DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 12 octombrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3566 privind numirea vicepresedintelui Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2892 privind completarea unor acte legislative (Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte – art.2; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii – art.3; Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar).

5. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1259 pentru completarea articolului 10 din Legea cu privire la Guvern.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2086 privind modificarea si completarea Legii nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare (art.1, 2, 3 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2085 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la gaj – art.32, 34, 34¹; Legea privind licentierea unor genuri de activitate – art.13; Codul civil al Republicii Moldova – art.157, 158 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2803 pentru ratificarea Acordului-cadru de imprumut dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la 18 iunie 2007 prin schimb de scrisori.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3327 pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre Republica Moldova si Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare (Proiectul de reabilitare a drumurilor in Moldova), semnat la Chisinau la 28 iunie 2007.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3328 pentru ratificarea Acordului de finantare dintre Republica Moldova si Banca Europeana pentru Investitii (Proiectul “Drumuri europene in Moldova”), semnat la Chisinau la 28 iunie 2007.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2837 cu privire la ratificarea Protocolului pentru operarea modificarii in Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind principiile perceperii impozitelor indirecte in comertul reciproc din 29 mai 2001, semnat la Moscova la 18 iulie 2007.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectelor ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 18 – 26 octombrie 2007.

13. Declaratia domnului deputat Vlad Cubreacov – Partidul Popular Crestin Democrat.

14. Declaratia domnului deputat Ion Neagu.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Igor Klipii, Oleg Serebrian – la cerere; Serafima Borgan, Vladimir Eremciuc, Dmitri Todoroglo, Vasile Colta, Adriana Chiriac, Vlad Cubreacov, Valeriu Guma, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi deja incepem sedinta.

Stimati colegi din sectorul 3,

Va rog. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In numele Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat si in conformitate cu prevederile Regulamentului nostru, va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul acestei sedinte.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Noi nu o data am avut discutii in plenul Parlamentului vizavi de examinarea proiectelor de legi, mai ales a celor initiate de colegii deputati. Am rugat, de mai multe ori, sa se faca macar un pic de ordine in acest domeniu. Avem Regulament care stipuleaza clar care este procedura, care sint acele termene care trebuie sa reglementeze examinarea proiectelor de legi atit in comisii, cit si in plenul Parlamentului. In acest sens, am sa vorbesc in nume personal, in aceeasi situatie sint mai multi colegi deputati, 3 initiative legislative inaintate de catre mine sint datate si au o vechime deja de un an de zile. Am in vedere: initiativa legislativa 4195, datata cu 31 octombrie 2006, initiativa legislativa 4520, datata cu 27 noiembrie 2006, si initiativa 4665 datata cu 6 decembrie 2006. Rugamintea mea este ca sa se ia in vedere acest lucru si, totusi, sa dispuneti ca aceste initiative sa fie introduse pe ordinea de zi. Este prima parte a interventiei.

Si a doua. Am mai spus ca, in acest Parlament, mai este o moda sau nici nu stiu cum sa spun, cind vine o initiativa din partea unui deputat intr-o problema sau alta, se pune foarte frumos in sertarele ori ale comisiei, ori, nu stiu, ale Cancelariei, ca foarte repede sa se vina cu o initiativa din partea Guvernului si sa se ia ca baza.

Numai ieri am fost in Comisia pentru politica economica, buget si finante, unde am examinat initiativa mea legislativa vizavi de liberalizarea comercializarii pamintului destinatie agricola si catre investitorii straini. S-a primit aviz negativ, foarte argumentat, ca seara deja sa auzim de pe ecranele televizorului ca Guvernul iese cu o initiativa legislativa in acelasi sens.

Care este rugamintea mea? Pentru viitor macar, sa ierarhizam, nu tine neaparat de faptul ca aceasta initiativa, daca va fi adoptata, sa poarte numele meu, dar, pentru o claritate macar, sa se ia in vedere termenul de inaintare. Si vreau pentru stenograma: initiativa inaintata in acest sens de catre deputatul Filat a fost inregistrata pe data de 27 septembrie 2007.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Neagu:

Multumesc.

Va rog sa imi oferiti timp la sfirsitul sedintei pentru o declaratie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Alaltaieri, noi am examinat doua proiecte, unde este initiativa domnului Filat. Vreau sa precizez ca am prezentat aviz pozitiv, dar proiectul de Lege cu privire la vinzarea pamintului cu destinatie agricola noi nu am putu sa il examinam in cadrul sedintei comisiei, caci in privinta domnului Filat a aparut o problema, dumnealui a plecat din comisie. Fara autor nu putem sa discutam. Si eu va rog frumos: trebuie sa redati informatia corecta. Noi nu am discutat aceasta pozitie, fiindca dumneavoastra nu ati putut raporta, v-ati grabit undeva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da, eu sint de acord, poate este vorba de experienta, cind am sa ajung si eu la experienta pe care o are domnul Bondarciuc nu am sa comit asemenea greseli. Insa problema pe care am invocat-o eu nu tine de avizul propriu-zis. Pe mine nu ma intereseaza avizul. Cum nu ma intereseaza? Ma intereseaza aviz pozitiv sau negativ.

Eu vorbeam despre procedura prin care trebuie sa treaca initiativele legislative ale deputatilor, procedura si la capitolul timp. Nu este normal cind un deputat inainteaza o initiativa legislativa si se termina legislatura si deputati din alta legislatura examineaza initiativa unui deputat care nu mai este deja deputat. Aceasta am invocat eu. Si, apropo, ii multumesc domnului Bondarciuc, intr-adevar, doua avize pozitive referitoare la protectia animalelor si animalele de companie au fost pozitive, mai ales ca sinteti sesizati in fond.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Gheorghe Pop: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la initiativa cu nr.4195, initiativa deputatului Filat. Intr-adevar, ea a fost examinata in cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante, dar ramasesem la situatia ca dumnealui retrage acest proiect de lege. De aceea, el nici nu poate fi pus pe rol in Parlament.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Ne-am clarificat. Plus, minus.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Multumesc frumos.

Deci, fac si eu trimitere la prevederile Regulamentului.

Domnule Presedinte,

Desi fractiunea majoritara detine 54 de mandate...

 

Domnul  Marian Lupu:

Mergem cu ideea.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Atrag atentia ca, atunci cind a fost votata imunitatea parlamentara a domnului Gutul, toti deputatii comunisti din Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au votat pentru ridicarea imunitatii si nu stiu daca mai este membru al fractiunii. Cel putin, nu a facut o declaratie ca ramine in fractiunea dumneavoastra. Imi permiteti sa continuu?

Domnule presedinte,

Este necesar, chiar in ciuda faptului ca majoritatea detine 55 de mandate...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa mergem inainte.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Nu, indiferent de numarul pe care il detin, domnule Presedinte, este necesar de respectat o procedura prevazuta in Regulament la capitolul “Examinarea proiectelor de lege, adresarilor cetatenilor”. Fiindca acelasi proiect de lege, la care s-a referit domnul Filat, a fost respins in cadrul comisiei de catre 5 deputati din comisia noastra. Deci, este o problema.

A doua problema. Va aduc aminte ca saptamina trecuta, in carul sedintei plenare, domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare a prezentat aici o informatie si a fost data uitarii o initiativa legislativa semnata de 6 deputati ai “Alianta «Moldova Noastra»”, si cererea celor 35 de deputati. Este, cel putin, al zecelea sau al unsprezecelea caz, caci eu imi fac notite, cind Guvernul Republicii Moldova  vine cu initiative care au fost inaintate anterior de deputatii din opozitie. Aceste initiative, vasazica, sint respinse sau nu sint examinate in cadrul sedintei in plen si peste o luna – doua ei vin cu initiative similare la aceste subiecte. In stiinta acest lucru se numeste simplu – plagiere.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost? Inca.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu as vrea sa fac asa o propunere la general, avind in vedere proiectele de legi inaintate de colegii nostri. Uneori, se intimpla in asa mod ca aceste initiative stau,
intr-adevar, fara miscare, deoarece nu sint prezentate calculele respective si motivarea respectiva, inclusiv din punct de vedere economic. Si atunci, fara doar si poate, pina nu va fi avizul respectiv al Guvernului, noi nici nu putem sa examinam aceasta problema aici. Sint si alte cazuri, cind deputatii se gindesc sa retraga sau nu. Este asa un proiect de lege al domnului Filat, care se gindeste pina acum va fi retras sau nu, ceea ce tine de modificarea Codului de procedura civila.

De fiecare data cind discutam aceste probleme, eu va rog sa fim totusi mai obiectivi. Atunci cind un proiect de lege este pregatit din punctul de vedere al cerintelor Regulamentului, fara doar si poate, poate fi ridicata o problema: de ce el nu este examinat in termenele respective. Dar atunci cind este necesar de a consulta si de a aviza, deoarece nu sint prezentate toate materialele necesare, ma rog...

Noi, printre altele, am prevazut in Regulament: in momentul inregistrarii sa fie prezentata inclusiv nota informativa referitoare la corespunderea proiectului respectiv cerintelor Regulamentului. Eu cred ca aceasta prevedere trebuie sa fie aplicata de azi inainte mai dur, mai concret. Si atunci nu au sa apara probleme de genul celora pe care astazi au incercat sa le ridice deputatii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

E corect. De fapt, eu vreau sa va ofer o sugestie tuturor. Este o norma foarte frumoasa, din punctul meu de vedere, atacati ideea, nu atacati persoana. In momentul in care suna numele unei persoane eu sint obligat sa ii ofer spatiu de timp la microfon pentru o replica, pe care motiv sugestia mea pentru viitor: atacati ideea.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Initiativele legislative la care m-am referit, va asigur, sint fundamentate din toate punctele de vedere la fel ca si toate celelalte initiative legislative care au fost adoptate integral in Parlamentul Republicii Moldova. Initiativele pe care le-am inaintat eu nu aveau nevoie de suportul analizei economice. Si un lucru foarte important. Eu nu stiu de ce, in ultimul timp, toata lumea stie ce gindesc eu, cum gindesc eu s.a.m.d. Lasati-ma, lasati-ma, va rog frumos...

 

Domnul  Marian Lupu:

...in pace.

 

Domnul  Vladimir Filat:

...sa imi expun personal punctul de vedere. Acest lucru se refera si la colegii din dreapta, caci aud in permanenta ca eu gindesc, eu fac s.a.m.d. Deci, nu ma gindesc sa retrag initiativele legislative pe care le-am inaintat. Daca am sa ma gindesc, am sa o fac in forma scrisa, conform procedurii legale.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Multumesc si eu tuturor.

Deci, sintem la ora 10 si 11 minute, incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3566 privind numirea vicepresedintelui Colegiului Economic al Curtii Supreme de Justitie.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii si a constatat ca, prin acest demers, se solicita Parlamentului numirea judecatorului Curtii Supreme de Justitie doamna Nina Cernat in functia de vicepresedinte al Colegiului economic al acestei instante judecatoresti.

In legatura cu cele relatate, comisia a consultat reglementarile legale si mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile articolelor 4 si 9 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, vicepresedintii Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie din rindurile judecatorilor acestei judecatorii, pe un termen de 4 ani, de catre Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat materialele respective, prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii, si a audiat candidatura nominalizata. S-a constatat ca candidatura doamnei Cernat Nina corespunde cerintelor legale si dumneaei poseda calitatile respective necesare pentru a ocupa acest post. In legatura cu cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire al Parlamentului privind numirea doamnei Cernat Nina in functie de vicepresedinte al Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de 4 ani.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie sau pentru doamna Nina Cernat, care este prezenta in sala plenului Parlamentului? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, potrivit normelor regulamentare, voi supune pentru inceput votului. Cine este pentru numirea doamnei Nina Cernat in functia de vicepresedinte al Colegiului economic al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de 4 ani, rog sa voteze. Rog anuntarea rezultatelor.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

87 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Acum cel de al doilea exercitiu de vot pe marginea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3566.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea acestui proiect de Hotarire a Parlamentului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3566 este aprobat.

Doamna Cernat,

Plenul Parlamentului va felicita cu prilejul numirii dumneavoastra in aceasta inalta functie si va doreste succes in activitatea dumneavoastra profesionala.

Proiectul de Lege nr.2892 privind completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
                                                       al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine sa imbunatateasca cadrul legislativ in domeniul functionarii justitiei. Obiectul de reglementare consta in introducerea in legislatie a prevederilor privind eliberarea pasaportului diplomatic Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Si al doilea bloc de amendamente vizeaza amendarea legislatiei in scopul asigurarii functionarii, pe baze permanente, a Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Consideram ca aceste amendamente vor permite sa consolidam puterea judecatoreasca, astfel precum este fixat in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Rugam sa sustineti acest proiect in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia. Sau ati avut intrebare?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, eu propun sa sustinem acest proiect de lege, deoarece sint trei puteri egale in stat separate puterea judecatoreasca. Unicul organ suprem de autoadministrare judecatoreasca este Consiliul Superior al Magistraturii si,
intr-adevar, presedintele acestui Consiliu ar trebui sa beneficieze si el de facilitatile expuse in proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul nominalizat si constata ca acest proiect, intr-adevar, are drept scop optimizarea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul a fost avizat de 6 comisii parlamentare si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca obiectia expusa de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului fata de modificarile propuse in acest proiect de lege sint neadecvate si neargumentate, deoarece modificarile propuse pornesc nemijlocit de la atributiile presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, care reglementeaza competenta de reprezentare a Consiliului in fata autoritatilor publice din strainatate si colaborarea cu institutii similare din alte tari.

La fel, comisia s-a expus asupra inoportunitatii operarii de modificari in articolul 3 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii in partea ce tine de Presedinte. Astfel, s-a propus ca aceste modificari trebuie operate in articolul 5 din legea mentionata prin introducerea la sfirsitul alineatului (1) a sintagmei: “pe perioada de alegere, presedintele este degrevat din functie.”

In temeiul celor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura, avind in vedere ca pentru lectura a doua noi vom propune modificarile respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2892. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2892 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Inainte de a continua examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau sa va anunt ca in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului
si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Afanasi Mandaji, 65 de ani. Sa il felicitam (aplauze), dorindu-i multa sanatate si succes.

Proiectul de Lege nr.1259 pentru completarea articolului 10 din Legea cu privire la Guvern.

Initiativa domnului deputat  Alexandru Oleinic. Va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Initiativa propusa spre atentia dumneavoastra are drept scop eficientizarea procesului de gestionare a patrimoniului de stat, proces realizat in momentul de fata de institutiile guvernamentale. Am venit cu aceasta initiativa dupa o analiza ampla a situatiei cu darea in arenda a spatiilor aflate in gestiunea ministerelor, in urma careia s-a constatat ca, in acest domeniu de activitate, exista probleme si neclaritati, iar responsabil de aceasta stare de lucruri se face autoritatea publica centrala, adica Guvernul. Anume in acest scop am propus completarea articolului 10 din Legea cu privire la Guvern cu competenta de gestionare eficienta a patrimoniului public de stat, pentru a mari gradul de responsabilitate a Guvernului in acest domeniu, dar nu pentru a mari gradul de proprietar al patrimoniului statului, Guvernului, mai bine zis, deoarece a fi proprietar nu intotdeauna inseamna a fi si un bun gestionar.

Consider ca delegarea functiilor de gestionare a patrimoniului public ministerelor creeaza premise de privatizare ilegala a proprietatii statului si, la un timp anumit, de a ne pomeni in situatia cind statul va avea probleme cu proprietatea pe care o are in gestiune.

Si atunci care va fi persoana de rang inalt, care isi va asuma responsabilitatea? Afirmatiile facute de comisia sesizata in fond, precum ca initiativa isi pierde actualitatea o data cu intrarea in vigoare a Legii privind administrarea si deetatizarea patrimoniului public le consider incorecte, deoarece articolul 5 din Legea nominalizata doar indica Guvernul, ca autoritatea cu atributii, iar cu referinta la competentele specificate la articolul 6 ele se limiteaza iarasi doar la adoptari de hotariri si nicidecum la asigurarea implementarii eficiente a prevederilor legii. Iarasi revenim la situatia cind Guvernul doar instraineaza, dar, in consecinta, reorganizeaza si lichideaza, iar pierderile de control si iresponsabilitate lipsesc.

Insistenta mea de a specifica prin lege gestionarea eficienta a patrimoniului de stat este conformata si prin hotaririle Curtii de Conturi privind gestionarea patrimoniului public de catre ministere si institutii. O sa ma refer doar la citeva din ele. Referitor la activitatea Ministerului Educatiei si Tineretului pe parcursul anilor 2005 – 2006 se mentioneaza ca in perioada raportata ministerul nu a intreprins masuri de rigoare privind asigurarea integritatii patrimoniului de stat.

Nu au fost incheiate contracte de raspundere materiala cu persoanele responsabile de gestionare a mijloacelor materiale. Nu s-a efectuat inventarierea bunurilor materiale la organizarea ministerului si, respectiv, la inlocuirea gestionarului. Nu au fost inregistrate si aprobate de catre conducerea ministerului 38 de contracte inaintate de catre institutiile subordonate de dare in arenda a spatiului ce le apartine.

Cu incalcari ale legislatiei, ministerul a cedat firmei, ca de exemplu “Asvocom”, un lot din terenul Scolii de meserii pentru surzi si hipoacuziti pentru constructia unei case de locuit, fara perfectarea acestor acte cadastrale. O alta hotarire a Curtii de Conturi nr.59 din 28 iunie 2007, care se refera la modul de gestionare a patrimoniului public de catre Agentia Sportului, in anul 2006, mentioneaza ca, la crearea Agentiei, nu au fost intocmite acte de predare-primire a patrimoniului in valoare de 556 de mii de lei, inclusiv mijloace fixe 125 de mii.

Gestionarea patrimoniului de stat a fost efectuata cu unele abateri de la normele legale, astfel, Intreprinderii de Stat “Manejul de Atletism” i-au fost transmise bunuri in valoare de 26 milioane 763 de mii de lei pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator, in lipsa de contract intre fondator si administrator, prin derogarea de la prevederile Legii cu privire la intreprinderile de stat.

S-a efectuat contrar legislatiei cheltuieli pentru arenda imobilului in suma de 100 de mii de lei. In contextul celor relatate, constat ca problema gestionarii neeficiente a patrimoniului de stat exista. Si ramin convins ca, daca noi, prin lege, am stabili competentele guvernului in vederea bunei gestionari a patrimoniilor, am mari si gradul de responsabilitate. As sugera Guvernului sa isi revada pozitiile la acest capitol si sa vina in Parlament poate cu un proiect de Lege privind delimitarea clara a competentelor patrimoniale si responsabilitatea ministeriala pentru gradul de exercitare a acestui drept.

Din punct de vedere juridic, daca e sa ne referim la modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate, Legea privind administratia publica locala include un capitol separat, ale carui prevederi reglementeaza modalitatea de administrare a bunurilor si defineste bunurile din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale. Iar in conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova si Codului civil, Guvernul nu poate indeplini functia de persoana juridica de drept public si de  gestionar direct al patrimoniului public de stat, deoarece in Legea cu privire la Guvern lipsesc prevederile legale de exercitare a acestui drept. Acestea sint argumentele intru sustinerea proiectului propus si rog sa il sustineti si dumneavoastra.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, stimate coleg.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de deputatul in Parlament Alexandru Oleinic. Prezentul proiect prevede abilitarea Guvernului cu competente si responsabilitati in asigurarea gestionarii eficiente a patrimoniului de stat. Asupra proiectului au parvenit avize de la comisiile permanente, Directia juridica, Aparatul Parlamentului si Guvernul Republicii Moldova. Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica se pronunta pentru examinarea si adoptarea acestui proiect in sedintele plenare ale Parlamentului.

Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propun dezbaterea proiectului in Parlament, dupa prezentarea avizului Guvernului. Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Directia juridica considera inoportuna examinarea proiectului de lege mentionat si il propune sa fie respins de catre Parlament, prezentind argumentele juridice respective.

Guvernul Republicii Moldova constata ca completarile propuse in Legea cu privire la Guvern tin de gestionarea patrimoniului public. Iar Legea cu privire la Guvern reglementeaza organizarea si functionarea Guvernului, care, potrivit prevederilor constitutionale, asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercitarea conducerii generale a administratiei publice. Deci, problema gestionarii patrimoniului public nu tine de domeniul de reglementare a Legii cu privire la Guvern.

Examinind propunerile si obiectiile asupra proiectului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a constatat urmatoarele. Modificarea propusa de deputatul Alexandru Oleinic este deja reglementata de cadrul legal in vigoare. Conform articolului 12 alineatul (1) din Legea amendata, Guvernul exercita, din insarcinarea Parlamentului, functia de proprietar al patrimoniului statului, creeaza conditiile necesare pentru dezvoltarea tuturor tipurilor de proprietate. La rindul sau Guvernul in corespundere cu articolul 58 din Codul civil, prin Hotarirea sa nr.980 din 25 august 2005 a imputernicit Ministerul Economiei si Comertului, care este persoana juridica cu drept public, sa exercite o parte din competentele Guvernului in domeniul gestionarii privatizarii si evidentei patrimoniului public, precum si activitati postprivatizationale.

Articolul 5 din Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice stipuleaza ca autoritatile administratiei publice cu atributii in domeniul administrarii si deetatizarii proprietatii publice sint: Guvernul prin intermediul organelor centrale de specialitate si al altor autoritati administrative in privinta proprietatii de stat. Deci, in temeiul celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului respingerea proiectului de Lege nr.1259 din 29 martie 2007.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Aveti o experienta bogata in activitatea organelor centrale, raionale. Totusi astazi Guvernul nemijlocit da in arenda incaperi, proprietati, oficii, are venit de zeci de milioane de lei. Deci, practic, Guvernul se ocupa de aceasta activitate. Dumneavoastra spuneti ca organele centrale. Guvernul nu se ocupa.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Ion Gutu,

Dumneavoastra constatati sau ma intrebati?

 

 

Domnul Ion Gutu:

Eu vreau sa...

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Eu pot sa constat acelasi lucru: ca Guvernul prin intermediul structurilor sale (ministere, agentii) se ocupa de gestionarea patrimoniului, inclusiv darea in arenda.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, daca de studiat practica mai multor tari, sint create structuri speciale, fonduri ale proprietatii de stat, care, spre regret, in Republica Moldova nu au avut asa o sustinere mai multi ani la rind. Au fost prin Ministerul Privatizarii, a fost Departamentul Privatizarii, care indeplinea aceasta functie. Era un organ central care, intr-adevar, efectua aceasta activitate din numele Guvernului. Astazi, noi am imprastiat aceste chestiuni prin ministere, departamente s.a.m.d. si nu este un organ care, intr-adevar, sa urmareasca acest proces.  Daca spuneti dumneavoastra, Guvernul nu trebuie sa se ocupe cu aceasta activitate.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Gutu,

Iata noi am votat Legea cu privire la administrare si deetatizarea proprietatii de stat. Articolul 7 din legea mentionata, practic, confirma prin prevederile sale, ceea ce dumneavoastra propuneti. Guvernul a atribuit dreptul si competenta Ministerului  Economiei si Comertului, care promoveaza politica statului in domeniul administrarii si deetatizarii proprietatii publice. Dar lucrul nemijlocit de gestionare il face Agentia Privatizarii, care acum se numeste Agentia proprietatii publice de pe linga Ministerul Economiei si Comertului.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu nu stiu cum a lucrat aceasta notiune, dar ultimul moment. Intr-adevar, considerati ca aceasta modificare, ca “Guvernul asigura gestionarea eficienta a patrimoniului public de stat” va influenta negativ Legea despre Guvern? Da sau nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

E greu sa spun: va influenta, va imbunatati. Este cert ca argumentele care au parvenit anume denota faptul ca aceasta initiativa vizeaza mai mult alte legi decit Legea cu privire la Guvern. Ar fi poate mai util sa se revina la aceasta initiativa anume vizavi de Legea cu privire la administrarea si deetatizarea proprietatii publice.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi eu cred ca colegii nostri nu au intrat in esenta acestei initiative, fiindca propunerea este de a asigura gestionarea eficienta si responsabilitatea corespunzatoare sa fie pentru Guvern, dar nu delegata cuiva. Si la ministere, ca de pilda, astazi gestioneaza proprietatea statului, dau in arenda si in continuare acesti bani nu sint utilizati intotdeauna cum se cade.

Si ceea ce a mentionat domnul Gutu in privinta unui fond. Eu vreau sa va spun ca in Romania exista Fondul “Proprietatea”. Si acest fond, la 1 noiembrie, se va inregistra la Bursa de Valori Bucuresti. Adica aceasta proprietate va fi pusa de acum si se inregistreaza la Bursa de Valori, a valorilor mobiliare. Noi, in general, stiti ca dorim sa utilizam in continuare proprietatea statului in interesul celor care, de pilda, astazi sint la putere si mai mult nimic.

Domnule presedinte al comisiei,

Si vreau sa va intreb totusi de ce noi din start refuzam aceasta initiativa, care are o importanta deosebita pentru gestionarea patrimoniului de stat numai prin faptul ca ea este de la un deputat din fractiunea de opozitie?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Comisia nu a examinat sub acest aspect initiativa legislativa a colegului Oleinic. A examinat pornind de la prevederea initiativei vizavi de Legea cu privire la Guvern si avizele care au parvenit. Si discutii au fost, domnul Oleinic, dupa cite tin minte, chiar si a fost invitat. Ati fost invitat, altceva ca nu v-ati prezentat. Practicam frecvent sedinte cu initiative ale colegilor si invitam, practic, si domnul Filat ar putea confirma acest lucru.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu as vrea sa va aduc inca un argument din Regulamentul Parlamentului, ceea ce este legat de “motiunea de cenzura asupra activitatii Guvernului”. In cazul in care in Legea Guvernului este scris foarte clar aceasta responsabilitate despre gestionarea fondului de proprietate a statutului, inseamna ca, practic, se dilueaza aceasta importanta a acestei proprietati de stat.

Si noi nici nu putem ataca Guvernul in acest caz, daca Guvernul nu gestioneaza corect proprietatea, fiindca, pentru a ataca Guvernul, trebuie sa aiba aceasta responsabilitate in Legea despre Guvern, dar nu in Legea cu privire la administrare si deetatizarea proprietatii de stat si acolo este scris ca Ministerul Economiei si Comertului, dincolo este scris ca Ministerul Sanatatii s.a.m.d. Guvernul, ca organ colegial, trebuie sa fie responsabil pentru aceasta competenta, pe care ii o atribuim prin acest proiect de lege. De aceasta noi trebuie sa ne dam bine seama, caci noi nu putem sa atacam pe urma Guvernul prin motiune de cenzura, in cazul in care proprietatea este gestionata prost.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule coleg,

Aveti dreptate. Adica, parerea dumneavoastra poate avea esenta, dar, in cele din urma, oricum atacind Guvernul, responsabilul in cadrul unui litigiu va fi ministerul, care este abilitat cu dreptul de a gestiona, fie Ministerul Economiei si Comertului, fie Agentia. Deci, dumneavoastra doar intelegeti foarte bine ca in acest litigiu nu va participa nemijlocit Prim-ministrul, viceprim-ministrul.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar unul dintre acei abilitati de a gestiona.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Eu nu vorbesc despre litigiul in modul civil sau in instanta civila. Eu vorbesc despre responsabilitatea politica a Guvernului, fiindca Guvernul, in general, atunci cind isi asuma un program de guvernare, el poarta responsabilitate politica. Dar noi, ca Parlament, care sintem iarasi un organ politic, trebuie sa avem aceasta posibilitate ca sa aplicam niste instrumente prevazute de Regulament. Regulamentul prevede aceasta motiune de cenzura, in cazul in care Guvernul nu-si indeplineste obligatiunile. Si trebuie sa fie atacata competenta Guvernului.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Cosarciuc,

Si aceasta este stipulata in Constitutie prin care responsabilitatea politica a Guvernului este atribuita prin Constitutie fata de …

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In Legea cu privire la Guvern este scris explicit aceasta competenta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Inclusiv gestionarea patrimoniului de stat. Subtilitatile cu privire la gestionare, responsabilitatea, totusi, sint prevazute in alte legi, cum ar fi Legea cu privire la administrare si deetatizare. Desigur, a fost o situatie cind … aceasta n-a fost.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu cred ca noi, prin faptul ca aceasta initiativa a domnului deputat Oleinic se respinge inca o data dorim ca sa ingradim Guvernul de responsabilitate si sa nu putem sa atacam Guvernul, doar se face referinta. Nu aceasta, Ministerul Economiei si Comertului, du-te la minister, dincolo s.a.m.d. Guvernul, ca organ colegial, trebuie sa fie responsabil si sa aiba competenta conform Legii Guvernului.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Puteti aduce vreun exemplu cind un organ colegial a condus responsabilitate?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu nu vorbesc despre responsabilitatea civila. Eu vorbesc despre responsabilitatea politica. Acestea sint lucruri diferite. 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Responsabilitatea politica se face o data la patru ani, cind se alege, se fac alegeri parlamentare. Eu asa inteleg. 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu vin in sustinerea colegilor mei care, pina acum, au adus argumente in sustinerea acestui proiect. Si, ca sa nu mai repet, vin cu urmatoarea intrebare si propunere.

Avem in Parlament un proiect de lege de la 1 octombrie si deja il si vad in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini. Desi avem sute si poate chiar mii de standarde pe care Republica Moldova le-a semnat si le utilizeaza in tara noastra, desi poate de mii de ani orice sticla cu vin are pe ea o eticheta, ca sa o identificam, colegul nostru Todoroglo vine cu modificare intr-o lege si spune ca pe fiecare sticla cu vin trebuie incleiata eticheta. Pe aceasta eticheta trebuie sa fie scris volumul in centimetri cubi, decimetri cubi, adica sa-ti alegi in ce.

De ce dumneavoastra credeti ca, adaugind acest alineat in lege, acesta ar putea incurca ceva si sint sigura ca veti vota acel proiect despre incleierea etichetei pe sticla. Si, in acest context, vin cu propunerea ca comisia dumneavoastra nu a examinat din punct de vedere al comisiei din Parlament si pentru aceasta vin cu propunerea ca acest proiect de lege sa fie remis in comisie si sa fie examinat din punct de vedere juridic, si nu politic.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doamna Cusnir,

Dumneavoastra de acum aveti putina experienta in activitatea parlamentara. Comisia nu este a mea, eu sint ales presedinte pentru a modera si a organiza lucrul comisiei. Si v-am citit raportul comisiei. Vizavi de parerea mea, cum spuneti dumneavoastra, de ce credeti dumneavoastra, putem sa discutam aparte. Ori puneti-mi mie personal intrebarea, vizavi de o intrebare, dar aceste aluzii cu privire la comisia mea si parerea mea, ramine pe seama...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu m-ati ascultat foarte bine. Eu am zis ca comisia condusa de dumneavoastra nu a examinat cum trebuie si am venit cu propunerea sa remitem acest proiect de lege in comisie.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Sa ridicati stenograma si o sa vedeti ce ati spus dumneavoastra si ce v-am raspuns eu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu stiu ce spun si port raspundere si dumneavoastra tot trebuie sa purtati raspundere.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa si ne intelegem.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Asa si trebuie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte,

Intr-adevar, eu vreau sa aduc aminte colegilor ca legea sta in, initiativa a fost inaintata in luna martie si noi deja sintem in luna octombrie. Din luna martie a mai fost examinata Legea privind administrarea si deetatizarea  proprietatii publice.

Eu as vrea sa aduc la cunostinta punctul 5) din articolul 77 al Legii privind administratia publica locala unde foarte expres se scrie ca instrainarea, concesionarea, darea in arenda ori in locatiune a bunurilor proprietate a unitatii administrativ-teritoriale sa se faca prin licitatie publica organizata in conditiile legii.

E scris foarte expres alaturi de aceea ca aici sint un sir de responsabilitati fata de administratia publica locala care tot elaboreaza hotariri, fel de fel de regulamente s.a.m.d., dar e foarte expres scris.

La noi, stimati prieteni, se intimpla cu totul altceva, ministerele de ramura, primind gestionarea in anul 2003, acum repartizeaza, dau in arenda intreprinderile, incaperile. Ca un exemplu, ma refer la incaperi, care, primite in arenda, dintr-o data cad sub incidenta posibilitatii de privatizare. Si in continuare merge pe celalalt proces de privatizare, instrainare s.a.m.d.

Initiativa mea a fost mai mult referita la responsabilitatea ministerelor, organelor centrale, fiindca eu am mai spus ca si in Codul civil, si in Constitutie, Guvernul nu poate indeplini functii de persoana juridica, atunci delimiteaza functiile ministerelor centrale, care, de asemenea, nu sint persoane juridice. Dar eu cred ca eficienta gestionarii, aceasta ar fi o modalitate ca noi ca sa marim responsabilitatea.

Domnule presedinte,

Eu, ca intrebare, vreau sa va intreb, luind in considerare ca a fost examinata asa de minutios initiativa mea, unde, poate, sint desemnate expres competentele ministerelor de ramura sau ale Guvernului, ce tin de gestionarea patrimoniului public.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Vizavi de data inregistrarii initiativei dumneavoastra. In luna martie ati inregistrat initiativa legislativa. In luna decembrie a fost distribuita Parlamentului initiativa Guvernului referitoare la Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, adica dupa 5 luni de zile.

Tot ceea ce spuneti dumneavoastra, cu adevarat, are un suport si judiciar, si argumentat ca sa fie, ati avut posibilitate sa discutati la capitolul acestei legi inaintate de Guvern. Aici, cu adevarat, ati avea argumente sa imbunatatiti legea mentionata. Vizavi de intrebarea care ati pus-o, unde, in ce act legislativ. Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, articolul 9 are un articol special vizavi de competentele administratiei publice locale.

Este o restanta, Legislativul are o restanta asupra Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice care este astazi in vigoare, dar este de acum epuizata, a depasit si in timp, si in actualitate, asupra caruia trebuie sa revenim. Dupa ce vom adopta Legea cu privire la finantele publice locale, sper ca lucrul acesta va fi facut in sesiunea toamna–iarna si acum este in lucru proiectul de Lege asupra proprietatii administratiei publice locale.

Dar daca ma intrebati la concret unde astazi sint stipulate in lege prevederile pentru administratia publica locala, patrimoniului, gestionarii patrimoniului, articolul 9 si prevederile in lege, alte articole vizavi de competenta si responsabilitate.

 

Domnul Alexandru Oleinic

Domnule presedinte,

Acolo sint prevederi generale. Eu m-am referit la prevederi concrete cum sint in Legea cu privire la administratia publica locala.

Domnule presedinte,

Initiativa inaintata de mine, primita in martie, modificarea data... noi, in Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, introducem deja mecanismul concret pentru ministerele ramurale care trebuie sa fie dezvoltate in continuare. Dar noi, daca nu am primit gestionarea in Legea cu privire la Guvern, competentele Guvernului in gestionarea eficienta nu au aparut nici in Legea cu privire la deetatizare. Acolo tot nu este scris nimic concret.

Eu v-am mai adus la cunostinta ca in Legea privind administratia publica locala este scris concret: prin licitatie. La noi se face ceva prin licitatie, ministerele de ramura fac ceva prin licitatie, darea in arenda, concesiune s.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

La nivelul local, cind primariile scot patrimoniul.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar ministerele de ramura, miliarde de proprietate.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Normal ca le fac licitatie, de mai demult.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar nu face nimeni licitatie.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

De mai demult decit administratia publica locala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastra nici aceasta nu cunoasteti, nimeni nu face licitatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci, microfonul, domnule presedinte, nu va suparati.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Daca mergem la discutie cine ce cunoaste, atunci...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte Ciobanu...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dumneavoastra personal, fiind conductor al unui departament...

Domnul Marian Lupu:

Ministrul Economiei e...

Stimati colegi...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

...v-ati ocupat cu licitatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Fiecare discutie trebuie sa aiba o finalitate. Cer scuze.

Domnule ministru al economiei si comertului,

Prezentati niste informatii, va rog.

Microfonul nr.1, ca sa avem o situatie clara.

 

Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:

Onorat Parlament,

Intr-adevar, Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice destul de clar specifica drepturile si obligatiunile, incepind cu Parlamentul, Guvernul, autoritatile publice centrale, ne referim la ministere si autoritatile publice locale.

In ceea ce tine de gestionarea patrimoniului, in lege este strict expres indicat ca gestionarea se face in baza Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice care presupune sau darea in arenda, sau licitatiile de expunere la vinzare. Atunci cind se da dreptul de arenda, el se face in baza de licitatie, conform legislatiei in vigoare.

De aceea, pot sa vin cu mai multe detalii in acest sens, concret cu informatii pe ministere, cu regulamente care deja au fost aprobate si de Guvern in acest sens.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

De fapt, am iesit la microfon ca sa va pun o intrebare ce tine de, intocmai pe care ati raspuns, deci legata de data inregistrarii initiativei domnului Oleinic, ca autor, si de data prezentarii Guvernului a legii respective, adoptate la 4 mai.

Dumneavoastra ati explicat clar. Deoarece, in general, astazi s-a vorbit ca se ia o moda cind initiativele deputatilor sint inaintate spre discutie, iar Guvernul iese cu o initiativa asemanatoare. In aceste conditii, la 14 decembrie 2006 initiativa a fost inaintata de Guvern si tocmai la 29 martie a fost prezentata aceasta initiativa legislativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul presedinte a mentionat acest lucru.

 

Domnul Alim Afonin:

Da. De aceea, eu propun ca discutiile in aceste conditii noi sa le terminam si sa punem la vot: de a sustine raportul comisiei sesizate in fond.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Avem doua propuneri inaintate. Propunerea autorului de a aproba aceasta lege si propunerea comisiei care vizeaza respingerea acestei legi. In ordinea in care aceste propuneri au fost inaintate, le voi supune votului.

Pentru inceput, cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1259, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Pentru stenograma, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi pentru aceasta propunere care nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Stimati colegi,

De fapt, trebuie sa mentionez ca a fost si a treia propunere evocata in sala privind remiterea, deci ea a fost a treia pe lista, functie de cum se voteaza cele doua propuneri vedem daca ajungem la a treia sau nu.

Deci, propunerea evocata in raportul comisiei sesizate in fond privind respingerea acestui proiect. Supun votului respingerea proiectului nr.1259. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi.

Proiectul nr.1259 este respins de catre plenul Parlamentului.

Proiectul de Lege nr.2086 privind modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare.

Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul a elaborat si vine cu propuneri de modificare a Legii cu privire la piata valorilor mobiliare. In esenta, aceste modificari au scopul de a perfectiona sistemul de reglementare a pietei valorilor mobiliare dupa reforma care a avut loc la nivel de reglementare.

Crearea organului de reglementare a pietei valorilor mobiliare are ca scop crearea premiselor pentru realizarea strategiilor de lunga durata ale tarii, inclusiv prin dezvoltarea unui segment important al pietei financiare, piata financiara nebancara si, in special, piata de capital si conformarea cadrului legislativ, ce reglementeaza piata valorilor mobiliare, Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator din 20 iulie 2006.

Modificarile propuse in lege le-as structura in doua capitole de baza. Este vorba despre modificarile ce tin de dezvoltarea pietei primare a valorilor mobiliare si despre modificarile ce tin de dezvoltarea pietei secundare a valorilor mobiliare.

In ceea ce tine de piata primara a valorilor mobiliare, se propune reducerea termenelor de examinare a documentelor pentru inregistrarea misiunilor de valori mobiliare de la 30 de zile la 15 zile. Se creeaza conditii stimulatorii pentru emiterea obligatiunilor corporative. Cunoasteti, este vorba despre un instrument important pentru atragerea economiilor in investitii de catre societatile emitente si despre revizuirea procedurii de inregistrare a darii de seama privind rezultatele emisiunii valorilor mobiliare. Paralel, se majoreaza gradul de protectie a intereselor investitorilor si actionarilor minoritari.

In ceea ce tine de dezvoltarea pietei secundare a valorilor mobiliare este vorba despre perfectionarea si mentinerea unui sistem dezvoltat de clearing si decontari, astfel apare notiunea de “depozitar central” .

Cunoasteti ca, in momentul de fata, in legislatia in vigoare exista activitatea de depozitare, care poate fi interpretata dublu sau depozitar central, depozitar national al valorilor mobiliare, care are functia de clearing si decontari, sau acei depozitari ai fondurilor de investitii care au fost creati in momentul crearii infrastructurii in anii '90.

Este vorba despre facilitarea factoring a tranzactiilor pe piata organizata, in special, este vorba despre tranzactiile la Bursa de Valori. Este vorba despre sporirea transparentei tranzactiilor pe piata secundara cu un sir de cerinte vizavi de dezvaluirea informatiei de catre participantii la tranzactiile bursiere si de catre emitenti.

Daca e sa vorbim despre unele modificari, as spune de concept si extrem de importante in acest proiect, m-as referi, in primul rind, la aceea ca in domeniul licentierii, se propune ca licentele pentru activitatea participantilor profesionisti la piata valorilor mobiliare sa se elibereze pe un termen nelimitat. Este vorba despre o practica internationala in acest sens, cu reinnoirea documentelor necesare intr-o anumita perioada. Este vorba despre conditia detinerii de catre posibilitatea indicarii intr-o singura licenta a genurilor de activitate pentru un participant profesionist, care ar putea fi cumulate.

Cunoasteti, in acelasi timp, ca sint genuri de activitate a participantilor profesionisti ce nu pot fi cumulate, cum ar fi, de exemplu, broker si registrator sau broker si burse de valori.

In acelasi timp, in domeniul organizarii tranzactiilor valorilor mobiliare, adica vorbim despre piata secundara, conceptual se propune transformarea Bursei de Valori in societate sau in organizatie comerciala, din nou este un nonsens, deoarece statutul Bursei de Valori, care, conform formei juridice de organizare stabilite in lege, este societate pe actiuni, intra in contradictie cu statutul de organizatie necomerciala.

Se propune schimbarea statutului Bursei de Valori ca organizatie comerciala, practica internationala, practica existenta si o cerinta internationala in acest sens.

In acelasi timp, se propune oferirea posibilitatii de creare a unui sistem alternativ de tranzactionare de catre organizatia de autoreglementare a brokerilor si dealerilor.

As putea sa vin cu mai multe detalii in acest sens, daca va fi necesar, cu exemple concrete in ceea ce tine de un astfel de sistem, in Romania, Nazdac, in Statele Unite, in Rusia s.a.m.d.

In domeniul reglementarii activitatii participantilor la piata valorilor mobiliare, dupa cum am mentionat, apare un tip de activitate, este vorba despre activitatea depozitarului central, se stabilesc cerinte fata de forma juridica de organizare a companiilor de brokeri, societatea pe actiuni. Cunoasteti ca, recent, Parlamentul a aprobat Legea cu privire la asigurari unde, de asemenea, este impusa forma juridica de organizare de societati pe actiuni care are un grad mai inalt de transparenta si o guvernare corporativa mai clara.

Sint un set de alte modificari, la care nu as dori sa ma refer, deoarece sint detaliat indicate in nota informativa. Guvernul vine cu aceasta propunere. Paralel, probabil, tot astazi va veni cu propuneri de modificare in acte legislative, pentru a aduce in corespundere si actele legislative cu aceasta initiativa legislativa si cu legile deja aprobate in acest sens.

Este vorba despre Legea cu privire la Comisia Nationala a Pietei Financiare, este vorba despre Legea cu privire la societatile de actiuni, deja aprobate. Este  vorba despre aceasta initiativa si despre modificarile in legislatie care sint necesare.

Va multumesc pentru atentie si, dupa caz, sint gata sa vin cu detalii.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Ieri v-am ascultat la deschiderea forului investitional, in cadrul careia dumneavoastra ati mentionat ca acei care au fost au comis multe greseli, voi, care acum sinteti la putere, faceti numai bine, adica. Si ati vorbit despre liberalizarea economiei, export s.a.m.d.

Astazi, dumneavoastra ati prezentat un sir de modificari ca sa, eu stiu, intensificati piata valorilor mobiliare, adica sa ii faceti fericiti pe acei care, de pilda, sint astazi detinatori ai valorilor mobiliare.

O intrebare foarte simpla: de ce, domnule ministru, ceea ce dumneavoastra ati mentionat ieri, in deschiderea forului, si ceea ce ati mentionat astazi aici, in prezentarea acestui proiect de lege, difera de realitate? Si va dau un exemplu. Detinatorii de valori mobiliare existenti in Republica Moldova stau cu vagoanele incarcate cu productie agricola si vama le interzice exportul si spune vama: este interdictie orala emisa de la cel mai inalt nivel, sa nu va permitem exportul de floarea-soarelui. Asteptati raspunsul in scris.

Uitati-va, discrepanta dintre ceea ce dumneavoastra spuneti, dintre ceea ce ati prezentat dumneavoastra si dintre realitatea cruda din economia reala. Si atunci apare, cum s-ar spune, raspunsul in continuare la intrebarea, de ce nu merge economia Republicii Moldova. Fiindca e una sa spui si alta e sa faci de acum real in tara noastra.

Exporturi nu sint. Dumneavoastra stiti care este deficitul balantei comerciale pe 9 luni de zile – e un miliard de dolari, deficitul balantei comerciale.

Domnule ministru,

Dumneavoastra, ca persoana, ca ministru care promoveaza politicile in domeniul economiei, de ce politicile economice declarate si realizate difera? De ce Serviciul Vamal isi permite acest lucru?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Va rog, la subiect.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La subiect, fiindca tot ce a spus domnul ministru aici ca se face aceea, ca se face ... s.a.m.d. aceasta, stiti, e vorba, care nu va da efect, daca noi nu vom intelege o data pentru totdeauna ca ceea ce noi spunem si declaram trebuie sa fie realizat.

Si dumneavoastra, domnule Presedinte, stiti foarte bine, ati mentionat si in luarea de cuvint, in cadrul adunarii parlamentare, ca problema noastra este ca noi adoptam legi, dar in continuare ceea ce e legat de implementare: aici sintem tufa, dar sa nu spunem altfel.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, tufa atunci cind e... stiti cind e tufa?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, eu stiu cind e tufa, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Mult stimate domnule deputat,

Intr-adevar, activitatea economica externa este o activitate extrem de importanta, insa diferita de subiectul pus astazi in discutie. De aceea, cu placere as putea sa vin sa va raspund la toate intrebarile de care dispuneti dumneavoastra. Insa daca sint ceva intrebari vizavi de sectorul financiar nebancar, as fi bucuros sa va raspund.

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu as vrea ca dumneavoastra sa constientizati ca ceea ce dumneavoastra promovati ca politici si le expuneti aici, stiti asa, uite, cine sintem si ce bravo noi sintem, sa coborim acolo sa vedem cum se aplica ele. Sa mergem acum la Rezina sa vedem cum stau acolo vagoane incarcate si cum, de pilda, documentele sint aruncate si nimeni nu le ia in considerare. Sa mergem.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sa ne clarificam o data pentru totdeauna, macar ceea ce spuneti voi aici e realitate sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar nu va avea nici un efect.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Noi discutam un subiect, nr.2086, si eu va rog foarte mult, acei care doresc sa isi expuna pozitia, stiti foarte bine, ca aveti tot timpul, spatiu de timp, inscrieti-va pentru luare de cuvint si mergem inainte. Trebuie sa avem si o ordine de discutii in sala. Intrebari in continuare?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cunoastem ca sinteti destul de dotat in problema respectiva, piata valorilor mobiliare, ati fost si un candidat la presedintele comisiei si cred ca nu ar fi fost rau, dar de ce prezentati dumneavoastra proiectul de lege, dar nu presedintele sau conducerea comisiei organului suprem in acest domeniu.

Mai mult decit atit, ati avut dumneavoastra cu Ministerul Economiei si Comertului un sir de... si o analiza foarte critica a proiectului de lege. Daca se poate, raspundeti.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de prezentarea, aceasta este o initiativa a Guvernului Republicii Moldova si, din cite cunosc legislatia, Comisia Nationala a Pietei Financiare, ca si alt regulator, fie Banca Nationala, nu are dreptul la initiativa legislativa. Anume acesta ar fi argumentul de ce eu sint prezentatorul acestui proiect.

In ceea ce tine de unele observatii si recomandari referitoare la proiectul de lege, intr-adevar, au fost multiple din partea Ministerului Economiei si Comertului, care au fost discutate si in comisie, inclusiv cu prezenta dumneavoastra si vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Sint sigur ca acele discutii si acele observatii care au fost au imbunatatit si vor imbunatati in continuare acest proiect.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu cred ca aceasta se refera si la conducerea Parlamentului, fiindca comisia este un organ foarte important si cind vine seful, eu stiu, Agentiei Relatii Funciare si Cadastru din numele Guvernului este clar. Dar cind comisia, care este supusa Parlamentului... eu cred ca ea trebuie sa prezinte, ea a elaborat proiectul de lege, dar la intrebari raspunde domnul ministru al economiei si comertului. Cred ca nu este corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam. Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am mai multe propuneri pentru lectura a doua. Vreau sa va adresez doua intrebari, care mi se par destul de importante si principiale privind proiectul prezentat.

La articolul 2 alineatul (1) din proiectul de lege, care prevede ca actiunea legii prezentate de dumneavoastra se extinde asupra valorilor mobiliare, emise in forma de actiuni, obligatiuni si a altor titluri de creanta, precum si asupra derivatelor acestora, pe cind nici legea in vigoare si nici proiectul propus de Guvern spre examinare nu reglementeaza emisia si circulatia acestora. Care este pozitia Guvernului si de ce nu s-a facut acest lucru, pentru ca nu este clar cum va fi reglementata emisia si circulatia derivatelor bursiere.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, va multumesc pentru aceasta intrebare.

Este o intrebare destul de importanta, desi poarta mai mult un caracter tehnic. In ceea ce tine de derivatele pe actiuni si obligatiuni, este vorba despre contractele futures si option, sau despre optiunile si contractele pe viitor, cum se mai numesc ele in literatura de specialitate, care, la aceasta etapa, inca nu sint emise in Republica Moldova.

Anterior, fiind chiar un participant profesionist al pietei valorilor mobiliare eu am venit cu propuneri de lansare a circulatiei acestor valori mobiliare pe piata autohtona, sintem siguri ca, in momentul aparitiei acestor valori mobiliare, valori mobiliare derivative, cum se mai numesc ele, vor fi elaborate si actele normative in vigoare. La aceasta etapa, ne propunem ca, cel putin, la nivel de lege sa fie indicata posibilitatea aparitiei derivativelor, pentru a da un semnal participantilor ca astfel de valori mobiliare ar putea fi emise.

In momentul in care vor aparea premisele necesare pentru aparitia unor astfel de derivative, vom veni si cu detalii in acest sens. La aceasta etapa, autorii considera ca este prematur de a intra in prea multe detalii vizavi de emiterea si circulatia contractelor la termen a derivativelor, pina cind nu avem o claritate vizavi de structura si specificul emiterii acestora in Republica Moldova.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule ministru.

Poate ca aveti si putina dreptate in ceea ce spuneti. Dar derivatele bursiere nu sint numai contractele de futures. Pot fi si derivatele pe marfuri.

 

Domnul Igor Dodon:

Acelea nu tin de....

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pot fi si optiunile pe valorile mobiliare. Tot depinde cum tratam acest continut.

 

Domnul Igor Dodon:

Aici este indicat: “derivativele pe aceste valori mobiliare”. Derivativele pe marfuri, care sint cele mai raspindite in lume, si, in special, pe valuta tin de subiectul de reglementare a altui cadru legislativ, de exemplu Legea privind lbursele de marfuri sau Legea cu privire la reglementarea valutara.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pe care oricum nu le avem in proiect, in lege, nici in legea actuala. Si intrebarea a doua. La articolul 19 sint incluse prevederile ce tin de adunarea generala a detinatorilor de obligatiuni. Totodata, este redata si procedura de realizare a drepturilor creditorilor in cazul in care debitorul nu isi onoreaza obligatiunile. Este o procedura foarte sofisticata, foarte complicata si foarte greu de realizat. Mai mult decit atit ca cadrul legal pe care il avem astazi in Republica Moldova de acum prevede actiunile unuia fata de altul. Care este, totusi, pozitia Guvernului la acest capitol?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Dupa cum ati mentionat, intr-adevar, sint unele subiecte ce urmeaza a fi discutate mai in detalii la etapa pregatirii acestui proiect catre lectura a doua. Sint ferm convins ca acesta este tocmai unul din acele subiecte, deoarece si pozitia Ministerului Economiei si Comertului, pozitia Guvernului este ca, la articolul 19, urmeaza sa mai lucram impreuna cu comisia pentru lectura a doua vizavi de procedura sofisticata.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Nu am o intrebare referitoare la continut decit la alcatuirea proiectelor de lege. Pur si simplu, ma scoate deja din sarite, cum se spune. In decembrie 2006, Parlamentul a aprobat o modificare in Legea privind actele legislative, initiativa fiind a Guvernului, ca atunci cind se exclude un alineat sau un articol sa nu fie inlocuit cu altul.

In proiectul prezentat de dumneavoastra la 15 articole alineatul (10) devine alineatul (9). Literele b) – m) devin, respectiv, literele c) – n). Va rog sa transmiteti Guvernului ca exista lege, care a dorit-o si foarte corect ca nu este legal in fiecare zi sa schimbam litera sau numarul articolului. Aceasta e doleanta si speram ca Parlamentul are cu ce se ocupa, sa nu stea sa corecteze greselile Guvernului.

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Multumim pentru aceasta remarca importanta pentru tehnica legislativa. Va fi transmisa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si raporteaza urmatoarele. Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.199 din noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare este elaborat si promovat in contextul ajustarii legislatiei in domeniu la normele directivelor Uniunii Europene si conformarii prevederilor Legii nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Obiectivele proiectului de lege inaintat spre examinare constau in dezvoltarea pietei reglementate, sporirea transparentei si lichiditatii acesteia, crearea premiselor pentru utilizarea mai larga de catre emitent si investitori a unor asa instrumente financiare cum sint obligatiunile, majorarea gradului de protectie a intereselor investitorilor, precum si sporirea rolului pietei valorilor mobiliare in atragerea investitiilor si redistribuirea capitalului in sectorul real al economiei nationale. Printre cele mai importante prevederi ale proiectului de lege supus examinarii pot fi mentionate urmatoarele: reglementarea particularitatilor efectuarii emisiunii de obligatiuni, stabilirea noilor cerinte catre efectuarea ofertelor publice, determinarea cazurilor de efectuare a transferurilor directe de proprietate asupra valorilor mobiliare pe piata secundara. Modificarea clasificarii activitatilor profesioniste pe piata valorilor mobiliare si stabilirea cerintelor pentru desfasurarea acestora, stabilirea noilor conditii de eliberare a licentelor pentru activitatea pe piata valorilor mobiliare si de suspendare si retragere a acestora, excluzind, totodata, dreptul Comisiei Nationale de a lichida participantii profesionisti pe piata valorilor mobiliare si transmiterea acestei atributii in instanta de judecata. Sint si altele.

In cadrul examinarii proiectului de lege nominalizat, Comisia a constat ca unele  modificari si completari ce tin de notiunile de baza, reglementarile emisiunii si circulatiei obligatiunilor, ofertelor publice ale activitatilor profesioniste pe piata valorilor mobiliare, executarii tranzactiilor pe piata reglementata, calificarea insiderilor si stabilirea drepturilor si obligatiunilor acestora, intrarea in vigoare a prevederilor proiectului de lege si altele urmeaza a fi concretizate pentru lectura a doua.

In acest context, urmeaza de mentionat ca, pentru lectura a doua, vor fi examinate suplimentar si unele chestiuni ce tin de conformarea prevederilor proiectului de Lege supus examinarii Legii nr.235 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.

In avizele prezentate, comisiile permanente s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului de lege in prima lectura. Obiectiile si propunerile care se contin in avizele comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si cele care vor fi expuse de deputati si care au fost spuse de deputati in cadrul sedintei plenare a Parlamentului vor fi examinate si raportate in cadrul examinarii proiectului de lege in lectura a doua. In temeiul celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

La articolul 19 pe care l-a mentionat de acum domnul Bolboceanu, alineatele (26) si (28) cu privire la adunarea detinatorilor de obligatiuni si in continuare ca Adunarea generala a obligationarilor, convocata conform … alineatului (26), este deliberativa, indiferent de numarul obligatiunilor prezentate. Domnul ministru cind a raspuns la intrebare a spus ca ceva se va face in comisie.

Ati putea dumneavoastra sa spuneti: comisia, cam ce pozitie are in acest domeniu, adica cum va fi reglementata, fiindca este o procedura foarte complicata, dupa parerea mea. Si as vrea sa stim pozitia comisiei ca sa ne putem si noi orienta in ceea ce priveste decizia de vot a fractiunii, deoarece nu putem noi, de pilda, sa luam decizia la Adunarea obligationarilor cu majoritatea simpla, indiferent de numarul de participanti la aceasta adunare, si, pe urma, eu sau altcineva care este creditor, gagist la o intreprindere sau la o entitate economica care a facut emisie de obligatiuni sa umble si sa caute la cineva decizia in locul meu sau altceva. Eu cred ca aici este o chestie foarte si foarte periculoasa, asa cum este descris in proiectul prezentat.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Vedeti care este situatia? Noi, in principiu, am sustinut la sedinta comisiei propunerile Guvernului, proiectul Guvernului. Dar, totodata, au aparut vreo citeva propuneri si aceste propuneri noi trebuie sa le examinam si, daca aveti, poftim, si dumneavoastra dati, o sa examinam pentru lectura a doua.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi o sa va inaintam propuneri, dar, pur si simplu, am vrut sa stim pozitia comisiei in ceea ce priveste articolul 19 alineatele (26) – (28), aceasta ceea ce tine de Adunarea generala a obligationarilor.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Taman a aparut cu Adunarea generala, cu desfasurarea adunarii, cu  cheltuieli s.a.m.d. Dar sint diferite pozitii, de exclus acest moment cu adunarea generala, sint pozitii care... sau expunere, sau propunere care isi sustin aceste pozitii. Noi o sa cintarim, o sa analizam pentru lectura a doua.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte si stimati colegi,

In opinia noastra, aceste doua articole, ceea ce tine de adunare, ele trebuie sa fie excluse, fiindca este creditorul gagist, care s-a inscris si este detinator de obligatiuni. In continuare el, de acum in cadrul Codului civil, isi poate decide problemele legate de neachitarea sau de nerascumpararea la timp, la termen a obligatiunilor sau neplata dobinzii pe aceste obligatiuni, fiindca in procedura expusa, practic, acel care detine obligatiunea nu va fi aparat si in acest caz nimeni nu va dori sa mai cumpere aici obligatiuni.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Alta...

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu sper ca noi o sa primim de la dumneavoastra amendamentul sau propunerea, o sa examinam foarte atent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Luare de cuvint. Domnul deputat Gutu?

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca nu se pune la indoiala necesitatea si actualitatea proiectului de lege mentionat, care, cred, este, in general, binevenit si multe compartimente inaintate de catre autori in acest proiect de lege sint salutabile si binevenite. Dar apar citeva probleme si eu cred ca momente esentiale care pun la indoiala multe compartimente si, in general, politica noastra in acest domeniu.

In primul rind, s-a creat asa o situatie cind noi, in Parlamentul Republicii Moldova, niciodata nu am fost martorii cind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare isi apara pozitia sau isi expune parerea asupra unui proiect de lege, ai carui autori sint insisi ei. Si eu cred ca acesta este nu numai un moment de procedura, acesta este un moment foarte esential, fiindca prin aceasta noi diminuam si autoritatea acestei institutii. Si cred ca si Parlamentul are initiativa legislativa, si cred ca si conducerea Comisiei ar trebui sa participe la discutii si sa apare pozitiile acestui proiect de lege.

Alte momente care, in viziunea mea, sint destul de actuale, au aparut mai multe notiuni noi in acest proiect de lege, notiuni care nu sint concretizate, notiuni care vor trebui modificate in mai multe legi si nu in toate cazurile ele sint argumentate. A aparut un capitol special care se refera la asa-numitele hirtii de valoare – obligatiuni, care nu erau aranjate in proiectele prezentate, in precedentele proiecte de lege. Dar, intr-adevar, deja colegii au ridicat aceasta problema despre asa-numitele adunari ale obligationarilor.

Stimati colegi,

Trebuie sa nu ai absolut nici o practica de viata in general ca sa planifici petrecerea, vasazica, a detinatorilor de obligatiuni cite vor fi, zeci de mii, sute de mii si care sint cheltuielile, si care sint deciziile. Deci, eu cred ca, in general, autorii legii trebuie sa se gindeasca foarte serios la acest compartiment. Alte probleme au nu am inteles din proiectul actual de lege hirtiile, ale carui emitent este Ministerul Finantelor.

Hirtiile de valoare ale statului cindva vor fi, vor participa pe piata capitalului financiar sau nu? Prin aceasta lege nu este hotarita problema. Si eu cred ca, prin neparticiparea hirtiilor de valoare ale statului pe piata mobiliara, noi inca o data demonstram ca acesta este un sector secundar pentru economia noastra nationala.

Alta problema, procesul de evoluare si estimare a valorilor mobiliare. In general, este o activitate foarte importanta. Daca noi, in general, avem o lege despre evaluarea patrimoniului care deja, practic, lucreaza cit de cit, atunci procesul, mecanismul, metodele de evaluare a valorilor mobiliare sint dictate de catre Comisia Nationala, eu spun dictate, fiindca ei fac lucrul acesta.

Noi astazi nu avem standarde nationale in acest domeniu si, practic, a fost o situatie cind fiecare, nu stiu toti sau jumatate din colaboratorii Comisiei noastre Nationale, aveau firme de evaluare, de estimare si fiecare se ocupa si concura in acest domeniu. In acest proiect de lege nu este raspuns la aceasta intrebare si eu cred ca noi trebuie sa gasim in lectura a doua toata, vasazica, modalitatea de a ne clarifica.

Registrele. Toate registrele actionarilor, participantilor, eu stiu, toate registrele sint registre de buzunar in Republica Moldova. Toata lumea cunoaste acest lucru. Acest proiect de lege nu propune nimic esential in acest domeniu, fiindca poate sa stea, eu stiu, cineva in cladirea prezidentiala sau guvernamentala sa urmareasca liber toate procesele, toate miscarile pe piata.

Urmatoarea problema. Deci, organizatii de autoreglementare pot fi numai brokerii si dealerii. Dar de ce nu alti participanti la aceste piete? De ce aceasta organizatie de autoreglementare trebuie sa coordoneze statutul sau cu comisia respectiva in modul stabilit de acesta. Cum va stabili Comisia asa va fi statutul acestei structuri de autoreglementare, cind, eu cred, este cadrul legislativ respectiv.

Si citeva momente inca, cred, foarte esentiale.

Stimati colegi,

Examinati articolul 38 – activitatea de estimare. Estimatorul poarta raspundere administrativa si penala pentru prejudiciul cauzat ca rezultat al subestimarii sau supraestimarii valorilor mobiliare. Nicaieri in lume nu exista, compania de estimare sau estimatorul asta e parerea si e rezultatul pe care el il prezinta. Poti sa il primesti, poti sa nu il primesti. Da cum Comisia nationala poate, adica, sa aprecieze sau sa il pedepseasca?

Inca o chestiune foarte importanta care se refera la articolul 47, deci, actionari ai participantului profesionist la piata valorilor mobiliare pot fi orice persoane fizice si juridice. Suma tuturor cotelor detinute de actionarii rezidenti ai tarilor si/sau zonelor off-chore nu poate depasi 5% din capitalul social al participantului profesionist.

Stimati colegi,

Pentru sectorul bancar noi am primit aceasta formula si cred ca este normal. Dar daca noi o sa vrem sa avem investitii in Republica Moldova si noi cunoastem foarte bine ca este o lista oarecare de tari unde sint zonele off-chore, dar ele sint peste 100 de tari, noi ar trebui astazi din Cipru sa limitam chestiunea aceasta... membru al Uniunii Europene.

Cred ca este o cerinta si o restrictie foarte dura. Si, in general, trebuie de spus ca proiectul de lege este foarte, eu cred, supra... propune multe chestiuni de suprareglementare. Peste fiecare propozitie se repeta Comisia Nationala si Comisia Nationala are niste imputerniciri, as spune, pe care nimeni nu poate sa le inteleaga.

Articolul 44 punctul 13), Comisia Nationala poate suspenda o parte sau toate operatiunile cu valori mobiliare in cazul in care se constata nerespectarea prevederilor actelor legislative si punct.

Citeva pozitii esentiale ca participantii sa fie la curent, nu se scriu. Deci, totul se face prin regulamente, diferite metode sau sunete din cabinetele respective. Noi vom inainta propuneri pentru lectura a doua, dar astazi eu cred ca fractiunea va face foarte normal daca se va abtine de la votarea acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Comisia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O precizare, domnule Presedinte.

Vreau sa mentionez ca, in procesul pregatirii proiectului in cadrul grupului de lucru, in cadrul sedintei comisiei, si astazi conducerea comisiei este prezenta si s-a lucrat foarte activ. Noi am lucrat impreuna cu Comisia pietei financiare, cu autorii, cu reprezentantii Guvernului, dar eu nu l-am inteles pe domnul Gutu, dumnealui a participat la sedinta comisiei si a vazut ca ei au fost prezenti.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. E o discutie care poate fi continuata pina la infinit, fiindca... da, e o discutie. Eu nu imi aduc aminte (rumoare in sala), stati putin.

Stimati colegi,

Mai taceti putin, caci avem inca mult de vorbit in sala aceasta, nu va deranjati.

Ivan Timofeevici,

Doar o clipa, eu o sa va ofer drept la replica, asteptati, va rog, o clipa. Eu am vrut doar sa mentionez ca, intr-adevar, de la aceasta tribuna, cel putin de la 2005 incoace, noi nu am vazut nici un presedinte de la CNVM. Exista si partea de continut a acestei probleme, exista si partea juridica, fiindca adevarul pur e ca sint citeva institutii care nu au dreptul de initiativa legislativa si atunci e o tema de discutie.

Dreptul la replica.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, o replica. Intr-adevar, am participat la comisii, am ridicat mai multe probleme, dar nimeni nu poate sa imi interzica, domnule Bondarciuc, sa imi expun parerea in sedinta Parlamentului. De aceea, eu va rog scoateti invinuirea si cereti scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, de fapt nu au sunat invinuiri, stimati colegi, in aceasta sala. Deci, proiectul nr.2086, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2086 este aprobat in prima lectura. 

Continuam. Proiectul de Lege nr.2085 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Dupa cum am mentionat, paralel cu modificarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare, Guvernul vine cu abordare sistemica, vine cu modificari si in alte acte legislative, pentru a asigura buna functionare a modificarilor propuse in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare.

In acest sens, se propun modificari in 3 acte legislative, care sint dictate de modificarile deja sustinute in prima lectura, cit si de modificarile in actele legislative care au fost operate anterior de Parlament. Printre cele mai esentiale modificari este vorba de modificarile ce tin de obligatiunile corporative, de modificarile in Legea cu privire la gaj si de modificarile in Codul civil.

De asemenea, sint propuse modificari in Legea privind licentierea unor genuri de activitate, in special in ceea ce tine de termenul eliberarii licentei pentru participantii profesionisti ai pietei valorilor mobiliare.

Tinind cont de acestea, Guvernul Republicii Moldova propune proiectul mentionat pentru sustinere in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Intrebarea este pentru dumneavoastra si pentru stenograma. La articolul 34¹, pe care dumneavoastra l-ati introdus, alineatul (6) iarasi se vorbeste despre faptul ca va avea loc aceasta adunare a obligationarilor si, in baza unui proces-verbal, se va actiona in continuare.

Si daca noi am vorbit la legea precedenta ca articolul 19 alineatele (26) – (28) ar putea fi modificate si se va gasi alta procedura sau alta modalitate de a solutiona aceasta problema, inseamna ca si aici noi, la alineatul (6) din articolul 34¹ trebuie sa revenim la... fiindca, domnule ministru, in Legea cu privire la gaj creditorul gajist este foarte bine aparat, deoarece in cazul in care expira termenul de indeplinire a obligatiunii creditorul gajist prin aviz imediat, poate intra in... nu in posesia, dar in posibilitatea de a folosi bunul gajat, in acest caz obligatiunea.

Si acum in continuare apare procedura instantei de judecata. Adica, e foarte clar descris. Dar, prin aceasta norma, la alineatul (6) iarasi vom avea mare problema. Eu as propune si vreau sa stiu parerea dumneavoastra, daca ar fi posibil, in general, sa excludem tot ce e legat de adunarea obligationarilor si lasam ceea ce este in Legea cu privire la gaj. Acolo e scris foarte explicit – drepturile creditorului gajist si este foarte si foarte normal.

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

In ceea ce tine de legatura strinsa dintre proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare si acest proiect de lege, bineinteles, in momentul in care se va schimba redactia sau abordarea conceptuala la articolul 19 din proiectul deja prezentat, vor fi introduse modificari si aici.

In ceea ce tine de forum si, in general, despre necesitatea Adunarii generale a obligationarilor putem veni cu argumente suficiente, inclusiv tinind cont de realitatea din Republica Moldova, pe care o cunoastem destul de bine, cit si de practica internationala vizavi de oportunitatea existentei unei astfel de adunari.

In ceea ce tine de forum, venim cu mai multe detalii si le discutam pentru pregatirea proiectului pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dumneavoastra cunoasteti de acum practica adunarilor actionarilor, Adunarea generala a actionarilor, cind sint mii de actionari cum se aduna ei? Si pe urma care si cine dintre ei, de pilda, va fi sau nu, cu atit mai mult aici la obligatiune este o procedura mai lejera, adica nu este actiune de acum, este obligatiune. E hirtie, este valoare mobiliara, dar nu are acel statut ca si actiunea.

De aceea, eu cred ca adunarea obligationarilor va conduce la aceea ca se vor crea in continuare piramide, piramide pe care cineva le va folosi pe urma. Ii va atrage in cursa sa emita, sa cumpere obligatiuni, pe urma cineva va lua decizia la o adunare a obligatiunilor cum sa purceada in continuare. Asa va fi.

 

Domnul Igor Dodon:

Discutabil.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Intrebarea se refera la articolul III din proiectul de lege, articolul 162, punctul (7), si anume la modificarea pe care o propuneti pentru alineatul (2) din acest articol. Vreti sa inlocuiti, in afara de cazul in care Adunarea generala a actionarilor hotaraste altfel, sa substituiti, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie s.a.m.d.

Vreau sa imi aduceti argumente pentru aceasta propunere de modificare si daca nu imi aduceti aceste argumente, propun pentru lectura a doua sa fie exclus din modificarea alineatului (2), articolul 162 din Codul civil.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimata doamna deputat,

Dupa cum cunoasteti, articolul 162 se refera, in special, la dobindirea de actiuni proprii, actiunile de tezaur. Procedura existenta si specificata in legislatia in vigoare genereaza mai multe posibilitati de interpretare. Anume din aceste considerente se vine cu aceasta modificare si, deci la solutionarea conflictelor care apar de obicei la detinerea actiunilor de tezaur, cunoasteti, este vorba de actiuni de pina la 10 la suta ce pot fi detinute in decurs de 12 luni, este modificata deja aceasta prevedere si prin Legea cu privire la societatile pe actiuni apar o multime de intrebari: de ce aceste 10% sau doua, trei, cite ar putea fi pe parcursul unui an au dreptul la vot sau nu au dreptul, cum va fi cvorumul s.a.m.d.

Tinind cont de prevederile si modificarile Legii cu privire la societatile pe actiuni si modificarile introduse in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare, se propune o astfel de redactie. As putea veni cu mai multe detalii tehnice, cu argumente, daca va fi necesar, intr-o discutie in cadrul comisiei sau la solicitarea dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc, domnule ministru.

Ce, mai sint? Doua iesiri de acum aveti.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu cred ca aceste formulari pe care dumneavoastra le propuneti, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie, iarasi e ceva ambiguu. Dumneavoastra ati activat in acest domeniu, stiti foarte bine ca acest domeniu trebuie sa fie reglementat foarte si foarte meticulos, mai ales pentru acei care sint si jucatori, participanti profesionisti la piata valorii mobiliare si cei care sint detinatori ai acestei valori mobiliare.

Si atunci noi, cind venim cu aceste, de pilda, norme prevazute de legislatie, trebuie iarasi sa ne gindim: dar care legislatie, in ce lege s.a.m.d.

Eu cred ca aici ar trebui sa fie scris foarte clar asa cum se scrie in legislatie. In Romania, de pilda, scrie, ca in legea cutare, articolul cutare, in legea cutare si nimeni nu este in drept ca sa nu inteleaga pe urma ce e scris acolo, fiindca daca am veni cu aceste concretizari, ar fi clar ca legislatia si acei care citesc legea si care o folosesc ar fi...

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Cosarciuc,

Este vorba de modificarea Codului civil. Si introducerea unor articole concrete sau mai mult decit atit, introducerea cazurilor concrete ar fi destul de dificila si ar crea necesitatea modificarii legii respective, introducerea modificarilor si in Codul civil.

Este vorba doar de o procedura pe care noi o consideram ca este mai simplu de a fi propusa la aceasta etapa. Insa poate fi discutata.

 

Doamna Maria Postoico:

Tehnica legislativa nu ne permite.

Va multumesc, domnule ministru.

Comisia, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern, si vreau sa va spun ca noi sustinem acest proiect.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, cu unele propuneri si obiectii asupra proiectului de lege, care, in comun cu cele care au fost expuse si astazi, pozitiile vor fi supuse examinarii si vor fi raportate pentru lectura a doua.

In temeiul celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului proiectul de Lege nr.2085 pentru aprobare in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Urmatorul subiect pe ordinea de zi este proiectul de Lege nr.2803 pentru ratificarea Acordului-cadru de imprumut dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la 18 iunie 2007 pentru schimb de scrisori.

Guvernul.

Va rog, domnule Chicu, viceministru al finantelor.

 

Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Cu permisiunea dumneavoastra, propun spre examinare si aprobare proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de imprumut dintre Republica Moldova si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Acest Acord a fost semnat la 18 iunie curent si prevede alocarea din partea Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei a unui imprumut in valoare de
4,9 milioane de euro, care se acorda pentru o perioada de 20 de ani, inclusiv perioada de gratie – 5 ani, cu aplicarea ratei dobinzii care va fi subsidiata pina la termenele concesionale prin donatie prelevata din contul fiduciar selectiv al acestei banci.

Destinatia finala a proiectului consta in constructia locuintelor pentru circa
400 de familii social-vulnerabile, inclusiv pentru refugiatii din Transnistria. Costul total al proiectului constituie circa 7,6 milioane de euro, inclusiv creditul de
4,9 milioane si contributia Republicii Moldova in suma de 2,7 milioane de euro.

Din totalul acestei contributii, partea financiara va constitui circa 600 mii de euro, iar cea nefinanciara – in jur de 2 milioane. Contributia Republicii Moldova este prevazuta sub forma de valoare, sub valoarea initiala a blocurilor locative nefinalizate, cheltuieli de constructie si costul terenului.

In momentul de fata, in lista obiectelor care vor participa in cadrul proiectului figureaza blocurile locative nefinalizate din raionul Hincesti, Balti, Glodeni, Nisporeni si Singerei si un teren pentru constructia blocului locativ in orasul Chisinau.

Proiectul va fi implementat de catre Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului prin intermediul unitatii de management a proiectului.

Stimati deputati,

Tinind cont de importanta asigurarii cu locuinte a exponentilor paturilor social-vulnerabile, va rog sa sustineti acest proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Vreau sa va intreb: in baza caror criterii au fost selectate respectivele imobile si daca a fost asigurata transparenta atunci cind a fost anuntat un concurs, au participat mai multi ofertanti?

 

Domnul Ion Chicu:

Multumesc pentru intrebare.

Aceste obiecte au fost selectate iarasi tinind cont de acordul incheiat cu aceasta banca, care prevede ca aici pot fi incluse, in calitate de contributii ale Republicii Moldova doar blocurile nefinalizate, care sint deja transmise la balanta Serviciului national de locuinte. Aceasta a fost cererea bancii. Respectiv acesta si a fost criteriul de selectare.

 

Domnul Ion Varta:

Bine, da, Guvernul le-a selectat pina la urma, da, aceste imobile si in baza caror principii au fost selectate anume cele pe care le-ati mentionat dumneavoastra?

 

Domnul Ion Chicu:

Eu nu-mi amintesc care au fost criteriile de selectare a acestor blocuri nefinisate de catre Serviciul national de locuinte, dar, din cite stiu, toate care la moment erau nefinalizate au primit... sau autoritatile publice locale au primit  oferta din partea Serviciului national de locuinte pentru a fi transmise acestui serviciu.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule viceministru,

Considerati aceasta interventie a mea ca o intrebare concreta la care astept un raspuns in versiune scrisa.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

O sa va transmit raspunsul.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai sint solicitari?

Va multumesc.

Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul de imprumut dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei se incadreaza in categoria acordurilor supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Potrivit Acordului, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va acorda Republicii Moldova un credit in valoare de 4,9 milioane de euro pentru finantarea partiala a proiectului de constructii a locuintelor sociale pe teritoriul Republicii Moldova.

Costul total al proiectului constituie 7,6 milioane de euro, contributia Guvernului Republicii Moldova – 2,7 milioane de euro, este prevazuta in forma de valoare initiala a blocurilor locative nefinalizate, cheltuieli de constructie si costul terenului.

Implementarea proiectului este planificata pentru perioada 2007–2008. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune substituirea, la articolul 2 din proiectul de lege, a sintagmei “Ministerul Finantelor in comun cu Agentia Constructii si Dezvoltarea Teritoriului” prin cuvintul “Guvernul”.

Totodata, propunem excluderea din titlul legii sintagma “semnat la 18 iunie 2007 prin schimb de scrisori”.

Luind in considerare cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura si, daca nu sint obiectii, si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Petrenco.

Intrebari pentru comisie? Sint, vad eu.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

O data ce Parlamentul adopta acest proiect de lege, poarta si responsabilitate pentru ceea ce contine acest Acord, dupa cite stiu asa si trebuie sa fie. Aici sint niste conditii destul de drastice, as vrea sa spun, ca daca noi nu vom indeplini cerintele acestui Acord in timp, vom fi pedepsiti.

Cum si cine, am in vedere comisia dumneavoastra sau cine din Parlament va monitoriza cum se executa aceasta lege, daca va fi votata astazi?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Deci, conform articolului 2 din proiectul de lege si avind in vedere propunerea Comisiei, Guvernul va intreprinde actiunile necesare pentru realizarea prevederilor Acordului nominalizat.

Eu cred ca orice deputat are dreptul sa faca interpelari, sa puna intrebari la adresa Guvernului pentru a controla si a monitoriza implementarea acordurilor care au fost ratificate de catre Parlament.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu aceasta stiu, dar o data ce comisia dumneavoastra este responsabila de prezentarea raportului, trebuie sa-si asume si responsabilitatea pentru monitorizarea cum se executa aceasta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va face-o.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, multumim.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Am luat act.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Alte intrebari nu sint.

Domnule Petrenco,

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2803. Cine este pentru, rog votul dumneavoastra. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2803 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, lectura a doua, sint obiectii? Nu sint. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2803. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 28.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, rog o mina de ajutor.

 

Numaratorii:

8 sint.

 

Domnul Marian Lupu:

8. 65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2803 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Acum, vin cu o propunere. Avem 3 proiecte care se refera la ratificari de acorduri internationale, semnate de catre Guvern, nr.3327, proiectul de Lege nr.3328 si nr.2837, avem aceiasi raportori si aceeasi comisie care prezinta raportul.

Propunerea mea este sa examinam in pachet, precum am facut-o si anterior. Acceptati propunerea?

Multumesc.

Domnule Chicu,

Va rog si prezentati toate 3 proiecte. Evident, in modul in care apar intrebari referitor la oricare din aceste 3 proiecte, colegii le adreseaza. Va rog.

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Se prezinta pentru examinare proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de imprumut, semnat intre Republica Moldova si Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare. Acest Acord a fost semnat la 28 iunie 2007 si prevede alocarea de catre Banca Republicii Moldova a unui credit de 30 milioane de euro, destinat proiectului de sustinere a Programului “Sectorul drumului”.

Termenul de rambursare a acestui credit constituie 15 ani, perioada de gratie – 3 ani. Rata dobinzii ... 6 luni, plus 1%. Similar acestui acord, tot in aceeasi data, Guvernul a semnat un alt Acord cu Banca Europeana pentru Investitii la aceeasi suma, 30 milioane euro, cu aceeasi destinatie, pentru consolidarea infrastructurii drumului. Atit doar ca rata dobinzii este cu 0,45 mai mica decit in proiectul precedent.

Pornind de la faptul ca de infrastructura drumului depinde, in sens final, bunastarea populatiei, va rog sa sustineti aceste doua proiecte similare. Si aceeasi rugaminte o am si pentru proiectul trei, care este un Acord de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind principiile perceperii impozitelor indirecte in comertul reciproc, semnat la 29 mai 2001.

Modificarile respective au fost semnate la 18 iulie curent. Aceste modificari prevad excluderea din articolul 3 al acordului original din 2001 a exceptiei vizavi de impozitarea cu TVA si accize a exportului gazelor naturale, inclusiv cel condensat si al petrolului.

Respectiv, componenta TVA si accize nu va mai fi prezenta in pretul, in cazul nostru, de achizitionare a acestor produse. Va rog sa sustineti aceste trei proiecte.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Intrebarea se refera la proiectul nr.2837 privind Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse. Si vreau sa ne dezvaluiti cum se va rasfringe asupra economiei nationale, cit de pozitiv, cum se va rasfringe asupra cetatenilor Republicii Moldova, ca sa fie clar. Si niste exemple, daca se poate.

 

 

Domnul Ion Chicu:

Da, o sa incerc sa va explic. Deci, va spuneam ca au fost expuse, a fost eliminata exceptia care prevedea ca exportul gazelor naturale si al petrolului este impozitat nu dupa principiul tarii de destinatie, in cazul de fata in practica aceasta insemna ca Federatia Rusa aplica TVA la exportul gazelor si petrolului. Deci, mai intii, il impozita cu aceste impozite pe teritoriul tarii. In cazul de fata, daca vorbim despre gazul natural, ei aplicau taxa TVA standard a lor, cota standard 18%, respectiv, nu se respecta principiul impozitarii cu impozite directe dupa tara de destinatie.

Care ar fi efectul? Efectul este unul: aceasta componenta a pretului de procurare a gazelor naturale nu va mai fi prezenta in pretul final cu care noi le importam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am zis cum se va rasfringe asupra economiei si asupra cetatenilor?

 

Domnul Ion Chicu:

Deci, probabil, si cu siguranta, se va rasfringe in mod pozitiv pentru ca aceasta componenta nu va fi inclusa in pretul de livrare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Ion Chicu:

Cu placere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am o intrebare, domnule raportor.

Dupa ratificarea acestui acord, pretul la gaze naturale, de exemplu, va fi micsorat cu suma TVA?

 

Domnul Ion Chicu:

Da, daca imi permiteti. Deci, dupa ratificare si intrarea in vigoare a acestor modificari, pretul, nu pot sa spun ca va fi, se va diminua din simplul motiv pentru ca conform acordului incheiat intre Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” si SA “Gazprom”, pretul de livrare a gazelor naturale se stabileste incepind cu 1 ianuarie 2008, trimestrial si conform unei formule care este functie de mai multe variabile, inclusiv de evolutia preturilor la un cos de resurse energetice pe piata europeana si, respectiv, evolutia acestor variabile, acestor indicatori va fi determinanta pentru stabilirea pretului de realizare.

Dar iarasi vreau sa aduc ca argument ca atunci cind se va calcula in continuare pretul de livrare, componenta TVA nu va fi inclusa. Dar m-as exprima asa, nu se va majora anume cu ceea ce priveste componenta respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Adica, probabil, majorarea va fi mai mica cu 18%.

 

Domnul Ion Chicu:

Daca evolutia indicatorilor variabilelor incluse in formula va...

 

Domnul Marian Lupu:

...va prevedea formula in aceasta tendinta. Bine.

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Chicu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat toate 3 proiecte si constata ca Acordul de imprumut dintre Republica Moldova si Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare, precum si Acordul cu Banca Europeana pentru Investitii, la fel si Protocolul pentru operarea modificarilor in Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind principiile perceperii impozitelor indirecte in comertul reciproc se incadreaza in categoria acordurilor supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea acestora.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune adoptarea proiectelor mentionate, luind in vedere propunerile comisiei expuse in rapoarte.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Petrenco.

Stimati colegi,

Proiectul nr.3327, cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3327 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Obiectii? Nu sint.

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3327 in a doua lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul Marian Lupu:

9.

 

Numaratorii:

9, cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

9 persoane.

Va multumesc. 

69 de voturi “pro”. Impotriva? Un vot impotriva.

Proiectul de Lege nr.3327 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3328. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. (Rumoare in sala.) Sa consideram ca este si aceasta o manifestare de vot, de solidaritate, da, cu acei care voteaza in sala. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3328 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Obiectii? Nu sint. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.3328?

Domnule Ganaciuc,

Eu cred ca sintem totusi sala de sedinta a plenului si nu sala de bancuri. Eu as vrea sa stiu cine? (Rumoare in sala.)

AMN-ul, da? Domnul Urechean.

Nr.3328. Nu, n-a ajuns inca timpul. Bine, tot, putin calm.

Cine este pentru adoptarea proiectului nr.3328, lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 6.

Domnul  Marian Lupu:

67 de voturi “pro”. Impotriva? Un vot, sectorul nr.3.

Proiectul de Lege nr.3328 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2837, aprobarea in prima lectura. Rog sa voteze. Cine este pentru? Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2837 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua, obiectii? Nu sint.

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2837, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 7.  

 

Domnul  Marian Lupu:

68 de voturi “pro”. Impotriva? Un vot, sectorul nr.3.

Proiectul de Lege nr.2837 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

V-a fost distribuita lista cu propuneri pentru agenda sedintelor plenului Parlamentului in perioada 18–26 octombrie. Daca nu sint alte propuneri, supun votului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

La ordinea de zi. Inainte de a veni cu propunerea suplimentara pentru ordinea de zi, va adresez, domnule Presedinte al Parlamentului, o intrebare care tine tot de acest subiect. In cadrul sedintei plenare din 4 octombrie am solicitat ca Biroul Parlamentului sa examineze situatia de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, sa ne fie prezentata o informatie.

Pe parcursul acestei saptamini, acest subiect continue sa se afle in centrul atentiei. Deci, se prezinta justificari la capitolul “nepublicarea hotaririi Consiliului Coordonator”, incercind chiar sa justifice acest act ilegal prin faptul ca nu este o stipulare concreta. Ceea ce este ridicol din punctul meu de vedere ca, dat fiind faptul ca daca legile Parlamentului se publica in termene concrete, cu atit mai mult o hotarire, hotarirea unei institutii care in nici un caz nu poate fi comparata cu statutul Parlamentului Republicii Moldova.

De aceea, am solicitat sa fiu informat in cadrul sedintei din saptamina curenta. Sau daca nu s-a discutat, vreau sa stiu ce se presupune pentru ca asa  am spus: intr-o saptamina–doua.

A doua problema care a fost abordata de colegul nostru saptamina trecuta, tine de postul de radio “Vocea Basarabiei”. De ce nu s-a prezentat o informatie?

Si, in cele din urma... Da, eu ascult, sa terminati dumneavoastra ca sa pot continua eu. Deci, in cele din urma, domnule Presedinte al Parlamentului, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune includerea in ordinea de zi pentru perioada 18–26 octombrie proiectul de lege inregistrat cu numarul 3395, prezentat la 26 septembrie pentru modificarea si completarea articolului 99 din Regulamentul Parlamentului.

Va multumesc.

Da, solicitam, desigur, ca in cazul in care nu se rezolva aceasta problema omeneste, sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, alte propuneri privind ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

In proiectul propus pe urmatoarele doua saptamini, avem proiectul nr.3437 de modificare a Legii nr.1100 privind fabricarea si circulatia alcoolului etilic. La acelasi subiect exista proiectul de Lege nr.1603 din luna mai 2006. Ori le includem pe ambele, ori il excludem pe acesta venit la 1 octombrie 2007.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am sesizat. Voi supune votului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Se refera la vinul de casa, care trebuia votat inca in 2006.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri privind ordinea de zi? Va rog.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Initiativa legislativa nr.2722, un grup de deputati din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, cu privire la redresarea situatiei in sectorul agricol. Rog sa fie pusa la vot si inclusa in ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este inregistrat. Alte propuneri? Bine.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului propunerea referitoare la ordinea de zi. Domnul Bujor, includerea proiectului nr.3395 din 26 septembrie 2007. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

18 voturi “pro”.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea doamnei Cusnir, au fost, de fapt, doua. Prima viza includerea pe agenda de activitate a plenului Parlamentului a proiectului nr.1603. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 –13.

 

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi pentru aceasta propunere, care nu este acceptata de plen.

Cea de a doua propunere a colegei noastre este de a exclude proiectul nr.3437 de pe agenda sedintelor plenare ale Parlamentului. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

4 voturi.

Propunerea nu a fost sustinuta.

Propunerea domnului Cosarciuc privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.2722. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

18 voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

De fapt, nu au fost propuneri pentru ordinea de zi, trebuie sa votam aprobarea ordinii de zi pe ansamblu, dupa aceasta voi oferi informatii referitoare la cele solicitate la microfonul nr. 4.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea ordinii de zi a sedintelor plenului Parlamentului pentru perioada 18 – 26 octombrie, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul este aprobat.

Acum referitor la “Vocea Basarabiei”. In cadrul sedintei de ieri a Biroului permanent, acest subiect a fost discutat. De fapt, Biroul permanent nici nu a fost imputernicit, nici nu poate, conform Regulamentului, sa adopte anumite decizii in acest sens, fiindca este vorba de interpretarea legislatiei. Ceea ce pot sa va spun, e ca au fost exprimate diferite opinii si, pina la urma urmei, daca se doreste o avansare in acest sens, in aceasta situatie trebuie sa ajungem la un proiect de Lege privind interpretarea legii, in acest caz este vorba despre Regulamentul Parlamentului. Aceasta este situatia.

In continuare, privind Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Daca exista un interes pentru discutarea acestui subiect in acest caz, va rog sa inaintati propunerea pentru ordinea de zi a plenului Parlamentului ca sa fie inclus in agenda. Voi supune votului aceasta propunere.

In continuare. Doi dintre colegii nostri parlamentari au solicitat spatiu de timp pentru declaratii, primul fiind Vlad Cubreacov, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

La 2 octombrie curent, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 1572 cu privire la respectarea obligatiunilor si angajamentelor de catre Republica Moldova. Acest document apreciaza progresele inregistrate de tara noastra in ultimii doi ani pe calea reformelor si a consolidarii institutiilor democratice.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei considera ca acum este momentul potrivit pentru a duce la bun sfirsit reformele decisive pentru implementarea practicilor democratice esentiale in Republica Moldova. Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat isi exprima convingerea ca toate grupurile parlamentare vor contribui in mod exemplar la realizarea in termen a tuturor angajamentelor asumate de Republica Moldova in fata forului de la Strasbourg.

Motivul pentru care sint astazi la aceasta tribuna tine direct de obligatiunile financiare ale Parlamentului nostru, care deriva din Rezolutia 1572 si care vor trebui avute in vedere in procesul de examinare si adoptare a proiectului de Lege a bugetului de stat pentru anul 2008.

Este vorba de 4 domenii importante care au incidenta asupra finantelor statului, ele vizeaza: transferurile catre bugetele comunitatilor locale, functionarea justitiei, conditiile de detentie preventiva, drepturile omului in general, invatamintul in limbile minoritatilor etnice si studiul limbii de stat in scolile publice.

Astfel, in punctul 16 al Rezolutiei sale, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei invita autoritatile moldovene sa conlucreze cu expertii Consiliului Europei in vederea ajustarii legislatiei privind finantele publice locale la standardele Cartei Europene a autonomiei locale, in special prin majorarea veniturilor proprii ale autoritatilor publice locale, prin introducerea unui sistem direct si transparent de achitare a transferurilor si formarea unui sistem obiectiv, stabil, previzibil si echitabil de redistribuire a veniturilor. Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat considera ca acest aspect va trebui luat in considerare de catre Parlament chiar la votarea legii  bugetului in prima lectura, intrucit tine de conceptul legii ca atare.

Cit priveste respectarea principiului statului de drept. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei ii cere tarii noastre, intre altele, sa mareasca semnificativ numarul judecatorilor in vederea garantarii respectarii termenului rezonabil de examinare a cauzelor in instantele judecatoresti, exigenta expusa la articolul 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, precum si sa imbunatateasca conditiile de lucru ale judecatorilor prin asigurarea salilor de sedinte si sediilor instantelor de judecata si prin dotarea lor tehnico-materiala insemnind: echipament de inregistrare, computere si programe SOFT, accesul computerizat la bazele de date.

Pentru indeplinirea acestor doua angajamente ale statului, Parlamentul va trebui sa revada, in sensul unei majorari substantiale, cheltuielile in mod evident, insuficiente, prevazute de Guvern in proiectul Legii bugetului, intrat de curind in legislativ.

In domeniul drepturilor omului, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei invita Republica Moldova sa amelioreze considerabil conditiile de detentie pentru a le aduce in conformitate deplina cu normele europene si pentru a gasi solutiile corespunzatoare la problema supraaglomerarii centrelor de detentie.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat atrage atentia corpului legiuitor, ca acest aspect este unul care a constituit de-a lungul anilor obiectul ingrijorarilor intemeiate ale Consiliului Europei si a fost una din cauzele pentru care Republica Moldova a fost condamnata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Adesea, cuantumul despagubirilor acordate cetatenilor nostri, care cistiga procese la CEDO, este superior sumelor suplimentare pe care Parlamentul ar trebui sa le prevada pentru ameliorarea situatiei din domeniu.

Este de retinut, de asemenea, si faptul ca Republica Moldova este singurul stat membru al Consiliului Europei care nu se aliniaza la practicile notorii din celelalte 46 de tari membre si nu prevede in Legea bugetului de stat un capitol separat pentru despagubirile stabilite cetatenilor moldoveni de catre CEDO. In opinia Fractiunii PPCD, aceasta lacuna va trebui lichidata anul curent.

In fine, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei ii cere tarii noastre sa aplice o abordare multiculturala si pluralista in educatie, citez: “inclusiv in domeniul limbilor minoritatilor nationale, prin promovarea invatamintului in aceste limbi.” Astfel, forul paneuropean insista pentru prima oara asupra instituirii invatamintului in limbile ucraineana, gagauza si bulgara in consens cu cererile legitime ale reprezentantilor acestor minoritati etnice, in prezent beneficiare ale unui invatamint de stat exclusiv in limba rusa.

Totodata, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei ii cere Republicii Moldova sa imbunatateasca, citez: “studiul limbii de stat in scoli”, ceea ce implica, in mod evident, cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat in vederea integrarii lingvistice prin invatamint a tuturor minoritatilor etnice din Republica Moldova.

Fractiunea PPCD saluta, in acest context, si recentele declaratii ale guvernatorului autonomiei Mihail Formuzal in acest subiect, facute in sedinta Guvernului, declaratii care se inscriu pe linia acestui demers firesc al Consiliului Europei si care ar trebui sa constituie obiectul preocuparilor Legislativului nostru.

Fractiunea PPCD atrage atentia Parlamentului asupra faptului ca indeplinirea acestor angajamente europene de catre Republica Moldova, impreuna cu realizarea reformelor legislative si corecta lor implementare de catre autoritatile centrale si locale ale statului, va fi in masura sa apropie tara noastra de momentul incheierii procedurii  de monitorizare de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si de lansare a dialogului postmonitorizare intr-un viitor previzibil, dupa cum specifica si Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei 1572 din 2 octombrie curent.

Realizarea acestui obiectiv strategic depinde exclusiv de noi, de seriozitatea si consecventa tuturor deputatilor, indiferent de grupul politic din care facem parte. Precizez: indeplinirea acestor angajamente constituie, de asemenea, un pas important pentru avansarea Republicii Moldova in dialogul ei cu Uniunea Europeana – organism complimentar Consiliului Europei.

Fractiunea PPCD  spera ca aspectele aduse acum in atentia Legislativului vor fi retinute de Comisia pentru politica economica, buget si finante, iar Parlamentul, in ansamblul sau, va decide modificarea si completarea proiectului Legii bugetului de stat cu prevederi care sa permita indeplinirea completa a angajamentelor tarii noastre fata de Consiliul Europei.

Va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Ion Neagu.

5 minute.

 

Domnul  Ion Neagu:

Onorata asistenta,

E limpede pentru oricine ca singura cale de evolutie a Republicii Moldova  este Europa si spatiul euroatlantic. Nu exista alta cale. Experienta noastra trista de dupa prabusirea comunismului, dar si evolutia statelor din Europa de Est ne demonstreaza  foarte clar ca orice intirziere in renuntarea la o politica promoscovita si comunista a costat, costa si va costa enorm tara in viitor. Aceasta si-a pus amprenta asupra clasei politice care s-a compromis tocmai din cauza intirzierii in a rupe legaturile cu Moscova si cu comunismul.

Iar fortele politice, care, incepind cu anul 2005, au devenit aliati de nadejde ai comunistilor la guvernare, tradindu-si idealurile si electoratul, au lipsit tara si populatia ei de optiunea democratica. In aceste conditii, democratii autentici s-au vazut nevoiti sa abandoneze aceste forte politice, iar unii chiar au abandonat viata politica, lasind, practic, Republica Moldova pe mina comunistilor si la cheremul Moscovei. Doar ici – colo mai apareau cite un focar de rezistenta in fata restauratiei comuniste.

Tara nu mai poate continua asa. Este stringenta nevoie de o adevarata alternativa politica care sa ne conecteze de la Europa si sa ne duca in Europa. In ultimul timp, au fost mai multe incercari de constituire de noi partide menite sa satisfaca nevoia de democratie a electoratului, insa puterea a reusit sa ne compromita si sa ne sugrume.

Noi, in calitate de deputati, ne-am rupt impreuna cu alti parlamentari si lideri politici dintr-o formatiune politica, ai carei lideri au decis, cu de la sine putere, fara consultarea partidului si a electoratului, sa devina frati cu comunistii la guvernare, servind drept paravan pentru politica antidemocratica, antinationala si antieuropeana a acestora.

Intre timp, pentru ca ne-au fost tradate idealurile, am incercat sa sprijinim coagularea unor forte si personalitati pentru a pune bazele unei alternative democratice la dezmatul comunist si dictatul puterii politice din tara. Sintem convinsi ca numai o ampla implicare a paturilor largi ale populatiei pot schimba caracterul statului din regim autoritar in stat bazat pe drept, democratic, cu respect pentru oameni.

Ne-am pus drept scop crearea unei miscari social-politice de masa ce vine sa recladeasca speranta cetatenilor, distrusa de prestatia slaba a politicienilor care au dominat scena politica a Republicii Moldova  de la proclamarea independentei. Aceasta forta se numeste Miscarea “Actiunea Europeana”, la care noi am aderat si pe care o vom sprijini impreuna cu toti acei care vor dori sa faca la fel, tocmai pentru a da o sansa europenizarii Republicii Moldova.

Am muncit mult impreuna cu conducerea Miscarii, pentru ca sa putem activa in legalitate, nu ne-a fost usor. Puterea comunista si aliatii lor consensuali au incercat sa ne sugrume din fasa, sa nu permita participarea la alegerile locale din acest an. Numai perseverenta conducerii si activistilor formatiunii au facut posibile, in cele din urma, oficializarea Miscarii dupa aproape doi ani de eforturi. Sintem unica formatiune social-politica din Republica Moldova care a fost pusa in drepturi printr-o decizie a Curtii Supreme de Justitie. Conform asteptarilor noastre imediat ce s-a aflat despre existenta Miscarii “Actiunea Europeana”, am primit si primim noi si noi solicitari de aderare la aceasta formatiune politica.

Ne bucuram pentru aceasta si raminem deschisi tuturor celor care doresc sa infaptuiasca reconstructia posttotalitara a statului nostru si sa-l aseze temeinic pe coordonatele politice, economice si spirituale ale civilizatiei europene.

Va multumesc.

Semneaza:    Zoia Jalba, Ion Neagu.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 18 octombrie, la ora 10.00.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.15.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.