version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA MARTIE 2008

Sedinta din ziua de 13 martie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3894 pentru modificarea unor acte legislative (Codul penal art.62, 69, 87 s.a.; Codul de executare al Republicii Moldova art.170, Capitolul XXIII, 297).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4297 cu privire la functia publica si statutul functionarului public.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4582 privind regimul armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.325 pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind resturile explozive de razboi la Conventia asupra interzicerii sau limitarii utilizarii anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producind efecte traumatizante excesive sau ca lovind fara discriminare.

7. Dezbaterea si respingerea Motiunii simple privind atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat. Proiectul nr.492.

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 20 28 martie 2008.

9. Intrebari.

10. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

11. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

12. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

13. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

14. Declaratia domnului deputat Ion Neagu.

15. Declaratia domnului deputat Ivan Banari.

16. Declaratia deputatului Stefan Secareanu Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 96 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Irina Vlah, Nicolae Oleinic, Efim Agachi, Oleg Serebrian, Gheorghe Musteata.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Stimati colegi,

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

La ordinea de zi doresc sa propun ca astazi, poate, daca nu saptamina viitoare, totusi sa gasim posibilitatea sa organizam audieri parlamentare in ceea ce priveste problema transnistreana.

Din 2005 cred ca aceasta e a saptea sau a opta oara cind ridicam aceasta problema si de fiecare data se cauta motive, se amina, se tergiverseaza si, pina la urma, nu se discuta. Eu vreau sa amintesc colegilor ca orice decizie nu ar fi fost luata in problema transnistreana, ea trebuie sa treaca prin Parlament si trebuie sa fie sustinuta de catre Parlament. Si sigur ca Parlamentul este acea institutie care trebuie sa fie la curent cu ceea ce se discuta.

Era bine ca noi sa auzim nu declaratii, intentii, interviuri s.a.m.d., dar sa cunoastem niste proiecte care sint astazi in discutie, ca sa dispara speculatiile. Eu vreau sa va spun ca noi, de exemplu, Fractiunea Partidului Democrat, dorim sa contribuim, sa sprijinim astfel de documente, dar noi nu putem sa sprijinim ceea ce nu stim si nu cunoastem. Pe urma, pe marginea acestui subiect se fac o sumedenie de speculatii care, intr-o masura oarecare, afecteaza nu atit guvernarea, cit Republica Moldova. Si era bine ca noi sa stim, sa sprijinim si sa vorbim deschis despre un proces pe care noi toti dorim sa-l rezolvam.

Multumesc.

Propun ca astazi ori saptamina viitoare sa vina in Parlament domnul Sova, domnule Presedinte, la Biroul permanent si la sedinta in plen.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Oleg Mantorov:

.

4582.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si eu, de fapt, m-am postat aici la microfon cu exact aceasta rugaminte.

Domnule Lupu,

Va amintesc ca dumneavoastra ati promis ca vom avea audieri in problema transnistreana pina la sfirsitul sesiunii de primavara vara anul trecut, ceea ce nu s-a mai intimplat. Cunoasteti ca nu s-au realizat nici hotaririle adoptate de Parlament in 2005. De aceea, eu cred ca, intr-adevar, daca noi vom accepta si vom avea norocul sa avem audieri parlamentare, vom demonstra ca totusi Parlamentul nu sta in buzunarul Presedintiei sau al unor nu stiu care consilieri.

Noi, daca sintem republica parlamentara si doresc fractiunile, nu trebuie sa admitem ca in aceasta problema sa-si spuna opinia doar o singura fractiune. Va mai amintesc cu cita sinceritate si incredere in viitor au votat toti deputatii in prima zi a actualei legislaturi declaratia in care ne-am declarat cu totii deschisi gasirii unei solutii unice pentru problema transnistreana in baza unitatii Republicii Moldova, unitatii teritoriale a statului unitar in baza Constitutiei. Ceea ce apoi nu s-a mai intimplat, asa cum nu s-a intimplat nici in discutiile si in audierile referitoare la problema pregatirii Republicii Moldova pentru integrare europeana. Si, in al doilea rind, vreau sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra sustine propunerea de a invita in Parlament sau Guvernul, sau Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene la capitolul ce se intimpla cu aceste declaratii aberante ale Presedintelui Voronin, deoarece sursele mediatice din Rusia spun ca acestea sint niste minciuni si sint nedumerite de faptul cum Voronin incearca sa trateze pozitia conducatorilor Rusiei la capitolul Integrarea tarii. De aceea, cred ca in mod de urgenta trebuie sa incepem dezbaterile in Parlament la acest capitol.

Doi. Insist sa supuneti votului includerea pe ordinea de zi a initiativei legislative nr.526 cu privire la inceperea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana. Si sa ma inscrieti pentru o declaratie la finele acestei sedinte.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra propune inca o data ca sa fie introdusa pe ordinea de zi initiativa legislativa sub nr.4183, care prevede modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator, adica prevede aminarea termenului de aplicare a acestei legi, nr.208, pina la 1 ianuarie 2015.

Si as vrea sa mentionez, stimati colegi, ca guvernarea actuala comunista nu numai ca ingradeste dreptul la munca si la un trai decent al celor care lucreaza in baza patentelor de intreprinzator, dar si dreptul la libera exprimare, dar si dreptul la libera circulatie. Astazi s-au pornit un grup de patentari din teritoriu sa vina sa protesteze in Chisinau si le-au fost sechestrate si autobuzele la Causeni si Floresti. Adica, inca o data guvernarea actuala demonstreaza o atitudine foarte si foarte agresiva fata de propriii cetateni. Rugam sa fie introdusa aceasta initiativa in ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cind vorbea colegul la microfonul nr.5, din nou telefoanele mobile. Eu rog a cita oara foarte frumos, deconectati-le, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Exprim si eu solidaritate cu intentia de a invita in Parlament reprezentantii Guvernului pentru a oferi detalii si informatii asupra mersului negocierilor in problema transnistreana. Eu cred ca acest lucru este important si pentru fractiunea majoritara, nu numai pentru acei aflati in opozitie.

Si inca o rugaminte, domnule Presedinte, si o sa va rog sa supuneti votului aceasta propunere, daca nu pentru astazi, pentru saptamina viitoare sa vina Prim-ministru in Parlamentul Republicii Moldova sa prezinte o informatie ampla asupra a aceea ce se intimpla in Guvernul Republicii Moldova prin prisma demisiilor in lant care au loc la ora actuala.

Patru functionari au fost demisi si motivatia acestor demisii sint unele care cad sub incidenta Codului penal. Consider ca noi, ca Parlament, sintem in drept sa cunoastem ceea ce se intimpla in administratia publica centrala. Mai mult ca atit, si opinia publica sa fie informata in detalii, nu prin informare asa scurta: abuz in serviciu s.a.m.d. Este o problema importanta si am sa va rog sa supuneti aceasta propunere votului. Si rog sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei pentru ziua de astazi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Prioritate doamnei.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

La 21 februarie am adresat o intrebare Guvernului, caruia ii ceream masuri in legatura cu situatia casei de pe strada Corobceanu 1b, cu folosirea buteliilor de gaz. Si ceream masuri concrete, sa vina sa spuna cum aceasta casa poate fi conectata la conducta de gaz.

Au cerut ca pentru data de 28 februarie, motivind ca e inainte de 2 martie si sa nu inteleaga combatantii cumva altfel, sa aminam peste o saptamina. Dar joia trecuta nu a venit nimeni sa raspunda la aceasta intrebare. Din aceste motive, cer ca astazi in cadrul Orei Guvernului sa vina sa mi se raspunda privitor la masurile intreprinse la acest capitol. Am zis: este in pericol atit viata Presedintelui tarii, cit si a colegei noastre Ostapciuc, care are directa legatura cu aceasta casa. Si solicit sa fiu inscrisa pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc.

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

In luna octombrie, mai bine zis pe data de 19 octombrie 2007, am facut o interpelare adresata Curtii de Conturi referitoare la faptul ca, atunci cind au fost controlate si verificate folosirea banilor publici, nu s-a verificat Fondul special republican si am cerut sa fie efectuat acest audit. Am primit o instiintare pe data de 24 octombrie, aceeasi luna, precum ca Curtea de Conturi a initiat un asemenea audit. Au trecut patru luni de zile, nu au nicio informatie. Rog ca sa mi se prezinte aceasta informatie in sedinta in plen, asa cum am cerut, astazi sau saptamina viitoare. Aceasta este prima.

A doua.

Domnule Presedinte,

Eu iar apelez la dumneavoastra, fiindca dumneavoastra ati fost initiatorul negocierilor cu patentarii, cu detinatorii de patente. A fost un grup de lucru, s-au facut promisiuni, oamenii au iesit din Parlament incurajati intr-un fel, astazi ei se afla acolo de unde au pornit.

Ieri la sedinta Guvernului a fost examinata initiativa nr.414 din 7 februarie 2008 a unui grup de deputati si a fost avizata negativ. Era clar daca Guvernul venea cu o hotarire proprie sau cu o propunere proprie, insa nicio alta propunere nu a fost acceptata. De aceea, eu insist pentru a cincea oara ca sa fie votat astazi introducerea pe ordinea de zi a sedintei in plen a Parlamentului de astazi a doua proiecte de legi nr.594 din 14 februarie 2007 si nr.414 din 7 februarie 2008.

Domnule Presedinte,

Voi face aceste propuneri pina se va termina legislatura aceasta, daca nu se va solutiona problema patentarilor.

Si vreau sa aduc la cunostinta colegilor din partea mea dreapta, care stau in partea dreapta, ca, conform sondajelor si conform unor cercetari facute atit de organizatiile noastre, moldovene, cit si de cele internationale, din 10 intreprinderi nou formate numai una activeaza al doilea an. Deci, din acele 1600 de intreprinderi formate puteti sa socotiti 100. Nu activeaza aceste intreprinderi mici, deoarece nu au sustinerea statului, asa cum s-ar cuveni. Sa lasam patentarii in pace.

Multumesc.

Eu insist ca sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi acum vom vota propunerea privind invitarea Guvernului sau a Presedintelui in Parlament sa ne dea explicatii pe marginea problemei transnistrene. Inainte de vot, eu, pur si simplu, vreau sa va aduc la cunostinta, de fapt, inca o data sa va reimprospatez memoria despre un fapt.

Domnul Presedinte Voronin in interviul sau buclucas a facut o declaratie prin care spune ca Republica Moldova isi asuma responsabilitatea pentru datoria de un miliard si aproape 500 milioane de dolari, datorie pentru gazele care au fost consumate de Transnistria. Aceasta ar insemna ca fiecare cetatean al Republicii Moldova, de la sugaci pina la cel mai batrin, deja astazi este dator cu aproximativ 400 de dolari. Banii acestia, in marea lor parte, s-au asezat in pusculita domnului Smirnov sau tovarasului Smirnov, cum doriti. Si noi toti vom fi nevoiti sa achitam aceasta datorie.

Stimati colegi,

Va aduc la cunostinta acest fapt inca o data, ca sa fim constienti atunci cind vom vota sa invitam sau nu Guvernul. A nu invita Guvernul inseamna a permite sa se intre in buzunarul cetateanului de rind si sa se scoata acei bani pe care i-a sechestrat, de fapt, Smirnov.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Fractiunea Partidului Democrat a fost prima care a depus o initiativa legislativa inca la 7 februarie 2007 cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator si a Legii cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor.

De la acest microfon nu o data s-a propus ca toate initiativele legislative parvenite de la deputati sa fie discutate in comun si, intr-adevar, sa se ia o decizie, ca sa scoatem aceasta stare de tensiune din rindul asa-numitilor patentari, detinatori de patente, si lumea sa-si caute de treaba, sa-si continue activitatea. De aceea, propunem si noi ca sa fie inclus in ordinea de zi proiectul nr.498 pentru examinare in prima lectura.

La fel, mai avem o initiativa legislativa, nr.1013, cu privire la protectia suplimentara a unor categorii de populatie. Este vorba despre victimele represiunilor politice. La fel, deputatii Partidului Democrat au initiat o initiativa legislativa, sa fie discutata in sedinta plenara a Parlamentului astazi sau macar saptamina viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Stimati colegi,

Ca urmare a propunerilor care au fost inaintate de la microfoanele din sala plenului Parlamentului, conform solicitarilor autorilor acestor propuneri le voi supune votului.

Prima propunere a fost a domnului Diacov privind invitarea pentru sedinta de astazi a reprezentantului Guvernului pentru a fi audiat la subiectul reglementarii problemei transnistrene. A fost prima parte a propunerii, pe care o si supun votului. Fiindca tot ce tine de urmatoarele doua saptamini, sunt absolut de acord, o sa discutam subiectul dat la urmatoarea sedinta a Biroului permanent. Deci, pentru a fi invitat reprezentantul Guvernului in sedinta de astazi. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 1.

Sectorul nr.2 10.

Sectorul nr. 3 19.

Domnul Marian Lupu:

30 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu a fost sustinuta de plen.

In continuare propunerea, in mod evident nu voi supune votului expresiile de sustinere a acestei pozitii, care a fost exprimata de domnul Diacov. Deci, propunerea domnului Urechean privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.526. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea deputatului Cosarciuc privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 10.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi pentru aceasta propunere, care, la fel, nu este sustinuta de plen.

Propunerea domnului deputat Filat cu referinta la invitarea Prim-ministrului pentru a oferi explicatii pe marginea politicii de cadre, politicii de personal. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea deputatului Banari cu referinta la includerea pe ordinea de zi a proiectelor nr.414 si nr.594. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 10.

Sectorul nr. 3 13.

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

La fel, propunerea inaintata de colegul deputatul Banari privind invitarea (eu am inteles corect Curtea de Conturi? Da.) reprezentantului Curtii de Conturi pentru a oferi informatii la solicitarea evocata de catre colegul nostru. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 6.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi pentru aceasta propunere, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea doamnei deputat Buliga cu referinta la includerea pe ordinea de zi a proiectelor nr.498 si nr.1013. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Am vrut sa va ofer unele informatii, urmare a celor doua intrevederi anterioare cu reprezentantii patentarilor. Parlamentul, precum am si mentionat, a monitorizat si monitorizeaza situatia. Ultimele informatii pe care eu le detin sint urmatoarele. Practic, urmare a acestor negocieri, pozitiile s-au definit foarte clar: si pozitia reprezentantilor patentarilor, si pozitia Guvernului, in persoana Ministerului Economiei si Comertului.

Conform informatiilor de care dispun, zilele acestea, in cel mult de 2-3 zile, se va pune punct pe definirea tuturor elementelor pozitiei Guvernului. Si, urmare a acestui exercitiu, vom vedea cine va fi autorul, se va veni aici, in Parlament, cu un proiect de lege privind amendarea Legii nr.208, daca nu gresesc. La acel moment, eu presupun ca vom discuta la Biroul permanent. Ar fi logic, intr-adevar, sa examinam acest subiect in pachet, impreuna cu toate celelalte initiative legislative care au fost inaintate anterior. Deci, procesul de negocieri nu va mai dura, procesul de negocieri nu s-a tergiversat, nu se va tergiversa si Cabinetul va veni cu pozitia sa. Vom vedea care va fi aceasta pozitie si in ce masura in proiectele inaintate de deputati anterior sint solicitarile patentarilor, in ce masura exista o corespondenta pe elemente de structura.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Doar de procedura, fiindca intram pe faza de examinare a proiectelor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

In cazul cind nu au fost introduse pe ordinea de zi doua proiecte de lege propuse de mine, solicit sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra monitorizeaza procesul de modificare a legii sau de negocieri s.a.m.d. si va spun ca, practic, si Guvernul a ramas pe pozitia lui anterioara, nu s-a schimbat absolut nimic. De procedura, de procedura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, care procedura?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De procedura este, ca si propunerile din partea reprezentantilor detinatorilor de patente nu au fost acceptate de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si de acum ei nu mai participa la aceste negocieri.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va suparati va rog, nu sint de procedura. Asa. Noi putem vorbi mult la acest subiect. Eu am informatii ca la nivelul de cel putin 60 la suta pozitiile coincid. Eu cred ca noi putem sa facem retorica politica in sala mult si bine. Haideti sa asteptam sa vina proiectul. Punem toate proiectele si atunci situatia va fi foarte si foarte clara.

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Va multumesc pentru informatie, dar noi avem si va spunem informatia ca reprezentantii, detinatorii de patenta, au abandonat discutiile cu Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectati va rog microfonul nr.5.

Nu va suparati, va rog, eu am dat aceasta informatie, fiindca colegul Banari in propunerea sa a facut referinta si la intrevederi, si la procesul de monitorizare. Si am dat un raspuns. Aici terminam discutia. Nu va suparati, sa trecem la examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi.

Multumesc.

Inainte de a incepe acest exercitiu, vreau sa va informez, stimati colegi, ca in saptamina premargatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-au sarbatorit zilele de nastere unii dintre colegii nostri, in particular domnul Ivan Calin (aplauze), domnul Alexandru Cotorobai si ieri si-a sarbatorit ziua de nastere domnul Vadim Misin. Sa-i felicitam pe colegii nostri, dorindu-le sanatate si cele mai alese urari de bine. (Aplauze.) In mod evident, colegilor care s-au inscris pe lista declaratiilor, am inregistrat aceste solicitari, va fi acordat timpul necesar.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.3894 pentru modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in cadrul pregatirii proiectului de Lege nr.3894 pentru lectura a doua, a conlucrat intensiv cu autorul, Guvernul si au fost elaborate unele propuneri concrete ce tin de mecanismul de aplicare si executare a pedepsei munca neremunerata in folosul comunitatii ca pedeapsa de alternativa pedepsei cu inchisoarea la unele articole din Codul penal, ce se refera la infractiuni militare.

Propunerile Guvernului si rezultatul dezbaterilor in comisie sint incluse in anexa la prezentul raport. Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.3894 in lectura a doua, luind in consideratie propunerile si amendamentele acceptate de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua propuneri? Nu sint.

Multumesc, domnule Turcan.

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3894. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele, la fel.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 - 5.

 

Domnul Marian Lupu:

5? 5.

Va multumesc.

65 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3894 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4297 cu privire la functia publica si statutul functionarului public.

Guvernul.

 

Domnul Oleg Rotaru sef adjunct al Aparatului Guvernului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de lege in cauza cu privire la functia publica si statutul functionarului public este elaborat in legatura cu prevederile Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei de reformare a administratiei publice centrale. Proiectul prevede ca obiect de reglementare stabilirea statutului juridic al functionarului public, precum si reglementarea raporturilor juridice dintre functionarul public si autoritatea publica.

De asemenea, proiectul prevede principiile de baza fundamentale ale serviciului public, modul de instituire si clasificare a functiilor publice, modalitatea ce tine de organizarea managementului functiei publice si functionarilor publici. La fel, sint reglementate, stabilite drepturile, obligatiile si regimul incompatibilitatilor functionarului public, fiind reglementate, de asemenea, si normele primare ale procedurilor de personal, tot ce tine de modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu, precum si raspunderea functionarului public.

De mentionat ca la perfectarea proiectului s-a tinut cont de prevederile conceptiei cu privire la politica de personal in serviciul public, aprobat prin hotarirea Parlamentului din 2002, prevederile recomandatiei Consiliului Europei cu privire la statutul oficialilor publici din Europa. De asemenea, s-a tinut cont de experienta unor tari membre ale Uniunii Europene, au fost luate in consideratie propunerile si obiectiile expuse in cadrul meselor rotunde, intrevederilor, dezbaterilor publice cu societatea civila, cu functionari publici, cu institutiile publice, precum si cu persoanele interesate.

La elaborarea si definitivarea proiectului au participat experti din Moldova si din alte tari. Printre reglementarile novative din proiect pot fi mentionate urmatoarele: Raportul juridic dintre autoritatea publica si functionarul public reprezinta un raport de serviciu special care e deosebit de relatiile, de exemplu dintre angajator si angajat. Acordarea statutului de functionar public se va face numai in baza atributiilor de serviciu, dar nu in baza denumirii functiei sau in baza diferitor structuri organizatorice in cadrul autoritatilor publice.

Acordarea, sa spunem, a functiei publice se va efectua, in primul rind, prin intermediul delimitarii atributiilor ce tin de politica de atributiile ce tin de exercitarea functiilor administrative. De asemenea, pot fi mentionate faptele ca angajarea in serviciul public se va face in baza de merit. La fel trebuie sa fie stabilite, de asemenea, delimitarile dintre necesitatea exercitarii atributiilor de serviciu si modalitatea ce tine de evaluarea anuala a raportului sau dintre functionarul public si autoritatea publica, precum si raportului in privinta exercitarii atributiei de serviciu in scopul realizarii competentei autoritatii publice.

Dupa aprobarea proiectului de lege se prevede elaborarea si promovarea mai multor hotariri de Guvern. Pentru punerea in aplicare a acestui proiect vor fi modificate si unele acte normative in vigoare. Pornind de la necesitatea modernizarii si, sa spunem, eficientizarii activitatii serviciului public, este vadita importanta acestui proiect de lege atit in contextul armonizarii cadrului legislativ cu standardele europene in domeniul administratiei publice, cit si in contextul procesului de reformare si eficientizare a activitatii administratiei publice. Avind in vedere cele mentionate, rog sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea, adoptarea proiectului de lege mentionat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

La articolul 8 alineatul (3): Ocuparea functiei publice de conducere la nivel superior vacant se face prin concurs sau prin numire. Totusi este o propunere de a exclude prin numire. Sa ramina numai prin concurs. Fiindca avem de a face cu inalti functionari publici, conducatori si adjuncti ai Aparatului Guvernului, viceministru, adjunct al conducatorului autoritatii administrative, conducator si adjunct al Aparatului autoritatii publice. Adica nu sint niste functii care nu ar putea sa fie numai prin concurs. Care este pozitia dumneavoastra? De ce a fost nevoie sa mai adaugam aici sau prin numire?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru intrebare.

Referitor la aceasta categorie de functionari publici a fost propusa nu numai numire, dar si concurs. De ce? In scopul stabilirii diferentei intre acele categorii care sint indicate in alineatul (2), in special conducatorul si adjunctul aparatelor, viceministru, adjunct al conducatorului autoritatii administrative. Referitor la aceste functii noi consideram ca totusi este oportun sa fie aplicate ambele modalitati. Dar eu propun ca aceasta problema sa fie discutata, argumentata suplimentar ulterior.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Repet, pentru lectura a doua, daca noi dorim sa avem un aparat eficient, cea mai buna formula pentru selectarea cadrelor ar fi prin concurs. Se anunta concurs liber. Cine cistiga, acela vine. Fiindca prin numire se numeste iarasi selectarea pe sprinceana si pe mustati si mai mult nimic altceva. Eu am venit cu propunerea de a exclude sintagma sau prin numire la articolul 15 la alineatul (3) dreptul functionarului public la opinie.

Dumneavoastra ati propus in acest articol in timpul exercitarii atributiilor functionarilor publici. La articolul 57 este scris ca in timpul orelor de lucru sau in timpul desfasurarii programului de lucru, adica ar fi normal ca in articolul 13 in locul in timpul exercitarii atributiei sa fie scris in timpul programului de lucru. Si atunci este clar ca functionarul public ar putea sa participe la diferite manifestari publice in afara programului de lucru, dar nu in timpul exercitarii atributiilor. Care este parerea dumneavoastra?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Eu cred ca noi vorbim despre exercitarea atributiilor si in cadrul programului de lucru si dupa, in dependenta de sarcinile efectiv realizate, de aceea consideram ca totusi este diferenta privind obiectul de reglementare in articolele respective si propunem sa fie mentinut in articolul 15 alineatul (3) anume in timpul exercitarii atributiilor, deoarece noi avem statutul special al functionarului public, acesta e reprezentantul statului in fata cetateanului sau in fata agentului economic. De aceea si spunem ca acest aspect trebuie sa fie respectat pe toata perioada detinerii functiei publice.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule raportor,

In Constitutia Republicii Moldova nu se fac delimitari cine are dreptul sa se ocupe cu actiuni politice, adica functionarul public este un cetatean al Republicii Moldova, el are aceleasi drepturi. Dar in timpul programului de lucru, cit el sta in birou, el nu are dreptul sa se ocupe cu diferite activitati politice. Odata cu iesirea din acest birou, el poate sa participe la diferite manifestari si acesta este un drept comun, expres si promovat de catre Consiliul Europei, la ceea ce dumneavoastra ati facut referinta aici permanent.

Si acelasi lucru la articolul 21, dreptul la greva: Exercitarea dreptului la greva este permis doar in conditiile asigurarii continuitatii activitatii autoritatii publice. Eu cred ca aceasta este iarasi o chestie inventata de Guvernul actual, fiindca ea nu exista in legislatia europeana. Functionarul public are dreptul la greva. Si noi vedem ce se intimpla, de pilda, in Franta, noi vedem ce se intimpla in Marea Britanie, noi vedem ce se intimpla in Spania. Atunci cind functionarii publici nu sint de acord cu ceva, ei ies la greva. Si cum va inchipuiti dumneavoastra ca un functionar public iese la greva si asigura continuitatea activitatii autoritatii publice? Acesta este un nonsens. Ori este acest drept, ori acest drept nu exista.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, eu va multumesc pentru intrebare.

Este de mentionat referitor la aplicarea practicii din tarile Uniunii Europene, exista diferita practica. Noi avem cazuri si tari unde sint stabilite interdictii pentru a organiza greva pentru functionarii publici. In Portugalia si in alte tari. Exista practica cind aceasta interdictie se refera numai la categoriile speciale ale functionarilor publici, in special politia, functionarii publici care activeaza in domeniul apararii etc.

Dar noi am reiesit din practica tarilor ca Bulgaria, Letonia si alte tari, care stabileste aceasta exceptie numai pentru asigurarea continuitatii activitatii administratiei publice. De ce? Deoarece administratia publica nu este o organizatie privata si trebuie sa functioneze indiferent de unii functionari sau opinia, pozitia lor in privinta diferitor probleme. Si aici, intr-adevar, este opinia noastra pentru a asigura activitatea continua, fara a impiedica desigur si drepturile functionarilor.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule raportor,

Eu propun pentru lectura a doua ca sa excludem alineatul (2) din articolul 21, care vine in contradictie cu normele Consiliului Europei si ale Uniunii Europene. Ceea ce dumneavoastra ati dat ca exemplu inca nu inseamna ca aceasta este si bine.

La articolul 27: detine exclusiv cetatenia Republicii Moldova. In Constitutia Republicii Moldova nu exista norma cetatenia exclusiva. In Constitutia Republicii Moldova exista norma cetatean al Republicii Moldova. De unde dumneavoastra ati inventat si ati introdus aici in articolul 27 alineatul (1) litera a) detine exclusiv? Din care Constitutie? A carui stat?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Noi avem legea de baza Constitutia care stabileste drepturi si obligatii pentru toti cetatenii. Acest proiect de lege se propune anume nu pentru fiecare cetatean, dar numai pentru categoria de cetateni care candideaza la o functie publica. De ce este necesar acest lucru? Ca nu avem, cum am mentionat din start, numai raporturi generale de munca intre un angajat si angajator.

Noi avem aici functia ca atare, principala, a fiecarui functionar elaborarea si implementarea politicii de stat. In politica de stat noi avem si probleme ce tin de treburile interne, avem tot ce tine de relatii externe si, de aceea, noi consideram, ca sa nu fie un impediment fata de alt stat in cadrul realizarii functiei publice de catre un functionar public, ca este oportun ca orice functionar public sa detina exclusiv cetatenia Republicii Moldova, dar pina la sau dupa functia publica normal ca orice cetatean va avea dreptul sa obtina si cetatenia altui stat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Rotaru,

Atunci cind dumneavoastra prezentati un proiect de lege aici in Parlament, mai bine nu faceti referinta la normele Consiliului Europei. Fiindca ceea ce ati spus dumneavoastra acum de la tribuna centrala contravine Conventiei Europene cu privire la cetatenie. In aceasta conventie este scris negru pe alb ca cetateanul unei tari care are cetatenia altei tari se bucura in tara in care el are cetatenie de aceleasi drepturi ca si restul cetatenilor. Adica nu sint drepturi diferite. Aceasta-i Conventia cu privire la cetatenie a Consiliului Europei, care a fost de noi, de Parlamentul Republicii Moldova, ratificata. Asa ca nu faceti aici, stiti, demagogie. De la tribuna spuneti una, pe urma faceti cu totul alte argumentari.

Si la articolul 42 ultima intrebare. Garantii sociale, articolul 42 alineatul (6). Dumneavoastra pe tot parcursul legii ati vrut sa demonstrati ca asiguram o stabilitate functionarului public. Dar prin articolul 42 alineatul (6), practic, lichidati aceasta idee a conceptului legii, fiindca in cazul lichidarii, reorganizarii autoritatii publice reducerea efectivului s.a.m.d., practic, functionarul public poate fi destituit din functie s.a.m.d.

Adica se va continua aceeasi, sa spunem, practica (fac aici un fel de repetare) pe care o avem in Republica Moldova. A venit un Guvern nou, a schimbat denumirea Ministerului Economiei si Comertului si pe urma pe toti i-au curatat. Dar noi spunem ca celor care sint la nivelul inaltilor functionari publici, cum ar fi viceministri, lor trebuie sa le fie asigurata o stabilitate in functie. Ministrul este o persoana politica, ea va fi schimbata odata cu schimbarea guvernarii, dar ceilalti trebuie sa ramina in functie, altfel noi nu putem asigura stabilitatea.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Eu va multumesc pentru intrebare.

Noi vorbim in acest articol despre cazurile speciale de lichidare, reorganizare a autoritatii publice, dar aceasta norma propusa oricum este corelata cu norma generala referitoare la eliberarea, demisia etc. a functionarului public. De aceea, aceasta norma speciala se refera numai la cazuri concrete. Noi nu trebuie sa facem din aceasta norma o regula generala.

Referitor la reduceri si referitor la optimizari, aceste activitati, actiuni vor fi realizate tinind cont si de acest proiect de lege si nu numai de acest alineat, dar in virtutea, in general, a legii pe care ati mentionat-o dumneavoastra, intr-adevar, in cuprinsul legii persista un principiu de asigurare a stabilitatii corpului profesionist de functionari publici.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Rotaru,

Va contraziceti. Eu va dau un simplu exemplu. Ministerul Economiei si Comertului acum se va numi Ministerul Economiei, Industriei si Comertului (probabil mai departe vor aparea si alte denumiri), dar sint functionarii, viceministrii, de pilda, care sint in functie la Ministerul Economiei si Comertului si, daca va aparea Ministerul Economiei, Industriei si Comertului, inseamna ca apare acest caz de lichidare, reorganizare a autoritatii publice, reducerea efectivului s.a.m.d., functionarii publici care nu pot fi transferati s.a.m.d. sint eliberati din functia publica. Noi vorbim aici despre stabilitate, nu vad cum veti asigura lucrul asta.

Eu as propune ca alineatul (6) din articolul 42 sa fie exclus si atunci noi cu adevarat vom asigura acea stabilitate. Si daca noi vom exclude si sintagma prin numire, sa ramina numai prin concurs, inseamna ca vom putea crea o clasa de functionari publici cu adevarat profesionisti. Dar nu de la caz la caz, a venit cineva la putere hai sa-i curatam pe toti, fiindca...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, propunerea e inregistrata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...nu ne place mustata cuiva.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Dumneavoastra ati mentionat ca legea este una foarte importanta, da, de interes s.a.m.d. Eu, de fapt (intrebarea o adresez nu deputatilor in Parlamentul Republicii Moldova) fac o constatare. Uitati-va la noi, din ce in ce mai des discutam in Parlament chestiuni importante, principiale, avem la tribuna centrala sefi de directii, adjuncti ai Aparatului s.a.m.d.

Si nu va suparati, domnule raportor, in momentul in care dumneavoastra avind calitatea pe care o aveti, cu tot respectul fata de ceea ce faceti in calitatea pe care o aveti, vorbiti despre strategia statului in domeniul administratiei publice centrale, dati calificative prin prisma prevederilor constitutionale facind, si aici il sustin intru totul pe domnul Cosarciuc, exceptie de la prevederea Conventiei Europene privind cetatenia.

Eu inca o data fac o constatare trista, de altfel, domnule Presedinte al Parlamentului... eu sint deputat, domnule Diacov, exact ca si dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu as ruga pentru viitor sa asigurati totusi ca in Parlamentul Republicii Moldova in chestiuni principiale, asa cum prevede Regulamentul si legislatia, sa fie prezenti nu reprezentanti, dar membrii Guvernului.

Acum intrebarea. Vizavi de articolul 11 Competenta Aparatului Guvernului. Sint mai multe chestiuni care urmeaza sa fie discutate, insa ma voi opri la alineatul (2) litera m) monitorizarea si controlul modului de aplicare a legislatiei referitoare la functia publica si statutul functionarului public, inclusiv constatarea contraventiilor administrative si inaintarea propunerilor de lichidare a derogarilor, in conditiile legii.

De unde ati luat ideea respectiva, ca Aparatul Guvernului urmeaza sa se ocupe de constatarea contraventiilor administrative si ulterior sa actioneze prin inaintarile respective? Nu considerati ca sint niste functii improprii Aparatului?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la functiile propuse in domeniul managementului functiei publice, noi vorbim despre faptul ca aceste cazuri urmeaza a fi identificate si stabilite. Constatarea si constituie aceasta actiune, identificarea acestor cazuri, precum si inaintarea organelor competente deja a propunerilor si a sesizarilor ce tin de aplicarea sau neaplicarea sanctiunilor administrative sau realizarea altor actiuni juridice necesare in acest sens.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Rotaru,

Noi avem in Republica Moldova legislatie care prevede si stabileste foarte clar competentele institutiilor statului si sint institutii care au abilitati ce tin de constatarea si luarea deciziilor ulterioare in cazul contraventiilor administrative si nu numai.

Eu am atentionat, pentru lectura a doua vom veni cu amendamente si rog frumos sa aveti nu numai ceea ce am mentionat. In cuprinsul legii sint mai multe incercari de a asuma functii improprii si in cadrul Aparatului, si nu numai.

Acum vizavi de articolul 25 alineatul (2): Functionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activitati remunerate [este clar] sau neremunerate. Ce ar trebui sa intelegem noi prin norma respectiva?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la aspectul remunerarii, noi am vrut sa...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu la remunerare, eu intrebarea o am la neremunerare. Activitati neremunerate.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la activitati neremunerate, se are in vedere indiferent de faptul daca primeste sau nu primeste functionarul public un salariu sau o remuneratie in acest sens. Noi am propus sa fie delimitate acele activitati care nu pot fi exercitate concomitent cu atributiile de serviciu.

Si de aceea am vrut sa prevenim aceste cazuri, in cazul cind remunerarea e luata ca un factor sau ca un criteriu. De aceea, am pus remunerate si neremunerate, principalul in acest alineat si articol fiind interdictia exercitarii anumitor activitati, indiferent de faptul sint remunerati sau nu sint remunerati.

 

Domnul Vladimir Filat:

Atunci, nu va suparati, haideti sa delimitam si sa definim exact activitatile care nu pot fi practicate de catre un functionar public. In caz contrar, asa cum ati introdus dumneavoastra ca si norma in proiectul de lege, functionarul public, in afara de activitatea propriu-zisa, nu poate sa faca nicio activitate, intelegeti. Sint activitati diverse.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Vom preciza, se propune de a preciza aceste...

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule autor,

Propunerea mea e legata de articolul 27 alineatul (1) litera b) care se refera la obligatia de a poseda limba de stat pentru ocuparea functiei.

Conform Constitutiei, noi stim ca in tara avem niste regiuni care au un statut special, unde functionarea limbilor are putin alt caracter decit in general in tara. Dar legea si articolul despre care eu vorbesc nu reflecta cerintele in functionarea limbilor pe teritoriul acestor regiuni cu statut special.

Nu considerati ca e necesar (eu sint absolut convins ca pentru a doua lectura noi trebuie sa facem o referire ca aceasta necesitate) ca ceea ce e prevazut in articolul 27 o sa aiba un caracter special pentru regiunile speciale? Noi vorbim despre Gagauzia, despre Transnistria. Care-i viziunea dumneavoastra?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Referitor la prevederile ce tin de limba, noi am propus, in primul rind, ca orice functionar public sa cunoasca limba moldoveneasca. Totodata, este foarte oportun ca functionarii publici sa cunoasca si alte limbi, in primul rind rusa si alte limbi internationale. Referitor la propunerea dumneavoastra, cred ca se poate de discutat, de argumentat suplimentar.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu va rog la a doua lectura neaparat sa se tina cont de aceasta problema. Noi o sa facem propuneri.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Intrebarea mea se refera la articolul 19, timpul de lucru, ca la dispozitia conducatorului functionarul public poate sa lucreze ore in plus, pentru care sa i se plateasca o plata majorata la 100%. Eu cred ca acest articol trebuie exclus de aici, pentru ca nu putem include participarea functionarului public la intrebarea a sasea, nu stiu unde sau cum si pentru aceasta sa primeasca si o plata dubla.

Eu cred ca de ajuns am pus, aveti programat in lege niste privilegii pentru functionarii publici, uneori nici pe departe meritate. Din acest motive, propun ca articolul 19 sa fie exclus in intregime din acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a inregistrat.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru intrebare.

Noi consideram ca totusi articolul referitor la timpul de lucru trebuie sa ramina in lege, deoarece reglementeaza aspecte ce tine de programul de lucru si orele de lucru ale unui functionar public.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Si acest drept este foarte important pentru functionar, sa cunoasca acest program de lucru. Referitor la orele suplimentare de lucru, orice functionar public, in dependenta de situatia existenta in tara, in dependenta de necesitatea sau obiectivul si urgentele care apar... noi totusi consideram ca este oportun sa ramina aceasta prevedere, dar cu conditia obligatorie de salarizare a timpului de munca suplimentar, ca totusi vorbim despre un functionar public, nu despre un angajat simplu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, dar trebuie sa ne gindim si la celelalte categorii. Si o intrebare generala. Este atit de prost pregatit acest proiect si nu este prima data cind Guvernul vine cu proiecte atit de proaste. Am incercat sa analizez avizele comisiilor noastre si sint pe 3 file si mai mult scrise marunt, din care motive vin cu propunerea ca acest proiect sa fie remis in comisie si, impreuna cu autorii, sa primim varianta cu propunerile venite de la comisii, ca sa putem examina. Ca este imposibil sa examinam acest proiect in halul in care a fost prezentat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Eu cred ca, ca o apreciere, trebuie sa intelegem ca aceasta lege ar fi bine sa fie una rigida, daca vrem sa avem un aparat de functionare in bunul inteles al cuvintului. Adica sa nu poata fi diferite interpretari. Altfel noi dam iarasi la cheremul puterii politice acest aparat, daca sinteti de acord.

In acest context, considerati dumneavoastra ca e corecta propunerea la articolul 7 unde se stipuleaza ca in raport cu complexitatea si natura sarcinilor, nivelul de importanta si responsabilitate, fiecare categorie de functii publici se imparte in grupuri, specificate in Clasificatorul unic al functiilor publice, aprobat de Guvern. Nu credeti dumneavoastra ca aceasta ar trebui sa faca Parlamentul si nu Guvernul, care este un instrument, de fapt, politic si are acoperirea numai a unei parti a Parlamentului?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Eu cred totusi ca e oportun ca noi sa avem acest clasificator, dar referitor la competenta de aprobare propun sa precizam. Referitor la competenta Guvernului care este la moment si care a fost realizata pina acum...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu cred ca Guvernul ar trebui sa fie de acord ca treaba aceasta trebuie s-o faca Parlamentul. Mai departe, tot in acelasi context. De pilda, mai multe, sigur ca, daca a fost acest proiect elaborat de catre Aparatul Guvernului, toate sforile se trag de acolo. De pilda:

Articolul 11. Competenta Aparatului Guvernului.

(1) Managementul functiei publice si al functionarilor publici tine de competenta Aparatului Guvernului.

Dar de ce trebuie Aparatul Guvernului (s.a.m.d. in tot acest capitol) sa hotarasca managementul si alte probleme care tin de Aparatul, de pilda, al Presedintelui Republicii, de Aparatul Parlamentului, Aparatul Curtii Constitutionale, Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii s.a.m.d.?

Cum se coreleaza aceste propuneri din capitolul respectiv cu articolul 6 din Constitutie, care prevede separatia puterilor in stat?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru intrebare.

Referitor la aspectul de competenta, cind noi vorbim de management realizat de catre Aparatul Guvernului, avem in vedere managementul executiv, pur executiv, ce tine de elaborarea, prezentarea propunerilor, monitorizare etc.

In privinta aspectelor politicii de cadre, de personal in cadrul Aparatului Presedintelui, Aparatului Parlamentului si altor institutii, in primul rind, aceasta politica, aceste actiuni de management urmeaza a fi exercitate la nivel intern.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu prea vedem noi din acest proiect de lege. La articolul 33 alineatul (10), e foarte interesanta o propunere plasata acolo la sfirsitul articolului, se prevede ca persoanelor care au detinut functia de Presedinte al Republicii Moldova, deputat sau membru al Guvernului nu mai putin de 2 ani, la expirarea mandatului, demisiei sau revocarii li se confera de drept gradul de calificare consilier de stat al Republicii Moldova de clasa intii.

Cu ce ocazie? Nu considerati dumneavoastra ca acesta este un act de coruptie din partea Guvernului, ca deputatii sa voteze binisor si Presedintele sa promulge acest document si la sfirsit, dupa 2 ani, consilier sau cum se mai numeste acesta. Ce-i trebuie unui deputat chestia aceasta sau Presedintelui republicii.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Aceasta prevedere a fost inclusa tinind cont de experienta pe care o acumuleaza fiecare deputat.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar pentru ce-i trebuie lui?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Spre exemplu, in cadrul activitatii.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ii dati vreo medalie ceva, vreun pahon ceva. Ce-i trebuie lui?

 

Domnul Oleg Rotaru:

La aceasta prevedere vom preciza, vom discuta...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cred ca dumneavoastra ati analizat inainte de a veni aici la tribuna Parlamentului avizele comisiilor permanente, directiilor Parlamentului s.a.m.d. Ati citit ce spune Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, ca la niciun proiect venit spre avizare, chiar cind Comisia juridica, pentru numiri si imunitati este responsabila, nu a lucrat atit de mult ca la acest proiect al dumneavoastra, cind pe 4 foi isi exprima dezacordul cu acest document.

Si Directia juridica a Aparatului Parlamentului care spune direct ca, din analiza comparativa a proiectului in cauza cu prevederile legislatiei serviciului public in vigoare, s-a constatat, la prezentarea proiectului si la redactare s-au incalcat prevederile conceptiei cu privire la politica de personal in serviciul public, adoptata prin Hotarirea Parlamentului nr.1227 din 2002 si mai departe aici o sanie de hirtii.

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la propunerile si obiectiile comisiilor si Directiei juridice, noi am examinat aceste propuneri, obiectii, sint argumentarile respective. Mai mult ca atit, reprezentantii Parlamentului au fost invitati la etapa de elaborare si promovare a legii pentru discutii in acest context. Noi deja am discutat cu reprezentantii si avem desigur ca si argumente, dar si pozitiile care pot fi ajustate.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Raspuns asa, parca ii spune lui mos Ion, cind nu vrei sa-i dai nimic ii scrii jumatate de pagina.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima. Care va fi costul acestui proiect? Totusi noi consideram ca, conform Constitutiei, trebuie de vazut cit costa acum toata functionarimea noastra si cit va costa pe viitor, de la 1 ianuarie 2009. Plus, daca vreun deputat sau Presedintele Republicii va renunta la pensie si va lua pensia de functionar public.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la costul acestei legi, legea are drept scop, in primul rind, schimbarea abordarii si dezvoltarea aspectului de reglementare. In prezent in Republica Moldova activeaza circa 22 de mii de functionari publici la nivel central si la nivel local. De aceea, in primul rind, legea se refera la precizarea statutului lor juridic, precum si stabilirea unui sistem de drepturi si obligatii in cadrul detinerii functiei publice.

De aceea, proiectul de lege propus nu va necesita alocari suplimentare din buget pentru a realiza mecanismul de implementare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, multumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine. O concluzie. Noi, fractiunea noastra, consideram ca sa nu luam cuvintul de la tribuna centrala, ca aceasta lege, de fapt, daca am compara-o cu proiectele analogice din tarile vecine, din tarile Uniunii Europene, este o copie neindeminatica a unei atare legi din Romania, de fapt, si ati intors-o pe dos ca sa nu inteleaga majoritatea cind voteaza ca e de acolo.

De aceea, trebuia s-o copiati exact, fiindca ea este bazata pe principii europene. Si noi propunem, domnule Presedinte, s-o retraga. In cazul in care nu este de acord, propunem sa fie remisa in comisia de specialitate pentru o noua reformulare.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Spuneti-mi, va rog, la notiunea de baza functie publica scrieti unitate primara. Ce aveti in vedere?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Unitate primara tine de unitatea structural organizatorica a structurii fiecarei autoritati publice. Noi cind vorbim despre structura autoritatii publice centrale, locale, nu are importanta, noi avem unitati si unitati avem incepind cu functionarul public si terminind cu fiecare sectie, directie, departament etc. Aceasta se are in vedere, deci aspectul structural.

 

Doamna Lora Grosu:

Eu inteleg, dar chestia aceasta, unitate primara, primara este un lucru secundar... nu, in talmacire, in dictionar. Primara este un lucru secundar, nu?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Nu, primar este aspectul ce tine de baza. Deci, orice functionar public este baza autoritatii publice. De ce? Pentru ca competenta si atributiile autoritatii publice sint realizate anume prin intermediul functionarilor. Aceasta se are in vedere.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Si a doua intrebare. Noi la comisie am discutat, dumneavoastra ati spus ca functia de demnitate publica nu este functie publica, da.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, este functie de demnitate publica.

 

Doamna Lora Grosu:

Atunci, spuneti-mi, va rog, care a fost scopul dumneavoastra ca ati dat aceasta notiune in aceasta lege. Fiindca legea data nu spune nimic despre persoane care au functie de demnitate publica, decit acolo, la anexa doi. Care a fost scopul dumneavoastra?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Scopul a fost ca noi sa stabilim care totusi este categoria de functionari, in primul rind, nu, pur si simplu, prin prisma anexei numarul 2 la lege, dar sa spunem ce functii intra in categoria celor de demnitate publica.

Aceasta notiune a fost introdusa la propunerea societatii civile, la promovarea proiectului, ca sa delimitam inca o data clar ce este o functie publica si ce este o functie de demnitate publica.

Doamna Lora Grosu:

Mie totusi imi pare ca este mai corect daca aceasta notiune ar fi in Legea privind statutul alesului local, cred ca acolo s-ar incadra mai bine.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Dar avem si functie de demnitate publica la nivel central.

 

Doamna Lora Grosu:

Mai departe, la articolul 17 Dreptul de a intemeia si de a afla si a se afilia la sindicate si alte organizatii, alineatul (3): Functionarii publici se pot asocia... Nu ar fi mai bine sa spunem se pot asocia si pot infiinta organizatii? Fiindca, stiti, acum reiese ca sint niste organizatii care apara, presupunem, interesele functionarilor publici, dar, ca atare, ele sint politizate. De aceea, in realitate interesele functionarului public, din punct de vedere profesional, practic, nu exista la noi o organizatie care ar face lucrul acesta. Nu considerati ca aici ar fi benefic sa mai punem si sa infiinteze chiar functionarii publici organizatiile care sint profesionale?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Dreptul la asociere este un drept permanent, iar actiunea de infiintare este ceva temporar, de aceea, daca noi vorbim despre dreptul la asociere, el include infiintarea.

 

Doamna Lora Grosu:

Si asociere, si infiintare, fiindca asocierea aceasta inseamna se asociaza la o organizatie oarecare, dar infiintarea...

 

Domnul Oleg Rotaru:

Nu, asocierea presupune si infiintarea, si participarea, si modificarea, si iesirea din aceste organizatii.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu spuneam ca purtatorii ideologiei staliniste lingviste fata de limba romana din aceasta partea a teritoriului romanesc operau pina acum cu limba de stat, limba de sezut, limba oficiala. Acum vad ca in mod sfidator chiar se scrie limba moldoveneasca. Eu stau si ma intreb daca nu ar fi cazul sa scriem cel putin limba moldoveneasca in grafie latina, ca miine ne vom pomeni ca ii veti testa pe candidatii pentru functii publice la cunoasterea limbii moldovenesti in grafie rusa si la cunoasterea dictionarului Stati.

Eu imi amintesc ca la inceputul acestei sesiuni domnul Lupu vorbea despre o initiativa nobila de a-i incuraja pe alogeni ca sa invete limba romana. Probabil ca domnul Lupu nu stie ca Guvernul nostru considera ca avem limba moldoveneasca. De aceea ma intreb cit este de oportuna aceasta prevedere. Ori puneti macar limba de stat, ori puneti limba romana, ori puneti macar limba moldoveneasca in grafie latina.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru intrebare.

Referitor la aceasta intrebare. Noi vorbim despre statutul functionarului public, ca acest statut prevede nu pur si simplu obligatii de a respecta Constitutia Republicii Moldova, dar, in primul rind, orice functionar public este obligat sa asigure un mecanism conform atributiilor de serviciu de realizare a prevederilor Constitutiei Republicii Moldova. In acest context, aceasta prevedere a fost inclusa.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu as face o precizare. Avind in vedere slabiciunea pentru a pune functionari publici care nu cunosc limba de stat limba romana, macar puneti aici poseda si limba moldoveneasca.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule Rotaru,

Eu am invocat aceasta propunere in cadrul discutiilor in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, dar o fac pentru stenograma. Si va rog foarte mult sa se tina cont de propunerea pe care am facut-o, pentru ca o vad una necesara. Articolul 27, acolo unde se discuta despre starea sanatatii, sa facem o clarificare care ar fi cerintele necesare pentru a intruni acesti parametri de sanatate si sa omitem partea a doua: daca pentru functia respectiva sint stabilite cerinte speciale de sanatate. Sa fie clar care este forma care acorda intrunirea acestor... Nu numai, trebuie sa aratam cu claritate.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, eu cred ca aceasta mentiune poate fi precizata. Totodata, as vrea sa mentionez ca noi vorbim despre functionari publici. Sint diferite categorii de functionari si pentru unele categorii este necesara, intr-adevar, confirmarea sanatatii functionarului din mai multe puncte de vedere. Eu ma refer, in primul rind, la politie, la organele de forta care au acest aspect sau alte organe specializate. Dar trebuie sa fie.

 

Doamna Valentina Stratan:

Pentru a evita aceasta confuzie: sanatate fizica, sanatate mintala sau...

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Sint niste expresii in acest proiect de lege care pot conduce la diferite concluzii. Una din ele, as zice, este Legea sindicatelor si functionarii publici astazi in Republica Moldova sint intruniti in sindicate. Cum se suprapun prevederile acestui proiect cu rolul lor de membri de sindicat de a participa la actiunile de protest si interdictiile care sint astazi aratate in acest proiect. Va rog sa-mi raspundeti la intrebare.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Dumneavoastra ati numit trei aspecte din proiectul de lege. In primul rind, referitor la dreptul la asociere in institutiile de sindicate. Se poate de spus ca acest drept este garantat. Totodata, sa spunem, la formarea opiniei personale tot este articolul respectiv care prevede garantie pentru exprimarea opiniei personale a functionarului public. La fel, legea prevede posibilitatea participarii functionarului public la greva, dar, cum am mentionat, cu o exceptie. Exceptia aceasta tine de necesitatea desfasurarii in continuare a treburilor de stat. De aceea, toate aceste trei drepturi ale functionarului public sint prevazute si sint corelate chiar si cu legislatia speciala pe care ati numit-o dumneavoastra.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Da, va multumesc, dar totusi este un raspuns evaziv: i se poate si nu se poate, dar mai degraba nu se poate.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Exprim opinia fractiunii Partidului Democrat. Noi rugam ca proiectul dat sa fie remis Guvernului pentru a se lucra asupra lui suplimentar, pentru a evita toate lacunele care au fost mentionate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Intrebarea mea, intr-o anumita masura, coincide cu cea a domnului Ivanov. Probabil este un lucru logic, dat fiind faptul ca acest proiect de lege prevede unele restrictii care, practic, transforma orice functionar public in colaborator sau al Ministerului Afacerilor Interne, sau a SIS-ului, sau in, cel mai rau caz, al Ministerului Apararii.

Prima constatare pe care o fac, doamna Presedinte al sedintei, pentru stenograma, este ca din nou se incalca prevederile Regulamentului Parlamentului. Atrag atentia la faptul ca in ordinea de zi la pozitia prezentat este fixat Guvernul Republicii Moldova si nu Aparatul Guvernului. Aceasta demonstreaza o data in plus lipsa totala de respect a Guvernului Republicii Moldova, in frunte cu Tarlev, fata de Legislativul Republicii Moldova, inclusiv de fractiunea majoritara. Da, asa e scris: Guvernul Republicii Moldova. Cititi atent prevederile Regulamentului care stipuleaza ca pozitia Guvernului este prezentata in Parlament de membrii Guvernului si nu de functionarii Aparatului Guvernului sau de ministere. Asa.

Intrebarea mea este: Dumneavoastra, vorbind despre restrictii la capitolul participarea functionarului public la actiunile de protest, ati adus ca exemplu Bulgaria si Lituania. Acestea sint doua democratii tinere. As vrea sa aduceti si exemple din tarile cu traditii democratice. De exemplu, leaganul democratiei este considerata Grecia. Chiar marti in Grecia au avut loc actiuni masive de protest ale functionarilor publici si ale colaboratorilor unui minister de forta. Spuneti, va rog, in ce masura propunerea dumneavoastra corespunde cu prevederile si cerintele europene la care ati facut trimitere, eu am numarat, de 11 ori azi.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, va multumesc pentru intrebare.

In special, referitor la legislatia Greciei, daca ati mentionat. In Grecia aceasta prevedere interzice participarea, in special a politiei, a organelor de forta si a organelor ce asigura apararea, la greva. De aceea, au fost unii functionari care au incalcat legislatia Greciei.

Referitor la intrebarea generala, referitor la limitari. Aceasta limitare trebuie sa contribuie la asigurarea activitatii administratiei publice. Noi nu trebuie sa spunem ca administratia publica in persoana unui grup de functionari care, de exemplu, ies la greva, inseamna ca autoritatea publica nu mai functioneaza. Noi avem cetateni, avem agenti economici, avem responsabilitati fata de societate, de aceea noi consideram ca aceste atributii trebuie sa fie exercitate indiferent de opinia unor functionari.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu v-am adus exemplul grevei de protest a functionarilor publici din Grecia. Dumneavoastra v-ati legat de a doua parte a frazei. Lucru laudabil. In general, domnule Rotaru, este un lucru normal ca dumneavoastra detineti o functie de director adjunct in Aparatul Guvernului si faceti fata unor cerinte ale deputatilor si regretabil ca Guvernul nu are un ministru, un viceministru care sa vina aici sa raspunda la intrebari. Dumneavoastra va depasiti atributiile, fiindca nu sinteti membru al Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu trebuie sa tipati, linistiti-va.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule raportor,

Am o propunere cu referire la articolul 30 Numirea in functia publica. Din punctele pe care le include acest articol reiese ca functionarul public este angajat in baza unui act administrativ de numire a sa in functia publica. N-ar fi fost mai indicat ca angajarea in cimpul muncii a functionarului public sa se faca in baza unui contract individual de munca, pentru a exclude arbitrariul si faradelegea din partea superiorilor? Fiindca un asemenea act, banuiesc, nu prevede si obligatiunile institutiei care il angajeaza, dar un contract individual de munca are prevederi stricte cu referire la obligatiunile celui care este angajat si drepturile sale, atunci cind el se considera lezat in drepturile si onoarea sa. De aceea, pentru a exclude aceste abuzuri arbitrare si faradelegi, pentru a-l proteja, a-i acorda aceasta protectie si pentru a exclude aceste rafuieli eventuale de ordin personal, poate ca ar fi indicat ca angajarea lui sa se faca in baza unui contract individual de munca.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Unul din principiile acestui proiect si a legislatiei care se promoveaza in prezent este delimitarea sferei de aplicare a dreptului muncii si Codului muncii in domeniul reglementarii activitatii functionarilor publici. Noi vorbim ca functionarii publici se supun dreptului administrativ.

In acest context, numirea, dupa opinia noastra, trebuie sa fie asigurata printr-un act administrativ si, totodata, reglementarea, cum ati spus dumneavoastra, a drepturilor si obligatiilor se va efectua in baza acestei legi, care prevede mai multe drepturi si obligatii generale in baza regulamentelor de activitate a institutiei, a subdiviziunilor institutiei unde activeaza functionarul public, precum si in baza fisei de post a fiecarui functionar. Tinind cont de specificul relatiilor dintre autoritatea publica si functionar, noi consideram ca trebuie sa fie totusi actul administrativ.

 

Domnul Ion Varta:

Dar spuneti-mi, va rog, acest act de numire in functia publica are si prevederi care-l protejeaza pe respectivul angajat impotriva unor eventuale abuzuri din partea superiorilor? Deci, exclude el aceasta posibilitate de abuz din partea superiorului in cazul cind devine indezirabil?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Actul administrativ confirma faptul ca persoana fizica care ocupa sau urmeaza sa ocupe functia publica se va supune prevederilor acestei legi, precum si cadrului juridic special, care urmeaza a fi elaborat ulterior. Totodata, in primul rind, acest proiect prevede garantii sociale si de alta natura pentru functionari, de aceea si se propune un cadru juridic special pentru functionarii publici.

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

Si a doua intrebare se refera la articolul 27, conditiile de baza pentru a candida la o functie publica, ceea ce a evocat doamna Valentina Stratan. Doar o precizare cu referire la acest certificat medical. In competenta cui intra perfectarea acestui certificat medical? Care este institutia medicala care se va ocupa de eliberarea unui asemenea certificat medical? Era cazul sa fie precizat.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la competenta institutiilor medicale, aceasta competenta este. Noi avem toata ierarhia necesara de specialisti in domeniul medicinei. Dar aici eu sint de acord ca putem sa precizam numai faptul ca avem diferite categorii de functionari, de aceea ar fi bine totusi sa precizam aspectele specifice pentru anumite categorii.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Tot la articolul 27. Cunoscind faptul ca actualmente exista regulamente pentru a elibera aceste certificate medicale pentru acele persoane care-si indeplinesc functiile in niste conditiile destul de dificile, cum ar fi si functionarul public, care sint legate cu diferite stari stresante. Prin urmare, actualmente exista organizatiile medicale care elibereaza aceste certificate medicale pentru aprecierea starii nu numai psihice, nu numai ca el se drogheaza sau nu. Eu am vrut sa va pun o intrebare. De ce dumneavoastra nu v-ati referit la situatia data, ca actualmente exista un asemenea regulament si persoanele care detin functii publice de raspundere iau aceste decizii si certificate medicale de la lucratorii medicali. Aici nu este vorba despre aceea ca el are o deficienta a locomotorului sau, eu stiu, o functie a ficatului dereglata. Este vorba de acele modificari care apar la nivel de functie a sistemului nervos central si periferic. Aceasta eu am vrut sa completez.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, va multumesc si pentru precizare, si pentru intrebare.

Dupa cum am mentionat, aceasta practica exista si sint si specialisti la fiecare nivel necesar. Dar in privinta activitatii sau realizarii atributiilor de serviciu de catre functionarii publici, evident ca este o misiune destul de complexa. Si aici noi, intr-adevar, consideram ca e necesar sa fie asigurata nu numai sanatatea functionarului public, dar sa fie asigurate si anumite conditii fata de anumite aspecte ce tin de sanatatea functionarului.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Stimati colegi,

In primul rind, vreau sa-mi expun parerea ca, in general, asa un document, un proiect de lege, trebuie sa existe, dar, facind cunostinta de acest document, eu nu-mi inchipui cum am lucrat noi in guverne, ministere, departamente, in raioane neavind idee in general ca poate sa fie asa un document. Era foarte scurt si clar, era secretarul, seful sectiei si instructorul. Era ministrul, seful directiei si specialistul principal.

Conform acestei legi, se creeaza impresia ca toata lumea, toate ministerele, toate aparatele vor fi tot timpul intr-o organizare de concursuri, vor numi, vor da categorii: prima categorie, a doua categorie, clasa I, III s.a.m.d. In general, cred ca conceptual la compartimentul Clasificarea functiilor publice... functii publice de conducere de nivel superior, functii publice de conducere, functii publice de executie, functii de demnitate publica.

Ce inseamna aceasta? De ce? Eu ma intreb de ce functia de vicedirector al Agentiei Nationale de Reglementare in Energetica trebuie sa fie functie de demnitate publica? De unde, de cind e aceasta? Si nu numai aceasta: un viceprimar al unui sat, lasa sa fie si cel mai mare sat, sector, oras functia de demnitate publica. El e om muncitor, el e ales, el are o functie respectiva si atit.

Deci, luati clasificarea. Acum in presa apare o persoana, un nume concret, eu nu stiu, Ungureanu sau cine, consilier principal al Prim-ministrului Republicii Moldova Consilier superior de stat al Republicii Moldova. O jucarie totala si eu cred ca noi ne inglodam in general. Si ultima intrebare, singura: cine se va ocupa cu procesul acesta in republica? Cine va fi responsabil, o persoana, un organ, de realizare a acestei legi? Concret.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Multumesc pentru intrebare.

Referitor la prima intrebare: menirea acestei legi si este ca noi sa stabilim exact care sint categoriile. Patru le-ati mentionat dumneavoastra si in baza acestor categorii sa stabilim clar, pentru orice nivel al administratiei publice, tot clasificatorul unic de functii publice care sint la nivel central si la nivel local.

Intr-adevar, sa nu avem unele suprapuneri, ca este un consultat sau este un specialist, sau este altcineva. De aceea, in baza acestei legi, vom avea acest clasificator, care sa fie unic pentru tot aparatul de stat.

Referitor la a doua intrebare, referitor la competenta: in proiect se propune ca aceasta competenta sa fie atribuita Guvernului, in persoana Aparatului Guvernului. Si va fi o unitate speciala care se va ocupa cu realizarea managementului personal.

 

Domnul Ion Gutu:

O unitate in Aparat?

Domnul Oleg Rotaru:

Da, in Aparat.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, vicedirector al Aparatului, ministru de stat sau cum?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, in Aparat sa fie si persoana concreta, si subdiviziunea concreta.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu am numai un comentariu, domnule Rotaru. Eu cred ca trebuie sa ne limitam la citeva categorii. Este o categorie de conducere de nivel superior: ministru, viceministru. A doua este o categorie de, eu stiu, executori. Si, chiar daca..., Presedintele Tarii, Presedintele Parlamentului si Prim-ministru trebuie sa aiba functie de demnitate de stat si atit. E o lege foarte complicata.

Eu va atrag atentia ca e o lege foarte complicata la compartimentul de realizare: juramintul, fel de fel de comisii, fel de fel de concursuri, de grade, de, eu stiu, decizii si sint incadrati mii de oameni.

Stimati colegi,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra sustine ideea ca, in general, trebuie sa abordam foarte serios aceasta problema, trebuie sa luam un time out, sa mai lucram in comisie inca o data si sa ajungem la o concluzie, ca sa fie clar si lumii ce facem noi. Fiindca electoratul si lumea nu o sa inteleaga, in general, ce fel de lege este aceasta? Se vor gindi, ca da, este scris ca daca sint prevazute aici si pentru lucru, pentru activitatea in zilele de lucru si dupa ora 6 seara se prevede o salarizare de 100% la salariu respectiv. Eu as vrea sa vad cine si cind, in general, a platit unui functionar pentru ca lucreaza simbata si duminica? Aveti bani? Ati calculat dumneavoastra?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, . . 63, . , . , d), : , .... . , . - ? , , , .

 

Domnul Oleg Rotaru:

.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , !

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Untila.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, .

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Untila,

Eu va rog.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru propunere.

, . d), , , , . , . , , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

.

, , . , .

. 58, . , , . , , , ): . , , , . : .

 

Domnul Oleg Rotaru:

.

, . . , , , .

Doamna Ludmila Borgula:

. , , . . , . .

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc mult.

Rog comisia. Mai multe solicitari nu sint. Comisia. Luati loc, domnule Rotaru.

Domnule Untila,

Eu va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Conform prevederilor alineatelor (1) ale articolelor 56 si 54 din Regulamentul Parlamentului referitoare la cuprinsul raportului, Comisia sesizata in fond pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului realizeaza urmatoarele.

Necesitatea elaborarii proiectului este conditionata de prevederile capitolului V al Conceptiei cu privire la politica de personal in serviciul public, adoptata prin Hotarirea Parlamentului nr.1227 din 18 iulie 2002. Scopul proiectului consta in perfectionarea cadrului legislativ, intru democratizarea si consolidarea serviciului public in Republica Moldova, conformat la standardele internationale.

La proiectul de lege au parvenit avize ale tuturor comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa se pronunta pentru discutii asupra proiectului in sedinta plenara a Parlamentului.

Comisia pentru politica economica, buget si finante vine cu o analiza detaliata a unor prevederi din proiect, cu indicarea argumentelor bazate pe legislatia nationala in vigoare. Comisia considera ca proiectul de Lege cu privire la functia publica si statutul functionarului public poate fi supus examinarii in sedinta plenara a Parlamentului doar dupa o perfectionare a acestuia, tinind cont de obiectiile si propunerile indicate.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a prezentat un volum esential de sugestii asupra unor prevederi ale proiectului de lege si propune revizuirea textului in cel mai minutios mod sub aspectul celor obiectate.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu a luat o decizie in privinta prezentului proiect de lege din motivul neconstituirii majoritatii votului. Totodata, 4 membri ai comisiei s-au pronuntat pentru sustinerea si aprobarea proiectului de lege in prima lectura, iar deputatii Valeriu Cosarciuc si Marcel Raducan considera proiectul de lege in cauza inoportun si propun respingerea acestuia pe motivele prezentate in avizul comisiei. Directia juridica a Aparatului Parlamentului prezinta analiza detaliata a unor prevederi ale proiectului ca urmare a competentei sale functionale.

Tinem sa mentionam ca in total in avizele la proiect sint indicate peste 100 de amendamente, propuneri si obiectii de ordin juridic. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a sistematizat acest material intr-o sinteza si, cu toate ca exista unele propuneri contradictorii, a decis ca proiectul de Lege nr.4297 din 6 decembrie 2007 sa fie examinat de catre Parlament.

Proiectul de Lege cu privire la functia publica si statutul functionarului public, prezentat de Guvernul Republicii Moldova, a fost examinat la sedinta comisiei din 5 martie 2008, cu participarea autorilor proiectului si reprezentantii comisiilor permanente, precum si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

In urma dezbaterilor s-a constatat ca prezentul proiect de lege reglementeaza regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si autoritatile administratiei publice. Tinind cont de importanta actului legislativ nominalizat, opiniile majoritatii comisiilor permanente, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, prin majoritatea voturilor, propune Parlamentului spre examinare si aprobare a proiectului de lege in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte al comisiei,

Motivatia adoptarii sau prezentarii proiectului respectiv de lege am citit-o, este clara. Am o intrebare catre dumneavoastra. Cum considerati, proiectul de lege respectiv se incadreaza in motivatie sau nu?

Fiindca scopul principal al acestui proiect de lege ar fi fost sa se rezolve o problema majora a Republicii Moldova ce tine de administrare, anume stabilitatea functiei a celor care activeaza in administratia publica. Dind citirii prevederilor, noi vedem ca, de fapt, functionarul public este pus, conform propunerilor prezentate, intr-o situatie si mai delicata. Este subordonat si mai tare unei sau altei puteri politice care este la moment in tara. Parerea dumneavoastra ma intereseaza. Proiectul respectiv rezolva problema stabilitatii in functie a functionarului sa nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Si astazi activitatea functionarului public este reglementata prin Legea cu privire la serviciul public. Este legea, act juridic care reglementeaza atit raporturile, cit si nemijlocit functia publica.

Desigur ca legea care este in vigoare nu cuprinde toate aspectele si, cel putin, nu asigura, dupa parerea mea, daca e vorba de atitudinea mea personala, in plina masura anumite prevederi, cum ar fi scopul general al legii, si unele conceptii, care sint profesionalismul, stabilitatea, despre care s-a vorbit azi foarte mult. De aceea, in cadrul sedintei comisiei s-a convenit, anume luind la baza propunerile, ca autorul trebuie sa reexamineze proiectul de lege.

Va aduc la cunostinta ca reprezentantii comisiei noastre, comisiei pe care o reprezint, au participat, practic, de la bun inceput la elaborarea proiectului de Lege cu privire la functia publica si statutul functionarului public, incepind cu luna martie anul 2007. Cu cit mai mult se discuta proiectul de lege, cu atit apareau mai multe intrebari.

Noi consideram si am considerat si la comisie ca trebuie sa revenim, dupa ce va fi aprobat proiectul de lege in prima lectura, in cadrul activitatii grupului de lucru constituit din membrii comisiei, din autori reprezentantii Guvernului, au posibilitate sa participe si reprezentantii comisiilor, ca sa-l definitivam in varianta cea mai eficienta pentru a aparea un proiect de lege care va asigura prevederile punctului 2, ceea ce m-ati intrebat la articolul 1.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule presedinte.

Insa, daca este sa vorbim obiectiv, odata votat in prima lectura, deja conceptul nu poate fi ulterior modificat. In acest sens, constatind foarte multe deficiente ale proiectului respectiv, eu consider ca ar fi mai util si mai corect ca acest proiect de lege sa fie retras in comisie si, impreuna cu Guvernul, sa se munceasca si sa se vina cu un proiect care cu adevarat raspunde motivatiei initiale pentru initierea proiectului respectiv.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ati putea sa spuneti, din punct de vedere conceptual, ce va jeneaza, ce considerati ca nu este respectat vizavi de prevederile punctului 2? Chiar daca si sint in cadrul articolelor si in cadrul capitolelor unele abateri ori unele neprecizari, revenim pentru lectura a doua. Dar, din punct de vedere conceptual proiectul dat, dupa parerea comisiei si a mea, asigura stabilitatea, profesionalismul, impartialitatea, transparenta s.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc domnule presedinte al comisiei.

Eu am mentionat ca este un punct de vedere al meu, nu insist ca este unul si corect. Insa, daca e sa vorbim de concept, noi discutam prea mult in Parlament si pina acum nu am inteles care sint chestiunile care tin de concept si care nu tin de concept. Si cind am facut afirmatia ce tine de concept nu m-am referit numai la articolul 2. Sint in proiect niste lucruri, care, din punctul meu de vedere, sint si conceptuale. Ca o precizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Intrebarea se refera la articolul 40 litera d). Noi atita am discutat despre cadouri cind s-a votat Codul de conduita a functionarului public. Si noi aici punem ca forma de stimulare a functionarului public si cadouri de pret. Eu cred ca nu trebuie sa dezvaluim mult aceasta situatie, dar sa excludem litera d) din articolul 40. Sa nu amestecam, ca atunci vor aparea acele cadouri primite nu stiu de unde, va aparea indata o hirtiuta, ca, uite, pentru nu stiu care merite el l-a primit de la administratie. Eu nu cred ca trebuie sa fie asa metoda de stimulare a functionarului public. Mai ales ca nu se stie ce pret. Cadouri de pret aceasta inseamna... nu stiu, pentru mine ar fi un cadou de pret...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimata colega,

Atit Codul de conduita a functionarului public, cit si Legea cu privire la conflictele de interese reglementeaza nivelul cadoului de pret. Adica un cadou de pret poate fi, altceva e la ce valoare se estimeaza. De aceea, in aspectul stimularii functionarului public, sa ramina parerea dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acolo este vorba de cadouri de pret primite din exterior, dar nu este vorba de cadouri de pret primite de la administratie.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este un cadou care vine din partea administratiei, dar iarasi subliniem ca doamna a facut referinta la legile care deja le-am discutat. Aceasta este absolut alta problema.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu imi dau seama. Eu am venit cu propunerea sa excludem.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua s-a inregistrat, lucrati, cu stenograma inclusiv.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau sa va intreb daca comisia insista totusi ca astazi sa fie votat acest proiect in lectura intii. Deoarece am venit si eu cu propunerea, eu nu stiu daca poate cineva sa se lamureasca in toate propunerile venite din comisii, si am solicitat sa fie redactat textul in concordanta cu propunerile venite si dupa aceasta sa votam. Proiectul este intr-o stare foarte proasta.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aceste propuneri le-am inregistrat, ele au venit inaintea propunerii comisiei si ele vor fi supuse votului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, eu vreau sa stiu parerea comisiei. Au venit cu propunerea in prima lectura si vreau sa intreb: este numaidecit astazi?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimata colega,

Eu v-am citit in raport pozitia comisiei, dar in sustinerea spuselor de domnul Gutu despre importanta proiectului de lege care este necesar sa apara ca lege, cel putin comisiei, dar si dumneavoastra, se da posibilitatea sa ne incadram intr-un lucru mai responsabil dupa ce va fi votat proiectul de lege in prima lectura. Atunci vom fi supusi unui termen pentru a-l prezenta in lectura a doua. Si vom activa ca sa asiguram respectarea examinarii destul de minutioase a tuturor propunerilor care au parvenit atit din partea comisiei, cit si din partea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Dar sa fie pusa la vot propunerea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Multumesc.

Doua persoane s-au inscris pentru luare de cuvint, domnul Cosarciuc fiind primul, pe care il invit la tribuna centrala. Atrag atentia: luarile de cuvint pe marginea proiectelor pina in 7 minute.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de lege prezentat este un proiect important si el poate sa aiba o importanta pentru viitorul tarii noastre, deoarece se promoveaza si conceptul care este stabilit in articolul 1 alineatul (2), ca legea consta in asigurarea realizarii unui serviciu public stabil, profesionist, impartial, transparent si eficient in interesul societatii si al statului.

Acest scop al legii care este declarat in articolul 1 alineatul (2), daca el ar fi promovat pe parcursul legii, inseamna ca legea va avea sort de izbinda. Dar, daca analizam cu atentie urmatoarele articole, chiar articolul 8 alienatul (3): Ocuparea functiei publice de conducere de nivel superior vacante se face prin concurs sau prin numire., daca noi am spus in scopul legii ca vrem stabilitate, profesionalism, prin aceasta norma din articolul 8 alineatul (3), practic, aceasta va disparea, fiindca numai prin concurs, printr-un concurs transparent se pot promova persoane care ar fi profesioniste, care ar fi impartiale si care ar putea sa slujeasca statul Republica Moldova.

Si analizam mai departe acest proiect de lege, articolul 15. Totusi, ce doreste Guvernul actual sa faca in Republica Moldova? In articolul 15 alineatul (1) se spune: Dreptul la opinie al functionarului public este garantat., dar alineatul (3) al aceluiasi articol spune: In timpul exercitarii atributiilor functionarul public trebuie sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a preferintelor politice si favorizarea vreunui partid politic sau organizatie social-politica.

Stimati colegi,

Atunci cind noi spunem in acelasi articol ca dreptul la opinie este garantat, dar pe urma spunem ca acest drept este limitat, inseamna ca acest drept nu exista. La articolul 47, 57 litera e) e scris foarte clar ca, in timpul programului de lucru dreptul este limitat. Si aceasta este normal ca in timpul programului de lucru un functionar public nu poate sa se manifeste ca un activist politic. Noi sintem pe pozitia ca acest articol 15 sa fie redactat si alienatul (3) trebuie sa fie exclus.

Acelasi lucru e la articolul 21 Dreptul la greva. Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, dar in alineatul (2) spunem ca exercitarea dreptului la greva este permisa doar in conditia asigurarii continuitatii activitatii autoritatii publice.

Aici iarasi vedem foarte clar ca guvernarea actuala, in principiu, spunind A, pe urma spune B, dar acest B este cu totul intors cu picioarele in sus si contravine acelor norme care sint promovate de catre Consiliul Europei. Cel mai grav, stimati colegi, e ca in articolul 28 este scris ca ocuparea functiei publice vacante se face prin concurs, promovare, transfer si alte modalitati prevazute de prezenta lege. Dar care sint alte modalitati prevazute de prezenta lege?

Noi am mentionat la articolul 8 ca sa ramina numai prin concurs. Si articolul 28 literele b), c) si d) ar trebui sa fie excluse din acest proiect de lege, atunci ar fi clar ca conceptul legii care prevede de a crea in Republica Moldova un aparat al functionarului public stabil se poate face numai prin concurs si nu prin numiri sau prin alte modalitati prevazute de prezenta lege care nu sint descrise in prezenta lege.

Acelasi lucru, stimati colegi, la articolul 27. Autorul de acum aici a raspuns la aceasta intrebare in privinta detinerii exclusive a cetateniei Republicii Moldova. In legislatia Republicii Moldova nu exista asa notiune de cetatenie exclusiva, este clar ca este o imixtiune, este clar ca Guvernul spune ca acest proiect de lege este prezentat pentru indeplinirea Planului de actiuni Republica Moldova UE si pentru ca sa indeplinim acele norme care le promoveaza Consiliul Europei.

Consiliul Europei promoveaza o norma foarte clara, Conventia cu privirea la cetatenie, conventie europeana ratificata de Parlamentul Republicii Moldova, care prevede foarte clar ca cetatenii, chiar daca au si cetatenie a altui stat, in statul in care au cetatenie se bucura de aceleasi drepturi ca cetatenii acestui stat. Aceasta este o norma exhaustiva care nu poate fi pusa la indoiala, ea poate fi pusa la indoiala numai de catre guvernarea comunista actuala, fiindca ea promoveaza legi in Parlamentul Republicii Moldova dupa bunul plac.

Si, in acest caz, noi ar trebui sa ne oprim la articolul 39 Salarizarea functionarului public. Salarizarea asigura functionarului public conditiile necesare pentru exercitarea eficienta a atributiilor. Iata aici trebuie sa ne concentram ca noi sa avem functionari bine platiti, motivati, alesi prin concurs si atunci noi vom putea avea in Republica Moldova un corp de functionari publici cu adevarat independenti si cu adevarat profesionisti.

La articolul 42 alineatul (5): Dupa atingerea virstei de pensionare, necesare obtinerii dreptului de pensie pentru limita de virsta, functionarii publici vor fi numiti, la decizia conducatorului, pe o perioada determinata...

Stimati colegi,

Noi consideram ca aceasta iarasi este o inventie de-a guvernarii comuniste. Atunci cind persoanele care le mai trebuiesc ca sa mai faca agitatie si propaganda comunista, mai sint numite adaugator, prin decizia conducatorului institutiei, sa mai ramina in functie ca sa mai lucreze, sa mai faca propaganda.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, inca un minut. Noi stim foarte bine ca functionarul public se epuizeaza, de aceea noi ii dam si pensie mai mare, 75%, si atunci este foarte clar cind s-a terminat, a venit termenul de pensionare, el trebuie sa plece si sa se ocupe cu alte chestiuni, iar cu functia publica sa se ocupe cei care sint pregatiti de catre institutii ... de invatamint.

La articolul 42 alineatul (6) (in general, cu acest articol 42 alineatul (6) se pune cruce pe aceasta lege): in cazul lichidarii, reorganizarii autoritatii publice functionarul public poate fi eliberat din functie si sa-i cintam marsul.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, atentie la timp, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra considera ca pozitia de functionar public in Republica Moldova este foarte importanta si noi trebuie sa avem o lege clara care sa asigure stabilitatea si profesionalismul functionarului public. Dar legea prezentata nu raspunde la aceste intrebari, nu este conforma acestui concept si noi propunem ca ea sa fie respinsa, ca fiind una care contravine si Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, si normelor Consiliului Europei.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Afonin.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Noi, cei aflati in aceasta sala, sintem participanti si martori oculari la procesele de democratizare si consolidare a administratiei publice. Analizind evenimentele ce au loc zilnic in societate, putem constata ca factorul primordial care afecteaza acest proces este factorul uman si, in primul rind, problemele existentei in sistemul de gestionare a resurselor umane.

Cunoastem bine ca nicio tara, niciun stat nu poate functiona efectiv fara un sistem unic in serviciul public. Administratia publica nu poate realiza eficient atributiile acordate prin lege fara functionari publici bine pregatiti, competenti in relatiile cu cetatenii. Legea serviciului public actualmente in vigoare nu permite planificarea si dezvoltarea carierei functionarului public in conformitate cu nivelul pregatirii lor profesionale.

Sistemul actual de gestionare a resurselor umane nu creeaza conditii de stabilitate in functie. Functionarul public se afla permanent in stare stresanta, in asteptarea unei eventuale concedieri. Acest fapt duce la aparitia neincrederii oamenilor in ziua de miine, la demotivarea lor, la scaderea productivitatii si calitatii lucrului efectuat.

Deci, sistemul actual de pregatire, recrutare, selectare a resurselor umane nu poate asigura autoritatile publice cu cei mai competenti oameni, capabili de a promova reforme democratice in regim de autonomie locala. Cadrul personal existent, in marea majoritate, activeaza in regim de asteptare ... de la conducere, cu frica de a lua o decizie de sine statatoare.

Prezentul proiect de lege este o incercare de a rupe cercul vicios care s-a creat in sistemul de gestionare a resurselor umane si a fost bazat pe criterii subiective si conservative, nu pe criterii de competenta si performanta. Cred ca nu din intimplare asupra proiectului au parvenit o multime de sugestii, propuneri si obiectii care vor servi drept baza pentru imbunatatirea proiectului. Aceasta inseamna ca proiectul in cauza a trezit intentii bune de a perfectiona sistemul de gestionare a resurselor umane si a moderniza serviciul public conform standardelor europene.

Ca orice inovare, proiectul a trezit diferite opinii, inclusiv contradictorii, care pot fi discutate pentru a gasi variante rezonabile, conformate prevederilor Conceptiei cu privire la politica de personal in serviciul public. Pentru imbunatatirea acestora, Fractiunea Partidului Comunistilor pentru lectura a doua va veni cu amendamente. M-as referi la unele din ele.

In urma examinarii acestui proiect de lege, as mentiona ca articolele 11, 12 si 13 urmeaza a fi corelate cu articolul 14 din Legea nr.64 cu privire la Guvern, cu expunerea intr-un singur articol a principiului managementului functiei publice si al functionarului, cu indicarea concreta a organului care va exercita aceste competente.

Neaparat trebuie sa fie executate prevederile Hotaririi Parlamentului nr.1227 din 18 iulie 2002 pentru aprobarea Conceptiei cu privire la politica de personal in serviciul public, care indica un sir de masuri in acest sens, in baza careia a fost conditionata elaborarea prezentului proiect.

Sintem de parere ca unele prevederi nu sint intru totul reusite si ele necesita o deosebita atentie pentru pregatirea proiectului de lege pentru lectura a doua. Este salutabil faptul ca autorul delimiteaza reglementarile expuse in capitolul Modificarea si suspendarea raportului de serviciu: sfera reglementarii raportului de munca din serviciul public de ramura dreptului muncii in ramura dreptului administrativ, tendinta si practica bine cunoscuta in legislatia altor tari.

Proiectul de lege sus-numit reglementeaza regimul general a raporturilor juridice dintre functionarii publici si autoritatile publice. Are drept scop perfectionarea cadrului legislativ, intru democratizarea si consolidarea serviciului public in Republica Moldova, conform standardelor internationale. Prevede realizarea garantiilor sociale ale functionarilor publici, recrutarea si selectarea personalului, este prevazuta evaluarea activitatii functionarului public, dezvoltarea profesionala continua a lor si a carierei acestora.

Dat fiind faptul ca deja este acumulata informatia analitica in baza careia pot fi perfectate prevederile proiectului ce genereaza situatii contradictorii, Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova propune ca proiectul de Lege nr.4297 cu privire la functia publica si statutul functionarului public sa fie aprobat in prima lectura, in scopul pregatirii acestuia pentru lectura a doua.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Va multumesc.

Sintem ajunsi la etapa exercitiului de vot. In cadrul dezbaterilor au fost inaintate 3 propuneri. In ordinea inaintarii acestora: prima fiind cea de remitere a acestui proiect in comisie; o a doua propunere a comisiei de profil cu referinta la aprobarea in prima lectura a acestui proiect si mai departe sa se desfasoare o munca destul de mare si asidua pentru pregatirea proiectului in lectura a doua; si a treia propunere, evocata la tribuna centrala, privind respingerea acestui proiect.

Voi supune votului aceste propuneri in ordinea in care ele au fost inaintate. Prima. Cine este pentru remiterea acestui proiect in comisie, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 14.

 

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi pentru aceasta propunere, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea vizind aprobarea proiectului nr.4297 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4297 este aprobat in prima lectura.

Acum, stimati colegi,

Trebuie sa acceptam acea realitate ca proiectul dat contine multe lacune si multe carente. Calitatea acestuia are mult de suferit. Acum inteleg asa, ca rezultatul votului plenului Parlamentului deriva si din situatia ca este un proiect in conexiune cu prevederile Planului bilateral de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, sintem aici presati si de timp.

O sa rog foarte mult comisia de profil, toti deputatii care au inaintat astazi propuneri si ele sint fixate in stenograma, plus pachetul de propuneri suplimentar sa-l prezentati catre aceasta comisie, cred ca va fi cazul pentru, nu una, poate chiar mai multe sedinte extinse, cu invitarea tuturor partilor interesate.

O sa atragem atentia si la un subiect care tine nemijlocit de interesul functional al Parlamentului. Anterior noi discutam cu dumneavoastra ca ar fi fost bine ca in acest proiect sa se regaseasca si un capitol separat cu referinta la functionarul public din Parlament, fiindca exista un specific, exista un specific mare. E vorba si de subdiviziunile structurale ale Aparatului, pe de o parte, si, pe de alta parte, avem comisii, avem fractiuni, unde trebuie sa fie o abordare mai rigida, unde trebuie sa fie o abordare mai flexibila, fiindca sint bine pronuntate elementele politice.

Iata de ce nu exclud si chiar o sa rog conducerea si membrii comisiei de profil sa se gindeasca la eventualitatea elaborarii unui proiect de Lege cu privire la statutul functionarului public din Parlament. E o practica existenta in multe tari, inclusiv tarile Uniunii Europene, si cred ca aici am putea sa solicitam si asistenta bilaterala sau multilaterala a Uniunii Europene sau a statelor membre.

Va multumesc.

Daca e de procedura, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

As veni cu propunerea, odata ce nu am putut sa votam, sa obtinem o varianta cu cele propuse, ca sinteza propunerilor sa fie distribuita deputatilor inainte ca proiectul sa fie votat in comisie pentru lectura a doua. Fiindca noua, domnule Presedinte, nu stiu daca stiti dumneavoastra, noua ni se da uneori si seara sau dimineata inainte de sedinta tot pachetul de..., inclusiv sinteza, si nu vom putea lucra.

Sa se faca aceasta sinteza mai inainte, pina a fi votat proiectul in comisie si sa fie distribuita deputatilor. Cu propunerile, doar fara...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat. Da, bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ca sa putem... altfel.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, bine, e clar. Ideea este clara.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. (Rumoare in sala.)

Stimatii mei colegi,

Vreti cumva o pauza? Nu. Bine.

Proiectul de Lege nr.4582 privind regimul armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive.

Guvernul.

 

Domnul Andrei Pogurschi viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul Legii cu privire la regimul armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive este elaborat in scopul eficientizarii activitatii de supraveghere asupra circulatiei armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive cu destinatie civila detinute in posesia persoanelor fizice si juridice; in scopul ajustarii cadrului legislativ si normativ la cerintele Conventiei Europene cu privire la controlul achizitionarii si detineri armelor de foc de catre particulari; in scopul instituirii masurilor de evidenta si control ale lor.

Proiectul reglementeaza regimul armelor cu destinatie civila, clasificarea armelor letale si neletale, drepturile si obligatiile subiectilor de drept, notiunile de arme si munitii, materii si substante explozive, cadastrul de stat, Registrul de stat al armelor, Comisia republicana de evaluare, bonificare si rebutare a armelor individuale, certificarea, fabricarea, marcarea si reparatia armelor, importul, exportul, comertul cu arme si munitii aferente.

Totodata, proiectul stabileste masuri de evidenta si control, interdictii si restrictii la capitolele: procurarea, transportul, transferul si utilizarea armelor si munitiilor, retragerea si anularea permisului de portarma.

Proiectul reglementeaza activitatea poligoanelor si salilor de tir, procedura de ridicare a armelor si a munitiilor, posesiunea si folosinta armelor proprietate privata sau de stat, destinatia si limitele utilizarii unor categorii de arme pentru asigurarea securitatii, exercitarea pazei, incasarea, vinatoria, precum si sanctiunile prevazute pentru utilizarea acestora contrar destinatiei.

Ca urmare a celor relatate si in scopul perfectionarii cadrului legislativ in domeniul de referinta, consideram ca Legea cu privire la regimul armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive va contribui esential la eficientizarea activitatii de control si supraveghere asupra operatiunilor cu arme, munitii, substante si materii explozive, precum si produse pirotehnice, la realizarea masurilor de evidenta si control ale lor, la consolidarea unui sistem automatizat de evidenta unica, la asigurarea ordinii si securitatii publice, precum si la apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului si ale cetatenilor.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule viceministru,

A fost o lege forte buna, nu am inteles de ce a fost necesar sa fie reexaminata. Intrebarile pe care le am. Articolul 5 literele a), b), c), rog sa explicati care a fost necesitatea aparitiei literei a) si a literei b), in deosebi litera a) ma intereseaza, ceea ce tine de sistemele de ochire care functioneaza pe principiul laser. Sint foarte multe arme de vinatoare care au sistemul de ochire laser. Ce fac toti cei care si-au cumparat astfel de arme, dupa ce intra in vigoare aceasta lege?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Da, va multumim, domnule deputat.

Ceea ce tine de regimul unor dispozitive cu destinatie speciala, intr-adevar, aveti perfecta dreptate. Se reglementeaza modul si mecanismul: cine are dreptul respectiv si mai departe in articolele respective la comercializarea, pastrarea, conditiile respective care sint necesare pentru a intruni posesorul acestor dispozitive. Si este data clasificarea lor, adica care pot fi.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Eu va multumesc.

Dar pentru lectura a doua eu propun ca litera a), cel putin, sa fie exclusa,
a) si b).

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Multumim...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Acum articolul 24, este vorba despre comercializare. La alineatul (1) se vorbeste ca comertul se efectueaza prin intreprinderile si magazinele de stat. La alineatul (2) se vorbeste de Societatea Vinatorilor si Pescarilor, care nu este intreprindere de stat, este intreprindere obsteasca. Noi stim cum a aparut ea, a aparut in Parlamentul trecut si stim a cui a fost initiativa.

Dumneavoastra considerati ca Societatea Vinatorilor si Pescarilor este intreprindere de stat sau nu?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Va multumim.

De aceea si a fost propus, inclusiv Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, pentru ca in articolul respectiv si in capitol este clar determinat intreprinderile de stat ce genuri de arme au dreptul sa ... Si, daca ati observat, numai armele cu teava ghintuita sint comercializate prin intermediul intreprinderilor de stat. Ceea ce tine de armele cu teava lisa, e clar ca sint si alte forme sau persoane juridice care au dreptul si corespund cerintelor respective autentificate sau legiferate...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu, este Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, alineatul 10, sau excludeti de acolo monopolul statului. Acolo e scris ca ceea ce tine de comercializarea armamentului este monopolul statului. Sau excludeti aceasta.

Eu nu am nimic impotriva ca Societatea Vinatorilor si Pescarilor sa vinda arme, ca ei sint aproape de chestia aceasta. Eu vreau ca legea sa corespunda, adica sau faceti una, sau alta. Sau facem modificarile necesare...

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Va multumesc.

Pentru lectura urmatoare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Uitati-va, aici aveti articolul 30 litera (b). Conditiile care trebuie sa le intruneasca acel care vrea sa procure armament. Litera b): dovedesc necesitatea procurarii armelor; Cum trebuie sa demonstrez eu necesitatea procurarii armelor?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Multumesc.

Daca ati observat, s-a schimbat si virsta, si conditiile. Fiecare cetatean, in primul rind, trebuie sa fie sanatos, sa aiba certificatul respectiv, inclusiv de la institutiile speciale, ca nu este bolnav psihic, nu foloseste substante care pun in pericol... si sa aiba conditii de pastrare a armamentului respectiv, care se verifica.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule viceministru,

Nu va suparati: necesitatea procurorii, adica de ce eu am nevoie sa procur arma? Unuia ii plac timbrele, altuia pistoalele. Adica eu trebuie (si aici nu-i scris corect sa dovedeasca sa demonstrez necesitatea procurarii. Unul isi procura arma cu scop de aparare, altul face colectie. Cum trebuie sa demonstrez eu necesitatea procurarii acestei arme? Eu cred ca trebuie exclus acest punct.

Domnul Andrei Pogurschi:

La examinarea conditiilor respective si la inaintarea cererilor pentru autentificarea sau necesitatea eliberarii autorizatiei pentru procurare, e clar ca in dependenta de tipul de arma, sint stabilite si conditiile.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, tema este foarte relevanta. Intr-adevar, va trebui pentru lectura a doua de vazut.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Si ultima, dar, cred, cea mai importanta. Eu as vrea, ca sa nu vorbesc prea mult aici, pentru lectura a doua, este sectiunea a doua, este vorba despre detinerea, portul si utilizarea armelor. Eu am constatat cu mai multi colegi de ai mei si toti stau pe pozitia ca trebuie sa facem delimitare intre port si detinere a armei.

Deci, ar trebui ca sa aiba dreptul la portarma toti cei care sint din organele de drept, organele de control, poate sa fie si pensionarii lor. In rest, toti detin arme acasa in scop de aparare. Reiese ca seara politistul preda arma la serviciu si pleaca fara arma acasa, iar toti cei din jur stau cu pistoale si cu revolvere de care fel vrei. Chestia aceasta nu este nici in Ucraina, nu este nici la vecinii nostri romani. O avem noi si America, unde fiecare poarta arma. De aceea, eu cred ca portul armei in Republica Moldova trebuie sa fie in baza deciziei judecatii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

.

, , , , . , 15- 16- ? .

, , , , , , . , ? 2 , , , . .

. 31- 21- . . , ? 30- , , . , .

.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Multumesc.

Aveti perfecta dreptate la intrebarea a doua, cred ca e o omitere, pur si simplu. E clar ca persoana care a fost trasa la raspundere penala... Si, cred ca, pur si simplu, e o greseala tehnica.

Ceea ce tine de prima intrebare, referitoare la numarul de arme care are dreptul sa le aiba in posesie o persoana fizica. E clar ca, daca ati observat in proiectul de lege, persoanele care detin mai mult de 6 arme (si este clar determinat: 2 de vinatoare, 2 cu teava ghintuita sau alte de acelasi gen) trec in categoria colectionarilor de arme de foc, care iarasi trebuie sa intruneasca un sir de conditii. De aceea, cred ca nu este nimic deosebit. A aparut notiunea de colectionar de arme, care iar intruneste un sir de cerinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Intr-adevar, vreau sa mentionez si eu ca in legea veche poate ca ar fi fost nevoie de unele imbunatatiri si nicidecum de schimbarea ei in totalmente, cum ati procedat dumneavoastra.

As vrea, in special, sa ma refer la articolul 64 capitolul IV. Procurarea armelor de catre straini. Nu credeti dumneavoastra ca anume articolul acesta ne pune in conditii inegale? De la cetatenii Republicii Moldova se cer un sir intreg de documente si este mult mai usor sa procuri o arma fiind cetatean strain pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Multumesc.

Pentru procurarea armei, e clar ca sint determinate conditiile pe care le intruneste cetateanul Republicii Moldova, in conformitate cu legea. Tot asa fiecare stat are legile respective. Si pentru a primi autorizatia de a procura din alt stat, presupunem ca din Republica Moldova, a armamentului, e clar ca el trebuie sa intruneasca, in primul rind, conditiile statului al carui cetatean este. La noi, avind documentul respectiv, el de acum se certifica si i se elibereaza permisul cum trebuie de a exporta acest armament in tara de origine.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, domnule viceministru,

Eu nu ma refeream la articolul 65, care vorbeste despre procurarea si scoaterea de pe teritoriu a armelor, dar ma refeream la articolul 64 care e intitulat clar: Procurarea armelor letale de catre strainii cu domiciliu sau resedinta in Republica Moldova.

Deci, daca un cetatean din Republica Moldova are nevoie, pina la urma, de un cazier juridic pe teritoriul tarii, unul strain nu are nevoie de cazier juridic. Noi nu stim ce a facut el. Dati-mi voie sa va spun pina la urma ce am vrut sa va spun.

Deci, despre un cetatean strain noi nicidecum nu putem avea informatie totala. Nici Ministerul Afacerilor Interne, nici alte organe abilitate cu functie de raspundere publica in Republica Moldova nu stiu istoria celuia care vrea sa posede arma pe teritoriul Republicii Moldova. Poate el in tara sa a avut antecedente penale grave s.a.m.d. Deci, eu cred ca, in cazul respectiv, ar trebui sa avem o istorie minutioasa a lui, ce-a facut el in tara lui. Sa cerem de la organele competente, dupa aceea sa-i dam dreptul sa poarte arme cu glont pe teritoriul tarii. Nu credeti asa?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Multumesc.

Persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova, e clar, sint legiferate. Odata cu legiferarea sau posesia permisului de sedere in Republica Moldova, e clar ca el de acuma... Totodata, de catre serviciile speciale sau competente se examineaza si el tot intruneste aceleasi conditii de prezentare a documentelor necesare.

 

Domnul Marcel Raducan:

Pentru lectura a doua noi vom veni cu amendamente la articolul respectiv. Mai departe. Spuneti, va rog frumos, legea respectiva este si pentru militari?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Nu este pentru militari.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

Eu m-as referi la articolul 67, care stipuleaza clar: precum si militarii straini. Deci, eu cred ca militarii intra sub incidenta altor legi, nicidecum sub legea respectiva.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Militar ca persoana juridica, adica notiunea de militar. Daca el procura arma ca persoana fizica, respectiv ca cetatean al Republicii Moldova, inseamna ca el are dreptul.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu, este vorba de categorii speciale, domnule viceministru.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Corect.

 

 

 

Domnul Marcel Raducan:

Si daca militarul vine ca militar la noi. Deci, cred eu ca militarul la care va referiti dumneavoastra in articolul respectiv intra in tara ca strain, dar nicidecum ca militar. Si daca intra ca militar, atunci sa aiba treaba Ministerul Apararii, care este abilitat in problema respectiva, nu?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Se accepta.

 

Domnul Marcel Raducan:

Iarasi pentru lectura a doua noi vom veni... Spuneti, va rog frumos, domnule viceministru, la articolul 97 care este diferenta dintre cadastru si registru?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Omologarea si certificarea armamentului. E clar ca Registrul National de Evidenta a Armamentului este in posesia Ministerului Afacerilor Interne, adica orice arma respectiva este pusa la evidenta, inclusiv sint desfasurate masurile de balistica si evidenta.

Ce tine de cadastru: e clar ca e la Serviciul Standardizare si Metrologie al Republicii Moldova, tinindu-se de parametrii tehnici, tactici ai armamentului respectiv.

 

Domnul Marcel Raducan:

Dumneavoastra va este clar, mie nu-mi este clar. De ce? Fiindca am consultat dictionarele explicative, in care scrie clar: Cadastru disciplina a geodeziei cu determinarea elementelor economice privind proprietatile funciare. Deci, tot ce este legat de cadastru este legat de pamint: masurare, precizare si nicidecum nu de niste utilitati tehnice a parametrilor unei arme. Deci, insusi cuvintul cadastru. Mai departe.

Domnule viceministru,

Spuneti, va rog frumos, armele sint supuse certificarii obligatorii in Republica Moldova?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Sint supuse certificarii la intreprinderile unde este produs armamentul.

 

Domnul Marcel Raducan:

V-am dat o intrebare clara, nu degeaba. Ma scuzati ca va intrerup. Daca vorbim de certificarea obligatorie, aceasta vorbeste de corespunderea tehnica. Si eu cred ca la articolul 97 vom veni cu amendamente pentru lectura a doua. Dar articolul 97 ar fi bine sa fie introdus in articolul 100. Si toate functiile respective ar fi foarte bine ca sa si le asume Ministerul Afacerilor Interne.

Deci, nu degeaba v-am dat intrebarea, daca armamentul este supus certificarii obligatorii. Din simplu motiv ca certificarea obligatorie si certificatul pot fi eliberate numai de un organ de certificare a corespunderii.

Mai departe. Acest organ in Republica Moldova pina astazi este numai unul, care este la Moldova-Standard. Ar putea cu siguranta sa fie la Ministerul Afacerilor Interne si ministerul respectiv sa-si asume toata responsabilitatea, inclusiv si cea privind caracteristicile tehnice. De ce? Fiindca in articolul 97 dumneavoastra vorbiti despre omologare. Deci, omologare si recunoasterea certificatului poate fi numai din tarile unde exista aceasta certificare si exista aceasta corespundere.

Deci, daca vorbim, de exemplu, de Italia, ei nu au treaba nici cu certificatul, nici cu corespunderea la documentele noastre normative, din simplu motiv, cred eu ca ar fi foarte simplu si foarte bine ca, pina la urma, Ministerul Afacerilor Interne sa-si asume integral responsabilitatea de tot ce este arma si are circuit ca arma de foc in Republica Moldova. Pentru lectura a doua noi vom veni cu amendamentele respective.

Multumesc.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Va multumesc, domnule deputat.

Notiunea de omologare, practic, va fi exclusa, deja am convenit si cu comisia de specialitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare, domnule viceministru, pina la urma, o intreprindere privata, spuneti va rog, are dreptul sa faca operatiuni de import export, reexport, mai pe scurt, comert cu arme si munitii?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Da, in conformitate cu normele si conditiile de transportare a armamentului care sa corespunda cerintelor respective.

 

Domnul Valeriu Guma:

Adica vreti sa spuneti ca articolele care prevad restrictii in domeniul dat, articolul 24, articolul 25 alineatul (1), articolul 28, unde expres se spune ca numai intreprinderea de stat...

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Comercializarea respectiva. Si e clar ca, daca persoanele nu intrunesc cerintele si conditiile respective pentru a se ocupa cu acest gen de activitate. Exportare practic noi nu efectuam, fiindca nu sint producatori. Nici reexportare. Sint licentiate, respectiv, in conformitate cu cerintele Camerei de Licentiere, care le dau dreptul la efectuarea unor...

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu citesc in articolele date ca comertul cu arme, munitii si produse pirotehnice si explozibile, in general, se poate efectua doar de catre intreprinderile de stat. In notiunea de comert intra si import, si export, si reexport s.a.m.d. Aici nu se spune comert cu amanuntul.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Da, intr-adevar, niste termeni economici, dar comercializarea se are in vedere prin comert.

 

Domnul Valeriu Guma:

Acestia sint niste termeni de conceptie, pina la urma. Noi trebuie sa intelegem ca aceasta nu contravine legislatiei Republicii Moldova, ca noi dam un drept monopol al statului.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Tinind cont cite arme avem noi astazi in Republica Moldova si care sint particularitatile, mai mult de 60 de arme in total, dintre care cu teava ghintuita, o parte cu teava lisa sau de vinatoare, consideram ca totusi la etapa respectiva statul trebuie sa aiba monopol asupra gestionarii, evidentei, controlului asupra armelor.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu pun la indoiala gestionarea si evidenta. Sint de acord cu dumneavoastra. Eu ma refer anume la problema comercializarii. Dumneavoastra trebuie sa ne dati un raspuns clar ori este ceva care noi trebuie sa specificam acum, avind in vedere ca dumneavoastra v-ati referit, pina la urma, numai la comercializarea cu amanuntul. Si v-ati referit la aceea ca arme lise si arme ghintuite... ceea ce tot nu-i, se poate de avut discutii si pe tema aceasta in lectura a doua.

Dar ce tine de export import. Eu vreau sa va intreb: daca se face miine o licitatie la achizitii pentru Armata Nationala, pentru Ministerul Afacerilor Interne, o firma privata are dreptul, conform proiectului nou, sa participe la aceasta licitatie?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Proiectul respectiv reglementeaza armele, mai spun inca o data, armele civile. Ceea ce tine de armamentul pentru institutiile speciale: armata, politie, Procuratura, alte institutii care folosesc arme este cu totul alt compartiment, sint reglementate de legile organice ale acestor institutii concrete. . E clar ca e vorba de arme individuale.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine. O intrebare. Totusi vreau sa specific: o firma privata are dreptul sa se ocupe cu comertul: exportimport, reexport sau nu?

 

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Importexport are dreptul. Ceea ce tine de comercializare, e clar ca nu are dreptul respectiv, dar numai in conditiile respective.

 

Domnul Valeriu Guma:

Atunci noi in lectura a doua sa venim cu niste specificari ca sa fie clar, sa nu fie talmaciri.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la regimul armelor, munitiilor, materialelor si substantelor explozibile, inaintat de Guvernul Republicii Moldova. La moment acest domeniu este reglementat de Legea cu privire la arme din anul 1994, care se caracterizeaza prin multiple neajunsuri si dificultati dictate de imperfectiunea cadrului legislativ normativ.

Clasificarea armelor dupa categorii, dupa destinatie si din punct de vedere constructiv, la fel si principiile de restrictie reexpuse in varianta noua, modifica esential legea in vigoare, care dupa adoptarea prezentei legi va fi abrogata.

Proiectul contine reglementari noi, cum ar fi: clasificarea armelor letale si neletale, drepturile si obligatiunile subiectiilor de drept, notiunile de arma si munitii, materii si substante explozibile, cadastru de stat si registrul de stat al armelor, importulexportul si comertul cu arme si munitii aferente.

Proiectul reglementeaza activitatea poligoanelor si salilor de tir, care anterior nu erau reglementate. Proiectul prevede modalitatea de organizare si desfasurare a unor servicii cu explozivi, inclusiv produse pirotehnice, fapt ce va permite supravegherea acestui proces care la moment se desfasoara haotic.

Lipsa reglementarii normelor tehnice si aspectul juridic imperfect al genului de activitate creeaza mari dificultati la realizarea sarcinilor de profilaxie, de contracarare s delictelor si de mentinere a ordinii de drept.

Proiectul nominalizat a fost avizat pozitiv de comisiile permanente ale Parlamentului si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Totodata, comisia considera ca unele prevederi stipulate in proiectul legii nu contin norme clare atit pentru organele de control, cit si pentru persoanele fizice si juridice.

La concret, prevederile stipulate la articolul 24 Conditiile de detinere sau de comercializare a armelor si munitiilor in care alineatul (1) prevede ca comertul cu arme, munitii letale si neletale se efectueaza prin intreprinderi si magazine de stat specializate pe baza de licenta.

Alineatul (2), la fel, prevede ca comertul cu aceleasi arme si munitii se efectueaza si de catre Societatea Vinatorilor si Pescarilor, care este organizatie obsteasca.

Mai mult ca atit, alineatele 1 si 2 din articol nu prevad ce fel de modele de arme au dreptul sa comercializeze magazinele de stat si cele ale Societatii Vinatorilor si Pescarilor, dar se face referinta la clasificator dupa categorii, constructii si destinatii, prevazute la articolul 2 alineatele (2), (3), (4), care contin numai definitii.

Proiectul nu prevede cine si cum va aprecia organul de stat care va efectua comertul cu arme, la fel si cu materiale si substante explozibile si produsele pirotehnice. Aceste prevederi tin de concept si, pentru a face diferenta intre magazinele de stat si cele obstesti, comisia propune ca articolul 24 alineatele (1) si (2) sa fie expuse in redactiei noua cu urmatorul cuprins:

Articolul 24

(1) Comertul, inclusiv pe baza de comision, cu arme de foc individuale letale si neletale, civile, nominale, de autoaparare, de tir, sportive, de vinatoare, utilitare, panoplie, de colectie, vechi si de recuzita, precum si cu munitiile la ele se efectueaza prin magazine de stat specializate pe baza de licenta, eliberata de Camera de Licentiere. Magazinele de stat specializate pentru comertul cu arme se creeaza in baza hotaririi Guvernului.

(2) Comertul, inclusiv pe baza de comision, cu arme de foc de vinatoare, cu arme albe, cu piese de schimb si cu cartuse la ele, precum si cu componentele pentru confectionarea cartuselor, se efectueaza de Societatea Vinatorilor si Pescarilor prin magazinele proprii specializate, pe baza de licenta, eliberata de Camera de Licentiere.

Articolul 28 alineatul (3) din proiect prevede circulatia materialului si substantelor explozibile, mijloacelor de initiere simple si produselor pirotehnice, dar nu contine prevederi referitoare la structura care va efectua comertul cu aceste materiale si substante. Luind in consideratie ca aceasta prevedere tine de concept, comisia propune continutul alineatului (3) al articolului 28 in redactie noua cu urmatorul cuprins:

(3) Producerea materialelor si substantelor explozive, mijloacelor de initiere simple, produselor pirotehnice si comertul cu ele, la fel si efectuarea operatiunilor de introducere si scoatere din tara a acestora se efectueaza de intreprinderi si organizatii de stat in baza de licenta pentru genul de activitate mentionat, eliberata in modul stabilit.

Avind in vedere faptul ca legea discutata prevede reglementari numai in sectorul civil, se propune ca legea sa aiba urmatoarea denumire: Lege privind regimul armelor, munitiilor, materialelor si substantelor explozibile cu destinatie civila.

Ca urmare a celor expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Lectura a doua?

 

Domnul Iurie Stoicov:

In lectura intii, imi cer iertare.

 

Domnul Marian Lupu:

In prima lectura. Bine. Pentru comisie intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Sau sint? Nu sint.

Stimati colegi,

In aceste conditii... da, inainte de exercitiul de vot, in conditiile cind colegul nostru domnul Mantorov a solicitat timp pentru luare de cuvint, il invit pe dumnealui la tribuna centrala, dupa care vom merge cu exercitiul propriu-zis de vot.

 

Domnul Oleg Mantorov:

!

!

, , . . , .

, , , , . , 1 , . , , , .

, , . , , .

, , , , , . . .

, , . , , . .

. . , . , , . , .

. . .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul nr.4582, supun votului aprobarea in prima lectura a acestui proiect. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4582 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.325 pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind resturile explozive de razboi la conventia respectiva. Initiativa Presedintiei.

Prezinta domnul general Coropcean. Va rog.

 

Domnul Ion Coropcean seful Marelui Stat Major al Armatei Nationale,
comandant al Armatei Nationale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati domni deputati,

Va prezint proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind resturile explozive de razboi la Conventia asupra interzicerii sau limitarii utilizarii anumitor arme clasice, care pot fi considerate ca producind efecte traumatizante, excesive sau ca lovind fara discriminare. Conventia nominalizata a fost semnata in 1980 si a intrat in vigoare in 1983.

Republica Moldova a aderat la Conventie si la cele patru protocoale in anul 2000. Protocolul 5, despre care astazi vorbim, reglementeaza regimul juridic al resturilor explozive de razboi, care prezinta un pericol umanitar ridicat si necesita o actiune hotarita in vederea reducerii impactului asupra populatiei civile. Prin prevederile sale, protocolul vizeaza reducerea impactului umanitar postconflict al resturilor explozive si stipuleaza obligatii vizind responsabilitatea statelor parti cu privire la toate resturile explozive de razboi care se gasesc pe teritoriul aflat sub controlul lor.

Avind in vedere cele expuse si luind in consideratie angajamentul Republicii Moldova ce rezida din calitatea sa de stat participant la Conventia cadru si la cele patru protocoale, propun Parlamentului aprobarea proiectului de lege prezentat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule general,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Coropcean:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine prezinta raportul comisiei? Da, va rog, domnule Iovv.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.

Protocolul stabileste obligatiile ce urmeaza a fi asumate de inaltele parti contractante pentru a minimiza riscurile generale de resturile explozive de razboi si efectele acestora in situatiile postconflict. Aderarea la protocol nu va implica modificarea legislatiei nationale. Toate cheltuielile ce vor surveni in urma aderarii la prezentul protocol in partea ce tine de Republica Moldova vor fi suportate din contul si in limita bugetului aprobat de institutiile implicate.

Comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au sustinut adoptarea proiectului de lege. Avind in vedere acele mentionate, in temeiul alineatului (1) al articolului 12 din Legea nr.595 din 12 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului aderarea la protocol prin adoptarea proiectului de lege in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.325. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.325 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.325. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 27.

Sectorul nr. 3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

78 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.325 este adoptat in lectura a doua.

Continuam. Inainte de a incepe examinarea subiectului nr.5 de pe ordinea de zi, Motiunea simpla privind atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat. Proiectul nr.492.

Potrivit normelor Regulamentului trebuie sa va anunt care sint regulile de procedura. Vom oferi timp de la tribuna centrala pentru reprezentantul Guvernului, in cazul dat ministrul culturii si turismului, pentru prezentarea raportului Guvernului pe marginea motiunii. Vom determina care este timpul atribuit pentru prezentarea acestui raport la solicitarea raportorului. Dupa intrebari raspunsuri, ca de obicei, in conditiile Regulamentului Parlamentului, stiti bine: deputatul doua intrebari si tot asa inainte, dupa care luarile de cuvint.

Eu am sa rog doritorii pentru luarile de cuvint sa se inscrie. Dupa acest element de procedura, daca va dori reprezentantul Guvernului sa spuna ceva in urma luarilor de cuvint pina in 5 minute. Iata cam acestea sint propunerile privind scenariul desfasurarii dezbaterilor pe marginea motiunii simple. De acord? De acord.

Cine se inscrie pentru luare de cuvint? Domnul Untila, este. Inca cine? Nimeni. Bine. O persoana domnul... Asa, da, da, cer scuze, fiindca sint si biletelele. Domnul Dragomir, corect. Deci, doua luari de cuvint.

In conditiile acordului nostru comun pe marginea normelor de procedura, incepem examinarea proiectului nr. 492. Il invit la tribuna centrala pe domnul Cozma, ministrul culturii si turismului, care o sa ne anunte, la fel, de cit timp dumnealui are nevoie pentru prezentarea pozitiei Guvernului.

 

Domnul Artur Cozma ministrul culturii si turismului:

Multumesc mult, stimate domnule Presedinte.

Eu as solicita pina la 7 minute.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Artur Cozma:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati domni deputati,

De la bun inceput vreau sa exprim punctul de vedere al Guvernului asupra subiectului pentru care am fost chemat in fata Domniilor Voastre. Conform proiectului motiunii prin care Parlamentul pune in sarcina Procuraturii Generale cazul demolarii ilegale a monumentului Conacului Teodosiu, urmeaza a fi examinat prin prisma principiului separarii puterilor in stat si a independentei justitiei in raport cu puterea legislativa si executiva.

De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului in hotarirea referitoare la cauza Guja contra Moldovei a remarcat ca intr-o societate democratica atit instanta de judecata, cit si organele de ancheta trebuie sa ramina libere de presiunea politica.

Orice interpretare a oricarei legislatii trebuie sa se supuna acestui principiu. In ultimii ani in Moldova au fost restaurate si luate masuri pentru conservarea si valorificarea a circa 420 de monumente, in majoritatea lor monumente de cult. Printre acestea, prin aportul nemijlocit al Guvernului Republicii Moldova, as vrea sa mentionez cele mai valoroase monumente, cum sint casele muzeu Donici, Stamati, Stere si Conacul din satul Dolna, Biserica din satul Donici, creatia marelui Rastrelli.

Anume guvernarea actuala a lansat proiectele de restaurare a complexelor monastice Capriana si Curchi, a complexului de edificii din Hincesti Manuc Bei, a complexului muzeal turistic Conacul Balioz din Ivancea, a monumentului de pe teritoriul Complexului Orheiul Vechi, a edificiului Muzeului National de Arta, a Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala a Salii cu Orga, a conacului familiei Lazo din satul Piatra, a Casei-muzeu Alexei Mateevici din Zaim si a altor numeroase edificii laice si de cult.

Totodata, Guvernul este preocupat in mod deosebit de starea monumentelor din municipiul Chisinau. In acest scop, prin Hotarirea Guvernului nr.978 din 2004 privind stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale si amplasarea constructiilor in centrul istoric si in spatiile verzi ale Chisinaului, zonei centrale ale orasului i-a fost atribuit statut de zona protejata, de importanta nationala. In rezultat, s-a reusit o anumita stopare a haosului in reconstructia nucleului istoric al capitalei Moldovei.

Pentru o mai buna promovare a politicii de stat in domeniul protejarii monumentelor, in 2006 Guvernul a creat Agentia pentru respectarea si restaurarea monumentelor. In 2007 ministerul, in comun cu Academia de Stiinte, a lansat elaborarea noului proiect al Legii privind ocrotirea monumentelor. Acest lucru este dictat de faptul ca legea adoptata in 1993, in mare parte, este depasita si necesita o ajustare la conditiile actuale. Mai mult ca atit, mecanismul actual de protejare a monumentelor are multe deficiente.

Conform articolului 13 din lege, detinatorii legitimi ai monumentelor cu orice titlu juridic sint obligati sa asigure paza si integritatea lor, sa intreprinda, pina la declansarea lucrarilor de restaurare sau, dupa caz, pina la demolare, masuri ce ar stavili ruinarea structurilor originale, fara a stirbi valoarea lor istorica, artistica sau stiintifica. Raspunderea pentru protectia monumentelor care nu au fost transmise in posesiune, folosinta ori pentru pastrare institutiilor specializate revine, conform aceleiasi legi, organelor publice locale.

Insa acest lucru nu are loc si putem admite ca anume responsabilitatea scazuta si neglijenta organelor publice locale, in majoritatea cazurilor, duc la privatizarea ilicita sau chiar la distrugerea patrimoniului cultural national. De exemplu, monumentul de arhitectura de importanta locala amplasat pe bulevardul Stefan cel Mare 160 Conacul Teodosiu, aflindu-se sub protectia organelor publice locale, la 28 iulie 1999 a fost transmis, iar apoi privatizat de SA Exportatorul. Aceasta operatie s-a produs intentionat fara instiintarea Ministerului Culturii si Turismului. La 31 noiembrie 1999 a urmat instrainarea acestui imobil, iar la
5 martie 2001 si a sectorului de teren de la Exportator SA la SRL Alsinsor.

La rindul ei, SRL Alsinsor la 7 iunie 2002 a instrainat catre SRLSrederix monumentul cu tot cu teren. La 11 iulie 2002 SRL Srederix a instrainat imobilul unei companii de origine franceza Danelia LLC SA. Precum vedem, un adevarat detectiv, nu alta. Examinind cronologia acestor instrainari, observam ca timpul in care ele se produc nu este mai mare decit o luna, adica atit timp cit documentul se retine la oficiul cadastral teritorial in scopul solicitarii unui nou extras pentru vinzare.

Este clar ca toata procedura in cauza a fost desfasurata pentru a sterge urmele instrainarilor ilegale, toate firmele in cauza fiind inregistrate practic pe una si aceeasi adresa juridica. In final, la moment, pe bulevardul Stefan cel Mare 160 un agent economic necunoscut detine in proprietate lotul de pamint, pe care a existat Conacul Teodosiu, care a fost adus la o stare de degradare totala, eventual in scopul construirii unui eventual centru comercial. Mai mult ca atit, in prezent ia amploare o practica nesanatoasa in ceea ce priveste atitudinea organelor puterii locale fata de monumentele situate in raza lor de activitate.

In multe cazuri Legea cu privire la protectia monumentelor este incalcata in mod intentionat. Dupa cum stiti, conform articolului 9 al legii nominalizate se interzice instrainarea monumentelor, indiferent in a cui proprietate se afla, fara coordonarea prealabila cu Ministerul Culturii si Turismului. Insa practica agresiva de a adopta decizii pe ascuns si in detrimentul legii duce la aceea ca monitorizarea de catre minister a activitatii de ocrotire a monumentelor devine extrem de dificila sau chiar imposibila.

Cu regret, se admit incalcari brutale ale prevederilor articolului 39 din Legea la incheierea contractelor de dare in arenda, intocmite fara instiintarea ministerului. In rezultat, arendasii efectueaza reconstructii si transformari neautorizate, aducind imobilele respective intr-o situatie care face imposibila readucerea lor la starea initiala.

Voi aduce citeva exemple. In regiunea din strada 31 August, linga Policlinica nr.4 a Ministerului Sanatatii, primaria a demolat un monument de importanta nationala, acordind unui agent economic dreptul de a construi cladire pentru oficii. Aici puteti vedea aceasta cladire, care este o sfidare totala a tuturor legilor si legislatiei in vigoare, unde s-a pastrat frontonul fostului monument si la distanta de 1 metru primaria a permis constructia unei case sau unui bloc pentru oficii.

Aceeasi situatie se intimpla si pe strada Mitropolitul Varlaam, unde primaria a distribuit un sector de pamint pentru constructie in zona protejata a unui monument de importanta nationala, fara a consulta Ministerul Culturii si Turismului. Provoaca ingrijorare faptul ca primaria continua practica de alocare a terenurilor pentru constructia blocurilor chiar pe teritoriul sau in imediata apropiere a monumentelor.

Astfel, la 21 noiembrie 2007, datorita implicarii operative a lucratorilor Ministerului Culturii si Turismului a fost evitata provocarea unei posibile avarieri grave a Casei-muzeu Puskin, deoarece primaria a eliberat autorizatie de demolare a Uzinei de Echipament Tehnologic si a cladirii adiacente cu folosirea tehnicii grele la distanta de numai 6 metri de peretele Muzeului Puskin.

De asemenea, ne ingrijoreaza soarta unui alt monument reprezentativ Moara Rosie, care recent a fost ingradit cu un gard de protectie specific inaltarii noilor constructii.

Doamnelor si domnilor,

Cu regret, exemplele de acest fel pot fi continuate. Putem constata ca neglijenta autoritatilor municipiului Chisinau pe parcursul ultimilor 10 15 ani a dus la distrugerea a 96 de monumente. Si aici am lista acestor monumente. Totodata, inca circa 100 de monumente se afla sub pericolul de a fi distruse din cauza repartizarii sectoarelor de pamint pentru anumite constructii...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Ce s-a intimplat?

 

Domnul Artur Cozma:

...iar pretul pamintului in centrul Chisinaului este bine cunoscut. In acest context, pina la adoptarea noii Legi privind ocrotirea monumentelor si noului Registru al monumentelor, din punctul meu de vedere, se cere instituirea unui moratoriu la constructia cladirilor noi in centrul istoric al municipiului Chisinau. Contributia Parlamentului, in acest scop, ar avea un caracter, in mare parte, salvator.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Multumesc.

Intrebari. (Rumoare in sala.) Bine.

Stimati colegi,

Asa, ne-am rusinat unul pe altul, sa continuam dezbaterile. Incepem de la dreapta la stinga.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc foarte frumos, domnule Presedinte.

Inainte de a adresa prima intrebare, vin cu urmatoarea constatare.

Domnule ministru al culturii,

Inainte de a aprecia activitatea organelor administratiei publice locale, faceti o excursie la Valea Morilor, stabiliti care-i situatia in zona aceasta istorica si faceti-va concluzie. Fiindca ceea ce se intimpla acolo este rezultatul indicatiilor directe a lui Vladimir Voronin, care a adunat lumea si a spus: intr-un an construim. S-a distrus si oamenii isi pierd acolo sanatatea.

Acum prima intrebare. E bine ca ati venit, in cele din urma, in Parlamentul Republicii Moldova, domnule ministru, pina acum va era frica sa veniti. Va amintim acusi care este subiectul motiunii. De aceea, va rog, pentru inceput sa raspundeti la urmatoarea intrebare. Nominalizati, va rog...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Liniste, va rog. Lucram.

Domnule Bujor,

Va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va rog foarte frumos, nominalizati actul normativ in baza caruia a fost demolat Conacul Teodeosiu din bulevardul Stefan cel Mare si anume: hotarirea Guvernului, decizia sau hotarirea consiliului ministerului, ordinul cuiva si, respectiv, data si luna cind a fost adoptat acest document. Deci, dumneavoastra stiti ca pentru a demola orice obiectiv este necesar de un document, de o decizie. De aceea, va rog foarte frumos: data, anul, luna si denumirea documentului in baza caruia a fost demolat obiectivul.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu nu cunosc existenta unui asemenea document, insa cind Guvernul a constatat ca conacul...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu nu v-am intrebat: ce a constatat Guvernul?

 

Domnul Marian Lupu:

Dati-i voie sa raspunda.

 

Domnul Artur Cozma:

Noi am aprobat hotarirea...

 

Domnule Leonid Bujor:

Pai, a citit poezii pina acum, domnule Presedinte al Parlamentului. E timpul sa raspunda la intrebari concrete.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Haideti asa: intrebare raspuns, intrebare raspuns. Eu va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Inca si de prost gust poezii.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va rog, raspuns la intrebare.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu am raspuns, eu nu cunosc existenta unui asemenea document.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea a doua.

Domnule ministru,

In momentul in care nu exista un astfel de document, in baza caror documente sau din ale cui indicatii a fost demolat acest obiect?

 

Domnul Artur Cozma:

Nu cunosc asemenea indicatii.

 

Domnul Leonid Bujor:

De ce v-ati permis, domnule ministru, atunci sa va prezentati in Parlament cind nu stiti raspunsul la intrebarea de baza. Nu stiti cine a dat indicatie si nu stiti daca exista un act normativ.

 

Domnul Artur Cozma:

Dumneavoastra ati mentionat ca noi trebuie sa ne tinem strict de motiune. In motiune asemenea intrebari nu exista.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aveti ceva de spus, eu v-am propus sa va inscrieti la luari de cuvint. Toata lumea a tacut.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu v-am intrebat de cele 100 milioane de lei pentru avion, care au fost repartizate in Parlament. V-am intrebat concret de acest obiectiv care a fost demolat ilegal. Poate, intr-adevar, exista un act normativ sau exista indicatiile directe orale ale cuiva. Poftim, comunicati-ne. Noi trebuie sa stim lucrul acesta.

Domnul Artur Cozma:

Eu nu cunosc asemenea indicatii.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu cunoasteti.

Va multumesc.

 

Domnul Artur Cozma:

Cu placere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Eu am sa iau cuvintul, o sa-mi expun parerea, dar vreau sa va zic, domnule Cozma, ati avut o atitudine foarte iresponsabila, exact asa cum suna chiar motiunea.

Eu v-am adresat dumneavoastra pe data de 17 martie 2006 o interpelare pe doua pagini. Dumneavoastra mi-ati prezentat raspunsul, sa-l vada si camerele de luat vederi, pe a treia parte de pagina. Este o chestie obraznica, daca vreti. Dar in raspuns mi-ati scris asa un alineat: Toate imaginile digitale ale detaliilor arhitecturale ale monumentului au fost transmise directiei Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala.

Am fost personal la acest muzeu, m-am intilnit cu directia. Nu exista niciun element si nicio imagine acolo. Cine spune minciuni dumneavoastra sau cei de la muzeu? Intrebarea.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu am sa verific acest lucru. Acum nu cunosc exact. Trebuie sa verific.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Pai, dumneavoastra la a treia intrebare nu cunoasteti, domnule. Nu sinteti profesionalist sau ce se intimpla? E raspunsul dumneavoastra.

 

Domnul Artur Cozma:

Domnule deputat,

Dumneavoastra spuneti ca ati fost la muzeu si nu exista aceste materiale. Eu am sa verific acest lucru. Mie mi s-a raportat ca exista.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Aici, in Parlament, cind a fost invitat la interpelarea care trebuia sa vina tovarasul sau domnul ministru, care a trimis o doamna sau s-a ascuns dupa fusta doamnei, gasiti in stenograma, iarasi explica (din stenograma): In urma demolarii acestui edificiu, conform legii mentionate [face trimitere la lege], elementele decorative ce prezinta interes istoric si autentic, a fost decis [nu stiu de cine] sa fie transmise pentru conservare si pastrare la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala. Unde sint aceste elemente? Ele prezinta interes. Si a fost o decizie. Ce decizie? Cine a luat aceasta decizie de transmitere? Si unde se pastreaza acum aceste elemente?

 

Domnul Artur Cozma:

Noi pastram elemente, fotografii si alte, eu stiu, marturisiri documentale ale monumentelor in muzee, cum ar fi: Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie. Inclusiv au fost, probabil, depozitate, din cite eu cunosc, elementele care tin de Conacul Teodosiu.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule ministru,

Poate, nu m-ati inteles. In stenograma Parlamentului este scris: transmise pentru conservare si pastrare Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala. Ele nu sint acolo, domnule ministru.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu am sa verific si o sa va informez.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Rog sa verificam acest lucru.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu mai am intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

,

, , ... , o, ... , - ? : , , ..? .

. , : - - , - , ..

, , 160, , , , , ; , ,
- , ? ? , ?

. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati deputati,

Eu va rog.

 

Domnul Artur Cozma:

, . , , .

, , , . , , - , .

. , , , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Dragii mei colegi,

Eu va rog, macar un elementar nivel al nostru al tuturor... Eu va rog frumos.

 

Domnul Artur Cozma:

, , 96 . (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, calmati-va, stimatii mei colegi din sala, putin mai calm.

Doamna Cusnir,

Eu va rog. Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Nu trebuie sa va suparati, fiindca dumneavoastra reprezentati Guvernul. Prima intrebare. Am sesizat din alocutiunea dumneavoastra ca legea care reglementeaza problemele in cauza este depasita. Intr-adevar, insa legea este lege si trebuie executata. Si Guvernul este responsabil de tot ce sufla in tara asta, dar nu Presedintele sau un primarul de la Vulcanesti. Chiar de ceea ce se face la Vulcanesti tot Guvernul e responsabil, in general, pe tara.

De aceea, o intrebare foarte simpla. Monumentul nu exista, dumneavoastra nu cunoasteti daca exista vreun document care ar fi permis sau nu. Dar totusi cunoaste Ministerul Culturii si Guvernul cine concret a demolat acest monument? Ce sa-i spun sa raspunda. Intrebarea e pentru a da raspuns.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu nu cunosc cine a demolat acest monument.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu stiti cine a demolat. Atunci ca o interpelare. In baza raspunsului domnului ministru, fac o interpelare Procurorului General, Serviciului de Informatii si Securitate si Ministerului Afacerilor Interne sa-mi raspunda cine a demolat monumentul de arta? Fiindca aceasta cade sub incidenta Codului penal.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca intrebari?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

A doua intrebare. Dat fiind faptul ca domnul ministru, pe buna dreptate, a facut referinta nu numai la obiectul acestei sesizari concrete la conacul respectiv, dar a facut o evaluare si la starea monumentelor si demolarea lor, cu parere de rau, pe intreg teritoriul municipiului Chisinau, in special, vreau sa abordati, domnule ministru, si sa raspundeti: cum apreciati dumneavoastra spusele Raportului global cu privire la drepturile omului, care a fost dat publicitatii marti de catre Departamentul de Stat SUA si la compartimentul despre Republica Moldova in ceea ce priveste capitolul libertatii academice si evenimentele culturale se spune: La 16 octombrie a fost interzisa instalarea bustului scriitorului roman Liviu Rebreanu in Gradina Publica Stefan cel Mare. Si, citez din raport: Autoritatile au refuzat permisiunea de a instala bustul din 2003, carectirizindu-l ca pe un simbol al nationalismului romanesc.?

Daca tot se ruineaza, de ce Guvernul nu permite instalarea bustului lui Liviu Rebreanu in Gradina Publica Stefan cel Mare? Va rog, pentru ca aceasta tine de competenta autoritatii publice locale, dar de a Guvernului.

 

Domnul Artur Cozma:

Va voi raspunde la intrebare. In primul rind, eu inca nu am facut cunostinta cu acest Raport al Departamentului de Stat al SUA.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar despre Liviu Rebreanu ati auzit si despre bustul lui?

 

Domnul Artur Cozma:

Domnule Susarenco,

Eu sint gata sa va raspund in continuare. Ceea ce tine de bustul lui Liviu Rebreanu. De 3 sau 4 ani ministerul a fost atacat in permanenta la acest subiect de mai multe organizatii neguvernamentale, miscari s.a.m.d. Pina la urma, s-a convocat sedinta Consiliului pentru monumente in cadrul Muzeului de Arte al Republicii Moldova. La aceasta sedinta a fost invitat presedintele Uniunii Scriitorilor si vicepresedintele Uniunii Scriitorilor si am discutat profesionalist calitatea artistica si valoarea artistica a acestui bust. In urma unei votari deschise, s-a luat decizia ca valoarea artistica si calitatea acelui bust sint sub orice critica.

Si tinind cont de faptul ca pe Aleea Clasicilor, care la fel este introdusa in Registrul monumentelor ca monument important national, nu poate fi instalat un asemenea bust. Domnul Cimpoi poate sa va confirme acest fapt.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Parerea dumneavoastra si a Guvernului pe care il reprezentati, totusi in cazul demolarii Conacului Teodosiu s-a incalcat sau nu legislatia? Da sau nu?

 

Domnul Artur Cozma:

De altfel, ca si in cazul acestei liste despre care v-am spus, cind autoritatile locale...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu va intreb: s-a incalcat sau nu legislatia?

 

Domnul Artur Cozma:

...in virtutea obligatiilor care le revin, nu si-au executat atributiile legale.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule ministru,

In cazul Conacului Teodeosiu s-a incalcat sau nu legislatia? Da sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Calm, stimati colegi. Domnul ministru nu are un raspuns.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Raspundeti, va rog. Dumneavoastra sinteti ministrul culturii si turismului si trebuie sa protejati monumentele.

 

Domnul Artur Cozma:

Exact. Asa si facem.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dar dumneavoastra sinteti, in cazul de fata, un ministru al demolarii culturii, al anticulturii. Vedeti ca nu vrea sa raspunda, vedeti.

 

Domnul Artur Cozma:

Monumentele care au fost restaurate in ultimii ani in Republica Moldova.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Lasati. Acum vorbim de Conacul Teodeosiu, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi.

 

Domnul Artur Cozma:

Monumentele care au fost restaurate in Republica Moldova in ultimii ani.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

De Conacul Teodosiu vorbim, domnule ministru Cozma. Alta intrebare.

Domnule ministru,

Aceasta cladire a fost demolata intr-o noapte, nu stiti de cine. Evident ca acest agent economic nu-i atit de influent ca din capul lui sa-l dee jos, cineva trebuia sa-i dea indicatii, indicatii evident nelegitime.

 

Domnul Artur Cozma:

Va referiti la proprietar?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cine i-a dat indicatii acestui proprietar?

 

Domnul Artur Cozma:

Proprietarului?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Da, da.

 

Domnul Artur Cozma:

Care este in Franta si nu este cunoscut.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Se stie. Fiti serios.

 

Domnul Artur Cozma:

Se stie cine?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Fiti atent.

 

Domnul Artur Cozma:

Dumneavoastra cunoasteti proprietarul?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In ordinea discutiei, va rog. Intrebare, va rog.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Parerea dumneavoastra si a Guvernului pe care il reprezentati. In cazul de fata Procuratura urma sa se autosesizeze, ca sa gaseasca acea persoana care a dat indicatii sa se demoleze Conacul Teodeosiu? Da sau nu?

Domnule ministru,

E clar: nu aveti raspuns.

Ultima intrebare. Eu nu cred ca dumneavoastra, ca ministru, nu stiti cine a dat indicatia... Sa va spun eu? Ca tot tirgul stie, numai dumneavoastra ca ministru care apara monumentele nu stiti. Deci, uitati-va logica, o cladire de valoare arhitector Bernardazzi, in inima Chisinaului, in coasta Presedintiei...

 

Domnul Artur Cozma:

100 de cladiri sint aici. 100 de cladiri demolate din neatentia primariei.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Fiti atent ce va spun eu, domnule ministru. Cind va intreb, nu scoateti un cuvint, ca un partizan.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi.

 

Domnul Artur Cozma:

100 de cladiri.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dar eu va intreb de Conacul Teodeosiu.

 

Domnul Artur Cozma:

100 de cladiri sint demolate.

Domnul Marian Lupu:

Dragii mei colegi. Eu va rog, domnule Onceanu, o clipa. Noi nu avem alte metode decit strigate isterice in sala sau cum e? Nu sintem in capacitatea sa discutam? Bine, tensionat, inteleg, dar oricum sint niste limite, nu? Va rog.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule ministru,

Fiti atent.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Haideti mai compact.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Pai, vreau sa spun si nu-mi dati voie. Nu-mi da voie dumnealui, uite, nu vrea sa-i dau intrebare, nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, intrebarea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Aceasta cladire de asa valoare, in centrul Chisinaului, in coasta Presedintiei, se demoleaza intr-o noapte. Toti tac ca partizanii citiva ani, nimanui nu-i sare scafirlia pentru treaba aceasta. Oare...

Deci, Conacul Teodosiu a fost demolat la indicatia sau cu permisiunea directa a Presedintelui Voronin. Asa sau nu? (Rumoare in sala.) Asa sau nu?

 

Domnul Artur Cozma:

Eu v-am raspuns ca nu cunosc asemenea fapt.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule ministru,

Nu o sa primiti o medalie de vitejie pentru faptul ca v-a chinuit opozitia si
n-ati suflat o vorba. Tot o sa ramineti in istoria Republicii Moldova ca un ministru al culturii incult, docil si slab.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

, , . , 7 ( , , ), , .

, . H, , .

, , , , 100 . , : - ?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu o sa revin la tema motiunii simple privind atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat si la Legea cu privire la ocrotirea monumentelor, articolul 23: Restaurarea prin reparatii si lucrari adecvate de conservare prevede mai intii masurile ce ar stavili avarierea si ruinarea... Articolul 23 alineatul (3).

Articolul 25 alineatul (2): Organele de stat pentru ocrotirea monumentelor sint obligate sa preintimpine deteriorarea monumentelor, asigurind efectuarea imediata a lucrarilor de conservare si restaurare. O secunda.

Articolul 30: Organele de Stat pentru ocrotirea monumentelor sint obligate sa cerceteze sistematic starea in care se afla monumentele in scopul de a elabora programe stiintific intemeiate de restaurare...

Intrebarea mea este urmatoarea, in contextul motiunii. Dumneavoastra sinteti ministru si ministerul in cauza este responsabil si are competenta de a indeplini aceasta lege. Articolul 23 alineatul (3), articolul 25 alineatul (2), articolul 30 preved expres ca ministerul trebuie sa intervina atunci cind monumentele se deterioreaza. Ministerul trebuie sa intervina atunci cind monumentele trebuie sa fie restaurate sau conservate.

Vreau sa va intreb, domnule ministru: de cite ori dumneavoastra sau ministerul dumneavoastra a facut o analiza a situatiei monumentului in cauza, monumentul Conacul Teodosiu? Ati facut aceste investigatii, conform articolului 30, prin care ati luat decizii la Colegiul ministerului ca acest monument istoric sa fie restabilit, sa fie conservat s.a.m.d.?

Vreau sa va intreb daca aveti aceste decizii ale ministerului, conform articolului 30 si articolului 23 alineatul (3) si conform articolului 25 alineatul (2). Aceasta prevede legea. Si va rog nu spuneti povesti, aici sint lucruri concrete.

 

Domnul Artur Cozma:

Stimate domnule Cosarciuc,

In Registrul monumentelor, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova ca supliment la Legea privind ocrotirea monumentelor din 1993, sint introduse circa 5400 de monumente. Va dati seama ca este imposibil ca Ministerul Culturii si Turismului la sedintele ordinare sau la sedintele Consiliului consultativ, sau sedintele comisiilor pentru monumente sa examineze cauza acestor 5400 de monumente.

Noi tinem la control cele mai reprezentative monumente de pe teritoriul Moldovei. Si eu la inceputul prezentarii mele m-am referit la acestea. Eu pot sa repet inca o data: sint casele-muzeu Donici, Stamati, Stere, Conacul din satul Dolna, biserica...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dumneavoastra nu repetati ceea ce ati spus.

 

Domnul Artur Cozma:

O clipa, complexele Curchi, Capriana, Manuc Bei, Serghei Lazo...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru.

 

Domnul Artur Cozma:

...Casa-muzeu Mateevici din Zaim sint foarte reprezentative. Si anume ele sint in pericol de disparitie si anume guvernarea actuala le-a restaurat si le-a repus in valoare. Nicio guvernare precedenta nu s-a ocupat de aceste probleme. Ei doar...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

S-au ocupat mai mult decit voi.

 

Domnul Artur Cozma:

Ei doar au demolat si au privatizat. (Rumoare in sala.) Doar au distrus.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai calm.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Aici avem un reprezentant-oglinda al guvernarii actuale care, in principiu, stind la tribuna centrala, incalca legea. Fiindca articolul 11 din Legea privind ocrotirea monumentelor prevede ca de competenta Parlamentului tine politica de stat in domeniul evidentei, studierii, punerii in valoare, salvarii, protejarii, conservarii si instaurarii monumentelor. Scrie foarte clar.

Si orisice, de pilda, miscare a unui monument istoric de arta nu poate fi luata intimplator sau discret. Si atunci cind l-am intrebat pe domnul ministru cum ministerul sau el, ca ministru, indeplineste prevederile articolului 30 din lege, care prevede foarte clar ca organele de stat in domeniul ocrotirii monumentelor sint responsabile de evaluarea si de conservarea monumentelor, el incepe iar sa spuna ca ceva au facut in cazul dat.

Si inca o intrebare, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca vad ca asa cum este Guvernul, asa este si ministrul. La articolul 56: Responsabil in caz de nimicire, pierdere, vinzare fara avizare, taraganare a lucrarilor de salvare, protejare, conservare si restaurare a monumentelor este Ministerul Culturii si Turismului... Adica in orice caz...

 

Domnul Artur Cozma:

sau detinatorul. Cititi mai departe, va rog, legea: detinatorul acestuia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stati un pic.

 

Domnul Artur Cozma:

Stau.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu citesc pina la capat: Responsabil in caz de nimicire, pierdere, vinzare fara avizare, taraganare a lucrarilor de salvare, protejare, conservare si restaurare a monumentelor este Ministerul Culturii si Turismului, precum si detinatorii...

 

Domnul Artur Cozma:

Pai, si dumneavoastra vreti.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...in caz, domnilor comunisti, macar intelegeti legea cum este scrisa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

detinatorii in cazul cind monumentul este privat, oamenilor.

Domnul Marian Lupu:

Mai pe scurt, asa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog un pic de liniste. Eu acusi va trimit pe toti la masa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, dumneavoastra nu puteti sa ne trimiteti la masa.

 

Domnul Marian Lupu:

Pe toti la masa pentru o ora si jumatate si pe urma discutam. Sau discutam normal, civilizat. Si eu nu fac referinta la partea de continut, fiecare este in drept sa atraga atentia, intr-adevar, la continutul care il intereseaza. Eu atrag atentie asupra formei discutiei. Eu va rog foarte mult. Haideti sa mentinem macar un standard.

Reactii sint de peste tot. Eu va rog, doamna...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, continuam intrebarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Totusi eu insist asupra articolului 55 din Legea privind ocrotirea monumentelor si atrag atentia celor din fractiunea majoritara comunista: Responsabil in caz de de nimicire, pierdere, vinzare fara avizare, taraganare a lucrarilor de salvare, protejare, conservare si restaurare a monumentelor este Ministerul Culturii si Turismului, precum si detinatorii, in cazul monumentelor private. Detinatorii.

Eu vreau sa va intreb: domnule ministru, articolul 55 este o norma imperativa sau nu este o norma imperativa?

 

Domnul Artur Cozma:

Este. Este, la fel ca si articolul 13, unde se spune ca raspunderea pentru protectia monumentelor care nu au fost transmise in posesiune de folosinta ori pentru pastrarea institutiilor specializate revine, conform legii, organelor publice locale...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acest monument despre care noi vorbim, Conacul Teodosiu, este inclus in Registrul monumentelor protejate de stat.

Domnul Artur Cozma:

Da, de importanta...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si cade sub incidenta sau sub responsabilitatea Ministerului Culturii si Turismului. Atunci cind v-am intrebat de articolul 55 daca este o nota imperativa sau nu, este o norma imperativa si, in orice caz, pentru orice obiect care a fost distrus responsabil este Ministerul Culturii si Turismului, in primul rind. Fiindca o norma imperativa a legii, domnule Presedinte al Parlamentului...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, haideti fara lectii prezidiului, chiar va rog din tot sufletul.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar nu va fac lectii, ca dumneavoastra nu aveti nevoie mare de lectii.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar ce faceti dumneavoastra acum ce este? (Rumoare in sala.) Eu cum sa tratez treaba aceasta? Pai, intrebari raspunsuri, asa?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, daca el nu poate raspunde la o intrebare simpla.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, aceasta ce inseamna ca trebuie sa incepem cu lectiile? Intrebarea este, va rog adresati-i intrebari.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu vreau sa intreb inca o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va limitez sau ce fac?

 

Domnul Artur Cozma:

Care-i intrebarea dumneavoastra?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 55 din Legea privind ocrotirea monumentelor...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

A treia oara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...este o norma imperativa sau...

Domnul Marian Lupu:

Asa, haideti.

 

Domnul Artur Cozma:

Este ca si articolul 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Haideti asa. Eu va spun ca este norma imperativa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Cozma,

Sinteti o oglinda perfecta a guvernarii actuale comuniste.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Un pic, eu va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu vreau sa ma refer de asemenea la lege, eu o respect si sint foarte drastica fata de cei care n-o respecta. Legea privind ocrotirea monumentelor la care s-au referit si colegii mei, inclusiv articolul 55, dar si articolul 53 care prevede ca persoanele fizice si juridice care au pricinuit daune unui monument sau zonei de protectie a lui, il vor readuce pe el in starea initiala si zona lui de protectie.

Persoanele cu functii de raspundere si alti lucratori din a caror vina persoanele juridice au suportat cheltuieli legate de acoperirea pagubelor mentionate poarta raspundere materiala in modul stabilit de lege.

Conform acestui articol, sintem la un fapt implinit din anul 2005 din august, cind Parlamentul plecase in vacanta. Si nu ati avut cui cere voie sa faceti acel lucru. Din august 2005 si pina in prezent ce ati facut dumneavoastra, ministrul culturii si turismului, Ministerul Culturii si Turismului si Guvernul in intregime pentru a respecta acest articol 53 din lege? Adica s-a deteriorat, cine si cum, el trebuie restabilit la loc de acel care a facut acest lucru. Ce a facut Guvernul?

 

Domnul Artur Cozma:

Stimata doamna,

In primul rind, Guvernul a adoptat un proiect de lege privind excluderea acestui monument din Registrul monumentelor...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stiu, stiu, domnule ministru, aceasta vroiam sa va intreb.

 

Domnul Artur Cozma:

...deoarece...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi.

 

Domnul Artur Cozma:

...conform legislatiei in vigoare...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stati ca ajungem unde trebuie.

 

Domnul Artur Cozma:

...organul central de specialitate este in stare sa initieze procedura de punere in lista a unor monumente si de scoatere din lista a altor monumente. La fel, apare acest moment in lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Mergem mai departe.

 

Domnul Artur Cozma:

Cu parere de rau, legea nu a fost adoptata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

 

Domnul Artur Cozma:

Insa, stimata doamna.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acest proiect, domnule ministru, era pina la demolare sau dupa?

 

Domnul Artur Cozma:

Stimata doamna,

Pina la demolare. De fapt, demolarea s-a produs nu in 2005, demolarea a inceput in 1999 cind, v-am spus, acest monument a fost ilegal privatizat. Terenul a fost ilegal privatizat. S-a vindut si s-a revindut.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu vreau istoria patlagelelor, cum zice Voronin.

 

 

Domnul Artur Cozma:

Nu, nu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Raspundeti-mi concret la intrebare.

 

Domnul Artur Cozma:

In fond, demolarea s-a inceput, inca o data mai repet, in 1999, cind s-au inceput toate faradelegile respective, care, pina la urma, au dus la demolarea monumentului. Si sintem toti responsabili, toti, de starea lucrurilor in care se afla monumentele.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Odata ce dumneavoastra afirmati ca ati venit cu un proiect de lege in Parlament, inseamna ca dumneavoastra stiti despre demolarea Conacului Teodosiu, ati aflat atunci indata.

 

Domnul Artur Cozma:

E normal. Fara doar si poate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ce a urmat dupa aceasta si de ce nu respectati articolul 53, ca sa restabiliti la loc monumentul. Cum l-a scos? Prin lege se scoate din registru. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca dumneavoastra nu trebuie sa va revoltati ca noi, deputatii, ne-am adresat la Procuratura Generala, fiindca au trecut atitia ani si...

 

Domnul Artur Cozma:

Eu v-am explicat de cind s-a inceput demolarea Conacului Teodosiu, din 1999.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, eu v-am intrebat de ce nu respectati legea si atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog, stimati colegi, atentie. S-a produs o cotitura, domnul ministru a recunoscut, a fost exclus monumentul din lista respectiva.

Domnule ministru,

Eu cred ca ati incercat sa faceti o mica trecere in istorie. Vreau sa adaug niste momente, ca sa stiti, sa nu duceti in eroare publicul, ca privatizarea a fost facuta conform legislatiei. A fost facuta conform legislatiei si aceasta este problema rezolvata deja de multi ani.

Al doilea moment. Eu am fost, stimati colegi, un martor si un participant la un eveniment foarte important in legatura cu aceasta cladire cind a fost data in exploatare, cladirea Consiliului colhozurilor, actuala cladire a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Mie, fiind presedintele Comitetului executiv municipal Chisinau, mi-a sunat personal domnul Grosu, tovarasul Grosu pe atunci, Primul secretar al Comitetului Central al Partidului, si eu eram sigur ca el a coordonat problema si cu tovarasul Smirnov, si a dat ordin ca aceasta cladire care a ramas in fata, eu stiu, cladirii mari, noi, frumoase a Consiliului colhozurilor sa fie demolata.

Eu am convocat consiliul municipal care se ocupa cu politica in domeniul respectiv. Unanim s-a votat. Categoric, am fost imputernicit categoric sa supun pozitia Consiliului municipal. Deci, domnul, tovarasul Grosu a insistat de citeva ori si eu vreau sa va spun ca eram mindru de faptul ca am convins si cladirea a fost pastrata pina in ultimul moment.

De aceea, domnule ministru, noi intelegem rolul dumneavoastra astazi, nu prea placut, de tap ispasitor. Asa e rolul unui ministru. Deci, trebuie sa recunoasteti, macar pentru dumneavoastra, ca a fost incalcata flagrant legislatia si, cu regret, cu participarea nemijlocita a conducerii tarii.

O intrebare. Care este soarta fostelor cladiri ale facultatii de zootehnie si veterinarie, strada Sciusev, perimetrul strazilor Maria Cibotari si Sfatul Tarii, care sint amplasate in centrul orasului Chisinau si pentru a caror privatizare de teren a fost creata si o comisie in frunte cu domnul Gumionii si a fost anuntat si un concurs si noi stim ca de acum era cine trebuia ca sa acapareze acest lot.

Care-i soarta acestui monument istoric de mai mult de 100 de ani? Sinteti la curent sau nu?

 

Domnul Artur Cozma:

Da, fara doar si poate. In primul rind, eu vreau totusi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra ca Conacul Teodosiu a fost privatizat legal, deoarece in Legea privind ocrotirea monumentelor nu este aceasta norma, insa in Legea cu privire la cultura scrie negru pe alb: privatizarea monumentelor care fac parte din patrimoniul cultural national este interzisa. Interzisa.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Eu va rog. (Rumoare in sala.)

Domnul Artur Cozma:

Domnule Gutu,

Eu v-am raspus, eu v-am raspuns la intrebarea dumneavoastra.

 

Domnul Ion Gutu:

Nu continuati, dumneavoastra duceti in eroare Parlamentul ca lista obiectelor care trebuiau sa fie privatizate a fost aprobata de catre Parlament. Parlamentul a aprobat lista. A fost privatizat obiectul, au fost multiple judecati si nu a putut nimeni sa anuleze, fiindca a fost facut si efectuat conform legislatiei. Scoateti problema aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti sa...

 

Domnul Artur Cozma:

Problema ramine. Ceea ce tine de complexul de cladiri, ele au fost transmise la balanta Agentiei Sportului si acolo, in scurt timp, va fi construita o scoala de sah.

 

Domnul Ion Gutu:

Ati auzit, stimati colegi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, bine.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu nu stiu ce trezeste asemenea risete.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu propun un lucru, fiindca discutam foarte mult, intr-adevar, si avem o incertitudine ca legal sau nelegal, da sau nu, haideti sa solicitam sa vina cineva la Ora Guvernului imediat dupa examinarea motiunii, sa solicitam sa faca o investigatie pe acest caz concret ca sa avem un raspuns la intrebare, ca-i da sau ba, fiindca noi nu stim, sint pozitii diferite in sala.

Continuam.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

.

,

, , , , . -, , , , , , .

, ... , , . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi.

 

Domnul Vadim Misin:

, ...

 

Domnul Marian Lupu:

, . Eu cu mult calm si chiar si cu mult interes am ascultat o istorie de la Semion Cuzimici Grosu incoace. Normal. Si dumneavoastra ati ascultat, si ceilalti. Dar de unde stiti care va fi chestia? Haideti, stimati colegi, eu va rog.

 

Domnul Vadim Misin:

, , . , , , , . , . . , , , , , .

, . , , ? , ? ? , , .

? , ? . - . , , , , . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu pe cind domnul Grosu dadea indicatii eram la gradinita, asa ca cu siguranta afirmatiile care le voi face si constatarile nu au legatura cu acel trecut glorios. Insa, domnule Misin, stimati colegi, pozitia in care este la ora actuala ministru este datorata numai si numai prestatiei pe care o are el in Parlament. In primul rind, daca noi vorbim de moralitate si vorbim de corectitudine, in plenul Parlamentului se vine si se prezinta raspuns la intrebarile adresate.

Acum incercarea de a specula (si este vorba de o speculatie si manipulare) cu lista de o suta de obiecte s.a.m.d., nu face obiectul motiunii. Acum Parlamentul verifica activitatea, exercita functia de control a activitatii Guvernului. Motiunea simpla face parte din instrumentarul de care dispune deputatul pentru a exercita functia de control. Si in momentul in care sintem trimisi la Procuror sa aflam este legal nu legal, nu prea este corect, fiindca Ministerul Culturii si Turismului si insusi ministrul au functii clare care reies din legislatia in vigoare. Si, daca 100, 101, 200 de obiecte au fost distruse s.a.m.d., numai in sarcina ministerului si a ministerului este de a lua atitudine fata de situatia respectiva. Iar in cazul obiectului cu pricina intrebarea este una foarte simpla: care a fost actiunea ministrului si a ministerului, ca consecinta a distrugerii obiectului respectiv? Aceasta este intrebarea. Eu as fi vrut sa aud informatii sau zero, pentru ca, in mod normal, actiunea ar fi trebuit sa fie cel putin cu o sesizare pe adresa Procuraturii Generale, pentru a lua masurile respective s.a.m.d. Aceasta este problema.

Mai departe. Domnule ministru, eu va rog foarte mult, faptul ca un obiect care are valoare istorica este in proprietate sau acest obiect este proprietate privata nu inseamna ca ministerul, prin instrumentarul care ii sta la dispozitie si prin institutiile pe care le are in subordinea sa, nu urmeaza sa vegheze respectarea normelor absolut necesare pentru supravegherea acestui monument arhitectural.

Asa ca, stimati colegi, eu sint de acord ca noi am deplasat foarte mult discutia de la obiectul motiunii, am ajuns deja sa discutam despre efectul guvernarilor anterioare, sa dam calificativele guvernarii actuale s.a.m.d. Este gresit, sint de acord. Insa responsabilitatea oricum urmeaza a fi si asumata pe alocuri, nu plasata. Iar vizavi de afirmatiile care sint si aici, domnule ministru, este intrebarea directa, intrebare pe care dumneavoastra incercati s-o plasati, o problema care incercati s-o plasati asa foarte elegant, ca si responsabilitate, de pe umerii administratiei publice centrale pe umerii administratiei publice locale. Eu o gasesc, in primul rind, cel putin una lipsita de, haideti sa spunem, de respect fata de prevederea legala si, in al doilea rind, care nu are si efect. Exact cum a procedat si colegul. Acuma intrebarea: de ce incercati in permanenta sa transmiteti responsabilitatile, dar nu si sa vi le asumati? Trebuie.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu nu transmit responsabilitatile, eu imi asum responsabilitatile. Apropo, ca si guvernarea, care isi suma toata responsabilitatea pentru guvernarea pe care acum o exercita. Si nimeni nu se eschiveaza de la responsabilitate. Sint probleme, eu inca o data repet, sint probleme de care sint responsabili toti, de la mic la mare. Aceasta este una din aceste probleme.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr. 5.

Domnul Anatol Taranu:

Stimate domnule ministru,

Eu nu prea inteleg de ce dumneavoastra putin va simtiti oarecum la tribuna, doar nu dumneavoastra ati demolat acest monument. Si nu aveti responsabilitate personala pentru chestia aceasta, in sensul ca nu ati dat ordinul. Cineva a mentionat in aceasta sala ca, de fapt, demolarea acestui conac a fost un act banditesc. Sarcina noastra este sa intelegem cine a comis acest act si cine-i banditul principal. Uneori mi se creeaza impresia ca comportamentul dumneavoastra de la tribuna centrala este o incercare de a acoperi acest act banditesc si de al ascunde pe acela care, de fapt, a dat indicatia principala. Nu cred ca aceasta face cinste unui ministru. Acum o sa fie si intrebarea, chiar doua. Acuma doua intrebari.

Apropo, vreau sa va spun ca cel putin motiunea aceasta si-a atins scopul in ceea ce priveste aceasta lista de 100 si ceva de obiecte pe care dumneavoastra ni le-ati prezentat si noi toti acum am inteles ca situatia este cam dezastruoasa in acest domeniu. Da, a fost, inclusiv conacul respectiv. Acum, domnule ministru, spuneti-mi, dumneavoastra chiar credeti ca incalcarile si niste crime comise in trecut justifica o incalcare sau o crima care a fost comisa acum, actual?

Atunci cind ne-ati adus aceasta lista, de fapt, ati incercat sa ne demonstrati ca vina o poarta toti. Dar eu am intrebat un lucru foarte concret. Este conacul Teodosiu. Ce s-a intimplat cu el? Dumneavoastra credeti ca o suta de monumente care au fost demolate sau, intr-un fel, a fost periclitat statutul lor de monument istoric justifica faptul ca a fost demolat conacul? Va multumesc, domnule ministru, e un raspuns bun.

Si acum al doilea raspuns. In continuarea logicii care a fost propusa de domnul Cosarciuc. Exista legi. Daca dumneavoastra sinteti un ministru, un reprezentant al Guvernului care functioneaza in cadrul unui stat de drept, unicul Dumnezeu la care va rugati este legea. Mai mult nimic. In conformitate cu legea pe care a prezentat-o atit de exhaustiv domnul Cosarciuc, Ministerul Culturii si Turismului este institutia principala din Republica Moldova responsabila pentru protectia monumentelor, cu atit mai mult a monumentelor de talie nationala, cum a fost conacul respectiv.

Intrebarea mea este foarte simpla: dumneavoastra personal, in calitate de ministru, in momentul cind ati aflat ca conacul a fost demolat, care au fost actiunile dumneavoastra personale in acest moment? Si ce ati facut ca ministru, care sinteti responsabil pentru protectia monumentelor? Va rog, domnule ministru.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu, ca ministru, am contribuit la repunerea in valoare a altor monumente care fac parte din patrimoniul cultural national si am lucrat zi si noapte la restaurarea acelor obiective la care m-am referit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Continuam.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Este un raspuns pe care trebuie sa-l primim, nu avem incotro.

Domnule ministru,

Cindva, in momentul cind dumneavoastra ati devenit inalt demnitar de stat, cineva din reprezentantii notorii ai intelectualitatii noastre s-a exprimat cam in felul urmator: Eu nu am temeri la capitolul cultura Moldovei, eu ma tem de cultura ministrului.

Domnule ministru,

Eu cred ca dumneavoastra, prin actiunile dumneavoastra, ar trebui sa demonstrati ca aceasta replica nu are justificare si nu are o baza reala. Va spun ca, dupa toate probabilitatile, luarea dumneavoastra de cuvint astazi in Parlament nu cred ca se inscrie in activul dumneavoastra. Pacat.

Va multumesc.

 

Domnul Artur Cozma:

Aceasta-i parerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Asa, ultima intrebare, microfonul nr.5, dupa care trecem la luarile de cuvint.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu sper sa va tineti nervii ca sa incheiem runda de intrebari si raspunsuri in mod linistit.

Domnule ministru,

Eu am facut acum doi ani o interpelare legata de Curchi, in legatura cu faptul cine a demolat, sa vina sa-mi spuna istoria, asa ca sa auda toata lumea si cei care ne urmaresc. Stiu ca problema dupa aceasta a trezit mare interes si din partea unor misiuni diplomatice, chiar mi-au solicitat interpelarea si raspunsurile.

Si atunci doamna care a reprezentat ministerul s-a temut foarte mult sa spuna ca, de fapt, ca sa zic asa, Manastirea Curchi care este acum, care a fost transformata de comunisti in spital pentru bolnavii psihici, a fost un monument distrus de comunisti. Asa ca eu, pur si simplu, v-as sfatui sa nu defilati atit de mult cu acest lucru. Dar, daca vreti s-o faceti, s-o faceti in mod echitabil, sa spuneti: noi am distrus, noi incercam sa facem. Acesta este un lucru.

Al doilea. Sint absolut de acord cu cei care au vorbit inaintea mea si aceasta vroiam si eu sa va spun. Dumneavoastra ce exemplu de cultura si de abordare dati cind spuneti ca daca acesta a fost distrus, am si eu dreptul sau cineva mai are dreptul sa distruga. Pai, noi, daca mergem pe logica aceasta, unde ajungem? In primul rind, ajungem, ca sa zic asa, la vorba lui Dostoevski ca totul este permis.

In afara de aceasta, spuneti-mi va rog, cind merge cineva in justitie si stie ca cineva alaturea a comis o ilegalitate si alaturi altul a comis ilegalitate, dar pe ei nu-i trag la raspundere, poate el veni cu argumentarea ca eu nu pot raspunde si nu vreau sa raspund, pentru ca alaturi sint altii doi care au comis ilegalitati si dumneavoastra nu-i trageti la raspundere? O intrebare ar fi daca aveti de gind sau nu sa abandonati aceasta logica, pentru ca aflarea in continuare la guvernare cu aceasta logica ar insemna ca putem sa ne mai asteptam la surprize.

Si inca o intrebare. E mai concreta. Eu v-am adresat citeva interpelari legate de un alt monument Conacul Balioz de la Ivancea. Si mi-ati raspuns, de fapt, batind pasul pe loc. Uitati-va, este o alta practica, in acelasi context al apararii monumentelor noastre nationale. El a fost dat in arenda, este gestionat de Casa Vinului. Dispun si eu de documente, dar le aveti si dumneavoastra, se cer bani publici, adica din buzunarul contribuabilului, ca sa fie acolo facute lucrari, se fac acuma drumuri s.a.m.d.

Credeti ca este o practica buna de a amesteca buzunarele in asemenea cazuri? Sau avem o dovada clara, elocventa ca, de fapt, unele monumente sint folosite pentru spalarea banilor publici, ca sa nu spun si obtinerea de bani pentru diferite partide, interese politice s.a.m.d.?

 

Domnul Artur Cozma:

Referitor la Conacul Balioz din satul Ivancea, cu adevarat noi v-am raspuns operativ si la subiect. Si nu stiu de ce comentati altfel.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am avut in vedere ca nu s-a facut prin licitatie, in primul rind, si, in al doilea rind, nu cred ca e cazul ca sa se dea bani publici dupa ce s-a dat in gestiune Casei Vinului.

 

Domnul Artur Cozma:

La moment nimeni nu a solicitat bani publici.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Se fac drumuri acuma.

 

Domnul Artur Cozma:

Drumuri se fac in toata tara si ne bucuram de faptul ca anul acesta se vor reconstrui majoritatea drumurilor nationale din tara aceasta.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, acolo se face drum dupa ce ati dat in arenda Casei Vinului.

 

Domnul Artur Cozma:

Chiar daca vom solicita bani publici pentru imbunatatirea infrastructurii in jurul Conacului Baleoz, acest fapt, in primul rind, va contribui la satul Ivancea, la drumul din satul Ivancea si la alte momente care tin de locuitorii satului Ivancea si nu propriu-zis pentru Conacul Balioz. Si cred ca este un lucru firesc, daca avem o perla de arhitectura si de istorie reprezentativa, sa sustinem dezvoltarea acestui obiectiv muzeal-turistic.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru,

Eu de arta dumneavoastra demagogica m-am convins. Dar problema este ca, daca faceati prin licitatie, poate venea cineva si stipulati in contract si acest lucru si nu erau folositi banii contribuabilului. Doar aceasta-i problema pe care eu v-o spun, nu alta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Va multumesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si e legat de abordare totusi. Chiar daca e o problema mai abstracta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar eu vreau sa va spun ca mentalitatea si abordarea sint absolut periculoase. Adica s-a distrus acolo, mai distrugem si aceasta. Iar miine-poimiine venim cu argumentul ca am distrus 101 monumente...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...si mai distrugem vreo cinci.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu cred ca opinia publica trebuie sa va taxeze pentru asemenea raspunsuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi am convenit cu doamna Jalba, foarte rapid.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am inteles din cele relatate de dumneavoastra in discutia noastra foarte indelungata pe care am avut-o ca demolarea conacului corespunzator este una legala, dupa parerea dumneavoastra. Haideti sa vedem situatia. Presupunem ca acest conac era intr-o stare deplorabila, care nu putea fi supusa renovarii, da? Si trebuia numaidecit sa fie demolat. De ce ati facut acest lucru noaptea, pe furis, hoteste?

 

Domnul Artur Cozma:

Eu nu am demolat Conacul Balioz, pardon, Conacul Teodosiu.

 

Doamna Zoia Jalba:

Dumneavoastra raspundeti de acest lucru. Si ar fi trebuit sa stiti.

 

Domnul Artur Cozma:

Noi raspundem de situatia in toata tara si de toate monumentele.

 

Doamna Zoia Jalba:

Chiar.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu am spus ca articolul 13 stipuleaza foarte clar cine personal si nemijlocit raspunde de integritatea monumentelor. De citeva ori am repetat.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule ministru,

Chiar daca sinteti tinar, asa cum s-au exprimat mai multi oameni aici, dumneavoastra cunoasteti cine face lucrurile noaptea hoteste. Aceasta am vrut sa va spun.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu nu cunosc despre ce vorbiti, la ce va referiti.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule ministru,

Va rog sa luati loc.

Va multumesc.

Luari de cuvint. Domnul Untila. Atrag atentia, stimati colegi, 7 minute.

 

Domnul Veaceslav Untila:

O sa ma straduiesc sa ma incadrez in timp. Eu o sa iau, in primul rind, in calcul ceea ce a spus domnul Misin si o sa impart in doua: eu ma voi referi la partea juridica, iar la partea morala se va referi colegul meu Leonid Bujor.

Stimati colegi,

In anii de independenta a Republicii Moldova (atrageti atentia!), in anii de independenta a Republicii Moldova, 18 ani, nu doar cei 7 ani ai guvernarii comuniste, inclusiv in ultimii ani, criza fata de monumentele ocrotite de stat a fost mai mult una formala. Si aceasta situatie trista se atesta chiar daca Moldova are o Lege privind ocrotirea monumentelor, ma refer la Legea nr.1530 din anul 1993.

Cazul Conacul Teodosiu este cel mai viu exemplu in acest sens. Acest monument, care anterior era situat pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfint 160, desi avea o placa pe care scria monument protejat de stat, a fost demolat la data de
11 august 2005, fara a fi adoptata o decizie a Guvernului si a Parlamentului privind excluderea sa din Registrul monumentelor Republicii Moldova.

A fost demolat ilegal un monument protejat de stat de importanta nationala, construit in anul 1836 de catre arhitectul Alexandru Bernardazzi pentru nobilul Teodosiu. Darimarea neautorizata a acestui imobil a constituit o incalcare flagranta a articolului 40 din Legea privind ocrotirea monumentelor care prevede ca in cazurile exceptionale, domnule ministru, cind demolarea monumentelor este inevitabila, scindari de ordin fizic sau tehnic, deteriorari din cauza cataclismelor, acesta se conserveaza, cheltuielile facindu-se din contul organizatiei interesate in demolare.

Guvernul incearca sa camufleze aceasta grava incalcare a legislatiei in vigoare si la data de 17 august 2005, adica la aproape o saptamina de la demolarea monumentului, a aprobat un proiect de Hotarire privind excluderea post-factum a conacului din Registrul monumentelor Republicii Moldova.

La data de 18 august 2005, sub semnatura personala a Premierului Tarlev, proiectul este remis spre aprobare Parlamentului, atrag atentia, dupa plecarea acestuia in vacanta. Comisiile permanente ale Parlamentului au examinat proiectul de hotarire in cauza in luna octombrie 2005. Doar 3 comisii s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului. Ma refer la Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru politica externa si integrare europeana.

Doua comisii l-au propus spre dezbateri in plenul Parlamentului. Este vorba despre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru drepturile omului. Alte 3 comisii, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, au propus respingerea proiectului. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a mentionat in avizul sau ca monumentul ar trebui sa fie restabilit de catre Guvern.

Membrii Comisiei pentru agricultura si industria alimentara s-au aratat indignati de faptul ca Guvernul a prezentat in Parlament proiectul de hotarire dupa ce monumentul ocrotit de stat, Conacul urban al familiei Teodosiu, a fost demolat si si-au expus parerea ca pentru asa incalcari flagrante ale legislatiei in vigoare ministrul culturii si turismului, domnul Cozma, trebuie sa fie demisionat din functie.

Aceasta a spus comisia in care colegii dumneavoastra din aceasta comisie fac majoritate. Au pus la vot si atunci s-a luat decizia sa-l dati afara, nu acum. De asemenea, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, nu opozitia, Directia juridica a mentionat in avizul sau necesitatea reexaminarii proiectului de hotarire de catre Guvern cu luarea in calcul a dispozitiilor articolului 40 din Legea privind ocrotirea monumentelor, a actului de executare a expertizei starii tehnice si ecologice a monumentului, a cheltuielilor financiare care vor fi suportate si a organizatiei imputernicite pentru demolarea si transmiterea elementelor decorative ce prezinta interes istoric si autentic pentru conservare si pastrare la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala.

Directia juridica a atras atentia si asupra faptului ca nota informativa la proiectul de hotarire nu include conditiile ce au impus elaborarea proiectului, finalitatile urmarite, efectul social, economic etc. S-a vorbit aici, domnule ministru, despre administratia publica, chiar daca atunci, in momentul cind a fost demolat acest monument, primarul era comunist, era tovarasul Ursu.

Guvernul a mai incalcat legislatia in vigoare si atunci cind prezentind proiectul de hotarire nu a solicitat avizul autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor interesate. Este vorba de incalcarea articolului 59 din Legea privind ocrotirea monumentelor, cu atit mai mult ca acest monument face parte din Registrul monumentelor de importanta municipala, adoptat pe data de 19 ianuarie 1995, prin decizia Primariei municipiului Chisinau, Conacul Teodosiu figureaza in acest registru sub nr.799.

Membrii Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului au intervenit in ianuarie februarie 2006 cu mai multe demersuri pe linga Guvern, Procuratura Generala, Ministerul Culturii si Turismului, cu solicitari de a informa comisia despre legalitatea demolarii monumentului, masurile preconizate pentru restaurarea lui neconditionata si tragerea la raspundere a persoanelor care au ordonat demolarea ilegala si a finantat lucrarile de distrugere a acestui monument.

Insa toate raspunsurile parvenite ca urmare a demersurilor deputatilor au fost superficiale. Nici intr-un raspuns nu a fost inclusa expertiza tehnica a monumentului, nu s-a prezentat actul de predareprimire a tuturor imaginilor digitale ale detaliilor arhitecturale ale monumentului ce au fost transmise spre pastrare ministerului, Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala.

Astazi, stimati colegi, dupa 2 ani si jumatate de la distrugerea Conacului Teodosiu, situatia legata de acest caz ramine una incerta, iar aceasta stare de incertitudine poate avea urmari negative pentru tot ce tine de protectia de catre stat a monumentelor.

Vazind ca a mers intr-un caz, oricind se vor gasi doritori de a demola in anumite scopuri si alte monumente de arta. De aceea, interventia Parlamentului in solutionarea cazului Conacului Teodosiu este o masura de prima necesitate, caci numai solutionind acest caz vom putea pune bazele unei atitudini corespunzatoare fata de patrimoniul nostru cultural, pe care l-am mostenit si de la predecesori si avem datoria sfinta de a-l transmite urmasilor nostri. Nu avem dreptul de a atenta la istorie si cultura noastra sau, cu atit mai mult, de a ne face ca nu observam nimic atunci cind altii atenteaza la ea.

In calitate de initiatori ai prezentei motiuni, cerem colegilor nostri parlamentari sa sustina urmatoarea motiune:

Articolul 1. Procuratura Generala va examina cazul de demolare ilegala a Conacului Teodosiu, monument ocrotit de catre stat, si va prezenta instantei de judecata materiale necesare pentru tragerea la raspundere a persoanelor vinovate.

Articolul 2. Procurorul General va prezenta un raport Parlamentului privind rezultatele investigatiilor in cazul demolarii ilegale a Conacului Teodosiu in cel mult 3 luni de la adoptarea motiunii.

Articolul 3. Dupa intrarea motiunii in vigoare, Guvernul va lua o decizie privind restabilirea Conacului Teodosiu.

Articolul 4. Dupa intrarea in vigoare a motiunii, Guvernul va examina problema demiterii ministrului culturii si turismului, domnului Artur Cozma, pentru atitudine iresponsabila fata de un monument protejat de stat de importanta nationala, cum este Conacul Teodosiu.

Articolul 5. Prim-ministrul va lua sub controlul personal cazul Conacului Teodosiu si implementarea acestei hotariri.

Articolul 6. Primul-ministru va prezenta un raport Parlamentului despre masurile luate de Guvern pentru solutionarea cazului Conacului Teodosiu in cel mult 3 luni de la adoptarea acestei motiuni.

Articolul 7. Primul-ministru va prezenta Parlamentului un raport despre starea monumentelor protejate de stat si masurile preconizate pentru viitor in vederea protejarii lor, in cel mult 3 luni de la adoptarea acestei motiuni.

Si ultimul articol, articolul 8. Prezenta motiune intra in vigoare la data adoptarii.

Stimati colegi comunisti si majoritate din acest Parlament,

Acum aveti posibilitatea sa demonstrati cit de tare tineti la patrimoniul cultural al acestei tari.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor. Va rog 7 minute. V-ati inscris sau nu v-ati inscris. 7 minute (Rumoare in sala.) Nu stiu, mi s-a dat aceasta. Poftim, domnule Dragomir. Da, linistiti-va, domnule Cosarciuc, sinteti atit de sensibil. Doamne fereste... Eu va rog.

Doamna Pavlicenco,

Eu inteleg ca sinteti alaturi si v-ati molipsit putin, da.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Stimata opozitie,

Cred ca n-o sa cistigati nimic daca si o sa vorbiti dupa mine. Este vorba de aceea ca e imbucurator faptul ca toti ne facem griji in privinta ocrotirii monumentelor. Este foarte imbucurator faptul acesta numai ca unii isi fac griji prin cuvinte de interese proprii, altii isi fac griji in realitate si ocrotesc, intr-adevar, monumentele.

Printre altele, as vrea sa va amintesc ca in Moldova avem peste 15 mii de monumente, dintre care 5309 de monumente sint inregistrate in registru, dintre acestea 4229 sint de importanta nationala si 1070 de importanta locala. Este foarte bun lucrul acesta si noi ar trebui, intr-adevar, cu totii sa avem grija si sa le ocrotim.

Dar ce se intimpla? Astazi noi discutam motiunea despre monumentul Conacul Teodosiu. Dar cind a fost discutia, chiar si dumneavoastra, cei care ati semnat motiunea, ati venit cu diferite intrebari la cu totul alta tema. Deci, haideti sa ne oprim la aceasta motiune si sa vorbim la concret. S-a vorbit aici si eu vreau sa adaug inca ca da, intr-adevar, acest monument a fost aici, astazi nu mai este. Dar sa intram putin in esenta de ce el nu mai este, din ce cauza, cine a accelerat demolarea acestui monument.

Nu ridem, dar asa este in realitate. Daca e sa ne referim la istoricul acestui monument, s-a spus de acum, dati-mi voie, s-a spus de acum ca a fost construit in 1836. In anii razboiului el a fost distrus complet. Dupa aceea, in anii 1950 a fost cit de cit restaurat, cu modificari totale de interior. Mai departe, pina in 1990 in aceste cladiri au fost diferite institutii de stat, dar incepind cu 1991, cind au venit la putere acei care au venit, s-a inceput porcosul de prihvatizare. Nu stia cine sa privatizeze mai repede. Si, iata, in 1999, cu ajutorul nu stiu cui, aceasta totusi s-a reusit.

Aici s-au mentionat de catre domnul ministru toate acele transferuri care au fost, acele tranzactii, mai bine zis, in 3 luni de zile de 4 ori acest obiect a fost tranzitat dintr-o firma in alta si, in sfirsit, transmis unei firme care nu mai exista la noi in tara, care nu mai e aici, de la Paris.

Deci, daca ne referim la starea fizica a acestui monument, noi stim cu totii, sintem martori, am vazut ca acest monument, in rezultatul cutremurelor de pamint, in rezultatul eroziei naturale de ploi, omat s.a.m.d., a devenit avariat. Si, de aceea, se cerea, da, se cerea o expertiza. Intr-adevar, s-a cerut o expertiza.

Cine trebuia sa faca expertiza daca acest monument era de acum privatizat? Cine era sa faca expertiza? Asa. Alta intrebare atunci voi pune: cine totusi trebuia sa restaureze monumentul daca el era privatizat? De ce din anul 1999 si pina in anul 2005 nu s-a intreprins absolut nimic privind restaurarea acestui monument? Unde-i stapinul acesta?

Eu va voi spune altceva. Esential nu este aceasta, esential nu e monumentul, pe unii ii intereseaza lotul de pamint din mijlocul orasului Chisinau. Iata care este cauza principala. Iata din ce cauza totusi s-a si accelerat demolarea acestui monument, din ce cauza nu s-a intreprins nimic ca acest obiect sa fie restaurat sau conservat.

De aceea, eu as spune ca vinovati acum e usor sa spunem sa gasim, unii presupun una, altii presupun altceva, dar totusi sa fim realisti cine trebuie sa poarte raspundere, fiindca nu trebuie sa poarte raspundere numai Cozma, nu trebuie sa poarte raspundere numai Guvernul, au fost si organele locale, ale administratiei publice locale de aici din Chisinau, si cei care au privatizat acest obiect tot trebuie sa poarte. (Rumoare in sala.)

Bine, o sa iesiti, eu vreau sa va spun ca comisia de profil a avizat motiunea data si vreau sa va aduc la cunostinta avizul comisiei de profil.

In contextul celor mentionate, ca urmare a examinarii, comisia parlamentara se pronunta pentru respingerea proiectului Motiunii nr.492 din 14 februarie 2008. Totodata, comisia propune atentionarea Guvernului asupra incalcarii procedurii de iradiere a obiectelor incluse in Registrul monumentelor ocrotite de stat.

De ce am propus respingerea? Vreau sa va dau un raspuns. Deci, sa luam articolul 1: Articolul 1. Procuratura Generala va examina cazul de demolare s.a.m.d., ii ordonam procuraturii. Mie mi se pare ca, daca o sa luam in consideratie principiul de separare a puterilor, noi am putea sa propunem, dar nu sa ordonam.

Al doilea. Dupa intrarea in vigoare, al treilea articol, dupa intrarea in vigoare, Guvernul va lua o decizie privind restabilirea Conacului Teodosiu. Dumneavoastra stiti ca nu e real acest lucru acum. Nu e real acest lucru si, pornind de la principiul ca nimic nu este vesnic, trebuie sa ne impacam, sa facem tot ce e posibil ca pe viitor sa nu se mai intimple si sa pastram celelalte monumente.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Al patrulea articol: Dupa intrarea motiunii in vigoare, Guvernul va examina problema demiterii ministrului culturii si turismului. Domnul Taranu astazi a spus ca domnul Cozma nu e vinovat. Ne intrebam de ce sa eliberam ministrul din functie? Nu am spus eu, Taranu s.a.m.d.

Luind in consideratie toate aceste articole pe care le-am mentionat, Fractiunea Partidului Comunistilor propune ca aceasta motiune sa fie respinsa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cititi Regulamentul atent si o sa stiti cite minute.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Constatam, cu regret, ca in cadrul discutiei de astazi reprezentantul Guvernului, domnul ministru al culturii si turismului, nu a raspuns la niciuna din intrebarile concrete ale deputatilor, autorii motiunii, pe marginea subiectului propriu-zis, motiunea simpla.

Astfel, nu am primit raspuns la intrebarile: cine, cind si in ce act normativ a adoptat decizia cu privire la demolarea acestui obiect. De asemenea, a lipsit raspunsul la o alta intrebare, nu mai putin importanta: cine concret din conducatorii de virf ai Republicii Moldova a dat indicatii orale ilegale pentru realizarea acestei sarcini rusinoase, demolarea unui obiectiv care se afla chiar in inima Chisinaului.

De asemenea, deputatii prezenti in sala nu au primit raspuns la o alta intrebare nu mai putin importanta: de ce propunerea de modificare a listei obiectivelor respective care a fost prezentata in Parlament a venit post-factum si nu s-a respectat procedura, asa cum era normal. De aceea, deputatii au facut cunostinta cu acest document doar dupa ce obiectivul a fost demolat, dupa cum a fost apreciat de unii deputati in cadrul sedintei de astazi, noaptea, hoteste si in mod ilegal.

Nu ni s-a spus, de asemenea, ce a intreprins concret Ministerul Culturii si Turismului a doua zi, imediat cind a constatat ca pe parcursul unei nopti acest obiectiv a disparut ca in povestile lui Ion Creanga.

Nu imi permit, stimati colegi, sa comentez luarile de atitudine ale deputatilor comunisti. Este fireasca reactia dumnealor de a apara cu orice pret pozitia Guvernului Republicii Moldova care se face responsabil de haosul, dezastrul din tara noastra dupa 2001 incoace.

Dar daca ne referim la aspectul moral la care s-a facut trimitere de aici de catre unul din deputatii majoritari, atunci trebuie sa constatam si aici doua lucruri.

Unu. Avind in vedere ca Complexul Teodosiu se afla chiar in preajma Presedintiei si a Parlamentului Republicii Moldova, urma ca, cel putin, in acest caz, sa se respecte procedura legala de demolare a unui obiectiv. In favoarea acestei teze vine si reactia critica, dura a societatii civile, care a urmat imediat dupa disparitia acestui obiectiv din inima Chisinaului, actiune care pe drept cuvint a fost apreciata ca una rusinoasa, ilegala si chiar necivilizata.

Si inca o problema nu mai putin importanta. Domnul ministru pe parcursul discutiei de astazi a plasat obiectul discutiei in alta directie decit obiectul motiunii. Si acest lucru nu este intimplator. Intr-adevar, dumnealui ii este mai usor sa vorbeasca la general despre cultura, despre importanta obiectelor de cultura, decit sa raspunda la intrebari concrete si sa-si asume responsabilitatea pentru un act ilegal care s-a infaptuit in momentul cind detinea functia de ministru.

Ceea ce tine de invinuirile aduse la adresa organului administratiei publice locale.

Stimati colegi,

Va atragem atentia asupra faptului ca in Republica Moldova este o institutie care nu este subordonata administratiei publice locale si este nemijlocit responsabila de fenomenul privatizarii, de aceea si aici nu aduceti invinuiri administratiei publice locale, dar asumati-va responsabilitatea ca Ministerul Culturii si Turismului nu s-a pronuntat impotriva modificarii efectuate in Parlament. Unu.

Si doi. Nu s-a opus propunerii Departamentului Privatizarii. De aceea, domnule ministru al culturii si turismului, va rugam respectuos, in cazul in care veti mai fi invitat in Parlamentul Republicii Moldova, dar sper ca veti mai fi, avind in vedere imaginea dumneavoastra in cadrul uniunilor de creatie, sa abordati concret subiectele la care se refera deputatii Parlamentului Republicii Moldova.

In incheiere, domnilor deputati, colegul nostru din fractiune, domnul Valeriu Cosarciuc, a facut trimitere la un articol concret care pune punctele pe i si nu trebuie sa incercam a justifica orice actiune asa cum este convenabil majoritatii parlamentare.

Noi, domnule Presedinte al Parlamentului, va atragem atentia asupra faptului ca aceasta nu este ultima motiune prezentata de Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra, probabil ca si de deputatii din alte fractiuni de opozitie. De aceea, rugam respectuos ca pe viitor, in timpul examinarii motiunilor, sa fie respectate cu strictete prevederile Regulamentului, iar reprezentantii Guvernului sa-si asume responsabilitatea si sa nu se comporte aici ca la volantele sau la sedintele consiliilor din cadrul ministrului respectiv.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Tot, bine, stimati colegi, putin calm. Eu am sa rog colegii numaratori sa-mi anunte prezenta in sala a deputatilor.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 26.

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Marian Lupu:

Avem 80 de deputati. Intelegeti bine ca am pus aceasta intrebare in contextul exercitiului de vot. (Imediat o sa va ofer cuvintul, daca e de procedura.) Potrivit prevederilor Regulamentului, aprobarea motiunii se face cu voturile majoritatii deputatilor prezenti in sala. Voi supune ulterior, dupa ce voi oferi cuvint colegului, voi supune votului doua propuneri, prima propunere privind aprobarea motiunii. In functie de rezultate, cele doua propuneri care vizeaza respingerea acestuia.

De procedura.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Avind in vedere ca reprezentantii Guvernului sint rar invitati in Parlament la subiecte de acest gen, fractiunea propune procedura de votare vot nominal.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, propunerea a fost inaintata. O voi supune votului potrivit normelor Regulamentului.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca referitor la votul nominal tot nu stiu daca este obligatoriu, dar, in orice caz, este clar cam cum se va vota in sala. Eu vreau sa va spun ca fractiunea Partidului Democrat va sustine aceasta motiune si din motivul ca domnul ministru a venit aici cu o lista de 100 de obiecte, dar noi n-am auzit pe parcursul anilor ca ministerul, care este responsabil de acest sector, sa nu vina cu lista. Dar pe parcursul anilor, doi ani de zile, cine l-a incurcat si de ce ministrul n-a ridicat aceste probleme? Fiindca cine este vinovat eu nu stiu: primarul, celalalt primar, Presedintia, Guvernul. Nu ma intereseaza. Ministrul si ministerul este responsabil si el trebuie sa apere, el trebuie sa se autosesizeze si sa sesizeze Procuratura Generala. Sigur ca parlamentele pleaca, partidele pleaca de la guvernare, vin s.a.m.d., dar Ministerul Culturii si Turismului trebuie sa apere cultura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Exercitiul de vot. Prima propunere care a fost inaintata privind metoda votului nominal. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

 

Domnul Marian Lupu:

Ridicati frumusel miinile in sus, sa se vada. Sectorul nr.2, cine e pentru? Rog miinile in sus. Una, nu doua.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 6.

 

Domnul Marian Lupu:

6. Sectorul nr. 3 ?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plen.

Referitor la proiectul nr.492. Proiectul motiunii simple.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea proiectului nr.492, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 - 20.

 

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi.

Stimatii mei colegi,

28 de voturi pentru adoptarea proiectului nr. 492, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Cea de-a doua propunere evocata de la tribuna centrala privind respingerea proiectului nr.492. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 19.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr. 2 19? 19.

Va multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi pro. In conditiile acestui bilant, 51 de voturi pro din 80 de deputati prezenti, potrivit Regulamentului plenul Parlamentului, respinge proiectul nr.492.

Sintem la ora 14.00. A, ma iertati va rog. Ma iertati va rog, stimati colegi. Da, fiindca miine nu avem program de lucru in plen, supun votului aprobarea proiectului ordinilor de zi pentru perioada 20 28 martie.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu regasesc in acest proiect pentru urmatoarele doua saptamini proiectul nr.111 din ianuarie 2006. Nu regasesc proiectul nr.4072 din noiembrie 2007. Nu regasesc proiectul nr.1603 din mai 2006.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Voi supune votului aceste propuneri.

Stimati colegi,

Cine este pentru includerea pe ordinile de zi a proiectelor evocate nr.111, 4072, 1603, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

19 voturi intru sustinerea acestei propuneri.

Ordinea de zi pe ansamblu 20 28 martie 2008. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Ora 14.10. Ora intrebarilor. Pentru inceput, il invit la tribuna centrala pe domnul viceministru al afacerilor interne, pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului deputat Susarenco.

 

Domnul Andrei Pogurschi viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnilor deputati,

Domnule deputat Susarenco,

Ministerul Afacerilor Interne a examinat interpelarea parvenita referitoare la disparitia monumentului din fata Muzeului National de Istorie din municipiul Chisinau si comunica urmatoarele.

In rezultatul verificarii faptelor invocate s-a stabilit ca la moment, conform datelor prezentate de catre administratia Muzeului National de Arheologie si Istorie a Moldovei, sculptura Lupoaica, Romulus si Remus, in baza unei decizii a comisiei de profil din 31 ianuarie 2007, precum si in rezultatul licitatiei publice din 12 ianuarie 2007, se afla pentru restaurare la firma Ansec Met SRL.

In temeiul celor expuse si ca urmare a informatiei prezentate de Muzeul National de Arheologie si Istorie a Moldovei, unele actiuni ilegale sau elemente ale componentei de infractiune nu au fost stabilite. Despre momentele respective am fost informat pe data de 3 si, suplimentar, e clar ca am primit si pe data de 11. Inclusiv sint anexate materialele care au parvenit de la administratia muzeului respectiv.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule viceministru.

Poate ca nu trebuia adresata dumneavoastra aceasta interpelare, dar au fost mai multe intrebari la Ora Guvernului si Ministerul Culturii si Turismului tot nu stia unde se afla si de aceea zic poate a disparut. Dar daca ati gasit-o, inseamna
ca-i bine.

Eu va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Multumim.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc mult.

Si, domnule Cozma, sa vedem acum ce face lupoaica.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

La microfonul central se invita domnul Artur Cozma, ministrul culturii si turismului, referitor la interpelarea domnului Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Artur Cozma:

Stimati deputati,

Domnule Susarenco,

Noi niciodata nu am pierdut din vizor lupoaica. Problema este de alta natura, problema este de natura ca acest cadou al Asociatiei Romanilor de Pretutindeni este de cea mai proasta si joasa calitate. A fost turnat in conditii neprofesioniste si pe parcursul anilor s-au acumulat sedimente in interiorul acestei figuri din bronz care intr-o noapte geroasa a crapat ca o coaja de nuca.

Respectiv, pentru a salva monumentul, noi l-am demontat si am examinat acest subiect la consiliul specializat pentru monumente. Pe parcursul discutiilor, au fost inaintate doua propuneri:

1) de a turna un nou monument;

2) de a incerca sa-l restauram pe cel vechi.

Dupa cum a spus domnul viceministru, la moment, o societate comerciala
s-a angajat, dupa o licitatie pe care noi am organizat-o, sa sudeze acele parti componente ale acestui monument si, eventual, sa reuseasca restaurarea si repunerea in valoare a lui.

In cazul in care ea nu va reusi acest lucru, dar acest lucru este sub semnul intrebarii, probabil noi vom examina posibilitatea turnarii unei figuri noi din bronz, similare celei care a fost instalate in fata muzeului. Respectiv, eu va rog sa nu faceti concluzii pripite.

Si inca o data repet lupoaica niciodata nu a disparut din vizorul nostru. Este monument protejat de stat. In muzee este ordine si noi sintem, apropo, cum sa va spun, revoltati, intr-un sens, de unele declaratii ale unor membri ai Parlamentului, care isi permit sa spuna ca au disparut din muzee mii de piese, articole s.a.m.d.

Poate, inainte de a face o asemenea declaratie, e necesara o investigatie sau cel putin o adresare catre minister sau catre muzeu. In muzee nu sint angajati politici care pot fi acuzati de parteneriat politic, acolo sint cu adevarat profesionisti care pe parcursul a zeci de ani protejeaza acest patrimoniu cultural national.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Cred ca ar fi fost corect sa nominalizati deputatii respectivi, daca tot ati indraznit sa faceti aprecieri, fiindca eu lucrul acesta nu l-am facut.

Dar am citeva intrebari. Eu prima data am auzit de cine a fost donat acest monument si poate aici e si buba ca a fost donat de Asociatia Romanilor de Pretutindeni. Dar vreau sa aflu raspuns si la a doua intrebare, poate eu nu inteleg, totusi ce reprezinta, ce semnificatie are acest monument si de ce a fost instalat anume la Chisinau?

 

Domnul Artur Cozma:

Deci.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Acesta nu e circ, dar e de plins. Acesta nu e circ, dar acesta e cimitir. Cimitir putred comunist. Ce inseamna? De ce au fost lupoaica, Romulus si Remus pusi acolo?

Va raspund. Aceasta semnifica capatul latinitatii si inceputul slavinismului. Si atunci ma intreb: de ce el atitia ani nu se urca inapoi? Poate nu-i dau voie acei care considera ca hotarul latinitatii nu-i aici? Cum considerati dumneavoastra?

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Aveti dreptul la o intrebare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu va rog. Eu am dreptul la cite intrebari vreau in Parlament, ca nu-i Parlamentul mine-ta.

 

Doamna Maria Postoico:

La o singura intrebare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cind va fi reinstalat monumentul, sau acesta care este, sau acel care il vor face. Noi cred ca il vom face fara voi. Cind va fi instalat?

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Raspundeti la intrebare si...

 

Domnul Artur Cozma:

Monumentul va fi instalat atunci cind se va reusi sau restaurarea celui vechi, sau turnarea unui nou.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cind? Dumneavoastra ati spus ca ati facut un concurs. Sint acolo niste termene, conditii?

 

Domnul Artur Cozma:

La restaurare mai putin.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Daca nu puteti instala acel monument, atunci va ridicati la etajul doi al Muzeului National si, cind intrati, pe stinga este un (cum il cheama pe acela) om primitiv si instalati-l acolo sa stie toata lumea ce avem in Chisinau.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumim.

Catre domnul ministru?

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule ministru,

Intrebarea aceasta ce tine de simbolul latinitatii, asa cum a spus domnul Susarenco, pe care, dumneavoastra nu cunoasteti, cu regret, a fost interpelare 2 ani in urma. 2 ani in urma dumneavoastra ati spus ca peste un an de zile acest monument va fi la loc. La loc ati pus un... carton pe care scrie La reparatie.

M-am uitat eu, 2 ani de zile bugetul se adopta, Ministerul Culturii si Turismului nu insista, nici nu roaga Parlamentul ca sa fie alocate niste surse, pe care dumneavoastra acolo, in calculul dumneavoastra, le-ati exagerat de sute de mii de euro.

Intrebarea mea e urmatoarea, domnule ministru. Nu dati din cap ca nu va merge, nu stiu cum...Liga Culturala a Romanilor de Pretutindeni (asa se numeste organizatia care a donat si a instalat acest monument, ca sa stiti dumneavoastra, ca ministru) s-a adresat, si eu personal, ca ei sint gata sa ia acest monument sa fie returnat si iar adus, amplasat la locul lui unde i se cuvine sa fie, fara acele 180 de mii de euro, am calculele, viceministrul dumneavoastra le-a semnat. Ce se intimpla, domnule ministru? De ce nu se procedeaza normal. Fiindca, de facto, aceasta liga are patrimoniu, ei au dreptul la ceva.

Dar dumneavoastra, in genere, ce drept aveti? Pare-mi-se ca dumneavoastra, dupa ziua de astazi, trebuie sa va dati demisia, domnule ministru.

 

Domnul Artur Cozma:

Eu nu prea inteleg la ce drept a...

 

Doamna Maria Postoico:

Lasati-l fara raspuns atunci, va rog.

Va multumesc.

 

Domnul Artur Cozma:

Totusi eu as vrea sa fac o mica precizare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim. Pai, iata raspunsul. Ascultati.

Domnul Artur Cozma:

Stimate domnule deputat,

Devizul estimativ de restaurare a acestei piese este 180 mii de lei si nu de euro. Si, daca dumneavoastra aveti documente, va rog sa atrageti atentia ca e vorba de lei si nu de euro. Acest calcul a fost facut de specialisti, nu de minister. Eu nu fac calcule, eu nu fac devize, eu fac foarte mult. Nicio guvernare precedenta nu a facut atita cit am facut noi si aceasta apreciaza intreaga populatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Nu sint dispusi sa asculte, deci incheiem discutiile.

Va multumesc.

La microfonul central se invita domnul Ion Turcan, director general al Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, pentru a da raspuns la interpelarea deputatului Dumitru Godoroja.

 

Domnul Ion Turcan director general al Agentiei Rezerve Materiale,
Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare:

Onorat prezidiu,

Stimati deputati,

Raspunzind la interpelarea domnului Godoroja privitoare la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova de catre Federatia Rusa, va informam urmatoarele.

In conformitate cu Dispozitia Guvernului Federatiei Ruse din 26 octombrie 2007, pina la finele lunii curente in Moldova vor fi introduse in calitate de ajutor umanitar 10 mii tone de griu alimentar si 4000 tone de griu furajer. Acordarea acestui lot de ajutor umanitar este organizat de Organizatia din cadrul Ministerului pentru Situatii Exceptionale al Federatiei Ruse.

Livrarea a demarat inca la 7 martie dintr-o regiune din Kazahstan, transportarea lui se va face cu 210 vagoane, integral ele vor sosi pina pe data de
20 25 martie anul curent. Distribuirea acestui lot de ajutoare umanitare se va efectua in baza unor planuri aprobate de Comisia interdepartamentala pentru ajutoare umanitare. La identificarea beneficiarilor vor fi implicate comisiile teritoriale de ajutoare umanitare, structurile respective din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, al Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului si al Ministerului Administratiei Publice Locale, al formatiunilor obstesti.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Domnule director,

Spuneti, va rog frumos, de ce nu s-a permis ajutorul umanitar de avioane care au aterizat pe data de 7 martie, trebuiau sa aterizeze pe data de 7 martie?

 

Domnul Ion Turcan:

Domnule deputat,

Dumneavoastra sinteti domnul care ati dat interpelarea?

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Eu m-am prezentat.

 

Domnul Ion Turcan:

Eu va raspund. Eu citesc interpelarea dumneavoastra: Referitor la problema ajutorului umanitar din partea Federatiei Ruse de 4 milioane. Solicit ca joia viitoare reprezentantul Guvernului sa vina cu o informatie asupra acestui ajutor umanitar din partea Federatiei Ruse. Cer presedintelui Comisiei pentru asistenta sociala, asistenta umanitara pentru ca sa...

Eu am raspuns. Aceasta ati intrebat, eu v-am raspuns. Dumneavoastra ce aveti in vedere, acesta e cu totul alt ajutor umanitar si nu-i de 4 milioane, dar e de 1 milion si 995 mii de ruble. Acesta e cu totul alt ajutor umanitar. Dumneavoastra ati pus o intrebare la care eu v-am raspuns.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Domnule director,

Cred ca este benefic orice ajutor material. Dar inca o data reformulez intrebarea. Sau puteti sa raspundeti acum? De ce a fost interzis ajutorul umanitar de avioane?

 

Domnul Ion Turcan:

Acest ajutor umanitar vine in 250 de vagoane cu trenul.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Nu acesta despre care ati spus dumneavoastra.

 

Domnul Ion Turcan:

Da, va spun. Nu a fost interzisa nicio ruta. Si va spun mai departe. Daca imi dati voie, raspund si la aceasta intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur. Poftim. Daca solicita si este raspunsul.

 

Domnul Ion Turcan:

Va informez ca pe data de 7 martie 2008, in conformitate cu Certificatul de donatie al Federatiei Ruse, numarul este, data este, din 6 martie anul curent, Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare a receptionat de la Ministerul pentru Situatii Exceptionale al Federatiei Ruse prima parte a ajutorului umanitar destinat populatiei Gagauziei din Republica Moldova. Lotul era constituit din 5 tone de conserve din carne de bovina si 24 tone de crupe de orez.

A doua parte de ajutoare din acest lot a sosit la Chisinau in a doua jumatate a zilei de 12 martie 2008, adica ieri, fiind constituita din 30 tone de crupe de hrisca. Astfel, in total au fost receptionate 59 tone de ajutoare umanitare estimate la pretul de 1 milion 996 mii ruble rusesti.

Din lipsa unor documente de insotire, lotul de ajutoare umanitare a putut fi devamat doar spre sfirsitul zilei de ieri. Ajutoarele umanitare au fost luate la evidenta agentiei si vor fi transmise beneficiarilor in strica conformitate cu procedurile prevazute de legislatia cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova. Dupa cum vedeti, ele au fost primite si stocate de acum.

In acest scop, de la administratia UTA Gagauzia s-a solicitat prezentarea unui plan detaliat de distribuire a intregului lot de ajutoare, care va fi examinat si aprobat la sedinta ordinara a Comisiei interdepartamentale pentru ajutoare umanitare, ulterior agentia va efectua eliberarea acestor bunuri.

Tin sa va informez adaugator, domnule deputat, ca pentru cele 30 de tone de crupe de hrisca, donatorul nu a prezentat pina la moment certificatul fitosanitar, fapt care interzice utilizarea acestui produs alimentar in consum. Cind vor fi perfectate toate documentele, vor fi perfectate toate procedurile, imediat aceste bunuri materiale vor ajunge la destinatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Conform Regulamentului, da.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Domnule Turcan,

Eu va multumesc pentru informatia suplimentara pe care mi-ati dat-o, dar totusi raspuns la intrebarea de ce pe data de 28 29 nu s-a permis ajutorul umanitar in Republica Moldova dumneavoastra nu aveti.

 

Domnul Ion Turcan:

Care 28, daca actul de donatie e pe data de 6? Sa va arat documentul? Poftim.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Februarie.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Turcan,

Este clar?

 

Domnul Ion Turcan:

Pe data de 7 martie 2008, , . Poftim. Ce vorba despre data de 28 ?

Doamna Maria Postoico:

E clar, domnule Turcan.

Va multumesc.

Continuam. Intrebari si interpelari.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima intrebare este adresata domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova.

Stimate domnule Prim-ministru,

Marti, la o intilnire cu locuitorii satului Iurievca, primaria Gradiste, raionul Cimislia, alaturi de problemele ce tin de gazificare, de ruinarea fintinei arteziene, acestia au invocat doua probleme stringente abordate de mai mult timp:

1) Necesitatea reparatiei de urgenta a acoperisului Casei de cultura, unde este amplasata si biblioteca satului.

2) Reparatia nesatisfacatoare a soselei ce trece prin centrul satului, lucrari efectuate de Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

Rog, domnule Prim-ministru, sa dispuneti:

1. Efectuarea unei expertize tehnice a Casei de cultura din Iurievca cu evacuarea de urgenta a fondului de carte si identificarea resurselor necesare pentru reparatia acestui edificiu, dat fiind faptul ca bugetul primariei si bugetul raionului nu dispune de asemenea mijloace.

2. Expertizarea calitatii soselei si a trotuarului din acelasi sat, lucrari efectuate, in opinia satenilor, necalitativ de catre Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

Concomitent, va amintim, domnule Prim-ministru, ca majoritatea covirsitoare a alegatorilor din aceasta comuna voteaza constant cu Partidul Comunistilor din Republica Moldova si acestia de la alegeri la alegeri asteapta ca Guvernul comunist sa-i duca pe drumul luminos al comunismului. Raspunsul il solicit in scris.

Si a doua intrebare este adresata domnului Valeriu Gurbulea, Procurorul General al Republicii Moldova. Mass-media de astazi, 13 martie, ne informeaza ca mai multi participanti la emisiunea Forum, difuzata zilnic pe postul Vocea Basarabiei, au declarat ca au fost vizitati, contactati si citati de colaboratori ai SIS-ului, ai Procuraturii si ai politiei pentru a da explicatii in legatura cu opiniile expuse in cadrul emisiunii respective.

La 20 decembrie 2007 Procuratura Generala a deschis un dosar penal impotriva postului de radio Vocea Basarabiei pe motiv ca (citez): A difuzat mesaje pasibile de a fi calificate drept chemari publice la rasturnare sau schimbare prin violenta a orinduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a tarii.

Pe de alta parte, Departamentul de Stat al Statelor Unite a facut marti public Raportul global cu privire la drepturile omului. Compartimentul despre Moldova se insira pe mai multe pagini si releva nenumarate cazuri de incalcare a drepturilor omului.

In raportul respectiv se mentioneaza (citez): Guvernul restrictioneaza uneori dreptul la libertatea de exprimare si libertatea presei, jurnalistii se simt intimidati si practica autocenzura. Guvernul a continuat sa influenteze presa prin distribuirea licentelor de emisie si prin suportul financiar.

Guvernul de la Chisinau detine aproximativ 25 de ziare locale. Iar citez din raport: Multe ziare private, inclusiv Moldova Suverana si Nezavisimaia Moldova, continua sa publice rapoarte favorabile despre activitatea Guvernului si sa includa materiale despre opozitie, care contin puncte de vedere de alternativa. In raport se acorda atentie privatizarii dubioase a posturilor Euro TV si
Antena C.

Citez din raport: Controversele cu privire la actiunea transparenta initiata de guvernare pentru privatizarea celor doua posturi au continuat tot anul, iar procurarea ambelor statii se pare, a avut loc de catre sustinatorii Partidului Comunistilor aflat la guvernare.

Avind in vedere cele expuse, va rog respectuos, domnule Procuror General, sa ne raspundeti in plenul Parlamentului la urmatoarele intrebari:

1. In ce stadiu se afla ancheta penala in dosarul penal intentat postului de radio Vocea Basarabiei?

2. Citi cetateni care au participat la emisiunea Forum au fost vizitati, anchetati si citati de catre SIS, politie si Procuratura? In ce scop, cine sint aceste persoane si care este rezultatul acestor interogari?

3. Care sint persoanele ce au participat la privatizarea posturilor Antena C si Euro TV si legalitatea acestor privatizari?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Eu am o intrebare catre Guvernul Republicii Moldova. Inca doi ani in urma cetatenii din satul Ocnita, raionul Ocnita, invalidul Arhip Constantin si pensionara Arhip Nina s-au adresat la Presedintie si Guvern pentru a li se gazifica, in conformitate cu Hotarirea Guvernului, fara plata locuinta. Au primit raspunsuri afirmative si de la Presedintie, si de la Guvern.

Au trecut doi ani de zile si pina la momentul de fata, dupa nenumarate incercari, lucrarile s-au efectuat, insa gaz nu se livreaza cetatenilor, din simplul motiv ca Societatea Ocnita-Gaz, deci cei de la gaz din Ocnita, si Consiliul raional nu pot gasi o intelegere la capitolul cind si cine trebuie sa plateasca acele
5 mii, imi pare ca, de lei care au ramas de platit.

De aceea, rog Guvernul sa examineze acest caz si sa dea raspuns cind cetatenii vor primi cele promise de catre Presedintele Republicii Moldova si de Guvernul Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc.

Eu am o intrebare catre Procurorul General al Republicii Moldova.

Domnule Procuror,

Dupa cum sintem informati, Procuratura Generala a intentat un dosar penal pe cazul privatizarii ilegale a Conacului Teodosie din municipiul Chisinau.

Rog sa ne informati cum se deruleaza ancheta si cind vinovatii de privatizare ilegala vor fi trasi la raspundere.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima intrebare o adresez Ministerului Economiei si Comertului, ministrului Dodon in speta. In perioada 14 28 iulie anul 2006, in urma unui concurs, o firma privata din Chisinau a obtinut dreptul de a prelua in chirie o suprafata de 10,65 hectare, amplasata in municipiul Chisinau, strada Tudor Vladimirescu nr.3. Readuc aminte vestitul proiect Gradina Moldovei.

In urma concursului, cel care a primit in gestionare lotul respectiv de pamint s-a obligat ca in perioada de doi ani (si aici tin sa mentionez ca au ramas patru luni pina la indeplinirea obligatiunilor investitionale) sa investeasca suma de
10 milioane de dolari si sa creeze 7 mii de locuri de munca. Cam acesta era motivul prezentat aici in plenul Parlamentului. In concluzie, rog ministrul Dodon sa vina in plenul Parlamentului sa ne prezinte o informatie ampla cum se desfasoara implementarea acestui frumos aparent proiect investitional.

Si a doua intrebare e adresata Guvernului. Majorarea tarifelor la gazele naturale in ianuarie 2008 s-a facut avind in argumentare cresterea preturilor de achizitii a gazelor naturale de la furnizorul rus Gazprom. Totodata, la stabilirea tarifului final pentru consumatori au fost eronat luati in calcul doi indicatori de baza: cursul de schimb leu dolar de 12,2 lei pe dolar si consumul preconizat pentru anul 2008 de doar 1,2 miliarde m3. Astazi este deja certitudinea ca avem o apreciere considerabila a leului fata de dolar si putem spune ca si consumul in anul 2008 va fi peste nivelul anului 2007, cel putin de 1,3 miliarde m3.

Din aceste doua constatari se impune concluzia ca Moldovagaz obtine un supraprofit din activitatea de furnizare a gazelor naturale. Si chiar daca, din start, cind s-a luat la decizia de majorare a tarifelor, erau clari acesti doi indicatori prognozati de Guvern si ANRE, nu au nimic comun cu realitatea. Si avind in vedere luarea ca si baza a prognozei eronate, este evident ca Moldovagaz are un supraprofit si ideea este ca nu cumva acest lucru sa fi fost facut intentionat, ca mai apoi spre vara toamna, in plina campanie electorala, guvernantii sa declare reduceri de tarife la gazele naturale.

In acest sens, rog Guvernul sa-mi prezinte o informatie ampla asupra acestei situatii si, totodata, cerem sa fie prezentata si o informatie referitoare la colectarea si distribuirea celor patru dolari per 1000 de m3 de gaze naturale incluse in tariful final pentru consumatori, tarif care il platesc consumatorii. Rog ca ambele informatii sa fie prezentate in plenul Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Ma adresez Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, domnului Vasile Ursu. E cunoscut faptul ca pe sectorul de drum Orhei Rezina in ultimii ani situatia este una mai mult decit dezastruoasa. Multitudinea de adresari se pare ca au fost auzite de administratia publica locala, de detinatorii de transport privat si, in ultimul timp, se produc lucrari de reparatii capitale a unor portiuni din acest sector. In aceasta ordine de idei, as solicita domnului ministru raspuns la citeva intrebari:

Exista un plan-proiect de reparatie a intregului sector de drum Orhei Rezina? Cine sint cei care vor realiza acest lucru? In ce conditii au devenit beneficiari de a deservi sectorul de drum? Care si de unde vine acoperirea financiara?

Multumesc.

Raspunsul il astept in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

O intrebare catre Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica, domnului Vitalie Iurcu, director general. Conform informatiilor furnizate anterior de catre ANRE la solicitarea anterioara a unui deputat, in tariful la gazele naturale sint incluse (citez): cheltuielile aferente serviciului de transportare si distributie a gazelor naturale. Va solicit, in acest context, domnule director, sa-mi explicati care este structura acestor cheltuieli.

Conform actelor ANRE, daca intre tariful in vigoare si cel real exista o diferenta cauzata de schimbarea cu mai mult de 3% a cursului de referinta a valutei straine fata de leul moldovenesc, Agentia ajusteaza tariful in vigoare la noile realitati. De citeva saptamini incoace dolarul SUA este intr-o continua depreciere fata de leu. In acelasi timp insa ANRE nu reactioneaza deloc la aceasta conjunctura economico-financiara, lasind S.A. Moldovagaz sa se imbogateasca, in opinia noastra, fara temei.

In acest context, va solicit sa-mi explicati de ce Agentia nu micsoreaza tarifele la gazele naturale? Solicit un raspuns in scris pina la sedinta urmatoare in plen a Parlamentului. Si cu rugamintea sa va prezentati si in plenul Parlamentului la aceasta sedinta, cind, nu exclud, va fi depusa si o motiune privind politica energetica a Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, , ( ) e .

, : , ?

.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Intrebarea mea este adresata Guvernului. Eu, in primul rind, aduc multumiri domnului ministru Dodon pentru raspunsul la interpelarea mea. Si rog foarte mult sa mi se prezinte conceptia optimizarii numarului angajatilor din sectorul bugetar in anii 2008 2010, aprobata de Guvern la 28 septembrie 2007, si planul de actiuni privind implementarea acestei conceptii, aprobat recent, la 27 februarie 2008, de catre Guvern.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Cu referire la declaratia domnului Eremciuc. Cu adevarat, la intilnirea cu alegatorii din satul Unguri am spus ca am insistat sa introducem in ordinea de zi informatia Guvernului despre refuzul de a receptiona ajutorul umanitar venit din Federatia Rusa si deputatii comunisti nu au votat acest lucru. Am spus.

De unde (si aici cred ca SIS-ul poate sa ne raspunda) are domnul Eremciuc inscrierea a ceea ce am vorbit eu la Unguri? Ar fi bine sa cunosc si eu. Sper ca nu am fost filmat si inregistrat neoficial, dar, daca oficial, poate imi spuneti si mie cum s-a intimplat acest lucru?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

, . , ? , ?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Si va rog sa urmariti si sa nu faceti privilegii...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...colegilor dumneavoastra si vreau sa va intreb de ce nu mi-ati spus nimic ca domnul de la Ministerul Afacerilor Interne a stat sa-mi raspunda la acea intrebare din 21 februarie cu referire la casa de pe Corobceanu 1, iar dumneavoastra nu ati spus nimic si dumnealui a plecat?

Cind voi primi raspuns la acea intrebare? Aceasta-i intrebarea si astept raspunsul, doamna Presedinte al sedintei. Nu aveti un raspuns?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu-l am, fiindca, din ceea ce detin, au fost prezentate toate informatiile.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu dimineata v-am intrebat.

 

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, in cazul dat nu Postoico invita, in cazul dat, noi am remis interpelarea dumneavoastra si cind vom avea raspunsul va fi receptionat de catre dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna,

Ei au cerut aminare, nu au venit atunci, au cerut aminare.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Eu va rog, ori faceti interpelare...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu dimineata am cerut.

 

Doamna Maria Postoico:

...ori intrebare si cu aceasta terminam. Eu va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu mai terminam.

 

Doamna Maria Postoico:

Continuati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acuma prima intrebare Guvernului si ii solicit sa vina joia viitoare la tribuna Parlamentului. Vaduvele si copiii participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil nu mai pot trai in asa hal. Dupa 18 ani copiii nu se mai bucura de atentie din partea statului, de parca dupa 18 ani dispare boala, dimpotriva, se agraveaza.

Acesti copii nu au facilitati la studii, platesc contractul in intregime, chiar daca au ramas doar cu mama. Nu beneficiaza de asistenta medicala cuvenita, vaduvele ramin bolnave, invalide si sint lasate fara bani, cu greutatile si indiferenta.

Fostii represati, victime ale represiunilor comuniste, au fost lasati pe seama administratiei publice locale. Ministerul Finantelor nu reactioneaza la cerintele administratiei publice locale de a aloca bani pentru restituirea costului averii, desi in bugetul de stat sint prevazuti bani la acest capitol, aceste categorii de cetateni asa si nu pot obtine acel certificat de mostenire de la notar promis demult, ca intrebarea este deja rezolvata.

Doamna Goncear Tatiana din orasul Calarasi, strada Calarasilor 7/22, invalid de gradul II, sta fara lumina de mai mult timp, ca nu are 800 de lei pentru a-si instala contor aparte. Nu se accepta sa plateasca esalonat din pensia pe care o cheltuie permanent pe medicamente scumpe.

Doamna Gavrilita Ecaterina din orasul Calarasi, strada Bogdan Petriceicu Hasdeu 54, invalid de gradul III, 290 de lei pensie, nu are gaz pentru a-si pregati un ceai, dar nicio lingurita de zahar pentru el. Ramine fara apa ca nu are din ce plati. Recent a fost operata la o ureche, urmeaza sa fie operata si la cealalta. Are un singur copil, de asemenea bolnav.

In contextul celor spuse, chem Guvernul sa spuna ce masuri de protectie are pentru situatia categoriilor si persoanelor enumerate, dar si alte categorii care astazi stau flaminde, fara caldura, lumina, gaz, asistenta medicala, uitate de toti; unde sa se adreseze fostii represati ca sa poata obtine, in sfirsit, acel certificat de mostenire din motivul caruia nu le-a fost primita cererea spre examinare in comisie; cine, cum si cind va avea grija de aceste persoane sau veti merge la ei doar inainte de alegeri.

A doua intrebare o adresez Guvernului si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si le cer raspuns in scris la urmatoarea intrebare: cum s-a intimplat ca in locul a doua apartamente cu suprafata totala de 39 m2 de pe strada Bernardazzi 68, municipiul Chisinau, a aparut o constructie de 150 m2 si urmeaza a fi ridicata in 4 nivele, fara acordul celorlalte familii din 4 apartamente, care s-au adresat in judecata?

Va mai intreb cu ce drept pe teritoriul gradinitei nr.46, situata alaturi cu constructia nominalizata, a fost instalat un vagon in care locuiesc constructorii, in schimbul sudarii a doua tevi pentru uscarea rufelor, niste nisip care va fi adus si, culmea, pentru ca vor face gardul deteriorat al gradinitei, care, de fapt, va fi si gardul proprietarilor constructiei la care m-am referit. Cei care construiesc au procedat in acelasi mod si au ridicat o casa pe strada Tolstoi 33.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Prima intrebare o adresez Inspectiei Muncii. Am fost sesizata recent de un grup de cetateni, angajati ai Societatii pe Actiuni Carahasani Vin, asupra faptului ca nu li s-a achitat salariile din luna octombrie anul 2007.

Intrebarea mea este daca Inspectia Muncii este la curent cu aceasta grava incalcare a legislatiei in vigoare, iar daca nu, rog sa elucideze toate circumstantele care au generat aceasta stare de lucruri si sa i-a toate masurile legale pentru a asigura respectarea drepturilor salariale ale angajatilor.

A doua intrebare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Aduc in atentia Domniei Sale situatia jalnica in care se afla persoanele cu dezabilitati care au ajuns invalizi dupa ce au atins majoratul, dar inainte de a reusi sa contribuie la fondul de asigurari sociale, din care motiv nu au dreptul la o pensie, ceea ce ii pune intr-o situatie extrem de dificila.

Ma voi referi doar la un singur caz, cu mentiunea ca numarul situatiilor similare este destul de mare. E vorba de un cetatean din satul Ghiliceni, raionul Telenesti, Andronic Ion, care, dupa ce s-a intors de la armata, a suportat o interventie chirurgicala la coloana vertebrala, devenind invalid de gradul I.

Marimea alocatiei sociale este de doar 73 de lei. Sotia nu activeaza, deoarece este in concediul de maternitate, avind un copil de un an si 6 luni. La moment, indemnizatia la care are dreptul pentru ingrijirea copilului are valoarea de doar 50 de lei. Astfel, venitul tinerei familii se constituie din 73 de lei, plus 50 de lei adica 123 de lei.

Din fondul de sustinere sociala a populatiei familia Andronic a primit anul curent 300 de lei, unicul ajutor la care are dreptul pe parcursul intregului an. Intrebarea mea este: de ce Guvernul nu isi asuma obligatia fata de invalizii din aceasta categorie, pentru ca sa le asigure minimul de existenta acestor persoane. Si mai solicit numarul invalizilor de gradul I, II si III care nu au dreptul la o pensie sociala din fondul de asigurari sociale si beneficiaza doar de alocatie.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Adresez intrebarea mea domnului Procuror General Valeriu Gurbulea. Intre compania mixta moldo-germana Knauf si un grup de cetateni ai satului Criva, raionul Briceni, a fost efectuata o tranzactie in baza careia mai multor terenuri agricole situate intre aceasta cariera de ghips din preajma satului si satul respectiv urmeaza sa le fie schimbata destinatia.

Intrucit bonitatea solului este una inalta, consideram ca este un act absolut ilicit, care vine in contradictie cu prevederile legislatiei in vigoare, de aceea solicit Procuraturii Generale sa se autosesizeze si sa investigheze acest caz pentru a identifica acele crime comise si sanctionarea exemplara a acelora care s-au facut vinovati de prejudicierea pe care o aduce acestor terenuri agricole, schimbarea destinatiei respectivelor terenuri din preajma satului Criva, intrucit ele urmeaza sa fie exploatate de catre respectiva companie pentru extragerea ghipsului din preajma acestui sat.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc frumos.

Ma adresez catre domnul viceprim-ministru Victor Stepaniuc.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Rog sa-mi fie prezentata copia adresarii Agentiei Sportului catre Guvernul Republicii Moldova cu privire la schimbarea statutului Scolii specializate sportive de tenis din strada Coca, municipiul Chisinau.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitari nu sint. Trecem la urmatorul punct de pe ordinea de zi declaratii. La microfonul central se invita doamna Pavlicenco. Cinci minute, doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vreau sa va prezint declaratia femeilor national-liberale in legatura cu incalcarea libertatii de exprimare in Republica Moldova. Noi, doamnele membre ale PNL, ne-am constituit in organizatia femeilor national liberale pentru a ne spune si mai respicat cuvintul in legatura cu fenomenele ce se produc in societate. Credem ca toate femeile care se gindesc la viitorul copiilor le doresc libertatea. Numai societatile libere pot fi prospere.

Pentru noi prosperitatea ar insemna raminerea parintilor acasa linga copii, cistigarea existentei in propriul stat, urmarea studiilor fara restrictii, respectarea pluralismului de opinii si a libertatii de exprimare, respectarea drepturilor economice, a drepturilor la munca, la libera circulatie, la o pensie decenta. Cerem posibilitatea de a discuta in spatiul public despre problemele ce framinta societatea care se depopuleaza, in care copiii cresc fara parinti, iar parintii si bunicii mor fara a fi condusi pe ultimul drum de fiii si fiicele lor.

Noi nu mai putem tolera coruptia si ilegalitatile care i-au dezamagit intr-atit pe cetateni incit fug unde vad ochii, trudind din greu numai sa-si poata vedea copii imbracati si satui. Insa caldura si mila parinteasca, mina grijulie pe crestetul copilului nu pot fi inlocuite cu un ban cistigat peste hotare. Noi vrem sa muncim acasa, sa le spunem aici tuturor durerile noastre, sa le lamurim cu totii, sa ne lamurim cu totii de ce nu se intimpla si la noi progresele ce au loc in alte state, mai adineaori egale ca etapa de dezvoltare cu Republica Moldova.

In acesti ani am inteles ca statul nostru, condus de un regim comunist invechit, nu poate oferi viitor tinerilor si batrinete demna parintilor, nici o soarta europeana romanilor si alogenilor, adica tuturor cetatenilor Republicii Moldova.

Noi nu avem o televiziune unde sa se discute caile de iesire din situatia disperata in care ne aflam. Noi vedem cum sint persecutati ziaristii care vorbesc adevarul, redactiile ziarelor si posturile de radio unde oamenii simpli isi mai pot spune pasul si necazurile. Dupa ce ni s-a luat Antena C, EURO TV, TVR1, acum se vrea si acapararea postului de radio Vocea Basarabiei, care apara valorile nationale, unicele in masura sa ne ofere o speranta de identitate, de viitor romanesc si european.

Noi vrem o societate libera si indemnam femeile democrate sa nu permita izolarea statului, revenirea la regimul sovietic, raminerea in zona de influenta ruseasca, unde am fost deznationalizati, distrusi, deportati, exterminati, supusi genocidului national.

Jos miinile de pe presa libera! Jos miinile de pe Vocea Basarabiei, de pe ziaristii curajosi, de pe demnitatea nationala! Libertatea e aproape. Sa o apropiem cu totii.

Chisinau, 8 martie 2008.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Urechean.

Domnule Urechean,

De sapte minute dispuneti. Bine, poftim. Cu parere de rau, nu o am. Ce sa fac?

 

Domnul Serafim Urechean:

Ea este reciproca, probabil.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, cred ca da.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da. Iata astept. Acum.

Declaratia Fractiunii Alianta Moldova Noastra:

Sapte ani de guvernare comunista o povara a bunatatii,

a libertatii si a demnitatii noastre nationale.

Pasind in secolul XXI, Republica Moldova, guvernata de Partidul Comunistilor, a ajuns in topul tarilor cu cel mai scazut nivel de democratie si al libertatilor fundamentale. Tara in care domina totalitarismul, birocratismul si coruptia. Comunistii, care au speculat cu lozinca integrarii europene, in loc sa aduca Republica Moldova la nivelul tarilor europene, au stors un profit maximum din nostalgia cetatenilor dupa perioada sovietica.

Apreciind rezultatele celor sapte ani de guvernare comunista, Alianta Moldova Noastra face urmatoarele concluzii. In acesti sapte ani falsa lozinca Puterea poporului, care i-a adus pe comunisti la guvernare, in realitate a insemnat Puterea poporului lui Voronin. In Republica Moldova a fost instalat un sistem politic autoritar, o structura de stat de timp politienesc, specializata in uzurparea puterii si aplicarea violentei in scopuri personale si politice. In acesti ani normele constitutionale ale Republicii parlamentare au fost incalcare in mod abuziv.

Cele patru verigi ale puterii de stat: Parlamentul, Guvernul, justitia si mass-media au fost subordonate Presedintiei. Represiunile politice s-au extins, in special, asupra intelectualitatii care condamna romanofobia. In acesti ani cetatenii au obosit de populism, minciuna si cinism. Puterea si unii politicieni s-au dedat unui teatru politic dezgustator in care mariajele si divorturile politice, tirgurile si afacerile dubioase au dezamagit electoratul, iar votul din 4 aprilie 2005 a constituit un act de tradare a alegatorilor la scara nationala. Electoratul este obosit, iar povara umilintei devine insuportabila pentru ei.

In acesti sapte ani democratia, libertatea, libertatea cuvintului si drepturile omului au fost discreditate definitiv. Televiziunea, Consiliul Coordonator al Audiovizualului si cele mai importante structuri mass-media sint puse sub controlul Partidului Comunistilor. Cenzura a devenit un atribut oficial al puterii, iar minciuna si manipularea opiniei publice un instrument al politicii de stat. Atit canalul de televiziune Moldova-1, care activeaza din banii cetatenilor, cit si postul privat NIT ne fericesc permanent cu dialoguri cinice cu Presedintele Voronin si cu reprezentantii mediocri ai puterii comuniste.

Sapte ani de ilegalitati si abuzuri. Sistemul judecatoresc si Procuratura, SIS-ul sint tinute sub controlul direct al sefului statului. In Republica Moldova nu domneste puterea dreptului, ci dreptul puterii, nu dictatura legii, ci legea dictaturii. Sapte ani de politica externa imprevizibila, in care comunistii au aplicat un comportament duplicitar si amoral in relatiile tarii noastre cu partenerii straini. Una spun la Moscova, alta la Bruxelles si cu totul altceva la Washington. Politica interna si externa se face pe ascuns in cabinetul Presedintelui Voronin. Iar dovada incompetentei si miopiei politice a guvernarii comuniste este lipsa unei strategii de politica externa a statului, precum si lipsa de progres in solutionarea conflictului transnistrean.

Sapte ani de promovare a sentimentului de patriotism fals de catre Voronin si Tarlev, au privatizat acest sentiment sacru, implementindu-ne falsul ca doar comunistii si simpatizantii lor sint adevaratii patrioti, pe cind cei care au luptat pe baricadele independentei si au pus temelia statalitatii noastre sint numiti antipatrioti si dusmani ai poporului.

Pentru cetatenii Republicii Moldova ramasi in tara acesti sapte ani de guvernare comunista au fost ani de supravetuire anevoioasa si nicidecum de succese in dezvoltarea economica. Doar in Moldova exista crestere economica care, de fapt, asigura scaderea nivelului de trai al populatiei. In acesti ani cresterea economica si a veniturilor bugetare au fost direct proportionale cu cresterea volumului de remitente a cetatenilor aflati peste hotare. Peste 1/3 din populatia tarii si 50% din copii din Republica Moldova traiesc in saracie sau la limita acesteia. 26% din totalul copiilor de la sate nu merg la scoala. Serviciile de sanatate sint sau scumpe sau de proasta calitate.

Programul Satul moldovenesc a esuat, iar programele nationale s-au soldat cu saracirea populatiei si imbogatirea clanului comunist. Sint 7 ani de activitate incompetenta a Guvernului, in care economia de piata a fost inlocuita cu o piata a abuzurilor administrative, iar incercarile jalnice de a o face pe reformatorii liberali nu au fost altceva decit o farsa politica.

Despre calitatea guvernarii Tarlev ne vorbesc rezultatele studiului Bancii Mondiale, comparativ cu alte state, cea mai proasta guvernare din lume, cu calitativele la capitolul Eficienta de 22 de puncte dintr-o suta.

Au fost 7 ani de simulare a opiniei, a optiunii de integrare europeana de catre puterea comunista. Toate tarile vecine isi edifica un viitor european si doar Moldova paseste pe calea trasata de Ilici. Declaratiile liberale si democratice ale lui Voronin nu sint decit o perdea de fum pentru a insela vigilenta Uniunii Europene. Regimul comunist asa si nu a insusit stilul politicii europene si sintem convinsi ca nu va reusi niciodata.

Pentru AMN, cit si pentru toate fortele democratice din tara nu poate exista un alt obiectiv mai important decit cel de a izbavi Republica Moldova si cetatenii ei de regimul comunist, care ne umileste demnitatea noastra nationala. Sintem constienti ca dupa detronarea comunistilor vom fi nevoiti sa dam dovada de multa abnegatie si demnitate pentru a sterge de pe obrazul societatii rusinea comunista.

Va multumesc frumos pentru atentie. (Aplauze.)

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Filat. Verificati si dumneavoastra ora, este 03 minute. De 5 minute dispuneti dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ma incadrez, doamna Postoico.

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Peste putin timp Comisia europeana va prezenta raportul sau de evaluare a procesului de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana pentru perioada de 3 ani, dupa care va demara pregatirea unui acord consolidat ce va inlocui Acordul de parteneriat si cooperare.

Acest lucru este un motiv serios pentru o discutie competenta si deschisa, stimati colegi, in organul legislativ al tarii. Si am o intrebare: nu cumva aici in Parlamentul Republicii Moldova, in care sint reprezentate, practic, toate fortele politice din societate, trebuie organizate dezbateri in problemele de interese national? Din pacate, si aici comunistii ramin fideli traditiei sovietice de a face publice numai lucrurile care au menirea sa lustruiasca imaginea partidului de guvernamint si sa creeze impresia unei integrari rapide in structurile Uniunii Europene. Insa situatia reala este departe de a fi una favorabila tarii noastre.

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si elaborarea politicii europene de vecinatate, Comisia europeana, din considerente geopolitice de stabilizare a statelor vecine, a luat in vizor Republica Moldova si rezultatele n-au intirziat. A fost deschisa delegatia Comisiei europene la Chisinau, a fost numit reprezentantul Uniunii Europene la negocieri privind problema transnistreana, a fost creata Misiunea EOBAM la frontiera cu Ucraina si este preconizata o asistenta financiara si tehnica importanta.

Insa modernizarea si europenizarea Republicii Moldova nu poate fi redusa la asistenta generoasa din partea Uniunii Europene. Presedintele Voronin nu oboseste sa afirme ca Europa trebuie construita la noi acasa. Insa aceasta, domnule Presedinte, presupune imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor, iar noi la acest capitol ocupam ultimul loc de pe continent. Mai departe vine: respectarea drepturilor fundamentale ale omului, independenta justitiei, mass-mediei, economie functionala si libera in acelasi timp. Care este situatia reala noi o stim cu totii, insa o interpretam diferit.

Diferenta dintre rapoartele guvernarii si realitatea cotidiana este relevata de rapoartele institutiilor internationale si locale, care monitorizeaza si evalueaza constant Republica Moldova. Indicatorii dezvoltarii umane, rapoartele Freedom House si Transparency International, sentintele CEDO atesta un regres categoric in domenii ca: drepturile si libertatile fundamentale ale omului, justitia, mass-media, probleme ce tin de coruptie etc.

Statistica si aprecierile europenilor nu cruta deloc orgoliile noastre. Daca asa vad guvernantii constructia europeana, ma tem ca urmatoarele guvernari vor avea foarte mult de demolat.

Stimati colegi,

In calitatea mea de parlamentar, vreau sa insist la o participare decisiva a Legislativului la elaborarea si implementarea politicilor de integrare europeana si, nu in ultimul rind, la instituirea unui eficient si riguros control parlamentar asupra realizarii optiunilor si obligatiunilor asumate de statul nostru.

De asemenea, consider ca este oportun ca domnul Stratan, ministrul afacerilor externe si integrarii europene, in unele din sedintele urmatoare ale Parlamentului sa vina sa prezinte o informatie ampla care sint rezultatele concrete ale implementarii Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Este un lucru absolut necesar nu numai ca acest raport sa fie prezentat la Bruxelles.

Si un lucru foarte important: care este mandatul de negocieri a documentului ce va lua locul Acordului de parteneriat si cooperare? Si care sint sansele Republicii Moldova de a include aici clauzele care sa reflecte cele patru libertati in Uniunea Europeana: libera circulatie a bunurilor, a serviciilor, a persoanelor si a capitalului?

Pornind de la realitatea ca majoritatea covirsitoare a cetatenilor nostri se pronunta pentru integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana, fac apel catre misiunile diplomatice acreditate la Chisinau sa trateze procesul de integrare europeana a Republicii Moldova cu mai multa principialitate, pentru a exclude posibilitatea mimarii eforturilor si a dezinformarii opiniei publice in aceasta problema de maxima sensibilitate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova cheama toate formatiunile de orientare democratica sa-si uneasca eforturile pentru a impulsiona procesele integrationiste si pentru a le imprima un caracter ireversibil.

Domnule Urechean,

Salut ideea si toti sintem de parerea ca Moldova fara Voronin, Moldova fara comunisti va da o perspectiva clara dezvoltarii Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Cusnir. De 5 minute dispuneti.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Onorata asistenta,

Spuneam cu aproape 2 ani in urma ca Parlamentul nostru a cam luat-o razna si ma refeream la faptul ca Fractiunea Comunistilor, in cirdasie cu un petic rosu ramas din Fractiunea PPCD, au optimizat activitatea Parlamentului prin excluderea mea si a altor colegi din functia de vicepresedinti ai comisiilor, neavind cu cine ne inlocui si aducind ca argumente stirbirea imaginii PPCD.

Ma intreb si va intreb: ce are Parlamentul Republicii Moldova cu imaginea Partidul Popular Crestin Democrat, in detrimentul imaginii si activitatii normale a Parlamentului? Si cu ce drept coalitia ros rosie a votat atare optimizari?

Astazi gruparea PPCD are reprezentanti in doar 5 comisii permanente din
9 si nu are reprezentanti in cele mai importante: Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu are nici pina astazi un vicepresedinte din partea opozitiei. Cum apara gruparea PPCD interesele alegatorilor in cele 4 comisii, unde nu au niciun reprezentant? Poate si-au delegat obligatiunile tovarasilor comunisti? Iar europenelor le improscam praf in ochi ca avem un Parlament foarte democratic, ca avem si comisii conduse de opozitie. Da, de fapt, in toate comisiile avem majoritati comuniste, chiar si fara gruparea PPCD.

Cind la 6 iulie 2006 printr-o declaratie noi, 3 deputati, plecati din gruparea PPCD am atras atentia conducerii Parlamentului, dar si opiniei publice, ca noi nu puteam fi exclusi din Fractiunea PPCD dupa ce plecasem singuri cu mult timp inainte, atunci cind am inteles ca locul nostru nu mai era in acea asa-zisa fractiune, unde domina un altfel de totalitarism nu mai putin odios decit cel comunist. De fapt, o grupare SRL a troikai pepecediste.

In replica la acea declaratie colegul nostru Vlad Cubreacov, care si-a pierdut nu doar memoria, spunea ca stim cu totii (si acest lucru a transpirat si in presa) ca Federatia Rusa, de exemplu, pentru ca se vorbeste de rusificare, prin filiera sa transnistreana, a disponibilizat fonduri banesti destul de importante pentru coruperea, mai simplu spus, pentru cumpararea unor reprezentanti actuali sau fosti ai Partidului Popular Crestin Democrat, precum si a unor jurnalisti care si-au facut o meserie din atacarea si denigrarea permanenta a Partidului Popular Crestin Democrat, a autoritatilor constitutionale ale statului, dar si a reprezentantilor altor partide politice.

Astazi ei vin cu aceleasi argumente, dar daca atunci isi facuse acea grupare in baza ramasitelor rosii din PPCD, astazi gruparea Rosca Cubreacov Secareanu vrea sa privatizeze cu de-a sila cetatenii Republicii Moldova, folosind pentru aceasta tribuna Parlamentului. Nu mai vor ca taranii nostri sa-l asculte pe renumitul (si nu zisul) Fuego.

O zic scurt si clar: jos miinile patate si murdare de pe tribuna Parlamentului, mars la Flux si impreuna cu el sa ajungeti in groapa care v-ati sapat-o singuri, iar noi, cei cu adevarat cu miinile si sufletele curate, sa scapam societatea de acea epidemie de riie comunista. Sintem multi, sintem in stare. Am gasit leacul de riie pentru totdeauna.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Ceea ce am vrut sa spun, de fapt, nu este o replica, ci un sentiment de regret. Regret foarte mult ca nu am avut clarviziunea, ca atunci cind am intocmit lista electorala in 2005 sa verificam capacitatea intelectuala si psihica a tuturor candidatilor care au mers pe lista noastra.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Neagu.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Voi prezenta declaratia Miscarii Actiunea Europeana cu privire la rezolvarea crizei transnistrene.

Miscarea Actiunea Europeana constata ca din momentul proclamarii independentei si pina in prezent Republica Moldova a suportat un razboi continuu declansat de Rusia contra suveranitatii tarii.

Provocarea separatismului teritorial si instalarea unui regim marioneta la Tiraspol a constituit cea mai grea lovitura data independentei statului nostru. Aspiratiile europene au fost mereu reduse la zero din cauza regimului separatist condus de cetateni rusi cu ranguri inalte in armata si serviciile secrete ruse.

Declansarea conflictului militar si agresiunea armata directa a Rusiei din 1992 i-au permis Moscovei sa-si mentina controlul asupra teritoriilor ocupate din zona de est a statului nostru. Enclava separatista a devenit cea mai importanta pirghie, prin intermediul careia Republica Moldova este redusa la statutul de anexa geopolitica a Rusiei, unde ar urma sa se opreasca granitele extinse ale Uniunii Europene si ale Aliantei Nord-Atlantice.

Armata rusa de ocupatie continua sa stationeze in mod ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, Rusia sfidind angajamentele sale internationale asumate in cadrul reuniunilor OSCE de la Istambul in 1999 si la Porto in 2002 de a-si evacua intregul arsenal militar si de a-si retrage complet si neconditionat fortele armate pina la sfirsitul anului 2003.

Federatia Rusa mentine in continuare conflictul transnistrean prin asistenta politica, militara, economica si financiara a regimului secesionist si anticonstitutional de la Tiraspol. Acest conflict se mentine, de asemenea, din cauza abordarii lui nehotarite de catre organismele internationale, din cauza ineficientei mecanismului de reglementare supranumit 5 plus 2, precum si a politicii inconsecvente si filoruse a autoritatilor de la Chisinau.

Toate acestea au permis Rusiei sa-si promoveze si in continuare nestingherit interesele imperiale, agravind situatia si indepartind si mai mult perspectiva solutionarii echitabile a diferendumului. Regimul Voronin, cunoscut prin obedienta sa fata de Moscova, reprezinta cea mai comoda unealta pentru realizarea scopurilor imperiale ale Rusiei in aceasta zona geopolitica.

Prin demararea unor tratative secrete cu Moscova, pe la spatele Statelor Unite, Uniunii Europene, OSCE si Ucrainei, ignorind mecanismul de reglementare a conflictului transnistrean, recentele initiative ale lui Voronin, care reprezinta, de fapt, conditiile ultimative puse de partea rusa si care au ca scop mentinerea statului nostru in sfera de influenta a Rusiei, Presedintele Republicii Moldova, slujind interese straine, comite un atentat direct impotriva ordinii constitutionale si perspectivelor noastre europene si euroatlantice.

Pornind de la cele expuse mai sus, Miscarea Actiunea Europeana considera ca la baza reglementarii pasnice si echitabile a diferendumului transnistrean trebuie sa stea urmatoarele principii:

1. Mecanismul de reglementare a conflictului transnistrean trebuie sa se intemeieze pe declaratia de independenta a Republicii Moldova si pe prevederile constitutionale privind caracterul independent si suveran, unitar si indivizibil al statului si sa nu admita sacrificarea intereselor noastre nationale.

2. Retragerea neconditionata si completa a efectivului militar si a arsenalului Federatiei Ruse din Republica Moldova ca preconditie si factor esential pentru restabilirea unitatii teritoriale a tarii.

3. Demilitarizarea, dezarmarea si dizolvarea formatiunilor armate subordonate regimului de la Tiraspol. Acest proces trebuie sa fie realizat de fortele pacificatoare cu mandat international, in colaborare cu autoritatile legitime ale Republicii Moldova.

4. Democratizarea zonei de est a tarii, dizolvarea tuturor structurilor neconstitutionale si organizarea alegerilor locale libere, restabilirea in localitatile din Transnistria a tuturor organelor puterii de stat si a regimului constitutional al Republicii Moldova, respectarea drepturilor si a libertatilor omului, a principiilor democratice si a valorilor nationale si general umane, crearea conditiilor pentru dezvoltarea libera si nestingherita a minoritatilor nationale.

5. Decriminalizarea si reformarea economiei in zona de est a Republicii Moldova si asigurarea unor conditii normale pentru desfasurarea nestingherita a activitatilor economice. Toate asa-numitele privatizari ale anumitor obiecte, obiective economice sint lovite de nulitate din momentul desfasurarii acestor tranzactii.

6. Tratativele cu Rusia in vederea rezolvarii diferendumului transnistrean, indiferent de formatul in care sint duse, trebuie sa fie maximal transparente, iar rezultatele date publicitatii.

Orice abordare superficiala, pripita, inechitabila sau de conjunctura a conflictului transnistrean poate genera noi factori de instabilitate si comporta riscuri serioase pentru pacea in regiune.

Miscarea Actiunea Europeana face apel la toate fortele politice, democratice si proeuropene, la societatea civila, sa se solidarizeze in lupta contra imperialismului rus si a uneltelor docile ale acestuia de la Chisinau, care incearca sa distruga cuceririle noastre democratice si sa reduca statul nostru la rolul de anexa geopolitica a Rusiei.

Reafirmam si pe aceasta cale dorinta noastra de a trai intr-o Europa unita si de a ne integra in noua arhitectura de securitate euroatlantica.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Banari.

Domnule Banari,

5 minute.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimati colegi,

Pe data de 7 iulie 2006 Parlamentul, cu voturile fractiunii majoritare, a aprobat legea inregistrata sub numarul 208 si a introdus modificari esentiale in Legea cu privire la patenta de intreprinzator.

Conform acestor modificari, pina la 1 ianuarie 2009, adica treptat, pe parcursul a 2 ani, se interzice activitatea in baza patentei de intreprinzator a comertului cu amanuntul, cu exceptia produselor fabricate de detinatorii de patenta.

De nenumarate ori am adus in Parlament argumente, mentionind faptul ca detinatorii de patenta sint cetatenii Republicii Moldova, doresc sa activeze, sa traiasca si sa munceasca aici in Moldova, nu cer nimic de la stat si Guvern. Ministerul Economiei nu are dreptul sa-i trateze pe acesti oameni ca hoti, tilhari, din simplul motiv ca ei activeaza in conformitate cu legislatia in vigoare.

Pentru mai multi de 90% din aceste persoane comercializarea produselor la piata este unica sansa de a rezista si de a-si intretine familiile. Cu parere de rau, nu am fost auzit cum nu au fost auziti nici cei 4 5 mii de cetateni care au protestat si continua sa protesteze si acum in fata Parlamentului. Cer abrogarea Legii nr.208 si sint gata sa continue actiunile de protest.

Autorii modificarilor drastice introduse in Legea cu privire la patenta de intreprinzator au facut-o pe partizanul, crezind ca zeci de mii de oameni vor inghiti linistit si aceasta batjocora, fara a se revolta. Pe parcursul ultimilor doi ani am avut mai multe intilniri cu cetatenii din majoritatea raioanelor si de fiecare data o buna parte din intrebarile adresate au fost de la detinatorii de patente.

Mai multi pensionari si invalizi din diferite raioane au subliniat ca, primind o pensie de 400 500 de lei, nu pot duce un mod de viata decent si sint nevoiti sa-si continue la virsta de 60-70 de ani activitatea in baza patentei si comercializeaza la piata.

Stimati colegi,

Ma adresez catre dumneavoastra, cei care au ramas in sala si catre cetatenii Republicii Moldova, sper ca mass-media va mai transmite ceva. Acum mai bine de opt ani, cind a fost aprobata de Parlament Legea privind patenta de intreprinzator, mii de persoane au crezut statul, au reactionat la indemnul conducerii tarii de atunci si au profitat de posibilitatea de a se autoangaja. Circa 48 de mii de persoane, inclusiv pensionari invalizi, au profitat de aceasta posibilitate. Aceste persoane au fost in stare sa-si intretina familiile si sa contribuie anual la bugetul statului cu circa 60 80 milioane de lei.

Guvernul duce in eroare opinia publica atunci cind declara ca nu interzice nicidecum posibilitatea acestor persoane de a-si continua activitatea, ci doar propune detinatorilor de patente sa se reinregistreze gratuit sub forma de intreprindere individuala sau societate cu raspundere limitata. Reprezentantii Guvernului au uitat probabil sa informeze detinatorii de patente ca inregistrarea sub orice forma de persoana juridica atrage cheltuieli adaugatoare, insuportabile pentru un mic comerciant. Ministerul Economiei si Comertului nu a adus la cunostinta acestor persoane ca intreprinderile individuale, societatile cu raspundere limitata si societatile pe actiuni sint obligate sa achite anual taxa pentru amplasarea unitatilor de comert si sa obtina de la organele locale licenta si autorizatie.

Aceste plati insuportabile au dus la aceea ca in Moldova, din zece intreprinderi mici nou inregistrate, dupa doi ani ramin pe piata doar doua, dupa cinci ani una. Astfel in Moldova astazi avem doar 9 intreprinderi la 1000 de locuitori. In localitatile rurale acest indiciu este de patru ori mai mic. O situatie mai proasta nu exista in nicio alta tara din Europa. In Polonia 40 de intreprinderi.

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut mai aveti.

 

Domnul Ivan Banari:

In Ungaria 48, in Romania 26, 27. Eu am timp inca, doamna.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Banari,

Un minut.

 

Domnul Ivan Banari:

Anume prin intermediul patentei de intreprinzator specialistii din diferite domenii, inclusiv medicii, profesorii, farmacistii, jurnalistii, au posibilitatea sa-si creeze singuri locuri de munca. Personal am prezentat in Parlament adresari cu cerinta de a abroga Legea nr.208, semnate de un numar impunator de 5 mii de cetateni, detinatori de patente. Impreuna cu colegii parlamentari din grupul Partidului Social Democrat, Braghis, Bolboceanu, Deatovschi, Godoroja, am inaintat doua initiative, doua proiecte de lege. Insa niciunul din ele nu a fost discutat nici in comisie, nici in sedinta in plen.

Ca urmare a situatiei create, propun urmatoarele:

1) Sa ne intrunim intr-o sedinta speciala si sa reparam greseala comisa de Guvern;

2) Pornind de la aceea ca businessul mic este acea veriga care poate scoate economia Moldovei din impas si de care a profitat majoritatea tarilor dezvoltare, propun sa cream o comisie parlamentara speciala pentru dezvoltarea businessului mic si indemn deputatii parlamentari, indiferent de apartenenta la un partid sau altul, sa sustina aceasta idee. Astazi businessul mic exista, mai este viu si inregistreaza poate si unele rezultate nu datorita, ci in pofida existentei conditiilor de care are nevoie si sustinerii din partea Guvernului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Secareanu.

Domnule Secareanu,

7 minute.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat reaminteste ca prin Hotarirea Parlamentului nr.163 din 15 octombrie 1998 a fost creata o Comisie de ancheta pentru reexaminarea materialelor referitoare la raportul Curtii de Conturi si modul de comercializare a avioanelor din patrimoniul statului. Vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca, a condus acea comisie de ancheta.

Raportul comisiei a fost elaborat si aprobat in unanimitate de catre toti membrii acesteia, care reprezentau toate acele patru fractiuni parlamentare. Proiectul de hotarire propus de Comisia de ancheta a fost adoptat cu peste patru cincimi din voturi ale membrilor Parlamentului. Unul dintre principalele personaje ale raportului Comisiei de ancheta era Vladimir Filat in functia sa de director al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, intrucit Vladimir Filat a fost executantul operatiunii de comercializare a sase avioane TU-154B prin negocieri directe catre o firma din Rusia.

Cele sase avioane au fost vindute la un pret total de 1 milion 110 mii dolari, cu incalcarea grava a Legii privind Programul de privatizare pentru anii 1997 1998, articolul 16, alineatul (1) al caruia permitea comercializarea unor bunuri din patrimoniul statului prin negocieri directe doar in cazul unui singur cumparator si cu conditia ca patrimoniul sa fi fost scos anterior la licitatie sau concurs de cel putin doua ori.

In fata Comisiei de ancheta, Vladimir Filat a afirmat ca avioanele respective erau bune de dat la fier uzat si au fost vindute ca active neutilizate in procesul tehnologic al intreprinderilor. Trebuie de precizat faptul ca din cele sase avioane doar doua nu puteau fi exploatate, iar alte doua avioane fusesera supuse unor reparatii capitale cu putin timp inainte de vinzare.

Din datele de care dispunea Comisia de ancheta a Parlamentului, unul din cele sase avioane (nr. de bord 95324) nici nu au stationat in Rusia, ci a fost imediat revindut companiei aeriene Krilia Taraza din orasul Taraz, Kazahstan pentru suma de aproximativ 500 mii de dolari, care, la rindul sau, la inchiriat unei companii aeriene din Emiratele Arabe Unite, fapt investigat si constatat oficial de catre Ministerul Securitatii Nationale de atunci.

Pentru a justifica vinzarea avioanelor prin negocieri directe si nu prin licitatie, Filat a invocat Regulamentul cu privire la modul de comercializare a avioanelor neutilizate in procesul tehnologic al intreprinderilor, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.665 din 29 noiembrie 1996, care, la momentul tranzactiei, nu mai era in vigoare, trimiterea la el fiind, bineinteles, nejustificata.

Comisia parlamentara a constatat ca in timpul derularii acestei operatiuni Vladimir Filat a recurs la fals. Astfel pe data de 12 iunie 1998 setul format din sase avioane TU-154 a fost transmis de la Agentia teritoriala Chisinau pentru privatizare la Comisia de negocieri directe. Procesul verbal privind transmiterea preluarea setului este semnat de catre Vladimir Filat, care apare in actul respectiv ca presedinte al comisiei de negocieri directe. Respectiva comisie de negocieri directe a fost formata prin ordinul nr.111 din 17 iunie 1998 al Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat (minister ca era deja desfiintat ca urmare a modificarii structurii Guvernului).

Reiese ca presedintele comisiei de negocieri directe, Vladimir Filat, semna procese-verbale in numele acesteia cu 5 zile inainte de formarea respectivei comisii. Persoanele care s-au ocupat de comercializarea avioanelor TU-154B nu au intentionat sa organizeze licitatii in acest scop. Drept dovada sint scrisorile directorului general al Air Moldova de atunci si documentele incheiate intre Air Moldova si Aviazapciast.

Ordinul numarul 111 prin care a fost formata comisia de negocieri directe ridica mai multe semne de intrebare, in componenta comisiei fiind incluse persoane din doua structuri care nu au coexistat nicio zi: directorul general al Departamentului Privatizarii si viceministrul privatizarii. Ordinul a fost semnat de Zinaida Grafchin, viceministru de atunci al privatizarii.

De mentionat ca acea comisie de negocieri directe a activat doar o singura zi. La 18 iunie 1998, a doua zi dupa formarea comisiei reprezentantul Societatii pe Actiuni Aviazapciast din Federatia Rusa a depus cererea pentru participarea la negocieri directe, negocieri care au avut loc in aceeasi zi de 18 iunie 1998. Membrii comisiei de negocieri au declarat in sedinta comisiei de ancheta ca cifra de 1 milion 110 mii de dolari pentru setul de sase avioane a fost propusa de Vladimir Filat, presedintele comisiei. La 14 iulie 1998 a fost semnat contractul nr.44 dintre Compania de Stat Air Moldova si Societatea pe Actiuni Aviazapciast.

Comisia de ancheta a conchis ca cele 6 avioane au fost comercializate cu incalcari grave ale legislatiei in vigoare. Procuratura Generala si Curtea de Conturi, fiind solicitate de Parlament, au avut o atitudine superficiala, ca sa nu spunem sfidatoare. Persoanele care au verificat legalitatea acestei operatii, Procurorul General si presedintele Curtii de Conturi de atunci au trecut cu vederea incalcarile evidente ale legislatiei, comise in procesul comercializarii avioanelor TU-154B.

Data fiind aceasta situatie, grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat cere Procuraturii Generale sa verifice motivele pentru care aceasta institutie, primind raportul si toate materialele Comisiei de ancheta care ii vizau direct pe Vladimir Filat si alte persoane de raspundere din Guvernul Sturza, nu a dat curs hotaririi Parlamentului si nu a initiat investigatiile de rigoare.

Totodata, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, in calitatea sa de organ de lucru al Parlamentului, sesizeaza pe aceasta cale Procuratura Generala si ii cere oficial sa examineze in conformitate cu legislatia faptele constatate in raportul Comisiei de ancheta, aprobat cu votul a 83 de deputati in Parlament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 20 martie, ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.32.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova