version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IUNIE 2006

Sedinta din ziua de 15 iunie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1018 pentru modificarea si completarea Codului subsolului (art.6, 10, 421, 46).

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2275 cu privire la numirea in functie a prim-viceguvernatorului Bancii Nationale a Moldovei.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1964 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la piata valorilor mobiliare – art.68; Legea pentru modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare – art.II).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1835 pentru ratificarea Acordului privind dezvoltarea cooperarii dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Letonia, semnat la 3 aprilie 2006 la Chisinau.

7. Dezbaterea si reexaminarea Legii nr.61-XVI din 23 martie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice. Nr.1866.

8. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1200 pentru modificarea si completarea unor acte normative (Legea cu privire la Guvern – art.4, Legea serviciului public – art.1, 11, 14, 22).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1860 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind actele legislative – art.4, 5, 13 s.a.; Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale – art.5, 22, 28 s.a.).

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1230 pentru modificarea Legii nr.920-XIII din 11 iulie 1996 privind gradele de clasificare si gradele militare ale lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova. (art.2, 4, 5 s.a.).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4130 privind anularea penalitatilor pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, calculate si neachitate, conform situatiei din
1 noiembrie 2003, unor contribuabili care nu au datorii la plata salariului si contributiilor de asigurari sociale de stat.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4314 privind anularea penalitatilor la bugetul asigurarilor sociale de stat unor contribuabili care nu au datorii la plata salariilor si contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3210 pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XII din
28 martie 1995.

14. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1524 pentru modificarea si completarea Codului penal si Codului cu privire la contraventiile administrative.

15. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2148 privind interpretarea punctului 5 din nota la anexa la titlul IV al Codului fiscal
nr.1163-XII din 24 aprilie 1997.

16. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2086 cu privire
la participarea militarilor Armatei Nationale la operatiunile internationale
postconflict cu caracter umanitar in Irak.

17. Raspuns la interpelari.

18. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputatii. Absenteaza deputatii: Mihail Mocan, Vitalia Pavlicenco – in delegatie; Iurie Rosca, Vadim Misin, Dumitru Diacov, Igor Klipii, Alexandru Lipcan.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Tinind cont de faptul ca sintem in ajunul sarbatorii profesionale a lucratorului medical si a farmacistului, cred ca sinteti de acord cu mine, sa transmitem un mesaj de felicitare tuturor acelor care au imbratisat aceasta nobila si responsabila profesie. Sa le dorim multa sanatate, cutezanta, energie creatoare, prosperitate, noi realizari in sfera profesionala, fericire sufleteasca si un mereu temei de a se mindri cu profesia aleasa. Totodata, sintem ferm convinsi ca acei care ne aud si ne asculta si acei care activeaza in acest domeniu vor respecta cu strictete si destoinic juramintul lui Hipocrat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu strictete. Asa sa fie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, din considerente tehnico-organizatorice, cere excluderea de pe ordinea de zi de astazi si trecerea pentru alta sedinta a proiectului de Hotarire nr.2009.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

As avea o intrebare referitor la ordinea de zi. Daca puteti, sa-mi raspundeti, din ce considerente trei proiecte de lege, depuse de deputatii sociali-liberali, nu au fost examinate pina acum si nu sint incluse pe ordinea de zi? Am in vedere proiectul nr.888 din 15 martie 2006, care se refera la dublarea filmelor in cinematografe in limba de stat; proiectul nr.1457, depus la 19 aprilie 2006, care se refera la alegerea presedintilor de raioane de catre cetateni, de catre alegatori si proiectul nr.1810 din 15 mai 2006 privind sarbatorirea Craciunului si la
25 decembrie, deci, transferarea zilei de 8 ianuarie, a doua zi de Craciun stil vechi, pe 25 decembrie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

In acest moment, nu am un raspuns exact pentru dumneavoastra, fiindca trebuie sa fiu in buna cunostinta de cauza referitor la fiecare dintre aceste trei proiecte. Cel putin ceea ce avem acum pe ordinea de zi, va aduc aminte ca toti impreuna am aprobat ordinea de zi joia trecuta. Au mai fost discutate citeva suplimente la Biroul permanent. Aceasta e tot ce pot sa va spun astazi. Sa studiem mai detaliat elementele.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dar daca ati putea sa-mi spuneti intr-o saptamina, cel putin, ca sa avem un raspuns.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Deci, studiem acest subiect si o sa va raspundem la aceasta intrebare.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Este un raspuns evaziv oricum. Un al doilea moment la care am vrut sa ma refer, domnule Presedinte. La 13 iunie s-au implinit 65 de ani de la primele deportari ale populatiei din Basarabia. Sute de mii de cetateni au fost deportati. Au avut loc si mitinguri de comemorare. Eu propun ca, in memoria acelor care au avut de suferit de pe urma acestor actiuni, deputatii Parlamentului sa pastreze un minut de reculegere.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propunerea este relevanta. Rog sa pastram un moment de reculegere in memoria deportatilor. (Se pastreaza un minut de reculegere).

Multumesc.

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa-mi rezervati timp la sfirsitul sedintei pentru o declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Am luat act.

Stimati colegi,

Cu aceste propuneri referitoare la ordinea de zi, plus cu acele proiecte care va v-au fost prezentate in supliment, supun votului aprobarea ordinii de zi, reinnoite, modificate, atit pentru sedinta din ziua de astazi, cit si pentru cea din 22 iunie curent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Inainte de a purcede la examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca la 10 iunie curent si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Nicolae Oleinic. Sa-l felicitam. Astazi isi sarbatoreste ziua de nastere domnul Veaceslav Untila. Este un jubileu, 50 de ani. Sa-i dorim multa sanatate si noroc.

Deci, proiectul de Lege nr.1018 pentru modificarea si completarea Codului subsolului. Nu este cazul ca Guvernul sa faca inca o prezentare, fiindca acest proiect a fost examinat si remis comisiei. As ruga reprezentantul comisiei sa prezinte raportul.

 

 

Domnul Vasile Balan:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege nr.1018 din 24 martie 2006 in sedintele sale din
19 aprilie si din 24 mai 2006.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului subsolului este prezentat astazi repetat pentru examinare, dupa ce la 4 mai curent a fost remis comisiei de specialitate pentru reexaminare, in legatura cu propunerea unor deputati de a exclude controlul geologic de stat din competentele autoritatii de mediu, deoarece punerea acestui control in competenta autoritatilor de mediu ar putea crea anumite incompatibilitati cu functiile si rolul acestei autoritati.

Altfel zis, se cerea determinarea locului controlului geologic de stat in sistemul general al controlului de stat si examinarea posibilitatii crearii incompatibilitatilor invocate de deputatii in sedinta. Legislatia in vigoare da un raspuns univoc la aceste intrebari.

Astfel, conform articolului 26 alineatul (1) din Legea privind protectia mediului inconjurator, controlul de stat asupra respectarii legilor si a altor acte normative in problemele protectiei mediului si folosirii resurselor naturale este exercitat de catre Inspectoratul Ecologic de Stat.

Un raspuns mai detaliat il da articolul 27 din Legea cu privire la resursele naturale, conform caruia dreptul de exercitare a controlului de stat asupra folosirii resurselor naturale il are autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator sau, altfel spus, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, iar imputernicirile de exercitare a controlului de stat asupra folosirii resurselor naturale sint stabilite de Guvern conform legislatiei in vigoare si sint reflectate in Regulamentul controlului ecologic de stat.

Studiul comparativ, tinind cont de prevederile articolului 11 alineatul (1) din Legea cu privire la resursele naturale, conform caruia gestiunea resurselor naturale este o activitate de reglementare, evidenta si control al insusirii primare a resurselor naturale, utilizarii si reproducerii lor si unul din principiile de baza ale resurselor naturale il constituie, conform alineatului (2) litera d) din legea mentionata, neadmiterea cumularii de functii ce tin de gestiunea resurselor naturale cu activitati de utilizare a acestora in scop de profit, precum si, conform articolului 2, litera e) din Legea nr.424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, prin care este prevazuta delimitarea functiilor de reglementare, control si inspectie de stat ale autoritatilor administratiei publice de functiile de prestare a serviciului de evaluare a conformitatii si altor servicii prestate contra plata nu atesta posibilitatea aparitiei unor careva incompatibilitati.

Modificarile propuse au drept scop imbunatatirea cuprinsului Codului subsolului, aducind prevederile acestuia in concordanta cu legislatia in vigoare.

Conceptul proiectului de lege vine sa inlature contradictiile existente dintre prevederile Codului subsolului si cadrul juridic existent si anume:

- executarea Dispozitiei Guvernului nr.8–d din 20 ianuarie 2005 cu privire la aprobarea Planului de actiuni pentru reglementarea relatiilor in domeniul folosirii subsolului, prin care s-au delimitat competentele autoritatilor de stat responsabile in domeniul gestiunii resurselor naturale, protectiei mediului inconjurator si supravegherii miniera;

- ajustarea prevederilor alineatului (2) al articolului 10 din Codul subsolului la prevederile Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate.

Prin modificarea articolului 6 din Codul subsolului si completarea Codului cu un articol nou, Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale i se va atribui functia de control asupra studierii, folosirii si protectiei subsolului, adica de control geologic de stat, ca parte integranta a controlului de stat in domeniul folosirii resurselor naturale.

Aceasta modificare va contribui la sporirea eficientei controlului geologic de stat asupra activitatii agentilor economici din industria miniera si din acel considerent ca el va fi efectuat nu de doi specialisti pe toata tara, cum este in prezent, dar de un numar mult mai mare de inspectori, deoarece ministerul are inspectii specializate de control in toate raioanele republicii.

La proiectul in cauza au parvenit avize de la 8 comisii permanente ale Parlamentului si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in care se propune examinarea acestuia in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

In avizele prezentate de Comisia pentru politica externa si integrare europeana, de Comisia pentru agricultura si industria alimentara si de Directia juridica au fost expuse obiectii si propuneri asupra proiectului de lege mentionat.

In procesul examinarii proiectului in sedinta plenara a Parlamentului din
4 mai 2006, deputatii Lora Grosu, Valeriu Cosarciuc si Marcel Raducan, de asemenea, au propus modificari si completari privind Codul subsolului. Analiza obiectiilor si propunerilor referitoare la proiectul de lege, precum si decizia comisiei se anexeaza.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura. Daca deputatii accepta decizia Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, se propune adoptarea acestui proiect de lege si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1018. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. In acest caz, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1018.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Avind in vedere ca proiectul respectiv de lege, daca va aduceti aminte, a fost retras in comisie din motiv ca au fost, totusi, obiectii, noi propunem ca, pentru lectura a doua, sa avem timp sa motivam inca o data amendamentele pe care le avem si sa reusim sa adoptam in redactie finala o lege cit de cit ajustata.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei, fiindca a parvenit din raportul comisiei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Comisia a avut o propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Foarte corect, stimate coleg, pe care motiv vreau sa stiu daca comisia nu insista asupra lecturii a doua in cadrul acestei sedinte. De acord?

Deci, in cadrul sedintei de astazi, finalizam dezbaterile cu aprobarea in prima lectura a acestui proiect, urmind sa continuie dezbaterile si finalizarile acestui proiectului mentionat pentru lectura a doua in cadrul comisiei.

Va multumesc.

In continuare proiectul de Hotarire nr.2275 cu privire la numirea in functie a prim-viceguvernatorului Bancii Nationale a Moldovei.

Rog comisia, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul guvernatorului Bancii Nationale nr.2275, prin care se propune Parlamentului candidatura domnului Victor Cibotaru pentru numire in functia de prim-viceguvernator-vicepresedinte al Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei.

Candidatura domnului Victor Cibotaru a fost examinata la sedinta Comisiei pentru politica economica, buget si finante, a parvenit cu aviz pozitiv pentru a fi examinata in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

In cadrul examinarii, s-a constatat ca candidatii in functia de membri ai Consiliului de administratie trebuie sa fie cetateni ai Republicii Moldova, sa aiba reputatie ireprosabila si o experienta de munca de 10 ani in domeniul financiar si monetar si sa nu aiba pentru numire in functie temeiurile prevazute la articolul 27 din Legea nominalizata pentru destituirea din functie a membrilor Consiliului de administratie. Membrii Consiliului de administratie se numesc pe termen de 7 ani.

In urma dezbaterilor propunerii Bancii Nationale a Moldovei, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat ca candidatura domnului Victor Cibotaru corespunde cerintelor legale mentionate si a decis sa prezinte Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul respectiv. Domnul candidat este prezent. Daca sint careva intrebari, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru candidatul la postul de prim-viceguvernator? Catre comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, aveti toti, v-a fost distribuit proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la numirea in functie a prim-viceguvernatorului Bancii Nationale a Moldovei. Dau citire acestui proiect de Hotarire:

In temeiul articolului 23 din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei, Parlamentul adopta prezenta hotarire:

Articolul 1. - Domnul Victor Cibotaru se numeste in functia de prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Moldovei-vicepresedinte al Consiliului de administratie al Bancii Nationale.

Articolul 2. - Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotarire a Parlamentului, care vizeaza numirea domnului Victor Cibotaru in posturile evocate anterior, rog sa voteze. Rog, de fapt, pentru stenograma sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 38.

Sectorul nr.3 – 21.

 

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi.

Stimati colegi,

In numele dumneavoastra, tin sa-l felicit pe domnul Victor Cibotaru cu numirea in aceasta functie inalta si deosebit de importanta si sa-i dorim cu totii mult succes in domeniul sau de activitate pentru viitor. (Aplauze).

In continuare proiectul de Lege nr.1964 cu privire la modificarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul. Domnule Lazar, va rog.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Scopul si esenta proiectului propus atentiei dumneavoastra de catre Guvern consta in asigurarea executarii Hotaririi Curtii Constitutionale nr.5 din 28 februarie 2006 privind controlul constitutionalitatii alineatului (13) de la articolul 3 si alineatele (8) - (10) de la articolul 68 din Legea nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare, alineatele (1) si (13) din articolul 68 din legea nominalizata, precum si sintagma: si alineatul (11) de la articolul 2 din Legea nr.55-XVI din 28 aprilie 2005 privind modificarea si completarea Legii
nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare, care au fost declarate constitutionale.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru domnul ministru?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu am ridicat nota informativa la proiectul de lege adoptat in aprilie 2005 si citesc din nota informativa prezentata atunci: “Scopurile urmarite prin elaborarea si aprobarea legii constau in corelarea normelor referitoare la administratia fiduciara a investitiilor cuprinse in Codul civil si in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare, crearea unui cadru legislativ favorabil pentru desfasurarea activitatii de administrare fiduciara a investitiilor. In acest context, aprobarea legii va avea ca consecinta redresarea activitatii companiilor fiduciare.”

Si exact invers a spus Curtea Constitutionala, ca ceea ce a fost promovat si aprobat contravine si Constitutiei Republicii Moldova si Codului civil s.a.m.d. As vrea sa va intreb, atunci cind ati prezentat proiectul de lege, ati consultat Constitutia si legile in vigoare in Republica Moldova sau nu?

 

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Stimate domnule deputat,

Daca as incerca sa comentez decizia Curtii, ar fi un lucru absolut incorect din partea mea. Nu am dreptul sa fac acest lucru, ar insemna sa incerc sa discut in fond aceasta hotarire. De fapt, nu a fost doar initiativa Guvernului, pina la urma a fost sustinuta si de Parlament, de aceea, cu acceptul dumneavoastra, nu vreau sa intru in discutii.

Din cite cunosc, oricum, se cauta solutia problemei propuse spre a fi solutionata pe modalitatea existenta anterioara in aceasta lege. Din cite cunosc, exista si o initiativa legislativa a unui grup de deputati, care vine sa acopere golul care se creeaza o data cu decizia Curtii Constitutionale. Si eu cred ca scopul declarat atunci, va fi solutionat poate printr-o modalitate sau printr-o formula de lege mai corecta.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu nu v-am rugat sa comentati decizia Curtii, fiindca ea este corecta. Eu, pur si simplu, am vrut inca o data sa invoc chestiunea cum se adopta la noi in Parlament. Adica tot ce prezinta Guvernul, totul se voteaza aici, stiti, ca o masina de vot. Aceasta am vrut sa mentionez.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Rog sa luati loc. Ati vrut ceva sa mentionati?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Da, multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

As vrea sa mentionez ca a echivala declararea neconstitutionala a unei legi de catre Curtea Constitutionala cu rea-intentie a Guvernului si a Parlamentului este un lucru contrar atit practicii Republicii Moldova, cit si practicii internationale.

Absolut in toate tarile exista situatii in care unele legi adoptate de catre Parlament sint declarate neconstitutionale, ceea ce nu pune in discutie buna intentie sau intentia rea a Parlamentului. Mai mult as spune, nici hotaririle curtilor constitutionale nu sint adevaruri, in ultima instanta. Drept dovada este faptul ca si Hotarirea Curtii Constitutionale a Republicii Moldova a fost declarata contrara Conventiei de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, practica care exista si in tarile europene. De aceea, nu cred ca este bine sa punem problema sub acest punct de vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern. Il sustine si il propune pentru votare in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Scurt si cuprinzator.

Va multumesc, domnule presedinte.

Deci, intrebari pentru comisie? Nu sint. Da, de fapt, este un lucru demn de a fi urmat in unele cazuri.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1964. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Comisia a inaintat propunerea sa examinam si in a doua lectura. Opinii contrare acestei propuneri nu sint? Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Cine este pentru adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1964, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 38.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1964 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1835 pentru ratificarea Acordului privind dezvoltarea cooperarii dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Letonia.

Guvernul. Domnul Lazar.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Esenta si scopul acestui proiect de lege este prezentat cu lux de amanunte in expunerea de motive. Letonia, aderind cu alte tari recent aderate la Uniunea Europeana, si-a convertit statutul din acel de beneficiar de asistenta in unul de prestator de asistenta tehnica si esenta acestui acord, care a fost semnat in aprilie curent, vizeaza anume crearea cadrului juridic necesar, preluarea de catre Republica Moldova a asistentei tehnice oferite de acest stat, in contextul unui program mai vast, unui program-cadru care vizeaza transferul de asistenta din partea tarilor care au aderat recent la Uniunea Europeana catre tarile care sint pe fagasul integrarii europene.

Letonia este deja unul dintre furnizorii de asistenta. Intr-adevar, poseda o experienta, care este foarte propice noua, fiind niste experiente apropiate. De aceea, consideram ca, prin ratificarea acestui acord, respectiv prin intrarea lui in vigoare, se vor crea premisele, repet, juridice, necesare pentru buna functionare a acestui mecanism de preluare a asistentei. Este un acord tipic de tipul multor acorduri de genul acesta care au fost semnate si ratificate anterior de Parlament, inclusiv sub aspect financiar, sub aspect normativ etc. Pornind de la cele expuse, Guvernul intervine cu rugamintea de a sustine acest proiect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul prezentat si a constatat ca acesta este in deplina corespundere cu prevederile Legii cu privire la tratatele internationale. El prevede acordarea asistentei Guvernului in domeniul promovarii dezvoltarii societatii democratice, promovarii economiei nationale, protectiei mediului, educatiei, dezvoltarii sociale si sanatatii, justitiei si in alte domenii de interes deosebit pentru noi in contextul integrarii europene a Republicii Moldova.

Toate comisiile Parlamentului s-au expus pozitiv, la fel ca si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si, in acest context, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita asistenta pentru votarea proiectului in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1835, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1835, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 37.

 

Domnul Marian Lupu:

30 si? 37.

Multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 19.

 

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1835 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice. Nr. de intrare 1886.

Rog comisia, domnul Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat obiectiile si propunerile expuse de Presedintele Republicii Moldova privind remiterea spre reexaminare a Legii nr.61-XVI din 23 martie 2006 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.

Astfel, la articolul 31, alineatul (1), literele a) si b), Presedintele Republicii Moldova propune substituirea cuvintelor “actele de provenienta ale acestora” prin cuvintele “documentele confirmative, mentionate la lit.c) din prezentul articol”, deoarece cuvintele “acte de provenienta”, la parerea Presedintelui tarii, nu reflecta clar caracterul legal al provenientei valutei, ceea ce va permite scoaterea din tara a mijloacelor banesti, obtinute ilegal. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica accepta aceasta propunere.

Tot la articolul 31. La alineatul (1) litera c), se propune inlocuirea textului

“a unuia din urmatoarele acte:

- documentul ce confirma provenienta valutei pe teritoriul Republicii Moldova;

- declaratia vamala ce confirma introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova;” cu textul

“a documentelor confirmative:

- actelor vamale ce confirma introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova

si/sau

- permisiunea de a scoate valuta straina peste hotare, eliberata in conformitate cu actele normative ale Bancii Nationale a Moldovei de o banca autorizata sau de Banca Nationala a Moldovei”, deoarece acest fapt, la parerea Presedintelui, nu reflecta clar ce fel de acte confirmative confirma provenienta valutei pe teritoriul Republicii Moldova si care este autoritatea abilitata sa elibereze astfel de documente. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica accepta acest amendament.

De asemenea la articolul 31. Se propune completarea, in final, a acestuia cu alineatul (3), cu urmatorul cuprins: “(3) Sumele ce depasesc 50 de mii de euro (sau echivalentul lor) se transfera din Republica Moldova doar prin virament”.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica nu accepta propunerea indicata pe motiv ca aceasta norma nu se continea in varianta proiectului de lege al Guvernului si nici nu a fost votata in lectura a doua de catre Parlament.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune revotarea legii in cauza cu obiectiile expuse de catre Presedintele Republicii Moldova si acceptate de comisie.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul presedinte al comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

In conditiile raportului comisiei, supun votului: cine este pentru adoptarea legii mentionate, tinind cont de obiectiile Presedintelui, cele acceptate de catre comisia sesizata in fond? Cine este pentru, rog sa voteze. De fapt, sintem la etapa reexaminarii. Rog pentru stenograma sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2, va rog cine, cu miinile, cum votati? Sectorul nr.2 – 34.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Pronuntati-va, va rog, mai clar.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi. Cu aceste rezultate, legea mentionata, in urma procedurii de reexaminare, este adoptata.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1200 pentru modificarea si completarea unor acte normative, initiat de catre un grup de deputati.

Prezinta domnul Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Acum aproape 15 ani, Republica Moldova a devenit un stat independent, iar limba majoritatii populatiei a recapatat statutul de limba oficiala, devenind un atribut al statului. Va reamintesc ca limba de stat este limba in care statul isi exprima autoritatea. Potrivit articolului 13 din Legea fundamentala a Republicii Moldova, calitatea de limba de stat este recunoscuta a unei singure limbi.

Drept consecinta a acestei dispozitii constitutionale, toate lucrarile de secretariat, protocol si comunicare ale autoritatilor publice trebuie perfectate in mod obligatoriu in limba de stat. Prin urmare, orice cetatean, incadrat in serviciul public, trebuie sa cunoasca limba de stat la un nivel uzual, care sa-i permita indeplinirea eficienta a obligatiilor de serviciu. In mod evident, aceasta nu impiedica functionarii publici si demnitarii de stat sa invete si sa cunoasca alte limbi, inclusiv cele vorbite de reprezentanti ai minoritatilor etnolingvistice din Republica Moldova. Cunoasterea limbii de stat ramine insa inerenta pentru orice angajat al sectorului public.

Propunerile de modificare a legislatiei sint in concordanta cu practicile existente in statele membre ale Uniunii Europene, conditia de cunoastere a limbii de stat in aceste tari fiind una obligatorie pentru cetatenii care acced intr-o functie publica.

Proiectul prezentat de grupul de deputati social-liberali prevede ca atit membrii Guvernului, cit si functionarii publici trebuie sa cunoasca limba de stat la un nivel care sa le permita indeplinirea eficienta a obligatiilor de serviciu. In cazul functionarilor, daca se constata ca acesta nu cunoaste limba de stat, actul de angajare in functie devine, potrivit proiectului de lege, nul.

Stimati colegi,

Tin sa va atrag atentia ca proiectul nu este indreptat impotriva limbii ruse sau a altor limbi vorbite de minoritatile etnolingvistice din tara noastra, ci in sprijinul limbii de stat, care este vorbita, potrivit recensamintului din 2004, de majoritatea populatiei Republicii Moldova. Va reamintesc ca circa 80 la suta din populatie a declarat atunci ca limba romana sau moldoveneasca este limba materna.

Vreau sa subliniez faptul ca integrarea europeana nu se poate face cu membri ai Guvernului care nu vorbesc romana, deoarece vom prelua traducerile romanesti ale acquisului comunitar, iar multi termeni juridici comunitari nici nu au echivalent in limba rusa, din lipsa necesitatii. Ministerele sint insa autoritatile de baza care se ocupa de transpunerea acquisului in politicile sectoriale.

Stimati colegi,

In pofida faptului ca majoritatea comisiilor au prezentat aviz negativ asupra acestui proiect de lege, sper, ca veti sustine acest proiect in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Da, microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule autor,

In proiectul dumneavoastra, in afara de ceea ce ati vorbit dumneavoastra, acum ati accentuat, mai exista si propunerea la articolul 1: de considerat un act de incadrare in cimpul muncii actul prin care se constata rezultatele concursului de angajare. Este vorba de angajarea in serviciul public. Cum se racordeaza aceasta prevedere cu prevederea articolului 17 al aceleiasi legi, in care este expres prevazut, care sint actele de angajare in serviciu? Este prima parte a intrebarii.

In continuare as zice: ce se intimpla atunci cind angajatul sau angajarea are loc prin numire, atunci actul comisiei de concurs... Intre actul comisiei de concurs si actul de numire, sa zicem, a organului deliberativ, in cazul consiliului, exista o perioada de timp. Ce se intimpla in aceasta perioada de timp? Care act, totusi, propuneti dumneavoastra sa fie considerat cel de incadrare in cimpul muncii? Decizia sau actul respectiv despre care vorbiti dumneavoastra?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Concurs.

 

 

Doamna Galina Balmos:

Si iata, in momentul acesta de timp, ce se intimpla cu functionarul public sau pretendentul la angajare?

Si urmatorul moment. Ceea ce ati vorbit dumneavoastra anterior, este deja prevazut la articolul 13 din Legea serviciului public. Considerati dumneavoastra ca nu este de ajuns, ca este deja prevazut ca persoana care se angajeaza in serviciul public trebuie sa cunoasca limba moldoveneasca in limitele prevazute de legislatie privind functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, adica nivelul cel uzual de care ati vorbit dumneavoastra?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da. Va multumesc foarte mult, doamna deputat.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste.

Stimati colegi,

Intrebarile au fost adresate autorului, si nu salii. Eu va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimata doamna deputat,

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

In primul rind, ceea ce tine de cunoasterea limbii. Aveti perfecta dreptate, Legea functionarului public, articolul 13, la care faceti dumneavoastra referinta, prevede acest lucru, dar cred ca dumneavoastra sinteti de acord cu faptul ca functionarii publici asa si nu cunosc limba de stat. Deci, aceasta este situatia pe care noi o constatam in continuare in toate institutiile, inclusiv in Guvern.

Si in al doilea rind, vreau sa va atrag atentia asupra altui fapt. Ministrii nu sint functionari publici. Deci, articolul 1 din proiectul pe care il propunem noi se refera anume la membrii Guvernului. Membrii Guvernului nu sint functionari publici. Deci, ministrii trebuie sa cunoasca limba de stat. Sinteti de acord cu faptul ca in Republica Moldova exista aceasta ciudata situatie, cind un ministru nu cunoaste limba de stat a Republicii Moldova.

 

Doamna Galina Balmos:

Eu astept raspuns la toate intrebarile, dar daca dumneavoastra doriti, eu as zice ca ceea ce...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si referitor la angajarea prin concurs. Noi credem ca aceasta norma, care este o norma europeana, trebuie treptat sa fie implementata si in Republica Moldova, acceptata si in Republica Moldova. Nu este o situatie normala situatia cind functionarii publici sint, ca in cazul Republicii Moldova, de fapt, in cea mai mare parte numiti.

Pentru lectura a doua puteti veni cu anumite propuneri, cred eu, si ne putem gindi ca sa imbunatatim, sa introducem anumite modificari la acest punct, pentru a evita acel conflict de legi, poate e prea dur spus, la care atrageti dumneavoastra atentia, dar cred ca angajarea prin concurs este un lucru la care, in mod normal, trebuie sa se ajunga si in Republica Moldova. Si in acest concurs, apropo, cunoasterea limbii de stat a trebuit sa fie unul din punctele prezente.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Galina Balmos:

As zice numai ca prevederea vizavi de cunoasterea limbii de stat este si in Legea cu privire la Guvern. Si este vorba de o functie publica a ministrului care are din start obligatiunea de a cunoaste. Eu consider ca deja legea prevede, alt lucru este cum se monitorizeaza si cum se implementeaza prevederile unei legi. Alta ar fi, deci, controlul implementarii. Si problema de care am vorbit eu, despre actul de incadrare, cred ca este un moment conceptual, pentru ca sint, practic... o jumatate din propunerile dumneavoastra se refera la acest act.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cer scuze, doamna Balmos a abordat problema formal, pe cind initiativa colegilor nostri, de fapt, atinge o problema de fond sau fundamentala a Republicii Moldova.

Domnule presedinte,

Dumneavoastra n-ati raspuns la intrebarea colegei vizavi de prevederile articolului respectiv 13, din cite a fost mentionat, din Legea functionarului public, s-au mai facut referiri. S-a pus intrebarea, nu ati raspuns. Consider ca era foarte necesar sa raspundeti ca ati venit cu aceasta initiativa si din motivul ca prevederile existente nu sint implementate.

Si inca o data se demonstreaza ca legile in Republica Moldova sint adoptate, dar sint implementate ocazional s.a.m.d. Noi vom sustine initiativa dumneavoastra. Sintem, totodata, de acord ca, din punct de vedere, daca vorbim strict de tehnologia legislativa s.a.m.d. sint anumite deficiente, dar prin votul nostru ne vom expune parerea sau pozitia vizavi de problema.

Eu va multumesc.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc foarte mult, domnule Filat.

De fapt, am spus in raspunsul pe care l-am dat colegei noastre, doamnei Balmos, prevederile acestui articol nu sint respectate. Cu aceasta ne confruntam, practic, zilnic.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va multumesc.

Domnule Serebrian,

Vreau sa va adresez urmatoarea intrebare: cunoasteti dumneavoastra exemple de state membre ale Uniunii Europene, unde functiile de ministru le detin persoane care nu vorbesc limba tarii respective?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu exista, cu certitudine, nu exista astfel de exemple.

Stimati colegi,

Deci, vreau sa spun ca sint absolut de acord cu domnul Filat ca pot exista anumite nuante, momente asupra carora trebuie sa lucram. Insa, daca sint anumite reticente, ce tin de problema cunoasterii limbii, atunci aveti majoritatea in Parlament, dati sa schimbati legislatia intr-asa fel, incit sa nu impuneti ministrii si functionarii publici sa incalce aceasta legislatie.

De fapt, dumneavoastra faceti apel la faptul ca exista deja o lege a functionarului public. Tot dumneavoastra recunoasteti ca aceasta lege nu este respectata si cumva argumentati, prin existenta acestei legi, lipsa necesitatii amendamentelor pe care le aducem noi. Inca o data fac paranteze de rigoare, nu se refera explicit acel proiect, acea lege, la care faceti referinta dumneavoastra, la membrii Guvernului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Serebrian,

Va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Serebrian.

Rog comisia.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Initiativa legislativa pentru modificarea articolului 4 din Legea cu privire la Guvern si a articolelor 1, 11, 14 si 22 din Legea serviciului public, prezentata de deputatii in Parlament Oleg Serebrian, Igor Klipii si Valentina Golban, are drept scop stabilirea unor cerinte in ceea ce priveste cunoasterea limbii de stat pentru persoanele care se angajeaza in serviciul public.

Asupra proiectului mentionat au prezentat avize majoritatea comisiilor permanente, Directia juridica si Guvernul. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritate de voturi, propune proiectul spre examinare si adoptare de catre Parlament. Comisia pentru politica economica, buget si finante se pronunta pentru examinarea proiectului in sedinta plenara a Parlamentului. Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu accepta acest proiect de lege. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune ca acest proiect sa fie respins ca neargumentat.

In urma discutiilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului au respins acest proiect, considerindu-l inoportun. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ca acest proiect sa fie respins. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca proiectul respectiv necesita a fi respins, prezentind, totodata, argumentarea cuvenita.

Guvernul considera ca conditia cunoasterii limbii oficiale a statului de catre membrii Guvernului nu contravine articolului 13 din Constitutia Republicii Moldova, iar propunerile de completare a Legii serviciului public sint inacceptabile, dat fiind ca aceste cerinte sint deja prevazute in Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a functiilor publice vacante, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.192 din 1 martie 2004 si de articolul 13 alineatul (2) din Legea serviciului public.

Directia juridica a prezentat un sir de obiectii de ordin tehnico-legislativ. Examinind avizele parvenite asupra proiectului de lege nominalizat, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a constatat ca modificarea propusa la articolul 4 alineatul (2) din Legea cu privire la Guvern dubleaza reglementarile prevazute deja la articolul 7 din Legea cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

Definitia actului de angajare, propus pentru completarea articolului 1 din Legea serviciului public, este incorecta, dat fiind faptul ca actul de constatare a rezultatelor concursului nu poate fi echivalat cu actul administrativ de angajare in serviciul public.

Potrivit punctului 32) din Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a functiilor publice vacante, rezultatele concursului se fixeaza intr-un proces-verbal, care, in termen de doua zile dupa desfasurarea concursului, se prezinta conducatorului autoritatii administratiei publice pentru numirea in functie a candidatului invingator al concursului.

Modificarea propusa la articolele 11 si 22 din Legea serviciului public repeta prevederile articolului 13 din legea nominalizata, care stipuleaza ca persoana care se angajeaza in serviciul public trebuie sa cunoasca limba moldoveneasca in limitele prevazute de legislatia privind functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

Modificarea propusa la articolul 14 din Legea serviciului public, in conditiile Legii contenciosului administrativ, este competenta instantelor judecatoresti. Tinind cont de cele expuse, comisia considera inoportuna modificarea propusa de autori, dat fiind faptul ca cerintele in ceea ce priveste cunoasterea limbii de stat pentru persoanele care se angajeaza in serviciul public sint stabilite deja de legislatia in vigoare.

Comisia propune Parlamentului ca proiectul de Lege nr.1200 din 6 aprilie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative sa fie respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Inteleg ca comisia a propus respingerea acestui proiect, care, in linii mari, este binevenit, chiar daca sub aspect tehnic dubleaza anumite prevederi existente. Dar, cu toate acestea, sesizeaza o serie de probleme grave cu care societatea noastra se confrunta, in ansamblu, in planul functionarii limbii oficiale a statului. Dumneavoastra propuneti respingerea, dar vreau sa va intreb, daca ati discutat in cadrul comisiei situatia realmente existenta in acest domeniu, pentru ca constatam ca Republica Moldova este, in acest moment, singurul stat ex-sovietic, care nu are un organ de stat competent pentru functionarea limbii oficiale.

Acesta a fost transmis de curind in cadrul Academiei de Stiinte, este vorba de Centrul de Terminologie, care a functionat in cadrul fostului Departament al functionarii limbilor si minoritatilor nationale, in acest fel limbile minoritatilor bucurindu-se de o grija mai mare decit limba oficiala a statului, din insasi partea statului.

In Republica Moldova, sintem singurul stat in care nu exista un program national privind implementarea limbii oficiale a statului si nu exista comisii speciale de atestare a functionarilor publici, asa cum prevedeau programele mai vechi din anii 1992, 1993 si 1994.

Dumneavoastra, atunci cind ati propus respingerea acestui proiect de lege si nu ati venit cu propuneri de organizare a unor dezbateri de urgenta, de exemplu, pentru ca problema este una grava, vreau sa stiu daca ati luat in considerare, daca ati examinat in amanunte situatia dureroasa din acest domeniu.

 

Domnul Vasile Balan:

Da, multumesc.

Comisia n-a examinat situatia in acest domeniu.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si de ce?

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Va multumesc.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa declar ca Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sustine acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Va multumesc, domnule Balan.

Deci, stimati colegi,

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ca sa nu ies la tribuna centrala, eu as vrea sa accentuez ca fractiunea noastra, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, va sustine acest proiect si din considerentul ca citiva ani in urma noi am avut o asemenea initiativa, pornind de la aceeasi situatie care a fost expusa aici de colegul meu Vlad Cubreacov.

Eu vreau sa accentuez ca limba oficiala a statului este unul din atributele de baza ale statului de drept de rind cu Stema si Drapelul de Stat. Si, pornind de la aceasta, statul este obligat sa ia masuri eficiente pentru cunoasterea acestei limbi de catre toti cetatenii Republicii Moldova, inclusiv de catre reprezentantii minoritatilor nationale.

De acest lucru sint preocupate si organismele internationale prezente in tara noastra, in parte OSCE, organizatii internationale cum este PNUD, care incearca sa sustina Republica Moldova in acest sens.

Din pacate, statul, deocamdata, nu a demonstrat ca doreste sincer sa faca acest lucru. Nu intimplator, de mai multi ani de zile, prevederile Legii cu privire la functionarea limbilor, Legii cu privire la functionarii publici, Legii serviciului public, Legii cu privire la Guvern nu sint respectate de catre stat.

Eu as vrea sa mentionez faptul ca in Republica Moldova, prin lege, autoritatile sint obligate sa traduca absolut toate actele oficiale si in limba rusa, este un impediment pentru cunoasterea limbii de stat de catre reprezentantii minoritatilor nationale.

Eu stiu ca in acest Parlament sint persoane care de vreo 10 ani sint deputati aici si pina acum stau cu castile in urechi si nu vor sa cunoasca limba de stat. Din motivul ca statul cheltuieste bani pentru traducatorii care stau aici si traduc, de
15 ani de zile traduc tot ce se vorbeste in aceasta sala, iar dinsii s-au culcat pe o ureche, crezind ca totdeauna li se va face acest lucru, li se va intra in voie. Sint citiva deputati care nu cunosc acest lucru. Din aceasta cauza trebuie sa cheltuim sute de mii de lei pentru traducerea acestor acte in limba rusa.

De asemenea, acelasi lucru il face Guvernul. Toate proiectele de legi, toate propunerile legislative traduse si in limba rusa pentru citeva persoane care nu doresc sa invete aceasta limba, in loc ca acesti bani sa fie cheltuiti, pentru ca sa antrenam profesionisti, specialisti in domeniu, ca oamenii acestia sa aiba conditii pentru a invata limba de stat, noi le cream conditii ca ei sa nu o invete.

Si astazi, dupa 15 ani de zile de la declararea independentei, ne pomenim in aceeasi situatie ca pina la 1989. Daca am adoptat cursul de integrare europeana, sintem obligati sa respectam principiile europene in acest sens, de cunoastere si de respectare a limbii de stat.

Eu va multumesc mult.

Noi vom sustine acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Totusi, pentru viitor eu voi ruga sa se efectueze inscrierea pentru luari de cuvint cu putin timp inainte de aceasta faza a dezbaterilor.

Domnul Stepaniuc,

Luare de cuvint? Veniti aici, va rog. Eu rog liniste in sala.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Desigur, proiectul de lege respectiv este o initiativa legislativa importanta, dar, in opinia fractiunii noastre, este unul bazat nu pe o idee de a modifica esential legislatia, deoarece legislatia in domeniul respectiv exista, dupa cum au subliniat mai multi deputati. Deci el are o tenta putin politica si noi trebuie sa fim constienti de acest fapt.

Problema limbii de stat in Republica Moldova se discuta din 1989 si inca in acea lege fundamentala, care a fost adoptata de acel Parlament, s-a spus foarte clar ca in Republica Moldova, in Republica Moldoveneasca exista ca limba de stat – limba moldoveneasca, dar se recunosc si drepturile limbii ruse, ca limba de circulatie internationala si limba de comunicare interetnica.

Aceasta legislatie este si pina acum in vigoare, chiar daca unii ar dori sa modifice prea mult aceasta componenta legislativa.

Constitutia Republicii Moldova, in mai multe articole, inclusiv in articolele 13, 16, 39, 99, vorbeste nu numai de limba de stat, dar si despre drepturile cetatenilor, inclusiv ale functionarilor publici si despre obligatiunile lor.

Vreau sa spun ca articolul 13, dumneavoastra il cunoasteti, fixeaza drepturile si ale limbii de stat – limbii moldovenesti. Si ar fi foarte bine daca deputatii primii ar demonstra exemplu in acest sens si ar numi limba corect, asa cum se numeste in Republica Moldova, in Constitutia tarii, nu ar numi-o limba de stat, nu ar numi-o limba romana, nu ar numi-o cu alt termen, dar ar numi-o corect, cum cere legislatia, articolul 13.

Deci, limba moldoveneasca este limba de stat si ofera niste drepturi si altor limbi, inclusiv limbii ruse. Acum sa ne descurcam clar in ce limba vorbesc, de fapt, functionarii nostri, in cea mai mare parte. Desigur, ei vorbesc in limba moldoveneasca.

Sa recunoastem sincer ca dinamica cunoasterii limbii moldovenesti in ultimii ani, in ultimii 10–12 ani este absolut pozitiva si aceasta remarca toti acei care au vizitat Republica Moldova in anii 1991, 1992 si 1993, inclusiv structurile OSCE, care s-au ocupat serios de problema transnistreana, si ei subliniaza acest lucru ca societatea a devenit mai toleranta. Deci, se cunoaste bine limba statului si este dorinta din partea minoritatilor nationale de a studia aceasta limba.

Acum sa ne dumerim la tema functionarului public. Deci, functionarul public sau aceea ce numim noi functiile de demnitate publica, cum le-am fixat in legislatie inca anul trecut, la articolul 16, la tema egalitatea in fata legii, fixeaza ca nu poate fi absolut nici o discriminare referitor la sex, limba si alte chestiuni. Va rog, sa cititi aceasta prevedere a legislatiei.

La articolul 39 se vorbeste despre dreptul la o functie publica. La fel nu este pusa nici o obligatiune. Constitutia, nu pune obligatiune concreta ca ministrul, daca vrea sa ocupe aceasta functie, trebuie sa cunoasca limba de stat.

Sint de acord si trebuie sa fim de acord ca, in afara de Constitutie, exista legislatie care pune aceasta obligatiune. Si la articolul 99, cind se vorbeste de incompatibilitati, la fel legislatia, adica Constitutia care este legea fundamentala a tarii, nu fixeaza incompatibilitatea unei functii publice cu cunoasterea, in sens ca tine de cunoasterea limbii de stat.

Ce rezulta din aceasta? Desigur, in nici un caz nu rezulta ca acei functionari care lucreaza in aparatul de stat si acele persoane care vor sa acceada la o functie publica nu trebuie sa cunoasca limba de stat. Din contra, legislatia noastra, pornita de la 1989, recunoaste, de fapt, ca trebuie sa cunoasca limba de stat si trebuie sa recunoasca ca este necesar sa cunoasca si limba rusa.

Deci, vreau sa va spun ca aceasta este fixata si in legea de la 1989 si in legea conceptiei politicii nationale, care a fost adoptata, si, desigur, Constitutia si Legea despre Guvern si Legea serviciului public. Mai mult decit atit, in zonele din republica in care locuiesc compact minoritati nationale se recunoaste si dreptul altor limbi care trebuie cunoscute. Adica obligatia functionarului este de a cunoaste si alte limbi. De exemplu, pe teritoriul Gagauziei trebuie sa cunoasca limba gagauza.

Trebuie de spus foarte clar ca acei colegi ai nostri care vorbesc ca functionarii nu cunosc limba de stat, sa recunoastem, o parte din ei, intr-adevar, nu o cunosc. Dar daca privim absolut, deci real la situatie, avind in vedere toate fenomenele, toate procesele care au loc in societatea moldoveneasca, aceste momente, inclusiv politica, problema transnistreana, problema relatiilor interetnice, problema tolerantei in Republica Moldova, trebuie sa ne punem ca sarcina ca functionarii, populatia sa cunoasca limba si sa o cunoasca, in primul rind, tinara generatie.

In acest sens, sint momente destul de pozitive in republica si de cunoastere a limbii ruse, si de cunoastere a limbii moldovenesti, de invatare a limbii ucrainene si de invatare a altor limbi ale minoritatilor nationale, si, desigur, sa recunoastem ca, in baza articolului 13 din Constitutie, in capul mesei trebuie sa stea limba moldoveneasca, iar cunoasterea acesteia se prezuma.

Noi, Fractiunea Partidului Comunistilor, desi, in esenta, intelegem sensul acestei legi, acestei propuneri legislative, o sa ne pronuntam impotriva, deoarece momentul politic nu este cel cuvenit.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Sint nevoit sa fac doar o precizare si sa introduc o propunere plenului Parlamentului. Situatia si chestiunea pe care o luam in dezbatere astazi, ce tine de acest proiect de lege, este, bineinteles, una delicata si mie imi pare rau ca unii dintre colegi se dedau pentru a cita oara unor polemici inutile. Lucrurile sint clare.

Chiar cu titlul de replica as fi indreptatit sa precizez ca, pe de o parte, Constitutia Republicii Moldova, intr-adevar, fixeaza, la articolul 13, denumirea de limba moldoveneasca care functioneaza pe baza grafiei latine. Pe de alta parte, aceasta Constitutie face trimitere la documentul fundamental pe care se bazeaza acest stat si independenta lui, Declaratia de independenta, care, votata de acelasi Parlament, in numele poporului Republicii Moldova, constituit din populatia alohtona si din populatia autohtona si alohtona, majoritari si minoritari, proclama limba romana ca limba de stat a Republicii Moldova. Iata, sint doi termeni care, prin legislatie, sint echivalati. Nu ar trebui sa ne certam acolo unde nu este cazul.

Pe de alta parte, Consiliul Europei, in raportul sau de anul trecut, pe marginea situatiei din Republica Moldova, si functionarii institutiilor democratice in tara noastra spun literalmente: Declaratia de independenta a Republicii Moldova din 1991, citez din memorie, proclama limba romana drept limba de stat a Republicii Moldova.

Constitutia Republicii Moldova din 1994 numeste aceasta limba limba moldoveneasca care functioneaza pe baza grafiei latine. Legea despre functionarea limbilor in Republica Moldova din 1989 instituie identitatea lingvistica moldo-romana. Academia de Stiinte a Republicii Moldova numeste aceasta limba limba romana, iar chestiunea denumirii limbii se afla in centrul dezbaterilor politice dintre partidele din Republica Moldova.

Iata o abordare corecta la care ar trebui sa ne aliniem si noi, fara a stirni spiritele si fara a confrunta in societate parti ale acesteia care numesc limba intr-un fel sau altul. Ar trebui sa abordam lucrurile intr-o maniera inteleapta.

In ceea ce priveste eventuala discriminare a celor care nu doresc sa cunoasca limba statului, dar doresc sa ocupe functii publice inalte, inclusiv in Guvern, cred ca asistam la un fenomen periculos al sabotarii active si al sfidarii limbii oficiale a statului si a statului ca atare.

De aceea, ar trebui tocmai sa promovam in functii publice persoanele minoritare si sint foarte multe dintre acestea cu buna pregatire, bune cunoscatoare a limbii oficiale a statului. Tocmai aceste persoane care fac dovada a tolerantei si loialitatii maxime fata de stat nu sint promovate in functii publice, in aceste functii fiind promovate persoane care saboteaza activ si sfidator pe fata limba oficiala a tarii noastre.

Eu as propune ca astazi sa discutam si sa decidem de principiu accelerarea unei proceduri in care tara noastra a intrat si anume procedura de ratificare a Cartei europene a limbilor locale si regionale, semnate cu multi ani in urma de Republica Moldova in cadrul Consiliului Europei.

Eu am cerut de nenumarate ori, de la acest microfon si de la tribuna centrala a Parlamentului, in aceasta legislatura si in legislaturile anterioare, continuarea procedurii de ratificare si ducerea ei la bun sfirsit. Acest lucru insa nu s-a intimplat, pentru ca tocmai acest document si instrument juridic international ar calma spiritele, ar introduce claritate si ar arata, pe de o parte, obligativitatea statului de respectare a limbilor minoritatilor si a celor locale, dar si a minoritarilor de a respecta si cunoaste obligatoriu, mai ales in cazul ocuparii functiilor publice, a limbii oficiale a statului.

Nu inteleg de ce nu exista aceasta initiativa din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, din partea Guvernului. Una dintre functiile care ii revine Parlamentului este cea de control al modului de respectare a legislatiei. Cum se respecta Legea despre Guvern in cazul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si in cazul Guvernului in calitate de cabinet, daca aceasta procedura initiata de aderare la un document international este taraganata de atitia ani de zile.

Este un lucru la care trebuie sa ne gindim si sa revenim aici, in Parlament. Mai mult decit atit cu cit va amintesc, in prima declaratie facuta de Parlamentul Republicii Moldova in aceasta legislatura privind integrarea...

Doamna Borgula,

Nu-mi aratati in mimaj mimico-gestual. Eu stiu ca dumneavoastra cunoasteti si limba surdo-mutilor, ar fi bine sa cunoasteti si limba romana. Si va rog sa nu ma intrerupeti si sa nu ma deranjati atunci cind vorbesc.

Vroiam sa spun ca, cu atit mai mult cu cit in prima declaratie a Parlamentului, adoptata in deschiderea acestei legislaturi privind integrarea europeana si cooperarea tuturor partidelor parlamentare in acest sens, am subliniat ca un punct fundamental al nostru promovarea si consolidarea pozitiilor limbii oficiale a statului in societate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stefan,

De fapt, dumneavoastra ati facut o luare de cuvint. Tot, nu, eu va rog foarte mult. Fiindca nu s-au facut comentarii si dumneavoastra stiti foarte bine ca luarile de cuvint sint luari de cuvint, nu se comenteaza reciproc in acest sens. Pai, nu ati fost vizat, domnule Stefan, nu ati fost vizat nici ca nume, nimic. Eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu vreau sa fac replica nimanui, vreau, pur si simplu, sa atrag atentie. Da, deci a doua oara nu se poate de vorbit...

Domnule Susarenco,

Ar fi bine sa va uitati si la colegii dumneavoastra, daca ei nu vorbesc cumva a doua sau chiar a treia oara.

Cuvintele “Declaratia de independenta a Republicii Moldova de la 1991” nu se contin in Constitutia Republicii Moldova. Cititi de la prima pina la ultima buchie.

Domnule Cubreacov,

Aceea ce ati vorbit dumneavoastra are sens, desigur, dar vreau sa va spun ca aceasta initiativa legislativa, repet inca o data, este una politica.

Domnule Presedinte,

Trebuie pusa la vot si Parlamentul prin votul sau mai mult politic o sa se determine in problema respectiva, fiindca argumentele pe care le-am adus noi si colegii nostri, chiar din opozitie in mare parte, la 99% sint corecte si noi ne invinuim nu-i clar pentru ce. Este altceva la mijloc, fiecare din noi cum intelege acest moment politic si problemele functionarii acestui stat in continuare.

Am vorbit ca dinamica, in principiu, este pozitiva. Daca avem ceva de corectat, trebuie sa corectam anume asa cum a spus si domnul Susarenco la tema executarii legislatiei care de acuma functioneaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu propun, sa-i oferim, ca autorul are dreptul respectiv si dupa aceea voi profita de mandatul pe care il am, conform articolului 92 din Regulamentul Parlamentului.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Mie imi pare rau ca pina la urma am ajuns sa discutam lucruri care nu cred ca erau la baza acestui proiect si a acestei initiative. Nu discutam despre denumirea limbii, vreti s-o numiti dumneavoastra moldoveneasca, numiti-o moldoveneasca. Foarte bine, nu in aceasta consta problema.

Stimati colegi,

Nu va alarmati, nu atentez la momentul repsctiv in proiectul dat, da, si mai ales ma minunez de faptul ca tipa in sala persoane care nu cred ca stiu un cuvint in aceasta limba. Problema era, ca limba respectiva sa fie cunoscuta. Numiti-o moldoveneasca, sa o cunoasteti. Este rusine ca 15 ani de zile stau unii colegi de ai nostri, nu 10 da 15, probabil, in Parlament fara ca sa vorbeasca o propozitie fara greseli in limba de stat, moldoveneasca numiti-o, romana cum doriti asa o numiti.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Parerea mea este ca aceste proiect, desigur, dupa cum au remarcat si domnul deputat Vladimir Filat si doamna deputat Galina Balmos si altii, poate ca necesita anumite interventii, imbunatatiri incontestabile. Dar este un proiect, chiar si domnul Stepaniuc recunostea, in principiu, ca este un proiect necesar, nu-i asa, noi discutam despre un lucru ciudat.

In momentul de fata, in Europa se pune la baza angajarii in serviciul public principiul cunoasterii unor limbi de circulatie internationala. Noi discutam despre cunoasterea limbii de stat, deja dupa 15 ani. Ia uitati-va in Ucraina, credeti ca in Ucraina este admis un lucru ca acesta, ca cineva sa activeze in serviciul public fara cunoasterea limbii, fara ca sa cunoasca limba ucraineana.

Dar in Rusia, credeti ca este posibil sa fie un ministru sau un ambasador care nu cunoaste limba de stat a Federatiei Ruse. Deci, la aceasta ne referim si vreau sa fiti constienti, stimati colegi, unii dintre dumneavoastra care sint extrem de agresivi vizavi de acest gen de proiecte.

Sinteti deputati din partea cetatenilor Republicii Moldova. 80 la suta din cetatenii acestei tari care va salarizeaza, va intretin, intretin si acest Parlament, vorbesc aceasta limba, ajunge sa scuipati in sufletul acestui popor. Deci, nu cerem ceva extraordinar, sa cunoasteti limba acestei tari. Nu dumneavoastra, ma refer in cazul dat la acei care sint in serviciul public si la membrii Guvernului, in primul rind.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In conformitate cu articolul 92 alineatele (1) si (2) din Regulamentul Parlamentului, inaintez propunerea de a inceta dezbaterile, de a incheia dezbaterile la aceasta etapa.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru propunerea de a incheia dezbaterile si de a purcede la procedura de vot, rog sa voteze. Si eu rog mult sa se anunte rezultatele acestui exercitiu.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – imi dati voie sa vorbesc, pot sa va spun acum replica, ori nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stefan,

Eu va rog foarte frumos.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Domnul Deatovschi – un singur vot aici a votat, un vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Un vot.

Va multumesc.

55 de voturi. Propunerea este aprobata.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului, rog putina liniste, propunerea evocata de catre comisie in raportul sau, care vizeaza respingerea proiectului nr.1200. Cine este pentru aceasta propunere a comisiei, rog sa voteze. Rog, la fel, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pentru respingere.

Cu aceste rezultate, proiectul de lege, rog putina liniste, se respinge. Daca doriti, pentru stenograma, cu cea mai mare placere, nici o problema, cine este impotriva? Cu votul nominal ati intirziat. Va rog, stati pe pace si in liniste.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin.

Domnule Susarenco,

Eu am o rugaminte particulara. Nu cred ca aceasta sala este cea mai potrivit loc pentru exercitii de dezvoltare a coardelor vocale. Eu va rog foarte mult. Va rog sa fie anuntate rezultatele votului. Cine a fost impotriva respingerii proiectului?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

34 de voturi. Deci 55, 34.

Proiectul de Lege nr.1200 este respins.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Vreau sa-mi exprim, in cadrul sedintei de astazi, regretul pentru faptul ca dumneavoastra nu mi-ati oferit cuvintul in timp ce reprezentantilor altor fractiuni le-ati dat posibilitate sa-si expuna opinia pe marginea acestui subiect.

Consider ca este o rusine in Republica Moldova sa avem ministri, membri ai Guvernului, care nu cunosc limba tarii sale. Tot asa cum este o rusine in Federatia Rusa, in Franta sau in orisice alta tara civilizata.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putin mai multa organizare.

Va multumesc.

Continuam examinarea ordinii de zi.

Proiectul de Lege nr.1860 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia. Domnul Sidorov.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca in Hotarirea Parlamentului privind adoptarea in prima lectura a doua proiecte de legi: proiectul nr.1860 si proiectul nr.2031 s-a prevazut ca proiectul de Lege nr.1860 se considera proiectul de baza, iar proiectul de Lege nr.2031 se considera proiectul de alternativa, urmind a fi comasate pentru lectura a doua intr-un proiect de lege unic.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a dezbatut in detalii prevederile proiectelor mentionate atit din punct de vedere al continutului, cit si in ceea ce priveste gradul de intercalare a lor in reglementarile Legii privind actele legislative si ale Legii privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, care se supun unor modificari prin proiectele de legi nominalizate.

Concomitent, s-au examinat propunerile expuse in avizele Comisiei pentru drepturile omului, precum si propunerile si obiectiile mentionate in avizul Directiei juridice.

Comisia a stabilit ca prevederile proiectului de Lege nr.2031, prin care se modifica niste articole din legile mentionate dubleaza prevederile proiectului de Lege nr.1860.

In legatura cu aceasta, din proiectul de Lege nr.2031 comisia a preluat numai esenta prevederii de completare a alineatului (1) al articolului 41 din legea din 2003, mentionata la punctul 4 al articolului 2 din proiect, considerind necesar de a expune in urmatoarea redactie. La articolul 41 alineatul (1), dupa cuvintul “legislatie” de introdus cuvintele “nationale legislatiei comunitare”.

Ca urmare, obiectiile si propunerile din avizele Comisiei pentru drepturile omului la punctul 1 al articolului 1 si ale Directiei juridice la punctele 2 si 3 ale articolului 1 si la punctul 3 al articolului 2 din proiectul de lege nr.2031 n-au mai putut fi obiectul unor dezbateri.

Cu referire la proiectul de lege nr.1860 mentionam ca au fost acceptate partial propunerile Directiei juridice la punctul 8 al articolului 1 si la punctul 4 al articolului 2. In legatura cu aceasta, pentru punctul 8 al articolului 1 se propune urmatorul cuprins: articolul 19 se completeaza dupa cum urmeaza:

la litera c), dupa cuvintul “adecvati” se propune de a introduce cuvintele: “compatibili cu acei utilizati in reglementarile legislatiei comunitare ori similare lor.”;

la litera e), dupa cuvintele: “utilizata este” se introduc cuvintele: “compatibila cu acea utilizata in reglementarile legislatiei comunitare ori similare ei.”

Pentru punctul 4 al articolului 2 se propune urmatorul cuprins: articolul 33 se completeaza dupa cum urmeaza:

la alineatul (1), dupa cuvintul “normative” se introduc cuvintele “cu reglementarile legislatiei comunitare si”;

la alineatul (3), dupa cuvintele: “legislatiei straine” se introduc cuvintele: “inclusiv comunitare”;

la alineatul (4), dupa cuvintul: “judiciara” se introduc cuvintele: “inclusiv a Curtii Europene de Justitie”. Concomitent, se mentioneaza obiectiile Directiei juridice referitoare la proiectul de Lege nr.1860 privind punctele 4, 5 si 6 ale articolului…, precum se prevede si inlocuirea cuvintului “corespondente” la punctele 7, 8 si 9 ale articolului 2. Nu se accepta de comisie.

Comisia a acceptat propunerea deputatului Anatolie Zagorodnii privind completarea proiectului de Lege nr.1860 dupa articolul 2 cu un articol nou cu urmatorul cuprins: “Guvernul, in termen de 3 luni, va elabora si aproba mecanismul de armonizare a legislatiei nationale cu legislatia comunitara.”

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea in lectura a doua a proiectului de lege unic, rezultat din comasarea proiectului de Lege nr.1860 si a proiectului de Lege nr.2031, tinind cont de deciziile comisiei nominalizate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea ca sa propun, pentru lectura a doua, sa completam proiectul cu cuvintele: “va intra in vigoare de la 1 septembrie 2006.” Dat fiind posibilitatea Guvernului pentru implementarea acestei legislatii, cu scopul ca cind Parlamentul o sa revina din vacanta de vara, in sesiunea de toamna deja, sa purcedem la examinare in noile conditii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Sidorov,

Opinia comisiei.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Proiectul de lege, la care domnul Stati a propus ca unul dintre autori, prevede articolul 3: “Prezenta legea intra in vigoare la 1 noiembrie 2006.” Daca autorul propune, eu cred ca comisia este de acord. Sint de acord ca stabilim o data noua pentru intrare in vigoare a legii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Una de procedura. Ne-am convins cu totii ca domnul Sidorov a vorbit intr-o frumoasa limba moldoveneasca si imi pare bine ca el cunoaste si cunosc si alti colegi dintre ai nostri, care vorbesc permanent. Si as vrea sa incerc, fara rautate, sa spun ca ar fi bine ca si acei colegi, unii dintre care sint chiar filologi de specialitate, sa invete doua cuvinte moldovenesti “limba moldoveneasca”.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Domnule Presedinte,

O replica. Un minut. Eu doresc ca noi sa nu facem politica cu problema limbii. Si ca o propunere pentru colegii nostri din opozitie: va rog, studiati-va experienta, studiati istoria tarilor europene. In primul rind, tarile multilingvistice, multinationale, cum este: Finlanda, Belgia, Elvetia.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi, de fapt, am convenit cu dumneavoastra, inca la finele dezbaterilor pentru subiectul precedent, ca am incheiat cu dezbaterile. Eu va rog foarte mult.

Lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa salut faptul ca colegul nostru Mihail Sidorov cunoaste limba romana foarte, ma bucur pentru acest lucru. I-as atrage atentia domnului Victor Stepaniuc ca Constitutia Republicii Moldova, prin articolul 13, spune: “Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, functionind pe baza grafiei latine.” Sintagma “limba moldoveneasca” este inscrisa pe documentele care vin de la Guvern este sintagma promovata inclusiv de Smirnov, de regimul separatist si de regimul sovietic in Republica Moldova pina la 1989, iar limba moldoveneasca, functionind pe baza grafiei latine, identitatea moldolingvistica moldo-romana este fixata in legislatia Republicii Moldova.

De aceea, stimate domnule Stepaniuc, nu cred ca exista in Europa vreo limba cu o denumire atit de lunga cum este fixat in Constitutia Republicii Moldova. De aceea, este foarte clar ca aceasta este limba romana si trebuie sa ne mindrim ca este limba romana.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Poate, totusi, continuam cu alte subiecte ale agendei sau raminem pe acesta?

Stimati colegi,

In aceste conditii, eu supun votului aprobarea in a doua lectura a proiectului nr.1860. Cine este pentru, rog sa voteze, evident tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi “pro”. Eu va rog foarte mult, daca aveti chef de discutii holul este liber. Permiteti-ne, va rog, sa lucram in continuare.

Va multumesc.

Domnule Susarenco,

Bufetul e deschis. Daca aveti chef de altceva, eu va rog, nimeni nu va tine in aceasta sala. (Rumoare in sala.) Eu rog putina liniste. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1860 este adoptat in lectura a doua. Ne-am calmat?

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1230 pentru modificarea Legii privind gradele de clasificare si gradele militare ale lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat amendamentele si propunerile expuse in avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice asupra proiectului de Lege nr.1230. In urma dezbaterilor, comisia a acceptat propunerea Comisiei pentru politica externa si integrare europeana ca functia procurorul municipiului Chisinau de la categoria functionarilor cu gradul de clasificare consilier juridic de rangul I sa fie transferata la categoria functiilor carora li se confera gradul de clasificare consilier juridic de stat de rangul III.

Propunerea Directiei juridice de a completa punctul 5 din proiectul de lege cu textul: “iar sintagma grade militare” se inlocuieste cu sintagma: “a gradelor militare”.

Propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante de ordin lingvistic si propunerea Directiei juridice ce tine de normele tehnicii legislative au fost luate in considerare.

Totodata, comisia mentioneaza propunerea Directiei juridice de a modifica articolul 16 din Legea cu privire la Procuratura ca nu poate fi acceptata, deoarece aceasta nu tine de obiectul implementarii prezentului proiect de lege.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.1230 pentru examinare si adoptare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru presedintele comisiei?

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am facut un amendament: de a scoate epoletii procurorilor. Ce s-a hotarit in cazul dat?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu deja am raportat, ceea ce-a fost luat in considerare am prezentat in acest raport, restul a fost respins.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, sa se supuna votului Parlamentului amendamentul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Insistati dumneavoastra?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sigur ca da, conform Regulamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, la ce se refera? Pentru stenograma. La care articol, domnule Turcan? Ca sa fim precisi in definitii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Spre regret, dumnealui n-a prezentat in scris, de aceea lasa sa formuleze inca o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Atunci, cred ca...

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aici trebuie de specificat, daca e vorba de uniforma e un lucru, daca e vorba de grade militare e altceva. Eu nu stiu ce ar in vedere domnul Susarenco. Dar uniforma se intareste prin hotariri de Guvern, de regula. Asa ca, daca e vorba de uniforma e alta intrebare, e alt subiect al discutiei noastre.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, conform stenogramei, domnul Susarenco chiar a propus un fel de mantie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aceasta propunere a fost stenografiata, ea este prezenta in documentele sedintei, la solicitarea autorului, in mod evident, supun votului. Cine este pentru aprobarea, sustinerea propunerii domnului deputat Gheorghe Susarenco la subiectul evocat de dumnealui? Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2, domnule Calmatui? Vad eu, dar confirmati-mi.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 –1.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Aceasta propunere nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata.

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1230, tinind cont de raportul prezentat al comisiei sesizate in fond. Cine-i pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1230 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Avem doua proiecte: nr.4130 si nr.4314. Sint subiecte conexe pe care motiv va propun o abordare putin deosebita, dar practicata anterior. Vom ruga raportorul de la Guvern sa prezinte ambele proiecte, apoi acelasi exercitiu: comisia ambele proiecte si le supunem votului in mod separat la sfirsitul dezbaterilor. Acceptati aceasta propunere?

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4130. Autor Guvernul.

Prezinta doamna Maria Borta presedinte a Casei Nationale de Asigurari Sociale. O sa rog sa prezentati si proiectul nr.4130, dupa runda de intrebari-raspunsuri, daca vor fi, si proiectul nr.4314. Deci, incepeti asa cum considerati logic ca trebuie sa incepeti, care din ele sa fie primul si care al doilea.

 

 

Doamna Maria Borta – presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra, o sa aduc la cunostinta informatia privind proiectul de lege inaintat. Deci, articolul 22 al Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004 nr.519 din 18 decembrie 2003 prevedea ca Parlamentul, la propunerea Guvernului, este in drept sa anuleze penalitatile pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat, calculate si neachitate, la situatia de 1 ianuarie 2003, contribuabililor care vireaza in termen si integral obligatiile curente la bugetul asigurarilor de stat, potrivit modalitatii stabilite de prezenta lege, si care sting datoriile istorice conform acordului incheiat cu Casa Nationala de Asigurari Sociale.

Contribuabilii care nu au datorii la plata salariilor si contributiilor de asigurari sociale beneficiaza de anularea penalitatilor, fara incheierea acordului de esalonare a datoriilor. In baza articolului nominalizat, a fost elaborat proiectul de Lege privind anularea penalitatilor la bugetul asigurarilor sociale de stat unor contribuabili, care nu au datorii la plata salariilor si contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, si aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1437 din
23 decembrie 2004, unde au fost inclusi 30 de contribuabili care au executat integral prevederile legii si care, din motivul ca a expirat anul bugetar nu a fost aprobat de catre Parlament.

Un alt proiect de Lege privind anularea penalitatilor a fost inaintat Guvernului la 28 decembrie 2004, ce continea un numar de 27 de contribuabili care au respectat integral prevederile articolului 22 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004 nr.519 din 18 decembrie 2003, dar, nefiind promovat din motivul ca a expirat anul bugetar, un numar de 17 contribuabili care au virat la bugetul asigurarilor sociale de stat 38 de milioane 661 mii de lei cu suma penalitatii pentru anulare 5 milioane 483 de mii de lei, care au executat prevederile articolului 22 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004 la situatia din 31 decembrie 2004, care, din motiv ca a expirat anul bugetar, nu a fost posibil de promovat in proiectul de lege.

Pornind de la problemele expuse, din nou a fost elaborat un proiect de Lege organica cu privire la aprobarea proiectului de Lege privind anularea penalitatilor pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, calculate si neachitate conform situatiei de la 1 ianuarie 2003 unor contribuabili, care nu au datorii la plata salariului si contributiilor asigurarilor sociale de stat, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1237 din 30 noiembrie 2005.

Se prevedea anularea penalitatilor la 74 contribuabili, numar ce este format din contribuabilii prevazuti in proiectele nominalizate, inclusiv si 30 de contribuabili conform Hotaririi de Guvern nr.1437 din 23 decembrie 2004, care au respectat integral prevederile Legii si au virat in bugetul asigurarilor sociale de stat 77 de milioane 645 mii de lei. Suma penalitatii propuse spre anulare constituie
19 milioane 876 mii de lei. Pe parcursul anului 2005, agentii economici nominalizati au achitat in termen si integral platile curente fata de bugetul asigurarilor sociale de stat in suma de 59 de milioane 261 mii de lei.

Intru redresarea situatiei social-economice a contributiilor, Casa Nationala de Asigurari Sociale solicita sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea proiectului de lege nominalizat.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra stiti ca aceste proiecte de legi au fost discutate in Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie de mai multe ori si majoritatea din noi se opunea acestor scutiri, dat fiind ca intelegem foarte bine importanta a ceea ce prezinta fondul social, pentru ca poate prea putini inteleg ca de la Fondul Social se platesc anume pensiile, alocatiile, indemnizatiile si acesti rau-platnici, sa
zicem, creeaza probleme. Dar dat fiind faptul ca a existat aceasta baza legala articolului 22, parca intelegem ca ar trebui sa facem aceste scutiri.

Pe de alta parte, am o intrebare. In informatia prezentata de dumnea-voastra ieri, in sedinta comisiei noastre, deja datoriile istorice la plata contributiilor constituie 535,7 milioane. Vreau foarte mult sa va intreb, cum vedeti dumneavoastra conlucrarea cu Guvernul, cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat in vederea ca aceasta datorie sa fie platita la timp in fondul social, pentru ca este simplu sa vorbim ca vrem pensii mari, alocatii, sustinere sociala, dar aceasta problema o creeaza acei, inca o data zic, rau-platnici la acest fond social.

Multumesc.

 

Doamna Maria Borta:

Multumesc pentru intrebare.

Deci, proiectul de lege inaintat prevede anularea penalitatilor, dar in intrebarea dumneavoastra se mentioneaza suma datoriilor. Este clar ca, in privinta acestor datorii, este necesara o conlucrare si a Guvernului cu Inspectoratul si poate ca este necesara si o duritate noua in legislatie pentru a acumula mai bine datoriile fata de fondul social, deoarece, intr-adevar, este foarte putin cunoscut ca din aceste contributii se platesc si pensiile, si indemnizatiile, si buletinele concediu medical, si multe compensatii nominative.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimata doamna,

Spuneti va rog frumos, au fost luate... in listele respective sint prezenti toti acei agenti economici care au indeplinit preconditiile legale sau s-a facut selectiv, la cerere, sau cum?

 

Doamna Maria Borta:

Toti agentii economici care au facut o cerere catre Casa Nationala de Asigurari Sociale in termenele respective si care au respectat integral legea sint inclusi in aceasta lista.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, eu am dat intrebarea si consider ca ar fi foarte logic ca Guvernul sa vina cu o propunere sa includa in lege o norma, care sa prevada expres ca in cazul in care sint respectate anumite conditii, aceste penalizari sa poata fi scutite, fiindca in caz contrar noi o sa ne dedam anual discutiilor pe fiecare agent in parte s.a.m.d.

Multumesc.

 

Doamna Maria Borta:

Acestea sint rezultatele executarii legilor anilor precedenti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Vasazica, o intrebare. Care este suma calculata a datoriilor, a penalitatilor in general la fondul social pentru neplati la timp?

 

Doamna Maria Borta:

A penalitatilor? Concretizati.

 

Domnul Ion Gutu:

Da, din toata suma. Si in continuare, care este, totusi, as spune, randamentul acestor calculari ale acestor penalitati? Care sint cheltuielile? Ca dumneavoastra in fiecare zi, in fiecare luna le calculati si care este procentul? Cine plateste, in general, penalitatile in tara aceasta? Aveti suma penalitatilor care este achitata de catre agentii economici?

 

Doamna Maria Borta:

Astazi nu va pot mentiona o suma concreta, deoarece aceste penalitati se calculeaza o data in trimestru, la prezentarea darii de seama de catre agentii economici.

 

Domnul Ion Gutu:

Dar dumneavoastra trebuie sa aveti contabilitatea aceasta in general. Care este suma datoriilor care se refera... calculata in rezultatul penalitatilor?

 

Doamna Maria Borta:

Este suma datoriilor istorice la 1 aprilie 2006 de 1 miliard si 199 milioane de lei.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu va rog sa-mi dati raspuns in scris la intrebarea mea.

 

Doamna Maria Borta:

Bine.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, sint niste societati pe actiuni si intreprinderi care lucreaza bine. De exemplu, “Franzeluta” are profit. Marfa este solicitata. Deci, eu inteleg ca trebuie sa ii ajutam pe toti. Dar cred ca trebuie sa avem in vedere, totusi, ca trebuie sa fie si o disciplina oarecare. Si cum poate sa fie disciplina daca, o intrebare pentru dumneavoastra, daca Procuratura Generala a Republicii Moldova incalca legislatia si noi tot trebuie sa iertam penalitatile – 37 de mii de lei, Procuratura Generala. Care sint problemele? Ce este agent economic? Nu primeste banii de la Ministerul Finantelor respectiv? N-are insemnatate.

 

Doamna Maria Borta:

Imi permiteti? Aceste penalitati sint calculate pina la 1999 si din 1999 pina in anul 2003, pina la 1 ianuarie 2003, cind nu se achitau la timp salariile si atunci au fost calculate aceste penalitati.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, eu pur si simplu, intr-adevar, ca trebuie sa ne gindim, sa schimbam totusi politica noastra fata de aceste penalitati. Sa ne gindim noi la chestiunea aceasta, fiindca nu este normal ca Procuratura Generala, atiti ani la rind are datorii, si nu plateste. Si, la urma urmei, sint niste chestiuni, care n-ar trebui sa fie la organele, care se finanteaza de la buget.

 

Doamna Maria Borta:

Aceasta nu este o datorie, dar este o penalitate si dumnealor au respectat legea in vigoare atunci.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, doamna Borta.

Rog comisia. La fel prezentati prima si a doua si.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Comisia, intr-adevar, a examinat de citeva ori aceste doua proiecte de lege. Tinind cont ca au acelasi subiect, listele agentilor economici au fost comasate in proiectul nr.4130. Si propunem ca sa fie adoptate ca proiectul nr.4130 sa fie considerat drept proiect de baza, iar nr.4314 sa fie comasat cu proiectul pe care il propun sa-l sustinem ca proiect de baza nr.4130.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si pentru lectura a doua avem unele obiectii de care vom tine cont de ele.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna presedinte.

Deci, supun votului proiectul de Lege nr.4130 pentru prima lectura si, totodata, sa fie luat de baza. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Supun votului proiectul de Lege nr.4314 ca alternativa a proiectului nr.4130. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Pentru prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3210 pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii. Prezinta Guvernul.

Domnul Golovin.

 

Domnul Boris Golovin – viceministru al sanatattii si protectiei sociale:

Mult stimata doamna Presedinte,

Mult stimati deputati,

Proiectul de lege prezentat prevede ca institutiile medico-sanitare private isi pot desfasura activitatea doar in incinta spatiilor ce le apartin cu drept de proprietate sau a spatiilor aflate in folosinta acestora in, afara institutiilor medico-sanitare publice.

In momentul de fata, suprafata totala a cladirilor institutiilor medico-sanitare publice date in locatiune este de circa 32 de mii 900 m2, inclusiv in cadrul institutiilor medico-sanitare publice municipale – 15 mii 300, in institutiile raionale – 10 mii 300 13, in institutiile republicane – 6 mii 780 m2. Din suprafata totala data in locatiune – 10 mii 79 m2, adica circa 32% sint utilizate de institutiile medico-sanitare private.

Totodata, plata pentru locatiune este respectiv de circa 1 milion 500 de mii de lei. Spatiile neutilizate ale institutiilor publice vor putea fi utilizate in alte scopuri decit cele medicale, astfel fiind create oportunitati pentru acumularea unor surse financiare din acordarea lor in locatiune.

Necesitatea aprobarii acestui proiect este de a evita aparitia conflictelor de interese. Pacientii sint indreptati de catre unii lucratori medicali pentru consultatii si tratament la institutia privata, creindu-se astfel o concurenta neloiala institutiilor publice.

Aprobarea acestui proiect are urmatoarele obiective: limitarea si prevenirea conflictelor de interese in cadrul institutiilor respective, prevenirea unei concurente neloiale prin stoparea fluxului dirijat de pacienti din cadrul institutiilor publice la cele private si invers. Excluderea utilizarii nelegitime a echipamentului medical si a bazei tehnico-materiale a institutiilor medico-sanitare publice, pastrarea integritatii colectivelor medicale ale institutiilor medico-sanitare publice.

Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale in limitele competentei sale a intreprins deja careva masuri pentru excluderea acestor fenomene, interzicind, prin ordinul sau, incheierea contractelor de locatiune a spatiilor pe care le gestioneaza, precum si prelungirea in acest sens a contractelor cu termen expirat.

Totodata, si Parlamentul Republicii Moldova, prin hotarirea nr.1395 din
17 octombrie 2002 a dispus excluderea unitatilor medico-sanitare private din incinta celor de stat. Acest act contine insa unele carente de ordin juridic, care reduc substantial din efectivul sau. Totodata, tinem sa mentionam ca, in virtutea principiului constitutional al neretroactivitatii legii, in caz de adoptare a acestui proiect de lege, contractele deja incheiate vor avea putere juridica pina la data expirarii lor, incetarea efectuindu-se, prin urmare, in conformitate cu legea si cu conditiile contractului, ceea ce nicidecum nu presupune ca acestea vor fi reziliate automat, chiar din ziua intrarii in vigoare a legii.

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii in ceea ce priveste interzicerea utilizarii de catre institutiile medico-sanitare private a spatiilor institutiilor medico-sanitare publice il consideram oportun pentru aprobare. Rugam sustinerea dumneavoastra si aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Domnule ministru,

Noi am discutat acest subiect la fel de mult, de mai multe ori in cadrul comisiei si ultima data discutiile noastre s-au incheiat cu rugamintea membrilor comisiei de a ne prezenta mai multe date si va rugam atunci sa faceti un control pentru a evita generalizarea lucrurilor. Imi dau bine seama ca exista o problema la acest subiect, ca exista probleme, ele trebuie rezolvate si trebuie sa gasim o solutie.

Dar am fost impotriva generalizarii lucrurilor, pentru ca vroiam foarte mult sa aflu care institutii private au incheiat contract de arenda cu incalcari, care institutii au fost, aceste contracte nu prevedeau contorizarea apei, serviciilor comunale, apei, gazului pentru ca aceste motive ni se mai aduceau in argumentele dumneavoastra si noi nu am primit aceste date. Si intrebarea mea: cum vedeti dumneavoastra o institutie medicala publica activind fara o farmacie? Cum vedeti rezolvarea acestor probleme? Noi am trecut prin etapa de inchidere a farmaciilor, cind pentru bolnavi se creeaza foarte, foarte multe probleme.

 

Domnul Boris Golovin:

Stimata doamna deputat,

Eu cred ca cu adoptarea acestui proiect de lege, o sa dispara si primul sir de intrebari, pe care dumneavoastra mi le-ati pus: privind contorizarea s.a.m.d. A doua intrebare pe care dumneavoastra opuneti, deci, conform programului unic, toti pacientii care se afla in spital, primesc tot necesarul de medicamente si ei nu au nevoie ca, aflindu-se in stationar, sa procure medicamente.

 

Doamna Valentina Golban:

Permiteti-mi sa nu fiu de acord.

 

Domnul Boris Golovin:

Care este necesitatea de a avea institutii farmaceutice private in cadrul institutiei medico-sanitare publice? Noi nu vedem necesitatea. Aceasta a fost cindva, cind partial plateau pacientii, atunci era nevoie de aceasta institutie, acum noi nu vedem necesitatea.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Eu as indrazni sa nu fiu de acord cu dumneavoastra, pentru ca ne dam foarte bine seama de posibilitatile in institutiile medicale publice, care este pachetul unic, prevederile tratamentului complex s.a.m.d. Si cred ca sinteti de acord ca nu excludem necesitatea situarii unei farmacii in institutia publica, pentru ca bolnavul are nevoie, chiar are si boli concomitente si are nevoie de mult mai mult decit ii indica in fisa de prescriere un medic.

Si nu mi-i clar ca ati spus, ca, o data cu inchiderea, ar disparea si acele probleme. Eu as vrea, totusi, ca ministerul sau o comisie speciala sa efectueze o evaluare, pentru ca acestia erau bani. Si vreau sa stiu cum se gestionau acesti bani. Pentru ca motivatia oricum era in argumente, ca se creeaza probleme, nu sint platite arendele, sint foarte minime aceste plati de arenda. Si eu cred ca, o data cu votarea sau nevotarea acestui proiect, problemele nu vor disparea.

 

Domnul Boris Golovin:

Cred ca noi va vom raspunde in scris la intrebarile pe care le aveti dumneavoastra. Dar poate, eu stiu, as fi vrut sa repet inca o data, ca sint niste intrebari ca: pastrarea integritatii colectivelor medicale, excluderea utilizarii nelegitime a echipamentului medical si a bazei tehnico-materiale. Si aceste probleme stau cu mult mai presus decit 1 milion de lei pe care toate institutiile medicale le acumuleaza in decurs de un an de zile.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Ultima intrebare. Imi dau seama inca o data, se va vota cum se va vota, pozitia mea este clara. Eu nu cred ca politica pe care... pentru ca a fost o baza legala in vederea deschiderii acestor institutii, s-au creat locuri de munca, s-au luat credite pentru aceste institutii, urmeaza sa fie intoarse, rambursate aceste credite, eu cred ca se va crea inca o problema foarte majora pe care Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale va trebui s-o rezolve.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, in continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb daca cumva ministerul dumneavoastra a efectuat o evaluare exacta a impactului pe care o sa-l aiba adoptarea unei asemenea legi in versiunea pe care dumneavoastra o propuneti.

Tinind cont de faptul ca in sfera ocrotirii sanatatii ne confruntam cu probleme grave, situatia pe alocuri este dezastruoasa si, excluzind aceste institutii medico-sanitare din incintele spatiilor pe care le ocupa acum, imobilelor pe care le ocupa, nu credeti dumneavoastra ca aceasta se va rasfringe negativ asupra serviciului pe care il presteaza medicii fata de populatia Republicii Moldova.

Nu se vor crea perturbari in activitatea ocrotirii sanatatii, fiindca stim foarte bine sint multe institutii care detin aparataj performant, presteaza servicii la nivel si, o data cu adoptarea acestei legi, ei vor fi lipsiti de dreptul de a-si continua activitatea si aceasta ar pute sa aiba efecte negative asupra populatiei Republicii Moldova, care are nevoie de asistenta medicala, de ocrotire a sanatatii.

 

Domnul Boris Golovin:

Stiti, noi consideram ca aceste spatii care o sa fie eliberate vor fi gestionate de agenti economici care presteaza servicii nu medicale, dar niste servicii auxiliare.

Astazi noi avem foarte multe institutii medicale care sint situate nu in cadrul institutiilor medico-sanitare publice, au deja cladiri, au deja edificii s.a.m.d. vasazica nu este o problema.

Eu vreau sa spun ca nu este un numar mare de institutii medicale care sint amplasate in institutiile medico-sanitare publice. Deci, procentul lor nu este atit de mare.

 

Domnul Ion Varta:

Vreau sa va mai intreb ceva. Ati incercat, pe cale amiabila, prin somatii, prin atentionari, prin avertismente, sa-i determinati sa-si onoreze acele obligatiuni pe care si le-au asumat atunci cind au inchiriat, au luat in arenda aceste spatii, pentru a diminua impactul negativ al unei asemenea decizii asupra sferei ocrotirii sanatatii.

 

Domnul Boris Golovin:

Da, au fost diferite incercari de conlucrare. Dar va spun, cauzele pe care le-am mentionat persistau in continuare si din cauza aceasta noi am fost nevoiti sa iesim cu aceasta initiativa.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule ministru,

Eu am la inceput o intrebare, mai apoi o sa va sustin prin faptul... Spuneti, acum, in institutiile medicale publice activeaza farmacii de stat? Si as vrea sa sti daca in timp de noapte pe teritoriul acestor institutii medicale functioneaza niste filiale tot de la stat, bugetare sau nu.

Aceea ce s-a vorbit inca in electoratul precedent, ca ar fi nevoie avind, luind in seama ca sint unele stari care necesita niste preparate speciale ca sa nu mearga pacientul in afara institutiei date, era atunci propunerea ca sa se deschida niste filiale de la acele farmacii bugetare. Sint asa sau nu s-a indeplinit punctul acesta?

 

Domnul Boris Golovin:

Mi-e greu sa raspund precis la aceasta intrebare. Studiem problema, Eva Mihailovna, si va dam informatia.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da. Bine. Eu va multumesc.

Si, totodata, avind in vedere ca totusi activez in medicina ca medic practic, as zice ca chiar atunci cind a fost adoptata Legea despre evaluare si acreditare, s-a luat in seama ca va functiona in Republica Moldova atit medicina de stat de la buget, acea privata si medicina de forma mixta.

Si atunci s-a vorbit despre evaluarea si acreditarea lor separata si, prin urmare, ca acele institutii private vor fi in afara institutiilor medicale publice nu numai prin faptul ca au un aparataj ceva mai sofisticat, dar prin faptul ca este imposibil ca intr-o institutie medicala privata, intr-o institutie medicala publica sa fie situata o institutie privata, prin faptul nu numai ca ea este dotata mai bine sau mai stiu eu ce, deoarece in institutia publica toti pacientii care se spitalizeaza trebuie sa beneficieze din partea statului de asemenea conditii care ar face reabilitarea lor adecvata.

Prin urmare, nu putem astazi sa vorbim ca intr-o institutie privata s-au creat conditii cu mult mai bune decit in cele publice, deoarece marea majoritate a interventiilor chirurgicale, eu vorbesc de aceea ce se face, este efectuata in institutiile medicale publice, unde activeaza Universitatea de Stat, unde activeaza profesionisti.

Prin urmare, propunerea noastra, a fractiunii si eu personal vreau sa va zic ca este necesar sa avem institutii private, dar ele trebuie sa fie in afara institutiilor publice sanitare si, prin urmare, sa desfasoare acea activitate care n-o poate efectua institutia medicala publica. Aceste institutii trebuie sa fie salutate, ajutate, dar in afara acestor institutii. Noi va sustinem in pozitia data.

Eu va multumesc.

Domnul Boris Golovin:

Eu vrea sa spun ca aceasta practica practic in lume nu este nicaieri, cind intr-o institutie sa fie doua genuri de activitate: si privata si publica – privata separata, publica separata. Si eu cred ca noi tot trebuie sa mergem pe aceasta cale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez urmatoarea intrebare. In raportul dumneavoastra ati spus ca prezenta institutiilor private in institutiile medicale publice influenteaza negativ asupra situatiei din colectivele respective.

Intrebarea mea este urmatoarea: in ce mod influenteaza ele negativ si va rog sa aduceti citeva exemple concrete.

 

Domnul Boris Golovin:

Noi nu degeaba am inclus acest punct. Intr-adevar, in cadrul institutiei medico-sanitare publice activeaza o institutie privata. Medicul care activeaza in institutia medico-sanitara publica activeaza si in institutia medico-sanitara privata.

In timpul serviciului de baza este invitat de catre patronul institutiei medico-sanitare private, el lasa serviciul de baza 20 – 30 de minute, o ora s.a.m.d. vasazica, in timpul acesta colegii trebuie sa indeplineasca obligatiunile de functie ale dumnealui sau ale dumneaei, asa scade calitatea serviciilor prestate pacientilor si acesta nu-i un singur caz, sint mai multe cazuri de felul acesta, intelegeti. De aceea, noi si am mers la acest pas.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu v-am rugat sa nominalizati citeva institutii concrete in care starea moral-psihologica in colectiv este nesatisfacatoare datorita celor relatate de dumneavoastra.

 

Domnul Boris Golovin:

In toate institutiile unde sint institutii medico-sanitare publice private.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu cunosc cit de cit situatia in municipiul Chisinau si, din cite stiu, nu cunosc asemenea colectiv. Daca dumneavoastra cunoasteti, ne spuneti, ca de raspunsul dumneavoastra depinde modul cum vom vota noi.

Daca aveti argumente – le prezentati, daca nu – inseamna ca ati operat cu lucruri care nu sint cunoscute.

 

 

Domnul Boris Golovin:

Domnule deputat,

Acest lucru este...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Intrebarea am adresat-o dumnealui. El e raportor.

 

Domnul Boris Golovin:

Acest lucru este publicat si in ziare, si nu intr-un singur ziar a fost publicat acest lucru. Eu stiu, si la televiziune, dar, practic, in toate institutiile medico-sanitare publice unde sint institutii private noi avem aceste conflicte, practic, in toate, nu-i nici una unde sa nu avem acest conflict.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Domnule ministru,

Regret faptul ca dumneavoastra n-ati raspuns concret la intrebare. Si pe viitor, va rog foarte frumos, daca nominalizati ca exista problema in institutiile medicale, trebuie sa aducem exemple.

Acum informatia va fi transmisa in institutiile medicale si in ce mod vor aprecia medicii declaratii de asemenea gen? Eu consider ca argumentele sint inoportune si propun respingerea proiectului dat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In cadrul examinarii modificarilor la comisie a fost prezentata o asemenea cifra ca in institutiile medico-sanitare publice nu sint utilizate incaperi cu suprafata de 177 mii de metri patrati. Dumneavoastra ati mentionat ca 38% din aceste incaperi sint utilizate pentru serviciile medicale.

 

Domnul Boris Golovin:

- 32.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Se creeaza impresia ca, prin excluderea institutiilor medico-sanitare private in afara spatiilor publice, se urmareste un alt scop, cel de a distruge sectorul privat in medicina.

Sau ne vom intoarce la situatia de degradare a institutiilor medico-sanitare de stat, deoarece este cunoscut faptul ca banii care se utilizeaza in urma darii in arenda sint utilizati de arendasi si destul de bine cunoastem care sint alocarile in sectorul medicinii in ultimii ani si cum este dinamica, mai bine zis alocarile sint din an in an tot mai mici si mai mici.

Eu am o intrebare de felul urmator la dumneavoastra: pina a prezenta legea data, s-a facut o evaluare a investitiilor efectuate de agentii economici care au luat in arenda, pe parcursul ultimilor ani, mai bine zis, s-a facut evaluarea de asa fel a spatiilor, a investitiilor efectuate de agentii economici care au acum contracte de arenda in institutiile medico-sanitare.

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, eu vreau sa va spun ca spatiile neutilizate in institutiile medico-sanitare publice astazi sint niste spatii auxiliare, care tot intra in acest numar de metri patrati. Dar spatiile ocupate de institutiile medico-sanitare publice sint niste spatii bune si, deci, dupa ce o sa fie reziliate contractele cu aceste institutii, aceste spatii se afla in incinta institutiilor, nu sint niste spatii auxiliare si ele o sa fie ocupate de alti agenti economici care nu presteaza servicii medicale.

Noi nu credem ca ele n-o sa fie ocupate, ele o sa fie, fiindca ele sint in cadrul incintei, sint niste localuri comode.

In continuare, in privinta alocarilor bugetare care din an in an se micsoreaza. Vasazica, eu nu sint de acord cu dumneavoastra. Daca in anul 2001 alocatiile pentru necesitatile medicale pe cap de locuitor au constituit 12 dolari, in anul 2005 aceasta cifra de acum s-a ridicat pina la 48 de dolari. Deci, eu nu sint de acord cu dumneavoastra. Statistica este aceasta.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si eu v-am intrebat in privinta evaluarii investitiilor efectuate de agentii economici in incaperile pe care ei acum le arendeaza, dumneavoastra ati efectuat o asemenea evaluare pentru a vedea care sint pierderile agentilor economici care astazi arendeaza spatii?

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, noi am primit interpelarea dumneavoastra, scrisoarea dumneavoastra si o sa va raspundem in termenele stabiliti pentru scrisoarea pe care dumneavoastra ne-ati adresat-o.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Era normal ca dumneavoastra sa prezentati astazi o informatie inainte de a lua decizia pe marginea unor atare modificari.

 

Domnul Boris Golovin:

Eu cred ca argumentele pe care le-am adus eu tot sint destul de convingatoare si se poate de luat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Eu cred ca este absolut clar ca argumentul principal acum adus de domnul ministru aici, la prezentarea legii este excluderea concurentei in medicina. De aceea, “Alianta «Moldova Noastra»” nu va sustine proiectul acesta de lege si il considera anticonstitutional.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu va multumesc.

Domnule Presedinte,

Nu, domnul Oleinic n-o sa-mi zica nimic, de aceea ca noi si in comisie am vorbit in privinta excluderii concurentei dintre un specialist si alt specialist.

Domnule Oleinic,

Imi pare rau, de aceea ca dumneavoastra stiti specialisti in medicina foarte bine si cred ca atunci cind ati spun nu v-ati gindit chiar bine in directia data. Dar eu cred, domnule ministru, sa va zic o intrebare, probabil, de ce au aparut aceste intrebari. Prin faptul ca iarasi n-ati luat o decizie sau nu ati tinut cont de o rugaminte a institutiilor medico-sanitare prin aceea ca acele institutii, acele cladiri sau acele incaperi auxiliare, revenea ca ce sa facem intr-insele si a fost o scrisoare sa facem camere de joc pentru copii, pentru reabilitarea copiilor dupa interventii chirurgicale, o cantina si un sediu pentru asistentele medicale si toate celelalte. Aceasta a fost o dorinta a noastra si cred ca si aceasta, probabil.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, aceste incaperi vor fi folosite si in acest scop.

 

Doamna Eva Gudumac:

In aceasta directie se lucreaza. Acum eu as vrea sa zic urmatoarele, dar nu in sens ca m-am ofensat ca medic, nu. Noi sintem pentru dezvoltarea medicinii private, acei care lucram in medicina de stat, dar aceasta medicina privata trebuie sa fie separata din aceste cladiri, ca n-o sa se duca un privat sa lucrez in subsolul cladirii de chirurgie de care dispunem astazi, unde e asa cum este, nu se duce acolo, acela este teritoriul liber.

Domnul Oleinic vine sa-mi spuna ceva. Si, in situatia data, vreau sa va zic urmatoarele. Daca vorbim de cele private, noi, de la bun inceput, stim si consideram ca este necesara o alternativa in medicina. Fara doar si poate, colegii nostri ii stimam, ii iubim, dar hai sa ne uitam la urmatorul lucru: trebuie sa fie si o deviere a acelui buget.

Gravidele, inclusiv 9 luni de zile se afla si sint ajutate din bugetul de stat. Prin urmare, atit toate investigatiile genetice, de tot tipul, care costa foarte scump, cit si nasterea, sint sub egida statului. Prin urmare, 9 luni de zile se afla sub egida statului, dar se duce si naste in sectia privata unde plateste suma cuvenita. Adica, in perioada data n-a evaluat-o medicul privat, aici este nevoie de a face o evaluare adecvata.

Acum, va rog mult, nu-mi spuneti ca copilul... acum daca se naste un copil, eu va rog foarte mult, de aceea ca eu va stimez foarte multe pe toti, specialisti de toate rangurile, nici o data nu v-am... dar hai sa-i ascultam si pe acei care lucreaza in medicina de zi de zi. Daca s-a nascut un copil cu o malformatie, cu anomalie, s-a platit pentru nastere acolo, dar operatia o facem noi, pe contul statului, deoarece acolo nu este specialistul in materie, iar o luam pe contul nostru.

Prin urmare, noi nu sintem, inca o data va zic, impotriva medicinii private. Ea trebuie sa existe in spatii separate, sa aiba niste contributii, functii speciale. Hai sa-i dam transplantul de organe, care este foarte costisitor, si ei sint in stare ca sa faca aceasta. De ce sa nu dam transplantul de ficat, transplantul de rinichi, ca avem numai 13 transplanturi, caci nu ne ajung bani, sa nu dam transplantul de pulmon sau altceva. Hai sa facem asa, sa ne gindim si in directia data. Sa nu dam tuturor herniile si apendicitele.

De aceea, eu va rog foarte mult sa intelegeti o data medicina si sa nu vorbiti impotriva medicinii, deoarece toti cind ne este rau sintem alaturi noi, medicii.

De aceea, va rugam foarte mult sa ne stimati si ajutati-ne ca sa facem putina regula in medicina si anume in toate aceste domenii, deoarece un agent economic care activeaza pe teritoriul unei sectii private el totdeauna... noi conlucram impreuna, avem asa-zisul Juramint Hipocrat, ne ajutam unul pe altul. Noi nu ne certam intre noi, se cearta banul.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule ministru,

Intr-adevar, acest proiect de lege este destul de controversat, dintr-o parte lipsa sau existenta acestor spatii libere, mai mult decit atit, in unele raioane din Republica Moldova avem cladiri intregi care nu sint astazi utilizate.

Totodata, existenta problemelor pe care le mentioneaza astazi colegii in sistemul de sanatate, eu sint sigura ca, la existenta unu manager bun intr-o institutie publica, pot fi excluse si sa nu se intimple ceea ce astazi ne staruim sa spunem se intimpla, transfer de pacienti, utilizari de spatii neevidentiate si multe alte lucruri.

Pe mine ma deranjeaza si vreau sa va dau urmatoarea intrebare: care va fi politica Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale pentru existenta sau activitatea acelor 300 de farmacii satesti care, pe vremuri, au fost construite conform programului Testemitanu, in complex cu ambulatorii in localitatile satesti.

Ce le vom propune noi in loc, cind statul, in 1994, prin lege, le-a privatizat, spunind ca este necesitatea de privatizare a acestui sistem de prestare a serviciilor farmaceutice. Astazi, prin acest proiect de lege, nu avem nici o garantie ca aceste farmacii vor exista si vor fi in baza legii. Le vom exclude si vom deschide acele farmacii extrabugetare care astazi ne mindrim ca avem 896 deschise, care nu sint licentiate, nu au aparat de casa, nu au specialisti, nu respecta nici minimul de servicii care trebuie, iata anume la acest capitol as vrea sa-mi spuneti, care va fi politica dumneavoastra?

 

Domnul Boris Golovin:

Doamna deputat,

Eu nu inteleg intrebarea.

Daca institutia este privatizata, in ce consta problema? Daca este privatizat de acum acest spatiu, in ce consta problema?

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Au fost privatizate fondurile fixe fara cladiri.

 

Domnul Boris Golovin:

Cum fixe fara cladiri? Nu poate sa fie asa.

 

Doamna Valentina Buliga:

Asa a fost atunci. Avem asa cazuri. Cred ca ministrul... cred ca ar fi de dorit de examinat aceasta problema si sa tinem cont de aceasta situatie.

 

Domnul Boris Golovin:

Bine. Da, vom examina aceasta problema. Bine, doamna presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu nici de cum nu vreau sa-i intorc ceva o replica doamnei academician, din stima mare pe care o am fata de dumneaei. Dar totusi aceea ce se intimpla astazi si modificarea propusa de minister, acesta este un rezultat al proastei gestionari din partea conducerii intreprinderilor medico-sanitare si a ministerului. Fiindca, astazi, toate argumentele care s-au adus la cunostinta aici si de ministrul, si de unii colegi, plata pentru arenda care este mica, folosirea energiei, folosirea apei toate acestea sint rezultatul gestionarii proaste din partea administratiei structurilor concrete.

De aceea, astazi, Parlamentul isi asuma iarasi niste obligatiuni care, pina la urma, acopera rezultatul activitatii lor.

Stimati colegi,

De aceea, noi consideram ca trebuie de facut o analiza foarte serioasa pentru fiecare intreprindere in parte, pentru fiecare caz in parte.

Dar nu cu situatia de la “Extramed” si de la “Calmo”, sa punem punct pe toata concurenta loiala, fiindca este absolut loiala. Medicina privata astazi, in sistemul medico-sanitar, este absolut legala si rezultatul activitatii medicinii private este absolut evident. Noi, toti acei care sinteti astazi in Parlament mai degraba mergeti la un stomatolog privat, decit mergeti la un stomatolog de stat. Asa ca noi nu trebuie sa inchidem noua noi ochii, uitindu-ne, acoperind problemele pe care le are ministerul.

Si proasta gestionare a structurii de stat a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale nu trebuie sa fie acoperita cu deciziile luate de noi. De aceea, Fractiunea “Alianta “Moldova Noastra” nu va sustine proiectul acesta al legii si noi consideram ca el trebuie sa fie respins.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Eu am sa vorbesc foarte succint. In urma discutiilor, este foarte evident ca abordarea este prea simplista pentru a solutiona problema, care, de altfel, din punctul nostru de vedere, este destul de complexa. Si eu consider ca era foarte util ca, inainte de a veni cu acest proiect de lege, in sustinerea colegului Oleinic, urma sa fie o analiza foarte complexa. Si din motiv, nefiind mare specialist sau nefiind specialist in general in domeniul dat, cunoastem foarte bine ca principiile sau forma de asistenta medicala, care a existat si sub aceasta forma, s-au construit edificiile respective, este schimbata cardinal.

Deci, noi, la ora actuala, avem, intr-adevar, unitati care erau destinate pentru ocrotirea sanatatii cu multe blocuri, cladiri s.a.m.d., care sint utilizate unul sau doua, restul sint neutilizate. Si atunci, prin norma impusa in forma respectiva, noi, in general, lipsim de posibilitatea ca sa utilizam aceste spatii in domeniul dat. Iar dumneavoastra, invocind ideea ca aceste edificii vor fi utilizate in alte domenii, pare destul de straniu. Ce facem cluburi de noapte in edificiile respective? Prestarii servicii sau ce?

Domnule Presedinte,

Eu consider ca ar fi o idee foarte buna ca sa avem un vot constient. Noi, in fond, ideea pe care o urmaresc autorii ne-o asumam. Deci, exista o problema. Dar totusi ca votul sa fie constient, poate noi mai facem o pauza si facem o analiza mai complexa. Si ca sa votam constient si sa ne asumam responsabilitatea respectiva. Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Va rog frumos, sintem in proces de discutie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In general, replicile... eu o stimez foarte mult pe doamna Gudumac, dar noi sintem specialisti intr-un domeniu. Noi sintem deputati in general si ar trebui sa ne descurcam cit de cit in toate domeniile, daca venim cu parerea in alt domeniu decit in cel preferat, eu cred ca este un lucru bun. Si am fost cu doamna Gudumac acum o luna la Tallin pe banii Parlamentului Republicii Moldova si tinuti acolo pe banii Parlamentului Estoniei. Si foarte bine ni s-a explicat ca exista medicina privata, inclusiv si nasteri private. Adica cetateanul sa mearga acolo unde doreste el. Si noi cind mergem peste hotare, ar trebui sa nu mergem ca in turism, dar sa mai invatam de acolo cite ceva. Aceasta am vrut sa spun.

Domnule Presedinte,

As vrea sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsit. As vrea sa va fac replica vizavi de bufet. Si va rog sa ramineti in sala, fiindca aveti naravul sa plecati de la Ora Guvernului si de la declaratii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

Da, eu va astept acolo la bufet, si tot nu veniti.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu va rog. Nu, eu pe domnul Susarenco il stimez foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cer scuze.

 

Doamna Eva Gudumac:

Dar in institutiile medicale?

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna colega,

Eu cer scuze. Eu as ruga foarte mult cu “ai” si cu alte chestii in aceasta sala sa nu operam, fiindca pretindem la un nivel... Si aceste fraze la fel. Ne-am inteles.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu va multumesc.

Eu il stimez mult pe domnul Susarenco, dar, spre regret, in institutiile medicale din Estonia am fost eu personal. Asa? Medicina privata este in afara teritoriului institutiei de stat. Am luat cunostinta foarte bine de toata aceasta situatie. Si imi dau bine seama ca am foarte mare raspundere in fata colectivului care este in sala. Si astazi eu, intr-adevar, vorbesc ca deputat.

Dar asa a fost situatia ca sint medic ca specialist. Ce pot face? Nu ma pot schimba. Aceasta este situatia. Dar eu va rog foarte mult... ca am si fost pe banii Parlamentului, corect... Am fost pentru prima data pe banii Parlamentului, vreau sa va zic. Dar am intrat in esenta. Am vrut sa vad ce se face in afara. Care sint partile pozitive si negative ale legislatiei noastre. Aceea ce urmam sa corectam.

Eu va multumesc.

Domnule Susarenco,

Eu continuu sa va stimez.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Se creeaza impresia ca, prin maniera pe care dumneavoastra insistati sa ne-o impuneti, votind aceasta lege, intr-un fel recunoasteti neputinta in gestionarea acestui domeniu atit de important pentru societatea noastra, care se afla in subordinea ministerului pe care il reprezentati, fiindca dumneavoastra pledati pentru solutionarea acestei probleme extrem de delicate intr-o maniera a unui atac cavaleresc. Dupa parerea mea, consecintele vor fi dezastruoase nu numai pentru acei care presteaza servicii in acest domeniu, in domeniul medico-sanitar, sectorul privat, dar si pentru acei care profita de aceste servicii. Si, pina la urma,
intr-adevar, incercati sa va debarasati de niste concurenti incomozi care determina si institutiile statului in acest domeniu sa faca fata solicitarilor din partea beneficiarilor. Aceasta este pina la urma.

 

Domnul Boris Golovin:

Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra.

 

Domnul Ion Varta:

Exista tari, inclusiv Grecia, unde, in cadrul aceleiasi institutii de stat, medicale de stat isi desfasoara activitatile si institutiile medico-sanitar cu caracter privat. Deci, nu este o inovatie tipic moldoveneasca. Atare lucruri se mai intimpla si in alte tari. Prin urmare, nu este argumentul forte cu care ne incercati dumneavoastra sa ne convingeti. Este unul plauzibil.

Trebuie sa actionam cu maxima precautie, fiindca este un domeniu extrem de sensibil, lumea isi va manifesta nemultumirea in urma faptului ca ii lipsiti de dreptul de a avea o sansa in plus, pentru a alege o deservire medicala de calitate. Aceasta se va intimpla pina la urma. Fiindca exista aceasta competitie normala, fireasca si pe ea trebuie sa o pastram, dar nu sa venim si sa decidem asa, intr-un mod absolut revolutionar.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Intr-adevar, este o problema care ne deranjeaza pe fiecare din noi, fiindca aceasta este situatia, fiecare din noi, din pacate, vrea nu vrea, si membrii familiilor, deseori apelam la institutiile medicale. Si noi astazi nu putem constata ca in Republica Moldova sint niste servicii medicale de performanta. Din pacate, ii mult de dorit, din pacate, la toate nivelele, incepind si de la acei privati si de la acei de stat, ca dorim foarte mult ca nivelul sa fie ridicat.

Avind in vedere ca medicina, ca si orice alta afacere este un bussines, unde sint, cum a zis si doamna academician, la mijloc bani. Noi astazi nu putem spune ca este o chestie supraincarcata de servicii. Avem prea multe oferte s.a.m.d. si noi protejam intr-un fel sau nu statul, prin acordarea unor facilitati pentru dezvoltarea intreprinderilor medicale de stat. Nu-i mai bine atunci cind serviciile date sint insuficiente, sa dam posibilitate ca piata sa reglementeze singura, sa spunem asa, normele date, daca noi tindem la o economie de piata pina la urma.

Domnule ministru,

Nu-i mai bine atunci, de elaborat niste reguli mai clare si mai, cum se spune, niste norme mai stricte de a da in chirie spatiile date, in niste conditii foarte clare, avantajoase pentru intreprinderea medico-sanitara, ca noi sa le oferim posibilitatea de a face o concurenta normala, benefica pentru ca intreaga societate numai sa cistige de pe urma la aceasta.

 

Domnul Boris Golovin:

Vreau sa va spun ca Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale lucreaza intens asupra acestei probleme. Se elaboreaza un proiect de Lege despre medicina privata, unde or sa fie propuse aceste momente, dar noi consideram ca medicina privata trebuie sa activeze in afara institutiei medico-sanitare publice.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, va multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Am descoperit la fata locului, intr-o serie de localitati, ca exista cladiri ale fostelor spitale, de care ministerul dumneavoastra s-a debarasat, le-a transmis la balanta autoritatilor publice locale. Spitalele, practic, au fost desfiintate si a ramas acolo utilaj medical, paturi, fel de fel de dotari de care s-au folosit alta data. Aceste cladiri sint, pur si simplu, parasite, au cite un sef de spital care isi incaseaza salariul cu chiu cu vai. Si ele nu functioneaza.

E clar ca asistam la degradarea sistemului medico-sanitar de stat intr-o multime de localitati. Acolo la baza, unde asistenta medicala trebuie sa fie acordata la timp si calitativ. Ceea ce propuneti dumneavoastra este o solutie transanta si categorica, radicala. Nu credeti dumneavoastra ca ministerul, tocmai tinind cont de situatia acestor zeci, poate sint peste o suta de spitale din localitatile satesti, care au fost inchise de dumneavoastra sau cu acordul dumneavoastra si la propunerea si la insistenta ministerului, sa abordati nuantat lucrurile. Si tocmai la acest nivel sa admitem functionarea institutiilor private in aceste spatii care degradeaza, sint dezafectate.

De aceea, intrebarea mea este, daca nu credeti ca trebuie sa nu ne grabim cu o solutie transanta si sa adoptam o pozitie nuantata, care tine cont de realitatea vie din teren si de interesele de sanatate ale cetatenilor nostri, care sint indreptatiri prin Constitutie la protejarea sanatatii lor.

Si pe de alta parte vreau sa va intreb daca ati luat in calcul faptul ca in multe institutii medico-sanitare din Republica Moldova activeaza institutii cu caracter similar, care sint private, cel putin neguvernamental, ale cultelor religioase si care nu vind, dar distribuie medicamente gratuit, facind concurenta farmaciilor de stat din aceste spitale.

Nu credeti dumneavoastra ca neglijind misiunea, de exemplu, “Caritas” a Bisericii Romano-Catolice sau “Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei care sint prezente in foarte multe institutii medico-sanitare si va fac concurenta distribuind gratuit medicamente si nepretinzind salarii de la ministerul dumneavoastra, ii neglijati si-i eliminati, ii scoateti brutal si nemeritat din acest domeniu.

Multumesc.

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, daca imi permiteti, sa incep raspunsul de la ultima intrebare. Vreau sa spun ca, intr-adevar, este o tragedie cind diferite organisme neguvernamentale umbla prin sate, nefiind medici, nefiind farmacisti si repartizeaza din punga medicamente si intreaba ce te doare? Capul? N-ati pentru cap. Ce te doare, burta? N-ati. Eu stiu despre ce vorbesc. Asa este situatia. Si aceasta este, stiti, un moment foarte urit. Trateaza conform numai plingerilor pe care le au pacientii si trateaza nu medici, nu medicii repartizeaza aceste ajutoare, dar le repartizeaza, deci, persoane care nu au nici o atributie, nefacind examinari acestor pacienti s.a.m.d.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Este un fals, este o dezinformare si o provocare.

 

Domnul Boris Golovin:

Nu-i drept. Eu raspund pentru cuvintele mele. Deci, pina in anul 1992, in Republica Moldova, deci, a fost sistemul de medicina, sistemul Simasco. Deci, a fost un sistem destul de bine chibzuit si atunci, in aceasta perioada, alocarile pentru o persoana erau de 300 de dolari. Si vreau sa spun ca atunci era posibil de sustinut si de intretinut aceste spitale, care erau in fiecare sat, spitale de circumscriptie.

Cind noi am trecut la reforma sistemului sanatatii, eu v-am spus, in anul 2001 noi am avut 12 dolari la o persoana. Cum putem noi sa intretinem toate aceste institutii? Deci, asa a fost creata situatia si, pornind de la aceasta situatie, s-a luat hotarirea de a inchide o parte din spitale, vasazica, unde nu este utilaj s.a.m.d. Deci, aceasta a fost situatia. Astazi nu este nevoie de ale redeschide aceste institutii medicale. Noi invers lucram asupra dotarii institutiilor medico-sanitare raionale, republicane s.a.m.d., vasazica, unde se poate de prestat aceste servicii la un nivel calitativ destul de inalt.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, o intrebare?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, este vorba de o precizare. As vrea sa dezmint afirmatiile domnului viceministru, pentru ca sint insultatoare la adresa acelor care acorda o asistenta valoroasa si sprijina politica Guvernului in domeniul sanatatii. Am spus ca cultele religioase, legal inregistrate, dispun de centre de sanatate, de medici calificati.

Domnul Boris Golovin:

Aici eu sint de acord cu dumneavoastra, da.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

De licente in domeniu.

Domnule ministru,

Nu merg prin sate cum spuneti dumneavoastra. Va rog sa exemplificati, pentru ca aduceti o ofensa grava unor categorii largi de populatie, acei care, dimpotriva, motivati religios, sint in subsidiaritate sint de folos statului si societatii. Nu se poate sa va permiteti de la tribuna centrala a Parlamentului asemenea afirmatii, pentru ca riscati sa dezlantuiti o serie de critici intemeiate la adresa politicii dumneavoastra nu intotdeauna adecvate in domeniu.

Acesti oameni au o contributie valoroasa si ea trebuie pretuita. N-am auzit nici un cuvint de lauda la adresa lor. Tocmai ei vor fi loviti, daca va fi promovat acest proiect de lege, in formula pe care o propuneti dumneavoastra. De aceea v-am indemnat la o abordare nuantata. Va obliga si legea, si bunul simt, si logica situatiei. In situatia in care domeniul este subfinantat, trebuie sa fim atenti la orice nuanta. Sa admitem subsidiaritatea, sigur cu control, cu licentiere, cu asigurarea calitatii asistentei medicale in domeniu, dar cu costuri mai mici si cu cuprinderea unei zone cit mai largi in societate. Aceasta dumneavoastra nu vreti sa faceti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu vrea sa va atrag atentia ca acest proiect a venit de la Guvern inca in anul 2004, in toamna anului 2004. In jurul acestui proiect au avut loc foarte multe discutii si in cadrul ministerului, si in cadrul Guvernului, si in cadrul comisiilor parlamentare, si deci in rindul unor deputati. Sint interese foarte mari aici. Interesele sint foarte mari, deoarece, in cele din urma, noi toti vrem ca situatia in ocrotirea sanatatii sa fie mai buna, dar nu vedem niste lucruri evidente, pe care le-au vazut organizatiile internationale.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a atras atentia Republicii Moldova asupra acestei probleme, ca, in aceeasi institutie de stat, unde trebuie sa lucreze colectivul respectiv, unde trebuie sa fie ordine, unde trebuie sa fie disciplina, unde trebuie sa fie un program, in aceeasi institutie activeaza o institutie privata. Si se dovedeste ca o buna parte a colectivului, care lucreaza in institutia de stat, lucreaza paralel si institutia privata in aceleasi ore de program.

Problema a doua, problema farmaciilor. Dumneavoastra intrati in orice policlinica sateasca si o sa va convingeti ca, de obicei, farmacia tine concret de conducere sau de personalul acestei policlinici. Noi taman ca trebuie sa vorbim de concurenta loiala, in sensul ca trebuie sa fie si farmaciile de stat, sa functioneze organizat. In cazul de fata ele nu functioneaza organizat.

Mai mult decit atit, nu trebuie sa invinuim medicii si ar fi un pacat daca de la acest microfon as spune, dar atunci cind i se indica concret: duceti-va dumneavoastra si cumparati medicamente de la farmacia care sta in coastele, in aceeasi cladire, este o farsa. Atunci noi care ordine vrem sa facem? Va indemn sa facem ordine. Eu cred ca acest proiect trebuie votat in prima lectura.

Daca trebuie de concretizat ceva pentru lectura a doua, va indemn s-o facem. Fiindca trebuie sa fim de acord cu unele argumente aduse, cum ca in unele locuri in republica sint si o parte din cladiri care nu sint folosite rational sau indeobste nu sint folosite. Adica, ele acum sint pustii. Dar aceasta este absolut alta problema.

Este caz absolut flagrant cind noi am adoptat impreuna cu dumneavoastra, in 2003, o Hotarire a Parlamentului si am spus ca toate institutiile private trebuie scoase in afara, ca sa fie ordine acolo. Si, totodata, legislatia, insasi legea spune contrarul. Sint cazuri de judecata, se judeca pacientii, au cistigat judecata si nu pot, pina la urma, sa execute aceasta hotarire judecatoreasca din cauza ca hotarirea Parlamentului si insasi legea vin in contradictie.

In cazul de fata, vreau sa va spun ca, totodata, o si aduce in concordanta hotarirea de la 2003-2004 cu acest proiect de lege. Va indemn sa votam in prima lectura si terminam discutiile, fiindca ele sint foarte evidente. In cazul de fata nu se face in dauna sectorului privat, pur si simplu, se reglementeaza ca el sa functioneze, evident, si in conformitate cu legea si cu rigorile care sint.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a continua, am o intrebare pentru colegii care sint la microfoane. Ceea ce-a mentionat domnul Stepaniuc, eu cred ca este o idee foarte rationala sa mergem in prima lectura cu acest proiect de lege, iar pentru a doua lectura sa se gaseasca toate nuantele si toate elementele precise in acest context. De ce am intrebat? Asa o abordare necesita sau insistati in continuare la interventia la microfon? Da sau nu? Da. Bine.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

As vrea sa continuu gindurile expuse de colegii nostri, dar si sa ma pronunt asupra unui moment. Pentru ca totdeauna colegii incearca sa dea apreciere celor ce spun deputatii si nu consider ca este corect sa apreciem ceea ce vorbesc colegii, ci sa ne expunem, pur si simplu, punctul de vedere si sa nu vedem cine vorbeste mai superficial si cine mai de fond.

As spune urmatoarele. Noi, pina acum, am abordat problema prin prisma mai mult a medicilor si a serviciilor calitative in aceste institutii medico-sanitare publice, dar nicidecum n-a vazut si al doilea moment – momentul pacientului, atunci cind pe acelasi spatiu, in cadrul institutiei medico-sanitare publice avem activitatea institutiei medico-sanitare publice si a celei private si pacientii care vin intr-un spital public si necesita serviciile respective si vad alaturi absolut altfel de serviciu, alt tratament si alta calitate din punctul de vedere a paturilor, a unor conditii deosebite in comparatie cu ceea ce putem noi astazi pune la dispozitia pacientului... este in acelasi spatiu.

Al doilea moment. Este o discriminare, consider eu, din start, a pacientului care vine in aceasta institutie si vede diferite standarde, sa zicem asa.

Al treilea moment. Sintem absolut pentru aceasta medicina privata si pentru calitate in medicina, si pentru existenta ei, dar in afara spatiului institutiei medico-sanitare publice. Ea are dreptul la activitate, la viata, la concurenta loiala, dar in afara acestor institutii medico-sanitare publice finantate de stat alaturi ca alternativa.

Si urmatorul moment. Este vadit si incontestabil ceea ce s-a spus anterior, ca statul, intr-adevar, a majorat substantial alocarile in domeniul medicinii, dar nu este indestul si aceste calitati, si aceste necesitati sint in crestere si noi totdeauna din ceea ce putem, din posibilitatile noastre vom aloca in continuare acestui segment investitiile, alocatiile necesare, alocatiile financiare.

Eu va multumesc si consider ca este necesar sa sustinem acest proiect de lege si sa vedem si acele interese meschine care sint puse la baza infiintarii anumitelor institutii private pe teritoriul institutiilor publice.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Eu cred ca noi, in general, trebuie sa ne gindim la conceptul prestarii de servicii medico-sanitare in Republica Moldova. Fiindca n-ar trebui sa ne promovam noi in continuare in niste standarde joase de calitate, pe care noi astazi le putem asigura, in loc sa cream conditii ca sa dezvoltam niste servicii competitive.

N-ar fi mai bine, de pilda, ca in mai multe tari, am fost cu doamna Gudumac impreuna in SUA si acolo este foarte clar, cladirea spitalului, echipamentul in acest spital este al institutiei publice si medicul licentiat arendeaza aceste cladiri si acest echipament si presteaza servicii, si incaseaza bani de la companiile de asigurare in medicina.

Si atunci este clar ca noi dezvoltam o medicina competitiva cu medici calificati si cu servicii calitative pentru acei care doresc aceste servicii sau necesita aceste servicii. Dar acum noi il impunem pe cetatean sa mearga la institutie, fiindca acolo se finanteaza, dar dincolo nu se finanteaza si el nu poate alege. N-ar fi mai bine sa mergem pe alta cale decit sa excludem institutiile private din incinta institutiilor publice? Sa schimbam conceptul prestarii serviciilor.

 

Domnul Boris Golovin:

Aceasta este alta modalitatea. Vasazica, institutia privata si propunerea pe care o inaintati dumneavoastra de a arenda spatiul in institutia publica, unde dumnealui lucreaza pina la ora 15.00, dar dupa ora 15.00 sa arendeze acest spatiu, acestea sint lucruri diferite. Noi vorbim despre excluderea institutiilor medico-sanitare private din cadrul institutiilor medico-sanitare publice. Dar aceasta este alta forma de conlucrare cu medicii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Eu n-am propus ca el sa lucreze pina la ora 15.00 in institutia publica si dupa 15.00 sa arendeze. Eu am vorbit despre aceea ca institutia medicala este o unitate de business, adica este cladirea, este utilajul, echipamentul, aceasta apartine, eu stiu, municipiului sau statului s.a.m.d., medicul este privat si el, fiind licentiat in aceasta institutie, are dreptul sa arendeze cladirea, sa arendeze echipamentul si sa acorde servicii. Si atunci noi dezvoltam competitia pentru un medic calificat. Dar nu acum noi dam in spitalul raional, pur si simplu, banii, fiindca ele este si trebuie sa existe. Sint medici de familie si ei trebuie sa trimita acesti pacienti la spitalul, intii, raional si pe urma ii trimite mai departe, atunci cind pacientul moare.

Eu va spun un caz din Balti. A stat o pacienta 3 saptamini cu intestinul perforat si n-a fost trimisa in Chisinau, fiindca spitalul trebuia sa-si iee banii de la Casa de Asigurari Medicale si aici, in Chisinau, au scos-o din gura mortii la Spitalul municipal nr.1. Iata ce se intimpla acum la noi in sistemul nostru de medicina.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca sint clare si sint conturate de acum doua pareri asupra acestui proiect de lege. O parere care apara interesele acestor institutii publice. Noi consideram ca ale statului, ale pacientului si ale unor medici, fiindca eu dispun de informatii ca un sir de medici-sefi chiar raionali au in incinta spitalului raional aceste farmacii proprii. Si s-a spus, de acum, care e metoda, da indicatii medicilor sa scrie anume din acele farmacii medicamente si mai scumpe si, poate, de calitate mai joasa.

A doua intrebare tine de faptul ca, parerea mea, sint si interese in aceasta discutie si in interesul unor deputati, care, numaidecit, vor sa apere aceasta idee, care, spre regret, este facut in stil moldovenesc, cum se face la noi. Fiindca aceasta medicina privata este, exista si trebuie sa existe si noi o sustinem, dar ea nu trebuie sa fie facuta din contul bugetului si din contul pacientilor. Se ajung pina la lucruri stranii, in genere, ca se impart pacientii.

Se duce o femeie gravida cu niste probleme mai serioase si n-o primeste la acea privata, i se spune: ridica-te cu un etaj mai sus la proprietatea publica. Iata aceste probleme noi vrem sa le excludem.

Domnule Presedinte,

In legatura cu aceasta, eu cred ca sint clare de acum pozitiile noastre. Trebuie sa votam acest proiect de lege, care o sa-l sustina – bine, care nu – sint problemele lor.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina liniste. Acei care ii vad la microfon, cu exceptia unuia, deja au avut, cel putin, doua interventii. Deci, daca sint intrebari catre domnul ministru, va ofer cuvintul. Daca nu, va inscrieti la luare de cuvint inainte de procedura de vot. Intrebari pentru raportor sint? Nu sint.

Domnule viceministru,

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din 28 martie 1995 a fost discutat de multe ori in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si vreau sa mentionez urmatoarele.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica considera inoportuna examinarea si adoptarea proiectului de lege. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru politica externa si integrare europeana si Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului sustin inaintarea proiectului de lege pentru dezbateri sau examinare in sedinta in plen a Parlamentului. Celelalte comisii parlamentare permanente sustin examinarea si adoptarea proiectului de lege, inaintind unele obiectii si propuneri.

Comisia sesizata in fond confirma ca, conform unor date operative ale Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, in institutiile medico-sanitare publice nu sint utilizate incaperi cu suprafata de circa 177 mii de metri patrati, inclusiv incaperi auxiliare cu suprafata de 26 mii de metri patrati.

Totodata, adoptarea acestui proiect de lege va impune rezilierea neconditionata a contractelor existente intre institutiile medico-sanitare publice si cele private. Pornind de la cele expuse, comisia, cu majoritate de voturi la sedinta din 8 iunie 2006, a propus respingerea proiectului de lege sub nr.3210 din
24 septembrie 2004.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Deci, in aceste conditii, au fost evocate, au fost propuse doua optiuni referitoare la acest proiect de lege. Comisia a propus respingerea, eu rog atentie. Si a fost evocata o propunere alternativa ca acest proiect sa fie astazi aprobat in prima lectura. In modul in care aceste propuneri, conform normelor de procedura, au fost inaintate, voi supune votului pentru inceput, eu va rog mult sa nu ma invatati.

Multumesc foarte mult.

Memoria la aceasta virsta e buna. Deci, propunerea comisiei care vizeaza respingerea acestui proiect. Cine este pentru sustinerea propunerii comisiei de a respinge proiectul, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele pentru precizie.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

32 de voturi.

Deci, acest rezultat nu face ca propunerea data sa intruneasca conditiile necesare ca aceasta sa fie acceptata.

Urmatoarea propunere care a fost inaintata viza aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3210. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.3210 in prima lectura, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi. Cu 57 de voturi proiectul de Lege nr.3210 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Avansam pe calea examinarii subiectelor, n-au ramas multe, rog putina rabdare.

Proiectul de Lege nr.1524 pentru modificarea si completarea Codului penal si Codului cu privire la contraventiile administrative. Un grup de deputati initiatori. Cine prezinta? Doamna Buliga?

Domnul Ivanov, va rog.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege nr.1524 contine niste prevederi ce tin de niste schimbari, se propun niste schimbari in Codul penal si in Codul cu privire la contraventiile administrative vis-a-vis de activitatea sindicatelor din Republica Moldova, prevederi care, legitim, trebuiau demult-demult facute si introduse, dat fiind faptul ca doua articole din legea sindicatelor stipuleaza: acei care amesteca flagrant activitatii sindicatelor trebuie sa poarte raspundere si penala in aceeasi masura.

Deci, pasul urmator nu s-a facut, prevederile Legii sindicatelor au ramas acolo si schimbari in Codul penal si in Codul contraventiilor administrative nu s-au facut. Si deoarece prevederile care sint aici exista in Codul penal, dar nu exista cuvintul, in genere nu se vorbeste nimic despre sindicate, de regula, in instantele de judecata nici nu se accepta discutia vizavi de tema.

Problema este si eu nu vreau sa fac multa desfasurare aici, dar am s-o zic la sfirsit, avem cazuri foarte clare unde administratia publica locala si nu in ultimul rind cea centrala metodic se amesteca in treburile sindicatelor, obligindu-i sa faca ceea ce ei nu trebuie sa faca.

Si eu cred ca, intr-un stat democrat, pe care noi vrem sa-l construim, nu trebuie sa existe o asemenea situatie. Au fost martori si niste colegi de ai mei cind ne-am intilnit cu deputatii europeni, care vor sa ne invete sa construim un stat democratic, si am pus intrebarea: ce faceti dumneavoastra cu sindicatele atunci cind ele nu asculta puterea? Si el m-a intrebat: dar ce intrebare e aceasta? Ce trebuie sa facem? Ele isi fac datoria lor. S-a mirat mult ca la noi este o alta situatie, se atesta o alta situatie.

Am fost martor de multe ori in prezent cind administratia publica locala, la dispozitia administratiei publice centrale, a sucit miinile mai multor directori de scoli sa paraseasca sindicatele si sa treaca la alt sindicat care actualmente este loial puterii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru colegul nostru?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Ivanov,

Spuneti-mi, va rog, de ce ati subliniat vreo doua ori, ca administratia centrala apasa, daca este vorba despre colectivele pedagogice care spuneti ca de acum au schimbat sindicatul? De ce atunci nu au schimbat medicii?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Aici dumneavoastra cunoasteti.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu va dau exemple in raionul Ocnita. Medicii au trecut in “Solidaritate”, scuzati, pedagogii, dar medicii au ramas acolo. Cine i-a influentat pe dinsii?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule deputat,

Eu va explic.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Despre care democratie dumneavoastra vorbiti daca s-a strins colectivul de medici, daca au luat hotarire ca vor sa treaca in “Solidaritate” si ei au adus exemple de ce vor si atit. Atunci care e influenta, despre care influenta vorbiti dumneavoastra?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule deputat,

Eu va explic. Va spun multumesc de intrebare si eu inteleg care a fost influenta. Eu am fost prezent in Ocnita, cum au fost transferate colectivele la “Solidaritate”. Am fost prezent de fata acolo si a fost o gluma, unde s-au adunat toti directorii de institutii si de gradinite si carora li s-au sucit miinile si ei s-a spus: nu treceti, o sa va cautati de lucru.

Eu am fost prezenta acolo. La adunarea aceasta de constituire a fost prezent vicepresedintele raionului si seful directiei de invatamint.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu, scuzati, de aceea si v-am pus intrebarea, caci stiu, dumneavoastra ati fost in raionul Ocnita.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Da, am fost prezent.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Si eu, ca deputat raspunzator de raionul Ocnita, n-am fost acolo si ca primul secretar al partidului tot n-am fost acolo, si ca reprezentant.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Ei, n-ati fost da ati organizat celelalte.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Numai a asistat si gata. Da despre care influenta dumneavoastra vorbiti daca spuneti asa, de sus, cine au fost reprezentanti de la Guvern, de la partidul de mai sus, cine a fost?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule deputat,

Dumneavoastra stiti foarte bine cine a organizat lucru acesta acolo. Si eu acolo, va spun, ca si 2 colegi de institut, care au facut catanie cu mine 5 ani la institut si mi-au spus foarte clar, ne-a chemat si ne-a spus presedintele raionului: n-o sa treci colectivul la sindicatul “Solidaritate”, o sa-ti cauti de lucru.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Ýòî òå âàì ãîâîðèëè, êîòîðûå íå äàëè èì ðàáîòàòü, ïîòîìó ÷òî îíè íå ðàáîòàëè ýôôåêòèâíî. Ñåé÷àñ, ïîæàëóéñòà, ïðîôñîþç íàðîäíîãî îáðàçîâà-íèÿ, ïîñìîòðèòå, ÷òî äåëàþò â Îêíèöå. Äîêóìåíòèðóéòå ñ òåìè, ÷òî áûëî ðàíüøå è ÷òî ñåé÷àñ.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Âîò ñåé÷àñ îíè íè÷åãî íå äåëàþò.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

À îáèæåííûå âñåãäà ñêàæóò òàê.

 

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Actualmente, intr-adevar, nu fac nimic acum. Eu stiu foarte bine cum o sa votati dumneavoastra, dar eu vreau sa stiti, sa auziti, sa spuneti ca toate lucrurile acestea se stiu foarte clar, cine face si cum face. Si daca cineva se indigneaza eu nu vreau sa... as enumera vreo 10 persoane care se afla aici, in Parlament, care se ocupa nemijlocit de chestia aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Daca vreti pina la urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu sint.

Va multumesc, domnule Ivanov.

Eu va rog mai repede, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Ivanov,

Vreau sa va intreb: in ce masura ati reusit sa studiati experienta internationala si daca in acest context nu vi se pare cam blinde pedepsele pe care le preconizeaza acest proiect de lege. Poate trebuiau sa fie un pic mai severe, daca, eventual, ati studiat experienta internationala, care este alta pedeapsa pe care ati sesizat-o, luind cunostinta de experienta altor tari?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule deputat,

Eu am studiat situatia data in mai multe tari, daca vreti, Belgia, Italia, Franta, Ungaria. Nu exista astfel de probleme in Europa. Sindicatele au menirea lor si organizeaza legitim si actiuni de protest si celelalte, si nimeni din putere nu se amesteca in activitatea lor. Noi sintem o tara deosebita in acest domeniu.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, chiar si tarile care au iesit din acelasi lagar comunist, fostul imperiu sovietic.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Nu, cam se mai sucesc miinile in spatiul ex-sovietic se mai sucesc miinile unor lideri si nu numai. De exemplu, in Belorusia, la noi se intimpla cam asa, in Belorusia este interzis in genere orice initiativa a sindicatului impotriva, deci, puterii. Acolo, una doua si s-au schimbat toti liderii fortat, benevol, fortat. Iata, putem sa luam exemplu.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Ivanov.

Rog comisia, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de lege initiat de catre un grup de deputati stipuleaza completarile Codului penal si Codului cu privire la contraventiile administrative. Deci, in rezultatul examinarii acestui proiect de lege, comisia a constatat ca proiectul de lege a fost avizat pozitiv de catre 6 comisii permanente ale Parlamentului.

Totodata, Guvernul considera inoportuna adoptarea proiectului nominalizat, deoarece dispozitivul normelor este formulat foarte general, ceea ce nu permite determinarea cu exactitate a actiunilor prejudiciabile care constituie infractiune sau contraventie.

Directia juridica, Institutul de Reforme Penale, Curtea, Catedra de Drept Penal a Universitatii de Stat din Moldova, Confederatia Nationala a Patronatului din Republica Moldova s-au expus negativ asupra acestui proiect de lege.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, examinind proiectul de lege mentionat, a constatat urmatoarele. Pentru savirsirea actiunilor enumerate in dispozitia articolului 183, alineatul (1) din proiect, independent de motiv, raspundere penala, deja este prevazuta intr-un sir de articole din Codul penal si anume.

Articolul 176 prevede raspunderea penala pentru incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, garantate prin Constitutie si prin alte legi, inclusiv si dreptul la libera asociere.

Articolele 327, 328 si 331 din Codul penal prevad raspunderea pentru diferite incalcari prevazute in dispozitia articolului din proiect.

Totodata, in dispozitia articolelor specificate se regasesc toate circumstantele agravante enumerate in acelasi articol. Pentru persoanele fizice sint perfect aplicate articolele 151, 153, 56, 57 etc. din Codul penal.

Cele mentionate confirma ca stipularile la articolul 183, alineatul (1) din proiect sint de prisos, din care considerente Comisia juridica propune ca acest proiect de lege sa nu fie acceptat.

Nu poate fi acceptata si propunerea din proiectul de Lege pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative cu un nou articol 415, deoarece cuprinsul dispozitiei acestui articol este stipulat in linii generale, ceea ce iarasi nu va permite determinarea aspectului obiectiv si subiectiv, deci, latura subiectiva a cestei contraventii.

Este cazul de mentionat ca actualmente, comisia lucreaza asupra proiectului Codului contraventional, pe care il pregateste pentru lectura a doua. In acest proiect de lege este un articol – 67, care prevede inclusiv unele prevederi stipulate in proiectul dat. De aceea, noi ne adresam domnilor deputati, autorilor acestui proiect, ca dumnealor sa participe activ la pregatirea acestui proiect pentru ca unele din idei expuse astazi de catre unii din autori, sa fie luate in considerare.

As vrea sa mentionez inca un moment. In cadrul sedintei comisiei, noi am audiat foarte atent toate argumentele expuse de catre colegul nostru, deputatul Ivanov. Deci, faptele care, faptele incalcarii legislatiei si nereactionarea adecvata din partea organelor de drept la aceste fapte, deci, a trezit asa o idee ca, in cadrul comisiei, sa fie inclus un punct in planul activitatii comisiei, ca sa fie organizate audieri referitoare la modalitatea aplicarii prevederilor actuale care sint si in Codul penal si in Codul contraventional, deci, de catre organele de drept, ceea ce se refera inclusiv la respectarea drepturilor sindicatului.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.1524 sa fie respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Imi pare rau ca trebuie sa va contrazic in calitate de coautor al acestui proiect de lege, dar vreau sa expun citeva argumente, in care nu sint de acord cu raportul prezentat al comisiei dumneavoastra.

In primul rind, cred ca nu este bine ca nu ati tinut cont de faptul ca acest proiect de lege a fost sustinut de 6 comisii parlamentare permanente.

Din al doilea motiv, ca Directia juridica nu a respins proiectul de lege, dar a spus ca oportunitatea adoptarii proiectului de lege tine, este la discretia Parlamentului.

Avizul Guvernului se refera doar la articolul 1 din proiect, ce vizeaza Codul penal, fara a se referi la articolul 2 ce tine de modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative, care, cu parere de rau, il asteptam deja de un an de zile inca cind am adoptat proiectul privind drepturile Inspectiei muncii cu un an in urma deja se spune ca este acest proiect de lege, dar eu nu stiu, nu l-am vazut inca.

Spre deosebire de asociatiile obstesti, care reiese din avizul Guvernului, vreau sa spun ca sindicatele dispun de suport constitutional. Si anume articolul 42 din Constitutie, care garanteaza dreptul la asociere in sindicate, inclusiv prin tragerea la raspundere penala si administrativa in caz de incalcare.

Sindicatele, spre deosebire de alte asociatii, sint protejate de dreptul international la care Republica Moldova face parte si n-o sa le enumar pentru ca dumneavoastra le cunoasteti.

Ulterior, articolul 37 din Legea sindicatelor prevede expres raspunderea penala si administrativa pentru incalcarea drepturilor sindicatelor, fapt legal ce impune necesitatea concretizarii raspunderii respective in codurile mentionate.

Totodata, privind Codul penal, referirea la articolul 176 nu este justificata, deoarece acest articol se refera la incalcarea egalitatii in drepturi a cetatenilor in dependenta de sex, rasa, cultura, limba, religie etc., adica la discriminarea in dependenta de circumstantele invocate la articolul 16 din Constitutie. De asemenea, discriminarea nu are nimic comun cu incalcarea drepturilor sindicale garantate de articolul 42 din Constitutie, care atrage raspundere penala ori administrativa in caz de incalcare.

Referitor la Codul contraventiilor administrative, deja am spus, cod care inca nu este prezentat in Parlament.

Stimati deputati,

Si as dori ca, in temeiul prevederilor articolelor 46 si 48 din Regulamentul Parlamentului, sa remiteti acest proiect de lege, in comisie, spre examinare si sa se pregateasca raportul pentru sustinerea ulterioara a acestui proiect de lege.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Eu cred ca ultima declaratie este cam nu prea democratica. Ce inseamna de a remite ca comisia sa...

 

Doamna Valentina Buliga:

V-am rugat sa remiteti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, nu, nu, dumneavoastra ati propus ca, deci, sa fie votat, ca acest proiect sa fie remis comisiei, pentru ca sa fie adoptat un, deci, raport pozitiv.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mi-am spus opinia mea ca autor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Un raport pozitiv. Ei, bine, eu cred ca problema consta in emotii. Deci, ceea ce se refera la argumentele sau, ma rog, referinta la articolele respective. Deci, in primul rind, dumneavoastra tot n-ati luat in considerare avizele comisiilor, raportind...

 

Doamna Valentina Buliga:

Da nu chiar 6.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ei, ma rog 6 sau 5, n-are insemnatate, anume sarcina principala a comisiei sesizate in fond, este de a examina toate proiectele si toate avizele si de a prezenta rapoarte pornind de la competenta acestei comisii. Deci, noi de aceea am examinat toate avizele, inclusiv si cele pozitive. De fapt, spre regret, la noi uneori se intimpla, avizul se considera pozitiv atunci cind... pur si simplu, spre examinare in plen si atit... Aceasta la noi se considera ca aviz pozitiv. Totodata, eu deja am mentionat ca este pozitia si avizul Guvernului, sint pozitiile si organizatiilor nonguvernamentale, care, fara doar si poate, au tinut cont si de actele internationale.

De aceea, problema este foarte si foarte clara. Este vorba de un drept al cetateanului la asocierea libera, drept garantat de Constitutie. Acest drept este aparat in Codul penal si in Codul contraventional. Altceva, ca dumneavoastra doriti, prin aceasta initiativa legislativa, ca sa fie special, expres stipulat ca este vorba de apararea dreptului la asocierea anume in sindicate. Eu cer scuze, cite organizatii obstesti avem noi inregistrate astazi in tara?

Si daca noi, in Codul penal sau in Codul contraventional, vom introduce raspunderea respectiva pentru incalcarea drepturilor cetateanului la asocierea si in aceste organizatii, atunci va fi nevoie ca noi sa adoptam un Cod penal special numai pentru organizatiile obstesti. De aceea, si este un articol special care, deci, prevede in Codul penal raspunderea penala. Printre altele, acest cod a fost expertizat de catre Consiliul Europei si la acest capitol, la acest articol n-a fost nici o obiectie.

Referitor la Codul contraventional. Da, intr-adevar, actualmente, spre regret, din cauza ca acest lucru este foarte si foarte anevoios, chiar si complicat, da chiar si problema atragerii unor experti... Da, problema e ca acest lucru trebuie sa fie finantat, in sfirsit au fost gasite sursele respective si eu sper ca, pina la sfirsitul sesiunii, dumneavoastra o sa adoptati varianta care va fi propusa pentru lectura a doua a Codului contraventional.

In acest cod, eu deja am mentionat, este prevazut si un articol special – articolul 67. Ma rog, toate gindurile, propunerile, ideile pe care le aveti, noi sintem deschisi pentru discutii. Poftim, deci, inaintati pentru ca sa fie perfectat acest articol.

Actualmente, pur si simplu, si tinind cont de aceste considerente, pe care eu deja le-am enumerat si de raportul si raspunsul dumneavoastra, noi consideram ca aceasta initiativa nu poate fi acceptata.

Dar problema, din punctul de vedere al incalcarii drepturilor, cred ca exista. Problema e ca organele de drept nu intotdeauna deci reactioneaza adecvat, noi de aceea si am acceptat in sensul acesta propunerea domnului Ivanov, ca sa audiem special, deci, in cadrul comisiei, situatia creata si rezultatele acestor... chiar va invitam si pe dumneavoastra personal.

 

Doamna Valentina Buliga:

Va multumesc, domnule Turcan.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte Turcan,

S-ar parea ca decizia comisiei dumneavoastra se sprijina pe o anumita logica. Dumneavoastra insistati asupra suficientei prevederii cu caracter general din Codul cu privire la contraventiile administrative si Codul penal.

In acelasi timp, autorii au logica lor care nu contravine logicii comisiei. Este vorba de dezvoltarea si completarea cadrului legislativ prin prevederi speciale. Dumneavoastra cunoasteti, este principiul universal acceptat, este un principiu general de drept, ca o prevedere speciala are preeminenta in raport cu o prevedere generala care poate fi foarte vaga si sa ridice probleme la aplicare.

De aceea, avem cazuri chiar in Republica Moldova si legate de dreptul acesta fundamental de asociere. Tara noastra a fost condamnata in cazul Mitropoliei Basarabiei. Erau specificari generale ca incalcarea drepturilor religioase se sanctioneaza in conformitate cu legislatia penala si administrativa si doar atit. Nimeni nu a fost tras la raspundere, a trebuit sa platim bani din buzunarul nostru sa ne facem de rusine pentru ca s-a dovedit in exterior ca un drept fundamental, cum este acel de asociere, a fost violat grav timp de 10 ani.

Acum dumneavoastra recunoasteti ca aceste drepturi sint incalcate, avem cazuri. Deci autorii, prin initiativa lor de introducere a unei modificari cu caracter special, doresc doar sa raspunda unei probleme reale pe care o avem in societate si care, daca nu sintem atenti, s-ar putea sa se soldeze cu condamnari ulterioare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului a tarii noastre.

De aceea, fiind vorba de un drept fundamental, vreau sa va intreb, ati incercat dumneavoastra, comisia sesizata in fond, sa atrageti atentie Biroului permanent sau daca ati pus problema la Biroul permanent a trimiterii acestui proiect spre avizare la Consiliul Europei pentru ca eu sint convins, fiind vorba de un drept fundamental, eu sint convins ca avizul ar fi fost pozitiv si Consiliul Europei ar fi salutat includerea in cadrul nostru legislativ a unei asemenea prevederi speciale.

Daca nu ati facut acest lucru, vrem sa stim care au fost motivele care v-au retinut sa actionati in aceasta maniera.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Ceea ce se refera la problema expertizarii proiectului in cadrul Consiliului Europei, pornind de la motivele si argumentele pe care noi le-am expus astazi si am discutat la sedinta comisiei, deci, comisia nici n-a pus in dezbatere necesitatea trimiterii acestui proiect le expertizare.

Eu cred ca aceleasi intrebari de genul acesta pot fi inaintate fata de toate comisiile si toate comisiile care sint sesizate in fond, cred ca, pornind de la rezultatele examinarii, iau si decizia respectiva. Noi, actualmente, spuneam, avem un sir de proiecte de legi care, dupa aprobarea in prima lectura, chiar vom propune sa fie expertizate. Aceasta e si problema.

Acum referitor la problema coraportului legilor speciale si generale. In primul rind, notiune de felul acesta nici nu exista. Noi, pur si simplu, asa din punct de vedere teoretic, numim lege speciala si legea generala. Avind in vedere, clar ca, aspectul intrebarilor care sint reglementate. Si, in sensul acesta, eu sustin aceasta notiune.

Dar Legea sindicatelor in cazul dat este o lege generala pentru problema raspunderii. Asa. Codul penal si Codul contraventional sint legile speciale anume pentru a prevedea raspunderea respectiva. Daca noi vom merge pe logica intrebarii dumneavoastra, atunci va fi necesar de a adopta un Cod penal special pentru problema apararii drepturilor sindicatelor. Un Cod penal special pentru adoptarea, sa spunem, a drepturilor asociatiilor obstesti sau ale celor religioase s.a.m.d., ceea ce este absolut irational si alogic, daca vorbim de logica, inclusiv. De aceea, noi am si ajuns la concluziile celea despre care v-am raportat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnule Ivanov,

De fapt, o foarte mica precizare. Dumneavoastra ati solicitat cuvintul la acest proiect sau la finele sedintei? Nu, cind doriti. Eu, pur si simplu, am uitat la ce etapa ati solicitat-o. Daca doriti, luare de cuvint.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule Turcan,

Eu va multumesc mult ca ati incercat sa aduceti niste argumente in favoarea deciziei comisiei, dar toata lumea isi dea foarte bine seama ca argumente nu sint. Dumneavoastra propuneti sa fie audieri in comisie. Eu cred ca aceasta este o gluma. Tot asa cum m-ati ascultat si pe mine in comisie, unde v-am adus niste argumente foarte clare de incalcare flagranta a legislatiei.

Si eu cred ca nici nu are rost sa faceti lucrul acesta, ca trebuie sa-i bateti pe acei care sint ai dumneavoastra si n-o s-o faceti, evident. Va aduc un exemplu foarte clar. Cum spune domnul ca la Ocnita, ca nu stiu ce... Uitati-va, presedintele sindicatului in Gagauzia, de alternativa, ii seful directiei de invatamint, ceea ce este incompatibil, este o absurditate. In Balti este viceprimarul de Balti, sindicat de alternativa. Da, in Floresti un director de scoala, care este membrul partidului dumneavoastra. In Ocnita este seful, sindicatul de alternativa este condus de un inspector scolar, care-i tot de-al dumneavoastra.

Despre ce audieri dumneavoastra puteti sa vorbiti, cind in flagrant se incalca dreptul omului de a se gasi acolo unde vrea el. Iata si astazi, in fiecare zi am informatii din Gagauzia, cite un director, pina si acasa se duc la dinsul, pina il conving si-l obliga sa treaca. Directorul trece colectivul si aceasta este o realitate.

Si daca dumneavoastra, eu am vorbit cu fostul ministru Beniuc, care cu o jumatate de ora inainte de a scoate colectivul din sindicatul nostru, mi-a spus deschis: ba, nu am solutii. Ma obliga de acolo, din cladirea Parlamentului si trebuie s-o fac. Altfel, a spus, ma dau afara. Ce mai trebuie, ce argumente mai trebuie sa aduc? Si omul acela care a facut treaba aceasta stie foarte bine si este aici in sala.

Deci, eu cred ca problema este si ea continue sa fie. Si cred, stimati colegi, dati sa numim lucrurile pe nume. Daca dumneavoastra va creati impresia ca sindicatul de alternativa, acei care se gasesc in acest sindicat, aproape 5 mii de oameni pe care i-ati scos din sindicatul de baza, unde astazi constituie 147 de mii, daca dumneavoastra credeti ca aceia toti va cuprind si vor sa va indrageasca, gresiti amarnic.

Si inca un lucru ce tine de o bataie de joc pe care ati facut-o mare. In fruntea sindicatului de alternativa ati pus un politist. Invatamintul numai asa merita: sa aiba in fruntea sindicatului un politist, un fost maior alungat din politie si nu numai, si inchis, da. Uite aceasta este realitatea.

Si dumneavoastra trebuie s-o stiti, s-o vedeti. Daca acei din invatamint merita lucrul acesta, inseamna ca dumneavoastra considerati ca invatamintul, intr-adevar, are aceste merite. Eu cred ca aceasta atitudine nu este sanatoasa. Si eu va cred ca dumneavoastra. Eu ma bucur ca, totusi, in unele raioane sint niste presedinti de raioane care se gindesc ce fac. Ca mie mi-a recunoscut si un presedinte de raion. Ma intreaba cine-i acesta Manea? Zic, liderul de confederatie. Dar acestlant ce vrea de la mine, in fiecare zi ma suna sa trec sindicatele din invatamint la “Solidaritate”?

Aceasta este o actiune cu care se ocupa oameni concreti si eu ii stiu foarte bine si nu numai eu, si dumneavoastra ii stiti foarte bine. Si cred ca aceasta este o atitudine foarte proasta, fiindca noi nu mai construim cu dumneavoastra o societate democratica, n-o s-o vedem niciodata, si nici talpile Europei nu putem sa le vedem. Eu cum am ocazia, le spun la acei care ii stiu de peste hotare, ca aceasta imixtiune are loc si continue sa aiba loc. Si imi pare foarte rau ca se face la nivel de stat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, dumnealui a mentionat ceva? A fost luare de cuvint.

Microfonul nr.3. Eu va rog foarte succint.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Eu cu mare stima fata de domnul coleg Ivanov.

Domnul Ivanov,

Totusi, as vrea sa va atrag atentia, noi la comisie nu glumim. Altceva, uneori unele glume le examinam, dar nu glumim. Si cind luam deciziile, noi le argumentam. Argumentele respective au fost prezentate. Inclusiv eu inca o data subliniez, daca dumneavoastra vorbiti despre incalcari concrete, atunci nici o problema. Problemele acestea ca organele de drept n-au reactionat la timp si promt trebuie sa fie audiate. Iata de ce noi si am inclus in ordinea de zi a comisiei audierile respective. Va invitam si pe dumneavoastra la aceasta audiere.

Referitor la restul problemei pe care ati abordat-o, eu cred ca ea mai mult poarta un caracter de lobbysm din partea dumneavoastra.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu simt ca se impune o pauza. Si eu va o promit imediat dupa acest si urmatorul subiect.

In aceste conditii, au fost propuse doua optiuni, cea a comisiei pentru respingerea proiectului de Lege nr.1524 si a fost o alta propunere, inaintata aici, de remitere in comisie a acestui proiect. Deci, supun votului, conform propunerii comisiei sesizate in fond. Cine este pentru sustinerea propunerii comisiei de a respinge proiectul de Lege nr.1524, rog sa voteze. Rog pentru stenograma, sa fiu eu sigur.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi “pro”. Deci, proiectul nr.1524 este respins.

Proiectul de Lege nr.2148 privind interpretarea punctului 5) din nota la anexa la titlul IV al Codului fiscal. Lectura a doua.

Rog comisia, domnul Calmatui.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Onorat Parlament,

Dati-mi voie sa dau citire raportului asupra proiectului de Lege privind interpretarea punctului 5) din nota la anexa la titlul IV al Codului fiscal. Comisia a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua si, in contextul avizului Directiei juridice si al amendamentelor deputatilor, constata urmatoarele.

Proiectul de Lege, adoptat in prima lectura, propune ca pozitiile tarifare din punctul 5) al notei la anexa la titlul IV al Codului fiscal referitoare la carburantii utilizati in aviatia civila sa fie identice cu pozitiile tarifare care corespund carburantilor din aviatia civila din anexa la titlul IV al Codului fiscal, care sint ajustate la prevederile nomenclatorului marfurilor.

Totodata, la articolul unic al proiectului se propune ca, dupa cuvintele “sint identice” de introdus sintagma “in redactia Legii nr.224-XV din 1 iulie 2004”.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizului pozitiv al Directiei juridice, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2148 in conformitate cu cuprinsul raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2148 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Eu anunt o pauza la acest moment. Sedinta o reluam peste 25 de minute la
ora 13.45.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Rog numaratorii pe sectoare sa-mi anunte prezenta in sala. Da, de aici o sa deducem neprezenta.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 21.

 

Domnul Marian Lupu:

– 21. Multumesc.

Domnule Calmatui,

In sectorul nr.2 citi colegi sint?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

In total sint 22, dintre care 19 sint din Fractiunea PCRM.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Sectorul nr.3 e mai usoara treaba.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul Marian Lupu:

53 de persoane sint prezente in sala, fiindca in sectorul nr.1 se considera si prezidiu.

Stimati colegi,

Continuam sedinta plenului Parlamentului de astazi. Pe ordinea de zi mai avem doua subiecte in afara de Ora intrebarilor si interpelarilor.

Proiectul de Hotarire nr.2086 cu privire la participarea militarilor Armatei Nationale la operatiunile internationale postconflict cu caracter umanitar. Prezinta Guvernul.

Domnul Coropcean.

 

Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Actualmente, conjunctura securitatii internationale este, in masura primordiala, determinata de operatiunile pacificatoare, de operatiunile postconflict cu caracter umanitar, care se desfasoara in multe regiuni ale lumii.

Sarcinile indeplinite de catre militarii nostri pentru stabilirea pacii si securitatii in Irak confirma totalmente aportul practic si pozitia ferma a Republicii Moldova in lupta globala cu terorismul. Si, totodata, sub aspect international, in prezent operatiune umanitara postconflict in Irak are mandat ONU, Rezolutia Consiliului Suprem de Securitate ONU nr.1637 din 8 noiembrie 2005.

Participarea tarii noastre la operatiunile internationale de mentinere a pacii este reglementata, totodata, si de legislatia in vigoare a republicii noastre si de actele normative. Prim-ministrul Irakului, Guvernul SUA, Guvernul Irakului au adresat solicitari ca Republica Moldova sa continuie participarea la operatiunea postconflict cu caracter umanitar in Irak.

Pentru continuarea participarii la aceasta misiune, Armata Nationala poate pune la dispozitie si este disponibila sa puna echipa de deminare cu echipament, asociata de 8 militari si 3 ofiteri de stat-major, in total 11 militari.

In prezent, acesti militari, din componenta contingentului preconizat, desfasoara pregatirea speciala corespunzatoare si, pe principiu benevol, sint gata sa participe la misiune. Termenul de indeplinire a misiunii va fi 6 luni.

Domnilor deputati,

Ministerul Apararii, Guvernul propun de acceptat si de permis participarea contingentului militar al Armatei Nationale in numar de 11 persoane la operatiunea internationala postconflict cu caracter umanitar in Irak.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule general.

Stimati colegi,

Intrebari pentru seful statului major? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la participarea militarilor Armatei Nationale la operatiunile internationale postconflict cu caracter umanitar in Irak, adoptat de Guvern prin Hotarirea nr.607 din 29 mai 2006 si inaintat in Parlament pentru examinare si adoptare.

Proiectul respectiv de hotarire presupune participarea contingentului Republicii Moldova in numar de 11 militari, selectati in mod benevol, car indeplinesc serviciul militar prin contract la operatiuni cu caracter umanitar in Irak pe termen de 6 luni.

Aceasta echipa va fi constituita din 8 militari genisti, care vor avea sarcina de nimicire a obiectelor explozibile si 3 ofiteri de stat major, care vor activa in componenta statului major al comandamentului fortelor multinationale.

Participarea militarilor Republicii Moldova la operatiunile internationale cu caracter umanitar este solicitata de adresarea Prim-ministrului Irakului catre Prim-ministrul Republicii Moldova din 13 aprilie 2006 care a mentionat necesitatea acestor actiuni pentru un viitor pacific al poporului irakian si crearea conditiilor privind reconstructia tarii.

Actiunile fortelor multinationale in cadrul carora va activa contingentul nostru de militari sint reglementate prin Rezolutia consiliului de Securitate al ONU nr.1637 din 8 noiembrie 2005. Participarea militarilor nostri corespunde cerintelor Consiliului de Securitate al ONU, Constitutiei Republicii Moldova si Legii cu privire la fortele armate. In prezent, 26 de state contribuie cu trupele sale la operatiunile umanitare in Irak in cadrul fortelor multinationale.

Aportul pe care il aduce Republica Moldova, prin contingentul sau, in cadrul misiunilor umanitare va intari imaginea pozitiva a tarii noastre pe plan international in calitate de stat democratic disponibil de a acorda ajutor umanitar.

Proiectul de hotarire a fost avizat pozitiv de catre comisiile permanente si de catre Directia juridica. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a mentionat ca nota la prezentul proiect nu reflecta clar conditiile care au impus participarea Armatei Nationale la operatiunile internationale postconflict cu caracter umanitar in Irak.

Este necesar de concretizat si de identificat initiatorul care a solicitat continuarea participarii Republicii Moldova la operatiunile internationale postconflict in Irak, ceea ce si contine prezentul raport al comisiei noastre.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune examinarea si adoptarea proiectului de Hotarire mentionat.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Stoicov,

Contingentul militar e plecat?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Contingentul militar, asupra caruia aprobam astazi hotarire, nu este plecat. Acolo se afla alt contingent de militari care va fi schimbat prin acest contingent. De fiecare data noi adoptam hotarire separata.

 

Domnul Marian Lupu:

In fiecare jumatate de an comandant separat. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi spune votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.2086. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2086 este aprobat.

Ultimul subiect pe ordinea de zi. Raportul privind rezultatele controlului disciplinii militare si legalitatii in Armata Nationala pe perioada anilor 2004-2005. Proiectul nr.2303.

