DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – FEBRUARIE 2008
Sedinta
din ziua de 14 februarie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3866 pentru modificarea si completarea Legii
nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura (art.9, 22, 26 s.a.).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2297 cu privire la probatiune.
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1235 pentru modificarea articolului 9 din Legea
privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii
de asigurari sociale.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4376 privind intrunirile.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2
privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pentru evitarea dublei
impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si
pe capital si a Protocolului la aceasta.
8. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.4665 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
(art.8, 55, 75 s.a.).
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4181 pentru completarea Codului de executare al Republicii
Moldova nr.443-XV din
24 noiembrie 2004 (art.25, 57, 571).
10. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.4247 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu
privire la expertiza judiciara – art.8, 34; Codul de procedura penala –
art.471, 501).
11. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.4482 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la expertiza
judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale – art.11,
15, 34; Codul de procedura penala – art.10 s.a.).
12. Intrebari.
13. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
14. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.
15. Declaratia domnului deputat Ion Neagu.
16. Declaratia domnului deputat Alexandru
Lipcan.
17. Declaratia domnului deputat Leonid
Bujor – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, asistat de doamna Maria
Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
98 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Victor Stepaniuc, Valentina
Serpul; Igor Klipii – in delegatie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta de astazi este
deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de
Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Inainte de a incepe dezbaterile pe marginea
subiectelor incluse in ordinea de zi, vreau sa va anunt ca, in perioada
premergatoare sedintei plenului Parlamentului de astazi, si-au sarbatorit ziua
de nastere unii dintre colegii nostri: domnul Dumitru Diacov (aplauze),
domnul Marcel Raducan (aplauze), domnul Petru Gozun (aplauze).
La fel, astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colega noastra, doamna
Larisa Zimin. Va dorim un foarte frumos la multi ani, stimati colegi.
Acum microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Ïðåæäå âñåãî ðàçðåøèòå îò èìåíè ôðàêöèè
ïîçäðàâèòü âàñ ñåãîäíÿ ñ òàêèì ïðåêðàñíûì äíåì - Äíåì âëþáëåííûõ, äíåì
Âàëåíòèí. Ó íàñ èõ íåìàëî â Ïàðëàìåíòå. Êðåïêîãî çäîðîâüÿ, ïîáîëüøå âåñåëüÿ è,
êîíå÷íî, ïî- áîëüøå ìóæñêîé ëþáâè.
Ñ ïðàçäíèêîì âàñ. (Aplauze) Â îòíîøåíèè ïîâåñòêè äíÿ ïðåäëàãàåòñÿ ñíÿòü
ñ ïîâåñòêè äíÿ íà 15 ôåâðàëÿ çàêîíîïðîåêòû ¹ 2923 è ¹ 1523. Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Da, am inregistrat.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
“Alianta «Moldova Noastra»” vine cu
propunerea de a include in ordinea de zi initiativa legislativa inregistrata cu
numarul 4183 in decembrie 2007 cu privire la patenta de intreprinzator. Rog sa
supuneti votului aceasta initiativa legislativa.
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Am trei motive pentru care cer sa vina de
urgenta in Parlament Procurorul General Valeriu Gurbulea. In primul rind,
redactorul-sef al ziarului “Timpul” Constantin Tanase a fost citat la
Procuratura Generala pe faptul actiunilor intentionate “indreptate spre
atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale sau religioase”, art.346 din
Codul penal.
Solicit venirea in Parlament a domnului
Gurbulea ca sa ne explice consecintele concrete, daca exista, ale declaratiei
publice a lui Tanase si cum intelege si argumenteaza invinuirea in cazul unei
judecati de valoare intr-un context de dezbateri geopolitice. As vrea sa stiu
in ce masura Procuratura va atrage specialisti in interpretarea elementara a
discursului public, adus la comanda de presa rusa la dimensiunea unei
catastrofe nationale.
Al doilea motiv este: daca lucrurile stau
altfel, as vrea ca domnul Gurbulea sa ne explice de ce Procuratura nu s-a
autosesizat in cazul afirmatiilor anticonstitutionale ale comunistului Voronin,
care, incalcind Constitutia si Codul penal, a declarat ca nu este Presedintele
romanilor, adica a violat articolul 16 din Constitutie, in care se spune ca
toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie,
sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala.
Sint sigura ca domnul Gurbulea cunoaste ca
Procuratura Generala trebuie sa cerceteze abaterile penale, mai ales in cazul
unui Presedinte al statului de natura sa produca efecte absolut grave in raport
cu cele false inventate de Presedintie si de agentii guvernamentali impotriva
presei. Si al treilea motiv este: solicit venirea Procurorului pentru a ne
explica situatia legata de protestul non-stop intre Presedintie si Parlament al
Varvarei Zingan, femeia cu baiatul din Transnistria, condamnat, zice dumneaei,
cu incalcarea legii si a dreptului la un proces echitabil. Adica sa ne spuna
daca este posibil recurs, sa se rezolve poate ceva, pentru ca este o rusine sa
stea atita vreme femeia acolo sub ochii indiferenti ai organelor de stat. Si la
sfirsit, va rog, sa ma inscrieti pentru declaratie in finalul sedintei
Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati propune excluderea proiectului nr.4557, reexaminare in ordinea de zi
pe data de 15, pentru miine este prevazut.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
O scurta precizare. Astazi este ziua
indragostitilor, ceea ce presupune si a Valentinelor, si a Velentinilor. Deci,
daca e sa felicitam, felicitam pe toti. Si, stimate domnule Presedinte, rog sa
fiu inscris si eu cu o declaratie la sfirsitul sedintei plenare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la
sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Dat fiind faptul ca starea de lucruri
pentru adoptarea Codului educational se tergiverseaza mult timp si in
invatamint, mai ales in cel preuniversitar, continua niste lucruri care nu pot
fi tolerate in continuare, nu vorbesc de cel universitar, rog sa va implicati
dumneavoastra si cu atit mai mult ca am consultat responsabilii la Guvern si
mi-au spus ca varianta Codul educational deja finalizata este mult mai proasta
decit acea pe care am intors-o acum doi ani si jumatate. Rog ca sa interveniti
pentru a forma comisii competente, pentru a salva starea de lucruri din
invatamintul public.
Multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Rog sa ma inscrieti pentru a prezenta o
declaratie.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Cunoastem cu totii ca saptamina trecuta a
avut loc o intilnire la Presedintele Parlamentului cu un grup de detinatori de
patente, grupul de initiativa, cu care s-au purtat niste discutii. Dupa cite
stim, situatia nu s-a schimbat, deoarece aceste persoane iarasi sint in strada.
Propun ca sa introduceti pe ordinea de zi si proiectul de lege propus de noi,
de un grup de deputati, cu nr.414 de pe data de 7 februarie 2008. Cunoastem ca
comisia nu a discutat acest proiect.
Deci cred ca nu a avut intentia sa o
discute, insa totusi situatia este tensionata. Propunem sa fie creata o comisie
speciala sau comisia formata in Parlament, Comisia pentru economie, buget si
finante, ca sa ia toate aceste proiecte de legi inaintate in Parlament de
deputati si sa gasim acea solutie care ar rezolva intrebarea. Intrebarea exista
si ea trebuie solutionata.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos, domnule Presedinte.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” vine cu propunerea de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege
nr.3926, care este inclus ca proiect suplimentar in ordinea de zi pentru data
de 15 februarie, nr.4. Deci, din punctul nostru de vedere, pina la adoptarea
acestui proiect de lege este necesar de a examina si de a adopta Legea cu
privire la finantele publice locale, Legea cu privire la functia publica si
statutul functionarului public si proiectul inclus in ordinea de zi pentru ziua
de 15 februarie include foarte multe lacune serioase, care duc chiar si la
limitarea unor drepturi ale functionarului public, drepturi de care dumnealor
beneficiaza la momentul actual.
Si al doilea moment.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
In Republica Moldova, in ultimele saptamini
se intimpla lucruri ciudate si foarte stranii, care permit atit observatorilor
locali, cit si internationali sa constate ca mergem pe o panta foarte
periculoasa. Ceea ce se intimpla in cazul redactorului-sef al ziarului “Timpul”
Constantin Tanase se inscrie in sirul tuturor cazurilor cind Republica Moldova,
pentru situatii similare, a fost condamnata cel putin de zece ori la CEDO,
pentru ca nu sint garantate libertatile opiniei si dreptul la o libera
exprimare a ziaristilor, care au alte opinii decit cele ale guvernarii actuale.
Iata de ce, pentru a nu politiza acest
subiect si a pune capat acestui desfriu, noi propunem inaltului for legislativ
ca, in cadrul sedintei de astazi sau miine, sa fie adoptat un apel al Parlamentului
cu privire la garantarea libertatii opiniei si a exprimarii in Republica
Moldova. Sper foarte mult ca noi nu ne mai dorim in continuare ca CEDO sa
condamne Guvernul Republicii Moldova sa fim obligati, din banii cetatenilor, sa
restituim 2 milioane jumatate si sa speram, cu parere de rau, ca pentru viitor
vom avea sume si mai mari.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Multumesc.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Petrenco,
Dumneavoastra nu reactionati la propunerile
fractiunii, fiindca xenofobia... Deci am fost profesor, in calitate de profesor
de istorie a filosofiei timp de 8 ani. Si vreau sa va spun ca la capitolul
categorii filosofice dumneavoastra nu meritati nici nota doi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi,
Referitor la propunerile ce tin de
activitatea pe baza patentei, vreau sa va informez ca acum este un grup de
lucru, se lucreaza. Spre regret, reprezentantii asociatiei businessului mic nu
au prezentat nici o propunere, in afara de a anula Legea nr.208. Cred ca
astazi, miine ei o sa aiba inca propuneri si, la sfirsitul saptaminii, acest
lucru va fi finalizat si o sa apara proiecte sau propuneri pentru a ne misca
inainte in aceasta problema.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Propunerea colegului Bujor, desigur, are
adevar in logica examinarii procedurale a proiectelor de legi. Revine
Parlamentului sa decida, in cele din urma, care va fi procedura. In special,
Codul eticii ar fi cazul sa fie examinat dupa ce va fi examinata Legea cu
privire la functia publica si statutul functionarului public. Dar mai este o
situatie vizavi de planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”,
prin care noi sintem cumva angajati sa examinam Codul eticii, care este
stipulat in prevederile Planului de actiuni.
De aceea, ieri, la sedinta sa, comisia a
convenit ca, pentru martea viitoare, la ora 9.00, sa fie organizat un grup de
lucru, in a carei activitate vor fi examinate cele doua proiecte de legi, ca sa
facem o examinare concomitenta. Anume in acest context m-am straduit sa
informez colegii ca, in cele din urma, sa se decida cum vom face, deoarece
proiectul de Lege cu privire la functia publica si statutul functionarului
public e in Parlament, in Comisie. Altceva, cu avizele e cam destul de dificil,
practic, pina in ziua de astazi nu avem avize si, in special, avizele
comisiilor, in care speram sa fie o examinare destul de minutioasa. Aceasta
este informatia.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Vreau sa va onorez si sa va salut in acest
an, caci nu v-am vazut si v-am dus dorul.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Merita aplauze.
Doamna Valentina Cusnir:
Cred si eu.
Multumesc mult.
Din pacate, nu voi putea sa va onorez cu
prezenta mea pina la sfirsitul sedintei din motivul ca trebuie sa particip la o
sedinta de judecata, ce tine de un conflict de munca, intentat de catre mine
impotriva Intreprinderii Mixte “Calarasi Divin” inca in septembrie 2004, care,
conform legislatiei in vigoare in Republica Moldova, trebuie sa fie examinat in
30 de zile. O spun aceasta si pentru presa. Sedinta de judecata incepe la ora
12.00, in sala 8 a Curtii de Apel Chisinau. Va fi o sedinta de rasunet, ca sa
stim cum lucreaza justitia in Republica Moldova si alte lucruri. In viitor, tin
sa fiu activa cum am fost si pina acum. De miine incepe.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Si noi va dorim succes, stimata colega.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Ñïàñèáî.
Íåáîëüøàÿ ðåìàðêà. Ãîñïîäèíó Áóæîð è âñåé
ôðàêöèè ÀÌÍ, â ñâåòå âûñêàçûâàíèé î çàùèòå êñåíîôîáñêèõ âûñòóïëåíèé, ÿ áû
ïîñîâåòîâàë ñìåíèòü æåëòûå ãàëñòóêè íà êîðè÷íåâûå. Ãîñïîäèí Ôèëàò óæå ýòî
ñäåëàë.
Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu va rog frumos, mai calm. Prin aceste
reactii reciproce se pune in evidenta anumite elemente de vulnerabilitate.
Va multumesc.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos, domnule Presedinte.
Deci doua lucruri. In primul rind, vreau sa
ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei plenare de astazi. Si
doi, domnule Presedinte, va rog respectuos, pe viitor, atunci cind sint reactii
din partea domnului Petrenco, care devine un om necontrolabil in cadrul
Parlamentului, interveniti dumneavoastra si aplicati Regulamentul.
Deci domnului Petrenco personal ii recomand
sa ia cunostinta de cursul de istorie a filosofiei, la tema categoriile
filosofice. Si doi,
Domnule Petrenco,
V-am rugat respectuos pe dumneavoastra si
inca pe un deputat din fractiunea majoritara, in cadrul sedintei din saptamina
trecuta, sa nu fiti avocatii fractiunii parlamentare, caci inca nu ati atins
nivelul cind puteti sa va permiteti sa comentati ceea ce spune un deputat, dar
mite interventiile unei fractiuni.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
Esti inca mic si neputincios si
linisteste-te.
Domnul Marian Lupu:
Domnule deputat,
Multumesc.
Bine, eu am sa rog sa secretariatul sa faca
rost de istoria filosofiei. 101 de exemplare sa fie distribuite in Parlament si
sa incercam sa epuizam la un nivel general subiectul.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Bondarciuc a anuntat ca in comisie
este un grup de lucru care s-ar fi ocupat de problemele posesorilor de patente,
pe acele proiecte de legi care au fost inaintate aici, in Parlament. Eu, ca
membru al Comisiei, nu cunosc acest grup de lucru. Poate el si este. As vrea ca
el sa fie public, aceste lucruri sa fie discutate si cu participarea deputatilor
din opozitie si cu toate partile cointeresate. Sa fie o transparenta totala
pentru a incerca a solutiona aceste probleme. Aceasta este ca o rugaminte.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Stimate domnule presedinte,
O sa imi permiteti mie, eu am sa dau niste
informatii. Eu am sa dau explicatii la aceasta situatie pentru toti colegii
nostri.
Microfonul nr. 4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Noi, 16 deputati in Parlamentul Republicii
Moldova, in temeiul articolelor 66 si 105 din Constitutia Republicii Moldova,
precum si al articolelor 99, 100 si 112 din Regulamentul Parlamentului
Republicii Moldova, inaintam o motiune simpla cu tema “Atitudinea iresponsabila
a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat”. Va rugam sa dispuneti
masurile necesare in vederea declansarii procedurii legale pentru dezbaterea
acestora.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Este corect. Citim Regulamentul. Motiunea,
initierea ei se anunta in cadrul sedintei plenului Parlamentului. Totul este
regulamentar.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu, de obicei, nu reactionez si nu raspund
celor care nu reprezinta acea valoare, care ar merita o reactie. Insa ma bucura
tinarul comunist ca a demonstrat ca vede si alta culoare decit rosie. Si am o
rugaminte, domnule Presedinte, in momentul in care ati rugat secretariatul sa
prezinte istoria filosofiei s.a.m.d., poate si o pereche de ochelari, fiindca
sufera de daltonism si politic inclusiv, culoarea cravatei mele in nici un caz
nu este cafenie. Pentru viitor sa nu isi permita aluzii, aluzii care, ulterior,
pot fi interpretate asa cum ati demonstrat pe parcursul a multor ani, stimate
domnule coleg. Si in declaratie am sa explic cu ce va ocupati voi.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Eu cred ca o sa rog secretariatul sa faca
rost de cele mai valoroase opere clasice ale literaturii mondiale, care vizeaza
si filosofia, si normele de conduita, si normele etice, in 101 exemplare, ca sa
ne apucam de citit. Cred ca o sa ne faca bine tuturor.
Va multumesc.
Acum, stimatii mei colegi,
Propunerile inaintate referitor la ordinea
de zi, propunerea domnului Urechean privind includerea in ordinea de zi a
proiectului nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
22 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost
acceptata de plen.
Stimati colegi,
Sintem exaltati nitel astazi dimineata.
Urmatoarea propunere a doamnei Pavlicenco, care vizeaza invitatia Procurorului
General la acele trei subiecte evocate de la microfonul nr.5. Cine este pentru
a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 8.
Sectorul nr. 3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
25 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care, la fel, nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Domnule Dumitru Ivanov,
Eu am sa ma implic personal referitor la...
stati jos, va rog... referitor la subiectul la care ati facut dumneavoastra
referinta. Este adevarat, Codul educational este o ultima actiune care deriva
inclusiv din programul nostru calendaristic de actiuni in cooperare cu
Consiliul Europei. Si avem niste termene limita din momentul in care, daca nu
reusim dezbaterea si adoptarea acestui Cod in primavara, zic eu, poate pina in
mai, nu mai tirziu.
Atunci acest Cod nu devine functional
pentru anul de invatamint 2008–2009, respectiv intra in joc deja din 2010 sau,
pardon, 2009, pe care motiv o sa ma implic sa iau informatiile necesare, sa
vedem cum se misca si care este calitatea acestui document.
Propunerea domnului Banari, pentru
includerea in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.414. Cine este pentru a
sustine aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi in favoarea acestei propuneri
care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Acum, stimati colegi,
O sa adresez si o intrebare mai particulara
colegului nostru, domnului Bujor. A fost propunerea de a exclude proiectul
nr.3926.
Sa procedam in felul urmator. Avem o
situatie specifica. A fost si concluzia comisiilor de profil ca acest proiect
de lege, proiectul de Lege cu privire la Codul de conduita a functionarului
public trebuie sa vina si sa fie examinat in pachet cu noul proiect de lege
vizind functia publica.
Este adevarat si logic, dar acum sintem
prinsi intr-o situatie putin dificila. Proiectul de Lege cu privire la functia
publica nu este, spre regret, o derivata clara din Planul bilateral de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”, pe cind aceasta lege, Codul de
conduita a functionarului public, este clar indicata ca o actiune care trebuie
sa fie indeplinita prin aprobarea acestei legi pina la
22 februarie, atunci cind expira Planul bilateral de actiuni.
Iata de ce comisia a si inaintat aceasta
propunere. Si eu as vrea sa va consult si totusi sa va rog sa acceptam o
deviere de la normele care ar asigura o calitate ireprosabila a pachetului in
examinare si totusi sa incercam sa examinam acest proiect de lege.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Bine.
Domnule Presedinte,
Vreau sa amintesc ca noi am adus 3
argumente si le-am adus in descrestere, dupa importanta. Cel de al treilea
argument suna cam in felul urmator: ca insusi documentul propus pentru
examinare in prima lectura contine foarte multe neajunsuri.
Eu, adica nu eu, caci eu vorbesc in numele
fractiunii, fractiunea trebuie sa accepte, in linii mari am putea accepta
propunerea dumneavoastra, dar nu de a examina astazi sau miine acest proiect,
dar in cadrul sedintei saptaminii viitoare, pentru a da posibilitate comisiei
de baza, altor deputati care au activat in administratia publica locala sa vina
cu propuneri serioase.
Eu am citit tot ceea ce avem, gratie
functiei pe care am detinut-o anterior, si, din punctul meu de vedere, sint
multe lucruri care trebuie analizate serios. Aceasta e o problema.
A doua problema, domnule Presedinte,
proiectul pe care l-am nominalizat in punctul 2 al propunerii noastre a fost
prezentat deputatilor. El ar putea fi examinat in comisii si noi putem, in
cadrul sedintei plenare din saptamina viitoare, sa adoptam in prima lectura
atit proiectul inclus pentru astazi, cit si celalalt proiect.
Domnul Marian Lupu:
E o problema la mijloc, fiindca pina la 22
este cazul sa adoptam acest proiect de lege si in lectura a doua, finala. E o
conditie de indeplinire a acestui punct. O propunere de compromis.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, se...
Domnul Marian Lupu:
O propunere de compromis. Acest proiect a
fost prezentat in Parlament la
10 octombrie 2006, adica deputatii au avut timp suficient sa lucreze cu acest
proiect. Propunerea de compromis este urmatoarea. Astazi sa examinam in... este
pentru ziua de astazi, da, sau...
Domnul Leonid Bujor:
Miine.
Domnul Marian Lupu:
...miine. Examinam acest proiect, intre
timp Comisia m-a informat ca marti se face si o masa rotunda cu o participare
larga a exponentilor tuturor grupurilor antrenate in aceasta problema, la acest
subiect si incercam pina la lectura a doua, aceasta ar insemna pina in data de
21, 22, sa imbunatatim substantial acest proiect de lege, ca sa asiguram si
calitatea pe de o parte, dar, pe de alta parte, sa nu incalcam angajamentele pe
care ni le-am asumat.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Propunerea dumneavoastra se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Atunci nu supun votului.
Domnule presedinte,
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Pentru precizare numai. Presedintilor
fractiunilor, cit si presedintilor comisiilor sint difuzate materialele pentru
marti.
Domnul Marian Lupu:
De acord si rog participarea la aceasta
actiune.
Microfonul nr.3, ati dorit sa spuneti ceva?
Domnul Alim Afonin:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Pur si simplu, la acelasi capitol, am vrut
sa mentionez faptul din ziua de marti ca sint invitati toti deputatii, sint
adresate scrisori din partea Comisiei si fractiunea propune ca totusi acest
proiect de lege sa fie votat in prima lectura pentru ordinea de zi din ziua de
miine, iar pentru ziua de marti invitam toti deputatii sa discutam pentru
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
A fost, da, tocmai aceasta a fost si
concluzia noastra. Acum, stimati colegi, ordinea de zi, propunerile care au
venit de la comisii privind excluderea unor subiecte incluse pe ordinea de zi,
plus acel supliment pe care vi l-am prezentat ca urmare a deciziei Biroului
permanent.
Permiteti-mi sa supun votului aprobarea
ordinii de zi per ansamblu, tinind cont de rezultatele votului anterior pe
subiecte separate. Va rog, de procedura.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Imi cer scuze, noi am mai facut o
propunere. Am solicitat Parlamentului ca, in cazul sedintei de astazi ... sa
fie adoptat un apel la garantarea libertatii opiniei si a exprimarii in
Republica Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Bujor,
Imi vine greu sa supun acum votului. Va
spun de ce. Pai, faceti sa apara acest proiect de apel, sa avem ce adoptam.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Avem un proiect, noi am avut situatii
similare cind reprezentantii fractiunilor au propus cite un reprezentant – doi.
Domnul Marian Lupu:
Neavind proiectul si...
Domnul Leonid Bujor:
Nu proiectul, in componenta unui grup de
redactare a textului si am luat decizia urmare a votului.
Domnul Marian Lupu:
Am inteles.
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru sustinerea propunerii evocate de colegul nostru, domnul Bujor, rog sa
voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 12.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi in sustinerea acestei
propuneri, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Pe ansamblu ordinea de zi, cu supliment
pentru zilele de 14, 15 februarie. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Acum, stimatii mei colegi,
Am promis explicatii, am promis informatii
la subiectul evocat de mai multi dintre colegii nostri. Precum am si
concluzionat in cadrul intrevederii, pe care am avut-o saptamina trecuta in
ziua de joi cu reprezentantii asociatiilor care apara drepturile posesorilor de
patente, am convenit ca Parlamentul va monitoriza cum deruleaza negocierile,
daca doriti, discutiile cu reprezentantii Guvernului referitor la subiectul
Legii nr.208.
Va readuc aminte ca pozitia initiala cu
care au venit reprezentantii protestatarilor a fost anularea neconditionata a
legii. Readuc aminte ca marea majoritate a participantilor la aceasta
intrevedere, care au reprezentat grupurile politice in Parlament, s-au
pronuntat pentru un proces normal, civilizat de discutie si de dialog deoarece
exista si alte posibilitati, inclusiv prin modificarea unor pozitii din Legea
nr.208.
Ieri, in procesul de monitorizare a
negocierilor “protestatarii – Guvernul” am receptionat si o propunere inscrisa,
care vine catre Guvern din partea posesorilor de patente. Este una putin
contradictorie. Punctul 1 spune... cerinta lor este anularea legii. Punctul 2,
modificarea legii la articolele 1, 2, 3, 4. Va citez: modificarea articolului 2
din Legea nr.208.
Punctul 3 – excluderea din 208 a
articolelor: articolul 1, articolul 17, articolul 3, articolul 4. Deci astazi
pot sa trag o concluzie, e o pozitie putin contradictorie, ori este anularea
neconditionata a legii, ori, totodata, protestatarii solicita facind mesaj ca
sint de acord sa munceasca si sa vada care ar fi posibilitatile de amendare a
Legii nr.208. Si eu vad ca aceste lucruri sint doua lucruri absolut diferite.
Nu exclud faptul ca o parte din
protestatari, care, intr-adevar, sint axati pe subiectul propriu-zis de
continut al acestei situatii, sint mult mai flexibili si vor sa accepte, prin
amendarea unor pozitii din Legea nr.208, o rectificare a situatiei. Dar nu
exclud ca si sint elemente de incitare politica, pentru a nu se admite un
proces normal, civilizat de discutii si cineva, in mod evident, sa stringa
roadele politicii. Este un lucru obisnuit in rindurile noastre, pe care motiv
eu voi monitoriza, voi discuta in continuare, avind acest angajament de
monitorizare voi discuta si cu acei de la Guvern, ca procesul de discutii care
a inceput si exista temei sa credem ca se va ajunge la un numitor comun prin
elaborarea unui sir de amendamente privind Legea nr.208. Cred ca este calea
optima, este calea cea mai eficienta in acest sens.
Acestea erau sa fie informatiile pe care am
dorit sa vi le aduc la cunostinta. Dar trebuie sa zic inca ceva. S-a constatat,
stimatii mei colegi, ca peste 95 la suta din persoanele care au venit la
intrevedere cu liderii de grupuri politice in Parlament saptamina trecuta sint
persoane asupra carora se va rasfringe prevederea globala, generala a Legii
nr.208 abia incepind de la 1 ianuarie 2009, adica persoane care astazi, in
momentul de fata nu sint afectate de...
Dar s-a mai constatat inca un lucru
interesant, ca in teritorii serviciile desconcentrate si alte servicii, in
unele cazuri ori necunoscind continutul legii, ori incercind sa fie mai sfinti
decit Papa de la Roma, au afectat anumite presiuni, anticipind punerea in
aplicare a prevederilor respective din Legea nr.208.
In acest context, am vorbit si cu
Prim-ministrul si cu ministrii responsabili de la Guvern pentru ca aceste
lucruri sa nu se mai intimple si Parlamentul va monitoriza si in continuare cum
rezultatele acestui acord se realizeaza de catre serviciile respective in
teritorii.
Va multumesc pentru atentia dumneavoastra.
Acum ordinea de zi. Proiectul de Lege
nr.3866 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura,
lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.3866 a fost examinat
si adoptat in prima lectura de Parlament la 20 decembrie 2007. Prezentul
proiect are drept scop instituirea obligatiunii fata de avocat de a acorda
asistenta juridica doar in baza contractului de asistenta juridica inregistrat
la Baroul de avocati, cu exceptia cazurilor acordarii acestei asistente
persoanelor apropiate, rudelor pina la gradul al patrulea.
Deci proiectul de lege a fost examinat si
pregatit pentru lectura a doua cu participarea reprezentantilor si luind in
consideratie opinia Baroului de avocati, Curtii Supreme de Justitie,
Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale, care sustin acest
proiect. Rezultatul dezbaterilor in cadrul sedintei comisiei si examinarii
acestor amendamente si propuneri este reflectat in anexa la prezentul raport.
Luind in consideratie cele mentionate,
Comisia propune examinarea si adoptarea acestui proiect de lege in lectura a
doua cu amendamentele propuse, deci si acceptate de catre Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, domnule presedinte.
Pentru lectura a doua propuneri, altele
decit cele evocate in raport? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Stimati colegi,
In conditiile raportului prezentat, supun
votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3866. Cine este
pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3866 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2297 cu privire la
probatiune. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la
probatiune. Amintesc ca acest proiect a fost adoptat de Parlament in prima
lectura la 6 decembrie 2007.
Pentru lectura a doua la proiectul de lege
in cauza au parvenit
16 amendamente, dintre care Comisia nu a acceptat 3 amendamente si anume.
Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune excluderea
cuvintelor “persoanele banuite, invinuite, inculpate”, stipulate la litera a)
alineatul (2) articolul 2 din proiectul de lege, argumentind aceasta propunere
prin faptul ca notiunea de “probatiune” vizeaza doar persoanele aflate in
conflict cu legea penala. Nimeni nu poate fi declarat in conflict cu legea
penala fara decizia judecatoreasca definitiv.
Comisia nu a acceptat acest amendament,
luind in considerare faptul ca proiectul prevede si activitati de probatiune
presentintiala, prevazute la articolul 6 din proiect.
La fel nu au fost acceptate doua
amendamente de deputatul Mocan si anume. La articolul 13 alineatul (2)
cuvintele “care este persoana juridica”, tinind cont de faptul ca aceasta
completare este de prisos, fiindca din cuprinsul proiectului este inteles ca
organul de probatiune este persoana juridica, si nu fizica.
Comisia, de asemenea, nu a acceptat
amendamentul prin care se propune substituirea cuvintelor “organele de
probatiune” prin cuvintele “serviciul de probatiune”, luind in considerare
faptul ca notiunea de “serviciu” se foloseste ca structura a Guvernului, iar
organul probatiunii este in competenta Departamentului de Executare al
Ministerului Justitiei.
Amendamentele acceptate si cele neacceptate
sint supuse, sint expuse in sinteza prezentata la proiect. In temeiul celor
expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule Stoicov,
Va multumesc.
Sint, microfonul nr.1. Eu cer scuze,
domnule presedinte.
Autorii, va rog.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al
Guvernului in Parlament:
Da, multumim, domnule Presedinte.
Stimati deputati,
In legatura cu faptul ca, pe parcursul
examinarii proiectului in Parlament, de catre Guvern s-au desfasurat masuri
pentru a se asigura punerea in vigoare a legii, noi rugam respectuos
Parlamentul, la articolul 24, termenul de intrare in vigoare sa fie redus de la
6 luni la 3 luni, termen care pentru noi este suficient sa punem in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Comisia.
Multumesc, domnule...
Domnul Iurie Stoicov:
Domule Presedinte,
Acest termen, intr-adevar, tine mai mult de
competenta ministerului. Daca el e... poate sa se implice in...
Domnul Marian Lupu:
Da, ministerul se arata capabil sa execute
prevederile indicate intr-un termen de 3 luni, si nu de 6. Corect?
Domnul Iurie Stoicov:
Da, cred ca putem accepta aceasta
propunere.
Domnul Marian Lupu:
Comisia a acceptat. Alte propuneri? Nu
sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
In conditiile raportului prezentat, supun
votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2297. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2297 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1235 pentru
modificarea articolului 9 din Legea privind indemnizatiile pentru incapacitate
temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale. Lectura a doua.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie a examinat suplimentar prezentul proiect de lege, aprobat in prima
lectura, tinind cont de propunerile Guvernului si Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului.
Alineatul (3) din articolul 9 al
articolului unic din proiect se va expune dupa cum urmeaza: Indemnizatie pentru
incapacitate temporara de munca se acorda asiguratilor cu contract individual
de munca pe durata determinata ce nu depaseste un an angajatilor la lucrari
sezoniere si somerilor in perioada de acordare a ajutorului de somaj pentru o perioada
de pina la 30 de zile in cursul unui an calendaristic.
Asiguratilor cu contract individual de
munca pe durata determinata de peste un an de zile se acorda indemnizatie
pentru incapacitate temporara de munca pentru perioada prevazuta la alineatul (1).
Totodata, articolul 2 din proiect se
exclude. Obiectiile de ordin redactional se accepta si vor fi aplicate la
redactarea proiectului de lege dupa adoptare.
Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea acestui proiect de
lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, doamna presedinte.
Stimati colegi,
Propuneri? Nu sint.
Va multumesc.
In conditiile raportului prezentat, supun
votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1235. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1235 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4376 privind
intrunirile.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de lege supus atentiei
dumneavoastra a fost elaborat in scopul executarii obligatiilor asumate de
catre Republica Moldova in cadrul Planului de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana” si vine sa asigure racordarea legislatiei noastre la
standardele europene in domeniul asigurarii exercitarii unui din drepturile
fundamentale, garantate de Constitutia Republicii Moldova si Conventia
europeana privind drepturile omului, dreptul la intruniri pasnice. Proiectul de
lege supus atentiei dumneavoastra vine cu unele amendamente la practicile deja
existente in Republica Moldova.
In primul rind, se modifica conceptul de
autorizare a intrunirilor, asigurindu-se transferul de la conceptul
intrunirilor autorizate la intrunirile declarate. De asemenea, se introduc
reglementari pentru unele situatii care au fost omise in legislatia anterioara,
cum ar fi intrunirile spontane. Rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumim, domnule viceministru.
Stimati colegi,
Intrebari referitoare la proiect?
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
La articolul 3 se da definitia intrunirii
cu numar redus, adica, intilniri la care iau parte mai putin de zece persoane.
Dumneavoastra spuneti ca in nota informativa ati studiat practica si a altor
tari si totusi eu as vrea sa aflu care a fost argumentul. De ce zece persoane?
De ce nu 25? Nu 50? Nu 100? Caci noi avem practica, pina la urma, caci la noi
si o familie cite odata face mai mult de
10 persoane. Adica, ar fi rezonabil poate de a mari numarul minim. Macar 50 de
persoane.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci chestiunea...
Domnul Valeriu Guma:
Mai mult decit atit ca practica noi de
asemenea am studiat-o. In alte tari, uitati-va chiar in Armenia: sint 100 de
oameni, 100 de persoane. Familiile sint mai mari acolo, da.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, multumim.
In principiu, dumneavoastra ati abordat una
din problemele in care in dreptul practic nu poate fi dat raspunsul de ce se
alege o cifra sau alta. Este cifra asupra caruia se convine prin consens.
Pentru noi nu este conceptuala. Noi am spus ca am analizat practica internationala,
proiectul a fost supus expertizei, in special a OSCE, care a mentionat in
raportul sau ca ar putea servi drept model pentru alte state, in sensul ca este
in conformitate cu traditiile internationale. In masura in care, in lectura a
doua, Parlamentul va decide sa modifice cifra, pentru noi aceasta este
acceptabil.
Domnul Valeriu Guma:
Bine, multumesc.
Atunci pentru lectura a doua, noi o sa
propunem.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr. 4 in continuare.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Esanu,
Un sir de observatii tin de lectura a doua.
Insa vizavi de notiuni in continuare. Articolul 3 de la bun inceput “Intrunirea
reprezinta prezenta temporara si intentionata a unui grup de persoane”. Este
foarte important ca sa fie definita aceasta notiune clar, ca sa nu apara
ulterior dubii. In continuare, articolul 2, pe parcursul legii apare notiunea
de “cladiri”, “in afara cladirilor”.
Deci iarasi trebuie sa vedem ce avem in
vedere prin notiunea respectiva. Cladirea are un sens. Sint si alte spatii care
nu reprezinta cladiri, dar sint spatii inchise, spre exemplu. In continuare,
vorbiti despre forme de organizare fara sa dati definitia. Deci reglementati
clar. Vorbesc de articolul 10 alineatul (2). Data, locul si, daca este cazul,
traseul intilnirii si forma de organizare. Trebuie sa dam exact definitiile:
care sint acele forme de organizare?
Mai departe. Articolul 18, alineatul (1).
Organizatorul intrunirii poate sa desfasoare intrunirea doar in forma, la locul
si in perioada indicate in declaratia prealabila si nu va admite, atentie,
abateri semnificative. Ce se are in vedere prin “abatere semnificativa” si
“abatere nesemnificativa”? Si un sir de... Articolul 21. “Daca in timpul
desfasurarii intrunirii au loc actiuni prin care se incalca masiv”? Ce se are
in vedere prin “masiv”? Este foarte important ca legea, in forma finala, sa fie
definitivata, sa nu aiba nevoie de interpretari din partea politiei sau
protestatarilor?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, daca imi permiteti, majoritatea
obiectiilor sau celor invocate de dumneavoastra, in principiu, nu pot fi
solutionate cu certitudine. Spre exemplu, articolul pe care dumneavoastra l-ati
invocat – abateri semnificative sau nesemnificative. In principiu, este un
articol care vine sa protejeze organizatorii intrunirilor si sa sugereze
organelor de stat ca acestea sint obligate sa tolereze abateri, care, in
principiu, nu ar trebui sa fie admise de catre organizatori.
Nu poate exista o cuantificare anticipata
si noi nu putem, chiar daca am incerca sa facem niste definitii, acestea oricum
vor fi interpretabile. Cu parere de rau, in domeniul dreptului nu putem
intotdeauna sa venim cu criterii si definitii care nu ar permite interpretarea.
Cit priveste “cladiri”, noi nu am venit sa dam definitii pentru notiunile care
se definesc in alte acte normative, notiunea de “cladire” fiind definita in
legislatie.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru,
Nu va suparati, dar eu as avea o rugaminte.
In momentul in care noi facem asemenea declaratii, ca in drept sau in
legislatie noi nu putem defini anumite lucruri, imi pare rau. Este obligatia
noastra si ca legislatori sa definim, ca aceste interpretari sa nu fie lasate
ulterior pe seama celor care urmeaza sa implementeze norma respectiva.
Domnul Nicolae Esanu:
Noi nu am gasit definitii.
Domnul Vladimir Filat:
Urmeaza pentru lectura a doua.
Domnul Nicolae Esanu:
Exista standarde.
Domnul Vladimir Filat:
Pentru lectura a doua ne mai uitam ce se
intimpla, asa cum spuneti dumneavoastra, normele europene si poate le
implementam in legislatia Republicii Moldova, nu numai ca titulatura, dar si ca
continut. Era ca si o propunere.
Domnul Nicolae Esanu:
Noi le-am examinat, noi acceptam, am spus,
ca proiectul a fost supus unor dezbateri foarte minutioase, indelungate, am
reprodus, aproape am citat avizul Misiunii OSCE care l-a analizat si a spus ca
poate servi drept model pentru alte tari. Inteleg ca nu trebuie sa consideram
ca un proiect nu poate fi perfectionat in toate cazurile. Noi sintem gata sa
acceptam, dar eu am expus opinia la exemplul respectiv, ca nu este, practic,
posibil de cuantificat ceea ce inseamna semnificativ sau nesemnificativ.
Se refera si la spatiu, si la durata, si,
eventual, la numarul de persoane si alte momente legate de organizarea
intrunirilor. Si nu cred ca va fi chiar corect, daca noi vom ajunge la notiunea
ca 5 minute depasirea duratei declarate este bine, dar 6 minute deja nu este
bine. Trebuie de tinut cont de circumstantele concrete. Noi sintem gata si
acceptam pentru lectura a doua si incercam sa definim, acolo unde este
posibil. Eu doar spun ca nu totul este posibil.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Esanu,
Nu va suparati, va rog frumos, o scurta
precizare si nu mai insist. Spuneti, va rog frumos, cine va decide 5, 6, 7, 8
minute ca reprezinta o abatere semnificativa? Acesta este sensul intrebarii.
Cine va fi acel care va actiona? Vreau sa va spun ca in acest caz actiunea
intervine imediat din partea organelor de mentinere a ordinii. Ulterior fiind
incalcate anumite principii sau drepturi, urmeaza in instanta de judecata sa
gasim cine are dreptate si cine nu. Acesta este motivul de ce am invocat
momentele respective, nu altul.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimate domnule ministru adjunct al
justitiei,
Vreau sa va spun ca nu intimplator, in
interventia mea la inceputul sedintei, am vorbit despre faptul cum sint
interpretate lucrurile. Ma uit la acest proiect de lege, poate ca l-au citit
reprezentantii, angajatii de la OSCE. Nu stiu in ce limba
l-ati prezentat. Dar acest proiect de lege este absolut neredactat, fapt care
lasa loc pentru foarte multe interpretari.
Cind dumneavoastra incercati, prin termeni
sofisticati, sa demonstrati ca ceva este cuantificabil sau nu este
cuantificabil, vreau sa va spun ca dumneavoastra, ca reprezentant al justitiei,
trebuie sa cunoasteti ca prevederile unei legi trebuie sa fie absolut exacte,
cit mai putin interpretabile. De aceea, notiunea ca “semnificativ” sau ca
“intentionat” sint lucruri care nu pot avea loc intr-un proiect de lege. Vreau
sa va spun ca e pregatit foarte prost, eu nu mai spun si de limbajul de lemn.
Uitati-va, la articolul 4: “trebuie sa fie examinata in lumina justului
echilibru”. Inca nu cunoasteti ca acestea este un limbaj de lemn, care demult
este eliminat din legislatia moderna?
Acum uitati-va, caci am sa va dau un
exemplu de formulare care nu inteleg cine poate sa lamureasca, este articolul 4
din punctul 4. Este plin de greseli, dar nici nu este clar: “prezumtia in
favoarea desfasurarii intrunirilor, conform caruia...” Ce desfasurare,
intrunire? Totul e de genul feminin. “...la examinarea declaratiei prealabile
privind desfasurarea unei intruniri orice dubiu va fi interpretat de catre autoritatile
publice in favoarea exercitarii dreptului la intrunire”.
Am citat acest alineat doar pentru a va
arata ce harababura este in acest proiect de lege. Nu mai vorbesc de articolul
6 alineatul (1) “cu capacitatee deplina de exercitiu”. Vreti sa spuneti ca
cineva trebuie sa aduca certificat, cind vrea sa faca o intrunire sau sa faca o
actiune? Adica, toate lucrurile acestea trebuie precizate foarte bine, trebuie
redactat. Si am senzatia ca acest proiect de lege, pur si simplu, nu va convine
si l-ati facut de lehamite.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci eu, intr-adevar, cu parere de rau, ar
trebui sa recunosc ca nu pot sa afirm ca am cunostinte pe care ar trebui sa le
am in domeniul filologiei, dar nu-mi permit sa fac observatii in aceste cazuri
referitor la faptul, daca o persoana a incalcat sau nu. Si eu cred ca in
domeniul dreptului ar trebui sa se pronunte persoane care au cunostinte cu
privire la principiile si modul de interpretare. Nu am sa vin cu comentarii la
tot ce ati afirmat dumneavoastra, am sa ma refer doar la urmatorul moment.
Contracte civile, de asemenea, pot incheia doar persoanele cu capacitate
deplina de exercitiu. Si, in genere, orice actiune poate fi savirsita de o
persoana cu capacitate deplina de exercitiu. Chiar si in cazurile in care acest
lucru nu este expres stipulat.
Dar aceasta nu inseamna ca de fiecare data
persoanei i se va solicita un certificat despre faptul daca detine sau nu
capacitatea de exercitiu. In drept este instituita prezumtia existentei
capacitatii de exercitiu. Deci, in masura in care un organ de stat va pretinde
ca persoana care s-a adresat nu dispune de capacitate de exercitiu, va trebui
sa urmeze procedurile stabilite de lege. Si in nici un caz nu va avea dreptul
sa solicite oricui faptul daca dispune sau nu de capacitatea de exercitiu, care
poate fi limitata, sau persoana poate fi lipsita de capacitatea de exercitiu,
doar de catre instanta judecatoreasca.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, multumesc.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Domnule viceministru, si eu as vrea sa
insist asupra acestor formulari ambigue care sint usor de interpretat in modul
in care ii convine celui care aplica in vigoare prevederile acestei legi. Si am
impresia ca special, in mod intentionat, au fost, s-a recurs la acest arsenal
de mijloace, formulari neclare, ambigue, pentru a crea un cimp vast de manevra
autoritatilor publice, organelor de mentinere a ordinii publice in momentul in
care o manifestare publica sau alta este indezirabila.
Si as vrea, in acest context, sa ma refer
la articolul 14 “Modificarea conditiilor desfasurarii si interdictia
intrunirilor”, punctul 2 are asemenea neclaritati, care tocmai si stirbeste din
drepturile celor care au dreptul la intruniri. De pilda, se spune, cica, “daca
din declaratia prealabila...” Nu este clar a cui declaratie, trebuie de
precizat. “...sau din alte informatii pe care le detin autoritatile
administratiei publice locale, au motive sa considere ca scopul...”
Deci alte informatii. Informatii verificate
poate, sa fie concludente, pertinente. Ceva o precizare clara, ca atunci orice
tip de informatie poate fi chiar si un zvon poate fi utilizat impotriva
dreptului la intruniri. Si motivele iarasi trebuie sa fie motive sigure,
concludente, deci precizati cu exactitate si atunci nu oferim prilej pentru
diferite interpretari ale prevederilor respectivei legi.
Eu insist ca aceste ambiguitati sa fie
excluse si sa avem un text sobru, care sa formuleze exact care sint acele
prevederi ale legii si care nu stirbesc din drepturile la intrunire ale
cetatenilor Republicii Moldova.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, eu sint de acord ca, intr-adevar, noi
trebuie sa incercam sa introducem in textele de legi niste formule, care nu vor
permite interpretarea acestora in sensul limitarii drepturilor persoanelor. Dar
trebuie sa repet a cita oara. In domeniul dreptului si, in special, in domeniul
care vizeaza drepturile fundamentale ale oamenilor, ale omului, asemenea
cuantificari sint imposibile. In ceea ce priveste expres articolul 14
alineatul (2) vreau sa va atrag atentia, ca articolul 14 face o distinctie
clara intre situatia in care autoritatile publice doar vor atentiona
organizatorii asupra faptului ca detin aceste informatii si e posibil sa fie
incalcate prevederile Constitutiei sau ale legislatiei.
Dar alineatul (4), care se refera deja la
actiuni nemijlocite privind limitarea sau posibila limitare a drepturilor, este
stipulat exact “administratia publica”, doar daca detine probe concludente
poate interveni. Deci eu nu vad nici o problema aici. In masura in care este
necesar sa imbunatatim textul, sigur ca noi sintem obligati sa acceptam.
Domnul Ion Varta:
Daca acceptati intr-un caz...
Domnul Nicolae Esanu:
Eu nu stiu daca am dreptul sa fac publica
declaratia domnului Susarenco in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati,
care, examinind proiectul de lege, a spus: este un proiect foarte bun. Desigur,
noi putem avea opinii diferite. Este trist ca putem sa ne permitem sa invinuim
autorii care au lucrat, in special colaboratorii Ministerului Justitiei, caci
ei, din start, au urmarit un scop care, daca ar putea fi demonstrat, trebuie sa
aduca la concedierea imediata a acestora. Si eu cred ca in masura in care noi
facem o afirmatie, care poate viza soarta oamenilor, trebuie sa venim cu probe
concludente in masura in care vrem sa...
Domnul Ion Varta:
Ideea era ca, in toate cazurile, in toate
prevederile, sa fie aceste formulari foarte exacte, ca la aceea la care v-ati
referit dumneavoastra din punctul 6. Si sa fim foarte expliciti, exacti si
atunci nu oferim prilej pentru diferite interpretari.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu as vrea sa fac o remarca de ordin
general, ca persoana care a avut o oarecare atributie la organizarea
intrunirilor de-a lungul a foarte multi ani. Principalul aspect revolutionar al
acestei legi este ca organizatorii de acum incolo nu vor mai trebui sa ceara
voie si vor anunta, vor instiinta autoritatile publice locale despre intentia
de a organiza o intrunire publica intr-o forma sau alta in aer liber.
Atunci cind domnul ministru spune despre
nevoia de a prezenta probe concludente din partea autoritatilor, dumnealui, de
fapt, citeaza Conventia europeana pentru drepturile omului. Deci nu informatii
operative, nu impresia birocratului, ci probe concludente, care sint o
realitate obiectiva, pot servi drept temei pentru sanctionarea ulterioara, nu
pentru interzicere. Interzicerea numai daca are probe concludente. Cit priveste
cifra, eu sint de acord cu opinia propusa asupra cifrei minime.
Ar trebui sa ne gindim pentru lectura a
doua, pentru ca, de pilda, in Gradina Publica “Stefan cel Mare” mereu, de
dimineata pina in seara stau 10 – 15 persoane si vorbesc intre ele. Ele nu
organizeaza intrunire sau nu protesteaza, sau nu manifesta, pur si simplu,
discuta treburile pe care le considera interesante, poate despre fotbal, poate
despre politica. Prin urmare, ar trebui sa ne gindim la cifra rezonabila, poate
ca cifra de 100 ar fi cea mai... sau 101 citi deputati sint in Parlament,
atitea persoane o sa fie cifra limita. Cind iesim noi la plimbare cu totii
impreuna, sa nu fim sanctionati de catre politie. De aceea, legea poate fi
perfectionata, dar eu nu vad vreun motiv de ingrijorare pentru acei care de azi
inainte vor dori sa organizeze intruniri publice, inclusiv cu caracter
protestatar.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule viceministru,
Articolul 2 “Scopul legii”. Se intelege ca
la acest articol trebuie sa fie clar stipulat care este scopul legii si
anume: de a reglementa modul de organizare si de desfasurare. Mi se pare ca
alineatul (2) ar trebui sa il incadram intr-un alt articol sau poate in
articolul separat, ca prevederile prezentei legi nu se refera la organizarea si
desfasurarea intrunirilor cu caracter religios, spre exemplu, nu le voi cita.
Pentru lectura a doua, mi se pare ca
trebuie de revazut unde anume acest alineat se incadreaza destul de bine si sa
corespunda definitiei articolului. O intrebare. Intruniri cu caracter religios.
Nu vi se pare ca unele intruniri cu caracter religios pot exprima unele idei
sau atitudini si ele nu vor cadea sub incidenta acestei legi. Adica care sint
garantiile ca aceasta lege nu se rasfringe si asupra acestui gen de intruniri.
Si ultima, mai am o intrebare, dar astept la aceasta intrebare raspuns.
Domnul Nicolae Esanu:
Cu privire la faptul daca sa fim...
alineatul (2)... sa fie stipulat un articol separat, eu nu vad nici o problema,
pur si simplu noi am mers pe logica: primul alineat stabileste regula,
alineatul (2) stabileste exceptia. Dar in masura in care se propune sa existe
doua aliniate, noi nu sintem impotriva.
In ceea ce priveste faptul delimitarii
intrunirilor cu caracter religios de intrunirile care nimeresc sub incidenta
prezentei legi este o problema foarte complicata si iarasi o sa repet o fraza
pe care am spus-o mai anterior: in lege, practic, noi nu putem pune niste
criterii pentru ca aici problema apare nu numai fata de intrunirile cu caracter
religios, dar apare fata de oricare intrunire. Chiar si amatorii de fotbal, in
principiu, pot sa se intruneasca pentru a discuta probleme de fotbal si pot sa
se intruneasca pentru a-si manifesta atitudinea fata de o problema care
nimereste pe incidenta acestei legi.
Acest proiect de lege reprezinta rezultatul
eforturilor pe care le-au depus colaboratorii Ministerului Justitiei in
colaborare cu reprezentantii societatii civile. Este un proiect care poate si
trebuie sa fie perfectionat si pentru lectura a doua noi avem obligatia, eu
foarte des spun ca sintem de acord, dar avem obligatia sa examinam si sa
acceptam toate propunerile care vor imbunatati proiectul de lege.
Doamna Valentina Buliga:
Referitor la articolul 7 – participantii la
intrunire, nu credeti ca ar fi fost mai bine sa enumerati cine, persoanele cu
drept de exercitiu sau persoanele care au atins virsta de 14 ani, toti
cetatenii sint liberi sa participe la astfel de actiuni. Pentru ca pe parcursul
altor articole se intilnesc asemenea notiuni, persoane sub virsta de 14 ani,
persoanele care au dreptul sau sint in deplin exercitiu. Si mi se pare ca
articolul 7 la fel ar trebui concretizat. Ca si, de fapt, articolul 14 –
elemente ilicite ale intrunirii. Care sint ele? Sa fie clar, la fel, stabilite,
sa nu lasam la discretia unor...
In rest, eu cred ca este o lege binevenita
si daca va fi imbunatatita pe parcursul examinarii, in lectura a doua sa fie
adoptata.
Multumesc.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, multumim.
Cu privire la articolul 7 nu stiu daca putem
sa venim cu modificari, pentru ca aici este stipulat oricine, deci orice
persoana, aici nu putem veni cu criterii de virsta, capacitate sau, eventual,
alte criterii. Este un drept fundamental garantat de Conventie.
Noi putem interveni doar cu reglementari in
ceea ce priveste organizatorii, pentru ca acestia au o responsabilitate sporita
fata de participanti. In rest, oricine este in drept sa participe.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de Lege nr.4376. As vrea sa mentionez ca scopul
principal, de baza al acestui proiect este crearea bazei legale, ce va
reglementa si garanta exercitarea de catre persoane a libertatii intrunirilor
in modul prevazut de articolul 40 din Constitutia Republicii Moldova si actele
internationale la care Republica Moldova este parte.
Acest proiect a fost elaborat conform
programului legislativ si este foarte important, se contine si in planul de
masuri prioritare pentru implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”.
Necesitatea elaborarii a fost deja expusa
de catre raportor. As vrea sa mentionez ca proiectul a fost avizat de catre
comisiile permanente si Directia juridica in mod pozitiv, cu unele amendamente
si propuneri care vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati propune acest proiect de Lege nr.4376 sa fie aprobat in prima
lectura. Totodata, din numele Comisiei, as vrea sa va atrag atentia ca acest
proiect de lege, in comisie, avem de gind sa il propunem pentru saptamina
viitoare in lectura a doua. De aceea, va rog ca toate propunerile,
amendamentele pe care le aveti sa fi formulate in timpul cel mai restrins.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Mersi.
Bine, colegul nostru, domnul Zagorodnii a
solicitat timp pentru luare de cuvint inainte de procedura de vot. Va rog.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Vreau sa expun pozitia Fractiunii
Partidului Comunistilor asupra acestui proiect de lege care, dupa parerea
noastra, reprezinta un mare pas in liberalizarea si respectarea drepturilor si
libertatilor fundamentale ale omului in alinierea la democratiile europene,
inclusiv la respectarea exercitarii libertatii la intruniri.
Actualmente, procedura sau modul de
exercitare a libertatii intrunirilor, de organizare si desfasurare a
mitingurilor, demonstratiilor, manifestatiilor sau altor adunari ale
cetatenilor este reglementata de Legea nr.560 din 21 iulie 1995 cu privire la
organizarea si desfasurarea intrunirilor, care este una invechita, ce nu mai
corespunde cerintelor societatii de astazi.
Aceasta lege nu promoveaza principiile
caracteristice unei societati democratice, iar, in unele cazuri, aceste norme
limiteaza exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
reglementate sau prevazute de Constitutia Republicii Moldova si Conventia
europeana pentru drepturile omului.
Aceasta este si opinia expertilor europeni
care, in anul 2002 – 2003, au expertizat Legea cu privire la organizarea si
desfasurarea intrunirilor, in raportul carora au fost evidentiate toate
contradictiile acesteia cu legislatia europeana sau acquisul comunitar.
As vrea sa mentionez si faptul ca, in
momentul de fata, sint inregistrate mai multe initiative legislative, inaintate
de unii deputati si una de Guvernul Republicii Moldova, ce vizeaza modificarea
si completarea Legii cu privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor,
insa nici aceasta nu rezolva situatia ce se mentine sau s-a creat in Republica
Moldova.
Astfel, pentru a promova libertatile sau
principiile democratice intr-o societate democratica, pentru a stabili un cadru
legal ce va fi in corespundere cu normele constitutionale si cerintele
conventiilor sau ale tratatelor internationale, Republica Moldova are nevoie de
o abordare conceptual noua a cadrului legal, ce va reglementa libertatea
intrunirilor.
In acest sens si in conformitate cu
prevederile programului legislativ pe anii 2005–2009, aprobat prin hotarirea
Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005, si cu planul de masuri prioritare
pentru indeplinirea in anul 2007 a Planului de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana” a fost elaborat si inaintat spre atentia si examinarea
Parlamentului proiectul de Lege nr.4376 din 12 decembrie 2007 privind
intrunirile.
Acest proiect de lege abordeaza conceptual
intr-un nou fel modalitatea si exercitarea libertatii de intruniri, respecta pe
deplin drepturile si libertatile fundamentale ale omului si implementeaza
eficient si, cel mai important, real standardele europene in materia drepturile
omului. Aceste concluzii rezulta din urmatoarele considerente.
In primul rind, procedura de organizare a
intrunirii va fi cu mult mai simplificata si accesibila. Actualmente, orice
intrunire urmeaza a fi autorizata de catre autoritatile publice locale, lipsa
autorizarii transforma automat, din start, o intrunire, indiferent de scopurile
acesteia si persoanele care participa la ea, intr-o intrunire ilegala.
Proiectul de lege va schimba conceptual
aceasta viziune, adica va fi de ajuns doar o simpla notificare printr-o
declaratie depusa in forma scrisa la autoritatile publice locale referitor la
necesitatea sau dorinta de a desfasura o intrunire.
Mai mult ca atit, pentru intrunirile
spontane va fi suficienta doar furnizarea catre autoritatile publice locale a
informatiei cu privire la data, ora, locul, scopul si organizatorii intrunirii,
precum si serviciile solicitate din partea autoritatilor, iar in cazul
intrunirilor cu un numar redus de participanti in genere nu este obligatorie
notificarea.
Al doilea moment important este faptul ca
dreptul de a organiza intrunire sau dreptul de a participa la ea va fi
recunoscut si pentru cetatenii straini si apatrizi. Aceasta va asigura
respectarea principiului egalitatii sau libertatii intrunirilor fata de toate
persoanele, indiferent de detinerea sau lipsa cetateniei Republicii Moldova.
La fel, un moment important este si faptul
ca proiectul enumara si reglementeaza toate principiile generale ce urmeaza a
fi aplicate in procesul exercitarii dreptului la libera intrunire. Aceste
principii sint principiul proportionalitatii, nedescriminarii, legalitatii si
prezumtiei in favoarea intrunirii.
Anume aceste principii si vor asigura
evitarea unor abuzuri din partea autoritatilor in relatii cu persoanele care
doresc sa isi manifeste in mod pasnic ideile si atitudinile in cadrul unor
intruniri in locuri publice, precum si asigura faptul ca doar initiatorul unei
intruniri este persoana care poate decide asupra oportunitatii desfasurarii
acesteia in forma, locul si timpul care el considera cel mai potrivit pentru
atingerea scopului propus.
Cu atit mai mult, orice intrunire va fi
limitata sau interzisa numai prin initierea unei proceduri judiciare de catre
autoritatile publice locale in cazul detinerii unor dovezi incontestabile ca la
aceasta vor fi incalcate anumite prevederi ale legislatiei. Adica, astfel spus,
numai instanta de judecata va fi in drept sa interzica o intrunire, dar nu
autoritatea publica locala.
In procesul examinarii proiectului la
sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, s-a constatat ca la
elaborarea proiectului mentionat au participat toate organele statale
cointeresate, inclusiv societatea civila, cum ar fi “...international Moldova”,
“Credo”, “Promolex” si altele.
Vreau sa mentionez ca exista si unele
momente care urmeaza a fi examinate pentru lectura a doua, ce tin de proiectul
nominalizat si anume la articolul 6, unde organizarea intrunirilor este
efectuata de minorii sub 14 ani. Totodata, unele articole din legea mentionata
urmeaza a fi corelate cu articolul 54 din Constitutia Republicii Moldova, unde
vizeaza sa nu fie restrinse exercitiul unor drepturi si libertati.
La fel, as vrea sa mentionez si faptul ca
la elaborarea acestui proiect s-a tinut cont si de propunerile prezentate in
anii 2002, 2003 de catre expertii europeni cind a fost expertizata Legea cu
privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor, care este actualmente in
vigoare.
In final, as vrea sa fac o generalizare si
anume, ca proiectul inaintat astazi spre atentia dumneavoastra reprezinta un
pas important in liberalizarea si respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului in Republica Moldova in alinierea acesteia la
democratiile europene, inclusiv la respectarea exercitarii libertatii la
intruniri.
Fractiunea Partidului Comunistilor va
sustine acest proiect de lege si indeamna toti colegii pentru a vota in prima
lectura acest proiect, iar pentru lectura a doua vom veni cu unele propuneri
pentru imbunatatire.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.4376. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4376 este aprobat in
prima lectura.
Rugamintea mea se va referi catre Comisia
de profil, catre toate alte comisii parlamentare, colegii nostri deputati, sa
participati activ la pregatirea acestui proiect de lege pentru dezbaterea
acestuia in lectura a doua, lucru care se va intimpla nu mai tirziu de
sfirsitul saptaminii viitoare, 21 – 22, fiindca este, la fel, o lege care
deriva din continutul Planului de actiuni bilateral si trebuie sa muncim intens
ca sa asiguram calitatea acestuia pentru lectura a doua.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»”, in contextul proiectului de lege cu privire la intruniri adoptat,
doreste sa va spuna ca in fata Parlamentului s-au intrunit detinatorii de
patenta de intreprinzator care manifesta impotriva legilor care au fost
adoptate in Parlamentul Republicii Moldova. Si ei au transmis acest mesaj
Parlamentului Republicii Moldova si spor la munca, dar, in primul rind, au
transmis mesajul ca Legea nr.208 sa fie abrogata si sa le permitem acestor
cetateni sa isi continue activitatea in pietele Republicii Moldova.
Si au mai transmis un mesaj ca Parlamentul
Republicii Moldova si guvernarea actuala comunista ingradeste dreptul la munca,
la un trai decent si urmatoarele acuzari care vor fi la Curtea Europeana a
Drepturilor Omului vor fi acuzarile acestor cetateni, detinatori de patenta,
contra Guvernului Republicii Moldova, acestei guvernari comuniste.
Si m-au rugat, ne-au rugat sa va transmitem
un mesaj pe care l-au editat ei, acesti detinatori de patenta: “Êîììóíèñòû,
ðóêè ïðî÷ü îò ðûíêà”, adica lasati in pace piata, lasati acesti oameni...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cosarciuc,
Nu va suparati.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
...ca ei sa munceasca. Si m-au rugat sa va
transmit dumneavoastra...
Domnul Marian Lupu:
Nu va suparati, va rog, stimati colegi,
avem niste norme simple de procedura. In acest caz e ceva de spus, v-ati
inscris pentru declaratii la sfirsit de sedinta si inainte. Admit doar luari de
cuvint la subiecte de procedura.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu, eu am vrut sa-l intreb in gluma pe
domnul Cosarciuc la care tipografie s-a tiparit si daca ne da si noua...
Domnul Marian Lupu:
Continuam. (Rumoare in sala.) Gata,
s-a terminat. Ma iertati, va rog. Proiectul de Lege nr.2 pentru ratificarea
Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al
Marii Britanii privind evitarea dublei impuneri.
Guvernul.
Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
Conventia dintre Guvernul Republicii
Moldova si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pentru
evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta a fost semnat
la 8 noiembrie 2007 la Londra si constituie un tratat specific care
reglementeaza impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice rezidente
ale ambelor state si are ca scop urmatoarele obiective: evitarea dublei
impuneri, prevenirea evaziunii fiscale, eliminarea discriminarii fiscale sub
orice forma.
De asemenea, Conventia se incheie in scopul
atragerii investitiilor straine, acordarii de asistenta rezidentilor sai in
amplasarea investitiilor peste hotare, precum si pentru solutionarea
diferendelor fiscale.
Actualmente, Republica Moldova are 37
asemenea conventii in aplicare si 14 care se afla la diferite etape de
promovare, de la negocieri pina la ratificare. Guvernul Republicii Moldova
considera atare gen de tratate foarte benefice pentru economia tarii, fapt
aprobat si de evolutia investitiilor straine directe in economia noastra,
inregistrate la un nivel record in anul 2007.
Stimati deputati,
In temeiul celor expuse si considerind
potentialul de investitii enorm al capitalului britanic, va rog sa sustineti
acest proiect.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca
Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al
Marii Britanii si Irlandei de Nord pentru evitarea dublei impuneri si
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital se
incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si
ratificarii de Parlament.
Conventia a fost semnata la 8 noiembrie
2007 la Londra in scopul crearii intre statele contractante a unui sistem de
impunere fiscala nediscriminatoriu, indreptat spre evitarea dublei impuneri,
prevenirii evaziunii fiscale si distribuirea echitabila a drepturilor impunerii
fiscale.
Conventia stabileste conditiile de
impozitare a veniturilor realizate de rezidentii unui stat contractant pe
teritoriul celuilalt stat contractant. Comisiile permanente ale Parlamentului
si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive,
pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura si adoptarea acestuia in
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Aprobarea in prima lectura a proiectului de
Lege nr.2. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.2 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile parlamentare, lectura a doua,
avansam? Avansam. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de
Lege nr.2, rog sa voteze, precum si rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
77 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4665 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila. Initiativa domnului
deputat Filat, pe care il invit la tribuna pentru prezentarea acestuia.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Necesitatea operarii modificarilor si
completarilor in Codul de procedura civila deriva, in principal, din
necesitatea bunei functionari a justitiei, guvernarii profesiei de avocat
conform unor standarde etice si deontologice si respectarea de catre stat a
obligatiei de a asigura o aparare eficienta si profesionista persoanelor aflate
sub jurisdictia sa, ajunse in fata instantei de judecata.
Potrivit reglementarilor in vigoare, la ora
actuala orice persoana cu capacitatea de exercitiu poate reprezenta interesele
altei persoane in cadrul procedurii civile. Reprezentarea este o institutie
indispensabila a procesului civil, ale carui importanta si necesitate nu poate
fi discutata.
Cu toate acestea, modalitatea practicata de
functionarii institutiei reprezentarii in procedura civila moldoveneasca a
deviat de la ratiunea initiala, generind, in consecinta, formarea unui sistem
bine organizat de cvasiavocatura, plasata in afara oricarui control din partea
autoritatilor statului. Acest sistem acopera, la ora actuala, majoritatea
absoluta a cauzelor civile. In aceste cauze, asistenta juridica este oferita in
baza procurilor de reprezentare de catre persoane care nu au calificarea
necesara, iar despre gradul de responsabilitate a acestora nu se cunoaste
nimic.
Proiectul de lege nu urmareste scopul de a
lichida sau de a diminua utilizarea institutiei reprezentarii, ci de a
determina utilizarea acestuia conform ratiunii date de legiuitor, descurajind
in asemenea mod practica de acordare a asistentei juridice in cauzele civile
de catre persoane, a caror activitate nu este guvernata de standarde
deontologice si profesionale necesare pentru asemenea activitati.
Potrivit Legii cu privire la avocatura,
institutia avocatului are menirea sa asigure, pe baza profesionala, acordarea
de asistenta juridica calificata persoanelor fizice si juridice in scopul
apararii drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime, precum si al
asigurarii accesului la infaptuirea justitiei.
Potrivit recomandarii Comitetului de
ministri al Consiliului Europei, termenul de avocat desemneaza o persoana
calificata si abilitata in conformitate cu dreptul national sa pledeze in fata
instantei de judecata, sa actioneze in numele clientilor sai, sa practice
dreptul sau sa reprezinte in materie juridica clientii sai. Daca in materie
penala legislatia nationala intruneste conditiile cerute de standardele
europene, in materie civila s-a instaurat o confuzie datorita reglementarii
inadecvate a institutiei reprezentarii. In majoritatea cazurilor civile,
institutia reprezentarii este folosita de facto pentru desfasurarea unor
activitati tipice de avocatura, de catre persoanele care nu detin licenta de
exercitare a profesiei de avocat, prin intermediul careia statul asigura
standarde minime de calitate in procesul de acordare a asistentei juridice in
procedurile judiciare. Intr-un stat de drept o aparare calificata si eficienta
este parte indispensabila a procesului de infaptuire a justitiei, avind sarcina
de a apara drepturile si libertatile participantilor la proces. Din aceste
considerente, obtinerea dreptului de a acorda asistenta juridica in procedurile
judiciare este conditionata de o serie de cerinte, cum ar fi sa fie licentiat
in drept, sa sustina stagiul profesional de un an, sa sustina examenele pentru
admitere in profesia de avocat. De aceste conditii sint scutiti doar fostii
judecatori sau procurori cu o vechime mai mare de 10 ani. Chiar si acestia dupa
admiterea in avocatura, sint obligati periodic sa fie supusi instruirii
juridice continue asupra cadrului normativ al modificarilor in legislatia
materiala si procesuala.
Persoanele care participa in calitate de
reprezentanti in instantele de judecata spre deosebire de avocati, nu sint
obligate sa intruneasca careva conditii, cu exceptia capacitatii de exercitiu.
Codul de procedura civila nu instituie nici o exigenta pentru reprezentant din
punct de vedere al calificarii profesionale sau chiar etice. Nu este necesar
nici macar ca reprezentantul in cauzele civile sa aiba studii superioare,
nemaivorbind de studii juridice.
In consecinta, este subminata obligatia
pozitiva a statului de a asigura calitatea actului de justitie, ori este
apriori imposibil ca o persoana necalificata sa poata acorda o asistenta
calitativa in materie civila. Acest argument este cu atit mai valabil, daca tinem
cont de complexitatea noii legislatii civile. Pentru o justitie functionala
este necesar ca procesul de acordare a asistentei juridice in cauzele civile sa
fie guvernata de o serie de standarde etice si deontologice. Am mai facut
referinta la aceasta situatie.
In acest sens, Legea cu privire la
avocatura instituie o serie de mecanisme de control menite sa asigure anumite
standarde, cum ar fi existenta Comisiei pentru etica si disciplina care
examineaza plingerile privind actiunile avocatilor si cazurile de incalcare de
catre avocati a disciplinei si a normelor de etica profesionala. Toate aceste
mecanisme nu se extind asupra reprezentantilor in procesul civil, care de facto
exercita atributii de avocat. La ora actuala, nu exista nici o posibilitate legala
de a impune respectarea normelor etice, deontologice si disciplinare pentru
persoane care nu detin calitatea de avocat.
In practica, atit Ministerul Justitiei, cit
si Baroul avocatilor din Republica Moldova primesc zeci de sesizari privind
incalcarile comise de catre reprezentantii in procesele civile, care nu au
calitatea de avocati. Cele mai frecvente incalcari comise de reprezentanti in
cauzele civile se refera la incasarea banilor pentru reprezentare, fara
eliberarea chitantelor, refuzul de a se prezenta in instanta, prestarea unor
servicii necalitative etc.
Deoarece activitatea acestor persoane care
practica in fapt avocatura, nu este plasata in cadrul legal, este imposibil de
a le sanctiona sau de a le impune sa respecte anumite norme de conduita. Un alt
aspect al problemei este contributia la bugetul de stat. Potrivit legislatiei
fiscale si Legii cu privire la avocatura, avocatii au obligatia de a achita
fondul social, fondul asigurarilor medicale si impozitul pe venit.
Persoanele care, practic, participa in
procedurile civile in baza procurii sint remunerate pentru serviciile pe care
le acorda in masura egala ca si avocatii, iar contributia la bugetul de stat
este zero. De fapt, nici nu exista o forma in care sa fie inregistrate aceste
venituri. Aceasta stare de lucruri favorizeaza indirect evaziunea fiscala,
care, in final, a general aparitia unor circuite financiare impunatoare,
plasate in afara evidentelor fiscale.
Potrivit statisticii oficiale efectuate de
catre Ministerul Justitiei, cit si de Baroul de avocati, anual, in
judecatoriile de prima instanta sint inregistrate aproximativ 50 mii de cauze
civile noi si pe majoritatea asistenta juridica este oferita in baza propunerii
de reprezentare. In final, vreau sa mentionez ca aceste modificari nu exclud
completamente imputernicirea reprezentantilor, insa ele incurajeaza implicarea
avocatilor licentiati, intrucit acestia sint unicii ce pot acorda asistenta
juridica calificata, alaturi de jurisconsultii, angajati ai persoanelor
juridice.
In consecinta, modificarile propuse vor
introduce transparenta, claritate si responsabilitate in procesul de
reprezentare in cauzele civile pentru a intruni standardele europene intr-un
proces echitabil. Si, in sfirsit, domnule Presedinte, stimati colegi, revenind
la raportul Comisiei sesizate in fond, care face o referinta, o trimitere, de
fapt, la o hotarire a Curtii Constitutionale nr.2 din data de 19 februarie
2004, vreau sa rog pentru viitor ca aceste decizii sa fie citite de acei care
fac referinta la aceste hotariri ale Curtii Constitutionale, fiindca hotarirea
respectiva se refera cu totul si cu totul la un alt aspect. Am hotarirea
prezenta, imi este foarte simplu sa examinam. In acest sens, domnule
Presedinte, mult stimati colegi, rog sa sustineti acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Filat,
Referitor la ceea ce dumneavoastra ati
facut trimitere odinioara: la Hotarirea Curtii Constitutionale. Eu va rog sa...
Domnul Vladimir Filat:
Sa dau citire?
Domnul Ion Plesca:
Da, da.
Domnul Vladimir Filat:
Deci obiectul sesizarii a fost norma
legala, existenta la acel moment, care interzicea...
Domnul Ion Plesca:
Participarea in recurs.
Domnul Vladimir Filat:
Participarea in recurs in afara, in lipsa
avocatului persoanei. In nici un caz nu a fost pusa in discutie problema
participarii in lipsa avocatului. Deci noi nu ingradim acest drept. Persoana
care este parte in proces poate sa reprezinte si este necesar sa reprezinte. In
momentul in care dinsa nu doreste sa reprezinte singura, aceasta reprezentare
urmeaza sa fie asigurata de catre persoane calificate, exact ca si in cazul
medicinei, daca vreti.
Domnul Ion Plesca:
Bine, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Spuneti, va rog, domnule coleg Filat, cum
considerati, acest proiect de lege nu va ingradi accesul liber al cetateanului
la justitie? De exemplu, persoana care are un litigiu in instanta de judecata
nu are posibilitati sa plateasca avocatului asa cum cere avocatul. Si este un
reprezentant care este gata ca sa-l ajute sa participe ca reprezentant al
persoanei in instanta de judecata cu un pret mai mic, sau, in genere, simbolic,
sau, in genere, fara un pret. Si, in acest sens, in acest context, nu
considerati dumneavoastra ca acest proiect de lege este un fel de lobbysm in
favoarea avocatului?
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Turcan,
Am avut o initiativa legislativa prin care
am dat posibilitate procurorilor, judecatorilor cu un stagiu de zece ani sa
obtina licenta de avocat si atunci se vorbea despre faptul ca ar fi posibila
existenta unui lobbysm in favoarea procurorilor, judecatorilor, in detrimentul
avocatilor. Imi aduc aminte exact discutiile care au avut loc in primavara.
Domnul Vladimir Turcan:
Iarasi problema avocatilor. Iata de ce la
mine a si aparut intrebarea.
Domnul Vladimir Filat:
Revenim …
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra parca aparati unii avocati.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, domnule Turcan, eu nu apar unii
avocati, eu incerc sa propun introducerea unei claritati in acest proces.
Fiindca, in acelasi sens, daca ne uitam cum este gestionata procedura penala si
daca ne conducem de cele invocate de dumneavoastra, ar trebui si in cazul
dosarelor penale sa acordam posibilitate cetateanului sa decida de unul singur,
care ar trebui sa fie reprezentantul sau in cadrul procesului penal?
La prima intrebare ati mai invocat
intrebarea vizavi de costuri. Noi aici, in Parlamentul Republicii Moldova, am
adoptat in lectura finala si este deja promulgata Legea privind asigurarea
asistentei juridice garantate de stat. Exact ca si in situatia dosarelor
penale, exista institutul avocatului din oficiu, exista norma care nu se refera
din legea mentionata anterior, care nu se refera numai vizavi de dosarele
penale, se vorbeste in general de asistenta garantata.
Si eu consider ca discutia, daca o sa
mergem in continuare, bazindu-ne pe motive de acest gen, noi o sa plecam de la
ideea de fond: asigurarea din partea statului in cadrul proceselor judiciare,
sub aspect legal, cu asigurarea juridica calificata. Este un punct de vedere pe
care mi l-am asumat si am inaintat acest proiect de lege. Este decizia
Parlamentului, de altfel avizul Guvernului este unul pozitiv, fiindca si dinsii
cunosc exact cum functioneaza acest mecanism. Si de altfel, stimati colegi, nu
as vrea ca proiectul respectiv de lege sa fie discutat separat cu proiectul de
lege votat astazi in lectura finala, fiind primul pe ordinea de zi.
Si daca va aduceti aminte, cine a studiat,
acest proiect de lege prevede foarte clar reglementarea stricta a avocatilor in
activitate pe cazurile respective, care sint obligati sa participe in procese
numai in baza de mandat si obtinem in cazul acesta o situatie si mai
interesanta. Acei care sint calificati, avocatii, urmeaza sa activeze numai in
baza de mandat, restul care nu au calificari, folosesc procura si merg inainte,
fara nici un control. In acest sens eu nu inteleg care ar fi interesul
avocatului sa isi obtina acea licenta care atesta calificarea, cind poate sa
practice aceasta meserie nereglementat?
Domnul Vladimir Turcan:
Spre regret, domnule Filat, in contextul
dialogului dumneavoastra cu domnul ministru Esanu, cind permanent il invinuiti
ca raspunsurile sint destul de evazive. Si in acest caz dumneavoastra ati
procedat cam in felul acesta. Asa si nu ati raspuns, totusi problema accesului
liber al persoanelor la justitie – principiu constitutional. La concret, fara
teorie.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, fara teorie. Va raspund din punctul
meu de vedere, acest acces nu este ingradit prin normele legale pe care le
propunem noi. Si interdictii sub aspectul eventual pe care l-am invocat dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi – cine sint acestia noi?
Domnul Vladimir Filat:
Poftim?
Domnul Vladimir Turcan:
Noi – cine sint acestia? Avocatii cu
dumneavoastra?
Domnul Vladimir Filat:
Dumneavoastra faceti speculatii acum? Noi
cei care am elaborat acest proiect de lege, domnule Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu va intreb, pur si simplu.
Domnul Vladimir Filat:
Pe dumneavoastra va intereseaza cine a
elaborat proiectul de lege sau norma legala? Eu cred ca este mai importanta norma
legala si este decizia Parlamentului de a face reglementarile respective.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Filat,
Va multumesc.
Rog Comisia. Cine? Comisia, dragii mei
colegi. Comisia juridica, ce se intimpla?
Domnule presedinte, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine, eu vad ca domnul Plesca a uitat
materialul. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat acest
proiect de lege, are nevoie de raport in sensul acesta. Noi, intr-adevar, pe
parcursul pregatirii raportului Comisiei, ne-am adresat savantilor,
practicienilor, inclusiv Curtii Supreme de Justitie. Concluziile savantilor si
practicienilor au fost aceleasi ca acest proiect de lege, de fapt, incalca
principiul constitutional al accesului liber persoanei la justitie. Din aceste
considerente, Comisia a ajuns la concluzia ca acest proiect de lege sa fie
respins.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Ultimul cuvint autorului.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
… intrebarea, domnule Presedinte, nu tine de
ultimul cuvint. Raport este si este nevoie pentru orice proiect de lege, cit de
straniu nu ar parea pentru unii. Insa eu vreau sa dau citire argumentului
folosit de Comisie, drept conditie principiala in refuzul respectiv. Proiectul
de lege modifica conceptual prevederile Codului de procedura, astfel s.a.m.d. ,
ceea ce contravine prevederilor constitutionale, si ca argument folositi:
“Curtea Constitutionala, prin hotarirea nr.2 din 12 februarie 2004, s-a expus
in acest sens, nici un participant la proces nu poate fi obligat sa participe
in proces prin intermediul avocatului licentiat”. Si aici mi se pare ca este
confuzia generala, care se produce in discutarea proiectului respectiv. Noi
niciodata nu am pus sub semnul intrebarii posibilitatea participarii in proces
a partii. Noi vorbim de reprezentare. Cititi asistenta juridica in afara
oricarei reglementari. Insa...
Domnul Vladimir Turcan:
Deci cititi dumneavoastra tot foarte atent,
deoarece participarea poate fi sau personala, sau prin reprezentant. Iata care
este esenta problemei.
Domnul Vladimir Filat:
Da, domnule Turcan,
Eu citesc foarte atent. Dar daca sa ne
referim la hotarirea Curtii, pe care o invocati dumneavoastra ca si motiv,
vedem foarte atent ca Curtea nu s-a pronuntat in materia pe care o invocati
dumneavoastra. Si atunci...
Domnul Vladimir Turcan:
Taman pentru a evita pronuntarea Curtii in
cazul adoptarii acestui proiect de lege, noi si propunem ca acest proiect de
lege sa fie respins.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, noi apriori, vorba aceasta,
gindindu-ne ca Curtea face ceva, trebuie sa adoptam intr-un sens sau altul.
Domnul Marian Lupu:
Bine, alte intrebari?
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
De procedura. Intr-adevar, domnule
presedinte Turcan, acest proiect mi s-a transmis mie, pe urma mi l-au luat, au
spus ca dumneavoastra o sa raportati la consiliul politic. Pe urma nu mi l-au
transmis.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta e problema noastra interna a
Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine, ne-am clarificat si cu aceasta.
Domnule Turcan,
O intrebare?
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Turcan,
Eu totusi am o intrebare. De mai multe ori
din zona comunistilor vin diferite obiectii ca, uitati-va, opozitia nu vine cu
proiecte de legi, nu face. Dumneavoastra chiar credeti ca nu se observa ca
atitudinea pe care o adoptati fata de proiectele de legi propuse din partea
deputatilor din opozitie este absolut subiectiva si este doar de respingere in
loc de a cauta, de a accepta si ideile care vin din zona democratica?
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra vorbiti in mod general sau la
concret?
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu vorbesc la modul general, pornind de la
acest proiect de lege, care este o dovada in plus la aceea ce am spus eu.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca, in general, parlamentarii
adevarati, cu atit mai mult, daca noi vorbim de organul legislativ, nu trebuie
sa vorbeasca. Noi trebuie sa venim la concret. In acest caz, vorbim despre
legea concreta. Si, ma rog, iata noi am adoptat anterior proiectul de lege
initiat de catre doamna Buliga, din opozitie. L-am adoptat. Asa ca eu nu cred
ca aceasta viziune poate fi rezonabila si…
Domnul Marian Lupu:
Bine, domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propunerea Comisiei evocata in raport se
refera la respingerea proiectului nr.4665. Supun votului aceasta propunere,
inaintata de Comisia de profil in cadrul examinarii proiectului in cauza. Cine
este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4665 este respins.
Proiectul de Lege nr.4181 pentru
completarea Codului de executare a Republicii Moldova.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra
vizeaza limitarea dreptului persoanei de a parasi tara in cazul in care exista
o hotarire judecatoreasca neexecutata, in care figureaza in calitate de
debitor.
Proiectul de lege vizeaza unul din
drepturile fundamentale ale persoanei, astfel incit, in procesul elaborarii
acestuia, Ministerul Justitiei a efectuat o analiza ampla a prevederilor
actelor internationale in domeniu, care va este prezentata detaliat in nota
informativa pe care eu n-am s-o reproduc.
Doar voi mentiona ca, in rezultatul analizei,
am constatat ca, tinind cont de practica Curtii Europene a Drepturilor Omului,
limitarea dreptului persoanei de a parasi tara este justificata in cazurile in
care aceasta este expres prevazut de lege si este stabilita procedura care, pe
de o parte, ar stabili limitele in care poate fi impusa aceasta restrictie si
stabilita procedura care ar asigura posibilitatea persoanei de a-si supune unei
instante judecatoresti controlul deciziei privind interdictia de a parasi tara.
Pentru acest proiect de lege nu este
conceptual important cine aplica interdictia si care este termenul. Din aceste
considerente noi acceptam, am acceptat inca la etapa discutiei in cadrul
discutiei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati de a interveni cu
amendamente la proiect, de a stabili, de a stipula ca interdictia este
stabilita de catre instanta judecatoreasca si de a limita termenul.
Mentionam ca aceasta interdictie urmeaza sa
fie aplicata doar in cazul in care posibilitatea executarii hotaririlor
judecatoresti fara participarea debitorului este... deci posibilitatea este
egala cu zero sau sint esential ingreunate actiunile executorului judecatoresc.
Rugam sa sustineti proiectul prezentat.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Esanu,
Anual, cam cite hotariri judecatoresti nu
sint executate? Aproximativ.
Domnul Nicolae Esanu:
Ultima informatie prezentata in cadrul
Consiliului consultativ al Departamentului de Executare in luna ianuarie este
cifra de 11 mii.
Domnul Ion Plesca:
11 mii. Si dumneavoastra considerati ca
aceste interdictii vor conduce la imbunatatirea executarii hotaririlor
judecatoresti?
Domnul Nicolae Esanu:
Sint convins ca impunerea interdictiei influenteaza
asupra executarii hotaririlor judecatoresti. Poate pentru multi va suna
neasteptat, dar aceste interdictii sint stipulate si astazi, deoarece Codul de
executare permite executorilor judecatoresti sa stabileasca interdictiile
necesare pentru a asigura executarea.
Insa, tinind cont de faptul ca, conform
unei decizii exprese a Curtii Europene, se cere ca impunerea interdictiilor sa
nu rezulte din texte de lege, ci sa fie expres stipulata. In acest context, noi
venim cu aceasta propunere. Vreau sa... si in cadrul comisiei au fost, au avut
loc discutii foarte profunde asupra problemei si noi am mentionat ca exista
hotariri judecatoresti care, fara prezenta persoanei nu pot fi executate,
deoarece hotarirea judecatoreasca impune persoanei sa intreprinda anumite
actiuni, actiuni care nu pot fi suplinite de catre un organ al statului.
Domnul Ion Plesca:
Si considerati ca este corect ca un sef al
oficiului de executare sa aplice aceste interdictii, nu ar fi mai bine ca
instanta de judecata?
Domnul Nicolae Esanu:
Eu deja am mentionat in raport ca nu este
conceptual important pentru noi. Sint posibile doua abordari: fie stipularea,
impunerea interdictiei de catre seful oficiului sau eventual de un alt organ
administrativ cu un control imediat judecatoresc sau impunerea de catre
instanta judecatoreasca. Noi, initial, am venit cu propunerea ca aceasta
interdictie sa fie impusa prin decizia, printr-o incheiere a sefului oficiului
care, conform Codului de executare, se contesta in instanta judecatoreasca.
Dar cred ca este absolut logica propunerea
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si poate fi acceptata. Pentru noi
nu este, nu ne va impiedica in ceea ce priveste ineficienta asigurarii
executarii si de aceea, pentru lectura a doua, deja in raportul Comisiei se
prevede ca aceasta interdictie sa fie impusa printr-o incheiere a instantei
judecatoresti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Esanu,
In debutul interventiei dumneavoastra ati
spus ca ati studiat, ati efectuat un studiu amplu si ati examinat experienta
altor tari in raport cu aceasta initiativa legislativa, acest proiect de lege
care, intr-un fel, trebuie sa recunoastem, are un caracter restrictiv si
ingradeste anumite drepturi ale cetatenilor Republicii Moldova si poate fi
atacata si in instanta. Dar puteti sa invocati care sint acele experiente care
v-au servit in calitate de exemplu, care sint tarile unde se aplica aceasta
prevedere.
Domnul Nicolae Esanu:
Eu nu am acum toata informatia sub mina,
dar in nota informativa se face trimitere la o...
Domnul Ion Varta:
N-ati dat nici o tara?
Domnul Nicolae Esanu:
Este tara Bulgaria.
Domnul Ion Varta:
Bulgaria, doar Bulgaria. Ati spus ca amplu,
ati efectuat un studiu amplu.
Domnul Nicolae Esanu:
Noi am facut o analiza ampla, am spus, a
practicii, dar nu am reprodus-o pe toata aici. Dar am reprodus in nota
informativa sintagme din hotarirea Curtii Europene, in care am mentionat expres
ca limitarea acestui drept este conforma Conventiei Europene.
Domnul Ion Varta:
Eu va intrebam.
Domnul Nicolae Esanu:
Si a stabilit...
Domnul Ion Varta:
Care sint tarile in care functioneaza o
asemenea prevedere, dati-mi citeva exemple.
Domnul Nicolae Esanu:
Eu acum nu pot sa numesc o tara anume,
pentru ca eu risc sa gresesc care sint tarile.
Domnul Marian Lupu:
Lectura a doua o sa vina cu o lista
Guvernul.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Dupa cum bine va dati seama, este vorba de
limitarea unui drept fundamental al cetatenilor, dreptul la libera circulatie.
Dupa cum nu cred ca dispuneti de asemenea date, dar, in general, putem sa
tragem concluzia ca majoritatea nu se indeplinesc nu de aceea ca executorul
judecatoresc nu poate indeplini avind bunuri persoana, dar din lipsa de bunuri.
Aceasta e situatia Republicii Moldova, specificul national ca noi nu avem
nimic, acei care trebuie sa plateasca, au numai acei care nu vor sa plateasca.
De aceea, va intreb: este oare oportun o
asa modificare in cazul in care cetatenii Republicii Moldova aspira cit mai
mult sa plece peste hotare sa isi capete un bun, sa capete un ban sa plateasca?
Este oare in favoarea celor de care aveti dumneavoastra foarte mare grija sau
lasa-l sa stea aici si sa bea coniac sau rachiu contrafacut si sa dee duba si
sa nu mai plateasca nimic.
Domnul Nicolae Esanu:
Indiscutabil, va fi un abuz din partea
acelor care vor impune interdictii in cazul mentionat de dumneavoastra. Si daca
ne referim la textul de lege care prevede expres ca interdictia poate fi impusa
doar in cazul in care plecarea persoanei va face imposibila sau dificila
executarea, in masura in care se considera ca aceste sintagme nu asigura o
garantie suficienta, eficienta pentru lectura a doua noi putem stipula expres,
dar de aici rezulta clar ca interdictia poate fi impusa doar daca in incheierea
celui care impune interdictia, fie acesta seful oficiului sau instanta
judecatoreasca, se va mentiona de ce plecarea persoanei va face imposibila sau
dificila executarea.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Esanu,
Intr-adevar, uitati-va, de mai multe ori,
structurile statului argumenteaza: nu pot intoarce depunerile pentru ca nu
exista crestere economica si banii disponibili, nu-si onoreaza... si cunoasteti
decizia Curtii Supreme de Justitie in cazul
ASITO-ului ca desfac contractele pentru ca asa s-a intimplat si nu exista bani
la stat ca sa plateasca. Dar in acest caz, cind e vorba, de exemplu, de
persoane sau de agenti economici, vad ca placa se intoarce.
Deci, intr-un fel, nu considerati ca este o
abordare selectiva si inechitabila, unilaterala si, de fapt, as vrea sa va mai
intreb ceva. De obicei, medicii, in cazul unei maladii, recomanda orez si zeama
de orez, dumneavoastra nu cunoasteti: pentru inabstinenta verbala ce
medicamente pot fi aplicate? Fiindca am impresia ca suferiti de aceasta
maladie.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Domnule ministru,
Prima intrebare.
Domnul Nicolae Esanu:
La partea daca nu este o abordare diferita,
din textul propus in cazul in care acei care il citesc au capacitatea de a
intelege continutul lui, rezulta cu certitudine ca in cazul in care persoana se
afla in incapacitate de plata, norma respectiva nu va avea fata de ea absolut
nici un efect juridic.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul in cauza. Deci la acest proiect au fost
prezentate avizele pozitive a comisiilor permanente si a Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului. Ca rezultat al dezbaterilor acestui proiect, Comisia
a ajuns la concluzia asupra urmatoarelor momente de ordin conceptual.
Prima. Aplicarea interdictiei in privinta
debitorului se propune a fi pusa in sarcina instantei judecatoresti, asigurind
astfel principiul examinarii impartiale a problemei respective. De asemenea,
Comisia propune ca termenul acestei restrictii sa fie limitat nu cu 12 luni, dar
pina la 3 luni.
Luind in consideratie cele expuse, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului aprobarea acestui
proiect de lege in prima lectura.
Pentru lectura a doua noi vom veni cu
amendamentele respective.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4181.
Cine este “pentru”, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4181 este aprobat in
prima lectura.
Acum avem inca doua proiecte: nr.4247,
nr.4482.
Stimati colegi,
Vreau sa va consult: sint doua proiecte
care imi par a fi conexe. Avem acelasi raportor in persoana domnului
viceministru al justitiei Nicolae Esanu, avem aceeasi comisie si foarte bine ca
se accepta.
Domnule Esanu,
Rog sa prezentati proiectele nr.4247 si
nr.4482. Dupa aceea va urma prezentarea rapoartelor asupra ambelor proiecte de
catre Comisie.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Primul proiect, proiectul nr.4247 supus
atentiei dumneavoastra vine sa amendeze Legea cu privire la expertiza
judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale si Codul de procedura
penala.
In partea ce se refera la efectuarea
expertizelor judiciare si de catre persoanele care au fost atestate in modul
stabilit, dar nu sint angajate ale unor institutii de expertiza de catre stat,
si in Codul de procedura penala se propune de a stipula ca examinarea cererilor
privind asigurarea masurilor de constringere cu caracter medical sa fie...
examinarea cererilor sa se faca cu participarea persoanelor interesate si in
baza avizului institutiei medicale si doar in cazul in care instanta va
considera ca este imperios necesara cu participarea reprezentantului comisiei
medicale care a dat concluzia.
Acest amendament este necesar, deoarece,
fizic, nu este posibila participarea expertilor la examinarea tuturor cauzelor
si acest lucru nu este absolut necesar. Si, de fapt, si practica internationala
nu cunoaste participarea reprezentantului comisiei medicale la examinarea
tuturor cauzelor.
Proiectul al doilea vine sa aduca in
concordanta legislatia in vigoare cu amendamentele introduse de catre Parlament
in Legea cu privire la avocatii parlamentari in partea ce se refera la
instituirea mecanismului national de protectie impotriva torturii. Nu exista
amendamente de ordin conceptual.
Rugam sa sustineti proiectele prezentate.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari la aceste doua proiecte? Nu sint.
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul nr.4247 a fost inaintat cu titlu
de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens
modificarea si completarea unor acte legislative. Astfel, prevederea Legii cu
privire la expertiza judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si
medico-legale si Codul de procedura penala vor fi aduse in concordanta,
totodata fiind excluse contradictiile din unele reglementari. Proiectul a fost
avizat pozitiv de comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului
Parlamentului, careva amendamente si propuneri nefiind inaintate.
In temeiul celor expuse, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune examinarea si aprobarea proiectului in prima
lectura si, daca nu sint careva obiectii – adoptarea in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Multumesc, domnule Zagorodnii. Acesta a
fost doar un proiect, da? Bine, celalalt.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat, nr.4482, si a constatat
urmatoarele. Proiectul este initiativa legislativa a Guvernului si are ca scop
aducerea in concordanta a unor acte legislative, prevederile Legii nr.200 din
28 iulie 2007 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatii
parlamentari.
Astfel, modificarea si completarea Legii cu
privire la expertiza judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si
medico-legale, Codului de procedura penala, Codului de executare, Legii cu
privire la drepturile si responsabilitatile pacientului si Legii cu privire la
exercitarea profesiei de medic vor contribui la aplicarea mecanismului national
de prevenire a torturii, vor permite accesul avocatilor parlamentari si
membrilor consiliului consultativ in locurile unde se detin persoanele private
de libertate.
De asemenea, proiectul de lege va contribui
la exercitarea si altor atributii in cadrul prevenirii si asigurarii protectiei
persoanelor impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane
sau degradante.
Proiectul a fost avizat pozitiv de
comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Comisia
pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus completarea articolelor
4 si 5 ca solicitarea avocatului parlamentar de prezentare a informatiei cu
caracter medical sa fie in forma scrisa. Propunerea este inoportuna, deoarece,
de regula, solicitarea sau cererea se prezinta in scris. Comisia a acceptat
propunerea Directiei juridice, care are un caracter de concretizare a normei.
In temeiul celor expuse, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune examinarea si aprobarea proiectului in prima
lectura si, daca nu sint obiectii, si adoptarea acestuia in lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari? Nu.
Multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.4247, aprobarea in
prima lectura. Cine este “pentru”, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4247 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile parlamentare, lectura a doua,
de acord? De acord.
Cine este pentru adoptarea acestui proiect
de lege in lectura a doua, rog sa voteze. La fel rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4247 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul nr.4482, prima lectura. Cine este
pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4482 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua, fractiunile, de acord?
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua. Rog
sa votati
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4482 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Ora 11 si 59 de minute, practic ora 12.00.
Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul
Smintina, vicedirector general al Agentiei Sportului, pentru a oferi raspuns la
intrebarea domnului deputat Vladimir Filat cu privire la reconstructia
Stadionului Republican.
Domnul Smintina, aveti cuvintul.
Domnul Vadim Smintina – vicedirector general al Agentiei Sportului:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Agentia Sportului prezinta datele privind
evoluarea proiectelor de constructie a Stadionului Republican si a complexului
Stadionului Central expediat la interpelarea deputatului Vladimir Filat.
Voi propune pentru dumneavoastra separarea
acestor intrebari: una fata de alta si informarea intr-o forma cronologica. In
principal, ma voi referi la proiectul Stadionului Republican.
Dupa adoptarea Hotaririi Guvernului nr.1170
din 13 octombrie 2006 beneficiar al reconstructiei Stadionului Republican a
fost numita Federatia Moldoveneasca de Fotbal. Pentru acest lucru a fost format
grupul sub conducerea persoanelor din conducerea de virf a tarii, careia i-au
fost stabilite etapele si actiunile principale pentru realizarea proiectului de
reconstructie a Stadionului Republican.
Ulterior, in vara anului 2007, a fost
obtinuta autorizatia de desfiintare a tribunelor complexului Stadionului
Republican si a inceput procesul de demolare a vechilor constructii ale
stadionului, realizat de intreprinderea autohtona “Basconlux” – SRL.
Totodata, Federatia de Fotbal a refuzat semnarea contractului de intentii
privind reconstructia Stadionului Republican pina la eliberarea lotului de toti
proprietarii privati, situati in perimetrul Stadionului Republican.
Concomitent, Agentia Sportului a obtinut si
a inregistrat in registrul bunurilor imobile titlul de autentificare a
dreptului detinatorului de teren pe numele Agentiei Sportului. Ulterior, a fost
finisata demolarea constructiilor vechi ale Stadionului Republican, iar
bunurile obtinute in urma demolarii, dupa efectuarea evaluarii lor, au fost
transmise institutiilor sportive, conform solicitarii, inclusiv dupa
recomandarile Federatiei Moldovenesti de Fotbal.
A fost creata Comisia de cercetare
prealabila pentru declararea utilitatii publice a obiectelor exproprierii
aflate pe Stadionul Republican. Totodata, lotul de teren al Stadionului
Republican a fost evaluat de Intreprinderea de Stat Evaluare si Audit.
Ulterior, au fost achitate toate datoriile istorice ale Societatii pe actiuni
Stadionul republican.
Mai apoi, in procesul de lucru a fost
prezentat proiectul acordului privind asocierea Federatiei Moldovenesti de
Fotbal, iar dupa demolarea Stadionului Republican, Federatia Moldovenesti de
Fotbal a refuzat semnarea contractului de asociere cu privire la constructia
Stadionului Republican.
In acest context, dupa evenimentele
mentionate, in octombrie 2007, a fost modificata Hotarirea Guvernului nr.1170,
unde Federatiei Moldovenesti de Fotbal i-a fost retras dreptul de beneficiar de
reconstructie a Stadionului Republican. La momentul actual, au fost
definitivate si coordonate cerintele tehnice de constructie a Stadionului
Republican in conformitate cu cerintele FIFA si UEFA, iar in urma deplasarii de
serviciu peste hotare a fost confirmata intentia partenerilor straini de a
colabora cu Guvernul Republicii Moldova in vederea constructiei Stadionului
Republican. Aceasta este informatia cu privire la proiectul Stadionului
Republican.
In ceea ce urmeaza, ma voi referi la
proiectul Stadionului Central. In urma propunerilor Agentiei Constructii si
Dezvoltare a Teritoriului, la 18 mai 2006, prin Hotarirea Guvernului nr.530 cu
privire la proiectarea si constructia Stadionului Central in municipiul
Chisinau, beneficiar al constructiei a fost numita Primaria municipiului
Chisinau. Constructia Stadionului Central urma sa se desfasoare in perimetrul
strazilor Tudor Vladimirescu, Calea Orheiului si Bulbocica.
In continuare, voi prezenta informatia
privind dificultatile si blocajele care au existat in realizarea proiectului
mentionat. Conform prevederilor Hotaririi nr.530 cu privire la proiectarea si
constructia Stadionului Central, Primaria municipiului Chisinau, din momentul
adoptarii hotaririi urma, in timp de zece zile, sa prezinte Guvernului spre
aprobare planul urbanistic zonal preliminar pentru amplasarea Complexului
Stadionului Central. Iar in 30 de zile urma sa organizeze tenderul pentru
selectarea antreprenorilor si elaborarii documentatiei de proiect pentru
constructia obiectivului.
Ulterior, urma sa prezinte Guvernului spre
aprobare un plan de actiuni concret si eficient privind asigurarea proiectarii
si constructiei obiectivului Stadionului Central. Pina in prezent, obiectivele
mentionate nu au fost realizate, iar lotul de pamint pe care urmeaza a fi edificat
complexul este proprietate a administratiei publice locale. Prin urmare,
conform Legii Republicii Moldova nr.523 din 16 iulie 1999 cu privire la
proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale transmiterea
acestuia in proprietatea statului urmeaza a fi efectuata in baza hotaririi
Consiliului municipal Chisinau.
Terenul solicitat pentru amplasarea
complexului este destinat, prin documente urbanistice, pentru constructia de
locuinte. Mai apoi, prin Hotarirea Guvernului nr.777 din 3 iulie 2007 Agentia
Sportului a fost investita cu dreptul de a identifica si a selecta investitorul
prin intermediul tratativelor directe. In momentul da fata, ofertele
comerciale, prezentate de potentialii parteneri, au fost avizate negativ de
autoritatile publice implicate.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu am inteles informatia.
Va multumesc foarte mult, domnule
vicedirector.
O intrebare de fond, mi se pare in ambele
cazuri. Guvernul, Agentia, nu am auzit niciodata sa mentionati o procedura
foarte importanta in procesul respectiv in baza concursurilor deschise, a fost
selectata intreprinderea care a demolat. In baza concursurilor deschise urmeaza
sa fie selectati investitorii s.a.m.d. Eu prima data aud, este poate si
greseala mea, o noutate ca ati fost investiti cu dreptul de a negocia direct un
asemenea proiect de o atare anvergura. Noi o sa mai revenim.
Va multumesc, in orice caz, pentru
informatie. Eu am clarificat ceea ce am avut de clarificat.
Si o scurta precizare. Eu cred ca stadionul
de la circ nu trebuie atit de simplu de transmis ca si responsabilitate catre
autoritatea publica locala. Cu totul altcineva a dat cu piciorul in mingea ceea
de beton si a spus ca intr-un an ori ordin, ori altceva se va intimpla. Noi
avem memorie buna si fixam ceea ce se intampla.
Domnul Vladimir Smintina:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Intrebarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova in conformitate cu articolele 122, 124 din Regulamentul
Parlamentului, la care solicit un raspuns. Din ce considerente sint admise
incalcari ale prevederilor Hotaririi Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 cu
privire la conditiile de salarizare a persoanelor din unitatile bugetare in
baza retelei tarifare unice, ce tin de salarizarea lucratorilor de creatie din
cadrul Intreprinderii de Stat Filarmonica Nationala
“Serghei Lunchevici”, depistate in luna ianuarie 2008 de catre Inspectia
Muncii, in urma controlului efectuat in temeiul petitiilor parvenite din partea
salariatilor unitatii respective.
Ce masuri vor fi intreprinse in scopul
inlaturarii integrale a tuturor incalcarilor drepturilor salariale ale
lucratorilor de creatie din cadrul acestei unitati? Care este starea de lucruri
in ansamblu privind respectarea Hotaririi nominalizate in toate unitatile
bugetare de tara?
Raspunsul rog sa fie prezentat in scris si
verbal in cadrul sedintei in plen al Parlamentului, conform prevederilor
Regulamentului.
Si a doua intrebare, la fel este adresata
Guvernului Republicii Moldova, ca rezultat al numeroaselor adresari ale
cetatenilor in timpul audientelor si intilnirilor pe care le am, in care ne
atentioneaza asupra faptului ca, pentru un numar mare de cetateni, nu este
asigurat dreptul la un trai decent, conform articolului 47 din Constitutie.
Multe familii au acumulat datorii enorme la plata serviciilor comunale, fiind
in pericol de a fi lipsiti de apartamente. In special, este vorba de familiile
cu copii si pensionari.
Situatia este cu atit mai grava cu cit
aceasta problema persista si in familiile in care ambii soti sint incadrati in
cimpul muncii. Salariile mici in sfera bugetara nu pot permite acoperirea
cheltuielilor necesare unei familii pentru hrana si imbracaminte, nemaivorbind
de serviciile comunale, al caror cost e in permanenta crestere. In acest
context, adresez urmatoarea intrebare: cite familii au datorii la plata
serviciilor comunale si care este suma acestor datorii? Care este structura
acestor familii si ce intreprinde sau preconizeaza sa intreprinda Guvernul
pentru a ameliora situatia acestor familii, sa le asigure posibilitatea de a-si
achita de sine statator toate platile din salariile sau pensiile de care
beneficiaza?
Raspuns la aceasta intrebare astept in
plenul Parlamentului, conform Regulamentului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnule Cosarciuc,
Nu atit de frecvent va aflati la microfonul
nr. 2.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, multumesc, doamna Presedinte al
sedintei.
O intrebare adresata domnului Prim-ministru
al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Un grup de profesori de la Colegiului
National de Viticultura si Vinificatie din Chisinau m-au sesizat in legatura cu
faptul ca Agentia “Moldova-Vin”, incalcind flagrant legislatia in vigoare, a
numit in functie de director al Colegiului si de director al Sectiei de Studii
niste persoane care nu au nici merite, nici grade manageriale, nici grade
didactice.
In conformitate cu Regulamentul cu privire
la organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea postului de director
al institutiei de invatamint mediu de specialitate colegiu, Agentia
“Moldova-Vin” urma sa organizeze un concurs pentru numirea in functie a
directorilor colegiului mentionat. Rog, domnule Prim-ministru, sa interveniti
pentru a elimina incalcarile legislatiei si actelor normative in vigoare,
comise de conducerea Agentiei “Moldova-Vin” si de a restabili procedura legala
de numire prin concurs a conducerii colegiului. Despre masurile intreprinse rog
sa fiu informat in scris in termenele prevazute de legislatie.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Prima intrebare o adresez domnului Nicolai
Clima, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Prin Legea nr.185
din 26 iulie 2007, publicata in “Monitorul Oficial” la 31 august 2007 pe linga
Consiliul Superior al Magistraturii a fost creata Inspectia Judecatoreasca,
care are competenta de a verifica activitatea organizatorica a instantelor
judecatoresti la efectuarea justitiei. Prin aceeasi lege, Parlamentul a propus
Consiliului Superior al Magistraturii ca, in termen de trei luni de la data
publicarii legii, acesta sa asigure alegerea inspectorilor judecatoresti,
termen care a expirat la 31 noiembrie 2007.
Aproape jumatate de an a trecut, dar nici
pina acum Inspectia Judecatoreasca nu a fost formata. Si aceasta in situatia in
care aproape zi de zi Guvernul Republicii Moldova este sanctionat de Curtea
Europeana pentru Drepturile Omului cu mii si milioane de euro, inclusiv din
motivul unei justitii ineficiente, nedrepte, unei justitii controlate de
puterea comunista care, vorba lui Mihail Gorbaciov, danseaza “polka-babocika”
cu Guvernul si seful statului.
In culoarele instantelor judecatoresti se
vorbeste tot mai insistent ca Consiliul Superior al Magistraturii a pus
talaghirul procesului de alegere a inspectorilor judecatoresti tocmai la
comanda acelor cirmaci din umbra, din cladirea de peste drum de Parlament,
carora a cita oara nu le plac candidaturile care si-au depus actele pentru a
ocupa functiile respective.
Va rog, domnule Presedinte al Consiliului
Superior al Magistraturii, sa ma informati in termenele stabilite de
Regulament, din ce motive se incalca termenele prevazute de lege si de ce se
tergiverseaza crearea Inspectiei Judecatoresti pe linga Consiliul Superior al
Magistraturii. Raspunsul il solicit in scris.
A doua intrebare o adresez domnului Andrei
Stratan, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe si integrarii
europene. Recent, la Conferinta de la Miunhen, dedicata problemelor de
securitate, unde ati participat si dumneavoastra, domnule ministru,
Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin si-a tinut discursul in fata
sefilor de stat si ministrilor din peste 40 de state in limba rusa.
In aceeasi limba, rusa, seful statului a
declarat ca se opune denumirii limbii moldovenesti in limba romana. Personal,
in calitatea mea de cetatean si deputat al statului, asa-numit suveran si
independent, Republica Moldova, m-am simtit umilit atunci cind am ascultat
acest discurs.
Vreau sa va pun doua intrebari, domnule
ministru: Prima intrebare: cum cadreaza cu uzantele diplomatice discursul unui
sef de stat la o conferinta internationala, tinut in limba rusa, chiar si in
cazul in care acesta nu cunoaste una din limbile europene utilizate
traditional?
A doua intrebare: a participat la aceasta
conferinta sau nu, in componenta delegatiei Republicii Moldova, un translator,
vorbitor de limba engleza sau franceza si daca da, de ce nu s-a apelat la
serviciile acestuia, pentru ca seful statului sa se poata exprima in dulcea lui
limba moldoveneasca.
Luind in consideratie dragostea netarmurita
a sefului statului fata de insemnele noastre nationale cum ar fi: imnul, stema,
drapelul de stat, nu s-a pus oare, nu s-au dus oare consultatii cu
participantii la aceasta conferinta, ca Imnul de Stat al Republicii Moldova sa
devina “ÿ ëþáëþ òåáÿ, Ðîññèÿ, äîðîãàÿ ìîÿ Ðóñü»?
Raspuns, conform Regulamentului, rog sa fie
dat in plenul Parlamentului.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, doamna Presedinte.
De la 2001 incoace primarii si alesii
locali care nu fac pare din partidul de guvernamint sint tinta, vasazica, a
tuturor intimidarilor si, cum doriti, huiduielilor s.a.m.d. Si aici as dori sa
adresez intrebarea domnului ministru de interne: ce crima a comis primarul de
Cimiseni Ghenadie Rabei, de i-a fost temei pentru a intenta dosar penal, a
transmite in judecata si a-l condamna la 30 de zile de arest?
Eu, cred ca poate sint viziunile politice
ale lui sau nu? Va rog, domnule ministru, sa-mi raspundeti in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Ó÷èòûâàÿ, ÷òî íå ïîëó÷èë îòâåòû íà
ïèñüìåííûé çàïðîñ îò ñîîòâåòñòâóþùèõ ìèíèñòåðñòâ, õî÷ó ñêàçàòü, ÷òî âî ôðàêöèè,
â ñîâåòå ôðàêöèè ìû îáñóæäàëè âîïðîñ, ïîäíÿòûé òàêæå íàøåé êîëëåãîé, î
ëèêâèäàöèè äîëãîâ íåêîòîðûõ ãðóïï íàñåëåíèÿ. Âåðíóëèñü ê èíèöèàòèâå, êîòîðàÿ
ïîñòóïèëà â Ïàðëàìåíò ïðîøëîãî ñîçûâà îò äåïóòàòîâ Âîðîíèíà, Êðèñòè è
Ñòåïàíþêà, à òàêæå â êîíòåêñòå çàêîíà ¹ 4242 î ñîöèàëüíîé ïîìîùè, êîòîðûé âñå
ìû îáñóæäàëè, ìû ïðèøëè ê âûâîäó, ÷òî äåéñòâèòåëüíî åñòü íåîáõîäèìîñòü ýòîò
âîïðîñ ïîäíÿòü.
Ïîýòîìó îáðàùàþñü ñ çàïðîñîì ê
ïðåìüåð-ìèíèñòðó Âàñèëèþ Òàðëåâó, ÷òîáû ìû ïîëó÷èëè êîíêðåòíûé îòâåò íà òå
âîïðîñû, êîòîðûå áûëè ïîäíÿòû â íàøåì çàïðîñå, è íà òî ïèñüìî, êîòîðîå áûëî
îòïðàâëåíî îò èìåíè ôðàêöèè ïî äàííîé ïðîáëåìå.
Ñïàñèáî.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ñïàñèáî.
Ó ìåíÿ äâà âîïðîñà ê Ïðàâèòåëüñòâó
Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà. Ïåðâûé. Íåñìîòðÿ íà òî, ÷òî Íàöèîíàëüíîé êîìïàíèåé ïî
ñòðàõîâîé ìåäèöèíå áûëè ïåðå÷èñëåíû äåíüãè ìåäèêî-ñàíèòàðíîìó ïóáëè÷íîìó
ó÷ðåæäåíèþ «Spitalul raional Soroca», â ÿíâàðå ïàöèåíòàì, èìåþùèì ñòðàõîâûå
ïîëèñû, íå âûäàâàëèñü ìåäèêàìåíòû.
È âòîðîé âîïðîñ. Â äåêàáðå 2007 ãîäà
ðàéîííûì ñîâåòîì Ñîðîêà áûëî ïðèíÿòî ðåøåíèå î ïðèåìå íà áàëàíñ ñåëüñêèõ
ëèöååâ, íåñìîòðÿ íà òî, ÷òî ðÿä êîììóíàëüíûõ ñîâåòîâ áûëè ïðîòèâ ýòîãî
ðåøåíèÿ. Â ÿíâàðå òåì ëèöåÿì, êîòîðûå íå áûëè ïåðåäàíû íà áàëàíñ ðàéîííîãî
ñîâåòà, ðàéîííûé ñîâåò íå ïåðå÷èñëèë äåíüãè íà ïèòàíèå äåòåé.
Ñîâåòíèêàìè ðàéîííîãî ñîâåòà Ñîðîêà ýòè
âîïðîñû ïîäíèìàëèñü, îäíàêî îòâåòû íå áûëè ïîëó÷åíû. Ïîýòîìó ÿ àäðåñóþ îáà
âîïðîñà Ïðàâèòåëüñòâó Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà è ïðîøó äàòü îòâåò â ïèñüìåííîì âèäå.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am doua intrebari pe care i le adresez
domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Prima
intrebare este: zilele acestea publicistul si redactorul-sef al ziarului
“Timpul” a fost citat la Procuratura Generala, citesc “pe faptul actiunilor
intentionate indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale
si religioase”, articolul 346 din Codul penal.
Il intreb pe Procurorul General Valeriu
Gurbulea, solicitindu-l pentru sedinta viitoare a Parlamentului cu un raport in
plen: care e modul in care Procuratura Generala argumenteaza aceasta invinuire
si care sint consecintele concrete, daca exista, ale declaratiei publice facute
de Constantin Tanase?
In acelasi context al actiunilor
intentionate indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale
si religioase, articolul 346 din Codul penal, solicit ca Procurorul General sa
vina in plenul Parlamentului si sa ne explice de ce Procuratura Generala nu s-a
autosesizat in cazul afirmatiilor anticonstitutionale ale Presedintelui
Voronin, care, incalcind Constitutia si Codul penal, a declarat ca nu este
presedintele romanilor, adica a incalcat dreptul cetatenilor la tratament egal
in societate.
Ma intereseaza de ce Procuratura Generala,
care este obligata sa cerceteze abaterile penale, mai ales in cazul
Presedintelui statului, de natura sa produca efecte absolut grave in raport cu
cele false, inventate de Presedinte si de agentii guvernamentali cu privire la
presa, nu a intentat un dosar penal comunistului Vladimir Voronin.
Solicit analiza declaratiilor lui Voronin
sub aspectul legalitatii si constitutionalitatii lor si intreprinderea
masurilor care se impun conform legii.
A doua intrebare este in legatura cu
dosarul pierdut de Guvern in litigiul cu “Oferta Plus” – SRL, prin care CEDO a
obligat statul sa ii plateasca reclamantului peste 2 milioane si jumatate de
euro. Ii solicit Procurorului General sa explice, in plenul Parlamentului,
daca, in urma examinarii acestui dosar, s-au constatat ca actiunile ce au dus
la incalcarea Conventiei pentru Drepturile Omului au fost facute intentionat
ori din culpa grava sau daca in actiunile persoanelor vinovate de condamnare s-au
constatat elemente constitutive ale infractiunii. Ma intereseaza in special:
Unu. Modul in care a fost instrumentat
dosarul penal impotriva SRL “Oferta Plus”, pe care CEDO l-a declarat abuziv?
Doi. Modul in care a fost casata hotarirea
judecatoreasca in folosul SRL “Oferta Plus” in anul 2004 de catre plenul Curtii
Supreme de Justitie, declarata, de asemenea, ca abuziva de catre CEDO.
Astept raspuns in plenul Parlamentului, asa
cum am spus.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Prima intrebare o adresez Guvernului
Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In data de 19
decembrie 2007, din partea Guvernului a venit in Parlamentul Republicii Moldova
proiectul de Lege cu nr.4101, care prevedea schimbarea mecanismului de
finantare a tratamentului persoanelor neasigurate medical, bolnave de boli
social-conditionate, cum sint afectiunile oncologice maligne, infectia
HIV/SIDA, boli psihice endogene, tuberculoza etc.
Dat fiind faptul ca acest proiect de lege a
venit cu titlu in mod prioritar, Parlamentul a adoptat acest proiect in doua
lecturi in data de 27 decembrie 2007. Din motivul nepromulgarii de catre
Presedintele tarii, proiectul a fost remis Parlamentului si, ca rezultat, s-a
creat o situatie incerta si complicata pentru aceasta categorie de pacienti de
maladii social-conditionate.
Sintem deja la mijlocul lunii februarie si
institutiile medico-sanitare publice ce trateaza acesti pacienti ramin fara
acoperire financiara, iar asemenea situatii vor duce la perturbarea activitatii
acestor institutii. Tin sa amintesc ca, la momentul adoptarii in lectura
finala, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a mentionat in
raportul sau necesitatea identificarii de catre Guvern a sursei financiare
pentru tratamentul persoanelor mentionate.
In acest context, va rog, domnule
Prim-ministru, sa fiu informata despre masurile intreprinse de catre Guvern
pentru a solutiona operativ si pozitiv situatia creata. Raspunsul il astept in
scris.
A doua intrebare este adresata Agentiei
Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica, domnului
director Stanislav Gordea. Recent, un operator de telefonie mobila a instalat
doua emitatoare pe un fost turn de apa, situat pe teritoriul Combinatului
Vitivinicol “National-Vin” din strada Grenoble 167, municipiul Chisinau.
In imediata apropiere a acestui turn, se
afla mai multe blocuri de locuit cu
5 si, respectiv, 9 etaje. Locatarii acestor blocuri sint nemultumiti de faptul
ca emitatoarele respective sint amplasate la nivelul blocurilor si indreptate
in directia apartamentelor lor si, fiind situate la o distanta mai mica de 50
metri, sint in masura sa le afecteze sanatatea prin iradiere.
In acest context, domnule director, va
solicit:
Unu. Sa ma informati despre cadrul normativ
in domeniu, care reglementeaza conditiile si parametrii tehnici pe care trebuie
sa le respecte operatorul de telefonie mobila la instalarea emitatoarelor.
Doi. Sa verificati, daca emitatoarele
mentionate sint amplasate si directionate in mod regulamentar, fara a afecta
sanatatea oamenilor.
Trei. In cazul depistarii abaterilor de la
normele in vigoare sa luati masurile de rigoare.
Si patru. Sa ma informati in detaliu despre
rezultatele verificarilor.
Raspunsul il solicit in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Alexandru Lipcan:
Recent, un grup de actionari ai Societatii
pe Actiuni “Atlant Carne” din orasul Ungheni m-a informat despre unele actiuni
ilegale care se produc in cadrul acestei societati, aflate in proces de
insolvabilitate. Si anume, desi societatea dupa cum am mentionat, se afla in
proces de insolvabilitate, directorul intreprinderii invocind necesitatea
achitarii unor datorii debitoare si aplicind scheme frauduloase de desfasurare
a licitatiei, cu implicarea executorului de judecata, a provocat stagnarea
activitatii economice a intreprinderii. Mai mult decit atit, directorul a mai
dispus transmiterea unei altei firme, pe linga bunurile materiale, realizate
la licitatie, si alte bunuri materiale, care nu au fost scoase la licitatie si
care sint proprietatea Societatii pe Actiuni “Atlant Carne”.
Fiind ingrijorati de actiunile de
distrugere a cladirilor si bunurilor materiale ale societatii, actionarii au
dorit sa ia cunostinta de starea cladirilor si a bunurilor materiale, dar
incercarile lor au fost zadarnicite. Atit actionarilor, cit si
administratorului insolvabilitatii, numit prin decizia judecatii, nu li s-a
permis accesul pe teritoriul intreprinderii. In acest context, solicit
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Procuraturii
Generale si Ministerului Justitiei sa se autosesizeze si sa examineze de
urgenta situatia creata la Societatea pe Actiuni “Atlant Carne”, cu prezentarea
informatiei de rigoare, sa verifice legalitatea tuturor tranzactiilor de
vinzare a patrimoniului si a activitatii directorului Societatii.
Adresez Guvernului urmatoarea intrebare:
care sint motivele interzicerii de catre administratia zonei economice libere
a accesului pe teritoriul intreprinderii a actionarilor si a administratorului
insolvabilitatii?
Pe data de 21 ianuarie 2008, in orasul
Ungheni, a avut loc un miting de protest petrecut de posesorii de patenta, la
care au participat citeva sute de posesorii de patente si care au adresat o
declaratie pe numele Parlamentului, pe care vreau sa o inminez conducerii
Parlamentului.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte al
sedintei.
Fac aceasta interpelare, deoarece saptamina
trecuta, de la acest microfon au fost aduse acuzatii, din punctul meu de vedere
grave, la adresa conducerii raionului Soroca, cit si la adresa domnului primar
al orasului Soroca Victor Sau. O scurta precizare. La sapte minute de la
producerea gravului accident din orasul Soroca, domnul primar Sau a fost
alaturi de locatari, a fost in acel bloc si a participat in modul cel mai
direct la inlaturarea consecintelor acestui accident. Tarlev, din cite tin
minte, era la Chisinau, dormea, probabil, la acea ora.
Acum interpelarea directa. Rog institutiile
abilitate ale Guvernului sa se autosesizeze din declaratia facuta saptamina
trecuta in Parlamentul Republicii Moldova, sa verifice invinuirile aduse
conducerii raionului Soroca, deci primarului orasului Soroca. Si asupra acestui
rezultat sa fim informati noi, deputatii, acei care am auzit in plenul
Parlamentului acuzatiile respective.
Va multumesc foarte frumos si lucrul acesta
nu este facut pentru replici, este o cerinta absolut normala si logica.
Mersi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Recent, la CEDO din nou Republica Moldova a
pierdut un dosar inaintat de “Oferta Plus”, o firma care, in anii 1997 – 1998,
s-a ocupat de importarea energiei electrice in Republica Moldova. Si eu ma
adresez catre Procuratura Generala cu intrebarea: cine, in momentul dat din
Guvern se ocupa cu aceste probleme? De ce? Am spus 1997 – 1998. Deci cine
contracta aceasta energie ca sa fie prin aceasta firma si care sint persoanele
responsabile pentru ca s-a intimplat acest lucru?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Intrebarea mea vizeaza accidentul de munca
soldat cu decesul unui tinar angajat la Firma de Constructie “Basconslux”, din
cauza ca nu s-a respectat securitatea muncii, fapt stabilit de catre Inspectia
Muncii, accident produs inca pe 23 iulie 2008. In raspunsul la interpelarea
adresata Procuraturii... 2007, cer scuze. In raspunsul la interpelarea adresata
Procuraturii Generale se mentioneaza, citez: “La 29 noiembrie 2007,
invinuitilor le-au fost inminate copiile rechizitoriului si cauza penala urma
sa fie expediata in instanta de judecata, insa, din considerentele efectuarii
superficiale a urmaririi penale, rechizitoriul nu a fost confirmat, iar
urmarirea penala a fost reluata, fiind dispusa efectuarea unei expertize
suplimentare”.
Intrebarea mea este: care sint sanctiunile
fata de persoanele care se fac vinovate in efectuarea superficiala a urmaririi
penale. De ce se tergiverseaza efectuarea expertizei suplimentare pentru
stabilirea vinei celor implicati in acest accident cu consecinte dramatice
pentru familia Coronciuc, fapt care ii permite directorului firmei de constructii,
domnului Madan sa nu se conformeze normelor legale privind repararea pagubei
materiale si indemnizatiei unice a familiei decedatului.
Mentionez ca acest accident s-a produs,
dupa cum am mentionat inca in luna iulie, iar expertiza declarata superficiala
– in luna noiembrie. De atunci pina acum s-au scurs aproape trei luni de zile.
Solicit Procuraturii Generale sa urgenteze examinarea acestui caz.
Multumesc.
Raspunsul ii astept in versiune scrisa.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult.
Am o intrebare, mai intii, pentru
Procurorul General si Serviciul de Informatii si Securitate. Am fost sesizat de
mai multe ori in legatura cu faptul ca unele partide noi aparute cauta sa-si
extinda rindurile in teritoriu prin coruperea membrilor altor partide. As vrea
ca aceste doua organe ale statului sa verifice aceste stari de lucruri si sa ma
informeze in scris daca exista asemenea fapte.
A doua interpelare este adresata
Guvernului, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si Procurorului General. La
solicitarea unui numar important de locuitori ai satului Firladeni, raionul
Causeni, ieri, m-am deplasat in aceasta localitate, unde am fost sesizat in
legatura cu problemele cu care se confrunta acesti cetateni dupa instalarea
postului vamal intern la intrarea in sat pe drumul ce leaga aceasta localitate
cu orasul Bender. Acesta a fost instalat si functioneaza in baza
Regulamentului privind transportarea marfurilor prin posturile vamale interne
de control, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.792 din 8 iulie 2004, desi
aceasta hotarire a fost adoptata in scopul eficientizarii activitatii organelor
vamale si al inlaturarii dificultatilor de ordin social-politic ce pot aparea
in procesul efectuarii controlului vamal al marfurilor transportate din
raioanele de est. In cadrul intilnirii cu cetatenii de ieri, dar si in urma
vizitarii postului vamal de linga Firladeni, am constatat stari de violare
grava a drepturilor constitutionale ale locuitorilor din acest stat. Oamenii s-au
plins de faptul ca nu pot circula liber pe drumul ce leaga localitatea lor si
orasul Bender, care se afla la o distanta de numai 6 km.
In afara de faptul ca sint supusi
controlului ilegal de postul vamal separatist, aflat la marginea localitatii
Gisca, care le percepe o taxa ilegala de trecere, ei sint nevoiti sa suporte
controlul umilitor la postul vamal intern al Republicii Moldova, care este un
adevarat calvar pentru ei. Vamesii de acolo le percep in mod arbitrar, la bunul
plac taxe pentru orice marfa cu care se indreapta spre casa cetatenii, care au
facut cumparaturi la Tighina, ori si-au vizitat rudele, care le-au facut in dar
anumite lucruri.
La 6 ianuarie anul curent, cetateanul
Munteanu Vitalie si-a dus frigiderul la reparatie la Bender. La intoarcere spre
casa a platit vamesilor suma de 100 de lei, fara nici o explicatie sau vreun
document. La 6 februarie curent, sase cetateni din Firladeni: Valeriu Cucovici,
Gheorghe Moraru, Sergiu Apetrei, Sergiu Costetchi, Mihail Plesca si Petru
Petrov, cu doua masini, au transportat deseuri de la un santier de constructii
din Bender, pentru a indrepta cit de cit drumul din mahalaua in care locuiesc.
Au facut 10 curse, vamesii le-au cerut cite
280 de lei pentru fiecare cursa. Bineinteles, acei 6 barbati, care doreau cu
orice pret sa astupe noroiul din mahalaua lor, s-au revoltat. Pina la urma,
le-au dat vamesilor cite 20 de lei de fiecare masina numai ca sa ii lase in
pace, desigur, fara a li se inmina vreo chitanta.
De asemenea, cetateanul Vitalie Osipenco, la
data de 17 octombrie 2007,
1 noiembrie 2007, 16 octombrie 2007, 24 si 10 ianuarie 2008 si-a transportat
acasa lemnul, pe care l-a cistigat in loc de leafa, lucrind la o intreprindere
din Bender. A fost nevoit sa plateasca cite 300, cite 400, cite 500, chiar cite
600 de lei vamesilor, desi a prezentat toate actele necesare doveditoare de
provenienta a acestei marfi.
Aseara am fost martorul cind un locuitor al
satului Firladeni, fost luptator pentru integritatea Republicii Moldova,
astepta ore intregi cu un frigider in caroseria masinii in preajma postului
vamal intern de la Firladeni. Omul il cistigase ca salariu la un loc de munca
la Tighina, nu avea bani cu ce sa plateasca taxa pe care le-o percepeau vamesii
de la marginea satului.
Sint percepute taxe pentru productia
proprie carata de pe loturile agricole, situate in vecinatatea nemijlocita a
posturilor vamale interne de control, desi regulamentul mentionat prevede
neimpozitarea acestora. Oamenii cer un singur lucru: mutarea acestui post vamal
intern in alta parte, pentru a avea drum liber in orasul Bender si inapoi,
intrucit distanta pina la Chisinau este de aproape 70 de kilometri din aceasta
localitate, iar cea pina la Bender este de doar 6 kilometri, bineinteles,
oamenii isi cauta de lucru in aceasta localitate.
Acestea fiind spuse, solicit Guvernului
crearea unei comisii ad-hoc pentru examinarea tuturor problemelor expuse de
locuitorii satului Firladeni in legatura cu functionarea postului vamal intern
de acolo, in legatura cu abuzurile vamesilor si luarea masurilor imediate
pentru mutarea postului in alta parte, astfel incit sa fie stopate toate
starile de violare grava a drepturilor fundamentale ale locuitorilor din
aceasta localitate.
De asemenea, solicit Guvernului sa revada
hotarirea nominalizata si regulamentul pe care l-a adoptat si sa excluda de
acolo toate prevederile care duc la incalcarea grava a drepturilor cetatenesti.
Acelasi lucru il cer Procurorului General,
ii cer ca sa investigheze, sa verifice toate aceste fapte si sa ia toate masurile
legale pentru curmarea starilor de ilegalitate in functionarea postului vamal
de la Firladeni si sa traga la raspundere persoanele care se fac vinovate de
comiterea ilegalitatilor.
Va multumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Prima interpelare i-o adresez domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al educatiei si tineretului
Victor Tvircun. Una din cele mai grave probleme cu care se confrunta, la ora
actuala, societatea noastra este cresterea alarmanta a numarului de tineri care
abandoneaza scoala. Este un fenomen extrem de ingrijorator.
In legatura cu aceasta situatie anormala,
solicit domnului Prim-ministru si domnului ministru al educatiei si tineretului
informatia cu referire la numarul de copii si adolescenti care, la ora actuala,
au decazut din cadrul procesului de scolarizare la scara nationala, dar si pe
raioane, cu cifre concrete si un tablou care ar cuprinde ultimii 5 ani.
Ar fi bine ca sa fie evidentiate tendintele
care se manifesta, la ora actuala, in acest domeniu. Exista o crestere sau o
descrestere si masurile pe care le-au adoptat responsabilii din Guvern pentru a
anihila acest fenomen negativ, strategiile adoptate de Guvern si rezultatele
obtinute. Cine sint responsabilii pentru ineficienta demonstrata pina in
prezent in acest domeniu?
A doua interpelare i-o adresez domnului
Vasile Tarlev si ea se refera la efectele cataclismelor naturale din 2007, care
au afectat cumplit agricultura si economia noastra nationala, in general. Stim
foarte bine, au fost inregistrate pierderi enorme de ordin financiar, material.
In una din ultimele interpelari din sesiunea precedenta m-am referit si la
sacrificarea in masa a vitelor. Dupa datele oficiale, furnizate de
responsabilii din cadrul Guvernului, am inteles ca cifra este una absolut
alarmanta, in jur de 30% din septelul vitelor a fost sacrificat in perioada
acestei secete cumplite.
In acest context, solicit Executivului
informatia cu referire la politicile aplicate pentru a diminua efectele
negative care s-au inregistrat in urma acestei secete in domeniul zootehnic si
care au fost aceste masuri. Si care sint rezultatele pe care le-au atins, care
sint mijloacele stimulatorii aplicate de Guvern pentru a cointeresa detinatorii
de vite pentru inregistrarea unei cresteri si lichidarea acestor pierderi
enorme pe care le-a inregistrat Guvernul.
De asemenea, in acelasi context, as
solicita si informatia cu referire la sanctionarea acelor persoane, care, in
perioada secetei, au recurs la metode absolut indecente si au determinat multi
producatori sa-si vinda vitele sacrificate la preturi absolut derizorii, s-au
inregistrat pierderi enorme.
De aceea, ar fi bine ca sa avem aceasta
informatie. Atunci nu mi s-a oferit respectiva informatie, fiindca am cerut sa
fie identificate aceste persoane, sa fie sanctionate, iar responsabilii din
cadrul administratiei publice locale sa gaseasca solutii pentru a compensa
aceste pierderi pe care le-au inregistrat taranii. Deci solicit o informatie cu
referire la aceasta sesizare pe care am formulat-o mai inainte.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc, stimata doamna Presedinte.
Solicit de la Guvernul Republicii Moldova
un raspuns clar in ceea ce priveste din ce consideram ca Ministerul
Administratiei Publice, cit si Ministerul Finantelor au emis o circulara pe
data de 28 luna intii 2008, care si-a asumat talmacirea Legii cu privire la
administratia publica locala, cit si la serviciul public privind plata
indemnizatiilor unice ale functionarilor publici. Deoarece, conform
legislatiei, aceasta este prerogativa Parlamentului, solicit raspunsul in
plenul Parlamentului privind emisia acestei circulare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte.
Vin cu o intrebare pe care o adresez
domnului ministru al educatiei si tineretului din Republica Moldova Victor
Tvircun si caruia ii solicit prezenta personala aici, in sala de sedinte a
Parlamentului, pentru joia viitoare, pentru a ne explica urmatorul lucru: care
este situatia invatamintului istoric din Republica Moldova. Ma refer la
situatia invatamintului istoric, in general, dar si la urmatorul lucru. Este
vorba despre manualele de istorie care au fost editate pentru clasele de liceu,
clasele a XI-a si a XII-a. Din reportajele televizate cunoastem doar faptul ca
aceste manuale, mai ales cele de clasa a XI-a, sint stocate la Ministerul
Educatiei si Tineretului, dar intr-una din vizitele mele in scoala, in unele
scoli am vazut acest manual pe masa profesorului.
Sa vedem care este situatia reala. Iar in
ceea ce priveste manualele pentru clasele a XII-a de liceu, se spune ca ele
sint: fie ca ar fi stocate la Ministerul Educatiei si Tineretului, fie ca ar fi
trimise la topit.
Deci trebuie sa cunoastem care este
realitatea. Daca au fost sanctionate persoanele care s-au facut vinovate de
delapidarea banilor publici in ceea ce priveste editarea acestor manuale
netrebuincioase, sa zic asa.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
Prima intrebare este adresata domnului
ministru al finantelor Mihail Pop. In cadrul intilnirilor cu cetatenii din
raioanele Causeni, Nisporeni, Anenii Noi, Straseni si Stefan Voda,
participantii la conflictul armat din anul 1992 au adus critici dure la adresa
Guvernului si Ministerului Finantelor, care se fac vinovati, in opinia lor, de
faptul ca, pe parcursul mai multor ani, acestei categorii de cetateni nu li
s-au achitat indemnizatii la pensii de circa 400 de lei lunar, chiar si in
detrimentul faptului ca multi dintre ei s-au adresat in instanta de judecata.
Problema mentionata a fost abordata si in
cadrul conferintei de presa din
13 februarie curent, organizata de un grup de veterani, care au aparat independenta
si integritatea Republicii Moldova cu arma in mina si au semnalat ca statul le
datoreaza de la 4 mii de lei pina la 15 mii de lei pentru fiecare persoana. In
acest context, rog, stimate domnule ministru, sa fiu informat despre
urmatoarele.
1. Care este suma datoriilor fata de acei
care au luptat pentru independenta si integritatea Republicii Moldova in anul
1992, inclusiv pe municipii si raioane?
2. Care sint motivele ce au dus la formarea
datoriilor de neachitare a indemnizatiilor?
3. Ce masuri ia Guvernul, Ministerul
Finantelor pentru a-si onora obligatiunile de achitare a indemnizatiilor?
4. Care este termenul limita pentru
achitarea acestor datorii?
Raspunsul il solicit, domnule ministru, sa
fie prezentat in scris.
Va multumesc.
Intrebarea a doua este adresata conducerii
Agentiei Sportului.
Stimati colegi,
Cunoastem ca, prin punctul 1 al Hotaririi
Guvernului nr.985 din 30 august 2007, Baza sportiva “Speranta” din satul
Capriana, raionul Straseni a fost inclusa in lista institutiilor care, prin
contopire, s-au reorganizat in Centrul sportiv de pregatire a loturilor
nationale din Republica Moldova. In acest context, rog sa-mi fie prezentata
urmatoarea informatie.
1. Copiile de pe actele de constituire si
inregistrare a Bazei sportive “Speranta”, precum si statele pe personal ale
respectivei structuri, aprobate pentru anii 2006 si 2007.
2. Hotarirea Colegiului Agentiei Sportului
cu argumentele de rigoare privind lichidarea Bazei sportive “Speranta” din
satul Capriana, raionul Straseni si a altor institutii, subordonate Centrului
sportiv de pregatire a loturilor nationale.
3. Calculele economico-financiare care au
stat la baza propunerilor privind reorganizarea prin contopire a structurilor
din subordine, precum si modalitatea transmiterii patrimoniului catre centrul
nou-creat. Rog informatia sa-mi fie prezentata in scris. Si, domnul Cimili, va
rog respectuos, ca, de data aceasta, sa raspunda, sa primesc un raspuns
concret, si nu raspunsuri formale ca in cazurile precedente.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Doamna Adriana Chiriac:
Adresez aceasta intrebare domnului
Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev si solicit o explicatie cu
anumite precizari asupra planului de actiuni privind redresarea situatiei social-economice
a localitatilor adiacente tronsonului de cale ferata Cahul-Giurgiulesti. Acest
document, la prima vedere, demn de toata aprecierea, prevede constructia si
proiectarea a mai multor unitati cu destinatie sociala, precum fintini
arteziene, retele de apa potabila si canalizare, gradinite etc. in localitatile
Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Colibas, Brinza, Valeni, Slobozia Mare,
Cislita-Prut si Giurgiulesti.
Finantarea acestor lucrari urmeaza sa fie
efectuata din bugetele locale, din contributia cetatenilor, din Fondul ecologic
national si din bugetul de stat. Va rog, domnule Prim-ministru, sa-mi
explicati, cum se va proceda din moment ce sumele respective nu sint prevazute
in bugetul de stat pentru 2008. Valoarea acestora este de ordinul milioanelor,
iar bugetele locale nu sint in stare sa acopere aceste cheltuieli. Solicit
raspuns in scris.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte solicitari nu au fost inregistrate.
Trecem la urmatoarea intrebare: declaratii.
La microfonul central se invita doamna
Pavlicenco. 5 minute.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Ati vrea voi nu numai doua, dar chiar si
jumatate de minut.
Declaratia Partidului National Liberal in
legatura cu actele de persecutare a presei libere. Partidul National Liberal a
sesizat, in repetate rinduri, societatea asupra pericolului ce planeaza asupra
Republicii Moldova prin aflarea in continuare la guvernare a unui partid
antidemocratic, antipopular, antinational, antiromanesc si antieuropean. PCRM
si liderul sau antiroman Vladimir Voronin, un Presedinte invechit, perimat si
obosit al statului nostru, in loc sa paraseasca scena politica pentru a evita
tensiunile anului 2009, si-a indreptat toate eforturile spre a dezbina si mai
mult societatea pe criteriu etnic.
El instiga, prin declaratii si afirmatii
total iresponsabile, agentii guvernamentali contra Romaniei, contra romanilor,
contra culturii si a limbii romane, contra istoriei romanilor. Scopul urmarit
este de a reintra sigur in gratiile Moscovei, de a-si readuna electoratul
dezorientat prin aliantele sale monstruoase cu zisii democrati si de a se
mentine cu orice pret la putere ca sa nu nimereasca pe mina justitiei. Din
exact aceasta cauza, in Republica Moldova este suprimata libertatea de
exprimare, lipseste spatiul public de discutii, nu exista o televiziune cu
adevarat publica, oamenii nu beneficiaza de principiul pluralismului de opinii
si politic, articolul 5 din Constitutie, in ajunul alegerilor generale.
Pentru aceasta, presa asociata, Uniunea
jurnalistilor a organizat un spatiu de dezbateri libere in scuarul Operei
Nationale, unde fiecare isi poate spune opinia despre situatia din societate si
comportamentul politicienilor, al presei, al institutiilor statului. Obisnuiti
sa controleze totul ce misca in stat in ultimii sapte ani, bolsevicii nostri
capitalisti au intrat in panica si isterizeaza prin manipulare populatia in
legatura cu niste firesti judecati de valoare, expuse de liderii de opinie, de
repurtati ziaristi, de patrioti, pe care ii intereseaza viitorul acestei palme
de pamint romanesc, de care nu mai contenesc sa-si bata joc succesorii
regimului stalinist, succesori, pentru ca au ajuns pina sa declare pentru Rusia
via inima Europei, ca nu se dezic de trecutul lor criminal comunist.
Astfel, scandalul, provocat de Procuratura
Generala, in mod evident la indicatia Presedintiei, impotriva publicistului,
redactorului-sef al ziarului “Timpul” Constantin Tanase, are menirea sa instige
spiritele antiromanesti, anti NATO, distragind atentia cetatenilor de la
esecurile guvernarii de aproape zece ani, de cind comunistii au majoritate
antireformatoare in Parlament. In loc sa se ocupe de sumedenia de probleme ce
ii coplesesc pe sarmanii oameni, comunistii, incapabili de bine, se ocupa de
purtarea acestora pe la politie, prin instante de judecata, deschid in serie
dosare penale opozitiei si presei neaflate in serviciul guvernarii
antieuropene.
Dosarul penal intentat lui Tanase este un
exemplu de dementa comunista, care face uz metodic de toate pirghiile de stat
pentru a cistiga alegerile prin impartirea, cel putin in doua, a societatii
moldovenesti. Tanase lupta impreuna cu partidele democratice pentru scoaterea
statului nostru din sfera de influenta rusa, pentru retragerea neconditionata a
trupelor rusesti, pentru aderarea la NATO, adica pentru legalitate, stat de
drept, libertate de gindire si de exprimare.
Partidul National Liberal este profund
ingrijorat de manifestarile criminale ale structurilor de stat si ii cheama pe
angajatii acestora sa manifeste demnitate profesionala, intelectuala si
nationala, de a nu urma comenzile politice ale celor care sint pe duca.
Dimpotriva, sa ajute, prin respectarea legii, la apropierea acestei clipe mult
asteptate de majoritatea populatiei si de partenerii nostri occidentali. Numai
prin lupta comuna, directa si indirecta vom reusi sa iesim din sfera de
influenta ruseasca, vom putea intra in NATO si in UE, ne vom recapata drumul
spre civilizatie prin atasamentul la valorile nationale si ale democratiei
liberale.
Daca Voronin si clica sa nu se vor opri si
vor continua sa persecute opozitia si presa libera, amintim cetatenilor nostri
preambulul Declaratiei de Independenta a Statelor Unite ale Americei, preambul
a carui paternitate apartine lui Thomas Jeferson, al treilea presedinte american,
coautor al Declaratiei de Independenta, unul dintre parintii fondatori ai
Statelor Unite, unul dintre principalii artizani ai limitarii puterii statului
in sistemul constitutional american, promotor al liberalismului clasic. Este un
preambul edificator pentru ceea ce se intimpla astazi in Republica Moldova.
“Consideram ca adevaruri graitoare faptul
ca toti oamenii s-au nascut egali, ca sint inzestrati de catre creator cu
anumite drepturi inalienabile, ca prin acestea se numara dreptul la viata, la
libertate si la cautarea fericirii, ca, pentru a asigura aceste drepturi,
oamenii instituie guverne care isi deriva dreptele lor puteri din
consimtamintul celor guvernati, ca ori de cite ori o forma de guvernare devine
o primejdie pentru aceste teluri, este dreptul poporului sa o schimbe sau sa o
aboleasca si sa instituie un nou guvern, bazat pe aceleasi principii si
organizat in acele forme de exercitare a prerogativelor sale, care i se vor
parea cele mai nimerite sa garanteze acestui popor siguranta si fericirea”.
Doamna Maria Postoico:
Timpul.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Imediat termin. Partidul National Liberal
regreta enorm ca fiece zi ne convinge de justetea afirmatiei expuse de mai
multi politicieni si analisti, conform careia comunistii se lauda ca au venit
la putere in Republica Moldova pe cale democratica, dar, din cite se vede tot
mai clar, nu vor accepta sa si plece pe cale democratica. Cred ca revolutia
oranj, evitata de comunisti cu ajutorul unor zisi democrati in 2005, s-ar putea
sa aiba loc in anul 2009. Si imi pare foarte rau sa ajungem sa traim asemenea
vremuri.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Filat. 5 minute.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc.
Stimati colegi,
In acest an, implinim 17 ani din momentul
in care tara noastra a devenit stat independent, 17 ani din momentul in care am
pornit pe calea reformelor democratice, implementarii si respectarii
drepturilor omului.
Daca ne-am fi tinut de calea pe care am
pornit-o in anul 1991, astazi Republica Moldova ar fi fost, cu certitudine, mai
aproape de notiunea de stat de drept, stat unde cetateanul are drepturi si
libertati. Din pacate, situatia in Republica Moldova, stat membru al
Consiliului Europei de 13 ani si parte la Conventia Europeana a Drepturilor
Omului, tara care isi declara cu insistenta dorinta de a se integra in Uniunea
Europeana este la acest capitol una catastrofala.
Ministerul de Interne, Procuratura
Generala, Serviciul de Informatii si Securitate, sistemul judiciar, institutii
care ar trebui sa asigure respectarea drepturilor omului nu fac decit inversul,
indeplinind indicatii directe si, in ultimul timp, chiar deschise ale sefului
statului. Aceste institutii incalca permanent si flagrant legislatia,
drepturile si libertatile omului.
Drept rezultat avem ceea ce avem,
deposedari de proprietati si afaceri prospere, dosare penale fabricate
oponentilor politici, arestari ilegale, actiuni care au devenit deja obisnuinta
pentru societatea noastra. Rasunatoarele dosare pierdute la Curtea Europeana
pentru Drepturile Omului au produs prejudicii morale si materiale nu doar
agentilor economici, dar si intregii societati.
Ma intreb si va intreb si pe dumneavoastra:
in aceste conditii, mai putem oare spera la investitii in tara noastra, dupa
atita “publicitate” facuta in Europa cu aceste dosare si nu numai. Aceleasi
metode staliniste sint utilizate si in raport cu adversarii politici.
Arestarile ilegale ale domnilor Sarban, Palade, Turcan, Modirca, Gore si multi
altii, presiuni exercitate prin intermediul dosarelor penale asupra domnilor
Urechean, Formuzal, Andronic, sute de alte dosare intentate primarilor
necomunisti, consilierilor, oamenilor de afaceri, ale caror pozitii difera de
cea a comunistilor. Toate acestea se intimpla intr-o tara pretinsa democratica,
unde locuiesc pretinsi oameni liberi cu drepturi respectate.
In acest an, care este unul preelectoral,
in centrul atentiei masinariei represive se afla liderii partidelor de
opozitie, mass-media independenta. Partidul Liberal Democrat din Moldova
condamna cu vehementa actiunile organelor represive impotriva directorului
publicatiei “Timpul” Constantin Tanase.
Nu reuseste seful statului sa dea indicatii
fostului sau consilier si actul director al SIS-ului sa se ocupe mai serios de
oponentii politici si de presa ca, imediat, un alt fost consilier prezidential
si actual Procuror General intenteaza dosar penal unui ziarist notoriu, sub
falsul pretext de atitudini xenofobe, de parca societatea nu ar cunoaste de
unde vine adevarata xenofobie, adevarata ura fata de vecinii nostri, fata de
cetatenii care nu impartasesc convingerile puterii.
In acest context, imi pun intrebarea:
exista oare pe harta politica a Europei statul democratic, statul de drept
Republica Moldova? Exista oare in acest stat institutii proprii unei
democratii, cum ar fi Parlamentul, stimati colegi, puterea judecatoreasca,
Curtea Constitutionala, Procuratura Generala sau toate acestea sint decorul
primitiv al unui regim represiv?
Drept raspuns la aceasta intrebare o sa va dau
un exemplu din propria experienta. Acum citeva luni, dupa mai multe zvonuri
lansate de anumiti binevoitori democrati, precum ca eu as fi avut probleme cu
justitia, am venit cu o scrisoare catre Procurorul General, cu solicitarea
legala de a fi informat despre eventuala existenta a unor dosare sau a unor
conflicte cu legea in Republica Moldova.
Desi legea obliga Procuratura Generala sa
raspunda in termene legale, aceasta institutie a trecut intr-un mod obraznic cu
vederea solicitarea mea. M-am vazut nevoit sa revin cu o solicitare repetata,
la care mi se raspunde ca Procuratura nu este institutia care poate oferi
asemenea informatii si, fiti atenti, persoanelor fizice. Si ca ar fi bine sa ma
adresez Ministerului de Interne.
Nu vreau sa intru in detalii, insa aici ar
fi trebuit sa fi fost un pic mai atenti. In orice caz, eu cunosc ce inseamna
legislatia in Republica Moldova si aceasta obligatiune intra in atributiile
functionale directe ale Procurorului General.
Despre ce fel de stat de drept mai putem vorbi,
daca o institutie menita sa vegheze respectarea legilor intr-un singur raspuns
incalca legea despre statutul deputatului si Regulamentul Parlamentului. Daca
Procuratura Generala are o asemenea atitudine fata de un parlamentar, atunci nu
pot sa imi dau seama ce se intimpla cind pe culoarele acestei institutii ajung
cetatenii simpli.
Ideologii Partidului Comunistilor...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat...
Domnul Vladimir Filat:
... Un minut, va rog... incearca sa
convinga ca toate invinuirile la adresa regimului sint inventate de opozitie si
ca la noi, de fapt, infloreste democratia. Insa exista un organ impartial care
da verdictul dictaturii de la Chisinau – Curtea Europeana pentru Drepturile
Omului.
Toata lumea cunoaste faptul ca sintem
campioni la numarul de condamnari, insa nimeni nici o data nu a intrat in
esenta acestor condamnari. Situatia care a devenit una foarte relevanta din
ultima decizie si nu vreau sa vorbesc sub aspectul cifrei respective...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat,
Nu sinteti fractiune sa facilitati de 7
minute. Eu va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sint deputat, ati formaliza prea mult.
Doamna Maria Postoico:
Ca toti ceilalti.
Domnul Vladimir Filat:
Insa eu vreau sa transmit un mesaj foarte
clar. Dincolo de sumele pe care Guvernul le plateste din bugetul de stat, acest
Guvern represiv, care a incalcat flagrant drepturile omului, mai are o
obligatie: sa isi ceara public scuze fata de oamenii care au fost inchisi in
afara prevederilor legale, deposedati intr-un mod obraznic s.a.m.d.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat...
Domnul Vladimir Filat:
Si inca un mesaj. Eu o sa vorbesc si fara
microfon.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog...
Domnul Vladimir Filat:
Sa nu se uite ca timpul are o proprietate
de a trece, iar timpurile se schimba si vin timpuri bune si rele pentru acei
care au facut rele.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Neagu. Eu va rog, 5 minute.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc.
Onorata asistenta,
Anticipind ultima intilnire a lui V.
Voronin cu Presedintele rus V. Putin, presa moscovita a expus conditiile pe
care le pune Kremlinul Republicii Moldova pentru reglementarea conflictului
transnistrean, una dintre care este neutralitatea permanenta a statului nostru
si consfintirea acesteia nu numai in Constitutie, dar si printr-un acord
international.
Intre timp, liderul de la Kremlin s-a
incumetat sa il primeasca in audienta pe V. Voronin, iar opinia publica a fost
informata despre aceasta intilnire destul de sumar. Au demarat apoi negocieri
ruso-moldovenesti care, practic, sint duse in secret.
Si iata ca simbata, 9 februarie curent,
Vladimir Voronin, luind cuvintul in cadrul conferintei pentru politici de
securitate de la Munchen, anunta toata lumea, in limba rusa desigur, ca dinsul
considera necesara recunoasterea internationala a neutralitatii Republicii
Moldova printr-un acord semnat de Rusia, Ucraina, Statele Unite si Uniunea
Europeana. In asa mod, o conditie pusa de Rusia Republicii Moldova este
prezentata lumii intregi ca o initiativa a statului nostru.
Deci Rusia, care, timp de 14 ani, a
nesocotit statutul nostru de tara neutra si isi mentine in continuare trupele
de ocupatie pe teritoriul nostru, acum ne dicteaza, pe linga faptul ca avem
neutralitate declarata in Constitutie si pe care, in anumite conditii, am putea
s-o abandonam, sa mai avem si un acord international in acest sens. Mai direct
vorbind, sa depindem de acum inainte pe veci de poftele imperiului de la
rasarit.
Sintem revoltati de comportamentul lui
Vladimir Voronin care, practic, s-a transformat in promotorul fidel al
intereselor imperiale rusesti nu numai aici, in Republica Moldova, dar si pe
arena internationala. Miscarea Actiunea Europeana considera ca retorica sterila
prooccidentala a guvernarii comuniste serveste, de fapt, drept paravan pentru
tradarea intereselor noastre nationale si urmareste readucerea Republicii
Moldova in sfera de influenta a Rusiei.
Mimarea reformelor economice si politice,
tergiversarea indeplinirii Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica
Moldova”, tratativele secrete duse cu Rusia, isteria romanofoba si
antieuropeana declansata atit impotriva opozitiei, cit si impotriva Romaniei,
tara membra a UE si NATO, atacurile impotriva Mitropoliei Basarabiei,
derapajele antidemocratice, ingradirea drepturilor fundamentale cetatenesti,
strangularea mass-mediei, cenzura impusa la posturile publice de radio si
televiziune, transformarea Serviciului de Informatii si Securitate si a
Ministrului Afacerilor Interne in politie politica au adus la indepartarea
perspectivelor de integrare europeana si euroatlantica a Republicii Moldova, la
erodarea imaginii si credibilitatii statului nostru in fata partenerilor
occidentali. In acelasi timp, grupul de tari din Balcani, impreuna cu care se
preconiza sa adere si Republica Moldova la Uniunea Europeana, a incheiat deja
acorduri de asociere cu Uniunea Europeana si libera circulatie a cetatenilor
acestor tari in spatiul senghen.
Miscarea Actiunea Europeana apreciaza
actuala guvernare drept incapabila de a promova cursul european al statului
nostru si considera ca doar o guvernare democratica, care ar rezulta in urma
alegerilor din 2009, va putea reaseza Republica Moldova pe fagasul integrarii
europene si euroatlantice. Numai aderarea la acest spatiu economic, politic si
de securitate colectiva poate asigura Republicii Moldova o dezvoltare durabila,
care sa aduca cetatenilor ei stabilitate si prosperitate.
Dind curs prevederilor sale de program si
raspunzind aspiratiilor tot mai pronuntate ale populatiei de integrare in UE si
NATO, Miscarea Actiunea Europeana considera ca Republica Moldova trebuie sa
abandoneze conceptul pretinsei neutralitati in favoarea aderarii la cea mai
puternica alianta politico-militara din lume – Alianta Nord-atlantica, sa
realizeze restructurarea fortelor armate ale Serviciului de Informatii si
Securitate, ale politiei si sa recurga la ajustarea lor la standardele
Aliantei, urmind sa fie initiate neintirziat negocieri privind aderarea la
NATO.
Se stie ca nici o tara din fostul spatiu comunist
nu a reusit sa devina membru al UE, inainte de a adera la NATO. Aceeasi regula
este valabila si pentru Republica Moldova. Miscarea Actiunea Europeana cheama
partidele politice, societatea civila, toti cetatenii Republicii Moldova sa
contribuie, prin actiuni concrete si eforturi personale, la integrarea
Republicii Moldova in Uniunea Europeana si aderarea la Organizatia Tratatului
Atlanticului de Nord.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim si dumneavoastra, fiindca v-ati
incadrat in timpul rezervat.
La microfonul central se invita domnul
Lipcan. Numai o singura precizare. Dumneavoastra declaratia o faceti din partea
personala, da, 5 minute atunci.
Domnul Alexandru Lipcan:
Cred ca reusesc.
Doamnelor si domnilor deputati,
Acum trei saptamini, in cadrul Comisiei
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, am propus sa includem
in planul de activitate al Comisiei pentru sesiunea curenta, la capitolul
audieri parlamentare, chestiunea privind raportul anual de activitate al Serviciului
de Informatii si Securitate. Am invocat, in acest sens, atributia noastra de
control parlamentar asupra sectorului de securitate al statului. Includerea pe
agenda a acestei chestiuni ar fi fost si o consecinta logica a celor sase
seminare desfasurate la aceasta tema in Parlament cu sprijinul partenerilor din
Olanda si Elvetia.
Am specificat ca lipsa totala de
transparenta in activitatea SIS-ului conduce la mentinerea in mentalitatea
societatii a imaginii de monstru si sperietoare, pe care aceasta institutie a
mostenit-o de la “KGB”-ul sovietic. Spre regret, majoritatea comunista din
Comisie nu a acceptat audierea in plenul Parlamentului a raportului de
activitate a SIS-ului. Constat, cu aceasta ocazie, caracterul formal si
ineficient al subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra
activitatii SIS-ului, al carui membru sint. Existenta ei este doar un paravan
prin care se mimeaza doar democratizarea la acest capitol.
Crearea subcomisiei a avut drept scop
includerea, inducerea in eroare a structurilor europene care ne cer informarea
sectorului securitatii. In realitate,
SIS-ul ramine sub influenta directa a conducerii politicii de virf. Iar
indicatiile date de Vladimir Voronin la sedinta Colegiului SIS arata ca, cel
putin pina la urmatoarele alegeri parlamentare, aceasta institutie va fi
folosita ca instrument electoral al comunistilor, inclusiv drept bita impotriva
oponentilor politici.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” si
eu personal, ca reprezentant in Comisia parlamentara de profil, am atentionat
in repetate rinduri asupra folosirii institutiilor de securitate ale statului
in interese inguste de grup si de partid nu numai SIS-ul, dar si alte organe de
drept, precum si Consiliul Suprem de Securitate al statului, care, prin esenta
si statutul sau, este unul consultativ. Avind in vedere cele spuse mai sus,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera inoportuna aflarea
reprezentantului sau in componenta subcomisiei pentru exercitarea controlului
asupra activitatii Serviciului de Informatii si Securitate si declara, cu
aceasta ocazie, ca, din acest moment, ma retrag din componenta acesteia.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Bujor.
Dumneavoastra, domnule Bujor, din partea
dumneavoastra? A fractiunii. Sapte minute atunci.
Domnul Leonid Bujor:
…Avind in vedere ca deputatii majoritari
din Partidul Comunistilor au obosit si nu sint in sala, numai cinci minute.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, eu v-am oferit microfonul.
Domnul Leonid Bujor:
Dar eu am raspuns la intrebarea
dumneavoastra, doamna Presedinte.
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi din opozitie,
Ma adresez anume catre dumneavoastra,
fiindca reprezentantii fractiunii majoritare in corpore au obosit si nu este
nici unul in sala. In deschiderea sedintei de astazi, Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»” a propus ca Parlamentul sa adopte un apel privind garantarea
libertatii opiniei si a exprimarii in spiritul Constitutiei. Initiativa noastra
era dincolo de orice scopuri speculative si urma ca textul sa fie redactat de
un grup de reprezentanti ai tuturor fractiunilor parlamentare.
Motivul acestei propuneri este unul iesit
din comun. Pentru prima data, un jurnalist din Republica Moldova este acuzat de
instigare la ura interetnica prin interpretarea abuziva, data de reprezentantii
Procuraturii, ceea ce aduce un prejudiciu enorm de imagine tarii noastre si
creeaza un precedent periculos de rafuiala politica pentru exprimarea opiniilor
diferite de cele ale puterii din tara noastra.
Spre regret, ramin fara acoperire
asigurarile, cum ca Parlamentul Republicii Moldova isi poate asuma un rol
decisiv in promovarea legislatiei si a valorilor democratice proeuropene.
Initiativa noastra a fost ignorata. De aceea, prezentam apelul propus de
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” .
Pornind de la evolutiile interne ce privesc
garantarea si exercitarea libertatii opiniei si a exprimarii, consfintite in
articolul 32 din Constitutia Republicii Moldova, mentionind articolul 55 din
Legea fundamentala, care stabileste exercitarea drepturilor si a libertatilor
constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile
altora, accentuam ca Republica Moldova este semnatara a CEDO si a altor acte
internationale, superioare legislatiei nationale, ce consacra libertatea presei
dreptul la informatii si la opinie, indeplinind functia sa de institutie
centrala a statului, abilitata cu controlul respectarii legislatiei si facind
uz de dreptul de a cere incetarea oricaror actiuni ilegale, plasind unele
actiuni recente ale organelor Procuraturii in aceste contexte, definitorii
pentru imaginea si aspiratiile Republicii Moldova ca stat de drept si tara a
Comunitatii Europene, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a
propus ca Parlamentul Republicii Moldova sa solicite Procurorului General
excluderea oricaror interpretari inexacte din partea procurorilor, capabile sa
produca urmariri abuzive penale sau civile pentru acte de exercitare a
libertatii opiniei si a exprimarii.
In cazurile fie publice, cum este cel al
jurnalistului Constantin Tanase, fie mai putin cunoscute, in care s-au produs
devieri de asemenea natura de la litera si de la spiritul drepturilor si
libertatilor fundamentale, amintim Procurorului General obligatia sa de a
remedia aceste devieri.
Acest proiect de apel absolut corect si
echidistant reprezenta propunerea “Aliantei «Moldova Noastra»”, dar Parlamentul
a refuzat sa isi asume o asemenea responsabilitate. A refuzat sa ia atitudine
in general. De aceea, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cere de la
Procuratura Generala sa excluda interpretarile rupte din context, ca motiv de
rafuiala cu domnul Constantin Tanase.
In acelasi timp, atentionam ca, daca se
produce un asemenea precedent de interpretare, vom sesiza Procuratura sa
initieze urmarire penala a mai multor lideri comunisti si a ziarului de partid
al comunistilor, care, intr-adevar, au comis atacuri la adresa unor etnii din
Republica Moldova. Ne exprimam convingerea ca se va constientiza capcana in
care puterea comunista intra prin atacarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor. Cerem secretariatului Parlamentului ca textul
declaratiei Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” sa fie transmis
Presedintelui Republicii Moldova, ca garant al Constitutiei, Presedintelui
Parlamentului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru si Procurorului
General al Republicii Moldova, pentru a intreprinde actiuni si a nu admite
dezmat, actiuni ilegale impotriva ziaristilor care au alt punct de vedere decit
presa servila comunistilor.
Va multumim.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 9.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.13.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.