version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
русская версия



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA – IUNIE 2005

Sedinta din ziua de 16 iunie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

 

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

 

3. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3176 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

 

4. Dezbaterea, revotarea si adoptarea Legii nr.72-XVI din 5 mai 2005 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la standardizare si a Legii privind barierele tehnice in calea comertului.

 

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3179 pentru completarea Legii cu privire la arme.

 

6. Dezbaterea candidaturii doamnei Valeria Sterbet pentru functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie si adoptarea Hotaririi privind numirea doamnei Valeria Sterbet in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie.

 

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.1519 cu privire la elaborarea unui program legislativ pentru anii 2005–2009.

 

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001.

 

9. Ora intrebarilor si interpelarilor.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

DOMNUL MAXIM GANACIUC, director general adjunct

al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 90. Sint absenti deputatii: Valeriu Calmatui, Ivan Ciontoloi, Valentina Buliga, Oleg Tulea, Igor Klipii, Ion Neagu – plecati in delegatie, Vasile Bodisteanu, Mihail Mocan, Vasile Grozav, Vitalia Pavlicenco, Vladimir Ciobanu.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.) Va multumesc. Trecem la ordinea de zi. Aveti propuneri? Microfonul nr.5.

 

DOMNUL VLAD CUBREACOV:

Va multumesc, domnule Presedinte. Domnule Presedinte, stimati colegi, grupul nostru parlamentar propune excluderea din ordinea de zi pentru sedinta de astazi a proiectului indicat la pct.4, proiectul cu nr.de intrare 1238 – demersul Consiliului Superior al Magistraturii despre numirea in functie a Presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Facem aceasta propunere pentru ratiunile indicate in sedinta trecuta a Parlamentului.

Consideram ca aceasta chestiune trebuie examinata in ansamblu, in pachet cu alte propuneri care vizeaza, in general, reformarea sistemului judecatoresc. Acest lucru a fost convenit de noi la inceputul acestei sesiuni si este prevazut de Planul de actiuni Uniunea Europeana - Republica Moldova. Nu dorim o abordare superficiala, facila a lucrurilor, ci una serioasa, competenta, astfel incit sistemul judecatoresc din Republica Moldova sa fie unul functional, eficient. Si, tocmai de aceea, insistam asupra aminarii acestei chestiuni, care, in aparenta doar, este de natura tehnica, dar vizeaza, cum spuneam, buna functionare a justitiei. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, microfonul nr.3.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Va multumesc. Fractiunea P.C.R.M. considera ca aceasta problema trebuie lasata in ordinea de zi, pentru a fi examinata astazi. Da, intr-adevar, sistemul judecatoresc necesita reformari, dar, in cazul de fata, vorbim despre numirea in functie a Presedintelui Curtii Supreme de Justitie. La orice reformare o sa avem aceasta functie. Astazi trebuie sa examinam problema concreta a numirii in functie a unei persoane concrete. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Alte propuneri? Nu aveti. Stimati colegi, a fost inaintata propunerea domnului Vlad Cubreacov de a exclude din ordinea de zi a sedintei de astazi, cu aminare, proiectul nr.1238. In mod evident, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea acesteia rog sa voteze. Rog, pentru stenograma, sa fie numarate voturile.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 1 - 1; sectorul 3 - 19.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Sectorul 3?

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 3 - 19.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

19 voturi. Rog sa fie anuntate datele pentru sectorul 2.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 2 - 3.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Rog, inca o data sa ridice mina cine voteaza pentru aceasta propunere. Sectorul 2?

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 2 - 5.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

5 voturi. 25 de voturi "pentru". Cine este impotriva acestei propuneri? Rog sa votati. Rog sa fie numarate voturile.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 1 - 28.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Sectorul 2, rog mai activ.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 2 - 27 voturi impotriva.

 

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Vreau sa am o situatie foarte clara. Rog cei care voteaza impotriva sa tina mina ridicata.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 2 - 25.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Sectorul 3. Va rog, domnule Secareanu.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 3 - 0.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Cu 53 de voturi, proiectul nr.1238 este mentinut pe ordinea de zi. In aceste conditii, supun votului aprobarea ordinii de zi in ansamblu. Cine este pentru aprobarea acesteia? Majoritatea. Va multumesc.

Acum, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea cu privire la politie), proiectul nr.3176. Rog Guvernul.

 

DOMNUL VALERIU PLESCA (ministrul apararii):

Domnule Presedinte, onorat Parlament. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative a fost elaborat in vederea executarii prevederilor legilor cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei, cu privire la rezerva fortelor armate privind pregatirea de mobilizare si mobilizarea, cu privire la raspunderea materiala a militarilor si a Hotaririi Guvernului nr.1663 din 23 decembrie 2002 cu privire la aprobarea Planului de activitati privind realizarea Conceptiei reformei militare si operarii modificarilor corespunzatoare in legislatia in vigoare pentru aducerea acesteia in concordanta cu actele normative nominalizate.

Proiectul de lege prevede completarea unor acte legislative si, in special, a Legii invatamintului, a Legii privind frontiera de stat si unui sir intreg de alte legi. Se opereaza, de asemenea, modificari privind unificarea termenilor utilizati in actele normative in vigoare, adica se respecta tehnica legislativa, precum si modificarile si completarile corespunzatoare in Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul funciar si Codul electoral.

Proiectul in cauza a trecut toate procedurile stabilite si, pornind de la cele expuse mai sus, rog sustinerea dumneavoastra, domnilor deputati, pentru adoptarea acestui proiect de lege. Va multumesc.

 

 

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Multumesc, domnule ministru. Stimati colegi, aveti intrebari catre raportor? Nu. Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc. Rog comisia.

 

DOMNUL IURIE STOICOV:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta. Comisia parlamentara pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat la sedinta sa proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative cu nr.3176, precum si avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si cele ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Proiectul nominalizat a fost elaborat in conformitate cu legile cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei, cu privire la rezerva fortelor armate, privind pregatirea de demobilizare si mobilizarea, cu privire la raspunderea materiala a militarilor.

Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative va contribui la aducerea legislatiei existente in conformitate cu legile adoptate anterior.

Totodata, vreau sa va informez ca si comisiile parlamentare au avizat pozitiv acest proiect de lege. Unii deputati au cerut ca articolul 10 sa fie exclus din acest proiect de lege, deoarece au aparut unele probleme legate de inegalitatea drepturilor militarilor la angajarea lor in serviciul public. Comisia pentru securitatea nationala va examina aceasta propunere si, pentru lectura a doua, veti avea concluziile noastre.

In legatura cu cele expuse, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Aveti intrebari pentru comisie? Nu. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Luari de cuvint? Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr.3176. Cine este pentru adoptarea acestuia in prima lectura? Rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Lege nr.3176 este adoptat in prima lectura.

Acum Legea nr.72-XVI din 5 mai 2005 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la standardizare si a Legii privind barierele tehnice in calea comertului – reexaminare. Rog comisia.

 

DOMNUL NICOLAE BONDARCIUC:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat scrisoarea Presedintelui Republicii Moldova privind reexaminarea Legii nr.72-XVI pentru modificarea si completarea Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare si a Legii nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice in calea comertului, adoptate de Parlament la 5 mai curent, si considera ca obiectia Presedintelui privind indicarea in lege a termenului limita de trecere la standardele nationale voluntare pe masura intrarii in vigoare a reglementarilor tehnice, insa nu mai tirziu de 1 ianuarie 2007, poate fi sustinuta, deoarece ea va contribui la urgentarea elaborarii reglementarilor tehnice si inlocuirea standardelor obligatorii cu standarde nationale voluntare.

Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune Parlamentului revotarea Legii din 5 mai 2005, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui Republicii Moldova.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, aveti propuneri la acest subiect? Microfonul nr.2.

 

DOMNUL DMITRI TODOROGLO:

Multumesc, domnule Presedinte. As dori sa fac, inainte de votare, o precizare din punctul de vedere al cheltuielilor enorme pe care le cere elaborarea reglementarilor tehnice prevazuta conform documentului adoptat. Ma adresez presedintelui Comisiei pentru buget si finante ca, la elaborarea bugetului pentru anul viitor, ministerelor care se ocupa cu aceasta problema sa le fie prevazute concret sumele pentru elaborarea reglementarilor tehnice. Din cauza faptului ca stabilirea unei date concrete o sa creeze o situatie foarte dura in tara.

De aceea, atrag atentia comisiei ca, la elaborarea bugetului pentru anul 2006, sumele necesare pentru ministerele de ramura, in primul rind pentru elaborarea acestor reglementari tehnice, sa fie prevazute special in buget. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Luati loc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, tinind cont de aceasta precizare si avind intentia sa fac ca situatia sa fie una foarte clara, va aduc la cunostinta dumneavoastra ca au fost incheiate negocierile cu Banca Mondiala privind initierea unui proiect de asistenta tehnica si un proiect de credit concesional la conditii deosebit de avantajoase, care vin tocmai si numai in suportul acestui exercitiu de elaborare sau ajustare a standardelor pentru cele mai importante grupuri de produse. Incepind cu toamna anului curent, acest proiect va deveni operational.

In mod evident, remarca domnului Dmitri Todoroglo este valabila din punctul de vedere al corelarii mijloacelor financiare care vor fi alocate in cadrul acestui proiect, pe de o parte, si al posibilitatilor bugetului pentru anul 2006, dar situatia devine mult mai facila pentru buget din simplul motiv ca suportul financiar va fi oferit din exterior. Va multumesc.

Stimati colegi, aveti alte propuneri? Nu. In aceasta situatie, supun votului. Cine este pentru adoptarea legii, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui tarii, acceptate de comisie? Rog sa votati. Rog sa fie numarate voturile pentru stenograma.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 1 - 28; sectorul 3 – 20; sectorul centru – 33.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

81 de voturi "pentru". Impotriva? Zero voturi. Legea nr.72-XVI, in urma procedurii de reexaminare, este adoptata, tinindu-se cont de propunerile Presedintelui tarii. Va multumesc.

Acum, proiectul de Lege pentru completarea Legii cu privire la arme. Proiectul nr.3179, lectura a doua. Rog comisia.

 

DOMNUL IURIE STOICOV:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati, onorata asistenta. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii cu privire la arme, inaintat de Guvern, la fel si avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Proiectul nominalizat a fost adoptat in prima lectura la 26 mai 2005. Pentru lectura a doua, nu au parvenit amendamente si obiectii din partea deputatilor. Pornind de la cele expuse, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului in cauza in lectura a doua, in formula propusa de autor, si anume: la alineatul (2) al articolului 6, la alineatul (1) al articolului 10 din lege, dupa cuvintele "Serviciului de Informatii si Securitate" sa se introduca textul "Departamentului Institutiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justitiei". Cu aceasta completare, se propune ca proiectul de lege nominalizat sa fie adoptat in lectura a doua.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Va multumesc. Supun votului proiectul de Lege nr.3179 in lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestuia? Rog sa votati. Rog sa fie numarate voturile.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 1 - 29; sectorul centru - 33; sectorul 3 – 19.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

81 de voturi "pentru". Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3179 este adoptat in lectura a doua.

Acum, demersul Consiliului Superior al Magistraturii despre numirea in functie a Presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Proiectul nr.1238. Rog comisia.

 

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii nr.1238 din 5 mai anul curent si a constatat ca, prin Hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 98 din 28 aprilie curent, se propune Parlamentului candidatura doamnei Valeria Sterbet pentru a fi numita in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de 4 ani.

In legatura cu aceasta, comisia a consultat prevederile legislatiei respective si mentioneaza urmatoarele: in conformitate cu articolul 116 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, Presedintele Curtii Supreme de Justitie este numit in functie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidatura propusa pentru acest post trebuie sa aiba o vechime in functia de judecator de cel putin 10 ani.

Totodata, la alineatul (2) al articolului 9 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie se prevede ca Presedintele Curtii Supreme de Justitie se numeste in functie pe un termen de 4 ani.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat candidatura doamnei Valeria Sterbet si a constatat ca aceasta corespunde cerintelor legislatiei in vigoare pentru numirea in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Din 11 membri ai comisiei, 6 au votat pentru candidatura nominalizata, 1 a votat impotriva si 4 s-au abtinut.

Totodata, deputatul Gheorghe Susarenco, mentionind lipsa obiectiilor fata de candidatura doamnei Valeria Sterbet, a relatat pozitia Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, care consta in necesitatea numirii in functia nominalizata a unei alte persoane.

In legatura cu cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna spre examinare si adoptare proiectul respectiv de Hotarire a Parlamentului despre numirea in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie a doamnei Valeria Sterbet, care se anexeaza la prezentul raport.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, aveti intrebari? Nu. Microfonul nr.5.

 

DOMNUL VLAD CUBREACOV:

Multumesc. Stimate domnule Presedinte, cunoasteti ca fenomenul coruptiei afecteaza grav (si chiar a devenit endemic, dupa cum se exprima seful statului in una din interventiile sale oficiale) structurile de stat, fiind vorba de puterea executiva si, in special, de puterea judecatoreasca, in fruntea careia, din pacate, prin cele doua functii pe care le detine, se afla tocmai doamna Valeria Sterbet.

Vreau sa va intreb daca, la exprimarea votului in legatura cu aceasta candidatura in comisia dumneavoastra, ati analizat situatia din mai multe puncte de vedere, inclusiv din punctul de vedere al fenomenului coruptiei, care afecteaza grav, macina si face putred sistemul nostru judecatoresc. Si daca ati tinut cont de faptul ca fenomenul a luat aceasta amploare tocmai in timpul in care in fruntea Curtii Supreme de Justitie si a Consiliului Superior al Magistraturii (Consiliu care, iata, o recomanda, condus de doamna Valeria Sterbet, si o recomanda tot pe doamna Sterbet) se afla anume aceasta persoana, pentru care inteleg ca si dumneavoastra ati votat.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Va multumesc de intrebare. Referitor la problema coruptiei in sistemul judecatoresc, va pot spune, in temeiul experientei mele in functiile pe care le-am ocupat anterior, ca faptele de coruptie in sistemul judecatoresc nicidecum nu au luat amploare anume in timpul cind in functia de Presedinte al Curtii Supreme a fost doamna Sterbet.

Acest viciu social are radacini mai adinci, spre regret, vine din anii precedenti. La sedinta comisiei (am expus deja rezultatele votarii), am examinat si unele viziuni asupra posibilitatii combaterii acestui viciu insasi de doamna Sterbet, in prezenta dinsei, si i-am mai pus si intrebarile de rigoare.

Ce trebuie sa facem pentru a combate acest viciu? In acest context se impune un complex de masuri, inclusiv cele prevazute pentru restructurarea sistemului judecatoresc. Sper ca, la examinarea proiectelor de legi respective, vom lua decizii care sa acorde, inclusiv persoanei numite in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie (in cazul de fata – doamna Sterbet), pirghii suplimentare pentru ca insusi sistemul judecatoresc sa poata combate acest viciu.

Apare si partea a doua a intrebarii pe care ati pus-o: care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii?

 Dupa parerea noastra, si acest organ colegial necesita sa fie restructurat. Astazi, conform Constitutiei, Presedintele Curtii Supreme de Justitie este membru din oficiu al acestui consiliu.

Al doilea moment. Presedintele Consiliului Suprem al Magistraturii este ales de membrii acestui consiliu. Daca membrii Consiliului considera necesara numirea unei persoane in calitate de presedinte al Consiliului, va fi emisa o decizie in acest sens, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Accentuez inca o data ca, astazi, votam o singura problema: numirea in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie a unei persoane concrete, a doamnei Valeria Sterbet. Repet, pe parcursul examinarii in comisie nu au facut nici o obiectie fata de aceasta persoana nici reprezentantii fractiunii noastre, nici alti deputati. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.5.

 

DOMNUL STEFAN SECAREANU:

Multumesc, domnule Presedinte. As vrea sa adresez domnului Turcan urmatoarea intrebare, legata de faptul ca neregulile si situatia dezastruoasa din sistemul justitiei aduc mari prejudicii de imagine Republicii Moldova pe plan international. Ma refer la cele 19, daca nu ma insel, procese care au fost pierdute deja de Republica Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Acest lucru s-a facut in primul si in primul rind din cauza starii de lucruri din cadrul sistemului judecatoresc al Republicii Moldova, stimati prieteni.

De asemenea, vreau sa stiu: comisia condusa de dumneavoastra a tinut cont de aceasta situatie? Pentru ca este o situatie legata si de respectarea in Republica Moldova a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, atunci cind este vorba de adresarea mai multor cetateni in Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Stim deja ca acolo sint inregistrate peste o mie de cereri din partea cetatenilor Republicii Moldova. Din aceasta cauza, Republicii Moldova i s-au adus si prejudicii economice.

Prejudiciile economice au fost aduse statului nostru si din cauza ca, prin justitia noastra, sint descurajati investitorii straini. Un investitor strain care nu este aparat de sistemul de justitie din Republica Moldova nu va mai veni sa investeasca niciodata. Din cauza situatiei din justitie sint descurajati oamenii de afaceri. Nu am intilnit cazuri cind un om de afaceri, un agent economic privat, fiind in situatie de litigiu cu statul, a cistigat vreun proces in fata statului.

Vreau sa intreb: comisia, dumneavoastra personal ati tinut cont de aceasta situatie cind ati discutat si ati propus ca doamna Valeria Sterbet sa fie numita in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie? Va multumesc.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Va multumesc. Analizind situatia creata in sistemul judecatoresc si, in special, in Curtea Suprema de Justitie, am abordat si problema in cauza. Mai mult decit atit, in programul de audieri pentru anul curent este prevazuta o intrebare legata de problema executarii deciziilor CEDO. Fara indoiala, vor fi analizate si circumstantele care au contribuit la adoptarea unor decizii nelegitime din punctul de vedere al dreptului international si al legislatiei in vigoare.

Cred ca, dupa analiza si audierile respective, vom avea posibilitatea sa propunem Consiliului Suprem al Magistraturii examinarea unor cazuri concrete, avind in vedere responsabilitatea judecatorilor care au emis aceste decizii. Repet, fata de doamna Valeria Sterbet, in cazul respectiv, nu a fost inaintata nici o pretentie.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Microfonul nr.4.

 

DOAMNA VALENTINA CUSNIR:

Multumesc, domnule Presedinte. Am si eu o intrebare catre domnul presedinte al comisiei. Chiar de la inceputul acestei luni avem doua cazuri in Parlament care se refera la aceasta tema. Stiti cu cite dezbateri aprinse a fost aprobat proiectul de Lege privind atribuirea Inspectiei Muncii unor drepturi adaugatoare de a examina cazurile cu privire la contraventiile administrative si aplicarea sanctiunilor de catre angajatii acestei inspectii. Principalul argument a fost, stiti dumneavoastra din nota informativa, ca, pe fondalul unei responsabilitati juridice insuficiente si al unei operativitati lente in aplicarea sanctiunilor administrative, se creeaza o situatie care motiveaza angajatorul sa manifeste o atitudine de nepasare fata de onorarea obligatiilor legale aferente raporturilor de munca.

Prin intermediul instantei de judecata, lucrul acesta s-a dovedit, in anii 2002-2004, a fi ineficient. Si inca un proiect de lege, in discutie acum in comisii, prin care se cere stabilirea, pentru Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, a competentei de a anula tranzactiile bursiere pina la efectuarea decontarilor finale, pentru prevenirea si combaterea spalarii de bani prin intermediul pietei valorilor mobiliare si pentru protejarea drepturilor si intereselor investitorilor straini si ale altor persoane.

Se aduce acelasi argument: procedura judiciara este destul de indelungata si anevoioasa, deseori se soldeaza cu punerea in drept a partilor si, in marea parte a cazurilor examinate, in mod indirect, nu-si atinge scopul. Cum priviti dumneavoastra, ca presedinte al comisiei, aceste lucruri si pina cind vom atribui drepturi suplimentare unor instante altele decit judecata, in loc ca aceasta sa-si indeplineasca obligatiile sale directe?

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Va multumesc. Dupa parerea mea, intrebarea aceasta se refera la noi, deputatii, deoarece, cu cit mai perfecta va fi legislatia in vigoare, cu atit, sper, mai eficienta va fi activitatea sistemului judecatoresc. Trebuie sa ne gindim foarte bine nu numai la mecanismul si procedura din sistemul judecatoresc, dar si la legile pe care le adoptam. Deoarece menirea Curtii Supreme de Justitie si a sistemului judecatoresc este de a lua decizii in conformitate cu legislatia in vigoare, or, noi insine adoptam aceste legi.

Sint de acord cu dumneavoastra ca exista foarte multe cazuri cind, in mod artificial, este taraganata adoptarea deciziilor, examinarea dosarelor in sistemul judecatoresc. Aceasta este a doua fateta a problemei, si anume cea a responsabilitatii judecatorilor. In acest sens, foarte mult depinde si de consiliul judecatoresc. Ma refer nu numai la deputati, dar si la cetateni. Foarte mult depinde de gradul nostru de informare asupra acestor cazuri. Restabilirea increderii in sistemul judecatoresc va avea loc atunci cind va fi restabilita increderea populatiei in toti factorii de decizie.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Multumesc. Domnul Rosca.

 

DOMNUL IURIE ROSCA:

Multumesc, domnule Presedinte. Inainte de a adresa citeva intrebari, as dori sa precizez, asa cum figureaza si in nota informativa pe care am primit-o, si in curriculum vitae pe care il avem la indemina, ca doamna Valeria Sterbet a cumulat si cumuleaza doua functii-cheie in sistemul judecatoresc si anume cel de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie si cel de Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Atrag atentia asistentei ca acest cumul de functii a devenit posibil incepind cu anul 2001. Deci 2001-2005, exact rastimpul in care se afla la guvernare Partidul Comunistilor. Pornind de la aceasta precizare, adresez cele citeva intrebari in egala masura presedintelui Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, domnului Turcan, dar si doamnei Valeria Sterbet, care candideaza din nou la aceeasi functie in care doreste sa fie confirmata pentru inca 4 ani, exact rastimpul in care se va consuma legislatura prezenta.

In ce masura, stimate domnule presedinte si stimata doamna presedinte, de doua ori, in rastimpul anilor 2001-2004 au fost asigurate citeva principii fundamentale pentru un stat de drept, trecute si in Constitutia Republicii Moldova, si anume principiul independentei puterii judecatoresti, cel a separatiei puterilor in stat, ca si, deopotriva, in ce masura prevederile legislative in vigoare si practicile, din pacate tot in vigoare, nedeclarate au asigurat Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea de a fi realmente organ de autoadministrare al puterii judecatoresti si nu organ consultativ al partidului de guvernamint? Este prima mea intrebare.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Da, va multumesc. Din partea comisiei pot raspunde ca, avind in vedere faptul ca sint initiate un sir de proiecte de legi pentru modificarea sistemului judecatoresc, in insusi faptul existentei acestor proiecte se contine deja, intr-o oarecare masura, si raspunsul la intrebarea dumneavoastra, deoarece necesitatea modificarii sistemului consta in eficientizarea activitatii acestei ramuri a puterii, inclusiv a autonomiei. Examinind aceasta problema in cadrul unei sedinte in comisie, am subliniat ca, actualmente, trebuie sa acordam Consiliului Suprem al Magistraturii, prin modificarea legislatiei, pirghii suplimentare de influenta asupra proceselor negative existente in sistemul judecatoresc al Republicii Moldova.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.6, va rog.

 

DOAMNA VALERIA STERBET:

Stimati deputati, as vrea sa fac la inceput o remarca, si anume ca legislatia Republicii Moldova, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, modificata in anul 1997, au creat posibilitatea ca Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii sa fie ales de membrii Consiliului. Lucrul acesta nu a inceput in 2001, dar pina in 2001, cind deja exista o asemenea modalitate si, dupa cum stiti, cind presedintele anterior al Curtii Supreme de Justitie era ales si Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, in perioada respectiva neexistind obiectii la acest capitol.

Cit priveste activitatea Consiliului Superior al Magistraturii referitor la redresarea situatiei din sistemul judecatoresc, as vrea sa spun ca, incepind cu anul 2001, am avut posibilitatea sa reluam examinarea pachetului de documente, inaintate inca in perioada anterioara, referitor la optimizarea activitatii sistemului judecatoresc, la optimizarea cadrului legislativ si la racordarea lui la cerintele, exigentele si obiectiile Consiliului Europei. Noi toti am fost martorii celor doua hotariri ale APCE, urmate mai apoi de mesajul Presedintelui Republicii Moldova adresat Parlamentului.

In aceasta perioada, a si avut loc adoptarea pachetului de legi care reglementeaza activitatea organizatorica a sistemului judecatoresc. Anume in acest rastimp a fost optimizat sistemul judecatoresc prin trecere la sistemul din trei trepte, cind justitiabililor li s-a dat posibilitatea de a se adresa direct si in Curtea Suprema de Justitie, la obiectiile facute de Consiliul Europei referitor la inaintarea recursului in anulare de catre Procuratura Generala la adresarea partilor, declarata ca o incalcare a dreptului la aparare a justitiabililor, fiindca se inainta recurs doar din partea unei parti. Acesta a fost exclus din legislatie.

As vrea sa spun insa ca, pe fondalul Europei, chiar al multor tari europene cu o democratie avansata, legislatia noastra referitoare la activitatea sistemului judecatoresc si a organelor de autoadministrare judecatoreasca este foarte buna. Chiar am mers mult mai inainte decit unele tari. Faptul acesta a contribuit anume la asigurarea activitatii sistemului judecatoresc.

Am in vedere independenta sistemului judecatoresc. Eu nu concep o independenta absoluta, fiindca exista independenta doar in masura in care judecatorul adopta o hotarire judecatoreasca in cadrul unui dosar concret.

In rest, tocmai acele pirghii, care au fost date in ultimul timp Consiliului Superior al Magistraturii, Curtii Supreme de Justitie, Plenului Curtii Supreme, de a verifica activitatea si a asculta rapoartele presedintilor de instante judecatoresti referitor la efectuarea justitiei reprezinta un autocontrol intern. Aceasta ne da posibilitatea, in ultimul timp, sa redresam situatia.

Eu as vrea sa va aduc exemple referitor la dosarele care parvin in instantele judecatoresti. Daca in 2001 numarul lor era de 220 de mii, acuma sint de aproape 265 de mii, pe cind numarul de judecatori, cu exceptia celor de instructie, ramine constant. Noi am reusit sa micsoram restantele dosarelor cu 12%. Din dosarele penale, 89% se examineaza in termen de 3 luni. Din dosarele civile, 84% se examineaza tot in termen de 3 luni.

Desi volumul de lucru s-a marit cu aproape 60%, Curtea Suprema de Justitie a reusit sa reduca termenul de examinare a cauzelor (de 4, 6 luni) la 2 luni (78%). Cred ca acestia sint indicii care atesta anume redresarea situatiei in sistemul judecatoresc.

Trebuie amintit si acel pachet de legi pe care l-am elaborat (am in vedere reprezentantii Curtii Supreme de Justitie, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai ONG-urilor cu care colaboram pe parcursul ultimilor ani), l-am prezentat Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si in care am facut propuneri de optimizare a cadrului legislativ.

Imi pare rau, stimati deputati, ca, pe parcursul anilor respectivi, s-a modificat Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care a dat posibilitatea sa fie alesi reprezentanti din toate instantele judecatoresti. Cite 2 reprezentanti de la judecatorie, de la Curtile de Apel si de la Curtea Suprema de Justitie, daca exista aceasta necesitate.

Acum activam in aceasta componenta. Daca exista in continuare necesitatea unei optimizari in acest sens, ne vom conforma. Dar deocamdata activam in cadrul legislativ existent. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, va multumesc.

 

DOMNUL IURIE ROSCA:

Multumesc pentru posibilitatea de a adresa alte intrebari. Mai intii, se impune o precizare: doamna Valeria Sterbet considera sistemul judecatoresc din Republica Moldova ca functionind impecabil, profesionist si onest, in timp ce in anul 2002, cind domnia sa cumula aceleasi doua functii, Republica Moldova a primit doua rezolutii, cu titlu de recomandare din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, unde scrie expres ca este nevoie ca independenta sistemului judecatoresc sa fie fortificata. Dupa aceea, foarte recent, la 22 februarie, Guvernul Republicii Moldova semna, impreuna cu reprezentantii Comisiei Europene, asa-numitul Plan de actiuni "Uniunea Europeana - Republica Moldova", unde, in pagina a treia, foarte detaliat si exact, se recomanda, deja cu titlu obligatoriu pentru statul nostru, reorganizarea fundamentala a sistemului judecatoresc.

Nu asteptam spirit autocritic, am vrut doar sa fac aceste precizari, pentru ca am votat impreuna respectiva declaratie a Parlamentului nostru de integrare europeana, ceea ce inseamna reforma concreta, nu declaratie despre integrare.

O intrebare de precizare pentru domnul presedinte si pentru doamna presedinte Valeria Sterbet. Intr-adevar, legislatia distorsionata, in opinia mea, permite cumularea celor doua functii: de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii si de presedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Intrebarea este daca dumneavoastra considerati situatia aceasta ca fiind una normala si eficienta pentru exercitarea atributiilor celor doua institutii de baza in sistemul judecatoresc?

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Iarasi, pornind de la legislatia in vigoare, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales de catre membrii lui. In cazul de fata, situatia se prezinta precum este prevazut. Repet: examinind toate initiativele existente si cele viitoare, se va concretiza acest subiect.

Nu exclud si o alta modalitate, care, posibil, va face ca presedintele acestui organ sa nu fie, sa spunem asa, legat intr-o oarecare masura de puterea judecatoreasca sau de consiliu. Membru al acestui consiliu este si Procurorul General. Nu stiu, ar fi fost bine sau nu daca s-ar fi numit sau ales Procurorul General.

Cred ca pot sa apara si atunci probleme. Actualmente, aceasta este procedura. Daca noi consideram ca aceasta procedura si acest mod trebuie schimbate, modificate, va trebui sa procedam conform legislatiei, sa modificam legea respectiva.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Microfonul nr.6.

 

DOAMNA VALERIA STERBET:

As dori sa precizez un moment. Toti membrii Consiliului Superior al Magistraturii activeaza pe baze obstesti. In acelasi mod activeaza si presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Sa nu credeti ca este o facilitate pentru presedintele Curtii Supreme de Justitie, ci este o responsabilitate dubla. Daca nu prea am reusit in modul cerut, trebuie fortificat aparatul Consiliului Superior al Magistraturii care, intre sedintele consiliului, exercita, de fapt, activitatea de baza si asigura consiliului o activitate eficienta.

In acest context, am facut propunerea de a amplifica aparatul Consiliului cu noi unitati si noi structuri, inclusiv cu inspectii de control in domeniul activitatii judecatorilor. Daca vom fi sustinuti, cred ca acesta va fi un suport substantial pentru activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, va multumesc.

 

DOMNUL IURIE ROSCA:

Multumesc. Si eu, stimati colegi, as vrea sa fac o precizare. Am intrebat despre acest cumul, deoarece noi, cei din aceasta sala, trebuie sa fim constienti de faptul ca articolul 122 al Constitutiei, care specifica componenta Consiliului Superior al Magistraturii, spune ca: din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept, adica din oficiu: presedintele Curtii Supreme de Justitie, ministrul justitiei si Procurorul General.

Prin urmare, astazi vom vota nu doar pentru doamna Valeria Sterbet ca presedinte, pentru inca 4 ani, al Curtii Supreme de Justitie, dar si ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru ca functia respectiva este din oficiu stabilita si, 4 ani de zile, vom avea cel putin prezenta dinsei si intr-un organ, si in altul. Intrebarea insa este urmatoarea.

Stimata doamna Valeria Sterbet si stimate domnule Presedinte. Noi am atras atentia dumneavoastra asupra faptului ca exista o multitudine de cazuri care lasa loc unor suspiciuni grave asupra corectitudinii in care se exercita cele doua functii, si anume: despre instituirea unor asa-numite nedeclarate taxe de luare si dare de mita pentru avansarea in functii-cheie in sistemul judecatoresc.

Chiar orice novice care doreste sa ajunga judecator cunoaste exact valoarea acestor taxe in functie de locul unde doreste sa activeze: la Chisinau, in teritoriu, in judecatoriile economice s.a.m.d.

Ce ne puteti spune in acest sens? In ce masura comisia a avut grija sa examineze toate aceste semnale si in ce masura doamna Valeria Sterbet poate sa declare in fata Forului legislativ ca aceste suspiciuni sint totalmente lipsite de temei? Multumesc.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Da, va multumesc de intrebare. Deci, referitor la rezultatele votarii, in sensul numirii in functie ca presedinte al Curtii Supreme. Nu inseamna ca pe toti 4 ani doamna va exercita si functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

 

VOCE DIN SALA:

La functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Ca membru, in caz daca nu va fi modificata prevederea respectiva a Constitutiei. Daca va fi modificata, atunci cade si intrebarea.

Acum, referitor la asa-numitele taxe. Da, noi am examinat si problema in cauza, avind in posesiunea comisiei si raspunsurile din partea organelor abilitate in ce priveste combaterea faptelor de coruptie. In aceste raspunsuri se confirma ca, actualmente, nu exista nici un dosar penal, nici un dosar operativ intentat in legatura cu astfel de fapte.

Eu v-am raspuns referitor la problema: raspunsul este oficial, poate intr-o oarecare masura si formal, deoarece intelegem foarte bine ca asa ceva poate sa aiba loc. De aceea, ma adresez inca o data, in primul rind colegilor, deoarece dumneavoastra nu aveti posibilitatea de a verifica aceste semnale in sensul adresarii cetatenilor.

Daca o sa apara asemenea informatii, va rog sa fie prezentate sau prin intermediul comisiei, sau nemijlocit organelor respective, pentru a fi examinate.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.6, va rog.

 

 

 

DOAMNA VALERIA STERBET:

Astfel de discutii au fost purtate si in mass-media, si la masa rotunda care a avut loc cu participarea fostilor judecatori. Consider insa ca este de competenta organelor abilitate sa verifice. Si, dupa cum stiu, tot din informatiile parvenite, a fost intentat un dosar penal pe marginea celor expuse de catre fostii judecatori si n-au decit sa-si expuna obiectiv opinia: cine, cum, cit si cui.

As vrea sa fac o remarca, fiindca ei nu sint consecventi. O data vorbesc intr-un mod, alta data in altul. O data se face in ajunul alegerilor parlamentare, alta data se face in legatura cu numirea presedintelui Curtii Supreme de Justitie.

In grupul care nu a fost numit in functie pina la atingerea plafonului s-au aflat si fosti judecatori eliberati din functie la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii pentru incalcari grave in infaptuirea justitiei: incalcari etice, judiciare, depistate in cadrul controalelor. De aceea, trebuie examinate foarte atent aceste declaratii. Cei care declara n-au decit sa le declare pina la sfirsit, numind persoane concrete si fapte concrete. Cred ca nu se poate invinui un sistem, nu se poate invinui o tara intreaga in genere.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, va multumesc. Stimati colegi, sintem in proces de dezbatere la acest subiect, avind in vedere importanta majora a acestuia, deja peste 40 de minute. Inaintez propunerea, in temeiul articolului 92, sa oferim timp pentru ultima intrebare sau luare de cuvint la microfonul nr.5, dupa care sa incheiem dezbaterile la acest subiect.

Stimati colegi, nu in zadar am facut referinta la articolul 92. Prevederile articolului 92 se refera in egala masura la intrebari, luari de cuvint si dezbateri.

 

DOMNUL IURIE ROSCA:

Domnule Presedinte, parasim sala daca dumneata nu vrei sa dai cuvintul deputatilor la tribuna centrala. Cum adica incheiem dezbaterile?

 

VOCE DIN SALA:

Da cine a iesit acum la tribuna centrala?

 

DOMNUL IURIE ROSCA:

Nu a iesit inca nimeni la tribuna centrala.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Stimati colegi, pemiteti-mi, va rog, sa aduc la cunostinta dumneavoastra prevederile articolului 92: Presedintele sedintei, o fractiune parlamentara sau un grup de deputati ce constituie cel putin 15 la suta din numarul deputatilor alesi poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Parlamentului. Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.

Deci, eu presupun ca ma regasesc in mod perfect pe cimpul juridic al prevederilor Regulamentului Parlamentului.

Eu cred ca in timpul acordat, nepresind deputatii pentru a se expune, toti au avut dreptul sa o faca. Iar din momentul in care exista o asemenea posibilitate in cadrul prevederilor Regulamentului, in mod normal ca inaintez aceasta propunere. Microfonul nr.5.

 

DOMNUL STEFAN SECAREANU:

Multumesc, domnule Presedinte. Exista Regulamentul Parlamentului care spune clar ca, dupa prezentarea raportului comisiei, pe marginea fiecarei chestiuni de pe ordinea de zi vin intrebarile deputatilor. Mai apoi, se anunta dezbaterile pe marginea acestei chestiuni.

Dumneavoastra nici n-ati anuntat dezbaterile pe marginea chestiunii in cauza. Urmeaza ca, dupa timpul care expira pentru intrebari, sa aiba loc dezbaterile pe marginea acestei chestiuni si, dupa asta, puteti supune votului ceea ce prevede articolul 92 din Constitutie. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, stimati colegi, ati remarcat acelasi subiect. Intrebarile adresate presedintelui comisiei, doamna Valeria Sterbet, eu, cu multa toleranta, si e normal din punctul meu de vedere, le-am tratat si ca luari de cuvint, fiindca, daca ati observat, ele au fost si intrebari, iar pe linga intrebari au fost si comentarii, si expunere de viziuni la acest subiect. M-am comportat fata de continutul acestor interventii cu toata toleranta posibila si cred ca e normal. Microfonul nr.5, fiindca trebuie sa discutam momentele de procedura.

 

DOMNUL GHEORGHE SUSARENCO:

Domnul Presedinte a propus Parlamentului, nu stiu pe cit este de corect conform procedurii, ultima intrebare. Eu cer ca intrebarea si comentariul sa le formulez de la tribuna centrala, daca dumneavoastra considerati ca acestea sint dezbateri parlamentare.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

De acord. Va multumesc. Deci, in acest context, microfonul nr.4.

 

DOMNUL VEACESLAV UNTILA:

Va multumesc, domnule Presedinte. "Alianta «Moldova Noastra»" insista sa venim in dezbateri cu pozitia noastra si va rog sa tineti cont de acest lucru. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Bine, in acest context, reformulez propunerea pe care o inaintez plenului Parlamentului. Avindu-se cele trei solicitari pentru luari de cuvint cu oferirea tribunei centrale, la aceste conditii propun plenului Parlamentului ca, dupa aceste trei interventii, dezbaterile sa fie incheiate. Cine este pentru adoptarea acestei propuneri rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Rog sa luati loc, domnule presedinte al comisiei. In ordinea in care au fost inaintate aceste solicitari pentru luari de cuvint de la tribuna centrala. Domnule Susarenco, va rog.

 

DOMNUL GHEORGHE SUSARENCO:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, onorati deputati. Fara a intra in multe dezbateri pe marginea incalcarii sau neincalcarii Regulamentului in aceasta problema de interes national, folosindu-ma de aceasta tribuna, as vrea sa spun ca am vrut sa adresez presedintelui de comisie o intrebare. As intreba, care sint motivele ca, de mai multi ani, cele 12 fotolii de judecator in Curtea Constitutionala nu sint completate, iar Parlamentul nu a abordat aceasta problema avind propunerile Consiliului Superior al Magistraturii de numire in functie a unor judecatori? De ce atita graba cu numirea in functie a doamnei Valeria Sterbet, in timp ce mandatele a doi vicepresedinti ai Curtii Supreme de Justitie sint depasite cu mai mult de 1 an si Parlamentul nu a suplinit aceste functii?

Problema trebuie abordata din punctul de vedere al necesitatii evidente de a realiza in Republica Moldova reforma cardinala a sistemului judecatoresc si de a restabili independenta puterii judecatoresti, independenta stirbita atit printr-o legislatie rea, cit si printr-o serie de practici vicioase si antidemocratice.

Din pacate, ultimii 4 ani ai fostei legislaturi au decurs sub semnul restringerii libertatilor democratice si al restabilirii asa-numitei verticale a puterii. Aceasta practica a lichidat separarea puterilor in stat si a subordonat puterea judecatoreasca partidului de guvernamint. Din pacate, atit Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ de autoadministrare al puterii judecatoresti, cit si cele 3 trepte ale instantelor de judecata au fost reduse la conditia umilitoare de executanti ai vointei politice a guvernantilor.

Reorganizarea sistemului prin reducerea treptelor instantelor de la 4 la 3, cu care se mindreste doamna Sterbet, eliminarea din sistem a judecatorilor considerati incomozi si promovarea unor persoane obediente au devenit realitati scandaloase ce au determinat critici drastice atit in tara, cit si la nivel international.

Recomandarile Consiliului Europei din 2002, despre care s-a vorbit azi, accentuau nevoia fortificarii independentei justitiei. Si, daca adunarea parlamentara a Consiliului Europei a putut sa formuleze sugestii cu titlu de recomandare, atunci planul de actiuni Uniunea Europeana - Republica Moldova, semnat de Guvern la 22 februarie anul curent, constituie o obligatie internationala a Republicii Moldova ca stat care aspira la integrare europeana.

Astfel, in compartimentul "Dialogul politic si reformele", capitolul "Democratia si suprematia legii", dupa cum s-a subliniat azi si mai subliniem o data in plus, gasim urmatorul angajament: revizuirea legislatiei existente in scopul asigurarii independentei si impartialitatii sistemului judecatoresc, inclusiv a impartialitatii si eficientei procuraturii, in scopul consolidarii justitiei.

Angajamentul este desfasurat astfel: continuarea si implementarea activitatii legislative pentru a reforma sistemul judecatoresc in conformitate cu standardele europene, reexaminarea si completarea legii privind organizarea judecatoreasca in scopul asigurarii independentei, impartialitatii si eficientei ei, al clarificarii procedurii de numire si avansare, a drepturilor statutare si obligatiilor judecatorilor.

Doresc sa va amintesc, stimati colegi, ca grupul nostru parlamentar a propus, la inceputul activitatii noastre in aceasta legislatura, un pachet din 10 puncte privind reforma legislativa si institutionala. Aceste propuneri au fost acceptate integral si salutate de Presedintele Vladimir Voronin in momentul alegerii domniei sale.

As vrea sa amintesc si faptul ca am adoptat prin consens o Declaratie privind integrarea europeana prin care ne-am angajat cu totii, de diferite culori politice, sa urmam calea reformei si a integrarii.

Intre timp, grupurile de lucru formate pentru elaborarea proiectelor respective cauta sa identifice cele mai bune conditii. Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat a prezentat sefilor de fractiuni, conducerii Parlamentului si Presedintelui tarii un sir de modificari esentiale in legislatia cu privire la procesul electoral, Curtea de Conturi, Procuratura, audiovizual si, nu in ultimul rind, la domeniul justitiei.

Aceste propuneri vizeaza Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la organizarea judecatoreasca, Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie si Legea cu privire la statutul judecatorului. Ele reprezinta un set de masuri ce ar permite restabilirea integrala a independentei justitiei si a principiului separarii puterilor in stat.

In acest context, exprimam regretul pentru faptul ca, in loc sa facem totul pentru a grabi realizarea acestor reforme, astazi se incearca, de catre minister, conservarea lucrurilor deplorabile prin reconfirmarea in functia de presedinte al Curtii Supreme de Justitie a doamnei Valeria Sterbet. Este cazul sa amintesc ca aceasta persoana este compromisa iremediabil in fata corpului de judecatori, procurori, avocati si a intregii societati. Dinsa, dupa cum s-a spus, detine in mod nefiresc, de ani de zile, concomitent, cele doua functii-cheie in sistemul judecatoresc: de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii si de presedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Cu parere de rau, faptul acesta l-am relevat si in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, asupra acestei doamne planeaza suspiciuni grave de implicare in cazuri de coruptie, in special atunci cind se efectueaza selectarea, numirea sau promovarea in functia de judecator. Orice novice in sistemul judecatoresc stie deja cu exactitate care sint taxele pentru aceste promovari, cite mii costa, nu in lei, un loc intr-o instanta raionala si cite zeci de mii, tot nu in lei, intr-o instanta ierarhic superioara.

Domnilor deputati, aduc la cunostinta onoratului Parlament ca am propus comisiei, domnul presedinte poate sa confirme acest lucru, si propun si Parlamentului audierea inchisa in cadrul comisiei a unor judecatori, fosti judecatori, procurori care ar putea da explicatii nu pentru Procurorul General, dar pentru comisia parlamentara. Propunerea a fost respinsa, printre altele, de catre grupul care reprezinta majoritatea parlamentara.

Am fost impreuna cu un grup de judecatori dupa aceasta, acum doua luni, la vicepresedintele Parlamentului, care este de fata, domnul Iurie Rosca, relatindu-i in detaliu cum functioneaza sistemul de dare si luare de mita in justitia moldoveneasca condusa, concomitent, din doua fotolii de doamna Sterbet. Stiu ca domnul Iurie Rosca i-a informat asupra acestei situatii deosebit de grave pe Presedintele republicii si Presedintele Parlamentului.

Am insistat, repet, personal, in cadrul comisiei, asupra unor verificari temeinice. Cu parere de rau, insistentele noastre au fost neglijate. Prin urmare, este cazul sa ne exprimam ingrijorarea asupra disponibilitatii partidului de guvernamint de a realiza reforma si de a renunta la controlul asupra justitiei.

Sintem in situatia rusinoasa cind Consiliul Superior al Magistraturii o propune pe doamna Sterbet sa-si continue exercitarea mandatului pentru inca 4 ani in fruntea Curtii Supreme de Justitie. Iar pentru a acoperi macar cumva aceasta situatie rusinoasa, demersul Consiliului Superior al Magistraturii este semnat nu de Presedintele Consiliului, ci de vicepresedintele acestuia, Constantin Gurschi, care timp de 1 an detine aceasta functie fara a fi confirmat de Parlament.

Stimati colegi, apelam la toti deputatii acestei legislaturi sa manifeste principialitate si sa renunte la sindromul majoritatii victorioase. Noi asta am spus-o in fata intregii societati. Aceasta majoritate vicioasa, victorioasa, pardon, poate nesocoti pozitia celorlalte grupari parlamentare.

Parteneriatul politic, asupra caruia am convenit, ne obliga sa fim corecti unii cu altii si, mai ales, sa ne gindim in activitatea noastra de legislator la interesele societatii si nu la cele de grup sau de partid. Nu avem voie sa compromitem ideea de reforma si nici sa compromitem tara in fata partenerilor nostri occidentali care stiu mai bine decit noi ce se face in justitie.

Avem raportul Bancii Mondiale. Cine nu l-a citit sa-l citeasca. Indemnul nostru este sa ne abtinem de la confirmarea acestei candidaturi pina la momentul cind vom adopta pachetul de reforme in sistemul judecatoresc, care sa transforme Consiliul Superior al Magistraturii din organ consultativ si executant servil al indicatiilor de sus in organ independent, capabil sa-si exercite concomitent si unele sarcini.

Sa numim judecatori in cele 12 locuri vacante in Curtea Suprema de Justitie si dupa aceea sa revenim la candidatura Presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Adresez personal doamnei Valeria Sterbet, fosta colega, pe care o respect ca doamna si ca specialist, am spus asta si in cadrul comisiei, propunerea sa-si retraga candidatura si sa se multumeasca cu functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, care ii revine pe viata pina la atingerea plafonului de virsta. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Din partea "Aliantei «Moldova Noastra»", domnul Veaceslav Untila.Va rog. Intre timp, microfonul nr.3.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Multumesc. Avind in vedere ca in alocutiunea sa domnul deputat Gheorghe Susarenco mi-a adresat unele intrebari, ca presedinte al comisiei, as vrea sa lamuresc doua momente.

In primul rind, referitor la numirea celor 12 membri ai Curtii Supreme. Aceste candidaturi se examineaza in comisie. Deci, in timpul cel mai apropiat vor fi propuse pentru examinare in cadrul sedintei in plen. Nu exclud ca unele dintre aceste candidaturi vor fi respinse pentru a demonstra ca intr-adevar avem de gind sa procedam consecvent si obiectiv.

In al doilea rind, resping categoric afirmatiile domnului deputat Susarenco Gheorghe ca ar fi numit in sedinta comisiei fapte concrete, familii concrete si invinuiri concrete fata de doamna Sterbet. La intrebarea mea daca exista dovada acestor fapte, dumnealui a spus ca acum nu are, dar daca va fi necesar va gasi. Poftim, daca va aduce dovezi, noi sintem gata sa le dezbatem.

Va rog, domnule Susarenco, sa fiti obiectiv in cazul de fata. Cu atit mai mult, fiind candidat, sa nu va stricati imaginea in fata alegatorilor.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.5. Va cer scuze, domnule Untila.

 

DOMNUL GHEORGHE SUSARENCO:

Eu am dreptul la replica, domnule Presedinte?

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Asa este. Va rog, am anuntat microfonul nr.5. Doriti acum?

 

DOMNUL GHEORGHE SUSARENCO:

Da, sigur ca da. Bate fierul cit e cald. In cadrul comisiei am propus asa cum am facut-o si azi. Doamna Sterbet sa-si retraga candidatura. In cazul in care nu si-o retrage, comisia sa faca audieri inchise, unde voi da nume. In cazul in care comisia nu accepta, am spus ca voi propune Parlamentului sa voteze o comisie de ancheta in problema data. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, multumesc. Domnul Untila, va rog.

 

DOMNUL VEACESLAV UNTILA:

Domnilor colegi, se intimpla lucruri foarte interesante: avem taxe, dar nu avem dosare. Stimate domnule Presedinte, stimati deputati, in articolul 6 al Constitutiei Republicii Moldova este stipulat principiul separarii puterilor in stat: legislativa, executiva si judecatoreasca.

Potrivit legislatiei, puterea judecatoreasca este independenta, separata de puterea legislativa si cea executiva si are atributii proprii. Pentru infaptuirea justitiei, judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti si se supun numai legii.

In scopul constituirii si functionarii sistemului judecatoresc si asigurarii independentei puterii judiciare, conform Conceptiei reformei judiciare si de drept in Republica Moldova, a fost instituit Consiliul Superior al Magistraturii. Desi legislatia nationala contine destule prevederi care reglementeaza libertatea judecatorilor la adoptarea de hotariri judecatoresti, despre independenta sistemului judiciar in Republica Moldova se poate vorbi doar la modul ipotetic.

Puterea judecatoreasca este supusa permanent unor presiuni politice in luarea deciziilor, deoarece guvernarea comunista a preluat controlul total asupra justitiei. In conditiile actuale, justitia in Republica Moldova nu se infaptuieste in numele legii, ci in functie de anumite preferinte politice.

Practica de numire a judecatorilor din motive politice, drept recompensa pentru servicii de partid sau pentru unele decizii dubioase afecteaza grav autoritatea judecatoreasca. Numirea judecatorilor e lipsita de transparenta si nu se face dupa merit. Profesionalismul, integritatea si competenta sint calitati care conteaza mai putin, caci selectia se face in baza simpatiilor politice sau a legaturilor de rudenie. In acelasi timp, o multime de judecatori au fost eliberati din functie fara a li se da vreo explicatie in privinta motivelor eliberarii. In ultima perioada, au fost demisi din functie in jur de 70 de judecatori, dintre care 90 la suta ilegal, fara a li se oferi informatii sau explicatii.

In consecinta, calitatea hotaririlor judecatoresti a scazut catastrofal. O confirma si multiplele plingeri si petitii, adresate in diferite instante de stat din Republica Moldova, la Cedo, cu privire la infaptuirea necalitativa a justitiei. Si aici ma intreb: care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii in aceasta procedura? Instanta condusa de doamna Sterbet nu a luat nici o atitudine, nu s-a implicat nici chiar in cazurile cind abuzul puterii executive era evident. Aceasta lipsa de atitudine nu putea sa contribuie la consolidarea puterii judecatoresti.

In schimb, Consiliul Superior al Magistraturii si doamna Sterbet, implicit, si-au adus, probabil, contributia la modificarile efectuate in Legea cu privire la statutul judecatorului. Aceste modificari au fost operate din interes politic, pentru a avea o influenta directa asupra corpului judecatoresc, pentru a-i face pe oamenii legii sa tina cont de indicatiile venite de sus. Atunci cind candidatura unui judecator este respinsa fara nici un motiv, nu se urmareste decit destabilizarea instantelor judecatoresti, pentru ca acestea sa poata fi manipulate si influentate.

Aceasta tactica a diminuat considerabil rolul Consiliului Superior al Magistraturii in asigurarea independentei judecatorilor. Dar aceasta stare de lucruri nu prea pare sa deranjeze Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Dimpotriva, tot sub presedintia doamnei Valeria Sterbet a fost stabilita o noua procedura de numire in functie a judecatorilor prin neglijarea prevederilor articolului 19 alineatul (2) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care stipuleaza ca, pentru numirea in functia de judecator, de presedinte sau de vicepresedinte al instantei judecatoresti, Consiliul Superior al Magistraturii examineaza candidaturile si selecteaza candidatura, repet, candidatura cu cei mai inalti indici prevazuti de lege pentru numirea in aceasta functie, si o propune Presedintelui Republicii Moldova sau, dupa caz, Parlamentului.

Consiliul Superior al Magistraturii a incalcat aceste prevederi, inaintind de fiecare data mai multe candidaturi, mecanism care nu este prevazut de lege. Aceasta modalitate de numire in functie a presedintilor instantelor judecatoresti permite sefului statului sa numeasca in functia respectiva persoane care-i convin lui, judecatorii incomozi fiind inlocuiti cu persoane loiale puterii.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii, care are prerogativa sa selecteze si sa promoveze cadrele, cedeaza practic aceasta atributie unui consilier prezidential care trage sforile dupa placul lui. Ca o mica paranteza, vreau sa mentionez ca mecanismul existent de formare a Consiliului Superior al Magistraturii este unul defectuos, deoarece una si aceeasi persoana ar putea sa conduca atit organul pe care-l reprezinta, cit si Consiliul Superior al Magistraturii. In cazul dat, doamna Valeria sterbet, Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, o propune pentru functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie tot pe doamna Valeria Sterbet.

In acest context, haideti sa ne aducem aminte ca printre conditiile alocate de colegii nostri, pionieratul Rosca, Diacov si Serebrian, pentru sustinerea candidaturii liderului comunist Vladimir Voronin la postul de Presedinte de tara a fost si reforma sistemului judecatoresc. Prin inaintarea candidaturii doamnei Sterbet la postul de Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii devine absolut clar despre ce fel de reforma este vorba. De fapt, putem vorbi doar despre mimarea reformei si pastrarea pe viitor a calitatii de obedienta a sistemului judecatoresc in raport cu actuala guvernare.

Stimati colegi, atunci cind vorbim despre proasta functionare a institutiilor de drept, trebuie sa recunoastem ca, dupa venirea comunistilor la putere, corpul judecatoresc din Republica Moldova a fost impartit in doua. Cei loiali puterii, care au fost rasplatiti pentru devotament cu numirea in noi functii, si cei care au opus rezistenta acestei ofensive asupra sistemului judecatoresc, fiind ulterior demisi.

Evident, doamna candidat la functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie face parte din prima categorie. Despre "aportul" doamnei Sterbet la asigurarea independentei si impartialitatii instantelor judecatoresti am vorbit deja. Am putea aminti aici si despre metodele cvazitotalitare de dirijare a institutiei in fruntea careia se afla dumneaei. Cind, in ajunul reexaminarii dosarelor judiciare, doamna Presedinte al Curtii Supreme de Justitie invita membrii Curtii, indicindu-le concret modelul de solutionare a acestora, presedintii Curtii de Apel primesc si ei indicatii referitor la dosare concrete.

De asemenea, doamna candidat a fost acuzata in presa de coruptie si protectionism, dar nu au urmat nici dezmintiri, nici justificari, iar tacerea uneori nu face decit sa intareasca suspiciunile.

Acestea fiind spuse, tin sa declar ca fractiunea parlamentara "Alianta «Moldova Noastra»" nu va sustine candidatura doamnei Sterbet la functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie si solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa propuna o alta candidatura cu indici inalti de profesionalism, verticalitate si mult curaj. Persoana care ar fi capabila sa contribuie la consolidarea independentei justitiei, la restabilirea increderii societatii in actul justitiei si sa promoveze o adevarata reforma judiciara si de drept pe principii si standarde europene. Stimati colegi, va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Vadim Misin, reprezentind fractiunea PCRM.

 

DOMNUL VADIM MISIN:

Уважаемый господин Председатель, уважаемые коллеги, казалось бы, рядовой вопрос Парламента перерос в такие очень серьезные дебаты. И это неслучайно, поскольку речь идет о руководителе ветви власти нашей страны. Я бы хотел, чтобы мы все-таки к этому вопросу отнеслись с меньшей эмоциональностью, поспокойнее, а самое главное – со значительно меньшей политизированностью, насколько это возможно. И, как сказал один большой политик современности, давайте попробуем отделить котлеты и мухи в разные стороны.

Мы взяли и смешали в кучу две должности, то есть Председателя Высшего совета магистратуры и Председателя Высшей судебной палаты. И в куче получается не очень понятно. Вроде там Штербец сама собой руководит и т.д. Мы сегодня обсуждаем и ведем разговор о назначении Председателя Высшей судебной палаты Республики Молдова. И наша фракция целиком и полностью поддерживает кандидатуру Валерии Васильевны Штербец в назначении на эту должность. И я постараюсь коротко обосновать почему.

Первое. Я думаю, и у моих коллег, которые выступали до меня с этой трибуны, абсолютно не вызывает сомнения профессионализм Валерии Васильевны Штербец. Да, это человек, который прошел путь от рядового судьи до Председателя Высшей судебной палаты. Причем это путь не прыганья, а путь постепенного, спокойного приобретения опыта, приобретения мудрости, путь, который ее абсолютно заслуженно привел на высоты судебной системы Республики Молдова. И я это говорю не только от своего имени, я абсолютно уверенно говорю, что так считают очень многие в судейском корпусе и вообще в юридическом корпусе Республики Молдова, а не только в судейском. Это первое.

Второе, что касается должности Председателя Высшего совета магистратуры. Я хочу сказать, что это большая честь и очень здорово, это большой плюс. Вы возьмите и посмотрите состав Высшего совета магистратуры. Туда входят люди абсолютно разных воззрений, абсолютно разных политических взглядов, абсолютно разные по сути своей, прошедшие абсолютно различный путь. Причем, я вам скажу, в Высший совет магистратуры нашей республики входят люди, которыми не может кто-то управлять. Это не марионетки какие-то, это очень серьезный состав людей, себя уважающих и т.д. И если эта команда практически единодушно избирает Валерию Васильевну Председателем Высшего совета магистратуры, честь и хвала этой женщине, что она пользуется таким громадным и заслуженным авторитетом.

Теперь что касается недостатков в нашей судебной системе. Я думаю, и говорю это абсолютно ответственно и откровенно, что их значительно больше, чем сказали сегодня мои коллеги и чем мои коллеги знают.

Я это говорю не понаслышке, я действительно в течение 5 лет постоянно работал с этой системой, сталкивался, причем сталкивался во многом в негативном плане: по жалобам людей, по обращениям. И сегодня все мои коллеги, когда бывают на местах и встречаются с людьми, слышат очень много нареканий на судебную систему.

И я вас уверяю, что Валерия Васильевна знает это не хуже нас, а даже лучше, и я смею вас заверить, что этот человек по-настоящему, искренне переживает складывающуюся ситуацию и предпринимает реально все меры для того, чтобы ее изменить. Но нам с вами как депутатам надо учитывать один принципиальный вопрос. Три ветви власти в республике. Скажите, пожалуйста, население, рядовые граждане нашей страны с кем реально сталкиваются из ветвей власти? С судом. Потому что власть законодательная, власть исполнительная, хотим мы или не хотим, но по роли своей, по функции, по сущности своей не имеет выхода непосредственно на гражданина. Выход все равно опосредованный.

Да, мы приняли здесь закон, этот закон там, в Теленештах, в Фалештах, в Яловенах, срабатывает, но каждый из нас непосредственно с гражданином соприкасается только в случае, если мы туда приехали. А если не приехали, то не приехали. И мы не соприкоснулись. Судья все время стоит тет-а-тет с гражданином. Есть еще один фактор, который нельзя не учитывать. В суде, если исключить уголовное производство, а взять только гражданское экономическое, всегда спорят две стороны, одна из которых обязательно недовольна.

То есть сама суть суда такова, что половина людей, столкнувшись с судом, все равно выражает определенное недовольство. Скажите, пожалуйста, по-житейски, нормально, без эмоций, на кого направлено это недовольство в первую очередь? На того человека, который сидит и провозглашает приговор, на судью. И другой вопрос, прав он или неправ, поступил абсолютно законно или где-то, скажем, преступил какие-то нормы. Это уже другой вопрос. Это вопрос этики. Это вопрос их деятельности как Высшего совета магистратуры.

Кроме того, есть еще одно. И с этой точки зрения, чтобы я мысли уже закончил, социально, то есть в обществе, больше всего негативное отношение объективно вызывает судебная система. Это не только в нашем государстве. Это в любом государстве мира, к сожалению, так. И, к сожалению, они призваны это переносить и совершенствовать свою деятельность таким образом, чтобы она действительно соответствовала чаяниям людей.

И следующий вопрос. Здесь много и активно говорят о преобразовании в судебной системе. И у нас вообще в последнее время очень модно, мы все, что преобразовываем, мы берем одну елку и пересаживаем от Парламента туда, к Президентуре, и говорим, что это соответствует европейским стандартам.

Значит, у нас европейские стандарты зачастую так анализируются, значит, один выходит на эту трибуну и говорит: согласно европейским нормам и стандартам то и то. Другой выходит и говорит абсолютно противоположные вещи, ссылаясь на европейские стандарты и то и се, потому что один прочитал законодательство Люксембурга, а другой – законодательство Монако. И то, и то в Европе, и тот, и тот ссылку делает на европейские нормы и стандарты. Давайте оставим в покое. Дело в том, что в той судебной реформе, которую мы провели с 2001 по 2005 год, к сведению моих уважаемых коллег, каждый документ прошел апробацию Совета Европы, каждый документ прошел апробацию Венецианской комиссии. Да, по этим документам есть некоторые замечания. Да, вообще пределов для совершенствования нет. Тем более такой сложной и многогранной системы, как судебная. Да, ее, наверное, надо совершенствовать, но не надо себе представлять, что до нас были никто, а вот мы пришли, такие белые и пушистые, мы сейчас сделаем идеальную судебную систему.

Еще большой вопрос, что из этой реформы получится. Вообще, Даль говорил, что слово "реформа" – это преобразование к лучшему. Я не убежден, что все, что мы делаем, преобразует жизнь людей к лучшему. Это далеко не так. Поэтому давайте сначала взвесим, посмотрим, и привязывать сегодня назначение Штербец к будущей реформе, которую мы предполагаем, по-моему, абсолютно нелогично.

Мы назначаем сегодня Председателя Высшей судебной палаты. Какие там будут у нее функции, какая будет у нее роль, законодательный орган определит, и она такие функции и такую роль будет исполнять.

И в завершение. Я очень внимательно выслушал господ Сусаренко и Унтилэ. И хочу сказать, уважаемые коллеги: с учетом всего, что они высказали, я убедился, что мы правильную кандидатуру выдвинули. И мы правильную кандидатуру поддерживаем. И надо единодушно голосовать за Валерию Васильевну Штербец. Спасибо.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Stimati colegi, supun votului proiectul de Hotarire privind numirea in functie a Presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Acest proiect a fost repartizat tuturor. Cine este pentru adoptarea proiectului de hotarire nominalizat? Rog sa fie numarate voturile.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 1 – 29; sectorul centru – 23; sectorul 3 – 0.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

52 de voturi "pentru". Cine este impotriva? Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N U M A R A T O R I I:

Sectorul 1 – 1; sectorul centru – 3; sectorul 3 – 19.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

23 de voturi ''impotriva". Cu 52 de voturi, Parlamentul adopta Hotarirea pentru numirea doamnei Valeria Sterbet in functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Stimati colegi, in numele Parlamentului, al dumneavoastra, permiteti sa exprim felicitari doamnei Valeria Sterbet cu ocazia alegerii in aceasta functie. Sa-i dorim mult succes, dirzenie, o activitate orientata spre sustinerea acestor procese, dupa cum a mentionat si domnul Vadim Misin, de reforme in sensul schimbarilor si transformarilor spre bine, consolidarii sistemului judecatoresc si contributiei la dezvoltarea ascendenta a acestui sistem, al noilor performante. Va felicitam, doamna Valeria Sterbet. (Aplauze.)

Proiectul de Hotarire cu privire la elaborarea Programului legislativ pentru perioada 2005-2009, proiectul nr.1519. Stimati colegi, cu asentimentul dumneavoastra, il voi ruga pe domnul presedinte al comisiei sa prezinte acest proiect, inclusiv autorul.

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Va multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire cu privire la elaborarea Programului legislativ pentru perioada 2005-2009, nr.1519 din 24 mai anul curent, si constata ca proiectul are menirea de a impulsiona procesul de armonizare a legislatiei Republicii Moldova cu reglementarile Comunitatii Europene si va servi un temei pentru stabilirea si implementarea ulterioara a unor masuri concrete in acest domeniu.

La acest proiect de hotarire, toate comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica au prezentat avize, in care se contin urmatoarele propuneri:

1. Comisia pentru politica economica, buget si finante propune a mentiona, in preambulul proiectului, actul normativ care atesta intrarea in vigoare a Acordului de parteneriat. Deci, comisia nu accepta propunerea in cauza si mentioneaza ca acest acord a fost semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994 si ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Hotarirea nr.627 din 3 noiembrie 1995.

Ulterior, procesul de ratificare a acordului de catre comunitatile europene si statele membre ale acestora a durat pina cind tara noastra a primit instrumentul de intrare in vigoare a acestuia, de la 1 iulie 1998 pentru Republica Moldova.

Instrumentul nominalizat nu este publicat in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", potrivit practicii existente, din care cauza nu poate fi mentionat in preambul. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, acceptind propunerea Directiei juridice de a fi indicata sursa de publicare a Acordului de parteneriat, considera ca preambulul proiectului trebuie completat cu denumirea actului legislativ prin care a fost ratificat acordul nominalizat.

2. Deputatul Mihail Sidorov a propus ca, la articolul 1, sa fie mentionat si Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008. Comisia accepta aceasta propunere.

3. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus ca, la articolul 2 din proiect, termenul de o luna sa fie substituit cu termenul de 3 luni. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, consultind autorul si luind in considerare pozitia Guvernului, a acceptat aceasta propunere, considerind ca termenul de o luna trebuie substituit cu termenul de 2 luni.

4. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus a se completa articolul 2 cu o noua litera d), care sa prevada obligativitatea Guvernului de a prezenta Parlamentului lista si textele actelor normative de baza care fac parte din cadrul juridic al Uniunii Europene si cu care sa fie armonizata legislatia Republicii Moldova. Aceasta propunere nu a fost acceptata de comisie ca fiind inoportuna si irationala din punct de vedere tehnic.

Mentionam ca, pe parcursul organizarii lucrului de ajustare a legislatiei nationale, se vor selecta reglementarile care vor fi utilizate de institutiile implicate in procesul de elaborare si examinare a proiectelor de acte legislative. Aceasta cerinta este prevazuta si in Legea privind actele legislative.

5. Pentru realizarea sarcinilor stipulate la articolul 3 din proiectul de hotarire, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus ca acesta sa fie completat cu prevederi privind crearea de catre Parlament a unui grup de lucru. Propunerea nu a fost sustinuta de comisie, deoarece Parlamentul, conform articolului 32 din Regulamentul sau, poate constitui, dupa caz, comisii speciale pentru elaborarea unor acte legislative, cu desemnarea componentei nominale a comisiilor in cauza.

6. Tinind cont de propunerea Guvernului referitor la articolul 3 din proiect, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera oportun ca acesta sa fie expus in urmatoarea formula:

"Articolul 3. – Parlamentul va examina in mod prioritar initiativele legislative privind organizarea si reglementarea procesului de armonizare a legislatiei Republicii Moldova cu legislatia comunitara, precum si criteriile generale, conform carora urmeaza a fi revizuite actele legislative existente in scopul determinarii nivelului de compatibilitate al acestora cu reglementarile legislatiei comunitare."

7. Directia juridica propune a se omite articolul 4 din proiectul de hotarire. Aceasta propunere, avind un caracter tehnico-legislativ, a fost acceptata de comisie. Este evident ca, in legatura cu interventiile mentionate, prezentul proiect de hotarire va necesita si o redactare lingvistica.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul de Hotarire cu privire la elaborarea Programului legislativ pentru perioada 2005-2009, nr.1519, spre examinare si adoptare, cu amendamentele acceptate de comisia nominalizata.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, aveti intrebari pentru comisie pe marginea acestui proiect? Nu aveti. Va multumesc, domnule Turcan. Supun votului proiectul de Hotarire nr.1519. Cine este pentru adoptarea acestuia? Va rog sa votati. Unanim. Va multumesc.

Stimati colegi, subiectul numarul 6 de pe ordinea de zi, proiectul de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001. Acest subiect a fost examinat si este inaintat plenului Parlamentului de catre Biroul permanent. Proiectul v-a fost distribuit pentru a lua cunostinta in detalii cu prevederile lui. As dori sa remarc succint ca acest proiect marcheaza unele modificari in structura Aparatului Parlamentului, modificari care pot fi grupate in doua categorii.

Cele din prima categorie au atributie la optimizarea, consolidarea unor sectii, sectoare, astfel incit sa fie asigurat un flux informational, un flux de documente cu un randament mai inalt.

Al doilea grup contine amendamente mai serioase, conceptuale, daca doriti, cum ar fi, spre exemplu, reorganizarea centrului pentru studiul parlamentar, petitii, audienta, relatii cu publicul. Aceste modificari vizeaza formarea unor structuri foarte bine definite, cu un statut clar si cu functiuni care, ulterior, vor fi stabilite in regulamentul noilor unitati.

In contextul discutiilor purtate in cadrul Biroului permanent si in al Hotaririi Biroului permanent, inaintez atentiei plenului Parlamentului si propun spre aprobare acest proiect de hotarire. Microfonul nr.3, va rog.

 

 

DOMNUL VLADIMIR TURCAN:

Va multumesc. Avind in vedere adoptarea Hotaririi nr.1519 care prevede impulsionarea procesului de armonizare a legislatiei si volumul de lucru, ceea ce, fara indoiala, va fi pus in sarcina Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, va rog sa fie examinata suplimentar posibilitatea majorarii numarului de consultanti cu o unitate.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Domnule presedinte al comisiei, tin sa mentionez, de fapt pentru toti colegii, ca la acest document, la aceasta hotarire, plenul Parlamentului va reveni, pentru a lua in considerare alte elemente de structura, la inceputul sesiunii de toamna. Va explic motivul. Ramin inca trei institutii cu un inalt grad de autonomie subordonate Parlamentului. Ma refer la astfel de subdiviziuni cum ar fi directia de administrare a cladirilor si la altele. Aceste trei elemente vor fi supuse respectiv unei examinari minutioase in perioada iulie - august. In acest context, pot sa afirm cu toata responsabilitatea ca vor fi luate in considerare propunerile receptionate si din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, si din partea Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului si mediu, in sensul ca vor fi gasite posibilitati de completare a statelor de consultanti in echipele de suport pentru aceste comisii. Va multumesc.

In acest context, permiteti sa supun votului proiectul de hotarire anuntat. Cine este pentru adoptarea acestuia? Rog sa votati. Unanim. Va multumesc.

Deci, sintem la ora 11.40. Procedam la Ora intrebarilor si interpelarilor. Ca de obicei, pentru inceput invit la tribuna centrala persoanele cu functii de raspundere, persoane care reprezinta institutiile carora le-au fost adresate intrebari in ultima sedinta din saptamina trecuta, apoi vom proceda la inaintarea intrebarilor si interpelarilor. Invit la tribuna centrala pe domnul Ion Mihailo, presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pentru a oferi raspuns la interpelarea domnului Gheorghe Susarenco. Va rog, domnule Mihailo.

 

DOMNUL ION MIHAILO:

Stimate domnule Presedinte, stimati domni deputati, la interpelarea domnului deputat Gheorghe Susarenco pot sa va comunic urmatoarele.

Regret ca domnul Bardan, director a trei posturi de televiziune prin eter si cablu din Nisporeni si din Ungheni, si domnul Tibuleac, director al postului de radio "Vocea Basarabiei", nu vor sa recunoasca articolul 17 alineatul (3) din Legea Audiovizualului, care spune: "Licenta de emisie este netransmisibila, iar modificarile ei se pot face numai de Consiliul Coordonator al Audiovizualului in conditiile prezentei legi".

De asemenea, regret ca nici domnul Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Ziaristilor din Moldova, prin cumul director general al Holdingului "Euronova Media Grup", care nu are nimic comun cu activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, de asemenea nu doreste sa se conformeze articolului 17 alineatul (3) al Legii audiovizualului pe care l-am citat mai sus.

Din momentul aparitiei holdingului mentionat si incheierii intre ei a contractelor de asociere, Consiliul Coordonator a propus sa se procedeze in conformitate cu Legea audiovizualului, operindu-se modificari in licentele de emisie ale posturilor de radio si televiziune asociate "Albasat", "Euronova", "Megan TV", Glodeni, "Vocea Basarabiei" si "Radio-Prim", Glodeni, ceea ce ar insemna, sa i se stopeze fiecaruia in parte actiunea licentei de emisie pentru termenul de asociere prevazut in contract si doar un post de televiziune si unul de radio, care indeplinesc functiile de cap de retea in baza modificarilor din licenta de emisie, sa continue activitatea in baza acelor decizii ale Consiliului Coordonator.

Ei au unificat grila de emisie doar a posturilor de televiziune "Albasat" si "Euronova", iar la Glodeni, unde director si fondator al postului "Megan TV" si al postului "Radio-Prim" este domnul Arcadie Maican, au inceput cu de la sine putere sa retransmita integral programele postului de radio "Vocea Basarabiei" si ale postului de televiziune "Albasat", fapt la care consiliul a reactionat si a cerut ca situatia sa fie adusa in albia legalitatii.

E de mentionat si faptul ca posturile de televiziune "Albasat" si "Euronova" nu sint posturi de televiziune 100% autonome, asa cum se declara si in memoriul adresat Parlamentului, ci sint posturi de televiziune mixte. Pina in luna februarie a anului curent, aceste posturi de televiziune retransmiteau ilegal postul de televiziune rus "RТR", iar din februarie curent, retransmit ilegal postul de televiziune din Romania "Antena-1".

Cu referire la "Canalul 26" din Chisinau, pe care tot ei il numesc afiliat: in luna octombrie a anului 2004, a expirat termenul de valabilitate al licentei de emisie pentru acest canal si, in conformitate cu legea, el a fost anuntat in concurs.

Au fost depuse pentru concurs doua dosare "Telecanal 26" si "Vamil TV". Pe data de 1 noiembrie, cu 8 zile inainte de sedinta in plen a Consiliului Coordonator, unde trebuia sa fie facut bilantul acestuia, a parvenit o scrisoare semnata de directorul si de unul dintre fondatorii postului de televiziune "Telecanal 26", domnul Donciuc, prin care anunta consiliul ca firma isi retrage cererea de participare la concurs.

La sedinta in plen, s-a prezentat un alt domn director, Culic, fara documentele perfectate in mod legal prin Camera Inregistrarii de Stat, care ne-a declarat ca este noul director al postului de televiziune "Telecanal 26", cerind sa fie examinata cererea lor de a participa la concurs. Prin votul unanim al membrilor consiliului, adresarea domnului Culic a fost respinsa.

In continuare, "Telecanal 26" a atacat in instanta de judecata decizia consiliului. In primele doua instante de judecata, cistig de cauza i-a fost dat Consiliului Coordonator al Audiovizualului. La 22 iunie curent, urmeaza sa se expuna pe acest caz si Curtea Suprema de Justitie.

Inca o data, regret faptul ca aceste actiuni ale consiliului sint interpretate de catre domnii Saharnean, Bardan si Tibuleac drept abuzive, de presiune, de promovare a unei politici incorecte in dezvoltarea audiovizualului.

Declar in numele consiliului ca el se conduce doar de legislatia in vigoare si cere de la toti titularii de licenta respectarea legislatiei in vigoare.

Si, in final, a doua parte a problemei ce se refera la dezvoltarea audiovizualului local sau autohton. Sint de acord cu faptul ca, in moldova, audiovizualul este bazat pe retransmisia posturilor de radio si televiziune straine. Acest lucru l-am mentionat atit in presa, cit si in cadrul mai multor dezbateri din comisia parlamentara de profil cind se discutau rapoartele anuale ale consiliului, dar situatia nu este asa cum o descriu domnii Saharnean, Bardan si Tibuleac.

Domnului deputat Gheorghe Susarenco i-am prezentat si lista titularilor de licente obtinute in perioada august 2001-2005, atita cit activeaza actualul Consiliu Coordonator. Din analiza listei rezulta ca, in aceasta perioada, au fost eliberate licente pentru 17 posturi de radio autohtone, 10 cu retransmisie a posturilor rusesti, 3 cu retransmisie a posturilor de radio romane, 2 a posturilor turcesti, 1 pentru retransmisia posturilor din Ucraina si alta din bulgaria.

Tot pe parcursul acestei perioade, pentru incalcarea legislatiei in vigoare, au fost retrase 4 licente de emisie ale posturilor care retransmiteau posturi de radio din federatia Rusa. Le nominalizez: postul de radio "Avto radio"; postul de radio "unda libera", care retransmitea "Eho Moscvi", "Vox", care retransmitea "Radio Maximum", si "Dinamit FM", care retransmitea "Radio Dinamit".

"Avto radio" a atacat in instanta decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului. A obtinut cistig de cauza, iar consiliul a reintors licenta de emisie postului "Avto radio". Celelalte 3 nu s-au adresat in instanta de judecata si, evident, nu mai au acces la spatiul informational al Republicii Moldova.

La televiziune, situatia e mult mai complicata. Din cele peste 40 de canale de televiziune doar 3 nu se folosesc de retransmisia canalelor straine. Le nominalizez: "Moldova-1", "Euro-TV" Chisinau si "Sor-TV" Soroca. In rest, toate retransmit canale din Rusia, Romania, Ucraina, Turcia si Bulgaria, inclusiv "Albasat" si "Euronova", dupa cum am mentionat, pina in februarie retransmiteau un canal din Rusia, din februarie retransmit un canal din Romania, "Antena-1".

Si iata care este explicatia consiliului la aceste situatii: in luna iunie a anului 2000, Parlamentul a modificat Legea audiovizualului prin includerea unui articol nou, 231, cu doua alineate.

Alineatul (1) prevede: "retransmiterea programelor audiovizuale din tari straine prin retele de comunicatii audiovizuale si emitatoare proprietate de stat se efectueaza de catre institutiile audiovizualului publice sau private in baza de licenta de emisie si, dupa caz, de licenta tehnica sau de contract de inchiriere a retelelor de comunicatii audiovizuale si a emitatoarelor".

Alineatul (2) prevede: "institutia audiovizualului nu poate imbina retransmisia cu conceperea si emiterea de programe audiovizuale originale pe frecventele pe care se efectueaza retransmisia programelor din tari straine, exceptie facind doar publicitatea comerciala".

Dar, acest alineat (2), care putea sa normalizeze situatia in favoarea canalelor autohtone, prin Hotarirea Curtii Supreme de Justitie din 14 decembrie 2000 a fost clasificat drept neconstitutional si, prin Legea nr.123 din 3 mai 2001, a fost abrogat. Aceasta este situatia in audiovizual astazi. Sper ca in noua lege a Audiovizualului pe care urmeaza sa o adopte Parlamentul, dupa cum s-a mentionat anterior, aceste probleme vor fi revazute. Va multumesc pentru atentie.

 

DOAMNA MARIA POSTOICO:

Va multumesc, domnule Ion Mihailo. Poftim, microfonul nr.5, domnul Gheorghe Susarenco.

 

DOMNUL GHEORGHE SUSARENCO:

Multumesc, doamna vicepresedinte. Domnule Ion Mihailo, va multumesc pentru informatie. As tine sa mentionez un singur lucru: si in sistemul de justitie pe care l-am dezbatut, si in ramura dumneavoastra este foarte mult de lucru. Referitor la ceea ce ati relatat. Pe toti ii deranjeaza ceea ce se intimpla cu frecventele si licentele. De fapt, aceasta si demonstreaza, spre exemplu, ca justitia a restituit "Avto radio" licenta. Zilele acestea am auzit asa expresii ca: "Ulita Gogolea" si "Moldavscaia respublica", ceea ce demonstreaza ca justitia, in frunte cu Sterbet, apara "Avto radio".

 

DOAMNA MARIA POSTOICO:

Va multumesc. Domnule Mihailo, luati loc, va rog. Invit la tribuna centrala pe domnul Valerian Revenco, ministru al sanatatii si protectiei sociale, pentru a raspunde la intrebarile doamnei deputat Eva Gudumac, care a solicitat informatii cu privire la numarul de bolnavi care necesita hemodializa renala si transplant de rinichi. Poftim, domnule ministru.

 

DOMNUL VALERIAN REVENCO:

Stimata doamna presedinte al sedintei in plen a Parlamentului, stimata doamna deputat, stimati deputati, multstimata Eva Mihailovna, stimata deputata.

1. Citi copii si adulti necesita tratament cu hemodializa? 120 de copii si circa 900 – 1000 de adulti pe an.

2. Care este lista de asteptare la hemodializa? Permanent 10–15 persoane.

3. Citi pacienti necesita transplantant renal? Circa 30–35 la suta din pacientii aflati la tratament cu hemodializa, adica 65–70 de pacienti necesita transplant.

4. Cite transplanturi renale s-au efectuat? S-au efectuat 264 de operatii de transplant renal, desigur se cer mult mai multe.

5. Si ultimul aspect al interpelarii dumneavoastra: care sint problemele Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si ale Casei Nationale de Asigurari din Medicina in rezolvarea problemelor de hemodializa. In primul rind, majorarea finantarii, aprovizionarea cu inca aproximativ 15–16 aparate rinichi artificiali, contactarea sectiilor de hemodializa in cadrul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, lansarea unui program national in domeniul transplantului de organe, exista si unele probleme pur organizatorice. Va multumesc.

 

DOAMNA MARIA POSTOICO:

Va multumesc, domnule ministru. Microfonul nr.3, doamna Eva Gudumac.

 

DOAMNA EVA GUDUMAC:

Va multumesc, doamna vicepresedinte. Va multumesc, domnule ministru, pentru informatie. Sint multumita de ceea ce mi-ati vorbit, dar as face unele precizari.

Aceasta intrebare am adresat-o in legatura cu faptul ca am primit din partea populatiei multe interpelari si multe solicitari in privinta hemodializei si transplantului de organe. Prin urmare, populatia nu este informata de noi, medicii, ca exista problemele din a caror cauza hemodializa si transplantul de organe sint aminate, printre care, si mai ales, faptul ca marea majoritate a pacientilor care necesita hemodializa sau transplant de organe au patologii asociate, cum ar fi diabetul zaharat sau patologia cordului, ceea ce nu permite efectuarea procedurilor in cauza.

Prin urmare, populatia nu este informata de dumneavoastra anume in privinta unor astfel de situatii, de aceea si apar probleme, cum ar fi presupunerea ca medicii nu respecta legislatia in vigoare.

Populatia nu stie ca s-au modificat principiile de prelevare a organelor, ca se cere nu numai de a stabili moartea creierului, dar si de a aprecia starea cordului. Populatia ar trebui ca cunoasca acest lucru.

Ati atentionat asupra faptului ca in ultima vreme s-a facut foarte mult, ca in Republica Moldova functioneaza 5 noi centre de hemodializa, ca au fost procurate 9 aparate de rinichi artificiali. E un lucru foarte bun. Cred insa ca trebuie sa gasiti solutii pentru reducerea numarului de pacienti.

Am primit in Parlament un pachet unic "Profilaxia insuficientii renale prin introducerea pacientilor cu pielonefrita". Prin urmare, trebuie gasite si rezerve la Compania de Asigurari Medicale si la Ministerul Sanatatii pentru ameliorarea situatiei in cauza si prin introducerea noilor tehnologii, necesare in solutionarea problemei. Va multumesc.

 

DOMNUL VALERIAN REVENCO:

Va multumesc, doamna deputat. Aveti perfecta dreptate. Voi lua in considerare propunerile dumneavoastra. Multumesc.

 

DOAMNA MARIA POSTOICO:

Domnule ministru, poftim, luati loc. Este invitat, pentru a completa raspunsul la aceasta intrebare, domnul Mircea Buga, prim-vicedirector al Companiei Nationale de Asigurari in Medicina.

DOMNUL MIRCEA BUGA:

Multstimata doamna presedinte al sedintei, stimati domni deputati. De fapt, informatia in privinta pacientilor hemodializati o detine Ministerul Sanatatii. De aceea, nu avem ceva suplimentar de adaugat la cele spuse de domnul ministru, decit urmatoarele: Compania Nationala de Asigurari in Medicina a contractat Serviciul de hemodializa din municipiul Chisinau si institutiile republicane, deci: Spitalul Clinic Republican, Spitalul de Urgenta, Spitalul raional din Comrat si tot serviciul de hemodializa a fost contractat in masura suficienta pentru a asigura pacientilor acest tratament. Multumesc.

 

DOAMNA MARIA POSTOICO:

Va multumim, domnule Buga. Aveti intrebari, da? Este invitat la microfonul central domnul Nicolae Esanu, viceministru al justitiei, reprezentantul permanent al Guvernului in Parlament, pentru a raspunde la intrebarea domnului Stefan Secareanu: "Cind va fi elaborat mecanismul retrocedarii bunurilor confiscate cetatenilor care au fost supusi represiunilor politice?" Poftim, domnule viceministru.

 

DOMNUL NICOLAE ESANU:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Doamnelor si domnilor deputati. Domnule Secareanu, dupa cum ati fost informat de catre domnul prim-ministru prin scrisoarea din 18 mai anul curent, Guvernul a dat deja indicatie ministerelor de resort sa elaboreze in regim de urgenta proiectul de lege solicitat.

Ministerul Justitiei, impreuna cu alte ministere, a elaborat un proiect, remis, la data de 30 mai, Guvernului pentru informare si celorlalte ministere pentru avizare. Imediat dupa parvenirea tuturor avizelor, proiectul va fi definitivat si transmis Guvernului spre examinare in regim prioritar.

Actualmente, cea mai dificila problema ce urmeaza a fi solutionata este problema finantelor, a compensarii averilor persoanelor care au un astfel de drept, conform legii. Sint necesare mai multe milioane de lei. In prezent insa, bugetele nu sint capabile sa suporte imediat povara achitarii costului tuturor averilor, de aceea se lucreaza asupra unui mecanism de achitare in rate. Actualmente, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, care trebuie sa efectueze aceste plati, sint bulversate prin hotariri judecatoresti care le obliga sa plateasca sume ce depasesc posibilitatile reale. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Multumesc. Domnule Stefan Secareanu, aveti dreptul la replica. Microfonul nr.5.

 

DOMNUL STEFAN SECAREANU:

Multumesc, domnule Presedinte. Problema este foarte actuala, pentru ca, in data de 13 iunie, cind a avut loc protestul unui numar important de reprezentanti ai celor care au fost deportati, ai organizatiilor care intrunesc victimele represarilor politice, s-a mentionat aceasta problema. Ea figureaza pe ordinea zilei de mai mult timp. Din pacate, nu am aflat de la dumneavoastra care au fost motivele tergiversarii adoptarii de catre Guvern a acestui document foarte important.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Domnule ministru, puteti sa luati loc. De fapt, daca aveti o informatie la aceasta replica...

 

DOMNUL NICOLAE ESANU:

Nu am o informatie care ar putea sa-l satisfaca pe domnul deputat. Evident, gasirea mijloacelor suplimentare este o problema foarte complicata, a scrie un mecanism nu este atit de complicat. Cea mai complicata problema ramine si astazi evidentierea surselor de finantare pentru acest proiect de lege. Noi nu putem veni in Parlament cu un proiect de lege daca nu putem identifica sursa de finantare. La moment, ea, cu parere de rau, nu este identificata.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Rog sa luati loc. Stimati colegi, e un subiect deosebit de sensibil si deosebit de important. Doream sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, la aceasta manifestatie, un grup de manifestanti au fost audiati, in cadrul unei intrevederi, de doamna Maria Postoico, vicepresedintele Parlamentului. S-a convenit ca intregul spectru de subiecte evocate de manifestanti sa faca subiectul unei intrevederi saptamina viitoare la nivelul conducerii Parlamentului, pentru a fi supus unei examinari minutioase, inclusiv cu participarea comisiilor respective ale Parlamentului si cu reprezentantii institutiilor de resort din cadrul Guvernului. Cu adevarat, subiectul are un caracter dificil, care necesita gasirea unei solutii intr-o perspectiva de timp medie.

La acest moment, il invit la tribuna centrala pe domnul Anatol Spivacenco, viceministru al agriculturii si industriei alimentare pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de deputatul Vladimir Dragomir.

 

DOMNUL ANATOL SPIVACENCO:

Multstimate domnule Presedinte, stimati deputati, permiteti-mi sa fac o informatie pe marginea interpelarii domnului deputat in Parlament Vladimir Dragomir.

Deci, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a examinat interpelarea dumneavoastra, domnule deputat, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 9 iunie 2005, privind politica Guvernului in vederea preturilor la motorina si achizitionarea roadei anului 2005. O problema, printre altele, foarte importanta, una din principalele la etapa actuala, in viziunea Guvernului si a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, in pragul campaniei de recoltare a culturilor de prima grupa.

Deci, permiteti-mi sa va informez ca, in anul curent, culturile cerealiere si leguminoase de prima grupa ocupa o suprafata de 481,3 mii hectare, inclusiv griul de toamna - 341 000 hectare, orzul de toamna - 48 000, secara - 1,2 mii, rapita - 1,6 mii, orzul de primavara - 62 000, ovazul - 5,2 mii, mazarea - 20,6 mii hectare.

In comparatie cu anul 2004, suprafetele respective au crescut aproximativ cu 80 000 hectare. Principalele culturi cu care s-au marit suprafetele sint: orzul de primavara si de toamna, mazarea. La momentul actual, starea acestor culturi este satisfacatoare. Specialistii in agricultura afirma ca, anul acesta, vom obtine o recolta de 3 tone la hectar.

Pentru executarea acestor lucrari, sint necesare implicarea intregii tehnici disponibile, in jurul a 3017 combine, 2400 de cositoare. La moment, 82,8 la suta din tehnica respectiva este pregatita pentru aceasta campanie.

Planificam inceputul recoltarii pentru data de 10 iulie si efectuarea ei, tinind cont de starea tehnicii, in 18 zile. O sa lucram in regim non-stop. Pentru derularea la timp si efectuarea fara pierderi a acestor operatiuni, foarte importante, sint mobilizate toate fortele.

Necesitatea de carburanti si lubrifianti pentru recoltarea cerealelor de prima grupa este de: 12 000 tone de motorina, 4 000 tone de benzina, 840 tone de uleiuri tehnice. Conform datelor operative, stocurile de carburanti, la momentul actual, se constituie din: 27 000 tone de motorina, 18 600 tone de benzina, 1 980 tone de uleiuri tehnice, inclusiv 5 000 tone de motorina de la "Moldresurse".

La compartimentul masurilor intreprinse de Guvern pentru a face stabil pretul la combustibil. Este bine cunoscut faptul ca, incepind cu anul 1990, intregul sistem de asigurare cu combustibil al tarii a fost privatizat. Prin urmare, sintem foarte mult dependenti, neavind surse energetice in tara, de preturile mondiale la titei la bursa mondiala. Evident, intru solutionarea problemelor legate de echilibrarea preturilor, pe parcursul acestui an Guvernul a intreprins diferite masuri, dar, in negocierile cu importatorii, deseori nu s-a gasit limba comuna.

Sub acest aspect, acum trei ani, Intreprinderea de Stat "Moldresurse" a fost imputernicita de a importa, mai ales, motorina, direct de la producatori, ocolind intermediarii, si, intr-o concurenta loiala, de a o comercializa pe piata la un pret mai convenabil, mai avantajos si, in baza aceasta, de a diminua pretul la combustibil.

"Moldresurse" are o retea de distribuire angro pe intreg teritoriul Republicii Moldova, aproximativ 15 filiale, pe o raza de 50 de kilometri.

Datorita acestor masuri, in perioadele respective, pretul la combustibil, mai ales la motorina, era cu 30-40 de bani mai mic decit la ceilalti importatori. Chiar si la momentul actual, pretul la bursa fiind de 520 de dolari, cel la hotar – de 8 lei si 15 bani, cel de piata la motorina angro nu este mai mare de 7 lei si 60 de bani, iar la "Moldresurse" – de 7 lei si 30 bani. Important este modul de negociere cu importatorii.

Mai mult decit atit, Guvernul intreprinde si alte masuri legate, in primul rind, de punerea in functiune a Terminalului de la Giurgiulesti, planificata pentru sfirsit de an, si, prin urmare, de importul de combustibil la un pret mai redus. De asemenea, se cauta si alte surse de import al combustibilului pentru a mentine la un astfel de nivel pretul la acest produs foarte important.

Vreau sa va informez, totodata, ca, din anul acesta, planificam sa recoltam cereale de prima grupa in jurul a 1 300 000 - 1 400 000 tone, din care: 85 000 tone pentru fondul semincer, 400 000 tone pentru securitatea alimentara a statului, 90 000 - 100 000 vor fi comercializate potrivit contractelor pentru sursele materiale, 10 000 tone vor fi repartizate la cote, pentru plata de arenda si remunerarea muncitorilor si fermierilor in asociatii, 105 000 tone pentru furaj si 110 000, plus 200 000 pentru resurse materiale sint disponibile pentru export.

Piata este un segment foarte important. De aceea avem o grija sustinuta fata de ea, cautind diferite posibilitati de comercializare a unei parti din aceste produse. Asadar, 100 000 tone de orz si 200 000 tone de griu sint cantitatile asupra exportului carora negociem cu companii atit autohtone, cit si transcontinentale.

Tinind cont de faptul ca pretul la produsele cerealiere este mai stabil si se poate numi pretul piinii pe piata mondiala din lunile octombrie-noiembrie, tinind cont de starea financiara a agentilor economici si de necesarul de surse financiare, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a elaborat un proiect de Lege cu privire la depozitele cerealiere. O astfel de lege au multe tari ale lumii. Ea va da producatorilor agricoli posibilitatea de a gaja cerealele recoltate, de a primi credite pentru efectuarea lucrarilor viitoare.

Proiectul respectiv de lege se afla la Guvern si, in cel mai apropiat timp, va fi prezentat Parlamentului spre adoptare. Avind mijloace disponibile, sponsorii vor finanta acest proiect cu aproximativ 12 milioane de dolari. Rugam Parlamentul sa ne sustina in promovarea acestei legi foarte necesare. Va multumesc mult.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, va multumesc. Microfonul nr.3, va rog.

 

DOMNUL VLADIMIR DRAGOMIR:

Multumesc, domnule Presedinte. Vreau sa multumesc domnului ministru pentru ampla informatie. Credem ca secerisul anului 2005 se va efectua in conformitate cu regulile, la timp.

Ma intereseaza inca o problema: se prevad dotatii la carburanti? As vrea sa primesc raspuns la aceasta intrebare. Si as vrea ca televiziunea sa arate in direct cum opozitia se intereseaza de problemele secerisului 2005.

 

DOMNUL ANATOL SPIVACENCO:

Multumesc, domnule deputat. Guvernul a insarcinat un grup de lucru in frunte cu Ministerul Finantelor, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Economiei si Comertului, care elaboreaza un proiect de Lege de modificare a Legii bugetului, ce va da posibilitatea de a se interveni in sustinerea producatorilor, in perioada recoltarii, cu un ajutor financiar. In cel mai apropiat timp, vom veni cu o astfel de propunere. Va fi o compensare la eventualele cresteri ale preturilor la resursele energetice.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, va multumesc, domnule viceministru. Rog sa luati loc. Il invit la tribuna centrala pe domnul Valentin Dragan, viceministrul transporturilor si gospodariei drumurilor, pentru a oferi raspuns la intrebarile adresate de catre deputatul Stefan Secareanu.

 

DOMNUL VALENTIN DRAGAN:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimate domnule Presedinte, stimati deputati. La intrebarile domnului Stefan Secareanu: care este volumul de lucrari executate la constructia Garii de Nord in Chisinau, care agent economic a executat aceste lucrari si la alte intrebari, mentionez urmatoarele.

Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor a examinat interpelarea deputatului Stefan Secareanu si va informeaza ca pentru constructia garii nu au fost alocate mijloace banesti de la bugetul de stat. Intreprinderii comandatare S.A. "Gara-Nord" i s-a acordat un credit, de la Banca de Economii, in suma de 11,9 milioane lei. La momentul actual, a fost realizata prima etapa a constructiei garii, care deserveste 350 de rute pe zi, avind un potential de deservire de 450-500 de directii.

In procesul constructiei, conform datelor prezentate, de catre beneficiarul constructiei S.R.L. "Lascont" au fost valorificate 19 milioane lei, din care 8,1 milioane au fost primite si semnate de catre comandatar. Pentru stabilirea sumei exacte a lucrarilor de constructie indeplinite si a costului lor, S.A. "Gara-Nord" va comanda o expertiza tehnica.

Lucrarile de constructie a garii auto au fost executate de catre S.R.L. "Lascont", municipiul Chisinau, strada Bucuresti 46, desemnata de comandatar prin negocieri directe, tinindu-se cont de cererea si oferta de pe piata de constructii, si nu prin tender, deoarece constructia garii nu este efectuata din bani publici. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Domnul Stefan Secareanu, microfonul nr.5.

 

DOMNUL STEFAN SECAREANU:

Multumesc, domnule Presedinte. Am trecut pe la aceasta constructie, care se numeste "Gara de Nord". Daca se spune ca in acest obiectiv au fost folositi 19 milioane de lei, consider ca nu prea seamana a fi folosite 19 milioane. Asta a fost impresia mea. Din informatiile pe care le detin, reiese ca la constructia acestei Gari de Nord au avut loc spalari de bani.

 

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Domnule viceministru.

 

DOMNUL VALENTIN DRAGAN:

Cu problema spalarii banilor se ocupa o comisie de la Centrul pentru Combaterea Coruptiei. Eu am explicat domnului Secareanu: conducerea Garii de Nord a comandat o expertiza tehnica companiei respective a statului.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, va multumesc. Rog sa luati loc. Stimati colegi, la aceasta etapa, rog sa adresati intrebarile si interpelarile dumneavoastra. Microfonul nr.4.

 

DOAMNA VALENTINA CUSNIR:

Multumesc. Situatia creata in localitatile rurale, precum si in jurul oraselor si municipiilor noastre, legata de modul de vinzare-cumparare a terenurilor cu destinatie agricola in mare masura persoanelor juridice straine cu eludarea legii, preturile derizorii la care astazi taranii isi vind terenurile din cauza saraciei in care s-au pomenit, ca rezultat al atitudinii neglijente fata de ei din partea autoritatilor, ma determina sa adresez urmatoarea interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, domnului ministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco, domnului ministru al economiei si comertului Valeriu Lazar.

Rog sa-mi fie prezentata, la urmatoarea sedinta in plen a Parlamentului, o informatie privind numarul de tranzactii de vinzare-cumparare a terenurilor agricole efectuate de persoane fizice si juridice, inregistrate de oficiile cadastrale teritoriale pe perioada anilor 2001-2004 si in primele 5 luni ale anului 2005, privind suprafata terenurilor agricole consolidate de persoane fizice si juridice, pretul de vinzare a unui hectar.

Rog, de asemenea, sa ma informati despre masurile intreprinse de Guvern in vederea prevenirii urmarilor nefaste ale tranzactiilor de vinzare-cumparare a terenurilor agricole asupra cetatenilor Republicii Moldova.

De asemenea, solicit o informatie in scris, cu referinta la acelasi subiect si la aceeasi perioada, dar compartimentata pe raioane, cu enumerarea tuturor persoanelor implicate in astfel de tranzactii. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.5.

 

DOAMNA ANGELA ARAMA:

Multumesc. O interpelare, cu titlu de sesizare, catre Consiliul Superior al Magistraturii. Este o coincidenta, dar asa se intimpla uneori. Amintesc, acest Consiliu Superior al Magistraturii, in calitatea sa de autoritate publica obligata sa contribuie la promovarea independentei autoritatii judecatoresti, trebuie, in acelasi timp, sa contracareze si actiunile judecatorului de tergiversare a solutionarii litigiilor in limitele termenelor prevazute de lege.

Trec la subiect. La 25 octombrie 2004, ex-angajatii Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" au sesizat instanta de judecata printr-o cerere de revendicare a drepturilor lor garantate prin Codul muncii, iar din partea instantei, pina in prezent, nu a fost emisa nici o decizie asupra cazului dat.

Or, conform articolului 355 din Codul muncii, este prevazut termenul-limita pentru emiterea hotaririi judiciare in caz de litigiu de munca. Este vorba de un termen de 30 de zile.

Solicit doamnei presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii Valeria Sterbet sa comunice in mod verbal, in plenul Parlamentului, despre masurile luate in vederea elucidarii cazului de tergiversare a solutionarii cauzei date, tinindu-se cont de articolul 43 din Codul de procedura civila, care prevede ca instanta care a retinut cererea spre examinare este obligata sa o solutioneze.

Cer ca autoritatea pe care o reprezinta doamna Valeria Sterbet sa examineze cazul dat si sub aspectul admiterii imixtiunii in infaptuirea justitiei, prin exercitarea de presiuni asupra judecatorului cu scopul de a impiedica judecarea completa si obiectiva a cauzei. Iar persoana care va fi gasita vinovata de asemenea imixtiuni sa fie trasa la raspundere penala sau administrativa. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.4.

 

DOMNUL MARCEL RADUCAN:

Va multumesc, domnule Presedinte. Cer o informatie ampla referitor la explorarea zacamintelor din masivul Serpeni, perimetrul minier numarul 2, pe suprafata de 1,34 hectare, eliberat la 28 iunie 2002. Conform Codului subsolului, articolul 14 alineatul (3) litera a), "detinatorul perimetrului minier este obligat sa asigure explorarea rationala, conform proiectului, si mai este obligat sa contracareze extragerile abuzive si nelegitime". Ceea ce, cu parere de rau, astazi nu se face.

Rog ca Procuratura Generala, impreuna cu "Moldova-Standard", in timp de 7 zile, sa-mi prezinte un raport in scris. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.5.

 

DOMNUL STEFAN SECAREANU:

Multumesc, domnule Presedinte. Intrebarea mea, adresata Guvernului, este legata de incalcarea articolului 73 alineatul (6) din Legea insolvabilitatii.

Persoana Chicu Dumitru detine, din cite cunoastem, functia de administrator al proceselor de insolvabilitate a concomitent 19 intreprinderi, inclusiv "Steaua" – S.A., "Mecons" – S.A., "Sigma" – S.A., "Micron", "Fritur" si altor intreprinderi, incalcindu-se astfel alineatul (6) din articolul 73 al legii nominalizate, care prevede clar ca "una si aceeasi persoana nu poate fi desemnata in functia de administrator decit al unei singure intreprinderi insolvabile".

As vrea sa aflu: care sint masurile Guvernului pe marginea acestui caz si daca a fost initiata sau nu procedura de destituire a domnului Dumitru Chicu din functia de administrator al procedurii de insolvabilitate a intreprinderii "Steaua" –S.A.

As solicita informatiile necesare pe marginea acestui caz din partea Procuraturii, pentru ca se stie ca unele actiuni, fapte intreprinse de domnul Dumitru Chicu se afla sub urmarire penala. De asemenea, dinsul este subiectul mai multor acte ale Curtii de Conturi: Hotarirea numarul 13 din 24 februarie 2004, precum si Hotarirea numarul 81 din 15 decembrie 2000. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.4, va rog.

 

DOAMNA VALENTINA SERPUL:

Interpelarea mea o adresez ministrului industriei si infrastructurii Vladimir Antosii.

Cer domnului ministru sa dispuna inspectarea situatiei penibile pe care sint nevoiti sa o suporte locatarii din stradela Sfintul Andrei, municipiul Chisinau, din cauza lipsei unui sistem de canalizare pentru evacuarea apei care se aduna pe stradela.

Alaturez la interpelare trei raspunsuri din partea Directiei constructii capitale a Primariei municipiului Chisinau drept dovada a tergiversarii, sub diverse pretexte, a solutionarii problemei invocate.

Rog sa fiu informata in termenul prevazut de lege despre actiunile intreprinse in vederea solutionarii cazului interpelat. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.5.

 

DOMNUL ALEXANDRU LIPCAN:

Multumesc, domnule Presedinte. Dupa cum sint informat, in izolatorul de ancheta nr.3 din municipiul Chisinau, un numar mare de persoane sint tinute in stare de arest o perioada indelungata, ale caror dosare penale se afla in procedura instantelor judecatoresti.

Totodata, au parvenit numeroase semnale precum ca unii judecatori tergiverseaza intentionat examinarea acestor cauze penale pentru a mentine persoanele timp cit mai indelungat sub arest, neavind probe pentru a le condamna.

Adresez aceasta interpelare Procurorului General si Ministerului Justitiei, prin care solicit sa fiu informat in scris despre numarul persoanelor aflate sub arest, ale caror dosare sint pe rol in instante judecatoresti mai mult de 3 luni, cu indicarea numelui inculpatului, articolului din Codul penal conform caruia este retinut si instantei care examineaza cauza penala.

Si inca o intrebare. In comuna Macaresti, raionul Ungheni, de citiva ani activeaza o cooperativa agricola creata la comanda administratiei raionale si cu sustinerea interesata a unui ex-deputat, printre ai carei fondatori figureaza si actualul primar de Macaresti, domnul Siscanu.

Cooperativa arendeaza cotele a 1100 detinatori, fara insa a fi semnate si inregistrate contracte de arenda atit a terenurilor agricole, cit si a cotelor valorice. Mai mult decit atit, tehnica agricola, automobilele au fost vindute abuziv la preturi simbolice. In acelasi timp, terenurile din rezerva primariei sint vindute rudelor si apropiatilor celor din primarie cu incalcarea procedurii prevazute de legislatia in vigoare.

Adresez aceasta interpelare Guvernului Republicii Moldova, caruia solicit examinarea situatiei expuse mai sus, elaborarea, adoptarea si aplicarea masurilor corespunzatoare pentru curmarea faradelegilor din comuna Macaresti, precum si din alte localitati din republica in care, cu siguranta, se tolereaza situatii similare. Despre cele infaptuite, rog sa fiu informat in scris. Multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.4.

 

DOMNUL ION VARTA:

Multumesc, domnule Presedinte. Adresez o interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Cu trei saptamini in urma, locuitorii comunei Paladia, raionul Ocnita, au suportat pierderi enorme de pe urma grindinei care s-a abatut asupra localitatii respective. Printr-o decizie de Guvern, s-a dispus acordarea unor ajutoare familiilor sinistrate. Din pacate, mai multe persoane din acest sat au contestat modul in care au fost distribuite respectivele ajutoare, acuzind comisia raionala, constituita ad-hoc pentru executarea deciziei Guvernului, de abateri serioase in procesul distribuirii materialelor de constructie.

Solicit o verificare riguroasa a modului in care s-au distribuit respectivele ajutoare. In cazul cind cele relatate se vor confirma, persoanelor nedreptatite sa li se acorde ajutoarele care li se cuvin, iar celor care s-au facut vinovate de abuzuri sa li se aplice sanctiunile corespunzatoare. Despre rezultatele unei atare investigatii, rog sa fiu informat in scris.

A doua interpelare o adresez de asemenea domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Ma consider obligat sa revin la problema carierei de gips din preajma comunei Criva si a pesterii "Emil Racovita", care au constituit subiectul unei interpelari mai vechi. Trebuie sa constat ca la interpelarea respectiva am primit citeva raspunsuri in scris si unul de la microfonul central al Parlamentului din partea diferitilor reprezentanti ai executivului, raspunsuri pe care, din pacate, le consider neconcludente si nesatisfacatoare.

Intre timp, am fost nevoit sa constat, in baza unor informatii suplimentare culese la fata locului, ca starea lucrurilor continua sa se inrautateasca. Conducerea raionului Briceni exercita presiuni fara precedent asupra primariei comunei Criva pentru a o determina sa favorizeze procurarea de catre Compania "KNAUF" a ultimelor terenuri agricole care mai separa cariera de marginea satului. In felul acesta, inaintarea carierei in directia comunei Criva se realizeaza si cu concursul autoritatilor raionale. Consecintele unei atare abordari nesabuite vor avea un efect, pur si simplu, dezastruos pentru localitatea respectiva.

In o atare situatie, unica solutie rezonabila ar fi sistarea activitatilor in raza carierei de gips din preajma comunei Criva, fapt care ar pune capat tuturor efectelor negative pe care aceasta le genereaza: afectarea mediului ambiant, populatiei acestei localitati si pesterii "Emil Racovita".

Solicit domnului Prim-ministru sa dispuna curmarea presiunilor exercitate asupra primariei comunei Criva si luarea sub protectia Guvernului a intereselor vitale ale locuitorilor acestui sat. Despre deciziile care se vor emite, rog sa fiu informat in scris, in conformitate cu legislatia in vigoare. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.5.

 

DOAMNA ZOIA JALBA:

Interpelarea mea o adresez domnului ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz, dar si Primariei municipiului Chisinau. La intersectia strazilor Petru Movila si Stefan cel Mare din municipiul Chisinau, se afla un teren ingradit de mai bine de 10 ani. Deoarece este ingradit si trotuarul, pietonii sint nevoiti sa mearga pe partea carosabila. In acesti ani, atit pe terenul mentionat, cit si pe trotuarul cuprins de gard a crescut o adevarata padure. Rog sa mi se prezinte urmatoarea informatie.

Cui ii apartine terenul si in baza carui act, cine a permis ca ingraditura sa cuprinda si trotuarul? Cind terenul va fi adus in corespundere cu centrul capitalei si cind trotuarul va fi eliberat pentru pietoni? Raspunsul, as ruga, sa fie prezentat in urmatoarea sedinta plenara a Parlamentului. Astfel, si cetatenii acestui sector vor avea posibilitatea sa auda informatia. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Microfonul nr.5 in continuare.

 

DOMNUL GHEORGHE SUSARENCO:

Va multumesc, domnule Presedinte. Adresez o interpelare domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova, doamnei Ala Popescu, Presedinte al Curtii de Conturi, si domnului Valeriu Balaban, Procuror General. Este bine cunoscut faptul ca una din principalele intreprinderi de transport din Moldova, Parcul de autobuze nr.1 din Chisinau, a fost practic distrusa. Daca in 1997 aceasta baza avea aproximativ 1750 de lucratori, inclusiv 1500 de soferi, astazi, cei aproximativ 100 de angajati nu primesc salariul din august 2004.

Nu fara stirea si acordul Ministerului Transportului si Gospodariei Drumurilor, actuala administratie a parcului vinde ceea ce a mai ramas de vindut, inclusiv rutele de autobuze, rute autorizate de ministerul respectiv pentru aceasta intreprindere.

Printr-o hotarire din 25 ianuarie 2001, Curtea de Conturi constata nereguli, care echivaleaza cu cazuri penale, in activitatea fostului Departament al Privatizarii si a Ministerului Transporturilor privind privatizarea ilicita a patrimoniului celei mai importante baze auto, cerind acestor autoritati publice luarea de masuri disciplinare si de reintoarcere a bunurilor catre stat. Despre situatia respectiva, colectivul a atentionat de nenumarate ori Guvernul si Presedintia Republicii Moldova.

Intrebarea mea este: ce s-a intreprins si se intreprinde de catre Guvern, Procuratura Generala si Curtea de Conturi pentru restabilirea averii statului, pentru tragerea la raspundere a celor vinovati si in ce situatie se afla acum aceasta intreprindere din punct de vedere economic? Mai pot fi intreprinse masuri pentru redresarea situatiei? Conform Regulamentului, solicit sa primesc raspuns in sedinta urmatoare a orei Guvernului. Va multumesc.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Va multumesc. Domnul Iurie Rosca pentru un anunt.

 

DOMNUL IURIE ROSCA:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, ma adresez catre membrii grupului de perfectionare a legislatiei in domeniul audiovizualului sa ne intrunim miine la ora 9.30 in biroul meu de la etajul 3, pentru a discuta modificarile si proiectele pe care ne propunem sa le inaintam cu titlu de initiativa legislativa. Va multumesc foarte mult.

 

DOMNUL MARIAN LUPU:

Da, va multumesc. Inainte de incheierea sedintei: desi colegii nostri care au fost omagiati in perioada imediat anterioara nu sint prezenti in sala, sa-i felicitam. Este un gest normal si frumos. Este vorba de domnul Nicolae Oleinic, omagiat in data de 10 iunie. (Aplauze.) Si de domnul Veaceslav Untila, in data de 15 iunie. (Aplauze.) Ii felicitam. Cel putin, daca nu ne aud de aici, sa ne auda prin intermediul televiziunii si radioului. Sedinta o declar inchisa. Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.35.

 

Stenograma a fost pregatita pentru publicare

de catre Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova