version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA FEBRUARIE 2007

Sedinta din ziua de 15 februarie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4745 privind securitatea aeronautica.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4471 cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3691 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul european aditional la Conventia privind circulatia rutiera, adoptat la Geneva la 1 mai 1971.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4977 pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Republica Moldova si Banca Europeana pentru Investitii privind activitatea BEI in Republica Moldova, semnat la Chisinau la 1 noiembrie 2006.

7. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.2910 pentru modificarea Legii nr.154-XV din 28 martie 2003 Codul muncii al Republicii Moldova (art.82).

8. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

9. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

10. Declaratia domnului deputat Valeriu Cosarciuc Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat prezenta 87 de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolae Bondarciuc, Mihail Mocan in delegatie; Valentina Cusnir, Oleg Tulea la cerere; Boris Stepa din motive de sanatate; Galina Balmos, Serafima Borgan, Eva Gudumac, Dmitri Torodoglo, Lora Grosu Nicolai Deatovschi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Astazi vom avea un inceput ceva mai deosebit al sedintelor plenului Parlamentului pe motivul ca zilele acestea, la invitatia Parlamentului, este in vizita in Republica Moldova delegatia grupului de prietenie Franta Moldova a Adunarii Nationale a Republicii Franceze.

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa prezint colegii nostri de la Adunarea Nationala a Republicii Franceze prezenti in aceasta sala:

Domnul Loic Bouvard, Presedintele grupului de prietenie (aplauze), domnul Richard Mallie, vicepresedintele grupului de prietenie (aplauze), domnul Jean-Michel Ferrand, secretar parlamentar (aplauze). De fapt, colegul multi ani in trecut a fost Presedintele grupului de prietenie pe dimensiunea parlamentara a relatiilor moldo-franceze. Domnul Francois Loncle, vicepresedintele delegatiei franceze la APC (aplauze), doamna Genevieve Gaillard (aplauze), domnul Yves Deniaud (aplauze), domnul Rene Bouin (aplauze) si doamna Sandrine Bidot, secretar al grupul de prietenie Franta-Moldova (aplauze).

Stimati colegi,

As dori sa il invit la tribuna centrala pentru prezentarea unui discurs in fata plenului Parlamentului Republicii Moldova pe domnul Loic Bouvard. (Vorbeste in limba franceza.)

 

Domnul Loie Bouvard Presedintele grupului de prietenie moldo-francez:

(Discursul este tinut in limba franceza). Traiasca Moldova, traiasca Franta, traiasca prietenia dintre Moldova si Franta. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

(Vorbeste in limba franceza.)

Stimati colegi,

As dori sa va propun sa ii salutam inca o data colegii nostri de la Adunarea Nationala a Republicii Franceze, dorindu-le un sejur deosebit de placut in Republica Moldova si un program al vizitei foarte intens si constructiv, pentru ca obiectivele preconizate sa fie realizate. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Continuam sedinta si revenim la ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc.

Ieri a lucrat comisia si noi sintem gata, conform ordinii, sa prezentam miine Legea cu privire la locuinte si, totodata, concomitent, comisia se adreseaza ca sa fie exclus din ordinea de zi de astazi sub numarul 7, in care este vizata Legea cu privire la condominiul fondului locativ. Comisia a mai parvenit cu amendamente si cere timp de o saptaminadoua pentru examinarea amendamentelor. Acest proiect de Lege va fi introdus in urmatoarele ordini de zi care va fi discutata, pe parcursul urmatoarelor douatrei saptamini.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca vizita grupului de prietenie moldo-franceza este intr-adevar una extraordinara. Il cunosc pe domnul Loic Bouvard din 1998, am colaborat extraordinar in cadrul Adunarii Parlamentare in NATO. Si domnul Loic Bouvard este un adevarat avocat si sprijinitor al Republicii Moldova. Este cu atit mai regretabil ca anul trecut Presedintele Voronin a refuzat propunerea inaintata de ambasadorul Republicii Moldova la Paris de a-i acorda o medalie pe care o merita din plin. (Vorbeste in franceza.)

Acum a doua propunere, care este adresata doamnei vicepresedinte al Parlamentului. Cunoastem o declaratie facuta de domnul Ivanov, ministrul rus al apararii, in legatura cu anuntarea refuzului Rusiei de a-si retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. As vrea ca sa vina aici domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan si sa ne spuna ce are de gind sa faca ministerul in acest sens. Sau daca majoritatea parlamentara nu va accepta aceasta propunere, sa formam noi o comisie, un grup care sa elaboreze inca o data o pozitie a Parlamentului Republicii Moldova in aceasta problema, indiferent de faptul ca asteptam reluarea importurilor de vin spre Rusia.

Si in al treilea rind, vreau sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc.

In legatura cu unele circumstante care au aparut in procesul examinarii proiectului Legii contabilitatii si, in special, la compartimentul ce tine de particularitatile sistemului de tinere a contabilitatii in partide simple pentru intreprinderile mici si mijlocii, inclusiv intreprinderile individuale, rugam aminarea examinarii acestui proiect de lege pentru urmatoarele doua saptamini.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Joia trecuta noi am propus ca sa audiem aici, in plenul Parlamentului, informatia Ministerului Economiei si Comertului despre situatia cu patentele de intreprinzatori. Unii colegi din aceasta sala au spus ca ministerul lucreaza foarte bine si totul este normal. Dupa sedinta de joia trecuta am fost contactat telefonic de mai multe persoane... Aceasta idee s-a mentionat si la mitingul de protest de luni, care a avut loc la Chisinau, care consta in urmatoarele.

Vizitele domnului viceministru in teritoriu nu numai ca nu elucideaza toate intrebarile pe care le au posesorii de patenta, dar genereaza si mai multe intrebari la capitolul respectiv. In acest context, eu vreau sa propun ca sa audiem pentru ziua de miine, totusi, o informatie a Ministerului Economiei si Comertului despre acele actiuni care incearca sa le propuna ministerul in teritoriu si care va imbunatati situatia in domeniul respectiv.

Si a doua chestiune. Noi am vorbit si joia trecuta despre faptul ca am elaborat un proiect de lege ce tine de modificarea lucrului respectiv, insa, dupa aceasta declaratie de aici, de la microfon, am avut mai multe adresari. Iata, am in mina peste 2400 de semnaturi ale cetatenilor detinatori de patente din Soroca, Orhei, Briceni, Chisinau, Falesti, Cahul, Causeni, Floresti, Riscani, care au venit in timpul acestei saptamini, iar ultimele sint chiar de la Basarabeasca azi-dimineata 146 de semnaturi, care cer un singur lucru: Legea nr.208 sa fie abrogata.

Noi am propus pentru inregistrare un asemenea document, rugam sa fie introdus in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini de zile, ca sa fie discutat, dezbatut in Parlament si sa fie corectata greseala comisa de catre Parlament in vara anului 2006.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Vreau sa fiu, doresc, rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul acestei sedinte, din partea fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Este, desigur, foarte importanta aceasta vizita a grupului colegilor nostri francezi. Dar vreau sa fac o remarca, probabil, in atentia secretariatului. Ar fi fost foarte bine ca, cel putin, deputatilor, care fac parte din grupul de prietenie Republica Moldova Franta sa li se aduca la cunostinta despre aceasta vizita. Sa fim informati despre programul acestei vizite.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu, de asemenea, vreau sa ma refer la acest proiect de Lege cu privire la patente. Noi am depus acest proiect pe care l-am anuntat data trecuta pe
7 februarie. Proiectul a fost discutat deja in citeva comisii parlamentare permanente. Eu stiu ca avizul a fost pozitiv. Ieri am discutat despre acest proiect de lege in cadrul Biroului permanent. Este o problema care nu cred ca se va termina de la sine, de aceea rog foarte mult ca, pentru saptamina viitoare, proiectul propus de fractiunea Partidului Democrat referitor la patente sa fie pus in discutie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Doamna Presedinte,

As vrea sa revin la problema abordata de 17 deputati referitor la motiunea simpla vizavi de 5 membri ai Guvernului, care nu vorbesc limba de stat, acum deja 4. Dar, oricum, domnul Gagauz, in functia pe care o detine, este obligat sa o cunoasca. Din pacate, noi incalcam in mod flagrant Regulamentul Parlamentului, nu am fost nici eu si, din cite stim, nici unul dintre acei 17 semnatari ai motiunii, informati despre o oarecare evolutie in problema data. De aceea, consider important sa revenim la acest subiect si in respectul Regulamentului Parlamentului.

Al doilea subiect asupra carui vreau sa ma refer. Saptamina trecuta am avut propunerea de a crea o comisie de ancheta parlamentara, pentru a studia declaratiile facute de domnul Semenovcher. Atunci ni s-a spus ca ar exista niste activitati din partea diferitelor institutii de stat in aceasta problema. Am facut citeva interpelari pe marginea acestor subiecte si raspunsurile pe care le primesc constata o ordine si un calm total in problemele date. De aceea, revin la ideea respectiva de a crea o Comisie de ancheta parlamentara, pentru a constata, totusi, care este situatia atit in gazificare, cit si in constructiile, in special, din municipiul Chisinau.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

E tot, da?

Stimati colegi,

Eu propun votului propunerile inaintate de catre colegii nostri deputati. Prima a inaintat-o doamna Pavlicenco referitor la formarea unui grup de lucru, ce se refera la declaratiile domnului ministru al apararii Ivanov referitor la retragerea trupelor din Transnistria. Supun votului: cine este pentru propunerea data, rog sa voteze. Numaratorii, va rog, care sint rezultatele?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 21.

 

Doamna Maria Postoico:

16 voturi. Nu intrunesc conditiile pentru a fi acceptata aceasta propunere.

Urmatorul, deci, domnul Braghis. Da, eu asa si am numit, crearea grupului, da. Nu putea, nu, este vorba despre crearea grupului si despre aceea ce a propus domnul ministru Stratan, Ministerul de Externe sa faca o informatie pe marginea acestui subiect. Aceasta s-a avut in vedere. Da?

Domnul Braghis a inaintat propunerea de a-l invita pentru miine pe domnul ministru al economiei si comertului in vederea audierii unei informatii referitoare la modificarile in Legea cu privire la patente. Supunem votului pentru aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.3 18.

 

Doamna Maria Postoico:

29 de voturi. Nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata.

Mai mult decit atit ca domnul Diacov a propus sa reexaminam inca o data in cadrul sedintei Biroului permanent proiectul de acum inaintat, fiindca domnul Braghis nu a inaintat nici un proiect de lege, dar a propus ca sa lucram asupra modificarii, imbunatatirii. Deci in acest caz examinam inca o data la Biroul permanent. Domnul Diacov de acum propus.

Si domnul Klipii, da? Referitor la crearea comisiei speciale sau de ancheta care sa examineze cazul declaratiilor facute de domnul Semenovcher.

Dupa cite cunosc, in cadrul Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, acest subiect este in ordinea de zi de examinare si, probabil, cum a fost anterior declarat, dupa ce vom dispune de aceste materiale, daca va fi necesar, de creat acest grup de lucru, revenim la acest subiect. Dar deocamdata pun la vot, pentru ca dumneavoastra ati insistat pentru ziua de astazi. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Am in vedere crearea Comisiei de ancheta.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 18.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, verificati inca o data. Da, lucreaza.

 

Numaratorii:

Deci, cer scuze, au mai ridicat mina inca 5 persoane. 8 in total.

 

Doamna Maria Postoico:

In total pe sectorul nr. 2 sint 8. 19 voturi. Nu intruneste conditiile.

Da, poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu nu stiu, dumneavoastra o faceti intentionat sau nu, ieri dimineata am depus la Cancelaria Parlamentului proiectul de initiativa legislativa, semnat de mine si domnul Bolboceanu la capitolul patente de intreprinzator. Dumneavoastra acum ati declarat ca nu este depus un asemenea document. Din informatia de care dispun eu astazi la ora 8.30 documentul a fost transmis ieri Presedintelui Parlamentului si inapoi in Cancelarie la ora 8.30 nu s-a intors. De aceea, poate este cazul sa va luati cuvintele inapoi, atunci cind spuneti ca nu am inaintat un proiect de lege. Si sa verificam de ce sau care este soarta lui?

 

Doamna Maria Postoico:

Cu parere de rau, nu pot sa imi iau cuvintele inapoi, fiindca in acest caz nu am avut cunostinta de cauza. Si dumneavoastra, de la bun inceput, trebuia sa ne informati ca ati depus o astfel de initiativa legislativa, care urmeaza, conform Regulamentului, sa o examinam in cadrul sedintei Biroului permanent si, respectiv, in cadrul sedintei comisiilor.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Cred ca nu ati fost atenta atunci cind am vorbit eu la capitolul respectiv, fiindca am spus ca am inregistrat o initiativa legislativa, insa, spre deosebire de ceea ce am spus joia trecuta, dupa acele scrisori cu semnaturi, peste 2400 de semnaturi, am schimbat proiectul initial si in acest proiect, pe care l-am propus spre inregistrare, propunem abrogarea totala a Legii nr.208, aprobate la mijlocul anului 2006 de catre Parlamentul Republicii Moldova. Daca nu ma credeti, ridicati va rog stenograma si o sa vedeti ca asa am spus.

Doamna Maria Postoico:

Bine, se va examina in cadrul sedintei Biroului permanent si al sedintelor comisiilor. Dar referitor la domnul Klipii, eu imi cer iertare, este adevarat ca am scapat din vedere referitor la motiunea simpla care a fost inaintata. Deci, de fapt, raspunsul de la Guvern noi nu il avem. Eu nu am aceste documente. Aparatul cred ca o sa ne aduca la cunostinta suplimentar despre cazul dat si va informam pe parcursul sedintei la acest subiect pe care dumneavoastra l-ati inaintat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Doamna Presedinte al sedintei,

Exista Regulamentul Parlamentului, care prevede ca in timp de 6 zile o motiune simpla depusa in conformitate cu Regulamentul Parlamentului trebuie pusa in discutie in mod obligatoriu.

Noi am repetat de doua ori aceasta procedura, pentru a satisface cerintele, care, pina la urma, nu le-am inteles, dar le-am respectat. Si avem deja a doua luna sau chiar a treia luna de cind noi permitem incalcarea Regulamentului Parlamentului si chiar incercam cumva sa musamalizam aceasta situatie. Deci, nu eu am nevoie de explicatii, Parlamentul are nevoie de explicatii, de ce timp de doua luni de zile tot Parlamentul, insasi Parlamentul incalca propriul Regulament? Fiindca nu are rost dupa aceasta sa apelam la respectarea legii daca noi singuri o incalcam.

Iar referitor la refuzul de a semna, de a constitui aceasta Comisie de ancheta, este iarasi regretabil. Domnul Semenovcher declara, utilizeaza termeni, cum ar fi: genocid, coruptie. Domnul Presedinte al tarii Voronin preia acest subiect, iar Parlamentul refuza in mod insistent sa abordeze un subiect, care, nu noi, bine, noi l-am abordat cum am putut. Ceea ce au spus domnul Semenovcher si domnul Voronin a fost o recunoastere a unor fapte pe care noi le-am incercat sa le punem in atentia Parlamentului si opiniei publice. Si acum tot noi incercam sa evitam acest subiect. Nu pot intelege, pur si simplu.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu am mai mentionat faptul ca se afla in discutia in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, iata domnul Stoicov inca o data va confirma acest subiect.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu vreau sa spun... cred ca poate domnul Klipii nu cunoaste, dar pentru a face un control financiar-economic pe un obiect asa mare, cu asa sume foarte mari de bani trebuie timp. Si eu v-am spus atunci si repet si acum: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Curtea de Conturi au initiat deja acest control si, dupa ce vor finaliza aceste materiale, le vor transmite Parlamentului. Si numai dupa aceea vom fi in stare sa facem careva analize.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule presedinte Stoicov,

In mod normal, aceste institutii trebuiau demult sa se autosesizeze, cel putin 34 luni in urma, cind am declarat ca exista probleme. Atunci ni s-a spus ca totul este in regula. Am avut citeva interpelari la ministerele de resort si in raspunsurile pe care le am acum aici, la mine in fata, mi se spune ca totul este in regula, deci, nu exista probleme.

Iar Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica nu are nici o treaba cu acest caz, fiindca nu banuim, totusi, ca este pusa in pericol securitatea statului. Este vorba de un control parlamentar.

Iar in initiativa pe care am facut-o, am propus ca majoritatea componentei din componenta acestei comisii sa vina deputati din opozitie. Fiindca, sincer sa va spun, nu cred cind domnul Semenovcher, domnul Voronin declara ca exista niste incalcari atit de grave, iar noi deja a doua luna sau o luna intreaga ne comportam ca si cum nu ar fi nimic. Atunci nu pot crede ca intentiile care se declara din partea majoritatii sint sincere. De aceea si insistam ca aceasta comisie sa fie creata.

Saptamina trecuta, cind am propus acest lucru, am fost intrebat daca insist sau nu? Am spus ca nu insist, daca exista o deschidere din partea majoritatii. Ca sa constat timp de o saptamina, ca, de fapt, treburile merg spre musamalizarea problemei, nu spre constatarea infractiunilor care s-au comis.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Nu in calitate de participare la aceasta discutie, doar cu titlu de informatie pentru dumneavoastra, vreau sa va anunt ca Curtea de Conturi si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei efectueaza in momentul de fata un control foarte detaliat al acestei situatii. Deci, doua institutii se ocupa de aceasta problema.

Acest proces este in vizorul si al meu personal, si al Parlamentului, si al comisiei respective. Nu sint pregatit astazi sa va spun cind va fi finalizat acest control, dar este cert ca aceste organisme sint preocupate in mod foarte serios si investigheaza acest caz. E informatia pe care am tinut sa va o aduc la cunostinta dumneavoastra.

In mod normal, in momentul in care acest control va fi finalizat, vom dispune de rezultatele acestui control. In functie de raportul respectiv, vom decide impreuna, daca mai are sens si pentru viitor ca sa formam o asemenea comisie sau nu? Fiindca nu cunoastem care va fi continutul acestui raport.

Microfonul nr.4, va rog.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Daca imi permiteti sa ma adresez doamnei Postoico, fiindca dumneavoastra ati absentat in momentul respectiv, daca nu, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu cunoasteti subiectul.

Stimata doamna Postoico,

Solicit sa fie pus la vot pentru a treia oara in sectorul nostru subiectul cu privire la faptul de a fi invitat aici domnul Semenovcher. S-a anuntat ca au votat pro 4 deputati. Ulterior, s-a anuntat ca au votat 8 deputati.

Stimata doamna,

In realitate, au votat 12 deputati. Toti, cu exceptia reprezentantilor Partidului Comunist, au votat pentru a fi invitat. S-a facut lucrul acesta intimplator sau nu, acesta e alt subiect.

De aceea, eu rog sa fie pus din nou la vot. Nu este prima data cind in sectorul nostru se anunta numarul voturilor pro sau contra cu anumite erori, greseli.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Da, nu am fost prezent in acel moment, dar eu vad aici rezultatele anuntate de catre numaratori. Initial, au fost...

 

Doamna Maria Postoico:

4.

 

Domnul Marian Lupu:

Anuntate 4 voturi pro, dupa aceea 5 in plus, da? 11 pentru, acesta e sectorul nr.2 si sectorul nr.3, 11 sectorul nr.3 si 8 voturi sectorul, asa a fost anuntat, da?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Sectorul nr.3 au fost 21.

 

Domnul Marian Lupu:

21.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact.

Domnul Marian Lupu:

Si 8.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

In sectorul nr.2 12 persoane au votat pro din start. Prima data s-a anuntat 4, a doua oara s-a anuntat 8, in realitate s-a votat de catre toti, cu exceptia deputatilor care prezinta fractiunea majoritara. Pentru stenograma si pentru a explica oamenilor ce se intimpla la acest compartiment, trebuie sa fie fixat corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze.

Deci, prima data cind s-a pus la vot, 4 persoane au ridicat miinile. Dupa aceea, cind am anuntat de acum voturile, au mai ridicat inca ceilalti 5. Deci, in rezultat sint, pardon, nu 8, dar 9. Dar, totusi, nu au ridicat 12, cum spune dumnealui.

In principiu, eu as vrea ca sectorul nr.2 totdeauna, cind se anunta votarea, sa ridice miinile indata, dar nu cu o oarecare pauza, cind mai stau si mediteaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa incheiem aceasta discutie in sensul urmator. Datele pentru sectorul nr.3 au fost si acum bine anuntate: 21 de persoane. Pentru precizie, acei din sectorul nr.2, colegii care au votat pro pentru acceptarea acestei propuneri, ridicati va rog miinile sa vad eu acum cite sint si pentru stenograma sa fie anuntate: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

10. Sint 10.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vad 9 persoane. (Rumoare in sala.)

Dragii mei colegi,

Eu cred ca sintem toti aici, in aceasta sala, oameni maturi. Si vom inchide aceasta intrebare si nu ne jucam cu ea, atit timp deja consumat. Rog sa tineti miinile, eu o sa numar personal.

12 voturi pro. 21 plus 12, 33 de voturi. Fixat pentru stenograma. Continuam.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

O scurta precizare. Eu cred ca pentru sectorul nr.2 ar fi necesar ori o scolarizare pentru acei din sectorul nr.2 din partea lui Calmatui sau din partea noastra a dinsului. Si, intr-adevar, eu cred ca nu este relevant cu care viteza se ridica mina. Daca e nevoie sa faci o pauza, important este rezultatul votului. Discutam asa de mult sau sa schimbam numaratorul, daca e cazul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa terminam perioada de incalzire. Inainte de a purcede la examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi si pentru a mai tempera nitel ambianta din sala plenului Parlamentului, o informatie cu un caracter mult mai placut.

In perioada premergatoare sedintei plenului Parlamentului de astazi si-au sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri, in special domnul Dumitru Diacov jubileu, 55 de ani; domnul Marcel Raducan jubileu, 40 de ani; domnul Petru Gozun si doamna Larisa Zimina. (Aplauze.) Sa ii felicitam cu toata caldura, dorindu-le mult succes si urari de bine!

Proiectul de Lege nr.4745 privind securitatea aeronautica.

Guvernul.

 

Domnul Valentin Vizant Directorul General al Administratiei de Stat a
Aviatiei Civile:

Buna ziua, stimati deputati,

Buna ziua stimate domnule Presedinte.

Astazi prezint pentru examinare in sedinta Parlamentului proiectul de Lege privind securitatea aeronautica.

Acest proiect de lege face parte din lista actelor legislative stabilite in Hotarirea Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005 cu privire la programul legislativ pentru anii 2005 2009, in scopul realizarii obiectivului de armonizare a legislatiei Republicii Moldova cu legislatia Comunitatii Europene.

Adoptarea acestui proiect de lege de catre Guvern a fost necesara tinind cont de faptul ca ridicarea nivelului securitatii aeronautice prin delimitarea atributiilor si responsabilitatilor autoritatilor publice, operatorilor aerieni si de aeroporturi implicati in asigurarea securitatii aeronautice in Republica Moldova.

Legea este de o importanta deosebita acordata securitatii aeronautice pe arena mondiala, precum si in vederea realizarii planului de masuri pentru consolidarea securitatii aeronautice si optimizarea procesului de deservire a pasagerilor in Aeroportul International Chisinau.

 

Domnul Marian Lupu:

Raportul este terminat?

 

 

Domnul Valentin Vizant

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Vizant,

Desigur, cred ca sint multe lucruri care vor urma sa fie concretizate pentru lectura a doua, dar eu de concept as vrea sa discutam un pic. Desigur, noi sustinem ideea ca asa o prolema serioasa, cum ar fi securitatea aeronautica, urmeaza a fi ridicata din punct de vedere al reglarii legale prin lege. Dar un element foarte important, sint atributiile functionale ale celor care urmeaza sa implementeze sau sa asigure aceasta securitate.

Eu ma uit la articolul 3, la notiuni de baza, si daca ne uitam la pagina 4, cum e numerotat in proiect, vorbim de penultimul alineat si anume organ central pentru securitatea aeronautica.

Mai departe, organul desemnat de Guvern, responsabil de realizarea prezentei legi. Dupa care noi, v-as ruga sa ne uitam atent la articolul nr.6, capitolul II articolul 6, administratia de stat a aviatiei civile. Alineatul (1) scrie foarte clar, administratia de stat a aviatiei civile, denumita in continuare administratie, este organul central de stat pentru securitatea aeronautica.

Din cite inteleg eu, legea stabileste deja foarte clar care este organul central de specialitate, de ce a fost nevoie sa mai includem si norma respectiva la articolul 3, caci, ulterior, Guvernul va determina acest organ central de specialitate. Eu vreau sa inteleg, poate exista vreun sens ascuns?

 

Domnul Valentin Vizant

Am inteles intrebarea. Aici lipseste careva sens ascuns, probabil, aceasta intrebare poate sa fie examinata in lectura a doua. Dar, in principiu, consider ca in prezenta lege trebuie sa fie indicat organul responsabil de securitatea aeronautica, deoarece aceasta cerinta este stipulata in anexa nr.17 la Conventia internationala privind aviatia civila, aprobata in 1944 la Cicago, care stipuleaza ca fiecare stat care este parte la aceasta Conventie trebuie sa numeasca un organ care va fi responsabil.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Vizant,

Aceasta eu am inteles. Imi cer scuze ca intervin. Eu de ce am atentionat problema, pe care o vad eu ca problema. Din punctul meu de vedere, tot ce vorbiti dumneavoastra urmeaza fa fie stabilit expres prin legea respectiva, daca ridicam la gradul de lege cadrul regulatoriu in acest domeniu si atunci prin lege urmeaza sa stabilim foarte clar. Si, apropo, referintele care se fac la articolele din lege, cum ar fi articolele, un pic numai... articolele 6, 10, 17, sa nu dau citire cuprinsului articolelor, dumneavoastra cunoasteti prevederile.

Trebuie de stabilit foarte clar, fiindca in caz contrar urmeaza sa venim cu un pachet de modificari asupra Legii privind aviatia civila, fiindca prin prevederile Legii aviatiei civile este stabilit expres cine este responsabil de securitatea in aeronautica si atunci daca exista organul, institutia respectiva sau este stabilita ca fiind responsabila, atunci trebuie sa ii atribuim si functiile respective ca sa poata sa isi manifeste aceasta responsabilitate.

Atunci eu am o intrebare directa la dumneavoastra. Care institutie va fi aceea care va efectua controlul si a pasagerilor, si a bagajelor, intru asigurarea securitatii si a pasagerilor, si a bagajelor, cum vedeti dumneavoastra conceptual?

 

Domnul Valentin Vizant:

Conceptual, in principiu, noi am studiat practica altor tari, in fiecare tara difera. In unele tari sint servicii speciale de securitate care activeaza in aeroport, in alte tari politia. Dar propun ca anume schema amplasarii organelor si cine anume va efectua controlul respectiv in aeroport sa fie stabilit printr-un alt act adoptat sau de Guvern, sau printr-un document care va fi semnat de mai multe ministere si servicii implicate in securitatea aeronautica. Si sa nu fie indicat anume in legea data.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate lucrati pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Noi o sa lucram pentru lectura a doua, ca de obicei, dar eu consider ca este un lucru foarte si foarte conceptual. Noi trebuie sa stabilim de acum aici care vor fi acele organe, sa le stabilim expres, care vor fi responsabile. Fiindca experienta noastra este, de altfel, bine cunoscuta si trista. Avem o sumedenie de organe cu atributii si partial cu responsabilitati si, ulterior, cind cautam sa identificam responsabilul direct facem referinta la multiple legi, la multiple acte normative unde, practic, nu gasim solutia.

Bine, incercam pentru lectura a doua, dar oricum Parlamentul ar trebui sa stabileasca care vor fi aceste organe si care va fi relatia dintre ele, nu lasam la atributia Guvernului fiindca.

 

Domnul Valentin Vizant:

In principiu, in aceasta lege sint indicate organele competente din domeniu, Serviciul de Informatii si Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, dar respectiv alte intrebari, ca de exemplu, cum vor fi controlate bagajele si de cine, totusi, propun sa fie aprobate prin alt document, deoarece, in cazul schimbarii situatiei sau a unor altor argumente va trebui iarasi sa modificam legea pentru asemenea maruntisuri. De acee, in principiu, nu este...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Vizant,

Anume din acest motiv eu spuneam ca trebuie de clarificat problema la nivel de lege, ca sa nu fie schimbari peste noapte, cum facem noi prin hotariri de Guvern, in fiecare luna tot schimbam. Astazi, politia raspunde, miine o institutie speciala si se face ceea ce se face si in domeniul aeronauticii. Eu inca o data insist ca, eu nu stiu, Parlamentul sa ia, nici nu insist, propun ca Parlamentul sa ia decizia respectiva si foarte clar si adica neinterpretabil.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, subiectul relevant.

Luat act. Pentru lectura a doua acest subiect trebuie sa fie studiat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca dupa un asemenea raport amplu despre o lege foarte importanta, ar fi normal sa fie scos de pe ordinea de zi proiectul de lege. Dar cred ca aceasta propunere nu va fi acceptata.

Domnule director general,

In baza carui document v-ati condus dumneavoastra pina la aceasta lege in domeniul securitatii aeronautice?

 

Domnul Valentin Vizant:

Este Hotarirea Guvernului din 1998, se numeste Programul national pentru securitatea aeronautica, care nu este abrogata si este in vigoare in prezent.

 

Domnul Ion Gutu:

Programul national aprobat de Parlament sau nu?

 

Domnul Valentin Vizant:

De Guvern.

 

Domnul Ion Gutu:

In Legea despre aviatia civila, capitolul IX securitatea aeronautica, articolul 22, masurile pentru protectia aviatiei civile impotriva actelor de interventie ilicita sint stabilite in Programul national de securitate aeronautica, aprobat de Parlament. Poate ati gresit, poate nu de Parlament?

 

Domnul Valentin Vizant:

Va rog, daca este posibil sa repetati.

Domnul Ion Gutu:

Sa repet ce?

 

Domnul Valentin Vizant:

Ce ati spus.

 

Domnul Ion Gutu:

Vasazica, in Legea despre aviatia civila, capitolul IX se numeste securitatea aeronautica, articolul 22, pozitia nr.1 masurile pentru protectia aviatiei civile impotriva actelor de interventie ilicita sint stabilite in Programul national de securitate aeronautica, aprobat de Parlament. Ii clar?

 

Domnul Valentin Vizant:

Mi se pare ca la dumneavoastra este alt text.

 

Domnul Ion Gutu:

Poftim?

 

Domnul Valentin Vizant:

Pur si simplu, ultima varianta a textului, eu nu vad aici la mine asa ceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Dumneavoastra faceti referinta la legea existenta?

 

Domnul Ion Gutu:

Da, la lege, nu, Legea despre aviatia civila. Deci, a doua intrebare, domnule director general. Spuneti, va rog, in acest proiect de lege este capitolul IV echipamentele pentru asigurarea securitatii aeronautice, clasificarea este numita si marca si, deci, numarul, numai nu este numita tara de origine. Si in selectarea si procurarea echipamentelor doar cu autorizatii ale administratiei.

Ce inseamna aceasta? Tot echipamentul trebuie sa fie autorizat de mata personal, de cine, de administratie, cum intelegeti dumneavoastra singur?

 

Domnul Valentin Vizant:

Administratia nu decide asupra anume...

 

Domnul Ion Gutu:

Nu, asa e in proiectul de lege.

 

Domnul Valentin Vizant:

Dar sint anumite criterii stabilite de institutiile internationale referitor la utilajul respectiv care depisteaza circumstante si inclusiv explozive, chimice, biologice.

 

Domnul Ion Gutu:

Nu, procurarea si operarea se efectueaza doar cu autorizarea administratiei, deci procurarea. Se are in vedere un proces de tender, de chestii... Dumneavoastra o sa fiti imputernicit, eu vreau sa va explic, pur si simplu, cum o sa fie procurat acest echipament.

Daca, de exemplu, o companie privata vrea sa cumpere un utilaj, trebuie sa coordoneze. Dumneavoastra spuneti ca nu, trebuie sa cumparati alt utilaj. Asa se intelege aici.

 

Domnul Valentin Vizant:

Nu, aici se are in vedere altceva, ca utilajul sa fie la un nivel conform cerintelor stabilite de institutiile internationale.

 

Domnul Ion Gutu:

Si inca o intrebare. Citi juristi activeaza acum in Administratia Aviatiei Civile?

 

Domnul Valentin Vizant:

Anume in sectia juridica sau in general?

 

Domnul Ion Gutu:

Eu nu stiu. In general in administratia juridica, in Administratia Aviatiei Civile.

 

Domnul Valentin Vizant:

In jur de... in sectie activeaza patru juristi. Dar in Administratia de Stat a Aviatiei Civile sint 7 persoane care au studii juridice.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, cu 50%.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Vizant,

Intrebarea mea tine de articolul 22, care se numeste Transportul persoanelor aflate sub arest, al persoanelor deportate si al persoanelor cu dereglari psihice. Vreau sa va intreb, referitor la alineatul (3) al acestui articol persoana cu dereglari psihice, considerata drept sursa de pericol pentru siguranta zborului, poate fi transportata... si mai departe dupa text, cine este in drept sa stabileasca ca persoana are dereglari psihice, la ce etapa se face asemenea constatare. Si daca dumneavoastra, serviciul dumneavoastra, pentru ca aici urmeaza ca operatorul aerian este in drept sa refuze imbarcarea acestei persoane in baza recomandarilor serviciului medical sau a serviciului sau de securitate aeronautica.

Daca in statele dumneavoastra exista specialisti in materie psihiatrica, in domeniul psihiatriei? Si vreau sa stiu cum procedati, in felul acesta, la care etapa stabiliti ca nu se imbarcheaza aceasta persoana care prezinta pericol?

 

Domnul Valentin Vizant:

Aici este indicat ca operatorul aerian este in drept sa refuze la imbarcare. In principiu, in Aeroport este Serviciul medical, care activeaza nonstop 24 de ore. Si aceasta prevedere reglementeaza, in unele cazuri, poate noi nu excludem asemenea momente, ca poate sa fie o careva persoana fizica, care are unele dereglari. Si in scopul limitarii accesului acestei persoane la bordul aeronavei, care poate sa prezinte un pericol foarte mare pentru pasagerii aflati in zbor, operatorul aerian are dreptul, respectiv dupa consultarea cu specialistii din serviciul de medicina corespunzator, sa adopte o decizie pe propria sa raspundere.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Vizant,

Raspunsul dumneavoastra este iarasi constatator asa cum si exista aici, adica nu este unul care ar raspunde la intrebarea mea. Eu cred ca constatarea aceasta se face de specialistii in materie, cum am spus, in domeniul psihiatriei, si nu este atit de simplu. Si eu va rog foarte mult, pentru lectura a doua sa studiati cum exista in practica altor tari anume la acest capitol si sa ne veniti cu un raspuns mai complet.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca eu personal am experiente foarte triste cu Administratia Aviatiei Civile. Am avut citeva interpelari la care am primit raspunsuri evazive, care confirma absolut ceea ce a spus si domnul deputat Filat in legatura cu faptul ca nu se stie, in harababura aeroportuara, cine comanda si cine dirijeaza, si cine coordoneaza. De aceea, in acest sens, subliniez, de asemenea, ca ar trebui sa fie explicate, exprimate si formulate mai explicit ideile privind cine si care este nucleul care dirijeaza, pentru ca te trimit de la unul la altul, fara ca sa rezolve problema si fara ca cetateanul sa simta ca acolo exista un sistem de dirijare concentrat.

Acum as avea doua intrebari. Prima este, am facut anterior o interpelare legata de Codul aviatic al Republicii Moldova, care este chiv si care mie mi se pare ca este o problema de securitate aeriana, pentru ca este o confuzie in continuare cu Kiev, cu Ucraina, si despre care, consider ca nu s-au depus eforturile pentru a schimba in chu sau altfel, pentru a arata Chisinaul si Chisinev-ul. Nu considerati ca aceasta este o problema de securitate aeriana pentru navele Republicii Moldova? Prima intrebare.

 

Domnul Valentin Vizant:

Eu consider ca problema abordata de dumneavoastra nu este la tema data. Dar o sa va informam suplimentar referitor la evaluarea situatiei cu ChisinauKiev.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu v-as sugera ca sa va referiti si la aceasta.

 

Domnul Valentin Vizant:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Inclusiv sa prevedeti chiar o norma poate in legislatie, ca sa fie batute in cuie. A doua chestiune este iarasi din experienta trista, de fapt, v-as intreba daca ati trecut vreo data prin sala pentru muritorii de rind, ca sa vedeti intr-adevar ce se intimpla acolo si care este tratamentul. Si aici, la capitolul VII personalul securitatii aeronautice vad ca nu sint prevazute cerintele in privinta cunoasterii limbilor. Stiti foarte bine ca pasagerii care trec prin Aeroport sint tratati in limba rusa, in limba unui alt stat, al Rusiei. Si la intrebarea de ce fac acest lucru, ei spun ca cei mai multi care circula sint rusolingvii, si nu romanii, sau romanolingvii.

In acest sens, ma intereseaza de ce, conceptual, nu ati prevazut si aceste cerinte, alaturi de studiile generale, speciale, virsta, experienta de lucru si starea sanatatii, pentru ca in Aeroport este compromisa absolut negativ imaginea Republicii Moldova, care este a unui stat rusesc, si nu a unui stat, cel putin, moldovenesc, daca nu romanesc.

 

Domnul Valentin Vizant:

Referitor la aceasta intrebare. Cerintele privind cunoasterea limbilor sint stipulate si de alte acte normative atit nationale, cit si internationale. In afara de aceasta, noi inca jumatate de an in urma am pus asa ca scop ca, in afara cunoasterii limbilor de stat si a limbii ruse, tot personalul care activeaza in Aeroport sau este implicat in deservirea cetatenilor sa cunoasca si limbile straine: engleza sau franceza. In momentul de fata au fost organizate cursuri si personalul care activeaza in Aeroport studiaza limba engleza.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va multumesc si pentru ca veniti mai rar pe aici, v-as sugera dumneavoastra sa invatati bine limba romana. Sa aveti o atitudine de respect fata de limba romana in cazul lucratorilor. Si, in general, sa ii instruiti pe lucratori sa se comporte foarte civilizat cu oamenii, pentru ca au un tratament foarte urit, care nu face fata Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valentin Vizant:

Eu sper ca dumneavoastra ati inteles ce am vorbit eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Director General,

Vreau sa va intreb in legatura cu acest program la care ati facut dumneavoastra referinta Programul national de securitate aeronautica, care a fost aprobat printr-o hotarire de Guvern in 1998. Din cite am inteles, aceasta hotarire de Guvern nu va fi abrogata, va ramine in vigoare. Dar, in acelasi timp, legea pe care o supunem astazi discutiilor este o repetare, pe alocuri o copie fidela, deci multe elemente din cadrul acestei hotariri se regasesc in textul acestui proiect de lege. Nu considerati dumneavoastra necesara abrogarea acestei hotariri de Guvern si se creeaza niste paralelelisme.

 

Domnul Valentin Vizant:

Da. Dumneavoastra aveti dreptate si propun ca aceasta propunere sa fie examinata in lectura a doua. Sint de acord.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Si a doua intrebare cu referire la articolul 20, in care se abordeaza un subiect mai delicat, este vorba despre cetatenii straini cu pasaport diplomatic. Dumneavoastra aici ati inserat anumite prevederi care le acorda un tratament privilegiat, dar se creeaza impresia ca nu au fost luate in considerare toate prevederile unor conventii internationale la care Republica Moldova este parte, cum ar fi Conventia de la Viena din 24 aprilie 1963 cu privire la relatiile consulare si tratatele internationale.

O alta Conventie, de asemenea semnata la Viena, cu privire la relatiile diplomatice si tratate internationale, care contin mai multe elemente cu referire la acest gen de pasageri, care trebuie sa fie tratati cu maxima corectitudine si respect. Si ar fi bine ca sa se ia in considerare aceste prevederi, pentru ca articolul 20 sa contina toate aceste elemente de baza.

 

Domnul Valentin Vizant:

Bine, multumesc.

Noi o sa examinam si daca va fi cazul o sa propunem careva schimbari.

 

 

Domnul Marian Lupu:

In lectura a doua.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa va informez ca, de fapt, in comisia noastra de fond deputatii nu au avut posibilitate ca sa ii adreseze domnului Vizant intrebari pe marginea acestui proiect de lege. Deci, prima data nu s-a prezentat la comisie, a doua oara a cerut timp suplimentar pentru a se pregati, a treia oara iarasi nu a venit. Chiar ieri, in cadrul sedintei, nu s-a prezentat si, dupa cum am fost informati de catre domnul Presedinte al comisiei, deci, s-a lucrat impreuna cu dumnealui si cu Vizant, si cu consultantul pe marginea acestui proiect, ca sa fie prezentat de urgenta astazi in plen. Imi pare prea batatoare la ochi aceasta graba. Nu inteleg de ce?

Este un proiect foarte complicat, cu foarte multe confuzii pe parcursul textului acestuia. Si, de aceea, eu sint de acord cu propunerea domnului Ion Gutu de a reveni in comisie, pentru ca sa studiem amanuntit acest proiect de lege, altfel ori cite intrebari as pune eu aici, nu am sa primesc raspuns, mai ales dupa acel raport pe care l-a prezentat dumnealui la inceput de discutii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu va multumesc.

De fapt, voi face o remarca, pentru cea de a doua lectura o sa rog conducerea administratiei sa fie prezenta si sa participe in cadrul discutiilor atit cu grupul de lucru, cit si cu comisia, fiindca este o veriga foarte importanta a procesului de activitate a plenului Parlamentului. Pe de alta parte, vreau sa atrag atentia ca este un proiect care a fost prezentat Legislativului in data de
12 decembrie. Deci, sintem intr-o perioada de doua luni din momentul prezentarii, timp relativ suficient chiar si pentru cea mai detaliata examinare. Alte intrebari nu inregistrez in sala.

Va multumesc, domnule Vizant.

 

Domnul Valentin Vizant:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege privind securitatea aeronautica, initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova.

Prezentul proiect de lege face parte din lista actelor legislative stabilite in Hotarirea Parlamentului cu privire la Programul legislativ pentru anii 20052009, in scopul realizarii obiectivelor de armonizare a legislatiei Republicii Moldova cu legislatia Comunitatii Europene, precum si a Conventiei pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatii aviatiei civile, ratificate de Republica Moldova prin hotarirea Parlamentului din 6 martie 1996.

Adoptarea acestui proiect de lege este dictat de atentia deosebita acordata securitatii aeronautice pe arena mondiala, precum si in vederea realizarii planului de masuri pentru consolidarea securitatii aeronautice. In cadrul examinarii proiectului de lege la sedinta comisiei, domnul deputat Vadim Misim a propus concretizarea atributiilor organelor competente in domeniul securitatii aeronautice, in special ca dreptul efectuarii controlului pasagerilor, bagajului si al marfurilor sa fie acordat Ministerului Afacerilor Interne.

Domnul deputat Mihail Mocan a propus revizuirea capitolului 3 din proiect si anume de a trece cuprinsul articolului 11 comisiile aeroportuare la securitatea aeronautica la capitolul 2, dat fiind faptul ca acesta, dupa sens, tine de competenta organelor in domeniul securitatii aeronautice. De a exclude articolul 13 comunicarea cu mass-media, dat fiind faptul ca aspectele ce tin de accesul la informatie este reglementat prin legislatia respectiva, astfel prevederea din proiect fiind inutila.

La fel se propune ca articolul 42 Responsabilitatea pentru incalcarea prezentei legi sa fie trecut din capitolul Dispozitii finale si tranzitorii la capitolul 10 Evaluarea nivelului de pericol si investigarea incidentelor, deoarece, in conformitate cu articolul 29 din Legea privind actele legislative, consecintele juridice ale incalcarilor regulilor, drepturilor si obligatiunilor sint stipulate in dispozitiile de continut.

Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv acest proiect de lege, inaintind un sir de propuneri, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune plenului Parlamentului adoptarea proiectului de lege mentionat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Nu vad doritori pentru intrebari adresate comisiei, pe care motiv va multumesc si va rog sa luati loc. Inainte de procedura de vot au fost solicitari pentru luari de cuvint.

In acest context, il invit la tribuna centrala pe domnul Ion Gutu. Va rog.

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu o sa am putin mai mult timp decit cel rezervat pentru raportul autorului prezentei legi. Deci, in primul rind, Fractiunea Alianta Moldova Noastra sustine intr-adevar ca o asemenea lege in Republica Moldova trebuie sa fie adoptata. Deci, spre regret, probabil s-a intirziat, dar cred ca in varianta in care este propus acest proiect de lege si cum a fost pregatit, si cum a fost prezentat, eu cred ca noi, deputatii, trebuie sa ne punem o intrebare foarte serioasa.

Intr-adevar, noi avem o atirnare serioasa fata de o ramura importanta a economiei nationale in Republica Moldova sau, pur si simplu, asa un proiect de lege care va trece formal in lectura a doua la vot si inainte si va nimeri in Monitorul Oficial.

Stimati colegi,

Care este scopul acestui proiect de lege, este clar si nu se pune la indoiala. Dar nu este absolut convingator faptul ca acest proiect de lege, cu actuala administratie a aviatiei civile, cu profesionistii respectivi din aceasta ramura, poate fi realizat in viitorul apropiat.

Sint si alte versiuni ca acest proiect de lege repeta, practic, literal Regulamentul Guvernului, bine, este si aceasta cauza. Trebuie intr-adevar sa il transformam intr-o lege, dar, totusi, scopul final al acestui proiect de lege este pregatirea pentru realizarea unui nou credit mare in domeniul aviatiei civile in Republica Moldova.

Aceste negocieri se duc deja de citiva ani si anume toata lumea care urmareste situatia in aviatia civila de acum cunoaste demult ca s-a finalizat achitarea creditului de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, care a fost in suma de 8,8 milioane de dolari aportul bancii respective. Numai in acesti 2 ani de zile, 2005 si 2006, au fost acumulate resurse din taxa de 9 euro de la fiecare pasager aproape de 5 milioane de dolari.

Deci, creditul este achitat, continuarea, adica taxarea pasagerilor continua. Fiecare din dumneavoastra platiti la fiecare bilet cite 9 euro, nu se stie pentru cine si pentru ce, fiindca scopul final a fost achitarea creditului pentru Banca Europeana de Reconstructie, Dezvoltare. S-au acumulat sume respective, mai este inca o situatie, cind unii operatori n-au achitat pe deplin aceasta taxa, iar din contul altor operatori, totusi, suma finala a fost achitata.

Stimati colegi,

Deci, daca luam numai in medie pe an 250 de mii de pasageri, care pleaca din aeroportul Chisinau, inmultim la 9 euro avem, o suma enorma 3 milioane de dolari, plus un milion de dolari taxa asa-numita pentru securitatea aeronautica pe care o platim toti noi, 2,5 dolari. Avem un milion de dolari. Deci, se acumuleaza 4 milioane de dolari. Si cum vor fi utilizati ei? Deci este necesara o lege, este echipa, sint propunerile concrete care va fi indreptata in domeniul securitatii aeronautice.

Deci, eu cred ca colectarea acestor resurse de la pasagerii pentru companiile aeriene este nelegitima si Guvernul trebuie sa ia urgent o decizie ca sa fie stopata, fiindca creditul Bancii Europene a fost achitat.

A doua problema. Personalul care trebuie sa asigure securitatea aeronautica.

Stimati colegi,

Eu nu am dat in zadar o intrebare care nu i-a placut domnului Filat: de ce atitia juristi? Cred ca 9 juristi pe care i-ati pus in frunte cu domnul Vizant, care au venit in ultimii 2 ani in Compania Administratia Civila de Stat ei nu sint, eu stiu, indicati de interese ale securitatii aeronautice, dar de un salariu foarte clar, un jurist de rind are aproape la 10 mii de lei pe luna.

In afara de aceasta, dintre acesti juristi sint citiva reprezentanti: frati, surori, copii de la Presedintia Republicii Moldova, care au fost aranjati. Deci, acum Administratia Aviatiei Civile s-a transformat intr-o filiala a Comisiei Electorale Centrale si a Presedintiei Republicii Moldova.

Faptele care au avut loc in ultimul timp, cazul care s-a intimplat cu aeronava noastra in Irak, evenimentul exceptional cu ucrainenii care au fost nevoiti sa ne aseze la masa de negocieri, numai interzicerea tranzitului avioanelor noastre pe teritoriul Ucrainei vorbeste de faptul ca actuala conducere a Administratiei Aviatiei Civile nu este capabila sa conduca cu aceasta ramura.

Inca un moment. Citeva zile in urma noi cu dumneavoastra, la initiativa unui deputat, pe care il stimez, domnul Calmatui, am modificat Legea nr.2667 in legatura cu aceea, ca un sef al sectiei raionale de stare civila pentru a fi numit in post trebuie sa aiba nu mai putin de 3 ani de experienta in ramura.

Stimati colegi,

Cititi in acest proiect de lege personalul care este responsabil de securitatea aeronautica. Daca i-am pune un an de zile domnului Vizant, dumnealui nu poate fi director general, desi a lucrat foarte bine in Comisia Electorala Centrala.

Stimati colegi,

Seful Aeroportului a fost responsabil de cantina la Cancelaria Guvernului, astazi conduce cu Aeroportul. De aceea, eu cred ca trebuie sa avem o responsabilitate, sa ne gindim foarte serios, ce fel de proiect de lege votam si cred ca trebuie de luat niste masuri serioase, cardinale in ceea ce priveste ramura aeronautica a Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvint, domnul Misin, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Vadim Misin:

, , . , , . , , . .

: , , , , .., , , . , , . , .

, , , , . . , . , , . , (, ), .

, , ..

, . . , , : , , . , , , .

. . . , , , , , , .

, , , . , .

, . , .

, , . , , , . , , .

, . , , , . , : , , ! , , .

, , , - . , . 3, , , 17, , ..

( ), . , , - , , . , , : , ... ..

, , , , . , , . , , : , ? , .

, , - , , .. , . , .

. - , , , , , , - , , , - .

, , , , , . 400 - . 300-400-500 . , , . . , , , , , , !

, : , . ! : , . , !

, , , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

O replica. Foarte pe scurt.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu vreau sa ii multumesc domnului deputat Misin pentru stima care si-a exprimat-o. Si vreau sa spun acelasi lucru si despre dumnealui, il stimez foarte mult ca jurist de forta, eu nu m-am oprit numai la aspectul economic, domnule Vadim, al acestui proiect de lege. Si noi nu sintem impotriva taxei pentru securitatea aeronautica, care acum este de 2,5 euro, dar peste citva timp va fi
5 euro, dupa adoptarea acestei legi. Am spus ca, pasagerii avia platesc acum nelegitim pentru creditul Bancii Europene cite 9 euro. Si aceasta plata trebuie sa fie urgent stopata de Aviatia Civila.

Si ultimul moment. Eu m-am oprit la o problema de profesionalism personal si cadre. Daca dumneavoastra sinteti multumiti de asa nivel de conducere, va doresc succese.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu nu as fi intervenit, daca domnul Gutu in declaratia sa nu ar fi comis o greseala importanta si anume, dumnealui a invinuit Agentia de Stat a Aviatiei Civile in accidentul aviatic din Irak. A facut aceasta inainte de a avea o oarecare concluzie a comisiei care examineaza acest caz. Acest raport nu il avem, de aceea astfel de declaratii sint iresponsabile si vreau sa spun ca, chiar periculoase. Asteptam concluziile acestei comisii si mai apoi vom face noi concluzii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Replica.

Va multumesc, domnule Iurie.

Deci, intr-adevar, eu am numit Irakul avind in vedere, nu am invinuit Agentia, dar cum a reactionat Administratia Aviatiei Civile. Cum a informat publicul, cum si-a exprimat pozitia, aceasta este absoluta lipsa de responsabilitate, domnule Stoicov. Si eu va rog sa acceptati, caci eu am mentionat sincer lucrul acesta si sint ingrijorat.

In afara de aceasta, decizia Administratiei Aviatiei Civile, in aceeasi zi sau a doua zi, de a anula toate licentele tuturor companiilor private, care zboara prin lume si fac bani, si asigura familiile din Republica Moldova, a fost o decizie nelegitima. Aceasta am vrut sa spun.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Inca o data repet ca este prematur de a trage careva concluzii. Si nu trebuie sa vorbim nici despre ASAC, nici despre alte companii pina cind nu avem acest raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.4745, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4471 cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.4471 din 27 decembrie 2005 cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, adoptat in prima lectura la 10 noiembrie 2006.

Initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova.

La propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Comisiei pentru politica externa si integrare europeana si a Comisiei pentru politica economica, buget si finante ale Parlamentului Republicii Moldova proiectul mentionat a fost supus procedurii de expertiza de catre Consiliul Europei.

In urma examinarii, expertii Consiliului Europei au constatat ca respectivul proiect de lege contine aspecte pozitive in incercare de a reglementa in mod corespunzator protectia datelor cu caracter personal in Republica Moldova in baza standardelor europene.

Cu privire la obiectiile si propunerile expuse de catre expertii Consiliului Europei, ce tin de imbunatatirea prevederilor prezentului proiect al deputatilor, precum si al comisiilor parlamentare permanente expuse in avizele sale, comisia mentioneaza urmatoarele.

In scopul realizarii corespunderii principiilor de baza ale procesului prelucrarii datelor cu caracter personal, precum si al asimilarii efective a recomandarilor expertilor europeni, comisiilor parlamentare permanente si deputatilor in cadrul comisiei sesizate in fond, a fost creat un grup de lucru in componenta deputatilor si autorului proiectului.

Ca urmare, din 138 de amendamente parvenite, au fost acceptate 126. Toate amendamentele parvenite la prezentul proiect, cu decizia comisiei, se contin in sinteza care este parte integranta la prezentul raport cele mai semnificative fiind:

Comisia, in cadrul primei lecturi, a propus modificarea denumirii proiectului in felul urmator: ...privind protectia datelor cu caracter personal.

O alta propunere, facuta in cadrul dezbaterilor in prima lectura, a fost de a exclude alineatul (4) din articolul 7 si anume ceea ce tine de prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal, care prevedea atribuirea datelor cu caracter personal ale unor categorii de functionari publici si ale membrilor familiilor lor la categoria speciala de date cu caracter personal, al caror regim de utilizare se stabileste de catre Guvern, dat fiind faptul ca asemenea reglementare afecteaza principiul transparentei cu privire la detinerea acestor date si contravine principiilor stabilite in conventie si in actele normative internationale la care Republica Moldova este parte.

Este necesar de mentionat ca o deosebita atentie la definitivarea proiectului de lege s-a acordat articolului 11, in care se reglementeaza activitatea organului de control in domeniul prelucrarii si utilizarii datelor cu caracter personal.

Generalizind propunerile Consiliului Europei, comisiilor parlamentare si ale deputatilor in acest domeniu, grupul de lucru, precum si Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica au ajuns la concluzia ca functiile de control este necesar de acordat unui organ independent fata de puterea executiva, numit Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personal.

Structura, statul de functiuni si atributiile Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal se reglementeaza printr-un regulament, care va fi aprobat de Parlament in termen de 3 luni de la data adoptarii prezentei legi.

Pentru eficientizarea activitatii in cadrul Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal, se propune a fi creat pe principii de voluntariat un consiliu consultativ. Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personal, in ale carui atributii intra asigurarea controlului asupra corespunderii prelucrarii datelor cu caracter personal, cerintelor prezentei legi, va actiona in conditiile de impartialitate si independenta fata de organele executive si se va conduce de cerintele expuse in prezenta lege si regulamentul sau aprobat de catre Parlament.

Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personal va fi obligat sa elaboreze si sa adopte anual proiectul de buget corespunzator anticipat si ulterior sa il transmita Guvernului pentru a fi inclus in bugetul de stat, pastrind independenta administrativa.

Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personal va transmite anual raport despre activitatea sa Presedintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova si Guvernului.

Stimati colegi,

Comisia propune ca sa scoatem in evidenta amendamentele care nu au fost acceptate. Deputatul Vladimir Filat a propus ca denumirea proiectului de lege sa fie expusa in felul urmator: Lege cu privire la protectia persoanei in procesul prelucrarii datelor cu caracter personal.

In urma discutiilor, am acceptat varianta sau am ajuns la concluzia ca varianta propusa de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, de fapt, acopera si protectia persoanei in cazul in care prin lege se stabileste foarte clar ca vor fi protejate datele cu caracter personal.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Nu va suparati, va rog, am o propunere pentru dumneavoastra si pentru plenul Parlamentului. Acest tabel de divergenta a fost distribuit tuturor, acei dintre colegii nostri care au inaintat propuneri care nu au fost acceptate, daca au motive, argumente si doresc sa insiste, vin la microfoane si propun acest lucru. Rog sa acceptam aceasta modalitate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Sint asemenea propuneri pentru lectura a doua? Eu nu vad.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu tin foarte mult sa multumesc celor care au participat in cadrul dezbaterii pentru lectura a doua, in mod deosebit colaboratorilor ministerului, fiindca nu stiu daca s-a sesizat de catre toti. Cred ca pentru prima data un numar atit de mare de amendamente si in urma unei discutii, eu vreau sa va asigur foarte profesionist,
s-au acceptat la fel de multe.

Si ceea ce mentionam in luarea de cuvint in prima lectura, problema Republicii Moldova a fost si este inca lipsa acestei legi. Cu rugamintea ca, ulterior, domnule Presedinte, dupa adoptarea legii, in modul cel mai urgent, asa cum prevad stipularile dispozitiilor finale si tranzitorii, sa instituim acest Centru si ca legea sa fie functionala.

Eu va multumesc pentru atentie.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare catre domnul raportor. Nu stiu de ce aici, in sinteza, propunerea a fost facuta la comisie de mine, in sinteza apare ca propunerea vine de la comisie. Fiind si ca membru al comisiei, vreau, totusi, sa inteleg de ce nu a fost acceptat la articolul 14 un alineat nou (3), care ar fi prevazut conditiile actualizarii periodice a datelor cu caracter personal.

Argumentul din sinteza este ca aceste date este necesar sa fie exacte si, dupa necesitate, actualizate. Noi sintem de acord ca ele trebuie sa fie actualizate. Noi am propus ca sa fie introduse conditiile cind ele sint, in ce conditii sint actualizate, ca sa fie clar si aceasta propunere nu s-a acceptat. Am vrut sa aflu argumentele si sa fie pusa la vot. Mi se pare foarte important.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, ceea ce ati citit dumneavoastra in argumentare, probabil, nu a fost suficient, dar vreau sa va spun ca aceste date cu caracter personal urmeaza a fi detinute in registre, iar registrele, la rindul lor, sint detinute de detinatorii de registre si de date cu caracter personal care, la rindul lor, au prevederile legale, normative cum si cind prelucreaza, actualizeaza datele.

Fiindca, de la caz la caz, diferite date cu caracter personal sint prelucrate si actualizate in modul cel mai diferit. Si atunci in lege este absolut imposibil de a avea prevederile pentru toate categoriile cu date cu caracter personal.

Mai mult decit atit, in continuare, ce am vorbit in discutiile precedentului proiect de lege, ceea ce a spus si domnul Misin, eu sint unul dintre acei care spun tot timpul, legea trebuie sa prevada si sa reglementeze clar, sa nu fie nevoie de alte acte care sa lamureasca s.a.m.d.

Domnule Bolboceanu,

In cazul acesta, va asigur ca am studiat foarte serios, este practic imposibil de a prevedea in lege conditiile de actualizare a acestor date.

 

Domnul Marian Lupu:

Insistati sa supunem votului aceasta propunere, avind aceste argumente?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea sa atrag atentia asupra unui lucru. Deci, mie mi se pare ca noi confundam doua lucruri. Una sint conditiile generale de actualizare si doi, mecanismele implementate de fiecare actor, ceea ce a spus domnul Filat.

Este clar ca ele nu pot fi reflectate in lege, dar niste conditii generale ca sa fie clare pentru toti care se ocupa de acest subiect, mie mi se pare ca in lege ar fi necesar ca sa fie clar stipulat. Caci atunci fiecare o va face in felul sau.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, numai inca o precizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur, era absolut necesar sau mai reusit ca proiectul respectiv de lege in lectura a doua sa fi fost discutat cu un alt proiect de lege, votat in prima lectura, pentru o lectura finala, si anume Legea privind registrele. Si daca, practic, sint legi interdependente si, daca aveam Legea privind registrele, era foarte simplu sa vedeti care este reglementarea nu fragmentara, dar foarte clara pe fiecare categorie de registru si cei care urmeaza sa detina aceste date.

Domnule Bolboceanu,

In lege este stabilit, expres ca datele urmeaza a fi actualizate si eu insist sa mai repet inca o data. Datele sint foarte diferite, nu putem stabili in ce conditii si cum. Detinatorul de registru, in functie de prevederile pe interior, le actualizeaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, argumentele sint clare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar daca propune...

 

Domnul Marian Lupu:

Argumentele sint clare.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4471. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii, rog sa imi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4471 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

In continuare proiectul de Lege nr.3691 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul european aditional la Conventia privind circulatia rutiera. Proiect inaintat de Presedintele tarii.

Raportul este prezentat de catre Guvernul, Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

Va rog.

 

Domnul Pavel Untura viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, fiind elaborator al proiectului de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul european aditional la Conventia privind circulatia rutiera, prezinta acest proiect de lege si vreau sa mentionez ca Republica Moldova a aderat la Conventia de baza prin Hotarirea Parlamentului nr.1318 din 2 martie 1993.

Scopul principal al Acordului este unificarea legilor vizind traficul rutier in Europa si dezvoltarea conditionata a circulatiei rutiere internationale in Europa si optimizarea organizarii lui. Prezentul acord stabileste principiile corespunzatoare ale regulilor nationale ale circulatiei rutiere.

Actualitatea Acordului este cauzata de necesitatea unificarii, confectionarii indicatoarelor rutiere, instalarii lor, toata semnalizarea rutiera si, de asemenea, marcajul orizontal si vertical pe drumurile publice.

Aderarea la Acordul european aditional la Conventia privind circulatia rutiera nu necesita modificarea legislatiei nationale si nu are urmari financiare pentru Republica Moldova. Luind in considerare necesitatea... percusiunii retelei de drumuri a Republicii Moldova cu retelele internationale, cum ar fi coridorul pan-european 9 si, de asemenea, cele 4 drumuri europene care traverseaza Republica Moldova, consideram intemeiata aderarea la Acordul nominalizat.

Luind in considerare cele expuse si in scopul realizarii Programului national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, sintem de parerea ca aderarea la Acordul european aditional la Conventia privind circulatia rutiera este oportuna.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

 

Domnul Pavel Untura:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Vreau sa va intreb de ce atit de mult s-a taraganat cu prezentarea acestei ratificari in Parlament? Am inteles ca acest document a fost semnat in 2001, da?

 

Domnul Pavel Untura:

Exact. Si prin anul 2006 a fost Hotarire de Guvern.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, dumneavoastra ati facut o evoluare cam cite pierderi a inregistrat Republica Moldova de pe urma acestei taraganari a ratificarii acestui Acord important international, fiindca acest trafic international ne-a evitat, transporturile care tranziteaza tarile terte au evitat Republica Moldova din cauza ca nu avem, nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu.

 

Domnul Pavel Untura:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu.

 

Domnul Ion Varta:

De ce nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Este ceva altceva, deci este vorba de norme juridice, tranzitul nicidecum nu a fost afectat. Deci eu rog sa intelegem foarte bine.

 

Domnul Ion Varta:

Dar, oricum, tranzitul international evita Republica Moldova la ora actuala.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Domnule raportor,

Da, eu va rog, succint, raspundeti, va rog, concret la intrebare.

 

Domnul Pavel Untura:

Acordul aditional prevede cerintele tehnice de confectionare, amenajare, amplasarea indicatoarelor rutiere, avind ca scop siguranta circulatiei rutiere.

 

 

Domnul Ion Varta:

Pai vedeti, tocmai la aceasta si m-am referit.

 

Domnul Pavel Untura:

Siguranta circulatiei rutiere.

 

Domnul Ion Varta:

Respectivele prevederi nu au fost implementate in practica noastra uzuala, prin urmare, si aceste transporturi internationale au evitat Republica Moldova, fiindca noi eram...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa vorbim cu toata responsabilitatea si cu toata seriozitatea. Acesta nu a fost si nici nu poate fi motiv ca nefiind parte componenta la aceasta Conventie, la acest Acord, ca traficul sa ne evite, sa mearga nu prin Moldova, dar sa mearga prin alte tari. Nu a fost si nici nu poate fi motivul.

Tranzitul a mers si va continua sa mearga. E alta problema ca, aliniindu-ne la aceste norme tehnice, noi mergem pe calea aplicarii standardelor europene in acest sens. Nu putem vorbi de pierderi economice si delimitari ale traficului. Norme juridice in acest sens nu au fost si nu sint.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Eu aceasta am avut in vedere. Nu ne-am conformat acestor rigori internationale si, pina la urma, Republica Moldova a avut de suportat de pe urma acestora.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea la Acordul european aditional la Conventia privind circulatia rutiera urmeaza sa fie decisa de Parlament.

Scopul Acordului consta in unificarea continua a regulilor referitoare la circulatia rutiera in Europa. In conformitate cu articolul 1 al Acordului, partile contractante vor intreprinde masuri pentru ca regulile de circulatie rutiera aplicabile pe teritoriul lor sa corespunda, dupa esenta lor, cu prevederile anexei la prezentul Acord.

Potrivit prevederilor Acordului, unele norme ale Conventiei cu caracter de recomandare devin obligatorii si urmeaza sa fie incluse in legislatia nationala. Si anume: indicatiile date de agentii care dirijeaza circulatia, regulile generale privind interzicerea impiedicarii circulatiei prin aruncarea pe drum a obiectelor sau a substantelor sau prin orice alt mod.

Acordul contine si unele precizari la regulile ce tin de depasire si circulatia in coloane, incrucisare, viteza si distanta dintre vehicule, efectuarea manevrelor, intersectiile si obligatia de a ceda trecerea, comportamentul conducatorilor si al pietonilor, oprirea si stationarea. De mentionat ca, la momentul aderarii Republicii Moldova la Acordul indicat, este necesara formularea urmatoarelor declaratii.

Prima. Pina la restabilirea deplina a integritatii teritoriale a Republicii Moldova, prevederile Acordului se vor aplica doar pe teritoriul controlat efectiv de autoritatile Republicii Moldova.

Si a doua. In conformitate cu articolul 11 din Acord, Republica Moldova nu se considera legata de prevederile articolului 9 din Acord. Totodata, comisia propune a exclude din titlul legii sintagma adoptat la Geneva la 1 mai 1971, deoarece titlul actului legislativ trebuie sa contina doar formula de aderare sau ratificare a unui tratat international.

Comisia, de asemenea, propune a schimba cu locul cuprinsul articolelor 2 si 3 din proiectul de lege. Deci, luind in considerare cele expuse si tinind cont de prioritatile stipulate in Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aderarea la Acordul european aditional la Conventia privind circulatia rutiera prin adoptarea unei legi in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3691. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua, in conditiile raportului prezentat de comisia sesizata in fond. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.3691, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3691 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4977 pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Republica Moldova si Banca Europeana pentru investitii.

Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon ministrul economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul vine cu initiativa si cu rugamintea de a ratifica Acordul-cadru semnat intre Guvernul Republicii Moldova si Banca Europeana de Investitii la
1 noiembrie 2006. Prin acest Acord se creeaza cadrul legal pentru activitatea Bancii Europene de Investitii in Republica Moldova, orientata, in special, spre acordarea imprumuturilor banesti pentru Guvernul Republicii Moldova, cit si pentru agentii economici privati.

In esenta, aceste imprumuturi pot fi acordate pentru investitii de capital, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, dezvoltarea regionala si, in special, pentru investitii infrastructura pe o perioada de 1215 ani si in cazuri exceptionale de 20 de ani. As dori sa mentionez ca in momentul de fata sint disponibile fonduri de circa 2 miliarde jumatate pentru tarile din regiune, acordate de catre Banca Europeana de Investitii. Acest mandat este valabil pina in luna iulie a anului curent. Deja am lansat negocierile cu Banca Europeana de Investitii pentru a putea atrage unele imprumuturi din acest portofoliu pina in iulie. Urmatorul portofoliu va fi de circa 7 miliarde de euro pentru urmatorii trei ani.

Tinind cont de importanta dezvoltarii in continuare a infrastructurii in Republica Moldova, cit si de unele conditii destul de preferentiale la care ar putea fi atrase aceste mijloace, solicitam si venim cu propunerea de ratificare a acestui Acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Ca precizare si ca sa inteleg. Este o norma care e prezenta in acest acord si as vrea sa ma refer la articolul 4 literele a) si b), care... de fapt, prin Acord, Republica Moldova se obliga sa asigure cursul cel mai inalt de pe piata la convertirea valutei. Care ar fi un mecanism de implementare a acestei obligatiuni pe care ne-o asumam noi. Din cite stim, este piata libera. Sistem bancar s.a.m.d. care functioneaza.

 

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Este o prevedere care e inclusa in toate acordurile cu organismele financiare internationale. Este una din functiile Bancii Nationale regulatorii de a asigura niste conditii maxime avantajoase pentru potentialii investitori.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu pot sa inteleg ca aceasta obligatiune urmeaza a fi asigurata de catre Banca Nationala, nu de catre bancile care...

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul-cadru dintre Republica Moldova si Banca Europeana pentru investitii privind activitatea acesteia in Republica Moldova se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Acordul semnat la Chisinau la 1 noiembrie 2006 vine sa faciliteze acordarea de catre banca a imprumuturilor pentru finantarea proiectelor de investitii in Moldova si, in acest scop, stabileste masurile de protectie ale acestor proiecte si asigura unele drepturi si privilegii bancii. In vederea respectarii prevederilor alineatelor (2) si (3) ale articolului 25 din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, comisia propune excluderea din titlul Legii a sintagmei semnat la Chisinau la 1 noiembrie 2006.

Comisiile permanente si Directia juridica s-au expus pozitiv asupra acestui proiect. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au formulat unele observatii, unele obiectii fata de textul Acordului. Comisia a examinat aceste obiectii si acestea sint prezentate in anexa, deci, in sinteza anexata la raport.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea prezentului Acord prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.4977. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4977 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4977 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4977 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2910 pentru modificarea Codului muncii. Este initiativa unui grup de deputati.

Raporteaza Ion Banari. Va rog.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Dupa cum stiti, modificarea articolului 82 din Codul muncii la 9 februarie 2006 prevedea ca, incepind cu 2 iunie 2006, ziua publicarii acestei legi, cu modificarile introduse, in Monitorul oficial, contractele individuale de munca trebuiau sa inceteze in mod obligatoriu cu toate persoanele care beneficiau la acel moment de pensii pentru limita de virsta ori vechime in munca sau au obtinut acest drept la astfel de pensii cu posibilitatea de a fi angajate in cimpul muncii pe o durata determinata, daca angajatorul va accepta o astfel de angajare.

Noi, folosindu-ne de dreptul nostru in conformitate cu articolul 73 din Constitutia Republicii Moldova si articolul 44 din Regulamentul Parlamentului, am inaintat spre examinare in Parlament, cu titlu de initiativa legislativa, proiectul de Lege pentru modificarea acestei legi, adica schimbarea si aducerea la nivelul initial a articolului 82 din Codul muncii al Republicii Moldova.

Aceasta initiativa fost semnata de domnii deputati Braghis, Banari, Bolboceanu, Deatovschi, toti reprezentanti ai Partidului Democratiei Sociale. Am inregistrat acest proiect de Lege la 14 iulie 2006 cu numarul 2910, ca mai apoi, peste doua saptamini, la 27 iulie acelasi an 2006, cu numarul 3047 sa fie inregistrat un alt proiect de lege, care, practic, a repetat tot ce am propus noi in aceste modificari si a fost adoptat de catre Parlament la 28 iulie 2006.

Astfel, o parte din acele modificari pe care le-am propus noi sint depasite astazi, dar este o chestie de principiu. Deci, noi am propus ca in acest articol, litera i) sa fie totalmente abrogat, totalmente sa fie schimbat, asa cum a fost pina in februarie 2006.

Una dintre comisii a tras concluzie. Vreau sa o dau citire: Pornind de la considerentul ca cuprinsul prevederilor articolului 82 din Codul muncii litera i), propuse de catre autorii proiectului de lege pentru a exclude, a fost revizuit ulterior si expus intr-o noua redactie din Legea nr.292 din 28 iulie 2006 s.a.m.d. Deci, noi nu am rugat pe nimeni ca sa revizuiasca propunerea noastra, initiativa noastra legislativa, si insistam astazi ca acest articol sa fie intors la acea pozitie, deci, sa fie intors la acea situatie, care a fost pina in februarie 2006.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Banari.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.154 din 20 martie 2003 Codul Muncii al Republicii Moldova inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de domnii deputati: Braghis, Banari, Bolboceanu, Deatcovschi si constata urmatoarele.

Conform proiectului de lege nominalizat se propune ca litera i) si nota la articolul 82 din Codul muncii in redactia Legii nr.8 din 9 februarie 2006, care prevad incetarea raporturilor de munca in caz de pensionare a salariatului, cu posibilitatea angajarii ulterioare a acestuia conform articolului 55 litera f) din sus-numitul Cod sa fie excluse, deoarece, in opinia autorilor proiectului, aceste prevederi contravin normelor de drept international si constitutional.

Insa prevederile invocate din articolul 82 al Codului muncii litera i) si nota propuse de catre autorii proiectului spre excludere au fost ulterior modificate esential prin Legea nr.269 din 28 iulie 2006, potrivit careia aceste prevederi sint in prezent expuse intr-o noua redactie, ce stabileste incetarea relatiilor de munca la atingerea virstei de 65 de ani doar cu conducatorul unitatii de stat sau al unitatii cu capital majoritar de stat si, totodata, posibilitatea angajarii lui ulterioare pe o durata determinata, alta decit cea de conducator de unitate.

Astfel, necesitatea sustinerii si promovarii proiectului de lege nominalizat actualmente a decazut obiectiv o data cu adoptarea de catre Parlament a Legii nr.269 din 28 iulie 2006. Pornind de la cele mentionate si luind in considerare momentul ca continutul prevederilor articolului 82 din Codul muncii litera i) si nota propusa de catre autorii proiectului de lege pentru excludere a fost revizuit ulterior si expus intr-o noua redactie prin Legea nr.269 din 28 iulie 2006 in legatura cu aceea ca a decazut necesitatea excluderii acestora, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.154 din 25 martie Codul muncii al Republicii Moldova spre respingere de catre Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Am doua intrebari. Prima intrebare. Care este mecanismul de selectare a chestiunilor introduse in ordinea de zi a comisiei si in baza careia se formeaza aceasta ordine de zi a comisiei dumneavoastra, pe care o reprezentanti aici.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, . . .

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu chiar acest raspuns si asteptam si ma bucur ca va mai lasati citeodata provocati, fiindca ati spus ca . Documentul pe care il examinam astazi a aparut cu doua saptamini inaintea altui document, care a fost aprobat la sfirsitul lunii iulie. Si atunci cum explicati dumneavoastra ca acest document a fost examinat in comisie doar la 15 noiembrie, iar documentul care a venit cu doua saptamini mai tirziu a fost examinat in aceeasi zi si chiar aprobat peste o zi in Parlament? Chiar daca este vorba de Partidul Democrat, noi cunoastem relatiile si intelegem ca nu Partidul Democrat decide, ci majoritatea comisiei, care este formata de comunisti.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

...

 

Domnul Dumitru Braghis:

.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

... , , .

 

Domnul Dumitru Braghis:

Cred ca domnul Diacov, o sa va raspund la intrebarea aceasta, dar totusi dumneavoastra

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu domnul Diacov, dar doamna Buliga.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dumneavoastra sinteti vicepresedinte al comisiei de lucru.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Presedintele comisiei este doamna Buliga, da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, si dumneavoastra sinteti vicepresedinte, raportati acum, de aceea si pun aceste intrebari.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu am raspuns.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, nu exista nici o explicatie. Asa trebuie sa inteleg?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dar care este explicatia?

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebarea numarul 2.

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu am spus.

 

Domnul Marian Lupu:

Putin mai multa maturitate.

Intrebarea a doua, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, domnule Presedinte,

Eu solicit raspuns la aceasta intrebare, fiindca este o intrebare de principiu. Este presedintele comisiei, este vicepresedinte, este secretar. Dumnealui spune ca in conformitate... cum au ajuns..., cu doua saptamini mai tirziu ajunge legea, este aprobata, este examinata. Iar aceasta este aprobata peste jumatate de an aproape sau peste trei luni de zile. De aceea si vreau sa ma clarific.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , , , , ,

 

Domnul Dumitru Braghis:

Am facut-o eu pentru dumneavoastra. Sint membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si de aceea si caut cum se respecta Regulamentul in Parlament. De aceea si am facut lucrul acesta.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Este clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Nu este raspuns.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu am spus. Dumneata.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Aceasta confirma inca o data ca atunci cind doreste majoritatea parlamentara face tot ce vrea cu legile in Parlament si nicidecum nu executa Regulamentul Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

... , ! , , : , , , .

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc inca o data.

Foarte corect ati spus: Guvernul a copiat proiectul nostru de lege si a indeplinit ceea ce am propus noi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare. Spuneti, va rog, redactia actuala a articolului 82 litera i): cite persoane cad sub influenta lui? Cite persoane avem noi in organizatiile de stat, in intreprinderile de stat cu capital majoritar de stat, care au virsta dupa 65 de ani?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu am asemenea informatie. Cite persoane cad sub articolul...

 

Domnul Ivan Banari:

Da, cite persoane in virsta dupa 65 de ani aceasta.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu dispun de o atare informatie.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu aveti o astfel de informatie.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu am.

 

Domnul Ivan Banari:

Data trecuta domnul viceministru a spus ca 1615 oameni. Are rost, pentru 15 oameni, sa introducem in lege, sa modificam legea?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Daca este necear, si pentru o persoana trebuie de modificat.

 

Domnul Ivan Banari:

Si al doilea moment. Deci, conform Constitutiei, orice intreprindere, indiferent de tipul capitalului statutar: de stat, mixt sau privat, deci, au drepturi egale. De aceea, aici se incalca Constitutia?

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog sa luati loc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului propunerea de respingere a proiectului de Lege nr.2910. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog pentru stenograma sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 25.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 0.

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi pro.

Proiectul de Lege nr.2910 este respins.

Stimati colegi,

Toate subiectele cu referinta la proiectele de lege au fost examinate . Sintem la ora 12.07. Vom incepe Ora intrebarilor si interpelarilor, dar nu inainte sa fac un anunt.

O parte dintre colegii nostri trebuie sa participe la actiunile din Programul vizitei delegatiei Adunarii Nationale a Republicii Franceze, putin mai tirziu, catre ora 13.00.

Stimati colegi,

Eu rog putina atentie, pe care motiv eu ii voi ruga pe acei care vor parasi sala la ora respectiva, sa o faca in liniste, iar in paralel noi continuam sedinta plenului Parlamentului.

Deci, pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco, pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de catre domnul deputat Iurie Bolboceanu.

 

Domnul Anatolie Gorodenco ministrul agriculturii si industriei
alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, in perioada de referinta, si-a concentrat activitatile sale asupra promovarii politicilor de reformare a proprietatii si consolidarii terenurilor agricole, crearii conditiilor favorabile pentru activitatea producatorilor din acest sector important al economiei nationale al Republicii Moldova. In contextul promovarii politicii de stat in sectorul agroalimentar de catre Guvern, de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare au fost aprobate sau promovate spre aprobare 7 legi, 27 de proiecte de legi, 19 hotariri de Guvern si 35 de proiecte de hotarire de Guvern.

Printre cele mai semnificative le-as nominaliza, este vorba de Legea privind depozitarea cerealelor si regimul certificatelor de depozit cerealier, Legea privind organizarea si desfasurarea pietelor produselor agricole si agroalimentare, Legea pentru modificarea si completarea Legii cu privire la produsele de uz fitosanitar, Legea pentru modificarea si completarea Legii cu privire la masurile de redresare a situatiei in sectorul zootehnic, si Legea cu privire la modificarea tarifelor, Legea despre tarifele vamale.

Aceste si alte actiuni organizatorice si de sustinere a producatorilor agricoli, ma refer la subventionarea si la politica de micsorare a presingului fiscal asupra activitatii agricultorilor, ne-a permis, intr-o masura oarecare, sa toleram influenta negativa a factorilor atit obiectivi, cit si subiectivi, care permanent influenteaza acest sector.

Ca rezultat, am reusit sa obtinem unele majorari ale recoltelor globale la culturile tehnice si in legumicultura. Vreau sa mentionaz: de floarea-soarelui, de sfecla de zahar si de legume cu aproximativ 15, 19 si 23 la suta. Am inregistrat si o crestere in sectorul zootehnic de circa 4,4 la suta. Spre regret, avem insa si rezultate mai minore la producerea cerealelor 2,2 milioane comparativ cu 2,8 milioane in anul 2005, lucru, deci, pe care l-am obtinut din considerentul conditiilor climaterice nefavorabile. Productia pomicola ne-a adus o diminuare pina la 375 de mii de tone. De asemenea, nefavorabil a fost acest an si pentru cultura tutunului.

Dar, deopotriva cu industria alimentara, vreau sa zic ca fara ramura vitivinicola am reusit sa mentinem volumul productiei agricole la nivelul anului 2005, si acest nivel este de 13 miliarde 700 milioane de lei.

In pofida acestor diminuari, pe care eu le-am mentionat, pina la momentul actual, care, bineinteles, au adus dificultati financiare producatorilor agricoli, totusi, situatia la compartimentul Lucrarile de sezon, care este un indicator si arata starea de lucruri in sectorul agroalimentar, este relativ sau comparativ cu anul 2005 mai satisfacatoare.

Vreau sa ma opresc, in primul rind, la lucrarea solului, la un procedeu aratul de toamna, care este efectuat la nivel de 95 la suta comparativ cu 89 la suta anul trecut, deci, suprafetele nelucrate s-au redus de doua ori comparativ cu anul trecut. Si as mentiona ca intr-o majoritate de raioane lucrul acesta este mai major de 95 la suta, iar in 6 raioane: Riscani, Briceni, Soldanesti, Cahul, Orhei, UTA Gagauzia, Leova si Basarabeasca aceste lucrari sint sub nivelul mediei pe republica. Si aceasta are loc din cauza situatiei dezastruoase, pe care o avem la compartimentul consolidarii si reparcelarii intr-un sir de primarii din aceste raioane. Sint si exemple concrete de primarii, dar nu este cazul sa ma opresc la aceste exemple.

Deci, inca un moment asupra caruia vreau sa ma opresc: este vorba despre culturile insamintate in toamna anului 2006 pentru recolta anului 2007. A fost insamintata o suprafata de 375 mii de hectare cu culturi de toamna, practic, este cu 22 la suta mai mult decit cifra respectiva din anul 2005. Pe o mare parte a terenurilor, dat fiind faptul ca avem niste anomalii la compartimentul climateric, pe o mare parte a acestor suprafete, este vorba de 90, culturile se afla intr-o stare, as spune eu, satisfacatoare. Dar, bineinteles, tinind cont de tot ce avem este necesar a implementa un plan de actiuni la compartimentul tehnologic al producatorilor agricoli, dat fiind faptul ca si acest aspect trebuie sa fie deosebit pentru anul curent.

In acest scop, au demarat de acum un sir de seminare, instructiuni in cadrul raioanelor din Republica Moldova cu toti producatorii agricoli si ii familiarizam cu deosebirile respective tehnologice la acest compartiment in privinta fertilizarii si in privinta altor actiuni tehnologice.

Referitor la culturile de primavara. Vreau sa va zic ca pentru anul curent sint preconizate sa fie semanate de catre producatorii agricoli 946 mii de culturi de primavara, inclusiv 500 mii cereale de primavara, culturi cerealiere, culturile tehnice vor ocupa o suprafata de 302 mii de hectare, iar culturile furajere si legumele, bostanoasele si cartoful in jur de 110 mii de hectare. Suprafetele mentionate, bineinteles, au fost coordonate cu directiile agricole din raioane, au fost luate in considerare recomandarile noastre in privinta respectarii asolamentului si respectarii structurii in asolament, lucru care este benefic la momentul respectiv.

Sintem aprovizionati 97 la suta aproape cu seminte pentru semanatul culturilor de primavara. Toate cantitatile de produse de uz fitosanitar si toate cantitatile de fertilizanti pentru necesitatile de primavara sint stocate la agentii economici si la intreprinderile care sint preocupate de furnizarea acestor preparate.

In momentul de fata vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca noi sintem aprovizionati in proportie de 70 la suta cu carburanti. Deci, stocurile din republica sint de 25 mii de tone, inclusiv Intreprinderea de Stat Moldresurse are stocate circa 7 mii de tone, deci, aproape a treia parte din toti carburantii stocati in Republica Moldova, ceea ce ne-ar permite ca sa influentam intr-un aspect oarecare si preturile la acest compartiment.

Inca un moment asupra caruia am vrut sa ma opresc este situatia in pomicultura. Bineinteles, conditiile climaterice, pe care le avem, au influentat de acum iesirea din faza de repaos biologic a acestor culturi. Sintem intr-un fel putin ingrijorati de faptul ca prognozele care parvin de reducere a temperaturii de pina la minus 10 minus 12 grade ar putea afecta intr-o anumita masura aceste culturi. Dar vreau sa va zic ca situatia si la acest compartiment nu este atit de dezastruoasa. Si preconizam, daca trecem de luna martie, o recolta de circa 420 mii de tone la acest compartiment.

O situatie favorabila s-a creat in dezvoltarea pomiculturii, dat fiind faptul ca subventionarea infaptuita pe parcursul ultimilor 2 ani a majorat considerabil suprafetele de extindere cu aceasta cultura, de reinnoire. Si anul 2006, noi sintem pentru prima data cind suprafetele de extindere s-au majorat comparativ cu suprafetele defrisate.

Citeva momente despre sectorul zootehnic. La acest compartiment vreau sa mentionez ca situatia este in ascensiune, desi, poate, nu sint indicatorii pe care
ne-am fi dorit sa ii avem, dar o crestere de 4,4 la suta pe perioada anului 2006 este satisfacatoare si aceasta este datorita faptului interventiei Guvernului la diferite compartimente de sustinere si de subventionare a acestui sector. Doar o singura cifra, vreau sa mentionez: pentru anul viitor noi preconizam o majorare la acest sector cu 8,2 8,5 la suta comparativ cu anul 2006, in ceea ce priveste securitatea alimentara a statului la perioada respectiva.

Dumneavoastra stiti ca anul acesta a avut loc o diminuare a producerii de cereale, inclusiv a griului alimentar in cadrul international si in cadrul regional, si acest lucru a fost permanent pentru a monitoriza starea de lucruri in privinta preturilor si achizitiilor pe teritoriul Republicii Moldova. A fost permanent monitorizat de catre un grup de lucru in frunte cu domnul Prim-ministru. In momentul de fata va aduc la cunostinta dumneavoastra ca aceasta situatie este sub control. Deci, nu este insuficienta sau nu este pusa sub pericol securitatea alimentara a statului, in rezervele de stat sint acumulate in momentul de fata circa 57 mii tone de griu alimentar.

Pentru anul 2007 sint preconizate mai multe actiuni din partea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, din partea Guvernului, ma refer la definitivarea actiunilor si a activitatilor pe care le infaptuim in cadrul Planului Digisanco, Planului de siguranta a alimentelor si de sanatate a animalelor, lucru care ne va permite, o data cu definitivarea lui, de a avea statutul de tara terta pentru exportul produselor de origine animala pe pietele Comunitatii Europene.

De asemenea, vom activa in continuare in privinta armonizarii cadrului legal pentru exportul produselor de origine vegetala, armonizare cu exigentele europene. Vor fi prezentate pentru aprobare dumneavoastra, Parlamentului, mai multe legi care sint de o importanta, as spune eu, deosebita pentru complexul agroalimentar. Este vorba de o noua Lege a Codului funciar, Legea solului, Legea serviciului veterinar, Legea apelor si alte acte legislative.

De asemenea, vor fi infaptuite unele actiuni de fortificare a capacitatilor ce tin de consolidarea terenurilor si de reparcelarea in agricultura Republicii Moldova prin implementarea a 6 proiecte-pilot cu suportul Bancii Mondiale. Vor fi infaptuite, de asemenea, actiuni legate de dezvoltarea in continuare a sectorului zootehnic.

Aceste si alte momente, pe care nu le-am mentionat, care sint in derulare si in desfasurare pe perioada anului 2007, ne vor permite, in viziunea ministerului, in viziunea mea, de a majora productia globala de produse agroalimentare in cadrul Republicii Moldova cu 7,5% 8% in anul curent.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Cu parere de rau, atentia nu a fost chiar cum este de dorit, fiindca colegii nostri intrebarile le pun, dar nu le asculta.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Eu nici nu stiu cum sa incep, dar as fi foarte curios chiar sa cunosc ce gindesc taranii de la sate despre noi toti, despre acei care sintem astazi in aceasta sala, care ne asculta astazi pe noi? Si de aici prima intrebare, pe care vreau sa v-o pun dumneavoastra: daca situatia este asa de buna, de ce, totusi, taranii nostri traiesc asa de greu?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

In privinta intrebarii ce gindesc taranii sau producatorii agricoli din cadrul agriculturii Republicii Moldova sau din satele Moldovei? Eu v-as spune ca nu este un raspuns adecvat la intrebarea dumneavoastra. Raspunsul este contradictoriu.

Deci, o buna parte dintre tarani considera ca actiunile si activitatile infaptuite de catre Guvern, de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare sint la nivel si sint in sustinerea si in suportul producatorilor agricoli, dar, bineinteles, este o parte din agricultorii Republicii Moldova, si ma refer, in primul rind, la acei care sint dispersati, la acei care sint parcelati. Ma refer la unii proprietari care au fost abandonati din cadrul arendei, bineinteles, acestia nu sint satisfacuti inca de suportul si sustinerea din partea Guvernului.

Mentionez acest lucru, dat fiind faptul ca din cele 256 milioane de lei orientate pentru suportul sau subventionarea producatorilor agricoli, pentru anul 2006, numai 9 milioane, deocamdata, adica 9% din toata aceasta suma, au fost orientate pentru producatorii care nu pot fi satisfacuti de acest compartiment.

Dar vreau sa mai mentionez ca noi lucram in continuare in privinta perfectionarii sistemului de subventionare in complexul agroalimentar, pentru ca toti producatorii agricoli sa aiba, as spune eu, profituri din ceea ce este legat de subventionare, cu suportul statului pentru agricultura.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

A doua intrebare. E clar ca raspunsul este asa cum este. Dumneavoastra ati mentionat ca in ultimii ani s-a micsorat povara fiscala a taranilor. Eu as vrea sa inteleg cind si care au fost aceste mecanisme de micsorare? Deoarece din ceea ce cunoastem noi, in ultimii ani de zile noi am introdus taxa pe valoare adaugata in agricultura, noi am introdus taxa pe valoare adaugata la utilaje, la mecanisme, noi am introdus taxa pe valoare adaugata la ingrasaminte, guvernarea actuala, eu de asta si vorbesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, liniste in sala.

Domnule Braghis,

La microfon, daca aveti intrebare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si dintre acei 580 mii de tarani care activeaza in agricultura, in anul 2006 numai aproximativ 600 au beneficiat de restituirea taxei pe valoare adaugata. Va dati seama care este diferenta? Si poate ca din 580 de mii acesti 600 si apreciaza pozitiv activitatea Guvernului in domeniul redresarii situatiei in agricultura, dar ce facem cu acei 500 de mii, care nu au beneficiat de aceste lucruri?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Am sa incerc sa impart sau sa divizez raspunsul la intrebarea dumneavoastra in doua compartimente. Deci, referitor la micsorarea presingului fiscal. Vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra, dar dumneavoastra sinteti la curent cu faptul ca pentru urmatorii 5 ani, incepind cu anul 2006, producatorii agricoli au fost scutiti de un sir de taxe si impozite, ele sint 5 la numar, inclusiv impozitul pe venit. Aceasta este una la mina.

Al doilea moment, pe care am vrut sa il mentionez, este vorba despre aceea ca taxa pe valoare adaugata, care este returnata producatorilor agricoli, face o facilitate dat fiind faptul ca, pina in 2006, dumneavoastra sinteti la curent, erau scutiti de aceasta taxa importatorii de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti. Noi am introdus modificarea aceasta ca totalmente 20 la suta din aceasta taxa sa ajunga sa fie returnata producatorului agricol.

Al treilea moment. Micsorarea sau diminuarea presingului fiscal asupra producatorilor se refera numai la platitorii de taxa pe valoare adaugata. Deci, dumneavoastra stiti ca are loc returnarea sau facilitarea producatorilor agricoli care sint platitori de taxa pe valoare adaugata la realizarea produselor agroalimentare pe piata Republicii Moldova.

Vizavi de al doilea compartiment, dumneavoastra ati mentionat ca doar
600 sau 800, da, bineinteles, acesti 600, dar totalmente s-au bucurat de aceste facilitati 4000 de agenti economici. In cadrul acestor 4000 de agenti economici sint consolidate circa 58 la suta din toate terenurile agricole ale proprietarilor din Republica Moldova.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Un moment la care, principial, nu pot sa nu reactionez, dumneavoastra ati mentionat acele facilitati si scutiri de impozite, inclusiv scutirea pe impozitul pe venit, pe care intreprinderile agricole nu il au. Si nu cred ca dumneavoastra nu cunoasteti faptul ca in ultimii 4 ani anularea sau facilitarea producatorilor agricoli, anularea unor impozite constituie numai 2530 la suta din acele majorari care au avut loc pe parcursul ultimilor 4 ani. Este un lucru negativ si care astazi dumneavoastra nu puteti sa nu recunoasteti ca el influenteaza negativ sectorul agrar.

Domnule ministru,

De fapt, eu as vrea sa spun ca noi, in principiu, nu ne-am atins astazi scopul pe care l-am solicitat. Noi am crezut, si a fost o interpelare facuta Guvernului, pentru ca aici este necesara o decizie politica si care iese din competentele unui minister. Noi am crezut ca Guvernul va veni cu o informatie despre situatia reala, pe care o avem astazi in agricultura, si va propune Parlamentului unele mecanisme de redresare a acestei situatii, inclusiv promovarea unei politici de protejare a producatorilor agricoli si a pietei interne a produselor agricole de care noi vorbim de citiva ani de zile.

Si Ministerul Economiei si Comertului ne-a promis ca acest lucru va fi facut atunci cind noi am votat aici, in Parlament, Clasificatorul vamal, acordarea unor credite de lunga durata, preferentiale sectorului agricol, realizarea, eu stiu, ori elaborarea unor programe de facilitare, de subventionare a sectorului agricol. Iata ce asteptam si am asteptat noi de la Guvern pentru sectorul agricol.

Pentru ca situatia pe care ne-o prezentati dumneavoastra astazi, noi o cunoastem si din faptul de toate zilele, de la intilnirile noastre cu cetatenii, cu taranii in satele Republicii Moldova si ea este diametral opusa celei pe care o prezentati dumneavoastra aici, in Parlament. Spre regret, noi nu am atins acest scop. Vreau sa spun ca informatia nu a fost cea pe care am solicitat-o noi.

 

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Domnule deputat,

Eu vreau sa va zic ca noi facem activitati si actiuni in privinta protejarii producatorului autohton. Impreuna cu dumneavoastra am modificat Legea despre tarifele vamale pentru urmatoarea perioada de timp. Dumneavoastra stiti care erau aceste taxe la import, le-am majorat si lucrul acesta ne va favoriza, intr-un aspect oarecare, producatorul autohton.

Mai mult decit atit, vreau sa mentionez ca in privinta subventionarii noi sintem in pragul definitivarii unei conceptii noi de subventionare a producatorilor agricoli, care va fi orientata preponderent, adica, spre dezvoltarea durabila, spre orientarea subventiilor intru suportul investitiilor din agricultura, iar ceea ce tine de compartimentul legat cu creditele din agricultura, bineinteles, aceasta tine de bancile comerciale, dat fiind faptul ca, in acest aspect, nu tine, as spune eu, intr-o masura majora de competenta Guvernului. Deci, avem aceasta situatie pe care o avem, dar producatorii agricoli folosesc creditele acordate de catre proiectele investitionale, ma refer la RISC, la IFAT si la alte investitii din exterior.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

La microfonul central se invita domnul Sergiu Sainciuc pentru a raspunde la interpelarea domnului Filat.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

La indicatia Guvernului, Ministerul Economiei si Comertului a examinat interpelarea domnului Vladimir Filat, deputat in Parlament, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 8 februarie curent referitoare la implementarea Legii nr. 355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Doresc sa informez ca pe data de 14 februarie curent Guvernul in sedinta sa, a aprobat proiectul de Lege cu privire la modificarea Legii nr.355 privind schimbarea termenelor de implementare a normelor salariale pentru anul 2007. Astfel, normele salariale care au fost modificate si care urmau sa fie implementate, incepind cu 1 decembrie 2007 se vor implementa mai inainte in urmatoarele perioade.

Incepind cu 1 aprilie 2007, vor fi introduse marimile minimale nominale ale salariilor de baza pentru toti salariatii din invatamint, cultura, arta, sport, stiinta, alte institutii bugetare, cu exceptia persoanelor cu functii de demnitate publica, functionarilor publici si a militarilor.

A doua norma ce tine de implementarea salarizarii pentru anul curent va fi aplicata incepind cu 1 iulie 2007, este vorba despre sporul la salariu pentru vechime in munca. De acest spor vor beneficia absolut toti angajatii sferei sociale care pina in prezent nu beneficiaza de un asemenea spor.

Incepind cu 1 septembrie 2007, se va introduce un indice de prioritate pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar. Este vorba ca la momentul actual aceste cadre didactice aveau coeficientul de prioritate 1,1, iar cadrele didactice din invatamintul preuniversitar aveau coeficientul de prioritate 1,2.

Astfel, prin aceasta norma se unifica indicele de prioritate si, incepind cu
1 septembrie, si personalul din invatamintul extrascolar si prescolar va beneficia de acelasi indice de prioritate. Pentru persoanele cu functii de demnitate publica, functionarii publici si militari, normele salariale vor fi implementate incepind cu
1 decembrie 2007.

Necesarul de mijloace suplimentare pentru implementarea normelor salariale, prevazute in proiectul de lege, se estimeaza la 338 milioane de lei, iar in calculul anual 1 miliard 200 milioane de lei. In rezultatul implementarii modalitatii propuse de majorare a salariilor, catre sfirsitul anului va fi asigurata o majorare a salariilor pentru muncitori si personalul auxiliar cu circa 25%, pentru personalul medical si de asistenta sociala cu peste 30%, pentru cercetatorii stiintifici cu 22%, pentru personalul din cultura cu peste 40%.

In invatamint salariile se vor majora pentru corpul profesoral din universitati cu peste 50%, pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar cu 32 la suta, pentru personalul de deservire cu 25%. De fapt, normele de salarizare propuse pe etape se refera la toate categoriile de salariati din sectorul social si unele categorii de salariati vor beneficia de prima norma, de a doua norma si de a treia norma integral.

Multumesc pentru atentie.

In timpul apropiat Guvernul va prezenta spre examinare Parlamentului legea mentionata.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte,

Eu foarte succint.

Domnule Sainciuc,

Va multumesc foarte mult de informatia foarte complexa pe care ati prezentat-o. Dar ceea ce spuneam eu, ca e motivat sa fac aceasta interpelare este faptul ca prevederile respective vizeaza, totusi, 207 mii de cetateni ai Republicii Moldova.

Desigur, eu ma bucur cind citesc in raspuns ca s-au depistat sursele bugetare in marime de 337 338 de milioane pentru a acoperi cheltuielile care urmeaza sa intervina cu modificarile respective.

Domnule Sainciuc,

Apare o intrebare fireasca: oare nu era normal ca aceste surse sa fi fost gasite in ajun de Anul Nou, ca sa nu inducem atita... eu nu stiu, revenim inca o data la cifra pe care am enuntat-o. Este vorba de 207 mii de cetateni ai Republicii Moldova. In ajun de Anul Nou am facut modificarea respectiva, s-a vorbit atunci, mai bine spus nu s-a vorbit atunci, dupa care ca nu sint resurse financiare. A trecut o luna, s-au gasit banii acestia. Eu nu inteleg coerenta actiunilor Guvernului.

Mai mult decit atit, este foarte stranie abordarea. Dumneavoastra majorati la anumite categorii, dar la anumite categorii lasati in forma initiala. Ce facem noi cu militarii? Bine, nu vreau sa vorbesc despre functionarii de demnitate publica, sa nu deranjeze pe cineva. Dar ce facem cu militarii, cu politistii, cu militarii, de ce nu, poate este mai justificat sa mai analizam, poate mai gasim surse respective, ca sa majoram tuturor celor care urmau sa beneficieze majorarea.

Eu nu as vrea sa discut in continuare, sa prezint cifrele, de fapt, ce reprezinta salariile categoriilor respective in sume de 440 de lei, care vor ajunge la 528 de lei si aceasta majorare este asa, mai mult formala, fiindca este necesar sa facem o analiza mai complexa in interiorul bugetului pentru 2007 si sa gasim sursele necesare si sa asiguram majorarile pentru toate categoriile.

Sa nu se intimple ca sa se inteleaga ca, daca cineva actioneaza sau o riposta, sau anunta eventual un miting sau o actiune de protest, imediat se gasesc si bani, si solutii pentru a fi rezolvate. Si, in aceeasi masura, acei care sint chemati sa vegheze asupra ordinii publice, apararii tarii s.a.m.d. ii lasam asa, pentru alte perioade.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Ceea ce tine de majorarea sau implementarea normelor salariale pentru toti salariatii bugetari, doresc sa mentionez de la bun inceput care au fost rezultatele implementarii normelor salariale pentru anul 2006. Deci, prognoza elaborata de la bun inceput, cind urma sa fie implementata legea, era prevazut ca salariile in sectorul bugetar vor creste cu 36 la suta.

In realitate, cresterea a fost asigurata cu 45%. Inclusiv pentru cadrele didactice: 40%, pentru personalul medical: 2535%, pentru corpul profesoral: 22%, pentru functionarii publici: 3050%, pentru bibliotecari: 7080%, pentru efectivul de trupa, pentru militari: 100120%. Din aceste considerente practic si s-a luat decizia ca pentru functionarii publici, pentru persoanele cu demnitate publica si militari, normele salariale pentru anul 2007 sa fie implementate cu o perioada mai indelungata, incepind cu 1 decembrie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Sainciuc,

Eu inca o data va multumesc pentru explicatii.

Dumneavoastra, ca un bun profesionist, asa cum sinteti, explicati tehnic datele problemei. Eu cred ca nu bucura si nu incalzeste pe nimenea, acei care primesc salarii, cind faceti referire la procente, plus 50, 70. Eu spuneam, nu vreau sa dau citire ce reprezinta un salariu majorat cu 50% sau cu 70%.

Si cind o sa vorbim iarasi de 800 de lei, vedem ca, de fapt, nu este cazul sa vorbim de procente. Eu spuneam ca, o data ce s-a anuntat, cind s-a votat Legea nr.355 pentru o perioada si, de fapt, s-a facut un lucru bun, s-a facut prognoza pe termen mediu, sa spunem ca nu este scurt, vizavi de majorarea salariala.

Cetatenii efectueaza anumite calcule, au anumite sperante si noi, la sfirsit de an, luam si acele mici adaosuri si, din punctul acesta de vedere, eu consider ca era absolut normal ca majorarile sa se efectueze pentru toate categoriile, iar sursele respective urmau sa fie cautate mai serios.

Domnule ministru,

Eu imi cer scuze, dar unde ati gasit sursele respective, 300 si ceva de milioane? Nu, sub masa nu stiu daca gasisi 350 de milioane. Unde au fost gasite ele?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

In principiu, s-au estimat posibilitatile de acumulare a surselor financiare suplimentare si doar pot sa mentionez citeva dintre ele. In primul rind, au fost obtinute 52 milioane de lei de la procurarea licentei, a 3 licente pentru telefonie mobila, 52 milioane de lei.

Dividendele de la Moldtelecom 42 milioane de lei, iata sint. Deci, dinamica acumularii surselor de venit de la incepuutl anului este pozitiva.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, practic.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Este important ca aceasta suma sa fie acoperita.

Va multumesc frumos, domnule Sainciuc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

Trecem la intrebari si interpelari.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am doua interpelari, una foarte scurta, a doua putin mai lunga, dar pe contul primei se va compensa. Deci, adresez prima interpelare Ministerului Sanatatii, mai exact Consiliului de expertiza medicala a vitalitatii pe care le sensibilizez asupra cazului descris in numarul din 9 februarie a ziarului Timpul.

In articolul Femeia din groapa se spune despre cetateanca din Soroca, Elena Munteanu care sapa gropi in cimitirul din dealul Sorocii contra unui cistig mizerabil, dar al carei sot Vasile Munteanu a ramas fara picior din 1992, lucrind la o asociatie de constructii.

Dupa ce i s-a amputat piciorul, domnul Munteanu a avut un an gradul II de invaliditate, apoi a fost trecut la gradul III si primeste o pensie de 254 de lei. Adica i s-a schimbat gradul de parca i-ar fi crescut piciorul.

Rog verificarea legalitatii acestei decizii si luarea unei alte decizii care se impune, precum si informarea mea conform legii.

A doua interpelare este adresata Ministerului Dezvoltarii Informationale, care are in subordine oficiile starii civile. Este vorba de continuarea practicilor sovietice de deznationalizare si de rusificare a bastinasilor moldoveni, romani. In anii 1990, conform Legii cu privire la functionarea limbilor vorbite si hotaririlor de Guvern, s-a trecut la scrierea numelor traditionale nationale, s-au eliberat buletine de identitate si pasapoarte. S-a scris Ion si nu Ivan, Sergiu si nu Serghei, Petru sau Petre si nu Piotr, Stefan si nu Stepan.

Din nefericire, termenul de valabilitate a noilor buletine expira astazi in perioada de guvernare comunista. Astazi, cind oamenii merg sa le reperfecteze, li se spune ca prenumele lor sau ale parintilor vor fi deja transcrise ca in documentele zise originale sovietice in grafie rusa sau in limba moldoveneasca. Adica Ivan, Serghei, Piotr, Stepan etc, cica asa e in actul de nastere de la arhiva.

Adica legislatia lingvistica si-a pierdut brusc valabilitatea. Se spune ca exista o circulara interna a ministerului, prin care lucratorilor oficiilor starii civile li se cere sa pastreze prenumele anterioare rectificarii dupa proclamarea independentei, conform legislatiei lingvistice, adica sa lase Ivan, Stepan, Piotr, Serghei.

O alta problema, la fel de urita este ca, daca in certificatul de nastere sovietic este scris Gheorghii, Vasilii, Valerii, Anatolii etc. se transcrie versiunea cu un i, in loc de prenumele national cu e sau cu u. Se translitereaza numele rusesti, nu se transcriu in limba de stat, adica nu se scrie Gheorghe, nici Gheorghii, ci Gheorghi, Vasili, Valeri, Anatoli, mai exact in varianta dialectala moldoveneasca incorecta si neliterara, adica nici romana, nici rusa, ci moldoveneasca.

Astazi isi reia activitatea Comisia republicana pentru reglementarea si ocrotirea onomasticii nationale sub egida Ministerului Educatiei si Tineretului. Pentru ca a scris presa, pentru ca s-a revoltat lumea. In nota informativa privind unele probleme de utilizare a numelui si a prenumelui in activitatea organelor de stare civila ale Republicii Moldova la materialele insotitoare se spune ca, in baza Hotaririi nr.523 din 24 septembrie 1996 cu privire la reglementarea scrierii numelor de persoane in actele de identitate, corectarile numelor si prenumelor, acei care au corectat trebuiau sa mearga sa obtina introducerea modificarilor in Registrul starii civile, iar in fisa de insotire a buletinului de identitate sa se treaca numele vechi. Nu s-a facut, iar hotarirea a fost abrogata in 2003.

Astazi, nota informativa argumenteaza in mod impertinent revenirea la prenumele rusesti sau hibridizate si pentru ca specialistii si-au permis sa modifice numele si prenumele, potrivit dictionarului doamnei Cosniceanu, din numele si prenumele purtate de moldoveni, ca sint multe cazuri cind modificarile s-au facut contrar vointei oamenilor, iar cel mai grav e ca modificarile nu au fost reflectate in actele de stare civila, ceea ce a condus la faptul ca, la obtinerea duplicatului certificatului de stare civila in grafie latina, continutul acestora ar fi diferit de acel al buletinelor si pasapoartelor.

Intrebarea este: cum sa coincida daca nu toate corectarile au fost introduse in Registrul starii civile? Omul, intr-adevar, se cheltuie din nou, sa le unifice sau sa o lase balta? Exact pe aceasta mizind guvernarea antinationala.

Organele starii civile nu si-au facut datoria impreuna cu sectiile de pasapoarte sau evidenta populatiei, ca sa faca o ordine definitiva in Registrul starii civile. Neintelegerea a fost mereu intre oficiile starii civile din cadrul Ministerului Justitiei si Sectia de evidenta a pasapoartelor din cadrul Ministerului de Interne, ceea ce acum este folosit de comunisti pentru a-i deznationaliza si rusifica din nou pe cetatenii Republicii Moldova si a le mai baga o data mina un buzunar sa mai plateasca niste documente si rectificari.

Iar lucratorii oficiilor starii civile au indicatii sa copie litera cu litera prenumele din documentele sovietice. Intreb Ministerul Dezvoltarii Informationale, in contextul mersului nostru spre Europa: cine dirijeaza aceasta harababura din sistemul starii civile? Specialistii sau ministrul Molojen si ideologul Tcaciuc, care nu cunosc limba si elaboreaza in laboratoarele puterii combinatii, pentru a ne trece in documente cu nume neromanesti intr-un stat fara de identitate nationala.

Cer Ministerului Dezvoltarii Informationale toate circularele emise privind actele starii civile din luna septembrie pina acum, iar cetatenilor sa ma sesizeze asupra incercarilor lucratorilor din oficiile starii civile de a-i rusifica in continuare prin a le pune in actele de identitate numele calicite in perioada sovietica. Astept raspunsul in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va rog, intrebarile mai pe scurt.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

O sa economisesc putin timp. Eu am o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova. Rog, ca joia viitoare aici, in plenul Parlamentului, sa fie prezentata o informatie despre rezultatul implementarii Legii nr.208 ce tine de patenta de intreprinzator si actiunile care le va intreprinde Guvernul pentru a da raspuns cerintelor cetatenilor Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ion Varta:

Un grup de locuitori ai comunei Blesteni raionul Edinet ne-au adresat un demers, in care s-au referit la activitatea minei de piatra Cupcin, care de mai multi ani activeaza in raza acestei comune si care exploateaza cariera de piatra din respectiva localitate. Camioanele de mare tonaj incarcate cu cotilet circula pe un itinerar ce tranziteaza aceasta comuna. De pe urma acestui flux continuu de mijloace de transport locuitorii acestei localitati au de suferit mari incomoditati. Praful, gazele de esapament, zgomotul provocat de aceste camioane de mare tonaj, sint factorii nocivi care afecteaza viata cetatenilor acestui sat.

In afara de aceasta, circulatia basculantelor de mare tonaj a condus la deteriorarea drumului din raza satului. In acelasi timp, respectiva intreprindere, agentul economic are de pe urma exploatarilor pe care le desfasoara in aceasta cariera beneficii considerabile, enorme. Si nu gaseste de cuviinta ca sa contribuie cel putin la reparatia acestui drum de care se folosesc si locuitorii acestui sat. Solicit domnului Prim-ministru Tarlev ca sa dispuna, pentru ca ministerul de resort sa se autosesizeze pentru a lua masuri in legatura cu aceste grave prejudicii pe care le suporta locuitorii satului, comunei Blesteni raionul Edinet.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Vitiuc:

. . , . c-, . , , -, .

, , - . , . , , , , .

, , , , , , , 2500 , . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Am o interpelare sau, mai bine zis, o intrebare catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev. De la 1 ianuarie au intrat in vigoare modificarile operate in Legea cu privire la victimele represiunilor politice. Comisia pentru drepturile omului este sesizata in continuare de cetateni asupra faptului nerespectarii acestei legi, pentru ca Guvernul nu a adoptat nu stiu care decizie sau hotarire a sa pentru implementarea acestei legi, pentru ca comisiile raionale care urmeaza a fi constituite sau reconstituite in acest sens nu functioneaza din aceasta cauza. Din cauza altor motive cetatenilor nu li se face dreptate.

Ii solicit domnului Prim-ministru sa vina dumnealui in sedinta urmatoare a Parlamentului sau peste doua saptamini, pentru ca eu voi lipsi saptamina viitoare, voi fi la Adunarea Parlamentara a OSCE, sa imi raspunda la urmatoarea intrebare: ce a intreprins sau ce intreprinde Guvernul, este prezent aici si domnul Esanu de la Ministerul Justitiei, care este direct responsabil pentru implementarea acestei legi, ce intreprinde Guvernul pentru implementarea acestei legi, astfel incit acesti cetateni sa nu mai sufere?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am o interpelare catre presedintele Companiei Teleradio-Moldova Ilie Telescu. In ziua de 13 februarie 2007 in 23 de capitale europene s-a desfasurat actiunea no visa. La Chisinau aceasta actiune a avut loc in scuarul Teatrului de Opera si Balet si a fost desfasurata cu genericul No visa Europa este casa noastra. Intrunirea a fost initiata de organizatia de tineret a Aliantei Moldova Noastra in colaborare cu Laymec organizatia tineretului liberal din Europa.

Tinerii din intreaga Europa considera ca vizele de circulatie in tarile europene reprezinta un obstacol pentru libera circulatie si trebuie eliminate. Stim cu totii ca problema calatoriei cetatenilor Moldovei in tarile Uniunii Europene este una majora, deoarece procedura de eliberare a vizelor e foarte lunga, costisitoare si birocratizata.

Regimul de vize constituie un obstacol in realizarea dreptului la libera circulatie a oamenilor si afecteaza comunicarea in cadrul societatii civile europene. Acestea au fost ideile pe care le-au avansat tinerii in cadrul intrunirii respective. Acesti tineri din 23 de tari, carora nu le este indiferenta soarta Republicii Moldova, au colectat semnaturi in sprijinul unei petitii comune a tinerilor liberali din Europa, care va fi prezentata ulterior Parlamentului European.

Ma intereseaza de ce Compania Teleradio-Moldova nu a reflectat acest eveniment, care a dezbatut un subiect de maxima importanta pentru societate. Care sint criteriile, in a caror baza decideti ce informatie este importanta si ce informatie poate fi ignorata?

As vrea sa stiu cine, in general, cenzureaza emisiunile informative la Teleradio-Moldova si de ce principii se conduce aceasta persoana sau grupul de persoane in activitatea lor.

A doua intrebare ar fi: cind vor aparea discutii politice cu participarea opozitiei la Teleradio-Moldova?

Astept raspuns in scris la aceasta interpelare in termenele prevazute de legislatia in vigoare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Deci, aceasta interpelare o adresez Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Inca in noiembrie 2005 si in iulie 2006 m-am adresat atit Centrului, cit si Procuraturii Generale in legatura cu cauza penala in privinta primarului satului Scorteni, raionul Telenesti.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a pornit o cauza penala pe faptul coruperii pasive a primarului Daria Ureche. Dupa recunoasterea faptului primirii banilor, eu vreau sa accentuez lucrul acesta, cauza penala a fost expediata Procuraturii Generale, cu propunerea depunerii sub invinuire, suspendarea din functie si transmiterea cauzei in judecata.

Procuratura, insa, nu a acceptat propunerea Centrului si a clasat cauza penala, invocind un sir de incalcari procesuale. Intre timp, un grup de cetateni din sat, in repetate rinduri, a adresat Presedintiei tarii si organelor de drept, privitor la gravele incalcari pe care le-a comis in ultimul timp doamna primar din Scorteni. Este vorba de masinatii de proportii cu insusirea unor sume importante de bani publici.

In legatura cu aceasta, rog sa examinati faptele din adresarea cetatenilor cu informarea in scris a mea si a petitionarilor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Aceasta interpelare, ideea acestei interpelari a aparut intr-un fel accidentar. Azi-dimineata am primit o scrisoare prin posta electronica de peste hotarele tarii. La solicitarea acestei persoane care mi-a trimis aceasta scrisoare, am deschis gugul Moldova si am vazut o confirmare a razboiului informational pierdut de Moldova.

Din 6 lincuri de pe gugul Moldova de astazi, 3 sint din Tiraspol taims, doua rusesti si unul ucrainean. Nici un linc din mass-media din Moldova.

Stimati colegi, aceasta interpelare ar fi trebuit sa fie adresata secretarului pentru ideologia Partidului Comunist din Republica Moldova, avind in vedere ca in tara noastra este instituit un monopol asupra mass-mediei si iata rezultatul acestui monopol.

Stimati colegi,

Noi pierdem razboiul informational. O data si o data incercati sa intelegeti acest lucru ca interesele dumneavoastra de partid incep sa domine interesele fundamentale ale Republicii Moldova.

Si, totusi, aceasta interpelare eu o adresez ministrului reintegrarii care va fi, dupa toate probabilitatile, un tap ispasitor. Rog ca ministrul reintegrarii sa imi raspunda la intrebarea: care sint masurile intreprinse de Ministerul Reintegrarii pentru contracararea poluarii spatiului informational international de catre propaganda separatista de la Tiraspol in problema conflictului transnistrean?

Rog ca raspunsul la aceasta interpelare sa imi fie prezentat in scris. Aici, desigur, sesizez forurile respective ale Partidului Comunist din Republica Moldova, care este un partid de guvernamint. Iata rezultatul guvernarii dumneavoastra in spatiul informational international.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o expediez pe adresa Ministerului Educatiei si Tineretului in persoana domnului Victor Tvircun.

Dat fiind faptul ca comisia, constituita din oameni de stiinta de la Academia de Stiinte din Moldova si Ministerul Educatiei si Tineretului, care s-a ocupat de expertizarea manualelor de istorie integrata, si-a finalizat activitatea, solicit o informatie ampla despre rezultatele acestei activitati si anume:

Componenta comisiei care s-a ocupat de acest lucru, procesele-verbale si deciziile comisiei mentionate, pentru fiecare manual expertizat in parte. Procesul-verbal cu decizia finala si expunerea in scris a pozitiei Ministerului Educatiei si Tineretului si a Academiei de Stiinte vizavi de scrisoarea Institutului Ekkerd din Germania referitor la continuturile istorice implementate in sistemul educational din Republica Moldova.

Si de ce Ministerul Educatiei si Tineretului a inteles recomandarile europene in stil moldovenesc, de pe pozitiile ideologiei comuniste?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

O intrebare foarte simpla catre Prim-ministrul Tarlev... Iata de ce partidul de guvernamint a sustinut al 7-lea an, fiind la guvernare, conectarea la conductele de gaz la un pret exagerat de 10, 15 mii, 35 de mii de lei, Glodeni, Dusmani, daca vreti. Si iata, chiar saptamina trecuta la Lipcani profesorul Buga mi s-a adresat cu o intrebare: domnule Urechean, de ce eu trebuie sa platesc 6 mii de lei, fiind pensionar, pentru 5 metri de teava?

Guvernarea actuala a furat cetatenii Republicii Moldova timp de 6 ani de sute de milioane de lei. Intrebare pentru domnul Tarlev, stiind ca conectarea costa nu mai mult de 1500 de lei, cum va intoarce aceste cheltuieli exagerate conducerea tarii, partidul de guvernamint, cheltuielile exagerate si ce se va intreprinde in momentul de fata, nu declaratii, dar masuri concrete intru ameliorarea situatiei?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vasile Balan:

Intrebarea este adresata Guvernului Republicii Moldova. Ma intereseaza care este marimea cosului minim de consum din Republica Moldova, citi pensionari avem in Republica Moldova, care este numarul pensionarilor din agricultura si de la buget, din rindul cadrelor didactice si ale lucratorilor medicali? Si care este pensia medie a acestor categorii?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Mai multi agenti economici din orasul Ungheni s-au plins in repetate rinduri pe faradelegile care se produc pe teritoriul Pietei Centrale din orasul Ungheni, care in momentul de fata este gestionata de Uniunea Raionala de Consum. Printre aceste incalcari sint: stringerea taxei locale de piata pentru 3 luni inainte.

Si mai grav, administratia pietei, in ultimul timp, nu permite accesul pe piata a agentilor economici care, in viziunea patronilor, face concurenta subdiviziunilor URECOOP-ului, in mod special ma refer la producatorii de piine si acei de mezeluri.

In legatura cu aceasta, solicit Guvernului Republicii Moldova examinarea situatiei create la fata locului la Piata Centrala din orasul Ungheni si luarea masurilor corespunzatoare pentru a inlatura aceste incalcari grosolane.

Raspunsul il solicit sa fie prezentat, in corespundere cu legislatia in vigoare, in scris.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna Presedinte.

O interpelare, o intrebare adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma.

In programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pe anii 20052009 la capitolul Cultura sint prevazute urmatoarele: perfectionarea cadrului legislativ, normativ si a mecanismului de finantare a artei si culturii.

De asemenea, Guvernul s-a angajat sa perfectioneze reteaua institutiilor de cultura, sa creeze conditii egale de acces al cetatenilor la valorile culturale si la procesul cultural intr-o serie de alte masuri.

In acest context, tin sa reamintesc ca una din cele mai performante institutii teatrale din tara noastra Teatrul Eugen Ionescu se confrunta deja aproape
15 ani cu lipsa unui local propriu. Cu o situatie similara se confrunta Teatrul Muzical-Dramatic din orasul Cahul, unul extrem din putinele teatre din provincie.

Solicitam explicatii privind situatia celor doua teatre sus-mentionate in mod special, precum si a cauzelor neindeplinirii angajamentelor luate de Guvernul Tarlev in domeniul culturii, angajamente asumate in aprilie 2005 in fata Parlamentului Republicii Moldova.

Si a doua intrebare, urmare sau in continuare, in acelasi context, de fapt, cu intrebarea pusa de domnul deputat Vitiuc. Sint, intr-adevar, foarte multe nereguli in aceasta casa-hotel a Parlamentului. Am dori, complementind informatia solicitata de dumnealui, sa cunoastem in ce baza in casa-hotel a Parlamentului detin locuinte functionari ai Parlamentului, persoane care nu au, in general, nici o atributie la Parlamentul Republicii Moldova, cazul domnului Neguta, fiind unul din acesta. Un apartament cu trei camere.

Dorim, de asemenea, sa stim, chiar cred ca ar fi nevoie de o comisie de ancheta ulterior legata de reparatii s.a.m.d. pe parcursul ultimilor 5 6 ani si vom reveni la aceasta. Dar in ce baza spatii locative care au apartinut Parlamentului au fost transformate in locuinte, devenite proprietate a unor deputati comunisti in Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv a Presedintei grupului parlamentar doamna Eugenia Ostapciuc?

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Prima interpelare o adresez Ministerului Justitiei. Am fost sesizata de un grup de cetateni, de angajati, pardon, de la Primaria Botnaresti, raionul Anenii Noi, care sint indignati privind neexcutarea sentintei judecatoriei Anenii Noi din 22 martie 2006, mentinuta de Colegiul Penal al Curtii de Apel Tighina din 25 mai 2006, de Curtea Suprema de Justitie din 4 octombrie 2006, conform careia doamna Chelar Ludmila, primarul din Botnaresti este privata de a ocupa functia in organul public pe un termen de doi ani. In pofida acestui fapt, doamna primar detine functia de primar pina in prezent.

Mai mult decit atit, suma incasata de la doamna Chelar in marime de 1550 in contul primariei a revenit in buzunarul doamnei in forma de un premiu la sfirsitul anului in decembrie 2006, oferit printr-o dispozitie proprie. Rog Ministerul Justitiei sa examineze faptele expuse si astept un raspuns pertinent privind cazul invocat in forma scrisa.

A doua interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Prezenta interpelare deriva din situatia creata in cazul perfectarii actelor necesare pentru inceperea lucrarilor de constructie a caselor individuale de locuit, precum si a anexelor gospodaresti in localitatile urbane, al caror cost, urmare a Hotaririi Guvernului nr.1245 din 30 octombrie 2006, s-a majorat disproportionat, fapt ce a generat nemultumiri din partea persoanelor fizice, mai ales a familiilor tinere, care sint nevoite sa achite pentru obtinerea unei autorizatii de constructie a caselor individuale o taxa de 1500 de lei, fata de 100 250 de lei pina la aceasta hotarire.

Este o inechitate evidenta, cind taxa pentru obtinerea unei autorizatii de constructie a casei individuale si a unui centru comercial, de exemplu, este aceeasi. Domnul Prim-ministru a promis ca se va reveni la aceasta hotarire, dar timp de doua luni de zile situatia a ramas neschimbata. Un alt motiv de nemultumire majora il constituie neexecutarea prevederilor Hotaririi de Guvern nr.1489 din
12 decembrie 2003, conform careia, citez:

Punctul 3. Autoritatile administratiei publice centrale si locale, organele imputernicite cu functii de stat si supraveghere vor efectua toate avizarile, coordonarile si vor elabora date initiale necesare proiectarii lucrarilor de constructie, gratis.

Punctul 4. Autoritatile administratiei publice de orice nivel care acorda servicii contra plata pentru coordonari sau avizari la selectarea terenurilor si la coordonarea sau avizarea documentatiei de proiect in termen de nu mai mult de 45 de zile, vor revizui actele legislative, normative si departamentale respective in vederea reducerii numarului de avizari si anularii serviciilor contra plata.

Pornind de la cele relatate, solicit domnului Prim-ministru revizuirea Hotaririi Guvernului nr.1245 din 30 octombrie 2006 in partea platii pentru obtinerea autorizatiei de constructie a caselor individuale de construit si a anexelor gospodaresti, punctul 2.4 din anexa la hotarirea nominalizata, precum si executarea Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.1489 din 12 decembrie 2003 punctele 3 si 4.

Multumesc.

Raspunsul il astept in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

A ramas un minut. Deci, trecem la urmatorul subiect.

Microfonul nr.4, pe scurt.

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte,

Pe scurt, ma incadrez intr-un minut.

Interpelare adresata Guvernului Republicii Moldova. Anul trecut am audiat raportul Guvernului vizavi de implementarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Am adresat intrebarea reprezentantului Guvernului atunci vizavi de faptul, daca nu cumva Guvernul intelege sa aiba si un plan intern de informare europeana pentru cetatenii Republicii Moldova, ca sa nu ne trezim la un moment dat, desi nu ar fi cel mai nefericit caz sa ne integram citiva functionari de la Chisinau cu Bruxelles in forma materiala si nu spirituala.

Am primit raspuns atunci ca Guvernul gindeste sigur asupra acestui fapt. Pornind de la cele mentionate, cer Guvernului sa prezinte, la prima etapa in forma scrisa, ceea ce s-a realizat pina acum in acest plan si/sau ceea ce urmeaza a fi de facut, fiindca, din punctul nostru de vedere, este un lucru absolut important ca cetatenii Republicii Moldova sa fie informati corect, coerent, la timp, incepind de la lucruri elementare si terminind cu notiuni mai speciale vizavi de acea Uniune Europeana si spre care cu totii tindem.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatorul subiect pe ordinea de zi: declaratiile.

Doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Stimati concetateni,

Declaratia mea vizeaza persecutarea oamenilor care isi cauta dreptatea. Si ma voi referi la un caz care este, de fapt, un fenomen raspindit. El a fost notificat pina si de conducerea comunista, caci nu mai are incotro: spalari de bani, jefuirea oamenilor, harababura cu documentatia si proprietatea, legate de gazificarea localitatilor si a caselor oamenilor. In acest fenomen un loc aparte ii revine Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei care continue sa isi bata joc de lume prin actiunile intreprinse ca raspuns la plingerile cetatenilor privind faradelegile ce se comit si la interpelarile deputatilor care scriu Centrului, sesizati de oameni.

Cetateanca Valentina Croitoru mi s-a plins in legatura cu faptul ca un mare grup de oameni din satul Piatra Alba, Ialoveni au fost jefuiti de bani in procesul gazificarii satului prin implicarea consilierului comunist Ivan Dragan. Sprijinit de primarul comunist, acesta a adunat bani de la oameni, dar nu le-a eliberat documente. De aceea, unei parti din sateni, care nu sint cu viziuni comuniste, cum considera ei, nu li se elibereaza nici astazi setul necesar de documente, inclusiv proiectul, toate actele de dare in folosinta, actele doveditoare ca au platit si cit au platit pentru gazificare, actele de proprietate asupra tevilor platite de ei, care sint trecute de cele mai multe ori in proprietatea statului sau a unor agenti.

Oamenii din Piatra Alba sint disperati, nu mai cred in nimeni si in nimic, se considera calcati in picioare de organele si persoanele competente. De aceea pentru a le dispersa impresia ca acestea ar fi in complicitate cu faptasii, am trimis o interpelare Guvernului, Procuraturii, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei ca sa dispuna sau sa efectueze o investigatie serioasa a situatiei semnalate in scrisoare.

In raspunsul primit mi se spune ca faptele nu se confirma, ca petitionara este in conflict cu primarul si fiti atenti: Doamna Croitoru sustrage mai multe servicii de la examinarea problemelor importante, trezind suspiciuni printre locuitorii satului.

Eu nu mai spun ca dincolo de raspunsurile formale la interpelari angajatii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si ai altor institutii sesizate se investigheze cazurile semnalate, isi permit replici in public mai putin demne, la adresa deputatului care a adresat interpelarea, aratind ca se tem doar de sefii lor care ii servesc pe comunisti, si nu legea. Este de prisos sa spun si ca acest Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei se ocupa de persecutarea oponentilor politici ai comunistilor, si nu de identificarea celor care ii fura pe cetateni si banii publici.

Fie, am fost sesizata asupra unui caz iesit din comun, am stat ieri vreo sase ore in Ialoveni. Petitionara Croitoru are un set de acte privind gazificarea propriei case obtinute pe cai ocolite, pentru ca Ivan Dragan, care a adunat banii din sat si nu a prezentat un act care, pina in momentul cind nu mi s-a prezentat lista oamenilor care l-au mandatat sa se ocupe de gazificarea satului, il consider ilegal, nu vrea sa le dea oamenilor nici un document ce le dovedeste gazificarea.

Oamenii insa, au platit sume enorme, au intrat in datorii, au vindut masini, ce au mai avut pe acolo ca sa isi traga si ei gaze si sa se incalzeasca iarna. Multe documente ce mi-au fost prezentate sint ale oamenilor care imi scriu ce sume au platit si nu li s-au mai dat acte sau alte documente. Sint documente fara semnaturi ale satenilor ce urmau sa semneze actele de primire in folosinta a conductei si a instalatiilor ce tin de propria casa. Stampile ale unor firme dubioase, disparute peste noapte, aplicate pe diferite acte sau proiecte, firme ce nu pot fi gasite si nu raspund de nimic, proiecte necertificate etc. Lipsa de documente privind sumele incasate.

Toata harababura e facuta de acest consilier comunist, care impreuna cu primarul Diresco au intocmit un act in numele cetatenilor de formare a unui comitet organizatoric, fara lista celor ce i-au incredintat sa se ocupe de gazificare si au actionat in consecinta, iar acum nu vor sa stie de nimic, ca, se vede, s-au terminat banii.

Oamenii s-au plins si Premierului Tarlev, care au venit in mare graba sa aprinda lumina albastra. Acest fapt a grabit incheierea procesului de gazificare, numai ca fara actele in regula ale fiecarui cetatean care a platit, care nu s-a ales nici cu stabilirea costului unei cote-parti a fiecarui participant la constructia obiectivului de gazificare, asa cum scrie in procesul-verbal intocmit de grupul format din 5 persoane ale Comitetului organizatoric in frunte cu faimosul comunist Dragan, in prezenta si a reprezentantului Ialovenigaz.

Premierul Tarlev le-a promis un control riguros. A si fost colaboratorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Iurie Nicolaev. Oamenii au scris amanuntit ce li s-a intimplat, cum li s-au delapidat banii, iar colaboratorul Centrului a plecat si dus a fost.

Domnule Tarlev,

Nici o masura nu s-a luat, nimeni nu a intentat dosar penal impotriva delapidatorilor in frunte cu acest comunist faimos Dragan Ivan. Oamenii presupun ca s-au deturnat vreo 700 mii de lei.

Insa problemele abia incep. Miercuri dimineata am fost sesizata de cetateanca Croitoru, care cauta dreptatea de atita vreme, cheltuind bani pe drumuri, ca se incearca sa o aresteze, instrumentindu-i-se un dosar penal. Imaginati-va la ce duce faptul ca femeia se plinge unui deputat, ca si libertatea celor care, cred, au in spate o majoritate comunista, un Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei la cheremul partidului de guvernamint si o politie in buzunar.

Pentru ca intr-o zi i se instrumenteaza petitionarei un dosar penal, incercind sa o bage la puscarie. Cazul este impresionant. Un copil minor tabaraste pe un altul, primul fiind nepotul lui Dragan, iar celalalt nepotul Valentinei Croitoru. Unul, al treilea tabaraste pe primii doi, sa il salveze pe primul, apoi fetita alearga si ii spune lui Croitoru ca cineva ii bate nepotul. Ea vine in fuga si ii desparte. Pleaca la Chisinau. Iar Dragan cu fiica si nepotul merg la politie, scriu plingere si pleaca impreuna cu politistul Radu Lazarescu acasa pe la Croitoru cu intentia de a o retine.

Ar fi un caz banal, insa socul il constituie afirmatiile politistului Radu Lazarescu, ceea ce arata ca este un scenariu bine pus la cale. Fara investigatii, fara ancheta Croitoru este chemata a doua zi dimineata la o judecata, cu intentia si probabila intelegere sa fie pusa la racoare, ca l-a prea deranjat pe Dragan si pe acei din spatele sau.

Pentru elocventa, afirmatiile politistului despre care si cu care am vorbit si in biroul comisarului a fost de genul: Prea multe faci mata in Piatra Alba, unde sint oameni bastinasi si mata ai venit de la Nisporeni de trei ani si pui aici alte reguli. Daca nu erai cu nepotul, te arestam sa dormi o noapte inchisa aici ca mata vorbesti prea multe in Piatra Alba. N-a fost nimic cu baietii. Bunica a batut pe cineva.

Dincolo de aceasta, politistul interogheaza si face presiuni asupra nepotului foarte minor al lui Croitoru, cerindu-i sa recunoasca precum ca bunica l-ar fi batut pe nepotul lui Dragan. Curioase organe de mentinere a ordinii de drept avem noi, care se plimba cu masinile si benzina pretinsilor patimiti, care isi aroga dreptul de judecatori si participa la scenarii, probabil, bine platite impotriva celor ce vor sa afle unde sint banii furati de la oamenii care au avut incredere in satenii ce i-au amagit.

Stimati concetateni,

Am multe plingeri privind faradelegile celor care ar trebui, de fapt, sa asigure respectarea legii sa ii apare pe oameni. Am vorbit despre acest caz amanuntit nu pentru ca este unul iesit din comun, ci tocmai pentru ca este unul obisnuit in Moldova, unde ceva normal este iesit din comun. Acest caz, ca si mute altele, ne demonstreaza in ce masura este corupt intreg sistemul, in ce hal in raioane domneste teroarea si prapadul, in ce masura oamenii sint presati si speriati, nu sint ajutati, ci terorizati, dati afara ca niste ciini din cabinete, ba chiar bagati pe nedrept la racoare.

Noi stim foarte bine ca in Republica Moldova stau cu totul altii la puscarii, decit acei care ar trebui sa stea. Nu cred ca v-ati dorit un asemenea stat, o asemenea guvernare, cind ati votat in anul 2001 si in anul 2005 pentru comunisti. Un stat in care sa fiti furati de consilieri comunisti, sa fiti calcati in picioare si alungati din tara. Dumneavoastra va plingeti noua, deputatilor necomunisti, si cereti sa va ajutam.

Insa noi nu avem o alta Procuratura, un alt Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, alte instante de judecata, un alt Minister de Interne, alta politie. Sint aceleasi si noi le adresam tot lor plingerile dumneavoastra. Acestea, v-ati convins, nu va ajuta. De aceea ele trebuie schimbate o data cu regimul, dar nu ca sa serveasca altei forte politice, ci ca sa serveasca legea. Ginditi-va bine la aceasta si nu va lasati amagiti in continuare atit de usor si luptati pentru drepturile dumneavoastra, numai ca mai unit.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Declaratia Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra cu privire la impactul cresterii preturilor, tarifelor si impozitelor asupra nivelului de trai al cetatenilor Republicii Moldova.

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Stimati concetateni,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra reaminteste cetatenilor Republicii Moldova ca Partidul Comunistilor au tinut puterea prin promisiuni populiste, atit in anul 2001, cind a speculat pe perspectiva asocierii la Uniunea Rusia-Belarus, cit si in 2005, cind a speculat integrarea in Uniunea Europeana.

In primul caz, oamenii au fost mintiti cu reducerea preturilor de pe timpul sovietic, in al doilea, s-a anuntat angajamentul fals de a oferi siguranta sociala de tip european, creind sute de mii de locuri de munca bine platite. In realitate, si in primul, si in al doilea mandat, comunistii imping economia nationala spre faliment. Chiar daca sustin unele sectoare strategice, o fac amplificind povara fiscala, majorind preturile si tarifele, impunind cetatenii sa plateasca din propriul buzunar esecurile guvernarii.

Va atragem atentia ca aceasta situatie este creata de o guvernare care, pe parcursul ultimilor sase ani, are toate pirghiile de a-si indeplini promisiunile electorale: Parlament, Guvern, si Presedinte comunist. Dar le foloseste, in temei, pentru a uzurpa puterea in stat, in loc sa asigure cresterea economica substantiala si reala, care sa garanteze securitatea sociala a cetatenilor, iar problemele sociale in acesti ani devin tot mai grave si mai grave.

Incapatinarea cu care comunistii tergiverseaza si submineaza reformele structurale, administrative si economice au plasat Republica Moldova intre tarile cu guvernare de proasta calitate, cu grad inalt de coruptie la virf, si cel mai trist lucru, cu cea mai mare saracie si exod masiv al populatiei active.

Refuzul de a continua reforma este imoral pentru comunisti si din motivul ca ei au supravetuit la putere datorita modernizarii incepute de guvernele anterioare. Iar acum se vede clar ca esenta lor revansarda loveste nu numai in imaginea tarii, ci si in bunastarea cetatenilor. Si aceasta in conditiile in care valoarea minima de existenta este de peste 840 de lei, iar pensia medie de 443 de lei. Angajatii din sectorul agrar continue sa primeasca cele mai mici salarii
755 de lei, iar cei din sfera bugetara vor primi un salariu mediu de 1500 de lei.

Guvernul propune majorari de salarii pentru bugetari doar la nivelul unei treimi din obligatiile asumate la momentul adoptarii legii actuale in acest domeniu. In acelasi timp, acelasi Guvern a scapat inflatia in 2006 de sub control, ceea ce a condus la o crestere medie anuala a pretului de circa 14%. Salariile pedagogilor din invatamintul preuniversitar cu un stagiu de peste 20 de ani sint de doar 977 de lei, iar acei circa 55 la suta din angajatii ramurii, care muncesc in calitate de lucratori auxiliari sint remunerati cu doar 336 de lei lunar, in medie, venituri nici pe departe suficiente pentru a acoperi cheltuielile necesare unui profesor, cind numai chiria pentru apartament costa cit doua salarii.

Concluzia este simpla. Guvernarea ignoreaza in continuare persoanele cu cele mai stringente necesitati, in primul rind, pe acei care beneficiaza doar de pensie minima. Astfel, atit batrinii asigurati, cit si cei care sint responsabili de educatia tinerei generatii sint abandonati din nou, fiind lipsiti de grija necesara din partea statului. In aceste conditii, statul ar fi obligat sa protejeze consumatorii casnici cei mai saraci prin acordarea subventiilor de la 0,7% pina la 1,7% din produsul intern brut, comitind insa stabilirea de compensatii de catre Guvern pentru consumul de pina la 30 m3 de gaze naturale, aceasta este o masura politica superficiala.

Doar din perceperea de la populatie a taxei pe valoarea adaugata de 5% la gaze statul incaseaza suplimentar 70 milioane de lei, suplimentar la alte 70 de milioane incasate pina in prezent. Iar compensatiile alocate in schimb populatiei sint de doar 25 de milioane de lei. Lasam aceste observatii fara comentarii sa le judece cetatenii. Numai pe parcursul anului 2006 guvernarea a adoptat un sir de acte, care conduc la distrugerea sectorului privat si la monopolizarea unor genuri de activitate economica.

Alte decizii ale ei au vizat in mod direct majorarea preturilor la servicii, inclusiv prin modificarea metodologiei de calculare a tarifelor si altor impozite.

Spre exemplu, noua legislatie privind impozitul pe imobil condamna familiile cu venituri medii si mici sa achite sume exagerate pentru locuintele in care locuiesc. Un impact si mai dureros il vor suporta acei de la sate care vor fi nevoiti sa plateasca impozite enorme pentru faptul, ca si-au construit case exclusiv din munca si mijloacele proprii.

Pe parcursul guvernarii actuale, tarifele pentru transportul urban de pasageri a crescut cu circa 38%, pretul la medicamente cu aproape 25%, la carburanti cu 300%, la locuinte cu circa 500%.

Iata esecul politicilor sociale propuse de comunisti. Prea departe de a oferi cetatenilor Republicii Moldova solutii pentru problemele de securitate sociala. Pe parcursul anilor 2000 2006 tarifele la gazele naturale au crescut de peste trei ori, de la 926 lei la 3022 pe mia de metri cubi. Ultima cifra, fara a lua in calul TVA de 5%, rezulta din majorarile efectuate chiar ieri, 14 februarie, de Agentia Nationala de Reglementari in Energetica. Analistii considera faptul ca importul de gaze s-a scumpit cu 45%, dar ele s-au soldat in premiera cu o majorare a tarifelor pentru consumatori de peste 50%, iar Moldovagaz cere si mai mult.

Majorarea preturilor serviciilor comunale a condus la aceea ca ponderea lor constituie pina la 55% din salariul mediu, fiind calculat pe baza unui apartament cu o odaie. Si ce se intimpla daca omul are un apartament cu cel putin doua odai? Din ce sa mai traiasca oamenii cu asemenea venituri si asemenea cheltuieli?

Nu intimplator populatia Republicii Moldova se teme deosebit de mult de saracie si de incertitudinile legate de viitorul copiilor lor. Deoarece anume in familiile cu venituri mici copiii sint privati de acces adecvat la studii si la serviciile de sanatate de calitate. Iar atunci cind devin maturi, ei dispun de un capital uman redus, fiind din start sortiti riscului de a fi saraci. Guvernarea comunista nu numai ca aduce oamenii la sapa de lemn, ea produce cetateni saraci.

Iata in ce consta pericolul ei pentru viitorul societatii moldovenesti. Avem mai multe exemple in sustinerea acestei declaratii. Dar credem ca si majorarile mentionate la preturi, tarife, impozite sint capabile sa puna pe ginduri cetatenii Republicii Moldova, caci in acest an ei vor fi acei care dau apreciere puterii comuniste.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.25.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova