version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA FEBRUARIE 2007

Sedinta din ziua de 16 februarie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si remiterea in comisie a demersului Consiliului Superior al Magistraturii nr.4405 privind numirea in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie (Nelea Budai, Svetlana Caitaz, Elvira Zinenco).

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.543 privind constituirea Consiliului administrativ al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei.

5. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.4278 cu privire la locuinte.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4492 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative art.13, 311, 17427; Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat art.47 s.a.).

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.3262 cu privire la profilaxia infectiei HIV/SIDA.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1836 privind completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2789 cu privire la reteaua ecologica nationala.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3048 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative art.47; Legea cu privire la activitatea farmaceutica art.8, 143, 16, 201).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1731 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la activitatea farmaceutica art.11, 111, 23; Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe art.15 s.a.).

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 22 februarie 2 martie 2007.

13. Declaratia domnului deputat Alexandru Lipcan Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

12. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolae Bondarciuc, Mihail Mocan in delegatie; Boris Stepa din motive de sanatate; Iurie Rosca, Valentina Cusnir la cerere; Serafima Borgan; Ludmila Borgula; Oleg Tulea; Nicolae Deatovschi; Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Pentru ordinea de zi a sedintei de astazi Biroul permanent inainteaza propunerea de a include un subiect suplimentar, proiectul nr.543, un proiect de Hotarire a Parlamentului, care vizeaza organizarea activitatii Agentiei Antimonopol si pentru Protectia Concurentei.

In continuare microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint la proiectul de Lege nr.4492 si cu o declaratie din partea fractiunii la sfirsit de sedinta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea Partidului Democrat roaga, pentru saptamina viitoare, pentru joi, sa acceptati sa invitam Guvernul in plenul Parlamentului, sa ne prezinte o informatie ampla vizavi de actiunile care urmeaza sa le intreprinda Guvernul pentru reglementarea exportului de vin in vrac sau, mai bine-zis, pentru o clarificare referitor la ceea ce se intimpla in domeniul respectiv.

Mai mult decit atit, am fost informati ca deja guvernul belorus a oprit temporar eliberarea marcilor de acciz pentru exportul vinului din Moldova in Belarus in sticle s.a.m.d. Este o problema ce tine de repatrierea banilor din Federatia Rusa, sa nu urmeze exportatorii sa fie taxati si cu amenzile respective.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In concluzie, cred ca este absolut normal ca Guvernul sa vina sa ne prezinte o informatie asupra actiunilor pe care urmeaza sa le intreprinda pentru a debloca situatia in acest domeniu. Si rog sa acceptati acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Nu vreau sa transform Legislativul in bilci, nici in mahala, dar am dreptul la o replica, pentru ca interpelarea pe care v-a adresat-o ieri domnul deputat Vladimir Vitiuc ma vizeaza si pe mine, si pe colegul meu.

Vreau sa va spun ca sint si eu pentru a face mai multa lumina asupra legalitatii aflarii deputatilor in Casa-hotel a Parlamentului. Nu sint o extraterestra si nu am aterizat de pe Luna in aceasta casa, dar cu permisiunea si invoirea Parlamentului. Pentru ca legislatia imi permite acest lucru, pentru ca am prezentat probe ca nu am alt loc de trai. Cu atit mai mult cu cit am si viza de resedinta in Casa-hotel pe perioada mandatului.

De aceea, il rog pe domnul deputat Vladimir Vitiuc si pe toti cei care i-au dat indicatii sa faca aceasta interpelare sa nu induca in eroare opinia publica.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Cu aceeasi rugaminte, de a da curs solicitarii domnului deputat Vitiuc, fiindca sint mai mult decit interesat ca aceasta problema sa fie discutata. Iar intre timp ii propun domnului Vitiuc un deal, o afacere, eu ii transfer toate proprietatile pe care le am personal in schimbul celor pe care le are el: firme, transport, proprietati la Balti si in Chisinau. Si atunci va fi foarte transparent.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va propun sa procedam in felul urmator: in sala plenului Parlamentului sa ne abtinem de la deal-uri, daca aveti a face deal-uri, va intelegeti pe bilaterala.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi deputati,

Va aduc la cunostinta ca, in cadrul ultimei sedinte a fractiunii, deputatii grupului parlamentar Alianta Moldova Noastra au decis sa sprijine initiativa mai multor asociatii obstesti privind sustinerea Campaniei de combatere a cancerului. In acest scop, am hotarit sa transferam in contul respectiv salariul de o zi de munca a deputatului.

Si al doilea moment.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Este necesar ca, in cadrul sedintelor Parlamentului de saptamina viitoare, sa fie invitat un reprezentant al Guvernului Republicii Moldova, pentru a raspunde in mod special la intrebarile deputatilor Fractiunii Alianta Moldova Noastra si, probabil, ale altor deputati, despre atitudinea formala si iresponsabila a membrilor Guvernului la capitolul Raspunsuri la interpelari.

In cadrul penultimei sedinte in plen, am prezentat copia unui document, semnat de presedintele raionului Nisporeni. Am primit un raspuns in care mi se citeste o lectie despre ce masuri serioase a intreprins dumnealui ca sa-i trimita la Varzaresti sa plateasca numai 120 de lei. Eu consider ca este cazul de a invita pe cineva. Eu m-am mai adresat odata si am atras atentia ca raspunsurile prezentate deputatilor poarta un caracter pur formal.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

De fapt, este un semnal referitor la calitatea interpelarilor, intrebarilor si nu depind raspunsurile de interpelarile caror grupuri parlamentare au fost prezentate. Eu consider, si daca, domnule Bujor, acceptati aceasta propunere, cred ca este un subiect pentru o discutie mai profunda, pentru a vedea miezul problemei. Eu as propune Secretariatului, la una din sedintele urmatoare ale Biroului permanent, sa pregateasca o informatie detaliata referitor la respectarea termenelor, cit si la aspectele de calitate.

In acest context de pregatire, Secretariatul va colabora cu deputatii in modul in care sa examinam detaliat, care este aceasta situatie? Si care ar fi recomandatiile sau solicitarile pe care Parlamentul ar trebui si le va inainta Guvernului in acest sens.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Noi nu o sa sustinem propunerea domnului Filat, nu de aceea ca sintem incapatinati. Noi, doua zile in urma, am discutat problema respectiva la fractiune, la consiliul fractiunii si am audiat informatia. De citeva zile asteptam ca ei sa examineze adaugator toate posibilitatile de a exporta vinul si, dupa aceasta, o sa fim gata sa votam. Acum, cu parere de rau, n-o sa fie sustinuta aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Trebuie sa clarificam aceasta situatie. Cu tot ce se refera la propunerile pentru urmatoarea perioada. Eu cred ca nu este momentul acum sa discutam, avem ultimul subiect la finele sedintei, ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini, atunci vom discuta aceste subiecte. Pentru acest motiv nici nu am temei acum, la inceputul sedintei, sa supun votului aceasta propunere. Dar voi avea temei in cadrul dezbaterilor la ultimul subiect, inclus astazi pe ordinea de zi. Rog sa ne oprim aici cu aceasta discutie, fiindca, oricum, revenim la ea in momentul examinarii proiectului ordinii de zi pentru urmatoarele doua saptamini.

Va multumesc pentru accept.

Domnule Diacov,

Va rog sa acceptati acest lucru, sa nu incepem dezbaterile la un subiect care nu se inscrie in ordinea de zi de astazi. Doua propozitii? Ajungem la sfirsitul sedintei si va ofer tuturor cuvintul la acest subiect, tuturor celor care doriti.

Multumesc.

Deci, vizavi de proiectul de Hotarire nr.543, va rog, cine este pentru a accepta introducerea acestui proiect pe ordinea de zi de astazi. Completarea ordinii de zi pe astazi.

Stimati colegi,

Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Eu rog putina liniste.

Demersul Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie. Proiectul nr.4405. Proiectul de Hotarire nr.642 privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

Rog comisia.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat Demersul Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a urmatorilor candidati: doamna Budai Nelea, doamna Caitaz Svetlana si doamna Zinenco Elvira.

In legatura cu acest demers, comisia a consultat reglementarile legale respective si mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile articolului 116 din Constitutia Republicii Moldova, articolului 20 din Legea cu privire la statutul judecatorului, articolele 9 si 10 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidatul trebuie sa aiba o vechime in functia de judecator de cel putin 10 ani. Promovarea si transferarea judecatorilor se face numai cu acordul acestora.

Judecatorii Curtii Supreme de Justitie se numesc in functie pina la atingerea plafonului de virsta de 65 de ani. Totodata, in conformitate cu articolul 11 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, candidatura propusa pentru a fi numita in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, trebuie sa corespunda cerintelor prevazute de Legea cu privire la statutul judecatorului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, la sedinta sa, a audiat candidaturile nominalizate si a examinat materialele respective, prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii. Comisia a constatat ca candidaturile nominalizate corespund cerintelor prevazute expres in legislatia referitoare la numirea in functie de judecator al Curtii Supreme de Justitie.

Totodata, in cadrul examinarii candidaturilor, s-a mentionat ca Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a constatat ca unele hotariri judecatoresti, adoptate cu participarea judecatoarei Budai, incalca prevederile articolului 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Concomitent, unii membri ai comisiei au atras atentia la faptul ca doamna Zinenco, in ultimii 16 ani, nu a activat in cadrul instantelor judecatoresti. In rezultatul efectuarii procedurii de votare, voturile membrilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au fost exprimate dupa cum urmeaza: Budai Nelea
5 voturi pentru si 5 voturi contra, Caitaz Svetlana toti membrii comisiei au sustinut aceasta candidatura unanim, Zinenco Elvira 5 voturi pentru, 5 voturi contra si 2 deputati s-au abtinut.

In legatura cu cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa fie examinat prezentul proiect de hotarire si supus votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie la acest subiect, intrebari pentru candidati? Doamnele sint prezente in sala, va rog sa le adresati intrebarile dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Ati anuntat ca in cazul doamnei Budai au fost 5 pro si 5 impotriva, am auzit corect? Fiindca, din cele ce tin minte, la comisie au fost 5 pro si 5 s-au abtinut.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect, corect, 5 s-au abtinut.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dar dumneavoastra ati anuntat impotriva. Deci, trebuie corectat acest lucru si in raport, si pentru opinia publica.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, corect, 5 s-au abtinut.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, 5 s-au abtinut.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am intrebari catre domnul deputat Vladimir Turcan, nici catre dumnealor, pur si simplu vreau sa spun citeva cuvinte si sa va propun sa sustinem candidaturile propuse de catre Consiliul Superior al Magistraturii, persoanele respective sa fie numite in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie, din urmatoarele considerente.

Consiliul Superior al Magistraturii este unicul organ de autoadministrare judecatoreasca. El selecteaza, propune si promoveaza candidaturi pentru functiile de judecatori si judecatori in instantele judecatoresti superioare. Toate aceste trei candidaturi au trecut procedura prevazuta in Legea cu privire la statutul judecatorului, au trecut prin Colegiul de calificare, unde au fost atestate si au obtinut o nota foarte mare. Au trecut concursul care a fost instituit de Consiliul Superior al Magistraturii si Consiliul ultimul isi asuma responsabilitatea fata de aceste persoane, fata de cum ele vor infaptui justitia la noi in tara.

De aceea, inca o data va propun si va indemn sa votam toate cele trei candidaturi, deoarece ele merita sa fie numite si promovate ca judecatori la Curtea Suprema de Justitie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte Turcan,

Vreau sa va intreb, fiindca am incercat sa aflu si n-am reusit, care sint rezultatele votului Consiliului Superior al Magistraturii referitor la candidaturile propuse Parlamentului?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca la intrebarea aceasta poate sa va raspunda domnul presedinte al Consiliului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Nicolae Clima Presedintele Consiliului Superior al
Magistraturii:

Consiliul Superior al Magistraturii a votat unanim pentru toate cele trei candidaturi.

 

Domnul Igor Klipii:

Deci, n-au fost voturi impotriva in cazul nici uneia dintre candidaturi?

 

Domnul Nicolae Clima:

Din cite tin eu minte, nu.

 

Domnul Igor Klipii:

Deci, eu am adresat o rugaminte, ca sa fiu informat si aud o informatie ca, totusi, una dintre persoane a avut 9 voturi impotriva, este vorba de doamna Zinenco. Din cite stiu, a fost si o scrisoare din partea magistratilor, care considera anormal faptul ca o persoana este promovata in functia de membru al Curtii Supreme de Justitie dupa aproape 16 ani de absenta. Deci, cind sistemul juridic in Republica Moldova a aparut transformat si evaluat, o persoana care a activat
16 ani in alt domeniu... Si ideea de membru al Curtii Supreme de Justitie inseamna promovare, si atunci este un mesaj foarte prost pentru judecatorii nostri, magistratii nostri, care sint invitati sa plece in business, ca dupa aceasta sa se intoarca in sistemul judecatoresc.

Consider ca lucrul acesta trebuie analizat foarte serios de catre Parlament. Si este un caz, care, dupa mine, este un semnal prost pentru intreg sistemul institutional din Republica Moldova. Rog Parlamentul sa fie foarte atent la acest caz. De exemplu, as vrea sa stiu, care au fost veniturile declarate ale doamnei Zinenco, este interesant, fiindca postul de magistrat la Curtea Suprema de Justitie are o remunerare destul de modesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa consider ca a fost o intrebare adresata doamnei?

Doamna Zinenco,

Va rog.

Microfonul nr.6.

 

Doamna Elvira Zinenco candidat pentru functia de judecator al Curtii
Supreme de Justitie:

Va multumesc pentru intrebare.

Onorata asistenta,

Vreau sa lamuresc unele momente. In anul 1991 am fost nevoita sa depun cererea de demisie din functie, aflindu-ma in functia de membru al Curtii Supreme de Justitie, membru al Prezidiului Curtii Supreme de Justitie. Motivele au fost legate de circumstante familiale.

Daca este necesar, in doua cuvinte va lamuresc. Am o singura fiica, care in anul 1991 s-a casatorit cu un cetatean strain si a trecut cu domiciliul permanent intr-o tara capitalista. In perioada aceea, intr-o masura oarecare, era inacceptabil sa ocup functia in care ma aflam cu toate momentele acestea. Din cauza aceasta am fost nevoita sa depun cererea de demisie.

In ultimii 16 ani, nu 16, dar 13 ani am activat in business, si anume insotirea juridica a business-ului, dreptul civil, bancar, dreptul muncii, financiar, dreptul vamal. Ultimii doi ani practic avocatura in baza reprezentantei legale. Desigur ca sint la curent, nu numai la curent, dar cunosc foarte bine toate modificarile din legislatie.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In numele fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat vreau sa fac citeva precizari. Este vorba de o afirmatie facuta de la tribuna centrala a Parlamentului vizind una dintre candidate, pe doamna Budai. Vreau sa spun ca eu sint la curent cu cazul despre care vorbiti si trebuie sa precizez, de dragul adevarului, ca in acest caz nimic nu este imputabil candidatului care vine in fata noastra. Nimic nu este imputabil nemijlocit judecatorului care a figurat in acest dosar si a judecat cauza.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Cubreacov,

Imi cer scuze, sint trei cazuri, pe care il aveti in vedere?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Pe toate trei. Pentru ca noi avem o practica aici, domnule Presedinte, pentru ca, daca va amintiti, avem procedura de regres. Vreau sa-mi amintesc, si poate imi amintiti dumneavoastra, in cazul caror judecatori din Republica Moldova, inclusiv actualii membri ai Curtii Supreme de Justitie, aceasta procedura a fost declansata in temeiul legii, pentru a face dreptate pina la capat? Nu prea imi amintesc.

De aceea, in cazul in care nu s-a pus problema in forurile competente si sa nu uitam ca justitia este o ramura a puterii de stat separata de Legislativ si Executiv, in momentul in care nu s-a pus aceasta chestiune pina aici, nu inteleg de ce dumneavoastra veniti cu aceasta formula, care este usor insinuanta si care tradeaza o atitudine, poate, personala. Nu as vrea sa merg pina intr-acolo, sa spun ca este vorba de o atitudine politica.

De aceea, v-am spus, m-am interesat, inclusiv am discutat cu reprezentanti ai Consiliului Europei, care m-au asigurat ca nu este nimic imputabil persoanei la care v-ati referit. Pe de alta parte, ati aratat ca doamna Zinenco timp de 16 ani nu a mai activat in domeniu in general si, poate ca asta ridica o anumita problema.

Dar dincolo de aceste aspecte, care au fost invocate cu mai multa sau mai putina corectitudine de dumneavoastra, nu stiu daca in numele intregii comisii sau cu titlul personal, as vrea sa indemn plenul Legislativului nostru sa aiba deplina incredere in propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii si sa voteze cu aceeasi unanimitate cu care s-a votat la Consiliul Superior al Magistraturii pentru toate cele trei candidaturi.

Cu atit mai mult cu cit este vorba de trei doamne si, sa nu uitam aceasta, este una dintre exigentele pe care noi insine ni le-am pus in fata. Este chiar una dintre exigentele, daca imi amintesc exact, pentru candidaturile pentru care fiecare stat membru le face atunci cind inainteaza propuneri pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Cel putin o femee trebuie sa fie propusa. De aceea fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat va vota pentru toate cele trei candidaturi, aratind incredere deplina in Consiliul Superior al Magistraturii si ii indemnam pe toti colegii sa faca acelasi lucru.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Presedinte,

Am vrut si eu sa apreciez curajul acestor trei doamne, pentru ca au avut totusi un curaj sa-si inainteze candidaturile pentru inalta functie in stat. Si vreau sa va spun ca m-am interesat si sint mai multe opinii si aprecieri, cel putin in adresa a doua doamne, care activeaza in sistem. Si sint opinii foarte bune si apreciabile de competenta inalta si inalt profesionalism privitor la doamna Budai si doamna Caitaz, care activeaza in aceste functii. As vrea sa le intreb pe aceste doua doamne, pentru ca activeaza in domeniu, daca pot sa le intreb pe fiecare in parte, care a fost cea mai complicata decizie, pe care a trebuit sa o ia in timpul activitatii sale?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, la microfonul nr.6.

 

Doamna Nelea Budai candidat pentru functia de judecator al Curtii
Supreme de Justitie:

Pentru mine toate sint complicate. Si de fiecare data ma stradui sa fiu obiectiva.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Budai si doamna Caitaz.

 

Doamna Svetlana Caitaz candidat pentru functia de judecator al Curtii
Supreme de Justitie:

Onorata asistenta,

As vrea sa va asigur ca si eu ma comport cu toata responsabilitatea fata de fiece cauza, atit civila, cit si penala, pe care urmeaza sa o examinez. Si ma stradui, in masura posibilitatilor, sa stabilesc adevarul.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu va multumesc si va doresc succese.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Numai doua propozitii. Noi de multi ani vorbim ca dorim sa avem in Republica Moldova o justitie independenta. Si de fiecare data venim in Parlament si incercam sa demonstram calitatile partidelor sau ale deputatilor. Este clar ca, daca vrem sa avem o justitie independenta si o administrare, o autoadministrare in sistemul judecatoresc, trebuie sa sprijinim aceasta decizie a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe parcurs, poate ne va duce mintea sa modificam si legea, ca intr-adevar, Consiliul sa decida singur asupra acestei chestiuni.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fiindca am o impresie ca s-au inceput deja dezbaterile, de aceea, ca sa nu cer tribuna centrala, eu consider ca este un lucru foarte important ceea ce se discuta astazi. Am vorbit despre aceasta si la comisie. Fiindca, daca un judecator, sa presupunem, comite o greseala sau chiar o infractiune si nu este tras la raspundere, atunci eu nu inteleg, de ce Parlamentul trebuie sa se includa in aceasta discutie? In opinia mea, daca exista o problema, Consiliul Superior al Magistraturii trebuia sa puna in discutie aceasta problema, sa decida asupra ei si sa mearga mai departe.

Fiindca eu cunosc practica, daca o persoana a fost condamnata, peste o perioada de timp ii expira aceasta condamnare, dupa ce a trecut perioada respectiva, conform legislatiei. In cazul de fata putem sa constatam sau putem sa conchidem ca aceste cazuri, despre care se vorbeste si la comisie, si aici, in plenul Parlamentului, vor fi puse in vina persoanei respective toata viata. Nu stiu daca este corect.

In acest caz, cred ca este absolut logic si normal ca Consiliul Superior al Magistraturii, unica autoritate in domeniu care poate intreprinde actiunile respective, sa-si expuna opinia si sa o aduca la cunostinta Parlamentului, pentru a exclude in general orisicare invinuiri despre faptul este sau nu responsabila o persoana sau alta pentru deciziile care au fost adoptate.

Altfel, eu sustin ceea ce au spus si alti colegi aici, Parlamentul se implica in activitatea unei forte separate in stat, care se numeste puterea judiciara. De aceea, eu propun sa sustinem astazi toate candidaturile propuse de Consiliul Superior al Magistraturii. Daca nu le sustinem, atunci luam o pauza pentru toate cele trei candidaturi. Rugam Consiliul Superior al Magistraturii sa examineze inca o data toate acele intrebari, care au aparut la comisie si apar aici, in plen. Sa-si expuna opinia, sa o aduca la cunostinta Parlamentului si atunci, in cunostinta de cauza, sa aprobam deciziile respective.

Fiindca orisice alta decizie care poate fi aprobata astazi, in Parlament, va demonstra un singur lucru, Parlamentul, din motive presupun eu politice, vrea sa se implice in activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Si aceasta nu va duce la nimic altceva decit la o confirmare, inca o data, a faptului ca nu se judeca independent, asa cum ar trebui sa fie, ci i se impune astazi Consiliului Superior al Magistraturii o opinie a unei fractiuni, a doua fractiuni, a trei fractiuni parlamentare, nu importa cite, pentru a promova in functie unele persoane. Insa, dupa cum cunoastem, legea spune ca promovarea in functie tine de competenta exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnule presedinte al comisiei,

Stimati colegi,

Noua, deputatilor Parlamentului Republicii Moldova, ne-a fost prezentat proiectul de Hotarire, care contine doua articole. In primul articol se propune, citez: Se numesc in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie: Budai Nelea, Caitaz Svetlana si Zinenco Elvira. De aceea, este absolut logic, pentru a ne convinge ca acest proiect de hotarire nu este unul politizat, de a nu supune votului fiecare candidatura in parte, dar sa votam proiectul de hotarire unic, prin care vor fi votate toate cele trei doamne. In caz contrar, propun de a retrage acest proiect de Hotarire, fiindca este un lucru foarte urit.

In cazul in care vom trece la intrebariraspunsuri, adresate celor trei candidati, se va produce un lucru foarte urit. Si atunci o sa trebuiasca sa determinam, de ce anume persoana respectiva este sustinuta, iar impotriva celorlalte, vasazica, se fac propuneri de a fi respinse.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog respectuos ca propunerea sa fie pusa la vot anume in varianta prezentata noua, deputatilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Intr-adevar, decizia Consiliului Superior al Magistraturii trebuie respectata, lucru pe care il propun si eu. Doar un moment am vrut sa-l precizez si n-am reusit sa-l fac nici pina la sedinta, nici acum. Daca, intr-adevar, pentru toti candidatii propusi de catre Consiliul Superior al Magistraturii s-a votat in felul cum ni s-a spus acum si de catre domnul presedinte... Am avut o informatie ca doamna Zinenco a avut noua voturi impotriva. Deci, propunerea de inaintare Parlamentului a fost facuta de toti, si nu pentru toate persoanele a fost votul respectiv.

Am vrut sa aflu lucrul acesta. Daca, intr-adevar, lucrurile se confirma asa cum ne spune domnul presedinte, atunci evident ca Parlamentul nu are decit sa voteze propunerea facuta de Consiliul Superior al Magistraturii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Nicolae Clima:

Domnilor deputati,

Deci, candidatura doamnei Zinenco a fost votata in unanimitate. Nu exclud faptul ca doi sau trei au votat impotriva, dar, daca spuneti ca 9 au votat pentru, din cei 12 membri ai Consiliului, este o majoritate.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, eu, avind in vedere ca din sensul intrebarii care a fost, sau declaratia care a fost spusa, intr-o oarecare masura au fost invocate unele pretentii, ca parca sint careva motive politice, eu categoric resping, inclusiv personal, invinuirile acestea ca ar fi careva motive politice.

De exemplu, daca vorbim de candidatura doamnei Budai, tocmai ca invers, daca ar fi fost careva motive politice din partea fractiunii, sa spunem, sau din partea mea, ca reprezentant al fractiunii, daca este vorba de politica, anume ca noi parca ar trebui sa sustinem candidatura doamnei Budai, deoarece anume prin decizia doamnei Budai a fost suspendata, in timpurile respective, activitatea PPCD-ului.

Dar eu repet inca o data ca nu este vorba de careva motive politice. In raportul care a fost prezentat sint expuse motivele concrete, deci, si problemele concrete care au aparut in cadrul examinarii candidaturilor la sedinta comisiei. Si anume, doamna Zinenco, din punctul de vedere ca nu a activat 16 ani in sistemul judecatoresc, aceasta este prima problema. Ceea ce tine de doamna Budai, nu o hotarire a CEDO, cum a spus domnul Cubreacov, dar trei hotariri. Dar noi, in special, am atras atentia la o decizie, care tine de cazul cunoscut de toti, cazul Popov. Este vorba de restituirea pagubei unei persoane, care este victima a represiunilor politice, conform legii respective.

Si, in cazul mentionat, CEDO a expus la concret faptul ca Curtea de Apel, la care a participat doamna Budai, fara a invoca careva temeiuri, a admis cererea de revizuire. In rezultatul acestei decizii, deci, cazul a fost de mai multe ori reexaminat si, in sfirsit, avem decizia CEDO. Aceasta este prima si a doua problema, ceea ce noi aici n-am indicat, dar s-a discutat si in cadrul sedintei comisiei. Doamna Budai, jumatate de an in urma, a fost respinsa de acelasi Consiliu Superior al Magistraturii din motivul indicilor nereusiti, iarasi, fiind candidata la Curtea Suprema de Justitie. Iata care sint motivele reale, pe care le avem astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

A fost invocata o speta, in care fractiunea noastra si Partidul Popular Crestin Democrat a figurat, cu adevarat, in justitia nationala si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Eu nu am vrut sa vorbesc dintr-odata despre acest caz. Dar vreau sa va amintesc ca injustitia si faptul pentru care a fost condamnata Republica Moldova nu a tinut atit de decizia judecatoreasca care s-a pronuntat, cit de faptul initial de interzicere, de scoatere in afara legii a Partidului Popular Crestin Democrat. De catre cine? De catre ministrul justitiei, Ion Morei. Nu a fost condamnata Curtea Suprema de Justitie la Strasbourg, a fost condamnata Republica Moldova. Si dumneavoastra stiti ca vinovatul principal este Ion Morei, care sta bine mersi in functia pe care o are si se bucura de sprijinul dumneavoastra politic.

De aceea, eu nu as vrea si regret faptul ca s-a admis, de la tribuna centrala a Parlamentului, unde se concentreaza suveranitatea poporului nostru, s-a admis un asemenea discurs, care este acuzator din start si nu exclud ca urmareste manipularea votului deputatilor, cel putin influentarea lui. Este prezenta coloratura politica a acestui discurs. Si tenta vindicativa nu poate fi neglijata de nimeni sau contestata. De aceea, cred eu ca ar trebui sa lasam patimile politice de o parte.

Ceea ce ne intereseaza este ca, pina in acest moment, au fost urmate toate procedurile legale, valabile. Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ suprem de autoadministrare a acestei branse a puterii de stat, s-a pronuntat in mod univoc si unanim. Acum nu stiu daca votul nostru, care este evident politic, poate fi unul eminamente discretionar, daca nu cumva votul nostru este unul care trebuia sa ia act, in respect fata de cealalta ramura a puterii de stat, sa ia act si sa duca la bun sfirsit, sa formalizeze, sa incheie o procedura care nu a fost initiata aici, la noi.

Domnul Diacov pe buna dreptate a atras atentia asupra unei carente legislative, poate a unei omisiuni si inadvertente cu practicile europene. Poate ca, pentru a arata deplina independenta a puterii judecatoresti, ar trebui sa ne gindim la faptul sa lasam la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii conformarea definitiva si desemnarea acestor candidaturi, dupa modelul altor state? Poate ca reforma, pe care am initiat-o cu totii si am votat aici unanim, nu a fost una si, evident, nu este una desavirsita.

A fost un pas mare inainte, dar este loc pentru mai bine. De aceea, indemnul meu este sa nu invocati Partidul Popular Crestin Democrat ca victima a doamnei Budai, pentru ca PPCD a fost victima unei persoane sustinute de dumneavoastra, a domnului Ion Morei, a ministrului Morei care are mai multe pacate pe constiinta si obrazul sau. Sa lasam speculatiile la o parte. Cu atit mai mult, acuzatiile si tonul vindicativ pe care l-am vazut, el a fost prezent. Si va indemn, totusi, este un apel la solidaritate si la responsabilitate, sa votam unanim aceste trei candidaturi, propuse la fel de unanim de Consiliul Superior al Magistraturii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

O intrebare catre domnul Presedinte al Curtii.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra puteti demonstra, incontestabil, ca aveti procesele-verbale ale rezultatelor votarii secrete ale celor trei candidati.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Nicolae Clima:

Cu mine nu le am. Dar votarea a fost cu majoritate absoluta.

 

Domnul Marian Lupu:

Unanim sau cu majoritate de voturi? Aceasta a fost intrebarea.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Aceasta a fost intrebarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Unanim sau nu?

 

Domnul Nicolae Clima:

In privinta doamnei Zinenco, probabil, putea fi 9 la 3. Dar 9 voturi, totusi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, deci, nu a fost unanim. Prin majoritate.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, nu a fost unanim.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Presedinte confirma ca nu a fost unanim.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Aceasta vroiam sa stiu, daca este specificat acest lucru intr-un proces-verbal. Exista un proces-verbal, pe care noi l-am cerut. De ce intreb? Pentru ca noi l-am solicitat si nu l-am obtinut. Domnul presedinte al comisiei poate confirma.

 

Domnul Nicolae Clima:

Domnule deputat,

Nu exista un proces-verbal al votarii, fiindca in cazurile in care apar divergente in procesul discutiilor cutarui sau cutarui solicitant, Consiliul ramine in deliberare si procedeaza la asa-zisa votare secreta pe biletele, fiecare expunindu-si opinia in mod tainic.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Corect, in rezultatul acestor votari.

 

Domnul Nicolae Clima:

Nu avem procesul-verbal, de fapt.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu aveti proces-verbal.

 

Domnul Nicolae Clima:

Domnule Presedinte,

Daca se poate...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Nicolae Clima:

In privinta doamnei Budai. Da, cu adevarat, dumneaei a fost respinsa 6 luni in urma, pina la data de 2 noiembrie. Dar atunci a fost un concurs pentru trei posturi in Colegiul Civil al Curtii Supreme de Justitie, candidind cinci persoane. Si au fost propusi si acceptati de Parlament trei persoane: domnul Doaga, domnul Arhip si doamna Clevada.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect, dar pe doamna Budai dumneavoastra ati respins-o atunci.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, va multumesc.

Stimati colegi,

Eu am sa rog colegii de la microfoane sa fie succinti, fiindca sint deja a doua oara la microfoane.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu ma simt neplacut in aceasta istorie, cind se transforma intr-un fel de executie acest vot formal, de fapt, care-i conform legislatiei. Eu nu inteleg, puterea are reprezentantii sai in Consiliul Superior al Magistraturii. De ce nu se lucreaza, nu se discuta in cadru preliminar, sa-i spunem asa, ca sa nu se creeze aceste situatii destul de neplacute, inca o data repet cuvintul.

Caci nu este primul caz, este al doilea caz cind Parlamentul, fara mari argumente nu voteaza sau trimite inapoi, sau respinge intr-o masura oarecare decizia Consiliului Superior al Magistraturii. De aceea, eu cred ca este destul de logica propunerea domnului Bujor de a vota integral proiectul de hotarire. Ca noi avem un proiect de hotarire, nu avem trei proiecte de hotarire. Sau sa le retragem de pe ordinea de zi si sa se mai discute in cadrul Consiliului, sa se vina cu argumente. Sau acei care nu doresc sa voteze tot sa vina cu argumente, fiindca nu este prea frumos, este vorba de membrii Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova. Ce mesaj trimitem noi tinerilor judecatori, sau celorlalti judecatori? Trebuie sa ai relatii bune cu patru, cinci oameni, care, de fapt, iau decizii sau cu Parlamentul Republicii Moldova. In Parlamentul Republicii Moldova sint prezente partide, care au interese. Interesele chiar si acum, in discutii, se vad. De ce noi cream aceasta situatie, care o sa se reflecte in mod obligatoriu asupra atmosferei, asupra situatiei din sistemul judecatoresc? Eu cred ca nu este buna.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra puteti sa faceti acest lucru, sa retrageti din discutie aceasta chestiune.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu voi proceda conform legii.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa aduc unele clarificari in discursurile care au aparut referitor la rezultatele votarii. Conform Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nu se intocmeste un proces-verbal, dar rezultatele votarii sint consemnate in hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii. Asa ca aici nu sint incalcari.

Hotarirea a fost prezentata comisiei si pentru toti trei s-a votat cu majoritate absoluta de voturi, ca aceste 3 candidaturi sa fie propuse la functia de judecatori la Curtea Suprema de Justitie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Domnule Cubreacov,

A treia iesire la microfon este deja excesiva. Eu va rog foarte mult.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asta manifesta deja interes politic.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog foarte mult.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimate coleg!

Deci, stimati colegi,

Nu voi face referinta la continutul dezbaterilor, fiindca tine de competenta grupurilor politice si a plenului Parlamentului. Ma voi referi doar, cu strictete, la normele de procedura, normele legale, conform carora Parlamentul urmeaza sa examineze si sa proceseze acest subiect.

A fost inaintata propunerea de a nu fi supus votului fiecare dintre candidatii la aceste functii. Eu tin sa va atrag atentia, pe de o parte, ca noi avem in practica noastra, conform normelor de procedura, cazurile care ne-au obligat si am votat fiecare candidatura in parte. Ma refer si la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ma refer si la Consiliul de Observatori, Curtea de Conturi si multe alte cazuri, sa nu le enumar pe toate, ca mai apoi, pe ansamblu, sa supunem votului proiectul hotaririi.

Dar, conform Regulamentului Parlamentului, daca vine o propunere din sala privind modalitatea sau procedura de vot, eu sint obligat sa o supun votului, ceea ce voi face acum.

Supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea evocata de la microfonul nr.4, de a nu vota in mod separat fiecare candidatura, ci a vota pe ansamblu proiectul de Hotarire a Parlamentului? Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi numaratori,

Eu va rog, noi sintem in procedura de vot, rog putina liniste.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 13.

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Marian Lupu:

35 de voturi pro. Aceasta propunere, inaintata de colegul nostru, nu a fost acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Va multumesc foarte frumos.

Eu am facut o propunere de alt ordin. Eu nu am propus ca sa nu fie votate separat. Propunerea mea a fost clara, de a supune votului...

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de hotarire.

 

Domnul Leonid Bujor:

Proiectul de hotarire cu privire la confirmare. Desi, respectiv...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Si eu ce am facut acum?

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Si a doua propunere. (Rumoare in sala.) Imi cer scuze, nu trebuie sa comentati. Va rog foarte frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Liniste.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si a doua propunere. Am spus ca, in cazul in care nu se accepta aceasta propunere de a fi votat proiectul de hotarire, sa respingem proiectul de hotarire pentru examinare suplimentara. In caz contrar, intram pe o filiera foarte periculoasa, daca trecem la discutia subiectului.

Atunci, intr-adevar, intram in ceea ce numim noi politica foarte urita. Deci, aceasta a fost o propunere si, in linii mari, o doleanta. Eu cred ca foarte multa lume intelege foarte bine la ce ma refer.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi si onorata asistenta,

Trebuie sa-mi exprim nedumerirea ca am procedat la vot sau, cel putin, am fost luati prin surprindere. Direct din discursul presedintelui de sedinta s-a trecut la procedura de vot fara a proceda la dezbateri, asa cum ne indeamna Regulamentul ca lege organica.

In mod normal, trebuia sa existe niste dezbateri. Nu inteleg, de ce ele au fost suprimate prin vointa presedintelui de sedinta, care nu a avut nici macar amabilitatea sa imi ofere posibilitatea de a abuza, cum s-a exprimat dumnealui.

Da, de procedura.

Stimati colegi,

Cred ca trebuia sa facem dezbateri, dar pentru ca nu au avut loc si acestea au fost suprimate neregulamentar, vreau sa va spun citeva cuvinte. De dragul adevarului trebuie sa fim sinceri unii cu altii, ceea ce se examineaza astazi, in mod evident, are niste dedesubturi si acestea sint in mod evident politice, iar discursul sau prezentarea presedintelui comisiei sesizate in fond la tribuna centrala a confirmat acest lucru.

Am spus, exista tenta vindicativa pe de o parte, exista raul personificat si, pe de alta parte, exista dorinta de a absolvi pe cineva de responsabilitate. Este vorba de domnul Ion Morei, care este vinovat pentru ceea ce s-a intimplat si care a fost incepatura pentru aceasta discutie.

Partidul Popular Crestin Democrat a fost vizat direct si nu pot ramine indiferent. De aceea, inteleg ca toata aceasta discutie nu urmareste decit spravegherea echilibrului care exista, inclusiv in acest Parlament, dar si in societate, pentru ca el are repercusiuni evidente asupra stabilitatii politice din aceasta tara.

Nu vreau sa inteleg ca sanctionarea, prin votul politic al Parlamentului, a unei candidaturi propuse in mod unanim de Consiliul Superior al Magistraturii, inseamna absolvirea de responsabilitate a principalului vinovat, care este vinovat intii de toate in raport cu o forta politica din aceasta tara si care a creat un precedent regretabil in practicile din tara noastra, fapt consemnat si demonstrat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

De aceea, eu nu as vrea ca, dedindu-va unii dintre dumneavoastra patimilor si intelegerilor politice, pe care poate le-ati luat la nivel de grup, sa spargeti echilibrul fragil, dar important pe care il avem. Stabilitatea este un cistig pentru intreaga noastra societate, lucru apreciat de majoritatea actorilor politici interni, dar mai ales de partenerii nostri externi.

Va asigur ca acest caz va fi monitorizat si rasmonitorizat, intii de toate de Consiliul Europei, fata de care noi avem niste obligatii si angajamente. De aceea, va rog frumos sa abandonati aceasta tenta politica si sa acceptati ideea absolut fireasca de a vota hotarirea pe ansamblul ei. Altminteri, lucrurile nu sint curate, altminteri, votul acesta va fi susceptibil cu dedesubturi regretabile.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Referitor la regulile de procedura. Aici, in sala au luat cuvintul de la microfoanele 4 si 5 un numar impunator de deputati, care nu au adresat intrebari nici comisiei, nici candidatilor, lansindu-se in asa mod in dezbateri. Si, apropo, cele trei iesiri la microfonul nr.5, la fel, nu au continut intrebari, ci au fost elemente de dezbateri clasice. Mai mult decit atit, va atrag atentia, nu am receptionat in prezidiu nici o solicitare pentru luare de cuvint inainte de procedura de vot, nici in scris, nici verbal de la microfoane.

Avind aceste argumente, resping obiectiile care au fost inaintate referitor la lipsa de dezbateri si incalcarile normelor de procedura.

Va multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

.

, , , . . , , , , , , .

, , . . , , , - . , , , , , , .

, , , . , , . , . . , , . , , .

, , . , , , .

, , .

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

. , . .

, , , , , . , , , , . : .

, , . , , . ? , , , . , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog foarte scurt.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat solicita o pauza regulamentara pentru consultari politice, pentru ca ati dat aceasta tenta politica discutiei. Invitam grupul majoritar si celelalte grupuri la consultari pe marginea acestui subiect.

Noi nu vrem ca, din cauza unei chestiuni in aparenta minora si de procedura, sa fie dinamitat echilibrul politic din aceasta tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul solicitat pentru pauza?

Stimate coleg,

Rog sa-mi specificati... (Rumoare in sala.)

Stimate coleg,

Eu va rog sa dam dovada de un comportament normal. Nu eu am solicitat pauza, dumneavoastra ati solicitat-o, pentru care motiv intrebarea mea este logica, cit timp solicitati?

Grupurile parlamentare, conform Regulamentului, la solicitarea unui grup parlamentar, eu sint obligat sa acord o pauza in sedinta. S-a solicitat o jumatate de ora. Daca reusiti sa purtati aceste discutii intr-o perioada de timp mai restrinsa, ma anuntati. Anunt aceasta pauza.

Reluam sedinta plenului Parlamentului la ora 11 si 25 de minute.

P A U Z A

* * *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Stimati colegi,

Urmare a discutiilor foarte aprinse pe marginea acestui subiect, avind argumente si pro si contra, consider, in calitate de Presedinte al sedintei, ca acest subiect ar trebui sa fie examinat suplimentar, atit la nivel de comisie... Adresez nu o indicatie, fiindca nu sint in drept s-o fac, ci rugamintea, inclusiv pentru Consiliul Superior al Magistraturii in colaborare cu comisia sesizata in fond, pe parcursul urmatoarei saptamini sa examineze acest subiect inca o data. Si revenim la examinarea proiectului de hotarire nr.642 in sedinta plenului Parlamentului din data de 22 februarie, deci, joia viitoare. Asta ar fi ceea ce am dorit sa va expun pe marginea subiectului mentionat.

Stimati colegi,

Ordinea de zi in continuare. Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.543.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire privind constituirea Consiliului Administrativ al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei si a constatat ca in acest proiect se prevede numirea doamnei Carare Viorica in functia de director general al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei si de presedinte al Consiliului Administrativ, domnilor Echim Ion si Gladii Eugen (numele corect Feodor) in functia de adjuncti ai directorului general al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei si de membri ai Consiliului Administrativ pe un termen de 5 ani. Totodata, acest proiect contine si unele prevederi ce tin de momentele organizatorice pentru viitor a activitatii acestei agentii.

In legatura cu cele relatate, comisia a consultat reglementarile respective din legislatie, si anume Legea nr.1103-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la protectia concurentei si din Regulamentul Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei, aprobat prin legea nominalizata si mentioneaza ca Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei este condusa de un consiliu administrativ, compus din
7 membri, inclusiv: directorul general al agentiei si doi adjuncti ai acestuia, care sint numiti in functie de catre Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Presedintelui Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil.

Membrii Consiliului administrativ trebuie sa fie cetateni ai Republicii Moldova, sa aiba studii superioare economice sau juridice si experienta in domeniul economiei de cel putin 5 ani. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a audiat candidaturile nominalizate si a constatat ca toate cele trei candidaturi corespund cerintelor legale mentionate in legile nominalizate.

Suplimentar, s-au constatat urmatoarele.

1. In Legea cu privire la protectia concurentei nu este prevazuta expres functia de presedinte al Consiliului administrativ al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei;

2. Conform legii nominalizate, directorul general si adjunctii sint din oficiu membri ai Consiliului administrativ.

3. Prevederile proiectului de Hotarire a Parlamentului referitor la numirea in functie a conducatorilor agentiei si organizarii activitatii acesteia nu se contin in esenta titlului proiectului.

In legatura cu cele mentionate, comisia propune sa fie adoptat prezentul proiect de lege cu urmatoarele modificari:

1. Titlul sa fie expus in felul urmator: cu privire la masurile de organizare a Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei;

2. La articolele 1 si 2 cuvintele: si de presedinte al Consiliului administrativ si respectiv cuvintele: si de membri ai consiliului administrativ se vor exclude.

In baza celor relatate, comisia propune examinarea si votarea proiectului mentionat cu propunerile prezentate in raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie la acest subiect ori eventuale intrebari pentru candidatii propusi la functiile nominalizate? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului pentru inceput candidaturile propuse pentru aceste functii, dupa care vom supune votului aprobarea proiectului de hotarire a Parlamentului pe ansamblu. Cine este pentru numirea in functia de director general al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei a doamnei Carare Viorica, rog sa voteze.

Eu va rog, pentru stenograma, colegii numaratori sa-mi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pro.

Aceasta propunere a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de adjunct al directorului general al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei a domnului Gladii, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pro. Propunerea a fost acceptata. Cine este pentru numirea in functia de adjunct al directorului general al Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei a domnului Echim, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

80 de voturi pro. Propunerea a fost acceptata.

Stimati colegi,

Si acum, in conditiile raportului Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati supun votului aprobarea Hotaririi Parlamentului nr.543 pe ansamblu. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.543 este aprobat.

In numele Parlamentului Republicii Moldova va felicitam cu numirea in aceste inalte functii si va dorim mult succes in dezvoltarea activitatii Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei. Vreau din start sa va anunt ca aceasta agentie raporteaza direct Parlamentului si, in mod normal, vom avea o colaborare strinsa si, sper, fructuoasa si rezultativa cu bordul de conducere al agentiei. Felicitari. (Aplauze.)

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Am asteptat ca, dupa pauza solicitata de Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, si am fost la microfon, sa mi se ofere cuvintul pentru a aduce la cunostinta legislativului concluzia la care am ajuns in urma consultarilor, pe care le-am purtat timp de jumatate de ora. Regret ca acest lucru nu a fost posibil din cauza, probabil, lipsei de bunavointa a Presedintelui de sedinta.

Dar vreau sa fac o precizare de procedura. Citesc articolul 88 din Regulamentul, la care s-a facut trimitere, imputindu-mi-se faptul ca nu m-am inscris in dezbaterea la chestiunea anterioara in procedura in desfasurare la acel moment si citesc in Regulament: Inainte de inceperea lucrarilor Parlamentului, unul dintre membrii Biroului permanent intocmeste lista cu deputatii care se inscriu la cuvint.

Vreau sa-l intreb pe stimatul presedinte de sedinta si Presedinte al legislativului nostru, care anume dintre membrii Biroului permanent, pentru ca eu nu sint, sint singurul presedinte de fractiune parlamentara care nu sint membru al Biroului permanent si, probabil ca, daca as fi fost, nu este expresia unui orgoliu nu ar fi aparut in genere aceasta discutie, am fi facut propuneri sau am fi purtat negocieri, sau dezbateri, sau consultari la acel nivel. Am fi venit cu un punct de vedere comun.

Da, vreau sa stiu, cum se aplica in sedinta de astazi prevederile articolului 88 din Regulamentul nostru? Care anume din membrii Biroului permanent a intocmit pentru ziua de astazi cel putin lista celor inscrisi la cuvint? Si, daca e posibil sa cunoastem si noi acest lucru, am ruga ca, cel putin la inceperea dezbaterii unui sau altui proiect de lege, atunci cind se anunta numarul si denumirea lui, sa ni se spuna dinainte, care sint deputatii inscrisi si ordinea in care vor lua cuvintul.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu consider ca aceasta luare de cuvint la microfon nu este altceva decit cu adevarat o expresie de orgoliu, pentru un foarte simplu motiv. Eu rog Secretariatul sa prezinte colegului nostru extrasul din stenograma sau chiar stenogramele sedintelor plenului Parlamentului, unde acest subiect l-am discutat cu multa exactitate si v-am consultat pe toti dumneavoastra, ajungind la concluzia si la propunerea, tot a dumneavoastra, deputati in Parlament, ca pentru a oferi un spatiu de flexibilitate mai larg corpului de deputati, nu ne limitam doar la solicitari pentru luari de cuvint pina la inceputul sedintei.

Am mentionat, si mi-ati solicitat dumneavoastra, ca aceste solicitari sa fie prezentate in Prezidiu chiar si pe durata sedintei plenului Parlamentului, in scris sau verbal. Eu cred ca discutiile la acest subiect sint absolut sterile si lipsite de sens.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

O precizare de procedura. Avind in vedere ca noi, din cind in cind, ne confruntam cu aceasta problema, ma refer, in primul rind, la numirea de cadre, eu cred ca trebuie sa introducem, nu este fixat in Regulament, mi se pare ca nicaieri, dar uitati-va, cu ce situatie ne confruntam noi. Saptamina trecuta, Procurorul General a fost numit in functie, astazi acest consiliu... Mai sint cazuri cind noi sintem pusi in situatia sa votam, dar fisele, biografiile si, in general, faptul ca problema aceasta va fi pusa in discutie apare numai in sedinta sau in ziua sedintei in plen.

Era bine, poate, intr-adevar, ca macar in cadrul Biroului permanent sa fie informate fractiunile ca, uite, miine sau poimiine, sau saptamina viitoare cutare candidatura va fi pusa in discutie in Parlament, ca noi, la rindul nostru, sa informam fractiunile, sa discutam in fractiune. Asa cred ca ar fi normal si nu ne vom trezi cu situatii de acestea expres, cind trebuie sa votam pe cineva... Nu avem nimic impotriva omului, dar, pur si simplu, nu cunoastem.

Iata, noi azi-dimineata am primit aceste fise, biografiile membrilor consiliului respectiv. Era bine ca, intr-adevar, sa fie macar un schimb de pareri in cadrul Biroului permanent si atunci, cred ca nu vor fi... Chiar daca cu judecatorii era pusa in discutie aceasta problema, era altfel de situatie in sedinta in plen.

Multumesc.

Asta asa, ca doleanta.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, referitor la acele trei candidaturi pentru aceasta agentie. Trebuie sa verificam care a fost situatia, pentru simplul motiv ca, inca doua saptamini in urma, in momentul prezentarii acestor candidaturi la Comisia pentru politica economica, buget si finante, la aceasta prezentare au fost atasate CV-urile candidatilor. Acuma este o alta intrebare: de ce, poate, ele nu au fost repartizate tuturor membrilor Parlamentului? Este o alta intrebare, pe care o voi verifica si va promit acest lucru.

Stimati colegi,

Eu am o propunere in acest sens, sa avansam pe ordinea de zi, fiindca nu prea avem timp de pierdut. Tot ce se refera la chestiuni de ordin de procedura, va rog, sau la sfirsit de sedinta, poftim, in cadrul Biroului permanent, dar cred ca noi sintem deja o ora si 45 de minute cu unul sau doua subiecte de pe ordinea de zi.

Eu rog sa acceptati aceasta propunere si va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4278 cu privire la locuinte. Lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In sedinta Parlamentului din 8 februarie 2007 un grup de deputati au prezentat, asupra proiectului de lege nominalizat, un sir de amendamente pentru examinarea carora am avut nevoie de o sedinta suplimentara.

Practic, prin scrisoarea respectiva a Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, au fost informati toti deputatii cu privire la activitatea grupului de lucru asupra proiectului de lege si a sedintei comisiilor. As vrea sa subliniez participarea destul de activa a colegilor in cadrul sedintei grupului de lucru si al comisiei. Si astazi venim cu urmatoarele amendamente ale colegilor asupra proiectului de lege.

La articolul 3, la notiunea locuinta libera, doamna deputat Valentina Buliga propune sa fie exclusa sintagma precum si libera de datorii pentru plata serviciilor comunale si necomunale. Comisia nu a acceptat propunerea, dat fiind ca locuinta nu poate fi libera din punct de vedere logic, daca exista datorii pentru plata serviciilor comunale si necomunale.

La articolul 4, alineatul (1), deputatul Vladimir Braga propune sa fie exclusa ultima propozitie, care reglementeaza folosirea incaperilor nelocuibile la parter. Comisia nu a acceptat propunerea respectiva, dat fiind ca aceasta nu se incadreaza in prevederile Legii privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului.

Articolul 15. Deputatul Valentina Serpul propune sa fie completat cu o litera noua i), cu urmatorul cuprins: Familiile monoparentale, care educa minori sau copii inapti pentru munca. Comisia a acceptat propunerea mentionata.

La articolul 15, deputatul Ion Varta propune ca, in lista persoanelor care au dreptul la obtinerea locuintelor sociale, sa fie inclusi cetatenii Republicii Moldova supusi represiunilor politice si ulterior reabilitati. Comisia a acceptat propunerea.

La articolul 15, alineatul (1), litera f), deputatul Valentina Buliga propune ca virsta copiilor orfani pentru obtinerea dreptului la locuinta sociala sa fie micsorata pina la 14 ani si sintagma: si nu sint sub curatela sa fie exclusa. Comisia a acceptat propunerea, deoarece propunerea respectiva se incadreaza in prevederile actuale ale Codului familiei.

La articolul 23, deputatul Valeriu Cosarciuc propune in mod repetat ca contractul de locatiune a locuintei din Fondul locativ social sa nu fie limitat cu un termen fixat. Comisia nu a acceptat propunerea, dat fiind ca Codul civil prevede incheierea contractului pe un termen definit, care nu poate depasi mai mult de
99 de ani. Adaugator, va aducem la cunostinta ca articolele 875, 876, punctul (2) si 877 din Codul civil, prin prevederile sale, reglementeaza principiul termenului pentru care se incheie contractul de locatiune.

La articolul 23, deputatul Elena Bodnarenco propune majorarea termenului contractului de locatiune a locuintei din Fondul locativ social pina la 10 ani, cu prelungirea acestuia in fiecare 10 ani. Comisia a acceptat propunerea.

La articolul 36, deputatul Iurie Stoicov propune o noua redactare a alineatului (4) cu urmatorul cuprins. Este o propunere similara cu a colegului Vladimir Turcan: Cu locuinta de serviciu se asigura militarii, care isi satisfac serviciul militar prin contract, politistii, colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Departamentului Institutiilor Penitenciare, Serviciului de Informatii si Securitate, Serviciului de Protectie si Paza de Stat, procurorii si judecatorii, in conformitate cu legislatia in vigoare, alte persoane, functiile si profesiile carora le dau posibilitatea de a dispune de locuinte de serviciu, fapt care se stabileste de Guvern. Comisia accepta propunerea deputatului Iurie Stoicov si a deputatului Vladimir Turcan privind respectiva redactare a alineatului (4).

La articolul 37, alineatul (1), deputatul Ion Plesca propune: In lista persoanelor, care nu pot fi evacuate din locuinta de serviciu fara acordarea altei locuinte, sa fie incluse si persoanele care au locuit mai mult de 10 ani in locuinta de serviciu. Comisia nu a acceptat propunerea deputatului Ion Plesca. Fiindca, conform articolului 36, alineatul (3) din prezentul proiect de lege, actiunea contractului de locatiune a locuintei de serviciu inceteaza odata cu incheierea raporturilor de munca.

La articolul 45, deputatul Ion Plesca propune completarea lui cu un alineat nou, cu urmatorul continut: Persoanele care refuza sa elibereze spatiul locativ din camine sint evacuate in baza unei hotariri judecatoresti definitive. Comisia a acceptat propunerea deputatului.

La articolul 49, alineatul (1), deputatul Ion Varta propune ca persoanelor in virsta si persoanelor cu dizabilitati, aflate in aziluri, sa le fie acordata si asistenta medicala. Comisia a acceptat propunerea deputatului Ion Varta. Comisia a examinat si o serie de propuneri asupra proiectului de Lege cu privire la locuinte, parvenite de la Asociatia obsteasca Locuinta accesibila, care se refera, in special, la aspectele de redactare a textului. In cadrul lucrului de redactare, vor fi luate in consideratie.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de amendamentele acceptate, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua, din cele care au fost respinse?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu am propus, la articolul 4, alineatul (1), sa se excluda cuvintele ultimului alineat: Folosirea incaperilor nelocuibile, anexate sau amplasate la parterul blocului pentru scopuri cu caracter industrial, de agrement sau de organizare a intreprinderilor de prestare a serviciilor de alimentatie publica, se interzice. Si in contextul acesta, avind in vedere ca a fost respinsa, am doua intrebari, domnule presedinte, daca sinteti amabil.

Mai intii de toate, sint proiecte ale multor case, adica in cadrul proiectelor de case mari, cu multe etaje au fost incluse aceste edificii, mai bine zis amplasarea serviciilor de alimentatie. Ma refer la cafenele, restaurante s.a.m.d. Noi, in Chisinau, avem un sir intreg de restaurante, cafenele, care legitim au fost proiectate si acum se propune sa fie interzise. Cum explicati faptul acesta?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Din informatiile pe care le avem, tinind cont de legislatia la care am facut referinta, din pacate, tot ce s-a construit si s-a amplasat, cum ar fi obiective de agrement, unele institutii din domeniul industrial, cum ar fi niste cusatorii s.a.m.d., anume ca provoaca foarte multe incomoditati cetatenilor, oamenilor care traiesc in spatiile locative ale blocurilor respective. Mai mult decit atit, legislatia care este in vigoare cu privire la urbanism si arhitectura strict stipuleaza ca, in afara de magazinele de alimentatie, farmacii s.a.m.d., restul obiectivelor, institutiile care provoaca zgomot, incomoditati locuitorilor blocurilor, sint interzise.

Acest aspect il contine articolul 4, in ultimul alineat, vizavi de aceste cazuri. Desigur ca este o problema care trebuie rezolvata pe parcurs, evident ca legea, retroactiv, nu va avea nici un impact. Dar ramine o problema care trebuie rezolvata.

 

Domnul Vladimir Braga:

Va multumesc, domnule presedinte.

Dar este vorba de partea juridica. Deci, aceste edificii sint privatizate, oamenii le au in proprietate. Si intram in confuzie juridica, pentru ca oamenii acestia nu au incalcat legea, dar ei sint proprietari. Aceasta este una. Si al doilea moment, in Chisinau multe lucruri ne provoaca zgomot si noi, ce, pe toate trebuie sa le interzicem ca sa nu ne provoace zgomot? Mai mult decit atit, in Occident si in Chisinau sint proiecte, care prevad la parter anume servicii de felul acesta.

Cum vom proceda noi cu legea aceasta, adica cum vom explica noi aceasta lege celor care, de fapt, detin legitim aceste edificii? Eu ma refer la alimentatia publica. Pentru ca ceea ce tine de alte domenii, intr-adevar, sint niste lucruri mai specifice. Dar la alimentatia publica este vorba despre lucruri, care sint prevazute si se apropie de cetateni s.a.m.d. Si sint prevazute deja in legislatie. Mai bine zis, au fost pina acum prevazute.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Mai mult decit atit, va aduc un exemplu, care este o adresare catre Parlament, facind referinta la lipsa legislatiei in vigoare, care ar reglementa folosirea spatiilor nelocuibile. Administratia SRL Vernon prim, o structura care activeaza in domeniul turistic. Eu nu stiu la ce etaj este, caci nu se stipuleaza lucrul acesta in scrisoare, dar au sediul firmei fie la etajul 2, fie la etajul 3. Primaria, pina in ziua de azi, nu autorizeaza dreptul la folosirea spatiului nelocuibil pentru serviciile acestei firme, deoarece provoaca foarte multe incomoditati si sint foarte multe plingeri de la cetatenii care traiesc in blocul respectiv.

De aceea, sint foarte multe situatii care trebuie supuse unei examinari suplimentare. Dar in legislatie, si anume, tinind cont de Legea cu privire la activitatea arhitecturala si Legea privind principiile urbanismului, s-a stipulat prevederea ca este interzisa amplasarea unor intreprinderi, sa spun asa, ori chiar restaurante, baruri, care in cele din urma provoaca incomoditati locatarilor.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule presedinte,

Acesta era subiectul celei de a doua intrebari. Dar mie imi este clar ce mi-ati spus. Intr-adevar, unde sint obiectivele, au fost apartamente, aceasta este cu totul altceva. Prima intrebare a mea era la principiul juridic, ca acesti proprietari care au, detin restaurante sau cafenele, le au acolo legitim. Nu au fost adaptate sub apartament sau mai stiu eu ce. Mai mult decit atit, ele sint prevazute cu intrari separate, nu din bloc. Si aceasta este cu totul alta situatie.

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Adaugator, nu am ce sa va spun.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu insist sa fie pusa la vot propunerea mea in mod separat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de la microfonul nr. 5 de catre colegul nostru. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori...

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.4.

Primul ati fost, bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule presedinte de comisie,

Eu, cu regret, nu am avut textul raportului si, de aceea, va rog sa ne intoarcem inca o data la formula propusa la punctul 14), articolul 36.

 

Domnul Vladimir Ciobanu;

Sa-l repet? Sau ce aveti in vedere?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Adineauri am primit acest text. Si, dupa mine, aici este o neintelegere. In orice caz, doua momente se contrazic reciproc. In primul rind, va rog sa ne lamuriti ce inseamna alte persoane, ale caror functii si profesii vor fi stabilite de catre Guvern. Deci, noi, pentru o categorie de persoane stabilim prin lege, expres, alte persoane prin hotarire de Guvern. Ce ati avut in vedere?

Domnul Vladimir Ciobanu:

Noi avem prevederea Guvernului, drepturile Guvernului de a stabili lista persoanelor care au dreptul la spatiile locative in domeniul locuintelor de serviciu. Si se subintelege competenta Guvernului cu privire la denumirea functiilor, care au dreptul la spatiile locuintelor de serviciu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Totusi, dupa parerea mea, dreptul la spatiu, inclusiv cel de serviciu si persoanele, lista acestor persoane trebuie sa fie stabilite prin aceasta lege. Asa numim punctul respectiv. De aceea si din partea mea a fost acest amendament, deoarece in prima varianta a fost prevazut ca Guvernul stabileste aceasta lista. Dar, totodata, noi avem acum un exemplu concret cind Guvernul a intrat cu o initiativa, ca sa fie lipsite de acest drept persoanele respective, care deja sint enumerate aici, in lista. De aceea, nu trebuie sa fie lasat in competenta Guvernului stabilirea listei persoanelor, care vor avea dreptul la locuinte. Nu poate fi, trebuie numai prin lege.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Daca ati observat, in raport era vizata o expresie, adica o viziune a comisiei. Comisia accepta propunerea deputatului Iurie Stoicov cu redactarea respectiva a alineatului. Deci, s-a discutat in comisie si acest aspect, ca practic functiile nominalizate sint vizate in legile care prevad activitatea serviciilor si institutiilor respective. Discutiile pe care le-am avut cu autorul, in special cu deputatul Iurie Stoicov, s-a convenit si in cadrul comisiei ca in dispozitii finale Guvernului ii va fi recomandat, va fi prevazuta o recomandare cu privire la reexaminarea legislatiei in vigoare, care se refera la aspectul mentionat. Tinind cont de faptul ca in legea-cadru aspectul acesta este fixat in articolul 36, punctul 4)...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect, dar Guvernul deja a venit cu o initiativa, ca sa fie abrogate aceste drepturi. Iata unde este problema.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Si?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atunci, notiunea aceasta, in conformitate cu legislatia in vigoare, pur si simplu, nu va fi executata.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Adica dumneavoastra propuneti sa fie exclus sfirsitul frazei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, deoarece anume legea aceasta speciala, Legea cu privire la locuinte a stabilit lista persoanelor care o sa aiba dreptul la o locuinta de serviciu.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dupa sintagma: Procurorii si judecatorii sa fie punct.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule presedinte,

Practic, aspectul acesta s-a discutat la comisie si comisia accepta varianta aceasta, fara a fi... In conditiile redactarii...

 

Domnul Vladimir Turcan:

In caz daca va fi o necesitate, sa fie cineva exclus din lista aceasta sau invers, sa fie cineva inclus suplimentar, atunci Guvernul va veni cu initiativa respectiva si nu prin lege vor modifica acest articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa inteleg ca Comisia a acceptat aceasta propunere?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Cu atit mai mult cu cit aspectul acesta s-a discutat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Sint mai multe cazuri pe care le-am remarcat noi personal, cred ca si colegii mei care au mers in teritoriu, sint cadre didactice care au activat zeci de ani in cadrul unor colective si au obtinut initial posibilitatea sa fie domiciliati in incinta unor camine studentesti.

S-a produs o abordare diferentiata a acestor categorii de oameni. Unii au reusit sa-si privatizeze aceste odai, pe care le-au exploatat mai multi ani in sir in respectivele camine. Altii incearca sa-si realizeze acest drept si se confrunta cu mari probleme. Eu n-am gasit, din pacate, in legea respectiva protejarea drepturilor unor asemenea categorii de cetateni ai Republicii Moldova.

Putem uniformiza drepturile tuturor, ca sa nu fie aceasta discriminare. Unii au reusit si profita de aceasta circumstanta favorabila, altii continua sa-si apere drepturile in instante, fiindca au fost cazati cu multi ani in urma si, pina in prezent, nu pot sa-si obtina un asemenea drept. Este un caz strigator la cer, este vorba despre Colegiul Agricol din Ungheni, unde exista un grup numeros de cadre didactice din aceasta institutie, care pina in prezent nu si-au putut obtine acest drept.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Noi am discutat pe tema aceasta destul de amanuntit la sedinta grupului de lucru, impreuna cu dumneavoastra. Si, practic, a fost...

 

Domnul Ion Varta:

Cu altcineva, nu cu mine, probabil.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu. Anume cu dumneavoastra. Spatiile, adica caminele studentesti nu se incadreaza in spatiile locative. Si situatia care s-a creat acolo, vizavi de privatizari anticipate, este o problema care vizeaza o alta lege, dar nu Legea cu privire la spatiile locative si locuinte. Aceasta am vorbit.

 

Domnul Ion Varta:

Este o discriminare, totusi. Cineva a reusit sa-si realizeze acest drept, altcineva ramine in continuare intr-o situatie incerta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu se incadreaza, caminele studentesti nu se incadreaza in Legea cu privire la locuinte. Noi, aspectul acesta l-am discutat in cadrul grupului de lucru. Autorii au adus argumente suficiente.

 

Domnul Ion Varta:

Poate altcineva ar fi discutat. Eu am avut alte subiecte pe care le-am discutat in cadrul sedintei comisiei dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu as vrea sa revin la articolul 23 desi sa formulez inca o data propunerea, ca sa fie clar ceea ce s-a propus. Eu propun ca, in acest articol, sintagma contractul de locatiune se incheie pe un termen de pina la 5 ani, termenul contractului poate fi prelungit dupa fiecare 3 ani urmatori, in cazul in care situatia economica a familiei nu s-a imbunatatit, fapt ce va fi dovedit prin documente corespunzatoare si lista documentelor ce urmeaza a fi prezentate pentru prelungirea contractelor de locatiuni se stabileste de Guvern, prin coordonare cu partenerii sociali sa fie exclusa. Si va argumentez de ce.

Consider ca formula folosita in aceasta norma este una imorala, care va obliga persoanele care sint astazi in dificultate materiala, cu sanatatea s.a.m.d. va trebui ca de fiecare data sa mearga si sa demonstreze ca ei sint mai bogati ori nu mai sint invalizi de gradul I. Si propunerea mea este urmatoarea, ca contractul locatiunii sa se incheie pe un termen de cel putin 25 de ani, cu prelungirea lui tacita ulterioara. Si rezilierea contractului de locatiune a locuintei sa se admita numai in conformitate cu normele articolului 73. Adica aceasta este formularea pe care o propun pentru articolul 23.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Desigur ca este o formulare noua. Practic ea, totusi, mentine termenul. De acum, din partea dumneavoastra a parvenit o varianta absolut noua fata de cea care s-a discutat in cadrul grupului de lucru si a comisiei, atit la prima sedinta, cit si la a doua. Comisia a marit termenul de la 5 ani pina la 10 ani, respectind prevederile Codului civil. V-am spus, in afara de articolul 877, care stipuleaza in Codul civil ca nu poate depasi mai mult de 99 de ani, sint inca cel putin trei articole, care fixeaza anume procedura de incheiere a contractului de locatiune, necesitatea unor termeni.

Mai mult decit atit, articolul 905 creeaza o noua situatie, ca rezilierea contractului de locatiune, incheiat fara termen, poate avea loc la cererea oricarei parti. Deci, poate sa apara o atitudine pur subiectiva in situatia cind nu este fixat termenul. De aceea, noi am mentinut, comisia a mentinut termenul, dar l-a marit de la 5 pina la 10 ani. Varianta pe care o propuneti dumneavoastra este o varianta noua.

Domnule Presedinte,

Ramine la discretia Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1. Doar o clipa.

 

Domnul Anatolie Izbinda vicedirector general al Agentiei Constructii si
Dezvoltare a Teritoriului:

Noi credem ca propunerea de 10 ani este foarte optimala si corespunde cerintelor documentului respectiv. Si nu va provoca faradelegi pe parcursul exploatarii locuintelor sociale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Esenta principala a propunerii mele a fost, adica eu am fost de acord la grupul de lucru in privinta termenului contractului. Eu am zis ca putem sa fixam un termen al contractului. Codul civil prevede nu mai mult de 99 de ani. In cazul de fata eu am propus acum, in plenul Parlamentului, 25 de ani.

Dar esenta principala a amendamentului a fost ca noi sa excludem sintagma sau norma ca termenul contractului poate fi prelungit in fiecare trei ani urmatori, in cazul in care situatia economica a familiei nu s-a imbunatatit, fapt ce va fi dovedit prin documentele corespunzatoare. Adica aceasta a fost esenta principala, ca aceasta sintagma sa fie exclusa, ca acei care vor beneficia de aceasta locuinta sociala sa nu mearga de fiecare data sa demonstreze ca la ei s-a schimbat sau nu s-a schimbat situatia.

Noi consideram ca aceasta norma, prevazuta de acest articol, este o norma imorala. Si de aceea noi am considerat sa propunem sa fie marit termenul de locatiune pina la 25 de ani. In afara de aceasta, contractul sa fie reziliat numai in conformitate cu normele articolului 73. Si in articolul 73 sint date cazurile cind se admite aceasta reziliere. Si este foarte clar scris. In articolul 73 nici nu este scris ce se intimpla daca, de pilda, persoana care a beneficiat de locuinta sociala si-a imbunatatit sau nu si-a imbunatatit situatia economica.

Adica nu este o norma care sa prevada ce se intimpla in cazul in care persoana si-a imbunatatit situatia, fiindca in articolul 73 nu scrie, ca conditie pentru reziliere, ca, uite, persoana si-a imbunatatit sau nu situatia ei materiala. Si aceasta a si fost logica, sa nu-i obligam pe acesti oameni sa mearga prin cabinete sa ceara documentele, sa le prezinte si sa demonstreze ca ei sint inca saraci sau bolnavi.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Articolul 73 prevede drepturile de reziliere a contractului de locatiune, atit pentru o parte, cit si pentru alta si, in special, pentru proprietarii spatiului locativ. Noi avem in mai multe situatii, este articolul 15, care stipuleaza lista celor care au dreptul la spatiile locative sociale in forma prioritara. Si numarul lor, chiar si la comisie s-a discutat ca numarul lor a cam depasit numarul celor care au pur si simplu dreptul la spatiile locative sociale. Dar unii dintre ei, cum ar fi cei de la Cernobil, participantii la luptele din Afganistan, la luptele pentru integritatea Republicii Moldova, la propunerea colegilor, s-a acceptat de comisie.

Si cei represati politici, ulteriori reabilitati, asupra lor se extind si legile in vigoare cu privire la imbunatatirea conditiilor de trai. Si in conditiile in care s-au indeplinit legile cu privire la asigurarea conditiilor prevazute, daca cetateanul, daca familia nu imparte de sine statator din spatiul locativ, al cui drept... Normal ca este dreptul proprietarului sa initieze un proces judiciar pentru a fi evacuat chiriasul din spatiul locativ.

De aceea, aspectul uman, la care faceti dumneavoastra referinta, fiind provocat prin judecata, tot s-ar putea de inteles ca este lezat aspectul uman al unei persoane care, de acum in cazul de fata proprietarul trebuie sa-i dovedeasca ca el este social-vulnerabil ori nu are dreptul la spatiul locativ. Nu este o situatie ce poate fi inversa? De aceea, noi, in cadrul comisiei, am discutat foarte minutios anume aspectul, toate aspectele pe care le-ati invocat in grupul de lucru. Si v-am adus la cunostinta pozitia comisiei parlamentare. In rest, domnule presedinte, decide Parlamentul.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu propun sa supunem votului acest amendament. Si logica propunerii acestui amendament a fost ca proprietarul, in cazul dat administratia publica locala, fiind proprietar al acestui apartament sau locuinte, ea sa-si bata capul si sa atace in judecata in cazul in care cel care a beneficiat sau beneficiaza de acest apartament si-a expirat sau si-a schimbat conditiile de viata. Si asta a fost logica, ca nu persoana...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...Sa demonstreze, dar invers.

 

Domnul Marian Lupu:

Logica a fost explicata, 10 minute sintem in discutii deja la acest subiect si e clara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In 10 minute nu sintem...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ultimul raspuns, daca imi permiteti.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Contractul prevede responsabilitati ale ambelor parti.

Stimate coleg,

Propunerea dumneavoastra, in special, aduce completamente suportul responsabilitatii numai asupra proprietarului, asupra administratiei publice locale. Deci, cel putin din experienta pe care o am in activitatea in administratia publica locala si in conditiile in care este astazi administratia publica locala, ar fi cumva divizate responsabilitatile si persoanele care au dreptul la locuintele sociale, sa li se atribuie anumite responsabilitati, pentru a asigura citeva argumente ca ei cu adevarat au necesitate de spatiul acesta social.

Tinind cont de faptul ca astazi, daca vorbim ca va fi promulgata legea si va intra in vigoare, vor fi foarte multe situatii cind suportul lucrului cu primarii, cu administratia publica locala va fi foarte mare, neasigurind anumite responsabilitati si pentru acei care trebuie sa iasa din acest statut social.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine.

Supun votului propunerea dumneavoastra.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu aici am mentionat ca rezilierea se face conform articolului 73. Si in articolul 73 de acum exista responsabilitati reciproce de reziliere a contractului. Si nu putem sa spunem ca ele nu se contin in articolul 73.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Pozitiile sint clare, ele au fost bine enuntate. Supun votului propunerea evocata la microfonul nr.5 de colegul nostru, domnul deputat Valeriu Cosarciuc. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

17. 19 voturi pro. Propunerea nu a fost sustinuta.

Alte propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Eu am un amendament la articolul 48, ce tine de azilul de noapte. Luind in consideratie practica internationala, articolul 48...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ati avut un amendament, ori acum il aveti?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Acum. Pai, sintem in lectura a doua, nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Normal, nici o problema.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Articolul 48, ce tine de practica internationala si, in genere, menirea unui astfel de popas de noapte. Totusi, luind in consideratie categoriile de oameni care au nevoie de un asemenea popas, eu consider ca ar fi bine ca din alineatul (1), unde este concret stipulat ca azilul de noapte reprezinta un loc pentru popas de noapte de tip pat, unde sint cazati temporar si categoriile de oameni pentru o plata stabilita, eu as propune sa excludem definitia de plata, pentru o plata stabilita, luind in consideratie si categoriile de oameni la care m-am referit, persoanele care s-au intors din locurile de privatiune de libertate, institutiile de reabilitare socio-psihologica si altii. Eu nu cred ca aceste categorii de oameni au resurse banesti ca sa acopere cheltuielile ce tin de pat-noapte pentru popas.

Mai mult decit atit, dumneavoastra, la articolul 4 din lege stipulati ca persoanele care s-au intors din locurile mentionate sint cazate in azilul de noapte temporar, pe un termen de cel mult 6 luni. Mai bine zis, eu nu as gasi cam care ar fi lamurirea ca cineva, care s-a intors din institutia de reabilitare, poate sa aiba bani sa plateasca pe 6 luni de zile.

De aceea, eu propun, totusi, sa excludem din alineatul (1), articolul 48 definitia pentru o plata stabilita.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ca popasul sa fie gratis, cum este in practica internationala si dupa cum este menirea popasului de noapte ca logica.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Legea, practic, pe parcursul tuturor prevederilor vizeaza folosirea spatiilor locative contra plata. Deci, azilurile tot intra in serviciile spatiilor, adica folosirea spatiului locativ si nu poate fi fara plata din simplul motiv ca trebuie intretinute azilurile acestea si trebuie sa fie acoperite cheltuielile de trai chiar si pentru o noapte.

Altceva, daca administratia publica locala ori proprietarul va considera, din punctul de vedere al veniturilor pe care le are, unele categorii sa le intretina din resursele proprii, e dreptul lor. Dar comisia, cel putin aspectul acesta, nu l-a discutat. Nu cred ca acceptam, din simplul motiv ca autorul si aspectul acesta discutind, s-a straduit sa fixeze de fiecare data ca orice serviciu la folosirea... Adica traind in spatiile locative si prestate, serviciile prestate trebuie sa fie platite.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorul?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Multumesc.

In principiu, aici este o problema. Problema asigurarii ori acoperirii cu finante. Deci, noi credem ca trebuie sa decida Parlamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului propunerea evocata de la microfonul nr.5. Cine este pentru sustinerea acesteia, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

10 voturi pro. Propunerea nu a fost sustinuta.

Microfonul nr.3.

Domnul Afonin.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidului Comunistilor sustine varianta initiala de autor la articolul 15, cu exceptia literei h), cu urmatorul cuprins: familiilor, in care unul dintre membri a cazut pe cimpul de lupta in conflictele pentru apararea integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

La articolul 15?

 

Domnul Alim Afonin:

Ramine in varianta initiala. Fractiunea Partidului Comunistilor sustine varianta initiala a articolului 15, cu exceptia literei h), cu urmatorul cuprins: familiilor, in care unul dintre membri a cazut pe cimpul de lupta in conflictele pentru apararea integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu vad ca in sala noi nu avem o intelegere clara: ce ramine si ce nu ramine.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu pot sa va rog, urmare a acestei propuneri, sa specificati clar pentru sala despre ce este vorba.

 

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Din propunerile domnului Afonin rezulta ca varianta propusa de autor ramine in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Da, articolul 15 ramine in vigoare, cu exceptia ca in acest articol 15 se propune o formulare noua a literei h), deci si e scris aici, se propune la litera h) familiilor in care unul dintre membri a cazut pe cimpul de lupta in conflictele pentru apararea integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aici, da, varianta autorului.

 

Domnul Alim Afonin:

In varianta autorului este scris: persoanele care au luptat pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova sau familiilor. Deci, s-a propus o formulare noua la litera h), articolul 15.

 

Domnul Vladimir Ciobanu

Adica sintagma sau sa fie omisa?

 

Domnul Alim Afonin

Dupa cuvintul sau se introduce o formulare noua: familiilor, in care unul dintre membri a cazut pe cimpul de lupta in conflictele pentru apararea integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Ciobanu

Eu cred ca nu schimba esential, practic...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra ati sesizat despre ce este vorba?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Ati sesizat despre ce este vorba?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Am sesizat si sintem de acord.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valerii Garev:

.

, 15 d).

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

?

 

Domnul Valerii Garev:

d). , , , , . : , . , , .

. : ( ). , , - .., .

? , . .

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este un articol adaugator.

 

Domnul Valerii Garev:

.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Care este numarul, domnul?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Care anume prevede, stipuleaza si situatii de avarii, avarii de la scurgerea gazului, avarii de incidente.

Doamna Elena, spuneti...

 

Doamna Elena Bejenaru sefa Directiei politica locativa si integrare
europeana:

...Agentia Constructii si Dezvoltarea Teritoriului. Daca ne uitam in formularea propusa in legea initiala, o sa vedem cum suna litera d) persoanele a caror locuinta a devenit inutilizabila pentru trai, inclusiv in urma unei calamitati naturale. Adica toate celelalte incidente, accidente, pe care le avem noi, sint deja incluse in propunerea pe care a prezentat-o domnul deputat.

Inclusiv daca, .

, .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

As vrea sa revenim la articolul 10, eu am avut la comisie o propunere, n-am observat-o in sinteza Controlul de stat in domeniul locuintelor.

Deci, articolul nominalizeaza entitatea, Inspectia de stat in domeniul locuintelor, care va efectua controlul asupra respectarii drepturilor, intereselor legale atit ale cetatenilor, cit si ale statului.

Dar competentele acestei structuri vor fi apreciate de catre Guvern printr-un regulament al Guvernului. Cu atit mai mult cu cit aceasta structura, nominalizata prin lege, legea Parlamentului, se va ocupa inclusiv de calitatea prestarii de servicii catre cetatenii Republicii Moldova din partea structurilor guvernamentale.

Si eu am propus ca aceste structuri sa fie reflectate in mod expres in proiectul de lege. Nu stiu de ce lucrul acesta nu s-a facut?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

De fapt, nu am intilnit nici eu propunerile dumneavoastra. Dar care-i problema, care este propunerea dumneavoastra, ca sa stim?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Competentele sa fie...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Sa fie fixate in lege.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Sa fie fixate in lege. Si atunci noi ridicam gradul acestei structuri.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Niste imputerniciri prin norma concreta, atribuirea Guvernului vizavi de determinarea competentelor care le revin institutiilor subordonate Guvernului, nu este o situatie noua, o norma noua. Si este normal ca aparitia institutiei mentionate este o structura noua, care va activa in baza unui regulament, tinind cont de competenta si de imputernicirile pe care le va avea.

De aceea, anume articolul 10, stipulind cu privire la aparitia inspectiei respective prin punctul 2) al articolului, vorbeste despre faptul ca va determina si competentele institutiei mentionate.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule presedinte,

Poate asa este. Dar problema este ca apare o lege noua, apare un organ nou, care va controla executarea acestei legi si normal ar fi fost ca competentele acestui organ sa fie in mod expres stipulate in aceasta lege.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Autorii si comisia au convenit la varianta prezentata de autor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu imi cer scuze, dar cind am studiat acest proiect de lege in lectura a doua, mai multe compartimente, a aparut o problema pentru mine, care cred ca este foarte importanta.

Blocul de apartamente cu caracter social este o bomba , vreau sa va spun asa, fiindca nici in perioada sovietica nu-si lua statul asa angajamente, cum vi le luati dumneavoastra acum.

Si imi da o intrebare. Noi ne-am gindit bine la consecinte sau nu? Sau legea este facuta pur si simplu ca pe urma cineva sa fie responsabil? Numai o intrebare, domnule presedinte al comisiei, tinerii specialisti, repartizati in cimpul muncii...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Articolul?

 

Domnul Ion Gutu:

Articolul 15, litera g). Tinerii specialisti, repartizati in cimpul muncii dupa absolvirea institutiilor de invatamint, care au incheiat contracte individuale de munca in primii 5 ani de activitate.

Noi acum pregatim specialisti foarte multi, mai multi decit stiu ca se cere. Deci, el se incadreaza la o firma privata, aduce un document ca primeste, stiu eu, 300 sau 500 de lei. Ce face organul nostru respectiv local, care trebuie sa-l inregistreze? Deci...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Considerati ca prevederea aceasta...

 

 

 

Domnul Ion Gutu:

Vreau sa va spun ca eu consider... si as pune o intrebare poate mai mult autorilor: care este aproximativ numarul de cetateni care, tinind cont de conditiile de astazi, pot fi inclusi, potrivit acestei legi, in lista cetatenilor care trebuie luati la evidenta?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Dati-mi voie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu va dau voie, dar nu va suparati, sintem la lectura a doua.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu mi-am cerut scuze si am spus ca, in lectura a doua, am studiat mai profund. Si ii pun o intrebare domnului Izbinda sau cine poate sa-mi spuna mie, fiindca trebuie sa votez constient, ca sa nu votez... O sa spuna cineva ca eu sint impotriva, stiu eu, a multor mii de oameni. Dar sa votez pur si simplu, cu ochii inchisi, nu pot. Fiindca ceea ce se propune aici, stimati colegi, nu are acoperire financiara in apropiatii 10-15 ani, nu are pur si simplu. Deci, vreau sa va atrag atentia.

Domnule Ciobanu,

Si ultimul moment, ati lucrat foarte intens cu echipa, cu grupul de lucru. Inchirierea apartamentelor, in Franta, in Paris si multe alte tari ambasadele noastre au incercat sa caute apartamente pentru a inchiria. N-au putut sa o faca, fiindca sint structuri speciale care se ocupa de aceasta activitate de business si oamenii trebuie sa plateasca impozite. Nu a aparut problema aceasta la dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

In primul rind, vizavi de numarul de persoane care necesita spatii sociale. Mi pare ca in 2002, da? Ultimele estimari au fost facute, s-au estimat la 10 mii de oameni cei care cad sub incidenta necesitatii de a fi asigurati cu spatii sociale.

Dar, totodata, dumneavoastra spuneti ca legea aceasta va aduce un suport care nu este acoperit din punct de vedere financiar. Tot ce-i posibil ca vor fi probleme in domeniul respectiv.

Dar lipsa actului Legislativ... Astazi, tot ce este reglementat prin Codul cu privire la locuinte, adoptat in 1983, este demult epuizat, este depasit in timp. Este o situatie mai grava. Si consecintele acestei situatii, la care noi astazi, si colegul Braga, ne-am referit, aducind niste exemple, ca fiecare face din punctul de vedere cum el considera si trateaza Codul locativ.. De aceea, nu pun la indoiala ca legea actuala, care este examinata, adica initiativa autorului a fost in 1996, prima initiativa care a parvenit referitor la Legea cu privire la locuinte. Din 1996 toate tentativele s-au terminat cu faptul ca nu s-a adoptat nimic. Nici nu s-a examinat. Asupra proiectului respectiv s-a lucrat, practic, 4 luni de zile.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu am inteles. Aceasta este foarte clar. Eu raspunsul l-am primit.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Tot ce e posibil ca mai sint intrebari. Vor mai fi inca intrebari, dar eu imi spun parerea personala. In cazul de fata n-as considera ca legea este cel putin o bomba zamedlennogo deistvia, cum ati spus dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Daca este de procedura, atunci va rog foarte scurt.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

O intrebare de procedura. Articolul 15, litera h). Eu nu am inteles, am ridicat inca o data sinteza. N-am vazut ca in sinteza sa fie vreun amendament la acest articol 15, litera h).

 

Domnul Marian Lupu:

El nici nu este. Iata, ne-am clarificat. Caci el ramine in varianta in care este, aceasta s-a avut in vedere.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, s-a citit altfel. Este prima parte a propozitiei se exclude si mai departe.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, deloc, h) ramine asa cum este.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cum este in proiectul initial?

 

Domnul Marian Lupu:

Absolut corect.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Si aici am avut o completare. Referitor la apararea independentei si integritatii Republicii Moldova. Aceasta este corect, fiindca in legislatie acest termen de acum il avem.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Intr-adevar, articolul 15, varianta care a parvenit de la autori ne pare ca este totusi una ideala, luind in vedere conditiile social-economice de astazi si, probabil, de miine ale Republicii Moldova. De aceea, am venit cu propunerea ca aceasta varianta sa fie votata mot-a-mot. Este o problema pe care noi am putea s-o dezbatem cu dumneavoastra, dar poate nu chiar azi, fiindca legea nu este tintuita pentru toata viata si se poate reveni la ea mai tirziu.

Pentru concretizarea punctului g), ce ar insemna tinerii specialisti repartizati in cimpul muncii dupa absolvirea institutiilor de invatamint, care au incheiat contracte individuale de munca. Fiindca acesti tineri specialisti, dumneavoastra intelegi foarte bine, pot fi si pedagogi, pot fi si medici, si agronomi s.a.m.d. Deci, este un numar foarte mare de specialisti, carora noi incercam si le dam niste facilitati, care nu au existat pina acum in legislatie. Ar fi un lucru bun, ar fi un lucru ideal, dar haideti sa meditam si asupra situatiei reale a bugetului de stat si a bugetelor locale.

Deci, haideti sa revenim la aceasta tema mai tirziu, dar acum as solicita ca acest articol 15 sa fie votat mot-a-mot, asa cum este redactat aici. Sa fie pus la vot ca o propunere.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Adica toate propunerile, care au fost acceptate, sa nu fie din sinteza.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, sa fie asa cum a fost in varianta Guvernului. Tot ce se refera la articolul 15, eu asa inteleg propunerea de la microfonul nr.3.

Domnule presedinte al comisiei,

Ati sesizat...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Eu am sesizat tot. Inseamna ca propunerile care au parvenit si au fost acceptate de comisie... Aceasta este la discretia domnului Presedinte al Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, propunerea evocata de la microfonul nr.3 o supun votului.

Microfonul nr.4, domnul Leonid Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Din momentul in care toate fractiunile accepta varianta initiala din text, nu cred ca este cazul de a pune la vot propunerea.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Eu pur si simplu trebuie sa aduc...

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vorbesc de procedura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Dati-mi voie sa va explic. Fiindca fractiunea acum a propus sa ramina tot continutul articolului 15 in varianta in care acesta a fost propus de catre autori...

Domnule Bujor,

Intrebarea este ca toti ar accepta-o, este a doua latura a acestui subiect. Prima latura fiind ca la acest articol 15 au fost propuse mai multe amendamente, o parte din ele fiind acceptate de comisie, o parte nefiind acceptate.

Respectiv, domnul Stepaniuc, pe intelesul meu, a solicitat punerea la vot pe intreg articolul 15, fara a se tine cont chiar si de acele propuneri care au fost inaintate si acceptate de catre comisie. Asa este?

Domnule presedinte al comisiei,

Rog opinia dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In conditiile acestea, noi, cel putin in cadrul comisiei, initiativa doamnei presedinte deputat Valentina Buliga, ce vizeaza articolul 15, alineatul (14) cu virsta si sintagma si nu sint supusi curatelei. Avem Codul familiei. Atunci, ori trebuie sa amendam Codul familiei, ori corectam aici. Sa cada sub incidenta celor 14 ani.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai sint multe amendamente care tin de redactarea acestui articol?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este amendamentul doamnei Valentina Serpul, care propune ca familiile monoparentale, care educa minori sau copii inapti pentru munca, sa fie, de asemenea, inclusi in lista celor prioritari. Eu n-am inteles de la domnul Stepaniuc, ce i-a provocat necesitatea revenirii la varianta finala din punct de vedere financiar.

Domnule Stepaniuc,

Dar aici, daca vorbim despre amendamentul cu care a venit doamna Buliga, aspectul acesta de acum este fixat in lege. Va argumentez.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Asa, stati putin.

Domnule presedinte al comisiei...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

A argumentat comisia.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi intram pe o faza, eu va spun cu toata sinceritatea, care nu este deloc pe intelesul meu. In primul rind, este un articol mare, care are foarte multe paragrafe. Acest articol a cunoscut foarte multe propuneri si amendamente. Eu am raportat deja o data pe saptamina examinarea acestui proiect. S-o mai fac inca o data?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu, de acum nu. Este imposibil.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Intrebarea mea a fost retorica. Raspunsul o sa-l gasesc eu singur. Cum am putea noi angro, ma iertati pentru aceasta expresie, sa trecem peste anularea tuturor acestor propuneri? O comisie intreaga, toti deputatii au lucrat. Eu nu vad cum facem noi lucrul acesta acum, in plenul Parlamentului? Cu tot respectul, pentru care motiv va rog inca o data, sa tineti cont de aceasta situatie.

Domnule Stepaniuc,

Specificati inca o data, este vorba de careva paragrafe, este vorba de careva alineate? Despre ce este vorba, pina la urma?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Iata, din ceea ce s-a mai discutat sint trei amendamente: al doamnei Valentina Serpul, al domnului Ion Varta si al doamnei Valentina Buliga. Doamna Valentina Serpul propune ca, adaugator la numarul celor cu drept prioritar, sa fie incluse familiile monoparentale, care educa minori sau copii inapti pentru munca. Mergem cu fiecare propunere aparte. O votam, n-o votam. A doua propunere, a domnului Varta, care propune ca in lista persoanelor care au dreptul la obtinerea locuintei sociale sa fie inclusi cetatenii Republicii Moldova, supusi represiunilor politice si ulterior reabilitati. Si a treia propunere, care concorda cu prevederile Codului familiei, este a doamnei Buliga.

Comisia a acceptat sa reducem virsta de la 16 la 14 ani. Si sintagma si nu sint supusi curatelei sa fie omisa. Imbunatateste prevederea? Prevederea articolului, iata si autorii spun ca imbunatateste continutul articolului.

Domnule Presedinte,

Aceste trei propuneri comisia le-a examinat si nu vede argumentul pentru a fi respinse.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, dupa Regulament, toate aceste amendamente trebuie puse la vot. Aceasta este o regula generala. Dar referitor la acea litera f), de care ne spune doamna Buliga, vreau sa va spun ca, de fapt, in cazul de fata legea da niste drepturi mai mari decit acelea care exista in Codul familiei. Si aceasta nu se numeste neincadrare in lege. Ia, uitati-va: Au dreptul copiii orfani care au atins virsta de 16 ani si nu sint sub curatela. Asa copii sint in republica si ei, de fapt, au o soarta foarte grea. Si statul le vine in intimpinare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu am propus, ca amendament, sa fie exclusa sintagma care nu sint sub curatela, reiesind din Codul familiei, care prevede ca curatorul sau tutorele are, este obligat sa traiasca cu acest copil pina la virsta de 14 ani. Ulterior, daca introducem aceasta sintagma, limitam dreptul familiilor care au acesti copii si se incadreaza in celelalte cerinte. Spatiul locativ nu le permite si multe altele. Noi am verificat aceasta in cadrul grupului de lucru. Grupul de lucru a ajuns la concluzia ca acest amendament este bun. Nu ingradim, cum spuneti dumneavoastra, dreptul copiilor orfani. Din contra, asiguram o protectie mai garantata acestor familii si acestor copii. Eu nu stiu, daca are rost sa nu acceptati aceasta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Procedura este simpla. Este prin...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Desigur ca ar fi bine, daca am avea posibilitati. Acestea de acum sint niste drepturi exagerate. Adica, in orice familie, unde exista un copil orfan, de a avea dreptul la locuinta sociala, deci, aici tot nu este corect. Este multa lume care traieste in conditii foarte grele, cu patru copii, copii monoparentali, dumneavoastra stiti foarte bine, si acestia nu au dreptul la locuinte sociale. Dar noi incercam in cazul unui orfan sa facem... Aceasta o sa fie un alt exces, o alta extrema. Varianta Guvernului este una buna. Este una buna si trebuie sustinuta. Acesta este opinia noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Atunci, imi dati o mina de ajutor. Concret, eu trebuie sa supun ceva votului. Acum vreau sa stiu foarte concret, ce supun votului.

Domnule presedinte al comisiei,

Dati-ne o mina de ajutor in acest sens.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ori propunerea doamnei Buliga se pune la vot, ori varianta care este data de autor, prima varianta. Este clar ce se supune votului. Da, este propunerea comisiei, care a acceptat amendamentul doamnei Buliga.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si este microfonul nr.3, de a nu accepta aceasta propunere. Ea se refera la articolul 15. Macar pentru stenograma sa fixam.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Articolul 15, alineatul (1), litera f).

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Comisia a acceptat propunerea doamnei Buliga, ca virsta sa fie micsorata pina la 14 ani. Si sintagma si nu sint supusi curatelei sa fie omisa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, supun votului aceasta propunere, la care a facut referinta domnul Stepaniuc de la microfonul nr.3, cu detaliile care ne-au fost oferite de presedintele comisiei. Se are in vedere propunerea de a nu accepta amendamentul propus de doamna Buliga si de a lasa acest articol, acest alineat in versiunea in care a fost prezentat de catre autori.

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Ma scuzati.

Stimati colegi,

Sub incidenta acestui articol cad si alte doua amendamente, al doamnei Serpul si al domnului Varta.

 

Domnul Marian Lupu:

Pe fiecare in mod separat.

 

Doamna Valentina Buliga:

Pe fiecare aparte. Si decizia comisiei, care a sustinut acest articol, acest amendament... Si persoanele, in cazul cind o familie a infiat un copil orfan si este obligata, conform Codului familiei, sa traiasca cu el pina la 14 ani, dar nu intruneste celelalte conditii, care ii da dreptul la locuinta sociala, ea pur si simplu nu va beneficia de acest drept. Daca este o familie, care are trei odai si a infiat un copil orfan, aceasta nu inseamna ca ea in mod automat va intra, va avea acest drept. Deoarece, doamna de la Agentie, ma ajutati, daca eu ceva... Ulterior, sint anumite cerinte fata de aceste familii, care au dreptul la locuinta sociala.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Elena Bejenaru:

Noi am discutat acest amendament in comisie, inclusiv cu participarea organizatiilor nonguvernamentale si am cazut de acord ca acceptam aceasta varianta cu 14 ani, desi am discutat si o alta varianta. Pentru ca cei care vor obtine aceasta locuinta, fiind la 14 ani, o sa aiba o problema de intretinere a acestei locuinte. Si aici va fi un angajament pentru administratia publica locala sa acopere cheltuielile pentru intretinerea acestei locuinte. Dar in Codul familiei este stipulat deja momentul cu virsta de 14 ani si, deci, am fost nevoiti sa acceptam acesti
14 ani.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Una din conditiile pentru ca copilul orfan sa aiba curatela, sint conditiile concrete de trai ale persoanei respective, care infiaza. Dar noi, aici, incercam sa inducem lumea in eroare. Conditiile trebuie sa le aiba familia respectiva, inclusiv conditiile de spatiu. Imi pare ca sint 9 m2, inseamna ca 9 m2 dumneavoastra trebuie sa le garantati. Dar aici lucrurile se inverseaza. Varianta Guvernului care a fost, deci, copiii orfani, care au atins virsta de 16 ani si nu sint sub curatela, au dreptul la locuinta sociala si este corect. Este varianta cea mai ideala, cea mai buna, optima.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Sa avansam, caci batem pasul pe loc. Supun votului aceasta propunere inaintata, de a reveni...

Stimatii mei colegi,

Eu va rog putin sa ne disciplinam, toti impreuna, in cadrul acestei discutii, fiindca eu observ aceeasi situatie care s-a inregistrat strict o saptamina in urma. Eu vad ca cele 7 zile, care au fost date, n-au servit pentru nimic. De ce nu s-au purtat aceste discutii? De ce nu s-au pus punctele pe i?

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Noi am respectat tot ce ati spus dumneavoastra in sedinta...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu nu am facut referinta la dumneavoastra personal.

 

Doamna Valentina Buliga:

...Si astazi, in plenul Parlamentului, se incearca sa se reintoarca din nou, sau sa se substituie o munca, pe care a facut-o si grupul de lucru si comisia sesizata in fond. Eu cred ca sint incurcate doua lucruri: infierea si curatela sint doua lucruri diferite, pur si simplu. Este vorba de copii orfani, luati sub curatela, pentru care, intr-adevar, sint evaluate niste conditii care le permit familiilor... Dar daca o familie tinara, care traieste astazi intr-un apartament cu o odaie de 12 m2... Nu au infiat, este curatorul unui copil.

De ce sa-i luam dreptul acestui copil, cind a atins virsta de 14 ani, sa fie inclus in lista? Ce, va inchipuiti ca noi, in 1015 ani, deja o sa-i asiguram pe toti cu spatiu, cu locuinte sociale? Noi nu avem astazi o locuinta sociala in Chisinau, nici in republica. O sa treaca 1015 ani inca. Parintele, pina la virsta de 14 ani, este obligat, conform Codului familiei. Dupa 14 ani, acesti parinti nu sint obligati sa traiasca impreuna cu copilul. Ce facem? Ii oferim locuinta sau prelungim contractul de paternitate?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ciobanu,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Asa, ori va linistiti in sala, ori eu intrerup sedinta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Daca prin observatia dumneavoastra a fost vizata comisia, as vrea sa va aduc la cunostinta, si dumneavoastra si membrilor Parlamentului, adica deputatilor Parlamentului, ca fix asa de aprig si contradictoriu s-a discutat la comisie, la care au participat si reprezentantii societatii civile, si autorii in persoana doamnei de la Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului pentru dezvoltarea regionala. Si, practic, au fost toti membrii comisiei. N-am avut lipsa in cadrul comisiei. Si toate argumentele, care au fost invocate astazi de catre doamna Buliga, au fost discutate in cadrul sedintelor comisiei.

Tinind cont de constientizarea faptului ca suportul financiar, nu numai pentru indeplinirea articolului 15 si a punctului respectiv, dar, in genere, pentru indeplinirea legii, va fi considerabil, asupra caruia o sa trebuiasca sa se lucreze, atit la nivelul administratiei publice locale, cit si la nivelul executivului republican. Este o problema constientizata, dar ea necesita sa fie legiferata, deoarece conditiile si situatia care s-a creat in republica de acum este iesita de sub control. Dar, in ultima instanta, oricum este Parlamentul care va decide, se accepta propunerea comisiei in varianta amendamentului lor sau se accepta in varianta autorului? Este o procedura destul de constructiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Pentru ca sa fie clar si pentru telespectatori, si pentru radioascultatori, si pentru noi toti. Articolul 15. Ce propune Guvernul? Persoanele care au dreptul la obtinerea locuintei sociale. Prima categorie: de dreptul la obtinerea locuintei sociale dispun urmatoarele categorii de cetateni s.a.m.d.: invalizii de gradul I, inclusiv invalizii din copilarie; familiile cu 5 si mai multi copii, care locuiesc impreuna cu parintii; familiile persoanelor decedate in urma indeplinirii unor obligatii publice si obstesti...

Eu citesc asa cum cititi dumneavoastra, cind iesiti la microfon. Persoanele ale caror locuinte au devenit inutilizabile pentru trai, inclusiv in urma unei calamitati naturale; persoanele intern deplasate din raioanele de est ale republicii; copiii orfani ce au atins virsta de 16 ani si nu sint sub curatela; tinerii specialisti, repartizati in cimpul muncii dupa absolvirea institutiei de invatamint, care au incheiat contracte individuale de munca; persoanele care au luptat pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova sau familiile, in care unul dintre membri a cazut pe cimpul de lupta.

Toate aceste persoane sint incluse in proiectul de Lege de la Guvern. Inainte de aceasta cred ca s-a examinat foarte mult la Guvern, cu participarea dumneavoastra. Si s-a examinat situatia care este in Republica Moldova. Ce propune Parlamentul?

Se propune inca citeva mii de persoane, 12 15 mii, sa le adaugam la lista aceasta. Nu avem posibilitate, cum s-a spus de acum astazi. O sa avem alta situatie, revenim si imbunatatim legea. Acum noi propunem, fractiunea, sa adoptam legea asa cum a propus-o Guvernul.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimatii mei colegi,

Voi supune votului iata ce... Ca sa avem o claritate definitiva, fiindca eu vad ca am avut o incercare sa mergem pe calea propunerilor individuale. Nu gasim iesire. Deci, exista versiunea articolului 15 in totalitatea acestuia, in modul in care acest articol a fost prezentat de catre comisie. Si a doua, in modul in care acest articol a fost prezentat de Guvern.

Asa, supun votului. Cine este pentru varianta articolului 15, in modul in care acesta a fost propus de comisie, rog sa voteze. Rog sa ne fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia. Ce, m-am exprimat neclar? Ce se intimpla?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi pro. Aceasta propunere nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Acum supun votului varianta articolului 15 din prezentul proiect de lege, in modul in care acesta a fost prezentat de catre autori. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

50 de voturi. Nici aceasta propunere nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata. (Rumoare in sala.)

Nu, stimatii mei colegi,

Nu va precipitati in acest sens. Varianta comisiei nu a fost votata la fel. Au fost doar 22 de voturi, nu a fost sustinuta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aici nu este majoritatea.

 

Domnul Marian Lupu:

Sintem in lectura a doua.

Stimati colegi,

Pai, amendamentul...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este vorba de amendamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg, este vorba de amendamente in lectura a doua, dragii mei, fiindca noi votam cu simpla majoritate de voturi din cei prezenti doar atunci cind avem un proiect de hotarire de Parlament.

Noi, amendamentele nu le aprobam prin hotarire de Parlament, asa inteleg eu situatia, poate o inteleg gresit.

Microfonul nr.1, dati-ne, va rog, o explicatie la acest subiect.

 

Domnul Ion Creanga seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In cazul respectiv nici nu trebuie sa se puna la vot varianta respectiva, fiindca ea a fost votata in prima lectura. Ramine varianta din prima lectura, s-a pus la vot, s-a respins amendamentul. Deci, ramine varianta din prima lectura. Deci, si lectura a doua, cind se voteaza in ansamblu.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. De fapt, avem aceasta norma, caci in prima lectura s-a votat aceasta optiune. Toate amendamentele propuse pentru lectura a doua nu au fost sustinute.

Deci, in cazul de fata Directia juridica are dreptate cind ne vorbeste in acest sens. Ramine varianta propusa de autori.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa sa fie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este regretabil faptul ca nu s-a luat in consideratie munca depusa de colegii nostri, care s-au aplecat la modul cel mai serios asupra amendarii acestui proiect de lege si toate aceste amendamente, care au fost discutate si in cadrul sedintei comisiei, au fost in mod judicios argumentate si acceptate de componenta comisiei sesizate in fond.

Acum, printr-o simpla lovitura teatrala, noi am redus la zero toata aceasta munca.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, stimate domnule Presedinte.

Totusi, au aparut mai multe probleme, vedeti si acestea cu articolul respectiv, pe care l-am votat suplimentar. Noi am propune, din partea fractiunii, ca totusi acest proiect de lege sa fie aminat pentru saptamina viitoare, pentru ca suplimentar sa mai...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, doar o clipa, sa nu tinem mai mult pe intrebari... Sint pentru sau propuneri concrete.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu va multumesc.

Rog sa luati loc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, pur juridic, dumneavoastra aveti dreptul la orice etapa sa retrageti, sa transmiteti in comisie proiectul respectiv de lege. Dar vizavi de corectitudinea noastra, a unora fata de altii, pe final numaram voturi, avem nu avem, in functie de asta decidem.

Mai mult decit atit, vizavi de proiectul respectiv de lege, din cite inteleg, saptamina viitoare il vom discuta. Haideti sa fim sinceri cu noi insine si sa spunem ca aceste locuinte sociale, despre care vorbim asa de mult si parca le avem asa de multe, practic nici nu exista.

Si atunci, haideti sa acordam dreptul general acestor categorii, iar ulterior sint conditiile stabilite foarte si foarte clar in actele in vigoare ale Republicii Moldova si in cadrul indeplinirii cerintelor respective, li se vor acorda cetatenilor sau acestor categorii de cetateni aceste spatii sau aceste locuinte sociale.

Si cu rugamintea, daca mai facem o pauza, haideti sa abordam problema un pic mai constient, totusi, nu asa pur si simplu, in functie de cum ne vine pe parcurs.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Stimati colegi deputati reprezentanti ai fractiunii majoritare,

Noi am dat dovada astazi ca in numele...

Stimate coleg,

Noi, deputatii Parlamentului Republicii Moldova, Presedintele Parlamentului personal, domnul Marian Lupu a dat dovada astazi de atitudine foarte responsabila, atunci cind am elaborat, am adoptat, am examinat, imi cer scuze, prima chestiune de pe ordinea de zi.

S-a tinut cont si de anumite realitati pe marginea celor 3 candidaturi care se examinau. Si foarte bine ca am iesit din situatia delicata care se crease.

Deci, domnule Presedinte al Parlamentului,

Inteleg ca veti fi pus in situatia de a solicita, de a amina pentru o saptamina adoptarea deciziei finale, dar acesta va fi un gest foarte urit. Va fi un gest foarte urit, fiindca prin aceasta, domnule presedinte al comisiei, prin aceasta noi dam dovada de lipsa de respect fata de membrii comisiei care au lucrat, inclusiv fata de reprezentantii fractiunii dumneavoastra. Acesta-i primul aspect.

Si al doilea. Sintem in faza finala a procedurii de vot. De aceea ca nu exista un vot, asta nu-i problema noastra. De aceea, noi solicitam, domnule Presedinte, sa continuam procedura de vot, sa luam decizia definitiva astazi.

Va multumesc frumos.

Pai, asta-i parerea mea, de ce trebuie sa fie ea comentata?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

O precizare numai.

Domnule Bujor,

Cu regret, fractiunea AMN nu a lucrat in componenta grupului de lucru asupra acestui proiect.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc foarte frumos.

Eu pot sa-i numesc si pe membrii comisiei, care au lucrat si au lucrat mult mai productiv decit dumneavoastra, caci ei lucreaza creativ, nu formal.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu vreau sa va spun un singur lucru, ca avem mai rar situatii in sala, ca uneori ma intreb: chiar asa sintem noi toti? Iata asa cum sintem ori ne priveste bine cum sintem, sincer va zic si fac referinta la noi toti, inclusiv la mine. Si mi-e trist din acest motiv.

Deci, eu vreau sa va rog ceva. Eu voi interpreta aceasta solicitare ca un gest de bunavointa. In ce sens? In sensul in care au fost facute propuneri si supuse votului, de fapt, pe marginea unui articol si tot atunci, sau putin mai tirziu, s-a solicitat aceasta pauza, poate pentru a se mai revedea inca o data, poate a se vedea ca unele din acele amendamente, care au fost propuse, mai au sansa sa treaca, sa se mai discute in acest sens.

Tin sa pun in evidenta inca o data importanta sociala, importanta pe toate alte dimensiuni, o mana, daca doriti, a acestui proiect de lege. Fapt care, din nou repet, ca gest de bunavointa si nicidecum ca gest de insulta vizavi de colegii nostri, repet, ca gest de respect, totusi, cu scuzele de rigoare pentru presedintele comisiei, fiindca s-a muncit foarte mult. O sa am o rugaminte, sa se mai munceasca putin si, totusi, sa facem o tentativa ca cea de a treia oara, si eu sper ultima, de discutie a acestui proiect in lectura a doua, sa fie o discutie cu un caracter completamente diferit de cel pe care l-am urmarit astazi, in sala plenului.

Eu remit acest proiect in comisie si rog foarte mult sa se finalizeze activitatea pe marginea acestuia.

Iar acum, stimati colegi, eu anunt o pauza de o ora. Plenul Parlamentului isi reia sedinta la ora doua. Dar sper ca, in partea de dupa masa a acestei sedinte, lucrurile vor merge cu mai mult spor decit ele s-au miscat de dimineata.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului. Sedinta este in continuare deliberativa, ceea ce ne permite sa purcedem la examinarea urmatoarelor proiecte, incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi. Proiectul de Lege nr.4492 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Ion Coropcean viceministru al apararii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Elaborarea de catre Guvernul Republicii Moldova a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative a fost determinata de necesitatea operarii modificarilor corespunzatoare in legislatia in vigoare pentru aducerea acestora in concordanta cu prevederile Legii cu privire la statutul militarilor.

Prin proiectul de lege nominalizat se opereaza modificari si se propun completari, dupa cum urmeaza.

1. In Codul cu privire la contraventiile administrative, in Codul penal si Codul muncii, care tin de: atragerea la raspunderea administrativa in cazul jignirii premeditate a onoarei, demnitatii sau reputatiei profesionale a militarului, aflat in timpul indeplinirii obligatiunilor de serviciu. Atragerea la raspundere penala in cazul atentarii la viata militarului, aflat in timpul indeplinirii obligatiunilor de serviciu si reglementarea aspectului legat de garantiile, de care urmeaza sa beneficieze si salariatii chemati la cantonamente militare, precum si a cetatenilor care au facut serviciul militar pe baza de contract pentru dreptul includerii anilor de serviciu in stagiul de cotizare.

2. In Legea cu privire la rezerva Fortelor Armate, se opereaza modificari ce tin de includerea contractului de aflare in rezerva activa a Fortelor Armate intre trei parti, adica: rezervist, centrul militar si unitatea militara.

Din Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei se vor exclude dublarile care se regasesc in prezent si in Legea cu privire la statutul militarilor. Necesitatea precizarii marimii asigurarii obligatorii de stat, la care sint supusi militarii si, respectiv, reflectarea in detaliu a cazurilor in care militarul nu se considera in exercitarea obligatiunilor de serviciu si asigurat.

In legile cu privire la rezerva Fortelor Armate si cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei, se introduc modificari ce tin de reglementarea pregatirii rezervei pentru necesitatile Fortelor Armate. Si Legea cu privire la raspunderea militarilor se completeaza cu prevederi ce tin de raspunderea materiala integrala a militarilor, cind prejudiciul urmeaza a fi recuperat pe cont propriu, in legatura cu tratamentul acestuia in urma incalcarii legislatiei.

Proiectul de lege in cauza a trecut procedura stabilita de coordonare a proiectelor actelor normative cu ministerele de resort si tine cont de propunerile si obiectiile inaintate.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Rog sa fie adoptat in prima lectura proiectul de lege prezentat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule general.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule general,

As vrea sa-mi explicati prevederea din proiectul de lege de la articolul V, alineatul (2), care se refera la articolul 15 din Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei prin excluderea alineatului (4). Eu am la indamina legea actuala si acest alineat (4) din articolul 15 suna in felul urmator: Militarilor, pe perioada indeplinirii serviciului militar, li se interzice:

a) sa faca parte din partide si alte organizatii social-politice ori sa desfasoare activitati politice in favoarea acestora;

b) sa declare greve sau sa participe. Asta-i normal.

Mai mult, la litera a). Ce ati inteles dumneavoastra cind ati propus excluderea acestui alineat din articolul 15 din Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei?

 

Domnul Ion Coropcean:

Multumesc.

Am considerat, pentru ca aceasta este deja o dublare a prevederii care se afla in prezent inclusa in Legea cu privire la statutul militarilor. Si, avind in vedere ca in Legea cu privire la statutul militarilor acestea sint stipulate, detaliate, am propus sa nu fie doua dublari in doua legi. Si in legea aceasta noi am scos-o.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule general,

Eu sint de acord ca legile n-ar trebui sa contina norme contradictorii, dar, poate, urma sa modificam Legea cu privire la statutul militarilor?

 

Domnul Ion Coropcean:

Legea cu privire la statutul militarilor a fost ultima lege care a fost adoptata si ea a fost elaborata inclusiv avind in vedere experienta proprie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu inteleg, dar daca revenim la litera a), dumneavoastra presupuneti ca militarii in continuare o sa poata face parte din partide si organizatii social-politice?

 

Domnul Ion Coropcean:

Nu. Pentru ca articolul 36 din Legea cu privire la statutul militarilor defineste, la punctul 1), litera a): Este interzis sa faca parte din partide si din alte organizatii social-politice ori sa desfasoare activitati politice in favoarea acestora. Deci, acest punct este in Legea cu privire la statutul militarilor. Si noi, ca sa nu fie dublare, am propus sa fie scoasa din acest articol.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc foarte mult.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Care a fost necesitatea insistarii asupra introducerii in Codul cu privire la contraventiile administrative a articolului 174 cu semnul 27, Ultragierea militarului? Si cam in ce caz? Fiindca in nota informativa nu sint argumente convingatoare pentru noi ca sa aprobam aceasta norma in cod.

 

Domnul Ion Coropcean:

S-a avut in vedere, si s-a considerat atit experienta pe care o au structurile noastre de forta, celelalte structuri de forta, inclusiv cazurile care au avut loc si, cu regret, n-a fost posibilitatea de gasit o abordare corespunzatoare aprecierilor, cum ar fi, sa presupunem, cind militarul se afla intr-un serviciu, chiar la acelasi punct de control, cind militarul se afla, indeplinindu-si obligatiunile sale, interzicind unor persoane care nu au dreptul, sa presupunem, sa patrunda in unitatea militara, el fiind ofensat, el fiind jignit, nu poti da aprecierea corespunzatoare si nu poti apela, sa presupunem, in aceeasi instanta de judecata, pentru a da o apreciere cazului respectiv.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Si articolul 6 din proiect, care se refera la Legea cu privire la raspunderea militarilor. Actuala formulare a literei e) din articolul 5 nu exclude ca aceasta norma sa se refere si la militari. De ce este nevoie sa introducem separat, inca o data, cuvintul acesta si militarilor, si la un articol, si la celalalt?

 

Domnul Ion Coropcean:

Este vorba ca textul actual prevede rascumpararea, mai bine-zis recuperarea cheltuielilor, in cazul cind s-a provocat un tratament, in cazul de fata a persoanelor care au banuit. Dar situatia cind militarul, incalcind legile, incalcind cerintele, singur isi provoaca unele, sa presupunem, nereguli, care necesita cheltuieli suplimentare medicale, nu prevede ca el sa le plateasca din contul lui. Si, de aceea, noi am adaugat fraza si ea suna in felul urmator: De actiunile intentionate ale militarilor, care au provocat cheltuieli pentru tratamentul in institutiile medico-militare si in alte institutii medicale al am adaugat: militarului sau persoanelor ce au suferit in urma acestor actiuni. Sau persoanele ce au suferit in urma acestor actiuni era si anterior, dar insusi militarul nu era. De aceea, noi rugam sa...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar militarul nu se poate contine in aceasta notiune de persoane?

 

 

Domnul Ion Coropcean:

Nu, pentru ca el uneori nu sufera. Deci, el provoaca, dar nu sufera.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, in lectura a doua discutam.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, aprobat prin Hotarirea Guvernului si inaintat in Parlament spre examinare si adoptare.

Scopul proiectului de lege nominalizat este de a aduce prevederile actelor legislative in vigoare in concordanta cu prevederile Legii cu privire la statutul militarilor, care a fost adoptata in anul 2005, in luna iulie. Comisia constata ca articolul II din proiect, ce tine de modificarea si completarea articolului 47 din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat, contravine legislatiei in vigoare, deoarece cetatenii au dreptul la pensie doar in cazul achitarii contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii.

Comisia considera ca proiectul de lege poate fi adoptat in varianta autorului, numai in cazul in care Guvernul va propune o sursa de finantare a acestor contributii, in caz contrar, comisia va propune excluderea acestui articol pentru lectura a doua.

Referitor la articolul V din proiect, care prevede ca articolul 5 din Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei se completeaza in final cu cuvintele: pregatirea in cadrul centrelor de instruire a rezervelor Fortei Armate.

Comisia considera oportuna formarea Centrului de pregatire a specialistilor pentru Armata Nationala cu o singura conditie, ca cheltuielile pentru activitatea acestui centru sa fie din contul bugetului de stat. Comisiile permanente si deputatii au inaintat si alte amendamente, care vor fi luate in considerare la adoptarea legii in lectura a doua. Reiesind din cele expuse, comisia propune adoptarea legii in prima lectura.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Noi, in cadrul comisiei, intr-adevar, am discutat asupra acestor centre de instruire a rezervelor Fortelor Armate din contul rezervistilor, care urmeaza sa se instruiasca, asa cum este propus in proiectul de lege. Si noi am ajuns la concluzia ca, intr-adevar, aceasta nu este admisibil, este inadmisibil.

In acelasi timp, am luat cunostinta de avizul Ministerului Finantelor si am tras concluzia ca, de fapt, in proiectul initial, care a fost pregatit de catre Ministerul Apararii, asa s-a si prevazut, ca aceste centre sa fie intretinute din bugetul de stat. Ministerul Finantelor, in avizul sau, a fost categoric impotriva si proiectul de lege a venit de la Guvern in formula in care a venit acum in Parlament.

Noi, in comisie, ce o sa facem? Chemam si ascultam inca o data avizul Guvernului sau avizul Ministerului Finantelor, ca sa acceptam acest amendament pe care il propunem?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi in comisie o sa facem ce facem intotdeauna, o sa examinam avizele deputatilor si vom lua decizia.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4492. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4492 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3262 cu privire la profilaxia infectiei HIV/SIDA. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, dupa examinarea acestui proiect de Lege cu privire la profilaxia infectiei HIV/SIDA in comun cu specialistii in domeniu, a examinat toate propunerile si obiectiile parvenite in numele comisiilor parlamentare si expuse de catre deputati la momentul examinarii proiectului de lege in prima lectura si va propune spre examinare sinteza amendamentelor si raportul definitivat pentru a adopta acest proiect de lege in lectura a doua.

Proiectul a suferit schimbari esentiale, au fost excluse un sir de notiuni care au trezit suspiciuni aici, in cadrul Parlamentului. Ulterior, am avut obiectii si de la cultele religioase. Grupul de lucru si comisia au examinat si varianta definitiva a sintezei, care se anexeaza la raport si este prezentata domniilor voastre.

Cu toate acestea, comisia propune sa adoptam acest proiect de lege in lectura a doua cu o rugaminte ca, pentru articolul 5... Domnul deputat Victor Stepaniuc, in discutie cu dumnealui am ajuns la un numitor comun, ca alineatul (1) din articolul 5 sa sune in felul urmator: Statul este responsabil, la nivel national, de programele educationale menite sa informeze si sa educe adolescentii de peste 12 ani si tinerii cu referire la comportamentele responsabile. Aceasta este varianta finala, propusa si, in principiu, sustinuta de catre comisie si de catre autorii proiectului de lege. In rest, daca nu sint alte propuneri si obiectii, propunem adoptarea lui in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia propune adoptarea in lectura a doua.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, la articolul 5, din alineatul (1), asa cum a spus doamna presedinte Buliga, si din alineatul (2) se exclude invatamintul primar, cuvintul primar.

 

Doamna Valentina Buliga:

Corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc pentru precizare.

Alte propuneri pentru lectura a doua la acest subiect? Nu sint.

Doamna presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3262, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 26.

Sectorul nr.2 30.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul 3?

Va multumesc.

16. 72 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3262 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1836 privind completarea articolului 2 din Legea nr.121 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor acestora.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Victor Mindru viceministru al protectiei sociale, familiei si
copilului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi sa va prezint spre examinare proiectul de Lege privind completarea articolului 2 din Legea nr.121 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

Proiectul de lege mentionat a fost elaborat intru aducerea in concordanta a articolului 2, alineatul (2) din legea sus-numita cu prevederile Legii nr.933 din
14 aprilie 2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie si a Legii nr.190 din 8 mai 2003 cu privire la veterani. Astfel, pentru a aduce articolul 2, alineatul (2) din Legea nr.121 in concordanta cu legile mentionate, Guvernul propune ca dupa cuvintele: fostilor detinuti in lagarele de concentrare fasciste si in ghetouri sa se introduca cuvintele: si alte locuri de detentie fortata, create de Germania fascista si aliatii ei in perioada celui de-al doilea razboi mondial.

Conform completarii mentionate, persoanele sus-numite vor beneficia de alocatie lunara de stat in cuantum de 200 de lei. Numarul fostilor detinuti in alte locuri de detentie fortata, create de Germania fascista si aliatii ei in perioada celui de-al doilea razboi mondial, se estimeaza la 315 persoane. Costul proiectului este de 756 000 de lei anual. Sustinerea financiara a proiectului respectiv se va realiza in limita transferurilor de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat. Tinind cont de cele expuse, rugam sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

In contextul propunerii dumneavoastra exista sintagma: create de Germania fascista. N-ati studiat cumva, citi oameni au fost in lagarele de concentrare, dar nu in cele create de Germania fascista? Deci, sint oameni care au luptat la Halhingol, care au luptat in alte parti si sint tot cetateni ai Republicii Moldova, tot oameni virstnici, care au peste 80 de ani, n-ati studiat dumneavoastra aceasta problema? Citi oameni mai sint, in afara de acestia, care au fost in ghetourile si lagarele de concentrare fasciste?

 

Domnul Victor Mindru:

Multumesc pentru intrebare.

S-au luat in vedere toti. 315 persoane se are in vedere ceea ce spuneti dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Atunci eu am o propunere, poate ca o s-o acceptati. In cazul acesta, sintagma: create de Germania fascista este in plus aici. Pentru ca, daca m-ati inteles corect, dar eu cred ca v-am inteles corect, este vorba de toti oamenii, toti batrinii care deja au fost. Si atunci, in cazul nostru sintagma create de Germania fascista este in plus, omitind-o, deja se hotaraste problema pentru toate celelalte. Adica, sensul nu se pierde, doar sintagma: create de Germania fascista. Cum va uitati dumneavoastra?

 

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

Aici asa si este expus: Germania fascista si aliatii ei.

 

Domnul Vladimir Braga:

Dar sint tari care nu au fost aliati. Sint batrini care au stat in lagarele staliniste si ei tot nu sint vinovati, si sint tot cetateni ai Republicii Moldova, si sint citiva oameni.

 

Domnul Victor Mindru:

Da, va multumesc.

In cazul de fata, ceea ce spuneti dumneavoastra cade sub incidenta, daca sa luam la general... Probabil ca aveti in vedere reabilitarea victimelor represiunilor politice. In cazul de fata, ceea ce spuneti dumneavoastra se va acorda din Fondul de reabilitare a represiunilor politice, in care, dupa cum stiti, din bugetul de stat pe anul 2007 sint alocate surse financiare de 4,5 milioane de lei.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Eu m-am referit nu numai la detinutii politici. Sint oameni care, intr-adevar, au nimerit in lagarele de concentrare, mai apoi au fost indreptatiti, dar ei au ramas cu chestia aceasta si sint unitati. Luind in consideratie aceasta, ar trebui si ei sa nimereasca, caci sint citiva.

 

 

Domnul Victor Mindru:

Da, va multumesc.

Atunci, suplimentar, noi o sa studiem si cred ca este necesar de a face unele modificari.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Pentru lectura a doua, da?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Ultima fraza din text, in perioada celui de-al doilea razboi mondial, nu considerati dumneavoastra ca este cazul de reformulat, fiindca...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam...

 

Domnul Leonid Bujor:

Principiul este bun, dar nu-i cel mai bun.

Domnule ministru,

Cel de-al doilea razboiul mondial a inceput la 1 septembrie 1939, nu la
22 iunie. Respectiv, au avut de suferit o parte din cetatenii, care au trait in afara spatiului ex-sovietic. Deci, republica noastra isi asuma, prin aceasta modificare, obligatiunea de a recunoaste si acea categorie de cetateni sau nu? Fiindca, cind vorbim de cel de-al doilea razboi mondial, avem in vedere si Japonia, si multe alte tari. Si Italia a participat s.a.m.d.

 

Domnul Victor Mindru:

Eu va multumesc.

Ceea ce am avut de spus eu am expus parerea Guvernului in alocutiune.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Foarte corect. Introducind notiunea aceasta, si aliatii ei, deci, noi largim foarte mult limitele. Pai, aliat al Germaniei a fost si Japonia, si Italia a fost. Cetatenii Republicii Moldova, care au avut de suferit in urma celui de-al doilea razboi mondial... Pai, acolo figureaza Germania fascista si aliatii ei, cei care sint participanti la cel de-al doilea razboi mondial sau, il numeam noi, pentru apararea Patriei, acestea sint doua notiuni diferite.

Domnul Victor Mindru:

Eu va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Sint doua notiuni absolut diferite. Participant la razboiul al doilea mondial si participant la razboiul pentru apararea Patriei.

 

Domnul Victor Mindru:

Eu va multumesc.

Ce categorie...

 

Domnul Leonid Bujor:

, . Halhingol, de exemplu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati deputati,...

 

Domnul Victor Mindru:

Eu v-am spus ca in categoria mentionata intra 315 persoane. Daca este necesar concret, poftim, putem sa va prezentam informatia suplimentara.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, concret, va multumesc.

Sint satisfacut de raspunsul dumneavoastra, ca aceasta se rasfringe suplimentar la numarul acesta de oameni. Dar, va rog foarte frumos, pentru lectura a doua reveniti, totusi, la formulare.

 

Domnul Victor Mindru:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca cetatenii care traiau pe atunci in Moldova au participat si in conflicte, la operatiuni militare care s-au desfasurat pina in 1941.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Intr-adevar, pentru lectura a doua, dar aici de la microfon nu cred ca o sa aiba rost sa facem corectiile necesare. Se prea poate ca Germania nu trebuie pomenita, nu trebuie pomeniti, deci, aliatii ei. Trebuie pomenite, de fapt, lagarele de concentrare fasciste.

Domnule Bujor,

Noi vorbim despre faptul, daca participantii la cel de-al doilea razboi mondial in legislatia noastra sint unificati. Noi vorbim si despre acei care au luptat de o parte, si vorbim de acei care au luptat de alta parte. Mai mult decit atit, ei primesc niste ajutoare financiare de la stat in zilele respective. De atita, cred ca noi trebuie sa votam in prima lectura asa cum el este si de facut niste redactari, care nu trebuie sa ne politizeze azi Parlamentul, caci nu are nici un rost.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tocmai pentru a nu politiza o asemenea chestiune, care este una extrem de sensibila, ar fi corect sa omitem precizarea lagarele de concentrare fasciste. Si atunci formulam Lagarele de concentrare si ghetourile din perioada celui de-al doilea razboi mondial si ii avem in vedere pe absolut toti. Si nu discriminam, nu favorizam pe cineva, fiindca au fost lagare de concentrare si in Uniunea Sovietica, si au fost decimate sute de mii de oameni.

Numai Hatini al poporului polonez l-a costat decimarea floarei armatei nationale poloneze. Nu mai vorbesc de multi cetateni ai Republicii Moldova, care au fost repatriati in mod fortat in Basarabia, in 1940 si au nimerit in lagarele de concentrare. De aceea, ar fi corect sa omitem Germania fascista si sa pastram formularea lagarele de concentrare din perioada celui de-al doilea razboi mondial.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, eu insist, fiindca aceasta ar fi corect si ar fi echitabil pentru toata lumea.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

S-a discutat. Pentru lectura a doua va asezati toti impreuna si lucrati.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, avind in vedere faptul ca domnul deputat Victor Stepaniuc a intervenit dupa propunerea mea pentru lectura a doua, folosind notiunea sa nu politizam, eu nu am politizat. Ba mai mult decit atit, ma bucur ca dumnealui, practic, a repetat ce am propus eu, ca pentru lectura a doua sa facem corectarile necesare.

 

Domnul Marian Lupu:

Perfect.

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca, intr-adevar, toata lumea stie cind a inceput cel de-al doilea razboi mondial si cind a inceput alt razboi, la 22 iunie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Absolut corect. De aceea, nu am politizat, caci eu nu m-am referit la faptul ca unii au luptat intr-o armata si altii in alta. Am numit 1939 si 1941.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar nu aveti impresia ca astazi sint niste anomalii magnetice in atmosfera, nu? Cel putin mie mi se creeaza aceasta impresie, astazi.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Presedintele Estoniei a declarat recent ca pentru Estonia razboiul al doilea mondial s-a incheiat odata cu aderarea la Uniunea Europeana. Ar trebui sa ne intrebam si noi, daca pentru noi s-a terminat acest razboi mondial?

Iar in ceea ce priveste lagarele de concentrare fasciste, nu este chiar corect termenul, fiindca Germania a fost cel putin nazista, nu fascista. Si Italia a fost fascista. Deci, termenul, propunerea care vine de la domnul deputat Ion Varta este corecta. Punem, utilizam formula lagarele de concentrare si atunci este cit de cit.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, si aceasta pentru lectura a doua. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi,

In comisie s-a examinat acest proiect de lege. N-am sa repet pozitia autorului. Vom tine cont de toate propunerile de aici, din plenul Parlamentului, vom examina, daca va fi nevoie suplimentar, care este contingentul acestor persoane, care vor cadea sub incidenta propunerilor dumneavoastra. Si va propunem, pentru prima lectura, sa ne sustineti astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi,

Supun votului: cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1836, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1836 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2789 cu privire la reteaua ecologica nationala.

Guvernul.

 

Domnul Constantin Mihailescu ministrul ecologiei si resurselor
naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Crearea retelei ecologice nationale este una dintre directiile cele mai importante de realizare a obligatiunilor Republicii Moldova ca parte semnatara a Conventiei privind diversitatea biologica si Strategia pan-europeana privind diversitatea biologica si peisagistica a Conventiei privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa, a Conventiei privind zonele umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, si a Conventiei privind conservatia speciilor migratoare de animale salbatice. Proiectul de Lege cu privire la reteaua ecologica nationala este elaborat in conformitate cu prevederile strategiei nationale si ale planului de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice, aprobate prin Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.112 din 27 aprilie 2001 si Programul legislativ pentru anii 20052009, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005.

In prezent, legislatia Republicii Moldova asigura protectia teritoriilor valoroase din punct de vedere al diversitatii biologice, prin includerea acestora in fondul ariilor naturale protejate de stat. Majoritatea acestor teritorii constituie proprietate publica. Esential, insa, este ridicarea rolului terenurilor proprietate privata, care indeplinesc sau pot indeplini functiile de protectie a naturii. Diversitatea biologica nu poate fi protejata eficient in conditiile de mare fragmentare a populatiilor. De aceea, pentru asigurarea integritatii lor este necesar a atribui un statut special de conservare a terenurilor ce nu sint in prezent incluse in fondul de arii naturale, protejate de stat.

Ca elemente ce nu apartin fondului ariilor naturale protejate de stat, dar care se preconizeaza a fi incluse in reteaua ecologica nationala, sint urmatoarele teritoriile cu valoare deosebita pentru conservarea diversitatii biologice in context national si european, care pastreaza superioritatea de utilizare agricola.

Teritorii ce pot fi incluse in fondul de arii naturale, protejate de stat, dar care necesita atribuirea unui regim special de protectie, ce nu modifica drepturile de baza ale proprietatii si statutului de functionare. Asigurarea bazei legislative a retelei ecologice nationale este necesara pentru functionarea ei. Ea trebuie sa contribuie la implementarea noii politici ecologice si a elementelor de baza ale dezvoltarii durabile.

Proiectul de lege stabileste baza juridica si structura retelei ecologice nationale, inclusiv ale celor locale, elementele retelei, responsabilitatile autoritatilor publice de toate nivelurile, sursele de asigurare financiara si tehnica. Totodata, intru implementarea in practica a prevederilor legii, este prevazuta elaborarea, timp de un an, de catre Guvern si prezentarea pentru aprobare Parlamentului a Programului National privind crearea retelei ecologice nationale. Proiectul de Lege a fost perfectionat in conformitate cu obiectiile si propunerile ministerelor si institutiilor care l-au avizat, precum si in urma studierii unor acte legislative ce tin de problemele crearii retelelor ecologice in Ucraina, Federatia Rusa si alte state.

Stimati domnilor deputati,

Ma adresez catre dumneavoastra cu rugamintea sa examinati si sa sustineti proiectul de Lege cu privire la reteaua ecologica nationala, pentru a fi adoptat in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Citeva obiectii pe marginea acestui proiect de lege. Dumneavoastra operati cu doi termeni: cind utilizati notiunea de teritorii nationale, cind de terenuri nationale. Ar fi bine sa fie uniformizat si sa fie o singura notiune, fiindca creeaza o usoara confuzie.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Aceasta poate fi corectat la a doua lectura. Terenurile nationale.

 

Domnul Ion Varta:

Redactional. Doi, la articolul 2 frecvent apare, iarasi, notiunea de teritorii si spatii, care iarasi nu este adecvat, nu in fiecare caz este utilizat in mod adecvat. De pilda, la litera d), articolul 2 dumneavoastra spuneti, in genere, terenuri ale retelei ecologice, dar reteaua ecologica include spatiul aerian, acvatic, subacvatic. Si, prin urmare, notiunea nu este una care intregeste toate aceste elemente. Si corect ar fi spus spatii, in loc de terenuri.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

In primul rind, teritorii naturale se are in vedere. Nicaieri n-am gasit teritorii nationale.

 

Domnul Ion Varta:

Ati spus terenuri ale retelei ecologice, asa spuneti dumneavoastra la
litera d). Prin urmare, este corect spatii ale retelei ecologice, fiindca in cazul acesta includeti toate spatiile, inclusiv acvatic, subacvatic, aerian, dar terenuri aeriene nu avem. De aceea, notiunea adecvata ar fi spatii.

Domnul Constantin Mihailescu:

Ei, bine, aceasta noi o sa precizam la lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, rog pentru lectura a doua sa verificati toate definitiile.

 

Domnul Ion Varta:

Articolul 3, litera c), diminuarea proceselor de eroziune a solului. De ce doar diminuarea? Poate chiar si curmarea? Nu va propuneti o asemenea sarcina majora? Deci, nu doar diminuarea acestui proces de eroziune a solului, dar si curmarea unui asemenea proces, care este unul extrem de daunator.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Cu toata doleanta noastra, nu putem curma procesele din natura. Adica putem doar sa le sporim sau sa le incetinim, sa le diminuam. De aceea, nu ar fi corect, pur si simplu, stiintific sa fie exprimat aici curmarea.

 

Domnul Ion Varta:

Mi se pare ca trebuie sa va propuneti o sarcina mai mare, si atunci atingeti performante mai mari. Urmatoarea notiune, care pare-mi-se ca nu este chiar una adecvata, mediul inconjurator. Pare-mi-se ca mai corect, mai academic ar fi mediul ambiant, nu?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Nu este corect. Mediul ambiant tine doar de om. Mediul inconjurator el

 

Domnul Ion Varta:

Este pentru intreg. Si ultima intrebare pe care vroiam sa v-o adresez in legatura cu termenele intrarii in vigoare a acestei legi. Un an de zile nu este prea mult pentru elaborarea acestui Regulament, acestor prevederi ale Regulamentului? De ce atita pauza luati dumneavoastra in implementarea acestor prevederi?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Este mult prea dificila problema si consideram ca este necesar timp suficient, un an de zile. Deci, un an.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule ministru,

Poate sa vi se para straniu, dar se incadreaza in aceasta lege. Apreciez la justa valoare politica aceasta de constructie a fintinilor, chiar daca din banii jecmaniti de la agentii economici, cazul Fintinita. Un minut... Acusi am sa ajung si la aceasta. Sau fintinile, cazul Floresti, unde s-a adus apa in momentul deschiderii. Dar nu aceasta vreau sa va intreb.

Cum se incadreaza in acest proiect de lege catastrofa de la Soroca? Cele 2600 de tone de fecalii, care se scurg de ani de zile in Nistru, fiind utilizate prin apa potabila de catre vecinii nostri din Ucraina si Moldova, incepind de la Soroca pina la Odesa. Si cum credeti dumneavoastra, iata, se incadreaza in aceasta lege iresponsabilitatea Guvernului si a dumitale personal, si cit o sa hraniti populatia Republicii Moldova cu fecale de la Soroca?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

In primul rind, vreau sa va explic ca nu prea are atributie intrebarea dumneavoastra la acest proiect de lege, discutat astazi. Cit tine de Soroca, va asigur ca la 2, la 3 km in aval de Soroca acel impact care, incercati dumneavoastra astazi sa-l evidentiati, nu se manifesta chiar la testele chimice pe care noi le colectam de acolo. Comparativ, nu este vorba de fecalii. Dumneavoastra, probabil, nu deosebiti sistemul de canalizare de cel de (ride). Va rugam sa plecati la fata locului, sa va documentati.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Imi cer scuze.

Microfonul nr.2. Ati vrut sa spuneti ceva?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Multumesc.

. , , , . , . , , , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca sa vezi, in ce teme de discutii am intrat.

Stimati colegi,

Poate terminam aceasta tema aici, nu?

Stimati colegi,

Putina, macar elementara demnitate. Eu va rog foarte mult. Eu va rog sa continuam pe marginea subiectului care se afla in discutie in plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Chiar va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cu referinta la articolul 5, Competentele organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor s.a.m.d. Din tot articolul nu este clar, care este totusi organul de stat care va implementa legea si va purta responsabilitatea?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

In cazul de fata este vorba de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ar fi bine sa fie indicat, fiindca pina la urma absolut nicaieri nu se vede chestia aceasta.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Spre regret, denumirea organelor poate fi schimbata, asa ca este formulat corect.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, atunci tot in asa forma cum este prezentata legea si articolul 7, ce tine de competentele altor autoritati ale administratiei publice centrale. Dumneavoastra faceti referinta aici: Ministerul Transporturilor contribuie, Ministerul Agriculturii contribuie, Ministerul Industriei contribuie... Dar unde sint competentele? Fiindca la dumneavoastra in denumirea articolului sint competentele altor autoritati ale administratiei publice centrale.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc pentru obiectie.

Noi putem preciza la a doua lectura. Eu consider ca nu schimba conceptual esenta documentului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Nu sint obiectii, dar este o lege prezentata in Parlament si eu nu vreau sa ma refer la celelalte articole, fiindca desigur si timpul, si este sfirsitul zilei de lucru, dar, totusi, vreau sa mentionez ca proiectul de Lege prezentat, in primul rind, poarta un caracter mai mult declarativ si este departe de a oferi un cadru juridic pentru functionarea retelei ecologice nationale.

Multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Da, va multumesc pentru apreciere.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Eu, in conformitate cu Regulamentul, cred ca am dreptul sa ies si eu la microfon, am vrut sa le fac elementar observatie unor deputati, care au uitat indeobste de imaginea Republicii Moldova ca stat.

Noi vorbim despre Ucraina, vorbim despre lucruri absolut... Eu incep sa nu inteleg. In Parlamentul acesta sint din 1996, eu asa fraza inca nu am auzit ca ofensa la adresa statului nostru. Fecalele curg pe Nistru, se duc, ucrainenii se folosesc s.a.m.d. Doamne fereste, aici toate ambasadele au ambasade, ucrainenii au ambasada, presa scrie, ce vorbim noi si se transmite totul in transmisiune directa. (Rumoare in sala.)

Asa o discreditare, de fapt, a Parlamentului mi se pare ca nu a fost de mult in sala aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Scurt, microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Scurt. Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intr-adevar, este o problema serioasa, apele reziduale care sint deversate in riul Nistru, probabil creeaza mari probleme, fiindca este vorba nu doar despre Soroca, sint citeva orase situate pe malul acestui fluviu: Rezina, Ribnita si nu numai, deci ape industriale, reziduale.

Este o problema serioasa, una grava si ar fi cazul sa fie abordata la modul serios.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimati domnilor deputati...

 

Domnul Ion Varta:

Sa nu ne bazam doar pe efectele, la care s-a referit doamna deputat Elena Bodnarenco, ca apa neutralizeaza, apa fluviului neutralizeaza aceste elemente nocive.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Nu va suparati. Noi ce discutam acum, care compartiment, care element conceptual al legii, sa inteleg eu mai bine?

Domnule Varta,

Haideti sa raminem pentru moment in cadrul conceptului.

Alte intrebari?

Domnul ministru,

Va multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Si eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege nr.2789 in sedinta din 4 octombrie 2006. Proiectul de lege are drept scop stabilirea cadrului juridic pentru crearea, protectia si dezvoltarea retelei ecologice nationale. Elementele retelei, responsabilitatile autoritatilor publice, sursele de asigurare financiara etc.

Drept motiv pentru elaborarea acestui proiect de lege a servit Planul de actiuni in domeniul conservarii diversitatilor biologice aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.112 din 27 aprilie 2001 cu privire la aprobarea Strategiei nationale si a Planului de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice.

Proiectul de lege este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si aprobat prin Hotarirea nr.772 din 6 iulie 2006. La proiectul in cauza au parvenit avize de la comisiile parlamentare, comisiile permanente ale Parlamentului si din Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in care se propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.

In avizele prezentate de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Directia juridica a Aparatului Parlamentului se contin obiectii si propuneri care vor fi sistematizate la examinarea proiectului de lege in lectura a doua. Tot aici se vor lua in calcul propunerile, care vor parveni din partea deputatilor in procesul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Spatiul subteran, bogatiile subpamintene fac parte din reteaua ecologica nationala?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu.

 

Domnul Ion Varta:

Nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu.

 

Domnul Ion Varta:

Exista rezervele de ghips de la Criva, care este o rezerva unicat, unica rezerva in Republica Moldova si, prin explorarile industriale, este nimicita nu numai aceasta, deci, realizata in exterior, dar este distrusa, inclusiv pestera de unicat din preajma, care a fost.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este un alt domeniu, este un alt aspect. Exista Codul subsolului.

 

Domnul Ion Varta:

Pestera Emil Racovita face parte din sistemul ecologic national?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este vorba de reteaua ecologica nationala, care se refera la aspectul forestier, in special.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2789. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2789 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3048 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Vladimir Verdes directorul Agentiei Medicamentului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati deputati,

Scopul principal al implementarii Sistemului informational automatizat, Nomenclatorul de stat al medicamentelor, conform Hotaririi Guvernului nr.85 din 25 ianuarie 2006 a fost, in primul rind, contracararea si combaterea importului ilicit de medicamente substandarde, inclusiv falsificate si contrafacute.

In al doilea rind, combaterea dublei contabilitati si a evaziunilor fiscale, conexiunea la programele de stat privind asigurarea cu medicamente compensate si gratuite prevazute de Compania Nationala de Asigurari in Medicina.

Si ultima crearea unei baze de date, care ne-ar acumula volumele si circulatia sumara a medicamentelor cu amanuntul si cu ridicata pe intreg teritoriul tarii.

Vreau sa va spun ca, la ziua de astazi, pe masura implementarii proiectului-pilot in municipiul Chisinau, am obtinut si unele rezultate pozitive, cum ar fi ca astazi, fiecare cetatean al republicii poate sa intre in site-ul Agentiei Medicamentului si, dictind numai citeva informatii, poate sa obtina informatia totala despre originea medicamentului, calitatea, in ce mod a intrat in tara etc., indiferent unde se va gasi cetateanul.

Insa, pe masura implementarii, am intimpinat si o opunere inversunata din partea a circa 35% din agentii economici din municipiul Chisinau. De aceea, rog si am fost nevoiti sa elaboram si sa prezentam in modul stabilit acest proiect de Lege cu privire la unele modificari ale actelor legislative corespunzatoare.

Rog domniile voastre sa intrati astazi in esenta acestei probleme, sa ne sustineti, sa votati in prima lectura acest proiect. Nu va trece mult timp si asa cum multi colegi ai mei au multumit pentru acest sistem implementat, care da roade, la fel si noi toti ne vom bucura de acest moment.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Sigur, noi sustinem intru totul eforturile Guvernului in vederea contracararii dublei contabilitati s.a.m.d., ce ati mentionat dumneavoastra. Sigur, am fi foarte bucurosi sa fie garantata deja si calitatea acestor medicamente, care sint comercializate la ora actuala.

Insa, stimate domn, eu as avea o intrebare. La ora actuala sistemul, la care facem referinta, este implementat totalmente sau... Care ar fi un termen previzibil in care sistemul va fi implementat in toate unitatile care se ocupa de activitatea?..

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc.

Din cele 500 de unitati de producatori, distribuitori si farmacii cu filiale din municipiul Chisinau, sint implementate si date in exploatare legal 222 de unitati, circa 75 la suta.

In ceea ce priveste termenul real, trecind prin comisiile respective parlamentare, Ministerul Sanatatii, Agentia a lucrat cu toate organismele corespunzatoare si propunem pentru lectura a doua un termen, credem noi, rezonabil, in termen-limita: 31 decembrie 2008.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, dumneavoastra practic ati raspuns la intrebarea urmatoare, pe care vroiam s-o adresez, fiindca in aceste sanctiuni, care urmeaza sa fie aplicate celor care nu implementeaza, sint unele, din punctul meu de vedere, foarte si foarte stricte si mari. Aici, poate pentru lectura a doua, sa vedem, sa nu mergem chiar pe sanctiuni de la 50 la 500, deci, diferenta este de 10 ori.

Trebuie sa fie aplicat gradual, sa nu lasam la latitudinea functionarului sa decida ca 50 de unitati conventionale, sau 500, sau 750 pina la 1000 de unitati conventionale. Si, sigur, trebuie un termen foarte clar. Dumneavoastra ati facut referinta, spre exemplu, la ceea ce se intimpla in municipiul Chisinau. Legea si codul se vor rasfringe asupra intregului teritoriu. Bine, eu am inteles. Noi speram ca acest termen, pe care l-ati invocat, si sper ca in comisie se va mai discuta, sa fie unul suficient, ca, o data ce-i aplicata norma, ea sa functioneze si sub aspectul sanctiunilor.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc si dumneavoastra.

Noi am prevazut si retragerea unui punct din aceea ce spuneti dumneavoastra, referitor la contraventii, pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule raportor,

Am o intrebare la articolul 16, modificarea articolului 16 din Legea cu privire la activitatea farmaceutica. Proiectul de lege stipuleaza ca organele abilitate de Guvern elaboreaza si implementeaza sisteme informationale automatizate, pe de o parte.

In nota informativa Guvernul spune ca, prin Hotarirea nr.549 din 7 iulie 2005 si prin Hotarirea nr.85 din 25 ianuarie 2006, acest sistem informational se implementeaza. S-ar putea de inteles ca astazi, prin modificarile propuse, Guvernul legifereaza niste lucruri pe care le-a anticipat, sau cum dumneavoastra caracterizati aceasta situatie?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Deci, acest program, care se implementeaza, este o parte componenta a intregului sistem, program in domeniul sistemului de sanatate. Insa prin punctul acesta, care este practic elaborat de Ministerul Dezvoltarii Informationale, se legifereaza si se abiliteaza dreptul corespunzator.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Adica, se poate de inteles ca Guvernul a inceput implementarea acestui program informational inainte de a fi acreditat de catre Parlament sa faca acest lucru?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Poate...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Asa, da. Si doi.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Nu imi este clara intrebarea dumneavoastra, dar eu sint convins ca noi mergem corect.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bun. , . Si intrebarea a doua. Spuneti, va rog, care sint costurile acestui program la nivel national si care sint costurile implementarii lui pentru o farmacie?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Domnule deputat,

Pentru farmaciile cu un singur loc, costul este in jurul a 22 de mii de lei. Costul se ieftineste pe zi si utilajul a devenit mai performant. Caci in hotarirea de Guvern este stipulat ce utilaj trebuie folosit in cadrul exploatarii si implementarii acestui sistem. Nu e mult si nu e putin, caci asta se face pe o perioada extraordinar de indelungata.

Eu va zic ca acele unitati farmaceutice care au implementat sint multumite si lucreaza adecvat in acest sistem. Si nu numai ei sint multumiti, si organele fiscale sint multumite, si alte organe, care vor avea acces la aceasta baza de date.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si de aici urmatoarea intrebare. Spuneti-mi, va rog, daca costurile pentru implementarea acestui program informational intr-o farmacie vor fi de 22 de mii de lei, la 500 de unitati, cum ati spus dumneavoastra, sint peste 10 milioane de lei, nu-i asa? Cine va gestiona, care este structura care va gestiona acesti bani, cum ea a fost aleasa, a fost numita, stiu eu, pe cine reprezinta ea, este o structura privata sau de stat? Aveti ceva informatii despre structura care se va ocupa de implementarea acestor...

 

 

 

Domnul Vladimir Verdes:

La momentul de fata, se implementeaza aceste... fiind 3 organe sau, mai drept zis, stabilite prin concurs, care implementeaza acest... Deci, intrebarea de monopolism e scoasa si au dreptul 3 structuri independente, care implementeaza acest sistem. Eu vorbesc de municipiul Chisinau. Pe tara, noi vom avea variatii si in cost, si numeric.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ultima intrebare.

Domnule raportor,

Daca cunoasteti, aceste 3 structuri, care implementeaza acest proiect, au aceiasi fondatori?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Nu.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Categoric, nu?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Absolut categoric.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Poftim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule raportor,

Eu as vrea sa va atrag atentia la faptul ca noi, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, am dat un aviz si am propus, am vrut sa ascultam, care este parerea autorului. Deci, propunerea consta in aceea ca noi nu trebuie sa introducem un alineat nou, eu vorbesc de Codul cu privire la contraventiile administrative, deci, articolul respectiv.

Dar cred ca va fi normal sa modificam si varianta respectiva. Noi am propus, in avizul nostru, formularea alineatului (4), care deja se refera la problema comercializarii medicamentelor si, prin aceasta formulare, sa fie mai clar si pentru cei care vor executa, si pentru cei care vor fi, in caz daca vor incalca, pedepsiti. Si pentru judecatori sa fie clar, pentru ce si cum trebuie sa fie pedepsite persoanele respective. Acesta-i un moment.

Si al doilea. Acest text este clar ca trebuie corelat si cu Codul, si cu Legea cu privire la activitatea farmaceutica.

 

Domnul Vladimir Verdes:

De acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acei care ati propus articolul 4 sa fie corelat cu continutul acestui alineat.

Si al treilea moment. Totusi, pentru lectura a doua noi trebuie sa fim foarte atenti cind vom stabili data intrarii in vigoare a acestei legi.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc.

De acord.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Banari.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, doamna Presedinte.

E aglomeratie in sala, de aceea... Am citeva intrebari, dar intii as vrea sa revin la ceea ce a intrebat colegul meu, domnul deputat Iurie Bolboceanu. Banari, Partidul Democratiei Sociale.

Vreau sa va rog sa va prezentati si dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Sint Verdes Vladimir, director al Agentiei Medicamentului.

 

Domnul Ivan Banari:

Va multumesc mult.

Domnule Verdes,

Daca dumneavoastra ati venit in Parlament, cred ca v-ati interesat, totusi, cit costa implementarea acestui program, practic, in farmacii? Fiindca ati spus niste cifre si eu acum o sa va dovedesc ca nu costa atit.

Deci, dumneavoastra trebuie sa stiti ca, o data cu implementarea programului, toate acele programe pe care le are un sistem de farmacii, din
3 farmacii sau din doua farmacii, ele nu mai pot folosi acele computere care se implica in program. Ei au nevoie sa cumpere computere, tot nou. Asta-i una.

Si va spun acum cit costa tehnica. Deci, sint necesare doua calculatoare personale, este necesar un aparat de casa special, care costa 3 mii 500, este neaparat nevoie de amenajat locuri de munca adaugatoare, care astazi nu sint. In total, pentru tehnica care se cumpara si utilajul care se cumpara pentru implementarea programului, ajunge la 40, 50 de mii de lei, numai tehnica si birotica.

A doua problema. Este necesar un personal adaugator. Acea farmacista, care pina astazi a lucrat in farmacie, nu cunoaste computatorul, asa incit sa monitorizeze acest program. Si implicarea unei persoane adaugator, deci, cu un salariu de 2000 de lei pe luna sau, hai sa zicem, de 1500 de lei, ajunge practic la
50 de mii de lei impreuna cu toate celelalte. Deci, inmultiti la 12 luni pe an, inmultiti cu toate chestiile acestea si o sa vedeti.

Asa ca va rog, cind spuneti cifrele acestea, ar fi bine ca noi sa le cunoastem mai bine. Deci, eu va spun, am fost la 6 farmacii: in Balti, in Chisinau si in Singerei, de aceea, toate aceste date eu pot sa ma iscalesc si vi le dau dumneavoastra, si o sa vedeti. Costul implicarii, implementarii programului la o farmacie ajunge practic la 100 de mii de lei.

A doua intrebare. La 25 octombrie cu implementarea programului se ocupa doar firma Onix. Numiti, va rog, celelalte doua firme, care se ocupa acum cu implementarea programului?

Eu as vrea sa le scriu, sa le am si eu.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc.

As vrea sa spun ca intrebarile dumneavoastra, ce se refera la costuri, depinde de cite locuri de lucru...

 

Domnul Ivan Banari:

Un loc de munca.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Un loc de munca. Noi plecam cu dumneavoastra la fata locului si atunci o sa verificam. Ceea ce se refera la al doilea grup de lucru, este in cadrul Centrului Stiintifico-Practic de Sanatate Publica si Management Sanitar, creat de grupul de lucru, de specialisti ai Ministerului Sanatatii si al treilea, pur si simplu acum nu pot sa va... dupa memorie, am si emotii, sa ma credeti, dar eu va spun aceste trei grupuri sint legiferate si acreditate de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale. Eu vreau sa va zic ca este legal. Ministerul Dezvoltarii Informationale are documentele respective, care confirma acest lucru. Si comparati dumneavoastra. Vom pleca cu dumneavoastra in teren si ne vom documenta referitor la costuri. Nu trebuie exagerat. 450 de mii.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule,

Eu sint gata sa vi le transmit. Deci, 40 de mii pentru tehnica si 60 de mii pentru

 

Domnul Vladimir Verdes:

Atunci sa nu le impartim cu dumneavoastra.

 

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, spuneti-mi va rog, cite farmacii s-au inchis si n-au fost in stare sa implementeze programul in Chisinau si in suburbii?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Nici o farmacie nu s-a inchis din cauza implementarii sistemului automatizat.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Verdes,

S-au inchis.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Pentru alte motive.

 

Domnul Ivan Banari:

S-au inchis.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Camera de Licentiere va da informatia respectiva.

 

Domnul Ivan Banari:

26 s-au inchis la Chisinau si 30 in republica. Ma iscalesc si pe aceasta informatie.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Eu va spun ca, din cauza implementarii sistemului automatizat, nu s-a inchis nici o farmacie in municipiul Chisinau. Promt va raspund.

 

Domnul Ivan Banari:

Doua intrebari scurte. Dumneavoastra stiti ca Camera de Licentiere nu da licenta pina cind farmacia nu-si ia obligatiunea sa implementeze programul?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Pina acum toate farmaciile care s-au relicentiat, au primit. Insa, pina nu vom adopta alte modificari...

 

Domnul Ivan Banari:

Si ultima intrebare.

 

Domnul Vladimir Verdes:

La nici o farmacie nu a fost respinsa licenta de activitate in legatura cu...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, sa fim mai modesti.

Domnul Ivan Banari:

Ultima intrebare. Cum calificati dumneavoastra neindeplinirea Hotaririi Guvernului? Conform Hotaririi Guvernului, in municipiul Chisinau trebuia sa fie implementat acest program in primul trimestru al anului 2006, adica in prima jumatate.

 

Domnul Vladimir Verdes:

In primul semestru.

 

Domnul Ivan Banari:

In prima jumatate. Deci, nu a fost indeplinita, dumneavoastra ati adus cifre ca 226 de unitati au introdus, celelalte nu. Adica, mai putin de jumatate. Deci, credeti ca in teritoriu o sa fie mai repede, o sa mearga lucrul acesta? Dar noi adoptam un proiect de lege, care, cind va intra in vigoare, aceste intreprinderi vor fi amendate si cu niste amenzi care, sa fim sinceri, sint prea mari.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc.

Eu va zic ca, in Chisinau, din 500 de unitati 399 au cumparat softul, utilajul respectiv, dar nu-l exploateaza. Si numai 222 sint cele care lucreaza in acest sistem si ne dau efecte foarte pozitive. Deci, aceasta-i una. Doi, la ultima intrebare eu va raspund in mod de lucru, la a doua lectura.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, multumesc.

Mai am o intrebare, care a aparut pe parcurs. Spuneti-mi, va rog...

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, domnule Banari...

 

Domnul Ivan Banari:

Spuneti-mi, va rog, de ce faceti asa o diferenta intre farmaciile de stat si farmaciile private? De ce farmaciile private activeaza in cadrul licentei, iar farmaciile de stat fara licenta, dar preturile la medicamente sint aceleasi?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Domnule deputat,

Vreau sa va zic ca astazi, in Republica Moldova avem peste 2000 de farmacii si sectii, filiale de farmacii. Avem o singura farmacie cu statut de stat in municipiul Balti. Restul sint farmacii private. Acele sectii, care sint deschise de spitalele corespunzatoare, sint parti componente ale spitalelor. De aceea, ele activeaza fara licenta. Nu trebuie de confundat doua lucruri absolut...

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Eu va rog sa ne intilnim, si atunci va descriu totul cum este.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, este clar.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc.

Domnule director,

Citeva intrebari. In primul rind, in nota informativa dumneavoastra faceti referinta la circa 200 de farmacii si institutii farmaceutice, care, pina la urma, din diferite motive, inclusiv asa cum dumneavoastra aici mentionati din sabotaj, nu
s-au conformat cerintelor hotaririi Guvernului. In primul rind, eu as vrea sa intreb care este cerinta hotaririi dumneavoastra, la care v-ati referit aici. Si unde sint situate aceste 200 de farmacii? Fiindca inteleg ca si legea propusa este mai mult indreptata spre aceste 200 de farmacii.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc.

Raspund. Proiectul-pilot prevedea implementarea acestui sistem in municipiul Chisinau. Aici a si aparut opunerea, dupa pilot. Acei patroni, care au peste zeci de farmacii, nu implementeaza acest sistem, dar acei care au activat toata viata ca farmacist, au implementat si lucreaza in acest sistem. Dar ca sa ne extindem in tara si sa nu avem cazuri, poate aici a fost o greseala, nu vreau sa mi-o asum, caci trebuia, probabil, de facut modificarile legislative si pe urma hotarirea Guvernului, si pe urma problema

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, toate cele 200 sint in Chisinau?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Sint in Chisinau.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Toate 200?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Toate 200. Eu vorbesc despre municipiul Chisinau.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, domnule Presedinte.

Aceasta este o intrebare. Eu prelungesc, va rog. Punctul 5) din Hotarirea Guvernului nr.549 din 7 iunie 2005 prevede ca crearea sistemului informational automatizat va fi asigurata de Agentia Medicamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bolboceanu,

Eu va rog. Dumneavoastra incurcati colegului dumneavoastra.

Domnule Bolboceanu,

O stima oarecare fata de coleg.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Crearea sistemului va fi asigurata de Agentia Medicamentului din contul mijloacelor speciale si, partial, din contul Fondului special al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, asa scrie la punctul 5) din Hotarirea Guvernului. Cite intreprinderi farmaceutice, din numarul total, au fost conectate la sistemul informational automatizat, care au fost banii, din care conturi s-a implementat nomenclatorul la aceste 500, care deja si-au implementat nomenclatorul?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Repet, din cele 500 de unitati din Municipiul Chisinau, de care vorbesc, care au cumparat produsul soft si utilajul respectiv pentru implementarea acestui sistem, 222 activeaza din contul lor. Softul programului este gratuit. Ceea ce este stipulat in hotarirea respectiva, la care dumneavoastra va referiti, se prevede ca Centrul National, care este amplasat in incinta Agentiei Medicamentului, serverul central, programul central, utilajul, tot absolut si programul la nivel national, acei bani sint prevazuti din contul special pe care noi ii acumulam de la inregistrarea medicamentelor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule director,

Care sint costurile, care este suma totala a banilor varsati pentru implementarea hotaririi in aceste farmacii, care deja au implementat, care este suma totala pe care Agentia Medicamentului a cheltuit-o?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Domnule deputat,

Agentia Medicamentului nu poate implementa sistemul automatizat din contul sau, deoarece aceia sint agenti privati. Ei din contul lor implementeaza.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

O secunda.

Domnule director,

Aici scrie concret Crearea sistemului va asigura Agentia Medicamentului din contul mijloacelor speciale. Pai, mijloacele speciale nu sint mijloacele farmaciilor private.

Domnul Vladimir Verdes:

Aceste mijloace speciale sint acumulate pentru crearea Centrului la nivel national, unde-i serverul central, pentru Agentia Medicamentului, dar nu pentru agentii economici.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, acesta este raspunsul. Si, daca imi permiteti, a treia intrebare. Regulamentul, care este mentionat la punctul 6) al hotaririi: Ministerul Dezvoltarii Informationale impreuna cu Ministerul Sanatatii vor aproba, prin ordin comun, Regulamentul cu privire la modul... Cum este elaborat si ce prevede Regulamentul? Ce ne puteti spune in citeva cuvinte? Ce prevede Regulamentul acesta?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Este un act normativ intern, care este prezentat la Guvern si aprobat. Sa descriu acum, sa va fac descrierea, necesita mult timp. Lasam pentru lectura a doua si venim cu el la dumneavoastra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Foarte bun raspuns pentru Parlament.

Stimati colegi,

Eu cred ca, luind in consideratie si activitatea de pina acum a Guvernului intru executarea hotaririlor Guvernului, care pina acum a fost ilicita, ilegala, si venirea Guvernului acum, in Parlament, ca sa-si acopere toate problemele, pe care si le-a facut singur pe parcursul acestui an si jumatate si obligindu-ne pe noi sa votam o lege, care pina la urma le-ar permite legal sa activeze mai departe... Dar eu vreau sa va spun din start ca 30 de mii de lei pentru o farmacie, ca sa implementeze nomenclatorul, este o suma extraordinar de mare.

Si noi credem ca, totusi, se creeaza asa o impresie ca modificarile propuse urmaresc un cu totul alt scop, nu acela de asigurare a increderii consumatorilor. Anume acreditarea, autorizarea medicamentelor deja devine o incredere a consumatorilor, dar aici este vorba concret de re-repartizarea pietei farmaceutice. Noi avem o informatie destul de ampla acum, in mass-media difuzata. Si este o incercare de a pune un monopol concret pe piata farmaceutica din tara.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Absolut nu.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Ca medic, eu cred ca mai demult trebuia de implementat aceasta lege, deoarece demult se cerea o evidenta mai adecvata a medicamentelor, a calitatii, a celor contrafacute. Prin urmare, desigur, toti medicii sint de acord cu aceea ca asa lege trebuie sa functioneze. Si, totodata, vreau sa va pun trei intrebari. Dumneavoastra ati spus ca acele farmacii, care sint situate pe teritoriul institutiilor medicale, ca atare nu sint licentiate. Dar noi, medicii, cunoastem ca, atunci cind se face o acreditare a institutiilor medicale, se acrediteaza si farmacia. Asa este sau nu?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Da.

 

Doamna Eva Gudumac:

Asa este. Inseamna ca nu exista, pe linga institutiile medicale, farmacii neacreditate. Si tot la aceasta intrebare, nu la urmatoarea, cite farmacii in Moldova nu sint, actualmente, acreditate? Daca aveti asa date, caci eu stiu ca ele s-au acreditat mai frecvent ca institutii medicale. Cred ca putine au ramas.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Deoarece nu este compartimentul... dar vreau sa va zic ca, practic, undeva jumatate din farmaciile de spital, la nivel national, nu sint in acest moment acreditate, dar sint...

 

Doamna Eva Gudumac:

Sau acreditate conditional. Bine, aceasta am inteles.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Sint acreditate conditional, dar sint incluse in planul de acreditare pentru anul curent.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, bine. Urmatoarea intrebare. Spuneti-mi, va rog, avem patologii pentru care medicamentele sint eliberate pe gratis, de pilda, tuberculoza. Cum se va evidentia eliberarea acestor preparate, deoarece ele nu sint eliberate prin farmacii, dar sint eliberate prin alt sistem, alta metodologie. Cum va fi evidentierea lor, prin care casa vor merge si cum se vor inregistra?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc.

Deci, ceea ce se refera la medicamente, ajutoare umanitare sau gratis in cadrul farmaciilor de spital, nu cele comunitare, deschise, dar de spital, sint programe speciale in farmacii, unde sint personificate de la intrarea medicamentelor in spital, farmacie, pina la pacientul personificat. Dar daca trebuie aici ceva suplimentar, noi la acest capitol ne mai gindim.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica, aveti in vedere ca se prevede o evidenta, un mecanism, care, acesta este punctul cel mai slabut...

Domnul Vladimir Verdes:

Doamna academician,

Aceasta este o evidenta valorica, calitativa, absoluta pina la ultima pastila a ajutoarelor umanitare si a celor gratuite, care vin conform programelor. Aici dubii nu sint absolut deloc.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, si va pun ultima intrebare. Spuneti-mi, va rog, pe tot parcursul era cunoscut ca la noi, in republica exista un registru al medicamentelor si nu avem nomenclatorul. Actualmente exista un nomenclator al medicamentelor sau avem, iarasi, numai registru?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Nomenclatorul medicamentelor il tine Ministerul Sanatatii, care este elaborat si, practic, lunar noi il reactualizam.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica, nomenclatorul sau registrul?

 

Domnul Vladimir Verdes:

Nomenclatorul de stat sau, se subintelege, si registru. Dar corect, in lege scrie ca este nomenclator. Clasificatorul medicamentelor se formeaza in baza nomenclatorului si-l detine, conform proiectului prezentat.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule Verdes,

Eu v-am intrebat din cauza ca avem nomenclator atunci cind avem o farmacopie, cind producem careva medicamente in Moldova. Prin urmare, iata care a fost scopul intrebarii mele. Nu sa le inregistram pe cele venite, dar sa dispunem astazi in Republica Moldova de medicamente autohtone inregistrate, care ne-ar permite sa atingem si noi acel nivel de nomenclator sau de farmacopie a noastra. Aceasta este intrebarea.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Doamna academician,

V-am inteles ca produsele autohtone sint supuse acelorasi reguli si cerinte de autorizare, sau, se mai zice intre specialisti, de inregistrare, in modul stabilit, ca si orice medicament de origine.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica, noi am atins acel nivel, ca de acum putem sa acceptam aceasta situatie.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Produsele autohtone sint astazi peste 400 numeric, ceea ce constituie un volum deja important. Este o crestere sensibila a producerii autohtone.

Doamna Eva Gudumac:

Da, va multumesc, domnule Verdes.

Eu sint multumita si rog colegii sa voteze, ca este ceva.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule Verdes.

Mai multe intrebari nu sint?

Va rog comisia.

 

Domnul Vladimir Verdes:

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte a sedintei,

Stimati colegi deputati,

Problema asistentei cu medicamente este o problema mult mai complexa decit proiectul de lege pe care il discutam noi astazi. Cred ca va fi tema unei audieri sau discutii ample, deoarece exista multe probleme, la care nici noi, specialistii in domeniu, nu gasim astazi raspuns.

Si incercam prin propunerile si implicarea noastra in diferite actiuni, inclusiv prin proiecte de legi, sa clarificam sau sa cream conditii normale de activitate sistemului farmaceutic, care are o menire nobila: asistenta cu medicamente a cetatenilor Republicii Moldova, medicamente de buna calitate si in contextul serviciilor farmaceutice, la fel, calitative si la timpul oportun.

Proiectul de lege, venit ca initiativa legislativa din partea Guvernului, a fost discutat nu o data in comisie, la fel de aprins ca si astazi, aici, in plenul Parlamentului si are menirea nu doar modificarea sau aplicarea sanctiunilor pentru cei ce nu vor implementa acest sistem, dar are si menirea de a modifica sau de a legifera acest sistem automatizat de evidenta a medicamentelor, prin completarea unor articole din Legea cu privire la activitatea farmaceutica, prin legiferarea Nomenclatorului de stat al medicamentelor, care serveste drept baza la elaborarea clasificatorului medicamentelor, care va fi utilizat ulterior in diferite sisteme informationale, automatizate si este tinut astazi de Agentia Medicamentului, organ abilitat de catre Guvern cu aceasta activitate.

La fel, modificarea articolului 20 din lege va obliga toate intreprinderile si institutiile farmaceutice, indiferent de forma organizatorico-juridica, tipul de proprietate si subordonare, sa distribuie medicamente numai cu conditia reflectarii circuitului in sistemul informational automatizat de evidenta cantitativ-valorica, cu aplicarea etichetelor de fisie latenta, ceea ce am auzit astazi si aici, in plen, ca avem doua retele: practic, reteaua farmaceutica de stat licentiata si o alta retea de filiale de farmacii, care, la fel, sint obligate sa se conformeze acestor cerinte.

Articolul 16. Guvernul propune sa legifereze ca organele abilitate de Guvern sa elaboreze si sa implementeze sisteme informationale automatizate, care vor asigura plasarea pe piata farmaceutica doar a medicamentelor supuse controlului calitatii, fabricate sau importate in mod legal. In cadrul comisiei s-au depistat, la fel, un sir de probleme. Eu imi cer scuze, doamna vicepresedinte, poate m-am abatut putin de la raport, dar ca sa clarificam unele probleme si intrebari, care au aparut aici, in plenul Parlamentului, ca in cadrul comisiei, la fel, au fost depistate un sir de probleme, care tin de implementarea acestui sistem informational automatizat.

In primul rind, complexitatea sarcinii tehnice si performanta sistemului, deficientele care au aparut in procesul de implementare, dotarea intreprinderilor farmaceutice, care lasa mult de dorit. Cu atit mai mult, cele 300 de farmacii amplasate in satele Republicii Moldova. Insuficienta de mijloace financiare, pregatirea personalului, care nu este gata astazi, dar deja s-au inceput unele activitati la Catedra Farmacie sociala.

Si care va fi efectul monitorizarii rezultatelor si solutionarii divergentelor in proces de implementare? Comisiile sesizate, comisiile parlamentare au examinat acest proiect de lege si, in principiu, il sustin sau il propun spre examinare si adoptare in plenul Parlamentului.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisia pentru drepturile omului si Comisia pentru politica economica, buget si finante il propun spre examinare si adoptare. Comisia pentru agricultura si industria alimentara sustine adoptarea proiectului de lege si solicita informatia despre costul implementarii sistemului informational in domeniul farmaceutic, atit la nivel national, cit si la nivel de agent economic, precum si sursele de finantare. Si cred ca astazi, domnul Verdes a incercat sa aduca claritate in aceste costuri.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a sustinut proiectul de lege. Directia juridica a Aparatului Parlamentului a mentionat ca marimea amenzilor propuse spre aplicare pare a fi exagerata, ceea ce a somat si astazi, in plenul Parlamentului. Vom examina pentru lectura a doua. Noi, ca comisie sesizata in fond, am mentionat ca aplicarea amenzilor indicate in proiectul initial, parvenit de la Guvern, pentru neprezentarea darilor de seama in termenele stabilite, practic dublau unele sanctiuni deja prevazute la articolul 199.2 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

Am avut, la fel, si noi rezerve fata de propunerea de a aplica 3 pedepse pentru aceeasi incalcare si, de aceea, pentru lectura a doua vom clarifica, pentru prima incalcare o amenda, pentru incalcarea repetata si pentru aceeasi incalcare retragerea licentei.

La fel, comisia a sesizat ca, intr-adevar, farmaciile din localitatile rurale nu sint in stare sa asigure acest sistem informational si autorul proiectului, deocamdata, nu a prezentat resursele financiare de unde va fi implementat acest proiect. Pe parcurs, Ministerul Sanatatii si Asociatia Farmacistilor deja au initiat unele proiecte pentru sustinere externa de la diferite fonduri de investitii in domeniul sanatatii. A lipsit transparenta si, poate, corectitudinea, cind a fost abilitata doar o societate cu raspundere limitata cu imputernicirea de elaborare si aplicare in practica a acestui sistem ce astazi, am auzit ca deja sint 3 agenti economici, care sint abilitati sa implementeze acest sistem.

Si comisia a propus, si va propune si dumneavoastra, sustinerea in prima lectura, tinind cont de toate obiectiile si propunerile care au parvenit in cadrul discutiei de astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doamna presedinte al comisiei,

Totusi eu vreau, daca s-ar putea, un raspuns mai concret. Hotarirea Guvernului nr.549, care a activat din 2005, luna a 6-a pina in prezent, este legala sau ilegala, dupa parerea comisiei si dumneavoastra, ca presedinte de comisie?

 

Doamna Valentina Buliga:

In Legea cu privire la medicamente si in Legea cu privire la activitatea farmaceutica, Ministerul Sanatatii este in drept sa reglementeze si sa ceara respectarea anumitor conditii pentru acest gen de activitate.

Totodata, s-au contestat unele prevederi ale acestei hotariri, dar eu cred ca aceasta hotarire a fost legala la etapa initiala. Totodata, se simtea necesitatea reglementarii mai clare, printr-o lege, si de aceea Guvernul a venit cu aceasta initiativa de modificare a articolului 20 din Legea privind activitatea farmaceutica.

Eu nu sint judecator sa spun astazi daca este legal sau ilegal.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da. Mai bine zis, se confirma parerile ca totusi Guvernul acum isi repara greselile pe care le-a facut.

Stimati colegi,

Legea nr.549 a putut sa aiba efect pozitiv pentru Guvern si ea a putut sa fie legala, daca s-ar fi indeplinit toate punctele elaborate in hotarire.

Eu am mai citit atunci si aici, si inca o data vreau sa va aduc la cunostinta punctul 5), unde scrie concret cine este responsabil, care-s sursele de finantare, atunci, desigur, legea aceasta ar fi avut un efect destul de pozitiv, cind statul si-ar fi luat asupra sa toate cheltuielile ce tin de implementarea nomenclatorului.

Si, doamna presedinte,

Inca o intrebare. Programul-pilot.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Oleinic,

Doua secunde. Stiti care a fost... In conditiile de licentiere a activitatii farmaceutice, existenta sistemului informational automatizat nu a fost ca o conditie obligatorie si de aceea, printr-un ordin comun al Ministerului Economiei si Comertului si a Ministerului Sanatatii nu se putea impune aceasta norma.

O data ce se va prevedea, in Legea privind activitatea farmaceutica, ca orice institutie farmaceutica, indiferent de forma de proprietate, este obligata sa presteze, sa reflecte circuitul in sistem, deja norma devine legala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, dar astazi, acei care nu au implementat nomenclatorul nu-si pot lua licenta de activitate. Aceasta deja exista.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu cunosc asa cazuri, cred ca nu exista.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta deja exista. Bine, noi le cunoastem. Eu am vrut sa va intreb, totusi, despre implementarea programului-pilot, din 700 de farmacii in Chisinau, 200 sint acelea care au fost invocate ca saboteaza si nu vor sa implementeze nomenclatorul. Ce va fi cu cele circa 2000 de farmacii din localitatile rurale, cind va veni timpul sa implementeze? Cum credeti dumneavoastra, 22, 30, 40 de mii de lei, aici au fost cifre diferite, va avea posibilitatea o farmacie dintr-un sat sa-si insuseasca asa o suma si cind farmacia isi va putea recupera banii inapoi?

Stimati colegi,

Fiindca, aparatul de casa costa 3000 de lei, doua calculatoare, si ele trebuie sa fie insotite de un specialist, care trebuie sa lucreze cu ele permanent, acolo sint programe speciale si sint foarte costisitoare. Specialist principal, specialist concret, cu studii, care trebuie sa deserveasca farmacia. Pai, aceasta este un stat intreg pentru o farmacie.

 

Doamna Maria Postoico:

Adaugator lucru...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna presedinte,

Va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate coleg Oleinic,

Nu in zadar am spus la inceput ca este o problema mult mai complexa, care trebuie abordata si solutionata. Si solutionata in asa fel incit activitatea farmaceutica sa nu devina business.

Nu in zadar am spus ca, eu cred ca cunoasteti ca sint farmacist de profesie, 25 de ani am lucrat in acest sistem si cunosc ca, pe parcursul ultimilor ani,
intr-adevar, in sistemul farmaceutic s-au comis multe, multe greseli.

La indicatorul numar de populatie la o farmacie, Republica Moldova detine primul loc. Adica, normele de extindere a unitatilor farmaceutice sint depasite. Cu activitate farmaceutica se ocupa inclusiv patronii care au avut bani si au deschis farmacii, care impun si niste reguli, pe care astazi este foarte complicat sa le respecti, regulile de prescriere si eliberare a medicamentelor.

Medicamentul nu este marfa. Acele localitati rurale, care au ramas fara asistenta farmaceutica inca din anul 1999, cind Guvernul nu a sustinut un proiect de Hotarire de Guvern nr.474, care sa le dea dreptul farmaciilor sa lucreze fara aparat de casa, practic, a obligat fostele farmacii centrale raionale, privatizate la vremea lor nu dupa dorinta lor, sa inchida toate filialele de categoria a doua din sate.

Obiectivul propus, ca fiecare sat trebuie sa aiba o unitate farmaceutica, este corect. Trebuie sa revenim la ideea ca fiecare unitate farmaceutica trebuie sa corespunda anumitor norme sanitare si exigente de eliberare si pastrare a medicamentelor.

Cind toti agentii economici, indiferent de proprietate, vor fi in aceleasi conditii egale. Adica sa fie licentiat, sa aiba specialist in domeniu, in caz exceptional nu, de aceea aceasta problema astazi trebuie privita ca un sistem si trebuie, pas cu pas, sa revenim la norma care exista in marea majoritate a tarilor civilizate.

Cind s-a gasit acel echilibru dintre activitatea economica si eliberarea medicamentului, caci nu poate sa functioneze o farmacie, care deserveste 500 de locuitori, care deschid usa farmaciei o data in saptamina, sa fie si rentabila si sa nu genereze pierderi.

De aceea, problema trebuie solutionata multidimensional, ca, intr-adevar, sa avem farmacii care sa elibereze medicamentul, sa nu genereze pierderi si sa se conformeze, de ce nu, tehnologiilor informationale, care, vrem noi sau nu vrem, sintem astazi in secolul XXI si avem Companie Nationala de Asigurari in Medicina, care colaboreaza cu aceste farmacii, unde evidenta personificata trebuie sa fie un element principal.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Doamna presedinte,

Am doua intrebari, dar vreau sa le anticipez cu o remarca. Va rog, repetati inca o data, activitatea farmaceutica nu este comert, nu este activitate comerciala. Si rog sa ne auda toti demnitarii de stat locali, sa nu supuna farmaciile autorizatiilor de amplasare a unitatilor in teritoriu.

 

Doamna Valentina Buliga:

Medicamentul nu este marfa. Activitatea farmaceutica este notiunea de...

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, eu sint de acord cu dumneavoastra, ca o farmacie mai degraba acorda servicii decit vinde, de aceea, nu trebuie sa fie supusa autorizatiilor.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate coleg,

Daca ati observat, in ordinea de zi este un Proiect nr.1731, in care am abordat problema taxelor locale pentru amplasarea farmaciilor si va aduceti aminte si in sedinta in plen am avut o intrebare catre domnul deputat Gheorghe Popa, cind s-au scutit de taxe unele institutii, dar farmaciile nu. Cred ca noua, Parlamentului...

 

Domnul Ivan Banari:

Nu fugiti, doamna presedinte, daca socotim ca nu este comert, inseamna ca nu este comert.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, spuneti-ne va rog, la comisie s-a pus intrebarea cite farmacii statale totusi sint si cite dintre ele au implementat programul, fiindca acest program are ca scop evidenta medicamentelor introduse si comercializate in tara.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Banari,

Farmacii-intreprindere de stat, conform Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, avem una singura, in orasul Balti, farmacia nr.419. In municipiul Chisinau avem 5 farmacii societati pe actiuni cu cota statului de 80% care in fiecare sector avem cite o farmacie.

In rest, este la Basarabeasca si inca intr-un raion, unde pachetul majoritar nu apartine statului, dar undeva in jurul a 50 37%. In rest, avem 64 de farmacii bugetare, farmacii ale unitatilor medico-sanitare publice, care la o etapa, nu vreau sa revin, cind au deschis acele filiale despre care noi, astazi, spunem ca avem circa 1000, care au avut menirea sa apropie asistenta farmaceutica in satele republicii, unde s-au inchis acelea despre care v-am spus anterior.

O data cu aprobarea acestei legi, modificare la Legea privind activitatea farmaceutica, speram ca toate farmaciile, indiferent de forma de proprietate, sa se conformeze. Adica, si intr-un spital, in farmacia bugetara care elibereaza medicamente gratuit, sau compensate, sa fie vazuta circulatia medicamentului de la distribuitor pina la pacient, personificat.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Si ultima intrebare. Cum a evoluat dinamica numar de intreprinderi farmaceutice numar de persoane pe parcursul anului 2006, au scazut, s-au marit, ce s-a intimplat?

 

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Vreau sa va spun ca, la capitolul depozite farmaceutice, Republica Moldova, prin anul 2000, detinea iarasi primul loc. La o populatie de 4 milioane am avut 220 de depozite, ceea ce nu exista nici intr-o tara din lume.

Astazi, numarul de depozite s-a micsorat. Depozitul farmaceutic este o institutie farmaceutica, care are menirea sa importe medicamente si sa le distribuie ulterior farmaciilor si institutiilor medico-sanitare.

Numarul lor s-a micsorat si eu cred ca este un proces normal de consolidare, de respectare. Noi am avut depozite care nu faceau nici o actiune de import, doar procurau de la altele si distribuiau, ce... in lantul acesta, noi ne punem de multe ori intrebarea ca preturile la medicamente, nu era exclus ca si acolo era un mecanism de diminuare, adica nu vedeam cum a circulat acest medicament.

Diminuarea numarului de depozite eu consider ca este benefica. Despre farmacii nu am o informatie concreta, ca s-au inchis anume din necesitatea implementarii sistemului informational automatizat, din mai multe motive. Chiar la momentul cind s-a anuntat sa vina sa procure acest soft sau cum il mai numim, cind se cautau, farmaciile erau deja demult plecate de pe adresa juridica indicata in licenta.

Adica, aici sint multe lucruri pe care Agentia Medicamentului, Ministerul Sanatatii, Inspectoratul Farmaceutic de Stat, toate structurile au dreptul sa vada in ce conditii, daca respecta genurile indicate in licenta, daca isi fac misiunea asa cum cere notiunea de activitate farmaceutica, si nu doar business in locuri neautorizate si multe altele.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna Buliga.

Mai multe intrebari nu sint.

Stimati colegi,

La acest proiect de lege s-au inscris pentru luari de cuvint. Primul s-a inscris domnul deputat Valeriu Cosarciuc. Poftim, la microfonul central.

Domnule Banari,

Eu l-am anuntat pe domnul Cosarciuc. Eu nu inteleg ce se intimpla astazi, cu adevarat.

 

Domnul Ivan Banari:

Pai, eu m-am inscris pentru luare de cuvint.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai da, dar domnul Cosarciuc a anuntat inaintea dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu, azi, m-am inscris conform Regulamentului, la inceputul sedintei.

Stimati colegi,

Este foarte bine ca in Parlamentul Republicii Moldova inca mai putem sa aflam noutati, ca activitatea farmaceutica nu este o activitate comerciala, ca medicamentul nu este marfa. Adica sint niste noutati inedite pentru Republica Moldova, sint inedite.

Daca sa luam numai Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova, am vedea ca medicamentele sint in acest nomenclator, inseamna ca ele sint de acum marfa. Dar sa revenim la acest proiect de lege.

Stimati colegi,

In principiu, Guvernul demonstreaza, inca o data, ca Parlamentul este o anexa a Guvernului si nu invers. Adica legile nu sint aprobate de Parlament ca sa fie executate de Guvern, dar invers, Guvernul aproba hotariri de Guvern si pe urma, peste un an de zile, vine in Parlamentul Republicii Moldova sa legifereze de acum ceea ce a facut.

Uitati-va la articolul 16, alineatul (4), care se completeaza aici, in Legea cu privire la activitatea farmaceutica, organele abilitate de Guvern elaboreaza si implementeaza sisteme informationale si automatizate, ce asigura plasarea pe piata s.a.m.d.

Adica, in principiu, proiectul de lege spune ca Guvernul va abilita, in cazul in care el va avea aceste competente. Dar, la momentul adoptarii celor doua hotariri in acest domeniu, Hotarirea nr.549 din 2005 si Hotarirea nr.85 din 2006, in principiu Guvernul, nu a avut aceste abilitati.

Si scopul acestei legi, in principiu, poate si este in sine nobil. Dar eu vreau sa va amintesc inca citeva legi, care contin aceleasi norme, Legea privind piata produselor petroliere si Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, Legea viei si vinului care prevad aceleasi sisteme automatizate, dar, cu parere de rau, ele n-au fost implementate. Nu au fost implementate niste domenii mult mai, sa spunem asa, competitive decit industria, activitatea farmaceutica. Si atunci, apare intrebarea, de ce acest lucru se intimpla?

Raspunsul este foarte simplu. Printr-o hotarire a sa Guvernul a decis sa promoveze interesele unor firme concrete. Adica, in primul rind, sa faca o monopolizare in acest domeniu. Asta-i una.

Al doilea moment. Acele intreprinderi care s-au ocupat de implementarea acestui sistem, iarasi, au fost selectate pe sprinceana, adica nu a avut nici un drept Guvernul sa faca acest lucru, dar a facut-o.

Si noi ajungem la etapa cind business-ul mic si mijlociu in Republica Moldova, care este numit de catre guvernare ca unul dintre cele mai importante activitati sau genuri de organizare a activitatii de antreprenoriat, in principiu, sint batute la fiecare pas.

Ca sa fac o paralela, stimati colegi, cazul patentelor. Guvernul a aprobat legea prin care a interzis comertul cu amanuntul. De ce a facut acest lucru? Fiindca la 1 februarie 2007, Guvernul aproba Hotarirea nr.112, prin care spune ca, uite, magazinele in Republica Moldova le va construi o singura firma privata s.a.m.d. Adica de ce a fost nevoie sa fie adoptata Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator ca sa apara pe urma o lege, o hotarire de Guvern care sa permita unui monopolist sa monopolizeze comertul.

Cu atit mai mult cu cit nu este necesar sa facem acest lucru in Republica Moldova, fiindca comertul se dezvolta destul de dinamic. Nu are nevoie Guvernul sa se amestece in aceasta activitate, dar el o face, fiindca sint persoane interesate, firme interesate, carora le este necesara umbrela Guvernului.

Acelasi lucru se intimpla si in industria farmaceutica sau in ceea ce e legat de medicament. Piata medicamentului a insumat, in anul 2006, afaceri in marime de circa 70 de milioane de dolari. 70 de milioane de dolari, aceasta este o cifra destul de frumusica si destul de atractiva, adica este asa, pe placul multor antreprenori clientelari, care-si doresc acest business. Si proiectul prezentat se incadreaza perfect ca sa sustina acesti antreprenori clientelari, care-si doresc cu toata, stiu eu, puterea acest business.

Si inca un moment foarte important, stimati colegi. Guvernul, prin faptul ca a promovat acele hotariri si acum vine cu acest proiect de lege, in principiu, isi legifereaza niste ilegalitati, pe care le-a comis la momentul initial, adica cind a inceput sa faca aceste implementari. De acum multi agenti economici au cheltuit acesti bani, caci, in principiu, in loc sa faca niste activitati, sa micsoreze costurile, preturile s.a.m.d., nu face altceva decit sa creasca aceste preturi, ca pe urma cineva sa puna mina, frumusel, pe aceste activitati.

Nu degeaba a aparut in Republica Moldova o retea de farmacii care acum se numeste Farmacia familiei, da, in locul farmaciei Felicia si altele. Adica, in principiu, Familia mea, da, Familia mea. Adica ar fi foarte interesant sa stim, cine este aceasta Familia mea, da, cine sint aceste farmacii, care au aparut acum, lantul acesta de farmacii in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Un alt moment important este faptul ca noi am adoptat Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, nr.235 din 20.07.2006, care, prin articolul 16, alineatul (3) spune: controlul activitatii de intreprinzator, cu exceptia celui financiar si fiscal poarta caracter consultativ.

Acelasi lucru il gasim si in Legea adoptata de Parlament in 2004 cu privire la aprobarea SCERS-ului, in care punctele 6, 4, 1, reforma cadrului regulator spune ca, iarasi, trebuie sa ne axam pe sprijinul instructiv-consultativ al agentilor economici in loc de aceste actiuni punitive.

Dar ce se intimpla in continuare? Prin modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative, Guvernul in continuare nici nu ia in seama ca exista de acum aceasta lege, nu ia in seama ca la articolul 16, alineatul (6) exista aceasta norma cu privire la controlul consultativ si, mai departe, introduce iarasi alte si alte actiuni punitive contra agentilor economici.

Stimati colegi,

Noi parca nici nu ne dam bine seama in ce stare se afla Republica Moldova astazi. Anul trecut Republica Moldova a terminat anul cu o balanta comerciala negativa de 1 miliard 600 de milioane de dolari. Inseamna ca aceasta ar trebui sa ne puna pe ginduri si sa cream conditii normale pentru agentii economici, dar nu sa-i terorizam la fiecare pas si sa le cream conditii. Si ei in loc sa investeasca bani in dezvoltarea businessului, trebuie sa-si investeasca banii pentru a face cuiva pe plac. Acesta este scopul acestei legi.

Stimati colegi,

Eu sint convins ca noi avem nevoie, in Republica Moldova, sa facem ordine in medicamente. Dar daca statul isi doreste acest lucru, trebuie sa cheltuiasca bani si sa nu o faca pe contul agentului economic, s-o faca transparent, sa fie clar, lamurit prin lege, nu prin hotarire de Guvern. Aceasta trebuie sa fie pentru noi. Eu nu stiu, daca noi mai tragem invataminte ca parlamentari, ca Parlamentul Republicii Moldova, fiindca aceasta este la fiecare pas.

Si daca punem acum pe masa toate legile adoptate in perioada, eu stiu, aceasta de guvernare comunista, toate au acelasi continut, aceeasi, cum s-ar spune, linie de promovare a intereselor cuiva si nu a interesului oamenilor care doresc sa faca business in Republica Moldova si sa-si faca, sa cistige niste bani pentru ca sa-si asigure familia.

Stimati colegi,

Aceasta o facem noi, in Republica Moldova, mai ales aceia care sint in majoritate si voteaza astfel de legi.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Banari.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Inainte de a ma exprima in alocutiunea mea, vreau sa fac o declaratie. Deci, nici in trecut, nici in prezent si nici pe viitor nu voi avea o afacere in domeniul farmaceutic. De aceea, va rog sa nu ginditi ca eu fac cuiva lobby. Nu am nici rude, nici cunoscuti care ar activa in acest domeniu.

Doamna Presedinte,

Activitatea in domeniul farmaceutic pe parcursul ultimilor doi ani,
20062007, de mai multe ori a fost in centrul atentiei legislativului Republicii Moldova. Se produce impresia ca acest domeniu este acea ramura care va salva economia, ne va scoate din impas. Altfel, de ce ar trebui sa-i acordam, sa-i acorde Ministerul Sanatatii o asemenea atentie? Organele publice locale, vazind acest lucru, nu ramin deloc in urma, au prins firul si s-au inclus cu sirguinta in lichidarea farmaciilor private.

Farmaciile private activeaza astazi in baza licentei, costul careia este destul de mare. Farmaciile bugetare, sau numiti-le cum vreti, familiare, activeaza in baza unui ordin al directorului departamentului respectiv, fara licenta. Farmaciile private sint supuse procedurii de autorizare si obligate de organele publice locale sa obtina anual o autorizatie de amplasare, de parca s-ar construi in fiecare an. La fel ca si pentru unitatile comerciale, costul autorizatiei pentru o farmacie difera in dependenta de localitate si de marimea spatiului, ajungind pina la 12 mii de lei.

Farmaciile de stat sint scutite de aceste autorizatii. Paradoxul consta
intr-aceea ca, cu toate aceste scutiri, preturile in farmaciile bugetare si in farmaciile private sint aceleasi.

Stimati colegi,

Puteti sa va convingeti si sa cumparati acelasi produs din doua farmacii, una privata si una bugetara si veti vedea ca nu difera absolut. Chiar, de multe ori, pretul in farmaciile bugetare este mai mare, fiindca acolo bolnavul nu are unde pleca. El acolo a fost internat si este nevoit sa mearga la farmacia aceasta si sa cumpere acele medicamente de care farmacia dispune.

In sfirsit, in farmaciile private activeaza doar specialisti in farmaceutica, altfel aceste farmacii risca, in orice moment, sa li se retraga licenta. Este o procedura dura. In farmaciile bugetare de multe ori comercializarea medicamentelor este efectuata de specialisti fara studii in domeniu. O sora medicala cu studii generale, o ruda a medicului-sef, care nu are nici in clin, nici in mineca cu medicina si cu farmaceutica. Si asemenea cazuri sint reale, pot sa vi le dovedesc.

Personal, in ajunul sedintei, am vizitat din nou, fiindca stiti si dumneavoastra ca acest proiect de lege a fost contramandat de vreo patru ori. Era introdus pe ordinea de zi a Parlamentului, scos, iar introdus si tot asa. Deci, m-am dus sa vad care este situatia acum, fiindca am fost si mai inainte. Am vizitat un sir de farmacii, atit private, cit si statale. Si am constatat ca preturile asa au si ramas, deci, egale sau mai mari in farmaciile bugetare. Am adus aceste exemple ca sa va dovedesc ca acest proces, adica aplicarea dublelor standarde, continua.

Implementarea sistemului informational automatizat, pina in acest moment, a fost impus doar farmaciilor private. Logica legii cere o schimbare. Deci, de schimbat cu locurile, intii stipulam norma respectiva si apoi stabilim aplicarea amenzilor. La noi in proiectul de lege intii se aplica amenzile si pe urma se spune pentru ce o sa aplicam aceste amenzi. Deci, este pentru lectura a doua. Dar rog sa o fixati ca o propunere a mea. Noi, astazi, introducem completari la Legea cu privire la activitatea farmaceutica.

Stimati colegi,

As vrea sa va rog sa va uitati la toate aceste patru articole si veti vedea, noi legiferam ce a spus si colegul meu, legiferam ceea ce Guvernul in principiu face fara noi. Deci, poate nici nu era cazul sa ne implicam si noi in acest proces. Daca face Guvernul singur, fara ca noi sa ne implicam, pai lasa sa o faca. Dar asa, dupa ce a ajuns la jumatate de cale si a vazut ca nu se hotaraste, nu se realizeaza aceasta hotarire de Guvern, deci, Guvernul a venit in Parlament ca noi sa legiferam acest lucru. Poate ca Guvernul a facut-o la timp, a facut-o in iulie anul trecut, dar datorita faptului ca a fost aminat de mai multe ori, noi avem astazi ceea ce avem.

Articolul 154, incalcarea modului de vinzare. Deci, vreau sa va aduc niste exemple.

Domnule Verdes,

Eu nu stiu cine a propus aceste amenzi exagerate. Poate cineva nu a tradus din unitati conventionale in lei, pentru ca nu se foloseste, nu se vind medicamente cu fisie latenta, introdus prin sistemul informational, deci, amenda poate ajunge la 20 de mii de lei. Poate sa-l impuscam deodata? Hai, deodata sa-l punem la perete pe medicul acela, pe farmacistul acela si deodata il impuscam si gata. 20 de mii
de lei.

Stimati colegi,

Am luat in mod special Codul cu privire la contraventiile administrative.
N-am gasit nici o amenda care sa depaseasca 10 mii de lei. Deci, de unde s-au luat aceste amenzi? Si vreau sa va aduc niste exemple. Chiar din articolul 7. Au fost aduse din articolul 47. Deci, practicarea ilicita a activitatii medicale si farmaceutice. Practicarea ca profesie a activitatii medicale si farmaceutice de catre o persoana, care nu are studii medicale si farmaceutice corespunzatoare, atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de 20 la 50 de unitati conventionale. Spuneti-mi va rog, aceasta este o incalcare mai grava decit sa vinzi fara fisie latenta?

Alt exemplu. Practicarea de catre persoane autorizate sa desfasoare activitati farmaceutice a unor genuri de activitate indicate in licenta, atrage dupa sine o amenda de la 20 la 50 de unitati conventionale. Acelasi articol 47.

Si atunci ne uitam ce ne propune Departamentul, astazi, sa intarim. Deci, participarea, eliberarea sau/si prezentarea in stoc a medicamentelor fara fisie latenta, fara hirtiuta aceea care o punem noi pe un flacon, care are in diametru doi centimetri si acopera tot pe dinsul, daca este fara dinsul, deci, se propune sa fie o amenda de la 50 la 500 de unitati conventionale. Adica pina la 10 mii de lei. Daca a doua oara e prins ca face acest lucru, de la 10 mii pina la 20 de mii de lei.

Deci, este o chestiune care nu cred ca ar trebui s-o aprobam. Eu as propune, chiar daca noi convenim sa punem aceasta amenda, deci, sa fie in jurul a 20-50 de mii de lei, nu mai mult. Deci, nu vreau sa va mai aduc... Eu am acest Cod cu privire la contraventiile administrative. Si chiar am fost curios sa vad unde mai sint asa amenzi. Ca farmacistii au hotarit sa evidentieze.

Stimati colegi,

Noi, astazi, discutam o lege si va mai fi si al doilea proiect de lege, care tot tine de activitatea farmaceutica, care, in viziunea mea, ar trebui sa reglementeze acest domeniu. Dar nicidecum sa duca la sistarea, stoparea activitatii unui sir de farmacii si sa avem inca sute de oameni, care vor ramine fara locuri de munca. Va spun acest lucru, deoarece am fost vizat de mai multe persoane in Floresti, farmacisti, care astazi vind blanuri, care astazi vind materiale de constructie. Apropo, ei de acum nu mai vind, caci au fost lipsiti de aceasta posibilitate. Si vreau sa va spun ca ei asteptau altceva de la noi.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Banari,

Un minut.

 

Domnul Ivan Banari:

Grupul de deputati ai Partidului Democratiei Sociale a avut o intilnire de lucru cu un grup impunator de farmacisti, chiar aici, in incinta Parlamentului, acum doua luni, care ne-a relatat situatia reala.

Stimati colegi,

Ne-au adus, acele cifre pe care eu astazi vi le-am comunicat si noi le-am verificat. Daca este necesar, eu sint gata sa le pun la dispozitie pentru lectura a doua, ca noi sa vedem, cum procedam, ce facem ca sa nu stricam situatia in acest domeniu.

Multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna deputat Ala Ursul.

 

Doamna Ala Ursul:

Stimata doamna presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3048 din 24 iunie 2006 propune modificarea si completarea unor acte legislative si anume: Codul cu privire la contraventiile administrative si Legea nr.1456 cu privire la activitatea farmaceutica. La prima examinare a proiectului in cauza s-ar parea ca se propune aplicarea unor masuri destul de drastice: amenzi, retragerea licentei si se impune implementarea obligatorie a unui sistem automatizat de evidenta a medicamentelor.

Respectarea acestor prevederi va fi obligatorie pentru fiecare farmacie, pentru fiecare depozit farmaceutic si intreprindere de producere a medicamentelor. Da, intr-adevar, masurile sint drastice, dar altfel nici nu se poate. Drept argument aduc informatia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, publicata in presa, in care se comunica ca s-a depistat un decalaj esential intre sumele incasarilor zilnice si cele indicate in darile de seama contabile de la cea mai mare retea farmaceutica din Republica Moldova, Felicia.

In urma verificarii activitatii farmaciilor s-a constatat ca, timp de 9 luni, intreprinderile mentionate au obtinut un venit nedeclarat in valoare de peste
15 milioane de lei. Prin urmare, consideram ca scumpirea medicamentelor nu are la baza aplicarea taxei TVA, dupa cum iubeste mult stimata noastra opozitie sa mentioneze permanent.

Si inca un argument, destul de convingator la parerea mea. Uitati-va ce se intimpla astazi, in lume. Volumul pietei mondiale a medicamentelor falsificate constituie peste 60 de miliarde de dolari americani. Recent, in Rusia, in urma unei operatii de o saptamina cu genericul farmacolog, au fost scoase la iveala
618 infractiuni, 1935 de cazuri de comercializare a medicamentelor falsificate,
32 de uzine farmaceutice admiteau incalcari ale procesului tehnologic de producere si alte incalcari.

Stimati colegi,

Cine poate garanta astazi ca aceste medicamente, falsificate in Rusia, dar si in alte tari, nu patrund si pe piata noastra farmaceutica, nu sint procurate si folosite de cetatenii nostri? Nimeni. Iata de ce consideram ca proiectul de lege in cauza este bine gindit si orientat spre asigurarea securitatii farmaceutice a fiecarei persoane in parte si a intregii societati, lichidarea si preintimpinarea actiunilor ilicite pe piata farmaceutica nationala.

In plus, evidenta cantitativ-valorica armonizata a circulatiei medicamentelor va duce la excluderea contabilitatii duble din unele intreprinderi farmaceutice si, ulterior, se vor majora incasarile la buget. Da, implementarea sistemului informational automatizat, Nomenclatorul de stat al medicamentelor, implica unele cheltuieli. Dupa cum a mentionat raportorul, 22 de mii, dar si colegii nostri din opozitie indica aici 4060 de mii de lei. Evident, tehnologiile informationale moderne sint scumpe, insa ar trebui sa constientizam faptul ca pe balanta este pusa securitatea sanatatii omului. Si cine daca nu noi si de a cui datorie este daca nu a noastra, a legiuitorilor sa veghem asupra acestei probleme.

Cit priveste aplicarea a trei pedepse. Consideram ca ar fi necesar sa se aplice o alta schema. S-a depistat incalcarea, adica nerespectarea legii, se aplica amenda si se stabileste termenul de remediere. La controlul repetat, daca nerespectarea normei nu s-a inlaturat, agentului economic poate sa i se retraga licenta pe o perioada de timp.

Si, iarasi, revin la aceeasi informatie a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in care se spune ca reteaua farmaceutica Felicia a fost verificata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, fiind depistate diferite incalcari. Drept pedeapsa i-a fost aplicata amenda de 9 mii de lei, care, in opinia Centrului, este o suma mult prea mica si nu-l sperie in nici un fel pe agentul economic, continuind sa incalce legea, stiind ca, daca va fi depistata incalcarea a doua oara, iarasi va plati amenda si mai apoi se va vedea. De aceea si propunem ca, la o evaluare repetata, daca s-au depistat aceleasi incalcari, sa fie retrasa licenta. Poate ca este prea dur, ramine de discutat.

Si, in fine, referitor la termenele de implementare a sistemului automatizat. Aici sintem de acord cu propunerea de a stabili termene diferentiate pentru farmaciile de la sate si pentru farmaciile din orase. Pentru farmaciile din orase termenul de implementare a sistemului automatizat ramine a fi 2007, iar pentru farmaciile satesti 2008. Deoarece intelegem bine ca acelea de la sate nu vor fi in stare sa suporte aceste cheltuieli pe o perioada nu prea mare de timp. Imi pare rau.

Reiesind din cele expuse, Fractiunea Partidului Comunistilor considera binevenit proiectul de lege si il sustine in prima lectura. Iar pentru lectura a doua vom veni cu unele amendamente si propuneri de imbunatatire. Ca, fiind adoptata in lectura a doua si promulgata, sa fie intr-adevar o lege buna.

Stimati colegi,

Sint convinsa ca acest proiect de lege este dictat nu doar de dorinta de a pedepsi un agent economic, sau a stimula pe un altul, asa dupa cum au mentionat deja colegii din opozitie, dar numai de dorinta de a proteja consumatorul si de a stimula producatorul. Si, totodata, de a exclude problemele existente din aceasta sfera de activitate.

Va multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc si dumneavoastra.

Stimati colegi,

Lista luarilor de cuvint este epuizata. Purcedem la procedura de vot, pentru a aproba in prima lectura. Cine este pentru a aproba proiectul de Lege nr.3048 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1731 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Legea cu privire la activitatea farmaceutica si Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe.

Poftim, doamna deputat Valentina Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte a sedintei,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege, propus spre examinare, astazi, dumneavoastra, este rezultatul unei mese rotunde, organizate in cadrul colaborarii Parlamentului cu Asociatia Internationala Business si Parlament. Un proiect de lege, la care au participat si deputatii Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie.

In rezultatul examinarii problemelor si divergentelor, care exista in cadrul legislativ care reglementeaza activitatea farmaceutica, a si parvenit aceasta initiativa legislativa, care, de la momentul adoptarii, deja a disparut necesitatea de a renomina Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale in Ministerul Sanatatii. Adica, Ministerul Sanatatii a revenit in albia sa. Nu mai este nevoie ca Guvernul sa abiliteze un organ cu dreptul de autorizare, deoarece Agentia Medicamentului a fost creata pe linga Ministerul Sanatatii.

La fel, o propunere este ca termenul de autorizare a medicamentului, conform legii in vigoare, sa nu fie de 30 de zile, dar se propune un termen de pina la 120 de zile de la data depunerii cererii valide. Deoarece anume acest termen a demonstrat, pe parcursul activitatii deja de zece ani, de cind exista structura abilitata cu dreptul de expertiza, omologare si inregistrare a medicamentelor in Republica Moldova, ca 30 de zile sint foarte putine pentru controlul sutelor de documente ce confirma calitatea produsului, care solicita punerea pe piata in Republica Moldova.

De asemenea, proiectul de lege are menirea sa-i permita Ministerului Sanatatii importul medicamentelor si al altor produse farmaceutice decit cele neautorizate in cazuri de necesitati clinice si pentru cercetari clinice, la fel, pentru ca sa participe la diferite expozitii legate de medicina si farmacie.

Proiectul de lege propune, expune intr-o alta redactie si ofera producatorului autohton posibilitatea de a cerceta si pune pe piata farmaceutica mai multe produse farmaceutice produse din materie prima autohtona. Se propune ajustarea platilor pentru toti doritorii de autorizare de punere pe piata la preturi egale pentru toti, nu doar pentru cei europeni, si pentru tarile din CSI, care au avut o marja preferentiala prin Legea nr.1456.

La fel, se propune ca, la momentul importului, medicamentele sa fie insotite de instructiuni in limba dupa cum este legea, eu stiu ca vorbesc limba romana, dar Constitutia spune ca este limba moldoveneasca si limba rusa si se interzice importul si plasarea pe piata a produselor care sint insotite de aceasta informatie nu la momentul trecerii vamei, cum este astazi in lege, dar la momentul primirii certificatului de calitate eliberat de laboratorul de control si certificare a medicamentelor.

La fel, s-a propus o scutire de taxe locale a farmaciilor, dar aceasta este o norma deja invechita, deoarece Legea cu privire la taxe a fost abrogata. Pentru lectura a doua vom propune ca aceasta norma sa fie, daca va fi sustinuta prin articolul 25 al titlului VII din Codul fiscal, ca farmaciile care au sectie de producere sa fie scutite de taxe locale, pentru a sustine aceste farmacii, care au ramas foarte putine la numar, 5 in Chisinau si cite una in raioanele republicii.

La fel, se propune ca Ministerul Sanatatii, la articolul 96 din Legea privind taxa pe valoarea adaugata sa faca o clarificare, pentru ca actualmente nu este clar, se aplica taxa pe valoare adaugata doar la medicamentele autorizate in Nomenclatorul de stat al medicamentelor, sau si la cele permise de Ministerul Sanatatii.

Si v-am spus ca acestea sint cazuri unice, cind produsul nu este inregistrat in Nomenclatorul de stat, dar, reiesind din necesitatile clinice, adica din urgentele care apar in sistemul de sanatate si Guvernul a sustinut... Si inca un lucru important: modificarea la Legea cu privire la activitatea farmaceutica, care sa creeze, treptat, conditii egale pentru toate farmaciile, indiferent de forma de proprietate.

Comisiile, Guvernul a sustinut acest proiect de lege. Comisiile respective, cu unele propuneri si obiectii care, pentru lectura a doua, sintem gata sa le examinam si sa le propunem domniilor voastre.

In rest, ca autor, ca unul din autorii acestui proiect de lege, as solicita sustinerea lui in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari la acest subiect, si in calitate de autor, si de presedinte al comisiei? Nu sint.

Doamna Buliga,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1731. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1731 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

A devenit aproape un ritual totemic sa ma apropii asa de microfon, cu o anumita periodicitate, si sa va reamintesc despre mai multe proiecte de lege initiate de deputatii sociali-liberali.

Vreau sa va spun ca unul dintre ei in curind o sa aiba aniversare. Proiectul de lege nr.888, proiect pentru modificarea si completarea Legii cinematografiei. Este vorba, de fapt, de 6 proiecte de lege. Proiectul nr.4423, din 17 noiembrie 2006, proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, mai exact a Codului muncii si a Legii privind indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale.

Al doilea este proiectul nr.3075, din 28 iulie 2006, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului fiscal.

Al treilea este proiectul de Lege nr.3036 din 26 iulie 2006.

Al patrulea este proiectul de Lege nr.1810, din 15 mai 2006, proiect pentru modificarea Codului muncii.

Al cincilea este proiectul nr.1457, din 19 aprilie 2006, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Si al saselea este proiectul pe care deja l-am mentionat.

Domnule Presedinte,

In temeiul articolului 17, alineatul (2) din Legea despre statutul deputatului in Parlament, rog ca in proiectul ordinii de zi sa fie incluse cel putin 3 din aceste proiecte. Proiectul nr.4423 din 17 noiembrie 2006, proiectul nr.3075 din 28 iulie 2006 si proiectul nr.888 din 15 martie 2006.

Domnule Presedinte,

De asemenea, tin sa va reamintesc, subiectul motiunii care a fost depusa, depasim orice limite calendaristice si este, de fapt, o insulta la adresa Parlamentului ca institutie. Este pentru prima data, de altfel, cind se incearca o astfel de actiune in ultimii ani, chiar o premiera, din cite cunosc eu si, iata, deja de doua luni incalcam Regulamentul Parlamentului si legislatia Republicii Moldova.

Va rog sa puneti la vot pentru includerea in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri la ordinea de zi? Tin sa aduc cunostintei dumneavoastra ca in acest proiect de ordine de zi, pentru perioada 22 februarie 2 martie, urmeaza sa fie incluse si doua proiecte care au fost discutate astazi, dar nu am ajuns la finalul procedurii de adoptare, ma refer la proiectul nr.642, referitor la numirea unor judecatori la Curtea Suprema de Justitie, pe care am decis sa-l transferam pentru o saptamina.

In aceeasi ordine de idei, este vorba si de proiectul nr.4278, proiectul de Lege cu privire la locuinte. La fel, am decis sa revenim la acest proiect in cadrul sedintei plenului Parlamentului de saptamina viitoare.

Stimati colegi,

Urmare a propunerii, care a fost evocata de la microfonul nr.4, trei proiecte de Lege au fost in mod special solicitate sa fie incluse pe ordinea de zi, si anume nr.888, cinematografia, nr.4423 Codul muncii si nr.3075, Codul fiscal. Deci, ma refer la documentele de baza pentru care au fost prezentate aceste pachete de amendamente.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea domnului deputat Oleg Serebrian privind includerea in ordinea de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada vizata a acestor trei... (Rumoare in sala.)

Va rog, microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

, , c .

, , , : . ?

, , . .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Cu toata simpatia pentru domnul deputat Vadim Misin, dar este Regulamentul Parlamentului, care indica termenele in care proiectele sint examinate. Nu este problema noastra ca comisia pina la momentul de fata nu a examinat aceste proiecte sau unele dintre ele, pentru ca de altminteri sint proiecte care au fost examinate, domnule Misin.

Proiectul de Lege nr.888 a fost examinat, inclusiv exista opinia comisiei de baza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu voi urma, de fapt, prescrierile Regulamentului Parlamentului, voi face referinta la articolele respective, care imputernicesc plenul Parlamentului. Iar in cadrul sedintei plenului Parlamentului, reamintesc, la prima sedinta, chiar si dupa adoptarea ordinii de zi, la prima sedinta a perioadei bisaptaminale comisiile, dar si fractiunile sint in drept sa vina cu propuneri de amendare a acestei ordini de zi.

Pentru care motiv, mai avind si anumite exemple din trecut, cind propuneri de a include suplimentar diferite proiecte de legi au fost facute atit de comisii, cit si de deputati, si de grupuri politice.

Ca sa urmez prescriptiile Regulamentului, totusi, va propun atentiei dumneavoastra sa supunem votului aceste 3 proiecte, propunerea de a fi incluse pe ordinea de zi. Cine este pentru, rog sa votati.

Stimatii mei colegi numaratori,

Daca nu va suparati, rog sa anuntati rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, 14 sectorul nr.3. 20 de voturi pro. Deci, aceste propuneri nu au fost acceptate.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Nu am inteles reactia noastra, a Parlamentului, la problema motiunii, la care s-a referit domnul deputat Oleg Serebrian. Ea nici nu trebuie, de fapt, pusa la vot, din cauza ca Regulamentul prevede includerea ei in mod automat timp de 6 zile. Noi deja avem citeva luni.

Eu n-as vrea acum, in plenul Parlamentului sa reproduc modul in care s-a reactionat din partea unei persoane vizate, referitor la acest subiect. Si am impresia ca, din cauza ca cineva pur si simplu detesta limba de stat a Republicii Moldova, noi de doua luni de zile musamalizam o situatie care depaseste, de fapt, cadrul legal.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu voi discuta acest subiect in continuare cu Guvernul.

Stimati colegi,

Acum, supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului ordinii de zi pentru perioada 22 februarie 2 martie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Doua declaratii la finele sedintei. Solicitarea domnului deputat Alexandru Lipcan, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Voi incepe citind din articolul 2 al Constitutiei Republicii Moldova, alineatul (2): Nici o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o alta formatiune obsteasca nu poate exercita puterea de stat in nume propriu. Dar oricine poate constata, chiar consultind pagina oficiala a Presedintelui Vladimir Voronin, cum consilierii dumnealui inlocuiesc Guvernul, iar pe alocuri si Parlamentul.

Stimati cetateni si observatori externi,

Alianta Moldova Noastra va indeamna sa fixati aceasta situatie, pentru ca este grava si va avea efecte politice si juridice majore. Si anume, in Republica Moldova gruparea in frunte cu Presedintele Voronin comite acte grosolane, pasibile de a fi calificate drept uzurpare a suveranitatii poporului, exercitarea puterii in numele propriu si dispret fata de Constitutie.

Agenda, cronologia si deciziile luate la intrunirile prezidate regulat de seful statului vorbesc de la sine. Intr-o societate cu institutii democratice semidistruse si cu o populatie intimidata prin masuri restrictive, liderul comunist nici macar nu ascunde ca tine totul in miini de fier si raspunde pentru toate. Factiunea Alianta Moldova Noastra va reveni la acest subiect.

Iar acum vom ataca un caz concret. Unul dintre mecanismele de substituire a puterilor formal separate din cadrul statutului, si anume Consiliul Suprem de Securitate, asa-zisul CSS. Saptamina trecuta noi toti, stimati parlamentari, am primit un document nepublicat pe pagina din internet a Presedintiei. Decizia nr.05/10318, adoptata de acest consiliu la 22 decembrie 2006. Pe agenda s-au aflat doua chestiuni: prima viza exploatarea subsolului, iar a doua participarea militarilor moldoveni la actiunile post-conflict din Irak. Forma si continutul deciziei sint socante pentru cel mai firav stat de drept. Dar mai intii vom face citeva precizari utile.

Consiliul Suprem de Securitate, potrivit articolului 12 din Legea securitatii statului, este un organ consultativ, ce prezinta, subliniem, recomandari si, inca o data subliniem, numai Presedintelui Republicii. Prevederea in cauza, pentru cine nu prea citeste legile, este reluata si in Regulamentul CSS, adoptat prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr.33/2 din 8 octombrie 1997.

Avind acest context juridic, constatam din start ca decizia CSS din
22 decembrie este ilegala, pe simplul motiv ca ea incalca actele evocate mai sus. Avem un act deliberativ administrativ, prin care un organ consultativ emite dispozitii imperative ce vizeaza direct Guvernul, Ministerul Finantelor, cel al Afacerilor Interne, cel al Ecologiei si Resurselor Naturale, autoritatile publice locale si, virf la toate, Academia de Stiinte si Procuratura, institutii specifice, fiecare in felul sau si protejate printr-un statut special.

Realmente, Consiliul Superior de Securitate este utilizat de Seful statului ca un tertip, pentru a incalca principiul separatiei puterilor prin specularea unor pretinse ratiuni de securitate nationala, cu care sint adesea acoperite actiuni de promovare a intereselor inguste, personale, de grup si de partid.

Agenda Consiliului de Securitate din 22 decembrie anul trecut ilustreaza urmatoarea metoda. Se ia o tema din gama larga de interese ale gruparilor ce stau in spatele conducerii de virf, cum ar fi exploatarea subsolului. Mai intii, desigur, se elaboreaza schema de satisfacere a acestor interese, de exemplu, identificarea si eliminarea concurentilor de tot felul, legali si ilegali, centrali si locali, de la mari companii cu capital strain pina la hotii marunti de lut, furat din carierele micilor localitati.

Apoi, tema se ridica la rangul de problema de securitate a statului, chiar daca este vorba de simple cariere si afaceri pe care au pus ochiul capitalistii comunisti. Tema a fost umflata ca sa sune in felul urmator: asigurarea legalitatii, securitatii economice si ecologice in domeniul exploatarii subsolului.

Iar in final, vine partea aplicativa, o decizie abuziva a CSS, pe care o iau sub chipiu, fara cricnire cu totii: Prim-ministru, Procuror, Primar si politist de sector. De altfel, fiecare dintre ei are responsabilitati de a asigura respectarea legii si ar trebui sa puna hirtia ilegala la fundul sertarului, cu tot cu semnatura lui Voronin. Dar toti se tem pentru propriul interes, ca sa zicem asa, si, prin urmare, schema functioneaza.

Se dau indicatii Guvernului, Academiei, politiei, Procuraturii, primariilor s.a.m.d. sub egida CSS, un fel de institutie-fantoma, fara lege proprie de organizare, fara statut si alte atributii, decit cele de a-l sfatui pe Presedintele tarii. Oare nu-si dau seama unii membri ai acestui organ, care sint juristi si responsabili prin functie de mentinerea ordinii de drept, ca devin complici la un act de uzurpare a puterii?

Nici nu este de mirare ca primele doua puncte din aceasta ilustra decizie poarta caracter de verdict al instantei si chiar de sanctionare. Iar aici consiliul domnului Voronin substituie sau Parlamentul, sau justitia.

Fiti atenti. Punctul 1 - activitatea organelor abilitate se apreciaza ca nesatisfacatoare. Si punctul 2 - se atentioneaza ministrii economiei si comertului, ecologiei si resurselor naturale, finantelor, directorul Serviciului Standardizare si Metrologie, directorul general al Camerei de Licentiere si, iarasi, Procurorul General.

Acestuia din urma, prin alt punct, i se ordona: va efectua controlul, va realiza masuri concrete pentru recuperarea prejudiciilor din contul vinovatilor, desi se indica, apriori, faptul ca exista vinovati.

Internele, Camerele de Licentiere si autoritatile locale au primit indicatia de a depista si, subliniez, a anihila exigent cazurile de extragere a zacamintelor minerale in lipsa licentelor, cu ignorarea conditiilor de licentiere. Si, de parca aceasta nu ar fi de ajuns, Consiliul Superior de Securitate decreteaza sa suspende eliberarea de licente si autorizari.

Bun venit investitori straini in Republica Moldova, unde aveti un climat atractiv, cum spunea chiar ieri Premierul Tarlev. Numai daca afacerea dumneavoastra nu tine, desigur, de extragerea nisipului, farmaceutica, transporturi, constructii, crearea de hipermarkete, telecomunicatii, banci, vinificatie, exporturi agricole, cresterea oilor sau alte domenii ale securitatii nationale.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra considera decizia CSS, la care
ne-am referit, drept o mostra de aplicare a cultului personal rau camuflat, care rastoarna reprezentarea despre sistemul democratic de guvernare. Constitutia si Legea cu privire la Guvern stipuleaza ca de politica interna si externa raspunde numai Guvernul si numai in fata Parlamentului. Iar uzurparea puterii in stat se califica drept cea mai grava crima impotriva poporului si reprezinta adevarata problema ce afecteaza securitatea nationala.

Domnul Presedinte Voronin nu mai are nici timp, nici posibilitatea de a renunta la mecanismul de control, prin intermediul aghiotantilor sai, asupra tuturor institutiilor si autoritatilor publice din republica. Iar cu actuala coalitie majoritara din Parlament este imposibila si adoptarea unei legi europene, care sa instituie un veritabil, echilibrat si bine reglementat consiliu de securitate nationala.

Nu ne ramine decit sa demascam mecanismele prin care in Moldova s-a instaurat un regim evident de autoritate personala, sa apelam la aprecierea lui exigenta de catre forurile si tarile democratice si sa convingem cetatenii ca acest regim, care ne afecteaza viata si viitorul, trebuie condamnat.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul... n-am inteles.

Domnule Banari,

Ce s-a intimplat? Si dumneavoastra aveti.

Domnul deputat Oleg Serebrian, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa dau citire Declaratiei deputatilor social-liberali pe marginea impactului aderarii Partidului Comunistilor la Stinga Europeana Unita asupra imaginii Republicii Moldova.

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Recent Partidul Comunistilor din Republica Moldova, formatiunea ce detine majoritatea in legislativul de la Chisinau si in fruntea caruia se afla Presedintele Republicii Moldova, a aderat la organizatia europeana a stingii radicale, numita Stinga Europeana Unita.

Fireste, fiecare formatiune politica, legal inregistrata, este libera sa-si aleaga partenerii sai peste hotare, sa adere la orice familie politica europeana sau internationala. Cazul PCRM este, totusi, unul mai special din doua motive.

Primul este acela ca acest partid politic detine integral puterea in Republica Moldova, respectiv imaginea formatiunii este automat transferata asupra tarii. Si a doua este ca PCRM a promis, prin intermediul liderului sau, inca acum 2 ani, reformarea, revizuirea principiilor programatice si orientarea sa spre familia stingii democratice.

Perspectiva unei atare evolutii era salutata de social-liberali, precum si de alte formatiuni din opozitia parlamentara, ea fiind incurajata si de partenerii din vest ai Republicii Moldova. Reamintesc ca in martie 2005, imediat dupa alegerile parlamentare, mai multi prieteni occidentali imi argumentau necesitatea votarii Presedintelui Voronin si cu aceea, ca dinsul ar fi decis sa-si revizuiasca viziunile politice si sa purceada imediat la reformarea formatiunii pe care o conduce.

Va sugerez sa deschideti saptaminalul Democratia din martieaprilie 2005 ca sa vedeti optimismul acelor colegi occidentali, care vedeau deja PCRM reformat, pornit pe calea cea buna, angajat intr-un amplu proces de democratizare si europenizare a tarii.

Dinsii erau ferm convinsi ca, pina in toamna anului 2005, in locul PCRM vom avea un partid puternic al stingii democrate, care, eventual, ar putea consolida intreg spectrul social-democrat din tara in jurul sau, devenind un partener activ si credibil al miscarii socialiste europene si chiar al internationalei socialiste.

La rindul lor, mai multe fundatii politice vestice pregateau deja expertii si fondurile necesare pentru restructurarea PCRM. Din pacate, visele prietenilor nostri occidentali s-au dovedit a fi o himera, ca si asteptarile noastre, de altfel. PCRM nu s-a reformat, in fruntea lui asa si n-au fost promovati acei noi lideri cu fata umana si europeana, despre care se vorbea, iar Republica Moldova ramine in continuare fara reprezentare in internationala socialista.

PCRM a preferat, in spiritul celor mai frumoase traditii leniniste, sa nu discute cu oportunistii sociali-democrati, cu urmasii tradatorilor Kautski si Plehanov. Ca niste veritabili discipoli ai leninismului, ei au preferat sa adere la o grupare europeana a marxistilor radicali, numita Stinga Europeana Unita. O incercare indoielnica de reanimare a miscarii ortodoxal-marxiste in Europa, o minuscula asociatie alcatuita din 18 formatiuni marginale ale scenei politice din 18 tari europene, 9 dintre aceste partide fiind extraparlamentare.

Un singur partid din cele prezente in aceasta dubioasa fraternitate a ultimilor marxisti in Europa, si anume Partidul Comunistilor din Republica Moldova se afla la guvernare. In timp ce un alt partid, si anume Partidul Reconstructiei Comuniste din Italia, face parte din coalitia de guvernamint de centrustinga din aceasta tara.

Stim, insa, cu totii ca politica europeana se face in buna parte in culisele grupurilor politice de pe continent. Tarile care au o pozitie buna in Clubul Socialistilor, Conservatorilor sau Liberalilor reusesc sa-si apere si sa-si promoveze interesele in Parlamentul European.

Stimati colegi,

Noi, insa, nu doar ca avem nesansa ca partidul care guverneaza Republica Moldova sa nu faca parte din una din grupurile politice majore de pe continent, dar si marele nenoroc de a-l vedea asociat cu cea mai contestabila asociatie de partide care exista in Europa la ora actuala.

Stinga Europeana Unita nici macar nu dispune de un grup propriu in Parlamentul European, cel mai grav fiind faptul ca ei sint un fel de paria in mediile politice continentale, fiind evitati pina si de colegii lor socialisti sau social-democrati.

Fireste, acest lucru se datoreaza demersului necamuflat marxist si dogmatic al formatiunilor din gruparea respectiva, dar si faptului ca unele partide din Stinga Europeana Unita mai fac parte din asa-numitul front anticapitalist, o grupare a stingii radicale si revolutionare.

E cazul sa reamintim ca noii parteneri ai comunistilor moldoveni se pronunta impotriva procesului de constructie europeana, care, in opinia lor, ar favoriza interesul, citez: marelui capital european si au fost categoric impotriva tratatului constitutional european. Nu ne ramine decit sa ne intrebam: acestia sint partenerii pe care si i-a gasit PCRM in vederea apropierii noastre de Europa? Acestia sint cei care ne vor sustine la Bruxelles sau in marile cancelarii ale lumii?

In Manifestul de constituire al Stingii Europene Unite, adoptat acum 3 ani la Berlin, este aspru criticata administratia americana actuala. In aceste conditii ma intreb: cit de fericiti sint partenerii nostri de peste Atlantic sa ateste aderarea PCRM la un club politic prin excelenta anti-Washington sau, dupa cum mai spun ei, antiimperialist.

Noi dorim sa demolam hegemonia americana, sa lichidam NATO, sa scapam de Fondul Monetar International si de Organizatia Mondiala a Comertului, ne spun in manifestul deja citat noii prieteni ai comunistilor moldoveni. Interesant, cum comenteaza aceste atitudini comunistii de la Chisinau si, mai ales, Presedintele Vladimir Voronin?

In aceasta situatie, nu putem sa nu ne amintim de vechiul proverb: Spune cine iti sint prietenii si iti voi spune cine esti. Sper ca prietenii nostri din vest, si in cazul dat ma refer nu la guverne si oficiali, ci anume la acele persoane care au mediat, in aprilie 2005, realegerea Presedintelui Voronin pentru un al doilea mandat, inteleg si ei ca aderarea PCRM la Stinga Europeana Unita indica cit se poate de clar derapajul comunistilor moldoveni si a liderului lor de la angajamentul politic, pe care si l-au asumat in aprilie 2005 in fata cetatenilor acestei tari si in fata partenerilor occidentali ai Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Deputatii sociali-liberali considera ca aderarea PCRM la Stinga Europeana Unita, o organizatie politica din care fac parte, ca membri sau observatori, formatiuni cu grave antecedente politice, partide care au fost sau chiar mai ramin supravegheate indeaproape de serviciile speciale din tarile lor pentru trecutul lor terorist, in sensul direct al cuvintului, aduce grave prejudicii de imagine tarii noastre.

Social-liberalii considera ca nu mai pot exista nici un fel de dubii legate de demersul politic al partidului condus de domnul Voronin si de agenda lui. Un partid care adera la o familie politica antiamericana, antieuropeana, anti-NATO, anti-comert liber, decredibilizeaza orice mesaj proeuropean, orice discurs demagogic despre liberalizarea economiei si democratizarea societatii, orice angajament de parteneriat durabil cu SUA. Prin acest pas, PCRM si liderii sai si-au reconfirmat aderenta lor deplina la traditia marxist-leninista, si-au demascat esenta lor antiamericana si antieuropeana, aducind o atingere grava imaginii tarii in afara si interesului national al Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 22 februarie, la ora 10.00. Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 16.30.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova