DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - NOIEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 16 noiembrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in a treia lectura a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006. Nr. de intrare 3195.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Guvern – art.24; Legea privind sistemul public de asigurari sociale – art.2¹). Nr. de intrare 3599.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege privind ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul “Managementul finantelor publice”) dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, semnat la 7 iulie 2005. Nr. de intrare 3339.

 Sedinta incepe la ora 14.00.

 Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul                     

 Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

 Doamnelor si domnilor deputati, buna ziua. Va anunt, ca la sedinta Parlamentului, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 89 deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Sergiu Stati, Iurie Rosca, Vlad Cubreacov, Valentina Buliga, Vitalia Pavlicenco – in delegatie; Alexei Ivanov, Ivan Gutu – din motive de sanatate; Stefan Secareanu, Angela Leahu, Lora Grosu, Veaceslav Untila, Anatol Taranu.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa, rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc. Deci, ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte. In legatura cu ordinea de zi. Fractiunea noastra considera ca sinteza, care ne-a parvenit abia ieri dupa prinz, a fost alcatuita in mod incorect. Deoarece, din cele peste 130 de propuneri, pe care le-am

formulat noi, fractiunea noastra, majoritatea covirsitoare nu se regasesc in textul acestei sinteze, elaborate de comisia sesizata in fond. Si era corect sa se ia in calcul propunerile noastre si sa fie trecute toate in registru. Ele, din pacate, nu se regasesc in textul acestui document.

In afara de aceasta, s-a incalcat, in mod flagrant, si procedura, deoarece, in lectura a doua, nu au fost supuse discutiilor problemele: cheltuielile estimate si structura, destinatia lor, precum si destinatia veniturilor.

Insistam ca acest proiect de lege sa fie retras de pe ordinea de zi. Si dupa ce se va efectua o expertizare judicioasa a propunerilor noastre in conformitate cu legislatia in vigoare, vom purcede la o discutie pe marginea proiectului Legii bugetului de stat.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Varta, eu am luat act de propunerea dumneavoastra. In acelasi context, doar intentionam sa va aduc la cunostinta o mica precizare. Atunci cind am supus dezbaterii proiectul Legii bugetului pentru lectura a doua nici nu eram pe pozitia de procedura sa discutam elementele de structura ale repartizarii cheltuielilor. Va atrag atentia ca am discutat conceptul in prima lectura. In a doua lectura, am aprobat doar doua cifre globale: “veniturile”, “cheltuielile” si “deficitul”.

Chiar daca doream, conform normelor de procedura, nici nu eram pe pozitia sa ne lansam in discutii pe elementele structurale de cheltuieli. Acest lucru il facem astazi. Este subiectul de discutii in lectura a treia. A fost doar o mica precizare, ca sa clarificam lucrurile. Dar, oricum, am luat act de propunerea dumneavoastra.

Domnul Ion Varta:

Bine. Dar cit priveste parerile noastre, ele nu sint in textul acestei sinteze.

Domnul Marian Lupu:

Cit priveste sinteza, eu as ruga comisia.

Microfonul 3, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Toate propunerile, care au parvenit de la fractiune, de la comunisti sint reflectate in raport si in sinteza.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Cum sint reflectate, daca ele nu sint? Ele lipsesc. Sint peste 130 de propuneri pe care le-am facut publice, au fost publicate, inserate intr-o pagina de ziar, au fost remise tuturor presedintilor comisiilor, presedintilor fractiunilor parlamentare, iar in documentul anexa la acest raport ele lipsesc. Ale noastre nu sint prezente.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa adaug ca ele sint si chiar au fost luate si in vedere multe. De exemplu, propunerea facuta de fractiunea dumneavoastra: sa micsoram Fondul de rezerva al Guvernului. La comisie a fost luata decizia si noi propunem astazi sa micsoram Fondul de rezerva al Guvernului. Sint si altele.

Domnul Ion Varta:

Pot preciza. Doar trei propuneri, din cele peste 130 de propuneri ale noastre, au fost trecute in acest document, celelalte lipsesc. De aceea, noi si insistam ca acest document sa fie elaborat in mod judicios.

Despre graba mare in care a fost elaborat acest document vorbeste insusi cuprinsul lui, pe alocuri textul este in limba de stat, in alta parte in limba rusa, nu mai vorbesc de…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta, eu am luat act de propunerea fractiunii si, conform normelor de regulament, o voi supune votului. Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

La ceea ce s-a referit colegul meu, domnul Varta, articolul 30(29) din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar: “In decursul lecturii a doua se examineaza.” Nu, eu vorbesc ca s-a incalcat procedura in lectura a doua. “Veniturile sub forma de calcule si structura lor, cheltuielile – structura si destinatia lor”. De ce dumneavoastra spuneti ca abia in lectura a treia sa purcedem. Aceasta se cerea de facut in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Fiindca, daca ne referim la articolele, daca nu gresesc, 80, 81 si 82 ale aceleiasi legi, este foarte clar indicat cu ce se incheie exercitiul de examinare in lectura intii si in lectura a doua a Legii bugetului, unde este foarte clar indicat: “Parlamentul, in lectura intii, aproba legea drept concept”. Urmatorul articol zice: “Aproba legea in a doua lectura la compartimentele “venituri”, “cheltuieli”, “deficit”. Si in a treia lectura adopta deja toate elementele de structura.

Deci, am consultat si eu foarte bine legea inainte de prima si a doua lectura.

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, o vad si eu, ca stiu a citi. Nu stiu…

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea Fractiunii P.P.C.D. pentru eliminarea de pe ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.3195. Cine este pentru aceasta propunere, rog, sa voteze. Rog, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi pentru.

Voce din sala:

- 5.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea, oricum, in oricare varianta 5 sau 6 pentru sectorul nr.2, nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata. Si proiectul nr. 3195 ramine pe ordinea de zi.

Stimati colegi, purcedem la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi a sedintei de astazi. Tema?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune sa revenim la votarea Legii bugetului de stat in lectura a doua.

Deputatii din fractiune au identificat venituri adaugatoare si noi propunem sa revenim la votarea Legii bugetului de stat in lectura a doua ca sa schimbam cifra la venituri.

Domnul Marian Lupu:

Insistati sa supun votului?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propunerea fractiunii.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Cine este pentru revenirea la exercitiul de votare in lectura a doua pentru aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi “pentru”. Cu acest rezultat, de 29 de voturi, constat ca acceptarea acestei propuneri, la fel, nu intruneste conditiile acesteia.

Examinarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2006 in lectura a treia. Proiectul nr.3195. Rog, comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In cadrul examinarii proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006, au parvenit, din partea comisiilor si fractiunilor Parlamentului, din partea deputatilor, din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si din partea Curtii de Conturi, peste 400 de propuneri si obiectii, care, in mare parte, se refera la imbunatatirea prevederilor textului propriu-zis si la modificarea si completarea anexelor nr.1, nr.4, nr.5 si la corectarea anexelor nr.2, nr.3, nr.20 si nr.21.

Majoritatea acestor propuneri, conform sintezei alaturate la raport, au ca subiect majorarea cheltuielilor bugetare, cererile suplimentare fiind de circa 5,5 miliarde lei. Un sir de adresari au parvenit si din partea autoritatilor publice centrale si locale, din partea sindicatelor de ramura, din partea organizatiilor obstesti si altele, care, de asemenea, solicita majorari considerabile ale cheltuielilor bugetare cifrate la nivel de citeva miliarde de lei. Toate aceste obiectii, propuneri si sugestii au fost examinate in cadrul sedintelor ordinare ale comisiei.

Astfel, referindu-ne la textul legii si tinind cont de propunerile prezentate, s-a decis de a imbunatati si de a aduce in concordanta cu cerintele legislatiei in vigoare prevederile articolului 2 alineatul (4), articolului 3 alineatele (2) si (3), articolului 4, articolului 11, articolului 17, articolului 24 alineatul (2) si ale articolului 30 litera i) din textul legii.

Obiectiile expuse de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de catre Curtea de Conturi la compartimentul ce tine de “impozitul privat” sint actuale. Dar, avind in vedere ca, la momentul actual, acest impozit nu este reglementat de Codul fiscal, comisia considera oportuna, pina la elaborarea si adoptarea titlului respectiv al Codului fiscal, mentinerea prevederilor privind subiectul, obiectul si modul de administrare a impozitului privat in contextul normelor prevazute in proiectul prezentat.

Nu apare necesitatea de a modifica textul alineatului 6 din acelasi articol 2, deoarece articolul 3 din Legea nr.627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare stabileste la concret si detaliat obiectele pasibile privatizarii, inclusiv si Fondul de locuinte.

Propunerea Curtii de Conturi de a reglementa prin Legea bugetului de stat gestionarea excedentului de mijloace speciale, obtinute din alocatiunea … arenda bunurilor de catre institutiile finantate de la alte bugete decit bugetul de stat, nu poate fi sustinuta, deoarece Legea bugetului de stat nu se implica in reglementarea altor bugete.

Nu se sustine nici propunerea de a exclude din alineatul (3) al articolului 3 cuvintul: “respective”, deoarece, in sensul acestei legi, cuvintul in cauza stabileste raporturile dintre intreprinderile de stat, institutiile de stat si fondatorii sai.

Obiectiile expuse de Curtea de Conturi la articolul 3 alineatul (1) sint logice si acceptate partial. Iar cele la articolul 4, articolul 5 alineatul (2), articolul 6, articolul 8, articolul 11, articolul 12, articolul 14 si, partial, articolul 20 sint de caracter de precizare si concretizare, a caror aplicare se efectueaza cu respectarea prevederilor altor acte cu caracter normativ si regulatorii si care, in fond, au fost acceptate de autorul avizului.

Asupra prevederilor articolului 20 alineatul (1) s-a expus si Fractiunea Partidului Democrat din Moldova, care cere explicatii la actiunea ce tine de recuperarea cheltuielilor suportate de bugetul de stat pentru rascumpararea cambiilor emise de Guvern pentru S.A. “Gazprom” din Federatia Rusa.

Examinind problema data, comisia constata ca suma totala de rascumparare a cambiilor este de 57 milioane dolari S.U.A. sau 687,3 milioane lei, inclusiv 50 milioane dolari S.U.A. din contul imprumutului de la Banca Nationala a Moldovei. Si pe parcursul perioadei 2000-2005 1 noiembrie au fost recuperate 19,7 milioane dolari S.U.A. sau 245 milioane lei, ceea ce constituie 35,6 la suta din suma datorata.

Propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului de a substitui cuvintul “scopurile” de la articolul 22 alineatul (39) prin cuvintul “cheltuieli” nu poate fi sustinuta, deoarece din contul veniturilor bugetului de stat se fac nu numai cheltuieli, dar si rambursari care, conform prevederilor articolului 10 alineatul (3) din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar si procesul bugetar, nu fac parte din cheltuieli.

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie propune de a completa textul legii cu un articol nou, care sa stabileasca o norma obligatorie pentru a impune organele administratiei publice locale sa prevada in bugetele respective

resurse necesare pentru finantarea programelor nationale de sanatate, reparatia capitala si curenta, inzestrarea cu tehnica si utilaj medical a unitatilor medico-sanitare si altele.

Aceste propuneri nu pot fi sustinute din motivul ca competentele autoritatilor administratiei publice locale sint reglementate prin Legea nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administratia publica locala si prin Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finantele publice locale.

Referindu-ne la obiectiile si propunerile facute la anexa nr.1, tinem sa mentionam ca, in primul rind, vor fi operate modificarile ce pornesc din Hotarirea Parlamentului din 28 octombrie anul curent asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006, adoptat in prima si a doua lectura, privind majorarea cheltuielilor bugetare si a deficitului cu 26 milioane de lei.

In avizul sau, Curtea de Conturi s-a expus asupra necesitatii elaborarii unui mecanism de redistribuire a dividendelor aferente cotei de participare a statului in societatile pe actiuni.

Comisia constata ca problema abordata este actuala, dar la moment tine de operarea unor modificari in legislatia in vigoare. Problema este deja reluata de Guvern spre examinare si, in perioada cit mai apropiata posibila, va fi inaintata o initiativa legislativa asupra problemei in cauza. La problema aceasta a fost si amendament din partea domnului Cosarciuc.

Majorarea veniturilor bugetare, propuse de Fractiunea Partidului Democrat, precum si de deputatii Urechean, Cosarciuc, Grozav, din contul majorarii incasarii accizelor de la motorina si benzina cu 245 milioane de lei, nu are o argumentare bazata pe calculele estimative ce s-ar incadra in dinamica importurilor din ultimii ani si in prognoza de import al acestora in anul 2006.

Resursele de combustibil preconizate pentru a fi importate in anul viitor sint estimate la nivel de 580 mii tone fata de anul curent: 550 – 555 mii de tone scontat pentru anul curent, in a caror limita au fost calculate veniturile la acest compartiment.

Un sir de propuneri, inclusiv ale Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, ale Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, ale Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, ale deputatilor Urechean, Cosarciuc, Grozav, au referinta la modificarea prevederilor legislatiei fiscale, care, dupa cum s-a mentionat si in prima lectura, nu au atributie si nu tin de competenta Legii bugetului, care a fost elaborata in baza politicii fiscale deja adoptate de Parlament la 21 iulie 2005.

Nu au fost sustinute propunerile de formare a fondurilor suplimentare enumerate in sistemul alaturat din considerente ca, la momentul actual, nu exista baza legislativa pentru constituirea acestora sau sint obiect al altor acte legislative, cum este si in cazul avizului, prezentat de deputatii Ursu, Mantorov, Datco, cu referire la articolul 11, precum si propunerea, prezentata de deputatii Urechean, Cosarciuc, Crozav, privind excluderea articolului 23 din textul legii.

Nu se sustine propunerea Fractiunii Partidului Democrat de a exclude din textul legii articolul 27, precum si prevederile articolului 30 litera (a), deoarece sint niste prevederi regulatorii si nu afecteaza “veniturile” sau “cheltuielile” bugetare.

Alte obiectii si propuneri la anexa nr.1, inaintate de Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, de Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, de catre deputatii Urechean, Cosarciuc, Grozav – se refera la majorarea considerabila a cheltuielilor bugetare cifrate la circa 1 miliard 700 milioane de lei. Iar cele prezentate de Fractiunea Partidului Democrat, se estimeaza la 3,6 miliarde de lei. Propuneri, care, de fapt, au fost deja discutate la etapele initiale de elaborare a proiectului in cauza, precum si de dezbateri avute la nivelul de autoritati publice centrale si locale, ulterior examinate si adoptate de Guvern in varianta prezentata.

Dupa cum a fost mentionat si in raportul initial al Comisiei pentru politica economica, buget si finante, cheltuielile bugetare din ultimii ani sint in crestere permanenta, inclusiv in anul 2006, comparativ cu cele adoptate in anul curent (cu 29,8 la suta), si sint strict racordate politicilor sectoriale ale Guvernului si, concomitent, nivelului de venituri posibile de realizat in anul de gestiune 2006. Cheltuielile solicitate sint supraexagerate si, din lipsa surselor reale de acoperire, nu pot fi totalmente acceptate.

Pentru solutionarea partiala a solicitarilor inaintate si in contextul propunerilor Fractiunii Partidului Democrat si ale Partidului Popular Crestin Democrat, sustinute de Comisia pentru politica economica, buget si finante, s-a decis si se propune de a reduce cu 15 milioane de lei cheltuielile prevazute pentru formarea Fondului de Rezerva al Guvernului.

Concomitent, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune reducerea cu 3,5 milioane de lei a cheltuielilor la compartimentul subventionarea dobinzilor si rambursarea creditelor bancare preferentiale acordate populatiei si cooperativelor de constructie a locuintelor si cu 3 milioane de lei a Fondului de compensare a veniturilor ratate de bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, in urma restructurarii intreprinderilor agricole.

Au fost revazute si, respectiv, micsorate cu 30 milioane de lei alocatiile pentru unele obiecte de la anexa nr.4, care au inregistrat un grad avansat de finisare, comparativ cu cel prognozat, din care considerente finantarea acestora va fi asigurata din sursele anului curent.

In rezultatul remanierilor efectuate, s-a acumulat o rezerva in suma totala de 51,5 milioane de lei, in a carei limita au fost efectuate la maximum posibil majorarea alocatiilor financiare la unele compartimente din anexa nr. 1 si a investitiilor din anexele nr. 4 si nr.5, detaliat expusa in sinteza alaturata la raport.

Astfel, pentru solutionarea unora dintre problemele abordate in avizele Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie si in amendamentele prezentate de deputati, inclusiv de deputatii Gudumac, Buliga, Onceanu, s-a decis:

De a redistribui 5 milioane 850 mii de lei pentru majorarea alocatiilor de finantare a actiunilor pentru tineret cu 2 milioane de lei, a indemnizatiilor unice la nasterea copilului pentru persoanele neasigurate de la 600 la 800 lei, pentru care se aloca adaugator 3,5 milioane de lei si pentru finantarea cheltuielilor legate de implementarea modificarilor la Legea nr. 933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protectia sociala a unor categorii de populatie - 350 mii de lei.

In contextul avizului Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, s-a decis de a majora suma ajutoarelor unice de deces persoanelor neasigurate de la 500 la 600 lei, alocind suplimentar 126,5 milioane de lei, care vor fi alocate din contul redistribuirii transferurilor de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat.

A fost acceptata propunerea deputatului Petrenco si a Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint privind completarea pozitiei Ministerului Educatiei, Tineretului si Sport – 85129 din anexa nr. 1 cu o pozitie, avind urmatorul cuprins: “inclusiv actiuni pentru tineret”.

Propunerea, inaintata de aceeasi comisie, privind sustinerea Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu 165 mii de lei pentru organizarea Centrului de monitorizare a programelor audiovizuale urmeaza a fi pusa spre examinare in cadrul rectificarii bugetului de stat pe anul 2005 sau din contul Fondului de rezerva al Guvernului.

La initiativa Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, a deputatilor Urechean, Cosarciuc, Grozav, a Fractiunii Partidului Democrat, precum si a deputatului Todoroglo, se sustine propunerea de a majora cu 30 milioane de lei contributia statului in fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli.

Concomitent, in legatura cu aplicarea pentru producatorii agricoli a cotei T.V.A. de 20 la suta, se propune ca taxa pe valoarea adaugata achitata pentru productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si din zootehnie in forma naturala, masa vie si sacrificata, produsa si livrata pe teritoriul tarii, sa fie reintoarsa producatorilor agricoli in marime deplina a sumelor T.V.A. achitate in buget, conform prevederilor Regulamentului adoptat de Parlament.

O parte componenta a anexei nr. 1 sint alocatiile prevazute pentru investitii capitale, finantate de la bugetul de stat si care sint indicate detaliat in anexele nr. 4 si 5. La acest capitol, au parvenit propuneri de majorare a cheltuielilor de baza cu 866 milioane de lei sau de 1,2 ori mai mult decit cele prevazute in proiectul prezentat.

Propunerile se refera, in fond, la problemele de gazificare si aprovizionare cu apa a localitatilor, de constructii si reparatie capitala a cladirilor de menire social-culturala si altele.

In avizul sau, Fractiunea P.P.C.D. propune de a aloca resurse adaugatoare pentru asigurarea cu spatiu locativ a judecatoriilor, organelor procuraturii, organelor Serviciului de Informatii si Securitate in suma de 48,3 milioane de lei, inclusiv dotarea acestora, precum si a primariilor si a institutiilor de invatamint, cu calculatoare si imprimante in suma de 48,2 milioane lei.

Completarea fondurilor de carte ale bibliotecilor si ale tuturor institutiilor de invatamint secundar, inclusiv si cu un set de mobila scolara, in suma totala de 17,1 milioane de lei, si alte cheltuieli, in masura posibilitatilor bugetare, sint prevazute in devizul de cheltuieli curente ale organelor centrale mentionate, precum si ale organelor administratiei publice locale, de a caror competenta tin cheltuielile respective.

In contextul propunerii si de comun acord cu Guvernul au fost admise spre finantare obiecte cu un grad inalt de finisare si obiecte care nu cer un volum mare de finantare, dar care sint strict necesare pentru asigurarea activitatii vitale a localitatilor sau a institutiei respective, care sint in constructie. Stoparea finantarii acestora poate duce la deteriorarea acestora si acumularea pierderilor nejustificate… care, preventiv, au fost coordonate cu autoritatile administratiei publice locale.

In conformitate cu aceste principii, au fost redistribuite spre finantare obiecte in suma ramasa nedistribuita de 15,65 milioane de lei, conform sintezei si anexei alaturate, dintre care 8 milioane 260 mii de lei au fost directionate pentru constructii capitale legate de gazificarea si de aprovizionarea cu apa a localitatilor, de reconstructie a cladirilor, gradinitelor de copii, caselor de cultura, complexelor sportive, caselor de invalizi, institutiilor scolare, spitalelor si punctelor medicale, a unor anexe la cladirea institutiilor de invatamint si altele.

Iar pentru reparatia capitala a institutiilor de medicina, invatamint, cultura, sport si altele de menire sociala alocatiile nominale au fost majorate cu 7 milioane 390 mii de lei. In contextul propunerilor acceptate la anexele nr. 4 si 5, urmeaza a fi efectuate corectarile respective si in anexa nr. 1.

In ultimele zile, chiar si astazi au parvenit inca vreo citeva amendamente. La anexa nr. 4 a parvenit un amendament de la domnul Ion Gutu, “Alianta «Moldova Noastra»”. Si Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine amendamentul deputatului de a substitui denumirea obiectului “Statia de Epurare a apelor a Apeductului Prut-Nisporeni, orasul Nisporeni” cu textul “Implementarea proiectului-pilot privind tratarea apelor din surse subterane cu eliminarea hidrogenului suflat si a azotului amoniac prin metoda biologica”.

Referindu-ne la alt amendament, prezentat in ajun de deputatul Ion Gutu, privind alocarea a 2 milioane 420 mii de lei pentru finantarea unor obiecte de menire sociala din raionul Cantemir, mentionam ca o parte din obiectele pentru care se cer investitii capitale: gradinita de copii din Baimaclia si gazoductul spre satul Gotesti, la momentul actual, nu sint expertizate, nu sint alcatuite si intarite proiectele de constructie si nu sint aprobate devizele de cheltuieli asupra acestora.

Iar gazoductul Baimaclia–Suhat a fost finantat inca in anul 2004, adica, din bugetul anului 2004, au fost alocate 200 mii de lei. Propunerile ce tin de reparatia capitala a doua obiecte… mentionam ca acestea au fost deja reparate, inclusiv scoala din Cirpesti in anul 2003. La moment, aceste obiecte sint intr-o stare normala si necesita mentinerea acestei stari prin efectuarea reparatiei curente, pentru care, dupa necesitate, pot fi directionate resursele locale.

Amendamentul prezentat de deputatul Datco din 15 noiembrie anul curent la anexa nr. 21 nu poate fi acceptat, deoarece propunerile inaintate sint cu caracter financiar si necesita o analiza si o examinare mai detaliata.

Amendamentul, parvenit inainte de sedinta de astazi de la deputatul Balan, privind alocarea a 70 mii de lei pentru gazificarea satului Cirnateni nu poate fi solutionata din considerente ca amendamentul a fost inaintat cu intirziere si rezervele disponibile de la suma pe care am anuntat-o deja au fost distribuite.

Solicitarea deputatului Gutul de a redistribui suma de 100 mii de lei de la un obiect la altul, adica de la obiectul din satul Nicoreni la obiectul din satul Pirjota, consideram ca poate fi sustinut, deoarece este o redistribuire in interiorul raionului.

La pagina 56 din sinteza alaturata, in coloana a 3-a, s-a comis o greseala tehnica si necesita a fi adusa in concordanta cu prevederile textului din coloana a 2-a, iar cuvintul “Lingura” din anexa nr. 4 trebuie substituit prin cuvintul “Larguta”. La ultima. Da, aceasta este tot cu suplimentul.

In continuare, stimati colegi, de rind cu obiectiile si propunerile la capitolele de venituri si cheltuieli, au parvenit unele propuneri de imbunatatire redactionala a articolelor din textul legii. Alte propuneri, inclusiv si ale Curtii de Conturi, nu sint pe deplin argumentate sau sint dificile de administrat, iar unele ce tin de majorarea veniturilor si cheltuielilor totale nu pot fi acceptate, deoarece acestea au fost aprobate in cadrul examinarii proiectului de lege in a doua lectura. Iar majorarea in interiorul unor compartimente nu poate fi sustinuta din lipsa surselor si a acoperirii cheltuielilor solicitate.

Pornind de la cele expuse, comisia propune proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006, cu modificarile acceptate, conform sintezei si a anexelor alaturate, spre adoptare de catre Parlament in lectura a treia.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a purcede la discutii ori anumite dezbateri pentru lectura a treia, tin sa reamintesc una din pozitiile de procedura fixata in Regulamentul Parlamentului, si anume articolul 70 alineatul (3): “In cadrul celei de-a treia lecturi in dezbateri poate lua cuvint numai o singura data, numai cite un reprezentant al fiecarei fractiuni parlamentare si numai deputatii care in cursul dezbaterii proiectului de lege in a doua lectura au facut amendamente, iar comisia permanenta sesizata in fond nu le-a acceptat.”

Am citat aceasta pozitie din Regulamentul Parlamentului si fac apel catre fractiuni sa se autoorganizeze in aceasta ordine a dialogului: o singura luare de cuvint din partea fiecarei fractiuni. Si, respectiv, deja pe pozitiile particulare, care vizeaza propunerile deputatilor, normele la fel au fost citate.

Va multumesc.

Rog sa tinem cont si sa urmam aceste norme de procedura. Va rog.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebare catre domnul presedinte al comisiei. Dumneavoastra ati mentionat ca deputatii din fractiune au inaintat numai propuneri de marire a cheltuielilor si ati spus si cifra. Eu as vrea sa va aduc la cunostinta ca noi am facut propuneri pentru marirea veniturilor si de aceea astazi am propus sa revenim la cifra de venituri.

Si daca ne referim la cifre, noi am propus ca veniturile sa fie majorate cu 487 de milioane, iar cheltuielile – cu 354 de milioane. Aceasta a fost propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, care se contine in aceste amendamente, pe care dumneavoastra le-ati examinat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pot sa raspund?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca ati fost atenti, in raportul meu a fost reflectata propunerea dumneavoastra de a majora partea de venituri. Comisia a decis ca cifrele pe care le-ati propus dumneavoastra nu sint argumentate si bazate pe calculele estimate s.a.m.d. si am adus la cunostinta tuturor deputatilor cifrele care tin astazi de importul, de exemplu, al motorinei si benzinei. Si din care baza au fost calculate si sumele pentru compartimentul veniturilor.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze. Nu vreau sa comentez, dar, pur si simplu, o greseala. Dumneavoastra ati mentionat in raport ca noi am propus marirea incasarilor de la accize la 245 de milioane. In propunerea pe care noi am inaintat-o – 65 de milioane 500 de mii, adica aceasta a fost, dumneavoastra ati mentionat numai cifra 245 in raport. Noi am propus si marirea, la anexa nr. 1, pagina 21 din Legea bugetului, a dividendelor de la diferite cote de participare a statului in societatile pe actiuni. Ele sint incluse, 8 milioane, noi am propus 400 de milioane adaugator.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

400.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si am spus sursa, adica de la “Moldtelecom”. Avem bilantul contabil al “Moldtelecom”-ului pe 9 luni de zile. Venitul este 455 de milioane. Nu, eu am vorbit concret de la “Moldtelecom”. Adica, noi am propus aici concret – de la “Moldtelecom”.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, eu…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Avem si Legea cu privire la societatile pe actiuni, articolul 47 “profitul societatii” … dividende de la articolul 48. Adica consiliul societatii, care este controlat de catre stat, ar putea sa ia aceasta decizie. Si societatea, in care statul are majoritatea…, pina la 1 iunie anul viitor, este obligata sa plateasca acest dividend din fondul… adica in bugetul de stat, conform legii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca ati atras atentia, in raport eu m-am referit la pozitia aceasta, a fost propunerea si a Curtii de Conturi, si a dumneavoastra. Si noi inca o data, chiar ieri, am discutat pozitia aceasta. Sint aici probleme, dar trebuie sa introducem vreo citeva modificari in legislatia in vigoare. De exemplu, spunem intreprinderea de stat, care la fel are profit si care utilizeaza banii pentru necesitatile proprii. Asa si cu societatile pe actiuni, adica este necesar sa introducem citeva modificari si pe urma o sa decidem pina la capat. Dar astazi comisia a sustinut pozitia Guvernului si eu am expus in raport pozitia aceasta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In Legea cu privire la societatile pe actiuni noi si astazi putem sa…

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, dar astazi…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Indreptam dividendele pentru a fi platite.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar astazi reprezentantul statului are ca sarcina dezvoltarea ramurii si sa prevada banii, conform deciziei Adunarii Generale, pentru dezvoltarea ramurii.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Tin sa va atrag atentia, ca de obicei, cind sintem ori in lectura a doua, cind dezbatem legile pe care le adoptam in doua lecturi, ori in lectura a treia, atunci cind sintem pentru a treia lectura… Tin sa va atrag atentia ca nu sintem pe pozitia intrebari – raspunsuri, exprimari de pozitii, propuneri, cu ce sintem de acord, cu ce nu sintem de acord si rog sa urmam aceste norme de procedura ale Regulamentului.

Microfonul nr. 4.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule raportor, noi am propus la anexa nr. 1 pagina 21, capitolul transferuri de la bugetul municipiului Chisinau la Fondul de sustinere a dezvoltarii

teritoriilor de 190 de milioane cam nejustificata, deoarece in anul 2005 au fost 110 milioane de transferuri similare, care servesc o speculatie pentru partidul de guvernamint. Deci, aceste 190 de milioane, sustragerea lor din bugetul municipiului Chisinau si apoi venirea iarasi in Parlament cu diferite remanieri, vor fi folosite de dumneavoastra pentru manipulari catre alegerile din 2007.

Deci, noi cerem excluderea jefuirii chisinauienilor, acesta este primul moment.

Al doilea moment. Nu gasesc raspuns la o intrebare, destul de importanta, vizavi de situatia din orasul Soroca. Acele citeva milioane, care sint stipulate in buget, nu vor solutiona problema. Dar de trei-patru ani, in fiecare zi, 2500 de tone de fecale sint varsate in Nistru, care polueaza Nistrul de la Soroca pina la Odesa.

Si aceste mii de tone sint folosite, cu parere de rau, si de toti acei care folosesc apa Nistrului. Cum vom depasi aceasta bomba ecologica?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, domnule Presedinte…

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, stimate coleg, este legea conform careia se elaboreaza proiectul bugetului. Si sint normativele, avind in vedere un locuitor din localitati. Pentru orasul Chisinau, municipiul Chisinau, normativele majorate cu 20 la suta, sa stiti… Si din suma aceasta, care depaseste, bineinteles, ca ea, conform legislatiei in vigoare, trebuie sa fie varsata in bugetul de stat. Dar daca ati citit atent legea, trebuie sa fiti la curent ca, din sursele bugetului de stat, la Chisinau se intorc 60 de milioane.

Si prima data cind bugetul de stat prevede surse mari pentru amenajarea teritoriului – 18 milioane, pentru constructia liniei de troleibuze – 18 milioane s.a.

Referitor la Soroca, am si eu o intrebare: de ce sa ne referim asa departe la Soroca. In Chisinau trebuia demult sa faceti toate lucrarile cu reparatia, cu reparatia capitala. (Rumoare in sala.)

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Bondarciuc, dumneavoastra ati gestionat, in calitate de viceprimar al municipiului Chisinau, finantele publice si stiti ca acest Guvern, Guvernul Tarlev, care era dator (era stipulat in proiectul de lege, alocarea a 180 de milioane de lei pentru reparatia capitala) nu a alocat nici un leu pe parcursul ultimilor 4 ani.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cind eu am lucrat in municipiu…

Domnul Serafim Urechean:

Care este radacina…

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Tarlev nu a fost presedintele Guvernului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu va adresez o rugaminte, una foarte simpla.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Asa este.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog sa nu alunecam in albia personalizarilor, fiindca totusi sintem la pozitia discutiei unui subiect arhiimportant si rog sa ne concentram asupra elementelor de substanta.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sigur ca noi nu vrem sa deschidem noi dezbateri, sa alunecam intr-o parte sau alta, dar eu vreau sa fac o constatare. In ultimii ani de zile auzeam ca bugetul se discuta in doua zile in Parlament, dar nu imi venea sa cred lucrul acesta. Si acum devin martor al faptului ca, intr-adevar, chiar in lectura a treia, cind erau discutii, doamna Grecianii este aici si tine minte cum se discutau bugetele…multi deputati, citeva zile sau saptamini la rind, fiecare articol, unde Guvernul avea posibilitatea sa isi apere pozitiile, iar deputatii si fractiunile parlamentare aveau posibilitatea sa inainteze propuneri, sa discute, fiindca este Legea bugetului. Noi stim ca, iata, in Federatia Rusa de acum vreo 5 luni se discuta bugetul. In Romania se discuta vreo 4 luni si jumatate bugetul in Parlament. Dar noi, in prima lectura l-am discutat in jumatate de ora si in lectura a treia sintem gata in 15 minute sa il discutam si sa il votam de acum.

Eu inteleg ca in fractiune s-a discutat foarte amanuntit poate. Sinteza care ne-a fost transmisa noua demonstreaza inca o data faptul ca prietenii nostri din fractiunea majoritara nu au de gind sa se poraiasca prea mult cu fractiunile din opozitie, fiindca noi, de exemplu, Partidul Democrat, am formulat pe 6 pagini amendamente la lege. Unele dintr-insele foarte motivate.

Nu este vorba numai de compartimentul cheltuieli, dar era vorba si de unele lucruri la care s-a referit si domnul Bondarciuc. Si, din punctul nostru de vedere, sigur ca unele erau benefice pentru buget. Fiindca din cite intelegem totusi compartimentul venituri este putin scazut.

Intelegem ca orice Guvern din orice tara are interesul sa micsoreze aceste venituri ca sa aiba posibilitate, pe parcursul anului, sa opereze mai usor cu bugetul. Dar era bine sa fie o atmosfera de colegialitate si de discutii, poate gaseam, intr-adevar, niste pozitii pentru a majora aceasta cifra, pentru a reveni si pe urma la suma de cheltuieli, intr-un fel sa iesim si noi cu capul sus de la discutiile acestea.

Dar, de fapt, ne-ati pus intr-o situatie foarte stranie. Se discuta bugetul, legea principala a statului. Noi vrem sa contribuim la imbunatatirea acestei legi, nu mai mult. Intelegem ca sint 56 de mandate la majoritate si majoritatea ia decizii, asa cum s-a vazut, in citeva minute. De aceea, nici nu stiu ce sa spun acum.

Sa pledez pentru unele articole pe care le-am inaintat noi nu are, cred, nici un rost, fiindca aproape la 99% din propunerile noastre, vizavi, este scris: nu se sustine.

Eu ma uit la fractiunile, mai bine nu le raspundeti… noua, chestia asta… Vizavi de numele deputatilor care reprezinta fractiunea majoritara. Uitati-va, in aceste file: peste tot se sustine. Deputatul cutare propune alocarea sumei de 150 de mii – se sustine, 200 de mii – se sustine, 300 de mii – se sustine. Ce inseamna chestia aceasta? Oare noi nu intelegem ce inseamna lucrul acesta.

De aceea, eu inteleg toata situatia aceasta, toate momentele acestea. Mie imi pare rau, intr-adevar, ca bugetul se discuta asa de repede. Eu am inteles ca domnul Presedinte propune de acum sa votam in lectura a treia. Sigur ca noi dorim Guvernului succes ca sa poata realiza acest buget, sa faca tot posibilul ca veniturile sa fie mai mari si sa realizeze multe lucruri pe care le asteapta populatia. Dar sigur ca noi nu putem vota un buget in lectura a treia pe care am fi vrut sa il votam.

De aceea, stimati prieteni, sigur ca noi ne vom stradui, intr-un fel, impreuna cu dumneavoastra, sa monitorizam realizarea acestui buget. Sigur ca este un buget, din pacate, populist. Sigur ca este un buget care nu ofera o crestere economica durabila, de lunga durata a Republicii Moldova. Sa traim si sa speram ca, intr-adevar, acest buget va crea macar o conditie de liniste sociala in Republica Moldova.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Stimati cetateni ai Republicii Moldova,

Desigur ca astazi noi adoptam legea principala. Bugetul pe anul 2006 este un document foarte important pentru toata tara. Si vreau sa spun din nou, adresindu-ma la statistica, ca noi astazi avem posibilitate sa impartim pentru cetatenii Republicii Moldova 680 de milioane de lei investitii capitale, 110 milioane de lei reparatii capitale.

Daca ne adresam din nou la istoria din 2000, erau 80 de milioane investitii capitale si reparatiile capitale nu erau incluse in bugetul anual al statului. Primul moment.

Al doilea moment. Noi vorbim acum de amendamente care costa 15 milioane de lei. Baza, in total investitii capitale, sint 680 de milioane de lei. Acum va spun, daca vrem sa politizam si momentul dat, desi eu cunosc ca colegii nostri sint pentru toti cetatenii Republicii Moldova si atunci cind mergem la alegatori spunem: noi va iubim pe toti, alegeti-ma pe mine.

Si daca mergem pe calea aceasta, nu trebuie sa ignoram ceea ce propun comunistii si sa spunem ca noi sintem acei care sintem, patrioti pentru satul cutare sau cutare. Dar daca dorim sa politizam, eu am pilde concrete. In bugetul de baza, in investitii capitale, raionul Ocnita de pilda, reutilare si cu trecere la gaze naturale a gazoductului scolii satului Grinauti-Moldova, 350 de mii, primarul nu este de la comunisti.

Reutilarea, cu trecere la gaze naturale, a cazangeriei colegiului agroindustrial, satul Grinauti, 800 de mii, primarul nu este de la comunisti. Gazoductul spre satul Mihalaseni – 266 de mii si asa pot sa va spun foarte multe. Eu ma adresez catre toata lumea. Va rog frumos, sa fiti linistiti, eu va ascult foarte mult pe dumneavoastra si sa stiti ca rabd foarte mult cind aud ca vorbiti nu intotdeauna corect.

Va spun ceea ce este in document si dumneavoastra puteti sa vedeti ceea ce este corect si ce nu este corect. Inca o data vreau sa accentuez: bugetul pentru anul 2006 fata de anul 2000 este triplat. Venitul bugetului 2006 este de doua ori mai mare si el alcatuieste 9 miliarde 600 de milioane de lei, dar am inceput de la 3 miliarde 800 de milioane de lei si noi trebuie sa facem tot posibilul sa fie indeplinit, si eu cred ca o sa fie si supraindeplinit, si sa ajutam tuturor celor care ne asteapta sa ii ajutam.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Ceea ce spuneti dumneavoastra ca nu avem surse de acoperire nu este argumentat. Nu intimplator fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a propus sa ne intoarcem la lectura a doua. V-am propus o formula de majorare a veniturilor cu 487 de milioane de lei si de majorare a cheltuielilor cu 354 de milioane de lei.

Deci, votati si veti purta raspundere in fata societatii. Ceea ce se vorbeste aici, s-a majorat de trei ori bugetul, nu este argument. Inflatia si preturile au inghitit totul. De aceea, iata, lasa sa voteze comunistii si coalitia de guvernamint, Partidul Democrat s.a. Dar noi nu vom sustine acest proiect de buget.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta se stie ca dumneavoastra nu votati bugetul de stat. Citiva ani fractiunea dumneavoastra nu a votat bugetul.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doamna Ostapciuc m-a indemnat, de fapt, sa spun si eu citeva cuvinte. Intr-adevar, avind o experienta de 4 ani de zile de activitate in Parlament, noi am fi meritat, domnule Diacov, sa intram in cartea Guinness, avind in vedere viteza si timpul in care sint adoptate bugetele in Republica Moldova.

Deci, la concret.

Stimati colegi,

Noi ne-am expus parerea atunci cind a fost votat conceptul si in lectura a doua – bugetul. Este cunoscuta foarte bine pozitia fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Dar, totusi, stimati colegi, ma adresez mult stimatilor colegi din fractiunea parlamentara Partidul Comunist. Dumneavoastra, domnule presedinte Bondarciuc, stiu ca ati avut o presiune foarte serioasa din partea fractiunii si a multor colegi de ai dumneavoastra. Deci, este vorba de niste principii si de niste limite, de o masura oarecare, de o masura in aceasta activitate.

Eu nu cred ca este normal, in general, ca noi, acum, sa repartizam resursele la investitii s.a.m.d. Aceasta este o situatie prea ideala. Noi nu stim cum se realizeaza investitiile pe anul 2005. Noi nu cunoastem care este asigurarea cu documentatie, cu loturi, cu alte documente necesare. Deci, se face totul absolut in graba, repede, rapid si ei cred ca cu mult mai multe aspecte politice…

Doua intrebari. Prima intrebare. Poate doamna Grecianii o sa il ajute pe domnul Bondarciuc, de ce la compartimentul “Aparatul Guvernului” sint prevazute 24 de milioane la anexa nr.4, plus 3 milioane 600 la anexa nr.5 pentru diferite constructii (nu le numesc), reparatii s.a.m.d., dar nu sint prevazute absolut resursele speciale.

Si as vrea sa stiu care este cifra si suma surselor speciale pe care Aparatul Guvernului le are anual de la darea in arenda a incaperilor. Cine poate sa spuna suma aceasta?

Eu vreau sa va spun, undeva, practic, la 15 milioane de lei. 15 milioane de lei care trebuie sa fie directionate la reparatia capitala, la constructii si la multe obiecte care au fost incepute anul trecut, anume din resurse speciale, anul acesta au trecut in categoria de resurse de baza direct de la bugetul de stat. Eu nu astept raspuns, dar aceasta este o chestiune care vorbeste despre aceea ca noi nu intram in esenta.

Al doilea moment. Participarea Ministerului Economiei la realizarea anexelor nr.4 si nr.5. Cine este de la Ministerul Economiei? Ce fel de investitii capitale, ce fel de documente putem primi fara participarea Ministerului Economiei?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ivan Timofeevici, aceasta este intrebarea?

Domnul Ion Gutu:

Eu nu astept raspuns, eu singur am raspuns.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A, singur raspundeti. Clar.

Domnul Ion Gutu:

Da, am inteles. Al doilea moment. La compartimentul “repartizarea resurselor pe raioane”. Da, de acum aici deputatii s-au exprimat, si-au spus pozitia ca 99%, acolo unde este o familie a mult stimatului deputat din fractiunea parlamentara majoritara, practic problema este hotarita. Oleaca mai putin, oleaca mai mult, deci eu am luat numai un exemplu. Un exemplu, raionul Cantemir.

Mult stimate coleg, domnule Gheorghe Popa. Nu voi citi primariile, 14 primarii, toate… absolut, propunerile sint acceptate nu numai de aceea ca… are dreptate domnul Diacov… si de la Tarancuta, unde primar este o persoana de a dumneavoastra, cred ca in speranta ca veti vota bugetul.

In afara de aceasta, domnul Popa este ajutat de domnul Ivanov, vicepresedintele comisiei, care, de asemenea, introduce doua propuneri pentru doua primarii din raionul Cantemir si sint acceptate. Stimati colegi, si nici pentru o primarie… eu am, multumesc domnule Bondarciuc ca ati anuntat propunerile mele… nici pentru o primarie din cele 4, unde sint reprezentantii “Aliantei «Moldova Noastra»”, nu este prevazut nici un leu.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg, vreau sa spun, pentru dumneavoastra personal, ca la comisie sursele financiare au fost alocate nu pentru deputati, dar pentru populatia raioanelor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Domnule presedinte al comisiei,

Am facut si eu o propunere la pagina 48 a sintezei analizei, se spune ca nu se sustine. Avind in vedere faptul ca nu este vorba de 10–15 mii de lei, dar de investitii serioase, si avind in vedere ca chiar in Parlamentul Republicii Moldova noi am adoptat o decizie prin care declaram ca sintem deschisi pentru solutionarea conflictului transnistrean, am facut si eu propunerea aceasta ca localitatile de pe malul Nistrului sa fie macar intr-un fel atractive pentru cetatenii din Transnistria.

Cu parere de rau, propunerea de a initia lucrarile de reparatie a drumului care leaga cele 5 localitati a fost respinsa prin propunerea ca mijloacele vor fi, lucrarile vor fi realizate din contul fondului…

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Rutier, da.

Domnul Leonid Bujor:

Rutier. Eu consider ca aceasta este, asa, o incercare, pur si simplu, de a respinge propunerea diplomatic. De aceea, consider ca este necesar de a solutiona problema si de a incepe…, deoarece dumneavoastra stiti foarte bine ca sint necesari de 3 – 4 ani pentru a repara acei 18 kilometri.

Da, si insist ca ea sa fie pusa la vot. S-a propus aici sa nu politizam si eu sint de acord ca nu trebuie sa politizam examinarea bugetului, dar in situatia cind ni se aduc exemple, vreau sa aduc si eu un exemplu. Deci, din 7 propuneri pe care am reusit sa le nominalizez de la fractiunile din opozitie au fost acceptate doar doua.

In acelasi timp, practic, 85% din propunerile parvenite de la deputatii majoritari au fost acceptate. Daca este necesar, eu pot sa dau citire numele, prenumele fiecarui deputat. De aceea, imi cer scuze, totusi la baza propunerilor care au fost acceptate sau respinse nu au fost pusi factori obiectivi. Aceasta-i viziunea mea.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dati-mi voie, sa ii dau o scurta informatie domnului Bujor. Trebuie sa cunoastem legislatia in vigoare ca reparatiile drumurilor se fac din fondul rutier.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Vreau sa mentionez ca, desigur, o parte din propuneri au fost luate in considerare. Deci, referitor la o rubrica aparte privind alocatiile pentru tineret … liceul sportiv, care, de fapt, functioneaza intr-o situatie dezastruoasa de mai multi ani, este unicul liceu sportiv din republica. si vreau si eu sa incerc a aduce niste argumente, fiindca din 9 propuneri pe care le-am facut, s-au luat in vedere numai doua.

Si, in legatura cu aceasta, intelegind situatia existenta, as vrea sa propun, domnule presedinte, sa excludem aceste 200 mii din satul Zimbreni, Ialoveni si sa le repartizam in doua localitati mai mici. Este vorba de satul Sociteni, pentru gradinita de copii – 100 mii si satul Carbuna – 100 mii. Sint doua localitati mai mici, economic mai slabe. Si, din acest punct de vedere, cred ca pentru Zimbreni trebuie sa cautam pe parcursul anului 2006 o alta varianta.

Fiindca, in urma reformei administrativ-teritoriale din 1999, sint, intr-adevar, localitati distruse, cind o parte din primarii din satele mici au fost inchise. Si dupa aceea, cind se restabilesc, acolo nu este de multe ori nici primarie, nici gradinita nu lucreaza, scolile nu sint reparate 10–12 ani. Si eu inteleg ca comisia a luat in vedere acest factor, dar nu pina la sfirsit.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu personal sustin.

Domnul Victor Stepaniuc:

Va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si putem sa introducem modificarile acestea, asta in suma care este alocata pentru raion.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Este a cincea data cind particip la discutiile asupra Legii bugetului in Parlamentul Republicii Moldova si, spre deosebire de alte discutii, nici nu am incercat sa inaintez niste propuneri la capitolul “Cheltuieli”, fiindca cunosc soarta lor din celelalte patru exemple.

Si chiar ceea se s-a intimplat acum in sala, cind s-a sculat domnul Stepaniuc si deodata toate propunerile sint acceptate fara a fi, eu stiu, cumva, argumentate macar, tot confirma un lucru destul de clar: cum se aproba bugetul in Parlamentul Republicii Moldova.

Dar, vreau sa spun ca am vorbit despre acest lucru si la lectura intii si la lectura a doua, si cu alte ocazii care au fost discutate aici, in Parlament. Acest buget prevede niste lucruri care sint absolut incorecte, in opinia mea. Ma refer si la situatia in agricultura, ma refer si la impozitarea adaugatoare a medicamentelor si ceea ce va duce mai departe la marirea cheltuielilor pentru populatie, in primul rind, pentru paturile cele mai vulnerabile la capitolul “Medicamente”.

Eu ma refer si la aceea ca o buna parte din propunerile pe care le-am facut si mai inainte, ca de exemplu: sa ne clarificam odata pentru totdeauna, ce-i cu situatia

in industria zaharului, unde am redus taxa pe valoare adaugata si nu am primit acele venituri despre care vorbeam ca vor fi.

De aceea, acest proiect de lege, ca si cel aprobat anul trecut sau antart, nu contine cel mai important lucru, in opinia mea, nu contine niste directii prioritare care ar confirma ca Republica Moldova si-a apreciat calea de dezvoltare si, metodic, in fiecare an sistemic, promoveaza acest lucru.

De aceea, eu, personal, nu pot sa votez acest buget, inca o data.

Domnul Nicolae Bondarciuc.

Este clar.

Domnul Dumitru Braghis:

Stiu ca acest lucru nu il sustin nici alti deputati independenti, cu care am discutat acum, dupa ce am primit acest document sinteza, care este distribuit astazi deputatilor, si cred ca o sa faca in acelasi mod. Dar cred ca, mai devreme sau mai tirziu, problema situatiei din agricultura trebuie sa apara, odata si odata, in ordinea de zi a Parlamentului, cu atit mai mult ca peste 10 zile toti cred ca o sa celebram Ziua agricultorului.

Eu as vrea, inca o data, sa atrag atentia la aceasta problema, fiindca nu este o problema simpla doar de buget, doar de 300 milioane venituri in buget sau cheltuieli din buget, este o problema de perspectiva a Republicii Moldova.

As vrea, inca o data, sa accentuez acest moment, fiindca oamenii, pina la urma, o sa simta acest lucru foarte repede, peste o luna si jumatate.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc, a doua interventie a dumneavoastra sau de procedura?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Noi, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, facem uz de normele articolului 70 alineatul (4) si noi rugam ca amendamentele propuse de fractiunea noastra sa fie votate una cite una, conform articolului 70 alineatul (4). Fiecare amendament propus, anuntat si votat.

Domnul Marian Lupu:

Le anuntati si le supun votului.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, ca si alti colegi, nu prima data particip la discutii de examinare si aprobare a bugetului de stat in Parlament. Si pot sa confirm ca lungimea discutiei asupra bugetului nu depinde de lungimea acestei discutii, dar depinde de calitatea pregatirii acestui buget. Aceasta este.

Al doilea moment. Am vrut sa adaug referitor la problemele, care au fost ridicate de domnul Braghis, legate de agricultura si atentia statului referitor la activitatea acestei ramuri. Aprobind acest buget, noi consideram ca ar fi bine sa fie sustinut si de “Alianta «Moldova Noastra»”. Bugetul prevede indeplinirea a mai multor pozitii decit s-a cerut pentru dezvoltarea agriculturii si ar fi bine ca el sa fie sustinut.

De ce? Din cauza ca, pentru prima data in tara, incepind de pe timpurile Uniunii Sovietice, se creeaza o situatie cind agentii economici in agricultura o sa plateasca numai un impozit unic, impozitul funciar de 1 leu 50 bani pentru un punct hectar.

Noi am anulat in Parlament… si a intrat in vigoare legislatia privind impozitele la venituri; am anulat impozitul bunurilor imobile, am anulat impozitul rutier, am anulat platile pentru folosirea apei.

Si astazi, dupa ce o sa fie aprobat bugetul, care prevede rambursarea a 100% T.V.A., care o sa fie calculat in agricultura, dar modalitatea, noi neaparat aici, in Parlament, o sa aprobam, si eu vreau ca sa fie pentru stenograma ca regulamentul modalitatii despre rambursare noi o sa discutam aici, ca nu o sa fie afectati agentii economici nici de cum.

Iata de ce, stimati colegi, nu au ce vorbi astazi colegii din opozitie, din cauza ca toate sferele de dezvoltare a economiei nationale au sustinere din partea statului.

De aceea, eu sint absolut convins ca luarea deciziei propuse de Comisia pentru politica economica, buget si finante o sa creeze o situatie noua pentru dezvoltarea economiei nationale, inclusiv si a complexul agroindustrial.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5, tot de procedura, presupun?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, o remarca. Fiindca iarasi ne-a afectat domnul Todoroglo. D-lui a spus ca propunerea “Aliantei «Moldova Noastra»” a fost supraimplinita, adica am propus completarea fondului cu 110 milioane, s-au acceptat 30 milioane. Adica nu este nici un fel de supraimplinire, sa spunem asa.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat propune, de asemenea, in baza articolului 70 din Regulament, ca propunerile noastre, oferite comisiei sesizate in fond si celorlalte comisii, sa fie supuse, de asemenea, votului. Mai ales ca majoritatea absoluta a acestor propuneri au fost insotite de proiecte si calcule care ne-au parvenit din partea institutiilor, primariilor care au fost vizitate de catre deputatii fractiunii noastre.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi, absolut corect, prevederile articolului 70 alineatul (4), eu citez aceasta pozitie: “Dezbaterile pe articole se vor desfasura in cadrul acelorasi articole.” Deci, articolul 70 alineatul (4) nu imi vorbeste nici mie, nici dumneavoastra despre procedurile de supunere votului.

Eu as propune urmatorul moment. Au fost inaintate pachete de propuneri care au fost inregistrate. O parte din ele, mai mica – mai mare, au fost acceptate de catre comisie, alta parte – nu. Deci, eu v-as ruga sa acceptati urmatoarea modalitate: eu voi supune votului partea pachetului propus de catre fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, cele care nu au fost, si Partidul Democrat, care nu s-au acceptat de comisie – trei supuneri votului.

Fiindca, ma iertati, trebuie sa tinem cont si de faptul ca, daca vom trece, haideti chiar si procedura tehnica, daca acum ne angajam sa mergem pe fiecare din ele, noi nu iesim de aici nici miine dimineata. Deci, sint niste lucruri mai ridicole, stimati colegi. In aceasta modalitate, eu cred ca noi am atinge obiectivele care sint anuntate. Si rog sa acceptati aceasta modalitate.

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte, daca imi permiteti?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

De fapt, astazi se voteaza cea mai importanta lege a statului pentru anul viitor.

Domnul Marian Lupu:

Sint de acord.

Domnul Ion Varta:

Si ar fi bine sa ne patrundem de maxima responsabilitate. Si sa ii acordam atentia cuvenita. Fiindca este legea in baza careia…

Domnul Marian Lupu:

Perfect. Deci, eu voi supune votului.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Eu voi supune votului pachetele de propuneri.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Noi, totusi, sintem in transmisiune directa, domnule Presedinte. Si cetatenii trebuie sa inteleaga ce votam noi, fiindca cifrele care le rostim, ei nu le inteleg. Iar cind apar discutiile, au fost date exemple, devine clar, fiindca noi sintem in faza de a vota un buget al santajului politic. Daca va dau exemplul domnului Ursu, care ne terorizeaza cu faptul ca, in cazul in care el nu va fi Primar general al Chisinaului, Guvernul nu va sustine viitorul primar. Si acest lucru iese in evidenta si din alte cazuri, cu fiecare primarie in parte.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar ce are aceasta cu bugetul de stat?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Stimati colegi, eu va rog un lucru, cind vorbim de normele si regulile care se refera la procesul electoral, cred ca nici aici, in aceasta sala, nu este locul pentru a interveni intr-o maniera sau alta in procesul electoral. Eu va rog sa tinem cont de acest lucru.

Stimati colegi,

3 pachete de propuneri, care au fost inaintate in mod oficial, exista toate posibilitatile pentru a le distribui si a le aduce la cunostinta alegatorilor. Deci, le voi supune votului in modul in care ele au fost evocate de catre fractiuni: propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, propunerea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, propunerea Fractiunii Partidului Democrat. Dar ce?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ceea ce propuneti dumneavoastra este in contradictie cu Regulamentul. Eu inteleg ca Regulamentul are deficiente, dar aceasta nu inseamna ca noi, aici, in Parlament, trebuie sa il citim asa cum dorim.

Domnul Marian Lupu:

Nu, noi citim cum suna, domnule Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, domnule Presedinte, fractiunea parlamentara a inaintat amendamente concrete la fiecare articol si la fiecare anexa s.a.m.d. Si noi insistam ca aceste amendamente concrete sa fie votate concret fiecare, ca fiecare cetatean al Republicii Moldova, din satul cutare, raionul cutare, sa auda cum se voteaza problema lui aici, in Parlamentul Republicii Moldova. asta este propunerea noastra.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog putina liniste. Stimati colegi,

Sint de acord, Regulamentul are carente care, in unele situatii, ofera oricui din sala o anumita marja de manevra, in stricta concordanta cu normele de procedura. In alte cazuri, actualul continut al Regulamentului imi ofera mie, in calitate de Presedinte al Parlamentului, un coridor de manevra absolut legal. Pe care motiv, eu voi supune votului aceasta propunere, modalitatea de votare si noi vom fi perfect pe aceeasi dimensiune cu normele de procedura prezente in regulament.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca aceasta votare va fi o votare simbolica. Fiindca, intr-adevar, nu este expresa Regulamentului. Regulamentul prevede ca votarea in lectura a treia sa fie pe fiecare articol. De aceea, noi am depasit, comisia a raportat, comisia propune spre votare la insistenta unei fractiuni. Dar, avind in vedere ca fiecare fractiune are aceasta sumedenie de propuneri care n-au fost, practic, reflectate in raport… De aceea, stimati colegi, domnul Presedinte are perfecta dreptate. Un vot simbolic care o sa reflecte starea de spirit in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Deci un vot.

Stimati colegi,

Va las libertatea sa calificati caracterul acestui vot. Pentru mine, ca Presedinte al sedintei, conteaza ca acest vot ca fie unul regulamentar.

Deci supun votului propunerea de a vota pachetul de propuneri de amendamente la proiectul Legii bugetului. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a propus sa votam fiecare pozitie in parte, pe toate pachetele propuse de catre fractiunea de opozitie. Cine este pentru aceasta modalitate, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi. Acest rezultat nu intruneste majoritatea deputatilor prezenti. Deci, aceasta propunere este respinsa de plenul Parlamentului.

In continuare, supun votului pachetul de propuneri care a fost inaintat de catre Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, de amendamente la proiectul Legii bugetului pe anul 2006, cele care nu au fost acceptate de catre comisie. Cine este pentru acceptarea acestui pachet de propuneri, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu va rog foarte mult, fiindca acest pachet a fost prezentat tuturor comisiilor, inclusiv comisiei de profil si deputatilor din sala. Eu cer scuze, noi sintem in procedura de vot. Incheiem procedura de vot si o sa ascult, o sa ofer posibilitatea de luari de cuvint. Pai, sintem in proces de vot, va ofer imediat, dupa incheierea procedurii. Cer scuze.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, supun votului, cine este pentru acceptarea pachetului de amendamente la proiectul Legii bugetului pe anul 2006, inaintate de catre Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat si de care nu s-a tinut cont sau au fost respinse de catre comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nimeni.

Domnul Marian Lupu:

Zero voturi. Eu rog, sa se anunte rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – la fel, zero. Acest pachet de amendamente nu se accepta.

Si, in final, pachetul de propuneri care a fost inaintat de catre Fractiunea Partidului Democrat, care nu au fost acceptate de catre comisia sesizata in fond. Cine este pentru acceptarea acestor propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

Domnul Valeriu Calmatui:

Patru. Pardon, au ridicat mai tirziu.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, nu vad nici o mina.

Domnul Valeriu Calmatui:

Pai, votati, oameni buni, are loc votarea. Ascultati ce vorbeste Presedintele.

Domnul Marian Lupu:

4 voturi pentru. Conditiile nu sint intrunite.

Deci, propunerea inaintata a fost acceptata de catre comisia sesizata in fond, aceasta a fost unica propunere din partea fractiunii, pentru raionul Ialoveni, deci nici nu o supun votului in mod individual.

Eu rog putina liniste, microfonul nr.5, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra incalcati regulamentul, eu, ca deputat in Parlament, am dreptul sa stiu pentru ce votez. Comisia noastra nu au primit amendamente, eu nu fac parte din Comisia pentru politica economica, buget si finante. Noi nu am primit amendamentele Partidului Democrat si “AMN”-ului. Dumneavoastra imi incalcati dreptul meu de vot in Parlament.

De aceea, consideram ca colegii nostri, foarte corect si logic, au propus sa fie trecute in revista toate propunerile si sa votam, cum spuneti dumneavoastra, in pachet.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am informatia ca aceasta sinteza… pe cite pagini, domnule Bondarciuc?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

78. Toate propunerile sint reflectate in sinteza si in raport.

Domnul Marian Lupu:

Si au fost distribuite deputatilor.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Au fost distribuite tuturor deputatilor.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog, pentru o ordine anumita si o tinuta a discutiei, stimati colegi. Va rog putina liniste.

Va multumesc.

La aceasta etapa, si urmind procedurile care au fost desfasurate imediat anterior, rog sa luati loc, domnule Bondarciuc.

Supun votului adoptarea in ansamblu a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006 in a treia lectura. Proiectul nr.3195. Cine este pentru adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006, tinindu-se cont de continutul raportului si de pozitia comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Rog, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Cu 53 de voturi pentru si zero voturi impotriva proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006, proiectul nr. 3195 este adoptat in a treia lectura.

Va multumesc. (Aplauze).

Continuam examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, proiectul nr.3599. Amendarea Legii cu privire la Guvern si a Legii privind sistemul public de asigurari sociale. Rog Guvernul.

Domnul Victor Mindru (viceministru al sanatatii si protectiei sociale):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta, permiteti-mi sa va prezint proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative: Legea cu privire la Guvern, articolul 24, si Legea privind sistemul public de asigurari sociale, articolul 2¹. In prezent, sistemul de expertiza medicala a vitalitatii, care se afla in cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale…

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Doar o clipa.

Stimati colegi, eu rog putin sa temperam. Va multumesc. Rog sa continuati.

Domnul Victor Mindru:

In prezent, sistemul de expertiza medicala a vitalitatii, care se afla in cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale, se confrunta cu deficiente de ordin organizational, metodologic si de cadre. Casa Nationala de Asigurari Sociale ale carei preocupari de baza sint gestionarea bugetului asigurarilor sociale de stat si, in primul rind, a sistemului de pensionare nu este in stare sa depaseasca situatia grea, creata pe parcursul a 10–15 ani, din sistemul de expertiza medicala a vitalitatii.

 Drept consecinta, in prezent persista multiple cazuri cind plata indemnizatiei pentru gradul de invaliditate se efectueaza in lipsa dosarelor respective de confirmare a stabilirii gradului de invaliditate. Aceasta stare de lucruri s-a creat partial din cauza ca o mare parte de dosare ale invalizilor din raioanele Soldanesti, Rezina, Dubasari, Anenii Noi, Causeni si altele au ramas in orasele Ribnita, Dubasari si Tighina.

Partial, aceasta stare este cauzata si de unele falsificari ale platilor indemnizatiilor fara perfectarea dosarelor respective de confirmare a invaliditatii. Autoritatile vizate nu au intreprins masuri eficiente in vederea restabilirii dosarelor ce se afla in orasele Ribnita, Dubasari si Tighina sau in vederea identificarii si

lichidarii cauzelor de falsificare a documentelor de plata a indemnizatiei pentru invaliditate.

In acest context, se cere insistent de sporit competenta autoritatii de gestionare a sistemului de expertiza medicala a vitalitatii prin instituirea, in cadrul Guvernului, a Serviciului de expertiza medicala a vitalitatii, in a carei sarcina sa fie pus tot spectrul de atributii ce tin de stabilirea gradului de invaliditate persoanelor cu deficiente de sanatate.

Gestionarea problemelor ce tin de expertiza medicala a vitalitatii efectuata de catre Serviciul in cauza, pe de o parte, si de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, pe de alta parte, va crea conditiile optime pentru supravegherea calitativa a procesului de expertiza medicala a vitalitatii si platii indemnizatiei pentru invaliditate. Serviciul va activa in limita statelor de personal si a mijloacelor financiare preconizate pentru actualul departament de expertiza medicala a vitalitatii. Rog sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate raportor, in primul rind, as dori ca reprezentantii Guvernului, inclusiv dumneavoastra, cind prezentati un proiect de lege, sa ne aduceti si ceva informatie suplimentara. Nu este nevoie sa cititi nota informativa pe care o avem in proiectul legii.

In al doilea rind, cum vedeti dumneavoastra aceasta structura in cadrul Guvernului? O vedeti ca institutie separata, de sine statatoare sau totusi, tinind cont de faptul ca este o institutie specializata, ar fi optim si binevenit sa fie in cadrul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale? Ce punct de vedere aveti dumneavoastra?

Multumesc.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc, doamna deputat.

Clar lucru ca eu ma mentin pe pozitia Guvernului pe care am prezentat-o. Desi in cadrul sedintei de Guvern s-a discutat si varianta pe care ati expus-o dumneavoastra, dar cu majoritatea voturilor s-a luat aceasta decizie, aceasta hotarire de Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Stimata doamna colega,

Poate sint unele elemente importante care ar preciza situatia propriu-zisa, fiindca este un proiect pe anumite elemente destul de controversate si intrebarea dumneavoastra a fost una foarte logica si foarte buna. S-au purtat discutii, inclusiv si ieri, cu conducerea Guvernului la acest subiect. Si Guvernul s-a manifestat foarte flexibil, acceptind, in fond, pentru lectura a doua, modificarea statutului.

Doamna Lidia Gutu:

Ca sa fie inclus in cadrul Ministerului Sanatatii, da?

Domnul Marian Lupu:

Ca sa fie inclus in cadrul sau subordonat ca institutie autonoma Ministerului Sanatatii. Deci, nu neaparat cu iesire directa la dumneavoastra.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aceasta schimba lucrurile, pentru ca este o institutie specializata care trebuie sa fie coordonata de Ministerul Sanatatii. Nu poate sa fie de sine statatoare definitiv.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Eu, desigur, am vrut sa adresez o intrebare, dar, ca specialist in medicina si avind in vedere ca a vorbit Lidia Ivanovna, care ne sustine cu Ministerul Sanatatii… Noi, in fractiune, am discutat problema in cauza si, avind in vedere evaluarea sanatatii si invaliditatii anume de Ministerul Sanatatii, de medici care activeaza in medicina, este binevenita aceasta pozitie de a reintoarce expertiza medicala a vitalitatii sub auspiciile Ministerului Sanatatii.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr 4.

Doamna Valentina Golban:

Eu recunosc ca astazi am avut o discutie serioasa la comisie. Dar ma vad nevoita, pur si simplu, sa imi amintesc unele declaratii facute, la inceput de aprilie, de la aceasta tribuna de Presedintele tarii si de noul sau vechiul Prim-ministru desemnat. Atunci, cind ni s-a declarat despre dorinta de restructurare a structurii Guvernului si ni s-au adus niste argumente de ce este necesara comasarea unor ministere, restructurarea, ca ar fi dus la un beneficiu, la niste economii, am gasit de cuviinta ca poate si este bine.

Venind cu aceasta initiativa a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale… aceasta initiativa mi s-a parut chiar lipsita de logica. Pentru ca este normal, atunci

cind discuti despre Departamentul de Expertiza Medicala a Vitalitatii pentru ca ne dam bine seama despre complexul de masuri… care include in sine acest proces economic, social, medical, profesional si care ar avea scopul sa reintoarca si sa reincadreze aceste persoane invalide in cimpul muncii…. sa fie sub auspiciile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, dar aceasta este conceptual alta idee.

De aceea, astazi, la comisie, am discutat, ne-am inteles ca ar fi bine ca ministerul sa isi retraga, sa isi apere drepturile, pentru ca ma vad nevoita sa spun ca, prin comasarea acestor ministere, s-au adunat probleme. Dar Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a ramas ca o anexa a multor institutii, pentru ca avem Compania Nationala de Asigurari, pentru ca avem acest departament, care isi doreste sa devina structura guvernamentala.

De aceea, din punctul meu de vedere, ar fi corect ca aceasta structura sa fie in monitorizarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si sa se ocupe, de fapt, de procesul de reabilitare, pentru ca acea cifra frumoasa pe care o gasim in rapoartele domnului sef al acestui departament, de 16–18 mii nu exista, pur si simplu. Si v-as putea aduce dovezi. De aceea, cred ca este corect. Conceptual nu este corect. Astazi proiectul trebuie retras.

Domnul Marian Lupu:

Stimata doamna colega, noi avem aici o marja de manevre in cadrul legii, in cadrul normelor de procedura. Si tin sa va aduc aminte ca, in acelasi mod, am procedat de multe ori in cadrul sesiunilor prezentului Parlament. Eu va aduc aminte multe proiecte, cind, anume pentru lectura intii, colegii din sala ofereau intrebari pentru reprezentantul Guvernului, evocind anumite noi idei de modificare la nivel de concept. Si se cerea acordul autorului: da sau nu? Si este materie de discutie pentru prima lectura.

Din momentul din care autorul zice “nu” conceptual… In acest caz, evident, nici nu putem purcede la lectura a doua, fiindca autorul nu este de acord cu modificarea de concept.

Atunci cind autorul (Guvernul) spunea “da”, deja se fixeaza in stenograma aceste lucruri, dar eu as dori, inainte de aceasta, sa audiem raportul comisiei aici, in plen, si daca comisia are aceeasi pozitie, adica daca se accepta prima idee – scoaterea acestui serviciu din structurile Casei Nationale si, ideea comisiei, plasarea sub auspiciul Ministerului Sanatatii, din momentul din care, in lectura a doua, cadem de acord asupra conceptului, noi putem deja sa il adoptam, sa aprobam in prima lectura si sa il prelucram pentru lectura a doua.

Ultimul exemplu la acest capitol. Va aduc aminte, a fost subiectul, daca nu gresesc, cu “Orasul Vinului” si au mai fost alte subiecte, unde accentul in prelucrare a fost pus pe procedurile de munca aici, in Parlament. Deci depinde, s-a mentionat… Apropo, o remarca. Domnul ministru, intr-adevar, astazi dimineata nu avea toate detaliile referitoare la pozitiile oficiale ale Guvernului.

Eu am evocat aceasta pozitie oficiala ca Guvernul este de acord cu aceasta modificare de concept. Pe care motiv nu avem teme de divergente si urmam procedurile respective.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Golban:

Mai am o intrebare, pentru ca am unele temeri si, credeti-ma, sint motivate temerile mele. As vrea, domnule ministru, sa imi spuneti in practica caror tari, in general, aceasta structura este reprezentata in structura Guvernului? Cunosc cind este reprezentat in structurile protectiei sociale, ale Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, dar nu am gasit nicaieri…

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc, doamna deputat, pentru intrebare.

In practica mondiala, de exemplu in Ungaria, aceasta structura este independenta in cadrul Guvernului si exista ca o structura aparte. In Romania este in cadrul Casei Nationale si, practic, aproape in toate tarile C.S.I. si in Republicile Baltice se afla in subordinea, adica in cadrul Ministerului Sanatatii.

Domnul Marian Lupu:

Pentru o precizare, microfonul nr. 1, va rog.

Doamna Zinaida Grecianii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati,

Eu as vrea, domnule Presedinte, sa confirm doar ceea ce ati mentionat dumneavoastra. Guvernul, intr-adevar, in urma mai multor discutii si tinind cont si de modalitatea de finantare a acestei structuri, a convenit ca totusi ar fi mai rational. Am acceptat propunerea dumneavoastra si a comisiei ca aceasta structura sa fie in subordinea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Si cred ca va fi un lucru absolut normal.

Doamna Valentina Golban:

Eu va multumesc.

Dar totusi, pentru o generalizare, atunci cind ni se propun proiecte, cerem de fapt avizul si costul acestui proiect. In acest caz nu am avut un raspuns, cam cit costa acest proiect?

Doamna Zinaida Grecianii:

Eu cred ca cheltuielile pentru intretinerea acestei structuri sint publice, sint cunoscute. Eu nu pot sa va mentionez acum cifra definitiva. Nu stiu daca domnul ministru poate sa v-o spuna acum. Dar care sint cheltuielile? Nu se majoreaza, indiferent in care subordine vor fi, cheltuielile ramin in aceleasi limite in care au fost si pina acum. Eu ma angajez personal sa va comunic dumneavoastra pina in seara cifra aprobata, cit costa intretinerea acestui departament acum, in prezent.

Doamna Valentina Golban:

Va multumesc.

Daca imi permiteti doar sa reamintesc ca, nu prea demult, am discutat cheltuielile ce tin de trecerea de la Departamentul Vamal la Serviciul Vamal si cineva aici, de asemenea, nu a putut sa raspunda. Doar amintesc ca aceste treceri tin totusi de anumite cheltuieli.

Domnul Victor Mindru:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O informatie de ordin general. Noi am adoptat Legea bugetului in a treia lectura. Acele bugete care sint alocate, inclusiv si pentru noua formula a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, nu pot si nici nu vor fi amendate, chiar si o data cu transferarea acestui serviciu in subordinea ori in componenta Ministerului Sanatatii. Aceasta este cert si nu poate fi altfel.

Va multumesc, domnule. Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului, pentru a clarifica o situatie care ma intereseaza. Daca imi permiteti, cu conditia ca accepta doamna Grecianii sa imi raspunda la o intrebare, este legat de subiect.

Domnul Marian Lupu:

In contextul subiectului.

Doamna Grecianii. Va rog intrebarea.

Domnul Leonid Bujor:

Da, cu conditia ca accepta dumneaei. Spuneti va rog…

Domnul Marian Lupu:

Numai daca intrebarea nu este foarte…

Domnul Leonid Bujor:

Nu, nu, este foarte simpla, este simpla ca buna ziua. Am si eu un trecut, ultimii zece ani, legat de un domeniu concret de activitate. De aceea, intrebarea este urmatoarea: avind in vedere experienta dumneavoastra si faptul ca cunoasteti ambele subiecte la care ma refer, as vrea sa stiu, in conditiile actuale ale Republicii Moldova, este mai important sa avem o Agentie Nationala Tineret si Sport independenta sau sa avem acest serviciu care se propune.

Domnul Marian Lupu:

Domnul…

Domnul Leonid Bujor:

Domnul Jdanov, eu am avut acceptul domnului Presedinte sa adresez intrebarea nu dumneavoastra, dar doamnei Grecianii.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor, eu va rog foarte mult, cu toata stima pe care v-o port. Mi-ati confirmat ca intrebarea va fi in contextul acestui subiect. Acest subiect nu vizeaza nici politica de tineret, nici politica care vizeaza sportul. Haideti, sa avem o atitudine corecta. Este vorba de oameni mai tristi ca noi, este vorba de invalizi. Si eu va rog foarte mult sa avem o atitudine cuvenita si sa discutam la acest subiect. Eu va rog foarte mult.

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Grecianii, eu nu insist ca dumneavoastra sa raspundeti la aceasta intrebare. La propunerea domnului Presedinte al Parlamentului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor, aveti un comportament de gentleman si eu constat acest lucru si iau act. Rog sa luati loc, domnule ministru. Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Atunci cind aici, in sala, au aparut reprezentantii de la Guvern si au adus o claritate in problema aceasta… Eu consider ca mie imi vine mai usor sa va aduc la cunostinta raportul privind proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Se propune de a exclude Serviciul Expertizei Medicale a Vitalitatii cu subdiviziunile sale teritoriale din cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale, pentru a-l include in rindul organelor centrale de specialitate ale administratiei publice subordonate Guvernului si care va activa in baza unui regulament.

Dumneavoastra ati auzit opiniile domnilor deputati. Comisia de asemenea sustine opinia aceasta. Comisia sesizata in fond nu sustine transferarea Serviciului de Expertiza Medicala a Vitalitatii in subordinea Guvernului, deoarece sub conducerea directa a acestuia se afla deja 15 ministere, 13 autoritati administrative centrale si altele.

In rezultatul unei analize profunde si multilaterale a problemei puse in discutie, comisia sesizata considera oportun de a exclude Departamentul Expertiza

Medicala din componenta Casei Nationale de Asigurari Sociale si de a-l plasa in subordinea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Aceasta si propunem noi astazi in plen.

Domnul Marian Lupu:

Si adoptarea in prima lectura, presupun.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari. Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea, aprobarea proiectului nr.3599 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Pentru stenograma eu voi adresa comisiei o solicitare. Pentru a purcede la examinarea acestui proiect si la prelucrarea acestuia, avindu-se propunerile comisiei si acceptul Guvernului privind pregatirea pentru examinare in a doua lectura, rog ca acest proces sa fie destul de operativ, poate, de ce nu, cu o includere pentru saptamina viitoare, avindu-se necesitatea unor exercitii tehnice, exercitii inclusiv procedurale de prezentare a acestei decizii pina la sfirsit de an.

Va multumesc.

Ultimul subiect pe ordinea de zi de astazi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare, proiectul managementului finantelor publice dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, semnat la 7 iulie 2005. Proiectul nr.3339.

Domnule Pop, va rog.

Domnul Mihail Pop – ministru al finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In vederea realizarii prevederilor Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei, precum si a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, Ministerul Finantelor, cu suportul Bancii Mondiale si Comunitatii donatorilor, in perioada anului 2006–2009, urmeaza sa implementeze Proiectul “Managementul finantelor publice”.

Proiectul va avea ca obiective principale:

- implementarea celor mai bune practici internationale in procesul de elaborare, executare si raportare a bugetului prin revizuirea legislatiei in domeniul elaborarii unui plan de conturi nou de evidenta contabila in sectorul public, ajustarea clasificatiei bugetare la standardele internationale, consolidarea disciplinei bugetare si asigurarea transparentei, formarii si utilizarii resurselor publice;

- crearea unui sistem informational integrat de gestionare a finantelor publice prin modernizarea, automatizarea si standardizarea proceselor existente,

reorganizarea sistemului de control financiar actual prin crearea unui sistem de audit eficient in sectorul public.

Costul total al proiectului este evaluat in suma de 15,3 milioane de dolari S.U.A., dintre care 8,6 milioane de dolari S.U.A. reprezinta creditul acordat de Asociatia Internationala pentru Dezvoltare “IDA.” Creditul va fi acordat, in baza unor conditii avantajoase, pentru o perioada de 40 de ani, cu termenul de gratie de 10 ani si cu rata dobinzii de 0,75 la suta anual.

Mijloacele din contul creditului vor fi utilizate pentru procurarea si implementarea sistemului informational integrat de gestionare a finantelor publice, inclusiv pentru: investitii in infrastructura – 8,2 milioane de dolari S.U.A., ceea ce constituie 96 la suta, inclusiv pentru procurarea pachetului integrat de programe, nucleul viitorului sistem informational – 5,5 milioane de dolari S.U.A., echipamentul de calcul si de retea – 2,7 milioane de dolari S.U.A.

Asistenta tehnica este de 0,3 milioane de dolari S.U.A., ceea ce reprezinta doar 4 la suta din valoarea creditului si vor fi utilizate pentru consultanta pe toata perioada de implementare a sistemului informational.

Acordul de credit pentru dezvoltare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare a fost semnat la Washington la 7 iulie curent.

De asemenea, este necesar de mentionat ca 40 la suta din valoarea proiectului va fi finantata de Comunitatea Donatorilor in forma de granturi nerambursabile, inclusiv: Guvernul Olandei 4 milioane de dolari S.U.A., pentru ajustarea la standardele internationale, precum ar fi Manualul de statistica al finantelor publice al Fondului Monetar International, metodologia de elaborare, executare si raportare a bugetului, precum si crearea unui sistem performant de audit si control financiar intern.

Agentia Suedeza pentru Dezvoltare “SIDA” vine cu 2 milioane de dolari S.U.A., pentru imbunatatirea capacitatilor de formare profesionala a specialistilor in domeniul gestionarii finantelor publice, in care scop Academia de Administrare Publica de pe linga Presedintele Republicii Moldova va organiza cursuri de instruire orientate spre dezvoltarea abilitatilor in domeniul managementului, al controlului si auditului intern, planificarii strategice, planificarii pe termen mediu, prognozarii macroeconomice, contabilitatii si altor teme relevante.

Cofinantarea de catre Guvernul Republicii Moldova constituie echivalentul a 0,7 milioane de dolari S.U.A., ceea ce reprezinta valoarea tehnicii de calcul procurate pentru Trezoreria de Stat. In urma realizarii programului va fi creat un sistem informational modern de gestionare a finantelor publice care va asigura stabilitatea si securitatea financiara a tarii.

Noul sistem va intruni intr-un spatiu informational unic Oficiul central al Ministerului Finantelor cu unitatile teritoriale ale Trezoreriei de Stat, autoritatile centrale de specialitate, autoritatile administratiei publice locale de nivelul I si II, institutiile publice finantate de la bugetele de toate nivelurile.

Un alt rezultat al implementarii proiectului va fi organizarea schimbului informational dintre autoritatile ce administreaza bugetul public national si anume:

Ministerul Finantelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, Casa Nationala de Asigurari Sociale si Compania Nationala de Asigurari in Medicina.

De asemenea, in urma implementarii sistemului informational, Parlamentul, Guvernul si autoritatile administratiei publice centrale vor dispune de informatiile necesare pentru luarea deciziilor ce ar asigura o gestionare calitativa a finantelor publice.

In final, in urma asigurarii transparentei si directionarii corecte a resurselor publice, va avea de beneficiat si societatea civila, si intreaga populatie a tarii.

Luind in vedere cele relatate, solicit aprobarea de catre Parlament a proiectului Legii privind ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul “Managementul finantelor publice”) dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, semnat la 7 iulie 2005.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc, domnule ministru. Rog comisia.

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament. Dupa raportul domnului ministru, eu nu am ce adauga. Luind in vedere ceea ce a spus domnul ministru si avizele pozitive ale tuturor, aproape majoritatea comisiilor parlamentare, eu propun sa votam acest proiect.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc. Rog sa luati loc. Stimati colegi, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3339 in prima lectura. Cine este pentru? Unanim.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Va atrag atentia, stimati colegi, ca este un proiect de lege care vizeaza ratificarea unui acord international. Sintem, in acest caz, pe pozitia sa il supunem votului in a doua lectura, avind exercitiul de ratificare incheiat in acest sens. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.3339 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate, de fapt, unanim. Fixez eu rezultatul unanim.

De fapt, pentru stenograma. Eu imi cer scuze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

80 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3339 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Stimati colegi, inainte de a incheia lucrarile sedintei de astazi, vin cu informatii mult mai placute. Deci, in perioada anterioara de timp, mai precis la 13 noiembrie, colegul nostru domnul Ivan Banari a implinit frumoasa virsta de 50 de ani. La fel domnul Ion Neagu si-a sarbatorit ziua de nastere la 13 noiembrie, iar omagiatul de astazi este domnul Mihail Sidorov. (Aplauze.)

Stimati colegi, va aducem cele mai sincere felicitari cu cele mai alese urari de bine, sanatate si de realizari frumoase. Sedinta este inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc miine, 17 noiembrie, la 10.00.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 15.50.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a Aparatului Parlamentului.