version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ OCTOMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 16 octombrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

 

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2648 pentru modificarea articolului 1 alineatul (2) din Legea nr.625-XIII din 3 noiembrie 1995 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chişinău.

4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2617 pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.265-XVI din 7 decembrie 2007 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2008 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.3).

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2182 privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale.

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2144 privind transparenţa în procesul decizional.

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2581 cu privire la secretul de stat.

8. Întrebări.

9. Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

10. Declaraţia domnului deputat Vladimir Braga.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 90 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Semion Dragan, Grigore Petrenco, Marcel Răducan în delegaţie; Iurie Roşca; Vasile Bodişteanu, Gheorghe Susarenco, Lora Grosu, Nicolai Deatovschi, Oleg Serebrian, Igor Klipii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că, în perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit ziua de naştere doi dintre colegii noştri: domnul Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi (aplauze) şi doamna Valentina Cuşnir (aplauze). Să îi felicităm pe colegii noştri şi să le dorim un foarte frumos la mulţi ani.

Ordinea de zi. Proiectul...

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

La ordinea de zi.

Stimate domnule Preşedinte,

Exact aşa cum ne-aţi îndemnat şi săptămîna trecută să adresăm, în cadrul Orei Guvernului, întrebări directe solicitanţilor, eu am adresat o întrebare domnului Mejinschi vizavi de cazul agresării din partea unui grup de poliţişti a cameramanului postului de televiziune PRO TV.

Am întrebat Secretariatul, din răspunsul oferit nu au binevoit să vină să prezinte răspuns, conform Regulamentului. Rugămintea este să fie asigurată prezenţa reprezentantului Ministerului de Interne pentru a prezenta răspunsul, aşa cum prevede Regulamentul. Şi rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei, stimate domnule Preşedinte.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Alim Afonin.

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Fracţiunii, propun de a exclude din ordinea de zi pentru ziua de 17 octombrie Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce număr e ?

 

Domnul  Alim Afonin:

Nr.2791.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.2798... 99... 91.

Mulţumesc.

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să mă înscrieţi cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei cu privire la integrarea Partidului Ecologist în Partidul Verde European.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Am rugat microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră propune excluderea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului nr.2648. Considerăm că ar fi oportun de revenit la examinarea lui după alegerile parlamentare din primăvara anului 2009. Aceasta e prima problemă.

Şi cea de a doua.

Domnule Preşedinte,

În legătură cu faptul că, la Ora întrebărilor, domnul ministru al culturii şi turismului urmează să răspundă la interpelarea prezentată în cadrul şedinţei din săptămîna precedentă, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, rog ca domnul ministru să vină şi, concomitent, să răspundă la o altă întrebare, la cea cu privire la batjocorirea monumentului lui Mihai Eminescu din oraşul Floreşti. Să ştim ce măsuri concrete a întreprins în această situaţie Ministerul Culturii şi Turismului. S-a adresat la Procuratură, în alte organe ş.a.m.d.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Pleşca:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte,

Cu nr.2959 a fost astăzi înregistrat un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, cum ar fi Legea privind administraţia publică locală şi Legea privind statutul alesului local. Noi am ajuns la concluzia să venim cu această iniţiativă legislativă, deoarece, ca urmare a multiplelor cazuri în activitatea consiliilor locale, cînd, din anumite interese politice, consiliul local nu poate întruni voturile necesare pentru adoptarea deciziilor privind declararea vacanţei mandatului în legătură cu situaţia de deces a consilierului ales.

Despre astfel de situaţii am fost sesizaţi din mai multe localităţi din republică. Totodată, considerăm că, pentru înlăturarea unor asemenea situaţii confuze, este necesar ca legile nominalizate să conţină prevederi clare pentru atare cazuri. Propun să fie inclus în ordinea de zi de mîine. Deoarece, într-adevăr, sînt situaţii, avem mai mult de jumătate de an de cînd nu poate fi declarat mandatul vacant de consilier.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Pentru o precizare.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Nr. 2959.

 

Domnul  Marian Lupu:

Înregistrat astăzi?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Da, nr.2959.

 

Domnul  Marian Lupu:

Şi dumneavoastră solicitaţi să fie inclus pentru ziua de mîine?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Nu e nici o problemă, aici e foarte simplu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu am notat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu propun să fie retras din ordinea de zi proiectul nr.2825, cu privire la unele măsuri de reglementare a atribuirii numerelor speciale de înmatriculare a mijloacelor de transport. Este o chestie care, pur şi simplu, ne face de rîs pe noi.

Parlamentul Republicii Moldova se ocupă de acum cu repartizarea numerelor. Era bine ca în Republica Moldova să nu existe numere de Parlament, de Guvern, care să treacă cu 180 de kilometri pe oră pe lîngă poliţişti. Şi poliţiştii să ştie că toţi cetăţenii sînt egali în faţa legii şi să îi oprească pe toţi dacă încalcă circulaţia. Dar nu Parlamentul Republicii Moldova să se ocupe cu chestiile acestea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Am înregistrat.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Este o problemă pe care noi putem să o rezolvăm mai bine mai tîrziu decît nici odată. Şi nu am altă tribună să îi dau răspuns unui coleg, care tot mă sîcîie la conferinţele de presă, că eu mă bucur, împreună cu Voronin şi cu Roşca, că cuiva i s-a luat o clădire.

Domnule Filat,

Nu am nici o atribuţie, nici o bucurie comună cu domnul Voronin şi cu domnul Roşca, în primul rînd. În al doilea rînd, nu mă interesează absolut deloc: veţi menţine clădirea sau veţi pierde. Mai mult ca atît, eu vă doresc ca să o menţineţi şi să aveţi cu ce finanţa activitatea partidului.

Pe mine nimeni nu o să mă convingă, chiar decizia care va fi luată în favoarea dumneavoastră, în legătură cu faptul că avem un sistem păcătos de justiţie în Republica Moldova. Şi dacă se cîştigă, se cîştigă pe proceduri, dar pe mine nimeni nu poate convinge că acolo nu sînt încălcări. Eu ştiu că sînt încălcări, eu ştiu că este un proprietar unic. Şi toţi românii, şi toate aceste firme, sînt o butaforie.

Vă mulţumesc pentru  atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Privitor la Hotărîrea nr.2825. Această hotărîre, în 2001, a apărut datorită faptului că era un mare dezastru în acest domeniu. Şi vreau să îi amintesc domnului Diacov, că pe vremea lui se eliberau documente de Parlament cu numere speciale ale Parlamentului businessman-ilor.

Şi iată această hotărîre am făcut-o eu atunci, pentru a înlătura aceste neajunsuri care au fost făcute. Astăzi noi discutăm o simplă întrebare, care este legată de o funcţie în stat şi trebuie să acceptăm această hotărîre.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Domnule Preşedinte,

Vă rog să mă înscrieţi cu o luare de cuvînt în numele Fracţiunii la proiectul de lege nr.3 din ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul  nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Cu drept de replică, domnule Preşedinte. Vreau să îi aduc la cunoştinţă domnului Diacov că nu am nici un interes să îl sîcîi sau, în general, să îi pomenesc numele. Afirmaţiile pe care le fac sînt în baza acţiunilor lui concrete şi la timpul potrivit lucrurile vor deveni evidente.

Şi vreau să îi amintesc că dînsul nu a avut, nu are şi nici odată nu va avea calitatea nici de drept, dar nici morală să dea apreciere anumitor acţiuni, inclusiv acţiunilor mele. Iar acţiunile mele nu sînt îndreptate în interesul sau în sensul că va înţelege el sau va da aprecieri. Am fost nevoit să fac această precizare. Eu tot vă doresc foarte mult succes în ceea ce faceţi, dar nu prea cred.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Grozav:

Domnule Preşedinte,

Săptămîna trecută, pe data de 10 octombrie, dumneavoastră aţi deschis o şedinţă de o importanţă aşa, majoră ce ţine de şedinţa Comisiei interparlamentare a ţărilor CSI ce ţine de învăţămînt, ştiinţă şi inovaţie. La această şedinţă interparlamentară au participat multe ţări, experţi, oameni de ştiinţă, lucrători ai ministerelor Ucrainei, Kazahstanului, Uzbekistanului, Rusiei şi mulţi, mulţi alţii. Din partea Republicii Moldova, spre regret, nu ştiu de ce, învăţămîntul Republicii Moldova a fost prezentat de Universitatea din Găgăuzia. Se căuta intens şi Universitatea Slavonă, al cărei rector nu l-au găsit.

Nici un reprezentant al Academiei de Ştiinţe, nici un reprezentant al  Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Eu cred că aceasta este o pată a Parlamentului nostru sau a comisiei pe care o conducem noi aici. Dar pe viitor, aceste şedinţe vor mai avea loc, eu sper că aceste întrebări majore trebuie cumva coordonate cu Biroul Parlamentului. Fiindcă toţi oaspeţii, care au participat, au plecat cu mari semne de  întrebare: ce se întîmplă în ţara noastră?

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am participat de la prima întîlnire şi pînă i-am petrecut la Aeroport pe toţi acei care au fost aici în această delegaţie. Oamenii au rămas foarte mulţumiţi, oamenii s-au convins că Republica Moldova este o republică care are viitor şi în care, în prezent, ştiinţa şi învăţămîntul este pus pe cale dreaptă. Şi nu trebuie să facem noi aici nişte comentarii care nu-s.

Domnule Grozav,

Aţi participat şi dumneavoastră, numai că a doua zi şi a treia zi nu aţi vrut să participaţi. Trebuie să participaţi de la şi pînă la.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Acestea fiind propunerile pe marginea ordinei de zi a agendei şedinţei plenului de astăzi, ne vom referi acum la propunerile care urmează a fi supuse votului.

Propunerea domnului deputat Afonin în numele Fracţiunii PCRM privind excluderea de pe agenda şedinţei de mîine a proiectului nr.2791 pentru o prelucrare suplimentară. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată.

Propunerea domnului deputat Bujor, în numele Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, privind excluderea de pe agenda şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului a proiectului de Lege nr.2648. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi. Plenul Parlamentului nu a acceptat această propunere.

Propunerea domnului deputat Diacov, în numele Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat, pentru excluderea de pe ordinea de zi a şedinţei de mîine a plenului Parlamentului a proiectului de Lege nr.2885. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 10.

Sectorul nr. 3 9.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Acum cu referinţă la proiectul nr.2959, înaintat de domnul Pleşca, înregistrat astăzi. Propunerea a fost să fie pentru şedinţa de mîine a plenului Parlamentului. De fapt, acest lucru ar cere şi convocarea în regim de urgenţă, a şedinţelor comisiilor.

Poate facem în felul următor: mîine, la sfîrşitul şedinţei, noi trebuie să votăm ordinea de zi pentru următoarele două săptămîni. Clarificaţi-vă, vă rog, la nivelul autorilor comisiei, şi, respectiv, dacă acest lucru se reuşeşte, se încadrează, atunci s-ar putea de venit cu această propunere pentru a fi inclusă în ordinea de zi pentru a doua jumătate a lunii octombrie, chiar pentru săptămîna viitoare. Dacă acceptaţi această propunere. Fiindcă, în mod normal, îmi este puţin dificil procedural şi mă înţelegeţi, un proiect care, de fapt, nu a fost nici distribuit se pune pentru ziua de mîine.

Stimaţi colegi,

Aceasta a fost partea introductivă. Avînd rezultatul votului la propunerile pe marginea agendei, vom începe examinarea subiectelor pe aceasta.

Proiectul de Lege nr.2648 pentru modificarea articolului 1 din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chişinău.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Tudor Copaci viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chişinău a fost iniţiată prin Legea nr.625 din 3 noiembrie 1995 pe un termen de pînă la 28 decembrie 2025. Ulterior, în vederea dezvoltării industriei constructoare de maşini agricole şi de tractoare autohtone şi ameliorării situaţiei privind înzestrarea agriculturii cu utilaj agricol, au fost întreprinse multiple măsuri, inclusiv crearea, în cadrul ZAL Expo-Business-Chişinău, a subzonei pe baza teritoriului aflat anterior în folosinţa întreprinderilor, care au fost fondate pe baza activelor şi pe teritoriul SA Tracom, afiliate ale fostei Companii Agromecanica Holding.

În acest scop, a fost elaborat proiectul de lege corespunzător şi, ulterior, a fost adoptată Legea nr.139 din 6 mai 2004 privind transmiterea în folosinţă a administraţiei zonei a unui teren cu o suprafaţă de 33,47 de hectare, situat în sectorul Buiucani al municipiului Chişinău, strada Columna nr.170. Conform acestei legi, a fost creată subzona centru pe baza a 10 întreprinderi fizice ale fostei Companii Agromecanica Holding.

La momentul adoptării Legii nr.139, funcţionarea zonei libere pe teritoriul SA Tracom s-a considerat oportună, reieşind din considerentul accelerării dezvoltării întreprinderii în regim preferenţial. Totodată, conform punctului 1, compartimentul III, procedura vamală, al anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr. 369 din 5 iunie cu privire la măsurile de realizare a Acordului referitor la condiţiile generale şi mecanismului de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente şi a Protocolului privind mecanismul de realizare a acestui acord, SA Tracom profită de scutirea de plată a taxelor vamale şi TVA.

Avînd în vedere cele expuse şi faptul că atît la momentul transmiterii terenului respectiv, cît şi în prezent, întreprinderile amplasate pe acest teritoriu efectuează activităţi preponderent orientate pe piaţa internă. Ele nu au putut deveni rezidenţi ai zonei libere, deoarece legislaţia cu privire la zonele economice libere prevede desfăşurarea activităţilor de fabricare a producţiei preponderent orientate spre export. Astfel, a decăzut necesitatea creării şi funcţionării subzonei libere pe acest teren.

În rezultatul examinării chestiunii în cauză, grupul de lucru constituit din reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi ai conducerii întreprinderilor amplasate pe teritoriul subzonei a convenit asupra oportunităţii modificării legislaţiei respective în scopul desfiinţării subzonei centru a ZAL Expo-Business-Chişinău.

Luînd în consideraţie cele expuse mai sus, Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1, alineatul (2) din Legea nr.625 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chişinău. Rog să susţineţi acest proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru,

Am citit şi eu foarte atent nota explicativă, prezentată la proiectul de lege, am putea să spunem că totul este clar, numai apare un semn de întrebare: ce urmează să se întîmple cu această întreprindere, mai bine spus, cu acest teren? Fiindcă, odată ce renunţaţi la calitatea de Zonă Economică Liberă a acestei întreprinderi, înseamnă că aveţi un plan sau un scop bine determinat, ce urmează să se întîmple cu această întreprindere.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Stimate domnule deputat,

Care este situaţia la această întreprindere şi ce se va întîmpla în viitorul apropiat? Pot să vă comunic că situaţia economico-financiară este foarte complicată la întreprinderea menţionată, sînt datorii de 11 milioane de lei. Noi, la momentul actual, avem un proces de restructurare a acestei întreprinderi şi anume primul pas a fost, într-adevăr, achitările datoriilor faţă de remunerarea muncii. Al doilea pas, se duc negocieri cu partea belorusă la crearea întreprinderii mixte. Şi, în acest context, credem că o să scoatem întreprinderea din această situaţie complicată.

Referitor la teren. Conform articolului 2, noi propunem următoarea modificare, care sună în felul următor: Se va transmite autorităţilor publice acest teren conform legislaţiei în vigoare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

În ce sens se va transmite autorităţilor publice? Terenul respectiv, din cîte văd eu aici, este de 32 de hectare şi este teren aferent al clădirilor respective.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Corect. El se exclude din zonă şi se transmite autorităţilor publice respective.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Centrale în acest caz înseamnă, nu locale?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Da. El este teren proprietate publică. Conform legislaţiei în vigoare, se exclude din zonă şi se transmite autorităţilor publice corespunzătoare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Şi încă o întrebare. Nu presupuneţi dumneavoastră ca, imediat după ce este modificată legislaţia, această întreprindere să fie inclusă în Programul de privatizare şi va fi privatizată?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Deci, în viitorul apropiat, în planul Guvernului nu este expunerea acestor întreprinderi. Se duc negocieri cu partea belorusă anume la crearea întreprinderii mixte. Pînă nu va finaliza toate procedurile de negocieri nu este oportun pentru a fi expuse la privatizare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimate domnule viceministru,

Ultima întrebare, dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte. Nu credeţi că este cazul să facem o analiză, dacă aţi făcut-o atît de complexă în cazul zonei respective economic şi în alte cazuri? Fiindcă, dacă este să facem o apreciere generală, situaţia este, de fapt, similară şi în restul zonelor aşa-numite  libere din Republica Moldova.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Stimate domnule deputat,

Aş vrea să menţionez că, dacă vorbim în ansamblau despre toate zonele economice libere din Republica Moldova, noi avem deja investiţi în jur la 100 milioane de dolari, inclusiv în zona Expo-Business-Chişinău 44 de milioane, investiţii totale.

Cu părere de rău, zona Centru nu s-a realizat, nu s-a creat nici regim vamal, nici regim fiscal. Evident este faptul că nu se realizează această zonă. Şi încă un moment aş vrea să vă spun că, pe parcursul ultimilor ani, Societatea pe Acţiuni Tracom a beneficiat de scutire la taxa vamală şi TVA.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Aceasta cunoaştem.

 

Domnul  Tudor Copaci:

La 500 000 de dolari. Pentru dînşii nu este o necesitate, să spunem, aşa de mare pentru  anume a activa în cadrul zonei economice libere, care este orientată anume spre export. Ei livrează utilajul, tractoare.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

În 2004, atunci cînd a fost adoptată Legea nr.139 şi includerea acestor întreprinderi în cadrul Zonei Economice Libere Expo- Bussines-Chişinău, scopul a fost ca să se redreseze activitatea  acestei întreprinderi şi a întreprinderilor care erau pe acest teritoriu. Şi scopul a fost, totuşi, ca producţia produsă de aceste întreprinderi să fie orientată la export.

Dumneavoastră acum argumentaţi că această întreprindere lucrează pe piaţa internă, de aceea nu mai este necesar să mai lucreze în zona economică liberă. Totuşi, aş vrea să vă întreb, domnule viceministru, ce aţi întreprins, ce a întreprins Ministerul Economiei şi Comerţului acum, fiindcă pînă nu demult era Ministerul Industriei, ca aceste întreprinderi să lucreze, fiindcă cîţi oameni au rămas la Uzina Tracom, cîţi oameni au rămas să lucreze la celelalte întreprinderi?

Care este volumul de vînzări ale Uzinei Tracom în anul 2008, care a fost acest volum de vînzări în anul 2007? Are, are, fiindcă aceasta nu, pur şi simplu, aici se exclude un  articol din lege, dar are să spunem aşa, foarte multă  importanţă, fiindcă zona a fost creată ca să motivăm şi să stimulăm dezvoltarea producerii tractoarelor în Republica Moldova.

Domnule viceministru,

Vă rog răspuns concret la această întrebare.  Ce se va întîmpla în continuare cu aceste întreprinderi? Şi mai ales cu Uzina Tracom?

 

Domnul Tudor Copaci: 

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Iniţial, aş vrea să menţionez că, într-adevăr, pînă în anul curent aceste întreprinderi erau în subordinea Ministerului Industriei şi într-o măsură oarecare ei răspundeau de activitatea acestor întreprinderi. Cu trecerea funcţiilor de la Ministerul Industriei la Ministerul Economiei şi Comerţului, ultimul s-a implicat serios şi destul de vast în rezolvarea problemelor lor. În primul rînd, a avut mai multe întîlniri cu directorii întreprinderilor din această zonă şi Tracom.

Noi am schimbat directorul la Tracom şi am identificat, şi am depistat o mulţime de scheme ilegale de import,  de livrare, de furturi. Primul pas a fost schimbarea, cum am menţionat, schimbarea directorului, conservarea utilajelor neutilizate, aceleaşi proceduri şi permisiuni le-am permis şi celorlalte întreprinderi, anume conservarea utilajelor, micşorarea fondului de amortizare ş.a.m.d. Aceştia sînt primii paşi pe care noi i-am făcut în acest scurt timp.

Care este soarta? Într-adevăr, noi atunci, cum am şi menţionat, pe data de 23 24 este comisia interguvernamentală moldo-belorusă. Eu sînt vicepreşedintele acestei comisii. O să încercăm iarăşi să scoatem la iveală procesul de negocieri privind crearea întreprinderii mixte şi totuşi scopul final îl văd în crearea unei întreprinderi mixte. A aduce proiecte noi de tractoare ş.a.m.d. şi a ieşi pe piaţa externă.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi a doua întrebare, conform Regulamentului.

Domnule viceministru,

Dumneavoastră ştiţi bine că la situaţia din 1 ianuarie 2007 au fost anulate datoriile agenţilor economici, inclusiv ale Uzinei Tracom faţă de bugetele corespunzătoare. Şi dumneavoastră aţi spus că, în această perioadă, Uzina Tracom a acumulat iarăşi 11 milioane datorii. Atunci vreau să vă rog să răspundeţi foarte concret: cine va răspunde pentru faptul că Uzina Tracom , sau aceia care au lucrat la această întreprindere, au gestionat această întreprindere, au acumulat iarăşi 11 milioane de datorii?

Fiindcă la noi există Legea cu privire la insolvabilitate şi dacă un agent economic intră în incapacitate de plată, el este obligat în 30 de zile să se anunţe insolvabil, căci altfel el răspunde penal. Adică, este lege la noi în Republica Moldova. Vă rog.

 

Domnul Tudor Copaci: 

Da, vă mulţumim.

Conform situaţiei la 01.07.2008, datoriile creditoare pe termen scurt şi lung au constituit 11 milioane de lei. Datorii financiare 3 milioane de lei, dintre care creditul bancar 2,8 milioane, împrumuturi 93 de mii de lei, datorii 81, datorii comerciale 2,7 milioane de lei. Datorii privind retribuirea muncii 3 milioane şi datorii privind asigurările ş.a.m.d.

Deci, ce vreau să spun? Că aceste datorii care sînt la situaţia conform primului semestru 2008 sînt datorii, să zicem, acumulate de mai mulţi ani, anume la credite, la datorii comerciale, facturilor comerciale ş.a.m.d. Dar răspunderea o ia, în primul rînd, fostul director al acestei întreprinderi, care nu a administrat corect. Şi noi am depistat săptămîna trecută furturi mari de energie electrică în cadrul acestor întreprinderi. Poftim.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

E clar. În orice caz, încă o dată se demonstrează că întreprinderile care rămîn aşa, în proprietatea statului, lucrează ineficient, domnule viceministru. Şi demult ar fi fost necesar ca dumneavoastră să privatizaţi această întreprindere. Au fost propuneri de a face acest lucru. Au fost propuneri şi din partea belorusă. Dumneavoastră aţi mers pe calea ca să evaluaţi activele, să le creşteţi, să le umflaţi. Fiindcă aceste active, eu cunosc foarte bine Uzina Tracom, ele nu costă nimic pentru ca această întreprindere să poată produce tractoare. Acolo trebuie o retehnologizare absolută.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Tudor Copaci:

Sînt de acord cu dumneavoastră.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar pentru aceasta trebuie să aveţi luciditatea gîndirii ca să o puteţi face.

Mulţumesc.

 

Domnul Tudor Copaci: 

Sînt de acord cu dumneavoastră.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:  

Eu nu am ştiut că în finalul întrebărilor domnului Cosarciuc o să abordeze şi o problemă care am vrut eu să întreb. Într-adevăr, Ministerul Economiei şi Comerţului, ca responsabil de deetatizare şi privatizare, nu vi se pare, domnule viceministru, că aici nu realizaţi aşa, în deplin gîndit acţiunile pe care le întreprinde în ultimul timp statul prin dumneavoastră, referitor la deetatizarea şi privatizarea unor întreprinderi?

Societatea pe Acţiuni Tracom ar fi fost un model clasic de acţiuni care ar permite acestei întreprinderi, într-adevăr, să se dezvolte şi să nu scoateţi la vînzare Magazinul Unic, Hotelul Zarea, acele 5 farmacii de stat, care nu aduceau pierderi, după cum a făcut-o SA Tracom. Şi era, într-adevăr, o soluţie de investiţie care să aibă atît beneficiu şi către acei angajaţi care astăzi au datorii la salariu deja de cîteva luni.

Eu vă mulţumesc.

Aceasta nu e ca o întrebare, dar ca o constatare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Copaci,

Mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Tudor Copaci:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1 alineatul (2) din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chişinău, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi raportează următoarele. Proiectul de lege propus pentru examinare are  ca scop desfiinţarea subzonei centru a Zonei Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chişinău.

Noi am examinat în Comisie, am susţinut proiectul. Şi vreau să vă spun că, în rezultatul examinării situaţiei create, se propune modificarea Legii cu privire la această subzonă. În scopul desfiinţării subzonei centru. Totodată, în Comisie au fost discuţii privind articolul 2 şi noi am convenit asupra necesităţii expunerii articolului 2 într-o altă redacţie, care să asigure respectarea intereselor tuturor părţilor implicate.

În avizele sale, majoritatea comisiilor parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, fără a înainta careva obiecţii. Comisia pentru agricultură şi industria alimentară susţine proiectul de lege, însă înaintează unele obiecţii care urmează a fi examinate către lectura a doua. Direcţia juridică a formulat careva obiecţii, care, de asemenea, vor fi examinate către lectura a doua.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea proiectului de lege nominalizat în şedinţa plenară a Parlamentului şi aprobarea lui în primă lectură cu luarea în consideraţie a propunerii înaintate de Comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte Bondarciuc,

Totuşi e clar că proiectul subzonei Tracom a eşuat, fiindcă atunci cînd a fost formată subzona Societăţii pe Acţiuni Tracom, noi am adus la cunoştinţă că aceasta nu este cea mai bună variantă. Şi aici, în Parlament, noi foarte mult am discutat în jurul acestei teme.

Totuşi la noi în ţară cam se întîmplă aşa, că se lansează proiectul care, pînă la urmă, rezultatul obţinerii proiectului lansat, nimeni nu răspunde de rezultatul final. În cazul de faţă, chiar şi Ministerul Economiei şi Comerţului a anunţat în plen că este de vină directorul care a lucrat pînă acum, avînd Consiliul de administraţie, avînd minister de ramură, avînd Guvern, avînd un statut special de activitate a subzonei menţionate.

Cine va răspunde, totuşi, în situaţia creată acum la Tracom, milioane de lei datorii faţă de bugetul de stat, faţă de creditori ş.a.m.d. Cine va răspunde? Fiindcă situaţia este destul de critică. Se creează impresia că şi proiectul de subzonă a fost fondat pentru a aduce întreprinderea la aşa o stare, o stare de faliment, căci e mai mult decît faliment acum.

Deja nu mai există nici piaţă pentru producţia pe care poate să o producă uzina. Cine va răspunde pentru toată situaţia financiară extrem de grea creată astăzi la Uzina Tracom?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun că nu astăzi a apărut situaţia în care se află această uzină. Ea s-a creat demult. Foarte bine cunoaşteţi faptul. Şi atunci cînd s-a creat, a fost votată în Parlament această modificare. Uzina de Tractoare a fost în aceeaşi situaţie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule preşedinte...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Şi, în primul rînd, vreau să vă spun că zona a fost creată pentru crearea condiţiilor de activitate a uzinei. Dar, la urma urmei, este ce este. Şi acum, vedeţi, şi în raport a fost subliniat că şi sensul s-a pierdut. Că ei au facilităţi prin acordurile interstatale şi cea mai mare facilitate este scutirea de TVA, ei au.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu totuşi aş considera că în lume sînt în jurul la 16  ţări care au licenţă de producere a unui asemenea fel de producţie cum sînt tractoarele. Sînt 16 ţări. Şi, într-adevăr, noi ştim destul de bine de criza prin care a trecut Belarus şi intervenţia statului pentru  susţinerea unor uzine. Fiindcă la noi mai mare uzină astăzi în Moldova decît Uzina de Tractoare nu a mai rămas, pur şi simplu. Nu mai există asemenea întreprinderi.

Şi, într-adevăr, aici era necesar ca intervenţia statului să fie foarte serioasă. Fiindcă pe urmă uzina începe a lucra, locurile de muncă se creează. Dar 67 mii de locuri de muncă care  astăzi, mai bine zis prin anii 19992000, era potenţialul Uzinei de Tractoare, ce nu era atît de puţin pentru Moldova şi pentru Chişinău.

Domnule preşedinte,

În ultimii opt ani de zile, într-adevăr, statul nu şi-a adus absolut contribuţia faţă de perspectiva uzinei, în afară de crearea unor proiecte de felul subzonă. Mie îmi pare foarte rău, dar eu cred că noi aici, în sală, o să fim martori la perspectiva uzinei. Şi proiectul care este acum, care se pregăteşte în culoarele Ministerului Economiei şi Comerţului pentru privatizarea unei aşa întreprinderi importante pentru economia naţională, încă o dată demonstrează cît de bine gestionăm noi proprietatea statului. Fiindcă dintre aceste 4 miliarde...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Timpul...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule preşedinte,

Eu am întrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Să procedăm în felul următor. Nu vreţi să fie luare de cuvînt? Fiindcă e luare de cuvînt. Poftim, înainte de exerciţiul de vot, aţi ieşit la tribună şi aţi vorbit. Fiindcă aceasta faceţi acum.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastră tot timpul chemaţi la respectarea Regulamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Corect.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Sînt, este termenul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stimaţi colegi, sînt două minute la fiecare întrebare. Dumneavoastră deja aţi depăşit.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu au trecut două minute, domnule Preşedinte. Permiteţi-mi să finalizez întrebarea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sau respectăm Regulamentul sau nu. Eu vă rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule preşedinte Bondarciuc,

Totuşi va răspunde cineva pentru situaţia creată astăzi sau nu?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să vă spun, domnule Oleinic, stimate domnule coleg, că dacă este necesar să facem o analiză, trebuie să facem o analiză încă din vremurile cînd dumneavoastră aţi fost acolo director. Şi ce aţi făcut dumneavoastră? Care temelie a fost pusă? Care bază a fost pusă pentru dezvoltare? Toate momentele trebuie să le analizăm. Poftim, eu sînt de acord.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Bondarciuc,

Eu cînd eram director la Uzina de Tractoare, aceasta producea mai mult de 3 mii de tractoare pe an. Şi acestea sînt cifrele concrete.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să vă spun că în vremurile sovietice uzina producea lunar 1000 de tractoare. 12 mii pe an.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta era în 19811982.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceştia erau anii 19811982, domnule preşedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Să terminăm cu acest excurs în istorie.

Vă mulţumesc.

Bine, tot.

Stimaţi colegi,

Comisia propune aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2648. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.2648 este adoptat în primă lectură.

Proiectul de Hotărîre nr.2617 pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2008. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă domnul Bondarciuc, presupun şi în calitate de autor, şi de comisie.   

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimaţi colegi,

Un grup de deputaţi au înaintat în calitate de iniţiativă legislativă proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.265 din 7 decembrie 2007 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pentru anul 2008, în scopul rectificării veniturilor şi cheltuielilor aprobate pentru anul 2008, deoarece, conform rezultatelor executării bugetului Comisiei pentru anul 2008, partea de venituri în perioada ianuarie septembrie curent s-a realizat la nivelul de 133,1 faţă de nivelul planificat în perioada de gestiune.

Respectiv, se propune majorarea sumelor la compartimentele venituri şi la cheltuieli. Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul şi raportează următoarele. Comisia a susţinut proiectul bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. La acest proiect al bugetului, noi am primit toate avizele din comisiile respective, unde Comisia s-a pronunţat pentru examinarea şi adoptarea acestuia de către Parlament, cu condiţia avizului pozitiv din partea Guvernului. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului şi Guvernul Republicii Moldova au prezentat avizele pozitive cu unele obiecţii.

În cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe au fost acceptate propunerile Guvernului Republicii Moldova de a substitui în textul proiectului de hotărîre, din considerente de tehnică legislativă, cuvintele se înlocuieşte prin cuvintele se substituie, iar numerotarea alineatelor de efectuat în conformitate cu articolul 32 alineatele (5) şi (6) din Legea nr.780 privind actele legislative, şi la articolul 2, cuvintele la data adoptării de a le substitui cu cuvintele la data publicării.

Totodată, luînd în consideraţie că CNPF este autoritatea publică centrală care execută bugetul prin Trezorăria de Stat şi rezultatele activităţii acesteia se includ în raportul privind executarea bugetului public naţional conform articolului 8 din Legea nr.847 din mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, soldurile mijloacelor băneşti la conturile trezoreriale ale CNPF nu se atribuie la venituri şi reprezintă sursele de finanţare ale deficitului.

Reieşind din obiecţiile expuse în avizul Guvernului Republicii Moldova, se schimbă modul de prezentare a bugetului CNPF. Şi noi la Comisie am acceptat această obiecţie.

În acest context, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune ca în proiectul de hotărîre supus examinării, la articolul 1 de introdus următoarele modificări şi completări:

Punctul 1 se expune în următoarea redacţie: Art.1. Bugetul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2008 se aprobă la venituri în sumă de 13 milioane 86,6 mii lei, la cheltuieli în sumă de 16 milioane 416,6 mii lei, cu un deficit în sumă de 3 milioane 330 mii lei, potrivit anexei nr.1.

În punctul 2, compartimentul I. Venituri, cifra 5 milioane 417,8 mii se substituie prin cifra 6 milioane 998 mii.

Mai departe, punctul 2, anexa nr.1, compartimentul I. Venituri se completează cu poziţii noi în următoarea redacţie: la punctul 3, cifra 3 milioane 847 mii se substituie prin cifra 5 milioane 39,5 mii lei; la punctul 5, cifra 50,0 se substituie prin cifra 65,0.

În punctul 2, anexa nr.1, compartimentul I. Venituri, cuvintele la poziţia Venituri efective, cifra 9 milioane 750,8 mii se înlocuieşte cu cifra 10 milioane 298,9 mii; la poziţia Sold scontat la 1 ianuarie 2008, cifra 3 milioane 330 mii se înlocuieşte cu cifra 6 milioane 967,6 mii, se substituie prin cuvintele: poziţiile: Venituri efective şi Sold scontat la 1 ianuarie 2008 se exclud.

În punctul 2, anexa nr.1, compartimentul I. Venituri, la poziţia Total venituri, cifra 17 milioane 266,5 mii se substituie prin cifra 13 milioane 86,6 mii lei.

În punctul 2, anexa nr.1, compartimentul II. Cheltuieli, cifrele 7 milioane 433,3 mii; 1 milion 518,9 mii; 189,9 mii; 2 milioane şi 17 milioane 266,5 mii se substituie, respectiv, prin cifrele 6 milioane 816 mii; 1 milion 429,1 mii; 179,7 mii; 1 milion  878, 4 mii şi 16 milioane 416,6 mii.

În final, se completează cu două poziţii noi cu următorul cuprins: Deficit 3 milioane 330 mii, surse de finanţare, sold la începutul anului 3 milioane 330 mii.

La propunerea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, prevederile expuse în punctul 10.2 din proiectul de Hotărîre s-a comasat la conţinutul punctului (12) din hotărîrea în vigoare.

Modificările respective sînt reflectate în proiectul de hotărîre a Parlamentului perfectat, care este parte integrantă a raportului Comisiei şi pe care dumneavoastră îl aveţi.

Propunerile Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului expuse la punctul 51 şi 52 referitor la expunerea denumirilor acestora într-un sens clar, concis şi fără echivoc nu au fost acceptate de către Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, deoarece denumirile respective sînt racordate la denumirile cheltuielilor din articolul 134 şi articolul 241.01 din Clasificarea bugetară aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.97 din 2006.

În cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe  nu au fost acceptate şi propunerile Guvernului, şi Direcţiei juridice referitor la excluderea prevederilor punctului 101 ce ţin de sporurile compensatorii pentru angajaţii abilitaţi cu funcţii de control ce desfăşoară activităţi în condiţiile de risc pentru sănătate şi viaţă, deoarece, conform articolului 1 alineatul (1) din Legea nr.192 din 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Comisia este investită cu puterea de decizie, de interdicţie, de intervenţie, de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă în limitele stabilite de legislaţie.

Totodată, nu a fost acceptată propunerea suplimentară a Guvernului Republicii Moldova privind modificarea articolului 6 alineatul (3) din Legea nr.192 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, deoarece aceasta nu ţine de obiectul prezentei hotărîri.

În temeiul celor relatate, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de Hotărîre a Parlamentului pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.265 din 7 decembrie 2007 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pentru anul 2008.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.2617. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.2617 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.2182 privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale.

Guvernul.

 

Domnul Andrei Pogurschi viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat şi prezintă spre examinare proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale.

Proiectul are ca scop reglementarea raporturilor juridice privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale, protecţia şi acordarea de ajutor furnizorilor de servicii şi utilizatorilor de sisteme informaţionale, colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţiile neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii în domeniul informaţional, cooperarea cu alte state şi organizaţii internaţionale în competenţe respective.

Prezentul proiect stabileşte autorităţile competente în prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul mijloacelor electronice, atribuţiile, competenţa, drepturile, obligaţiile, precum şi particularităţile celor implicaţi.

Totodată, articolul 7 din proiect obligă furnizorii de servicii în cazurile în care sînt solicitaţi de organele abilitate să conserveze informaţia documentată sau datele privind traficul informaţional faţă de care există pericolul distrugerii sau alterării pe un termen de pînă la 120 de zile. Efectuarea acestor măsuri va necesita cheltuieli pentru instalarea unor dispozitive suplimentare de stocare a informaţiei, cheltuieli suportate de către furnizori sau administratorul de sistem, al căror cost estimativ va fi de pînă la 500 unităţi convenţionale.

Cheltuielile suportate vor permite asigurarea stabilităţii şi inviolabilităţii sistemelor informaţionale şi a datelor ce se conţin în ele, precum şi evitarea unor prejudicii mult mai considerabile în cazul afectării sau alterării acestora sau accesului ilegal.

Proiectul  a fost coordonat cu toate instituţiile specializate, inclusiv cu comisiile parlamentare. Solicităm susţinerea şi adoptarea în primă lectură.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Vreau să vă întreb, cînd va intra în vigoare această lege?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Deci legea aşa şi este, şi la Comisie a fost discutată. Va intra în vigoare după ratificarea Convenţiei de către Republica Moldova.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc: 

Bine, am în vedere, puteţi să spuneţi un termen concret, de la 1 ianuarie 2009, la 1 ianuarie 2010, Cînd? Fiindcă este foarte important, a doua întrebare a mea, adică trebuie să o formulez, să o argumentez. 

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Deci am menţionat, adică e clar că este necesar ca să fie adoptată  şi aderarea la Convenţia internaţională privind crimele informaţionale. Deci din 2001 de la Budapesta, respectiv cînd va fi, adică ea este pregătită. Proiectul  a fost înaintat inclusiv de către Procuratura Generală. Cînd va fi adoptată de acum e clar că...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindcă cea de a doua întrebare a mea este următoarea. Noi avem Legea cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător. Această lege conţine un principiu foarte important, previzibilitatea, adică, a acţiunilor administraţiilor publice centrale în privinţa agenţilor economici.

În acest caz, prin acest proiect de lege dumneavoastră introduceţi o  nouă cheltuială, un nou cost pentru agenţii economici. Şi, adică, ar fi normal ca această lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2010, adică să treacă toată procedura ca să fie în conformitate cu ceea ce avem noi de acum adoptat în Parlamentul Republicii Moldova. Care e părerea dumneavoastră?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Deci a fost consultat, inclusiv cu agenţii economici, inclusiv cu acele instituţii care prestează serviciile respective. Deci costul este în jurul la 10 mii de lei. Este necesar de un server care  va stoca informaţia. Cred că pentru fiecare agent economic care prestează serviciile respective cu mult mai important este protecţia informaţiei şi serviciilor pe care le prestează decît aceste 10 mii.  Deci am menţionat şi în proiectul respectiv.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar totuşi eu am...

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Este avizul şi al agenţilor economici privind adoptarea acestei legi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu nu ştiu unde este avizul agenţilor economici, fiindcă nu se cere prin lege să fie avizul, dar se cere consultarea societăţii civile, inclusiv a agenţilor economici. Dar 10 mii de lei sau 500 de unităţi convenţionale, aşa cum aţi scris dumneavoastră în nota informativă, nu are importanţă. Importanţă are că noi avem lege şi am adoptat-o aici, în Parlamentul Republicii Moldova, şi am spus că orice lege care vine în Parlamentul Republicii Moldova trebuie să fie în conformitate cu această lege-cadru cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător.

Şi eu, de pildă, aş propune, domnule Preşedinte, ca să scriem aici concret că legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Noi vom avea această opţiune ca să discutăm.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, da, da, anume, fiindcă din ceea ce a anunţat domnul raportor reiese că noi astăzi cu dumneavoastră discutăm şi aprobăm în caz de vot pozitiv în primă lectură acest proiect de lege, după care nu facem nici o mişcare pentru lectura a doua pînă nu dezbatem şi nu adoptăm Legea privind ratificarea convenţiei. Aşa înţeleg, da? Şi după aceea deja o să ne lansăm în dezbateri pentru lectura a doua şi va fi tocmai momentul potrivit ca să discutăm, inclusiv data intrării în vigoare a acestei legi.

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale, iniţiativă legislativă a Guvernului Republicii Moldova.

Proiectul menţionat a fost elaborat în scopul armonizării legislaţiei naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii delictelor informatice la legislaţia internaţională, în special a prevederilor Concepţiei privind criminalitatea informatică de la Budapesta din anul 2001.

În vederea coordonării efective a eforturilor  naţionale în domeniu, prezentul proiect stabileşte cadrul instituţional şi atribuţiile autorităţilor publice competente în prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale, precum şi obligaţiile administratorilor de sisteme informaţionale şi al furnizorilor de servicii informatice.

Comisiile parlamentare permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, susţin examinarea şi adoptarea acestui proiect de lege, înaintînd unele propuneri şi amendamente care vor fi luate în consideraţie de către Comisie la etapa examinării acesteia în lectura a doua.

După cum s-a menţionat, Comisia propune ca acest proiect de lege să fie adoptat în primă lectură, iar pentru lectura a doua să revenim numai după ratificarea Convenţiei respective pe care am menţionat-o mai sus.

În legătură cu cele expuse, propunem adoptarea proiectului de lege în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2182. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2144 privind transparenţa în procesul decizional.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deşi noţiunea de bună guvernare este folosită în foarte multe acte internaţionale, definiţia acesteia nu este încă determinată cu un conţinut fără interpretări diferite, dar totuşi absolut în toate convenţiile şi în toată literatura de specialitate noţiunea de bună guvernare include transparenţa procesului de guvernare şi participarea societăţii la guvernare.

În acest sens, Guvernul propune adoptarea unui proiect de lege prin care s-ar reglementa procedura prin care societatea ar fi atrasă atît la procesul de dezbatere a deciziilor care urmează să fie adoptate, cît şi la procesul de adoptare a acestor decizii.

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră stabileşte această procedură pentru implementarea acestui proiect de lege nu vor fi necesare cheltuieli financiare suplimentare.

Rugăm să susţineţi acest proiect.

Mulţumim.      

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule viceministru,

Nu consideraţi că Legea privind secretul de stat, care va fi dezbătută mîine, ar putea intra în contradicţie sau ar putea împiedica cumva realizarea plenară a proiectului de lege actual?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu ar putea în măsura în care legea nu ar conţine prevederi care ar duce la secretizarea informaţiei care într-o societate democratică nu ar trebui să fie. Nu putem să spunem că legea va contravine dacă nu ştim care e conţinutul acestei legi.

 

Domnul Igor Klipii:

Noi vom... autorul şi al acestui proiect de lege şi al celui de mîine este Guvernul, deci noi ştim.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Autor, şi normal că Guvernul, venind cu proiectul de lege, nu va propune acte care contravin unul altuia. Dar, oricum, decizia finală aparţine Parlamentului şi, în măsura în care noi o să greşim, Parlamentul o să ne corecteze.

 

Domnul Igor Klipii:

OK. Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Sună frumos.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru, 

Nu consideraţi dumneavoastră că dacă rămîne în varianta propusă în proiect articolul 14, în principiu, nu mai putem să numim că această lege se numeşte Legea privind transparenţa în procesul decizional. Fiindcă articolul 14 prevede că, în cazul unor situaţii urgente, nu mai este nevoie de urmat procedura care se propune în celelalte articole. Că aceasta ar pune cruce pe toată legea.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, cu părere de rău, situaţiile excepţionale nu au putut pînă acum şi nu se prevede că vor putea fi excluse în viitorul previzibil. Dovadă am avut şi noi situaţia din vara curentă. Indiscutabil, în aceste situaţii, nu va putea fi asigurată respectarea plenară a întregii proceduri de adoptare a actelor, inclusiv consultarea societăţii.

Proiectul de lege prevede foarte clar că derogarea se admite numai în situaţii excepţionale şi alineatul (2) prevede în mod expres că aceste situaţii excepţionale trebuie să fie justificate şi aduse la cunoştinţă. Am discutat, în principiu, dumneavoastră aţi pus întrebarea aceasta şi în cadrul Comisiei. Dacă consideraţi că poate fi inclus un mecanism care ar diminua acest pericol, noi putem să îl discutăm. Dar eu consider că, în principiu, aceasta nu este posibil.

Prevederea din lege care stipulează foarte clar situaţia excepţională şi situaţia care trebuie justificată,  este suficient pentru a exclude orice abuzuri.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

De obicei, situaţia excepţională se declară, se instituie prin decizia Parlamentului. Dacă dumneavoastră aveţi în vedere situaţii excepţionale care se instituie prin decizia Parlamentului, atunci este clar. Dar dacă este o situaţie excepţională care Guvernul o consideră, atunci aceasta e altceva. 

Dacă dumneavoastră scrieţi aici, la articolul 14, că situaţie excepţională instituită prin lege, atunci, da, noi putem să fim de acord cu articolul 14. Dar dacă rămîne în forma, adică aşa cum dumneavoastră aţi prezentat-o, înseamnă că Guvernul poate să considere situaţie excepţională atunci cînd doreşte.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

În primul rînd, vreau să atrag atenţie că proiectul de lege nu se referă doar la Guvern, deci este vorba de transparenţa decizională în activitatea organelor, inclusiv cele locale. Indiscutabil, noţiunea de circumstanţe excepţionale nu se referă la situaţia excepţională declarată de către Parlament. Deci este vorba de situaţii excepţionale, atunci cînd circumstanţele solicită adoptarea unei decizii urgente.

În măsura în care noi vom adopta o lege care va împiedica autorităţile, inclusiv locale, să adopte decizii în situaţii urgente, noi vom prejudicia societatea printr-un interes excesiv de protecţie a procesului decizional. În cazul în care circumstanţele o cer, statul este obligat să intervină, astfel evitînd situaţia răspunderii statului, pentru că statul răspunde dacă există situaţii excepţionale, circumstanţa excepţională şi nu intervine, statul este responsabil conform doctrinei moderne.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Stimaţi colegi,

Eu aş propune ca la articolul 4 noţiuni să dăm o definiţie foarte clară ce înseamnă circumstanţe excepţionale, ca să fie clar pentru toată lumea că, uite, nu vor inventa aceste situaţii excepţionale sau circumstanţe excepţionale sau Guvernul, sau autoritatea publică locală, sau alte autorităţi.

Adică daţi să formulăm, la articolul 4, ce înseamnă circumstanţa excepţională, să fie clar pentru toată lumea.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu am  spus că sînt de acord că, dacă există o posibilitate de a defini,  e posibil. Dar nu există asemenea situaţii. Chiar şi în cadrul dreptului privat, nu numai public, noţiunea de forţă majoră se defineşte, dar orientativ, explicativ. Nu există o posibilitate de a stabili un cerc închis de situaţii excepţionale. Cît noi nu ne-am strădui în Republica Moldova nu o să putem inventa aşa ceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dar putem să încercăm pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

În contextul detalierii, predărilor, inclusiv la articolul 14, pentru lectura a doua o să rog să se atragă atenţie sporită acestui subiect.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Dar pentru stenogramă. Dacă nu se acceptă ca să fie dată noţiunea, noi propunem ca articolul 14 să fie exclus, adică să fie exclus pentru lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a fixat în stenogramă.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Articolul 11 alineatul (3) prevede: organizatorii dezbaterilor publice sînt obligaţi să asigure accesul la întrunirea doritorilor de a participa la dezbateri. Ieri, am fost martori ai unei evaluări făcute de Liga pentru drepturile cetăţenilor, care a constatat că în circa 200 şi ceva de primării din Republica Moldova, practic, sălile de şedinţe sînt neîncăpătoare, nu există alte spaţii.

Spuneţi, vă rog,  aţi constatat cumva, în cadrul dezbaterilor în Guvern, care va fi aportul Guvernului sau care vor fi mecanismele de respectare a acestui alineat, dacă nu vom avea, pur şi simplu, unde asigura accesul la întrunirea acestor cetăţeni. Pentru că vom avea nevoie şi pe ploaie, şi pe vînt, şi pe ninsoare să consultăm cetăţenii.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, toate obligaţiile în drept se împart în obligaţii de deligenţă şi obligaţii  de rezultat.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dar de ce trebuie să îi obligăm?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci această obligaţie, stipulată la alineatul (3), este o obligaţie de deligenţă. Adică fiecare organ, reieşim din condiţiile de care el dispune, trebuie să depună maximum de eforturi pentru a asigura accesul. Nici o ţară din lume nu şi-a pus scopul şi nu l-a atins de a asigura participarea tuturor doritorilor la examinarea tuturor problemelor. Acest lucru este practic imposibil.

Deci aceasta este o normă care, după părerea noastră, va putea să asigure procesul participativ. Trebuie să ţinem cont de un fapt, că, în principiu, răspunderea pentru respectarea acestei legi ea va veni, să spunem aşa, o răspundere politică pentru organele centrale şi pentru locale la fel. Pentru că nu există un mecanism de sancţionare juridică, răspundere penală, răspundere administrativă. Este răspunderea organului care nu asigură transparenţă.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc pentru informaţie.

Sînt de acord cu dumneavoastră, dar să nu se întîmple că mîine-poimîine vom fi sesizaţi prin petiţii că nu a avut acces, nu a avut loc, nu a avut scaun şi multe altele.

Şi acelaşi articol, alineatul (5), regulamentul intern de organizare a dezbaterilor publice se aprobă de către fiecare şi se prezintă participanţilor la începutul dezbaterilor. Nu credeţi că ar fi mai logic să avem un regulament care ar aprecia anumite norme sau recomandări şi nu de fiecare dată cînd vom avea nevoie de dezbateri, de discuţii să aprobăm un regulament. Căci ne dăm bine seama că întotdeauna se vor găsi obiecţii, se va tărăgăna adică acest mecanism.

Poate pentru lectura a doua această normă să fie expusă mai altfel, într-adevăr, a crea posibilităţi de organizare a acestor dezbateri  mai uşor decît de fiecare dată cu regulament intern.

Mulţumesc.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Pentru lectura a doua putem examina.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Vreau să vă asigur că nici un stat niciodată nu şi-a propus ca să asigure participarea tuturor la luarea  deciziilor. Din contra, noi avem state care îşi propun excluderea oricăror implicaţii în luarea deciziilor.

Întrebarea doamnei Buliga era, din cîte înţeleg eu, cum asigurăm implicarea în procesul general a celor interesaţi şi vizaţi şi cum asigurăm dreptul lor de a fi informaţi şi de a participa efectiv la acest proces. Fiindcă aceasta este problema în Republica Moldova. Care ar fi soluţia ce trebuie găsită pentru lectura a doua, ca să excludem excluderea intenţionată a celor vizaţi de la participarea la procesul decizional.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci proiectul de lege prevede mecanisme, stabileşte obligaţii foarte clare pentru toţi participanţii acestui proces.

 

Domnul Igor Klipii:

Şi care sînt penalizările pentru explicarea intenţionată, avem Parlamentul care are angajamentul de a... mă rog, şi-a luat angajamentul de a discuta, de a aborda, de a include în procesul general şi societatea civilă. Şi noi, din păcate, constatăm că nu reuşim. Problema este în ce măsură noi chiar vrem şi nu vrem. Şi, din păcate, lipsa sancţiunilor face imposibilă sau face posibilă neaplicarea acestei legi.            

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Problema este că participarea la procesul decizional este un proces în care trebuie să fie interesate ambele. Eu nu cunosc situaţia concretă din Parlament, dar eu personal nu am auzit de foarte multe cazuri în care societatea a avut interesul să participe la dezbateri şi nu a fost acceptată. În ceea ce priveşte...

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Calitatea este aşa că orice instanţă, orice structură, fie Parlament, fie Guvern, are interesul de a lua decizii şi, evident, el nu este numaidecît interesat să implice factori, care ar perturba decizia luată. Este o stare de lucruri, este o stare normală a lucrurilor.

Problema este că pentru o societate democratică trebuie să existe  interesul de a implica aceiaşi factori în luarea deciziilor. Întrebarea este: cum garantăm, cum impunem instanţele de stat, structurile de stat să aplice aceste prevederi, să recurgă la ele. Aceasta este întrebarea.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Legea stabileşte foarte clar care sînt obligaţiile şi răspunderea pentru neexecutarea obligaţiilor. Urmează să fie aplicate mecanismele existente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr. 2144 a fost examinat de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi. După cum a fost menţionat, scopul acestui proiect de lege este crearea şi stabilirea unui mecanism, unor principii şi modalităţi de asigurare a transparenţei procesului decizional. Acest proiect de lege rezidă din mai multe programe. Este programul de activitate a Guvernului, Programul Provocarea mileniului, Strategia naţională de dezvoltare pe care noi am adoptat-o pentru anii 2008 2011.

Proiectul a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente, Direcţia juridică a Aparatului. În acest proces de examinare a acestui proiect de lege a fost nemijlocit implicată şi societatea civilă. La şedinţa Comisiei au participat şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale, care au participat, printre altele, şi la elaborarea a însuşi acestui proiect de lege. Sînt unele propuneri şi obiecţii care vor fi luate, vor fi puse  în dezbateri pentru lectura a doua. În aceste condiţii, Comisia propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2144. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2581 cu privire la secretul de stat.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Burduja director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege cu privire la secretul de stat a fost elaborat de către Serviciul de Informare şi Securitate şi urmează să înlocuiască actuala Lege cu privire la secretul de stat, pornind de la necesitatea ajustării cadrului normativ la cerinţele actuale din domeniu.

În materie de analiză comparativă, a fost studiată minuţios legislaţia statelor europene, o atenţie deosebită fiind acordată legislaţiei în domeniu a Lituaniei, Letoniei, Cehiei, Regulamentului de securitate al Consiliului Europei etc.

Spre deosebire de legea în vigoare, proiectul defineşte astfel de noţiuni ca grad şi parafă de secretizare, purtători ai materialelor de informaţie, mijloace de protejare a informaţiilor atribuite la secret de stat.

Luînd în consideraţie funcţiile Preşedintelui Republicii Moldova, prevăzute de Constituţie, atribuţiile şefului statului de aprobare a structurii şi componenţei Comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat şi a Regulamentului acesteia, a Nomenclatorului persoanelor cu funcţii de răspundere, investite cu împuterniciri de a atribui informaţia la secret de stat, precum şi a Nomenclatorului informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat, se propune a fi trecute în competenţa Guvernului.

Au fost incluse în proiect atribuţiile Serviciului de Informaţii şi Securitate în domeniul protecţiei secretului de stat. Au fost extinse categoriile de informaţii care nu pot fi secretizate. Actualele grade de secretizare (de importanţă deosebită, strict secret şi secret) urmează a fi substituite cu alte patru grade de secretizare: strict secret, secret, confidenţial şi discreţional. Se dă definiţia fiecărui grad se secretizare în corespundere cu practica europeană. Nivele similare de clasificare există la nivelul Uniunii Europene, Uniunii Europene Occidentale şi Euratom, precum şi în majoritatea statelor europene. Este prevăzut mai clar şi detaliat procedura de contestare a deciziei de secretizare a informaţiilor şi are menirea de a asigura dreptul la informaţie.

De asemenea, proiectul stabileşte detaliat mecanismul şi modul de transmitere a informaţiilor atribuite la secret de stat de către autorităţile publice şi alte persoane juridice, în legătură cu efectuarea unor lucrări în comun, modul de transmitere a acestor informaţii  altor state şi organizaţiilor internaţionale.

În funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor, sînt stabilite patru forme de acces la secretul de stat, precum şi termenele pentru care se perfectează dreptul la acces.

Temeiurile de refuz de acordare a dreptului de acces la secretul de stat din legea în vigoare au fost completate.

În acelaşi timp, proiectul prevede un mod special de acces la secretul de stat al Preşedintelui şi deputaţilor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, miniştrilor şi altor persoane cu înalte funcţii de răspundere.

Modul special de acces la secretele de stat nu se aplică persoanelor care deţin multiplă cetăţenie. Controlul asupra asigurării protecţiei secretului de stat rămîne a fi departamental, interdepartamental şi parlamentar. Proiectul nu va necesita cheltuieli financiare suplimentare. Avînd în vedere cele expuse, rog să susţineţi acest proiect în primă lectură.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim.

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Domnule director,

Spuneţi-mi, vă rog, cine este actualmente şeful Comisiei interdepartamentale pentru protecţia securităţii de stat?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Şeful Cancelariei de stat al Guvernului. Şeful Aparatului Guvernului, îmi cer iertare.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

E clar. Şi a doua întrebare. Cîte persoane au fost trase la răspundere pentru încălcarea legislaţiei cu privire la secretul de stat?

 

Domnul Sergiu Burduja:

La răspundere disciplinară au fost trase mai multe persoane. Eu nu vă pot spune cifra concretă, dar sînt multiple cazuri de tragere la răspundere disciplinară a persoanelor, care au admis încălcări neesenţiale în păstrarea secretului de stat. Cu părere de bine, careva pierderi ale documentelor cu parafa secret nu au fost stabilite în ultimii, eu ştiu, cîţiva ani.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:  

Domnule Burduja,

Proiectul fiind iniţiat de SIS, este logic el să aibă conţinutul respectiv. Orice instituţie ar fi tentată să îşi asigure un cadru juridic şi organizatoric, care i-ar permite să se simtă mai confortabil. Dar în acest context ar fi greu să aud din partea dumneavoastră un răspuns care m-ar satisface. Totuşi le pun.

Nu consideraţi totuşi că criteriile de securizare şi de secretizare sînt prea sau excesiv de larg formulate la articolul 7. Şi dacă nu consideraţi că litera e), îmi pare, dacă nu greşesc, care prevede şi alte măsuri speciale din activitatea financiară a statului, care nu sînt specificate clar. Dacă aceste noţiuni neclare, neclar formulate ar putea fi utilizate de o manieră abuzivă.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Deci practica arată că în procesul activităţii apar unele probleme care, reieşind din oportunităţi, pot fi secretizate la un anumit moment. Şi deci aşa s-a stipulat în proiectul de lege, ca să avem o rezervă de a conveni la momentul cuvenit.

 

Domnul Igor Klipii:

Deci consideraţi că ea este la locul ei această formulare?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Este un lucru normal.

 

Domnul Igor Klipii:

Este logic ca dumneavoastră să daţi acest răspuns, fiindcă sînteţi autorul proiectului. Dar, ţinînd cont de întrebarea la fostul proiect de lege, vreau să vă pun o întrebare care ţine de secretizarea aceasta excesivă, în opinia mea, care ţine de  activitatea instituţiilor publice. Fiindcă ce fel de instituţie publică este, dacă  rapoartele, fraze din rapoarte, care, eventual, ar putea conduce la consecinţe, mie mi se pare că această formulă, din articolul 7, dacă nu greşesc, iarăşi poate afecta într-un fel buna funcţionare a transparenţei instituţiilor publice.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Este o categorie de instituţii publice, care lucrează cu documente cu parafele secret.

 

Domnul Igor Klipii:

Atunci poate ar fi cazul să indicăm care sînt instituţiile respective? Şi ultima întrebare care ţine de Comisia respectivă. Pînă la urmă, fiindcă în opinia mea proiectul nu prevede clar, iarăşi ţinînd cont de  faptul că proiectul a fost elaborat de dumneavoastră, este normal ca să păstraţi cît mai multe pîrghii de influenţă a procesului.

Această Comisie interdepartamentală va avea, în opinia dumneavoastră, trebuie să aibă misiunea de asigurare a protecţiei secretului de stat sau de reglementare şi de verificare a modului de implementare şi funcţionare a întregului sistem?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Exact. Comisia are mai multe sarcini, inclusiv cea de verificare a secretului, a păstrării secretului de stat şi de reglementare, şi de consultare, inclusiv în lege este stipulat că certificatele de securitate  care sînt, care vor fi acordate unor agenţi economici pentru lucrul cu secretul, pentru unele lucrări care au... vor necesita accesul la secretul de stat, iarăşi vor fi acordate de către Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat.

 

Domnul Igor Klipii:

Am să formulez altfel întrebarea. Activitatea Comisiei ar putea intra în contradicţie, de exemplu, decizia Comisiei cu decizia sau opinia Serviciului dumneavoastră. Şi, în acest caz, cine va avea prioritate?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Teoretic, poate să intre în contradicţie. De exemplu, unele informaţii care au fost secretizate pot fi contestate şi anulate de către Comisie, inclusiv faţă de Serviciul de Informaţii şi Securitate.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr. 4.

Trebuie să funcţioneze. Cum nu funcţionează? Mai tare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Facem boicot şi la microfon. Deci prima întrebare ţine de articolul 7 alineatul (1), litera c). Vă rog atent, dacă aveţi proiectul în faţă, spuneţi, vă rog, care este necesitatea de a include această prevedere în proiectul de lege. Prin ce se explică faptul că la categoria de secret de stat noi includem forţele şi mijloacele protecţiei civile, inclusiv din localităţile Republicii Moldova?

 

Domnul Sergiu Burduja:

La elaborarea proiectului de lege noi am consultat proiecte analogice, legi analogice din diferite state şi, practic, în toate statele europene această formulare este inclusă în lege.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Aş vrea ca atunci cînd vom examina acest document în lectura a doua, chiar să prezentaţi exemple unde tehnica dintr-o localitate sau alta, aşa cum este specificat în acest document, se consideră secret de stat. Oricare cetăţean din orice localitate, în cazul de faţă, conform acestei prevederi, trebuie să fie inclus în lista persoanelor care au acces la secretul de stat şi trebuie să fie obligaţi ca nu cumva să spună unei persoane străine, care vine în satul său, cîte tractoare sau cîte escavatoare sînt în sat.

Eu cred că este o prevedere exagerată şi ar fi raţional de exclus litera c) din acest proiect de lege. Dar dacă doriţi eu vă citesc prevederea şi o să vedeţi că sună oleacă neserios.

 

Domnul Sergiu Burduja:

În cazul de faţă, nu este vorba de tractoare sau escavatoare. Dar este şi altă tehnică. Este tehnică care se conţine în cadrul forţelor armate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule director general-adjunct,

Am avut şi eu norocul, pe parcursul a circa şase ani de zile să fiu preşedintele unei comisii la nivel raional de situaţii excepţionale. Ştiu ce include tot sistemul protecţie civilă. De aceea, ceea ce este scris aici, este exact. Căci în formaţiunile respective se include tot: de la numărul de oameni ş.a.m.d.

Bine, eu vă mulţumesc.

Întrebarea a doua ţine de alte două articole. Articolul 25, alineatul (1), litera a), citiţi atent. Este scris în felul următor: în care acesta nu are necesitatea motivată de a conlucra cu informaţii atribuite la secretul de stat. Aceasta cui i se refuză?

Şi mai departe citim articolul 28 Modul special de acces la secretul de stat. Urmează un şir de conducători ai anumitor structuri, instituţii de stat care au dreptul la acces, inclusiv, atrag atenţia, şi unii conducători ale altor autorităţi ale administraţiei centrale. Nici la articolul 25, nici la articolul 28 şi nici în alte articole nu se specifică că preşedinţii de raioane au şi ei acces la informaţia secretă. De ce se specifică anume că şi alţi conducători ai administraţiei centrale.

 

Domnul Sergiu Burduja:

În cazul în care au secţii secrete în cadrul administraţiei, în cazul în care lucrează, este necesar de a lucra cu documente secrete, se acordă acces.

 

Domnul Leonid Bujor: 

Esenţa întrebării mele este: de ce, şi într-un caz şi în altul, lipsesc preşedinţii de raioane? Că în cazul în care rămîn în vigoare prevederile articolului 7, inclusiv litera c), la care ne-am referit. Am înţeles că preşedintele Comisiei o să încerce să ne explice de ce trebuie să fie aceea din discuţia care o are. Vă întreb: cum se va ţine cont de această prevedere, dacă, conform legii, în general sînt excluşi preşedinţii de raioane?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Mulţumesc, stimate deputat.

Preşedinţii nu sînt excluşi din lege. Pe urmă articolul 28, dacă nu mă înşel. Da, în 28 sînt stipulate persoanele cărora automat li se dă acord la secretul de stat. În şedinţa de raioane, în caz de necesitate, li se perfectează accesul la orice nivel de secret în limita oportunităţii.

 

Domnul Leonid Bujor:

De ce în caz de necesitate, domnule director general? De ce în caz de necesitate? Noi, ce, avem preşedinţi de diferite categorii? Preşedinţii nu sînt figuri pe tabla de joc, de şah. Sînt persoane cu funcţii importante, responsabile ca şi acei din administraţia centrală, pe care dumneavoastră i-aţi fixat aici.

 

Domnul Sergiu Burduja:

E clar. Dar dacă nu sînt documentele cu parafa secretă în cadrul unui raion sau al altuia, care este necesitatea? 

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu îmi cer scuze. De aceea, am şi început cu întrebarea la articolul 7 alineatul (1) litera c), că preşedinţi ai comisiilor pentru situaţii excepţionale în raioane sînt preşedinţii de raioane. Şi înseamnă că, dacă dumneavoastră includeţi şi alte prevederi, căci acolo sînt multe, pentru că sîntem limitaţi în timp, includeţi  acea prevedere, este automat că ei sînt mult mai importanţi  să aibă dreptul automat la secretul de stat sau la informaţie secretă decît alţi conducători ai administraţiei centrale.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, pentru lectura a doua.

 

Domnul Sergiu Burduja:

E clar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, bine.

Eu vă mulţumesc.

Rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt la acest subiect.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Mulţumesc mult.

Domnule raportor,

Aş avea o întrebare legată de responsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere care secretizează, potrivit legii, secretizează neîntemeiat anumite informaţii sau omit secretizarea anumitor informaţii care ar aduce prejudicii intereselor şi securităţii statului.

Cum aceste persoane sînt identificate şi ce răspundere poartă aceste persoane?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Deci problemele în cauză sînt. Chiar şi acum sînt discutate şi vor fi discutate, puse în discuţie la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat. Deci dacă s-a secretizat neîntemeiat vreun document sau nu a fost secretizat neîntemeiat şi poartă răspundere şi administrativă, şi disciplinară, şi penală poate să poarte, dacă a fost adus un careva prejudiciu statului.

 

Domnul Ştefan Secăreanu: 

Cum constataţi că o informaţie este secretizată neîntemeiat? Pentru că eu m-am lovit de treaba aceasta, fiind deputat, ca să mă judec şi să am cîştig de cauză, pînă la urmă, şi să constat că o anumită informaţie a fost secretizată neîntemeiat. Dar a trebuit ca să intervin şi să manifest foarte multă răbdare, să aştept mulţi ani în judecată.

Un cetăţean simplu, căruia statul trebuie să îi protejeze drepturile, este implicat într-un asemenea conflict cu statul şi, pînă la urmă, se constată că informaţia a fost secretizată neîntemeiat. Dar acest cetăţean nu are puterea, bineînţeles, să îşi apere drepturile în măsura în care ar trebui.

 

Domnul Sergiu Burduja:

E clar.

Mulţumesc.

Deci Serviciul de Informaţii şi Securitate, conform planului, efectuează controlul asigurării regimului secret, practic, la toate instituţiile. Şi dacă se depistează secretizarea neîntemeiată a vreunui document, se întocmeşte un proces-verbal şi se iau măsuri de acum conform legislaţiei.

La a doua întrebare, deci cetăţeanul nu are decît să întocmească o plîngere la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat şi va primi un răspuns conform legislaţiei.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Bine, vă mulţumesc.  

 

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Burduja,

Am vrut să vă întreb în ce măsură aţi luat cunoştinţă de obiecţiile expuse în diferite comisii şi, de exemplu, să îmi răspundeţi care e diferenţa dintre definirea secretului de stat în acest proiect de lege şi definirea lui în Codul penal? Pentru că Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului notifică faptul că există o diferenţă în această definiţie care nu trebuie să existe.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Eu sincer vorbind nu văd o diferenţa esenţială între definiţia din proiectul de lege şi definiţia care este în Codul penal.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Păi, nu vedeţi dumneavoastră, dar Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi vede.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Nu, eu propun.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Aţi luat cunoştinţă de toate avizele făcute?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Da, am luat cunoştinţă. Deci eu propun pînă la examinarea în lectura a doua, să mai examinăm. În opinia Serviciului nu există vreo diferenţă esenţială.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu totuşi vă sugerez să vă uitaţi mai atent.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Burduja,

Vă mulţumim mult.

Comisia, vă rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege cu privire la secretul de stat. Prezentul proiect a fost elaborat de către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi înaintat în calitate de iniţiativă legislativă a Parlamentului de către Guvernul Republicii Moldova.

Oportunitatea adoptării proiectului în cauză rezultă din faptul că prevederile cadrului normativ naţional în vigoare, care reglementează domeniul respectiv, sînt depăşite şi, în mare parte, nu corespund cerinţelor actuale privind protejarea informaţiilor atribuite la secretul de stat.

Elaborarea acestui proiect de lege este prevăzut şi de obligaţiunile noastre faţă de organismele internaţionale.

Astfel, spre deosebire de legea în vigoare, adoptată în anul 1994, prezentul proiect defineşte, printr-un articol separat, termenii şi noţiunile principale, utilizate în conţinutul actului normativ; stabileşte, în temeiul prevederilor Legii cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, atribuţiile acestui Serviciu în domeniul protejării informaţiilor ce constituie secret de stat; substituie şi defineşte, în conformitate cu practica internaţională, gradele actuale de secretizare prin altele noi şi anume: strict secret, secret confidenţial şi  restricţionat; explică mai clar procedura de contestare a deciziei de atribuire a informaţiilor secrete de stat; stabileşte un mod special de acces la secret de stat pentru persoanele publice cu funcţii de răspundere şi altele.

Comisiile parlamentare permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, susţin examinarea şi adoptarea prezentului proiect de lege, înaintînd unele propuneri şi amendamente care vor fi luate în consideraţie de către Comisie la etapa examinării acestuia în lectura a doua.

Totodată, în vederea realizării Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, Comisia, la definitivarea proiectului, va lua în consideraţie şi avizele parvenite la acest proiect din partea organizaţiilor nonguvernamentale relevante.

În temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnule Leonid Bujor:

Domnule preşedinte,

Nu consideraţi dumneavoastră că, prin aceste prevederi noi pe care le-aţi specificat că lipsesc în legea care este astăzi în vigoare, se stabilesc, de fapt, noi restricţii ale cetăţenilor şi, în special, ale mass-media la capitolul dreptul la informare.

Chiar acelaşi articol 3 alineatul (1) litera c), despre care am vorbit azi, că atunci cînd se organizează, ca să explic de ce întreb acest lucru, printr-un exemplu, atunci cînd se organizează aceste antrenamente, cum le numim noi la capitolul protecţia civilă, toate mijloacele de informare în masă au dreptul să fie prezente la aceste antrenamente. Şi acolo se aduc informaţii că sînt implicate atîtea persoane, atîtea instituţii, atîtea structuri din raionul respectiv ş.a.m.d.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deci, în primul rînd, nu sînt de acord cu dumneavoastră, dat fiind faptul că s-a lărgit considerabil domeniul de acte care nu sînt supuse secretizării. În al doilea rînd, noi avem Legea cu privire la accesul la informaţii şi această lege nu contravine legii deja existente, la părerea noastră.

Dacă vă referiţi la articolul 7 litera c), vreau să vă sfătui să citiţi pînă la capăt acest articol şi aici scrie că aceste mijloace de protecţie civilă, da, ele vor fi supuse secretizării numai în cazurile: în perioada de război, de asediu sau de urgenţă, precum şi în condiţiile situaţiilor excepţionale. În aceste condiţii vor fi supuse secretizării. În rest, e clar că ele sînt deci...

 

Domnule Leonid Bujor:

Bine.

Eu vă mulţumesc pentru răspuns.

Vă dau asigurări că eu cînd adresez o întrebare la un articol sau altul îl citesc pînă la sfîrşit. Mai mult decît atît, exemplul din vara trecută cu seceta şi exemplul din anul curent cînd am avut probleme cu inundaţiile demonstrează o dată  în plus că această prevedere este una de prisos. Fiindcă toţi cetăţenii şi toate mijloacele de informare în masă care au dorit să afle ce forţe umane, ce unităţi de tehnică şi de ce categorie, calitate ş.a.m.d. sînt implicate în lichidarea consecinţelor, oamenii au aflat şi mass-media a scris despre aceasta.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte întrebări? Nu sînt.

Vă  mulţumesc, domnule Stoicov.

Stimaţi colegi,

Luările de cuvînt. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Lipcan. Vă rog.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe parcursul a 3 ani şi jumătate din actualul mandat al Parlamentului au fost adoptate mai multe legi care, într-un fel sau altul, facilitează activitatea SIS-ului şi prin care acestui serviciu i se atribuie împuterniciri suplimentare.

Nu vom nominaliza actele normative respective, constatăm doar că în textul Legii actuale cu privire la secretul de stat Serviciul de Informaţii şi Securitate este evidenţiat o singură dată în penultimul articol 29, cu referire la controlul interdepartamental asupra asigurării apărării secretului de stat, pe cînd în proiectul prezentat astăzi spre examinare, SIS-ului îi sînt atribuite mai multe norme, unele din ele înşirîndu-se pe pagini întregi.

Acesta şi este, în mare parte, răspunsul la întrebarea: de ce nu s-a mers pe calea modificării şi completării legii în vigoare cu privire la secretul de stat... cu o nouă lege care, în linii generale, o copie pe cea veche şi are menirea să facă o bilă în şirul de obiective asumate de către Parlamentul Republicii Moldova. 

Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră a declarat, în repetate rînduri, că Serviciul de Informaţii şi Securitate, al cărui director este numit în funcţie de Parlament, tot mai mult devine un instrument de luptă a puterii cu oponenţii politici şi care activează în detrimentul intereselor şi securităţii cetăţenilor de rînd ai Republicii Moldova.

În acelaşi timp, orice informaţie despre activitatea SIS-ului constituie un tabu nu numai pentru societatea civilă, dar şi pentru Parlament, a cărui menire, printre altele, este şi controlul asupra sectorului de securitate.

Ca membru al Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, de mai multe ori am propus audierea unui raport despre activitatea SIS-ului, dar de fiecare dată această propunere a fost respinsă de majoritatea comunistă din cadrul Comisiei respective. Şi aceasta se întîmplă în condiţiile prevederilor articolului 20 din Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, potrivit cărora Serviciul prezintă rapoarte Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului privind desfăşurarea activităţii sale.

Anume lipsa transparenţei în activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate şi această ocrotire suspectă a Serviciului din partea puterii trezeşte nedumeriri şi presupuneri despre toate acţiunile desfăşurate de instituţia respectivă care, în virtutea acestor circumstanţe, în conştiinţa societăţii va rămîne încă mult timp KGB-ul sovietic camuflat sub o altă denumire, de care oamenii simpli le-a fost şi le este frică în continuare.

Revenind la proiectul propriu-zis discutat în momentul de faţă, vom constata şi o altă noutate neesenţială la prima vedere. Astfel, atribuţiile şefului statului de aprobare a structurii şi componenţei Comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat şi a Regulamentului acesteia, a Nomenclatorului persoanelor cu funcţii de răspundere învestite cu împuterniciri şi de atribuire a informaţiilor de secret de stat, se propune a fi trecute în competenţa Guvernului.

Întrebarea ce se impune este: s-a conştientizat oare cu bună credinţă că funcţiile Preşedintelui Republicii Moldova trebuie să corespundă întocmai Constituţiei măcar la acest compartiment sau s-a avut în vedere că se apropie sfîrşitul mandatului actualului Preşedinte. Cu siguranţă şi acest proiect este gîndit din perspectiva noii conjuncturi politice ce se va stabili în ţară după alegerile parlamentare din 2009.

De altfel, şi în legea în vigoare, şi în proiectul de lege propus sub mai multe norme în care se face trimitere la această Comisie interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat care, potrivit articolului 22 alineatul (2), citez: este un organ colegial care coordonează activitatea autorităţilor publice în domeniul secretului de stat. Adică, domnul Pop, să zicem, la momentul actual ar putea să dirijeze cu toate ministerele, inclusiv cu Serviciul de Informaţii şi Securitate la capitolul acesta.

În legătură cu aceasta, am şi pus întrebarea şi apar iarăşi altele. Cine va constitui această Comisie, cine va face parte din componenţa acestei Comisii, care va fi responsabilitatea acestui organ colegial din momentul în care, spre exemplu, prin articolul 21, i se atribuie împuternicirea de a adopta o încheiere de expertiză privind posibilitatea şi oportunitatea transmiterii informaţiilor atribuite la secret de stat.

Mai mult ca atît, la articolul 17 alineatul (1) se stipulează că cetăţenii şi persoanele juridice sînt în drept să se adreseze persoanelor cu funcţii de răspundere care au secretizat informaţiile cu o propunere motivată despre desecretizarea acestor informaţii. Mai departe s-ar părea că e normal. Alineatul (2) stabileşte că persoanele cu funcţii de răspundere care se eschivează de la examinarea în fond a cererii poartă răspundere conform legislaţiei. 

Dar la alineatul (3) al aceluiaşi articol se stipulează expres: decizia de a secretiza a informaţiilor poate fi contestată în organul sau la persoana cu funcţii de răspundere ierarhic superioare şi, atrag atenţia, în Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ.

Altfel zis, acestei Comisii i de atribuie şi împuterniciri cu drepturi de decizie care, eventual, vor provoca efecte juridice. În legătură cu aceasta  mi se pare anormal ca acestei Comisii să i se întocmească un regulament aprobat printr-o hotărîre de Guvern, care este un organ central executiv şi nu unul legislativ.

Conform proiectului, articolul 5 alineatul (3), Guvernul de rînd cu alte atribuţii stabileşte modul de determinare a volumului prejudiciului cauzat sau care poate fi cauzat intereselor şi securităţii Republicii Moldova sau intereselor autorităţilor publice prin divulgarea sau pierderea informaţiilor atribuite la secrete de stat, precum şi a prejudiciului cauzat proprietarului în urma secretizării lor.

În primul rînd, am dori să cunoaştem şi noi aceste criterii de determinare a prejudiciului cauzat. În al doilea rînd, apare întrebarea: de ce autorul se referă doar la interesele statului, dar nu şi la cele ale cetăţeanului care a suferit, să zicem, de pe urma unei informaţii bîrfe nimerite sub parafa secret în mîinile unui demnitar?

De altfel, cunoaştem cu toţii cazul cînd Preşedintele Republicii Moldova, bazîndu-se pe un document secret al SIS-ului, a dispus eliberarea din funcţie a unor înalţi funcţionari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a unor comisari de poliţie, ca apoi Serviciul de securitate internă din cadrul Ministerului să caute luni întregi materiale compromiţătoare la adresa persoanelor respective pentru a putea fi argumentată demiterea acestora.

Avînd în vedere cele expuse mai sus şi încă multe alte lacune conţinute în proiectul de Lege cu privire la secretul de stat, Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră propune.

Unu. Remiterea proiectului de lege în Comisia de fond.

Doi. A porunci Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică efectuarea unui control asupra modului de executare a legislaţiei în vigoare şi revenirea la o nouă variantă a proiectului, caracteristică unui stat de drept şi democratic doar după prezentarea în plenul Parlamentului a raportului despre activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvînt, domnul Leonid Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi continua cu exemple din acest proiect de lege propus pentru adoptare de către Comisie în primă lectură pentru a scoate în evidenţă mai multe lacune şi a contribui la elaborarea unui document serios care ar confirma că Republica Moldova în mod sincer se doreşte un stat liber, democratic şi cu respectarea deplină a drepturilor cetăţenilor din ţara noastră.

Prima propunere este de a exclude litera c) din alineatul (1) al articolului 7 sau, în cel mai rău caz, de a avea o altă redacţie, fiindcă în forma în  care este prezentată în proiectul de lege ea este inexecutabilă. Se stabilesc restricţii la capitole şi la poziţii pe care le cunoaşte fiecare cetăţean dintr-o localitate sau alta din Republica Moldova.

A doua propunere. La articolul 25 alineatul (1), litera a) stabileşte modul de a pune anumite piedici pentru categorii de cetăţeni la capitolul accesul la informaţii. Ne îngrijorează acest lucru dat fiind faptul că chiar articolul 28, prin alineatul (1), stabileşte un număr important de conducători din administraţia publică centrală şi nu numai, care au dreptul în mod automat, cum s-a exprimat aici preşedintele de Comisie, la accesul la informaţia secretă.

Însă în acest şir de persoane sau funcţii deţinute de anumite persoane lipsesc preşedinţii de raioane, ceea ce ne permite nouă să constatăm sau să presupunem, în cel mai bun caz, că se prevede ca, la discreţia Guvernului sau a Ministerului respectiv, să fie stabilită o listă de preşedinţi de raioane, convenabile actualei guvernări, care vor avea dreptul la această informaţie. Iar preşedinţii de raioane, care reprezintă forţele de opoziţie, în special Alianţa Moldova Noastră , să fie lipsiţi de acest drept.

Această prevedere nu trage la cîntar chiar atunci cînd luăm în consideraţie că litera c) din alineatul (1) al articolului 7 rămîne în lege în varianta propusă de autori. Ceea ce înseamnă că ea nu va putea fi realizată pe teritoriul Republicii Moldova în cel puţin 2/3 din raioanele Moldovei.

Următoarea poziţie la care vreau să ne referim ţine de articolul 37, alineatul (3), este o poziţie foarte serioasă. Cei care au citit proiectul de lege pînă la sfîrşit au atras atenţie asupra faptului că Serviciul de Informaţii şi Securitate se împuterniceşte cu o funcţie pe cît de responsabilă şi serioasă, tot atît de riscantă pentru Republica Moldova la respectarea drepturilor cetăţenilor. La ce ne referim? Deci, în acest alineat (3) al articolului 37 se stabileşte următoarele, citez doar partea de text la care ne referim, că încheierile Serviciului de Informaţii şi Securitate întocmite în baza rezultatelor controlului asupra stării de protecţie a secretului de stat, atenţie, sînt obligatorii pentru executarea de către persoanele cu funcţie de răspundere. Tot aşa cum erau obligatorii în perioada lui Ejov deciziile troicii.

Din punctul nostru de vedere, se impune excluderea acestui articol sau dacă autorii proiectului de lege insistă la păstrarea lui numaidecît, el trebuie completat cu o prevedere, prin care reprezentanţii autorităţii publice centrale sau locale, urmare a examinării acestor încheieri să aibă dreptul de a contesta concluziile din încheierile respective în instanţa de judecată, lucru care nu este prevăzut în vreunul din articolele acestei legi.

Şi încă o poziţie foarte interesantă care, cred, nu va fi acceptată de autorii proiectului şi de Comisie, dar mă văd obligat să spun acest lucru şi, sper, se va ţine cont de el. Articolul 1 la Noţiuni generale stabileşte la pagina 2, dă definiţia sau tălmăcirea noţiunii secret de stat. Dacă luăm în consideraţie această noţiune, care, din punctul meu de vedere, este una reală şi obiectivă, atunci apar întrebări referitor la prevederile articolului 11 cu cele 4 gradări ale nivelului de secretizare.

Consider că aceste 4 categorii, prin care sînt prevăzute etape ale secretului de stat, sînt de prisos din următoarele considerente. Pînă în prezent, am avut  două nivele sau două etape, două grade, trei, mă scuzaţi, trei, acum se propune majorarea lor fără nici o argumentare serioasă. Mai mult decît atît, cine a răsfoit foarte atent dicţionarul explicativ al limbii române se va convinge că noţiunile de secret, confidenţial, restricţionat, în linii mari, prevăd, în esenţă, unul şi acelaşi lucru: limitarea accesului sau restricţii de ordin general. În cazul de faţă, ne referim la secretul de stat.

Cred că nu este logică. Da, eu am 5 minute şi urmăresc, am vorbit 3 minute şi jumătate.

Doamnă Ostapciuc,

Mă bucur că mă monitorizaţi. Cînd acest lucru îl face preşedintele Fracţiunii majoritare, înseamnă că ceea ce spun  loveşte în ţintă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm.

 

Domnul  Leonid Bujor:

În cele din urmă, domnule Preşedinte al Parlamentului, economisesc un minut pentru Fracţiunea majoritară, vreau să vă spun că, din punctul nostru de vedere, al deputaţilor  Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră , acest proiect de lege la general conţine unele prevederi care limitează liberul acces al cetăţenilor la informaţie şi, în mod special, conţine prevederi camuflate la dreptul la secretul de stat al preşedinţilor de raioane din Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Eu închid această discuţie între voi. Rog să citim Regulamentul: pentru declaraţie Fracţiunea are 7 minute, deputatul 5 minute, iar la luări de cuvînt toţi au 7 minute.

Bine. E tot.

Mulţumesc.

Luare de cuvînt, domnul Mişin.

 

Domnul  Vadim Mişin:

,

, , . , , . , , , . , , , , , , .

, . , , - , , , . , , , , , - , , - , , - , .

, - , , , ? , , , , . . . , , .

e , , , , ,   . , , . , , . . , ,   - , . . .

. , - . , , , .

, , , , , , , .. , , , . , . , , ,, , , - .

, , , .. , , , . , , . , ? ? : -, ? . .

, , : , , . .

, , . , -, , , , .

, . , . , , , , . , , , , .

.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Replică.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Nu vreau să fac replică la adresa domnului Mişin.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va fi susţinut.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Da, aş putea să îl susţin şi eu aşa timp de 3 minute, dar nu cred că este cazul. Eu am vrut să spun următoarele, domnule Preşedinte: apa trece, pietrele rămîn. De aceea, obiecţiile şi propunerile mele la 6 articole concrete din proiectul de lege, rog să fie examinate de Comisia respectivă pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Dar pentru stenogramă am spus, fiindcă ceea ce s-a vorbit după mine reiese aşa că noi am făcut aici spectacol politic, nu a fost o luare de atitudine cu obiecţii şi propuneri concrete.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este.

Domnule Lipcan,

30 de secunde.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:  

Cu tot respectul pentru domnul Mişin, pentru care port un respect aparte special, o mică constatare. Dumnealui ştie destul de bine despre lupta interdepartamentală dusă concret între SIS, Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratură. Atît.

 

Domnul  Marian Lupu:

Constatarea este înregistrată. (Rumoare în sală.) Da, este cazul să începem să vorbim în versuri. Bine. Proiectul nr.2581. Două propuneri am înregistrat. Deci, în ordinea cronologică în care au fost înregistrate, prima fiind cea a Comisiei şi, după propunerea privind remiterea acestui proiect în Comisie, propunerea care a fost evocată de domnul Lipcan în numele Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră în cadrul luării de cuvînt.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului prima propunere. Cine este pentru aprobarea, în condiţiile raportului Comisiei de profil, în primă lectură a proiectului de Lege nr.2581, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură. Şi o să rog să se muncească minuţios la acest proiect pentru lectura a doua.

Sîntem la ora  11.54.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Noi am propus şi audierea unui raport despre activitatea SIS-lui în plenul Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

A, nu, staţi, nu vă supăraţi. Eu am înregistrat propunerile care vizează proiectul propriu-zis, deci momentul de vot că aprobare, că remitere conform Regulamentului.

Acum e ora 11.55, deja Ora întrebărilor. Avem mulţi invitaţi de la Guvern pentru a prezenta răspunsuri la întrebările dumneavoastră din joia trecută. Pentru început îl invit la tribuna centrală pe domnul Valentin Guznac, ministru al administraţiei publice locale, pentru a oferi răspuns la întrebarea deputatului Vladimir Filat privind Legea dezvoltării regionale.

 

Domnul Valentin Guznac ministrul administraţiei publice locale:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dezvoltarea regională durabilă, fiind un imperativ foarte important de dezvoltare a ţării noastre, a fost şi rămîne una din priorităţile de bază în activitatea Guvernului şi Ministerului Administraţiei Publice Locale.

Prin aprobarea cadrului legislativ-normativ, adică a Legii privind dezvoltarea regională, adoptată la finele anului 2006, şi a legislaţiei secundare adoptate de Guvern, cît şi la nivelul planificării strategice, dezvoltarea regională ocupă un loc de seamă în strategia naţională de dezvoltare pentru anii 20082011 şi în programul de guvernare, progres şi  integrare pentru anii 2008 şi 2009. Potrivit legii respective privind dezvoltarea regională au fost instituite şase regiuni de dezvoltare, care se încadrează în clasificarea teritorială statistică a Uniunii Europene.

Iniţial, pentru perioada de pînă în anul 2011, eforturile Guvernului vor fi orientate spre consolidarea capacităţilor şi condiţiilor de dezvoltare în regiunile Nord, Centru şi Sud. Începînd cu anul 2011, se mizează pe existenţa condiţiilor favorabile pentru demararea acţiunilor de dezvoltare în unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău.

În luna februarie curent, Guvernul a aprobat Hotărîrea cu privire la măsurile de realizare a Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, prin care, practic, s-a dat startul procesului de constituire a instituţionalizării dezvoltării regionale. Aceasta a creat cadrul normativ pentru constituirea la nivel naţional a Consiliului naţional de coordonare a dezvoltării regionale, compus din membri ai Guvernului şi reprezentanţi ai regiunilor de dezvoltare şi instituirea Fondului Naţional pentru  dezvoltare regională ca linie bugetară distinctă, însumînd anual un procent din veniturile bugetului de stat.

Prin hotărîrea de Guvern menţionată au fost aprobate şi regulamentele-cadru ale Consiliului Naţional de coordonare a dezvoltării regionale, ale consiliilor regionale pentru dezvoltare, ale agenţiilor de dezvoltare regională, precum şi Regulamentul de formare şi utilizare a mijloacelor Fondului Naţional pentru Dezvoltarea Regională. Ulterior, Ministerul Administraţiei Publice Locale a iniţiat procesul de constituire a consiliilor regionale pentru Nord, Centru şi Sud.

Primul pas în această direcţie a fost desfăşurarea procesului de selectare pentru constituirea consiliilor regionale de dezvoltare Nord, Centru şi Sud, procesele fiind foarte bine coordonate cu autorităţile publice locale cu sectorul asociativ şi asociaţiile de primari. Reieşind din prevederile normative menţionate, Ministerul s-a adresat asociaţiilor locale  de primari, a selectat persoanele respective în baza unui concurs naţional anunţat la nivel de stat.              

Actualmente, avem susţinerea foarte eficientă a proiectului Marii Britanii pentru dezvoltarea internaţională DFAD, care acordă asistenţă tehnică Ministerului Administraţiei Publice Locale în valoare de 3 milioane de lire sterline împreună cu proiectul SIDA din Suedia, inclusiv încă 2 milioane de lire sterline pentru proiecte de dezvoltare regională, începînd cu anul viitor.

Practic, începînd cu ziua de mîine, în regiunea de Nord va fi creat Consiliul de Dezvoltare Nord, săptămîna viitoare vor fi create încă două consilii de dezvoltare regională pentru regiunile Centru şi Sud. Am stabilit drept sarcină de a crea, pînă la finele anului curent, agenţiile de dezvoltare regională, care vor fi instituţii cu statut de persoană juridică, subordonate Ministerului Administraţiei Publice Locale, care vor fi responsabile de elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare infrastructurală în toate cele trei regiuni ale ţării pentru prima etapă 20082011.

După cum se cunoaşte în proiectul bugetului pentru anul 2009 sînt programate 156 milioane lei pentru proiectul de dezvoltare regională. Suplimentar vom avea susţinerea proiectului DFAD şi SIDA încă în sumă de 2 milioane de lire sterile, iarăşi pentru proiectul de dezvoltare infrastructurală în toate cele trei regiuni de dezvoltare din Republica Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule ministru.

Conform articolului 13 Dispoziţii finale  Guvernul, în termen de 2 luni, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care, după cît ţin minte eu, a intrat în vigoare o dată cu publicarea în februarie 2007. Deci avem puţin pînă la doi ani de la intrarea în vigoare. Guvernul era obligat, cum spuneam, în termen de două luni, să aprobe structura, componenţa nominală şi regulamentul Consiliului naţional de cooperare şi dezvoltare regională ş.a.m.d. 

Deci, din raportul prezentat de dumneavoastră, noi vedem că, în mare majoritate, acţiunile, care trebuiau să fie întreprinse aproape doi ani în urmă, sînt parţial implementate acum şi unele chiar urmează să fie îndeplinite. Care a fost motivaţia şi de ce s-a ajuns în atare situaţie?

 

Domnul Valentin Guznac:

Vă mulţumesc, domnule deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

După cum se ştie, politica sau strategiile respective de dezvoltare regională sînt o politică absolut nouă pentru Republica Moldova şi nu a existat un mecanism eficient, funcţionabil, care ar fi asigurat elaborarea şi implementarea cadrului respectiv normativ de funcţionare şi implementare a proiectului de dezvoltare regională.

De aceea, în acest proces a fost necesară o consultare foarte minuţioasă a actorilor locali, care vor fi antrenaţi în procesul de dezvoltare regională, a autorităţilor locale, a sectorului asociativ, a asociaţiilor de primari, a autorităţilor publice centrale care vor participa la elaborarea, implementarea şi valorificarea surselor financiare în proiectele respective. De aceea, noi sîntem acum pregătiţi de a demara acest proces, pe de o parte, pe de altă parte, a fost necesară  venirea în Republica Moldova a proiectului DFAD cu această asistenţă tehnică.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule ministru, eu am înţeles.

Pentru viitor, în momentul în care este stabilit un termen legal, este normă legală care urmează a fi îndeplinită fără comentarii şi fără a discuta este posibil, este experienţă sau nu. Era firesc ca Guvernul să vină în Parlament cu iniţiativa legislativă şi să deplaseze  termenul de implementare. Fiindcă în caz contrar, domnule ministru, nu întîmplător am adresat această întrebare aici, în Parlament, în momentul în care adoptam acest proiect de lege am discutat foarte mult. Şi dacă vă aduceţi aminte, aţi participat şi dumneavoastră, am impresia  că aţi asistat ministrul la etapa respectivă. Şi am invocat multe întrebări vizavi de capacitatea, spuneam că domnul Vrabie era ministru,  dînsul era viceministru, stătea în partea ceea, asista la dezbateri.

Întrebam despre capacitatea Guvernului de a implementa aceste tendinţe, de altfel bune pentru dezvoltarea Republicii Moldava la nivelul regional. Au fost date toate asigurările că totul este luat în calcul, evaluarea este făcută şi uitaţi-vă, ajungem într-o atare situaţie. Însă încă o întrebare, dacă îmi permiteţi, pentru a face o constatare vizavi de fondul care este stabilit în lege, care urmează să fie în mare parte în baza dotărilor de la bugetul de stat în mărime de 1%, pentru bugetul anului viitor se va respecta cuantumul respectiv? Deci 1% din bugetul de stat va fi alocat în fond?

 

Domnul Valentin Guznac:

Da, eu am informat că sînt programate în proiectul bugetului de stat.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Aţi vorbit de sumă, nu aţi vorbit de...

 

Domnul Valentin Guznac:

56 milioane de lei. Nu pot să spun dacă acest procent, acea sumă întregeşte un procent, nu cunosc cifra definitivă a proiectului bugetului pentru anul curent, dar este programat articolul de 156 milioane de lei. O să vină în Parlament şi o să discutăm.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Bine, eu, pînă la urmă ţin să fac iarăşi constatare, pe care am făcut-o anterior, că, din păcate, noi avem alte situaţii de genul respectiv, cînd avem norma legală şi ea nu este îndeplinită. Nu este îndeplinită pe parcursul a mai mulţi ani. Deci, în acest caz, vreau să vă spun o lege importantă ce vizează interesul naţional al Republicii Moldova, se implementează cu întîrziere de aproape  doi ani de zile.

Pentru viitor, domnule ministru, cum am spus, cînd nu este posibil, se vine în Parlament, se extinde termenul şi atunci sînteţi sub norma legală şi nu aveţi motive să daţi explicaţii.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule ministru, vă mulţumim mult.

Luaţi loc. La microfonul central se invită domnul Tudor  Copaci, viceministru al economiei şi comerţului pentru a da răspuns la interpelarea deputatului Valeriu Calmaţui cu privire la pregătirea instituţiilor bugetare pentru sezonul rece.

 

Domnul Tudor Copaci viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Buna desfăşurare a sezonului rece 20082009 depinde de livrarea stabilă şi în cantităţi necesare, în primul rînd, a gazelor naturale, energiei electrice, energiei termice. În continuare, voi da o caracteristică generală referitor la livrarea gazelor naturale, energiei electrice, energiei termice. Aprovizionarea cu gaz naturale, sistemul de aprovizionare cu gaze naturale ale Republicii Moldova este pregătit tehnic pentru furnizarea gazelor conform volumelor necesare în perioada de toamnăiarnă 20082009.

Volumele de gaze naturale contractate pentru 2008 constituie 1,28 miliarde de metri cubi conform contratului existent pînă în 2011. Dacă, în primul trimestru al anului 2008, am procurat gaze naturale cu 190 de dolari mia de metri cubi, pentru trimestrul patru vom procura cu 283,4 dolari pentru mia metri cubi. Preţul mediu pentru 2008 constituie 234 dolari pentru mia de metri cubi.                  

Referitor la tarifele la gazele naturale pentru CET-uri preţul unei mii de metri cubi de gaze naturale constituie 3232 de lei, de gaze naturale furnizate consumatorilor 3414 lei şi 3813 lei pentru consumatorii care folosesc volume ce depăşesc 30 de metri cubi.

De menţionat că obiectivul primordial este aprovizionarea cu gaze naturale a obiectivelor din sistemul termoenergetic şi din sfera socială. Totodată, se examinează posibilitatea urgentării procesului de gazificare a instituţiilor şcolare, preşcolare şi medicale din localităţile care au fost gazificate de curînd, inclusiv cu suportul financiar din bugetele administraţiei publice locale.

Concomitent, administraţia publică locală depune eforturi pentru reutilarea centralelor termice ale instituţiilor respective din localităţile gazificate de la cărbune la gazele naturale.

Aprovizionarea cu energie electrică. Cu toţii noi cunoaştem că 70% din energia electrică consumată în Republicii Moldova se importă din Ucraina. 30% se produce de la centralele noastre: CET-1 122 milioane kilowaţi, CET-2 682, CET-Nord 55 milioane kilowaţi şi hidrocentrala de la Costeşti 33 milioane kilowaţi.

Aş vrea să menţionat că preţul mediu de import al energiei electrice din Ucraina constituie la momentul actual 5,5 cenţi, dolari... cenţi pe kilowatt/oră. Referitor la tarifele la energia electrică livrată de către CET-uri: la CET-1 preţul constituie 138 de bani pentru kilowatt/oră, la CET-2 104 kilobani pe kilowatt/oră, la CET-Nord 106 şi la Hidrocentrala de la Costeşti 16 bănuţi pentru kilowatt/oră.

Pentru categoriile de consumatori. Consumatorii deserviţi de RED Nord şi RED Nord-Vest constituie preţul 120 de bani pentru kilowatt şi pentru consumatorii de la RED Union Fenosa 110.

Referitor la aprovizionarea cu energie termică. Pentru municipiul Chişinău energia termică este furnizată de către CET-1 şi CET-2 prin intermediul Termocom-ului pentru 2008 se preconizează livrarea a 340 mii de gigakalorii de către CET-1, 1,18 milioane de gigakalorii pentru CET-2 şi CET-Nord 210 mii de gigakalorii.

Referitor la alimentarea cu căldură centralizată este de menţionat că aceasta se realizează în mare măsură în municipiile Chişinău şi Bălţi, unde populaţia este asigurată cu energie termică de către Termocom, furnizată de CET-uri şi, respectiv, de CET-Nord pentru municipiul Bălţi.

Tariful pentru energia termică pentru consumatorii finali din municipiul Bălţi constituie 786 de lei gigakalorii. Concomitent, Consiliul municipal Bălţi a decis de a acorda compensaţii pentru populaţie în mărime de 120 de lei pentru fiecare gigakalorie consumată de către populaţie.

În ceea ce priveşte tariful pentru energia termică pentru consumatorii municipiului Chişinău este de menţionat că, actualmente, aceasta constituie 540,82 de lei pentru gigakalorie şi 233 de lei pentru gigakalorie pentru populaţie, care a fost aprobat de către Consiliul municipal Chişinău.

Aş dori să menţionez faptul că ajustarea tarifelor la energia electrică, energia termică şi gaze naturale, aprobate la 1 august 2009, nu vor fi modificate pînă în luna iunie 2008 pînă nu vor fi modificate pînă în luna iunie 2009.

Monitorizarea lucrărilor de pregătire a obiectelor energetice de asigurare a economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice, precum şi crearea condiţiilor optime de activitate a instituţiilor bugetare în sezonul rece se efectuează în cadrul Comisiei guvernamentale pentru redresarea situaţiei în complexul energetic în care toţi conducătorii autorităţilor administrative centrale şi locale sînt audiaţi asupra acţiunilor întreprinse şi eventuale probleme aferente pregătirii către sezonul rece a utilajului energetic, instituţiilor din sistemele educaţional, medicinal, social şi cultural, precum şi a fondului locativ.

În scopul asigurării eficiente a economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice, servicii comunale, precum şi creării condiţiilor favorabile de activitate în perioada rece a anului a fost emisă Hotărîrea Guvernului cu privire la măsurile de pregătire a economiei naţionale şi a sferei sociale pentru activitate în perioada de toamnăiarnă 20082009.

Problema în cauză a constituit obiectul dezbaterilor şi în şedinţa Comisiei guvernamentale nominalizate, care s-a desfăşurat la 3 octombrie 2008. În cadrul şedinţei menţionate au fost date asigurările de rigoare de către toţi raportorii audiaţi, potrivit cărora complexul energetic, obiectivele din economia  naţională, instituţiile bugetare şi fondul locativ aflat în gestiune, practic, sînt gata pentru buna funcţionare în sezonul rece 20082009.

Întru ameliorarea stării de lucru, precum şi în scopul lichidării unor aspecte de ordin organizaţional au fost date indicaţii decizionale incluse în procesul-verbal al şedinţei în cauză.

Conform informaţiilor prezentate de autorităţile administraţiilor publice centrale şi locale, în baza prevederilor hotărîrii vizate, la toate subdiviziunile administrative s-au emis ordinele respective, prin care au fost instituite comisii pentru monitorizarea realizării măsurilor de pregătire către sezonul rece şi aprobate planurile de măsuri pentru pregătirea utilajului, echipamentului şi a fondului locativ. Pentru reparaţia utilajului şi echipamentului în energetică în anul 2008 s-au planificat 228 milioane de lei.

La întreprinderile complexului energetic campania de reparaţie a utilajului energetic este în plină desfăşurare şi este spre finalizare. Este de menţionat că majoritatea lucrărilor de bază au fost deja efectuate. La momentul actual continuă reparaţia utilajului de rezervă şi auxiliar pentru a începe în termen activitatea întreprinderilor în condiţiile de iarnă.

În continuare voi da lămurire care este nivelul de pregătire a utilajului de bază pentru întreprinderile din sectorul energetic. CET-1: utilaj de bază 91%, utilaj auxiliar 88%; CET-2 97% utilaj de bază şi 84% utilaj auxiliar; RED-Nord 97% utilaj de bază, 100% utilaj auxiliar; RED Nord-Vest 96% utilaj de bază, 100% utilaj auxiliar; Moldelectrica 80% utilaj de bază şi 88% utilaj auxiliar.

În scopul majorării fiabilităţii sistemului centralizat de alimentare cu energie termică în municipiul Chişinău, SA Termocom a realizat unele măsuri, inclusiv principalele lucrări de diagnostic al cazanelor şi utilajelor din centralele termice, testări hidraulice al reţelelor termice de cartier de la 335 de puncte termice centrale ce constituie 92% din numărul planificat al punctelor termice.

Lucrări de reparaţie curentă a utilajului la 509 puncte termice, ceea ce constituie 99% din numărul planificat. Lucrările de pregătire a 4 mii 27 noduri de elevatoare, ceea ce constituie 100%. În ceea ce priveşte problemele şi obstacolele întîlnite în procesul de pregătire către sezonul rece al anului, o problemă majoră constituie nealocarea de către Primăria municipiului Chişinău a surselor financiare, compensaţia la tariful de 540,82 lei pentru gigakalorie, din care cauză este imposibilă achitarea faţă de CET-uri, SA Moldovagaz, Apă-Canal pentru serviciile prestate.

Volumul necesar sezonului de încălzire 20082009 referitor la resursele energetice constituie 54 mii tone de cărbune, iar stocul din sezonul precedent constituie 7 mii tone. Pînă la data de 1 octombrie 2008 au fost desfăşurate toate licitaţiile publice anunţate. Potrivit informaţiei actualizate la 1 octombrie 2008 sînt deja livrate 34 mii tone de cărbune, ceea ce reprezintă 67,86 din cantitatea contractată.

În rezerva de stat sînt depozitate la punctele de păstrare păcură 20 de mii tone şi cărbune 6,14 mii tone. Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare consideră că disponibilul existent în resurse energetice este suficient pentru desfăşurarea cu succes a sezonului rece. Nivelul înalt privind achiziţionarea cărbunilor se înregistrează în astfel de raioane ca Anenii Noi, Donduşeni, Ocniţa şi altele, unde nivelul achiziţionării cărbunilor a atins cifra de 100%.

În acelaşi timp, trebuie de menţionat faptul că în unele raioane se menţionează o situaţie mai proastă şi anume în raioanele Străşeni 23%, Ialoveni 27%, Făleşti 37%, Nisporeni 48%, Teleneşti 58%.

Practic, în toate localităţile obiectele sferei bugetare sînt asigurate cu căldură de la centralele termice autonome, care au fost construite în perioada anului 20032007. Excepţie face alimentarea cu căldură a instituţiilor social-culturale, aşa cum sînt bibliotecile, casele de cultură etc. din localităţile rurale.

O situaţie mai gravă e în raioanele Căuşeni, unde nu se încălzesc 78 de instituţii, Ungheni 54 de unităţi, Cantemir 71. Trebuie de menţionat faptul că şi în acest an au fost planificate de a fi construite centrale termice noi. Astfel, în raionul Anenii Noi, pentru anul 2008, au fost preconizate a fi construite 4 surse de energie termică dintre care pînă la 1 august curent au fost construite două.

Eforturile deosebite în direcţia modernizării centralelor termice existente, cu transferarea acestora la utilizarea gazelor naturale şi construcţia noilor surse de energie termică, s-au înregistrat în astfel de raioane ca Drochia, Ocniţa etc. În acelaşi timp, trebuie de menţionat că în unele raioane acestei întrebări nu i se acordă atenţia corespunzătoare.

De exemplu, în Ialoveni, unde din 9 centrale termice planificate de a fi construite, a fost construită doar o singură centrală termică.

În raioanele Leova, Străşeni, Şoldăneşti nu a fost construită nici o centrală termică. În raionul Soroca, din 10 planificate, au fost construite doar una pentru şcoala din satul Pîrliţa.

Se implementează cu succes şi componenta termică a Proiectului Energetic 2, finanţată din cadrul Băncii Mondiale, în cadrul căruia au fost deja construite 25 de centrale termice în 10 centre raionale, inclusiv la obiectele de cultură, instituţii de învăţămînt, precum şi la obiectele Ministerului Sănătăţii.

Deja se finalizează următoarea etapă a proiectului care prevede construcţia a două centrale termice cu aburi pentru Spitalul Clinic Republican şi Institutul Oncologic. Actualmente, au fost începute lucrările de proiectare şi paralel lucrările de reconstrucţie a sistemelor interne de încălzire a acestor instituţii. Punerea în funcţie a acestor obiective se preconizează a fi pînă la începutul sezonului de încălzire.

Aş vrea să menţionez, totodată, că, datorită rezultatelor pozitive ale implementării componentei termice a Proiectului Energetic 2 şi luînd în consideraţie impactul pozitiv al acestei componente asupra păturilor social vulnerabile, Banca Mondială a căzut de acord cu extinderea finanţării ei cu  10 milioane de dolari. Astfel, vor fi  finanţate încă 24 de proiecte de centrale termice în centrele raionale ale Republicii Moldova. Totodată, aş vrea să transmit domnului Calmaţui încă 3 rapoarte referitor la livrarea, contractarea şi livrarea cărbunilor pe raioane şi autorităţii administraţiei publice centrale.

Şi, suplimentar, referitor la care este situaţia cu privire la conectarea instituţiilor bugetare la încălzirea centralizată, încălzirea autonomă şi neîncălzite? Deci este informaţia pe raioane care este destul de detaliată. De asemenea, aş vrea să vă transmit şi un raport referitor la care este situaţia de pregătire către sezonul rece al anului 20082009 pe raioane cu descriere şi raportări detaliate.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Calmaţui:  

Vă mulţumesc.

Desigur, situaţia care este... anume am vrut mai detaliat... ceea ce se întîmplă la noi în unele raioane şi ceea ce aţi menţionat, cred că o să studiem mai amănunţit ceea ce o să prezentaţi dumneavoastră. Dar, totuşi, aş fi vrut acum, avînd dreptul la două întrebări suplimentare, să ştiu, care este, în momentul de faţă, situaţia economico-financiară la întreprinderile, la agenţii economici care prestează servicii în ceea ce priveşte livrarea agentului termic, anume pe Chişinău, Bălţi şi în centrele raionale, în oraşele, unde tot sînt aceste întreprinderi? Şi care sînt datoriile pe care le au astăzi faţă de Moldovagaz la livrarea gazelor? Ceea ce poate staţiona sau nu a permite de a lucra în sezonul rece.

 

Doamna  Maria Postoico:

Poftim, răspuns.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Să încep cu datoriile existente ale CET-urilor faţă de Moldovagaz. În total, CET-1 are datorii faţă de Moldovagaz în jurul la 411 milioane de lei, dintre care 89 de milioane sînt îngheţate. Referitor la CET-2 care sînt datoriile la 1 octombrie 2008 faţă de Moldovagaz? CET-2 constituie 1,18 miliarde de lei, dintre care 294 sînt îngheţate. Referitor la CET-Nord. În prezent, există datoria de 144 milioane de lei faţă de Moldova-gaz, dintre care 45 milioane sînt îngheţate.

Referitor la aceea care este gradul sau nivelul de achitare a CET-urilor faţă de Moldovagaz? Aş vrea să menţionez următorul fapt, că întreprinderile gestionate de către Ministerul Economiei şi Comerţului, în prezent, achită mai mult de 100% tuturor livrărilor de gaze de la Moldovagaz. Pentru CET-1 avem gradul de achitare 101%, pentru CET-Nord 104% şi 98% avem CET-2 faţă de Moldovagaz.

Dacă ne referim la datoriile Termocom-lui faţă de CET-1, CET-2, aş vrea să menţionez următoarele: datoria totală a Termocom-lui faţă de CET-1  constituie 383 milioane de lei, dintre care îngheţate sînt 148 milioane şi faţă de CET-2 1,15 miliarde de lei. Deci este o datorie foarte mare, este considerabilă, 1,15 miliarde de lei. Deci, îngheţate pentru CET-2 sînt, la momentul actual, 458 milioane de lei.

Un aspect important aş vrea să menţionez referitor la gradul sau nivelul de achitare a Termocom-lui faţă de CET-uri. Pentru CET-1 avem un nivel de achitare de 73% numai, pentru CET-2 avem un nivel de achitare de numai 67%. Deci, practic, numai pentru anul 2008 Termocom-ul nu a achitat datorii CET-urilor în valoare: pentru CET-2 77 milioane şi pentru CET-1 25 milioane de lei. Aceasta ceea ce se referă în general la structura datoriilor lanţului Termocom CET-uri Moldovagaz.

 

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Am înţeles. Dar nu aveţi acele raioane sau oraşe din republică unde sînt întreprinderi ce au ei datorii faţă de Moldovagaz, aveţi asemenea cifre?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Există, într-adevăr, sînt careva datorii ale instituţiilor bugetelor locale faţă de Moldovagaz, dar ele s-au soluţionat şi nu sînt atît de mari. Deci ele se soluţionează pe parcurs şi nu este o problemă referitor la livrarea gazului pentru sezonul toamnăiarnă 2008.

 

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Eu, după cîte cunosc, domnule viceministru, unele centre raionale au datorii nu numai din partea bugetelor, dar şi din partea altor agenţi economici care sînt în teritoriul. Şi aceşti agenţi economici care livrează agentul termic au datorii faţă de Moldovagaz. Şi acesta tot este un pericol, căci gazul nu poate fi livrat la timp. Dar, totuşi, situaţia creată astăzi în Chişinău, în viziunea dumneavoastră, totuşi, consiliul municipal împreună cu Primăria, nerezolvînd aceste chestiuni care apar cu Termocom-ul, poate să pună în pericol livrarea agentului termic petru oraşul Chişinău sau nu?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Într-adevăr acest aspect despre securitatea energetică sau securitatea de livrare a energiei termice pentru Chişinău a fost sesizată şi la deplasarea mea la Bruxelles referitor anume la ajustarea tarifelor actuale pentru agentul termic livrat de către Termocom. Şi, suplimentar, la acest moment aş vrea să menţionez că în prezent Compania suedeză SFECO finalizează raportul referitor la analiza tarifului, care urmează să fie propus consiliului municipal pentru a fi acceptat pentru livrarea energiei termice. Şi aş vrea să spun, că, într-adevăr, aceasta pune în pericol sistemul energetic al Republicii Moldova datorită lanţului insistent între...

 

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Vă mulţumesc.

Şi a doua întrebare. Care este situaţia cu conectarea în ultimul an a consumatorilor la reţelele de gaz pe republică?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Mulţumesc mult pentru întrebare.

La această întrebare aş vrea să menţionez o informaţie generală. În momentul de faţă, sînt conectate la conductele de gaze naturale undeva în jurul la 900 de localităţi sau 60% din numărul total de localităţi. Este binevenită Hotărîrea Guvernului nr.715 referitor la procesul de accelerare a gazificării în interiorul localităţilor. Este, de asemenea, binevenită taxa unică sau plata unică de conectare la sistemele interne a localităţilor.

Şi în prezent, la momentul actual, în jurul la 3 200 de consumatori sînt în proces de conectare conform plăţii unice de 2 970 de dolari în mai mult de 75 de localităţi. De asemenea, aş vrea să menţionez referitor la construcţia gazoductului BălţiUngheni, care, de asemenea, este unul din Programul statului, Guvernului referitor la asigurarea cu gaze naturale a localităţilor Republicii Moldova. În prezent, din totalul planificat de 62 de kilometri sînt realizate deja 45 kilometri, gazoductul se află la hotar între raionul Sîngerei şi raionul Făleşti, deci a trecut deja în raionul Făleşti.

Şi, suplimentar, aş vrea să menţionez că cu finalizarea construcţiei acestui gazoduct vor fi conectate la conductele de gaze naturale peste 200 de localităţi ale republicii din raioanele Teleneşti, Sîngerei, Făleşti şi Ungheni. Aceasta este în general.  De asemenea, aş vrea să menţionez că există programul. (Rumoare în sală)...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceminsitru,

Continuaţi, vă rog. Ce vă revoltaţi, stimaţi deputaţi, sînteţi în activitate. Eu vă rog, ascultaţi.

Domnule viceministru,

Vă rog, continuaţi şi nu luaţi în consideraţie replicile.          

 

Domnul  Tudor Copaci:

Doamnă Pavlicenco,

Cu toată stima.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Nu răspundeţi la replici, vă rog.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Doamnă Pavlicenco,

Cu toată stima şi respectul faţă de dumneavoastră.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru...

 

Domnul  Tudor Copaci:

Eu aş vrea să vă spun...

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu răspundeţi la replici, eu vă rog.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Şi ştiu ce spun.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc mult.

La microfonul central se invită domnul Ion Munteanu, viceministru al culturii şi turismului, cu privire la răspunsul interpelării domnului deputat Leonid Bujor cu privire la restabilirea monumentului istorico-cultural Lupoaica.

Aici procedură nu avem. Vă rog. (Rumoare în sală.)

Domnule Bujor,

La interpelarea dumneavoastră ascultaţi răspunsul, eu vă rog.

Da, domnule viceministru,

O să răspundeţi, acum l-am invitat pe domnul viceministru la microfon. Eu vă rog, domnule viceministru, continuaţi, vă rog.

Domnule Bujor,

Liniştiţi-vă, vă rog.

 

Domnul  Ion Munteanu viceministru al culturii şi turismului:

Bună ziua, stimaţi deputaţi.

Dacă îmi permiteţi, într-adevăr, prezenţa Ministerului Culturii şi Turismului la această şedinţă în plen este dictată de faptul că în adresa Ministerului a parvenit o interpelare de la stimatul domn deputat Leonid Bujor referitor la... (rumoare în sală) Eu pot să...

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, domnule viceministru,

Continuaţi. Vă rog, nu luaţi în seamă replicile.

 

Domnul  Ion Munteanu:

Referitor la restaurarea monumentului Lupoaica, Romulus şi Remus. Îmi permiteţi, vă rog, să sonorizez răspunsurile Ministerului Culturii şi Turismului la interpelarea domnului deputat. În baza deciziei comisiei de profil a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei referitor la restaurarea monumentului Lupoaica, Romulus şi Remus şi conform rezultatelor licitaţiei publice nr.58/07 s-a stabilit că monumentul menşionat va fi restaurat de Firma Ansecmet SRL. Monumentul deja a fost supus procedurii tehnologice preliminare.

În continuare, conform actului adiţional la contractul încheiat între Societatea pe Acţiuni Tracom şi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei, a fost efectuat procesul tehnologic de tratare termică a monumentului Lupoaica, Romulus şi Remus. Actualmente, sculptura se află în atelierul Firmei Ansecmet SRL pentru continuarea procesului de restaurare, conform recomandărilor Consiliului Naţional de Experţi privind evaluarea ţinutei artistice a creaţiilor sculptural-monumentale şi monumental-decorative de pe lîngă Ministerul Culturii şi Turismului.

Restaurarea monumentului Lupoaica, Romulus şi Remus nu este inclusă în planul guvernamental de sărbătorire în anul 2009 a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc. Finalizarea lucrărilor de restaurare şi reinstalare a monumentului va fi asigurată în momentul identificării sursei de finanţare de care, spre regret, actualmente Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei nu dispune.

Şi, în final, vreau să vă informez că în proiectul bugetului de stat pe anul 2009, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei şi-a planificat mijloace financiare în sumă de 1 475 000 de lei. Acesta este răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc că mi-aţi răspuns doar la două din cele patru întrebări. Avînd în vedere că dialogul dintre reprezentantul Guvernului la interpelarea precedentă şi domnul Calmaţui a durat 24 de minute, cred că avem şi noi timp suficient ca să clarificăm lucrurile. Deci vă rog foarte frumos acum să luaţi conţinutul interpelării şi să răspundeţi pe rînd la fiecare întrebare concret. Întrebări de genul acesta ne-am săturat de la domnul Cozma de cîte ori s-a prezentat aici.

Deci, din care considerente Ministerul dumneavoastră nu a insistat ca în bugetul de stat pentru anul 2009 să fie prevăzute mijloace pentru reparaţia acestui simbol naţional? Nu vă temeţi să citiţi din textul declaraţiei. Sîntem un popor de origine latină. Da, poftim, din care considerente nu aţi prezentat propuneri Guvernului?

 

Domnul  Ion Munteanu:

De fapt, domnule deputat, dacă dumneavoastră aţi fost atent...

 

Domnul  Leonid Bujor:

Cred că da.

 

Domnul Ion Munteanu:

Răspunsul la întrebările dumneavoastră se conţin în ceea ce eu am sonorizat.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Acesta este răspunsul la întrebarea prezentată în plen, da? Bine. Spuneţi, vă rog, din care considerente dumneavoastră, dacă ţineţi cu adevărat la tradiţii, obiceiuri, cultura naţională, nu aţi venit cu propunerea, pentru anul 2009, de a reduce din proiectul Programului incultural Caravela culturii sau proiectul Lenuţei Burghilă şi a repartiza o parte, anticultură, din acele mijloace financiare pentru reparaţia acestui monument?

 

Domnul  Ion Munteanu:

Eu încă o dată voi repeta că, deşi pe dumneavoastră răspunsul pe care l-am dat nu vă aranjează, acesta este un răspuns într-adevăr sec, dar bazat pe fapte reale. Şi despre un plan de care vorbiţi dumneavoastră eu, spre regret, nu cunosc.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Bine. Atunci vă întreb altfel. Spuneţi, vă rog, atunci cînd s-a elaborat programul naţional sau proiectul naţional Anul 2009, jubileu de la formarea statalităţii Republicii Moldova sau a statului feudal moldovenesc, aşa este corect, aţi ştiut dumneavoastră că există şi un astfel de monument care are o legătură directă cu aceste evenimente sau nu aţi ştiut la Ministerul Culturii şi  Turismului? Sau îndepliniţi strict numai ceea ce spune Stepaniuc.

 

Domnul  Ion Munteanu:

Îmi pare rău că implicaţi şi alte persoane.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Dar trebuie odată şi odată să vă pară rău, măi, să mai aveţi onoare, demnitate, pînă la urmă, puţină.

 

Domnul  Ion Munteanu:

Aceste întrebări noi putem să le discutăm, domnule deputat, şi în afara şedinţei plenului Parlamentului.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Bine. Eu vă mulţumesc.

Avînd în vedere, stimată doamnă Preşedinte al şedinţei, că au fost încălcate prevederile alineatului (6) al articolului 125, care prevede: membrul Guvernului, care este solicitat să se prezinte aici pentru a răspunde la interpelări, întrebări nu a venit. Rog ca răspunsul domnului ministru, personal domnul ministru să vină să îmi răspundă data viitoare, inclusiv la cele trei întrebări care au fost adresate astăzi în cadrul examinării întrebărilor.

Şi doi. Vreau să vă atrag atenţia, doamnă Preşedinte al şedinţei, că timpul pentru fiecare răspuns oral nu va depăşi 3 minute şi nu 23 de minute. Iar intervenţia gen a domnului Calmaţui nu trebuie să depăşească 1 minut. Deci dumneavoastră personal vă faceţi vinovată pentru încălcarea gravă a Regulamentului, care este lege, în cadrul şedinţei de astăzi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Nu se referă la interpelări. La întrebările pe care dumneavoastră aveţi dreptul să le puneţi, 2 minute şi răspunsul 3 minute. Atît se prevede.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul  Leonid Bujor:

3 minute. Dar noi astăzi am avut 23 de minute, doamnă Preşedinte al şedinţei. La aceasta v-am atras atenţia.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită Valeriu Cazac, director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pentru a da răspuns la interpelarea domnului deputat Ion Varta cu privire la politica Guvernului pentru evitarea dereglării echilibrului ecologic în lunca Prutului. Poftim, domnule director.

 

Domnul  Valeriu Cazac director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Este ora mesei, sînteţi agresivi, sînteţi flămînzi, de aceea am să încerc să mă încadrez în 3 minute. (Rumoare în sală.)

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule director,

Luaţi cuvîntul, vă rog. Fiindcă e prevăzut de Regulament. Eu vă rog, nu faceţi replici cu sala.

Domnule director,

Vorbiţi, vă rog.

 

Domnul  Valeriu Cazac:

La interpelarea deputatului Varta, vreau să îi răspund domnului deputat. Deoarece schimbarea climei este un proces global şi afectează, în cele din urmă, şi Moldova, procesul de arizidare a sudului Moldovei e inevitabil. De aceea, acele măsuri şi politici care elaborează astăzi Guvernul sînt poate insuficiente, dar sînt în măsura posibilităţilor astăzi de a menţine acest proces de aridizare, de înaintare a acelor secete care ne atacă deja cîţiva ani de-a rîndul prin unele măsuri şi politici care deja sînt în implementare.

Eu m-aş referi la acea strategie de dezvoltare durabilă a agriculturii prin care Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare implementează deja în sudul Moldovei politici de a include în asolamentul culturilor specii mai rezistente la ereditate. Apoi acel program de revitalizare a sistemelor de irigare denotă faptul încă o dată că politica Guvernului nu este indiferentă faţă de această zonă.

M-aş referi că şi Agenţia Moldsilva are şi dînsa politicile sale în acest domeniu, deoarece acele terenuri degradate sînt împădurite şi acolo se creează acea microclimă prin care se stopează procesul de ariditate. Dar mă refer concret la aceste zone de revigorare a zonelor mlăştinoase care sînt în lunca Prutului, în Prutul inferior, nu mă refer şi la Nistru inferior, vorbesc de faptul că politica Guvernului deja este în aplicare prin faptul semnării unei convenţii, care este Convenţia RAMSAR, care prevede protejarea zonelor înmlăştinite, zonelor umede. Şi prin faptul acesta zona Prutului de jos a fost declarată zonă umedă şi este inclusă în Registrul cadastral al zonelor umede din cadrul acestei Convenţii la nivel mondial.

Apoi, dacă Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, prin faptul că deja a creat un parc naţional în această zonă, care se numeşte Prutul de Jos, mai denotă faptul că atenţia Executivului asupra acestei zone este majoră.

Dacă vorbim de sistemele de irigaţie aş vrea să spun că aici irigaţia este parţial posibilă, deoarece lacul de acumulare Taraclia şi Ialpug, după cum ştiţi, gradul de mineralizare este depăşit normelor admisibile pentru irigaţie, dar irigaţia din apa Prutului şi din Dunăre este în Planul de activitate a Agenţiei Apele Moldovei.

Eu aş fi vrut să vorbesc de acele balţi, menţinerea lor este desigur dificilă din cauza  construcţiei nodului hidroelectric CosteştiStînca, prin care se reglează viiturile sezoniere şi pluviale şi cîte o dată este imposibil ca aceste bălţi, mlaştini din sudul republicii să fie completate cu acea apă necesară periodic ca să îşi menţină echilibrul ecologic. Dar aceasta a fost inevitabil din cauza construcţiei acestui baraj.

Ne bucură faptul cîte o dată cînd este un asemenea proces, se numeşte remuu, cînd apa din Dunăre se ridică în gura Prutului şi aceste bălţi primesc o alimentaţie suplimentară şi astfel se menţine acest echilibru. Eu sînt întru totul de acord că menţinerea şi păstrarea acestor zone umede este o necesitate strictă pentru menţinerea echilibrului ecologic şi climateric în zona de sud a Moldovei.

Tot ceea ce am vrut să vă comunic.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule director,

Pentru ca să vă adresez nişte întrebări concrete, aş vrea, mai întîi, să vă atrag atenţia, totuşi că vă aflaţi în forul suprem al Republicii Moldova, forul legislativ şi nu era cazul, părerea mea, să insultaţi prezenţa prin recursul dumneavoastră la foame, la agresivitate.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Îmi cer scuze.

 

Domnul Ion Varta:

Acum cu referire la răspunsul dumneavoastră. Din păcate, eu am aşteptat date concrete, fiindcă am solicitat informaţia exactă cu referire la strategiile care urmează să le implementeze Guvernul nostru pentru următorii cîţiva ani pentru ca să evităm transformarea sudului Republicii Moldova într-un deşert. Dumneavoastră aţi venit şi mi-aţi raportat nişte generalităţi, fără cifre, fără proiecte concrete, la general.

Întrucît bănuiesc că aceasta v-a reuşit, că funcţia pe care o deţineţi nu vă permite să veniţi cu lucruri mai importante şi mai... întrucît reprezentaţi serviciul pe care îl prezentaţi şi îl conduceţi, atît aţi putut raporta. Dar eu totuşi aş fi vrut să ascult care sînt previziunile pe care le face Executivul nostru şi care sînt proiectele concrete pentru ca să evităm acest dezastru care ne pîndeşte, fiindcă deja, la ora actuală, vedem cu ochiul liber că lucrurile sînt mai mult decît triste.

Deci vroiam să ascult care sînt acele proiecte concrete cu privire la restabilirea, la asanarea sistemului de irigare, care sînt proiectele cu privire la restabilirea fîşiilor forestiere şi proiectul de împădurire a acestei zone. Bineînţeles, şi bălţile prezintă, de asemenea, un element important. Dumneavoastră aţi făcut referire la acest sistem de la CosteştiStînca pe care nu ne permitem să îl revigorăm.

Probabil, nu este un răspuns convingător, întrucît eu insist asupra acestei idei. Restabilirea bălţilor din zona din lunca Prutului ar putea să restabilească şi echilibrul ecologic de altă dată care a fost periclitat în urma acestor desecări efectuate în perioada sovietică.

De aceea, eu aş ruga ca dumneavoastră poate, întrucît nu aţi venit pregătit cu toate datele concrete, să îmi expediaţi, luînd legătura cu responsabilii din cadrul Guvernului, care se ocupă de asemenea politici, să îmi expediaţi un răspuns în  versiune scrisă, dar concludent, cu date concrete şi cu proiecte de perspectivă pentru ameliorarea situaţiei ecologice din zona de sud a Republicii Moldova.   

Mulţumesc.

 

Domnul Valeriu Cazac:

Mulţumesc, domnule deputat.

Datele sînt concrete, deja m-am referit la acel program de restabilire a sistemului de irigare unde s-au alocat 400 şi ceva milioane de lei care prevede restabilirea acelor sisteme de irigare şi anume 40 mii de hectare sînt prevăzute anume în lunca Prutului de jos.

Apoi este strategia de dezvoltare durabilă, pentru că s-au alocat deja 20 de milioane de lei de la Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru restabilirea acelor cîmpuri de cultivare a legumelor unde se prevede procurarea utilajului şi a echipamentului de irigare.

Moldsilva primeşte anual acel suport financiar de la fondul ecologic pentru restabilirea acestor fîşii de protecţie. Şi, în afară de aceasta, se implementează un proiect cu ajutorul Băncii Mondiale unde este consolidarea terenurilor degradate şi stoparea lor, prin care se împăduresc anume acele terenuri degradate. Acestea sînt acele măsuri şi politici pe care le duce Guvernul în domeniu.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule director,

Chiar şi acum aţi fost... s-a operat cu generalităţi, chiar dacă ne referim la activitatea Moldsilva. Aş fi vrut să ascult care este situaţia  la zi şi care sînt proiectele de perspectivă cu privire la extinderea acestor suprafeţe înverzite şi a fîşiilor forestiere.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, domnule director.

Vă mulţumesc mult, vă rog.

La microfonul central se invită domnul Valentin Zubic, viceministru al afacerilor interne, pentru a da răspuns la interpelările adresate de către Anatol Ţăranu, Vitalia Pavlicenco, Vladimir Filat referitor la legalitatea acţiunilor poliţiei în timpul manifestărilor din 5 octombrie şi referitor la agresarea de către poliţişti a cameramanului Mihail, probabil, Şambra, da.

 

Domnul Valentin Zubic viceministru al afacerilor interne:

Eu în genere nu am să citesc.

Mult stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi domnilor deputaţi...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul, domnule viceministru,

Eu îmi cer iertare, o rectificare, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Foarte corect, ca să fie dat răspuns la fiecare interpelare în parte.

 

Doamna Maria Postoico:

Exact, eu, pur şi simplu...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, nu, eu am adresat întrebare directă privind cazul cameramanului Mihai Şambra.

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Pavlicenco a adresat o altă întrebare şi ar fi bine...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu le-am dat citire, ca să nu întrerup mai departe. E clar lucru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Permiteţi-ne că noi o să ne descurcăm singuri, domnule viceministru. Deci dă răspuns la interpelare, noi revenim cu întrebările.

 

Doamna Maria Postoico:

Exact. Aşa va fi.

 

Domnul Valentin Zubic:

Eu bănuiesc, stimaţi domnilor deputaţi, posibil să mă încadrez în timp, deoarece primele două interpelări ale domnilor deputaţi Anatol Ţăranu şi Vitalia Pavlicenco se referă la incidentele care au avut loc pe data de 5, sînt 3 la număr şi se cere informaţia în detalii, dacă eu nu greşesc.

Aş vrea, de la bun început, să vă informez că, o dată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la întruniri din 22 februarie anul acesta, pe teritoriul ţării au fost desfăşurate 1557 de întruniri de diferit nivel, la care participanţi au fost de la unu pînă la 10 şi sute de mii de cetăţeni, desfăşurate sub diferite aspecte, cultural-politice, sociale etc. sportive şi, practic, nici la una din aceste întruniri poliţiei nu i s-au adus careva învinuiri vizavi de crearea vreunor impedimente sau de a interzice desfăşurarea lor.

Cu atît mai mult, Ministerul de Interne respinge acele învinuiri care au fost aduse vizavi de faptul că, ca şi cum în ziua de 5 octombrie s-au desfăşurate anumite măsuri speciale de a interzice sau de a crea impedimente întrunirilor desfăşurate de Partidul Liberal în teritoriu.

O dovadă ar fi faptul că aceste întruniri au fost desfăşurate în zeci de centre raionale şi localităţi ale ţării, unde majoritatea absolută au trecut în mod paşnic şi nu a fost necesitatea de intervenţie a poliţiei, cu excepţia acestor 3, la care am să mă refer.

Primul. Municipiul Chişinău unde, conform autorizării organului public local, care, în principiu, s-a sineautorizat de pesfăşurarea acestei întruniri, era prevăzut ca să fie întrunirea în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi nicidecum faptul că către orele 10 o coloană organizată de 57 de unităţi de transport s-a deplasat cu încălcarea nu numai a regulilor circulaţiei rutiere, ce interzice deplasarea în coloană, dar a creat şi impedimente celorlalţi participanţi la trafic, ceea ce, printre altele, este o încălcare a Legii cu privire la întruniri, încercînd să amplaseze în Piaţa Marii Adunări Naţionale unde sînt semnele respective ale circulaţiei rutiere şi dacă ştiţi este şi banda dublă.

Deşi era cu mult mai simplu dacă organizatorii conveneau din timp această măsură cu organul de poliţie, în cazul de faţă poliţia rutieră, pentru a se crea acele condiţii normale ca şi dumnealor să se deplaseze, să nu fie creată acea situaţie de incidente.

La adresarea colaboratorilor de poliţie ca să fie stopată această încălcare a ordinii publice, aceasta este o datorie a lor, organizatorii, din contra, au investigat participanţii şi au fost singuri organizatori la crearea acestor, dacă doriţi, dezordini.

Noi nu am implicat forţa, nu am reacţionat cum ar fi trebuit să reacţionăm pentru a nu extinde acest incident. În privinţa la 15 conducători auto au fost întocmite procese-verbale, contravenţiile administrative care, printre altele, nici una nu a fost contestată în judecată, fapt care, în viziunea noastră, confirmă că dumnealor recunosc acest lucru şi cu aceasta practic incidentul s-a limitat.     

Pentru aceeaşi zi, la orele 17, au fost autorizate două măsuri de pichetare a Ambasadei Federaţiei Ruse la două mişcări politice cu viziuni, aşa de spus, contradictorii şi, conform Legii cu privire la întruniri, organul public local era obligat să invite organizatorii, pe de o parte, şi, de alta parte, şi organul de poliţie, pentru nu a admite careva incidente în cazul acestor pichetări.

Deşi nu am fost solicitaţi, în scop de a nu admite acele incidente care au avut loc în aceeaşi zi în oraşul sau mai precis în municipiul Bălţi, la ce o să mă refer mai jos, organele de poliţie au amplasat forţele necesare  ambasadei, pentru a evita careva incidente.

Cu atît mai mult, s-a dus lucrul de lămurire cu una din aceste mişcări politice, ca dumnealor să se străduie să finiseze măsura lor pînă la sosirea sau pînă la începerea celorlalte măsuri. Vreau să menţionez faptul că şi la prima, şi la a doua numărul de colaboratori minim de poliţie implicaţi a fost acelaşi.

Şi la începerea pichetării, adică de către Partidul Liberal, poliţia nu a intervenit cu ceva forţe suplimentare, decît în cazul cînd aceeaşi coloană de transport a încercat de a bloca Ambasada Federaţiei Ruse în nemijlocită apropiere, ceea ce este o încălcare gravă a prevederilor internaţionale, obligaţiunile Republicii Moldova vizavi de acordarea securităţii ambasadelor, consulatelor şi alte instituţii străine.

Cu atît mai mult că în capul coloanei... sau era condusă de un cetăţean care, pe parcursul acestui an de acum avea cîteva încălcări ale regulilor de circulaţie rutiere, inclusiv a comis un accident rutier. De acelaşi  organizator participanţii au fost instigaţi de a bloca bd. Ştefan cel Mare, artera principală. Şi iată, în acest caz, de acum organul de poliţie a intervenit şi a deblocat, printre altele, nu prin forţă, dar prin convingere, pentru a respecta şi dreptul celorlalţi participanţi la trafic sau al celorlalţi cetăţeni. Aceasta este ceea ce am vrut să vă relatez despre aspectul legat de cazul Chişinău.

Cazul de la Orhei. Deşi organizatorilor acestui miting în Orhei li s-a autorizat vizavi platoul de casă de cultură, dumnealor, sosind iarăşi în coloana de 12 automobile, s-au amplasat lîngă monumentul în piaţa lui Vasile Lupu. Poliţia nu a intervenit şi în cazul acesta. Comisarul adjunct a intervenit atunci cînd au apărut replici şi apeluri din partea cetăţenilor localnici, printre altele, care veniseră la acest monument cu o ceremonie de nuntă.

La această adresare, comisarul a fost bruscat, a fost înjurat de către organizatorul acestei măsuri. Cu toate acestea, noi iarăşi nu am intervenit prin forţă. S-a întocmit proces-verbal în privinţa organizatorului domnului Cîrlig a doua zi, după ce s-au adresat de acum persoanele civile sau persoanele fizice.

Totodată, în privinţa comportamentului nedemn, neetic al comisarului adjunct Orhei, domnul Golban, şi al poliţistului care ducea serviciul în instanţa de judecată, de Ministerul de Interne a fost deschisă ancheta de serviciu şi ambii au fost administraţi disciplinar prin ordinul ministrului pentru comportamentul incorect cu grupa de televiziune a canalului PRO TV. Cazul administrativ se examinează în instanţa de judecată Orhei. Dacă o să fie necesar, Ministerul de Interne este disponibil pentru a informa onorata  instanţă.

Şi al treilea caz, mă refer la Bălţi. O situaţie analogică. Primăria municipiului Bălţi a autorizat desfăşurarea acestei întruniri în parcul de cultură. Datorită faptului că locul solicitat era de acum anterior autorizat pentru organizarea iarmarocului Toamna de aur de către Primăria Bălţi, deşi participanţii la întrunire, în număr de aproximativ 60 de persoane, au sosit în piaţa respectivă şi au început acţiunile respective. Comisarul adjunct al municipiului Bălţi a întrebat organizatorul, o doamnă, dacă este nevoie de asistenţa poliţiei pentru menţinerea ordinii publice. I s-a refuzat, fiind învinuiţi că prezenţa poliţiei în uniformă acolo  dăuna aspectul de altă natură. După ce poliţia s-a retras, s-au ivit întîi discuţii, care au trecut pe urmă în acele încăierări, care au fost relatate la televiziune dintre ambele părţi, dintre tinerii care erau în piaţă şi acei care au sosit. Pot să vă spun, cu certitudine, ceea ce nu a fost relatat la canalele de televiziune, poliţia a intervenit, au fost reţinuţi 5 dintre participanţii la aceste încăierări, în privinţa cărora au fost întocmite procese-verbale pentru huliganism neagravant şi sînt trimise de acum în instanţa de judecată.

Totodată, în momentul de faţă, continuă verificarea acestui caz de către Procuratura municipiului Bălţi, pentru a da apreciere acelor aspecte relatate în interpelarea domnului Ţăranu. Din conversaţii cu colegii din Procuratură, eu ştiu că ei sînt gata pentru şedinţa următoare în plen, ca să vă prezinte  informaţi în detalii la acest compartiment. Aceasta este cam acea informaţie pe care am avut să o aduc la interpelarea domnilor deputaţi.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.       

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima întrebare, domnule Zubic. Primarul a declarat şi am văzut cu toţii aceasta, că v-a fost remisă copia de dispoziţia privind desfăşurarea întrunirii. Aţi investigat de ce poliţia spune că nu a primit-o?

 

Domnul Valentin Zubic:

Noi am primit declaraţia primarului vizavi de desfăşurarea unei întruniri în formă de miting în Piaţa Marii Adunări Naţionale. La cazul la care vă referiţi, comisarul, dacă nu mă înşel, a întrebat de ce nu s-a indicat anume că o să fie un marş în coloană ş.a.m.d., care trebuiau specificate. Iată la ce eu mă refer.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, experţii spun că nu este obligat. Dumneavoastră interpretaţi, probabil, cum doriţi legislaţia sau cum vi se dictează de mai de sus. Spuneţi, vă rog, în ce măsură poliţia înţelege, de fapt, asistarea întrunirilor publice? Pedepsirea protagoniştilor sau protejarea protagoniştilor, pentru a putea uza, conform legii, de dreptul la întruniri publice? Pentru că totul ce am văzut noi la televizor lasă impresia că acţiunile poliţiei sînt îndreptate împotriva protagoniştilor acţiunilor şi nu pentru a crea cadrul de securitate în jurul lor, cei care desfăşoară conform legii aceste acţiuni.

 

Domnul Valentin Zubic:

Vă mulţumesc, doamnă deputat. 

În principiu, conform acestei legi, poliţia, în genere, nu are dreptul de a sista şi noi nici nu sistăm întrunirile publice. Aceasta este obligaţiunea organului public local. E una că, în acest caz, organul public local trebuia singur să se autosisteze, dacă ar fi corect ca eu să mă expun... În toate aceste trei cazuri, noi nu am sistat, noi am intervenit pentru a restabili într-un caz circulaţia rutieră normală, pentru a stopa încălcarea drepturilor altor participanţi ş.a.m.d.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Noi am înţeles, dar dumneavoastră nu aţi înţeles. Eu nu am vorbit de sistat, eu am vorbit de asistat. Adică dumneavoastră trebuie să fiţi, de aceea şi sînteţi avertizat ca să fiţi acolo, şi să permiteţi ca să se desfăşoare normal.

 

Domnul Valentin Zubic:

Eu îmi cer scuze. Eu nu am înţeles întrebarea.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

O clipă, o clipă, şi să nu aibă loc nici un fel de abuzuri. Şi eu întreb de chestia aceasta în legătură cu faptul că dumneavoastră spuneţi în răspunsul pe trei pagini foarte desfăşurat, dar care, de fapt, nu răspunde la ceea ce am întrebat noi, că pe parcursul desfăşurării întrunirii, aproximativ la orele 10.40, între participanţii la acţiunea de protest s-a iscat un conflict, care ulterior s-a transformat într-o încăierare, ca urmare a divergenţelor în viziuni privind problemele abordate şi locul desfăşurării întrunirii.

În primul rînd, dacă îs participanţi la acţiunea de protest, nu pot să aibă divergenţe faţă de ceea ce desfăşoară. În al doilea rînd, dumneavoastră astăzi aici aţi spus că, de fapt, era vorba de două grupări. Unde este adevărul şi de ce, de fapt, este o manifestare a dumneavoastră  echivocă, care demonstrează că dumneavoastră nu aţi asistat şi nu aţi intervenit atunci cînd aţi văzut că acolo au loc încăierări şi nu aţi vrut să le opriţi. Puteau să fie lucruri grave, să fie afectat cineva mortal. Şi, în cazul acesta, iertaţi-mă, spuneţi că totuşi aţi fost, dar iată nu aţi fost? Aţi fost sau nu aţi fost? Sînteţi sau nu sînteţi? Cum vă înţelegeţi funcţia? Şi tot aici, ca să adaug.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Cosarciuc.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastră spuneţi că noi cunoaştem că există fotografii...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna e la microfon

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...reportaje. I-am văzut cu toţii pe acei care s-au încăierat acolo, la Bălţi. Deci mă interesează: aţi spus ceva, aţi identificat? Totuşi există fotografii, reportaje, vrem să cunoaştem: aţi investigat care erau persoanele care au atacat? Aţi văzut care au fost motivele pentru aceste exprimări, de fapt, fasciste cu: români plecaţi peste Prut şi toate celelalte? Aţi dat gravitate acestor cazuri? Şi mai ales faptului că dumneavoastră nu v-aţi inclus să opriţi aceste lucruri? Aceasta mă interesează şi nu primim nici un răspuns concret.

 

Domnul Valentin Zubic:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Eu nu am înţeles întrebarea, am crezut că sistat nu asistat.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Asistat.

 

Domnul Valentin Zubic:

Organul de poliţie nu asistă la măsurile de întruniri în masă. El este implicat la menţinerea ordinii publice. Şi în aceeaşi Lege cu privire la întruniri se prevede că este implicată la indicaţia administraţiei publice locale. Eu de aceea am şi specificat că, deoarece acea administraţie publică locală nu a fost în stare în Chişinău să dea indicaţii de a fi restabilită situaţia respectivă, de aceea organul poliţiei s-a autosesizat primul.

Ceea ce ţine de Bălţi eu v-am spus, sînt 5 procese-verbale administrative în privinţa acestor cinci tineri sînt trimişi în instanţa de judecată şi care o să le dea apreciere. Nu pot să dau eu apreciere că este mai mare pedeapsa, mai mică ş.a.m.d.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Păi, aceasta am vrut să spun în ultima intervenţie.

Domnule Zubic,

Dacă v-a venit scrisoarea că au loc manifestări, indiferent că dumneavoastră pretindeţi că nu v-au spus cîte maşini, cîte roţi au maşinile şi toate celelalte. Aţi ştiut că au loc aceste lucruri şi v-am văzut în piaţă. Dumneavoastră acolo pentru ce sînteţi? Pentru ca să nu permiteţi abuzuri, ca oamenii să poată să îşi desfăşoare normal întrunirile publice, să nu luptaţi cu ei, să nu vă luaţi cu ei de piept ş.a.m.d. Sau pentru ce sînteţi avertizat? Să staţi sub copaci, prin tufişuri, să vă uitaţi dacă acei care intervin vă plac, interveniţi. Dacă acei care nu intervin, nu vă plac, nu interveniţi. Eu, de exemplu, nu înţeleg rolul dumneavoastră cum îl priviţi dumneavoastră. Dar tăceţi acolo, că totuna folos din ce spuneţi nu e nimic.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Ori răspuns, ori finisăm discuţiile.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, vă rog. Vă rog răspundeţi: cum vedeţi dumneavoastră implicarea dumneavoastră ca structură de poliţie...

 

Doamna Maria Postoico:

Conform legislaţiei, vă rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...sesizată că are loc o întrunire publică? 

 

Domnul  Valentin Zubic:

Eu vă mai spun o dată, doamnă deputat, organul de poliţie se implică la menţinerea ordinii publice la orice măsură în masă de natura...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Cum menţineţi ordinea publică în acest caz?

 

Domnul  Valentin Zubic:

La indicaţia organului public local, cum e prevăzut în Legea cu privire la întruniri. Pur şi simplu, să asiste la faţa locului pînă la momentul...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Atunci de ce pretindeţi să vi se dea documentul că are loc întrunirea? De ce nu aţi intervenit la Bălţi? De ce aţi lăsat acolo oamenii să se bată?

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebarea e clară şi răspunsul de asemenea.

 

Domnul  Valentin Zubic:

Doamna respectivă, care a fost responsabilă sau care a fost organizatorul de la partid, ea singură s-a dezis. Să fie oricare din poliţie, o să spună că voi nu trebuie să fiţi aici, că sînteţi în formă ş.a.m.d.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar la ambasada Rusiei v-o chemat?

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamnă Pavlicenco,

Aveţi dreptul la două întrebări. Ce fel de reproşuri aici sînt? Domnule Ţăranu, o întrebare, fiindcă doamnă Pavlicenco a folosit o întrebare, eu vă rog.

 

Domnul  Anatol Ţărnau:  

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Un lucru vreau să menţionez, din start, aveţi o română bunicioară, ceea ce este mai puţin caracteristic pentru...

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebarea, întrebarea, vă rog.

 

Domnul  Anatol Ţărnau:

...pentru marii demnitari de la Ministerul de Interne.

 

Doamna  Maria Postoico:

Rog întrebarea.

 

Domnul  Anatol Ţărnau:

Doamnă Postoico,

De acum dacă mi-aţi oferit două minute, permiteţi-mi să le folosesc după...

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebarea, vă rog.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

...bunul meu plac, dar nu după placul dumneavoastră.

Domnule viceministru,

Eu nu vreau să intru în detalii, pe mine mă interesează un lucru: Ministerul de Interne, care este parte componentă a Guvernului, respectă Constituţia Republicii Moldova şi promovează cursul Guvernului Republicii Moldova sau face altceva? Şi am să vă explic ce am în vedere.

Atunci cînd colonelul Mejinschi de la Tiraspol îi protejează pe băieţii de la prorîv, care pledează cauza prezenţei militare ruse în Moldova, aceasta este pe înţelesul meu. Dar generalul Mejinschi de la Chişinău nu ar trebui să facă tot posibilul ca să protejeze şi să faciliteze manifestările cetăţenilor Republicii Moldova, care coincid cu politica Guvernului Republicii Moldova în ceea ce priveşte retragerea necondiţionată a trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova? După mine, ca deputat al Parlamentului Republicii Moldova, poliţia trebuia să facă tot posibilul ca să mai închidă ochii puţin la unele încălcări nu prea semnificative, dar să facă un lucru foarte important să le ajute, să le faciliteze cetăţenilor Republicii Moldova manifestările care se înscriu perfect în apărarea prevederilor constituţionale.

Iar dumneavoastră, poliţia, după părerea mea, aţi făcut taman invers. La Chişinău, unde nu aţi fost solicitaţi, şi scrieţi despre acest lucru aici, în acest material, apăreţi masiv în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Nici la Bălţi nu aţi fost solicitaţi de organizatorii acestei manifestări, dar acolo nu apăreţi.

Şi atunci mă interesează: dar prin ce se explică această atitudine selectivă? Nu cumva se promovează o politică conştientă de a aţîţa vrajba interetnică? Şi faceţi acest lucru pentru a asigura interesele electorale ale cuiva. Eu vorbesc acum nu numai despre Partidul Comuniştilor, dar încă şi ale cuiva, pentru a diviza societatea şi a merge în alegeri după principiul: iată, aceştia sînt buni din partea ceea, iar aceştia sînt buni din partea aceasta.

Fiindcă aceasta pe noi cel mai mult ne deranjează aici, în acest Parlament. Poliţia s-a prefăcut dintr-o instituţie de stat, care trebuie să fie nepărtinitoare, într-o instituţie politizată şi care deserveşte interesele politice ale unor anumite forţe politice din această ţară. Aceasta a fost problema pe care noi am abordat-o, domnule viceministru. Şi eu foarte bine înţeleg că dumneavoastră, de fapt...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Ţăranu...

 

Domnul  Anatol Ţărnau:

...nu puteţi răspunde la această întrebare. Dar transmiteţi-i domnului Mejinschi, inclusiv colegilor dumneavoastră, care sînteţi responsabili pentru activitatea Ministerului, că timpurile se mai schimbă şi vin timpurile cînd trebuie să răspunzi pentru ceea ce ai făcut.

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

 

Domnul  Valentin Zubic:

Mulţumesc, domnule deputat.

Eu cred că am să răspund foarte succint numai la acel compartiment care are atribuţii nemijlocit la funcţiile mele şi la organul de poliţie. Deci, de aceea şi este poliţia pentru ca să nu închidă ochii la aceea că este încălcarea mică, mare sau de la aceasta se începe, se începe cu mic şi pe urmă creşte în ascendenţă.

Folosindu-mă de ocazie, eu am spus la conferinţa de presă, care imediat... noi am relatat poziţia Ministerului vizavi de acest aspect, sînt la început de perioadă interesantă electorală, unde au să fie, de asemenea, întruniri de către toate mişcările politice zeci şi sute. Organul de poliţie sau Ministerul de Interne, eu sînt convins că şi celelalte organe de drept, o să se conducă numai de buchia legii. În primul rînd, de Legea cu privire la întruniri şi, în dependenţă de situaţie, de celelalte acte normative legislative. Aceasta este tot.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc mult.

La a doua întrebare a domnului Filat. Fiindcă ne-am extins cu timpul, eu vă rog succint.

 

Domnul  Valentin Zubic:

Am să vă informez, onorata asistenţă vizavi de interpelarea domnului deputat Vladimir Filat, de aşa-numitul caz al operatorului, al cameramanului PRO TV. De îndată ce în organul de poliţie a parvenit sesizarea privind aşa-numita maltratare a dumnealui, reţinerea neîntemeiată şi încarcerarea sau încarcerarea pe timp de noapte în Comisariatul Buiucani de către Direcţia Securitate Internă, în primul rînd, dar nu am să fac mare secret că chiar şi de conducători s-au întreprins măsurile respective, pentru că a avut loc ca un caz ieşit din comun, pentru a fi stabilită realitatea.

Din moment ce cele declarate în decursul acumulării probelor au devenit contradictorii şi s-a confirmat cu certitudine că acest tînăr nu a fost reţinut de organul de poliţie în acea seară la ora 22.00... recent cinematograful Flacăra... nu a fost exortat şi nu a fost reţinut în incinta Comisariatului Buiucani, ci cu totul în alt sector al Chişinăului şi anume în sectorul Botanica, la locul său de domiciliu Hristo Botev 4/2. Am solicitat colegii din Procuratura municipală, ca dumnealor să preia verificarea şi darea aprecierilor şi declaraţiilor lui şi acţiunilor poliţiei, dacă ar fi fost acestea. În primul rînd, ca să nu fim bănuiţi de subiectivism şi de efectuarea a careva măsuri în folosul nostru.

După cum ştiţi, ieri, Procuratura municipală a emis informaţia pe pagina sa web, unde, cu certitudine, au fost relatate toate aspectele legate de acest caz, unde s-a stabilit că acest tînăr în acea seară a iscat conflicte respective anume în orele în care dumnealui a spus că a fost reţinut, întîi în incinta căminului, pe urmă, între orele 21.00 şi 23.50, în magazinul Vega, situat în apropiere de cămin, unde a intrat în conflict cu studentul Ţurcanu, provocîndu-l fizic şi verbal pe acesta la întreprinderea unor acţiuni de autoapărare. În rezultatul conflictului, Ţurcanu, iniţial, i-a aplicat o lovitură cu palma domnului Şambra, la rîndul său acela l-a mai lovit o dată cu capul în faţă.

După acest conflict, domnul Şambra s-a întors în cămin, unde în bucătărie a acostat cu expresii jignitoare studenta Schiţco. În aceeaşi zi, aproximativ către ora 23.50 a mai intrat o dată, forţînd uşa, în odaia 115 la această studentă, printre altele de la anul I, pe care a acostat-o verbal. Aceste fapte sînt dovedite de 15 cetăţeni simpli, care nicidecum nu puteau fi influenţaţi de organul de poliţie, de Procuratură, mă refer la intendenta căminului, femeia de la intrare, de serviciu şi zeci şi zeci de colegi cu care acest tînăr domiciliază în acest cămin.

Din prima zi am rugat şi am solicitat asistenţă şi colegilor noştri de la canalul respectiv pentru a stabili realitatea care este şi nu de a prezenta informaţia aşa, neverificată, pentru a crea o situaţie de confuz şi pentru dumnealor şi, poate, pentru societatea civilă.

În fine, asupra acestui caz, de către Procuratura municipiului, să fie adoptate decizii de neîncepere a urmăririi penale. Totodată, Procuratura, în viziunea sa, urmează să dee apreciere juridică asupra declaraţiilor depuse de domnul Şambra, influenţarea martorilor de a depune declaraţii ce nu corespund adevărului. Însă aceasta ţine de acum de competenţa Procuraturii municipiului, care, eu cred, o să îl informeze pe domnul Filat suplimentar. Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu vă mulţumesc foarte mult, domnule viceministru.

Vreau să fac o mică precizare. În momentul în care am adresat întrebarea către Ministerul de Interne, am rugat ca acest caz să fie examinat minuţios şi, în urma acestei examinări, să nu se permită influenţarea cazului.

Stimate domnule viceministru,

Am văzut şi noi, din păcate, prin intermediul televiziunii, ceea ce a făcut poliţia, ceea ce se întîmplă, audierea martorilor ş.a.m.d. Noi, de obicei, în Parlament, această şansă unică avem prin intermediul televiziunii sau al presei să ne informăm ce se întîmplă într-o instituţie a statului. Cînd rugăm să vină în Parlament reprezentantul Guvernului, avem multiple argumente să nu se vină. Însă, stimate domnule viceministru, eu am o întrebare: de ce nu se iau în calcul şi depoziţiile altor martori, decît ale celor pe care i-aţi invocat dumneavoastră ca fiind 15 la număr din căminul respectiv? Prima chestiune.

A doua chestiune, din punctul meu de vedere, iar foarte importantă. Care a fost necesitatea ca la căminul respectiv din sectorul Botanica să fie deplasat, practic, tot efectivul Comisariatului de poliţie al municipiului Chişinău.

Domnul Mişin vorbea despre un lucru corect, de altfel, de a nu interveni şi de a nu încerca să scoatem în evidenţă un caz sau altul. Se întîmplă multe lucruri, însă în acest caz s-a dat dovadă şi din partea Ministerului, de exces de zel. Un asemenea efectiv dizlocat în acest perimetru, eu nu am mai întîlnit în cazuri mult mai grave. Care a fost acest interes?

 

Domnul Valentin Zubic:

Da, vă mulţumesc.

La prima întrebare. Eu nu spun că nu se iau, deşi cred că ar fi mai corect răspunsul să îl dea reprezentanţii de la Procuratura municipiului. Din ceea ce eu cunosc cazul, din contra, se iau în esenţă sau în vigoare şi declaraţiile lor. De aceea, eu am menţionat la sfîrşit că se va da apreciere şi tenderului respectiv vizavi de influenţarea acestor martori pentru a da depoziţiile respective. Eu cred că se subînţelege.

Procuratura municipiului, cred, o să îşi expună poziţiile şi la acest compartiment. Eu, în genere, aş vrea ca să înţelegeţi, organul de poliţie şi vizavi de acele întruniri şi de relaţiile cu presa nu este ceea care a fost un an, doi în urmă ş.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar care este, domnule viceministru?

 

Domnul Valentin Zubic:

Este un organ care, în toate aceste cazuri, nu dea domnul să fie, o să fie  maximum transparent. Şi la acele încălcări dacă o să fie legate de întruniri şi la acele cazuri să fie tortură, de reţinere ilegală, de încălcări a vreunor drepturi ale cetăţenilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru...

 

Domnul Valentin Zubic:

Şi aceasta ne dă, eu îmi cer scuze că continui, şi aceasta ne dă şi răspunsul la întrebarea a doua a dumneavoastră, că de ce a fost acolo comisarul municipiului, adjunctul comisarului, comisarul de sector ş.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Filat:

Tot efectivul.

 

Domnul Valentin Zubic:

Anume pornind de la faptul că de cele informate iniţial era un caz ieşit din comun şi avînd o influenţă sau o rezonanţă sporită în societate s-au deplasat, pentru ca să stabilească realitatea, e aşa sau nu e aşa. Iată care este, nu pentru a influenţa un tînăr sau alta ş.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Filat:

Atunci cum explicaţi diferenţa evidentă în primele declaraţii ale poliţiei şi cele făcute de către Procuratură. Au existat diferenţe?

 

Domnul Valentin Zubic:

Primele declaraţii le-am făcut tot eu şi dacă sînt şi colegii...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, diferenţa. declaraţia dumneavoastră şi a Procuraturii...

 

Domnul Valentin Zubic:

Eu vă spun încă o dată. Eu, în genere, am făcut declaraţii în detalii la prima conferinţă de presă, deşi se insista, colegii de la presă pot să confirme, motivînd anume faptul ca să nu fie interpretări duble. Eu nu am spus nici locul, nici în ce cămin, nici ce cetăţeni dau informaţia respectivă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

O precizare încă. Vedeţi, la noi lucrurile aparent sînt toate foarte bune, dar eu nu doresc să se treacă prin ceea ce, spre exemplu, au trecut şi colegii mei, membri ai partidului, în cadrul investigaţiilor, răspunzînd la întrebarea de ce au aderat la partid. Vom reveni la acest subiect cînd vom avea posibilitate.

Însă un caz elocvent de cum se întîmplă la noi în Republica Moldova este cazul domnului Soschiev în 2000, dacă ţineţi minte, care a fost reţinut şi a stat în izolatorul SIS-ului timp de 4 zile şi 3 nopţi ca, ulterior, în dezbaterile în instanţa de judecată, argumentul SIS-ului să fi fost că, de fapt, acest cetăţean a intrat singur în izolator şi a refuzat categoric în timp de 4 zile şi 3 nopţi să iasă din acest izolator.

 Eu sper foarte mult că acest caz va fi investigat obiectiv. Şi, domnule viceministru, un lucru foarte important. După acest caz, a urmat cazul reporterului, de fapt al cameramanului de la Jurnal TV, după care cazul reporterului de la Ziarul de Gardă. Prea multe cazuri. Iar oprimarea presei este un lucru mult prea grav ca să lăsăm să treacă, aşa, cu vederea prin informaţii generale şi mai puţin obiective.

Eu vă mulţumesc pentru răspuns, domnule viceministru.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Mulţumim mult.

 

Domnul Valentin Zubic:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Noi mai avem încă un invitat care să dea răspuns la interpelarea domnului Iurie Bolboceanu. Dumneavoastră insistaţi ca să vă dea răspuns sau l-aţi primit în scris, referitor la interpelarea dumneavoastră. (Rumoare în sală.) Da, bine.

La microfonul central se invită domnul Nicolae Taran, vicedirector general al Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin, pentru a da răspuns la interpelarea domnului Iurie Bolboceanu.

 

Domnul Nicolae Taran vicedirector general al Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat al Parlamentului Republicii Moldova Iurie Bolboceanu Agenţia Agroindustrială Moldova-Vin vă informează despre situaţia la curent în viticultură şi ce măsuri se întreprind pentru redresarea sa.

La început, aş spune că suprafaţa totală sau patrimoniul viticol al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008 era estimat la 158 mii de hectare de viţă de vie, în care în gospodăriile marfă 140 de mii de hectare, iar în rod la momentul actual sînt 102 mii de hectare.

Despre starea viilor noastre în Moldova vă pot spune următoarele, că doar 30% din toate viile sînt în stare satisfăcătoare sau sînt bune, 48% sînt în stare medie şi 22 de mii de hectare de vii sînt în stare proastă şi cer a fi defrişate. Din starea actuală a viilor în Moldova reiese că roada medie la hectar variază de la 2,2 tone la hectar pînă la 5,5, ceea ce este sub critica la orice analiză a productivităţii viilor.

Pentru redresarea situaţiei în viticultură şi vinificaţia Moldovei a fost adoptat, în anul 2002, Programul de dezvoltare şi restabilire a viticulturii şi vinificaţiei, conform căruia, pînă în anul 2020, se prevede de a înfiinţa 100 mii de tone, 100 mii de hectare de viţă de vie.

În primii 6 ani a acestui program au fost plantate 25 mii hectare de viţă de vie cu soiuri productive noi. Aş spune că în ultimii ani s-a pus accentul pe dezvoltarea viticulturii şi a soiurilor de masă şi în ultimii ani în această direcţie au fost efectuate lucrări destul de importante.

Numai anul trecut au fost plantate circa 1700 hectare de viţă de masă. În total, în ultimii ani au fost plantate circa 3 mii de hectare de viţă de vie de soiuri de masă, ceea ce va contribui la apariţia soiurilor de masă de struguri în piaţa noastră.

La momentul actual, în anul 2008 se prevede de a recolta 500 mii tone de struguri, dintre care 300 mii vor fi îndreptaţi la prelucrarea industrială, iar 200 mii de tone vor fi îndreptaţi pentru a prelucra în condiţii casnice pentru consum familial.

 La momentul actual, din suprafaţa totală de viţă de vie au fost recoltate 75 mii de hectare, ceea ce reprezintă 74% din toată suprafaţa totală de vii. Ritmul de colectare a strugurilor este mai jos ca anul trecut, deoarece condiţiile nefavorabile climaterice au dus la stoparea recoltării timp de o săptămînă şi jumătate.

Pînă la momentul actual, au fost recoltaţi 266 mii tone de struguri, dintre care la prelucrarea industrială au fost înaintate 200 mii de tone. Roada medie pe republică este de circa 3,5 tone la hectar, este puţin mai avansat ca anul trecut, însă lasă de dorit de a creşte această productivitate.

Preţurile de achiziţie a strugurilor de soiurile albe variază între 1,8 2,8 lei kilogramul, pentru soiurile roşii costul de achiziţii este de la 2,4 pînă la 3,5 lei kilogramul. Soiurile din soiurile grupei Vitis la Brusca sau cunoscute ca Izabela se procură în intervalul 1,5 1,8 lei kilogramul.

Ţinînd cont de faptul că Agenţia Agroindustrială Moldova-Vin este responsabilă de politica în domeniul vitivinicol, în ultimul an accentul în activitatea sa Agenţia l-a pus pe următoarele. În primul rînd, este stimulată înfiinţarea plantaţiilor de vii moderne.

Reieşind din Programul de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, este necesar, pînă în anul 2002, de a defrişa 75 mii hectare de viţă de vie. Aceasta impune o susţinere din partea Guvernului pentru a trece la vii moderne şi pentru acest scop a fost fondat un fond special pentru susţinerea dezvoltării viticulturii, care prevede compensaţii pentru gospodăriile ţărăneşti şi alţi agenţi economici care înfiinţează plantaţii.

Suma de compensaţii este de 25 mii de lei pentru soiurile tehnice şi 35 mii de lei pentru soiurile de masă. Se stimulează implementarea irigării prin picurare şi, în acest scop, din fondul de susţinere a înfiinţării plantaţiilor de vii 50% din costul lucrărilor de irigare sînt compensate de stat.

Sînt stimulate plantarea şi creşterea materialului săditor viticol deverozat  şi pentru a micşora importul de material săditor viticol din Franţa, Italia, care este foarte costisitor, şi acum mai mult de jumătate din materialul săditor viticol se produce în Moldova. În prezent, împreună cu proiectul american Vin sidy se elaborează o strategie de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, care are ca scop de a creşte competitivitatea vinurilor moldoveneşti pe pieţele internaţionale.

Şi în final vreu să spun că, regulat, Agenţia Agroindustrială Moldova-Vin, Institutul Naţional familiarizează sau informează toţi producătorii de struguri, toţi procesorii de struguri, prin diferite seminare republicane, zonale referitor la toate problemele care sînt în domeniul vitivinicol.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

De fapt, eu, în interpelarea mea, am cerut ca Guvernul să prezinte o informaţie amplă despre situaţia în agricultură, inclusiv în viticultură, dar încercăm astăzi să ne lămurim măcar parţial ce se întîmplă în viticultură.

Şi, domnule vicedirector, noi această informaţie, pe care dumneavoastră o prezentaţi, o cunoaştem şi vreau să vă pun cîteva întrebări.

Care, totuşi este efectul, iată, a acestor eforturi pe care le depune Guvernul la plantaţia viţei-de-vie subvenţionare, dacă, în urma acţiunilor pe care le întreprinde apoi Guvernul, toate aceste eforturi sînt aduse la zero. Şi vreau să vă pun următoarea întrebare. Care este totuşi legalitatea scrisorii Agenţiei Moldova-Vin către Vama Republicii Moldova, care condiţionează exportul de struguri pentru anul 2008 din Republica Moldova, unde expres sînt stipulate preţurile pentru export al strugurilor atît de soiuri albe, cît şi de soiuri roşii?

 

Domnul  Nicolae Taran:

Vă mulţumesc pentru întrebare, domnule deputat.

În primul rînd, aş spune că astăzi, fără o revitalizare a viticulturii naţionale, este imposibil de a avea un export de vinuri calitative pe pieţele mondiale. De aceea, dacă ne întoarcem la situaţia din viticultură de astăzi, dacă s-a făcut numai primul pas, pînă astăzi în timp de 6 ani au fost sădite sau plantate 25 mii hectare de viţă de vie modernă. Următorii ani se prevede ca toate viile din Moldova din nou să fie reînnoite.

Astăzi, cu roada de 2 tone, 3 tone la hectar este imposibil de a obţine struguri calitativi şi la un preţ jos. Preţul înalt al sinecostului strugurilor în gospodăriile ţărăneşti, care se estimează la 14 15 mii hectarul şi o roadă de 2 tone la hectar, este imposibil de a avea o viticultură modernă.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, nu, domnule vicedirector, noi aceasta cunoaştem. Dumneavoastră vă repetaţi. Eu vă întreb clar şi să îmi răspundeţi explicit, care este legalitatea scrisorii Agenţiei Moldova-Vin către piaţa, Vama Republicii Moldova care stabileşte clar condiţiile de export, inclusiv preţurile. Pe cînd preţurile de comercializare pe interior sînt de două ori mai mici.

 

Domnul  Nicolae Taran:

Domnule deputat,

În primul rînd, mi-aţi pus două întrebări.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Una legalitatea scrisorii Departamentului, Agenţiei  Moldova-Vin.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta a fost ultima întrebare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Aceasta e prima. Nu, eu numai o întrebare am pus.

 

Doamna Maria Postoico:

A fost ultima. Ridicaţi stenograma, să vedeţi care a fost prima întrebare a dumneavoastră.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, eu acum spun că e prima întrebare. Iată, răspundeţi, care este legalitatea. Şi, domnule vicedirector, şi eu  am să vă răspund de ce. După ce îmi răspundeţi care este legalitatea scrisorii? În baza cărei legi Agenţia a elaborat şi înaintat Vămii Republicii Moldova această scrisoare?

 

Domnul  Nicolae Taran:

Domnule deputat,

Eu, în primul rînd, v-am răspuns corect la prima întrebare. A doua întrebare ce se referă la scrisoarea la care dumneata faci referinţă, este un document temporar,  care trebuia să reglementeze într-o măsură sau alta modalitatea de export a strugurilor în Federaţia Rusă.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule vicedirector,

Eu înţeleg intenţiile dumneavoastră. Spuneţi în baza cărei legi a fost elaborată această scrisoare şi remisă spre executare Vămii Republicii Moldova?

 

Domnul  Nicolae Taran:

În primul rînd, această scrisoare, la care dumneavoastră vă referiţi, nu este o scrisoare obligatorie pentru Serviciul Vamal, această scrisoare are un caracter recomendativ.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, domnule vicedirector, să constatăm că dumneavoastră nu aveţi argumente şi scrisoarea Agenţiei a fost ilegală şi, uitaţi-vă, care sînt consecinţele. Dumneavoastră aţi numit nişte cifre, da? În anul trecut 2007, exporturile de struguri din Republica Moldova au constituit 36 mii de tone sorturi tehnice, în 2008 1756, de 20 de ori mai puţin. Pe de altă parte, 34 de mii de tone de struguri noi am intuit că ele au rămas pe cîmp.

Pentru că ceea ce dumneavoastră aranjaţi aici, în această informaţie, din cifrele pe care ni le daţi, eu vă pun de acum a doua întrebare.

Iată, dumneavoastră aţi anunţat că roada globală de 500 mii de tone, da? Dumneavoastră prezentaţi cifra de 242 mii tone de struguri care constituie roada globală, da? Cred că roada biologică 500 mii de tone. Diferenţa dintre cifrele pe care le spuneţi dumneavoastră este 250 mii de tone.

 

Domnul  Nicolae Taran:

Dacă sînteţi atent, în primul rînd, totul se referă la datele care sînt prezentate la dumneavoastră  . Eu am prezentat astăzi datele la ziua de ieri. Acele date sînt puţine, au fost înaintate de dumneavoastră cu trei zile înainte. De aceea, la momentul actual, eu am anunţat că sînt recoltate 266 mii de tone. Acestea sînt 70%. Dar în fiecare an, să ştiţi, că 200 mii tone de struguri sînt prelucraţi în condiţiile casnice, aceasta este tradiţia poporului nostru şi această cifră este constată pe parcursul ultimilor 10 ani.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnul vicedirector,

Aceasta nu este tradiţia moldovenilor. Aceasta este o situaţie creată de Guvern.

 

Domnul Nicolae Taran:

Nu creată.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pentru că acele 180 mii de tone care au fost colectate la fabricile de vinuri... Şi dumneavoastră prea bine cunoaşteţi că nici din anii precedenţi nu li s-a achitat ţăranilor. 181 mii de tone, maximum la 20 la sută dacă li s-a achitat şi pe parcursul anului 20082009 nu se ştie cînd li se va achitat. Ţăranii sînt impuşi, exportul închis, fabricile de vinuri nu colectează, nu au bani să achite producţia. Ce face ţăranul? Beciurile. Măresc beciurile şi butoaiele.

 

Domnul  Nicolae Taran:

Eu vă spun, domnule deputat, chiar vă aduc date referitor la cel mai reuşit an anul 2005, în care din cifra totală de struguri colectaţi au fost prelucraţi doar 320 de mii, iar cifra totală a fost de 450 de mii. Adică şi în anul 2005 care a fost un an, cum s-ar spune, de top al vinificaţiei din Moldova 150 mii de tone tot au fost prelucrate în condiţii casnice. De aceea, pînă la sfîrşitul sezonului de recoltare, cifra de 300 de mii, care era estimativă la prelucrare, va fi atinsă. Însă diferenţa dintre aceste 300500 de mii este o diferenţă caracteristică. Eu sînt de acord că ea trebuie să nu fie, dar, de fapt, aceasta este o statistică a ultimilor zece ani de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în Moldova.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Păi, domnule director, este o statistică, că noi jumătate din roadă, practic, o pierdem. Dumneavoastră cifra aţi numit-o: 500 de mii, 200 au fost prelucrate. 260 de mii, cum spuneţi dumneavoastră. Că în trei zile s-a mai schimbat ceva în cifrele dumneavoastră, da? Dar 200 mii de tone au plecat în butoaiele ţăranilor.

 

Domnul  Nicolae Taran:

Sau o să treacă, dar dumneavoastră ştiţi foarte bine care este situaţia.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Şi aici trebuie să îi mulţumim Guvernului pentru acţiunile restricţioniste pe care le-a întreprins pe parcursul anului, că ţăranii nu au putut să îşi exporte marfa. Şi la fabricile de vinuri nu au reuşit să şi-o realizeze. Chiar dacă au reuşit o parte şi sînt tare fericiţi, lor nu li s-a achitat şi nu ştiu cînd li se va achita, pentru că situaţia la fabricile de vinuri  este din an în an mai drastică, mai grea.

 

Domnul  Nicolae Taran:

Eu sînt de acord cu dumneavoastră că situaţiile în industria vitivinicolă  este complicată, dar aceasta este rezultatul acelor stopări de exporturi de vinuri în Federaţia Rusă din 2006. Da, într-adevăr, astăzi chiar în stocuri au rămas din anii precedenţi circa 20 de milioane de dekalitri de vin.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dacă dumneavoastră aţi pomenit stocurile, spuneţi-mi, vă rog...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bolboceanu,

Eu vă rog, ori puneţi întrebarea şi ascultaţi răspunsul. 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, întrebarea. O secundă. Vinurile în vrac sînt interzise pentru export?

 

Domnul Nicolae Taran:

Nu sînt restricţii la exportul vinurilor.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu sînt?

 

Domnul Nicolae Taran:

În afară de Federaţia Rusă, în afară de Federaţia Rusă.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Şi nu au fost?

 

Domnul Nicolae Taran:

Nu sînt.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Şi nu au fost.

 

Domnul Nicolae Taran:

Nu sînt.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Şi nu au fost pe parcursul anului, nu au fost?

 

Doamna Maria Postoico:

Vi s-a spus că referitor la Federaţia Rusă.

 

Domnul  Nicolae Taran:

Uitaţi-vă, eu...  Dumneavoastră mă impuneţi să spun ce vreţi voi. Eu vă spun că restricţii la exportul vinurilor în vrac în Ucraina, Belarus, Kazahstan, ţările  care acceptă exportul în vrac, nu sînt. Federaţia Rusă este astăzi închisă pentru exportul vinurilor în vrac. La momentul actual, doar numai o întreprindere,  una din Moldova şi una din Transnistria au primit avizul pozitiv al Rospotrebnadzor-ului de export în vrac. Acestea este Imperial Vin şi Kvint la care se duc tratative de a începe exportul în vrac a vinurilor în Federaţia Rusă.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma,

Se face interpelare şi se prezintă răspuns.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu văd.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnule Bolboceanu,

De acum sînt epuizate ambele întrebări, care au fost puse.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc.

Mie mi-e clară situaţia.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule vicedirector,

Vă mulţumim mult.

Domnule Guma,

Eu vă rog, ce fel de interpelare? Uitaţi-vă cît e ora. Cînd s-a început şedinţa? Aşa că, poftim, eu sînt gata să stau aici pînă la infinit. Nu e nici o problemă.

Dar eu vă rog, nu a fost extinsă, a fost extinsă numai referitor la acei care au fost invitaţi în sală. Solicitaţi mai departe?

Poftim, microfonul nr.5. Fiindcă este din partea dreaptă. Dumneavoastră sînteţi în centru.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Bine. Adresez o întrebare, sau două doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Rezultatele activităţii economiei naţionale în ianuarie august 2008 sînt dezastruoase. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarieaugust 2008 a unui deficit catastrofal al balanţei comerciale în valoare de 2 miliarde 185 milioane de dolari SUA, cu 783 milioane de dolari SUA sau cu 56% mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarieaugust  2007, sau deficitul balanţei comerciale este de 2,1 mai mare decît volumul exportului în ianuarieaugust 2008. Gradul de acoperire a importului cu exportul în perioada ianuarieaugust 2008 s-a diminuat la 32,4 %  de la 36% în ianuarieaugust 2007. Importul de produse alimentare, băuturi şi tutun de produse vegetale a atins valoarea de 350 de milioane de dolari, plus 170%  faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007, depăşind exporturile de produse sus-menţionate cu 46 milioane dolari SUA, ceea ce a demonstrat că politicile Guvernului în domeniul promovării exportului sînt falimentare.

Conform estimărilor Biroului Naţional de Statistică în perioada ianuarie august 2008, elementele economiei neobservate, tenebre au constituit la formarea PIB-ului şi a valorii adăugate brute în proporţie de 21% şi 24,35% faţă de 17% şi 19,85% în perioada similară a anului 2007, ceea ce demonstrează creşterea corupţiei în Republica Moldova.

Întrebările sînt următoarele. De ce s-a ajuns la situaţia cînd creşterea vertiginoasă a deficitului balanţei comerciale descreşte substanţial gradul de acoperire a exportului, importurilor cu exporturi, creşte catastrofal pentru economia Republicii Moldova importul de produse alimentare cu 170% faţă de anul 2007, creşte contribuţia elementelor economiei neobservate, tenebre la formarea PIB-ului şi a valorii adăugate brute. Prima întrebare.

Şi a doua. Vă rog să îmi prezentaţi planul de acţiuni promovat de Guvern în scopul lichidării situaţiei dezastruoase în economia naţională şi mai ales a celor menţionate în punctul nr. 1 al acestei întrebări.

Vă mulţumesc.

Răspunsul rog să fie prezentat în şedinţa  plenară conform Regulamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte. 

Eu fac o interpelare referitor la apelul unor locatari din şoseaua Balcani 4/2, 4/3, 6/2 care au sesizat mai multe instanţe în municipiu: în Primăria Chişinăului, Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Inspecţia în construcţii, dar, din păcate, nu au găsit soluţii la problema lor.

Şi fac o interpelare la Procuratura Generală, avînd în vedere legalitatea deciziei autorizaţiei de construcţii nr.727 din 3 iulie 2008 în care cetăţenii, locatarii aceştia cer anularea acestei autorizaţii, avînd în vedere că permisiunea de construcţie a unei case de locuit cu multe etaje este în vecinătatea nemijlocită a caselor lor şi decizia dată a fost luată în contradicţie cu normele tehnice privind distanţele minime dintre casele cu multe etaje în zonele cu pericol de cutremur.

Şi, în contradicţie cu normele de trai privind accesul direct la soare, unele apartamente vor fi în umbră permanentă. Rog să fiu informat în scris şi în cazul în care este legalitate, să spunem aşa, ilegalitatea  acestei autorizaţii să fie stopată.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Igor Klipii:  

Prima întrebare o adresez domnului Artur Cozma, care, recent, a anunţat că scoate Circul de Stat din Chişinău la mezat. Şi cred că a anunţat, aceasta am în vedere. Şi cred că este profund simbolic faptul că lucrul acesta se produce în momentul în care în Chişinău avem o trupă ambulantă de peste  hotare. Chiar dacă această instituţie a beneficiat în ultimii ani de un ajutor de peste 24 milioane de lei, mai ales că directorii actual şi precedent ai Circului declară în unison, practic, că problemele Circului nu sînt din cauza apelor subterane sau a altor metehne naturale, ci din cauza unor interese foarte concrete de a falimenta şi de a scoate la vînzare această instituţie.

În acest context, domnule ministru, în temeiul articolului 105 din Constituţie, articolul 122 şi articolul 123 din Regulamentul Parlamentului, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări.

În contextul unei posibile înstrăinări, ce soartă va avea întreprinderea Circul din Chişinău, transformată recent în societate pe acţiuni, colectivul acestuia, angajaţii fiind trimişi în concedii forţate pe cont propriu şi mai ales clădirea care îl găzduieşte şi statutul acesteia. Şi a doua întrebare în acest contex: în aceeaşi ordine de idei, are cumva tangenţă amînarea reconstrucţiei clădirii Circului cu preconizata construcţie a unui stadion pe teritoriul învecinat?

Şi următoare întrebare pe care vreau să o adresez, eu o dedic doamnei Zinaida Greceanîi.  Şi o rog să ne prezinte, de la tribuna centrală a Parlamentului, lista agenţilor economici şi persoanelor fizice care au contribuit, prin donaţii, pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă persoanele sau acei care au suferit de pe urma inundaţiilor anul acesta. Mă interesează lista integrală a persoanelor, volumul de donaţii şi modul cum au  fost gestionaţi aceşti bani. La fel, aş vrea să ştiu şi lista agenţilor economici care pe parcursul anilor de independenţă a Republicii Moldova, au beneficiat de credite asigurate de stat şi care nu le-au întors.

Şi mi-ar fi interesant să ştiu, dacă este vreo legătură între donaţiile făcute acum de agenţii economici. Şi dacă este vreo conexiune între listele de atunci şi de acum ale agenţilor economici.

Mersi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresată Guvernului Republicii Moldova prin care solicit un răspuns amplu, cum se realizează Hotărîrea Guvernului nr.715 din 16 iunie 2008 şi Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.294 din 15 iulie, prin care s-a stabilit acel tarif pentru serviciile de organizare a accesului consumatorilor la reţeaua de distribuire a gazelor naturale în mărime de 2970 de lei, fapt ce a condus, în consecinţă, la încetarea bruscă a lucrărilor de gazificare a unor comune din Republica Moldova din partea agenţilor economici implicaţi, din considerentul că asemenea lucrări sînt absolut  nerezonabile economic şi lipsite de orice perspectivă pe viitor.

Şi, totodată, se încalcă dispoziţiile articolului 126 din Constituţie care stabileşte că statul trebuie să asigure libertatea activităţii de întreprinzător. Pentru a avea dovezi mai multe le-aş recomanda reprezentanţilor Guvernului  să viziteze comuna Colibaş şi comuna Larga din raionul Cahul pentru a se confirma ceea ce eu am invocat.

La fel, solicit, prin acest răspuns, să primesc o informaţie: care sînt şi cîţi sînt cetăţenii medici şi pedagogi care nu au primit compensaţia pentru conectarea la conducta de gaz conform Legii nr.154 din 5 iulie 2007 pe raioane şi localităţi comunale. Informaţia o solicit în plenul Parlamentului şi în scris.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări?

Stimaţi colegi,

Alte solicitări? Ajunge, da? Bine. Dacă ne ajunge, ne ajunge. Următoarea chestiune declaraţii.

Se invită la microfonul central domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Unii cred că iau cunoştinţă de Codul educaţional.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Vreau să supun încă o dată atenţiei dumneavoastră o problemă ce vizează direct interesele cetăţenilor noştri, prestigiul Republicii Moldova ca stat cu aspiraţii europene, dar şi imaginea noastră, stimaţi colegi, ca membri ai forului legislativ suprem al acestui stat. Acum doi ani, Uniunea Europeană a decis să reglementeze micul trafic la frontieră cu ţările vecine, înlesnind accesul cetăţenilor care locuiesc în aceste ţări în aproprierea frontierei externe a Uniunii Europene.

Statele membre au fost autorizate să menţină sau să încheie acorduri bilaterale cu statele vecine pentru aplicarea acestui regim, care are menirea de a face în aşa fel ca frontierele să nu constituie un zid berlinez, ci să faciliteze schimburile comerciale, sociale sau culturale cu vecinii. România, care, după Polonia, are cea mai lungă frontieră externă de uscat a Uniunii Europene a transmis în luna martie 2008 proiectul Acordului-cadru la Kiev, Chişinău şi Belgrad. 

Cu Serbia consultările au fost amînate din cauza alegerilor din mai şi a formării noului cabinet. Kievul poartă consultări cu Bucureştiul şi se aşteaptă ca Ucraina să semneze Acordul de mic trafic la frontieră pînă la sfîrşitul anului 2008.

Cu Republica Moldova însă discuţiile privind micul trafic la frontieră nu au avansat deloc din martie şi pînă în prezent, în pofida numeroaselor acţiuni publice pro convenţie organizate de Partidul Liberal Democrat din Moldova şi alte partide din opoziţie un dispreţ total faţă de voinţa liberă exprimată a unui număr impunător de cetăţeni şi a aleşilor locali dintr-un şir de raioane, inclusiv din Consiliul municipal Chişinău.

Guvernul Republicii Moldova refuză cu încăpăţinare să semneze Convenţia. Noi admitem faptul că Guvernului de la Chişinău ar putea să nu îi fie pe plac Partidul Liberal Democrat, iniţiativele şi propunerile sale, dar de ce îi tratează cu ură şi dispreţ pe cetăţenii acestui stat? Aceasta nu o putem înţelege.

Nu putem înţelege de ce diplomaţia moldoveană se preface a nu vedea că acest document, Convenţia privind micul trafic la frontieră, depăşeşte cadrul relaţiilor bilaterale moldo-române şi este parte a politicii de vecinătate a Uniunii Europene.

Să aspiri şi să pretinzi la calitatea de membru al Uniunii Europene presupune în mod necesar să dai dovadă că eşti un bun vecin al Uniunii Europene, că eşti capabil de dialog şi de deschidere în raporturile cu ţările vecine şi mai ales cu ţările care sînt deja membre ale Uniunii Europene. E necesar să demonstrezi că poţi asimila, promova şi implementa principiile, valorile şi practicile europene.

Tăcerea guvernanţilor în problema micului trafic de frontieră ne-a determinat să facem  recurs la Parlamentul European şi la Comisia Europeană. Consider că este de datoria structurilor europene să se implice pentru a media în vederea urgentării semnării acestui document comunitar. Cred că reacţiile vor fi promte şi acest demers al nostru va avea un impact direct, cel puţin la nivelul discursului oficialilor europeni în dialogul cu autorităţile moldovene.

Totodată, calific drept neîntemeiată şi plină de cinism recenta declaraţie a ministrului Stratan, potrivit căruia noi am exagera presupusele beneficii ale Convenţiei şi am induce astfel în eroare cetăţenii. Oricare ar fi aceste beneficii ele au fost acordate cetăţenilor noştri şi este de datoria guvernanţilor să facă totul pentru ca cetăţenii să se bucure de ele din plin.

Dacă pentru Preşedintele Voronin sau pentru şeful diplomaţiei Stratan, sau pentru oricare dintre deputaţii prezenţi şi neprezenţi în această sală, care au paşapoarte diplomatice în buzunar, 50 de kilometri înseamnă puţin, pentru 1 milion de cetăţeni rezidenţi ai zonei de frontieră această distanţă înseamnă foarte mult.

Înseamnă să îşi poată vizita rudele, să intre în contact direct cu agenţii economici care activează după norme europene, înseamnă să îşi poată iniţia mai uşor o afacere, să cîştige din comercializarea produselor proprii mai mult, mult mai mult decît pomenile electorale pe care i le oferă Guvernul de la Chişinău.

Stimaţi colegi,

Cu toate acestea, în cadrul relaţiilor bilaterale cu România se întrevăd ocazii reale de a se ajunge la un acord privind regimul de mic trafic la frontieră. Pe data de 23 octombrie, Prim-ministrul Zinaida Greceanîi va efectua o vizită la Bucureşti. Iar la 28 noiembrie premierul român Călin Popescu-Tărîceanu urmează să facă o vizită la Chişinău, pentru a participa la summit-ul ţărilor din iniţiativa central europeană.

Dacă Guvernul Republicii Moldova ar manifesta respect pentru cetăţeni, Convenţia privind micul trafic la frontieră ar putea fi negociată în octombrie la Bucureşti şi semnată în noiembrie la Chişinău.

Îndemn guvernanţii de la Chişinău să utilizeze această oportunitate în interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Cu această speranţă, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă doresc în continuare o zi bună.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Braga.

 

Domnul Vladimir Braga:

Stimaţi colegi,

Este cam straniu să vorbeşti de la acest microfon la sala pustie, dar face parte şi asta dintr-un exerciţiu democratic. Partidul Ecologist din Moldova Alianţa Verde, urmînd principiile sale programatice de dezvoltare durabilă, afirmarea şi prosperarea Republicii Moldova în familia popoarelor europene, printr-o declaraţie anterioară, ne-am anunţat adepţi ai construcţiei statale şi integrării noastre în structurile europene.

De fapt, integrarea în structurile europene este un lucru care nu este doar prin pronunţare chiar şi cu  iz de legislaţie numai, aceasta înseamnă, de fapt, şi integrarea partidelor, organizaţiilor nonguvernamentale, capitalului, migrări diferite şi, în acest context, noi de la Partidul Ecologist am organizat o serie de activităţi, mese rotunde cu participarea maselor largi.

Spre regret, nu a fost în deajuns mediatizat acest proces, dar, ca rezultat a acestor lucruri, Partidul Ecologist din Moldova Alianţa Verde, pe data de 12 octombrie, în şedinţă festivă la Paris, a fost primit în rîndurile reprezentanţilor tuturor partidelor verzi care au fost prezente în calitate de membru al Partidului Verde European.

Pe scurt, ce semnificaţie are acest fapt pentru noi în partid ca partid politic  şi unele conotaţii în legătură cu procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Partidul Verde European este compus din 35 de partide ecologiste naţionale din 31 de ţări din care 5 numai sînt nemembre ale Uniunii Europene. După primirea de duminică a Albaniei şi a Republicii Moldova în acest  compartiment sînt 7.

Acum Grupul parlamentar al verzilor împreună cu cele 5 deţinute ale Alianţei Libere Europene întrunind în total 42 de deputaţi din 13 state membre ale Uniunii Europene se situează pe locul 4 după numărul de voturi în Parlamentul European.

Pe plan naţional, verzii deţin poziţii notabile în Germania, Suedia, Austria, Cehia, Estonia, ţări nu prea atît de dezvoltate, după cum înţelegeţi dumneavoastră, în ghilimele. Tot la modul cel mai pe scurt posibil, cîteva sugestii cu referire la importanţa faptului de acceptare a noastră în calitate de membru deplin în Partidul Verde European.

În primul rînd, trebuie să menţinem 3 factori de o importanţă crucială pentru întreaga civilizaţie la această etapă. Schimbarea climaterică, impactul şi repercursiunile asupra societăţii umane şi condiţiile de viaţă ale omului, criza energetică şi necesitatea promovării resurselor alternative şi renovabile, chestiunea alimentaţiei populaţiei globale acutizată de condiţiile agravante ale omului, apei şi a solului.

Cu toate aceste probleme, Republica Moldova se confruntă la modul cel mai direct, iar necesitatea găsirii în soluţii atenuante devenind de o importanţă naţională cu un caracter de neamînat. Anume asupra acestor probleme majore şi axează atenţia verzii europeni elaborînd programe concrete şi susţinabile.

De exemplu, la recenta şedinţă a consiliului partidului au fost dezbătute atare teme: care sînt priorităţile în materie de luptă contra schimbărilor climaterice, politica verzilor pentru o alimentaţie sănătoasă în Europa, securitatea alimentară, agrocarburanţii ca sursă de alternativă energetică şi multe alte lucruri. 

O conotaţie aparte a recentei şedinţe a consiliului l-a avut faptul că cele mai importante discuţii la dezbatere au avut loc în ateliere, mese rotunde şi în  plenare cu participarea a parlamentelor, parlamentarilor verzi europeni.

De fapt, aceste teme sînt în ordinea de zi a summit-ului de ieri şi de astăzi a şefilor de stat membre a comunităţii europene. De menţionat faptul: este tema că ar fi o politică verde de alimentaţie pentru Europa, o viziune verde pentru o Europă socială criza financiară, de fapt, ceea ce preocupă la momentul actual toată Europa.

Chestiunea constă în aceea că, conform statutului Partidului Verde European, rezoluţiile adoptate de consiliul său devin documente doctrinare şi politice oficiale obligatorii pentru poziţionarea eurodeputaţilor. Iar noi, Republica Moldova, avem deja drept de vot în acest forum.

De asemenea, premoniţia verzilor europeni a beneficiat deja şi Partidul Ecologist din Moldova, reuşind la Helsinki prin aprobarea Rezoluţiei cu privire la situaţia din Transnistria şi retragerea armatei a 14-a şi a muniţiilor de la Colbasna, să promoveze cu ajutorul eurodeputaţilor verzi adoptarea recentei rezoluţii a Parlamentului european referitor la conflictele îngheţate din Transnistria, Osetia de Sud şi Abhazia.

Noi ne propunem sau, mai bine zis, propunem conducerii de vîrf a Republicii Moldova să susţinem o iniţiativă a conducerii pe tema conflictelor regionale îngheţate, de fapt temă abordată în cadrul acestei discuţii.

Mulţumesc de atenţie. 

 

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea  loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi este închisă.

  

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.50.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova