version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – noiembrie 2007

Sedinta din ziua de 16 noiembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2590 pentru modificarea si completarea Legii nr.216-XV din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni (art.2, 9, 10 s.a.).

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2471 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.16215, 2101;  Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.7, 34 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2832 pentru modificarea si completarea Legii invatamintului nr.547-XIII din 21 iulie 1995.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3277 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind protectia mediului inconjurator – art.73, anexa; Legea privind deseurile de productie si menajere – art.20, anexa nr.3 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3734 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Cipru privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Chisinau la 13 septembrie 2007.

7 Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3769 pentru modificarea si completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.103).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.838 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.162, 1635, 1637 s.a.; Legea taxei de stat – art.4 s.a.).

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Iurie Rosca, Alexandru Lipcan, Anatolie Onceanu, Veaceslav Untila, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Stefan Secareanu, Valentina Stratan, Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul  Marian Lupu:

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru, deputatul Mihail Sidorov. Sa-l felicitam si sa-i dorim cele mai alese urari de bine. (Aplauze.)

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

As veni cu o propunere, noi nu trebuie sa uitam ce s-a intimplat la Soroca si sa revenim la faptul ca aici, in centrul Chisinaului, este un caz mult mai grav decit la Soroca. Este casa de pe strada Corobceanu, din care motiv am adresat o intrebare Guvernului si Procurorului General, sint in asteptarea raspunsurilor. Pentru Biroul permanent al Parlamentului vin cu propunerea sa examineze in cea mai apropiata sedinta situatia creata acolo, unde 56 de familii se folosesc de butelii de gaz chiar aici, in centrul Chisinaului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Biroul permanent o sa se pronunte la acest subiect.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul nr. 2832.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri nu sint. Incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.2590 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni, inaintat de Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul de lege nominalizat a fost adoptat de Parlament in prima lectura la 26 octombrie anul curent. Pentru lectura a doua amendamente si propuneri de la comisiile permanente si de la deputati nu au parvenit.

Totodata, Directia juridica a Aparatului Parlamentului la articolul 17 alineatul (3) pune la indoiala necesitatea dreptului fiecarui participant la sistem de a-si stabili singur criteriile de apreciere a rezultatelor propriei activitati, care sint de uz intern departamental si rezultatele estimate sint folosite de participantii la sistem pentru necesitati de serviciu. Dat fiind faptul ca nu este propus un amendament concret la acest subiect, dar este numai o presupunere, comisia nu a considerat oportun de a face modificarile respective.

La articolul 26, alineatul (21) prevede: “Ministerul Afacerilor Interne la finele fiecarui semestru verifica corectitudinea si veridicitatea informatiei introduse in banca centrala de date, iar rezultatele se prezinta Procurorului General, care, dupa caz, poate dispune procurorilor din subordine sau unei comisii mixte efectuarea unor controale suplimentare.” Directia juridica a Aparatului Parlamentului, de asemenea, nu propune modificari concrete, dar face o presupunere ca norma inclusa aici ofera o discretie prea larga Procurorului General de a determina cind este cazul de a dispune, dupa caz, controalele suplimentare.

Alineatul (21) prevede direct cazurile de control numai cind exista indoieli fata de corectitudinea si veridicitatea informatiei introduse in banca centrala de date si nu prevede alte necesitati, de aceea comisia nu sustine modificarile la acest articol. In urma celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua in varianta propusa de autor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri, altele decit cele evocate de presedintele comisiei de profil. Nu sint.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

In conditiile raportului prezentat de comisia de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2590. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

68 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2590 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2471 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, inaintat de Guvernul Republicii Moldova, care prevede modificari si completari ale legislatiei nationale in legatura cu adoptarea Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

Proiectul nominalizat a fost adoptat in prima lectura de Parlament la
1 noiembrie anul curent. Pentru lectura a doua de la comisiile permanente au parvenit 14 amendamente, dintre care au fost acceptate 12,  2 amendamente au fost acceptate partial. Amendamentele parvenite pentru lectura a doua si decizia comisiei sint expuse in sinteza amendamentelor, care este parte componenta a prezentului raport.

Amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati la articolul 1 din proiect este acceptat de comisia sesizata in fond partial, ceea ce inseamna ca comisia nu sustine varianta propusa la articolul 1 de autor, dar nu accepta excluderea lui definitiva din proiect.

Asadar, ca urmare a necesitatii completarii Codului cu privire la contraventiile administrative cu un articol nou, 16215, se propune varianta noua a articolului cu urmatorul cuprins: “Neprezentarea sau prezentarea incompleta ori eronata a  informatiei privind activitatatile sau tranzactiile care cad sub incidenta Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului...” Autorul proiectului accepta amendamentul comisiei.

Amendamentul Comisiei pentru politica economica, buget si finante propus la articolul 4 din proiect privind excluderea lui din proiect si completarea articolului 38 al Legii institutiilor financiare este acceptat, de asemenea, partial, dar nu se sustine excluderea definitiva a variantei propuse de autorul proiectului si propune ca articolul 38 al legii in cauza in final sa fie completat cu sintagma “inclusiv pentru nerespectarea deciziei de sistare a tranzactiei”. Autorul amendamentului accepta acest amendament.

Totodata, in legatura cu faptul ca Guvernul elaboreaza un proiect de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care vizeaza o serie de modificari si completari ce urmeaza a fi operate in Codul penal si alte acte legislative, in care articolul 279 “Finantarea  terorismului” din Codul penal se expune intr-o varianta noua, comisia a emis un raport suplimentar prin care se prevede ca, luind in consideratie ca proiectul de lege elaborat are o tematica mai larga si un obiect de reglementare specific infractiunilor cu caracter terorist, la fel si in scopul neadmiterii modificarii repetate a acesteia, la scurt timp de la adoptarea legii care astazi o discutam, se propune excluderea punctelor 1) si 4) din articolul 13 al proiectului de Lege nr.2471, pe care la moment il examinam. In legatura cu cele mentionate, se propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri altele decit cele incluse in raportul comisiei? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2471. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul  Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2471 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2832 pentru modificarea si completarea Legii invatamintului.

Guvernul.

 

Domnul  Valentin Crudu – viceministru al educatiei si tineretului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Am sa prezint o nota de argumentare vizavi de proiectul de modificare a Legii invatamintului nr.547-XIII din 21 iulie 1995. Proiectul prezentat pentru aprobare a fost initiat in scopul asigurarii coerentei prevederilor legale vizind infiintarea institutiilor de invatamint superior si numirea in functie a conducatorilor institutiilor respective. Proiectul contine citeva modificari si completari esentiale.

In scopul asigurarii principiilor democratice si reprezentativitatii tuturor subdiviziunilor institutionale in procedurile de alegere a rectorilor, se propune instituirea adunarii generale a institutiei, care, prin vot secret, alege conducatorul institutiei de invatamint superior.

Proiectul stabileste procedura de confirmare in post a rectorilor institutiilor de invatamint superior privat, care pina in prezent nu a fost explicit reflectata in legislatie.

O alta modificare vizeaza participarea studentilor, masteranzilor si doctoranzilor in Senatul universitar. Se propune marja de 15-25 la suta, in functie de imensitatea institutiei si programele oferite. Proiectul stabileste posturile de conducere in institutia de invatamint superior si mandatul acestora.

Se propune termenul de 4 ani care coincide, in principiu, cu durata unui ciclu universitar si care este considerat optimal pentru realizarea unui program de dezvoltare institutionala la toate nivelurile de conducere: rectorat, decanat, catedra. De asemenea, se stabileste ca aceeasi persoana poate detine acelasi post de conducere doar doua mandate consecutive.

Modificarile si completarile propuse la Legea invatamintului asigura echilibrul principiilor autonomiei universitare in consens cu responsabilitatea publica a institutiilor de invatamint superior si conducatorilor acestora. Implementarea proiectului respectiv nu necesita alocatii financiare suplimentare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Inovatia aceasta cu adunarea generala de unde ati preluat-o? Ca este ceva, am impresia, absolut inedit. Nu mai exista in istoria invatamintului din Europa si din lume acest institut pe care vreti ca noi sa-l legiferam prin intermediul acestei legi. Care sint prerogativele? Nu cumva el va stirbi din prerogativele Senatului? Fiindca, de obicei, Senatul este organul suprem al unei institutii.

Si am impresia ca aceasta inovatie nu consolideaza autonomia universitara, dar o stirbeste, o diminueaza, fiindca... da, dumneavoastra ne convingeti prin acest procentaj impresionant – 15-25%? Din punct de vedere tehnic, cum credeti dumneavoastra ca e posibil sa realizati un asemenea lucru? Daca Universitatea de Stat are in jur de 20 000 de studenti, cum ii convocati pe cei  5000 de studenti intr-o sedinta a acestei adunari generale, pentru a lua decizii cu privire la alegerea conducerii universitatii?

 

Domnul  Valentin Crudu:

Multumesc.

Domnule deputat,

Vreau sa va zic ca adunarea generala nu este o notiune noua, sa zicem, pentru comunitatea universitara din lume. Ba mai mult ca atit, in viziunea noastra, astazi senatele unor universitati sau senatele universitare nu satisfac pe deplin doleantele intregului colectiv, atit de studenti, cit si de profesori, deoarece cunoastem ca in senate, in principiu, sint reprezentantii directi din cadrul universitatilor, deci decanii, sefii de catedre, persoane intr-un mod sau altul loiale conducerii sau candidatului care se inainteaza la acest post.

Din cauza aceasta, Ministerul Educatiei si Tineretului, consultind aceasta problema, inclusiv cu Consiliul Rectorilor, a ajuns la concluzia ca ar fi bine ca totusi rectorul, deoarece este o persoana foarte importanta in conducerea unei universitati, sa fie ales de intreg colectivul didactic, de studenti, masteranzi si doctoranzi. Dumneavoastra aveti perfecta dreptate ca este imposibil ca astazi sa intrunim 5000 sau 25 000 de studenti ai unei universitati pentru a alege rectorul. Din cauza aceasta in cadrul facultatilor este creat consiliul facultatilor, care pune in dezbatere una sau alta candidatura, isi deleaga reprezentantii sai in adunarea respectiva si, bineinteles, atunci pledeaza pentru unul sau alt candidat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Valentin Crudu:

Daca e sa vorbim in procente, 15-25%, deci 15% sint reprezentantii studentilor, nu sint reprezentantii masteranzilor si doctoranzilor. Daca universitatea are masteranzi, procentul respectiv va fi plus 5%. Si daca vor fi si doctoranzi, bineinteles ca va fi procentul maxim de 25. Urmatoarele 65% sint cadrele didactice si 10% la suta, cum au si fost, cadrele auxiliare.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule viceministru,

Am impresia ca noi propunem totusi un principiu consfintit de secole si dupa care s-au condus toate universitatile din lume. Senatul este institutia care este cea mai indicata sa reprezinte, ca for suprem, o institutie academica universitara. Ceea ce propuneti dumneavoastra, inovatia aceasta, vine in contradictie flagranta cu aceste traditii.

Am impresia ca nu consolideaza autonomia si nu-i ofera caracterul foarte democrat al deciziei cu privire la alegerea organelor de conducere, a rectorului, ci din contra, prin intermediul acestei adunari, am impresia ca se creeaza o masa convenabila de manevra pentru a decide in favoarea aceluia care va confirma in ultima instanta candidatura rectorului. Profesorii sint lipsiti, in cazul acesta, de dreptul lor de a decide, dar ei sint cei mai informati cu privire la abilitatile unei candidaturi la functia de rector, la performantele pe care le-a inregistrat rectorul. Studentul nu este initiat chiar atit de bine si ei vor fi manipulati, am impresia. Aceasta, pare-mi-se, se urmareste.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra, in calitate de reprezentant al Ministerului Educatiei si Tineretului, veniti cu aceasta initiativa de a renunta in mod benevol la prerogativa de a confirma rectorul nou ales si de a delega aceasta prerogativa domnului Presedinte. Cum se intimpla ca ministerul renunta? Dumneavoastra faceti acest lucru in cadrul unei sedinte a colegiului. Deci, in mod colegial, democratic examinati si renuntati la asemenea prerogativa importanta, sinteti ministerul abilitat care cunoaste foarte bine.

 

Domnul  Valentin Crudu:

Domnule deputat,

Va multumesc.

Aceasta initiativa, cum mentionati dumneavoastra, a fost, in urma dezbaterilor in cadrul comisiei, scoasa.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc.

Cer scuze.

 

Domnul  Marian Lupu:

Apropo, domnule viceministru, ati mentionat ca raspuns la intrebarea colegului nostru ca alegerea rectorilor prin infiintarea adunarii generale nu este o idee care vine in premiera in tara noastra. Ati putea sa-mi dati exemplu in ce tari se aplica acest model?

 

Domnul  Valentin Crudu:

Daca e sa vorbim de comunitatea europeana, mai rar se intilneste aceasta adunare generala. Avem exemplul Statelor Unite, in statele care sint independente, am inteles, atunci cind incearca sa-si promoveze rectorul. Mai mult ca atit, vreau sa comunic, domnule Presedinte, ca, in principiu, nu vedem cum va fi stirbita autonomia universitara prin intemeierea acestui nou for, cum este adunarea generala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Intr-adevar, nu stiu daca puteti depista dumneavoastra vreun exemplu de adunare generala chiar si in Statele Unite, poate sint la institutii mai mici. Eu as vrea, in continuarea intrebarii puse de colegul meu domnul Varta, sa va intreb totusi, pentru ca am avut senzatia ca si domnul Varta a dat o interpretare, nu stiu, diferita decit ceea ce scrie aici. In proiectul acesta nu este descifrat ce inseamna adunarea generala. Cine face parte din adunarea generala?

 

 

Domnul  Valentin Crudu:

In adunarea generala, dupa cum am mentionat, vor fi reprezentanti ai consiliilor facultatilor. In procentul care l-am numit, 15-20 la suta, vor fi studenti.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Aici scrie “Senatul”, domnule viceministru. Scrie ca reprezentarea aceasta, la care faceti referinta dumneavoastra, aici e vorba de Senat, nu de adunarea generala. Aceasta si intreb: ce inseamna adunare generala? Ea este prezidata de rector, e clar, dar nu...

 

Domnul  Valentin Crudu:

Si pentru adunarea generala, dupa cum am mentionat, va fi utilizat acelasi procentaj ca si pentru Senat. Mai mult ca atit, in urma adoptarii respectivei legi, bineinteles ca vom elabora un regulament de activitate a adunarii respective.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Bine. Oricum proiectul mi se pare nesatisfacator din punctul acesta de vedere, el nu este deloc explicit. Lucratorii tehnici sau cumularzii fac parte din adunarea generala?

 

Domnul  Valentin Crudu:

Este vorba de lucratorii auxiliari, deci cadrele didactice auxiliare, cum ar fi laborantii, cum ar fi si unii cumulari, sa zicem, chiar si o parte din lucratorii tehnici.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Fac parte din adunarea generala?

 

Domnul  Valentin Crudu:

Da.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Si dumneavoastra vi se pare firesc ca ei sa aleaga rectorii? Dereticatoarea de la universitate alege rectorul. Este functie didactica, domnule viceministru, adica cadrele didactice ar trebui sa fie implicate in procesul acesta. Nu stiu, eu cred ca proiectul respectiv, probabil ca aveti in vedere o democratizare a vietii invatamintului, ar trebui revazut. Excesul de democratism care transpare din proiectul respectiv da de banuit, domnule viceministru, pentru ca, asa cum spunea si colegul meu, domnul Varta, studentii sint foarte usor influentabili.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am sa va rog sa tineti cont in continuarea dezbaterilor noastre de faptul ca foarte multe, daca nu chiar toate, pozitii conceptuale in acest proiect nu mai sint, deci comisia a examinat acest proiect si in raportul comisiei vor fi mentionate acele noi pozitii si noi viziuni, pe care motiv sa tinem cont si de aceste fapte in momentul dezbaterilor in runda de intrebari-raspunsuri.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Corect, domnule Presedinte, dar cred ca si dumneavoastra, si colegii din fractiunea majoritara sint de acord ca tot ce este scris in ceea ce avem aici si in raport nu este explicit. Dumneavoastra stiti, domnul Stoicov a explicat ce inseamna adunare generala in cadrul universitatii? …

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Comisia va veni cu raportul sau si puteti sa luati act de continutul acestui raport cu noi abordari care difera cardinal de acele propuse de catre autori.

Microfonul nr.5. 

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc. 

Domnule ministru,

Trebuie sa inteleg ca stipularea proiectului despre aprobarea rectorului de catre Presedintele tarii a fost scoasa in favoarea Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. 

 

Domnul Anatol Taranu:

Da. Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti la dezbateri.

Domnule ministru,

Unicul lucru vreau sa va spun, ca autorul legii este Guvernul. Eu am asistat la doua sedinte ale comisiei in cadrul carora s-a dezbatut acest proiect de lege si, de fapt, noi, deputatii, sintem nevoiti sa elaboram principiile dupa care va fi formata aceasta adunare generala s.a.m.d. Nu este normal acest lucru. Guvernul trebuie sa vina cu un proiect inchegat, comisia poate sa dezbata conceptul, dar nu sa se ocupe de elaborarea detaliilor proiectului. Aceasta este problema.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare. In cadrul comisiei a fost absolut alta discutie, de notiunea “adunare generala” nici nu s-a pomenit. Era vorba de facultati, peste noapte s-au schimbat reprezentantii pe care o sa-i numeasca nu stiu cine. Vreau sa va intreb de celelalte categorii, prorectori, decani, sefi de catedra, este tot prerogativa adunarii generale sau sint numiti prin dispozitia rectorului, cum a fost anterior?

 

Domnul Valentin Crudu:

Adunarea generala va alege numai rectorul, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Ati pomenit si celelalte categorii, de aceasta v-am intrebat. Ati pomenit si celelalte categorii care se gasesc in functie nu mai mult de patru ani, decani, sefi de catedra, prorectori etc. Daca proiectul de lege vizeaza aceste categorii de angajati, atunci lucrul este foarte clar. La comisie s-a discutat ca facultatea isi exprima opinia fata de candidaturi, acum reprezentantii facultatii, cei care ne convin noua, vor fi intruniti in adunarea generala. Ce democratism atunci este aici, vreau sa stiu? Poate mai degraba adresez intrebarea domnului Stepaniuc, fiindca la comisie discutia a fost absolut alta.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu vreau sa va intreb: pozitia rectorului este o pozitie manageriala in institutia de invatamint sau nu?

 

Domnul Valentin Crudu:

Bineinteles.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Bineinteles, da? Atunci eu vreau sa va spun ca in perioada sovietica noi am avut asa o metoda de a alege managerii intreprinderii prin adunarile colectivelor. Da, asa-numitele colective de munca. Si a fost un fiasco absolut, nici un efect. Dumneavoastra reveniti acuma la varianta sovietica de alegere a unui manager a unei institutii de invatamint.

Si care sint argumentele, fiindca domnul Presedinte al Parlamentului spune ca in raportul comisiei ceva se schimba. Eu am citit atent raportul, nu se schimba nimic. Ramine adunarea generala, ramine numirea rectorului prin decretul Presedintelui, adica nu am vazut ca s-a schimbat ceva din conceptul legii. Inseamna ca comisia este tot in albia proiectului prezentat de Guvern si nu face altceva nimic.

 

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stimate coleg. Daca citim de pe pagina 2 a raportului comisiei, este foarte clar indicat ca comisia ramine pe pozitia alegerii rectorilor la nivel de senate, doar vine cu unele propuneri privind principiile de formare a Senatului. Modalitatea de confirmare a candidaturii ramine la nivel de Guvern, a spus-o si domnul viceministru, lucru pe care il spun si eu. Noi vorbim in lectura intii si pentru lectura a doua ramine sa fie aplicat principiul de aprobare a acestuia de catre Guvern. Aceasta o zic oficial si cu toata responsabilitatea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am raportul definitivat, din 7 noiembrie 2007. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg, 

O spune Presedintele Parlamentului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar eu citesc raportul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine si eu va spun ceea ce va spun.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar pina la urma totusi, cu adunarea generala. Eu citesc in raportul comisiei: “Se presupune ca aceasta modalitate de alegere a rectorului va crea o concurenta profesionala in institutiile de invatamint superior si va spori responsabilitatea directa in fata corpului profesoral”. Aceasta este scris in raportul comisiei. Si scrie ca este un raport definitivat in 7 noiembrie 2007. Este alt raport?

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu v-am preintimpinat, stimati colegi, ca se vine cu modificari substantiale, pe care motiv o sa vina cu o claritate mult mai mare in aceasta situatie comisia cind va prezenta raportul. Haideti sa asteptam si acest raport.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Sa asteptam comisia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Se creeaza o situatie foarte interesanta. Colegii nostri care se declara democrati pledeaza acum impotriva democratiei universitare, impotriva transparentei si apara, ascultati-ma va rog, si apara nanasismul universitar. Noi stim  cine face parte din Senatul universitar.

Domnule Oleinic,

Ascultati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, putina liniste. Mai calm, stimati colegi.

Stimatii mei colegi,

Mai calm.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Adunarea generala este un organ mult mai reprezentativ decit Senatul universitar, de aceea eu as vrea sa va atrag atentia la alineatul (4) din articolul 48, daca vorbim de manipulare, domnule Serebrian si domnule Varta,: “Rectorii institutiilor de stat de invatamint superior sint alesi pe baza de concurs prin vot secret”, va atrag atentia, prin vot secret, deci o metoda mai democratica nici nu poate sa fie. 

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Ne calmam.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:  

As vrea sa primesc o explicatie vizavi de introducerea limitarii mandatelor rectorilor doar la doua. Eu inteleg ca noi discutam ca statul ar trebui cit mai putin sa se amestece in treburile interne ale universitatii si universitatea singura, conform Cartii universitare, poate sa-si faca astfel de limitari. Mai mult ca atit, din cite stiu, marile universitati europene nu cunosc astfel de limitari si intrebarea mea este: care este motivarea introducerii unei limitari a mandatelor rectorilor la doar doua?    

 

Domnul Valentin Crudu:

Domnule deputat,

Acest lucru, in principiu, este aplicat pe intreg segmentul invatamintului educativ, pornind de la treapta primara si finisind cu treapta universitara, deci s-a propus intregii societati doua termene a cite patru ani, termen care, in viziunea noastra si in viziunea societatii pedagogice, este destul pentru a se confirma capacitatile unui conducator. Aceasta a fost.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra cunoasteti astfel de practica in alte tari europene? Dupa parerea mea si dupa cite cunoastem noi, nu exista asa practici. Noi vrem sa fie ceva, de exemplu cind orice universitate, de la Strasbourg, Sorbona si MGU de la Moscova, toata vremea s-au slavit cu niste rectori care au fost si au tinut, sa spunem asa, sus drapelul acestei universitati. Si cred ca nu este asa de usor de gasit un rector si de limitat la aceste doua termene. Sint doua lucruri care ar trebui mai atent analizate. Propunerea mea este ca noi totusi sa scoatem aceste limitari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua. 

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In primul rind, cu mare respect si stima fata de rabdarea care o aveti dumneavoastra fata de colegii din fractiunile de opozitie, dar eu vreau sa va atrag atentia ca noi niciodata nu am iesit la microfon ca sa invinuim colegii din fractiunea majoritara, mai ales acei care uita drumul spre Parlament. Sa invete drumul spre Parlament si pe urma sa poata sa-si expuna parerile aici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Bine, este o procedura foarte anevoioasa, intr-adevar, este o procedura noua, ceva nou in genere nu numai pentru Moldova, dar cred ca ar fi un exemplu si pentru Europa asa modalitate de alegere a rectorului care se propune astazi. Dar bine, sa zicem ca se accepta toata aceasta procedura. Senatul decide cine va fi rector, Guvernul, desi vreau sa va spun ca nici in nota informativa, nici in raport nu am gasit absolut nimic despre Guvern. Inseamna ca ramine varianta veche? Eu asa inteleg. Daca Guvernul nu accepta candidatura rectorului ales dupa toate procedurile pe care dumneavoastra le-ati expus, ce se intimpla?

 

Domnul Valentin Crudu:

Nu cred ca... cel putin nu au fost asemenea cazuri recent in guvernamint.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi sintem in Parlament ca sa elaboram legi, dar dumneavoastra sinteti cei care ni le propuneti. Din start noi propunem o lege care este in impas. Ce se intimpla in cazul cind Guvernul nu accepta candidatura rectorului? Sinteti sigur ca Guvernul accepta orice candidatura propusa din partea Senatului, chiar si de o institutie privata?

 

Domnul Valentin Crudu:

Bineinteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu cred ca...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu cred ca in lectura a doua noi trebuie sa revenim la aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mie la fel imi pare ca, de fapt, confirmarea, nu atit confirmarea, cit, probabil, aprobarea, trebuie sa fie tratata ca un exercitiu mai mult formal, tehnic, care ofera o pozitie sau un statut de catre Guvern, fiindca imi este foarte greu sa presupun cum Executivul nu ar putea sa accepte rezultatele alegerilor. Si in cazul dat, cred ca trebuie sa atragem atentia la acest subiect, la pregatirea acestui proiect pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Spuneti va rog, domnule ministru, acest organism atit de democratic care va numi rectorii va avea prerogative si de a-i demite?

 

Domnul Valentin Crudu:

De a-i demite?

 

Domnul Igor Klipii:

Da.

 

Domnul Valentin Crudu:

In principiu, adunarea generala bineinteles ca va fi delegata cu dreptul de a numi in functie o candidatura, dar, atunci cind vom elabora Regulamentul, vom prevedea si demiterea.

 

Domnul Igor Klipii:

Adica noi vom afla pe urma, da? 

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Varta,

Ati avut o iesire la microfon, lasati-o a doua pentru comisie.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

 

Domnul Valentin Crudu:

Multumesc.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Proiectul respectiv a fost inaintat ca initiativa legislativa de catre Guvern. Proiectul a fost elaborat in scopul democratizarii procesului de administrare a institutiilor de invatamit superior si introducerii unui mecanism mai democratic de alegere a conducerii acestora. Acesta este, in principiu, conceptul care se contine in articolele 48 si 46 ale proiectului. Modificarile propuse la articolul 46 alineatul (3) tin de extinderea reprezentarii studentilor, masteranzilor, doctoranzilor in Senatul Universitatii, in Consiliul facultatii, in Consiliul de administrare a institutiei. Se propune ca reprezentarea sa fie de 20-25%.

Vreau sa afirm ca pina in prezent, in baza regulamentului care exista la minister referitor la aceasta problema, de fapt, aceasta proportie nu se respecta, in cea mai mare parte nu se respecta. Desi proiectul urmareste scopul democratizarii procedurii de alegere a rectorului, unele stipulari s-au dovedit a fi controversate. Propunerea privind alegerea rectorului de catre adunarea generala a institutiei vine in contradictie, in opinia deputatilor comisiei, cu conceptul autonomiei universitare si cu recomandarea Cartii universitare, adoptata la Bologna la
18 septembrie 1988. Textul acestei declaratii este la comisie si acolo sint niste stipulari foarte si foarte clare.

In cadrul discutiilor au fost inaintate mai multe propuneri si obiectii de care se va tine cont la pregatirea documentului pentru lectura a doua. Vreau sa va spun ca, in cadrul pregatirii proiectului pentru dezbateri, la nivelul comisiei au avut loc doua discutii si, plus la aceasta, la nivelul conducerii Parlamentului si conducerii comisiei parlamentare ne-am intilnit cu reprezentantii Asociatiei Rectorilor din Republica Moldova si au fost dezbatute mai multe prevederi ale acestui proiect.

Ce urmeaza sa decidem in lectura intii? Fara doar si poate, conceptul. Conceptul este propus in articolele 46 si 48. Acest concept presupune anumite modificari la articolele 46 si 48, fata de varianta care este propusa. Legislatia ne permite sa facem acest lucru si eu cred ca o sa-l facem in lectura a doua. In cele din urma, in lectura a doua, comisia trebuie sa se decida cardinal daca alegerea rectorilor se va face totusi de catre adunarea generala a institutiei, asa cum este prevazut in proiect, ori de catre Senat, asa cum este prevazut in Carta universitara, avind in vedere, desigur, nu Senatul formal, cum a fost la noi pina in prezent, dar luind in vedere si numarul studentilor care invata la institutia de invatamint respectiva. In comisie, pentru lectura a doua, au aparut citeva variante de solutionare privind modificarea articolelor 46 si 48, una dintre care este de a largi componenta Senatului, de a stabili foarte clar proportia de constituire a acestui Senat, unde personalului didactico-stiintific i s-ar da aproximativ 60%, 30% ar alcatui-o studentii, masteranzii si doctoranzii, si 10% ar alcatui-o personalul auxiliar.

La intrebarea: are dreptul sau nu are dreptul personalul auxiliar sa participe la sedintele Senatului sau sa fie parte componenta? Are dreptul, fiindca, atit timp cit vorbim despre autonomia financiara si materiala a universitatilor, fara doar si poate, acest drept personalul auxiliar il are. In ceea ce priveste confirmarea rectorilor in functie, de acum a fost spus, comisia considera ca este oportuna pastrarea actualei prevederi din Legea invatamintului, care prevede ca in anumite cazuri, la ministerele de forta, aceasta o face insusi ministrul: confirma rectorul. In alte institutii de stat confirmarea o face Guvernul si in unele institutii de stat, fondate de Presedintele Republicii Moldova, aceasta este atributia Presedintelui Republicii Moldova.

Vreau sa raportez ca toate comisiile parlamentare, de fapt, au dat avizuri pozitive. Sint si multe propuneri care au venit, mai ales, din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante, din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, a Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, din partea Comisiei pentru drepturile omului, a Comisiei pentru agricultura si industria alimentara  s.a.m.d. Raportul este finalizat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Cred ca mai multe intrebari apar si din cauza ca in raport scrie una, dumneavoastra prezentati un alt raport, de fapt. E o situatie, ma rog, mai deosebita. Din ceea ce ati expus dumneavoastra adineaori, eu nu am inteles care este realmente relatia dintre adunarea generala si Senat. 

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Noi trebuie sa decidem conceptual, probabil, totusi alegerea rectorilor se face de catre adunarea generala, varianta care a fost propusa de Guvern, sau de catre Senat? Comisia noastra, in cazul de fata, se poate de spus, nu a discutat decisiv aceasta propunere, desi majoritatea deputatilor inclina ca trebuie sa respectam Carta universitara europeana, semnata la Bologna in 1988, unde este scris clar ca aceasta se face de catre Senat.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, Senatul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Senatul.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu se instituie aceasta adunare generala sau totusi se instituie? 

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Eu cred ca o sa renuntam, aceasta este o propunere care trebuie sa o decida azi Parlamentul.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles. De fapt, este alt proiect. Noi discutam altceva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acest proiect a venit cu o idee noua de concept si plenul Parlamentului are tot dreptul si chiar obligatiunea sa se pronunte asupra lui. In aceste conditii, de fapt, cum a mentionat si domnul presedinte al comisiei, trebuie sa decidem astazi privind acest subiect conceptual. Proiectul a venit cu varianta ca alegerea se face in cadrul adunarii generale, la comisie s-a discutat si se propune, stimati colegi, sa mentinem in varianta conceptuala totusi modalitatea de alegere a rectorilor de catre Senat. Autorul?

Microfonul nr.6.

 

Domnul Valentin Crudu:

Decizia apartine Parlamentului, pina la urma.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta este pozitia autorului. Este necesar sa supun votului sau ne pronuntam unanim?

Stimatii mei colegi,

Senatul, deci modalitatea de alegere a rectorilor de catre Senat.

Microfonul nr.3.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Daca e asa, noi avem nevoie de o pauza de 20 de minute.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, anunt pauza de 20 de minute si revenim in plenul Parlamentului la
ora 11.00.

Multumesc.

P   A   U   Z   A

*

*     *

D  U  P  A     P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Stimati colegi,

Toate sectoarele, sectorul nr.3 in special. Continuam.

Avem acest aspect de concept referitor la proiectul de Lege nr.2832 si vreau sa supun votului, stimati colegi, cine este pentru mentinerea abordarii... Nu, eu nu supun votului legea, dragii mei. Eu supun votului abordarea conceptuala a subiectului. Cine alege finalmente rectorii? Proiectul de lege vine cu propunerea ca acest exercitiu sa fie desfasurat prin instituirea asa-numitei adunari generale. Este o abordare conceptuala.

A doua abordare conceptuala este alegerea rectorilor de catre Senat. Pe care motiv cred ca trebuie sa supun votului acest subiect, fiindca tine de dezbaterea in prima lectura.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Discutia care a fost, si a raportat-o si comisia, s-a referit la faptul ca in comisie au fost anumite modificari pe care noi intentionam sa le facem la articolele 48 si 46. Si aceasta votare trebuie facuta dupa ce toti deputatii si fractiunile vor discuta, dupa aceea se face votul final.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ca element conceptual, votul in prima lectura. Haideti si asa.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Da. Votul in prima lectura, de fapt, este un vot pentru  concept.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Nu am nimic impotriva. Bine, in cazul dat, domnule presedinte al comisiei, rog sa  ocupati locul la tribuna centrala in eventualitatea unor intrebari. Mai sint intrebari pentru comisie sau nu? Sint. Va rog.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:

Totusi aceasta neclaritate creeaza confuzii, fiindca ministerul a venit cu o conceptie, domnul Stepaniuc vine cu o conceptia radical remaniata, care este total diferita, fiindca, daca mentinem vechiul principiu – Senatul alege rectorul, atunci este o alta abordare, dar daca mergem pe ideea adunarii generale, este o schimbare radicala. Deci, trebuie sa... 

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Varta,

Eu la ce m-am referit? Tocmai la acest subiect.

 

 

 

Domnul Ion Varta:

Sa o spuna raspicat. De fapt, comisia noastra trebuia sa fie convocata din nou, poate in sedinta, ca sa dezbatem in comisia de profil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Varta,

Eu inteleg asa, cind voi supune votului aprobarea in prima lectura in mod oficial si pentru stenograma, ca sa fie clar pentru toata lumea, eu voi pune in evidenta inca o data acest aspect: ce votam si cu ce abordare conceptuala. Fiti pe pace. De aceea si avem aceste discutii, ca sa iesim dintr-o situatie de neclaritate.

 

Domnul Ion Varta:

Dar nu ar fi cazul ca sa suspendam discutiile, sa revenim in sedinta in comisie, sa analizam asa, cu argumentele pe fata, si pe urma sa...

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu cred, serios va spun.

 

Domnul Ion Varta:

De ce atita graba?

 

Domnul  Marian Lupu:

Avem doua abordari foarte simple: ori este adunarea generala, cum se propune in proiect, ori pastram modalitatea de alegere prin Senat. Deci, aceasta tine de competenta primei lecturi. Mai departe. In comisie o sa lucrati atit timp de cit veti avea nevoie ca sa veniti cu toate celelalte elemente pentru lectura  a doua.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Conceptia remaniata pe care a prezentat-o domnul Stepaniuc are si ea niste elemente care  deranjeaza. De pilda, nu este totusi respectat vechiul principiu, cind Senatul se pronunta in sedinta sa, dar ea, aceasta sedinta, este anticipata la facultati de adunarile colectivelor de pedagogi, cadre didactice universitare, impreuna cu studentii. Este o conceptie pe care am inteles-o din versiunea finala prezentata de domnul Stepaniuc. Este o chestie inedita care nu cadreaza cu rigorile Cartei universitare, a autonomiei universitare. Si pina la urma tot este un fel de “vece novgorodeana” adunarea generala pentru care dumneavoastra pledati, dar fragmentata pe facultati, intrucit nu putem sa-i convocam. Eu rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint, indiferent de...

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnul deputat Varta a participat activ la prima sedinta, la ultima sedinta dumnealui nu a fost, dar in schimb au fost alti deputati din opozitie, care, in principiu, am simtit eu, au fost de acord cu aceasta varianta. Varianta de a face alegerile in doua etape nu contravine Cartii universitare de la Bologna, cu atit mai mult ca Senatul isi pastreaza dreptul de a hotari decisiv in aceasta chestiune. Anume Senatul totusi voteaza si face alegerea rectorului. Al doilea moment, problema de concept, care poate fi vazut, domnule deputat, larg si poate fi vazut mai ingust.

Sa ne aducem aminte ca de mai multe ori in proiectele de legi ale deputatilor sau ale Guvernului se fac modificari la o multime de articole si pe unele din ele noi le lasam in varianta prezenta, adica incercam sa nu le modificam sau facem o mica redactie, care nu este mot-a-mot cu aceea care a fost prezentata. De fapt, acesta este dreptul Parlamentului. In cazul de fata, comisia nu considera ca aceasta este o modificare de conceptie. Conceptul, de fapt, este democratizarea si am cazut de acord cu aceasta, stimati colegi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Stepaniuc,

Va rog sa descifrati mecanismele participarii adunarii generale la alegerile rectorului, fiindca in comisie noi am discutat un mecanism, dumneavoastra va pronuntati pentru altul. Daca dumneavoastra astazi spuneti ca o sa fie reprezentanti ai facultatilor la o adunare generala, aceasta este o fictiune, aceasta nu este democratie, fiindca noi am discutat ca participa facultatea integral si facultatea decide. Dar daca se duc la adunarea generala trei reprezentanti de la facultati, se aleg acei de care o sa aveti dumneavoastra nevoie. Si eu categoric nu sustin, de exemplu. Vreau sa va exprimati.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Domnul deputat,

Eu nu m-am exprimat referitor la adunarea generala. Nu m-am exprimat. Eu am spus foarte clar ca, consideram noi si am hotarit-o cu dumneavoastra chiar la comisie, varianta cea mai rezonabila este alegerea in doua etape. La ultima etapa o face Senatul, la prima etapa o face adunarea facultatilor sau adunarea facultatii.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc.

Aceasta si pe mine ma aranjeaza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte si domnule presedinte al comisiei,

Totusi Carta universitara de la Bologna spune ca rectorul se alege de catre Senat. Si aceasta este procedura clara, explicita, adica nu este niciun fel de alta procedura sau alte etape. Si nu poate fi, de pilda, acceptate doua etape, nici chiar ceea ce ati propus aici in raport ca prima etapa – adunarea facultatilor cu participarea colectivului profesional si a studentilor si pe urma primii doi merg mai departe,  adica in etapa a doua.

Carta universitara spune ca se alege de catre Senat, se alege, adica nimeni nu spune ca trebuie sa mai fie o procedura preliminara alegerilor, fiindca ceea ce face, de pilda, facultatea este o procedura preliminara alegerilor. Aceasta tot este alegerea rectorului si eu nu inteleg, se propune mai departe ca 60% din Senat sa fie personalul didactico-stiintific, 30% – studenti, 10% – personal auxiliar.

De fapt, se schimba structura Senatului, se face mai larga. Inseamna ca ar fi de ajuns ca Senatul sa aleaga. Asemenea structura larga de participare de reprezentanti in Senat ar fi de ajuns ca sa fie o alegere democrata. Si sa excludem prima etapa preliminara de triere a candidatilor prin adunarile in facultati, fiindca totdeauna se face trierea, fiind zece candidati, ramin numai doi. Inseamna ca totdeauna sint alegeri de acum catre facultati. Da, dar trebuie sa mearga zece la Senat, asa se propune in Carta europeana de la Bologna: zece candidaturi, toti zece merg la Senat.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Dati-mi voie, dumneavoastra puteti citi si eu tot pot citi. Este document real. In conceptul acestui document scrie: “se interzice ingerintele ideologice, politice si religioase”. Se mai spune ca rectorul se alege de Senat si ca nu este de dorit ca rectorul sa fie mai mult de doua termene a cite patru ani. Iata acestea sint lucruri concrete. Varianta cu doua etape este in contradictie cu acest concept? Nu este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Noi avem opinii diferite. Acum citeva clipe si-a expus opinia domnul Ivanov, avem alta opinie, mergem mai departe.

Microfonul nr.4. Cine doreste. Nu, stati putin, asa. Vreti, luati cuvintul. Luare de cuvint inainte de vot.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Plesca:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca am o propunere pentru domnul presedinte al comisiei, domnul Stepaniuc. Sa admitem ca candidatura propusa de Senat nu este confirmata de catre Guvern. Eu as propune pentru lectura a doua, ca la Legea cu privire la statutul judecatorului, daca aceeasi candidatura este propusa a doua oara de Senat, sa fie obligatorie confirmarea de catre Guvern, ca sa nu apara pe urma probleme.

Da, va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Logic.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Eu cred ca trebuie de acceptat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am urmatoarea intrebare. In cadrul discutiei acestui proiect de lege a fost solicitata opinia celor care sint vizati, de fapt, de acest proiect de lege? Ma refer la senatele universitatilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Au fost, fiindca eu personal si domnul Stepaniuc am facut sedinta cu reprezentantii Consiliului Rectorilor. 

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc.

Ma gindesc, in acest caz, daca Legea invatamintului prevede ceea ce prevede despre alegerea senatelor, Guvernul vine cu modificare, comisia de profil propune sa raminem la ceea ce se stipuleaza astazi in Legea invatamintului, ma gindesc ca poate ar fi mai rational ca acest proiect de lege sa fie returnat Ministerului Educatiei si Tineretului, adica respins, ca dumnealor sa vina cu ceea ce, de fapt, vor sa modifice in acest proiect de lege si dupa aceea sa ne descurcam. Eu propun ca acest proiect de lege sa fie respins.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat propunerea dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte Stepaniuc,

Noi avem, de fapt, acum trei interpretari de concept. Prima – in proiectul de lege, a doua – in raportul comisiei si a treia – pe care ati prezentat-o dumneavoastra. Ultimele doua variante de interpretare a conceptului se contrazic cu prima varianta, iar discutia, dezbaterea in prima lectura prevede adoptarea conceptului, da? Deci, noi de doua ori contrazicem varianta initiala a conceptului. Logic este ca sa avem pina la urma o exprimare, o descriere clara a conceptului, ca sa il putem discuta. Ideea este simpla, retragem proiectul de lege de pe ordinea de zi, vine din nou in Parlament cu un concept clar expus si-l discutam.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Se poate de procedat si asa cum spuneti dumneavoastra. Noi, in cadrul comisiei, am votat chestiunea aceasta cu majoritatea de voturi. Deputatii nu au vazut o contradictie intre varianta Guvernului si varianta de concept. Conceptul care este? Democratizarea. Aceasta este ideea. Si aceasta idee, acest concept, se refera la aceste doua articole.

Noi nu incercam sa modificam alte articole, nu incercam. Noi democratizam mai departe? Democratizam, fiindca intr-adevar Senatul va fi ales oleaca dupa alte principii. Din acest punct de vedere, eu nu consider ca noi avem absolut alt concept si il respingem pe cel al Guvernului, care trebuie sa vina cu altul. Am considerat ca trebuie sa lucram, facem, ne pregatim pentru lectura a doua, lucru care s-a mai intimplat si alta data. Si facem o lege buna.

 

Domnul  Marian Lupu:

Corect.

Pe scurt, microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Noi nu contestam ideile de democratizare, insa democratizarea este un principiu, iar conceptul unei legi este o formula. Si formula trebuie expusa in criterii, in termeni concreti si atunci vedem daca ea corespunde ideii de democratizare sau nu. Este o chestie politica, dar insusi conceptul trebuie sa aiba o formula clar expusa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul presedinte Stepaniuc a spus, pe buna dreptate, ca unul din criteriile de numire a rectorului este deideologizarea lui sau, cum sa-i spunem, nepartinitatea lui. Dupa cum cunoastem, Guvernul este un organism politic care este, intr-un fel sau altul, ideologizat, fiindca are acoperirea unei majoritati parlamentare si este normal.

Noi vrem sa mergem spre Europa, asa cum am spus-o de multe ori, si pentru aceasta si Parlamentul nostru trimite solii sai in diferite state deja europene. O delegatie de-a noastra s-a intors recent din Lituania si acolo rectorii sint numiti nu de catre Guvern, dar de catre Parlament. Nu considerati dumneavoastra ca ar fi bine ca Parlamentul, unde este un palmares politic mai larg, sa numeasca rectorii? Si daca considerati sau nu... adica ii confirma cum se propune la noi. Si indiferent cum considerati dumneavoastra, domnule Stepaniuc, eu as propune aceasta pentru lectura a doua ca un amendament.

Va multumesc.

Si mi s-a transmis, domnule Presedinte, ca se inscrie domnul Bujor pentru... El nu mai vine, da, pentru a lua cuvintul.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Parlamentul este tot asa de politizat ca si Guvernul, poate sa fie asa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, am inregistrat propunerea.

Stimati colegi,

S-a inregistrat propunerea pentru lectura a doua.

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc. 

Luari de cuvint. Domnul Dragomir.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Necesitatea de a face unele modificari sau unele schimbari in legislatia in vigoare apare atunci cind noua ne pare ca ea nu este perfecta. In aceasta baza au si aparut discutiile de astazi. Eu vreau sa va amintesc dumneavoastra ca primele idei de a face modificari la acest articol au fost inca in anul 2000, cind nu erau comunistii in majoritate si au fost inaintate aceste propuneri de unii deputati, cum este Dabija, Morei, Soimaru, Muravschi. Ei au facut aceasta incercare de a modifica articolul 48 prin proiectul nr.2542 din 17 iulie 2000. Mai tirziu, in anul 2001, proiectului nr.651, a venit si Guvernul cu un proiect de modificare. Mai tirziu, alti deputati, un grup de deputati au venit in anul 2002 cu proiectul nr.1033.

Deci, uitati-va cite incercari au fost pina acum de a modifica acest articol. Inseamna ca acest articol cere modificare. Astazi noi avem alt proiect care tot este inaintat de catre Guvern si noi ne-am convins ca conceptul de baza al acestui proiect consta in doua parti. Prima parte este de a democratiza procesul de alegere a rectorului si a organelor de conducere din institutiile de invatamint. Si a doua este de a ne apropia de Carta universitara care a fost semnata de catre toti ministrii tarilor europene in anul 1988.

Intre legislatia noastra de astazi si Carta universitara sint divergente. Mai concret: in legislatia noastra actuala nu se prevede ca o persoana nu poate ocupa functia de rector sau de decan mai mult de doua mandate consecutive, pe cind Carta universitara prevede aceste masuri. Iata, eu va citesc ceea ce este in Carta universitara, aici este foarte clar stipulat: “Rectorul se alege de catre Senat si se confirma prin ordin al Ministerului Educatiei Nationale. O persoana nu poate ocupa functia de decan sau de rector mai mult de doua mandate consecutive”. Este clar. La noi asa ceva astazi nu exista, de aceea noi trebuie sa introducem, sa ne apropiem de cerintele acestea.

Astazi in legislatia noastra nu se prevad conditiile si modalitatea de revocare a rectorului. In Legea nr.547 asa conditii nu sint. Noi trebuie sa prevedem, aici, in Carta, este stipulat ca rectorul poate fi revocat din functie de catre Senatul de stat prin aceeasi procedura folosita ca la numire, ceea ce trebuie sa fie stipulat numaidecit. 

Alte deosebiri ale legislatiei noastre fata de cea europeana: la noi in legislatie este foarte abstract invocat numarul de studenti care trebuie sa fie reprezentati in Senatul de stat. Se stipuleaza in felul urmator, ca in Senat studentii trebuie sa fie cel mult 1/4 din numarul total al membrilor Senatului. Ce se spune Carta universitara? Aici se spune ca in senatele universitare si in consiliile facultatilor studentii sint reprezentati in proportie de 1/4 din numarul membrilor acestuia, deci este concret. La noi ce inseamna “nu mai mult de 1/4”? Nu mai mult de 1/4 poate fi si un student, si 2, si 25, si 30. Deci, noi trebuie sa racordam odata si odata, daca vrem sa mergem si am aderat la procesul de la Bologna.

Dn aceste considerente, eu socot ca noi trebuie sa studiem destul de bine acest proiect de lege, de aceea il discutam in plenul Parlamentului si luam unele decizii.

Mai mult ca atit, ce as vrea eu sa subliniez, se cere de modificat mecanismul de alegere, deoarece avem cazuri cind rectorul se alege de catre Senat, iar Senatul este alcatuit din 21-22-23 de persoane. Eu va dau un exemplu concret. Iata universitatile, numarul membrilor din Senat si numarul total de studenti s.a.m.d.: Universitatea de Stat din Taraclia – 21 de persoane in Senat. Poate rectorul sa influenteze 21 de persoane? Poate foarte usor. Universitatea din Comrat – 22 de persoane aleg rectorul. Universitatea din Cahul – 31 de persoane aleg rectorul.

Sa vedem totusi putem admite asa ceva sau nu? Eu inteleg cazul Universitatii de Stat din Moldova, unde Senatul are peste 100 de membri si sint mai multi reprezentanti ai studentilor. Alte universitati: Universitatea Tehnica a Moldovei, Academia de Studii Economice. Da, acolo, intr-adevar, sint peste
100 de membri ai Senatului si bineinteles ca probabilitatea de a influenta asupra membrilor Senatului este cu mult mai mica, dar in cazul universitatilor care au cite 21 de membri in senat bineinteles ca este foarte usor de a influenta asupra acestora.

Este important faptul ca la concursul pentru alegerea rectorului sa participe si candidati din afara institutiei de invatamint, ceea ce la noi, in Moldova, nu se practica. La noi, daca se alege rectorul, se alege numai din componenta aceleiasi institutii. De ce sa nu facem in asa fel legislatia, ca la alegerea rectorului Universitatii de Stat, de exemplu, sa participe si cei de la ASEM, sa participe si cei din alta parte, din alte institutii de invatamint si invers. Toate aceste lucruri noi vrem ca sa le promovam la noi in republica, deoarece o sa fie cu mult mai democratic si cu mult mai bine decit la moment.

Din aceste considerente, cred ca modificarile care se propun astazi sint destul de rezonabile si trebuie sa le sustinem, ca concept noi trebuie sa le sustinem. Bineinteles ca pentru lectura a doua noi vom lua in considerare tot ce a fost spus astazi de deputati si vom face in asa fel ca legea sa fie perfecta.

Eu as vrea sa spun ca, daca vom lucra si in lectura a doua, trebuie numaidecit sa luam in consideratie trei principii de baza:

1. Principiul democratizarii, adica participarii la alegeri, ca sa participe la alegeri si colectivul didactic, si colectivul de studenti, fiindca studentii, dupa cum stiti, sint componenta de baza a institutiei date. Sint 200 si ceva de lectori, de cadre didactice, dar sint doua mii si ceva de studenti. De ce lezam drepturile studentilor de a alege?

2. Principiul transparentei, sa nu se faca influenta nici din partea alegatorilor, nici din partea candidatilor, sa nu fie.

3. Si al treilea principiu este principiul, cum am spus eu, racordarii legislatiei noastre la legislatia europeana, daca noi vrem sa fim asa cum este Europa intreaga.

In continuare as vrea sa va spun cite ceva, care a fost discutia la noi in comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Un minut inca, stimate coleg. Timpul.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

In comisie noi am revenit la aceea ca, intr-adevar, este foarte complicat sa aduni adunarea generala ca sa aleaga rectorul, de aceea s-a propus alta modalitate – de a desfasura alegerile in doua etape. Prima etapa este la nivel de facultate, unde voteaza toti, si studentii, si corpul didactic. Si, dupa aceea, facultatea inainteaza candidatul care a luat mai multe voturi la Senat, iar Senatul va decide, adica la etapa a doua, cine va fi rectorul, care o sa fie mai bine pregatiti s.a.m.d. Iata care este modalitatea si nu este aici nimic strasnic, si nu este inventat mult. Noi vrem ca odata si odata sa fim si noi de rind cu aceeasi Europa.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Dragomir.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Eu vreau sa mentionez ca Fractiunea Partidului Comunistilor, adica fractiunea majoritara, sustine ideile care au fost expuse si va chemam si pe dumneavoastra sa le votati in prima lectura. In ceea ce priveste lectura a doua, noi o sa convenim inca o data, o sa ne mai sfatuim cu toate comisiile si cred ca modificarile care vor fi facute vor da un rezultat pozitiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Anatol Taranu.

 

Domnul  Anatol Taranu: 

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Legea este foarte importanta. De fapt, autonomia universitara este un segment extrem de important si vulnerabil al democratiei in ansamblu. Din acest punct de vedere, noi, desigur, nu sintem acei care inventam roata. Lucrurile demult sint puse la punct si bine asezate, este nevoie, pur si simplu, ca acest proiect de lege sa fie ajustat practicilor care exista deja sute si sute de ani.

Vreau sa va aduc aminte, stimati deputati, ca autonomia universitara in Europa are o istorie de aproape un mileniu. In 1158 Fredrich Barbarossa, imparatul Sfintului Imperiu Roman, a dat privilegiu Universitatii din Bologna si de acolo se incepe autonomia universitara. Apropo, in acest privilegiu regele a scris: “Nimeni nu are dreptul sa se amestece in treburile interne ale comunitatii universitare.” Foarte bine am facut astazi ca am retras privilegiul Presedintelui tarii, monarhului nostru, sa se amestece in problema universitara, in numirea rectorilor.

Stimati colegi,

Nu o data am vorbit de la aceasta tribuna si vreau sa reiterez acest gind inca o data. Noi sintem o republica parlamentara, Presedintele, prin definitii, prin structura Presedintiei, nu are competenta necesara pentru a decide asupra problemelor fundamentale ale economiei, inclusiv autonomia universitara. Eu nu am inteles cum de s-a intimplat ca Guvernul, ministerul, unde sint concentrati principalii, cel putin asa ar trebui sa fie, specialisti in acest domeniu, au oferit dreptul, o responsabilitate enorma, de a confirma rectorul universitatii unei institutii care nu are competenta necesara.

La Presedintie de domeniul invatamintului se ocupa o singura persoana, una singura, stimati colegi, consilierul pentru domeniul respectiv. Spuneti, el are competenta sa inlocuiasca ministerul, sa inlocuiasca specialistii de la Ministerul Educatiei si Tineretului? Si este foarte bine ca am facut acest lucru, ca am transferat acest drept ministerului, insa, cineva din colegi aici a vorbit, ar fi si mai corect daca rectorii ar fi fost confirmati de Parlament, unde diversitatea politica este mult mai larga decit in Guvern, fiindca Guvernul, cum n-ar fi, reprezinta doar o parte din Parlament, majoritara, e indiscutabil, dar numai o singura parte.

Stiti care este viciul principal al acestui proiect? El consta in faptul ca legea sau amendamentele la lege sint descrise foarte lapidar si la modul general. Viciul principal consta in faptul, si domnul viceministru a vorbit despre acest lucru, noi vom elabora un regulament, ca, de obicei, necuratul se ascunde in detalii. Daca dorim ca aceasta lege sa fie lipsita de esenta democratica si dorim sa scoatem, de fapt, principiul autonomiei universitare, haideti sa transferam toata responsabilitatea pentru aceasta lege nu textului legii ca atare, ci regulamentului, care va fi elaborat de citiva oameni mai pe urma si aprobat intr-o formula mai discreta in cadrul Guvernului. Problema noastra consta in urmatoarele: legea trebuie sa descrie exact mecanismul de formare a tuturor structurilor care participa nemijlocit la alegerea rectorului.

In legea care ne-a fost prezentata noi nu cunoastem: Care sint principiile de formare a adunarii generale? Cum functioneaza aceasta adunare generala? Aici s-a vorbit deja, daca nu este confirmat de Guvern, cum iesim din aceasta situatie? S-a propus aceasta iesire din situatie, dar eu vreau sa va intreb, stimati deputati, cine este autorul acestei legi: Guvernul sau noi toti, deputatii Parlamentului, care incercam aici, in plenul Parlamentului, in mod colectiv sa elaboram legea? Nu este aceasta o stupiditate?

Ce ar trebui sa faca autorii? Autorii ar trebui sa vina in fata noastra si sa spuna: “Stimati deputati, dupa discutiile, pe care le-am audiat in plenul Parlamentului, noi am inteles, legea, din pacate, nu este bine conceputa. Noi avem nevoie de citva timp ca sa venim in fata dumneavoastra si sa prezentam un proiect in care vor fi descrise toate elementele despre care dumneavoastra ati vorbit de la microfoanele Parlamentului. Si noi va rugam sa ne dati o saptamina-doua-trei, nu mai stiu cit, ca sa venim cu un proiect de lege care ne-ar permite sa va prezentam un document care poate sa fie supus discutiei, in conditiile Regulamentului Parlamentului, dar nu in conditiile pe care noi le inventam din mers.”

Noi avem nevoie de aceasta lege, noi avem nevoie de a extinde autonomia  universitara, democratia in cadrul sistemului nostru universitar, dar noi avem nevoie de o lege care nu ar permite o tratare duplicitara a principalelor principii ale acestei legi. Din acest punct de vedere, eu propun ca legea sa fie revocata Guvernului si poate chiar sa le dam un termen de 2-3 saptamini, termen in care ei sa vina in fata noastra cu un proiect bine determinat.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am solicitat si eu sa fiu inscris pentru luare de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu nu am inregistrat acest lucru, poate am ratat.

Domnule Bujor,

Permitem domnului Varta, va rog.

 

Domnul  Ion Varta: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Intr-adevar, versiunea care, in cele din urma, o dezbatem aici in sedinta plenara este semnificativ diferita de versiunea initiala, care ne-a parvenit cu ceva timp in urma si am discutat-o si in cadrul sedintei comisiei noastre de profil. Sint elemente noi, elemente care imbunatatesc, intr-un fel, acest proiect de lege si elimina niste principii care veneau in contradictie flagranta cu autonomia universitara, cu Carta universitara.

Cu toate acestea, remarcam un lucru: din pacate, si aceasta varianta contine citeva elemente care trezesc ingrijorarea noastra. In primul rind, aceasta diseminare si scoaterea din competitie a unor candidati. Banuiesc ca cei mai seriosi si incomozi vor fi scosi din circuit la etapa initiala, atunci cind vor fi convocate aceste adunari ale facultatilor, colectivelor de cadre didactice si cele ale studentilor. Deci, aici se va face, de fapt, acea selectare care poate sa prejudicieze si prejudiciaza principiul acesta si universitatea de dreptul firesc de a alege din multitudinea de candidati, pentru ca, pina la urma, vor ajunge doar doi si din acesti doi Senatul va urma sa selecteze candidatura optima prin votul sau secret. Se vede clar ca Senatul este lipsit de niste prerogative mai vechi, care i le acorda vechea lege, nu mai are dreptul sa aleaga din multitudinea de candidati, ci doar din doi.

Am inteles ca se reduce considerabil si proportia care-i revine cadrului didactic de a lua decizia respectiva. Conform vechii legi, aceasta proportie era una mai favorabila pentru cadrele didactice universitare, fiindca permitea ca in Senat cadrele didactice sa-si delege 75% din colegi. Iata ca noul proiect de lege reduce la 60% si-i avantajeaza pe cei din personalul auxiliar, care, din pacate, nu au competente academice, nu sint cadre didactice. Si, pina la urma, ei sint protejati de Codul muncii, nu au nevoie de reprezentanti in cadrul Senatului, pentru ca sa-si apere interesele lor profesionale. Interesul lor profesional il apara sindicatul si Codul muncii, iar in Senat trebuie sa fie pe larg reprezentate, in primul rind,  cadrele didactice, profesorii universitari.

Bine, acest principiu, care il recomanda Carta universitara cu privire la extinderea reprezentativitatii studentilor, s-a respectat. Intr-adevar, studentilor li se acorda aceasta posibilitate, 25 la suta. Dar atunci cind vor fi convocate aceste adunari in cadrul facultatilor iarasi studentii vor fi, banuiesc, usor manipulati, fiindca ei sint dependenti de profesorii lor, de decan, de sefii de catedra si ar putea sa faca o alegere la sugestia cuiva. Banuiesc ca aici se vor intimpla lucruri triste. Niste candidati seriosi, cu abilitati optime pentru a suplini functia de rector vor pierde sansa de a se lupta in competitie cinstita in cadrul sedintei Senatului, intrucit ei din start vor fi lipsiti de acest drept.

Aici este elementul restrictiv si banuiesc ca, daca s-ar accepta sa-l amendam, sa-l revizuim, in linii generale, putem sa acceptam doua sugestii: daca se accepta mentinerea acestui procent de 75 in favoarea profesorilor, aceasta reprezentativitate care le-o acorda vechea lege, si daca se renunta la aceasta selectie graduala pe etape si se acorda imputerniciri depline Senatului sa-si aleaga rectorul, atunci legea este perfecta si este una valabila, pentru care putem vota cu ambele miini. In caz contrar, daca se mentin aceste doua elemente cu caracter distinctiv, ea are un caracter mai antidemocratic si este un regres in comparatie cu vechea lege.

Daca se accepta sa amendam aceste doua prevederi, legea poate fi votata. In caz contrar, ea trezeste mari semne de intrebare si ingrijorarea noastra. Imi dau seama ca ea poate fi votata in prima lectura in sedinta de astazi si atunci propun ca sa se accepte, cel putin, ca respectivul proiect de lege sa fie expertizat de organismele abilitate internationale, pentru ca sa avem si punctul lor de vedere, intrucit riscam sa intram intr-o coliziune cu prevederile procesului de la Bologna, cu Carta autonomiei universitara. De aceea, ar fi bine ca aceasta expertiza totusi sa fie acceptata.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Bujor.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Aprecierea politica a acestui proiect de lege Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” o prezinta intr-o declaratie, care va fi repartizata pina la finele sedintei ziaristilor prezenti in sala, dar si altor reprezentanti ai mass-media, cetatenilor care doresc sa cunoasca adevarul despre acest proiect. Acuma concret pe marginea subiectului, in aspect practic, tehnic. Vreau sa va spun, ca principala boala, gafa a acestui proiect de lege este graba, dorinta de a adopta aceasta lege cu orice pret. Va amintesc, in aceasta ordine de idei, urmatoarele.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat hotarirea corespunzatoare si a prezentat proiectul de lege la 25 iulie. In aceeasi zi, se convoaca sedinta comisiei respective, cind este aprobat raportul de baza, sa-l numim asa. A doua zi, pe data de 26 iulie, Fractiunea majoritara incerca cu multa insistenta sa obtina examinarea ad-hoc a acestui proiect de lege, desi niciuna din comisii, cu exceptia comisiei de fond, nu a examinat acest proiect de lege.

Cu parere de rau, in favoarea acestei teze vine si aparitia celui de al doilea raport al Comisiei condusa de domnul presedinte Victor Stepaniuc, Vrem sa va atragem atentia ca in primul raport se contineau doar aprecieri de ordin general, constatari unde se mentiona, de rind cu altele, ca, pentru examinarea in lectura a doua, se va tine cont de propunerile comisiilor si ale deputatilor. Lucru firesc, pe cind in raportul din 14 iulie 2007 se contin deja propuneri mai constructive, propuneri care, intr-o anumita masura, pot fi acceptabile. Noi, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” consideram ca, de rind cu alte aspecte negative, acest proiect de lege schiopateaza inca din urmatoarele considerente:

1.      Se neglijeaza principiul 1 al Cartii universitare privind autonomia universitara si implicit angajamentele Republicii Moldova luate in procesul de la Bologna.

2.      Se diminueaza rolul Ministerului Educatiei si Tineretului in conducerea invatamintului superior din tara noastra.

3.      Se diminueaza rolul universitatii ca institutie de cercetare si instruire.

4.       Este lezata autonomia academica a institutiilor de invatamint superior din Moldova.

5.      Se desconsidera rolul Senatului universitar ca organul cel mai competent in problemele academice de functionare a institutiei de invatamint superior.

6.      Se confunda conducerea academica a institutiei de invatamint superior cu conducerea administrativ-gospodareasca.

In aceasta ordine de idei, noi consideram ca, dupa cum au spus si colegii nostri, se impune modificarea Legii invatamintului din Republica Moldova, dar nu o putem face in baza proiectului de lege prezentat. De ce? Raportul suplimentar, cum este fixat in materialul prezentat noua, poate servi ca baza pentru o noua initiativa parvenita de la Guvernul Republicii Moldova. El nu poate servi... el nu poate fi acceptat in formula prezentata astazi din urmatoarele doua considerente:

In proiectul de lege prezentat, ca momente-cheie in plan conceptual avem doua lucruri de baza.

Primul. Adunarea generala a colectivului.

Si doi. Confirmarea in functie a rectorilor de catre Presedintele Republicii Moldova. 

Comisia a examinat minutios proiectul de lege in perioada de dupa 26 iulie pina la 14 noiembrie si a constatat ca formularea prezentata de catre Guvern la initiativa unor consilieri ai Presedintelui Republicii Moldova nu poate fi acceptata din multe considerente. Nu este clar ce include in sine notiunea de “adunare generala”. Este vorba de adunarea profesorilor, adunarea studentilor si profesorilor, adunarea profesorilor, studentilor si a colectivului ingineresc, functionarilor din cadrul  institutiei?

7.      Nu s-a tinut cont ca nu exista nici oficii, sedii in Republica Moldova care ar permite convocarea si desfasurarea adunarii generale unde avem circa 12 –
13 mii de studenti. Toate acestea luate impreuna nu raspund si la o alta intrebare: cine are dreptul sa pretinda la functia de rector? Noua ni s-a spus ca un argument: ar putea pretinde si alte personalitati din afara universitatii. Atunci eu ma intreb: dar un student de rind din cadrul Universitatii ar avea dreptul sa pretinda la functia de rector?

8.      Iata de ce in viziunea noastra Guvernul a prezentat un proiect de lege nu pina la urma bine chibzuit. Si avind in vedere ca noi ne dezicem de ideea de baza a proiectului – adunarea generala, si propunem o alta formula care trebuie perfectionata.

Si in al doilea rind, Comisia propune ca in continuare Guvernul Republicii Moldova sa confirme rectorii, consideram ca subiectul de discutii pe marginea acestei chestiuni este epuizat. Se impune ca Guvernul Republicii Moldova sau unii deputati, chiar din Fractiunea majoritara, sa prezinte un nou proiect in care ar fi prevazuta o modalitate reala, nepolitizata pentru solutionarea acestor probleme.

Domnule Presedinte,

Eu am vazut ca este fixat cu culoarea rosie.

Va multumesc, pentru ca am avut posibilitatea sa expun pozitia fractiunii parlamentare. Noi consideram ca toti deputatii sint constienti, responsabili si ne dam seama ca nu putem vota un proiect de lege numai de aceea ca este initiativa Guvernului Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc, stimati colegi.

Nu am inteles cu culoarea rosie. Dar bine, trecem peste aceasta. Comisia, cu o scurta interventie.

Microfonul nr.3.    

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Mi se pare ca toti deputatii, de acum dupa dezbaterile de astazi, au inteles ca totusi este un proiect bun, este un proiect care democratizeaza aceea ce se numeste alegerea rectorului, lucru care pina acum dumneavoastra, probabil... statistica, pe care o aveti o are ministerul si fiecare deputat are posibilitatea sa o foloseasca.
21 de persoane, 23 de persoane votau, deci, rectorul.

Mai mult ca atit, termenul de patru ani si de doua termene, de fapt, nu se respectau in majoritatea cazurilor, trebuie sa va spunem cu unele mici exceptii. Si este bine si ati propus si dumneavoastra ca in lectura a doua noi sa stipulam la articolul 48 foarte clar, convingator, in asa fel ca nu prin regulamentele ministerului sau ale Guvernului sa fie completata legea, dar sa fie prevazute si principiile principale in acest proiect. Mi se pare ca si Comisia, si mai multi deputati au inaintat propuneri la aceasta tema: Senatul largit, alegerea la facultati, inaintarea candidaturilor absolut liber, desigur, conform unor anumite criterii. Criteriile, de obicei, in toate tarile sint asa ca trebuie sa posede un grad stiintific si numaidecit sa aiba o vechime in munca minima de 5 ani.

In continuare, selectarea trebuie sa fie inregistrata, adica candidaturile trebuie sa fie inregistrate de o comisie de selectare. Si aceasta comisie electorala, de fapt, propune facultatilor candidaturile: 7, 8, 10. Facultatile aleg doua candidaturi, dar aceasta nu inseamna ca aleg unele si aceleasi. Inseamna ca nu sint restrictive, inseamna ca pot nimeri toate zece. In cele din urma daca avem 5, 7,
10 facultati, adica alegerea este absolut libera. Mai mult ca atit ca procesul de la Bologna ne cere ca acest vot sa fie secret. Mi se pare ca, dupa lectura a doua, legea o sa fie totusi reusita, o sa fie o lege pozitiva, normala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Eu va multumesc, stimati colegi.

Deci, ceea ce am inregistrat ca propunere. Prima, aprobarea in prima lectura, dar cu cele doua amendamente conceptuale la care s-a referit  foarte clar si bine, in viziunea mea, domnul Bujor. A doua propunere care viza respingerea proiectului. Luare de cuvint. Si a treia propunere – restituirea acestui proiect Guvernului. Deci, in fond, cind m-am referit la prima, aceasta propunere vine din partea comisiei, dar am zis ca si colegii care au luat cuvintul, au mentionat foarte clar propunerea de aprobare in prima lectura cu doua modificari conceptuale si anume: alegerea, in ultima instanta, a rectorilor trece prin Senat, se face de catre Senat, si nu adunarea generala. Eu nu am solicitat comentarii.

Mersi.

Doi la mina – confirmarea rectorilor ramine in continuare in competenta Executivului. Deci, voi supune votului aceste propuneri in ordinea in care ele au fost prezentate.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2832 cu cele doua modificari conceptuale pe care le-am mentionat eu, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2832 este aprobat in prima lectura.

Eu am sa rog foarte mult Comisia, pentru lectura a doua sa se munceasca minutios si sa se includa toate detaliile, tinindu-se cont de acele propuneri care au fost evocate in sala in cadrul dezbaterilor pentru prima lectura. Avansam.

Proiectul de Lege nr.3277 pentru modificarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacencoviceministru al agriculturii si industriei
                                                                 alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se propune pentru discutie modificarea Legii nr.1515 din 16 iunie 1993 privind protectia mediului inconjurator, in care, la articolul 73, se propune sa fie cuvintele “maculaturii prelucrate, prevazuta in anexa, destinata utilizarii in calitate de materie prima, secundara la intreprinderile autohtone existente” sa fie inlocuite cu cuvintele “maculaturii prelucrate si  cioburile de sticla, prevazute in anexa nr.3 la Legea 1347”.

De asemenea, se propune si modificarea tot la acest capitol si a Legii nr.1347, unde la articolul 20 alineatul (1) litera c), dupa cuvintele: “maculaturii prelucrate” se introduc cuvintele “cioburile si alte deseuri si resturi din sticla”. De asemenea, la aceasta lege in anexa nr.3 se adauga o pozitie noua – pozitia 700100100, cu denumirea: “cioburi si alte deseuri si resturi de sticla ce nu contin substante periculoase”.

Se propune, de asemenea, modificarea si a articolului 2 din Legea nr.449 din 30 decembrie 2004 pentru modificarea articolului 27 din Legea nr.347 din
9 octombrie 1997 privind deseurile de productie si menajere, unde cifra “2007” se substituie prin cifra “2010”.

Deci, necesitatea modificarii acestor legi, in primul rind a Legii nr.449 din
30 decembrie 2004 privind modificarea Legii nr.1347 din 9 octombrie 1997 privind deseurile de productie si menajere genereaza dificultati de mari proportii privitor la termenul de tranzitie, in sensul ca, incepind cu 1 ianuarie 2007, cota ambalajului de sticla urmeaza sa constituie cel putin 50%. Deci, este o prevedere destul de dura in termenul respectiv de trei ani care au trecut. Tinind cont de faptul ca 7 ani in urma a fost elaborat un program si implementat in Republica Moldova cu privire la trecerea la ambalajul de unica folosinta, fiind mai ieftin si mai usor si implementat drept contemporan la etapa respectiva, fiind investite circa 95 de milioane de lei.

Deci au trecut acesti 7 ani de zile. Acest utilaj s-a amortizat numai 35–50%. Noi venim cu alta initiativa, care va provoca in urma sa sustragerea unui volum mare de surse financiare pentru realizarea acestui obiectiv. 

Totodata, vreau sa va aduc la cunostinta ca, la ziua de astazi, industria de prelucrare a laptelui, practic, 100% toata productia este ambalata in ambalaj de unica folosinta. Deci, industria de conserve astazi – in jurul la 35–40%. Schimbarea termenului pentru 2010 va da posibilitatea ca intreprinderea de procesare a fructelor si legumelor ca sa treaca foarte usor la ambalajul de 50% in sticla si, totodata, vom lucra cu intreprinderile de lapte, ca in perioada respectiva sa se treaca la acest ambalaj.

Cu referinta la directiva europeana la acest capitol, as vrea sa aduc la cunostinta ca aceasta prevede ca atare pentru tarile Uniunii Europene trecerea in jurul la 50–60% din deseurile menajere ca sa fie reciclate. Deci, din toate deseurile care se produc la fabricarea productiei, dar nu prevede anume o cerinta fata de ambalaj.

In ceea ce este legat de modificarea Legii nr.1515 din 16 iunie 1993 si a Legii nr.1347 din 9 octombrie 1997, vreau sa va aduc la cunostinta ca, la momentul actual, fabricile de sticla utilizeaza pina la 30% din cioburi in productie, desi specialistii si de la intreprindere spun ca cioburile pot fi utilizate pina la 90%. In primul rind, utilizarea cioburilor de sticla diminueaza poluarea mediului ambiant, in special bioxidul de carbon, tinind cont de faptul ca la fiecare 10% de utilizare in productie a cioburilor se diminueaza cu 2% si cheltuielile de energie, de surse energetice.

Totodata, vreau sa aduc la cunostinta ca, daca luam cita sticla se produce in Republica Moldova, din 70% se exporta, deci, totodata, din acele 30%, daca luam cite cioburi se produc in Republica Moldova, noi inregistram ca in Republica Moldova pot fi cioburi, care sint colectate sau nu sint colectate, in jur de 30 de mii de tone. Insa pentru productie anual, daca luam cifrele de productie pentru intreprinderile noastre, noi vedem ca au fost utilizate in 2005 – 77 mii de tone, in 2006 – 60 mii si in 2007, in zece luni – 50 mii de tone.

Sub acest aspect, venim cu initiativa, tinind cont de faptul ca este o materie prima necesara pentru productie ca materie prima, ca sa fie acceptat si importul acestor produse in Republica Moldova. Deci, proiectul mentionat a fost avizat pozitiv de comisiile parlamentare si il propun pentru discutii si aprobare in sedinta de astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Spuneti, va rog, cite puncte de colectare a cioburilor de sticla sint astazi sau activeaza oficial astazi pe teritoriul Republicii Moldova?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, puncte de colectare in Republica Moldova sint la intreprinderile de procesare si, totodata, absolut toata sticla, care este predata astazi ca cioburi, este colectata de intreprinderi. Noi am discutat in comisie acest subiect. In intregime, colectarea deseurilor este o problema.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, cu alte cuvinte, domnule viceministru, nu exista astazi puncte de colectare in afara de acelea de la intreprinderi?

Multumesc.

Ca sa fie clar, sa nu pierdem timpul.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra propuneti sa importam deseuri din alte tari. Spuneti, va rog, cine va purta raspundere privind controlul inofensivitatii acestor deseuri, fiindca sa nu uitam ca nu este... deseurile pe care le vom folosi eventual ca materie prima pentru Fabrica de Sticla?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

In primul rind, este vorba de importul la numai trei intreprinderi din Republica Moldova.

 

Domnul Marcel Raducan:

Spuneti, va rog,  cine este responsabil?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Inspectoratul ecologic de stat este responsabil de control. Si dumnealor au acceptat aceasta formula.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, care vor exercita control pe cite directii? Sau nu este clarificata chestia aceasta?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, dumnealor au, este  Inspectoratul ecologic de stat de frontiera, care va efectua acest control si va permite numai aceluia care nu este.

 

Domnul Marcel Raducan:

Credeti dumneavoastra ca utilajul si echipamentul de care dispune acest inspectorat mentionat este capabil sa controleze totalmente situatia referitor la deseuri?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, eu cred ca nu este o problema, Mai mult ca atit, este vorba daca nu contin niste substante toxice. In Republica Moldova sint laboratoare care pot efectua aceste testari foarte usor.

 

Domnul Marcel Raducan:

Pina la urma, cred eu ca aceasta chestie nu este in stare s-o faca Inspectoratul respectiv, dar sint in stare s-o faca laboratoarele la intreprinderile cointeresate in importul deseurilor din alte tari. Spuneti, va rog, dumneavoastra, ca minister de ramura, nu v-ati gindit la ceea ce fac vecinii nostri din Europa?

Ma refer la taxarea importurilor de ambalaje polimerice? Fiindca dumneavoastra ati facut referinta la Directiva Comunitatii Europene, care spune clar ca, in perioada de pina la 2012, tot ambalajul, de 60 la 40, este necesar sa fie sticla si polimer, din cauza perioadei de descompunere a polimerilor care este foarte mare. Deci, noi am discutat aceasta chestie cu dumneavoastra la sedinta comisiei si ati promis ca o sa faceti tot posibilul si o sa veniti chiar cu  o propunere.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Vreau sa va aduc la cunostinta ca in cazul in care dumneavoastra o sa sustineti aceasta modificare, evident, noi nu o sa fim de acord cu faptul ca sa punem niste conditii dure pentru industria noastra.

 

Domnul Marcel Raducan:

Pai, la aceasta si ma refeream. Noi deja le avem pentru industria noastra.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Dar o sa importam ambalaj de unica folosinta in tara din alte tari si de aceea noi o sa stabilim restrictia respectiva, o sa venim cu initiativa de introducere a unei restrictii respective la import.

 

Domnul Marcel Raducan:

Domnule viceministru,

Nu intimplator v-am pus intrebarea, fiindca pentru producatorii autohtoni, deci, cum ati mentionat dumneavoastra in raport ca producatorii de lapte suta la suta folosesc polimerii, dar, totodata, legea ii va impune ca ei sa foloseasca 50 la 50 sticla si polimerul ca ambalaj.

Dar, totodata, importatorul este pus in conditii favorabile fata de producatorul autohton. Si dumneavoastra ati mai spus ca aceasta perioada sau acel bum de trecere la polimeri totalmente... ca este mai ieftin, dar, totodata, nu s-a tinut cont de ecologie. Deci, pina la momentul de fata nu s-au amortizat, s-au amortizat, mai bine zis, 40 la suta.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, sint de acord cu propunerea dumneavoastra de a examina in continuare aspectul legat, ca sa fie o...

 

Domnul Marcel Raducan:

Este o cerinta ca dumneavoastra sa veniti cu un proiect.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

O cerinta loiala atit pentru producatorii autohtoni, cit si pentru acei care vin sa cucereasca piata noastra.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3. 

 

Domnul  Alim Afonin: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

De fapt, la sedinta Fractiunii PCRM a fost invitat domnul ministru, la care
s-a discutat acest proiect de lege. Deci, este clar ca, drept temei al acestei initiative, Guvernul vine anume cu modificarea Legii nr.449, adica substituirea cifrei “2007” prin cifra “2010”. Totodata, noi am pus aceasta problema, am pus intrebarea, deci, este vorba despre aceea ca in  2010 iara sa nu fie aceeasi problema. Si, totodata, noi am cerut de la domnul ministru ca, pentru lectura a doua, problema tine anume de plafonarea, introducerea importului, sa fie stipulat clar.

Si a doua problema. Este vorba anume ca pentru lectura a doua, si domnul ministru a spus ca va fi gata, sa fie un plan strategic, un sistem clar in ceea ce priveste si colectarea, si problema ce tine de importul plafonat pe aceste deseuri. De aceea, Fractiunea PCRM cere ca, pentru lectura a doua, sa fie clar acest plan.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Eu revin la aceeasi intrebare, pusa de colegul nostru, cu referire la aceea ca aceste cioburi de sticla ce nu contin substante periculoase... Stiu ca, pina la urma, producatorul, cel care ambaleaza in aceste butelii de sticla, poarta raspundere pentru calitatea, inclusiv a ambalajului.

Intreprinderile producatoare nu dispun de un laborator care ar putea, la receptia buteliilor de la intreprinderile care produc butelii, sa verifice inofensivitatea acestor butelii. Si atunci ramine ca acel care primeste nu va purta raspundere, acel care le utilizeaza trebuie sa poarte raspundere, dar nu are posibilitatea sa o faca. Aici ramine ca unul face, dar celalalt va fi batut.

 

Domnul  Anatol Spivacenco:

Sistematic, in procesul de productie sint efectuate testari asupra calitatii si inofensivitatii acestui produs. Totodata, intreprinderile de sticla importa cioburile de la intreprinderile care ei furnizeaza sticla. Deci, sint intreprinderi de la care vin ambalaje sau conserve, dar nu de la intreprinderi de industrie chimica sau nu stiu ce. De aceea, nu este nici un risc aici. Mai mult ca atit, o sa fie un control strict asupra importului, anume ca produsul sa nu fie inofensiv.

 

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Ba, dimpotriva, eu nu pot sa va cred pe dumneavoastra si sa imbuteliez si dupa aceasta eu sa port raspunderea. Doamne fereste, se intimpla un caz mortal, eu raspund, caci eu am imbuteliat in aceasta sticla, dar eu nu am  posibilitatea sa ii verific calitatile de inofensivitate.

 

Domnul  Anatol Spivacenco:

Produsul in cauza este un deseu, dar el este deseu si ca materie prima. Si, va rog, sa nu-l tratam numai, pur si simplu, ca deseu. Deci, ca fata de orice produs, noi putem atunci sa avem dubii fata de orice import care poate fi inofensiv.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Exact aceasta vroiam sa zic, eu nu m-am referit la deseu, eu m-am referit la un caz concret, la materia prima care va fi folosita, dar aceasta este la orice import si la un alt produs, daca nu este verificat.

 

Domnul  Anatol Spivacenco:

Deci, statul Republica Moldova are organe de control, care sint responsabile pentru inofensivitatea produselor. De aceea, sub acest aspect fiecare la nivelul lui va raspunde, in cazul in care va comite vreo greseala.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

As vrea sa primesc o informatie pina la lectura a doua: care este situatia in domeniul controlului inofensivitatii in atare situatii? Pentru a putea veni cu propuneri pentru lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Chestia consta in aceea ca cioburile, deseurile nu sint produse alimentare si nu vor fi supuse controlului conform Legii cu privire la produsele alimentare. Fiindca numai in cadrul acestei legi noi avem notiunea de inofensivitate a produselor. Si numai in cadrul acestei legi noi avem notiunea de tasabilitate a produsului. Si numai in aceasta lege noi avem si notiunea de control in punctele critice.

Eu cred ca daca noi importam aceste cioburi pentru a produce ambalaj pentru produse alimentare, inseamna ca aceste cioburi trebuie sa fie supuse controlului si in conformitate cu Legea cu privire la produsele alimentare. Adica, la import trebuie sa fie prezentat certificatul cu privire la inofensivitatea acestui produs si numai atunci o sa fie importat.  Inseamna ca noi pentru lectura a doua ar trebui sa mai gasim unde sa introducem in legislatie o norma, ca aceste deseuri trebuie sa fie importate numai in baza certificatului cu privire la inofensivitatea  acestui produs.

 

Domnul  Anatol Spivacenco:

Sintem de acord.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 31 octombrie 2007 proiectul de lege mentionat, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1020 din 13 septembrie 2007.

Acest proiect de lege are drept scop stabilirea cadrului juridic privind introducerea in republica a cioburilor si a altor deseuri si resturi din sticla ce nu contin substante periculoase, pentru ca acestea, ulterior, sa fie utilizate in calitate de materie prima secundara la fabricarea ambalajului din sticla.

La momentul actual, in Republica Moldova, anual, se colecteaza circa
8000 de tone de cioburi de sticla, aceasta cantitate fiind insuficienta pentru procesul tehnologic al fabricarii sticlei la intreprinderi. Din aceste considerente, proiectul de lege nominalizat prevede modificarea a trei acte legislative: Legea privind protectia mediului inconjurator – articolul 73, Legea privind deseurile de productie si menajere – articolul 20 alineatul (1) litera c) si Legea nr.449 din
30 decembrie 2004 pentru modificarea articolului 27 din Legea privind deseurile de productie si menajere – articolul 2, prin care era stipulat ca, pina la 1 ianuarie 2007, cota ambalajului din sticla se constituie 50 la suta. In acest context, se propune substituirea cifrei “2007” cu cifra “2010”.

Prelungirea termenului este rezultatul lipsei unui sistem national de gestionare a deseurilor si de coordonare a actiunilor  statului, intreprinzatorilor si populatiei in domeniul acumularii, sortarii, utilizarii si prelucrarii deseurilor de ambalaj si a elaborarii unui plan de actiuni de trecere treptata la sistemul de ambalare in sticla a productiei. Totodata, se propune completarea anexei nr.3 la Legea privind deseurile de productie si menajere cu o noua pozitie, care ar permite importul in Republica Moldova a cioburilor si a altor deseuri si resturi din sticla, ce nu contin substante periculoase.         

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, in sedinta sa din 3 mai 2007, a audiat indeplinirea prevederilor Legii privind deseurile de productie si menajere si a Programului national de valorificare a deseurilor de productie si menajere pentru anii 2001 – 2010, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.606 din 2000 si a decis a considera nesatisfacator mersul indeplinirii prevederilor legii nominalizate si a Programului national de valorificare a  deseurilor de productie si menajere. Insuficient isi indeplinesc atributiile in acest domeniu autoritatile publice centrale si cele ale administratiei publice locale de nivelul intii si doi.

De asemenea, s-a constatat ca nu au fost indeplinite prevederile punctului 2 din Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.606 din 2000, care prevede elaborarea, in termen de un an, a programelor ramurale si teritoriale de gestionare a deseurilor, cu includerea masurilor de reducere a volumului acestora, reintroducerea lor maxima in circuitul economic in calitate de materie prima secundara sau evacuarea lor fara riscuri pentru mediu. Nu s-au indeplinit nici articolele 8, 18, 23 din Legea privind deseurile de productie si menajere, care prevad obligativitatea persoanelor fizice si juridice de a asigura depozitarea, evidenta, sortarea, ambalarea, transportarea, pastrarea si neutralizarea acestora.

Comisia sesizata in fond, prin hotarirea sa din 3 mai 2007, a propus un sir de masuri concrete pentru indeplinirea Legii privind deseurile de productie si menajere si a Programului national de valorificare a deseurilor de productie menajere pentru anii 2001 – 2010, despre a caror indeplinire Guvernul va informa Comisia permanenta catre 1 decembrie 2007.

Asupra proiectului mentionat au parvenit avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care propun examinarea si adoptarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului. Obiectiile si propunerile parvenite de la comisiile permanente, de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, de la deputati si de la fractiunile parlamentare vor fi sistematizate si prezentate pentru examinarea proiectului de lege in lectura a doua. In temeiul celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3277. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3277 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3734 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Cipru privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
                                                               permanent al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra prevede ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Cipru privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, acord care a fost semnat la Chisinau la
13 septembrie 2007.

Textul Acordului este in conformitate cu acordurile similare, semnate de Republica Moldova cu alte tari. Ratificarea acestui Acord nu va necesita cheltuieli financiare sau constituirea altor organe care sa asigure realizarea lui.

Voi mentiona ca investitorii din Cipru ocupa locul trei in topul primelor zece investitori in Republica Moldova si o cota de 8,5% investitii la datele statistice de la 1 aprilie 2007. Ratificarea acestui Acord va permite impulsionarea relatiilor comerciale si de alta natura dintre Republica Moldova si Republica Cipru. In aceste conditii, rugam respectuos Parlamentul sa accepte ratificarea acestui Acord.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Esanu.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Cipru privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Prezentul Acord a fost semnat la 13 septembrie 2007 la Chisinau in scopul crearii unui cadru juridic favorabil pentru efectuarea investitiilor de catre investitorii unei parti contractante pe teritoriul celelaltei parti contractante. Comisiile permanente au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea acestui Acord.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune urmatoarele amendamente privind textul proiectului.

Primul. A exclude din textul legii sintagma: “semnat la Chisinau la
13 septembrie 2007”.

Si al doilea. Propunem, la articolul 3 din proiect, substituirea sintagmei: “Ministerul Economiei si Comertului” cu cuvintul: “Guvernul”.

De asemenea, propunem inversarea numerotarii articolelor 2 si 3 din proiectul de lege.

Luind in considerare cele expuse, Comisia propune Parlamentului aprobarea in prima lectura a proiectului de lege mentionat. Iar daca nu sint obiectii – si in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Este o intrebare. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Noi semnam astazi un acord care este acord standard.

 

Domnul  Marian Lupu:

La microfon, va rog.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Nu am emotii, dar...

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu sustin si sintem gata sa votam acest Acord, dar este o intrebare care ne deranjeaza si trebuie sa avem ca o atitudine fata de aceea ca in toate actele, sa spunem asa, reglementarile, mecanismele, indicatiile de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, de la Procuratura Generala, pina in ziua de astazi, Cipru este indicat ca o zona de off-shore si toate firmele private, toate bancile au nevoie sa prezinte niste rapoarte speciale vizavi de toate aceste tranzactii, moment care este, cred, alogic, avind in vedere ca Cipru este o tara in Uniunea Europeana, care are o  reputatie buna s.a.m.d.

Cred ca aici, fac ca o sesizare, autosesizare la toate aceste organe in legatura cu ceea ce am spus eu mai sus: sa schimbe lucrurile, sa scoata toate aceste previziuni. Care e parerea dumneavoastra?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu cred ca acesta este mai mult un comentariu decit intrebare.

 

Domnul  Valeriu Guma:

E normal ca o tara europeana, cu care noi incheiem astazi un acord, sa fie tratata in asa fel?

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Nu cred ca tine de acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, este o intrebare care iese din cadrul strict al acestui proiect de lege.

Domnule Petrenco,

Va multumesc.

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Lege nr.3734 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3734 este aprobat.

Sint obiectii pentru adoptarea in lectura a doua? Nu sint. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua, in conditiile raportului Comisiei de profil, a proiectului de Lege nr.3734, rog sa voteze. Precum si rezultatele acestuia.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3734 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3769 pentru modificarea si completarea Codului fiscal.

Guvernul.

 

Domnul  Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra, propun spre examinare si adoptare proiectul de Lege pentru modificarea Codului fiscal, menit sa simplifice aplicarea taxei pe valoarea adaugata pentru marfurile si serviciile destinate proiectelor de asistenta investitionala si tehnica.

In prezent, marfurile si serviciile destinate proiectelor investitionale sint scutite de TVA, iar cele destinate proiectelor de asistenta tehnica sint impozitate la cota zero. Prin aceasta modificare a Codului fiscal, intentionam sa unificam principiile de aplicare a acestui impozit, scutind astfel de TVA atit marfurile si serviciile destinate organizarii proiectelor de asistenta investitionala, cit si cele destinate proiectelor de asistenta tehnica.

Aceasta modificare este una logica daca pornim si de la principiul unanim recunoscut si aplicat de neimpozitare a activitatilor finantate din surse provenite din asistenta. De altfel, peste tot este respectat principiul uniformitatii in ceea ce priveste aplicarea TVA si a altor impozite pentru aceste doua tipuri de proiecte de asistenta. Cu exceptia TVA, acest principiu se respecta si in legislatia Republicii Moldova. Necesitatea operarii acestor modificari rezulta si din acordurile semnate de Republica Moldova cu institutiile donatoare, care prevad expres neaplicarea impozitelor pentru proiectele de asistenta.

Trebuie, de asemenea, de remarcat ca situatia actuala de aplicare diferita a TVA in functie de natura proiectului de asistenta creeaza dificultati atit pentru organele de administrare fiscala, cit si, cel mai important, pentru agentii economici. Astfel, putem considera ca, acest proiect este drept o masura in plus pentru imbunatatirea mediului de afaceri.

Stimati deputati,

Luind in considerare cele relatate perspectivele evidente de majorare a asistentei pentru proiectele investitionale si tehnice atit sub aspect valoric, cit si al domeniului de implementare, va rog sa sustineti acest proiect.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Raportul prezentat de Guvern, practic, ma scuteste sa prezint integral raportul Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Vreau sa va spun ca in cadrul sedintei Comisiei noi am sustinut acest proiect de lege. Avizele comisiilor, de asemenea, sint pozitive. Din numele comisiei, propun sa votam acest proiect de lege in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Proiectul nr.3769, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3769 este aprobat in prima lectura.

Va rog opinia pentru lectura a doua, fractiunile. Acceptat. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3769. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze, sectorul nr.3? 8.

Multumesc.

69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3769 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.838 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Gheorghe Russu – directorul general al Companiei Nationale de
                                                          Asigurari in Medicina:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Prezentam atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care a fost elaborat in vederea perfectarii cadrului  legislativ necesar realizarii asigurarii obligatorii de asistenta medicala si crearii unor conditii optime pentru activarea acestui sistem ce rezulta din deciziile aprobate de Presedintele Republicii Moldova, Comisia parlamentara de specialitate privind rezultatele implementarii asigurarilor, obiectiile Curtii de Conturi, dispozitiile Guvernului privind asigurarea desfasurarii reformelor din sistemul sanatatii si ajustarea cadrului legislativ la rigorile zilei.

In proiectul de Lege nr.838 se propune modificarea si completarea Legii nr.1585 din 28 februarie cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, Legii nr.1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la marimea, modul si termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala, Codului cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova, Codului de Procedura Civila al Republicii Moldova si a Legii taxei de stat din 3 decembrie 1992.

Obiectivele principale ale acestui proiect sint introducerea articolului 1637 in Codul cu privire la contraventiile administrative. Se propune instituirea raspunderii pentru neindeplinirea obligatiilor privind gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala si anume neprezentarea spre aprobare sau neaprobarea de catre institutiile medico-sanitare, in termenul stabilit de contract, a devizului de venituri si cheltuieli pentru mijloacele provenite din fondurile asigurarii, neprezentarea de catre institutiile medico-sanitare, in termenul stabilit, a darilor de seama, a rapoartelor si facturilor, utilizarea de catre institutiile medico-sanitare contrar destinatiei stabilite in devizul de venituri si cheltuieli a mijloacelor provenite din fondurile asigurarilor si alte contraventii specifice sistemului asigurarilor.

Necesitatea introducerii acestui articol este dictata de faptul ca, desi este deja al patrulea an de lucru in cadrul sistemului asigurarilor obligatorii, unele institutii medico-sanitare prezinta o gestionare irationala a surselor disponibile, inclusiv efectuarea cheltuielilor cu incalcarea devizelor de venituri si cheltuieli, formarea datoriilor restante, consumul mic la medicamente si alimente, ceea ce denota o politica neadecvata in acest domeniu si creeaza nemultumirea persoanelor asigurate.

Mentionam ca prevederi similare celor propuse in proiect se contin in articolul 16211 din Codul cu privire la contraventiile administrative care stabileste raspunderea pentru incalcarea modului de calculare, de aprobare si de utilizare a mijloacelor bugetare, dar care nu pot fi atribuite institutiilor medico-sanitare publice, deoarece acestea nu sint finantate din bugetul de stat. Conform articolului 201 din Codul cu privire la contraventiile administrative noi putem avea aceste drepturi, pentru ca punctul trei prevede ca organele afacerilor interne, organele departamentelor, Inspectoratului de Stat si alte organe, persoane cu functii de raspundere imputernicite pentru acestea.

Intru executarea acestei prevederi, Codul cu privire la contraventiile administrative ofera posibilitatea de a examina cadrul de contraventii administrative organelor ce au ca atributie respectarea legislatiei intr-un anumit domeniu. De exemplu, organele de control fiscal si financiar, organele  afacerilor interne, serviciul pompieri, organele supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat, Casa Nationala de Asigurari Sociale.

CNAM, de asemenea, poarta raspundere pentru acumulari in fondurile mijloacelor financiare si gestiunea acestora conform destinatiei stabilite de legislatie. De aceea, este necesara atribuirea unei pirghii de influenta asupra situatiilor cind este incalcata legislatia sau actele normative de catre prestatorii de servicii medicale, mai ales daca, prin aceste fapte, sint incalcate drepturile persoanelor asigurate si ale cetatenilor Republicii Moldova la acordarea asistentei medicale.

Articolul 2222 din Codul cu privire la contraventiile administrative prevede deja prerogativele Companiei Nationale de Asigurari in Medicina si ale Agentiei teritoriale de a aplica sanctiunea administrative pentru neachitarea primei de asigurare. Proiectul dat propune completarea acestui articol cu norme ce ofera Companiei, fara Agentiile teritoriale, posibilitatea de a atrage la raspundere administrativa a persoanelor responsabile din cadrul institutiilor medico-sanitare publice vinovate de utilizarea neefectiva a mijloacelor financiare obtinute din fondurile asigurarilor obligatorii medicale.

Mentionam faptul ca, potrivit Codului contraventiilor administrative deciziile Companiei de aplicare a sanctiunilor administrative pot fi atacate in instanta de judecata.

Doi. Scutirea CNAM de plata taxei de stat. Avind in vedere ca noi avem dreptul la actiuni de regres, cind sint incalcate drepturile si ale pacientilor, si ale persoanelor asigurate, noi cerem sa aprobati similar scutirilor aplicate organelor de asistenta sociala organelor administratiei publice centrale si locale. Aceasta completare va permite economisirea mijloacelor financiare ale Companiei si utilizarea acestora conform destinatiei determinate de legislatia in vigoare.

Rugam sa fie aprobata si prevederea posibilitatii de a emite ordonanta judecatoreasca in cazul in care pretentia rezulta din neachitarea de catre persoanele fizice si juridice a primelor de asigurare in actiunile intentate impotriva persoanelor juridice sau fizice, responsabile pentru prejudiciul cauzat sanatatii persoanei asigurate.

Excluderea normelor ce reglementeaza incheierea contractului de asigurare obligatorie de asistenta medicala in conditiile procesului obligatoriu si introducerea prevederilor ce stabilesc obligativitatea unor categorii de asigurati de a se inregistra in calitate de platitori de prime se asigurare si de a prezenta actele necesare, cu obtinerea politelor pentru persoanele asigurate. Ajustarea prevederilor normelor ce reglementeaza categoriile de persoane asigurate din contul statului conform cerintei Curtii de Conturi, fapt ce va exclude din liste aceste persoane care au careva venituri si studentii straini care isi fac studiile la noi, in Republica Moldova.

Stabilirea bazei de calcul a primei de asigurare si a tipurilor de drepturi si venituri din care nu se calculeaza primele de asigurari medicale similar bugetului asigurarii sociale, fapt ce ar facilita activitatea agentilor economici care vor calcula tipurile de contributii la aceeasi sursa. Micsorarea cuantumului sanctiunilor financiare achitate de catre agentii economici.    

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Russu,

Treceti va rog la concluzii, va rog.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Eu termin. De asemenea, sint prevazute alte norme menite de a aduce in concordanta actele legislative cu cerintele actuale, precum si norme cu caracter redactional. In final, mentionam ca proiectul nominalizat a fost examinat de catre comisiile parlamentare si, tinind cont de faptul ca de la aprobarea lui de catre Guvern pina la momentul actual a trecut ceva si timp si au survenit careva modificari in legislatia in vigoare, moment mentionat in avize, rugam aprobarea acestui proiect in prima lectura, cu introducerea ulterioara a modificarilor expuse in avize.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, alaturi de celelalte organe in stat pe care le avem si care sint abilitate cu fel de fel de functii de control si functii represive, noi mai cream, mai imputernicim un organ de stat care sa aiba aceste functii.

Domnule director,

Cum, totusi, vedeti dumneavoastra implementarea articolului 22, prin care cereti ca sa aveti dreptul sa aplicati sanctiuni administrative, ordonante judecatoresti s.a.m.d.? Cum credeti dumneavoastra: aceasta ar trebui sa fie functia Casei Nationale de Asigurari Sociale ori sint organe concrete: judecatoria, care poate sa ia hotariri pe marginea acestor incalcari, care, intr-adevar, sint, nimeni nu neaga, dar totusi sint si organele abilitate cu asemenea functii.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Deci, pe noi ne-a adus la inaintarea acestor propuneri situatia care s-a creat in ocrotirea sanatatii. Noi deja avem procese in raionul Soroca, in raionul Edinet sint si in alte raioane, adica procedura de a ajunge la judecata poate fi inlocuita cu unele masuri de profilaxie, prin luarea de masuri necesare la neexecutatea legii, daca dumneavoastra ne abilitasi cu acestea.

Domnul Alexandru Olienic:

Intr-adevar, actiunile de profilaxie aceasta este una, dar ceea ce cereti dumneavoastra acestea sint abilitati, cu totul, cu totul altceva. Si inca o intrebare. Eu am inteles ca se solicita raspunsul. Articolul 29, diminuarea sau tainuirea Fondului de retribuire a muncii din care sint socotite toate calculele asigurarilor obligatorii s.a.m.d. Spuneti, dumneavoastra, aceasta intrebare eu am pus-o si cind am examinat in Comisie bugetul asigurarilor sociale, pe parcursul ultimilor ani, aveti depistat vreun caz de tainuire a Fondului de retribuire a muncii, macar la un agent economic? Aveti vreun atare caz, despre care puteti sa spuneti ca da, la agentul cela a fost depistata tainuirea sumei cutare?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nu imi aduc aminte.

 

Domnul Alexandru Olienic:

Aceasta este problema, stimati colegi, noi nu ne ocupam de problemele fundamentale in legile prezentate in Parlament, pentru ca, intr-adevar, nimeni in tara nu se ocupa de fondurile de retribuire a muncii. Toti stim destul de bine cum se achita salariile la noi in tara. Cite companii platesc la negru, care platesc in plicuri, care platesc pe carduri. Iata aici trebuie de lucrat si aici trebuie sa ne aplicam noi fortele, dar nu intr-aceea ce cereti dumneavoastra – pentru a abilita cu functii Comisia.

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Daca ati luat seama, noi nu cerem la acei care platesc contributia. Noi cerem la acei care folosesc resursele noastre, pentru serviciile care noi le contractam. Aici, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule raportor,

Proiectul de lege contravine Hotaririi Guvernului si initiativei Presedintelui tarii de a reglementa controalele. Chiar doua saptamini in urma, trei luati, toate ziarele si televiziunea au difuzat acele initiative de a reduce organele de control. Deci, noi venim acum cu un alt proiect de lege care e introdus in Parlament mai inainte, adica cu vreo sase, sapte luni in urma, si propunem ca sa mai avem un organ, care ar putea veni cu sanctiuni asupra agentilor economici si nu numai asupra lor, deci, chiar si a unitatilor medicale. Am doua intrebari. Spuneti, va rog, aceste amenzi unde se vor duce? Sumele cu care vor fi amendati agentii economici, unde se vor duce ele?

 

 

Domnul Gheorghe Russu:

Pot sa raspund?

 

Domnul Ivan Banari:

Da.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Multumesc.

Primul raspuns in privinta controalelor ce ati afirmat dumneavoastra, aceasta nu se refera la controale. Neajunsurile care pot fi depistate si amendate rezulta din darile de seama care sint aprobate de Guvern si care vin la noi. Adica, nu se cere un control suplimentar, adica e  executare sau neexecutare a acelor... adica nefolosirea dupa destinatie a banilor, care rezulta din darile de seama privind contabilitatea. Si al doilea raspuns. Sumele care, daca vor fi amenzi, se revarsa in fondurile asigurarilor obligatorii si se folosesc pentru bolnavi.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Aceste sume sint stipulate, ele pina acum nu au fost.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Ele sint stipulate in alte acte… in legile noastre.

 

Domnul Ivan Banari:

Sint stipulate in alte... Deci, si dumneavoastra va contraziceti, fiindca aveti aici un punct unde... si daca agentul economic nu permite controlul sau unitatea medico-sanitara nu permite controlul din partea Agentiei, deci aici tot se prevad amenzi. Asa ca dumneavoastra spuneti ca nu vor fi controale. Se vad numai din aceste lucruri. Vor fi controale. Si vor fi iarasi asa cazuri cind, pe parcursul unui an, una si aceeasi intreprindere este controlata de toate institutiile, daca cade in vizorul organelor de control.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Chestiunea consta intr-aceea ca noi sintem unica organizatie care finanteaza si are atributie fata de institutiile medico-sanitare publice in problema finantarii. Altcineva nu-i. Asa ca daca noi nu vom tine la control folosirea acestor resurse, noi o sa avem probleme de acelea pe care le avem astazi in multe institutii medicale. Aceasta se face in interesele persoanelor asigurate, dar nu in interesele Companiei, vreau sa stiti.

 

Domnul Ivan Banari:

Si ultima intrebare. Spuneti, va rog, ce suma se estimeaza ca va veni la Agentie?

 

 

Domnul Gheorghe Russu:

In legea fondurilor pe care ati aprobat-o dumneavoastra ieri – in jur la
2 milioane de lei.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Deci eu, din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, as propune, posibil ca anticipez unele intrebari, excluderea articolului 1 din acest proiect de lege. Sa fie comasat cu proiectul Codului contraventional a carui examinare in comisie noi o finisam. Si sa fie examinat in contextul conceptului Codului contraventional, care prevede limitarea sau micsorarea numarului de agenti constatatori, care au dreptul de a aplica  sanctiuni.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi avem propunerea dumneavoastra si, in principiu, nu avem nimic contra ei, daca va fi formulata asa ca sa prezinte interesele asiguratilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule director general,

Domnul Turcan a mentionat chestia legata de articolul nr.1, dar eu totusi as dori sa va adresez o intrebare referitoare la articolul 1637 in ceea ce priveste sanctiunile pentru incalcarea procedurii de achizitii stabilite, precum si efectuarea cheltuielilor s.a.m.d.

Stimate domnule director,

Noi am adoptat in Parlamentul Republicii Moldova Legea cu privire la achizitiile publice, care prevede un capitol special – Achizitii electronice.

Si noi ar trebui, totusi, ceea ce tine de asa ceva sensibil pentru cetatenii Republicii Moldova, cum ar fi asigurarea medicala, ar trebui ca toate achizitiile publice legate de Casa Nationala de Asigurari Sociale, de institutiile medicale s.a.m.d. sa fie prin achizitii electronice. Atunci ar disparea aceasta problema pe care dumneavoastra o invocati aici. Se incalca procedura, fiindca in cadrul achizitiilor electronice procedura nu este stabilita de acum de persoana fizica, adica nu este influenta subiectiva. Este soft-ul corespunzator, sint introduse toate datele si cine a cistigat, acela a cistigat si indeplineste toate conditiile stipulate in lege.

Domnul Gheorghe Russu:

Noi am introdus-o de aceea ca sint probleme in acest domeniu. Ceea ce propuneti dumneavoastra, poate pentru a doua lectura de discutat si pot fi efectuate aceste modificari.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca noi trebuie sa ne ocupam serios ca sa nu apara cauzele, adica sa lichidam cauzele problemei, dar nu sa ne ocupam, sa combatem consecintele, fiindca aceasta este... noi iarasi luptam cu urmarile neaplicarii legilor in vigoare pe care noi le avem.

Si un lucru foarte importat, acesta tine de sanctionarea persoanelor fizice care nu se vor inregistra ca platitori la bugetul asigurarilor medicale. Si dumneavoastra ati introdus anexa nr.2, care prevede ca, practic, persoanele fizice neangajate vor fi obligate sa se asigure obligatoriu. Si aici aveti anexa, punctul 3 al acestei anexe: “alte persoane fizice neangajate, cu domiciliul in Republica Moldova”. Adica ce ar insemna aceasta, “alte persoane fizice neangajate”? 

 

Domnul Gheorghe Russu:

Altele in afara de cele care sint angajate conform legislatiei. Sint persoane in afara procedurii de inregistrare, de exemplu, somerii, pensionarii, copiii sau functionarii sau acei care lucreaza la intreprinderi. Si e greu de prevazut toate alte persoane dupa profesii sau chiar fara profesii care nu s-au inregistrat, pentru ca norma de asigurari este obligatorie. Asa este legea care a fost adoptata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aici in anexa nr.2 noi am identificat, adica am stabilit niste categorii de persoane neangajate care sint obligate sa se asigure individual si, cind colo, nimereste inca si punctul 3), ca alte persoane neangajate. Cred ca trebuie identificate toate persoanele si descrise in lege, fiindca altfel printre aceste “alte persoane neangajate” pot sa nimereasca...

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi putem sa vedem lista, daca ea este completa, poate cuvintul “alte” sa fie substituit prin alt cuvint. In lectura a doua noi o sa tinem cont de parerea dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Si inca o intrebare, la articolul 10, aici unde dumneavoastra ati dat definitia de angajator – unitate sau persoana fizica, inclusiv notarii privati s.a.m.d. In legislatia Republicii Moldova nu exista notiunea de “unitate”, este persoana fizica, persoana juridica, persoana fizica care se inregistreaza ca intreprinzator, dar nu este unitate. Ce fel de unitate, ce inseamna aceasta – unitate?

 

 

Domnul Gheorghe Russu:

Bine, daca considerati ca notiunea nu e corecta, noi sintem gata s-o discutam.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar spuneti-mi, va rog, raspundeti la intrebare, angajator, unitate, ce inseamna unitate?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Unitate inseamna o intreprindere, un om, o persoana individuala care are intreprinderi si altele.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, da, unitate. Unitate unu, da, unitate...

 

Domnul Gheorghe Russu:

Unitate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca pentru lectura a doua trebuie de concretizat.

 

Domnul Gheorghe Russu:

De acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Persoana juridica, persoana fizica, intreprinzator sau altceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Intrebarea mea se refera la anexa nr.1 si anexa nr.2. In anexa nr.1 dumneavoastra stipulati ca acei care platesc procente din salariu si alte recompense, inclusiv la punctul 4) din aceasta anexa nr.1 se mentioneaza ca persoanele fizice care primesc alte recompense. Ce aveti in vedere aici?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Daca imi permiteti voie eu as vrea sa dau cuvintul sefului Directiei juridice ca sa va numeasca aceste cifre.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, mie mi e totuna.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Da, da, e clar. Noi raspundem de numere...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Anexa nr.1, insasi, din salariu si la alte recompense si punctul 4) – persoane fizice care primesc alte recompense. Ce aveti in vedere?

 

Doamna Stela Gladei – seful Directiei juridice a Companiei Nationale de
                                                  Asigurari in Medicina:

Deci, notiunea “de alta recompensa” este orice alta suma decit salariul...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna,

V-as ruga in microfon, nu se aude.

 

Doamna Stela Gladei:

Scuzati. Notiunea “de alta recompensa” reprezinta orice alta suma decit salariul...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Creanga,

Eu va rog sa o ajutati pe doamna.

 

Doamna Stela Gladei :

...platita de angajator in folosul angajatului sau, precum si alte drepturi si venituri platite persoanelor fizice, cu exceptia celor prevazute in anexa nr.3.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu as veni cu o propunere, ca anexa nr.1 sa fie, insasi denumirea acestei anexe, categoriile de platitori sa fie contributia procentuala la salariu si alte recompense sa ramina, daca vom examina in lectura a doua, adica contributie procentuala din costul politei de asigurare si va spun de ce. Vin cu propunerea ca din anexa nr.2 punctul 1 litera a) “proprietarii de terenuri agricole” sa fie trecuti in anexa nr.1, sa plateasca polita de asigurare, procent din costul ei lunar.

Noi am pus acesti proprietari de terenuri aici, indiferent de faptul daca au dat sau nu prin contract terenurile in arenda sau in folosinta. Eu zic ca de la propunerea pe care o fac eu vor avea de cistigat atit proprietarii de terenuri, cit si Compania.

Domnul Gheorghe Russu:

Noi sintem gata sa discutam propunerea dumneavoastra si permiteti-mi sa nu o comentez acum. Adica, este pentru discutie in lectura a doua.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si a doua intrebare, nu au fost doua, a fost una. De cit personal suplimentar va avea nevoie Compania, pentru a executa aceasta lege, in cazul in care va fi adoptata de catre Parlament si care vor fi cheltuielile suplimentare pentru salariul acestor persoane?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi avem de gind sa realizam aceasta lege in limita a ceea ce avem noi acum, fara nici un fel de cheltuieli suplimentare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da cite persoane aveti nevoie?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Nu, la noi, din start, de cind am intrat sint 58 de persoane in Compania Nationala de Asigurari in Medicina si e constant pina acum.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Inseamna ca aveti rezerve acum, sa inteleg.

 

Domnul Marian Lupu:

Intelegeti cum doriti.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Vreati sa va raspund la intrebare? Ce rezerve pot sa fie la 58 de oameni. Lucram destul de intensiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Russu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Serpul:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, inaintat de catre Guvern, si constata urmatoarele.

La articolul I din proiect, prin modificarile si completarile in Codul cu privire la contraventiile administrative, se propune aplicarea unor amenzi persoanelor cu functii de raspundere:

– pentru neinregistrarea ca platitor de prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala;

– pentru neprezentarea spre aprobare sau neaprobarea de catre institutiile medico-sanitare in termenele stabilite in contract a devizelor de venituri si cheltuieli pentru mijloacele provenite din fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala;

– pentru neprezentarea de catre institutiile medico-sanitare, in termenele stabilite a darilor de seama, rapoartelor si facturilor din cadrul sistemului asigurarii obligatorii de asistenta medicala sau prezentarea lor repetata cu date incomplete sau incorecte;

– pentru utilizarea de catre institutiile medico-sanitare a mijloacelor provenite din fondurile de asigurare obligatorie de asistenta medicala contrar destinatiei stabilite in devizele de venituri si cheltuieli;

– pentru achizitionarea lucrarilor sau serviciilor din contul mijloacelor provenite din fondurile de asigurare obligatorie de asistenta medicala fara respectarea procedurilor de achizitie stabilite, precum si efectuarea de cheltuieli reale in sume ce depasesc plafoanele aprobate in devizele de venituri si cheltuieli;

– pentru refuzul prezentarii reprezentantilor Comisiei Nationale de Asigurari in Medicina documentelor justificative si a actelor de evidenta, necesare pentru verificarea modului de gestionare a mijloacelor fondurilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala de catre institutiile medico-sanitare.

Concomitent, se concretizeaza drepturile conducerii Companiei Nationale de Asigurari in Medicina si a structurilor ei teritoriale de a examina cazurile cu privire la contraventiile administrative, se propun modificari si completari de ordin redactional.

La articolul II din proiect se propune scutirea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina de plata taxei de stat in actiunile intentate persoanelor fizice si juridice care se eschiveaza de la achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala; in actiunile intentate prestatorilor de servicii medicale sau lucratorilor medicali in scopul compensarii materiale a prejudiciului cauzat sanatatii persoanei asigurate din culpa acestora; in actiunile intentate impotriva persoanelor juridice sau fizice responsabile pentru prejudiciul cauzat sanatatii persoanei asigurate si actiunile de regres.

La articolul III din proiect, prin modificarile si completarile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, se stabileste obligativitatea inregistrarii in calitate de platitor a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, cu prezentarea actelor pentru obtinerea politelor respective si excluderea normelor ce reglementeaza incheierea contractelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, se concretizeaza ca sint asigurate de stat persoanele neangajate cu domiciliul in Republica Moldova, care sint aflate in evidenta institutiilor abilitate ale Republicii Moldova si se stabilesc expres aceste institutii, se stabileste obligativitatea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina de a verifica utilizarea mijloacelor financiare obtinute din fondurile de asigurare obligatorie de asistenta medicala de catre prestatorii contractati si alte modificari de ordin redactional.

La articolul IV din proiect, prin modificarea si completarea Legii cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, se expune extinderea sferei de actiune a legii asupra notarilor privati si avocatilor care vor plati primele in suma fixa; se propune excluderea anexei nr.1, deoarece sint prevazute institutiile abilitate care vor prezenta listele persoanelor neangajate, asigurate de catre stat; analogic sistemului public de asigurari sociale de stat se stabilesc sanctiuni in cazurile diminuarii sau tainuiri fondului de retribuire a muncii si alte recompense; se modifica anexele nr.1 si nr.2 in masura necesitatii, iar anexa nr.3 este expusa analogic anexei nr.5 la Legea bugetului asigurarilor sociale de stat; se introduc un sir de modificari in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.

La articolul V se propun completari in Codul de procedura civila analogic celor propuse in Legea taxei de stat; se prevede posibilitatea emiterii ordonantei judecatoresti in cazul in care pretentia rezulta din neachitarea de catre persoanele fizice si juridice a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala in actiunile intentate impotriva acestor persoane daca acestea sint responsabile pentru prejudiciul cauzat sanatatii persoanei asigurate.

La articolul VI este stipulat ca Guvernul, in termen de o luna de la data publicarii prezentei legi, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare, precum si a actelor sale normative in concordanta cu prezenta lege. Concomitent, e de mentionat ca articolul 17 si articolul 27 din Legea nr.1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala deja sint modificate prin Legea nr.82 din 29 martie 2007 in conformitate cu propunerile expuse in proiect.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului sustin examinarea si adoptarea acestui proiect de lege. Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa sustine aprobarea proiectului de lege in prima lectura, cu expunerea unor obiectii.

Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine examinarea proiectului de lege in prima lectura si inainteaza propuneri si obiectii.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara cu 5 voturi sustine aprobarea proiectului in prima lectura, iar cu alte 5 voturi nu sustine proiectul, inaintind unele obiectii.

Comisia pentru drepturile omului a decis respingerea proiectului nominalizat, inaintind unele obiectii.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului a inaintat obiectii si propuneri.

Obiectiile si propunerile parvenite vor fi expuse la examinarea proiectului de lege in lectura a doua. Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.838 din 1 martie curent pentru examinare si aprobare in prima lectura.

Concomitent, tinind cont de faptul ca in prezent in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati se definitiveaza textul Proiectului Codului contraventional in redactie noua cu numarul de intrare 1593 din 24 mai 1999, se propune ca articolul 1 din proiectul de Lege nr.838 din 1 martie 2007 sa fie comasat cu proiectul nr.1593 din 24 mai 1999 care este proiect de baza pentru examinare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari, propuneri?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, multumesc.

Eu, de fapt, nu am intrebare, dar propunere iarasi, care rezulta din acceptarea primei propuneri referitor la articolul 1, din partea Comisiei, as propune ca articolul 5 din acest proiect de lege sa intre in vigoare numai dupa ce noi vom adopta Codul contraventional, modificarile in Codul procedurii civile.

 

Domnul Marian Lupu:

Examinati pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vin cu aceeasi propunere catre comisie: sa examineze posibilitatea de a schimba denumirea anexei nr.1, categoriile de platitori, sa fie adaugat si contributia procentuala din suma fixa pentru... si sa fie trecuti din anexa nr.2 litera a) punctul 1, “proprietarii de terenuri agricole” sa fie trecuti in anexa nr.1.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa va atrag atentia, anexa nr.1 si anexa nr.2. Anexa nr.1 este o forma de contributie procentuala si anexa nr.2 in forma de suma fixa. Adica aici noi, prin aceasta norma, introducem o inegalitate intre acei care sint asigurati de catre angajatori (si angajatorul plateste treptat suma de asigurare medicala) si acei care, de pilda, se asigura singuri, vor fi obligati, conform articolului 22, sa plateasca o prima de asigurare obligatorie in forma de suma fixa in termene s.a.m.d., adica o platesc deodata.

Eu cred ca aici noi ar trebui sa scriem si in anexa nr.2 ca aceasta suma fixa se plateste lunar, adica suma de 1800 de lei impartita la 12 luni si platita lunar in parti egale. Si atunci noi ii aducem pe toti acei asigurati in conditii egale... si pe acei care sint introdusi in anexa nr.1 si pe acei care sint introdusi in anexa nr.2.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Adica nu numai acei... numai sa transferam litera a), adica proprietarii de terenuri, dar toti acei care sint inclusi in anexa nr.2.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

Doamna Serpul,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.838. Cine este “pentru”, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.838 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Sintem la finele sedintei pe care o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, la 25 noiembrie ora 10.00.

Multumesc.

Va doresc o zi buna in continuare. Cer scuze, 22 noiembrie, am gresit data.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.00.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova