|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – FEBRUARIE 2006
Sedinta
din ziua de 16 februarie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi a
sedintei, adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4357 pentru modificarea si completarea Legii nr.113-XV
din 13 martie 2003.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4532 pentru modificarea si completarea Legii
cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998 (art.2, 4, 5
s.a.).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3981 pentru modificarea Codului de procedura penala al
Republicii Moldova (art.429, 455).
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3960 pentru completarea Legii nr.173-XIII din 6 iulie
1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale
(art.1).
7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.391 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului privind desemnarea
componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele
organizatii parlamentare internationale. (Remis in comisie).
8. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.267
pentru modificarea si completarea Legii
nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.24).
9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.527 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.1573-XV din 20
decembrie 2002 privind numirea membrilor in Comisia centrala de control al
declaratiilor cu privire la venituri si proprietate.
10. Intrebari si interpelari.
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati, buna
dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat
prezenta 96. Absenteaza deputatii: Todoroglo Dmitrii – din motive de sanatate;
Turcan Vladimir – in delegatie; Cubreacov Vlad – la cerere; Grosu Lora, Diacov
Dumitru.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Inainte de a purcede la examinarea subiectelor
de pe ordinea de zi a sedintei de astazi, doresc sa va aduc la cunostinta
urmatoarea informatie.
La 15 februarie 2006, Curtea
Constitutionala, prin Hotarirea nr.4, a validat mandatul de deputat in
Parlament al domnului Afanasie Mandaji, candidat supleant pe lista Partidului
Comunistilor din Republica Moldova. Sa il salutam si sa ii dorim mult succes si
bafta. (Aplauze).
Ordinea de zi.
Microfonul nr. 3.
Domnul Mihail Sidorov:
Stimate domnule Presedinte,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati propune sa se excluda din ordinea de zi de astazi proiectul de Lege
nr.2886, punctul 8 al ordinii de zi, pentru consultari suplimentare.
Domnul Marian Lupu:
Presupun ca este propunerea fractiunii?
Va multumesc.
Microfonul nr. 2.
Domnul Vladimir Eriomin:
Îò èìåíè ôðàêöèè Ïàðòèè
êîììóíèñòîâ ïðåäëàãàåòñÿ ñíÿòü ñ ïîâåñòêè äíÿ ïðîåêò ¹ 4338 è ïóíêò 6 ïðîåêòà ¹3579.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Notat.
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa ii anunt pe colegii deputati ca a
fost difuzat, ca document in Parlament, proiectul de Hotarire nr.442 privind
sprijinirea Rezolutiei nr.1481/2006 cu privire la condamnarea de catre
Comunitatea Internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare,
adoptate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Si as ruga, o data ce
dezbaterile au inceput data trecuta, poate sa includem acest proiect de
hotarire pentru astazi sau miine, sa examinam si sa avem o prima dovada ca ne
desolidarizam de trecutul care nu ne face prea mare onoare.
Domnul Marian Lupu:
Toate procedurile pentru proiecte in cazul
acestui proiect nr.422 sint completate? Rapoartele comisiilor, totul ce se cere
pentru inaintarea in sedinta in plen a Parlamentului?
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Probabil ca nu sint, dar au mai fost cazuri
cind s-a inclus. Nu au fost toate actele si s-a votat. Asa ca urmam acele
exemple, daca este posibil.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cu aceste propuneri, completarea ordinii de
zi, de fapt, amendarea ordinii de zi. Proiectul nr.4338, proiectul nr.2886 –
aici nu avem probleme de proceduri. Proiectul nr.422, alte opinii sint? Nu
inregistrez. Nu sint? Nr.422. Propuneri la microfonul nr.5. La proiectul nr.442
alte propuneri sint?
Stimati colegi,
Eu pot supune votului doar atunci cind sint
doua propuneri diferite la acelasi subiect. Eu rog sa tinem cont de acest
lucru.
Microfonul nr. 3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Dumneavoastra singur ati spus ca daca
proiectul de lege nu este pregatit, nu poate fi inclus in ordinea de zi.
Fractiunea o sa voteze impotriva includerii acestuia.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Bine, in acest caz, supun votului
amendarea ordinii de zi, tinind cont de propunerile inaintate, care nu
contravin normelor de procedura si sint in perfecta concordanta cu acestea.
Aici ma refer la proiectele nr.4338 si nr.2886. Cine este pentru aprobarea
ordinii de zi, cu propunerile inaintate de catre colegi la aceste doua
proiecte, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Totusi, sa fie supusa votului propunerea
mea, ca sa vedem cine este pentru, cine este contra.
Domnul Marian Lupu:
Sa purcedem in felul urmator. Nu, vreau sa
va spun ca chestiile de istorie mai putin ma intereseaza in comparatie cu
lucrurile care sint relevante normelor si procedurilor. Fiindca nu au fost
cazuri chiar atit de exceptionale, intr-adevar, cind, fara a avea toate
rapoartele comisiilor, fara a fi discutate in toate structurile parlamentare,
cu atit mai mult, proiectul nici nu este distribuit astazi, ca sa ne miscam pe
aceasta linie.
Va indemn sa urmam aceste norme. Proiectul
mentionat nu a fost distribuit aici, in sala, pentru deputati si nimeni nu il
are, de fapt, in fata. Pe care motiv, rog sa acceptam aceasta pozitie, si sa ne
miscam conform normelor de procedura.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Proiectul a fost distribuit. Cu aceasta am
si inceput interventia mea. In cazul acesta, daca nu vreti sa supuneti votului,
desi insist, va rog sa examinati posibilitatea includerii pe ordinea de zi cit
mai curind in cadrul Biroului permanent.
Domnul Marian Lupu:
Biroul permanent se convoaca azi la orele
16.15. In cadrul sedintei acestuia acest lucru va fi supus dezbaterilor. Eu ma
refer la care lucru? Ma refer la ordinea de zi pentru perioada urmatoarelor
doua saptamini.
Va multumesc. Propun sa purcedem.
Insistati, microfonul nr.3?
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu am un anunt. Cu totii stim ca ieri a
demarat radiomaratonul pentru sustinerea reconstructiei Manastirii Curchi, sub
egida Presedintelui Parlamentului, si vreau sa aduc la cunostinta ca fractiunea
Partidului Comunistilor a luat decizia ca salariul unei zile de munca sa fie
transferat in fondul acestei manastiri, pentru reconstructie.
Multumesc. Va invitam si pe dumneavoastra,
domnule Untila, sa procedati la fel.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi, va multumesc.
Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4357.
Rog Guvernul, domnul Spivacenco.
Domnul Anatol Spivacenco:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Se propune pentru discutii proiectul de
Lege cu privire la modificarea Legii nr.113 din 13 martie 2003 cu privire la
masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor
zootehnice. In conformitate cu prevederile articolului 9 din legea mentionata,
Guvernul va intreprinde toate masurile pentru executarea scopului acestei legi
si, totodata, la necesitate, va veni cu o informatie si cu modificari privind
aceasta lege. Masurile intreprinse de Guvern intru implementare in practica a
prevederilor legii nominalizate, au creat premise favorabile pentru
revitalizarea sectorului zootehnic. Aceasta se confirma, in special, prin
dezvoltarea vertiginoasa a aviculturii, care, comparativ, cu celelalte ramuri
ale sectorului zootehnic ramine cea mai avantajoasa.
Astfel, in urma masurilor intreprinse in
anul 2005, intreprinderile avicole de tip industrial au produs 10,5 mii tone de
carne de pasare si in jurul a 305 milioane bucati de oua de consum. S-a inceput
revitalizarea complexelor de porcine. In urma monitorizarii executarii Legii
nr.113 s-a constatat ca exista unele intreprinderi zootehnice care, din
diferite motive, n-au fost incluse in legea specificata. Includerea Societatii
pe Actiuni “Avicola-Galinula”, din raionul Cimislia in sfera de reglementare este
cauzata prin faptul ca aceasta intreprindere, practicind actualmente o
activitate de profil, nu are datorii la buget si fondul social. Si este necesar
de a fi sustinuta pentru relansarea de mai departe a activitatii. Neincluderea
intreprinderii mentionate in Legea nr.113 a fost cauzata de faptul ca
intreprinderea, in momentul elaborarii legii indicate, era in litigiu judiciar
si nu practica o activitate de profil.
Totodata, intreprinderea pentru producerea
carnii de porcine “Bacon”, Cahul se afla intr-o stare dezastruoasa: incaperile
sint descoperite, utilajul lipseste. Pentru reluarea activitatii acestei
intreprinderi sint necesare investitii enorme. Mai mult decit atit,
intreprinderea, conform Legii nr.113, trebuia sa elaboreze business-planul si
sa incheie acord aditional cu Ministerul de Finante, ceea ce n-a facut pina la
momentul actual. Se propune reexcluderea intreprinderii “Bacon”, Cahul de sub
incidenta legii indicate.
Societatea pe Actiuni “Bacon-Basarabia”,
Criuleni. Incaperile sint pastrate, insa intreprinderea este in litigiu
judiciar, practic, este in stare de faliment. Sub aspectul respectiv, de
asemenea se propune excluderea acesteia din legea mentionata.
Societatea pe Actiuni “Avicola”, Orhei.
Tinind cont de aceea ca, aflindu-se de asemenea in litigiu judiciar si in
procedura de faliment, mai mut decit atit ca o parte din active au fost
instrainate, de acum sint trei alti subiecti infiintati pe baza acestor
intreprinderi, la fel se propune sa fie exclusa din aceasta lege.
Si intreprinderea “Avicola”, Chetrosu de
asemenea, este in procedura de faliment. Exista deja un alt agent economic pe
baza acestei intreprinderi, care practica aceeasi activitate, insa “Avicola”,
Chetrosu de acum nu activeaza.
Sub aspectul respectiv, rugam foarte mult
de a pune in discutie excluderea acestor patru intreprinderi de sub incidenta
legii mentionate si includerea in aceasta a Societatii pe Actiuni “Avicola-Galinula”.
Proiectul indicat a fost avizat pozitiv de comisiile parlamentare. Rog
sustinerea acestui proiect.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi, intrebari pentru raportor.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
In nota pe care dumneavoastra ati inclus-o
in acest dosar, ati specificat ca acest proiect de lege a fost coordonat cu
Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Justitiei
si cu Consiliul Economic de pe linga domnul Prim-ministru. Dar nu avem dovezi,
mostre, care ar fi anexate la acest dosar.
Domnul Anatol Spivacenco:
Vreau sa va spun ca acest proiect a fost
discutat in cadrul sedintei Comisiei pentru agricultura si industria
alimentara, au fost prezentate aceste materiale. Avizele sint pozitive, precum
sint pozitive si cele ale majoritatii comisiilor parlamentare.
Domnul Ion Varta:
Pai, era normal sa le avem si noi anexate.
Domnul Anatol Spivacenco:
Este necesar? Vi le prezint.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu am intrebare, dar vreau sa mi se
acorde posibilitate de a lua cuvintul la momentul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte intrebari?
Microfonul nr. 5.
Doamna Valentina Cusnir:
Si fractiunea noastra doreste sa ia
cuvintul la acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, am luat nota. Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Domnule ministru, rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr. 113 din 13 martie 2003 si a constatat ca in aceasta lege este introdusa o
intreprindere noua – “Avicola–Galinula”, care necesita sa fie restructurata si
sa aiba niste facilitati pentru a-si relansa activitatea. Totodata, se propune
excluderea acestor trei intreprinderi, care, in principiu, si-au pierdut
activitatea si sint in litigiu. In urma examinarii s-a constatat faptul ca
Guvernul, organele de specialitate abilitate nu au intreprins masuri necesare,
conform prevederilor articolului 9 din Legea cu privire la masurile de
redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice,
pentru ca aceste intreprinderi sa isi relanseze, totusi, activitatea.
In afara de aceasta, dat fiind faptul ca
deciziile Curtii de Apel Economice din 17 aprilie 2005 au intrat in vigoare, va
fi necesar de a modifica cifrele incluse in punctul 1 coloanele 14 si 16, in
punctul 2 coloanele 11, 12, 13 si aduse la situatia reala.
De asemenea, in scopul excluderii
discrepantelor ce pot aparea in cazul promovarii proiectului de lege prezentat
in lectura a doua, este necesar de a nominaliza data restabilirii
obligatiunilor fiscale si datoriilor la creditele externe si interne la 1
aprilie 2003, data intrarii in vigoare a Legii nr.113 din 13 martie 2003.
Avize la acest proiect de lege au prezentat
7 comisii permanente, avizele sint pozitive. Tinind cont de cele expuse,
Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca acest proiect de
lege sa fie adoptat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Presedinte. Va rog sa
luati loc. Inainte de a purcede la procedura de vot, acord cuvintul colegilor
care l-au solicitat.
Domnule Braghis, va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. In ceea ce
priveste proiectul respectiv de lege, bineinteles, situatia in care ne aflam...
toti ne impun sa votam acest proiect de lege, fiindca pare ca este un pas
pozitiv in favoarea acestei intreprinderi, care se discuta astazi in plenul
Parlamentului. Insa, folosindu-ma de momentul ca discutam acest lucru astazi,
as vrea sa ma intorc la citeva informatii sau la citeva lucruri despre care am
vorbit noi deja nu o data in plenul Parlamentului, cind s-au aprobat legile
respective. Cu parere de rau, trebuie sa constatam ca si astazi in Parlament se
prezinta documentul in aceeasi modalitate, cum a fost si in 2003, si in 2004,
cind au fost prezentate asemenea legi.
Nu avem informatia detaliata despre
situatia reala la aceste intreprinderi. Nu cunoastem care este planul de
afaceri, care ar permite ca aceste intreprinderi sa isi revigoreze activitatea.
Eu as vrea, de exemplu, inainte de a aproba o asemenea lege sa aflam: a fost
efectuat un audit independent al acestei intreprinderi, care ne permite sa ajungem
la o situatie cind, cu adevarat, iertarea acestor penalitati sau datorii vor da
un efect pozitiv. Fiindca tot astazi Guvernul propune excluderea unui sir
intreg de intreprinderi din legea aprobata acum citiva ani in urma, in 2003. Si
imi pun intrebarea: de ce printre ele... Sa nu uitam ca sint intreprinderi de
stat. Eu as vrea ca astazi, de exemplu, Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare sau Guvernul sa ne informeze de ce aceste intreprinderi de stat...
Ce actiuni a intreprins statul? Atunci, in 2003, noi am vorbit despre acest
lucru, au ramas fara nici o atentie.
Si atunci vreau sa stiu ce actiuni a
intreprins statul ca, de exemplu, “Bacon-Basarabia” sau “Bacon”, Cahul,
intreprinderi de stat, sa ramina intreprinderi, sa poata sa fie reorganizate?
Fiindca, chiar daca erau in procedura de faliment sau daca erau in procedura de
judecata cu unii donatori, nu donatori... dar unele intreprinderi care erau
datoare acestei organizatii de stat, intreprinderi de stat, pina la urma ele
puteau fi rezolvate.
Aceste lucruri eu le spun, fiindca am
impresia ca, asa cum n-am primit informatii si in Parlament despre efectul
legii aprobate de noi cu taxa pe valoarea adaugata la zahar, si cu impozitul
adaugator pentru revigorarea intreprinderilor din domeniul respectiv. Asa cum
s-a procedat si cu alte intreprinderi din producerea carnii. Deci, noi aprobam
legi care, cica, vor avea un efect respectiv. Noi nu cunoastem care este
rezultatul acestei actiuni, iar peste o perioada de timp venim aici, in
Parlament, si spunem ca trebuie cineva exclus si cineva adaugat din nou.
Iarasi, daca ne intoarcem, de ce se spune
ca aceasta intreprindere “Avicola-Galinula” era atunci in litigiu judiciar, dar
din cele mentionate in nota informativa este destul de clar ca si alte intreprinderi,
care atunci erau in litigiu judiciar, au fost introduse in acel proiect de lege
in 2003 si au fost aprobate de catre Parlament.
Inca o intrebare, la care as vrea sa avem raspuns
aici, in Parlament, si sa intelegem, este scris in nota informativa, ca
creditele au fost folosite, luate pentru revigorarea procesului de productie
sau pentru alte activitati. Ar fi poate cazul sa cunoastem care sint aceste
alte activitati? Fiindca din ceea ce cunosc eu, aceste credite erau, de fapt,
orientate doar pentru procesul de productie, si nu puteau fi. Cu atit mai mult,
ca majoritatea lor au fost credite marfare. Deci, au fost produse pentru
cresterea animalelor folosite.
Inca un lucru care, cred eu, este absolut
important, pentru a intelege de ce, daca s-a intimplat ca unele intreprinderi
nu au reusit sa faca acest lucru, si din informatiile de care dispun eu, nu s-a
intimplat acum, anul acesta, dar s-a intimplat inca in anul 2004. De ce din
2004 incoace aceste intreprinderi nu au fost excluse din proiectul de lege
respectiv? Si care este situatia?
De aceea, propunerea mea este urmatoarea.
Astazi, eu inteleg ca aprobam acest document in prima lectura, dar poate pentru
lectura a doua ar fi cazul ca Guvernul, impreuna cu Comisia pentru agricultura
si industria alimentara, sa vina aici, in Parlament, cu o informatie detaliata
privind toate legile aprobate ce tin de scutirea de dobinzi, de plata
dobinzilor si penalitatilor care au fost acordate, in baza credielor,
intreprinderilor respective, ca sa intelegem pentru ce facem acest lucru? Care
este scopul?
Fiindca cite odata ai impresia ca aceste
proiecte de legi sint elaborate conform principiului: ai mei si ai tai. Aceste
intreprinderi ne sustin sau ne acorda o atentie – noi ii introducem in
proiectul respectiv de lege, celelalte – nu ne sustin si noi nu le introducem.
Cred ca o informatie care ne-ar permite sa
clarificam care este situatia in domeniul zaharului, de exemplu, care este
situatia in alte intreprinderi care au fost scutite de impozit, de plata
dobinzilor, creditelor si penalitatilor respective, ar permite sa procedam
aici, in Parlament, in opinia mea, macar mai corect. In orice caz, eu personal
as considera ca as putea vota fiind mai constient de ceea ce votez, nu, pur si
simplu, in baza unor declaratii care nu corespund realitatilor sau nu sint
dovedite cu documentele respective.
Repet inca o data, daca as avea astazi un
raport al unui audit independent despre situatia la “Avicola-Galinula” as fi
mult mai liber in acordarea acestui vot in favoarea proiectului de lege
respectiv.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Doamna Cusnir, va rog.
Doamna Valentina Cusnir :
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat, cu o saptamina in urma, a cerut aminarea pentru astazi a examinarii
proiectului mentionat, pentru a obtine de la organele competente o informatie
exhaustiva referitor la conditiile in care au fost creditati agentii economici
din sectorul zootehnic nominalizat in proiect, care este prejudiciul cauzat
statului si cetatenilor Republicii Moldova ca urmare a nerambursarii
creditelor, ce masuri a intreprins Guvernul pentru executarea legii mentionate
cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a
intreprinderilor zootehnice adoptate aproape acum 3 ani.
Atit informatia primita, desi nu raspunde
direct la intrebarile puse, cit si audierea de ieri in Comisia pentru
agricultura si industria alimentara confirma ca Guvernul aproape ca nu a
intreprins masuri reale de redresare a situatiei economice in sectorul
zootehnic.
Daca e sa ne referim la punctele 1) si 2)
din proiect, privitor la includerea in anexele nr.3 si nr.4 la Legea nr.113 a
Societatii pe Actiuni “Avicola-Galinula”, Cimislia in vederea anularii
penalitatilor pentru creditele externe in suma de
229,8 mii de dolari S.U.A. si a penalitatilor in suma de 10,5 mii de lei pentru
creditele interne, nu este clar, din ce considerente se propune a anula sumele
penalitatilor mentionate daca in informatia primita se mentioneaza ca Societatea
pe Actiuni “Avicola-Galinula”, Cimislia a practicat si alte genuri de
activitate care nu sint legate de avicultura.
Deci, este necesar de a determina daca
penalitatile au fost calculate la creditele utilizate pentru revitalizarea
aviculturii sau au fost utilizate si in alte scopuri. Mai tinem sa mentionam ca
S.A. “Avicola-Galinula”, Cimislia este agent economic privat, in al carui
capital social statul nu detine careva cote de participare. Nu este clar, care
este situatia financiara a societatii mentionate. Intreprinderea nu este
declarata in stare de insolvabilitate si, in aceasta situatie, ne face sa
intelegem ca situatia financiara a intreprinderii ii permite sa isi exercite
obligatiile de plata.
De asemenea, in punctul 2) din proiect este
propus de a ingheta pina la
31 decembrie 2007, datoriile pentru creditul acordat in cadrul Programului
“PIEL–480” in valoare de 15,5 mii de dolari S.U.A. si dobinda calculata in
valoare de 4 mii de dolari S.U.A., datoriile pentru creditul acordat de Banca
Internationala de Reconstructie si Dezvoltare in valoare de 34,7 mii de dolari
S.U.A. si dobinda la aceasta in valoare de 25,7 mii de dolari S.U.A. si
datoriile pentru creditele interne in valoare de 18,7 mii de lei.
Potrivit prevederilor Legii nr.113,
anularea si inghetarea datoriilor a fost infaptuita pornind de la situatia
existenta la data adoptarii legii – 1 aprilie 2003, moment neclar in proiectul
propus.
Tinem sa mai mentionam ca S.A.
“Avicola-Galinula”, Cimislia nu a recunoscut datoria de 29,7 mii de dolari
S.U.A. de la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare, desi a semnat
acordul de credit pe care Judecatoria Economica l-a declarat nul. Nu este clara
propunerea din punctul 3) al proiectului – excluderea unor intreprinderi si din
anexa nr.3 la Legea nr.113, intrucit sanctiunile si penalitatile au fost
anulate o data cu adoptarea legii.
Desi in nota informativa este stipulat ca
proiectul este coordonat cu Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si
Comertului, Ministerul Justitiei si cu Consiliul Economic de pe linga domnul
Prim-ministru al republicii, aceasta nu corespunde adevarului, deputatii nu au
avizele ministerelor nominalizate.
Luind in considerare mai multe hotariri ale
Curtii de Conturi, ca nr.9 din
28 martie 2003, nr.14 din 14 iunie 2005 privind intreprinderea de masuri
eficiente pentru achitarea de catre agentii economici a datoriilor creditare
externe si interne, a penalitatilor si sanctiunilor la acest capitol, Guvernul
ignoreaza indeplinirea lor si proiectul propus ca si celelalte anterioare, din
pacate, adoptate de catre Parlament, ne fac sa propunem remiterea proiectului
dat la Guvern si sa cerem audierea Guvernului in una din sedintele apropiate
privind creditele externe si interne acordate intreprinderilor din agricultura
si sectorul zootehnic, efectul produs si onorarea obligatiunilor, deoarece
Ministerul Agriculturii si Comisia noastra parlamentara pentru agricultura si
industria alimentara se ocupa doar de elaborarea si examinarea proiectelor, de
asa-numita redresare a situatiei, care au un impact negativ asupra bugetului de
stat si a populatiei tarii, si nu se ocupa de problemele critice care sint
astazi in agricultura si in sectorul zootehnic.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta etapa supun votului.
Microfonul nr.1, va rog.
Domnul Anatol Spivacenco – ministrul agriculturii si
industriei alimentare:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Permiteti-mi sa fac o mica claritate in
aceasta problema. In primul rind, proiectul mentionat este, intr-adevar, un
proiect care, tinind cont de realitatea faptelor... Deci noi am venit cu
propunerea respectiva de a exclude din proiectul indicat acele intreprinderi
care nu s-au inscris in cerintele acestei legi, deci nu au incheiat contractul
aditional cu Ministerul de Finante, nu au facut nici un business-plan, nu au
facut nici un pas in directia redresarii.
Ceea ce tine de “Avicola-Galinula”,
intr-adevar, noi am examinat aceasta activitate, cererea acestei intreprinderi
privind includerea in prevederea acestei legi. Inainte de a fi discutat in
Comisia pentru agricultura si industria alimentara in Parlament, noi am
prezentat balanta financiara contrasemnata de Ministerul Finantelor ca,
intr-adevar, dumnealor nu au datorii, decit datorii care revin din acest
credit.
Totodata, de acest credit tehnic au
beneficiat 43 de intreprinderi, dintre care
6 intreprinderi cerealiere si 37 de intreprinderi din domeniul zootehnic.
Dintre ele, majoritatea intreprinderilor sint intreprinderi private. Sint si
intreprinderi de stat, insa statul si-a selectat prioritatile si, pe baza unor
intreprinderi de stat, care activeaza la momentul actual, au fost create
centrele de reproducere in zootehnie.
Este bine cunoscut Centrul de reproducere
in domeniul suinelor care activeaza astazi, “Moldsuinhibrid” la Orhei, sint
cunoscute centrele de reproductie in domeniul avicol la Abaclia, Anini si
Brinzenii Noi care, in momentul de fata, o sa asigure cu material genetic de
prasila celelalte complexe. In rest, desigur, este o obligativitate a acestor
agenti economici de a-si onora obligatiunile, desi au fost organizate foarte
multe seminare, au fost propusi diferiti investitori pentru relansarea acestor
activitati.
Unele intreprinderi de stat, de exemplu
intreprinderile Societatii pe Actiuni “CPC – Chisinau”, care, in prezent, se
afla in litigii judiciare si aceste intreprinderi au, respectiv, cite 10, 15
milioane de lei datorii. Acum noi lucram pentru a gasi posibilitate de atragere
a investitiilor acestor domenii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.4357. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4357 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.4532 pentru
modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Guvernul,
domnul Bannicov.
Domnul Alexandr Bannicov – directorul general al Agentiei Relatii
Funciare si Cadastru:
Ñïàñèáî.
Óâàæàåìûé ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü Ïàðëàìåíòà,
óâàæàåìûå ãîñïîäà äåïóòàòû, äëÿ âàøåãî ðàññìîòðåíèÿ ïðåäñòàâëåí Ïðîåêò çàêîíà î
âíåñåíèè èçìåíåíèé è äîïîëíåíèé â Çàêîí î êàäàñòðå
íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà.
Äàííûé ïðîåêò çàêîíà áûë ðàçðàáîòàí â öåëÿõ
ïðèâåäåíèÿ Çàêîíà î êàäàñòðå íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà â ñîîòâåòñòâèå ñ ïîëîæåíèÿìè
Ãðàæäàíñêîãî êîäåêñà. ß íå áóäó ãîâîðèòü îáî âñåõ èçìåíåíèÿõ, ïðåäëîæåííûõ äàííûì ïðîåêòîì, îñòàíîâëþñü òîëüêî íà íåêîòîðûõ.
Íîâàÿ ðåäàêöèÿ ÷àñòè (3) ñòàòüè 8 çàêîíà èìååò öåëü îáåñïå÷èòü
ôèíàíñîâóþ ñòàáèëüíîñòü ñèñòåìû êàäàñòðà íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà. Êàäàñòðîâûå
îôèñû, êîòîðûå ñîãëàñíî çàêîíó âåäóò êàäàñòð íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà, íàõîäÿòñÿ
íà ñàìîôèíàíñèðîâàíèè. Ñóùåñòâóþùåå ïîëîæåíèå Çàêîíà î êàäàñòðå íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà, êàñàþùååñÿ áåñïëàòíîãî ïðåäîñòàâëåíèÿ
èíôîðìàöèè ïóáëè÷íûì îðãàíàì, âåäåò ê ôèíàíñîâûì
ïîòåðÿì ñî ñòîðîíû êàäàñòðîâûõ îôèñîâ â ðàçìåðå 580 òûñÿ÷ ëååâ åæåãîäíî.
Ñîãëàñíî ïðåäëàãàåìîé ðåäàêöèè ÷àñòè (3) ñòàòüè 8 Çàêîíà î
êàäàñòðå íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà äîñòóï ê öåíòðàëüíîé áàçå äàííûõ êàäàñòðà
íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà äëÿ îðãàíîâ öåíòðàëüíîãî è ìåñòíîãî
ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ, ñóäåáíûõ èíñòàíöèé, îðãàíîâ ïðîêóðàòóðû, íàëîãîâûõ îðãàíîâ è îðãàíîâ, âåäóùèõ
ñïåöèàëèçèðîâàííûå êàäàñòðû, ÿâëÿåòñÿ áåñïëàòíûì.
×òî êàñàåòñÿ ïðåäîñòàâëåíèÿ èíôîðìàöèè íà
áóìàæíîì íîñèòåëå, òî ïðåäóñìàòðèâàåòñÿ, ÷òî
îïåðàöèîííûå ðàñõîäû ïî ïðåäîñòàâëåíèþ óêàçàííûì îðãàíàì èíôîðìàöèè èç êàäàñòðà
áóäóò ïîêðûâàòüñÿ çà ñ÷åò ñðåäñòâ ãîñóäàðñòâåííîãî áþäæåòà, ïðåäóñìîòðåííûõ â
ðàñõîäíîé ÷àñòè áþäæåòà êàæäîãî îðãàíà. Çàòðàòû,
ñâÿçàííûå ñ ïðåäîñòàâëåíèåì èíôîðìàöèè ìåñòíûì îðãàíàì âëàñòè, áóäóò ïîêðûâàòüñÿ çà ñ÷åò ñðåäñòâ ìåñòíûõ áþäæåòîâ.
 ñòàòüþ 26 âíîñèòñÿ äîïîëíåíèå, êîòîðîå
ïðåäóñìàòðèâàåò, ÷òî â ñëó÷àå, êîãäà ïðàâîóñòàíàâëèâàþùèé äîêóìåíò ÿâëÿåòñÿ àêòîì,
âûäàííûì îðãàíîì âëàñòè, èëè äîãîâîðîì, óäîñòîâåðåííûì íîòàðèàëüíî, òî çàÿâëåíèå î
ðåãèñòðàöèè ìîæåò ïîäàâàòüñÿ îäíîé èç ñòîðîí.  ñëó÷àå,
êîãäà ïðàâîóñòàíàâëèâàþùèé äîêóìåíò ÿâëÿåòñÿ äîãîâîðîì,
ñîñòàâëåííûì â ïðîñòîé ïèñüìåííîé ôîðìå, çàÿâëåíèå ïîäàåòñÿ îáåèìè ñòîðîíàìè
äîãîâîðà.
Íå âî âñåõ ñëó÷àÿõ
â ðååñòðå íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà ìîæåò áûòü ñîáëþäåíà î÷åðåäíîñòü îñóùåñòâëåíèÿ
çàïèñè â ðååñòð íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà. Îáû÷íî ñíà÷àëà ðåãèñòðèðóåòñÿ çåìåëüíûé
ó÷àñòîê, ïîòîì ñòðîåíèå è èçîëèðîâàííîå ïîìåùåíèå. Ïîýòîìó ïðåäëàãàåòñÿ
äîïîëíèòü ñòàòüþ 35 çàêîíà ïîëîæåíèåì, îïðåäåëÿþùèì ñëó÷àé, êîãäà î÷åðåäíîñòü çàïèñè â ðååñòðå ìîæåò áûòü èçìåíåíà.
Íàïðèìåð, êîãäà çåìëÿ è ðàñïîëîæåííîå íà íåé ñòðîåíèå ïðèíàäëåæàò ðàçíûì ñîáñòâåííèêàì.
Òàêæå ÷àñòü (2) ñòàòüè 321 Ãðàæäàíñêîãî êîäåêñà ïðåäóñìàòðèâàåò, ÷òî ïðàâî ñîáñòâåííîñòè
âîçíèêàåò ñ ìîìåíòà ðåãèñòðàöèè, åñëè çàêîíîì íå ïðåäóñìîòðåíî èíîå. Íå âî âñåõ ñëó÷àÿõ âîçíèêíîâåíèå ïðàâà ñîáñòâåííîñòè îáóñëîâëåíî ðåãèñòðàöèåé â êàäàñòðå. Ïîýòîìó ïðîåêò ïðåäóñìàòðèâàåò èñêëþ÷åíèå èç îáùåãî
ïðàâèëà.
Òàê, ÷àñòü (1)
ñòàòüè 372 ïðåäóñìàòðèâàåò, ÷òî ïðàâî ñîáñòâåííîñòè
äåéñòâèòåëüíî áåç ðåãèñòðàöèè â ðååñòðå íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà, åñëè îíî
âîçíèêëî èç ïðàâà íàñëåäîâàíèÿ, ïóòåì ïðèñîåäèíåíèÿ èëè
ïðèíóäèòåëüíîé ïðîäàæè èëè ïðèîáðåòåíî íà îñíîâàíèè íîðìàòèâíîãî àêòà, à
òàêæå ïóòåì ýêñïðîïðèàöèè èëè íà îñíîâàíèè ðåøåíèÿ ñóäåáíîé
èíñòàíöèè.
Äàííîå èñêëþ÷åíèå ïðèìåíÿåòñÿ è ïî
îòíîøåíèþ ê ïðàâó ñîáñòâåííîñòè, ïîäòâåðæäåííîìó äîêóìåíòàìè, òî åñòü äîêóìåíòîì, óäîñòîâåðÿþùèì ïðàâî îáëàäàòåëÿ çåìëè,
âûäàííûì ïðè áåñïëàòíîì ðàñïðåäåëåíèè çåìëè.  ÷àñòè (2) ñòàòüè 32 ïðåäëàãàåòñÿ óìåíüøèòü ñðîê, ïðåäóñìîòðåííûé äëÿ
ðåãèñòðàöèè îáúåêòîâ íåäâèæèìîñòè, ñ 20 äíåé äî
7 ðàáî÷èõ äíåé.
Ïðîøó âàñ, óâàæàåìûå ãîñïîäà äåïóòàòû,
ïîääåðæàòü èíèöèàòèâó Ïðàâèòåëüñòâà.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi, intrebari pentru domnul
Bannicov?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule director,
In contextul proiectului de lege pe care il
prezentati, imi pare nu prea serios parteneriatul dintre agentia dumneavoastra
si autoritatile publice locale. Conform articolului 7 alineatul (2),
autoritatile administratiei publice locale sint obligate sa acorde ajutor
informational, tehnic si de alta natura la crearea si tinerea cadastrului.
In acelasi timp, la articolul 8 alineatul
(3), dumneavoastra propuneti ca cheltuielile
ce tin de activitatea operationala pentru furnizarea informatiei catre
autoritatile publice locale sa fie platite de catre acestea. Cum se inscrie
aceasta in logica...
Domnul Alexandr Bannicov:
ß òîëüêî ÷òî ñêàçàë î òîì, ÷òî
ïðåäóñìîòðåíî, ÷òî èíôîðìàöèÿ, ñîäåðæàùàÿñÿ â áàçå äàííûõ, êîòîðàÿ ïîëó÷åíà ÷åðåç èíòåðíåò,
ïðåäîñòàâëÿåòñÿ áåñïëàòíî. Òî åñòü ìåñòíûå îðãàíû âëàñòè ìîãóò îáðàòèòüñÿ ê èíôîðìàöèîííîé áàçå êàäàñòðà
íåäâèæèìîãî èìóùåñòâà è ïîëó÷èòü èíôîðìàöèþ áåñïëàòíî. ×òî êàñàåòñÿ
ïðåäîñòàâëåíèà èíôîðìàöèÿ íà áóìàæíîì íîñèòåëå, òî
ýòî ñòîèò îïðåäåëåííûõ äåíåã, òî åñòü
ñòîèò áóìàãà, êàðòðèäæ, ýòî âñå îïåðàöèîííûå ðàñõîäû.
Îïåðàöèîííûå ðàñõîäû äîëæíû áûòü
ïðåäóñìîòðåíû ìåñòíûìè îðãàíàìè âëàñòè â èõ ìåñòíûõ áþäæåòàõ. Òî æå ñàìîå êàñàåòñÿ è öåíòðàëüíûõ îðãàíîâ âëàñòè, òî åñòü îíè ïðåäóñìàòðèâàþò îïåðàöèîííûå ðàñõîäû â èõ áþäæåòàõ êàæäûé ãîä ïðè ôîðìèðîâàíèè áþäæåòà.
Domnul Alexandru Lipcan:
Este corect poate, dar vedeti,
dumneavoastra, nu toate primariile dispun de aceasta retea Internet. Unu.
Doi. Deci nu a calculat nimeni, cit timp
cheltuie secretarul primariei pentru a va furniza informatia aceasta si cit
costa el.
Domnul Alexandr Bannicov:
Ýòî áóäåò ïðåäóñìîòðåíî â ìåòîäîëîãèè,
êîòîðàÿ áóäåò â áëèæàéøåå âðåìÿ ïðåäñòàâëåíà â Ïàðëàìåíò äëÿ ðàññìîòðåíèÿ, ïîòîìó ÷òî ìåòîäîëîãèÿ óæå ðàçðàáîòàíà è
ïîäàíà íà ñîãëàñîâàíèå â Ïðàâèòåëüñòâî. Ïîñëå ýòîãî îíà áóäåò ïðåäñòàâëåíà â
Ïàðëàìåíò äëÿ ðàññìîòðåíèÿ.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bannicov.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerea privind modificarea si completarea Legii
cadastrului bunurilor imobile. In principiu, acest proiect de lege, prezentat
de catre Guvern, aduce aceasta lege in conformitate cu noile notiuni ale
Codului civil. Sint niste modificari care au trezit intrebari si in cadrul
sedintei comisiei. Ieri, noi am mai examinat adaugator chestiunea ce tine de
articolul 8 alineatul (3) cu privire la plata pentru furnizarea informatiei
prin suport de hirtie pentru organele administratiei publice locale si de stat
si am convenit sa propunem pentru lectura a doua ca aceste plati, incepind cu
1 ianuarie 2007 sa fie prevazute in bugetele corespunzatoare. Aceasta e o
chestie de concept si noi o propunem in raportul comisiei pentru prima lectura,
ca sa fie clar ca aceasta va fi modificata in lectura a doua.
Avizele comisiilor permanente sint
pozitive. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica are
unele propuneri care vor fi examinate in lectura a doua si vor fi prezentate
pentru a fi votate in lectura a doua.
Luind ca baza avizele comisiilor permanente
si pornind de la necesitatea de ajustare a Legii cadastrului bunurilor imobile
la prevederile Codului civil si acele obiectii care au fost mentionate in
cadrul comisiei si al discutiei de astazi, propunem ca acest proiect de lege sa
fie adoptat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc domnule presedinte.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.4532. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4532 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3981 pentru
modificarea Codului de procedura penala. Initiativa domnului Lipcan.
Domnule Lipcan, va rog.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Articolul 20 din Constitutia Republicii
Moldova consfinteste dreptul oricarei persoane la satisfactia efectiva din
partea instantelor judecatoresti competente impotriva actelor care violeaza
drepturile, libertatile si interesele sale legitime si nici o lege nu poate
ingradi accesul la justitie.
Modificarile din 21 octombrie 2005, operate
de Parlament in Codul de procedura penala, au exclus norma potrivit careia
persoanele indicate la
articolul 401 alineatul (1) punctele 2), 6) puteau declara recurs numai prin
intermediul avocatului. Prin aceasta a devenit mai real accesul liber si
neconditionat al persoanei in realizarea drepturilor sale constitutionale.
Insa, potrivit articolului 429 alineatul
(1) si articolului 455 alineatul (1) din Codul de procedura penala, recursul se
depune numai in forma dactilografiata. Aceasta prevedere constituie un obstacol
in folosirea de catre persoana a caii respective de atac sau a recursului in
anulare.
Respectarea acestei norme este imposibila
ori dificil de realizat, mai ales pentru acea categorie de persoane care se
afla in institutia de detentie si nu au acces la tehnica de dactilografiere.
In acelasi timp, potrivit articolului 432
din Codul de procedura penala alineatul (2) punctul (1), instanta de recurs
decide asupra inadmisibilitatii recursului inaintat in cazul in care se
constata ca recursul nu indeplineste cerinta de forma, prevazuta la articolul
429. Prin urmare, o cerere de recurs va fi respinsa de instanta daca ea nu este
depusa in forma dactilografiata.
Avind in vedere cele expuse mai sus,
solicit sprijinul dumneavoastra pentru proiectul de Lege initiat, potrivit
caruia la articolul 429 alineatul (1) si articolul 455 alineatul (1), cuvintele
“in forma dactilografiata” se exclud.
Prin adoptarea modificarilor propuse vom
contribui la ajustarea normelor de procedura-penala si la dispozitiile
constitutionale si normelor actelor internationale ce se refera la drepturile
si libertatile fundamentale ale omului.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru colegul nostru. Nu sint.
Va multumesc, domnule Lipcan. Rog comisia.
Domnul Ion Plesca:
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a
fost initiat cu titlul de initiativa legislativa de catre deputatul in
Parlament Alexandru Lipcan, prin care se propune modificarea articolului 429
alineatul (1) si articolul 455 alineatul (1), care, in actuala redactie, prevad
declararea si depunerea recursurilor in forma dactilografica.
Autorul considera ca actuala redactie a
normelor mentionate contravin articolului 20 din Constitutia Republicii
Moldova, care consfinteste dreptul oricarei persoane la satisfactia efectiva
din partea instantelor judecatoresti impotriva actelor care violeaza
drepturile, libertatile si interesele sale legitime. Si nici o lege nu poate
ingradi accesul la justitie.
Insa, potrivit articolului 429 alineatul
(1) si articolului 455 alineatul (1) in actuala redactie, recursuri se depun si
se declara numai in forma dactilografiata, ceea ce nu este posibil pentru toate
persoanele indicate la articolul 401 alineatul (1) punctele 2) si 6) din Codul
de procedura penala, care nu dispun sau nu au acces la tehnica de
dactilografiere.
In baza acestor argumente, domnul deputat
Lipcan propune excluderea cuvintelor “in forma dactilografiata” din articolul
429 alineatul (1) si articolul 455 alineatul (1) din Codul de procedura penala.
Proiectul a fost avizat de sase comisii
permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Proiectul este
sustinut cu unele amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura a
doua. Proiectul a fost avizat pozitiv si de catre Procuratura Generala.
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a respins adoptarea proiectului dat din motive ca
instantele de judecata si in momentul de fata primesc cererile inaintate cu
curs de atac al sentintelor scrise de mina.
Guvernul nu sustine oportunitatea
modificarilor propuse in acest proiect, considerind ca forma dactilografiata
este o cerinta de forma, care urmeaza a fi respectata la punerea cererii de
recurs in anulare si nu afecteaza principiul accesului liber la justitie.
Curtea Suprema de Justitie nu sustine proiectul
pentru modificarile propuse, afirmind faptul ca, desi condamnatilor li s-a
permis sa declare ei insisi recurs, nu inseamna ca li s-a asigurat in deplina
masura accesul liber la justitie.
La declararea recursului, persoana
condamnata are nevoie de a fi asistata de un avocat, care va depista si invoca
acele erori de drept care urmeaza a fi corectate, in opinia sa, de instanta de
recurs. Doar in asemenea conditii accesul liber la justitie al condamnatilor
poate fi considerat asigurat de stat.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati constata ca opiniile expuse in avizele Guvernului, Curtii Supreme,
Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica nu pot fi
luate in considerare, deoarece argumentele nu sint intemeiate si convingatoare.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa
legislativa se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale in
materie, nu contravine Constitutiei Republicii Moldova, de aceea propune
adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Mai intii o observatie, domnule Plesca. In
Parlament se examineaza avizele numai ale comisiilor, ale deputatilor si ale
Guvernului, dar nu ale altor organe, pe care dumneavoastra le-ati enumerat.
A doua. Cum se va proceda in cazul cind
scrisul persoanei respective nu este inteles? Doar avem un sir de adresari si
in Parlament, ca nu este clar ce este scris acolo.
Domnul Ion Plesca:
Domnule Stoicov, dar cum procedam noi aici,
in Parlament, cind primim cererile scrise de mina?
Domnul Iurie Stoicov:
Eu v-as ruga ca aceasta observatie sa fie
luata cumva in vedere pentru lectura a doua. Fiindca acolo avem in vedere ca
este proces de judecata si este foarte important ca sa fie inteles continutul.
Domnul Ion Plesca:
E clar. Pentru lectura a doua noi o sa luam
in considerare. Dar, vreau sa va spun ca, in actuala redactie, se incalca
articolul 20 din Constitutie. De aceea, este obligatoriu de exclus aceasta
sintagma. Cu atit mai mult ca a fost exclusa si sintagma “prin intermediul
avocatului”.
Dumneavoastra ati fost la penitenciarul
nr.13 si ati observat in ce conditii se afla, si de unde sa ia tehnica pentru a
dactilografia aceste plingeri?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, cred ca nimeni nu pune la indoiala
insasi esenta acestui proiect. Este vorba de anumite nuante tehnice. Si eu sint
sigur ca aceste nuante tehnice vor fi identificate si vor fi discutate in
procesul pregatirii acestui proiect pentru lectura a doua, neafectind deloc
ideea principala a acestuia.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
considerati dumneavoastra ca in cazul in care se pastreaza actuala formula din
lege, toate persoanele din detentie sint puse in conditii egale? Toti au
posibilitate de a achita?
Domnul Ion Plesca:
Eu deja am mentionat. Fiindca nu sint
posibilitati ca acei care se afla in stare de arest sa intocmeasca recursurile
in forma dactilografiata.
Domnul Leonid Bujor:
Nu toti au posibilitate?
Domnul Ion Plesca:
E clar ca nu toti.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Sint de acord.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
In legatura cu intrebarea pe care a pus-o
domnul Stoicov, ca precizare.
Eu cred ca modificarea respectiva, propusa
de colegul nostru Lipcan, ca importanta majora, are acceptarea cererii de
recurs. In continuare, pe parcursul procesului de judecata, intrebarile tehnice
se clarifica si se opereaza vizavi de neclaritatile respective.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei. Rog sa luati loc.
Stimati colegi, in aceste conditii supun
votului aprobarea proiectului de Lege nr.3981 in prima lectura. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc. Proiectul de Lege nr.3981
este aprobat in prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3960 pentru
completarea Legii privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor
oficiale. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta domnul Filat. Va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Stimati doamne si domni deputati,
Legea Suprema a tarii – Constitutia, la
articolul 23 alineatul (2), stipuleaza expres: Statul asigura dreptul fiecarui
om de a-si cunoaste drepturile si indatoririle. In acest scop, statul publica
si face accesibile toate legile si alte acte normative.
Cu parere de rau, la ora actuala trebuie sa
constatam ca atit puterea legislativa, cit si cea executiva n-a asigurat de
deplin respectarea prevederilor articolului mentionat, deoarece legile adoptate
si promulgate, hotaririle si dispozitiile Guvernului, precum si celelalte acte
oficiale, prevazute la articolul 1 din Legea privind modul de publicare si
intrare in vigoare a actelor oficiale, in realitate, nu sint accesibile pentru
toti cetatenii tarii.
Si numai un numar foarte mic de cetateni,
care au venituri mari, isi pot permite luxul de a avea acces la legislatie, in
cazul de fata la actele normative in vigoare, actualizate la zi in varianta
electronica.
Trebuie de mentionat ca, anual, atit
Parlamentul, cit si Guvernul, adopta un numar mare de legi, opereaza
modificari, introduce completari, nemaivorbind de actele elaborate si adoptate
de catre organele de specialitate ale administratiei publice in general.
Acest fapt creeaza o situatie cind chiar si
juristii nu mai sint in stare sa actualizeze legislatia la zi si, mai mult
decit atit, s-o inteleaga. In realitate, s-a creat o situatie foarte stranie,
cind persoanele fizice si cele juridice, in calitate de contribuabili care isi
onoreaza obligatiile sale fata de stat prin contributiile sale, prin impozite,
isi onoreaza, de fapt, datoria direct, iar statul nu isi onoreaza obligatiunea
sa.
Ca exemplu se poate de constatat ca chiar
si Parlamentul, si Guvernul, care reprezinta doua ramuri ale puterii de stat,
irosesc banii contribuabililor, platind unei structuri comerciale private
pentru faptul ca sa aiba acces la actele legislative si normative pe care le
adoptam.
Pentru a solutiona situatia creata si a
asigura respectarea drepturilor cetatenilor in conformitate cu prevederile
articolului 23 dn Constitutie a fost inaintat proiectul de Lege pentru
modificarea si completarea Legii nr.173 din
6 iulie 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor
oficiale.
Majoritatea comisiilor Parlamentului au
prezentat avize pozitive, propunind Parlamentului proiectul indicat spre
examinare si adoptare in prima lectura.
Pe noi, ca autori, ne uimeste foarte mult
atitudinea Guvernului fata de proiectul mentionat, care, in fond, prin avizele
sale, nu accepta acest proiect de lege. Si aici as vrea sa fac o mentiune. La
18 martie 2002, Guvernul, prin Hotarirea sa nr.334, a aprobat Regulamentul cu
privire la colectarea, actualizarea si difuzarea actelor juridice din etalonul
bancii oficiale de date “Italex” prin mediul Internet.
In conformitate cu punctul 24 din
regulamentul nominalizat, difuzarea actelor juridice din banca oficiala trebuie
sa fie asigurata de web “site”-ul www justis. guv. md. Insa constatarea este
care este. De fapt, acest punct nu a fost implementat si, de fapt, Guvernul nu
si-a realizat propria hotarire.
Din considerentele date rugam sa fie
adoptat acest proiect de lege drept concept in prima lectura cu imbunatatirea
lui ulterioara, conform obiectiilor expuse in avizul Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului si in avizele comisiilor parlamentare.
Vizavi de obiectia din avizul Comisiei
pentru agricultura si industria alimentara si al Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului precum ca implementarea stipularilor propuse la
articolul 101 va necesita careva cheltuieli ale surselor bugetare.
Si din acest considerent, conform articolului 131 alineatul (4) din
Constitutie, acest articol poate fi adoptat numai dupa ce va fi acceptat de
catre Guvern. Nu este intemeiata, deoarece nu va fi nevoie de cheltuieli ale
surselor bugetare la propunerea de aplicare a articolului 101, deoarece
sistemul dat deja exista.
Operind completarea Legii nr.173 din 6
iulie 1994 vom asigura, in primul rind, respectarea prevederilor articolului 23
din Constitutie. Iar aceasta prevedere va fi una obligatorie pentru Guvern, dar
nu va fi la buna dispozitie a Guvernului de a implementa sau nu.
Va multumesc. Rog sustinerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru autor. Nu sint. Va
multumesc.
Domnule Filat, rog sa luati loc.
Rog comisia, domnul Sidorov.
Domnul Mihai Sidorov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Proiectul de lege propus examinarii este
inaintat cu titlu de initiativa legislativa din partea unui grup de deputati si
propune completarea Legii cu privire la modul de publicare si intrare in
vigoare a actelor oficiale cu unele prevederi, care vor asigura accesul liber
si gratuit prin reteaua interna la varianta electronica a legislatiei
Republicii Moldova.
La proiectul in cauza au fost prezentate
avizele tuturor comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului si ale Guvernului, in care se contin unele amendamente ce vor fi
luate in considerare pentru lectura a doua.
Tinind cont de cele expuse mai sus, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea acestui
proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie. Nu sint.
Va multumesc, domnule Sidorov.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Vreau sa spun, in citeva propozitii mai
populare, despre ce este vorba. Este vorba de accesul liber al cetatenilor la
Internet, la baza de date.
Pe mine ma uimeste pozitia Ministerului
Justitiei, care, cu orice pret, si Guvernul a prezentat doua avize negative la
acest proiect, care incearca, in fel si chip, sa spuna, ca noi avem grija. Iata
s-a creat “site”-ul justis md.
Stimati colegi,
Astazi agentul economic, persoana fizica,
ca sa aiba acces liber la Internet, trebuie sa plateasca 400 de lei pentru
abonare. Acest “site”, care a fost creat de Ministerul Justitiei, nu ofera o
baza de date. Acolo e foarte stranie aceasta baza de date. Adica, se incearca
ca sa fugim.
Astazi, noi putem urca in birou, unde avem
acces la legislatia S.U.A., a Federatiei Ruse, Romaniei, a oricarei tari, dar
noi nu avem acces la legislatia Republicii Moldova. Fara plata, da. Statul
trebuie sa fie interesat ca cetatenii sa cunoasca legislatia.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa informez corpul legiuitor ca
afirmatiile privind lipsa accesului gratuit la baza de date oficiala a
Republicii Moldova nu corespunde adevarului. Oricine dintre dumneavoastra poate
astazi, la pagina web justis dot. md. sa acceseze baza de date oficiale care
este tinuta de catre Ministerul Justitiei.
Se insinueaza foarte multe lucruri,
intr-adevar, au existat unele probleme. Spre exemplu, domnul Tulea mi-a spus:
cind incearca sa caute Legea cu privire la tineret, apare Legea cu privire la
noroc. Eu m-am dus in birou, chiar dupa ce am iesit din Parlament, si am
accesat Legea cu privire la tineret fara nici o problema.
De ce Guvernul si Ministerul Justitiei s-au
pronuntat impotriva acestui proiect de lege? Din simplul motiv ca acest proiect
nu va produce nici un efect juridic. Deci, va consfinti o situatie. Daca
Parlamentul considera ca este necesar sa adopte un proiect de lege care, de
fapt, nu va produce nici un efect, nu este nici o problema. Poate fi adoptat
acest proiect de lege.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu vreau sa ma refer la “site”-ul
respectiv, pe care l-a mentionat domnul ministru, eu vreau inca o data sa
mentionez scopul si ideea, ca aceasta prevedere sa fie ridicata la nivel de
lege si sa nu fie la dispozitia, nu va suparati, a Guvernului sau a
Ministerului de Justitie.
Mai mult decit atit, eu personal rog, cred
ca si din partea colegilor, sa aveti in vedere, ca noi, in afara de faptul ca
votam... sau nu avem destinatia numai sa votam initiativele venite de la
Guvern, avem si noi initiativele noastre, consideram ca sint logice si, va rog,
sa aveti in vedere. Eu va rog sa sustineti proiectul respectiv.
Multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.3960. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3960 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Hotarire nr.391 privind
modificarea Hotaririi Parlamentului pentru desemnarea componentei nominale a
delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare
internationale. Domnul Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
In Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a parvenit, cu titlu de initiativa legislativa, proiectul
de Hotarire, inaintat de catre un grup de deputati din “Alianta «Moldova
Noastra»” privind modificarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului
Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale.
Comisia a examinat, in sedinta sa, acest
proiect si a ajuns la concluzia ca el corespunde intru totul prevederilor
Regulamentului Parlamentului, precum si legislatiei in vigoare. Luind in
considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana
solicita plenului Parlamentului votarea acestei hotariri.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru domnul Stati.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Articolul 5 din Regulament prevede... eu
citesc: In conformitate cu prezentul Regulament, fractiunile parlamentare au
dreptul sa faca propuneri pentru numirea sau alegerea reprezentantilor lor in
Biroul permanent, in comisiile permanente si in alte organe de lucru ale
Parlamentului, atentie, tinindu-se seama de reprezentativitatea lor
proportionala in Parlament.
Intrebarea mea este urmatoarea. A.M.N.,
cind a prezentat propuneri pentru aceste comisii, avea in componenta sa 28%.
Astazi, A.M.N. are in jumatate. Aceasta jumatate de membri, ca
proportionalitate am in vedere, era de 28%, astazi sint in jurul a 16%.
Intrebarea mea este urmatoarea: nu este
incalcare de Regulament in cazul dat, mai ales ca colegii sint enumerati in
aceasta hotarire, sint si ei deputati in Parlament si prezinta un procent
oarecare in Parlament.
Domnul Sergiu Stati:
Corect. Deci, eu nu cred ca comisia, in
cazul dat, a incalcat prevederile Regulamentului. Pornind de la faptul ca
comisia, daca exista un proiect de hotarire care este inaintat si tine de competenta
comisiei, el, in mod obligatoriu, urmeaza a fi examinat in cadrul comisiei. In
cazul dat, este vorba despre desemnarea componentei unei delegatii, adica unor
delegatii in organismele internationale.
Noi, in sensul respectiv, am examinat si am
ajuns la concluzia ca el nu incalca prevederile Regulamentului Parlamentului,
dat fiind faptul ca a fost prezentat, in mod legal, a fost inregistrat de
secretariat. Adica, noi eram obligati sa executam procedurile respective care
tin deja de competenta comisiei. In cazul dat aceasta tine sau este competenta
mai mult a fractiunilor. Deci, in cazul dat, a Fractiunii “Alianta «Moldova
Noastra»”, care a considerat sau, tinind cont de niste necesitati interne ale
fractiunii respective. Aceasta depaseste competenta comisiei.
Multumesc.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc domnule presedinte.
Am impresia ca nu m-ati inteles corect ori
poate eu nu m-am pronuntat corect. Deci A.M.N., in formalitatea care a propus,
ii reveneau 28%, astazi A.M.N. ii revin 16%, dar se pretinde tot la 28%
neformarea comisiilor. Aceasta e intrebarea mea. Se incalca Regulamentul
privind proportionalitatea in formarea comisiilor.
Domnul Sergiu Stati:
Eu nu sint pregatit acum ca sa raspund
pentru “Alianta «Moldova Noastra»”. Eu pornesc de la Regulamentul
Parlamentului, una. Si din competenta Comisiei pentru politica externa si
integrare europeana, in al doilea rind.
Daca deputatii din “Alianta «Moldova
Noastra»” au considerat ca este necesara introducerea modificarilor respective,
comisia si noi am fost obligati sa punem in dezbatere aceasta situatie si sa
luam o decizie. Adica nu puteam sa respingem formal aceasta situatie din cauza
ca in “Alianta «Moldova Noastra»” exista divergente sau alte considerente. Noi
credem ca am procedat corect din punct de vedere juridic.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Vreau sa spun ca domnul Braga are dreptate.
Noi trebuie sa incepem de la inceput configuratia. Adica numarul de deputati
din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” trebuie sa corespunda
componentei fractiunii. Daca sint 16, citi ii revine in delegatia data, in
organizatia internationala si atitia trebuie confirmati. Iar celelalte locuri
trebuie sa fie ocupate de fractiunile corespunzatoare din Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Da. Domnul Rosca, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Aici situatia, in opinia mea, este
urmatoarea. Regulamentul prevede corect reprezentativitatea fiecarei fractiuni
parlamentare in functie de procentajul acumulat. Toate regruparile ulterioare
nu trebuie sa afecteze aceasta reprezentare.
Eu voi cita exemplul Germaniei, relevant
pentru Republica Moldova. Am fost intr-o delegatie impreuna cu domnul Braghis
si cu domnul Serebrian si ne-am interesat, acum 2 ani, in amanuntime despre
Regulamentul Bundestagului Germaniei. Va informez, daca nu cunoasteti, ca in
Germania un deputat, care s-a disociat de propriul grup parlamentar, pierde si
dreptul la initiativa legislativa. Nu are dreptul sa fie reprezentat in
conducerea Parlamentului sau in alte organe de conducere a Legislativului
respectiv, nu are dreptul sa faca parte din delegatiile straine, ramine doar
dreptul la vot, la luari de cuvint si la pastrarea mandatului si a salariului.
Cel care se disociaza de grupul sau parlamentar isi asuma toate riscurile.
Despre aceasta este vorba.
“Alianta «Moldova Noastra»”, fractiunea
respectiva a acumulat procentajul corespunzator si s-a inregistrat oficial la
inceputul activitatii Legislativului nostru. Toate celelalte regrupari sint pe
contul riscurilor pe care si le asuma deputatii care se disociaza de propriile
fractiuni.
Spun aceste lucruri chiar daca divergentele
dintre fractiunea pe care o reprezint eu si fractiunea pe care o reprezinta
domnul Urechean sint bine cunoscute, dar trebuie sa fim oricum corecti in
raport cu Regulamentul si in raport cu rezultatele electorale, singurele
relevante pentru configuratia politica a Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Desigur ca domnul vicepresedinte al
Parlamentului, domnul Rosca, are perfecta dreptate. Noi aici, in Parlament, nu
ne reprezentam pe noi, noi reprezentam alegatorii nostri. Alegatorii care au
votat pentru “Alianta «Moldova Noastra»” au votat un program. Oamenii care s-au
disociat de fractiune au plecat din fractiune si acest punct de vedere sint
problemele lor. Din acest punct de vedere, desigur, proiectul propus raspunde
perfect cerintelor legale. Eu ii inteleg pe colegii care au plecat din
fractiune. Trebuiau sa isi aleaga partidul, alianta, fractiunea inainte de
alegeri, dar nu dupa alegeri.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu vreau sa intru acum in discutie la
capitolul este corecta sau nu, reprezentarea sau propunerea de a exclude din
componenta comisiilor. Vreau doar sa spun doua momente.
Primul. In ceea ce priveste declaratia
domnului Rosca, aceasta este absolut corecta. Insa aceste lucruri sint
preconizate sau prevazute in Regulamentul Bundestagului. La noi, in
Regulamentul Parlamentului, aceste lucruri nu sint prevazute. De aceea, noi
putem doar sa propunem, cineva poate sa propuna o modificare a Regulamentului
Parlamentului, care sa prevada toate cele spuse de domnul Rosca si atunci ele
vor fi absolut legale. In rest, trebuie sa lucram conform Regulamentului
Parlamentului si prevederilor acestui Regulament.
Si la doilea moment, ce tine de declaratia
domnului Taranu. Eu cred ca dumnealui a uitat – oamenii au votat Blocul
“Moldova Democrata”, nu “Alianta «Moldova Noastra»”. Oamenii au votat un
program care difera mult de cel care este aprobat la Congresul partidului
“Alianta «Moldova Noastra»”. Si atunci nu stiu daca este corect astazi ca
domnul Taranu si “Alianta «Moldova Noastra»” sa isi asume in intregime
responsabilitatea si toate drepturile asupra voturilor care au fost acordate de
catre cetatenii Republicii Moldova. Au fost si alti oameni care au lucrat nu
mai putin si care continua sa mentina acele pozitii cu care au fost in
electorat.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu vreau sa insist in nici un caz asupra
evolutiilor si schimbarilor care au loc in formatiuni. Eu cred ca nimeni nu
este privat de aceasta eventualitate si nu cred ca ar trebui sa cream
precedente nepotrivite in Parlamentul nostru.
Vedeti care este problema. Problema este ca
in Regulament, asa cum a spus colegul meu Braghis, nu este prevazut ceea ce
spune dumnealui ca e prevazut, de exemplu, in Regulamentul Bundestagului
german, dar nici nu este prevazut ca deputatii care se disociaza, care pleaca
din anumite fractiuni, capata anumite drepturi de reprezentativitate, asa cum a
aparut aici aceasta idee.
De aceea, eu cred ca, intr-adevar, nu
trebuie sa deschidem cutia pandorei. Trebuie sa respectam proportiile cu care
am intrat in Parlament, iar traseismul poate fi si bun, poate fi si rau, pur si
simplu fiecare isi il asuma. Eu cred ca nu trebuie sa cream asemenea
precedente.
In ceea ce priveste Regulamentul, va
indemn, intr-adevar, sa constituim o comisie, sa ne apucam serios si sa nu
treaca un an si inca nu l-am modificat, sa mai treaca un an, nu l-am modificat
si va trece intreaga legislatura si nu vom face acest lucru.
Pentru aceasta trebuie vointa politica si
sa cream conditii care sa conduca la faptul ca o noua legislatura sa fie si mai
clara, si mai nepotrivita si inoportuna pentru traseism. Desi eu as spune ca si
traseismul poate ca este o componenta care misca lucrurile politice inainte in
evolutia partidelor o data cu intreaga societate.
Domnul Marian Lupu:
Da. Multumesc.
Domnule Bujor, nu va suparati, va rog. Eu
am o propunere catre toti colegii. Sa nu declansam discutii la acest subiect,
fiindca este un subiect absolut particular si absolut diferit de cel pe care il
discutam in cadrul acestui subiect. Va indemn sa poruncim Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati, fiindca imi pare ca subiectele care vizeaza
proportionalitatea sint mult mai importante cu referinta la numarul membrilor
Biroului permanent, la numarul presedintilor de comisii, vicepresedintilor de
comisii, secretari de comisii. Si cred ca, totusi, pe plan secund se plaseaza
componenta delegatiilor, fiindca subiectele sint diferite si ca importanta, si
ca scara, daca doriti. Pe care motiv propunerea este sa ne oprim aici, in
cadrul acestor discutii, sa avansam cu proiectul care a fost inaintat. Intre
timp, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati face un studiu, il discutam,
dar intr-un completamente alt context si alta ambianta.
De acord?
Va multumesc.
Domnul Sergiu Stati:
Permiteti, domnule Presedinte.
As vrea si eu sa mentionez. Adica, noi am
examinat numai legalitatea acestui proiect, dar nu componenta personala sau
nominala a reprezentarii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Hotarire nr.391. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Dumneavoastra ati spus ca remitem in
comisie, ca sa examineze Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Domnul Marian Lupu:
Nu, eu am zis sa mergem, propunerea a fost,
sa mergem in continuare cu adoptarea acestui proiect. Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati face o examinare detaliata pe toate dimensiunile: birou,
comisii, posturi de presedinti, vicepresedinti, ca sa ne clarificam. Nu este
momentul, cum sa va zic, intr-o asemenea ambianta, neavind toate detaliile, sa
incercam sa tragem concluzii.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Cred ca ar trebui de aici sa incepem.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati scrie o nota pentru noi toti, ca
sa vedem partea juridica, si aceasta sa fie remisa, de asemenea, in comisie si
o sa votam miine sau cind o sa fim pregatiti.
Domnul Marian Lupu:
Timp de o zi lucrurile acestea nu se fac.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Inseamna ca saptamina viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Fiindca in mod normal aici e vorba de
delegatiile parlamentare, intelegeti cum. Problema este ca eu nu am auzit o
propunere alternativa la acest subiect si am intrat in procedura de vot. Totusi
cum facem?
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Da, sa remitem in comisie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am vorbit intr-o cheie explicativa.
Stimati colegi, nu incercati sa faceti actiuni de rafuiala politica. Nu cred ca
fac bine Parlamentului si amintiti-va ca vom mai avea lucruri de adoptat,
importante pentru imaginea Republicii Moldova. Noi am fost intotdeauna pentru
lucrurile pozitive. Va rog, sa respectati acest postulat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Deci, noi respingem invinuirile cu rafuiala
politica. Daca cineva incearca sa faca o rafuiala politica, anume autorii
acestui proiect care vor sa se rafuiasca cu acei care s-au divizat, au iesit.
De aceea, daca pornim de la ceea ce s-a spus, iata ce este in Bundestag, ca
aceasta... dati sa pastram, dar atunci si aici reiese asa. Daca unul s-a
dezasociat, dar ramine in componenta acelorasi comisii si delegatii s.a.m.d.
sint in Parlament. De ce dumneavoastra vreti sa va debarasati de dinsii, sa ii
schimbati, sa ii puneti anume din alianta. Deci aici e rafuiala politica.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu vreau sa va aduc la cunostinta
urmatoarea informatie. Situatia, intr-adevar, trebuie studiata minutios,
fiindca ea nu este univoca. Eu va aduc unele exemple. Din momentul din care
alianta A.M.N., deci punctul de plecare cu 26 de persoane si in situatia zilei
de astazi 16 persoane.
Conform proportionalitatii de reprezentare
in Parlament, ce avem? Numarul membrilor Biroului permanent de la 3 la 2, e
clar, bine. Numarul presedintilor de comisii a fost 2 si ramine 2, fiindca e
coeficientul 2,3 si, respectiv, 1,6 si, conform normelor de procedura, si
intr-un caz, si in altul ramin 2 persoane. La nivel de vicepresedinti – 4,9
coeficientul 3,3. Deci de la 5 la 3 persoane. Secretarii din nou ramin
neschimbati – 2,3; 1,9. Deci nu se manifesta o situatie atit de univoca pentru
toate pozitiile, de sus pina in jos. Aceasta e situatia.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc domnule Presedinte al
Parlamentului.
Eu ma adresez catre colegii nostri din
toate fractiunile cu urmatoarea propunere. Este necesar sa privim atenti
proiectul de hotarire prezentat noua, pentru a ne convinge ca el trebuie sa fie
votat, fiindca fractiunea noastra, la momentul de fata, nu are reprezentantul
sau in Adunarea Parlamentara a Cooperarii.
Exact e aceeasi situatie in celelalte
structuri. Este simplu ca buna ziua. O data ce celelalte fractiuni legal
constituite in Parlament isi au reprezentantii cite unul sau mai multi, este
absolut firesc ca “Alianta «Moldova Noastra»” sa aiba cite un reprezentant sau
2, 3 citi revin in alte comisii.
De aceea, eu nu vreau sa ma refer la
aspectul politic ca, pur si simplu vad aici un moment de procedura si va rugam
foarte frumos sa sustinem, ca nu este absolut nimic iesit din comun. Nu se
propune in loc de o candidatura 3 sau 4 s.a.m.d.
Este alogic ca, de exemplu, in aceste
structuri fractiunea sa nu isi aiba nici un reprezentant. De aceea, eu sustin
propunerea domnului Stati si comentariul domnului Rosca.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Leonid Bujor:
Si propun sa fie pusa la vot. Domnule
Presedinte al Parlamentului, ma adresez si dumneavoastra, cu atit mai mult ca
procedura de votare era deja in stadiul de desfasurare, de votare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc domnule Presedinte.
Cred ca aici este o problema de drept si la
aceasta intrebare, de fapt, Curtea Constitutionala, intr-o hotarire, a raspuns.
Eu nu tin minte care, trebuie verificata. Fractiunea constituita la inceput, in
baza articolului 4, dupa cite inteleg eu
alineatul (3) punctul 3), este legala, dar ea este legala in masura in care se
pastreaza componenta initiala. Componenta initiala in citeva fractiuni de la
noi nu s-a pastrat si aceasta nu e numai in Parlamentul actual, dar a fost si
in parlamentele trecute.
Atit timp cit un deputat scrie oficial
cerere si anunta Parlamentul ca el a iesit din fractiunea legalizata, atunci,
in baza articolului 3, inseamna ca componenta acestei fractiuni se schimba si
Curtea Constitutionala a dat raspuns la aceasta intrebare intr-o hotarire.
Dumneavoastra nu puteti sa pretindeti la procentul pe care l-ati avut in baza
articolului 3. Nu este vorba de legislatia Germaniei, pe care a citat-o domnul
Rosca, este vorba de legislatia noastra, care pune si ea niste impedimente in
calea deputatilor care pleaca sau parasesc.
Este altceva, ca noi, intr-adevar, trebuie
sa fim consecventi, si daca avem un anumit comportament si recunoastem
drepturile deputatilor care au parasit fractiunile, trebuie sa facem aceasta
legalizat. Trebuie sa introducem aici totusi niste modificari in Regulamentul
Parlamentului. Lucrul acesta nu s-a facut nici in parlamentele trecute, nici
acum.
Cred ca propunerea domnului Presedinte al
Parlamentului este corecta. Comisia pentru politica externa si integrare
europeana discuta, iar Comisia juridica, pentru numiri si imunitati trebuie sa
revina la o hotarire a Curtii Constitutionale si sa dea talmacirea necesara.
Domnul Marian Lupu:
Da, imediat, microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Stepaniuc, cind vorbeste despre o
interpretare data in hotarire de Curtea Constitutionala si spune de componenta,
mi se pare ca la acest capitol nu
s-a referit. Dar uitati-va care este problema. Considerati ca este,
intr-adevar, corecta pozitia dumneavoastra ca sa nu votati si sa ramina
“Alianta «Moldova Noastra»” fara reprezentanti in asemenea comitete importante
si foruri internationale cum sint de la Marea Neagra, G.U.A.M., Comitetul de
Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeana si O.S.C.E.? Chiar considerati
ca “Alianta «Moldova Noastra»”, care are 16 deputati, a doua ca marime in
Parlament, nu trebuie reprezentata, sa fie in aceste structuri?
Iertati-ma, mie mi se pare ca sinteti
interesati sa aveti grija mai mult de traseisti, decit de fractiunea care este
a doua ca marime in Parlament. Nu cred ca este corect. Eu cred ca ar trebui sa
sprijinim indemnul domnului Rosca, al domnului Stati si chiar al domnului Lupu,
care nu l-a facut pina la capat, si sa procedam mai departe corect impreuna la
revizuirea Regulamentului, ca sa avem reguli clare si sa le respectam. Acesta
este indemnul meu constructiv, ca va place sa fim constructivi. Poftim,
demonstrati.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Noi apelam deseori la vecini, la tarile
care au mai multa experienta. Uitati-va, problema care se discuta acum in
Romania in legatura cu situatia domnului Nastase este acuta. S-a schimbat
legislatia si aceasta problema – retragerea din functia de presedinte al
Parlamentului sau al camerei deputatilor nu se realizeaza din cauza ca domnul
Nastase si-a mentinut sprijinul grupului politic care l-a propus.
Eu vreau sa il intreb pe domnul Stepaniuc,
in cazul in care fractiunea parlamentara promoveaza pe cineva intr-o functie,
fie de vicepresedinte, de membru al biroului, de presedinte al comisiei, de
vicepresedinte s.a.m.d. Aceasta persoana pleaca din proprie initiativa,
inseamna ca ea isi pierde sprijinul politic.
Parlamentul este singurul organ politic in
Republica Moldova reprezentat de fractiunile parlamentare constituite legal.
Atunci persoana respectiva, care pleaca din fractiunea parlamentara, trebuie sa
isi asume si riscul. Si fractiunea parlamentara trebuie sa fie in drept. Este o
chestie absolut logica si absolut normala ca sa mentina persoana respectiva in
functia respectiva sau sa o retraga, acesta este dreptul fractiunii
parlamentare.
Stimati colegi, aceasta este indiferent de
interesele noastre de moment, dreptatea cere ca asa sa fie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu v-as propune un alt unghi de abordare a
acestui subiect si cred ca situatia ar deveni foarte si foarte clara. Rog sa
priviti cu mare atentie acest proiect. El contine trei propuneri. Din aceste
trei propuneri, de fapt, sint putin mai multe, patru, ceea ce se propune: o
persoana din fractiune sa fie inlocuita cu alta persoana din fractiune. Deci nu
este vorba de numarul de reprezentanti, fiindca “Alianta «Moldova Noastra»” are
numai cite un singur reprezentant in aceste delegatii.
Nu uitati ca in multe delegatii
parlamentare avem un numar limitat de delegati ai Parlamentului Republicii
Moldova. Si in aceste cazuri, eu presupun, de fapt sint sigur, ca aceasta
fractiune are un singur reprezentant. Ei au decis pe intern ca acest post,
detinut astazi de o persoana, sa fie inlocuit de alta persoana. Cind vorbim ca
ei sint trei, sa ii aducem la unul sau la doi. Ei sint unul. Decizia este: noi
mergem pe linia ca sa eliminam o fractiune sau alta de a fi reprezentata intr-o
delegatie parlamentara? Cred ca nu. Deci, aceasta este problema. Nu este vorba
de procentaj. Ei si asa sint 8 persoane in aceste delegatii, stimati colegi.
Domnule Stati, prezentati detalii la acest
subiect. Eu presupun corect aceste lucruri sau nu? Si atunci, daca este asa,
numai vorba de o situatie similara cu cea pe care am evocat-o. Ori aici este o
situatie foarte serioasa. Biroul, comisiile, secretarii, vicepresedintii. Va
indemn sa ne concentram la aceasta tema. Pe cind delegatiile, repet inca o
data, fractiunea data, cit si fractiunea P.P.C.D. si fractiunea P.D. sint
reprezentati de o singura persoana de la fiecare fractiune. Noi dorim sa
eliminam? Dorim sa formam o delegatie reprezentata dintr-o singura fractiune?
Cred ca nu.
Pe care motiv, oferindu-va aceste
explicatii si avind anume astfel situatia, eu totusi va indemn sa continuam
acest exercitiu. Daca ar fi necesar, ne intoarcem pe anumite subiecte, dar nu
simt ca va fi necesar acest lucru. Sa incheiem cu subiectul proiectului nr.391.
Si sa ne concentram asupra unei teme mult mai serioase care tine de structurile
interne ale Parlamentului. Aceasta imi este propunerea.
Domnul Stati, completari?
Microfonul nr. 3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte,
Eu cred ca dumneavoastra aveti perfecta
dreptate, aici sarcina comisiei a fost de a examina legalitatea acestor
propuneri, a proiectului. Si, in acest sens, noi nu am introdus nici un fel de
modificari privind procentajul de reprezentare. Asa ca doamna Pavlicenco,
atunci cind incearca sa ne convinga in aceea ca este necesar ca reprezentantii
“Aliantei «Moldova Noastra»” sa fie prezenti in Organizatia Cooperarii
Economice de la Marea Neagra sau in cadrul G.U.A.M., aceasta tine, de fapt, de
reprezentarea proportionala respectiva a fractiunii in organizatia
internationala respectiva.
Adica noi in nici un caz nu am incercat sa
revedem proportionalitatea reprezentarii. Aici, de fapt, se incearca niste
discutii, care, cred eu, depasesc deja competenta comisiei privind aspectul
juridic al examinarii proiectului. De aceea, daca imi permiteti, domnule
Presedinte, as vrea sa sustin pe deplin propunerea dumneavoastra, ca acest
proiect sa fie pus la vot. In acelasi timp, sa fie data o porunca Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati, de rind cu comisia pe care am onoarea sa o conduc –
Comisia pentru politica externa si integrare europeana ca sa fie examinat,
tinind cont de aspectul proportionalitatii, de procentul reprezentarii
fractiunilor in organismele internationale.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Aceasta propunere imi pare foarte
echilibrata si logica. Eu as sustine si va rog si pe dumneavoastra s-o
sustineti. Si sa incheiem aceasta procedura de vot astazi, fiindca este una mai
mult mecanica, tehnica. Si, intre timp, Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati, in primul rind, sa pregateasca o analiza foarte detaliata a tuturor
subiectelor care vizeaza proportionalitatea si reprezentarea in structurile
interne ale Parlamentului, dar urmeaza sa fie o tema absolut separata de
discutie. Se accepta propunerea data? Se accepta.
Va multumesc.
Eu propun sa incheiem discutiile. Dupa ce
trecem procedura de vot, va voi oferi cuvint, daca este necesar. Fiindca sintem
prea mult axati pe acest subiect. Acceptati, va rog, propunerea.
Bine, microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Braga:
Eu vreau sa va atrag atentia, stimati
colegi, asupra terminologiei democratice folosite aici: traseism, niste lucruri
extraordinar de frumoase, dupa parerea mea. Este vorba de un proiect concret de
hotarire care prevede schimbarea. De fapt, in ceea ce priveste rafuiala, tocmai
hotarirea aceasta prevede o rafuiala. In hotarire nu se propune ca de la
“Alianta «Moldova Noastra»” sa fie nominalizati anumiti delegati si comisii,
reprezentati, se propune sa fie schimbati delegatii deputati in Parlament, si
care, de fapt, in conformitate cu proportionalitatea, merita sa fie delegati in
aceste comisii.
Propunerea mea este ca aceasta hotarire sa
nu fie supusa votului astazi, sa fie retrasa in comisie. Si toata
proportionalitatea pe toate domeniile, cum ati spus dumneavoastra, domnule
Presedinte, sa fie revizuita, pentru ca nu numai la hotarirea data se atribuie,
dar si la cele pe care le-ati numit dumneavoastra, membru al biroului s.a.m.d.
Toate acestea trebuie revizuite in comisii, cred ca in conformitate cu
Regulamentul Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
O precizare de ordin terminologic, ca sa
spun asa. Noi o rugam pe Vitalia Pavlicenco, atunci cind mai utilizeaza termeni
in premiera, sa dea tot sirul de sinonime, ca, cel putin, toti colegii deputati
sa inteleaga despre ce este vorba. Cind spunem “traseisti”, punem virgula si
spunem “transfug, fugar, bejenar s.a.m.d.” Aceasta ne dau dictionarele.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu consider ca are perfecta dreptate domnul
Diacov, atunci cind spune ca fractiunea retrage si sustinerea politica a unei
sau altei persoane care ocupa un post respectiv. Si atunci acest proiect de
hotarire il sustin personal, fiindca consider ca este absolut in conformitate
cu Regulamentul Parlamentului actual, poate cu exceptia punctului 3. Fiindca, cu
adevarat, in Adunarea Parlamentara de Cooperare de la Marea Neagra este un
singur candidat de la “Alianta «Moldova Noastra»”, la G.U.A.M. – un singur
candidat de la “Alianta «Moldova Noastra»” si la O.S.C.E. un singur candidat de
la “Alianta «Moldova Noastra»”. Si aici modificarea respectiva este absolut
logica.
In ceea ce priveste punctul 3), ce tine de
cooperarea parlamentara “Republica Moldova-Uniunea Europeana”, cred ca
aici toti trei candidati, care erau de la “Alianta «Moldova Noastra»”, sint
substituiti. Si aici este subiect de discutie, ar putea fi discutata aceasta
chestiune.
Luind in considerare acest punct de vedere,
as propune ca, totusi, cu adevarat, aceasta chestiune sa nu fie aprobata
astazi, dar peste o saptamina de zile sa revenim, sa mai schimbam o data, de
exemplu, Comitetul parlamentar de cooperare cu Uniunea Europeana. Sa remitem in
comisie sau sa votam astazi, ca sa nu scoatem alte intrebari in discutie, cu
exceptia punctului 3), sa votam acest document astazi, iar punctul 3) sa il lasam
pentru o discutie suplimentara.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, tocmai acest subiect si il
discutam aici, in Prezidiu, daca sintem pe pozitia si in situatia sa operam cu
asemenea instrumente juridice, ar fi fost o lege in prima lectura si pentru
lectura a doua vom opera aceste modificari. Sintem cu un proiect de hotarire a
Parlamentului. Ceea ce nu ne permite sa operam amendamentele propuse de colegul
nostru Braghis, care sint foarte logice, fiindca din patru cazuri trei sint
foarte clare. Fractiunea reprezentata de catre o singura persoana... Si aici
este vorba doar de substituire. Un caz cu delegatia Parlamentului Moldovei la
Comitetul Parlamentar de Cooperare cu Uniunea Europeana ar putea fi tema de
discutie.
Deci, propunerea mea este urmatoarea: din
cele trei subiecte avem un subiect referitor la care am exprimat anumite dubii,
ar putea fi tema de discutie. Putem sa acceptam documentul ori integral, ori
deloc. Modalitatea sau solutia de compromis? Solutia de compromis: s-o
reintoarcem, dar nu s-o reintoarcem in vag. Cu termene foarte concrete Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, asistata de Comisia pentru politica
externa si integrare europeana, nu mai tirziu de luni, saptamina viitoare, cu
prezentarea informatiei si discutiile in cadrul comisiei in ziua de miercuri si
sa fie prezentate din nou pe ordinea de zi pentru sedinta de joia viitoare. Dar
sa le clarificam pe toate la rece, fara emotii. Rog sa acceptati aceasta
propunere.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr. 267 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la Guvern.
Stimati colegi,
Va readuc aminte ca, de fapt, este un
proiect care a fost restituit comisiei pentru o examinare suplimentara a mai
multor detalii. Deci, reprezentantul Guvernului a facut deja prezentarea
anterior. La aceasta etapa as dori sa invit reprezentantul Comisiei pentru
prezentarea raportului, dupa care urmeaza dezbaterile.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Examinind proiectul de lege mentionat,
aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.58 din 23 ianuarie
2006, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea
teritoriului a constatat ca crearea Ministerului Administratiei Publice Locale
constituie primul pas in implementarea principiului dreptului administrativ din
tarile membre ale Uniunii Europene, potrivit caruia elaborarea politicilor
sectoriale urmeaza a fi efectuata de ministere.
In aceasta ordine de idei, Guvernul propune
excluderea Biroului National Migratiune din lista organelor centrale de
specialitate ale administratiei publice. Functiile biroului nominalizat se
transmit, conform destinatiei, Ministerului Economiei si Comertului si
Ministerului Dezvoltarii Informationale. Majoritatea comisiilor permanente si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustin examinarea si adoptarea
proiectului indicat.
Totodata, Comisia juridica, pentru numiri
si imunitati propune substituirea sintagmei “Ministerul Administratiei Publice
Locale” cu sintagma “Ministerul Administratiei Publice”, motivind aceasta
modificare prin prevederile
articolului 96 din Constitutia Republicii Moldova privind corelarea denumirii
ministerului si rolul Guvernului in asigurarea conducerii generale a
administratiei publice.
Comisia sustine propunerea Comisiei pentru protectie
sociala, sanatate si familie de a completa proiectul de lege cu articolul 3,
avind urmatorul cuprins:
“Articolul 3.
Guvernul va asigura respectarea drepturilor
si garantiilor prevazute de legislatia muncii in legatura cu disponibilizarea
personalului in urma reformarii autoritatilor administrative centrale, indicate
la articolul 1”.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante propune substituirea sintagmei “Ministerul Administratiei Publice
Locale” cu sintagma “Ministerul Administratiei Publice Locale si Dezvoltarii
Teritoriale”, iar Fractiunea Partidului Democrat din Moldova – cu sintagma
“Ministerul Dezvoltarii Teritoriale si al Administratiei Publice”.
Referitor la regimul juridic de
reglementare a activitatii oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului,
mentionam ca Regulamentul cu privire la organizarea si functionarea oficiilor
teritoriale este aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.992 din 12 august 2003 in
conditiile articolului 70 din Legea nr.123-XV din 18 martie 2003 privind
administratia publica locala.
Obiectiile Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati, precum si cele ale Directiei juridice privind oportunitatea si
consecintele legate de excluderea pozitiilor Biroului National Migratiune si a
Agentiei pentru Dezvoltare Regionala au atitudine la prevederile articolului 2
din proiect, care obliga Guvernul sa prezinte Parlamentului, in termen de 3
luni, propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu
prezentul proiect si va aproba Regulamentul noului minister si al ministerelor
care vor prelua functiile autoritatilor administrative centrale lichidate.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
pentru administratie publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
Parlamentului examinarea si adoptarea in prima lectura a proiectului mentionat,
iar in cazul lipsei propunerilor suplimentare – adoptarea si in lectura a doua.
Doi membri ai comisiei, subsemnatul Vasile
Balan si doamna deputat Jalba, am propus ca proiectul sa fie retras, ca fiind
slab pregatit, si doamna Jalba este impotriva crearii acestui minister.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Microfonul nr. 3.
Domnul Alim Afonin:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Eu vreau sa mentionez faptul ca in raport
era mentionat, domnul Balan probabil ca a scapat din vedere. Era de mentionat
ca, tinind cont de recomandarea 179 din 2005 privind democratia locala in
Moldova, adoptata la sesiunea a XII-a a Congresului puterilor Locale si
regionale al Consiliului Europei din
8 – 9 noiembrie 2005, punctul 12, Comisia nu accepta propunerile sus-numite,
adica acele pe care domnul Balan le-a citit.
Vreau sa mentionez ca fractiunea Partidului
Comunistilor si majoritatea in Comisia administratiei publice locale, ecologie
si dezvoltarea teritoriului sustine propunerea Guvernului, adica Ministerul
Administratiei Publice Locale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Ati citat continutul raportului comisiei,
presupun, da?
Multumesc.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu as vrea sa ne aducem un pic aminte de
inceputul legislaturii respective, cind au fost create grupurile de lucru
privind revizuirea legislatiei in diferite domenii si s-a discutat foarte mult
despre administratia publica locala. Mai mult decit atit, in urma discutiilor a
fost parca o intelegere ca va fi creata o comisie parlamentara, cu participarea
din partea administratiei publice centrale, locale, in urma careia comisia va
veni cu propuneri concrete vizavi de solutionarea problemei administratiei
publice locale.
Eu, spre exemplu, daca ideea respectiva
privind crearea ministerului mentionat ar fi venita in urma activitatii acestei
comisii, ar fi ascultate punctele de vedere ale tuturor celor implicati in
acest proces, nu as ridica intrebarea care urmeaza a fi pusa. Dar vedeti,
dumneavoastra, eu consider si cred ca si colegii au aceeasi parere ca
problemele in administratia publica locala sint cu mult mai mari decit problema
crearii unui minister.
Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca
ideea de baza... daca examinam informatia suplimentara, de care dispun astazi
deputatii, privind atributiile de baza ale Ministerului Administratiei Publice
Locale, devine foarte clara sarcina acestui minister si care, de fapt, este si
ideea de baza privind crearea ministerului respectiv.
Iar vizavi de experienta altor tari, vreau
sa va spun ca ar fi foarte bine de a citi si atributiile functionale ale
ministerelor, si denumirea, caci, in fond, este important cu ce se va ocupa
acest minister, nu strict ca denumire. Dar daca vreti sa creati un star si
primar, atunci acesta este punctul de vedere si va apartine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Angela Arama:
Am vrut sa fac si eu referinta la
informatia suplimentara. De fapt, fractiunea noastra ramine la ideea de a nu
sprijini acest proiect. Si chiar informatia aceasta suplimentara, probabil s-a
tinut cont de recomandarile noastre de a ni se oferi informatii suplimentare
apropo de atributiile acestui minister, este foarte bine. Dar aceasta
informatie suplimentara este doar una care ne ingrijoreaza in continuare,
pentru ca, dupa parerea mea, nu este altceva decit o tentativa de a ne arunca
praf in ochi. Este o informatie facuta intr-un mod absolut formal si iarasi nu
aduce nici un fel de lumina asupra atributiilor concrete ale acestui minister.
Ce inseamna “Va gestiona relatiile cu
Consiliul Europei”? A gestiona. Nu poti sa gestionezi niste relatii. Gestionezi
niste bunuri materiale. Aceasta inseamna ca ministerul isi va atribui
prerogativa de a comunica el singur expres cu Consiliul Europei si ceilalti
subiecti ai administratiei publice locale nu vor avea acest drept.
Si daca luam toata informatia pe puncte in
continuare, toata este realizata in acest fel, foarte formal, neclar si iarasi
ne exprimam ingrijorarea ca acest minister nu va fi decit o pirghie nu de
descentralizare a administratiei publice locale, ci, dimpotriva,
decentralizarea acestei administratii publice locale. Si as avea parerea ca
totusi trebuie sa abordam reforma publica a administratiei publice locale mult
mai responsabil si sa nu o luam pe etape dispersate, ci sa avem o conceptie
foarte bine definita, pentru ca este foarte importanta aceasta reforma si este
recomandata de Consiliul Europei.
Va multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stimati colegi, de fapt, o intrebare.
Aveti intrebari pentru comisie sau sint mai multe expuneri de pozitie? Ca sa
stiu sa il retin pe colegul nostru la tribuna centrala ori nu?
Va multumesc.
Domnul Vasile Balan:
Vreau sa imi expun si eu parerea. ori dupa
colegi?
Domnul Marian Lupu:
Pai, o sa va expuneti parerea, fiindca ati
prezentat pozitia comisiei cu parerea de la microfon.
Domnul Vasile Balan:
Acum este a mea, daca pot?
Domnul Marian Lupu:
O sa va permit acest lucru, dar nu pozitia comisiei.
Domnul Vasile Balan:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Inainte de a continua dezbaterile pe
marginea acestui subiect, permiteti-mi sa va citez citeva lucruri din doua
documente. Primul, este vorba de raportul domnului Pascal Manjen, Franta. Deci,
va dati bine seama, reprezinta Congresul Autoritatilor Locale si Regionale ale
Consiliului Europei. Punctul 89 in acest raport, produs in noiembrie 2005.
Punctul 89 spune: “Astfel, conform
informatiilor recente, colectate de catre delegatia Congresului in timpul
vizitei sale din iulie, initiativa Presedintelui, lansata in februarie 2005, de
a crea un minister pentru autonomii locale, care era preconizat sa concentreze
si sa coordoneze intreaga activitate referitoare la problemele guvernarii
locale, se pare ca a fost abandonata”.
In continuare voi face referinta la
recomandarea nr.179 din 2005 privind democratia locala in Republica Moldova.
Este la fel recomandarea Congresului Autoritatilor Locale si Regionale. Punctul
12 b): “Se regreta ca ideea lansata de autoritatile moldave, in februarie 2005,
de creare a unui minister special, responsabil pentru gestionarea prin
coordonare a tuturor aspectelor relevante la autoritatile locale, pare a fi
abandonata. B.T.R.I. recomanda Guvernului Moldovei, in contextul sporirii
eficientei reformelor in domeniul autoritatilor locale in Moldova, sa
constituie un minister special, responsabil pentru toate subiectele ce tin de
activitatea autoritatilor locale, precum si pentru politicele relevante din
acest domeniu”.
Aceasta este pozitia oficiala a
partenerului nostru la Consiliul Europei, exprimata in cadrul unui raport,
supus dezbaterilor si exprimat intr-un document oficial, o rezolutie. Cred ca
aceasta informatie trebuie sa ne toarne putin mai multa lumina asupra situatiei
propriu-zise.
Si, stimati colegi, o ultima remarca. Nu
uitati ca, cu adevarat, va inteleg ingrijorarile si pozitiile. Ati fi dorit sa
stiti care va fi continutul Regulamentului acestui minister. Pai, e normala o
atare pozitie. Nimeni nu ne impiedica pe noi, parlamentarii, sa ne conectam la
acest proces de elaborare a proiectului de regulament al ministerului, sa
invitam persoanele responsabile, sa se munceasca cu ei, sa se discute si sa fim
constienti de faptul care va fi continutul acestui regulament, aprobat prin
hotarirea respectiva de Guvern. Deci, nimeni nu limiteaza accesul la aceste
subiecte. Am tinut sa va atrag atentia asupra momentelor date.
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Presedinte,
Va multumesc.
Eu cred ca, dupa discutia care a avut loc
saptamina trecuta in Parlament asupra acestui proiect de lege, practic, nu s-a
schimbat nimic. Eu am solicitat si
v-am rugat, domnule Presedinte, cind se creeaza un minister in Republica
Moldova, ar fi foarte bine sa ne onoreze domnul Prim-ministru sau macar un
viceprim-ministru, care are de acum o oarecare viziune in acest domeniu, dar
nu, pur si simplu, reprezentantul sau viceministrul justitiei. Argumentele care
ne-au fost propuse noua suplimentar vorbesc despre faptul ca in diferite tari
sint diferite modalitati. Eu cred ca este cea mai binevenita ideea de creare a
unui Minister al Dezvoltarii Regionale si a Administratiei Publice, cea mai
binevenita.
Al doilea moment, in toti acesti 15 ani, si
eu stiu si pina la 15 ani, pina la independenta, guvernele s-au ocupat foarte
serios de administratia publica locala. Era un viceprim-ministru sau un prim
viceprim-ministru si o directie speciala in Guvern – relatii concrete. Acum
inchipuiti-va ce inseamna administratia publica locala. Executivul raional vine
aici, la minister, si apoi pleaca la Guvern. Sau Primaria Chisinau,
administratie publica locala. Deci, eu cred ca noi incurcam foarte multe
lucruri. In acelasi timp, Guvernul, directia Guvernului va dirija cu raioanele.
A aparut un minister care va cere dari de seama si fel de fel de regulamente.
Si eu va asigur ca nu o sa fie, eu stiu, C.P.D.-ul pe care noi poate il dorim.
De aceea, eu insist, domnule Presedinte al
Parlamentului, dumneavoastra ati facut o informatie azi foarte binevenita, dar
eu insist ca, avind in vedere ca multe comisii s-au expus si „pro” si „contra”,
sint mai multe idei si propuneri cred ca foarte normale. Eu insist ca,
intr-adevar, intr-un mod civilizat, democratic sa ajungem la un consens. Sa
cream structura aceasta, sa determinam, sa numim si sa fie o decizie normala,
nu, pur si simplu, cu plus trei voturi ale fractiunii majoritare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Ideea in sine, in principiu, nu trezeste
animozitati si atitudini negative. Ar putea fi una salutabila, numai ca maniera
in care urmeaza a fi realizata iar trezeste aceste suspiciuni si semne de
intrebare. Si chiar aceasta informatie suplimentara, pe care ne-au furnizat-o
responsabilii din Aparatul Parlamentului, contine niste formulari, niste
stipulatii care din start alimenteaza aceste ingrijorari.
De pilda, chiar punctul nr.1, care suna in
felul urmator: “Elaboreaza (reglementeaza) politici in domeniul ce tine de
functionarea institutiilor publice, autonomiei locale”. “Elaboreaza” si
“reglementeaza” nu sint sinonime. cuvintul “reglementeaza”, care prevede o
subordonare si este cu totul alta competenta, nu isi are locul in acest
context. Deci, viitorului minister i se atribuie aceasta abilitate de a
verifica, de a subordona institutiile administratiei publice locale.
Deci trebuie, intr-adevar, sa fie elaborate
niste principii clare, care intr-adevar, ar spulbera aceste suspiciuni si
banuieli si atunci o asemenea lege ar putea fi una salutabila si votata de
toata lumea.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Varta, dumneavoastra ati facut
referinta, in special, la nota informativa, presupun, da? Fiindca insusi
proiectul de lege nu face nici o referinta la aceste detalii si nu in zadar am
atras atentia, caci cred ca se va cere concursul nostru nemijlocit si
monitoringul la momentul elaborarii proiectului Regulamentului acestui
minister, ca sa dispara orice fel de suspiciune. Pe dimensiunea juridica, in
acest proiect nu gasim nici o referinta la functiile, responsabilitatile
ministerului. Sa ne concentram, sa participam si noi ca acest Regulament si
domeniul de activitate al ministerului sa fie unul care nu ar trezi suspiciuni
sau echivocuri.
Domnul Ion Varta:
De acord, domnule Presedinte. Dar care a
fost menirea totusi a acestei informatii suplimentare, care ne-a fost
distribuita inainte de aceasta sedinta?
Domnul Marian Lupu:
Nu stiu. Cel putin eu am dorit doar sa va
aduc la cunostinta informatia pe care v-am prezentat-o, ca sa fie clar care
este pozitia Consiliului Europei, ca acest minister, intr-adevar, nu este o
inventie locala, autohtona, care are menirea sa aduca la solutionarea unor
subiecte, dar tine si de parteneriatul nostru cu Congresul puterilor locale, si
neindeplinirea acestui punct din rezolutie, si este o recomandare foarte clara,
ca se recomanda, la fel isi are valoarea sa atit pe intern, cit si pe
dimensiunea colaborarii cu Consiliul Europei. Dar cealalta informatie?
Domnul Ion Varta:
As mai avea o intrebare. Un asemenea
proiect de lege, daca, intr-adevar, intruneste suportul, sprijinul tuturor
deputatilor, poate fi expediat expertilor Consiliului Europei, Comisiei de la
Venetia ca sa se pronunte pe marginea lui. Este unul perfect?
Domnul Marian Lupu:
Aveti in vedere acest proiect sau va
referiti la un parteneriat si consultari pe linia Consiliului Europei, atunci
cind se va munci asupra regulamentului ministerului? Fiindca acest proiect,
repet din nou, nu contine decit citeva puncte. Primul ca se instituie si doua
puncte auxiliare care se refera la alte subiecte. Deci acest proiect nu este
altceva decit o executare stricta a acestei recomandari. Dar aspectele mai
complexe cred ca vin atunci cind vorbim de regulamentul ministerului. Sinteti
de acord?
Domnul Ion Varta:
Bine, dar nu putem pune carul inaintea cailor.
Trebuie sa vedem care este acest regulament inainte de a vota o lege, nu? Ca sa
fim...
Domnul Marian Lupu:
Nu-i chiar asa, fiindca…
Domnul Ion Varta:
...Edificati asupra faptului care…
Domnul Marian Lupu:
Nu este chiar asa, fiindca atunci cind
vorbim de un minister... Dati-mi, va rog, un exemplu, cind s-a mai discutat la
subiectul ministerului cutare sau cutare, ca s-a solicitat sa fie regulamentul
la o prima etapa, si numai dupa aceea sa decidem asupra formarii propriu-zise.
Deci, nu este problema si nu tine de interesul nimanui aici, in Parlament, sa
nu fie o claritate si sa nu fie o transparenta atunci cind logic, dupa
procedurile formale si juridice, se va ajunge la elaborarea regulamentului
institutiei vizate. Deci, nu cred ca vom rata ceva, fiti de acord. Exista o
procedura, o consecutivitate de norme.
Domnul Ion Varta:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc. Microfonul nr.3.
Domnul Anton Miron:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Pe tot globul pamintesc si in fiecare tara
este organ special si nu este principial cum se numeste el, si administratia
publica locala lucreaza conform Legii administratiei publice locale, dar
ministerul – conform regulamentului. Si in Camerun este minister, care, concret,
special, se ocupa de administratia publica locala. Si daca luam Carta
Europeana, acolo este clar scris ca se face controlul administrativ pe
oportunitate si alte momente. Si acest lucru il face un minister ori organ
special. Si aici nu trebuie sa ne ferim, sa ne temem nu stiu de ce s.a.m.d. Noi
am ramas cel putin... Eu, lucrind ca presedinte de comisie doi ani in urma a
fost propunere ca trebuie sa fie si minister. Si aceasta o sa fie numai in
folos si in folos. Si, domnule Presedinte, Fractiunea Comunistilor propune sa
fie votat in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Intrucit am depasit prezentarea proiectului
si faza intrebari – raspunsuri, eu as propune ca toata lumea care are, inclusiv
cel care va vorbeste, care are ceva de spus, sa iasa frumusel la tribuna
Parlamentului, sa utilizeze timpul regulamentar pina la 10 minute, ceea ce
inseamna si 30 de secunde, daca doreste, sau 1 minut. Sa nu ne mai exersam de
la microfoanele din sala sau din prezidiul Parlamentului atunci cind ne
pronuntam asupra esentei proiectului si asupra necesitatii de a adopta sau nu.
Eu personal as dori sa vorbesc de la tribuna 2, 3, 5 minute, cit voi reusi
pentru a-mi expune punctul de vedere. Si invit ceilalti colegi sa faca la fel.
Domnul Marian Lupu:
Asa. Deci, in cazul dat, avind aceste
rezultate ale dezbaterilor, inainte de a purcede la votul in prima lectura, voi
oferi cuvintul celor care doresc sa o faca si, de fapt, bine o doresc. Daca
pina la 10 minute, cineva se simte mai confortabil la microfoanele nr. 4, 5, 3
nu are decit sa o faca, cine doreste, vine la tribuna centrala.
Va rog.
Domnul Vasile Balan:
Vasile Balan “Alianta «Moldova Noastra»” si
Presedintele Ligii Nationale a Asociatiilor de Primari din Republica Moldova.
Primar cu stagiu de 23 de ani.
Stimati colegi,
Atit asociatiile alesilor locali, cit si
noi, in cazul de fata, Fractiunea parlamentara, consideram ca, pe drept cuvint,
acest minister a cam intirziat.
Este necesitatea de a forma un asemenea
minister. Numai eu cred ca denumirea nu trebuie sa fie “a administratiei
publice locale”, dar sa difere putin si cred ca propunerile colegilor sint
corecte. Alta problema este modul de formare a acestui minister. Noi am avut cu
dumneavoastra aici formate niste grupuri de lucru. Aceste grupuri de lucru au
lucrat in diferite domenii si a fost un grup de lucru care a lucrat in frunte
cu domnul Serebrian, care a lucrat asupra reformei Conceptiei de reforma a
administratiei publice centrale.
Si vreau sa va intreb pe dumneavoastra,
daca cineva cunoaste acest concept, care a fost elaborat de acest grup de lucru
si daca dumneavoastra cunoasteti conceptia elaborata de catre Guvern si deja
pusa in actiune.
Am ramas stupifiat aici, in Parlament, cind
data trecuta s-a mentionat ca cineva lucreaza acum asupra altei conceptii –
Conceptia de reformare a administratiei publice locale. Iarasi undeva se
lucreaza asupra unei conceptii. Eu cred ca este gresit, se devalorizeaza
complet valoarea institutiei Parlamentului in cazul de fata, cind noi reformam
administratia publica centrala si in Parlament macar nu se purcede la niste
dezbateri.
Noi am facut o informare si avem o
conceptie neghioaba, sa ma iertati. Intr-o reforma, la baza stau reformarea,
structura si functiile. Cititi conceptia pe care o avem noi acum. Si ma gindesc
care conceptie a reformarii administratiei publice locale vom avea-o in curind,
daca nici comisia sesizata in fond nu cunoaste aceste lucruri?
Noi facem trimitere la partenerii nostri
europeni, dar acolo se spune despre formarea unui minister special in cadrul
reformarii legilor ce tin de administratia publica locala. O data ce noi n-am
purces la aceste reformari si se lucreaza undeva, nu stim care vor fi ele. Si
atunci, adica, punem caruta inaintea caiilor. Ar fi bine ca sa avem, sa ne
reintoarcem la conceptia reformarii administratiei publice centrale, sa avem
niste dezbateri in Parlament, aici cu dumneavoastra, sa vedem cum facem
Conceptia de reformare a administratiei publice locale si dupa aceea cred ca ar
fi bine sa revenim la formarea unui minister.
Mai mult decit atit, eu cred ca nu sintem
sinceri pina la urma ce dorim sa facem. Noi, data trecuta am vorbit aici un
lucru. In comisia parlamentara a venit domnul Semenovcher si ni-a spus cu totul
altceva si domnul ministru Esanu a acceptat ca asa este. Ni s-a spus ca
ministerul dat se formeaza in baza Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala.
Si domnul sef al agentiei a vorbit foarte mult despre aceasta agentie si despre
viitorul acestui minister, dar nimic despre aceea ce ar avea tangenta cu
administratia publica locala. Iata aici “este ingropat ciinele” si eu cred ca
nu sintem sinceri in ceea ce dorim sa facem.
Propunerea mea, totusi, a fost ca noi sa
respingem ori sa retragem acest proiect de lege si sa venim cu un proiect bine
pregatit in conformitate cu Conceptul reformarii administratiei publice locale
si administratiei publice centrale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, alte luari de cuvint. Da, va rog,
domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Este foarte greu sa iai cuvintul dupa
persoana care a vorbit inaintea mea, pentru ca eu nu voi putea sa utilizez
expresii gen “Unde este ingropat ciinele?”, “Sa incercam sa-l dezgropam
impreuna”.
Stimati prieteni,
intr-adevar, un plus de sinceritate nu
ne-ar fi deloc de prisos atunci cind discutam astfel de probleme. Eu cred ca nu
trebuie sa ne ascundem dupa deget si trebuie sa spunem deschis in fata tuturora
acelora care ne vad si ne aud. Si noi sintem colegi si trebuie sa fim sinceri.
Eu observ ca reforma
administrativ-teritoriala in Republica Moldova se frineaza pe toate caile.
Observ ca exista o retinere foarte mare in realizarea principiului de autoguvernare
a colectivitatilor locale. Se vede cu ochiul neinarmat ca descentralizarea
puterii de stat in momentul acesta nu este dorita de catre partenerii nostri
din majoritatea parlamentara. Intr-adevar, grupul de lucru condus de Oleg
Serebrian nu putea sa aiba sorti de izbinda fara de o deschidere clara din
partea colegilor nostri din majoritatea parlamentara.
Este evident ca acest minister urmeaza sa
hipercentralizeze controlul asupra puterii locale, nu sa il descentralizeze.
Este evident ca se insista asupra ideii de verticala a puterii.
Iar puterea locala este privita ca o
subdiviziune a puterii centrale. Aceasta este marea problema de conceptie care
ne face sa aven opinii diferite, stimati colegi.
Toate exercitiile noastre retorice si toate
propunerile legislative in aceasta secunda, care sint pe ordinea de zi a
Parlamentului, tintesc, pina la urma, alegerile locale din 2007. Iar acest
minister ar trebui, probabil, sa aiba functia de staff electoral al partidului
de guvernamint. Sa fim deschisi, sinceri si sa recunoastem acest lucru.
Dar daca vrem sa combatem punctul de vedere
pe care il expun eu sau alti colegi de ai mei, va rog foarte mult sa dinamizam
procesul de elaborare si adoptare prin consens, daca doriti, a reformei
administrativ-teritoriale in corespundere cu recomandarile Consiliului Europei,
in corespundere cu angajamentele noastre, adoptate prin planul de actiuni
“Uniunea Europeana – Republica Moldova” si foarte repede si prin planul de
actiuni individual de actiuni “Republica Moldova – NATO”.
Stim foarte bine care este situatia in
teritoriu. Nu exista primar sau consiliu local, poate cu exceptia municipiului
Chisinau, care are o situatie financiara si economica diferita, care sa nu
sufere din cauza lipsei de resurse financiare pentru rezolvarea celor mai
elementare probleme ale teritoriului sau ale localitatii respective. In loc sa
ne ocupam de descentralizarea financiara, de regindirea modelului bugetar:
raporturile dintre puterea centrala si cea locala, in loc in sfirsit sa cream
acea comisie...
Eu am propus Presedintelui Parlamentului si
sper ca ceea ce a rostit dinsul de la tribuna Parlamentului la sfirsitul
sesiunii precedente va fi realizat cit se poate de repede. Sa se creeze o
comisie nationala, din care sa faca parte si deputati, si alesii locali si
experti independenti nationali si internationali, ca sa ajungem la o solutie de
maxima eficienta pentru Republica Moldova nu numai in calitate de angajamente
pe care le luam fata de partenerii nostri occidentali, dar si ca efect practic
pentru administrarea eficienta a puterii locale in Republica Moldova.
Iinsa astazi promovam cu atita zel o
denumire de minister, care parca nu stim cu ce se va ocupa. Facem abstractie de
faptul ca aceasta propunere nu tine cont de Legea bugetului de stat pentru anul
in curs. Iar atunci cind venim noi cu vreo propunere sau alta, de fiecare data
ni se cere argumentarea financiara.
Eu cred ca nevoia de descentralizare este
absolut evidenta. Nevoia de reorganizare administrativ-teritoriala este absolut
evidenta. Nevoia de edificare a unei solutii de compromis si de consens in
realizarea reformei administrativ-teritoriale se impune Republicii Moldova ca
un element extrem de important pentru avansarea pe calea reformelor
institutionale, pe care ne-am angajat, de comun acord cu votul tuturor
deputatilor, prin prima declaratie pe care am adoptat-o, sa o facem.
Ca sa trecem de la vorbe la fapte, eu as
propune ca acest proiect sa fie restituit Guvernului si sa acceleram procesul
de creare a acestei comisii speciale in frunte cu Presedintele Parlamentului,
de ce nu, care sa deblocheze impasul in care ne aflam in ideea de realizare a
reformei administratiei publice locale. Si ma solidarizez cu punctele de vedere
exprimate. As dori ca si cu aceste ocazii si cu alte ocazii sa il vedem pe
Prim-ministru si pe alti fruntasi ai Guvernului Tarlev, aparind punctele de
vedere ale Guvernului.
Avem toata simpatia pentru domnul
viceministru al justitiei, dar cred ca un for legiuitor este in drept sa se
intretina cu Guvernul Tarlev, nu cu functionarii acestui Guvern, atunci cind se
discuta reorganizarea structurii executivului Republicii Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte luari de cuvint? Domnul Diacov, va
rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Este un proiect care, intr-adevar, trezeste
nu numai interesul fractiunilor parlamentare prezente in Parlament, dar si a
reprezentantilor administratiei publice locale, eu va asigur de la Nord pina la
Sud, fiindca este vorba de atmosfera, de confortul activitatii acestor
structuri, care, printre altele, sint cele mai aproape de oameni, de problemele
lor, de durerile lor si, sigur, sarcina Parlamentului este de
a-i ajuta pe acesti oameni, pe aceste structuri locale ca ei sa isi poata realiza
functiile legale si ca sa poata raspunde multiplelor cerinte ale comunitatii,
ale locuitorilor Republicii Moldova.
Data trecuta, cind a fost pus in discutie
acest proiect, eu si fractiunea parlamentara a Partidului Democrat ne-am aratat
disponibili sa sustinem acest proiect. Nu de aceea ca noi nu impartasim
ingrijorarea colegilor, acelor care s-au pronuntat impotriva. Dar ne-am aratat
dispusi sa sustinem cu ideea ca acest proiect... sau acest minister care se
creeaza, adica principala sarcina a lui sa fie consolidarea puterii locale,
dezvoltarea teritoriului si rezolvarea miilor de probleme cu care se confrunta
satele si orasele moldovenesti.
Faptul ca in denumirea ministerului trebuie
sa fie pe prim plan dezvoltarea teritoriului si in competenta ministerului
trebuie sa fie functii legate de angajamentele asumate de Republica Moldova, nu
incape nici o indoiala.
Pe mine m-a mirat faptul ca a trecut o
saptamina si, practic, in aceasta optiune nu s-a schimbat nimic. Eu asteptam sa
existe garantii. Eu inteleg ca fractiunea majoritara poate sa voteze acest
proiect, fara a ne mai consulta si fara a mai cheltui aici careva eforturi.
Insa din punctul meu de vedere, acest minister trebuie sa fie cel mai exemplar
minister, daca vreti, in Republica Moldova.
Trebuie sa fie cel mai depolitizat minister
din Republica Moldova. Si trebuie sa fie cel mai competent minister, care s-ar
baza pe angajamentele Republicii Moldova fata de organismele internationale.
Noi putem foarte repede sa votam si sa ne facem ca noi sprijinim aceasta
optiune europeana, dar peste doua saptamini, peste o luna, peste doua lumea o
sa inteleaga ca aceasta se face pentru a unge ochii, cum se spune. Noi raminem
pe pozitia de a sprijini ideea crearii ministerului respectiv.
Dar noi vrem sa existe garantii foarte
clare ca acest minister se va ocupa cu ceea ce trebuie. Nu exista aceste
garantii pina la minutul actual. Noi, in fractiune, am discutat foarte ardent
si in controversa aceasta chestiune. Iar am vorbit cu reprezentantii a cel
putin 15 raioane, care, pe de o parte, vreau, dar, pe de alta parte, sint
ingrijorati, dar ce o sa fie acest minister? Inca un brigadier deasupra
primarilor? Ce, noi nu stim care este situatia bietilor primari care nu
reprezinta Partidul Comunist, dar alte partide?
Eu vreau si pot sa va aduc zeci de exemple
cind presedintii de raioane ii... nu vreau sa folosesc un cuvint mai tare, le
pun fel de fel de piedici si intotdeauna le conditioneaza de a acorda sprijin
material, financiar s.a.m.d. cu inscrierea in partid. Ieri, un primar de la
Nord imi spune ca vrea sa aranjeze copilul la lucru si se duce la administratia
locala si i se spune: “Scrie cere in partid si dupa aceasta eu te ajut”. Alt
primar, alt presedinte din centru. Noi exemple de acestea putem sa aducem foarte
multe, stimati prieteni.
Domnul Dragan nu ar trebui sa aveti acest
obicei urit sa comentati totul ce se spune. Cu atit mai mult, ca la tribuna si
in fata dumneavoastra este omul si partidul care vrea sa rezolve aceasta
problema, dar nu sa asculte comentariile matale.
Primarii, administratia publica locala
trebuie ajutata. Sarcina acestui minister este dezvoltarea teritoriului
Republicii Moldova. Eu nu am vazut in acest proiect de regulament politica de
urbanizare a Republicii Moldova. Nu am vazut in acest regulament prevederi ca
acest minister sa se ocupe de decentralizarea puterii locale, ca primarii sa
aiba posibilitatea sa participe la crearea bugetului local, ca primarii sa aiba
imputerniciri sa foloseasca banii publici in interesul comunitatii si al populatiei.
De aceea, in concluzie, vreau sa va spun ca
aceasta ingrijorare noi trebuie sa o transformam intr-un document serios. Eu
vad acest minister, intr-adevar, si depolitizat, si anuntata prin concurs
angajarea functionarilor in acest minister, ca el sa creeze o atmosfera de
conlucrare in tara, dar nu, intr-adevar, sa lucreze pentru binele si fericirea
unui singur partid din Republica Moldova, ceea ce o sa creeze si o stare de
spirit neadecvata in tara.
De aceea, eu as ruga, domnule Presedinte sa
mai zabovim o saptamina. Noi dorim sa simtim atitudinea serioasa a Guvernului
fata de aceasta chestiune. Poate, intr-adevar, ca Presedintele Parlamentului sa
isi asume acest rol de negociator, ca sa existe garantii. Noi am vota
Ministerul Teritoriului si Administratiei Publice. Un continut foarte clar si
garantii foarte clare ca acest minister se va ocupa de dezvoltarea Republicii
Moldova, a satelor si a oraselor Republicii Moldova. In aceste conditii, sigur,
noi vom sprijini, dar noi nu putem sa participam de mintuiala la acest lucru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnul Ciobanu.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimati colegi,
Pe tot parcursul constituirii statalitatii
noastre, problema administratiei publice locale a fost destul de actuala si
discutiile in jurul acestei probleme au fost frecvent discutate atit in cadrul
Parlamentului, cit si la nivel teritorial. Ultimi
11 ani s-au produs, practic, trei reforme in administratia publica locala.
Prima lege, dupa regulamentul provizoriu, care a fost adoptat de Parlamentul
majoritatii Partidului Democrat Agrar in 1994, care avea drept scop
subordonarea administratiei raionale, in special Prim-ministrului a fost Legea
cu privire la administratia publica locala.
Urmatoarea reforma a administratiei publice
locale din 1998, din pacate, a prevalat interesul politic asupra unor interese
care se puneau la baza reformei adevarate. Reforma din 2003 a avut acelasi
scop.
Astazi, eu consider, si discutiile acestea
le-am avut si cu colegii din administratia publica locala... Am avut
posibilitate sa particip la un for organizat de Consiliul Europei cu privire la
examinarea procesului de control in administratia publica locala. Noi avem
pachetul de legi pentru o activitate constructiva, eficienta a administratiei
publice locale. Tragedia consta in
altceva. Tot pachetul, peste
12 legi nu este ajustat la principiile determinate in Carta Europeana a
administratiei publice locale. Si, de aceea, nu sint de acord cu colegii care
vorbesc iarasi despre o noua reforma in administratia publica locala.
Cit se mai poate de reformat ceea ce este,
practic, de acum constituit ca forma organizatorica in sistemul public al
administratiei publice locale? Anume in contextul situatiei care s-a creat,
este nevoie de minister, cel putin, in contextul asumarii responsabilitatii
pentru activitatea in cadrul administratiei publice locale. Noi nu o data am
subliniat si colegii au vorbit ca, practic, intreg sistemul administratiei
publice s-a hipercentralizat la nivelul Guvernului, deoarece nimeni astazi, la
nivelul Guvernului, nu are responsabilitate adecvata cerintelor Cartei Europene
fata de administratia publica locala.
Si ceea ce se cere astazi de catre
Consiliul Europei, adica se cere, practic, de un an de zile, prin recomandari,
vorbeste de un aspect principal, ca o cerinta, cine isi va asuma raspundere? Si
Consiliul Europei considera ca anume Ministerul Administratiei Publice Locale
isi va asuma raspunderea pentru ajustarea bazei legislative si pentru o
activitate eficienta autonoma. Autonoma prin prisma dreptului de a gestiona
finantele publice locale, patrimoniul local, de a decide de sine statator citi
lucratori sa fie in cadrul primariei, consiliului raional, ceea ce nu avem
astazi. Cunoastem foarte bine situatia.
Noi putem discuta mult asupra problemei
date. Este o problema bine cunoscuta, practic, de toti. Si eu m-as mira daca nu
s-ar fi facut politica in cladirea aceasta si, in special, in sala de sedinte
parlamentare, dar de la aspectul politic ar fi cazul sa ne asumam si noi
responsabilitatea nu numai pentru a propune, dar si pentru a controla ceea ce
este stipulat in prevederile activitatii regulamentului cu privire la
Regulamentul Parlamentului, a controla activitatea unui minister care poarta
raspundere pentru administratia publica locala si care astazi nu este.
Avem Comisia parlamentara pentru
administratia publica locala, dar comisia data, din care fac parte si eu, pe
parcursul unui an de zile a activitatii Parlamentului actual, n-a examinat nici
un amendament cu privire la imbunatatirea legislatiei in vigoare.
In primul rind, cred ca nu de aceea ca nu
sintem capabili sa facem initiative, foarte bine ne dam seama, trebuie sa
obtinem cel putin 52 de voturi. Dar nu este o initiativa ampla, care ar fi
cuprins tot pachetul de legislatie in vigoare. De aceea, poate ar fi cazul sa
depasim suspiciunile despre care ati vorbit si care sint fondate. Sa depasim
suspiciunile acestea. Dar la formarea ministerului sa participam activ atit in
privinta crearii Regulamentului, cit si in ceea ce tine de controlul
activitatii ministerului dat.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Domnul Bujor, cer scuze. A solicitat
cuvintul domnul Serebrian.
Va rog.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu voi avea o interventie foarte scurta,
referindu-ma la acel grup de lucru care a fost mentionat de citeva ori astazi
de catre colegi. Primul lucru la care vreau sa ma refer este necesitatea
acestui minister. Noi nu punem la indoiala faptul ca o astfel de institutie ar
putea fi necesara. Problema consta in accente: administratie publica locala sau
administratie publica in general?
Pentru ca printre ministerele, institutiile
mentionate in capitolul “practica internationala” din informatia suplimentara
pe care am primit-o, nicaieri nu exista Ministerul Administratiei Publice.
Exista Ministerul Administrarii Administratiei Publice, deseori in cadrul sau
ca parte componenta a altor institutii: Ministerul Justitiei si Administratiei,
Ministerul Dezvoltarii Regionale s.a.m.d. Mai ales pentru o tara atit de mica,
precum este Republica Moldova, nu stiu daca un minister, care s-ar ocupa in mod
expres doar de administrarea publica locala isi are rostul, nu? Am spus acest
lucru si data trecuta. Poate ca este mai bine ca un Departament privind
administrarea publica locala sa existe in cadrul Ministerului Justitiei, sau al
altui minister, care sa gestioneze acele lucruri despre care au vorbit colegii
care pledeaza in favoarea acestui minister.
De altfel, antivorbitorul meu domnul
Ciobanu a spus ca am avut prea multe reforme administrativ-teritoriale si ale
administratiei publice locale.
Stimati colegi,
In orice caz, vom fi nevoiti sa mai facem
una mai devreme sau mai tirziu. Pentru ca Uniunea Europeana impune aceste
lucruri. Deci, exista practica europeana privind administratia publica locala,
exista sistemul de regiuni.
Chiar si tari precum Romania, Bulgaria si
alte tari au fost impuse sa accepte, volens-nolens, anumite norme europene.
Deci, mai devreme sau mai tirziu, va trebui sa racordam administratia noastra
publica locala la ceea ce inseamna norme europene. Fireste, este mai bine ca
acest lucru sa se intimple mai devreme. Si poate ca o institutie care ar
gestiona acest lucru ar putea fi tocmai acest minister despre care vorbim.
Acum referitor la grupul de lucru
propriu-zis. Daca va amintiti, unul din cele 10 puncte pe care opozitia, la
acel moment, Partidul Popular Crestin Democrat si Partidul Social-Liberal, au
solicitat presedintelui Voronin, de fapt, majoritatii parlamentare, se referea,
in mod expres, la autonomia locala.
A fost creat, intr-adevar, un grup de
lucru, care avea ca scop elaborarea sau perfectionarea unui cadru legal in
acest domeniu. Vreau sa va spun ca a fost o experienta plina de insuccese, in
fond. Toate tentativele noastre si ale colegilor mei de a face ceva in acest
sens au esuat. Si au esuat in mare parte datorita unei lipse de deschidere din
partea Guvernului.Colegii au mentionat deja astazi lipsa unor demnitari de la
Guvern, cu exceptia domnului viceministru. Nu e nici macar domnul Tatarov,
care, intuiesc eu, este responsabil de acest proces de reforme.
Am organizat chiar si o masa rotunda in
cadrul acestui grup de lucru, la care reprezentantii Guvernului n-au venit. Au
venit doar reprezentantii unor fonduri internationale interesate sa sprijine
Republica Moldova in procesul de reforma a administratiei publice.
Reprezentantii Guvernului nu au dat curs invitatiei noastre in acel moment. Ca
sa constatam dupa aceasta, ca, paralel cu grupul de lucru, creat in Parlament,
exista si un alt grup de lucru, creat in Guvern.
Si mai este inca un aspect, stimati colegi.
Noi discutam despre necesitatea sau lipsa necesitatii crearii acestui minister,
despre denumirea ministerului dat. Pina la urma el se poate numi cum doriti, nu
in denumire este problema. Problema de baza consta in competentele ministerului
dat. Cu ce se ocupa institutia respectiva?
Ori, de fapt, nimeni nu ne-a explicat clar
nici rationamentele, pentru care ministerul este creat. Este, mai curind, o
chestiune, fiecare explica ce crede. Dar Guvernul nu ne-a dat o explicatie
clara referitoare la rationamentele necesitatii crearii acestui minister si,
mai mult decit atit, referitoare la competente.
Cele 7 puncte scrise pe foita aceasta, este
o chestiune foarte flotanta, in primul rind. Este, iarasi, de interpretare si
nu este deloc serioasa. Daca am citi doar acele
7 puncte, care sint aici, cred ca ar aparea mai curind, s-ar crea impresia ca
aceasta institutie nu este necesara, decit ca ar fi necesara. Cred ca si o
expertiza a Consiliului Europei ar fi necesara. Ori se atinge o problema precum
este autonomia locala, nu? Administratia publica locala. Cred ca o expertiza a
Consiliului Europei, de asemenea, este necesara.
Ma alatur si eu celor care au avut anterior
parerea ca acest proiect ar mai trebui analizat. Cred ca reprezentantii
Guvernului, in primul rind, acei care gestioneaza nemijlocit procesul de
constituire a acestui minister, domnul Tataru si altii, daca nu chiar un
vicepremier, cum spuneau alti colegi, sa fie prezenti la aceasta reuniune si sa
dea explicatiile de rigoare. Sa fie o fundamentare mult mai serioasa, inclusiv
financiara.
Lipseste, dupa cum bine mentiona domnul
Rosca, de fapt, si argumentarea financiara. Cum va fi finantat acest minister,
care este lipsa din Legea bugetului pentru acest an?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului, imi
voi expune succint opinia mea asupra acestui proiect de lege. Daca imi
permiteti de aici, dat fiind faptul ca voi fi mult mai succint in timp.
Domnul Marian Lupu:
Vreau sa inteleg un lucru. Opinia care a
fost expusa…
Domnul Leonid Bujor:
A fost opinia fractiunii.
Domnul Marian Lupu:
Pai, opinia fractiunii…
Domnul Leonid Bujor:
Eu vreau sa imi expun parerea mea ca
deputat.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, ma iertati, putina liniste.
La sfirsit cu luarile de cuvint, se expun anume pozitiile grupurilor
parlamentare. Si colegii care au luat cuvint…
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Atunci imi permiteti o replica in
adresa autorilor acestui proiect de lege.
In cadrul examinarii proiectului de lege in
prima lectura am adresat citeva intrebari si am facut si o propunere.
Propunerea care, de altfel, a fost acceptata unanim in cadrul sedintei Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati, din componenta careia fac parte, inclusiv
si de catre reprezentantii fractiunii majoritare. Am spus ca, avind in
vedere ca Guvernul propune crearea unui minister, care se deosebeste cu totul
de celelalte ministere, era firesc si normal ca si Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati, de rind cu comisia de baza, sa poata face concluzii
obiective in baza prezentarii unor teze ce tin de functiile de baza ale acestui
minister.
Dat fiind faptul ca nu s-a tinut cont de
aceasta propunere, trag si eu concluzia ca, nu intimplator, nu s-a tinut cont.
Exact asa, cum nu s-a tinut cont si de a doua obiectie. Vreau sa va spun ca,
conform notei informative si al proiectului de lege propus pentru lectura a
doua, se prevede pastrarea a doua structuri paralele. Ceea ce este foarte grav.
Daca ati observat, domnule Presedinte al
Parlamentului, de rind cu ministerul, care se propune a fi creat, ramin in
vigoare si acele oficii teritoriale si se incearca a demonstra necesitatea lor,
cind toti membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au constatat ca
nu este necesar de a avea aceste oficii teritoriale atunci cind cream acest
minister.
Este alogic ca administrarea publica locala
sa fie dirijata, coordonata, controlata sau, nu stiu inca cum, de cite doua
structuri paralele. Era, cel putin, corect din punctul de vedere al
corectitudinii ca sa se propuna sau, cum vorbesc juristii, din punctul de
vedere al unei logici simple, ca acest oficiu sa fie inclus in cadrul
ministerului nou-creat. Nici acest lucru elementar nu se propune. Domnule
Stepaniuc, eu am analizat foarte serios. Unde nu pricep, ma retrag.
Urmatorul lucru. Cu parere de rau, se
creeaza impresia ca autorii acestui proiect de lege, cel putin, n-au inteles ce
doresc ei de la acest proiect de document.
Avind in vedere lipsa de argumente,
inclusiv financiare, propun si eu ca acest document sa fie remis Guvernului, ca
dumnealor sa analizeze in mod serios situatia in care ne aflam si sa
constientizeze, cel putin, ce ne propun nou in Parlament pentru examinare?
Sint absolut convins ca, adoptind proiectul
de lege in formula data, comitem o mare greseala.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Inainte de a purcede la procedura de vot,
tinind cont de faptul ca, in cel putin doua luari de cuvint de la tribuna
centrala, s-au facut referinte la Presedintele Parlamentului – presedintele
sedintei, as dori sa va aduc la cunostinta urmatoarele.
In primul rind, ma refer la acest proiect,
la proiectul propriu-zis. S-a expus o idee, care imi pare deosebit de
relevanta, ca ar fi cazul sa se ofere anumite garantii, ca elaborarea
Regulamentului acestui minister. Si, cred eu ca, in aceasta istorie, este
documentul cel mai important, care a trezit cele mai multe dezbateri si semne de
intrebare. Ca acest proces sa fie unul transparent care ar angaja si corpul
legiuitor.
Colegul nostru, domnul Ciobanu, a
mentionat, pe buna dreptate, ca legea ne ofera aceste pirghii si in calitate de
deputati in Parlament, si in calitate de institutie care dispune de o comisie
speciala la acest subiect. Dar, eu, cu toata responsabilitatea, va ofer astazi
public dumneavoastra, corpului legiuitor, aceste garantii, ca voi monitoriza
procesul dat si va voi acorda toata asistenta mea necesara in acel dialog la
momentul elaborarii regulamentului acestui minister, in modul in care lucrurile
sa fie clarificate, in modul in care sa nu mai ramina intrebari fara
raspunsuri.
In al doilea rind, initiativa mea pentru a
crea o comisie speciala. Aceasta comisie va fi instituita in timpul cel mai
apropiat, nu mai tirziu de inceputul lunii martie. Ma bucur nespus de mult ca
unele fractiuni, astazi, au sustinut aceasta initiativa si s-au alipit ei. Sper
ca aceasta pozitie va fi una comuna.
Dar va atrag atentia ca aceasta comisie nu
va aborda subiectul care tine de reforma teritorial-administrativa. Ar exista
in Europa exigente, dar, credeti-ma ca aceste exigente sint mult mai flexibile
decit uneori ni se prezinta. In aceeasi Lituanie, tara care a fost vizitata,
este un sistem de patru niveluri: nivelul central, regional, raional si primul
nivel. Deci, avem o marja destul de flexibila.
Cu aceste explicatii, cu aceste informatii,
fixez ca avem, de fapt, doua propuneri: propunerea comisiei – pentru a vota
acest minister, a vota acest proiect de lege. Tin sa va atrag atentia, nu intra
in contradictie formarea ministerului si formarea comisiei parlamentare?
Fiindca, va dati foarte bine seama, pina la momentul cind acest minister va
deveni operational, functional, va trece nu mai putin de sase luni de zile. Pe
cind noi cu dumneavoastra ne-am angajat, prin programul calendaristic pina la
finele acestei sesiuni, sa intreprindem masurile necesare, care ne vor oferi posibilitatea
de a trece la un nivel calitativ nou in raporturile noastre cu Consiliul
Europei. Si nu in zadar v-am adus la cunostinta dumneavoastra aceste pozitii
oficiale, care demonstreaza pozitia Congresului Puterilor Regionale si Locale.
Si a doua propunere a fost sa se respinga
acest proiect. De fapt, a fost si a treia propunere – sa fie remis Guvernului
pentru o examinare suplimentara.
Deci, avind aceste optiuni, in modul in
care ele au fost inaintate, voi supune votului, dar nu inainte…
Microfonul nr.4. Domnule Diacov, ati
dorit…?
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte, eu, totusi, vreau sa
existe o claritate, denumirea ministerului. Eu n-am inteles din raportul
comisiei, care este denumirea acestui minister?
Domnul Marian Lupu:
Acea care este in proiect. Eu am sesizat
din raportul comisiei, iata aici.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu se accepta Ministerul Dezvoltarii
Teritoriului si Administratiei Publice. Adica, eu vreau sa clarific citeva
chestiuni de procedura. Am anuntat ca noi dorim sa sprijinim acest proiect,
dorim sa votam, dar, desigur, cu rugamintea ca sa fie luate in considerare
propunerile noastre.
Si, uitati-va, noi data trecuta nu am avut
nici un document, acum avem o hirtie, mai degraba, semnata de consilierul
principal de stat. Cu toata stima si respectul, dar acesta nu este document al
Guvernului si nu este angajament clar al Guvernului. Si, in afara de denumire,
ca sa existe aceste garantii, ca ministerul sa se ocupe de politica de
urbanism, ministerul sa se ocupe de descentralizarea puterii locale, ca
ministerul sa se ocupe de consolidarea puterii locale si de acordarea
sprijinului pentru primari, ca ei sa foloseasca bugetele locale s.a.m.d. De
aceea, ce se pune la vot? Lamuriti-mi mai clar.
Domnul Marian Lupu:
Punem la vot in prima lectura ca de obicei,
fara explicatii suplimentare. Deci, prima propunere care a fost inaintata
pentru aprobarea acestui proiect de lege in modul si in felul in care a fost
prezentat de catre Guvern in ceea ce privese continutul. In aceste conditii
supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.267. Cine
este pentru, rog sa voteze. Eu rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 27.
Sectorul nr. 2 –26.
Sectorul nr. 3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
56 de voturi “pro”. Proiectul de lege
nr.257 este aprobat in prima lectura. Pentru lectura a doua. Aici, poftim, care
sint…?
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
In cadrul sedintei comisiei noi tot...
practic, cel putin nu am avut explicatia ce tine de denumirea ministerului.
Discutiile care au avut loc in cadrul Parlamentului... Guvernul a venit cu
varianta: Ministerul Administratiei Publice Locale. Colegul nostru domnul
deputat Vladimir Turcan a facut chiar si referinta la unele prevederi ale
legislatiei si a propus: Ministerul Administratiei Publice si Dezvoltarii
Regionale.
In cadrul sedintei comisiei noi am inteles
de la reprezentantul Guvernului ca ramine varianta initiala: Ministerul
Administratiei Publice Locale. Dar nu ni s-a explicat, in cadrul sedintei
trecute parca am convenit cu totii ca ar fi mai bine ca denumirea ministerului
sa fie: Ministerul Administratiei Publice si Dezvoltarii Regionale, ori
raionale, ori locale. Dar de ce s-a omis situatia aceasta? Daca ar putea cineva
sa explice, caci reprezentantul Guvernului nu a putut sa explice.
Domnul Marian Lupu:
Explicatie? Dumneavoastra vreti sa oferiti
explicatie?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu, poate Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
O clipa. Da, Guvernul.
Microfonul nr.1, va rog.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
In cadrul comisiei eu am prezentat pozitia
Guvernului referitoare la denumirea ministerului. Si am mentionat ca noi
insistam asupra denumirii pe care am indicat-o in proiect. Deoarece, prin
aceasta denumire, noi indicam conceptul pe care dorim sa il punem la baza
constituirii ministerului.
In ceea ce priveste problemele de
dezvoltare regionala, este indiscutabil ca aceste probleme vor tine de
competenta ministerului. Dar noi am vrut sa accentuam care este problema principiala
de care se va ocupa ministerul respectiv.
In ceea ce priveste structura, regulamentul
ministerului, am spus ca, conform prevederilor legislatiei in vigoare,
adoptarea acestuia tine de competenta Guvernului. Dar am mentionat, lucru pe
care l-a confirmat astazi si domnul Presedinte, Guvernul este dispus sa discute
foarte pe larg aceasta problema. Eu chiar as putea afirma ca ne asumam
obligatia sa trimitem in Parlament proiectul de regulament al ministerului
respectiv. Si exista o practica cind deputatii participa la sedinta guvernului,
veti avea posibilitate, conform legislatiei in vigoare, sa participati chiar si
in cadrul sedintei Guvernului, in care va fi dezbatut proiectul regulamentului.
Deci, noi sintem deschisi pentru discutarea conceptului ministerului si va
asiguram ca nu se urmareste nici un alt scop decit acel declarat.
Ministerul respectiv nu va prelua
prerogative pe care puterea executiva nu le are astazi. Este vorba doar de
redistribuirea atributiilor, pe care noi le avem astazi. Pur si simplu, dorim
ca problemele ce tin de politica in domeniul administratiei publice locale sa
fie transmise in competenta unui minister, care lipseste astazi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Cit de dispus este Guvernul noi vedem
astazi, ca ati venit cu o denumire si insistati cu aceeasi denumire, fiindca
dumneavoastra aveti o viziune oarecare, cum trebuie sa fie acest minister.
Ministerul trebuie sa fie seful primarilor. Noi am propus o varianta in scris.
M-am bucurat data trecuta ca domnul Turcan,
reprezentantul fractiunii majoritare, a sprijinit aceasta idee, ca in capul
mesei sau functia de baza a acestui minister sa fie dezvoltarea teritoriului.
Si am rugat sa fie sprijinit.
Acum Guvernul e intr-atit de deschis ca
nici nu pune la discutie chestia aceasta. De aceea, noi rugam ca propunerea
noastra, ca denumirea ministerului, propusa de noi, Ministerul Dezvoltarii
Teritoriului si Administratiei Publice sa fie pusa la vot, va rog frumos.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Microfonul 3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte, stimati deputati. Noi,
atunci cind am discutat, o saptamina in urma, am avut unele intrebari referitor
la constitutionalitatea legii si la ceea ce e legat de denumire. Si in timp de
o saptamina am invitat juristii, Directia juridica, avem chiar o nota
informativa in scris. Am ajuns la concluzia ca nu este neconstitutional daca o
sa fie “Administratia Publica Locala”. De aceea, noi sustinem denumirea propusa
de Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Bine. A fost inaintata propunerea, stimati
colegii…Da, cer scuze.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Trebuie sa votam in lectura a doua. Pentru
ca trebuie de acum de creat acest minister. Ministerul, domnule Presedinte,
este cerut de Presedintele tarii sau de Guvern, de primari este cerut, de
conducerea raioanelor. Ei au foarte multe probleme. Trebuie sa il cream.
Domnul Marian Lupu:
Noi sintem, de fapt, la etapa dezbaterilor
pentru lectura a doua. In acest context, supun votului propunerea inaintata de
colegul nostru domnul Diacov, care s-a referit la denumirea legii. Cine este
pentru a accepta propunerea domnului Diacov, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul 2 – 12.
Sectorul 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu
intruneste conditiile pentru a fi acceptata.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Eu vreau sa dau citirii unui singur
alineat…
Domnul Marian Lupu:
Domnule Klipii, nu dati citirii
alineatului, faceti propunere pentru lectura a doua, va rog, conform normelor.
Domnul Igor Klipii:
Fac propunere, domnule Presedinte. Se
refera la angajamentele luate de Republica Moldova in Planul de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Acolo scrie foarte clar, citez:
“Continuarea reformei administrative si consolidarea administrarii locale in
conformitate cu standardele europene, in special cu cele ce se contin in Cartea
Europeana a autoguvernarii locale si acordarea unei atentii speciale expertizei
si recomandarii Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa.”
Deci, noi ne-am angajat sa remitem aceste
documente spre expertizare. Si aceasta este propunerea mea. Noi incalcam
propriile angajamente.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Klipii, noi nu incalcam nici un fel
de angajamente pe doua motive. Iata este recomandarea congresului, care vizeaza
formarea unui minister. Acest proiect de lege nu vorbeste deloc despre
functiuni, e un proiect de lege care constata formarea acestui minister. Este
una la mina.
Si trebuia sa fiti atent data trecuta,
raspunsul oferit de domnul Esanu a fost unul foarte potrivit. La Consiliul
Europei niciodata nu au fost trimise proiecte de legi care vizeaza structura
Guvernului. Eu m-as referi, poate, mai mult la documentul in proiect al
hotaririi Guvernului, sa il consultam cu Consiliul Europei vizavi de functiile
si domeniile de acoperire a acestui minister, decit la simpla constatare ca se
formeaza un minister.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Sint de acord cu dumneavoastra. Insa eu as
vrea sa vad o expertiza a acestui proiect de lege cu nota informativa propusa
de catre Guvern, fiindca altceva nu exista pentru moment.
In al doilea rind, atunci cind facem
referinta la practica europeana, eu am o mica temere, fiindca noi facem
referinta la niste lucruri pe care le declaram, iar, venind in Moldova, le dam
o alta forma.
Un singur exemplu. Delegatiile straine care
vin in Moldova ne propun experienta lor in domeniul integrarii europene, iar
noi o discutam in Parlament pe fondul drapelului C.S.I. si am impresia ca o
demoralizam intentionat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4. Eu as ruga sa raminem pe
dimensiunea proiectului pentru lectura a doua.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Da. Multumesc domnule Presedinte.
In primul rind, eu as vrea sa spun, cit mai
mult aud ca Guvernul nu are de gind sa instituie un control asupra
administratiei publice locale aici in sala, cu atit mai mult ma conving ca
acesta e scopul principal al acestui proiect de lege.
Si a doua problema pe care am vrut sa o
mentionez. Noi inaintam aici propuneri, inaintam amendamente, dar imi pare ca
trebuia sa ascultam si opinia comisiei asupra amendamentelor respective,
inainte de a le pune la vot, de aceea ca sa nu cream pe urma probleme cu
adresari in Curtea Constitutionala, poate sa fim mai atenti cu Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sint. Stimati colegi, in
aceste conditii, supun votului adoptarea in ansamblu in a doua lectura a
proiectului de Lege nr.267. Cine este pentru, rog sa voteze. Ca de obicei, va
rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 3 voturi.
Domnul Marian Lupu:
56 de voturi “pro”. “Impotriva”?
Manifestati-va, va rog, mai repejor.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 15 voturi.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi. Proiectul de lege nr.267 este
adoptat in a doua lectura.
Va multumesc.
La aceasta etapa constat ca ordinea de zi,
suplimentul, corect, imi cer scuze, proiectul de Hotarire nr.527 pentru
modificarea Hotaririi Parlamentului privind numirea membrilor in Comisia
centrala de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate. Rog
comisia, domnul Bondarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Aveti materialele repartizate deputatilor.
Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de
hotarire sus-mentionat si constata ca acesta are drept scop modificarea
componentei Comisiei centrale de control al declaratiilor cu privire la
venituri si proprietate.
Aceasta modificare este necesara intru
indeplinirea prevederilor articolului 11 alineatul (2) din Legea nr.1264 din 19
iulie 2002 privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii
demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a
unor persoane cu functii de conducere, care presupune ca Comisia centrala de
control se constituie din 9 membri, numiti pe baza de paritate a cite 3
reprezentanti, respectiv din partea Parlamentului, Presedintelui Republicii
Moldova si a Guvernului.
In acest context, tinind cont de faptul ca
domnii Cilcic Ivan si Ion Untu nu mai sint deputati in Parlamentul Republicii
Moldova, se propune de modificat Hotarirea Parlamentului nr.1575 din 20
decembrie 2002 prin substituirea acestora cu deputatii Popa Gheorghe,
Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova si, respectiv, Gutu
Ion, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.
Pornind de la cele mentionate, comisia
sustine proiectul de hotarire si il propune spre aprobare.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru domnul Bondarciuc? Nu
sint.
Va multumesc.
Din momentul din care nu sint intrebari,
aceasta ma bucura, toata lumea se simte calma si echilibrata, in ceea ce
priveste veniturile si proprietatea si declararea lor.
Stimati colegi, in aceste conditii, supun
votului proiectul de Hotarire nr.527 pentru aprobarea acestuia. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr.527 este aprobat.
Ora 12 si 41 de minute. Ora intrebarilor si
interpelarilor. Vom incepe, stati putin, nu va grabiti. Sint invitate trei
persoane de la Guvern pentru a oferi raspunsuri la intrebarile care au fost
inaintate in sedinta de joia trecuta. As dori doar sa aduc la cunostinta ca la
intrebarea domnului Garev si-a exprimat dorinta sa raspunda personal domnul
Vilcu si o face imediat dupa ce va fi externat din spital.
Respectiv, am fost informat ca s-a convenit
intre autorii intrebarilor, in special doamna Gudumac si domnul Untila, cu
reprezentantii Ministerului Sanatatii si Ministerului Culturii pentru a raporta
oferirea raspunsurilor la intrebari pentru joia viitoare.
In aceasta ordine de idei, il invit la
tribuna centrala pe domnul Anatol Spivacenco, pentru a oferi raspuns la
intrebarea domnului deputat Raducan.
Va rog.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Permiteti-mi de a prezenta o informatie pe
marginea interpelarii deputatului in Parlament Marcel Raducan. Deci, in primul
rind, vreau sa va aduc la cunostinta ca, pentru roada anului 2006, culturile de
toamna au fost semanate pe o suprafata de 294,6 mii de hectare sau 74 la suta
din suprafetele preconizate, dintre care griul – 247 de mii de hectare, orz de
toamna – 33,9 mii de hectare, 14,7 mii de hectare – rapita de toamna.
Conditiile climaterice din republica catre perioadele optime pentru semanatul
culturilor de toamna in anul 2005 s-au creat foarte nefavorabile, practic 2
luni nu au cazut precipitatii pe intreg teritoriul republicii.
Situatia creata a condus la intirzierea
insamintarii majoritatii suprafetelor de culturi de toamna. Ca rezultat, majoritatea
cimpurilor semanate cu culturi de toamna au intrat in iarna in faza de sulita
sau cu doua-trei frunze. Mai mult decit atit, griul, orzul si rapita de toamna
de pe o suprafata de 60 de mii de hectare au intrat in iarna fiind numai
incoltite. Deci aceasta a fost situatia cu care culturile de toamna au intrat
in iarna.
Scaderea brusca a temperaturilor aerului
pina la minus 25 de grade, 30% in perioada 20 – 27 ianuarie curent, au condus
la afectarea tuturor semanaturilor de griu, orz si rapita de toamna. Comisiile
de lucru, organizate in raioane, au examinat situatia creata, pornind de la
mostrele prelevate monolit la culturile de toamna.
In momentul de fata, griul de toamna din
intreaga suprafata insamintata se afla in stare buna – 17 la suta si satisfacatoare
– 44 la suta. In stare slaba sint
90 intreg si 90 de mii de hectare sau 37 la suta, dintre care 50 de mii de
hectare sau 20 intreg la suta vor fi indesite. 26 de mii 364 sau 10,6 la suta
vor fi reinsamintate. La orzul de toamna de pe o suprafata totala de 33 mii 800
hectare, numai 8 la suta sint in stare buna, 32 – in stare satisfacatoare.
Peste 19 mii 652 sau 58 la suta sint in stare slaba, din care 10 mii 600 sau
54,4 la suta vor fi indesite, 6 mii 354 sau 18,7 la suta vor fi reinsamintate.
La rapita, in total, din 14,7 mii de
hectare, in stare buna – 5 la suta,
7 – satisfacatoare, 3,7 la suta din suprafata totala se afla intr-o stare
slaba, dar 72 la suta vor fi reinsamintate. Deci, tragind concluzie, se poate
de spus ca 10,6 la suta de acum sint perete de griu, 18,7 – de orz si 72 la
suta – de rapita de toamna.
Luind in considerare faptul ca, pe
majoritatea cimpurilor semanate, culturile de toamna au intrat in iarna in faza
de sulita si cu una-doua frunzulite, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va
monitoriza si in continuare iernarea culturilor de toamna si va intreprinde
toate masurile pentru a face recomandari producatorilor agricoli, care ar fi
masurile de salvare a acestor semanaturi si de fertilizare a lor.
Pentru campania de primavara necesarul de
seminte constituie in jurul a 47 de mii de tone. Sint depozitate 50 de mii 120
de tone, dintre care 34, 700, 375 de tone sau 68 intreg la 7 sint controlate de
catre Inspectoratul de Stat pentru Seminte. La nivelul de 129 sute, 46 la suta
seminte de ovaz, hrisca, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, soia,
sparceta sint depozitate.
In ceea ce priveste gradul de asigurare cu
seminte de griu de primavara, constituie numai 27,4 la suta din solicitarile
care revin din starea semanaturilor de toamna. 78,6 la suta cu mazare, 63 la
suta fasole, 95,8 la suta – lucerna.
Conform calculelor efectuate, pentru
suprafetele afectate de ingheturi, care vor fi indesite si reinsamintate, este
necesar importul suplimentar al semintelor de griu de primavara – 3 mii 600 de
tone, orz de primavara – 5 mii de tone, mazare pentru boabe – 2 mii de tone,
fasole – 237 de tone.
Totodata, suprafata plantatiilor pomicole
constituie 113 mii de hectare, inclusiv de rod – 106 mii de hectare, 94,5 la
suta. In anul 2005 noi am obtinut in jurul a 370 de mii tone de fructe. Pentru
anul 2006 am planificat in jurul a 410 mii tone de fructe. Din punct de vedere
al ritmului termic, in Republica Moldova cele mai severe ierni au fost
inregistrate in 1955, 1956 si 1962–1963. In aceste ierni, temperaturile sub
zero si mai ales minus, mai jos de 23 de grade, s-au mentinut o perioada de 12,
15 zile.
Ca rezultat, au avut de suferit, practic,
toate speciile pomicole. Foarte puternic au fost afectati, mai ales, piersicii,
caisii, gutuii, perii, ciresii si speciile simburoase. Deci, as vrea sa aduc la
cunostinta ca, pentru perioada de iarna a anului curent, din luna noiembrie
pina la 14 februarie, suma temperaturilor in medie de 23 mai joasa de zero
grade este de circa 273 de grade celsius. Dar, totodata, in anii 1962, 1963 a
constituit 365 de grade. De aceea, in comparatie, se inregistreaza o
temperatura circa cu 100 de grade mai joasa. Procentul de afectare de acum
putem sa il vedem ca este cu mult mai diminuat. Speram ca in perioada cea mai
apropiata nu se vor acumula aceste 100 de grade, care ar putea sa afecteze
plantatiile pomicole si prognozele vorbesc despre lucrul acesta.
Gradul de afectare a mugurilor de rod in
livezi variaza, in medie, de la
10% pina la 25%. Deci, practic, speciile samintoase nu sint afectate, sint mai
mult in dependenta de diferite zone, in dependenta de cultura, prun, piersic,
cires si gradul variaza in dependenta de aceasta.
Totodata, in plantatiile viticole
specialistii de asemenea atesta in medie o pierdere in jurul a 25 – 35% a
mugurilor de rod. Sint slab afectate sau aproape nu sint afectate soiurile
hibride direct producatoare. Sint afectate relativ slab, in jurul a 25 – 30%,
soiurile mai rezistente ca “Viorica”, “Reton”, “Alb de Suruceni” si altele.
Sint afectate mai puternic soiurile mai slab rezistente ca “Aligote”, “Merlo” –
in jurul a 50%. Mai sus de 70% sint afectate soiurile de struguri de masa si
pina la 90 – 100% sint afectate acele vii care, practic, nu sint ingrijite si
care, desigur, sint suprafete neesentiale in Republica Moldova.
Deci, la momentul actual, cam acestea sint
estimarile prealabile. Noi, Ministerul Agriculturii, vom monitoriza pina la
capat situatia actuala in republica si vom propune, la necesitate, Guvernului
masurile necesare care trebuie intreprinse in mod de urgenta.
Totodata, vreau sa va aduc la cunostinta
ca, in sedinta Consiliului national pentru testarea si omologarea soiurilor de
plante, la care a fost apreciata politica soiurilor in domeniul utilizarii lor
pe piata interna si externa, a fost facut un demers catre Comisia Alimentare a
Organizatiei Mondiale a F.A.U.R. si catre comisia europeana pentru a veni cu un
suport in ajutorarea fermierilor din republica, tinind cont de pierderile pe
care le constatam. A fost convocata o consfatuire cu importatorii de material
saditor si semincer, la care s-a pus in discutie deficitul necesar de material
saditor si seminte pentru derularea cu succes a lucrarilor agricole. A fost
informata, desigur, conducerea statului nostru.
Totodata, as vrea sa atrag atentie ca in
Legea bugetului pentru anul 2006 sint planificate 15 milioane de lei pentru
asigurarea... in agricultura. Este foarte important ca producatorii nostri
agricoli sa inteleaga ca, fara o asigurare a riscurilor in agricultura, care se
atesta, practic, an de an in Republica Moldova, practicind o agricultura intr-o
zona de risc, noi nu o sa avem rezultate. De aceea, noi venim si cu o
modificare pentru anul 2006 ca 50% din suma pentru asigurarea riscului in
agricultura sa fie asigurate de stat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Domnul Raducan, aveti dreptul la 3 minute
replica.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Va multumesc, domnule ministru, pentru
informatia detaliata care ati facut-o.
Domnul Anatol Spivacenco:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc domnule ministru. Rog sa
luati loc. O invit la tribuna centrala pe doamna Tatiana Lapicus pentru a oferi
raspuns la intrebarea doamnei Pavlicenco.
Doamna Tatiana Lapicus – viceministru al culturii si turismului:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
La interpelarea doamnei Vitalia Pavlicenco,
Ministerul Culturii si Turismului comunica urmatoarele. Schitul Curchi a fost
fondat in anii 1960–1970 ai secolului al XVIII-ea de catre razesul Iordache
Curchi pe propria sa mosie din valea riului Vatici.
El, iar mai tirziu si fratele sau,
construiesc aici o biserica de lemn, inchinata Sfintului Dumitru, o clopotnita,
chelii. Transformarea schitului Curchi in manastire se datoreaza efortului
ctitoricesc al capitanului de granita Teodor Sabau. El a ridicat din temelii
Biserica de piatra “Nasterea Maicii Domnului”, precum si multe alte constructii
din incinta asezamintului monastic.
In anul 1813 schitul Curchi a fost ridicat
la treapta de manastire. In anii 1840 ai secolului al XIX-lea a fost refacuta
in piatra biserica de iarna “Sfintul Dumitru”, construita in cadrul unui corp
de chilii. In 1865 biserica ctitorita de Sabau a fost nejustificat distrusa. La
nord-est de ea a fost construita, in stil neobaroc, o biserica mare de tip
central, incununata de o turla de 4 turnulete mai mici pe la colturi. Ea a fost
sfintita in anul 1872 cu numele care l-a purtat ctitoria sabauneana – “Nasterea
Maicii Domnului”.
Ansamblul manastiresc a fost definitivat
din punct de vedere al elementelor compozitionale in anii interbelici. In 1927
a fost ridicata monumentala clopotnita de la intrarea in manastire. In aceeasi
ani, la nord de Biserica “Nasterea Maicii Domnului” a fost ridicata in stil
neobizantin biserica “Sfintul Nicolae”.
Din 1958 manastirea Curchi a fost inchisa,
fiind redeschisa in anul 1993. Referitor la soarta obiectelor din manastire,
precum si la cine a dispus inchiderea acestei manastiri, ministerul nu dispune
de asemenea informatie. In ultimii ani atit manastirile, cit si multe alte
edificii de cult din tara, cu statut de monumente de importanta nationala, sint
in permanenta atentie a conducerii statului. Iar recentul radiomaraton pentru
colectarea mijloacelor in scopul restaurarii manastirii Curchi din ruini spre
inaltare, va aduce un suport considerabil la salvgardarea acestui valoros
complex monastic.
Cetateni ai Republicii Moldova,
reprezentanti ai diferitelor paturi sociale, dar si foarte multi oaspeti din
strainatate, au contribuit personal si urmaresc cu mare atentie in continuare
mersul lucrarilor de restaurare la manastirea Capriana, la alte zeci de
biserici si manastiri, manastiri rupestre din Moldova, convingindu-se ca aceste
actiuni nu sint doar declaratii, dar fapte reale care contribuie la renasterea
spirituala a poporului nostru.
Lucrarile de restaurare a manastirii
Curchi, atentia pe care conducerea republicii o acorda acestui lacas sfint, din
punctul nostru de vedere, demonstreaza caracterul consecvent, cinstit si
profund crestin al lucrului care se face.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da. Va multumesc.
Vreau sa va spun ca am salutat intre
ghilimele faptul cum ati omis perioada ca a fost inchisa si redeschisa si nu
v-ati referit, de fapt, la aceea cine a inchis si de ce a inchis? Ati spus ca
nu dispuneti de informatii, dar, pe de alta parte, vreau sa va spun ca daca
apasati pe “Google”, la Curchi se prezinta o gramada de informatii. Eu vreau sa
va citesc doar un alineat. Suportul de referinte, Luminita Elvitchi,
“Manastirile si schiturile din Basarabia”, editura Museum, Chisinau 1999,
paginile 76 – 79.
Va citesc urmatorul alineat.
In 1958 puterea comunista i-a izgonit pe
calugari, a distrus icoanele, a ars
4 mii volume de literatura religioasa si artistica. Bisericile “Nasterea
Domnului” si “Sfintul Nicolae” au fost transformate in depozite, biserica
“Sfintul Dumitru” – in club, iar toti sfintii – in morga. In 1959 pe teritoriul
manastirii a fost construita o colonie de nebuni, transformata apoi in spital
de psihiatrie. Dupa inchiderea ei, in 1958, manastirea a fost redeschisa abia
in 1994.
De asemenea, vreau sa remarc faptul ca ati
dat o apreciere inalta eforturilor de astazi ale puterii, deci ati intrat pe
dimensiunea politica, in timp ce ati evitat aceeasi dimensiune pentru perioada
de referinta, cind o crima a regimului comunist totalitar a fost distrugerea
sfintelor noastre lacase.
Si acum referitor la Capriana am vrut sa va
intreb, fiindca mi-ati adus aminte... A, domnul Prim-ministru trebuie... Da,
da, am inteles.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, doamna Lapicus, va multumim.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Adica, de fapt, domnule Presedinte, a doua
interpelare era tot pentru domnul Prim-ministru, cu datele referitor la
Capriana. Este astazi sau nu este astazi?
Domnul Marian Lupu:
Nu-l vad doamna Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Il astept data viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Cu siguranta.
Stimati colegi,
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Valeriu Plesca, ministrul apararii, pentru a oferi raspuns la intrebarea care
vizeaza licitatia pentru vinzarea unor loturi de pamint.
Va rog, domnule ministru.
Domnul Valeriu Plesca – ministrul apararii:
Onorat Parlament,
Cu referinta la interpelarea adresata
Ministerului Apararii ce tine de comercializarea sectoarelor de pamint,
respectiv cu destinatia strada Testemitanu si strada Ioana Radu. In aceasta
ordine de idei, va aduc la cunostinta ca la 28 iulie 2004 Parlamentul a adoptat
Legea cu privire la privatizarea a doua terenuri si la unele masuri de
asigurare cu locuinte a militarilor din Armata Nationala.
La articolul 1 din aceasta lege se
mentioneaza ca Guvernul va schimba destinatia terenurilor din proprietatea
publica a statului, aflate in gestiunea Ministerului Apararii, in terenuri
pentru constructia de locuinte si de obiecte de menire social-culturala si va
organiza, conform legislatiei in vigoare, privatizarea prin concurs a doua
terenuri de pamint.
In continuare, mijloacele financiare,
obtinute din aceasta comercializare, vor fi readresate pentru procurarea
constructiei etc. a spatiilor pentru locuinte, a spatiilor pentru militarii
Armatei Nationale.
In continuare, Guvernul Republicii Moldova,
la 15 iunie 2005, a adoptat Hotarirea nr.580 cu privire la unele masuri de
asigurare cu spatiu locativ a militarilor Armatei Nationale. In aceasta ordine
de idei, si luind in considerare aceasta hotarire a Guvernului, a fost adoptat
un regulament cu privire la mecanismul de organizare a concursurilor
negocierilor directe si formata si adoptata, o comisie guvernamentala.
In componenta acestei comisii au fost
delegati reprezentanti ai Ministerului Economiei si Comertului, ai Ministerului
Finantelor, ai Agentiei Privatizare etc., in calitate de presedinte al acestei
comisii a fost desemnat domnul general Coropceanu, viceministru al apararii.
Pe data de 25 noiembrie anul 2005, comisia,
onorindu-si obligatiunile si in conformitate cu actele normative adoptate, a
publicat in Monitorul Oficial comunicatul informativ cu privire la desfasurarea
concursului comercial, unde au fost stabilite toate conditiile, respectiv cu
referinta la hotarirea adoptata. In continuare, participantii sau solicitantii
au procurat pachetele de documente, au prezentat comisiei. La 23 decembrie a
fost convocata sedinta comisiei, unde au fost deschise pachetele, aceasta a
fost prima etapa, care porneste de la regulamentul adoptat, dupa care comisia a
apreciat participantii la concurs care au acces la etapa a doua.
La acel moment, din partea Guvernului a
fost desemnata o comisie, care a monitorizat si a verificat activitatea
comisiei pina la acel moment, legalitatea acelor masuri intreprinse, dupa care,
in hotarirea mentionata, in hotarirea 580, au fost efectuate, au fost operate
de Guvern unele modificari vizavi de competenta si de regulament.
La moment, noua componenta a comisiei
trebuie sa preia activitatea si sa anunte urmatoarele tendere, sa aprecieze
participantii la concurs si invingatorii. Ministerul Apararii, nici ministrul
apararii nu participa in calitate de moderator, de operator etc. al acestei
activitati – este comisia guvernamentala. Aceasta este tot.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumim.
Rog sa luati loc, domnule ministru. Sau
deja va pregatiti pentru urmatoarea etapa, stimati colegi, da?
Da, multumim, domnule ministru. Rog sa
luati loc.
Domnul Valeriu Plesca:
Da multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Inainte de a purcede la runda de intrebari
si interpelari, foarte rapid, stimati colegi, va informez ca la data de 14
februarie si-a sarbatorit ziua de nastere colega noastra doamna Larisa Zimina.
Sa o felicitam cu toata caldura (Aplauze.)
Si, de fapt, un numar impunator din colegii
nostri au fost sarbatoriti in perioada anului curent, dupa sarbatorile de
iarna, dar pina la reluarea sedintelor in plen ale Parlamentului. Acestia au
fost domnul Dumitru Ivanov, domnul Ion Gutu, domnul Stefan Secareanu, doamna
Angela Leahu-Arama, domnul Igor Klipii, domnul Grigore Petrenco, doamna Stela
Gherman, domnul Valerii Garev, domnul Nicolae Deatovschi, doamna Ecaterina
Cavlac, domnul Gheorghe Musteata, domnul Serafim Urechean, doamna Zoia Jalba,
domnul Valeriu Calmatui. Sa-i felicitam pe toti, sa le dorim la multi ani,
sanatate si multe succese! (Aplauze.)
Deci, microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Noi, deputatii, in special reprezentanti ai
partidelor de opozitie, ne-am ciocnit de nenumarate ori atit in timpul
campaniei electorale, cit si in perioada de activitate parlamentara, de o
atitudine refractara din partea unor directori de scoli, atunci cind
intentionam sa stam de vorba cu colectivul pedagogic. De fiecare data ni se
invoca stipularile legislatiei care prevad depolitizarea invatamintului.
De fapt, acest principiu este reflectat la
articolul 56 literele f) si g) din Legea invatamintului: Cadrele didactice sint
obligate sa nu faca propaganda sovina, nationalista, politica, religioasa,
militarista, aceasta fiind incompatibila cu activitatea pedagogica, sa nu
implice elevii in actiuni de strada, mitinguri, demonstratii, pichetari, precum
si in Legea privind partidele si alte organizatii social-politice, prin care,
in Republica Moldova, sistemul de invatamint este deideologizat. Se interzice
cultivarea si propagarea in scolile de toate gradele a oricaror idei de program
si sarcini ale partidelor sau ale altor organizatii
social-politice.
In realitate, aceste prevederi, nu se stie
de ce, nu impiedica infiintarea, dezvoltarea si renasterea organizatiilor de
pionieri si comsomolisti in mai multe institutii de invatamint din Republica
Moldova, aceasta in timp ce comunitatea europeana, spre care tindem, a
condamnat in repetate rinduri, prin Adunarea Parlamentara a Consiliului
Europei, regimurile comuniste totalitare si reminiscentele tristei istorii ale
acestora.
In acest context, adresez aceasta
interpelare ministrului educatiei, tineretului si sportului domnului Victor
Tvircun si il rog sa imi comunice, cite organizatii de pionieri si comsomolisti
exista in Republica Moldova si in ce institutii de invatamint? Si sa imi raspunda
de ce dumnealui, incalcind legea, permite intoxicarea tinerilor cu diferite
ideologii destructive pentru personalitate. Nu aveti temeri, domnule ministru,
ca v-ati putea pomeni intr-o buna zi in scoli aparind organizatii fasciste,
naziste etc.
Solicit raspuns in plenul Parlamentului
pentru sedinta viitoare, la
23 februarie 2006.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Eu am doua interpelari catre Presedintele
tarii, domnul Vladimir Voronin, pe care, de fapt, le voi anunta din numele
intregii fractiuni A.M.N.
Prima. Urmarind activitatea Presedintelui
Republicii Moldova, asa cum o oglindeste mass-media, constatam ca una din
formele principale de lucru sint sedintele convocate la Presedintie cu
participarea conducerii Parlamentului, Guvernului, organelor de justitie, de
administrare publica locala s.a.m.d.
In cadrul lor se examineaza minutios
situatia din diferite domenii, se fac aprecieri si, subliniez, se dau
indicatii, se pun sarcini pe termene concrete de control, se lanseaza
initiative si angajamente de importanta publica fara deciziile de rigoare ale
institutiei responsabile ale statului.
Aceste actiuni sint similare cu sedintele
pe care le desfasoara permanent Presedintele rus Vladimir Putin, cu modul lui
de lucru. Insa Federatia Rusa are un sistem de guvernare prezidential, in care
seful statului detine imputerniciri, vreau sa accentuez, legale in acest sens.
In Constitutia Republicii Moldova, in alte
acte legislative lipsesc atributiile ce i-ar permite Presedintelui Republicii
Moldova implicarea directa in activitatea institutiilor de stat. Iata de ce
solicitam Presedintelui Republicii Moldova sa explice opiniei publice care este
acoperirea juridica, ce prevederi concrete constitutionale si legislative
invoca el atunci cind se implica direct in dirijarea puterilor legislativa,
executiva si judiciara?
A doua interpelare. In acelasi timp,
articolul 86 din Constitutie prevede atributii concrete si largi ale
Presedintelui tarii in domeniul politicii externe. Constat cu satisfactie ca
Presedintele Romaniei domnul Traian Basescu, in ultima perioada de timp, a
realizat mai multe interviuri si discursuri, in care a lansat declaratii clare
privind natura si perspectiva relatiilor cu Republica Moldova si anume:
Solicitarea pentru Republica Moldova a unei
foi de parcurs de la Uniunea Europeana similara celei oferite tarilor din
Balcanii de Vest, relansarea relatiilor bilaterale dintre Romania si Republica
Moldova, pornind de la principiul doua state, acelasi popor, care se vor
reintilni in cadrul Uniunii Europene, si translatarea intregii natiuni romane
in interiorul Uniunii Europene, si repararea prin mijloacele integrarii
europene a unei mari greseli istorice.
Aceste teze extrem de importante si
relevante sint pe larg dezbatute in societate, dar si in cele mai inalte foruri
europene. Discuta expertii, analistii, politicienii, cetatenii de rind, numai
Presedintele Republicii Moldova tace. De aceea, ii solicitam dumnealui,
domnului Vladimir Voronin, sa se pronunte public pe marginea declaratiilor
Presedintelui Romaniei domnului Traian Basescu.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, in legatura cu luarea de cuvint a
colegului nostru, trebuie sa fac o remarca. Cred ca, nu cred, dar ceea ce
deriva din legea care vizeaza Regulamentul Parlamentului, este foarte clar
indicat ca interpelari se fac doar Guvernului, iar intrebarile sint adresate
membrilor Guvernului sau altor conducatori ai organelor administratiei publice.
Deci, citim articolul 221: “Deputatul are dreptul sa organizeze
mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni...” s.a.m.d.
Domnul Anatolie Onceanu:
Acesta nu este miting.
Domnul Marian Lupu:
Stati putin, n-am terminat. La articolul 22
alineatul (1) se mentioneaza “Deputatul este in drept sa se adreseze oricarui
organ de stat si obstesc, oricarei persoane oficiale in probleme ce tin de
activitatea de deputat si sa participe la examinarea lor.”
Domnul Anatolie Onceanu:
Considerati-o ca o adresare publica,
domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Aveti dreptate, dar deputatul are diferite
modalitati. Una doar din care este Ora intrebarilor si interpelarilor. Si ceea
ce se intimpla in cadrul acestei ore este reglementat in mod exhaustiv de catre
prevederile articolelor 108 si 112 din Regulament. Deci, va atrag atentia
asupra acestui fapt si, in conformitate cu prevederile acestor articole, am
putea sa tratam o declaratie, o doleanta, tot ce doriti dumneavoastra.
Domnul Anatolie Onceanu:
O doleanta, bine.
Domnul Marian Lupu:
Dar ea nu poate fi incadrata in calitate de
interpelare sau intrebare.
Domnul Anatolie Onceanu:
Da, de acord.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte, vreau sa constat ca
nici pina azi nu am primit un raspuns din partea domnului Mihailo, presedintele
C.C.A. sau cum se numeste dumnealui? Si, pe aceasta cale, vreau sa sesizez
Procuratura Generala vizavi de aceasta situatie. Am incercat telefonic sa ii
solicit, deci, i-am amintit telefonic ca am facut acest lucru in sedinta
precedenta. Este un refuz, constat un refuz insistent din partea domnului
Mihailo si consider ca este incalcata legislatia in vigoare.
A doua interpelare se refera la problema
gazelor. Noi, ca stat, sintem supusi unei presiuni serioase din partea
Federatiei Ruse, dar consider sau presupun ca acest lucru este posibil din
cauza ca exista anumite interese de grup si in Republica Moldova. Si, in acest
context, vreau sa aflu o informatie privind sumele cheltuite pentru efectuarea
constructiei conductelor de gaze naturale “Calarasi-Ungheni” si “Nisporeni-Ungheni”. In
acelasi context, vreau sa aflu justificarea calculelor care au stat la baza
instituirii unei taxe pentru contribuabili, ulterior transformata in
contributie. Si al treilea lucru, pe care vreau sa il aflu de la administratia
raionului Ungheni, tine de faptul cum au evaluat lucrurile in cazul deciziei de
a atribui contribuabililor respectivi calitatea de actionari.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Cer o informatie de la Guvern privind
problema care a fost... conform Legii bugetului pentru 2005, pentru gazoductul
“Chiperceni-Vorotet” au fost alocate, la primaria Chiperceni, 500 de mii de lei.
In 2005 au fost facute rectificari la buget si aceste 500 de mii de lei, fiind
luate, la initiativa deputatilor din grupul parlamentar de guvernamint, au fost
redirectionate la alta primarie – Izvoare, cu conditia ca vor fi compensate
pentru primaria Chiperceni din alt proiect, din surse de la bugetul raional.
Pot sa va spun ca pina in ziua de astazi problema nu este rezolvata. Primaria
Vorotet, primaria Chiperceni, satul Vorotet pina in ziua de astazi nu dispune
de surse de finantare pentru a finaliza traseul “Chiperceni – Vorotet”.
Si vreau sa cer explicatii, de ce, in
genere, noi facem rectificarile acestea, dam de la o primarie la alta? Si
explicatii la tema data. Noi consideram ca iarasi ceea ce s-a mentionat si in
declaratia Partidului Democrat, conform ultimei sugestii a domnului presedinte
Diacov. Noi nu vrem sa fim tratati, cind o primarie sau alta se finanteaza de
la ceea cind se uita ce culoare de partid are primarul dat sau altul.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Guma, specificati de la cine solicitati
explicatii?
Domnul Valeriu Guma:
De la Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta, da. Tot?
Domnul Valeriu Guma:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Prima interpelare este adresata A.N.R.E. Ma
intereseaza daca in tariful pentru gaze se vor introduce salariile
specialistilor de la “Moldovatransgaz”, care sint urmatoarele. Directorul are
170 mii de lei anual, dupa informatiile noastre. Vicedirectorul – 150 mii de
lei. Contabilul-sef – 120 mii de lei si seful serviciului de personal – 70 mii
de lei anual. Ceea ce inseamna salarii lunare cuprinse intre
6 si 15 mii de lei sau 500 si 1000 de euro pe luna, sume care sint o povara
prea mare pentru consumatorii nostri. Rog, de asemenea, sa se verifice legalitatea
stabilirii unor asemenea salarii in structura respectiva.
A doua interpelare. In baza Legii despre
statutul deputatului in Parlament, articolul 17, alineatul (6) o adresez
Presedintelui Voronin in legatura cu urmatorul act. Dispun de un act care poarta
semnatura lui Ion Morei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, adresat
Procurorului General, Valeriu Balaban, in care se spune... doua
alineate:
“In audienta Presedintelui Republicii
Moldova a fost primit cetateanul Andrei Girlea, conducatorul Gospodariei
taranesti “Girlea Andrei Pavel” din satul Papauti, raionul Rezina. In cadrul
studierii activitatii intreprinderii s-a constatat ca aceasta foloseste
samavolnic mai multe terenuri de pamint ce apartin detinatorilor de cote.
In conformitate cu indicatia Sefului
statului, rog sa dispuneti examinarii legalitatea activitatii intreprinderii,
fiind solutionata chestiunea tragerii la raspundere penala pentru samavolnicie.
Despre masurile intreprinse informati catre 15 ianuarie 2006”.
Pe acest document mai sint aplicate niste
stampile si inscriptii in care se spune sa se respecte indicatia si, de
exemplu, domnului Garaba in contextul, va amintiti, al scandalului “Organizati
executarea” scrie “Organizati examinarea, pregatiti raspuns”. Semneaza Stoianoglo.
Ma intereseaza, in ce masura asemenea acte
sint legale, despre ce vorbesc ele in privinta administratiei Presedintelui si
Serviciului Consiliului Suprem de Securitate? Si daca nu sint acestea o
rafuiala cu oponentii politici, cu indicatii clare de intentare a dosarelor
penale? Ar mai fi de precizat ca Andrei Girlea nu a fost in audienta la
Presedintele Voronin, cum se spune aici. Si, in general, este o mare confuzie
chiar in primul alineat. Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stimata colega, eu voi face doar
pentru o clarificare a normelor de procedura si voi explica spre ce duc si care
este concluzia. Ati facut, pe buna dreptate, referinta la articolul 17
alineatul (6) din legea respectiva. Aceeasi explicatie pe care am oferit-o
colegului nostru, antivorbitorului dumneavoastra, ca dumneavoastra, ca deputat,
aveti in oricare zi a saptaminii dreptul sa scrieti pe antetul de deputat in
Parlamentul Republicii Moldova aceasta interpelare sau intrebare si sa o
transmiteti inclusiv si Presedintelui tarii.
Articolele 108 si 112 specifica foarte clar
posibilitatile si cui aceste intrebari si interpelari pot fi trimise ori
adresate in cadrul Orei Guvernului. Deci, in mod expres, acest lucru, pur si
simplu, ma face sa ajung la o simpla concluzie, ca nu sinteti limitata in a
adresa aceasta interpelare. O scrieti, o trimiteti. Primiti raspuns de la
Presedintele tarii. Unicul lucru pe care nu il putem face in cadrul acestui
exercitiu e ca Secretariatul sa fixeze si sa trimita ca un material de
stenografiere altor persoane decit celor indicate la articolele 108 si 112.
Deci, aceasta este mentiunea mea.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am inteles. As vrea o precizare. Deci, in
primul rind, vreau sa spun ca interpelarile facute in Parlament constituie 1%
din interpelarile pe care le adresam in scris. Altceva, este ca nu primim la
toate raspuns si nu am primit raspuns la nici o interpelare, intr-adevar,
adresata Presedintelui Voronin. Dar intrebarea mea ar fi: ce facem, totusi, in
cazul acesta, pentru ca ar iesi ca anumite persoane, inclusiv Serviciul
Consiliului Suprem de Stat sint in afara oricarui control. Eu voi face si acest
lucru si voi trimite si in scris. Si voi informa care sint reactiile.
Domnul Marian Lupu:
Exista diferite.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Pentru ca am impresia ca, totusi, nu se
doreste supunerea unor structuri, in special, din zona Presedintelui,
principiilor democratice. Presedintele a fost ales pe Parlament. Si ar mai
trebui si el sa vina pe aici si sa ii mai pun eu niste intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Da, eu inteleg.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Chiar daca nu l-am votat toti.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, exista multe alte pirghii,
inclusiv si pe aceasta dimensiune. Inclusiv si comisiile de profil si multe
alte pirghii.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte. Eu am doua
interpelari scurte. In mod normal, ar trebui sa fie adresate Primului ministru,
dar sa nu il sustrag de la activitatea prodigioasa si, avind in vedere ca
dumnealui vine foarte “des”, voi adresa aceste interpelari ministrului
economiei si comertului domnului Lazar. Toti avem constatarea ca dumnealui ne
fericeste cu prezenta.
Prima interpelare. Avind in vedere ca in
ultimii ani, sa spunem asa, sa folosim formularile practicate in Parlament,
vorbim foarte mult, mai mult vedem la televizor, vizavi de gazificarea
Republicii Moldova. Si avind in vedere problema care s-a iscat la ora actuala,
discutiile in contradictoriu, care nu sint clare cu ce se vor finaliza, vizavi
de asigurarea Republicii Moldova cu gaz, eu am urmatoarea intrebare.
Pe parcursul ultimilor 5 ani, care a fost
contributia Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” in aceasta gazificare? Si, rog,
cu sume exacte. Eu ma refer la investitii directe. Prin subintrebare.
A doua. Care este soarta acelor gazoducte
care au fost efectuate din contul bugetului de stat si din contul bugetelor
locale, si de catre agentii privati in raport cu Societatea pe Actiuni
“Moldovagaz”? Este prima intrebare.
A doua intrebare. Din presa am aflat ca, de
obicei, noi, deputatii, din presa aflam mai multe lucruri, ca Compania franceza
“Franstelecom” a procurat 10% din pachetul de actiuni care apartineau
Societatii pe Actiuni “Moldtelecom” in Compania de Telefonie Mobila “Voxtel”.
Vreau sa mentionez ca pachetul de actiuni apartine integral statului. Si, in
urma acestei constatari, vine si intrebarea, care este baza legala, mai
bine-zis in baza caror acte normative a avut loc aceasta tranzactie?
Sa ni se prezinte transparenta care a fost
asigurata. Daca au mai fost doritori. Si, clar, sa vina cu detalii vizavi de
tranzactia respectiva.
Va multumesc foarte mult. Rog raspuns in
plenul Parlamentului de la tribuna centrala, saptamina viitoare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Oleg Tulea:
Multumesc, domnule Presedinte.
Sint mai multe probleme cu care se
confrunta tinerii in Republica Moldova si una dintre cele mai importante este
asigurarea cu spatiu locativ. In aceasta ordine de idei, am o interpelare pe
care o adresez Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si Ministerului
Finantelor.
Articolul 12 litera (d) din Legea cu
privire la tineret prevede: statul va asigura dobinda bancara pentru creditele
pe care le iau tinerele familii pentru constructia sau procurarea de locuinte.
Intrebarea mea este, daca este functional, la momentul de fata, un mecanism
care ar transpune aceasta prevedere in practica? Si daca nu, cind Guvernul
preconizeaza sa elaboreze acest mecanism? Raspunsul il solicit in scris.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Alexandru Lipcan:
In Monitorul Oficial din 20 ianuarie anul
curent sint publicate doua hotariri ale Guvernului cu privire la aprobarea
componentei nominale a delegatiilor moldave la Bucuresti si, respectiv, Kiev.
Potrivit acestor documente, precum si altor
hotariri ale Guvernului publicate anterior in Monitorul Oficial, din delegatia
Republicii Moldova in diferite state au facut si fac parte jurnalisti de la
diferite mijloace de informare in masa cu statut de independente, gen: TV
“NIT”, Compania de televiziune “MIR”, ziarele: “Moldova Suverana”,
“Nezavisimaia Moldova” si altele.
Intrebarea mea o adresez domnului
Prim-ministru Tarlev: dupa care criterii si conform caror documente, regulamente
sint selectati jurnalistii inclusi in componenta delegatiilor de stat care
pleaca in strainatate? Solicit ca raspunsul sa fie in scris, insotit de
regulamentul la care m-am referit mai sus.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte. Inaintez o
interpelare Guvernului Republicii Moldova. Pe parcursul acestei saptamini,
presa a relatat despre faptul ca Guvernul si Misiunea Fondului Monetar
International au ajuns la un acord preliminar, care urmeaza a fi aprobat de
conducerea Fondului Monetar International.
Tot din presa aflam ca Republica Moldova va
putea beneficia de Programul de finantare de 117 milioane de dolari, doar daca
Guvernul va realiza niste masuri preliminare pentru a corespunde cerintelor,
criteriilor de finantare.
In contextul celor expuse, solicit
Guvernului Republicii Moldova sa prezinte informatia privind continutul
acordului preliminar, convenit cu Fondul Monetar International, masurile
necesare si termenele de realizare. Informatia, rog, sa fie prezentata in
plenul Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc, domnule Presedinte.
Adresez prima interpelare domnului Procuror
General Valeriu Balaban; domnului Ion Ababii, ministrul sanatatii si protectiei
sociale; domnului Valerian Cristea, presedintele Comisiei guvernamentale pentru
receptionarea, evidenta si distribuirea ajutoarelor umanitare.
Am fost sesizata de un grup de cetateni din
orasul Causeni, invalizi de gradul I, cu privire la distribuirea unui lot de
ajutoare umanitare de catre filiala “Crucii Rosie” Causeni.
Revolta acestora este generata de faptul ca
produsele alimentare, primite in cadrul acestui ajutor umanitar, sint cu
termenul de valabilitate expirat. In acest sens, alaturez actul de constatare
al calitatii si al termenului de valabilitate a produselor respective, intocmit
de o comisie creata ad-hoc in cadrul primariei Causeni.
Rog respectuos organele abilitate sa
dispuna neintirziat instituirea unei comisii, care ar constata: provenienta
lotului de ajutoare distribuite invalizilor de gradul I, perioada de stocare a
ajutoarelor, circumstantele care au condus la incalcarea termenelor de
distribuire a acestor ajutoare si persoanele care s-au facut vinovate in
aceasta situatie.
Despre rezultatul examinarii si masurile
aplicate in consecinta, rog, sa fiu informata in scris in termenul prevazut de
lege.
A doua interpelare o adresez domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Recent, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la
sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Din pacate, aceasta lege nu prevede
indexarea salariilor, acel mecanism permanent de corectare automata a marimii
salariilor in functie de coeficientul inflatiei. Nu este prevazuta modalitatea
de indexare nici pentru compensatiile nominative si alte plati sociale,
prevazute de lege. Constatam ca Legea in vigoare cu privire la indexarea
salariilor, adoptata in 1991, de fapt, nu functioneaza.
In procesul de examinare si elaborare a
Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar s-a abordat si
problema indexarii. Din pacate, autorii nu au acceptat amendamentul referitor
la indexare, dar ne-au asigurat, ca, in prezent, s-ar afla in proces de
elaborare un proiect de Lege privind indexarea veniturilor populatiei.
Avind in vedere cele relatate, va adresez,
domnule Prim-ministru, urmatoarele intrebari. De ce nu se aplica prevederile
Legii existente privind indexarea veniturilor? Prin ce se va deosebi conceptul
proiectului noii Legi privind indexarea veniturilor in raport cu legea in
vigoare? Care este termenul concret de prezentare al acestui proiect spre
examinare in Parlament.
Tin sa mentionez ca, avind in vedere
cresterea galopanta a preturilor, adoptarea unei Legi functionale privind indexarea
salariilor se impune in mod imperios. Solicit raspunsul la interpelare de la
tribuna centrala.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Buliga:
Post-scriptum la interpelarea doamnei
Serpul. Vreau sa aduc aminte domnului Prim-ministru Tarlev ca ideea cu
indexarea a fost si unul din amendamentele facute de Partidul Democrat la Legea
salarizarii.
Interpelarea mea este adresata domnului
prim-ministru Tarlev, poate domnului Cristea, responsabil de probleme sociale
in Guvern. Este urmatoarea. Majorarea preturilor la gaze naturale va afecta
toata populatia republicii, dar, in special, paturile socialmente-vulnerabile.
Legea cu privire la protectia sociala
speciala a unor categorii de populatie prevede: marimile concrete de compensatii
nominative se acorda unor categorii de populatie pentru plata serviciilor
comunale si se revad pe masura modificarii tarifelor si a preturilor la aceste
servicii.
Ce s-a intreprins pina la moment de catre
Guvern in acest sens? La etapa de pregatire se afla modificarea Regulamentului
care prevede compensarea acestor plati.
Se stie foarte bine ca legea mentionata nu
cuprinde toate categoriile defavorizate. Una din ele sint pensionarii pentru
limita de virsta, care actualmente sint circa zeci de mii, care au pensie
minima de sub valoarea 300 de lei si nu se incadreaza in aceste categorii, care
pot primi aceste compensatii.
Totodata, Strategia pentru Reducerea
Saraciei si Cresterea Economica, adoptata de catre Guvern, Programul national
“Satul moldovenesc” prevad obtinerea dreptului la incadrarea in categoriile de
beneficiari de plati, in special de compensatii nominative, in dependenta de
nivelul de venit obtinut in fiecare familie.
Pentru aceasta urma sa fie elaborat tot
pachetul de acte normative, care ar determina acest mecanism de incadrare in
categoria de beneficiari de plati compensatorii. Cind va fi aprobat acest
pachet de acte normative? Si cind va demara procesul de implementare a acestei
modalitati de acordare a ajutorului sub diferite forme din partea statului
pentru acei care astazi au nevoie? Solicit informatie de la tribuna
Parlamentului joia viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vasile Grozav:
Interpelare catre Guvernul Republicii
Moldova. La 30 decembrie 2005 Guvernul a adoptat Hotarirea nr.1404 privind
reglementarea utilizarii autoturismelor de serviciu de catre autoritatile
administratiei publice, prin care au fost stabilite normele de deservire cu
transportul de serviciu a conducatorilor ministerelor si autoritatilor
administrative centrale.
Prin punctul 7 al hotaririi nominalizate,
Guvernul permite consiliilor locale sa adopte hotarirea de a plati primariilor
satelor, comunelor si oraselor, care nu au in dotare autoturisme de serviciu, o
compensatie lunara pentru utilizarea mijloacelor de transport in limita 15–30
litri de benzina.
Intrebarea mea este: in ce masura hotarirea
mentionata a Guvernului corespunde prevederilor Legii privind finantele publice
locale, privind garantiile autonomiei financiare? Care au fost criteriile
conform carora au fost stabilite limitele mentionate in hotarire? Raspuns, rog,
in scris.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
In cadrul sedintei in plen din 10 februarie
2006 m-am adresat cu o interpelare catre domnul Ghenadie Abaschin, presedintele
Consiliului de administratie a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, prin care
solicitam sa-mi fie prezentata copia Acordului semnat de Societatea pe Actiuni
“Moldovagaz” si de catre Societatea pe Actiuni deschisa “Gazprom” din Rusia.
Cu regret, domnul presedinte mi-a expediat
un comentariu la acest contract, care este mult mai prost decit comentariile
din orice ziare din Republica Moldova si din Federatia Rusa.
In baza articolelor 17 si 22 din Legea
despre Statutul deputatului in Parlament ma adresez, in mod repetat, catre
domnul Ghenadie Abaschin, presedintele Consiliului de administrare al
Societatii pe Actiuni “Moldova-gaz”, de data aceasta cu cererea de a-mi
prezenta Acordul semnat de dumnealui, daca a uitat, ii amintesc, din 16
ianuarie 2006 cu numarul de inregistrare 1 I.M/06.
Multumesc frumos. Si sper ca, de data
aceasta, voi primi un raspuns in conformitate cu legislatia in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor, poate ar fi cazul de
subliniat si un alt adresat pentru aceasta intrebare, actionarul sau
reprezentantul statului in Societatea pe Actiuni, ministerul respectiv. Fiindca
este agent economic.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte, va multumesc foarte
frumos. N-am vrut sa intru in detalii.
Domnul Marian Lupu:
Complimentati.
Domnul Leonid Bujor:
Dar m-ati provocat si trebuie sa-mi apar si
eu pozitia.
Domnul Marian Lupu:
Pai, nu v-am provocat, v-am sugerat o
chestie buna, imi pare.
Domnul Leonid Bujor:
Mi-ati sugerat o idee buna si va multumesc.
Vreau sa spun ca interpelarea mea, din data de 10 februarie, a fost adresata
Guvernului Republicii Moldova si Presedintelui societatii pe actiuni.
Domnul Marian Lupu:
Alta situatie. De acord.
Domnul Leonid Bujor:
Spre deosebire de domnul Abaschin, Guvernul
Republicii Moldova, cel putin, n-a incercat sa ma contacteze. Imi dau seama ca
Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” putea si sa nu-mi raspunda in baza Legi cu
privire la Regulamentul nostru. Dar, in acelasi timp, in baza articolului 17
din Legea despre statutul deputatului in Parlament erau obligati sa-mi
raspunda. Si mi-au raspuns, desi formal.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea mea vizeaza Ministerul
Educatiei, Tineretului si Sportului, pe domnul ministru Victor Tvircun. Si
verbalizeaza, de fapt, experimentul de implementare a predarii istoriei
integrate in institutiile de invatamint de la noi, din Republica Moldova.
Dupa cum se stie, anul curent acest
experiment s-a extins foarte mult, dupa cum se mentioneaza, in repetate
rinduri, conform cererilor venite din partea profesorilor de istorie si a
directorilor de scoli. In aceasta ordine de idei, as dori foarte mult sa vad
macar o cerere de asemenea fel.
Iar intrebarea mea este urmatoarea. De ce
s-a purces la extinderea experimentului inainte de a ajunge la un final cu
prima etapa? Pentru ca orice experiment necesita o evaluare a finalitatilor. In
afara de aceasta Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului organizeaza
seminare pentru cei toti
2000 profesori de istorie. De aceea, solicit informatie despre graficul acestor
seminare. Si, sigur, acest grafic sa-mi fie prezentat in scris.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Adresez aceasta interpelare domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. De mai multi ani, Combinatul de produse Lactate
din orasul Lipcani stationeaza din cauze inexplicabile. Acest fapt genereaza
grave probleme persoanelor din sfera zootehnica a raionului Briceni, care
furnizeaza lapte pentru piata. Intreaga cantitate de lapte este colectata de
combinatele de lactate din raioanele Floresti, Soroca, Riscani. In felul
acesta, taxa pentru valoarea adaugata pentru acest produs alimentar se
instraineaza si nu ramine in bugetul raionului Briceni.
Din informatiile pe care le detin, la ora
actuala, reiese ca deja de doi ani de zile a fost procurat noul utilaj pentru
Combinatul de produse lactate din orasul Lipcani, dar pina in prezent acesta
asa si n-a fost asamblat, pentru ca respectiva intreprindere sa isi poata relua
activitatea.
In legatura cu o atare situatie, adresez
domnului Prim-ministru urmatoarele intrebari. Care sint cauzele tergiversarii
asamblarii noului utilaj la respectiva intreprindere? Se confirma sau nu faptul
ca deja de doi ani de zile a fost procurat utilajul modern pentru Combinatul de
Lactate din orasul Lipcani? Cine se face vinovat de aceasta tergiversare cu
privire la asamblarea acestui utilaj la respectiva intreprindere? Care sint
masurile care urmeaza a fi aplicate pentru redresarea situatiei de la
respectiva intreprindere? Si care sint termenele necesare pentru incheierea
procesului de reutilare a Combinatului de lactate din orasul Lipcani? Raspunsul
il solicit in varianta scrisa.
Si a doua interpelare o adresez, de
asemenea, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, care vizeaza acelasi areal
geografic, raionul Briceni, si acelasi oras Lipcani. In cadrul unei sedinte
plenare a Parlamentului din sesiunea primavara–vara a anului 2005 solicitasem o
informatie exacta in legatura cu taraganarea finalizarii segmentului de pod
peste riul Prut din preajma orasului Lipcani, care are o importanta
covirsitoare pentru Republica Moldova din perspectiva aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, care va conduce in mod automat la
schimbarea statutului tarii noastre in raport cu aceasta organizatie
paneuropeana. Acest fapt va oferi multe privilegii si facilitati de ordin
economic, comercial, social etc.
Taraganarea darii in exploatare a podului
peste Prut din preajma orasului Lipcani aduce grave prejudicii si relatiilor
economice comerciale ale Republicii Moldova cu Romania. De pe urma acestei
tergiversari sufera pierderi considerabile agentii economici, oameni de afaceri
din nordul republicii. Spre regret, sint nevoit sa constat ca solutionarea
acestei stringente probleme treneaza in continuare.
In legatura cu acest fapt, adresez domnului
Prim-ministru urmatoarele intrebari. Care sint motivele taraganarii finalizarii
constructiei podului peste riul Prut din preajma orasului Lipcani? Cine se face
vinovat de aceasta tergiversare? Cind va fi, totusi, dat in exploatare
respectivul obiectiv de importanta nationala? Solicit raspuns de la tribuna
centrala a Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Colta:
Multumesc, domnule Presedinte. Interpelarea
mea este adresata fondului de investitii sociale domnului director Boris
Papadiuc. Eu am dat o interpelare, dar nu am primit raspuns si de aceea din nou
ma adresez. Solicit prezentarea unei informatii ample cu privire la activitatea
fondurilor de investitii sociale pe anul 2006, care sa includa: lista
microproiectelor aprobate spre realizare, lista beneficiarilor pe localitati,
obiectele si obiectivele, costul lucrarilor. Raspunsul il solicit in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu, cu titlu de exceptie, va rog frumos. In
cadrul interpelarii vizavi de gazificarea tarii sa se incadreze inca o mica
intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc. Va ramin foarte recunoscator.
Avind in vedere ca planeaza o informatie vizavi de faptul ca datoriile
“Moldovagaz” catre “Gazprom” au fost rascumparate de catre o companie privata.
In cadrul raspunsului de saptamina viitoare domnul Lazar sa ne prezinte o
informatie, daca este adevarata informatia respectiva sau nu? In cazul in care
este adevarata, sa ni se dea mai multe detalii vizavi de tranzactia respectiva.
Va multumesc foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Da, completare acceptata. Stimati colegi,
ora 13 si 41 de minute. Insistati? Bine.
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Nu stiu daca a ascultat Guvernul atunci
cind am intervenit in cadrul proiectului privind adresarea situatiei in
sectorul zootehnic. Doar tin sa ii amintesc ca Fractiunea Partidului Popular
Crestin Democrat a cerut audierea Guvernului in una din sedintele cele mai
apropiate privind creditele externe si interne acordate intreprinderilor din
agricultura si din sectorul zootehnic, efectul produs si onorarea
obligatiunilor.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La aceasta ora, sedinta o declar inchisa.
Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare la 23 februarie.
Va multumesc. O zi buna.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.
Stenograma fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|