version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA FEBRUARIE 2008

Sedinta din ziua de 15 februarie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3697 privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2891 pentru modificarea si completarea Legii nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (art.2, 3, 5 s.a.).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1050 cu privire la conflictul de interese.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1887 pentru modificarea si completarea Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (art.15, 23, 24, 28).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4306 pentru completarea Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achizitiile publice (art.4).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4427 pentru completarea articolului 26 din Legea nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociatiile obstesti.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4259 pentru completarea si modificarea articolului 9 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1897 pentru completarea Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001 (art.13, (1)).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3926 cu privire la Codul de conduita a functionarului public.

11. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.517 privind declararea vacantei unui mandat de deputat in Parlament.

12. Dezbaterea si adoptarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 21 29 februarie 2007.

13. Declaratia domnului deputat Grigore Petrenco Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

14. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

15. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

 

 

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Igor Klipii in delegatie; Nicolae Oleinic, Victor Stepaniuc, Veaceslav Untila, Dumitru Ivanov, Vladimir Braga, Nicolae Deatovschi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta de astazi este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Incepem examinarea proiectelor de pe ordinea de zi. Propuneri?

Microfonul nr. 3, va rog.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Declaratie, da? Bine.

Stimati colegi,

Primul proiect pe care il vom examina. Liniste putin, ne linistim. Bine, am convenit.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.3697 privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative.

Comisia. Lectura a doua.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In primul rind, vreau sa fac niste afirmatii precum ca acest proiect de lege a fost votat in prima lectura si a fost comasat, ca proiect de alternativa, cu proiectul Codului contraventional care inca nu a intrat in vigoare, asupra caruia inca mai lucram. Si, dat fiind faptul ca in Codul de procedura penala si in Codul penal au fost operate unele modificari privind marimea pagubelor mari, mici si considerabile si acest proiect de lege a intrat in vigoare si a fost publicat in Monitorul Oficial, instantele judecatoresti nu pot aplica univoc, la ziua de astazi, acest gol aparut intre proportiile mici, stabilite de Codul contraventional, de
5 unitati 100 de lei si proportiile stabilite in Codul penal de la 500 de lei in sus. De aceea, as propune, din start, ca acest proiect sa il retragem din proiectul nr.1593 si il votam, si propunem sa fie votat pentru lectura a doua, ca judecatorii sa poata aplica univoc aceste modificari operate in Codul penal al Republicii Moldova. Unele obiectii ale membrilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au fost, practic, acceptate si sint indicate in anexa la acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

Alte propuneri pentru lectura a doua decit cele evocate in raport? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3697. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 35.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3697 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2891 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la sistemul penitenciar.

Lectura a doua. Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea Legii sistemului penitenciar si amendamentele propuse de comisiile permanente ale Parlamentului si de deputatii Parlamentului. Proiectul nominalizat a fost adoptat in prima lectura la 20 decembrie 2007.

Pentru lectura a doua asupra proiectului in cauza au parvenit opt amendamente, dintre care s-au acceptat sase amendamente. Nu au fost acceptate amendamentele propuse de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Motivul neacceptarii, de altfel si motivul acceptarii altor avize, este expus in sinteza amendamentelor referitoare la proiectul nominalizat, care este parte componenta a prezentului raport. Proiectul de lege si amendamentele parvenite pentru lectura a doua vor imbunatati considerabil, dupa parerea noastra, continutul si calitatea legii-cadru si va exclude contradictiile care existau pina acum. In temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al Comisiei.

Alte propuneri? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2891. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 33.

Sectorul nr. 3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

73 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2891 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1050 cu privire la conflictul de interese.

Lectura a doua. Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1050. In cadrul pregatirii acestui proiect pentru lectura a doua, au fost dezbatute amendamentele si propunerile parvenite din partea comisiilor permanente, obiectiile expuse de catre expertii Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) si expertii Proiectului impotriva coruptiei, spalarii banilor si finantarii terorismului in Republica Moldova (Proiectul Molico).

Rezultatul acestor dezbateri in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati este reflectat in anexa, care este parte integranta a proiectului.

In aceste conditii, Comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1050 in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele si propunerile acceptate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte, va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte,

Va multumesc la fel.

Stimati colegi,

In conditiile raportului si respectiv al sintezei care este parte componenta a acestui raport a Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1050. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1050 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1887 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la notariat.

Lectura a doua. La fel voi invita Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1887 a fost examinat si aprobat in prima lectura la
30 noiembrie 2007. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat toate amendamentele si propunerile parvenite, luind in consideratie inclusiv rezultatul discutiilor in cadrul primei lecturi. Pe parcurs, in perioada dupa aprobarea in prima lectura, asa cum si a fost deci, dupa ce noi am ajuns la o concluzie impreuna cu Ministerul Justitiei, a fost aprobat si Regulamentul privind modul de efectuare a controlului activitatii notariale, in care sint stipulate si stabilite limitele de control care va fi efectuat din partea Ministerului Justitiei. In urma dezbaterilor, Comisia a acceptat o buna parte din amendamentele propuse. Rezultatul acestor discutii este reflectat in anexa, parte integranta a raportului prezentat.

In aceste conditii, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.1887 in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele si propunerile, obiectiile acceptate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Totodata, va atrag atentia ca la raport este anexat si textul proiectului de lege deja concretizat, modificat, reiesind din toate amendamentele care au fost acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Propuneri?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valerii Garev:

, , ? , , ?

 

Domnul Vladimir Turcan:

a, . . . , .

 

Domnul Valerii Garev:

, ?

 

Domnul Marian Lupu:

.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule raportor,

Eu am vrut sa precizez inca o data punctul 19 din anexa, s-a propus sa se excluda din proiect prevederea ce tine de retragerea licentei de catre Ministerul Justitiei si se accepta. Aceasta inseamna ca la articolul 28 alineatul (4) se scoate prevederea legata de retragerea licentei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu v-am intrebat de aceasta, pentru ca vreau sa le spun si colegilor ca exista chiar in 13 noiembrie 2006 o decizie pronuntata in favoarea unui notar, a carui activitate a fost intrerupta si i s-a retras licenta abuziv.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar noi inca la momentul primei lecturi... Comisia a raportat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, este vorba de cazul Morii Evelina, notarul Morii Evelina.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, da, corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa atrag atentia asupra unui moment. La articolul 12 alineatul (2) din Legea cu privire la notariat se prevede ca notarul privat, la intrarea sa in activitate, este obligat, dupa ce a obtinut licenta, sa prezinte Ministerului Justitiei contractul de asigurare de raspundere civila. Vreau sa atrag atentia ca, in momentul in care el obtine licenta, acesta contracteaza si ia aceasta polita de asigurare, dar, de cele mai frecvente ori, el ia cea mai ieftina polita.

De exemplu, numai limita de 25 de mii de lei si plateste o polita pe care o achita, de 280 de lei anual undeva in medie. Care in caz de o greseala a unui notar nici pe departe nu poate acoperi pagubele care poate sa le produca. Si vreau sa spun ca, in practica tarilor europene, in America si in Canada, notarii sint obligati sa asigure raspunderea sa civila profesionala pe toata activitatea lor, nu numai pe un an. Si permanent este un control dur asupra acestora. Si eu as veni cu o propunere: sa introducem un articol nou. De pilda, articolul 191, care s-ar numi Asigurarea pentru raspunderea civila, profesionala. Si propun ca notarii sint responsabili pentru orice neglijenta sau eroare comisa in exercitiul activitatii de notar si pentru prejudiciile cauzate clientilor si persoanelor terte.

Si al doilea punct, notarii sint obligati sa dispuna de asigurare civila profesionala, plafonul minim de raspundere a asiguratorului in cazul producerii evenimentului asigurat nu trebuie sa fie mai mic de 500 mii de lei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Clar. Spre regret, aceasta propunere depaseste limitele initiativei respective si ale proiectului in discutie. De aceea, eu as propune ca sa formulati aceasta idee in forma de o initiativa legislativa si atunci vom trece la examinare in modul stabilit.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa-i spun... Nu prea stiu ruseste, sa-i spun domnului Garev ca nu prea tot e cu raportul actului de... cu raportul expertizei anticoruptie. Iata eu citesc. Ii mult aici de spus. Dar citesc concluzia. Concluzionind cele mentionate mai sus, consideram ca proiectul propus spre avizare urmeaza a fi respins in intregime, pe ruseste, . Iata asa au spus acestia de la coruptie.

Si acum vreau totusi... caci in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au fost mai multe dezbateri in aceasta problema... rog presedintele Comisiei sa formuleze exact pentru lectura a doua cum, care va fi redactia articolului 28 alineatul (4) cu completarea cu textul: In cazul in care notarul refuza sa permita controlorilor accesului la birou si/sau refuza sa prezinte actele solicitate de acestia.... Si mai departe cum va fi?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 28 alineatul (4)?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, cu completarea. Aceasta este important.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci acest articol nici nu a fost afectat, acest alineat. Uitati-va la ultima varianta a proiectului, la ce am ajuns noi in rezultatul discutiilor. Deci alineatul (5) al articolului 28 se completeaza, in final, cu urmatorul text: Pentru temeiul prevazut la articolul 15 alineatul (1) litera f) al prezentei legi, Ministerul Justitiei este in drept sa dispuna in mod unilateral suspendarea activitatii notarului si atit.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Asa se propune de votat?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alineatul (3) al articolului 28, daca vorbim de articolul 28 de exclus cuvintul etc., iar dupa prima propozitie de introdus textul: Controlul activitatii notariale se efectueaza in baza regulamentului, aprobat de catre Ministerul Justitiei, ceea ce noi am si discutat. Acest Regulament deja exista, el a fost aprobat pe data de 7 februarie 2008. Textul acestui Regulament este la deputati.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Regulamentul cela este filkina gramota. Ce acela este Regulament? Ce, acela este document? Acela este o fituica data de Ministrul Justitiei, care n-are nici un insemn pe dinsul, nici o semnatura, nici o putere juridica. Totusi pe mine ma intereseaza, ca sa mor prost, cine are sa suspende activitatea notarului? Ministrul Justitiei sau instanta de judecata?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, inca o data repet.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cine o sa suspendeze? Ministrul sau judecata?

Domnul Vladimir Turcan:

Deci Ministerul Justitiei va suspenda activitatea in cazul in care aceste conditii vor fi prevazute la articolul 15 alineatul (1), care a fost completat cu litera f). In acest caz va fi suspendare. E clar ca notarul, daca nu va fi de acord, se va adresa in instanta de judecata.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

D-apoi, e clar. tot Ministrul Justitiei are sa suspendeze.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Susarenco,

Printre altele, cum ati spus dumneavoastra de fituica, dar totusi eu va rog sa fiti...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar ce document este acesta, domnule presedinte al Comisiei?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va explic dumneavoastra.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, eu va rog sa-mi explicati: ce prezinta documentul acesta pe care l-ati dat, care e Regulament?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu ati auzit raspunsul.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Spuneti-l.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ascultati, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce document este acesta? Din punct de vedere juridic, nu din punct de vedere al Partidului Comunist.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atit, da?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce document este acesta? Este semnat, este aprobat, ce-i cu dinsul? Lasa sa raspunda?

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci acest document se numeste Regulament.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar nu se mai numeste el... Ce, el e semnat?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ei, atunci cred ca nu.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu inteleg, domnule Turcan, parca am facut

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca pentru toti este clar ceea ce...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce e clar? Eu pot sa va aduc o toaa de hirtie de aceasta si s-o pun in fata Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Problema diminetii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al Comisiei,

Foarte corect si ma bucur ca colegul dumneavoastra din fractiune, domnul Garev, a inaintat aceasta intrebare si ati hotarit impreuna cu domnul Presedinte al Parlamentului sa rotunjiti repede raspunsul la intrebare. Dumnealui a pus si intrebarea: care este continutul acelui raport de expertiza anticoruptie? Dumneavoastra ati spus ca mi l-ati dat mie.

Eu, la examinarea in prima lectura v-am pus aceasta intrebare si dumneavoastra nici nu-l examinati, nici nu-l vazuse-ti in Comisie. Peste citeva zile mi l-ati transmis prin posta si eu vi l-am intors inapoi. V-am spus ca eu am luat cunostinta de acest raport de expertiza anticoruptie pe site-ul respectiv. Anume la acest raport de expertiza anticoruptie s-a referit si colegul nostru Gheorghe Susarenco, ca acest proiect care este inca in proiect, contine foarte multe elemente de coruptie, cit si intrebarea pe care am pus-o in prima lectura, incalca drepturile omului, fiindca un act semnat intre mine si notar trebuie sa ramina confidential.

Atunci cind se duce cineva sa verifice, noi nu putem citi scopul acestei verificari, acestui control, dar el anume poate fi, sa vada ce act a incheiat cu notarul Valentina Cusnir sau altcineva. Iata, din aceste motive, stimati colegi, odata ajunsi noi in lectura a doua, votat in prima lectura doar de Fractiunea Partidului Comunistilor, si astazi vedem intrebarea foarte clara, eu as veni cu propunerea sa nu votam astazi, sa nu ne grabim sa votam in lectura a doua, sa revina Comisia, sa examineze foarte clar, chiar daca nu este obligatoriu, acel raport de expertiza de indeplinit, dar sa fie examinat punct cu punct, sa ni se aduca argumente de ce nu este luat in vedere.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, si eu va multumesc. Dar eu va intorc in discutiile care au fost la prima lectura. Daca dumneavoastra ati atras atentia atunci, nu stiu daca ati asistat atunci...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am asistat. Cum nu? Am pus intrebari. Luati stenograma.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, bine. Inca nu erati plecata in Italia. Deci iata care era problema.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu conteaza unde plecam. Dumneavoastra plecati mai frecvent.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iata care era problema si noi in rezultatul...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pe banii publici, eu plec pe banii personali.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inca o data repet, in rezultatul examinarii, inclusiv a acestui aviz, Comisia a propus mai multe modificari. Prima. S-a exclus notiunea de retragere a licentei, ceea ce eu deja am... caci, intr-adevar, acest moment nu era nici din punct de vedere al legii corect, nici din punct de vedere al posibilelor riscuri de coruptibilitate. Aceasta e una la mina.

Doi la mina. Noi am modificat notiunea de control in sensul ca am solicitat de la minister ca limitele acestui control sa fie clar stabilite anume prin regulamentul respectiv, ceea ce nu a fost in initiativa. Acest regulament este adoptat si, in legatura cu aceasta, noi am propus de a indica clar in lege ca acest control va fi efectuat in baza regulamentului respectiv.

Trei la mina. Noi am propus ca nu, pur si simplu, orice refuz sa fie deja pus ca un temei pentru suspendare, dar anume: prima refuz nemotivat si doi refuzul repetat, nemotivat. Iata doua conditii introduse in acest proiect de lege. Si, in rezultat, Comisia considera ca noi, prin aceste modificari introduse, am depasit toate acele riscuri asupra carora a atras atentie Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al Comisiei si stimati colegi,

Din ambele parti, inclusiv de la membrii Comisiei si de la deputatii independenti, au aparut intrebari. Ce ne-ar incurca totusi sa ne retragem pentru o saptamina, sa mai examinam, sa nu patim pe urma sa vedem notarii in strada, oamenii in strada si sa revenim sa modificam...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am venit cu propunerea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Doamna Cusnir,

Toate problemele, intrebarile si propunerile trebuiau inaintate anterior.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Nu va suparati, va rog.

Stimati colegi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, noi acum sintem in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Este un proiect care dateaza cu ziua de 16 mai 2007, a fost timp suficient. Ce se intimpla, aproape un an de zile acum sintem si sintem in sedinta in plen si spunem sa mai vedem. Unde am fost pina acum cu totii?

 

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Au fost intrebari si in prima lectura, domnule Presedinte al Parlamentului, vedeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Cu tot respectul...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stenograma. A fost votat doar de Fractiunea comunistilor, acum Fractiunea comunistilor are si ea intrebari. Inseamna ca e ceva la mijloc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Eu, pur si simplu, am atras atentia ca timp a fost peste masura de mult ca sa se ajunga la raspunsul...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pentru aceasta il intreb si eu pe domnul presedinte al Comisiei, de ce nu au fost clarificate toate intrebarile in Comisie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu stiu, imi pare ca eu am raspuns destul de clar care au fost obiectii, care au fost propuneri si ce anume a fost modificat in textul legii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnul Susarenco a spus ca in Comisie nu v-ati lamurit.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Luati, doamna Cusnir, textul.

 

Domnul Marian Lupu:

Pe rind.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pina la capat, inseamna ca si membrii Comisiei nu au fost de acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu stiu, poate cuiva inca nu i-a ajuns, dar eu va spun inca o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Sa procedam in felul urmator...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Luati textul cela care a fost, initiativa si textul acela care este acum in rezultatul modificarii si o sa vedeti care este diferenta.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Propunerea este, rog sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu, intr-adevar, vreau sa va amintesc ca in prima lectura cind s-a discutat au fost dezbateri foarte aprinse si a fost exact pe acest concept, in baza deciziei de judecata sau in baza deciziei ministrului sau dispozitiei ministrului.

Acum dumneavoastra ati spus totusi ca nu se retrage licenta, dar ramine in articolul 15 asa precum ati citat, ca in baza deciziei sau dispozitiei ministrului. Eu vreau sa va intreb: exista o diferenta intre faptul ca nu se retrage licenta, dar este dispozitia ministrului, care, de fapt, mi se pare ca echivaleaza cu faptul ca poti sa ai licenta, dar sa nu activezi, deci e cam acolo. Aceasta e prima intrebare.

A doua este tocmai in legatura, spun specialistii, cu cazul Morev Elena. Acest proiect de lege a fost propus dupa ce femeia a obtinut cistig de cauza in judecata si atunci ati hotarit sa mergeti pe calea de a inaspri prevederile legislatiei, dar, de fapt, prin niste prevederi abuzive. Aceasta e a doua remarca pe care vreau s-o fac.

A treia remarca. Acest regulament este un act subsecvent. La noi, din practica noastra, stim ca, de fapt, actele subsecvente, de multe ori, anuleaza sau golesc de continut legile de baza. Ma intereseaza care e conceptul acestui Regulament, ca sa nu spunem ca scoatem ceva din lege unde tot nu prea este clar, dar le introducem in Regulament care, de fapt, reintroduce conceptul vechi.

Si al patrulea lucru pe care vreau sa-l spun, domnule Presedinte al Parlamentului, vreau ca totusi sa supuneti votului astazi, avind in vedere discutiile din prima lectura si de astazi, aceasta prevedere, ca se dispune activitatea in baza deciziei in instante de judecata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu as vrea sa va atrag atentia, doamna Pavlicenco, ca nu este vorba de retragerea licentei, retragerea a ramas in competenta instantei de judecata. Este vorba de suspendarea la moment.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, dar care e diferenta?

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Diferenta este foarte mare, cum se vorbeste la Odesa, foarte mare, deoarece, uitati-va, suspendare inseamna ca se acorda un termen, in acest termen notarul respectiv trebuie sa lichideze toate acele lacune care au fost depistate sau, cel mai important, se ofera acces la acest control, deoarece suspendarea e numai in cazul in care a doua oara nemotivat este refuz din partea notarului ca sa aiba acces Comisia respectiva de control de a efectua controlul respectiv.

Care este modalitatea efectuarii controlului, componenta Comisiei, mecanismul controlului si limitele aceste momente sint stabilite in Regulamentul mentionat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, aceasta mi-ati spus. Acum de Regulament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Retragerea licentei, intr-adevar, a fost inclusiv obiectul discutiilor asupra acestui caz despre care dumneavoastra vorbiti. Retragerea. Dar aici e vorba de suspendare. Dupa lichidarea acestor lacune, notarul prelungeste activitatea lui.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

V-am intrebat de Regulament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De regulament v-am intrebat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Regulamentul este prevazut si nu numai acesta. Printre altele, uitati-va, in textul acestei legi mai sint inca alte regulamente, precum si in alte legi. Regulamentul trebuie sa reglementeze mecanismul, in cazul dat al controlului.

Care este componenta Comisiei, deci cum se efectueaza, uitati-va in textul Regulamentului e foarte clar tot scris, punctul 5 controlul planificat...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Regulamentul va fi aprobat de Guvern?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va fi aprobat de Guvern?

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, el e aprobat de catre minister.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De catre minister.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si in punctul 14 sint prevazute inclusiv si limitele acestui control...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, eu am vrut sa mai precizez. Dumneavoastra spuneti ca suspendarea activitatii este o dispozitie a ministrului? Da, corect inteleg, care, de fapt, in spatiu sau in termenul in care dumneavoastra il puneti la dispozitie notarului ar putea sa fie atacata in instanta de judecata?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poate fi atacat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Chiar aceasta decizie a ministrului?.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Chiar si aceasta decizie.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sau dispozitie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Chiar si aceasta decizie.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Desigur ca nu, ma rog, nu este ceea ce ar trebui sa fie, pentru ca la noi stim ce e cu instantele de judecata si cu justitia. Dar totusi eu insist ca sa fie supusa votului suspendarea activitatii numai in baza deciziei de judecata. Eu vreau sa votam astazi in Parlament aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, este dreptul parlamentarului.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

12 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu as ruga mai multa atentie.

 

Numaratorii:

Cer scuze.

Sectorul nr.2 3.

 

Domnul Marian Lupu:

3.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta.

Stimati colegi,

Pentru a degaja nitel discutia pe care am purtat-o la acest subiect, vreau sa va readuc aminte ca o situatie similara se va inregistra o data cu intrarea in vigoare si a celor doua legi, asa-numitele Ghilotina II. Va readuc aminte, daca pina nu demult si suspendarea, si anularea licentei se facea de catre institutia guvernamentala regulator, o data cu intrarea in vigoare a acestor legi, suspendarea se face de catre institutia regulator, dar retragerea se face doar prin judecata.

Desi activitatea de notariat nu este o activitate de intreprinzator, mecanismele, practic, se arata a fi identice.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vizavi de degajare, eu nu o sa repet modul in care mi-a adresat intrebari ieri domnul Turcanu, eu o sa fiu foarte calm, o sa am doua observatii de ordin general si o sa fac referinta si la modul in care Comisia a prezentat raportul asupra proiectului sau initiativei legislative pe care am inaintat-o eu, de fapt, lipsa raportului de la tribuna.

In acelasi context, domnule presedinte, noi am mai discutat in plenul Parlamentului, desi unora nu le place iesirea deputatilor mai frecvent la microfoane, adresarea intrebarilor, inaintarea propunerilor, pentru multi e aparent multe ca numar. Insa, totodata, noi ne-am inteles ca tot ce vorbim noi in Parlament este stipulat exact ulterior in stenograma, iar comisiile se autosesizeaza din stenograma si mai apoi iau in dezbateri propunerile.

Uitati-va la proiectul respectiv de lege, eu am avut in plenul Parlamentului
9 interventii. In sinteza prezentata de catre Comisie nu am vazut nici o mentiune asupra propunerilor inaintate de mine, obiectiilor facute si nici a pozitiei Comisiei vizavi de aceste obiectii.

Este o constatare si eu rog pentru viitor, eu inca o data repet, chiar daca cuiva nu-i place, aceasta este. Acum, eu nu stiu cum e in Odesa, dar la Chisinau este un pic altfel, domnule presedinte. Si aici as vrea sa sustin colegii care au facut mentiunea ca diferenta, la ora actuala, intre suspendare si retragere in Republica Moldova, practic, nu exista. Fiindca se incalca un principiu, din punctul meu de vedere, ce tine de prezumtia nevinovatiei. Cineva trebuie ulterior sa mearga sa demonstreze ca nu este vinovat, iar aceasta perioada poate fi atit de lunga, incit ajungem sa renuntam.

Si eu reiterez propunerea sa... dar, de fapt, nu mai reiterez, nici nu mai am ce reitera. Luati-o si ca o constatare, pentru viitor eu as ruga totusi, domnule presedinte, stiti pozitia mea si atitudinea mea fata de dumneavoastra personal, propunerile pe care le facem in plen totusi sa fie luate, discutate si expuse ulterior in sinteza. Va rog frumos.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc. Este clar ca tot ce spune domnia voastra, fara doar si poate, va fi luat in consideratie. Dar atunci cind sint careva propuneri concrete, daca dumneavoastra, pur si simplu, iesiti si spuneti ca eu cred ca...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va rog, formulati concret.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu cred ca...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta atunci va fi, fara doar si poate, reflectat. La mine este stenograma.

 

Domnul Vladimir Filat:

Asa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stenograma este si, poftim, noi putem cu dumneavoastra sa stam aparte. Iata dumneavoastra ati spus, domnule Filat, suspendarea si retragerea, un cuvint ati spus. Ce s-a avut in vedere, eu nu stiu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai nu luati din context, domnule Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, eu nu rup, eu vorbesc ceea ce e in stenograma.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

De aceea, daca.

 

Domnul Marian Lupu:

In mod de buna colaborare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dupa mine, acel care doreste ca ideea, intr-adevar, sa fie bine formulata, ideea sa fie cumva apreciata, trebuie totusi, macar se intereseaza, vasazica.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

A fost ceva sau nu discutat in comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Cu titlu de precizare, as veni intru sustinerea raportorului si, in genere, a lucrului efectuat de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si as vrea, pentru claritate, sa fie mentionate unele momente. Deci ceea ce tine de expertiza anticoruptie, efectuata de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este pozitiva.

Altceva este expertiza facuta de Asociatia obsteasca, pe care dumneavoastra o aveti la mina, si as vrea sa spun, in acest context, ca sint doua expertize privind acest proiect de lege: una cu caracter pozitiv, alta, cea de la Asociatia obsteasca cu caracter negativ. Altceva, ceea ce tine de Regulamentul aprobat, despre care s-a spus ca nu este stampilat, vizat, este Regulamentul stampilat si semnat de ministrul justitiei cu numar de iesire si este anexat la prezentul raport.

Totodata, as vrea sa mentionez ca, pentru lectura a doua, s-a muncit intr-un grup de lucru unde au fost invitati si reprezentantii Asociatiei notarilor, Ministerului Justitiei si toate propunerile au fost dezbatute in acest grup de lucru si s-a iesit la Comisie cu propuneri concrete, asupra carora Comisia a muncit si le-a examinat, acceptind toate momentele respective in anexa la raport.

Eu va multumesc si va chem sa sustineti acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1887. Cine este pentru, rog sa voteze.

Ma iertati, corect. Potrivit procedurilor, inainte de aceea a fost inaintata propunerea pentru a restitui acest proiect Comisiei si, fiind inaintata aceasta propunere, sint obligat s-o supun si pe aceasta votului. Cine este pentru sustinerea propunerii doamnei Cusnir, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

12 voturi.

Sectorul nr.2, imi precizati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 3, am spus.

 

Domnul Marian Lupu:

(Rumoare in sala.) Bine, am numarat eu. 7 plus 12, 19 voturi.

Terminati, va rog, stimati colegi. Sinteti cam artagosi chiar dis-de-dimineata astazi. 19 voturi pro. Propunerea nu a fost sustinuta.

Adoptarea proiectului de Lege in lectura a doua. In conditiile raportului Comisiei, cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro. Impotriva? Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi impotriva.

Proiectul de Lege nr.1887 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4306 pentru completarea Legii privind achizitiile publice.

Guvernul. De fapt, ce scrie aici la noi? Prezentat Guvernul, elaborat Banca Nationala.

Prezinta domnul Talmaci. Va rog.

 

Domnul Leonid Talmaci guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

In conformitate cu articolul 59 si 60 din Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei, Banca Nationala stabileste valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, dizainul si alte caracteristici ale bancnotelor si monedelor metalice si organizeaza imprimarea si baterea acestora.

Incepind cu 27 octombrie, o data cu intrarea in vigoare a Legii cu privire la achizitiile publice din 13 aprilie 2007, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor, precum si transportarea acestora cad sub incidenta acesteia. Conform legii nominalizate, anual, dupa aprobarea devizului de cheltuieli, urmeaza ca Banca Nationala a Moldovei sa publice intentiile privind imprimarea bancnotelor, baterea monedelor metalice, cantitatile si transportarea acestora pentru anul urmator.

Mai mult ca atit, in functie de necesitate de imprimarea bancnotelor si baterea monedelor se impune organizarea de licitatie mai frecventa si respectiv, elaborarea caietului de sarcini in cadrul caruia este necesar de a fi dezvaluite toate caracteristicile bancnotelor si monedelor metalice, inclusiv semnele de securitate.

De asemenea, in rezultatul licitatiilor desfasurate, cistigatorii pot deveni ... si ofertanti... imprimarii si monetarii si, respectiv, persista riscul ca bancnotele si monedele nu vor fi identice si, prin urmare, pot aparea consecinte cu efecte neprevazute. Astfel, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, precum si transportarea acestora necesita a fi tratate tinind cont de specificul nominalizat.

In contextul celor expuse si tinind cont de importanta statala a subiectului abordat, consideram oportun includerea contractelor privind imprimarea bancnotelor, baterea monedelor, precum si transportarea acestora sub incidenta articolului 4 din Legea privind achizitiile publice.

Este necesar de mentionat ca proiectul acestei legi a fost remis spre examinare si avizul Ministerului Justitiei, Ministerului Finantelor, Ministerului Economiei si Comertului si Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, care, in fond, nu au obiectii si a fost aprobat prin hotarirea Guvernului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari, va rog? Nu sint.

Va multumim, domnule Talmaci.

Rog comisia, domnul Bondarciuc.

Domnule Talmaci,

Va multumim.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii privind achizitiile publice cu nr.96 din 13 aprilie 2007, initiativa legislativa a Guvernului. Proiectul de lege prevede completarea articolului 4 din Legea nr.96 privind achizitiile publice cu o noua litera m), in care se stipuleaza ca prevederile Legii nominalizate nu se aplica si asupra contractelor privind imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, precum si transportarea acestora. Comisia a sustinut acest proiect. Vreau sa mentionez ca in Comisie au parvenit avize din partea comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului in care se sustine proiectul de lege mentionat.

Conform prevederilor articolului 39 alineatul 3) din Legea privind actele legislative, in cazul modificarii unui singur articol dintr-un act legislativ, in titlul actului se face referire expresa la articolul modificat si denumirea legii va fi: Lege pentru completarea articolului 4 din Legea nr.96 din 13 aprilie 2007 privind achizitiile publice. In temeiul celor expuse si in baza avizelor comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune aprobarea in prima lectura a proiectului de lege, iar in cazul lipsei unor amendamente si in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4306, rog sa voteze.

Multumesc.

Majoritatea. Propunerea comisiei a fost pentru lectura a doua. Sint propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Membrii fractiunilor, care este opinia dumneavoastra? Da? Pentru alta data.

Microfonul nr. 4, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Imi pare rau ca nu am fractiune si poate ca nu am dreptul.

Doamna Maria Postoico:

Eu v-am acordat dreptul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Nu stiu daca va fi luat in seama. Eu cred ca nu trebuie sa ne grabim asa, ca nu arde aceasta lege. Sa o lasam conform Regulamentului, la momentul de fata poate nu avem propuneri, dar sa avem dreptul si noi nu numai fractiunile, acei independenti, catre lectura a doua sa venim cu propuneri.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, in primul rind, presedintii fractiunilor si ei au solicitat, la fel, pentru a doua lectura data viitoare. Asa ca solicitarile sint comune.

Proiectul de Lege nr.4427 pentru completarea articolului 26 din Legea de la 17 mai 1996 cu privire la asociatiile obstesti.

Domnule Esanu,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al Guvernului in Parlament:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa acopere o lacuna in legislatia in vigoare prin stabilirea criteriilor pentru determinarea intreprinderilor specializate, create de asociatiile obstesti. Rugam sa sustineti proiectul prezentat.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari? Intrebari sint? Nu sint.

Va multumesc, domnule Esanu.

Comisia, domnul Sidorov.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege prezentat de catre Guvern si constata ca elaborarea acestuia a fost conditionata de necesitatea de a stimula crearea unor locuri noi de munca pentru invalizi prin stabilirea unui plafon minim al salarizatilor invalizi la intreprinderile specializate, infiintate de catre asociatiile obstesti ale invalizilor. Comisiile permanente ale Parlamentului, prin avizele prezentate, sustin proiectul de lege si concomitent Directia juridica a Aparatului Parlamentului de asemenea a facut unele obiectii, mai mult de sens redactional.

Totodata, informam Parlamentul ca la procesul examinarii in Comisie a acestei initiative legislative au participat asociatiile orbilor, surzilor si invalizilor care o considera oportuna. Avind in vedere propunerea Comisiei permanente, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului examinarea si aprobarea proiectului de lege in prima lectura si, daca n-o sa fie propuneri si adoptarea in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.4427, cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Pentru a doua lectura care sint opiniile? Nu sint alte? Se accepta, da? Supun votului pentru adoptare in a doua lectura proiectul de Lege nr.4427. Cine este pentru, rog sa voteze. Si va rog numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr. 3 5.

 

Doamna Maria Postoico:

68 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4427 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege nr.4259 pentru completarea si modificarea articolului 9 din Legea privind actele legislative. Dupa cum sint informata, prezinta Comisia si din numele autorului.

Poftim, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Initiativa in cauza este inaintata de catre colegul nostru, deputatul Victor Stepaniuc. Esenta propunerii consta in faptul ca, actualmente, la noi aceste motive in vederea acestei initiative au fost determinate de faptul ca la noi astazi, practic, nu exista o practica uniforma ce tine de problema elaborarii si adoptarii conceptiilor, strategiilor, planurilor etc., etc. la nivel national.

Si, in legatura cu aceasta, autorul initiativei propune ca conceptiile si strategiile in directiile principale ale politicii interne si externe ale statului sa fie adoptate sau aprobate de catre Parlament. Si, la concret, dumnealui propune ca sa fie adoptate prin lege organica. Vreau sa va aduc la cunostinta ca, astazi, noi,
intr-adevar, avem o situatie destul de haotica, deoarece la nivelul Guvernului au fost adoptate, aprobate mai mult de 100 de strategii si conceptii.

La nivelul Parlamentului, au fost adoptate, eu vorbesc numai de perioada ultimilor 5 ani. Au fost aprobate cinci hotariri ale Parlamentului, dintre care doua se refera la strategie si trei la conceptie. O lege, doua legi organice care se refera la strategie si conceptul respectiv si doua legi ordinare care se refera, respectiv, la strategie si conceptie.

De aici se poate de tras concluzia ca, intr-adevar, situatia este destul de neclara si este necesar de a introduce in actele respective, in special in Legea privind actele legislative, unele modificari. Comisiile permanente ale Parlamentului, prin avizele prezentate, au propus ca proiectul de Lege nr.4259 sa fie examinat in sedinta in plen a Parlamentului. Totodata, in avizul Guvernului se mentioneaza ca luarea deciziei definitive asupra acestui proiect este o problema exclusiva a competentei Parlamentului. Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera ca nu este necesar de a modifica Legea privind actele legislative in modul prevazut in proiectul nominalizat. Deci, daca se poate, doamna Presedinte, deodata sa trecem si la al doilea proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, raportati si al doilea si depasim discutiile.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, cu numarul...

 

Doamna Maria Postoico:

1897.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, 1897, care prevede in dezvoltarea ideii respective modificarea si articolul 13 al acestei legi si anume introducerea unui articol nou 131, in care vor da definitiile ce inseamna concept, ce inseamna strategie. Si asupra acestui proiect au prezentat avize sapte comisii permanente, in linii generale pozitive. Directia juridica a Aparatului Parlamentului si Guvernul, inclusiv a fost solicitata si opinia Academiei de Stiinte a Moldovei. Esenta tuturor avizelor poate fi expusa in urmatorul fel. Da, intr-adevar, aceste probleme trebuie sa fie rezolvate la nivelul Parlamentului. Unica diferenta, Guvernul si Academia de Stiinte considera ca va fi destul ca sa fie aprobat la nivelul Hotaririi de Parlament. Si restul consider ca totusi va fi oportun ca la nivelul legii organice. Care este concluzia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati?

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati porneste de la urmatoarele considerente. Legile sint acte adoptate de catre organul legislativ. In competenta organului legislativ, conform prevederii Constitutiei, este clar stipulat ca directiile de baza ale politicii interne si externe trebuie sa fie adoptate anume de catre Parlament.

Deci referitor la insasi notiunea strategie si conceptie. Dupa parerea Comisiei, strategii si conceptii sint in esenta lor directii generale sau un ansamblu de idei privind dezvoltarea societatii in general sau in anumite domenii de activitate, care necesita o reglementare ulterioara a coraporturilor social-economice si politico-juridice. In acest sens, dupa parerea Comisiei, aceste concepte si strategii sint, de fapt, prezinta, de fapt, expunerea unor concepte ale viitoarelor legi. De aceea, noi totusi am ajuns la concluzia, ca aceste propuneri ale domnului Stepaniuc pot fi acceptate si, intr-adevar, pentru viitor conceptele si strategiile sa fie adoptate de catre Parlament prin lege ordinara.

Ca exemplu, care, de fapt, a pus punct tuturor discutiilor in Comisie, poate fi adus ultimul act al Parlamentului referitor la problemele in cauza, cind noi, prin lege ordinara, am adoptat Strategia nationala de dezvoltare pentru perioada 2008 2011, care a fost prezentat, daca tineti minte, de catre Guvern in forma de plan. Atunci noi am expus ca, la nivelul Parlamentului, trebuie sa fie adoptate anume strategii, sau, dupa caz, concepte, si anume prin lege ordinara. Iata care sint concluziile Comisiei. E clar ca pentru lectura a doua noi vom avea inca unele, eu sper, propuneri si amendamente pe care le vom examina si le vom pregati pentru lectura a doua. Dar la etapa primei lecturi, Comisia propune ca aceste proiecte de legi sa fie aprobate de catre Parlament si sa fie comasate pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

In fond, ideea este una binevenita, insa eu am o intrebare vizavi de alineatul (5), care reglementeaza modul de aprobare. Vorbim de Legea nr.1897, practic, aceeasi idee. Avind in vedere ca, pina in prezent, noi, in fond, aprobam planurile de actiuni s.a.m.d., prin hotariri de Parlament, este si ca propunere. Nu stiu, cred ca mai corect ar fi fost ca aceste strategii si conceptii sa fie adoptate prin hotarire a Parlamentului, si nu prin lege, ca, posterior, aceste strategii, planuri sa stea la baza ulterioarelor acte legislative care urmeaza sa fie implementate. Este si ca o propunere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va multumesc.

Da, intr-adevar, eu deja am mentionat ca aceleasi propuneri sint si in avizele Guvernului la proiectul nr. 1829 si in avizul Academiei de Stiinte. Dar inca o data repet: la noi s-a creat, intr-adevar, o situatie stranie. Uitati-va, de exemplu, a fost aprobata prin hotarire a Parlamentului Strategia de consolidare a sistemului judecatoresc. Deci tot prin hotarire a fost Conceptul privind cooperarea si societatea civila, Conceptul pazei frontierei de stat, Conceptul politicii nationale in domeniul resurselor de apa. Totodata, prin lege organica a fost adoptata Strategia de crestere a economiei si reducere a saraciei, Conceptul politicii nationale a Republicii Moldova. Prin lege ordinara Strategia nationala de dezvoltare, pe care eu deja am numit-o, prin lege ordinara Conceptul asupra privatizarii intreprinderilor din sectorul electroenergetic.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, domnule presedinte...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci noi am luat in consideratie nu numai momentul ca, de fapt, prin aceste hotariri vor fi adoptate si conceptele legilor ulterioare. Nu numai. Dar este inca si un moment care tine, as spune eu... problema echilibrului dintre puterile in stat. De ce? Elaborarea apartine Guvernului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu obligatoriu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu obligatoriu, ca de obicei. Practica noastra confirma ca anume asa si este, ma rog. In orice caz, daca nu va fi elaborat de catre Guvern, atunci oricum va fi solicitat avizul Guvernului. Deci Guvernul are posibilitate, sau prin elaborare, sau prin aviz, sa expuna pozitia lor fata de directia dezvoltarii a politicii interne sau externe de baza. Aceasta este foarte important. Mai departe, Parlamentul se expune prin hotarire sau lege, aceasta, cum se spune, pentru lectura a doua noi putem inca sa ne intoarcem. Mai departe, daca prin lege, atunci va fi expunerea si a pozitiei Presedintiei in sensul prin promulgare. In cazul in care prin hotarire de Parlament, atunci aceasta veriga ramine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci anume ca sa fie respectata aceasta balanta, noi totusi propunem ca sa fie prin lege.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles motivatia.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vadim Misin:

.

, . , . -, , . , . . -, .

, , , . . , , , . , . .

. , , , ... . . , , , , , , .

 

Domnul Vladimir Turcan:

, .

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Domnule Turcan,

Intentionam sa iau cuvintul la aceasta intrebare din ordinea de zi, dar, avind in vedere ca domnul Misin si domnul Filat au facut propuneri pentru lectura a doua, in doua minute imi expun si eu punctul de vedere. Deci sustinem ideea ca conceptiile sa fie aprobate prin hotarire de Parlament, si nu prin lege. Incerc sa explic de ce. Sint citeva talmaciri ale notiunii de conceptii si strategii.

Deci, in baza conceptiei, de exemplu, a dezvoltarii tineretului sau a problemelor tineretului urmeaza de elaborat un sir de programe nationale si nu se exclude de legi sau prin modificarea legilor. De aceea, eu cred ca ar fi corect si logic ca conceptiile si strategiile, desigur, sa tina de competenta Parlamentului.

Aici toti avem unul si acelasi punct de vedere, fiindca, la etapa actuala, avem, intr-adevar, un haos, cind, in afara de conceptii, noi avem... si la nivel de ministere citiva ani in urma se elaborau asemenea conceptii, in paranteze era scris programe nationale, ceea ce in nici un caz nu tine de competenta lor.

Desigur, noi nu insistam asupra acestui punct de vedere. In cazul in care noi formulam la general prin legea Parlamentului, o sa apara o intrebare la care s-a referit colegul nostru domnul Misin, cind o sa spuna ca va trebui in fiecare caz in parte sa ne determinam. Notiunea de conceptie este foarte larga, notiunea de strategie este una confuza. Deci sint dictionare politice unde se dau chiar interpretari diferite ale notiunii de strategie.

De aceea, eu cred ca pentru a nu ne implica, de exemplu in unele dictionare notiunea de strategie este referita numai la ceea ce tine de aspectul militar al problemei. Si eu cred, consider ca, pentru a nu aluneca pe o panta gresita, ar fi logic pentru lectura a doua, sa examinam si varianta aceasta, ca toate conceptele si strategiile sint aprobate prin hotarire de Parlament. In continuare, lucrul tehnic, e clar ca Guvernul, prin intermediul ministerului, elaboreaza planuri de actiuni, de realizare a lor, elaboreaza proiecte de legi cu care vine in Parlament pentru realizare intr-un domeniu sau altul.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da multumim.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte.

Si eu pun la indoiala problema despre care noi vorbim, necesitatea aprobarii prin legi si vreau sa va spun de ce. In primul rind, noi destul de bine cunoastem ce inseamna conceptie, ce inseamna strategie. Aceasta este o intentie pentru indeplinire, este o directie de dezvoltare, dar noi cunoastem tare bine ca orice lege trebuie sa fie... n-o sa aiba succes daca n-o sa fie o responsabilitate asupra indeplinirii acestei strategii sau directii.

Atunci noi trebuie sa efectuam niste modificari sau sa prevedem niste norme de responsabilitate in Codul penal, in Codul administrativ. Care, ce fel de responsabilitate o sa fie despre neindeplinirea unei intentii.

Responsabilitate poate sa fie la neindeplinirea cerintelor legii concrete, articolul cutare, norma, alineatul cutare si in continuare. De aceea, noi cunoastem bine ca orice conceptie aprobata in Parlament o sa intre in vigoare dupa primirea unui masiv de legi, care o sa prevada legiferarea unei sau altei actiuni care prevede strategia.

De aceea, o asemenea talmacire, exemplele prevazute de domnul Presedinte ca o conceptie este aprobata prin lege, alta este aprobata prin hotariri, din cauza ca legislatia nu a fost prevazuta deschis, ca toate asemenea documente o sa fie aprobate in modalitatea stabilita. Atunci nu o sa fie haos asupra propunerilor din partea Guvernului sau asupra acelor documente care o sa fie elaborate la nivel de Parlament in aceasta directie.

De aceea nicidecum nu poate sa fie, dupa parerea mea, subiectiva. Asemenea strategie nicidecum nu poate sa fie aprobata prin lege organica. Deci eu nu stiu, initiativa legislativa pe care a facut-o colegul nostru prevede ca o sa fie ordine din punct de vedere al luarii deciziei, prin elaborarea proiectului asupra propunerilor. Daca o sa fie scris in legislatia in vigoare hotarire, atunci nu are ce sa caute. Si orice conceptie, orice strategie in jos in anexa trebuie sa fie prevazuta pentru indeplinirea unei sau altei strategii sau conceptii, trebuie sa fie primite, 1, 2, 3, 20 de proiecte de legi care o sa aduca la nivel de Legislativ cerintele la nivel de tara.

De aceea, mi se par absolut discutabile intentiile ca toate strategiile, toate conceptiile neaparat trebuie sa fie legiferate la nivel de lege. Mi se pare ca aceasta nu suporta discutii.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Eu vreau sa inteleg continutul unei strategii sau al unei conceptii. Ideile generale exprimate in aceste conceptii, dupa adoptarea prin lege, devin lege, adica obligatorii. Au o incarcatura obligatorie pentru societate. Dar, in acelasi timp, conceptia, asa cum spune autorul initiativei, poarta un caracter descriptiv. Ia uitati-va litera a) conceptia trebuie sa includa descrierea situatiei si definirea detaliata a problemei.

O lege poate sa fie, sa aiba un caracter descriptiv sau evaluarea impacturilor, specificind impactul social-economic, inclusiv pentru situatiile in care problema nu va fi solutionata. Aceasta inseamna ca noi expunem in acest document o situatie care nu va putea fi solutionata si ea se va transforma in lege automat, daca va fi adoptata prin lege, asa cum cere autorul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Secareanu,

Eu as fi de acord cu dumneavoastra ca unele momente din literele acestea: a), b) s.a.m.d., intr-adevar, nu sint obligatorii ca sa fie reflectate in insusi textul conceptului sau strategiei. In nota explicativa, in nota informativa la acest document e clar ca trebuie sa fie spuse unele motive, argumentarea necesitatii si a posibilelor consecinte, cu raportul respectiv in cazul adoptarii.

Deci, pentru lectura a doua, e clar ca noi...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu, este clar ca...

 

Domnul Vladimir Turcan:

...le vom curata. Dar ceea ce tine de problema hotaririi sau a legii, inca o data repet, noi putem sa lasam aceasta pentru lectura a doua. Dar viziunea totusi a comisiei la aceasta etapa este urmatoarea: totusi prin acest concept sau strategia care va fi adoptata va fi, deci, tinind cont de articolul 66 litera d) competenta Parlamentului, vor fi, de fapt, stabilite unele concepte ale viitoarelor legi, in acest domeniu concepte. Si in cazul in care Presedintele tarii, care, dupa aceea, trebuie sa promulge legea, nu va fi de acord cu acest concept, care va fi deci argumentarea dumnealui, caci eu, spre regret, nu am avut acces la expunerea pozitiei pe marginea acestui proiect de hotarire, acestei hotariri care a fost pusa in baza acestei legi pe care eu nu pot s-o promulg.

Deci noi putem sa cream o situatie, de contrabalanta sau disbalanta, mai bine zis, si atunci putem, intr-adevar, sa intram intr-o situatie, din care nu putem sa iesim.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Oricum, conceptia sau strategia o data votata devine lege, dar continutul si prevederile ei nu intrunesc conditiile si rigorile legii in esenta ei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iata de ce sint legi-cadru si sint legi speciale. Legea-cadru stabileste unele principii de baza si dezvoltarea, posibil, nu intotdeauna, dar sint asemenea cazuri cind dezvoltarea va fi deja in alte legi. De aceea, aceasta nu contrazice una alteia.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Multumesc, doamna Presedinte.

Din partea fractiuni, as remarca urmatoarele. Ca si in cadrul sedintelor fractiunilor, au fost discutii foarte aprinse la aceasta tema. Fractiunea sustine si propunerea domnului Misin. As remarca urmatoarele. Ca sa votam acest proiect in prima lectura, ca pe urma sa mai continuam discutiile din cauza ca chiar daca ne oprim la notiunea de strategie, aceasta de asemenea este o notiune foarte importanta pentru Republica Moldova, desi, pe baza de strategii adoptate, vor fi adoptate si alte legi care vor ajuta anume la implementarea strategiei.De aceea, chem sedinta Parlamentului ca sa votam acest proiect de lege in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Eu inca o data repet: pentru lectura a doua noi, fara doar si poate, vom lucra foarte intensiv, inclusiv vom solicita nu numai opinia, dar vor participa si reprezentantii Academiei de Stiinte, ai Universitatii de Stat, din punct de vedere teoretic.

Dar ma adresez si dumneavoastra: va rog, daca sint careva propuneri concrete, sa le expuneti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Avind in vedere ca si din partea Comisiei am dreptul la inca o interventie, mie mi se pare ca este foarte relevanta argumentarea pe care a prezentat-o domnul Todoroglo, de altfel, si domnul Secareanu.

Noi trebuie sa intelegem exact ca legea are norma, iar norma urmeaza sa fie indeplinita. Strategia, conceptul prevede, eu am spus initial, un plan de actiuni, deci, in sensul acesta, ea nu poate sa aiba, nu poate sa reprezinte si norme punitive. Da, exista raspundere politica, exista administrativa pe interior a celor care isi asuma acest plan de actiuni, dar in nici un caz sa nu deviem de la logica lucrurilor sub aspect juridic.

Noi, eu inteleg ca si Presedintele poate ar trebui sa se expuna sub acest aspect, insa sa nu uitam ca dinsul nu este partea Executivului, asa cum prevede Constitutia. Asa ca nu este nici o problema, promulga, nu-i convine, revine si face in alte legi care urmeaza sa fie incadrate. Este o problema de principiu. Eu consider ca trebuie s-o avem in vedere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De acord ca este o problema de principiu, mai mult decit atit, noi nu putem asa usurel sa ne atirnam la aceasta problema. Deci planul de actiuni, fara doar si poate, este treaba, cum se spune, a Executivului. Dar noi, in acest caz, nu vorbim despre planul de actiuni, dar despre complexul de idei care trebuie sa fie dezvoltate in legile concrete. Deja Guvernul, Executivul, in baza legii respective, va elabora un plan de actiuni. Iata de ce noi si propunem, ca de astazi in viitor Guvernul sa nu adopte concepte si strategii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu sint de acord...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar numai planurile respective de masuri, de actiuni in realizarea acelor care au fost adoptate de catre Parlament.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ce tine de competenta Presedintelui, eu deja am expus care este.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poate fi situatia la momentul promulgarii, mai mult decit atit ca promulgarea este o prevedere constitutionala.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar nu asa, pur si simplu, a promulga, n-a promulga.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Vladimir Filat:

O scurta precizare. O strategie nu reprezinta obligatoriu numai un complex de idei. O strategie, daca este sa vorbim in mod serios, reprezinta o suma de idei care, ulterior, pot sa fie prezentate in strategie ca si in plan de actiuni, este asa ca idee. Fiindca daca nu sint urmate de actiuni, ramin la nivel...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu ca noi pentru viitor sa... plan de actiuni, totusi notiunea care nu trebuie sa se refere la activitatea Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte si stimati colegi,

Mie imi pare ca aici se schimba insusi conceptul proiectului o data ce vorbim ce-i aceasta conceptie. Imi pare ca acest proiect trebuie respins si de venit... desigur, intrebarea are o necesitate de a fi rezolvata, dar nu prin acest proiect. Sa respingem acest proiect si sa venim cu un proiect asupra acestei intrebari.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Clar. Propunere foarte constructiva. Mai mult decit atit, conceptul taman nu se schimba, deoarece el ramine acelasi. Ca sa fie a) de catre Parlament, iar b) de catre, prin lege sau hotarire, acesta e conceptul.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar. Bine, continuam. A fost propunerea Comisiei. E clar, doamna Cusnir. Pai, ati facut o propunere, noi o punem la vot si rezolvam intrebarea. (Rumoare in sala.) Eu va rog. Bine, argumentele au fost aduse. Deci in raportul Comisiei a fost mentionat ca proiectul de Lege nr.4259 va fi luat ca baza, iar urmatorul nr.1897 ca alternativa.

In modul in care a fost prezentat raportul si discutiile, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4259 si ca baza sa fie luat acest proiect. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.1897 in prima lectura, ca alternativa a proiectului de Lege nr.4259. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.1897 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3926 cu privire la Codul de conduita a functionarului public.

Prezinta Guvernul, domnul Esanu.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra a fost elaborat in cadrul eforturilor de imbunatatire a sistemului de administrare publica si scopul principal al acestuia a fost stabilirea unor standarde de conduita pentru functionarul public, astfel incit sa asiguram sporirea calitatii serviciului public, precum si prevenirea fenomenelor de coruptie, deoarece coruptia reprezinta o amenintare serioasa impotriva statului de drept, democratiei, drepturilor omului, echitatii si justitiei sociale.

Rugam sa sustineti aprobarea proiectului mentionat in prima lectura.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Citeva obiectii in legatura cu articolele 4 si 5, de asemenea si 6. Incerc sa va formulez doua intrebari. Articolul 4 alineatul (2): functionarul public care considera ca i se pare, ca i se cere sau ca este impus sa actioneze ilegal sau in contradictie cu formele de conduita, va comunica acest fapt conducatorilor.

Daca acesti sefi sint tocmai acei care il impun sa incalce legea, deci aceasta formulare nu este una explicita si nu protejeaza, pina la urma, functionarul de niste abuzuri, fiindca o asemenea indicatie poate sa ii parvina chiar din partea conducatorului. Cui se adreseaza atunci el?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci cu privire la alineatul (2), vreau sa atrag atentie asupra faptului ca obiectul de reglementare a proiectului supus atentiei dumneavoastra se refera la interactiunea functionarilor in interiorul serviciului public. Concomitent, legislatia prevede si alte mecanisme in cazul in care intervin anumite ilegalitati. Spre exemplu, in cazul in care exista circumstantele unei infractiuni, conform Codului de procedura penala persoana respectiva este obligata sa le comunice organelor de drept, in drept, abilitate cu competenta de a examina aceste cereri.

 

Domnul Ion Varta:

Poate aceasta precizare era mai indicata pentru acest alineat (2) si atunci lucrurile devin mult mai explicite.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Am putea face, dar noi avem o prevedere in Legea cu privire la actele legislative, care spune: in masura in care sint necesare de a introduce norme care se contin in alte legi, acestea nu se reproduc in lege, pentru a exclude dublarea normelor. Dar este o chestiune de oportunitate, pe care o s-o examinam pentru lectura a doua.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Si articolul 6, cu privire la independenta functionarului public. Alineatul (1): functionarul public este obligat sa aiba o atitudine neutra fata de orice interes politic. Dar daca interesul politic coincide cu interesul national si, oferindu-i posibilitatea sa fie neutru, el poate sa saboteze. Atunci ii asiguram aceasta posibilitate sa fie absolut neutru si indiferent fata de... poate ca nu de interesul politic, de niste interese politicianiste care contravin legislatiei, interesului national al statului. Poate asa ar fi fost...

Interesul politic are si conotatie pozitiva, dumneavoastra aici ii conferiti, luati in calcul doar conotatia negativa, dar politicianista are anume aceasta incarcatura negativa. Cind spunem politic, este tocmai un fenomen absolut pozitiv si favorabil si de aceea consider ca iarasi este o formulare ambigua care nu...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua noi putem sa venim cu concretizari. Pentru mine este dificil acum sa incerc sa fac o deosebire intr-un interes politic si un interes politicianist, in masura in care este necesar sa definim ce inseamna interes politicianist. Dar...

 

Domnul Ion Varta:

Eu am spus, domnule viceministru, interes politic are conotatie pozitiva, politicianist conotatie negativa. Si in acest caz trebuia sa fie folosit, utilizat termenul adecvat si atunci dispare...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Partea a doua, ce se refera la faptul ca functionarul public ar putea sa se eschiveze de la executarea, exercitarea atributiilor sale, exista norme care stabilesc foarte exact competentele functionarului public si exista norme care stabilesc responsabilitatea disciplinara pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor de serviciu.

Articolul respectiv vine doar sa stabileasca un principiu, ca in activitatea sa functionarul public nu trebuie sa serveasca interesele partidelor, ci trebuie sa serveasca interesul national. In masura in care exista o politica a statului clar formulata de partidele de guvernamint, va urma politica statului doar in masura in care aceasta este...

 

Domnul Ion Varta:

Ati vazut, domnule viceministru, ca...

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

...formalizata in conformitate cu legislatia.

 

Domnul Ion Varta:

Pina la urma, ati cazut de acord cu mine. Trebuie sa fie formulat explicit, ca sa nu...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua noi sintem gata sa examinam in ce masura poate fi...

 

Domnul Ion Varta:

Fiindca intr-un fel il invitati sa saboteze, sanctioneze niste interese de ordin national, politic care sint pozitive si formularea aceasta nu este una corecta.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu vreau sa pun o intrebare de concretizare la articolul 9 alineatul (3), e vorba de comunicarea functionarilor. Desigur, se porneste de la ideea ca in fiecare institutie publica, asa cum se procedeaza in alte state, este o persoana abilitata sa comunice. Dar totusi prin aceasta noi restrictionam, de fapt, celorlalti functionari, cred ca nu este corect.

Si se propune comunicarea cu... in viziunea mea trebuie de discutat in a doua lectura comunicarea si contactele cu mijloacele de informare in masa se efectueaza, de regula, numai de functionarul public abilitat. Dar aceasta nu inseamna ca alti functionari publici nu pot sa raspunda la intrebari, eu stiu, ma rog.

Si la articolul 10 ce se are in vedere? Alineatul (1): Functionarul public este obligat sa asigure protejarea proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia. De pilda, daca in competenta functionarului este sa hotarasca o problema, sa-i spunem asa, de un litigiu, poate fi intre stat sau intre autoritatea publica si cetatean. Ce, el trebuie sa tina numai cu statul, cum ii invata Voronin pe judecatori ori cum?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci cu privire la prima intrebare. In genere, noi ar trebui sa evitam sa stipulam in reguli sintagma de regula, pentru ca in acest caz, de fapt, rezulta ca noi nu am stabilit o norma foarte clara. Desigur, nu poate fi evitata in toate cazurile, dar aceasta trebuie sa fie doar in situatia in care noi vrem sa aratam ca de la regula stabilita de noi ar putea sa existe exceptii.

In ceea ce priveste al doilea moment, protejarea proprietatii publice, desigur ca in acest caz se stabileste obligatia, dar ea intotdeauna trebuie citita in limitele prevazute de lege. Este clar ca aceasta nu se scrie, pentru ca atunci ar rezulta ca, de fiecare data, la orice norma noi trebuie sa scriem in conformitate cu legea, ceea ce este o sintagma absolut inutila, in masura in care comportamentul ilicit este sanctionat din start. Si orice actiuni trebuie intreprinse.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule ministru,

Este clar, dar eu am in vedere ca functionarul public nu slujeste numai statului, dar slujeste si cetateanului. De aceea, eu consider ca aici ar trebui foarte atent sa ii dam noi orientarea asa ca numai... El nu o sa stea cu automatul linga, eu stiu, sarai, acolo. Articolul...

 

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, din toata aceasta lege si din alte acte legislative ar trebui sa rezulte ca functionarul serveste nu statul, in primul rind, ci societatea. Noi vorbim aici doar de obligatia concreta a functionarului de a asigura protectia proprietatii statului. Dar aceasta norma trebuie sa fie interpretata in contextului intregului cadru legislativ, care instituie pentru functionar.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si multe alte obligatii ...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este clar, de aceea eu propun... Daca vreti, sa facem propunere, caci asa noi nu o mai scoatem la capat. Propun ca functionarul... urmatorul text: Functionarul public este obligat sa asigure protejarea proprietatii publice si private, cum este scris in Constitutie si atunci o sa fie clar. El trebuie sa apere si proprietatea privata. Nu sa ia taranului pamintul si sa il duca in colhoz. La articolul 11 eu am propus de acum: discutam in lectura a doua. Articolul 11 alineatul (1): functionarul public s.a.m.d. este obligat sa aiba o conduita/tinuta care nu ar prejudicia imaginea tarii si a autoritatii publice pe care o reprezinta. Ce se are in vedere?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Se are in vedere ca, in exercitarea atributiilor sale, ca si in exercitarea atributiilor nu numaidecit in sectorul public, exista obligatia de loialitate fata de corporatia care ii apartine, in cazul de fata, statul. Si persoana trebuie sa nu admita stirbirea imaginii statului, a organului de stat, desigur, in limitele prevazute de lege. Aceasta nu inseamna ca persoana trebuie sa intreprinda actiuni ilicite pentru a nu stirbi activitatea statului.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Daca el zice, un functionar public, ca limba pe care o vorbeste e romana, dar nu este moldoveneasca, el stirbeste imaginea tarii?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Parerea mea este ca nu o stirbeste.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

A, nu o stirbeste. E clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ca in acest caz persoana isi exprima atitudinea fata de o problema.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

E clar. Nu, ea e foarte ambigue, vreau sa spun. Articolul 12, cadouri si avantaje. Alineatul (2). De fapt, exista astfel de, si e foarte important in opinia mea, restrictii. Alineatul (2): Functionarul public poate accepta, conform normelor de politete si de ospitalitate unanim recunoscute... E foarte vag. De pilda, eu sau mai multa lume cunoastem practica altor tari.

De pilda, in Statele Unite ceea ce priveste... eu cunosc Codul de etica al judecatorilor. Este scris foarte clar, sint enumerate: un cadou care costa nu mai mult de atit, eu stiu ce, care costa nu mai mult de atit. Totusi, poate de concretizat. Unanim recunoscute. Depinde unde unanim recunoscute. Un functionar de la Guvern sau de la Vulcanesti? La Guvern unanim recunoscuta cred ca e mai mare suma decit la Vulcanesti.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, as vrea sa atrag atentia asupra faptului ca conceptul, de fapt, unanim recunoscut nu este un concept nou pentru Republica Moldova. Si as vrea sa fac referinta si, spre exemplu, la procedura civila, cind faptele unanim recunoscute nu trebuie demonstrate in instanta.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule ministru...

 

Domnul Nicolae Esanu:

In masura in care...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sa nu pierdem timpul. Eu propun pentru lectura a doua sa studiem practica altor state si, in cazul in care in unele state sau in mai multe state se concretizeaza suma sau costul s.a.m.d., sa concretizam si noi in lege.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca citim pina la urma, este scris foarte clar, Se porneste de la fapte unanim recunoscute, dar in limitele stabilite de legislatie. Noi astazi cu dumneavoastra am votat Legea cu privire la conflictul de interese, unde este stabilit care este aceasta limita. Si eu nu vad necesitatea de a amenda acesta, dar in masura in care pentru lectura a doua se va considera ca trebuie sa reproducem dispozitiile din Legea cu privire la conflictul de interes si aici pentru a evidentia inca o data care este limita sumei cadourilor care pot fi acceptate, desigur, putem examina.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Raspundeti-mi la asa o intrebare, tot in continuare la articolul 12 alineatul (3). Aici unde sint restrictiile fata de functionarii publici, in ceea ce tine de identificarea persoanei careia i se da mita, sa aiba martori, sa inscrie in caiet. Toate aceste chestii nu este prerogativa organelor interne? Si indeobste prin aceasta nu punem noi in pericol viata functionarului public?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci daca citim primul alineat, se spune ca toate acestea sint necesare sa fie facute pentru a-si asigura protectia.

 

Doamna Lora Grosu:

Corect.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru a fi pregatit pentru cazurile in care vor exista provocari. In masura in care functionarul va considera ca nu este necesar pentru protectia lui sa nu intreprinda actiunile, el nu le va intreprinde.

 

Doamna Lora Grosu:

Stimate domnule Esanu,

Nu va suparati. Nu va suparati, va rog, dar ceea ce ati enumerat, ceea ce este enumerat aici in alineatul (3) literele a), b) si c), acestea nu-l apara pe functionarul public defel, absolut defel. Acestea nu sint probe care au sa... ei cum, o sa stea un functionar public si o sa scrie in caiet si o sa caute un om care i-a lasat un pix?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, in cadrul examinarii problemelor privind atragerea la raspundere a functionarilor publici, una din cea mai mare problema cu care se confrunta astazi organele de drept este asigurarea delimitarii intre cazurile actiunilor ilicite si cazurile provocarilor. Deci vreau sa va asigur ca, intr-adevar, in foarte multe cazuri functionarul public are nevoie sa isi asigure.

 

Doamna Lora Grosu:

Are.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Un mecanism de protectie contra provocarilor. Noi venim sa il ajutam. In masura in care se considera ca aceasta nu este necesar, noi putem, in lectura a doua, sa excludem.

 

Doamna Lora Grosu:

Nu, aceasta nu e. Si mai departe. Va rog, uitati-va la litera f): sa isi continue activitatea, in special acea pentru care i s-a oferit avantajul necuvenit.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci in masura in care aceasta este o activitate ilegala, respectiv.

 

Doamna Lora Grosu:

Eu inteleg sensul, dar nu este. Trebuie de redactat. Si plus la aceasta, eu vreau sa pun inca o intrebare. Totusi cine credeti dumneavoastra ar trebui sa efectueze coordonarea si controlul aplicatiei normative de conduita a functionarului public? Cine, care va fi organul care va efectua coordonarea si controlul?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci este o optiune care trebuie sa fie adoptata de catre state. Practica este foarte diferita. In unele tari, exista organ special, constituit la nivel national.

 

Doamna Lora Grosu:

Dar la noi in tara cam cine are? Caci aici nu am vazut.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Proiectul de lege nu prevede, in mod obligatoriu astazi, constituirea unui organ. Guvernul nu l-a considerat oportun in momentul cind a elaborat proiectul de lege. In Parlament putem sa discutam, daca, eventual, este necesar un asemenea organ la nivel national. Noi consideram ca in cadrul fiecarei autoritati publice exista deja mecanisme care ar putea asigura controlul asupra activitatii functionarilor publici. Dar putem sa discutam.

 

Doamna Lora Grosu:

Chiar imi este interesant: care este acel organ sau acele comisii care controleaza?

 

Domnul Nicolae Esanu:

In cadrul Guvernului, spre exemplu in cadrul Aparatului Guvernului, exista organisme care asigura controlul.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Dar, stimati colegi,

Cite doua intrebari, va rog. Aveti dreptul conform Regulamentului.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, stimata doamna Presedinte al sedintei.

Eu revin totusi la alineatul (3) din articolul 9: Comunicarea si contactele cu mijloacele de informare in masa se efectueaza numai de functionarul public abilitat cu acest drept. Reiese ca orice functionar public care este cetatean al acestui stat nu are dreptul sa contacteze cu mijloacele de informare in masa, in afara de acela abilitat, asa inteleg potrivit prevederilor expuse aici.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, prevederile expuse aici trebuie sa fie intelese in sensul ca, in exercitarea atributiilor sale, functionarul public nu are dreptul sa exprime o opinie a organului pe care il reprezinta. In calitate de persoana privata, desigur, noi nu putem sa limitam dreptul oricarui functionar de a comunica cu mijloacele mass-media. Aceasta norma ar fi contrara Conventiei Europene. Deci daca este necesar...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, da, dar daca nu spuneti ca este in exercitarea functiei, se spune clar ca contactele cu mijloacele de informare in masa se efectueaza, gresit probabil, numai de functionarul public abilitat cu acest drept. Unde este scris ca el face acest lucru in exercitarea functiei sale? Exista Legea accesului la informatie. Daca un functionar public, aflindu-se in exercitiul functiunii sale, este invitat la Televiziunea Nationala sa dea niste explicatii pe marginea unor probleme de interes comun, el nu are dreptul sa comunice cu Televiziunea Nationala?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Functionarul public are dreptul sa comunice cu Televiziunea Nationala, dar nu are dreptul sa exprime pozitia autoritatii in cadrul caruia actioneaza. Vreau sa atrag atentia ca legea se refera nu la persoanele care desfasoara activitati politice, ci la functionarii publici, persoane care au anumite atributii de serviciu. Si orice functionar public pentru a-si parasi locul de serviciu trebuie sa aiba acordul sefului. Deci, in masura in care un functionar public s-a prezentat la serviciu, el nu poate sa plece cind il invita Televiziunea Nationala sa participe la o emisiune, in masura in care seful ierarhic superior nu o sa-i permita chestia aceasta. Noi vorbim...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Televiziunea Nationala il invita in orele serii sa dea explicatie asupra unei probleme. Functionarul public nu se afla la serviciu. Dar el este o persoana publica, evident, care reprezinta o institutie si apara interesul acestei institutii. El nu are dreptul sa dea explicatii pe marginea acestei probleme fara voia sefului?

Domnul Nicolae Esanu:

Din numele autoritatii publice nu orice persoana poate fi abilitata sa exprime pozitia autoritatii publice. In acest caz, noi o sa ne trezim in situatia in care o autoritate publica va avea mai multe opinii asupra unei si aceleiasi probleme. Deci este o norma deontologica. O autoritate publica are o singura opinie exprimata de persoanele abilitate din rindul acelei autoritati publice. Orice functionar public poate sa isi exprime propria opinie asupra oricarei probleme, inclusiv o opinie diferita de opinia autoritatii pe care o reprezinta, dar numai in calitatea sa de o persoana privata.

Nu poate exprima o opinie diferita fata de opinia autoritatii publice, prezentindu-se in calitate de functionar al acelei autoritati. In masura in care o sa fie scris ca viceministrul justitiei are o opinie diferita, eu voi comite o abatere disciplinara. Daca o sa fie scris ca Esanu Nicolae personal are o alta opinie fata de opinia Ministerului Justitiei este o chestie perfect constitutionala.

Domnul Stefan Secareanu:

Daca un mijloc de informare in masa doreste sa invite un anumit functionar public, care trebuie sa dee niste raspunsuri la niste intrebari pentru interesul public, iese ca acest mijloc de informatie nu are dreptul sa il invite in situatia in care acest functionar nu are acceptul sefului.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acel functionar nu poate exprima pozitia autoritatii publice. Norma respectiva se refera doar la acest aspect. Nu poate un functionar public sa exprime o pozitie fata de o problema diferita de pozitia autoritatii.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine, nu este vorba de pozitie. Este vorba ca acest functionar public nu are dreptul sa mearga la aceasta emisiune. Eu la aceasta ma refer.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In afara orelor de serviciu, desigur, are dreptul sa mearga.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dar daca este in afara orelor de serviciu si reprezinta o problema de serviciu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

O problema de serviciu in afara...

 

Domnul Stefan Secareanu:

O problema de interes public. El nu exprima punctul sau de vedere, punctul oficial al institutiei.

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, nu pot fi abilitati. Sigur ca putem discuta, Parlamentul poate stipula. Eu m-am exprimat.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Este o ingradire a drepturilor cetatenesti din aceasta prevedere.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, noi trebuie sa facem o distinctie intre dreptul persoanei.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dumneavoastra interziceti, prin alineatul (3), si comunicarea, si contactele cu mijloacele de informare in masa. Evident, nu contacte de felul cum se intimpla la noi, multi deputati se intorc cu spatele la prezidiu si contacteaza cu toate fetele frumoase de la toate posturile de televiziune ca sa-l arate seara la televizor. Nu aceasta am in vedere. Altceva, contactul pentru ca el sa exprime o pozitie publica asupra unei probleme de interes public.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci noi am expus conceptia cu care vine Guvernul in Parlament. Pozitii oficiale din numele autoritatii pot fi exprimate doar de persoane abilitate, pozitii personale. Dumneavoastra ati intrebat, daca un functionar, in opinia noastra, ar putea exprima pozitii personale si noi am raspuns ca, din textul pe care il propunem atentiei dumneavoastra, dupa parerea noastra, rezulta ca el poate exprima opinii personale, opinii din numele autoritatii trebuie, poate sa exprime numai atunci cind este abilitat.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Este clar.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu poate sa fie o persoana juridica...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru...

 

Domnul Nicolae Esanu:

...reprezentata de absolut toti angajatii acelei persoane juridice.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Este clar.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule viceministru,

Am doua intrebari la compartimentul sanatatea functionarului public articolele 14 si 27. Eu as vrea foarte mult sa va rog sa comentati litera d) din articolul 14. Ce ar insemna sa beneficieze de conditii normale de lucru si igiena de natura sa ii ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica, precum si de un salariu corespunzator complexitatii atributiilor de functie. Care ar fi acele conditii?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Care pasaj?

 

Doamna Valentina Stratan:

Litera d), eu v-am rugat.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar care pasaj? Sa beneficieze de conditii de munca conform legislatiei.

 

Doamna Valentina Stratan:

Care sint acele conditii care i-ar asigura integritatea fizica si psihica in comparatie cu alte categorii sociale? Aceasta vreau sa...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu se stabilesc norme distincte. Acestea vor fi stabilite in actele care reglementeaza functionarea fiecarui organ in parte. Deci aici doar se stabileste un principiu ca functionarul public are dreptul sa ii fie asigurate conditii de munca propice pentru sanatatea sa fizica si mintala. Doar se stabileste un principiu. Noi nu stabilim aici care este concret.

 

Doamna Valentina Stratan:

Adica urmeaza sa fie elaborate niste regulamente dupa adoptarea legii?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu numaidecit obligatoriu regulamente. Sint legi cu privire la protectia muncii, sint si regulamente. Deci tot cadrul legal general.

 

Doamna Valentina Stratan:

Existent. Si la articolul 27, de asemenea litera d) poate candida la o functie publica persoana care intruneste... este apta din punctul de vedere al starii sanatatii pentru exercitarea functiei publice si conform certificatului medical, daca pentru functia respectiva sint stabilite cerinte speciale de sanatate. Dumneavoastra ati spus prezent, probabil cind s-a mai discutat aici initiativele unor colegi de ai nostri de modificare a Codului electoral, atunci cind cel care aspira la o functie publica trebuia sa se certifice in privinta starii sanatatii si, pina la urma, nu am ajuns la o concluzie.

Eu as propune ca la aceasta litera sa nu existe punctul daca pentru functia respectiva sint stabilite cerinte, dar sa stipulam concret conform certificatului medical forma, numarul cutare si atunci s-ar intelege care sint specialistii care trebuie sa certifice sanatatea acestui functionar public. Si ati gasit articolul 27? Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

La mine, cu parere de rau, lipseste articolul 27.

 

Doamna Valentina Stratan:

Pai, este legea care...

 

Doamna Maria Postoico:

In lectura a doua se va discuta.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu va rog pentru lectura a doua. Si pentru concretizare. Aceasta cerinta se refera doar la acei care vor aspira la aceasta functie de acum incolo, dupa adoptarea legii sau se va face si retroactiva certificarea tuturor functionarilor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu parere de rau, eu nu pot sa comentez, pentru ca eu nu am in fata textul.

 

Doamna Valentina Stratan:

Am inteles.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu cred ca totusi este vorba de un alt proiect de lege, Legea serviciului public. Noi vorbim acum de Codul de conduita al functionarului public. Si deci in aceasta privinta mie imi vine greu sa comentez, dar principiul este ca legea care stabileste conditiile de accedere la o functie, se refera doar la persoanele care urmeaza a fi angajate ulterior.

In masura in care sint conditii pentru detinerea unei functii, acestea se aplica tuturor, dar eliberarea unei persoane din functie nu poate sa fie facuta in toate cazurile in care nu se intrunesc conditiile de aflare in functie, ci doar pentru temeiurile de eliberare expres prevazute in legislatie. Si in legislatie exista uneori contradictii, cind o persoana detine o functie, nu intruneste toate conditiile pentru ea, dar, in acelasi timp, legislatia nu prevede drept temei de eliberare lipsa, necorespunderea conditiilor.

 

Doamna Valentina Stratan:

Libera.

Multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

In acest caz n-o sa apara probleme.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Este evident si clar ca, dupa intrebarile colegilor si raspunsurile domnului viceministru, pentru unii colegi trebuie sa fie clar ca Codul de conduita, proiectul de Lege cu privire la Codul de conduita a functionarului public este evident si la timp trebuie sa fie astazi votat in prima lectura. E de mentionat ca acest proiect de lege are drept scop stabilirea unui standard de etica a functionarului public si prevenirea combaterii fenomenului de coruptie.

Si, in aceste conditii, eu vreau sa mentionez ca in Comisia noastra de baza, cind s-a discutat acest proiect de lege majoritatea avizelor erau pozitive. Toate intrebarile care sint astazi, sint puse domnului viceministru si tin de lectura a doua. Eu consider ca totusi trebuie de aprobat in prima lectura si toate propunerile pe care le inainteaza colegii nostri, noi sa le discutam. Eu inca o data repet: noi am repartizat tuturor presedintilor fractiunilor, tuturor presedintilor comisiilor scrisoare, ca marti, la ora 9.00 noi vom discuta pentru lectura a doua, ca acest proiect de lege sa fie imbunatatit.

Si, in final, vreau sa spun... A rasunat aici o idee, ca cineva are frica de a muri prost. Ca sa nu fie aceasta, deci il invitam totusi la ora 9.00 sa discutam acest proiect de lege. Fractiunea Partidului Comunistilor, in prima lectura, va vota pentru acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Eu va rog...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Permiteti-mi, am dreptul.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar ce, ati fost mentionat?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, da. Dar ce, se mentioneaza prin unele cuvinte, nu numai prin nume.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, nu, eu va rog...

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce ma rugati? Eu vreau sa vorbesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,

Eu va rog, dumneavoastra preluati microfonul. Atunci microfonul nr.4. Pina ei acolo se vor descurca. Da, am sa las microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ati inclus?

Stimati colegi,

Eu am facut acum un an si ceva o interpelare la Guvern in legatura cu faptul ca sa-mi spuna care este programul de pregatire si de instruire a functionarilor publici. Am primit un raspuns si vreau sa va spun ca, de fapt, acest proiect de lege la nivel conceptual trebuie sa schimbe mentalitatea functionarului public de la cea sovietica, de care inca nu ne putem debarasa, la cea in conditii democratice ale economiei de piata. Si eu cred ca, de fapt, acest concept aici nu este reflectat in deajuns. Si sint de acord cu colegii care spun ca trebuie sa studiem practica internationala.

Acum, uitati-va, in legatura cu alineatul (3) din articolul 2 Comunicarea si contractele cu mijloacele de informare in masa se efectueaza numai de functionarul public abilitat cu acest drept. In primul rind, vreau sa va spun ca noi sintem martori de cite ori sint invitati functionari, chiar de prim rang, de exemplu ministrul educatiei, care nu vine sa isi expuna punctul de vedere. Eu nu vorbesc de un functionar simplu de la minister. Si in acest sens mie mi se pare ca problema este cu totul alta. Este inaccesul la informatie, adica lipsa de acces si nu se permite accesul la informatie. Si eu cred ca acest alineat ar trebui cumva modelat in sensul, ca cel care este invitat trebuie sa vina sa vorbeasca.

Altceva, ca este problema interna, ca el sa isi coordoneze pozitia, ce va spune. Adica problema de coordonare si de abilitare tine de un regulament intern, de o norma subsecventa care se stabileste in cadrul ministerelor. Dar in lege nu trebuie sa fie pus lucrul acesta, pentru ca el are un caracter restrictiv si nu vine conform cu conceptul modern de acces la informatie si de exprimare libera a punctului de vedere chiar al unui profesionist.

Si acum vreau sa va dau un exemplu. Iata, zilele trecute noi am vazut o parere expusa de un inalt functionar public de la noi, doamna Greceanii, in legatura cu pierderea procesului Oferta Plus. Eu vreau sa va spun ca, daca ma uit si mai departe la functionarul public este obligat sa asigure protejarea proprietatii private s.a.m.d., eu am ramas... publice, da... eu am ramas, pur si simplu, uluita de declaratia doamnei Greceanii, care a inteles ca interesul statului.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,

Eu va rog intrebarea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

In primul rind, sa stabilim in felul urmator: domnul care a vorbit inaintea mea si nu s-a revoltat nimeni din partea aceasta...

 

Doamna Maria Postoico:

Si-a spus punctul de vedere.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...Nu a spus, punctul de vedere se spune dupa ce punem intrebarea. Pentru ca eu am intrebare, dar, va rog, sa nu ma intrerupeti, cum nu intrerupeti pe nimeni.

 

Doamna Maria Postoico:

A pus intrebarea si si-a expus punctul de vedere.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va rog inca o data, nu trebuie sa manifestati un interes aparte pentru mine, caci nu-l merit. Si de aceea doamna Greceanii...

 

Doamna Maria Postoico:

De acord ca nu-l meritati.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...a spus ca ea a aparat interesele statului. Ceea ce am vrut eu sa spun, ca acest fir ar trebui cumva trecut prin acest concept de lege. Pentru ca, uitati-va care este problema. Deci a lua afacerea omului, a-i prejudicia activitatea, a nu onora contractul, a nu plati banii din partea statului, a incerca sa il bagi la inchisoare pentru un om care isi cere banii si a plati dupa aceasta ca urmare a actiunilor functionarilor publici si ale justitiei 2 milioane 500 de euro... Si doamna Greceanii spune ca ea a aparat interesele statului.

Ori aceasta este cu totul alta mentalitate. Tocmai ca interesele statului trebuie sa fie ca sa fie accesul la informatie, informarea obiectiva care e prevazuta ca punct in Constitutie, incurajarea si extinderea sectorului privat prin atitudinea functionarilor publici, printr-o comunicare cit mai mare, prin transparenta. Deci eu vreau sa va spun ca la noi este total inversata mentalitatea si comportamentul functionarului public, a unor inalti functionari care demonstreaza... Si de aceea mie mi se pare ca acest proiect de lege este unul foarte simplist. Este unul care nu concorda cu viziunea moderna asupra unui Cod deontologic al functionarului public.

Trebuie studiat amanuntit si sa punem bazele conceptiei, conform careia omul, functionarul public este in serviciul cetateanului, si nu cetateanul este in serviciul celui care este astazi functionar public, si care, asa cum stim, in actuala societate deocamdata nu intelege foarte clar ceea ce este in interesul statului si ce nu este in interesul statului. Mentalitatea este foarte deformata. Si eu vreau sa va spun ca acest proiect de lege nu contribuie la punerea capului la loc, asa cum a fost el intors cu 180 de grade de regimul comunist si sovietic.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar. Da, microfonul nr. 4. Intrebare? Nu. Este un punct de vedere?

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vorbesc pentru domnisoarele frumoase, doamnele frumoase, domnii frumosi. Uritii si uritele pot sa nu asculte. Acum, domnule viceministru, spuneti, va rog frumos, este o lege care prevede anumite obligatiuni. In acest sens, neindeplinirea obligatiunilor respective ar fi necesar sa fie urmate si de sanctiuni, dupa cum inteleg eu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

E scris in proiect

 

Domnul Vladimir Filat:

Si mai departe?

 

Domnul Nicolae Esanu:

E scris ca este o abatere disciplinara in nerespectarea prevederilor Codului si atrage raspunderea prevazuta de legislatie. Adica raspunderea disciplinara. Conform Codului muncii sau al Legii serviciului public.

 

Domnul Vladimir Filat:

Conform? Si spuneti, va rog frumos, notiunile stipulate in legea respectiva sint reglementare in Codul administrativ, in Codul muncii s.a.m.d.?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar nu este necesar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, este necesar, pentru ca sint abateri noi, domnule Esanu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, Codul muncii stabileste lista sanctiunilor care pot fi aplicate in cazul comiterii unei abateri disciplinare. In legea respectiva se spune ce inseamna abatere disciplinara. Deci, conform Codului, acesta defineste ce este abatere. Si in Codul muncii se stabilesc sanctiunile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles.

Domnule Esanu,

Nu pierdeti, v-am mai spus o data, timpul cu mine. Eu vreau sa va spun despre abateri. O abatere, articolul 11: Functionarul public aflat in deplasare de serviciu este obligat sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si sa respecte legile, pina aici este okey si, atentie si obiceiurile tarii gazda.

Domnule Esanu,

Eu vreau sa va spun ca eu sint unul dintre acei care am fost in foarte multe tari si vreau sa va spun ca sint tari unde sint niste obiceiuri foarte specifice.

Mai departe, spuneti-mi, va rog frumos, colegii au facut referinta la articolul 12. Articolul 3, nu vi se pare ca, prin normele respective, dumneavoastra puneti in sarcina functionarului public sarcini ce tin mai mult de activitatea de investigatie operativa? Sa fixeze, sa documenteze deja ca si o obligatiune. Eu nu am pus intrebarea la inceput intimplator, domnule Esanu.

Legea, in fond, este una declarativa, care, spre exemplu, ar presupune ca atunci cind maninci trebuie sa tii furculita in stinga, cutitul in dreapta, este okey, totul este clar. Pe mine ma intereseaza... Da, cind lucrezi in Parlament, deputatul trebuie sa taca si sa voteze. Eu aceasta am inteles, este punctul dumneavoastra de vedere. Pe mine ma intereseaza legea respectiva. Ulterior, nu va servi ca si acoperire pentru sanctionarea aliatorie a functionarilor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

O lege nu poate servi drept temei pentru sanctionarea aliatorie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar eu va spun ca se poate, pentru ca normele sint atit de largi ca abateri si am dat citire unora.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, atunci legea o sa fie pretext.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pretext, bine, de acord, pretext.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ea poate sa fie drept temei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pretext. De acord.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pretextul, deci folosirea unor pretexte este un act ilicit. In principiu, daca cineva doreste sa foloseasca un pretext, nu cred ca o sa putem institui un mecanism pentru a exclude folosirea pretextului. Unica noastra sarcina este sa incercam sa formulam niste reguli foarte clare, cu un continut care sa nu permita interpretari ambigue. In masura in care e necesar pentru lectura a doua, desigur, orice proiect de lege poate fi imbunatatit si chiar trebuie. Chiar si legile in vigoare necesita amendamente. Noi nu am pretins ca am venit cu un proiect de lege care este perfect. Este un proiect de lege care ii perfectionabil.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

La articolul 4 revin si eu. Deci functionarul public este obligat sa comunice despre actul ilegal conducatorului, in cazul in care el este impus de cineva sa produca un act ilegal, o actiune ilegala. Dar daca, s-a mai spus aici si iar revin cu intrebarea, dar daca tocmai conducatorul este acela care il impune. Fiindca cine poate altcineva sa-l impuna pe functionar sa infaptuiasca aceste actiuni, decit conducatorul sau? Cine il poate impune?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, in masura in care exista un conducator ierarhic superior celui caruia ii solicita un comportament ilegal, conform acestei legi va urma obligatia de a informa acel conducator. In masura in care lipseste conducatorul ierarhic superior, desigur, nu poate fi informat nimeni. Dar eu am atras atentia ca proiectul respectiv de lege se refera doar la interactiunea in cadrul serviciului public. Deci, in masura in care un conducator savirseste un act, care nimereste sub incidenta Codului penal, functionarul poate folosi mecanismele puse la dispozitie de Codul de procedura penala.

Dar noi aici, oricum, nu mai putem interveni cu un mecanism suplimentar, pentru ca daca nu are sefi ierarhic superiori acel care solicita un comportament ilegal, noi putem vorbi doar de raspunderea acestuia pentru savirsirea unor infractiuni.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Articolul 6 Independenta. Fata de ce este independent? In raport cu ce este independent functionarul, conform acestui articol?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi vorbim de independenta fata de influenta politica, ce se refera la alineatul (1), si vorbim de independenta in limitele stabilite de lege in interiorul organului administrativ, stabilind mecanismul care l-ar proteja de raspundere in cazul in care cineva incearca sa-l determine sa aiba un comportament ilegal. Doar despre aceste doua forme de independenta noi vorbim.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

Eu propun pentru lectura a doua. Probabil ca denumirea articolului ar putea fi mai degraba impartialitatea, ceea ce este la articolul 5 de iure si articolul 15 sa fie denumit Tratament egal, adica fata de acei care au relatii cu functionarul public.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua, desigur

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si mai departe, spuneti-mi, va rog, litera c) din articolul 6 se refera si la portretul conducatorului de partid?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, litera tot din alineatul (6), este interzis.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Alineatul (2) litera c), articolul 6.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, se refera la toti, orice functionar public in interiorul...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, noi cunoastem ca toti functionarii publici din toata ierarhia administratiei publice centrale si locale au fost obligati sa atirne in birouri portretul Presedintelui Partidului Comunist.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Mie mi se pare ca este o interpretare eronata.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu este.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi vorbim de portretul Presedintelui Statului si, in acest caz, este putin o alta regula, decit in... Deci faptul ca se cumuleaza calitatea de Presedinte al statului cu calitatea de conducator al unui partid, in masura in care aceasta nu este interzis de lege, nu poate fi interpretata in sensul ca respectivul conducator de stat nu poate beneficia de drepturile si libertatile care sint stabilite pentru un conducator de stat. Deci eu nu vad o problema in acest sens.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

N-am inteles. Este dreptul presedintelui de a impune sa fie afisate aceste... sa atirne aceste portrete?

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu pot sa examinez acum problema obligarii de a afisa portrete, pentru ca eu nu cunosc un act normativ care ar obliga pe cineva sa afiseze portrete. Si, din cite stiu eu, nu exista o norma care m-ar obliga pe mine sa am in birou portretul Presedintelui Republicii Moldova.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

La dumneavoastra este in birou?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sa fiu sincer, nu pot sa va spun. Presupun ca da, pentru ca ele sint afisate de colaboratorii ministerului. Dar eu dupa ce revin in birou, ma uit daca si in biroul meu este un portret, avind in vedere ca eu o perioada in urma am schimbat biroul. Pe perete, pe perete. Eu nu pot sa afirm.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

Si ultima intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Lipcan,

Prea multe intrebari, mai lasati pentru Comisie.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

La articolul 12 ultima intrebare. Imi pare ca litera f) din alineatul (3) nu se inscrie in contextul acelor norme care sint pina la aceasta litera de mai sus. Deci ce inseamna functionarul trebuie sa isi continue activitatea, in special acea pentru care i s-a oferit avantajul necuvenit.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur, aici se are in vedere... daca activitatea respectiva este ilicita, pentru ca legea respectiva nu il poate abilita sa aiba un comportament ilicit. Pentru lectura a doua, cred, va fi nevoie sa concretizam putin acest

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Colegul mi-a luat intrebarea. Insa eu vroiam putin mai vast s-o pun. Astazi, incepind de la masuratorul de pamint si contabilul din Primarie, birourile acestora, care de multe ori sint inzestrate cu o masa fara un picior, in locul caruia este pusa o caramida de desubt, intr-adevar, pe perete atirna portretul comunistului Voronin. Daca primarul este comunist, aceasta este obligatie in toata Primaria. Mergem la nivelul doi, este aceeasi situatie Comisarul de politie trebuie sa-l aiba in birou. Si culmea: Presedintele Curtii de Apel are in birou portretul lui Voronin. Ce s-ar intimpla, daca unul ar lua acest portret, facut din banii publici, si l-ar scoate, si l-ar duce unde trebuie? Ce s-ar intimpla cu acest... sau ce s-ar intimpla cu un Presedinte al Curtii de Apel, care ar veni si ar scoate acest portret al comunistului Voronin?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu parere de rau, dumneavoastra imi solicitati sa fac speculatii.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta nu se refera la lege.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si eu nu pot sa-mi permit sa fac speculatii. As vrea doar sa mentionez un lucru, ca cu parere de rau, in Republica Moldova nu am invatat sa respectam simbolurile statului. Noi putem vorbi in orice termeni despre oricare persoana. In masura in care vorbim despre un Presedinte al statului, noi trebuie sa incercam sa intelegem, ca respectiva persoana reprezinta statul, pozitie pe care a obtinut-o in conformitate cu prevederile legislatiei. Desigur, ele...

 

Doamna Valentina Cusnir:

De ce nu avem atunci asa ca sa fie, sa lumineze calea spre comunism?

 

Doamna Maria Postoico:

Deconectati microfonul nr. 4.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu cred ca, in principiu, chiar am sa ma duc acum la Ministerul Justitiei si am sa verific. Dar din cite stiu eu, in majoritatea birourilor Ministerului Justitiei, nu este un portret al Presedintelui. Dar nu vreau sa subscriu. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

Domnule ministru,

Fara raspunsuri.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si credeti ca aceasta e cel mai important lucru sau ce? Nu. Gresiti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

, , , , , , , , . - , , .

, Moldova Noastra , , . , , 9 , .

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Aveti vreo oarecare replica la aceasta? V-ati spus punctul de vedere si alt punct de vedere, care are dreptul. Eu va rog. Ati spus ceea ce dumneavoastra ati facut, in opinia dumneavoastra. Deci este dreptul dumneavoastra.

Microfonul nr.4. Eu va rog, linistiti-va in sala.

 

Doamna Valentina Cusnir:

A fost mentionat numele meu si permiteti-mi sa ii raspund.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra nu vedeti ca microfonul e inclus?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu vad, caci nu se vede, se aude.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, se aude.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dumneavoastra incurcati.

Stimata colega Bodnarenco,

Eu am numit foarte clar: presedintele Curtii de Apel Chisinau are in biroul sau portretul comunistului Voronin. Cit de independenta este justitia noastra o demonstreaza rezultatele de la CEDO.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Desigur, faptul ca aceasta lege se pune in discutie si reactia fractiunilor parlamentare demonstreaza ca este o lege importanta. Eu cred ca noi toti, pe parcursul discutiilor asupra acestui proiect, trebuie sa demonstram dorinta de a avea o lege buna, care sa creeze conditii, ca functionarul public in Republica Moldova sa aiba conditii de lucru si de activitate buna.

Si toate partidele trebuie sa fie interesate, fiindca astazi sint comunistii la putere, miine n-o sa fie comunistii, o sa fie altii, dar grija noastra, a partidelor politice de a crea conditii pentru functionarii publici este absolut necesara.

Noi o sa sprijinim toate discutiile si promovarea acestui proiect. Desigur, noi dorim ca acest proiect sa fie curatat de niste lucruri care nu prea corespund normelor. Si noi dorim ca aceasta lege sa fie una functionala. Eu inteleg ca discutiile si emotiile care rasuna astazi la microfon sint legate de atmosfera concreta si de suspiciunile ca noi incercam, fiecare partid sau acela care se gaseste la guvernare, sa traga de partea sa functionarul public. Dar noi stim ca lucrul acesta se intoarce ca un bumerang, cum se spune, inapoi.

In ceea ce priveste discutiile aprinse referitor la portretul Presedintelui, eu vreau sa va informez ca noi am depus la Curtea Constitutionala proiectul de modificare a Constitutiei. Tinem minte foarte bine si angajamentul Presedintelui, personal, si al Fractiunii majoritare ca sa depolitizam functia de Presedinte al Republicii Moldova. Sintem aproape convinsi ca urmatorul Presedinte trebuie sa fie unul depolitizat si atunci noi toti o sa salutam cu simpatie prezenta portretului Presedintelui Republicii Moldova in birourile functionarilor publici. Nu este nici o problema.

Problema este ca, in momentul de fata, Presedintele republicii este si presedinte de partid si aceasta nu trezeste mare dragoste la toata lumea. Aceasta este problema. Dar functia de Presedinte a republicii, ca si orice alt functionar public, noi trebuie s-o stimam, s-o promovam s.a.m.d.

De aceea, speram ca atunci cind in Parlament o sa vina initiativa noastra, Fractiunea majoritara si toti ceilalti deputati vor vota si atunci totul va fi in regula.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Eu va rog, a doua oara, nici o replica.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1132 din
2 octombrie 2006 la data de 29 noiembrie 2006.

Proiectul de lege are drept scop stabilirea unor standarde de etica a functionarului public intru sporirea calitati serviciului public, precum si prevenirea fenomenului de coruptie, dat fiind faptul ca coruptia reprezinta o amenintare a securitatii statului si pune in pericol stabilirea institutiilor democratice din Republica Moldova. Elaborarea proiectului de lege este conditionata de planul de implementare a strategiei de reforma a administratiei publice centrale in Republica Moldova.

Asupra proiectului mentionat au parvenit avize de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in care se propune examinarea si aprobarea proiectului de lege in prima lectura. In avizele prezentate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru politica economica, buget si finante se mentioneaza ca proiectul nominalizat nu intruneste conditiile unui cod si necesita a fi revizuit si perfectat completamente, tinind cont de obiectiile si propunerile expuse de catre comisiile respective.

Obiectii si propuneri contin si avizele Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. De asemenea, in cadrul Comisiei, s-a mentionat necesitatea unei examinari minutioase a propunerilor care vor parveni in cadrul sedintei plenare a Parlamentului in conditiile examinarii in prima lectura.

In temeiul celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura de catre Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre Comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

Nu considerati dumneavoastra ca acest proiect de lege a nimerit spre avizare intimplator in Comisia pe care o conduceti? Or, avem functionari publici, incepind cu cladirea Parlamentului in care ne aflam, peste drum, ministere, departamente, curti supreme de apel. Ce are Comisia respectiva? Nu ar fi fost mai bine sa fie dezbatut acest proiect de lege in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si atunci poate nu apareau atit de multe intrebari aici.

Sau nu credeti dumneavoastra ca macar pentru lectura a doua, daca nu este necesar s-o reintoarcem, ar fi bine ca, cel putin, sa fie implicate aceste doua comisii in dezbaterea problemelor respective?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

La intrebarea pusa va raspund concret. Nu consider. Tine de competenta Presedintelui, a conducerii, ei decid care comisie va examina proiectul. Dar, totodata, Comisia a convenit, in cadrul sedintei sale, sa organizam sedinta mesei rotunde si atit Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si membrii acesteia, cit si orice deputat are posibilitate, vor fi create posibilitati destul de functionale pentru a participa si a imbunatati acest proiect de lege.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Si atunci ma trageti de limba si trebuie sa va pun si a doua intrebare. Spre deosebire, nu mi-e rusine sa spun ca vreau sa acumulez cit mai multe cunostinte, mai ales de la majoritatea parlamentara, fiindca ei sint mai destepti tot timpul, ca sint majoritari, fiindca sint la noi... ca sa nu mor prost, da, ca si sint unii, de fapt, care se nasc prosti si nu se mai desteapta.

Si pentru ca sa nu moara prost si domnul Afonin o sa pun urmatoarea intrebare: nu considerati dumneavoastra ca Regulamentul Parlamentului nu prevede asa proceduri de a dezbate legile in cadrul meselor rotunde cu participarea deputatilor, presedinti de comisii?

Nu considerati dumneavoastra ca in parlamentele normale legile se dezbat in Parlament si sedintele nu se fac cu abateri de la Parlament, la ora 9, ca mai repede, repede, galopom, ca pe urma pe la 12 sa iesim si sa ii tiriie pe toti pe acasa.

Multumesc.

Eu cred ca legile se dezbat in Parlament, dar nu la mese rotunde. La mese rotunde se dezbat, ...societatea civila, presedintele de comisie se duce.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Regulamentul determina procedura examinarii proiectelor de legi cu atragerea si a societatii civile. Procedura initiata de comisie, consideram noi, Comisia cel putin, va imbunatati conditiile de examinare a proiectului mentionat.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Da, va multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Susarenco,

Nu am motive sa vorbesc cu dumneavoastra civilizat. Nu ma supar pe dumneavoastra, fiti sanatos, vad ca cinstiti nu stiu ce acolo. Nu e frumos pentru un deputat atit ca... considerati dumneavoastra sa discutati la un asemenea nivel si sa numiti colegii dumneavoastra in felul acesta.

Este urit, trebuie sa va fie rusine. In conditiile in care presedintele Comisiei parlamentare raporteaza proiectul de lege, dumneavoastra discutati aceasta problema si numiti colegii. Rusine!

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu as avea o intrebare pentru domnul presedinte al Comisiei, dar vreau, de la bun inceput, sa ii spun ca, daca nu va raspunde, eu accept ca sa raspunda domnul Esanu. Pentru ca referirea mea era la aceasta.

Domnule Esanu,

Cu citeva clipe in urma ati spus ca la noi nu se respecta simbolurile statului sau intr-un fel sint interpretate... Iata, eu as fi vrut sa va intreb pe dumneavoastra, daca nu, domnul Esanu sa raspunda. Ce fel de abordare unilaterala ar putea sa adopte functionarii publici cind inalti demnitari de stat, cum e Presedintele Voronin, dau un exemplu cras de abordare duplicitara a notiunii de simboluri sau de prevederi constitutionale?

Pentru ca, de exemplu, neutralitatea care este in Constitutie... el defileaza cu ea la tot pasul ca e pusa in Constitutie, dar, in acelasi timp, spune ca noi trebuie sa schimbam simbolurile nationale, adica statul, stema, tricolorul s.a.m.d. Nu credeti ca, de fapt, prin aceasta noi oferim un exemplu extraordinar de negativ functionarilor publici? Si atunci ce putem sa le pretindem noi lor?

 

Doamna Maria Postoico:

Cred ca nu se refera la...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Cine doreste, acela poate sa raspunda.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimata colega,

Noi vorbim acum la concret.

 

Doamna Maria Postoico:

La legea concreta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Vizavi de un proiect concret si de prevederi concrete. Vreti sa va aduceti contributia, inclusiv la problema mentionata, nu va ramine decit sa va includeti in activitatea grupului de lucru.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate coleg,

Am auzit si ieri si aud si astazi ca ne invitati undeva la ora 9 si ca au fost trimise invitatii tuturor deputatilor. Din pacate, noi, deputatii independenti, nu primim nici o invitatie si nici o informatie. As vrea sa precizati unde marti, la ora 9, se va...

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar pot sa va intreb si eu?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, da, desigur.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dumneavoastra sinteti membru al comisiei, aveti presedintele de Comisie?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, am, desigur.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci materialele sint difuzate si presedintilor de comisii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc ca mi-ati spus.

Atunci domnul Stoicov sa spuna de ce nu stiu si eu.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ala Ursul:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vreau sa-mi spun si eu punctul meu de vedere, ascultind discutiile ce atentioneaza anume Presedintele Voronin, portretul Presedintelui Voronin, si vreau sa zic ca aceasta personalitate este recunoscuta si apreciata si in tara noastra, si peste hotarele tarii.

Si daca sa vorbim cinstit, acei care au portretul lui Voronin in cabinet trebuie s-o merite. Si eu consider ca noi trebuie sa iesim si vom iesi cu o propunere ca portretul Presedintelui nostru, al Presedintelui tarii, care este stimat, care atirna linga icoana in multe case din satele noastre sa-i fie merit acelei persoane care-l atirna.

Si vreau sa va mai zic inca una, ca sint si de acei, tot din Alianta Moldova Noastra si cu galstucele galbene care, cind au venit in raion, in primul rind, ce au facut? Au scos portretul lui Voronin si nu sint mai stimati. Oamenii pentru aceasta ii apreciaza cu minus, si nu cu plus.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte, va multumesc.

In aceasta ordine de idei, supun votului, pentru prima lectura, proiectul de Lege nr.3926 cu privire la Codul de conduita a functionarului public. Cine este pentru aprobare in prima lectura, rog sa voteze.

Va multumesc.

Majoritatea. Proiectul de Lege nr.3926 este aprobat in prima lectura.

Pentru a doua lectura, va rog, se includ toti deputatii pentru a imbunatati redactia acestui proiect.

Proiectul de Hotarire nr.517 privind declararea vacantei unui mandat de deputat in Parlament.

Domnul Zagorodnii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat cererea inregistrata cu nr.489 din 14 februarie 2008 a domnului Victor Stepaniuc, ales deputat in Parlament din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, in care se solicita demisia din functia de deputat si constata urmatoarele.

Domnul Victor Stepaniuc, la 16 ianuarie 2008, prin decretul Presedintelui Republicii Moldova nr.1470, a fost numit in functie de viceprim-ministru. La articolul 69 alineatul (2), articolul 70 alineatul (1) din Constitutia Republicii Moldova, articolul 2 alineatele (6), (7) si (8), articolul 13 litera d) din Legea despre statutul deputatului in Parlament se prevede: calitatea de deputat in Parlament poate inceta in mai multe cazuri, inclusiv in cazul demisiei.

Functia de deputat este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii remunerate, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice desfasurate in afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului. Deputatul care se afla in situatie de incompatibilitate urmeaza sa demisioneze. In caz de demisie a deputatului in Parlament intervine vacanta mandatului de deputat.

Cererea de demisie se prezinta Presedintelui Parlamentului, iar Parlamentul, prin hotarirea sa, va lua act de cerere si va declara mandatul vacant.

Avind in vedere ca cererea deputatului Victor Stepaniuc se incadreaza in prevederile legale mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului spre examinare si adoptare proiectul respectiv de hotarire a Parlamentului care se anexeaza la prezentul raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Este un caz nu atit de simplu. Domnul Stepaniuc atitia ani a lucrat in Parlament, este greu de presupus cum o sa lucram noi fara dumnealui. Eu am o intrebare, daca dumnealui a plecat in noua functie benevol si daca a scris cerere tot benevol? Adica, acesta e un motiv in plus ca domnul Stepaniuc sa spuna citeva cuvinte la microfon.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, luati loc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Vreau sa va multumesc dumneavoastra, tuturor, acelor deputati cu care am lucrat, intr-adevar, din anul 1996, in citeva legislaturi, sa va multumesc pentru activitate, pentru colaborarea pe care am avut-o, pentru discutiile uneori aprinse, inclusiv in cazul in care eram in opozitie si in cazul in care sintem la guvernare.

Eu cred ca nu se intimpla nimic deosebit din cauza ca acesti ani de la 1996 si nu numai de la 1996, dar chiar sa vorbim de Parlamentului de la 1990, deci acele parlamente si acele legislaturi care au creat, de fapt, legislatia Republicii Moldova actuale, care este o legislatie, consider eu, totusi buna, cu toate lacunele pe care le avem si de la 1996 incoace, in toate aceste confruntari, dar, in principiu, in discutii constructive, s-a adoptat aceasta legislatie.

Ea functioneaza, Republica Moldova este recunoscuta si in Europa, si pe toate continentele si, probabil, ca aportul acestor parlamente care au fost in anii acestia este unul semnificativ. Noi am lucrat cu dumneavoastra si am creat aceasta legislatie. In rest, vreau sa va spun ca viata continua si la Guvern, unde sint delegat, fara doar si poate o sa lucrez cu toti deputatii, cu toate formatiunile politice care o sa se bucure de increderea poporului.

Nu le-as oferi colegilor din opozitie prea multe sanse sa se sperie ca Stepaniuc a plecat de tot din politica. Eu sper ca noi am ramas si o sa lucram in continuare. Colegilor nostri din fractiunea majoritara vreau sa le doresc succes mai departe. Sint deschis sa colaboram si sa facem totul pentru ca tara noastra, poporul nostru sa traiasca mai bine si, probabil, sarcina fiecarui deputat, fiecarui om de stat este ca el sa slujeasca, in primul rind, intereselor poporului si Republicii Moldova. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule Stepaniuc.

La fel, si colegii va doresc succese in acest nou... (rumoare in sala)... pai acus, o secunda. Da, deci va dorim in asa fel sa va manifestati cum v-ati manifestat in Parlament. Va dorim succese mari!

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vin si eu cu o felicitare pentru colegul nostru in legatura cu trecerea intr-o alta functie foarte importanta, de fapt, in statul Republica Moldova. Si vin cu o propunere, domnule Stepaniuc. In functia noua, in care veti fi, sa lasati invatamintul national in pace.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Supun votului proiectul de Hotarire nr.517 privind demisia deputatului Victor Stepaniuc, in care, la articolul 1, se ia act de cererea de demisie, ales din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

Articolul 2. Se declara vacant un mandat de deputat in Parlament care apartine Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

Articolul 3. In anexa nr.7 la Hotarirea Parlamentului nr.12 de legislatura a XVI-a din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, textul Stepaniuc Victor, Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova se exclude.

Articolul 4. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru a adopta acest proiect de hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Si ultima chestiune pe ordinea de zi, se are in vedere ceea ce este in proiectul ordinii de zi adoptarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 2129 februarie 2008. Rog propuneri la acest proiect al ordinii de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa includem suplimentar proiectul de Lege nr.4227 cu privire la protectia marcilor.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Propun sa introducem pe ordinea de zi proiectul cu nr.414 din 7 februarie, modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Au avut loc mai multe discutii, si cu implicarea Presedintelui Parlamentului, cred ca e necesar sa introducem acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia este categoric impotriva.

 

Doamna Maria Postoico:

O sa supunem votului.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu propun si insist sa fie inclus in ordinea de zi proiectul unui grup de deputati, nr.4072.

 

Doamna Maria Postoico:

Ne anuntati care este.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este vorba despre importul unei ambulante pentru spitalul raional Calarasi, de la sfirsitul lunii noiembrie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, Comisia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Proiectul se afla in Comisie. Noi inca nu avem avizul Guvernului si nu putem sa propunem pentru ordinea de zi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Doamna Presedinte al sedintei,

Noi avem Regulamentul Parlamentului care spune ca, daca timp de doua saptamini Guvernul nu prezinta avizul, noi examinam in Parlament fara avizul Guvernului. Este de la sfirsitul lunii noiembrie.

 

Doamna Maria Postoico:

Decizia Comisiei ati auzit-o.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu este a Comisiei, e decizia domnului Bondarciuc.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia propune raportul, deci nu deputatul.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Doamna, eu propun doamnei Cusnir sa mai studieze legile. Aici este vorba...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Fara ofense, fiindca eu le studiez foarte bine.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ascultati, ascultati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Daca le-ati respecta dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ati lipsit si mult nu...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da lasati atita lipsa, ca nu am mai lipsit eu.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu las, nu las, rabdati. Proiectul acesta tine de...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Mi-ati dus dorul, cred ca tare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cu inlesniri si cu banii care trebuie sa se achite in bugetul statului, toate drepturile de import. Si noi trebuie sa avem, conform Constitutiei, avizul pozitiv al Guvernului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna Presedinte,

In aceasta perioada de cind a fost depus proiectul mentionat au fost votate in Parlament 3 proiecte care tot necesitau bani din bugetul de stat si de aceea ca venea din alta parte. Este Regulamentul care a depasit termenul, trebuie examinat.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, doamna Cusnir, noi supunem votului. E clar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ce supuneti votului, trebuie sa respectam Regulamentul, daca vrem sa dovedim ca sintem Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai prin vot, numai prin vot sa respectam, altceva nu avem.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Prin vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Alta alegere.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Inca o data vreau sa explic doamnei Cusnir ca la acele proiecte care au fost votate au fost avizele pozitive ale Guvernului. Cititi, avem proiecte toti si dumneavoastra aveti, trebuie sa cititi, sa lucrati si o sa intelegeti de ce nu este inclus pina astazi acest proiect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu va rog ca este, toate cele necesare sint si s-a respectat legea.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, e clar, doamna Cusnir. E clar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ce este clar?

 

Doamna Maria Postoico:

Pai bine, noi supunem votului.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ca alegeti ce va convine dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Mult stimata doamna vicepresedinte,

Exact un an de zile in urma am inaintat un proiect de lege, nu tin minte numarul proiectului de lege, dar era vorba ca 2 martie sa fie recunoscuta ca Ziua aparatorului Patriei. Acest proiect de lege a trecut toate comisiile parlamentare si, in principiu, este undeva, pe o policioara cred ca undeva in Parlament si nu apare, nu mai vorbesc despre aceea ca se incalca Regulamentul, se incalca legea in Parlament. Dar a trecut un an de zile, poate a venit momentul acum, inainte de
2 martie ca acest lucru sa il includem totusi in ordinea de zi.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, supunem votului.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Au parvenit trei propuneri pentru a fi incluse in ordinea de zi, care nu au fost supuse dezbaterilor sau discutiilor la sedinta Biroului permanent, fiindca fractiunile nu au inaintat aceste propuneri, de aceea, in ordinea in care au parvenit, supun votului. Proiectul nr.414. Cine este pentru a fi introdus acest proiect, rog sa voteze. Numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

23 de voturi. Nu intruneste numarul necesar pentru a fi inclus in ordinea de zi.

Supun votului pentru a introduce in ordinea de zi proiectul de Lege nr.472. Cine este pentru, rog sa voteze. 40? 72, da. 4072.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

18 voturi. Nu intruneste numarul necesar pentru a fi introdus in ordinea de zi.

Si urmatoarea propunere, care a fost inaintata de domnul Untila, care nu cunoaste nimeni care este numarul acestui proiect. Deci nu am obligatiunea ca sa le cunosc toate. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. (Rumoare in sala.)

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

21 de voturi. Nu intruneste numarul necesar pentru a fi inclus in ordinea de zi.

Acum supun votului, mai aveti propuneri?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am propus nr.4227.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Pai da, el este, 4227. Supun votului proiectul de Lege nr.4227. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Un vot, doua voturi.

Sectorul nr.2 25.

 

Doamna Maria Postoico:

Si 3? Sint, nu sint voturi? Doua voturi, da? 57 de voturi.

Acum supun votului adoptarea proiectului ordinilor de zi pentru 21
29 februarie, cu propunerile inaintate. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Urmatorul compartiment al ordinii de zi sint declaratiile. La microfonul central se invita domnul Petrenco.

 

Domnul Leonid Bujor (nu vorbeste la microfon):

...si am solicitat ca, inainte de a i se oferi cuvintul domnului Petrenco, sa fie concretizat, vorbeste in numele propriu sau vorbeste in numele Fractiunii, caci eu m-am ciocnit intr-un caz cind acest tinar agresiv...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, domnule Bujor.

Domnule Bujor,

Mi se pare ca eu cind ofer cuvintul intreb din numele cui si la fel am procedat in acest caz. De aceea, dumneavoastra ati anticipat aceasta propunere.

Din numele cui?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Bujor,

O sa aveti posibilitate, aveti timp dupa declaratia pe care am s-o citesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, deci eu...

 

Domnul Grigore Petrenco:

Declaratia, eu acum...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, dumnealui va raspunde.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Bujor,

Permiteti-mi sa... (Rumoare in sala.)

Doamna Maria Postoico:

Aveti rabdare putin. Pai, eu o data am propus, am numit din partea cui.

Domnule Petrenco,

Raspundeti din partea cui.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Declaratia o sa fie foarte scurta.

 

Doamna Maria Postoico:

7 minute.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Ar fi straniu, domnul Bujor, luati loc, va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Din partea Fractiunii, ati auzit, mi se pare.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Permiteti-mi sa vorbesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, am spus 7 minute.

Domnule Bujor,

7 minute. (Rumoare in sala.) La fel am intrebat.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi...

 

Doamna Maria Postoico:

L-am intrebat si acum la fel...

 

Domnul Grigore Petrenco:

Ar fi straniu daca noi, comunistii, nu am fi reactionat la cazurile de xenofobie si instigari la ura interetnica. Noi intotdeauna am condamnat si condamnam orice manifestari de xenofobie oricum ar fi incercat unii sa le camufleze si sa le prezinte intr-o lumina pozitiva si civilizata, iar unii sa ne convinga ca este ceva firesc si european.

Xenofobia civilizata nu exista. Aceasta forma de extremism este periculoasa, antisociala si, in mod cert, opusa valorilor Europei civilizate. Noi condamnam orice incercari de a scoate din naftalina lozincile nationaliste care, in fond, sint improprii societatii moldovenesti.

Mai mult de un an in urma, de la tribuna centrala a Parlamentului am incercat sa pun in discutie acelasi fenomen, am sesizat opinia publica din Moldova, reprezentantii corpului diplomatic, asupra unor manifestari de extremism politic. Era vorba de ziarul Timpul si de articolele lui extremiste publicate pe 22 iunie.

Atunci am chemat fortele politice, deputatii sa ia atitudine fata de atare ziaristi care incalca etica unui comportament civilizat, care arunca seminte de extremism in societatea moldoveneasca.

Trebuie sa recunoastem ca nu multi au facut acest lucru, iar acum unele personaje politice bine cunoscute incearca sa justifice si sa indreptateasca recentele declaratii xenofobe ale redactorului-sef Tanase.

Din acest motiv vin cu un apel fata de politicieni, ziaristi, forte politice care au incercat sa justifice declaratiile lui Tanase. Este cert ca astfel de actiuni nu va fac fata, ele contravin valorilor Uniunii Europene, valori fata de care societatea moldoveneasca isi doreste a-si exprima atasamentul.

,

, , , , , , .

. , . , , , .

- , , , . , , , , .

, , ( , ) .

, , , , , -: .

. , , .

. (Aplauze.)

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor. (Rumoare in sala.)

Domnule Bujor,

Din numele cui dumneavoastra faceti declaratia? Am inclus.

Domnul Leonid Bujor:

Lasati-i sa plece, caci au obosit muncind astazi. Ati muncit mult si eficient astazi.

Doamna Presedinte,

Imi permiteti?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu v-am permis si am intrebat de cite minute dumneavoastra? In numele cui?

 

Domnul Leonid Bujor:

Este o reactie a Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. 7 minute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Foarte scurta, mai scurta.

 

Doamna Maria Postoico:

7 minute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Grisa ii mic si neputincios, de aceea nu ne comparam cu el.

Stimati deputati,

In cadrul sedintei plenare de ieri, 14 februarie, Fractiunea parlamentara a facut o propunere corecta, regulamentara pentru respectarea libertatilor constitutionale in Republica Moldova de catre actuala guvernare. Probabil, ati atras atentia ca anume reprezentantul Partidului Comunistilor a fost acel care a adus in plen notiunea de xenofobie. Anume el s-a referit la simbolurile xenofobe, la cravatele de culoare cafenie, facind aluzie astfel la camasile cafenii.

Deci el a introdus intr-o discutie parlamentara corecta elemente de care astazi si ieri a incercat sa invinuiasca reprezentantii partidelor de opozitie. Aici, pentru a nu lungi timpul, spunem scurt: Cucul isi cinta numele. Concluzia noastra este: Fractiunea parlamentara majoritara a Partidului Comunistilor a incredintat conducerea Comisiei parlamentare responsabile de politica externa si integrarea europeana unei persoane agresive, slabe, incompetente si care nu are experienta necesara in domeniul relatiilor internationale.

In rest, vreau sa atrag atentia conducerii Fractiunii parlamentare majoritare asupra a doua lucruri. Domnul Petrenco, reprezentant al Partidului Comunistilor, la finele sedintei precedente din 27 decembrie 2007, si-a permis invinuiri ofensatoare, care cad sub incidenta Codului penal al Republicii Moldova la adresa a 3 deputati din Fractiunea majoritara.

Doamna Presedinte a Fractiunii Comunistilor Ostapciuc, intr-o discutie avuta cu subsemnatul, a declarat ca domnul Petrenco a facut acea declaratie in nume propriu, dar dumneaei a citit textul acestei declaratii, ceea ce inseamna ca anume Fractiunea majoritara a Partidului Comunistilor declanseaza in cadrul sedintelor plenare discutii cu caracter de atac la persoana.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra isi rezerveaza dreptul de a reactiona si la declaratia de astazi, una populista, destinata doar pentru mass-media care se afla in slujba comunistilor pentru a face politica ieftina. In rest, am fost si sintem pentru intarirea relatiilor de prietenie dintre toti cetatenii Republicii Moldova: moldoveni, romani, bulgari, gagauzi, evrei, reprezentanti ai etniilor care locuiesc in Republica Moldova si care niciodata nu vor accepta jocul murdar si urit al celor de genul lui Grigore Petrenco.

In rest, domnule Grigore Petrenco, esti un deputat tinar, neexperimentat si nu ne putem permite sa intram in polemica cu dumneata. Nu meriti sa iti facem imagine, noi cei care, dupa 2009, iti vom aminti si mai multe lucruri.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central...

 

Domnul Leonid Bujor:

Ultimele doua propozitii le-am spus nu din numele Fractiunii, dar din numele propriu, avind in vedere ca nu merita el atentia Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Filat, 5 minute.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte al sedintei,

Am sa vorbesc mai putin decit 5 minute. Eu ma asteptam ca declaratia facuta in plenul Parlamentului de reprezentantul Fractiunii Comunistilor va fi una si plina de sens. Nu ramin decit sa constatat ca limbajul, abordarea este cea care a caracterizat parcursul activitatii lor. Eu vreau sa fac o singura precizare.

Daca reprezentantii Fractiunii comunistilor ar fi fost ramas in sala si ar fi ascultat declaratia careia i-am dat citire aici, posibil ar fi inteles ca actul lor de guvernare, prin rezultatul acestui act de guvernare reprezinta un impact mult mai profund, chiar si in acel aspect xenofob despre care vorbea comunistul la aceasta tribuna. Si am in vedere libertatile, drepturile oamenilor. Am in vedere faptul ca, pina in prezent, nici un caz care a fost demonstrat clar de catre Curtea pentru Drepturile Omului nu a avut finalitate in Republica Moldova.

Faptul pentru ca in Republica Moldova, in urma acestei guvernari frumoase cu portrete pe pereti, oamenii se tem sa vorbeasca, oamenii se tem sa initieze afaceri sau, daca le initiaza, le fac intr-o maniera incit sa nu poata fi licita si prospera. Si multe alte chestiuni. Eu am pregatit si un text, nu i-am dat citire, va spun ca nu merita sa am remarca adecvata sau o reactie adecvata la ceea ce a spus Petrenco.

Insa, stimati colegi, este evident ca trebuie sa luam act. Masinaria este pusa in miscare si acest gen de actiune va continua. Nu intimplator Petrenco a vorbit mai multe lucruri in limba rusa. Cu siguranta, pentru M, s.a.m.d. sau poate si pentru alte canale private care traduc uneori ceea ce spune Petrenco sau de-alde Petrenco. Important este, ca raspunsul sau pozitia noastra sa fie consolidata si adecvata, indiferent din ce partide facem parte, daca ne consideram a fi si in opozitie.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 21 februarie, la ora 10.00.

Multumesc.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.40.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova