DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 13 octombrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Reexaminarea Legii nr.249-XVI din 21 iulie 2006 pentru completarea si modificarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din 28 martie 1995. Proiectul nr.3154.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2708 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la produsele de uz fitosanitar si la fertilizanti nr.119-XV din 22 aprilie 2004 (art.3, 8, 15 s.a.).

5. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.1097 pentru completarea Legii nr.1422-XIII din 17 decembrie 1997 privind protectia aerului atmosferic (art.3, 17, 32).

6. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1839 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Republicii Moldova (art.21, 22, 23 s.a.).

7. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1881 pentru modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Republicii Moldova (art.21, 22, 23 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 19 – 27 octombrie 2006.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 84 de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolae Bondarciuc – din motive de sanatate; Iosif Chetraru, Valentina Serpul, Valentina Buliga, Valentina Golban – in delegatie; Veaceslav Untila – motivat; Albert Datco, Semion Dragan, Afanasi Mandaji, Vasile Colta, Alexandru Oleinic, Vitalia Pavlicenco, Ion Plesca, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Ion Neagu, Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu am vrut sa aflu situatia cu propunerile noastre, porunca pe care ati dat-o dumneavoastra cu Ministerul Afacerilor Interne. Care este situatia? Si ce o sa se intimple astazi? Daca este posibil sa cunoastem si noi, fiindca, am inteles ca ieri, la comisie, nu s-a aprobat nici o decizie. Deci, lucrul ramine asa, pe...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Eu am sa va rog la microfonul nr.3, sa informati plenul Parlamentului privind caracterul discutiilor si deciziile in cadrul comisiei si mai apoi la Biroul permanent.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, conform deciziei Parlamentului de ieri, comisia s-a intrunit in sedinta, in cadrul careia a fost audiata informatia domnului viceprocuror general Valeriu Gurbulea. Comisia s-a convins ca insesi actiunile Procuraturii sint in stricta conformitate cu legislatia in vigoare, deci, s-a deschis dosar penal. Se face ancheta, in ancheta sint implicati numai colaboratori ai Procuraturii Generale si, in calitate de colaboratori operativi, sint implicati si functionari ai Serviciului de Informatii si Securitate.

De asemenea, viceprocurorul general ne-a informat ca a luat toate masurile de rigoare, conform legislatiei, ca domnul Domnisor si membrii familiei lui sa fie aparati in conformitate cu legislatia in vigoare. Comisia a decis ca orice discutie suplimenatra asupra acestui caz atit in Parlament, cit si in comisie ar fi o implicare in ancheta, ceea ce, de asemenea, contravine legislatiei.

Ieri, la Biroul permanent eu am informat despre aceasta decizie a comisiei si Biroul permanent a hotarit ca aceasta decizie este corecta. Alte careva discutii in Parlament in momentul de fata nu sint necesare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, eu nici nu asteptam alt raspuns, fiindca tin minte decizia Biroului permanent in cazul formarii unei comisii speciale, propusa de noi, care tot asa s-a spus, ca nu este cazul, ca nu exista necesitatea formarii acestei comisii, ca dupa aceasta sa avem arestarile de la PRO TV, sa avem cazul cu domnul Domnisor, care, de fapt, este o continuare a celor ce-am propus noi.

Si atunci nu ma uimeste ca comisia respectiva, impreuna cu Biroul permanent, de fapt, acopera faradelegile unui demnitar inalt de stat. Imi pare straniu ca, in acest context, in aceasta situatie, atit Parlamentul, cit si Guvernul, cit si Presedintele Tarii, de fapt, au luat apa in gura si iarasi se tem de a aproba o decizie, care, de fapt, este absolut corecta.

Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca ieri, dupa sedinta Parlamentului, am fost contactat de o persoana, care nu s-a prezentat, dar m-a rugat sa mai pun o intrebare la capitolul dat: dar ce e cu lagarul de odihna al Ministerului Afacerilor Interne de la Vadul lui Voda? Informatie despre faptul ca acest lagar, practic, nu a lucrat anul curent si se presupune ca iarasi trebuia sa fie privatizat sau este pe cale de a fi privatizat de catre persoanele din conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Exista, conform ceea ce mi s-a spus ieri, si la Guvern, si la Parlament, si la Presedintie. Si iarasi o facem pe mortul in papusoi. Imi pare ca e timpul sa clarificam aceste lucruri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere ca domnul Braghis s-a referit la general si a vizat si comisia, al carui membru sint, si am fost prezent in cadrul sedintei comisiei, vreau sa confirm cele spuse de domnul Stoicov. Mai mult decit atit, parerea mea este, si nu numai a mea, ca acest caz, intr-adevar, trebuie sa fie monitorizat foarte atent, dar in nici un caz sa nu permitem ca si prin interventiile noastre sa afectam ancheta.

Mai mult decit atit, mie imi pare foarte rau ca domnul Braghis nu a fost informat, dar un membru al grupului sau, al Partidului Democratiei Sociale, imi cer scuze nu mi-a revenit deodata, a fost prezent la aceasta comisie, domnul Nicolai Deatovschi. A avut toata posibilitatea sa informeze, sa dea intrebari s.a.m.d.

Eu vreau sa mai repet ceea ce am spus ieri. Intr-adevar, urmeaza sa fie o monitorizare foarte stricta, este un caz iesit din comun, dar, totodata, trebuie sa fim foarte atenti, sa nu derapam in alta extrema.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Imi cer iertare ca am intirziat putin cu interventia.

Domnule Presedinte,

In legatura cu anuntul facut ieri de catre Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa referitor la aprobarea candidaturilor la audiovizual.

Eu, daca tineti minte, am propus ca, prevazind, de fapt, o astfel de manipulare, ca in acest proces sa fie inclusa si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Pare-mi-se ca a fost acceptat, dar, pina la urma, a iesit asa in lege, ca numai o singura comisie raspunde de acest lucru.

Eu vreau sa anunt colegii ca am incercat sa aflu cum se va discuta componenta acestei comisii. Stiu ca au fost inaintate peste 30 de candidaturi. Am incercat sa vorbesc cu domnul Stepaniuc. Domnul Stepaniuc a spus, a aratat cu degetul spre domnul Tkaciuk. Am incercat sa vorbesc cu domnul Tkaciuk, am vorbit de mai multe ori.

Pina la urma, s-a discutat si s-a luat decizie nu stiu de care persoane. Eu consider ca dorinta intregului Parlament de a avea un audiovizual lucrativ, care sa efectueze reformele in audiovizual conform cerintelor si standardelor europene, desigur, era bine ca aceasta componenta sa fie discutata mai transparent si persoanele alese sa corespunda cerintelor stipulate in lege. 

Din pacate, toate interventiile mele pasnice si binevoitoare au ramas fara vreun rezultat. Noi sintem extrem de revoltati de acest comportament si cerem ca comisia sa reexamineze aceasta lista. Sa nu se intimple asa ca lista va fi votata de doua fractiuni: Fractiunea Comunistilor si Fractiunea PPCD. Si audiovizualul sa fie al acestor doua fractiuni si televiziunea sa fie a acestor doua fractiuni condusa de doua persoane.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Multumesc.

Eu am vrut sa va informez ca astazi noi am primit toate materialele de la Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si pentru miercuri este planificata sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care va examina toate acele 9 candidaturi prezentate.

Este clar ca la sedinta acestei comisii poate sa  participe inclusiv si domnul Diacov. De fapt, este si reprezentantul fractiunii respective, ca si orice deputat, conform Regulamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc.

Un mic comentariu strict juridic. Domnule Turcan, este foarte imbucurator faptul ca o sa examinati si dumneavoastra, numai ca trebuie sa spuneti mai departe, ca veti examina candidaturile deja aprobate de comisia respectiva.

Ideea noastra, de la bun inceput, a fost ca toate candidaturile, care au fost inaintate de acei care au dreptul sa inainteze, sa fie examinate de ambele comisii, fiindca, in caz contrar, dumneavoastra deja aveti o singura menire, ori sa confirmati decizia domnului Stepaniuc, ori sa... 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ceea ce s-a intimplat ieri in comisia respectiva, care a inaintat candidaturile pentru Consiliul Audiovizualului, de fapt, este o facatura a democratiei. Eu am fost nevoit, ceea ce nu ma caracterizeaza, de fapt, in semn de protest sa parasesc sedinta comisiei, fiindca oamenii care au fost selectati si maniera in care au fost selectate candidaturile pentru acest consiliu atesta faptul ca in audiovizualul moldovenesc nimic nu se va schimba, mai degraba lucrurile se vor agrava si mai mult.           

Eu imi rezervez dreptul sa iau cuvintul in cadrul dezbaterilor parlamentare la acest subiect. Dar, repet inca o data, situatia este extrem de grava. Si selectarea candidaturilor s-a facut absolut netransparent. Sedinta comisiei trebuia sa fie anuntata din timp, ca toti deputatii sa cunoasca  acest lucru si sa participe la sedinta acestei comisii in conformitate cu drepturile pe care le ofera Regulamentul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa va informez ca aceasta tema este introdusa in ordinea de zi pentru data de 19 octombrie. Pina acum toate procedurile au fost facute absolut legal, deschis si transparent. Mass-media a participat la doua sedinte ale comisiei si a transmis informatie foarte multa si in presa, si in audiovizual. A intrat legea in vigoare, dumneavoastra cunoasteti, la data de 18 august. De la 10 septembrie pina la 10 octombrie s-a anuntat, s-a desfasurat concursul, s-a facut transparent, au fost prezentate 37 de candidaturi, ca niciodata. Toate organizatiile obstesti care au avut interes si-au propus candidaturile respective.

Este altceva ca este votul subiectiv al deputatilor si legea anume asa prescrie, nu prescrie alt mecanism, deci, votul subiectiv al deputatului. Aceasta este una din regulile democratiei parlamentare. Si eu nu inteleg care ar fi sensul.

Daca domnul Diacov insista la ceva...

Domnule Diacov,

Vreau sa va spun ca reprezentantii dumneavoastra au participat, discutia, intr-adevar, a avut loc asa cum a avut loc, sint anumite intelegeri politice si trebuie sa fie, ele tot timpul au existat si exista in parlamente. In cele din urma, decizia nu o ia concret Stepaniuc singur sau citiva deputati din comisie, Parlamentul prin votul sau majoritar o sa isi expuna opiniile pe data de 19 octombrie. Din punct de vedere juridic, din punct de vedere al buchiei legii si a sensului legii, toate rigorile au fost respectate.

In continuare. Ceea ce e scris la articolele 32, 34 si 68 din lege, noi am prezentat materialele respective, intr-adevar, Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care trebuie sa controleze partea juridica a problemei, fiindca asa este scris in lege. Daca dumneavoastra ati avut acest gind, aceasta idee, trebuia propusa si introdusa in lege. Eu am executat legea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

O singura replica, daca se poate. Eu cred ca domnul Stepaniuc intelege transparenta intr-un mod specific, fiindca ceilalti inteleg transparenta putin altfel. 

Eu presupun ca a fost o intelegere politica si chiar confirm chestia aceasta ca a fost o intelegere politica, dar intre cine si cine? Noi sintem o fractiune parlamentara care am lucrat asupra proiectului de lege si ne-am asumat responsabilitatea si am votat aceasta lege. Si eu cred ca noi tot sintem subiect care trebuia sa participe la aceasta intelegere, macar ca eu nu accept sa fie intelegerea intre doua sau trei persoane. Trebuia sa fie o intelegere politica.

Domnul Stepaniuc stie foarte bine ca nu a fost aceasta intelegere politica. Si eu, la timpul respectiv, o sa spun ce mi-a spus mie Stepaniuc in legatura cu acest Consiliu al Audiovizualului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Revenim la agenda sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Reexaminarea Legii pentru completarea si modificarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii. Proiectul nr.3154.

Rog comisia, domnul Eremciuc.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

La 21 iulie curent, Parlamentul a adoptat Legea nr.249 pentru completarea si modificarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411 din 28 martie 1995, pe care a remis-o spre promulgare.

Aceasta lege prevede ca institutiile medico-sanitare si farmaceutice isi desfasoara activitatea in incinta spatiilor ce le apartin cu drept de proprietate privata sau a spatiilor inchiriate, sau luate in alt mod in folosinta temporara din afara institutiilor medico-sanitare publice. Prin urmare, institutiile medico-sanitare si farmaceutice private nu vor mai putea sa isi desfasoare activitatea in incinta spatiului medico-sanitar public.

In demersul Presedintelui se considera ca in aceasta lege este necesar de a opera unele completari, astfel incit relatiile contraactuale dintre institutiile medico-sanitare si farmaceutice private, pe de o parte, si institutiile medico-sanitare publice, pe de alta parte, aflate in curs de realizare la momentul adoptarii legii mentionate sa continuie pina la expirarea contractelor care au fost incheiate inainte de 21 iulie 2006. Se propune completarea articolului 2 din lege cu urmatorul text: “La data intrarii in vigoare a prezentei legi, contractele de locuinte incheiate pina la 21 iulie 2006 intre institutiile medico-sanitare si farmaceutice private si cele medico-sanitare publice vor continua sa produca efectele pina la expirarea termenului pentru care au fost incheiate.” Comisia sesizata in fond sustine propunerea si propune votarea acestei legi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui Republicii, acceptate de comisie, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele, fiindca se echivaleaza cu lectura a doua.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Legea este adoptata.

Proiectul de Lege nr.2708 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la produsele de uz fitosanitar si la fertilizanti.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
                                                                alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Permiteti-mi de a va prezenta proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.119 cu privire la produsele de uz fitosanitar si fertilizanti.

Modificarile propuse parvin din necesitatea perfectarii legii mentionate pentru a fi adecvata necesitatilor curente din domeniu. In acest context, se propune modificarea articolelor 3, 8 alineatul (1) si a articolului 20 litera a) din proiectul mentionat. Deci, modificarile sint mai mult de caracter redactional.

Totodata, la articolul 15, alineatul (6) si la articolul 20, modificarile si completarile sint propuse din motivul sporirii responsabilitatii conducatorilor de lucrari de protectie a plantelor, precum si a securitatii muncii, protectiei mediului, precum si a sanatatii populatiei. Este vorba de trecerea controlului medical al angajatilor. Responsabili sint conducatorii lucrarilor de protectie.

Totodata, se propune modificarea la articolul 16, alineatul (3), dat fiind faptul ca in Republica Moldova din anul 1970, 1980 au fost importate fara nici o reglementare si evidenta tone de pesticide, astazi sint peste 6 000 de tone de astfel de produse, care nu mai sint valabile, fiind interzise si inutilizabile in fitotehnie. Sub acest aspect, a aparut problema depozitarii si neutralizarii acestora. Nerespectarea conditiilor de activitate in domeniul gestionarilor si importului pesticidelor, in virtutea starii lor fizice, proprietatilor chimice aduc prejudicii populatiei, cit si economiei tarii.

In acest context, in scopul evitarii stoparilor produselor de uz fitosanitar in Republica Moldova, unele din ele fiind neomologate si falsificate, al caror import, spre regret, totusi are loc si care se depisteaza a fi importate curent. Acest lucru este dificil, doar poate scoate din cantitatea stocata de pesticide neautorizate din tara.

Deci, se propune ca in contractele care vor fi incheiate la importul pesticidelor sa fie stipulata obiectivitatea in cazul in care sint depistate ca falsificate si nu corespund standardelor, ca sa fi obiectivitate, ca sa fie scoase din tara.

Atit la articolul 19 alineatul (2) si articolul 22 alineatul (2), cit si la articolul 23 alineatul (5) litera c) sa efectuam niste completari ce vizeaza necesitatea actuala ce tine de siguranta alimentara a produselor agricole. Deci, este vorba de suplimentarea prezentarii informatiei privind evidenta produselor fitosanitare si de catre Serviciul Sanitar Epidemiologic. 

La articolul 21 alineatul (2) se propune a fi completat de necesitatea perfectarii sistemului de control si evidenta in domeniul importului produselor de uz fitosanitar si al fertilizatilor. Pentru redresarea situatiei in acest domeniu, dat fiind faptul ca aceste produse sint nu oarecare, dar totusi sint nocive pentru mediul ambiant si populatie, este necesar un sistem de control adecvat situatiei actuale. Atit timp cit de problema importului se ocupa partial mai multe organe publice, dar nici una din ele nu duce un lucru pina la sfirsit, nu putem vorbi de un control riguros.

De exemplu, informatiile prezentate de Serviciul Vamal sint insuficiente in vederea tinerii evidentei produselor importate, produsele de uz fitosanitar utilizate pentru agricultura se confunda cu produsele de uz veterinar sau cu cele utilizate in scopuri sanitare igienice, precum si in vederea evidentei asortimentului acestora care este mult mai vast si nu poate fi impus clasificarii propuse de Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova.

Potrivit articolului 21 alineatul (1) din lege, se prevede ca politica de stat in domeniul activitatii de produs de uz fitosanitar si fertilizanti este promovata de Guvern prin intermediul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Dar pirghii de efectuare a acestor activitati Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare nu are.

Pentru evitarea acestei experiente vicioase si in scopul asigurarii evidentei reglementarii, precum si supravegherii controlului de stat asupra importului produselor de uz fitosanitar si al fertilizantilor apare necesitatea eliberarii de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a unui permis pentru import.

Deci, in acest context, propun pentru discutie si aprobare in prima lectura modificarile respective privind Legea nr.119 din 22 aprilie 2004.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

Eu am o intrebare. Spuneti, va rog, cum, totusi, va fi efectuat acest control si cum va fi eliberat acest document. Deoarece este cunoscut faptul ca aceste produse, care sint introduse in tara, trebuie sa treaca un control, o omologare speciala, atunci cum, prin documente, numai avind acele documente cu care este importat produsul in tara sau va fi un laborator sau exista acest laborator care va efectua aceste investigatii si va monitoriza mai apoi eficienta acestor produse.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Legea prevede ca absolut tot mecanismul, de la producere, import, depozitare, comercializare si utilizare, tot segmentul respectiv trebuie sa fie sub control. Respectiv, orice importator in tara care intentioneaza sa importe aceste produse, initial el prezinta Centrului pentru testarea si omologarea produselor de uz fitosanitar.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica exista un centru cu laboratoare care investigheaza.

 

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Cu laboratoare dotate cu utilaj de ultima ora care face aceste testari.

 

Doamna Eva Gudumac:

Bine, aceasta am inteles. Si a doua intrebare. Spuneti, va rog, acele produse, pesticide, care nu sint eficiente, spuneti ca au fost, eu stiu...

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Depozitate.

 

Doamna Eva Gudumac:

Depozitate. S-a facut o analiza si s-a apreciat ca ele nu mai sint valabile sau cum, ori asa v-ati uitat la dinsele si ceva nu este in regula cu ele?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Nu. Deci fiecare produs de uz fitosanitar si fertilizant au un termen al lor de valabilitate. Deci, fiind expirat termenul, aceste preparate de acum sint interzise de a fi utilizate in productie.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica dumneavoastra le-ati analizat conform documentatiei, dar sint o serie de produse al caror termen poate fi prelungit. Si ultima intrebare. Spuneti, va rog, se propune, se intreprinde ceva ca in Republica Moldova sa fie folosite produse biologice naturale? Eu nu vi le numesc, cred ca stiti care sint, care tot contin azot, caci acestea sint pesticide care contin azot, sint astfel de produse pe care noi sa nu le importam din alte tari, dar sa le avem la noi in tara.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci asemenea produse la noi in tara sint. Cu parere de rau, tinind cont de faptul ca producerea ecologica la noi in tara, totusi, nu este la nivel mare, deci se produc foarte putine, dar cu aceste produse intotdeauna s-a ocupat si le produce si acum Institutul nostru de protectie a plantelor.

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu, intrebarea consta in aceea ca nu ecologia apreciaza aceasta stiinta dintre natura, nu ea apreciaza daca produsul e bun sau nu, dar, prin urmare, cred ca este alta solutie de a folosi aceste preparate care sint la noi in tara, dar nu importate din alte tari.

Eu va multumesc.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Sint metode biologice si chimice de protectie a plantelor. Deci, maximal, desigur, este de dorit sa trecem la metodele biologice. Insa, totusi, cele mai efective sint cele chimice, care in Republica Moldova, practic, se folosesc 99%, astazi protectia plantelor, metodele chimice... Pentru viitor, deci, lucram in directia utilizarii metodelor biologice.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Schimbarile care vreti sa le faceti la articolul 21 alineatul (1), deci care va fi modul de eliberare a permisului de import?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Modalitatea respectiva este de acum traditionala in cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si noi consideram, discutind impreuna cu agentii economici, ca aceasta modalitate poate fi pastrata, deoarece modalitatea respectiva nu afecteaza interesul agentului economic pentru a face acest import.

Noi avem nevoie de aceasta pirghie, pentru ca in registru sa fie introduse absolut toate importurile. Totodata, avem nevoie de acest instrument ca, in cazul in care noi depistam ca unul sau alte preparate de acum sint importate in tara in volumele care asigura necesitatile pentru producere, sa sensibilizam momentul, pentru a nu permite de a importa mai multe pentru a fi depozitate pe urma si sint necesare cheltuieli suplimentare in vederea neutralizarii sau scoaterii din tara.

 

Domnul Marcel Raducan:

Vreau sa spun ca Partidul Democrat va sustine propunerile dumneavoastra. Intr-adevar, sint binevenite, caci anume prin acest aviz pe care il voi da si permisiune, se va pastra un control asupra importului si anume asupra importurilor produselor certificate deja, fiindca practica a demonstrat de acum ca, pe perioada a mai multor ani, in tara au fost aduse sute de tone de pesticide care erau, practic, fara control, desi controlul parca ar fi din partea Serviciului Vamal si al Camerei de Licentiere.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

In continuare sistemul va trece intr-un registru informational al produselor de uz fitosanitar si al fertilizantilor, care va da posibilitate sa luam in intregime sub control intreg sistemul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Уважаемые коллеги, прошу обратить внимание на информацию, которую нам предоставил сегодня господин Спиваченко. оказывается на сегодняшний день в нашей стране нет системы, которая бы контролировала импорт ввозимых ядохимикатов.

Как медицинский работник, который был связан с данной областью деятельности, хочу сказать, что в ней сложилась очень серьезная ситуация. Наша республика, в свое время республика интенсивного садоводства, применяла где-то порядка 12 – 13 килограммов активного вещества на гектар и использовала такие стойкие ядохимикаты, что до сих пор мы находим их следы в почве.

И если мы будем и дальше так осуществлять контроль импорта, то подобные действия способны вызвать в нашей стране очень тяжелые последствия. Поэтому предлагаю поддержать эту часть законопроекта и возложить обязанности по контролю импорта ядохимикатов на Министерство сельского хозяйства, с тем чтобы оно действительно отвечало за эти вещи.

В свое время мы получали вещества с такими интересными надписями, когда на пластмассовых канистрах с определенными ядохимикатами было написано «для применения только в странах Советского Союза или в странах СНГ», да были и такие надписи.

Вы представляйте, как многие специалисты, связанные с данной деятельностью, воспринимают, что это такое. То есть в свое время мы были испытательным полигоном для различных пестицидов. Сегодня надо положить этому конец, должна быть налажена четкая система учета поступающих ядохимикатов и минеральных удобрений, четкая система лабораторного определения их качества. Поскольку экономические агенты нередко жалуются когда вместо «Карате» пользуются, подкрашенным чаем и др. И не получают никакого эффекта.

Система начала распадаться. Сегодня она требует соответствующего контроля и Министерство сельского хозяйства должно подключится к нему.

Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu vreau sa ramina asa o parere, expusa de colegul meu din fractiune, din cauza ca nu este corect. Poate domnul Spivacenco nu a explicat cum trebuie.

In tara, pina acum nici un kilogram sau nici un gram de pesticide, produse chimice nu trec vama pina cind ei nu au document pentru atestarea in tara, nu trec acei care sint deja atestati. Laboratorul pe care il avem in tara, laboratorul pe care multe republici din fosta CSI nu il au. De ce a aparut astazi problema legata de implicarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, din cauza ca in legea pe care noi am adoptat-o am pus o sarcina concreta ca in aceasta problema raspunde Ministerul Agriculturii, dar noi am pus ca el s-a imputernicit pentru organizarea evidentei si controlului acestui document, dar pirghiile sau masurile pe care el trebuie sa le indeplineasca nu sint, legea nu prevede.

De aceea, ceea ce el propune este un mecanism care da posibilitate ministerului sa realizeze, alaturi cu aceste centre pe care le avem noi in republica, sa asigure evidenta strict cu acestea, dar oricum ministerul singur nu o sa faca nicidecum, nu are cum sa faca atestarea, totuna fara atestarea cu aceste centre nu o sa intre nici un kilogram produse chimice, in afara de contrabanda, daca ceea ce... acesta e alt lucru.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

O data cu adoptarea legii respective a inceput mecanismul de control in stat absolut a tuturor proceselor de import si utilizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cer scuze, este un moment putin politic. Vasazica, controlul a fost, nu de ajuns, s-au facut niste momente si eu atrag atentia, vasazica, deputatilor si presei. Sa nu facem din republica помойная яма. Va rog frumos. Acesta e un lucru foarte serios.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu as fi vrut sa reactionez, dar domnul Spivacenco nu a mentionat in raportul sau ceea ce s-a... la comisie, fiindca articolul 21 alineatul (2), asa cum se propune modificarea lui, in principiu, nu ar trece expertiza anticoruptie, ca prin eliberarea permisului respectiv in mod stabilit de Guvern, adica, acest permis il elibereaza Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Si as vrea sa va atrag atentia ca articolul corespunzator tine de competenta ministerului nu pur si simplu ca sa permita importul a anumitor chimicale, dar si volumul, adica volumul de importuri si volumul producerii in interiorul tarii.

Adica, mai normal ar fi fost ca sa faca acest lucru ministerul, in baza cotelor la import sau a producerii. Aceste cote pot sa fie eliberate prin licitatie printr-un regulament aprobat de Guvern si atunci acest lucru se face transparent, fiindca altfel, cind ministerul tine in miinile lui si controlul volumului inseamna ca atunci el tine in miinile lui si banul, sa spunem asa, pe care cineva poate sa il dea.

Va multumesc.

Dar eu cred ca pentru lectura a doua, si am vorbit cu domnul ministru inca o data astazi dimineata, noi trebuie sa gasim formula care sa nu permita ca cineva sa se foloseasca de aceasta pirghie ca sa mai ceara bani de la importatori sau de la producatori de aceste substante aici, in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule ministru.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci sintem de acord pentru discutii in lectura a doua. Insa trebuie sa constientizam un singur fapt ca fiecare exportator de aceste marfuri in Republica Moldova produce si insecticide si fungicide si acaricide si erbicide. Practic, are dealer-ii lor care promoveaza aceste marfuri, le omologheaza si le promoveaza in piata si este foarte greu, de exemplu, pentru a selecta din acei care astazi 32 sint licentiati sa selectam vreo citiva care am putea sa le dam cote pentru... in aspectul acesta.

Deci, este un proces care, la ziua de astazi, nu enerveaza pe nimeni, deci este un proces foarte simplu si eu cred ca el se poate de pastrat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, eu as veni in sustinerea ministerului cu problema respectiva, anume cu alineatul (21) din simplul motiv ca da, pina acum era control, dar era controlul urmarire vamala genul respectiv de activitate este supus licentierii.

In continuare, lista marfurilor respective, a pesticidelor si insecticidelor si din grupa respectiva sint supuse certificarilor obligatorii. Deci, este certificat da, dar Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare pina acum nu avea nici o pirghie ca sa urmareasca cantitativ, nu vorbim de calitativ, dar vorbim de cantitativ.

Si ceea ce a spus domnul Eremciuc este foarte corect ca anume prin aceasta schimbare sau prin aceasta imputernicire suplimentara a ministerului se da posibilitate ca sa urmareasca cantitatile care vor fi introduse si ca sa nu prefacem, intr-adevar, tara intr-o groapa de gunoi si intr-un poligon pentru ceva nou. Dar de aceasta de acum au grija organele respective care elibereaza certificatele de conformitate.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.119 din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar si la fertilizanti, prezentat de catre Guvern, precum si materialele aditionale la el si a constatat urmatoarele.

Initiativa legislativa prevede masuri de rigoare privind inasprirea evidentei, reglementarii, supravegherii si planificarii importului pesticidelor si fertilizantilor. Avize la proiectul de lege au prezentat 8 comisii permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului care, in principiu, accepta majoritatea modificarilor inaintate si propun ca documentul sa fie adoptat.

Comisia pentru politica economica, buget si finante, juridica, Comisia pentru numiri si imunitati, Comisia pentru drepturile omului, pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si Directia juridica au inaintat un sir de propuneri care, dupa parerea comisiei sesizate in fond, imbunatatesc proiectul de lege si vor fi luate in considerare la perfectarea lui pentru lectura a doua.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de Lege pentru modificarea si completarea legii cu privire la produsele de uz fitosanitar si fertilizanti sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule Cosarciuc,

Eu, totusi, am o intrebare. La articolul 15, unde spuneti... eu nu as pune aceste intrebari daca nu ar fi legate de sanatatea omului si daca nu ar actiona aceste pesticide asupra sanatatii oamenilor.

Prin urmare, aici se acorda organizare si responsabilitate pentru prezentarea angajatilor la examenul medical s.a.m.d., este in sarcina conducatorului lucrarilor de protectie a plantelor.

Cum considerati dumneavoastra daca undeva se intimpla o imbolnavire, el il trimite sa arate ca s-a imbolnavit din cauza ca a folosit aceste pesticide. Eu cred nu o sa se intimple asa ceva. Eu sustin legea in cauza.

Acum, in continuare, la articolul 19 alienatul (2),  dupa cuvintele “inspectoratele de stat pentru protectia plantelor” se introduc cuvintele “si Serviciul Sanitaro-Epidemiologic”. Cite inspectorate de stat o sa fie si cite laboratoare, doar nu poate tara sa beneficieze de citeva laboratoare, asa ca si in medicina, este un laborator de omologare a preparatelor medicale. Nu exista si la Soroca si la Cahul.

Prin urmare, cum va inchipuiti dumneavoastra ca pesticidele trebuie sa nimereasca, de pilda, la Cahul si ce inspectorat o sa il controleze. Prin urmare, nu poate inspectoratele de stat, este un laborator central care activeaza de comun cu ecologia, cu epidemiologia si trage concluziile cuvenite. Despre care inspectorat este vorba?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc pentru intrebare.

La articolul 15, in privinta responsabilitatii. In comisie noi am discutat ca aici sa fie completat acest articol, care propun autorii, numit prin dispozitia conducatorului, eu stiu, intreprinderii agricole date, fiindca sa fie responsabilitatea conducatorului pentru trimiterea acelor care se ocupa de aceste lucrari la controlul medical si pe urma acest conducator sa raspunda, daca el nu a trimis persoana data la control si aceasta persoana a avut...

 

Doamna Eva Gudumac:

Si sa ii plateasca ca pentru boala profesionala.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, daca el nu a fost, nu a fost supus unui examen medical, dar, totusi, a fost impus sa faca aceste lucrari, inseamna ca  el va raspunde, fiindca a trimis prin ordin. Aceasta chestiune va fi facuta prin ordin. La articolul 19 alineatul (2), ceea ce dumneavoastra ati intrebat despre inspectorate, Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat, in legea in vigoare inspectoratele exista. Deci, se are in vedere ca agentii economici, care desfasoara activitati cu aceste produse, sint obligati sa prezinte informatia la cerinta acestor inspectorate. Si acum se adauga si la cerinta Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat.

Daca acest Serviciu Sanitar-Epidemiologic de Stat va cere aceasta informatie de la acei care se ocupa cu aceste activitati, inseamna ca ei vor fi obligati sa prezinte aceasta informatie. Dar nu este o chestie obligatorie, este la cerinta. Aceasta este in ceea ce am prezentat ca modificare.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu inca o data zic ca legea trebuie sa fie sustinuta, ca este un lucru bun si progresiv. Dar tot nu pot ca sa conlucreze trei structuri: Inspectoratul pentru Protectia Plantelor, Serviciul Sanitaro-Epidemiologic si inca o structura – Inspectoratul Ecologic de Stat. Trei structuri, cum va inchipuiti acest mecanism? Iata aceasta si este intrebarea mea, caci nu imi inchipui cum vor gasi limba comuna?

Eu va multumesc, dar trebuie de gindit.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ei vor gasi limba comuna, fiindca fiecare va cere informatiile care se refera la activitatea lor de baza, tin de competenta lor. De competenta Serviciului ecologic tine protectia, eu stiu, a mediului. De competenta Serviciului Sanitaro-Epidemiologic protectia sanatatii. Si acei care se ocupa de protectia fitosanitara in domeniul protectiei fitosanitare, adica. Si aceasta nu este o chestie obligatorie, ca sa prezinte informatia la cerinta acestor inspectorate care exista in Republica Moldova. Si, conform legii, se prevede ca ei sa poata cere aceasta informatie si primi aceasta informatie, ca sa o utilizeze pentru activitatea lor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2708. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2708este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1097 pentru completarea Legii privind protectia aerului atmosferic. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Un grup de deputati din Parlamentul Republicii Moldova, domnul Oleinic si Cosarciuc au prezentat un proiect de lege pentru completarea Legii nr.1422 din
17 decembrie 1997 privind protectia aerului atmosferic. Eu as vrea foarte pe scurt sa argumentez care este scopul acestei legi. Scopul prezentei legi este utilizarea pe scara mai larga a biocombustibilului in transporturi, care constituie o parte din pachetul de masuri necesare pentru indeplinirea prevederilor Protocolului de la Kyoto.

Stimati colegi,

Conform Cartii Albe a Uniunii Europene, 84% din poluantii aerului atmosferic, sint acei de la utilizarea transportului auto. Conform Directivei Uniunii Europene nr.30 din 2003, a fost acceptata ideea promovarii utilizarii biocombustibilului si altor combustibili regenerabili pentru transport. Aceasta directiva a Parlamentului European prevede ca tarile membre ale Uniunii Europene sa foloseasca pentru transporturi amestecuri de combustibil cu folosirea  etanolului si a biodieselui.

Si daca sa ne uitam la acele obiective care au fost stabilite pentru Uniunea Europeana 2% pina in anul 2005 si 5,75% pina la 31 decembrie 2010. Adica sint niste obiective stabilite pentru utilizarea acestui biocombustibil.

In afara  de aceasta, acest proiect de lege va permite ca in Republica Moldova sa apara produse cu valoare adaugata inalta si mai ales in agricultura, fiindca ca masa, ca materie prima pentru introducerea etanolului si a biodieselui se vor folosi acele produse pe care noi le avem in Republica Moldova, se are in vedere porumbul, griul furajer, rapita, floarea-soarelui, adica daca sint materie prima pentru producerea etanolului si biodieselului. Si de ce a fost nevoie ca acest proiect de lege sa fie inaintat si de ce in acest proiect de lege, este inaintata  modificarea privind protectia aerului atmosferic.

In primul rind, acei care astazi promoveaza aceste tipuri de combustibil in Uniunea Europeana si pe piata internationala, in primul rind, pun in capul mesei poluarea, dar nu combustibilul. Si de aceea aceste cerinte trebuie sa fie introduse in aceasta lege. Legea prevede ca sa fie introdus un standard de combustibil regenerabil in Republica Moldova. Aceasta inseamna cota procentuala de biocombustibil – biodizel sau bioetanol in care se contine volumul de benzina sau motorina comercializata pe teritoriul Republicii Moldova.

In afara de aceasta, in proiectul de lege mentionat au fost incluse obiectivele standardului pentru combustibil regenerabil in felul urmator: bioetanol in 2007 – 3%, in 2008 – 10%, in 2009 – 15%, si in 2010 – 20%; biodiesel in 2007 – 5%, in 2008 – 10%, in 2009 – 20%, in 2010 – 35%.

Este foarte importanta insusi ideea aparitiei standardului combustibilului regenerabil, fiindca aceasta ar fi un semnal pentru cei care  doresc sa faca investitii in acest domeniu.

Stimati colegi,

Aceasta practica este aplicata pe larg in Uniunea Europeana si vreau sa va spun ca, aflindu-ma intr-o vizita in Cehia, acest lucru se face de acum de multi ani. Ei au ajuns deja la nivelul de dezvoltare in domeniul producerii etanolului si biodieselului la un nivel inalt. Si pentru a stimula dezvoltarea acestei piete se introduc asemenea standarde ale combustibilului regenerabil.

Si operatorii sau participantii la piata produselor petroliere vor fi obligati sa achizitioneze de la producatorii autorizati de biocombustibil, in volumul stabilit, acel labil combustibil care va fi produs de acesti producatori. In afara de aceasta, operatorii vor achizitiona acest volum de bioetanol si biodiesel. Si in cazul in care ei nu vor achizitiona aceasta cantitate, vor fi obligati sa plateasca penalizari.       

Eu am citit avizul Guvernului si avizul de la cineva de la societatea civila, aici avem un memorandum, care spune ca aceste propuneri sint foarte dure, adica aceste obligatii.

Stimati colegi,

In practica implementarii acestor biocombustibili in Europa, in Statele Unite, in Brazilia, adica in America de Sud, statul a impus unele reguli de joc pe piata interna, pentru ca sa stimuleze venirea investitorilor pentru a produce aceste tipuri de biocombustibil si pentru a fi folosite pe piata interna.

Daca analizam directiva Parlamentului european, vedem si aici acelasi lucru. Au aparut intrebari in privinta procentajului. Este posibil de folosit, de pilda, in motoarele cu ardere interna de la masinile, automobilele existente in Republica Moldova 20% pentru etanol si 35% pentru biodiesel.

Si raspunsul il obtinem in studiul facut de catre Academia de Stiinte. Proiectul se numeste in calitate de: elaborarea tehnologiei si utilajului pentru utilizarea etanolului combustibil in motoarele cu ardere interna. Adica, acest raport a fost prezentat anul curent la Academia de Stiinte. Si este demonstrat prin experienta ca in Republica Moldova la automobilele cu ardere interna existente se poate utiliza 20% in amestec cu etanol. Iata aici avem graficele corespunzatoare.

Stimati colegi,

Eu n-as vrea sa va rapesc mult timp, fiindca am, eu stiu, multe documente care confirma necesitatea adoptarii acestui proiect de lege, foarte importanta pentru noi, pentru Republica Moldova. Si va spun asa foarte deschis ca acest proiect de lege este un proiect de lege investitional, fiindca sint investitori straini care doresc sa vina in Republica Moldova sa investeasca bani pentru a construi uzine pentru producerea etanolului si a biodieselului.

Pentru aceasta au nevoie de un asemenea standard de combustibil regenerabil care sa le asigure ca acel volum de combustibil care va fi produs va fi consumat pe piata interna a Republicii Moldova in primul rind. Si e clar lucru, pentru export aici de acum probleme nu vor fi. Dar, in primul rind, noi consideram ca ar trebui sa ne ocupam de securitatea energetica a Republicii Moldova si sa folosim posibilitatile de producere a biocombustibilului pe care le avem in tara noastra. Avem pamintul, avem tehnologiile necesare de a produce in Republica Moldova porumb, griu, floarea-soarelui, rapita, soia, fiindca soia tot se foloseste pentru producerea biodieselului. Si aceasta ne permite ca noi sa implicam taranii nostri in producerea acestor produse, care, pina la urma, se transforma intr-un produs cu o valoare adaugata.

In afara de aceasta, noi vom dezvolta consumul intern, absorbtia materiei prime de pe piata noastra in Republica Moldova si nu vom incerca sa cautam exportul acestor produse  peste hotare, fiindca va fi un consum garantat in interiorul Republicii Moldova. Aceasta este, eu stiu, logica si argumentul in promovarea acestui proiect de lege in Republica Moldova si consider ca trebuie sa fie sustinut de Parlamentul Republicii Moldova si sa dam un semnal foarte clar investitorilor straini, caci ei ar putea sa vina in Republica Moldova si sa investeasca in acest domeniu.

Eu va spun pentru informatie, o uzina pentru producerea a 60 de mii de tone de etanol costa 25 de milioane de dolari. Si daca noi chiar am lua acum acel... noi consumam in Republica Moldova in jur de 350 de mii de tone, 400 de mii de tone de benzina, 20% – 80 de mii de tone, aceasta este o chestie care de acum ne permite ca un investitor sa vina in Republica Moldova si sa se ocupe de aceasta activitate, care ar permite ca sa fie absorbita materia prima produsa pe cimpurile Republicii Moldova, aici, in interiorul Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Noi de asemenea consideram ca trebuie de sustinut ideea, mai putin proiectul respectiv de lege in forma in care a fost prezentata. Va rog sa fiu inscris, sa mi se permita sa iau cuvintul pe marginea proiectului respectiv, sa imi expun punctul de vedere ca fractiune parlamentara. Dar, totodata, as avea doua intrebari scurte si, de fapt, simple cu caracter juridic.

Domnule presedinte al comisiei Valeriu Cosarciuc,

Dumneavoastra  si ca  autor ati stipulat in proiectul respectiv de lege anumite prevederi care, nu va suparati, dar din punct de vedere juridic nu au nici un suport. Si eu nu pot sa le inteleg si de aceasta poate imi explicati dumneavoastra de ce ati introdus, spre exemplu, la articolul 17 alineatul (2) cifra 6, care, de fapt, contine norme care obliga antreprenorii la incheierea contractelor. Si spun acest lucru, deoarece articolul 667 din Codul civil stipuleaza foarte clar si expres ca obligarea la incheierea unui contract este interzisa. Un moment.

Al doilea moment. Sa nu citesc articolele, este o norma cind, practic, impune sau ideea crearii unei intreprinderi trebuie sa fie garantata din punct de vedere al rentabilitatii si aici iarasi este Legea nr.845 din 1994 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi care stabileste ca “antreprenoriatul este o activitate de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si prestare a serviciului, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent din propria initiativa in numele lor, pe riscul propriu, si sub raspunderea lor patrimoniala, cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri”. 

Eu imi cer scuze ca am fost nevoit sa citez, dar aceasta este norma legala. Daca puteti,  sa imi raspundeti.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Filat.

Norma legala este aplicabila si in cazul proiectului inaintat.

Stimate coleg,

In legislatia europeana atunci cind o tara doreste sa promoveze o anumita, eu stiu, activitate de afaceri, aceste lucruri se promoveaza prin aceste norme in lege. Si daca citim atent directiva Uniunii Europe, acelasi lucru se prevede si de aceasta directiva, care, in principiu, este o lege a Parlamentului european si este obligatorie pentru toate tarile membre.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Cosarciuc,

Ma scuzati, aveti in vedere Directiva 2003? Da?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, 2003 – 30.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am sa am si eu referire la ea.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Filat,

Eu v-as spune, v-as raspunde in felul urmator.

Stimate coleg,

Eu sint gata ca autor, ca unul din autori sa aducem acest proiect de lege in conformitate cu legislatia in vigoare. Sa excludem aceste impedimente care trezesc, de pilda, niste dubii. Si va spun care ar fi aceste, eu stiu, excluderi pe care noi sintem gata sa le excludem. Volumul stabilit de biocombustibil, ceea ce este legat de cantitatea minima s.a.m.d. pentru o perioada relevanta a producatorilor de biocombustibil.

Daca sa spunem ceea ce ne-ar interesa ca sa ramina si sa dea un start pentru aceasta activitate in Republica Moldova, este vorba despre standardele pentru combustibilul regenerabil, despre obiectivele acestui standard pentru combustibilul regenerabil, care vor fi pe an.

Stimate coleg,

Va spun ca impunerea acestor standarde se face prin lege si aceasta este de acum obligatoriu pentru ca sa fie aplicate. Noi nu trebuie sa ne ducem tare departe. Ucraina, care de acum citiva ani practica aceste activitati de producere a etanolului si a amestecurilor etanolului cu benzina si o fac prin aplicarea legii. Participantii la piata produselor petroliere vor fi obligati sa faca acest lucru.

Stimate coleg,

Acest lucru il vedem in toata Uniunea Europeana. Acolo unde se vind astazi produse petroliere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Noi  am facut, imi cer scuze, noi am facut o analiza si ne vom expune in luarea de cuvint. Tot ce spuneti dumneavoastra este foarte adevarat, dar la capitolul teorie. Eu imi cer scuze, am sa ma refer numai la capitolul norma legala, pe care dumneavoastra ati prevazut-o sa fie introdusa in lege. Pozitia noastra o sa se refere nu la idee, dar la propunerea legala, inaintata dumneavoastra.

Eu va multumesc si punctul nostru de vedere, dupa cum am spus, o sa ni-l expunem in luarea de cuvint.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Идея биотоплива, конечно, прогрессивная, но я хотел бы задать вопрос автору.

Господин Косарчук, 80 тысяч тонн биотоплива, это примерно, сколько тысяч гектаров нашей молдавской земли будет задействовано на его производство? Как это повлияет на структуру нашего земледелия? Как это повлияет на развитие обнародованных нашими министерствами стратегических направлений, касающихся восстановления нашего животноводства?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Foarte simplu va raspund. Pentru a produce 80 de mii de tone sint necesare 240 de mii de tone de porumb. Noi producem in jur de 1 milion 600 de mii de tone anual. Adica 240 de mii si 1 milion 600. In afara de aceasta, noi nu avem aici, cum se spune, limitare pentru a produce porumb in Republica Moldova. Si aceste date sint date si in studiul facut de Academia de Stiinte, de Institutul nostru de Cercetari in Domeniul Porumbului de la Porumbeni.

Stimate domnule coleg,

Noi nu avem problema materiei prime. Noi avem problema investitiilor necesare de a veni pentru a produce acest tip de biocombustibil in Republica Moldova. Nu este problema materiei prime.

Vreau sa mentionez inca un moment, acela care tine de producerea biodieselului. Adica, noi avem 1 milion 500 de mii de hectare de teren arabil in Republica Moldova. Anual, pentru a efectua toate lucrarile, noi cheltuim la fiecare hectar 110 litri de motorina. Inseamna ca o sa avem nevoie in jurul de 160 de mii de tone, 170 de mii de tone de biodiesel pentru ca sa efectuam toate lucrarile in Republica Moldova. La un hectar, dintr-o tona de rapita se obtine o tona de biodiesel, inseamna ca vom avea nevoie de 160 de mii de hectare de rapita sau de floarea-soarelui, sau de soia pentru a produce cantitatea necesara ca sa acopere toate necesitatile in motorina pentru efectuarea lucrarilor agricole. Este un calcul foarte, foarte simplu.

In afara de aceasta, noi am calculat cit va costa un litru de biodiesel produs in Republica Moldova. Si va spun ca acest calcul a fost efectuat de catre Academia de Stiinte – 5, 68 lei pentru 1 kg, acesta este calculul pentru 1 litru de biodiesel. Si pentru 1 litru de etanol – 7,4 lei pentru 1 litru. Adica, aceasta este de acum… nu sint cifre. Noi cunoastem aceste cifre, dar am luat special aceste materiale, pentru ca sa convingem, eu stiu, Parlamentul in necesitatea promovarii acestui proiect de lege.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Еще раз хочу подчеркнуть, что идея, конечно, она перспективная. Но полагаю, что наша республика еще к этому не готова. Вы имеете в виду, что сегодня не дадите команду по всей республике: столько-то высеять кукурузы, столько-то рапицы и т.д. и сразу же и станете производить биотопливо. Тут надо как-то еще, наверное, немного... Мое предложение: отправить этот законопроект в комиссию и еще над ним поработать, поскольку не стоит его отклонять сразу. 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Eremciuc,

Nici nu este nevoie sa dea cineva comanda cit rapita sau cit porumb trebuie sa fie semanat. Eu va spun ca piata va cere chestia data. Un kg de rapita se vinde in Republica Moldova cu 3,6 – 3,7 de lei. Si este deficit pe piata interna, fiindca de acum este un investitor german la Lipcani, care construieste o fabrica de producere a biodizului, dar aceasta se face pentru export, fiindca Germania consuma anual 700 de mii de tone de biodiesel si tendinta de crestere a utilizarii biodieslului creste. In legatura cu cresterea preturilor la motorina, benzina si la petrol pe piata internationala, aceasta este de acum o necesitate. Si nu degeaba a aparut in Uniunea Europeana directiva 2003-30 in privinta stabilirii obiectivelor. Si pina in 2020 procentul de utilizare a biocombustibilului european va fi 20.

Si nu pur si simplu aceasta va fi o dorinta, aceasta directiva este o lege a Parlamentului European. Romania, din anul viitor, intra in Uniunea Europeana. Ei vor trebui  de acum sa aplice cota de 5,47% utilizarea biocombustibilului in tot combustibilul pe care il folosesc in Romania. Aceasta nu este pur si simplu doresti sau nu doresti, aceasta se impune prin lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule autor,

Intr-adevar, eu nu voi fi original, voi incepe de la aceeasi idee ca insasi, deci, ideea biocombustibilului este foarte binevenita. Dar in acest caz proiectul pe care dumneavoastra l-ati prezentat, dupa mine, nu tine de promovarea ideii combustibilului. Dar imi pare ca este un exemplu al lobbysmului, sper eu, lobbysm sanatos. Deci, deoarece este, pur si simplu, incercarea de a reglementa piata produselor petroliere prin acest proiect de lege. Si in legatura cu aceasta eu am o intrebare, dumneavoastra ati contrapus obiectul si scopul Legii cu privire la protectia aerului atmosferic si, deci, scopul si obiectele indicate in acest proiect de lege.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, le-am contrapus si ele coincid. Uitati-va, Legea cu privire la protectia atmosferica, obiectivele legii. Prezenta lege are drept obiectiv pastrarea puritatii si ameliorarea calitatii aerului atmosferic s.a.m.d. Utilizarea biocombustibilului in amestec cu benzina si cu biodiesel aduce la micsorarea emisiunilor poluante in aerul atmosferic. Aceasta este deschis foarte clar.

Stimate domnule coleg,

In privinta lobbysmului. Nu este lobbysm, este o analiza a legislatiei, folosita in Uniunea Europeana.

Si daca dumneavoastra spuneti ca este lobbysm, eu pot sa va dau dumneavoastra  Legea ceha cu privire la producerea combustibilului regenerat. Si aici este un capitol care spune ca se modifica Legea cu privire la protectia aerului atmosferic. Adica la dinsii, in general, in legislatia ceha, atunci cind vine cu un proiect de lege, nu vine cu proiectul de modificare a aerului atmosferic, dar vine, de pilda, cu Legea cu privire la …

  

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta este si ideea, ca deodata trebuie de venit cu ideea modificarii in legislatia care reglementeaza piata produselor petroliere. Si numai dupa aceasta, ultimul moment este problema introducerii modificarilor necesare in Legea cu privire la protectia aerului atmosferic. Deci, si esenta intrebarii mele, si propunerea, de fapt, noi despre aceasta am discutat foarte mult cu participarea dumneavoastra la sedinta comisiei, caci mecanismul pe care dumneavoastra il propuneti prin acest proiect de lege, de fapt, nu este obiectul reglementarii legii date.

Si acest mecanism trebuie sa fie, deci, implementat in absolut alta lege. Deci, numai din aceste considerente eu as sustine ideea inaintata anterior, ca acest proiect de lege sa fie remis comisiei pentru a preciza inca o data locul acestui proiect de lege in legislatia Republicii Moldova. Dupa mine, este un loc pe care dumneavoastra il propuneti gresit si nu corespunde articolului 44 din Regulament.

Dar referitor la lobbysm, eu cer scuze, dumneavoastra singur ati constatat la sfirsitul raportului prezentarii acestui proiect de lege ca deja sint investitorii care, pur si simplu, asteapta semnal, ca piata lor va fi garantata aici. Asa ca este un exemplu clasic de lobbysm.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Acesti investitori pe care eu i-am mentionat nu au fost investitori care au venit la mine personal. Ei au venit in Republica Moldova, au fost la Guvern, au fost la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In afara de aceasta, eu inteleg ca proiectul de lege prezentat este ceva nou pentru noi, pentru a intelege acest lucru.

Domnule presedinte al comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,

Eu va spun ca in Cehia, in Republica Ceha aceste norme au fost introduse in Legea cu privire la protectia aerului atmosferic.

In Statele Unite, inca in anii ’60, aceste modificari au fost introduse in Legea cu privire la protectia aerului atmosferic. Asa si se numeste “Clean air protection act”, fiindca statele care inteleg ce inseamna mediu, in primul rind, pun in fata mediul si pe urma pun in urma produsele petroliere si altceva. Fiindca este foarte important ceea ce noi vom avea astazi, miine si in viitor pentru generatiile urmatoare. Si Protocolul de la Kyoto... in general, aceasta este, pune in fata mediul si pe urma toate celelalte activitati industriale.

Domnule Presedinte,

Eu am prezentat si am fost si la Guvern. Le-am prezentat chiar si la Ministerul Mediului si in ce acte legislative au fost facute aceste modificari in legislatia tarilor europene, care de acum implementeaza aceste chestiuni in activitatea de zilnica.

Si eu am studiat foarte atent in privinta pietei, Legii cu privire la piata produselor petroliere. Acolo nu este locul acestei modificari, fiindca aici este vorba de biocombustibil. Noi acolo vorbim despre produsele petroliere. Este cu totul altceva.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Acelea sint produse petroliere fosile, adica sint carburanti fosili. Acestia sint carburanti regenerabili. Sint l diferite ucruri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai compact.

Microfonul nr.3. Replica.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu am sa vorbesc foarte succint. Prima referinta la Statele Unite cam nu este corecta, deoarece Statele Unite nici nu sint, nu au semnat Protocolul de Kyoto, acesta e un moment. Al doilea moment. Insusi dumneavoastra ati...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cehia, Suedia, Finlanda, Norvegia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Insusi dumneavoastra...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ascultati la inceput, eu va rog mult.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

...Ati accentuat ca in Cehia a fost reglementata deodata procedura sau toate procesele necesare din punct de vedere al legislatiei pentru a produce combustibilul si numai dupa aceea a fost modificata si Legea cu privire la protejarea aerului atmosferic.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule coleg,

Domnule Presedinte al comisiei,

Nu, eu am spus ca in Cehia a fost modificata Legea cu privire la protectia aerului atmosferic, pentru a introduce aceasta norma si reglementare in legislatia Republicii Cehe. Eu pot sa va dau legea Cehiei in acest domeniu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu cred ca acest proiect pentru noi este chiar putin intirziat. Si mai ales ca el sta din luna martie, daca ne uitam la noi in Parlament. Si asemenea proiecte noi trebuie sa le examinam in regim prioritar si sa le dam unda verde. Eu am propunere sa fie adoptat in prima lectura, sa lucram asupra lui si cit mai repede sa ii dam zic unda verde.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc.

Deci, eu, totusi, in contextul ca in viziunea mea iata  ceea ce a spus si colegul, Presedintele comisiei juridice pentru numiri si imunitati, ca totusi ar trebui de promovat intii o lege anume de producere si utilizare a combustibilului biologic. Dar, dupa mine, in asemenea formula ca aici, de pilda, in aceste modificari introduse in aceasta lege, ei nu completeaza definitiv tot ce ar trebui sa fie expus in aceasta lege. Dar pozitia dumneavoastra este clara pe aceasta...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu este clara. Daca aveti propuneri, poftim.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Si o intrebare referitoare la... Eu consider ca ar trebui cu adevarat sa fie un proiect de lege aparte, anume producerea si utilizarea biocombustibilului. Deci, si intrebarea: iata aici, la alineatul (6), este stipulat ca, vasazica, preturile de achizitie minime stipulate, vasazica, intr-un Regulament special elaborat de Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica. Ieri, noi am discutat aici niste probleme legate de... Si dumneavoastra erati de pozitia ca anume o metodologie sa fie la nivel de Parlament, dar aici noi vorbim numai despre elaborarea, vasazica, unui Regulament. Cred ca ar fi mai bine cind aceste preturi ar fi stabilite de catre agentie inclusiv, adica ea sa aiba si metodologia si, totodata si aceste tarife sau aceste preturi sa fie stabilite de ea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Calmatui.

In privinta ultimei intrebari privind Agentia, metodologia. Dumneavoastra stiti ca, conform legislatiei in vigoare, in Republica Moldova, piata produselor petroliere nu este reglementata ca tarife. Noi avem scris in lege care sint componentele pretului. Si, conform acestor componente incluse in lege, Agentia Nationala de Reglementari pentru Energetica poate stabili metodologia calcularii pretului.

Si acelasi lucru l-am facut chiar si ieri, cind am discutat cu privire la metodologia pentru transporturi s.a.m.d. Noi acum nu avem ANRE. ANRE nu stabileste pretul la produsele petroliere ci numai metodologia de calcul si se efectueaza conform legii. Acelasi lucru l-am prevazut si aici, ca aceste preturi pentru combustibilul bio, adica regenerabil va fi stabilit conform unei metodologii aprobate de...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai, da, dar aici, ma scuzati, nu este scris ca metodologia... Macar ca a sa fie asa, dar este scris ca “un regulament”. Deci, regulament special. Regulamentul este regulament.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Calmatui,

Uitati-va chiar aici la mine, cu tocul am scris, adica eu de acum: “Calculate dupa metodologia aprobata de ANRE”.

Stimate coleg,

Pentru lectura a doua. noi putem sa venim cu o imbunatatire. Una daca dorim ca sa imbunatatim sau dorim pur si simplu sa-l respingem. In afara de aceasta...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Nu cred ca este vorba despre respingere. Eu tot sint de parerea ca sa fie remis in comisie pentru a mai lucra sau chiar de vazut, cum aceea ce s-a mai spus aici, sa fie un proiect care sa fie aparte, nu introdus in aceasta lege.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Calmatui,

In privinta proiectului. Eu am proiectul pregatit cu privire la utilizarea resurselor regenerabile s.a.m.d.

Stimati colegi,

Daca acest proiect va fi promovat in Parlament, el nu va schimba situatia, fiindca tehnologia producerii biocombustibilului este cunoscuta. Standardele biocombustibilului sint de acum folosite. Eu va spun, pentru etanol in Uniunea Europeana EM-228, pentru biodiesel EM-590. Noi nu avem ce elabora. Noi avem  baza de acum legala.

Proiectul de lege prevede introducerea acestui standard ca sa fie utilizat acest combustibil in amestec cu acel folosit, fosil, carburanti fosili.

Stimati colegi,

Aceasta este reglementarea tarilor europene. Eu sint de acord, ca daca este necesar sa mai discutam in comisie, sa va aduc argumente suplimentare, sa va aduc standardele combustibilului regenerabil din tarile Uniunii Europene si nu numai din Statele Unite, cum a spus domnul Presedinte Turcan, ca Statele Unite nu au semnat protocolul de la Kyoto. Dar din Suedia, din Finlanda, din Norvegia, din Austria, din Danemarca, din Olanda, din toate tarile.

 

Stimati colegi,

Va spun ca in Austria, Olanda si Danemarca 20% de acum din toata energia electrica in acest caz este produsa din resurse regenerabile si aceasta este pentru noi o cale. Si noi despre aceasta de acum vorbim de un an de zile sau de mai multi ani, aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Cosarciuc,

Stimati colegi la microfoane, 

Nu va suparati va rog. Voi face uz de atributiile presedintelui sedintei si voi solicita sa acceptati in momentul de fata, pentru a organiza discutii suplimentare si pentru a elucida toate componente a acestui proiect cu remiterea lui in comisie. Eu am sa rog la fel foarte mult comisia sesizata in fond si toate celelalte comisii cointeresate.

Avind situatia ca toti deputatii accepta ideea de fond a acestui proiect, dar exista mai multe intrebari privind forma, formatul daca doriti. As ruga ca aceste discutii sa fie organizate nu mai mult de doua saptamini in cadrul comisiilor in modul in care sa se vina cu o varianta finala prelucrata, cel putin discutata, fiindca intensitatea dialogului in sala  plenului Parlamentului imi demonstreaza sa cred ca o atare solutie ar fi binevenita, remit acest proiect in comisie. 

Stimati colegi,

Repet inca o data, ideea este foarte buna. Nu trebuie sa tergiversam examinarea acestui subiect. Doua saptamini maximum cred ca este un timp suficient pentru  ca toate detaliile sa fie examinate minutios.

Domnule Cosarciuc,

Va multumesc.    

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Urechean,

Eu cred ca am fost...

 

Domnul Serafim Urechean:

(Din sala) … Ceea ce faceti in Parlament, aceasta ii … respingerea acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Noi nu am respins si mie imi pare ca eu tratez toti colegii deputati intr-un mod foarte si foarte echilibrat.

Va multumesc.

Eu rog sa luati loc, fiindca la acest subiect discutia nu o continuam, trecem la urmatorul subiect. Va rog foarte mult. De procedura?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu va garantez ca in doua saptamini, pe care le-ati acordat dumneavoastra pentru  a solutiona problema, nu sint suficiente si mie imi pare foarte rau ca nu ati consultat intii parerea, ati luat decizia ad-hoc. Fiindca noi, intr-adevar, am fi venit cu o solutie intru depasirea situatiei. Intr-adevar, ideea noi o sustinem, dar in doua saptamini?

Inca un moment. Proiectul de lege, daca noi il vom modifica si se spune ca va intruni anumite conditii, va garantez ca nu o sa raspunda ideii in general. Noi avem nevoie de o cu totul alta abordare. O abordare complexa. Au vorbit si juristii, a vorbit toata lumea si Guvernul. Din acest motiv, eu nu cred ca este normal ca sa lasam doua saptamini si sa venim iarasi cu un proiect. Propunerea noastra ar fi fost sa respingem proiectul respectiv, sa il argumentam de ce. Si sa purcedem la munca, sa venim cu o solutie eficienta intru a indeplini ideea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luati-va mai mult timp. Acest termen nu este unul pe care il supunem votului in plenul Parlamentului. Este un termen absolut indicativ, dar caracterul discutiilor foarte complexe aici, in plen, totusi demonstreaza ca se cereo discutie suplimentara in comisie.

Va multumesc.

Tot, am terminat discutiile la acest subiect. Sintem deja 40 de minute. Eu va rog foarte mult. Dumneavoastra ati fost jumatate de ora. Nu trebuie replica. Eu va rog, foarte mult.

Stimate coleg,

Eu va rog personal, fiindca la prezentarea proiectului o sa  fiti din nou la tribuna, o sa prezentati, el nu se respinge. Noi revenim la discutia lui.

Eu va multumesc si va rog foarte si foarte mult, colegial.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

(Din sala) Cine a spus ca trebuie respins? Daca vrea cineva argumente…

Stimate domnule Presedinte,

Am participat la sedintele tuturor comisiilor, am argumentat … Sint gata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate domnule Cosarciuc,

O sa aveti doar posibilitate sa discutati in comisie. Noi nu am respins astazi acest proiect.

Domnule Todoroglo,

Eu va rog foarte mult la fel in egala masura.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.1839 cu privire la modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala a Republicii Moldova. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Lipcan.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala a Republicii Moldova, inaintat de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, vizeaza imbunatatirea legislatiei care reglementeaza modul de organizare a sistemului bancar si are drept obiectiv principal eficientizarea activitatii Bancii Nationale, asigurarea transparentei si protejarea intereselor nationale in tot ceea ce intreprinde conducerea principalei institutii bancare din tara.

Proiectul a fost elaborat pornind de la mai multe considerente, unele dintre care tinem sa le aducem la cunostinta. Desi, potrivit legislatiei, Banca Nationala prezinta dari de seama in fata Parlamentului, ele nu au, nici nu pot avea un caracter obiectiv atit timp cit controalele contabile vor fi efectuate de catre contabilii antrenati de Banca Nationala, asa cum prevedea cuprinsul vechi al articolului 68 sau chiar de catre organizatiile de audit extern care, de fapt, potrivit ultimulu cuprins al articolului 68, adoptat de Parlament in vara trecuta, sint selectate de catre Consiliul de Administratie.

Avind in vedere ca Consiliul de Administratie al Bancii Nationale, potrivit articolului 23, este alcatuit doar din 5 membri, dintre care unul este guvernatorul, altul primul viceguvernator si ceilalti trei sint viceguvernatori ai Bancii Nationale, consideram alogica situatia cind factorul executiv singur decide de cine sa fie controlat. Acelasi articol 68 stipuleaza prevederea, in al carei temei o revizie financiara a Bancii Nationale poate fi efectuata si de catre Curtea de Conturi.

Insa, luind cunostinta de Hotarirea Curtii de Conturi nr.80 din 18 octombrie 2005, putem constata cu usurinta ca Curtea nu a avut acces la toate documentele Bancii Nationale. Titlul Hotaririi Curtii de Conturi, de care vorbeam mai sus, este privind rezultatele financiare efectuate de Banca Nationala a Moldovei si ale controlului privind emisiunea banilor, utilizarea resurselor creditare si valutare ale statului pe perioada 2003 – 2004.

Insa in cuprinsul Hotaririi nu gasim nici o fraza cu referire la emisia de bani. In acelasi timp, Curtea de Conturi a constatat mai multe nereguli in activitatea Bancii Nationale, care ne demonstreaza elocvent ca acesta a iesit de sub orice control statal. Paradoxala situatie, dar in principala institutie financiara din tara se atesta cazuri cind se planifica venituri sau se planifica cifre subestimate.

Citez din Hotarirea Curtii de Conturi: “In anul 2003 au fost obtinute venituri in suma totala de 436,8 milioane de lei fata de 217,3 milioane de lei planificate. Respectiv, in anul 2004 au fost obtinute 441,2 milioane de lei venituri, fara a fi planificat macar un banut”.

Acelasi simptom tendentios se observa si la planificarea cheltuielilor efectuate de Banca Nationala a Moldovei. Astfel, la intretinerea Bancii Nationale in anul 2004 au fost efectuate cheltuieli in marime de 59,7 milioane de lei, planificate fiind 75,4 milioane de lei. Iar pentru a diminua decalajele evidente dintre cifrele planificate si cele inregistrate pe parcursul anului financiar, Consiliul de Administratie recurge la modificarea devizului ori de cite ori gaseste de cuviinta in mod arbitrar. Mentionam aici ca toate cheltuielile Bancii Nationale se prevad in devizul de cheltuieli, aprobat de Consiliul de Administratie in baza unui Regulament aprobat de sine insusi.

Pe linga suplimentele la salariu, majorate de la 100 pina la 680 la suta din salariul de functie, personalul Bancii Nationale a mai beneficiat si de credite pentru necesitati primordiale si imobiliare.

La 1 ianuarie 2005 soldul creditelor imobiliare a constituit 5 milioane 639 mii de lei pentru 165 de salariati, acordate in suma de la 31 mii pina la 530 mii de lei pe un termen de 20 de ani cu o rata a dobinzii net inferioara mediei calculate de la bancile comerciale.

Aceasta nu poate fi calificata altfel decit o discriminare fata de numarul mare de clienti ai bancilor comerciale care nu ca iau credite la un procent exagerat de inalt, multi doritori nu pot profita astazi nici de un fel de creditare, deoarece pretutindeni li se refuza in acordarea acestora din lipsa de resurse.

Pentru a compara starea de lucruri la acest capitol, voi face o trimitere la articolul 51 alineatul (2) litera c) din Legea cu privire la statutul Bancii Nationale a Romaniei, tara vecina, care deja este acceptata in Uniunea Europeana, in care se spune: Banca Nationala Romana poate sa acorde salariatilor sai cite un credit pentru locuinte si credite pentru bunuri de folosinta indelungata cu dobinda la nivelul dobinzii medii lunare de la bancile comerciale.

Cele relatate mai sus sint doar citeva din incalcarile constatate in hotarirea Curtii de Conturi, dar care nu au fost stabilite de catre controlul intern la care ma refeream la inceput, ceea ce denota nerespectarea regulamentului privind sistemul controlului intern in cadrul Bancii Nationale a Moldovei.

Potrivit articolului 22 din Legea cu privire la Banca Nationala, aceasta este condusa de Consiliul de Administratie. Legea nu stabileste clar care este organul de conducere deliberativ si care este executiv.

Tocmai de aceea noi venim cu propunerea de a institui Consiliul Bancii Nationale ca organ deliberativ, iar Consiliului de Administratie revenindu-i atributia de organ executiv. Si aceasta nu va fi o dublare a functiilor cum se sugereaza in avizul Guvernului, fiecarui organ revenindu-i atributii distincte. Dimpotriva, tocmai conform stipularilor actuale din lege conducerea deliberativa si cea executiva este concentrata exclusiv in mina guvernatorului, prin aceasta Banca Nationala fiind lipsita de orice control din afara.

Pentru comparare. Conform legislatiei romane, Banca Nationala este condusa de Consiliul de Administratie, dar alineatul (2) din articolul 32 al legii respective stabileste ca conducerea executiva a Bancii Nationale a Romaniei se exercita de catre guvernator, prim-viceguvernator si de cei 2 viceguvernatori.

In acelasi timp, legea stabileste ca Consiliul de Administratie al Bancii Nationale Romane este compus din 9 membri, 5 dintre care, adica majoritatea, nu sint salariati ai Bancii Nationale, fapt care asigura prevenirea oricaror abuzuri din partea guvernatorului.

Atit Guvernul, cit si comisia sesizata in fond nu s-au pronuntat in nici un fel asupra a doua momente esentiale din proiect. Si anume noi propunem ca la articolul 34 sa fie prevazut expres dreptul Consiliului de Administratia de a acorda angajatilor sai credite de lunga durata, dar cu o dobinda la nivelul dobinzii medii lunare de la bancile comerciale.

La fel noi propunem sa fie exclus din cuprinsul legii articolul 73, prin care Banca Nationala este scutita de orice impozite si taxe. Apropo, aceasta sugestie se contine si in hotarirea Curtii de Conturi la care m-am referit mai sus, dar care nu s-a luat in considerare de Parlament la operarea modificarilor din 30 iunie curent.

Stimati colegi,

In fine, din avizul comisiei sesizate in fond am inteles ca proiectul mentionat se propune a fi respins. Desigur, decizia apartine deputatilor, insa este foarte regretabil faptul ca si de aceasta data, ca de multe ori, nu se patrunde in esenta problemei invocate, se accepta tacit orice se pune pe tava din partea conducerii Bancii Nationale, iar prin aceasta, de fapt, ne impacam cu prejudiciile materiale insemnate aduse statului si se tolereaza in continuare starea de lucruri incerta din sistemul bancar.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, stimate coleg,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate coleg,

As vrea sa va intreb: ati luat cunostinta de avizul care a fost prezentat de catre Guvern?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Desigur. Am luat cunostinta.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Ati luat. Si, deci, cum vedeti, propunerile parvenite in acest proiect, sint in contrazicere cu memorandumul incheiat intre Guvernul Republicii Moldova, Banca Nationala si Fondul Monetar International.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Stimate domnule coleg,

Eu consider ca acest memorandum este o umbrela, in umbra careia Guvernul a vrut sa accepte un aviz nefavorabil proiectului respectiv.

Mai ales ca el contine, de multe ori, pe parcursul acestui aviz, momente contradictorii in sine.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai da, dar este memorandumul, care a fost coordonat cu Fondul Monetar International. Deci, toate modificarile operate de Legea cu privire la Banca Nationala au trecut si pe la noi prin comisii, deci noi am discutat si a fost prezent si reprezentantul Fondului Monetar International. Si, deci, atunci nu au aparut iata, asa, vasazica, aceasta.

Dumneavoastra ati venit cu aceste idei dupa, deci eu nu cred ca in cazul de fata noi putem, totusi, sa ignoram ceea ce ne-a propus Fondul Monetar International.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu cred ca memorandumul nu poate sa contina toate reglementarile care ne-ar interesa pe noi ca stat, ca banca totusi sa aiba si o dare de seama in fata Parlamentului si in fata statului in intregime.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

In privinta Fondului Monetar as vrea sa ii adresez o intrebare domnului Lipcan. Exista legislatia Romaniei in privinta Bancii Nationale si pina nu demult Guvernul Romaniei a avut memorandum cu Fondul Monetar.

Au fost careva impedimente ca Fondul Monetar sa nu accepte legislatia Romaniei in domeniul bancar, aveti asa informatie?

Domnule raportor Lipcan,

Nu au avut asemenea impedimente.

Stimati colegi,

Atunci cind noi aici ne acoperim cu umbrela Fondului Monetar, nu este corect, fiindca de multe ori noi o facem intentionat si depinde de acel care duce negocieri cu Fondul Monetar si cu care... Noi stim ca toate creditele pe care le da Fondul Monetar pentru Republica Moldova sint pentru Banca Nationala.

Este clar lucru ca ei doresc ca sa controleze ceea ce se intimpla cu banii lor in aceasta banca si de multe ori acest memorandum si este facut in asa fel ca ei sa isi securizeze acele mijloace financiare pe care ei le acorda Republicii Moldova.

Dar in acest caz, ceea ce tine de continutul proiectului de lege este unul logic. Trebuie sa fie foarte clar delimitat cine ia decizii ca executor, cine ia decizii ca, eu stiu, acel care face legea in Banca Nationala. Dar in cazul de fata noi avem in Banca Nationala si executorul si cel care ia deciziile la nivel, eu stiu, de reglementare, o fac aceeasi oameni.

Stimati colegi,

Cred ca nu este corect. Nu este nici un fel de control al activitatii Bancii Nationale. Guvernatorul, viceguvernatorii trebuie sa execute ceea ce, de pilda, va adopta Consiliul si aceasta trebuie sa fie delimitat foarte clar in competentele acestor doua organe.

Multumesc.

Domnul Alexandru Lipcan:

Stimate domnule coleg,

Eu nu am vrut ca intru in polemica cu domnul Calmatui. Ori de cite ori Guvernul vrea sa se dea sub umbrela, gaseste ori memorandumul Bancii Nationale, Fondului Monetar International, ori Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” si alte documente de plan international. Atunci cind le convine guvernantilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ma inscriu pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Lipcan,

Va multumesc.

Rog comisia, domnul Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Republicii Moldova, prezentat la 16 mai anul curent cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati din Parlamentul Republicii Moldova si raporteaza urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat propune instituirea unui Consiliu al Bancii Nationale, format din 7 membri, 2 reprezentanti ai Parlamentului Republicii Moldova, 2 – ai Guvernului Republicii Moldova, unul – din partea Presedintelui Republicii si unul – din partea Asociatiei bancilor comerciale din republica, ca organ suprem si autonom.

Conform Legii nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala, ea este responsabila fata de Parlament, articolul 1, iar guvernatorul si membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale explica Parlamentului sau comisiilor lui politica Bancii Nationale si avizeaza proiectele de legi, articolul 8 alineatul (3), ministrii responsabili de problemele economice si financiare pot asista le sedintele Consiliului de Administratie a Bancii Nationale, articolul 8 alineatul (2).

In baza articolului 21, 68 din lege, anual, Banca Nationala este supusa controlului extern de catre o organizatie de audit cu renume si experienta recunoscuta pe plan international, iar devizul de cheltuieli al Bancii Nationale este supus controlului Curtii de Conturi.

Dupa incheierea fiecarui an financiar, Banca Nationala prezinta Parlamentului darile de seama financiare si diverse rapoarte, precum si prezinta periodic Guvernului rezumate asupra situatiei financiare, articolul 69, bilantul contabil si contul de profituri si pierderi ale Bancii Nationale se publica periodic trimestrial si respectiv anual pe pagina web a Bancii.

Astfel, actualmente Consiliul de Administratie al Bancii Nationale asigura activitatea transparenta a Bancii Nationale in conformitate cu legislatia in domeniu si cu cele mai bune practici internationale fiind, intr-adevar, un organ public, autonom, profesionist si independent, cu responsabilitate directa fata de Parlamentul Republicii Moldova.

Acest fapt este confirmat si prin concluziile trase de catre expertii Fondului Monetar International si ai Bancii Mondiale, ca urmare a expunerii in anul 2004 a sectorului financiar al Republicii Moldova in cadrul programului “FSAP”.

Referitor la initiativa legislativa respectiva, unde statutul membrilor Consiliului Bancii Nationale este determinat drept calitate de reprezentant al unor autoritati ale administratiei publice, este necesar de mentionat ca, in conditiile respectivului proiect de lege, statutul respectiv poate avea si, probabil, va avea un efect invers celui asteptat.

Necesita a atentiona ca tendintele recente de perfectionare a legislatiei, ce reglementeaza activitatea bancilor nationale, se caracterizeaza prin stabilirea unor restrictii pentru numirea membrilor organelor supreme de conducere cum ar fi: guvernatorul, viceguvernatorul si membrii Consiliului de Administratie.

Restrictiile stabilite sint diferite, insa se refera la faptul ca membrii Consiliului Bancii Nationale nu pot fi deputati, membri de Guvern, partid politic, membri ai organelor de conducere ale organizatiilor religioase, nu pot face parte din autoritatea judecatoreasca sau din administrarea publica, nu pot detine mai mult de 10% din actiunile unei banci, in unele tari acest procent constituie unul singur si nu pot exercita alte functii decit cele de membru al Consiliului.

Aceste restrictii asigura independenta legala si reala a membrilor organelor de conducere a Bancii Centrale. De asemenea, se stabilesc si criterii de asigurare a profesionalismului acestora. In situatia in care autorii proiectului nu propun nici conditii speciale pentru candidatii in functie de membri ai Consiliului Bancii Nationale nefiind salarizati ai Bancii Nationale, pot aparea dificultati privitor la nivelul de competenta si independenta a acestora.

Mai mult decit atit, in situatia in care acei desemnati sint reprezentanti ai organelor publice centrale si obstesti, situatia data poate fi apreciata drept implicare directa a autoritatilor administratiei publice ale statului in activitatea Bancii Nationale a Republicii Moldova si lezarea indiscutabila a independentei ei.

In contextul celor expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante, in cadrul examinarii acestei chestiuni, a constatat ca proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 21 uilie 1995 cu privire la Banca Nationala, elaborat si prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati depaseste prevederile memorandului privind politicile economice si financiare, semnat de Guvern si Banca Nationala a Republicii la 14 aprilie 2006 si acceptat de Fondul Monetar International in cadrul Programului de finantare pentru cresterea economica si reducerea saraciei.

In circumstantele actuale, sustinind opinia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, care considera ca legea in vigoare, cu privire la Banca Nationala este una buna si nu are nevoie de modificari, precum si propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati care considera ca este necesar ca la Banca Nationala sa ramina doua organe de conducere: guvernatorul si Consiliul de Administratie al Bancii, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera ca operarea in Legea cu privire la Banca Nationala a Republicii Moldova a modificarilor propuse nu este intemeiata, oportuna si necesara.

In temeiurile mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului Republicii Moldova respingerea proiectului de lege nominalizat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule vicepresedinte,

As vrea sa va intreb, dumneavoastra aveti in materialele comisiei avizul Bancii Nationale la acest proiect de lege si am putea noi sa luam cunostinta de el, daca el exista. Conform articolului 4 din legea modificata, trebuia sa fie avizul Bancii Nationale la acest proiect de lege, exista sau nu?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule presedinte,

Avizul Guvernului exista.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In afara de... articolul 4 spune ca orice act normativ care se refera la Banca Nationala trebuie sa fie avizat de Banca Nationala. As vrea sa stiu daca este avizul Bancii Nationale.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Este, avizul Bancii Nationale este.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este la dumneavoastra in materiale?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Poftim, Da, este, 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am putea sa luam cunostinta, da?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Numaidecit.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu a fost distribuit deputatilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:

Noi am prezentat acest aviz Guvernului si el a fost inclus in avizul Guvernului si la Comisia pentru politica economica, buget si finante eu am prezentat opinia Bancii Nationale, oficial, de doua ori.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Inainte de procedura de vor, luarile de cuvint.

Domnule Gutu,

Va rog.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca toti sintem constienti de faptul ca Banca Nationala este o institutie centrala foarte importanta a statului Republica Moldova. Cred ca sintem toti convinsi ca in acesti ani, in tot ceea ce s-a realizat in 15 de independenta, aportul Bancii Nationale este destul de major si eu cred chiar ca poate prea frecvent aceasta structura a fost laudata de multe organisme internationale si de catre guvernarile Republicii Moldova, incit la un moment oarecare dumnealor au crezut ca poate deja au atins scopul final si, deci, cel mai inalt nivel de dezvoltare a acestei structuri centrale.

Scopurile care stau in fata Bancii Nationale sint foarte concret aranjate in Legea despre Banca Nationala. Cred ca asigurarea stabilitatii macroeconomice este sarcina centrala atit a Guvernului, cit si a Parlamentului si este, cred, in primul rind, si sarcina principala a Bancii Nationale, care se refera, in primul rind, la cresterea economica,la nivelul scazut a inflatiei, la stabilitatea cursului valutei nationale si, este clar, la stabilitatea sectorului financiar.

Sint citeva probleme-cheie de principiu in jurul carora se discuta mai multi ani. In primul rind, independenta Bancii Nationale.

Stimati colegi,

Eu am participat la elaborarea proiectului de lege in 1994, 1995 despre Banca Nationala, la discutiile cu organisme internationale asupra acestui proiect si pina la acest proiect, intr-adevar, a fost un Consiliu de Administratie al Bancii Nationale unde participa, de rind cu conducerea Bancii Nationale, ministerul, ministrul economiei, ministrul finantelor si cred ca altcineva. Era o activitate, eu stiu, intr-o perioada foarte grea unde se cereau, intr-adevar, eforturi colegiale.

Cind a fost lichidat acest consiliu la... organismele internationale a fost ca...

Stimati colegi de la Guvern,

Vor trece citiva ani de zile, 5, 6, 7, 10 ani de zile la etapa cea mai dificila trebuie de procedat in asa fel ca banca, intr-adevar, trebuie sa fie independenta si la problema aceasta se va reveni, fiindca in practica mondiala sint doua formule de administrare, de conducere a Bancii Centrale. Formula pur independenta sau extra, super independenta care este in Republica Moldova si formula care sint consilii diferite in diferite tari dezvoltate si deci care trebuie, care este, eu stiu, nivelul de independenta a acestei structuri centrale. Este o problema de discutie si e clar ca orice guvernare, orice Parlament apreciaza pornind de la o situatie concreta.

La momentul actual, adica in 1994 – 1995 era o situatie critica in economia nationala. Eu cred, dupa toate relatarile guvernarii actuale, noi avem deja crestere economica, avem o stabilitate oarecare, nu sint anii 1994 – 1995 si poate ar trebui sa revenim la modificarea acestei legi.

Spre regret, prin nedorirea de a modifica, noi, probabil, punem la indoiala situatia din economia nationala, care, intr-adevar, este foarte dificila. Cred ca Parlamentul va lua decizia, va fi consiliu, nu va fi, dar, este un prilej foarte important de a ne expune parerea la compartimentul Bancii Nationale.

As vrea sa folosesc acest timp pentru a atrage atentia asupra a citorva probleme foarte esentiale. Este pentru noi cunoscuta situatia in economia nationala, care este recunoscuta nu numai de noi, dar si de organismele internationale si, practic, anul acesta au fost corectati indicii principali de dezvoltare ai economiei: produsul intern brut, nivelul inflatiei si alti indici, pornind de la multiple cauze interne si externe, dar situatia este foarte, foarte dificila.

Deci, care este rolul Bancii Nationale?

Stimati colegi,

O institutie care este dotata, o institutie care are un buget, practic, ca bugetul Parlamentului, are un Aparat profesionist, un Aparat, as spune, cel mai tinar din Republica Moldova, peste sute de colaboratori ai Bancii Nationale pleaca la diferite cursuri, pregatiri speciale. Este un colectiv foarte bine pregatit.

Dar, spre regret, cind luam cunostinta din rapoartele Bancii Nationale anuale sau, eu stiu, orice rapoarte prezentate la noi in Parlament, noi, in afara de constatarea situatiei, nu primim mai mult nimic. Pur si simplu, eu consider ca tot ce ne prezinta Banca Nationala noi primim, putem sa primim de la Biroul National de Statistica al Republicii Moldova. Nu sunt propuneri, numai constatari.

Eu cred ca domnul Talmaci cunoaste foarte bine situatia si echipa dumnealui ar trebui sa porneasca de la experienta altor tari, pe care, practic, ei o studiaza, sa inainteze si propuneri concrete la acest compartiment. Aceasta este, eu cred, o pozitie foarte slaba a Bancii Nationale.

Un compartiment foarte important este sistemul bancar. Noi cu dumneavoastra consideram ca astazi avem un sistem bancar cit de cit dezvoltat. Si, intr-adevar, daca sa facem o analiza in toate sectoarele economiei nationale, sistemul bancar este un sistem care a profitat mai mult decit orice alt sector al economiei nationale de perioada de tranzitie, anume a profitat. Si avem astazi,
intr-adevar, un sector bancar cit de cit dezvoltat, dar sector bancar care astazi deja nu asigura necesitatile economiei nationale. Responsabil de situatia din acest sector este Banca Nationala.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va spun ca, intr-adevar, in acesti ani, citeva cifre, numai in anii 2000 – 2004 facilitatile pentru sectorul bancar din partea statului au fost aproape de 200 milioane de lei de la diferite impozite, alte compartimente. Deci, sectorul bancar a avut si are o sustinere din partea statului foarte sensibila.

Nu mai vorbesc de faptul ca, practic, la noi privatizarea nu a fost efectuata in sectorul bancar. Statul, practic, a daruit, totul, ce a avut in sistemul de stat bancar, sectorului privat. Si prima privatizare, poate, care va avea loc, aceasta va fi Banca de Economii.

Intr-adevar, in aceasta situatie, cred ca noi trebuie sa facem tot posibilul ca ponderea sistemului bancar in economia nationala sa fie mult mai evidenta. Va aduc numai o cifra. In ultimii ani cresc din an in an cheltuielile efectuate in sistemul bancar la un leu venit. In 2000 – 0,63 de lei, in 2003 – 0,76, in 2004 iarasi crestere.

Eu cred ca responsabil de acest compartiment este Banca Nationala. Ei trebuie sa urmareasca. De aceea, si procentul pentru credite este foarte inalt, fiindca cresc cheltuielile.

Stimati colegi,

In afara de aceasta, trebuie sa mentionez ca, astazi, in sistemul bancar au loc niste evenimente care sint, eu stiu, o baza foarte serioasa pentru diferite concluzii.

Eu cred ca cazul “Victoriabank”, un caz foarte excelent, unde Banca Nationala, practic, a pastrat tacerea si astazi nu este clar. Banca Europeana de Dezvoltare si Reconstructie a fost, practic, pusa in conditii si inlaturata din “Agroindbank”. 20% din actiuni, Banca de Reconstructie Europeana nu a cerut nimic decit mai multa transparenta in activitatea “Agroindbank”. S-au primit 10 milioane de dolari ai Bancii Europene si ai unui fond american, au fost nevoiti sa vinda actiunile, sa le scoata din tara. Deci, “Agroindbank” dovedeste ca capitalul strain nu vine in sectorul banca, dar se duce.

Si eu cred ca ceea ce a avut loc la “Victoriabank” anul acesta este o activitate de redistribuire a influentei in sectorul bancar.

Stimati colegi,

Banca Nationala nu a luat nici o pozitie. Da, totul a avut loc conform legislatiei, noi martori am fost toti cite materiale au fost in ziarele guvernamentale, cite invinuiri si cu ce s-a terminat? Si in cazul acesta Banca de Dezvoltare si Reconstructie Europeana invinuieste Banca Nationala argumentat si spune concret: “Ca noi, adica dumnealor, in Republica Moldova, in afara de Banca Sociala si “Mobiasbanca” nu pot sa lucreze nici cu o banca”. Acestea sint zeci, sute de milioane de dolari pentru infrastructura Republicii Moldova. Cine trebuie sa raspunda pentru acest caz?

Eu vreau sa va spun ca, spre regret, sint niste momente care trebuie sa ne puna pe noi toti pe ginduri. In afara de aceasta, nu este secret ca procesele care au loc la “Victoriabank” se pregatesc pentru “Agroindbank”. Eu cred ca, anume prin tacerea Bancii Nationale se incalca si legislatia respectiva. Da, vin companii straine, da, vin oamenii pe care poate trebuie sa ii respectam, dar trebuie sa fie o transparenta. Aceasta nu este normal. Si cred ca acest proces trebuie sa fie pus in discutie si in Parlamentul Republicii Moldova. Si ultimele momente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Un minut a ramas.

 

Domnul  Ion Gutu:

Da, am inteles.

Stimati colegi,

Banca Nationala spre regret, nu a facut fata resurselor financiare enorme care vin de dupa hotarele tarii. Ele alcatuiesc astazi aproape 30% din produsul intern brut al Republicii Moldova. Republica Moldova la acest indice se  afla pe locul doi in lume. De ce acesti bani nu lucreaza in economia nationala? Eu cred ca la aceasta intrebare trebuie sa raspunda si Banca Nationala, chiar daca va fi consiliul acolo sau nu va fi consiliul care este propus astazi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pentru luare de cuvint pe domnul Nicolae Oleinic.

 

Domnul  Nicolae Oleinic: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Dupa cum cunoasteti, in Republica Moldova sistemul bancar actual a aparut in rezultatul reformelor bancare care au inceput chiar inainte de declararea suveranitatii si independentei Republicii Moldova cu adoptarea la 11 – 12 iunie 1991 a Legii cu privire la Banca Nationala de Stat a Moldovei si a Legii cu privire la banci si activitatea bancilor. Ca urmare, a fost format un sistem bancar compus din doua niveluri, eu mentionez, din doua niveluri: Banca Nationala si bancile comerciale. Un sistem care asigura cerintele monetar-financiare ale unei economii de tranzitie.

La 21 iulie 1995 au fost adoptate legi noi cu privire la Banca Nationala a Moldovei si cu privire la institutiile financiare. De atunci pina acum sintem martori ai unei stabilitati relative in evolutia acestui domeniu al legislatiei Republicii Moldova.

Legile nominalizate au fost elaborate cu asistenta Fondului monetar international si au cuprins cele mai moderne prevederi legale ale principiilor internationale privind crearea si functionarea Bancii Centrale ca una dintre cele mai importante institutii ale statului.

In conformitate cu noul cadru juridic, Banca Nationala a Moldovei este Banca Centrala a Republicii Moldova, persoana juridica cu drept public si responsabila fata de Parlament.

Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei reflecta conceptul traditional al Bancii Centrale bazat pe urmatoarele calitati ale acesteia: Banca statului, autoritatea publica independenta, banca bancilor. Banca Nationala  stabileste politica monetara si valutara, exercita misiunea monedei nationale, pastreaza rezervele valutare ale statului, autorizeaza, reglementeaza si supravegheaza activitatea bancilor. Intru asigurarea tuturor acestor atributii si sarcini, legea a prevazut un mecanism adecvat, inclusiv cadrul institutional. Acest mecanism, in viziunea noastra, s-a dovedit a fi functional si efectiv.

Intr-un timp scurt, in Moldova s-a format un sistem bancar, care are un rol semnificativ in restructurarea si dezvoltarea economiei tarii si care a reusit sa mareasca volumul capitalului propriu, sa modernizeze tehnologiile bancare, sa implementeze servicii si produse bancare noi.

In rezultatul deciziilor luate de catre Consiliul de Administratie al Bancii Nationale, in conformitate cu imputernicirile legale centrale minime fata de capitalul bancilor comerciale, au crescut respectiv de la 4 milioane de lei in 1996 pina la 50 milioane lei in 2005. Activele sistemului bancar au crescut de la un miliard 750 milioane de lei pina la 20 miliarde 500 milioane de lei, adica, de
12 ori. Iar capitalul acestei de la 224 milioane de lei pina la 3 miliarde
300 milioane de lei, de 15 ori. Totodata, a crescut ponderea in produsul intern brut respectiv a activelor de la 27 la suta pina la 49 la suta.

Prin aducerea cadrului legal in corespundere cu directivele bancare ale Uniunii Europene si practice bancilor centrale moderne au fost create conditii necesare pentru dezvoltarea unui sector bancar sanatos si competitiv. In conformitate cu Legea, Banca Nationala, pina nu demult, pina in iulie 2006, avea ca obiect de baza asigurarea stabilitatii monedei nationale, precum si activeaza ca organ care pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului.

Conform datelor Bancii Nationale, rezervele valutare internationale au crescut de la 256 milioane de dolari SUA pina la 648 milioane de dolari SUA la data de
30 septembrie anul curent. Criza economica generala din 1998 a afectat si economia Republicii Moldova. Aceasta s-a manifestat prin abandonarea de catre investitorii straini a pietei hirtiilor de valoare de stat, iesirea masiva a investitorilor straini din economia republicii.

In aceste conditii dificile, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a reactionat obiectiv si operativ, instrumentele politice monetare au permis stabilizarea situatiei economice, aceasta a avut loc desi unii economisti, finansisti si politicieni au avut o alta pozitie. Evolutia cursului oficial in perioada dupa criza a fost caracterizata prin stabilitatea relativa a cursului de schimb. Pentru toata perioada cursul oficial s-a depreciat nesemnificativ – de la 1,38 pina la 13,29 sau cu 7 la suta.

Stimati colegi,

Concomitent, as vrea sa va amintesc ca recent Parlamentul a operat unele modificari in Legea cu privire la Banca Nationala. Astfel in Legea nr.191-XV din 30 iunie 2006 a fost stabilit un nou obiectiv fundamental al Bancii Nationale: asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor, promovarea si mentionarea unui sistem financiar bazat pe principiile pietei si sprijinului politicii economice generale a statului.

Toate aceste modificari urmaresc scopul de a contribui la armonizarea cadrului legal de functionare a Bancii Nationale a Moldovei cu normele comunitare actuale in temeiul recomandarilor Fondului monetar international, precum si tinind cont de experienta in domeniul altor state.

O realizare importanta a acestor modificari o constituie definitivarea statutului juridic al Bancii Nationale si introducerea unor prevederi referitoare la independenta, subliniez, independenta acesteia in exercitarea atributiilor sale. Au fost detaliate atributiile Bancii Nationale, inclusiv ale Consiliului de Administratie. S-a interzis creditarea directa a Guvernului.

Transparenta activitatii financiare a Bancii Nationale sa asigure, prin prevederi legale, referitor la capitolele “venituri”, “cheltuieli”, precum si  privind dezvaluirea catre public a rapoartelor sale financiare. Devizul de cheltuieli al bancii se coordoneaza cu Parlamentul, cu comisia abilitata. Anual, Banca Nationala este supusa controlului extern de catre organizatie de audit cu renume si experienta recunoscuta pe plan international. Iar darile de seama si devizul de cheltuieli ale Bancii Nationale sint supuse controlului Curtii de Conturi, ceea ce au spus si mai inainte colegii. Dupa incheierea fiecarui an financiar, Banca Nationala  prezinta Parlamentului darile de seama financiare si diverse rapoarte. Bilantul contabil se publica trimestrial pe pagina oficiala electronica a bancii.

In ceea ce priveste propunerea inaintata privind atribuirea la competentele Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a examinarii si adoptarii proiectelor institutionale ale bancilor straine pe teritoriul Republicii Moldova, vreau sa mentionez ca conditiile economice si juridice ale activitatii investitionale in Republica Moldova se reglementeaza in baza legilor respective. In acest context, examinarea si aprobarea proiectelor investitionale ale bancilor straine nu pot fi atribuite la competenta Consiliului de Administratie al Bancii Nationale sau orice alt consiliu.

Prevederile actuale ale Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei sint menite sa asigure independenta membrilor Consiliului de Administratie prin:

a) numirea membrilor Consiliului de Administratie de catre Parlament;

b) atribuirea lor a calitatii salariilor Bancii Nationale, fapt care conduce la excluderea sau minimalizarea influentei din partea unor autoritati, organe si instante.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inca un minut.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Da. Stabilirea mandatului lor pe un termen care depaseste termenul mandatului Parlamentului. Dar, pe de alta parte, cerintele de calificare fata de persoanele de conducere ale Bancii Nationale, stabilite de lege, asigura gradul inalt al competentei si profesionalismului in activitate.

Acceptarea initiativei legislative a unui grup de deputati poate sa aduca la diminuarea responsabilitatii personale a unor membri ai Consiliului bancii, implicarea in activitatea Bancii Nationale si, astfel, la restringerea independentei ei, taraganarea adoptarii unor decizii promte. Consiliul de Administratie al Bancii Nationale, in structura sa, prezentata de legea in vigoare, s-a manifestat de-a lungul anilor ca organ dinamic si flexibil, care, in situatii critice pe piata monetara sau in sectorul bancar, a intervenit operativ in domeniile indicate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Timpul.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

In baza celor expuse, fractiunea noastra nu sustine proiectul inaintat cu privire la modificari in Banca Nationala a Moldovei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimate coleg,

De fapt, sintem la etapa de luari de cuvint. Daca e o singura propozitie, foarte simpla si foarte concisa.

Stimate coleg,

Daca nu e succinta, deconectam microfonul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Domnule Presedinte,

Cindva dadeam si eu microfoane si eram mai darnic, cum se spune.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu cred ca sint suficient de darnic.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Va rog, eu nu am cerut cuvintul de la tribuna, fiindca, intr-adevar, vreau sa spun intr-un singur minut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi apreciem foarte inalt aportul Bancii Nationale si personal al domnului Talmaci in stabilizarea financiara si economica a Republicii Moldova. Si eu sint martor a multor discutii foarte dramatice din anii 1994, 1996, 1998 s.a.m.d., cind Banca Nationala a avut o pozitie foarte ferma, foarte hotarita si noi am reusit sa pastram acea situatie cit de cit pozitiva in Republica Moldova, comparativ cu ceea ce s-a intimplat in Rusia, Ucraina etc.

Initiativele legislative, si una si alta, 1839 si 1881 sint, pornesc de la anumite experiente pe care noi le-am capatat si nu pun scopul ca sa lezeze intr-un fel ceea ce a spus si domnul Gutu aici, pozitiile autonomiei Bancii Nationale, sa imbunatateasca, sa cream niste conditii ca mai multa lume sa inteleaga ce se intimpla, transparenta s.a.m.d. si sa evitam niste lucruri, tinind cont de experienta acumulata in toti acesti ani.

De aceea, propunerea fractiunii Partidului Democrat este si o rugaminte, daca vreti, sa acceptam in prima lectura acest proiect, sa acceptam in prima lectura si urmatorul proiect. Sa le comasam si, impreuna cu Guvernul, cu comisia, imi pare rau ca nu este domnul Bondarciuc, sa gasim... fiindca in avizele si ale Guvernului inclusiv sint mentionate si momente pozitive. Si eu sper ca si domnul Talmaci o sa sustina unele lucruri, fiindca noi vrem sa avem o Banca Nationala independenta, dar, citeodata, surplusul de independenta duce la alte lucruri nu prea bune.

Stimati colegi,

De aceea, este o rugaminte ca noi sa le sustinem in prima lectura si sa functioneze in continuare. La urma urmei, daca nu se ajunge la un compromis, in lectura a doua ele nu vor fi votate si punem punct.

Mltumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Doua propuneri au fost inaintate. Prima fiind cea a comisiei sesizate in fond, care vizeaza respingerea acestui proiect de lege. A doua propunere evocata, cea de a sustine proiectul de lege in sensul aprobarii acestuia in prima lectura. Supun votului prima propunere inaintata de comisie privind respingerea acestui proiect. Cine este pentru propunerea comisiei de a respinge proiectul de Lege nr.1839, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

51 de voturi – “pro”. Deci, initial au fost anuntate 84 de persoane, prezente in sala. Sint mai putine decit au fost la inceput. Deci, este majoritatea de voturi care permit respingerea prin Hotarire de Parlament.

Deci, proiectul de Lege nr.1839 este respins.

Proiectul de Lege nr.1881 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei. Initiativa unui grup de deputati, prezinta domnul deputat Guma. De fapt, este initiativa dumneavoastra, da. Imi cer scuze.

Initiativa deputatului Guma.

 

Domnul Valeriu Guma:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a fost elaborat in scopul imbunatatirii acesteia si ajustarii legislatiei nationale la standardele europene. Acest proiect a fost precedat de o analiza complexa a legislatiei actuale, in baza careia activeaza Banca Nationala, a rezultatelor controalelor si auditelor efectuate interne si externe, precum si a practicelor altor tari in activitatea bancilor centrale.

Noi, in sesiunea trecuta, am adoptat un proiect de lege prin care au fost stabilite o serie de criterii care confirma o independenta mai larga in activitatea Bancii Nationale si as dori, in contextul discutiilor duse pina acum sa fac o remarca. Proiectul mentionat in nici o masura nu lezeaza independenta Bancii Nationale.

Urmeaza a fi ca scop o marire a gradului de transparenta a acestei institutii, a unor aspecte, eu ma voi opri la prezentarea acestui proiect. La punctul 1 al proiectului care prevede complectarea articolului 21 din lege, este propusa completarea acestuia cu un alineat nou, prin care Banca Nationala va prezenta in Parlament proiectul bugetului sau comisiei parlamentare respective care va examina si va aviza pozitiv. Acesta urmeaza sa fie aprobat prin hotarirea Parlamentului. Inca o data mai repet.

Modalitatea propusa nu lezeaza in nici un mod independenta Bancii Nationale. Mai mult decit atit, ca insusi bugetul este elaborat de Banca Nationala. Si ea participa la elaborarea lui. De nenumarate ori s-a spus ca aceasta este cerinta Curtii de Conturi, care, in urma controalelor efectuate, a constat si un sir de incalcari la efectuarea devizului de cheltuieli ce tin de intretinerea Bancii Nationale, de cheltuieli de reprezentanta, cheltuieli privind  salarizarea.

La punctele 2 si 3 din proiect, prin operarea modificarilor la capitolul 4, in special la articolele 22 si 23 din Lege este propus de a efectua separarea distincta dintre conducerea executiva a Consiliului de Administratie a Bancii Nationale si Consiliul de Administratie.

As dori sa fac o concretizare, ca Consiliul Administratiei este un organ colegial de administratie. Si care reprezinta interesele acestei institutii. Acest organ de conducere are functii si atributii strict delimitate prin lege. Conducerea executiva are in sarcina sa de a pune in aplicare deciziile organului superior, adica deciziile Consiliului.

Sint doua functii diferite, fiecare avind o serie de atributii si functii si un nivel ierarhic diferit. La momentul actual, in cazul Bancii Nationale, noi avem cind Consiliul de Administratie si organul executiv este, practic, unul si acelasi. Si functiile lor sint comasate. Astfel, in tot cuprinsul legii sint confundate conducerea executiva cu Consiliului de Administratie, care, de fapt, sint  total diferite, si cum am mai spus, avind si atributii  diferite. In aceasta ordine de idei, consider ca este necesara largirea si a numarului Consiliului de Administratie de la 5 la 9, dintre care patru membri sa faca parte din conducerea executiva, iar cinci membri sa nu fie salarizati ai Bancii Nationale.

Argumentele, potrivit carora largirea numarului membrilor Consiliului de Administratie ar leza independenta Bancii Nationale nu sint fondate din motivul ca anume marimea numarului de membri va conferi o mai mare transparenta in activitatea Bancii Nationale.

Eu as vrea sa mentionez ca deseori noi iarasi spunem ca  Fondul Monetar s.a.m.d... Eu vreau sa va spun ca in privinta atit a bugetului, cit si a Consiliului de Administratie proiectul dat al meu, initiativa nici nu a fost remisa Fondului Monetar International si nici nu a fost consultat. La discutiile pe care le-am avut personal cu domnul Matesen si la raspunsuri am fost informat ca fiecare tara este in drept sa isi realizeze politicile ei in conducerea Bancii Centrale si in readministrarea ei, cu acordul Parlamentului, evident.

In ceea ce priveste punctele 4 si 5 ale proiectului modificarilor operate la articolul 27 si 31 in lege vin in completare la cele spuse mai sus si au drept scop delimitarea responsabilitatii in functie de guvernator de cea a Presedintelui Consiliului de Administratie. Desi Guvernatorul Bancii Nationale indeplineste si functia de Presedinte al Consiliului de Administratie, consider ca atunci cind intr-un articol sint prevazute stipulari aferente membrilor Consiliului de Administratie, nicidecum nu poate fi vorba despre guvernatori si despre Presedintele Consiliului de Administratie. Si ultimul punct la punctul 6 din proiect: propunerea de a exclude articolul 73, care deriva din faptul ca aceste prevederi fata de imunitatea Bancii Nationale, fata de impozite si taxe...

Vreau sa spun ca aceste prevederi, la momentul adoptarii legii, nu exista reglementarea fiscala. Ele vin in contradictie cu Codul fiscal, in care se stipuleaza toate impozitele si taxele. Daca este de, se constata necesitatea de a acorda Bancii Nationale careva scutiri sau anulari de impozite, aceasta necesita a fi expres prevazut in Codul fiscal. Propun Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de lege mentionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru autor? Nu sint.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

As vrea, totodata, daca imi permiteti, sa atrag atentia deputatilor asupra  continutului raportului, pe care comisia sesizata in fond l-a prezentat. Si este regretabil faptul ca la alineatul (2) al acestui raport, unde se spune printre care si modificarea obiectivului principal, detalierea atributiilor, neadmiterea acreditarii directe a Guvernului, lucruri care nu corespund realitatii. Proiectul de lege mentionat nici nu vizeaza aceste intrebari si induce in eroare deputatii.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru autor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu nu am intrebari pentru autor, fiindca, in mod evident, noi sustinem acest proiect. Eu vreau sa ma folosesc de faptul ca este prezent la sedinta domnul Talmaci. Si rog, cu permisiunea dumneavoastra, sa adresez o simpla intrebare domnului Talmaci: spuneti, va rog, propunerea aceasta cu largirea Consiliului de Administratie, el lezeaza drepturile, imputernicirile Guvernatorului Bancii Nationale, el creeaza probleme? Sint careva argumente ca sa nu fie acceptata aceasta idee?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Domnule deputat Diacov,

In bancile centrale sint create... sint doua modalitati. Astazi s-a mentionat corect. In majoritatea absoluta a bancilor centrale este asa cum este in Banca Nationala a Moldovei: structura si conducerea. In caz contrar, cum se propune, noi atunci, daca sa spunem ca aceasta este foarte bine, haideti sa facem la toate structurile, pe care le avem in stat, inca o “nadstroica”, cum se numeste ea, ca iarasi sa scoatem aceasta intrebare. Asa este logica.

In al doilea rind, in minoritatea tarilor exista, dar aceasta nu inseamna ca este cea mai buna. In Republica Moldova a existat si asa structura cum este astazi si au fost inclusiv 9 membri. Si pot sa va spun ca nu are importanta, cind a fost in 1994, nu in 1994, a fost in decurs de patru ani. Si a fost absolut neproductiva acea structura. In primul rind, era foarte greu sa gasesti acesti membri. In al doilea rind, ei spuneau direct, pe mine nu ma intereseaza, eu am lucrul meu. Ei nu sint platiti, eu nu sint responsabil fata de nimeni. Si oricum responsabilitatea este fata de acei care sint numiti direct de Parlament si sint salarizati.

Si analizele pe care le-a facut astazi fondul si, cum s-a mentionat, nu mai este fondul umbrela. Eu stiu, eu sint unul dintre cei care participa la aceste negocieri, sint foarte dure si foarte grele. Dumneavoastra stiti ca patru ani in genere nu am avut relatii cu Fondul Monetar, daca se spune de umbrela. Unde este umbrela timp de patru ani?

De aceea, nu mai este nici o umbrela. Sint cerinte dure si sint standarde. Standarde stabilite si care trebuie respectate, inclusiv in Uniunea Europeana. De aceea, noi am respins aceasta idee, dat fiind faptul ca de acum este asemenea experienta, care nu are nici un plus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.   

Domnul Dumitru Diacov:

O scurta intrebare autorului atunci. Daca ati examinat experienta macar a tarilor. Noi deseori apelam  la aceea ce se intimpla in jurul nostru: Rusia, Romania, Ucraina, activitatea Consiliului bancilor nationale in aceste tari.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, eu am mentionat ca aceasta este, intr-adevar, o practica in alte banci centrale europene. Si vreau sa mai atentionez ca noi nu demult la proiectul cu care a venit Guvernul, Ministerul Economiei si Comertului ca, daca va aduceti aminte, cind in intreprinderile de stat a fost prevazut obligatoriu ca in Consiliul de Administratie majoritatea membrilor sa fie din Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Finantelor la intreprinderile de stat.

Adica eu nu inteleg logica, standardele duble prevazute si de Guvern intr-un caz si in altul. Adica institutia, Banca Nationala este o institutie publica autonoma, care, normal, trebuie sa aiba o independenta mare. Dar, totusi, ea este o institutie care poarta niste responsabilitati foarte mari si tine cheia relansarii economiei in safeul ei. Si noi nu putem sa fim indiferenti cum se desfasoara lucrurile la Banca Nationala.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Guma.

Rog, comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Deoarece prezentul proiect de Lege cu titlu de initiativa legislativa a colegului Valeriu Guma, din punct de vedere conceptual, difera putin de proiectul de lege prezentat anterior, eu nu voi da citire raportului integral. Ma voi referi doar la citeva momente. Primul moment ce tine de adoptarea bugetului Bancii Nationale de catre Parlament. Consideram ca norma propusa de autor poate genera discutii contradictorii privind autonomia institutiei publice respective si, din aceste considerente, pentru a preveni necesitatea efectuarii unor modificari la articolul 21 ulterior, ar fi oportuna examinarea legislatiei Uniunii Europene, care, de fapt, ea este in contradictie cu ceea ce propune autorul.

Ce tine de organele de conducere a Bancii Nationale, eu am mentionat in raportul anterior la proiectul de lege prezentat, argumentele comisiei sint de asemenea aceleasi. De aceea, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune ca acest proiect de lege sa fie respins.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:  

Domnule vicepresedinte,

Spuneti va rog, deci, cum se formeaza bugetul Bancii Nationale si cine il intareste?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Eu nu lucrez la Banca Nationala.

 

Domnul Marcel Raducan:

Poftim?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Zic, nu lucrez la Banca Nationala, dar in cadrul comisiei noi ne-am determinat.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu, deci, eu nu degeaba am dat intrebarea respectiva, fiindca ar fi normal ca bugetul Bancii Nationale sa il vada macar comisia. Sau poate l-ati vazut dumneavoastra ca vicepresedinte. Aceasta a fost ideea intrebarii, fiindca este o institutie publica, care, in toate tarile, deci, are un buget adoptat de cineva, nu stiu de cine sau poate de dinsii singuri numai. Si, pina la urma, sint niste date publice, nu sint deloc secrete, cred eu. Sau ce parere aveti dumneavoastra?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimate domnule deputat,

Este deja practica examinarii si adoptarii bugetului Bancii Nationale. Eu vreau sa zic ca in fiecare an el se examineaza in cadrul sedintei Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Dar la concret astazi, va spun, pe fiecare compartiment, fiecare articol, deci, este domnul Guvernator, dumnealui poate sa va spuna.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, dar atunci readresez intrebarea catre domnul Talmaci.

Domnule Talmaci,

Daca puteti, incercati sa raspundeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Domnul Leonid Talmaci:

In primul rind, Banca Nationala este unica institutie centrala care nu este bugetara. In primul rind, unica este.

In al doilea rind, unica care este supusa atit auditului extern anual, cit si auditului intern care este in lege, in Legea Bancii Nationale deja de 11 ani si Curtea de Conturi care are acces absolut la toata informatia, repet, absolut la toata informatia, bugetul se face, adica devizul de cheltuieli mai corect, nu bugetul, dar devizul de cheltuieli conform Legii cu privire la Banca Nationala.

In ceea ce priveste cheltuielile pentru intretinerea... pentru personal, ele sint prevazute in Legea cu privire la salarizare si se efectueaza conform Legii cu privire la salarizare. Toate celelalte cheltuieli...

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Talmaci.

Multumesc ca ati fost destul de coerent in ceea ce ati spus.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, nu. Si ultima.

 

Domnul Marcel Raducan:

Dar vreau sa va zic un singur lucru, ca...

 

Domnul Leonid Talmaci:

Si se prezinta in fiecare an in Comisia pentru politica economica, buget si finante.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, am vrut sa zic un singur lucru ca ceea ce a propus deputatul Guma, nicidecum nu influenta autonomia Bancii Nationale, dar din contra. Deci, Consiliul propus avea sa aiba menirea ca sa fie o transparenta si ceea ce a confirmat si domnul Talmaci acum, deci, din aceea rezulta ca are atita independenta ca ia hotaririle absolut singur.

Da, Curtea de Conturi controleaza ceea ce este aprobat de dinsii si sa nu iasa din cadrul regulilor de joc pe care si le-a creat  singur. Da, in baza legii, dar, pina la urma, este o chestie care ii priveste numai pe dinsii, ce fac si cum fac. Si Curtea de Conturi controleaza ceea ce au aprobat ei deja.

Si daca sa vorbim de auditul extern, da, intr-adevar, el este si cunoastem aceasta chestie, dar, cu parere de rau, nu avem nici o informatie cite companii au participat, care au dreptul, evident, au participat la asa-numitele tendere, daca vreti, licitatii, ca sa efectueze. Deci, permanent se efectueaza de aceeasi firma. Sau nu este asa.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, nu este corect. In primul rind, nu este corect. Prima data cind a fost tenderul, a fost si pentru... este o practica internationala, face aceeasi companie de audit in decurs de la 5 pina la 7 ani. Acum la noi in lege este stabilit de la 30 iunie, o data in 5 ani se vor schimba, atunci nu era. Primii 5 ani de zile a fost efectuata licitatia cu participarea vicepresedintelui Comisiei pentru politica economica, buget si finante atunci se numea, era doamna Pavlicenco, cu parere de rau, dumneaei lipseste, a insistat.

 

Domnul Marcel Raducan:

Ne pare si noua rau ca nu este.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, nu. Putea sa confirme, am in vedere, putea sa confirme, din acest punct de vedere, cer scuze, numai din acest punct de vedere, numai.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, multumesc domnule Presedinte.

 

Domnul Leonid Talmaci:

O secunda, nu, eu nu v-am raspuns. Acum, dupa ce a fost adoptata legea, s-a facut iarasi tender, participa numai 4 companii, fiindca ele sint recunoscute de Fondul Monetar si Banca Mondiala...

 

Domnul Marcel Raducan:

Au dreptul respectiv.

 

Domnul Leonid Talmaci:

...Internationale, s-a facut tender, daca este nevoie putem prezenta rezultatele si in Parlament, nu este nimic secret si a cistigat compania “Ars an iang” acum.  Pina atunci a fost alta companie, primii 5 ani, “Price outer house Cupers”.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule guvernator...

 

Domnul Marcel Raducan:

Cunoastem, domnule Talmaci.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stati, o clipa doar, ambii, va rog, o singura clipa. Eu va rog mai compact, mult mai compact.

Multumesc.

Va rog.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte,

Deci sint satisfacut de raspunsul domnului Talmaci. Regret ca nu este doamna Pavlicenco sa confirme spusele dumnealui.

Domnul Leonid Talmaci:

Imi cer scuze, eu nu am avut in vedere altceva.

 

Domnul Marcel Raducan:

Si trag o concluzie ca Banca Nationala este o structura, intr-adevar, foarte, foarte independenta care, pina la urma, duce politica foarte corect in Republica Moldova si putem trage o paralela intre independenta Republicii Moldova si independenta Bancii Nationale.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Ati tras-o de doua ori.

Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

Voi supune votului propunerea comisiei care vizeaza respingerea proiectului de Lege nr.1881. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog sa anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 22.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi.

Proiectul de Lege nr.1881 este respins.

Ultimul subiect, de fapt mai mult tehnic – aprobarea ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului pentru perioada 19 – 27 octombrie. Supun votului, a fost distribuit... supun votului aprobarea proiectului ordinilor de zi.

Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinile de zi ale sedintelor pentru perioada 19 – 27 octombrie sint aprobate.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, anunt sedinta inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, la 19 octombrie,
ora 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.25.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.