarea anexei la legea mentionata in baza informatiilor privind utilajul tehnologic, echipamentul, instalatiile si mijloacele circulante preconizate pentru import in anul 2007 de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii, acreditate de Consiliul National pentru Acreditare si Atestare. Proiectul mentionat a fost examinat si definitivat in conformitate cu obiectiile si propunerile expuse in avizele institutiilor de resort.    

Conform calculelor Ministerului Finantelor, facilitatile in urma scutirii de taxa vamala a marfurilor importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii in anul 2007 se estimeaza la circa 207 000 de lei. Fiind aprobat de Guvernul Republicii Moldova, proiectul a fost inaintat in Parlament si discutat in cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante. S-a solicitat indicarea in anexa a pozitiei generale din Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova. Ceea ce a fost executat.

Alte obiectii referitoare la lista utilajului si materialelor solicitate nu au fost. Rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule raportor,

As vrea sa cunosc, care sint garantiile, caci, totusi, aceste marfuri, care vor fi importate in Republica Moldova, peste un timp ele nu isi vor gasi intrebuintarea lor in laboratoarele unor intreprinderi de producere?

Domnul Ion Tighineanu:

Desigur, acest lucru se monitorizeaza. Este Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltarea Tehnologica.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu aud. Va rog mai tare.

Domnul Ion Tighineanu:

Acest utilaj este procurat in cadrul diverselor proiecte, care sint aprobate de catre Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica. In fiecare an se prezinta darea de seama in cadrul acestor proiecte. Adica, utilizarea acestor utilaje, echipamente este monitorizata in permanenta.

Eu vreau sa va spun ca, recent, pe parcursul a doua saptamini, am audiat darile de seama in cadrul programelor de stat si chiar reprezentanti ai Parlamentului au participat la aceste audieri.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dumneavoastra vreti sa spuneti ca Consiliul Suprem va monitoriza acest proces de import si evidenta acestor marfuri.

Domnul Ion Tighineanu:

Sint persoane responsabile.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca noi am facut o eroare atunci cind am adoptat Codul stiintei si inovarii si am propus acolo ca importul sa nu fie taxat la vama. Cred ca mai simplu era ca noi sa prevedem in Legea bugetului ca sa fie acolo compensate aceste cheltuieli pentru plata T.V.A. la import decit de fiecare data sa venim aici cu asa proiecte de legi “Voltmetro”, “Prometro”, “Multimetro” s.a.m.d., niste chestiuni care noi nu stim cit costa, nu stim ce inseamna ele. Adica, stim ce inseamna ele.

Dumneavoastra ati mentionat 207 000 de lei. Aceasta nu este o suma din acele milioane care acum dumneavoastra le primiti ca Academie de Stiinte.

Domnul Ion Tighineanu:

Ceea ce s-a solicitat pentru anul viitor, intr-adevar, este o lista relativ, sa spunem asa, scurta. Dar vreau sa va spun ca in viitor, avind in vedere ca a avut loc procesul de optimizare a institutiilor din sfera stiintei si inovarii, eu cred ca pentru anul 2007, intr-adevar, suma este mai mica, dar in viitor vom avea listele mult mai mari. Eu astept, cel putin. Dar aceasta este situatia si noi trebuie, pur si simplu, sa aprobam aceasta lista.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Tighineanu si stimati colegi,

Noi trebuie aici, in lege, sa scriem foarte clar: “Tot ce se importa si nu se platesc taxe nu mai aveti dreptul sa comercializati.” Sa fie foarte clar scris si atunci se pune punct si in contabilitate si peste tot. Adica, s-a importat sub acest cod, nu mai ai voie sa le vinzi in continuare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa va intreb, iata am luat legea... care ati fost scutiti pentru anul 2006. La Serviciul Standardizare si Metrologie, spre exemplu, in 2007 aveti exact aceleasi utilaje sau generator de semnale. Iata, aveti in 2006 o bucata si iarasi inca o bucata in 2007. Ele ies din functiune sau de ce in fiecare an, sau detectorul pentru catodoluminescenta si altele. Ati avut cite o bucata din 2006 si iarasi cite o bucata in 2007.

Domnul Ion Tighineanu:

Eu raspund la intrebare. Faptul ca sint incluse in aceasta lista inca nu inseamna la 100% ca intr-adevar vor fi procurate. La acest centru anul acesta, pur si simplu, a fost o situatie, cind trebuia sa procure un utilaj, este vorba de un spectrometru “Mezbaor” si din cauza necesitatii de a acoperi o parte din cheltuieli pentru procurarea urgenta a acestui utilaj, eu presupun ca aceste unitati nu au fost procurate. Si ei solicita sa fie procurate anul viitor.

Doamna Valentina Cusnir:

Inseamna ca pentru anul 2006 vor fi niste rezerve, inteleg eu, fata de ceea ce am...

Domnul Ion Tighineanu:

Au utilizat sursele financiare pentru procurarea altui utilaj care... practic, a fost initiata procurarea in 2005 si, in sfirsit, au reusit sa il procure in 2006, dar au folosit o parte din...

Doamna Valentina Cusnir:

Nu este chiar regula in asemenea caz.

Domnul Ion Tighineanu:

Da, sint de acord. Dar si situatia la noi acum... sintem intr-o perioada de tranzitie, deci, procese de optimizare, de reformare s.a.m.d.

Doamna Valentina Cusnir:

Atunci noi votam mita in sac. Dumneavoastra ne dati o lista si dupa aceasta o schimbati cum doriti dumneavoastra.

Domnul Ion Tighineanu:

Nu.

Doamna Valentina Cusnir:

Asa iese.

Domnul Ion Tighineanu:

Noi solicitam de ce avem nevoie. Desigur, ma rog, cazul pe care dumneavoastra l-ati mentionat, pur si simplu, iese din comun in sensul ca a fost o urgenta si au fost utilizate sursele financiare pentru a procura utilajul. De altfel, aveam sa pierdem. A fost propus de o firma la un pret mult mai ieftin. Si, de aceea, s-a mers la aceasta.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

O intrebare, poate, mai mult de procedura. Totusi, autorul acestui proiect de lege este Guvernul.

Cine este autorul legii?

Domnul Ion Tighineanu:

Deci, a fost pregatit de Academia de Stiinte si inaintat la Guvern.

Domnul Ion Gutu:

Dar e inaintat de Guvern, care are dreptul sa elaboreze legi.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu ma refer, la o chestiune de procedura, fiindca, intr-adevar, acest proiect de lege este vizat sau este contravizata decizia de catre Ministerul Economiei si Comertului, responsabil de politica tarifara in Republica Moldova.

Acest proiect de lege trebuie sa fie prezentat de Ministerul Economiei si Comertului si poate sa asiste si, eu stiu, presedintele sau vicepresedintele Academiei de Stiinte si nicidecum Academia de Stiinte.

Eu va rog sa avem in vedere, ca, intr-adevar, rolul Academiei de Stiinte creste, mai ales la compartimentul “finantare prin bugetul statului”, dar trebuie sa fie prezentat acest proiect de catre Ministerul Economiei si Comertului.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Tighineanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, inaintat cu dreptul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele. Proiectul de lege mentionat este elaborat ca urmare a solicitarilor organizatiilor din sfera stiintei si inovarii, acreditate de Consiliul National pentru Acreditare si Atestare, ce tine de acordarea scutirii de taxa vamala la importul utilajului tehnologic, echipamente, instalatii si mijloace circulante conform Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova.

Totodata, prezentul proiect de lege presupune scutirea de taxa vamala a marfurilor importate de catre organizatiile nominalizate doar pentru anul calendaristic 2007. Luind in considerare cele expuse, comisia considera ca, conceptual, proiectul respectiv poate fi sustinut in prima lectura, iar pentru lectura a doua denumirea marfurilor din anexa la proiect urmeaza a fi racordata la pozitiile tarifare din Nomenclatorul marfurilor Republicii Moldova.

Concomitent, comisia va tine cont de avizele permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si de amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege mentionat in lectura a doua. Pornind de la cele mentionate, comisia propune de a vota acest proiect de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Cusnir,

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Referitor la intrebarea pe care am adresat-o reprezentantului care a prezentat acest proiect, rezulta ca daca unele din cele mentionate in legea adoptata anul trecut nr.115 din 18 mai 2006... trebuie excluse acele pozitii care nimeresc in acest proiect.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, noi o sa verificam aceasta pozitie si, probabil, vom reflecta in raport pentru lectura a doua.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, poftim.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3547. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3547 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3033 pentru completarea articolului 36 din Legii pentru aprobarea Codului transporturilor auto. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Iovv.

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In urma multiplelor adresari si consultari cu transportatorii de calatori s-a constatat lipsa unui cadru legislativ in privinta aprobarii metodologiei de calcul a tarifelor la serviciile prestate in transportul de calatori si bagaje. Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor in comun cu Institutul National de Economie a elaborat aceasta metodologie in corespundere cu Legea Codului transportului auto, Regulamentului transporturilor de calatori si bagaje si alte acte legislative.

Metodologia stipuleaza stabilirea tarifelor in functie de schimbarea preturilor la combustibil, materiale si piese de schimb de inflatie si alti factori. Proiectul de Lege pentru completarea articolului 36 din Legea pentru aprobarea Codului transporturilor auto este sustinut de Guvern, comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Propunem Parlamentului adoptarea proiectului de Lege in prima lectura si daca deputatii nu vor avea obiectii si propuneri – adoptarea legii si in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Domnule coleg,

Cind ati lucrat ministru al transporturilor multi ani, cum elaborati dumneavoastra tarifele, preturile, era o metodologie sau faceti singuri?

Domnul Vasile Iovv:

Cind lucram eu ministru, totul era in regula.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule coleg,

Nu stiu, poate si este binevenit faptul ca Guvernul isi asuma tot mai multe responsabilitati, cred ca pentru a realiza tot mai putin si mai putin. Dar totusi as vrea sa cunosc care este pozitia dumneavoastra, daca aceasta metodologie de calculare a tarifelor ar fi pusa in sarcina unei agentii independente, care nu va depinde de Guvern. Recunoastem ca una din functiile principale ale Guvernului este acumularea veniturilor la buget. Si din acest context, aceasta metodologie, daca ea va fi elaborata de Guvern, poate fi influentata sub aprobarea unei metodologii, care va aduce la majorarea tarifelor la serviciile de transport.

Domnul Vasile Iovv:

Eu va multumesc de intrebare.

Mai intii de toate, vreau sa spun ca aceasta metodologie, adica metodologia de calcul al tarifelor, ea este pe 14 foi. Aceasta este o metodologie de calcul, care nu poate fi incalcata, mai mult decit atit, daca ea este aprobata de Guvern si va fi aprobata si de Parlament. Adica o sa fie Agentie independenta ori acest lucru o sa-l Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, ori alta subdiviziune a organelor centrale, totuna ea trebuie sa se conduca de metodologia aprobata. Ea nu poate sa faca nici in stinca, nici in dreapta. Asa ca aici e tot, eu nu vad divergente.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, conform proiectului, Guvernul aproba. Dumneavoastra ati remarcat ca ea va fi votata si in Parlament. Acest lucru nu este stipulat in acest proiect de lege.

Domnul Vasile Iovv:

Da. Guvernul a aprobat aceasta metodologie.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, Guvernul va aproba.

Domnul Vasile Iovv:

Da.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si atunci...

Domnul Vasile Iovv:

De acum este aprobat.

Domnul Iurie Bolboceanu:

La Parlament el nu va fi...

Domnul Vasile Iovv:

De acum este elaborata de Ministerul Economiei si Comertului.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si aprobata de Guvern.

Domnul Vasile Iovv:

Da.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dumneavoastra ati spus ca ea va fi aprobata in Parlament.

Domnul Vasile Iovv:

Nu, ea este aprobata de Guvern. Dar noi aici, in lege, la articolul 36, adica corectam in Codul transportului auto.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu este clar.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Continuam.

Microfonul nr.5.

Domnul Vasile Iovv:

Domnule deputat,

Alta chestie este aici. Inainte nu era termen, de pilda, privind aprobarea acestor tarife. Se majoreaza pretul la combustibil, la piesele de schimb, la inflatie s.a.m.d. si trece un an, trece al doilea si nu se schimba tarifele. Transportatorii fac greve. Ei sint nemultumiti si aceasta este normal. Dar aici metodologia...

Domnul Iurie Bolboceanu:

Este normal.

Domnul Vasile Iovv:

Prevede o data in an. Daca se schimba, adica pretul la combustibil s.a.m.d. piese de schimb, atunci o data in an, conform metodologiei, se schimba tarifele la transportul pasagerilor.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule deputat Iovv,

Asa o intrebare. Dumneavoastra cunoasteti mai bine decit oricare din aceasta sala problema data, caci ati lucrat si in calitate de reprezentant al administratiei publice, care, la momentul actual, de fapt, detine puterea de a decide asupra tarifelor, si in calitate de transportator spunem asa, conducator de ramura.

Si noi cunoastem sigur, mai ales la Chisinau, ca, intr-adevar, marimea tarifelor a fost marul discordiei dintotdeauna dintre administratia publica, care se opunea din anumite considerente, cred eu, mai mult politice si din moment se opunea maririi. Nu considerati dumneavoastra ca aceasta va afecta intr-un fel autonomia administratiei publice locale, care, in dependenta de Balti sau Cahul, sau mai stiu eu, Chisinau, aproba tarife diferite? Primul moment.

Si al doilea moment. Nu credeti dumneavoastra ca, o data cu acesta, trebuie sa amendam un sir de legi care astazi dau putere administratiei publice sa aprobe aceste tarife?

Domnul Vasile Iovv:

Eu cred ca nu. Nu afectam nici administratia locala. Si eu cred ca... Eu inca o data repet. Aceasta metodologie da posibilitate ca, la timp, repet, sa se aprobe tarifele pentru transportul de calatori in conformitate cu marirea pretului la combustibil, inflatie si piese de schimb s.a.m.d., ele sint multe.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule coleg Iovv,

Eu as vrea sa va intreb totusi, nu ar fi mai rezonabil ca aceasta metodologie sa fie aprobata de Parlament? Fiindca in cazurile conform Legii cu privire la reglementarea in activitatea de antreprenoriat ministerele nu au dreptul sa aprobe tarife. Tarifele trebuie sa fie aprobate de Guvern. Si in acest caz ar fi logic ca metodologia sa fie aprobata de Parlament si tarifele sa fie aprobate de Guvern. Daca sa avem o logica in legislatie, de altfel...

Domnul Vasile Iovv:

Aceasta este parea dumneavoastra.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu zic logica legislatiei noastre. Legea cu privire la activitatea de intreprinzator. Acolo se mentioneaza foarte clar ce poate un minister si ce nu poate.

Domnul Vasile Iovv:

Noi, de pilda, incredintam aceasta misiune, adica Guvernul sa aprobe metodologia. Noi credem in Guvern.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar tarifele cine le va aproba? Tarifele?

Domnul Vasile Iovv:

Tarifele la calculeaza Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor conform maririi preturilor la combustibil s.a.m.d.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar conform legii pe care noi am aprobat-o in Parlament, ministerul nu are asemenea drept sa aprobe niste tarife.

Domnul Vasile Iovv:

Orice minister are dreptul sa calculeze, sa elaboreze. Dar Guvernul poate aproba aceasta metodologie.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Ca autor, eu ma adresez dumneavoastra sa acceptati, ca, in locul de Guvernului, Parlamentul sa adopte metodologia si pe urma Guvernul sa aprobe tarifele. Aceasta ar fi logic.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule autor.

Domnul Vasile Iovv:

Eu cred ca in acest proiect de lege totul este corect si trebuie votat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule autor.

Eu rog comisia.

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Prezint raportul asupra proiectului de Lege pentru completarea articolului 36 din Legea nr.116 pentru aprobarea Codului transportului auto. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnii deputati in Parlament Vasile Iovv si Anton Miron.

Si comunica urmatoarele. Prin proiectul de lege mentionat se propune completarea articolului 36 din Codul transporturilor auto cu un alineat nou, care prevede aprobarea de catre Guvern a metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare a calatorilor, pasagerilor si bagajelor cu transportul auto.

Pornind de la faptul ca, conform Legii nr.64 de legislatura a XII-a din 31 mai 1990 cu privire la Guvern promovarea politicii unice a statului in domeniul preturilor constituie una din atributiile de baza ale Guvernului. Comisia considera ca proiectul de Lege privind aprobarea de catre Guvern a metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile de transport al calatorilor si bagajelor cu transportul auto se incadreaza in sistemul legislativ al Republicii Moldova, si il propune spre aprobare de catre Parlament in prima lectura.

Comisia inainteaza aceasta propunere, bazindu-se pe avizele pozitive ale comisiilor parlamentare, a Directiei juridice a Parlamentului Aparatului Parlamentului, precum si a Guvernului. Si in cazul in care in cadrul examinarii proiectului de lege din partea deputatilor nu vor fi expuse careva obiectii si propuneri, comisia propune adoptarea proiectului de lege concomitent in lectura a doua.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Totusi, la momentul dat organele locale si organele centrale au dreptul la aprobarea tarifelor sau nu?

Domnul Valeriu Calmatui:

Da. Deci, organele locale aproba tarifele la nivel local. Conform, totusi, acestei metodologii ei calculeaza si le aproba la consiliile locale. Organele centrale, respectiv, pentru...

Domnul Dmitri Todoroglo:

Единая методология. Dar ceea ce a vorbit domnul Cosarciuc referitor la aceea ca organele centrale au fost private de aceste drepturi.

Domnul Valeriu Calmatui:

Nu taie, deci, aici nu. Metodologia se intareste numai de Guvern. Restul de acum cum a fost stipulat in lege asa si ramine.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

A fost o solicitare pentru luare de cuvint.

Domnule Braghis,

Va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Onorat Parlament,

Consider ca chestiunea abordata de domnii deputati Iovv si Miron este una foarte importanta. Mai mult decit atit, ca au fost mai multe adresari ale cetatenilor, populatiei la capitolul respectiv, care denota situatii foarte socante cite odata chiar la acest capitol. Transportul devine un sector economic al republicii tot mai important, chiar daca luam in considerare si impozitele platite si volumul de pasageri si marfuri, transportate de unitatile de transport.

Dar proiectul de lege propus astazi am impresia ca este putin gresit. Acest proiect are, daca doriti, doua laturi. Una este partea economica si alta este partea sociala. Pe de o parte, atunci cind va fi aprobat nomenclatorul respectiv, Guvernul isi va bate capul, bineinteles, de impozitele care trebuie sa fie platite de catre cetateni, de catre agentii economici, despre eficienta economica a activitatii lor si despre multe alte lucruri de acest fel.

Pe de alta parte, Guvernul va fi pus in situatie sa isi bata capul si de partea sociala. Preturile la bilete, la unitatile de transport, deci, vor avea un efect respectiv asupra cetatenilor si, in primul rind, asupra celor mai nefavorizate paturi care folosesc transportul de pasageri. De aceea, noi putem sa ajungem in asemenea cazuri la o situatie similara cu cea din Municipiul Chisinau cu maxi-taxi, cu transportul public si nu numai a Municipiului Chisinau.

In acest context, s-ar parea ca ar trebui sa apara o institutie independenta si de Guvern, si de Parlament care ar elabora aceasta metodologie, care ar propune un sistem exclus din circuitul politicului si economicului, care este astazi la noi in situatia respectiva.

De aceea, eu as propune si as vrea poate sa aflam si opinia autorilor, poate este cazul nu sa dam posibilitate nomenclatorului acesta sa fie stabilit de catre Guvern, ci, ca si in cazul energeticii si telecomunicatiilor si tehnologiilor informationale, sa apara o institutie, care s-ar ocupa de toate chestiunile de reglementare in transport independente, adica si la stabilirea tarifelor, si la distribuirea rutelor, unde stim ca exista foarte multe probleme si la alte actiuni de vinzare, de exemplu, a diferitelor certificate care astazi tot mai frecvent si mai frecvent sintem semnalati despre unele probleme, pe care le intimpina agentii economici.

In acest context, bineinteles, aceasta formulare nu ar putea fi acceptata in prima lectura ca concept, fiindca nu corespunde. Deci, ideea este, totusi, ca ar fi bine sa avem o agentie independenta, care nu ar depinde de vointa politica, ci si-ar pune ca scop doar, pe de o parte, apararea intereselor cetatenilor, care folosesc transportul public, dar nu in detrimentul agentilor economici, care presteaza serviciile respective.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Doua propuneri care au fost inaintate: prima fiind cea a comisiei sesizate in fond privind aprobarea in prima lectura. Respectiv, supun votului aceasta propunere a comisiei, inaintata prima, proiectul nr.3033. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura? Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3033 este aprobat in prima lectura. Acum propuneri referitoare la proiect pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte.

Eu, din partea fractiunii, propun, totusi, ca la articolul 1 alineatul (1), cuvintele “Guvernul Republicii Moldova” sa fie substituite prin cuvintele “Parlamentul Republicii Moldova”. Aprob metodologia. Si articolul 2 roman sa fie exclus. Si atunci cind acest proiect de lege cu metodologie a venit din Parlament, acolo va fi scris cine aproba tarifele pentru transportul la nivel local-administratia publica locala, pentru transportul interrepublican – la nivel de Guvern, adica trebuie sa fie o regula in acest domeniu.

Domnul Marian Lupu:

Deci, inainte de a supune votului, fiindca voi supune neaparat votului aceasta propunere. Aveti ceva de spus?

Microfonul nr.3.

Comisia.

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc.

Eu cred ca, propunerea colegului Cosarciuc nu poate fi acceptata din motivul ca noi avem mai multe metodologii de calculare a diferitelor tarife in diverse domenii si in asemenea caz ar trebui Parlamentul sa isi asume toate aceste metodologii sa le voteze prin legi. Deci, ceea ce nu este chiar binevenit.

De aceea, consider ca formula asa cum este propusa in proiectul de lege, Guvernul adopta metodologia, dar, respectiv, organele abilitate isi aproba tarifele de acum conform acestei metodologii.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Conform normelor de procedura, supun votului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vreau sa reactionez. Noi avem metodologii numai la domeniile reglementate. Sint domenii reglementate prin intermediul agentiilor corespunzatoare si sint domenii reglementate prin metodologii aprobate de Parlament. Asa ca noi nu avem multe metodologii, numai in domeniile reglementate si atit.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Supun votului propunerea domnului Cosarciuc in contextul dezbaterilor pentru lectura a doua. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog sa ma ajutati.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 10.

Domnul Marian Lupu:

13 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Itrucit in nota informativa este scris ca tarifele pentru servicii de transportare a calatorilor si bagajelor in transportul auto, calculate conform metodologiei respective, vor fi aprobate de Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Iar pe de alta parte, domnul Calmatui a confirmat, ca tarifele pentru transportul de calatori locale vor fi aprobate in continuare de catre autoritatile publice respective si, pentru a nu provoca careva confuzii, propun ca la alineatul (1), dupa cuvintele “servicii de transportare a calatorilor, pasagerilor” sa fie scris cuvintul “interurban”.

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

Domnul Valeriu Calmatui:

In principiu, se poate de acceptat cuvintul “interurban”, fiindca, la tarifele locale, sint si asa stipulate, de acum este in lege, aceasta si se are in vedere si la tarifele interurbane, fiindca acelea sint aprobate de consiliile locale. Momentul acesta este stipulat in alta lege.

Domnul Marian Lupu:

Deci, comisia accepta, intelege, da?

Domnul Valeriu Calmatui:

Dar aceeasi metodologie si se aplica.

Domnul Marian Lupu:

Deci, propunerea a fost acceptata de comisie.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu nu vad necesitatea unei schimbari din cauza ca articolul 36, pe care il avem in legea in vigoare alineatul (1) nu se schimba, el ramine cum este. Iata eu citez: “Tarifele pentru transportul de calatori si bagaje in traficul urban se aproba de autoritatile administratiei publice locale, iar in traficul suburban, interurban si international – de organul de specialitate al autoritatilor publice centrale”. Adica acest articol nu se schimba. Aceasta ramine in vigoare.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va suparati, va rog. Eu vad ca sint, totusi, discutii pe marginea acestui proiect, eu il exclud din discutie pentru lectura a doua, se discuta in comisie, se revine aici cu toate lucrurile clarificate. Se accepta?

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

O precizare. Noi avem o obligatie care deriva din Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” si care vizeaza acest domeniu, avem o conventie care urmeaza sa fie ratificata foarte curind de noi in acest domeniu. Iar proiectul prezentat de cei doi deputati tocmai vine sa ajusteze cadrul legislativ national la norma internationala la care noi in 2 – 3 saptamini ne vom alinia.

De aceea, nu vad de ce am amina dezbaterea, nu exista contradictii pe fond. Parlamentul isi indeplineste misiunea pe care o are, instituie norme sau delegheaza Guvernului instituirea, prin acte normative la nivelul sau, a unor metodologii unice. Pentru ca acum avem un domeniu nereglementat. Este un lucru firesc si trebuie sa dam curs acestei initiative pina la capat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

O vom face-o saptamina viitoare din momentul in care comisia prelucreaza toate intrebarile care vor fi inaintate pentru lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3022 pentru modificarea Legii pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri, destinate agriculturii, ramin in proprietatea statului.

Domnul Valeriu Mironescu – directorul Agentiei Agroindustriale
 “Moldova-Vin”:

Domnule Presedinte,

Domnilor deputati,

Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, anuntind concursul pentru proiectul urbanistic “Orasul vinului” a facut urmatoarele propuneri.

Dat fiind faptul ca, in urma concursului, care a fost desfasurat de catre Consiliul republican de arhitectura si urbanism, a cistigat proiectul unde suprafata destinata drumurilor, trotuarelor, pietelor in cadrul acestui proiect sa fie marita cu 1,13 ha, respectiv micsorindu-se suprafata destinata licitatiei. In aceasta ordine de idei, suprafata raminind neschimbata, rog sa sustineti acest proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Sint sau nu sint?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca era mai binevenit daca noi, inaintea de a discuta proiectul respectiv de lege discutam o analiza a implementarii ideii in general a Orasului vinului, fiindca se intimpla lucruri stranii, noi incepem un lucru, de fapt, nici nu incepem un lucru si incepem sa amendam si sa modificam.

Eu sincer am sperat ca, o data cu instituirea comisiei speciale, care a fost efectuata la sfirsitul sesiunii, in examinarea sau executarea legislatiei, vom discuta si lotul respectiv de pamint. Din pacate, noi am avut o singura sedinta, sper ca in cadrul sedintei vom examina si proiectul respectiv.

Domnule director,

Intrebarea ar fi una mai directa, aceasta este motivatia, intr-adevar, pentru modificarea suprafetei sau, de fapt, este un alt motiv, pentru ca discutii, oricum, o sa aiba loc si ar fi mai bine sa spunem lucrurilor asa cum sint.

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

Eu am zis sigur ca da. Suprafata raminind neschimbata, se modifica doar in cadrul interior. Adica, cea preconizata pentru drumuri, pentru piete, pentru parcari sa se mareasca, micsorindu-se, respectiv, cea preconizata pentru licitatie. Eu pot sa va prezint planul urbanistic, care a fost determinat de catre Consiliul republican de arhitectura si urbanism.

Domnul Vladimir Filat:

Corect. Eu am asteptat raspunsul respectiv, deci, dumneavoastra confirmati.

Domnul Valeriu Mironescu:

Da.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Domnule director,

Eu am o intrebare: cunoasteti opina mea asupra proiectului dat, am primit si raspunsul despre ceea ce s-a facut in prima jumatate de an de implementare a proiectului respectiv, dar pornind de la situatia in agricultura, in primul rind, in sectorul vitivinicol, nu va pare ca ar fi o bataie de joc continuarea acestui proiect fata de vinificatori si producatorii de struguri?

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

As raspunde ca nu, daca pe scurt, daca ceva mai pe larg, vreau sa zic ca sarbatoarea vinului, care s-a desfasurat recent, a mai confirmat inca odata aceasta necesitate, fiindca, au venit atitia oaspeti de peste hotare, care au manifestat interes fata de ramura respectiva.

Va multumesc.

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc, domnule director.

Eu chiar asteptam sa vorbiti despre sarbatoarea vinului, ma gindeam cum sa ajung la dinsa.

Va multumesc.

Foarte corect, am fost si eu in piata si am vazut ca oaspeti straini, de fapt, nu prea am vazut, in afara de acei pe care i-ati invitat dumneavoastra, vreo 5, 10, 20, dar nu mai mult. De aceea, nu stiu de unde ati observat dumneavoastra multi oaspeti straini. Mai mult decit atit, spre deosebire de anii precedenti, prima data la sarbatoarea vinului am vazut piata goala.

Domnul Marian Lupu:

La subiect, va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Pai, e la subiect. De aceea, eu tocmai ma gindeam caci am efectuat niste calcule atunci in piata, ca s-au cheltuit aproximativ vreo 50 000 de dolari pentru toate actiunile desfasurate, daca nu chiar mai mult. Cu acesti 50 000 de dolari puteam procura 500 tone de struguri de la taranii nostri, care nu au unde comercializa strugurii.

Noi, in loc sa cumparam strugurii, sa asiguram dezvoltarea economica a acestor gospodarii taranesti, preferam sa organizam un festival al vinului in centrul Chisinaului nu stiu pentru cine. Acum tot noi, mai bine-zis dumneavoastra, considerati ca, in loc sa cheltuim banii pentru a asigura depasirea situatiei de criza in sectorul respectiv, trebuie sa cheltuim in continuare bani pentru niste proiecte care nu vor duce la nimic. Iata care este intrebarea.

Eu inteleg, am pornit acest proiect, atit timp cit inca nu sint facute cheltuieli enorme, nu sint facute cheltuieli irecuperabile, poate este cazul sa oprim pe o perioada de timp, pina se va redresa situatia in domeniu, ca sa nu ajungem la situatia ca o sa impunem producatorii de vinuri si producatorii de struguri sa procure pamint aici, in zona Chisinaului, in loc sa sadeasca vii si sa cumpere struguri.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa fac o constatare ca noi nu am votat ideea, nu am sustinut-o si avind ca motiv... si am cerut de la Guvern ca orice proiect de asemenea tip... sa fie, totusi, elaborat un business-plan, un proiect bine analizat care sa arate, in general, unde mergem si cum. Si citim astazi in nota informativa si aceasta si denota faptul a ceea ce am intentionat noi, ca uite ce se scrie: “Au iesit la iveala un sir de obstacole”. Adica, atit pe parcursul acestui proiect, cit si a altor proiecte pe noi ne asteapta mai multe obstacole, care, intr-adevar... azi noi punem insasi ideea orasului vinului, la licitatie trebuie sa participe societatile care lucreaza in vinificatie. Stim cu ce probleme se confrunta ei astazi, nu au bani de colectare, nu au bani de dezvoltare si noi ii impunem pe dinsii...

Adica, ar fi bine, totusi... propun sa remitem inapoi acest proiect, ca Guvernul sa mai revizuiasca inca o data insusi aceasta idee si sa vedem. Noi avem atitea orasele de vinuri ca noi pe dinsele nu le putem, si aceeasi Cricova nu o putem duce pina la capat, aceiasi Milesti s.a.m.d. Adica, aceasta este propunerea.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Mironescu.

Rog comisia.

O sa ia cuvintul comisia.

Ivan Fiodorovici,

Osa aveti posibilitate.

Eu rog comisia pentru inceput.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat acest proiect, nu am sa ma opresc la esenta, fiindca a fost expusa. Este un proiect pe cit de simplu, pe atit de complicat, dar, cu majoritatea membrilor comisiei, acest proiect se propune pentru a fi votat in prima lectura. Si daca nu sint obiectii din partea deputatilor, sa fie votat si in lectura a doua. Pai, propunerea comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3022. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru aprobarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3022, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 2.

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3022 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Acum referitor la propunerea comisiei, evocata dimineata. Il invit la tribuna centrala pe domnule Sergiu Stati. Ma refer la proiectul Declaratiei Parlamentului Republicii Moldova.

Domnule Stat,

Va rog.

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Permiteti-mi ca sa dau citire textului proiectului Declaratiei Parlamentului Republicii Moldova.

La 6 octombrie 2006, Duma de Stat a Federatiei Ruse a adoptat Declaratia cu privire la rezultatele asa-numitului referendum din Transnistria. Parlamentul Republicii Moldova constata cu ingrijorare ca, prin adoptarea acestei declaratii, deputatii din Rusia pun la indoiala integritatea teritoriala a Republicii Moldova, textul declaratiei fiind in contradictie nu numai cu continutul si spiritul tratatului politic de baza dintre Republica Moldova si Federatia Rusa, articolul 5 al caruia stipuleaza clar ca partile nu sprijina miscarile separatiste, dar si normele si principiile dreptului international.

Parlamentul Republicii Moldova constata cu regret, ca declaratia mentionata este in total dezacord cu recentele declaratii ale Presedintelui Federatiei ruse Vladimir Putin, care, referindu-se la tratativele de reglementare a conflictului transnistrean, s-a expus clar privind inadmisibilitatea revizuirii principiilor integritatii teritoriale din lumea contemporana.

Deputatii Dumei de Stat, fara a patrunde in esenta si detaliile procesului de reglementare a conflictului transnistrean, neobiectiv au interpretat actiunile conducerii Republicii Moldova pentru restabilirea unitatii teritoriale a tarii, devenind avocati ai uneia dintre partile aflate in conflict.

Recunoscind referendumul din Transnistria drept un act de libera exprimare a vointei cetatenilor, deputatii rusi au scapat din vedere mai multe aspecte importante, cum ar fi: inexistenta unor institutii democratice in Transnistria, urmarirea penala, aprobata prin lege, a persoanelor care se pronunta pentru reintegrarea cu Republica Moldova, controlul total al vietii civile din partea serviciilor represive.

Deputatii Dumei de Stat nu au tinut cont de faptul ca, in pofida rezultatelor pseudoreferendumului, majoritatea locuitorilor regiunii transnistrene demult si-au exprimat atitudinea univoca fata de Republica Moldova, reconfirmindu-si documentar cetatenia moldoveneasca. Acest fapt este cea mai convingatoare dovada a optiunilor politice si civice.

Intreprinzatorii din Transnistria, de asemenea, si-au exprimat optiunea prin legalizarea businesslui lor in spatiul economic al Republicii Moldova, beneficiind astfel de protectia juridica a intereselor lor economice pe piata interna si internationala.

Parlamentul Republicii Moldova isi exprima speranta ca parlamentarii rusi vor da dovada pe viitor de mai multa obiectivitate si competenta la elaborarea declaratiilor privind Republica Moldova. Numai astfel ei vor putea sa isi aduca contributia la reglementarea conflictului transnistrean si la ameliorarea relatiilor moldo-ruse.

Parlamentul Republicii Moldova face apel catre Duma de Stat a Federatiei Ruse sa se abtina de la sustinerea separatismului, care afecteaza nu numai statele respective, ci poate afecta insasi Rusia cu urmari imprevizibile pentru continentul european.

Aprobat in sedinta Parlamentului la 12 octombrie 2006.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acesta este proiectul textului declaratiei care a fost elaborat in carul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, la care au participat reprezentantii grupurilor politice.

Microfonul nr.4.          

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am o intrebare privind declaratia propusa: “Deputatii neobiectiv au interpretat actiunile conducerii Republicii Moldova pentru restabilirea unitatii tarii.”

Am citit declaratia Dumei de Stat a Federatiei Ruse si nu am vazut nici o apreciere. Sau poate eu ceva gresesc. Poate ne explicati la ce va referiti cind spuneti: “Neobiectiv au interpretat actiunile conducerii Republicii Moldova”?

Domnul Sergiu Stati:

Eu ma refer la declaratiile facute, in cadrul dezbaterilor, de stimatii domni Baburin, Altknis, Jirinovski si toti ceilalti, care au intervenit cu unele comentarii privind situatia si actiunile conducerii Republicii Moldova.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Acum imi este clar.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, eu, dupa ce o sa fie... am citeva propuneri suplimentare spre a fi discutate la acest capitol.

Domnul Marian Lupu:

Nu doriti sa le faceti acum? Fiindca sintem tocmai in proces de discutie.

Domnul Dumitru Braghis:

Am vrut sa le expun de la tribuna centrala.

Domnul Marian Lupu:

Nu, domnule Braghis,

Noi sintem in procesul de discutie a unui proiect de declaratie. Deci, dumneavoastra propuneti declaratie la declaratie sau cum sa inteleg?

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci eu vreau sa spun ca noi, de fapt, sintem martori si aceasta declaratie confirma inca o data ca Guvernul a demonstrat intr-un fel incapacitatea sa de a depasi conflictul transnistrean, de a duce procesul negocierilor la un statut normal, care ar da rezultate respective.

In acest context, se creeaza impresia ca noi deseori, inclusiv Parlamentul, reactionam cu intirziere la unele actiuni care deja au fost intreprinse. Deci, dam o apreciere acestor actiuni, dar nu iesim cu propunerile noastre inainte de... sau nu incercam, in general, sa propunem lucrurile respective.

De exemplu, s-a vorbit foarte mult ca va fi prezentat un plan al Chisinaului de reglementare transnistreana, alte lucruri de acest fel, care, pina in momentul de fata, nu le-am auzit.

De aceea, eu ma gindesc, poate, este cazul sa inaintam noi, deputatii in Parlamentul Republicii Moldova, personal propun sa examinam posibilitatea constituirii unui grup de deputati din Chisinau, din Parlamentul Republicii Moldova, care ar forma o masa rotunda cu deputatii de la Tiraspol, ar incerca sa discute chestiunile respective, sa cautam solutiile pentru a depasi situatia in care ne aflam noi astazi.

Fiindca, cu adevarat, referendumul nu are nici un efect juridic. Si acest lucru cred ca l-au constatat toti pina acum, pina in momentul de fata. Insa efecte politice din ceea ce se aude, inclusiv din documentul propus de OSCE acum citeva zile, am impresia ca le va avea.

Si atunci cred ca rolul Parlamentului este anume de a facilita acest proces de discutie si negocieri intre parti. Mai mult decit atit ca noi am putea aproba aceasta comisie aici, in Parlament, si nu numai componenta comisiei, dar si unele repere, unele obiective, pe care aceasta comisie trebuie sa le discute cu deputatii de la Tiraspol.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am niste propuneri si daca vot fi acceptate de comisie, as insista sa fie puse la vot. Eu consider ca expun o opinie personala, textul este foarte “molcalut” asa, daca se poate de folosit cuvintul. Si as propune asa din fuga: “Parlamentul Republicii Moldova cu ingrijorare...”, nu “cu ingrijorare”, dar “cu revolta” si in continuare dupa text.

Nu se poate, da? Dar ce se poate? Vasazica, “deputatii Dumei de Stat”, la alineatul 3, “fara a patrunde in esenta...”. Au patruns ei foarte bine in esenta, nu va bateti capul... “...procesului de reglementare a conflictului transnistrean, neobiectiv au interpretat...”. In loc de “neobiectiv” eu propun “ tendentios si de pe pozitiile sovinismului velicorus”. Asa a spus Lenin, lucrarea lui Lenin. Da, da, eu nu sint Lenin, dar eu il citesc pe Lenin. Dumneavoastra dintii, cind ati venit in Parlament, trebuia sa-l stiti foarte bine si apoi sa va scrieti pe listele partidului pe care il reprezentati.

Eu propun in ultimul alineat “Parlamentul face apel s.a.m.d. care afecteaza nu numai statele respective, adica sa se abtina de la sustinerea separatismului, care afecteaza nu numai statele respective...”, s-ar putea de spus care state, “ci poate afecta insasi Rusia”. Ian, sa ne batem noi capul. De exclus aici. Treaba lor cu Tatarstanul lor.

Si propuneri de adaugat, de mentionat ca “Duma de Stat, de facto, recunoaste prin aceasta declaratie statalitatea Transnistriei”. Si de subliniat in aceasta declaratie a noastra ca “Declaratia Dumei de Stat este un amestec brutal in afacerile interne ale Republicii Moldova – stat suveran si tare independent”.

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Imi permiteti?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati,

Putin mai tirziu, daca nu va suparati.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca, intr-adevar, este “molcaluta”, dar ma gindesc ca... porneste de la capacitatile noastre economice, potentialul militar si din cauza aceasta... De aceea, desigur, este un text echilibrat, care se poate imbunatatit eventual. Vreau sa va spun ca declaratia Dumei de Stat, cu care noi nu sintem de acord, nu mentine calificari. De aceea, si noi nu trebuie sa mergem pe aceasta cale.

Sa fie un raspuns care denota pozitia Parlamentului nostru si care, de fapt, coincide si cu declaratia pe care noi am adoptat-o la sfirsitul sesiunii precedente. Partidul Democrat si eu personal am iesit cu aceasta idee ca sa avem un dialog la tema transnistreana si Parlamentul cumva sa... aceasta nu intra in contextul declaratiei actuale, in contextul transnistrean.

Eu cred ca noi am putea sa iesim cu o initiativa si astazi sa ne intelegem ca, la initiativa Parlamentului Republicii Moldova, sa aiba loc o conferinta internationala parlamentara. Sa invitam deputatii din Duma de Stat, din Rada Suprema, alesii locali din Transnistria. Sa avem o discutie, o masa rotunda, intr-adevar, un schimb de pareri, care poate nu o sa rezolve nimic, dar poate o sa ne sugereze careva idei, o sa tatonam atmosfera s.a.m.d. Adica eu sugerez ideea ca Parlamentul Republicii Moldova sa manifeste o initiativa oarecare in problema transnistreana.

Va multumesc.

Dar declaratia data trebuie votata, de pus la vot si de votat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu consider ca aceasta declaratie este foarte “moale”. Si am participat impreuna cu doamna Postoico si cu domnul Diacov la sedinta Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Am ascultat foarte atent interventia ministrului de externe Lavrov al Federatiei Ruse ca Presedinte al Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. Si va spun sincer, a fost o sfidare totala la adresa Republicii Moldova si a altor tari care au conflicte pe teritoriul lor. O sfidare totala. Si daca noi tot timpul vom cauta, stiti, asa niste solutii, ca poate cumva ne vom ascunde dupa ceva si vom spune ceva, inseamna ca noi nu spunem nimic prin aceasta declaratie.

Si eu ma aliniez la ceea ce a spus domnul Susarenco, la acele completari pe care le-a propus dumnealui si cred ca cu aceasta declaratie trebuie sa mai lucram, ca sa fie un text care sa reflecte pozitia Parlamentului Republicii Moldova. Si o chestie de redactie in textul “deputatii Dumei de Stat”. Eu cred ca trebuie de scris “Duma de Stat”, fiindca noi vorbim despre institutie, deoarece noi aici facem o declaratie a Parlamentului Republicii Moldova, dar nu deputatii au facut ceva acolo. Duma de Stat, ca institutie al statului Federatia Rusa, a facut ceva. Inseamna ca aici trebuie sa fie scris foarte clar: “Duma de Stat” peste tot, in locul cuvintului “deputati”, fiindca alta este chestia, caci noi atunci... parca Duma de Stat nici nu este la curent. Careva deputati acolo au votat o declaratie oarecare. Dar eu cred ca nu poate fi votata o asemenea declaratie cu un atare text.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu imi cer iertare. Pur si simplu, am uitat sa... Am o propunere, ca la sfirsitul declaratiei sa adaugam un alineat sau o propozitie ca aceasta declaratie este expediata Dumei de Stat, OSCE-ului, de dorit poate parlamentelor Ucrainei si Republicii Belarus, fiindca am auzit ca s-au adresat lor. Sa stie, colegii nostri sa fie la curent cu declaratia Parlamentului Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Noi cu dumneavoastra putem sa convenim in plenul Parlamentului, dar, de obicei, in declaratii, in mod expres, nu prea se indica lucrurile acestea, din cite eu stiu.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Sergiu Stati:

Deci, conform practicii diplomatice, de fapt, aceste documente se transmit respectiv organizatiilor internationale. Si eu cred ca o formula generala in acest sens nici nu face ca sa o plasam in acest text. Si, respectiv, de aceea si misiunile diplomatice o sa aiba, cred eu, in sensul acesta insarcinari ca sa... inclusiv o sa fie adusa si la Duma de Stat, deci, o sa fie adusa la cunostinta. Si plus la aceasta, sper ca si Ambasada Rusiei aici, respectiv, urmareste procesele ce se intimpla la noi in tara. Deci, sper ca va prelua textul pentru a fi informata si Duma de Stat, inclusiv despre pozitia Parlamentului Moldovei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Si eu tot sint de acord cu ideea ca declaratia nu are nici un fel de caracter. Insa in opinia mea explicatia este un pic alta, ea se explica prin faptul ca partidul de guvernamint este gata la orice cedari pentru a se mentine la guvernare. Aceasta este unica logica prin care sintem gata sa acceptam orice din partea oricui. Eu vreau sa propun, totusi, stiind ca nu va fi acceptat, dar poate.

In primul rind, la alineatul (3) sa excludem fraza care face referinta la domnul Presedinte al Federatiei Ruse. Nu sta bine unui stat independent si suveran sa se puna sub umbrela declaratiilor presedintelui altui stat, este o rusine.

Al doilea punct. La alineatul (4), ultima propozitie: “Al uneia dintre partile aflate in conflict”. Eu cred ca ar fi bine sa indicam “al unui regim anticonstitutional si separatist”. Propun sa excludem din alineatul (5) expresia “sau inexistenta unor institutii democratice in Transnistria”, fiindca este o chestie. Daca ar exista ele, oricum ar fi cazul sa facem referinta, in opinia mea, la caracterul unitar si suveran al Republicii Moldova, dar nu la esenta sau lipsa unor institutii democratice in Transnistria. Si la fel, in incheiere, ar fi cazul sa indicam ca acest regim, inca o data sa indicam, este unul anticonstitutional si criminal in acelasi alineat (5).

Iar in incheiere cred ca ar fi cazul sa conditionam sau sa solicitam Dumei de Stat sa retraga aceasta declaratie. Iar in cazul in care nu va face acest lucru, ar putea fi pretext pentru optiunea Republicii Moldova de a retrage Federatia Rusa din cadrul de negocieri privind conflictul din estul Republicii Moldova.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Imi permiteti, da? Eu cred ca, nu stiu, adica nu am.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Sergiu Stati:

Noi nu am reusit, evident, nu pot acum sa ma expun din numele tuturor colegilor mei, deci, care au participat la pregatirea textului declaratiei. Ceea ce tine la eliminarea alineatului (3) din proiect, deci, am propus impreuna cu colegii mei acest lucru, pentru tocmai a pune in vizor adica contradictiile sau care exista in pozitia luata de Duma de Stat si, respectiv, declaratia facuta de Putin, daca ati urmarit la Paris, unde el foarte clar si cert s-a expus pe marginea rezultatelor asa-numitului referendum din Transnistria.

Celelalte propuneri, eu nu cred ca noi trebuie foarte tare... adica ale domnului Klipii, ale domnului Susarenco si ale domnului Cosarciuc, eu nu cred ca in acest sens declaratia noastra trebuie sa fie una care sa cheme la razboi, la razbunare. Deci, ea trebuie sa fie, cred eu, facuta intr-un spirit de luare de pozitie.

Domnule Susarenco,

Dati-mi voie, va rog, ca sa finalizez gindul... Trebuie sa fie foarte clar, deci, expusa o luare de pozitie referitor la aceea ca noi, in primul rind, prin declaratia noastra din luna iulie referitor la organizarea acestui referendum, deci, noi am dat o apreciere.

Si acum urmeaza sa dam apreciere, deci, pozitiei care a fost luata, spre regret, de Duma de Stat privind rezultatele asa-numitului referendum. Si cred eu ca tonalitatea este una echilibrata, daca vreti si una normala. Deci, fara agresivitate.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Am o propunere la alineatul (1), unde se vorbeste ca la 6 octombrie 2006 Duma de Stat a Federatiei Ruse a adoptat Declaratia cu privire la rezultatele asa-numitului referendum din Transnistria. In opinia mea, eu nu stiu, poate e subiectiva, ar fi mai bine sa fie scris din punct de vedere politico-juridic “asa-numitului referendum din regiunea transnistreana a Republicii Moldova”.

Multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Se accepta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Desigur, declaratia Parlamentului trebuie sa fie conceputa in termeni diplomatici si in termeni care nu ar afecta imaginea Parlamentului Republicii Moldova in afara hotarelor tarii noastre. E o chestie absolut normala, numai ca eu, ca o persoana care cunosc putin diplomatia rusa, vreau sa va spun ca, dupa ce o sa citeasca primul sau al doilea alineat, la Smolenskaia plosciadi mai departe nici nu o sa citeasca. Aceasta este problema.

Deci, acest impact, impactul real al acestei declaratii va fi zero. Aceasta este problema. Se creeaza o astfel de impresie ca noi, pur si simplu, din sila ne facem datoria, iata trebuie sa reactionam, надо поставить галочку.

Ar fi normal ca aici, in aceasta declaratie, sa se contina niste aprecieri, care daca nu vor trezi niste emotii la Moscova, cel putin o sa ne ajute in promovarea politicii noastre referitor la diferendul transnistrean in afara hotarelor, nu in Rusia, dar in alte parti. Aceasta este problema. Mie mi se pare ca in aceasta declaratie trebuie sa se mentina un gind, o idee si anume ca ceea ce a facut Duma ruseasca o data in plus confirma faptul ca diferendul transnistrean nu este un diferend intern al Republicii Moldova, ca, de fapt, conflictul este intre Chisinau si Moscova, intre Republica Moldova si Rusia.

Si, din pacate, Republica Moldova nu dispune de resurse suficiente interne pentru a solutiona politic acest conflict. Si atunci aceasta declaratie trebuie sa aiba un potential de politica externa, care ne-ar permite sa mobilizam factorul extern in ceea ce priveste asistenta pentru Republica Moldova in solutionarea acestui conflict.

Credeti-ma ca aceasta declaratie este importanta nu pentru Moscova, aceasta declaratie este importanta pentru alte capitale, care trebuie sa inteleaga ce se face, ce are loc aici, in Moldova, si care este starea lucrurilor adevarata. Daca noi dorim prin declaratia Parlamentului Republicii Moldova sa obtinem niste dividende, ma scuzati, poate nu este cuvintul cel mai potrivit in cazul acesta, dar niste plusuri pentru politica noastra in Transnistria, atunci noi avem nevoia ca aceasta declaratie sa fie conceputa putin in alti termeni. Fiti de acord, domnule Stati.

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Da, adica noi inca o data, pur si simplu, ca sa pun niste accente.

Domnule Taranu,

Deci referitor la aceea ca s-a conceput initial ideea ca sa fie dat un raspuns Dumei Federatiei Ruse referitor la declaratia adoptata. Adica, in sensul acesta, noi nu am facut apel catre alte capitale. Evident, diplomatia contemporana este construita astfel ca si alte capitale vor citi acest document. Dar ideea initiala era in aceea ca sa informam despre pozitia noastra Duma Rusiei. Si a fost conceput si, de fapt, si intocmit, adica ticluit acest document tocmai asa.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Ma bucur ca sint ultimul dintre vorbitori, pentru ca cred ca dupa aceea trebuie sa procedam la vot si sa luam in considerare doar propunerile concrete care s-au facut, nu comentariile noastre pe marginea acestei declaratii.

Declaratia este, in mod evident, necesara si ea este o forma de reactie naturala, fireasca a Parlamentului nostru la un alt document cu caracter politic al Dumei de Stat. Trebuie sa intelegem ca noi reprezentam totusi partide diferite, avem temperamente diferite, forme de reactie diferite, ceea ce trebuie sa obtinem, sper eu, printr-un vot unanim. Este o medie a tipurilor noastre de reactie.

Nu avem nevoie de declaratii separate ale fractiunilor, ale partidelor sau ale persoanelor reprezentate in Parlament? Eu inteleg ca sint unii care vorbesc la microfoanele Parlamentului nostru impotriva acestei declaratii, tocmai pentru ca se afla in complicitate cu administratia de la Tiraspol, care a organizat acest referendum si a determinat declaratia Dumei de Stat de la Moscova.

Trebuie sa fim atenti la nuante. Textul este unul echilibrat, sigur ca este perfectibil. Si daca s-a spus ca trebuie sa spunem in loc de Transnistria, regiunea transnistreana a Republicii Moldova, este absolut rezonabil. Daca trebuie sa spunem Duma de Stat, pentru ca declaratia era a Dumei, nu era a unor deputati, este rezonabil.

Daca nu exista alte propuneri privind textul propriu-zis al proiectului de declaratie, eu cred ca trebuie sa procedam la vot.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pronuntindu-ma si eu alaturi de colegii mei in favoarea acestei declaratii, as veni cu citeva mici sugestii de redactare stilistica. Alineatul (3), textul “s-a expus clar privind”, deci e vorba de Putin, sa se substituie prin textul “s-a pronuntat clar asupra”.

Urmatorul alineat, deci am convenit ca in loc de “deputati” sa scriem “Duma de Stat” si cuvintele “neobiectiv a interpretat” sa fie inlocuite cu cuvintele “a interpretat in mod neobiectiv”. La sfirsitul alineatului al 4-lea as propune substituirea textului “devenind avocati ai uneia din partile aflate in conflict”, prin textul “plasindu-se pe pozitia de avocat”, pentru ca vorbim deja de Duma la singular, “plasindu-se pe pozitia de avocat” s.a.m.d. In urmatorul alineat la fel pornim de la aceeasi sugestie, in loc de cuvintul “deputatii” sa scriem cuvintele “Duma de Stat”. Si acestea sint toate observatiile.

Daca imi permiteti, doua mici precizari de ordin lingvistic si una de ordin politic. As atrage atentia colegilor nostri ca in acest caz nu putem utiliza cuvintul “moale”, referindu-ne la textul acestei declaratii, corect ar fi, in opinia celor care au vorbit, “moderata” sau “altcumva”. “Moale” este cu totul altceva in limba romana, pe care o vorbim cu totii si o numim diferit.

Doi. Pentru cuvintul rusesc “абзац” romaneste se spune totusi “alineat”. Iar in ceea ce priveste propunerea domnului Braghis de a forma acum un grup ad-hoc, care sa mearga la Tiraspol si sa discute, asa cum s-a exprimat dinsul, cu deputatii de la Tiraspol, vreau sa-i amintesc dinsului ca in fosta legislatura o astfel de tentativa s-a realizat, s-a format un grup special, o comisie speciala care a discutat. Din pacate, aceasta initiativa nu a luat foc.

Si, cel putin, parerea mea este ca Parlamentul Republicii Moldova trebuie sa aiba o atitudine mult mai energica si sa utilizeze tot ce inseamna instrumentele diplomatiei parlamentare. Si poate ca ar fi mai bine sa ne gindim cum am putea sa alegem un grup de oameni dintre noi, care ar reprezenta diferite partide politice aflate in Parlament, pentru a merge nu la Tiraspol, ci la Moscova, la Duma de Stat, pentru a discuta acolo cu colegii nostri din acest organ legislativ si pentru a le aduce argumente, documente, toate elementele relevante necesare, pentru a cauta sa schimbam optica colegilor nostri din Parlamentul Rusiei.

Intr-adevar, acest document este rodul unei elaborari colegiale si de aceea cred ca tonul si terminologia utilizata sint cele de care are nevoie Republica Moldova.

Multumesc.

Noi ne pronuntam pentru.

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Stimati colegi,

Sintem la etapa... deci doua persoane la microfon, dar deja s-au expus la acest subiect.

Domnule Stati,

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, cu acele propuneri inaintate, acceptate de dumneavoastra, supun votului adoptarea Declaratiei Parlamentului Republicii Moldova. Cine este pentru, rog sa voteze.

Domnule Klipii,

Ati avut cuvintul. (Rumoare in sala.)

Deci, cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea absoluta.

Va multumesc.

Cu majoritate absoluta de voturi, impotriva cine este?

Va multumesc.

Deci un vot impotriva.

Cu aceste rezultate, declaratia este adoptata.

Ora Guvernului, ora intrebarilor si interpelarilor. Il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Mironescu pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei Valentina Cusnir.

Stimati colegi,

Daca parasiti sala, va rog sa o parasiti in liniste.

Domnul Valeriu Mironescu – directorul general al Agentiei Agroindustriale
 “Moldova-Vin”:

Domnule Presedinte,

Domnilor deputat,

Risc sa nu fiu de acord cu doamna Valentina Cusnir vizavi de calificativul ca in sectorul vitivinicol este o situatie dezastruoasa. Categoric nu este o situatie dezastruoasa, este o situatie foarte grea de moment. De aceea, prezentind informatia respectiva eu sint gata sa o prezint in forma scrisa doamnei Valentina Cusnir intr-o stare detaliata.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Mironescu,

Dumneavoastra ati venit aici ca sa imi raspundeti, din numele Guvernului, la interpelare si sa nu faceti o apreciere la ceea ce am scris eu. Si daca am scris pot sa va demonstrez ca este mult mai grav decit am scris eu.

In primul rind, eu am adresat interpelarea Guvernului si era clar: situatia dezastruoasa in sectorul agrovitivinicol. Adica, nu numai in viticultura si in vinificatie, dar in tot sectorul agricol. Si daca dumneavoastra ati fost mandatat de Guvern sa imi raspundeti, trebuia sa imi raspundeti, sa cuprindeti tot sectorul agro din tara noastra. Eu am dreptul sa invat.

Domnul Valeriu Mironescu:

Doamna deputat,

Eu va prezint in forma scrisa detaliat, in forma cum ati cerut dumneavoastra.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu este asa. Eu am luat cunostinta de ceea ce mi-ati dat in scris si nici pe departe nu este raspuns la intrebarile puse de catre mine si va spun de ce.

Domnul Valeriu Mironescu:

Doamna deputat,

El nu poate fi la dumneavoastra, caci este inca la mine.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am un raspuns.

Domnul Valeriu Mironescu:

Nu, nu este acela.

Doamna Valentina Cusnir:

Semnat de dumneavoastra. Cred ca va cunosc semnatura. Asa ca sa nu facem aici...

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Cu ceea ce nu sinteti de acord, formulati intrebarile ca sa vi se raspunda suplimentar.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu stiu ce trebuie sa spun.

Doamna Maria Postoico:

Poftim.

Doamna Valentina Cusnir:

Am vrut sa aud de la dumneavoastra astazi, caci spuneti ca nu este o situatie dezastruoasa, care sint restantele la salariu in genere in sectorul agrar? Dar daca doriti dumneavoastra, cel putin in sectorul vitivinicol. Eu am adresat interpelarea, inca o data spun, Guvernului. Asa. Sa stiu citi angajati se afla in concediu fortat.
V-am intrebat despre situatia la intreprinderile vitivinicole. Fortate, neremunerate. Citi angajati au fost disponibilizati? Daca ziceti ca este atit de buna situatia.

Eu am asteptat sa veniti astazi aici, anume eu am cerut niste masuri de redresare a situatiei, nu, pur si simplu, o informatie. Caci ati zis ca faceti un centru de verificare a calitatii s.a.m.d. Anume o informatie despre masurile pe care le intreprindeti.

Am asteptat sa veniti aici sa spuneti ca au fost elaborate niste produse noi pe baza de produse vinicole. Stiti foarte bine dumneavoastra, mai bine decit mine, cita votca se consuma la noi in tara si strugurii ramin pe deal, caci nu are cine sa ii prelucreze.

Trebuia din luna martie, cel putin, am putut sa elaboram niste produse noi ca acum sa putem prelucra strugurii si sa producem acele produse pe baza de strugurii nostri, si nu pe baza de alcool etilic rectificat adus, stim pe ce cai.

V-am intrebat despre situatia la intreprinderea mixta “Calarasi Divin” si de la alte intreprinderi privatizate. Noi nu ne-am angajat sa le cautam piete de desfacere celor care au privatizat, dimpotriva, in contractul de vinzare–cumparare este scris: “Ei vor investi si vor cauta, vor diversifica pietele de desfacere.” Ceea ce trebuiau sa faca. Avind atitea intreprinderi vinicole privatizate de catre investitorii rusi, ei au putut fi acei care sa demonstreze Rusiei ca la noi productia este calitativa, nu contine ceea la ce fac ei referire si sa ne rezolve, sa ne ajute, noi doar sa fim un mic ajutor pentru ei.

Imi spuneti ca doar 33 de persoane au fost disponibilizate, adica este ordinul de disponibilizare. Cunosc foarte bine acest ordin in care figureaza 55 de locuri de munca la Calarasi. Si anul trecut au fost 123      .

Dumneavoastra faceti trimitere la sadirea vitei-de-vie, este cu totul o alta intreprindere, un alt agent economic “MMVZ” – SRL.

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Iata rugamintea colegilor nostri.

Doamna Valentina Cusnir:

Dati-mi voie...

Doamna Maria Postoico:

Deci, dumneavoastra ati pus intrebarea si primiti raspunsul, dar tineti o cuvintare intreaga. Nu se poate asa ceva.

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, da, eu ii spun la ce intrebari am asteptat sa primesc raspuns.

Doamna Maria Postoico:

Tolerati asteptarile celorlalti. Eu va rog.

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna Presedinte al sedintei,

Ati vazut ce raspuns mi-a dat. Adica, a venit fara nici un raspuns. Vinificatorii nostri cu studii superioare sint disponibilizati si trimisi sa lucreze in viile acelora care au privatizat intreprinderea.

Domnule Mironescu, reprezentant al Guvernului,

Iata, cel putin, la aceste intrebari, am asteptat astazi sa primesc raspuns.

Si pentru ca este o neobrazare, o obraznicie din partea Guvernului, reiterez aceasta interpelare pentru joia viitoare.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Mironescu,

Va multumesc.

Domnul Valeriu Mironescu:

Va multumesc.

Doamna,

Daca se poate.

Doamna Maria Postoico:

Nu este cazul de acum. 50 de secunde.

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Astazi a fost criticata sarbatoarea vinului, Ziua vinului, cred ca nu a fost o critica obiectiva. Eu vreau sa inaintez o propunere. E foarte putin ca aceasta sarbatoare sa dureze o zi, trebuie sa fie saptamina vinului. Sa vina oaspetii sa se odihneasca. Intr-adevar, in Germania sarbatoarea dureaza doua saptamini. O zi e foarte putin. De aceea, va rog sa examinati aceasta propunere.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Mironescu,

Va multumesc.

La urmatoarea interpelare, tot a fost inaintata de catre doamna Valentina Cusnir, va da raspuns domnul Valeriu Turcan, viceministru al culturii si turismului.

Va rog la microfonul central.

Domnul Valeriu Turcan – viceministru al culturii si turismului:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Ministerul Culturii si Turismului a examinat interpelarea doamnei Valentina Cusnir, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, referitoare la repartizarea in ziua de 27 august in Piata Marii Adunarii Nationale a steguletelor tricolore cu Stema de Stat a Republicii Moldova si comunica urmatoarele.

In conceptia sarbatorii Ziua independentei nu a fost preconizata repartizarea steguletelor tricolore si nici mijloace financiare pentru confectionarea acestora. Din informatia parvenita de la directorul sarbatorii, aceste stegulete au fost repartizate spectatorilor in Ziua de 27 august 2006 de catre angajatii Companiei “Moldcel”. Cred ca intentiile Companiei “Moldcel” au fost nobile, dar mijloacele materiale la care ea a recurs au fost de o proasta calitate.

Sint convins ca insemnele statale necesita sa fie fabricate din materiale calitative durabile. Repartizarea gratuita a steguletelor au avut si un aspect publicitar, pe ele fiind imprimata denumirea Companiei “Moldcel”. Aceasta repartizare a constituit si o modalitate de publicitate a companiei, care a trebuit sa fie autorizata.

Imprimarea informatiilor           pe insemnele statale, interzicerea, acceptarea sau conditionarea lor, calitatea materialelor din care sint fabricate si folosirea lor in campanile publicitare merita sa fie, in opinia mea obiectul unor stipulari ale Legii despre insemnele statale.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Cusnir,

Va rog succint.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, eu nu am de gind... Ii multumesc domnului viceministru pentru raspunsul prezentat. Pur si simplu, e prea “moale” asa spus ca, uite, au folosit in scopuri publicitare. Cu ce drept? Exista Legea privind Stema de Stat a Republicii Moldova. Exista legea privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Cu ce drept a folosit aceasta companie pentru publicitate, i scris aici pe “Moldcel – Ziua independentei 2006”. A cui Zi a independentei era?

In acelasi context, interpelarea am adresat-o Guvernului. Ce masuri s-au intreprins? Ce educatie oferim noi acelor copii care calcau pe aceste stegulete sau unii le puneau in lada de gunoi. Eu le-am luat de la lada de gunoi, acesta l-am luat de sub picioare. Care este mindria noastra, demnitatea noastra nationala? Aceasta am vrut sa spun. Si nu de la Ministerul Culturii si Turismului sau sa imi spuna ca nimeni nu este vinovat ca nu si-au cerut voie, nu stiu ce nu au facut. Ce s-a intreprins fata de Compania “Moldcel” pentru aceste lucruri?

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Va multumim.

Este clar.

Doamna Valentina Cusnir:

Acest raspuns am vrut sa-l am. Ce educatie oferim noi tinerei generatii cind nu stie ce inseamna aceasta si-l calca in picioare?

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Este clar. Eu va rog.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Marcel Raducan:

Doamna Presedinte al sedintei,

Interpelare?

Doamna Maria Postoico:

Da, exact.

Domnul Marcel Raducan:

Interpelarea mea este adresata domnului Ion Ursu, primar interimar de Chisinau. Luind in considerare faptul ca sintem la finele anului 2006, este inadmisibil faptul ca o strada intreaga din municipiul Chisinau timp de trei ani sa fie neracordata la energia electrica. Ma refer la strada Crizantemelor, sectorul Centru, unde sint amplasate circa 39 de case de locuit. Cred ca prin aceasta se incalca drepturile omului la un trai adecvat. Locatarii de pe strada Crizantemelor
s-au adresat de nenumarate ori atit la Directia constructii capitale a Primariei capitalei, cit si la retelele electrice Chisinau. Cu parere de rau, pina in prezent, timp de trei ani cererile locatarilor din strada Crizantemelor au ramas nesolutionate, ba chiar mai mult, fara nici o perspectiva de solutionare in viitor.

Luind in considerare cele expuse mai sus, rog sa interveniti in vederea solutionarii pozitive a alimentarii cu energie electrica a celor 39 de case de pe strada Crizantemelor, care timp de trei ani nu sint racordate la energia electrica. Despre solutionare, rog sa fiu informat in scris in termenii prevazuti de lege.

Si a doua interpelare o am catre Directorul General al Agentiei de Stat “Moldova-Vin” domnul Valeriu Mironescu.

1. Luind in considerare multiplele modificari operate in lege si in hotaririle de Guvern, rog sa prezentati un raport amplu referitor la activitatea Intreprinderii de Stat “Orasul vinului”. Deci, prima intrebare: care este situatia in momentul de fata?

2. Cine a participat la diferite licitatii, daca ele au fost organizate? 3. In ce stare se afla proiectul sau planul general? 4. Care este bugetul intreprinderii? 5. Cine, ce sume financiare au fost alocate? 6. Care este raportul de cheltuieli pentru anul 2006? Solicit ca raspunsul la interpelare sa fie atit in scris, cit si in plenul Parlamentului.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului Valeriu Balaban, Procuror General al Republicii Moldova.

Stimate domnule Procuror General,

Vreau sa va intreb a cita oara ideologii teoriei comuniste impart societatea noastra in ai nostri si ai vostri? Am in vedere acest controversat curs de istorie falsificata, bagat pe git copiilor si parintilor, dar nu in ultimul rind pedagogilor de catre Stepaniuc si acolitii lui.

In calitate de deputat si membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati ma vad obligat sa aduc la cunostinta Procurorului General punctul meu de vedere referitor la manualele de istorie si, in special, cel intitulat “istorie, epoca contemporana” pentru clasa a IX-a, semnat ca autor de Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Sprinceana, Ludmila Barbus, Sergiu Albu Machedon si Anton Dumbrava. Acest punct de vedere, rog sa fie considerat ca o interpretare logico-juridica a doar citorva expuneri din manual, care face obiect de studiu obligatoriu impus de Ministerul Educatiei si Tineretului, adica de Guvern.

Tratarea falsa si tendentioasa a unor evenimente istorice, la care multi dintre noi am fost martori oculari. Cel mai grav este faptul ca autorii pun responsabilitatea pentru dezbinarea teritoriala a tarii pe umerii Guvernului oficial si organelor constitutionale ale Republicii Moldova, ai carei cetateni sint chiar si acei care au compus opusul dat.

Citez la pagina 66: “Din teama instaurarii unui regim proroman si discriminatoriu si o eventuala unire fortata cu Romania, in stinga Nistrului se consolideaza fortele separatiste, incercind sa impuna puterea politica. Guvernul de la Chisinau a recurs la forta armata. In felul acesta, Republica Moldova a fost dezbinata”. Am incheiat citatul.

Pe linga aceasta, la pagina 64 autorii descriu ca “La 19 august 1990 a fost proclamata Republica Gagauzia, fara ghilimele, iar la 2 septembrie – cea Moldoveneasca Nistreana”, fara a sublinia explicit ilegalitatea si neconstitutionalitatea constituirii acestor formatiuni separatiste.

Manualul respectiv este impinzit de expresii antiromanesti si bolsevice, fotografii ale intemeietorului si conducatorului formatiunii ilegale de la Tiraspol – Igor Smirnov si a mai multor dictatori ai secolului al XX-lea, cum ar fi Lenin, Stalin si Hitler. Fotografii plasate cu dibacie alaturi de persoane publice din Republica Moldova si din alte state si de un impunator numar de imagini cu simbolica sovietica.

Cele expuse ma aduc la ferma convingere ca autorii acestui manual atit prin inscrisurile citate mai sus, cit si prin fotografiile amplasate acolo, aduc atingere imaginii Republicii Moldova ca stat suveran si independent, organelor lui constitutionale si Constitutiei tarii. Iar actiunile acestor autori, precum si a complicilor lor din Guvern si Parlament cad sub incidenta Codului penal, pornind de la urmatoarele.

Articolul 1 din Constitutie proclama Republica Moldova ca stat unitar si indivizibil, iar articolul 3 alineatul (1) stipuleaza ca “teritoriul Republicii Moldova este inalienabil”. Articolul 5 alineatul (2) din legea suprema stipuleaza ca nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statutului.

Articolul 10 alineatul (1) prevede ca statutul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova, care este patria comuna a tuturor cetatenilor sai. Iar articolul 35 alineatul (9) stipuleaza ca “Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine parintilor”.

Tinind cont de cele expuse, consider ca atit autorii susmentionati, cit si sustinatorii lor din cadrul Ministerului Educatiei si Tineretului, al Parlamentului au savirsit citeva infractiuni prevazute de partea speciala a Codului penal si anume.

Articolul 10 alineatul (1), adica propaganda razboiului, instigarea la razboi sau orice alte actiuni orientate spre declansarea unui razboi, savirsite in scris. Articolul 337 alineatul (1) – tradare de patrie, adica “Fapta savirsita intentionat de un cetatean al Republicii Moldova in dauna suveranitatii, inviolabilitatii teritoriale sau a securitatii de stat si a capacitatii de aparare a Republicii Moldova”. Articolul 341 alineatul (1) – “Chemari publice la violarea integritatii Republicii Moldova, precum si difuzarea prin diferite forme in acest scop de materiale cu asemenea chemari”. Articolul 346, adica “Actiuni intentionate indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale”.

 In temeiul celor expuse, solicit Procurorului General pornirea unui dosar penal atit in privinta autorilor manualului de istorie pentru clasa a IX-a, editat la Chisinau in 2006, cit si in privinta responsabililor de la Ministerul Educatiei si Tineretului si din Parlament, care implementeaza acest manual in scolile si liceele Republicii Moldova. Pe perioada anchetei penale si procesului de judecata, solicit Procurorului General suspendarea predarii istoriei in baza manualului respectiv.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Anatol Taranu:

Domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban, domnului ministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco. Pe data de 2 martie 2006 am adresat Procuraturii Generale o interpelare, prin care am solicitat examinarea starii de legalitate in care s-au desfasurat tenderele pentru achizitiile bunurilor de catre ministerul vizat. In speta, m-am interesat despre conditiile in care s-a desfasurat licitatia publica nr.1287/05 din 2 noiembrie 2005, efectuata de Centrul Republican de Diagnostica Veterinara. Pe data de
10 octombrie 2006 am primit un raspuns la interpelarea mea, semnata de domnul adjunct al Procurorului General Nicolae Oprea.

Citez din acest raspuns: “Va informam ca la 7 aprilie 2006 Procuratura Generala a inceput urmarirea penala in privinta directorului Centrului Republican de Diagnostica Veterinara Alexandru Prodan, in baza infractiunii prevazute de articolul 328 alineatul (1) Cod penal pe faptul savirsirii actiunilor care depasesc in mod vadit limitele drepturilor si atributiilor acordate prin lege, prin care s-au cauzat daune in suma de 1 milion 300 de mii 820 de lei 30 de banuti acestei institutii bugetare”.

Si in continuare. La 23 martie 2006, prin ordinul cu nr.58-P, ministrul agriculturii si industriei alimentare l-a eliberat pe domnul Alexandru Prodan din functia de director al Centrului Republican de Diagnostica Veterinara in legatura cu incalcarea legislatiei privind achizitia de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului. Din informatiile de care dispun la ora actuala, cunosc ca licitatia 128705, care s-a desfasurat cu incalcari grave ale legislatiei, fapt care rezulta din raspunsul Procuraturii Generale nu a fost anulat. Deci, prejudiciile aduse statului nu au fost recuperate. Cauza penala pornita pe acest caz a fost oprita. Domnul Alexandru Prodan, eliberat din functie prin ordinul ministrului vizat, a fost restabilit intr-o functie similara in alta localitate.

In baza celor expuse mai sus, sint nevoit sa concluzionez ca am toate temeiurile sa banuiesc ca raspunsurile la interpelarile deputatilor, in multe cazuri, poarta un caracter formal si nu urmaresc obiectivul lichidarilor practice ale neajunsurilor semnalate. Indeosebi, aceasta apreciere este valabila in privinta cazurilor ce vizeaza subiectul presupuselor actiuni de coruptie, ca regula, semnalate de deputatii din opozitie.

In aceste conditii, interpelez Procurorul General pe urmatoarele subiecte. Primul. Care este temeiul juridic de oprire a urmaririi penale in privinta fostului director al Centrului Republican de Diagnostica Veterinara Alexandru Prodan?

2. S-a constatat cumva de catre ancheta ca actiunile savirsite de catre Alexandru Prodan, care au fost apreciate de Procuratura Generala ca actiuni ce depasesc in mod vadit limitele drepturilor si atributiilor acordate prin lege, prin care s-au cauzat daune in suma de 1 milion 300 de mii 120 de lei, in realitate nu au avut un substrat contraventional?

3. Rog sa mi se raspunda, daca in desfasurarea anchetei respective nu s-au comis incalcari procedurale sau de alta natura.

Interpelez ministrul agriculturii si industriei alimentare pe urmatorul subiect: care au fost temeiurile juridice sau de alta natura pentru restabilirea in functie a domnului Prodan, in caz daca acuzatiile aduse domnului Prodan de catre Procuratura Generala nu s-au adeverit si nu au existat incalcari grave in procesul de desfasurare a licitatiei in cauza, de ce persoana respectiva nu a fost restabilita in functia initiala?

Cer raspuns la aceasta interpelare in plenul Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Alexandru Lipcan:

Luind cunostinta de proiectul Legii bugetului pe anul 2007 am constatat ca anexele la acest document, in special cele care se refera la subventionarea unitatilor administrativ-teritoriale, se intocmesc fara consultarea organelor elective ale administratiei publice locale de nivelul I si II. Adica propunerile care vin din teritoriu pentru proiectul de buget sint intocmite arbitrar si unipersonal de catre presedintele raionului si sint strict secretizate, ingnorindu-se prin aceasta organul colegial respectiv.

In legatura cu aceasta, solicit Ministerului Finantelor sa-mi puna la dispozitie principiile si criteriile de selectare a obiectelor incluse in anexa la proiectul de Lege cu privire la bugetul de stat pe anul 2007. De asemenea, solicit o copie a propunerilor care au parvenit pe numele Ministerului Finantelor din partea consiliilor raionale sau a presedintilor raioanelor vizavi de proiectul Legii bugetului pentru anul 2007.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Prima interpelare este adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului vice-prim-ministru, ministru afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan.

Domnule Prim-ministru,

Domnule ministru,

In manualul de istorie pentru clasa a IX-a, impus elevilor incepind cu 1 septembrie 2006, se aduc invinuiri grave la adresa partenerilor strategici ai Republicii Moldova si anume, Statelor Unite ale Americei, NATO si tarilor Uniunii Europene.

Astfel, la pagina 159 autorii confirma ca, pe plan politic-militar, Statele Unite ale Americei pretind sa isi impuna vointa celorlalte tari, se face trimitere la actiunile Statelor Unite ale Americei in Iugoslavia si Irak. Tot aici, Statele Unite ale Americei sint invinuite, citez: “Incalcarea dreptului international si ordinii internationale postbelice”. Acest citat il gasim, de asemenea, la pagina 159.

Iar la pagina 163 gasim urmatoarea afirmatie a autorilor: “Astfel, au avut loc actiuni politienesti, subliniem, ale unui grup de state contra statelor care promoveaza o politica nefavorabila Statelor Unite ale Americii”.

Domnule Prim-ministru,

Domnule vice-prim-ministru,

Rog, sa confirmati, daca aceasta este politica oficiala a Guvernului Republicii Moldova fata de partenerii strategici – Statele Unite ale Americei, NATO, Uniunea Europeana?

Stimati conducatori,

Considerati dumneavoastra, ca cele relatate aici stirbesc sau nu imaginea Republicii Moldova pe plan international? Care ar fi, in opinia dumneavoastra, reactia Statelor Unite ale Americei, NATO, a tarilor Uniunii Europene la invinuirile care li se aduc?

Domnule Prim-ministru,

Stimate vice-prim-ministru,

Nu considerati dumneavoastra ca se impune retragerea urgenta a manualului respectiv, care pune intr-o situatie foarte jenanta, nefavorabila Republica Moldova, conducerea tarii noastre si ar putea tensiona, intr-o anumita masura, relatiile Republicii Moldova cu partenerii strategici: SUA, NATO si Uniunea Europeana.

Raspunsul rog sa imi fie prezentat conform prevederilor Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova in scris. In caz contrar voi fi nevoit sa solicit un raspuns in cadrul sedintei in plen.

A doua interpelare este adresata Guvernului Republicii Moldova, personal domnului Tarlev si domnului ministru al educatiei si tineretului Tvircun.

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

In manualul de istorie pentru clasa a IX-a, la pagina 64 gasim urmatorul citat: “La 19 august 1990 a fost proclamata Republica Gagauza, iar la 2 septembrie – cea Moldoveneasca Nistreana, fara a se concretiza caracterul ilegal, neconstitutional al acestor doua republici fantome.”

La pagina 66 gasim un alt citat: “Incercind sa isi impuna puterea politica, Guvernul de la Chisinau a recurs la forta politica, in felul acesta Republica Moldova a fost dezbinata.”

La pagina 168 autorii aduc un citat al Presedintelui Republicii Moldova domnului Vladimir Voronin, extras din declaratia dumnealui facuta in anul 2002 in Statele Unite ale Americii in care se subliniaza ca conflictul transnistrean a avut un caracter politic, si nu unul interetnic.

In acelasi manual, la pagina 73, se aduce un alt citat care apartine unui alt lider al partidului de guvernamint, in care se subliniaza ca relatiile interetnice sint unul din motivele acestui conflict.

Domnule Prim-ministru,

Ne intrebam cum sa se comporte in acest caz pedagogii si ce sa le raspunda ei elevilor la intrebarea: cauzele si caracterul conflictului de la Nistru?

Domnule Prim-ministru,

Domnule ministru al educatiei si tineretului,

Rog, sa luati atitudine si sa clarificam care sint adevaratele motive si cine expune corect punctul de vedere in acest subiect.

Stimati conducatori,

In aceasta ordine de idei, va atragem atentia asupra faptului ca, conform opiniei oficiale a statului, atit a Legislativului, cit si a Executivului, caracterul razboiului de la Nistru este unul de ordin politic, si nu etnic.

Domnule Prim-ministru,

Domnule ministru,

Va intreb daca nu considerati ca acest manual urmeaza a fi retras in regim de urgenta din toate institutiile de invatamint, pentru ca pune din nou intr-o imagine nefavorabila Republica Moldova, pedagogii si conducerea statului nostru.

Apropo, nu considerati dumneavoastra ca s-a comis o grava eroare atunci cind s-au gasit cuvinte frumoase la adresa celor 3 presedinti ai tarii noastre – domnii Snegur, Lucinschi si Voronin si a fost lasat in umbra domnul Ivan Calin, care, de asemenea, merita sa-si gaseasca locul in acest manual.

Raspunsul rog sa imi fie prezentat in scris.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. La 2 decembrie 2005 mi
s-a adresat doamna Tatiana Goreacii din satul Clocusna, raionul Ocnita cu plingerea ca din anul 2005 a fost deposedata de terenul agricol cu suprafata de
0,8 hectare, care ii apartine cu titlu de autentificare nr.621 910 20 15, spunind ca acesta a fost izolat prin gard de Serviciul de Graniceri la demarcarea frontierei de stat.

Plingerea a fost trimisa spre examinare Agentiei Relatii Funciare si Cadastru care a confirmat ca la demarcarea frontierei de stat terenul mentionat a fost cedat Ucrainei. Astfel, contrar prevederilor articolelor 9 si 46 din Constitutie, doamna Goreacii Tatiana a fost expropriata de proprietatea privata.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat doamnei respective, Agentia a elaborat si a prezentat de doua ori Guvernului un proiect de hotarire cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru realizarea proiectului stabilit de frontiera de stat intre Republica Moldova si Ucraina prin care se prevedea o despagubire, conform legii, de 28 mii de lei pentru exproprierea nominalizata. Insa Guvernul a remis Agentiei proiectul fara nici o motivatie oficiala.

Amintesc ca la articolul 46 din Constitutie se mentioneaza expres: “nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire”. Astfel, Guvernul, prin actiunea sa, a incalcat flagrant Constitutia si nu a efectuat despagubirea nici in prealabil, nici dupa expropriere.

Mai mult decit atit, la 8 septembrie, luind in considerare modificarea anexei la Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului, tarifele pentru expropriere s-au majorat de 1,5 ori. Astfel, Guvernul va trebui sa plateasca pentru expropriere in loc de 28 de mii de lei suma de 42 de mii de lei.

Cer Guvernului sa imi raspunda, de la tribuna centrala, cind se va conforma Constitutiei si va despagubi macar ulterior persoana sus-numita pentru terenul expropriat. Cine poarta raspundere pentru nelegiuirea mentionata si care sint masurile de contracarare a acestei nelegiuiri.

Multumesc.

O interpelare, a doua, tot adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. La 20 aprilie 2006, Parlamentul a adoptat Legea nr.9216, prin care se permite retragerea din circuitul agricol a unui teren agricol de calitate superioara cu o suprafata de 4,63 hectare pentru amplasarea si constructia pe acest teren a Statiei meteorologice Chisinau, a Statiei aerologice, a Complexului administrativ.

Luind ca baza aceasta lege, Guvernul a aprobat Hotarirea nr.1006 din
30 august 2006 prin care se transmit functia de beneficiar la proiectarea si constructia Statiei meteorologice, Statiei aerologice si Complexului administrativ al Serviciului Hidrometeorologic de Stat Intreprinderii cu Capital Strain “Exdezcom” – SRL, aceasta urmind sa achite cheltuielile legate de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului mentionat din circuitul agricol, urmind ca Serviciul Hidrometeorologic sa ia la balanta sa statiile si Complexul administrativ nou-construite si sa transmita intreprinderii “Exdezcom” toate constructiile statiilor, Serviciul Hidrometeorologic, precum si terenul aferent din strada Grenoble 259, din hotarele, in hotarele existente.

Intrebarea mea este urmatoarea: in baza caror acte legislative Guvernul efectueaza aceasta afacere cu o intreprindere “Exdezcom” – SRL, care este pretul de piata a suprafetei de 2,83 de hectare, pe care este amplasat astazi Serviciul Hidrometeorologic si a constructiilor existente. Din datele de care dispun, in sectorul Botanica costul doar al unui ar este de 7 – 8 mii de euro.

Care sint cheltuielile intreprinderii “Exdezcom” privind excluderea din circuitul agricol a terenului cu suprafata de 4,63 de hectare, proiectarea si constructia statiilor si Complexului administrativ. Care este motivul ca nu s-a organizat un concurs sau licitatie pentru efectuarea lucrarilor nominalizate. Cine va efectua expertiza proiectului constructiilor, inclusiv preturile si costul total?

In baza carui act legislativ Agentia Relatii Funciare si Cadastru va trebui sa elibereze si ce fel de titlu de detinator de teren va obtine intreprinderea “Exdezcom” ca proprietar in rezultatul vinzarii–cumpararii terenului, ca gestionar cu titlu de folosinta sau ca donatii din partea Guvernului.

Raspunsul il solicit de la tribuna centrala.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Reiterez interpelarea mea adresata Guvernului, din joia trecuta, privitor la masurile de ameliorare a situatiei dezastruoase in sectorul agrovitivinicol si solicit raspunsul pentru joia viitoare de la tribuna centrala a Parlamentului.

Adresez o noua interpelare Guvernului. Conform informatiei din unele ziare, 10 din 12 clinici veterinare existente si-au sistat activitatea. Angajatii sint aruncati in strada, iar cei ramasi sint impusi sa semneze declaratii de felul urmator: “Ma oblig sa asigur pastrarea confidentialitatii tuturor datelor, informatiilor si documentelor de care am luat cunostinta in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, indiferent de nivel, de locul de munca nemijlocit sau institutie; neutilizarea in interes propriu sau altor persoane, datele, documentele si faptelor privind activitatea subdiviziunii asupra caror detin informatii; accesul controlat in laborator, securitatea si confidentialitatea arhivarilor; proceduri pentru stocari si transmisii electronice ale rezultatelor si ma oblig sa asigur acceptul de aplicare a sanctiunilor corespunzatoare ce vor interveni in cazul nerespectarii conditiilor stabilite de prezenta declaratie, care, ulterior, pot servi drept temei de desfacere a contractului individual de munca.”

In acest context, solicit o informatie, de la tribuna centrala a Parlamentului: care este situatia in Serviciul veterinar al tarii, care si unde a fost patrimoniul Serviciului, ce s-a facut cu el, citi angajati ai Serviciului au fost disponibilizati, ce este cu continutul declaratiei nominalizate si cum se respecta drepturile omului la acest capitol, in Serviciul veterinar?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Anatol Onceanu:

Multumesc.

Deci o interpelare adresata Guvernului Republicii Moldova. In noiembrie anul trecut eu am facut mai multe interpelari la adresa structurilor guvernamentale, incercind sa dezvalui mecanismul prin care a fost privilegiata extinderea Companiei NIT. Sint mai multe aspecte dubioase, despre care s-a scris si in presa, inclusiv cele legate de cladirea din soseaua Hincesti 53, preluata la balanta Guvernului, care a cerut tuturor arendasilor de spatii sa o paraseasca, toti. Chiar si Biroul National de Statistica, in pofida tuturor protestelor, a fost nevoit sa se conformeze.

Am avut semnale ca aceste miscari se fac pentru a largi spatiile destinate NIT. Atunci Guvernul a negat lucrul acesta si dupa interventia mea a avertizat de ochii lumii si Compania NIT sa elibereze pina la 31 decembrie 2005 spatiile ocupate, in caz contrar Guvernul se grozavea sa apeleze la judecata.

Iata a trecut, practic, un an de zile si eu rog Guvernul sa ma informeze, a parasit, oare, Compania NIT, ca si celelalte organizatii, ca Biroul National de Statistica, oficiile din cladirea de pe strada Hincesti 53? Daca nu, ce masuri au fost intreprinse pentru a obtine acest lucru? Si care este, in general, soarta si destinatia ulterioara a acestei foarte importante cladiri publice? Raspunsul il astept, de data aceasta, de la tribuna Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Intrebarea mea este adresata Ministerului Afacerilor Interne domnului Mihai Cibotaru, seful Directiei generale politie si ordine publica.

Domnule Cibotaru,

Care a fost reactia ministerului fata de fapta comisa de locotenent colonel de politie Nicolae Ion Andrei, comisariatul de politie Rezina, fata de cetateanul Donica Constantin? Ultimul a fost crunt maltratat de domnul locotenent-colonel de politie.

Si domnului Balaban. La ce stadiu de examinare se afla astazi materialul amplu acumulat de catre minister, transmis Procuraturii din Rezina?

A doua interpelare catre domnul ministru Gorodenco. Care este suprafata veche plantata cu vita-de-vie? Ce suprafata s-a plantat in ultimii doi ani? Si cum crede dumnealui, pretul de achizitie 2 lei in avans, fara a plati, fabricile de vin colecteaza struguri cu 2 lei fara a plati banii, cind vor vinde productia. Cum crede domnul ministru, aceasta va pastra suprafetele de vii plantate anterior si acestea de acum?

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Am fost sesizat de catre avocatii parlamentari in legatura cu conditiile de detentie de la Centrul de triere a vagabonzilor si cersetorilor din cadrul Comisariatului general de politie al municipiului Chisinau. In cadrul activitatii de monitorizare a acestei institutii de catre avocatii parlamentari s-au constatat mai multe neajunsuri si omisiuni, inclusiv de ordin normativ si institutional organizatoric in activitatea acestei structuri, care isi au rasfringere directa asupra detinutilor prin tratamentul inuman si degradant propriu-zis.

Avocatii parlamentari califica starea de lucruri existenta drept incalcare flagranta a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, garantate in articolele 24, 25, 27, 28 ale Constitutiei Republicii Moldova si articolele 3, 5, 8 si
2 din Protocolul nr.4 al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

Avocatii parlamentari spun ca plasatii se detin multe zile in sir in conditii de trai penibile, fiind, de fapt, privati de libertate pe motiv ca practica vagabondajul si cersitul sau ca nu au uneori doar cu sine actele de identitate, chiar daca, conform legislatiei in vigoare, aceste fapte nu constituie delicte administrative sau crime.

Centrul de triere este utilizat de catre organele de urmarire penala si in calitate de local la detinerea pentru mai mult timp a persoanelor care sint suspectate de comiterea crimelor in lipsa mandatului de arest eliberat de judecata si in lipsa probelor, precum si a rudelor si cunoscutilor acestora, in lipsa oricarui temei juridic, fapte care contravin practicii CEDO, prin care: “Orice masura privativa de libertate trebuie emisa si executata de o autoritate competenta si nu trebuie sa fie arbitrara.”

Cer explicatiile ministrului de interne Gheorghe Papuc de la tribuna Parlamentului in sedinta urmatoare si explicatiile in scris ale Procurorului General in legatura cu acest subiect.

A doua interpelare este adresata ministrului educatiei si tineretului tot cu mult discutatul subiect legat de istoria integrata. Eu solicit ministrului educatiei si tineretului sa imi prezinte copiile de pe ordinul de introducere in invatamint a acestei discipline de studiu, precum si ordinul recent prin care s-a cerut tuturor responsabililor de la directiile de invatamint sa nu le permita profesorilor si elevilor sa participe la mai multe actiuni, citez: “Diferite manifestari politice de a suspenda procesul de instruire la unele discipline de studiu.” Aceasta, pentru ca azi-dimineata chiar am fost sesizat de catre un grup de parinti, cum ca astazi sint poftiti la institutia de invatamint unde, isi fac studiile copiii, sa semneze ca nu au nimic impotriva cursului de istorie integrata.

Cer, in legatura cu acest fapt, domnului ministru Victor Tvircun sa prezinte data viitoare, in sedinta plenara a Parlamentului, sau sa raspunda la urmatoarea intrebare: Daca aceste acte, semnate de dumnealui, corespund citorva acte internationale la care Republica Moldova este parte si in partea Constitutiei Republicii Moldova articolul 35 alineatul (9) care spune: “Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine parintilor.” Articolul 26 punctul 3 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: “Parintii au cu prioritate dreptul sa aleaga felul educatiei care urmeaza sa fie data copiilor.” Un sir de prevederi din Conventia internationala cu privire la drepturile copilului si anume articolul 3 punctul 1: “In toate deciziile care ii privesc pe copii, fie ca sint luate de institutiile publice sau private de ocrotire sociala, de catre tribunale, autoritati administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie sa fie luate in considerare cu prioritate.”

Articolul 13 din aceeasi Conventie: “Copilul are dreptul la libertatea de exprimare.” Si, in sfirsit, articolul 28 punctul 2 din aceeasi Conventie cu privire la drepturile copilului care spune: “Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea disciplinei scolare intr-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinta umana si in conformitate cu prezenta conventie”.

Va multumesc mult.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Ivan Calin:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

N-am interpelari, dar o mica replica. Colegul meu domnul Leonid Bujor ar dori sa vada fotografia mea in manualul de istorie. Nu imi ramine decit sa ii multumesc colegului pentru aprecierea inalta, dar eu cred ca merita sa fie prezentate in atare manuale, in atare carti imaginile persoanelor poate undeva peste 50–100 de ani. Si autorii de atunci, daca vor gasi de cuviinta, probabil, vor reveni la aceasta problema. Acum e prematur sa inaintam atare propunere.

In legatura cu aceasta, eu nu m-am implicat in discutiile duse in jurul manualelor de istorie, de limba materna a moldovenilor, desi am publicatii, am scris, pozitia mea, eu cred, e clara.

Ce as dori eu? M-as adresa cu un apel. Sa fim mai atenti atunci cind discutam aceste probleme. In ultimii ani s-au facut multe lucruri, care, cred eu, nu corespund, totusi, intereselor acestui popor. Uitati-va ce se intimplat. Pentru a introduce manualul de istorie a romanilor, pentru a schimba denumirea limbii materne a moldovenilor si predarea in scoli nu exista absolut nici un act legislativ sau normativ, absolut nici un act, nimeni nu poate gasi un asemenea act.

Este o singura scrisoare, dupa cite cunosc eu, a fostului presedinte al Comisiei pentru invatamint, stiinta, cum se mai numea pe atunci, a academicianul Soltan, care a difuzat scrisoarea aceasta din propriul nume, probabil, pentru a introduce protezarea in scolile din republica a limbii romane si atit. Si peste noapte s-a inceput, nestudiind daca sint manuale, nu sint manuale, sint pregatiti parintii, nu sint pregatiti parintii, sint pregatiti copiii, nu sint pregatiti, nimeni nu a intrebat si iata s-a intimplat.

Acum nu e cazul ca noi sa vedem cine a introdus, cum a introdus, trebuie totusi sa reiesim din interesele acestui popor.

Mi-a placut foarte mult, va spun sincer, cuvintarea colegului Vlad Cubreacov, care a vorbit la tema aceasta, a vorbit foarte bine, foarte corect. Toate lacunele, toate greselile comise trebuie sa le rezolvam absolut calm, pornind de la interesele acestui popor.

Este clar lucru, eu nu am citit aceste manuale de istorie, desi au fost timpuri cind eu citeam absolut tot ce se edita in Republica Moldova, scriitorii cunosc lucrul acesta si acum ma starui, dar deocamdata nu am reusit sa citesc aceste manuale, dar cred ca acele neajunsuri, acele lacune despre care vorbesc colegii, sint acolo.

Oameni buni,

Trebuie de corectat, negresit, dar nu prin aceste declaratii, nu prin mitinguri se fac aceste lucruri. Aceste greseli trebuie inlaturate, sint tehnologii, metode de a face lucrul acesta: prin discutii, toate lucrurile acestea pot fi... eu cred ca fiecare din noi, indiferent de ce culoare politica este, in componenta carui partid se afla, indiferent absolut, sintem cetatenii acestui popor si trebuie sa fim acei care au posibilitate sa influenteze, sa participe nemijlocit la promovarea politicii acestui stat, acestui popor, trebuie, totusi, sa pornim de la interesele statului si de la interesele poporului. Sa fim demni sa aparam demnitatea moldovenilor, am in vedere a tuturor, a poporului moldovenesc.

Eu am scris si cine se intereseaza, probabil, ca relatiile, da, relatiile pe care le avem.

Stimati colegi,

Eu va chem, in aceste momente, sa fim foarte atenti, sa nu aprindem spiritele acolo unde absolut nu e necesar de a face acest lucru, sa pornim de la interesele poporului moldovenesc, ale statului moldovenesc.

Va multumesc de atentie.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4

Domnul Igor Klipii:

Multumesc mult.

Eu vreau sa reiterez invitatia pentru domnul Procuror General, de a se prezenta in plenul Parlamentului, pentru a ne informa asupra situatiei din orasul Ungheni. Insist asupra faptului ca nu accept un raspuns in scris, am acest drept, dar vreau sa explic de ce.

In primul rind, din cauza ca am primit doua raspunsuri la doua interpelari semnate de domnul Stoianoglo, pe care domnul Calmatui le-a calificat drept dezinformare si atunci aceasta lasa o pata foarte neagra asupra Procuraturii Generale.

In al doilea rind, primarul ad-interim, dar si grupul consilierilor comunisti din orasul Ungheni, practic, sfideaza instanta si politizeaza peste masura o problema care are un caracter strict penal.

Acolo s-au construit doua gazoducte in loc de unul, s-a estorcat de la populatie peste 9 milioane de lei, de o maniera nelegala, incalcind toate prevederile legale, este lucrul Procuraturii. Dar, tinind cont de faptul ca nicidecum nu pot intelege cine este lege in tara aceasta, ramine doar, cum spun rusii – очная ставка, sa vina domnul Procuror General, poate el va avea mai multa influenta asupra instantelor administrative din Ungheni.

Multumesc mult.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Declaratii.

Se invita la microfonul central domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Mi-as permite sa continui discutia asupra manualelor de istorie, care au trezit, spre regret, atita revolta si contradictii in societate. Dar, inainte de a prezenta citeva citate, pentru a sublinia inca o data absoluta neseriozitate, cel putin a autorilor acestui manual si a celor care ii protejeaza, as vrea sa fac citeva precizari pe marginea luarii de cuvint a domnului Calin, colegul nostru din majoritate, pe care il respect foarte mult pentru tactul si corectitudinea cu care vorbeste.

Eu cred ca, intr-adevar, trebuie sa ne gindim cu totii la modul solidar si serios, cum putem sa depasim contradictiile inutile intre noi, asupra chestiunii de ordin identitar, pornind de la ideea simpla ca fiecare cetatean, potrivit dreptului international, are dreptul la autodeterminare. Masura in care el se recunoaste psihologic, mental, cultural, se simte moldovean, perfect, nimeni nu poate sa... etnic, ma refer la aspectele etnice, nimeni nu poate sa ii impuna o alta identitate. La fel si identitatea de roman.

Doi frati, unul a facut carte, altul nu. Unul se considera moldovean, altul se considera roman, este dreptul lor. Actele noastre de identitate nu specifica asa-numita apartenenta nationala, cum era pe timpurile sovieticilor, asta o data. Speculatiile, cine are dreptate, nu trebuie dezbatute aici. Poate o data si o data, dupa 15 ani de independenta, vom ajunge la aceasta maturitate, sa lasam Academia de Stiinte sa isi faca treaba, alte institutii culturale si stiintifice, fara participarea noastra, a politicienilor.

Cit priveste etnonimul sau glotonimul – limba romana, va rog frumos sa mai cititi o data declaratia de independenta, pentru a gasi aceasta formula in Declaratia de independenta a Republicii Moldova – limba romana. Este adevarat ca Constitutia spune – limba moldoveneasca.

Tocmai de aceea trebuie sa gasim un consens, sa ne gindim la o declaratie politica comuna, votata in unanimitate in acest Parlament, asa cum am procedat atunci cind a fost vorba de integrare europeana sau de chestiunea transnistreana, pentru a scoate o data si pentru totdeauna acest subiect identitar de pe arena politica a Republicii Moldova si a expedia toate aceste discutii in cadrul academic, universitar, stiintific.

Cit priveste manualul, domnul Stepaniuc imi pare rau ca lipseste, l-a aratat, il arat si eu. Spre deosebire de domnul Calin, sint avantajat, nu trebuie sa mai astept inca 50 de ani pentru a nimeri in manualul de istorie. Cel putin Vlad Cubreacov, Stefan Secareanu si cu mine deja sintem aici, impreuna cu doamna Ostapciuc, de altfel, eu pot cita si pagina, dar foarte scurt si fara a repeta luarile de cuvint ale colegilor nostri, pentru ca domnul Calin a spus ca nu a citit acest manual, eu am facut efortul si l-am citit.

In pagina 17 avem un portret foarte simpatic al lui Vladimir Ilici Lenin, uitati-va cit e de simpatic, sub care scrie asa: “V. Lenin, conducatorul revolutiei”. Citez de pe pagina 15: Regimul sovietic in lupta cu fortele contrarevolutionare si interditionisti a iesit victorios. Aceasta a demonstrat ca bolsevicii au reusit sa promoveze o politica mai atractiva decit cea a adversarilor lor s.a.m.d. Personaje pozitive: Frunze, Lazo, Cotovschi, Iachir si altii.

Stimati prieteni,

Cel putin faceti un efort sa consultati manualele de istorie din Federatia Rusa scrise astazi, pentru a va da seama cit de mult a ramas in urma echipa autorilor acestui manual in tratarea evenimentelor din 1917 a loviturii de stat, a rolului lui Lenin in istoria poporului rus si a celorlalte popoare din fostul imperiu rusesc, ulterior sovietic.

Tot asa, pagina 22. Avem un portret foarte simpatic al lui Stalin, uitati-va cit de luminos si iradios apare conducatorul popoarelor. Intelegem ca rascoalele antisovietice este cel mai potrivit termen pentru ceea ce s-a intimplat la Kronstadt si Tambov. De altfel, va invit, va pot pune o lectura utila celor din majoritatea parlamentara, scrisa de un rus, care se cheama “Красный террор в России”. Este un autor pe nume Milgunov, care a prezentat doar factologii asupra a ceea ce s-a intimplat in Rusia din 1917 pina in 1925, daca nu vreti sa faceti efortul sa cititi “Cartea neagra a comunismului”, care este scrisa de un grup de autori, in frunte cu savantul Stefan Curtua si care arata ce s-a intimplat, de fapt, pentru ca este vorba de un grad de documentare diferit.

Gasim in pagina 28 portretul lui Frunze, care inteleg ca pentru copiii nostri trebuie sa fie prezentat ca un erou pozitiv s.a.m.d. Iata de ce cred ca avem foarte multe temeiuri sa credem ca acest manual este totalmente nepotrivit, reprezinta punctul de vedere al partidului de guvernamint sau cel putin al celor care se ocupa de ideologie in acest partid. S-a citat, pe buna dreptate, articolul 5 din Constitutia Republicii Moldova, alineatul 2), care prevede ca nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului, iata ca in modul acesta noi vedem ca este instituita.

Intr-adevar, pe buna dreptate, s-a atras atentia asupra faptului ca Statele Unite ale Americii peste tot sint vizate ca un stat expansionist, imperialist s.a.m.d. Dar vreau sa va spun ca acest manual il vizeaza, poate ca nu toate lumea a observat, si pe Primul-ministru de alta data al Republicii Moldova Mircea Druc, care are tot temeiul sa dea in judecata autorii si institutia respectiva, Ministerul Invatamintului.

Citez. Dupa alegeri, in fruntea Guvernului a fost numit liderul Frontului Popular din Moldova Mircea Druc, care insa, cum s-a dovedit in curind, nu avea experienta si cunostintele necesare din care cauza a savirsit greseli grave, pagina 64.

In pagina 65, Frontul Popular, deci partidul pe care il succede Partidul Popular Crestin Democrat, este pus pe picior de egalitate cu Unitate, Edinstvo, iar copiii nostri sint invitati sa faca exercitii intelectuale pentru a evidentia trasaturile lor comune si cele particulare.

In continuare, in pagina 66, domnul Mircea Druc se regaseste in urmatoarea propozitie: dupa numirea lui Mircea Druc in functie de Prim-ministru, au inceput epurarile de cadre, acei care nu erau de acord cu linia oficiala, erau eliberati din functie.

Iata alt element care vizeaza anul 1992 si conflictul armat din Transnistria. Incercind sa isi impuna puterea politica, Guvernul de la Chisinau a recurs la forta armata, adica vinovat de acest razboi este Guvernul legal de la Chisinau, nu asa cum stim noi, inclusiv din legislatia Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Acum, ca sa va convingeti, si ca sa nu va suparati ca abuzez de citate, ca acest manual a fost scris de autorii ziarului “Comunistul” si de vorbitorii de la aceasta tribuna, din partea majoritatii parlamentare, va dau un exemplu cras de propaganda politica in favoarea partidului de guvernamint, pe care eu ii recunosc si ii respect in calitate de parteneri politici si de aceea ii rog sa dea dovada de spirit rezonabil si de flexibilitate intelectuala si politica atunci cind se comit astfel de gafe.

La pagina 67, situatie politica din Republica Moldova la inceputul secolului al XXI-lea. Intregul subcapitol se axeaza pe succesele inregistrate de Republica Moldova sub guvernarea Partidului Comunistilor incepind cu 25 februarie 2001.

Citez. In aprilie 2001 Parlamentul il alege pe Vladimir Voronin Presedinte al Republicii Moldova. Corect, nici o problema. Dupa aceea, dupa 11 ani de independenta au fost marite pensiile, bursele studentesti si salariile angajatilor bugetari, au fost desfiintate gruparile criminale organizate, se lupta cu contrabanda, este stopata degradarea socio-politica si economica, au crescut veniturile in bugetul de stat. Iata acest citat nu cred ca reprezinta o valoare de ordin stiintific pentru copiii care studiaza istoria la ora actuala.

Stimati prieteni,

Vreau sa va demonstrez o fotografie foarte frumoasa in manualul de istorie, unde ma regasesc si eu, domnul Vlad Cubreacov, domnul Stefan Secareanu si in spate, in Prezidiu, doamna Presedinte Eugenia Ostapciuc. Fotografia e simpatica, deci, putem sa stam linistiti, noi deja ne-am gasit locul in istoria contemporana a tarii noastre.

Dar vreau sa mentionez urmatoarele citate din aceasta carte, paginile 68-69. Copiii nostri sint invitati sa se pronunte in ce masura Partidul Popular Crestin Democrat este un partid care merita simpatiile lor. De exemplu, copiii sint intrebati: In ce masura aceste teze, citate din Programul PPCD, sint respectate in Republica Moldova, inclusiv de catre crestin-democrati? Tezele sint frumoase. De pilda, PPCD considera ca statul nu trebuie sa admita nici un fel de discriminare pe criterii etnice intre cetatenii tarii. De acord.

Dar, cred ca celelalte partide parlamentare si extraparlamentare ar avea tot temeiul sa se supere ca PPCD-ului i se rezerveaza un loc atit de important in manualul de istorie, pe cind celelalte grupuri parlamentare si partide extraparlamentare sint ignorate cu desavirsire.

Ce se mai propune la autoevaluare la acest compartiment? Drepturi si priceperi. Exercitii. Comparati modul efectiv de cirmuire al celor trei presedinti ai Republicii Moldova.

Meditatii. Expuneti punctul vostru de vedere referitor la politica partidului de guvernamint din Moldova din anii 2001 – 2006 si enumerati problemele necesare pentru a fi solutionate in anii urmatori.

Dar aceasta fotografie, la care m-am referit si pe care o sa i-o arat deseara fiicei mele din clasa a II-a, sa stie ce va studia in clasa a IX-a, daca cumva va ramine aceeasi situatie, este insotita de urmatoarea inscriptie: “In toamna anului 2004, Fractiunea parlamentara a PPCD a blocat pentru mult timp tribuna Parlamentului.”

Sugestie pentru copii. Alcatuiti un eseu despre activitatea partidelor politice in perioada anilor 2002 – 2006. Eu cred ca literatura metodica care va fi recomandata acestor copii este colectia ziarului “Comunistul” din aceasta perioada, 2002-2006.

Fratilor,

Cu privire la Statele Unite. Eu nu am nici o atributie sa sugerez ce trebuie sa faca ambasada Statelor Unite in Republica Moldova. De altfel, domnul Presedinte al Parlamentului in aceasta secunda discuta cu ambasadorul Statelor Unite, nu stiu daca acesta vizeaza si problema respectiva.

De pilda, la pagina 125 se spune asa: “In realitate insa tindeau sa stabileasca hegemonia americana pe glob”. Cine? Cei care in 1918.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Rosca,

Un minut v-a ramas.

Domnul Iurie Rosca:

Imediat inchei. Propuneau popoarelor acea declaratie a lui Wilson, care a servit, de fapt, ca temei pentru eliberarea tuturor popoarelor de sub colonie si imperii.

Gasim si alte citate foarte si foarte agresive impotriva Statelor Unite si Aliantei Nord Atlantice, pe care le-au citat colegii si nu le voi repeta. Dar, intrucit sintem in luna octombrie si intrucit foarte recent am marcat sarbatoarea nationala a Germaniei, 3 octombrie, Ziua unificarii Germaniei, dau citire unui citat pentru dumneavoastra, dar si pentru Ambasada Germaniei la Chisinau: “In procesul de destindere, un rol mare l-a jucat noua politica orientala, promovata de cancelarul social-democrat Brant, atentie, care a renuntat la revansism si a recunoscut hotarele de Est ale Germaniei, fixate dupa cel de-al II-lea Razboi mondial.”

Stimati prieteni,

Intre timp, pe continentul nostru s-au produs anumite schimbari. Probabil, trebuie de tinut cont de faptul ca termenul “revansism” este jignitor pentru Germania, pentru poporul german si pentru toti acei care inteleg corect evenimentele politice si istorice care s-au succedat intre timp.

Ca sa va convingeti ca manualul acesta este doldora de elemente ideologizante, printre stilpii culturii si literaturii moldovenesti ii regasim doar pe Emilian Bucov si Andrei Lupan, stilpii, hai sa spunem asa, a regimului sovietic din acea perioada.

Eu inchei aici toate aceste citate. As putea continua. Am consultat toate manualele de la a V-a pina la a IX-a, ceea ce insa vreau sa va rog, stimati colegi, este sa intelegem ca tactul, bunavointa si corectitudinea dintre noi, putere si opozitie, reprezinta chezasia succesului nostru in perspectiva activitatilor noastre parlamentare in urmatorii ani.

Stimati prieteni,

Vreau sa va amintesc ca in 2008, cind se va trage linia celor trei ani de activitate a Parlamentului si a Guvernului privind implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, nimeni nu ne va intreba cum ne-am certat pe chestiuni de ordin identitar sau pe exercitii de ordin intelectual asupra istoriei, asupra trecutului nostru sau asupra gradului nostru de culturalizare.

Comisia europeana va da verdict pentru Republica Moldova, nu pentru comunisti, crestin-democrati sau alte partide din Parlament sau din afara Parlamentului.

Stimati prieteni,

Va invit, sa intelegem cit este de importanta stabilitatea politica, echilibrul, corectitudinea, bunavointa si rigurozitatea intelectuala atunci cind admitem astfel de improvizatii care provoaca reactii si proteste firesti in societate.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca...

Domnul Iurie Rosca:

Doamna Presedinte al sedintei,

Ultima propozitie si inchei. Ceea ce mi se pare extrem de important si de retinut este ca, oricum, astfel de neadevaruri si stingacii nu pot fi astazi impuse din simplul motiv ca Republica Moldova totusi este o tara pluralista, unde informatia circula mai mult sau mai putin liber. Astfel de dogme puteau fi impuse cu forta intr-un stat totalitar, unde teroarea era norma in relatia dintre stat si societate. Aceste mostre de lipsa de pregatire stiintifica si de insistenta de ordin politic, trezesc doar revolta. Si eu nu as vrea ca noi sa ne regasim din nou pe baricade. Eu as prefera sa lucram in Parlament, sa fim corecti si constructivi.

Am apreciat foarte mult atitudinea pe care au aratat-o public mai multi colegi din majoritatea parlamentara asupra discursului pe care l-a tinut Vlad Cubreacov la incheierea sedintei noastre de vara, de primavara – vara, in care dinsul a subliniat, din partea partidului nostru politic, nevoia de a deconflictualiza aceste subiecte si nevoia de a ne lasa dominati de ratiune si prioritati nationale ale Republicii Moldova, nu de prioritati politice ale fiecarui subiect electoral sau grup parlamentar din Parlamentul nostru.

Iata de ce consider ca solutia cea mai potrivita pentru depasirea acestei incordari din societate asupra rasdiscutatului subiect este ca cel putin ministrul educatiei si tineretului sa isi dea demisia, sa se retraga onorabil pentru a-si asuma personal aceasta gafa. Pentru ca, nu conteaza cine sta in spate, avem un demnitar, membru al Guvernului, care si-a insusit aceasta gafa monumentala. Iar daca nu, atunci solutia cea mai reusita ar fi ca insusi Presedintele Republicii domnul Vladimir Voronin, impreuna cu domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, sa faca o remaniere eleganta si sa plaseze in functia acestei institutii importante, care este Ministerul Educatiei si Tineretului, o persoana responsabila si serioasa, care poarta raspundere nu doar in fata ideologilor partidului de guvernamint, dar si in fata societatii.

Stimati colegi,

Desigur, retragerea acestui manual se impune de la sine si va rog frumos sa intelegem ca intr-adevar aceasta legislatura are un rol cu totul si cu totul special si nu poate fi comparata cu celelalte legislaturi. Niciodata Republica Moldova nu a avut sansa pe care o are acum. De aceea si insist.

Daca Romania, Polonia si alte tari au avut posibilitate de doua, de trei ori sa revina la masa de negocieri cu Comisia europeana, Republica Moldova nici macar nu este invitata.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Rosca...

Domnul Iurie Rosca:

De aceea, ginditi-va la aceste prioritati. Iar popularitatea pe care o are in rindurile electoratului Partidul Comunist ar trebui sa il faca linistit, pentru ca oricum este primul in top.

Eu va multumesc si iertati-ma ca am depasit timpul regulamentar. Sper din toata inima ca acest subiect conflictual sa fie depasit cit mai repede.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu voi da citire Declaratiei Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la situatia din agricultura. Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” in permanenta a atentionat guvernarea asupra situatiei alarmante din sectorul agricol si a solicitat identificarea unor solutii eficiente in vederea depasirii crizei continue in sectorul agricol. Prin politicele promovate la nivel de stat pe parcursul ultimilor sase ani actuala guvernare a transformat cel mai important sector al economiei nationale, cu o pondere de circa 20% din PIB si cu peste 40% de locuri de munca, in unul care submineaza dezvoltarea economiei nationale.

Efectul negativ al acestei politici se face tot mai resimtit. Lipsa unui program special de dezvoltare a sectorului, lipsa de investitii si de tehnologii straine limiteaza accesul producatorului agricol la resursele financiare si la pietele externe de desfacere. Taranii continue sa munceasca in paguba, isi vind marfa la pret de nimic, in schimb sint nevoiti sa achite preturi fabuloase monopolistilor in vinzarile semintei, chimicalelor, carburantilor. In conditiile in care deficitul balantei comerciale este la un nivel catastrofal, atingind la 1 octombrie 2006 cifra de
1 miliard de dolari SUA, agricultura si industria agricola, ce forma circa 60% din exporturile Moldovei, sint lasate in voia soartei, fiind lipsite de un suport real din partea statului.

Taranii sint nemultumiti de politica fiscala a guvernarii, fiind nevoiti sa achite impozite nejustificate, iar majorarea taxei pe valoare adaugata pentru productia din fitotehnie si horticultura la cota de 20%, introducerea TVA pentru importul de fertilizanti si substante chimice, precum si pentru importul tehnicii agricole si al pieselor de schimb, pentru acestea a redus la zero declaratiile Guvernului de redresare a situatiei din agricultura si a condus la falimentarea sectorului agricol.

Astfel, pe parcursul acestui an, din acei 100 de milioane de lei, prevazuti in bugetul de stat, pentru rambursarea taxei pe valoare adaugata, producatorilor agricoli au fost alocate doar 12 milioane de lei. Iar pentru sectorul zootehnic din
15 milioane lei incluse in buget, au fost alocate doar 1,4 milioane de lei. Guvernul, prin politicele sale, stranguleaza si distruge gospodariile taranesti de fermieri mici, fapt confirmat de datele statistice care ne denota ca din acei 600 de mii de agenti economici, care activeaza in sectorul agricol, doar 1400 beneficiaza de rambursarea taxei pe valoare adaugata, fiind inregistrati ca platitori de taxe pe valoare adaugata.

Deci, 590 de mii de gospodarii taranesti activeaza in pierdere, iar statul favorizeaza in continuare intreprinderile agricole mari, generatoare de pierderi, dar care servesc de minune drept structuri pasibile de masinatii financiare si patrimoniale. Lipsa suportului concret din partea statului se va resimti si in sectorul de productie al tutunului, in care s-a reusit sa se planteze doar 65% din suprafetele planificate si au recoltat numai 50% din volumul prognozat. In consecinta, doar patru din opt intreprinderi de prelucrare a tutunului vor dispune de materie prima.

Reducerea pietelor traditionale de comercializare a productiei agricole si asimilarea extrem de slaba a noilor piete, existenta multiplelor bariere la exportul productiei agricole a lipsit producatorii de posibilitatea de a-si vinde marfa la preturi mai avantajoase decit cele impuse de stat, care sint de doua ori mai mici decit cele stabilite la bursa.

Astfel, preturile de achizitionare la floarea-soarelui de la producatorii agricoli platitori de TVA este de 2,9 lei kg, pe cind de la gospodariile taranesti – de 2,37. Pretul de achizitie a laptelui la tarani este de 2 lei, pe cind in reteaua de comert
1 litru de lapte se vinde la 5 lei.

Si mai dramatica este situatia in sectorul vitivinicol din cauza embargoului la importul divinurilor, introdus de Federatia Rusa, cele 78 de intreprinderi de sector in care activeaza circa 33% din numarul personalului industrial sint pe cale de disparitie. Astfel, fiecare familie de tarani care are in posesie plantatiile de vita-de-vie va suferi pierderi de circa 4 mii de lei in acest an.

Lipsa de reactii adecvate din partea Guvernului impun producatorii sa isi reamplaseze afacerile in alte tari, iar taranii sa ia drumul pribegiei. Aceasta este grija manifestata de actuala guvernare fata de tarani, patura sociala supusa in mod sistematic si intentionat batjocoririi si ignorarii. Acesta este scopul guvernarii comuniste – distrugerea taranilor din Republica Moldova si transformarea saturilor in rezervatii pentru aborigeni. Aceasta se confirma si prin faptul ca atunci cind taranii pling pe marginea drumului cu strugurii nevinduti, conducerea tarii joaca tananica la Sarbatoarea vinului.

Este evident ca prin realizarea unor astfel de politici nu putem vorbi despre o dezvoltare calitativa si durabila, prevazuta in Strategia de crestere economica si reducere a saraciei in Republica Moldova. Scopul acestor politici este de a distruge definitiv gospodariile taranesti si de a impune taranii sa refuze de a mai prelucra pamintul sau de a-l impune sa il cedeze la un pret de nimic clientelei clanului comunist.

Fractiunea “Aliantei «Moldova Noastra»” cere Guvernului, in regim de urgenta realizarea urmatoarelor masuri: alocarea din bugetul de stat a cite 150 de lei la hectar pentru efectuarea lucrarilor agricole in toamna anului 2006; scutirea de TVA a tehnicii agricole si a pieselor de schimb importate pentru sectorul agrar; elaborarea si implementarea programului de stimulare a certificarii sistemului de asigurare a inofensivitatii produselor agroalimentare in conformitate cu standardele internationale HCCP ISO 22000 si a sistemului de asigurare a calitatii in conformitate cu standardele internationale ISON 1000, 2000; diminuarea sumei anuale de livrari de marfuri de la 200 de mii lei la 50 de mii de lei, prevazute de Codul fiscal, pierd inregistrarea in calitate de contribuabili la TVA a agentilor economici din agricultura; deblocarea exportului de produse agricole, in special a strugurilor.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Klipii.

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

As vrea si eu sa ma refer la aceeasi problema a manualelor de istorie integrata, care a fost dezbatuta si abordata din diferite puncte de vedere, dar care, in opinia noastra, a mea si a colegilor din grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal ne scapa. Ma refer la o intrebare fireasca: de ce cu atita insistenta se incearca repunerea in discutie a problemelor ce tin de identitate, limba si istorie?

Vreau sa va readuc aminte ca problema a fost reabordata de urgenta chiar in ajunul sesiunii de toamna-iarna a Parlamentului, atunci cind parca toata lumea, dar chiar si noi ne pregateam sa abordam probleme mult mai importante pentru societatea noastra, probleme care, am impresia, ca agraveaza tot mai mult.

De aceea, ar fi necesar ca anume acum sa fie abordate aceste probleme. De ce anume aceste probleme, atunci cind noi avem semnat, noua ni s-a impus, de fapt, un moratoriu din partea Consiliului Europei, moratoriu care pentru o guvernare ar insemna un indemn la ratiune, pentru a se preocupa de probleme intr-adevar stringente cu care se confrunta societatea noastra: locuri de munca, coruptie, atentate la comanda, implicarea unor ministri in atentate de omor sau presupunerea de fi implicati niste ministri in acestea.

In opinia mea, aceste lucruri, totusi, nu sint absolut intimplatoare. Consider ca este... ne confruntam, de fapt, cu o provocare banala si elementara din partea guvernarii comuniste, care, avind niste nostalgii mai vechi, atunci cind problemele nationale, identitare serveau drept pretext pentru a acuza un grup politic sau un segment social de extremism, nationalism, utilizau aceste instrumente impotriva si in scopuri demagogice. Evident, este mult mai usor atunci cind ai in fata un partid politic care pledeaza pentru niste idealuri, iar in spate un grup sau o masa de oameni flaminzi si saraci, sa ii manipuleze anume in directia aceasta.

Fiindca si acum, pe de o parte, ni se propune un dialog, pe de alta parte sintem ofensati in modul cel mai afisat, in modul cel mai direct. As vrea sa aduc citeva argumente in acest sens. Rind pe rind, aceasta problema a fost reabordata de domnul Voronin, de domnul Tvircun, de doamna Ostapciuc, presedintele fractiunii dumneavoastra, de domnul ex-presedinte al fractiunii domnul Stepaniuc. Chiar si domnul Lupu a gasit necesar sa se pronunte, sa afirme ca problema limbii si istoriei, si identitatii ar fi o problema pentru copiii nostri.

Eu nu consider aceasta o independenta, fiindca lucrurile s-au desfasurat intr-o anumita ordine, la un anumit interval de timp, cu o anumita insistenta. Caracterul, am mentionat deja, instantaneu al acestei idei de a repune sau de a edita aceste manuale de istorie integrata, caracterul evident provocator al acestor manuale nu lasa alta interpretare decit dorinta de a utiliza si de a reveni la baricade.

In incheiere, as vrea si eu sa salut mesajul care a fost lansat, pronuntat de catre domnul Kalin si de catre domnul Presedinte Rosca ca, intr-adevar, sa evitam aceasta confruntare. Insa cred ca de data aceasta cupabil, vinovat de provocarea situatiei este totusi Partidul Comunistilor, fractiunea comunistilor care incearca sa revina la fostele tactici politice.

Stimati colegi comunisti,

De data aceasta, in opinia mea, revenirea la aceasta practica de provocari va da alt rezultat. Noi riscam sa ne confruntam, sa ajungem pe baricade intr-o situatie cind Republica Moldova se afla in pragul unui colaps politic si economic. Daca vom incerca sa revenim la aceste baricade, sa ne punem fata in fata, situatia si evolutia poate … de o maniera cu totul cu totul regretabila pentru noi toti.

In incheiere as vrea, totusi, sa salut participantii la mitingul de ieri din scuarul Teatrului de Opera si Balet si sa mentionez citeva lucruri. In primul rind, este important sa intelegem ca acest miting a fost organizat de catre societatea civila, si nu de catre partidele politice. Poate din contra, si puteti observa foarte simplu ca nu functionarii Ministerului Educatiei si Tineretului au aparat aceste manuale, dar anume functionarii si ideologii Partidului Comunist, domnul Victor Tvircun, domnul Victor Stepaniuc, domnul Presedinte al Republicii Vladimir Voronin, domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu s.a.m.d., doamna Eugenia Ostapciuc. Dumneavoastra ati aparat aceste manuale, nu istoricii si nu functionarii ministerului. Deci, este clar ca problema politizarii este problema dumneavoastra.

Mai mult decit atit, la acest miting, care nu a fost, repet, organizat de catre partidele politice, au participat... Domnul Petrenco imi reprosa ca participa liceeni. Da, au participat si au tot dreptul sa participe, fiindca la acest miting nu s-au pus probleme politice, nu s-au abordat probleme politice. S-a vorbit despre istorii si demnitate.

Iar daca niste aberatii sint bagate intr-un manual scolar, oare nu sint in drept copiii sa protesteze impotriva aberatiilor, care le sint bagate pe git de aceste manuale? Este absolut logic si normal. Si cred ca daca nu veti da ascultare mesajului lansat in cadrul acestui miting de a retrage aceste manuale, fiindca alta solutie nu exista pentru a stabiliza si a normaliza situatia.

Stimati colegi comunisti,

Sarcina dumneavoastra este de a reveni la promisiunile electorale – salariile 300 de dolari, integrare europeana, integritatea tarii s.a.m.d. Lasati istoria si limba in pace, ocupati-va de programul dumnea-voastra concret. In caz contrar, riscati sa provocati o situatie care nu o veti putea controla.

In incheiere, facind referinta iarasi la afirmatiile dumneavoastra, ale ideologilor comunisti, care afirmau ca manualul poate fi utilizat nu ca unica sursa, nu drept... fiind si alte surse de informare, recomand parintilor si pedagogilor, inclusiv liceenilor care inteleg, totusi, ce se afla in fata lor, sa recurga nu numai la o boicotare simpla a manualului, ci sa il puna in plic si sa il trimita domnului Stepaniuc la Parlament: el l-a scris, el sa il citeasca.

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 16.00.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.