Inainte de a purcede la audierea, propriu-zisa, a acestui raport, eu rog, domnule Stoicov, ne propuneti unele elemente de proceduri de durata in modul in care vom lucra in contextul examinarii acestui subiect.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, domnule Presedinte.

Se propune urmatoarea procedura, daca va fi acceptata de Parlament, raportul comisiei speciale sa fie in jurul a 35 de minute, mai apoi sa fie audiat raportul domnului ministru al apararii si dupa aceasta sa fie timp pentru intrebari circa jumatate de ora, eu stiu, cum ne apreciem.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi,

Sa incercam in termen cumulativ. Deci, am efectuat acum calculele, deci, intr-o ora jumatate, termen maxim, acest subiect sa incercam sa-l dezbatem.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Legat de acest subiect de pe ordinea de zi, trebuie sa remarc urmatoarele. Comisia speciala, la care face trimitere domnul Stoicov, nu este o comisie creata regulamentar in termenii legii, a Regulamentului organic al Parlamentului Republicii Moldova. Aceasta este o comisie creata prin dispozitia domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu cu depasirea atributiilor si competentelor legale.

Este un raport care ne-a fost repartizat abia astazi si noi, ca fractiune, nu am fost solicitati si nici unul dintre reprezentantii fractiunii noastre nu a fost inclus in componenta comisiei domnului Stoicov si a domnului Lupu, nefiind aceasta o comisie a Parlamentului Republicii Moldova.

Amintesc prevederile Regulamentului in vigoare articolele 32, 33, 34, in plus articolul 14: “In Parlamentul Republicii Moldova pot exista doar comisii permanente, comisii speciale si comisii de ancheta.”

Inteleg ca se face trimitere la o comisie speciala, articolul din Regulament spune clar: “Parlamentul va putea constitui comisii speciale pentru elaborarea unor acte legislative complexe pentru avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate in hotarirea de infiintare a comisiei respective.” Prin aceeasi hotarire se va desemna, la propunerea Biroului permanent. Deci, inseamna o discutie prealabila si un vot in Birou componenta nominala a comisiei, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei. Modul de activitate al comisiei speciale va fi reglementat de presedintele acesteia in conditiile articolului 14.28.

Deci, trebuie sa constat din pornire, ca asistam la o ilegalitate, pe de-o parte, la o neglijare a Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, ca organ regulamentar legal de lucru in Parlamentul nostru. Aceasta situatie tradeaza o serie de interese, care sint, in mod evident, politice si urmaresc stirbirea imaginii Armatei Nationale a Republicii Moldova.

Vreau sa spun ca este vorba de o initiativa privata a domnului Stoicov, care manifesta interes exagerat fata de situatia din Armata Nationala, fara a implica organele de lucru din Parlament, asa cum obliga legea si Regulamentul. Si nu manifesta acelasi interese, de exemplu, in cazul Departamentului de Graniceri, pe care il conduce cumnatul sau, domnul Colenov, in care lucrurile stau foarte prost si in care legislatia este incalcata la tot pasul. Este o diferenta de atitudine, o incercare de a lovi in Armata Nationala.

De aceea, propunerea fractiunii noastre, noi am discutat acest subiect ieri in cadrul fractiunii, este sa eliminam de pe ordinea de zi acest punct, care nu a fost introdus regulamentar. Noi nu avem un proiect de hotarire care sa figureze in ordinea de zi, nu exista o discutie a ultimei sedinte a Biroului permanent la care sa fi fost prezentat acel raport. In plus, comisia, cum spuneam, este una constituita ilegal, pe la spatele Parlamentului, prin dispozitia personala a Presedintelui Parlamentului, la cererea personala a domnului Stoicov, care este interesat politic.

Noi regretam aceasta situatie, dar insistam asupra eliminarii acestui punct de pe ordinea de zi si revenirea, eventual, la acest subiect in conditiile Regulamentului Parlamentului pe temeiul legii. Altminteri, noi vom fi nevoiti sa ne exprimam protestul si sa prasim sedintele Parlamentului pentru un timp nelimitat in semn de protest fata de atacurile la care este supusa Armata Nationala a Republicii Moldova de persoane interesate, incalcindu-se procedurile si legislatia in vigoare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu numai pot sa regret asupra acestor aberatii care au fost spuse, incepind cu rudenia care se poate foarte simplu de dovedit, numai nu stiu cit va costa in judecata chestia aceasta.

Al doilea moment. Ce este legat de componenta comisiei. Sint de tot 9 membri ai comisiei, dintre care 6 sint membri ai Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

De catre Presedintele Parlamentului s-a propus un lucru foarte bun, s-au introdus reprezentantii Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie si Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a completa acest control. Si iata toata intrebarea. Sint deputati in Parlamentul Republicii Moldova, nu sint din alta parte.

In privinta controlului. Noi efectuam controale in toate organele de drept si, printre altele, pina la sfirsitul sesiunii o sa fie examinat si acelasi Departament al Serviciului de Graniceri, de care dumneavoastra tare va interesati. Aceasta-i chestia. Asa ca, eu consider ca, pur si simplu, sint niste aberatii care nu au nici un temei nici juridic, nici argumentat cumva.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu am o intrebare catre dumneavoastra. Aceasta comisie speciala nu a fost creata de Parlament. Numai Parlamentul, prin votul sau exprimat majoritar, cu simpla majoritate a deputatilor printr-o hotarire, poate crea orice tip de comisie speciala. Nu am avut in Parlament un asemenea vot. Dumneavoastra nu aveti atributia de a emite dispozitii privind crearea de comisii speciale.

Pentru noi este mai mult decit socant, in aceasta situatie asistam la o procedura valabila din punctul de vedere al legii sau sistam la derularea unui spectacol in spatele caruia stau interese concrete ale unor persoane, fie ca sint in functia de Presedinte al Parlamentului sau de presedinte al unei comisii speciale.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca nu trebuie sa pierdem asa de mult timp ca sa intelegem un lucru. Dar de unde dumneavoastra ati luat ca aceasta-i comisie speciala?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Asa a spus domnul Stoicov adineauri, am fost atent, s-a intitulat. Atunci ce fel de comisie este? De ancheta? Sau permanenta?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov,

Este o comisie care nu pretinde a avea statutul de comisie speciala, nici nu pretinde a avea statutul de comisie de ancheta. Deci, este o comisie de control pe care am solicitat-o si vreau aici, in sala, si pentru toti acei care ne privesc si ne asculta sa mentionez inca un moment, nu trebuie sa ne precipitam si sa ne grabim sa invinuim colegii in interese personale si meschine, fiindca acest control a fost discutat, exercitiul acestui control a fost discutat ca urmare a unei examinari a acestui subiect la Consiliul Suprem al Securitatii, prezidat de Presedintele Tarii. Noi am considerat, ascultati pina la sfirsit, ca ar fi un lucru interesant si pentru Parlament ca aceasta examinare sa continue.

Domnul Stoicov, avind tot dreptul sa efectueze acest control in cadrul comisiei sale, mi s-a adresat mie. Si eu l-am rugat pe domnul Stoicov sa mai afilieze la aceasta comisie reprezentanti si din alte comisii: Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familiei s.a.m.d. pentru a avea o viziune mai reprezentativa.

Deci, aceasta comisie nici nu a avut din start obiectivul sa fie o comisie speciala. Iar la intrebarea dumneavoastra, cam care ar fi statutul? Domnule Cubreacov, cam acelasi statut, nu prea departe de acel al grupurilor ad-hoc, pe care noi cu dumneavoastra impreuna cu mare succes le-am creat si ele functioneaza si pina in ziua de astazi.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Eu citesc ceea ce avem scris negru pe alb: “Proiect de Hotarire privind rezultatele controlului disciplinii militare si respectarii legislatiei in Armata Nationala.” Prima propozitie: “Comisia parlamentara speciala a examinat. Semnat: presedintele Comisiei speciale Iurie Stoicov”.

Ori este o impostura si persoana se autointituleaza, isi aroga functiile pe care nu le-a avut. Eu vreau sa stiu daca Biroul permanent a avut pe masa acest proiect de hotarire? Daca l-a examinat inainte de propunerea proiectului ordinii de zi?

Cel putin, reprezentantul pe care il avem noi ca fractiune in Biroul permanent, domnul Iurie Rosca, nu ne-a putut confirma ieri la sedinta fractiunii discutia la Biroul permanent macar odata pe marginea unui asemenea subiect. Nici dinsul, ca vicepresedinte al Parlamentului si ca membru al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, nu era in posesia raportului sau a proiectului de hotarire.

De aceea, graba insasi si incalcarea flagranta a procedurilor in vigoare a legii organice, care este Parlamentul nostru de functionare, tradeaza, intr-adevar, niste interese? Sau, cel putin, atrag suspiciunea.

Daca nu exista nici un fel de interese, nu intelege de ce atita graba? De ce dumneavoastra, ca deputat, nu ati venit cu initiativa, cu un proiect de hotarire sa cream o comisie speciala si sa urmam procedurile asa cum ne spune legea?

Eu sint nevoit acum sa actionez si in temeiul articolului 21 din Legea cu privire la statutul deputatului, care spune: orice deputat, in momentul in care sesizeaza o ilegalitate, o incalcare a legii, cum avem aici un exemplu viu pe fata, trebuie sa ceara la fata locului imediat curmarea acestei ilegalitati.

Domnule Presedinte,

Eu va cer sa curmati aceasta ilegalitate. Si fac apel catre intreg corpul legiuitor sa nu ne lasam antrenati intr-o asemenea farsa, pentru a nu prejudicia tocmai interesele statului si ale Armatei noastre Nationale. Sa fim corecti in proceduri pentru a nu lasa loc de suspiciune ca avem interese pe fond.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa spun ca acest control s-a inceput la 14 aprilie 2006. El a fost in vizorul tuturor deputatilor care au dorit sa stie ce se intimpla in Parlament.

Al doilea moment. Noi nu pretindem ca aceasta comisie si hotarirea numaidecit sa fie numita Comisie speciala. Este un grup de lucru si putem sa facem, avind in vedere ca sint deputati din Parlamentul Republicii Moldova, ca am facut un lucru deschis, ca sint materialele controlului. Aceasta se poate de corectat, neavind nici o problema serioasa aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, stimate domnule Presedinte.

Bineinteles, situatia respectiva nu se incadreaza in limitele legii, pentru ca a fost invocata Comisia pentru drepturile omului sau in numele Comisiei pentru drepturile omului. Eu vreau sa va anunt ca eu, in calitatea mea de presedinte, nu am fost anuntat in legatura cu delegarea unui membru al comisiei intr-o comisie de acest fel. Nu a avut loc nici o sedinta a Comisiei pentru drepturile omului pentru a desemna o asemenea persoana.

De aceea, cred, cu atit mai mult ca in aceasta lista de membri ai presupusei comisii lipsesc cu desavirsire reprezentantii fractiunii parlamentare ai Partidului Popular Crestin Democrat. De aceea, consider ca s-a urmarit anumite interese, s-a urmarit ca acest lucru sa se faca pe la spatele nostru si in acest caz solicit, reiau ceea ce a spus domnul Cubreacov. Si cer ca aceasta chestiune sa fie scoasa de pe ordinea de zi si aminata pentru alta data, atunci cind vor fi respectate toate prevederile regulamentare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, voi supune votului neaparat.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, domnule Presedinte.

Domnul Secareanu, ni s-a anuntat, era in deplasare. Si a hotarit aceasta intrebare domnul Oleinic, vicepresedintele comisiei. Pai, aceasta-i. Si a fost delegat domnul deputat Chetraru, membru al comisiei dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putin sa va calmati.

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste. Eu rog putina liniste. Va indemn sa ne ascultam unul pe altul, toti.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Spre regret sint nevoit sa constat faptul, din numele Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, ca comisia domnului Stoicov nu are girul Parlamentului. Ca in cazul in care a fost creata o comisie speciala pentru a examina situatia din cadrul Armatei Nationale, aceasta comisie a fost creata cu incalcarea prevederilor regulamentare.

In acelasi timp, sint nevoit sa constatat faptul ca “Alianta «Moldova Noastra»” nu pune semnul egalitatii intre notiunea de “Armata Nationala” si conducerea Armatei Nationale. Armata National,a ca institutie, este un sistem capital, iar ceea ce se numeste conducerea Armatei Nationale este o constructie trecatoare.

Si, desigur, o comisie care ar avea girul Parlamentului ar putea sa dea o nota categorica si mult mai solida in ceea ce priveste conducerea Armatei Nationale si starea lucrurilor din aceasta institutie.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Stefan,

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult pentru cele spuse.

Domnule Stoicov,

Eu vreau sa precizez ca la 14 aprilie, in ziua cind chipurile s-a constituit aceasta comisie, eu am fost aici pe loc, nu am fost in nici o deplasare. Lucrurile pot fi verificate foarte usor. Nu a avut loc nici o sedinta a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului prin care sa fie desemnata o persoana intr-o comisie de acest fel. Eu precizez acest lucru. Si consider, regret faptul ca colegii nostri din fractiunea majoritara procedeaza in felul in care au procedat acum cu noi, acei care reprezentam opozitia.

Multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi,

O scurta remarca. Eu am in fata mea aceste dispozitii, cred ca le aveti si dumneavoastra. Ba nu este secreta si vreau sa dau citire unui singur element, ca sa intelegeti putin mai bine ca normele nu sint deloc...

Eu cindva am spus un adevar ca celor carora le place foarte mult sa vorbeasca, ar trebui sa le placa si sa asculte. Si este un adevar care se refera la noi toti, prezenti in aceasta sala. Dispozitia este intitulata “Cu privire la formarea unei comisii de control al disciplinie, ordinii si respectarii legislatiei in Armata Nationala. Nu este nici comisie de ancheta, nici comisie speciala. Eu rog sa tineti cont de acest lucru.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

In principiu, orice deputat, fiecare din noi are dreptul sa participe la activitatea in orice comisie sau a grupului de lucru si se efectueaza un control. Domnul Stoicov a recunoscut ca, in principiu, denumirea insasi “Comisie speciala”,
intr-adevar, nu se inscrie in cerintele regulamentare. De aceea, este asa o propunere. Noi ne-am consultat odinioara cu domnul Stoicov.

Acest raport, rezultatele acestui control sa fie examinate in sedinta comisiei domnului Stoicov, ca comisie de baza. Si sa prezinte raportul din partea comisiei. Acolo sint reprezentantii tuturor fractiunilor. Deci, toti acei care doresc sa prezinte careva informatii suplimentare, pot sa le prezinte. Dar, totodata, eu as vrea sa atrag atentia la moment. Problema armatei nu poate fi o problema particulara a cuiva.

Aceasta este o problema a tuturor, este clar si a deputatilor, si a tuturor cetatenilor. Si eu sint sigur ca toti acei care sint in afara salii de sedinta fara doar si poate asteapta acest raport, deci. Mai mult decit atit, ca discutia va fi in mod deschis, nu va fi in mod secret. Toti acei care sint parinti, bunei s.a.m.d. fara doar si poate, asteapta aceste rezultate.

Si in cazul dat, daca ar fi fost un interes particular al cuiva, atunci este clar ca atunci ar fi fost si alta modalitate, in mod secret, la nivelul unui grup de lucru, la nivelul comisiei si atit. In cazul dat intentiile au fost foarte bune, binevenite, imi pare. Si, ma rog, daca totusi considerati ca aceasta problema astazi, din punct de vedere pur formala, pur formala nu poate fi.

Domnule Cubreacov,

Spre regret, Regulamentul nu o data a fost, din punct de vedere formal, nerespectat. Si dumneavoastra atunci, deci, nu trebuie sa avem niste standarde duble.

Deci, inca o data repet, daca dumneavoastra considerati ca problema aceasta nu prezinta interes pentru societate, dar, din punct de vedere pur formal, trebuie sa fie taraganata in continuare, atunci, poftim, acest raport este ca o varianta sa fie legalizat prin hotarirea comisiei initiata in fond sau a comisiei de baza care este comisia domnului Stoicov si va fi prezentat acest raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu, in calitate de membru al acestei comisii, si mai mult decit atit, in calitate de vicepresedinte si a conducatorului unui subgrup ca acesta, eu vreau sa spun ca au fost formate doua subgrupe. Am participat direct la acest control. Eu sint de acord cu colegii care mentioneaza ca sint vicii in procedura de constituire a acestei comisii.

Si, din pacate, membrii grupului parlamentar PPCD n-au fost reprezentati in acest grup, in aceasta comisie. Dar, totodata, vreau sa va zic ca afirmatiile, precum ca ar fi fost un interes atentat la Armata Nationala, poate putin emotiv s-au facut. In orice caz, acei care au participat la control, au avut o atitudine foarte obiectiva. Am vizitat circa 11 unitati militare, am incercat sa identificam nu numai greselile pe care le au din pacate si sint si trebuie sa le recunoasca conducerea armatei. Dar sa identificam si acele probleme cu care se confrunta armata in general si conducerea Armatei Nationale.

Si daca am citi atent raportul si hotarirea Parlamentului, se poate de vazut foarte clar ca venim si cu solutii privind intarirea capacitatilor Armatei Nationale intru depasirea problemelor cu care se intilnesc. Si eu consider ca domnul Turcan are o idee buna, ca sa depasim animozitatile si sa nu intram in polemici, sa respectam, daca nu am reusit de la inceput, sa respectam procedura literalmente.

Sa remitem in comisie, sa intarim raportul de catre comisie si daca aceasta va duce la calmarea spiritelor, daca vreti si la o abordare mai aproape de procedura, sa revenim cu raportul pentru o sedinta urmatoare.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

De fapt, discutia era despre cu totul altceva. Era vorba despre atributiile Presedintelui Parlamentului. Acestea sint fixate exhaustiv in articolul 12 din Regulament, care spuneam este lege organica si nimic pe linga ceea ce prevede legea nu poate fi adaugat. Domnul Presedinte Marian Lupu cu de la sine putere si-a arogat atributii pe care legea nu i le rezerva. Deci, aceasta este discutia de fond.

In plus, chiar in aceasta situatie, am spus, sintem... revolta noastra este legitima, domnule Presedinte. Pentru ca comportamentul dumneavoastra de multe ori provoaca asemenea reactii naturale si nu trebuie sa va suparati. Nu pot sa inteles de ce aceasta comisie chiar daca a fost incalcata procedura la constituirea ei nu, a cuprins chiar nici un deputat din grupul nostru parlamentar. Avem doar patru fractiuni in Parlament. Nu cred ca au fost mai putin de patru membri, ca sa nu incapa o persoana din fractiunea PPCD, pentru a avea o reprezentare politic echilibrata acestei comisii.

Nu inteleg de ce. Dar aceasta o spun subsidiar. Problema de fond este cea ca dumneavoastra ca depasiti atributiile. Si faceti ceea ce legea nu va rezerveaza ca drept. Pe de alta parte, ma uit si vad graba, ca de aici vine suspiciunea absolut legitima si intemeiata. Graba cu care ni se baga pe git acest proiect.

Proiectul de hotarire a fost elaborat ieri dupa amiaza, seara si inregistrata cu numarul 2303 ieri seara 14 iunie 2006. E clar ca Biroul permanent nu l-a avut, nu
l-a vazut, idee nu are ce scrie aici. Nu s-a pronuntat regulamentar. Si, in plus, nu are nici autor. Este incalcata procedura. Al cui este acest proiect de hotarire?

Pentru orice initiativa legislativa, proiect de lege sau proiect de hotarire trebuie sa avem cel putin un deputat sau seful statului, sau Guvernul, sau Adunarea Populara de la Comrat. Alti subiecti cu drept de initiativa legislativa nu exista in Republica Moldova. Aceasta spune Constitutia clar. Si vad ca sint incalcari peste incalcari si o graba suspecta.

In plus, faptul ca grupul nostru a fost neglijat constituie un temei suplimentar de a aborda lucrurile transant. In ceea ce priveste modul de abordare a lucrurilor de catre presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati domnul Turcan.

Domnule Turcan,

Cind vine vorba de Regulament, nu cred ca trebuie sa justificam duble standarde. Standardul unic este scris aici. Sa fim buni sa respectam cel putin ceea ce scrie Regulamentul.

Or, constat pentru a cite oara, ca Regulamentul este incalcat cu premeditare, cu buna stiinta si poate, admit, cu rea-credinta de chiar cel care conduce Parlamentul ca Presedinte si care nu este un deputat cu un mandat mai greu sau mai mare decit ceilalti deputati, si care nu actioneaza intotdeauna in spiritul colegialitatii, provocind asemenea reactii adecvate, as zice eu.

De aceea, propunerea intemeiata pe lege, am invocat articolul 21, pot sa invoc si articolul 22 din Legea cu privire la statutul deputatului. Pot invoca prevederile Regulamentului in ansamblu, propunerea mea personala si a fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat este sa scoatem de pe ordinea de zi acest proiect de hotarire care a fost fara autor, care a fost introdus fara propunerea Biroului Permanent.

In baza unui raport al unei comisii create fara Biroul permanent, fara Parlamentul nostru, doar prin voia domnului Lupu, la cererea domnului Stoicov, conform unor criterii numai de ei stiute. Aceasta este singura solutie onorabila, legala si normala in aceasta situatie. Daca se va merge pe alta situatie, sau pe alta varianta, cred eu ca vom asista doar la degradarea echilibrului politic si asa fragil din Parlamentul nostru.

Indemnul meu este la calm si la corectitudine, la legalitate. Sa respectam procedurile, cum spuneam, pentru a nu lasa loc de interpretari si de suspiciuni ca ar exista interese pe fond. Dar parerea mea este ca exista interese pe fond.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi,

Va indemn sa le luam pe rind si cu tot calmul. Punctul 1, subiectul 1, dispozitia care vizeaza formarea unei comisii de control a disciplinei, ordinii si respectarii legislatiei in armata. Aceasta dispozitie, daca o cititi cu mare atentie, o sa observati ca ea fixeaza formarea unei comisii care trebuie sa efectueze organizatoric acest control. Ea nu prevede producerea unui proiect de hotarire a Parlamentului. Repet acest lucru.

Dispozitia nu spune ca, in Rezultatul acestui control, urmeaza sa fie elaborat si inaintat un proiect de hotarire a Parlamentului, or, oricare act oficial si acest lucru conteaza foarte mult din toate punctele de vedere.

Eu as putea admite, in acest context, ca modalitatile de procedura de inregistrare a acestui proiect au de suferit. Acest lucru il accept. Si atrag atentia comisiei asupra acestui moment. In continuare, repet inca o data, ca aceasta comisie nu a avut statut nici special, nici de ancheta. Noi am putut sa ne limitam cu dumneavoastra. Si in momentul de fata imi dau seama ca poate era sa fie mai bine sa nu antrenam pe nimeni din alte comisii. Si sa se ocupe de aceasta actiune comisia de profil de sine statator.

Poate ca astazi sintem martorii unor discutii pe marginea subiectului si ideii care, in fond, a fost buna sa afiliem, sa atragem persoane din toate alte comisii ca sa fie o examinare obiectiva in acest sens. Alta data nu mai facem acest lucru, o sa mergem pe filiera mai ingusta, daca asa se cere.

Acum tot ce tine de Regulament sint mai multe actiuni si ele nu sint interzise, nu este gasita nici o virgula in Regulament care interzice formarea grupurilor de lucru. Grupurile de lucru ad-hoc pentru actiuni de talie juridica, altele decit hotaririle de Parlament, decit proiectele de legi, decit tot ce este foarte stric prescris de Regulamentul Parlamentului.

Stimati colegi,

Ceea ce nu este interzis, poate fi practicat. Acum este un punct sensibil aici.

Si pe mine m-ar interesa cum s-a intimplat, fiindca una pot sa va zic, sa nu aveti nici o idee de rea-vointa din partea celor care au pregatit componenta acestei comisii. Eu sint mai mult ca sigur ca a fost o eroare intimplatoare, una tehnica si, intr-adevar, aici s-ar cere unele explicatii la acest subiect. Nu absolut.

Stiti, de era sa fie o singura fractiune in componenta acestei comisii, era sa fie o tema de discutie. Si daca le gasiti... Pai, aceasta si este ca una, nu... De ce trebuie sa va ginditi la ideea de rea-vointa din partea celor care au facut aceste lucruri? Si cu tot patosul cu care s-a facut referinta la aceasta comisie, eu as vrea sa rog foarte mult colegii, care cu mult succes muncesc in cadrul grupurilor de lucru ad-hoc, pe care eu le-am creat prin dispozitii la sugestia si la rugamintea acestora in luna aprilie 2005, nu au nici o pretentie la statutul legal al acestor decizii si muncesc foarte bine in domeniul audiovizualului, sistemului judecatoresc producind proiecte de legi, stimatii mei colegi, pe care motiv eu va rog foarte mult, daca mergem pe unele standarde, sa mergem tot timpul pe aceleasi standarde. Si nu doar atunci cind ceva nu ne aranjeaza. Un element in toata situatia aceasta, care este genant si, trebuie sa recunoastem, este absenta reprezentantului unei fractiuni parlamentare in aceasta comisie. Si este un lucru regretabil pentru toti, trebuia sa se mentioneze din start acest lucru.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Dumneavoastra aveti dreptate, dar totusi fractiunea cere sa punem la vot propunerea domnului Turcan.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, stiti, as veni poate cu o propunere de compromis in acest sens. Din nou repet, dispozitia nu presupunea nici un proiect de lege, nici un proiect de hotarire, el trebuie sa fie initiat in modul in care trebuie sa fie initiat. Noi avem doua optiuni. Ori ca revenim la acest exercitiu peste o saptamina, ori ca, daca doriti... fiindca lumea a lucrat, sint acei din comisia care... Apropo, dispozitia a fost remisa la inceputul lunii martie curent.

Ei au muncit foarte mult, n-a fost nici o graba in acest sens. Daca doriti, sint aici, noi putem audia informatia, daca acceptati. Dupa aceea deja au sa decida, in cadrul comisiei se merge cu o hotarire, sau nu.. si daca... cum se inregistreaza... Daca doriti, se munceste in cadrul comisiei sesizate in fond si se revine joia viitoare la acest subiect. Aceasta a fost propunerea domnului Turcan. Da? Aceasta este situatia.

Deci, in acest context, eu supun votului propunerea, desi noi am fi putut si am fi trebuit sa facem acest lucru nu acum, ci la momentul cind am discutat ordinea de zi astazi dimineata. Si demult ne clarificam si nu tineam oamenii acestia aici o zi intreaga.

Deci, propunerea a fost sa fie, sa se discute acest subiect, subiectul proiectului de hotarire. A vorbi, da, a vorbi mult, da, bine.

Deci, propunerea este sa revenim, sa se discute acest subiect in cadrul comisiei sesizate in fond, cu participarea tuturor reprezentantilor fractiunilor. Se va cere timp suplimentar sa se mai vada aceste informatii, poftim, si revenim cu buna cunostinta de cauza si urmind toate procedurile tehnice pentru un atare proiect de document, la momentul cind el va fi pregatit.

Aceasta a fost propunerea evocata de domnul Turcan. Anume aceasta propunere si o supun votului. Cine este pentru, rog sa voteze. O sa mergeti si o sa vedeti, domnule Cubreacov, ce se remit in comisie. Propunerea este acceptata. Am terminat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Era bine daca imi dati cuvintul pina la votare. Totusi, este vorba de o problema mai mare, mai larga, decit discutia cu comisiile date. Ce nu exista... probleme dumneavoastra faceti foarte multe si exista probleme foarte multe in tara asta. Cum nu exista probleme? Pentru dumneavoastra nu exista.

Unde-i lege, iata procurorul sta la spatele meu si poate sa va confirme, domnul Stepaniuc, si dumneavoastra ca jurist de forta trebuie sa cunoasteti lucrul. Unde-i lege nu-i tocmeala. Noi nu putem sa ne tocmim acolo unde-i scris in regulament - atributiile Presedintelui Parlamentului, incepind cu “A” si terminind cu “L”.

Si ultima. Se spune ca Presedintele Parlamentului indeplineste alte atributii prevazute de prezentul Regulament sau insarcinarile date de Parlament. Nici una, nici alta nu exista.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Sintem la 15.31, pardon, 14.31 si ultimul bloc de subiecte pe ordinea de zi este Ora intrebarilor si interpelarilor.

Deci, il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu, pentru a oferi raspuns intrebarii inaintate de domnul Serebrian.

Eu rog, cine paraseste sala s-o faca mai incet, fiindca sedinta continua.

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

La interpelarea deputatului Secareanu privind actiunile intreprinse de Republica Moldova in scopul eliberarii detinutilor politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa, vrem sa va comunicam urmatoarele.

In conformitate cu Hotarirea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 8 iulie 2004, Republica Moldova a fost obligata sa intreprinda toate masurile care-i stau in putinta pentru a obtine eliberarea imediata si neconditionata a persoanelor respective.

Incepind cu acea data, au fost intreprinse foarte multe actiuni, unele dintre care, spre exemplu demersuri inaintate de mine colaboratorilor administratiei nerecunoscute din Transnistria sau scrisorile adresate organelor din Federatia Rusa, cit si multe alte actiuni care au fost recunoscute de catre curtea, de catre Consiliul de Ministri, prin rezolutia din 10 mai 2006, care a examinat problema indeplinirii de catre Republica Moldova a obligatiilor asumate si de catre Federatia Rusa si a constatat ca autoritatile Republicii Moldova au informat cu regularitate Comitetul de Ministri asupra actiunilor intreprinse in vederea asigurarii eliberarii reclamantilor si incurajeaza autoritatile Republicii Moldova sa-si continue eforturile in sensul incetarii detentiei abuzive si ilegale a reclamantilor care sint inca incarcerati, asigurind eliberarea lor imediata.

Concomitent, Consiliul de Ministri a constatat refuzul Federatiei Ruse de a se conforma hotaririi Curtii Europene a Drepturilor Omului. Imediat, dupa ce a fost receptionata aceasta recomandare a Consiliului de Ministri din 10 mai, Guvernul si-a continuat eforturile in scopul indeplinirii obligatiilor sale si a transmis prin dispozitia Primului-ministru din 15 mai, indicatii catre toate ministerele, departamentele si alte organe de stat sa continue eforturile sale, inclusiv sa ridice aceasta problema in cadrul intilnirii cu reprezentantii oficiali ai tarii noastre la toate intrevederile cu omologii lor din statele membre ale Consiliului Europei si Uniunii Europene.

In ceea ce priveste partea a doua a intrebarii privind inlesnirile care sint acordate familiilor acestor persoane, cu parere de rau, Ministerul Justitiei nu este responsabil de aceasta problema. Noi am solicitat informatia, dar, din motive tehnice, nu au reusit sa parvina informatiile de la organele responsabile de resort. Cind vor parveni informatiile, ele vor fi remise in scris.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Daca pot avea o intrebare? Sint asa, intr-o mica confuzie, dumneavoastra ati spus ca interpelarea era a mea, domnul viceministru a spus ca este interpelarea domnului Secareanu. A cui este interpelarea?

Domnul Nicolae Esanu:

Imi cer iertare, pur si simplu.

 

Domnul Oleg Serebrian:

In pofida uluitoarei asemanari cu domnul Secareanu, sintem persoane diferite.

Domnule ministru adjunct,

Am vrut sa va intreb, spuneti dumneavoastra ca ati facut o serie de demersuri in vederea eliberarii celor doi detinuti politici, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa. Ati mentionat ca chiar dumneavoastra personal, in ultimele luni, ati facut astfel de demersuri si ati informat in permanenta Consiliul Europei.

Daca va amintiti, cred ca erati prezent in sala saptamina trecuta, cind am facut interpelarea respectiva, faceam trimitere la un exemplu concret, o atitudine exprimata de Primul-ministru al Romaniei domnul Tericeanu.

Pe mine ma interesa nu la nivelul dumneavoastra, este un nivel destul de inalt, nu va suparati, dar la nivelul Presedintelui, Primului-ministru, care au fost ultimele actiuni intreprinse, pentru ca sint niste actiuni care necesita totusi o pondere mult mai mare, este jenanta situatia cind Primul-ministru al unei tari pare a unei alte tari. Se pare ca manifesta mai mult interes pentru soarta detinutilor politici din Republica Moldova decit noi. Deci, in sensul acesta, daca puteti sa-mi spune-i?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu nu am pregatit o lista a tuturor actiunilor intreprinse in ultimul timp. Dar vreau sa va asigur ca Comitetul de Ministri, la momentul cind examineaza problema indeplinirii obligatiilor de catre state pe care le au conform hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului, verifica daca toate organele din statul respectiv au intreprins toate actiunile care le stau in putere anume acestor organe.

Si in masura in care se constata ca Presedintele Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, ministrii din cadrul Guvernului nu intreprind masurile care le stau in competenta acestora, s-ar fi constatat ca Republica Moldova nu se conformeaza hotaririi Curtii Europene a Drepturilor Omului, fapt care s-a intimplat in speta vizavi de Federatia Rusa.

De aceea, desigur ca noi nu am facut foarte des publice toate actiunile noastre, dar vreau sa va asigur ca toate demersurile se fac la intrunirea cu toate organismele responsabile.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, doua foarte scurte intrebari.

Prima. Totusi am senzatia ca nu exista nici un fel de inlesniri pentru familiile celor doi detinuti politici. Daca dumneavoastra puteti gasi astfel de inlesniri m-as bucura foarte mult. Puteti sa spuneti saptamina viitoare, sa aveti un raspuns concret la aceasta intrebare?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, noi am spus ca o sa va remitem informatia in scris. Noi am semnat demersul la organele responsabile. Eu personal am vorbit cu presedinta Casei Nationale de Asigurari, care astazi a fost prezenta, dar, cu parere de rau, n-au putut sa identifice intr-un termen foarte scurt.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si al doilea moment asupra caruia am vrut sa va referiti, este exista vreun raspuns al partii transnistrene, ultimul raspuns legat de soarta celor doi detinuti? Nimic.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, transnistrenii, la inceput, la adresarile noastre raspundeau si spuneau in termeni ca hotarirea Curtii Europene pentru ei nu este obligatorie. La ultimele demersuri pe care noi le facem, ei nici nu mai raspund.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Inca un moment. S-au facut astfel de demersuri si la adresa Federatiei Ruse, pentru ca totusi teritoriul din zona de Est noi il consideram teritoriu legitim aflat sub ocupatie militara rusa.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sigur, demersuri s-au facut si la Federatia Rusa.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci ati facut astfel de demersuri si Federatiei Ruse.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu acum, cind am dat exemplu ca eu personal nu am vrut sa subliniez nivelul, a semnat si doamna ministru, pur si simplu am vrut sa spun, cunosc problema din interior, fiindca noi sintem responsabili de supravegherea indeplinirii hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului si intreprindem noi in cadrul Ministerului Justitiei actiuni concrete si solicitam si altor organe sa faca demersurile respective catre omologii sai.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule ministru.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Turcanu, viceministrul culturii, pentru a oferi raspuns la intrebarea inaintata de domnul Alexandru Oleinic.

 

Domnul Valeriu Turcanu – viceministru al culturii si turismului:

Stimate domule Presedinte al Parlamentului, domnilor deputati, onorata asistenta, la interpelarea domnul deputat Alexandru Oleinic, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 8 iunie 2006, Ministerul Culturii si Turismului comunica urmatoarele.

In conformitate cu legislatia in vigoare, completarea fondurilor de carte ale bibliotecilor publice este de competenta si obligativitatea autoritatilor administratiei publice locale. Pentru anii 2005 – 2006, normativul la achizitii de carte este de 3 lei per capita.

Astfel, pentru anul 2005, mijloacele respective trebuiau sa fie programate in bugetele primariilor in volum de 9 milioane 600 mii de lei. De facto, mijloacele financiare programate pentru achizitii de carte in bibliotecile publice din teritoriu pe perioada anului 2005 au constituit 2 milioane jumatate.

Nici o unitate teritorial-administrativa nu a respectat normativul de 3 lei per capita pentru achizitii de carte, dar si fiind programate aceste surse nu ajung intotdeauna la destinatie. In raionul Briceni, timp de 3 ani, din 32 de biblioteci doar una singura a obtinut mijloace pentru achizitia de carte, primaria...

In aceeasi perioada, in raionale Cimislia, Drochia, Glodeni, Ocnita, Riscani, Soldanesti, Taraclia numai cite 5 – 6 primari au alocat surse in acest scop. Ministerul a atras atentie autoritatilor publice locale asupra nerespectarii normativului indicat. Cea mai eficienta modalitate de solutionare a problemei o consideram centralizarea achizitiei de carte la nivel de raion.

In rezultat, prin deciziile consiliilor raionale, procesul centralizarii achizitiei de carte a reusit in anul 2005 in raioanele Ialoveni, Falesti si Straseni. Pentru centralizarea achizitiei de carte in anul 2006 s-au pronuntat si consiliile raionale Leova si Nisporeni. Recent ne-am adresat Ministerului Finantelor si presedintilor raioanelor cu propunerea ca pentru anul 2007 achizitia de carte sa fie efectuata centralizat la nivel de raion in toata republica.

In vederea completarii fondului de carte al bibliotecilor din teritoriu, ministerul aloca bibliotecilor publice 30% din cartile editate cu sustinere financiara de la Bugetul de Stat, alte 30% sint alocate Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului pentru a fi distribuite in bibliotecile scolare.

Lista cartilor editate cu sustinere de la Bugetul de Stat este aprobata de Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa. In conformitate cu programul de editare a cartii nationale in perioada 2004–2006 la editurile de stat “Cartea Moldovei”, “Universul” si “Lumina” au fost editate 39 titluri de carte, a caror valoare totala este de 1 milion 369 de mii 219 lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Totusi, situatia este absolut deplorabila, deoarece fiind permanent in teritoriu si vizitind bibliotecile publice, pina la 80% din toate cartile care sint in bibliotecile publice sint ori in limba rusa, ori in chirilita. Este un dezastru total chiar si in privinta repartizarii cartilor, cum dumneavoastra mi-ati prezentat informatia, ca, in dependenta de editie, cite 10, de la 5 pina la 13 carti se repartizeaza pentru fiecare raion, de fiecare editura in parte.

Pai, dumneavoastra sinteti responsabilii care gestionati si duceti politica in domeniu. Ori credeti ca este normala o asemenea situatie deplorabila in domeniul dat in republica? Dumneavoastra chiar si acum ati adus la cunostinta niste cifre nespunind concret care va fi perspectiva redresarii situatiei si hotaririi problemei date, fiindca, pina la urma, posibilitatea de a avea acces la biblioteca publica este posibilitatea de a avea o informatie absolut veridica, de a avea acces la carti, la stiinta. Pina la urma, este o necesitate si o cerinta absoluta fata de ministerul dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Turcanu:

Da, intr-adevar, situatia este deplorabila, cum ati spus dumneavoastra, dar, in comparatie cu anul 2005, 2006 de acum s-au facut niste progrese. Sumele preconizate de autoritatile publice locale s-au majorat aproape de doua ori, dar totuna nu sint cele care sint in corespundere cu normativul de 3 lei pentru fiecare locuitor. In acelasi timp, eu cred ca daca noi vom insista ca toate autoritatile publice locale sa respecte acest normativ, vom face un pas foarte important.

A doua problema si care necesita sa fie, cred eu, solutionata este finantarea din partea autoritatilor centrale a editiei de carti. Noi avem in republica, daca facem referire, de pilda, la comunitatea europeana, 250 de editii, se considera la 1000 de locuitori o norma pentru tarile europene.

La noi, in Republica Moldova, acest normativ este acoperit in jur de 28%. Deci, noi nici nu editam si nici nu dam surse pentru procurarea acestor carti putine care se editeaza.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Este, in genere, o statistica foarte interesanta. Dumneavoastra, in primul rind, detineti o informatie concreta care exista astazi in bibliotecile publice, mai ales in raioanele republicii. Da, bibliotecile publice satesti. Ce astazi exista, fiindca daca dumneavoastra numiti de 3 lei, atunci aceasta este vorba ca daca este o baza deja materiala se poate de mai completat cu 3 lei, dar daca ea nu exista in genere.

Si a doua intrebare. Care, dupa calculele dumneavoastra, este necesitatea, ce suma de bani este necesara pentru a acoperi toata necesitatea pentru bibliotecile satesti. Aveti dumneavoastra efectuate asemenea calcule.

 

Domnul Valeriu Turcanu:

Deci, da, eu chiar acum, aici, la mine, am fondul de carte existent pe municipiul Chisinau, Balti, toate raioanele si pot sa va spun care este coraportul in procente de exemplu din literatura de stat in limba, in grafie chirilica si in cea latina, pot sa va dau pentru fiecare raion procentajul.

Daca, ca exemplu sa va spun, acele raioane unde grafia chirilica e mai mult de 50% din fond, pai pot sa va spun ca raioanele care sint: Cantemir – 52,2, Calarasi, Causeni, Criuleni, Falesti, Floresti, Glodeni, Hincesti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Singerei, Soroca, Straseni, Telenesti, Ungheni, 17 raioane.

Domnul Alexandru Oleinic:

Si in limba rusa, daca aveti o cifra, mai mult de 50% e in chirilita. Cit aveti in limba rusa?

 

Domnul Valeriu Turcanu:

Restul.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Restul.

 

Domnul Valeriu Turcanu:

Nu, restul din fond, cu exceptia din ... de stat. Aici nu am date de acest fel.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si cam ce valoare, ce volum, ce valoare de bani este necesar ca sa acoperim toata necesitatea?

 

Domnul Valeriu Turcanu:

Daca am lua pentru editarea de carte si sa luam ca normativul este de 250 de editii, de pilda, pentru 1000 de locuitori la noi cuprind doar cu 28%, iar pentru editarea acestor 28%, pe care noi le facem, deci avem 1 milion si 800 de mii, ceva de felul acesta, de 4 ori mai mult ar trebui sa fie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

De 4 ori mai mult, cred ca de 40 de ori mai mult.

Domnule ministru,

Pina la urma, ati intrat in functie, v-as ruga sa atrageti atentie mai serios domeniului dat. Da mie sa-mi prezentati o informatie mai ampla cu referinta la procentajul in chirilita, in limba rusa, in limba romana, in limbile straine care sint necesare sa exista in bibliotecile publice, ca sa putem face o discutie mai serioasa pe marginea aceasta.

Mai ales pentru bugetul anului 2007, cind se va discuta bugetul pentru anul 2007.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule ministru,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Si vreau sa-l invit la tribuna centrala pe domnul, de fapt, eu v-as ruga foarte mult, dumnealui n-o sa paraseasca sala, noi mai avem inca 2 sau 3 invitati. La acest subiect s-a discutat deja 10 minute, in locul celor 3 minute de replica.

Va indemn si vom urma, eu am sa ofer, o sa-l intrebati tot ce doriti pe domnul Turcanu. Eu v-as ruga 3 minute.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Eu am adresat aceeasi interpelare in sedinta trecuta. Au fost interpelari anterioare si am obtinut acea statistica a dumneavoastra pe localitati, pe raioane, pe grafii, limbi s.a.m.d., am vazut situatia catastrofala. In orasul Balti de exemplu doar 13% din carti sint in limba oficiala a statului, doar 13%, in timp ce populatia majoritara reprezinta 57%, statistic vorbind.

Deci este clar, o discriminare a majoritatii in favoare minoritatii ruse care domina. Republica Moldova este o biblioteca mare cu fond de carte preponderent in limba rusa, iar acolo unde nu este in limba rusa este cu grafie latina.

De aceea, intrebarea mea este... chirilica, ma iertati, chirilica... este o situatie anormala. Problema este cu multa mai grava decit sa ne grabim sa nu rezervam mai mult de 10 minute.

Noi, aici, ca Parlament, am primit fel de fel de demersuri: de la asociatii neguvernamentale, pentru marmura din Rusia, pentru fel de fel de lucruri, scutiri, pentru manastiri, pentru preoti, pentru fel de fel de lucruri.

Care, nu cred eu ca sint chiar o prioritate nationala, un subiect arzator al momentului. In acelasi timp n-am vazut nici o initiativa legislativa de modificare a Bugetului de stat pe care s-o elaboreze Ministerul Culturii si Turismului, sa o promoveze in Guvern, sa se bata cu Ministerul Finantelor si care sa vina aici, pe masa deputatilor.

Pentru ca, in Bugetul de stat am vazut, ati sistat si dumneavoastra la dezbaterile de anul trecut, avem atitea gauri, avem atitea cheltuieli inutile pentru fel de fel de vile pentru birocratii nostri, pentru fel de fel de apartamente de stat, cu milioanele, cu zecile si sutele de milioane se arunca bani pe fereastra si nu se gasesc bani pentru a depasi cele 13% de carte in limba statului la Balti, de exemplu, sau in alte parti.

Deci, eu vreau sa va intreb, care sint demersurile, initiativele concrete ale ministerului dumneavoastra? Si daca puteti, sa-mi prezentati copii de pe aceste scrisori, demersuri, proiecte de legi pe care le-ati avansat in Guvern pentru a veni pe masa deputatilor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa luati loc, domnule ministru.

Domnule ministru,

Am rugat, sau sa-i prezentati informatia colegului referitor la…

Domnule Cubreacov,

Stiti, vreau sa spun un lucru, brutalitatea nu este cea mai potrivita metoda de-a pune in evidenta inteligenta.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Leonid Zaharia, sef al Departamentului Expertiza Medicala a Vitalitatii pentru a oferi raspuns al intrebarea doamnei Valentina Golban.

 

Domnul Leonid Zaharia – seful Departamentului Expertiza Medicala a
 Vitalitatii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

La interpelarea deputatului Valentina Golban, adresata Guvernului Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei, Procuraturii Generale va putem informa, ca pe parcursul companiei de restabilire a dosarelor medicale persoanelor cu grade de invaliditate care lipsesc in cadrul consiliilor de expertiza medicala a vitalitatii in adresa consiliului Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii au parvenit interpelari, sunete de la unii deputati ai Parlamentului pentru a fi informati despre situatia creata in domeniul expertizei medicale a vitalitatii, dar nu cu scopul de acoperire a fraudelor comise in acest domeniu.

Vreau sa va informez ca, conform situatiei la zi, au fost restabilite 15 819 de dosare, necesita a fi restabilite inca 2 868. Vreau sa va spun ca situatia este urmatoarea: in 318 cazuri oamenii care detin gradul I si gradul II de invaliditate sint plecati peste hotarele tarii. Nu se stie cine primeste pensia acestora. Vreau sa va spun ca 282 de persoane….

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Zaharia,

Doar o clipa, va rog. Ascultati-ma putin.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ama dresat intrebarea institutiilor de la care mi-a venit raspunsul in scris. Dar intrebarea cea mai importanta, si consider ca este grava, pentru ca domnul Zaharia, la brifingul organizat in incinta Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, a adus invinuiri deputatilor din Parlamentul Republicii Moldova, ca stau in spatele acestor nelegiuiri de acordare a gradelor de invaliditate. Eu cred ca aceste invinuiri sint grave si doar vreau sa se opreasca la acestea.

Am cerut numele acestor deputati si probele care ar confirma acest lucru. Pentru ca aceasta a fost transmisa, ca preluarea in blocul informativ atit la radiou, am auzit eu singura, cit si la televiziune. Si la intrebarea jurnalistei de la “Jurnal de Chisinau”, care a intrebat: care sint acesti deputati, numele? Dumnealui a facut o replica, ca ei s-au corectat.

Vreau sa-mi permiteti sa-l intreb pe domnul Zaharia, cind s-a inregistrat Consiliul republican de expertiza medicala a vitalitatii, adica cind s-a indeplinit punctul 1 din Hotarirea nr.109 a Guvernului din 31 ianuarie? Vreau sa stiu cind aceasta institutie publica a fost inregistrata in Legistul de stat al intreprinderilor si organizatiilor? Pentru ca la data de 31 martie Ministerul Dezvoltarii Informationale mi-a raspuns ca nu este inregistrat. La 5 aprilie, Inspectoratul Fiscal imi indica Codul fiscal, dar forma organizator-juridica a acestui consiliu este asociatie obsteasca. Ministerul Justitiei, la 2 mai imi raspunde ca institutia publica inca nu este inregistrata.

Vreau sa stiu, daca ma puteti convinge, ca ati indeplinit Hotarirea nr.109 din 31 ianuarie a Guvernului care se refera la punctul 1, ca sa stiu care este cadrul legal al acestei institutii.

 

Domnul Leonid Zaharia:

Multumesc.

Doamna deputat,

Puteti lua act de toate intrebarile acestea. Eu nu va pot da acum raspuns, este inregistrat si la Inspectoratul Fiscal, este inregistrat si la Inspectia de Stat, sint toate conturile in banca, este institutie juridica. Dumneavoastra sinteti indusa, cred ca, in eroare tot de acea echipa care va mai indus pina acum, imi pare rau. Veniti, va invitam la intilnire cu medicii experti si dumneavoastra o sa fiti familiarizata foarte bine.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Mie mi se pare ca ceea ce face domnul Zaharia... continua sa aduca niste invinuiri nemotivate.

 

Domnul Leonid Zaharia:

Eu nu v-am invinuit pe dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Golban:

Eu am document, am primit raspunsuri concrete, oficiale d la ministere, ceea ce constituie Guvernul Republicii Moldova. Eu vreau sa va referiti la ceea ce v-am intrebat: care sint deputatii care stau in spatele acestor fapte? Si numele, si probele. Eu va rog foarte mult.

 

Domnul Leonid Zaharia:

N-am invinuit nici un deputat. Dar daca au transmis, nu stiu, dar noi n-am invinuit nici un deputat.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Imi permiteti sa citesc din informatia prezentata de procuratura, astazi inminata de mine.

 

Domnul Leonid Zaharia:

Noi nu avem probe ca sa invinuim deputatii. Daca mass-media a transmis, poftim.

 

Doamna Valentina Golban:

Semnata de Procurorul General Valeriu Balaban, unde se spune: “In cadrul acestui brifing directorul Consiliului republican de expertiza medicala a vitalitatii Leonid Zaharia a mentionat despre faptul implicarii unor deputati in activitatea institutiei pe care o conduce.” Vreau probe, domnule Zaharia.

Domnul Leonid Zaharia:

Doamna deputat,

Dumneavoastra ati dat personal trei interpelari si ati primit raspunsul. Nu sinteti de acord, mai dati interpelari.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cer scuze. Stati putin. Noi, cred ca n-am ajuns in situatia sa calificam interpelarile deputatilor in Parlament in calitate de interferenta in activitatea organelor catre care se fac aceste interpelari, daca de aceasta vorbim. Eu rog sa fim foarte atenti, domnule Zaharia, cu calificarile cu care operam aici, in sala Parlamentului.

 

Doamna Valentina Golban:

Daca imi permiteti. Interpelari vor fi, domnule Zaharia. Pentru ca noi ne deplasam in teritoriu, la noi vin in audienta, sint mari nelegiuiri, este adevarat. Dar vreau sa va intreb, de rind cu faptul ca ati depistat cazuri cind s-au acordat aceste grade de invaliditate nemotivat, neintemeiat, cite cazuri si cite dosare ati examinat atunci cind bolnavii, cetatenii nostri chinuiti vin si se pling de faptul ca, la indicatiile cuiva, au fost stopate aceste grade de invaliditate?

Am aici, in fata mea, si va prezint dispozitiile semnate de dumneavoastra de a stopa si peste citeva zile de a restabili. Iata si la acest compartiment urmeaza sa ne oprim. Dar nu mi-ati raspuns la intrebarile: care sint deputatii? Si care sint probele?

 

Domnul Leonid Zaharia:

Stimata deputat,

Eu vreau sa va spun ca dispozitiile care... noi invitam, din teritoriu ne suna oamenii simpli, ca acela si acela detine grad. Conform hotaririi Guvernului daca oamenii nu refuza de a se prezenta la expertizare, noi suspendam decizia unui sau altui consiliu teritorial pina vine la o noua expertizare. Si daca se confirma gradul de invaliditate, de ce sa nu-l confirmam?

De aceea, noi foarte minutios fiecare grad de invaliditate. Eu nu pun mina in foc ca nu sint nelegiuiri, nu sint greseli, dar intrebarea ceea, noi pe fiecare caz, medicii experti, nu Zaharia da grade, ma iertati, si nu Zaharia scoate gradele de invaliditate.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Zaharia,

Mai exista o alta hotarire de Guvern, dumneavoastra ati lucrat in baza acelei hotariri nr.742 din 2004, conform carora urma sa elaborati tabelul in procente in baza caruia trebuia sa acordati acest grad. Au trecut doi ani, dumneavoastra n-ati elaborat acest tabel, acum, inteleg, s-a abrogat.

Toate tarile europene lucreaza conform acestui mod de acordare a gradului d invaliditate in procente. Eu, probabil, aici voi incheia, pentru ca nu am raspunsuri. Dar pe aceasta cale ma adresez Guvernului in continuare, asa cum am facut-o de la acest microfon cind s-a incercat sa se separe aceasta structura de la Casa Nationala de Asigurari Sociale. Si ieri, nu mai demult, i-am dat intrebare doamnei Borta, cum considera, daca aceasta a fost corect sau incorect? Si dinsa mi-a dat raspunsul pe care il impartasesc.

Din practica tarilor europene aceasta structura se afla indeosebi la Casa Nationala de Asigurari Sociale sau la minister. Ori ceea ce se face si ceea ce s-a dorit sa se creeze o structura separata, subordonata Guvernului, si noi aici, in Parlament, am contracarat aceasta. Acum am impresia ca se lasa totul doar in baza unei persoane care decide.

Vreau sa stiu, cind vor fi elaborate programe de reabilitare medicala, psihologica, de reintegrare socioprofesionala a acestor pacienti? Ori vorbim numai de darea gradelor, de luare gradelor, dar nu facem nimic pentru reabilitare?

Si pe aceasta cale ma adresez Guvernului, ca aceasta intrebare, probabil, vom tine-o toti la control, pentru ca avem nenumarate adresari si este una foarte si foarte importanta.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Zaharia,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Anatolie Izbinda, vicedirector general al agentiei pentru Dezvoltare Regionala. De fapt, este, deja o alta denumire dupa adoptarea legii respective, da? Daca nu gresesc. Pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei Valentina Cusnir.

 

Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector general al Agentiei pentru
 Dezvoltare Regionala:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Stimata doamna deputat,

Vreau sa mentionez ca situatia cu Statia de epurare de la Calarasi este intr-o atentie deosebita a Agentiei Constructie si Dezvoltare a Teritoriului si a Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale. Anul acesta a fost nu o sedinta si cu iesirea la fata locului. Pina la urma, s-a gasit un algoritm pentru a rezolva aceasta problema.

Noi v-am dat, dar eu spun care-i algoritmul acesta. Deci, conform proiectului executat de Institutul de Stat “Iprocom”, pentru a construi o Statie de epurare in orasul Calarasi sint necesare 5,7 milioane. Evident, aceste surse nu pot fi gasite imediat, insa posibilitatea de rezolvare a problemei treptat este de doi ani.

Deci, s-a decis ca Primaria orasului Calarasi sa ofere 500 de mii, consiliul raional – 500 de mii, Fondul Ecologic National este gata de a oferi 500 de mii pentru constructia acestei statii. Noi ne-am adresat Ministerului Finantelor ca, in caz de rectificare a bugetului, care va fi, sa fie alocate 1 milion 500 si 3 milioane sa fie alocate in anul bugetar viitor.

Deci, spre regret, vreau sa spun ca organele locale de nivelul intii si doi, pina la ziua de astazi n-au gasit aceste surse. Mai mult decit atit, nici nu s-a adresat cu un proiect de a primi grant de la Fondul Ecologic National. Insa eu cred ca noi o sa insistam ca problema aceasta sa fie rezolvata si organele locale de putere sa-si respecte obligatiunile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc foarte mult.

Domnule Presedinte,

Rog timpul de 3 minute sa mi-l acordati pentru a face ulterior o alta interpelare, adica nu-l folosesc acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Avem 26 de minute la dispozitie, rog sa adresati intrebarile si interpelarile catre organele respective.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea o adresez domnului ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz ca sa-mi faca lumina in legatura cu ruta 54 Chisinau-Puhoi. Aceasta ruta era deservita de Societatea cu Raspundere Limitata “Visabigrup”, acum, nu stiu de ce, se incearca a o inlocui cu alte autocare. Care este cauza?

Si a doua interpelare, adresata Ministerului Finantelor. S-a terminat anul de invatamint si, cu parere de rau, elevii din satele unde nu sint licee asa si n-au beneficiat de transport pentru a se deplasa la invatatura. Daca domnul ministru al finantelor are de gind in anul viitor de studii sa planifice acesti bani? Informatia o solicit in scris.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de fapt, voi asa v-ati repartizat la microfoane, ca ma faceti sa pierd sensul spatiului. Sint deprins sa va vad in anumite parti ale salii. Dar e oricum o diversificare, da, e ceva nou, interesant. Deci, mergem, cum sa mergem?

Microfonul nr.5 si dupa aceea vom face cercul.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelare adresata domnului Procuror General Balaban Valeriu. Subiectul interpelarii. Formularea unui raspuns privitor la cauza penala pornita pe cazul instrainarii prin escrochiere a proprietatii SRL “Calion”.

Obiectul interpelarii. Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” este sesizata din mai multe surse si tot mai frecvent cum ca declaratiile actualei guvernari in favoarea politicelor economice de piata si a statului de drept constituie doar o perdea de fum, indaratul caruia se ascund actiunile hraparete ale grupului de interese, care, in mod abuziv, pune mina pe afacerile si proprietatea intreprinzatorilor simpli care nu se bucura de protectia inaltilor demnitari de stat.

Aceste cazuri, periodic, devin obiectul publicatiilor in ziarele de orientare democratica. Astfel la 25 mai curent “Ziarul de Garda” publica o petitie intitulata: “Judecatorii si procurorii din Republica Moldova manipuleaza legile pe bunul lor plac, in care, cu lux de amanunte, este descrisa istoria unei escrocherii in rezultatul careia a fost instrainata abuziv proprietatea SRL “Calion” in beneficiul grupului de interese, protejat si menajat de procurori si judecatori sus pusi. Acest caz, cu o deosebita pregnanta, demonstreaza neputinta legii in Republica Moldova, devenind un obiect de manipulare fatisa a magistratilor servind puterii si profund corupti.

Aceste practici de nesocotire sfidatoare a legii a celor care sint chemati s-o serveasca profesional, prefac Republica Moldova intr-o zona inchisa pentru investitii.

Cu aceasta ocazie, atragem atentia Procuraturii Generale asupra faptului ca orice actiune de intimidare a dreptului la proprietate si la libera desfasurare a afacerii economice prezinta un atentat la securitatea economica a tarii, perpetueaza starea saraciei cronice a majoritatii cetatenilor Republicii Moldova.

Luind in considerare faptul ca Procuratura Generala nu s-a sesizat in legatura cu faptele expuse in “Ziarul de Garda”, reiteram intrebarile reproduse de aceasta publicatie in cazul SRL “Calion”.

In continuare vin 6 intrebari pe care nu vreau acum sa le citesc, sint foarte speciale, ca sa nu ocup spatiul de emisie pentru alti colegi, ci ma refer doar la fraza finala: “Solicitam raspuns la aceasta interpelare in plenul Parlamentului, informind concomitent Procuratura Generala, ca raspunsul in scris va fi utilizat ca document oficial in cadrul audierilor publice, pe care Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” intentioneaza sa le organizeze la subiectul interpelarii date”.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Oleg Tulea:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa adresez o interpelare Procurorului General si Ministerului Afacerilor Interne vizavi de un caz, dupa parerea mea, destul de alarmant.

Este vorba ca la 5 mai 2006, trei colaboratori ai Comisariatului raional de politie Edinet a efectuat un control la Centrul Comunitar Informational Instructiv “Enter”, care este unul dintre cele trei centre sociale ale Organizatiei obstesti “Seddemus”, organizatie de tineret, in urma careia au fost extrase har-discurile din 9 calculatoare. Mai multa informatie, respectiv si documente au fost luate din acest sediu si au fost brutalizati colaboratorii acestui centru.

Solicit o informatie cu privire la legalitatea acestui control. Raspunsul il solicit in scris.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea este adresata directorului general al Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” domnului Abaschin. Deci, dupa cum se cunoaste, cantitatile de gaze importate si transportate prin Republica Moldova este masurate in trei moduri de masurare, ma refer la intrare. In baza celor expuse mai sus, adresez urmatoarele intrebari:

1. Unde sint situate aceste noduri de masurare?

2. Care sint sistemele de masurare utilizate la aceste noduri?

3. Care este eroarea tolerata si limitele de debit la sistemele de masurare utilizate?

4. Cine asigura supravegherea metodologica de stat a utilajului si a echipamentului folosit?

5. As solicita ultimul raport de verificari metrologice efectuate de catre organul de stat abilitat.

Solicit raspunsul in plenul Parlamentului in termenele prevazute de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

In contextul faptului ca astazi s-a votat un proiect de lege ce tine de medicina, unde trebuie amplasata medicina privata, cea de stat s.a.m.d., spre regret, comunistii au votat-o, dar in acest context si intrebarea mea.

Adresez o interpelare Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, si Procuraturii Generale. In anul 2000, la propunerea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, in orasul Cahul a fost creat Centrul de Sanatate a Familiei impreuna cu Alianta Americana Internationala pentru Sanatate, care si-a inceput activitatea in anul 2001.Centrul creat urma sa fie un centru de ambulator-model de sine statator in medicina primara, precum si este la momentul dat. Pentru situatia sau tehnica cu care este dotat acest centru, eu cred poate fi invidiat invidie si Centrul Mamei si Copilului din republica.

Pe parcursul activitatii centrului s-au atestat divergente in conlucrare cu conducerea Spitalului raional, din care motive colectivul centrului a fost nevoit sa se reinregistreze la Camera Inregistrarii de Stat cu statut de persoana juridica Intreprinderea municipala Centrul Sanatatii Familiei “Verginia” Cahul, continuind sa realizeze programul unic in asigurare medicala in baza contractului incheiat cu Spitalul raional.

Incepind cu anul 2005, centrului i se refuza incheierea contractului de realizare a programului unic de asigurari medicale, cit si obtinerea acreditarii. In baza unei scrisori parvenite de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, consiliul municipal a initiat procedura de lichidare fortata a centrului si concedierea angajatilor la insistenta domnului Bratu, presedintele consiliului raional.

Mai mult decit atit, cladirea Centrului Sanatatii Familiei “Verginia” Cahul a fost inclus in lista de privatizare de urgenta. In contextul celor spuse, solicit Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale sa prezinte explicatiile de rigoare cu privire la motivul refuzului si lichidarii, si acreditarii centrului, iar Procuraturii Generale sa verifice legalitatea deciziei cu privire la lichidarea centrului, initiata de consiliul municipal Cahul. Informatia rog sa fie prezentata la sedinta in plen.

Si fac referinta la un mare, mare poet roman, care spunea: “Ca acolo unde este ideal nici o floare nu creste”. Da, idealul in tara noastra... noi sintem departe de el. Dar dat fiind faptul ca apar niste flori ca “Verginia” Cahul, guvernarea de astazi o calca in picioare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Aceasta interpelare o adresez ministrului afacerilor interne, domnului Gheorghe Papuc.

Stimate domnule ministru,

Va aduc la cunostinta un caz de comportament abuziv in afara oricarei norme de etica profesionala din partea unor angajati ai organelor de Politie rutiera.

In seara zilei de 2 iunie, in jurul orei 21.30 ma intorceam de la Aeroportul International Chisinau, insotindu-l pe renumitul cintaret de muzica folc din Romania Vasile Seicaru. Desi conduceam absolut regulamentar pe viaductul din sectorul Botanica, la un moment dat am auzit semnalele unui automobil de politie si urmatoarea adresare rostita in portavoce: “Trage pe dreapta, animala.” Atit eu, cit si pasagerul meu am ramas stupefiati, acesta doar intrebindu-ma: “Asa procedeaza la voi politia?”. Am observat trecind in goana un automobil al politiei rutiere si citeva automobile cu numere de inmatriculare guvernamentale care au fost insotite la hotelul “Codru”, ceea ce ma face sa cred ca era vorba de vreo delegatie straina.

Domnule ministru,

In contextul celor expuse, as vrea sa va intreb, cum credeti ca arata imaginea unei tari, a carei ordine este asigurata in aceasta modalitate? Ori, poate, pretinzind la o falsa democratizare a societatii si la asa-numitul stat de drept, in realitate consolidam statul politienesc si orinduirea in care orice persoana poate fi umilita, injosita si jignita fara nici un temei, chiar din partea celor care ar trebui sa vegheze asupra respectarii drepturilor si libertatilor individului.

Domnule ministru,

Va solicit sa efectuati o investigatie a incidentului pe care l-am descris si sa ma informati in scris asupra concluziilor pe care le veti face. Poate impreuna am putea preveni repetarea unor cazuri similare si contribui la cresterea respectului politiei fata de ceilalti membri ai societatii, precum si al populatiei fata de persoana in uniforma.

Urmatoarea mea adresare este catre domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, si catre domnul Vasile Tarlev, Prim-ministrul Republicii Moldova.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimate domnule Prim-ministru,

Cunoastem ca, potrivit prevederilor Regulamentului cu privire la modul de escortare a autovehiculelor cu destinatie speciala, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.321/13 din 6 aprilie 2004, s-a stabilit felul in care trei demnitari de prim rang: Presedintele Republicii Moldova, Presedintele Parlamentului si Primul ministru beneficiaza de un regim special de deplasare cu automobilul. De acelasi regim de deplasare beneficiaza si demnitarii straini pe durata aflarii lor in tara noastra.

Raspunzind multiplelor solicitari si nemultumiri exprimate de catre alegatorii nostri, consider necesar sa atrag atentia, pe aceasta cale, ca deplasarea cortegiilor respective, fiecare avind cel putin 3 masini, inclusiv una apartinind Politiei rutiere, creeaza blocaje in circulatia rutiera in Chisinau si pe sosele si provoaca reactii negative, fireste, din partea conducatorilor de automibile si a pietonilor.

Nu stiu, daca speakerul Parlamentului si Premierul nostru resimt un pericol atit de mare, incit sa fie inconjurati de atitia bodegarzi si escortati zilnic cu atita alai.

Personal, consider necesar sa va sugerez, cu toata bunavointa, ca ar fi binevenit sa renuntati la aceste servicii destul de costisitoare pentru bugetul de stat, care, pe deasupra, creeaza atitea incomoditati concetatenilor nostri, cauzeaza, in acelasi timp, grave prejudicii de imagine dumneavoastra in calitate de demnitari si alimenteaza atitudini negative fata de institutiile statului in societate.

In opinia mea, nu este deloc necesar ca Premierul Tarlev sa se deplaseze de la cladirea Guvernului pina la Presedintie escortat de citeva autovehicule. De altfel, daca ar parcurge aceeasi distanta pe de-a dreptul, pe jos, ar ajunge mult mai repede, ar trezi simpatia trecatorilor si ar avea niste ocazii potrivite sa-si fortifice sanatatea.

Domnule Presedinte Marian Lupu,

Pe dumneavoastra v-am observat de mai multe ori mergind pe jos la Presedintie si doresc sa salut public efortul pe care il faceti. Totusi, v-as sugera sa traversati bulevardul Stefan cel Mare regulamentar pe pasajul pietonal, nu pe de-a dreptul, incalcind regulile de circulatie.

In concluzie consider ca un astfel de regim de paza si escortare special ar trebui pastrat doar pentru Seful statului si pentru delegatiile oficiale de prim rang.

In acest caz, modestia, respectul fata de cetatenii statului si grija fata de utilizarea eficienta a resurselor bugetare ar trebui sa va determine, stimati domni Marian Lupu si Vasile Tarlev, sa renuntati la aceste elemente inutile pentru exercitarea atributiilor dumneavoastra de serviciu.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Doamna Angela Arama:

Ma adresez domnului Prim-ministru cu urmatoarele. As vrea sa semnalez, sa sesizez o situatie critica in care s-au pomenit operatorii televiziunii prin cablu si companiile proprietate de servicii de comunicatii si linii aeriene, membri ai Asociatiei patronale a radiodifuzorilor din Republica Moldova. Aceasta situatie care, perpetuindu-se, va conduce la falimentarea tuturor acestor institutii, prejudiciind dreptul cetatenilor Republicii Moldova la libera informare, s-a creat in urma stabilirii unor tarife de inchiriere a pilonilor si comunicatiilor subterane, absolut nejustificate si exagerate.

Astfel, operatorul national “Moldtelecom” a stabilit 5 lei fara TVA pentru un pilon si 800 de lei fara TVA pentru un km de linie subterana lunar. Iar Intreprinderea “Union Fenosa” a anuntat acelasi tarif pentru utilizarea pilonilor. Vreau sa spun ca aceeasi situatie este si in sudul republicii, acolo unde stabilirea tarifelor tine de competenta Intreprinderii “RED-Sud”.

Pozitia dominanta pe piata a acestor intreprinderi nu le scuteste de obligatia de a respecta Constitutia Republicii Moldova, care stipuleaza dreptul cetatenilor la libera informare, iar la articolele 9 si 126 se prevede ca proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor, libertatilor si demnitatii omului, precum si faptul ca economia Republicii Moldova este economie de piata de orientare sociala.

Amintesc ca situatia materiala a cetatenilor care locuiesc in sectorul rural, beneficiind de serviciile acordate de operatorii televiziunii prin cablu este precara. Si ei nu vor fi capabili, pur si simplu, sa achite plati exorbitante pentru serviciile operatorilor care, evident, vor fi nevoiti sa le mareasca. Astfel, in cazul in care accesul la comunicatii va fi periclitat prin impunerea tarifelor mentionate, operatorii televiziunii prin cablu, care isi desfasoara activitatea prioritara in sate si in orasele mici, vor fi nevoiti sa-si sisteze aceasta activitate. Cetatenii vor ramine, pur si simplu, fara televiziunea prin cablu.

Solicit Guvernului sa intervina de urgenta pentru a remedia aceasta situatie de criza, luind ca exemplu tarile care au solutionat problema, elaborind politici judicioase in domeniul respectiv, de exemplu: Romania, Ucraina, Bulgaria etc. Solicit deocamdata informatia in scris despre aceste actiuni intreprinse.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Golban:

In urma audierilor in cadrul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie a informatiei privind executarea bugetului asigurarilor sociale de stat a devenit foarte clar ca acumularea veniturilor la acest buget este foarte anevoioasa si depinde in mare masura de activitatea si disciplina de plata a impozitelor a agentilor economici. Acest lucru ne poate confirma si gradul de responsabilitate a conducatorilor de intreprinderi in asigurarea angajatilor cu salarii si protectie sociala.

Adresez o interpelare Inspectoratului Fiscal Principal de Stat si Casei Nationale de Asigurari Sociale si rog sa mi se prezinte lista celor mai mari contribuabili, in special a acelor care practica comertul si, indeosebi, solicit informatia privind activitatea si plata la acest buget a contributiilor a magazinelor “Green Hills”, “Elat” , “Grand Hall” , “Jumbo”, “Sun Sity”, “Gemenii” si “Unic”. Si rog sa mi se indice sumele defalcate de ei la bugetul asigurarilor de stat pe perioada anilor 2000–2005. Informatia o solicit in scris.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Avind o rezerva de timp, va rog, daca se poate, sa fac de la tribuna centrala, daca imi permiteti, daca nu...

 

Domnul Marian Lupu:

Chiar o tineti neaparat?

 

Doamna Valentina Cusnir:

E putin greu de aici, dar daca...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, fiindca nu atit e o intrebare, cit era sa fie o declaratie, asa presupun eu, da?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, este o interpelare-declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Am sa va ofer timp la sfirsit pentru tribuna centrala. Vedeti, sint foarte multi la microfoane. Va promit.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am o interpelare adresata domnului Prim-ministru Tarlev. Serviciul National de Locuinte al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala a semnat un contract de constructie a locuintelor prin metoda de ipoteca cu o firma inregistrata in graba
“JF Vostok”, avind ca fondator majoritar 85,5% Firma “Resta limited”, Firma
“off-chore” din Cipru. Mii de angajati bugetari au incheiat contracte cu aceasta firma dubioasa, transferind pe contul ei sume importante, bani imprumutati de pe la rude care muncesc la negru in strainatate.

Am incercat sa capat textul contractului-model de la Serviciul National de Locuinte, dar acest contract este pastrat in taina. Rog sa fiu informat despre urmatoarele. De ce si in baza caror decizii Serviciul National de Locuinte al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala a incheiat contractul de constructie a locuintelor prin metoda de ipoteca cu firma “JF Vostok”? Care sint garantiile ca firma “JF Vostok” nu va disparea cu banii estorcati de la cetatenii Republicii Moldova? Si in baza caror documente i-au fost distribuite Firmei “JF Vostok” loturi de pamint pentru constructie in Municipiul Chisinau?

Va multumesc.

Solicit acest raspuns in scris.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova. Agentiile de presa au reflectat o informatie in care s-a mentionat despre ordinul Ministerului Transportului din Ucraina privind finisarea lucrarilor de constructie a tronsonului de cale ferata Ismail-Reni pina la finele lunii octombrie curent, care va ocoli teritoriul Republicii Moldova si care va conduce la sporirea tranzitului pe teritoriul Ucrainei cu aproximativ 7%.

La prima vedere, s-ar parea ca informatia la care m-am referit nu are reflectie asupra Republicii Moldova. Curios, insa, este faptul ca deciziile autoritatilor ucrainene au fost adoptate in urma esecului negocierilor sustinute de Ministerul Transporturilor din Ucraina cu conducerea Ministerului Transporturilor si a Cailor Ferate a Republicii Moldova asupra tarifelor la tranzitul de marfuri si incarcaturile pe tronsonul Revaca-Cainari.

Mai mult decit atit ca, conform afirmatiilor expuse de specialisti, decizia adoptata de partea ucraineana a fost dictata de ambitiile partii moldave, care, refuzind mentinerea tarifului pentru tranzitul direct, a lipsit Republica Moldova si Calea Ferata de venituri in suma de circa 400 de milioane de lei, deoarece, dupa divizarea Caii Ferate si constructia tronsonului “Revaca-Cainari”, pentru tranzitul de marfuri si incarcaturi pe aceasta portiune transportatorii sint nevoiti sa achite o taxa suplimentara.

Astfel, transportatorii care trateaza constructia tronsonului ca o problema politica a unei tari de tranzit, refuza sa circule pe aceasta portiune din cauza costurilor exagerate. Sa nu uitam ca pentru constructia tronsonului s-au cheltuit 267 de milioane de lei din bugetul de stat, din care si 70 de milioane au fost alocate mijloacele proprii ale Caii Ferate.

Astfel, Calea Ferata a Moldovei, fiind o intreprindere de stat care pina nu demult contribuia la acumularile veniturilor in bugetul de stat, risca sa devina o intreprindere care va activa in pierderi, necesitind alocatii suplimentare de la buget.

In contextul celor relatate, solicit Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Transporturilor sa ne informeze, din prima sursa, despre rezultatul negocierilor la care m-am referit, care sint masurile preconizate in scopul prevenirii pierderilor de la tranzitul de marfuri in urma deciziei Ministerului de Transport al Ucrainei si care este strategia Guvernului in domeniul transportului feroviar?

Constatam ca, atit timp cit ministrul transporturilor va detine doua functii, Republica Moldova va continua sa ramina o piata alba in reteaua europeana a cailor ferate. La acest capitol, solicit Prim-ministrului explicatiile de rigoare asupra legalitatii detinerii a doua functii de conducere de catre ministrul transporturilor in baza articolului 92 din Constitutia Republicii Moldova. Raspunsul rog sa fie prezentat in plenul Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va atrag atentia, au ramas 5 minute pina la finalul acestui exercitiu.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Adresez prima interpelare domnului Prim-ministru al Republicii Moldova domnului Vasile Tarlev.

Stimate domnule Prim-ministru,

Luind in considerare necesitatea stringenta de acumulare a mijloacelor financiare la bugetul de stat, de atragere a investitiilor straine si de creare de noi locuri de munca in Republica Moldova, va rog sa-mi prezentati o informatie ampla de la tribuna Parlamentului asupra modului in care se realizeaza Legea cu privire la Programul de privatizare pentru perioada anilor 2001–2006.

In acest sens, va rog sa precizati cauzele care au impiedicat Guvernul sa privatizeze cele mai importante unitati economice, care figureaza de ani de zile in Programul de privatizare, cum ar fi “Tutun CTC”, “Moldtelecom”, cele doua retele de distributie a energiei electrice “RED-Nord” si “RED-Nord-Vest” si altele.

Domnule Prim-ministru,

Va rog ca aceasta informatie sa fie prezentata personal de la tribuna centrala a Parlamentului. Va indemnam si cu aceasta ocazie, domnule Prim-ministru, sa respectati prevederile legale si sa onorati cu prezenta dumneavoastra Legislativul tarii.

Si cea de a doua interpelare o adresez, de asemenea, domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Am citeva intrebari referitor la relatiile Republicii Moldova cu creditorii si donatorii externi. Rog sa ma informati personal de la tribuna Parlamentului despre creditele in suma de 137 milioane de dolari ce urmau a fi oferite Republicii Moldova de Banca Mondiala in perioada anilor 2005–2008, indicind destinatia acestora si beneficiarii, precum si sa precizati sumele care au fost deja receptionate si care urmeaza sa fie virate.

De asemenea, va solicit sa informati Legislativul despre evolutia procesului de negocieri dintre Guvernul Republicii Moldova si Fondul Monetar International, care a fost reluata abia recent, precum si sa precizati cauzele care au condus la suspendarea cooperarii eficiente dintre tara noastra, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si alte organisme financiare internationale.

In aceeasi ordine de idei, va rog sa prezentati o informatie detaliata despre utilizarea celor 42 milioane de euro destinate Republicii Moldova prin programul TACIS pentru anii 2005–2006, indicind, totodata, organizatiile si institutiile care au gestionat aceste fonduri, precum si modalitatea de selectare a acestora.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Adresez prima mea interpelare domnului Igor Semenovcher, directorul general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala. Rog sa-mi prezentati o informatie privind modul in care agentia pe care o conduceti construieste spatiu locativ pentru angajatii institutiilor din sfera bugetara pe suprafata celor 6,5 hectare de teren din municipiul Chisinau.

Rog sa va referiti la numarul total de locuinte cu indicarea suprafetelor, care urmeaza sa fie construite pe cele 6,5 hectare, sa precizati termenele de realizare a constructiilor, intreprinderile care efectueaza proiectele respective cu indicarea modului in care au fost selectate acestea.

De asemenea, solicit listele solicitantilor de a obtine spatiu locativ in conditii ipotecare in cadrul acestui proiect. Informatia o solicit in scris.

A doua interpelare o adresez Guvernului si vizeaza facilitatile acordate absolventilor scolilor din Transnistria.

Ma refer la doua aspecte, facilitatile acordate conform actualului regulament de organizare si desfasurare a admiterii in institutiile de invatamint superior si mediu de specialitate nu se extind asupra tuturor absolventilor scolilor din localitatile de Est ale Republicii Moldova, ci doar asupra absolventilor celor 7 scoli aflate sub jurisdictia Moldovei, ceea ce constituie o discriminare fata de absolventii din celelalte institutii de invatamint, toti fiind cetateni ai Republicii Moldova.

Al doilea aspect al problemei il constituie cota-parte din numarul total de locuri prevazute in planul de inmatriculare cu finantare bugetara, care, in conditiile regulamentului actual, este infim de mica, nefiind raportata la necesitatile reale ale acestei regiuni.

Avind in vedere cele relatate, solicit Guvernului sa ma informeze in scris cu privire la masurile operative intreprinse in vederea majorarii substantiale a cotei-parte din numarul total de locuri cu finantare bugetara pentru absolventii tuturor institutiilor de invatamint din Transnistria, fara a face diferenta intre absolventii din localitatile de Est ale Republicii Moldova conform criteriului institutii absolvite, eliminind astfel aceasta discriminare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului Valeriu Balaban, Procurorul General al Republicii Moldova. Articolul 120 din Constitutia Republicii Moldova stipuleaza caracterul obligatoriu al sentintelor si al altor hotariri judecatoresti definitive.

Astazi, in “Ziarul de garda” este publicat un articol sub genericul “Indreptatiti de lege – napastuiti de ministru”, in care se arata ca domnul ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun ignoreaza cu desavirsire executarea a
15 hotariri judecatoresti definitive. Dupa cum cunoastem, majoritatea plingerilor de catre cetatenii Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului tin anume de neexecutarea hotaririlor judecatoresti si, anume, de catre membrii Guvernului.

Conform avocatului Vitalie Nagacevschi, acesta din urma a expediat o scrisoare si Procurorului General, prin care i-a solicitat sa fie verificate cazurile ministrilor care ignora legea, dar nu a primit nici un raspuns.

Articolul 320 din Codul penal al Republicii Moldova prevede raspunderea penala, inclusiv privatiunea de libertate pentru neexecutarea intentionata a hotaririlor instantei de judecata.

Domnule Procuror General,

Rog o informatie despre cazurile de neexecutare a hotaririlor judecatoresti si masurile luate de Procuratura in privinta ministrilor, inclusiv in privinta ministrului Tvircun. Informatia o solicit in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si ultima intrebare, fiindca timpul, practic, a expirat.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea o adresez domnului ministru al economiei si comertului Valeriu Lazar. Ceva timp in urma am adresat o interpelare vizavi de situatia in care este Republica Moldova in urma cesionarii datoriilor pe care le avea Republica Moldova catre “Gazprom”, datorii care au fost cesionate de catre “Gazprom” catre o alta companie.

Raspunsul domnului ministru la ora, la timpul respectiv a fost ca nu au nici o informatie, n-au iesit la nici un contact cu noii creditori ai Republicii Moldova. Si, pornind de la acest lucru, solicit ca, in termenele stabilite, domnul ministru in plenul Parlamentului sa ne prezinte o situatie vizavi de situatia la moment in problema data.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Ora intrebarilor si interpelarilor (rumoare in sala).

Hai lasati, fiindca atit de mult discutam despre regulament, haideti sa-l urmam, am dat inca 6 minute in plus. Deci, sau a fost o solicitare de declaratie. Va rog. Sintem deja... se va incheia chestia de procedura si o sa va dau cuvintul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Terminati cu v-ati inteles, nu v-ati inteles, fiindca depasiti absolut toate limitele.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Fiind in pragul sarbatorii profesionale a medicilor si farmacistilor, tin personal sa felicit toti angajatii din domeniu si, in special, colegii nostri deputati, specialisti in domeniu, si sa stea linistiti ca nu tine de ei declaratia pe care vreau s-o fac.

Dat fiind faptul ca saptamina viitoare se va desfasura saptamina consumatorului si tinind cont de faptul ca, conform politicii de promovare a Republicii Moldova, primordiala este sanatatea publica, protectia drepturilor consumatorilor, inclusiv asigurarea populatiei cu informatie autentica despre normele de consum al apelor minerale medicinale, consider oportun sa adresez urmatoarea interpelare-declaratie.

Statele membre ale Uniunii Europene au definit sfera de actiune prioritara asupra mediului si sanatatii si au formulat scopurile strategiei – sanatate pentru toti. Interesul sporit al comunitatii europene fata de sanatate s-a manifestat la prima Conferinta internationala din 1989, care a aprobat unanim Cartea europeana pentru mediu si sanatate.

La a doua Conferinta din 1994 de la Helsinki, s-a recomandat tarilor din regiunea europeana sa elaboreze planuri nationale de actiune pentru sanatate in relatii cu mediul. Prin Hotarirea Guvernului nr.487 din 19 iunie 2001 s-a aprobat Planul national de actiune pentru sanatate in relatii cu mediul, care a creat cadrul necesar mobilizarii potentialului uman si alocarii eficiente a resurselor catre domeniile prioritare.

Realizarea prevederilor prezentului plan va contribui esential la ocrotirea sanatatii si la orientarea economiei nationale pe fagasul dezvoltarii durabile. Dat fiind faptul ca pe piata interna a Republicii Moldova, in ultimul timp, a aparut un asortiment mare de ape minerale, imbuteliate de producatorii autohtoni, pe care populatia, in mare majoritate, le consuma inlocuind cu ea apa potabila, ceea ce presupune consumarea in proportii mari a acesteia.

Mentionez ca apa minerala propusa spre vinzare consumatorului se clasifica in 3 categorii: ape minerale de masa, ape curative de masa si ape curative medicinale, dintre care ultimele doua categorii de apa minerala se consuma numai la recomandarea medicului sau conform prescriptiei acestuia. Deoarece acestea depasesc concentratiile maxime admisibile, chiar si la unele elemente indezirabile si cu potential toxic, dar care in cazul particular al apelor respective sint dovedite ca au efecte terapeutice.

Doar medicul indica persoanelor care au nevoie de componentele care se contin in apele minerale medicinale de masa si medicinale, cura de tratament, durata consumarii apei minerale si dozajul corespunzator. Insa populatia nici nu constientizeaza acest fapt, consumind sistematic apele minerale care nu corespund criteriilor de potabilitate, efectele consumarii careia pot prejudicia sanatatea omului. Mai ales ca organismele internationale, care promoveaza politica de sanatate, Organizatia Mondiala a Sanatatii si altele recomanda normele stabilite de acestea pentru evitarea imbolnavirilor care pot avea loc in rezultatul consumarii necorespunzatoare a unor asemenea produse.

In chestiunea protectiei sanatatii populatiei, Republica Moldova s-a obligat sa se conforme cerintelor inaintate de aceste acorduri internationale pentru a contribui in acest fel la efortul de armonizare a legislatiei nationale cu legislatia europeana, conditia integrarii noastre in structurile comunitatii europene.

Medicii spun ca apa minerala cu un continut excesiv de sare este un pericol serios pentru sanatatea noastra. Apa minerala imbuteliata cu excesul de sare poate afecta sanatatea. Apa potabila mineralizata intens ne poate bloca rinichii sau ficatul, ne poate aduce tensiune, dereglari ale somnului, slabiciuni, ameteli, dureri de cap, puls nestabil, dureri scurte in regiunea inimii si altele.

Reamintesc ca apa minerala este o apa naturala cu un continut bogat de saruri. Ea poate fi consumata limitat. Medicii spun ca, in cazul multor ape minerale imbuteliate, problema nu consta in excesul de sare, dar faptul ca majoritatea persoanelor o consuma fara limite ca pe o apa potabila.

Actualmente, apar tot mai multe tipuri de bauturi racoritoare, inclusiv apa minerala, a carei grad de mineralizare constituie 2, 3, 5 si mai mult gram pe decimetru cub. Apa potabila de consum curent este apa cu un grad de mineralizare de la 1, la 1,5 gram pe decimetru cub. Ape minerale curative care sint in vinzare in Republica Moldova “Soroca”, “Gura Cainarului”, “Cahul”, “Esentuchi”, “Mirgorodskaia” si altele.

Apele minerale curative se folosesc strict in baza indicatiilor medicale in cazul unor boli ale ficatului, stomacului, intestinelor s.a. Este strict interzis consumul de apa minerala intens in calitate de apa potabila. Apa minerala este contraindicata persoanelor carora medicul le-a prescris abtinerea de la consumul sarii. Acestea fiind bogate in sodiu, sint contraindicate in caz de hipertensiune arteriala si femeilor ce sufera de retentie de apa. Daca omul supraconsuma apa mineralizata intens, in organism se incep dureri, depuneri de saruri, ceea ce se reflecta extrem de negativ asupra sanatatii.

Le este contraindicat consumul de ape minerale, mineralizate intens si bolnavilor cu ulcer stomacal, deoarece provoaca eliminarea brusca a sucului gastric si, in rezultat, apar dureri acute.

Apa minerala este contraindicata dupa hemoragii in caz de acutizare a bolilor intestinului, ficatului. Principalele efecte negative pot fi dereglari ale somnului, slabiciuni, ameteli, dureri de cap si altele. Nu intimplator pe sticlele de apa minerala, care contin un procent mai mare de saruri, este scris pentru tratarea caror boli pot fi folosite.

De exemplu “Gura Cainarului” nu poate fi consumata nelimitat, ea poate fi consumata in limita prescriptiilor medicale, doar in cazurile indicate pe eticheta. Legislatia Republicii Moldova obliga producatorul sa indice informatia despre componenta apei pe eticheta produsului.

Republica Moldova are resurse importante de ape minerale naturale de consum, inclusiv cu efect terapeutic. Imbutelierea si consumul apelor minerale este in crestere in ultimii ani. Baza normativa a acestui domeniu este alcatuita din “GOST”-ul 13 273 si prescriptiile tehnice 017 din 1996.

Autorizatia sanitara a unitatilor de imbuteliere si comercializare se efectueaza de catre centrele de medicina preventiva locala, iar certificarea igienica a sursei si produsului se efectueaza de Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva.

Pina in prezent, sint certificate circa 30 surse de apa minerala. In procesul de cercetare a sursei si de avizare a documentatiei sint implicati Ministerul Sanatatii, Asociatia de Stat “Ageom”, Serviciul Standardizare si Metrologie, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Conform Legii cu privire la activitatea farmaceutica, la intreprinderile si institutiile farmaceutice se raporta intreprinderile farmaceutice industriale, intreprinderile si laboratoarele de microproductie farmaceutica, laboratoarele de control ale calitatii medicamentelor, depozitele farmaceutice, farmaciile, institutiile de cercetari farmaceutice si institutiile farmaceutice stiintifico-practice.

Din aceeasi lege, produse farmaceutice sint materialele de pansament, obiectele de ingrijire a bolnavilor, apele minerale curative si curative de consum si alte produse de uz medical, a caror comercializare prin intreprinderile si institutiile farmaceutice este autorizata de Ministerul Sanatatii si Proectiei Sociale

In continuare, la articolul 12 alineatul (1) – licenta pentru producerea si prepararea medicamentelor, inclusiv a celor homeopatice si a remediilor medicinii populare, precum si a produselor parafarmaceutice este eliberata de organul abilitat cu functia de eliberare a licentelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca doua minute, doamna Cusnir, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pornind de la cele expuse, se pune intrebarea daca agentii economici, neavind expertiza respectiva, aprobarea concluziei medicale, inregistrarea si altele, au dreptul sa exploateze, imbutelieze si sa comercializeze apa minerala curativa, care este un produs parafarmaceutic, prin reteaua de comert angro si cu amanuntul.

Aceasta rezulta si din punctul prescriptiilor tehnice ale apei minerale ale Moldovei care stipuleaza ca apele minerale curative se utilizeaza in scop medicinal, cu prescriptia medicilor, iar ca apa de masa–nesistematic.

Cum se intimpla ca apa minerala curativa se vinde liber in magazine, la piete, tarabe si, culmea, in Parlamentul Republicii Moldova este folosita fiind intrebuintata si de delegatii oficiale internationale.

Conform articolului 15, controlul de stat al calitatii medicamentelor si produselor parafarmaceutice il efectueaza Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Si propun ca, in regim de urgenta, sa efectuam audieri parlamentare la aceasta tema.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Secareanu, va rog, chestiile de procedura.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu va multumesc mult, domnule Presedinte.

Am ascultat cu atentie luarea de cuvint in legatura cu problema apelor, am citit-o si in presa. Eu as vrea, o chestie de procedura am avut, sigur ca am vrut sa pun o intrebare, sa i-o pun domnului Prim-ministru, care tine de o chestiune urgenta, pentru ca ieri am fost sesizat in legatura cu faptul ca, la Comisariatul de politie din Soldanesti au fost transferata o suma de bani de 12 mii de lei pentru reparatia Izolatorului de detentie preventiva si acesti bani au fost cheltuiti contrar destinatiei de catre comisarul politiei si am vrut sa cer domnului ministru de interne sa verifice si sa constituie o comisie in acest sens, pentru a-mi prezenta rezultatele faptului cum au fost gestionate cele 12 mii de lei acordate Comisariatului de politie.

Nu intimplator, recent, Comisia pentru drepturile omului a avut audieri parlamentare publice, care au pus in discutie drepturile detinutilor. Nu vreau sa ma opresc la aceasta problema mai mult. Am doar inca o chestiune care tine de o problema foarte importanta a Guvernului. M-ar interesa sa aflu de la domul Tarlev, in ce mod si-a indeplinit angajamentele contractuale fata de Guvern grupul “Union Fenosa” in Moldova, in special in ceea ce priveste planul de investitii in valoare de 60 milioane dolari SUA, prevazute pentru perioada 2000–2005, precum si obligatia acestei intreprinderi de a pastra numarul de angajati existent la momentul privatizarii.

Din informatiile de care dispun, se pare ca suma respectiva nu a fost onorata integral pina in prezent, iar numarul de angajati a fost redus de la peste 3000 de persoane la circa 1600, citi lucreaza astazi.

In cazul in care aceste incalcari, ma adresez domnului Prim-ministru, grave ale angajamentelor contractuale se vor adeveri, il rog pe domnul Prim-ministru sa-mi raspunda data viitoare de la tribuna Parlamentului asupra masurilor care au fost luate de catre Guvern, pentru ca aceasta intreprindere sa-si onoreze angajamentele luate.

Eu, domnule Presedinte, as vrea, in incheiere, spuneam ca este o chestiune de procedura, sa ma refer la faptul ca nu este bine cind aceasta Ora a Guvernului are loc in asemenea conditii, am numarat, aici sintem 23 de deputati, nici macar
1/3 din toti deputatii, din 101 de deputati. Se stie ca o sedinta a Parlamentului este deliberativa, daca la ea participa peste 50 la suta din deputati. Noi nici macar nu sintem o sedinta deliberativa. Un moment.

Al doilea moment. Noi ne compromitem in fata poporului care ne-a ales, vazind care este atitudinea Parlamentului fata de problemele reale abordate in cadrul Orei Guvernului.

De aceea, eu propun ca sedintele Parlamentului sa nu aiba loc in acest fel. Sa se respecte Regulamentul Parlamentului si acestea sa fie, sa se desfasoare doua zile pe saptamina, asa cum scrie in Regulamentul Parlamentului, ca deputatii sa nu oboseasca, asa cum se intimpla la noi, cu pauze, cum se cade, cum se face in toata lumea. Sa lucram normal doua zile, sa nu ne grabim sa luam decizii pripite, sa lasam timp, pentru ca aceasta Ora a Guvernului sa aiba loc in conditii normale, asa incit sa fie prezenti toti deputatii Parlamentului si lumea sa aiba posibilitate sa cunoasca cu ce se ocupa fiecare deputat pe care l-a ales.

Va multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va atrag atentia asupra unui moment. Propunerea este, are dreptul la viata, cel putin in momentul in care acest subiect se discuta la Biroul permanent nu a fost caz sa nu fie vot unanim de la toate fractiunile, inclusiv de la fractiunea dumneavoastra, ca programul sa se desfasoare pe parcursul a doua zile, respectiv cite o zi pe saptamina.

Biroul permanent examineaza orice propunere si sa stam pe programul normal, nici o problema, ca mergem pe acest program. Totul depinde de doleanta fractiunilor si de decizia reprezentantilor acestora la Biroul permanent. In final, depinde de votul in plenul Parlamentului, fiindca astfel se voteaza si nici o data, pina in ziua de astazi, nu s-a contestat sau nu s-a solicitat alt program.

Bine, stimati colegi,

In acest moment, declar inchisa sedinta de astazi. Urmatoarea sedinta a plenului Parlamentului va avea loc joi, saptamina viitoare, la 22 iunie.

Va multumesc si va doresc o zi buna in continuare.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.50.

 

 Stenograma a fost pregatita spre publicare
 in Directia documentare parlamentara a
 Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova