version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA FEBRUARIE 2008

Sedinta din ziua de 14 februarie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3866 pentru modificarea si completarea Legii nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura (art.9, 22, 26 s.a.).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2297 cu privire la probatiune.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1235 pentru modificarea articolului 9 din Legea privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4376 privind intrunirile.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta.

8. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.4665 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila (art.8, 55, 75 s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4181 pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din
24 noiembrie 2004 (art.25, 57, 571).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4247 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la expertiza judiciara art.8, 34; Codul de procedura penala art.471, 501).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4482 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la expertiza judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale art.11, 15, 34; Codul de procedura penala art.10 s.a.).

12. Intrebari.

13. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

14. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

15. Declaratia domnului deputat Ion Neagu.

16. Declaratia domnului deputat Alexandru Lipcan.

17. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 98 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Victor Stepaniuc, Valentina Serpul; Igor Klipii in delegatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta de astazi este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a incepe dezbaterile pe marginea subiectelor incluse in ordinea de zi, vreau sa va anunt ca, in perioada premergatoare sedintei plenului Parlamentului de astazi, si-au sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri: domnul Dumitru Diacov (aplauze), domnul Marcel Raducan (aplauze), domnul Petru Gozun (aplauze). La fel, astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colega noastra, doamna Larisa Zimin. Va dorim un foarte frumos la multi ani, stimati colegi.

Acum microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

- , . . , , , - . . (Aplauze) 15 2923 1523. .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Alianta Moldova Noastra vine cu propunerea de a include in ordinea de zi initiativa legislativa inregistrata cu numarul 4183 in decembrie 2007 cu privire la patenta de intreprinzator. Rog sa supuneti votului aceasta initiativa legislativa.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Am trei motive pentru care cer sa vina de urgenta in Parlament Procurorul General Valeriu Gurbulea. In primul rind, redactorul-sef al ziarului Timpul Constantin Tanase a fost citat la Procuratura Generala pe faptul actiunilor intentionate indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale sau religioase, art.346 din Codul penal.

Solicit venirea in Parlament a domnului Gurbulea ca sa ne explice consecintele concrete, daca exista, ale declaratiei publice a lui Tanase si cum intelege si argumenteaza invinuirea in cazul unei judecati de valoare intr-un context de dezbateri geopolitice. As vrea sa stiu in ce masura Procuratura va atrage specialisti in interpretarea elementara a discursului public, adus la comanda de presa rusa la dimensiunea unei catastrofe nationale.

Al doilea motiv este: daca lucrurile stau altfel, as vrea ca domnul Gurbulea sa ne explice de ce Procuratura nu s-a autosesizat in cazul afirmatiilor anticonstitutionale ale comunistului Voronin, care, incalcind Constitutia si Codul penal, a declarat ca nu este Presedintele romanilor, adica a violat articolul 16 din Constitutie, in care se spune ca toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala.

Sint sigura ca domnul Gurbulea cunoaste ca Procuratura Generala trebuie sa cerceteze abaterile penale, mai ales in cazul unui Presedinte al statului de natura sa produca efecte absolut grave in raport cu cele false inventate de Presedintie si de agentii guvernamentali impotriva presei. Si al treilea motiv este: solicit venirea Procurorului pentru a ne explica situatia legata de protestul non-stop intre Presedintie si Parlament al Varvarei Zingan, femeia cu baiatul din Transnistria, condamnat, zice dumneaei, cu incalcarea legii si a dreptului la un proces echitabil. Adica sa ne spuna daca este posibil recurs, sa se rezolve poate ceva, pentru ca este o rusine sa stea atita vreme femeia acolo sub ochii indiferenti ai organelor de stat. Si la sfirsit, va rog, sa ma inscrieti pentru declaratie in finalul sedintei Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea proiectului nr.4557, reexaminare in ordinea de zi pe data de 15, pentru miine este prevazut.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

O scurta precizare. Astazi este ziua indragostitilor, ceea ce presupune si a Valentinelor, si a Velentinilor. Deci, daca e sa felicitam, felicitam pe toti. Si, stimate domnule Presedinte, rog sa fiu inscris si eu cu o declaratie la sfirsitul sedintei plenare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dat fiind faptul ca starea de lucruri pentru adoptarea Codului educational se tergiverseaza mult timp si in invatamint, mai ales in cel preuniversitar, continua niste lucruri care nu pot fi tolerate in continuare, nu vorbesc de cel universitar, rog sa va implicati dumneavoastra si cu atit mai mult ca am consultat responsabilii la Guvern si mi-au spus ca varianta Codul educational deja finalizata este mult mai proasta decit acea pe care am intors-o acum doi ani si jumatate. Rog ca sa interveniti pentru a forma comisii competente, pentru a salva starea de lucruri din invatamintul public.

Multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru a prezenta o declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Cunoastem cu totii ca saptamina trecuta a avut loc o intilnire la Presedintele Parlamentului cu un grup de detinatori de patente, grupul de initiativa, cu care s-au purtat niste discutii. Dupa cite stim, situatia nu s-a schimbat, deoarece aceste persoane iarasi sint in strada. Propun ca sa introduceti pe ordinea de zi si proiectul de lege propus de noi, de un grup de deputati, cu nr.414 de pe data de 7 februarie 2008. Cunoastem ca comisia nu a discutat acest proiect.

Deci cred ca nu a avut intentia sa o discute, insa totusi situatia este tensionata. Propunem sa fie creata o comisie speciala sau comisia formata in Parlament, Comisia pentru economie, buget si finante, ca sa ia toate aceste proiecte de legi inaintate in Parlament de deputati si sa gasim acea solutie care ar rezolva intrebarea. Intrebarea exista si ea trebuie solutionata.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra vine cu propunerea de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege nr.3926, care este inclus ca proiect suplimentar in ordinea de zi pentru data de 15 februarie, nr.4. Deci, din punctul nostru de vedere, pina la adoptarea acestui proiect de lege este necesar de a examina si de a adopta Legea cu privire la finantele publice locale, Legea cu privire la functia publica si statutul functionarului public si proiectul inclus in ordinea de zi pentru ziua de 15 februarie include foarte multe lacune serioase, care duc chiar si la limitarea unor drepturi ale functionarului public, drepturi de care dumnealor beneficiaza la momentul actual.

Si al doilea moment.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

In Republica Moldova, in ultimele saptamini se intimpla lucruri ciudate si foarte stranii, care permit atit observatorilor locali, cit si internationali sa constate ca mergem pe o panta foarte periculoasa. Ceea ce se intimpla in cazul redactorului-sef al ziarului Timpul Constantin Tanase se inscrie in sirul tuturor cazurilor cind Republica Moldova, pentru situatii similare, a fost condamnata cel putin de zece ori la CEDO, pentru ca nu sint garantate libertatile opiniei si dreptul la o libera exprimare a ziaristilor, care au alte opinii decit cele ale guvernarii actuale.

Iata de ce, pentru a nu politiza acest subiect si a pune capat acestui desfriu, noi propunem inaltului for legislativ ca, in cadrul sedintei de astazi sau miine, sa fie adoptat un apel al Parlamentului cu privire la garantarea libertatii opiniei si a exprimarii in Republica Moldova. Sper foarte mult ca noi nu ne mai dorim in continuare ca CEDO sa condamne Guvernul Republicii Moldova sa fim obligati, din banii cetatenilor, sa restituim 2 milioane jumatate si sa speram, cu parere de rau, ca pentru viitor vom avea sume si mai mari.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Petrenco,

Dumneavoastra nu reactionati la propunerile fractiunii, fiindca xenofobia... Deci am fost profesor, in calitate de profesor de istorie a filosofiei timp de 8 ani. Si vreau sa va spun ca la capitolul categorii filosofice dumneavoastra nu meritati nici nota doi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Referitor la propunerile ce tin de activitatea pe baza patentei, vreau sa va informez ca acum este un grup de lucru, se lucreaza. Spre regret, reprezentantii asociatiei businessului mic nu au prezentat nici o propunere, in afara de a anula Legea nr.208. Cred ca astazi, miine ei o sa aiba inca propuneri si, la sfirsitul saptaminii, acest lucru va fi finalizat si o sa apara proiecte sau propuneri pentru a ne misca inainte in aceasta problema.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Propunerea colegului Bujor, desigur, are adevar in logica examinarii procedurale a proiectelor de legi. Revine Parlamentului sa decida, in cele din urma, care va fi procedura. In special, Codul eticii ar fi cazul sa fie examinat dupa ce va fi examinata Legea cu privire la functia publica si statutul functionarului public. Dar mai este o situatie vizavi de planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, prin care noi sintem cumva angajati sa examinam Codul eticii, care este stipulat in prevederile Planului de actiuni.

De aceea, ieri, la sedinta sa, comisia a convenit ca, pentru martea viitoare, la ora 9.00, sa fie organizat un grup de lucru, in a carei activitate vor fi examinate cele doua proiecte de legi, ca sa facem o examinare concomitenta. Anume in acest context m-am straduit sa informez colegii ca, in cele din urma, sa se decida cum vom face, deoarece proiectul de Lege cu privire la functia publica si statutul functionarului public e in Parlament, in Comisie. Altceva, cu avizele e cam destul de dificil, practic, pina in ziua de astazi nu avem avize si, in special, avizele comisiilor, in care speram sa fie o examinare destul de minutioasa. Aceasta este informatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vreau sa va onorez si sa va salut in acest an, caci nu v-am vazut si v-am dus dorul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Merita aplauze.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred si eu.

Multumesc mult.

Din pacate, nu voi putea sa va onorez cu prezenta mea pina la sfirsitul sedintei din motivul ca trebuie sa particip la o sedinta de judecata, ce tine de un conflict de munca, intentat de catre mine impotriva Intreprinderii Mixte Calarasi Divin inca in septembrie 2004, care, conform legislatiei in vigoare in Republica Moldova, trebuie sa fie examinat in 30 de zile. O spun aceasta si pentru presa. Sedinta de judecata incepe la ora 12.00, in sala 8 a Curtii de Apel Chisinau. Va fi o sedinta de rasunet, ca sa stim cum lucreaza justitia in Republica Moldova si alte lucruri. In viitor, tin sa fiu activa cum am fost si pina acum. De miine incepe.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si noi va dorim succes, stimata colega.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

.

. , , . .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog frumos, mai calm. Prin aceste reactii reciproce se pune in evidenta anumite elemente de vulnerabilitate.

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Deci doua lucruri. In primul rind, vreau sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei plenare de astazi. Si doi, domnule Presedinte, va rog respectuos, pe viitor, atunci cind sint reactii din partea domnului Petrenco, care devine un om necontrolabil in cadrul Parlamentului, interveniti dumneavoastra si aplicati Regulamentul.

Deci domnului Petrenco personal ii recomand sa ia cunostinta de cursul de istorie a filosofiei, la tema categoriile filosofice. Si doi,

Domnule Petrenco,

V-am rugat respectuos pe dumneavoastra si inca pe un deputat din fractiunea majoritara, in cadrul sedintei din saptamina trecuta, sa nu fiti avocatii fractiunii parlamentare, caci inca nu ati atins nivelul cind puteti sa va permiteti sa comentati ceea ce spune un deputat, dar mite interventiile unei fractiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Esti inca mic si neputincios si linisteste-te.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule deputat,

Multumesc.

Bine, eu am sa rog sa secretariatul sa faca rost de istoria filosofiei. 101 de exemplare sa fie distribuite in Parlament si sa incercam sa epuizam la un nivel general subiectul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Bondarciuc a anuntat ca in comisie este un grup de lucru care s-ar fi ocupat de problemele posesorilor de patente, pe acele proiecte de legi care au fost inaintate aici, in Parlament. Eu, ca membru al Comisiei, nu cunosc acest grup de lucru. Poate el si este. As vrea ca el sa fie public, aceste lucruri sa fie discutate si cu participarea deputatilor din opozitie si cu toate partile cointeresate. Sa fie o transparenta totala pentru a incerca a solutiona aceste probleme. Aceasta este ca o rugaminte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Stimate domnule presedinte,

O sa imi permiteti mie, eu am sa dau niste informatii. Eu am sa dau explicatii la aceasta situatie pentru toti colegii nostri.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Noi, 16 deputati in Parlamentul Republicii Moldova, in temeiul articolelor 66 si 105 din Constitutia Republicii Moldova, precum si al articolelor 99, 100 si 112 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, inaintam o motiune simpla cu tema Atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat. Va rugam sa dispuneti masurile necesare in vederea declansarii procedurii legale pentru dezbaterea acestora.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Este corect. Citim Regulamentul. Motiunea, initierea ei se anunta in cadrul sedintei plenului Parlamentului. Totul este regulamentar.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu, de obicei, nu reactionez si nu raspund celor care nu reprezinta acea valoare, care ar merita o reactie. Insa ma bucura tinarul comunist ca a demonstrat ca vede si alta culoare decit rosie. Si am o rugaminte, domnule Presedinte, in momentul in care ati rugat secretariatul sa prezinte istoria filosofiei s.a.m.d., poate si o pereche de ochelari, fiindca sufera de daltonism si politic inclusiv, culoarea cravatei mele in nici un caz nu este cafenie. Pentru viitor sa nu isi permita aluzii, aluzii care, ulterior, pot fi interpretate asa cum ati demonstrat pe parcursul a multor ani, stimate domnule coleg. Si in declaratie am sa explic cu ce va ocupati voi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu cred ca o sa rog secretariatul sa faca rost de cele mai valoroase opere clasice ale literaturii mondiale, care vizeaza si filosofia, si normele de conduita, si normele etice, in 101 exemplare, ca sa ne apucam de citit. Cred ca o sa ne faca bine tuturor.

Va multumesc.

Acum, stimatii mei colegi,

Propunerile inaintate referitor la ordinea de zi, propunerea domnului Urechean privind includerea in ordinea de zi a proiectului nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata de plen.

Stimati colegi,

Sintem exaltati nitel astazi dimineata. Urmatoarea propunere a doamnei Pavlicenco, care vizeaza invitatia Procurorului General la acele trei subiecte evocate de la microfonul nr.5. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi in favoarea acestei propuneri, care, la fel, nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Domnule Dumitru Ivanov,

Eu am sa ma implic personal referitor la... stati jos, va rog... referitor la subiectul la care ati facut dumneavoastra referinta. Este adevarat, Codul educational este o ultima actiune care deriva inclusiv din programul nostru calendaristic de actiuni in cooperare cu Consiliul Europei. Si avem niste termene limita din momentul in care, daca nu reusim dezbaterea si adoptarea acestui Cod in primavara, zic eu, poate pina in mai, nu mai tirziu.

Atunci acest Cod nu devine functional pentru anul de invatamint 20082009, respectiv intra in joc deja din 2010 sau, pardon, 2009, pe care motiv o sa ma implic sa iau informatiile necesare, sa vedem cum se misca si care este calitatea acestui document.

Propunerea domnului Banari, pentru includerea in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.414. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi in favoarea acestei propuneri care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Acum, stimati colegi,

O sa adresez si o intrebare mai particulara colegului nostru, domnului Bujor. A fost propunerea de a exclude proiectul nr.3926.

Sa procedam in felul urmator. Avem o situatie specifica. A fost si concluzia comisiilor de profil ca acest proiect de lege, proiectul de Lege cu privire la Codul de conduita a functionarului public trebuie sa vina si sa fie examinat in pachet cu noul proiect de lege vizind functia publica.

Este adevarat si logic, dar acum sintem prinsi intr-o situatie putin dificila. Proiectul de Lege cu privire la functia publica nu este, spre regret, o derivata clara din Planul bilateral de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, pe cind aceasta lege, Codul de conduita a functionarului public, este clar indicata ca o actiune care trebuie sa fie indeplinita prin aprobarea acestei legi pina la
22 februarie, atunci cind expira Planul bilateral de actiuni.

Iata de ce comisia a si inaintat aceasta propunere. Si eu as vrea sa va consult si totusi sa va rog sa acceptam o deviere de la normele care ar asigura o calitate ireprosabila a pachetului in examinare si totusi sa incercam sa examinam acest proiect de lege.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Domnule Presedinte,

Vreau sa amintesc ca noi am adus 3 argumente si le-am adus in descrestere, dupa importanta. Cel de al treilea argument suna cam in felul urmator: ca insusi documentul propus pentru examinare in prima lectura contine foarte multe neajunsuri.

Eu, adica nu eu, caci eu vorbesc in numele fractiunii, fractiunea trebuie sa accepte, in linii mari am putea accepta propunerea dumneavoastra, dar nu de a examina astazi sau miine acest proiect, dar in cadrul sedintei saptaminii viitoare, pentru a da posibilitate comisiei de baza, altor deputati care au activat in administratia publica locala sa vina cu propuneri serioase.

Eu am citit tot ceea ce avem, gratie functiei pe care am detinut-o anterior, si, din punctul meu de vedere, sint multe lucruri care trebuie analizate serios. Aceasta e o problema.

A doua problema, domnule Presedinte, proiectul pe care l-am nominalizat in punctul 2 al propunerii noastre a fost prezentat deputatilor. El ar putea fi examinat in comisii si noi putem, in cadrul sedintei plenare din saptamina viitoare, sa adoptam in prima lectura atit proiectul inclus pentru astazi, cit si celalalt proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

E o problema la mijloc, fiindca pina la 22 este cazul sa adoptam acest proiect de lege si in lectura a doua, finala. E o conditie de indeplinire a acestui punct. O propunere de compromis.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, se...

 

Domnul Marian Lupu:

O propunere de compromis. Acest proiect a fost prezentat in Parlament la
10 octombrie 2006, adica deputatii au avut timp suficient sa lucreze cu acest proiect. Propunerea de compromis este urmatoarea. Astazi sa examinam in... este pentru ziua de astazi, da, sau...

 

Domnul Leonid Bujor:

Miine.

 

Domnul Marian Lupu:

...miine. Examinam acest proiect, intre timp Comisia m-a informat ca marti se face si o masa rotunda cu o participare larga a exponentilor tuturor grupurilor antrenate in aceasta problema, la acest subiect si incercam pina la lectura a doua, aceasta ar insemna pina in data de 21, 22, sa imbunatatim substantial acest proiect de lege, ca sa asiguram si calitatea pe de o parte, dar, pe de alta parte, sa nu incalcam angajamentele pe care ni le-am asumat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Propunerea dumneavoastra se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Atunci nu supun votului.

Domnule presedinte,

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Pentru precizare numai. Presedintilor fractiunilor, cit si presedintilor comisiilor sint difuzate materialele pentru marti.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord si rog participarea la aceasta actiune.

Microfonul nr.3, ati dorit sa spuneti ceva?

 

Domnul Alim Afonin:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Pur si simplu, la acelasi capitol, am vrut sa mentionez faptul din ziua de marti ca sint invitati toti deputatii, sint adresate scrisori din partea Comisiei si fractiunea propune ca totusi acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura pentru ordinea de zi din ziua de miine, iar pentru ziua de marti invitam toti deputatii sa discutam pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

A fost, da, tocmai aceasta a fost si concluzia noastra. Acum, stimati colegi, ordinea de zi, propunerile care au venit de la comisii privind excluderea unor subiecte incluse pe ordinea de zi, plus acel supliment pe care vi l-am prezentat ca urmare a deciziei Biroului permanent.

Permiteti-mi sa supun votului aprobarea ordinii de zi per ansamblu, tinind cont de rezultatele votului anterior pe subiecte separate. Va rog, de procedura.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Imi cer scuze, noi am mai facut o propunere. Am solicitat Parlamentului ca, in cazul sedintei de astazi ... sa fie adoptat un apel la garantarea libertatii opiniei si a exprimarii in Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Bujor,

Imi vine greu sa supun acum votului. Va spun de ce. Pai, faceti sa apara acest proiect de apel, sa avem ce adoptam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Avem un proiect, noi am avut situatii similare cind reprezentantii fractiunilor au propus cite un reprezentant doi.

 

Domnul Marian Lupu:

Neavind proiectul si...

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu proiectul, in componenta unui grup de redactare a textului si am luat decizia urmare a votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inteles.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru sustinerea propunerii evocate de colegul nostru, domnul Bujor, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 12.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi in sustinerea acestei propuneri, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Pe ansamblu ordinea de zi, cu supliment pentru zilele de 14, 15 februarie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Acum, stimatii mei colegi,

Am promis explicatii, am promis informatii la subiectul evocat de mai multi dintre colegii nostri. Precum am si concluzionat in cadrul intrevederii, pe care am avut-o saptamina trecuta in ziua de joi cu reprezentantii asociatiilor care apara drepturile posesorilor de patente, am convenit ca Parlamentul va monitoriza cum deruleaza negocierile, daca doriti, discutiile cu reprezentantii Guvernului referitor la subiectul Legii nr.208.

Va readuc aminte ca pozitia initiala cu care au venit reprezentantii protestatarilor a fost anularea neconditionata a legii. Readuc aminte ca marea majoritate a participantilor la aceasta intrevedere, care au reprezentat grupurile politice in Parlament, s-au pronuntat pentru un proces normal, civilizat de discutie si de dialog deoarece exista si alte posibilitati, inclusiv prin modificarea unor pozitii din Legea nr.208.

Ieri, in procesul de monitorizare a negocierilor protestatarii Guvernul am receptionat si o propunere inscrisa, care vine catre Guvern din partea posesorilor de patente. Este una putin contradictorie. Punctul 1 spune... cerinta lor este anularea legii. Punctul 2, modificarea legii la articolele 1, 2, 3, 4. Va citez: modificarea articolului 2 din Legea nr.208.

Punctul 3 excluderea din 208 a articolelor: articolul 1, articolul 17, articolul 3, articolul 4. Deci astazi pot sa trag o concluzie, e o pozitie putin contradictorie, ori este anularea neconditionata a legii, ori, totodata, protestatarii solicita facind mesaj ca sint de acord sa munceasca si sa vada care ar fi posibilitatile de amendare a Legii nr.208. Si eu vad ca aceste lucruri sint doua lucruri absolut diferite.

Nu exclud faptul ca o parte din protestatari, care, intr-adevar, sint axati pe subiectul propriu-zis de continut al acestei situatii, sint mult mai flexibili si vor sa accepte, prin amendarea unor pozitii din Legea nr.208, o rectificare a situatiei. Dar nu exclud ca si sint elemente de incitare politica, pentru a nu se admite un proces normal, civilizat de discutii si cineva, in mod evident, sa stringa roadele politicii. Este un lucru obisnuit in rindurile noastre, pe care motiv eu voi monitoriza, voi discuta in continuare, avind acest angajament de monitorizare voi discuta si cu acei de la Guvern, ca procesul de discutii care a inceput si exista temei sa credem ca se va ajunge la un numitor comun prin elaborarea unui sir de amendamente privind Legea nr.208. Cred ca este calea optima, este calea cea mai eficienta in acest sens.

Acestea erau sa fie informatiile pe care am dorit sa vi le aduc la cunostinta. Dar trebuie sa zic inca ceva. S-a constatat, stimatii mei colegi, ca peste 95 la suta din persoanele care au venit la intrevedere cu liderii de grupuri politice in Parlament saptamina trecuta sint persoane asupra carora se va rasfringe prevederea globala, generala a Legii nr.208 abia incepind de la 1 ianuarie 2009, adica persoane care astazi, in momentul de fata nu sint afectate de...

Dar s-a mai constatat inca un lucru interesant, ca in teritorii serviciile desconcentrate si alte servicii, in unele cazuri ori necunoscind continutul legii, ori incercind sa fie mai sfinti decit Papa de la Roma, au afectat anumite presiuni, anticipind punerea in aplicare a prevederilor respective din Legea nr.208.

In acest context, am vorbit si cu Prim-ministrul si cu ministrii responsabili de la Guvern pentru ca aceste lucruri sa nu se mai intimple si Parlamentul va monitoriza si in continuare cum rezultatele acestui acord se realizeaza de catre serviciile respective in teritorii.

Va multumesc pentru atentia dumneavoastra.

Acum ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.3866 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3866 a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament la 20 decembrie 2007. Prezentul proiect are drept scop instituirea obligatiunii fata de avocat de a acorda asistenta juridica doar in baza contractului de asistenta juridica inregistrat la Baroul de avocati, cu exceptia cazurilor acordarii acestei asistente persoanelor apropiate, rudelor pina la gradul al patrulea.

Deci proiectul de lege a fost examinat si pregatit pentru lectura a doua cu participarea reprezentantilor si luind in consideratie opinia Baroului de avocati, Curtii Supreme de Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale, care sustin acest proiect. Rezultatul dezbaterilor in cadrul sedintei comisiei si examinarii acestor amendamente si propuneri este reflectat in anexa la prezentul raport.

Luind in consideratie cele mentionate, Comisia propune examinarea si adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua cu amendamentele propuse, deci si acceptate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule presedinte.

Pentru lectura a doua propuneri, altele decit cele evocate in raport? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3866. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3866 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2297 cu privire la probatiune. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la probatiune. Amintesc ca acest proiect a fost adoptat de Parlament in prima lectura la 6 decembrie 2007.

Pentru lectura a doua la proiectul de lege in cauza au parvenit
16 amendamente, dintre care Comisia nu a acceptat 3 amendamente si anume. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune excluderea cuvintelor persoanele banuite, invinuite, inculpate, stipulate la litera a) alineatul (2) articolul 2 din proiectul de lege, argumentind aceasta propunere prin faptul ca notiunea de probatiune vizeaza doar persoanele aflate in conflict cu legea penala. Nimeni nu poate fi declarat in conflict cu legea penala fara decizia judecatoreasca definitiv.

Comisia nu a acceptat acest amendament, luind in considerare faptul ca proiectul prevede si activitati de probatiune presentintiala, prevazute la articolul 6 din proiect.

La fel nu au fost acceptate doua amendamente de deputatul Mocan si anume. La articolul 13 alineatul (2) cuvintele care este persoana juridica, tinind cont de faptul ca aceasta completare este de prisos, fiindca din cuprinsul proiectului este inteles ca organul de probatiune este persoana juridica, si nu fizica.

Comisia, de asemenea, nu a acceptat amendamentul prin care se propune substituirea cuvintelor organele de probatiune prin cuvintele serviciul de probatiune, luind in considerare faptul ca notiunea de serviciu se foloseste ca structura a Guvernului, iar organul probatiunii este in competenta Departamentului de Executare al Ministerului Justitiei.

Amendamentele acceptate si cele neacceptate sint supuse, sint expuse in sinteza prezentata la proiect. In temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Sint, microfonul nr.1. Eu cer scuze, domnule presedinte.

Autorii, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al Guvernului in Parlament:

Da, multumim, domnule Presedinte.

Stimati deputati,

In legatura cu faptul ca, pe parcursul examinarii proiectului in Parlament, de catre Guvern s-au desfasurat masuri pentru a se asigura punerea in vigoare a legii, noi rugam respectuos Parlamentul, la articolul 24, termenul de intrare in vigoare sa fie redus de la 6 luni la 3 luni, termen care pentru noi este suficient sa punem in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

Multumesc, domnule...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domule Presedinte,

Acest termen, intr-adevar, tine mai mult de competenta ministerului. Daca el e... poate sa se implice in...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, ministerul se arata capabil sa execute prevederile indicate intr-un termen de 3 luni, si nu de 6. Corect?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, cred ca putem accepta aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat. Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2297. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2297 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1235 pentru modificarea articolului 9 din Legea privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar prezentul proiect de lege, aprobat in prima lectura, tinind cont de propunerile Guvernului si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Alineatul (3) din articolul 9 al articolului unic din proiect se va expune dupa cum urmeaza: Indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca se acorda asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata ce nu depaseste un an angajatilor la lucrari sezoniere si somerilor in perioada de acordare a ajutorului de somaj pentru o perioada de pina la 30 de zile in cursul unui an calendaristic.

Asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata de peste un an de zile se acorda indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca pentru perioada prevazuta la alineatul (1).

Totodata, articolul 2 din proiect se exclude. Obiectiile de ordin redactional se accepta si vor fi aplicate la redactarea proiectului de lege dupa adoptare.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi,

Propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului prezentat, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1235. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1235 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4376 privind intrunirile.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra a fost elaborat in scopul executarii obligatiilor asumate de catre Republica Moldova in cadrul Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si vine sa asigure racordarea legislatiei noastre la standardele europene in domeniul asigurarii exercitarii unui din drepturile fundamentale, garantate de Constitutia Republicii Moldova si Conventia europeana privind drepturile omului, dreptul la intruniri pasnice. Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine cu unele amendamente la practicile deja existente in Republica Moldova.

In primul rind, se modifica conceptul de autorizare a intrunirilor, asigurindu-se transferul de la conceptul intrunirilor autorizate la intrunirile declarate. De asemenea, se introduc reglementari pentru unele situatii care au fost omise in legislatia anterioara, cum ar fi intrunirile spontane. Rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumim, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari referitoare la proiect?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

La articolul 3 se da definitia intrunirii cu numar redus, adica, intilniri la care iau parte mai putin de zece persoane. Dumneavoastra spuneti ca in nota informativa ati studiat practica si a altor tari si totusi eu as vrea sa aflu care a fost argumentul. De ce zece persoane? De ce nu 25? Nu 50? Nu 100? Caci noi avem practica, pina la urma, caci la noi si o familie cite odata face mai mult de
10 persoane. Adica, ar fi rezonabil poate de a mari numarul minim. Macar 50 de persoane.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci chestiunea...

 

Domnul Valeriu Guma:

Mai mult decit atit ca practica noi de asemenea am studiat-o. In alte tari, uitati-va chiar in Armenia: sint 100 de oameni, 100 de persoane. Familiile sint mai mari acolo, da.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, multumim.

In principiu, dumneavoastra ati abordat una din problemele in care in dreptul practic nu poate fi dat raspunsul de ce se alege o cifra sau alta. Este cifra asupra caruia se convine prin consens. Pentru noi nu este conceptuala. Noi am spus ca am analizat practica internationala, proiectul a fost supus expertizei, in special a OSCE, care a mentionat in raportul sau ca ar putea servi drept model pentru alte state, in sensul ca este in conformitate cu traditiile internationale. In masura in care, in lectura a doua, Parlamentul va decide sa modifice cifra, pentru noi aceasta este acceptabil.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine, multumesc.

Atunci pentru lectura a doua, noi o sa propunem.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 4 in continuare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Un sir de observatii tin de lectura a doua. Insa vizavi de notiuni in continuare. Articolul 3 de la bun inceput Intrunirea reprezinta prezenta temporara si intentionata a unui grup de persoane. Este foarte important ca sa fie definita aceasta notiune clar, ca sa nu apara ulterior dubii. In continuare, articolul 2, pe parcursul legii apare notiunea de cladiri, in afara cladirilor.

Deci iarasi trebuie sa vedem ce avem in vedere prin notiunea respectiva. Cladirea are un sens. Sint si alte spatii care nu reprezinta cladiri, dar sint spatii inchise, spre exemplu. In continuare, vorbiti despre forme de organizare fara sa dati definitia. Deci reglementati clar. Vorbesc de articolul 10 alineatul (2). Data, locul si, daca este cazul, traseul intilnirii si forma de organizare. Trebuie sa dam exact definitiile: care sint acele forme de organizare?

Mai departe. Articolul 18, alineatul (1). Organizatorul intrunirii poate sa desfasoare intrunirea doar in forma, la locul si in perioada indicate in declaratia prealabila si nu va admite, atentie, abateri semnificative. Ce se are in vedere prin abatere semnificativa si abatere nesemnificativa? Si un sir de... Articolul 21. Daca in timpul desfasurarii intrunirii au loc actiuni prin care se incalca masiv? Ce se are in vedere prin masiv? Este foarte important ca legea, in forma finala, sa fie definitivata, sa nu aiba nevoie de interpretari din partea politiei sau protestatarilor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, daca imi permiteti, majoritatea obiectiilor sau celor invocate de dumneavoastra, in principiu, nu pot fi solutionate cu certitudine. Spre exemplu, articolul pe care dumneavoastra l-ati invocat abateri semnificative sau nesemnificative. In principiu, este un articol care vine sa protejeze organizatorii intrunirilor si sa sugereze organelor de stat ca acestea sint obligate sa tolereze abateri, care, in principiu, nu ar trebui sa fie admise de catre organizatori.

Nu poate exista o cuantificare anticipata si noi nu putem, chiar daca am incerca sa facem niste definitii, acestea oricum vor fi interpretabile. Cu parere de rau, in domeniul dreptului nu putem intotdeauna sa venim cu criterii si definitii care nu ar permite interpretarea. Cit priveste cladiri, noi nu am venit sa dam definitii pentru notiunile care se definesc in alte acte normative, notiunea de cladire fiind definita in legislatie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Nu va suparati, dar eu as avea o rugaminte. In momentul in care noi facem asemenea declaratii, ca in drept sau in legislatie noi nu putem defini anumite lucruri, imi pare rau. Este obligatia noastra si ca legislatori sa definim, ca aceste interpretari sa nu fie lasate ulterior pe seama celor care urmeaza sa implementeze norma respectiva.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi nu am gasit definitii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Urmeaza pentru lectura a doua.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Exista standarde.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pentru lectura a doua ne mai uitam ce se intimpla, asa cum spuneti dumneavoastra, normele europene si poate le implementam in legislatia Republicii Moldova, nu numai ca titulatura, dar si ca continut. Era ca si o propunere.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi le-am examinat, noi acceptam, am spus, ca proiectul a fost supus unor dezbateri foarte minutioase, indelungate, am reprodus, aproape am citat avizul Misiunii OSCE care l-a analizat si a spus ca poate servi drept model pentru alte tari. Inteleg ca nu trebuie sa consideram ca un proiect nu poate fi perfectionat in toate cazurile. Noi sintem gata sa acceptam, dar eu am expus opinia la exemplul respectiv, ca nu este, practic, posibil de cuantificat ceea ce inseamna semnificativ sau nesemnificativ.

Se refera si la spatiu, si la durata, si, eventual, la numarul de persoane si alte momente legate de organizarea intrunirilor. Si nu cred ca va fi chiar corect, daca noi vom ajunge la notiunea ca 5 minute depasirea duratei declarate este bine, dar 6 minute deja nu este bine. Trebuie de tinut cont de circumstantele concrete. Noi sintem gata si acceptam pentru lectura a doua si incercam sa definim, acolo unde este posibil. Eu doar spun ca nu totul este posibil.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Esanu,

Nu va suparati, va rog frumos, o scurta precizare si nu mai insist. Spuneti, va rog frumos, cine va decide 5, 6, 7, 8 minute ca reprezinta o abatere semnificativa? Acesta este sensul intrebarii. Cine va fi acel care va actiona? Vreau sa va spun ca in acest caz actiunea intervine imediat din partea organelor de mentinere a ordinii. Ulterior fiind incalcate anumite principii sau drepturi, urmeaza in instanta de judecata sa gasim cine are dreptate si cine nu. Acesta este motivul de ce am invocat momentele respective, nu altul.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule ministru adjunct al justitiei,

Vreau sa va spun ca nu intimplator, in interventia mea la inceputul sedintei, am vorbit despre faptul cum sint interpretate lucrurile. Ma uit la acest proiect de lege, poate ca l-au citit reprezentantii, angajatii de la OSCE. Nu stiu in ce limba
l-ati prezentat. Dar acest proiect de lege este absolut neredactat, fapt care lasa loc pentru foarte multe interpretari.

Cind dumneavoastra incercati, prin termeni sofisticati, sa demonstrati ca ceva este cuantificabil sau nu este cuantificabil, vreau sa va spun ca dumneavoastra, ca reprezentant al justitiei, trebuie sa cunoasteti ca prevederile unei legi trebuie sa fie absolut exacte, cit mai putin interpretabile. De aceea, notiunea ca semnificativ sau ca intentionat sint lucruri care nu pot avea loc intr-un proiect de lege. Vreau sa va spun ca e pregatit foarte prost, eu nu mai spun si de limbajul de lemn. Uitati-va, la articolul 4: trebuie sa fie examinata in lumina justului echilibru. Inca nu cunoasteti ca acestea este un limbaj de lemn, care demult este eliminat din legislatia moderna?

Acum uitati-va, caci am sa va dau un exemplu de formulare care nu inteleg cine poate sa lamureasca, este articolul 4 din punctul 4. Este plin de greseli, dar nici nu este clar: prezumtia in favoarea desfasurarii intrunirilor, conform caruia... Ce desfasurare, intrunire? Totul e de genul feminin. ...la examinarea declaratiei prealabile privind desfasurarea unei intruniri orice dubiu va fi interpretat de catre autoritatile publice in favoarea exercitarii dreptului la intrunire.

Am citat acest alineat doar pentru a va arata ce harababura este in acest proiect de lege. Nu mai vorbesc de articolul 6 alineatul (1) cu capacitatee deplina de exercitiu. Vreti sa spuneti ca cineva trebuie sa aduca certificat, cind vrea sa faca o intrunire sau sa faca o actiune? Adica, toate lucrurile acestea trebuie precizate foarte bine, trebuie redactat. Si am senzatia ca acest proiect de lege, pur si simplu, nu va convine si l-ati facut de lehamite.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci eu, intr-adevar, cu parere de rau, ar trebui sa recunosc ca nu pot sa afirm ca am cunostinte pe care ar trebui sa le am in domeniul filologiei, dar nu-mi permit sa fac observatii in aceste cazuri referitor la faptul, daca o persoana a incalcat sau nu. Si eu cred ca in domeniul dreptului ar trebui sa se pronunte persoane care au cunostinte cu privire la principiile si modul de interpretare. Nu am sa vin cu comentarii la tot ce ati afirmat dumneavoastra, am sa ma refer doar la urmatorul moment. Contracte civile, de asemenea, pot incheia doar persoanele cu capacitate deplina de exercitiu. Si, in genere, orice actiune poate fi savirsita de o persoana cu capacitate deplina de exercitiu. Chiar si in cazurile in care acest lucru nu este expres stipulat.

Dar aceasta nu inseamna ca de fiecare data persoanei i se va solicita un certificat despre faptul daca detine sau nu capacitatea de exercitiu. In drept este instituita prezumtia existentei capacitatii de exercitiu. Deci, in masura in care un organ de stat va pretinde ca persoana care s-a adresat nu dispune de capacitate de exercitiu, va trebui sa urmeze procedurile stabilite de lege. Si in nici un caz nu va avea dreptul sa solicite oricui faptul daca dispune sau nu de capacitatea de exercitiu, care poate fi limitata, sau persoana poate fi lipsita de capacitatea de exercitiu, doar de catre instanta judecatoreasca.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule viceministru, si eu as vrea sa insist asupra acestor formulari ambigue care sint usor de interpretat in modul in care ii convine celui care aplica in vigoare prevederile acestei legi. Si am impresia ca special, in mod intentionat, au fost, s-a recurs la acest arsenal de mijloace, formulari neclare, ambigue, pentru a crea un cimp vast de manevra autoritatilor publice, organelor de mentinere a ordinii publice in momentul in care o manifestare publica sau alta este indezirabila.

Si as vrea, in acest context, sa ma refer la articolul 14 Modificarea conditiilor desfasurarii si interdictia intrunirilor, punctul 2 are asemenea neclaritati, care tocmai si stirbeste din drepturile celor care au dreptul la intruniri. De pilda, se spune, cica, daca din declaratia prealabila... Nu este clar a cui declaratie, trebuie de precizat. ...sau din alte informatii pe care le detin autoritatile administratiei publice locale, au motive sa considere ca scopul...

Deci alte informatii. Informatii verificate poate, sa fie concludente, pertinente. Ceva o precizare clara, ca atunci orice tip de informatie poate fi chiar si un zvon poate fi utilizat impotriva dreptului la intruniri. Si motivele iarasi trebuie sa fie motive sigure, concludente, deci precizati cu exactitate si atunci nu oferim prilej pentru diferite interpretari ale prevederilor respectivei legi.

Eu insist ca aceste ambiguitati sa fie excluse si sa avem un text sobru, care sa formuleze exact care sint acele prevederi ale legii si care nu stirbesc din drepturile la intrunire ale cetatenilor Republicii Moldova.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, eu sint de acord ca, intr-adevar, noi trebuie sa incercam sa introducem in textele de legi niste formule, care nu vor permite interpretarea acestora in sensul limitarii drepturilor persoanelor. Dar trebuie sa repet a cita oara. In domeniul dreptului si, in special, in domeniul care vizeaza drepturile fundamentale ale oamenilor, ale omului, asemenea cuantificari sint imposibile. In ceea ce priveste expres articolul 14 alineatul (2) vreau sa va atrag atentia, ca articolul 14 face o distinctie clara intre situatia in care autoritatile publice doar vor atentiona organizatorii asupra faptului ca detin aceste informatii si e posibil sa fie incalcate prevederile Constitutiei sau ale legislatiei.

Dar alineatul (4), care se refera deja la actiuni nemijlocite privind limitarea sau posibila limitare a drepturilor, este stipulat exact administratia publica, doar daca detine probe concludente poate interveni. Deci eu nu vad nici o problema aici. In masura in care este necesar sa imbunatatim textul, sigur ca noi sintem obligati sa acceptam.

 

Domnul Ion Varta:

Daca acceptati intr-un caz...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu stiu daca am dreptul sa fac publica declaratia domnului Susarenco in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, care, examinind proiectul de lege, a spus: este un proiect foarte bun. Desigur, noi putem avea opinii diferite. Este trist ca putem sa ne permitem sa invinuim autorii care au lucrat, in special colaboratorii Ministerului Justitiei, caci ei, din start, au urmarit un scop care, daca ar putea fi demonstrat, trebuie sa aduca la concedierea imediata a acestora. Si eu cred ca in masura in care noi facem o afirmatie, care poate viza soarta oamenilor, trebuie sa venim cu probe concludente in masura in care vrem sa...

Domnul Ion Varta:

Ideea era ca, in toate cazurile, in toate prevederile, sa fie aceste formulari foarte exacte, ca la aceea la care v-ati referit dumneavoastra din punctul 6. Si sa fim foarte expliciti, exacti si atunci nu oferim prilej pentru diferite interpretari.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as vrea sa fac o remarca de ordin general, ca persoana care a avut o oarecare atributie la organizarea intrunirilor de-a lungul a foarte multi ani. Principalul aspect revolutionar al acestei legi este ca organizatorii de acum incolo nu vor mai trebui sa ceara voie si vor anunta, vor instiinta autoritatile publice locale despre intentia de a organiza o intrunire publica intr-o forma sau alta in aer liber.

Atunci cind domnul ministru spune despre nevoia de a prezenta probe concludente din partea autoritatilor, dumnealui, de fapt, citeaza Conventia europeana pentru drepturile omului. Deci nu informatii operative, nu impresia birocratului, ci probe concludente, care sint o realitate obiectiva, pot servi drept temei pentru sanctionarea ulterioara, nu pentru interzicere. Interzicerea numai daca are probe concludente. Cit priveste cifra, eu sint de acord cu opinia propusa asupra cifrei minime.

Ar trebui sa ne gindim pentru lectura a doua, pentru ca, de pilda, in Gradina Publica Stefan cel Mare mereu, de dimineata pina in seara stau 10 15 persoane si vorbesc intre ele. Ele nu organizeaza intrunire sau nu protesteaza, sau nu manifesta, pur si simplu, discuta treburile pe care le considera interesante, poate despre fotbal, poate despre politica. Prin urmare, ar trebui sa ne gindim la cifra rezonabila, poate ca cifra de 100 ar fi cea mai... sau 101 citi deputati sint in Parlament, atitea persoane o sa fie cifra limita. Cind iesim noi la plimbare cu totii impreuna, sa nu fim sanctionati de catre politie. De aceea, legea poate fi perfectionata, dar eu nu vad vreun motiv de ingrijorare pentru acei care de azi inainte vor dori sa organizeze intruniri publice, inclusiv cu caracter protestatar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Articolul 2 Scopul legii. Se intelege ca la acest articol trebuie sa fie clar stipulat care este scopul legii si anume: de a reglementa modul de organizare si de desfasurare. Mi se pare ca alineatul (2) ar trebui sa il incadram intr-un alt articol sau poate in articolul separat, ca prevederile prezentei legi nu se refera la organizarea si desfasurarea intrunirilor cu caracter religios, spre exemplu, nu le voi cita.

Pentru lectura a doua, mi se pare ca trebuie de revazut unde anume acest alineat se incadreaza destul de bine si sa corespunda definitiei articolului. O intrebare. Intruniri cu caracter religios. Nu vi se pare ca unele intruniri cu caracter religios pot exprima unele idei sau atitudini si ele nu vor cadea sub incidenta acestei legi. Adica care sint garantiile ca aceasta lege nu se rasfringe si asupra acestui gen de intruniri. Si ultima, mai am o intrebare, dar astept la aceasta intrebare raspuns.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la faptul daca sa fim... alineatul (2)... sa fie stipulat un articol separat, eu nu vad nici o problema, pur si simplu noi am mers pe logica: primul alineat stabileste regula, alineatul (2) stabileste exceptia. Dar in masura in care se propune sa existe doua aliniate, noi nu sintem impotriva.

In ceea ce priveste faptul delimitarii intrunirilor cu caracter religios de intrunirile care nimeresc sub incidenta prezentei legi este o problema foarte complicata si iarasi o sa repet o fraza pe care am spus-o mai anterior: in lege, practic, noi nu putem pune niste criterii pentru ca aici problema apare nu numai fata de intrunirile cu caracter religios, dar apare fata de oricare intrunire. Chiar si amatorii de fotbal, in principiu, pot sa se intruneasca pentru a discuta probleme de fotbal si pot sa se intruneasca pentru a-si manifesta atitudinea fata de o problema care nimereste pe incidenta acestei legi.

Acest proiect de lege reprezinta rezultatul eforturilor pe care le-au depus colaboratorii Ministerului Justitiei in colaborare cu reprezentantii societatii civile. Este un proiect care poate si trebuie sa fie perfectionat si pentru lectura a doua noi avem obligatia, eu foarte des spun ca sintem de acord, dar avem obligatia sa examinam si sa acceptam toate propunerile care vor imbunatati proiectul de lege.

 

Doamna Valentina Buliga:

Referitor la articolul 7 participantii la intrunire, nu credeti ca ar fi fost mai bine sa enumerati cine, persoanele cu drept de exercitiu sau persoanele care au atins virsta de 14 ani, toti cetatenii sint liberi sa participe la astfel de actiuni. Pentru ca pe parcursul altor articole se intilnesc asemenea notiuni, persoane sub virsta de 14 ani, persoanele care au dreptul sau sint in deplin exercitiu. Si mi se pare ca articolul 7 la fel ar trebui concretizat. Ca si, de fapt, articolul 14 elemente ilicite ale intrunirii. Care sint ele? Sa fie clar, la fel, stabilite, sa nu lasam la discretia unor...

In rest, eu cred ca este o lege binevenita si daca va fi imbunatatita pe parcursul examinarii, in lectura a doua sa fie adoptata.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, multumim.

Cu privire la articolul 7 nu stiu daca putem sa venim cu modificari, pentru ca aici este stipulat oricine, deci orice persoana, aici nu putem veni cu criterii de virsta, capacitate sau, eventual, alte criterii. Este un drept fundamental garantat de Conventie.

Noi putem interveni doar cu reglementari in ceea ce priveste organizatorii, pentru ca acestia au o responsabilitate sporita fata de participanti. In rest, oricine este in drept sa participe.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.4376. As vrea sa mentionez ca scopul principal, de baza al acestui proiect este crearea bazei legale, ce va reglementa si garanta exercitarea de catre persoane a libertatii intrunirilor in modul prevazut de articolul 40 din Constitutia Republicii Moldova si actele internationale la care Republica Moldova este parte.

Acest proiect a fost elaborat conform programului legislativ si este foarte important, se contine si in planul de masuri prioritare pentru implementarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Necesitatea elaborarii a fost deja expusa de catre raportor. As vrea sa mentionez ca proiectul a fost avizat de catre comisiile permanente si Directia juridica in mod pozitiv, cu unele amendamente si propuneri care vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune acest proiect de Lege nr.4376 sa fie aprobat in prima lectura. Totodata, din numele Comisiei, as vrea sa va atrag atentia ca acest proiect de lege, in comisie, avem de gind sa il propunem pentru saptamina viitoare in lectura a doua. De aceea, va rog ca toate propunerile, amendamentele pe care le aveti sa fi formulate in timpul cel mai restrins.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Mersi.

Bine, colegul nostru, domnul Zagorodnii a solicitat timp pentru luare de cuvint inainte de procedura de vot. Va rog.

 

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa expun pozitia Fractiunii Partidului Comunistilor asupra acestui proiect de lege care, dupa parerea noastra, reprezinta un mare pas in liberalizarea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in alinierea la democratiile europene, inclusiv la respectarea exercitarii libertatii la intruniri.

Actualmente, procedura sau modul de exercitare a libertatii intrunirilor, de organizare si desfasurare a mitingurilor, demonstratiilor, manifestatiilor sau altor adunari ale cetatenilor este reglementata de Legea nr.560 din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor, care este una invechita, ce nu mai corespunde cerintelor societatii de astazi.

Aceasta lege nu promoveaza principiile caracteristice unei societati democratice, iar, in unele cazuri, aceste norme limiteaza exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului reglementate sau prevazute de Constitutia Republicii Moldova si Conventia europeana pentru drepturile omului.

Aceasta este si opinia expertilor europeni care, in anul 2002 2003, au expertizat Legea cu privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor, in raportul carora au fost evidentiate toate contradictiile acesteia cu legislatia europeana sau acquisul comunitar.

As vrea sa mentionez si faptul ca, in momentul de fata, sint inregistrate mai multe initiative legislative, inaintate de unii deputati si una de Guvernul Republicii Moldova, ce vizeaza modificarea si completarea Legii cu privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor, insa nici aceasta nu rezolva situatia ce se mentine sau s-a creat in Republica Moldova.

Astfel, pentru a promova libertatile sau principiile democratice intr-o societate democratica, pentru a stabili un cadru legal ce va fi in corespundere cu normele constitutionale si cerintele conventiilor sau ale tratatelor internationale, Republica Moldova are nevoie de o abordare conceptual noua a cadrului legal, ce va reglementa libertatea intrunirilor.

In acest sens si in conformitate cu prevederile programului legislativ pe anii 20052009, aprobat prin hotarirea Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005, si cu planul de masuri prioritare pentru indeplinirea in anul 2007 a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana a fost elaborat si inaintat spre atentia si examinarea Parlamentului proiectul de Lege nr.4376 din 12 decembrie 2007 privind intrunirile.

Acest proiect de lege abordeaza conceptual intr-un nou fel modalitatea si exercitarea libertatii de intruniri, respecta pe deplin drepturile si libertatile fundamentale ale omului si implementeaza eficient si, cel mai important, real standardele europene in materia drepturile omului. Aceste concluzii rezulta din urmatoarele considerente.

In primul rind, procedura de organizare a intrunirii va fi cu mult mai simplificata si accesibila. Actualmente, orice intrunire urmeaza a fi autorizata de catre autoritatile publice locale, lipsa autorizarii transforma automat, din start, o intrunire, indiferent de scopurile acesteia si persoanele care participa la ea, intr-o intrunire ilegala.

Proiectul de lege va schimba conceptual aceasta viziune, adica va fi de ajuns doar o simpla notificare printr-o declaratie depusa in forma scrisa la autoritatile publice locale referitor la necesitatea sau dorinta de a desfasura o intrunire.

Mai mult ca atit, pentru intrunirile spontane va fi suficienta doar furnizarea catre autoritatile publice locale a informatiei cu privire la data, ora, locul, scopul si organizatorii intrunirii, precum si serviciile solicitate din partea autoritatilor, iar in cazul intrunirilor cu un numar redus de participanti in genere nu este obligatorie notificarea.

Al doilea moment important este faptul ca dreptul de a organiza intrunire sau dreptul de a participa la ea va fi recunoscut si pentru cetatenii straini si apatrizi. Aceasta va asigura respectarea principiului egalitatii sau libertatii intrunirilor fata de toate persoanele, indiferent de detinerea sau lipsa cetateniei Republicii Moldova.

La fel, un moment important este si faptul ca proiectul enumara si reglementeaza toate principiile generale ce urmeaza a fi aplicate in procesul exercitarii dreptului la libera intrunire. Aceste principii sint principiul proportionalitatii, nedescriminarii, legalitatii si prezumtiei in favoarea intrunirii.

Anume aceste principii si vor asigura evitarea unor abuzuri din partea autoritatilor in relatii cu persoanele care doresc sa isi manifeste in mod pasnic ideile si atitudinile in cadrul unor intruniri in locuri publice, precum si asigura faptul ca doar initiatorul unei intruniri este persoana care poate decide asupra oportunitatii desfasurarii acesteia in forma, locul si timpul care el considera cel mai potrivit pentru atingerea scopului propus.

Cu atit mai mult, orice intrunire va fi limitata sau interzisa numai prin initierea unei proceduri judiciare de catre autoritatile publice locale in cazul detinerii unor dovezi incontestabile ca la aceasta vor fi incalcate anumite prevederi ale legislatiei. Adica, astfel spus, numai instanta de judecata va fi in drept sa interzica o intrunire, dar nu autoritatea publica locala.

In procesul examinarii proiectului la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, s-a constatat ca la elaborarea proiectului mentionat au participat toate organele statale cointeresate, inclusiv societatea civila, cum ar fi ...international Moldova, Credo, Promolex si altele.

Vreau sa mentionez ca exista si unele momente care urmeaza a fi examinate pentru lectura a doua, ce tin de proiectul nominalizat si anume la articolul 6, unde organizarea intrunirilor este efectuata de minorii sub 14 ani. Totodata, unele articole din legea mentionata urmeaza a fi corelate cu articolul 54 din Constitutia Republicii Moldova, unde vizeaza sa nu fie restrinse exercitiul unor drepturi si libertati.

La fel, as vrea sa mentionez si faptul ca la elaborarea acestui proiect s-a tinut cont si de propunerile prezentate in anii 2002, 2003 de catre expertii europeni cind a fost expertizata Legea cu privire la organizarea si desfasurarea intrunirilor, care este actualmente in vigoare.

In final, as vrea sa fac o generalizare si anume, ca proiectul inaintat astazi spre atentia dumneavoastra reprezinta un pas important in liberalizarea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in Republica Moldova in alinierea acesteia la democratiile europene, inclusiv la respectarea exercitarii libertatii la intruniri.

Fractiunea Partidului Comunistilor va sustine acest proiect de lege si indeamna toti colegii pentru a vota in prima lectura acest proiect, iar pentru lectura a doua vom veni cu unele propuneri pentru imbunatatire.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4376. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4376 este aprobat in prima lectura.

Rugamintea mea se va referi catre Comisia de profil, catre toate alte comisii parlamentare, colegii nostri deputati, sa participati activ la pregatirea acestui proiect de lege pentru dezbaterea acestuia in lectura a doua, lucru care se va intimpla nu mai tirziu de sfirsitul saptaminii viitoare, 21 22, fiindca este, la fel, o lege care deriva din continutul Planului de actiuni bilateral si trebuie sa muncim intens ca sa asiguram calitatea acestuia pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra, in contextul proiectului de lege cu privire la intruniri adoptat, doreste sa va spuna ca in fata Parlamentului s-au intrunit detinatorii de patenta de intreprinzator care manifesta impotriva legilor care au fost adoptate in Parlamentul Republicii Moldova. Si ei au transmis acest mesaj Parlamentului Republicii Moldova si spor la munca, dar, in primul rind, au transmis mesajul ca Legea nr.208 sa fie abrogata si sa le permitem acestor cetateni sa isi continue activitatea in pietele Republicii Moldova.

Si au mai transmis un mesaj ca Parlamentul Republicii Moldova si guvernarea actuala comunista ingradeste dreptul la munca, la un trai decent si urmatoarele acuzari care vor fi la Curtea Europeana a Drepturilor Omului vor fi acuzarile acestor cetateni, detinatori de patenta, contra Guvernului Republicii Moldova, acestei guvernari comuniste.

Si m-au rugat, ne-au rugat sa va transmitem un mesaj pe care l-au editat ei, acesti detinatori de patenta: , , adica lasati in pace piata, lasati acesti oameni...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Nu va suparati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...ca ei sa munceasca. Si m-au rugat sa va transmit dumneavoastra...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog, stimati colegi, avem niste norme simple de procedura. In acest caz e ceva de spus, v-ati inscris pentru declaratii la sfirsit de sedinta si inainte. Admit doar luari de cuvint la subiecte de procedura.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, eu am vrut sa-l intreb in gluma pe domnul Cosarciuc la care tipografie s-a tiparit si daca ne da si noua...

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam. (Rumoare in sala.) Gata, s-a terminat. Ma iertati, va rog. Proiectul de Lege nr.2 pentru ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii privind evitarea dublei impuneri.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta a fost semnat la 8 noiembrie 2007 la Londra si constituie un tratat specific care reglementeaza impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice rezidente ale ambelor state si are ca scop urmatoarele obiective: evitarea dublei impuneri, prevenirea evaziunii fiscale, eliminarea discriminarii fiscale sub orice forma.

De asemenea, Conventia se incheie in scopul atragerii investitiilor straine, acordarii de asistenta rezidentilor sai in amplasarea investitiilor peste hotare, precum si pentru solutionarea diferendelor fiscale.

Actualmente, Republica Moldova are 37 asemenea conventii in aplicare si 14 care se afla la diferite etape de promovare, de la negocieri pina la ratificare. Guvernul Republicii Moldova considera atare gen de tratate foarte benefice pentru economia tarii, fapt aprobat si de evolutia investitiilor straine directe in economia noastra, inregistrate la un nivel record in anul 2007.

Stimati deputati,

In temeiul celor expuse si considerind potentialul de investitii enorm al capitalului britanic, va rog sa sustineti acest proiect.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de Parlament.

Conventia a fost semnata la 8 noiembrie 2007 la Londra in scopul crearii intre statele contractante a unui sistem de impunere fiscala nediscriminatoriu, indreptat spre evitarea dublei impuneri, prevenirii evaziunii fiscale si distribuirea echitabila a drepturilor impunerii fiscale.

Conventia stabileste conditiile de impozitare a veniturilor realizate de rezidentii unui stat contractant pe teritoriul celuilalt stat contractant. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei.

Luind in considerare cele expuse, Comisia propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura si adoptarea acestuia in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile parlamentare, lectura a doua, avansam? Avansam. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2, rog sa voteze, precum si rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

77 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4665 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila. Initiativa domnului deputat Filat, pe care il invit la tribuna pentru prezentarea acestuia.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Necesitatea operarii modificarilor si completarilor in Codul de procedura civila deriva, in principal, din necesitatea bunei functionari a justitiei, guvernarii profesiei de avocat conform unor standarde etice si deontologice si respectarea de catre stat a obligatiei de a asigura o aparare eficienta si profesionista persoanelor aflate sub jurisdictia sa, ajunse in fata instantei de judecata.

Potrivit reglementarilor in vigoare, la ora actuala orice persoana cu capacitatea de exercitiu poate reprezenta interesele altei persoane in cadrul procedurii civile. Reprezentarea este o institutie indispensabila a procesului civil, ale carui importanta si necesitate nu poate fi discutata.

Cu toate acestea, modalitatea practicata de functionarii institutiei reprezentarii in procedura civila moldoveneasca a deviat de la ratiunea initiala, generind, in consecinta, formarea unui sistem bine organizat de cvasiavocatura, plasata in afara oricarui control din partea autoritatilor statului. Acest sistem acopera, la ora actuala, majoritatea absoluta a cauzelor civile. In aceste cauze, asistenta juridica este oferita in baza procurilor de reprezentare de catre persoane care nu au calificarea necesara, iar despre gradul de responsabilitate a acestora nu se cunoaste nimic.

Proiectul de lege nu urmareste scopul de a lichida sau de a diminua utilizarea institutiei reprezentarii, ci de a determina utilizarea acestuia conform ratiunii date de legiuitor, descurajind in asemenea mod practica de acordare a asistentei juridice in cauzele civile de catre persoane, a caror activitate nu este guvernata de standarde deontologice si profesionale necesare pentru asemenea activitati.

Potrivit Legii cu privire la avocatura, institutia avocatului are menirea sa asigure, pe baza profesionala, acordarea de asistenta juridica calificata persoanelor fizice si juridice in scopul apararii drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime, precum si al asigurarii accesului la infaptuirea justitiei.

Potrivit recomandarii Comitetului de ministri al Consiliului Europei, termenul de avocat desemneaza o persoana calificata si abilitata in conformitate cu dreptul national sa pledeze in fata instantei de judecata, sa actioneze in numele clientilor sai, sa practice dreptul sau sa reprezinte in materie juridica clientii sai. Daca in materie penala legislatia nationala intruneste conditiile cerute de standardele europene, in materie civila s-a instaurat o confuzie datorita reglementarii inadecvate a institutiei reprezentarii. In majoritatea cazurilor civile, institutia reprezentarii este folosita de facto pentru desfasurarea unor activitati tipice de avocatura, de catre persoanele care nu detin licenta de exercitare a profesiei de avocat, prin intermediul careia statul asigura standarde minime de calitate in procesul de acordare a asistentei juridice in procedurile judiciare. Intr-un stat de drept o aparare calificata si eficienta este parte indispensabila a procesului de infaptuire a justitiei, avind sarcina de a apara drepturile si libertatile participantilor la proces. Din aceste considerente, obtinerea dreptului de a acorda asistenta juridica in procedurile judiciare este conditionata de o serie de cerinte, cum ar fi sa fie licentiat in drept, sa sustina stagiul profesional de un an, sa sustina examenele pentru admitere in profesia de avocat. De aceste conditii sint scutiti doar fostii judecatori sau procurori cu o vechime mai mare de 10 ani. Chiar si acestia dupa admiterea in avocatura, sint obligati periodic sa fie supusi instruirii juridice continue asupra cadrului normativ al modificarilor in legislatia materiala si procesuala.

Persoanele care participa in calitate de reprezentanti in instantele de judecata spre deosebire de avocati, nu sint obligate sa intruneasca careva conditii, cu exceptia capacitatii de exercitiu. Codul de procedura civila nu instituie nici o exigenta pentru reprezentant din punct de vedere al calificarii profesionale sau chiar etice. Nu este necesar nici macar ca reprezentantul in cauzele civile sa aiba studii superioare, nemaivorbind de studii juridice.

In consecinta, este subminata obligatia pozitiva a statului de a asigura calitatea actului de justitie, ori este apriori imposibil ca o persoana necalificata sa poata acorda o asistenta calitativa in materie civila. Acest argument este cu atit mai valabil, daca tinem cont de complexitatea noii legislatii civile. Pentru o justitie functionala este necesar ca procesul de acordare a asistentei juridice in cauzele civile sa fie guvernata de o serie de standarde etice si deontologice. Am mai facut referinta la aceasta situatie.

In acest sens, Legea cu privire la avocatura instituie o serie de mecanisme de control menite sa asigure anumite standarde, cum ar fi existenta Comisiei pentru etica si disciplina care examineaza plingerile privind actiunile avocatilor si cazurile de incalcare de catre avocati a disciplinei si a normelor de etica profesionala. Toate aceste mecanisme nu se extind asupra reprezentantilor in procesul civil, care de facto exercita atributii de avocat. La ora actuala, nu exista nici o posibilitate legala de a impune respectarea normelor etice, deontologice si disciplinare pentru persoane care nu detin calitatea de avocat.

In practica, atit Ministerul Justitiei, cit si Baroul avocatilor din Republica Moldova primesc zeci de sesizari privind incalcarile comise de catre reprezentantii in procesele civile, care nu au calitatea de avocati. Cele mai frecvente incalcari comise de reprezentanti in cauzele civile se refera la incasarea banilor pentru reprezentare, fara eliberarea chitantelor, refuzul de a se prezenta in instanta, prestarea unor servicii necalitative etc.

Deoarece activitatea acestor persoane care practica in fapt avocatura, nu este plasata in cadrul legal, este imposibil de a le sanctiona sau de a le impune sa respecte anumite norme de conduita. Un alt aspect al problemei este contributia la bugetul de stat. Potrivit legislatiei fiscale si Legii cu privire la avocatura, avocatii au obligatia de a achita fondul social, fondul asigurarilor medicale si impozitul pe venit.

Persoanele care, practic, participa in procedurile civile in baza procurii sint remunerate pentru serviciile pe care le acorda in masura egala ca si avocatii, iar contributia la bugetul de stat este zero. De fapt, nici nu exista o forma in care sa fie inregistrate aceste venituri. Aceasta stare de lucruri favorizeaza indirect evaziunea fiscala, care, in final, a general aparitia unor circuite financiare impunatoare, plasate in afara evidentelor fiscale.

Potrivit statisticii oficiale efectuate de catre Ministerul Justitiei, cit si de Baroul de avocati, anual, in judecatoriile de prima instanta sint inregistrate aproximativ 50 mii de cauze civile noi si pe majoritatea asistenta juridica este oferita in baza propunerii de reprezentare. In final, vreau sa mentionez ca aceste modificari nu exclud completamente imputernicirea reprezentantilor, insa ele incurajeaza implicarea avocatilor licentiati, intrucit acestia sint unicii ce pot acorda asistenta juridica calificata, alaturi de jurisconsultii, angajati ai persoanelor juridice.

In consecinta, modificarile propuse vor introduce transparenta, claritate si responsabilitate in procesul de reprezentare in cauzele civile pentru a intruni standardele europene intr-un proces echitabil. Si, in sfirsit, domnule Presedinte, stimati colegi, revenind la raportul Comisiei sesizate in fond, care face o referinta, o trimitere, de fapt, la o hotarire a Curtii Constitutionale nr.2 din data de 19 februarie 2004, vreau sa rog pentru viitor ca aceste decizii sa fie citite de acei care fac referinta la aceste hotariri ale Curtii Constitutionale, fiindca hotarirea respectiva se refera cu totul si cu totul la un alt aspect. Am hotarirea prezenta, imi este foarte simplu sa examinam. In acest sens, domnule Presedinte, mult stimati colegi, rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Filat,

Referitor la ceea ce dumneavoastra ati facut trimitere odinioara: la Hotarirea Curtii Constitutionale. Eu va rog sa...

 

Domnul Vladimir Filat:

Sa dau citire?

 

Domnul Ion Plesca:

Da, da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci obiectul sesizarii a fost norma legala, existenta la acel moment, care interzicea...

 

 

Domnul Ion Plesca:

Participarea in recurs.

 

Domnul Vladimir Filat:

Participarea in recurs in afara, in lipsa avocatului persoanei. In nici un caz nu a fost pusa in discutie problema participarii in lipsa avocatului. Deci noi nu ingradim acest drept. Persoana care este parte in proces poate sa reprezinte si este necesar sa reprezinte. In momentul in care dinsa nu doreste sa reprezinte singura, aceasta reprezentare urmeaza sa fie asigurata de catre persoane calificate, exact ca si in cazul medicinei, daca vreti.

 

Domnul Ion Plesca:

Bine, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Spuneti, va rog, domnule coleg Filat, cum considerati, acest proiect de lege nu va ingradi accesul liber al cetateanului la justitie? De exemplu, persoana care are un litigiu in instanta de judecata nu are posibilitati sa plateasca avocatului asa cum cere avocatul. Si este un reprezentant care este gata ca sa-l ajute sa participe ca reprezentant al persoanei in instanta de judecata cu un pret mai mic, sau, in genere, simbolic, sau, in genere, fara un pret. Si, in acest sens, in acest context, nu considerati dumneavoastra ca acest proiect de lege este un fel de lobbysm in favoarea avocatului?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Turcan,

Am avut o initiativa legislativa prin care am dat posibilitate procurorilor, judecatorilor cu un stagiu de zece ani sa obtina licenta de avocat si atunci se vorbea despre faptul ca ar fi posibila existenta unui lobbysm in favoarea procurorilor, judecatorilor, in detrimentul avocatilor. Imi aduc aminte exact discutiile care au avut loc in primavara.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iarasi problema avocatilor. Iata de ce la mine a si aparut intrebarea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Revenim

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra parca aparati unii avocati.

Domnul Vladimir Filat:

Nu, domnule Turcan, eu nu apar unii avocati, eu incerc sa propun introducerea unei claritati in acest proces. Fiindca, in acelasi sens, daca ne uitam cum este gestionata procedura penala si daca ne conducem de cele invocate de dumneavoastra, ar trebui si in cazul dosarelor penale sa acordam posibilitate cetateanului sa decida de unul singur, care ar trebui sa fie reprezentantul sau in cadrul procesului penal?

La prima intrebare ati mai invocat intrebarea vizavi de costuri. Noi aici, in Parlamentul Republicii Moldova, am adoptat in lectura finala si este deja promulgata Legea privind asigurarea asistentei juridice garantate de stat. Exact ca si in situatia dosarelor penale, exista institutul avocatului din oficiu, exista norma care nu se refera din legea mentionata anterior, care nu se refera numai vizavi de dosarele penale, se vorbeste in general de asistenta garantata.

Si eu consider ca discutia, daca o sa mergem in continuare, bazindu-ne pe motive de acest gen, noi o sa plecam de la ideea de fond: asigurarea din partea statului in cadrul proceselor judiciare, sub aspect legal, cu asigurarea juridica calificata. Este un punct de vedere pe care mi l-am asumat si am inaintat acest proiect de lege. Este decizia Parlamentului, de altfel avizul Guvernului este unul pozitiv, fiindca si dinsii cunosc exact cum functioneaza acest mecanism. Si de altfel, stimati colegi, nu as vrea ca proiectul respectiv de lege sa fie discutat separat cu proiectul de lege votat astazi in lectura finala, fiind primul pe ordinea de zi.

Si daca va aduceti aminte, cine a studiat, acest proiect de lege prevede foarte clar reglementarea stricta a avocatilor in activitate pe cazurile respective, care sint obligati sa participe in procese numai in baza de mandat si obtinem in cazul acesta o situatie si mai interesanta. Acei care sint calificati, avocatii, urmeaza sa activeze numai in baza de mandat, restul care nu au calificari, folosesc procura si merg inainte, fara nici un control. In acest sens eu nu inteleg care ar fi interesul avocatului sa isi obtina acea licenta care atesta calificarea, cind poate sa practice aceasta meserie nereglementat?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Spre regret, domnule Filat, in contextul dialogului dumneavoastra cu domnul ministru Esanu, cind permanent il invinuiti ca raspunsurile sint destul de evazive. Si in acest caz dumneavoastra ati procedat cam in felul acesta. Asa si nu ati raspuns, totusi problema accesului liber al persoanelor la justitie principiu constitutional. La concret, fara teorie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, fara teorie. Va raspund din punctul meu de vedere, acest acces nu este ingradit prin normele legale pe care le propunem noi. Si interdictii sub aspectul eventual pe care l-am invocat dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi cine sint acestia noi?

 

Domnul Vladimir Filat:

Poftim?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi cine sint acestia? Avocatii cu dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Filat:

Dumneavoastra faceti speculatii acum? Noi cei care am elaborat acest proiect de lege, domnule Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va intreb, pur si simplu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pe dumneavoastra va intereseaza cine a elaborat proiectul de lege sau norma legala? Eu cred ca este mai importanta norma legala si este decizia Parlamentului de a face reglementarile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Filat,

Va multumesc.

Rog Comisia. Cine? Comisia, dragii mei colegi. Comisia juridica, ce se intimpla?

Domnule presedinte, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine, eu vad ca domnul Plesca a uitat materialul. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat acest proiect de lege, are nevoie de raport in sensul acesta. Noi, intr-adevar, pe parcursul pregatirii raportului Comisiei, ne-am adresat savantilor, practicienilor, inclusiv Curtii Supreme de Justitie. Concluziile savantilor si practicienilor au fost aceleasi ca acest proiect de lege, de fapt, incalca principiul constitutional al accesului liber persoanei la justitie. Din aceste considerente, Comisia a ajuns la concluzia ca acest proiect de lege sa fie respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Ultimul cuvint autorului.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

intrebarea, domnule Presedinte, nu tine de ultimul cuvint. Raport este si este nevoie pentru orice proiect de lege, cit de straniu nu ar parea pentru unii. Insa eu vreau sa dau citire argumentului folosit de Comisie, drept conditie principiala in refuzul respectiv. Proiectul de lege modifica conceptual prevederile Codului de procedura, astfel s.a.m.d. , ceea ce contravine prevederilor constitutionale, si ca argument folositi: Curtea Constitutionala, prin hotarirea nr.2 din 12 februarie 2004, s-a expus in acest sens, nici un participant la proces nu poate fi obligat sa participe in proces prin intermediul avocatului licentiat. Si aici mi se pare ca este confuzia generala, care se produce in discutarea proiectului respectiv. Noi niciodata nu am pus sub semnul intrebarii posibilitatea participarii in proces a partii. Noi vorbim de reprezentare. Cititi asistenta juridica in afara oricarei reglementari. Insa...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci cititi dumneavoastra tot foarte atent, deoarece participarea poate fi sau personala, sau prin reprezentant. Iata care este esenta problemei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule Turcan,

Eu citesc foarte atent. Dar daca sa ne referim la hotarirea Curtii, pe care o invocati dumneavoastra ca si motiv, vedem foarte atent ca Curtea nu s-a pronuntat in materia pe care o invocati dumneavoastra. Si atunci...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Taman pentru a evita pronuntarea Curtii in cazul adoptarii acestui proiect de lege, noi si propunem ca acest proiect de lege sa fie respins.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, noi apriori, vorba aceasta, gindindu-ne ca Curtea face ceva, trebuie sa adoptam intr-un sens sau altul.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

De procedura. Intr-adevar, domnule presedinte Turcan, acest proiect mi s-a transmis mie, pe urma mi l-au luat, au spus ca dumneavoastra o sa raportati la consiliul politic. Pe urma nu mi l-au transmis.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta e problema noastra interna a Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, ne-am clarificat si cu aceasta.

Domnule Turcan,

O intrebare?

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Turcan,

Eu totusi am o intrebare. De mai multe ori din zona comunistilor vin diferite obiectii ca, uitati-va, opozitia nu vine cu proiecte de legi, nu face. Dumneavoastra chiar credeti ca nu se observa ca atitudinea pe care o adoptati fata de proiectele de legi propuse din partea deputatilor din opozitie este absolut subiectiva si este doar de respingere in loc de a cauta, de a accepta si ideile care vin din zona democratica?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra vorbiti in mod general sau la concret?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vorbesc la modul general, pornind de la acest proiect de lege, care este o dovada in plus la aceea ce am spus eu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca, in general, parlamentarii adevarati, cu atit mai mult, daca noi vorbim de organul legislativ, nu trebuie sa vorbeasca. Noi trebuie sa venim la concret. In acest caz, vorbim despre legea concreta. Si, ma rog, iata noi am adoptat anterior proiectul de lege initiat de catre doamna Buliga, din opozitie. L-am adoptat. Asa ca eu nu cred ca aceasta viziune poate fi rezonabila si

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propunerea Comisiei evocata in raport se refera la respingerea proiectului nr.4665. Supun votului aceasta propunere, inaintata de Comisia de profil in cadrul examinarii proiectului in cauza. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4665 este respins.

Proiectul de Lege nr.4181 pentru completarea Codului de executare a Republicii Moldova.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vizeaza limitarea dreptului persoanei de a parasi tara in cazul in care exista o hotarire judecatoreasca neexecutata, in care figureaza in calitate de debitor.

Proiectul de lege vizeaza unul din drepturile fundamentale ale persoanei, astfel incit, in procesul elaborarii acestuia, Ministerul Justitiei a efectuat o analiza ampla a prevederilor actelor internationale in domeniu, care va este prezentata detaliat in nota informativa pe care eu n-am s-o reproduc.

Doar voi mentiona ca, in rezultatul analizei, am constatat ca, tinind cont de practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, limitarea dreptului persoanei de a parasi tara este justificata in cazurile in care aceasta este expres prevazut de lege si este stabilita procedura care, pe de o parte, ar stabili limitele in care poate fi impusa aceasta restrictie si stabilita procedura care ar asigura posibilitatea persoanei de a-si supune unei instante judecatoresti controlul deciziei privind interdictia de a parasi tara.

Pentru acest proiect de lege nu este conceptual important cine aplica interdictia si care este termenul. Din aceste considerente noi acceptam, am acceptat inca la etapa discutiei in cadrul discutiei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati de a interveni cu amendamente la proiect, de a stabili, de a stipula ca interdictia este stabilita de catre instanta judecatoreasca si de a limita termenul.

Mentionam ca aceasta interdictie urmeaza sa fie aplicata doar in cazul in care posibilitatea executarii hotaririlor judecatoresti fara participarea debitorului este... deci posibilitatea este egala cu zero sau sint esential ingreunate actiunile executorului judecatoresc. Rugam sa sustineti proiectul prezentat.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Anual, cam cite hotariri judecatoresti nu sint executate? Aproximativ.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ultima informatie prezentata in cadrul Consiliului consultativ al Departamentului de Executare in luna ianuarie este cifra de 11 mii.

 

Domnul Ion Plesca:

11 mii. Si dumneavoastra considerati ca aceste interdictii vor conduce la imbunatatirea executarii hotaririlor judecatoresti?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sint convins ca impunerea interdictiei influenteaza asupra executarii hotaririlor judecatoresti. Poate pentru multi va suna neasteptat, dar aceste interdictii sint stipulate si astazi, deoarece Codul de executare permite executorilor judecatoresti sa stabileasca interdictiile necesare pentru a asigura executarea.

Insa, tinind cont de faptul ca, conform unei decizii exprese a Curtii Europene, se cere ca impunerea interdictiilor sa nu rezulte din texte de lege, ci sa fie expres stipulata. In acest context, noi venim cu aceasta propunere. Vreau sa... si in cadrul comisiei au fost, au avut loc discutii foarte profunde asupra problemei si noi am mentionat ca exista hotariri judecatoresti care, fara prezenta persoanei nu pot fi executate, deoarece hotarirea judecatoreasca impune persoanei sa intreprinda anumite actiuni, actiuni care nu pot fi suplinite de catre un organ al statului.

 

Domnul Ion Plesca:

Si considerati ca este corect ca un sef al oficiului de executare sa aplice aceste interdictii, nu ar fi mai bine ca instanta de judecata?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu deja am mentionat in raport ca nu este conceptual important pentru noi. Sint posibile doua abordari: fie stipularea, impunerea interdictiei de catre seful oficiului sau eventual de un alt organ administrativ cu un control imediat judecatoresc sau impunerea de catre instanta judecatoreasca. Noi, initial, am venit cu propunerea ca aceasta interdictie sa fie impusa prin decizia, printr-o incheiere a sefului oficiului care, conform Codului de executare, se contesta in instanta judecatoreasca.

Dar cred ca este absolut logica propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si poate fi acceptata. Pentru noi nu este, nu ne va impiedica in ceea ce priveste ineficienta asigurarii executarii si de aceea, pentru lectura a doua, deja in raportul Comisiei se prevede ca aceasta interdictie sa fie impusa printr-o incheiere a instantei judecatoresti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

In debutul interventiei dumneavoastra ati spus ca ati studiat, ati efectuat un studiu amplu si ati examinat experienta altor tari in raport cu aceasta initiativa legislativa, acest proiect de lege care, intr-un fel, trebuie sa recunoastem, are un caracter restrictiv si ingradeste anumite drepturi ale cetatenilor Republicii Moldova si poate fi atacata si in instanta. Dar puteti sa invocati care sint acele experiente care v-au servit in calitate de exemplu, care sint tarile unde se aplica aceasta prevedere.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu am acum toata informatia sub mina, dar in nota informativa se face trimitere la o...

 

 

Domnul Ion Varta:

N-ati dat nici o tara?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este tara Bulgaria.

 

Domnul Ion Varta:

Bulgaria, doar Bulgaria. Ati spus ca amplu, ati efectuat un studiu amplu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi am facut o analiza ampla, am spus, a practicii, dar nu am reprodus-o pe toata aici. Dar am reprodus in nota informativa sintagme din hotarirea Curtii Europene, in care am mentionat expres ca limitarea acestui drept este conforma Conventiei Europene.

 

Domnul Ion Varta:

Eu va intrebam.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si a stabilit...

 

Domnul Ion Varta:

Care sint tarile in care functioneaza o asemenea prevedere, dati-mi citeva exemple.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu acum nu pot sa numesc o tara anume, pentru ca eu risc sa gresesc care sint tarile.

 

Domnul Marian Lupu:

Lectura a doua o sa vina cu o lista Guvernul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dupa cum bine va dati seama, este vorba de limitarea unui drept fundamental al cetatenilor, dreptul la libera circulatie. Dupa cum nu cred ca dispuneti de asemenea date, dar, in general, putem sa tragem concluzia ca majoritatea nu se indeplinesc nu de aceea ca executorul judecatoresc nu poate indeplini avind bunuri persoana, dar din lipsa de bunuri. Aceasta e situatia Republicii Moldova, specificul national ca noi nu avem nimic, acei care trebuie sa plateasca, au numai acei care nu vor sa plateasca.

De aceea, va intreb: este oare oportun o asa modificare in cazul in care cetatenii Republicii Moldova aspira cit mai mult sa plece peste hotare sa isi capete un bun, sa capete un ban sa plateasca? Este oare in favoarea celor de care aveti dumneavoastra foarte mare grija sau lasa-l sa stea aici si sa bea coniac sau rachiu contrafacut si sa dee duba si sa nu mai plateasca nimic.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Indiscutabil, va fi un abuz din partea acelor care vor impune interdictii in cazul mentionat de dumneavoastra. Si daca ne referim la textul de lege care prevede expres ca interdictia poate fi impusa doar in cazul in care plecarea persoanei va face imposibila sau dificila executarea, in masura in care se considera ca aceste sintagme nu asigura o garantie suficienta, eficienta pentru lectura a doua noi putem stipula expres, dar de aici rezulta clar ca interdictia poate fi impusa doar daca in incheierea celui care impune interdictia, fie acesta seful oficiului sau instanta judecatoreasca, se va mentiona de ce plecarea persoanei va face imposibila sau dificila executarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Esanu,

Intr-adevar, uitati-va, de mai multe ori, structurile statului argumenteaza: nu pot intoarce depunerile pentru ca nu exista crestere economica si banii disponibili, nu-si onoreaza... si cunoasteti decizia Curtii Supreme de Justitie in cazul
ASITO-ului ca desfac contractele pentru ca asa s-a intimplat si nu exista bani la stat ca sa plateasca. Dar in acest caz, cind e vorba, de exemplu, de persoane sau de agenti economici, vad ca placa se intoarce.

Deci, intr-un fel, nu considerati ca este o abordare selectiva si inechitabila, unilaterala si, de fapt, as vrea sa va mai intreb ceva. De obicei, medicii, in cazul unei maladii, recomanda orez si zeama de orez, dumneavoastra nu cunoasteti: pentru inabstinenta verbala ce medicamente pot fi aplicate? Fiindca am impresia ca suferiti de aceasta maladie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Domnule ministru,

Prima intrebare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

La partea daca nu este o abordare diferita, din textul propus in cazul in care acei care il citesc au capacitatea de a intelege continutul lui, rezulta cu certitudine ca in cazul in care persoana se afla in incapacitate de plata, norma respectiva nu va avea fata de ea absolut nici un efect juridic.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza. Deci la acest proiect au fost prezentate avizele pozitive a comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Ca rezultat al dezbaterilor acestui proiect, Comisia a ajuns la concluzia asupra urmatoarelor momente de ordin conceptual.

Prima. Aplicarea interdictiei in privinta debitorului se propune a fi pusa in sarcina instantei judecatoresti, asigurind astfel principiul examinarii impartiale a problemei respective. De asemenea, Comisia propune ca termenul acestei restrictii sa fie limitat nu cu 12 luni, dar pina la 3 luni.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Pentru lectura a doua noi vom veni cu amendamentele respective.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4181. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4181 este aprobat in prima lectura.

Acum avem inca doua proiecte: nr.4247, nr.4482.

Stimati colegi,

Vreau sa va consult: sint doua proiecte care imi par a fi conexe. Avem acelasi raportor in persoana domnului viceministru al justitiei Nicolae Esanu, avem aceeasi comisie si foarte bine ca se accepta.

Domnule Esanu,

Rog sa prezentati proiectele nr.4247 si nr.4482. Dupa aceea va urma prezentarea rapoartelor asupra ambelor proiecte de catre Comisie.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Primul proiect, proiectul nr.4247 supus atentiei dumneavoastra vine sa amendeze Legea cu privire la expertiza judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale si Codul de procedura penala.

In partea ce se refera la efectuarea expertizelor judiciare si de catre persoanele care au fost atestate in modul stabilit, dar nu sint angajate ale unor institutii de expertiza de catre stat, si in Codul de procedura penala se propune de a stipula ca examinarea cererilor privind asigurarea masurilor de constringere cu caracter medical sa fie... examinarea cererilor sa se faca cu participarea persoanelor interesate si in baza avizului institutiei medicale si doar in cazul in care instanta va considera ca este imperios necesara cu participarea reprezentantului comisiei medicale care a dat concluzia.

Acest amendament este necesar, deoarece, fizic, nu este posibila participarea expertilor la examinarea tuturor cauzelor si acest lucru nu este absolut necesar. Si, de fapt, si practica internationala nu cunoaste participarea reprezentantului comisiei medicale la examinarea tuturor cauzelor.

Proiectul al doilea vine sa aduca in concordanta legislatia in vigoare cu amendamentele introduse de catre Parlament in Legea cu privire la avocatii parlamentari in partea ce se refera la instituirea mecanismului national de protectie impotriva torturii. Nu exista amendamente de ordin conceptual.

Rugam sa sustineti proiectele prezentate.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari la aceste doua proiecte? Nu sint.

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul nr.4247 a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens modificarea si completarea unor acte legislative. Astfel, prevederea Legii cu privire la expertiza judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale si Codul de procedura penala vor fi aduse in concordanta, totodata fiind excluse contradictiile din unele reglementari. Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, careva amendamente si propuneri nefiind inaintate.

In temeiul celor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si aprobarea proiectului in prima lectura si, daca nu sint careva obiectii adoptarea in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule Zagorodnii. Acesta a fost doar un proiect, da? Bine, celalalt.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat, nr.4482, si a constatat urmatoarele. Proiectul este initiativa legislativa a Guvernului si are ca scop aducerea in concordanta a unor acte legislative, prevederile Legii nr.200 din 28 iulie 2007 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatii parlamentari.

Astfel, modificarea si completarea Legii cu privire la expertiza judiciara, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale, Codului de procedura penala, Codului de executare, Legii cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului si Legii cu privire la exercitarea profesiei de medic vor contribui la aplicarea mecanismului national de prevenire a torturii, vor permite accesul avocatilor parlamentari si membrilor consiliului consultativ in locurile unde se detin persoanele private de libertate.

De asemenea, proiectul de lege va contribui la exercitarea si altor atributii in cadrul prevenirii si asigurarii protectiei persoanelor impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.

Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus completarea articolelor 4 si 5 ca solicitarea avocatului parlamentar de prezentare a informatiei cu caracter medical sa fie in forma scrisa. Propunerea este inoportuna, deoarece, de regula, solicitarea sau cererea se prezinta in scris. Comisia a acceptat propunerea Directiei juridice, care are un caracter de concretizare a normei.

In temeiul celor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si aprobarea proiectului in prima lectura si, daca nu sint obiectii, si adoptarea acestuia in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu.

Multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.4247, aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4247 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile parlamentare, lectura a doua, de acord? De acord.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 6.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4247 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul nr.4482, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4482 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua, fractiunile, de acord?

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua. Rog sa votati

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4482 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Ora 11 si 59 de minute, practic ora 12.00. Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul Smintina, vicedirector general al Agentiei Sportului, pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului deputat Vladimir Filat cu privire la reconstructia Stadionului Republican.

Domnul Smintina, aveti cuvintul.

 

Domnul Vadim Smintina vicedirector general al Agentiei Sportului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Agentia Sportului prezinta datele privind evoluarea proiectelor de constructie a Stadionului Republican si a complexului Stadionului Central expediat la interpelarea deputatului Vladimir Filat.

Voi propune pentru dumneavoastra separarea acestor intrebari: una fata de alta si informarea intr-o forma cronologica. In principal, ma voi referi la proiectul Stadionului Republican.

Dupa adoptarea Hotaririi Guvernului nr.1170 din 13 octombrie 2006 beneficiar al reconstructiei Stadionului Republican a fost numita Federatia Moldoveneasca de Fotbal. Pentru acest lucru a fost format grupul sub conducerea persoanelor din conducerea de virf a tarii, careia i-au fost stabilite etapele si actiunile principale pentru realizarea proiectului de reconstructie a Stadionului Republican.

Ulterior, in vara anului 2007, a fost obtinuta autorizatia de desfiintare a tribunelor complexului Stadionului Republican si a inceput procesul de demolare a vechilor constructii ale stadionului, realizat de intreprinderea autohtona Basconlux SRL. Totodata, Federatia de Fotbal a refuzat semnarea contractului de intentii privind reconstructia Stadionului Republican pina la eliberarea lotului de toti proprietarii privati, situati in perimetrul Stadionului Republican.

Concomitent, Agentia Sportului a obtinut si a inregistrat in registrul bunurilor imobile titlul de autentificare a dreptului detinatorului de teren pe numele Agentiei Sportului. Ulterior, a fost finisata demolarea constructiilor vechi ale Stadionului Republican, iar bunurile obtinute in urma demolarii, dupa efectuarea evaluarii lor, au fost transmise institutiilor sportive, conform solicitarii, inclusiv dupa recomandarile Federatiei Moldovenesti de Fotbal.

A fost creata Comisia de cercetare prealabila pentru declararea utilitatii publice a obiectelor exproprierii aflate pe Stadionul Republican. Totodata, lotul de teren al Stadionului Republican a fost evaluat de Intreprinderea de Stat Evaluare si Audit. Ulterior, au fost achitate toate datoriile istorice ale Societatii pe actiuni Stadionul republican.

Mai apoi, in procesul de lucru a fost prezentat proiectul acordului privind asocierea Federatiei Moldovenesti de Fotbal, iar dupa demolarea Stadionului Republican, Federatia Moldovenesti de Fotbal a refuzat semnarea contractului de asociere cu privire la constructia Stadionului Republican.

In acest context, dupa evenimentele mentionate, in octombrie 2007, a fost modificata Hotarirea Guvernului nr.1170, unde Federatiei Moldovenesti de Fotbal i-a fost retras dreptul de beneficiar de reconstructie a Stadionului Republican. La momentul actual, au fost definitivate si coordonate cerintele tehnice de constructie a Stadionului Republican in conformitate cu cerintele FIFA si UEFA, iar in urma deplasarii de serviciu peste hotare a fost confirmata intentia partenerilor straini de a colabora cu Guvernul Republicii Moldova in vederea constructiei Stadionului Republican. Aceasta este informatia cu privire la proiectul Stadionului Republican.

In ceea ce urmeaza, ma voi referi la proiectul Stadionului Central. In urma propunerilor Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, la 18 mai 2006, prin Hotarirea Guvernului nr.530 cu privire la proiectarea si constructia Stadionului Central in municipiul Chisinau, beneficiar al constructiei a fost numita Primaria municipiului Chisinau. Constructia Stadionului Central urma sa se desfasoare in perimetrul strazilor Tudor Vladimirescu, Calea Orheiului si Bulbocica.

In continuare, voi prezenta informatia privind dificultatile si blocajele care au existat in realizarea proiectului mentionat. Conform prevederilor Hotaririi nr.530 cu privire la proiectarea si constructia Stadionului Central, Primaria municipiului Chisinau, din momentul adoptarii hotaririi urma, in timp de zece zile, sa prezinte Guvernului spre aprobare planul urbanistic zonal preliminar pentru amplasarea Complexului Stadionului Central. Iar in 30 de zile urma sa organizeze tenderul pentru selectarea antreprenorilor si elaborarii documentatiei de proiect pentru constructia obiectivului.

Ulterior, urma sa prezinte Guvernului spre aprobare un plan de actiuni concret si eficient privind asigurarea proiectarii si constructiei obiectivului Stadionului Central. Pina in prezent, obiectivele mentionate nu au fost realizate, iar lotul de pamint pe care urmeaza a fi edificat complexul este proprietate a administratiei publice locale. Prin urmare, conform Legii Republicii Moldova nr.523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale transmiterea acestuia in proprietatea statului urmeaza a fi efectuata in baza hotaririi Consiliului municipal Chisinau.

Terenul solicitat pentru amplasarea complexului este destinat, prin documente urbanistice, pentru constructia de locuinte. Mai apoi, prin Hotarirea Guvernului nr.777 din 3 iulie 2007 Agentia Sportului a fost investita cu dreptul de a identifica si a selecta investitorul prin intermediul tratativelor directe. In momentul da fata, ofertele comerciale, prezentate de potentialii parteneri, au fost avizate negativ de autoritatile publice implicate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu am inteles informatia.

Va multumesc foarte mult, domnule vicedirector.

O intrebare de fond, mi se pare in ambele cazuri. Guvernul, Agentia, nu am auzit niciodata sa mentionati o procedura foarte importanta in procesul respectiv in baza concursurilor deschise, a fost selectata intreprinderea care a demolat. In baza concursurilor deschise urmeaza sa fie selectati investitorii s.a.m.d. Eu prima data aud, este poate si greseala mea, o noutate ca ati fost investiti cu dreptul de a negocia direct un asemenea proiect de o atare anvergura. Noi o sa mai revenim.

Va multumesc, in orice caz, pentru informatie. Eu am clarificat ceea ce am avut de clarificat.

Si o scurta precizare. Eu cred ca stadionul de la circ nu trebuie atit de simplu de transmis ca si responsabilitate catre autoritatea publica locala. Cu totul altcineva a dat cu piciorul in mingea ceea de beton si a spus ca intr-un an ori ordin, ori altceva se va intimpla. Noi avem memorie buna si fixam ceea ce se intampla.

 

Domnul Vladimir Smintina:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova in conformitate cu articolele 122, 124 din Regulamentul Parlamentului, la care solicit un raspuns. Din ce considerente sint admise incalcari ale prevederilor Hotaririi Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 cu privire la conditiile de salarizare a persoanelor din unitatile bugetare in baza retelei tarifare unice, ce tin de salarizarea lucratorilor de creatie din cadrul Intreprinderii de Stat Filarmonica Nationala

Serghei Lunchevici, depistate in luna ianuarie 2008 de catre Inspectia Muncii, in urma controlului efectuat in temeiul petitiilor parvenite din partea salariatilor unitatii respective.

Ce masuri vor fi intreprinse in scopul inlaturarii integrale a tuturor incalcarilor drepturilor salariale ale lucratorilor de creatie din cadrul acestei unitati? Care este starea de lucruri in ansamblu privind respectarea Hotaririi nominalizate in toate unitatile bugetare de tara?

Raspunsul rog sa fie prezentat in scris si verbal in cadrul sedintei in plen al Parlamentului, conform prevederilor Regulamentului.

Si a doua intrebare, la fel este adresata Guvernului Republicii Moldova, ca rezultat al numeroaselor adresari ale cetatenilor in timpul audientelor si intilnirilor pe care le am, in care ne atentioneaza asupra faptului ca, pentru un numar mare de cetateni, nu este asigurat dreptul la un trai decent, conform articolului 47 din Constitutie. Multe familii au acumulat datorii enorme la plata serviciilor comunale, fiind in pericol de a fi lipsiti de apartamente. In special, este vorba de familiile cu copii si pensionari.

Situatia este cu atit mai grava cu cit aceasta problema persista si in familiile in care ambii soti sint incadrati in cimpul muncii. Salariile mici in sfera bugetara nu pot permite acoperirea cheltuielilor necesare unei familii pentru hrana si imbracaminte, nemaivorbind de serviciile comunale, al caror cost e in permanenta crestere. In acest context, adresez urmatoarea intrebare: cite familii au datorii la plata serviciilor comunale si care este suma acestor datorii? Care este structura acestor familii si ce intreprinde sau preconizeaza sa intreprinda Guvernul pentru a ameliora situatia acestor familii, sa le asigure posibilitatea de a-si achita de sine statator toate platile din salariile sau pensiile de care beneficiaza?

Raspuns la aceasta intrebare astept in plenul Parlamentului, conform Regulamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnule Cosarciuc,

Nu atit de frecvent va aflati la microfonul nr. 2.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

O intrebare adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Un grup de profesori de la Colegiului National de Viticultura si Vinificatie din Chisinau m-au sesizat in legatura cu faptul ca Agentia Moldova-Vin, incalcind flagrant legislatia in vigoare, a numit in functie de director al Colegiului si de director al Sectiei de Studii niste persoane care nu au nici merite, nici grade manageriale, nici grade didactice.

In conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea postului de director al institutiei de invatamint mediu de specialitate colegiu, Agentia Moldova-Vin urma sa organizeze un concurs pentru numirea in functie a directorilor colegiului mentionat. Rog, domnule Prim-ministru, sa interveniti pentru a elimina incalcarile legislatiei si actelor normative in vigoare, comise de conducerea Agentiei Moldova-Vin si de a restabili procedura legala de numire prin concurs a conducerii colegiului. Despre masurile intreprinse rog sa fiu informat in scris in termenele prevazute de legislatie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima intrebare o adresez domnului Nicolai Clima, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Prin Legea nr.185 din 26 iulie 2007, publicata in Monitorul Oficial la 31 august 2007 pe linga Consiliul Superior al Magistraturii a fost creata Inspectia Judecatoreasca, care are competenta de a verifica activitatea organizatorica a instantelor judecatoresti la efectuarea justitiei. Prin aceeasi lege, Parlamentul a propus Consiliului Superior al Magistraturii ca, in termen de trei luni de la data publicarii legii, acesta sa asigure alegerea inspectorilor judecatoresti, termen care a expirat la 31 noiembrie 2007.

Aproape jumatate de an a trecut, dar nici pina acum Inspectia Judecatoreasca nu a fost formata. Si aceasta in situatia in care aproape zi de zi Guvernul Republicii Moldova este sanctionat de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului cu mii si milioane de euro, inclusiv din motivul unei justitii ineficiente, nedrepte, unei justitii controlate de puterea comunista care, vorba lui Mihail Gorbaciov, danseaza polka-babocika cu Guvernul si seful statului.

In culoarele instantelor judecatoresti se vorbeste tot mai insistent ca Consiliul Superior al Magistraturii a pus talaghirul procesului de alegere a inspectorilor judecatoresti tocmai la comanda acelor cirmaci din umbra, din cladirea de peste drum de Parlament, carora a cita oara nu le plac candidaturile care si-au depus actele pentru a ocupa functiile respective.

Va rog, domnule Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, sa ma informati in termenele stabilite de Regulament, din ce motive se incalca termenele prevazute de lege si de ce se tergiverseaza crearea Inspectiei Judecatoresti pe linga Consiliul Superior al Magistraturii. Raspunsul il solicit in scris.

A doua intrebare o adresez domnului Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe si integrarii europene. Recent, la Conferinta de la Miunhen, dedicata problemelor de securitate, unde ati participat si dumneavoastra, domnule ministru, Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin si-a tinut discursul in fata sefilor de stat si ministrilor din peste 40 de state in limba rusa.

In aceeasi limba, rusa, seful statului a declarat ca se opune denumirii limbii moldovenesti in limba romana. Personal, in calitatea mea de cetatean si deputat al statului, asa-numit suveran si independent, Republica Moldova, m-am simtit umilit atunci cind am ascultat acest discurs.

Vreau sa va pun doua intrebari, domnule ministru: Prima intrebare: cum cadreaza cu uzantele diplomatice discursul unui sef de stat la o conferinta internationala, tinut in limba rusa, chiar si in cazul in care acesta nu cunoaste una din limbile europene utilizate traditional?

A doua intrebare: a participat la aceasta conferinta sau nu, in componenta delegatiei Republicii Moldova, un translator, vorbitor de limba engleza sau franceza si daca da, de ce nu s-a apelat la serviciile acestuia, pentru ca seful statului sa se poata exprima in dulcea lui limba moldoveneasca.

Luind in consideratie dragostea netarmurita a sefului statului fata de insemnele noastre nationale cum ar fi: imnul, stema, drapelul de stat, nu s-a pus oare, nu s-au dus oare consultatii cu participantii la aceasta conferinta, ca Imnul de Stat al Republicii Moldova sa devina , , ?

Raspuns, conform Regulamentului, rog sa fie dat in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

De la 2001 incoace primarii si alesii locali care nu fac pare din partidul de guvernamint sint tinta, vasazica, a tuturor intimidarilor si, cum doriti, huiduielilor s.a.m.d. Si aici as dori sa adresez intrebarea domnului ministru de interne: ce crima a comis primarul de Cimiseni Ghenadie Rabei, de i-a fost temei pentru a intenta dosar penal, a transmite in judecata si a-l condamna la 30 de zile de arest?

Eu, cred ca poate sint viziunile politice ale lui sau nu? Va rog, domnule ministru, sa-mi raspundeti in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, , , , , , . , , , 4242 , , , .

- , , , , .

.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

. . , - Spitalul raional Soroca, , , .

. 2007 , , . , , .

, . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am doua intrebari pe care i le adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Prima intrebare este: zilele acestea publicistul si redactorul-sef al ziarului Timpul a fost citat la Procuratura Generala, citesc pe faptul actiunilor intentionate indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale si religioase, articolul 346 din Codul penal.

Il intreb pe Procurorul General Valeriu Gurbulea, solicitindu-l pentru sedinta viitoare a Parlamentului cu un raport in plen: care e modul in care Procuratura Generala argumenteaza aceasta invinuire si care sint consecintele concrete, daca exista, ale declaratiei publice facute de Constantin Tanase?

In acelasi context al actiunilor intentionate indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale si religioase, articolul 346 din Codul penal, solicit ca Procurorul General sa vina in plenul Parlamentului si sa ne explice de ce Procuratura Generala nu s-a autosesizat in cazul afirmatiilor anticonstitutionale ale Presedintelui Voronin, care, incalcind Constitutia si Codul penal, a declarat ca nu este presedintele romanilor, adica a incalcat dreptul cetatenilor la tratament egal in societate.

Ma intereseaza de ce Procuratura Generala, care este obligata sa cerceteze abaterile penale, mai ales in cazul Presedintelui statului, de natura sa produca efecte absolut grave in raport cu cele false, inventate de Presedinte si de agentii guvernamentali cu privire la presa, nu a intentat un dosar penal comunistului Vladimir Voronin.

Solicit analiza declaratiilor lui Voronin sub aspectul legalitatii si constitutionalitatii lor si intreprinderea masurilor care se impun conform legii.

A doua intrebare este in legatura cu dosarul pierdut de Guvern in litigiul cu Oferta Plus SRL, prin care CEDO a obligat statul sa ii plateasca reclamantului peste 2 milioane si jumatate de euro. Ii solicit Procurorului General sa explice, in plenul Parlamentului, daca, in urma examinarii acestui dosar, s-au constatat ca actiunile ce au dus la incalcarea Conventiei pentru Drepturile Omului au fost facute intentionat ori din culpa grava sau daca in actiunile persoanelor vinovate de condamnare s-au constatat elemente constitutive ale infractiunii. Ma intereseaza in special:

Unu. Modul in care a fost instrumentat dosarul penal impotriva SRL Oferta Plus, pe care CEDO l-a declarat abuziv?

Doi. Modul in care a fost casata hotarirea judecatoreasca in folosul SRL Oferta Plus in anul 2004 de catre plenul Curtii Supreme de Justitie, declarata, de asemenea, ca abuziva de catre CEDO.

Astept raspuns in plenul Parlamentului, asa cum am spus.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima intrebare o adresez Guvernului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In data de 19 decembrie 2007, din partea Guvernului a venit in Parlamentul Republicii Moldova proiectul de Lege cu nr.4101, care prevedea schimbarea mecanismului de finantare a tratamentului persoanelor neasigurate medical, bolnave de boli social-conditionate, cum sint afectiunile oncologice maligne, infectia HIV/SIDA, boli psihice endogene, tuberculoza etc.

Dat fiind faptul ca acest proiect de lege a venit cu titlu in mod prioritar, Parlamentul a adoptat acest proiect in doua lecturi in data de 27 decembrie 2007. Din motivul nepromulgarii de catre Presedintele tarii, proiectul a fost remis Parlamentului si, ca rezultat, s-a creat o situatie incerta si complicata pentru aceasta categorie de pacienti de maladii social-conditionate.

Sintem deja la mijlocul lunii februarie si institutiile medico-sanitare publice ce trateaza acesti pacienti ramin fara acoperire financiara, iar asemenea situatii vor duce la perturbarea activitatii acestor institutii. Tin sa amintesc ca, la momentul adoptarii in lectura finala, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a mentionat in raportul sau necesitatea identificarii de catre Guvern a sursei financiare pentru tratamentul persoanelor mentionate.

In acest context, va rog, domnule Prim-ministru, sa fiu informata despre masurile intreprinse de catre Guvern pentru a solutiona operativ si pozitiv situatia creata. Raspunsul il astept in scris.

A doua intrebare este adresata Agentiei Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica, domnului director Stanislav Gordea. Recent, un operator de telefonie mobila a instalat doua emitatoare pe un fost turn de apa, situat pe teritoriul Combinatului Vitivinicol National-Vin din strada Grenoble 167, municipiul Chisinau.

In imediata apropiere a acestui turn, se afla mai multe blocuri de locuit cu
5 si, respectiv, 9 etaje. Locatarii acestor blocuri sint nemultumiti de faptul ca emitatoarele respective sint amplasate la nivelul blocurilor si indreptate in directia apartamentelor lor si, fiind situate la o distanta mai mica de 50 metri, sint in masura sa le afecteze sanatatea prin iradiere.

In acest context, domnule director, va solicit:

Unu. Sa ma informati despre cadrul normativ in domeniu, care reglementeaza conditiile si parametrii tehnici pe care trebuie sa le respecte operatorul de telefonie mobila la instalarea emitatoarelor.

Doi. Sa verificati, daca emitatoarele mentionate sint amplasate si directionate in mod regulamentar, fara a afecta sanatatea oamenilor.

Trei. In cazul depistarii abaterilor de la normele in vigoare sa luati masurile de rigoare.

Si patru. Sa ma informati in detaliu despre rezultatele verificarilor.

Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Recent, un grup de actionari ai Societatii pe Actiuni Atlant Carne din orasul Ungheni m-a informat despre unele actiuni ilegale care se produc in cadrul acestei societati, aflate in proces de insolvabilitate. Si anume, desi societatea dupa cum am mentionat, se afla in proces de insolvabilitate, directorul intreprinderii invocind necesitatea achitarii unor datorii debitoare si aplicind scheme frauduloase de desfasurare a licitatiei, cu implicarea executorului de judecata, a provocat stagnarea activitatii economice a intreprinderii. Mai mult decit atit, directorul a mai dispus transmiterea unei altei firme, pe linga bunurile materiale, realizate la licitatie, si alte bunuri materiale, care nu au fost scoase la licitatie si care sint proprietatea Societatii pe Actiuni Atlant Carne.

Fiind ingrijorati de actiunile de distrugere a cladirilor si bunurilor materiale ale societatii, actionarii au dorit sa ia cunostinta de starea cladirilor si a bunurilor materiale, dar incercarile lor au fost zadarnicite. Atit actionarilor, cit si administratorului insolvabilitatii, numit prin decizia judecatii, nu li s-a permis accesul pe teritoriul intreprinderii. In acest context, solicit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Procuraturii Generale si Ministerului Justitiei sa se autosesizeze si sa examineze de urgenta situatia creata la Societatea pe Actiuni Atlant Carne, cu prezentarea informatiei de rigoare, sa verifice legalitatea tuturor tranzactiilor de vinzare a patrimoniului si a activitatii directorului Societatii.

Adresez Guvernului urmatoarea intrebare: care sint motivele interzicerii de catre administratia zonei economice libere a accesului pe teritoriul intreprinderii a actionarilor si a administratorului insolvabilitatii?

Pe data de 21 ianuarie 2008, in orasul Ungheni, a avut loc un miting de protest petrecut de posesorii de patenta, la care au participat citeva sute de posesorii de patente si care au adresat o declaratie pe numele Parlamentului, pe care vreau sa o inminez conducerii Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Fac aceasta interpelare, deoarece saptamina trecuta, de la acest microfon au fost aduse acuzatii, din punctul meu de vedere grave, la adresa conducerii raionului Soroca, cit si la adresa domnului primar al orasului Soroca Victor Sau. O scurta precizare. La sapte minute de la producerea gravului accident din orasul Soroca, domnul primar Sau a fost alaturi de locatari, a fost in acel bloc si a participat in modul cel mai direct la inlaturarea consecintelor acestui accident. Tarlev, din cite tin minte, era la Chisinau, dormea, probabil, la acea ora.

Acum interpelarea directa. Rog institutiile abilitate ale Guvernului sa se autosesizeze din declaratia facuta saptamina trecuta in Parlamentul Republicii Moldova, sa verifice invinuirile aduse conducerii raionului Soroca, deci primarului orasului Soroca. Si asupra acestui rezultat sa fim informati noi, deputatii, acei care am auzit in plenul Parlamentului acuzatiile respective.

Va multumesc foarte frumos si lucrul acesta nu este facut pentru replici, este o cerinta absolut normala si logica.

Mersi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Recent, la CEDO din nou Republica Moldova a pierdut un dosar inaintat de Oferta Plus, o firma care, in anii 1997 1998, s-a ocupat de importarea energiei electrice in Republica Moldova. Si eu ma adresez catre Procuratura Generala cu intrebarea: cine, in momentul dat din Guvern se ocupa cu aceste probleme? De ce? Am spus 1997 1998. Deci cine contracta aceasta energie ca sa fie prin aceasta firma si care sint persoanele responsabile pentru ca s-a intimplat acest lucru?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Intrebarea mea vizeaza accidentul de munca soldat cu decesul unui tinar angajat la Firma de Constructie Basconslux, din cauza ca nu s-a respectat securitatea muncii, fapt stabilit de catre Inspectia Muncii, accident produs inca pe 23 iulie 2008. In raspunsul la interpelarea adresata Procuraturii... 2007, cer scuze. In raspunsul la interpelarea adresata Procuraturii Generale se mentioneaza, citez: La 29 noiembrie 2007, invinuitilor le-au fost inminate copiile rechizitoriului si cauza penala urma sa fie expediata in instanta de judecata, insa, din considerentele efectuarii superficiale a urmaririi penale, rechizitoriul nu a fost confirmat, iar urmarirea penala a fost reluata, fiind dispusa efectuarea unei expertize suplimentare.

Intrebarea mea este: care sint sanctiunile fata de persoanele care se fac vinovate in efectuarea superficiala a urmaririi penale. De ce se tergiverseaza efectuarea expertizei suplimentare pentru stabilirea vinei celor implicati in acest accident cu consecinte dramatice pentru familia Coronciuc, fapt care ii permite directorului firmei de constructii, domnului Madan sa nu se conformeze normelor legale privind repararea pagubei materiale si indemnizatiei unice a familiei decedatului.

Mentionez ca acest accident s-a produs, dupa cum am mentionat inca in luna iulie, iar expertiza declarata superficiala in luna noiembrie. De atunci pina acum s-au scurs aproape trei luni de zile. Solicit Procuraturii Generale sa urgenteze examinarea acestui caz.

Multumesc.

Raspunsul ii astept in versiune scrisa.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Am o intrebare, mai intii, pentru Procurorul General si Serviciul de Informatii si Securitate. Am fost sesizat de mai multe ori in legatura cu faptul ca unele partide noi aparute cauta sa-si extinda rindurile in teritoriu prin coruperea membrilor altor partide. As vrea ca aceste doua organe ale statului sa verifice aceste stari de lucruri si sa ma informeze in scris daca exista asemenea fapte.

A doua interpelare este adresata Guvernului, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si Procurorului General. La solicitarea unui numar important de locuitori ai satului Firladeni, raionul Causeni, ieri, m-am deplasat in aceasta localitate, unde am fost sesizat in legatura cu problemele cu care se confrunta acesti cetateni dupa instalarea postului vamal intern la intrarea in sat pe drumul ce leaga aceasta localitate cu orasul Bender. Acesta a fost instalat si functioneaza in baza Regulamentului privind transportarea marfurilor prin posturile vamale interne de control, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.792 din 8 iulie 2004, desi aceasta hotarire a fost adoptata in scopul eficientizarii activitatii organelor vamale si al inlaturarii dificultatilor de ordin social-politic ce pot aparea in procesul efectuarii controlului vamal al marfurilor transportate din raioanele de est. In cadrul intilnirii cu cetatenii de ieri, dar si in urma vizitarii postului vamal de linga Firladeni, am constatat stari de violare grava a drepturilor constitutionale ale locuitorilor din acest stat. Oamenii s-au plins de faptul ca nu pot circula liber pe drumul ce leaga localitatea lor si orasul Bender, care se afla la o distanta de numai 6 km.

In afara de faptul ca sint supusi controlului ilegal de postul vamal separatist, aflat la marginea localitatii Gisca, care le percepe o taxa ilegala de trecere, ei sint nevoiti sa suporte controlul umilitor la postul vamal intern al Republicii Moldova, care este un adevarat calvar pentru ei. Vamesii de acolo le percep in mod arbitrar, la bunul plac taxe pentru orice marfa cu care se indreapta spre casa cetatenii, care au facut cumparaturi la Tighina, ori si-au vizitat rudele, care le-au facut in dar anumite lucruri.

La 6 ianuarie anul curent, cetateanul Munteanu Vitalie si-a dus frigiderul la reparatie la Bender. La intoarcere spre casa a platit vamesilor suma de 100 de lei, fara nici o explicatie sau vreun document. La 6 februarie curent, sase cetateni din Firladeni: Valeriu Cucovici, Gheorghe Moraru, Sergiu Apetrei, Sergiu Costetchi, Mihail Plesca si Petru Petrov, cu doua masini, au transportat deseuri de la un santier de constructii din Bender, pentru a indrepta cit de cit drumul din mahalaua in care locuiesc.

Au facut 10 curse, vamesii le-au cerut cite 280 de lei pentru fiecare cursa. Bineinteles, acei 6 barbati, care doreau cu orice pret sa astupe noroiul din mahalaua lor, s-au revoltat. Pina la urma, le-au dat vamesilor cite 20 de lei de fiecare masina numai ca sa ii lase in pace, desigur, fara a li se inmina vreo chitanta.

De asemenea, cetateanul Vitalie Osipenco, la data de 17 octombrie 2007,
1 noiembrie 2007, 16 octombrie 2007, 24 si 10 ianuarie 2008 si-a transportat acasa lemnul, pe care l-a cistigat in loc de leafa, lucrind la o intreprindere din Bender. A fost nevoit sa plateasca cite 300, cite 400, cite 500, chiar cite 600 de lei vamesilor, desi a prezentat toate actele necesare doveditoare de provenienta a acestei marfi.

Aseara am fost martorul cind un locuitor al satului Firladeni, fost luptator pentru integritatea Republicii Moldova, astepta ore intregi cu un frigider in caroseria masinii in preajma postului vamal intern de la Firladeni. Omul il cistigase ca salariu la un loc de munca la Tighina, nu avea bani cu ce sa plateasca taxa pe care le-o percepeau vamesii de la marginea satului.

Sint percepute taxe pentru productia proprie carata de pe loturile agricole, situate in vecinatatea nemijlocita a posturilor vamale interne de control, desi regulamentul mentionat prevede neimpozitarea acestora. Oamenii cer un singur lucru: mutarea acestui post vamal intern in alta parte, pentru a avea drum liber in orasul Bender si inapoi, intrucit distanta pina la Chisinau este de aproape 70 de kilometri din aceasta localitate, iar cea pina la Bender este de doar 6 kilometri, bineinteles, oamenii isi cauta de lucru in aceasta localitate.

Acestea fiind spuse, solicit Guvernului crearea unei comisii ad-hoc pentru examinarea tuturor problemelor expuse de locuitorii satului Firladeni in legatura cu functionarea postului vamal intern de acolo, in legatura cu abuzurile vamesilor si luarea masurilor imediate pentru mutarea postului in alta parte, astfel incit sa fie stopate toate starile de violare grava a drepturilor fundamentale ale locuitorilor din aceasta localitate.

De asemenea, solicit Guvernului sa revada hotarirea nominalizata si regulamentul pe care l-a adoptat si sa excluda de acolo toate prevederile care duc la incalcarea grava a drepturilor cetatenesti.

Acelasi lucru il cer Procurorului General, ii cer ca sa investigheze, sa verifice toate aceste fapte si sa ia toate masurile legale pentru curmarea starilor de ilegalitate in functionarea postului vamal de la Firladeni si sa traga la raspundere persoanele care se fac vinovate de comiterea ilegalitatilor.

Va multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Prima interpelare i-o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. Una din cele mai grave probleme cu care se confrunta, la ora actuala, societatea noastra este cresterea alarmanta a numarului de tineri care abandoneaza scoala. Este un fenomen extrem de ingrijorator.

In legatura cu aceasta situatie anormala, solicit domnului Prim-ministru si domnului ministru al educatiei si tineretului informatia cu referire la numarul de copii si adolescenti care, la ora actuala, au decazut din cadrul procesului de scolarizare la scara nationala, dar si pe raioane, cu cifre concrete si un tablou care ar cuprinde ultimii 5 ani.

Ar fi bine ca sa fie evidentiate tendintele care se manifesta, la ora actuala, in acest domeniu. Exista o crestere sau o descrestere si masurile pe care le-au adoptat responsabilii din Guvern pentru a anihila acest fenomen negativ, strategiile adoptate de Guvern si rezultatele obtinute. Cine sint responsabilii pentru ineficienta demonstrata pina in prezent in acest domeniu?

A doua interpelare i-o adresez domnului Vasile Tarlev si ea se refera la efectele cataclismelor naturale din 2007, care au afectat cumplit agricultura si economia noastra nationala, in general. Stim foarte bine, au fost inregistrate pierderi enorme de ordin financiar, material. In una din ultimele interpelari din sesiunea precedenta m-am referit si la sacrificarea in masa a vitelor. Dupa datele oficiale, furnizate de responsabilii din cadrul Guvernului, am inteles ca cifra este una absolut alarmanta, in jur de 30% din septelul vitelor a fost sacrificat in perioada acestei secete cumplite.

In acest context, solicit Executivului informatia cu referire la politicile aplicate pentru a diminua efectele negative care s-au inregistrat in urma acestei secete in domeniul zootehnic si care au fost aceste masuri. Si care sint rezultatele pe care le-au atins, care sint mijloacele stimulatorii aplicate de Guvern pentru a cointeresa detinatorii de vite pentru inregistrarea unei cresteri si lichidarea acestor pierderi enorme pe care le-a inregistrat Guvernul.

De asemenea, in acelasi context, as solicita si informatia cu referire la sanctionarea acelor persoane, care, in perioada secetei, au recurs la metode absolut indecente si au determinat multi producatori sa-si vinda vitele sacrificate la preturi absolut derizorii, s-au inregistrat pierderi enorme.

De aceea, ar fi bine ca sa avem aceasta informatie. Atunci nu mi s-a oferit respectiva informatie, fiindca am cerut sa fie identificate aceste persoane, sa fie sanctionate, iar responsabilii din cadrul administratiei publice locale sa gaseasca solutii pentru a compensa aceste pierderi pe care le-au inregistrat taranii. Deci solicit o informatie cu referire la aceasta sesizare pe care am formulat-o mai inainte.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc, stimata doamna Presedinte.

Solicit de la Guvernul Republicii Moldova un raspuns clar in ceea ce priveste din ce consideram ca Ministerul Administratiei Publice, cit si Ministerul Finantelor au emis o circulara pe data de 28 luna intii 2008, care si-a asumat talmacirea Legii cu privire la administratia publica locala, cit si la serviciul public privind plata indemnizatiilor unice ale functionarilor publici. Deoarece, conform legislatiei, aceasta este prerogativa Parlamentului, solicit raspunsul in plenul Parlamentului privind emisia acestei circulare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vin cu o intrebare pe care o adresez domnului ministru al educatiei si tineretului din Republica Moldova Victor Tvircun si caruia ii solicit prezenta personala aici, in sala de sedinte a Parlamentului, pentru joia viitoare, pentru a ne explica urmatorul lucru: care este situatia invatamintului istoric din Republica Moldova. Ma refer la situatia invatamintului istoric, in general, dar si la urmatorul lucru. Este vorba despre manualele de istorie care au fost editate pentru clasele de liceu, clasele a XI-a si a XII-a. Din reportajele televizate cunoastem doar faptul ca aceste manuale, mai ales cele de clasa a XI-a, sint stocate la Ministerul Educatiei si Tineretului, dar intr-una din vizitele mele in scoala, in unele scoli am vazut acest manual pe masa profesorului.

Sa vedem care este situatia reala. Iar in ceea ce priveste manualele pentru clasele a XII-a de liceu, se spune ca ele sint: fie ca ar fi stocate la Ministerul Educatiei si Tineretului, fie ca ar fi trimise la topit.

Deci trebuie sa cunoastem care este realitatea. Daca au fost sanctionate persoanele care s-au facut vinovate de delapidarea banilor publici in ceea ce priveste editarea acestor manuale netrebuincioase, sa zic asa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Prima intrebare este adresata domnului ministru al finantelor Mihail Pop. In cadrul intilnirilor cu cetatenii din raioanele Causeni, Nisporeni, Anenii Noi, Straseni si Stefan Voda, participantii la conflictul armat din anul 1992 au adus critici dure la adresa Guvernului si Ministerului Finantelor, care se fac vinovati, in opinia lor, de faptul ca, pe parcursul mai multor ani, acestei categorii de cetateni nu li s-au achitat indemnizatii la pensii de circa 400 de lei lunar, chiar si in detrimentul faptului ca multi dintre ei s-au adresat in instanta de judecata.

Problema mentionata a fost abordata si in cadrul conferintei de presa din
13 februarie curent, organizata de un grup de veterani, care au aparat independenta si integritatea Republicii Moldova cu arma in mina si au semnalat ca statul le datoreaza de la 4 mii de lei pina la 15 mii de lei pentru fiecare persoana. In acest context, rog, stimate domnule ministru, sa fiu informat despre urmatoarele.

1. Care este suma datoriilor fata de acei care au luptat pentru independenta si integritatea Republicii Moldova in anul 1992, inclusiv pe municipii si raioane?

2. Care sint motivele ce au dus la formarea datoriilor de neachitare a indemnizatiilor?

3. Ce masuri ia Guvernul, Ministerul Finantelor pentru a-si onora obligatiunile de achitare a indemnizatiilor?

4. Care este termenul limita pentru achitarea acestor datorii?

Raspunsul il solicit, domnule ministru, sa fie prezentat in scris.

Va multumesc.

Intrebarea a doua este adresata conducerii Agentiei Sportului.

Stimati colegi,

Cunoastem ca, prin punctul 1 al Hotaririi Guvernului nr.985 din 30 august 2007, Baza sportiva Speranta din satul Capriana, raionul Straseni a fost inclusa in lista institutiilor care, prin contopire, s-au reorganizat in Centrul sportiv de pregatire a loturilor nationale din Republica Moldova. In acest context, rog sa-mi fie prezentata urmatoarea informatie.

1. Copiile de pe actele de constituire si inregistrare a Bazei sportive Speranta, precum si statele pe personal ale respectivei structuri, aprobate pentru anii 2006 si 2007.

2. Hotarirea Colegiului Agentiei Sportului cu argumentele de rigoare privind lichidarea Bazei sportive Speranta din satul Capriana, raionul Straseni si a altor institutii, subordonate Centrului sportiv de pregatire a loturilor nationale.

3. Calculele economico-financiare care au stat la baza propunerilor privind reorganizarea prin contopire a structurilor din subordine, precum si modalitatea transmiterii patrimoniului catre centrul nou-creat. Rog informatia sa-mi fie prezentata in scris. Si, domnul Cimili, va rog respectuos, ca, de data aceasta, sa raspunda, sa primesc un raspuns concret, si nu raspunsuri formale ca in cazurile precedente.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Adresez aceasta intrebare domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev si solicit o explicatie cu anumite precizari asupra planului de actiuni privind redresarea situatiei social-economice a localitatilor adiacente tronsonului de cale ferata Cahul-Giurgiulesti. Acest document, la prima vedere, demn de toata aprecierea, prevede constructia si proiectarea a mai multor unitati cu destinatie sociala, precum fintini arteziene, retele de apa potabila si canalizare, gradinite etc. in localitatile Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Colibas, Brinza, Valeni, Slobozia Mare, Cislita-Prut si Giurgiulesti.

Finantarea acestor lucrari urmeaza sa fie efectuata din bugetele locale, din contributia cetatenilor, din Fondul ecologic national si din bugetul de stat. Va rog, domnule Prim-ministru, sa-mi explicati, cum se va proceda din moment ce sumele respective nu sint prevazute in bugetul de stat pentru 2008. Valoarea acestora este de ordinul milioanelor, iar bugetele locale nu sint in stare sa acopere aceste cheltuieli. Solicit raspuns in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitari nu au fost inregistrate. Trecem la urmatoarea intrebare: declaratii.

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco. 5 minute.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ati vrea voi nu numai doua, dar chiar si jumatate de minut.

Declaratia Partidului National Liberal in legatura cu actele de persecutare a presei libere. Partidul National Liberal a sesizat, in repetate rinduri, societatea asupra pericolului ce planeaza asupra Republicii Moldova prin aflarea in continuare la guvernare a unui partid antidemocratic, antipopular, antinational, antiromanesc si antieuropean. PCRM si liderul sau antiroman Vladimir Voronin, un Presedinte invechit, perimat si obosit al statului nostru, in loc sa paraseasca scena politica pentru a evita tensiunile anului 2009, si-a indreptat toate eforturile spre a dezbina si mai mult societatea pe criteriu etnic.

El instiga, prin declaratii si afirmatii total iresponsabile, agentii guvernamentali contra Romaniei, contra romanilor, contra culturii si a limbii romane, contra istoriei romanilor. Scopul urmarit este de a reintra sigur in gratiile Moscovei, de a-si readuna electoratul dezorientat prin aliantele sale monstruoase cu zisii democrati si de a se mentine cu orice pret la putere ca sa nu nimereasca pe mina justitiei. Din exact aceasta cauza, in Republica Moldova este suprimata libertatea de exprimare, lipseste spatiul public de discutii, nu exista o televiziune cu adevarat publica, oamenii nu beneficiaza de principiul pluralismului de opinii si politic, articolul 5 din Constitutie, in ajunul alegerilor generale.

Pentru aceasta, presa asociata, Uniunea jurnalistilor a organizat un spatiu de dezbateri libere in scuarul Operei Nationale, unde fiecare isi poate spune opinia despre situatia din societate si comportamentul politicienilor, al presei, al institutiilor statului. Obisnuiti sa controleze totul ce misca in stat in ultimii sapte ani, bolsevicii nostri capitalisti au intrat in panica si isterizeaza prin manipulare populatia in legatura cu niste firesti judecati de valoare, expuse de liderii de opinie, de repurtati ziaristi, de patrioti, pe care ii intereseaza viitorul acestei palme de pamint romanesc, de care nu mai contenesc sa-si bata joc succesorii regimului stalinist, succesori, pentru ca au ajuns pina sa declare pentru Rusia via inima Europei, ca nu se dezic de trecutul lor criminal comunist.

Astfel, scandalul, provocat de Procuratura Generala, in mod evident la indicatia Presedintiei, impotriva publicistului, redactorului-sef al ziarului Timpul Constantin Tanase, are menirea sa instige spiritele antiromanesti, anti NATO, distragind atentia cetatenilor de la esecurile guvernarii de aproape zece ani, de cind comunistii au majoritate antireformatoare in Parlament. In loc sa se ocupe de sumedenia de probleme ce ii coplesesc pe sarmanii oameni, comunistii, incapabili de bine, se ocupa de purtarea acestora pe la politie, prin instante de judecata, deschid in serie dosare penale opozitiei si presei neaflate in serviciul guvernarii antieuropene.

Dosarul penal intentat lui Tanase este un exemplu de dementa comunista, care face uz metodic de toate pirghiile de stat pentru a cistiga alegerile prin impartirea, cel putin in doua, a societatii moldovenesti. Tanase lupta impreuna cu partidele democratice pentru scoaterea statului nostru din sfera de influenta rusa, pentru retragerea neconditionata a trupelor rusesti, pentru aderarea la NATO, adica pentru legalitate, stat de drept, libertate de gindire si de exprimare.

Partidul National Liberal este profund ingrijorat de manifestarile criminale ale structurilor de stat si ii cheama pe angajatii acestora sa manifeste demnitate profesionala, intelectuala si nationala, de a nu urma comenzile politice ale celor care sint pe duca. Dimpotriva, sa ajute, prin respectarea legii, la apropierea acestei clipe mult asteptate de majoritatea populatiei si de partenerii nostri occidentali. Numai prin lupta comuna, directa si indirecta vom reusi sa iesim din sfera de influenta ruseasca, vom putea intra in NATO si in UE, ne vom recapata drumul spre civilizatie prin atasamentul la valorile nationale si ale democratiei liberale.

Daca Voronin si clica sa nu se vor opri si vor continua sa persecute opozitia si presa libera, amintim cetatenilor nostri preambulul Declaratiei de Independenta a Statelor Unite ale Americei, preambul a carui paternitate apartine lui Thomas Jeferson, al treilea presedinte american, coautor al Declaratiei de Independenta, unul dintre parintii fondatori ai Statelor Unite, unul dintre principalii artizani ai limitarii puterii statului in sistemul constitutional american, promotor al liberalismului clasic. Este un preambul edificator pentru ceea ce se intimpla astazi in Republica Moldova.

Consideram ca adevaruri graitoare faptul ca toti oamenii s-au nascut egali, ca sint inzestrati de catre creator cu anumite drepturi inalienabile, ca prin acestea se numara dreptul la viata, la libertate si la cautarea fericirii, ca, pentru a asigura aceste drepturi, oamenii instituie guverne care isi deriva dreptele lor puteri din consimtamintul celor guvernati, ca ori de cite ori o forma de guvernare devine o primejdie pentru aceste teluri, este dreptul poporului sa o schimbe sau sa o aboleasca si sa instituie un nou guvern, bazat pe aceleasi principii si organizat in acele forme de exercitare a prerogativelor sale, care i se vor parea cele mai nimerite sa garanteze acestui popor siguranta si fericirea.

 

Doamna Maria Postoico:

Timpul.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Imediat termin. Partidul National Liberal regreta enorm ca fiece zi ne convinge de justetea afirmatiei expuse de mai multi politicieni si analisti, conform careia comunistii se lauda ca au venit la putere in Republica Moldova pe cale democratica, dar, din cite se vede tot mai clar, nu vor accepta sa si plece pe cale democratica. Cred ca revolutia oranj, evitata de comunisti cu ajutorul unor zisi democrati in 2005, s-ar putea sa aiba loc in anul 2009. Si imi pare foarte rau sa ajungem sa traim asemenea vremuri.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Filat. 5 minute.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In acest an, implinim 17 ani din momentul in care tara noastra a devenit stat independent, 17 ani din momentul in care am pornit pe calea reformelor democratice, implementarii si respectarii drepturilor omului.

Daca ne-am fi tinut de calea pe care am pornit-o in anul 1991, astazi Republica Moldova ar fi fost, cu certitudine, mai aproape de notiunea de stat de drept, stat unde cetateanul are drepturi si libertati. Din pacate, situatia in Republica Moldova, stat membru al Consiliului Europei de 13 ani si parte la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, tara care isi declara cu insistenta dorinta de a se integra in Uniunea Europeana este la acest capitol una catastrofala.

Ministerul de Interne, Procuratura Generala, Serviciul de Informatii si Securitate, sistemul judiciar, institutii care ar trebui sa asigure respectarea drepturilor omului nu fac decit inversul, indeplinind indicatii directe si, in ultimul timp, chiar deschise ale sefului statului. Aceste institutii incalca permanent si flagrant legislatia, drepturile si libertatile omului.

Drept rezultat avem ceea ce avem, deposedari de proprietati si afaceri prospere, dosare penale fabricate oponentilor politici, arestari ilegale, actiuni care au devenit deja obisnuinta pentru societatea noastra. Rasunatoarele dosare pierdute la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului au produs prejudicii morale si materiale nu doar agentilor economici, dar si intregii societati.

Ma intreb si va intreb si pe dumneavoastra: in aceste conditii, mai putem oare spera la investitii in tara noastra, dupa atita publicitate facuta in Europa cu aceste dosare si nu numai. Aceleasi metode staliniste sint utilizate si in raport cu adversarii politici. Arestarile ilegale ale domnilor Sarban, Palade, Turcan, Modirca, Gore si multi altii, presiuni exercitate prin intermediul dosarelor penale asupra domnilor Urechean, Formuzal, Andronic, sute de alte dosare intentate primarilor necomunisti, consilierilor, oamenilor de afaceri, ale caror pozitii difera de cea a comunistilor. Toate acestea se intimpla intr-o tara pretinsa democratica, unde locuiesc pretinsi oameni liberi cu drepturi respectate.

In acest an, care este unul preelectoral, in centrul atentiei masinariei represive se afla liderii partidelor de opozitie, mass-media independenta. Partidul Liberal Democrat din Moldova condamna cu vehementa actiunile organelor represive impotriva directorului publicatiei Timpul Constantin Tanase.

Nu reuseste seful statului sa dea indicatii fostului sau consilier si actul director al SIS-ului sa se ocupe mai serios de oponentii politici si de presa ca, imediat, un alt fost consilier prezidential si actual Procuror General intenteaza dosar penal unui ziarist notoriu, sub falsul pretext de atitudini xenofobe, de parca societatea nu ar cunoaste de unde vine adevarata xenofobie, adevarata ura fata de vecinii nostri, fata de cetatenii care nu impartasesc convingerile puterii.

In acest context, imi pun intrebarea: exista oare pe harta politica a Europei statul democratic, statul de drept Republica Moldova? Exista oare in acest stat institutii proprii unei democratii, cum ar fi Parlamentul, stimati colegi, puterea judecatoreasca, Curtea Constitutionala, Procuratura Generala sau toate acestea sint decorul primitiv al unui regim represiv?

Drept raspuns la aceasta intrebare o sa va dau un exemplu din propria experienta. Acum citeva luni, dupa mai multe zvonuri lansate de anumiti binevoitori democrati, precum ca eu as fi avut probleme cu justitia, am venit cu o scrisoare catre Procurorul General, cu solicitarea legala de a fi informat despre eventuala existenta a unor dosare sau a unor conflicte cu legea in Republica Moldova.

Desi legea obliga Procuratura Generala sa raspunda in termene legale, aceasta institutie a trecut intr-un mod obraznic cu vederea solicitarea mea. M-am vazut nevoit sa revin cu o solicitare repetata, la care mi se raspunde ca Procuratura nu este institutia care poate oferi asemenea informatii si, fiti atenti, persoanelor fizice. Si ca ar fi bine sa ma adresez Ministerului de Interne.

Nu vreau sa intru in detalii, insa aici ar fi trebuit sa fi fost un pic mai atenti. In orice caz, eu cunosc ce inseamna legislatia in Republica Moldova si aceasta obligatiune intra in atributiile functionale directe ale Procurorului General.

Despre ce fel de stat de drept mai putem vorbi, daca o institutie menita sa vegheze respectarea legilor intr-un singur raspuns incalca legea despre statutul deputatului si Regulamentul Parlamentului. Daca Procuratura Generala are o asemenea atitudine fata de un parlamentar, atunci nu pot sa imi dau seama ce se intimpla cind pe culoarele acestei institutii ajung cetatenii simpli.

Ideologii Partidului Comunistilor...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat...

 

Domnul Vladimir Filat:

... Un minut, va rog... incearca sa convinga ca toate invinuirile la adresa regimului sint inventate de opozitie si ca la noi, de fapt, infloreste democratia. Insa exista un organ impartial care da verdictul dictaturii de la Chisinau Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Toata lumea cunoaste faptul ca sintem campioni la numarul de condamnari, insa nimeni nici o data nu a intrat in esenta acestor condamnari. Situatia care a devenit una foarte relevanta din ultima decizie si nu vreau sa vorbesc sub aspectul cifrei respective...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

Nu sinteti fractiune sa facilitati de 7 minute. Eu va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint deputat, ati formaliza prea mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Ca toti ceilalti.

 

Domnul Vladimir Filat:

Insa eu vreau sa transmit un mesaj foarte clar. Dincolo de sumele pe care Guvernul le plateste din bugetul de stat, acest Guvern represiv, care a incalcat flagrant drepturile omului, mai are o obligatie: sa isi ceara public scuze fata de oamenii care au fost inchisi in afara prevederilor legale, deposedati intr-un mod obraznic s.a.m.d.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat...

 

Domnul Vladimir Filat:

Si inca un mesaj. Eu o sa vorbesc si fara microfon.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog...

Domnul Vladimir Filat:

Sa nu se uite ca timpul are o proprietate de a trece, iar timpurile se schimba si vin timpuri bune si rele pentru acei care au facut rele.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Neagu. Eu va rog, 5 minute.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc.

Onorata asistenta,

Anticipind ultima intilnire a lui V. Voronin cu Presedintele rus V. Putin, presa moscovita a expus conditiile pe care le pune Kremlinul Republicii Moldova pentru reglementarea conflictului transnistrean, una dintre care este neutralitatea permanenta a statului nostru si consfintirea acesteia nu numai in Constitutie, dar si printr-un acord international.

Intre timp, liderul de la Kremlin s-a incumetat sa il primeasca in audienta pe V. Voronin, iar opinia publica a fost informata despre aceasta intilnire destul de sumar. Au demarat apoi negocieri ruso-moldovenesti care, practic, sint duse in secret.

Si iata ca simbata, 9 februarie curent, Vladimir Voronin, luind cuvintul in cadrul conferintei pentru politici de securitate de la Munchen, anunta toata lumea, in limba rusa desigur, ca dinsul considera necesara recunoasterea internationala a neutralitatii Republicii Moldova printr-un acord semnat de Rusia, Ucraina, Statele Unite si Uniunea Europeana. In asa mod, o conditie pusa de Rusia Republicii Moldova este prezentata lumii intregi ca o initiativa a statului nostru.

Deci Rusia, care, timp de 14 ani, a nesocotit statutul nostru de tara neutra si isi mentine in continuare trupele de ocupatie pe teritoriul nostru, acum ne dicteaza, pe linga faptul ca avem neutralitate declarata in Constitutie si pe care, in anumite conditii, am putea s-o abandonam, sa mai avem si un acord international in acest sens. Mai direct vorbind, sa depindem de acum inainte pe veci de poftele imperiului de la rasarit.

Sintem revoltati de comportamentul lui Vladimir Voronin care, practic, s-a transformat in promotorul fidel al intereselor imperiale rusesti nu numai aici, in Republica Moldova, dar si pe arena internationala. Miscarea Actiunea Europeana considera ca retorica sterila prooccidentala a guvernarii comuniste serveste, de fapt, drept paravan pentru tradarea intereselor noastre nationale si urmareste readucerea Republicii Moldova in sfera de influenta a Rusiei.

Mimarea reformelor economice si politice, tergiversarea indeplinirii Planului de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, tratativele secrete duse cu Rusia, isteria romanofoba si antieuropeana declansata atit impotriva opozitiei, cit si impotriva Romaniei, tara membra a UE si NATO, atacurile impotriva Mitropoliei Basarabiei, derapajele antidemocratice, ingradirea drepturilor fundamentale cetatenesti, strangularea mass-mediei, cenzura impusa la posturile publice de radio si televiziune, transformarea Serviciului de Informatii si Securitate si a Ministrului Afacerilor Interne in politie politica au adus la indepartarea perspectivelor de integrare europeana si euroatlantica a Republicii Moldova, la erodarea imaginii si credibilitatii statului nostru in fata partenerilor occidentali. In acelasi timp, grupul de tari din Balcani, impreuna cu care se preconiza sa adere si Republica Moldova la Uniunea Europeana, a incheiat deja acorduri de asociere cu Uniunea Europeana si libera circulatie a cetatenilor acestor tari in spatiul senghen.

Miscarea Actiunea Europeana apreciaza actuala guvernare drept incapabila de a promova cursul european al statului nostru si considera ca doar o guvernare democratica, care ar rezulta in urma alegerilor din 2009, va putea reaseza Republica Moldova pe fagasul integrarii europene si euroatlantice. Numai aderarea la acest spatiu economic, politic si de securitate colectiva poate asigura Republicii Moldova o dezvoltare durabila, care sa aduca cetatenilor ei stabilitate si prosperitate.

Dind curs prevederilor sale de program si raspunzind aspiratiilor tot mai pronuntate ale populatiei de integrare in UE si NATO, Miscarea Actiunea Europeana considera ca Republica Moldova trebuie sa abandoneze conceptul pretinsei neutralitati in favoarea aderarii la cea mai puternica alianta politico-militara din lume Alianta Nord-atlantica, sa realizeze restructurarea fortelor armate ale Serviciului de Informatii si Securitate, ale politiei si sa recurga la ajustarea lor la standardele Aliantei, urmind sa fie initiate neintirziat negocieri privind aderarea la NATO.

Se stie ca nici o tara din fostul spatiu comunist nu a reusit sa devina membru al UE, inainte de a adera la NATO. Aceeasi regula este valabila si pentru Republica Moldova. Miscarea Actiunea Europeana cheama partidele politice, societatea civila, toti cetatenii Republicii Moldova sa contribuie, prin actiuni concrete si eforturi personale, la integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana si aderarea la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim si dumneavoastra, fiindca v-ati incadrat in timpul rezervat.

La microfonul central se invita domnul Lipcan. Numai o singura precizare. Dumneavoastra declaratia o faceti din partea personala, da, 5 minute atunci.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Cred ca reusesc.

Doamnelor si domnilor deputati,

Acum trei saptamini, in cadrul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, am propus sa includem in planul de activitate al Comisiei pentru sesiunea curenta, la capitolul audieri parlamentare, chestiunea privind raportul anual de activitate al Serviciului de Informatii si Securitate. Am invocat, in acest sens, atributia noastra de control parlamentar asupra sectorului de securitate al statului. Includerea pe agenda a acestei chestiuni ar fi fost si o consecinta logica a celor sase seminare desfasurate la aceasta tema in Parlament cu sprijinul partenerilor din Olanda si Elvetia.

Am specificat ca lipsa totala de transparenta in activitatea SIS-ului conduce la mentinerea in mentalitatea societatii a imaginii de monstru si sperietoare, pe care aceasta institutie a mostenit-o de la KGB-ul sovietic. Spre regret, majoritatea comunista din Comisie nu a acceptat audierea in plenul Parlamentului a raportului de activitate a SIS-ului. Constat, cu aceasta ocazie, caracterul formal si ineficient al subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SIS-ului, al carui membru sint. Existenta ei este doar un paravan prin care se mimeaza doar democratizarea la acest capitol.

Crearea subcomisiei a avut drept scop includerea, inducerea in eroare a structurilor europene care ne cer informarea sectorului securitatii. In realitate,
SIS-ul ramine sub influenta directa a conducerii politicii de virf. Iar indicatiile date de Vladimir Voronin la sedinta Colegiului SIS arata ca, cel putin pina la urmatoarele alegeri parlamentare, aceasta institutie va fi folosita ca instrument electoral al comunistilor, inclusiv drept bita impotriva oponentilor politici.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra si eu personal, ca reprezentant in Comisia parlamentara de profil, am atentionat in repetate rinduri asupra folosirii institutiilor de securitate ale statului in interese inguste de grup si de partid nu numai SIS-ul, dar si alte organe de drept, precum si Consiliul Suprem de Securitate al statului, care, prin esenta si statutul sau, este unul consultativ. Avind in vedere cele spuse mai sus, Fractiunea Alianta Moldova Noastra considera inoportuna aflarea reprezentantului sau in componenta subcomisiei pentru exercitarea controlului asupra activitatii Serviciului de Informatii si Securitate si declara, cu aceasta ocazie, ca, din acest moment, ma retrag din componenta acesteia.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor.

Dumneavoastra, domnule Bujor, din partea dumneavoastra? A fractiunii. Sapte minute atunci.

 

Domnul Leonid Bujor:

Avind in vedere ca deputatii majoritari din Partidul Comunistilor au obosit si nu sint in sala, numai cinci minute.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, eu v-am oferit microfonul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar eu am raspuns la intrebarea dumneavoastra, doamna Presedinte.

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi din opozitie,

Ma adresez anume catre dumneavoastra, fiindca reprezentantii fractiunii majoritare in corpore au obosit si nu este nici unul in sala. In deschiderea sedintei de astazi, Fractiunea Alianta Moldova Noastra a propus ca Parlamentul sa adopte un apel privind garantarea libertatii opiniei si a exprimarii in spiritul Constitutiei. Initiativa noastra era dincolo de orice scopuri speculative si urma ca textul sa fie redactat de un grup de reprezentanti ai tuturor fractiunilor parlamentare.

Motivul acestei propuneri este unul iesit din comun. Pentru prima data, un jurnalist din Republica Moldova este acuzat de instigare la ura interetnica prin interpretarea abuziva, data de reprezentantii Procuraturii, ceea ce aduce un prejudiciu enorm de imagine tarii noastre si creeaza un precedent periculos de rafuiala politica pentru exprimarea opiniilor diferite de cele ale puterii din tara noastra.

Spre regret, ramin fara acoperire asigurarile, cum ca Parlamentul Republicii Moldova isi poate asuma un rol decisiv in promovarea legislatiei si a valorilor democratice proeuropene. Initiativa noastra a fost ignorata. De aceea, prezentam apelul propus de Fractiunea Alianta Moldova Noastra .

Pornind de la evolutiile interne ce privesc garantarea si exercitarea libertatii opiniei si a exprimarii, consfintite in articolul 32 din Constitutia Republicii Moldova, mentionind articolul 55 din Legea fundamentala, care stabileste exercitarea drepturilor si a libertatilor constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile altora, accentuam ca Republica Moldova este semnatara a CEDO si a altor acte internationale, superioare legislatiei nationale, ce consacra libertatea presei dreptul la informatii si la opinie, indeplinind functia sa de institutie centrala a statului, abilitata cu controlul respectarii legislatiei si facind uz de dreptul de a cere incetarea oricaror actiuni ilegale, plasind unele actiuni recente ale organelor Procuraturii in aceste contexte, definitorii pentru imaginea si aspiratiile Republicii Moldova ca stat de drept si tara a Comunitatii Europene, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra a propus ca Parlamentul Republicii Moldova sa solicite Procurorului General excluderea oricaror interpretari inexacte din partea procurorilor, capabile sa produca urmariri abuzive penale sau civile pentru acte de exercitare a libertatii opiniei si a exprimarii.

In cazurile fie publice, cum este cel al jurnalistului Constantin Tanase, fie mai putin cunoscute, in care s-au produs devieri de asemenea natura de la litera si de la spiritul drepturilor si libertatilor fundamentale, amintim Procurorului General obligatia sa de a remedia aceste devieri.

Acest proiect de apel absolut corect si echidistant reprezenta propunerea Aliantei Moldova Noastra, dar Parlamentul a refuzat sa isi asume o asemenea responsabilitate. A refuzat sa ia atitudine in general. De aceea, Fractiunea Alianta Moldova Noastra cere de la Procuratura Generala sa excluda interpretarile rupte din context, ca motiv de rafuiala cu domnul Constantin Tanase.

In acelasi timp, atentionam ca, daca se produce un asemenea precedent de interpretare, vom sesiza Procuratura sa initieze urmarire penala a mai multor lideri comunisti si a ziarului de partid al comunistilor, care, intr-adevar, au comis atacuri la adresa unor etnii din Republica Moldova. Ne exprimam convingerea ca se va constientiza capcana in care puterea comunista intra prin atacarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Cerem secretariatului Parlamentului ca textul declaratiei Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra sa fie transmis Presedintelui Republicii Moldova, ca garant al Constitutiei, Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru si Procurorului General al Republicii Moldova, pentru a intreprinde actiuni si a nu admite dezmat, actiuni ilegale impotriva ziaristilor care au alt punct de vedere decit presa servila comunistilor.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 9.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.13.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova