version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA FEBRUARIE 2006

Sedinta din ziua de 16 februarie 2006

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4357 pentru modificarea si completarea Legii nr.113-XV din 13 martie 2003.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4532 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998 (art.2, 4, 5 s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3981 pentru modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova (art.429, 455).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3960 pentru completarea Legii nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale (art.1).

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.391 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale. (Remis in comisie).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.267 pentru modificarea si completarea Legii
nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.24).

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.527 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.1573-XV din 20 decembrie 2002 privind numirea membrilor in Comisia centrala de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate.

10. Intrebari si interpelari.

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 96. Absenteaza deputatii: Todoroglo Dmitrii din motive de sanatate; Turcan Vladimir in delegatie; Cubreacov Vlad la cerere; Grosu Lora, Diacov Dumitru.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Inainte de a purcede la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi a sedintei de astazi, doresc sa va aduc la cunostinta urmatoarea informatie.

La 15 februarie 2006, Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr.4, a validat mandatul de deputat in Parlament al domnului Afanasie Mandaji, candidat supleant pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Sa il salutam si sa ii dorim mult succes si bafta. (Aplauze).

Ordinea de zi.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Stimate domnule Presedinte,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune sa se excluda din ordinea de zi de astazi proiectul de Lege nr.2886, punctul 8 al ordinii de zi, pentru consultari suplimentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Presupun ca este propunerea fractiunii?

Va multumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Eriomin:

4338 6 3579.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Notat.

Microfonul nr. 5.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa ii anunt pe colegii deputati ca a fost difuzat, ca document in Parlament, proiectul de Hotarire nr.442 privind sprijinirea Rezolutiei nr.1481/2006 cu privire la condamnarea de catre Comunitatea Internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare, adoptate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Si as ruga, o data ce dezbaterile au inceput data trecuta, poate sa includem acest proiect de hotarire pentru astazi sau miine, sa examinam si sa avem o prima dovada ca ne desolidarizam de trecutul care nu ne face prea mare onoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Toate procedurile pentru proiecte in cazul acestui proiect nr.422 sint completate? Rapoartele comisiilor, totul ce se cere pentru inaintarea in sedinta in plen a Parlamentului?

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Probabil ca nu sint, dar au mai fost cazuri cind s-a inclus. Nu au fost toate actele si s-a votat. Asa ca urmam acele exemple, daca este posibil.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cu aceste propuneri, completarea ordinii de zi, de fapt, amendarea ordinii de zi. Proiectul nr.4338, proiectul nr.2886 aici nu avem probleme de proceduri. Proiectul nr.422, alte opinii sint? Nu inregistrez. Nu sint? Nr.422. Propuneri la microfonul nr.5. La proiectul nr.442 alte propuneri sint?

Stimati colegi,

Eu pot supune votului doar atunci cind sint doua propuneri diferite la acelasi subiect. Eu rog sa tinem cont de acest lucru.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Dumneavoastra singur ati spus ca daca proiectul de lege nu este pregatit, nu poate fi inclus in ordinea de zi. Fractiunea o sa voteze impotriva includerii acestuia.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine, in acest caz, supun votului amendarea ordinii de zi, tinind cont de propunerile inaintate, care nu contravin normelor de procedura si sint in perfecta concordanta cu acestea. Aici ma refer la proiectele nr.4338 si nr.2886. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, cu propunerile inaintate de catre colegi la aceste doua proiecte, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Totusi, sa fie supusa votului propunerea mea, ca sa vedem cine este pentru, cine este contra.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa purcedem in felul urmator. Nu, vreau sa va spun ca chestiile de istorie mai putin ma intereseaza in comparatie cu lucrurile care sint relevante normelor si procedurilor. Fiindca nu au fost cazuri chiar atit de exceptionale, intr-adevar, cind, fara a avea toate rapoartele comisiilor, fara a fi discutate in toate structurile parlamentare, cu atit mai mult, proiectul nici nu este distribuit astazi, ca sa ne miscam pe aceasta linie.

Va indemn sa urmam aceste norme. Proiectul mentionat nu a fost distribuit aici, in sala, pentru deputati si nimeni nu il are, de fapt, in fata. Pe care motiv, rog sa acceptam aceasta pozitie, si sa ne miscam conform normelor de procedura.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Proiectul a fost distribuit. Cu aceasta am si inceput interventia mea. In cazul acesta, daca nu vreti sa supuneti votului, desi insist, va rog sa examinati posibilitatea includerii pe ordinea de zi cit mai curind in cadrul Biroului permanent.

 

Domnul Marian Lupu:

Biroul permanent se convoaca azi la orele 16.15. In cadrul sedintei acestuia acest lucru va fi supus dezbaterilor. Eu ma refer la care lucru? Ma refer la ordinea de zi pentru perioada urmatoarelor doua saptamini.

Va multumesc. Propun sa purcedem.

Insistati, microfonul nr.3?

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu am un anunt. Cu totii stim ca ieri a demarat radiomaratonul pentru sustinerea reconstructiei Manastirii Curchi, sub egida Presedintelui Parlamentului, si vreau sa aduc la cunostinta ca fractiunea Partidului Comunistilor a luat decizia ca salariul unei zile de munca sa fie transferat in fondul acestei manastiri, pentru reconstructie.

Multumesc. Va invitam si pe dumneavoastra, domnule Untila, sa procedati la fel.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, va multumesc.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4357.

Rog Guvernul, domnul Spivacenco.

Domnul Anatol Spivacenco:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru discutii proiectul de Lege cu privire la modificarea Legii nr.113 din 13 martie 2003 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice. In conformitate cu prevederile articolului 9 din legea mentionata, Guvernul va intreprinde toate masurile pentru executarea scopului acestei legi si, totodata, la necesitate, va veni cu o informatie si cu modificari privind aceasta lege. Masurile intreprinse de Guvern intru implementare in practica a prevederilor legii nominalizate, au creat premise favorabile pentru revitalizarea sectorului zootehnic. Aceasta se confirma, in special, prin dezvoltarea vertiginoasa a aviculturii, care, comparativ, cu celelalte ramuri ale sectorului zootehnic ramine cea mai avantajoasa.

Astfel, in urma masurilor intreprinse in anul 2005, intreprinderile avicole de tip industrial au produs 10,5 mii tone de carne de pasare si in jurul a 305 milioane bucati de oua de consum. S-a inceput revitalizarea complexelor de porcine. In urma monitorizarii executarii Legii nr.113 s-a constatat ca exista unele intreprinderi zootehnice care, din diferite motive, n-au fost incluse in legea specificata. Includerea Societatii pe Actiuni Avicola-Galinula, din raionul Cimislia in sfera de reglementare este cauzata prin faptul ca aceasta intreprindere, practicind actualmente o activitate de profil, nu are datorii la buget si fondul social. Si este necesar de a fi sustinuta pentru relansarea de mai departe a activitatii. Neincluderea intreprinderii mentionate in Legea nr.113 a fost cauzata de faptul ca intreprinderea, in momentul elaborarii legii indicate, era in litigiu judiciar si nu practica o activitate de profil.

Totodata, intreprinderea pentru producerea carnii de porcine Bacon, Cahul se afla intr-o stare dezastruoasa: incaperile sint descoperite, utilajul lipseste. Pentru reluarea activitatii acestei intreprinderi sint necesare investitii enorme. Mai mult decit atit, intreprinderea, conform Legii nr.113, trebuia sa elaboreze business-planul si sa incheie acord aditional cu Ministerul de Finante, ceea ce n-a facut pina la momentul actual. Se propune reexcluderea intreprinderii Bacon, Cahul de sub incidenta legii indicate.

Societatea pe Actiuni Bacon-Basarabia, Criuleni. Incaperile sint pastrate, insa intreprinderea este in litigiu judiciar, practic, este in stare de faliment. Sub aspectul respectiv, de asemenea se propune excluderea acesteia din legea mentionata.

Societatea pe Actiuni Avicola, Orhei. Tinind cont de aceea ca, aflindu-se de asemenea in litigiu judiciar si in procedura de faliment, mai mut decit atit ca o parte din active au fost instrainate, de acum sint trei alti subiecti infiintati pe baza acestor intreprinderi, la fel se propune sa fie exclusa din aceasta lege.

Si intreprinderea Avicola, Chetrosu de asemenea, este in procedura de faliment. Exista deja un alt agent economic pe baza acestei intreprinderi, care practica aceeasi activitate, insa Avicola, Chetrosu de acum nu activeaza.

Sub aspectul respectiv, rugam foarte mult de a pune in discutie excluderea acestor patru intreprinderi de sub incidenta legii mentionate si includerea in aceasta a Societatii pe Actiuni Avicola-Galinula. Proiectul indicat a fost avizat pozitiv de comisiile parlamentare. Rog sustinerea acestui proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru raportor.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In nota pe care dumneavoastra ati inclus-o in acest dosar, ati specificat ca acest proiect de lege a fost coordonat cu Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Justitiei si cu Consiliul Economic de pe linga domnul Prim-ministru. Dar nu avem dovezi, mostre, care ar fi anexate la acest dosar.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Vreau sa va spun ca acest proiect a fost discutat in cadrul sedintei Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, au fost prezentate aceste materiale. Avizele sint pozitive, precum sint pozitive si cele ale majoritatii comisiilor parlamentare.

 

Domnul Ion Varta:

Pai, era normal sa le avem si noi anexate.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Este necesar? Vi le prezint.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am intrebare, dar vreau sa mi se acorde posibilitate de a lua cuvintul la momentul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si fractiunea noastra doreste sa ia cuvintul la acest proiect de lege.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am luat nota. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Domnule ministru, rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 113 din 13 martie 2003 si a constatat ca in aceasta lege este introdusa o intreprindere noua AvicolaGalinula, care necesita sa fie restructurata si sa aiba niste facilitati pentru a-si relansa activitatea. Totodata, se propune excluderea acestor trei intreprinderi, care, in principiu, si-au pierdut activitatea si sint in litigiu. In urma examinarii s-a constatat faptul ca Guvernul, organele de specialitate abilitate nu au intreprins masuri necesare, conform prevederilor articolului 9 din Legea cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice, pentru ca aceste intreprinderi sa isi relanseze, totusi, activitatea.

In afara de aceasta, dat fiind faptul ca deciziile Curtii de Apel Economice din 17 aprilie 2005 au intrat in vigoare, va fi necesar de a modifica cifrele incluse in punctul 1 coloanele 14 si 16, in punctul 2 coloanele 11, 12, 13 si aduse la situatia reala.

De asemenea, in scopul excluderii discrepantelor ce pot aparea in cazul promovarii proiectului de lege prezentat in lectura a doua, este necesar de a nominaliza data restabilirii obligatiunilor fiscale si datoriilor la creditele externe si interne la 1 aprilie 2003, data intrarii in vigoare a Legii nr.113 din 13 martie 2003.

Avize la acest proiect de lege au prezentat 7 comisii permanente, avizele sint pozitive. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Presedinte. Va rog sa luati loc. Inainte de a purcede la procedura de vot, acord cuvintul colegilor care l-au solicitat.

Domnule Braghis, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. In ceea ce priveste proiectul respectiv de lege, bineinteles, situatia in care ne aflam... toti ne impun sa votam acest proiect de lege, fiindca pare ca este un pas pozitiv in favoarea acestei intreprinderi, care se discuta astazi in plenul Parlamentului. Insa, folosindu-ma de momentul ca discutam acest lucru astazi, as vrea sa ma intorc la citeva informatii sau la citeva lucruri despre care am vorbit noi deja nu o data in plenul Parlamentului, cind s-au aprobat legile respective. Cu parere de rau, trebuie sa constatam ca si astazi in Parlament se prezinta documentul in aceeasi modalitate, cum a fost si in 2003, si in 2004, cind au fost prezentate asemenea legi.

Nu avem informatia detaliata despre situatia reala la aceste intreprinderi. Nu cunoastem care este planul de afaceri, care ar permite ca aceste intreprinderi sa isi revigoreze activitatea. Eu as vrea, de exemplu, inainte de a aproba o asemenea lege sa aflam: a fost efectuat un audit independent al acestei intreprinderi, care ne permite sa ajungem la o situatie cind, cu adevarat, iertarea acestor penalitati sau datorii vor da un efect pozitiv. Fiindca tot astazi Guvernul propune excluderea unui sir intreg de intreprinderi din legea aprobata acum citiva ani in urma, in 2003. Si imi pun intrebarea: de ce printre ele... Sa nu uitam ca sint intreprinderi de stat. Eu as vrea ca astazi, de exemplu, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare sau Guvernul sa ne informeze de ce aceste intreprinderi de stat... Ce actiuni a intreprins statul? Atunci, in 2003, noi am vorbit despre acest lucru, au ramas fara nici o atentie.

Si atunci vreau sa stiu ce actiuni a intreprins statul ca, de exemplu, Bacon-Basarabia sau Bacon, Cahul, intreprinderi de stat, sa ramina intreprinderi, sa poata sa fie reorganizate? Fiindca, chiar daca erau in procedura de faliment sau daca erau in procedura de judecata cu unii donatori, nu donatori... dar unele intreprinderi care erau datoare acestei organizatii de stat, intreprinderi de stat, pina la urma ele puteau fi rezolvate.

Aceste lucruri eu le spun, fiindca am impresia ca, asa cum n-am primit informatii si in Parlament despre efectul legii aprobate de noi cu taxa pe valoarea adaugata la zahar, si cu impozitul adaugator pentru revigorarea intreprinderilor din domeniul respectiv. Asa cum s-a procedat si cu alte intreprinderi din producerea carnii. Deci, noi aprobam legi care, cica, vor avea un efect respectiv. Noi nu cunoastem care este rezultatul acestei actiuni, iar peste o perioada de timp venim aici, in Parlament, si spunem ca trebuie cineva exclus si cineva adaugat din nou.

Iarasi, daca ne intoarcem, de ce se spune ca aceasta intreprindere Avicola-Galinula era atunci in litigiu judiciar, dar din cele mentionate in nota informativa este destul de clar ca si alte intreprinderi, care atunci erau in litigiu judiciar, au fost introduse in acel proiect de lege in 2003 si au fost aprobate de catre Parlament.

Inca o intrebare, la care as vrea sa avem raspuns aici, in Parlament, si sa intelegem, este scris in nota informativa, ca creditele au fost folosite, luate pentru revigorarea procesului de productie sau pentru alte activitati. Ar fi poate cazul sa cunoastem care sint aceste alte activitati? Fiindca din ceea ce cunosc eu, aceste credite erau, de fapt, orientate doar pentru procesul de productie, si nu puteau fi. Cu atit mai mult, ca majoritatea lor au fost credite marfare. Deci, au fost produse pentru cresterea animalelor folosite.

Inca un lucru care, cred eu, este absolut important, pentru a intelege de ce, daca s-a intimplat ca unele intreprinderi nu au reusit sa faca acest lucru, si din informatiile de care dispun eu, nu s-a intimplat acum, anul acesta, dar s-a intimplat inca in anul 2004. De ce din 2004 incoace aceste intreprinderi nu au fost excluse din proiectul de lege respectiv? Si care este situatia?

De aceea, propunerea mea este urmatoarea. Astazi, eu inteleg ca aprobam acest document in prima lectura, dar poate pentru lectura a doua ar fi cazul ca Guvernul, impreuna cu Comisia pentru agricultura si industria alimentara, sa vina aici, in Parlament, cu o informatie detaliata privind toate legile aprobate ce tin de scutirea de dobinzi, de plata dobinzilor si penalitatilor care au fost acordate, in baza credielor, intreprinderilor respective, ca sa intelegem pentru ce facem acest lucru? Care este scopul?

Fiindca cite odata ai impresia ca aceste proiecte de legi sint elaborate conform principiului: ai mei si ai tai. Aceste intreprinderi ne sustin sau ne acorda o atentie noi ii introducem in proiectul respectiv de lege, celelalte nu ne sustin si noi nu le introducem.

Cred ca o informatie care ne-ar permite sa clarificam care este situatia in domeniul zaharului, de exemplu, care este situatia in alte intreprinderi care au fost scutite de impozit, de plata dobinzilor, creditelor si penalitatilor respective, ar permite sa procedam aici, in Parlament, in opinia mea, macar mai corect. In orice caz, eu personal as considera ca as putea vota fiind mai constient de ceea ce votez, nu, pur si simplu, in baza unor declaratii care nu corespund realitatilor sau nu sint dovedite cu documentele respective.

Repet inca o data, daca as avea astazi un raport al unui audit independent despre situatia la Avicola-Galinula as fi mult mai liber in acordarea acestui vot in favoarea proiectului de lege respectiv.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Doamna Cusnir, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir :

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, cu o saptamina in urma, a cerut aminarea pentru astazi a examinarii proiectului mentionat, pentru a obtine de la organele competente o informatie exhaustiva referitor la conditiile in care au fost creditati agentii economici din sectorul zootehnic nominalizat in proiect, care este prejudiciul cauzat statului si cetatenilor Republicii Moldova ca urmare a nerambursarii creditelor, ce masuri a intreprins Guvernul pentru executarea legii mentionate cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice adoptate aproape acum 3 ani.

Atit informatia primita, desi nu raspunde direct la intrebarile puse, cit si audierea de ieri in Comisia pentru agricultura si industria alimentara confirma ca Guvernul aproape ca nu a intreprins masuri reale de redresare a situatiei economice in sectorul zootehnic.

Daca e sa ne referim la punctele 1) si 2) din proiect, privitor la includerea in anexele nr.3 si nr.4 la Legea nr.113 a Societatii pe Actiuni Avicola-Galinula, Cimislia in vederea anularii penalitatilor pentru creditele externe in suma de
229,8 mii de dolari S.U.A. si a penalitatilor in suma de 10,5 mii de lei pentru creditele interne, nu este clar, din ce considerente se propune a anula sumele penalitatilor mentionate daca in informatia primita se mentioneaza ca Societatea pe Actiuni Avicola-Galinula, Cimislia a practicat si alte genuri de activitate care nu sint legate de avicultura.

Deci, este necesar de a determina daca penalitatile au fost calculate la creditele utilizate pentru revitalizarea aviculturii sau au fost utilizate si in alte scopuri. Mai tinem sa mentionam ca S.A. Avicola-Galinula, Cimislia este agent economic privat, in al carui capital social statul nu detine careva cote de participare. Nu este clar, care este situatia financiara a societatii mentionate. Intreprinderea nu este declarata in stare de insolvabilitate si, in aceasta situatie, ne face sa intelegem ca situatia financiara a intreprinderii ii permite sa isi exercite obligatiile de plata.

De asemenea, in punctul 2) din proiect este propus de a ingheta pina la
31 decembrie 2007, datoriile pentru creditul acordat in cadrul Programului
PIEL480 in valoare de 15,5 mii de dolari S.U.A. si dobinda calculata in valoare de 4 mii de dolari S.U.A., datoriile pentru creditul acordat de Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare in valoare de 34,7 mii de dolari S.U.A. si dobinda la aceasta in valoare de 25,7 mii de dolari S.U.A. si datoriile pentru creditele interne in valoare de 18,7 mii de lei.

Potrivit prevederilor Legii nr.113, anularea si inghetarea datoriilor a fost infaptuita pornind de la situatia existenta la data adoptarii legii 1 aprilie 2003, moment neclar in proiectul propus.

Tinem sa mai mentionam ca S.A. Avicola-Galinula, Cimislia nu a recunoscut datoria de 29,7 mii de dolari S.U.A. de la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare, desi a semnat acordul de credit pe care Judecatoria Economica l-a declarat nul. Nu este clara propunerea din punctul 3) al proiectului excluderea unor intreprinderi si din anexa nr.3 la Legea nr.113, intrucit sanctiunile si penalitatile au fost anulate o data cu adoptarea legii.

Desi in nota informativa este stipulat ca proiectul este coordonat cu Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Justitiei si cu Consiliul Economic de pe linga domnul Prim-ministru al republicii, aceasta nu corespunde adevarului, deputatii nu au avizele ministerelor nominalizate.

Luind in considerare mai multe hotariri ale Curtii de Conturi, ca nr.9 din
28 martie 2003, nr.14 din 14 iunie 2005 privind intreprinderea de masuri eficiente pentru achitarea de catre agentii economici a datoriilor creditare externe si interne, a penalitatilor si sanctiunilor la acest capitol, Guvernul ignoreaza indeplinirea lor si proiectul propus ca si celelalte anterioare, din pacate, adoptate de catre Parlament, ne fac sa propunem remiterea proiectului dat la Guvern si sa cerem audierea Guvernului in una din sedintele apropiate privind creditele externe si interne acordate intreprinderilor din agricultura si sectorul zootehnic, efectul produs si onorarea obligatiunilor, deoarece Ministerul Agriculturii si Comisia noastra parlamentara pentru agricultura si industria alimentara se ocupa doar de elaborarea si examinarea proiectelor, de asa-numita redresare a situatiei, care au un impact negativ asupra bugetului de stat si a populatiei tarii, si nu se ocupa de problemele critice care sint astazi in agricultura si in sectorul zootehnic.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa supun votului.

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Anatol Spivacenco ministrul agriculturii si industriei alimentare:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Permiteti-mi sa fac o mica claritate in aceasta problema. In primul rind, proiectul mentionat este, intr-adevar, un proiect care, tinind cont de realitatea faptelor... Deci noi am venit cu propunerea respectiva de a exclude din proiectul indicat acele intreprinderi care nu s-au inscris in cerintele acestei legi, deci nu au incheiat contractul aditional cu Ministerul de Finante, nu au facut nici un business-plan, nu au facut nici un pas in directia redresarii.

Ceea ce tine de Avicola-Galinula, intr-adevar, noi am examinat aceasta activitate, cererea acestei intreprinderi privind includerea in prevederea acestei legi. Inainte de a fi discutat in Comisia pentru agricultura si industria alimentara in Parlament, noi am prezentat balanta financiara contrasemnata de Ministerul Finantelor ca, intr-adevar, dumnealor nu au datorii, decit datorii care revin din acest credit.

Totodata, de acest credit tehnic au beneficiat 43 de intreprinderi, dintre care
6 intreprinderi cerealiere si 37 de intreprinderi din domeniul zootehnic. Dintre ele, majoritatea intreprinderilor sint intreprinderi private. Sint si intreprinderi de stat, insa statul si-a selectat prioritatile si, pe baza unor intreprinderi de stat, care activeaza la momentul actual, au fost create centrele de reproducere in zootehnie.

Este bine cunoscut Centrul de reproducere in domeniul suinelor care activeaza astazi, Moldsuinhibrid la Orhei, sint cunoscute centrele de reproductie in domeniul avicol la Abaclia, Anini si Brinzenii Noi care, in momentul de fata, o sa asigure cu material genetic de prasila celelalte complexe. In rest, desigur, este o obligativitate a acestor agenti economici de a-si onora obligatiunile, desi au fost organizate foarte multe seminare, au fost propusi diferiti investitori pentru relansarea acestor activitati.

Unele intreprinderi de stat, de exemplu intreprinderile Societatii pe Actiuni CPC Chisinau, care, in prezent, se afla in litigii judiciare si aceste intreprinderi au, respectiv, cite 10, 15 milioane de lei datorii. Acum noi lucram pentru a gasi posibilitate de atragere a investitiilor acestor domenii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4357. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4357 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4532 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Guvernul, domnul Bannicov.

 

Domnul Alexandr Bannicov directorul general al Agentiei Relatii
Funciare si Cadastru:

.

, , .

. , , .

(3) 8 . , , . , , 580 .

(3) 8 , , , , , .

, , , . , , .

26 , , , , , , , . , , , .

. , . 35 , , . , .

(2) 321 , , . . .

, (1) 372 , , , , .

, , , , . (2) 32 , , 20
7 .

, , .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru domnul Bannicov?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule director,

In contextul proiectului de lege pe care il prezentati, imi pare nu prea serios parteneriatul dintre agentia dumneavoastra si autoritatile publice locale. Conform articolului 7 alineatul (2), autoritatile administratiei publice locale sint obligate sa acorde ajutor informational, tehnic si de alta natura la crearea si tinerea cadastrului.

In acelasi timp, la articolul 8 alineatul (3), dumneavoastra propuneti ca cheltuielile ce tin de activitatea operationala pentru furnizarea informatiei catre autoritatile publice locale sa fie platite de catre acestea. Cum se inscrie aceasta in logica...

 

Domnul Alexandr Bannicov:

, , , , , . . , , , , .

. , .

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Este corect poate, dar vedeti, dumneavoastra, nu toate primariile dispun de aceasta retea Internet. Unu.

Doi. Deci nu a calculat nimeni, cit timp cheltuie secretarul primariei pentru a va furniza informatia aceasta si cit costa el.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

, , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bannicov.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerea privind modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. In principiu, acest proiect de lege, prezentat de catre Guvern, aduce aceasta lege in conformitate cu noile notiuni ale Codului civil. Sint niste modificari care au trezit intrebari si in cadrul sedintei comisiei. Ieri, noi am mai examinat adaugator chestiunea ce tine de articolul 8 alineatul (3) cu privire la plata pentru furnizarea informatiei prin suport de hirtie pentru organele administratiei publice locale si de stat si am convenit sa propunem pentru lectura a doua ca aceste plati, incepind cu
1 ianuarie 2007 sa fie prevazute in bugetele corespunzatoare. Aceasta e o chestie de concept si noi o propunem in raportul comisiei pentru prima lectura, ca sa fie clar ca aceasta va fi modificata in lectura a doua.

Avizele comisiilor permanente sint pozitive. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica are unele propuneri care vor fi examinate in lectura a doua si vor fi prezentate pentru a fi votate in lectura a doua.

Luind ca baza avizele comisiilor permanente si pornind de la necesitatea de ajustare a Legii cadastrului bunurilor imobile la prevederile Codului civil si acele obiectii care au fost mentionate in cadrul comisiei si al discutiei de astazi, propunem ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc domnule presedinte.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4532. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4532 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3981 pentru modificarea Codului de procedura penala. Initiativa domnului Lipcan.

Domnule Lipcan, va rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi,

Articolul 20 din Constitutia Republicii Moldova consfinteste dreptul oricarei persoane la satisfactia efectiva din partea instantelor judecatoresti competente impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime si nici o lege nu poate ingradi accesul la justitie.

Modificarile din 21 octombrie 2005, operate de Parlament in Codul de procedura penala, au exclus norma potrivit careia persoanele indicate la
articolul 401 alineatul (1) punctele 2), 6) puteau declara recurs numai prin intermediul avocatului. Prin aceasta a devenit mai real accesul liber si neconditionat al persoanei in realizarea drepturilor sale constitutionale.

Insa, potrivit articolului 429 alineatul (1) si articolului 455 alineatul (1) din Codul de procedura penala, recursul se depune numai in forma dactilografiata. Aceasta prevedere constituie un obstacol in folosirea de catre persoana a caii respective de atac sau a recursului in anulare.

Respectarea acestei norme este imposibila ori dificil de realizat, mai ales pentru acea categorie de persoane care se afla in institutia de detentie si nu au acces la tehnica de dactilografiere.

In acelasi timp, potrivit articolului 432 din Codul de procedura penala alineatul (2) punctul (1), instanta de recurs decide asupra inadmisibilitatii recursului inaintat in cazul in care se constata ca recursul nu indeplineste cerinta de forma, prevazuta la articolul 429. Prin urmare, o cerere de recurs va fi respinsa de instanta daca ea nu este depusa in forma dactilografiata.

Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit sprijinul dumneavoastra pentru proiectul de Lege initiat, potrivit caruia la articolul 429 alineatul (1) si articolul 455 alineatul (1), cuvintele in forma dactilografiata se exclud.

Prin adoptarea modificarilor propuse vom contribui la ajustarea normelor de procedura-penala si la dispozitiile constitutionale si normelor actelor internationale ce se refera la drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru colegul nostru. Nu sint.

Va multumesc, domnule Lipcan. Rog comisia.

Domnul Ion Plesca:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost initiat cu titlul de initiativa legislativa de catre deputatul in Parlament Alexandru Lipcan, prin care se propune modificarea articolului 429 alineatul (1) si articolul 455 alineatul (1), care, in actuala redactie, prevad declararea si depunerea recursurilor in forma dactilografica.

Autorul considera ca actuala redactie a normelor mentionate contravin articolului 20 din Constitutia Republicii Moldova, care consfinteste dreptul oricarei persoane la satisfactia efectiva din partea instantelor judecatoresti impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime. Si nici o lege nu poate ingradi accesul la justitie.

Insa, potrivit articolului 429 alineatul (1) si articolului 455 alineatul (1) in actuala redactie, recursuri se depun si se declara numai in forma dactilografiata, ceea ce nu este posibil pentru toate persoanele indicate la articolul 401 alineatul (1) punctele 2) si 6) din Codul de procedura penala, care nu dispun sau nu au acces la tehnica de dactilografiere.

In baza acestor argumente, domnul deputat Lipcan propune excluderea cuvintelor in forma dactilografiata din articolul 429 alineatul (1) si articolul 455 alineatul (1) din Codul de procedura penala.

Proiectul a fost avizat de sase comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Proiectul este sustinut cu unele amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Proiectul a fost avizat pozitiv si de catre Procuratura Generala.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a respins adoptarea proiectului dat din motive ca instantele de judecata si in momentul de fata primesc cererile inaintate cu curs de atac al sentintelor scrise de mina.

Guvernul nu sustine oportunitatea modificarilor propuse in acest proiect, considerind ca forma dactilografiata este o cerinta de forma, care urmeaza a fi respectata la punerea cererii de recurs in anulare si nu afecteaza principiul accesului liber la justitie.

Curtea Suprema de Justitie nu sustine proiectul pentru modificarile propuse, afirmind faptul ca, desi condamnatilor li s-a permis sa declare ei insisi recurs, nu inseamna ca li s-a asigurat in deplina masura accesul liber la justitie.

La declararea recursului, persoana condamnata are nevoie de a fi asistata de un avocat, care va depista si invoca acele erori de drept care urmeaza a fi corectate, in opinia sa, de instanta de recurs. Doar in asemenea conditii accesul liber la justitie al condamnatilor poate fi considerat asigurat de stat.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca opiniile expuse in avizele Guvernului, Curtii Supreme, Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica nu pot fi luate in considerare, deoarece argumentele nu sint intemeiate si convingatoare.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa legislativa se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale in materie, nu contravine Constitutiei Republicii Moldova, de aceea propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mai intii o observatie, domnule Plesca. In Parlament se examineaza avizele numai ale comisiilor, ale deputatilor si ale Guvernului, dar nu ale altor organe, pe care dumneavoastra le-ati enumerat.

A doua. Cum se va proceda in cazul cind scrisul persoanei respective nu este inteles? Doar avem un sir de adresari si in Parlament, ca nu este clar ce este scris acolo.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Stoicov, dar cum procedam noi aici, in Parlament, cind primim cererile scrise de mina?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu v-as ruga ca aceasta observatie sa fie luata cumva in vedere pentru lectura a doua. Fiindca acolo avem in vedere ca este proces de judecata si este foarte important ca sa fie inteles continutul.

 

Domnul Ion Plesca:

E clar. Pentru lectura a doua noi o sa luam in considerare. Dar, vreau sa va spun ca, in actuala redactie, se incalca articolul 20 din Constitutie. De aceea, este obligatoriu de exclus aceasta sintagma. Cu atit mai mult ca a fost exclusa si sintagma prin intermediul avocatului.

Dumneavoastra ati fost la penitenciarul nr.13 si ati observat in ce conditii se afla, si de unde sa ia tehnica pentru a dactilografia aceste plingeri?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, cred ca nimeni nu pune la indoiala insasi esenta acestui proiect. Este vorba de anumite nuante tehnice. Si eu sint sigur ca aceste nuante tehnice vor fi identificate si vor fi discutate in procesul pregatirii acestui proiect pentru lectura a doua, neafectind deloc ideea principala a acestuia.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei, considerati dumneavoastra ca in cazul in care se pastreaza actuala formula din lege, toate persoanele din detentie sint puse in conditii egale? Toti au posibilitate de a achita?

 

Domnul Ion Plesca:

Eu deja am mentionat. Fiindca nu sint posibilitati ca acei care se afla in stare de arest sa intocmeasca recursurile in forma dactilografiata.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu toti au posibilitate?

 

Domnul Ion Plesca:

E clar ca nu toti.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Sint de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu intrebarea pe care a pus-o domnul Stoicov, ca precizare.

Eu cred ca modificarea respectiva, propusa de colegul nostru Lipcan, ca importanta majora, are acceptarea cererii de recurs. In continuare, pe parcursul procesului de judecata, intrebarile tehnice se clarifica si se opereaza vizavi de neclaritatile respective.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Stimati colegi, in aceste conditii supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3981 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. Proiectul de Lege nr.3981 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3960 pentru completarea Legii privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Filat. Va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati doamne si domni deputati,

Legea Suprema a tarii Constitutia, la articolul 23 alineatul (2), stipuleaza expres: Statul asigura dreptul fiecarui om de a-si cunoaste drepturile si indatoririle. In acest scop, statul publica si face accesibile toate legile si alte acte normative.

Cu parere de rau, la ora actuala trebuie sa constatam ca atit puterea legislativa, cit si cea executiva n-a asigurat de deplin respectarea prevederilor articolului mentionat, deoarece legile adoptate si promulgate, hotaririle si dispozitiile Guvernului, precum si celelalte acte oficiale, prevazute la articolul 1 din Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale, in realitate, nu sint accesibile pentru toti cetatenii tarii.

Si numai un numar foarte mic de cetateni, care au venituri mari, isi pot permite luxul de a avea acces la legislatie, in cazul de fata la actele normative in vigoare, actualizate la zi in varianta electronica.

Trebuie de mentionat ca, anual, atit Parlamentul, cit si Guvernul, adopta un numar mare de legi, opereaza modificari, introduce completari, nemaivorbind de actele elaborate si adoptate de catre organele de specialitate ale administratiei publice in general.

Acest fapt creeaza o situatie cind chiar si juristii nu mai sint in stare sa actualizeze legislatia la zi si, mai mult decit atit, s-o inteleaga. In realitate, s-a creat o situatie foarte stranie, cind persoanele fizice si cele juridice, in calitate de contribuabili care isi onoreaza obligatiile sale fata de stat prin contributiile sale, prin impozite, isi onoreaza, de fapt, datoria direct, iar statul nu isi onoreaza obligatiunea sa.

Ca exemplu se poate de constatat ca chiar si Parlamentul, si Guvernul, care reprezinta doua ramuri ale puterii de stat, irosesc banii contribuabililor, platind unei structuri comerciale private pentru faptul ca sa aiba acces la actele legislative si normative pe care le adoptam.

Pentru a solutiona situatia creata si a asigura respectarea drepturilor cetatenilor in conformitate cu prevederile articolului 23 dn Constitutie a fost inaintat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.173 din
6 iulie 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale.

Majoritatea comisiilor Parlamentului au prezentat avize pozitive, propunind Parlamentului proiectul indicat spre examinare si adoptare in prima lectura.

Pe noi, ca autori, ne uimeste foarte mult atitudinea Guvernului fata de proiectul mentionat, care, in fond, prin avizele sale, nu accepta acest proiect de lege. Si aici as vrea sa fac o mentiune. La 18 martie 2002, Guvernul, prin Hotarirea sa nr.334, a aprobat Regulamentul cu privire la colectarea, actualizarea si difuzarea actelor juridice din etalonul bancii oficiale de date Italex prin mediul Internet.

In conformitate cu punctul 24 din regulamentul nominalizat, difuzarea actelor juridice din banca oficiala trebuie sa fie asigurata de web site-ul www justis. guv. md. Insa constatarea este care este. De fapt, acest punct nu a fost implementat si, de fapt, Guvernul nu si-a realizat propria hotarire.

Din considerentele date rugam sa fie adoptat acest proiect de lege drept concept in prima lectura cu imbunatatirea lui ulterioara, conform obiectiilor expuse in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si in avizele comisiilor parlamentare.

Vizavi de obiectia din avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului precum ca implementarea stipularilor propuse la articolul 101 va necesita careva cheltuieli ale surselor bugetare. Si din acest considerent, conform articolului 131 alineatul (4) din Constitutie, acest articol poate fi adoptat numai dupa ce va fi acceptat de catre Guvern. Nu este intemeiata, deoarece nu va fi nevoie de cheltuieli ale surselor bugetare la propunerea de aplicare a articolului 101, deoarece sistemul dat deja exista.

Operind completarea Legii nr.173 din 6 iulie 1994 vom asigura, in primul rind, respectarea prevederilor articolului 23 din Constitutie. Iar aceasta prevedere va fi una obligatorie pentru Guvern, dar nu va fi la buna dispozitie a Guvernului de a implementa sau nu.

Va multumesc. Rog sustinerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru autor. Nu sint. Va multumesc.

Domnule Filat, rog sa luati loc.

Rog comisia, domnul Sidorov.

 

Domnul Mihai Sidorov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de lege propus examinarii este inaintat cu titlu de initiativa legislativa din partea unui grup de deputati si propune completarea Legii cu privire la modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale cu unele prevederi, care vor asigura accesul liber si gratuit prin reteaua interna la varianta electronica a legislatiei Republicii Moldova.

La proiectul in cauza au fost prezentate avizele tuturor comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si ale Guvernului, in care se contin unele amendamente ce vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Tinind cont de cele expuse mai sus, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie. Nu sint.

Va multumesc, domnule Sidorov.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Vreau sa spun, in citeva propozitii mai populare, despre ce este vorba. Este vorba de accesul liber al cetatenilor la Internet, la baza de date.

Pe mine ma uimeste pozitia Ministerului Justitiei, care, cu orice pret, si Guvernul a prezentat doua avize negative la acest proiect, care incearca, in fel si chip, sa spuna, ca noi avem grija. Iata s-a creat site-ul justis md.

Stimati colegi,

Astazi agentul economic, persoana fizica, ca sa aiba acces liber la Internet, trebuie sa plateasca 400 de lei pentru abonare. Acest site, care a fost creat de Ministerul Justitiei, nu ofera o baza de date. Acolo e foarte stranie aceasta baza de date. Adica, se incearca ca sa fugim.

Astazi, noi putem urca in birou, unde avem acces la legislatia S.U.A., a Federatiei Ruse, Romaniei, a oricarei tari, dar noi nu avem acces la legislatia Republicii Moldova. Fara plata, da. Statul trebuie sa fie interesat ca cetatenii sa cunoasca legislatia.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament
:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa informez corpul legiuitor ca afirmatiile privind lipsa accesului gratuit la baza de date oficiala a Republicii Moldova nu corespunde adevarului. Oricine dintre dumneavoastra poate astazi, la pagina web justis dot. md. sa acceseze baza de date oficiale care este tinuta de catre Ministerul Justitiei.

Se insinueaza foarte multe lucruri, intr-adevar, au existat unele probleme. Spre exemplu, domnul Tulea mi-a spus: cind incearca sa caute Legea cu privire la tineret, apare Legea cu privire la noroc. Eu m-am dus in birou, chiar dupa ce am iesit din Parlament, si am accesat Legea cu privire la tineret fara nici o problema.

De ce Guvernul si Ministerul Justitiei s-au pronuntat impotriva acestui proiect de lege? Din simplul motiv ca acest proiect nu va produce nici un efect juridic. Deci, va consfinti o situatie. Daca Parlamentul considera ca este necesar sa adopte un proiect de lege care, de fapt, nu va produce nici un efect, nu este nici o problema. Poate fi adoptat acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu vreau sa ma refer la site-ul respectiv, pe care l-a mentionat domnul ministru, eu vreau inca o data sa mentionez scopul si ideea, ca aceasta prevedere sa fie ridicata la nivel de lege si sa nu fie la dispozitia, nu va suparati, a Guvernului sau a Ministerului de Justitie.

Mai mult decit atit, eu personal rog, cred ca si din partea colegilor, sa aveti in vedere, ca noi, in afara de faptul ca votam... sau nu avem destinatia numai sa votam initiativele venite de la Guvern, avem si noi initiativele noastre, consideram ca sint logice si, va rog, sa aveti in vedere. Eu va rog sa sustineti proiectul respectiv.

Multumesc frumos.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3960. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3960 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.391 privind modificarea Hotaririi Parlamentului pentru desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale. Domnul Stati.

 

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In Comisia pentru politica externa si integrare europeana a parvenit, cu titlu de initiativa legislativa, proiectul de Hotarire, inaintat de catre un grup de deputati din Alianta Moldova Noastra privind modificarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale.

Comisia a examinat, in sedinta sa, acest proiect si a ajuns la concluzia ca el corespunde intru totul prevederilor Regulamentului Parlamentului, precum si legislatiei in vigoare. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita plenului Parlamentului votarea acestei hotariri.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru domnul Stati.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Articolul 5 din Regulament prevede... eu citesc: In conformitate cu prezentul Regulament, fractiunile parlamentare au dreptul sa faca propuneri pentru numirea sau alegerea reprezentantilor lor in Biroul permanent, in comisiile permanente si in alte organe de lucru ale Parlamentului, atentie, tinindu-se seama de reprezentativitatea lor proportionala in Parlament.

Intrebarea mea este urmatoarea. A.M.N., cind a prezentat propuneri pentru aceste comisii, avea in componenta sa 28%. Astazi, A.M.N. are in jumatate. Aceasta jumatate de membri, ca proportionalitate am in vedere, era de 28%, astazi sint in jurul a 16%.

Intrebarea mea este urmatoarea: nu este incalcare de Regulament in cazul dat, mai ales ca colegii sint enumerati in aceasta hotarire, sint si ei deputati in Parlament si prezinta un procent oarecare in Parlament.

Domnul Sergiu Stati:

Corect. Deci, eu nu cred ca comisia, in cazul dat, a incalcat prevederile Regulamentului. Pornind de la faptul ca comisia, daca exista un proiect de hotarire care este inaintat si tine de competenta comisiei, el, in mod obligatoriu, urmeaza a fi examinat in cadrul comisiei. In cazul dat, este vorba despre desemnarea componentei unei delegatii, adica unor delegatii in organismele internationale.

Noi, in sensul respectiv, am examinat si am ajuns la concluzia ca el nu incalca prevederile Regulamentului Parlamentului, dat fiind faptul ca a fost prezentat, in mod legal, a fost inregistrat de secretariat. Adica, noi eram obligati sa executam procedurile respective care tin deja de competenta comisiei. In cazul dat aceasta tine sau este competenta mai mult a fractiunilor. Deci, in cazul dat, a Fractiunii Alianta Moldova Noastra, care a considerat sau, tinind cont de niste necesitati interne ale fractiunii respective. Aceasta depaseste competenta comisiei.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc domnule presedinte.

Am impresia ca nu m-ati inteles corect ori poate eu nu m-am pronuntat corect. Deci A.M.N., in formalitatea care a propus, ii reveneau 28%, astazi A.M.N. ii revin 16%, dar se pretinde tot la 28% neformarea comisiilor. Aceasta e intrebarea mea. Se incalca Regulamentul privind proportionalitatea in formarea comisiilor.

 

Domnul Sergiu Stati:

Eu nu sint pregatit acum ca sa raspund pentru Alianta Moldova Noastra. Eu pornesc de la Regulamentul Parlamentului, una. Si din competenta Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, in al doilea rind.

Daca deputatii din Alianta Moldova Noastra au considerat ca este necesara introducerea modificarilor respective, comisia si noi am fost obligati sa punem in dezbatere aceasta situatie si sa luam o decizie. Adica nu puteam sa respingem formal aceasta situatie din cauza ca in Alianta Moldova Noastra exista divergente sau alte considerente. Noi credem ca am procedat corect din punct de vedere juridic.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa spun ca domnul Braga are dreptate. Noi trebuie sa incepem de la inceput configuratia. Adica numarul de deputati din partea Fractiunii Alianta Moldova Noastra trebuie sa corespunda componentei fractiunii. Daca sint 16, citi ii revine in delegatia data, in organizatia internationala si atitia trebuie confirmati. Iar celelalte locuri trebuie sa fie ocupate de fractiunile corespunzatoare din Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Da. Domnul Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Aici situatia, in opinia mea, este urmatoarea. Regulamentul prevede corect reprezentativitatea fiecarei fractiuni parlamentare in functie de procentajul acumulat. Toate regruparile ulterioare nu trebuie sa afecteze aceasta reprezentare.

Eu voi cita exemplul Germaniei, relevant pentru Republica Moldova. Am fost intr-o delegatie impreuna cu domnul Braghis si cu domnul Serebrian si ne-am interesat, acum 2 ani, in amanuntime despre Regulamentul Bundestagului Germaniei. Va informez, daca nu cunoasteti, ca in Germania un deputat, care s-a disociat de propriul grup parlamentar, pierde si dreptul la initiativa legislativa. Nu are dreptul sa fie reprezentat in conducerea Parlamentului sau in alte organe de conducere a Legislativului respectiv, nu are dreptul sa faca parte din delegatiile straine, ramine doar dreptul la vot, la luari de cuvint si la pastrarea mandatului si a salariului. Cel care se disociaza de grupul sau parlamentar isi asuma toate riscurile. Despre aceasta este vorba.

Alianta Moldova Noastra, fractiunea respectiva a acumulat procentajul corespunzator si s-a inregistrat oficial la inceputul activitatii Legislativului nostru. Toate celelalte regrupari sint pe contul riscurilor pe care si le asuma deputatii care se disociaza de propriile fractiuni.

Spun aceste lucruri chiar daca divergentele dintre fractiunea pe care o reprezint eu si fractiunea pe care o reprezinta domnul Urechean sint bine cunoscute, dar trebuie sa fim oricum corecti in raport cu Regulamentul si in raport cu rezultatele electorale, singurele relevante pentru configuratia politica a Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Desigur ca domnul vicepresedinte al Parlamentului, domnul Rosca, are perfecta dreptate. Noi aici, in Parlament, nu ne reprezentam pe noi, noi reprezentam alegatorii nostri. Alegatorii care au votat pentru Alianta Moldova Noastra au votat un program. Oamenii care s-au disociat de fractiune au plecat din fractiune si acest punct de vedere sint problemele lor. Din acest punct de vedere, desigur, proiectul propus raspunde perfect cerintelor legale. Eu ii inteleg pe colegii care au plecat din fractiune. Trebuiau sa isi aleaga partidul, alianta, fractiunea inainte de alegeri, dar nu dupa alegeri.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu vreau sa intru acum in discutie la capitolul este corecta sau nu, reprezentarea sau propunerea de a exclude din componenta comisiilor. Vreau doar sa spun doua momente.

Primul. In ceea ce priveste declaratia domnului Rosca, aceasta este absolut corecta. Insa aceste lucruri sint preconizate sau prevazute in Regulamentul Bundestagului. La noi, in Regulamentul Parlamentului, aceste lucruri nu sint prevazute. De aceea, noi putem doar sa propunem, cineva poate sa propuna o modificare a Regulamentului Parlamentului, care sa prevada toate cele spuse de domnul Rosca si atunci ele vor fi absolut legale. In rest, trebuie sa lucram conform Regulamentului Parlamentului si prevederilor acestui Regulament.

Si la doilea moment, ce tine de declaratia domnului Taranu. Eu cred ca dumnealui a uitat oamenii au votat Blocul Moldova Democrata, nu Alianta Moldova Noastra. Oamenii au votat un program care difera mult de cel care este aprobat la Congresul partidului Alianta Moldova Noastra. Si atunci nu stiu daca este corect astazi ca domnul Taranu si Alianta Moldova Noastra sa isi asume in intregime responsabilitatea si toate drepturile asupra voturilor care au fost acordate de catre cetatenii Republicii Moldova. Au fost si alti oameni care au lucrat nu mai putin si care continua sa mentina acele pozitii cu care au fost in electorat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu vreau sa insist in nici un caz asupra evolutiilor si schimbarilor care au loc in formatiuni. Eu cred ca nimeni nu este privat de aceasta eventualitate si nu cred ca ar trebui sa cream precedente nepotrivite in Parlamentul nostru.

Vedeti care este problema. Problema este ca in Regulament, asa cum a spus colegul meu Braghis, nu este prevazut ceea ce spune dumnealui ca e prevazut, de exemplu, in Regulamentul Bundestagului german, dar nici nu este prevazut ca deputatii care se disociaza, care pleaca din anumite fractiuni, capata anumite drepturi de reprezentativitate, asa cum a aparut aici aceasta idee.

De aceea, eu cred ca, intr-adevar, nu trebuie sa deschidem cutia pandorei. Trebuie sa respectam proportiile cu care am intrat in Parlament, iar traseismul poate fi si bun, poate fi si rau, pur si simplu fiecare isi il asuma. Eu cred ca nu trebuie sa cream asemenea precedente.

In ceea ce priveste Regulamentul, va indemn, intr-adevar, sa constituim o comisie, sa ne apucam serios si sa nu treaca un an si inca nu l-am modificat, sa mai treaca un an, nu l-am modificat si va trece intreaga legislatura si nu vom face acest lucru.

Pentru aceasta trebuie vointa politica si sa cream conditii care sa conduca la faptul ca o noua legislatura sa fie si mai clara, si mai nepotrivita si inoportuna pentru traseism. Desi eu as spune ca si traseismul poate ca este o componenta care misca lucrurile politice inainte in evolutia partidelor o data cu intreaga societate.

Domnul Marian Lupu:

Da. Multumesc.

Domnule Bujor, nu va suparati, va rog. Eu am o propunere catre toti colegii. Sa nu declansam discutii la acest subiect, fiindca este un subiect absolut particular si absolut diferit de cel pe care il discutam in cadrul acestui subiect. Va indemn sa poruncim Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, fiindca imi pare ca subiectele care vizeaza proportionalitatea sint mult mai importante cu referinta la numarul membrilor Biroului permanent, la numarul presedintilor de comisii, vicepresedintilor de comisii, secretari de comisii. Si cred ca, totusi, pe plan secund se plaseaza componenta delegatiilor, fiindca subiectele sint diferite si ca importanta, si ca scara, daca doriti. Pe care motiv propunerea este sa ne oprim aici, in cadrul acestor discutii, sa avansam cu proiectul care a fost inaintat. Intre timp, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati face un studiu, il discutam, dar intr-un completamente alt context si alta ambianta.

De acord?

Va multumesc.

 

Domnul Sergiu Stati:

Permiteti, domnule Presedinte.

As vrea si eu sa mentionez. Adica, noi am examinat numai legalitatea acestui proiect, dar nu componenta personala sau nominala a reprezentarii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.391. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Dumneavoastra ati spus ca remitem in comisie, ca sa examineze Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, eu am zis sa mergem, propunerea a fost, sa mergem in continuare cu adoptarea acestui proiect. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati face o examinare detaliata pe toate dimensiunile: birou, comisii, posturi de presedinti, vicepresedinti, ca sa ne clarificam. Nu este momentul, cum sa va zic, intr-o asemenea ambianta, neavind toate detaliile, sa incercam sa tragem concluzii.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Cred ca ar trebui de aici sa incepem. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati scrie o nota pentru noi toti, ca sa vedem partea juridica, si aceasta sa fie remisa, de asemenea, in comisie si o sa votam miine sau cind o sa fim pregatiti.

Domnul Marian Lupu:

Timp de o zi lucrurile acestea nu se fac.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Inseamna ca saptamina viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Fiindca in mod normal aici e vorba de delegatiile parlamentare, intelegeti cum. Problema este ca eu nu am auzit o propunere alternativa la acest subiect si am intrat in procedura de vot. Totusi cum facem?

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da, sa remitem in comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am vorbit intr-o cheie explicativa. Stimati colegi, nu incercati sa faceti actiuni de rafuiala politica. Nu cred ca fac bine Parlamentului si amintiti-va ca vom mai avea lucruri de adoptat, importante pentru imaginea Republicii Moldova. Noi am fost intotdeauna pentru lucrurile pozitive. Va rog, sa respectati acest postulat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Deci, noi respingem invinuirile cu rafuiala politica. Daca cineva incearca sa faca o rafuiala politica, anume autorii acestui proiect care vor sa se rafuiasca cu acei care s-au divizat, au iesit. De aceea, daca pornim de la ceea ce s-a spus, iata ce este in Bundestag, ca aceasta... dati sa pastram, dar atunci si aici reiese asa. Daca unul s-a dezasociat, dar ramine in componenta acelorasi comisii si delegatii s.a.m.d. sint in Parlament. De ce dumneavoastra vreti sa va debarasati de dinsii, sa ii schimbati, sa ii puneti anume din alianta. Deci aici e rafuiala politica.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va aduc la cunostinta urmatoarea informatie. Situatia, intr-adevar, trebuie studiata minutios, fiindca ea nu este univoca. Eu va aduc unele exemple. Din momentul din care alianta A.M.N., deci punctul de plecare cu 26 de persoane si in situatia zilei de astazi 16 persoane.

Conform proportionalitatii de reprezentare in Parlament, ce avem? Numarul membrilor Biroului permanent de la 3 la 2, e clar, bine. Numarul presedintilor de comisii a fost 2 si ramine 2, fiindca e coeficientul 2,3 si, respectiv, 1,6 si, conform normelor de procedura, si intr-un caz, si in altul ramin 2 persoane. La nivel de vicepresedinti 4,9 coeficientul 3,3. Deci de la 5 la 3 persoane. Secretarii din nou ramin neschimbati 2,3; 1,9. Deci nu se manifesta o situatie atit de univoca pentru toate pozitiile, de sus pina in jos. Aceasta e situatia.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc domnule Presedinte al Parlamentului.

Eu ma adresez catre colegii nostri din toate fractiunile cu urmatoarea propunere. Este necesar sa privim atenti proiectul de hotarire prezentat noua, pentru a ne convinge ca el trebuie sa fie votat, fiindca fractiunea noastra, la momentul de fata, nu are reprezentantul sau in Adunarea Parlamentara a Cooperarii.

Exact e aceeasi situatie in celelalte structuri. Este simplu ca buna ziua. O data ce celelalte fractiuni legal constituite in Parlament isi au reprezentantii cite unul sau mai multi, este absolut firesc ca Alianta Moldova Noastra sa aiba cite un reprezentant sau 2, 3 citi revin in alte comisii.

De aceea, eu nu vreau sa ma refer la aspectul politic ca, pur si simplu vad aici un moment de procedura si va rugam foarte frumos sa sustinem, ca nu este absolut nimic iesit din comun. Nu se propune in loc de o candidatura 3 sau 4 s.a.m.d.

Este alogic ca, de exemplu, in aceste structuri fractiunea sa nu isi aiba nici un reprezentant. De aceea, eu sustin propunerea domnului Stati si comentariul domnului Rosca.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si propun sa fie pusa la vot. Domnule Presedinte al Parlamentului, ma adresez si dumneavoastra, cu atit mai mult ca procedura de votare era deja in stadiul de desfasurare, de votare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc domnule Presedinte.

Cred ca aici este o problema de drept si la aceasta intrebare, de fapt, Curtea Constitutionala, intr-o hotarire, a raspuns. Eu nu tin minte care, trebuie verificata. Fractiunea constituita la inceput, in baza articolului 4, dupa cite inteleg eu
alineatul (3) punctul 3), este legala, dar ea este legala in masura in care se pastreaza componenta initiala. Componenta initiala in citeva fractiuni de la noi nu s-a pastrat si aceasta nu e numai in Parlamentul actual, dar a fost si in parlamentele trecute.

Atit timp cit un deputat scrie oficial cerere si anunta Parlamentul ca el a iesit din fractiunea legalizata, atunci, in baza articolului 3, inseamna ca componenta acestei fractiuni se schimba si Curtea Constitutionala a dat raspuns la aceasta intrebare intr-o hotarire. Dumneavoastra nu puteti sa pretindeti la procentul pe care l-ati avut in baza articolului 3. Nu este vorba de legislatia Germaniei, pe care a citat-o domnul Rosca, este vorba de legislatia noastra, care pune si ea niste impedimente in calea deputatilor care pleaca sau parasesc.

Este altceva, ca noi, intr-adevar, trebuie sa fim consecventi, si daca avem un anumit comportament si recunoastem drepturile deputatilor care au parasit fractiunile, trebuie sa facem aceasta legalizat. Trebuie sa introducem aici totusi niste modificari in Regulamentul Parlamentului. Lucrul acesta nu s-a facut nici in parlamentele trecute, nici acum.

Cred ca propunerea domnului Presedinte al Parlamentului este corecta. Comisia pentru politica externa si integrare europeana discuta, iar Comisia juridica, pentru numiri si imunitati trebuie sa revina la o hotarire a Curtii Constitutionale si sa dea talmacirea necesara.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, imediat, microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Stepaniuc, cind vorbeste despre o interpretare data in hotarire de Curtea Constitutionala si spune de componenta, mi se pare ca la acest capitol nu
s-a referit. Dar uitati-va care este problema. Considerati ca este, intr-adevar, corecta pozitia dumneavoastra ca sa nu votati si sa ramina Alianta Moldova Noastra fara reprezentanti in asemenea comitete importante si foruri internationale cum sint de la Marea Neagra, G.U.A.M., Comitetul de Cooperare Republica Moldova Uniunea Europeana si O.S.C.E.? Chiar considerati ca Alianta Moldova Noastra, care are 16 deputati, a doua ca marime in Parlament, nu trebuie reprezentata, sa fie in aceste structuri?

Iertati-ma, mie mi se pare ca sinteti interesati sa aveti grija mai mult de traseisti, decit de fractiunea care este a doua ca marime in Parlament. Nu cred ca este corect. Eu cred ca ar trebui sa sprijinim indemnul domnului Rosca, al domnului Stati si chiar al domnului Lupu, care nu l-a facut pina la capat, si sa procedam mai departe corect impreuna la revizuirea Regulamentului, ca sa avem reguli clare si sa le respectam. Acesta este indemnul meu constructiv, ca va place sa fim constructivi. Poftim, demonstrati.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi apelam deseori la vecini, la tarile care au mai multa experienta. Uitati-va, problema care se discuta acum in Romania in legatura cu situatia domnului Nastase este acuta. S-a schimbat legislatia si aceasta problema retragerea din functia de presedinte al Parlamentului sau al camerei deputatilor nu se realizeaza din cauza ca domnul Nastase si-a mentinut sprijinul grupului politic care l-a propus.

Eu vreau sa il intreb pe domnul Stepaniuc, in cazul in care fractiunea parlamentara promoveaza pe cineva intr-o functie, fie de vicepresedinte, de membru al biroului, de presedinte al comisiei, de vicepresedinte s.a.m.d. Aceasta persoana pleaca din proprie initiativa, inseamna ca ea isi pierde sprijinul politic.

Parlamentul este singurul organ politic in Republica Moldova reprezentat de fractiunile parlamentare constituite legal. Atunci persoana respectiva, care pleaca din fractiunea parlamentara, trebuie sa isi asume si riscul. Si fractiunea parlamentara trebuie sa fie in drept. Este o chestie absolut logica si absolut normala ca sa mentina persoana respectiva in functia respectiva sau sa o retraga, acesta este dreptul fractiunii parlamentare.

Stimati colegi, aceasta este indiferent de interesele noastre de moment, dreptatea cere ca asa sa fie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu v-as propune un alt unghi de abordare a acestui subiect si cred ca situatia ar deveni foarte si foarte clara. Rog sa priviti cu mare atentie acest proiect. El contine trei propuneri. Din aceste trei propuneri, de fapt, sint putin mai multe, patru, ceea ce se propune: o persoana din fractiune sa fie inlocuita cu alta persoana din fractiune. Deci nu este vorba de numarul de reprezentanti, fiindca Alianta Moldova Noastra are numai cite un singur reprezentant in aceste delegatii.

Nu uitati ca in multe delegatii parlamentare avem un numar limitat de delegati ai Parlamentului Republicii Moldova. Si in aceste cazuri, eu presupun, de fapt sint sigur, ca aceasta fractiune are un singur reprezentant. Ei au decis pe intern ca acest post, detinut astazi de o persoana, sa fie inlocuit de alta persoana. Cind vorbim ca ei sint trei, sa ii aducem la unul sau la doi. Ei sint unul. Decizia este: noi mergem pe linia ca sa eliminam o fractiune sau alta de a fi reprezentata intr-o delegatie parlamentara? Cred ca nu. Deci, aceasta este problema. Nu este vorba de procentaj. Ei si asa sint 8 persoane in aceste delegatii, stimati colegi.

Domnule Stati, prezentati detalii la acest subiect. Eu presupun corect aceste lucruri sau nu? Si atunci, daca este asa, numai vorba de o situatie similara cu cea pe care am evocat-o. Ori aici este o situatie foarte serioasa. Biroul, comisiile, secretarii, vicepresedintii. Va indemn sa ne concentram la aceasta tema. Pe cind delegatiile, repet inca o data, fractiunea data, cit si fractiunea P.P.C.D. si fractiunea P.D. sint reprezentati de o singura persoana de la fiecare fractiune. Noi dorim sa eliminam? Dorim sa formam o delegatie reprezentata dintr-o singura fractiune? Cred ca nu.

Pe care motiv, oferindu-va aceste explicatii si avind anume astfel situatia, eu totusi va indemn sa continuam acest exercitiu. Daca ar fi necesar, ne intoarcem pe anumite subiecte, dar nu simt ca va fi necesar acest lucru. Sa incheiem cu subiectul proiectului nr.391. Si sa ne concentram asupra unei teme mult mai serioase care tine de structurile interne ale Parlamentului. Aceasta imi este propunerea.

Domnul Stati, completari?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte,

Eu cred ca dumneavoastra aveti perfecta dreptate, aici sarcina comisiei a fost de a examina legalitatea acestor propuneri, a proiectului. Si, in acest sens, noi nu am introdus nici un fel de modificari privind procentajul de reprezentare. Asa ca doamna Pavlicenco, atunci cind incearca sa ne convinga in aceea ca este necesar ca reprezentantii Aliantei Moldova Noastra sa fie prezenti in Organizatia Cooperarii Economice de la Marea Neagra sau in cadrul G.U.A.M., aceasta tine, de fapt, de reprezentarea proportionala respectiva a fractiunii in organizatia internationala respectiva.

Adica noi in nici un caz nu am incercat sa revedem proportionalitatea reprezentarii. Aici, de fapt, se incearca niste discutii, care, cred eu, depasesc deja competenta comisiei privind aspectul juridic al examinarii proiectului. De aceea, daca imi permiteti, domnule Presedinte, as vrea sa sustin pe deplin propunerea dumneavoastra, ca acest proiect sa fie pus la vot. In acelasi timp, sa fie data o porunca Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, de rind cu comisia pe care am onoarea sa o conduc Comisia pentru politica externa si integrare europeana ca sa fie examinat, tinind cont de aspectul proportionalitatii, de procentul reprezentarii fractiunilor in organismele internationale.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aceasta propunere imi pare foarte echilibrata si logica. Eu as sustine si va rog si pe dumneavoastra s-o sustineti. Si sa incheiem aceasta procedura de vot astazi, fiindca este una mai mult mecanica, tehnica. Si, intre timp, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in primul rind, sa pregateasca o analiza foarte detaliata a tuturor subiectelor care vizeaza proportionalitatea si reprezentarea in structurile interne ale Parlamentului, dar urmeaza sa fie o tema absolut separata de discutie. Se accepta propunerea data? Se accepta.

Va multumesc.

Eu propun sa incheiem discutiile. Dupa ce trecem procedura de vot, va voi oferi cuvint, daca este necesar. Fiindca sintem prea mult axati pe acest subiect. Acceptati, va rog, propunerea.

Bine, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu vreau sa va atrag atentia, stimati colegi, asupra terminologiei democratice folosite aici: traseism, niste lucruri extraordinar de frumoase, dupa parerea mea. Este vorba de un proiect concret de hotarire care prevede schimbarea. De fapt, in ceea ce priveste rafuiala, tocmai hotarirea aceasta prevede o rafuiala. In hotarire nu se propune ca de la Alianta Moldova Noastra sa fie nominalizati anumiti delegati si comisii, reprezentati, se propune sa fie schimbati delegatii deputati in Parlament, si care, de fapt, in conformitate cu proportionalitatea, merita sa fie delegati in aceste comisii.

Propunerea mea este ca aceasta hotarire sa nu fie supusa votului astazi, sa fie retrasa in comisie. Si toata proportionalitatea pe toate domeniile, cum ati spus dumneavoastra, domnule Presedinte, sa fie revizuita, pentru ca nu numai la hotarirea data se atribuie, dar si la cele pe care le-ati numit dumneavoastra, membru al biroului s.a.m.d. Toate acestea trebuie revizuite in comisii, cred ca in conformitate cu Regulamentul Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

O precizare de ordin terminologic, ca sa spun asa. Noi o rugam pe Vitalia Pavlicenco, atunci cind mai utilizeaza termeni in premiera, sa dea tot sirul de sinonime, ca, cel putin, toti colegii deputati sa inteleaga despre ce este vorba. Cind spunem traseisti, punem virgula si spunem transfug, fugar, bejenar s.a.m.d. Aceasta ne dau dictionarele.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu consider ca are perfecta dreptate domnul Diacov, atunci cind spune ca fractiunea retrage si sustinerea politica a unei sau altei persoane care ocupa un post respectiv. Si atunci acest proiect de hotarire il sustin personal, fiindca consider ca este absolut in conformitate cu Regulamentul Parlamentului actual, poate cu exceptia punctului 3. Fiindca, cu adevarat, in Adunarea Parlamentara de Cooperare de la Marea Neagra este un singur candidat de la Alianta Moldova Noastra, la G.U.A.M. un singur candidat de la Alianta Moldova Noastra si la O.S.C.E. un singur candidat de la Alianta Moldova Noastra. Si aici modificarea respectiva este absolut logica.

In ceea ce priveste punctul 3), ce tine de cooperarea parlamentara Republica Moldova-Uniunea Europeana, cred ca aici toti trei candidati, care erau de la Alianta Moldova Noastra, sint substituiti. Si aici este subiect de discutie, ar putea fi discutata aceasta chestiune.

Luind in considerare acest punct de vedere, as propune ca, totusi, cu adevarat, aceasta chestiune sa nu fie aprobata astazi, dar peste o saptamina de zile sa revenim, sa mai schimbam o data, de exemplu, Comitetul parlamentar de cooperare cu Uniunea Europeana. Sa remitem in comisie sau sa votam astazi, ca sa nu scoatem alte intrebari in discutie, cu exceptia punctului 3), sa votam acest document astazi, iar punctul 3) sa il lasam pentru o discutie suplimentara.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, tocmai acest subiect si il discutam aici, in Prezidiu, daca sintem pe pozitia si in situatia sa operam cu asemenea instrumente juridice, ar fi fost o lege in prima lectura si pentru lectura a doua vom opera aceste modificari. Sintem cu un proiect de hotarire a Parlamentului. Ceea ce nu ne permite sa operam amendamentele propuse de colegul nostru Braghis, care sint foarte logice, fiindca din patru cazuri trei sint foarte clare. Fractiunea reprezentata de catre o singura persoana... Si aici este vorba doar de substituire. Un caz cu delegatia Parlamentului Moldovei la Comitetul Parlamentar de Cooperare cu Uniunea Europeana ar putea fi tema de discutie.

Deci, propunerea mea este urmatoarea: din cele trei subiecte avem un subiect referitor la care am exprimat anumite dubii, ar putea fi tema de discutie. Putem sa acceptam documentul ori integral, ori deloc. Modalitatea sau solutia de compromis? Solutia de compromis: s-o reintoarcem, dar nu s-o reintoarcem in vag. Cu termene foarte concrete Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, asistata de Comisia pentru politica externa si integrare europeana, nu mai tirziu de luni, saptamina viitoare, cu prezentarea informatiei si discutiile in cadrul comisiei in ziua de miercuri si sa fie prezentate din nou pe ordinea de zi pentru sedinta de joia viitoare. Dar sa le clarificam pe toate la rece, fara emotii. Rog sa acceptati aceasta propunere.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 267 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Guvern.

Stimati colegi,

Va readuc aminte ca, de fapt, este un proiect care a fost restituit comisiei pentru o examinare suplimentara a mai multor detalii. Deci, reprezentantul Guvernului a facut deja prezentarea anterior. La aceasta etapa as dori sa invit reprezentantul Comisiei pentru prezentarea raportului, dupa care urmeaza dezbaterile.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Examinind proiectul de lege mentionat, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.58 din 23 ianuarie 2006, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a constatat ca crearea Ministerului Administratiei Publice Locale constituie primul pas in implementarea principiului dreptului administrativ din tarile membre ale Uniunii Europene, potrivit caruia elaborarea politicilor sectoriale urmeaza a fi efectuata de ministere.

In aceasta ordine de idei, Guvernul propune excluderea Biroului National Migratiune din lista organelor centrale de specialitate ale administratiei publice. Functiile biroului nominalizat se transmit, conform destinatiei, Ministerului Economiei si Comertului si Ministerului Dezvoltarii Informationale. Majoritatea comisiilor permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustin examinarea si adoptarea proiectului indicat.

Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune substituirea sintagmei Ministerul Administratiei Publice Locale cu sintagma Ministerul Administratiei Publice, motivind aceasta modificare prin prevederile
articolului 96 din Constitutia Republicii Moldova privind corelarea denumirii ministerului si rolul Guvernului in asigurarea conducerii generale a administratiei publice.

Comisia sustine propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie de a completa proiectul de lege cu articolul 3, avind urmatorul cuprins:

Articolul 3.

Guvernul va asigura respectarea drepturilor si garantiilor prevazute de legislatia muncii in legatura cu disponibilizarea personalului in urma reformarii autoritatilor administrative centrale, indicate la articolul 1.

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune substituirea sintagmei Ministerul Administratiei Publice Locale cu sintagma Ministerul Administratiei Publice Locale si Dezvoltarii Teritoriale, iar Fractiunea Partidului Democrat din Moldova cu sintagma Ministerul Dezvoltarii Teritoriale si al Administratiei Publice.

Referitor la regimul juridic de reglementare a activitatii oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului, mentionam ca Regulamentul cu privire la organizarea si functionarea oficiilor teritoriale este aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.992 din 12 august 2003 in conditiile articolului 70 din Legea nr.123-XV din 18 martie 2003 privind administratia publica locala.

Obiectiile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, precum si cele ale Directiei juridice privind oportunitatea si consecintele legate de excluderea pozitiilor Biroului National Migratiune si a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala au atitudine la prevederile articolului 2 din proiect, care obliga Guvernul sa prezinte Parlamentului, in termen de 3 luni, propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu prezentul proiect si va aproba Regulamentul noului minister si al ministerelor care vor prelua functiile autoritatilor administrative centrale lichidate.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru administratie publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului examinarea si adoptarea in prima lectura a proiectului mentionat, iar in cazul lipsei propunerilor suplimentare adoptarea si in lectura a doua.

Doi membri ai comisiei, subsemnatul Vasile Balan si doamna deputat Jalba, am propus ca proiectul sa fie retras, ca fiind slab pregatit, si doamna Jalba este impotriva crearii acestui minister.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 3.

 

 

Domnul Alim Afonin:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa mentionez faptul ca in raport era mentionat, domnul Balan probabil ca a scapat din vedere. Era de mentionat ca, tinind cont de recomandarea 179 din 2005 privind democratia locala in Moldova, adoptata la sesiunea a XII-a a Congresului puterilor Locale si regionale al Consiliului Europei din
8 9 noiembrie 2005, punctul 12, Comisia nu accepta propunerile sus-numite, adica acele pe care domnul Balan le-a citit.

Vreau sa mentionez ca fractiunea Partidului Comunistilor si majoritatea in Comisia administratiei publice locale, ecologie si dezvoltarea teritoriului sustine propunerea Guvernului, adica Ministerul Administratiei Publice Locale.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Ati citat continutul raportului comisiei, presupun, da?

Multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu as vrea sa ne aducem un pic aminte de inceputul legislaturii respective, cind au fost create grupurile de lucru privind revizuirea legislatiei in diferite domenii si s-a discutat foarte mult despre administratia publica locala. Mai mult decit atit, in urma discutiilor a fost parca o intelegere ca va fi creata o comisie parlamentara, cu participarea din partea administratiei publice centrale, locale, in urma careia comisia va veni cu propuneri concrete vizavi de solutionarea problemei administratiei publice locale.

Eu, spre exemplu, daca ideea respectiva privind crearea ministerului mentionat ar fi venita in urma activitatii acestei comisii, ar fi ascultate punctele de vedere ale tuturor celor implicati in acest proces, nu as ridica intrebarea care urmeaza a fi pusa. Dar vedeti, dumneavoastra, eu consider si cred ca si colegii au aceeasi parere ca problemele in administratia publica locala sint cu mult mai mari decit problema crearii unui minister.

Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca ideea de baza... daca examinam informatia suplimentara, de care dispun astazi deputatii, privind atributiile de baza ale Ministerului Administratiei Publice Locale, devine foarte clara sarcina acestui minister si care, de fapt, este si ideea de baza privind crearea ministerului respectiv.

Iar vizavi de experienta altor tari, vreau sa va spun ca ar fi foarte bine de a citi si atributiile functionale ale ministerelor, si denumirea, caci, in fond, este important cu ce se va ocupa acest minister, nu strict ca denumire. Dar daca vreti sa creati un star si primar, atunci acesta este punctul de vedere si va apartine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Angela Arama:

Am vrut sa fac si eu referinta la informatia suplimentara. De fapt, fractiunea noastra ramine la ideea de a nu sprijini acest proiect. Si chiar informatia aceasta suplimentara, probabil s-a tinut cont de recomandarile noastre de a ni se oferi informatii suplimentare apropo de atributiile acestui minister, este foarte bine. Dar aceasta informatie suplimentara este doar una care ne ingrijoreaza in continuare, pentru ca, dupa parerea mea, nu este altceva decit o tentativa de a ne arunca praf in ochi. Este o informatie facuta intr-un mod absolut formal si iarasi nu aduce nici un fel de lumina asupra atributiilor concrete ale acestui minister.

Ce inseamna Va gestiona relatiile cu Consiliul Europei? A gestiona. Nu poti sa gestionezi niste relatii. Gestionezi niste bunuri materiale. Aceasta inseamna ca ministerul isi va atribui prerogativa de a comunica el singur expres cu Consiliul Europei si ceilalti subiecti ai administratiei publice locale nu vor avea acest drept.

Si daca luam toata informatia pe puncte in continuare, toata este realizata in acest fel, foarte formal, neclar si iarasi ne exprimam ingrijorarea ca acest minister nu va fi decit o pirghie nu de descentralizare a administratiei publice locale, ci, dimpotriva, decentralizarea acestei administratii publice locale. Si as avea parerea ca totusi trebuie sa abordam reforma publica a administratiei publice locale mult mai responsabil si sa nu o luam pe etape dispersate, ci sa avem o conceptie foarte bine definita, pentru ca este foarte importanta aceasta reforma si este recomandata de Consiliul Europei.

Va multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi, de fapt, o intrebare. Aveti intrebari pentru comisie sau sint mai multe expuneri de pozitie? Ca sa stiu sa il retin pe colegul nostru la tribuna centrala ori nu?

Va multumesc.

 

Domnul Vasile Balan:

Vreau sa imi expun si eu parerea. ori dupa colegi?

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, o sa va expuneti parerea, fiindca ati prezentat pozitia comisiei cu parerea de la microfon.

 

Domnul Vasile Balan:

Acum este a mea, daca pot?

 

Domnul Marian Lupu:

O sa va permit acest lucru, dar nu pozitia comisiei.

 

Domnul Vasile Balan:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Inainte de a continua dezbaterile pe marginea acestui subiect, permiteti-mi sa va citez citeva lucruri din doua documente. Primul, este vorba de raportul domnului Pascal Manjen, Franta. Deci, va dati bine seama, reprezinta Congresul Autoritatilor Locale si Regionale ale Consiliului Europei. Punctul 89 in acest raport, produs in noiembrie 2005.

Punctul 89 spune: Astfel, conform informatiilor recente, colectate de catre delegatia Congresului in timpul vizitei sale din iulie, initiativa Presedintelui, lansata in februarie 2005, de a crea un minister pentru autonomii locale, care era preconizat sa concentreze si sa coordoneze intreaga activitate referitoare la problemele guvernarii locale, se pare ca a fost abandonata.

In continuare voi face referinta la recomandarea nr.179 din 2005 privind democratia locala in Republica Moldova. Este la fel recomandarea Congresului Autoritatilor Locale si Regionale. Punctul 12 b): Se regreta ca ideea lansata de autoritatile moldave, in februarie 2005, de creare a unui minister special, responsabil pentru gestionarea prin coordonare a tuturor aspectelor relevante la autoritatile locale, pare a fi abandonata. B.T.R.I. recomanda Guvernului Moldovei, in contextul sporirii eficientei reformelor in domeniul autoritatilor locale in Moldova, sa constituie un minister special, responsabil pentru toate subiectele ce tin de activitatea autoritatilor locale, precum si pentru politicele relevante din acest domeniu.

Aceasta este pozitia oficiala a partenerului nostru la Consiliul Europei, exprimata in cadrul unui raport, supus dezbaterilor si exprimat intr-un document oficial, o rezolutie. Cred ca aceasta informatie trebuie sa ne toarne putin mai multa lumina asupra situatiei propriu-zise.

Si, stimati colegi, o ultima remarca. Nu uitati ca, cu adevarat, va inteleg ingrijorarile si pozitiile. Ati fi dorit sa stiti care va fi continutul Regulamentului acestui minister. Pai, e normala o atare pozitie. Nimeni nu ne impiedica pe noi, parlamentarii, sa ne conectam la acest proces de elaborare a proiectului de regulament al ministerului, sa invitam persoanele responsabile, sa se munceasca cu ei, sa se discute si sa fim constienti de faptul care va fi continutul acestui regulament, aprobat prin hotarirea respectiva de Guvern. Deci, nimeni nu limiteaza accesul la aceste subiecte. Am tinut sa va atrag atentia asupra momentelor date.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Eu cred ca, dupa discutia care a avut loc saptamina trecuta in Parlament asupra acestui proiect de lege, practic, nu s-a schimbat nimic. Eu am solicitat si
v-am rugat, domnule Presedinte, cind se creeaza un minister in Republica Moldova, ar fi foarte bine sa ne onoreze domnul Prim-ministru sau macar un viceprim-ministru, care are de acum o oarecare viziune in acest domeniu, dar nu, pur si simplu, reprezentantul sau viceministrul justitiei. Argumentele care ne-au fost propuse noua suplimentar vorbesc despre faptul ca in diferite tari sint diferite modalitati. Eu cred ca este cea mai binevenita ideea de creare a unui Minister al Dezvoltarii Regionale si a Administratiei Publice, cea mai binevenita.

Al doilea moment, in toti acesti 15 ani, si eu stiu si pina la 15 ani, pina la independenta, guvernele s-au ocupat foarte serios de administratia publica locala. Era un viceprim-ministru sau un prim viceprim-ministru si o directie speciala in Guvern relatii concrete. Acum inchipuiti-va ce inseamna administratia publica locala. Executivul raional vine aici, la minister, si apoi pleaca la Guvern. Sau Primaria Chisinau, administratie publica locala. Deci, eu cred ca noi incurcam foarte multe lucruri. In acelasi timp, Guvernul, directia Guvernului va dirija cu raioanele. A aparut un minister care va cere dari de seama si fel de fel de regulamente. Si eu va asigur ca nu o sa fie, eu stiu, C.P.D.-ul pe care noi poate il dorim.

De aceea, eu insist, domnule Presedinte al Parlamentului, dumneavoastra ati facut o informatie azi foarte binevenita, dar eu insist ca, avind in vedere ca multe comisii s-au expus si pro si contra, sint mai multe idei si propuneri cred ca foarte normale. Eu insist ca, intr-adevar, intr-un mod civilizat, democratic sa ajungem la un consens. Sa cream structura aceasta, sa determinam, sa numim si sa fie o decizie normala, nu, pur si simplu, cu plus trei voturi ale fractiunii majoritare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Ideea in sine, in principiu, nu trezeste animozitati si atitudini negative. Ar putea fi una salutabila, numai ca maniera in care urmeaza a fi realizata iar trezeste aceste suspiciuni si semne de intrebare. Si chiar aceasta informatie suplimentara, pe care ne-au furnizat-o responsabilii din Aparatul Parlamentului, contine niste formulari, niste stipulatii care din start alimenteaza aceste ingrijorari.

De pilda, chiar punctul nr.1, care suna in felul urmator: Elaboreaza (reglementeaza) politici in domeniul ce tine de functionarea institutiilor publice, autonomiei locale. Elaboreaza si reglementeaza nu sint sinonime. cuvintul reglementeaza, care prevede o subordonare si este cu totul alta competenta, nu isi are locul in acest context. Deci, viitorului minister i se atribuie aceasta abilitate de a verifica, de a subordona institutiile administratiei publice locale.

Deci trebuie, intr-adevar, sa fie elaborate niste principii clare, care intr-adevar, ar spulbera aceste suspiciuni si banuieli si atunci o asemenea lege ar putea fi una salutabila si votata de toata lumea.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta, dumneavoastra ati facut referinta, in special, la nota informativa, presupun, da? Fiindca insusi proiectul de lege nu face nici o referinta la aceste detalii si nu in zadar am atras atentia, caci cred ca se va cere concursul nostru nemijlocit si monitoringul la momentul elaborarii proiectului Regulamentului acestui minister, ca sa dispara orice fel de suspiciune. Pe dimensiunea juridica, in acest proiect nu gasim nici o referinta la functiile, responsabilitatile ministerului. Sa ne concentram, sa participam si noi ca acest Regulament si domeniul de activitate al ministerului sa fie unul care nu ar trezi suspiciuni sau echivocuri.

 

Domnul Ion Varta:

De acord, domnule Presedinte. Dar care a fost menirea totusi a acestei informatii suplimentare, care ne-a fost distribuita inainte de aceasta sedinta?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu stiu. Cel putin eu am dorit doar sa va aduc la cunostinta informatia pe care v-am prezentat-o, ca sa fie clar care este pozitia Consiliului Europei, ca acest minister, intr-adevar, nu este o inventie locala, autohtona, care are menirea sa aduca la solutionarea unor subiecte, dar tine si de parteneriatul nostru cu Congresul puterilor locale, si neindeplinirea acestui punct din rezolutie, si este o recomandare foarte clara, ca se recomanda, la fel isi are valoarea sa atit pe intern, cit si pe dimensiunea colaborarii cu Consiliul Europei. Dar cealalta informatie?

 

Domnul Ion Varta:

As mai avea o intrebare. Un asemenea proiect de lege, daca, intr-adevar, intruneste suportul, sprijinul tuturor deputatilor, poate fi expediat expertilor Consiliului Europei, Comisiei de la Venetia ca sa se pronunte pe marginea lui. Este unul perfect?

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti in vedere acest proiect sau va referiti la un parteneriat si consultari pe linia Consiliului Europei, atunci cind se va munci asupra regulamentului ministerului? Fiindca acest proiect, repet din nou, nu contine decit citeva puncte. Primul ca se instituie si doua puncte auxiliare care se refera la alte subiecte. Deci acest proiect nu este altceva decit o executare stricta a acestei recomandari. Dar aspectele mai complexe cred ca vin atunci cind vorbim de regulamentul ministerului. Sinteti de acord?

 

Domnul Ion Varta:

Bine, dar nu putem pune carul inaintea cailor. Trebuie sa vedem care este acest regulament inainte de a vota o lege, nu? Ca sa fim...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu-i chiar asa, fiindca

 

Domnul Ion Varta:

...Edificati asupra faptului care

 

Domnul Marian Lupu:

Nu este chiar asa, fiindca atunci cind vorbim de un minister... Dati-mi, va rog, un exemplu, cind s-a mai discutat la subiectul ministerului cutare sau cutare, ca s-a solicitat sa fie regulamentul la o prima etapa, si numai dupa aceea sa decidem asupra formarii propriu-zise. Deci, nu este problema si nu tine de interesul nimanui aici, in Parlament, sa nu fie o claritate si sa nu fie o transparenta atunci cind logic, dupa procedurile formale si juridice, se va ajunge la elaborarea regulamentului institutiei vizate. Deci, nu cred ca vom rata ceva, fiti de acord. Exista o procedura, o consecutivitate de norme.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Pe tot globul pamintesc si in fiecare tara este organ special si nu este principial cum se numeste el, si administratia publica locala lucreaza conform Legii administratiei publice locale, dar ministerul conform regulamentului. Si in Camerun este minister, care, concret, special, se ocupa de administratia publica locala. Si daca luam Carta Europeana, acolo este clar scris ca se face controlul administrativ pe oportunitate si alte momente. Si acest lucru il face un minister ori organ special. Si aici nu trebuie sa ne ferim, sa ne temem nu stiu de ce s.a.m.d. Noi am ramas cel putin... Eu, lucrind ca presedinte de comisie doi ani in urma a fost propunere ca trebuie sa fie si minister. Si aceasta o sa fie numai in folos si in folos. Si, domnule Presedinte, Fractiunea Comunistilor propune sa fie votat in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intrucit am depasit prezentarea proiectului si faza intrebari raspunsuri, eu as propune ca toata lumea care are, inclusiv cel care va vorbeste, care are ceva de spus, sa iasa frumusel la tribuna Parlamentului, sa utilizeze timpul regulamentar pina la 10 minute, ceea ce inseamna si 30 de secunde, daca doreste, sau 1 minut. Sa nu ne mai exersam de la microfoanele din sala sau din prezidiul Parlamentului atunci cind ne pronuntam asupra esentei proiectului si asupra necesitatii de a adopta sau nu. Eu personal as dori sa vorbesc de la tribuna 2, 3, 5 minute, cit voi reusi pentru a-mi expune punctul de vedere. Si invit ceilalti colegi sa faca la fel.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Deci, in cazul dat, avind aceste rezultate ale dezbaterilor, inainte de a purcede la votul in prima lectura, voi oferi cuvintul celor care doresc sa o faca si, de fapt, bine o doresc. Daca pina la 10 minute, cineva se simte mai confortabil la microfoanele nr. 4, 5, 3 nu are decit sa o faca, cine doreste, vine la tribuna centrala.

Va rog.

 

Domnul Vasile Balan:

Vasile Balan Alianta Moldova Noastra si Presedintele Ligii Nationale a Asociatiilor de Primari din Republica Moldova. Primar cu stagiu de 23 de ani.

Stimati colegi,

Atit asociatiile alesilor locali, cit si noi, in cazul de fata, Fractiunea parlamentara, consideram ca, pe drept cuvint, acest minister a cam intirziat.

Este necesitatea de a forma un asemenea minister. Numai eu cred ca denumirea nu trebuie sa fie a administratiei publice locale, dar sa difere putin si cred ca propunerile colegilor sint corecte. Alta problema este modul de formare a acestui minister. Noi am avut cu dumneavoastra aici formate niste grupuri de lucru. Aceste grupuri de lucru au lucrat in diferite domenii si a fost un grup de lucru care a lucrat in frunte cu domnul Serebrian, care a lucrat asupra reformei Conceptiei de reforma a administratiei publice centrale.

Si vreau sa va intreb pe dumneavoastra, daca cineva cunoaste acest concept, care a fost elaborat de acest grup de lucru si daca dumneavoastra cunoasteti conceptia elaborata de catre Guvern si deja pusa in actiune.

Am ramas stupifiat aici, in Parlament, cind data trecuta s-a mentionat ca cineva lucreaza acum asupra altei conceptii Conceptia de reformare a administratiei publice locale. Iarasi undeva se lucreaza asupra unei conceptii. Eu cred ca este gresit, se devalorizeaza complet valoarea institutiei Parlamentului in cazul de fata, cind noi reformam administratia publica centrala si in Parlament macar nu se purcede la niste dezbateri.

Noi am facut o informare si avem o conceptie neghioaba, sa ma iertati. Intr-o reforma, la baza stau reformarea, structura si functiile. Cititi conceptia pe care o avem noi acum. Si ma gindesc care conceptie a reformarii administratiei publice locale vom avea-o in curind, daca nici comisia sesizata in fond nu cunoaste aceste lucruri?

Noi facem trimitere la partenerii nostri europeni, dar acolo se spune despre formarea unui minister special in cadrul reformarii legilor ce tin de administratia publica locala. O data ce noi n-am purces la aceste reformari si se lucreaza undeva, nu stim care vor fi ele. Si atunci, adica, punem caruta inaintea caiilor. Ar fi bine ca sa avem, sa ne reintoarcem la conceptia reformarii administratiei publice centrale, sa avem niste dezbateri in Parlament, aici cu dumneavoastra, sa vedem cum facem Conceptia de reformare a administratiei publice locale si dupa aceea cred ca ar fi bine sa revenim la formarea unui minister.

Mai mult decit atit, eu cred ca nu sintem sinceri pina la urma ce dorim sa facem. Noi, data trecuta am vorbit aici un lucru. In comisia parlamentara a venit domnul Semenovcher si ni-a spus cu totul altceva si domnul ministru Esanu a acceptat ca asa este. Ni s-a spus ca ministerul dat se formeaza in baza Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala. Si domnul sef al agentiei a vorbit foarte mult despre aceasta agentie si despre viitorul acestui minister, dar nimic despre aceea ce ar avea tangenta cu administratia publica locala. Iata aici este ingropat ciinele si eu cred ca nu sintem sinceri in ceea ce dorim sa facem.

Propunerea mea, totusi, a fost ca noi sa respingem ori sa retragem acest proiect de lege si sa venim cu un proiect bine pregatit in conformitate cu Conceptul reformarii administratiei publice locale si administratiei publice centrale.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, alte luari de cuvint. Da, va rog, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este foarte greu sa iai cuvintul dupa persoana care a vorbit inaintea mea, pentru ca eu nu voi putea sa utilizez expresii gen Unde este ingropat ciinele?, Sa incercam sa-l dezgropam impreuna.

Stimati prieteni,

intr-adevar, un plus de sinceritate nu ne-ar fi deloc de prisos atunci cind discutam astfel de probleme. Eu cred ca nu trebuie sa ne ascundem dupa deget si trebuie sa spunem deschis in fata tuturora acelora care ne vad si ne aud. Si noi sintem colegi si trebuie sa fim sinceri.

Eu observ ca reforma administrativ-teritoriala in Republica Moldova se frineaza pe toate caile. Observ ca exista o retinere foarte mare in realizarea principiului de autoguvernare a colectivitatilor locale. Se vede cu ochiul neinarmat ca descentralizarea puterii de stat in momentul acesta nu este dorita de catre partenerii nostri din majoritatea parlamentara. Intr-adevar, grupul de lucru condus de Oleg Serebrian nu putea sa aiba sorti de izbinda fara de o deschidere clara din partea colegilor nostri din majoritatea parlamentara.

Este evident ca acest minister urmeaza sa hipercentralizeze controlul asupra puterii locale, nu sa il descentralizeze. Este evident ca se insista asupra ideii de verticala a puterii.

Iar puterea locala este privita ca o subdiviziune a puterii centrale. Aceasta este marea problema de conceptie care ne face sa aven opinii diferite, stimati colegi.

Toate exercitiile noastre retorice si toate propunerile legislative in aceasta secunda, care sint pe ordinea de zi a Parlamentului, tintesc, pina la urma, alegerile locale din 2007. Iar acest minister ar trebui, probabil, sa aiba functia de staff electoral al partidului de guvernamint. Sa fim deschisi, sinceri si sa recunoastem acest lucru.

Dar daca vrem sa combatem punctul de vedere pe care il expun eu sau alti colegi de ai mei, va rog foarte mult sa dinamizam procesul de elaborare si adoptare prin consens, daca doriti, a reformei administrativ-teritoriale in corespundere cu recomandarile Consiliului Europei, in corespundere cu angajamentele noastre, adoptate prin planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova si foarte repede si prin planul de actiuni individual de actiuni Republica Moldova NATO.

Stim foarte bine care este situatia in teritoriu. Nu exista primar sau consiliu local, poate cu exceptia municipiului Chisinau, care are o situatie financiara si economica diferita, care sa nu sufere din cauza lipsei de resurse financiare pentru rezolvarea celor mai elementare probleme ale teritoriului sau ale localitatii respective. In loc sa ne ocupam de descentralizarea financiara, de regindirea modelului bugetar: raporturile dintre puterea centrala si cea locala, in loc in sfirsit sa cream acea comisie...

Eu am propus Presedintelui Parlamentului si sper ca ceea ce a rostit dinsul de la tribuna Parlamentului la sfirsitul sesiunii precedente va fi realizat cit se poate de repede. Sa se creeze o comisie nationala, din care sa faca parte si deputati, si alesii locali si experti independenti nationali si internationali, ca sa ajungem la o solutie de maxima eficienta pentru Republica Moldova nu numai in calitate de angajamente pe care le luam fata de partenerii nostri occidentali, dar si ca efect practic pentru administrarea eficienta a puterii locale in Republica Moldova.

Iinsa astazi promovam cu atita zel o denumire de minister, care parca nu stim cu ce se va ocupa. Facem abstractie de faptul ca aceasta propunere nu tine cont de Legea bugetului de stat pentru anul in curs. Iar atunci cind venim noi cu vreo propunere sau alta, de fiecare data ni se cere argumentarea financiara.

Eu cred ca nevoia de descentralizare este absolut evidenta. Nevoia de reorganizare administrativ-teritoriala este absolut evidenta. Nevoia de edificare a unei solutii de compromis si de consens in realizarea reformei administrativ-teritoriale se impune Republicii Moldova ca un element extrem de important pentru avansarea pe calea reformelor institutionale, pe care ne-am angajat, de comun acord cu votul tuturor deputatilor, prin prima declaratie pe care am adoptat-o, sa o facem.

Ca sa trecem de la vorbe la fapte, eu as propune ca acest proiect sa fie restituit Guvernului si sa acceleram procesul de creare a acestei comisii speciale in frunte cu Presedintele Parlamentului, de ce nu, care sa deblocheze impasul in care ne aflam in ideea de realizare a reformei administratiei publice locale. Si ma solidarizez cu punctele de vedere exprimate. As dori ca si cu aceste ocazii si cu alte ocazii sa il vedem pe Prim-ministru si pe alti fruntasi ai Guvernului Tarlev, aparind punctele de vedere ale Guvernului.

Avem toata simpatia pentru domnul viceministru al justitiei, dar cred ca un for legiuitor este in drept sa se intretina cu Guvernul Tarlev, nu cu functionarii acestui Guvern, atunci cind se discuta reorganizarea structurii executivului Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte luari de cuvint? Domnul Diacov, va rog.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este un proiect care, intr-adevar, trezeste nu numai interesul fractiunilor parlamentare prezente in Parlament, dar si a reprezentantilor administratiei publice locale, eu va asigur de la Nord pina la Sud, fiindca este vorba de atmosfera, de confortul activitatii acestor structuri, care, printre altele, sint cele mai aproape de oameni, de problemele lor, de durerile lor si, sigur, sarcina Parlamentului este de
a-i ajuta pe acesti oameni, pe aceste structuri locale ca ei sa isi poata realiza functiile legale si ca sa poata raspunde multiplelor cerinte ale comunitatii, ale locuitorilor Republicii Moldova.

Data trecuta, cind a fost pus in discutie acest proiect, eu si fractiunea parlamentara a Partidului Democrat ne-am aratat disponibili sa sustinem acest proiect. Nu de aceea ca noi nu impartasim ingrijorarea colegilor, acelor care s-au pronuntat impotriva. Dar ne-am aratat dispusi sa sustinem cu ideea ca acest proiect... sau acest minister care se creeaza, adica principala sarcina a lui sa fie consolidarea puterii locale, dezvoltarea teritoriului si rezolvarea miilor de probleme cu care se confrunta satele si orasele moldovenesti.

Faptul ca in denumirea ministerului trebuie sa fie pe prim plan dezvoltarea teritoriului si in competenta ministerului trebuie sa fie functii legate de angajamentele asumate de Republica Moldova, nu incape nici o indoiala.

Pe mine m-a mirat faptul ca a trecut o saptamina si, practic, in aceasta optiune nu s-a schimbat nimic. Eu asteptam sa existe garantii. Eu inteleg ca fractiunea majoritara poate sa voteze acest proiect, fara a ne mai consulta si fara a mai cheltui aici careva eforturi. Insa din punctul meu de vedere, acest minister trebuie sa fie cel mai exemplar minister, daca vreti, in Republica Moldova.

Trebuie sa fie cel mai depolitizat minister din Republica Moldova. Si trebuie sa fie cel mai competent minister, care s-ar baza pe angajamentele Republicii Moldova fata de organismele internationale. Noi putem foarte repede sa votam si sa ne facem ca noi sprijinim aceasta optiune europeana, dar peste doua saptamini, peste o luna, peste doua lumea o sa inteleaga ca aceasta se face pentru a unge ochii, cum se spune. Noi raminem pe pozitia de a sprijini ideea crearii ministerului respectiv.

Dar noi vrem sa existe garantii foarte clare ca acest minister se va ocupa cu ceea ce trebuie. Nu exista aceste garantii pina la minutul actual. Noi, in fractiune, am discutat foarte ardent si in controversa aceasta chestiune. Iar am vorbit cu reprezentantii a cel putin 15 raioane, care, pe de o parte, vreau, dar, pe de alta parte, sint ingrijorati, dar ce o sa fie acest minister? Inca un brigadier deasupra primarilor? Ce, noi nu stim care este situatia bietilor primari care nu reprezinta Partidul Comunist, dar alte partide?

Eu vreau si pot sa va aduc zeci de exemple cind presedintii de raioane ii... nu vreau sa folosesc un cuvint mai tare, le pun fel de fel de piedici si intotdeauna le conditioneaza de a acorda sprijin material, financiar s.a.m.d. cu inscrierea in partid. Ieri, un primar de la Nord imi spune ca vrea sa aranjeze copilul la lucru si se duce la administratia locala si i se spune: Scrie cere in partid si dupa aceasta eu te ajut. Alt primar, alt presedinte din centru. Noi exemple de acestea putem sa aducem foarte multe, stimati prieteni.

Domnul Dragan nu ar trebui sa aveti acest obicei urit sa comentati totul ce se spune. Cu atit mai mult, ca la tribuna si in fata dumneavoastra este omul si partidul care vrea sa rezolve aceasta problema, dar nu sa asculte comentariile matale.

Primarii, administratia publica locala trebuie ajutata. Sarcina acestui minister este dezvoltarea teritoriului Republicii Moldova. Eu nu am vazut in acest proiect de regulament politica de urbanizare a Republicii Moldova. Nu am vazut in acest regulament prevederi ca acest minister sa se ocupe de decentralizarea puterii locale, ca primarii sa aiba posibilitatea sa participe la crearea bugetului local, ca primarii sa aiba imputerniciri sa foloseasca banii publici in interesul comunitatii si al populatiei.

De aceea, in concluzie, vreau sa va spun ca aceasta ingrijorare noi trebuie sa o transformam intr-un document serios. Eu vad acest minister, intr-adevar, si depolitizat, si anuntata prin concurs angajarea functionarilor in acest minister, ca el sa creeze o atmosfera de conlucrare in tara, dar nu, intr-adevar, sa lucreze pentru binele si fericirea unui singur partid din Republica Moldova, ceea ce o sa creeze si o stare de spirit neadecvata in tara.

De aceea, eu as ruga, domnule Presedinte sa mai zabovim o saptamina. Noi dorim sa simtim atitudinea serioasa a Guvernului fata de aceasta chestiune. Poate, intr-adevar, ca Presedintele Parlamentului sa isi asume acest rol de negociator, ca sa existe garantii. Noi am vota Ministerul Teritoriului si Administratiei Publice. Un continut foarte clar si garantii foarte clare ca acest minister se va ocupa de dezvoltarea Republicii Moldova, a satelor si a oraselor Republicii Moldova. In aceste conditii, sigur, noi vom sprijini, dar noi nu putem sa participam de mintuiala la acest lucru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Ciobanu.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimati colegi,

Pe tot parcursul constituirii statalitatii noastre, problema administratiei publice locale a fost destul de actuala si discutiile in jurul acestei probleme au fost frecvent discutate atit in cadrul Parlamentului, cit si la nivel teritorial. Ultimi
11 ani s-au produs, practic, trei reforme in administratia publica locala. Prima lege, dupa regulamentul provizoriu, care a fost adoptat de Parlamentul majoritatii Partidului Democrat Agrar in 1994, care avea drept scop subordonarea administratiei raionale, in special Prim-ministrului a fost Legea cu privire la administratia publica locala.

Urmatoarea reforma a administratiei publice locale din 1998, din pacate, a prevalat interesul politic asupra unor interese care se puneau la baza reformei adevarate. Reforma din 2003 a avut acelasi scop.

Astazi, eu consider, si discutiile acestea le-am avut si cu colegii din administratia publica locala... Am avut posibilitate sa particip la un for organizat de Consiliul Europei cu privire la examinarea procesului de control in administratia publica locala. Noi avem pachetul de legi pentru o activitate constructiva, eficienta a administratiei publice locale. Tragedia consta in altceva. Tot pachetul, peste
12 legi nu este ajustat la principiile determinate in Carta Europeana a administratiei publice locale. Si, de aceea, nu sint de acord cu colegii care vorbesc iarasi despre o noua reforma in administratia publica locala.

Cit se mai poate de reformat ceea ce este, practic, de acum constituit ca forma organizatorica in sistemul public al administratiei publice locale? Anume in contextul situatiei care s-a creat, este nevoie de minister, cel putin, in contextul asumarii responsabilitatii pentru activitatea in cadrul administratiei publice locale. Noi nu o data am subliniat si colegii au vorbit ca, practic, intreg sistemul administratiei publice s-a hipercentralizat la nivelul Guvernului, deoarece nimeni astazi, la nivelul Guvernului, nu are responsabilitate adecvata cerintelor Cartei Europene fata de administratia publica locala.

Si ceea ce se cere astazi de catre Consiliul Europei, adica se cere, practic, de un an de zile, prin recomandari, vorbeste de un aspect principal, ca o cerinta, cine isi va asuma raspundere? Si Consiliul Europei considera ca anume Ministerul Administratiei Publice Locale isi va asuma raspunderea pentru ajustarea bazei legislative si pentru o activitate eficienta autonoma. Autonoma prin prisma dreptului de a gestiona finantele publice locale, patrimoniul local, de a decide de sine statator citi lucratori sa fie in cadrul primariei, consiliului raional, ceea ce nu avem astazi. Cunoastem foarte bine situatia.

Noi putem discuta mult asupra problemei date. Este o problema bine cunoscuta, practic, de toti. Si eu m-as mira daca nu s-ar fi facut politica in cladirea aceasta si, in special, in sala de sedinte parlamentare, dar de la aspectul politic ar fi cazul sa ne asumam si noi responsabilitatea nu numai pentru a propune, dar si pentru a controla ceea ce este stipulat in prevederile activitatii regulamentului cu privire la Regulamentul Parlamentului, a controla activitatea unui minister care poarta raspundere pentru administratia publica locala si care astazi nu este.

Avem Comisia parlamentara pentru administratia publica locala, dar comisia data, din care fac parte si eu, pe parcursul unui an de zile a activitatii Parlamentului actual, n-a examinat nici un amendament cu privire la imbunatatirea legislatiei in vigoare.

In primul rind, cred ca nu de aceea ca nu sintem capabili sa facem initiative, foarte bine ne dam seama, trebuie sa obtinem cel putin 52 de voturi. Dar nu este o initiativa ampla, care ar fi cuprins tot pachetul de legislatie in vigoare. De aceea, poate ar fi cazul sa depasim suspiciunile despre care ati vorbit si care sint fondate. Sa depasim suspiciunile acestea. Dar la formarea ministerului sa participam activ atit in privinta crearii Regulamentului, cit si in ceea ce tine de controlul activitatii ministerului dat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Domnul Bujor, cer scuze. A solicitat cuvintul domnul Serebrian.

Va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu voi avea o interventie foarte scurta, referindu-ma la acel grup de lucru care a fost mentionat de citeva ori astazi de catre colegi. Primul lucru la care vreau sa ma refer este necesitatea acestui minister. Noi nu punem la indoiala faptul ca o astfel de institutie ar putea fi necesara. Problema consta in accente: administratie publica locala sau administratie publica in general?

Pentru ca printre ministerele, institutiile mentionate in capitolul practica internationala din informatia suplimentara pe care am primit-o, nicaieri nu exista Ministerul Administratiei Publice. Exista Ministerul Administrarii Administratiei Publice, deseori in cadrul sau ca parte componenta a altor institutii: Ministerul Justitiei si Administratiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale s.a.m.d. Mai ales pentru o tara atit de mica, precum este Republica Moldova, nu stiu daca un minister, care s-ar ocupa in mod expres doar de administrarea publica locala isi are rostul, nu? Am spus acest lucru si data trecuta. Poate ca este mai bine ca un Departament privind administrarea publica locala sa existe in cadrul Ministerului Justitiei, sau al altui minister, care sa gestioneze acele lucruri despre care au vorbit colegii care pledeaza in favoarea acestui minister.

De altfel, antivorbitorul meu domnul Ciobanu a spus ca am avut prea multe reforme administrativ-teritoriale si ale administratiei publice locale.

Stimati colegi,

In orice caz, vom fi nevoiti sa mai facem una mai devreme sau mai tirziu. Pentru ca Uniunea Europeana impune aceste lucruri. Deci, exista practica europeana privind administratia publica locala, exista sistemul de regiuni.

Chiar si tari precum Romania, Bulgaria si alte tari au fost impuse sa accepte, volens-nolens, anumite norme europene. Deci, mai devreme sau mai tirziu, va trebui sa racordam administratia noastra publica locala la ceea ce inseamna norme europene. Fireste, este mai bine ca acest lucru sa se intimple mai devreme. Si poate ca o institutie care ar gestiona acest lucru ar putea fi tocmai acest minister despre care vorbim.

Acum referitor la grupul de lucru propriu-zis. Daca va amintiti, unul din cele 10 puncte pe care opozitia, la acel moment, Partidul Popular Crestin Democrat si Partidul Social-Liberal, au solicitat presedintelui Voronin, de fapt, majoritatii parlamentare, se referea, in mod expres, la autonomia locala.

A fost creat, intr-adevar, un grup de lucru, care avea ca scop elaborarea sau perfectionarea unui cadru legal in acest domeniu. Vreau sa va spun ca a fost o experienta plina de insuccese, in fond. Toate tentativele noastre si ale colegilor mei de a face ceva in acest sens au esuat. Si au esuat in mare parte datorita unei lipse de deschidere din partea Guvernului.Colegii au mentionat deja astazi lipsa unor demnitari de la Guvern, cu exceptia domnului viceministru. Nu e nici macar domnul Tatarov, care, intuiesc eu, este responsabil de acest proces de reforme.

Am organizat chiar si o masa rotunda in cadrul acestui grup de lucru, la care reprezentantii Guvernului n-au venit. Au venit doar reprezentantii unor fonduri internationale interesate sa sprijine Republica Moldova in procesul de reforma a administratiei publice. Reprezentantii Guvernului nu au dat curs invitatiei noastre in acel moment. Ca sa constatam dupa aceasta, ca, paralel cu grupul de lucru, creat in Parlament, exista si un alt grup de lucru, creat in Guvern.

Si mai este inca un aspect, stimati colegi. Noi discutam despre necesitatea sau lipsa necesitatii crearii acestui minister, despre denumirea ministerului dat. Pina la urma el se poate numi cum doriti, nu in denumire este problema. Problema de baza consta in competentele ministerului dat. Cu ce se ocupa institutia respectiva?

Ori, de fapt, nimeni nu ne-a explicat clar nici rationamentele, pentru care ministerul este creat. Este, mai curind, o chestiune, fiecare explica ce crede. Dar Guvernul nu ne-a dat o explicatie clara referitoare la rationamentele necesitatii crearii acestui minister si, mai mult decit atit, referitoare la competente.

Cele 7 puncte scrise pe foita aceasta, este o chestiune foarte flotanta, in primul rind. Este, iarasi, de interpretare si nu este deloc serioasa. Daca am citi doar acele
7 puncte, care sint aici, cred ca ar aparea mai curind, s-ar crea impresia ca aceasta institutie nu este necesara, decit ca ar fi necesara. Cred ca si o expertiza a Consiliului Europei ar fi necesara. Ori se atinge o problema precum este autonomia locala, nu? Administratia publica locala. Cred ca o expertiza a Consiliului Europei, de asemenea, este necesara.

Ma alatur si eu celor care au avut anterior parerea ca acest proiect ar mai trebui analizat. Cred ca reprezentantii Guvernului, in primul rind, acei care gestioneaza nemijlocit procesul de constituire a acestui minister, domnul Tataru si altii, daca nu chiar un vicepremier, cum spuneau alti colegi, sa fie prezenti la aceasta reuniune si sa dea explicatiile de rigoare. Sa fie o fundamentare mult mai serioasa, inclusiv financiara.

Lipseste, dupa cum bine mentiona domnul Rosca, de fapt, si argumentarea financiara. Cum va fi finantat acest minister, care este lipsa din Legea bugetului pentru acest an?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului, imi voi expune succint opinia mea asupra acestui proiect de lege. Daca imi permiteti de aici, dat fiind faptul ca voi fi mult mai succint in timp.

 

Domnul Marian Lupu:

Vreau sa inteleg un lucru. Opinia care a fost expusa

 

Domnul Leonid Bujor:

A fost opinia fractiunii.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, opinia fractiunii

Domnul Leonid Bujor:

Eu vreau sa imi expun parerea mea ca deputat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, ma iertati, putina liniste. La sfirsit cu luarile de cuvint, se expun anume pozitiile grupurilor parlamentare. Si colegii care au luat cuvint

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Atunci imi permiteti o replica in adresa autorilor acestui proiect de lege.

In cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura am adresat citeva intrebari si am facut si o propunere. Propunerea care, de altfel, a fost acceptata unanim in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, din componenta careia fac parte, inclusiv si de catre reprezentantii fractiunii majoritare. Am spus ca, avind in vedere ca Guvernul propune crearea unui minister, care se deosebeste cu totul de celelalte ministere, era firesc si normal ca si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, de rind cu comisia de baza, sa poata face concluzii obiective in baza prezentarii unor teze ce tin de functiile de baza ale acestui minister.

Dat fiind faptul ca nu s-a tinut cont de aceasta propunere, trag si eu concluzia ca, nu intimplator, nu s-a tinut cont. Exact asa, cum nu s-a tinut cont si de a doua obiectie. Vreau sa va spun ca, conform notei informative si al proiectului de lege propus pentru lectura a doua, se prevede pastrarea a doua structuri paralele. Ceea ce este foarte grav.

Daca ati observat, domnule Presedinte al Parlamentului, de rind cu ministerul, care se propune a fi creat, ramin in vigoare si acele oficii teritoriale si se incearca a demonstra necesitatea lor, cind toti membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au constatat ca nu este necesar de a avea aceste oficii teritoriale atunci cind cream acest minister.

Este alogic ca administrarea publica locala sa fie dirijata, coordonata, controlata sau, nu stiu inca cum, de cite doua structuri paralele. Era, cel putin, corect din punctul de vedere al corectitudinii ca sa se propuna sau, cum vorbesc juristii, din punctul de vedere al unei logici simple, ca acest oficiu sa fie inclus in cadrul ministerului nou-creat. Nici acest lucru elementar nu se propune. Domnule Stepaniuc, eu am analizat foarte serios. Unde nu pricep, ma retrag.

Urmatorul lucru. Cu parere de rau, se creeaza impresia ca autorii acestui proiect de lege, cel putin, n-au inteles ce doresc ei de la acest proiect de document.

Avind in vedere lipsa de argumente, inclusiv financiare, propun si eu ca acest document sa fie remis Guvernului, ca dumnealor sa analizeze in mod serios situatia in care ne aflam si sa constientizeze, cel putin, ce ne propun nou in Parlament pentru examinare?

Sint absolut convins ca, adoptind proiectul de lege in formula data, comitem o mare greseala.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a purcede la procedura de vot, tinind cont de faptul ca, in cel putin doua luari de cuvint de la tribuna centrala, s-au facut referinte la Presedintele Parlamentului presedintele sedintei, as dori sa va aduc la cunostinta urmatoarele.

In primul rind, ma refer la acest proiect, la proiectul propriu-zis. S-a expus o idee, care imi pare deosebit de relevanta, ca ar fi cazul sa se ofere anumite garantii, ca elaborarea Regulamentului acestui minister. Si, cred eu ca, in aceasta istorie, este documentul cel mai important, care a trezit cele mai multe dezbateri si semne de intrebare. Ca acest proces sa fie unul transparent care ar angaja si corpul legiuitor.

Colegul nostru, domnul Ciobanu, a mentionat, pe buna dreptate, ca legea ne ofera aceste pirghii si in calitate de deputati in Parlament, si in calitate de institutie care dispune de o comisie speciala la acest subiect. Dar, eu, cu toata responsabilitatea, va ofer astazi public dumneavoastra, corpului legiuitor, aceste garantii, ca voi monitoriza procesul dat si va voi acorda toata asistenta mea necesara in acel dialog la momentul elaborarii regulamentului acestui minister, in modul in care lucrurile sa fie clarificate, in modul in care sa nu mai ramina intrebari fara raspunsuri.

In al doilea rind, initiativa mea pentru a crea o comisie speciala. Aceasta comisie va fi instituita in timpul cel mai apropiat, nu mai tirziu de inceputul lunii martie. Ma bucur nespus de mult ca unele fractiuni, astazi, au sustinut aceasta initiativa si s-au alipit ei. Sper ca aceasta pozitie va fi una comuna.

Dar va atrag atentia ca aceasta comisie nu va aborda subiectul care tine de reforma teritorial-administrativa. Ar exista in Europa exigente, dar, credeti-ma ca aceste exigente sint mult mai flexibile decit uneori ni se prezinta. In aceeasi Lituanie, tara care a fost vizitata, este un sistem de patru niveluri: nivelul central, regional, raional si primul nivel. Deci, avem o marja destul de flexibila.

Cu aceste explicatii, cu aceste informatii, fixez ca avem, de fapt, doua propuneri: propunerea comisiei pentru a vota acest minister, a vota acest proiect de lege. Tin sa va atrag atentia, nu intra in contradictie formarea ministerului si formarea comisiei parlamentare? Fiindca, va dati foarte bine seama, pina la momentul cind acest minister va deveni operational, functional, va trece nu mai putin de sase luni de zile. Pe cind noi cu dumneavoastra ne-am angajat, prin programul calendaristic pina la finele acestei sesiuni, sa intreprindem masurile necesare, care ne vor oferi posibilitatea de a trece la un nivel calitativ nou in raporturile noastre cu Consiliul Europei. Si nu in zadar v-am adus la cunostinta dumneavoastra aceste pozitii oficiale, care demonstreaza pozitia Congresului Puterilor Regionale si Locale.

Si a doua propunere a fost sa se respinga acest proiect. De fapt, a fost si a treia propunere sa fie remis Guvernului pentru o examinare suplimentara.

Deci, avind aceste optiuni, in modul in care ele au fost inaintate, voi supune votului, dar nu inainte

Microfonul nr.4. Domnule Diacov, ati dorit?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, eu, totusi, vreau sa existe o claritate, denumirea ministerului. Eu n-am inteles din raportul comisiei, care este denumirea acestui minister?

 

Domnul Marian Lupu:

Acea care este in proiect. Eu am sesizat din raportul comisiei, iata aici.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu se accepta Ministerul Dezvoltarii Teritoriului si Administratiei Publice. Adica, eu vreau sa clarific citeva chestiuni de procedura. Am anuntat ca noi dorim sa sprijinim acest proiect, dorim sa votam, dar, desigur, cu rugamintea ca sa fie luate in considerare propunerile noastre.

Si, uitati-va, noi data trecuta nu am avut nici un document, acum avem o hirtie, mai degraba, semnata de consilierul principal de stat. Cu toata stima si respectul, dar acesta nu este document al Guvernului si nu este angajament clar al Guvernului. Si, in afara de denumire, ca sa existe aceste garantii, ca ministerul sa se ocupe de politica de urbanism, ministerul sa se ocupe de descentralizarea puterii locale, ca ministerul sa se ocupe de consolidarea puterii locale si de acordarea sprijinului pentru primari, ca ei sa foloseasca bugetele locale s.a.m.d. De aceea, ce se pune la vot? Lamuriti-mi mai clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Punem la vot in prima lectura ca de obicei, fara explicatii suplimentare. Deci, prima propunere care a fost inaintata pentru aprobarea acestui proiect de lege in modul si in felul in care a fost prezentat de catre Guvern in ceea ce privese continutul. In aceste conditii supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.267. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 27.

Sectorul nr. 2 26.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro. Proiectul de lege nr.257 este aprobat in prima lectura. Pentru lectura a doua. Aici, poftim, care sint?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In cadrul sedintei comisiei noi tot... practic, cel putin nu am avut explicatia ce tine de denumirea ministerului. Discutiile care au avut loc in cadrul Parlamentului... Guvernul a venit cu varianta: Ministerul Administratiei Publice Locale. Colegul nostru domnul deputat Vladimir Turcan a facut chiar si referinta la unele prevederi ale legislatiei si a propus: Ministerul Administratiei Publice si Dezvoltarii Regionale.

In cadrul sedintei comisiei noi am inteles de la reprezentantul Guvernului ca ramine varianta initiala: Ministerul Administratiei Publice Locale. Dar nu ni s-a explicat, in cadrul sedintei trecute parca am convenit cu totii ca ar fi mai bine ca denumirea ministerului sa fie: Ministerul Administratiei Publice si Dezvoltarii Regionale, ori raionale, ori locale. Dar de ce s-a omis situatia aceasta? Daca ar putea cineva sa explice, caci reprezentantul Guvernului nu a putut sa explice.

 

Domnul Marian Lupu:

Explicatie? Dumneavoastra vreti sa oferiti explicatie?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu, poate Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

O clipa. Da, Guvernul.

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

In cadrul comisiei eu am prezentat pozitia Guvernului referitoare la denumirea ministerului. Si am mentionat ca noi insistam asupra denumirii pe care am indicat-o in proiect. Deoarece, prin aceasta denumire, noi indicam conceptul pe care dorim sa il punem la baza constituirii ministerului.

In ceea ce priveste problemele de dezvoltare regionala, este indiscutabil ca aceste probleme vor tine de competenta ministerului. Dar noi am vrut sa accentuam care este problema principiala de care se va ocupa ministerul respectiv.

In ceea ce priveste structura, regulamentul ministerului, am spus ca, conform prevederilor legislatiei in vigoare, adoptarea acestuia tine de competenta Guvernului. Dar am mentionat, lucru pe care l-a confirmat astazi si domnul Presedinte, Guvernul este dispus sa discute foarte pe larg aceasta problema. Eu chiar as putea afirma ca ne asumam obligatia sa trimitem in Parlament proiectul de regulament al ministerului respectiv. Si exista o practica cind deputatii participa la sedinta guvernului, veti avea posibilitate, conform legislatiei in vigoare, sa participati chiar si in cadrul sedintei Guvernului, in care va fi dezbatut proiectul regulamentului. Deci, noi sintem deschisi pentru discutarea conceptului ministerului si va asiguram ca nu se urmareste nici un alt scop decit acel declarat.

Ministerul respectiv nu va prelua prerogative pe care puterea executiva nu le are astazi. Este vorba doar de redistribuirea atributiilor, pe care noi le avem astazi. Pur si simplu, dorim ca problemele ce tin de politica in domeniul administratiei publice locale sa fie transmise in competenta unui minister, care lipseste astazi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Cit de dispus este Guvernul noi vedem astazi, ca ati venit cu o denumire si insistati cu aceeasi denumire, fiindca dumneavoastra aveti o viziune oarecare, cum trebuie sa fie acest minister. Ministerul trebuie sa fie seful primarilor. Noi am propus o varianta in scris.

M-am bucurat data trecuta ca domnul Turcan, reprezentantul fractiunii majoritare, a sprijinit aceasta idee, ca in capul mesei sau functia de baza a acestui minister sa fie dezvoltarea teritoriului. Si am rugat sa fie sprijinit.

Acum Guvernul e intr-atit de deschis ca nici nu pune la discutie chestia aceasta. De aceea, noi rugam ca propunerea noastra, ca denumirea ministerului, propusa de noi, Ministerul Dezvoltarii Teritoriului si Administratiei Publice sa fie pusa la vot, va rog frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Microfonul 3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte, stimati deputati. Noi, atunci cind am discutat, o saptamina in urma, am avut unele intrebari referitor la constitutionalitatea legii si la ceea ce e legat de denumire. Si in timp de o saptamina am invitat juristii, Directia juridica, avem chiar o nota informativa in scris. Am ajuns la concluzia ca nu este neconstitutional daca o sa fie Administratia Publica Locala. De aceea, noi sustinem denumirea propusa de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. A fost inaintata propunerea, stimati colegiiDa, cer scuze.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Trebuie sa votam in lectura a doua. Pentru ca trebuie de acum de creat acest minister. Ministerul, domnule Presedinte, este cerut de Presedintele tarii sau de Guvern, de primari este cerut, de conducerea raioanelor. Ei au foarte multe probleme. Trebuie sa il cream.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi sintem, de fapt, la etapa dezbaterilor pentru lectura a doua. In acest context, supun votului propunerea inaintata de colegul nostru domnul Diacov, care s-a referit la denumirea legii. Cine este pentru a accepta propunerea domnului Diacov, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul 2 12.

Sectorul 3 15.

 

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi pro. Aceasta propunere nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa dau citirii unui singur alineat

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Klipii, nu dati citirii alineatului, faceti propunere pentru lectura a doua, va rog, conform normelor.

 

Domnul Igor Klipii:

Fac propunere, domnule Presedinte. Se refera la angajamentele luate de Republica Moldova in Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. Acolo scrie foarte clar, citez: Continuarea reformei administrative si consolidarea administrarii locale in conformitate cu standardele europene, in special cu cele ce se contin in Cartea Europeana a autoguvernarii locale si acordarea unei atentii speciale expertizei si recomandarii Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa.

Deci, noi ne-am angajat sa remitem aceste documente spre expertizare. Si aceasta este propunerea mea. Noi incalcam propriile angajamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Klipii, noi nu incalcam nici un fel de angajamente pe doua motive. Iata este recomandarea congresului, care vizeaza formarea unui minister. Acest proiect de lege nu vorbeste deloc despre functiuni, e un proiect de lege care constata formarea acestui minister. Este una la mina.

Si trebuia sa fiti atent data trecuta, raspunsul oferit de domnul Esanu a fost unul foarte potrivit. La Consiliul Europei niciodata nu au fost trimise proiecte de legi care vizeaza structura Guvernului. Eu m-as referi, poate, mai mult la documentul in proiect al hotaririi Guvernului, sa il consultam cu Consiliul Europei vizavi de functiile si domeniile de acoperire a acestui minister, decit la simpla constatare ca se formeaza un minister.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Sint de acord cu dumneavoastra. Insa eu as vrea sa vad o expertiza a acestui proiect de lege cu nota informativa propusa de catre Guvern, fiindca altceva nu exista pentru moment.

In al doilea rind, atunci cind facem referinta la practica europeana, eu am o mica temere, fiindca noi facem referinta la niste lucruri pe care le declaram, iar, venind in Moldova, le dam o alta forma.

Un singur exemplu. Delegatiile straine care vin in Moldova ne propun experienta lor in domeniul integrarii europene, iar noi o discutam in Parlament pe fondul drapelului C.S.I. si am impresia ca o demoralizam intentionat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4. Eu as ruga sa raminem pe dimensiunea proiectului pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da. Multumesc domnule Presedinte.

In primul rind, eu as vrea sa spun, cit mai mult aud ca Guvernul nu are de gind sa instituie un control asupra administratiei publice locale aici in sala, cu atit mai mult ma conving ca acesta e scopul principal al acestui proiect de lege.

Si a doua problema pe care am vrut sa o mentionez. Noi inaintam aici propuneri, inaintam amendamente, dar imi pare ca trebuia sa ascultam si opinia comisiei asupra amendamentelor respective, inainte de a le pune la vot, de aceea ca sa nu cream pe urma probleme cu adresari in Curtea Constitutionala, poate sa fim mai atenti cu Regulamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint. Stimati colegi, in aceste conditii, supun votului adoptarea in ansamblu in a doua lectura a proiectului de Lege nr.267. Cine este pentru, rog sa voteze. Ca de obicei, va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 3 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro. Impotriva? Manifestati-va, va rog, mai repejor.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 15 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Proiectul de lege nr.267 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

La aceasta etapa constat ca ordinea de zi, suplimentul, corect, imi cer scuze, proiectul de Hotarire nr.527 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului privind numirea membrilor in Comisia centrala de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate. Rog comisia, domnul Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Aveti materialele repartizate deputatilor. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de hotarire sus-mentionat si constata ca acesta are drept scop modificarea componentei Comisiei centrale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate.

Aceasta modificare este necesara intru indeplinirea prevederilor articolului 11 alineatul (2) din Legea nr.1264 din 19 iulie 2002 privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, care presupune ca Comisia centrala de control se constituie din 9 membri, numiti pe baza de paritate a cite 3 reprezentanti, respectiv din partea Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova si a Guvernului.

In acest context, tinind cont de faptul ca domnii Cilcic Ivan si Ion Untu nu mai sint deputati in Parlamentul Republicii Moldova, se propune de modificat Hotarirea Parlamentului nr.1575 din 20 decembrie 2002 prin substituirea acestora cu deputatii Popa Gheorghe, Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova si, respectiv, Gutu Ion, Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

Pornind de la cele mentionate, comisia sustine proiectul de hotarire si il propune spre aprobare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru domnul Bondarciuc? Nu sint.

Va multumesc.

Din momentul din care nu sint intrebari, aceasta ma bucura, toata lumea se simte calma si echilibrata, in ceea ce priveste veniturile si proprietatea si declararea lor.

Stimati colegi, in aceste conditii, supun votului proiectul de Hotarire nr.527 pentru aprobarea acestuia. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.527 este aprobat.

Ora 12 si 41 de minute. Ora intrebarilor si interpelarilor. Vom incepe, stati putin, nu va grabiti. Sint invitate trei persoane de la Guvern pentru a oferi raspunsuri la intrebarile care au fost inaintate in sedinta de joia trecuta. As dori doar sa aduc la cunostinta ca la intrebarea domnului Garev si-a exprimat dorinta sa raspunda personal domnul Vilcu si o face imediat dupa ce va fi externat din spital.

Respectiv, am fost informat ca s-a convenit intre autorii intrebarilor, in special doamna Gudumac si domnul Untila, cu reprezentantii Ministerului Sanatatii si Ministerului Culturii pentru a raporta oferirea raspunsurilor la intrebari pentru joia viitoare.

In aceasta ordine de idei, il invit la tribuna centrala pe domnul Anatol Spivacenco, pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului deputat Raducan.

Va rog.

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Permiteti-mi de a prezenta o informatie pe marginea interpelarii deputatului in Parlament Marcel Raducan. Deci, in primul rind, vreau sa va aduc la cunostinta ca, pentru roada anului 2006, culturile de toamna au fost semanate pe o suprafata de 294,6 mii de hectare sau 74 la suta din suprafetele preconizate, dintre care griul 247 de mii de hectare, orz de toamna 33,9 mii de hectare, 14,7 mii de hectare rapita de toamna. Conditiile climaterice din republica catre perioadele optime pentru semanatul culturilor de toamna in anul 2005 s-au creat foarte nefavorabile, practic 2 luni nu au cazut precipitatii pe intreg teritoriul republicii.

Situatia creata a condus la intirzierea insamintarii majoritatii suprafetelor de culturi de toamna. Ca rezultat, majoritatea cimpurilor semanate cu culturi de toamna au intrat in iarna in faza de sulita sau cu doua-trei frunze. Mai mult decit atit, griul, orzul si rapita de toamna de pe o suprafata de 60 de mii de hectare au intrat in iarna fiind numai incoltite. Deci aceasta a fost situatia cu care culturile de toamna au intrat in iarna.

Scaderea brusca a temperaturilor aerului pina la minus 25 de grade, 30% in perioada 20 27 ianuarie curent, au condus la afectarea tuturor semanaturilor de griu, orz si rapita de toamna. Comisiile de lucru, organizate in raioane, au examinat situatia creata, pornind de la mostrele prelevate monolit la culturile de toamna.

In momentul de fata, griul de toamna din intreaga suprafata insamintata se afla in stare buna 17 la suta si satisfacatoare 44 la suta. In stare slaba sint
90 intreg si 90 de mii de hectare sau 37 la suta, dintre care 50 de mii de hectare sau 20 intreg la suta vor fi indesite. 26 de mii 364 sau 10,6 la suta vor fi reinsamintate. La orzul de toamna de pe o suprafata totala de 33 mii 800 hectare, numai 8 la suta sint in stare buna, 32 in stare satisfacatoare. Peste 19 mii 652 sau 58 la suta sint in stare slaba, din care 10 mii 600 sau 54,4 la suta vor fi indesite, 6 mii 354 sau 18,7 la suta vor fi reinsamintate.

La rapita, in total, din 14,7 mii de hectare, in stare buna 5 la suta,
7 satisfacatoare, 3,7 la suta din suprafata totala se afla intr-o stare slaba, dar 72 la suta vor fi reinsamintate. Deci, tragind concluzie, se poate de spus ca 10,6 la suta de acum sint perete de griu, 18,7 de orz si 72 la suta de rapita de toamna.

Luind in considerare faptul ca, pe majoritatea cimpurilor semanate, culturile de toamna au intrat in iarna in faza de sulita si cu una-doua frunzulite, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va monitoriza si in continuare iernarea culturilor de toamna si va intreprinde toate masurile pentru a face recomandari producatorilor agricoli, care ar fi masurile de salvare a acestor semanaturi si de fertilizare a lor.

Pentru campania de primavara necesarul de seminte constituie in jurul a 47 de mii de tone. Sint depozitate 50 de mii 120 de tone, dintre care 34, 700, 375 de tone sau 68 intreg la 7 sint controlate de catre Inspectoratul de Stat pentru Seminte. La nivelul de 129 sute, 46 la suta seminte de ovaz, hrisca, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, soia, sparceta sint depozitate.

In ceea ce priveste gradul de asigurare cu seminte de griu de primavara, constituie numai 27,4 la suta din solicitarile care revin din starea semanaturilor de toamna. 78,6 la suta cu mazare, 63 la suta fasole, 95,8 la suta lucerna.

Conform calculelor efectuate, pentru suprafetele afectate de ingheturi, care vor fi indesite si reinsamintate, este necesar importul suplimentar al semintelor de griu de primavara 3 mii 600 de tone, orz de primavara 5 mii de tone, mazare pentru boabe 2 mii de tone, fasole 237 de tone.

Totodata, suprafata plantatiilor pomicole constituie 113 mii de hectare, inclusiv de rod 106 mii de hectare, 94,5 la suta. In anul 2005 noi am obtinut in jurul a 370 de mii tone de fructe. Pentru anul 2006 am planificat in jurul a 410 mii tone de fructe. Din punct de vedere al ritmului termic, in Republica Moldova cele mai severe ierni au fost inregistrate in 1955, 1956 si 19621963. In aceste ierni, temperaturile sub zero si mai ales minus, mai jos de 23 de grade, s-au mentinut o perioada de 12, 15 zile.

Ca rezultat, au avut de suferit, practic, toate speciile pomicole. Foarte puternic au fost afectati, mai ales, piersicii, caisii, gutuii, perii, ciresii si speciile simburoase. Deci, as vrea sa aduc la cunostinta ca, pentru perioada de iarna a anului curent, din luna noiembrie pina la 14 februarie, suma temperaturilor in medie de 23 mai joasa de zero grade este de circa 273 de grade celsius. Dar, totodata, in anii 1962, 1963 a constituit 365 de grade. De aceea, in comparatie, se inregistreaza o temperatura circa cu 100 de grade mai joasa. Procentul de afectare de acum putem sa il vedem ca este cu mult mai diminuat. Speram ca in perioada cea mai apropiata nu se vor acumula aceste 100 de grade, care ar putea sa afecteze plantatiile pomicole si prognozele vorbesc despre lucrul acesta.

Gradul de afectare a mugurilor de rod in livezi variaza, in medie, de la
10% pina la 25%. Deci, practic, speciile samintoase nu sint afectate, sint mai mult in dependenta de diferite zone, in dependenta de cultura, prun, piersic, cires si gradul variaza in dependenta de aceasta.

Totodata, in plantatiile viticole specialistii de asemenea atesta in medie o pierdere in jurul a 25 35% a mugurilor de rod. Sint slab afectate sau aproape nu sint afectate soiurile hibride direct producatoare. Sint afectate relativ slab, in jurul a 25 30%, soiurile mai rezistente ca Viorica, Reton, Alb de Suruceni si altele. Sint afectate mai puternic soiurile mai slab rezistente ca Aligote, Merlo in jurul a 50%. Mai sus de 70% sint afectate soiurile de struguri de masa si pina la 90 100% sint afectate acele vii care, practic, nu sint ingrijite si care, desigur, sint suprafete neesentiale in Republica Moldova.

Deci, la momentul actual, cam acestea sint estimarile prealabile. Noi, Ministerul Agriculturii, vom monitoriza pina la capat situatia actuala in republica si vom propune, la necesitate, Guvernului masurile necesare care trebuie intreprinse in mod de urgenta.

Totodata, vreau sa va aduc la cunostinta ca, in sedinta Consiliului national pentru testarea si omologarea soiurilor de plante, la care a fost apreciata politica soiurilor in domeniul utilizarii lor pe piata interna si externa, a fost facut un demers catre Comisia Alimentare a Organizatiei Mondiale a F.A.U.R. si catre comisia europeana pentru a veni cu un suport in ajutorarea fermierilor din republica, tinind cont de pierderile pe care le constatam. A fost convocata o consfatuire cu importatorii de material saditor si semincer, la care s-a pus in discutie deficitul necesar de material saditor si seminte pentru derularea cu succes a lucrarilor agricole. A fost informata, desigur, conducerea statului nostru.

Totodata, as vrea sa atrag atentie ca in Legea bugetului pentru anul 2006 sint planificate 15 milioane de lei pentru asigurarea... in agricultura. Este foarte important ca producatorii nostri agricoli sa inteleaga ca, fara o asigurare a riscurilor in agricultura, care se atesta, practic, an de an in Republica Moldova, practicind o agricultura intr-o zona de risc, noi nu o sa avem rezultate. De aceea, noi venim si cu o modificare pentru anul 2006 ca 50% din suma pentru asigurarea riscului in agricultura sa fie asigurate de stat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Domnul Raducan, aveti dreptul la 3 minute replica.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule ministru, pentru informatia detaliata care ati facut-o.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc domnule ministru. Rog sa luati loc. O invit la tribuna centrala pe doamna Tatiana Lapicus pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei Pavlicenco.

 

Doamna Tatiana Lapicus viceministru al culturii si turismului:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

La interpelarea doamnei Vitalia Pavlicenco, Ministerul Culturii si Turismului comunica urmatoarele. Schitul Curchi a fost fondat in anii 19601970 ai secolului al XVIII-ea de catre razesul Iordache Curchi pe propria sa mosie din valea riului Vatici.

El, iar mai tirziu si fratele sau, construiesc aici o biserica de lemn, inchinata Sfintului Dumitru, o clopotnita, chelii. Transformarea schitului Curchi in manastire se datoreaza efortului ctitoricesc al capitanului de granita Teodor Sabau. El a ridicat din temelii Biserica de piatra Nasterea Maicii Domnului, precum si multe alte constructii din incinta asezamintului monastic.

In anul 1813 schitul Curchi a fost ridicat la treapta de manastire. In anii 1840 ai secolului al XIX-lea a fost refacuta in piatra biserica de iarna Sfintul Dumitru, construita in cadrul unui corp de chilii. In 1865 biserica ctitorita de Sabau a fost nejustificat distrusa. La nord-est de ea a fost construita, in stil neobaroc, o biserica mare de tip central, incununata de o turla de 4 turnulete mai mici pe la colturi. Ea a fost sfintita in anul 1872 cu numele care l-a purtat ctitoria sabauneana Nasterea Maicii Domnului.

Ansamblul manastiresc a fost definitivat din punct de vedere al elementelor compozitionale in anii interbelici. In 1927 a fost ridicata monumentala clopotnita de la intrarea in manastire. In aceeasi ani, la nord de Biserica Nasterea Maicii Domnului a fost ridicata in stil neobizantin biserica Sfintul Nicolae.

Din 1958 manastirea Curchi a fost inchisa, fiind redeschisa in anul 1993. Referitor la soarta obiectelor din manastire, precum si la cine a dispus inchiderea acestei manastiri, ministerul nu dispune de asemenea informatie. In ultimii ani atit manastirile, cit si multe alte edificii de cult din tara, cu statut de monumente de importanta nationala, sint in permanenta atentie a conducerii statului. Iar recentul radiomaraton pentru colectarea mijloacelor in scopul restaurarii manastirii Curchi din ruini spre inaltare, va aduce un suport considerabil la salvgardarea acestui valoros complex monastic.

Cetateni ai Republicii Moldova, reprezentanti ai diferitelor paturi sociale, dar si foarte multi oaspeti din strainatate, au contribuit personal si urmaresc cu mare atentie in continuare mersul lucrarilor de restaurare la manastirea Capriana, la alte zeci de biserici si manastiri, manastiri rupestre din Moldova, convingindu-se ca aceste actiuni nu sint doar declaratii, dar fapte reale care contribuie la renasterea spirituala a poporului nostru.

Lucrarile de restaurare a manastirii Curchi, atentia pe care conducerea republicii o acorda acestui lacas sfint, din punctul nostru de vedere, demonstreaza caracterul consecvent, cinstit si profund crestin al lucrului care se face.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Va multumesc.

Vreau sa va spun ca am salutat intre ghilimele faptul cum ati omis perioada ca a fost inchisa si redeschisa si nu v-ati referit, de fapt, la aceea cine a inchis si de ce a inchis? Ati spus ca nu dispuneti de informatii, dar, pe de alta parte, vreau sa va spun ca daca apasati pe Google, la Curchi se prezinta o gramada de informatii. Eu vreau sa va citesc doar un alineat. Suportul de referinte, Luminita Elvitchi, Manastirile si schiturile din Basarabia, editura Museum, Chisinau 1999, paginile 76 79.

Va citesc urmatorul alineat.

In 1958 puterea comunista i-a izgonit pe calugari, a distrus icoanele, a ars
4 mii volume de literatura religioasa si artistica. Bisericile Nasterea Domnului si Sfintul Nicolae au fost transformate in depozite, biserica Sfintul Dumitru in club, iar toti sfintii in morga. In 1959 pe teritoriul manastirii a fost construita o colonie de nebuni, transformata apoi in spital de psihiatrie. Dupa inchiderea ei, in 1958, manastirea a fost redeschisa abia in 1994.

De asemenea, vreau sa remarc faptul ca ati dat o apreciere inalta eforturilor de astazi ale puterii, deci ati intrat pe dimensiunea politica, in timp ce ati evitat aceeasi dimensiune pentru perioada de referinta, cind o crima a regimului comunist totalitar a fost distrugerea sfintelor noastre lacase.

Si acum referitor la Capriana am vrut sa va intreb, fiindca mi-ati adus aminte... A, domnul Prim-ministru trebuie... Da, da, am inteles.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Lapicus, va multumim.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adica, de fapt, domnule Presedinte, a doua interpelare era tot pentru domnul Prim-ministru, cu datele referitor la Capriana. Este astazi sau nu este astazi?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu-l vad doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Il astept data viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu siguranta.

Stimati colegi,

Il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Plesca, ministrul apararii, pentru a oferi raspuns la intrebarea care vizeaza licitatia pentru vinzarea unor loturi de pamint.

Va rog, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Plesca ministrul apararii:

Onorat Parlament,

Cu referinta la interpelarea adresata Ministerului Apararii ce tine de comercializarea sectoarelor de pamint, respectiv cu destinatia strada Testemitanu si strada Ioana Radu. In aceasta ordine de idei, va aduc la cunostinta ca la 28 iulie 2004 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la privatizarea a doua terenuri si la unele masuri de asigurare cu locuinte a militarilor din Armata Nationala.

La articolul 1 din aceasta lege se mentioneaza ca Guvernul va schimba destinatia terenurilor din proprietatea publica a statului, aflate in gestiunea Ministerului Apararii, in terenuri pentru constructia de locuinte si de obiecte de menire social-culturala si va organiza, conform legislatiei in vigoare, privatizarea prin concurs a doua terenuri de pamint.

In continuare, mijloacele financiare, obtinute din aceasta comercializare, vor fi readresate pentru procurarea constructiei etc. a spatiilor pentru locuinte, a spatiilor pentru militarii Armatei Nationale.

In continuare, Guvernul Republicii Moldova, la 15 iunie 2005, a adoptat Hotarirea nr.580 cu privire la unele masuri de asigurare cu spatiu locativ a militarilor Armatei Nationale. In aceasta ordine de idei, si luind in considerare aceasta hotarire a Guvernului, a fost adoptat un regulament cu privire la mecanismul de organizare a concursurilor negocierilor directe si formata si adoptata, o comisie guvernamentala.

In componenta acestei comisii au fost delegati reprezentanti ai Ministerului Economiei si Comertului, ai Ministerului Finantelor, ai Agentiei Privatizare etc., in calitate de presedinte al acestei comisii a fost desemnat domnul general Coropceanu, viceministru al apararii.

Pe data de 25 noiembrie anul 2005, comisia, onorindu-si obligatiunile si in conformitate cu actele normative adoptate, a publicat in Monitorul Oficial comunicatul informativ cu privire la desfasurarea concursului comercial, unde au fost stabilite toate conditiile, respectiv cu referinta la hotarirea adoptata. In continuare, participantii sau solicitantii au procurat pachetele de documente, au prezentat comisiei. La 23 decembrie a fost convocata sedinta comisiei, unde au fost deschise pachetele, aceasta a fost prima etapa, care porneste de la regulamentul adoptat, dupa care comisia a apreciat participantii la concurs care au acces la etapa a doua.

La acel moment, din partea Guvernului a fost desemnata o comisie, care a monitorizat si a verificat activitatea comisiei pina la acel moment, legalitatea acelor masuri intreprinse, dupa care, in hotarirea mentionata, in hotarirea 580, au fost efectuate, au fost operate de Guvern unele modificari vizavi de competenta si de regulament.

La moment, noua componenta a comisiei trebuie sa preia activitatea si sa anunte urmatoarele tendere, sa aprecieze participantii la concurs si invingatorii. Ministerul Apararii, nici ministrul apararii nu participa in calitate de moderator, de operator etc. al acestei activitati este comisia guvernamentala. Aceasta este tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumim.

Rog sa luati loc, domnule ministru. Sau deja va pregatiti pentru urmatoarea etapa, stimati colegi, da?

Da, multumim, domnule ministru. Rog sa luati loc.

 

Domnul Valeriu Plesca:

Da multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Inainte de a purcede la runda de intrebari si interpelari, foarte rapid, stimati colegi, va informez ca la data de 14 februarie si-a sarbatorit ziua de nastere colega noastra doamna Larisa Zimina. Sa o felicitam cu toata caldura (Aplauze.)

Si, de fapt, un numar impunator din colegii nostri au fost sarbatoriti in perioada anului curent, dupa sarbatorile de iarna, dar pina la reluarea sedintelor in plen ale Parlamentului. Acestia au fost domnul Dumitru Ivanov, domnul Ion Gutu, domnul Stefan Secareanu, doamna Angela Leahu-Arama, domnul Igor Klipii, domnul Grigore Petrenco, doamna Stela Gherman, domnul Valerii Garev, domnul Nicolae Deatovschi, doamna Ecaterina Cavlac, domnul Gheorghe Musteata, domnul Serafim Urechean, doamna Zoia Jalba, domnul Valeriu Calmatui. Sa-i felicitam pe toti, sa le dorim la multi ani, sanatate si multe succese! (Aplauze.)

Deci, microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Noi, deputatii, in special reprezentanti ai partidelor de opozitie, ne-am ciocnit de nenumarate ori atit in timpul campaniei electorale, cit si in perioada de activitate parlamentara, de o atitudine refractara din partea unor directori de scoli, atunci cind intentionam sa stam de vorba cu colectivul pedagogic. De fiecare data ni se invoca stipularile legislatiei care prevad depolitizarea invatamintului.

De fapt, acest principiu este reflectat la articolul 56 literele f) si g) din Legea invatamintului: Cadrele didactice sint obligate sa nu faca propaganda sovina, nationalista, politica, religioasa, militarista, aceasta fiind incompatibila cu activitatea pedagogica, sa nu implice elevii in actiuni de strada, mitinguri, demonstratii, pichetari, precum si in Legea privind partidele si alte organizatii social-politice, prin care, in Republica Moldova, sistemul de invatamint este deideologizat. Se interzice cultivarea si propagarea in scolile de toate gradele a oricaror idei de program si sarcini ale partidelor sau ale altor organizatii
social-politice.

In realitate, aceste prevederi, nu se stie de ce, nu impiedica infiintarea, dezvoltarea si renasterea organizatiilor de pionieri si comsomolisti in mai multe institutii de invatamint din Republica Moldova, aceasta in timp ce comunitatea europeana, spre care tindem, a condamnat in repetate rinduri, prin Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, regimurile comuniste totalitare si reminiscentele tristei istorii ale acestora.

In acest context, adresez aceasta interpelare ministrului educatiei, tineretului si sportului domnului Victor Tvircun si il rog sa imi comunice, cite organizatii de pionieri si comsomolisti exista in Republica Moldova si in ce institutii de invatamint? Si sa imi raspunda de ce dumnealui, incalcind legea, permite intoxicarea tinerilor cu diferite ideologii destructive pentru personalitate. Nu aveti temeri, domnule ministru, ca v-ati putea pomeni intr-o buna zi in scoli aparind organizatii fasciste, naziste etc.

Solicit raspuns in plenul Parlamentului pentru sedinta viitoare, la
23 februarie 2006.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Eu am doua interpelari catre Presedintele tarii, domnul Vladimir Voronin, pe care, de fapt, le voi anunta din numele intregii fractiuni A.M.N.

Prima. Urmarind activitatea Presedintelui Republicii Moldova, asa cum o oglindeste mass-media, constatam ca una din formele principale de lucru sint sedintele convocate la Presedintie cu participarea conducerii Parlamentului, Guvernului, organelor de justitie, de administrare publica locala s.a.m.d.

In cadrul lor se examineaza minutios situatia din diferite domenii, se fac aprecieri si, subliniez, se dau indicatii, se pun sarcini pe termene concrete de control, se lanseaza initiative si angajamente de importanta publica fara deciziile de rigoare ale institutiei responsabile ale statului.

Aceste actiuni sint similare cu sedintele pe care le desfasoara permanent Presedintele rus Vladimir Putin, cu modul lui de lucru. Insa Federatia Rusa are un sistem de guvernare prezidential, in care seful statului detine imputerniciri, vreau sa accentuez, legale in acest sens.

In Constitutia Republicii Moldova, in alte acte legislative lipsesc atributiile ce i-ar permite Presedintelui Republicii Moldova implicarea directa in activitatea institutiilor de stat. Iata de ce solicitam Presedintelui Republicii Moldova sa explice opiniei publice care este acoperirea juridica, ce prevederi concrete constitutionale si legislative invoca el atunci cind se implica direct in dirijarea puterilor legislativa, executiva si judiciara?

A doua interpelare. In acelasi timp, articolul 86 din Constitutie prevede atributii concrete si largi ale Presedintelui tarii in domeniul politicii externe. Constat cu satisfactie ca Presedintele Romaniei domnul Traian Basescu, in ultima perioada de timp, a realizat mai multe interviuri si discursuri, in care a lansat declaratii clare privind natura si perspectiva relatiilor cu Republica Moldova si anume:

Solicitarea pentru Republica Moldova a unei foi de parcurs de la Uniunea Europeana similara celei oferite tarilor din Balcanii de Vest, relansarea relatiilor bilaterale dintre Romania si Republica Moldova, pornind de la principiul doua state, acelasi popor, care se vor reintilni in cadrul Uniunii Europene, si translatarea intregii natiuni romane in interiorul Uniunii Europene, si repararea prin mijloacele integrarii europene a unei mari greseli istorice.

Aceste teze extrem de importante si relevante sint pe larg dezbatute in societate, dar si in cele mai inalte foruri europene. Discuta expertii, analistii, politicienii, cetatenii de rind, numai Presedintele Republicii Moldova tace. De aceea, ii solicitam dumnealui, domnului Vladimir Voronin, sa se pronunte public pe marginea declaratiilor Presedintelui Romaniei domnului Traian Basescu.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, in legatura cu luarea de cuvint a colegului nostru, trebuie sa fac o remarca. Cred ca, nu cred, dar ceea ce deriva din legea care vizeaza Regulamentul Parlamentului, este foarte clar indicat ca interpelari se fac doar Guvernului, iar intrebarile sint adresate membrilor Guvernului sau altor conducatori ai organelor administratiei publice. Deci, citim articolul 221: Deputatul are dreptul sa organizeze mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni... s.a.m.d.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Acesta nu este miting.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, n-am terminat. La articolul 22 alineatul (1) se mentioneaza Deputatul este in drept sa se adreseze oricarui organ de stat si obstesc, oricarei persoane oficiale in probleme ce tin de activitatea de deputat si sa participe la examinarea lor.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Considerati-o ca o adresare publica, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti dreptate, dar deputatul are diferite modalitati. Una doar din care este Ora intrebarilor si interpelarilor. Si ceea ce se intimpla in cadrul acestei ore este reglementat in mod exhaustiv de catre prevederile articolelor 108 si 112 din Regulament. Deci, va atrag atentia asupra acestui fapt si, in conformitate cu prevederile acestor articole, am putea sa tratam o declaratie, o doleanta, tot ce doriti dumneavoastra.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

O doleanta, bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar ea nu poate fi incadrata in calitate de interpelare sau intrebare.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Da, de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte, vreau sa constat ca nici pina azi nu am primit un raspuns din partea domnului Mihailo, presedintele C.C.A. sau cum se numeste dumnealui? Si, pe aceasta cale, vreau sa sesizez Procuratura Generala vizavi de aceasta situatie. Am incercat telefonic sa ii solicit, deci, i-am amintit telefonic ca am facut acest lucru in sedinta precedenta. Este un refuz, constat un refuz insistent din partea domnului Mihailo si consider ca este incalcata legislatia in vigoare.

A doua interpelare se refera la problema gazelor. Noi, ca stat, sintem supusi unei presiuni serioase din partea Federatiei Ruse, dar consider sau presupun ca acest lucru este posibil din cauza ca exista anumite interese de grup si in Republica Moldova. Si, in acest context, vreau sa aflu o informatie privind sumele cheltuite pentru efectuarea constructiei conductelor de gaze naturale Calarasi-Ungheni si Nisporeni-Ungheni. In acelasi context, vreau sa aflu justificarea calculelor care au stat la baza instituirii unei taxe pentru contribuabili, ulterior transformata in contributie. Si al treilea lucru, pe care vreau sa il aflu de la administratia raionului Ungheni, tine de faptul cum au evaluat lucrurile in cazul deciziei de a atribui contribuabililor respectivi calitatea de actionari.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cer o informatie de la Guvern privind problema care a fost... conform Legii bugetului pentru 2005, pentru gazoductul Chiperceni-Vorotet au fost alocate, la primaria Chiperceni, 500 de mii de lei. In 2005 au fost facute rectificari la buget si aceste 500 de mii de lei, fiind luate, la initiativa deputatilor din grupul parlamentar de guvernamint, au fost redirectionate la alta primarie Izvoare, cu conditia ca vor fi compensate pentru primaria Chiperceni din alt proiect, din surse de la bugetul raional. Pot sa va spun ca pina in ziua de astazi problema nu este rezolvata. Primaria Vorotet, primaria Chiperceni, satul Vorotet pina in ziua de astazi nu dispune de surse de finantare pentru a finaliza traseul Chiperceni Vorotet.

Si vreau sa cer explicatii, de ce, in genere, noi facem rectificarile acestea, dam de la o primarie la alta? Si explicatii la tema data. Noi consideram ca iarasi ceea ce s-a mentionat si in declaratia Partidului Democrat, conform ultimei sugestii a domnului presedinte Diacov. Noi nu vrem sa fim tratati, cind o primarie sau alta se finanteaza de la ceea cind se uita ce culoare de partid are primarul dat sau altul.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Guma, specificati de la cine solicitati explicatii?

 

Domnul Valeriu Guma:

De la Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta, da. Tot?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata A.N.R.E. Ma intereseaza daca in tariful pentru gaze se vor introduce salariile specialistilor de la Moldovatransgaz, care sint urmatoarele. Directorul are 170 mii de lei anual, dupa informatiile noastre. Vicedirectorul 150 mii de lei. Contabilul-sef 120 mii de lei si seful serviciului de personal 70 mii de lei anual. Ceea ce inseamna salarii lunare cuprinse intre
6 si 15 mii de lei sau 500 si 1000 de euro pe luna, sume care sint o povara prea mare pentru consumatorii nostri. Rog, de asemenea, sa se verifice legalitatea stabilirii unor asemenea salarii in structura respectiva.

A doua interpelare. In baza Legii despre statutul deputatului in Parlament, articolul 17, alineatul (6) o adresez Presedintelui Voronin in legatura cu urmatorul act. Dispun de un act care poarta semnatura lui Ion Morei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, adresat Procurorului General, Valeriu Balaban, in care se spune... doua alineate:

In audienta Presedintelui Republicii Moldova a fost primit cetateanul Andrei Girlea, conducatorul Gospodariei taranesti Girlea Andrei Pavel din satul Papauti, raionul Rezina. In cadrul studierii activitatii intreprinderii s-a constatat ca aceasta foloseste samavolnic mai multe terenuri de pamint ce apartin detinatorilor de cote.

In conformitate cu indicatia Sefului statului, rog sa dispuneti examinarii legalitatea activitatii intreprinderii, fiind solutionata chestiunea tragerii la raspundere penala pentru samavolnicie. Despre masurile intreprinse informati catre 15 ianuarie 2006.

Pe acest document mai sint aplicate niste stampile si inscriptii in care se spune sa se respecte indicatia si, de exemplu, domnului Garaba in contextul, va amintiti, al scandalului Organizati executarea scrie Organizati examinarea, pregatiti raspuns. Semneaza Stoianoglo.

Ma intereseaza, in ce masura asemenea acte sint legale, despre ce vorbesc ele in privinta administratiei Presedintelui si Serviciului Consiliului Suprem de Securitate? Si daca nu sint acestea o rafuiala cu oponentii politici, cu indicatii clare de intentare a dosarelor penale? Ar mai fi de precizat ca Andrei Girlea nu a fost in audienta la Presedintele Voronin, cum se spune aici. Si, in general, este o mare confuzie chiar in primul alineat. Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimata colega, eu voi face doar pentru o clarificare a normelor de procedura si voi explica spre ce duc si care este concluzia. Ati facut, pe buna dreptate, referinta la articolul 17 alineatul (6) din legea respectiva. Aceeasi explicatie pe care am oferit-o colegului nostru, antivorbitorului dumneavoastra, ca dumneavoastra, ca deputat, aveti in oricare zi a saptaminii dreptul sa scrieti pe antetul de deputat in Parlamentul Republicii Moldova aceasta interpelare sau intrebare si sa o transmiteti inclusiv si Presedintelui tarii.

Articolele 108 si 112 specifica foarte clar posibilitatile si cui aceste intrebari si interpelari pot fi trimise ori adresate in cadrul Orei Guvernului. Deci, in mod expres, acest lucru, pur si simplu, ma face sa ajung la o simpla concluzie, ca nu sinteti limitata in a adresa aceasta interpelare. O scrieti, o trimiteti. Primiti raspuns de la Presedintele tarii. Unicul lucru pe care nu il putem face in cadrul acestui exercitiu e ca Secretariatul sa fixeze si sa trimita ca un material de stenografiere altor persoane decit celor indicate la articolele 108 si 112. Deci, aceasta este mentiunea mea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles. As vrea o precizare. Deci, in primul rind, vreau sa spun ca interpelarile facute in Parlament constituie 1% din interpelarile pe care le adresam in scris. Altceva, este ca nu primim la toate raspuns si nu am primit raspuns la nici o interpelare, intr-adevar, adresata Presedintelui Voronin. Dar intrebarea mea ar fi: ce facem, totusi, in cazul acesta, pentru ca ar iesi ca anumite persoane, inclusiv Serviciul Consiliului Suprem de Stat sint in afara oricarui control. Eu voi face si acest lucru si voi trimite si in scris. Si voi informa care sint reactiile.

 

Domnul Marian Lupu:

Exista diferite.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pentru ca am impresia ca, totusi, nu se doreste supunerea unor structuri, in special, din zona Presedintelui, principiilor democratice. Presedintele a fost ales pe Parlament. Si ar mai trebui si el sa vina pe aici si sa ii mai pun eu niste intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu inteleg.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Chiar daca nu l-am votat toti.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, exista multe alte pirghii, inclusiv si pe aceasta dimensiune. Inclusiv si comisiile de profil si multe alte pirghii.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu am doua interpelari scurte. In mod normal, ar trebui sa fie adresate Primului ministru, dar sa nu il sustrag de la activitatea prodigioasa si, avind in vedere ca dumnealui vine foarte des, voi adresa aceste interpelari ministrului economiei si comertului domnului Lazar. Toti avem constatarea ca dumnealui ne fericeste cu prezenta.

Prima interpelare. Avind in vedere ca in ultimii ani, sa spunem asa, sa folosim formularile practicate in Parlament, vorbim foarte mult, mai mult vedem la televizor, vizavi de gazificarea Republicii Moldova. Si avind in vedere problema care s-a iscat la ora actuala, discutiile in contradictoriu, care nu sint clare cu ce se vor finaliza, vizavi de asigurarea Republicii Moldova cu gaz, eu am urmatoarea intrebare.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, care a fost contributia Societatii pe Actiuni Moldovagaz in aceasta gazificare? Si, rog, cu sume exacte. Eu ma refer la investitii directe. Prin subintrebare.

A doua. Care este soarta acelor gazoducte care au fost efectuate din contul bugetului de stat si din contul bugetelor locale, si de catre agentii privati in raport cu Societatea pe Actiuni Moldovagaz? Este prima intrebare.

A doua intrebare. Din presa am aflat ca, de obicei, noi, deputatii, din presa aflam mai multe lucruri, ca Compania franceza Franstelecom a procurat 10% din pachetul de actiuni care apartineau Societatii pe Actiuni Moldtelecom in Compania de Telefonie Mobila Voxtel. Vreau sa mentionez ca pachetul de actiuni apartine integral statului. Si, in urma acestei constatari, vine si intrebarea, care este baza legala, mai bine-zis in baza caror acte normative a avut loc aceasta tranzactie?

Sa ni se prezinte transparenta care a fost asigurata. Daca au mai fost doritori. Si, clar, sa vina cu detalii vizavi de tranzactia respectiva.

Va multumesc foarte mult. Rog raspuns in plenul Parlamentului de la tribuna centrala, saptamina viitoare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Oleg Tulea:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint mai multe probleme cu care se confrunta tinerii in Republica Moldova si una dintre cele mai importante este asigurarea cu spatiu locativ. In aceasta ordine de idei, am o interpelare pe care o adresez Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si Ministerului Finantelor.

Articolul 12 litera (d) din Legea cu privire la tineret prevede: statul va asigura dobinda bancara pentru creditele pe care le iau tinerele familii pentru constructia sau procurarea de locuinte. Intrebarea mea este, daca este functional, la momentul de fata, un mecanism care ar transpune aceasta prevedere in practica? Si daca nu, cind Guvernul preconizeaza sa elaboreze acest mecanism? Raspunsul il solicit in scris.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

In Monitorul Oficial din 20 ianuarie anul curent sint publicate doua hotariri ale Guvernului cu privire la aprobarea componentei nominale a delegatiilor moldave la Bucuresti si, respectiv, Kiev.

Potrivit acestor documente, precum si altor hotariri ale Guvernului publicate anterior in Monitorul Oficial, din delegatia Republicii Moldova in diferite state au facut si fac parte jurnalisti de la diferite mijloace de informare in masa cu statut de independente, gen: TV NIT, Compania de televiziune MIR, ziarele: Moldova Suverana, Nezavisimaia Moldova si altele.

Intrebarea mea o adresez domnului Prim-ministru Tarlev: dupa care criterii si conform caror documente, regulamente sint selectati jurnalistii inclusi in componenta delegatiilor de stat care pleaca in strainatate? Solicit ca raspunsul sa fie in scris, insotit de regulamentul la care m-am referit mai sus.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte. Inaintez o interpelare Guvernului Republicii Moldova. Pe parcursul acestei saptamini, presa a relatat despre faptul ca Guvernul si Misiunea Fondului Monetar International au ajuns la un acord preliminar, care urmeaza a fi aprobat de conducerea Fondului Monetar International.

Tot din presa aflam ca Republica Moldova va putea beneficia de Programul de finantare de 117 milioane de dolari, doar daca Guvernul va realiza niste masuri preliminare pentru a corespunde cerintelor, criteriilor de finantare.

In contextul celor expuse, solicit Guvernului Republicii Moldova sa prezinte informatia privind continutul acordului preliminar, convenit cu Fondul Monetar International, masurile necesare si termenele de realizare. Informatia, rog, sa fie prezentata in plenul Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Adresez prima interpelare domnului Procuror General Valeriu Balaban; domnului Ion Ababii, ministrul sanatatii si protectiei sociale; domnului Valerian Cristea, presedintele Comisiei guvernamentale pentru receptionarea, evidenta si distribuirea ajutoarelor umanitare.

Am fost sesizata de un grup de cetateni din orasul Causeni, invalizi de gradul I, cu privire la distribuirea unui lot de ajutoare umanitare de catre filiala Crucii Rosie Causeni.

Revolta acestora este generata de faptul ca produsele alimentare, primite in cadrul acestui ajutor umanitar, sint cu termenul de valabilitate expirat. In acest sens, alaturez actul de constatare al calitatii si al termenului de valabilitate a produselor respective, intocmit de o comisie creata ad-hoc in cadrul primariei Causeni.

Rog respectuos organele abilitate sa dispuna neintirziat instituirea unei comisii, care ar constata: provenienta lotului de ajutoare distribuite invalizilor de gradul I, perioada de stocare a ajutoarelor, circumstantele care au condus la incalcarea termenelor de distribuire a acestor ajutoare si persoanele care s-au facut vinovate in aceasta situatie.

Despre rezultatul examinarii si masurile aplicate in consecinta, rog, sa fiu informata in scris in termenul prevazut de lege.

A doua interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Recent, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Din pacate, aceasta lege nu prevede indexarea salariilor, acel mecanism permanent de corectare automata a marimii salariilor in functie de coeficientul inflatiei. Nu este prevazuta modalitatea de indexare nici pentru compensatiile nominative si alte plati sociale, prevazute de lege. Constatam ca Legea in vigoare cu privire la indexarea salariilor, adoptata in 1991, de fapt, nu functioneaza.

In procesul de examinare si elaborare a Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar s-a abordat si problema indexarii. Din pacate, autorii nu au acceptat amendamentul referitor la indexare, dar ne-au asigurat, ca, in prezent, s-ar afla in proces de elaborare un proiect de Lege privind indexarea veniturilor populatiei.

Avind in vedere cele relatate, va adresez, domnule Prim-ministru, urmatoarele intrebari. De ce nu se aplica prevederile Legii existente privind indexarea veniturilor? Prin ce se va deosebi conceptul proiectului noii Legi privind indexarea veniturilor in raport cu legea in vigoare? Care este termenul concret de prezentare al acestui proiect spre examinare in Parlament.

Tin sa mentionez ca, avind in vedere cresterea galopanta a preturilor, adoptarea unei Legi functionale privind indexarea salariilor se impune in mod imperios. Solicit raspunsul la interpelare de la tribuna centrala.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Buliga:

Post-scriptum la interpelarea doamnei Serpul. Vreau sa aduc aminte domnului Prim-ministru Tarlev ca ideea cu indexarea a fost si unul din amendamentele facute de Partidul Democrat la Legea salarizarii.

Interpelarea mea este adresata domnului prim-ministru Tarlev, poate domnului Cristea, responsabil de probleme sociale in Guvern. Este urmatoarea. Majorarea preturilor la gaze naturale va afecta toata populatia republicii, dar, in special, paturile socialmente-vulnerabile.

Legea cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie prevede: marimile concrete de compensatii nominative se acorda unor categorii de populatie pentru plata serviciilor comunale si se revad pe masura modificarii tarifelor si a preturilor la aceste servicii.

Ce s-a intreprins pina la moment de catre Guvern in acest sens? La etapa de pregatire se afla modificarea Regulamentului care prevede compensarea acestor plati.

Se stie foarte bine ca legea mentionata nu cuprinde toate categoriile defavorizate. Una din ele sint pensionarii pentru limita de virsta, care actualmente sint circa zeci de mii, care au pensie minima de sub valoarea 300 de lei si nu se incadreaza in aceste categorii, care pot primi aceste compensatii.

Totodata, Strategia pentru Reducerea Saraciei si Cresterea Economica, adoptata de catre Guvern, Programul national Satul moldovenesc prevad obtinerea dreptului la incadrarea in categoriile de beneficiari de plati, in special de compensatii nominative, in dependenta de nivelul de venit obtinut in fiecare familie.

Pentru aceasta urma sa fie elaborat tot pachetul de acte normative, care ar determina acest mecanism de incadrare in categoria de beneficiari de plati compensatorii. Cind va fi aprobat acest pachet de acte normative? Si cind va demara procesul de implementare a acestei modalitati de acordare a ajutorului sub diferite forme din partea statului pentru acei care astazi au nevoie? Solicit informatie de la tribuna Parlamentului joia viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vasile Grozav:

Interpelare catre Guvernul Republicii Moldova. La 30 decembrie 2005 Guvernul a adoptat Hotarirea nr.1404 privind reglementarea utilizarii autoturismelor de serviciu de catre autoritatile administratiei publice, prin care au fost stabilite normele de deservire cu transportul de serviciu a conducatorilor ministerelor si autoritatilor administrative centrale.

Prin punctul 7 al hotaririi nominalizate, Guvernul permite consiliilor locale sa adopte hotarirea de a plati primariilor satelor, comunelor si oraselor, care nu au in dotare autoturisme de serviciu, o compensatie lunara pentru utilizarea mijloacelor de transport in limita 1530 litri de benzina.

Intrebarea mea este: in ce masura hotarirea mentionata a Guvernului corespunde prevederilor Legii privind finantele publice locale, privind garantiile autonomiei financiare? Care au fost criteriile conform carora au fost stabilite limitele mentionate in hotarire? Raspuns, rog, in scris.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

In cadrul sedintei in plen din 10 februarie 2006 m-am adresat cu o interpelare catre domnul Ghenadie Abaschin, presedintele Consiliului de administratie a Societatii pe Actiuni Moldovagaz, prin care solicitam sa-mi fie prezentata copia Acordului semnat de Societatea pe Actiuni Moldovagaz si de catre Societatea pe Actiuni deschisa Gazprom din Rusia.

Cu regret, domnul presedinte mi-a expediat un comentariu la acest contract, care este mult mai prost decit comentariile din orice ziare din Republica Moldova si din Federatia Rusa.

In baza articolelor 17 si 22 din Legea despre Statutul deputatului in Parlament ma adresez, in mod repetat, catre domnul Ghenadie Abaschin, presedintele Consiliului de administrare al Societatii pe Actiuni Moldova-gaz, de data aceasta cu cererea de a-mi prezenta Acordul semnat de dumnealui, daca a uitat, ii amintesc, din 16 ianuarie 2006 cu numarul de inregistrare 1 I.M/06.

Multumesc frumos. Si sper ca, de data aceasta, voi primi un raspuns in conformitate cu legislatia in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor, poate ar fi cazul de subliniat si un alt adresat pentru aceasta intrebare, actionarul sau reprezentantul statului in Societatea pe Actiuni, ministerul respectiv. Fiindca este agent economic.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte, va multumesc foarte frumos. N-am vrut sa intru in detalii.

 

Domnul Marian Lupu:

Complimentati.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar m-ati provocat si trebuie sa-mi apar si eu pozitia.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, nu v-am provocat, v-am sugerat o chestie buna, imi pare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mi-ati sugerat o idee buna si va multumesc. Vreau sa spun ca interpelarea mea, din data de 10 februarie, a fost adresata Guvernului Republicii Moldova si Presedintelui societatii pe actiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Alta situatie. De acord.

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Spre deosebire de domnul Abaschin, Guvernul Republicii Moldova, cel putin, n-a incercat sa ma contacteze. Imi dau seama ca Societatea pe Actiuni Moldovagaz putea si sa nu-mi raspunda in baza Legi cu privire la Regulamentul nostru. Dar, in acelasi timp, in baza articolului 17 din Legea despre statutul deputatului in Parlament erau obligati sa-mi raspunda. Si mi-au raspuns, desi formal.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea vizeaza Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, pe domnul ministru Victor Tvircun. Si verbalizeaza, de fapt, experimentul de implementare a predarii istoriei integrate in institutiile de invatamint de la noi, din Republica Moldova.

Dupa cum se stie, anul curent acest experiment s-a extins foarte mult, dupa cum se mentioneaza, in repetate rinduri, conform cererilor venite din partea profesorilor de istorie si a directorilor de scoli. In aceasta ordine de idei, as dori foarte mult sa vad macar o cerere de asemenea fel.

Iar intrebarea mea este urmatoarea. De ce s-a purces la extinderea experimentului inainte de a ajunge la un final cu prima etapa? Pentru ca orice experiment necesita o evaluare a finalitatilor. In afara de aceasta Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului organizeaza seminare pentru cei toti
2000 profesori de istorie. De aceea, solicit informatie despre graficul acestor seminare. Si, sigur, acest grafic sa-mi fie prezentat in scris.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Adresez aceasta interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. De mai multi ani, Combinatul de produse Lactate din orasul Lipcani stationeaza din cauze inexplicabile. Acest fapt genereaza grave probleme persoanelor din sfera zootehnica a raionului Briceni, care furnizeaza lapte pentru piata. Intreaga cantitate de lapte este colectata de combinatele de lactate din raioanele Floresti, Soroca, Riscani. In felul acesta, taxa pentru valoarea adaugata pentru acest produs alimentar se instraineaza si nu ramine in bugetul raionului Briceni.

Din informatiile pe care le detin, la ora actuala, reiese ca deja de doi ani de zile a fost procurat noul utilaj pentru Combinatul de produse lactate din orasul Lipcani, dar pina in prezent acesta asa si n-a fost asamblat, pentru ca respectiva intreprindere sa isi poata relua activitatea.

In legatura cu o atare situatie, adresez domnului Prim-ministru urmatoarele intrebari. Care sint cauzele tergiversarii asamblarii noului utilaj la respectiva intreprindere? Se confirma sau nu faptul ca deja de doi ani de zile a fost procurat utilajul modern pentru Combinatul de Lactate din orasul Lipcani? Cine se face vinovat de aceasta tergiversare cu privire la asamblarea acestui utilaj la respectiva intreprindere? Care sint masurile care urmeaza a fi aplicate pentru redresarea situatiei de la respectiva intreprindere? Si care sint termenele necesare pentru incheierea procesului de reutilare a Combinatului de lactate din orasul Lipcani? Raspunsul il solicit in varianta scrisa.

Si a doua interpelare o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, care vizeaza acelasi areal geografic, raionul Briceni, si acelasi oras Lipcani. In cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului din sesiunea primavaravara a anului 2005 solicitasem o informatie exacta in legatura cu taraganarea finalizarii segmentului de pod peste riul Prut din preajma orasului Lipcani, care are o importanta covirsitoare pentru Republica Moldova din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, care va conduce in mod automat la schimbarea statutului tarii noastre in raport cu aceasta organizatie paneuropeana. Acest fapt va oferi multe privilegii si facilitati de ordin economic, comercial, social etc.

Taraganarea darii in exploatare a podului peste Prut din preajma orasului Lipcani aduce grave prejudicii si relatiilor economice comerciale ale Republicii Moldova cu Romania. De pe urma acestei tergiversari sufera pierderi considerabile agentii economici, oameni de afaceri din nordul republicii. Spre regret, sint nevoit sa constat ca solutionarea acestei stringente probleme treneaza in continuare.

In legatura cu acest fapt, adresez domnului Prim-ministru urmatoarele intrebari. Care sint motivele taraganarii finalizarii constructiei podului peste riul Prut din preajma orasului Lipcani? Cine se face vinovat de aceasta tergiversare? Cind va fi, totusi, dat in exploatare respectivul obiectiv de importanta nationala? Solicit raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Colta:

Multumesc, domnule Presedinte. Interpelarea mea este adresata fondului de investitii sociale domnului director Boris Papadiuc. Eu am dat o interpelare, dar nu am primit raspuns si de aceea din nou ma adresez. Solicit prezentarea unei informatii ample cu privire la activitatea fondurilor de investitii sociale pe anul 2006, care sa includa: lista microproiectelor aprobate spre realizare, lista beneficiarilor pe localitati, obiectele si obiectivele, costul lucrarilor. Raspunsul il solicit in scris.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu, cu titlu de exceptie, va rog frumos. In cadrul interpelarii vizavi de gazificarea tarii sa se incadreze inca o mica intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc. Va ramin foarte recunoscator. Avind in vedere ca planeaza o informatie vizavi de faptul ca datoriile Moldovagaz catre Gazprom au fost rascumparate de catre o companie privata. In cadrul raspunsului de saptamina viitoare domnul Lazar sa ne prezinte o informatie, daca este adevarata informatia respectiva sau nu? In cazul in care este adevarata, sa ni se dea mai multe detalii vizavi de tranzactia respectiva.

Va multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, completare acceptata. Stimati colegi, ora 13 si 41 de minute. Insistati? Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Nu stiu daca a ascultat Guvernul atunci cind am intervenit in cadrul proiectului privind adresarea situatiei in sectorul zootehnic. Doar tin sa ii amintesc ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat a cerut audierea Guvernului in una din sedintele cele mai apropiate privind creditele externe si interne acordate intreprinderilor din agricultura si din sectorul zootehnic, efectul produs si onorarea obligatiunilor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta ora, sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare la 23 februarie.

Va multumesc. O zi buna.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.

 

Stenograma fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova