DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008
Sedinta
din ziua de 13 martie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3894 pentru modificarea unor acte legislative
(Codul penal – art.62, 69, 87 s.a.; Codul de executare al Republicii Moldova –
art.170, Capitolul XXIII, 297).
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4297 cu privire la functia publica si statutul functionarului
public.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4582 privind regimul armelor, munitiilor, materiilor si
substantelor explozive.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.325 pentru
aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind resturile explozive de razboi
la Conventia asupra interzicerii sau limitarii utilizarii anumitor arme clasice
care pot fi considerate ca producind efecte traumatizante excesive sau ca
lovind fara discriminare.
7. Dezbaterea si respingerea Motiunii simple
privind atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre
stat. Proiectul nr.492.
8. Dezbaterea si adoptarea proiectului
ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 20 – 28
martie 2008.
9. Intrebari.
10. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.
11. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean
– Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
12. Declaratia domnului deputat Vladimir
Filat.
13. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.
14. Declaratia domnului deputat Ion Neagu.
15. Declaratia domnului deputat Ivan
Banari.
16. Declaratia deputatului Stefan Secareanu
– Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
96 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Irina Vlah, Nicolae Oleinic,
Efim Agachi, Oleg Serebrian, Gheorghe Musteata.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Stimati colegi,
Ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
La ordinea de zi doresc sa propun ca astazi,
poate, daca nu saptamina viitoare, totusi sa gasim posibilitatea sa organizam
audieri parlamentare in ceea ce priveste problema transnistreana.
Din 2005 cred ca aceasta e a saptea sau a
opta oara cind ridicam aceasta problema si de fiecare data se cauta motive, se
amina, se tergiverseaza si, pina la urma, nu se discuta. Eu vreau sa amintesc
colegilor ca orice decizie nu ar fi fost luata in problema transnistreana, ea
trebuie sa treaca prin Parlament si trebuie sa fie sustinuta de catre
Parlament. Si sigur ca Parlamentul este acea institutie care trebuie sa fie la
curent cu ceea ce se discuta.
Era bine ca noi sa auzim nu declaratii,
intentii, interviuri s.a.m.d., dar sa cunoastem niste proiecte care sint astazi
in discutie, ca sa dispara speculatiile. Eu vreau sa va spun ca noi, de
exemplu, Fractiunea Partidului Democrat, dorim sa contribuim, sa sprijinim
astfel de documente, dar noi nu putem sa sprijinim ceea ce nu stim si nu cunoastem.
Pe urma, pe marginea acestui subiect se fac o sumedenie de speculatii care, intr-o
masura oarecare, afecteaza nu atit guvernarea, cit Republica Moldova. Si era
bine ca noi sa stim, sa sprijinim si sa vorbim deschis despre un proces pe care
noi toti dorim sa-l rezolvam.
Multumesc.
Propun ca astazi ori saptamina viitoare sa
vina in Parlament domnul Sova, domnule Presedinte, la Biroul permanent si la sedinta
in plen.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Oleg Mantorov:
Ñïàñèáî.
Ïðîøó çàïèñàòü íà âûñòóïëåíèå ïî Çàêîíó ¹ 4582.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si eu, de fapt, m-am postat aici la
microfon cu exact aceasta rugaminte.
Domnule Lupu,
Va amintesc ca dumneavoastra ati promis ca
vom avea audieri in problema transnistreana pina la sfirsitul sesiunii de primavara
– vara anul trecut, ceea ce nu s-a mai intimplat. Cunoasteti ca nu s-au
realizat nici hotaririle adoptate de Parlament in 2005. De aceea, eu cred ca, intr-adevar,
daca noi vom accepta si vom avea norocul sa avem audieri parlamentare, vom
demonstra ca totusi Parlamentul nu sta in buzunarul Presedintiei sau al unor nu
stiu care consilieri.
Noi, daca sintem republica parlamentara si
doresc fractiunile, nu trebuie sa admitem ca in aceasta problema sa-si spuna
opinia doar o singura fractiune. Va mai amintesc cu cita sinceritate si incredere
in viitor au votat toti deputatii in prima zi a actualei legislaturi declaratia
in care ne-am declarat cu totii deschisi gasirii unei solutii unice pentru
problema transnistreana in baza unitatii Republicii Moldova, unitatii
teritoriale a statului unitar in baza Constitutiei. Ceea ce apoi nu s-a mai intimplat,
asa cum nu s-a intimplat nici in discutiile si in audierile referitoare la
problema pregatirii Republicii Moldova pentru integrare europeana. Si, in al
doilea rind, vreau sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sustine
propunerea de a invita in Parlament sau Guvernul, sau Ministerul Afacerilor
Externe si Integrarii Europene la capitolul ce se intimpla cu aceste declaratii
aberante ale Presedintelui Voronin, deoarece sursele mediatice din Rusia spun ca
acestea sint niste minciuni si sint nedumerite de faptul cum Voronin incearca sa
trateze pozitia conducatorilor Rusiei la capitolul “Integrarea tarii”. De
aceea, cred ca in mod de urgenta trebuie sa incepem dezbaterile in Parlament la
acest capitol.
Doi. Insist sa supuneti votului includerea pe
ordinea de zi a initiativei legislative nr.526 cu privire la inceperea negocierilor
pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana. Si sa ma inscrieti
pentru o declaratie la finele acestei sedinte.
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” propune inca o data ca sa fie introdusa pe ordinea de zi initiativa
legislativa sub nr.4183, care prevede modificarea Legii cu privire la patenta
de intreprinzator, adica prevede aminarea termenului de aplicare a acestei legi,
nr.208, pina la 1 ianuarie 2015.
Si as vrea sa mentionez, stimati colegi, ca
guvernarea actuala comunista nu numai ca ingradeste dreptul la munca si la un
trai decent al celor care lucreaza in baza patentelor de intreprinzator, dar si
dreptul la libera exprimare, dar si dreptul la libera circulatie. Astazi s-au
pornit un grup de patentari din teritoriu sa vina sa protesteze in Chisinau si le-au
fost sechestrate si autobuzele la Causeni si Floresti. Adica, inca o data
guvernarea actuala demonstreaza o atitudine foarte si foarte agresiva fata de
propriii cetateni. Rugam sa fie introdusa aceasta initiativa in ordinea de zi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cind vorbea colegul la microfonul nr.5, din
nou telefoanele mobile. Eu rog a cita oara foarte frumos, deconectati-le, va
rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Exprim si eu solidaritate cu intentia de a
invita in Parlament reprezentantii Guvernului pentru a oferi detalii si informatii
asupra mersului negocierilor in problema transnistreana. Eu cred ca acest lucru
este important si pentru fractiunea majoritara, nu numai pentru acei aflati in
opozitie.
Si inca o rugaminte, domnule Presedinte, si
o sa va rog sa supuneti votului aceasta propunere, daca nu pentru astazi,
pentru saptamina viitoare sa vina Prim-ministru in Parlamentul Republicii
Moldova sa prezinte o informatie ampla asupra a aceea ce se intimpla in
Guvernul Republicii Moldova prin prisma demisiilor in lant care au loc la ora
actuala.
Patru functionari au fost demisi si motivatia
acestor demisii sint unele care cad sub incidenta Codului penal. Consider ca noi,
ca Parlament, sintem in drept sa cunoastem ceea ce se intimpla in administratia
publica centrala. Mai mult ca atit, si opinia publica sa fie informata in
detalii, nu prin informare asa scurta: abuz in serviciu s.a.m.d. Este o problema
importanta si am sa va rog sa supuneti aceasta propunere votului. Si rog sa fiu
inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei pentru ziua de astazi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Prioritate doamnei.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
La 21 februarie am adresat o intrebare
Guvernului, caruia ii ceream masuri in legatura cu situatia casei de pe strada
Corobceanu 1b, cu folosirea buteliilor de gaz. Si ceream masuri concrete, sa vina
sa spuna cum aceasta casa poate fi conectata la conducta de gaz.
Au cerut ca pentru data de 28 februarie,
motivind ca e inainte de 2 martie si sa nu inteleaga combatantii cumva altfel,
sa aminam peste o saptamina. Dar joia trecuta nu a venit nimeni sa raspunda la
aceasta intrebare. Din aceste motive, cer ca astazi in cadrul Orei Guvernului sa
vina sa mi se raspunda privitor la masurile intreprinse la acest capitol. Am zis:
este in pericol atit viata Presedintelui tarii, cit si a colegei noastre
Ostapciuc, care are directa legatura cu aceasta casa. Si solicit sa fiu inscrisa
pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc.
Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la
sfirsitul sedintei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Stimate domnule Presedinte,
In luna octombrie, mai bine zis pe data de
19 octombrie 2007, am facut o interpelare adresata Curtii de Conturi referitoare
la faptul ca, atunci cind au fost controlate si verificate folosirea banilor
publici, nu s-a verificat Fondul special republican si am cerut sa fie efectuat
acest audit. Am primit o instiintare pe data de 24 octombrie, aceeasi luna,
precum ca Curtea de Conturi a initiat un asemenea audit. Au trecut patru luni
de zile, nu au nicio informatie. Rog ca sa mi se prezinte aceasta informatie in
sedinta in plen, asa cum am cerut, astazi sau saptamina viitoare. Aceasta este
prima.
A doua.
Domnule Presedinte,
Eu iar apelez la dumneavoastra, fiindca dumneavoastra
ati fost initiatorul negocierilor cu patentarii, cu detinatorii de patente. A
fost un grup de lucru, s-au facut promisiuni, oamenii au iesit din Parlament incurajati
intr-un fel, astazi ei se afla acolo de unde au pornit.
Ieri la sedinta Guvernului a fost examinata
initiativa nr.414 din 7 februarie 2008 a unui grup de deputati si a fost avizata
negativ. Era clar daca Guvernul venea cu o hotarire proprie sau cu o propunere
proprie, insa nicio alta propunere nu a fost acceptata. De aceea, eu insist
pentru a cincea oara ca sa fie votat astazi introducerea pe ordinea de zi a sedintei
in plen a Parlamentului de astazi a doua proiecte de legi nr.594 din 14
februarie 2007 si nr.414 din 7 februarie 2008.
Domnule Presedinte,
Voi face aceste propuneri pina se va
termina legislatura aceasta, daca nu se va solutiona problema patentarilor.
Si vreau sa aduc la cunostinta colegilor
din partea mea dreapta, care stau in partea dreapta, ca, conform sondajelor si
conform unor cercetari facute atit de organizatiile noastre, moldovene, cit si
de cele internationale, din 10 intreprinderi nou formate numai una activeaza al
doilea an. Deci, din acele 1600 de intreprinderi formate puteti sa socotiti
100. Nu activeaza aceste intreprinderi mici, deoarece nu au sustinerea
statului, asa cum s-ar cuveni. Sa lasam patentarii in pace.
Multumesc.
Eu insist ca sa fie pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Noi acum vom vota propunerea privind
invitarea Guvernului sau a Presedintelui in Parlament sa ne dea explicatii pe
marginea problemei transnistrene. Inainte de vot, eu, pur si simplu, vreau sa va
aduc la cunostinta, de fapt, inca o data sa va reimprospatez memoria despre un
fapt.
Domnul Presedinte Voronin in interviul sau
buclucas a facut o declaratie prin care spune ca Republica Moldova isi asuma
responsabilitatea pentru datoria de un miliard si aproape 500 milioane de
dolari, datorie pentru gazele care au fost consumate de Transnistria. Aceasta
ar insemna ca fiecare cetatean al Republicii Moldova, de la sugaci pina la cel
mai batrin, deja astazi este dator cu aproximativ 400 de dolari. Banii acestia,
in marea lor parte, s-au asezat in pusculita domnului Smirnov sau tovarasului
Smirnov, cum doriti. Si noi toti vom fi nevoiti sa achitam aceasta datorie.
Stimati colegi,
Va aduc la cunostinta acest fapt inca o data,
ca sa fim constienti atunci cind vom vota sa invitam sau nu Guvernul. A nu
invita Guvernul inseamna a permite sa se intre in buzunarul cetateanului de rind
si sa se scoata acei bani pe care i-a sechestrat, de fapt, Smirnov.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Fractiunea Partidului Democrat a fost prima
care a depus o initiativa legislativa inca la 7 februarie 2007 cu privire la
modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator si a Legii cu privire
la inregistrarea de stat a intreprinderilor.
De la acest microfon nu o data s-a propus
ca toate initiativele legislative parvenite de la deputati sa fie discutate in
comun si, intr-adevar, sa se ia o decizie, ca sa scoatem aceasta stare de
tensiune din rindul asa-numitilor patentari, detinatori de patente, si lumea sa-si
caute de treaba, sa-si continue activitatea. De aceea, propunem si noi ca sa
fie inclus in ordinea de zi proiectul nr.498 pentru examinare in prima lectura.
La fel, mai avem o initiativa legislativa,
nr.1013, cu privire la protectia suplimentara a unor categorii de populatie. Este
vorba despre victimele represiunilor politice. La fel, deputatii Partidului
Democrat au initiat o initiativa legislativa, sa fie discutata in sedinta
plenara a Parlamentului astazi sau macar saptamina viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Stimati colegi,
Ca urmare a propunerilor care au fost inaintate
de la microfoanele din sala plenului Parlamentului, conform solicitarilor
autorilor acestor propuneri le voi supune votului.
Prima propunere a fost a domnului Diacov
privind invitarea pentru sedinta de astazi a reprezentantului Guvernului pentru
a fi audiat la subiectul reglementarii problemei transnistrene. A fost prima
parte a propunerii, pe care o si supun votului. Fiindca tot ce tine de urmatoarele
doua saptamini, sunt absolut de acord, o sa discutam subiectul dat la urmatoarea
sedinta a Biroului permanent. Deci, pentru a fi invitat reprezentantul
Guvernului in sedinta de astazi. Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 1.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr. 3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
30 de voturi intru sustinerea acestei
propuneri, care nu a fost sustinuta de plen.
In continuare propunerea, in mod evident nu
voi supune votului expresiile de sustinere a acestei pozitii, care a fost
exprimata de domnul Diacov. Deci, propunerea domnului Urechean privind
includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.526. Cine este pentru, rog
sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
22 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea deputatului Cosarciuc privind includerea
pe ordinea de zi a proiectului nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 10.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
24 de voturi pentru aceasta propunere,
care, la fel, nu este sustinuta de plen.
Propunerea domnului deputat Filat cu
referinta la invitarea Prim-ministrului pentru a oferi explicatii pe marginea
politicii de cadre, politicii de personal. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 5.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi pentru aceasta propunere, care
nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea deputatului Banari cu referinta
la includerea pe ordinea de zi a proiectelor nr.414 si nr.594. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 10.
Sectorul nr. 3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi pentru aceasta propunere, care
nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
La fel, propunerea inaintata de colegul
deputatul Banari privind invitarea (eu am inteles corect – Curtea de Conturi?
Da.) reprezentantului Curtii de Conturi pentru a oferi informatii la
solicitarea evocata de catre colegul nostru. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 6.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
21 de voturi pentru aceasta propunere, care
nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea doamnei deputat Buliga cu
referinta la includerea pe ordinea de zi a proiectelor nr.498 si nr.1013. Cine
este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 9.
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi pentru aceasta propunere, care
nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
Am vrut sa va ofer unele informatii, urmare
a celor doua intrevederi anterioare cu reprezentantii patentarilor.
Parlamentul, precum am si mentionat, a monitorizat si monitorizeaza situatia.
Ultimele informatii pe care eu le detin sint urmatoarele. Practic, urmare a
acestor negocieri, pozitiile s-au definit foarte clar: si pozitia reprezentantilor
patentarilor, si pozitia Guvernului, in persoana Ministerului Economiei si
Comertului.
Conform informatiilor de care dispun,
zilele acestea, in cel mult de 2-3 zile, se va pune punct pe definirea tuturor
elementelor pozitiei Guvernului. Si, urmare a acestui exercitiu, vom vedea cine
va fi autorul, se va veni aici, in Parlament, cu un proiect de lege privind
amendarea Legii nr.208, daca nu gresesc. La acel moment, eu presupun ca vom
discuta la Biroul permanent. Ar fi logic, intr-adevar, sa examinam acest
subiect in pachet, impreuna cu toate celelalte initiative legislative care au
fost inaintate anterior. Deci, procesul de negocieri nu va mai dura, procesul
de negocieri nu s-a tergiversat, nu se va tergiversa si Cabinetul va veni cu
pozitia sa. Vom vedea care va fi aceasta pozitie si in ce masura in proiectele inaintate
de deputati anterior sint solicitarile patentarilor, in ce masura exista o
corespondenta pe elemente de structura.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Doar de procedura, fiindca intram pe faza
de examinare a proiectelor.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
In cazul cind nu au fost introduse pe
ordinea de zi doua proiecte de lege propuse de mine, solicit sa fiu inscris cu
o declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” monitorizeaza procesul de modificare a legii sau de negocieri s.a.m.d.
si va spun ca, practic, si Guvernul a ramas pe pozitia lui anterioara, nu s-a
schimbat absolut nimic. De procedura, de procedura.
Domnul Marian Lupu:
Va rog, care procedura?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
De procedura este, ca si propunerile din
partea reprezentantilor detinatorilor de patente nu au fost acceptate de
Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Nu va suparati, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si de acum ei nu mai participa la aceste
negocieri.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Nu va suparati va rog, nu sint de procedura.
Asa. Noi putem vorbi mult la acest subiect. Eu am informatii ca la nivelul de
cel putin 60 la suta pozitiile coincid. Eu cred ca noi putem sa facem retorica
politica in sala mult si bine. Haideti sa asteptam sa vina proiectul. Punem
toate proiectele si atunci situatia va fi foarte si foarte clara.
Va multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Va multumesc pentru informatie, dar noi avem
si va spunem informatia ca reprezentantii, detinatorii de patenta, au abandonat
discutiile cu Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
Deconectati va rog microfonul nr.5.
Nu va suparati, va rog, eu am dat aceasta
informatie, fiindca colegul Banari in propunerea sa a facut referinta si la intrevederi,
si la procesul de monitorizare. Si am dat un raspuns. Aici terminam discutia.
Nu va suparati, sa trecem la examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi.
Multumesc.
Inainte de a incepe acest exercitiu, vreau
sa va informez, stimati colegi, ca in saptamina premargatoare sedintei de astazi
a plenului Parlamentului si-au sarbatorit zilele de nastere unii dintre colegii
nostri, in particular domnul Ivan Calin (aplauze), domnul Alexandru
Cotorobai si ieri si-a sarbatorit ziua de nastere domnul Vadim Misin. Sa-i
felicitam pe colegii nostri, dorindu-le sanatate si cele mai alese urari de
bine. (Aplauze.) In mod evident, colegilor care s-au inscris pe lista
declaratiilor, am inregistrat aceste solicitari, va fi acordat timpul necesar.
Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.3894 pentru
modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati,
in cadrul pregatirii proiectului de Lege nr.3894 pentru lectura a doua, a
conlucrat intensiv cu autorul, Guvernul si au fost elaborate unele propuneri
concrete ce tin de mecanismul de aplicare si executare a pedepsei munca
neremunerata in folosul comunitatii ca pedeapsa de alternativa pedepsei cu inchisoarea
la unele articole din Codul penal, ce se refera la infractiuni militare.
Propunerile Guvernului si rezultatul
dezbaterilor in comisie sint incluse in anexa la prezentul raport. Pornind de
la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune
Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.3894 in lectura a doua, luind in
consideratie propunerile si amendamentele acceptate de catre comisie.
Domnul Marian Lupu:
Da. Va multumesc.
Stimati colegi,
Pentru lectura a doua propuneri? Nu sint.
Multumesc, domnule Turcan.
In conditiile raportului Comisiei de profil,
supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3894. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele, la fel.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 - 5.
Domnul Marian Lupu:
5? 5.
Va multumesc.
65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3894 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4297 cu privire la
functia publica si statutul functionarului public.
Guvernul.
Domnul Oleg Rotaru – sef adjunct al Aparatului Guvernului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Proiectul de lege in cauza cu privire la
functia publica si statutul functionarului public este elaborat in legatura cu
prevederile Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei de reformare a
administratiei publice centrale. Proiectul prevede ca obiect de reglementare
stabilirea statutului juridic al functionarului public, precum si reglementarea
raporturilor juridice dintre functionarul public si autoritatea publica.
De asemenea, proiectul prevede principiile
de baza fundamentale ale serviciului public, modul de instituire si clasificare
a functiilor publice, modalitatea ce tine de organizarea managementului functiei
publice si functionarilor publici. La fel, sint reglementate, stabilite
drepturile, obligatiile si regimul incompatibilitatilor functionarului public,
fiind reglementate, de asemenea, si normele primare ale procedurilor de
personal, tot ce tine de modificarea, suspendarea si incetarea raportului de
serviciu, precum si raspunderea functionarului public.
De mentionat ca la perfectarea proiectului s-a
tinut cont de prevederile conceptiei cu privire la politica de personal in serviciul
public, aprobat prin hotarirea Parlamentului din 2002, prevederile recomandatiei
Consiliului Europei cu privire la statutul oficialilor publici din Europa. De
asemenea, s-a tinut cont de experienta unor tari membre ale Uniunii Europene,
au fost luate in consideratie propunerile si obiectiile expuse in cadrul
meselor rotunde, intrevederilor, dezbaterilor publice cu societatea civila, cu
functionari publici, cu institutiile publice, precum si cu persoanele
interesate.
La elaborarea si definitivarea proiectului
au participat experti din Moldova si din alte tari. Printre reglementarile
novative din proiect pot fi mentionate urmatoarele: Raportul juridic dintre
autoritatea publica si functionarul public reprezinta un raport de serviciu
special care e deosebit de relatiile, de exemplu dintre angajator si angajat.
Acordarea statutului de functionar public se va face numai in baza atributiilor
de serviciu, dar nu in baza denumirii functiei sau in baza diferitor structuri
organizatorice in cadrul autoritatilor publice.
Acordarea, sa spunem, a functiei publice se
va efectua, in primul rind, prin intermediul delimitarii atributiilor ce tin de
politica de atributiile ce tin de exercitarea functiilor administrative. De
asemenea, pot fi mentionate faptele ca angajarea in serviciul public se va face
in baza de merit. La fel trebuie sa fie stabilite, de asemenea, delimitarile dintre
necesitatea exercitarii atributiilor de serviciu si modalitatea ce tine de
evaluarea anuala a raportului sau dintre functionarul public si autoritatea
publica, precum si raportului in privinta exercitarii atributiei de serviciu in
scopul realizarii competentei autoritatii publice.
Dupa aprobarea proiectului de lege se
prevede elaborarea si promovarea mai multor hotariri de Guvern. Pentru punerea in
aplicare a acestui proiect vor fi modificate si unele acte normative in
vigoare. Pornind de la necesitatea modernizarii si, sa spunem, eficientizarii
activitatii serviciului public, este vadita importanta acestui proiect de lege
atit in contextul armonizarii cadrului legislativ cu standardele europene in
domeniul administratiei publice, cit si in contextul procesului de reformare si
eficientizare a activitatii administratiei publice. Avind in vedere cele mentionate,
rog sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea, adoptarea proiectului de lege mentionat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
La articolul 8 alineatul (3): “Ocuparea
functiei publice de conducere la nivel superior vacant se face prin concurs sau
prin numire”. Totusi este o propunere de a exclude “prin numire”. Sa ramina
numai “prin concurs”. Fiindca avem de a face cu inalti functionari publici,
conducatori si adjuncti ai Aparatului Guvernului, viceministru, adjunct al
conducatorului autoritatii administrative, conducator si adjunct al Aparatului
autoritatii publice. Adica nu sint niste functii care nu ar putea sa fie numai
prin concurs. Care este pozitia dumneavoastra? De ce a fost nevoie sa mai adaugam
aici “sau prin numire”?
Domnul Oleg Rotaru:
Va multumesc pentru intrebare.
Referitor la aceasta categorie de functionari
publici a fost propusa nu numai “numire”, dar si “concurs”. De ce? In scopul
stabilirii diferentei intre acele categorii care sint indicate in alineatul
(2), in special conducatorul si adjunctul aparatelor, viceministru, adjunct al
conducatorului autoritatii administrative. Referitor la aceste functii noi
consideram ca totusi este oportun sa fie aplicate ambele modalitati. Dar eu
propun ca aceasta problema sa fie discutata, argumentata suplimentar ulterior.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Repet, pentru lectura a doua, daca noi
dorim sa avem un aparat eficient, cea mai buna formula pentru selectarea
cadrelor ar fi prin concurs. Se anunta concurs liber. Cine cistiga, acela vine.
Fiindca prin numire se numeste iarasi selectarea pe sprinceana si pe mustati si
mai mult nimic altceva. Eu am venit cu propunerea de a exclude sintagma “sau
prin numire” la articolul 15 la alineatul (3) – dreptul functionarului public la
opinie.
Dumneavoastra ati propus in acest articol –
“in timpul exercitarii atributiilor functionarilor publici”. La articolul 57
este scris ca in timpul orelor de lucru sau in timpul desfasurarii programului
de lucru, adica ar fi normal ca in articolul 13 in locul “in timpul exercitarii
atributiei” sa fie scris “in timpul programului de lucru”. Si atunci este clar
ca functionarul public ar putea sa participe la diferite manifestari publice in
afara programului de lucru, dar nu “in timpul exercitarii atributiilor”. Care
este parerea dumneavoastra?
Domnul Oleg Rotaru:
Eu cred ca noi vorbim despre exercitarea
atributiilor si in cadrul programului de lucru si dupa, in dependenta de
sarcinile efectiv realizate, de aceea consideram ca totusi este diferenta privind
obiectul de reglementare in articolele respective si propunem sa fie mentinut in
articolul 15 alineatul (3) anume “in timpul exercitarii atributiilor”, deoarece
noi avem statutul special al functionarului public, acesta e reprezentantul
statului in fata cetateanului sau in fata agentului economic. De aceea si spunem
ca acest aspect trebuie sa fie respectat pe toata perioada detinerii functiei
publice.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule raportor,
In Constitutia Republicii Moldova nu se fac
delimitari cine are dreptul sa se ocupe cu actiuni politice, adica functionarul
public este un cetatean al Republicii Moldova, el are aceleasi drepturi. Dar in
timpul programului de lucru, cit el sta in birou, el nu are dreptul sa se ocupe
cu diferite activitati politice. Odata cu iesirea din acest birou, el poate sa
participe la diferite manifestari si acesta este un drept comun, expres si
promovat de catre Consiliul Europei, la ceea ce dumneavoastra ati facut referinta
aici permanent.
Si acelasi lucru la articolul 21, dreptul
la greva: “Exercitarea dreptului la greva este permis doar in conditiile asigurarii
continuitatii activitatii autoritatii publice”. Eu cred ca aceasta este iarasi
o chestie inventata de Guvernul actual, fiindca ea nu exista in legislatia
europeana. Functionarul public are dreptul la greva. Si noi vedem ce se intimpla,
de pilda, in Franta, noi vedem ce se intimpla in Marea Britanie, noi vedem ce
se intimpla in Spania. Atunci cind functionarii publici nu sint de acord cu
ceva, ei ies la greva. Si cum va inchipuiti dumneavoastra ca un functionar
public iese la greva si asigura continuitatea activitatii autoritatii publice?
Acesta este un nonsens. Ori este acest drept, ori acest drept nu exista.
Domnul Oleg Rotaru:
Da, eu va multumesc pentru intrebare.
Este de mentionat referitor la aplicarea
practicii din tarile Uniunii Europene, exista diferita practica. Noi avem
cazuri si tari unde sint stabilite interdictii pentru a organiza greva pentru
functionarii publici. In Portugalia si in alte tari. Exista practica cind
aceasta interdictie se refera numai la categoriile speciale ale functionarilor
publici, in special politia, functionarii publici care activeaza in domeniul apararii
etc.
Dar noi am reiesit din practica tarilor ca
Bulgaria, Letonia si alte tari, care stabileste aceasta exceptie numai pentru
asigurarea continuitatii activitatii administratiei publice. De ce? Deoarece
administratia publica nu este o organizatie privata si trebuie sa functioneze
indiferent de unii functionari sau opinia, pozitia lor in privinta diferitor probleme.
Si aici, intr-adevar, este opinia noastra pentru a asigura activitatea continua,
fara a impiedica desigur si drepturile functionarilor.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule raportor,
Eu propun pentru lectura a doua ca sa
excludem alineatul (2) din articolul 21, care vine in contradictie cu normele
Consiliului Europei si ale Uniunii Europene. Ceea ce dumneavoastra ati dat ca
exemplu inca nu inseamna ca aceasta este si bine.
La articolul 27: “detine exclusiv cetatenia
Republicii Moldova”. In Constitutia Republicii Moldova nu exista norma “cetatenia
exclusiva”. In Constitutia Republicii Moldova exista norma “cetatean al
Republicii Moldova”. De unde dumneavoastra ati inventat si ati introdus aici in
articolul 27 alineatul (1) litera a) “detine exclusiv”? Din care Constitutie? A
carui stat?
Domnul Oleg Rotaru:
Noi avem legea de baza – Constitutia – care
stabileste drepturi si obligatii pentru toti cetatenii. Acest proiect de lege
se propune anume nu pentru fiecare cetatean, dar numai pentru categoria de cetateni
care candideaza la o functie publica. De ce este necesar acest lucru? Ca nu
avem, cum am mentionat din start, numai raporturi generale de munca intre un
angajat si angajator.
Noi avem aici functia ca atare, principala,
a fiecarui functionar – elaborarea si implementarea politicii de stat. In
politica de stat noi avem si probleme ce tin de treburile interne, avem tot ce tine
de relatii externe si, de aceea, noi consideram, ca sa nu fie un impediment fata
de alt stat in cadrul realizarii functiei publice de catre un functionar
public, ca este oportun ca orice functionar public sa detina exclusiv cetatenia
Republicii Moldova, dar pina la sau dupa functia publica normal ca orice cetatean
va avea dreptul sa obtina si cetatenia altui stat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Rotaru,
Atunci cind dumneavoastra prezentati un
proiect de lege aici in Parlament, mai bine nu faceti referinta la normele
Consiliului Europei. Fiindca ceea ce ati spus dumneavoastra acum de la tribuna
centrala contravine Conventiei Europene cu privire la cetatenie. In aceasta conventie
este scris negru pe alb ca cetateanul unei tari care are cetatenia altei tari
se bucura in tara in care el are cetatenie de aceleasi drepturi ca si restul
cetatenilor. Adica nu sint drepturi diferite. Aceasta-i Conventia cu privire la
cetatenie a Consiliului Europei, care a fost de noi, de Parlamentul Republicii
Moldova, ratificata. Asa ca nu faceti aici, stiti, demagogie. De la tribuna
spuneti una, pe urma faceti cu totul alte argumentari.
Si la articolul 42 ultima intrebare. “Garantii
sociale”, articolul 42 alineatul (6). Dumneavoastra pe tot parcursul legii ati
vrut sa demonstrati ca asiguram o stabilitate functionarului public. Dar prin
articolul 42 alineatul (6), practic, lichidati aceasta idee a conceptului
legii, fiindca in cazul lichidarii, reorganizarii autoritatii publice –
reducerea efectivului s.a.m.d., practic, functionarul public poate fi destituit
din functie s.a.m.d.
Adica se va continua aceeasi, sa spunem, practica
(fac aici un fel de repetare) pe care o avem in Republica Moldova. A venit un
Guvern nou, a schimbat denumirea Ministerului Economiei si Comertului si pe urma
pe toti i-au “curatat”. Dar noi spunem ca celor care sint la nivelul inaltilor
functionari publici, cum ar fi viceministri, lor trebuie sa le fie asigurata o
stabilitate in functie. Ministrul este o persoana politica, ea va fi schimbata
odata cu schimbarea guvernarii, dar ceilalti trebuie sa ramina in functie, altfel
noi nu putem asigura stabilitatea.
Domnul Oleg Rotaru:
Eu va multumesc pentru intrebare.
Noi vorbim in acest articol despre cazurile
speciale de lichidare, reorganizare a autoritatii publice, dar aceasta norma
propusa oricum este corelata cu norma generala referitoare la eliberarea,
demisia etc. a functionarului public. De aceea, aceasta norma speciala se refera
numai la cazuri concrete. Noi nu trebuie sa facem din aceasta norma o regula
generala.
Referitor la reduceri si referitor la
optimizari, aceste activitati, actiuni vor fi realizate tinind cont si de acest
proiect de lege si nu numai de acest alineat, dar in virtutea, in general, a
legii pe care ati mentionat-o dumneavoastra, intr-adevar, in cuprinsul legii
persista un principiu de asigurare a stabilitatii corpului profesionist de functionari
publici.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Rotaru,
Va contraziceti. Eu va dau un simplu
exemplu. Ministerul Economiei si Comertului acum se va numi Ministerul Economiei,
Industriei si Comertului (probabil mai departe vor aparea si alte denumiri), dar
sint functionarii, viceministrii, de pilda, care sint in functie la Ministerul
Economiei si Comertului si, daca va aparea Ministerul Economiei, Industriei si
Comertului, inseamna ca apare acest caz de lichidare, reorganizare a autoritatii
publice, reducerea efectivului s.a.m.d., functionarii publici care nu pot fi
transferati s.a.m.d. sint eliberati din functia publica. Noi vorbim aici despre
stabilitate, nu vad cum veti asigura lucrul asta.
Eu as propune ca alineatul (6) din
articolul 42 sa fie exclus si atunci noi cu adevarat vom asigura acea
stabilitate. Si daca noi vom exclude si sintagma “prin numire”, sa ramina numai
“prin concurs”, inseamna ca vom putea crea o clasa de functionari publici cu
adevarat profesionisti. Dar nu de la caz la caz, a venit cineva la putere hai sa-i
curatam pe toti, fiindca...
Domnul Marian Lupu:
Bine, propunerea e inregistrata.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
...nu ne place mustata cuiva.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor,
Dumneavoastra ati mentionat ca legea este
una foarte importanta, da, de interes s.a.m.d. Eu, de fapt (intrebarea o
adresez nu deputatilor in Parlamentul Republicii Moldova) fac o constatare.
Uitati-va la noi, din ce in ce mai des discutam in Parlament chestiuni
importante, principiale, avem la tribuna centrala sefi de directii, adjuncti ai
Aparatului s.a.m.d.
Si nu va suparati, domnule raportor, in
momentul in care dumneavoastra avind calitatea pe care o aveti, cu tot
respectul fata de ceea ce faceti in calitatea pe care o aveti, vorbiti despre
strategia statului in domeniul administratiei publice centrale, dati
calificative prin prisma prevederilor constitutionale facind, si aici il sustin
intru totul pe domnul Cosarciuc, exceptie de la prevederea Conventiei Europene
privind cetatenia.
Eu inca o data fac o constatare trista, de
altfel, domnule Presedinte al Parlamentului... eu sint deputat, domnule Diacov,
exact ca si dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Continuam, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Eu as ruga pentru viitor sa asigurati totusi
ca in Parlamentul Republicii Moldova in chestiuni principiale, asa cum prevede
Regulamentul si legislatia, sa fie prezenti nu reprezentanti, dar membrii
Guvernului.
Acum intrebarea. Vizavi de articolul 11 “Competenta
Aparatului Guvernului”. Sint mai multe chestiuni care urmeaza sa fie discutate,
insa ma voi opri la alineatul (2) litera m) “monitorizarea si controlul modului
de aplicare a legislatiei referitoare la functia publica si statutul functionarului
public, inclusiv constatarea contraventiilor administrative si inaintarea
propunerilor de lichidare a derogarilor, in conditiile legii”.
De unde ati luat ideea respectiva, ca
Aparatul Guvernului urmeaza sa se ocupe de constatarea contraventiilor
administrative si ulterior sa actioneze prin inaintarile respective? Nu
considerati ca sint niste functii improprii Aparatului?
Domnul Oleg Rotaru:
Referitor la functiile propuse in domeniul
managementului functiei publice, noi vorbim despre faptul ca aceste cazuri
urmeaza a fi identificate si stabilite. Constatarea si constituie aceasta actiune,
identificarea acestor cazuri, precum si inaintarea organelor competente deja a
propunerilor si a sesizarilor ce tin de aplicarea sau neaplicarea sanctiunilor
administrative sau realizarea altor actiuni juridice necesare in acest sens.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Rotaru,
Noi avem in Republica Moldova legislatie
care prevede si stabileste foarte clar competentele institutiilor statului si sint
institutii care au abilitati ce tin de constatarea si luarea deciziilor
ulterioare in cazul contraventiilor administrative si nu numai.
Eu am atentionat, pentru lectura a doua vom
veni cu amendamente si rog frumos sa aveti nu numai ceea ce am mentionat. In
cuprinsul legii sint mai multe incercari de a asuma functii improprii si in
cadrul Aparatului, si nu numai.
Acum vizavi de articolul 25 alineatul (2): “Functionarul
public nu este in drept sa desfasoare alte activitati remunerate [este clar] sau
neremunerate”. Ce ar trebui sa intelegem noi prin norma respectiva?
Domnul Oleg Rotaru:
Referitor la aspectul remunerarii, noi am
vrut sa...
Domnul Vladimir Filat:
Nu la remunerare, eu intrebarea o am la
neremunerare. Activitati neremunerate.
Domnul Oleg Rotaru:
Referitor la activitati neremunerate, se
are in vedere indiferent de faptul daca primeste sau nu primeste functionarul
public un salariu sau o remuneratie in acest sens. Noi am propus sa fie
delimitate acele activitati care nu pot fi exercitate concomitent cu atributiile
de serviciu.
Si de aceea am vrut sa prevenim aceste
cazuri, in cazul cind remunerarea e luata ca un factor sau ca un criteriu. De
aceea, am pus “remunerate si neremunerate”, principalul in acest alineat si
articol fiind interdictia exercitarii anumitor activitati, indiferent de faptul
sint remunerati sau nu sint remunerati.
Domnul Vladimir Filat:
Atunci, nu va suparati, haideti sa delimitam
si sa definim exact activitatile care nu pot fi practicate de catre un functionar
public. In caz contrar, asa cum ati introdus dumneavoastra ca si norma in
proiectul de lege, functionarul public, in afara de activitatea propriu-zisa, nu
poate sa faca nicio activitate, intelegeti. Sint activitati diverse.
Domnul Oleg Rotaru:
Vom preciza, se propune de a preciza
aceste...
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule autor,
Propunerea mea e legata de articolul 27
alineatul (1) litera b) care se refera la obligatia de a poseda limba de stat
pentru ocuparea functiei.
Conform Constitutiei, noi stim ca in tara
avem niste regiuni care au un statut special, unde functionarea limbilor are putin
alt caracter decit in general in tara. Dar legea si articolul despre care eu
vorbesc nu reflecta cerintele in functionarea limbilor pe teritoriul acestor
regiuni cu statut special.
Nu considerati ca e necesar (eu sint absolut
convins ca pentru a doua lectura noi trebuie sa facem o referire ca aceasta
necesitate) ca ceea ce e prevazut in articolul 27 o sa aiba un caracter special
pentru regiunile speciale? Noi vorbim despre Gagauzia, despre Transnistria.
Care-i viziunea dumneavoastra?
Domnul Oleg Rotaru:
Da, va multumesc pentru intrebare.
Referitor la prevederile ce tin de limba,
noi am propus, in primul rind, ca orice functionar public sa cunoasca limba
moldoveneasca. Totodata, este foarte oportun ca functionarii publici sa cunoasca
si alte limbi, in primul rind rusa si alte limbi internationale. Referitor la
propunerea dumneavoastra, cred ca se poate de discutat, de argumentat
suplimentar.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu va rog la a doua lectura neaparat sa se tina
cont de aceasta problema. Noi o sa facem propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
Intrebarea mea se refera la articolul 19,
timpul de lucru, ca la dispozitia conducatorului functionarul public poate sa
lucreze ore in plus, pentru care sa i se plateasca o plata majorata la 100%. Eu
cred ca acest articol trebuie exclus de aici, pentru ca nu putem include
participarea functionarului public la “intrebarea a sasea”, nu stiu unde sau
cum si pentru aceasta sa primeasca si o plata dubla.
Eu cred ca de ajuns am pus, aveti programat
in lege niste privilegii pentru functionarii publici, uneori nici pe departe meritate.
Din acest motive, propun ca articolul 19 sa fie exclus in intregime din acest
proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
S-a inregistrat.
Domnul Oleg Rotaru:
Va multumesc pentru intrebare.
Noi consideram ca totusi articolul
referitor la timpul de lucru trebuie sa ramina in lege, deoarece reglementeaza
aspecte ce tine de programul de lucru si orele de lucru ale unui functionar
public.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Oleg Rotaru:
Si acest drept este foarte important pentru
functionar, sa cunoasca acest program de lucru. Referitor la orele suplimentare
de lucru, orice functionar public, in dependenta de situatia existenta in tara,
in dependenta de necesitatea sau obiectivul si urgentele care apar... noi totusi
consideram ca este oportun sa ramina aceasta prevedere, dar cu conditia
obligatorie de salarizare a timpului de munca suplimentar, ca totusi vorbim
despre un functionar public, nu despre un angajat simplu.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, dar trebuie sa ne gindim si la
celelalte categorii. Si o intrebare generala. Este atit de prost pregatit acest
proiect si nu este prima data cind Guvernul vine cu proiecte atit de proaste.
Am incercat sa analizez avizele comisiilor noastre si sint pe 3 file si mai
mult scrise marunt, din care motive vin cu propunerea ca acest proiect sa fie
remis in comisie si, impreuna cu autorii, sa primim varianta cu propunerile
venite de la comisii, ca sa putem examina. Ca este imposibil sa examinam acest
proiect in halul in care a fost prezentat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Eu cred ca, ca o apreciere, trebuie sa intelegem
ca aceasta lege ar fi bine sa fie una rigida, daca vrem sa avem un aparat de
functionare in bunul inteles al cuvintului. Adica sa nu poata fi diferite interpretari.
Altfel noi dam iarasi la cheremul puterii politice acest aparat, daca sinteti
de acord.
In acest context, considerati dumneavoastra
ca e corecta propunerea la articolul 7 unde se stipuleaza ca “in raport cu complexitatea
si natura sarcinilor, nivelul de importanta si responsabilitate, fiecare
categorie de functii publici se imparte in grupuri, specificate in
Clasificatorul unic al functiilor publice, aprobat de Guvern”. Nu credeti
dumneavoastra ca aceasta ar trebui sa faca Parlamentul si nu Guvernul, care
este un instrument, de fapt, politic si are acoperirea numai a unei parti a
Parlamentului?
Domnul Oleg Rotaru:
Eu cred totusi ca e oportun ca noi sa avem
acest clasificator, dar referitor la competenta de aprobare propun sa precizam.
Referitor la competenta Guvernului care este la moment si care a fost realizata
pina acum...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu cred ca Guvernul ar trebui sa fie de acord
ca treaba aceasta trebuie s-o faca Parlamentul. Mai departe, tot in acelasi
context. De pilda, mai multe, sigur ca, daca a fost acest proiect elaborat de catre
Aparatul Guvernului, toate sforile se trag de acolo. De pilda:
“Articolul 11. Competenta Aparatului
Guvernului.
(1) Managementul functiei publice si al
functionarilor publici tine de competenta Aparatului Guvernului.”
Dar de ce trebuie Aparatul Guvernului (s.a.m.d.
in tot acest capitol) sa hotarasca managementul si alte probleme care tin de
Aparatul, de pilda, al Presedintelui Republicii, de Aparatul Parlamentului,
Aparatul Curtii Constitutionale, Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii
s.a.m.d.?
Cum se coreleaza aceste propuneri din
capitolul respectiv cu articolul 6 din Constitutie, care prevede separatia
puterilor in stat?
Domnul Oleg Rotaru:
Va multumesc pentru intrebare.
Referitor la aspectul de competenta, cind
noi vorbim de management realizat de catre Aparatul Guvernului, avem in vedere
managementul executiv, pur executiv, ce tine de elaborarea, prezentarea
propunerilor, monitorizare etc.
In privinta aspectelor politicii de cadre,
de personal in cadrul Aparatului Presedintelui, Aparatului Parlamentului si
altor institutii, in primul rind, aceasta politica, aceste actiuni de management
urmeaza a fi exercitate la nivel intern.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu prea vedem noi din acest proiect de
lege. La articolul 33 alineatul (10), e foarte interesanta o propunere plasata
acolo la sfirsitul articolului, se prevede ca “persoanelor care au detinut functia
de Presedinte al Republicii Moldova, deputat sau membru al Guvernului nu mai putin
de 2 ani, la expirarea mandatului, demisiei sau revocarii li se confera de
drept gradul de calificare consilier de stat al Republicii Moldova de clasa intii”.
Cu ce ocazie? Nu considerati dumneavoastra
ca acesta este un act de coruptie din partea Guvernului, ca deputatii sa voteze
binisor si Presedintele sa promulge acest document si la sfirsit, dupa 2 ani,
consilier sau cum se mai numeste acesta. Ce-i trebuie unui deputat chestia aceasta
sau Presedintelui republicii.
Domnul Oleg Rotaru:
Aceasta prevedere a fost inclusa tinind
cont de experienta pe care o acumuleaza fiecare deputat.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar pentru ce-i trebuie lui?
Domnul Oleg Rotaru:
Spre exemplu, in cadrul activitatii.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Ii dati vreo medalie ceva, vreun “pahon”
ceva. Ce-i trebuie lui?
Domnul Oleg Rotaru:
La aceasta prevedere vom preciza, vom
discuta...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Cred ca dumneavoastra ati analizat inainte
de a veni aici la tribuna Parlamentului avizele comisiilor permanente, directiilor
Parlamentului s.a.m.d. Ati citit ce spune Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati, ca la niciun proiect venit spre avizare, chiar cind Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati este responsabila, nu a lucrat atit de mult ca la
acest proiect al dumneavoastra, cind pe 4 foi isi exprima dezacordul cu acest
document.
Si Directia juridica a Aparatului Parlamentului
care spune direct ca, din analiza comparativa a proiectului in cauza cu
prevederile legislatiei serviciului public in vigoare, s-a constatat, la
prezentarea proiectului si la redactare s-au incalcat prevederile conceptiei cu
privire la politica de personal in serviciul public, adoptata prin Hotarirea
Parlamentului nr.1227 din 2002 si mai departe aici o sanie de hirtii.
Domnul Oleg Rotaru:
Referitor la propunerile si obiectiile
comisiilor si Directiei juridice, noi am examinat aceste propuneri, obiectii, sint
argumentarile respective. Mai mult ca atit, reprezentantii Parlamentului au
fost invitati la etapa de elaborare si promovare a legii pentru discutii in
acest context. Noi deja am discutat cu reprezentantii si avem desigur ca si
argumente, dar si pozitiile care pot fi ajustate.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Raspuns asa, parca ii spune lui mos Ion, cind
nu vrei sa-i dai nimic – ii scrii jumatate de pagina.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si ultima. Care va fi costul acestui
proiect? Totusi noi consideram ca, conform Constitutiei, trebuie de vazut cit
costa acum toata functionarimea noastra si cit va costa pe viitor, de la 1
ianuarie 2009. Plus, daca vreun deputat sau Presedintele Republicii va renunta la
pensie si va lua pensia de functionar public.
Domnul Oleg Rotaru:
Referitor la costul acestei legi, legea are
drept scop, in primul rind, schimbarea abordarii si dezvoltarea aspectului de
reglementare. In prezent in Republica Moldova activeaza circa 22 de mii de functionari
publici la nivel central si la nivel local. De aceea, in primul rind, legea se
refera la precizarea statutului lor juridic, precum si stabilirea unui sistem
de drepturi si obligatii in cadrul detinerii functiei publice.
De aceea, proiectul de lege propus nu va
necesita alocari suplimentare din buget pentru a realiza mecanismul de
implementare.
Domnul Marian Lupu:
Bine, multumesc.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Bine. O concluzie. Noi, fractiunea noastra,
consideram ca sa nu luam cuvintul de la tribuna centrala, ca aceasta lege, de
fapt, daca am compara-o cu proiectele analogice din tarile vecine, din tarile
Uniunii Europene, este o copie neindeminatica a unei atare legi din Romania, de
fapt, si ati intors-o pe dos ca sa nu inteleaga majoritatea cind voteaza ca e
de acolo.
De aceea, trebuia s-o copiati exact, fiindca
ea este bazata pe principii europene. Si noi propunem, domnule Presedinte, s-o
retraga. In cazul in care nu este de acord, propunem sa fie remisa in comisia de
specialitate pentru o noua reformulare.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor,
Spuneti-mi, va rog, la notiunea de baza functie
publica scrieti “unitate primara”. Ce aveti in vedere?
Domnul Oleg Rotaru:
“Unitate primara” tine de unitatea
structural organizatorica a structurii fiecarei autoritati publice. Noi cind
vorbim despre structura autoritatii publice centrale, locale, nu are importanta,
noi avem unitati si unitati avem incepind cu functionarul public si terminind
cu fiecare sectie, directie, departament etc. Aceasta se are in vedere, deci
aspectul structural.
Doamna Lora Grosu:
Eu inteleg, dar chestia aceasta, unitate
primara, primara este un lucru secundar... nu, in talmacire, in dictionar.
Primara este un lucru secundar, nu?
Domnul Oleg Rotaru:
Nu, primar este aspectul ce tine de baza.
Deci, orice functionar public este baza autoritatii publice. De ce? Pentru ca
competenta si atributiile autoritatii publice sint realizate anume prin intermediul
functionarilor. Aceasta se are in vedere.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc.
Si a doua intrebare. Noi la comisie am
discutat, dumneavoastra ati spus ca functia de demnitate publica nu este functie
publica, da.
Domnul Oleg Rotaru:
Da, este functie de demnitate publica.
Doamna Lora Grosu:
Atunci, spuneti-mi, va rog, care a fost
scopul dumneavoastra ca ati dat aceasta notiune in aceasta lege. Fiindca legea data
nu spune nimic despre persoane care au functie de demnitate publica, decit
acolo, la anexa doi. Care a fost scopul dumneavoastra?
Domnul Oleg Rotaru:
Scopul a fost ca noi sa stabilim care totusi
este categoria de functionari, in primul rind, nu, pur si simplu, prin prisma
anexei numarul 2 la lege, dar sa spunem ce functii intra in categoria celor de
demnitate publica.
Aceasta notiune a fost introdusa la
propunerea societatii civile, la promovarea proiectului, ca sa delimitam inca o
data clar ce este o functie publica si ce este o functie de demnitate publica.
Doamna Lora Grosu:
Mie totusi imi pare ca este mai corect daca
aceasta notiune ar fi in Legea privind statutul alesului local, cred ca acolo
s-ar incadra mai bine.
Domnul Oleg Rotaru:
Dar avem si functie de demnitate publica la
nivel central.
Doamna Lora Grosu:
Mai departe, la articolul 17 “Dreptul de a intemeia
si de a afla si a se afilia la sindicate si alte organizatii”, alineatul (3): “Functionarii
publici se pot asocia...” Nu ar fi mai bine sa spunem “se pot asocia si pot infiinta
organizatii”? Fiindca, stiti, acum reiese ca sint niste organizatii care apara,
presupunem, interesele functionarilor publici, dar, ca atare, ele sint
politizate. De aceea, in realitate interesele functionarului public, din punct
de vedere profesional, practic, nu exista la noi o organizatie care ar face
lucrul acesta. Nu considerati ca aici ar fi benefic sa mai punem si sa infiinteze
chiar functionarii publici organizatiile care sint profesionale?
Domnul Oleg Rotaru:
Dreptul la asociere este un drept
permanent, iar actiunea de infiintare este ceva temporar, de aceea, daca noi vorbim
despre dreptul la asociere, el include infiintarea.
Doamna Lora Grosu:
Si asociere, si infiintare, fiindca
asocierea aceasta inseamna se asociaza la o organizatie oarecare, dar infiintarea...
Domnul Oleg Rotaru:
Nu, asocierea presupune si infiintarea, si
participarea, si modificarea, si iesirea din aceste organizatii.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu spuneam ca purtatorii ideologiei
staliniste lingviste fata de limba romana din aceasta partea a teritoriului romanesc
operau pina acum cu “limba de stat”, “limba de sezut”, “limba oficiala”. Acum vad
ca in mod sfidator chiar se scrie “limba moldoveneasca”. Eu stau si ma intreb
daca nu ar fi cazul sa scriem cel putin “limba moldoveneasca in grafie latina”,
ca miine ne vom pomeni ca ii veti testa pe candidatii pentru functii publice la
cunoasterea “limbii moldovenesti in grafie rusa” si la cunoasterea dictionarului
Stati.
Eu imi amintesc ca la inceputul acestei
sesiuni domnul Lupu vorbea despre o initiativa nobila de a-i incuraja pe
alogeni ca sa invete limba romana. Probabil ca domnul Lupu nu stie ca Guvernul
nostru considera ca avem limba moldoveneasca. De aceea ma intreb cit este de
oportuna aceasta prevedere. Ori puneti macar “ limba de stat”, ori puneti
“limba romana”, ori puneti macar “limba moldoveneasca in grafie latina”.
Domnul Oleg Rotaru:
Va multumesc pentru intrebare.
Referitor la aceasta intrebare. Noi vorbim
despre statutul functionarului public, ca acest statut prevede nu pur si simplu
obligatii de a respecta Constitutia Republicii Moldova, dar, in primul rind,
orice functionar public este obligat sa asigure un mecanism conform atributiilor
de serviciu de realizare a prevederilor Constitutiei Republicii Moldova. In
acest context, aceasta prevedere a fost inclusa.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu as face o precizare. Avind in vedere slabiciunea
pentru a pune functionari publici care nu cunosc limba de stat – limba romana,
macar puneti aici “poseda si limba moldoveneasca”.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule Rotaru,
Eu am invocat aceasta propunere in cadrul
discutiilor in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, dar o fac
pentru stenograma. Si va rog foarte mult sa se tina cont de propunerea pe care
am facut-o, pentru ca o vad una necesara. Articolul 27, acolo unde se discuta
despre starea sanatatii, sa facem o clarificare care ar fi cerintele necesare
pentru a intruni acesti parametri de sanatate si sa omitem partea a doua: “daca
pentru functia respectiva sint stabilite cerinte speciale de sanatate”. Sa fie clar
care este forma care acorda intrunirea acestor... Nu numai, trebuie sa aratam
cu claritate.
Domnul Oleg Rotaru:
Da, eu cred ca aceasta mentiune poate fi
precizata. Totodata, as vrea sa mentionez ca noi vorbim despre functionari
publici. Sint diferite categorii de functionari si pentru unele categorii este
necesara, intr-adevar, confirmarea sanatatii functionarului din mai multe puncte
de vedere. Eu ma refer, in primul rind, la politie, la organele de forta care
au acest aspect sau alte organe specializate. Dar trebuie sa fie.
Doamna Valentina Stratan:
Pentru a evita aceasta confuzie: sanatate
fizica, sanatate mintala sau...
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimate domnule raportor,
Sint niste expresii in acest proiect de
lege care pot conduce la diferite concluzii. Una din ele, as zice, este Legea sindicatelor
si functionarii publici astazi in Republica Moldova sint intruniti in
sindicate. Cum se suprapun prevederile acestui proiect cu rolul lor de membri
de sindicat de a participa la actiunile de protest si interdictiile care sint
astazi aratate in acest proiect. Va rog sa-mi raspundeti la intrebare.
Domnul Oleg Rotaru:
Da, va multumesc pentru intrebare.
Dumneavoastra ati numit trei aspecte din
proiectul de lege. In primul rind, referitor la dreptul la asociere in institutiile
de sindicate. Se poate de spus ca acest drept este garantat. Totodata, sa
spunem, la formarea opiniei personale tot este articolul respectiv care prevede
garantie pentru exprimarea opiniei personale a functionarului public. La fel,
legea prevede posibilitatea participarii functionarului public la greva, dar,
cum am mentionat, cu o exceptie. Exceptia aceasta tine de necesitatea desfasurarii
in continuare a treburilor de stat. De aceea, toate aceste trei drepturi ale
functionarului public sint prevazute si sint corelate chiar si cu legislatia
speciala pe care ati numit-o dumneavoastra.
Domnul Dumitru Ivanov:
Da, va multumesc, dar totusi este un raspuns
evaziv: i se poate si nu se poate, dar mai degraba nu se poate.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Exprim opinia fractiunii Partidului
Democrat. Noi rugam ca proiectul dat sa fie remis Guvernului pentru a se lucra asupra
lui suplimentar, pentru a evita toate lacunele care au fost mentionate.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
Intrebarea mea, intr-o anumita masura,
coincide cu cea a domnului Ivanov. Probabil este un lucru logic, dat fiind
faptul ca acest proiect de lege prevede unele restrictii care, practic,
transforma orice functionar public in colaborator sau al Ministerului Afacerilor
Interne, sau a SIS-ului, sau in, cel mai rau caz, al Ministerului Apararii.
Prima constatare pe care o fac, doamna Presedinte
al sedintei, pentru stenograma, este ca din nou se incalca prevederile
Regulamentului Parlamentului. Atrag atentia la faptul ca in ordinea de zi la
pozitia “prezentat” este fixat “Guvernul Republicii Moldova” si nu “Aparatul
Guvernului”. Aceasta demonstreaza o data in plus lipsa totala de respect a
Guvernului Republicii Moldova, in frunte cu Tarlev, fata de Legislativul
Republicii Moldova, inclusiv de fractiunea majoritara. Da, asa e scris:
“Guvernul Republicii Moldova”. Cititi atent prevederile Regulamentului care
stipuleaza ca “pozitia Guvernului este prezentata in Parlament de membrii
Guvernului” si nu de functionarii Aparatului Guvernului sau de ministere. Asa.
Intrebarea mea este: Dumneavoastra, vorbind
despre restrictii la capitolul participarea functionarului public la actiunile
de protest, ati adus ca exemplu Bulgaria si Lituania. Acestea sint doua democratii
tinere. As vrea sa aduceti si exemple din tarile cu traditii democratice. De
exemplu, leaganul democratiei este considerata Grecia. Chiar marti in Grecia au
avut loc actiuni masive de protest ale functionarilor publici si ale
colaboratorilor unui minister de forta. Spuneti, va rog, in ce masura
propunerea dumneavoastra corespunde cu prevederile si cerintele europene la
care ati facut trimitere, eu am numarat, de 11 ori azi.
Domnul Oleg Rotaru:
Da, va multumesc pentru intrebare.
In special, referitor la legislatia
Greciei, daca ati mentionat. In Grecia aceasta prevedere interzice participarea,
in special a politiei, a organelor de forta si a organelor ce asigura apararea,
la greva. De aceea, au fost unii functionari care au incalcat legislatia
Greciei.
Referitor la intrebarea generala, referitor
la limitari. Aceasta limitare trebuie sa contribuie la asigurarea activitatii
administratiei publice. Noi nu trebuie sa spunem ca administratia publica in persoana
unui grup de functionari care, de exemplu, ies la greva, inseamna ca
autoritatea publica nu mai functioneaza. Noi avem cetateni, avem agenti
economici, avem responsabilitati fata de societate, de aceea noi consideram ca
aceste atributii trebuie sa fie exercitate indiferent de opinia unor functionari.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Eu v-am adus exemplul grevei de
protest a functionarilor publici din Grecia. Dumneavoastra v-ati legat de a
doua parte a frazei. Lucru laudabil. In general, domnule Rotaru, este un lucru
normal ca dumneavoastra detineti o functie de director adjunct in Aparatul
Guvernului si faceti fata unor cerinte ale deputatilor si regretabil ca Guvernul
nu are un ministru, un viceministru care sa vina aici sa raspunda la intrebari.
Dumneavoastra va depasiti atributiile, fiindca nu sinteti membru al Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Nu trebuie sa tipati, linistiti-va.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnule raportor,
Am o propunere cu referire la articolul 30
“Numirea in functia publica”. Din punctele pe care le include acest articol
reiese ca functionarul public este angajat in baza unui act administrativ de
numire a sa in functia publica. N-ar fi fost mai indicat ca angajarea in cimpul
muncii a functionarului public sa se faca in baza unui contract individual de
munca, pentru a exclude arbitrariul si faradelegea din partea superiorilor? Fiindca
un asemenea act, banuiesc, nu prevede si obligatiunile institutiei care il
angajeaza, dar un contract individual de munca are prevederi stricte cu
referire la obligatiunile celui care este angajat si drepturile sale, atunci cind
el se considera lezat in drepturile si onoarea sa. De aceea, pentru a exclude
aceste abuzuri arbitrare si faradelegi, pentru a-l proteja, a-i acorda aceasta
protectie si pentru a exclude aceste rafuieli eventuale de ordin personal,
poate ca ar fi indicat ca angajarea lui sa se faca in baza unui contract
individual de munca.
Domnul Oleg Rotaru:
Da, va multumesc pentru intrebare.
Unul din principiile acestui proiect si a legislatiei
care se promoveaza in prezent este delimitarea sferei de aplicare a dreptului
muncii si Codului muncii in domeniul reglementarii activitatii functionarilor
publici. Noi vorbim ca functionarii publici se supun dreptului administrativ.
In acest context, numirea, dupa opinia
noastra, trebuie sa fie asigurata printr-un act administrativ si, totodata,
reglementarea, cum ati spus dumneavoastra, a drepturilor si obligatiilor se va
efectua in baza acestei legi, care prevede mai multe drepturi si obligatii
generale in baza regulamentelor de activitate a institutiei, a subdiviziunilor
institutiei unde activeaza functionarul public, precum si in baza fisei de post
a fiecarui functionar. Tinind cont de specificul relatiilor dintre autoritatea
publica si functionar, noi consideram ca trebuie sa fie totusi actul
administrativ.
Domnul Ion Varta:
Dar spuneti-mi, va rog, acest act de numire
in functia publica are si prevederi care-l protejeaza pe respectivul angajat impotriva
unor eventuale abuzuri din partea superiorilor? Deci, exclude el aceasta
posibilitate de abuz din partea superiorului in cazul cind devine indezirabil?
Domnul Oleg Rotaru:
Actul administrativ confirma faptul ca
persoana fizica care ocupa sau urmeaza sa ocupe functia publica se va supune
prevederilor acestei legi, precum si cadrului juridic special, care urmeaza a
fi elaborat ulterior. Totodata, in primul rind, acest proiect prevede garantii
sociale si de alta natura pentru functionari, de aceea si se propune un cadru
juridic special pentru functionarii publici.
Domnul Ion Varta:
Da, multumesc.
Si a doua intrebare se refera la articolul
27, conditiile de baza pentru a candida la o functie publica, ceea ce a evocat
doamna Valentina Stratan. Doar o precizare cu referire la acest certificat
medical. In competenta cui intra perfectarea acestui certificat medical? Care
este institutia medicala care se va ocupa de eliberarea unui asemenea
certificat medical? Era cazul sa fie precizat.
Domnul Oleg Rotaru:
Referitor la competenta institutiilor
medicale, aceasta competenta este. Noi avem toata ierarhia necesara de specialisti
in domeniul medicinei. Dar aici eu sint de acord ca putem sa precizam numai faptul
ca avem diferite categorii de functionari, de aceea ar fi bine totusi sa precizam
aspectele specifice pentru anumite categorii.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Doamna Eva Gudumac:
Tot la articolul 27. Cunoscind faptul ca actualmente
exista regulamente pentru a elibera aceste certificate medicale pentru acele
persoane care-si indeplinesc functiile in niste conditiile destul de dificile,
cum ar fi si functionarul public, care sint legate cu diferite stari stresante.
Prin urmare, actualmente exista organizatiile medicale care elibereaza aceste
certificate medicale pentru aprecierea starii nu numai psihice, nu numai ca el
se drogheaza sau nu. Eu am vrut sa va pun o intrebare. De ce dumneavoastra nu
v-ati referit la situatia data, ca actualmente exista un asemenea regulament si
persoanele care detin functii publice de raspundere iau aceste decizii si
certificate medicale de la lucratorii medicali. Aici nu este vorba despre aceea
ca el are o deficienta a locomotorului sau, eu stiu, o functie a ficatului
dereglata. Este vorba de acele modificari care apar la nivel de functie a
sistemului nervos central si periferic. Aceasta eu am vrut sa completez.
Domnul Oleg Rotaru:
Da, va multumesc si pentru precizare, si
pentru intrebare.
Dupa cum am mentionat, aceasta practica
exista si sint si specialisti la fiecare nivel necesar. Dar in privinta activitatii
sau realizarii atributiilor de serviciu de catre functionarii publici, evident
ca este o misiune destul de complexa. Si aici noi, intr-adevar, consideram ca e
necesar sa fie asigurata nu numai sanatatea functionarului public, dar sa fie
asigurate si anumite conditii fata de anumite aspecte ce tin de sanatatea functionarului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Stimati
colegi,
In primul rind, vreau sa-mi expun parerea ca,
in general, asa un document, un proiect de lege, trebuie sa existe, dar, facind
cunostinta de acest document, eu nu-mi inchipui cum am lucrat noi in guverne,
ministere, departamente, in raioane neavind idee in general ca poate sa fie asa
un document. Era foarte scurt si clar, era secretarul, seful sectiei si
instructorul. Era ministrul, seful directiei si specialistul principal.
Conform acestei legi, se creeaza impresia ca
toata lumea, toate ministerele, toate aparatele vor fi tot timpul intr-o
organizare de concursuri, vor numi, vor da categorii: prima categorie, a doua
categorie, clasa I, III s.a.m.d. In general, cred ca conceptual la
compartimentul “Clasificarea functiilor publice...” – functii publice de
conducere de nivel superior, functii publice de conducere, functii publice de
executie, functii de demnitate publica.
Ce inseamna aceasta? De ce? Eu ma intreb de
ce functia de vicedirector al Agentiei Nationale de Reglementare in Energetica trebuie
sa fie functie de demnitate publica? De unde, de cind e aceasta? Si nu numai
aceasta: un viceprimar al unui sat, lasa sa fie si cel mai mare sat, sector,
oras – functia de demnitate publica. El e om muncitor, el e ales, el are o functie
respectiva si atit.
Deci, luati clasificarea. Acum in presa
apare o persoana, un nume concret, eu nu stiu, Ungureanu sau cine, consilier
principal al Prim-ministrului Republicii Moldova – Consilier superior de stat
al Republicii Moldova. O jucarie totala si eu cred ca noi ne inglodam in
general. Si ultima intrebare, singura: cine se va ocupa cu procesul acesta in
republica? Cine va fi responsabil, o persoana, un organ, de realizare a acestei
legi? Concret.
Domnul Oleg Rotaru:
Multumesc pentru intrebare.
Referitor la prima intrebare: menirea
acestei legi si este ca noi sa stabilim exact care sint categoriile. Patru le-ati
mentionat dumneavoastra si in baza acestor categorii sa stabilim clar, pentru
orice nivel al administratiei publice, tot clasificatorul unic de functii
publice care sint la nivel central si la nivel local.
Intr-adevar, sa nu avem unele suprapuneri,
ca este un consultat sau este un specialist, sau este altcineva. De aceea, in
baza acestei legi, vom avea acest clasificator, care sa fie unic pentru tot
aparatul de stat.
Referitor la a doua intrebare, referitor la
competenta: in proiect se propune ca aceasta competenta sa fie atribuita
Guvernului, in persoana Aparatului Guvernului. Si va fi o unitate speciala care
se va ocupa cu realizarea managementului personal.
Domnul Ion Gutu:
O unitate in Aparat?
Domnul Oleg Rotaru:
Da, in Aparat.
Domnul Ion Gutu:
Deci, vicedirector al Aparatului, ministru
de stat sau cum?
Domnul Oleg Rotaru:
Da, in Aparat sa fie si persoana concreta, si
subdiviziunea concreta.
Domnul Ion Gutu:
Eu am numai un comentariu, domnule Rotaru.
Eu cred ca trebuie sa ne limitam la citeva categorii. Este o categorie de
conducere de nivel superior: ministru, viceministru. A doua este o categorie de,
eu stiu, executori. Si, chiar daca..., Presedintele Tarii, Presedintele
Parlamentului si Prim-ministru trebuie sa aiba functie de demnitate de stat si
atit. E o lege foarte complicata.
Eu va atrag atentia ca e o lege foarte
complicata la compartimentul de realizare: juramintul, fel de fel de comisii,
fel de fel de concursuri, de grade, de, eu stiu, decizii si sint incadrati mii
de oameni.
Stimati colegi,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sustine
ideea ca, in general, trebuie sa abordam foarte serios aceasta problema,
trebuie sa luam un time out, sa mai lucram in comisie inca o data si sa ajungem
la o concluzie, ca sa fie clar si lumii ce facem noi. Fiindca electoratul si
lumea nu o sa inteleaga, in general, ce fel de lege este aceasta? Se vor gindi,
ca da, este scris ca daca sint prevazute aici si pentru lucru, pentru
activitatea in zilele de lucru si dupa ora 6 seara se prevede o salarizare de
100% la salariu respectiv. Eu as vrea sa vad cine si cind, in general, a platit
unui functionar pentru ca lucreaza simbata si duminica? Aveti bani? Ati
calculat dumneavoastra?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí äîêëàä÷èê, ó ìåíÿ ê âàì äâà
âîïðîñà. Ïåðâûé. Ñòàòüÿ 63, êîòîðàÿ êàñàåòñÿ óâîëüíåíèÿ ñ ãîñóäàðñòâåííîé
äîëæíîñòè. Îíà ïåðå÷èñëÿåò ìîìåíòû, â êàêèõ ñëó÷àÿõ ñîîòâåòñòâóþùåå ëèöî èçäà¸ò
äîêóìåíò îá óâîëüíåíèè. Ýòî èëè ïî íåäîðàçóìåíèþ, èëè æå íåïðàâèëüíàÿ
ôîðìóëèðîâêà ïóíêòà d), ãäå
ãîâîðèòñÿ: «â ðåçóëüòàòå óäîâëåòâîðåíèÿ èñêà î âîññòàíîâëåíèè â ãîñóäàðñòâåííîé
äîëæíîñòè ãîññëóæàùåãî, íåçàêîííî óâîëåííîãî èëè îñâîáîæäåííîãî...». Òî åñòü
íèêàê îíî íå âõîäèò â ýòîò ïóíêò. Èëè íåïðàâèëüíî ñôîðìóëèðîâàëè, èëè îí íå
äîëæåí ñþäà âõîäèòü. Èëè ÷òî-òî ïîäðàçóìåâàëîñü äðóãîå? Ïîòîìó ÷òî çäåñü ýòîò
èñê ïðåäóñìàòðèâàåò, ÷òî åãî äîëæíû âîññòàíîâèòü, à âû åãî âêëþ÷èëè, ÷òî íà
íåãî èçäà¸òñÿ äîêóìåíò îá óâîëüíåíèè.
Domnul Oleg Rotaru:
Ñïàñèáî çà âîïðîñ.
Doamna Ludmila Borgula:
Óñïîêîéòåñü, ãîñïîäèí, óñïîêîéòåñü!
Doamna Maria Postoico:
Domnule Untila.
Doamna Ludmila Borgula:
Âîçüìèòå ïåðåâîä, è
âû óñëûøèòå.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Untila,
Eu va rog.
Domnul Oleg Rotaru:
Va multumesc pentru propunere.
Íî êàê áûë çàäàí âîïðîñ, ÿ òàê è îòâå÷àþ.
Îòíîñèòåëüíî äàííîãî ïóíêòà d),
îí êàê ðàç óòî÷íÿåò àñïåêò, êàñàþùèéñÿ óâîëüíåíèÿ ÷åëîâåêà, êîòîðûé áûë íàíÿò
íà äîëæíîñòü, íà êîòîðîé âîññòàíàâëèâàåòñÿ ïðåäûäóùèé ðàáîòíèê. Äëÿ òîãî è åñòü
ýòîò ïóíêò, ÷òîáû ðåãëàìåíòèðîâàòü ýòîò ïåðåõîä. ×òîáû ÷åëîâåê, êîòîðûé
çàíèìàåò äîëæíîñòü, áûë óâîëåí â ñâÿçè ñ âîññòàíîâëåíèåì ïðåäûäóùåãî.
Doamna Ludmila Borgula:
Ñïàñèáî çà ðàçúÿñíåíèå.
Âîò òàê, êàê âû ðàçúÿñíÿåòå, ÿñíî. ß
ïðåäëàãàþ åãî òàê ñôîðìóëèðîâàòü, ÷òîáû áûëî ÿñíî.
È âòîðîå. Ñòàòüÿ 58, êîòîðàÿ êàñàåòñÿ
äèñöèïëèíàðíûõ âçûñêàíèé. ß äóìàþ, ÷òî íóæíî î÷åíü âíèìàòåëüíî ïîñìîòðåòü, ó
íàñ ÊÇÎÒ ðàñïðîñòðàíÿþòñÿ íà âñåõ ãðàæäàí ðåñïóáëèêè. È ïîýòîìó, êîãäà
ïðåäóñìàòðèâàåòñÿ âäðóã òàêèå ìîìåíòû â êà÷åñòâå âçûñêàíèÿ, êàê íàïðèìåð, ïóíêò
å): «ïðèîñòàíîâëåíèå ïðàâà íà ïîâûøåíèå çàðàáîòíîé ïëàòû íà ñðîê îò îäíîãî äî
äâóõ ëåò». ß äóìàþ, ÷òî ýòî, ìÿãêî ãîâîðÿ, ñîìíèòåëüíûé ïóíêò. Òî åñòü:
ïðåäëîæåíèå – âçÿòü êàê ó íàñ â îñíîâíîì çàêîíå è ïðèâåñòè â ñîîòâåòñòâèå ñ íèì
ýòó ñòàòüþ.
Domnul Oleg Rotaru:
Ñïàñèáî çà âîïðîñ.
Îòíîñèòåëüíî ýòîãî ìîìåíòà õîòåëîñü áû
îòìåòèòü, ÷òî ýòîò ïóíêò êàñàåòñÿ íå óñòàíîâëåííîé çàðàáîòíîé ïëàòû. Ýòîò ïóíêò
êàñàåòñÿ êàê ðàç ïîâûøåíèÿ çàðàáîòíîé ïëàòû â êà÷åñòâå ìåð ñòèìóëèðîâàíèÿ.
Ïîýòîìó, êîãäà ìû ãîâîðèì äàæå î ïðåìèè, ìû ãîâîðèì, ÷òî ïðåìèÿ ìîæåò ïðèìåíÿòüñÿ
è ÷àñòè÷íî â çàâèñèìîñòè îò ðàáîòû.
Doamna Ludmila Borgula:
Âñ¸ ïðàâèëüíî. Ñëåäîâàòåëüíî, íàäî òîãäà
òîæå îòìåòèòü, ÷òî îíè ëèøàþòñÿ ïðåìèàëüíûõ. Ýòî äðóãîé ðàçãîâîð. È òî – ïîñìîòðåòü,
åñëè ýòî ïðåäóñìàòðèâàåòñÿ â îñíîâíîì çàêîíå. ß áëàãîäàðþ âàñ.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc mult.
Rog comisia. Mai multe solicitari nu sint.
Comisia. Luati loc, domnule Rotaru.
Domnule Untila,
Eu va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Conform prevederilor alineatelor (1) ale
articolelor 56 si 54 din Regulamentul Parlamentului referitoare la cuprinsul
raportului, Comisia sesizata in fond pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului realizeaza urmatoarele.
Necesitatea elaborarii proiectului este
conditionata de prevederile capitolului V al Conceptiei cu privire la politica
de personal in serviciul public, adoptata prin Hotarirea Parlamentului nr.1227
din 18 iulie 2002. Scopul proiectului consta in perfectionarea cadrului
legislativ, intru democratizarea si consolidarea serviciului public in
Republica Moldova, conformat la standardele internationale.
La proiectul de lege au parvenit avize ale
tuturor comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului. Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru politica externa
si integrare europeana, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Comisia
pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in
masa se pronunta pentru discutii asupra proiectului in sedinta plenara a
Parlamentului.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante vine cu o analiza detaliata a unor prevederi din proiect, cu indicarea
argumentelor bazate pe legislatia nationala in vigoare. Comisia considera ca
proiectul de Lege cu privire la functia publica si statutul functionarului
public poate fi supus examinarii in sedinta plenara a Parlamentului doar dupa o
perfectionare a acestuia, tinind cont de obiectiile si propunerile indicate.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a prezentat un volum esential de sugestii asupra unor prevederi ale proiectului
de lege si propune revizuirea textului in cel mai minutios mod sub aspectul
celor obiectate.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara nu a luat o decizie in privinta prezentului proiect de lege din
motivul neconstituirii majoritatii votului. Totodata, 4 membri ai comisiei s-au
pronuntat pentru sustinerea si aprobarea proiectului de lege in prima lectura,
iar deputatii Valeriu Cosarciuc si Marcel Raducan considera proiectul de lege in
cauza inoportun si propun respingerea acestuia pe motivele prezentate in avizul
comisiei. Directia juridica a Aparatului Parlamentului prezinta analiza
detaliata a unor prevederi ale proiectului ca urmare a competentei sale functionale.
Tinem sa mentionam ca in total in avizele
la proiect sint indicate peste 100 de amendamente, propuneri si obiectii de
ordin juridic. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea
teritoriului a sistematizat acest material intr-o sinteza si, cu toate ca exista
unele propuneri contradictorii, a decis ca proiectul de Lege nr.4297 din 6
decembrie 2007 sa fie examinat de catre Parlament.
Proiectul de Lege cu privire la functia
publica si statutul functionarului public, prezentat de Guvernul Republicii
Moldova, a fost examinat la sedinta comisiei din 5 martie 2008, cu participarea
autorilor proiectului si reprezentantii comisiilor permanente, precum si a
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.
In urma dezbaterilor s-a constatat ca
prezentul proiect de lege reglementeaza regimul general al raporturilor
juridice dintre functionarii publici si autoritatile administratiei publice. Tinind
cont de importanta actului legislativ nominalizat, opiniile majoritatii
comisiilor permanente, Comisia pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului, prin majoritatea voturilor, propune Parlamentului
spre examinare si aprobare a proiectului de lege in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule presedinte al comisiei,
Motivatia adoptarii sau prezentarii
proiectului respectiv de lege am citit-o, este clara. Am o intrebare catre
dumneavoastra. Cum considerati, proiectul de lege respectiv se incadreaza in
motivatie sau nu?
Fiindca scopul principal al acestui proiect
de lege ar fi fost sa se rezolve o problema majora a Republicii Moldova ce tine
de administrare, anume stabilitatea functiei a celor care activeaza in
administratia publica. Dind citirii prevederilor, noi vedem ca, de fapt, functionarul
public este pus, conform propunerilor prezentate, intr-o situatie si mai
delicata. Este subordonat si mai tare unei sau altei puteri politice care este
la moment in tara. Parerea dumneavoastra ma intereseaza. Proiectul respectiv
rezolva problema stabilitatii in functie a functionarului sa nu?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
Si astazi activitatea functionarului public
este reglementata prin Legea cu privire la serviciul public. Este legea, act
juridic care reglementeaza atit raporturile, cit si nemijlocit functia publica.
Desigur ca legea care este in vigoare nu
cuprinde toate aspectele si, cel putin, nu asigura, dupa parerea mea, daca e
vorba de atitudinea mea personala, in plina masura anumite prevederi, cum ar fi
scopul general al legii, si unele conceptii, care sint profesionalismul,
stabilitatea, despre care s-a vorbit azi foarte mult. De aceea, in cadrul sedintei
comisiei s-a convenit, anume luind la baza propunerile, ca autorul trebuie sa
reexamineze proiectul de lege.
Va aduc la cunostinta ca reprezentantii
comisiei noastre, comisiei pe care o reprezint, au participat, practic, de la
bun inceput la elaborarea proiectului de Lege cu privire la functia publica si
statutul functionarului public, incepind cu luna martie anul 2007. Cu cit mai
mult se discuta proiectul de lege, cu atit apareau mai multe intrebari.
Noi consideram si am considerat si la
comisie ca trebuie sa revenim, dupa ce va fi aprobat proiectul de lege in prima
lectura, in cadrul activitatii grupului de lucru constituit din membrii
comisiei, din autori reprezentantii Guvernului, au posibilitate sa participe si
reprezentantii comisiilor, ca sa-l definitivam in varianta cea mai eficienta
pentru a aparea un proiect de lege care va asigura prevederile punctului 2,
ceea ce m-ati intrebat la articolul 1.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule presedinte.
Insa, daca este sa vorbim obiectiv, odata
votat in prima lectura, deja conceptul nu poate fi ulterior modificat. In acest
sens, constatind foarte multe deficiente ale proiectului respectiv, eu consider
ca ar fi mai util si mai corect ca acest proiect de lege sa fie retras in
comisie si, impreuna cu Guvernul, sa se munceasca si sa se vina cu un proiect
care cu adevarat raspunde motivatiei initiale pentru initierea proiectului
respectiv.
Multumesc.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ati putea sa spuneti, din punct de vedere
conceptual, ce va jeneaza, ce considerati ca nu este respectat vizavi de
prevederile punctului 2? Chiar daca si sint in cadrul articolelor si in cadrul
capitolelor unele abateri ori unele neprecizari, revenim pentru lectura a doua.
Dar, din punct de vedere conceptual proiectul dat, dupa parerea comisiei si a
mea, asigura stabilitatea, profesionalismul, impartialitatea, transparenta s.a.m.d.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc domnule presedinte al comisiei.
Eu am mentionat ca este un punct de vedere
al meu, nu insist ca este unul si corect. Insa, daca e sa vorbim de concept,
noi discutam prea mult in Parlament si pina acum nu am inteles care sint
chestiunile care tin de concept si care nu tin de concept. Si cind am facut
afirmatia ce tine de concept nu m-am referit numai la articolul 2. Sint in
proiect niste lucruri, care, din punctul meu de vedere, sint si conceptuale. Ca
o precizare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Intrebarea se refera la articolul 40 litera
d). Noi atita am discutat despre cadouri cind s-a votat Codul de conduita a
functionarului public. Si noi aici punem ca forma de stimulare a functionarului
public si cadouri de pret. Eu cred ca nu trebuie sa dezvaluim mult aceasta
situatie, dar sa excludem litera d) din articolul 40. Sa nu amestecam, ca
atunci vor aparea acele cadouri primite nu stiu de unde, va aparea indata o hirtiuta,
ca, uite, pentru nu stiu care merite el l-a primit de la administratie. Eu nu
cred ca trebuie sa fie asa metoda de stimulare a functionarului public. Mai
ales ca nu se stie ce pret. Cadouri de pret aceasta inseamna... nu stiu, pentru
mine ar fi un cadou de pret...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimata colega,
Atit Codul de conduita a functionarului
public, cit si Legea cu privire la conflictele de interese reglementeaza
nivelul cadoului de pret. Adica un cadou de pret poate fi, altceva e la ce
valoare se estimeaza. De aceea, in aspectul stimularii functionarului public, sa
ramina parerea dumneavoastra.
Doamna Valentina Cusnir:
Acolo este vorba de cadouri de pret primite
din exterior, dar nu este vorba de cadouri de pret primite de la administratie.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Este un cadou care vine din partea
administratiei, dar iarasi subliniem ca doamna a facut referinta la legile care
deja le-am discutat. Aceasta este absolut alta problema.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu imi dau seama. Eu am venit cu propunerea
sa excludem.
Domnul Marian Lupu:
Pentru lectura a doua s-a inregistrat,
lucrati, cu stenograma inclusiv.
Doamna Valentina Cusnir:
Vreau sa va intreb daca comisia insista totusi
ca astazi sa fie votat acest proiect in lectura intii. Deoarece am venit si eu
cu propunerea, eu nu stiu daca poate cineva sa se lamureasca in toate
propunerile venite din comisii, si am solicitat sa fie redactat textul in
concordanta cu propunerile venite si dupa aceasta sa votam. Proiectul este intr-o
stare foarte proasta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Aceste propuneri le-am inregistrat, ele au
venit inaintea propunerii comisiei si ele vor fi supuse votului.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, eu vreau sa stiu parerea comisiei. Au
venit cu propunerea in prima lectura si vreau sa intreb: este numaidecit astazi?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimata colega,
Eu v-am citit in raport pozitia comisiei,
dar in sustinerea spuselor de domnul Gutu despre importanta proiectului de lege
care este necesar sa apara ca lege, cel putin comisiei, dar si dumneavoastra,
se da posibilitatea sa ne incadram intr-un lucru mai responsabil dupa ce va fi
votat proiectul de lege in prima lectura. Atunci vom fi supusi unui termen
pentru a-l prezenta in lectura a doua. Si vom activa ca sa asiguram respectarea
examinarii destul de minutioase a tuturor propunerilor care au parvenit atit
din partea comisiei, cit si din partea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Dar sa fie pusa la vot propunerea mea.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Multumesc.
Doua persoane s-au inscris pentru luare de
cuvint, domnul Cosarciuc fiind primul, pe care il invit la tribuna centrala.
Atrag atentia: luarile de cuvint pe marginea proiectelor – pina in 7 minute.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de lege prezentat este un proiect
important si el poate sa aiba o importanta pentru viitorul tarii noastre, deoarece
se promoveaza si conceptul care este stabilit in articolul 1 alineatul (2), ca
legea “consta in asigurarea realizarii unui serviciu public stabil,
profesionist, impartial, transparent si eficient in interesul societatii si al
statului.”
Acest scop al legii care este declarat in
articolul 1 alineatul (2), daca el ar fi promovat pe parcursul legii, inseamna
ca legea va avea sort de izbinda. Dar, daca analizam cu atentie urmatoarele
articole, chiar articolul 8 alienatul (3): “Ocuparea functiei publice de
conducere de nivel superior vacante se face prin concurs sau prin numire.”, daca
noi am spus in scopul legii ca vrem stabilitate, profesionalism, prin aceasta
norma din articolul 8 alineatul (3), practic, aceasta va disparea, fiindca
numai prin concurs, printr-un concurs transparent se pot promova persoane care
ar fi profesioniste, care ar fi impartiale si care ar putea sa slujeasca statul
Republica Moldova.
Si analizam mai departe acest proiect de
lege, articolul 15. Totusi, ce doreste Guvernul actual sa faca in Republica
Moldova? In articolul 15 alineatul (1) se spune: “Dreptul la opinie al functionarului
public este garantat.”, dar alineatul (3) al aceluiasi articol spune: “In
timpul exercitarii atributiilor functionarul public trebuie sa se abtina de la
exprimarea sau manifestarea publica a preferintelor politice si favorizarea
vreunui partid politic sau organizatie social-politica.”
Stimati colegi,
Atunci cind noi spunem in acelasi articol ca
dreptul la opinie este garantat, dar pe urma spunem ca acest drept este
limitat, inseamna ca acest drept nu exista. La articolul 47, 57 litera e) e
scris foarte clar ca, in timpul programului de lucru dreptul este limitat. Si aceasta
este normal ca in timpul programului de lucru un functionar public nu poate sa
se manifeste ca un activist politic. Noi sintem pe pozitia ca acest articol 15
sa fie redactat si alienatul (3) trebuie sa fie exclus.
Acelasi lucru e la articolul 21 “Dreptul la
greva”. Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, dar in
alineatul (2) spunem ca exercitarea dreptului la greva este permisa doar in
conditia asigurarii continuitatii activitatii autoritatii publice.
Aici iarasi vedem foarte clar ca guvernarea
actuala, in principiu, spunind A, pe urma spune B, dar acest B este cu totul intors
cu picioarele in sus si contravine acelor norme care sint promovate de catre
Consiliul Europei. Cel mai grav, stimati colegi, e ca in articolul 28 este
scris ca ocuparea functiei publice vacante se face prin concurs, promovare,
transfer si alte modalitati prevazute de prezenta lege. Dar care sint alte
modalitati prevazute de prezenta lege?
Noi am mentionat la articolul 8 ca sa ramina
numai “prin concurs”. Si articolul 28 literele b), c) si d) ar trebui sa fie
excluse din acest proiect de lege, atunci ar fi clar ca conceptul legii care
prevede de a crea in Republica Moldova un aparat al functionarului public
stabil se poate face numai prin concurs si nu prin numiri sau prin alte modalitati
prevazute de prezenta lege care nu sint descrise in prezenta lege.
Acelasi lucru, stimati colegi, la articolul
27. Autorul de acum aici a raspuns la aceasta intrebare in privinta detinerii
exclusive a cetateniei Republicii Moldova. In legislatia Republicii Moldova nu
exista asa notiune de “cetatenie exclusiva”, este clar ca este o imixtiune,
este clar ca Guvernul spune ca acest proiect de lege este prezentat pentru indeplinirea
Planului de actiuni “Republica Moldova – UE” si pentru ca sa indeplinim acele
norme care le promoveaza Consiliul Europei.
Consiliul Europei promoveaza o norma foarte
clara, Conventia cu privirea la cetatenie, conventie europeana ratificata de
Parlamentul Republicii Moldova, care prevede foarte clar ca cetatenii, chiar
daca au si cetatenie a altui stat, in statul in care au cetatenie se bucura de
aceleasi drepturi ca cetatenii acestui stat. Aceasta este o norma exhaustiva
care nu poate fi pusa la indoiala, ea poate fi pusa la indoiala numai de catre
guvernarea comunista actuala, fiindca ea promoveaza legi in Parlamentul
Republicii Moldova dupa bunul plac.
Si, in acest caz, noi ar trebui sa ne oprim
la articolul 39 “Salarizarea functionarului public”. “Salarizarea asigura functionarului
public conditiile necesare pentru exercitarea eficienta a atributiilor”. Iata
aici trebuie sa ne concentram ca noi sa avem functionari bine platiti, motivati,
alesi prin concurs si atunci noi vom putea avea in Republica Moldova un corp de
functionari publici cu adevarat independenti si cu adevarat profesionisti.
La articolul 42 alineatul (5): “Dupa
atingerea virstei de pensionare, necesare obtinerii dreptului de pensie pentru
limita de virsta, functionarii publici vor fi numiti, la decizia conducatorului,
pe o perioada determinata...”
Stimati colegi,
Noi consideram ca aceasta iarasi este o
inventie de-a guvernarii comuniste. Atunci cind persoanele care le mai
trebuiesc ca sa mai faca agitatie si propaganda comunista, mai sint numite adaugator,
prin decizia conducatorului institutiei, sa mai ramina in functie ca sa mai
lucreze, sa mai faca propaganda.
Domnul Marian Lupu:
Inca un minut.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, inca un minut. Noi stim foarte bine ca
functionarul public se epuizeaza, de aceea noi ii dam si pensie mai mare, 75%, si
atunci este foarte clar cind s-a terminat, a venit termenul de pensionare, el
trebuie sa plece si sa se ocupe cu alte chestiuni, iar cu functia publica sa se
ocupe cei care sint pregatiti de catre institutii ... de invatamint.
La articolul 42 alineatul (6) (in general,
cu acest articol 42 alineatul (6) se pune cruce pe aceasta lege): in cazul
lichidarii, reorganizarii autoritatii publice functionarul public poate fi
eliberat din functie si sa-i cintam marsul.
Domnul Marian Lupu:
Da, atentie la timp, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” considera ca pozitia de functionar public in Republica Moldova este
foarte importanta si noi trebuie sa avem o lege clara care sa asigure stabilitatea
si profesionalismul functionarului public. Dar legea prezentata nu raspunde la
aceste intrebari, nu este conforma acestui concept si noi propunem ca ea sa fie
respinsa, ca fiind una care contravine si Planului de actiuni “Republica
Moldova – Uniunea Europeana”, si normelor Consiliului Europei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Afonin.
Domnul Alim Afonin:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Noi, cei aflati in aceasta sala, sintem
participanti si martori oculari la procesele de democratizare si consolidare a
administratiei publice. Analizind evenimentele ce au loc zilnic in societate,
putem constata ca factorul primordial care afecteaza acest proces este factorul
uman si, in primul rind, problemele existentei in sistemul de gestionare a
resurselor umane.
Cunoastem bine ca nicio tara, niciun stat
nu poate functiona efectiv fara un sistem unic in serviciul public. Administratia
publica nu poate realiza eficient atributiile acordate prin lege fara functionari
publici bine pregatiti, competenti in relatiile cu cetatenii. Legea serviciului
public actualmente in vigoare nu permite planificarea si dezvoltarea carierei
functionarului public in conformitate cu nivelul pregatirii lor profesionale.
Sistemul actual de gestionare a resurselor
umane nu creeaza conditii de stabilitate in functie. Functionarul public se afla
permanent in stare stresanta, in asteptarea unei eventuale concedieri. Acest
fapt duce la aparitia neincrederii oamenilor in ziua de miine, la demotivarea
lor, la scaderea productivitatii si calitatii lucrului efectuat.
Deci, sistemul actual de pregatire,
recrutare, selectare a resurselor umane nu poate asigura autoritatile publice
cu cei mai competenti oameni, capabili de a promova reforme democratice in
regim de autonomie locala. Cadrul personal existent, in marea majoritate,
activeaza in regim de asteptare ... de la conducere, cu frica de a lua o
decizie de sine statatoare.
Prezentul proiect de lege este o incercare
de a rupe cercul vicios care s-a creat in sistemul de gestionare a resurselor
umane si a fost bazat pe criterii subiective si conservative, nu pe criterii de
competenta si performanta. Cred ca nu din intimplare asupra proiectului au
parvenit o multime de sugestii, propuneri si obiectii care vor servi drept baza
pentru imbunatatirea proiectului. Aceasta inseamna ca proiectul in cauza a
trezit intentii bune de a perfectiona sistemul de gestionare a resurselor umane
si a moderniza serviciul public conform standardelor europene.
Ca orice inovare, proiectul a trezit
diferite opinii, inclusiv contradictorii, care pot fi discutate pentru a gasi
variante rezonabile, conformate prevederilor Conceptiei cu privire la politica
de personal in serviciul public. Pentru imbunatatirea acestora, Fractiunea Partidului
Comunistilor pentru lectura a doua va veni cu amendamente. M-as referi la unele
din ele.
In urma examinarii acestui proiect de lege,
as mentiona ca articolele 11, 12 si 13 urmeaza a fi corelate cu articolul 14
din Legea nr.64 cu privire la Guvern, cu expunerea intr-un singur articol a
principiului managementului functiei publice si al functionarului, cu indicarea
concreta a organului care va exercita aceste competente.
Neaparat trebuie sa fie executate
prevederile Hotaririi Parlamentului nr.1227 din 18 iulie 2002 pentru aprobarea
Conceptiei cu privire la politica de personal in serviciul public, care indica
un sir de masuri in acest sens, in baza careia a fost conditionata elaborarea
prezentului proiect.
Sintem de parere ca unele prevederi nu sint
intru totul reusite si ele necesita o deosebita atentie pentru pregatirea
proiectului de lege pentru lectura a doua. Este salutabil faptul ca autorul
delimiteaza reglementarile expuse in capitolul “Modificarea si suspendarea
raportului de serviciu”: sfera reglementarii raportului de munca din serviciul
public de ramura dreptului muncii in ramura dreptului administrativ, tendinta si
practica bine cunoscuta in legislatia altor tari.
Proiectul de lege sus-numit reglementeaza
regimul general a raporturilor juridice dintre functionarii publici si autoritatile
publice. Are drept scop perfectionarea cadrului legislativ, intru
democratizarea si consolidarea serviciului public in Republica Moldova, conform
standardelor internationale. Prevede realizarea garantiilor sociale ale functionarilor
publici, recrutarea si selectarea personalului, este prevazuta evaluarea
activitatii functionarului public, dezvoltarea profesionala continua a lor si a
carierei acestora.
Dat fiind faptul ca deja este acumulata
informatia analitica in baza careia pot fi perfectate prevederile proiectului
ce genereaza situatii contradictorii, Fractiunea Partidului Comunistilor din
Republica Moldova propune ca proiectul de Lege nr.4297 cu privire la functia
publica si statutul functionarului public sa fie aprobat in prima lectura, in
scopul pregatirii acestuia pentru lectura a doua.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Va multumesc.
Sintem ajunsi la etapa exercitiului de vot.
In cadrul dezbaterilor au fost inaintate 3 propuneri. In ordinea inaintarii
acestora: prima fiind cea de remitere a acestui proiect in comisie; o a doua
propunere a comisiei de profil cu referinta la aprobarea in prima lectura a
acestui proiect si mai departe sa se desfasoare o munca destul de mare si asidua
pentru pregatirea proiectului in lectura a doua; si a treia propunere, evocata
la tribuna centrala, privind respingerea acestui proiect.
Voi supune votului aceste propuneri in
ordinea in care ele au fost inaintate. Prima. Cine este pentru remiterea acestui
proiect in comisie, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi pentru aceasta propunere, care
nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea vizind aprobarea proiectului
nr.4297 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4297 este aprobat in
prima lectura.
Acum, stimati colegi,
Trebuie sa acceptam acea realitate ca
proiectul dat contine multe lacune si multe carente. Calitatea acestuia are
mult de suferit. Acum inteleg asa, ca rezultatul votului plenului Parlamentului
deriva si din situatia ca este un proiect in conexiune cu prevederile Planului
bilateral de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, sintem aici presati
si de timp.
O sa rog foarte mult comisia de profil, toti
deputatii care au inaintat astazi propuneri si ele sint fixate in stenograma,
plus pachetul de propuneri suplimentar sa-l prezentati catre aceasta comisie, cred
ca va fi cazul pentru, nu una, poate chiar mai multe sedinte extinse, cu
invitarea tuturor partilor interesate.
O sa atragem atentia si la un subiect care tine
nemijlocit de interesul functional al Parlamentului. Anterior noi discutam cu
dumneavoastra ca ar fi fost bine ca in acest proiect sa se regaseasca si un
capitol separat cu referinta la functionarul public din Parlament, fiindca
exista un specific, exista un specific mare. E vorba si de subdiviziunile
structurale ale Aparatului, pe de o parte, si, pe de alta parte, avem comisii,
avem fractiuni, unde trebuie sa fie o abordare mai rigida, unde trebuie sa fie
o abordare mai flexibila, fiindca sint bine pronuntate elementele politice.
Iata de ce nu exclud si chiar o sa rog
conducerea si membrii comisiei de profil sa se gindeasca la eventualitatea
elaborarii unui proiect de Lege cu privire la statutul functionarului public
din Parlament. E o practica existenta in multe tari, inclusiv tarile Uniunii
Europene, si cred ca aici am putea sa solicitam si asistenta bilaterala sau
multilaterala a Uniunii Europene sau a statelor membre.
Va multumesc.
Daca e de procedura, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
As veni cu propunerea, odata ce nu am putut
sa votam, sa obtinem o varianta cu cele propuse, ca sinteza propunerilor sa fie
distribuita deputatilor inainte ca proiectul sa fie votat in comisie pentru
lectura a doua. Fiindca noua, domnule Presedinte, nu stiu daca stiti
dumneavoastra, noua ni se da uneori si seara sau dimineata inainte de sedinta
tot pachetul de..., inclusiv sinteza, si nu vom putea lucra.
Sa se faca aceasta sinteza mai inainte, pina
a fi votat proiectul in comisie si sa fie distribuita deputatilor. Cu
propunerile, doar fara...
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat. Da, bine.
Doamna Valentina Cusnir:
Ca sa putem... altfel.
Domnul Marian Lupu:
Bine, bine, e clar. Ideea este clara.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam. (Rumoare in sala.)
Stimatii mei colegi,
Vreti cumva o pauza? Nu. Bine.
Proiectul de Lege nr.4582 privind regimul
armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive.
Guvernul.
Domnul Andrei Pogurschi – viceministru al afacerilor interne:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul Legii cu privire la regimul
armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive este elaborat in
scopul eficientizarii activitatii de supraveghere asupra circulatiei armelor,
munitiilor, materiilor si substantelor explozive cu destinatie civila detinute in
posesia persoanelor fizice si juridice; in scopul ajustarii cadrului legislativ
si normativ la cerintele Conventiei Europene cu privire la controlul achizitionarii
si detineri armelor de foc de catre particulari; in scopul instituirii masurilor
de evidenta si control ale lor.
Proiectul reglementeaza regimul armelor cu
destinatie civila, clasificarea armelor letale si neletale, drepturile si
obligatiile subiectilor de drept, notiunile de arme si munitii, materii si substante
explozive, cadastrul de stat, Registrul de stat al armelor, Comisia republicana
de evaluare, bonificare si rebutare a armelor individuale, certificarea,
fabricarea, marcarea si reparatia armelor, importul, exportul, comertul cu arme
si munitii aferente.
Totodata, proiectul stabileste masuri de
evidenta si control, interdictii si restrictii la capitolele: procurarea,
transportul, transferul si utilizarea armelor si munitiilor, retragerea si
anularea permisului de portarma.
Proiectul reglementeaza activitatea
poligoanelor si salilor de tir, procedura de ridicare a armelor si a munitiilor,
posesiunea si folosinta armelor proprietate privata sau de stat, destinatia si
limitele utilizarii unor categorii de arme pentru asigurarea securitatii, exercitarea
pazei, incasarea, vinatoria, precum si sanctiunile prevazute pentru utilizarea
acestora contrar destinatiei.
Ca urmare a celor relatate si in scopul
perfectionarii cadrului legislativ in domeniul de referinta, consideram ca Legea
cu privire la regimul armelor, munitiilor, materiilor si substantelor explozive
va contribui esential la eficientizarea activitatii de control si supraveghere
asupra operatiunilor cu arme, munitii, substante si materii explozive, precum si
produse pirotehnice, la realizarea masurilor de evidenta si control ale lor, la
consolidarea unui sistem automatizat de evidenta unica, la asigurarea ordinii si
securitatii publice, precum si la apararea drepturilor si intereselor legitime
ale statului si ale cetatenilor.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule viceministru,
A fost o lege forte buna, nu am inteles de
ce a fost necesar sa fie reexaminata. Intrebarile pe care le am. Articolul 5
literele a), b), c), rog sa explicati care a fost necesitatea aparitiei literei
a) si a literei b), in deosebi litera a) ma intereseaza, ceea ce tine de sistemele
de ochire care functioneaza pe principiul laser. Sint foarte multe arme de vinatoare
care au sistemul de ochire laser. Ce fac toti cei care si-au cumparat astfel de
arme, dupa ce intra in vigoare aceasta lege?
Domnul Andrei Pogurschi:
Da, va multumim, domnule deputat.
Ceea ce tine de regimul unor dispozitive cu
destinatie speciala, intr-adevar, aveti perfecta dreptate. Se reglementeaza
modul si mecanismul: cine are dreptul respectiv si mai departe in articolele
respective la comercializarea, pastrarea, conditiile respective care sint
necesare pentru a intruni posesorul acestor dispozitive. Si este data
clasificarea lor, adica care pot fi.
Domnul Veaceslav Untila:
Eu va multumesc.
Dar pentru lectura a doua eu propun ca
litera a), cel putin, sa fie exclusa,
a) si b).
Domnul Andrei Pogurschi:
Multumim...
Domnul Veaceslav Untila:
Acum articolul 24, este vorba despre
comercializare. La alineatul (1) se vorbeste ca comertul se efectueaza prin intreprinderile
si magazinele de stat. La alineatul (2) se vorbeste de Societatea Vinatorilor si
Pescarilor, care nu este intreprindere de stat, este intreprindere obsteasca.
Noi stim cum a aparut ea, a aparut in Parlamentul trecut si stim a cui a fost
initiativa.
Dumneavoastra considerati ca Societatea Vinatorilor
si Pescarilor este intreprindere de stat sau nu?
Domnul Andrei Pogurschi:
Va multumim.
De aceea si a fost propus, inclusiv
Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, pentru ca in articolul respectiv si in
capitol este clar determinat intreprinderile de stat ce genuri de arme au
dreptul sa ... Si, daca ati observat, numai armele cu teava ghintuita sint
comercializate prin intermediul intreprinderilor de stat. Ceea ce tine de
armele cu teava lisa, e clar ca sint si alte forme sau persoane juridice care
au dreptul si corespund cerintelor respective autentificate sau legiferate...
Domnul Veaceslav Untila:
Nu, este Legea cu privire la antreprenoriat
si intreprinderi, alineatul 10, sau excludeti de acolo monopolul statului.
Acolo e scris ca ceea ce tine de comercializarea armamentului este monopolul
statului. Sau excludeti aceasta.
Eu nu am nimic impotriva ca Societatea Vinatorilor
si Pescarilor sa vinda arme, ca ei sint aproape de chestia aceasta. Eu vreau ca
legea sa corespunda, adica sau faceti una, sau alta. Sau facem modificarile
necesare...
Domnul Andrei Pogurschi:
Va multumesc.
Pentru lectura urmatoare.
Domnul Veaceslav Untila:
Uitati-va, aici aveti articolul 30 litera
(b). Conditiile care trebuie sa le intruneasca acel care vrea sa procure
armament. Litera b): “dovedesc necesitatea procurarii armelor;” Cum trebuie sa
demonstrez eu necesitatea procurarii armelor?
Domnul Andrei Pogurschi:
Multumesc.
Daca ati observat, s-a schimbat si virsta, si
conditiile. Fiecare cetatean, in primul rind, trebuie sa fie sanatos, sa aiba
certificatul respectiv, inclusiv de la institutiile speciale, ca nu este bolnav
psihic, nu foloseste substante care pun in pericol... si sa aiba conditii de pastrare
a armamentului respectiv, care se verifica.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule viceministru,
Nu va suparati: necesitatea procurorii,
adica de ce eu am nevoie sa procur arma? Unuia ii plac timbrele, altuia –
pistoalele. Adica eu trebuie (si aici nu-i scris corect “sa dovedeasca” sa
demonstrez necesitatea procurarii. Unul isi procura arma cu scop de aparare,
altul face colectie. Cum trebuie sa demonstrez eu necesitatea procurarii
acestei arme? Eu cred ca trebuie exclus acest punct.
Domnul Andrei Pogurschi:
La examinarea conditiilor respective si la inaintarea
cererilor pentru autentificarea sau necesitatea eliberarii autorizatiei pentru
procurare, e clar ca in dependenta de tipul de arma, sint stabilite si conditiile.
Domnul Marian Lupu:
Nu, tema este foarte relevanta. Intr-adevar,
va trebui pentru lectura a doua de vazut.
Domnul Veaceslav Untila:
Si ultima, dar, cred, cea mai importanta.
Eu as vrea, ca sa nu vorbesc prea mult aici, pentru lectura a doua, este sectiunea
a doua, este vorba despre detinerea, portul si utilizarea armelor. Eu am
constatat cu mai multi colegi de ai mei si toti stau pe pozitia ca trebuie sa
facem delimitare intre port si detinere a armei.
Deci, ar trebui ca sa aiba dreptul la
portarma toti cei care sint din organele de drept, organele de control, poate sa
fie si pensionarii lor. In rest, toti detin arme acasa in scop de aparare. Reiese
ca seara politistul preda arma la serviciu si pleaca fara arma acasa, iar toti
cei din jur stau cu pistoale si cu revolvere de care fel vrei. Chestia aceasta
nu este nici in Ucraina, nu este nici la vecinii nostri romani. O avem noi si
America, unde fiecare poarta arma. De aceea, eu cred ca portul armei in
Republica Moldova trebuie sa fie in baza deciziei judecatii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolai Gutul:
Ñïàñèáî.
Óâàæàåìûé çàìåñòèòåëü ìèíèñòðà, íàñòîÿùèé
çàêîí, êîòîðûé íàì ïðåäëàãàåòå, ïðåäîñòàâëÿåò øèðîêèå ïðàâà ïî ïðèîáðåòåíèþ è
èñïîëüçîâàíèþ îðóæèÿ, åñëè ýòî ñâÿçàíî äàæå ñ áåçîïàñíîñòüþ æèçíè è çäîðîâüÿ.
Íî íå êàæåòñÿ ëè âàì, ÷òî 15-ÿ è 16-ÿ ñòàòüè ñëèøêîì ìíîãî ïðåäóñìàòðèâàþò
åäèíèö? Øåñòü åäèíèö.
Ñåãîäíÿ, âû çíàåòå, íåäîñòàòî÷íî
ñîçíàòåëüíîå åùå íàñåëåíèå, çàêîí ïðåäîñòàâëÿåò âîçìîæíîñòü, ëàçåéêó, ìÿãêî ãîâîðÿ,
ïðèîáðåòàòü ýòî îðóæèå. Ìîæåò áûòü, îãðàíè÷èòü ïðàâà? Îõîòíè÷üå – 2 åäèíèöû, ðåâîëüâåð, ïèñòîëåò – ïî îäíîìó,
ñïîðòèâíûå – òîæå. Ýòî ïåðâûé âîïðîñ.
È âòîðîé. 31-ÿ ñòàòüÿ è 21-ÿ ñòàòüÿ â
îòíîøåíèè îòçûâà è àííóëèðîâàíèÿ õðàíåíèÿ è èñïîëüçîâàíèÿ îðóæèÿ. Çäåñü ñêàçàíî
– ïðè íàëè÷èè íå áîëåå äâóõ ïðåñòóïëåíèé. À ÷òî, íåäîñòàòî÷íî îäíîãî
ïðåñòóïëåíèÿ? Âåäü òà æå 30-ÿ ñòàòüÿ ïðåäóñìàòðèâàåò, ÷òî äîñòàòî÷íî îäíîãî
óìûøëåííîãî ïðåñòóïëåíèÿ, åñëè ïðåâûøàåò îäèí ãîä. Ìíå êàæåòñÿ, ÷òî çäåñü åñòü
íåóâÿçêè.
Ñïàñèáî.
Domnul Andrei Pogurschi:
Multumesc.
Aveti perfecta dreptate la intrebarea a
doua, cred ca e o omitere, pur si simplu. E clar ca persoana care a fost trasa
la raspundere penala... Si, cred ca, pur si simplu, e o greseala tehnica.
Ceea ce tine de prima intrebare, referitoare
la numarul de arme care are dreptul sa le aiba in posesie o persoana fizica. E
clar ca, daca ati observat in proiectul de lege, persoanele care detin mai mult
de 6 arme (si este clar determinat: 2 de vinatoare, 2 cu teava ghintuita sau
alte de acelasi gen) trec in categoria colectionarilor de arme de foc, care iarasi
trebuie sa intruneasca un sir de conditii. De aceea, cred ca nu este nimic
deosebit. A aparut notiunea de colectionar de arme, care iar intruneste un sir
de cerinte.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule viceministru,
Intr-adevar, vreau sa mentionez si eu ca in
legea veche poate ca ar fi fost nevoie de unele imbunatatiri si nicidecum de
schimbarea ei in totalmente, cum ati procedat dumneavoastra.
As vrea, in special, sa ma refer la
articolul 64 capitolul IV. Procurarea armelor de catre straini. Nu credeti
dumneavoastra ca anume articolul acesta ne pune in conditii inegale? De la cetatenii
Republicii Moldova se cer un sir intreg de documente si este mult mai usor sa
procuri o arma fiind cetatean strain pe teritoriul Republicii Moldova.
Domnul Andrei Pogurschi:
Multumesc.
Pentru procurarea armei, e clar ca sint
determinate conditiile pe care le intruneste cetateanul Republicii Moldova, in
conformitate cu legea. Tot asa fiecare stat are legile respective. Si pentru a
primi autorizatia de a procura din alt stat, presupunem ca din Republica
Moldova, a armamentului, e clar ca el trebuie sa intruneasca, in primul rind,
conditiile statului al carui cetatean este. La noi, avind documentul respectiv,
el de acum se certifica si i se elibereaza permisul cum trebuie de a exporta
acest armament in tara de origine.
Domnul Marcel Raducan:
Da, domnule viceministru,
Eu nu ma refeream la articolul 65, care
vorbeste despre procurarea si scoaterea de pe teritoriu a armelor, dar ma
refeream la articolul 64 care e intitulat clar: “Procurarea armelor letale de catre
strainii cu domiciliu sau resedinta in Republica Moldova.”
Deci, daca un cetatean din Republica
Moldova are nevoie, pina la urma, de un cazier juridic pe teritoriul tarii,
unul strain nu are nevoie de cazier juridic. Noi nu stim ce a facut el. Dati-mi
voie sa va spun pina la urma ce am vrut sa va spun.
Deci, despre un cetatean strain noi
nicidecum nu putem avea informatie totala. Nici Ministerul Afacerilor Interne,
nici alte organe abilitate cu functie de raspundere publica in Republica
Moldova nu stiu istoria celuia care vrea sa posede arma pe teritoriul
Republicii Moldova. Poate el in tara sa a avut antecedente penale grave s.a.m.d.
Deci, eu cred ca, in cazul respectiv, ar trebui sa avem o istorie minutioasa a
lui, ce-a facut el in tara lui. Sa cerem de la organele competente, dupa aceea
sa-i dam dreptul sa poarte arme cu glont pe teritoriul tarii. Nu credeti asa?
Domnul Andrei Pogurschi:
Multumesc.
Persoanele aflate pe teritoriul Republicii
Moldova, e clar, sint legiferate. Odata cu legiferarea sau posesia permisului
de sedere in Republica Moldova, e clar ca el de acuma... Totodata, de catre
serviciile speciale sau competente se examineaza si el tot intruneste aceleasi
conditii de prezentare a documentelor necesare.
Domnul Marcel Raducan:
Pentru lectura a doua noi vom veni cu
amendamente la articolul respectiv. Mai departe. Spuneti, va rog frumos, legea
respectiva este si pentru militari?
Domnul Andrei Pogurschi:
Nu este pentru militari.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc.
Eu m-as referi la articolul 67, care
stipuleaza clar: “precum si militarii straini”. Deci, eu cred ca militarii intra
sub incidenta altor legi, nicidecum sub legea respectiva.
Domnul Andrei Pogurschi:
Militar ca persoana juridica, adica notiunea
de militar. Daca el procura arma ca persoana fizica, respectiv ca cetatean al
Republicii Moldova, inseamna ca el are dreptul.
Domnul Marcel Raducan:
Nu, este vorba de categorii speciale,
domnule viceministru.
Domnul Andrei Pogurschi:
Corect.
Domnul Marcel Raducan:
Si daca militarul vine ca militar la noi.
Deci, cred eu ca militarul la care va referiti dumneavoastra in articolul
respectiv intra in tara ca strain, dar nicidecum ca militar. Si daca intra ca
militar, atunci sa aiba treaba Ministerul Apararii, care este abilitat in
problema respectiva, nu?
Domnul Andrei Pogurschi:
Se accepta.
Domnul Marcel Raducan:
Iarasi pentru lectura a doua noi vom veni...
Spuneti, va rog frumos, domnule viceministru, la articolul 97 care este diferenta
dintre cadastru si registru?
Domnul Andrei Pogurschi:
Omologarea si certificarea armamentului. E
clar ca Registrul National de Evidenta a Armamentului este in posesia
Ministerului Afacerilor Interne, adica orice arma respectiva este pusa la evidenta,
inclusiv sint desfasurate masurile de balistica si evidenta.
Ce tine de cadastru: e clar ca e la
Serviciul Standardizare si Metrologie al Republicii Moldova, tinindu-se de
parametrii tehnici, tactici ai armamentului respectiv.
Domnul Marcel Raducan:
Dumneavoastra va este clar, mie nu-mi este
clar. De ce? Fiindca am consultat dictionarele explicative, in care scrie
clar: “Cadastru – disciplina a geodeziei cu determinarea elementelor economice
privind proprietatile funciare.” Deci, tot ce este legat de cadastru este legat
de pamint: masurare, precizare si nicidecum nu de niste utilitati tehnice a
parametrilor unei arme. Deci, insusi cuvintul “cadastru”. Mai departe.
Domnule viceministru,
Spuneti, va rog frumos, armele sint supuse
certificarii obligatorii in Republica Moldova?
Domnul Andrei Pogurschi:
Sint supuse certificarii la intreprinderile
unde este produs armamentul.
Domnul Marcel Raducan:
V-am dat o intrebare clara, nu degeaba. Ma
scuzati ca va intrerup. Daca vorbim de certificarea obligatorie, aceasta vorbeste
de corespunderea tehnica. Si eu cred ca la articolul 97 vom veni cu amendamente
pentru lectura a doua. Dar articolul 97 ar fi bine sa fie introdus in articolul
100. Si toate functiile respective ar fi foarte bine ca sa si le asume Ministerul
Afacerilor Interne.
Deci, nu degeaba v-am dat intrebarea, daca
armamentul este supus certificarii obligatorii. Din simplu motiv ca
certificarea obligatorie si certificatul pot fi eliberate numai de un organ de
certificare a corespunderii.
Mai departe. Acest organ in Republica
Moldova pina astazi este numai unul, care este la Moldova-Standard. Ar putea cu
siguranta sa fie la Ministerul Afacerilor Interne si ministerul respectiv sa-si
asume toata responsabilitatea, inclusiv si cea privind caracteristicile
tehnice. De ce? Fiindca in articolul 97 dumneavoastra vorbiti despre omologare.
Deci, omologare si recunoasterea certificatului poate fi numai din tarile unde
exista aceasta certificare si exista aceasta corespundere.
Deci, daca vorbim, de exemplu, de Italia,
ei nu au treaba nici cu certificatul, nici cu corespunderea la documentele
noastre normative, din simplu motiv, cred eu ca ar fi foarte simplu si foarte
bine ca, pina la urma, Ministerul Afacerilor Interne sa-si asume integral
responsabilitatea de tot ce este arma si are circuit ca arma de foc in
Republica Moldova. Pentru lectura a doua noi vom veni cu amendamentele
respective.
Multumesc.
Domnul Andrei Pogurschi:
Va multumesc, domnule deputat.
Notiunea de “omologare”, practic, va fi
exclusa, deja am convenit si cu comisia de specialitate.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am o intrebare, domnule viceministru, pina
la urma, o intreprindere privata, spuneti va rog, are dreptul sa faca operatiuni
de import – export, reexport, mai pe scurt, comert cu arme si munitii?
Domnul Andrei Pogurschi:
Da, in conformitate cu normele si conditiile
de transportare a armamentului care sa corespunda cerintelor respective.
Domnul Valeriu Guma:
Adica vreti sa spuneti ca articolele care
prevad restrictii in domeniul dat, articolul 24, articolul 25 alineatul (1),
articolul 28, unde expres se spune ca numai intreprinderea de stat...
Domnul Andrei Pogurschi:
Comercializarea respectiva. Si e clar ca,
daca persoanele nu intrunesc cerintele si conditiile respective pentru a se
ocupa cu acest gen de activitate. Exportare practic noi nu efectuam, fiindca nu
sint producatori. Nici reexportare. Sint licentiate, respectiv, in conformitate
cu cerintele Camerei de Licentiere, care le dau dreptul la efectuarea unor...
Domnul Valeriu Guma:
Eu citesc in articolele date ca comertul cu
arme, munitii si produse pirotehnice si explozibile, in general, se poate
efectua doar de catre intreprinderile de stat. In notiunea de “comert” intra si
import, si export, si reexport s.a.m.d. Aici nu se spune “comert cu amanuntul”.
Domnul Andrei Pogurschi:
Da, intr-adevar, niste termeni economici,
dar comercializarea se are in vedere prin comert.
Domnul Valeriu Guma:
Acestia sint niste termeni de conceptie, pina
la urma. Noi trebuie sa intelegem ca aceasta nu contravine legislatiei
Republicii Moldova, ca noi dam un drept monopol al statului.
Domnul Andrei Pogurschi:
Tinind cont cite arme avem noi astazi in
Republica Moldova si care sint particularitatile, mai mult de 60 de arme in
total, dintre care cu teava ghintuita, o parte cu teava lisa sau de vinatoare, consideram
ca totusi la etapa respectiva statul trebuie sa aiba monopol asupra gestionarii,
evidentei, controlului asupra armelor.
Domnul Valeriu Guma:
Nu pun la indoiala gestionarea si evidenta.
Sint de acord cu dumneavoastra. Eu ma refer anume la problema comercializarii.
Dumneavoastra trebuie sa ne dati un raspuns clar ori este ceva care noi trebuie
sa specificam acum, avind in vedere ca dumneavoastra v-ati referit, pina la urma,
numai la comercializarea cu amanuntul. Si v-ati referit la aceea ca arme lise si
arme ghintuite... ceea ce tot nu-i, se poate de avut discutii si pe tema
aceasta in lectura a doua.
Dar ce tine de export – import. Eu vreau sa
va intreb: daca se face miine o licitatie la achizitii pentru Armata Nationala,
pentru Ministerul Afacerilor Interne, o firma privata are dreptul, conform
proiectului nou, sa participe la aceasta licitatie?
Domnul Andrei Pogurschi:
Proiectul respectiv reglementeaza armele,
mai spun inca o data, armele civile. Ceea ce tine de armamentul pentru institutiile
speciale: armata, politie, Procuratura, alte institutii care folosesc arme este
cu totul alt compartiment, sint reglementate de legile organice ale acestor
institutii concrete. Ëè÷íîå îðóæèå. E clar ca e vorba de arme individuale.
Domnul Valeriu Guma:
Bine. O intrebare. Totusi vreau sa specific:
o firma privata are dreptul sa se ocupe cu comertul: export–import, reexport
sau nu?
Domnul Andrei Pogurschi:
Import–export are dreptul. Ceea ce tine de
comercializare, e clar ca nu are dreptul respectiv, dar numai in conditiile
respective.
Domnul Valeriu Guma:
Atunci noi in lectura a doua sa venim cu niste
specificari ca sa fie clar, sa nu fie talmaciri.
Domnul Andrei Pogurschi:
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la regimul armelor,
munitiilor, materialelor si substantelor explozibile, inaintat de Guvernul
Republicii Moldova. La moment acest domeniu este reglementat de Legea cu
privire la arme din anul 1994, care se caracterizeaza prin multiple neajunsuri si
dificultati dictate de imperfectiunea cadrului legislativ normativ.
Clasificarea armelor dupa categorii, dupa
destinatie si din punct de vedere constructiv, la fel si principiile de
restrictie reexpuse in varianta noua, modifica esential legea in vigoare, care
dupa adoptarea prezentei legi va fi abrogata.
Proiectul contine reglementari noi, cum ar
fi: clasificarea armelor letale si neletale, drepturile si obligatiunile subiectiilor
de drept, notiunile de arma si munitii, materii si substante explozibile, cadastru
de stat si registrul de stat al armelor, importul–exportul si comertul cu arme si
munitii aferente.
Proiectul reglementeaza activitatea
poligoanelor si salilor de tir, care anterior nu erau reglementate. Proiectul
prevede modalitatea de organizare si desfasurare a unor servicii cu explozivi,
inclusiv produse pirotehnice, fapt ce va permite supravegherea acestui proces
care la moment se desfasoara haotic.
Lipsa reglementarii normelor tehnice si
aspectul juridic imperfect al genului de activitate creeaza mari dificultati la
realizarea sarcinilor de profilaxie, de contracarare s delictelor si de mentinere
a ordinii de drept.
Proiectul nominalizat a fost avizat pozitiv
de comisiile permanente ale Parlamentului si de Directia juridica a Aparatului
Parlamentului. Totodata, comisia considera ca unele prevederi stipulate in
proiectul legii nu contin norme clare atit pentru organele de control, cit si
pentru persoanele fizice si juridice.
La concret, prevederile stipulate la
articolul 24 “Conditiile de detinere sau de comercializare a armelor si munitiilor”
in care alineatul (1) prevede ca comertul cu arme, munitii letale si neletale
se efectueaza prin intreprinderi si magazine de stat specializate pe baza de
licenta.
Alineatul (2), la fel, prevede ca comertul
cu aceleasi arme si munitii se efectueaza si de catre Societatea Vinatorilor si
Pescarilor, care este organizatie obsteasca.
Mai mult ca atit, alineatele 1 si 2 din
articol nu prevad ce fel de modele de arme au dreptul sa comercializeze
magazinele de stat si cele ale Societatii Vinatorilor si Pescarilor, dar se
face referinta la clasificator dupa categorii, constructii si destinatii, prevazute
la articolul 2 alineatele (2), (3), (4), care contin numai definitii.
Proiectul nu prevede cine si cum va aprecia
organul de stat care va efectua comertul cu arme, la fel si cu materiale si
substante explozibile si produsele pirotehnice. Aceste prevederi tin de concept
si, pentru a face diferenta intre magazinele de stat si cele obstesti, comisia
propune ca articolul 24 alineatele (1) si (2) sa fie expuse in redactiei noua
cu urmatorul cuprins:
“Articolul 24
(1) Comertul, inclusiv pe baza de comision,
cu arme de foc individuale letale si neletale, civile, nominale, de autoaparare,
de tir, sportive, de vinatoare, utilitare, panoplie, de colectie, vechi si de
recuzita, precum si cu munitiile la ele se efectueaza prin magazine de stat
specializate pe baza de licenta, eliberata de Camera de Licentiere. Magazinele
de stat specializate pentru comertul cu arme se creeaza in baza hotaririi
Guvernului.
(2) Comertul, inclusiv pe baza de comision,
cu arme de foc de vinatoare, cu arme albe, cu piese de schimb si cu cartuse la
ele, precum si cu componentele pentru confectionarea cartuselor, se efectueaza
de Societatea Vinatorilor si Pescarilor prin magazinele proprii specializate,
pe baza de licenta, eliberata de Camera de Licentiere.”
Articolul 28 alineatul (3) din proiect
prevede circulatia materialului si substantelor explozibile, mijloacelor de initiere
simple si produselor pirotehnice, dar nu contine prevederi referitoare la
structura care va efectua comertul cu aceste materiale si substante. Luind in
consideratie ca aceasta prevedere tine de concept, comisia propune continutul
alineatului (3) al articolului 28 in redactie noua cu urmatorul cuprins:
“(3) Producerea materialelor si substantelor
explozive, mijloacelor de initiere simple, produselor pirotehnice si comertul
cu ele, la fel si efectuarea operatiunilor de introducere si scoatere din tara
a acestora se efectueaza de intreprinderi si organizatii de stat in baza de
licenta pentru genul de activitate mentionat, eliberata in modul stabilit.”
Avind in vedere faptul ca legea discutata
prevede reglementari numai in sectorul civil, se propune ca legea sa aiba urmatoarea
denumire: “Lege privind regimul armelor, munitiilor, materialelor si substantelor
explozibile cu destinatie civila”.
Ca urmare a celor expuse, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului
de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Lectura a doua?
Domnul Iurie Stoicov:
In lectura intii, imi cer iertare.
Domnul Marian Lupu:
In prima lectura. Bine. Pentru comisie intrebari?
Nu sint.
Multumesc.
Sau sint? Nu sint.
Stimati colegi,
In aceste conditii... da, inainte de exercitiul
de vot, in conditiile cind colegul nostru domnul Mantorov a solicitat timp pentru
luare de cuvint, il invit pe dumnealui la tribuna centrala, dupa care vom merge
cu exercitiul propriu-zis de vot.
Domnul Oleg Mantorov:
Óâàæàåìûé Ïðåäñåäàòåëü!
óâàæàåìûå êîëëåãè!
Ðàññìàòðèâàåìûé
ïðîåêò Çàêîíà î ðåæèìå îðóæèÿ, áîåïðèïàñîâ, âçðûâ÷àòûõ
ìàòåðèàëîâ è âåùåñòâ àêòóàëåí. È íåîáõîäèìîñòü ïðèíÿòèÿ ýòîãî çàêîíà íå
âûçûâàåò íèêàêèõ ñîìíåíèé. Àâòîðû äåéñòâèòåëüíî ïîïûòàëèñü óñòðàíèòü äàííûì
ïðîåêòîì çàêîíà ñóùåñòâóþùèå íåäîñòàòêè è íåñîâåðøåíñòâî íîðìàòèâíûõ è
çàêîíîäàòåëüíûõ àêòîâ, ðåãëàìåíòèðóþùèõ äàííóþ îáëàñòü.
Òàê â ïðîåêòå çàêîíà ïîÿâèëèñü íîâûå
ïîëîæåíèÿ, î êîòîðûõ çäåñü ãîâîðèëîñü, ðåãëàìåíòèðóþùèå äåÿòåëüíîñòü ñòðåëêîâûõ
ïîëèãîíîâ, òèðîâ, ðÿä äðóãèõ íåîáõîäèìûõ ïîëîæåíèé. Çàñëóæèâàþò ïîääåðæêè è
ïðåäëîæåíèÿ áàçîâîé êîìèññèè îá èçìåíåíèè íàçâàíèÿ çàêîíà, ïîñêîëüêó â ñòàòüå 1
äàííîãî ïðîåêòà íàïèñàíî, ÷òî äåéñòâèå íàñòîÿùåãî çàêîíà íå ðàñïðîñòðàíÿåòñÿ íà
ðåæèì è îïåðàöèè ñ âîåííûì îðóæèåì. Ïîýòîìó, î÷åâèäíî, ïðàâèëüíî ïðåäëîæåíèå
êîìèññèè – íóæíî ïîä÷åðêíóòü, ÷òî ýòî îïåðàöèè ñ ãðàæäàíñêèì îðóæèåì.
Íà ìîé âçãëÿä, áàçîâàÿ êîìèññèÿ ñïðàâåäëèâî
îãðàíè÷èâàåò ïîëíîìî÷èÿ Îáùåñòâà îõîòíèêîâ è ðûáîëîâîâ â ÷àñòè ïðîäàæè îðóæèÿ,
îñòàâëÿÿ èì ïðàâî ïðîäàæè èñêëþ÷èòåëüíî îõîòíè÷üåãî îðóæèÿ è áîåïðèïàñîâ ê
íåìó. Êî âòîðîìó ÷òåíèþ åñòü ìíîãî ïðåäëîæåíèé, è ÷òîáû íå çàäåðæèâàòü
âíèìàíèå, ÿ òîëüêî òåçèñíî îáðàùó íà íèõ âíèìàíèå.
Òàê, âî âòîðîé ñòàòüå, ãäå ãîâîðèòñÿ î
ïîíÿòèÿõ, ìíå äóìàåòñÿ, ÷òî àâòîðû âìåñòå ñ êîìèññèåé äîëæíû ÷åò÷å ðàçîáðàòüñÿ
ñ òàêèìè ïîíÿòèÿìè, êàê ñìåðòîíîñíîå îðóæèå. Â äàííîé ðåäàêöèè îíî ñóæåíî äî
îãíåñòðåëüíîãî îðóæèÿ. È â òî æå âðåìÿ ê íåñìåðòîíîñíîìó îðóæèþ îòíåñåíû ëóê è
àðáàëåò.
Åñëè ìû õîòèì ýòîò çàêîí ïðèâåñòè â ñîîòâåòñòâèå
ñ åâðîïåéñêèìè íîðìàìè, òî íóæíî ó÷åñòü, ÷òî â öåëîì ðÿäå ñòðàí ðàçðåøåíà îõîòà
ñ ëóêîì è àðáàëåòîì. Åñëè ìû îñòàåìñÿ íà ïðåæíèõ ïîçèöèÿõ – ó íàñ ñåé÷àñ ýòî
çàïðåùåíî, òî òîãäà íóæíî ýòî îòðàçèòü â ïÿòîé ñòàòüå çàêîíà, ãäå ãîâîðèòñÿ î
ðåãëàìåíòàöèè îðóæèÿ. Åñëè ïîéäåì ïî ïóòè ðàçðåøåíèÿ ýòîé îõîòû –
ñîîòâåòñòâåííî ýòî îðóæèå ïåðåõîäèò â ðàçðÿä îõîòíè÷üåãî îðóæèÿ.
Íè÷åãî íå ñêàçàíî â çàêîíå åùå îá îäíîì
îðóæèè. Ýòî îðóæèå äëÿ ïîäâîäíîé îõîòû. Êñòàòè, ñàìà ïîäâîäíàÿ îõîòà î÷åíü
ñëàáî ðåãëàìåíòèðîâàíà çàêîíîäàòåëüñòâîì. À ðàç ýòî îõîòà, çíà÷èò, îðóæèå ýòî
îõîòíè÷üå. È îòñþäà – â çàêîíå äîëæíû áûòü îòðàæåíû âñå îïåðàöèè ñ ýòèì
îðóæèåì, èñõîäÿ èç åãî îïðåäåëåíèÿ.
Áîëåå ÷åòêî íóæíî ïðîïèñàòü ðåãëàìåíòàöèþ
èñïîëüçîâàíèÿ ñïåöèàëüíîãî îðóæèÿ â íàó÷íûõ è ýêîëîãè÷åñêèõ öåëÿõ è ðÿä äðóãèõ
ìîìåíòîâ. Â ñâÿçè ñ âûøåèçëîæåííûì ìû ïîäàäèì êîíêðåòíûå ïðåäëîæåíèÿ äëÿ
âòîðîãî ÷òåíèÿ â ïèñüìåííîì âèäå. ß ïðåäëàãàþ îò èìåíè ôðàêöèè ïîääåðæàòü
äàííûé çàêîíîïðîåêò è ïðèíÿòü åãî â ïåðâîì ÷òåíèè.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul nr.4582, supun votului aprobarea in
prima lectura a acestui proiect. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4582 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.325 pentru aderarea
Republicii Moldova la Protocolul privind resturile explozive de razboi la conventia
respectiva. Initiativa Presedintiei.
Prezinta domnul general Coropcean. Va rog.
Domnul Ion Coropcean – seful Marelui Stat Major al Armatei Nationale,
comandant al Armatei Nationale:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati domni deputati,
Va prezint proiectul de Lege privind
aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind resturile explozive de razboi
la Conventia asupra interzicerii sau limitarii utilizarii anumitor arme
clasice, care pot fi considerate ca producind efecte traumatizante, excesive
sau ca lovind fara discriminare. Conventia nominalizata a fost semnata in 1980 si
a intrat in vigoare in 1983.
Republica Moldova a aderat la Conventie si
la cele patru protocoale in anul 2000. Protocolul 5, despre care astazi vorbim,
reglementeaza regimul juridic al resturilor explozive de razboi, care prezinta
un pericol umanitar ridicat si necesita o actiune hotarita in vederea reducerii
impactului asupra populatiei civile. Prin prevederile sale, protocolul vizeaza
reducerea impactului umanitar postconflict al resturilor explozive si stipuleaza
obligatii vizind responsabilitatea statelor parti cu privire la toate resturile
explozive de razboi care se gasesc pe teritoriul aflat sub controlul lor.
Avind in vedere cele expuse si luind in
consideratie angajamentul Republicii Moldova ce rezida din calitatea sa de stat
participant la Conventia cadru si la cele patru protocoale, propun
Parlamentului aprobarea proiectului de lege prezentat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule general,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Ion Coropcean:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Cine prezinta raportul comisiei? Da, va
rog, domnule Iovv.
Domnul Vasile Iovv:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.
Protocolul stabileste obligatiile ce urmeaza
a fi asumate de inaltele parti contractante pentru a minimiza riscurile
generale de resturile explozive de razboi si efectele acestora in situatiile
postconflict. Aderarea la protocol nu va implica modificarea legislatiei nationale.
Toate cheltuielile ce vor surveni in urma aderarii la prezentul protocol in
partea ce tine de Republica Moldova vor fi suportate din contul si in limita
bugetului aprobat de institutiile implicate.
Comisiile parlamentare si Directia juridica
a Aparatului Parlamentului au sustinut adoptarea proiectului de lege. Avind in
vedere acele mentionate, in temeiul alineatului (1) al articolului 12 din Legea
nr.595 din 12 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii
Moldova, comisia propune Parlamentului aderarea la protocol prin adoptarea
proiectului de lege in doua lecturi.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule vicepresedinte.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Multumesc.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.325. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.325 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua. In conditiile raportului
comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de
Lege nr.325. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 27.
Sectorul nr. 3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.325 este adoptat in
lectura a doua.
Continuam. Inainte de a incepe examinarea
subiectului nr.5 de pe ordinea de zi, Motiunea simpla privind atitudinea
iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat.
Proiectul nr.492.
Potrivit normelor Regulamentului trebuie sa va
anunt care sint regulile de procedura. Vom oferi timp de la tribuna centrala
pentru reprezentantul Guvernului, in cazul dat ministrul culturii si turismului,
pentru prezentarea raportului Guvernului pe marginea motiunii. Vom determina
care este timpul atribuit pentru prezentarea acestui raport la solicitarea
raportorului. Dupa intrebari – raspunsuri, ca de obicei, in conditiile
Regulamentului Parlamentului, stiti bine: deputatul – doua intrebari si tot asa
inainte, dupa care – luarile de cuvint.
Eu am sa rog doritorii pentru luarile de cuvint
sa se inscrie. Dupa acest element de procedura, daca va dori reprezentantul
Guvernului sa spuna ceva in urma luarilor de cuvint – pina in 5 minute. Iata
cam acestea sint propunerile privind scenariul desfasurarii dezbaterilor pe
marginea motiunii simple. De acord? De acord.
Cine se inscrie pentru luare de cuvint?
Domnul Untila, este. Inca cine? Nimeni. Bine. O persoana – domnul... Asa, da, da, cer scuze, fiindca sint
si biletelele. Domnul Dragomir, corect. Deci, doua luari de cuvint.
In conditiile acordului nostru comun pe
marginea normelor de procedura, incepem examinarea proiectului nr. 492. Il
invit la tribuna centrala pe domnul Cozma, ministrul culturii si turismului,
care o sa ne anunte, la fel, de cit timp dumnealui are nevoie pentru
prezentarea pozitiei Guvernului.
Domnul Artur Cozma – ministrul culturii si turismului:
Multumesc mult, stimate domnule Presedinte.
Eu as solicita pina la 7 minute.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Artur Cozma:
Va multumesc.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati domni deputati,
De la bun inceput vreau sa exprim punctul
de vedere al Guvernului asupra subiectului pentru care am fost chemat in fata Domniilor
Voastre. Conform proiectului motiunii prin care Parlamentul pune in sarcina
Procuraturii Generale cazul demolarii ilegale a monumentului Conacului
Teodosiu, urmeaza a fi examinat prin prisma principiului separarii puterilor in
stat si a independentei justitiei in raport cu puterea legislativa si executiva.
De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului
in hotarirea referitoare la cauza “Guja contra Moldovei” a remarcat ca intr-o
societate democratica atit instanta de judecata, cit si organele de ancheta
trebuie sa ramina libere de presiunea politica.
Orice interpretare a oricarei legislatii
trebuie sa se supuna acestui principiu. In ultimii ani in Moldova au fost
restaurate si luate masuri pentru conservarea si valorificarea a circa 420 de
monumente, in majoritatea lor monumente de cult. Printre acestea, prin aportul
nemijlocit al Guvernului Republicii Moldova, as vrea sa mentionez cele mai
valoroase monumente, cum sint casele muzeu “Donici”, “Stamati”, “Stere” si
Conacul din satul Dolna, Biserica din satul Donici, creatia marelui Rastrelli.
Anume guvernarea actuala a lansat
proiectele de restaurare a complexelor monastice “Capriana” si “Curchi”, a complexului
de edificii din Hincesti “Manuc Bei”, a complexului muzeal turistic “Conacul
Balioz” din Ivancea, a monumentului de pe teritoriul Complexului Orheiul Vechi,
a edificiului Muzeului National de Arta, a Muzeului National de Etnografie si
Istorie Naturala a Salii cu Orga, a conacului familiei Lazo din satul Piatra, a
Casei-muzeu “Alexei Mateevici” din Zaim si a altor numeroase edificii laice si
de cult.
Totodata, Guvernul este preocupat in mod
deosebit de starea monumentelor din municipiul Chisinau. In acest scop, prin
Hotarirea Guvernului nr.978 din 2004 privind stabilirea moratoriului la
modificarea tramei stradale si amplasarea constructiilor in centrul istoric si in
spatiile verzi ale Chisinaului, zonei centrale ale orasului i-a fost atribuit
statut de zona protejata, de importanta nationala. In rezultat, s-a reusit o
anumita stopare a haosului in reconstructia nucleului istoric al capitalei
Moldovei.
Pentru o mai buna promovare a politicii de
stat in domeniul protejarii monumentelor, in 2006 Guvernul a creat Agentia
pentru respectarea si restaurarea monumentelor. In 2007 ministerul, in comun cu
Academia de Stiinte, a lansat elaborarea noului proiect al Legii privind
ocrotirea monumentelor. Acest lucru este dictat de faptul ca legea adoptata in
1993, in mare parte, este depasita si necesita o ajustare la conditiile
actuale. Mai mult ca atit, mecanismul actual de protejare a monumentelor are
multe deficiente.
Conform articolului 13 din lege, detinatorii
legitimi ai monumentelor cu orice titlu juridic sint obligati sa asigure paza si
integritatea lor, sa intreprinda, pina la declansarea lucrarilor de restaurare
sau, dupa caz, pina la demolare, masuri ce ar stavili ruinarea structurilor
originale, fara a stirbi valoarea lor istorica, artistica sau stiintifica. Raspunderea
pentru protectia monumentelor care nu au fost transmise in posesiune, folosinta
ori pentru pastrare institutiilor specializate revine, conform aceleiasi legi,
organelor publice locale.
Insa acest lucru nu are loc si putem admite
ca anume responsabilitatea scazuta si neglijenta organelor publice locale, in
majoritatea cazurilor, duc la privatizarea ilicita sau chiar la distrugerea
patrimoniului cultural national. De exemplu, monumentul de arhitectura de
importanta locala amplasat pe bulevardul Stefan cel Mare 160 Conacul Teodosiu,
aflindu-se sub protectia organelor publice locale, la 28 iulie 1999 a fost
transmis, iar apoi privatizat de SA “Exportatorul”. Aceasta operatie s-a produs
intentionat fara instiintarea Ministerului Culturii si Turismului. La 31
noiembrie 1999 a urmat instrainarea acestui imobil, iar la
5 martie 2001 si a sectorului de teren de la “Exportator” SA la SRL “Alsinsor”.
La rindul ei, SRL “Alsinsor” la 7 iunie
2002 a instrainat catre SRL“Srederix” monumentul cu tot cu teren. La 11 iulie
2002 SRL “Srederix” a instrainat imobilul unei companii de origine franceza
“Danelia” LLC – SA. Precum vedem, un adevarat detectiv, nu alta. Examinind
cronologia acestor instrainari, observam ca timpul in care ele se produc nu este
mai mare decit o luna, adica atit timp cit documentul se retine la oficiul
cadastral teritorial in scopul solicitarii unui nou extras pentru vinzare.
Este clar ca toata procedura in cauza a
fost desfasurata pentru a sterge urmele instrainarilor ilegale, toate firmele in
cauza fiind inregistrate practic pe una si aceeasi adresa juridica. In final,
la moment, pe bulevardul Stefan cel Mare 160 un agent economic necunoscut detine
in proprietate lotul de pamint, pe care a existat Conacul Teodosiu, care a fost
adus la o stare de degradare totala, eventual in scopul construirii unui
eventual centru comercial. Mai mult ca atit, in prezent ia amploare o practica
nesanatoasa in ceea ce priveste atitudinea organelor puterii locale fata de
monumentele situate in raza lor de activitate.
In multe cazuri Legea cu privire la protectia
monumentelor este incalcata in mod intentionat. Dupa cum stiti, conform
articolului 9 al legii nominalizate se interzice instrainarea monumentelor,
indiferent in a cui proprietate se afla, fara coordonarea prealabila cu
Ministerul Culturii si Turismului. Insa practica agresiva de a adopta decizii
pe ascuns si in detrimentul legii duce la aceea ca monitorizarea de catre
minister a activitatii de ocrotire a monumentelor devine extrem de dificila sau
chiar imposibila.
Cu regret, se admit incalcari brutale ale
prevederilor articolului 39 din Legea la incheierea contractelor de dare in
arenda, intocmite fara instiintarea ministerului. In rezultat, arendasii
efectueaza reconstructii si transformari neautorizate, aducind imobilele
respective intr-o situatie care face imposibila readucerea lor la starea initiala.
Voi aduce citeva exemple. In regiunea din
strada 31 August, linga Policlinica nr.4 a Ministerului Sanatatii, primaria a
demolat un monument de importanta nationala, acordind unui agent economic
dreptul de a construi cladire pentru oficii. Aici puteti vedea aceasta cladire,
care este o sfidare totala a tuturor legilor si legislatiei in vigoare, unde
s-a pastrat frontonul fostului monument si la distanta de 1 metru primaria a
permis constructia unei case sau unui bloc pentru oficii.
Aceeasi situatie se intimpla si pe strada
Mitropolitul Varlaam, unde primaria a distribuit un sector de pamint pentru
constructie in zona protejata a unui monument de importanta nationala, fara a
consulta Ministerul Culturii si Turismului. Provoaca ingrijorare faptul ca primaria
continua practica de alocare a terenurilor pentru constructia blocurilor chiar
pe teritoriul sau in imediata apropiere a monumentelor.
Astfel, la 21 noiembrie 2007, datorita
implicarii operative a lucratorilor Ministerului Culturii si Turismului a fost
evitata provocarea unei posibile avarieri grave a Casei-muzeu “Puskin”, deoarece
primaria a eliberat autorizatie de demolare a Uzinei de Echipament Tehnologic si
a cladirii adiacente cu folosirea tehnicii grele la distanta de numai 6 metri
de peretele Muzeului “Puskin”.
De asemenea, ne ingrijoreaza soarta unui
alt monument reprezentativ “Moara Rosie”, care recent a fost ingradit cu un
gard de protectie specific inaltarii noilor constructii.
Doamnelor si domnilor,
Cu regret, exemplele de acest fel pot fi
continuate. Putem constata ca neglijenta autoritatilor municipiului Chisinau pe
parcursul ultimilor 10 – 15 ani a dus la distrugerea a 96 de monumente. Si aici
am lista acestor monumente. Totodata, inca circa 100 de monumente se afla sub
pericolul de a fi distruse din cauza repartizarii sectoarelor de pamint pentru
anumite constructii...
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Ce s-a intimplat?
Domnul Artur Cozma:
...iar pretul pamintului in centrul Chisinaului
este bine cunoscut. In acest context, pina la adoptarea noii Legi privind
ocrotirea monumentelor si noului Registru al monumentelor, din punctul meu de
vedere, se cere instituirea unui moratoriu la constructia cladirilor noi in
centrul istoric al municipiului Chisinau. Contributia Parlamentului, in acest
scop, ar avea un caracter, in mare parte, salvator.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Multumesc.
Intrebari. (Rumoare in sala.) Bine.
Stimati colegi,
Asa, ne-am rusinat unul pe altul, sa
continuam dezbaterile. Incepem de la dreapta la stinga.
Microfonul nr.5.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc foarte frumos, domnule Presedinte.
Inainte de a adresa prima intrebare, vin cu
urmatoarea constatare.
Domnule ministru al culturii,
Inainte de a aprecia activitatea organelor
administratiei publice locale, faceti o excursie la Valea Morilor, stabiliti
care-i situatia in zona aceasta istorica si faceti-va concluzie. Fiindca ceea
ce se intimpla acolo este rezultatul indicatiilor directe a lui Vladimir Voronin,
care a adunat lumea si a spus: intr-un an construim. S-a distrus si oamenii isi
pierd acolo sanatatea.
Acum prima intrebare. E bine ca ati venit, in
cele din urma, in Parlamentul Republicii Moldova, domnule ministru, pina acum va
era frica sa veniti. Va amintim acusi care este subiectul motiunii. De aceea, va
rog, pentru inceput sa raspundeti la urmatoarea intrebare. Nominalizati, va
rog...
Domnul Marian Lupu:
Asa. Liniste, va rog. Lucram.
Domnule Bujor,
Va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Va rog foarte frumos, nominalizati actul
normativ in baza caruia a fost demolat Conacul Teodeosiu din bulevardul Stefan
cel Mare si anume: hotarirea Guvernului, decizia sau hotarirea consiliului
ministerului, ordinul cuiva si, respectiv, data si luna cind a fost adoptat
acest document. Deci, dumneavoastra stiti ca pentru a demola orice obiectiv
este necesar de un document, de o decizie. De aceea, va rog foarte frumos:
data, anul, luna si denumirea documentului in baza caruia a fost demolat
obiectivul.
Domnul Artur Cozma:
Eu nu cunosc existenta unui asemenea document,
insa cind Guvernul a constatat ca conacul...
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru,
Eu nu v-am intrebat: ce a constatat
Guvernul?
Domnul Marian Lupu:
Dati-i voie sa raspunda.
Domnul Artur Cozma:
Noi am aprobat hotarirea...
Domnule Leonid Bujor:
Pai, a citit poezii pina acum, domnule Presedinte
al Parlamentului. E timpul sa raspunda la intrebari concrete.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Haideti asa: intrebare – raspuns, intrebare
– raspuns. Eu va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Inca si de prost gust poezii.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Va rog, raspuns la intrebare.
Domnul Artur Cozma:
Eu am raspuns, eu nu cunosc existenta unui
asemenea document.
Domnul Leonid Bujor:
Intrebarea a doua.
Domnule ministru,
In momentul in care nu exista un astfel de
document, in baza caror documente sau din ale cui indicatii a fost demolat
acest obiect?
Domnul Artur Cozma:
Nu cunosc asemenea indicatii.
Domnul Leonid Bujor:
De ce v-ati permis, domnule ministru,
atunci sa va prezentati in Parlament cind nu stiti raspunsul la intrebarea de
baza. Nu stiti cine a dat indicatie si nu stiti daca exista un act normativ.
Domnul Artur Cozma:
Dumneavoastra ati mentionat ca noi trebuie
sa ne tinem strict de motiune. In motiune asemenea intrebari nu exista.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Aveti ceva de spus, eu v-am propus sa va inscrieti
la luari de cuvint. Toata lumea a tacut.
Domnul Leonid Bujor:
Eu nu v-am intrebat de cele 100 milioane de
lei pentru avion, care au fost repartizate in Parlament. V-am intrebat concret
de acest obiectiv care a fost demolat ilegal. Poate, intr-adevar, exista un act
normativ sau exista indicatiile directe orale ale cuiva. Poftim, comunicati-ne.
Noi trebuie sa stim lucrul acesta.
Domnul Artur Cozma:
Eu nu cunosc asemenea indicatii.
Domnul Leonid Bujor:
Nu cunoasteti.
Va multumesc.
Domnul Artur Cozma:
Cu placere.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Eu am sa iau cuvintul, o sa-mi expun parerea,
dar vreau sa va zic, domnule Cozma, ati avut o atitudine foarte iresponsabila,
exact asa cum suna chiar motiunea.
Eu v-am adresat dumneavoastra pe data de 17
martie 2006 o interpelare pe doua pagini. Dumneavoastra mi-ati prezentat raspunsul,
sa-l vada si camerele de luat vederi, pe a treia parte de pagina. Este o
chestie obraznica, daca vreti. Dar in raspuns mi-ati scris asa un alineat:
“Toate imaginile digitale ale detaliilor arhitecturale ale monumentului au fost
transmise directiei Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala.”
Am fost personal la acest muzeu, m-am intilnit
cu directia. Nu exista niciun element si nicio imagine acolo. Cine spune
minciuni dumneavoastra sau cei de la muzeu? Intrebarea.
Domnul Artur Cozma:
Eu am sa verific acest lucru. Acum nu
cunosc exact. Trebuie sa verific.
Domnul Veaceslav Untila:
Pai, dumneavoastra la a treia intrebare nu
cunoasteti, domnule. Nu sinteti profesionalist sau ce se intimpla? E raspunsul
dumneavoastra.
Domnul Artur Cozma:
Domnule deputat,
Dumneavoastra spuneti ca ati fost la muzeu si
nu exista aceste materiale. Eu am sa verific acest lucru. Mie mi s-a raportat ca
exista.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Veaceslav Untila:
Aici, in Parlament, cind a fost invitat la
interpelarea care trebuia sa vina tovarasul sau domnul ministru, care a trimis
o doamna sau s-a ascuns dupa fusta doamnei, gasiti in stenograma, iarasi explica
(din stenograma): “In urma demolarii acestui edificiu, conform legii mentionate
[face
trimitere la lege], elementele decorative ce prezinta interes istoric si autentic, a
fost decis [nu stiu de cine] sa fie transmise pentru conservare si pastrare la Muzeul National
de Etnografie si Istorie Naturala.” Unde sint aceste elemente? Ele prezinta
interes. Si a fost o decizie. Ce decizie? Cine a luat aceasta decizie de
transmitere? Si unde se pastreaza acum aceste elemente?
Domnul Artur Cozma:
Noi pastram elemente, fotografii si alte,
eu stiu, marturisiri documentale ale monumentelor in muzee, cum ar fi: Muzeul
de Arta, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie. Inclusiv au fost, probabil,
depozitate, din cite eu cunosc, elementele care tin de Conacul Teodosiu.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Poate, nu m-ati inteles. In stenograma Parlamentului
este scris: “transmise pentru conservare si pastrare Muzeului National de
Etnografie si Istorie Naturala.” Ele nu sint acolo, domnule ministru.
Domnul Artur Cozma:
Eu am sa verific si o sa va informez.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Rog sa verificam acest lucru.
Domnul Veaceslav Untila:
Nu mai am intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Ãîñïîäèí ìèíèñòð,
âû ïîêàçàëè íàì îáøèðíûé ñïèñîê èñòîðè÷åñêèõ
ïàìÿòíèêîâ, êîòîðûå áûëè óíè÷òîæåíû, ïîòåðÿëèñü... ß ïðîøó – ñïîêîéíî, ÿ
ïoíèìàþ, ÷òî âàñ ýòî òðåâîæèò... Ñêàæèòå, åñòü êàêèå-òî ðåøåíèÿ îðãàíîâ
ìåñòíîãî ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ? Òî åñòü: êòî ïðèíèìàë ðåøåíèÿ ïî èõ óíè÷òîæåíèþ,
ïî èõ ñíîñó, ïî èõ ëèêâèäàöèè è ò.ä.? Åñëè ó âàñ åñòü òàêèå äàííûå.
È âòîðîé âîïðîñ. ß çíàþ, ÷òî ñóùåñòâóåò
ïîëîæåíèå – è âû ïðèäåðæèâàéòåñü ýòîãî: åñëè ðå÷ü èä¸ò î êàêîì-òî ñòðîèòåëüñòâå
ðÿäîì ñ èñòîðè÷åñêèì ïàìÿòíèêîì èëè çäàíèå ïðåäñòàâëÿåò èñòîðè÷åñêóþ öåííîñòü è
êòî-òî èç æèëüöîâ, èç ñîáñòâåííèêîâ ýòîãî çäàíèÿ ÷òî-òî õî÷åò òàì äåëàòü, òî
îáÿçàòåëüíî ñîãëàñóåò ñ âàøèì ñîâåòîì è ò.ä.
À âîò ìîìåíòû, êîòîðûå âû íàçûâàëè, àäðåñ –
Øòåôàí ÷åë Ìàðå 160, âîò ýòè âûêðóòàñû, êîòîðûå äåëàëèñü ÷åðåç ôèðìû – òó,
äðóãóþ, – ïåðåäà÷à, ïðèâàòèçàöèÿ;
î÷åðåäíîé õîçÿèí, êîòîðûé ïðèâàòèçèðîâàë ýòî çäàíèå,
ñ êåì-òî ñîãëàñîâûâàë, ÷òî îí áóäåò äàëüøå äåëàòü â ýòîì çäàíèè? Êàê îí áóäåò
åãî ñîõðàíÿòü? Èëè ýòî ïðîñòî äåëàëîñü, ÷òîáû ïîòåðÿòü çäàíèå è çåìëþ?
Ñïàñèáî. (Rumoare
in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Stimati deputati,
Eu va rog.
Domnul Artur Cozma:
Ñóòü âîïðîñà çàêëþ÷àåòñÿ â òîì, ÷òî ïî
çàêîíó ýòîò ïàìÿòíèê ïî ñóùåñòâó íå ìîã áûòü ïðèâàòèçèðîâàí. Íåñìîòðÿ íà ýòî îí
áûë ïðèâàòèçèðîâàí – è ïàìÿòíèê, è çåìëÿ, êîòîðàÿ íàõîäèëàñü ïîä íèì.
Áîëåå òîãî, ÿ óæå ñêàçàë, ÷òî òðàãåäèÿ
ìîìåíòà çàêëþ÷àåòñÿ â òîì, ÷òî ýòîò ó÷àñòîê çåìëè íàõîäèòñÿ âî âëàäåíèè âîîáùå
íåèçâåñòíîãî ýêîíîìè÷åñêîãî àãåíòà ñ ðåçèäåíöèåé çà ðóáåæîì. È äî ñèõ ïîð,
çàìåòüòå, ýòîò ýêîíîìè÷åñêèé àãåíò íå îáðàòèëñÿ â ñîîòâåòñòâóþùèå èíñòàíöèè ñ
êàêîé-òî ïðîñüáîé èëè ñ êîíñòàòàöèåé, ÷òî ïðîèñõîäèò.
×òî êàñàåòñÿ ýòîãî ñïèñêà. Âû ïîíèìàåòå,
ýòîò ñïèñîê áûë íåäàâíî ñîñòàâëåí, ýòî êðîïîòëèâàÿ ðàáîòà, è ïîëó÷àåòñÿ, ÷òî â
áîëüøèíñòâå ñëó÷àåâ îïÿòü æå ñ ñîãëàñèè ìåñòíûõ âëàñòåé áûëè äàíû ðàçðåøåíèÿ, à
áåç ðàçðåøåíèÿ íåâîçìîæíî íà÷àòü ðåêîíñòðóêöèþ èëè ñòðîèòåëüñòâî. Áûëè äàíû
ðàçðåøåíèÿ íà ñîîòâåòñòâóþùèå ðàáîòû.
Domnul Marian Lupu:
Dragii mei colegi,
Eu va rog, macar un elementar nivel al
nostru al tuturor... Eu va rog frumos.
Domnul Artur Cozma:
È åñëè óæ ðàäåòü çà ñóäüáó ïàìÿòíèêîâ, òî ÿ
íå ïîíèìàþ, ïî÷åìó ãîñïîäà íå èíòåðåñóþòñÿ ñóäüáîé âîò ýòèõ 96 ïàìÿòíèêîâ. (Rumoare
in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, calmati-va, stimatii mei colegi
din sala, putin mai calm.
Doamna Cusnir,
Eu va rog. Continuam.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Nu trebuie sa va suparati, fiindca dumneavoastra
reprezentati Guvernul. Prima intrebare. Am sesizat din alocutiunea dumneavoastra
ca legea care reglementeaza problemele in cauza este depasita. Intr-adevar, insa
legea este lege si trebuie executata. Si Guvernul este responsabil de tot ce
sufla in tara asta, dar nu Presedintele sau un primarul de la Vulcanesti. Chiar
de ceea ce se face la Vulcanesti tot Guvernul e responsabil, in general, pe tara.
De aceea, o intrebare foarte simpla.
Monumentul nu exista, dumneavoastra nu cunoasteti daca exista vreun document
care ar fi permis sau nu. Dar totusi cunoaste Ministerul Culturii si Guvernul
cine concret a demolat acest monument? Ce sa-i spun sa raspunda. Intrebarea e
pentru a da raspuns.
Domnul Artur Cozma:
Eu nu cunosc cine a demolat acest monument.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu stiti cine a demolat. Atunci ca o
interpelare. In baza raspunsului domnului ministru, fac o interpelare
Procurorului General, Serviciului de Informatii si Securitate si Ministerului
Afacerilor Interne sa-mi raspunda cine a demolat monumentul de arta? Fiindca
aceasta cade sub incidenta Codului penal.
Domnul Marian Lupu:
Inca intrebari?
Domnul Gheorghe Susarenco:
A doua intrebare. Dat fiind faptul ca
domnul ministru, pe buna dreptate, a facut referinta nu numai la obiectul
acestei sesizari concrete la conacul respectiv, dar a facut o evaluare si la
starea monumentelor si demolarea lor, cu parere de rau, pe intreg teritoriul
municipiului Chisinau, in special, vreau sa abordati, domnule ministru, si sa raspundeti:
cum apreciati dumneavoastra spusele Raportului global cu privire la drepturile
omului, care a fost dat publicitatii marti de catre Departamentul de Stat SUA si
la compartimentul despre Republica Moldova in ceea ce priveste capitolul libertatii
academice si evenimentele culturale se spune: “La 16 octombrie a fost interzisa
instalarea bustului scriitorului roman Liviu Rebreanu in Gradina Publica “Stefan
cel Mare”.” Si, citez din raport: “Autoritatile au refuzat permisiunea de a
instala bustul din 2003, carectirizindu-l ca pe un simbol al nationalismului
romanesc.”?
Daca tot se ruineaza, de ce Guvernul nu
permite instalarea bustului lui Liviu Rebreanu in Gradina Publica “Stefan cel
Mare”? Va rog, pentru ca aceasta tine de competenta autoritatii publice locale,
dar de a Guvernului.
Domnul Artur Cozma:
Va voi raspunde la intrebare. In primul rind,
eu inca nu am facut cunostinta cu acest Raport al Departamentului de Stat al
SUA.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar despre Liviu Rebreanu ati auzit si
despre bustul lui?
Domnul Artur Cozma:
Domnule Susarenco,
Eu sint gata sa va raspund in continuare.
Ceea ce tine de bustul lui Liviu Rebreanu. De 3 sau 4 ani ministerul a fost
atacat in permanenta la acest subiect de mai multe organizatii
neguvernamentale, miscari s.a.m.d. Pina la urma, s-a convocat sedinta
Consiliului pentru monumente in cadrul Muzeului de Arte al Republicii Moldova. La
aceasta sedinta a fost invitat presedintele Uniunii Scriitorilor si vicepresedintele
Uniunii Scriitorilor si am discutat profesionalist calitatea artistica si
valoarea artistica a acestui bust. In urma unei votari deschise, s-a luat
decizia ca valoarea artistica si calitatea acelui bust sint sub orice critica.
Si tinind cont de faptul ca pe Aleea
Clasicilor, care la fel este introdusa in Registrul monumentelor ca monument
important national, nu poate fi instalat un asemenea bust. Domnul Cimpoi poate
sa va confirme acest fapt.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc.
Domnule ministru,
Parerea dumneavoastra si a Guvernului pe
care il reprezentati, totusi in cazul demolarii Conacului Teodosiu s-a incalcat
sau nu legislatia? Da sau nu?
Domnul Artur Cozma:
De altfel, ca si in cazul acestei liste
despre care v-am spus, cind autoritatile locale...
Domnul Anatolie Onceanu:
Eu va intreb: s-a incalcat sau nu legislatia?
Domnul Artur Cozma:
...in virtutea obligatiilor care le revin,
nu si-au executat atributiile legale.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule ministru,
In cazul Conacului Teodeosiu s-a incalcat
sau nu legislatia? Da sau nu?
Domnul Marian Lupu:
Calm, stimati colegi. Domnul ministru nu are
un raspuns.
Domnul Anatolie Onceanu:
Raspundeti, va rog. Dumneavoastra sinteti
ministrul culturii si turismului si trebuie sa protejati monumentele.
Domnul Artur Cozma:
Exact. Asa si facem.
Domnul Anatolie Onceanu:
Dar dumneavoastra sinteti, in cazul de fata,
un ministru al demolarii culturii, al anticulturii. Vedeti ca nu vrea sa raspunda,
vedeti.
Domnul Artur Cozma:
Monumentele care au fost restaurate in
ultimii ani in Republica Moldova.
Domnul Anatolie Onceanu:
Lasati. Acum vorbim de Conacul Teodeosiu,
domnule ministru.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi.
Domnul Artur Cozma:
Monumentele care au fost restaurate in
Republica Moldova in ultimii ani.
Domnul Anatolie Onceanu:
De Conacul Teodosiu vorbim, domnule
ministru Cozma. Alta intrebare.
Domnule ministru,
Aceasta cladire a fost demolata intr-o
noapte, nu stiti de cine. Evident ca acest agent economic nu-i atit de influent
ca din capul lui sa-l dee jos, cineva trebuia sa-i dea indicatii, indicatii
evident nelegitime.
Domnul Artur Cozma:
Va referiti la proprietar?
Domnul Anatolie Onceanu:
Cine i-a dat indicatii acestui proprietar?
Domnul Artur Cozma:
Proprietarului?
Domnul Anatolie Onceanu:
Da, da.
Domnul Artur Cozma:
Care este in Franta si nu este cunoscut.
Domnul Anatolie Onceanu:
Se stie. Fiti serios.
Domnul Artur Cozma:
Se stie cine?
Domnul Anatolie Onceanu:
Fiti atent.
Domnul Artur Cozma:
Dumneavoastra cunoasteti proprietarul?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In ordinea discutiei, va rog. Intrebare, va
rog.
Domnul Anatolie Onceanu:
Parerea dumneavoastra si a Guvernului pe
care il reprezentati. In cazul de fata Procuratura urma sa se autosesizeze, ca
sa gaseasca acea persoana care a dat indicatii sa se demoleze Conacul
Teodeosiu? Da sau nu?
Domnule ministru,
E clar: nu aveti raspuns.
Ultima intrebare. Eu nu cred ca
dumneavoastra, ca ministru, nu stiti cine a dat indicatia... Sa va spun eu? Ca
tot tirgul stie, numai dumneavoastra ca ministru care apara monumentele nu stiti.
Deci, uitati-va logica, o cladire de valoare arhitector Bernardazzi, in inima
Chisinaului, in coasta Presedintiei...
Domnul Artur Cozma:
100 de cladiri sint aici. 100 de cladiri
demolate din neatentia primariei.
Domnul Anatolie Onceanu:
Fiti atent ce va spun eu, domnule ministru.
Cind va intreb, nu scoateti un cuvint, ca un partizan.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi.
Domnul Artur Cozma:
100 de cladiri.
Domnul Anatolie Onceanu:
Dar eu va intreb de Conacul Teodeosiu.
Domnul Artur Cozma:
100 de cladiri sint demolate.
Domnul Marian Lupu:
Dragii mei colegi. Eu va rog, domnule Onceanu,
o clipa. Noi nu avem alte metode decit strigate isterice in sala sau cum e? Nu
sintem in capacitatea sa discutam? Bine, tensionat, inteleg, dar oricum sint niste
limite, nu? Va rog.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule ministru,
Fiti atent.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Onceanu,
Haideti mai compact.
Domnul Anatolie Onceanu:
Pai, vreau sa spun si nu-mi dati voie.
Nu-mi da voie dumnealui, uite, nu vrea sa-i dau intrebare, nu.
Domnul Marian Lupu:
Va rog, intrebarea.
Domnul Anatolie Onceanu:
Aceasta cladire de asa valoare, in centrul
Chisinaului, in coasta Presedintiei, se demoleaza intr-o noapte. Toti tac ca
partizanii citiva ani, nimanui nu-i sare scafirlia pentru treaba aceasta.
Oare...
Deci, Conacul Teodosiu a fost demolat la
indicatia sau cu permisiunea directa a Presedintelui Voronin. Asa sau nu? (Rumoare
in sala.) Asa sau nu?
Domnul Artur Cozma:
Eu v-am raspuns ca nu cunosc asemenea fapt.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule ministru,
Nu o sa primiti o medalie de vitejie pentru
faptul ca v-a chinuit opozitia si
n-ati suflat o vorba. Tot o sa ramineti in istoria Republicii Moldova ca un
ministru al culturii incult, docil si slab.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ñïàñèáî, ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü.
ß, â îòëè÷èå îò àâòîðîâ äåêëàðàöèè, íå ìîãó
íàçâàòü îòíîøåíèå Ïðàâèòåëüñòâà ê ïàìÿòíèêàì áåçîòâåòñòâåííûì. Íà ïðèìåðå
ðàéîíà Ñîðîêà, ãäå íà ïðîòÿæåíèè ïîñëåäíèõ 7 ëåò î÷åíü áîëüøóþ ïîääåðæêó
ïîëó÷èëè êàê ïàìÿòíèêè èñòîðè÷åñêèå (èìåþ â âèäó øêîëó äàñêàëîâ â ñåëå Ðóäü, ïàìÿòíèê
Ñòðóâå, òàêæå â ñåëå Ðóäü), òàê è ñîâðåìåííûå ïàìÿòíèêè – «Ñâå÷à áëàãîäàðåíèÿ»,
êîòîðàÿ áûëà ïîñòðîåíà ïî èíèöèàòèâå Èîíà Äðóöý â ïàìÿòü íåèçâåñòíîãî àâòîðà
áàëëàäû «Ìèîðèöà».
Óäèâëåíèå âûçûâàåò òî, ÷òî íå îáðàùàåòñÿ ïî
âîïðîñó èñ÷åçíîâåíèÿ ïàìÿòíèêà õîçÿèí ýòîãî çäàíèÿ. À îò åãî èìåíè âûñòóïàåò
«Ìîëäîâà Hîàñòðý», âîçìîæíî, ÿâëÿÿñü îôèöèàëüíûì ïðåäñòàâèòåëåì.
Ó ìåíÿ, ãîñïîäèí ìèíèñòð, åñòü ïðåäëîæåíèå
îò èìåíè ôðàêöèè êîììóíèñòîâ íàïðàâèòü çàïðîñ â ïðîêóðàòóðó ïî âñåì òåì
îáúåêòàì, êîòîðûå íàõîäÿòñÿ ó âàñ â ñïèñêå, îêîëî 100 îáúåêòîâ. È åñòü âîïðîñ ñ
ó÷åòîì òàêæå áåçîòâåòñòâåííîãî îòíîøåíèÿ îðãàíîâ ìåñòíîãî ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ
Ñîðîê ê «Ñâå÷å áëàãîäàðåíèÿ», êîòîðàÿ áûëà ïîñòðîåíà ïîä ïàòðîíàòîì èìåííî Ïàðëàìåíòà
Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà: ïðåäóñìàòðèâàåò ëè Ïðàâèòåëüñòâî âûäåëåíèå êàêèõ-òî
äîïîëíèòåëüíûõ ñðåäñòâ íà ñîäåðæàíèå ýòîãî ïàìÿòíèêà?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Eu o sa revin la tema motiunii simple
privind atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de
catre stat si la Legea cu privire la ocrotirea monumentelor, articolul 23: “Restaurarea
prin reparatii si lucrari adecvate de conservare prevede mai intii masurile ce
ar stavili avarierea si ruinarea...” Articolul 23 alineatul (3).
Articolul 25 alineatul (2): “Organele de
stat pentru ocrotirea monumentelor sint obligate sa preintimpine deteriorarea
monumentelor, asigurind efectuarea imediata a lucrarilor de conservare si
restaurare”. O secunda.
Articolul 30: “Organele de Stat pentru
ocrotirea monumentelor sint obligate sa cerceteze sistematic starea in care se
afla monumentele in scopul de a elabora programe stiintific intemeiate de restaurare...”
Intrebarea mea este urmatoarea, in
contextul motiunii. Dumneavoastra sinteti ministru si ministerul in cauza este
responsabil si are competenta de a indeplini aceasta lege. Articolul 23
alineatul (3), articolul 25 alineatul (2), articolul 30 preved expres ca
ministerul trebuie sa intervina atunci cind monumentele se deterioreaza.
Ministerul trebuie sa intervina atunci cind monumentele trebuie sa fie
restaurate sau conservate.
Vreau sa va intreb, domnule ministru: de cite
ori dumneavoastra sau ministerul dumneavoastra a facut o analiza a situatiei
monumentului in cauza, monumentul “Conacul Teodosiu”? Ati facut aceste
investigatii, conform articolului 30, prin care ati luat decizii la Colegiul
ministerului ca acest monument istoric sa fie restabilit, sa fie conservat s.a.m.d.?
Vreau sa va intreb daca aveti aceste
decizii ale ministerului, conform articolului 30 si articolului 23 alineatul
(3) si conform articolului 25 alineatul (2). Aceasta prevede legea. Si va rog
nu spuneti povesti, aici sint lucruri concrete.
Domnul Artur Cozma:
Stimate domnule Cosarciuc,
In Registrul monumentelor, aprobat de
Parlamentul Republicii Moldova ca supliment la Legea privind ocrotirea
monumentelor din 1993, sint introduse circa 5400 de monumente. Va dati seama ca
este imposibil ca Ministerul Culturii si Turismului la sedintele ordinare sau
la sedintele Consiliului consultativ, sau sedintele comisiilor pentru monumente
sa examineze cauza acestor 5400 de monumente.
Noi tinem la control cele mai
reprezentative monumente de pe teritoriul Moldovei. Si eu la inceputul prezentarii
mele m-am referit la acestea. Eu pot sa repet inca o data: sint casele-muzeu
“Donici”, “Stamati”, “Stere”, Conacul din satul Dolna, biserica...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Dumneavoastra nu repetati ceea ce ati spus.
Domnul Artur Cozma:
O clipa, complexele “Curchi”, “Capriana”,
“Manuc Bei”, “Serghei Lazo”...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru.
Domnul Artur Cozma:
...Casa-muzeu “Mateevici” din Zaim sint
foarte reprezentative. Si anume ele sint in pericol de disparitie si anume
guvernarea actuala le-a restaurat si le-a repus in valoare. Nicio guvernare
precedenta nu s-a ocupat de aceste probleme. Ei doar...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
S-au ocupat mai mult decit voi.
Domnul Artur Cozma:
Ei doar au demolat si au privatizat. (Rumoare
in sala.) Doar au distrus.
Domnul Marian Lupu:
Mai calm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Aici avem un reprezentant-oglinda al guvernarii
actuale care, in principiu, stind la tribuna centrala, incalca legea. Fiindca
articolul 11 din Legea privind ocrotirea monumentelor prevede ca de competenta
Parlamentului tine politica de stat in domeniul evidentei, studierii, punerii in
valoare, salvarii, protejarii, conservarii si instaurarii monumentelor. Scrie
foarte clar.
Si orisice, de pilda, miscare a unui
monument istoric de arta nu poate fi luata intimplator sau discret. Si atunci cind
l-am intrebat pe domnul ministru cum ministerul sau el, ca ministru, indeplineste
prevederile articolului 30 din lege, care prevede foarte clar ca organele de
stat in domeniul ocrotirii monumentelor sint responsabile de evaluarea si de
conservarea monumentelor, el incepe iar sa spuna ca ceva au facut in cazul dat.
Si inca o intrebare, domnule ministru.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fiindca vad ca asa cum este Guvernul, asa
este si ministrul. La articolul 56: “Responsabil in caz de nimicire, pierdere,
vinzare fara avizare, taraganare a lucrarilor de salvare, protejare, conservare
si restaurare a monumentelor este Ministerul Culturii si Turismului...” Adica in
orice caz...
Domnul Artur Cozma:
“sau detinatorul”. Cititi mai departe, va
rog, legea: “detinatorul acestuia”.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stati un pic.
Domnul Artur Cozma:
Stau.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu citesc pina la capat: “Responsabil in
caz de nimicire, pierdere, vinzare fara avizare, taraganare a lucrarilor de
salvare, protejare, conservare si restaurare a monumentelor este Ministerul Culturii
si Turismului, precum si detinatorii...”
Domnul Artur Cozma:
Pai, si dumneavoastra vreti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
“...in caz”, domnilor comunisti, macar intelegeti
legea cum este scrisa.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
“detinatorii in cazul cind monumentul este
privat”, oamenilor.
Domnul Marian Lupu:
Mai pe scurt, asa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog un pic de liniste. Eu acusi va
trimit pe toti la masa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, dumneavoastra nu puteti sa ne trimiteti
la masa.
Domnul Marian Lupu:
Pe toti la masa pentru o ora si jumatate si
pe urma discutam. Sau discutam normal, civilizat. Si eu nu fac referinta la
partea de continut, fiecare este in drept sa atraga atentia, intr-adevar, la
continutul care il intereseaza. Eu atrag atentie asupra formei discutiei. Eu va
rog foarte mult. Haideti sa mentinem macar un standard.
Reactii sint de peste tot. Eu va rog,
doamna...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, continuam intrebarea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Totusi eu insist asupra articolului 55 din
Legea privind ocrotirea monumentelor si atrag atentia celor din fractiunea
majoritara comunista: “Responsabil in caz de de nimicire, pierdere, vinzare fara
avizare, taraganare a lucrarilor de salvare, protejare, conservare si
restaurare a monumentelor este Ministerul Culturii si Turismului, precum si detinatorii,
in cazul monumentelor private.” Detinatorii.
Eu vreau sa va intreb: domnule ministru,
articolul 55 este o norma imperativa sau nu este o norma imperativa?
Domnul Artur Cozma:
Este. Este, la fel ca si articolul 13, unde
se spune ca raspunderea pentru protectia monumentelor care nu au fost transmise
in posesiune de folosinta ori pentru pastrarea institutiilor specializate
revine, conform legii, organelor publice locale...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Acest monument despre care noi vorbim,
Conacul Teodosiu, este inclus in Registrul monumentelor protejate de stat.
Domnul Artur Cozma:
Da, de importanta...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si cade sub incidenta sau sub
responsabilitatea Ministerului Culturii si Turismului. Atunci cind v-am intrebat
de articolul 55 daca este o nota imperativa sau nu, este o norma imperativa si,
in orice caz, pentru orice obiect care a fost distrus responsabil este
Ministerul Culturii si Turismului, in primul rind. Fiindca o norma imperativa a
legii, domnule Presedinte al Parlamentului...
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, haideti fara lectii prezidiului,
chiar va rog din tot sufletul.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar nu va fac lectii, ca dumneavoastra nu aveti
nevoie mare de lectii.
Domnul Marian Lupu:
Dar ce faceti dumneavoastra acum ce este? (Rumoare
in sala.) Eu cum sa tratez treaba aceasta? Pai, intrebari – raspunsuri, asa?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, daca el nu poate raspunde la o intrebare
simpla.
Domnul Marian Lupu:
Pai, aceasta ce inseamna ca trebuie sa incepem
cu lectiile? Intrebarea este, va rog adresati-i intrebari.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu vreau sa intreb inca o data.
Domnul Marian Lupu:
Eu va limitez sau ce fac?
Domnul Artur Cozma:
Care-i intrebarea dumneavoastra?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Articolul 55 din Legea privind ocrotirea
monumentelor...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cosarciuc,
A treia oara.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
...este o norma imperativa sau...
Domnul Marian Lupu:
Asa, haideti.
Domnul Artur Cozma:
Este ca si articolul 13.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Haideti asa. Eu va spun ca este norma
imperativa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Cozma,
Sinteti o oglinda perfecta a guvernarii
actuale comuniste.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule ministru.
Domnul Marian Lupu:
Un pic, eu va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu vreau sa ma refer de asemenea la lege,
eu o respect si sint foarte drastica fata de cei care n-o respecta. Legea privind
ocrotirea monumentelor la care s-au referit si colegii mei, inclusiv articolul
55, dar si articolul 53 care prevede ca persoanele fizice si juridice care au
pricinuit daune unui monument sau zonei de protectie a lui, il vor readuce pe
el in starea initiala si zona lui de protectie.
Persoanele cu functii de raspundere si alti
lucratori din a caror vina persoanele juridice au suportat cheltuieli legate de
acoperirea pagubelor mentionate poarta raspundere materiala in modul stabilit
de lege.
Conform acestui articol, sintem la un fapt implinit
din anul 2005 din august, cind Parlamentul plecase in vacanta. Si nu ati avut
cui cere voie sa faceti acel lucru. Din august 2005 si pina in prezent ce ati facut
dumneavoastra, ministrul culturii si turismului, Ministerul Culturii si
Turismului si Guvernul in intregime pentru a respecta acest articol 53 din
lege? Adica s-a deteriorat, cine si cum, el trebuie restabilit la loc de acel
care a facut acest lucru. Ce a facut Guvernul?
Domnul Artur Cozma:
Stimata doamna,
In primul rind, Guvernul a adoptat un
proiect de lege privind excluderea acestui monument din Registrul monumentelor...
Doamna Valentina Cusnir:
Stiu, stiu, domnule ministru, aceasta
vroiam sa va intreb.
Domnul Artur Cozma:
...deoarece...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi.
Domnul Artur Cozma:
...conform legislatiei in vigoare...
Doamna Valentina Cusnir:
Stati ca ajungem unde trebuie.
Domnul Artur Cozma:
...organul central de specialitate este in
stare sa initieze procedura de punere in lista a unor monumente si de scoatere
din lista a altor monumente. La fel, apare acest moment in lege.
Domnul Marian Lupu:
Mergem mai departe.
Domnul Artur Cozma:
Cu parere de rau, legea nu a fost adoptata.
Domnul Marian Lupu:
Bine, continuam.
Domnul Artur Cozma:
Insa, stimata doamna.
Doamna Valentina Cusnir:
Acest proiect, domnule ministru, era pina
la demolare sau dupa?
Domnul Artur Cozma:
Stimata doamna,
Pina la demolare. De fapt, demolarea s-a
produs nu in 2005, demolarea a inceput in 1999 cind, v-am spus, acest monument
a fost ilegal privatizat. Terenul a fost ilegal privatizat. S-a vindut si s-a
revindut.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu vreau istoria patlagelelor, cum zice
Voronin.
Domnul Artur Cozma:
Nu, nu.
Doamna Valentina Cusnir:
Raspundeti-mi concret la intrebare.
Domnul Artur Cozma:
In fond, demolarea s-a inceput, inca o data
mai repet, in 1999, cind s-au inceput toate faradelegile respective, care, pina
la urma, au dus la demolarea monumentului. Si sintem toti responsabili, toti,
de starea lucrurilor in care se afla monumentele.
Domnul Marian Lupu:
Bine, continuam.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule ministru,
Odata ce dumneavoastra afirmati ca ati
venit cu un proiect de lege in Parlament, inseamna ca dumneavoastra stiti
despre demolarea Conacului Teodosiu, ati aflat atunci indata.
Domnul Artur Cozma:
E normal. Fara doar si poate.
Doamna Valentina Cusnir:
Ce a urmat dupa aceasta si de ce nu respectati
articolul 53, ca sa restabiliti la loc monumentul. Cum l-a scos? Prin lege se
scoate din registru. (Rumoare in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cred ca dumneavoastra nu trebuie sa va
revoltati ca noi, deputatii, ne-am adresat la Procuratura Generala, fiindca au
trecut atitia ani si...
Domnul Artur Cozma:
Eu v-am explicat de cind s-a inceput
demolarea Conacului Teodosiu, din 1999.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, eu v-am intrebat de ce nu respectati
legea si atit.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Va rog, stimati colegi, atentie. S-a produs
o cotitura, domnul ministru a recunoscut, a fost exclus monumentul din lista
respectiva.
Domnule ministru,
Eu cred ca ati incercat sa faceti o mica
trecere in istorie. Vreau sa adaug niste momente, ca sa stiti, sa nu duceti in
eroare publicul, ca privatizarea a fost facuta conform legislatiei. A fost facuta
conform legislatiei si aceasta este problema rezolvata deja de multi ani.
Al doilea moment. Eu am fost, stimati
colegi, un martor si un participant la un eveniment foarte important in legatura
cu aceasta cladire cind a fost data in exploatare, cladirea Consiliului
colhozurilor, actuala cladire a Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare. Mie, fiind presedintele Comitetului executiv municipal Chisinau,
mi-a sunat personal domnul Grosu, tovarasul Grosu pe atunci, Primul secretar al
Comitetului Central al Partidului, si eu eram sigur ca el a coordonat problema si
cu tovarasul Smirnov, si a dat ordin ca aceasta cladire care a ramas in fata,
eu stiu, cladirii mari, noi, frumoase a Consiliului colhozurilor sa fie demolata.
Eu am convocat consiliul municipal care se
ocupa cu politica in domeniul respectiv. Unanim s-a votat. Categoric, am fost imputernicit
categoric sa supun pozitia Consiliului municipal. Deci, domnul, tovarasul Grosu
a insistat de citeva ori si eu vreau sa va spun ca eram mindru de faptul ca am
convins si cladirea a fost pastrata pina in ultimul moment.
De aceea, domnule ministru, noi intelegem
rolul dumneavoastra astazi, nu prea placut, de tap ispasitor. Asa e rolul unui
ministru. Deci, trebuie sa recunoasteti, macar pentru dumneavoastra, ca a fost incalcata
flagrant legislatia si, cu regret, cu participarea nemijlocita a conducerii tarii.
O intrebare. Care este soarta fostelor cladiri
ale facultatii de zootehnie si veterinarie, strada Sciusev, perimetrul strazilor
Maria Cibotari si Sfatul Tarii, care sint amplasate in centrul orasului Chisinau
si pentru a caror privatizare de teren a fost creata si o comisie in frunte cu
domnul Gumionii si a fost anuntat si un concurs si noi stim ca de acum era cine
trebuia ca sa acapareze acest lot.
Care-i soarta acestui monument istoric de
mai mult de 100 de ani? Sinteti la curent sau nu?
Domnul Artur Cozma:
Da, fara doar si poate. In primul rind, eu
vreau totusi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra ca Conacul Teodosiu a fost
privatizat legal, deoarece in Legea privind ocrotirea monumentelor nu este
aceasta norma, insa in Legea cu privire la cultura scrie negru pe alb:
privatizarea monumentelor care fac parte din patrimoniul cultural national este
interzisa. Interzisa.
Domnul Ion Gutu:
Domnule ministru,
Eu va rog. (Rumoare in sala.)
Domnul Artur Cozma:
Domnule Gutu,
Eu v-am raspus, eu v-am raspuns la intrebarea
dumneavoastra.
Domnul Ion Gutu:
Nu continuati, dumneavoastra duceti in
eroare Parlamentul ca lista obiectelor care trebuiau sa fie privatizate a fost aprobata
de catre Parlament. Parlamentul a aprobat lista. A fost privatizat obiectul, au
fost multiple judecati si nu a putut nimeni sa anuleze, fiindca a fost facut si
efectuat conform legislatiei. Scoateti problema aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Haideti sa...
Domnul Artur Cozma:
Problema ramine. Ceea ce tine de complexul
de cladiri, ele au fost transmise la balanta Agentiei Sportului si acolo, in
scurt timp, va fi construita o scoala de sah.
Domnul Ion Gutu:
Ati auzit, stimati colegi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, bine.
Domnul Artur Cozma:
Eu nu stiu ce trezeste asemenea risete.
Domnul Marian Lupu:
Eu propun un lucru, fiindca discutam foarte
mult, intr-adevar, si avem o incertitudine ca legal sau nelegal, da sau nu, haideti
sa solicitam sa vina cineva la Ora Guvernului imediat dupa examinarea motiunii,
sa solicitam sa faca o investigatie pe acest caz concret ca sa avem un raspuns
la intrebare, ca-i da sau ba, fiindca noi nu stim, sint pozitii diferite in sala.
Continuam.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ñïàñèáî.
Óâàæàåìûå êîëëåãè,
ÿ áû õîòåë, î÷åíü êîðîòêî, äâà ìîìåíòà, â
òîì ÷èñëå è ñ òîé òî÷êè çðåíèÿ, ÷òî ó íàñ íà òðèáóíå ìèíèñòð êóëüòóðû.
Âî-ïåðâûõ, äëÿ ìåíÿ íåñêîëüêî ñòðàííî, êîãäà íàøè óâàæàåìûå êîëëåãè ñëûøàò
òîëüêî òî, ÷òî îíè õîòÿò ñëûøàòü, è â óïîð íå ñëûøàò òî, ÷òî ðåàëüíî èì
ãîâîðÿò, íî îíè ñëûøàòü íå õîòÿò.
Åñëè ìû óæ ïðèãëàñèëè ìèíèñòðà è îí ñòîèò
ïåðåä íàìè íà òðèáóíå, òî äàâàéòå... Óâàæàåìàÿ ãîñïîæà Ïàâëè÷åíêî, âû èõ
÷èòàåòå âñå ãîäû, è âàì íèêòî íè÷åãî íå ãîâîðèò. Èëè âû ïûòàåòåñü ñäåëàòü âèä,
÷òî âàì íèêòî íè÷åãî íå ãîâîðèò.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi.
Domnul Vadim Misin:
Çíà÷èò, ÿ çàäàþ âîïðîñ...
Domnul Marian Lupu:
Âàäèì Íèêîëàåâè÷, îäíó ñåêóíäó. Eu cu mult
calm si chiar si cu mult interes am ascultat o istorie de la Semion Cuzimici
Grosu incoace. Normal. Si dumneavoastra ati ascultat, si ceilalti. Dar de unde stiti care va fi
chestia? Haideti, stimati colegi, eu va rog.
Domnul Vadim Misin:
Íó, ëåêöèÿ ïðî Ãðîññó âñåõ óñòðîèëà, âñå
ïðàâèëüíî. Õîòÿ ìèíèñòð, êîòîðûé ñòîèò íà òðèáóíå, â
ýòè ãîäû, î êîòîðûõ íàì ñåé÷àñ ïðî
Ãðîññó ðàññêàçûâàëè, åùå â øêîëó õîäèë. À ìû åãî çäåñü ïîñòàâèëè è ãîâîðèì, ÷òî
îí ïëîõîé. Ýòî íîðìàëüíî. Óâàæàåìûå êîëëåãè, óâàæàåìûå ãîñïîäà, âîïðîñ, êîòîðûé
çàäàí â ýòîì äîêóìåíòå, èìååò äâå ïëîñêîñòè – þðèäè÷åñêóþ è äóõîâíóþ,
ìîðàëüíóþ.
Åñëè ìû ðàññìàòðèâàåì ñ òî÷êè çðåíèÿ
þðèäè÷åñêîé, òîãäà ìû âîîáùå ñåãîäíÿ íå î òîì ãîâîðèì. Òîãäà çàäàéòå âîïðîñ
ïðîêóðîðàì, è ïóñòü ïðîêóðîðû ðàçáèðàþòñÿ, ïðè ÷åì òóò ìèíèñòð êóëüòóðû? Åñëè
ìû ãîâîðèì î äóõîâíîé ñòîðîíå, ïî÷åìó ìû ñ òàêèì âîïëåì âîñïðèíèìàåì Êóðêè?
Ïî÷åìó ìû ñ òàêèì êðèêîì âîñïðèíèìàåì Êàïðèÿíû? Ãäå äóõîâíîå âîçðîæäàåòñÿ, ãäå
íà âåêà ñòðîÿòñÿ ìîíóìåíòû, êîòîðûå áóäóò ñëóæèòü ìîëäàâñêîìó íàðîäó.
Îò÷åãî ýòî íå âîñïðèíèìàåòñÿ? À ïî÷åìó íå
âîñïðèíèìàåòñÿ ñïèñîê, êîòîðûé ìèíèñòð ïîêàçûâàåò?  êîòîðîì ïî íåèçâåñòíî ÷üåé
êîìàíäå ðàçðóøåííûå è óíè÷òîæåííûå ïàìÿòíèêè â Ìîëäàâèè. Ïîòîìó ÷òî êîìó-òî ýòî
íå íðàâèòñÿ. Åñëè ìû óæ ýòè ñëóøàíèÿ ïðîâîäèì, äàâàéòå ïðîâîäèòü èõ, ïî êðàéíåé
ìåðå, êîððåêòíî, à íå ïûòàòüñÿ çäåñü ìèíèñòðà ïîñòàâèòü â ðîëè ìàëü÷èêà äëÿ
áèòüÿ. Ïîâåðüòå, ÷òî ýòî íå ñîâñåì êîððåêòíî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu pe cind domnul Grosu dadea indicatii
eram la gradinita, asa ca cu siguranta afirmatiile care le voi face si constatarile
nu au legatura cu acel trecut glorios. Insa, domnule Misin, stimati colegi,
pozitia in care este la ora actuala ministru este datorata numai si numai
prestatiei pe care o are el in Parlament. In primul rind, daca noi vorbim de
moralitate si vorbim de corectitudine, in plenul Parlamentului se vine si se
prezinta raspuns la intrebarile adresate.
Acum incercarea de a specula (si este vorba
de o speculatie si manipulare) cu lista de o suta de obiecte s.a.m.d., nu face
obiectul motiunii. Acum Parlamentul verifica activitatea, exercita functia de
control a activitatii Guvernului. Motiunea simpla face parte din instrumentarul
de care dispune deputatul pentru a exercita functia de control. Si in momentul in
care sintem trimisi la Procuror sa aflam este legal nu legal, nu prea este corect,
fiindca Ministerul Culturii si Turismului si insusi ministrul au functii clare
care reies din legislatia in vigoare. Si, daca 100, 101, 200 de obiecte au fost
distruse s.a.m.d., numai in sarcina ministerului si a ministerului este de a
lua atitudine fata de situatia respectiva. Iar in cazul obiectului cu pricina intrebarea
este una foarte simpla: care a fost actiunea ministrului si a ministerului, ca
consecinta a distrugerii obiectului respectiv? Aceasta este intrebarea. Eu as
fi vrut sa aud informatii sau zero, pentru ca, in mod normal, actiunea ar fi
trebuit sa fie cel putin cu o sesizare pe adresa Procuraturii Generale, pentru
a lua masurile respective s.a.m.d. Aceasta este problema.
Mai departe. Domnule ministru, eu va rog
foarte mult, faptul ca un obiect care are valoare istorica este in proprietate
sau acest obiect este proprietate privata nu inseamna ca ministerul, prin
instrumentarul care ii sta la dispozitie si prin institutiile pe care le are in
subordinea sa, nu urmeaza sa vegheze respectarea normelor absolut necesare
pentru supravegherea acestui monument arhitectural.
Asa ca, stimati colegi, eu sint de acord ca
noi am deplasat foarte mult discutia de la obiectul motiunii, am ajuns deja sa
discutam despre efectul guvernarilor anterioare, sa dam calificativele guvernarii
actuale s.a.m.d. Este gresit, sint de acord. Insa responsabilitatea oricum
urmeaza a fi si asumata pe alocuri, nu plasata. Iar vizavi de afirmatiile care
sint si aici, domnule ministru, este intrebarea directa, intrebare pe care
dumneavoastra incercati s-o plasati, o problema care incercati s-o plasati asa
foarte elegant, ca si responsabilitate, de pe umerii administratiei publice
centrale pe umerii administratiei publice locale. Eu o gasesc, in primul rind,
cel putin una lipsita de, haideti sa spunem, de respect fata de prevederea
legala si, in al doilea rind, care nu are si efect. Exact cum a procedat si
colegul. Acuma intrebarea: de ce incercati in permanenta sa transmiteti
responsabilitatile, dar nu si sa vi le asumati? Trebuie.
Domnul Artur Cozma:
Eu nu transmit responsabilitatile, eu imi
asum responsabilitatile. Apropo, ca si guvernarea, care isi suma toata
responsabilitatea pentru guvernarea pe care acum o exercita. Si nimeni nu se
eschiveaza de la responsabilitate. Sint probleme, eu inca o data repet, sint
probleme de care sint responsabili toti, de la mic la mare. Aceasta este una
din aceste probleme.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Microfonul nr. 5.
Domnul Anatol Taranu:
Stimate domnule ministru,
Eu nu prea inteleg de ce dumneavoastra putin
va simtiti oarecum la tribuna, doar nu dumneavoastra ati demolat acest
monument. Si nu aveti responsabilitate personala pentru chestia aceasta, in
sensul ca nu ati dat ordinul. Cineva a mentionat in aceasta sala ca, de fapt,
demolarea acestui conac a fost un act banditesc. Sarcina noastra este sa intelegem
cine a comis acest act si cine-i banditul principal. Uneori mi se creeaza
impresia ca comportamentul dumneavoastra de la tribuna centrala este o incercare
de a acoperi acest act banditesc si de al ascunde pe acela care, de fapt, a dat
indicatia principala. Nu cred ca aceasta face cinste unui ministru. Acum o sa
fie si intrebarea, chiar doua. Acuma doua intrebari.
Apropo, vreau sa va spun ca cel putin motiunea
aceasta si-a atins scopul in ceea ce priveste aceasta lista de 100 si ceva de
obiecte pe care dumneavoastra ni le-ati prezentat si noi toti acum am inteles ca
situatia este cam dezastruoasa in acest domeniu. Da, a fost, inclusiv conacul
respectiv. Acum, domnule ministru, spuneti-mi, dumneavoastra chiar credeti ca incalcarile
si niste crime comise in trecut justifica o incalcare sau o crima care a fost
comisa acum, actual?
Atunci cind ne-ati adus aceasta lista, de
fapt, ati incercat sa ne demonstrati ca vina o poarta toti. Dar eu am intrebat
un lucru foarte concret. Este conacul Teodosiu. Ce s-a intimplat cu el?
Dumneavoastra credeti ca o suta de monumente care au fost demolate sau, intr-un
fel, a fost periclitat statutul lor de monument istoric justifica faptul ca a
fost demolat conacul? Va multumesc, domnule ministru, e un raspuns bun.
Si acum al doilea raspuns. In continuarea
logicii care a fost propusa de domnul Cosarciuc. Exista legi. Daca dumneavoastra
sinteti un ministru, un reprezentant al Guvernului care functioneaza in cadrul
unui stat de drept, unicul Dumnezeu la care va rugati este legea. Mai mult
nimic. In conformitate cu legea pe care a prezentat-o atit de exhaustiv domnul
Cosarciuc, Ministerul Culturii si Turismului este institutia principala din
Republica Moldova responsabila pentru protectia monumentelor, cu atit mai mult
a monumentelor de talie nationala, cum a fost conacul respectiv.
Intrebarea mea este foarte simpla:
dumneavoastra personal, in calitate de ministru, in momentul cind ati aflat ca
conacul a fost demolat, care au fost actiunile dumneavoastra personale in acest
moment? Si ce ati facut ca ministru, care sinteti responsabil pentru protectia
monumentelor? Va rog, domnule ministru.
Domnul Artur Cozma:
Eu, ca ministru, am contribuit la repunerea
in valoare a altor monumente care fac parte din patrimoniul cultural national si
am lucrat zi si noapte la restaurarea acelor obiective la care m-am referit.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Continuam.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule ministru,
Este un raspuns pe care trebuie sa-l
primim, nu avem incotro.
Domnule ministru,
Cindva, in momentul cind dumneavoastra ati
devenit inalt demnitar de stat, cineva din reprezentantii notorii ai
intelectualitatii noastre s-a exprimat cam in felul urmator: “Eu nu am temeri
la capitolul cultura Moldovei, eu ma tem de cultura ministrului”.
Domnule ministru,
Eu cred ca dumneavoastra, prin actiunile
dumneavoastra, ar trebui sa demonstrati ca aceasta replica nu are justificare si
nu are o baza reala. Va spun ca, dupa toate probabilitatile, luarea
dumneavoastra de cuvint astazi in Parlament nu cred ca se inscrie in activul
dumneavoastra. Pacat.
Va multumesc.
Domnul Artur Cozma:
Aceasta-i parerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Asa, ultima intrebare,
microfonul nr.5, dupa care trecem la luarile de cuvint.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu sper sa va tineti nervii ca sa incheiem
runda de intrebari si raspunsuri in mod linistit.
Domnule ministru,
Eu am facut acum doi ani o interpelare
legata de Curchi, in legatura cu faptul cine a demolat, sa vina sa-mi spuna
istoria, asa ca sa auda toata lumea si cei care ne urmaresc. Stiu ca problema
dupa aceasta a trezit mare interes si din partea unor misiuni diplomatice,
chiar mi-au solicitat interpelarea si raspunsurile.
Si atunci doamna care a reprezentat
ministerul s-a temut foarte mult sa spuna ca, de fapt, ca sa zic asa, Manastirea
Curchi care este acum, care a fost transformata de comunisti in spital pentru
bolnavii psihici, a fost un monument distrus de comunisti. Asa ca eu, pur si
simplu, v-as sfatui sa nu defilati atit de mult cu acest lucru. Dar, daca vreti
s-o faceti, s-o faceti in mod echitabil, sa spuneti: noi am distrus, noi incercam
sa facem. Acesta este un lucru.
Al doilea. Sint absolut de acord cu cei
care au vorbit inaintea mea si aceasta vroiam si eu sa va spun. Dumneavoastra
ce exemplu de cultura si de abordare dati cind spuneti ca daca acesta a fost
distrus, am si eu dreptul sau cineva mai are dreptul sa distruga. Pai, noi,
daca mergem pe logica aceasta, unde ajungem? In primul rind, ajungem, ca sa zic
asa, la vorba lui Dostoevski ca totul este permis.
In afara de aceasta, spuneti-mi va rog, cind
merge cineva in justitie si stie ca cineva alaturea a comis o ilegalitate si alaturi
altul a comis ilegalitate, dar pe ei nu-i trag la raspundere, poate el veni cu
argumentarea ca eu nu pot raspunde si nu vreau sa raspund, pentru ca alaturi sint
altii doi care au comis ilegalitati si dumneavoastra nu-i trageti la raspundere?
O intrebare ar fi daca aveti de gind sau nu sa abandonati aceasta logica,
pentru ca aflarea in continuare la guvernare cu aceasta logica ar insemna ca
putem sa ne mai asteptam la surprize.
Si inca o intrebare. E mai concreta. Eu
v-am adresat citeva interpelari legate de un alt monument Conacul Balioz de la
Ivancea. Si mi-ati raspuns, de fapt, batind pasul pe loc. Uitati-va, este o alta
practica, in acelasi context al apararii monumentelor noastre nationale. El a
fost dat in arenda, este gestionat de Casa Vinului. Dispun si eu de documente,
dar le aveti si dumneavoastra, se cer bani publici, adica din buzunarul
contribuabilului, ca sa fie acolo facute lucrari, se fac acuma drumuri s.a.m.d.
Credeti ca este o practica buna de a
amesteca buzunarele in asemenea cazuri? Sau avem o dovada clara, elocventa ca,
de fapt, unele monumente sint folosite pentru spalarea banilor publici, ca sa
nu spun si obtinerea de bani pentru diferite partide, interese politice s.a.m.d.?
Domnul Artur Cozma:
Referitor la Conacul Balioz din satul
Ivancea, cu adevarat noi v-am raspuns operativ si la subiect. Si nu stiu de ce
comentati altfel.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am avut in vedere ca nu s-a facut prin
licitatie, in primul rind, si, in al doilea rind, nu cred ca e cazul ca sa se
dea bani publici dupa ce s-a dat in gestiune Casei Vinului.
Domnul Artur Cozma:
La moment nimeni nu a solicitat bani
publici.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Se fac drumuri acuma.
Domnul Artur Cozma:
Drumuri se fac in toata tara si ne bucuram
de faptul ca anul acesta se vor reconstrui majoritatea drumurilor nationale din
tara aceasta.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu, acolo se face drum dupa ce ati dat in
arenda Casei Vinului.
Domnul Artur Cozma:
Chiar daca vom solicita bani publici pentru
imbunatatirea infrastructurii in jurul Conacului Baleoz, acest fapt, in primul
rind, va contribui la satul Ivancea, la drumul din satul Ivancea si la alte
momente care tin de locuitorii satului Ivancea si nu propriu-zis pentru Conacul
Balioz. Si cred ca este un lucru firesc, daca avem o perla de arhitectura si de
istorie reprezentativa, sa sustinem dezvoltarea acestui obiectiv
muzeal-turistic.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule ministru,
Eu de arta dumneavoastra demagogica m-am
convins. Dar problema este ca, daca faceati prin licitatie, poate venea cineva si
stipulati in contract si acest lucru si nu erau folositi banii
contribuabilului. Doar aceasta-i problema pe care eu v-o spun, nu alta.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Va multumesc.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si e legat de abordare totusi. Chiar daca e
o problema mai abstracta.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dar eu vreau sa va spun ca mentalitatea si
abordarea sint absolut periculoase. Adica s-a distrus acolo, mai distrugem si
aceasta. Iar miine-poimiine venim cu argumentul ca am distrus 101 monumente...
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
...si mai distrugem vreo cinci.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu cred ca opinia publica trebuie sa va
taxeze pentru asemenea raspunsuri.
Domnul Marian Lupu:
Noi am convenit cu doamna Jalba, foarte
rapid.
Microfonul nr. 5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am inteles din cele relatate de
dumneavoastra in discutia noastra foarte indelungata pe care am avut-o ca
demolarea conacului corespunzator este una legala, dupa parerea dumneavoastra.
Haideti sa vedem situatia. Presupunem ca acest conac era intr-o stare
deplorabila, care nu putea fi supusa renovarii, da? Si trebuia numaidecit sa
fie demolat. De ce ati facut acest lucru noaptea, pe furis, hoteste?
Domnul Artur Cozma:
Eu nu am demolat Conacul Balioz, pardon,
Conacul Teodosiu.
Doamna Zoia Jalba:
Dumneavoastra raspundeti de acest lucru. Si
ar fi trebuit sa stiti.
Domnul Artur Cozma:
Noi raspundem de situatia in toata tara si
de toate monumentele.
Doamna Zoia Jalba:
Chiar.
Domnul Artur Cozma:
Eu am spus ca articolul 13 stipuleaza
foarte clar cine personal si nemijlocit raspunde de integritatea monumentelor.
De citeva ori am repetat.
Doamna Zoia Jalba:
Domnule ministru,
Chiar daca sinteti tinar, asa cum s-au
exprimat mai multi oameni aici, dumneavoastra cunoasteti cine face lucrurile
noaptea hoteste. Aceasta am vrut sa va spun.
Domnul Artur Cozma:
Eu nu cunosc despre ce vorbiti, la ce va
referiti.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule ministru,
Va rog sa luati loc.
Va multumesc.
Luari de cuvint. Domnul Untila. Atrag atentia,
stimati colegi, 7 minute.
Domnul Veaceslav Untila:
O sa ma straduiesc sa ma incadrez in timp.
Eu o sa iau, in primul rind, in calcul ceea ce a spus domnul Misin si o sa impart
in doua: eu ma voi referi la partea juridica, iar la partea morala se va referi
colegul meu Leonid Bujor.
Stimati colegi,
In anii de independenta a Republicii
Moldova (atrageti atentia!), in anii de independenta a Republicii Moldova, 18
ani, nu doar cei 7 ani ai guvernarii comuniste, inclusiv in ultimii ani, criza
fata de monumentele ocrotite de stat a fost mai mult una formala. Si aceasta
situatie trista se atesta chiar daca Moldova are o Lege privind ocrotirea
monumentelor, ma refer la Legea nr.1530 din anul 1993.
Cazul “Conacul Teodosiu” este cel mai viu
exemplu in acest sens. Acest monument, care anterior era situat pe bulevardul Stefan
cel Mare si Sfint 160, desi avea o placa pe care scria “monument protejat de
stat”, a fost demolat la data de
11 august 2005, fara a fi adoptata o decizie a Guvernului si a Parlamentului
privind excluderea sa din Registrul monumentelor Republicii Moldova.
A fost demolat ilegal un monument protejat
de stat de importanta nationala, construit in anul 1836 de catre arhitectul
Alexandru Bernardazzi pentru nobilul Teodosiu. Darimarea neautorizata a acestui
imobil a constituit o incalcare flagranta a articolului 40 din Legea privind
ocrotirea monumentelor care prevede ca in cazurile exceptionale, domnule
ministru, cind demolarea monumentelor este inevitabila, scindari de ordin fizic
sau tehnic, deteriorari din cauza cataclismelor, acesta se conserveaza, cheltuielile
facindu-se din contul organizatiei interesate in demolare.
Guvernul incearca sa camufleze aceasta grava
incalcare a legislatiei in vigoare si la data de 17 august 2005, adica la
aproape o saptamina de la demolarea monumentului, a aprobat un proiect de Hotarire
privind excluderea post-factum a conacului din Registrul monumentelor
Republicii Moldova.
La data de 18 august 2005, sub semnatura
personala a Premierului Tarlev, proiectul este remis spre aprobare
Parlamentului, atrag atentia, dupa plecarea acestuia in vacanta. Comisiile
permanente ale Parlamentului au examinat proiectul de hotarire in cauza in luna
octombrie 2005. Doar 3 comisii s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului. Ma
refer la Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru politica
externa si integrare europeana.
Doua comisii l-au propus spre dezbateri in
plenul Parlamentului. Este vorba despre Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati si Comisia pentru drepturile omului. Alte 3 comisii, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru
agricultura si industria alimentara si Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie, au propus respingerea proiectului. Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a mentionat in avizul sau ca
monumentul ar trebui sa fie restabilit de catre Guvern.
Membrii Comisiei pentru agricultura si
industria alimentara s-au aratat indignati de faptul ca Guvernul a prezentat in
Parlament proiectul de hotarire dupa ce monumentul ocrotit de stat, Conacul
urban al familiei Teodosiu, a fost demolat si si-au expus parerea ca pentru asa
incalcari flagrante ale legislatiei in vigoare ministrul culturii si
turismului, domnul Cozma, trebuie sa fie demisionat din functie.
Aceasta a spus comisia in care colegii
dumneavoastra din aceasta comisie fac majoritate. Au pus la vot si atunci s-a
luat decizia sa-l dati afara, nu acum. De asemenea, Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, nu opozitia, Directia juridica a mentionat in avizul
sau necesitatea reexaminarii proiectului de hotarire de catre Guvern cu luarea in
calcul a dispozitiilor articolului 40 din Legea privind ocrotirea monumentelor,
a actului de executare a expertizei starii tehnice si ecologice a monumentului,
a cheltuielilor financiare care vor fi suportate si a organizatiei imputernicite
pentru demolarea si transmiterea elementelor decorative ce prezinta interes
istoric si autentic pentru conservare si pastrare la Muzeul National de
Etnografie si Istorie Naturala.
Directia juridica a atras atentia si asupra
faptului ca nota informativa la proiectul de hotarire nu include conditiile ce
au impus elaborarea proiectului, finalitatile urmarite, efectul social,
economic etc. S-a vorbit aici, domnule ministru, despre administratia publica,
chiar daca atunci, in momentul cind a fost demolat acest monument, primarul era
comunist, era tovarasul Ursu.
Guvernul a mai incalcat legislatia in
vigoare si atunci cind prezentind proiectul de hotarire nu a solicitat avizul
autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor interesate.
Este vorba de incalcarea articolului 59 din Legea privind ocrotirea
monumentelor, cu atit mai mult ca acest monument face parte din Registrul
monumentelor de importanta municipala, adoptat pe data de 19 ianuarie 1995,
prin decizia Primariei municipiului Chisinau, Conacul Teodosiu figureaza in
acest registru sub nr.799.
Membrii Comisiei pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului au intervenit in ianuarie – februarie
2006 cu mai multe demersuri pe linga Guvern, Procuratura Generala, Ministerul
Culturii si Turismului, cu solicitari de a informa comisia despre legalitatea
demolarii monumentului, masurile preconizate pentru restaurarea lui neconditionata
si tragerea la raspundere a persoanelor care au ordonat demolarea ilegala si a
finantat lucrarile de distrugere a acestui monument.
Insa toate raspunsurile parvenite ca urmare
a demersurilor deputatilor au fost superficiale. Nici intr-un raspuns nu a fost
inclusa expertiza tehnica a monumentului, nu s-a prezentat actul de predare–primire
a tuturor imaginilor digitale ale detaliilor arhitecturale ale monumentului ce
au fost transmise spre pastrare ministerului, Muzeului National de Etnografie si
Istorie Naturala.
Astazi, stimati colegi, dupa 2 ani si jumatate
de la distrugerea Conacului Teodosiu, situatia legata de acest caz ramine una
incerta, iar aceasta stare de incertitudine poate avea urmari negative pentru
tot ce tine de protectia de catre stat a monumentelor.
Vazind ca a mers intr-un caz, oricind se
vor gasi doritori de a demola in anumite scopuri si alte monumente de arta. De
aceea, interventia Parlamentului in solutionarea cazului “Conacului Teodosiu”
este o masura de prima necesitate, caci numai solutionind acest caz vom putea
pune bazele unei atitudini corespunzatoare fata de patrimoniul nostru cultural,
pe care l-am mostenit si de la predecesori si avem datoria sfinta de a-l
transmite urmasilor nostri. Nu avem dreptul de a atenta la istorie si cultura
noastra sau, cu atit mai mult, de a ne face ca nu observam nimic atunci cind altii
atenteaza la ea.
In calitate de initiatori ai prezentei motiuni,
cerem colegilor nostri parlamentari sa sustina urmatoarea motiune:
Articolul 1. Procuratura Generala va examina
cazul de demolare ilegala a Conacului Teodosiu, monument ocrotit de catre stat,
si va prezenta instantei de judecata materiale necesare pentru tragerea la raspundere
a persoanelor vinovate.
Articolul 2. Procurorul General va prezenta
un raport Parlamentului privind rezultatele investigatiilor in cazul demolarii
ilegale a Conacului Teodosiu in cel mult 3 luni de la adoptarea motiunii.
Articolul 3. Dupa intrarea motiunii in
vigoare, Guvernul va lua o decizie privind restabilirea Conacului Teodosiu.
Articolul 4. Dupa intrarea in vigoare a motiunii,
Guvernul va examina problema demiterii ministrului culturii si turismului,
domnului Artur Cozma, pentru atitudine iresponsabila fata de un monument protejat
de stat de importanta nationala, cum este Conacul Teodosiu.
Articolul 5. Prim-ministrul va lua sub
controlul personal cazul Conacului Teodosiu si implementarea acestei hotariri.
Articolul 6. Primul-ministru va prezenta un
raport Parlamentului despre masurile luate de Guvern pentru solutionarea
cazului Conacului Teodosiu in cel mult 3 luni de la adoptarea acestei motiuni.
Articolul 7. Primul-ministru va prezenta
Parlamentului un raport despre starea monumentelor protejate de stat si masurile
preconizate pentru viitor in vederea protejarii lor, in cel mult 3 luni de la
adoptarea acestei motiuni.
Si ultimul articol, articolul 8. Prezenta
motiune intra in vigoare la data adoptarii.
Stimati colegi comunisti si majoritate din
acest Parlament,
Acum aveti posibilitatea sa demonstrati cit
de tare tineti la patrimoniul cultural al acestei tari.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Bujor. Va rog 7 minute. V-ati inscris sau nu v-ati inscris. 7 minute (Rumoare
in sala.) Nu stiu, mi s-a dat aceasta. Poftim, domnule Dragomir. Da, linistiti-va,
domnule Cosarciuc, sinteti atit de sensibil. Doamne fereste... Eu va rog.
Doamna Pavlicenco,
Eu inteleg ca sinteti alaturi si v-ati
molipsit putin, da.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Stimata opozitie,
Cred ca n-o sa cistigati nimic daca si o sa
vorbiti dupa mine. Este vorba de aceea ca e imbucurator faptul ca toti ne facem
griji in privinta ocrotirii monumentelor. Este foarte imbucurator faptul acesta
numai ca unii isi fac griji prin cuvinte de interese proprii, altii isi fac
griji in realitate si ocrotesc, intr-adevar, monumentele.
Printre altele, as vrea sa va amintesc ca in
Moldova avem peste 15 mii de monumente, dintre care 5309 de monumente sint inregistrate
in registru, dintre acestea 4229 sint de importanta nationala si 1070 de
importanta locala. Este foarte bun lucrul acesta si noi ar trebui, intr-adevar,
cu totii sa avem grija si sa le ocrotim.
Dar ce se intimpla? Astazi noi discutam motiunea
despre monumentul Conacul Teodosiu. Dar cind a fost discutia, chiar si
dumneavoastra, cei care ati semnat motiunea, ati venit cu diferite intrebari la
cu totul alta tema. Deci, haideti sa ne oprim la aceasta motiune si sa vorbim
la concret. S-a vorbit aici si eu vreau sa adaug inca ca da, intr-adevar, acest
monument a fost aici, astazi nu mai este. Dar sa intram putin in esenta de ce
el nu mai este, din ce cauza, cine a accelerat demolarea acestui monument.
Nu ridem, dar asa este in realitate. Daca e
sa ne referim la istoricul acestui monument, s-a spus de acum, dati-mi voie,
s-a spus de acum ca a fost construit in 1836. In anii razboiului el a fost
distrus complet. Dupa aceea, in anii 1950 a fost cit de cit restaurat, cu
modificari totale de interior. Mai departe, pina in 1990 in aceste cladiri au fost
diferite institutii de stat, dar incepind cu 1991, cind au venit la putere acei
care au venit, s-a inceput porcosul de “prihvatizare”. Nu stia cine sa
privatizeze mai repede. Si, iata, in 1999, cu ajutorul nu stiu cui, aceasta
totusi s-a reusit.
Aici s-au mentionat de catre domnul
ministru toate acele transferuri care au fost, acele tranzactii, mai bine zis, in
3 luni de zile de 4 ori acest obiect a fost tranzitat dintr-o firma in alta si,
in sfirsit, transmis unei firme care nu mai exista la noi in tara, care nu mai e
aici, de la Paris.
Deci, daca ne referim la starea fizica a
acestui monument, noi stim cu totii, sintem martori, am vazut ca acest monument,
in rezultatul cutremurelor de pamint, in rezultatul eroziei naturale de ploi,
omat s.a.m.d., a devenit avariat. Si, de aceea, se cerea, da, se cerea o
expertiza. Intr-adevar, s-a cerut o expertiza.
Cine trebuia sa faca expertiza daca acest
monument era de acum privatizat? Cine era sa faca expertiza? Asa. Alta intrebare
atunci voi pune: cine totusi trebuia sa restaureze monumentul daca el era
privatizat? De ce din anul 1999 si pina in anul 2005 nu s-a intreprins absolut
nimic privind restaurarea acestui monument? Unde-i stapinul acesta?
Eu va voi spune altceva. Esential nu este aceasta,
esential nu e monumentul, pe unii ii intereseaza lotul de pamint din mijlocul
orasului Chisinau. Iata care este cauza principala. Iata din ce cauza totusi s-a
si accelerat demolarea acestui monument, din ce cauza nu s-a intreprins nimic ca
acest obiect sa fie restaurat sau conservat.
De aceea, eu as spune ca vinovati acum e usor
sa spunem sa gasim, unii presupun una, altii presupun altceva, dar totusi sa
fim realisti cine trebuie sa poarte raspundere, fiindca nu trebuie sa poarte raspundere
numai Cozma, nu trebuie sa poarte raspundere numai Guvernul, au fost si
organele locale, ale administratiei publice locale de aici din Chisinau, si cei
care au privatizat acest obiect tot trebuie sa poarte. (Rumoare in sala.)
Bine, o sa iesiti, eu vreau sa va spun ca comisia
de profil a avizat motiunea data si vreau sa va aduc la cunostinta avizul
comisiei de profil.
In contextul celor mentionate, ca urmare a
examinarii, comisia parlamentara se pronunta pentru respingerea proiectului Motiunii
nr.492 din 14 februarie 2008. Totodata, comisia propune atentionarea Guvernului
asupra incalcarii procedurii de iradiere a obiectelor incluse in Registrul
monumentelor ocrotite de stat.
De ce am propus respingerea? Vreau sa va
dau un raspuns. Deci, sa luam articolul 1: “Articolul 1. Procuratura Generala
va examina cazul de demolare” s.a.m.d., ii ordonam procuraturii. Mie mi se pare
ca, daca o sa luam in consideratie principiul de separare a puterilor, noi am
putea sa propunem, dar nu sa ordonam.
Al doilea. Dupa intrarea in vigoare, al
treilea articol, dupa intrarea in vigoare, Guvernul va lua o decizie privind
restabilirea Conacului Teodosiu. Dumneavoastra stiti ca nu e real acest lucru
acum. Nu e real acest lucru si, pornind de la principiul ca nimic nu este vesnic,
trebuie sa ne impacam, sa facem tot ce e posibil ca pe viitor sa nu se mai intimple
si sa pastram celelalte monumente.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Dragomir:
Al patrulea articol: “Dupa intrarea motiunii
in vigoare, Guvernul va examina problema demiterii ministrului culturii si
turismului. Domnul Taranu astazi a spus ca domnul Cozma nu e vinovat. Ne intrebam
de ce sa eliberam ministrul din functie? Nu am spus eu, Taranu s.a.m.d.
Luind in consideratie toate aceste articole
pe care le-am mentionat, Fractiunea Partidului Comunistilor propune ca aceasta
motiune sa fie respinsa.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Bujor.
Domnul Leonid Bujor:
Cititi Regulamentul atent si o sa stiti cite
minute.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Constatam, cu regret, ca in cadrul discutiei
de astazi reprezentantul Guvernului, domnul ministru al culturii si turismului,
nu a raspuns la niciuna din intrebarile concrete ale deputatilor, autorii motiunii,
pe marginea subiectului propriu-zis, motiunea simpla.
Astfel, nu am primit raspuns la intrebarile:
cine, cind si in ce act normativ a adoptat decizia cu privire la demolarea
acestui obiect. De asemenea, a lipsit raspunsul la o alta intrebare, nu mai putin
importanta: cine concret din conducatorii de virf ai Republicii Moldova a dat
indicatii orale ilegale pentru realizarea acestei sarcini rusinoase, demolarea
unui obiectiv care se afla chiar in inima Chisinaului.
De asemenea, deputatii prezenti in sala nu
au primit raspuns la o alta intrebare nu mai putin importanta: de ce propunerea
de modificare a listei obiectivelor respective care a fost prezentata in
Parlament a venit post-factum si nu s-a respectat procedura, asa cum era
normal. De aceea, deputatii au facut cunostinta cu acest document doar dupa ce
obiectivul a fost demolat, dupa cum a fost apreciat de unii deputati in cadrul sedintei
de astazi, noaptea, hoteste si in mod ilegal.
Nu ni s-a spus, de asemenea, ce a intreprins
concret Ministerul Culturii si Turismului a doua zi, imediat cind a constatat ca
pe parcursul unei nopti acest obiectiv a disparut ca in povestile lui Ion
Creanga.
Nu imi permit, stimati colegi, sa comentez
luarile de atitudine ale deputatilor comunisti. Este fireasca reactia dumnealor
de a apara cu orice pret pozitia Guvernului Republicii Moldova care se face
responsabil de haosul, dezastrul din tara noastra dupa 2001 incoace.
Dar daca ne referim la aspectul moral la
care s-a facut trimitere de aici de catre unul din deputatii majoritari, atunci
trebuie sa constatam si aici doua lucruri.
Unu. Avind in vedere ca Complexul Teodosiu
se afla chiar in preajma Presedintiei si a Parlamentului Republicii Moldova,
urma ca, cel putin, in acest caz, sa se respecte procedura legala de demolare a
unui obiectiv. In favoarea acestei teze vine si reactia critica, dura a societatii
civile, care a urmat imediat dupa disparitia acestui obiectiv din inima Chisinaului,
actiune care pe drept cuvint a fost apreciata ca una rusinoasa, ilegala si
chiar necivilizata.
Si inca o problema nu mai putin importanta.
Domnul ministru pe parcursul discutiei de astazi a plasat obiectul discutiei in
alta directie decit obiectul motiunii. Si acest lucru nu este intimplator. Intr-adevar,
dumnealui ii este mai usor sa vorbeasca la general despre cultura, despre
importanta obiectelor de cultura, decit sa raspunda la intrebari concrete si sa-si
asume responsabilitatea pentru un act ilegal care s-a infaptuit in momentul cind
detinea functia de ministru.
Ceea ce tine de invinuirile aduse la adresa
organului administratiei publice locale.
Stimati colegi,
Va atragem atentia asupra faptului ca in
Republica Moldova este o institutie care nu este subordonata administratiei
publice locale si este nemijlocit responsabila de fenomenul privatizarii, de
aceea si aici nu aduceti invinuiri administratiei publice locale, dar asumati-va
responsabilitatea ca Ministerul Culturii si Turismului nu s-a pronuntat impotriva
modificarii efectuate in Parlament. Unu.
Si doi. Nu s-a opus propunerii Departamentului
Privatizarii. De aceea, domnule ministru al culturii si turismului, va rugam
respectuos, in cazul in care veti mai fi invitat in Parlamentul Republicii
Moldova, dar sper ca veti mai fi, avind in vedere imaginea dumneavoastra in
cadrul uniunilor de creatie, sa abordati concret subiectele la care se refera
deputatii Parlamentului Republicii Moldova.
In incheiere, domnilor deputati, colegul
nostru din fractiune, domnul Valeriu Cosarciuc, a facut trimitere la un articol
concret care pune punctele pe “i” si nu trebuie sa incercam a justifica orice
actiune asa cum este convenabil majoritatii parlamentare.
Noi, domnule Presedinte al Parlamentului, va
atragem atentia asupra faptului ca aceasta nu este ultima motiune prezentata de
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, probabil ca si de deputatii
din alte fractiuni de opozitie. De aceea, rugam respectuos ca pe viitor, in
timpul examinarii motiunilor, sa fie respectate cu strictete prevederile
Regulamentului, iar reprezentantii Guvernului sa-si asume responsabilitatea si
sa nu se comporte aici ca la volantele sau la sedintele consiliilor din cadrul
ministrului respectiv.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Tot, bine, stimati colegi, putin
calm. Eu am sa rog colegii numaratori sa-mi anunte prezenta in sala a deputatilor.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 26.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
Avem 80 de deputati. Intelegeti bine ca am
pus aceasta intrebare in contextul exercitiului de vot. (Imediat o sa va ofer
cuvintul, daca e de procedura.) Potrivit prevederilor Regulamentului, aprobarea
motiunii se face cu voturile majoritatii deputatilor prezenti in sala. Voi
supune ulterior, dupa ce voi oferi cuvint colegului, voi supune votului doua
propuneri, prima propunere privind aprobarea motiunii. In functie de rezultate,
cele doua propuneri care vizeaza respingerea acestuia.
De procedura.
Microfonul nr. 5.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc frumos.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Avind in vedere ca reprezentantii
Guvernului sint rar invitati in Parlament la subiecte de acest gen, fractiunea
propune procedura de votare – vot nominal.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi, propunerea a fost inaintata.
O voi supune votului potrivit normelor Regulamentului.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu cred ca referitor la votul nominal tot
nu stiu daca este obligatoriu, dar, in orice caz, este clar cam cum se va vota in
sala. Eu vreau sa va spun ca fractiunea Partidului Democrat va sustine aceasta
motiune si din motivul ca domnul ministru a venit aici cu o lista de 100 de
obiecte, dar noi n-am auzit pe parcursul anilor ca ministerul, care este
responsabil de acest sector, sa nu vina cu lista. Dar pe parcursul anilor, doi
ani de zile, cine l-a incurcat si de ce ministrul n-a ridicat aceste probleme?
Fiindca cine este vinovat eu nu stiu: primarul, celalalt primar, Presedintia,
Guvernul. Nu ma intereseaza. Ministrul si ministerul este responsabil si el
trebuie sa apere, el trebuie sa se autosesizeze si sa sesizeze Procuratura
Generala. Sigur ca parlamentele pleaca, partidele pleaca de la guvernare, vin s.a.m.d.,
dar Ministerul Culturii si Turismului trebuie sa apere cultura.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Exercitiul de vot. Prima propunere care a
fost inaintata privind metoda votului nominal. Cine este pentru a accepta
aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Domnul Marian Lupu:
Ridicati frumusel miinile in sus, sa se vada.
Sectorul nr.2, cine e pentru? Rog miinile in sus. Una, nu doua.
Numaratorii:
Sectorul nr. 2 – 6.
Domnul Marian Lupu:
6. Sectorul nr. 3 ?
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
24 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata
de plen.
Referitor la proiectul nr.492. Proiectul motiunii
simple.
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea proiectului
nr.492, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 8.
Sectorul nr. 3 - 20.
Domnul Marian Lupu:
28 de voturi.
Stimatii mei colegi,
28 de voturi pentru adoptarea proiectului
nr. 492, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Cea de-a doua propunere evocata de la
tribuna centrala privind respingerea proiectului nr.492. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 19.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 2 – 19? 19.
Va multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
51 de voturi “pro”. In conditiile acestui
bilant, 51 de voturi “pro” din 80 de deputati prezenti, potrivit Regulamentului
plenul Parlamentului, respinge proiectul nr.492.
Sintem la ora 14.00. A, ma iertati va rog.
Ma iertati va rog, stimati colegi. Da, fiindca miine nu avem program de lucru in
plen, supun votului aprobarea proiectului ordinilor de zi pentru perioada 20 – 28
martie.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu regasesc in acest proiect pentru urmatoarele
doua saptamini proiectul nr.111 din ianuarie 2006. Nu regasesc proiectul nr.4072
din noiembrie 2007. Nu regasesc proiectul nr.1603 din mai 2006.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Voi supune votului aceste propuneri.
Stimati colegi,
Cine este pentru includerea pe ordinile de
zi a proiectelor evocate nr.111, 4072, 1603, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 5.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
19 voturi intru sustinerea acestei
propuneri.
Ordinea de zi pe ansamblu 20 – 28 martie
2008. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Ora 14.10. Ora intrebarilor. Pentru inceput,
il invit la tribuna centrala pe domnul viceministru al afacerilor interne,
pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului deputat Susarenco.
Domnul Andrei Pogurschi – viceministru al afacerilor interne:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Domnilor deputati,
Domnule deputat Susarenco,
Ministerul Afacerilor Interne a examinat
interpelarea parvenita referitoare la disparitia monumentului din fata Muzeului
National de Istorie din municipiul Chisinau si comunica urmatoarele.
In rezultatul verificarii faptelor invocate
s-a stabilit ca la moment, conform datelor prezentate de catre administratia
Muzeului National de Arheologie si Istorie a Moldovei, sculptura “Lupoaica,
Romulus si Remus”, in baza unei decizii a comisiei de profil din 31 ianuarie
2007, precum si in rezultatul licitatiei publice din 12 ianuarie 2007, se afla
pentru restaurare la firma “Ansec Met” SRL.
In temeiul celor expuse si ca urmare a
informatiei prezentate de Muzeul National de Arheologie si Istorie a Moldovei, unele
actiuni ilegale sau elemente ale componentei de infractiune nu au fost
stabilite. Despre momentele respective am fost informat pe data de 3 si,
suplimentar, e clar ca am primit si pe data de 11. Inclusiv sint anexate
materialele care au parvenit de la administratia muzeului respectiv.
Multumim.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc, domnule viceministru.
Poate ca nu trebuia adresata dumneavoastra
aceasta interpelare, dar au fost mai multe intrebari la Ora Guvernului si
Ministerul Culturii si Turismului tot nu stia unde se afla si de aceea zic
poate a disparut. Dar daca ati gasit-o, inseamna
ca-i bine.
Eu va multumesc pentru raspuns.
Domnul Andrei Pogurschi:
Multumim.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc mult.
Si, domnule Cozma, sa vedem acum ce face
lupoaica.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
La microfonul central se invita domnul
Artur Cozma, ministrul culturii si turismului, referitor la interpelarea
domnului Gheorghe Susarenco.
Domnul Artur Cozma:
Stimati deputati,
Domnule Susarenco,
Noi niciodata nu am pierdut din vizor
lupoaica. Problema este de alta natura, problema este de natura ca acest cadou
al Asociatiei Romanilor de Pretutindeni este de cea mai proasta si joasa
calitate. A fost turnat in conditii neprofesioniste si pe parcursul anilor s-au
acumulat sedimente in interiorul acestei figuri din bronz care intr-o noapte
geroasa a crapat ca o coaja de nuca.
Respectiv, pentru a salva monumentul, noi
l-am demontat si am examinat acest subiect la consiliul specializat pentru
monumente. Pe parcursul discutiilor, au fost inaintate doua propuneri:
1) de a turna un nou monument;
2) de a incerca sa-l restauram pe cel
vechi.
Dupa cum a spus domnul viceministru, la
moment, o societate comerciala
s-a angajat, dupa o licitatie pe care noi am organizat-o, sa sudeze acele parti
componente ale acestui monument si, eventual, sa reuseasca restaurarea si
repunerea in valoare a lui.
In cazul in care ea nu va reusi acest
lucru, dar acest lucru este sub semnul intrebarii, probabil noi vom examina
posibilitatea turnarii unei figuri noi din bronz, similare celei care a fost
instalate in fata muzeului. Respectiv, eu va rog sa nu faceti concluzii
pripite.
Si inca o data repet lupoaica niciodata nu a
disparut din vizorul nostru. Este monument protejat de stat. In muzee este
ordine si noi sintem, apropo, cum sa va spun, revoltati, intr-un sens, de unele
declaratii ale unor membri ai Parlamentului, care isi permit sa spuna ca au
disparut din muzee mii de piese, articole s.a.m.d.
Poate, inainte de a face o asemenea declaratie,
e necesara o investigatie sau cel putin o adresare catre minister sau catre
muzeu. In muzee nu sint angajati politici care pot fi acuzati de parteneriat
politic, acolo sint cu adevarat profesionisti care pe parcursul a zeci de ani
protejeaza acest patrimoniu cultural national.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Cred ca ar fi fost corect sa nominalizati
deputatii respectivi, daca tot ati indraznit sa faceti aprecieri, fiindca eu
lucrul acesta nu l-am facut.
Dar am citeva intrebari. Eu prima data am
auzit de cine a fost donat acest monument si poate aici e si buba ca a fost
donat de Asociatia Romanilor de Pretutindeni. Dar vreau sa aflu raspuns si la a
doua intrebare, poate eu nu inteleg, totusi ce reprezinta, ce semnificatie are
acest monument si de ce a fost instalat anume la Chisinau?
Domnul Artur Cozma:
Deci.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Acesta nu e circ, dar e de plins. Acesta nu
e circ, dar acesta e cimitir. Cimitir putred comunist. Ce inseamna? De ce au
fost lupoaica, Romulus si Remus pusi acolo?
Va raspund. Aceasta semnifica capatul
latinitatii si inceputul slavinismului. Si atunci ma intreb: de ce el atitia
ani nu se urca inapoi? Poate nu-i dau voie acei care considera ca hotarul
latinitatii nu-i aici? Cum considerati dumneavoastra?
Doamna Maria Postoico:
Domnule Susarenco,
Aveti dreptul la o intrebare.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu va rog. Eu am dreptul la cite intrebari
vreau in Parlament, ca nu-i Parlamentul mine-ta.
Doamna Maria Postoico:
La o singura intrebare.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Cind va fi reinstalat monumentul, sau
acesta care este, sau acel care il vor face. Noi cred ca il vom face fara voi.
Cind va fi instalat?
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Raspundeti la intrebare si...
Domnul Artur Cozma:
Monumentul va fi instalat atunci cind se va
reusi sau restaurarea celui vechi, sau turnarea unui nou.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Cind? Dumneavoastra ati spus ca ati facut
un concurs. Sint acolo niste termene, conditii?
Domnul Artur Cozma:
La restaurare mai putin.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Daca nu puteti instala acel monument, atunci
va ridicati la etajul doi al Muzeului National si, cind intrati, pe stinga este
un (cum il cheama pe acela) om primitiv si instalati-l acolo sa stie toata
lumea ce avem in Chisinau.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va multumim.
Catre domnul ministru?
Da, microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Domnule ministru,
Intrebarea aceasta ce tine de simbolul
latinitatii, asa cum a spus domnul Susarenco, pe care, dumneavoastra nu cunoasteti,
cu regret, a fost interpelare 2 ani in urma. 2 ani in urma dumneavoastra ati
spus ca peste un an de zile acest monument va fi la loc. La loc ati pus un...
carton pe care scrie “La reparatie”.
M-am uitat eu, 2 ani de zile bugetul se
adopta, Ministerul Culturii si Turismului nu insista, nici nu roaga Parlamentul
ca sa fie alocate niste surse, pe care dumneavoastra acolo, in calculul
dumneavoastra, le-ati exagerat de sute de mii de euro.
Intrebarea mea e urmatoarea, domnule
ministru. Nu dati din cap ca nu va merge, nu stiu cum...Liga Culturala a Romanilor
de Pretutindeni (asa se numeste organizatia care a donat si a instalat acest
monument, ca sa stiti dumneavoastra, ca ministru) s-a adresat, si eu personal,
ca ei sint gata sa ia acest monument sa fie returnat si iar adus, amplasat la
locul lui unde i se cuvine sa fie, fara acele 180 de mii de euro, am calculele,
viceministrul dumneavoastra le-a semnat. Ce se intimpla, domnule ministru? De
ce nu se procedeaza normal. Fiindca, de facto, aceasta liga are patrimoniu, ei
au dreptul la ceva.
Dar dumneavoastra, in genere, ce drept aveti?
Pare-mi-se ca dumneavoastra, dupa ziua de astazi, trebuie sa va dati demisia,
domnule ministru.
Domnul Artur Cozma:
Eu nu prea inteleg la ce drept a...
Doamna Maria Postoico:
Lasati-l fara raspuns atunci, va rog.
Va multumesc.
Domnul Artur Cozma:
Totusi eu as vrea sa fac o mica precizare.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim. Pai, iata raspunsul. Ascultati.
Domnul Artur Cozma:
Stimate domnule deputat,
Devizul estimativ de restaurare a acestei
piese este 180 mii de lei si nu de euro. Si, daca dumneavoastra aveti documente,
va rog sa atrageti atentia ca e vorba de lei si nu de euro. Acest calcul a fost
facut de specialisti, nu de minister. Eu nu fac calcule, eu nu fac devize, eu
fac foarte mult. Nicio guvernare precedenta nu a facut atita cit am facut noi si
aceasta apreciaza intreaga populatie.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Nu sint dispusi sa asculte, deci incheiem
discutiile.
Va multumesc.
La microfonul central se invita domnul Ion Turcan,
director general al Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare
Umanitare, pentru a da raspuns la interpelarea deputatului Dumitru Godoroja.
Domnul Ion Turcan – director general al Agentiei Rezerve Materiale,
Achizitii Publice si
Ajutoare Umanitare:
Onorat prezidiu,
Stimati deputati,
Raspunzind la interpelarea domnului
Godoroja privitoare la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova de catre
Federatia Rusa, va informam urmatoarele.
In conformitate cu Dispozitia Guvernului
Federatiei Ruse din 26 octombrie 2007, pina la finele lunii curente in Moldova
vor fi introduse in calitate de ajutor umanitar 10 mii tone de griu alimentar si
4000 tone de griu furajer. Acordarea acestui lot de ajutor umanitar este
organizat de Organizatia «Åíåðêîì» din cadrul Ministerului pentru Situatii Exceptionale
al Federatiei Ruse.
Livrarea a demarat inca la 7 martie dintr-o
regiune din Kazahstan, transportarea lui se va face cu 210 vagoane, integral
ele vor sosi pina pe data de
20 – 25 martie anul curent. Distribuirea acestui lot de ajutoare umanitare se
va efectua in baza unor planuri aprobate de Comisia interdepartamentala pentru
ajutoare umanitare. La identificarea beneficiarilor vor fi implicate comisiile
teritoriale de ajutoare umanitare, structurile respective din cadrul
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, al Ministerului Protectiei
Sociale, Familiei si Copilului si al Ministerului Administratiei Publice
Locale, al formatiunilor obstesti.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Godoroja:
Domnule director,
Spuneti, va rog frumos, de ce nu s-a permis
ajutorul umanitar de avioane care au aterizat pe data de 7 martie, trebuiau sa
aterizeze pe data de 7 martie?
Domnul Ion Turcan:
Domnule deputat,
Dumneavoastra sinteti domnul care ati dat
interpelarea?
Domnul Dumitru Godoroja:
Eu m-am prezentat.
Domnul Ion Turcan:
Eu va raspund. Eu citesc interpelarea
dumneavoastra: “Referitor la problema ajutorului umanitar din partea Federatiei
Ruse de 4 milioane. Solicit ca joia viitoare reprezentantul Guvernului sa vina
cu o informatie asupra acestui ajutor umanitar din partea Federatiei Ruse. Cer
presedintelui Comisiei pentru asistenta sociala, asistenta umanitara pentru ca
sa...”
Eu am raspuns. Aceasta ati intrebat, eu
v-am raspuns. Dumneavoastra ce aveti in vedere, acesta e cu totul alt ajutor
umanitar si nu-i de 4 milioane, dar e de 1 milion si 995 mii de ruble. Acesta e
cu totul alt ajutor umanitar. Dumneavoastra ati pus o intrebare la care eu v-am
raspuns.
Domnul Dumitru Godoroja:
Domnule director,
Cred ca este benefic orice ajutor material.
Dar inca o data reformulez intrebarea. Sau puteti sa raspundeti acum? De ce a
fost interzis ajutorul umanitar de avioane?
Domnul Ion Turcan:
Acest ajutor umanitar vine in 250 de
vagoane cu trenul.
Domnul Dumitru Godoroja:
Nu acesta despre care ati spus dumneavoastra.
Domnul Ion Turcan:
Da, va spun. Nu a fost interzisa nicio ruta.
Si va spun mai departe. Daca imi dati voie, raspund si la aceasta intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Da, desigur. Poftim. Daca solicita si este
raspunsul.
Domnul Ion Turcan:
Va informez ca pe data de 7 martie 2008, in
conformitate cu Certificatul de donatie al Federatiei Ruse, numarul este, data
este, din 6 martie anul curent, Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si
Ajutoare Umanitare a receptionat de la Ministerul pentru Situatii Exceptionale al
Federatiei Ruse prima parte a ajutorului umanitar destinat populatiei Gagauziei
din Republica Moldova. Lotul era constituit din 5 tone de conserve din carne de
bovina si 24 tone de crupe de orez.
A doua parte de ajutoare din acest lot a
sosit la Chisinau in a doua jumatate a zilei de 12 martie 2008, adica ieri,
fiind constituita din 30 tone de crupe de hrisca. Astfel, in total au fost
receptionate 59 tone de ajutoare umanitare estimate la pretul de 1 milion 996
mii ruble rusesti.
Din lipsa unor documente de insotire, lotul
de ajutoare umanitare a putut fi devamat doar spre sfirsitul zilei de ieri.
Ajutoarele umanitare au fost luate la evidenta agentiei si vor fi transmise
beneficiarilor in strica conformitate cu procedurile prevazute de legislatia cu
privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova. Dupa cum vedeti,
ele au fost primite si stocate de acum.
In acest scop, de la administratia UTA Gagauzia
s-a solicitat prezentarea unui plan detaliat de distribuire a intregului lot
de ajutoare, care va fi examinat si aprobat la sedinta ordinara a Comisiei
interdepartamentale pentru ajutoare umanitare, ulterior agentia va efectua
eliberarea acestor bunuri.
Tin sa va informez adaugator, domnule
deputat, ca pentru cele 30 de tone de crupe de hrisca, donatorul nu a prezentat
pina la moment certificatul fitosanitar, fapt care interzice utilizarea acestui
produs alimentar in consum. Cind vor fi perfectate toate documentele, vor fi perfectate
toate procedurile, imediat aceste bunuri materiale vor ajunge la destinatie.
Doamna Maria Postoico:
Conform Regulamentului, da.
Domnul Dumitru Godoroja:
Domnule Turcan,
Eu va multumesc pentru informatia
suplimentara pe care mi-ati dat-o, dar totusi raspuns la intrebarea de ce pe
data de 28 – 29 nu s-a permis ajutorul umanitar in Republica Moldova dumneavoastra
nu aveti.
Domnul Ion Turcan:
Care 28, daca actul de donatie e pe data de
6? Sa va arat documentul? Poftim.
Domnul Dumitru Godoroja:
Februarie.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Turcan,
Este clar?
Domnul Ion Turcan:
Pe data de 7 martie 2008, äèðåêòîð
Äåïàðòàìåíòà Ìåæäóíàðîäíîé Äåÿòåëüíîñòè, Ïðàæíèêîâ. Poftim. Ce vorba despre
data de 28 ?
Doamna Maria Postoico:
E clar, domnule Turcan.
Va multumesc.
Continuam. Intrebari si interpelari.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Prima intrebare este adresata domnului
Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova.
Stimate domnule Prim-ministru,
Marti, la o intilnire cu locuitorii satului
Iurievca, primaria Gradiste, raionul Cimislia, alaturi de problemele ce tin de
gazificare, de ruinarea fintinei arteziene, acestia au invocat doua probleme
stringente abordate de mai mult timp:
1) Necesitatea reparatiei de urgenta a
acoperisului Casei de cultura, unde este amplasata si biblioteca satului.
2) Reparatia nesatisfacatoare a soselei ce
trece prin centrul satului, lucrari efectuate de Ministerul Transporturilor si
Gospodariei Drumurilor.
Rog, domnule Prim-ministru, sa dispuneti:
1. Efectuarea unei expertize tehnice a
Casei de cultura din Iurievca cu evacuarea de urgenta a fondului de carte si
identificarea resurselor necesare pentru reparatia acestui edificiu, dat fiind
faptul ca bugetul primariei si bugetul raionului nu dispune de asemenea
mijloace.
2. Expertizarea calitatii soselei si a
trotuarului din acelasi sat, lucrari efectuate, in opinia satenilor,
necalitativ de catre Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.
Concomitent, va amintim, domnule
Prim-ministru, ca majoritatea covirsitoare a alegatorilor din aceasta comuna
voteaza constant cu Partidul Comunistilor din Republica Moldova si acestia de
la alegeri la alegeri asteapta ca Guvernul comunist sa-i duca pe drumul luminos
al comunismului. Raspunsul il solicit in scris.
Si a doua intrebare este adresata domnului
Valeriu Gurbulea, Procurorul General al Republicii Moldova. Mass-media de astazi,
13 martie, ne informeaza ca mai multi participanti la emisiunea “Forum”,
difuzata zilnic pe postul “Vocea Basarabiei”, au declarat ca au fost vizitati,
contactati si citati de colaboratori ai SIS-ului, ai Procuraturii si ai politiei
pentru a da explicatii in legatura cu opiniile expuse in cadrul emisiunii
respective.
La 20 decembrie 2007 Procuratura Generala a
deschis un dosar penal impotriva postului de radio “Vocea Basarabiei” pe motiv
ca (citez): “A difuzat mesaje pasibile de a fi calificate drept chemari publice
la rasturnare sau schimbare prin violenta a orinduirii constitutionale ori la
violarea integritatii teritoriale a tarii.”
Pe de alta parte, Departamentul de Stat al
Statelor Unite a facut marti public Raportul global cu privire la drepturile
omului. Compartimentul despre Moldova se insira pe mai multe pagini si releva
nenumarate cazuri de incalcare a drepturilor omului.
In raportul respectiv se mentioneaza (citez):
“Guvernul restrictioneaza uneori dreptul la libertatea de exprimare si
libertatea presei, jurnalistii se simt intimidati si practica autocenzura.
Guvernul a continuat sa influenteze presa prin distribuirea licentelor de
emisie si prin suportul financiar.”
Guvernul de la Chisinau detine aproximativ
25 de ziare locale. Iar citez din raport: “Multe ziare private, inclusiv
“Moldova Suverana” si “Nezavisimaia Moldova”, continua sa publice rapoarte
favorabile despre activitatea Guvernului si sa includa materiale despre opozitie,
care contin puncte de vedere de alternativa.” In raport se acorda atentie
privatizarii dubioase a posturilor “Euro TV” si
“Antena C”.
Citez din raport: “Controversele cu privire
la actiunea transparenta initiata de guvernare pentru privatizarea celor doua
posturi au continuat tot anul, iar procurarea ambelor statii se pare, a avut
loc de catre sustinatorii Partidului Comunistilor aflat la guvernare”.
Avind in vedere cele expuse, va rog
respectuos, domnule Procuror General, sa ne raspundeti in plenul Parlamentului
la urmatoarele intrebari:
1. In ce stadiu se afla ancheta penala in
dosarul penal intentat postului de radio “Vocea Basarabiei”?
2. Citi cetateni care au participat la
emisiunea “Forum” au fost vizitati, anchetati si citati de catre SIS, politie si
Procuratura? In ce scop, cine sint aceste persoane si care este rezultatul
acestor interogari?
3. Care sint persoanele ce au participat la
privatizarea posturilor “Antena C” si “Euro TV” si legalitatea acestor privatizari?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc.
Eu am o intrebare catre Guvernul Republicii
Moldova. Inca doi ani in urma cetatenii din satul Ocnita, raionul Ocnita, invalidul
Arhip Constantin si pensionara Arhip Nina s-au adresat la Presedintie si
Guvern pentru a li se gazifica, in conformitate cu Hotarirea Guvernului, fara
plata locuinta. Au primit raspunsuri afirmative si de la Presedintie, si de la
Guvern.
Au trecut doi ani de zile si pina la
momentul de fata, dupa nenumarate incercari, lucrarile s-au efectuat, insa gaz
nu se livreaza cetatenilor, din simplul motiv ca Societatea “Ocnita-Gaz”, deci
cei de la gaz din Ocnita, si Consiliul raional nu pot gasi o intelegere la
capitolul cind si cine trebuie sa plateasca acele
5 mii, imi pare ca, de lei care au ramas de platit.
De aceea, rog Guvernul sa examineze acest
caz si sa dea raspuns cind cetatenii vor primi cele promise de catre Presedintele
Republicii Moldova si de Guvernul Republicii Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc.
Eu am o intrebare catre Procurorul General
al Republicii Moldova.
Domnule Procuror,
Dupa cum sintem informati, Procuratura
Generala a intentat un dosar penal pe cazul privatizarii ilegale a Conacului
Teodosie din municipiul Chisinau.
Rog sa ne informati cum se deruleaza
ancheta si cind vinovatii de privatizare ilegala vor fi trasi la raspundere.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Prima intrebare o adresez Ministerului
Economiei si Comertului, ministrului Dodon in speta. In perioada 14 – 28 iulie
anul 2006, in urma unui concurs, o firma privata din Chisinau a obtinut dreptul
de a prelua in chirie o suprafata de 10,65 hectare, amplasata in municipiul Chisinau,
strada Tudor Vladimirescu nr.3. Readuc aminte vestitul proiect “Gradina
Moldovei”.
In urma concursului, cel care a primit in
gestionare lotul respectiv de pamint s-a obligat ca in perioada de doi ani (si
aici tin sa mentionez ca au ramas patru luni pina la indeplinirea obligatiunilor
investitionale) sa investeasca suma de
10 milioane de dolari si sa creeze 7 mii de locuri de munca. Cam acesta era
motivul prezentat aici in plenul Parlamentului. In concluzie, rog ministrul
Dodon sa vina in plenul Parlamentului sa ne prezinte o informatie ampla cum se
desfasoara implementarea acestui frumos aparent proiect investitional.
Si a doua intrebare e adresata Guvernului.
Majorarea tarifelor la gazele naturale in ianuarie 2008 s-a facut avind in
argumentare cresterea preturilor de achizitii a gazelor naturale de la
furnizorul rus “Gazprom”. Totodata, la stabilirea tarifului final pentru
consumatori au fost eronat luati in calcul doi indicatori de baza: cursul de
schimb leu – dolar de 12,2 lei pe dolar si consumul preconizat pentru anul 2008
de doar 1,2 miliarde m3. Astazi este deja certitudinea ca avem o
apreciere considerabila a leului fata de dolar si putem spune ca si consumul in
anul 2008 va fi peste nivelul anului 2007, cel putin de 1,3 miliarde m3.
Din aceste doua constatari se impune
concluzia ca “Moldovagaz” obtine un supraprofit din activitatea de furnizare a
gazelor naturale. Si chiar daca, din start, cind s-a luat la decizia de
majorare a tarifelor, erau clari acesti doi indicatori prognozati de Guvern si
ANRE, nu au nimic comun cu realitatea. Si avind in vedere luarea ca si baza a
prognozei eronate, este evident ca “Moldovagaz” are un supraprofit si ideea
este ca nu cumva acest lucru sa fi fost facut intentionat, ca mai apoi spre vara
– toamna, in plina campanie electorala, guvernantii sa declare reduceri de
tarife la gazele naturale.
In acest sens, rog Guvernul sa-mi prezinte o
informatie ampla asupra acestei situatii si, totodata, cerem sa fie prezentata si
o informatie referitoare la colectarea si distribuirea celor patru dolari per
1000 de m3 de gaze naturale incluse in tariful final pentru
consumatori, tarif care il platesc consumatorii. Rog ca ambele informatii sa
fie prezentate in plenul Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte.
Ma adresez Ministerului Transporturilor si
Gospodariei Drumurilor, domnului Vasile Ursu. E cunoscut faptul ca pe sectorul
de drum Orhei – Rezina in ultimii ani situatia este una mai mult decit
dezastruoasa. Multitudinea de adresari se pare ca au fost auzite de administratia
publica locala, de detinatorii de transport privat si, in ultimul timp, se
produc lucrari de reparatii capitale a unor portiuni din acest sector. In
aceasta ordine de idei, as solicita domnului ministru raspuns la citeva intrebari:
Exista un plan-proiect de reparatie a intregului
sector de drum Orhei –Rezina? Cine sint cei care vor realiza acest lucru? In ce
conditii au devenit beneficiari de a deservi sectorul de drum? Care si de unde
vine acoperirea financiara?
Multumesc.
Raspunsul il astept in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Igor Klipii:
O intrebare catre Agentia Nationala pentru
Reglementare in Energetica, domnului Vitalie Iurcu, director general. Conform
informatiilor furnizate anterior de catre ANRE la solicitarea anterioara a unui
deputat, in tariful la gazele naturale sint incluse (citez): “cheltuielile
aferente serviciului de transportare si distributie a gazelor naturale”. Va
solicit, in acest context, domnule director, sa-mi explicati care este
structura acestor cheltuieli.
Conform actelor ANRE, daca intre tariful in
vigoare si cel real exista o diferenta cauzata de schimbarea cu mai mult de 3%
a cursului de referinta a valutei straine fata de leul moldovenesc, Agentia
ajusteaza tariful in vigoare la noile realitati. De citeva saptamini incoace
dolarul SUA este intr-o continua depreciere fata de leu. In acelasi timp insa
ANRE nu reactioneaza deloc la aceasta conjunctura economico-financiara, lasind
S.A. “Moldovagaz” sa se imbogateasca, in opinia noastra, fara temei.
In acest context, va solicit sa-mi explicati
de ce Agentia nu micsoreaza tarifele la gazele naturale? Solicit un raspuns in
scris pina la sedinta urmatoare in plen a Parlamentului. Si cu rugamintea sa va
prezentati si in plenul Parlamentului la aceasta sedinta, cind, nu exclud, va
fi depusa si o motiune privind politica energetica a Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Ïîñëåäíÿÿ ôèøêà ãîñïîäèíà Áðàãèøà ïðè
âñòðå÷àõ ñ íàñåëåíèåì Îêíèöêîãî ðàéîíà, â ÷àñòíîñòè â ñåëå Óíãðÿ, ïî ïîâîäó
ãóìàíèòàðíîé ïîìîùè – ÷òî äåïóòàòû Îêíèöêîãî ðàéîíà (à ìû ñ Ìàíòîðîâûì îòíîñèìñÿ ê íèì)
îòêàçàëèñü îò ãóìàíèòàðíîé ïîìîùè è ïîýòîìó âû åå íå áóäeòå ïîëó÷àòü.
ß õî÷ó, ÷òîáû Àãåíòñòâî ïî ìàòåðèàëüíûì
ðåñóðñàì è ãóìàíèòàðíîé ïîìîùè îôèöèàëüíî ïîäòâåðäèëî: åñòü îôèöèàëüíîå îáðàùåíèå ìîå è êîëëåãè Ìàíòîðîâà â ïëàíå òîãî,
÷òîáû ãóìàíèòàðíàÿ ïîìîùü íå ðàñïðåäåëÿëàñü ïî
Îêíèöêîìó ðàéîíó?
Ñïàñèáî.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc.
Intrebarea mea este adresata Guvernului.
Eu, in primul rind, aduc multumiri domnului ministru Dodon pentru raspunsul la
interpelarea mea. Si rog foarte mult sa mi se prezinte conceptia optimizarii
numarului angajatilor din sectorul bugetar in anii 2008 – 2010, aprobata de
Guvern la 28 septembrie 2007, si planul de actiuni privind implementarea
acestei conceptii, aprobat recent, la 27 februarie 2008, de catre Guvern.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Cu referire la declaratia domnului
Eremciuc. Cu adevarat, la intilnirea cu alegatorii din satul Unguri am spus ca
am insistat sa introducem in ordinea de zi informatia Guvernului despre refuzul
de a receptiona ajutorul umanitar venit din Federatia Rusa si deputatii comunisti
nu au votat acest lucru. Am spus.
De unde (si aici cred ca SIS-ul poate sa ne
raspunda) are domnul Eremciuc inscrierea a ceea ce am vorbit eu la Unguri? Ar
fi bine sa cunosc si eu. Sper ca nu am fost filmat si inregistrat neoficial,
dar, daca oficial, poate imi spuneti si mie cum s-a intimplat acest lucru?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ñïàñèáî.
 äîïîëíåíèå ê
âîïðîñó ãîñïîäèíà Äðàãîìèðà – ÿ
ïðîøó, ÷òîáû îòâåò ïðèøåë
ñîâìåñòíî. Êòî áûë äèðåêòîðîì Äåïàðòàìåíòà ïðèâàòèçàöèè – ïðîøó óêàçàòü ôàìèëèþ – â òîò ìîìåíò, êîãäà
áûë ïðèâàòèçèðîâàí íåçàêîííî ýòîò çàìîê? Áûëè ëè â
áûòíîñòü ýòîãî ðóêîâîäèòåëÿ äîïóùåíû äðóãèå íåçàêîííûå ïðèâàòèçàöèè, è åñëè áûëè – íå íàõîäèò ëè Ãåíåðàëüíàÿ
ïðîêóðàòóðà çëîóïîòðåáëåíèÿ ñëóæåáíûì ïîëîæåíèåì?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte.
Si va rog sa urmariti si sa nu faceti
privilegii...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
...colegilor dumneavoastra si vreau sa va intreb
de ce nu mi-ati spus nimic ca domnul de la Ministerul Afacerilor Interne a stat
sa-mi raspunda la acea intrebare din 21 februarie cu referire la casa de pe
Corobceanu 1, iar dumneavoastra nu ati spus nimic si dumnealui a plecat?
Cind voi primi raspuns la acea intrebare? Aceasta-i
intrebarea si astept raspunsul, doamna Presedinte al sedintei. Nu aveti un raspuns?
Doamna Maria Postoico:
Nu-l am, fiindca, din ceea ce detin, au fost
prezentate toate informatiile.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu dimineata v-am intrebat.
Doamna Maria Postoico:
Deci, in cazul dat nu Postoico invita, in
cazul dat, noi am remis interpelarea dumneavoastra si cind vom avea raspunsul
va fi receptionat de catre dumneavoastra.
Doamna Valentina Cusnir:
Doamna,
Ei au cerut aminare, nu au venit atunci, au
cerut aminare.
Doamna Maria Postoico:
Doamna Cusnir,
Eu va rog, ori faceti interpelare...
Doamna Valentina Cusnir:
Eu dimineata am cerut.
Doamna Maria Postoico:
...ori intrebare si cu aceasta terminam. Eu
va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu mai terminam.
Doamna Maria Postoico:
Continuati.
Doamna Valentina Cusnir:
Acuma prima intrebare Guvernului si ii
solicit sa vina joia viitoare la tribuna Parlamentului. Vaduvele si copiii
participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil nu mai pot
trai in asa hal. Dupa 18 ani copiii nu se mai bucura de atentie din partea
statului, de parca dupa 18 ani dispare boala, dimpotriva, se agraveaza.
Acesti copii nu au facilitati la studii, platesc
contractul in intregime, chiar daca au ramas doar cu mama. Nu beneficiaza de
asistenta medicala cuvenita, vaduvele ramin bolnave, invalide si sint lasate fara
bani, cu greutatile si indiferenta.
Fostii represati, victime ale represiunilor
comuniste, au fost lasati pe seama administratiei publice locale. Ministerul
Finantelor nu reactioneaza la cerintele administratiei publice locale de a
aloca bani pentru restituirea costului averii, desi in bugetul de stat sint prevazuti
bani la acest capitol, aceste categorii de cetateni asa si nu pot obtine acel
certificat de mostenire de la notar promis demult, ca intrebarea este deja
rezolvata.
Doamna Goncear Tatiana din orasul Calarasi,
strada Calarasilor 7/22, invalid de gradul II, sta fara lumina de mai mult
timp, ca nu are 800 de lei pentru a-si instala contor aparte. Nu se accepta sa
plateasca esalonat din pensia pe care o cheltuie permanent pe medicamente
scumpe.
Doamna Gavrilita Ecaterina din orasul Calarasi,
strada Bogdan Petriceicu Hasdeu 54, invalid de gradul III, 290 de lei pensie,
nu are gaz pentru a-si pregati un ceai, dar nicio lingurita de zahar pentru el.
Ramine fara apa ca nu are din ce plati. Recent a fost operata la o ureche,
urmeaza sa fie operata si la cealalta. Are un singur copil, de asemenea bolnav.
In contextul celor spuse, chem Guvernul sa
spuna ce masuri de protectie are pentru situatia categoriilor si persoanelor
enumerate, dar si alte categorii care astazi stau flaminde, fara caldura, lumina,
gaz, asistenta medicala, uitate de toti; unde sa se adreseze fostii represati
ca sa poata obtine, in sfirsit, acel certificat de mostenire din motivul caruia
nu le-a fost primita cererea spre examinare in comisie; cine, cum si cind va
avea grija de aceste persoane sau veti merge la ei doar inainte de alegeri.
A doua intrebare o adresez Guvernului si
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si le cer raspuns in
scris la urmatoarea intrebare: cum s-a intimplat ca in locul a doua apartamente
cu suprafata totala de 39 m2 de pe strada Bernardazzi 68, municipiul
Chisinau, a aparut o constructie de 150 m2 si urmeaza a fi ridicata in
4 nivele, fara acordul celorlalte familii din 4 apartamente, care s-au adresat in
judecata?
Va mai intreb cu ce drept pe teritoriul gradinitei
nr.46, situata alaturi cu constructia nominalizata, a fost instalat un vagon in
care locuiesc constructorii, in schimbul sudarii a doua tevi pentru uscarea
rufelor, niste nisip care va fi adus si, culmea, pentru ca vor face gardul deteriorat
al gradinitei, care, de fapt, va fi si gardul proprietarilor constructiei la
care m-am referit. Cei care construiesc au procedat in acelasi mod si au
ridicat o casa pe strada Tolstoi 33.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Prima intrebare o adresez Inspectiei
Muncii. Am fost sesizata recent de un grup de cetateni, angajati ai Societatii pe
Actiuni “Carahasani Vin”, asupra faptului ca nu li s-a achitat salariile din
luna octombrie anul 2007.
Intrebarea mea este daca Inspectia Muncii
este la curent cu aceasta grava incalcare a legislatiei in vigoare, iar daca
nu, rog sa elucideze toate circumstantele care au generat aceasta stare de
lucruri si sa i-a toate masurile legale pentru a asigura respectarea
drepturilor salariale ale angajatilor.
A doua intrebare o adresez domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Aduc in atentia Domniei Sale situatia jalnica in
care se afla persoanele cu dezabilitati care au ajuns invalizi dupa ce au atins
majoratul, dar inainte de a reusi sa contribuie la fondul de asigurari sociale,
din care motiv nu au dreptul la o pensie, ceea ce ii pune intr-o situatie
extrem de dificila.
Ma voi referi doar la un singur caz, cu mentiunea
ca numarul situatiilor similare este destul de mare. E vorba de un cetatean din
satul Ghiliceni, raionul Telenesti, Andronic Ion, care, dupa ce s-a intors de
la armata, a suportat o interventie chirurgicala la coloana vertebrala,
devenind invalid de gradul I.
Marimea alocatiei sociale este de doar 73
de lei. Sotia nu activeaza, deoarece este in concediul de maternitate, avind un
copil de un an si 6 luni. La moment, indemnizatia la care are dreptul pentru ingrijirea
copilului are valoarea de doar 50 de lei. Astfel, venitul tinerei familii se
constituie din 73 de lei, plus 50 de lei adica 123 de lei.
Din fondul de sustinere sociala a populatiei
familia Andronic a primit anul curent 300 de lei, unicul ajutor la care are
dreptul pe parcursul intregului an. Intrebarea mea este: de ce Guvernul nu isi
asuma obligatia fata de invalizii din aceasta categorie, pentru ca sa le
asigure minimul de existenta acestor persoane. Si mai solicit numarul
invalizilor de gradul I, II si III care nu au dreptul la o pensie sociala din
fondul de asigurari sociale si beneficiaza doar de alocatie.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Adresez intrebarea mea domnului Procuror
General Valeriu Gurbulea. Intre compania mixta moldo-germana “Knauf” si un grup
de cetateni ai satului Criva, raionul Briceni, a fost efectuata o tranzactie in
baza careia mai multor terenuri agricole situate intre aceasta cariera de ghips
din preajma satului si satul respectiv urmeaza sa le fie schimbata destinatia.
Intrucit bonitatea solului este una inalta,
consideram ca este un act absolut ilicit, care vine in contradictie cu
prevederile legislatiei in vigoare, de aceea solicit Procuraturii Generale sa
se autosesizeze si sa investigheze acest caz pentru a identifica acele crime
comise si sanctionarea exemplara a acelora care s-au facut vinovati de
prejudicierea pe care o aduce acestor terenuri agricole, schimbarea destinatiei
respectivelor terenuri din preajma satului Criva, intrucit ele urmeaza sa fie
exploatate de catre respectiva companie pentru extragerea ghipsului din preajma
acestui sat.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, multumesc frumos.
Ma adresez catre domnul viceprim-ministru
Victor Stepaniuc.
Stimate domnule viceprim-ministru,
Rog sa-mi fie prezentata copia adresarii
Agentiei Sportului catre Guvernul Republicii Moldova cu privire la schimbarea
statutului Scolii specializate sportive de tenis din strada Coca, municipiul
Chisinau.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte solicitari nu sint. Trecem la urmatorul
punct de pe ordinea de zi – declaratii. La microfonul central se invita doamna
Pavlicenco. Cinci minute, doamna Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Vreau sa va prezint declaratia femeilor national-liberale
in legatura cu incalcarea libertatii de exprimare in Republica Moldova. Noi,
doamnele membre ale PNL, ne-am constituit in organizatia femeilor national
liberale pentru a ne spune si mai respicat cuvintul in legatura cu fenomenele
ce se produc in societate. Credem ca toate femeile care se gindesc la viitorul copiilor
le doresc libertatea. Numai societatile libere pot fi prospere.
Pentru noi prosperitatea ar insemna raminerea
parintilor acasa linga copii, cistigarea existentei in propriul stat, urmarea
studiilor fara restrictii, respectarea pluralismului de opinii si a libertatii
de exprimare, respectarea drepturilor economice, a drepturilor la munca, la
libera circulatie, la o pensie decenta. Cerem posibilitatea de a discuta in spatiul
public despre problemele ce framinta societatea care se depopuleaza, in care
copiii cresc fara parinti, iar parintii si bunicii mor fara a fi condusi pe
ultimul drum de fiii si fiicele lor.
Noi nu mai putem tolera coruptia si
ilegalitatile care i-au dezamagit intr-atit pe cetateni incit fug unde vad
ochii, trudind din greu numai sa-si poata vedea copii imbracati si satui. Insa caldura
si mila parinteasca, mina grijulie pe crestetul copilului nu pot fi inlocuite
cu un ban cistigat peste hotare. Noi vrem sa muncim acasa, sa le spunem aici
tuturor durerile noastre, sa le lamurim cu totii, sa ne lamurim cu totii de ce
nu se intimpla si la noi progresele ce au loc in alte state, mai adineaori
egale ca etapa de dezvoltare cu Republica Moldova.
In acesti ani am inteles ca statul nostru,
condus de un regim comunist invechit, nu poate oferi viitor tinerilor si batrinete
demna parintilor, nici o soarta europeana romanilor si alogenilor, adica
tuturor cetatenilor Republicii Moldova.
Noi nu avem o televiziune unde sa se
discute caile de iesire din situatia disperata in care ne aflam. Noi vedem cum
sint persecutati ziaristii care vorbesc adevarul, redactiile ziarelor si
posturile de radio unde oamenii simpli isi mai pot spune pasul si necazurile.
Dupa ce ni s-a luat “Antena C”, “EURO TV”, “TVR1”, acum se vrea si acapararea
postului de radio “Vocea Basarabiei”, care apara valorile nationale, unicele in
masura sa ne ofere o speranta de identitate, de viitor romanesc si european.
Noi vrem o societate libera si indemnam
femeile democrate sa nu permita izolarea statului, revenirea la regimul sovietic,
raminerea in zona de influenta ruseasca, unde am fost deznationalizati, distrusi,
deportati, exterminati, supusi genocidului national.
Jos miinile de pe presa libera! Jos miinile
de pe “Vocea Basarabiei”, de pe ziaristii curajosi, de pe demnitatea nationala!
Libertatea e aproape. Sa o apropiem cu totii.
Chisinau, 8 martie 2008.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Urechean.
Domnule Urechean,
De sapte minute dispuneti. Bine, poftim. Cu
parere de rau, nu o am. Ce sa fac?
Domnul Serafim Urechean:
Ea este reciproca, probabil.
Doamna Maria Postoico:
Pai, cred ca da.
Domnul Serafim Urechean:
Da. Iata astept. Acum.
Declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova
Noastra»”:
Sapte ani de guvernare comunista – o povara
a bunatatii,
a libertatii si a demnitatii noastre nationale.
Pasind in secolul XXI, Republica Moldova,
guvernata de Partidul Comunistilor, a ajuns in topul tarilor cu cel mai scazut
nivel de democratie si al libertatilor fundamentale. Tara in care domina
totalitarismul, birocratismul si coruptia. Comunistii, care au speculat cu
lozinca integrarii europene, in loc sa aduca Republica Moldova la nivelul tarilor
europene, au stors un profit maximum din nostalgia cetatenilor dupa perioada
sovietica.
Apreciind rezultatele celor sapte ani de
guvernare comunista, Alianta «Moldova Noastra» face urmatoarele concluzii. In
acesti sapte ani falsa lozinca “Puterea – poporului”, care i-a adus pe comunisti
la guvernare, in realitate a insemnat “Puterea poporului – lui Voronin”. In
Republica Moldova a fost instalat un sistem politic autoritar, o structura de
stat de timp politienesc, specializata in uzurparea puterii si aplicarea violentei
in scopuri personale si politice. In acesti ani normele constitutionale ale
Republicii parlamentare au fost incalcare in mod abuziv.
Cele patru verigi ale puterii de stat:
Parlamentul, Guvernul, justitia si mass-media au fost subordonate Presedintiei.
Represiunile politice s-au extins, in special, asupra intelectualitatii care
condamna romanofobia. In acesti ani cetatenii au obosit de populism, minciuna si
cinism. Puterea si unii politicieni s-au dedat unui teatru politic dezgustator in
care mariajele si divorturile politice, tirgurile si afacerile dubioase au
dezamagit electoratul, iar votul din 4 aprilie 2005 a constituit un act de tradare
a alegatorilor la scara nationala. Electoratul este obosit, iar povara umilintei
devine insuportabila pentru ei.
In acesti sapte ani democratia, libertatea,
libertatea cuvintului si drepturile omului au fost discreditate definitiv.
Televiziunea, Consiliul Coordonator al Audiovizualului si cele mai importante
structuri mass-media sint puse sub controlul Partidului Comunistilor. Cenzura a
devenit un atribut oficial al puterii, iar minciuna si manipularea opiniei publice
un instrument al politicii de stat. Atit canalul de televiziune “Moldova-1”,
care activeaza din banii cetatenilor, cit si postul privat NIT ne fericesc
permanent cu dialoguri cinice cu Presedintele Voronin si cu reprezentantii
mediocri ai puterii comuniste.
Sapte ani de ilegalitati si abuzuri.
Sistemul judecatoresc si Procuratura, SIS-ul sint tinute sub controlul direct
al sefului statului. In Republica Moldova nu domneste puterea dreptului, ci
dreptul puterii, nu dictatura legii, ci legea dictaturii. Sapte ani de politica
externa imprevizibila, in care comunistii au aplicat un comportament duplicitar
si amoral in relatiile tarii noastre cu partenerii straini. Una spun la
Moscova, alta la Bruxelles si cu totul altceva la Washington. Politica interna si
externa se face pe ascuns in cabinetul Presedintelui Voronin. Iar dovada
incompetentei si miopiei politice a guvernarii comuniste este lipsa unei
strategii de politica externa a statului, precum si lipsa de progres in solutionarea
conflictului transnistrean.
Sapte ani de promovare a sentimentului de
patriotism fals de catre Voronin si Tarlev, au privatizat acest sentiment
sacru, implementindu-ne falsul ca doar comunistii si simpatizantii lor sint
adevaratii patrioti, pe cind cei care au luptat pe baricadele independentei si
au pus temelia statalitatii noastre sint numiti antipatrioti si dusmani ai
poporului.
Pentru cetatenii Republicii Moldova ramasi in
tara acesti sapte ani de guvernare comunista au fost ani de supravetuire
anevoioasa si nicidecum de succese in dezvoltarea economica. Doar in Moldova
exista crestere economica care, de fapt, asigura scaderea nivelului de trai al
populatiei. In acesti ani cresterea economica si a veniturilor bugetare au fost
direct proportionale cu cresterea volumului de remitente a cetatenilor aflati
peste hotare. Peste 1/3 din populatia tarii si 50% din copii din Republica
Moldova traiesc in saracie sau la limita acesteia. 26% din totalul copiilor de
la sate nu merg la scoala. Serviciile de sanatate sint sau scumpe sau de proasta
calitate.
Programul “Satul moldovenesc” a esuat, iar
programele nationale s-au soldat cu saracirea populatiei si imbogatirea
clanului comunist. Sint 7 ani de activitate incompetenta a Guvernului, in care
economia de piata a fost inlocuita cu o piata a abuzurilor administrative, iar incercarile
jalnice de a o face pe reformatorii liberali nu au fost altceva decit o farsa
politica.
Despre calitatea guvernarii Tarlev ne
vorbesc rezultatele studiului Bancii Mondiale, comparativ cu alte state, cea
mai proasta guvernare din lume, cu calitativele la capitolul “Eficienta” de 22
de puncte dintr-o suta.
Au fost 7 ani de simulare a opiniei, a optiunii
de integrare europeana de catre puterea comunista. Toate tarile vecine isi
edifica un viitor european si doar Moldova paseste pe calea trasata de Ilici.
Declaratiile liberale si democratice ale lui Voronin nu sint decit o perdea de
fum pentru a insela vigilenta Uniunii Europene. Regimul comunist asa si nu a insusit
stilul politicii europene si sintem convinsi ca nu va reusi niciodata.
Pentru AMN, cit si pentru toate fortele
democratice din tara nu poate exista un alt obiectiv mai important decit cel de
a izbavi Republica Moldova si cetatenii ei de regimul comunist, care ne umileste
demnitatea noastra nationala. Sintem constienti ca dupa detronarea comunistilor
vom fi nevoiti sa dam dovada de multa abnegatie si demnitate pentru a sterge de
pe obrazul societatii rusinea comunista.
Va multumesc frumos pentru atentie. (Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Filat. Verificati si dumneavoastra ora, este 03 minute. De 5 minute dispuneti
dumneavoastra.
Domnul Vladimir Filat:
Ma incadrez, doamna Postoico.
Stimati colegi deputati,
Onorata asistenta,
Peste putin timp Comisia europeana va prezenta
raportul sau de evaluare a procesului de implementare a Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana” pentru perioada de 3 ani, dupa care va
demara pregatirea unui acord consolidat ce va inlocui Acordul de parteneriat si
cooperare.
Acest lucru este un motiv serios pentru o
discutie competenta si deschisa, stimati colegi, in organul legislativ al tarii.
Si am o intrebare: nu cumva aici in Parlamentul Republicii Moldova, in care sint
reprezentate, practic, toate fortele politice din societate, trebuie organizate
dezbateri in problemele de interese national? Din pacate, si aici comunistii ramin
fideli traditiei sovietice de a face publice numai lucrurile care au menirea sa
lustruiasca imaginea partidului de guvernamint si sa creeze impresia unei
integrari rapide in structurile Uniunii Europene. Insa situatia reala este
departe de a fi una favorabila tarii noastre.
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana si elaborarea politicii europene de vecinatate, Comisia europeana,
din considerente geopolitice de stabilizare a statelor vecine, a luat in vizor
Republica Moldova si rezultatele n-au intirziat. A fost deschisa delegatia
Comisiei europene la Chisinau, a fost numit reprezentantul Uniunii Europene la
negocieri privind problema transnistreana, a fost creata Misiunea EOBAM la
frontiera cu Ucraina si este preconizata o asistenta financiara si tehnica importanta.
Insa modernizarea si europenizarea
Republicii Moldova nu poate fi redusa la asistenta generoasa din partea
Uniunii Europene. Presedintele Voronin nu oboseste sa afirme ca Europa trebuie
construita la noi acasa. Insa aceasta, domnule Presedinte, presupune imbunatatirea
calitatii vietii cetatenilor, iar noi la acest capitol ocupam ultimul loc de pe
continent. Mai departe vine: respectarea drepturilor fundamentale ale omului,
independenta justitiei, mass-mediei, economie functionala si libera in acelasi
timp. Care este situatia reala noi o stim cu totii, insa o interpretam diferit.
Diferenta dintre rapoartele guvernarii si
realitatea cotidiana este relevata de rapoartele institutiilor internationale si
locale, care monitorizeaza si evalueaza constant Republica Moldova. Indicatorii
dezvoltarii umane, rapoartele Freedom House si Transparency International,
sentintele CEDO atesta un regres categoric in domenii ca: drepturile si libertatile
fundamentale ale omului, justitia, mass-media, probleme ce tin de coruptie etc.
Statistica si aprecierile europenilor nu
cruta deloc orgoliile noastre. Daca asa vad guvernantii constructia europeana,
ma tem ca urmatoarele guvernari vor avea foarte mult de demolat.
Stimati colegi,
In calitatea mea de parlamentar, vreau sa
insist la o participare decisiva a Legislativului la elaborarea si
implementarea politicilor de integrare europeana si, nu in ultimul rind, la
instituirea unui eficient si riguros control parlamentar asupra realizarii optiunilor
si obligatiunilor asumate de statul nostru.
De asemenea, consider ca este oportun ca
domnul Stratan, ministrul afacerilor externe si integrarii europene, in unele
din sedintele urmatoare ale Parlamentului sa vina sa prezinte o informatie ampla
care sint rezultatele concrete ale implementarii Planului de actiuni “Republica
Moldova – Uniunea Europeana”. Este un lucru absolut necesar nu numai ca acest
raport sa fie prezentat la Bruxelles.
Si un lucru foarte important: care este
mandatul de negocieri a documentului ce va lua locul Acordului de parteneriat si
cooperare? Si care sint sansele Republicii Moldova de a include aici clauzele
care sa reflecte cele patru libertati in Uniunea Europeana: libera circulatie a
bunurilor, a serviciilor, a persoanelor si a capitalului?
Pornind de la realitatea ca majoritatea covirsitoare
a cetatenilor nostri se pronunta pentru integrarea Republicii Moldova in
Uniunea Europeana, fac apel catre misiunile diplomatice acreditate la Chisinau
sa trateze procesul de integrare europeana a Republicii Moldova cu mai multa
principialitate, pentru a exclude posibilitatea mimarii eforturilor si a
dezinformarii opiniei publice in aceasta problema de maxima sensibilitate.
Partidul Liberal Democrat din Moldova cheama
toate formatiunile de orientare democratica sa-si uneasca eforturile pentru a
impulsiona procesele integrationiste si pentru a le imprima un caracter
ireversibil.
Domnule Urechean,
Salut ideea si toti sintem de parerea ca
Moldova fara Voronin, Moldova fara comunisti va da o perspectiva clara dezvoltarii
Republicii Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita doamna Cusnir.
De 5 minute dispuneti.
Doamna Valentina Cusnir:
Onorata asistenta,
Spuneam cu aproape 2 ani in urma ca
Parlamentul nostru a cam luat-o razna si ma refeream la faptul ca Fractiunea
Comunistilor, in cirdasie cu un petic rosu ramas din Fractiunea PPCD, “au
optimizat” activitatea Parlamentului prin excluderea mea si a altor colegi din
functia de vicepresedinti ai comisiilor, neavind cu cine ne inlocui si aducind
ca argumente stirbirea imaginii PPCD.
Ma intreb si va intreb: ce are Parlamentul
Republicii Moldova cu imaginea Partidul Popular Crestin Democrat, in
detrimentul imaginii si activitatii normale a Parlamentului? Si cu ce drept
coalitia ros – rosie a votat atare optimizari?
Astazi gruparea PPCD are reprezentanti in
doar 5 comisii permanente din
9 si nu are reprezentanti in cele mai importante: Comisia pentru politica
economica, buget si finante, Comisia pentru agricultura si industria alimentara,
Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Comisia pentru agricultura si
industria alimentara nu are nici pina astazi un vicepresedinte din partea opozitiei.
Cum apara gruparea PPCD interesele alegatorilor in cele 4 comisii, unde nu au
niciun reprezentant? Poate si-au delegat obligatiunile tovarasilor comunisti?
Iar europenelor le improscam praf in ochi ca avem un Parlament foarte
democratic, ca avem si comisii conduse de opozitie. Da, de fapt, in toate
comisiile avem majoritati comuniste, chiar si fara gruparea PPCD.
Cind la 6 iulie 2006 printr-o declaratie
noi, 3 deputati, plecati din gruparea PPCD am atras atentia conducerii
Parlamentului, dar si opiniei publice, ca noi nu puteam fi exclusi din Fractiunea
PPCD dupa ce plecasem singuri cu mult timp inainte, atunci cind am inteles ca
locul nostru nu mai era in acea asa-zisa fractiune, unde domina un altfel de
totalitarism nu mai putin odios decit cel comunist. De fapt, o grupare SRL a “troikai”
pepecediste.
In replica la acea declaratie colegul
nostru Vlad Cubreacov, care si-a pierdut nu doar memoria, spunea ca stim cu totii
(si acest lucru a transpirat si in presa) ca Federatia Rusa, de exemplu, pentru
ca se vorbeste de rusificare, prin filiera sa transnistreana, a disponibilizat
fonduri banesti destul de importante pentru coruperea, mai simplu spus, pentru
cumpararea unor reprezentanti actuali sau fosti ai Partidului Popular Crestin
Democrat, precum si a unor jurnalisti care si-au facut o meserie din atacarea si
denigrarea permanenta a Partidului Popular Crestin Democrat, a autoritatilor
constitutionale ale statului, dar si a reprezentantilor altor partide politice.
Astazi ei vin cu aceleasi argumente, dar
daca atunci isi facuse acea grupare in baza ramasitelor rosii din PPCD, astazi
gruparea Rosca – Cubreacov – Secareanu vrea sa privatizeze cu de-a sila cetatenii
Republicii Moldova, folosind pentru aceasta tribuna Parlamentului. Nu mai vor
ca taranii nostri sa-l asculte pe renumitul (si nu “zisul”) Fuego.
O zic scurt si clar: jos miinile patate si
murdare de pe tribuna Parlamentului, mars la “Flux” si impreuna cu el sa ajungeti
in groapa care v-ati sapat-o singuri, iar noi, cei cu adevarat cu miinile si
sufletele curate, sa scapam societatea de acea epidemie de riie comunista. Sintem
multi, sintem in stare. Am gasit leacul de riie pentru totdeauna.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Doamna Maria Postoico:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Ceea ce am vrut sa spun, de fapt, nu este o
replica, ci un sentiment de regret. Regret foarte mult ca nu am avut
clarviziunea, ca atunci cind am intocmit lista electorala in 2005 sa verificam
capacitatea intelectuala si psihica a tuturor candidatilor care au mers pe
lista noastra.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Neagu.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Voi prezenta declaratia Miscarii “Actiunea
Europeana” cu privire la rezolvarea crizei transnistrene.
Miscarea “Actiunea Europeana” constata ca
din momentul proclamarii independentei si pina in prezent Republica Moldova a
suportat un razboi continuu declansat de Rusia contra suveranitatii tarii.
Provocarea separatismului teritorial si
instalarea unui regim marioneta la Tiraspol a constituit cea mai grea lovitura
data independentei statului nostru. Aspiratiile europene au fost mereu reduse
la zero din cauza regimului separatist condus de cetateni rusi cu ranguri inalte
in armata si serviciile secrete ruse.
Declansarea conflictului militar si
agresiunea armata directa a Rusiei din 1992 i-au permis Moscovei sa-si mentina
controlul asupra teritoriilor ocupate din zona de est a statului nostru. Enclava
separatista a devenit cea mai importanta pirghie, prin intermediul careia
Republica Moldova este redusa la statutul de anexa geopolitica a Rusiei, unde
ar urma sa se opreasca granitele extinse ale Uniunii Europene si ale Aliantei
Nord-Atlantice.
Armata rusa de ocupatie continua sa stationeze
in mod ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, Rusia sfidind angajamentele
sale internationale asumate in cadrul reuniunilor OSCE de la Istambul in 1999 si
la Porto in 2002 de a-si evacua intregul arsenal militar si de a-si retrage
complet si neconditionat fortele armate pina la sfirsitul anului 2003.
Federatia Rusa mentine in continuare
conflictul transnistrean prin asistenta politica, militara, economica si
financiara a regimului secesionist si anticonstitutional de la Tiraspol. Acest
conflict se mentine, de asemenea, din cauza abordarii lui nehotarite de catre
organismele internationale, din cauza ineficientei mecanismului de reglementare
supranumit “5 plus 2”, precum si a politicii inconsecvente si filoruse a autoritatilor
de la Chisinau.
Toate acestea au permis Rusiei sa-si
promoveze si in continuare nestingherit interesele imperiale, agravind situatia
si indepartind si mai mult perspectiva solutionarii echitabile a diferendumului.
Regimul Voronin, cunoscut prin obedienta sa fata de Moscova, reprezinta cea mai
comoda unealta pentru realizarea scopurilor imperiale ale Rusiei in aceasta zona
geopolitica.
Prin demararea unor tratative secrete cu
Moscova, pe la spatele Statelor Unite, Uniunii Europene, OSCE si Ucrainei,
ignorind mecanismul de reglementare a conflictului transnistrean, recentele initiative
ale lui Voronin, care reprezinta, de fapt, conditiile ultimative puse de partea
rusa si care au ca scop mentinerea statului nostru in sfera de influenta a
Rusiei, Presedintele Republicii Moldova, slujind interese straine, comite un
atentat direct impotriva ordinii constitutionale si perspectivelor noastre
europene si euroatlantice.
Pornind de la cele expuse mai sus, Miscarea
“Actiunea Europeana” considera ca la baza reglementarii pasnice si echitabile a
diferendumului transnistrean trebuie sa stea urmatoarele principii:
1. Mecanismul de reglementare a
conflictului transnistrean trebuie sa se intemeieze pe declaratia de independenta
a Republicii Moldova si pe prevederile constitutionale privind caracterul
independent si suveran, unitar si indivizibil al statului si sa nu admita
sacrificarea intereselor noastre nationale.
2. Retragerea neconditionata si completa a
efectivului militar si a arsenalului Federatiei Ruse din Republica Moldova ca
preconditie si factor esential pentru restabilirea unitatii teritoriale a tarii.
3. Demilitarizarea, dezarmarea si
dizolvarea formatiunilor armate subordonate regimului de la Tiraspol. Acest
proces trebuie sa fie realizat de fortele pacificatoare cu mandat international,
in colaborare cu autoritatile legitime ale Republicii Moldova.
4. Democratizarea zonei de est a tarii,
dizolvarea tuturor structurilor neconstitutionale si organizarea alegerilor
locale libere, restabilirea in localitatile din Transnistria a tuturor
organelor puterii de stat si a regimului constitutional al Republicii Moldova, respectarea
drepturilor si a libertatilor omului, a principiilor democratice si a valorilor
nationale si general umane, crearea conditiilor pentru dezvoltarea libera si
nestingherita a minoritatilor nationale.
5. Decriminalizarea si reformarea economiei
in zona de est a Republicii Moldova si asigurarea unor conditii normale pentru
desfasurarea nestingherita a activitatilor economice. Toate asa-numitele
privatizari ale anumitor obiecte, obiective economice sint lovite de nulitate
din momentul desfasurarii acestor tranzactii.
6. Tratativele cu Rusia in vederea rezolvarii
diferendumului transnistrean, indiferent de formatul in care sint duse, trebuie
sa fie maximal transparente, iar rezultatele – date publicitatii.
Orice abordare superficiala, pripita,
inechitabila sau de conjunctura a conflictului transnistrean poate genera noi
factori de instabilitate si comporta riscuri serioase pentru pacea in regiune.
Miscarea “Actiunea Europeana” face apel la
toate fortele politice, democratice si proeuropene, la societatea civila, sa se
solidarizeze in lupta contra imperialismului rus si a uneltelor docile ale
acestuia de la Chisinau, care incearca sa distruga cuceririle noastre
democratice si sa reduca statul nostru la rolul de anexa geopolitica a Rusiei.
Reafirmam si pe aceasta cale dorinta noastra
de a trai intr-o Europa unita si de a ne integra in noua arhitectura de
securitate euroatlantica.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Banari.
Domnule Banari,
5 minute.
Domnul Ivan Banari:
Stimati colegi,
Pe data de 7 iulie 2006 Parlamentul, cu
voturile fractiunii majoritare, a aprobat legea inregistrata sub numarul 208 si
a introdus modificari esentiale in Legea cu privire la patenta de intreprinzator.
Conform acestor modificari, pina la 1
ianuarie 2009, adica treptat, pe parcursul a 2 ani, se interzice activitatea in
baza patentei de intreprinzator a comertului cu amanuntul, cu exceptia
produselor fabricate de detinatorii de patenta.
De nenumarate ori am adus in Parlament
argumente, mentionind faptul ca detinatorii de patenta sint cetatenii
Republicii Moldova, doresc sa activeze, sa traiasca si sa munceasca aici in
Moldova, nu cer nimic de la stat si Guvern. Ministerul Economiei nu are dreptul
sa-i trateze pe acesti oameni ca hoti, tilhari, din simplul motiv ca ei
activeaza in conformitate cu legislatia in vigoare.
Pentru mai multi de 90% din aceste persoane
comercializarea produselor la piata este unica sansa de a rezista si de a-si intretine
familiile. Cu parere de rau, nu am fost auzit cum nu au fost auziti nici cei 4
– 5 mii de cetateni care au protestat si continua sa protesteze si acum in fata
Parlamentului. Cer abrogarea Legii nr.208 si sint gata sa continue actiunile de
protest.
Autorii modificarilor drastice introduse in
Legea cu privire la patenta de intreprinzator au facut-o pe partizanul, crezind
ca zeci de mii de oameni vor inghiti linistit si aceasta batjocora, fara a se
revolta. Pe parcursul ultimilor doi ani am avut mai multe intilniri cu cetatenii
din majoritatea raioanelor si de fiecare data o buna parte din intrebarile
adresate au fost de la detinatorii de patente.
Mai multi pensionari si invalizi din
diferite raioane au subliniat ca, primind o pensie de 400 – 500 de lei, nu pot
duce un mod de viata decent si sint nevoiti sa-si continue la virsta de 60-70
de ani activitatea in baza patentei si comercializeaza la piata.
Stimati colegi,
Ma adresez catre dumneavoastra, cei care au
ramas in sala si catre cetatenii Republicii Moldova, sper ca mass-media va mai
transmite ceva. Acum mai bine de opt ani, cind a fost aprobata de Parlament
Legea privind patenta de intreprinzator, mii de persoane au crezut statul, au
reactionat la indemnul conducerii tarii de atunci si au profitat de
posibilitatea de a se autoangaja. Circa 48 de mii de persoane, inclusiv
pensionari invalizi, au profitat de aceasta posibilitate. Aceste persoane au
fost in stare sa-si intretina familiile si sa contribuie anual la bugetul
statului cu circa 60 – 80 milioane de lei.
Guvernul duce in eroare opinia publica
atunci cind declara ca nu interzice nicidecum posibilitatea acestor persoane de
a-si continua activitatea, ci doar propune detinatorilor de patente sa se reinregistreze
gratuit sub forma de intreprindere individuala sau societate cu raspundere
limitata. Reprezentantii Guvernului au uitat probabil sa informeze detinatorii
de patente ca inregistrarea sub orice forma de persoana juridica atrage
cheltuieli adaugatoare, insuportabile pentru un mic comerciant. Ministerul
Economiei si Comertului nu a adus la cunostinta acestor persoane ca intreprinderile
individuale, societatile cu raspundere limitata si societatile pe actiuni sint
obligate sa achite anual taxa pentru amplasarea unitatilor de comert si sa obtina
de la organele locale licenta si autorizatie.
Aceste plati insuportabile au dus la aceea
ca in Moldova, din zece intreprinderi mici nou inregistrate, dupa doi ani ramin
pe piata doar doua, dupa cinci ani – una. Astfel in Moldova astazi avem doar 9 intreprinderi
la 1000 de locuitori. In localitatile rurale acest indiciu este de patru ori
mai mic. O situatie mai proasta nu exista in nicio alta tara din Europa. In
Polonia – 40 de intreprinderi.
Doamna Maria Postoico:
Un minut mai aveti.
Domnul Ivan Banari:
In Ungaria – 48, in Romania – 26, 27. Eu am
timp inca, doamna.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Banari,
Un minut.
Domnul Ivan Banari:
Anume prin intermediul patentei de intreprinzator
specialistii din diferite domenii, inclusiv medicii, profesorii, farmacistii,
jurnalistii, au posibilitatea sa-si creeze singuri locuri de munca. Personal am
prezentat in Parlament adresari cu cerinta de a abroga Legea nr.208, semnate de
un numar impunator de 5 mii de cetateni, detinatori de patente. Impreuna cu
colegii parlamentari din grupul Partidului Social Democrat, Braghis,
Bolboceanu, Deatovschi, Godoroja, am inaintat doua initiative, doua proiecte de
lege. Insa niciunul din ele nu a fost discutat nici in comisie, nici in sedinta
in plen.
Ca urmare a situatiei create, propun urmatoarele:
1) Sa ne intrunim intr-o sedinta speciala si
sa reparam greseala comisa de Guvern;
2) Pornind de la aceea ca businessul mic
este acea veriga care poate scoate economia Moldovei din impas si de care a
profitat majoritatea tarilor dezvoltare, propun sa cream o comisie parlamentara
speciala pentru dezvoltarea businessului mic si indemn deputatii parlamentari,
indiferent de apartenenta la un partid sau altul, sa sustina aceasta idee. Astazi
businessul mic exista, mai este viu si inregistreaza poate si unele rezultate
nu datorita, ci in pofida existentei conditiilor de care are nevoie si sustinerii
din partea Guvernului.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul Secareanu.
Domnule Secareanu,
7 minute.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult.
Stimata doamna Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Grupul parlamentar al Partidului Popular
Crestin Democrat reaminteste ca prin Hotarirea Parlamentului nr.163 din 15
octombrie 1998 a fost creata o Comisie de ancheta pentru reexaminarea
materialelor referitoare la raportul Curtii de Conturi si modul de
comercializare a avioanelor din patrimoniul statului. Vicepresedintele Parlamentului,
Iurie Rosca, a condus acea comisie de ancheta.
Raportul comisiei a fost elaborat si
aprobat in unanimitate de catre toti membrii acesteia, care reprezentau toate
acele patru fractiuni parlamentare. Proiectul de hotarire propus de Comisia de
ancheta a fost adoptat cu peste patru cincimi din voturi ale membrilor
Parlamentului. Unul dintre principalele personaje ale raportului Comisiei de
ancheta era Vladimir Filat in functia sa de director al Departamentului
Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, intrucit Vladimir Filat a
fost executantul operatiunii de comercializare a sase avioane TU-154B prin
negocieri directe catre o firma din Rusia.
Cele sase avioane au fost vindute la un pret
total de 1 milion 110 mii dolari, cu incalcarea grava a Legii privind Programul
de privatizare pentru anii 1997 – 1998, articolul 16, alineatul (1) al caruia
permitea comercializarea unor bunuri din patrimoniul statului prin negocieri
directe doar in cazul unui singur cumparator si cu conditia ca patrimoniul sa
fi fost scos anterior la licitatie sau concurs de cel putin doua ori.
In fata Comisiei de ancheta, Vladimir Filat
a afirmat ca avioanele respective erau bune de dat la fier uzat si au fost vindute
ca active neutilizate in procesul tehnologic al intreprinderilor. Trebuie de
precizat faptul ca din cele sase avioane doar doua nu puteau fi exploatate, iar
alte doua avioane fusesera supuse unor reparatii capitale cu putin timp inainte
de vinzare.
Din datele de care dispunea Comisia de
ancheta a Parlamentului, unul din cele sase avioane (nr. de bord 95324) nici nu
au stationat in Rusia, ci a fost imediat revindut companiei aeriene “Krilia
Taraza” din orasul Taraz, Kazahstan pentru suma de aproximativ 500 mii de
dolari, care, la rindul sau, la inchiriat unei companii aeriene din Emiratele
Arabe Unite, fapt investigat si constatat oficial de catre Ministerul Securitatii
Nationale de atunci.
Pentru a justifica vinzarea avioanelor prin
negocieri directe si nu prin licitatie, Filat a invocat Regulamentul cu privire
la modul de comercializare a avioanelor neutilizate in procesul tehnologic al intreprinderilor,
aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.665 din 29 noiembrie 1996, care, la
momentul tranzactiei, nu mai era in vigoare, trimiterea la el fiind, bineinteles,
nejustificata.
Comisia parlamentara a constatat ca in
timpul derularii acestei operatiuni Vladimir Filat a recurs la fals. Astfel pe
data de 12 iunie 1998 setul format din sase avioane TU-154 a fost transmis de
la Agentia teritoriala Chisinau pentru privatizare la Comisia de negocieri
directe. Procesul verbal privind transmiterea – preluarea setului este semnat
de catre Vladimir Filat, care apare in actul respectiv ca presedinte al
comisiei de negocieri directe. Respectiva comisie de negocieri directe a fost
formata prin ordinul nr.111 din 17 iunie 1998 al Ministerului Privatizarii si
Administrarii Proprietatii de Stat (minister ca era deja desfiintat ca urmare a
modificarii structurii Guvernului).
Reiese ca presedintele comisiei de
negocieri directe, Vladimir Filat, semna procese-verbale in numele acesteia cu
5 zile inainte de formarea respectivei comisii. Persoanele care s-au ocupat de
comercializarea avioanelor TU-154B nu au intentionat sa organizeze licitatii in
acest scop. Drept dovada sint scrisorile directorului general al “Air Moldova”
de atunci si documentele incheiate intre “Air Moldova” si “Aviazapciast”.
Ordinul numarul 111 prin care a fost formata
comisia de negocieri directe ridica mai multe semne de intrebare, in componenta
comisiei fiind incluse persoane din doua structuri care nu au coexistat nicio
zi: directorul general al Departamentului Privatizarii si viceministrul
privatizarii. Ordinul a fost semnat de Zinaida Grafchin, viceministru de atunci
al privatizarii.
De mentionat ca acea comisie de negocieri
directe a activat doar o singura zi. La 18 iunie 1998, a doua zi dupa formarea
comisiei reprezentantul Societatii pe Actiuni “Aviazapciast” din Federatia Rusa
a depus cererea pentru participarea la negocieri directe, negocieri care au
avut loc in aceeasi zi de 18 iunie 1998. Membrii comisiei de negocieri au
declarat in sedinta comisiei de ancheta ca cifra de 1 milion 110 mii de dolari
pentru setul de sase avioane a fost propusa de Vladimir Filat, presedintele
comisiei. La 14 iulie 1998 a fost semnat contractul nr.44 dintre Compania de Stat
“Air Moldova” si Societatea pe Actiuni “Aviazapciast”.
Comisia de ancheta a conchis ca cele 6
avioane au fost comercializate cu incalcari grave ale legislatiei in vigoare.
Procuratura Generala si Curtea de Conturi, fiind solicitate de Parlament, au
avut o atitudine superficiala, ca sa nu spunem sfidatoare. Persoanele care au
verificat legalitatea acestei operatii, Procurorul General si presedintele Curtii
de Conturi de atunci au trecut cu vederea incalcarile evidente ale legislatiei,
comise in procesul comercializarii avioanelor TU-154B.
Data fiind aceasta situatie, grupul
parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat cere Procuraturii Generale sa
verifice motivele pentru care aceasta institutie, primind raportul si toate
materialele Comisiei de ancheta care ii vizau direct pe Vladimir Filat si alte
persoane de raspundere din Guvernul Sturza, nu a dat curs hotaririi
Parlamentului si nu a initiat investigatiile de rigoare.
Totodata, Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat, in calitatea sa de organ de lucru al Parlamentului, sesizeaza pe
aceasta cale Procuratura Generala si ii cere oficial sa examineze in
conformitate cu legislatia faptele constatate in raportul Comisiei de ancheta,
aprobat cu votul a 83 de deputati in Parlament.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
20 martie, ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 15.32.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.