DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 15 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4428 privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2335 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.335-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.29).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3790 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00         

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului 93 de deputati. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Mihail Sidorov, Vlad Cubreacov – in delegatie; Alexandru Jdanov – din motive de sanatate; Boris Stepa, Alexandru Oleinic, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu faptul ca Guvernul nu a venit ieri sa-mi raspunda la interpelarea referitoare la situatia din gimnaziul Ciutesti, raionul Nisporeni, astazi, pina la sfirsitul sedintei, solicit sa primesc o explicatie verbala, confirmata cu un raspuns in scris, care a fost motivul? Rog sa fiu inscrisa pentru o minideclaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Din numele Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, propun pentru data de 21 decembrie sa fie incluse in ordinea de zi proiectul de Lege nr.3670 a fondurilor asigurarilor de sanatate, proiectul de Lege nr.3492 a asigurarii medicale a mamelor cu 7 si mai multi copii si proiectul de Lege nr.4754 privind modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006. Au parvenit in regim de urgenta de la Guvern.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pina la sfirsitul sesiunii, Guvernul urmeaza sa vina in plen pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a subventiilor in agricultura.

Domnule Presedinte,

Rugamintea noastra este sa dispuneti, ca, pina la discutarea acestui proiect de lege pentru adoptarea Regulamentului respectiv, deputatii sa aiba posibilitate sa studieze un raport asupra utilizarii acestor fonduri de subventionare in agricultura pentru anul 2006.

Si ar fi, de fapt, un lucru foarte util, ca, in momentul in care adoptam ceva pentru anul viitor, sa avem si un scurt raport ceea ce s-a facut pentru anul precedent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Se accepta.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Turcan:  

Va multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propun pentru
21 decembrie doua proiecte de legi: nr.4229, lectura a doua, si nr.4006, lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Presupun ca sint proiecte pe care recent le-am aprobat in prima lectura si propunerea dumneavoastra se reduce la examinarea acestora pentru lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Golban:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Atit eu, cit si alti colegi de ai mei aici, in aceasta sala, si in alte locuri am abordat problema creata la institutiile Societatii Orbilor. Au fost mai multe promisiuni facute din partea reprezentantilor Guvernului, cit si in aceasta sala am auzit replici, ca sint solutii create.

Astazi, membrii acestei societati iarasi organizeaza un miting de protest si pina in momentul de fata au ramas fara raspuns. Eu solicit, totusi, ca cineva de la Guvern sa vina, sa se prezinte aici, in sala, sa ne spuna, care este, totusi, solutia pentru acesti oameni chinuiti pe drumuri sau, cel putin, sa vina acolo, in scuarul Teatrului de Opera si Balet la ora 11.00, cind acesti oameni se vor aduna.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Eu rog sa fie inclus pe data de 21 decembrie, adica, este inclus in ordinea de zi pe data de 22 decembrie, proiectul nr.2372 sa il includem pe data de
21 decembrie, dar pe data de 22 decembrie sa includem proiectul  nr.3892.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Am putea sa intelegem mai bine: aceste doua proiecte la ce se refera? Deci, in privinta proiectului nr.2372 ati spus ca e o simpla miscare de pe 22 decembrie pe 21 decembrie, este o chestie mecanica, simpla. Nr.3892 este un nou proiect, el nu este prezent pe ordinea de zi? Deci, discutat in prima lectura si propunerea dumneavoastra si cea a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati este ca sa fie examinat in a doua lectura, da?

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Ieri, eu am iesit cu propunerea de a crea o comisie speciala sau o comisie care ar elabora un proiect de declaratie fata de problemele ce tin de stinga Nistrului, ma refer la alegerile neconstitutionale care au avut loc.

Domnule Presedinte,

Ieri dumneavoastra ati incalcat Regulamentul ieri, si la indicatia doamnei presedinte al Fractiunii Comunistilor, de unde faceti dumneavoastra parte, ati musamalizat aceasta chestiune, ea nu a fost pusa la vot si a fost trecuta cu tacerea.

In asa mod, noi astazi nu cunoastem care este pozitia Parlamentului Republicii Moldova fata de alegerile neconstitutionale din Transnistria.

Domnule Presedinte,

Va rog, respectuos, sa puneti la vot aceasta chestiune.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

O voi pune.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:  

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul nr.4428.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:  

Pe marginea aceleiasi intrebari din ordinea de zi o luare de cuvint la sfirsit.

 

Domnul  Marian Lupu:

La sfirsit? Sau la nr.4428?

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Da, la proiectul nr.4428.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Galina Balmos:  

Domnule Presedinte,

De asemenea, la acelasi subiect, pentru luare de cuvint, va rog, sa fiu inscrisa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea domnului Untila privind comisia respectiva. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul  Marian Lupu:

28 de voturi “pro”. Propunerea nu a intrunit conditiile necesare pentru a fi acceptate de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Propunerile in pachet care au fost inaintate de comisii pentru perioada 21–
22 decembrie. Cine este pentru aprobarea acestor propuneri de completare a ordinii de zi pentru saptamina viitoare, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ele sint acceptate.

Ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului de astazi, 15 decembrie.

Proiectul de Lege nr.4428 privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Vitalie Vrabie – viceprim-ministru, ministru al administratiei
                                                        publice locale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Guvernul Republicii Moldova a elaborat si a aprobat Legea privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova. Proiectul de lege urma sa fie adoptat pina la sfirsitul anului 2006, imediat incepind demararea politicii de dezvoltare regionala in Republica Moldova.

Din momentul adoptarii acestei legi, Comisia Europeana dispune de fonduri financiare speciale destinate Republicii Moldova. Proiectul de lege propune
6 regiuni de dezvoltare: Nord, Centru, Sud, UTA Gagauzia, municipiul Chisinau si regiunea transnistreana.

Prima etapa va demara cu constituirea primelor trei regiuni. Regiunile de dezvoltare nu sint unitati administrativ-teritoriale si nu au personalitate juridica. Aceste regiuni reprezinta unitati teritoriale suficiente de mari pentru mobilizarea eforturilor si crearea unei mase critice necesare pentru elaborarea si implementarea eficienta a proiectelor de dezvoltare regionala.

Precum am mentionat, in prima etapa se propune constituirea celor trei regiuni pe Nord, Centru si Sud. Prima regiune de Nord, care va avea o populatie de circa 969 000 de cetateni. Centru – 987 000 de cetateni si  pe Sud de 524 000 de cetateni.

Ce prevede legea? Legea pune bazele conceptului si politicii nationale de dezvoltare regionala, introduce metodele de dezvoltare, utilizate in Uniunea Europeana si in alte tari din lume, introduce instrumente noi de planificare a dezvoltarii regionale. Stabileste cadrul institutional si structurile-cheie pentru derularea dezvoltarii regionale, stabileste surse si sisteme de finantare a dezvoltarii regionale. Conceptul de dezvoltare regionala va fi un proces dinamic si circular si se va baza pe patru piloni principali: planificare, finantare, implementare si evaluarea impactului.

Planificarea va fi efectuata de jos in sus. In primul rind, vor fi elaborate si adoptate strategiile de dezvoltare regionala de catre consiliile regionale de dezvoltare, care vor constitui fundamentul documentului unic de program, elaborat si adoptat de Consiliul National de Coordonare. Procesul de implementare a strategiilor de dezvoltare regionala va fi asigurat de agentiile de dezvoltare regionala la nivel regional si de Ministerul Administratiei Publice Locale la nivel national.

Finantarea va fi asigurata prin intermediul Fondului National de Dezvoltare Regionala, care va fi creat pentru finantarea proiectelor de dezvoltare regionala. Fondul se formeaza din: alocatii anuale de la bugetul de stat, ca pozitie distincta pentru politica de dezvoltare regionala, precum si din sursele donatorilor internationali, in special, ai  Comisiei Europene. Alocarea mijloacelor din fond se va efectua cu aprobarea prealabila a Consiliului National.

Si, in sfirsit, intrucit dezvoltarea regionala este o politica nationala, Consiliul National de Coordonare si Ministerul Administratiei Publice Locale va supraveghea, monitoriza si evalua intregul proces de dezvoltare regionala in Moldova.

Instrumentele de planificare vor fi urmatoarele: Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala, care va fi elaborata de catre agentiile de dezvoltare regionala, aprobate de catre consiliile regionale de dezvoltare regionala; Strategia de Dezvoltare Nationala, care va fi elaborata de catre Guvern, planurile operationale de implementare a strategiilor regionale de dezvoltare, document unic de program si Planul anual de implementare.

Surse si scheme de finantare. Precum am mai mentionat, Fondul National de Dezvoltare Regionala, care se propune a fi alcatuit din, cel putin, 1% din bugetul national, asistenta donatorilor internationali, fonduri speciale ale Uniunii Europene, destinate Moldovei, si alte surse financiare din afara.

Cadrul institutional pentru dezvoltarea regionala consta in urmatoarele: la nivel national, este creat Consiliul National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale in frunte cu prim-viceprim-ministru al Guvernului si Directia Dezvoltare Regionala in cadrul Ministerului Administratiei Publice Locale;

la nivel regional, se propune a constitui consiliile regionale de dezvoltare in componenta cu presedintii raioanelor care sint in aceste zone si, pe principiu de paritate, vor veni reprezentantii sectorului neguvernamental si ai structurilor private din  aceste zone.

Agentiile de dezvoltare regionala vor fi, practic, instrumentul executiv, care vor elabora, de comun cu consiliile regionale, strategiile de dezvoltare si vor asigura, practic, implementarea documentului unic de program.

Agentiile de dezvoltare regionala se propun a fi in maxima componenta numerica de 5 – 7 persoane, iar directorul agentiei va fi desemnat, prin concurs, de catre Consiliul Regional de Dezvoltare.

Care este rolul  Ministerului Administratiei Publice Locale in dezvoltarea regionala pe care ne-o propunem? Ministerul va elabora legi-cadru si regulamente specifice de functionare a structurilor. Ministerul va acorda suportul logistic si administrativ pentru Consiliul National de Coordonare. Ministerul va elabora Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala si documentul unic. Ordinea de finantare a proiectelor din Fondul National de Dezvoltare Regionala, suport pentru institutiile si structurile regionale, crearea de capacitati in regiuni, supravegherea implementarii, monitorizarea si evaluarea intregului proces de dezvoltare regionala.

In incheiere, tin sa va comunic ca acest proiect de lege a fost elaborat de comun cu proiectul TACIS, finantat de Comisia Europeana, a avut asistenta si expertiza expertilor europeni, a fost consultat si discutat cu structurile internationale, prezente in tara ca: PNUD, Banca Mondiala si delegatia Comisiei Europene. In aceasta perioada de timp, au avut loc nenumarate reuniuni de comun cu autoritatile publice locale de nivelul II si I si a obtinut toate avizele ministerelor din cadrul Guvernului. Acestea fiind spuse, solicit sa sustineti aceasta lege.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceprim-ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:  

Stimate domnule Presedinte,

As vrea sa pun o intrebare autorului. Spuneti, va rog, aceste centre regionale au ceva comun cu fostele judete? Sint asemanatoare sau nu? Special sa va raspunda.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Va multumesc, doamna presedinte al fractiunii.

Dezvoltarea regionala nu presupune reforma teritorial-administrativa. Fostele centre ale structurii teritorial-administrative trecute nu vor deveni centre ale regiunilor pe care noi ni le propunem. Centrul de resedinta a regiunii va fi ales de catre Consiliul Regional de Dezvoltare prin aprobarea cu Consiliul National de Coordonare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule reprezentant al Guvernului,

Imi pare bine sa vad aici un reprezentant al Guvernului de rang inalt, cind vine sa isi impinga un proiect de lege si foarte rar ii vedem in alte posturi.

Si acum trec la intrebari. V-ati referit la doua etape de implementare a acestei legi, daca va fi adoptata. Dar ati vorbit despre prima etapa si as vrea sa va intreb: cit va dura prima etapa si cind va incepe a doua etapa?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Din cele 6 regiuni, stipulate in lege, noi propunem pentru anul 2007 de a incepe imediat, in cazul in care ca legea va fi adoptata, de a implementa cadrul institutional national si cadrul institutional regional pentru cele 3 regiuni: Nord, Centru si Sud.

O necesitate de prima importanta pentru introducerea regiunilor in tara este diminuarea dezechilibrului pe care il avem economic si social intre raioanele si regiunile din tara in afara municipiului Chisinau.

Iata de ce ne propunem in prima etapa imediata aceste trei regiuni si, ulterior, se va decide pentru initierea etapei a doua, cu referinta la municipiul Chisinau, UTA Gagauzia si Transnistria.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Urmatoarea intrebare: ati impartit regiunea sud si UTA Gagauzia aparte, stiind ca, conform Nomenclatorului European, dupa numarul populatiei, chiar luate ambele impreuna, aproape ca nu ating acest nivel de 800 mii de cetateni. As vrea sa explicati, caci eu vad absolut incorect, ca, luate aparte, nu vor putea beneficia de aceste granturi din partea Uniunii Europene, dar, luate impreuna, se vor dezvolta impreuna. Adica, vreau sa imi explicati, de ce le-ati pus aparte? Cu atit mai mult ca ambele ramin pentru etapa a doua. Nu, una e in prima si cealalta in a doua.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Pe motivul ca Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia are un statut special si nu a fost de acord de a fi introdusa in componenta regiunii de sud.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cine nu a fost de acord?

 

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Autoritatile unitatii teritorial-administrative, deocamdata. Noi, Guvernul, am decis de a accepta unitatea teritorial-administrativa autonoma Gagauzia ca regiune aparte.

Cu referinta la Nomenclatorul Statistic European. NAT-1, NAT-2 si NAT-3,  cunoastem ca noi propunem ca cele trei regiuni sa se afle in NAT-2. Cunoastem ca de la 800 mii pina la 3 milioane.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Asa.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Dar in consultanta cu expertii si cu unele realitati si exemple deja practice, care exista in Europa, 524 de mii nu este un impediment pentru a-l califica ca regiune respectiva si poate beneficia de statutul de NAT-2.

Mai mult decit atit, regiunea de sud, posibil, va putea beneficia si de alte surse de finantare, care sint accesibile pentru acest numar de populatie in regiune. Dupa noi, nu este o problema de principiu, care ne ar fi impiedicat in acest proces.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Nu mi-au fost aduse deloc argumente. Si unitatea administrativ-teritoriala Gagauzia este o autonomie. In acest context, este o chestie de concept si solicit sa fie pusa la vot propunerea mea, ca regiunea sud si Unitatea Autonoma Gagauzia sa fie ca o regiune.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Multumesc.

Doamna deputat,

Acest lucru nu este de principiu pe motiv ca noi nu ne propunem reforma teritorial-administrativa cu granite strict delimitate.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Tocmai din acest motiv.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Regiunile sint economice, conventionale si numarul de 524 de mii plus
155 de mii. Dar vreau sa va zic ca unitatea teritoriala autonoma Gagauzia va fi atrasa in sensul bun al cuvintului in proiecte de dezvoltare regionale pe sud. Si aceasta va fi in beneficiul si al unitatii administrativ-teritoriale Gagauzia si al intregii regiuni pe sud.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Atunci ce ne impiedica sa le punem de la bun inceput in aceeasi regiune? Sau o lasam cu Transnistria sa mearga intr-o regiune? Ca ea nu o sa vrea sa mearga nici, poate, aparte.

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir...

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Si ati spus foarte grav, ce inseamna nu vrea unitatea administrativ-teritoriala? Trebuie sa facem in contextul legii.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Regiunile se constituie pe principiul de consens. Toate cele 32 de raioane au fost de acord de a face parte din acea regiune de sud, nord sau centru. Deci, noi nu avem dreptul sa fortam, dar nici nu o calificam ca un precedent care ar trebui sa ne irite.

Deci, UTA Gagauzia are statut special, ne propunem regiuni economice si nu este cazul de a insista sau de a include fortat. Cu UTA Gagauzia se va discuta, se va negocia si dinsii neaparat vor fi prezenti si vor fi invitati de fiecare data la toate proiectele care se vor implementa la dezvoltarea strategiei propriu-zise pentru regiunea de sud si nu vor fi eliminati ca parti componente ai acestei zone. Dar nu avem dreptul sa ii introducem fara un acord propriu al dumnealor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Atunci pentru ce adoptam aceasta lege?

 

Domnul  Marian Lupu:

Cititi-o cu mare atentie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau mai intii de toate sa vad, am si eu o intrebare cu ceea ce ati inceput dumneavoastra, ati spus ca trebuie urgentata adoptarea legii, deoarece vor fi fonduri rapide europene.

Dumneavoastra, cred, cunoasteti ca sint trei euroregiuni transfrontaliere in Republica Moldova, dumneavoastra cunoasteti cite finantari a dat Europa pentru aceste trei euroregiuni pe parcursul mai multor ani? Detineti asa date, nu?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Nu este subiectul discutiei de astazi.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Pai, dumneavoastra ati spus aceasta.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Nu dispun exact de sumele care au fost alocate pentru aceste trei, euroregiuni care sint pe nord, centru si sud. Dar va zic ca in toata aceasta perioada de timp Republica Moldova a beneficiat, in majoritate, de asistenta tehnica si nu numai euroregiunile, dar o multime de structuri neguvernamentale si continua a beneficia de asistenta tehnica din afara.

Aceasta nu inseamna ca, cu introducerea regiunilor, aceste euroregiuni separate ca subiecte nu vor avea dreptul sa activeze in continuare. Ele vor deveni parti componente, actori, subiecti, inclusiv ai acestor trei regiuni de dezvoltare pe care noi ni le propunem.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Intrebarea mea era conditionata de faptul ca nu prea am avut finantari, iar dumneavoastra faceti referinta de baza la aceasta si in felul acesta am vrut sa va atentionez, pur si simplu.

Deci, am o intrebare referitoare la proiectul de lege. In primul rind, referitoare la formarea Consiliului National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale, este format acest consiliu in conditiile legii de Ministerul Administratiei Publice Locale, alineatul (4), punctul 3, litera c). Si in cazul nostru, daca in proiect este astfel scris, la articolul 4 pentru administratia publica locala se prevad: responsabilitati de asistenta tehnica si altele.

Rezulta ca in cazul nostru, ca in cadrul acestui proiect de lege, administratia publica locala va fi subordonata Guvernului, da, prin intermediul acestor regiuni?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Nu. Autoritatile publice locale de nivelurile 1 si 2 nu vor fi subordonate Agentiilor de Dezvoltare Regionala.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Domnule ministru,

Aceasta spune proiectul de lege, nu eu.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Proiectul de lege nu spune asa precum comentati. Deci, nu vor fi subordonate. Presedintii de raioane, care reprezinta autoritatile publice locale de nivelul doi, unii primari de resedinta, prin decizia asociatilor de primari si asociatiile de primari care exista, toate care sint, asociatia presedintilor de raioane vor fi desemnati unii din ei in componenta Consiliului Regional de Dezvoltare. Nu se stabilesc relatii de subordonare.

Mai mult decit atit, agentiile de dezvoltare regionala nu vor dispune, prin indicatii, nici nivelului doi, nici nivelului unu. Se stabilesc relatii de conlucrare, colaborare pe segmentul de elaborare de proiecte, de intarire a capacitatilor propriu-zise care inca nu sint la nivel regional si, respectiv, de implementare a proiectelor care vor obtine finantare.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Sint citeva lucruri declarative, dar sint de principiu in acest proiect de lege. De pilda, notiunea de Consiliu National de Dezvoltare Regionala, structura functionala de competenta generala, fara personalitate juridica constituita.

Deci, nu sint principii de constituire, nu sint principii prin care vor fi formate, la ceea ce v-ati referit dumneavoastra, raioanele s.a.m.d. In lege se indica aceste treburi si obligatoriu. La ce va referiti dumneavoastra? Cum va ginditi sa le formati?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Aceasta lege este lege-cadru. Dupa ce va fi adoptata aceasta lege, Ministerul Administratiei Publice Locale va elabora regulamentele de activitate a intregului cadru institutional de dezvoltare regionala. Acolo se vor gasi toate principiile de formare si activitate a Consiliului National de Coordonare, consiliilor regionale, Fondul national de dezvoltare si toate celelalte.

Noi nu am putut si nu exista asa ceva ca in asemenea lege sa fie introduse toate aceste detalii legate de regulamentele de activitate a cadrului institutional. Noi nu ne-am propus acest lucru. Dar legea nu este inventata doar de Guvern si nu este o practica care este diferita de cealalta care exista in lume.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Deci, in direct dumneavoastra confirmati, practic, ceea ce am spus eu anterior. Ca dumneavoastra veti forma regulamente, nu Parlamentul prin lege va formula modul de formare a acestor agentii, dar dumneavoastra, prin regulamente, si atunci primarii, reprezentantii administratiei publice locale, prin aceste regulamente, vor fi subordonati acestei agentii. Dumneavoastra ati confirmat practic.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Legea confirma, nu eu, si spune ca regulamentele de activitate vor fi elaborate de catre Ministerul Administratiei Publice Locale, vor fi aprobate de catre Consiliul National si, ulterior, vor fi aprobate de catre Guvern.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Domnule ministru,

Nu poate fi. Aceasta trebuie sa fie scris in lege. Incetisor, eu aceasta vreau sa va spun.

La articolul 6: “Cuantumul fondului constituie cel putin 1%”... si in continuare scrie: “aprobat de lege s.a.m.d.” Ce inseamna 1%? 1% al bugetului de stat, va referiti sau ce ati vrut sa spuneti prin expresia aceasta 1%? Nu este scris.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Este o initiativa buna. Pentru ca noi oricum trebuie sa recunoastem ca prin crearea acestui Fond national de dezvoltare regionala, deci, mizam pe sursele financiare care vor veni din afara.

Initiativa noastra de a veni primii cu acest procent din marimea bugetului national este un semnal bun si apreciabil pentru structurile europene si altele financiare de a veni cu sursele proprii. Deci, noi nu ne-am putut propune mai mult, deoarece in anul 2007, este un an de tranzitie, este un prim an, deci, de constituire a cadrului institutional si, respectiv, 1% este suficient pentru a ne propune crearea acestui Fond national de dezvoltare regionala si colectarea altor fonduri externe.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Domnule ministru,

Aceasta era intrebarea mea, de la ce 1%?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

De la bugetul national.

 

Domnul  Vladimir Braga:

In lege nu este indicat.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

De la bugetul de stat.

 

Domnul  Vladimir Braga:

In lege nu este indicat chestia aceasta.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Pai, il introducem. Daca dumneavoastra ati gasit, il introducem prin vot: “bugetul de stat.”

 

Domnul  Vladimir Braga:

Dumneavoastra cred ca cunoasteti ca in Europa sint asa regiuni, intr-adevar, este o lege care are o parte pozitiva buna, singura notiunea. Este foarte confuza, dupa mine aceasta lege. Ea cred ca necesita foarte mult lucru asupra ei, pentru ca avem inca trei legi-cadru: Legea cadru despre administratia publica locala, de etatizare, care, din anumite motive, incalca autonomia locala. Sint asezate si in aceasta lege asemanator. A fost reeditata Legea despre administratia publica locala, ele sint asemanator si in aceasta lege. Dupa mine, aceasta lege trebuie considerabil prelucrata.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Domnule deputat,

Noi am fost prezenti la toate comisiile parlamentare, care au fost dispuse de a ne invita, si am prezentat, si am tinut cont de toate obiectiile care au venit din partea tuturor comisiilor parlamentare si va zic ca au fost 23 la numar. Sinteza pe care v-am expediat-o, din ele 7 au fost acceptate si una a fost acceptata partial.

Noi am avut si am discutat. Probabil, in cadrul comisiei, din care faceti parte si dumneavoastra, se puteau anunta aceste lucruri, pentru ca astazi sa nu apara in sedinta in plen a Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As avea citeva intrebari la dumneavoastra, legate, mai curind, de structura acestor regiuni.

Primul lucru pe care vreau sa il stiu este: care au fost criteriile de care v-ati condus atunci cind ati organizat aceasta arhitectura a regiunilor respective? Ce are in comun raionul Stefan Voda, de exemplu, cu raionul Cahul? Ati avut, ce v-a  impins sa le puneti impreuna?

Si as vrea sa stiu, de asemenea, daca acest proiect a trecut macar o expertiza formala la Institutul de Geografie al Academiei de Stiinte? Are multe, are foarte multe.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Va multumesc, domnule Serebrian.

Puteau fi conturate si altele. Initial, s-au discutat 7 regiuni, conturate altfel decit cele pe care le aveti in lege. In discutii au avut ecou reprezentantii autoritatilor publice locale. In cadrul Guvernului, am convenit la cele 6, dintre care 3 prime, pe care le-am mentionat. Noi am tinut cont neaparat si de acea practica care exista in tarile din Europa si de Nomenclatorul Statistic European.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Nu, Nomenclatorul Statistic European e important, dar nu exista proiecte de regionalizare. Orice tara, Romania, luati, Ungaria care sa nu fi fost elaborat impreuna cu Institutul de Geografie, nu exista.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Noi nu am consultat acest institut.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Se vede.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Dar au fost consultate multe alte structuri nationale si am convenit pentru aceasta...

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Este foarte formala, stiti, ati luat asa, ca dupa paralele geografice ati trasat. Vreau sa va intreb: anexa, pe care ati oferit-o, este una serioasa, presupun, daca o discutam in Parlament? Adica, v-ati uitat la ea?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Da.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Da. Spuneti-mi, va rog, in ce regiune de dezvoltare este raionul Dubasari, conform anexei? Nu, nu l-a uitat. El este in doua regiuni concomitent. Nu.

Dar vreau sa va mai intreb atunci altceva, domnule ministru. Exista in legislatia Republicii Moldova asa raioane ca Camenca, Slobozia si Grigoriopol? Aveti? Faceti trimitere la o lege, includeti raioanele acestea. Unde?

Este unitate teritoriala din stinga Nistrului, domnule Stepaniuc. Atunci, unde e Ribnita? Nu exista, domnule Stepaniuc. Nu exista. Exista unitate teritoriala din stinga Nistrului. Nu exista nici un fel de raion Camenca, Slobozia si Grigoriopol. Dar daca exista, atunci va intreb, unde e raionul Ribnita? Nu exista aici.

Unde este municipiul Bender? In ce regiune de dezvoltare este municipiul Bender? Unde e municipiul Bender? Unde l-ati inclus? In Transnistria sau in regiunea centru sau in regiunea sud? Nu. Are lacune foarte serioase, deci, daca nici macar sub acest aspect.

De aceasta v-am spus, consultati elementar un expert. Inteleg ca ati consultat TACIS, sau TACIS a finantat acest lucru, dar proiectul respectiv este bun dincolo de aspectele legale pe care le-au reprosat anumiti colegi. Nu era cazul sa veniti cu astfel de proiect in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul  Vitalie Vrabie: 

Domnule deputat,

Noi vom tine cont de aceste obiectii si observatii pentru lectura a doua. Dar nu doresc sa mentionez, pentru ca noi ne-am propus discutii, dezbateri asupra acestui proiect de lege in fiecare comisie parlamentara. Am fi putut discuta acest subiect de a veni cu acel proiect de lege care puteau sa nu apara aceste lucruri in sedinta in plen. Dar, oricum, ramine ca pentru lectura a doua sa convenim si sa introducem modificarile respective, daca ele sint relevante pe deplin.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am si eu o intrebare. Dar mai inainte de a pune intrebarea vreau sa fac o propunere de procedura, ca sa nu fie admise dialoguri de la microfon cu raportorul: este intrebarea, este raspunsul, intrebare, raspuns.

Care doreste sa vorbeasca, sa isi expuna parerea vizavi de proiect, poftim, sa se inscrie, da. Deci, catre raportor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Stimate domnule raportor,

Am o intrebare de precizare la articolul 8 alineatul 3), unde este stipulat ca orice profit de la prestarea serviciilor comerciale de catre Agentie si in continuare dupa text, deci aceasta ma intereseaza: serviciile comerciale, dar la articolul 1, in “notiuni principale” este stipulat ca Agentia de Dezvoltare Regionala este o institutie publica necomerciala.

Nu se bate cap in cap sau ceva nu este clar? La articolul 8 alineatul (3) se spune, insa, ca orice profit de la prestarea serviciilor comerciale s.a.m.d.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Deci, cu adevarat, Agentia ramine o structura cu statut de institutie publica necomerciala. Dar se poate intimpla ca din activitatile ei ea poate genera profit, da, dar ea nu inseamna, caci noi...

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Bine, pentru lectura a doua trebuie...

Va multumesc.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Vom examina pentru lectura a doua aceasta obiectie neaparat si ne vom consulta juridic si vom introduce modificarea, daca ea va fi argumentata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca imi permite domnul Prijmireanu sa fac un comentariu foarte scurt inainte de a pune doua intrebari.

Domnule viceprim-ministru...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

De la bun inceput stiti...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gutu,

Nu va suparati, doar o clipa. Am mai vorbit la acest subiect anterior, eu v-as ruga pe toti sa va mai taiati din rinza. Cred ca va fi mult mai bine ca discutie si ca ambianta generala.

Ma iertati, nu a fost la adresa dumneavoastra, a fost o remarca generala pentru toata sala.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu va multumesc.

Chiar daca era la adresa mea, eu de acum sint obisnuit asa.

Domnule viceprim-ministru,

Eu am luat cunostinta astazi de regulamentul ministerului dumneavoastra. Vreau sa va spun ca noi am discutat in Parlament, as spune, cu interes deosebit argumentarile la etapa crearii acestui minister si atunci a fost o propunere ca sa acoperim cumva ideea aceasta politica a guvernarii, sa il numim Minister al Administrarii Publice si Dezvoltarii Teritoriale.

A fost o idee, fiindca noi am simtit ca se creeaza ceva artificial. Si, deci, in functiile dumneavoastra, ale acestui minister, unde sint 20 de persoane, nu sint prevazute functiile de elaborare a strategiilor de dezvoltare regionale in general. Si eu presupun ca dupa acest proiect de lege, daca va fi adoptat, probabil, ministerul dumneavoastra trebuie sa... statele ministerelor trebuie sa fie majorate de 3, de 5 ori, fiindca, practic, nu sinteti in stare sa realizati sarcinile prevazute in aceasta lege.

Deci, eu nu sint impotriva legii. Dar vreau sa va spun ca, din start, dumneavoastra v-ati asumat o responsabilitate enorma asupra acestui minister care face primii pasi. Avind o experienta bogata in Ungheni, ati facut foarte mult, eu cred ca la nivel de republica chestiunea aceasta este foarte problematica. Rog sa comentati, deci, aceste  indoieli ale mele personale.

 

Domnul  Viatalie Vrabie:

Multumesc, stimate domnule deputat.

In regulament, cu adevarat Ministerului Administratiei Publice Locale ii revine rolul de dezvoltare regionala. La momentul actual noi dispunem doar de doua unitati care sint preocupate in activitate pe acest subiect.

In lege ne propunem de a crea Directia de dezvoltare regionala in cadrul ministerului. Directia va avea o maxima de 5. Noi nu ne propunem de a avea mai multi decit 5, deoarece rolul Ministerului Administratiei Publice Locale este definit prin lege. Noi nu vom substitui nici Consiliul National de Coordonare, nu vom substitui cu atit mai mult nici consiliile regionale de dezvoltare regionala, nici agentiile.

Si doi. Ministerul nu este de unul singur in dezvoltarea acestui concept. Ministerul este de comun cu toate celelalte ministere din cadrul Guvernului.

 

 

Domnul Ion Gutu:

Eu va multumesc.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Noi nu ne propunem doua – trei majorari de unitati de state in minister.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu va multumesc.

Domnule viceprim-ministru,

Eu sint multumit de raspuns, dar vreau sa va spun ca ati vorbit foarte sincer si cred ca e normal. Cu 3 – 4 unitati in ministerul respectiv noi nu vom reusi sa realizam aceasta lege. Din acest proiect de lege, practic, este omis Ministerul Economiei si Comertului care este responsabil, organul central care este responsabil de dezvoltarea social-economica a tarii, care elaboreaza programele si centrale si, eu stiu, pentru republica, in general, si regionale.

Deci, cred ca... dar in articolul 4 – responsabilitati, Ministerul Administratiei Publice Locale, ca autoritate de implementare a politicii de dezvoltare regionala, are urmatoarele atributii: elaboreaza, monitorizeaza si evalueaza implementarea Strategiei nationale pentru dezvoltare regionala.

Cum poate acest minister sa elaboreze strategii de dezvoltare regionala, fizic?

Domnule ministru,

Nu puteti dumneavoastra. Trebuie sa elaboreze ministerele respective, cu participarea dumneavoastra. Trebuie sa participati la procesul de monitorizare. Eu cred ca aceasta functie nu este prevazuta prin lege de creare a ministerului si aceasta este o greseala conceptuala din start.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Bine.

Eu as putea comenta si as raspunde.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Eu sincer va spun, am grija sa nu va incadrati intr-un proces care o sa caute pe urma tap ispasitor. Si a doua intrebare.

Stimati colegi,

Acest proiect de lege, prevede resurse esentiale financiare din bugetul statului si unitatile administrativ-teritoriale. Eu as vrea, pentru mine, pur si simplu, sa inteleg: cineva a evaluat macar aproximativ costul acestui proiect de lege, pe compartimente, aparatul administrativ, bugetul central, locale, se numesc 1%, 0, 17, 15%, care este cifra aproximativa pentru anul 2007?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Domnule deputat,

Este o intrebare la care nu poti raspunde printr-o fraza si nici intr-un minut. Exista si programe, si proiecte nationale estimate si, respectiv, in unele din ele sint stabilite si sursele financiare posibile pentru implementarea acestor proiecte.

Noi recunoastem ca nu avem acoperire deplina financiara pentru toate proiectele pe care noi ni le dorim. Ceea ce tine de Ministerul Economiei si Comertului, el nu este omis si nu se exclude din participare la implementarea acestei legi. Ministrul economiei si comertului este membru al Consiliului National de Coordonare. Reprezentantii ministerului sint membri ai comitetului, practic, ai proiectului in derulare inca pentru perioada anului 2007.

Deci, noi vom apela in continuare la asistenta calitativa din partea expertilor internationali, nationali si, respectiv, cu sursele financiare care ne vor fi acordate.

In nici un fel nu va reusi vreunul dintre ministere, nici astazi si nici miine, sa preia, prin unitati numeric atit de multe, pentru ca sa poata de unul singur acoperi toate politicile pe domeniul de dezvoltare regionala.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule veceprim-ministru.

Eu cred ca ar fi foarte bine ca sa fie prezent ministrul economiei si comertului in aceasta sala, cind discutam acest proiect, ca, poate, sa va ajute. Dar va spun sincer, acest proiect de lege, Ministerul Administratiei Publice Locale in formula creata nu va fi capabil sa il realizeze. De aceea, de la bun inceput, eu cred ca, conceptual, trebuie sa revedem mai multe pozitii si aceasta cred ca va aduce numai la perfectionarea acestei legi.

Multumesc.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Va multumesc.

Daca ne sugerati sa completam cu unitati suplimentare ministerul, eu le accept.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am citeva intrebari.

Domnule ministru,

Personal nu pun la indoiala necesitatea crearii regiunilor. In viziunea mea era mai bine daca noi nu dizolvam judetele, nu ne deziceam de ele, le pastram si le dezvoltam in continuare.

In alocutiunea dumneavoastra ati adus niste cifre doar referitor la numarul populatiei care nu poate fi un indice determinativ pentru crearea regiunilor. Spun acest lucru, deoarece 1/3 din populatie astazi nu este pe loc, este plecata in strainatate, isi cauta un loc de munca.

Aveti dumneavoastra si alti indici. De exemplu, potentialul economic al regiunilor, potentialul de productie, volumul de productie anual care poate fi, potentialul de export si tot in acest context: prevede legea o competitivitate intre regiuni sau nu? Cuprinsul legii presupune ca totul va fi dirijat din centru. Va rog sa imi raspundeti la aceste doua intrebari.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Noi ne-am folosit de datele statistice oficiale ale anului 2004.

Doi. Da, neaparat s-a tinut cont de specificul fiecarei zone: de sud, de centru si de nord.

Si trei. Noi nu introducem competivitate intre aceste regiuni. Competivitatea doar se anunta pentru capacitatea propriu-zisa a unei sau altei structuri constitutionale din cadrul regiunilor in comparatie una cu alta. Se poate intimpla ca una din agentii, ca un consiliu regional sa fie mai activ, sa dispuna de capacitati mai bune si, desigur, dinsul va fi capabil de a anunta si de a obtine mai multe fonduri.

Consiliul National de Coordonare, prin fondul national de dezvoltare, va decide, dar nici cum nu preia rolul de a introduce competivitate intre aceste regiuni si nu le putem inscrie in lege.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

A doua intrebare, al doilea bloc de intrebari. Deci, dumneavoastra ati introdus proiectul de lege pe data de 17 noiembrie. In nota explicativa semnata de dumneavoastra, Guvernul indica serios ca trebuie sa mentionam ca, daca cadrul legislativ nu va fi adoptat in noiembrie, proiectul TACIS-3, care va sustine aceasta lege si acest program, sa zicem, de dezvoltare regionala, nu va putea activa.

Tot aici dumneavoastra ati introdus in noiembrie. In noiembrie Parlamentul a discutat Legea bugetului. Spuneti ca sint stipulate aceste 120 de milioane care constituie 1% din bugetul pe anul 2007, in bugetul pe anul viitor?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Deci, in proiectul bugetului nu sint stipulate. Dar am mentionat ca anul 2007 este un an de tranzitie, este un an... noi nu am putut sa il anuntam in buget neavind legea propriu-zisa. Deci, cu adevarat, in termene de referinta a proiectului TACIS, finantat de Comisia Europeana este elementul ca, pina la finele anului 2006, Parlamentul sa adopte aceasta lege, pentru ca, ulterior, cu asistenta pina la sfirsitul anului, pina in septembrie 2007 sa beneficiem in continuare de asistenta acestui proiect, suport Guvernului pentru crearea cadrului institutional si elaborarea strategiilor de dezvoltare nationala si regionala pe intreg teritoriul tarii. Iata, deci, doar v-am sensibilizat importanta acestei legi si v-am solicitat sustinerea ei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Proiectul de lege nu prevede etapele realizarii conceptiei incluse in acest document. Si acelasi proiect de lege nu prevede diferite atitudini din partea Consiliului National fata de regiunile  incluse in anexa la proiectul de lege.

De aceea, nu considerati absolut incorect, dar in realitate e asa, ca astazi noi vorbim despre aceea ca prima etapa o sa fie realizarea ideilor incluse in acest proiect de lege numai pentru Centru, Sud si Nord, dar nu pentru toate regiunile incluse in acest proiect. Eu inteleg ca in afara de Transnistria, unde noi nu avem influenta.

De aceea, asemenea enunturi facute de dumneavoastra ca unitatea teritoriala autonoma Gagauzia nu este inclusa in prima etapa numai din cauza ca ei nu sint de acord ca o sa fie inclusi in acest Centru, aceasta suna putin neserios si la nivel de stat, si politic.

De aceea, eu propun, totusi, daca este asa, numai enunt, dar nu o sa fie actiuni din partea consiliului in viitor, aceasta e una. Daca o sa fie implementat in realitate ceea ce dumneavoastra ati spus, aceasta o sa fie o greseala inadmisibila, care absolut sint convins ca o sa fie dupa indreptare...

De aceea, astazi noi trebuie sa vorbim despre realizarea acestei conceptii incluse in lege in toate regiunile. Desigur, Consiliul National o sa stabileasca care proiecte, la ce nivel, unde ele o sa fie implementate. De aceea, consider ca si enunturile sint absolut incorecte. Aceasta e una.

Si a doua problema pe care am vrut sa o mentionez, poate aceasta mai mult pentru comisie, care o sa fie in a doua lectura.

Stimati colegi,

Dupa parerea mea, ar fi corect ca acest Consiliu National sa fie condus nu de prim-viceprim-ministru. Daca viceprim-ministrul... ca o sa fie o persoana responsabila de sus pina jos asupra realizarii acestei conceptii, din cauza ca prim-viceprim-ministrul are destul de multe probleme legate de activitatea sa. De aceea, mi se pare ca comisia trebuie sa discute aceasta problema pentru a doua lectura si pe verticala, de sus pina jos, despre responsabilitatea privind realizarea acestei conceptii.

Multumesc.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Multumesc domnule deputat.

Nu mi-ati solicitat raspuns. Vom tine cont neaparat de cele ce ati enuntat si vom reveni la discutie din nou cu UTA Gagauzia pentru a ne defini ce facem in continuare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Ne dam cu totii seama ca, de fapt, ne gasim intr-o situatie cam confuza si foarte complicata din motivul ca situatia, de fapt, se caracterizeaza cel mai mult prin proverbul popular “mintea moldoveanului cea de pe urma”.

Ma refer la acest aspect, pentru ca nu stiu de ce in Republica Moldova se face un pas inainte si doi inapoi. Cineva dintre colegii mei s-a referit la acest lucru. Deci, eu cred ca daca faceam si noi ca toata lumea buna, atunci cind a fost impartita din punct de vedere teritorial Republica Moldova in judete, trebuia sa facem urmatorul pas de a trece la aceste regiuni si cred eu ca atunci ar fi fost o alta situatie, care ne-ar fi usurat sau, mai bine-zis, ar fi dezvoltat Republica Moldova din punct de vedere economic. Aceasta este o parere a mea, pe care mi-am expus-o si in cadrul sedintei comisiei.

Am avut mai multe intrebari la care au raspuns si colegii mei, dar la una as vrea sa aud raspunsul. Una din aceste regiuni este Transnistria. Desi unele raioane nu se regasesc in aceasta impartire regionala, raionul Dubasari il vad si in regiunea Centru, si in regiunea Transnistria, poate este un scop anume, nu stiu.

Cum vedeti dumneavoastra realizarea dezvoltarii regionale in regiunea Transnistria o data ce Republica Moldova nu are control acolo?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Noi am discutat acest subiect, probabil, ca vom reveni. Noi avem realitati astazi pe care nu le putem omite in acest text de lege pe care il propunem astazi. Iar la acele intrebari pe care le puneti, sint sigur ca nu aveti raspuns nici dumneavoastra, la unele din ele.

Deci, noi vom cauta solutii, iar legea respectiva... are astazi Transnistria ca o regiune separata... pe motiv ca nu putem dirija lucrurile in acest teritoriu de la nivel national.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule ministru.

Nu va invidiez deloc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb in ce masura s-a tinut cont de experienta tarilor europene, unde implementarea acestui principiu al regionalizarii a demarat ceva mai inainte si unde, practic, acest proiect a fost realizat. Se creeaza impresia. Unul din principiile de baza ale acestui proiect ar trebui sa fie descentralizarea reala si nu una mimata, fiindca acesta este si unul dintre principiile care stau la baza euroregiunilor la ora actuala.

Din pacate, din lectura acestui proiect de lege se creeaza impresia ca dumneavoastra v-ati oprit la jumatate de cale. Nu ati tinut intru totul cont de aceasta experienta si proiectul acestei legi nu are un caracter, care ar concorda intru totul cu rigorile experientei europene. Sinteti de acord cu asemenea opinie sau nu? Deci, este un document, care are si elemente de descentralizare, dar nu este una definitiva.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Noi am tinut cont de practica si experienta tarilor din Europa. Si prin argumentul ca sintem asistati  de TACIS, structura a comisiei europene. Si, respectiv, in componenta cu experti din tarile despre care mentionati. De exemplu, time liderul proiectului este o persoana expert de talie internationala din Slovenia. Domnia sa a trebuit, cu mai multi dintre expertii internationali si din Germania, si din Irlanda, deci, sa ne consulte si sa ne propuna si sa convenim de comun acord pentru proiectul de lege pe care noi vi l-am propus. Elementul descentralizarii este vizibil aici, cu exceptia descentralizarii administrative care nu se propune in aceasta lege. Descentralizare, deci, pe segment economic.

 

Domnul Ion Varta:

O intrebare complimentara la prima intrebare, domnule ministru. Intentionati sa expediati acest proiect de lege pentru a fi supus unei expertizari europene  sau nu aveti o asemenea intentie? Care este intentia domnului ministru?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Nu am inteles bine intrebarea.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, v-ati gindit cumva sa expediati acest proiect de lege pentru ca sa fie expertizat de catre expertii europeni?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Da, am inteles. Deci, noi am avut a consulta structurile internationale prezente, rezidente in tara, pe care vi le-am mentionat deja. Al doilea moment. Am avut avizul unui dintre cei mai relevanti experti din lume in acest domeniu de dezvoltare regionala, care este Col Mclements, membru al directoratului general regional al comisiei europene. A fost si Alexandru Cordachi si altii, dar va zic inca o data, deci, noi in permanenta am fost asistati de expertii internationali ai Comisiei  Europene.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

 

Domnul Ion Varta:

Da, a doua intrebare. Din lectura acestui proiect de lege ni s-a creat impresia ca nu sint delimitate in mod explicit prerogativele ministerului, pe care dumneavoastra il gestionati, si ale acestui Consiliu National de Coordonare a dezvoltarii regionale. Mai multe articole.  Nu am sa dau exemple concrete. Practic, repet, aceste prerogative, aceste obligatiuni, care intra in competenta celor doua institutii. Pentru lectura a doua, v-as sugera ca sa faceti o delimitare clara a acestor prerogative, pentru ca sa excludem aceste repetari.

Si ultima intrebare in legatura cu articolul 3 “regiuni de dezvoltare”, alineatul (2), in care autorii proiectului de lege se refera la centrele regiunilor de dezvoltare care urmeaza sa fie instituite de catre Consiliul National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale. Si aici treceti in revista mai multe criterii, in baza carora urmeaza sa fie instituite aceste centre ale regiunilor de dezvoltare regionala. Si spuneti, unul din... doua principii care trezesc dubii: aglomerare si policentrism. Ce ati avut in vedere, cind ati formulat un asemenea principiu?  Aglomerare.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Da, aglomerare se subintelege densitate.

 

Domnul Ion Varta:

Densitatea populatiei?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Numai a populatiei.

 

Domnul Ion Varta:

Se poate de inteles si altceva, aglomerare de intreprinderi industriale.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

…Si policentrism, se subintelege propriu-zis orasul, centrul urban care este cel mai convenabil pentru toti acei care sint pe perimetrul in raza propriu-zisa. Dar va zic ca vor decide consiliile regionale si, respectiv, deja prin aprobarea Consiliului National de Coordonare.

 

Domnul Ion Varta:

Ei, policentrism eu inteleg.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

… si alte criterii, daca le formulati, se accepta de a fi introduse si alte notiuni.

 

Domnul Ion Varta:

Policentrism – eu inteleg ca este vorba despre multe centre, adica mai multe centre.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

O sa  va clarificati cu toate definitiile pentru lectura a doua, bine?

Eu va multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

Da, ar fi bine sa fie o precizare mai exacta, mai conceptuala.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Da, s-a acceptat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Multumesc.

Domnule viceprim ministru,

Am vrut sa va intreb: Consiliul National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale este o structura ierarhic superioara Consiliilor de Dezvoltare Regionala sau nu?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Daca urmariti din acest cadru, structura, Consiliului National de Coordonare ii revine rolul decisiv in acest proces. Dar el nu este o structura care va dispune pentru raioane si altele. Daca va referiti la Agentia de Dezvoltare Regionala, da, ea va fi o componenta a acestei structuri si, desigur, se va tine cont de... si va fi in relatii de conlucrare cu Consiliul National de Coordonare si de Executare ale unor prevederi, precum Agentia este executivul propriu-zis la nivel regional. Ce ar trebui sa se elimine din aceste relatii sau poate fi introdus altceva?   

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

La articolul 5 alineatul (6) litera f), Consiliul National are urmatoarea atributie, aproba componenta consiliilor regionale pentru dezvoltare. Adica, aceasta norma pe care ati introdus-o in acest aliniat (6) demonstreaza ca acest Consiliu National este o structura ierarhic superioara, cu toate ca conform reglementarilor Uniunii Europene, consiliile nationale, in general, sint niste consilii parteneriale.

Adica, si formarea lor se face de jos in sus. Intii se formeaza Consiliile de Dezvoltare Regionala, dupa aceea se formeaza Consiliul National de Dezvoltare, care este constituit din presedintii si vicepresedintii Consiliului de Dezvoltare Regionala, plus reprezentantii Guvernului, care sint numiti prin hotarire de Guvern. Dumneavoastra, prin aceste formule pe care le-ati introdus in lege, stabiliti acest Consiliu National ca o structura ierarhica, construiti verticala puterii, care contravine Cartii Europene a autonomiei locale. 

Dumneavoastra sinteti de acord ca din articolul 5 alineatul (6) litera f) “aproba componenta” sa fie exclusa, fiindca este in contradictie cu Carta Europeana a autonomiei locale. Nu poate Consiliul National sa aprobe componenta consiliilor de dezvoltare regionala. Consiliul de Dezvoltare Regionala trebuie sa fie aprobat de regiunile respective. Sa constituie regiunile prin consens. Dupa aceasta sa constituie de acum Consiliul de Dezvoltare Regionala, care isi aproba regulamentul propriu, fiindca mai departe dumneavoastra ati scris aici, in lege, ca Consiliul National va aproba Regulamentul de activitate al Consiliului de Dezvoltare Regionala. Iar se demonstreaza ca acest Consiliu National este ierarhic, structura ierarhica care va conduce cu aceste consilii de dezvoltare raionala, incorecta din punct de vedere al principiilor iarasi de dezvoltare regionala in Consiliul Europei, Uniunii Europene.

Uitati-va la articolul 7 alineatul (5): consiliile regionale functioneaza in baza Regulamentului aprobat de catre Consiliul National. Aceasta contravine legislatiei, directivelor Uniunii Europene, fiindca Consiliul National nu poate fi format ca un consiliu ierarhic superior. El este un consiliu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este clara ideea.

Domnule ministru...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Aceasta este chestie de concept si noi trebuie sa clarificam.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Eu am inteles intrebarile, daca mai sint si altele le astept pe toate si atunci incerc  sa raspund.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Va spun ca si la articolul 4 litera k) atributiile ministerului. Inainteaza pentru aprobare Consiliului National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale componenta Consiliului Regional pentru Dezvoltare. Nu poate sa faca Ministerul, fiindca aceasta se numeste ingerinta in treburile autonomiei locale. Cum poate ministerul sa propuna componenta Consiliului de Dezvoltare Regionala? Este regiunea, ea singura isi numeste. In lege trebuie sa fie foarte clar cum se formeaza. Si dumneavoastra ati scris ca “Consiliul de Dezvoltare Regionala se formeaza in componenta presedintilor de raioane, primarilor, reprezentantilor businessului, desi aceasta tot este incorect. Acolo trebuie sa participe numai in structura Consiliului  presedintii raioanelor, primarii de toate nivelurile si atit. Restul pot sa fie atrasi in activitati.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Domnule deputat,

Eu pot doar nu sa va spun ca dumneavoastra ati expus un model complet diferit de aceea ce este aici. Nu exista reguli rigide la care faceti trimitere dumneavoastra, deci, ca doar asa trebuie sa fie. Legea nu introduce nimic in diminuarea exercitiului autonom consimtit in Cartea Europeana a autonomilor locale. Deci, nimic absolut.

Al doilea moment. Noi ne propunem doar pentru ca Consiliul de Dezvoltare Regionala va desemna directorul Agentiei si acesta va decide. Iar componenta acelei Agentii de 5 sau 7, prin urmare, va fi aprobata  de catre Consiliul National de Coordonare. Poate fi introdus si poate fi transmis acest drept de a fi aprobat. Deci, el nu este de principiu. Formulati dumneavoastra propunerile si ele vor fi discutate din nou in cadrul Guvernului si, respectiv, pentru lectura a doua putem reveni cu unele modificari.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Imi cer scuze, dar aceasta este o chestie de principiu, de concept. Uitati-va, unul din principiile de baza ale dezvoltarii regionale-subsidiaritatea. Procesele de dezvoltare regionale sint examinate, coordonate, gestionate, administrate si implementate la nivel local de catre institutiile de nivel local. Adica nu putem noi sa mergem cu ierarhii. Inseamna ca atunci construim, ierarhie, verticala puterii administrative.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Nu.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cum nu? Aceea ce rezulta din legea pe care ati propus-o dumneavoastra. Consiliul National aproba componenta Consiliului de Dezvoltare Regionala. Ce are una cu alta? Dar noi scriem ca Consiliul National se formeaza din conducatorii consiliilor de dezvoltare regionala. Cum poate sa fie intii sa se formeze Consiliul National, care consta din Consiliul de Dezvoltare Regionala, si pe urma ei sa aprobe componenta Consiliului de Dezvoltare. Aceasta nu este logic, absolut si nu este corect. Se constituie dintii consiliile de dezvoltare regionala si pe urma ele delegheaza  de acum membrii lor in Consiliul National de Dezvoltare si nu poate fi invers.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Domnule deputat,

Deci, este scris clar cine intra in componenta Consiliului Regional de Dezvoltare. Toti presedintii de raioane, si, pe principiul de paritate, vor veni reprezentantii structurilor neguvernamentale in sectorul asociativ si privat. Va imaginati citi sint ei in fiecare regiune si, tinind cont de numarul celor care va fi stabilit de 30 sau 50 membri ai consiliului, cine va stabili si cine va selecta acesti reprezentanti? Cine? Cuiva ii va reveni acest rol. Acest rol si-l propune Ministerul Administratiei Publice Locale, ca, ulterior, aceasta componenta, care va fi deja pe deplin stabilita si numeric si nominal, va fi aprobata de catre Consiliul National. Dar noi nu vom omite nici cu unul dintre presedintii de raioane care sint in aceasta zona, care sint in aceste regiuni. Deci, nu vad un alt model sau aceea ce se propune care poate fi condamnat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Nu fac, pur si simplu, discutii pentru discutii. Uitati-va ce scrie la alineatul (4) articolul 5: “Consiliul National se instituie in baza principiului paritatii. Intra in acest Consiliu National presedintii consiliilor regionale.” Cum poate Consiliul National sa aprobe componenta consiliilor regionale, daca el inca nu exista? Fiindca pentru ca sa formam Consiliul National trebuie sa avem consiliile regionale.

Uitati-va, presedintii consiliilor regionale pentru dezvoltare intra in componenta Consiliului National. Dumneavoastra spuneti ca Consiliul National trebuie sa aprobe componenta Consiliilor Regionale. Cum pot sa o faca? El nu exista, pina nu exista consiliile regionale. Se formeaza consiliile regionale, pe urma presedintii de acum intra in componenta Consiliului National. Aceasta este o structura parteneriala, adica de parteneriat.          

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Deci, legea nu ne incurca de a crea consiliile regionale de dezvoltare. Noi, imediat, putem purcede, pentru ca subiectii ne sint cunoscuti. Subiectii ne sint cunoscuti, ca, ulterior, prin cunoasterea acestora, sa ne stabilim pentru componenta numerica si nominala a Consiliului National de Coordonare. Nu este un impediment. Daca credeti ca putem introduce ceva mai explicit in aceasta lege, sintem gata sa tinem cont de acele propuneri pe care o sa le faceti pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Ca sa facem o chestie explicit, trebuie sa schimbam aici conceptul. Nu poate sa fie aprobat Consiliul National si el pe urma sa aprobe componenta consiliilor regionale, cind nu sint membrii Consiliului National. Si eu am citit multe documente, inclusiv capitolul 11 al IQ-ului comunitar. Si am  vazut ca aici este amalgam. Da, sint niste notiuni care sint conforme principiilor regionale, adica regionalizarii in Uniunea Europeana. Dar sint niste momente care au introdus ierarhie executiva, adica verticala puterii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator.

Guvernul.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu as propune ca acest proiect sa fie remis in comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu pot.

Stimate coleg,

Domnule,

Nu pot, fiindca...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu puteti, dar aceasta e o chestie conceptuala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu pot, fiindca timpul, intr-adevar, are un rol foarte important.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu vrea nimeni sa incurce adoptarii legii, dar dati sa facem o lege care sa lucreze si sa fie …

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Atunci, in stenograma sedintei de astazi este fixata pozitia flexibila si pozitia foarte pozitiva in acest sens a reprezentantului Guvernului, inclusiv la acele argumente pe care le-ati adus si dumneavoastra si multe dintre ele sint foarte logice, si aveti dreptate, pe care motiv, fara pierdere de timp, avind de facto o expresie de pozitie de flexibilitate in acest sens, va asezati frumusel si munciti la acest subiect cu toate modificarile, fiindca, daca doriti, acest accept nu este altceva decit o usa deschisa, care permite sa amendam acest proiect de document pentru lectura a doua.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu as fi de acord daca domnul viceprim ministru ar spune ca este o propunere buna. S-ar accepta si atunci sintem gata sa ne asezam si sa modificam, fiindca trebuie modificate un sir de articole, incepind cu articolul 5, articolele 6, 7, 9.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate domn,

Ati mentionat odinioara.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si chiar si cu regulamentele. Nu poate Consiliul National sa adopte Regulamentul pentru Consiliul de Dezvoltare Regionala. Acolo, in cerintele Uniunii Europene, scrie ca se adopta Regulamentul-cadru de catre Guvern si, in baza Regulamentului-cadru, de acum se aproba de fiecare Consiliul Regional de Dezvoltare de acum regulamentul pentru  fiecare consiliu si inclusiv pentru Agentia de Dezvoltare Regionala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si aceasta este logic.

 

Domnul Valeriu Vrabie:

Domnule deputat,

Dar care...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si sa revenim la o logica oarecare ca sa fie...

 

Domnul Valeriu Vrabie:

La care act, articol si punct faceti trimitere, cind spuneti ca acolo  scrie? Deci, bine.  Dar noi am zis ca sintem deschisi pentru a ne intilni in cadrul comisiei si  a discuta. Si in lege nu gasiti nicaieri ca Consiliul National, in mod obligatoriu, este constituit primul, iar toate celelalte vin deja pe urma.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule,

Nu pe urma.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Deci, nicaieri nu este scris.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cum poate sa fie format Consiliul National fara participarea...

 

Domnul Vitalie Vrabie:

El este descris in text. Dar nu este cuvintul ca este constituit primul si mai apoi vin celelalte. Noi putem merge pe consiliile regionale, putem decide pentru ele componenta, ca mai apoi sa venim sa vedem pe cine deleaga dinsii, pe ceilalti 50 la suta, principiul paritatii pentru Consiliul National.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule,

Este, dispune.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Uitati-va ce scrie la alineatul (4).

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Nu va suparati, va rog. Noi pe al treilea cerc mergem pe aceleasi articole. Intelegeti? Este deja timpul.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

El nu isi dea seama ce face.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Guvernul este disponibil pentru a munci la amendarea acestui proiect pentru lectura a doua.

Stimati colegi,

Sa punem odata punct, in sensul acesta, fiindca alergam pe cerc pe aceleasi articole. Continuam.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Dar nu sint aceleasi articole. Sint lucruri... “Ministerul Administratiei Publice Locale va organiza selectarea…”

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosacrciuc,

Este suficienta pozitia exprimata de Guvern, caci pentru lectura a doua ei sint disponibili sa lucreze, fiindca noi putem sa discutam pe multe inca aceste articole.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Este o chestie de concept. Ori punem...

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumnealui a zis ca este posibil sa se amendeze aceste lucruri.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, la articolul 8 alineatul (2), unde este vorba despre aceea ca 0,15% o sa se ia pentru finantarea proiectului din bugetele de nivelul al doilea. Spuneti-mi, va rog, aici nu se atinge autonomia locala, fiindca doar aceasta prioritate o au numai consiliile locale si raionale?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Nu se va atinge. Aceasta prevedere a legii a fost consultata cu toti presedintii de raioane, cu reprezentantii autoritatilor publice locale si, respectiv, s-a convenit pentru ca dinsii sint subiecti care, pe principiul de angajament unic, reciproc trebuie sa participe initial la formarea acestui buget de intretinere a Agentiei de Dezvoltare Regionala, pentru care dinsii au pretins si li s-a permis de a desemna directorul Agentiei. Si supravegherea, monitorizarea absoluta in activitatea acestei Agentii. 0,15 la suta din marimea bugetelor de nivelul al doilea.

 

Doamna Lora Grosu:

Stimate domnule ministru,

Eu imi inchipui ca consiliile de nivelul doi, poate pentru proiectele celea, ar da si 2% in buget. Dar aceasta este prerogativa lor si nicidecum a presedintelui Consiliului, a presedintilor raioanelor, fiindca presedintii raioanelor indeplinesc decizia consiliilor si ei nu au dreptul legitim sa-si asume aceasta raspundere.

 

Domnul Vitalie Vrabie:        

Deci, vor decide consiliile raionale.

 

Doamna Lora Grosu:

Aceasta este altceva.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Dar ei au solicitat ca aceasta norma sa se gaseasca in lege, in baza careia dinsii vor putea planifica acesti 0,15 la suta pentru a fi alocati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.    

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Citind cu atentie acest proiect de lege, eu sint de acord cu multi vorbitori de aici ca el este foarte si foarte neinteles. In opinia mea, daca ii facem o expertizare din punct de vedere juridica el, de fapt, tine sa acopere ceea ce s-a facut, eu sint de acord cu acei care au spus, ca ceea ce nu s-a facut atunci cind a avut loc impartirea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova...

Aceasta ne-o demonstreaza si practica din Romania. Acolo, daca cunoasteti dumneavoastra, poate mai bine ca mine, s-au facut aceste regiuni din simplul motiv ca chiar si judetele lor nu acopera numarul de populatie care este acceptabil in Europa. Spre exemplu, acceptabil este in Belgia, unde este in jur de 1 milion, in asa o regiune teritoriala. Si de aceea, desigur, acest proiect de lege, de fapt, ca sa inteleaga toata lumea ceea ce gindesc eu, iarasi este un fel de praf in ochii europenilor.

Iata, de pilda... si trec la concret in notiuni. Articolul 1: “Regiunea de dezvoltare”, ceea ce inseamna, in opinia Guvernului, “unitate teritoriala si functionala”. Ce fel de unitate teritoriala, functionala, nu inteleg ce inseamna, dar teritoriala contravine articolului 110 din Constitutie care foarte clar si explicit ne spune care este impartirea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova si cu care ne-a batut la cap actuala majoritate cind am trecut de la judet la raioane, spunind ca Constitutia nu prevede notiunea de “judet”. La aceasta intrebare... Ce inseamna “unitate teritorial-functionala” prin prisma articolului 110 din Constitutie?

Domnul Vitalie Vrabie:

Deci, daca gaseati aici teritorial-administrativa, atunci puteti…

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, nu umblati cu cioara vopsita sau, cum se spune la noi, cu pitigoiul vopsit. “Unitate teritoriala functionala” este ceva inventat de dumneavoastra, de acei de la TACIS, posibil. Dar teritoriala, unitate teritoriala?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Domnule deputat,

Pentru ce m-ati invitat, sa strigati la mine aici, in sedinta in plen …

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule viceprim-ministru,

Dumneavoastra, eu am observat de cind ati venit aici, dumneavoastra nu va comportati ca un membru al Executivului.    

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Eu vorbesc  calm. Ma iertati, dar...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar eu nu tip, asa mi-i glasul si felesagul. Ce vreti, daca vreti inchideti microfonul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi am vorbit de mai multe ori.

Domnule Susarenco,

Domnule vicepresedinte...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar de ce imi face observatie, el nu e decit un membru al Guvernului.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Am sa stiu…

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi am vorbit de un anumit calm in sala si de o ambianta de discutie. Sa o pastram.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, se poarta ca un mentor aici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

Continuati, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, eu intreb ce inseamna notiunea “teritorial-functionala” prin prisma articolului 110 din Constitutie?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Deci, eu pot sa raspund. Aceasta notiune a fost introdusa si a fost consultata si juridic. Daca dumneavoastra aveti argumente ca cuvintul “functional” nu isi gaseste locul aici, el va fi examinat pentru lectura a doua, spre a fi substituit prin alt cuvint.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Considerati-l ca un amendament. Aceasta notiune contravine Constitutiei. Trebuie exclusa “teritoriala”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Contine contrapropunere si vom analiza-o neaparat.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da. Articolul 4 alineatul (3), prin prisma celor mentionate de domnul Cosarciuc. Acest proiect de lege este uzurparea puterii administratiei publice locale si puterii locale de catre Guvern. De fapt, verticala puterii pe care dumneavoastra o construiti foarte bine. Uitati-va ce scrie la alineatul (3): Ministerul dumneavoastra b) gestioneaza Fondul National pentru Dezvoltarea Regionala.

Dumneavoastra gestionati fondul care este scris din ce se compune el la articolul 6. Acest fond se compune din alocatii de la bugetul de stat, din surse financiare din sectoarele public si privat la nivel local, regional, national si international. Si dumneavoastra va asumati aici, prin lege, ca puteti gestiona bugetul de stat si bugetul autoritatilor publice locale. In baza carei practici?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Noi nu ne propunem gestionarea bugetelor administratiilor publice locale de nivelul 1 si 2.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule viceprim-ministru,

Va fac trimitere din nou la articolul 6, fondul national pentru dezvoltare regionala, pentru finantare s.a.m.d. Fondul pentru dezvoltare regionala se formeaza din alocatii anuale de la bugetul de stat ca pozitie distincta. Cuantumul fondului contine, cel putin, 1% aprobat prin Legea bugetului. Dumneavoastra ati spus. In fond, pot fi atrase si alte surse din sectorul public si privat la nivel local. Public, la nivel local, am inteles ca ale autoritatii publice locale, regional-national. Acesta este fondul.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Corect.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si articolul 4 spune ca Ministerul Administratiei Publice Locale gestioneaza Fondul National pentru Dezvoltare Regionala.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Deci, in toate tarile din lume exista un organ central de specialitate care gestioneaza aceste fonduri. Ca este Agentie, ca este minister, ca este Departament. Deci, in cazul nostru este Ministerul Administratiei Publice Locale, ca organ central de specialitate responsabil de conceptul de dezvoltare regionala pe intreg teritoriul tarii, stabilit prin acel Regulament de activitate al ministerului. Deci, si in Fondul National de Dezvoltare Regionala este o pozitie distincta in buget. Dar ea nu include in sine... fondul nu include toate sursele financiare directionate pentru bugetele autoritatilor publice locale de nivelul 1 si 2. Si nici nu va introduce toate sursele financiare planificate de la bugetul de stat pentru investitii capitale in teritorii.

Fondul National de la inceput se propune in marime de 1% si, pe parcursul anului, se completeaza cu surse financiare externe si se gestioneaza. Dar eu nu pot sa va explic acum imediat, dar pot veni in comisie sa va arat schemele de functionare si de gestionare a acestor fonduri, unde sint introdusi toti acei care... si introducem  o schema deplina, transparenta, credibila si care poate fi monitorizata pentru banii publici pe care ii introducem de la bugetul de stat si pentru donatori sa isi vada, sa isi urmareasca, prin rapoarte anuale, utilizarea banilor. Sint niste anexe la lege, pe care vi le-am expediat si acolo, daca veti dori sa va uitati in ele, veti gasi schema de planificare, finantare, monitorizare si evaluare a impactului, inclusiv raportul pentru banii utilizati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Altceva?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, aceasta si am spus, domnul Cosacriuc imi sopteste, dar eu aceasta si am spus. Daca dumneavoastra, ca autoritate publica centrala sau dumneavoastra sau alt minister, nu ma intereseaza, in principiu, vreti sa gestionati banii publici, sa ii gestionati din bugetul de stat, dar nu din bugetul consiliilor locale. Iata care este ideea: nu aveti dreptul, conform articolului 109 din Constitutie, care vorbeste despre autonomia locala si descentralizarea puterii in stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Permiteti-mi, poate, eu sa vorbesc despre modul cum eu inteleg aceste norme. Poate ajungem la o claritate mai avansata. Ca norma obligatorie, acest articol 6 fixeaza 1% din bugetul de stat. Are perfecta dreptate colegul Susarenco, dar as retine atentia ca la articolul 6 alineatul (4) se vorbeste despre “pot fi” ca o norma optionala: pot fi proiecte publice private, pot fi proiecte cu finantare nationala si cele internationale, spre deosebire de norma obligatorie a unui procent, care, in mod obligatoriu, sint fixate in bugetul de stat.

Mai ales, trebuie sa vorbim si despre faptul ca aceste mijloace nu vor fi gestionate printr-un sistem  extrabugetar sau extratrezorial. Acest sistem va fi parte componenta a sistemului bugetar si trezorial national. Dar pentru obiective distincte de dezvoltare economica si sociala, regionala, cred ca aceasta ar fi intelegerea lucrurilor de ce pot fi. Acelasi lucru “pot fi” se refera si la sursele internationale: ele pot exista, dar pot si sa nu existe, ca nu vor fi alocate.

Din nou ma intorc – 1% din buget este o norma care se fixeaza in buget pentru aceste scopuri. Aceasta ar fi perceperea, daca nu, precizati, va rog, in sedintele de comisii. Mai mult decit atit ca Ministerul Administratiei Publice Locale, in scris, s-a aratat disponibil sa vina cu echipa ministerului la fiecare comisie pentru a oferi explicatiile de rigoare. Si eu cred ca trebuie sa profitam de acest lucru.

Eu va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, eu numai o propozitie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Ca o doleanta. Totusi, eu consider ca acest document aduce atingere si Cartei europene privind autonomia locala si consider ca trebuie de expertizat de congresul puterilor locale. Si e de dorit si pe la Centrul acesta de Coruptie... dumneavoastra tare bine ati pus problema, sa fie expertizat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Multumesc.

Domnule ministru,

Va adresez citeva intrebari, rog foarte frumos ca raspunsurile dumneavoastra sa fie succinte si concrete. Nu trebuie comentat foarte mult, trebuie raspuns concret.

Prima intrebare. In continuarea celor relatate de colegii deputati, as vrea sa stiu din care considerente politice, economice sau de alt gen in anexa, la compartimentul “Regiuni de dezvoltare”, unde concretizati care orase, raioane, municipii sint incluse in componenta unei sau altei regiuni, este exclus municipiul Tiraspol de rind cu Ribnita si Tighina. Din care considerente nu este inclus municipiul Tiraspol?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Da, il vom introduce in lectura a doua.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Pentru stenograma. Rog de inclus si municipiul Tiraspol, de rind cu celelalte localitati. In acelasi timp, dat fiind faptul ca dumneavoastra ati facut trimitere in doua comentarii la comisiile parlamentare, vreau sa spun si eu...

Doamna Ostapciuc,

Nu comentati ce vorbesc.

Vreau sa atrag atentia asupra faptului ca Guvernul Republicii Moldova nu da dovada de responsabilitate si seriozitate atunci cind este vorba de o problema foarte sensibila, domnule ministru, cum este Transnistria. Includeti de doua ori Dubasari, nu includeti Ribnita, nu includeti Tighina, nu includeti Tiraspolul. Cum trebuie de inteles toate aceste lucruri? In fuga facem?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Urmatoarea intrebare, va rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc.

Intrebarea a doua.

Domnule ministru,

Pornind de la  prevederile articolului 8, alineatul (3) din prezentul proiect de lege, pe care il prezentati in numele Guvernului, va intreb: in ce masura aceasta prevedere, de rind cu altele, pentru a economisi timp, nu fac trimitere si la altele, corespund prevederilor articolelor 107 si 110 din Constitutia Republicii Moldova? Au fost consultate aceste articole? Si in ce masura ele corespund? In ce masura nu sint incalcate?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Dupa noi corespund pe deplin si nu sint incalcate.

Domnul  Leonid Bujor:

Bine. Pentru examinare in lectura a doua , rog, sa se atraga atentie asupra faptului ca noi avem deja doua niveluri de agentii. Cind au fost lichidate departamentele de stat, noi am creat agentii, de rind cu birourile si celelalte. Deci, in legea prezentata nu se vorbeste absolut nimic, care va fi deosebirea dintre aceste agentii si celelalte? Ca un exemplu. Aici sint si alte lucruri care trebuie studiate foarte serios.

Domnule ministru,

A treia intrebare si ultima, ca sa nu va suparati. Spuneti, va rog... Nu, la prima a acceptat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, va rog...

 

Domnul  Leonid Bujor:

Intrebarea a treia. Spuneti, va rog, iata aduc un singur exemplu, articolul 5, alineatul (7), il aveti in fata? Deci, e scris asa: “Directia de Dezvoltare Regionala a Ministerului Administratiei Publice Locale va asigura lucrarile de secretariat ale Consiliului National.” Si, ca sa nu repet cele stipulate de domnul Susarenco si domnul Serebrian, aceasta prevedere, de asemenea, se include in sirul acelor prevederi ale acestui proiect de lege, care vorbeste, lucru la care s-a referit si domnul deputat Cosarciuc, prevederi ce tin de o centralizare si concentrare exagerata in miinile ministerului pe care il conduceti. Si, de fapt, aceste agentii si acest Consiliu National se transforma, in viziunea mea, in sectii sau directii ale ministerului. Nu considerati dumneavoastra ca e un lucru de prost gust?

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Nu. Directia de Dezvoltare Regionala a ministerului va elabora politicile si, respectiv, va avea in competenta si in atributii si lucrurile de secretariat ale Consiliului National de Coordonare, care va fi constituit pe baze obstesti si nu va dispune de altceva decit membrii propriu-zisi ai acestui consiliu si cineva va trebui sa duca lucrul de secretariat al acestui consiliu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Domnule Stoicov,

Si eu cred ca ajunge, dar, pentru ca sa ne expunem si noi punctul de vedere, eu vreau sa salut din nota informativa aspiratia europeana a Guvernului Republicii Moldova si, ca sa stiti la Guvern, ca si in Parlamentul Republicii Moldova exact aceeasi aspiratie exista.

Domnule viceprim-ministru,

In momentul in care facem atitea referiri la practica europeana si regionalizarea este una din conditiile obligatorii, daca sa vorbim asa, sa aveti in vedere sau ar trebui sa avem in vedere ca inca o conditie obligatorie este sporirea gradului de autonomie a administratiei publice locale si vegherea asupra principiilor, si nu in ultimul timp unul din principii este capacitatea de dezvoltare proprie si care, din punct de vedere economic, sa fie viabila acestei institutii.

Din punctul meu de vedere, uitati-va, aspectul acesta al asigurarii autonomiei regiunilor noi cam il incalcam. Si daca sa revenim la prevederile din lege si chiar articolul 6, despre care s-a vorbit foarte mult, noi vorbim despre niste fonduri, pe care nu Guvernul le va aloca intru dezvoltarea regiunilor respective. Aceste fonduri vor fi alocate sau rerepartizate prin vointa politica in Parlamentul Republicii Moldova si ele urmeaza sa fie distribuite catre autoritatile publice locale.

Bine, daca considerati ca este normal sa cream regiunile respective si gestionarea ulterioara a acestor fonduri sa fie efectuata de catre aceste agentii pentru dezvoltare, este, poate, bine. Dar in momentul in care in gestionarea banilor si in cheltuirea acestor bani apare o structura guvernamentala, care urmeaza sa gestioneze acesti bani, din punctul nostru de vedere, este, stimate domnule viceprim-ministru, o interventie foarte directa si pe alocuri chiar brutala a Executivului in treburile publice ale administratiilor locale.

Noi consideram ca, pentru lectura a doua, vom mai avea de discutat. Si aici, stimati colegi, eu cred ca noi foarte des ne referim, cind discutam proiectele de legi la concept, este pentru lectura a doua. Eu nu cred ca exista cineva in Parlamentul Republicii Moldova care poate sa faca o distinctie clara, care intrebare si care problema tine de concept tinind cont de experienta pe care o avem noi in Parlament si care nu tine de concept.

Si asa ca, daca exista, eu nu stiu, disponibilitatea Guvernului si noi sintem constienti ca urmeaza legea respectiva s-o ajustam si sa fie cit de cit functionala, atunci trebuie sa facem abstractii de la discutie, concept, nu concept, si sa modificam legea in asa o masura incit ea sa reflecte necesitatile.

Si, ma scuzati, dar am sa revin si la anexa respectiva. Nu vreau sa reiterez ceea ce a spus domnul Serebrian, domnul Bujor, dar pentru o claritate si pentru o logica oarecare, care trebuie sa urmeze in momentul in care noi, ca tara, avem nord, centru, sud, ar fi cazul, poate, sa avem si estul stipulat. Desigur, nu cred ca este o problema nici care tine de concept, dar este una mai mult pentru a o lua in seama.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Colegii imi spun ca daca apare, pe linga nord si sud, in mod logic trebuie sa apara si estul, si vestul, automat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Sint de acord.

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Stimate coleg,

Sa audiem comisia, fiindca oricum vor continua si dezbaterile, deoarece colegul este oricum o ora si 40 de minute la tribuna, sa avem si un pic de simt.

Domnule viceprim-ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Alim Afonin:  

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 13 decembrie 2006 proiectul de Lege privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova si aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1316 din 16 noiembrie 2006.

Comisia permanenta mentioneaza ca conceptul dezvoltarii regionale este oglindit in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si in Acordul de parteneriat si cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeana.” Este evident ca Republica Moldova urmeaza sa implementeze obiectivele din cadrul acestor doua documente.

Abordarea regionala a dezvoltarii social-economice creeaza un fundament puternic pentru dezvoltarea durabila si pentru cresterea economica. Prin ea sint atrase fonduri de investitii serioase si asigura utilizarea optima a resurselor si a capacitatilor disponibile.

Proiectul de lege prezentat defineste regiunile de dezvoltare si functionare pe teritoriul Republicii Moldova. Modul de cooperare interregionala, cadrul institutional, instrumentele specifice politice pentru dezvoltarea regionala si determina resursele crearii si functionarii regiunilor in Republica Moldova.

Proiectul de Lege privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova nu prevede refacerea structurii administrativ-teritoriale deja existente la nivel regional. La proiectul de lege mentionat au parvenit avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie s-au pronuntat pentru examinarea si adoptarea proiectului de lege de catre Parlament. Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Comisia pentru politica economica, buget si finante s-au pronuntat pentru examinarea si adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura de catre Parlament.

Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru politica externa si integrare europeana si Comisia pentru cultura, invatamint, tineret, sport, si mijloace de informare in masa propun proiectul de lege spre dezbateri in Parlament.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera ca oportunitatea examinarii si adoptarii proiectului de lege ramine la discretia Parlamentului. Totodata Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera ca, in conformitate cu prevederile articolului 20 litera c) din Legea privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie 2001, la proiectul de lege prezentat era necesara fundamentarea economica financiara in cazul in care noile reglementari necesita cheltuieli financiare si de alta natura.

Tinind cont de cele expuse, comisiile permanente se pronunta pentru examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura de catre Parlament. Comisia sesizata in fond va examina toate propunerile si amendamentele expuse in avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, de amendamentele deputatilor si ale fractiunilor parlamentare si va prezenta Parlamentului raportul cu sinteza amendamentelor si propunerilor referitoare la proiectul de lege nominalizat pentru examinare si adoptare in lectura a doua.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Articolul 3 alineatul (4) prevede: regiunile de dezvoltare pot constitui subregiuni. Daca in comisie ati examinat, care vor fi principiile de constituire a acestor subregiuni? Si nu credeti, oare, ca aceasta prevedere legala va motiva presedintii de raioane, care sint membri ai Consiliului National, sa gaseasca, sub diferite metode, argumente, ca sa dezvolti subregiunile este mai rational decit regiunile constituite.

 

Domnul  Alim Afonin:

Va multumesc, doamna Buliga.

Deci, in comisie, practic, s-a examinat aceasta prevedere din articol si se propune ca in lectura a doua sa fie exclusa notiunea de “subregiuni”.

 

Doamna Valentina Buliga:

Va multumesc.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Microfonul nr.5.

 

Domnul   Valeriu Cosarciuc:  

Multumesc, domnule presedinte al sedintei.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Noi am adoptat aici, in Parlament, legea care prevedea ca toate legile care vin in Parlamentul Republicii Moldova  trebuie sa fie conform cerintelor Uniunii Europene, avem asa lege adoptata in Parlament. As vrea sa va intreb, legea prezentata de Guvern in Parlamentul Republicii Moldova este conform cerintelor Uniunii Europene sau nu?

Domnul  Alim Afonin:

Deci, si eu, si membrii comisiei respective, in acest caz noi am examinat in sedinta noastra din 13 decembrie si comisiile respective care au prezentat avizele, in nici un aviz nu a fost spus ca contravine acestora. Si astazi, eu pot sa spun ca nu contravine, de aceea noi o discutam. Si de aceea comisia propune pentru prima lectura.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Pot sa adresez o intrebare viceprim-ministrului?

 

Domnul  Iurie Rosca:

Da, va rog.

Domnule viceprim-ministru,

Va rog, la microfonul 1.

Poftim, domnule Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceprim-ministru,

Tin in mina Legea privind dezvoltarea regionala in Romania, adoptata in 2004, conform absolut cerintelor acquisului comunitar.

Dumneavoastra, in proiectul de lege prezentat, ati preluat mai multe norme din aceasta lege, chiar dupa text, daca sa comparam. De ce nu ati promovat-o integral, schimbind numai acolo denumirile? Unde la dinsii sint judete, raioane, primarii s.a.m.d., fiindca municipiul Bucuresti, municipiul Chisinau.

Fiindca este o lege perfecta in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. A trecut, de acum, si expertiza. Si, in afara de aceasta, nu numai ca a trecut expertiza, dar, in baza acestei legi, sint fondurile structurale, pe care Romania le primeste si le va primi in continuare dupa anul 2007 pentru dezvoltarea regiunilor.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul  Vitalie Vrabie: 

Da, sint in dezacord, pentru ca nu exista... legea noastra nu este un plagiat al legii pe care o mentionati.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, d-apoi ati schimbat totul absolut.

 

Domnul  Vitalie Vrabie:

Sint notiuni lingvistice care nu pot fi excluse si nu pot fi utilizate si in legea noastra. Dar nu imi propun sa discut pe cit de eficienta este legea in Romania si de ce nu ne-am propus si noi o lege similara?

Noi avem legea elaborata de catre Guvernul Republicii Moldova  si, respectiv, pornind de la specificul tarii in consultanta, inca o data repet, si nu este praf pentru cineva, dar este o lege elaborata de comun, in consultanta cu structurile europene, Comisia europeana, expertii internationali, pe care i-am mentionat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Nimeni nu spune ca trebuie sa plagiati sau nu, dar atunci cind este de acum o lege care functioneaza si este conform... nu este nimic rau ca ea sa fie preluata.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Cosarciuc,

Stimati colegi,

Nu va suparati, sintem la etapa intrebarilor catre reprezentantul comisiei.

Multumesc, domnule viceprim-ministru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:  

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Am doua intrebari. Prerogativele Consiliului National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale... Prerogativele acestui organ sint stipulate in cadrul a doua articole: articolul 1 si articolul 5. Articolul 1 capitolul I, articolul 5 capitolul II. Din pacate, este o mare discrepanta intre prerogativele pe care i le confera acestui organism articolul 1 din capitolul I si articolul 5, pot sa citez. La articolul 1, capitolul I se mentioneaza: Consiliul National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale are urmatoarele prerogative: elaborarea, promovarea si coordonarea obiectivelor de dezvoltare regionala la nivel national.”

Articolul 5 reduce in mod considerabil aceste prerogative si prevede doar promovarea obiectivelor, fara elaborare, fara coordonare. Deci, e o mare inadvertenta intre aceste doua articole, care prevad, stipuleaza prerogativele. Propunerea era ca sa se ia in calcul de ce comisia nu a observat aceasta discrepanta.

 

Domnul  Alim Afonin:

Bine. Eu nu vad ca sint mari. Dar propunerea dumneavoastra va fi examinata in cadrul sedintei.

 

Domnul  Ion Varta:

Si acelasi lucru, aceeasi discrepanta in ceea ce priveste drepturile cetatenilor care vor putea profita de pe urma implementarii acestei legi, acces egal la valorile economice, sociale si culturale. Aceasta se stipuleaza la articolul 2. La articolul 1, la notiunea “politica de dezvoltare regionala” sint preconizate doar aspectele social-economice, cele culturale decad, sint lipsa. Deci, o propunere pentru lectura a doua ca sa se ia in considerare si sa fie o concordanta.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Microfonul nr.4 in continuare, va rog.

Domnul  Ivan Banari:

Multumesc, domnule vicepresedinte al Parlamentului.

Am o intrebare la adresa comisiei. Spuneti, va rog, articolul 6, alineatul (2) prevede: cuantumul Fondului constituie cel putin 1%” si in continuare dupa text: aprobat prin lege. 1% din ce? A bugetului de stat?

 

Domnul  Alim Afonin:

In proiect se spune: “Cel putin  1%.”

 

Domnul  Ivan Banari:

Din ce?

 

Domnul  Alim Afonin:

Am inteles ca si autorul a raspuns si, practic, si la comisie am examinat, 1% din bugetul de stat.

 

Domnul  Iurie Rosca:

S-a tinut cont. Am vorbit la etapa anterioara.

 

Domnul  Ivan Banari:

Eu subinteleg ca aceasta e pentru lectura a doua, de schimbat.

 

Domnul  Alim Afonin:

Da, ele sint, practic, si amendamente.

 

Domnul  Ivan Banari:

Acum intrebarea. Deci, alineatul (2) stipuleaza cuantumul fondului constituie cel putin 1% din bugetul de stat, presupunem ca e asa, pe anul respectiv si este gestionat de Ministerul Administratiei Publice Locale.

Deci, la alineatul (3) se mentioneaza: “Modul de formare si utilizare a mijloacelor Fondului se efectueaza conform regulamentului aprobat de Guvern.” Alineatul (4) este ca continuare a alineatului (2): “In Fond pot fi atrase si alte surse financiare..” Deci, aici trebuie de reglat lucrul acesta, de vazut cum.

Deci alineatele (2) si (4), alineatul (4) sa devina (3), iar (3) – (4), deci aici e problema despre care o sa vorbim si in continuare de acum, de gestionarea Fondului. Mai intii tot ce se aloca si dupa aceea gestionarea.

 

Domnul Alim Afonin:

Da, eu va multumesc.

 

Domnul Ivan Banari:

Intrebarea mea tine de alineatul (5): “Resursele din Fond vor fi alocate, in mod prioritar, zonelor defavorizate ale regiunilor de dezvoltare”. Si acum eu ma intreb: totdeauna regiunea de nord a fost mai dezvoltata decit sudul si, sa zicem, decit UTA Gagauzia. Din aceasta rezulta ca sursele din acest Fond, care va fi format din bugetul statului, va fi urmat de toata Moldova, deci vor fi indreptare prioritar in aceste doua regiuni: la sud, Gagauzia s.a.m.d. si nicidecum nu vor fi indreptate in centru si la nord.

Fix asa procedeaza astazi si majoritatea proiectelor internationale. Ele activeaza numai in sectorul rural si nicidecum in Balti, nicidecum in Chisinau, nicidecum in centrele raionale.

Nu ginditi dumneavoastra ca aceasta este o nedreptate si va conduce la situatia cind regiunile defavorizate se vor dezvolta datorita acestor... asa, poate, nu chiar esential, iar celelalte vor sta si vor astepta cind va veni si rindul lor.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc.

Deci, prima jumatate a intrebarii. In fond, pot fi atrase si alte surse financiare. Domnul autor, domnul Vrabie, practic, a explicat ce inseamna si alte surse financiare. Ceea ce tine de nord, sud, cum ati mentionat dumneavoastra ca regiunile defavorizate nu vor fi si alte, deci vor fi indreptate surse nu pe dreptate, cum ati explicat, eu cred ca nu va fi asa ceva.

Pentru ca in fiecare regiune, in anexa e stipulat concret care raion va fi implicat, deci presedintele raionului, si el nicidecum nu va fi dat intr-o parte de faptul ca raionul lui sa nu fie sau in regiune sa nu fie atrase aceste surse. Eu cred ca nu este asa ceva.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu citesc inca o data articolul: “Resursele din Fond vor fi alocate, in mod prioritar,...”.

 

Domnul Iurie Rosca: 

Domnule Banari,

Ma iertati, noi avem proiectele in fata. Noi deja am primit un raspuns la intrebarea pe care ati adresat-o. Nu are rost sa o adresam de doua ori. Poftim, alta intrebare.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine.

Domnule raportor,

Inca o intrebare, va rog. In proiectul de lege avem notiunea de “Fond national” si nu avem notiunea de “Fond regional”. Deci, banii care vor fi, dumneavoastra spuneti ca vor fi atrasi si alti bani si din regiuni si de aceea. Unde vor fi acumulati acesti bani?

 

Domnul Alim Afonin:

Aici, este vorba, in primul rind, de... ideea dumneavoastra, intrebarea dumneavoastra, practic, spune asa: ca noi trebuie sa cream fonduri in fiecare raion sau in fiecare regiune.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu in raioane, in regiuni.

 

Domnul Alim Afonin:

Nu este normal asa.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu in raioane, in regiuni.

 

Domnul Alim Afonin:

Asa pentru lectura a doua. Dati noi, totusi, sa discutam propunerile, amendamentele dumneavoastra si noi le vom examina in sedinta.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, pentru lectura a doua vom face propuneri.

 

Domnul Alim Afonin:

Da, poftim.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule raportor,

Am vrut sa va intreb referitor la logica evolutiei in continuare a implementarii acestei strategii si programe care, ma rog, a proiectului de lege discutat astazi. Tinind cont de experienta statelor care au parcurs deja acest drum, rezulta ca implementarea programelor de dezvoltare regionala, regionalizarea, ca principiu, conduce la revenirea sau la reorganizarea administrativ-teritorial a tarilor respective in baza noilor regiuni aparute.

Considerati ca acest proces ar putea evolua si in Republica Moldova in aceeasi directie, ar putea avea aceeasi logica sau percepeti inventarea acestei legi diferit de practica care s-a...

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc pentru intrebare, domnule Klipii.

Deci, si in raportul autorului, domnului Vrabie, si in raportul comisiei noastre a fost stipulat clar ca proiectul de lege pe care il discutam nu are nimic comun cu careva modificari si completari operate in Legea privind organizarea administrativ-teritoriala.  Si, dimpotriva, este vorba despre regiuni pe care vrem sa le cream, 6 regiuni, ce tin, practic sint regiuni economice si nu au nimic comun cu hotarele geografic conturate, vasazica, dupa cum...

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule raportor,

Eu nu insist, eu vreau sa intreb daca insasi logica evolutiei in continuare a implementarii programelor respective si a regionalizarii, la care se recurge, ar impune, de exemplu, sau ar sugera ca revenirea sau la problema organizarii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova ar fi logic sa tina cont de rezultatele acestor programe. Considerati ca lucrul acesta ar putea fi in discutie sau nu? Atit.

 

Domnul Alim Afonin:

Ceea ce tine de organizarea administrativ-teritoriala, cred ca nu ar putea fi pus. Dati noi sa purcedem la votare, sa adoptam in prima lectura, sa adoptam legea in a doua lectura, ea sa lucreze si atunci vom vedea care este situatia.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Dupa parerea mea, nu prima data, si astazi se repeta, trec proiectele in prima lectura absolut incorect. De ce? Autorul prezinta proiectul, ascultati, voi tare mult vorbiti tot asa. Autorii au prezentat proiectul, au fost o multime de intrebari pentru autor referitor la continutul proiectului si toti au participat cit au dorit.

Iese comisia, care a prezentat pentru noi parerea colegilor din comisia aceasta referitor la discutia in prima lectura, aprobarea sau neaprobarea s.a.m.d. Noi iesim, incepem iar conceptual aceste probleme, la care autorul a raspuns, incepem sa ne repetam. De ce? Iata, comisia, aceasta e a doua lectura, cind ea vine cu propunerile pe care le fac deputatii, sint de acord nu sint de acord, atunci noi putem iesi sa incepem sa luptam cu fiecare propunere.

Ma iertati, dar e imposibil asa, caci, iata, ies iarasi aceleasi intrebari, incepem a doua roata discutiile cu autorul, nu poate presedintele comisiei sau vicepresedintele care a iesit, sa inceapa in locul autorului sa dea raspuns la intrebari.

Domnule Presedinte al sedintei,

Eu va rog, aceasta trebuie sa fie oprit din cauza ca colegii nu inteleg.

 

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Regret faptul ca i-ati permis domnului Todoroglo sa ne citeasca o lectie de buna comportare in Parlamentul Republicii Moldova.

Domnule Todoroglo,

Dar trebuie de inceput de la sine si nu comentati.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Auzi, ai pravalit alegerile si imi comentezi aici.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Bujor,

Va rog, adresati intrebarea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Fii cuminte si trebuie sa taci pina in 2009 in Parlament.  

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Bujor,

Va rog intrebarea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Deci, domnule vicepresedinte al comisiei,

Intrebarea mea tine de articolul 6 alineatul (4), el prevede ca, in fond, pot fi atrase si alte surse financiare din sectorul public si in continuare dupa text.

Spuneti, va rog, considerati dumneavoastra, in conditiile in care majoritatea localitatilor din Republica Moldova sint subventionate din bugetul de stat ca este necesar de lasat sintagma “sectorul public”?

 

Domnul Alim Afonin:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da. Domnule Presedinte al sedintei,

Pentru stenograma, propun pentru lectura a doua de a exclude cuvintele “sectorul public si surse financiare din sectorul privat la nivel local” si mai departe. Fiindca din sectorul public aceasta inseamna ca din momentul in care fondul este dirijat de minister, primariile vor primi scrisori si vor fi obligate sa transfere banii in acest buget.

Va multumesc.

 

Domnul Alim Afonin:

Aceasta e parerea dumneavoastra. Aveti dreptul.

 

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule vicepresedinte al Parlamentului.

Eu, pur si simplu, am iesit fiind initiat de intrebarea domnului Klipii, colegul deputat, vizavi de strategia si perspectiva viziunii fata de regiuni, daca nu cumva pe urma sudul se va retransforma regiunea intr-o structura administrativ-teritoriala. Nu intimplator situatia aceasta e stipulata strict in proiectul de lege.

Mai mult decit atit, si in cadrul comisiei, colegii au pus intrebari de felul acesta. Practica, s-a incercat sa se studieze si practica altor tari care au implementat procesul si au trecut prin procesul de regionalizare. Vecinii nostri, in Romania, judetele in cadrul unei regiuni constituie 3, 4, 5 judete, acelasi lucru s-a intimplat in Polonia. Deci, insusi aspectul regionalizarii care se discuta pe parcursul a mai multor ani.

In cadrul Guvernului si varianta care este prezentata astazi este, practic, a doua varianta. Eu sint de acord cu discutiile care poate sint dublate in intrebari adresate vicepresedintelui comisiei si in comisie in general, dar, ce nu s-ar spune, orice intrebare, daca ea nu se dubleaza si nu are un aspect, pur si simplu, pentru a dori a se manifesta in cadrul intrebari – raspunsuri este benefica, deoarece pentru lectura a doua, eu va asigur, comisia va activa destul de productiv si chiar mizam, speram la o atitudine si a colegilor.

Deoarece este un proiect de lege cu o perspectiva larga, cu un suport destul de mare economico-financiar, care, in cele din urma, numai va imbunatati activitatea administratiilor publice locale si regiunilor pentru a implementa proiectele necesare in aspectul dezvoltarii social-economice a Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Rog ultimele doua interventii.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Nu am intrebari. Va rog sa ma inscrieti la luari de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2, ultima interventie.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu categoric nu sint de acord cu pozitia propusa de domnul presedinte al comisiei. De ce? Din cauza ca sau vicepresedintele comisiei, sau presedintele comisiei, prin prima lectura, cind se afla la tribuna, nu prezinta Guvernului ca sa ia responsabilitatea sa asupra poate sau nu poate schimba un articol.

Dupa ce proiectul o sa fie aprobat, atunci dumnealui poate ceva sa vorbeasca. Deci, in prima lectura nici presedintele, nici vicepresedintele nu poate sa ia asupra sa responsabilitatea in locul Guvernului, unde unii sint sau nu sint de acord cu proiectul prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Afonin.

Luari de cuvint.

Domnul Serafim Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Trebuie sa amintesc faptul ca dezvoltarea Republicii Moldova la nivel regional a fost unul dintre componentele permanente ale mesajului politic al “Aliantei «Moldova Noastra»” . Noi l-am promovat activ si in campania electorala din 2005, una din solutiile de baza pentru a asigura cresterea economica a tarii si reducerea nivelului de viata, si ridicarea nivelului de viata a populatiei.

Dimpotriva, partidul care inca  mai sta la guvernare a aplicat antireforma administrativ-teritoriala. Farimitarea judetelor a fost o palma data Europei, caci partenerii nostri occidentali au recomandat si au sprijinit, inclusiv financiar, crearea unor structuri administrativ-teritoriale mari, echilibrate economic si cu un potential sporit de atragere si de gestionare a resurselor.

S-a revenit insa la un sistem greoi, ineficient economic, inutil pentru cetateni, dar care a creat o multime de functii la nivel de raioane puse in mina conducerii de virf.

Proiectul de lege pe care il examinam acum exprima esecul total a unei politici de administrare interna prin care guvernarea comunista a prejudiciat grav dezvoltarea tarii. Astazi, puterea recunoaste acest lucru si incearca sa il corecteze prin introducerea conceptului de dezvoltare regionala, dar o face, ca de obicei, fals, incompetent si cu scopuri mercantile.

Conducerea tarii a fost, pur si simplu, impusa de angajamentele europene ale Moldovei, de insistenta finantatorilor externi si a decis sa foloseasca situatia, pentru a oferi anumite responsabilitati si fonduri mari in gestionarea acestui steril, deocamdata, Minister al Administratiei Locale.

Voi mai accentua ca ceea ce ni s-a prezentat astazi nu exprima o politica de concept a guvernarii actuale, este doar inca o reforma redusa la interese de conjunctura. Voi explica, amintind ca municipiul Chisinau a suportat recent o divizare interna a structurii administrative, o farimitare in maniera de creare a raioanelor, ceea ce contravine ideii de regionalizare.

Antireforma, incalcarea normelor si a principiilor Cartii europene si ale autonomiei locale a saracit primariile, a birocratizat nivelul II al administratiei publice, a limitat initiativele si programele de dezvoltare locala, cerute si de obiectivele integrarii europene. Conducerea raioanelor s-a transformat in cuiburi clientele ale unor clanuri sustinute de puterea comunista.

Concluzia este fireasca. Partidul Comunistilor s-a dovedit incapabil sa asigure dezvoltarea comunitatilor locale si cresterea nivelului de viata a oamenilor. Acapararea administratiei locale de catre aceasta grupare a aprofundat saracia cetatenilor, migratia masiva a tinerilor peste hotarele tarii, cresterea coruptiei si risipirea banilor publici in scopuri propagandistice si in interesul afacerilor de clan.

In proiectul propus, cit nu ar parea de paradoxal, se face o simbioza ciudata intre acest sistem farimitat si birocratizat care nu este inlocuit, dar este, pur si simplu, impartit in zone de control al puterii centrale. Asistam la un soi de modernizare a vechiului sistem administrativ de comanda la care un regim de dictatura este incapabil sa renunte.

Desi, este corelat la unele rigori din documentele noastre de integrare europeana si, in acest caz, guvernarea comunista mimeaza bunele intentii privind dezvoltarea regionala. In general, documentul propus este departe de rigorile unei legi operationale, caci arata mai mult ca o strategie de dezvoltare regionala. In cadrul lui lipsesc principiile de delimitare a zonelor, sint omise principiile cu adevarat fundamentale pentru dezvoltarea regionala cum sint:

principiul unitatii, care sa asigure libertatea circulatiei marfurilor, serviciilor si a fortei de munca;

principiul autonomiei locale si al descentralizarii, care sa delimiteze competentele intre diferite niveluri ale administratiei publice, sa coreleze resursele si imputernicirile;

principiul autoorganizarii regionale, prin intermediul caruia sa se asigure dreptul regiunilor de a-si organiza propriile structuri;

principiul concentrarii, concentrarea resurselor si a sprijinului financiar si in regiunile cel mai slab dezvoltate si administrarea lor la acest nivel pentru a avea eficienta maxima;

principiul cofinantarii, corelarea surselor de finantare;

principiul subsiderii, garantarea alocatiilor de la buget pentru zonele slab dezvoltate.

Si de aceasta data, chiar daca intentiile invocate sint nobile, este greu sa vedem in sinceritatea lor, este evidenta incompetenta autorilor care, credem, se foloseste constient pentru a acoperi interesele egocentriste ale puterii in cadrul ideii de dezvoltare regionala.

Se propune continuarea politicii de creare a organelor de conducere pe verticala si nu pe orizontala conform principiilor europene. Aceste noi structuri sint total in afara cadrului si a proceselor democratice. Proiectul este insuficient pentru a rezolva problemele create de comunisti in dezvoltarea administrativ-teritoriala a tarii. El este lipsit si de justificare economico-financiara, care e obligatorie.

Da, “Alianta «Moldova Noastra»” este pentru marirea regiunilor, dar este lipsita de sens pentru noi sustinerea unei legi superficiale si speculative in acest domeniu. Noi propunem ca acest proiect de lege, prost pregatit si esential prost prezentat, sa fie remis comisiei sau Guvernului Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Oleg Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege privind dezvoltarea regionala, pe care il dezbatem astazi in Parlament, este unul de o importanta aparte pentru viitorul tarii noastre, inclusiv pentru relatia de mai departe cu Uniunea Europeana, parte integranta a careia tindem sa devenim.

Scopul oricarui proiect de regionare consta intr-o organizare functionala a teritoriului, corespunzatoare organizarii functionale a spatiilor sociale. Principalul obiectiv al politicilor de dezvoltare regionala in Republica Moldova ar trebui sa fie, pe de o parte, atenuarea dezechilibrelor care separa tara noastra de tarile vecine din Europa de Sud-Est, iar, pe de alta parte, asa dupa cum se specifica si in proiectul prezentei legi, a dezechilibrelor din chiar interiorul Republicii Moldova, dezechilibre ce au tendinta de a se accentua.

In pofida bunelor intentii ale autorilor proiectului la care ne referim, implementarea sa va fi destul de dificila, una din cauze fiind gradul mare de fragmentare administrativa ce determina o divizare a resurselor si fondurilor alocate pentru dezvoltare care, asociata cu lipsa unor economii locale bine dezvoltate, nu poate crea conditiile necesare pentru utilizarea eficienta a resurselor.

Stimati colegi,

De fapt, teritoriul restrins al Republicii Moldova facea posibila evitarea unui proiect de regionalizare ca cel de fata, daca in anul 2003 autoritatile comuniste nu ar fi recurs de maniera voluntarista la lichidarea judetelor in favoarea unor structuri administrativ-teritoriale, falite din toate punctele de vedere, cum sint actualele raionale.

In cazul Republicii Moldova, regiunile de dezvoltare propuse in proiectul prezentat au drept scop atenuarea, fie si partiala, a consecintelor acelui costisitor experiment, incercindu-se gasirea unui suport teritorial valabil si valid pentru implementarea politicilor de dezvoltare regionala. Oricum, noi, social-liberalii, salutam proiectul mentionat. Nu punem la indoiala faptul ca autorii sai urmaresc cele mai bune intentii, care, insa, nu exonereaza de responsabilitatea de a fi prezentat un proiect superficial din mai multe puncte de vedere.       

Ceea ce tin sa reprosez, intii de toate, este faptul ca aceste regiuni sint prost concepute din punct de vedere geografic. Nu s-a tinut cont nici de reteaua cailor de transport si comunicatii, nici de zonele de gravitatie creata de centrele urbane, nici de specificul economico-geografic. La baza s-a luat un criteriu de decupare teritoriala pe orizontala, criteriu relevant poate pentru buletinele meteo, dar nu si pentru o conceptie de dezvoltare regionala.

Stimati colegi,

Ma intreb si va intreb, ce ar avea in comun raionul Stefan Voda cu raionul Taraclia? Si care a fost motivul includerii celor doua raioane in una si aceeasi regiune de dezvoltare? De asemenea, nu vad din ce motive autonomia gagauza a fost apreciata ca o regiune de dezvoltare separata. O regiune de dezvoltare nu are atributii administrative, fapt specificat si in prezentul proiect de lege. Scopul ei consta in crearea unui suport teritorial adecvat pentru implementarea unor politici de dezvoltare durabila zonala. 

S-a uitat cineva bine la harta autonomiei? A remarcat oare faptul ca Gagauz-Yeri reprezinta un areal discontinuu, ce pune probleme serioase chiar si in efortul de a crea o retea functionala de transporturi si comunicatii. Dincolo de acest handicap de morfometrie teritoriala, autonomia are populatia unui cartier din Chisinau si un potential economic incomparabil mai modest decit orice alta regiune de dezvoltare. Transpare, din start, motivatia politica a gestului, desi nu era deloc cazul sa se procedeze in felul acesta. Nimeni nu atenteaza la statutul politic administrativ al autonomiei gagauze, dupa cum nimeni nu atenta la statutul regiunii autonome Tiroul de Sud in Italia sau autonomiei Aland in Finlanda, atunci cind le includea in regiuni de dezvoltare alaturi de alte unitati administrativ-teritoriale din aceste tari.

Stimati colegi,

Parerea mea, este ca, in vederea elaborarii unui astfel de proiect, autorii ar fi trebuit sa ceara, cel putin, expertiza Institutului de Geografie al Academiei de Stiinte, daca nu chiar a unor experti din afara. Anume asa au procedat vecinii nostri din Romania si Ungaria, atunci cind au pus in aplicare acum citiva ani proiectele lor de dezvoltare regionala. In opinia noastra, pentru eficientizarea acestui proiect este nevoie de o remodelare a prevederilor privind structura regiunilor. Este nevoie ca regiunile de dezvoltare sa fie comparabile ca suprafata, populatie si capacitate economica, ceea ce le-ar oferi coerenta sociogeografica necesara.

In opinia mea, ar fi cazul ca Republica Moldova sa fie decupata nu in sase, ci in cinci regiuni, care s-ar prezenta astfel: regiunea de dezvoltare Nord, avind ca centru de gravitare orasul Balti si incluzind municipiul Balti si raioanele Ocnita, Briceni, Edinet, Donduseni, Drochia, Soroca, Floresti, Singerei, Falesti, Glodeni si Riscani; regiunea de dezvoltare Centru, incluzind raioanele Soldanesti, Rezina, Telenesti, Orhei, Criuleni, Anenii-Noi, Ialoveni, Hincesti, Nisporeni, Ungheni, Calarasi, Straseni; regiunea de dezvoltare Chisinau care ar coincide cu municipiul Chisinau; regiunea de dezvoltare care ar include municipiile Tiraspol si Tighina, unitatea teritoriala speciala din stinga Nistrului si raioanele Dubasari, Causeni si Stefan Voda; si regiunea de dezvoltare Sud, avind ca centru de gravitare orasul Cahul, care ar cuprinde unitatea teritorial-autonoma Gagauz-Yeri si raioanele Basarabeasca, Cimislia, Leova, Cantemir, Cahul si Taraclia. Contam foarte mult pe faptul ca obiectiile deputatilor social-liberali, ca si a altor colegi din opozitie vor fi luate in calcul de catre acei din  majoritatea parlamentara. Ne-am dori foarte mult ca in cazul acestui proiect de lege, important sub mai multe aspecte, asa dupa cum spuneam, elementului politic si ideologic sa ii revina un rol periferic.

Totodata, revin asupra faptului ca un astfel de proiect ar trebui sa treaca expertiza Institutului de Geografie al Academiei de Stiinte, eventual si a Institutului de Economie din cadrul Academiei. Ar fi poate cazul ca acei din comisia de profil sa organizeze in zilele apropiate chiar o masa rotunda, la care
s-ar lua in dezbatere proiectul respectiv.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Galina Balmos.

 

Doamna Galina Balmos:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Conceptul dezvoltarii regionale este unul relativ nou pentru republica noastra, concept care urmareste impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor, contributia la reducerea somajului si, finalmente, o imbunatatire a nivelului de trai. Cel putin, in ultimii 5–6 ani au fost expuse diverse opinii, realizate consultari, studiata experienta altor tari, toate acestea, conturindu-se intr-un proiect de lege care stabileste obiectivele, principiile, cadrul institutional, competentele si instrumentele necesare promovarii politicii dezvoltarii regionale. Proiectul de Lege privind dezvoltarea regionala nu contine ideea unei reforme administrativ-teritoriale, categoric nu. Regiunile de dezvoltare nu sint unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica. Anume fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova a promovat si a adoptat Legea privind administratia publica locala in 2003, revenindu-se in conformitate cu prevederile Constitutiei la delimitarea teritoriala sub forma de raioane, luindu-se in considerare nu numai prevederile Constitutiei, dar si doleantele sutelor si miilor de cetateni si situatia in care erau centrele raionale care fusese absolut defavorizate.

Perioada antecedenta, cea de organizare administrativ-teritoriala sub forma de judete, a fost una absolut dezavantajoasa pentru centrele raionale, pentru localitatile rurale. A insemnat degradarea acestora, avind impact nefast asupra tuturor locuitorilor. Principiile activitatii judetelor sau principiul acestor activitati a fost urmatorul: cit mai departe de cetateni.

Anume atunci a demarat migratia in masa a bratelor de munca. Amintiti-va de multimea de centre raionale in care se parea ca a incetat viata, totul este  in stagnare sau, pur si simplu, nu mai exista cetateni. Formarea raioanelor a luat in considerare anume experienta noastra si doleantele, dupa cum am spus, a miilor de cetateni. O participare mai ampla a cetatenilor la procesul de administrare a treburilor publice, o eficientizare a serviciilor publice prestate. Aceasta inseamna, de fapt, revenirea la raioane.

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de catre autoritatile administratiei publice locale si centrale in parteneriat cu diversi actori privati si publici in scopul asigurarii unei cresteri economice dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local.

Este important ca aceste politici de dezvoltare regionala sa nu atenteze la autonomia autoritatilor publice locale, axindu-se pe obiectivele de baza: diminuarea  dezechilibrului regional cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate sau cu dezvoltare intirziata, preintimpinarea producerii de noi dezechilibre, indeplinirea criteriilor de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru Republica Moldova, corelarea cu politicile sectoriale, guvernamentale de dezvoltare, stimularea cooperarii interregionale, interne, dar si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica a tarii.

Principiile ce stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala se vad a fi complimenate cu cel al cofinantarii, adica contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala si cu principiul descentralizarii, ultimul fiind unul fundamental pentru administratia publica.

Din cuprinsul proiectului putem remarca doua axe principale pe care se vor construi politicile de dezvoltare a regiunilor, dar si a tarii in intregime: planificarea si implementarea, implementarea care mai contine inca doi factori: finantare si evaluare. Nimic nou. Totul arhicunoscut si verificat in viata pe parcursul unor perioade indelungate. Astazi, insa, acest concept este complimentat nu numai de principiile democratice, dar si de adaptarea mecanismelor europene.

Anume aceste mecanisme nu sint destul de clar conturate, sint confuze in proiectul nominalizat. Cine va elabora strategiile, cine va supraveghea, va monitoriza implementarea proiectelor? Este opera nu a unui minister, cit de fortificat ar fi el, ci a Guvernului in intregime, fiecare minister avind rolul si competenta sa.

Urmeaza a fi prioritar rolul Consiliului National de Coordonare a Dezvoltarii Regionale si a consiliilor regionale pentru dezvoltare, ale caror competente trebuie, de asemenea, complimentate cu prevederi in domeniul aprobarii criteriilor si prioritatilor privind utilizarea si monitorizarea Fondului National.

In consiliile regionale, pe linga presedintii de raioane, urmeaza sa isi gaseasca locul poate si cite un reprezentant al consiliilor raionale, organe deliberative. Iar conducatorii consiliilor regionale, presedintele si vicepresedintele sa fie din diferite raioane, avind un mandat pentru o perioada determinata de un an. Anume consiliile regionale trebuie sa aprobe regulamentele de organizare si functionare a Agentiei. Organigrama acesteia sa se numeasca pe baza de concurs si sa elibereze din functie, in conditiile legii, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala. Aceste prevederi se incadreaza logic in proiectul de lege si nu intr-un regulament de ordine interioara.    

Urmeaza a fi revazute criteriile de instituire a agentiilor pentru dezvoltare regionala, indicind ca acestea activeaza nu numai in baza Regulamentului sau, dar si a prezentei legi. Nu sint destul de explicite prevederile articolului 8, care contin antrenarea mijloacelor din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi in marime de 0,15 la suta din bugetul pe anul respectiv, pentru intretinerea, organizarea si functionarea agentiilor.

Este cert ca, prin infiintarea acestor structuri, anume a agentiilor pentru dezvoltarea regionala, se va majora efectivul aparatului birocratic, deci, vor spori cheltuielile bugetare pentru intretinerea agentiilor. Si, intr-un fel, este justificata si suspiciunea instituirii unei verigi suplimentare in ierarhia autoritatilor administratiei publice. Nu sint expuse criteriile de selectare a primarilor in componenta consiliilor regionale.

O noutate a proiectului de lege este parteneriatul public privat si crearea consensului in luarea deciziilor cu impact direct asupra regiunilor. Aici au fost admise unele inadvertente. Astfel, articolul 7 alineatul (4) prevede ca Ministerul Administratiei Publice Locale va organiza selectarea reprezentantilor sectorului privat si ai societatii civile, care vor intra in componenta consiliilor regionale, iar articolul 5, care reglementeaza instituirea Consiliului National de Coordonare al Dezvoltarii Regionale, indica includerea a cite un reprezentant al sectorului privat, delegat din partea fiecarui consiliu regional,  de fapt, selectat de acelasi Minister al Administratiei Publice Locale.

Din cele mentionate, as conchide necesitatea sporirii rolului Consiliului National si ale consiliilor regionale in acest proiect de lege, o reglementare mai explicita a criteriilor si modalitatilor de finantare, monitorizare si evaluare. Consideram ca aceste si alte propuneri vor fi luate in considerare in cadrul examinarii pentru a doua lectura a proiectului de Lege privind dezvoltarea Republicii Moldova si vom avea in final o lege care sa isi atinga obiectivele si scopurile vizate, pentru ca, de fapt, am inteles, ca aceasta conceptie s-a continut in programul preelectoral al multor partide. As vrea sa amintesc ca un prim document de planificare regionala in Republica Moldova este Programul National “Satul Moldovenesc”, elaborat pentru o perioada de zece ani. In tarile preponderent agrare, dezvoltarea rurala este sinonim cu dezvoltarea regionala. Planurile de dezvoltare regionale care vor fi elaborate in viitor ar trebui sa se lanseze, insusind lectiile implementarii acestui document, obiectivele stipulate in programul “Satul moldovenesc”.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, domnul Dumitru Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:  

La rugamintea domnului Rosca am sa ma starui sa vorbesc foarte scurt, fiindca, intr-adevar, discutia continua deja doua ore si jumatate.

Stimati colegi,

Desigur, este o lege foarte importanta, o lege care incearca intr-un fel sa repare greseala din 2003, atunci cind comunistii au revenit la raioane si au farimitat structura administrativ-teritoriala. Acest proiect de lege taman demonstreaza faptul ca Republica Moldova are nevoie de regiuni mai mari economic argumentate, ca ele sa fie functionale si, intr-adevar, sa punem baza unei cresteri economice, dar nu judete.

Poate cuvintul “judete” pe dumneavoastra putin va deranjeaza. Dar este prea scump acest experiment, intelegeti, ca din cauza ca nu ne place un cuvint, noi sa farimitam structura administrativ-teritoriala. Dar aceasta este alta poveste, stimati colegi. Eu inteleg ca Guvernul a venit cu acest proiect mai mult fiind presat de structurile europene, care este disponibil sa acorde asistenta financiara Republicii Moldova, indreptata spre consolidarea structurilor administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova.

Desigur, eu inca o data revin, fiindca aici domnul Urechean a vorbit despre mesajul “Aliantei «Moldova Noastra»”, bine, acolo sint mesaje. Noi am incercat sa ne asumam aspectul practic al reformei teritoriale. Poftim, un singur exemplu poate. Polonia a avut 28 de voevodine. Avind aceste 28 de voevodine si experienta in administratia publica locala Polonia a fost nevoita sa vina la reforma teritoriala, sa creeze  in loc de 28 de unitati 12 unitati.

Desigur, argumentarea este, in primul rind, economica. Si daca ne aducem putin aminte de istoria noastra recenta, desigur noi trebuie sa constatam ca da, au fost unele probleme legate de dezvoltarea centrelor raionale. Dar aceasta a fost o problema mai mult psihologica, fiindca, din punct de vedere economic, potentialul unui judet este cu mult mai important, cu mult mai solid. Si, practic, toate unitatile noastre teritoriale de la comune pina la centrele raionale, ele se infiripau la sfirsitul anului 2000 deja, 2001.

De acum si domnul ministru poate sa ne spuna astazi ca Primaria din Ungheni, ca si multe alte sute de primarii din republica, de acum incepeau sa acumuleze bani, incepeau sa foloseasca acesti bani in bunul... sau din punct de vedere al interesului comunitatii, fiindca problema Republicii Moldova, problema administratiei locale a Republicii Moldova este, in primul rind, una economica. Este legata de  descentralizare.

Necesitatea descentralizarii, fiindca in reforma teritoriala din 1998, in primul rind, a fost prevazut anume acest lucru, ca noi sa descentralizam puterea, o putere de sine statatoare, o putere care are posibilitate sa acumuleze finante, o putere care are posibilitate de una singura de a lua decizia cum sa foloseasca aceste finante, desigur, duce la consolidarea puterii. Un stat cu o putere locala consolidata, cu o administratie locala puternica devine si un stat puternic. Atunci cind puterea locala si administratia locala este dependenta de puterea centrala, de partid, de eu nu stiu cine acolo, desigur, este o putere dependenta, o putere care nu poate lua singura deciziile, o putere saraca, umilita si multe, multe alte lucruri.

Noi toti ne dorim ca administratia publica locala  a Republicii Moldova sa fie una puternica. Si noi privim acest proiect de lege ca un pas inainte, ca o incercare de a consolida. Eu sint absolut convins, ca mai devreme sau mai tirziu, in baza acestei legi, noi o sa intelegem si urmatorul lucru, ca noi trebuie sa cream structuri administrativ-teritoriale puternice, economice, motivate, dezvoltate s.a.m.d.

Desigur, noi avem foarte multe indoieli legate de acest proiect. In primul rind, desigur, aceste regiuni sint foarte virtuale, extrem de virtuale in conceptia acestei legi. Noi avem multe intrebari cum o sa functioneze aceste structuri regionale. Nu se pune la indoiala, eu repet, acest lucru. Nu se pune la indoiala necesitatea crearii acestor regiuni.

Nu se pune la indoiala necesitatea finantarii inclusiv din partea structurilor financiare internationale a acestor regiuni si dezvoltarea lor economica, in primul rind, dar se pune la indoiala mecanismul care se creeaza, atributiile.

Si aici ma bucur ca reprezentantii tuturor fractiunilor au vorbit de acest lucru: atributiile Consiliului National, Consiliului Regional, in ce masura aceste structuri vor fi distantate politic si vor avea atributii concrete si mecanismele concrete de a implementa aceste lucruri.

Eu am fost duminica la Bucuresti. Romania primeste de la structurile europene acum peste 10 miliarde de euro. Astazi, problema Romaniei este capacitatea de absorbtie a acestor bani si propunerea unor proiecte concrete.

Sa stiti ca pentru Republica Moldova tot este o problema mare elaborarea unor proiecte si capacitatea de absorbtie a banilor care pot fi alocati administratiei publice locale. Eu, facind o mica abatere, ma bucur foarte mult ca Guvernul a inteles ca trebuie sa aiba relatii cu Fondul Monetar, cu Banca Mondiala.

Iata, acest semnal care a venit de la Bruxelles acum ca Uniunea Europeana este gata sa acorde un miliard 200 de milioane. Problema este ca, teoretic, acesti bani pot fi veniti in Republica Moldova, ca si banii care se anunta a fi alocati prin acest proiect de lege. Daca noi nu vom prezenta proiecte concrete Uniunii Europene, structurilor, donatorilor care sint gata sa finanteze, Republica Moldova nu va primi acesti bani, nici acel miliard, nici banii, care astazi sint foarte optimist anuntati ca vor veni in tara noastra.

De aceea, noi vom inainta pentru lectura a doua o serie de propuneri, care tin de competentele consiliilor nationale, consiliilor regionale, Agentiei pentru Dezvoltare, intr-adevar, competentele acestei Agentii folosirea fondurilor, folosirea banilor, mai ales care sint alocati de la  bugetul Republicii Moldova.

Este clar ca noi am votat bugetul, nu exista nici o prevedere care sa se refere la existenta acestor agentii si la finantarea acestor proiecte, insa eu presupun ca noi si in momentul rectificarii bugetului putem sa revenim. Dar datoria noastra este ca sa folosim acest timp impreuna cu Guvernul, ca ceea ce se mai poate de corectat si de imbunatatit in aceasta lege trebuie de facut, ca  noi sa avem o lege functionala, o lege care creeaza posibilitatea si un cadru de creare a mecanismelor ca ea sa fie implementata.

Fractiunea Partidului Democrat va vota acest proiect de lege, dar, desigur, noi rugam foarte mult si comisia specializata, si Guvernul sa fie foarte receptivi in momentul implementarii acestor modificari care vor fi facute de noi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Presupun ca  e un subiect de procedura.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Nu, nu, doar doua cuvinte referitoare la tema respectiva, intrucit toate fractiunile s-au expus. Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat considera ca examinarea si adoptarea, eventuala adoptare a acestui document se inscrie perfect in sirul eforturilor pe care le depune Guvernul pentru alinierea legislatiei si practicilor noastre la normele europene. Alinierea la regulile, la elementele fundamentale ale pietei interne a Uniunii Europene. De aceea, noi consideram ca trebuie sa acordam maxima atentie in cazul in care vom examina acest proiect de lege in lectura a doua. Si grupul nostru parlamentar il sustine intru totul si va veni pentru lectura a doua cu amendamentele de rigoare.

Bineinteles, consideram ca in cadrul acestor examinari este nevoie sa fie excluse tot felul de speculatii care se fac si se pot face pe seama unor prevederi sau altor prevederi, asa cum am auzit si in cadrul sedintei de astazi. Noi vom sustine toate propunerile judicioase, pentru ca proiectul de lege si legea in ansamblu sa fie una buna si sa contribuie la avansarea noastra in structurile europene.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc si eu.

Stimati colegi,

Eu, in mod premeditat, am lasat sa dureze discutiile peste doua ore si jumatate la acest subiect pe simplul motiv ca este un concept, o idee, un subiect pentru multi dintre noi, acei prezenti in aceasta sala, o abordare noua, necunoscuta. Si a fost important sa discutam pe larg acest proiect de lege, inainte de a fi votat in prima lectura.

As dori sa pun in evidenta doar citeva momente foarte scurte. In primul rind, noi cu totii intelegem ca pornim de la o situatie, practic, existenta astazi si anume o situatie care marcheaza de-a lungul nu unui an sau a doi ani, dar de-a lungul unei perioade de peste 10 ani de zile ai unui dezechilibru teritorial in dezvoltarea economica si sociala a tarii.

Astazi, in capitala sint concentrate peste 80 la suta din toate activele economice. Astazi, in capitala sint concentrate peste 80% din capitalul bancar si capitalul financiar al tarii. Acest lucru duce la situatia cind restul teritoriului tarii sufera de o subdezvoltare economica si de subdezvoltare sociala, pe care motiv a si fost nevoie ca Guvernul sa vina cu un atare concept, cu un atare proiect de lege pentru a crea sistemul functional, sistemul institutional, ca sa fie reparata aceasta situatie.

Si voi sustine intru totul colegii care au vorbit la acest subiect si care au pus in evidenta ca exista mult prea putina interrelatie si legatura intre aceasta abordare de dezvoltare regionala, economica, pe de o parte, si organizarea administrativ-teritoriala a tarii, pe de alta parte. Sint doua abordari care da, sint in interrelatii, dar nu trebuie sa le conditionam reciproc pe un foarte simplu motiv.

Da, sint exemple de genul Poloniei, de genul Romaniei, unde gasim aceste unitati administrativ-teritoriala la un nivel mai agregat, dar, haideti, sa nu uitam si de exemplul unor tari care sint mult mai apropiate pentru Republica Moldova, precum ar fi Lituania. Ca tara membra a Uniunii Europene, organizarea teritorial-administrativa priveste in felul urmator: administratia de nivelul I, primarii, raioane, administratie de nivelul II, nivelul administratiei centrale si mai au si al patrulea nivel, cel regional, format, in special, pentru atragerea si gestionarea fondurilor acordate de catre Uniunea Europeana.

Deci, de fapt, regionalizarea si insisi reprezentantii Comisiei Europene ne atrag atentia ca regionalizarea este un proces absolut necesar pentru obtinerea si managementul eficient al resurselor financiare care ar sustine proiectele de dezvoltare in teritoriu. Voi atrage atentia Guvernului, la fel si a noastra, a tuturor, ca aceste agentii si aceste consilii trebuie sa dea dovada de un inalt nivel profesionist.

Are perfecta dreptate colegul nostru cind vorbeste de capacitatea de absorbtie, de a genera proiecte, de a elabora proiecte si de a asigura implementarea acestor proiecte. Si eu cred ca acest proiect de lege ofera cadrul necesar pentru atingerea acestor obiective.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4428. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4428 este aprobat in prima lectura.

O propunere pentru dumneavoastra. Sintem la ora 12.39, propunerea mea este urmatoarea: sa examinam in moment de fata proiectul de Lege nr.2335, care imi pare a fi putin mai  punctual, dupa care va voi oferi o pauza si dupa pauza revenim la proiectul nr.3790, lectura a doua. Acceptati propunerea mea?

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2335 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.335.

Initiativa domnului Gozun, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Petru Cozun:  

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de lege prezentat spre examinare a fost elaborat in scopul eliminarii unei necorespunderi ale articolului 29 din Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar cu alte acte legislative in vigoare, inclusiv cu Legea nr.1223-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distinctiile de stat ale Republicii Moldova.

Legea cu privire la sistemul de salarizare in sistemul bugetar, prin alineatul (5) al articolului 29, stabileste categoriile de persoane posesoare ale titlurilor onorifice, pentru care se stabileste sporul de 200 si, respectiv, 100 de lei la salariu. Este regretabil, dar printre detinatorii de titluri onorifice nu se regasesc persoanele distinse cu titlul “Maestru in Arta”. Acest fapt constituie o discriminare fata de multe personalitati din domeniul culturii si artei, care au contribuit la promovarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova.

Restabilirea echitatii sociale fata de aceste persoane rezulta si din prevederile actelor normative in vigoare, precum si din practica legislativa din anii de independenta a statului. Spre exemplu, Legea cu privire la distinctiile de stat ale Republicii Moldova nu prevede titlul care se acorda pina in anii ‘90 de “Artist al Poporului”, in schimb se instituie titlul onorific “Maestru in Arta”, care se acorda prin decretul Presedintelui Republicii Moldova . 

De asemenea, in Legea nr.1223-XII nu este trecut nici titlul onorific de “Artist Emerit”, “Medic Emerit”, “Pedagog Emerit” si altele. Evident, pastrarea in Legea nr.355 a  titlului “al Poporului” si “cel Emerit” este un semn de recunostinta fata de valorile nationale ale republicii, fata de persoanele care, in acele timpuri, au contribuit la dezvoltarea statului.

Dar ar fi incorect de a trece cu vederea si acea categorie de profesionisti care, pe parcursul anilor de independenta, si-au adus contributia la dezvoltarea si promovarea culturii noastre nationale.

In urma consultarilor suplimentare cu juristii, se propune urmatoarele modificari si completari ale articolul 29. La alineatul (5), dupa cuvintele: “cu titluri onorifice” textul se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Maestru in Arta, al Poporului – in marime de 200 lei; Emerit – in marime de 100 de lei.”

Stimati colegi,

In contextul celor mentionate, rog sa sustineti proiectului de lege prezentat. Sint sigur ca implementarea acestuia va contribui la sustinerea morala si materiala a unui segment important al specialistilor din domeniul culturii si artei, va cultiva dragostea pentru valorile nationale la tinara generatie si va inlatura discrepanta dintre prevederile articolului 29 din Legea nr.355 si alte acte legislative.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

La aceasta etapa, eu as dori, deci, din prezentarea expusa de catre autor... Aceasta initiativa a fost prezentata si pentru avizul Guvernului.

Opinia Guvernului.

Microfonul nr.1 la acest concept prezentat de autor.

 

Doamna Elena Mocanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                         Parlament:

Guvernul a inaintat suplimentar propunerile care au fost inaintate si le sustine integral. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Gozun,

Va multumesc.

Rog comisia.

Doamna Buliga,

Va invit la tribuna centrala.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.355 din
23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, elaborat cu titlu de initiativa legislativa de catre deputatul in Parlament domnul Petru Gozun are drept scop restabilirea echitatii sociale fata de persoanele care detin titlul onorific “Maestru in Arta” si pentru care prevederea actuala a articolului 29 din legea nominalizata nu prevede stabilirea sporului la salariu prevazut pentru persoanele ce detin titlu onorific.

Articolul 29 alineatul (5) din Legea cu privire la sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar prevede stabilirea unui spor la salariu de functie doar pentru persoanele ce detin titlul onorific “al Poporului” si “Emerit” in marime de 200 de lei si respectiv 100 de lei.

Din aceste considerente, Guvernul, in avizul sau, pe marginea acestui proiect de lege, sustinind totalmente proiectul, propune ca acest spor sa fie acordat tuturor detinatorilor de titluri onorifice, prevazute prin Legea nr.1123 cu privire la distinctiile de stat.

Concomitent, in avizul Guvernului este expusa o obiectie ce tine de tehnica legislativa, mentionata si in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care se refera la titlul proiectului

In cadrul sedintei comisiei sesizate in fond a fost sustinuta unanim initiativa legislativa a deputatului Petru Gozun cu completarea expusa in avizul Guvernului. In rezultat, titlul proiectului se propune a fi urmatorul: “Lege cu privire la modificarea si completarea articolului 29 din Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar”, iar articolul 29 sa aiba urmatorul cuprins: “Sporul pentru titlul onorific se stabileste in marime de 200 de lei persoanelor distinse cu titlu onorific “al Poporului” si in marime de 100 de lei – persoanelor distinse cu titlurile onorifice “Om Emerit”, “Maestru in Arta”, “Maestru al Literaturii” si “Mester Faur”.

Proiectul a fost examinat de toate comisiile, care, prin avizele comisiei sesizate in fond, sustin proiectul de lege si propun adoptarea lui in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:  

Multumesc.

Stimati colegi,

Am vrut sa spun ca avizul Guvernului prima varianta a venit putin confuza. Astazi, doamna Mocanu cauta sa ne convinga ca exista a doua varianta si este foarte bine. Fiindca, intr-adevar, el era putin confuz. Si, luind in vedere acel aviz confuz, eu inteleg ca comisia respectiva de profil nu a luat, probabil, cea mai rezonabila decizie.

Varianta ar fi ca noi sa votam conceptul, fiindca conceptul este sprijinit de Guvern, sa il votam in prima lectura si sa gasim varianta finala, fiindca noi, de fapt, am gasit varianta finala, ea este la domnul Gozun.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu am sa sprijin aceasta propunere, fiindca, intr-adevar, eu inteleg ca Guvernul, Ministerul Finantelor intotdeauna demonstreaza zgircenie cind e vorba de buget, dar aici e vorba de o categorie foarte restrinsa de persoane, de oameni in arta, fata de care noi toti avem o mare datorie. Si era bine ca noi pina la Anul Nou sa luam o decizie finala si in lectura a doua, ca sa fie, intr-un fel, si un cadou de Craciun, daca se poate.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2335, rog sa voteze.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Cine da citire textului. Nu sinteti pregatiti acum? Bine. Atunci peste o saptamina.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Anunt o pauza de o ora. Sedinta o reluam la ora 14.00.

Va multumesc.

P   A   U   Z   A

*

*        *

D  U  P  A     P  A  U  Z  A

Domnul Marian Lupu:

Ocupati locurile.

Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Proiectul nr.3790 al Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, aprobat de Parlament in prima lectura la 24 noiembrie curent, tinind cont de amendamentele prezentate, de avizele comisiilor permanente, de obiectiile si propunerile expuse in sedinta plenara, si constata urmatoarele.

Cel mai frecvent abordate probleme atit in avize, cit si in amendamente si in procesul dezbaterilor proiectului in prima lectura au fost cele ce tin de nivelul de protectie a copiilor, nivelul taxelor de asigurari sociale de stat pentru persoanele ce activeaza in sectorul agrar. Modul in care sint asigurati asemenea categorii de contribuabili ca avocatii, notarii, alte persoane ce desfasoara activitati pe cont propriu si, respectiv, tipurile de prestatii pe care le pot obtine din acest sistem ca rezultat al acestei asigurari, modul de administrare a fondului de somaj, programele finantate din acest fond.

In procesul examinarii obiectiilor, propunerilor si amendamentelor si al luarii de decizii pe marginea acestora, comisia a tinut cont de obiectivele dezvoltarii sistemului de asigurari sociale si de principiile puse la baza constituirii si activitatii acestuia care sint trasate in actele normative strategice adoptate in Republica Moldova in acest domeniu.

Astfel, s-a luat in considerare faptul ca sistemul de asigurari sociale din Republica Moldova este unul solidar, si nu cumulativ, desi principiul de baza pe care se axeaza in activitatea sa sistemul este principiul prestatiei asigurate, care conditioneaza apropierea maxima a marimii prestatiei obisnuite obtinute de marimea contributiei depuse.

S-au urmarit, de asemenea, ideea de a nu devia de la principiul echitatii sociale, cel mai important principiu al sistemului de asigurari sociale. Viziunea comisiei sesizate in fond asupra tuturor obiectiilor si propunerilor abordate in amendamente, avize si evocate in sedinta plenara sint expuse in sinteza anexata la raport.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, tinind cont de aceasta examinare, de obiectiile propuse si de amendamentele propuse, propune pentru lectura a doua sa se adopte acest proiect de lege pe anul 2007 tinind cont de obiectiile si propunerile acceptate de comisia sesizata in fond.

Domnule Presedinte si stimati colegi,

Si daca nu sinteti impotriva sau aveti alte propuneri ca sa purcedem la examinarea fiecarui amendament, sint gata sa o fac.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sinteza a fost distribuita tuturor deputatilor, deci sintem in lectura a doua. Autorii propunerilor care nu au fost acceptate de comisie, daca vor sa puna in evidenta si sa solicite punerea la vot, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

Nu am atit o intrebare, evident, sint membru al acestei comisii si, intr-adevar, dumneavoastra ati inceput cu faptul ca cele mai multe amendamente au venit in vederea majorarii cuantumului pentru familiile cu multi copii.

Si, totusi, este straniu si nu pot intelege de ce nu s-a acceptat, cel putin, macar partial majorarea, pentru ca 2 ani noi, Legislativul actual, deja venim la sfirsit de an cu rectificari la buget si facem anume rectificari pentru fondul de indemnizatii pentru familii cu copii si scadem, diminuam acest fond pentru ca se nasc tot mai putini copii.

Ar fi fost clar daca, cum am zis, macar partial, pentru majorare, propunerile au fost intr-o limita asa, sa zicem de la 1500 la 2500 pentru primul copil, pentru al doilea a fost 4000, dar era pe intelese daca se accepta doar partial. Poate aceasta intrebare nu este pentru dumneavoastra, dar pentru membrii Guvernului.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intr-adevar, aceste propuneri parvenite de la mai multi deputati de a majora indemnizatia unica la nasterea copilului si, ulterior, pentru nasterea fiecarui copil a fost examinata in cadrul comisiei. In redactia finala a propunerilor si la alineatul (6) din sinteza sint estimate sumele financiare necesare pentru aceste majorari.

Si pentru toti dumneavoastra, si pentru dorinta, poate, a comisiei, pentru anii viitori cred ca ar fi binevenit sa examinam intii bugetul asigurarilor sociale, bugetul fondurilor de asistenta medicala si, in final, bugetul de stat pentru anul urmator pentru ca propunerile de multe ori sa fie corelate intre ele si sa putem accepta unele propuneri care, ulterior, necesita a fi rambursate din bugetul de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

La articolul 11 alineatul (4) nu gasesc in sinteza, dar am discutat aici, in timpul discutiei in prima lectura, am propus ca majorarea de intirzieri a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii curente pentru angajatorii in agricultura, indiferent de tipul de proprietate, se va calcula cu incepere de la
25 decembrie 2007, nu de la 1 noiembrie. Si vreau sa argumentez aceasta propunere.

Am discutat astazi cu doamna presedinte al Casei Nationale si am intrebat cit au platit pina in momentul de fata, pina la 1 noiembrie, angajatorii din agricultura si mai ales acei care se asigura individual, acele 480 de lei, adica acei care detin in proprietate terenuri agricole si lucreaza individual.

Dintre acei care detin sint 300 de mii asemenea asigurati, sint 70, 7, de la 7 la 10% au platit pina la 1 noiembrie. E clar ca in agricultura, pina la 1 noiembrie, si angajatorii, si acei care lucreaza terenul individual, practic, nu au posibilitate sa plateasca si, incepind cu 1 noiembrie, incep a se... nu numai ca suma de baza, dar si majorari de intirziere. De aceea, eu as propune ca sa fie acest termen la
25 decembrie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 11 alineatul (4) prevede ca majorarea de intirziere a contributiilor se calculeaza, intr-adevar, cu incepere de la 1 noiembrie 2007. In cadrul comisiei am examinat acest transfer de calcul la o alta data si nu s-a acceptat. Mai mult decit atit, se mizeaza pe proiectul de lege care a fost adoptat, privind anularea penalitatilor si majorarilor de intirziere de catre noi, Parlamentul. Si daca vor fi respectate prevederile acestei legi, atunci aceste majorari, pur si simplu, vor fi anulate, daca vor fi respectate conditiile.

Doamna Borta,

Daca eu inteleg corect...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, acel proiect a fost adoptat pentru anul 2006, nu pentru 2007. Noi acum examinam legea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Proiectul de lege nu este doar pentru anul 2006.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, acolo e concret pentru anul 2006, nu pot sa fie un... acela a fost un proiect de o singura...

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, nu, nu, acel cu lista a fost proiect de o singura... dar avem un proiect de lege, nu imi aduc aminte numarul.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, acela nu este adoptat si el e pentru anul 2006, nu poate sa fie el permanent, atunci noi stimulam ca sa nu plateasca. A fost si aici argumentat, in Parlament ca acest proiect de lege se face numai pentru anul 2006 si scopul lui este de a stimula plata la contributii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr 1, va rog.

 

Doamna Maria Borta – presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Intr-adevar, astazi am fost intrebata care a fost procentul achitarilor de catre sectorul agrar. Informatia pe care eu v-am prezentat-o era pentru 9 luni, in primul rind. De atunci cred ca au mai fost careva achitari. Dar daca noi vom mari perioada si asa se achita foarte greu, foarte monoton, dar daca marim pina la
25 decembrie, atunci cind vor mai reusi sa transfere aceste sume. Nu vedem posibilitate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu inteleg care va fi rezultatul votului, dar va rog sa puneti la vot amendamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

Numaratorii:

Zero. 2, scuzati, 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua voturi.

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

– 9.

 

Domnul Marian Lupu:

– 9.

11 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

Inainte de a va adresa o intrebare...

 

Doamna Valentina Buliga:

De ce intrebari? Acum sintem la amendamente.

 

Domnul Ion Varta:

Poftim?

 

Doamna Valentina Buliga:

Parca sintem la lectura a doua, fara intrebari, propuneri concrete.

 

Domnul Ion Varta:

Deci o constatare cu conotatie trista. Din pacate, din cele peste 20 de amendamente facute de colegii nostri deputati, doar 2 au fost acceptate.

Doamna Valentina Buliga:

Si ale mele inclusiv.

 

Domnul Ion Varta:

Este un record trist. Poate una din explicatii si aici as vrea ca dumneavoastra sa precizati, poate una din explicatii ar fi si aceasta votare vicioasa, care este una anapoda. Intii am votat bugetul de stat si abia dupa aceasta votam bugetul asigurarilor sociale de stat. Poate si din considerentul acesta comisia a procedat de o asemenea maniera, ca nu a acceptat, practic, toate aceste amendamente la...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei a si mentionat acest lucru, ca comisia s-a vazut a fi in multe cazuri blocata, pe motivul ca aceste propuneri, daca nu toate, in marea lor majoritate, se refereau la alocatii suplimentare de la bugetul de stat care, la acel moment, deja a si fost aprobat. Noi trebuie sa tinem cont de aceasta.

 

Domnul Ion Varta:

Ar fi bine ca pe viitor sa tinem cont de aceasta circumstanta nefavorabila.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

De acord.

 

Domnul Ion Varta:

Si acum doua, amendamentele mele nu au fost acceptate, poate nu au fost suficient de bine argumentate, fondate. Dar vreau sa pledez in favoarea amendamentelor colegei noastre din fractiune Valentina Serpul, care, din pacate nu a putut sa asiste la sedinta noastra de astazi.

A facut doua amendamente cu referire la indemnizatia unica la nasterea copilului. Dumneaei a solicitat o majorare pina la 1500 de lei. Argumentul pe care il aduceti dumneavoastra solicita un mare efort financiar, atunci poate un compromis, o varianta de compromis, 1200 de lei daca 1500.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

Pai, ca tot vine, de la aceeasi sursa financiara. Vedeti, ne legam din nou de prima dumneavoastra intrebare si ne simtim blocati. Aceasta e.

 

Domnul Ion Varta:

Bine.

Dar indemnizatia, intr-adevar, aceasta este situatia, indemnizatia in caz de deces, 3 ani de zile ea nu a suportat nici o majorare. Intre timp stim foarte bine, inflatia a fost una care o cunoastem cu totii, majorarile la tarife, la produsele alimentare, deci, cumva poate fi luat in considerare acest lucru.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule deputat Varta,

Daca va uitati si la amendamentul facut de doamna Valentina Buliga, cind propune ca bugetul asigurarilor sociale sa mearga pe cararea consecventa, care a facut-o in anul 2006, s-a debarasat de multe plati care trebuie facute din bugetul de stat. Si speram ca pentru prima decada a anului 2007 multe din platile efectuate de la bugetul asigurarilor sociale pot fi transferate la bugetul de stat si atunci va aparea o posibilitate financiara pentru aceste riscuri asigurate.

Astazi avem acea situatie pe care am discutat-o in comisie si pozitia comisiei este expusa aici, in aceasta sinteza.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Хочу сказать, что ряд предложений, внесенных нашими коллегами, касается увеличения расходной части бюджета социального страхования, на что мы не можем пойти, в том числе и пособий по рождению ребенка, если вспомнить, они составляли для застрахованных лиц где-то порядка 360 леев. Сейчас мы довели размер пособия до 1000 леев. Поэтому мы не можем и далее увеличивать эти пособия из-за дефицита бюджета.

Хочу задать вопрос не столько председателю, потому что мы обсуждали эту проблему на заседании комиссии. Есть ряд населенных пунктов, где не функционирует сеть Banca de Economii, и граждане не всегда могут своевременно получить полагающиеся им компенсации и пособия.

Поэтому я бы хотел узнать мнение руководства национальной кассы социального страхования. Если мы предложим на будущее изучить эту проблему, то есть изучить сеть Banca de Economii, охватываются ли ею все наши населенные пункты? И какие возможности есть у Posta Moldovei для того, чтобы распределять компенсации и пособия через эту сеть.

Спасибо.

 

Doamna Valentina Buliga:

Daca imi permiteti si mie sa continuu gindul domnului Eremciuc. La adresa comisiei, intr-adevar, au parvenit unele adresari din numele multor cetateni din unele localitati rurale si eu cred ca noi am putea examina la articolul 14, deoarece aici se prebede ca Banca de Economii... si daca adaugam si Posta Moldovei, dar conform contractului incheiat cu Casa Nationala de Asigurari Sociale. Adica Casa Nationala vede care este cea mai oportuna posibilitate de aducere a acestor compensatii la locul de trai al cetatenilor in fiecare localitate concret.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Maria Borta:

Da, intr-adevar, sint localitati unde nu este accesul la Banca de Economii. In asemenea caz, reprezentantul Bancii de Economii vine in sat conform unui grafic stabilit. Dar vom fi gata sa incheiem contract cu Posta Moldovei numai in acel moment cind Posta Moldovei va avea posibilitate de a prezenta raportul financiar in asa mod cum il prezinta Banca de Economii, in mod electronic si cu parametrii de care noi necesitam.

La ziua de astazi, dupa cite noi avem informatii, Posta Moldovei nu are aceasta posibilitate. Mai mult decit atit, recent s-a format un grup interministerial care studiaza problema compensatiilor nominative si modalitatea de a o redistribui. Probabil, dupa incheierea activitatii acestui grup la fel vom fi gata sa studiem inca o data suplimentar aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamna presedinte,

Dumneavoastra v-ati referit, in special, la persoanele care sint incluse in anexa 3 punctul 1.4, adica la intreprinzatorii individuali, fondatori de intreprindere individuala, avocati si notari privati care lucreaza in baza de licente. Dar in sinteza nu am vazut, totusi, de ce comisia, adica de ce acest proiect de lege discrimineaza, de fapt, aceste categorii de persoane si la tipurile de prestari sociale asigurate din an in an se spune ca acestia pot beneficia numai de pensia minima de asigurari sociale de stat si de ajutorul de deces.

Si desi aduc, varsa in acest buget sume considerabile, mai ales in bugetul de stat, dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca aceste persoane varsa la bugetul de stat considerabil si sint, dupa cum spuneam, pusi in conditii ilegale cu alte persoane.

De aceea, eu va rog sa acceptati acum un amendament oral. Eu consider ca aceste persoane ar putea, in cazul in care se considera ca ele nu varsa destul in acest fond, sa fie aplicate asupra lor, la tarif, articolul 6, precum este acceptat pentru colegii lor, in special pentru judecatori, procurori, avocati parlamentari, notari de stat. Atentie, pentru notarul de stat... el trebuie sa primeasca toate felurile de indemnizatii si sa fie la... amendamentul, vasazica, termenul sa fie platite lunar, asa cum toata lumea si la tipurile de indemnizatii sa fie scrise toate tipurile de prestari de asigurari sociale.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule deputat Susarenco,

Daca ati observat, domnul deputat Vladimir Filat si doamna deputat Valentina Buliga au avut amendamente ce tin de asigurarea persoanelor fizice ce isi organizeaza si isi desfasoara activitatea pe cont propriu, inclusiv notarii, avocatii privati. Ca sa plateasca 23 la suta din venitul declarat, care nu va depasi limita prevazuta de articolul 6 alineatul (2), dar nu mai putin de 2318 lei anual, deoarece ne-am intilnit nu o data cu cazuri cind aceste persoane nu sint satisfacute de posibilitatea de a plati taxa anuala fixa si sa se asigure doar pentru o pensie minima si indemnizatie de inmormintare.

Comisia, cu parere de rau, nu a acceptat amendamentele noastre si mai mult decit atit ni s-a asigurat ca pe viitor aceasta posibilitate, mai mult din punct de vedere tehnic si urmarire sau neurmarire, colaborare cu Inspectoratul Fiscal, si pe viitor aceasta propunere va fi examinata si va putea fi modificata.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar nu vad argumentele comisiei. De ce? De ce aceste persoane sint discriminate fata de alte categorii de persoane? 

 

Doamna Valentina Buliga:

Colegele de la Casa Nationala pot sa ma completeze, dar aceste persoane, anume avocatii si notarii privati deja de citeva ori isi schimba propriile pozitii. Ba doresc sa plateasca suma fixa din venit, ba doresc sa plateasca taxa anuala si de aceea este cite o data dificil la toti sa corespunda. Actualmente este aceasta taxa fixa de 2318, care le ofera posibilitate sa se asigure pentru …

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci alta intrebare. 4% din salariul unui notar de stat, cit ar fi anual in suma fixa?

 

Doamna Valentina Buliga:

Depinde din care salariu, este greu sa demonstrez care este salariul si care este venitul.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, comisia, domnul vicepresedinte al comisiei, care ma intrerupe, ma bruiati tot timpul din partea mea stinga. Nu uitati ca eu am reactie, imediat va raspund. Da. Si va rog sa nu ma bruiati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Putina liniste in sala.

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Trebuia comisia ca nu imi raspunda asa in doi peri si trei miscari, ca sa aduceti argumente in Parlament. Si nu uitati, apropo, ca eu am depus deja o sesizare la Curtea Constitutionala referitor la bugetul pe anul trecut. Si imediat o fac si pe anul acesta. Fiindca ca sa aduceti argumente atunci, trebuia sa spuneti ca un notar de stat plateste la bugetul asigurarilor sociale 5 mii 500 de lei anual, iar un notar privat sau un avocat plateste 2 mii. Deci, acesta o sa primeasca indemnizatie numai pentru scinduri la mormint.            

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Buliga.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Stimata doamna Buliga,

Deci, am inaintat si eu un amendament la anexa 3, punctul 1) referitor la impozitul acesta funciar, adica impozitul social din agricultura, proprietarilor de terenuri agricole care lucreaza terenurile, in mod individual. Eu cred ca cifrele pe care noi le-am introdus anul trecut, adica nu anul trecut,  pentru anul acesta pentru 2006 – 480 si 576 sint foarte arbitrare.

Deci, nu prea exista logica in aceste propuneri, deoarece daca noi pornim de la principiile legislatiei de pensionare, pe care le-am introdus inca in anul 1998 si au fost modificate in 2002 si 2003, atunci, daca sa reiesim din venituri, dar aceasta ar trebui sa fie logic, cineva primeste 7 mii de lei, altcineva primeste 3 mii de lei, plateste impozite proportional – 28%. Si daca sa mergem cu aceeasi logica, dar asa ar trebui sa mergem in agricultura, apoi aici nu este clar din ce cauza pentru un hectar de pamint sa platesc 500 de lei si pentru 20 de hectare se platesc tot 500 de lei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Stepaniuc,

Asigurarea sociala prevede asigurarea persoanei, dar nu a terenurilor. Ceea ce spuneti dumneavoastra de la venituri este o problema cu care ne confruntam acum in procesul examinarii strategiei de asigurare cu pensie a celor ce muncesc in agricultura. Nu in zadar inca aceasta strategie este, se discuta atit in comisia de profil agrara, cit si in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie pentru ca anume metodologia de calculare a venitului unei gospodarii agricole, al unui taran in parte trebuie foarte clar determinata si apreciata.

Ceea ce tine de ceea ce spuneti dumneavoastra, Casa Nationala poate sa imi confirme astazi ca a colaborat in comun cu expertii Bancii Mondiale si anume a fost o experienta a Greciei, unde se propune o grila sau zece posibilitati pentru acei care au venituri sau care isi desfasoara activitatea pe cont propriu. Si anume persoana trebuie sa fie cointeresata ce isi asigura si care risc il asigura.

Eu cred ca aici noi avem inca mult de lucru, trebuie sa revenim la acel proiect sau la acele propuneri in cadrul proiectului cu Banca Mondiala, pentru a cauta care este cea mai buna solutie si oportunitate pentru acei care isi desfasoara activitatea pe cont propriu, inclusiv pentru acei din agricultura.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Eu cred ca raspunsul dumneavoastra poate sa fie acceptat nu numai din punct de vedere ca ceva se lucreaza in domeniul respectiv. Dar argumentarea ca atare dumneavoastra nu ati prezentat-o. Mai mult decit atit, argumentarea indicata in anexa dumneavoastra, ca norma corespunde strategiei de reformare a sistemului de pensionare, adoptat prin Hotarirea Guvernului, este o argumentare absolut ilegala, fiindca Guvernul prin hotaririle sale nu creeaza norme juridice si nu poate, prin acele norme juridice, sa dicteze Parlamentului. Parlamentul trebuie sa elaboreze politici si sa le voteze aici si ele sa vina obligatoriu pentru executare pentru Guvern. Deci, lucrurile sint versate si noi facem chestiunea aceasta si in alte domenii. De aceea, vreau sa insist.

 

Doamna Valentina Buliga:

Guvernul poate aproba politicile, implementa si realiza in limita unui cadru legislativ.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Apoi de aceea si vreau sa va spun ca aceasta norma juridica nu exista astazi in legislatie. Ea trebuie sa existe aici votata de Parlament. Si apoi dupa aceea sa isi primeasca o oarecare dezvoltare in unele strategii, daca ar vrea sa le faca Guvernul. La tema aceasta trebuie sa mai discutam. Dar sa ne discurcam cu problema respectiva. Repet inca o data, nu o sa gasiti o tara in Europa, unde noi vrem sa ne ducem, unde acel care are proprietate mai mica se impoziteaza mai mult si acel care are proprietate mai mare se impoziteaza mai putin.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este vorba nu...

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Permiteti-mi... Este absolut nonsens si de aceea eu solicit. Nu insist anul curent, dar solicit ca la aceasta tema sa se intruneasca comisia dumneavoastra, reprezentantii Guvernului si de gasit o logica in aceste lucruri. Vreau sa va mai aduc un exemplu. Inca doi ani de zile in urma, cind se platea gradul/hectar, deci o parte din tarani, eu nu stiu cit, 40–50% plateau impozitele. Eu sint absolut convins ca din anul curent 480 o sa fie platit foarte putin, dar la anul viitor 576 o sa fie inca si mai putin, din cauza ca taranul de acum a inteles ca este o inechitate. De acum in toamna curenta oamenii care au vrut sa plateasca s-au ciocnit de aceasta boroboata facuta si ne intreaba ce inseamna aceasta? Ce inseamna aceasta?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este vorba... Nu vreau sa confundam doua sisteme –sistemul de impozitare si sistemul de asigurari sociale, care nu este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu, eu rog putin calm si domnul, intr-o anumita masura, are dreptate, si doamna are dreptate, caci nu vorbim de impozitul funciar pe pamint, vorbim de altceva.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Хочу высказать позицию, которою мы заняли на фракции. Виктор Федорович, наверное, тут допустил неточность. Политику и стратегию пенсионирования следует вырабатывать Правительству и пусть оно этим занимается. А в отношении суммы, которая отчисляется в размере 480 леев, 527 леев, то на следующий год мы, действительно, страхуем физическое лицо. Мы не страхуем земельную квоту. Это один момент.

И второй момент, сегодня Национальная касса социального страхования еще не готова, да и вообще в стране нет методики определения дохода в сельском хозяйстве. Если эта методика будет разработана и внедрена, тогда мы сможем четко осуществлять перечисления в фонд социального страхования в зависимости от доходов.      

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Deci, multe dintre discutiile noastre, care au loc pe marginea unor proiecte de legi, au ca motiv faptul... este o chestie de principiu, au ca motiv ca, pina in prezent, in Republica Moldova a adoptat conceptii si strategii oricine a vrut. De aceea noi avem conceptii si strategii care se contrazic reciproc. Il respect foarte mult pe domnul Eremciuc, dar greseala consta anume aici, conceptii si strategii in tara aceasta trebuie sa aprobe doar Parlamentul Republicii Moldova. Guvernul are rezerve foarte multe si trebuie sa lucreze pentru realizarea lor.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna presedinte a comisiei,

Va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi,

Eu in zadar am mentionat in raport acele principii de care trebuie sa tinem cont la elaborarea si adoptarea bugetului asigurarilor sociale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc mult, doamna presedinte a comisiei.

Si, de fapt, vreau sa va aduc la cunostinta o scurta informatie, ca unii dintre colegii nostri, pe buna dreptate, au lansat nu doar dezbateri la subiectul strategii, conceptii si cine le aproba. Este un exercitiu in plina desfasurare acum, se lucreaza si la nivelul unui grup de deputati, se lucreaza la nivel de Guvern, se lucreaza la nivel de Directie juridica a Aparatului Parlamentului, pentru a ajunge la o abordare unica in acest sens.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru adoptarea proiectului nr.3790 in lectura a doua, rog sa...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

De procedura. Eu am facut un amendament oral si am rugat sa il puneti  la vot pentru punctul 1, 4 din...

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze, nu am remarcat.

Bine.

Stimati colegi,...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

1 din punctul 1.4) anexa 3 am spus sa fie asimilate cu... vasazica, varsate la buget conform articolului 6 si sa fie acele categorii notarii, avocatii, acestia care se ocupa cu munca individuala, ca cu toate tipurile de asigurari. Am formulat si am vrut sa fie pus la vot. Am tot dreptul.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord, bine.

Stimati colegi,

Supun votului aceste propuneri. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.2? Eu vad 2. In total 13 voturi.

Propunerea nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata.

Stimati colegi,

Supun votului, pe ansamblu, adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3790. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3790 este adoptat in lectura a doua.

Aici declar inchisa sedinta plenului Parlamentului de astazi.

Urmatoarea sedinta va avea loc joia viitoare, 21 decembrie, incepind cu ora 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.30.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.