DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – Iunie 2008

Şedinţa din ziua de 13 iunie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4242 cu privire la ajutorul social.

4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.568 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.

5. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1961 pentru numirea în funcţie a unui vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1074 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.14, 15, 97 ş.a.).

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1594 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal – art.11, 11¹; Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar – anexa nr.3, anexa nr.4).

8. Dezbateri asupra proiectului Codului contravenţional. Proiectul nr.1593. 

9. Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 19 – 27 iunie 2008.

10. Declaraţia domnului deputat Grigore Petrenco – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

11. Declaraţia domnului deputat Ştefan Secăreanu – Fracţiunea parlamentară a Partidului Popular Creştin Democrat.

12. Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 95 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Iurie Roşca, Arcadi Pasecinic, Irina Vlah, Alexandru Lipcan, Valentina Buliga, Vladimir Filat.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că astăzi, 13 iunie, se împlinesc 67 de ani de la primul mare val de deportări ale moldovenilor. Cu prilejul acestei triste date în Republica Moldova sînt organizate astăzi manifestaţii. În acest context, stimaţi colegi, întru comemorarea victimelor represiunilor politice ale regimului stalinist, eu propun să păstrăm un moment de reculegere.

Mulţumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.       

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Acum două săptămîni, adresam Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene o întrebare în legătură cu semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră dintre România şi Republica Moldova. Solicitam ca ministrul sau, eventual, unul dintre viceminiştri să fie prezenţi ieri la Ora Guvernului. Evident, nimeni nu a venit. A venit un răspuns pro forma. Cred că este o problemă prea sensibilă şi destul de importantă pentru noi astăzi, ca să o ignorăm în felul acesta.

Eu propun ca ministrul sau unul din viceminiştri să fie astăzi. Şi vă rog să puneţi la vot, ca să discutăm problema respectivă, deci pe marginea Convenţiei privind micul trafic la frontieră.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat. Bine.

Microfonul nr. 5.

Doamna Adriana Chiriac:

Grupul parlamentar al Partidul Popular Creştin Democrat solicită timp pentru  declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Vreau să revin din nou la proiectul nr.1594, care a fost transferat din ordinea de zi de ieri pentru astăzi. Şi vreau să vă spun că într-adevăr acest proiect nu poate fi examinat în afara proiectului nr.1595, care este trecut pentru săptămîna viitoare, prin care se va aproba structura Centrului naţional privind controlul datelor cu caracter personal şi din alte motive, de asemenea, nu putem examina astăzi acest proiect de lege.

Am spus şi ieri şi spun şi astăzi: în comisie nu s-a examinat raportul, nu  s-a examinat nici un aviz al comisiilor care propun chestii conceptuale de a fi excluse din proiectul propus. De aceea, vin din nou cu solicitarea şi faptul că avizul Guvernului a venit abia ieri după masă, să transferăm acest proiect de lege pentru săptămîna viitoare, să îl examinăm împreună cu nr.1595, aşa cum se cere. Dacă a trecut un an de atunci cînd trebuia să facem acest lucru conform legii şi nu l-am făcut, eu cred că o săptămînă nu încurcă, dar nu putem vota legi la kg sau la m².

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr. 3.

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte,

Dacă ne referim la Guvern, tocmai Guvernul, în repetate rînduri, s-a adresat Comisiei, Parlamentului ca să urgentăm adoptarea acestui proiect de lege. În rest, noi sîntem pregătiţi, toate avizele sînt în Comisie şi dacă vorbim noi despre aceste avize, daţi să fim sinceri, avizele sînt ca nişte propuneri pentru Parlament, dar, în final, votează Parlamentul. Dacă şi lipseşte vreun aviz, aceasta nu înseamnă că noi trebuie să tărăgănăm adoptarea vreunei legi.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În contextul comemorării victimelor represiunilor, deportărilor comuniste, la care v-aţi referit, domnule Preşedinte, printr-un gest extraordinar, la începutul acestei şedinţe, vin cu propunerea în faţa dumneavoastră, a colegilor mei. Deci de foarte mulţi ani, Asociaţia victimelor comuniste se străduie, încearcă ca să construiască în numele lor un monument aici, în Chişinău, şi nicidecum nu le reuşeşte. De aceea, vin cu o propunere ca noi, deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova, să oferim salariul nostru de două zile pentru ajutorarea acestei Asociaţii, ca, într-adevăr, să arătăm demnitatea noastră de om vizavi de acei care au plecat, care au fost duşi, de fapt, şi nu s-au mai întors. Eu vă rog să puneţi această propunere la vot.

Vă mulţumesc mult.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Continuăm.

Microfonul nr. 5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu mă bucur foarte mult că Fracţiunea comunistă i-a permis domnului Lupu ca să anunţe acest moment de reculegere în amintirea victimelor represiunilor staliniste. Eu cred că cel mai bun gest faţă de ei ar fi ca să examinăm în Parlament, de ce nu se aplică Legea cu privire la acordarea compensaţiilor. Şi vreau să vă spun că m-am interesat chiar în teritoriu ce se întîmplă. Imaginaţi-vă că le dau oamenilor cel mai mult 25 de mii de lei, ca un fel de credit, din care jumătate ei trebuie să întoarcă peste o anumită perioadă.

Deci toată averea care le-a fost confiscată, le-a fost luată şi vieţile distruse, alcătuiesc în total acum, ca recompensă, vreo 12 mii de lei. Aceasta în primul rînd. Deci mă bucur că nu-i mai priviţi ca chiaburi şi culaci. Dar cred că ar fi o continuitate, dacă aveţi măcar o doză de sinceritate, să examinaţi şi problema foametei organizate în Basarabia, şi problema crimelor săvîrşite de regimul stalinist-comunist, bolşevic şi multe alte probleme, inclusiv lepădarea, abandonarea, desolidarizarea şi dărîmarea, demolarea simbolurilor triste comuniste. 

Domnul  Marian Lupu:

În continuare microfonul nr. 5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu solicit timp la sfîrşitul şedinţei pentru o declaraţie. Voi vorbi despre relaţiile dintre majoritate şi opoziţie. De aceea, propun comuniştilor să stea în sală, că o să le fie interesant.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.   

Domnul Dumitru Prijmireanu:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

De procedură. Conform articolului 46, alineatul (1) din Regulament, modificarea şi completarea ordinii de zi poate avea loc, dau citire “numai la prima şedinţă plenară a săptămînii de lucru la cererea Biroului permanent al unei Fracţiuni parlamentare, al unei Comisii permanente, a unui grup de 5 deputaţi, a autorului actului menţionat în ordinea de zi. La noi se întîmplă aşa că la orice şedinţă deci vin cu modificări la ordinea de zi.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile înaintate. Două dintre aceste propuneri le voi supune votului. Propunerea domnului Serebrian privind invitarea ministrului sau viceministrului afacerilor externe şi integrării europene la subiectul evocat de colegul nostru. Cine este pentru a susţine această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 21.

Domnul  Marian Lupu:

21? 21.

Stimaţi colegi,

29 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută. Propunerea doamnei Cuşnir. Aţi auzit şi argumentele preşedintelui Comisiei, dar, cel puţin. Nu, stimaţi colegi, mai este şi altă chestie. De fapt, da. Aveţi dreptate. Mai este şi următorul punct în Regulament, care spune că  la alte şedinţe, la solicitarea unei fracţiuni sau a unei comisii, dacă nu greşesc, Preşedintele Parlamentului poate supune votului.

În contextul acestei propuneri, referitor la nr.1594 nu se întrunesc condiţiile  nici pentru prima, nici pentru cea de a doua.

Cu referinţă la propunerea doamnei Zoia Jalbă.

Stimaţi colegi,

Nu este un subiect pentru a fi supus votului, este un act benevol. Deci este un apel, dacă doriţi, fiecare îl primeşte şi mai departe acţionează conform deciziei proprii, fiindcă nu este o acţiune regulamentară, nu este o acţiune oficială. Repet încă o dată. Este vorba despre un gest corect. Apelul s-a făcut. În continuare fiecare acţionează cum doreşte. Nu vă supăraţi, doamnă Vitalia. Au fost. Dumneavoastră ştiţi, dacă e de procedură, e bine, dacă nu...

Microfonul nr. 5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da. Eu  vă rog. Eu am vorbit despre audieri. Eu vă rog ca să precizez. Să examinaţi în cadrul Biroului permanent eventualitatea includerii pe ordinea de zi a chestiunii privind audierea Guvernului în privinţa aplicării Legii cu privire la compensaţiile pentru deportaţi, lege care se aplică foarte greu. Aceasta vreau, dacă astăzi nu supuneţi votului ca să-i chemăm astăzi, în această zi, în  care dumneavoastră aţi vrut să manifestaţi generozitate faţă de ei. Atunci dacă astăzi nu se supune votului, ca să vină să prezinte, înseamnă că eu vă solicit ca să îmi răspundeţi timp de o săptămînă, dacă Biroul permanent acceptă ca să avem audieri în acest sens, pentru că oamenii se plîng de această situaţie.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun un singur lucru. De fapt, Biroul permanent, dacă citim atent prevederile Regulamentului, îşi are funcţiile şi atribuţiile sale. Agenda propusă atenţiei Biroului permanent ca etapă preventivă celei de adoptare a agendei în plenul Parlamentului, se formează în baza propunerilor care vin de la comisii. Vine propunerea, Biroul permanent examinează, acceptă. Nu vine, e completamente altă situaţie.

Stimaţi colegi,

Examinarea subiectelor incluse pe agenda de astăzi.

Proiectul de Lege nr.4242 cu privire la ajutorul social.

Lectura a doua, rog Comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc: 

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege cu privire la ajutorul social, ţinînd cont de obiecţiile şi propunerile expuse în şedinţa plenară a Parlamentului în procesul examinării proiectului în primă lectură, în avizele comisiilor permanente şi amendamentele deputaţilor şi constată următoarele.

Majoritatea obiecţiilor expuse s-au referit la articolul 3 al proiectului, în care sînt tălmăcite noţiunile utilizate, şi articolul 5, în care sînt expuse categoriile potenţialilor beneficiari de ajutor social, şi situaţiile care ar crea condiţiile necesare pentru acordarea acestui ajutor. O atenţie sporită a fost acordată noţiunii de familie, deoarece anume familia în întregime şi nu fiecare dintre membrii ei în parte poate opta pentru această plată socială.

În rezultatul discuţiei purtate în cadrul Comisiei, cu participarea reprezentantului Guvernului, s-a ajuns la o variantă optimă a acestei noţiuni, care va fi valabilă, dar în sensul acestei legi. Referitor la articolul 5, a fost pusă în discuţie necesitatea enumerării categoriilor de potenţiali beneficiari, dat fiind faptul că la baza acordării ajutorului social va sta un alt principiu – al testării veniturilor familiei, indiferent de categoria socială din care face parte fiecare membru al familiei.

În definitiv, propunînd unele modificări şi completări la acest articol, Comisia sesizată în fond a acceptat varianta finală a acestui articol ca fiind raţională. În procesul dezbaterilor proiectului în cadrul Comisiei sesizate în fond, discuţiile s-au axat şi asupra termenilor de implementare a legii.

În proiect este expus termenul de intrare în vigoare a Legii – 1 septembrie 2008. Însă acest termen a fost considerat ireal, ţinînd cont de faptul că Legea va promova principii absolut noi de acordare a ajutorului social. Prin urmare, este necesară o perioadă mai îndelungată de pregătire, elaborarea Regulamentului respectiv, pregătirea cadrelor, desfăşurarea unei companii de mediatizare etc.

Totodată, este necesar de a se opera rectificări în Legea bugetului de stat pentru a prevedea sursele necesare. În rezultat, Comisia vine cu propunerea unei variante de compromis, susţinute totalmente de către reprezentantul Guvernului. Astfel, se propune implementarea legii în trei etape pentru diferite categorii de beneficiari. Pentru familiile cu cel puţin un membru cu grad de invaliditate – de la 1 octombrie 2008; pentru familiile cu copii – de la 1 ianuarie 2009; pentru ceilalţi beneficiari – de la 1 iulie 2009.

Deputatul Oleinic a insistat să se menţină termenul de intrare în vigoare propus – 1 octombrie. O problemă discutată pe larg atît în cadrul şedinţei plenare, cît şi în şedinţa Comisiei a fost nivelul venitului lunar minim garantat de stat. S-a insistat ca acest minim să fie prevăzut nemijlocit în lege. Comisia a propus ca nivelul venitului lunar minim de stat să fie prevăzut anual în Legea bugetului de stat. În aşa mod, acest indiciu va fi examinat minuţios în procesul elaborării şi dezbaterilor asupra bugetului în Parlament şi va fi determinat reieşind din posibilităţile reale pentru anul respectiv.

Viziunea Comisiei sesizate în fond asupra celorlalte obiecte se propune, şi propunerile expuse asupra proiectului de lege sînt expuse în anexa la prezentul raport. Ţinînd cont de cele relatate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune adoptarea proiectului de lege, luîndu-se în consideraţie propunerile comisiei.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Propuneri în lectura a doua?

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate domnule Eremciuc,

Totuşi cu referinţă la articolul 6 ce ţine de cuantumul ajutorului social. Cuantumul lunar al ajutorului social stabileşte ca diferenţa dintre venitul lunar minim garantat al familiei şi venitul global al acestuia. Eu am propus în primă lectură şi dumneavoastră nici nu v-aţi referit aici în raportul dumneavoastră ca în calculul cuantumului ajutorului să fie luat ca bază mărimea minimului de existenţă, pentru anul 2007  a fost 1095 de lei şi variază în jurul la 1100–1150 lei, dar nu nivelul minim de salarii care constituie 400 de lei; pentru că, pînă la urmă, noi, examinînd această lege în Parlament, în Comisie aşa şi nu am înţeles de ce 400 de lei? Şi, în genere, care a fost metoda de calcul a cuantumului ajutorului social? De la ce au pornit, de care cifre a ţinut cont Guvernul pentru a propune suma de 400 de lei?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Oleinic,

Dumneavoastră destul de bine ştiţi şi noi, la şedinţa Comisiei, al cărei membru sînteţi şi dumneavoastră, am discutat tare mult. Şi în raportul propunerii dumneavoastră este, dacă citiţi atent, şi de la ce a pornit. Guvernul a ponit de la sursele de care dispune pentru realizarea proiectului menţionat.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, domnule raportor,

Eu aş vrea să văd cine în această sală poate să trăiască cu 400 de lei. Acesta ar fi un eroism enorm ca să arate cineva dintre deputaţi sau dintre guvernanţi. Dar totuşi eu insist ca să fie pusă la vot propunerea ca mărimea cuantumului ajutorului social să fie luat în baza mărimii minimului de existenţă. Mai bine zis 1150 de lei.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Mulţumesc.

Poziţia este clară. Eroism enorm a fost demonstrat cînd a trăit lumea cu 85 de lei pe lună, era greu datorită dumneavoastră. Era greu. Da, dar vă spun...

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, dar pe fondul... Eu vreau să spun, pe fondul creşterii preţurilor şi chiar acum în mass-media am primit o informaţie: de la 1 iulie se măresc şi preţurile la gazele naturale, primite de Rusia, la 240 de dolari. Cred că suma de 400 de lei este taman la timp.

A doua întrebare ţine de intrarea în vigoare a prezentei legi.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, ideea este bună, necesară. A fost timp suficient ca noi să implementăm această lege şi aceşti bani să ajungă la acei oameni care sînt cei mai săraci în această ţară. Dar cînd noi propunem ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2009 o parte, dar a doua parte de categorie – de la 1 aprilie 2009, atunci este foarte... 1 iulie, da, 1 iulie 2009, atunci este foarte neînţeles. Noi pregătim o lege care să stimuleze păturile cele mai vulnerabile al societăţii sau pregătim o lege electorală?

De aceea, eu am propus ca legea să intre în vigoare de la 1 septembrie 2008, mai ales luînd în consideraţie că suma necesară pentru intrarea în vigoare a legii de la 1 septembrie este în jurul la 100 de milioane de lei. Eu înţeleg că sînt probleme în mecanismul de administrare a acestei legi, perfectarea evidenţelor categoriilor necesare, care cad sub incidenţa acestei legi. Sînt probleme, într-adevăr. Dar pentru aceasta avem şi Guvernul, pentru aceasta avem şi oameni care sînt investiţi în temă şi pot să implementeze legea taman atunci cînd este necesar, nu în compania electorală.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Poziţiile sînt clare. Argumentele au fost prezentate.

Supun votului propunerea evocată de colegul nostru domnul Oleinic la microfonul nr.5. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu şi-a găsit susţinerea plenului Parlamentului. Alte propuneri nu înregistrez. Eu am spus ambele, două propuneri. Ambele propuneri.

Domnule Oleinic,

Nu vă supăraţi, vă rog. Aţi luat cuvîntul la microfon, v-am lăsat să vorbiţi. Dacă de procedură, vă rog.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Eu nu am înţeles, noi ce, ne transformăm aici în, cum, cu numărul, votăm... Este Regulament, domnule Preşedinte. Şi dumneavoastră permanent ne chemaţi la respectarea Regulamentului. Este normal ca să anunţaţi pentru ce amendament votăm, care este sensul amendamentului şi se pune fiecare amendament la vot.

Ce înseamnă, votăm cîte 10 o dată?

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dacă aceasta e modalitatea de atitudine faţă de amendamentele propuse de deputaţii din opoziţie, atunci să fie clar că noi tot...

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Domnul Alexandru Oleinic:

Trebuie să le înaintăm, 10 amendamente. Vă rog, noi le-am înaintat şi dumneavoastră le votaţi toţi împotrivă, atunci totul o să fie clar.

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord.

Stimaţi colegi,

Pur şi simplu eu m-am bazat pe multe exemple anterioare care au fost promovate fix în acelaşi mod de-a lungul ultimilor 3 ani şi jumătate. Dar dacă colegul insistă, are tot dreptul. Bine, a fost prima propunere a dînsului care s-a votat. A doua propunere cu intrarea în vigoare a acestei legi, nu la 1 ianuarie şi 1 iulie, 1 septembrie, cînd a propus dumnealui.

Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste  circumstanţe, avînd bilanţul rezultatului de vot la propunerile evocate, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4242, în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 6.

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4242 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.568 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat propunerile şi obiecţiile înaintate prin avizele sale de către comisiile parlamentare permanente, precum şi cele expuse din partea deputaţilor referitoare la proiectul de Lege cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, iniţiativă legislativă a Guvernului Republicii Moldova.

Toate amendamentele parvenite cu decizia Comisiei se conţin în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. În total, au parvenit 71 de amendamente, dintre care Comisia a acceptat 65, cele mai esenţiale fiind următoarele. Deputatul Vadim Mişin a propus păstrarea terminologiei actuale a efectivului Serviciului, şi anume cea de colaborator, care este utilizată şi în cadrul altor organe de servicii demilitarizate cum ar fi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale şi altele.

 Cu privire la condiţiile de angajare în Serviciu, stabilite la articolul 13, Comisia consideră oportun de a majora vîrsta de încadrare a cetăţenilor de la 18 ani la 21 de ani.

Pentru a exclude situaţia dublei subordonări a Serviciului Preşedintelui Republicii şi Guvernului, fapt ce creează contraziceri şi dublete legislative, Comisia a acceptat propunerea deputaţilor Vadim Mişin şi Dmitri Todoroglo de a subordona Serviciul nemijlocit Preşedintelui ţării în temeiul atribuţiilor conferite acestuia de Legea privind organele securităţii statului.

Pentru respectarea dreptului la viaţa intimă, familiară şi privată, prevăzut de Constituţie, Comisia a acceptat propunerea deputatului Iurie Roşca de a modifica norma de la articolul 6 alineatul (6), cu expunerea acestuia în redacţia următoare: “persoanele menţionate în alineatele (1) – (5) ale prezentului articol pot refuza protecţia acordată, informînd în scris despre aceasta directorul Serviciului cu excepţia timpului în care a fost declarată starea de urgenţă, de asediu şi de război”.

Totodată, deputaţii Grigoriev şi Garev propun, la acest articol: după cuvintele “pot refuza” de introdus cuvintele “pe un termen limitat” şi în continuare conform textului. Rog ca Parlamentul să susţină anume această abordare a articolului 6 alineatul (6).

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Alte propuneri decît cele evocate în raport? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule Stoicov.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.568. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele. Eu, vă rog, cineva să substituie colega.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.568 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Hotărîre nr.1961 pentru numirea în funcţie a unui vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se solicită numirea în funcţie de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi de preşedinte al Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie pe un termen de 4 ani, a doamnei Nina Cernat, care în prezent este judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

În legătură cu aceasta, Comisia juridică a consultat prevederile legale. A constatat că acest demers corespunde cerinţelor legislaţiei. Referitor la candidatura doamnei Nina Cernat, Comisia constată că dumneaei posedă calităţile profesionale şi cele organizatorice necesare pentru a îndeplini această funcţie. Candidatura doamnei Cernat a fost susţinută unanim.

În aceste condiţii, Comisia propune aprobarea proiectului de hotărîre respectiv care este anexă la prezentul raport.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Doamna Nina Cernat este prezentă în sală. Întrebări în eventualitatea existenţei acestora către doamnă, către Comisie.

Microfonul nr.5, vă rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamnă Cernat,

Am o asemenea întrebare: ce atitudine aveţi dumneavoastră faţă de modificarea pe care a făcut-o ceva mai devreme Parlamentul în statutul judecătorului în ideea şi în sensul că Procuratura poate intenta dosare penale împotriva judecătorilor fără acceptul şi acordul Consiliului Superior al Magistraturii?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Doamna Nina Cernat:

Aceste modificări nu au fost încă promulgate, dar poziţia mea e că nu este corect.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Rog să luaţi loc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către Comisia de profil, voi supune votului, potrivit normelor regulamentare, pentru început aprobarea candidaturii doamnei Nina Cernat în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi de preşedinte al Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie pe un termen de 4 ani.

Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

21, da?

Mulţumesc.

84 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Stimaţi colegi,

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre nr.1961 pentru numirea în funcţie a unui vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.1961 este adoptat.

Doamnă Cernat,

Plenul Parlamentului vă felicită cu numirea în funcţie de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi vă doreşte mult succes în activitatea dumneavoastră ulterioară.

Vă mulţumesc şi puteţi fi liberă.

Proiectul de Lege nr.1704 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal.

Guvernul.

Domnul Ion Sturzu – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorată asistenţă,

La etapa actuală, prevederile articolului 225 din Codul fiscal permit estimarea obligaţiei fiscale prin metode şi surse indirecte. Dar aplicarea în practică este destul de dificilă din motivul expunerii lui neclare.

În acest context, se prezintă spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, care are ca scop expunerea clară a mecanismului aplicării în practică a principiilor estimării obligaţiei fiscale prin plasarea posturilor fiscale la agenţii economici.

Astfel, estimarea obligaţiilor fiscale prin metode şi surse indirecte va fi aplicată agenţilor economici din sfera comerţului cu ridicata şi amănuntul, a alimentaţiei publice, a industriei extractive, de prestări servicii hoteliere, de transport şi comunicaţii.

Posturile fiscale vor fi instituite la agenţii economici care efectuează livrări sau prestează servicii din categoriile menţionate mai sus şi sînt în grupele de risc. Acţiunea în cauză are mai mult menirea de a educa contribuabilul, astfel încît normele impuse la articolul 58 din Constituţie să fie realizat de către toţi şi întocmai.

Deoarece estimarea obligaţiilor fiscale se va face definitiv numai după o analiză minuţioasă a rezultatelor stabilite în perioada celui de al doilea post fiscal şi se va impune spre achitare agenţilor economici care şi-au subestimat vînzările cel puţin cu 25% faţă de livrările medii pe zi, înregistrate în perioada funcţionării posturilor fiscale, astfel norma respectivă va fi aplicată numai după ce vor fi întreprinse toate măsurile expuse mai sus şi la ignorarea de către contribuabil a normelor Codului fiscal.

În temeiul celor expuse, intervenim în vederea susţinerii acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule ministru,

O întrebare, mai degrabă de ordin virtual. Să presupunem că dumneavoastră sînteţi proprietarul unei cafenele sau al unui restaurant, care lucrează din greu. Aţi fi susţinut această prevedere?

Domnul Ion Sturzu:

Deci pot să răspund, da?

Domnul Dumitru Diacov:

Da.

Domnul Ion Sturzu:

Deci eu vreau să spun că, în cazul în care acest proiect privind modificarea legii s-ar fi studiat profund şi detaliat nu ar fi parvenit această întrebare, deoarece, după cum am menţionat şi în nota informativă, postul fiscal se va instala la acea categorie de contribuabili care nu declară şi nu achită la buget careva obligaţiuni fiscale.

Înainte de a veni încoace, am făcut o analiză şi am luat un eşantion de circa 8 mii de agenţi economici care practică asemenea activităţi de antreprenoriat şi care au, practic, aceeaşi bază impozabilă. Şi s-a stabilit că din numărul acestor 8 mii de agenţi economici, 300 de agenţi economici achită obligaţiuni fiscale la buget. Cealaltă parte nu achită.

În continuare. O parte dintre agenţii economici nimeresc în grupa de risc, se analizează aceşti agenţi economici, se înştiinţează contribuabilul despre posibilitatea instituirii postului fiscal, se instituie postul fiscal, stă o lună de zile.

Domnul Dumitru Diacov:

La o parte se instituie, la o parte nu se instituie.

Domnul Ion Sturzu:

Păi, noi am vorbit că...

Domnul Dumitru Diacov:

La cei buni se instituie.

Domnule ministru,

Nu, eu cred că nu e mare problemă dacă eu intervin aici. Vedeţi, este bizar deja ceea ce spuneţi dumneavoastră, fiindcă noi lăsăm la latitudinea unor funcţionari sau unor lucrători din, eu ştiu, Ministerul Finanţelor sau din Inspectoratul Fiscal, ca ei să decidă. Noi trăim în Republica Moldova, noi cunoaştem practica, experienţa, cultura ş.a.m.d.

Eu cred că noi... această normă este foarte neconvingătoare, fiindcă, în  primul rînd, noi instituim post fiscal într-o instituţie care... de exemplu, aceeaşi cafenea. Ea lucrează bine, are venituri, postul acesta stabileşte nişte impozite. Dar dacă din anumite condiţii, e vară, de exemplu, oamenii pleacă în concediu şi instituţia respectivă nu are venituri, înţelegeţi. Şi atunci ce trebuie să plătească ea?

De ce noi nu majorăm cumva numărul de inspectori, nu facem nişte reguli clare ca oamenii să lucreze ş.a.m.d., nu instituim nişte reguli ca toţi să plătească impozit, dar mergem pe calea cea mai uşoară şi cea mai posibilă, care să emane corupţie, disconfort. Noi şi aşa avem probleme, mai ales cu micul business.

De aceea, mie îmi pare că este o chestie poate nu pînă la urmă gîndită. Eu înţeleg că bugetul... greu se acumulează partea de venituri. Eu înţeleg că sînt probleme. Eu înţeleg că sînt agenţi economici neplătitori, dar noi adoptăm o lege care este obligatorie pentru toată lumea. Dar în timpul acesta, prin această lege, noi dăm posibilitate funcţionarului să stabilească: aici punem post fiscal, dincolo nu punem. Acesta e bun, celălalt nu e bun.

Domnule ministru,

Mie îmi pare, că...

Domnul Ion Sturzu:

Da, domnule deputat,

Aţi intervenit şi nu mi-aţi permis să îmi duc gîndul pînă la sfîrşit şi, din acest motiv, apar şi întrebările care au venit din partea dumneavoastră. De fapt, eu am zis că postul fiscal se instalează la acea categorie de contribuabil care are o bază impozabilă mare şi nu achită impozit.

Se instituie postul fiscal pe 30 de zile. Pentru prima dată menirea acestui post este de a estima posibilităţile acestui contribuabil. Şi în cazul în care timp de 30 de zile cît a stat postul fiscal la această instituţie, vînzările coincid sau sînt mai mari cu 25% la sută decît cele care au fost declarate anterior de contribuabil, întrebări nu sînt. Serviciul Fiscal îşi caută de treabă.

Dacă, ca rezultat al instalării acestui postul fiscal, se determină că volumul vînzărilor creşte de 16 ori, aşa cum s-a constatat de nenumărate ori, atunci Serviciul Fiscal mai revine peste două luni de zile la acest contribuabil. Şi dacă în timp de două luni de zile contribuabilul iarăşi a declarat vînzările pe care le-a avut anterior, pînă la instituirea acestui post fiscal, numai după aceasta se pot aplica în ordinea prevăzută de legislaţie.

Şi vreau să mai zic încă altceva. Că nu e o noutate, eu am zis că norma respectivă există în Codul fiscal. Codul fiscal a fost construit şi adoptat în 1998 conform principiilor Codului fiscal care există în Europa. Şi metodele de estimare a  acestor obligaţiuni fiscale în lume sînt diferite. Noi ne-am oprit numai pe acest segment, fiindcă în acest segment, în momentul de faţă, s-au stabilit cele mai mari evaziuni fiscale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru,

Eu vă înţeleg pe dumneavoastră: în calitate de  ministru, doriţi să creaţi norme ca toţi să plătească impozite. Dar ceea ce aţi spus dumneavoastră, în ceea ce aţi spus se menţin cîteva lucruri. Cine stabileşte că are impozit sau plăteşte impozite bune, are venit destul. Eu cred că dacă dumneavoastră eraţi om de afaceri, protestaţi cu vehemenţă împotriva acestui proiect. Acesta e, de fapt, realitatea.

Domnul Ion Sturzu:

De fapt, în Republica Moldova s-a format o cultură de neachitare a impozitelor.

Mult stimaţi deputaţi,

E timpul să o terminăm cu această cultură proastă. Noi putem face acest lucru numai cu concursul dumneavoastră. Şi, în acest scop, se propun aceste modificări ale legislaţiei. Noi vrem în permanenţă majorarea bugetului la capitolul “Cheltuieli”, aşa cum a spus şi mult stimatul domnul deputat Oleinic.

Cum putem face acest lucru, dacă dumneavoastră nu ne susţineţi în vederea introducerii unor clarităţi în legislaţie?

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Lăsăm posturile fiscale căci dumneavoastră aveţi  dreptul să activaţi şi fără acest proiect de lege în baza posturilor fiscale. Daţi să revenim la acest proiect de lege şi mie mi se pare că noi încercăm să mergem pe o fază foarte periculoasă, în urma... Şi noi am mai avut proiecte de lege de aşa tip în Parlament, ele nu au fost acceptate.

Şi chiar dacă revenim la articolul 14 alineatul (1), prevederea că obiect al impunerii poate fi considerat venitul estimat. Dumneavoastră foarte bine cunoaşteţi că prevederile Codului  fiscal prevăd expres că obiect al impunerii poate fi stabilită existenţa unei materii impozabile, adică a faptului consumat. Definitiv. Deci, din start, această prevedere contravine Codului  fiscal.

În continuare, articolul 12 din Codul fiscal prevede că venitul impozabil se constituie din venitul brut şi nicidecum din veniturile estimate. Care este totuşi varianta?

Domnul Ion Sturzu:

Încerc să răspund.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Că dumneavoastră veniţi cu atare modificări în Parlament.

Domnul Ion Sturzu:

Într-adevăr, articolul 6 prevede că obiectul impunerii trebuie să fie fapt consumat. Dar articolul 13, dacă dumneavoastră aţi făcut referinţă, prevede că subiectul impunerii este...

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, articolul 12, îmi pare, domnule ministru.

Domnul Ion Sturzu:

Da, dar eu vorbesc... Da, articolul  12, aţi vorbit  despre 14.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Şi de 6.

Domnul Ion Sturzu:

Dar am uitat de 13. Articolul 13 alineatul (2) prevede că subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut. Deci ce este venitul brut găsim la articolul 18. Dar menirea acestor modificări ale legislaţiei este ca să contribuim ca această categorie de contribuabili nedisciplinaţi să declare veniturile brute obţinute, fiindcă, de fapt, ce rezultă? Eu v-am vorbit de acel eşantion de 8 mii de agenţi economici, pe care i-am supus analizei, declară sume nereale.

Noi toţi conştientizăm, toţi ştim că astăzi, prin această categorie de contribuabili, se admit evaziuni fiscale în proporţii. Dacă noi stopăm aici acest segment, va fi efectul domino. Şi obligaţiunile fiscale pe care le fac cei angrosişti, care vînd pentru  comerţul cu amănuntul, vor fi obligaţi să le declare. Şi atunci noi vom putea vorbi despre o parte a veniturilor la buget reale. Adică, prin aceasta noi ne-am atinge acel scop de a scoate din tenebru această activitate de antreprenoriat care se practică. Şi anume modificările care se propun, vin în corelaţie şi cu articolul 16, şi cu 12, şi cu 14, prin prisma articolului 13.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.    

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Dar dumneavoastră nu aţi adus argumente că asemenea evaziuni fiscale au loc. Acestea sînt declaraţii. Şi dacă noi încercăm astăzi, prin nişte metode virtuale, să impunem agenţii economici să plătească suplimentar impozite la stat, mie mi se pare că este o variantă absolut incorectă.

Domnul Ion Sturzu:

Domnule deputat...

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dumneavoastră, în articolul 225, faceţi referinţă la articolul 225 din Codul fiscal. Articolul 225 reglementează nu obiectul impunerii. Articolul 225 reglementează metodele şi sursele indirecte de estimare. Dar cînd? Atunci cînd dările de seamă nu sînt prezentate şi cînd lipseşte evidenţa contabilă. În cazurile pe care ni le propuneţi în proiect, dumneavoastră propuneţi normă generală, nu în cazurile speciale prevăzute la articolul 225.

Domnul Ion Sturzu:

Da, domnule deputat, articolul 225, dacă ne uităm la denumirea lui, ne vorbeşte despre metodele şi sursele indirecte ce urmează a fi aplicate în vederea determinării obligaţiunilor fiscale la contribuabili. Deci am zis că acest articol în felul cum a fost scris în anul 1998 el nu a fost tradus în modul cuvenit şi, respectiv, îl avem aşa cum îl avem. Deci el nu poate fi aplicat. Astăzi se propune o claritate în vederea ajustării acestui articol şi, aplicîndu-l, vom avea efectele respective.

Dumneavoastră spuneţi că eu vorbesc ceva arbitrar. Nu este adevărat. În 2006, în 2007 s-au făcut, s-au instalat posturi fiscale la diferiţi agenţi economici. Avem concret cifre pe agenţi economici, la care în momentul cînd a fost instalat postul fiscal, volumul vînzărilor a crescut de la 2 ori pînă la 16 ori. Eu am informaţia, pot să v-o dau. Nu aş vrea să nominalizez contribuabilii.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Sturzu,

Să procedăm în felul următor:  întrebări, răspunsuri, vă străduiţi mai compact.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Preşedinte.

Eu am o doleanţă. Eu cred că nimeni nu neagă, că noi trebuie să perfectăm şi obiectul impunerii, şi metodele de reglementare a impunerii. Dar daţi, pentru a doua lectură, să ne gîndim bine  cum le facem, pentru că putem nimeri chiar într-o colizie juridică şi într-un haos, cînd de o persoană va depinde totul pe parcursul unui an fiscal, cît trebuie să plătească agentul economic. Dumneavoastră, domnule ministru, imaginaţi-vă că s-a stabilit postul fiscal în mai. Să luăm un restaurant. Şi peste două luni cum prevedeţi dumneavoastră, îi iulie, da? E clar că este o perioadă cînd veniturile la aceste întreprinderi sînt mai majore decît iarna. Şi dumneavoastră le stabiliţi obiectul impunerii şi impozitul pe care trebuie să îl plătească pe tot parcursul anului fiscal.

Domnul  Marian Lupu:

Tragem aşa o concluzie.

Stimaţi colegi,

Mă iertaţi. Sînt nuanţe importante, trebuie să se lucreze pentru lectura a doua, să fie precizări.

Domnul Iurie Bolboceanu:

…  Eu zic pentru lectura a doua să lucrăm serios, pentru că sînt momente foarte negative.

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord. Microfonul.... Cine era primul, stimaţi colegi?

Microfonul nr. 4.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule viceministru,

Vreau să îmi răspundeţi la o întrebare simplă. Spuneţi, vă rog, această lege are impact regulatoriu?

Domnul Ion Sturzu:

Da, este aviz. Sînt avizele de la toate persoanele care urmau să le prezinte.

Domnul Ivan Banari:

Bine, noi avem un grup de lucru format de Parlament. Avem o Comisie specială formată de Parlament, care nu şi-a încetat activitatea şi nu au fost discutate. Eu sînt membru al acestei Comisii. Acest proiect de lege nu a fost discutat la această Comisie. Şi vreau să ne spuneţi din ce cauză.

Domnul Ion Sturzu:

Eu să vă spun din ce cauză? Eu pot să vă spun opiniile instanţelor care au examinat acest proiect, anexate la dosar pînă la prezentarea acestuia în Parlament. Ministerul Economiei şi Comerţului pozitiv, Ministerul Justiţiei – pozitiv, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei – pozitiv. Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei – pozitiv, grupul de lucru pentru reglementarea activităţii de  întreprinzător pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului – pozitiv. Au fost prezentate toate acele materiale care urmau să fie prezentate. Şi le am anexă la...

Domnul Ivan Banari: 

Domnule Preşedinte,

Noi nu avem aceste materiale.

Domnul Ion Sturzu:

Poftim.

Domnul Ivan Banari:

Deci sînt materialele ministerelor.

Domnul  Marian Lupu:

În acest caz, am să rog să fie distribuite aceste materiale pentru lucru în procesul de pregătire pentru...

Domnul Ivan Banari:

Următoarea întrebare. În acest proiect de lege, în nota explicativă, sînt stipulate cinci domenii, patru domenii. Puteţi să ne spuneţi cam cîţi agenţi economici din acei 140 de mii înregistraţi revin acestor domenii?

Domnul  Ion Sturzu:

Domnule deputat,

Dacă o să încerc să numesc o cifră concretă, nu am să fiu corect, deoarece, astăzi, agentul economic, cînd se înregistrează, declară că se va practica mai multe activităţi. La Biroul Naţional de Statistică, în dependenţă de caz, cineva indică vreo activitate şi uită de toate celelalte. Noi am estimat sistemul informaţional al Serviciului Fiscal prin alte metode, adică am văzut cei care au obiecte ale impunerii specifice şi care revin anume acestor activităţi şi am stabilit că, la momentul de faţă, sînt circa 8 mii 500 agenţi economici. Ea poate să fie plus, minus mai mare undeva la vreo 10%.

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru, 

Vă spun eu, dacă dumneavoastră nu cunoaşteţi. Biroul Naţional de Statistică nu ţine evidenţa care agenţi economici cu ce se ocupă. Nici nu este în anuar, în cărţulia aceasta micuţă, care an de an se micşorează, devine tot mai mică, şi tot mai subţire, nu este nimic referitor la agenţii economici din Republica Moldova. Noi nu îi avem. Avem nevoie de tot, numai nu de agenţii economici. Eu data trecută, la şedinţa de ieri am spus acest lucru.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. 

Domnul Ivan Banari:

Acum vă spun eu. Din acei 140 de mii de agenţi economici înregistraţi 56% practică comerţ în diferite domenii. Pe lîngă aceasta, mai adăugaţi 20–30% care practică serviciile. Acestea sînt domeniile principale. Practic, astăzi, dumneavoastră aţi avut un proiect de lege, care vă permite să introduceţi impozitarea vînzărilor estimate la majoritatea 70% din agenţii economici din republică.

Domnul Ion Sturzu:

Domnule deputat.

Să fim foarte atenţi atunci cînd numim careva cifre ca exemple. Eu am zis că eroarea plus, minus 10% de la 8 500, fiindcă majoritatea dintre acei care astăzi practică comerţul, practică comerţul, deci practică nu numai comerţul cu amănuntul şi angro. Adică cifrele rostite dumneavoastră cred că sînt departe de realitate.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Continuăm.

Domnul Ivan Banari:

Atunci o întrebare mai simplă. Spuneţi, vă rog, dumneavoastră şi pînă acum aţi făcut aceste posturi vamale la întreprinderile care au produs şi au realizat acolo, la întreprinderile care s-au ocupat cu vinderea petrolului, cu carburanţi, deci aici au fost acestea, la depozitele angro? Practic, aceste trei direcţii eu le cunosc, unde dumneavoastră şi pînă acum  aţi făcut aceste lucruri. Pentru aceasta nu v-a trebuit lege. De ce a trebuit acest lucru să îl puneţi …

Domnul Ion Sturzu:

Într-adevăr, din anul 2006, atunci cînd am văzut că se admit  evaziuni fiscale în proporţii mari şi cînd am stabilit metodele de evaziune, s-au instituit posturi fiscale în mai multe domenii, inclusiv la acelea de care aţi vorbit dumneavoastră. Practica ne-a vorbit că, în momentul în care era instituit postul fiscal, volumul vînzărilor creştea de la 2 ori pînă la 16 ori. Pleca postul fiscal, iarăşi reveneau la aceleaşi vînzări, care erau pînă la momentul instituirii postului fiscal. Văzînd acest lucru şi studiind practica internaţională, ne-am dat seama că sînt necesare, în regim de urgenţă, modificări ale legislaţiei, lucru pe care l-am şi făcut şi îl promovăm acum.

Domnul Ivan Banari:  

Bine. Eu vă mulţumesc pentru răspunsuri.

Domnule viceministru,

Dumneavoastră faceţi un precedent  nu chiar bun. Nu cred că în alte ţări este o asemenea practică. Deci aceasta e una. A doua, aţi găsit nu cel mai potrivit moment. Eu v-aş ruga să intraţi la agenţi economici care se ocupă cu vînzările acum şi veţi vedea ce vînzări au ei. Oamenii s-au speriat de aceste preţuri care cresc zi de zi. Deci, practic, tot au pus în ciorap. De aceea, aici este o greşeală. Eu propun, domnule Preşedinte, ca să fie retras acest proiect de pe ordinea de zi.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Am înregistrat.

Microfonul nr. 3.

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule viceministru,

Referitor la completarea articolului 13 cu litera d), pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu articolul 225 în mărime de 15 la sută din depăşirea venitului. Ceea ce am discutat noi în cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe, poziţia Guvernului rămîne aceeaşi sau puteţi să aduceţi alte argumente referitor la acest completări?

Domnul Ion Sturzu:

De fapt, eu ştiu, poziţia Guvernului rămîne aceeaşi, dar noi putem să mai discutăm suplimentar la a doua şedinţă şi să mai introducem careva clarităţi, dacă o să fie necesar.  

Domnul Gheorghe Popa:

Vă mulţumesc.

Şi aş solicita totuşi dumneavoastră să aduceţi nişte exemple concrete referitor la depistarea evaziunilor şi fraudelor fiscale în activitatea agenţilor economici, care cad sub incidenţa acestui proiect de lege. Poate şi unii deputaţi sînt fondatori. Domnul Oleinic, corect.

Domnul Ion Sturzu:

Nu ştiu, dar...

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Limita...

Domnul Ion Sturzu:

Domnule deputat,

Într-adevăr, noi avem această informaţie. Eu nu aş vrea să nominalizez agentul economic din două motive: facem reclamă acestuia şi, în al doilea rînd, este vorba de taina comercială a lui şi pe urmă pot să am careva posibil careva consecinţe negative. Dar pot să vă zic, care vă interesează, în mod legal, noi vă prezentăm informaţia în scris şi o să vă convingeţi că vînzările cresc de la 2 ori pînă la 16 ori.

Această creştere s-a constatat în 2006. Ulterior, revenind în anul 2007 la aceeaşi categorie de contribuabili, s-a stabilit că dînşii au... o parte din ei au menţinut nivelul stabilit în rezultatul postului fiscal. Şi, ca rezultat al postului, aceste vînzări au mai crescut încă de trei ori. Adică, noi avem această informaţie şi dacă vă interesează pe contribuabili... 

Domnul Gheorghe Popa:

Bine, vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Vă rog să mă înscrieţi cu luare de cuvînt.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

La început aş vrea să vă întreb care este salariul mediu al inspectorilor fiscali.

Domnul Ion Sturzu:

Salariul mediu al inspectorului fiscal este identic ca şi la toate instituţiile publice din Republica Moldova.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Numiţi o cifră, vă rog. 

Domnul Ion Sturzu:

Adică eu n-aş vrea să le spun, fiindcă este aceeaşi schemă de salarizare, pe care, cred, o cunoaştem toţi. Este aceea ce este. Eu nu pot să spun acum o cifră corectă, că acuşi o să ia cineva anuarul statistic şi o să îmi spună că am greşit cu zece lei. Adică, este cel care.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, dumneavoastră aici de multe ori aţi greşit astăzi. Aţi spus că plus, minus 10%, aceasta nu este de important. Aşa că mai puteţi să mai greşiţi încă o dată.

Domnul  Ion Sturzu:

Atunci în jur la 2 mii de lei.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

În jur la 2 mii de lei. Şi atunci, stimaţi colegi, domnul viceministru a declarat că în Republica Moldova nu există cultura plăţilor pentru obligaţiuni fiscale, adică nu există. Ea nici nu poate exista, fiindcă dacă noi avem inspectori fiscali care au salariu de 2 mii de lei şi care va fi la acest post fiscal şi va sesiza că prin această întreprindere zilnic trec acolo milioane de lei. Şi va trebui să fixeze aceste fluxuri de bani la această întreprindere care va fi monitorizată. Va apărea, ştiţi, foarte rapid înţelegerea între acei doi, între manager şi cel care e la postul fiscal, chiar dacă el va fixa acolo o sumă oarecare care dumneavoastră aţi menţionată, că, uite, au crescut vînzările ş.a.m.d., dar, pînă la urmă, domnule.

Stimaţi colegi,

Ascultaţi că voi faceţi numai aici votări automate, în loc să vă gîndiţi la aceea că aceasta nu dă absolut nici un efect.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Eu vă rog, nu dialogaţi cu sala, dar puneţi întrebarea care vă frămîntă. Eu vă rog. Sala nu o luaţi în consideraţie. Vorbiţi ce vreţi să spuneţi.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru, 

În ceea ce priveşte aşa-numitele evaluări sau estimări indirecte, dumneavoastră aveţi această posibilitate şi, conform Codului fiscal în vigoare. În afară de aceasta, guvernarea a constituit Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Adică, e foarte simplu de lucrat, ca să puneţi la punct agentul economic care comite încălcări. Fiindcă această normă, introdusă la articolul 15, că el va plăti 15% din depăşirea venitului brut, el va plăti o dată şi pe urmă iar va merge pe aceeaşi cale, adică nu are nici o soluţie pentru îmbunătăţire.

De aceea, noi considerăm că acest proiect de lege nu va aduce rezultatele scontate pînă cînd acei care sînt în Inspectoratul Fiscal nu vor fi remuneraţi aşa cum se cade măcar la nivelul deputaţilor – 6500 de lei. Măcar la aceste salarii. De unde? Mai puţin  deputaţilor şi  o să avem de unde  să dăm salarii acelor care, de pildă, să educe în Republica Moldova această cultură de plată pentru obligaţiunile fiscale. De altfel, degeaba facem aceste mişcări populiste.

Domnul Ion Sturzu:

Domnul deputat,

Eu pot să răspund şi aceasta a fost ca o constatare? Dacă îmi permiteţi, pot să răspund. Deci, de fapt, astăzi la acelaşi salariu de 2000 de lei, rezultatele activităţii acestor posturi fiscale ne vorbesc de la sine, de la 2 pînă la 16 ore s-a mărit volumul de vînzări. Da, nu  este exclus şi elementul de coruptibilitate a angajaţilor Serviciului Fiscal.

Pentru acest scop, cum aţi vorbit dumneavoastră, este Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care urmează să monitorizeze activitatea lor şi numai a lor. În afară de aceasta, este Ministerul Afacerilor Interne care exact face acelaşi lucru. Plus, şi pe noi ne deranjează mult această situaţie. Şi noi, ca să eliminăm cumva această neclaritate, s-a decis că colaboratorul postului fiscal, care s-a instituit la un agent economic, nu poate să se afle la acest post fiscal mai mult de două zile pe perioada de 30 de zile în care s-a instituit postul fiscal. Şi, vă daţi seama, dacă doi colaboratori peste două zile se schimbă, deci se minimalizează la maximum şi interesul acelui care vrea să mituiască pe cineva şi posibilităţile.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Fracţiunea parlamentară propune ca acest proiect de lege să fie respins.  

Doamna  Maria Postoico:

Este clar.

Microfonul nr. 4.

Domnul Marcel Răducan:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Domnule viceministru,

Nu am vrut să ies la proiectul respectiv la tribună, la microfon, dar am văzut că încercaţi să citiţi nişte lecţii aici, în Parlament. Să demonstraţi că sînteţi mai mare patriot ca acei care sînt în sală. Plus la toate, în momentul în care nu v-a ajuns bagajul de cuvinte, ca să expuneţi ce aveţi de spus, aţi recurs la citirea avizelor Comisiei sau avizelor pe care le aveţi în faţă.

Doamna  Maria Postoico:

Eu vă rog întrebarea.

Domnul Marcel Răducan:

Da, mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Ce vreau să zic? Atunci am hotărît să ies, să vă citesc şi eu avizul Comisiei, avizul Direcţiei juridice a Parlamentului, care nu este în opoziţie, cum spuneţi dumneavoastră, dar este la susţinerea Fracţiunii majoritare, unde spun foarte clar că: “mai mult ca atît, s-a constatat că normele respective ale proiectelor de lege menţionate contravin principiului constituţional al prezumţiei nevinovăţiei, stabilit de articolul 21 din Constituţie, care prevede că orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd nevinovăţia sa nu va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces judiciar”. Ce ziceţi de aceasta?

Domnul Ion Sturzu:

Eu vreau să zic: la această întrebare am răspuns. Dacă mai este nevoie, eu pot să pornesc iarăşi de la început.

Domnul Marcel Răducan:

Domnule viceministru,

Eu v-am spus încă o dată: nu încercaţi să citiţi lecţii. Dar eu v-am întrebat, deci este Constituţia Republicii Moldova, pe care dumneavoastră sînteţi obligat să o cunoaşteţi. Este Direcţia juridică a Parlamentului  Republicii Moldova, care dă avize şi nu este ultima instanţă.  Şi se referă clar la un articol din Constituţie, articolul 21, care este părerea, scurt pe doi, care este părerea dumneavoastră referitor la acest... se încalcă sau nu se încalcă?

Numai nu îmi citiţi lecţii.

Domnul Ion Sturzu:

Articolul 52 urmează să fie examinat în strictă concordanţă cu articolul 58. Articolul 58 alineatul (2) spune că povara fiscală urmează să fie repartizată proporţional pe umerii tuturor contribuabililor din Republica Moldova. Şi eu, mergînd mai departe, am vorbit că sînt, deci noi am analizat eşantionul de 8 mii de contribuabili şi am stabilit că o parte din ei achită şi o parte nu achită.

Şi, în acest context, da, nu se respectă acest principiu faţă de acea categorie de contribuabili care nu achită impozitele. Şi ca să îi punem în condiţii normale, s-a intervenit cu această modificare la lege.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Eu cred că nu trebuie să vă supăraţi, că vă revine obligaţiunea să prezentaţi şi aşa legi în Parlament.

Dar eu, stimaţi colegi, pe parcursul a 7 ani de zile, de cîte ori am întrebat aici în Parlament şi reprezentanţii vamei, şi reprezentanţii Serviciului Standardizare şi Metrologie care ţin evidenţa calităţii produselor şi mărfurilor importate în ţară, tot timpul mi s-a spus, mai ales vama, nici un caz de contrabandă nu a fost depistat în ultimii 7 ani de zile, indiferent de marfă.

Domnule ministru,

E cunoscut faptul că, într-adevăr, esenţa legii prezentate este dorinţa de a acumula la buget mai mulţi bani pentru acoperirea acestor găuri pe care le avem acum tot mai mari în bugetul de stat.

Dar eu am aşa o întrebare. Orice lege cînd se prezintă trebuie să aibă un început şi un final. Care e suma pe care dumneavoastră o preconizaţi să fie acumulată în urma implementării legii menţionate de către Ministerul Finanţelor, de către Guvern, mai bine zis. Aşa e, fiindcă eu îmi închipui de la cine vine legea aceasta,

Deşi toate bazele angro, toţi angrosiştii şi toţi importatorii de mărfuri în ţară sînt controlaţi de guvernanţi. Aşa că eu nu ştiu cu cine o să lupte Ministerul Finanţelor şi Inspectoratul Fiscal. Cred că cu acei de la ţară, care prăşesc, care produc lapte ş.a.m.d., cred că cu aceea. Dar totuşi, domnule ministru, care e totuşi suma care dumneavoastră preconizaţi să fie acumulată?

Domnul Marian Lupu:

O cifră estimativă.

Domnul Ion Sturzu:

Domnule deputat,

De fapt, noi atunci, cînd am purces la modificarea Codului fiscal, nu ne-am pus ca scop să majorăm veniturile la buget, astfel încît să astupăm acele găuri despre care aţi vorbit.

De fapt, nu ne-am pus ca scop să contribuim la aceea ca contribuabilii să îşi realizeze pe deplin obligaţiunile prevăzute de legislaţie, adică să îşi achite impozitele. Şi să spunem că noi ne-am oprit şi am estimat cam care ar fi această sumă care, posibil, o vom încasa-o la buget, nu pot să spun, fiindcă noi nu ne-am pus-o ca scop.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Atunci aici taman trebuie să atragem o atenţie deosebită propunerii invocate de colegul Răducanu, fiindcă aceea că noi încălcăm articolul 21 din Constituţie ce ţine de prezumţia nevinovăţiei, aceasta este o problemă foarte mare a legii propuse de dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Sturzu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi comunică următoarele.

Elementul conceptual al proiectului de lege prezentat presupune completarea articolului 225 din Codul fiscal cu norme prin care se oferă posibilitatea pentru calcularea ulterioară de către organul fiscal a veniturilor din vînzări şi, respectiv, a obligaţiilor fiscale aferente acestora, pornind de la utilizarea rezultatelor obţinute în urma instituirii posturilor fiscale la contribuabili.

În acest sens, mecanismul de estimare a obligaţiilor fiscale prin metode şi surse indirecte se va aplica agenţilor economici din sfera comerţului cu ridicata şi amănuntul, alimentaţiei publice, industriei extractive, prestării de servicii hoteliere, de transport şi comunicaţii.

În dependenţă de rezultatele obţinute de la selectarea contribuabililor în baza criteriilor de risc, la agenţii economici din domeniile specificate vor fi instituite nu mai puţin de două ori pe an posturi fiscale care vor asigura înregistrarea volumului de livrări de mărfuri şi servicii în evidenţa contabilă a acestora.

Prin urmare, estimarea obligaţiilor fiscale se va efectua în cazul în care se va stabili că livrările de mărfuri sau prestarea de serviciu în medie pe zi sînt mai mici de 75 la sută faţă de livrările şi prestările în medie pe zi înregistrate în perioada funcţionării posturilor fiscale, dar aici, la Comisie, s-a discutat şi au fost şi alte propuneri. Pentru lectura a doua o să vă propunem cifra... în comisie o să luăm decizie, poate va fi şi micşorată.

Totodată, pentru agenţii economici a căror venit estimat va depăşi venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă, diferenţa de venit urmează a fi impozitată cu 15 la sută. Concomitent, proiectul prevede că să nu fie calculată majorarea de întîrziere pentru neachitarea obligaţiilor fiscale estimate în conformitate cu prevederile articolului 225 din Codul fiscal.

Concomitent, Comisia va ţine cont de avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice şi de amendamentele deputaţilor la examinarea proiectului de lege menţionat în a doua lectură.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare şi aprobare în primă lectură.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:  

Eu mai degrabă am o propunere pentru Comisie în legătură cu ceea ce s-a discutat aici. Este, desigur, un exemplu clasic cînd, prin metode restrictive şi administrative, noi dorim să majorăm partea de venituri a bugetului. Şi noi ştim din istoria altor state că măsurile restrictive şi administrative nu dau efectul scontat.

Domnul ministru nu a putut să răspundă la întrebarea care sînt veniturile estimate. Şi eu cred că nimeni nu poate să răspundă la această întrebare. Dar noi putem cu dumneavoastră să presupunem care va fi dauna acestui document care, de fapt, este orientat asupra micului business. Problemele... eu cred că business-ul organizat, business-ul serios nu are probleme de acest gen şi el plăteşte impozite, de bine de rău.

Dar micul business în Republica Moldova, care şi aşa se găseşte într-o situaţie extraordinar de complicată, noi, în loc să stimulăm, noi, în loc să democratizăm, să liberalizăm legislaţia, ca oamenii singuri să dorească să plătească impozite, noi încercăm, prin aceste metode. Desigur, va stimula corupţia, desigur, va complica atmosfera în acest domeniu. Şi noi cu dumneavoastră, oameni care doresc să facă bine acestei ţări sau acestei categorii de business, noi le complicăm viaţa.

De aceea, Fracţiunea Partidului Democrat  propune ca acest proiect să fie întors în Comisie, să îl mai examinaţi, stimaţi prieteni, fiindcă e uşor de a ridica mîna, dar pe urmă va fi greu de reparat aceste complicaţii.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În primul rînd, vreau să vă răspund, domnule Diacov. Agenţii care respectă legislaţia în vigoare nu o să suporte nici o pedeapsă. Acesta e un moment.

Al doilea. Aici mai mult este vorba de a-i pune pe toţi agenţii economii în condiţii egale. Am în vedere respectarea legislaţiei şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de bugetul de stat sau bugetele locale.

Şi al treilea moment. Eu vreau să vă spun că, dacă o să faceţi o analiză, de exemplu, a restaurantelor în Chişinău, o să vedeţi că aceste structuri prospere, dar nici unul, practic, foarte puţini sînt agenţii care arată profit, foarte puţini. Dar se dezvoltă, cresc ca ciupercile.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nouă nu ne pare rău. Trebuie să îi punem pe toţi în condiţii egale să se achite cu statul, căci avem şcoli, avem grădiniţe de copii, avem instituţiile pentru cultură ş.a.m.d., trebuie să amenajăm şi teritoriul şi alte lucruri. Dar, în primul rînd, trebuie să îi punem pe toţi în condiţii egale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Nu putem să nu fim de acord cu dumneavoastră în ceea ce spuneţi dumneavoastră că mulţi agenţi economici ascund veniturile. Păi, ei de aceea şi le ascund, fiindcă primesc scrisori, primesc diferite propuneri ca să finanţeze nişte lucruri ca... trebuie să scoată de undeva banii aceştia. De aceea sînt nevoiţi să le ascundă.

Acum întrebarea. Introducerea modificărilor propuse în acest proiect de lege presupun că în viitor orice agent economic poate cădea sub incidenţa lor. Deci şi orice agent economic poate fi penalizat. Şi eu, în temeiul celor spuse acum, prin această propoziţie, vreau să vă întreb: dumneavoastră aveţi raportul grupului naţional de lucru care se ocupă cu reglementarea activităţii de antreprenoriat sau nu?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Toate avizele anunţate aici sînt la noi.

Domnul Ivan Banari:

De ce nu am eu atunci ca deputat în Parlament, de ce nu au alţi deputaţi în Parlament?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O să vă prezint, autorii o să vă prezinte.

Domnul Ivan Banari:

Domnule preşedinte,

În avizul Direcţiei juridice este alineatul (5) care scrie în felul următor: “de asemenea, nu sînt prezentate informaţii privind efectuarea expertizei privind protecţia concurenţei conform articolului 9 şi în continuare conform textului”.

Proiectul de lege, punctul 6 – proiectul de lege nu este însoţit de informaţii privitor la analiza impactului de reglementare care este obligatorie în baza articolului 4 şi articolului 13 din Legea nr.235 din 20.07.2006 privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

La fel lipseşte şi avizul Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător. A avut în vedere grupului de lucru, deci el lipseşte. Pe data de 5 iunie, astăzi noi sîntem în ziua de 12, 13, deci 7 zile în urmă el nu era. Nu putea să apară după, el trebuia să vină în pachet cu toate documentele care au venit de la Guvern. Înseamnă că el nu este. Deci să punem punct, este el sau nu este.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aţi primit răspuns.

Domnul Ivan Banari:

Nu este.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Şi trebuie să vă răspund încă o dată? A citit domnul Sturza aici, de la tribuna aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnul, colegul nostru, domnul Banari, ne-a semnalat, după ce a vorbit de la microfon, aceste documente sînt şi sînt imediat multiplicate şi distribuite. Altă problemă trebuie să ... de ce ele nu au fost incluse, din start, în pachetul respectiv?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Dumneavoastră sînteţi o persoană pregătită?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Totuşi noi dorim să facem ordine în ceea ce priveşte plata impozitelor. Dumneavoastră aţi promovat amnistia fiscală, care i-a afectat pe acei care, de pildă, sînt disciplinaţi şi care promovau cultura plăţii impozitelor în Republica Moldova.

Dar aici noi, practic, evităm principiul, chiar şi principiul contabilităţii noastre. Sînteţi aici mulţi dintre dumneavoastră care cunoaşteţi standardele de contabilitate, forma numărul 2, care se numeşte “rezultate financiare”, care se începe cu venitul brut, pe urmă sînt toate cheltuielile şi ajungem la venitul înainte de impozitare.

Eu vreau să vă întreb: prin formula care se include aici în acest proiect de lege, venitul brut estimat cum va fi reflectat el în contabilitate, în forma numărul 2, ca pe urmă să apară, de pildă, mai departe ca să fie venit impozabil. Cum? Spuneţi-mi, vă rog, fiindcă atunci faceţi modificări la standarde de contabilitate, indicaţi în care, de pildă, standard se va include această chestie. Fiindcă principiul fiscalităţii, venitul brut, dar nu venitul brut estimat. Fiindcă aceasta e ceva care, de pildă...

Domnul Marian Lupu:

Bine, rugăm să ne...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi estimăm că dumneavoastră aveţi un milion sau două, sau trei.

Domnul Marian Lupu:

Explice, microfonul nr.1.

Domnul Ion Sturzu:

Deci, într-adevăr, evidenţa contabilă se ţine în baza standardelor naţionale de contabilitate. Codul fiscal prevede careva norme şi anume spune că venitul care se indică în dările de seamă financiare poate fi ajustat în dependenţă de careva situaţii şi sînt enumerate. În cazurile în care sînt supracheltuieli făcute pentru deplasare, cazurile în care sînt făcute supracheltuieli pentru reclamă şi, respectiv, în cazul în care se adoptă aceste modificări, va fi ajustat acest venit şi el se indică în declaraţia fiscală care se va prezenta la Serviciul fiscal.

Modificările respective nicidecum nu atrag după sine modificarea  evidenţei contabile care se ţine în baza standardelor naţionale.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Eu îmi cer scuze, dar dumneavoastră ceva încurcaţi. Ceea ce aţi spus dumneavoastră, acestea sînt de acum cheltuieli înregistrate şi ele pot fi mai mari decît cele prevăzute. Adică, noi avem în Codul fiscal aşa-numitul capitol “Deduceri”. Da, noi nu putem să deducem cît vrem, sînt nişte limitări şi aceste deduceri se stabilesc prin hotărîre de Guvern, deplasări şi alte chestii.

Adică, avem nişte consumuri sau cheltuieli înregistrate şi cînd vine, de pildă, controlul fiscal, spune că aici sînt în plus şi le scoatem din aşa-numitele cheltuieli care se. pentru fiscalitate...

Domnul Ion Sturzu:

Da, eu am înţeles.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ele rămîn ca costurile întreprinderii, dar nu sînt aplicate pentru fiscalitate.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastră cunoşteţi foarte bine aceste lucruri.

Domnul Ion Sturzu:

Eu am înţeles.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu altceva am avut în vedere, că aici...

Domnul Marian Lupu:

Domnule deputat,

Eu, vă rog frumos, eu înţeleg că sînt teme profesionale foarte interesante, contabile, discutăm pe baza sistemului de conturi naţionale, dar totuşi haideţi să ne oprim la idee şi să...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Ideea este că noi, prin acest proiect de lege, în principiu ne ducem într-o parte de la conceptul fiscalităţii în Republica Moldova. Venitul brut fixat documentat nu este estimat. Şi venitul brut el poate fi fixat numai prin înscrierile contabile, dar nu prin.

Domnul Marian Lupu:

Noi ne ducem sau nu ne ducem.

Domnul Ion Sturzu:

Deci pot să zic că nu ne ducem. Eu am adus poate exemplu nu atît de reuşit cu cheltuielile. Astăzi, de asemenea, în conformitate cu Codul fiscal, agentul economic este obligat să îşi estimeze şi un şir de venituri care le-a primit cu titlul de donaţie, adică gratis, nu are preţ. Astăzi are dreptul să-şi estimeze veniturile efective şi trebuie să le estimeze în scopuri fiscale atunci cînd face vînzări de mărfuri şi servicii pe un preţ mai mic, decît preţul de cost. Respectiv, şi această modificare se completează la acestea două care, de fapt o să nimerească numai în declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Avansăm.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi ne reiterăm poziţia. Dacă nu se acceptă ceea ce a propus domnul Diacov, să fie remis Comisiei, respins, fiindcă altfel noi încălcăm principiul fiscalităţii care a fost promovat de Codul fiscal. Încălcăm acest principiu.

Domnul Marian Lupu:

Voi supune votului.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

Două întrebări foarte scurte. Prima întrebare: dacă dumneavoastră, în calitate de preşedinte de comisie, cunoaşteţi care este procentul economiei tenebre sau economiei subterane? Economia tenebră sau economia subterană în Republica Moldova, care este procentul. Asta este prima întrebare.

Şi a doua întrebare. Legea care dumneavoastră o prezentaţi astăzi va contribui la majorarea acestui procent sau la micşorarea lui?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vedeţi, această cifră nimeni nu poate să o numescă, precisă, cifra economiei tenebre, nimeni. Dar vreau să vă spun că modificările acestea o să aducă la micşorarea acestei cifre.

Domnul Veaceslav Untilă:

Pot să vă spun eu, domnule preşedinte, că această cifră este în jur de 75% la sută.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Diferite pot fi.

Domnul Veaceslav Untilă:

Da, şi vreau să vă zic că Preşedintele Voronin, care este şi preşedintele comuniştilor, de foarte multe ori vorbeşte despre reforme liberale. Deşi noi vorbim, noi spunem că nu există reforme liberale comuniste, dar principalul principiu de bază al economiei liberale este implicarea minimă a  statului în economie.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun: noi trebuie să avem situaţia cînd toţi agenţii economici se achită cu statul.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În condiţii egale.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braga,

Vă rog, microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule preşedinte,

Acumulările la buget constituie scopul proiect de lege, dacă eu înţeleg corect. Da?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În primul rînd, eu spun aşa, că scopul proiectului este punerea în condiţii egale pe toţi agenţii economici.

Domnul Vladimir Braga:

Spuneţi-mi, vă rog, ce condiţii neegale sînt astăzi, pentru că discuţia în sala aceasta este aceea că agenţii economici sînt vinovaţi. Dar noi toţi care sîntem în sala aceasta ştim că, în egală măsură, dar poate chiar mai mare, sînt controlorii, nu se acumulează la buget sau acei care trebuie să respecte legislaţia, să o aplice, să îi pedepsească pe acei care încalcă legislaţia, dar nu să caracterizăm că, uite, sînt 10 din 20 de mii sau din 200 de mii de agenţi economici care încalcă legislaţia şi pentru ceilalţi 180 de mii să facem lege, ca să îi atragem ca să fie în condiţii egale.

După părerea mea, este o greşeală, pentru că domnul ministru, de la tribună, a spus că sînt cazuri. Dacă în cadrul Parlamentului nu se numesc nişte cazuri concrete că s-au luat măsuri cu respectivii din domeniul respectiv sau... nu ştiu, trebuie  să fie puse pe masă nişte lucruri. Şi domnul ministru astăzi spune că au fost cazuri.

După convingerea mea, nu este corect absolut o atare abordare. În primul rînd, noi avem organe speciale pentru acumulările la buget. Şi acest organe, dacă nu îşi exercită funcţiile, ele nu trebuie să arate cu degetul că cineva, un director de restaurant sau un proprietar de restaurant e vinovat în aceasta. Vinovat este acel care acumulează şi nu acumulează sau are alte relaţii, ca să nu le numesc eu de la acest microfon. Ce atitudine aveţi dumneavoastră faţă de aceea ce am spus eu acum?

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu pot să vă spun că puteţi avea viziunea dumneavoastră. Aceasta este părerea dumneavoastră. Eu am altă părere.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Toţi agenţii economici trebuie să achite obligaţiile pe care le au ei conform legislaţiei în vigoare. Şi dacă toţi o să respecte legislaţia, nu o să avem probleme.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu vă mulţumesc.

Domnule Banari,

Nu vă supăraţi, dar aţi avut ieşire la microfon la Comisie şi la autor, este a doua ieşire. O să vă înscrieţi la luarea de cuvînt. Bine.

Stimaţi colegi,

Intrăm în faza luări de cuvînt.

Domnule Banari,

Vă rog începeţi.

Domnul Ivan Banari:     

Eu vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să menţionez că, pregătindu-mă de această şedinţă în plen, am avut mai multe întîlniri cu agenţi economici în teritoriu, unde am întîlnit doar nedumerire. Înţeleg foarte bine că problema este cu acumulările la buget. Înţeleg foarte bine că Ministerul Finanţelor vrea să îşi uşureze într-un fel activităţile sale. De ce să mergi la nişte agenţi economici şi să le verifici activitatea lor, să faci nişte controale permanent, dacă e destul să îi alegi pe acei care pot aduce la buget sumele necesare şi cu aceasta să termini.

Stimaţi colegi,

Vreau să menţionez un lucru, care pînă acum nu l-am observat la întîlnirile cu alegătorii, la întîlnirile cu directorii de întreprinderi. Presiunile statului, presiunile Guvernului duc la aceea că mulţi agenţi economici, care au vînzări de 20, de 30 de milioane de lei anual, închid afacerile sau le trec peste graniţă. Vreau să vă gîndiţi la acest lucru. Nu văd posibilitate de a activa mai departe. După două, trei controale care durează cîte o lună, dar cîte o dată chiar şi cîte două luni, deci, ei sînt nevoiţi să închidă activităţile. În cel mai bun caz, propun cuiva în chirie acele obiecte pe care le au, adică acele încăperi pe care le au şi îşi închid afacerea. În cel mai rău caz, vînd afacerea şi pleacă peste hotare.

Vreau să menţionez şi situaţia care s-a creat astăzi în business-ul mic şi mijlociu. Eu, de la această tribună, am adus un exemplu. Noi, în Moldova, avem astăzi doar 30 şi jumătate de mii, 30,5 mii de întreprinderi mici în Republica Moldova, ceea ce constituie undeva la 9 – 10 întreprinderi la 1000 de locuitori. Cel mai mic indice din toate ţările din Europa. Nici o ţară europeană nu are aşa un indice – 10 întreprinderi mici la 1000 de locuitori.

Propunerile pe care aş vrea să le fac astăzi. Deja a sunat... eu propun să remitem acest proiect de lege. Să ne dăm foarte bine seama că el va avea un impact  negativ asupra mediului de afaceri.  Vreau să vă propun să îl discutăm cu asociaţiile oamenilor de afaceri. Nu a fost discutat, stimaţi colegi. Să îl discutăm mai profund în grupul naţional de reglementare a activităţii de antreprenoriat. Şi să îl discutăm la Comisia specială formată de Parlament, care, încă o dată menţionez, nu a fost dizolvată. Acest proiect de lege are un impact asupra majorităţii oamenilor de afaceri, majorităţii agenţilor economici. De aceea, el merită să fie discutat la această Comisie.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Vă mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Deputaţii din Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, de comun cu factorii de decizie ai Guvernului, în permanenţă au fost şi sînt în căutarea rezervelor nevalorificate pentru executarea întocmai a Legii bugetului de stat, îndeosebi la compartimentul venituri, a evaluărilor stării de lucruri în diferite ramuri ale economiei naţionale, respectării legislaţiei existente, promovării politicilor bugetar-fiscale.

Avînd această situaţie la general şi ţinînd cont de situaţia creată la compartimentul respectării legislaţiei fiscale în sfera comerţului cu ridicata şi amănuntul, alimentaţiei publice, industriei extractive, prestării serviciilor hoteliere, de transport şi comunicaţii s-a convenit la aprobarea unor modificări şi completări ale Codului fiscal, abilitînd Serviciul Fiscal de Stat cu anumite împuterniciri şi instrumente pentru obţinerea datelor absolut veridice despre activitatea contribuabililor, monitorizării operaţiunilor de vînzare – cumpărare, fără a-i stopa propriul proces de activitate şi avînd drept scop prevenirea şi depistarea cazurilor de încălcare fiscală, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligaţiunilor fiscale.

Sincer să recunosc, atît în cadrul şedinţei Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor, cît şi în discuţiile purtate cu factorii decesivi, responsabili de implementarea acestor prevederi, s-au scos în vizor diferite situaţii dificile care, la drept vorbind, sporesc impactul negativ asupra formării bugetului de stat, formează o concurenţă neloială în activitatea acestor agenţi economici, din care considerente s-a şi acceptat o astfel de abordare a problemei.

Noi, cei din Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, conştientizăm şi considerăm absolut necesar, la această etapă, să apelăm la măsura de instituire a  posturilor fiscale, pentru a evita anumite criterii de risc în activitatea agenţilor economici, care practică aceste genuri de activitate. M-aş referi, în primul rînd, la existenţa spaţiilor mari de păstrare şi comerţ, de producere în raport cu un număr foarte mic de angajaţi, fapt ce denotă că în contabilitate nu se reflectă în întregime salariile achitate.

De asemenea, existenţa permanentă a trecerii în cont a taxei pe valoarea adăugată, fără achitările ulterioare la buget, atribuirea la decontări cu bugetul a taxei pe valoarea adăugată de la întreprinderile de o zi, cifra mare de afaceri în raport cu sumele mici ale impozitelor achitate la buget şi altele.

De asemenea, Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor consideră absolut argumentate novaţiile în experienţa Serviciului Fiscal de Stat, instituirea unui număr impunător de posturi fiscale, care ar cuprinde în întregime una sau mai multe ramuri ale economiei, pentru care este specifică o mare amploare a fraudelor fiscale. Astfel, instituirea în masă a posturilor fiscale pentru prima dată a fost aplicată în perioada iunie – iulie 2007, cînd au fost instituit posturi fiscale la 133 de agenţi economici care activează în domeniul comerţului angro.

Rezultatele obţinute s-au dovedit a fi destul de impunătoare. Creşterea valorii livrărilor acestor 133 de agenţi economici în perioada monitorizată a constituit peste 600 milioane de lei faţă de perioada similară a anului precedent, ceea ce constituie o creştere de aproape de două ori.

Cu aceleaşi acţiuni, Serviciul Fiscal de Stat a recurs la monitorizarea ramurii producţiei băuturilor alcoolice tari şi alcoolului etilic în perioada noiembrie–decembrie 2007, care, drept rezultat, a avut dublarea încasărilor la capitolul accize. Ulterior, constatînd faptul apelării instituţiilor alimentaţiei publice la schema de evaziune fiscală, se constată diminuarea valorilor livrărilor, au fost instituite posturi fiscale la peste 60 de agenţi economici care organizează banchete. În perioada funcţionării posturilor fiscale doar în perioada 23 noiembrie – 9 decembrie 2007 livrările declarate ale agenţilor economici supuşi monitorizării au crescut de 1,9 ori sau cu mai mult de 3 milioane de lei faţă de perioada respectivă a anului precedent.

Să luăm monitorizarea întreprinderilor ce comercializează electrocasnice. În a doua jumătate a lunii decembrie, cît au fost monitorizate aceste întreprinderi, s-a dus la declararea de către agenţii economici a unor valori semnificativ mai mari faţă de livrările în conformitate cu perioadele precedente. Doar cîteva unităţi comerciale ale mărcii de comerţ “Bomba” valoarea livrărilor efectuate în timp de 6 zile supuse monitorizării s-a echivalat cu valoarea declarată a livrărilor efectuate pe parcursul a 25 de zile. Aş putea să continui aceste exemple. Constă doar un moment foarte important, stimaţi colegi,  în favoarea acestui proiect de lege. De rînd cu rezultatele pozitive pe care le-am menţionat, principalul este că trebuie să considerăm că cea mai mare importanţă o are ieşirea din umbră a economiei tenebre.

Fracţiunea parlamentară a Partidului  Comuniştilor în permanenţă a pledat pentru formarea şi implementarea unor reglementări foarte clare şi eficiente în activitatea fiecărui agent economic. Desigur, sînt şi unele presupuneri că, în urma adoptării acestui proiect de lege, vor avea loc anumite improvizări, anumite măsuri organizate de acei care nu vor fi de acord cu aceste modificări.

Dar, stimaţi colegi, datoria noastră este ca, în modul cel mai sincer şi cinstit, să interpretăm corect aceste abordări, să chemăm agenţii economici care practică aceste genuri de activitate la respectarea întocmai a legislaţiei  fiscale şi participarea echitabilă a fiecărui contribuabil la formarea bugetului public naţional. Noi considerăm că prevederile şi modificările în acest proiect de lege sînt absolut binevenite şi chem colegii să votăm acest proiect de lege în primă lectură.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Cosarciuc.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

În principiu, proiectul de lege prezentat demonstrează cu lux de amănunte că aşa-numita reformă liberală, promovată de către guvernarea actuală, a eşuat. Fiindcă atunci cînd s-a propus ca să fie introdusă cota zero la impozitul pe venit, imediat vine Guvernul ca să îşi compenseze pierderile de la cota zero, de la aplicarea cotei zero la impozitul pe venit şi introduc aşa-numita taxare a venitului brut estimat, care contravine conceptului politicii fiscale în Republica Moldova.

Şi a menţionat aici şi domnul Popa că, în principiu, acest proiect de lege este îndreptat pentru ca să acumuleze venituri suplimentare la buget. Dar veniturile suplimentare la buget nu se acumulează nu din cauza că agenţii economici nu plătesc impozitele. Veniturile suplimentare nu se acumulează, fiindcă în Republica Moldova nu există economie reală. Şi noi putem să facem o analiză foarte simplă. Anul trecut, exporturile s-au estimat la 1 miliard şi 300 de milioane de dolari. Importurile – la 3 miliarde 700 de milioane. Şi diferenţa balanţei comerciale – de 2 miliarde şi 400 de milioane. Este foarte clar că în Republica Moldova nu avem economie şi nu putem să ne aşteptăm că vom avea încasări la buget.

Acum în privinţa faptului că s-a introdus aşa-numitul grup de risc şi au fost evidenţiate anumite sfere: comerţul cu ridicata, alimentaţia publică, industria distractivă, prestări servicii hoteliere. Adică, în principiu, din start se încalcă principiul constituţional privind prezumţia nevinovăţiei. Adică, sînt apriori unii agenţi economici care lucrează în aceste sfere, ei sînt de acum acei care încalcă legea. Şi sînt alţi agenţi economici care lucrează în alte genuri de activitate, prestează alte genuri de activitate şi ei sînt buni. Este un drept constituţional pe care guvernarea actuală îl încalcă în fiecare zi. Şi astfel nimeni nu va crede în Republica Moldova că legislaţia fiscală mai ales este una stabilă şi asigură, de pildă, principiul constituţional că toţi sînt egali în faţa legii.

Acum este o altă chestie importantă, stimaţi colegi, în Parlamentul Republicii Moldova. Motivaţia agentului economic pentru a activa într-o economie albă, şi nu în una subterană. Şi domnul viceministru, şi colegul nostru de la Fracţiunea comunistă a spus că nu se plătesc salariile, nu se includ în evidenţă toate salariile plătite. Şi trebuie să vedem de ce are loc acest lucru în Republica Moldova. Să ne uităm la impozitul pe venit al persoanelor fizice, să ne uităm la contribuţiile de asigurări sociale. Şi atunci vom vedea că aceasta este cauza că mulţi agenţi economici caută diferite scheme ca să nu plătească salariaţii la alb, dar  le plătesc în plic şi nu plătesc astfel toate sumele necesare.

Noi, cei de la Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”, sîntem siguri că acest proiect de lege nu va soluţiona problema transformării economiei Republicii Moldova în una legală atît timp cît nu vom avea acele stimulente necesare pentru agenţii economici ca lor să le fie convenabil ca ei să lucreze la alb. Fiindcă trebuie să mergem pe calea motivării agentului economic, educării culturii agentului economic pentru ca el să plătească impozitele, dar nu iarăşi să mergem şi să aplicăm mecanisme administrative.

Fiindcă ceea ce se propune nu este altceva decît forţarea agentului economic ca el să plătească, deşi vă spun încă o dată, şi acest lucru a fost menţionat, că noi, prin acest proiect de lege, practic, încălcăm conceptul iniţial al fiscalităţii în Republica Moldova, cînd plecăm de la venitul brut şi ajungem la venitul brut estimat, care nu poate fi nici înregistrat şi nici estimat la justa valoare.

Şi un moment foarte important este totuşi motivarea acelor care lucrează în Serviciul Fiscal.

Stimaţi colegi,

Atît timp cît cei care lucrează în Serviciul Fiscal vor fi plătiţi aşa cum a spus domnul viceministru, ca şi ceilalţi toţi în medie, atît timp noi vom avea aceste cazuri cînd cultura plăţii impozitelor în Republica Moldova nu va fi stabilită şi agenţii economici nu vor fi motivaţi ca să facă acest lucru.

În fine aş vrea să reiterez încă o dată poziţia Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”, că acest proiect de lege nu va schimba situaţia. Acest proiect de lege va face ca mai mulţi agenţi economici să lucreze la negru. Acest proiect de lege va face ca mulţi agenţi economici să înceteze activitatea în Republica Moldova, să treacă Prutul în România, fiindcă acolo este mai convenabil să lucrezi astăzi.

Şi sînt foarte mulţi agenţi economici din Republica Moldova care de acum îşi  fac afaceri în România, fac acolo investiţii. Fiindcă sînt susţinuţi şi din partea statului prin politicile respective, şi din partea Uniunii Europene. Pentru ca să faci o investiţie în România poţi să capeţi un grand de 2 milioane de euro. Adică noi nu vom căpăta nimic în afară de a mări nivelul corupţiei în Republica Moldova şi de a  mai mări economia subterană în ţara noastră.

Vă mulţumesc. 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi. La această etapă, după luările de cuvînt intrăm în faza exerciţiului de vot. Prima propunere evocată în sală este cea care se referă la ideea remiterii în Comisie a acestui proiect. Ideea a fost exprimată de la microfonul nr. 4 de domnul Banari, Partidul Democrat. Supun votului această propunere, stimaţi colegi, Cine este pentru remiterea proiectului în Comisie, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 3 – 10.

Sectorul nr. 2 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 3 – 10, sectorul nr. 2? 19 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen. Cea de a doua propunere, propunerea din partea “Alianţei «Moldova Noastră»” privind respingerea proiectului. Cine este pentru această  propunere, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr. 3 – 7.

Domnul  Marian Lupu:

9 voturi.   Propunerea nu este susţinută. Propunerea evocată în raportul Comisiei de profil privind aprobarea în primă lectură a acestui proiect. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.1704 este aprobat în primă lectură. Rog să se lucreze minuţios, să se verifice absolut toate detaliile şi să fie introduse toate clarităţile pentru lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1594 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Prezintă domnul Grigoriev.

Domnul Ştefan Grigoriev:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În vederea ajustării legislaţiei Republicii Moldova la IQ-ul comunitar, la 15 februarie 2007 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.17-XVI cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, care stabileşte, la articolul 11, instituirea, în calitate de organ de control asupra corespunderii prelucrării datelor cu caracter personal cerinţelor prezentei legi, a Centrului naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal. Prin acest act normativ, s-a realizat implementarea Convenţiei europene pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, încheiată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 şi ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova la 2 iulie 1999.

Crearea autorităţii naţionale în domeniul protecţiei datelor va permite Republicii Moldova îndeplinirea obiectivului nr. 55, stabilit în Planul de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, care prevăd semnarea Acordului de colaborare cu “Eurojust” şi “Europol”. La etapa elaborării prezentului proiect de lege, a fost studiată legislaţia cu privire la protecţia datelor de statele membre ale Uniunii Europene, precum şi s-a întreprins o vizită de lucru în Ungaria, la care s-a studiat această situaţie şi la fel şi experienţa, ale căror recomandări au fost luate în consideraţie de către grupul de autori.

Astfel, potrivit prezentului proiect de lege, se propune ca conducerea generală a Centrului să fie efectuată de un director, numit de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea, desigur, în fracţiunile parlamentare şi cu avizul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică pe un termen de 5 ani. În exercitarea atribuţiilor sale, directorul Centrului va fi ajutat de un vicedirector, care va fi numit în funcţie de Parlament, la propunerea directorului Centrului.

Din punct de vedere al rangului de demnitate publică şi al drepturilor salariale, funcţiile de director şi de vicedirector ai Centrului se propun a fi similare funcţiilor de conducere din autorităţile publice centrale de rangul I. Oportunitatea stabilirii unui asemenea statut înalt pentru funcţiile de conducere a acestei instituţii este determinat de necesitatea asigurării unei reale independenţe faţă de oricare autoritate publică şi eficienţei în activitatea de control şi promovarea în Republica Moldova de către Centru a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oamenilor în procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Mai mult ca atît, IQ-ul comunitar, precum şi practica statelor Uniunii Europene confirmă şi recomandă stabilirea unui statut suficient de înalt pentru a putea garanta inviolabilitatea mandatului de conducător al autorităţilor naţionale în domeniul respectiv. În temeiul expuse, un grup de deputaţi au şi ieşit cu această iniţiativă  legislativă la discutarea şi aprobarea în Parlament.                     

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, pentru autori.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vroiam să vă întreb în legătură cu acele condiţii stipulate în acest proiect de lege cu referire la candidatura directorului pentru acest Centru sînt prevăzute mai multe criterii: studii superioare juridice, experienţă profesională de cel puţin 5 ani în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor omului. Bineînţeles cetăţenia Republicii Moldova, iar în cazul vicedirectorului care, practic, e de acelaşi rang ca şi funcţionarul public, nu este stipulat, nu sînt prevăzute aceste criterii. Consideraţi dumneavoastră necesar ca să fie acceptată o asemenea amendare al acestui proiect de lege? Pentru ca să fie aceleaşi condiţii stipulate şi cu referire la vicedirector.

Domnul Ştefan  Grigoriev:

Cred că se poate de luat în vedere aceasta.

Domnul  Marian Lupu:

Autorii acceptă.

Domnul Ion Varta: 

Şi a doua obiecţie. Atunci cînd dumneavoastră aţi stabilit acest criteriu de nu mai puţin de 20 deputaţi, urmează să vină cu această iniţiativă cu privire la suspendarea la numire. În acest caz, aplicăm un principiu antidemocratic, întrucît lipsim fracţiunile parlamentare să formuleze asemenea iniţiativă. Poate diminuăm acest număr, reducem această cifră pînă la 10 sau 8, pînă la 8, 6  sau stabilim, sau completăm? Şi atunci cînd o asemenea iniţiativă vine din partea unei Fracţiuni parlamentare, să fie acceptată această iniţiativă.

Domnul  Marian Lupu:

Deci se va examina pentru lectura a doua.    

Domnul Ştefan Grigoriev:

Să vedem, fiindcă totuşi cu majoritatea se votează, de aceea este posibilă asemenea situaţie…

Domnul  Ion Varta:

Dar poate omitem cifra şi lăsăm fracţiunea parlamentară să …

Domnul  Marian Lupu:

Deci, într-adevăr, pentru lectura a doua, stimaţi colegi, schimbarea cifrei nu este una …

Domnul Ion  Varta:

Şi  ultima sugestie cu privire la constatarea decesului de către Parlament. Ne puneţi într-o situaţie cam delicată. Nu noi trebuie să fim acei care, sînt instituţii abilitate care constată un asemenea fenomen regretabil. Şi ar fi trist dacă ne-ar reveni nouă această misiune.

Domnul  Marian Lupu:

Corect. Noi şi aşa avem situaţii dramatice şi tragice, practic, în fiecare zi aici, la noi, în plen. Nu ne mai trebuie încă ceva suplimentar, domnul Varta.

Domnul Ştefan Grigoriev:

De acord. Omitem această formulare. 

Domnul Ion Varta:

Expertiza medico-legală să o facă...

Domnul  Marian Lupu:

S-a înregistrat. Bine.

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Pentru început, domnule Preşedinte, rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt 3 – 4 minute la acest proiect de lege. Cred că avem mai multă satiră şi umor, decît tragedism în Parlamentul Republicii Moldova. Şi acum două întrebări adresate autorilor. Spuneţi, vă rog, care sînt argumentele în favoarea propunerii ca candidatura directorului general să fie prezentată de Preşedintele Republicii Moldova şi, de asemenea, propunerea de retragere să vină de la Preşedintele Republicii Moldova, Executivul Republicii Moldova, Guvernul.

Domnul  Marian Lupu:

Eu am înţeles că Preşedintele Parlamentului.

Domnul Ştefan Grigoriev:

Parlamentul.

Domnul Leonid Bujor:

Eu citesc în text. Foarte corect. Deci sînt de acord ca propunerea să vină de la Preşedintele Parlamentului  sau de la Guvernul Republicii Moldova. Întrebarea a doua. Exact ceea ce a întrebat domnul Varta. Prin ce se argumentează cifra de 20? Probabil, atunci cînd 6 persoane au semnat acest proiect de lege au analizat anumite situaţii şi au venit cu această propunere de 20. 

Domnul Ştefan Grigoriev:

În a doua lectură vom discuta încă o dată, dar s-a studiat  practica mai multor ţări. Iată, aici eu am materialele. Şi în România, şi în Ungaria cam  aproximativ aceste proporţii sînt şi la dînşii, în Parlamentele acestora.

Domnul Leonid Bujor:

Păi, experienţa căror ţări?

Domnul Ştefan Grigoriev:

La 20 de…

Domnul Leonid Bujor:

La general, e scris şi în nota informativă că s-a ţinut cont de Planul “Uniunea Europeană – Republica Moldova”, de anumite criterii. Dacă aţi studiat experienţa mai multor ţări, nominalizaţi 2 – 3 ţări cel puţin.

Domnul Ştefan Grigoriev:

Dar eu am spus.

Domnul Leonid Bujor:

Mai repetaţi o dată.

Domnul Ştefan Grigoriev:

În Ungaria şi România.

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Şi ultima întrebare. Nu vă supăraţi, vă rog, care este...

Domnul Ştefan Grigoriev:

Nu ne supărăm.

Domnul Leonid Bujor:

Necesitatea... pagina a 2-a. Dar eu nu mă supăr, dumnealui să nu se supere. Articolul 11 alineatul (6): “Centrul prezintă Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului anual”. Care este necesitatea de a prezenta şi Preşedinţiei acest raport anual? Din momentul în care Centrul este o subdiviziune a puterii centrale şi, pe de altă parte, funcţia de conducere este propusă de Preşedintele Parlamentului. Care este locul Preşedintelui ţării aici?

Domnul Ştefan Grigoriev:

Preşedintele ţării este garantul Constituţiei.

Domnul Leonid Bujor:

Eu îmi cer scuze. Dacă acceptăm punctul dumneavoastră de vedere, rezultă cam aşa, că în orice proiect de lege noi trebuie să fixăm că ministerul X, structura X va informa Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia.

Domnul  Marian Lupu:

Eu am să vă rog, da, s-a înregistrat. Precizăm pentru lectura a doua.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc. 

Domnule Grigoriev, o întrebare, care este costul acestui proiect?

Domnul Ştefan Grigoriev:

Deci noi am primit avizul Guvernului şi la următoarea lege, la nr.1595 noi o să venim cu aceste date precis. Aici sînt stabilite, în avizul Guvernului grila de finanţare …

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu, dar este costul total anual?

Domnul Ştefan Grigoriev:

Nu ştiu, data viitoare venim, fiindcă şi la legea nr. 1595 acolo de acum şi...

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ce data viitoare? Dumneavoastră prezentaţi un proiect, introduceţi un serviciu nou, care ne costă.

Domnul Ştefan Grigoriev:

În momentul de faţă în Guvern se lucrează asupra acestei probleme.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi, 

Noi prezentăm un proiect de lege care necesită cheltuieli suplimentare la buget. Şi cred că ar trebui, în nota de fundamentare pentru prezentarea acestui proiect de lege, să fie scris clar cît costă acest proiect şi dacă este aşa de oportun la momentul actual? Fiindcă ceea ce dumneavoastră aţi scris în nora informativă că aceste centre, servicii sînt şi în alte ţări şi, mă rog, este o clauză din Planul de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană” şi alte chestiuni? Noi avem şi alte clauze constituţionale care nu se îndeplinesc. Avem un articol concret în Constituţie, în care este scris că trebuie să asigurăm un trai decent cetăţenilor Republicii Moldova şi nu o facem. Aşa că eu nu cred că este un proiect oportun şi acum trebui să îl promovăm.

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua cifrele să fie precizate, domnule Grigoriev.

Domnul Ştefan Grigoriev:

Este clar, o să precizăm acest lucru.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Conform Regulamentului Parlamentului, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine, acolo sînt scrise cerinţele foarte clare că trebuie să fie prezentată fundamentarea din punct de vedere financiar al acestui proiect.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc şi stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să fac remarca la această remarcă corectă a colegului. Eu am să vă readuc aminte că noi discutam aici, în această sală, proiectul de Lege privind protecţia datelor personale. Şi îmi aduc eu aminte că pe atunci toţi împreună am insistat să nu acceptăm ideea ca funcţia sau funcţiile unui atare Centru să fie îndeplinite de către o unitate structurală guvernamentală.

Vă aduceţi aminte că se propunea iniţial ideea să fie Ministerul Dezvoltării Informaţionale? Şi atunci toţi împreună am spus că, din momentul în care funcţiile acestei unităţi sînt foarte sensibile şi din punct de vedere politic, toţi împreună am căzut de acord ca să fie stabilită o unitate separată de Guvern, ca să protejeze cu adevărat datele cu caracter personal. Şi din momentul din care atunci s-a insistat pe această idee, noi trebuie să dăm dovadă de continuitate.

Sub aspect economic şi financiar este mult mai uşor astăzi să spunem: bine, să fie un minister X, Y, Z şi atunci nu sînt cheltuieli suplimentare. Dar cum stăm cu însuşi conceptul acestei idei de protejare, de protecţie a datelor cu caracter personal? Fiindcă dacă este o structură guvernamentală şi duce la minimizarea conturilor, dar atunci cred că se afectează însăşi ideea de secret, de confidenţialitate, de monitorizare, de păstrare, de protecţie. Să vedem toate laturile acestei probleme.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Aveţi perfectă dreptate, trebuie să fie o structură independentă de Executiv. Dar Executivul...

Domnul  Marian Lupu:

Nu din Executiv. Anume că nu din Executiv. Noi discutăm acum un Centru.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, independent de Executiv.

Domnul  Marian Lupu:

A, independent de Executiv, bine.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi atunci Guvernul putea să vină cu propunerea, că micşorează unele poziţii din Ministerul Dezvoltării Informaţionale sau alt minister, nu are importanţă. Şi aceste economii pe care le face în structura instituţiilor publice centrale le transmite, le transferă pentru ca să finanţeze acest Centru. Şi atunci era clar că da, noi nu facem această interferenţă între puterea executivă şi acest Centru, dar să găsim alte căi de finanţare.

Domnul  Marian Lupu:

Eu cred că, la momentul actual, da, este o lacună. Trebuie să admitem acest lucru şi să solicităm colegii şi Comisia, pînă la lectura a doua, pentru că eu presupun că lectura doua trebuie să fie nu mai devreme sau în pachet cu nr.1595.

Domnul Ştefan Grigoriev:

1595.

Domnul  Marian Lupu:

Şi atunci să avem definitiv toată situaţia, fiindcă se produc şi acum restructurări la Guvern, acelaşi Minister al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi altele. Ca să atragem atenţia şi asupra indicatorilor financiari. De acord.

Microfonul nr. 3.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

În principiu, noi avem avizul Guvernului. Guvernul acceptă. Dar în avizul Guvernului trebuie să avem confirmarea sumelor necesare pentru această structură. Acesta e un moment. Şi pentru lectura a doua trebuie să avem...

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu am o întrebare. Din care considerente autorii, dumneavoastră propuneţi salariul pentru director în sumă de 6500 lei, egalaţi cu salariile Serviciului Vamal, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Totuşi structurile sînt diferite şi povara este diferită.

Domnul  Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici,

Ca directorul să nu vîndă datele pe care o să aibă menirea să le protejeze.

Domnul Ştefan Grigoriev:

Datele la piaţă.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Domnule Preşedinte,

Eu nu ştiu dacă această cifră este destulă să nu vîndă.

Domnul  Marian Lupu:

Propuneţi să majorăm?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Da (rîde). Dar totuşi vreau să ştiu din care considerente autorii au ieşit şi au propus asemenea salariu?

Domnul Ştefan Grigoriev:

În primul rînd, ne-am uitat şi la Centrul pentru drepturile omului tot aproximativ, la alte centre şi departamente şi am egalat această funcţie cu funcţia unui demnitar de stat de rangul întîi, autorităţile publice centrale. Şi aşa aproximativ şi este. Avizul Guvernului ne corectează la 6000 de lei. Dar lucrul acesta trebuie să fie într-adevăr. Noi ştim foarte bine datele cu caracter personal, nu chiar întotdeauna pe toţi îi afectează acest lucru, dar ele se vînd, începînd de la Moscova pînă la Odesa. Şi seara bat în fereastră. De aceea, oamenii ceea trebuie să fie... Poftim? Dacă e funcţionar public al organelor centrale de rangul întîi, cît să îi punem? Cam aşa e grila de salarizare în serviciul...

Domnul  Marian Lupu:

Bine, discutăm.

Microfonul nr. 4.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule raportor,

Cred că nu o întrebare, mai degrabă o propunere pentru lectura a doua, fiindcă din ceea ce avem noi, în articolul 2 nu este clar care va fi componenţa acestui Centru, deoarece cred că vor fi şi direcţii mai multe, şi secţii mai multe. Pentru lectura a doua să aveţi o informaţie ca să putem discuta componenţa acestui Centru: cîte persoane vor fi? 50, 100? 10?

Domnul Ştefan Grigoriev:

Este. 21 de persoane.

Domnul Ivan Banari:

21 de persoane.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Grigoriev,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia a examinat iniţiativa unui grup de deputaţi privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Prezenta iniţiativă legislativă a fost elaborată în scopul realizării normelor stabilite la articolul 11 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, adoptat la 15 februarie 2007, care prevede instituirea în Republica Moldova a autorităţii naţionale de control în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.

După cum s-a menţionat, crearea Centrului naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un obiectiv asumat de către Republica Moldova la punctul 55 al Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, realizarea căruia va permite ţării noastre semnarea acordului de colaborare cu EUROJUST şi EUROPOL.

La elaborarea proiectului menţionat autorii au ţinut cont de legislaţia corespunzătoare cu privire la protecţia datelor cu caracter personal al statelor membre ale UE, precum şi de recomandările experţilor internaţionali în domeniu.

Guvernul Republicii Moldova, în temeiul articolului 131 din Constituţie, a avizat pozitiv prezenta iniţiativă legislativă, dar a înaintat şi unele obiecţii ce se referă la grilele de salarizare în scopul micşorării lor. Aceste propuneri vor fi luate în vedere de către Comisie pentru lectura a doua.

De asemenea, şi comisiile parlamentare permanente, şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, susţin examinarea şi adoptarea acestui proiect de lege.

În temeiul celor expuse, se propune adoptarea proiectului de lege în primă lectură.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte Stoicov,

Poate că era, într-adevăr, mai oportun să fie supus votului iniţial proiectul de lege cu nr.1595 şi atunci poate nu ar fi apărut aceste confuzii cu privire la componenţa,  structura, remunerarea. Era corect să adoptăm întîi această lege, acest proiect de lege cu un regulament care ar fi stipulat foarte clar, fiindcă există, chiar în această iniţiativă a dumneavoastră legislativă există nişte formulări confuze.

De pildă, articolul 11 punctul 15), personalul centrului este format din funcţionari publici şi personal contractual, încadraţi prin concurs în condiţiile legislaţiei  în vigoare.

Nu este clar din acest proiect de lege cîţi angajaţi vor fi, aţi spus că 21 de angajaţi vor fi. Cîţi vor fi, din aceşti funcţionari publici cîţi vor fi, cîţi vor face parte din acest personal contractual încadrat, angajat prin acest contract.

Deci lucrurile nu sînt clare. Şi poate era mai bine ca să procedăm invers, să votăm întîi acel proiect de lege care ar fi clarificat lucrurile şi pe urmă să...

Domnul Iurie Stoicov:

Proiectul cela de hotărîre pe care noi l-am înaintat şi care sper că va fi examinat săptămîna viitoare tocmai că este menit să îndeplinească această lege. Adică e vorba de structura acestui Centru şi deci de regulamentul de activitate a acestui centru.

În lege noi vorbim de conducerea numai a Centrului. Şi tocmai că aceasta trebuie să se conţină în lege.

Domnul Ion Varta:

Vă referiţi şi la structură, căci spuneţi că vor fi şi funcţionari publici şi personal contractual.

Domnul Iurie Stoicov:

Bine, aceasta se poate ori de exclus aici şi de lăsat numai în hotărîre. Oricum, rezultă că aceste legi vor fi adoptate concomitent.

Domnul Ion Varta:

Eu vă sugerez ca acest punct să îl suprimăm, să îl omitem şi să îl transferăm în celălalt proiect de lege, pentru ca să...

Domnul Marian Lupu:

Propunerea este înregistrată în stenogramă. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Stoicov,

Vă mulţumesc.

Înainte de exerciţiul de vot, luări de cuvînt. Domnul Leonid Bujor, pe care îl invit la tribuna centrală.

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deci, din start, menţionăm faptul că acest proiect de lege prezentat al cărui autori sînt reprezentanţi ai fracţiunii majoritare comuniste, este examinat în strictă conformitate cu prevederile regulamentului. A venit în Parlament pe data de 15 mai şi îl examinăm astăzi, 13 iunie, lucru care, spre regret, nu se întîmplă în Parlamentul Republicii Moldova în cazurile în care autori ai proiectelor de legi sînt reprezentanţii partidului “Alianţa «Moldova Noastră»”.

De aceea, din start, solicităm domnului preşedinte ca tot atît de operativ şi colegial să fie examinate şi iniţiativele legislative care aparţin reprezentanţilor opoziţiei în Parlamentul Republicii Moldova.

Doi. Domnule Preşedinte,

Vreau să atragem atenţia asupra altui moment pozitiv, din punctul nostru de vedere, dar care, spre regret, în acest proiect de lege ideea nu este dusă pînă la capăt.

Este salutabil că se propune de această dată ca propunerea cu privire la numirea directorului general să vină de la Preşedintele Parlamentului, şi nu de la Preşedintele ţării, aşa cum se făcea anterior în cazuri similare.

Susţinînd această idee, totodată, venim cu propunere ca vicedirectorul să fie propus nu de directorul Centrului, dar de Guvernul Republicii Moldova. Cred că în acest caz ridicăm statutul vicedirectorului şi rezolvăm probleme de alt ordin, care la noi rămîn încă în calitate de lozinci gen cumătrism, familiarism şi alte chestii de felul acesta.

Trei. De asemenea, propunem ca la articolul 11 alineatele (11) (12), la pagina 4 se găsesc ambele prevederi, cifra de 20 deputaţi care au dreptul de a iniţia procedura de eliberare a directorului şi, respectiv, a vicedirectorului să le formulăm în felul următor.

La poziţia 11, acest drept de iniţiativă să îl aibă 15 deputaţi, căci este vorba de directorul Centrului, iar la poziţia 12 alineatul (12), unde este vorba de vicedirector, să ne limităm la 7 sau 8 deputaţi.

Şi încă o problemă. Desigur, noi venim cu propunerea, fiindcă aceasta, la prima vedere, este un lucru simplu şi neesenţial, dar, în acelaşi timp, considerăm că este principial, pagina a doua, ne referim la articolul 12 alineatul (6) unde este fixat: Centrul prezintă Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului, anual, pînă la 15 martie, rapoarte privind activitatea anuală şi în continuare conform textului.

Considerăm că nu este necesar de a include aici  Preşedintele Republicii Moldova, dat fiind faptul că articolele 86, 88 din Constituţia Republicii Moldova stabilesc atribuţiile Preşedintelui statului. Dacă mergem pe această cale rezultă că, ori de cîte ori, inclusiv la Comisia avocaţilor parlamnetari şi în alte proiecte de hotărîre şi de lege, noi, de fiecare dată cînd vorbim despre informarea  unei sau altei structuri, trebuie să facem modificări, să includem Preşedinţia Republicii Moldova.

Nu este un proiect de lege care se referă nemijlocit şi concret la subiectul politica externă sau probleme de apărare şi alt gen care sînt prevăzute în articolul 88, de aceea noi considerăm că este logic şi raţional de a exclude din text această prevedere.

Şi în fine. Avînd în vedere aceste 4 obiecţii la acest proiect de lege, Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” nu va vota în primă lectură, dar, în dependenţă în ce măsură se va ţine cont de aceste 4 prevederi concrete, vom decide cum procedăm în cazul examinării acestui proiect de lege pentru lectura a doua.

Şi atragem atenţie, în încheiere, domnule Preşedinte, asupra faptului că din nou Guvernul Republicii Moldova nu şi-a permis să prezinte, la ceea ce s-a referit deja şi colegul Cosarciuc, nu a prezentat deputaţilor argumentarea financiară a acestui proiect de lege. Ori de cîte ori vin deputaţi, iniţiative legislative de la deputaţii din opoziţie atunci cînd nu mai sînt alte argumente legale sau de logică, vasăzică, ca un bumerang se aruncă că nu este argumentarea financiară sau nu este avizul Guvernului.

Cred că Guvernul Republicii Moldova nu trebuia să se limiteze la o simplă constatare că dă aviz pozitiv, dar trebuia să prezinte ce ne va costa pe noi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimaţi colegi, intrăm în faza exerciţiului de vot.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1594. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură.

Acum, stimaţi colegi, un ultim proiect, dar foarte complex, un proiect pe care începem să îl examinăm, dar nicidecum nu încheiem acest proces.

Domnule Ţurcan,

Vă rog. Este proiectul nr.1593, proiectul Codului contravenţional.

Înainte de a oferi cuvîntul domnului preşedinte al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi vreau să spun că cred că atît dezbaterile, cît şi munca noastră comună pentru lectura a doua a acestui proiect va fi una de durată. Eu propun să examinăm capitol cu capitol, poziţie cu poziţie în fiecare şedinţă a plenului Parlamentului pînă în momentul în care ajungem la finalitate şi cînd vom supune votului.

Atrag atenţia că astăzi noi începem acest proces. Nu votăm per ansamblu nimic, doar dacă vor fi înaintate anumite propuneri la compartimentele respective. Întrebarea mea pentru dumneavoastră este următoarea: Compartimente şi capitole sînt multe, ori noi ne ghidăm în acţiunea noastră, în activitatea noastră că în fiecare şedinţă a planului examinăm cîte un capitol, ori că fixăm examinarea timp de o oră. Şi cît reuşim timp de o oră, atît reuşim, Mai departe mergem în continuare.

Domnule Ţurcan,

Cum este mai convenabil?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Domnule Preşedinte,

Avînd în vedere că noi, practic, toate amendamentele, obiecţiile, propunerile le-am concretizat, le-am concentrat în sinteza de bază care este.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Se propune ca noi, într-adevăr, capitol după capitol, articol după articol, dar să ne conducem de sinteză.

Domnul Marian Lupu:

De sinteză.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da. Şi atunci deci pagina respectivă.

Domnul Marian Lupu:

Atunci să procedăm în felul următor.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Articolele unde sînt expuse...

Domnul Marian Lupu:

Discutăm conform sintezei.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Şi în cazul în care vor fi propuneri din partea autorilor, discutăm.

Domnul Marian Lupu:

Discutăm.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu, continuăm.

Domnul Marian Lupu:

Atunci discutăm conrofm sintezei şi examinăm în cadrul şedinţei de astăzi timp de o oră. Am pornit.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, bine, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

De la început, aş vrea să mă opresc un pic la istoria problemei, deoarece Codul a fost elaborat în anul 1997. În primă lectură a fost adoptat în anul 1999, dar pentru perfecţionarea proiectului pentru lectura a doua Comisia juridică, legislatura precedentă, în 2001, a creat un grup de lucru, în 2005 a fost prezentată în Comisie o nouă variantă a proiectului definitivat.

Totodată, ţinînd cont de faptul că în perioada 2001–2005 Parlamentul a adoptat un şir de modificări şi completări ale Codului cu privire la contravenţii, Comisia juridică, în noiembrie 2005, a creat un nou grup de lucru, care a sistematizat restul, toate proiectele de legi referitoare la modificarea Codului, care au fost adoptate.

La acest proiect definitivat au fost solicitate, din partea Guvernului şi a deputaţilor în Parlament, propuneri şi amendamente care, după cum am spus deja, au fost examinate de către Comisie şi sînt reflectate în sinteza de bază.

Aş vrea să menţionez că în rezultatul acestui lucru, noi am modificat unele prevederi care, totodată, nu afectează conceptul proiectului adoptat în primă lectură.

De exemplu, suplimentar, sancţiunile au fost împărţite în astfel de categorii  ca sancţiuni principale şi sancţiuni complementare. A fost introdusă şi o sancţiune nouă, cum este munca neremunerată în folosul comunităţii.

Spre deosebire de articolul treizeci şi ţinînd cont de experienţa ţărilor europene, Comisia juridică a acceptat ca în Cod să fie introdusă noţiunea nouă cum este “punctele de penalizare”, care vot fi aplicate pentru comiterea unor contravenţii din domeniul traficului rutier.

Arestul contravenţional, reglementat de articolul 38, va fi aplicat de instanţa de judecată numai în cazuri excepţionale care se execută în condiţiile prevăzute de Codul de executare.

În loc de confiscare a obiectelor şi a altor valori stipulate la articolele 297, 300 ale actualului Cod cu privire la contravenţii, articolul 411 “Corpurile delicte” din proiect a fost ajustat la procedura penală şi reglementează că pînă la soluţionarea cauzei contravenţionale, agentul constatator asigură păstrarea corpurilor delicte potrivit prevederilor articolului respectiv din Codul de procedură penală, care se aplică în modul corespunzător pentru contravenţie.

Prin urmare, numai instanţa de judecată va hotărî soarta obiectelor în sensul confiscării.

Membrii Comisiei juridice s-au expus şi asupra ajustării sancţiunilor pe unele cazuri de contravenţie, punînd în bază principiul egalităţii, egalităţii în faţa legii, vinovăţiei şi individualizării răspunderii.

Actualmente, Codul cu privire la contravenţiile administrative determină 30 de organe împuternicite să examineze cazurile cu privire la contravenţii şi să aplice sancţiuni. Proiectul Codului, capitolul 24 desemnează 28 de organe competente să soluţioneze şi să aplice sancţiuni. La acest capitol, membrii Comisiei juridice s-au pronunţat asupra reducerii acestui număr prin excluderea dreptului de a aplica sancţiuni al acelor autorităţi în competenţa cărora sînt date 2–3 articole din contravenţie.

În aceste condiţii, de acest drept nu numai de a constata, dar şi de a aplica sancţiuni se vor bucura, vor avea dreptul numai procurorul, Comisia administrativă, organele competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Serviciului Vamal, cu excepţia arestului contravenţional, aplicării muncii neremunerate în folosul comunităţii, expulzării din ţară, privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate care pot fi aplicate numai de instanţa de judecată.

Am avut mai multe discuţii referitoare la capitolul 15 ce se referă la împuternicirile sau mai bine zis de contravenţii de ordin fiscal şi vamal. În varianta difuzată deputaţilor acest capitol a acumulat articolele respective din Codui fiscal şi Codul vamal.

Totuşi, în rezultatul dezbaterilor cu participarea reprezentanţilor Inspectoratului Fiscal, Serviciului Vamal, Curţii Supreme de Justiţie, Procuraturii Generale, Universităţii de Stat, s-au constatat următoarele.

Rapoartele fiscale şi vamale, prin conţinut şi natură, poartă un caracter  specific. Lor le sînt proprii caracterul patrimonial de constrîngere prin aplicarea sancţiunilor respective. Introducerea în Codul contravenţional a încălcărilor fiscale şi vamale va condiţiona neachitarea la timp a impozitelor, taxelor şi a altor plăţi constatate ca diminuate, fapt care va afecta considerabil bugetul de stat.

 Procedura de soluţionare a litigiilor ce ţin de aplicarea dreptului fiscal şi a celui vamal este o procedură specifică, fiind de competenţa Colegiului civil şi contenciosului administrativ al Curţii de Apel cu o singură cale de atac. În acelaşi timp, contravenţiile administrative vor fi examinate de instanţele judecătoreşti raionale de sector.

Practica internaţională este de aceeaşi natură şi anume încălcările fiscale şi vamale sînt concentrate în codurile respective.

Ţinînd cont de cele menţionate, membrii Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi s-au expus asupra oportunităţii de a menţine actuala modalitate de constrîngere şi sancţionare a încălcărilor fiscale şi vamale, şi excluderea din capitolul XV al proiectului nr.1593 a încălcărilor fiscale şi vamale ce ţin de activitatea contribuabililor.

Totodată, încălcările fiscale şi vamale care vor fi săvîrşite de persoanele fizice cu funcţii de răspundere şi juridice ca subiecţi ai acestor contravenţii vor fi păstrate în acest capitol. Rezultatul acestui lucru este reflectat în anexa numărul 1, vă atrag atenţie, care este anexată la sinteză.

Concomitent, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat şi proiectele de legi nr.308, 630, 668, 1119 din 2008 şi proiectul care a parvenit în luna mai 2008 nr.1633. Rezultatul examinării acestor proiecte este reflectat în anexa nr.2 la sinteza respectivă.

Referitor la modalitate, noi deja am vorbit.

Aş vrea să atrag atenţia că, după ce examinăm în lectura a doua, conform articolului 71 din Regulament, urmează să fie aplicată şi altă modalitate, cum este lectura a treia, finală, examinarea proiectului Codului, care, evident, va fi necesară, avînd în vedere toate modificările care vor fi acceptate în cadrul examinării în lectura a doua.

De asemenea, va fi necesar pentru lectura a treia, finală să fie modificat şi completat textul final al Codului şi anume: “Dispoziţii finale şi tranzitorii”, în care va fi stipulată şi necesitatea elaborării pînă la intrarea în vigoare a legii speciale cu privire la modalitatea de aplicare a Codului contravenţional. Acesta este raportul prezentat. Acum, dacă nu aveţi nimic împotrivă, trecem la sinteză.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Referitor la sinteză, poate trecem doar punctele care nu au fost acceptate de Comisie?

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Poftim?

Domnul  Marian Lupu:

Poate are rost să punem în evidenţă doar acele propuneri care nu au fost acceptate de Comisie şi avansăm pe calea aceasta.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Da, da. Dacă autorii amendamentelor nu vor avea obiecţii, mă rog, noi putem să trecem şi acele care nu au fost acceptate, deoarece considerăm că, în sensul acesta, sînt de acord cu decizia Comisiei.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Dacă aveţi toţi sinteza, începem. Paginile 1, 2, 3 nu sînt modificări şi dacă autorii amendamentelor care nu au fost acceptate nu au nimic împotriva deciziei Comisiei, atunci ne oprim  la pagina 4, numărul 9, la articolul 7, la care a fost înaintat un amendament din partea domnului deputat Klipii referitor la faptul că titlul acestui articol nu corespunde conţinutului şi anume: “Principiul vinovăţiei”.

La prima etapă, Comisia nu a acceptat această propunere, dar după o examinare mai minuţioasă, avînd în vedere că totuşi într-adevăr însăşi denumirea acestui articol generează nişte obiecţii, noi propunem ca acest articol să fie numit “Principiul dreptăţii”, în sensul că va corespunde mai deplin cuprinsului acestui articol. Mai departe, pagina nr.6. La articolul 15 – răspunderea pentru contravenţia săvîrşită în stare de beţie produsă de alcool şi de alte substanţe.

În primul rînd, aici este o greşeală tehnică. La propunerea înaintată din partea domnilor deputaţi Anatolie Zagorodnîi şi Vladimir Panfilov, în loc de prima propoziţie se propune ca totuşi a doua propoziţie să fie exclusă din articolul 15. Şi, în acest sens, parţial se acceptă şi propunerea Guvernului referitoare la acest articol. Mai departe trecem paginile 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, deci, pagina 14 referitor la amendamentul colegului nostru domnul Dumitru Diacov.

Luînd în consideraţie că noi am modificat capitolul XV, acest amendament se propune ca să fie acceptat, deoarece contravenţiile fiscale, cum eu deja am raportat, vor fi păstrate în Codul fiscal, ce ţine de activitatea contribuabilului. Pagina 15, 16, 17, 18, 19, 20. Dacă eu nu mă grăbesc, nu ştiu dacă autorii... văd că tac deocamdată, da. Amendamentele, pagina numărul 21, la articolul 54 – încălcarea legislaţiei cu privire la culte. Luînd în consideraţie că noi am adoptat o lege nouă, va fi necesar, redacţional, să ajustăm cuprinsul acestui articol la prevederile legii, care a fost adoptată în redacţie nouă şi, din aceste considerente, la etapa lecturii a treia, finale, va fi prezentat textul final al acestui, articol care va corespunde cerinţelor legislaţiei în vigoare.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule preşedinte,

O secundă. De fapt, articolul acesta va fi examinat în lectura a treia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Pagina 23, punctul 51, articolul 67, amendamentul doamnei Pavlicenco. Acest amendament se propune să fie acceptat în sensul ajustării cuprinsul acestui articol la Legea cu privire la întruniri, pe care am adoptat-o recent. Textul redactat în acest sens este. Dacă este necesar, voi da citire acestuia. Este necesar? Acest articolul 67 o să aibă cinci aliniate.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule preşedinte,

O secundă. Dacă noi îl dăm citirii, înseamnă că el se aprobă în lectura a doua. Dacă nu îl dăm citirii, înseamnă că el trece pentru lectura a treia. Şi deci cum convenim?

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Deci alineatul (1): “Organizarea şi desfăşurarea întrunirii fără notificarea primăriei, precum şi încălcarea condiţiilor: forma, locul, timpul desfăşurării întrunirii indicate în declaraţia prealabilă se sancţionează cu amenda aplicată organizatorilor, conducătorilor întrunirii de la 30 la 40 de unităţi”.

Alineatul (2) – “Împiedicarea organizării ori a desfăşurării întrunirilor conform legii sau împiedicarea participării ori constrîngerea de a participa la ele se sancţionează cu o amendă de la 40 la 50 de unităţi”.

Alineatul (3) – “Neîndeplinirea de către organizatorul, conducătorul întrunirii a obligaţiilor prevăzute de lege se sancţionează cu o amendă de la 20 la 30 de unităţi”.

Alineatul (4) – “Participarea la întrunire a persoanelor care deţin arme, substanţe explozive, orice substanţe interzise sau alte obiecte ce pot pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor se sancţionează cu o amendă de la 40 la 50 de unităţi sau cu arest contravenţional pînă la 30 de zile”.

Alineatul (5) – “Împiedicarea sub orice formă a accesului în clădire din imediata apropiere a locului de desfăşurare a întrunirii se sancţionează cu o amendă de la 40 la 50 de unităţi”. Se acceptă, da?

Doamna  Maria Postoico:

Da, se acceptă.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mai departe. Pagina 24, nu sînt obiecţii, pagina 25. La acest articol 69 a fost înaintat un amendament, o propunere din partea Guvernului, care propune că, după articolul 69, este necesar de introdus un articol nou, în care să fie stabilită răspunderea contravenţională pentru calomnie. Comisia, la etapa respectivă, nu a acceptat această propunere, avînd în vedere că exista articolul 170 din Codul penal, care reglementa răspunderea pentru calomnie.

Totodată, pe parcurs, acest articol, în contextul procesului de decriminalizare a Codului penal, a fost exclus. Din aceste considerente, se propune ca acest articol 170 din Cod penal, care a existat, să fie trecut  în Codul contravenţional, cu stabilirea răspunderii contravenţionale pentru calomnie. Se acceptă.

Umătoarea obiecţie este la punctul 72, pagina din sinteză – 33. Articolul 93 – “Încălcarea regulilor de întreţinere a cîinilor, pisicilor şi altor animale”. Guvernul a propus la articolul 93, alineatul (1) substituirea cuvintelor “aprobate de Guvern şi/sau de autoritatea administraţiei publice locale” de substituit prin cuvintele “prevăzute de legislaţia în vigoare”. La acest aliniat, în contextul propunerii Guvernului, Comisia propune în genere să fie excluse cuvintele “aprobate de Guvern şi/sau de autoritatea publică locală”.

Avînd în vedere că noi acum avem în Parlament două proiecte de lege ce ţin problema menţionată, în care vor fi reglementate în mod diferit la nivelul şi al Guvernului, şi al autorităţilor publice locale, regulile respective referitoare la întreţinerea animalelor, se propune ca referinţa la modalitatea aprobării acestor reguli să fie exclusă din acest articol. Şi, pornind de la modalitatea care va fi stabilită prin legea aprobării acestor reguli, ea, şi în cazul încălcării acestor reguli, va fi sancţionată respectiv conform articolului 93 din proiect.

La articolul 104, pagina 39, de fapt, aceasta a fost un fel de propunere – întrebare din partea doamnei Pavlicenco, ce se are în vedere sub proporţie mică de 100 sau de 1000 de dolari? Este vorba de sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului. Vă amintesc că noi am adoptat deja o lege specială care a amendat articolele respective din Codul penal şi din Codul contravenţional. Şi a fost stabilit un plafon minim de proporţii referitor la sustragere, care este la nivelul de 500 de lei. 

Pagina nr.53, articolul 139 – “Colectarea sau nimicirea speciilor de plante sau de animale incluse în Cartea Roşie”. Colega noastră, doamna Pavlicenco a atras atenţia asupra faptului că este necesar să fie editată Cartea Roşie. Ca, mă rog, populaţia să fie la curent anume care plante, care animale sînt incluse în această Carte Roşie. Aici este concluzia Comisiei că nu se acceptă în sensul că nu e clar pentru Cod acest articol. Dar, totodată, noi am solicitat opinia Academiei de Ştiinţe, Ministerului de profil. A fost constatat că Cartea Roşie va fi. Domnul Mantorov este, da?  Da, vă rog, dumnealui în special s-a ocupat...

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.  

Domnul Oleg Mantorov:

Спасибо. Красная книга Республики Молдова издана в последнем варианте в 2001 году и бесплатно распределена во все школьные и публичные библиотеки. Кроме того, Министерство экологии и природных ресурсов выпускает ежеквартально журнал «Mediul ambiant», где в обязательном порядке публикуется информация о животных и растениях, включенных в Красную книгу. И даже в сегодняшнем номере газеты «Время» есть страница «Красная книга». Поэтому в республике информации о животных и растениях из «Красной книги» больше, чем о правилах дорожного движения.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

E clar, dacă nu sînt întrebări, continuăm. La pagina 92 a sintezei, la articolul 223 – “Încălcarea regulilor de circulaţie de către pietoni şi alţi participanţi la circulaţia rutieră” domnul deputat Klipii a propus ca sintagma referitor la  sancţiune “de la una  pînă la două unităţi” să fie înlocuită cu sintagma “de la trei pînă la cinci unităţi”.

În sinteză este expusă corect poziţia Comisiei, că nu se acceptă această propunere. Dar, totodată, motivaţia este greşită, de aceea eu atrag atenţia, mai mult pentru stenogramă, pentru acei care vor lucra la redactare: “sancţiunea necesită a fi mai mare”. Invers: “nu necesită să fie mai mare”. Dacă domnul Klipii nu are obiecţii, continuăm.

Noi deja am ajuns la capitolul XV, anexa nr.1, care este la dumneavoastră. Dacă nu sînt şi acolo obiecţii, continuăm. Eu cred că noi cu aşa viteză putem astăzi să terminăm. Iată ce înseamnă dacă Comisia a lucrat atîţea ani. Eu am ajuns deja la pagina 133, vă rog.

Doamna Maria Postoico:

Domnule preşedinte,

Spuneţi-ne şi nouă la ce pagină sînteţi.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Acuşi, acuşi, îmi pare că mai sînt încă vreo două obiecţii care necesită să fie concretizare. Dacă nu vor fi altele, mai mult pentru stenogramă. Pagina 172 la articolele 357, 413 şi 414, a fost un amendament din partea doamnei Pavlicenco, care a fost acceptat, în coloana unde este argumentarea Comisiei. O greşeală tehnică, se acceptă în cazul prevăzut de alineatul (2) articolul 415, şi nu 145, cum este indicat în sinteză.

Pagina numărul 173, la articolul 363 – persoana în a cărei privinţă a fost pornit un proces contravenţional, la alineatul (2), deci este o chestiune de principiu. Doamna Pavlicenco a atras atenţia că nu sînt egale în drepturi victima contravenţiei şi însuşi contravenientul în privinţa dreptului de a face cunoştinţă şi de a face copii de pe materialele din dosarul contravenţional.

În acest sens, opinia Comisiei se modifică. Aici este indicat: se acceptă parţial. Comisia este de acord ca această prevedere să fie acceptată complet în sensul ca să fie egalate. Şi persoana victimă a contravenţiei şi contravenientul să aibă dreptul să facă copii de pe dosarul contravenţional.

 Pagina 175, e scăpat tehnic, la propunerea deputatului Pleşca şi Sidorov la alineatul (2) alineatul (372) modificarea, propunerea de a concretiza care acţiuni procesuale de urgenţă permit de a nu înmîna citaţia cu cel puţin 5 zile. Comisia a acceptat această propunere şi pentru stenogramă este necesar să fie concretizat acest moment.

Pagina 178, la articolul 419, iarăşi un amendament al doamnei Pavlicenco. Acest amendament se referă la problema ce ţine de modalitatea parcării transportului. Şi doamna Pavlicenco a pus întrebarea: de ce maşina rămîne arestată pînă la soluţionarea cazului şi dacă examinarea va dura 3 luni?

Comisia a examinat suplimentar această obiecţie şi consideră că este posibil de a introduce la articolul 419, alineatul (2) modalitatea prin care transportul care a fost parcat, deci privind parcarea respectivă să fie întors proprietarului sau celui care va prezenta procura imediat după înlăturarea temeiurilor de parcare prevăzute la articolul 419.

Deci să nu fie parcat pînă la soluţionarea cauzei în instanţa de judecată, invers, din contul contravenientului vor fi acumulate suplimentar plăţile pentru această parcare. De aceea, noi considerăm că, în acest caz, poate fi încălcarea dreptului persoanei respective şi, imediat după înlăturarea temeiurilor care au produs, au provocat această parcare, acest automobil poate fi eliberat.

La capitolul 31, pagina 185, amendamentul sau obiecţia domnului Diacov. Comisia, la momentul respectiv, nu a acceptat, dar avînd în vedere modificările introduse în capitolul XV, asupra căruia eu deja am raportat, noi acceptăm această obiecţie şi toate încălcările fiscale şi vamale ce ţin de activitatea contribuabilului vor fi transferate, trecute sau, mă rog, rămîn în Codul fiscal şi Codul vamal, respectiv.

La articolul 457, “termenul de prescripţie”, deci pagina 186. Guvernul consideră că termenul de prescripţie pentru orice tip de contravenţii, inclusiv pentru contravenţii fiscale, trebuie să fie termenul general de un an, potrivit articolului 30 alineatul (5) din proiect.

 După modificările capitolului V, Comisia modifică concluzia şi propune ca să fie acceptată această obiecţie a Guvernului. Respectiv şi la articolul 463, “particularităţile executării sancţiunii contravenţionale a amenzii”. Aceeaşi problemă pe care noi deja am discutat-o, obiecţia domnului Diacov ce ţine de contravenţii fiscale şi vamale. Se acceptă obiecţia deputatului Diacov.

Deci pagina 188, la “Dispoziţii finale şi tranzitorii”, după cum eu deja am raportat, trebuie de prevăzut elaborarea unei legi speciale referitoare la punerea în aplicare a noului Cod contravenţional şi, în acest sens, să fie introdus un articol nou cu acest cuprins în titlul “Dispoziţii finale şi tranzitorii”.

La pagina 189, articolul 372 – “Citarea”. Obiecţiile Guvernului referitor la acest articol se acceptă complet, nu parţial, cum este indicat aici, în sinteză.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Ia să vedeţi cum s-a întîmplat că am avansat mai rapid în cadrul acestui proces.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Ne-am încadrat taman într-o oră.

Domnul Marian Lupu:

Decît era anunţat anterior. Înainte de a oferi timpul necesar colegilor la microfoane, voi propune o abordare de principiu. Din momentul din care am convenit că acest proiect nr.1593 îl dezbatem nu în două ci în trei lecturi, propunerea mea o să fie ca, urmare a raportului prezentat de către domnul Ţurcan, astăzi să nu votăm în lectura a doua, să lăsăm pînă săptămîna viitoare un spaţiu de timp necesar, poate mai apar careva necesităţi de asigurări de coerenţă şi, în modul în care la următoarea şedinţă aprobăm şi în a doua lectură, adoptăm în lectura a treia, lectura finală.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Cum vă pare această abordare?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, eu sînt de acord. Unica remarcă că totuşi lectura a treia, finală noi o vom avea, cred, deja în luna septembrie, deoarece volumul e foarte mare. Va fi necesar de un timp mai îndelungat pentru redactarea şi pregătirea textului final al Codului.

Mai mult decît atît că articolul 71 din Regulament prevede că, în cazul aplicării acestor prevederi ce ţin de lectura finală, în special la Cod, poate fi acordat un termen de 3 luni.

Domnul Marian Lupu:

3 luni. Atunci poate abordarea modificăm niţel. Săptămîna viitoare lectura a doua, supunem votului şi după aceeaa 3 luni de zile şi revenim pentru lectura a treia deja în sesiunea de toamnă. E bine aşa?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu vreau să mă refer în privinţa micşorării numărului de organe care vor aplica sancţiuni. Vedeţi cum, aici e băţul cu două capete, noi parcă, într-adevăr, apărăm mai mult drepturile omului, dar pe de altă parte o să avem nişte organe pasive care nu o să îşi îndeplinească funcţiile.

Noi am discutat la infinit, eu ştiu, cînd cu Inspecţia Muncii, cu alte organe şi mă tem eu că, prin această abordare a întrebării, noi vom, vă spun, vom face nişte organe care nu-şi vor îndeplini funcţiile şi, în genere, nici o pîrghie nu o să aibă asupra reglementării domeniului de care ei răspund.

Şi aici nu e vorba numai de Inspecţia Muncii, dar chiar şi, eu ştiu, inspecţia anti...  sanepidul. Păi ce e aceasta? Înseamnă că noi nu le dăm lor nici o pîrghie de a-şi îndeplini careva funcţii foarte importante.

Iată, spune Serviciul veterinar şi trebuie să ne gîndim. Mie îmi pare că ne cam grăbim noi cu această micşorare. Şi daţi să vedem altă practică, daţi să vedem ce spun înseşi aceste organe care cunosc domeniul.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Problema dată noi am examinat-o în special şi această propunere a fost discutată cu reprezentanţii Guvernului. În acest caz, reducerea acestor organe care au dreptul să aplice... eu încă o dată aş vrea să accentuez, nu este vorba de constatarea încălcărilor, dar de aplicarea sancţiunilor.

Noi considerăm că totuşi trebuie să fie redus. Cu aceasta a căzut de acord şi Guvernul, deoarece, într-adevăr, un serviciu respectiv, avînd pîrghiile de a constata că sînt încălcări, de a face unele prescripţii, de a face unele sesizări, inclusiv de a întocmi proces-verbal, deci amendînd un agent economic, totodată, însăşi aplicarea acestei sancţiuni trebuie să fie în competenţa instanţei de judecată.

Noi despre aceasta am vorbit foarte mult cînd am discutat mai multe legi ce ţin de activitatea acestor organe şi atunci anume s-a atras atenţia că numărul acestor organe care aplică sancţiuni este prea mare. Aceeaşi practică există şi în alte ţări unde sînt codurile contravenţionale.

Domnul Iurie Stoicov:

Da, domnule preşedinte, deci drumul de la aplicarea sancţiunii şi pînă la... deci de la însăşi întocmirea procesului-verbal şi pînă la aplicarea sancţiunii către judecată e destul de mare. Noi ştim şi, să fim sinceri, ştim şi situaţia care se află în judecăţile noastre.

Şi eu am teamă că orice amendă care o să fie aplicată ea nu va mai fi vreo dată transpusă în viaţă. Adică, judecătorii au să îi apere pe toţi şi noi o să avem numai infractori. Şi de aceea consider că noi trebuie totuşi să ne gîndim şi să revenim la această întrebare.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Noi am discutat şi această problemă. E clar ă va fi necesar de modificat unele atribuţii în cadrul instanţei de judecată, anume de a introduce un număr, Consiliul Superior al Magistraturii dispune de calculul respectiv şi va propune numărul de asistenţi ai judecătorului, care vor asigura acest proces. Dar, totodată, noi ştim foarte bine că organele respective care au astăzi dreptul de a aplica sancţiune în mărime de, mă rog, o amendă careva, cam frecvent aplică aceste atribuţii în mod abuziv.

Şi, în acest caz, întocmind procesul-verbal şi conştient de faptul că acest proces-verbal, după ce va fi supus unei examinări în instanţa de judecată, evident, acest organ de constatare va fi foarte prudent şi foarte obiectiv, deoarece aprecierea finală va fi dată de către instanţa de judecată.

Mai mult ca atît, noi avem, spre regret, situaţii cînd oricum aceste cazuri ajung la instanţa de judecată. Şi atunci noi încă mai mult lungim timpul acesta de la momentul constatării pînă la aplicarea sancţiunii, deoarece decizia respectivă a organului poate fi contestată în instanţa de judecată. Şi totuna acest caz va fi examinat în instanţa de judecată.

De aceea, noi propunem, această prin modificare, ca, din start, procesul-verbal al agentului de constatare să fie remis în instanţa de judecată şi să fie examinat în mod de urgenţă.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În continuarea dezbaterilor, eu vă atrag atenţia, sîntem la lectura a doua, deci nu trebuie să revenim la dezbateri de ordin general, fiindcă aceste lucruri s-au întîmplat în cadrul discuţiilor pentru prima lectură.

Deci a fost prezentată situaţia conform sintezei, dacă sînt obiecţii, alte propuneri, vă rog, cu referinţă la discuţia zilei de astăzi.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mă interesează aspectul marjei sancţiunilor. Adeseori, ca exemplu, sînt diferite situaţii, dar adeseori marja e foarte mare – de la 100 pînă la 500 de lei, presupunem. Şi aici...

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu, aşa ceva nu este. De la 100 pînă la 500 este o marjă de bază prevăzută în articolul respectiv. Dar referitor la articolul cutare-cutare, deci sînt individualizate. De aceea, dacă sînt careva obiecţii la concret, poftim, pînă săptămîna viitoare înaintaţi propuneri. Dar noi am examinat toate propunerile din partea dumneavoastră şi a Comisiei dumneavoastră.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Din acele propuneri care au venit şi în domeniul aspectului ecologic, respectării domeniului mediului, foarte multe cazuri cînd sînt, iată, cu marja de la 100 pînă la 500. Desigur, aici argumentul dumneavoastră că trebuie neapărat judecata să examineze este destul de convingător, deoarece dacă îi admitem la nivelul localităţii să aprecieze această situaţie, spaţiul coruptibilităţii e foarte mare.

Dar aceasta am vrut să întreb. În condiţii în care rămîne strict la nivelul competenţei judecăţii, atunci e normal că această situaţie îi permite anume judecăţii să decidă.

Şi a doua problemă. Dumneavoastră aţi vizat în raport activitatea comisiilor administrative. Aveţi în vedere cele care sînt pe lîngă administraţia publică locală?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci activitatea lor este destul de neeficientă, cel puţin din practica pe care am avut-o. Poate în varianta finală mai revedem situaţia, deoarece, ca regulă, cel puţin la nivelul întîi al administraţiei publice locale, este o activitate neeficientă a comisiilor administrative.

Noi am discutat lucrul acesta, dar...

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, eu aş fi... da, eu sînt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Credeam că este omis. În condiţii că ea totuşi rămîne, care va fi efectul acestei comisii?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, comisiile rămîn. Mai mult ca atît, noi am solicitat o informaţie statistică pe ultimii 5 ani, care a demonstrat că aceste comisii administrative nu numai că există, dar şi activează.

Altceva de la o localitate al alta, deci în dependenţă, e clar, de atenţia pe care acordă administraţia publică locală respectivă. Dar, avînd întrunire şi în teritoriu, majoritatea absolută a reprezentanţilor administraţiei publice locale au solicitat ca această Comisie să fie păstrată, acest drept să fie păstrat.

Mai mult ca atît, ei tot au solicitat ca să fie majorate la maximum sancţiunile care pot fi aplicate. E clar că noi am fost foarte atenţi din punct de vedere al majorării, ca  aceste sancţiuni să fie rezonabile.

Dar, totodată, cred că, prin adoptarea acestui cod, el va fi un imbold şi pentru activitatea acestor comisii, deoarece anume comisiile în teritoriu, cele administrative, într-adevăr, au foarte multe posibilităţi de a reacţiona la diferite contravenţii care intră în competenţa lor.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Poate din punct de vedere educativ. Din punct de vedere sancţional totuşi ultima instanţă trebuie să devină judecătoria, judecata, decizia judecăţii. Deoarece vă daţi foarte bine seama, într-o localitate fie ea mică, fie ea mare, Comisia este constituită din oamenii din localitate, care toţi sînt cetăţeni care. Din punct de vedere educativ da, dar din punct de vedere al sancţiunii, practica a arătat altceva.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Să fim mai aproape de pămînt. Dacă un cetăţean trebuie să fie pedepsit pentru o căldare de gunoi, eu cred că Comisia administrativă poate să aplice această sancţiune.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Preşedinte,

O căldare de gunoi uneori face mai mult prejudiciu decît o sancţiune. Pedeapsa trebuie să aibă o argumentare justificată a pagubei aduse. Comisia administrativă are competenţa de a calcula, de a examina. Acolo sînt alte principii. Noi sîntem cumetri, noi sîntem vecini, noi sîntem... Cunoaşteţi obiceiurile localităţilor noastre mai bine decît mine.

Domnul  Marian Lupu:

Poate în acest caz, vă rog, e săptămîna viitoare la dispoziţie, discutaţi încă aspectele care atrag atenţia comisiilor permanente în modul în care, dacă va fi necesar de un timp suplimentar, bine, nu facem săptămîna viitoare, facem peste o săptămînă. Eu am în vedere lectura a doua. În modul în care să acoperim toate subiectele.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Eu aş vrea să aduc un argument în plus pentru susţinerea poziţiei Comisiei în ceea ce priveşte sancţionarea prin decizia judecăţii. Avem Legea cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător şi noi am spus că controalele poartă un caracter consultativ. Organele de control nu pot aplica sancţiuni, că noi de acum am spus-o şi trebuie  să menţinem această poziţie.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Вы знаете, можно согласиться и можно не согласиться. Если мы хотим говорить о реальной ситуации сегодня, то, не в обиду будь сказано экономическим агентам и людям, которые этими вещами занимаются, сегодня менталитет наш еще не готов к этому. Если в развитых европейских странах экономический агент думает, как эту норму соблюсти, то у нас думают, как ее обойти, то есть как ее нарушить.

Поэтому вот этот резкий переход к тому, что мы делаем. Во-первых, мы ограничиваем контролирующие органы возможностью принимать эти санкции. Можно было бы пойти по иному пути: ограничить вид нарушений этим органам, которые имеют право. Это одна проблема.  

Вторая проблема. Владимир Иванович, я хочу сказать, из опыта, что из ста лиц, которые были оштрафованы, то ли ветеринарно-санитарным надзором, то ли санитарным, то ли Инспекцией труда, может один, максимум два обратятся в суд. А если мы все сделаем так, чтобы любой протокол шел через суд, это конечно. Я не знаю, сколько тогда надо будет времени,  какие штаты должны быть у наших судов, чтобы это дело оперативно решать. Бывают такие ситуации, касающиеся действительно жизни людей, которые надо оперативно решать. Я понимаю, что вы скажете, что органы должны принимать меры, а потом мы будем судиться. Потом может быть поздно.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Как раз мы, Владимир Федорович, идем по иному пути в данном случае. Именно тот орган, который констатирует факт административного нарушения, именно он должен представить суду свои доказательства, подтверждающие, что экономический агент нарушил ту или иную норму. И Вы сами ответили на Ваш вопрос, когда Вы сказали, что из ста протоколов один-два доходят до суда.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Правильно, Владимир Иванович.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Почему? Потому что находится общий язык между тем, кто нарушил, и тем, кто установил этот факт. И, как правило, этот протокол потом уничтожается или он составляется в форме проекта и уничтожается. Здесь, если есть действительно нарушение и тот, кто установил это нарушение, будет убежден, что он действительно прав в том, что это он выявил нарушение, он спокойно представляет материалы в суд. И в данном случае  он имеет рычаг влияния, потому что это право никто у него не отобрал.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Значит, в ситуации контролирующих органов, Владимир Иванович, не всегда человек, который составляет первичный материал, как-то протокол обследования или лабораторного обследования, который кладется на стол руководителю, который имеет право налагать административный штраф, не всегда он имеет даже право решать эту проблему. Решает.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Мы предоставляем эту возможность тому руководителю. То есть он фактически все решает.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Который должен потом отвечать перед судом. Да.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

А должен решать суд. Такая позиция. 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu aş vrea să dau o replică colegului. Noi am discutat foarte mult la Comisie. De fapt, în ţările normale şi civilizate, unde noi vrem să ajungem, toate sancţiunile se aplică de către instanţa de judecată, pornind anume de la unele, să spunem, aşa, tradiţii, în acest caz nu prea bune tradiţii. Dar aşa am luat noi practica pînă la ’90, să spunem aşa. În general, în lumea normală, domnul Preşedinte nu o să îmi permită să mint, nu există contravenţii administrative.

Aceasta este parte componentă a Codului penal. Şi nu există cazuri în lumea normală cînd acela care controlează acela şi aplică pedeapsa. De aceea, noi ne-am străduit la Comisie să împăcăm capra cu varza, să spunem aşa. Să restrîngem acest număr de cazuri, dar, cu timpul, noi vom ajunge şi sînt convins că numai instanţa de judecată va aplica aceste măsuri. De aceea, nu există, în orice caz, la oamenii care pricep, nu există problemă aici.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.  De acord.

Domnule Preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Precum am convenit anterior cu dumneavoastră, lăsăm puţin timp pentru ultimele discuţii, dezbateri, precizări înainte de aprobarea acestui proiect de lege în lectura a doua în funcţie de starea de gătinţă, în cel mai bun caz săptămîna viitoare revenim. Dacă va fi necesar un timp suplimentar, de aici peste două săptămîni. Şi în modul în care situaţia ne aduce deja în sesiunea de toamnă, cu dezbaterea şi adoptarea proiectului în ultimă lectură, lectura finală cea de a treia lectură. 

Stimaţi colegi,

Biroul permanent înaintează, v-a fost distribuit proiectul ordinilor de zi ale şedinţelor plenului Parlamentului pentru perioada 19 – 27 iunie. Cu o singură doar precizare că numărul 4, proiectul nr.1607 deja a fost adoptat în a doua lectură şi decade de pe această... Nu?

Microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Уважаемый Председатель, есть предложение включить в этот период проект закона номер 1817 от 28 мая 2008 года. Речь идет о пересмотре Трудового кодекса по всем тем статьям, которых было очень много. С нами согласились. Единственно 97-я статья, которую надо включить в эту повестку дня. Спасибо.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Am înregistrat.

Microfonul nr. 4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Preşedinte,

Se încheie sesiunea şi Parlamentul nu a reuşit, pînă în prezent, să aibă audiere în privinţa modului de implementate a Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Avem deja parcă şi anumite rezultate care vin din partea Comisiei Europene. Noi propunem pentru sesiunile care urmează pînă la sfîrşitul anului, deci, pînă la sfîrşitul sesiunii actuale să includem pe ordinea de zi audieri în problema respectivă. Totuşi nu e logic ca Parlamentul să încheie anul, să încheie sesiunea fără ca să aibă audieri în această privinţă.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Stimaţi colegi, 

Puţină linişte. Eu nu aud ce spun colegii de la microfon.

Microfonul nr. 5.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am avut mai multe sesizări în ceea ce priveşte Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi anume mă refer la articolul 43. În această ordine de idei, în Parlament sînt venite mai multe proiecte de legi de modificare şi ale domnului Preşedinte al statului Republica Moldova, şi a doamnei Valentina Buliga în privinţa modificării acestui articol 3 şi aş solicita, dacă e posibil, pentru următoarele două săptămîni să fie introduse, nu ştiu, împreună sau separat acest proiect de lege.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 3.

Domnul Bondarciuc.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

1704 noi am adoptat în primă lectură, dar 1607?

Domnul  Marian Lupu:

Tac.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

A fost adoptat în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Deci eu am spus că nr.1607 a fost deja adoptat în lectura a doua, pe care motiv el dispare de pe această listă.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să ne spuneţi dumneavoastră personal: noi introducem în ordinea de zi moţiunea simplă “Stop genocidul comunist împotriva ţăranilor”? Conform Regulamentului, el trebuie să fie introdus şi discutat în timp de 7 zile.

Domnul  Marian Lupu:

Foarte corect. Deci, el în mod automat nimereşte în listă.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

În mod automat.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr. 3.

Domnul Iurie Stoicov:

Da, se propune de introdus pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.4255 pentru modificarea Legii privind actele de identitate în sistemul internaţional de paşapoarte, datorită faptului că noi mai examinăm tot la nr.1072 un proiect care prevede modificarea  aceleiaşi legi.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propuneri suplimentare, le voi supune votului. Propunerea de a include proiectul, propunerea domnului Eremciuc de a include proiectul nr.1817. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea domnului deputat Stoicov de a include proiectul nr.4255, votul dumneavoastră. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Aprobat.

Propunerea domnului deputat Klipii referitoare la includerea pe ordinea de zi a prezentării raportului Guvernului privind implementarea Planului bilateral de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Acceptat.

Propunerea doamnei Zoia Jalbă, fără a fi specificate numerele acestor proiecte, dar sper că s-a înţeles că e vorba de proiecte care vizează sistemul de pensionare. Iată, aceste două numere de proiecte. Cine este pentru includerea acestora pe ordinea de zi, rog să voteze. În această situaţie am să rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 4.

Sectorul nr. 3 – 10.  

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi, propunerea nu a fost susţinută. 

Acum, stimaţi colegi, la fel, ţinînd cont de clauza stabilită că proiectul nr.1607 se exclude din ordinea de zi, fiindcă a fost deja adoptat în lectura a doua, voi supune votului aprobarea per ansamblu a proiectului ordinilor de zi pentru următoarele două săptămîni. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Sîntem la 13.11. Am epuizat subiectele pentru dezbateri, subiectele care vizează proiecte. Trei declaraţii. Sînt două persoane care au solicitat la microfoane. Şi, înainte de aceasta, colegul domnul Petrenco a făcut o solicitare în scris.

Domnule Petrenco,

Vă rog.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Aş dori să atrag atenţia dumneavoastră şi atenţia opiniei publice în întregime asupra unui caz, după părerea mea, extraordinar şi revoltător, asupra unui truc ieftin de populism politic. Zilele acestea, toată lumea urmăreşte cu atenţie deosebită meciurile Campionatului european de fotbal Euro-2008. Tot zilele acestea mulţi amatori de fotbal au primit foi volante de la “Alianţa «Moldova Noastră»” cu logotipul oficial al Campionatului european de fotbal. Este un caz ieşit din comun.

Logoul oficial al Campionatului poate fi folosit numai de partenerii oficiali ai Campionatului şi acest drept costă milioane de dolari. Nu mai vorbesc de partea morală a acestor acţiuni, încercarea de a folosi sportul şi fotbalul în scopuri politice. Ieri, la şedinţa în plen, am spus că ne pare rău că Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” nu dispune de specialişti şi experţi buni în domeniul integrării europene, ca să explice unor lideri de partid ce înseamnă UE şi aderarea la UE şi cînd trebuie înaintată cererea de aderare.

Ne convingem că “Alianţa «Moldova Noastră»” nu are specialişti nu numai în acest domeniu, dar şi în domeniul dreptului. Aş recomanda “Alianţei «Moldova Noastră»”, înainte de a face ceva, să studieze practicile europene şi regulile europene. Lumea deja începe să rîdă de voi. Ba cheltuiţi bani publici din bugetele raioanele pentru confecţionarea maiourilor de partid, ba folosiţi un logou care nu vă aparţine.

Domnule Urechean,

Nu aveţi dreptul să folosiţi logoul Campionatului european de fotbal. Nu sînteţi partenerul oficial al acestuia. Noi toţi sîntem pentru un fair play în sport şi tot ce este legat de sport. Iar voi, domnilor amn-işti vă comportaţi ca nişte smecheri şi huligani, folosind, în mod obraznic şi ilegal, “Euro-2008” în scopuri politice. Sînt sigur că asemenea acţiuni populiste şi trucuri ieftine vor fi sancţionate de acei cărora le aparţine logoul, adică de UEFA şi dreptul de a-l folosi. Dar, în primul rînd, sînt sigur că veţi fi sancţionaţi şi descalificaţi de amatorii de fotbal pe care îi încercaţi să îi. Ruşine, domnilor AMN-işti.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită...

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Noi am fost nominalizaţi: şi fracţiunea, şi numele de familie au fost nominalizate. Respectaţi Regulamentul.

Doamna  Maria Postoico:

Da, vorbiţi.

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Domnule Petrenco,

Este prea devreme. Mata, care ai fost invitat să joci fotbal pentru echipa Parlamentului şi fiind unul dintre acei mai tineri deputaţi, ai refuzat să te prezinţi. Şi astăzi îl faci pe marele sportiv. Doi. Dacă eşti atît de mare patriot al fotbalului naţional şi internaţional, ar fi fost frumos, cel puţin, ca atunci, cînd s-a aprobat bugetul pentru anul 2008, să susţii propunerea deputaţilor din Fracţiunea parlamentară că acele 8 milioane de lei care s-au dus la Condriţa să le reorientăm pentru sportul naţional, căci anul curent vor avea loc jocurile olimpice.

Şi trei.

Mult stimate domnule tînăr,

Cînd am solicitat suplimentar 3 milioane 800 de lei pentru politicile de tineret, mata ai votat ca şi toţi colegii matale comunişti împotrivă. De aceea, este o mare ruşine pentru un om care nu a votat alocarea de surse financiare pentru sportul naţional să se facă astăzi mare patriot al sportului.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Timpul a epuizat. Eu vă rog.

Domnul Leonid Bujor:

Vă asigur că cei mai mulţi suporteri în lumea fotbalului îl are Partidul...

Doamna  Maria Postoico:

Gata, închideţi microfonul, vă rog. (Rumoare în sală.)

Domnule Secăreanu,

Eu vă rog.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

O vorbă veche spune: “Făţi vara sanie şi iarna căruţă”. Iată de ce grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat aduce în atenţia Legislativului şi a opiniei publice anume astăzi situaţia gravă din sistemul termoenergetic al ţării şi, în particular, din municipiul Chişinău, situaţie care se răsfrînge direct asupra populaţiei noastre, care are nevoie de căldură şi apă caldă în apartamente.

Cunoaştem foarte bine cu toţii că starea de lucruri în acest domeniu nu se redresează, ba, dimpotrivă, devine mai confuză şi mai dificilă. Exemplul cel mai elocvent în acest sens sînt relaţiile tensionate dintre Primăria municipiului Chişinău şi Societatea pe Acţiuni “Termocom”, de pe urma cărora suferă cetăţeanul de rînd. Ne aflăm la jumătatea anului calendaristic, cînd trebuie să înceapă lucrările de pregătire pentru sezonul de iarnă, iar în relaţiile dintre autorităţile municipiului Chişinău şi “Termocom” nu se întrevăd nici un fel de schimbări pentru evitarea pericolului ca aproape 1 milion de oameni să rămînă în iarna acestui an fără căldură în casă.        

Constatăm că starea sistemului termoenergetic naţional în general este deplorabilă. După transferarea în anul 2000 a unei părţi semnificative a sistemului, inclusiv a Societăţii pe Acţiuni “Termocom”, în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul 1, multe sisteme sectoriale de alimentare cu căldură nu sînt exploatate deloc, iar o parte sînt exploatate la un nivel de producţie redus sau ineficient. În 2003, Guvernul a elaborat Concepţia privind renovarea sistemului naţional de alimentare cu căldură, aprobată prin Hotărîrea nr.189, însă aceasta, în mare măsură, nu a schimbat starea de lucruri.

Bunăoară, în scopul utilizării eficiente a apei şi a energiei termice prin hotărîrea Guvernului nr.337 din 25 mai 1995 s-a cerut în anii 1995 – 1997 instalarea aparatelor de evidenţă a consumului de energie termică. Însă executarea hotărîrii menţionate a fost tergiversată. Regulamentul cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice a fost aprobat doar la 9 aprilie 1998 prin Hotărîrea Guvernului nr.434.

Prevederile punctului 7 din Regulament precum că achiziţionarea şi montarea echipamentelor de măsurare pentru blocurile de locuit cad în sarcina distribuitorilor de energie termică contravin articolului 14, alineatul (3) din Legea cu privire la energetică din 19 februarie 1998, potrivit căruia furnizorul urmează să efectueze din cont propriu instalarea, testarea, repararea şi înlocuirea aparatelor de evidenţă. Culmea: contorizarea consumului de energie termică contrar stipulărilor expuse în punctul 7 din Hotărîrea Guvernului nr.337 din 25 mai 1995 a fost trecută pe contul consumatorilor. Această problemă rămîne nerezolvată pînă astăzi.

În acest lanţ, de la producerea pînă la consumarea energiei termice, există o verigă foarte slabă: furnizor–consumator. Începînd de a producător şi pînă la furnizor toate relaţiile sînt contractuale.

Însă între furnizor, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ şi consumatorul final, proprietarul apartamentului, chiriaşul, nu există relaţii contractuale. Aşadar, părţile nu au nici drepturi şi nici obligaţiuni. Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ – de a furniza, ca intermediar, energie termică, iar consumatorul – de a plăti.

E de menţionat că pe acest segment este o harababură întreagă. “Termocom”-ul are contract de livrare a energiei termice cu întreprinderile municipale, parţial cu asociaţiile de locatari şi contract de acumulare a plăţilor cu Întreprinderea Municipală “Infocom”, dar nu are contract direct cu consumatorul final.

La rîndul său, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nu are contracte cu consumatorul final. Prin aceste scheme au fost jefuiţi ani de-a rîndul cetăţenii şi au fost spălate zeci de miliarde de lei de către Ministerul Gospodăriei Comunale, iar ulterior de către succesorii de drept ai acestuia – Primăria, întreprinderile municipale şi altele.

Menţionăm că atît legislaţia europeană, cît şi cea naţională prevede obligativitatea existenţei contractului între furnizor, gestionar şi consumatorul final.

Drept exemplu, în acest sens, servesc Codul cu privire la locuinţe, articolul 53; Legea cu privire la energetică, articolul 7; Legea privatizării fondului de locuinţe, articolul 23, alineatul (3); Legea condominiului în fondul locativ, articolul 14, alineatul (2); Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002; Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, articolul 3, alineatul (5) şi, în fine, Legea privind protecţia consumatorilor, articolul 10, alineatul (2).

În definitiv, constatăm, spre regret, că există instituţii publice de stat şi municipale care, practic, nu acordă servicii, dar încasează plăţi de la populaţie. De aceea şi relaţiile dintre “Termocom”, administraţia publică locală, Întreprinderea Municipală pentru Gestionarea Fondului Locativ, asociaţiile de locatari, populaţie sînt extrem de încordate, apelîndu-se frecvent la justiţie.

Codul civil stipulează că obligaţiile generează din contract. Constatăm însă că în cazul relaţiilor dintre furnizorul şi consumatorul de energie termică de fapt şi de drept nu există nici un fel de obligaţie contractuală.

De aceea se impune, în mod imperios, instituirea relaţiilor contractuale directe dintre furnizor şi consumator. Confuzia persistă şi pentru că astăzi  tariful la energia termică este stabilit de către autorităţile publice locale, fapt care, de multe ori, este determinat de interesul politic al unor demnitari.

Astăzi, cînd sîntem martorii unor tendinţe mondiale de creştere a preţurilor la energie şi, implicit, a tarifelor pentru utilizarea ei, pentru a evita o posibilă agravare în asigurarea populaţiei cu energie termică, precum şi a situaţiei financiare a companiilor termoenergetice, atribuţiile de aprobare a tarifelor pentru energia termică trebuie transmise de la autorităţile publice locale la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

Aspectul cel mai discutat al problemei este, pe de o parte, tariful ridicat şi, pe de altă parte, capacitatea redusă de a achita un asemenea tarif pentru o categorie mare de populaţie cu venituri mici. Regretăm că autorităţile publice locale s-au dovedit a fi nepregătite pentru o abordare eficientă şi corectă a acestei  probleme. În consecinţă, aici se impune instituirea unui sistem echitabil de compensaţii nominative de la bugetul de stat, acesta fiind elaborat, implementat şi gestionat de către autorităţile publice centrale.

Multe alte aspecte ale acestei probleme extrem de importante, investiţii şi credite, concesionarea sau chiar privatizarea unor sisteme sectoriale sau a unor servicii în cadrul sistemului constituie subiecte importante, a căror soluţionare ar contribui, de asemenea, la redresarea situaţiei în sistemul termoenergetic al ţării.

Acest sistem este pus în dependenţă cvasitotală de resurse energetice primare, importate, în special, din Rusia. Caracterul acestei dependenţe poate, în anumite condiţii, transforma dificultăţile apărute în probleme de securitate naţională.

De exemplu, Întreprinderea Municipală “Termocom”, monopolistă pe piaţa furnizării de energie termică şi apă caldă în Chişinău, aflată de 7 ani în procedură de faliment, are datorii de circa 1,8 miliarde de lei, care depăşesc valoarea unui buget anula a capitalei.

Şirul debitor al acestei întreprinderi se încheie la contabilitatea Întreprinderii Moldo-Ruse “Moldovagaz” în care “Gazprom”-ului îi revin peste 50 la sută din acţiuni. La drept vorbind, asupra “Termocom”-ului planează pericolul real de a fi înghiţit în acontul datoriilor.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat propune constituirea unei Comisii speciale a Parlamentului pentru examinarea situaţiei alarmante din sistemul termoenergetic naţional şi pentru exercitarea controlului parlamentar privind executarea legislaţiei naţionale sub aspectul încheierii obligatorii a contractelor de prestare a serviciilor comunale, inclusiv energie termică, între furnizor, gestionar şi consumatorul final.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat îi cere Biroului permanent să includă pe ordinea de zi a şedinţelor plenare pentru următoarele două săptămîni această propunere.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamnă Preşedinte,

Onorat Parlament,

Înainte de a trece la declaraţia propriu-zisă, aş vrea să încep cu o remarcă de procedură. De aceea, rog să nu mă cronometraţi două minute.

Am înţeles în această sală că cel mai mare şmecher chiar este domnul Preşedinte al Parlamentului, domnul Marian Lupu. Vorba vine de la domnul Petrenco. Or, şmechereşte, precum e şi năravul, a luat şi i-a dat pe furiş  cuvîntul colegului său de partid şi de fracţiune domnului Petrenco şi pe urmă, ca motanii care au făcut ceea ce fac, au luat şi au şters-o din Parlament.

Trebuia să vorbească domnul Secăreanu, eu şi apoi Petrenco, ca să stea toţi comuniştii aici. Dar vorba lui Jdanov, de pe cînd era în opoziţie, domnule Preşedinte Lupu, poate te uiţi la televizor acum în biroul dumitale şi beai cafea, dumneata eşti numai “starşîi deputat”, mai mult nimic. De aceea, fă-ţi treaba aşa cum spune Regulamentul.

Şi acum la declaraţie.

Onorat Parlament,

Constatăm şi cu această ocazie că continuăm să trăim într-o ţară ciudată. Şi nu e zi în care să nu putem, repetat, cînd cu mîhnire, cînd cu indignare, ca la noi la nimeni. Multe am văzut, multe am îndurat de cînd avem fericirea de a vedea la cîrma ţării pe oamenii mari ai Partidului Comunist, care ne promiteau şi ne mai promit în continuare să aducă în această ţară mult încercata fericire.

De la o vreme încoace, această sală s-a transformat într-o arenă de circ, unde, ca într-o cameră cu oglinzi strîmbe, totul apare cu picioarele în sus. Dar s-o luăm de la cap la coadă. Conform articolului 68, alineatul (1) din Constituţie, în exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului şi punctum.

S-o înţelegem măcar la sfîrşit de mandat. Noi nu sîntem nici în serviciul  Preşedintelui Parlamentului, nici al Şefului Statului, nici al Prim-ministrului din simplul motiv că aceştia nu sînt poporul. Am făcut această introducere pentru a intra în miezul problemei – relaţia între majoritate şi opoziţie.

Pornind de la ideea că majoritatea decide, iar opoziţia critică, este necesar să constatăm că într-o societate democratică, se ştie, astăzi eşti în majoritate, iar mîine poţi să fii în opoziţie.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” încă de la începutul actualei legislaturi, deopotrivă cu alţi reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare,  semnalează permanent încălcarea sistematică a Regulamentului Parlamentului de către organele de lucru ale Legislativului.

În acest sens, ne-am adresat cu un apel către Preşedintele Parlamentului, apel care a rămas şi pînă astăzi fără vreun răspuns. Vorba domnului Preşedinte Marian Lupu – s-a luat act. În acest apel, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” a semnalat că proiectele de legi importante pentru ţară sînt promovate şi aprobate de către maşina de vot comunistă în grabă, fără a fi discutate, expertizate, ajustate la legislaţia europeană, precum şi la tratatele şi pactele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Într-o atmosferă de formalism sfidător şi agresiv, în lipsă totală de transparenţă, fără participarea Primului-ministru şi întregului Cabinet se examinează şi se adoptă anual cele mai importante legi ale ţării: cea a bugetului de stat, a asigurărilor sociale de stat, a asigurărilor obligatorii în medicină ş.a.m.d.

Iniţiativele legislative ale deputaţilor de opoziţie sînt blocate, tergiversîndu-se punerea lor pe rol pe motive inventate. Astfel, peste 20 de iniţiative legislative ale deputaţilor AMN sînt tergiversate luni şi ani de zile, motivul de bază fiind tendinţa guvernării comuniste de a diminua, a trece sub tăcere activitatea fracţiunilor parlamentare din opoziţie. Refuzul de a examina iniţiative legislative constructive ale Fracţiunii AMN adesea provoacă consecinţe grave pentru climatul social-economic şi politic din ţară.

Aşa s-a întîmplat cu refuzul majorităţii comuniste de a examina proiectul de Hotărîre cu privire la atenuarea consecinţelor secetei din vara anului trecut, respingerea proiectului de Lege privind eşalonarea plăţilor impozitului funciar, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru anii 2007–2008, neacceptarea includerii în ordinea de zi a proiectului de Lege privind subvenţionarea lucrărilor agricole de primăvară. Toate acestea afectează grav  populaţia rurală şi duc, inevitabil, la falimentare definitivă a gospodăriilor ţărăneşti.

În pofida insistenţei deputaţilor AMN, nu se include în ordinea de zi a şedinţei în plen mai bine de un an un proiect de Hotărîre cu privire la apelul Parlamentului Republicii Moldova cu privire la începerea negocierilor pentru aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Aproape 3 ani îşi aşteptă rîndul proiectul de Hotărîre privind sprijinul rezoluţiei Adunări Parlamentare a Consiliului Europei despre condamnarea de către comunitatea internaţională a crimelor regimurilor comuniste totalitare. De aceea, noi, cei din opoziţie, cerem următoarele.

Unu. Inventarierea iniţiativelor înregistrate, la a căror examinare Parlamentul are restanţe, pentru a stabili în comun cu autorii care dintre ele rămîn actuale şi urmează a fi examinate în plen.

Doi. Alcătuirea unui grafic întru examinarea iniţiativelor înregistrate, dar restante.

Trei. Aplicarea întocmai a prevederilor Regulamentului Parlamentului, cu sancţionarea structurilor şi responsabililor din Aparat care provoacă încălcarea acestora, pentru a garanta supremaţia legii şi a Constituţiei.

Patru. Acces la mijloacele mass-media, instituţii publice, pentru a ne putea exprima opinia pe marginea celor ce se întîmplă în Parlament şi în societate.

Cinci. Dezbateri publice în şedinţa Parlamentului pe probleme de interes naţional, la propunerea opoziţiei, aşa cum se procedează în lumea civilizată.

Şase. Audierea membrilor Guvernului în şedinţele Parlamentului pe diverse probleme propuse de opoziţie.

Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” consideră că numai în aşa mod evoluează lucrurile într-o societate democratică cu regim parlamentar de guvernare, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 19 iunie, la ora 10.00. Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 13.31.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
                                                              în Direcţia documentare parlamentară a
                                                             Aparatului Parlamentului.