version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



La şedinţa Parlamentului de legislatura a XVIII-a

DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – MARTIE 2010

Şedinţa din ziua de 18 martie  2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.        Informaţie privind validarea mandatelor de deputaţi: Ivan Ionaş, Ghenadie Ciobanu, Nicolae Olaru – Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova; Oazu Nantoi, Gheorghe Arpentin, Valentina Stratan – Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova; Ion Apostol – Fracţiunea  Partidului Liberal; Valentin Chepteni – Fracţiunea Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”.

3.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2014 din 16 decembrie 2009 pentru ratificarea Acordului dintre Regatul Belgiei şi Republica Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru, Republica Serbia şi Misiunea Administrativă Interimară a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Kosovo, din partea Kosovo, în conformitate cu Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind privilegiile şi imunităţile Secretariatului Acordului Central European de Comerţ Liber.

4.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.622 din 14 februarie 2007 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene cu privire la cooperarea în domeniul apărării, semnat la Roma la 6 decembrie 2006.

5.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2093 din 23 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

6.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.158 din 29 ianuarie 2009 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică.

7.        Respingerea proiectului de Lege nr.2551 din 3 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la fondul rutier.

8.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.521 din 3 aprilie 2009 cu privire la aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc.

9.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2119 din 28 decembrie 2009 privind executorii judecătoreşti.

10.    Întrebări.

Şedinţa începe la ora 11.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 53 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi deputaţii: Ana Guţu – în delegaţie; Liliana Palihovici –  la cerere; Valeriu Streleţ – la cerere, în delegaţie; Oazu Nantoi, Veaceslav Platon.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al  Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În perioada premergătoare şedinţei de astăzi şi-au sărbătorit ziua de naştere colegii noştri: Ana Guţu, Natalia Vîsotina, Valeriu Streleţ, Ivan Calin, Vadim Mişin, Igor Vremea şi Mihail Şleahtiţchi. Îmi daţi voie, în numele dumneavoastră, să le dorim sănătate, succes şi cît mai aproape de valorile europene şi de acei care au votat pentru noi.

Multă sănătate, stimaţi colegi. (Aplauze.)

Acum, permiteţi-mi  să vă aduc al cunoştinţă că, în conformitate cu Hotărîrea nr.6 din 16 martie 2010, Curtea Constituţională a validat mandatele de deputat în Parlament ale următorilor candidaţi supleanţi ai partidelor parlamentare:

doamna Valentina Stratan, domnul Oazu Nantoi şi domnul Gheorghe Arpentin – Partidul Democrat;

domnul Ion Apostol –  Partidul Liberal;

domnii Ivan Ionaş, Ghenadie Ciobanu şi Nicolae Olaru – Partidul Liberal Democrat;

domnul Valentin Chepteni, candidat supleant pe lista Partidului politic „Alianţa «Moldova Noastră»”.

Bun venit, stimaţi colegi.

Succese şi Doamne ajute la munca pe care trebuie s-o realizăm. (Aplauze.)

Felicitările noastre.

Acum, deci. Ce linişte totală la noi în şedinţă. Poate modificăm legea cu cincizeci şi, nu cinzeci şi unu, că avem aici mai mulţi: 53 – Alianţa, plus 5 – „Moldova Unită”, nu 60 de deputaţi. Modificăm şi eu cred că o să activeze mult mai bine Parlamentul decît cu 101 deputaţi. Ce ziceţi? A? E o idee nu rea, aşa-i? 61? Bine. Unul din partea comuniştilor.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, ca să nu fie speculaţii şi să nu credeţi... am dat dispoziţie: atît timp cît deputaţii comunişti boicotează şedinţele Parlamentului să nu li se ofere nici o maşină să iasă din garaj. (Aplauze.) Dacă nu vor să lucreze, atunci să nu se plimbe cu maşinile prin Chişinău şi pe la baruri. Cînd o să vină la lucru, aşa cum i-au delegat cetăţenii, atunci o să aibă maşini la dispoziţie. Şi lumina stingem? Cine-i în relaţii bune cu „Union Fenosa”, vă rog. Eu nu prea.

Ordinea de zi a şedinţei. Vă rog, cine are propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN":

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru ziua de mîine, rog să fie incluse în ordinea de zi următoarele proiecte de legi şi de hotărîri:

Proiectul de Lege cu nr.2118 referitor la proiectul de Lege cu privire la  avocatură.

Proiectele de hotărîri: nr.720 privind demisia unui membru al Curţii de Conturi, nr.734 privind demisia a doi deputaţi, proiectul de Hotărîre nr.719 privind asigurarea dreptului de petiţionare şi stabilirea programului de audienţă în Parlament. Acestea pentru ziua de mîine.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Pentru vineri?

 

Domnul  Ion Plşeca:

Da, pentru vineri.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vă rog să fiu înscris cu luare de cuvînt la proiectul de Hotărîre cu privire la aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc, poziţia nr.6 din ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:

Mulţumesc.

Din partea grupului de deputaţi membri ai Partidului „Moldova Unită” se propune pentru ziua de mîine  includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu nr.722 din 17 martie cu privire al constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea proiectului de Lege constituţional cu privire la modificarea articolului 78 alineatul (5) din Constituţia Republicii Moldova.

Astăzi, deja e clar că una din cele mai rezonabile variante de ieşire din criza politică este anume modificarea acestui articol prin votare, prin metode de consens aici, în Parlament. Noi deja am elaborat proiectul acestei legi din partea acestui grup de deputaţi. Pe data de 18 februarie am expediat în adresa tuturor fracţiunilor parlamentare. Aşa că este o posibilitate în cadrul acestei comisii speciale deja să avem un proiect de lege, de fapt, care poate fi, posibil, luat ca bază. Deci pentru mîine nr.722.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Să votăm mîine modificarea articolului 78 din Constituţie?

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Dacă va veni şi Fracţiunea Comuniştilor, posibil că... (Rîde.) Dar dacă vorbim serios, e clar că trebuie să fie elaborat un proiect de lege, deci să avizăm prin Curtea Constituţională şi după 6 luni, toamna deja, să votăm această modificare în Parlament.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumim.

Alte propuneri? Nu sînt, da?

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul ordinii de zi cu suplimentul de azi. Dumneavoastră aveţi suplimentul. Deci este vorba despre proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti, da? Despre aceasta e vorba? Votăm pentru ziua de astăzi sau şi pentru ziua de mîine? Ambele, da?

Supun votului proiectul ordinii de zi cu suplimentul la ordinea de zi. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Ordinea de zi este adoptată.

Începem cu primul proiect. Prezintă Sergiu Ciobanu, viceministrul economiei. Raportor  Igor Corman.

Vă rog, domnule Ciobanu, la tribună.

 

Domnul  Sergiu Ciobanu – viceministru al economiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Se prezintă spre aprobare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Regatul Belgiei şi ţările membre CEFTA privind privilegiile şi imunităţile Secretariatului Acordului Central European de Comerţ Liber.

În conformitate cu procedurile şi deciziile luate de Comitetul mixt CEFTA, precum şi luînd în considerare prevederile Acordului CEFTA, semnat de ţările membre la 19 decembrie 2006 la Bucureşti, s-a convenit de a institui un Secretariat, amplasat la Bruxelles, în vederea creării unui cadru informaţional eficient. În acest context, pentru oficializarea prezenţei Secretariatului CEFTA la Bruxelles a fost necesară semnarea unui acord cu autorităţile belgiene privind acordarea privilegiilor şi imunităţilor necesare pentru funcţionarea Secretariatului CEFTA.

Acordul menţionat este elaborat în conformitate cu prevederile articolelor 40 şi 42 din anexa nr.1 la Acordul CEFTA, precum şi prevederile articolului 5 din Decizia nr.7 din 28 septembrie 2007 a Comitetului mixt.

Potrivit prevederilor Acordului, Secretariatul CEFTA va obţine putere şi statut juridic internaţional în măsura necesităţii exercitării funcţiilor sale, inclusiv încheierea contractelor, achiziţionarea şi înstrăinarea proprietăţii asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi instituirea şi participarea la procesele legale.

Este de menţionat faptul că pentru Republica Moldova relaţiile cu ţările membre CEFTA creează, atît din punct de vedere economic, cît şi politic, noi oportunităţi în afaceri în perspectivele accelerate de integrare economică în spaţiul european.

Aplicarea Acordului menţionat nu necesită cheltuieli financiare suplimentare şi corespunde tuturor exigenţelor tratatelor internaţionale şi nu vine în contradicţie cu prevederile tratatelor internaţionale la care Moldova este parte.

În acest context, onorat Parlament, rugăm să susţineţi acest  proiect de lege.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări sînt? Nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Domnule Corman,

Vă rog.

 

Domnul  Igor Corman – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Majoritatea comisiilor permanente au prezentat avize pozitive. Ţinînd cont de importanţa cooperării Republicii Moldova în cadrul CEFTA, inclusiv  în contextul procesului de integrare europeană, propunem Parlamentului  să  voteze acest proiect de lege în primă lectură şi în  lectura a doua.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sînteţi de acord în lectura a doua? Pentru a doua lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 23.

Sectorul nr.3?

Sectorul nr. 3 – 30.

– 53. Adoptat. Mulţumim.

Următorul proiect de Lege, nr.622.

Prezintă Iurie Dominic, şef interimar al Marelui Stat Major. Raportor Igor Corman.

Vă rog, domnule şef.

 

Domnul  Iurie Dominic – şef interimar al Marelui Stat Major:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Prin prisma aspiraţiilor integrării europene a Republicii Moldova, precum şi în scopul aprofundării relaţiilor bilaterale cu statele membre ale structurilor europene, la 6 decembrie 2006 la Roma, a fost semnat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene cu privire la cooperarea în domeniul apărării.

Acesta este un acord-cadru, în care sînt stipulate domeniile de cooperare care cuprind o gamă largă de aspecte ale activităţii militare asupra cărora părţile contractante menţionează să facă schimburi de opinii şi de experienţă, printre care pot fi menţionate: activităţi în cadrul Parteneriatului pentru Pace, operaţiuni de menţinere a păcii, gestionarea crizelor, legislaţiei cu privire la apărare şi militare, aspectele militare şi controlul asupra armamentelor şi dezarmarea, structura organizatorică, selectarea, instruirea şi educarea personalului civil şi militar, instruirea rezerviştilor, sistemul gestionare economică a forţelor armatei (bugetul, achiziţiile) şi altele.

Acordul prevede forme de cooperare care sînt cele mai diferite şi cuprind: conferinţe, seminare, participare la activităţi, vizite reciproce, studii militare şi altele.

În baza prevederilor acordului menţionat, anual se vor întocmi planuri de cooperare bilaterale care vor stabili activităţi pe domenii concrete ce se vor desfăşura între instituţiile militare ale ambelor state.

Toate cheltuielile ce vor surveni în urma activităţilor prevăzute în acordul menţionat din partea Republicii Moldova vor fi suportate din contul şi în limita bugetului aprobat al instituţiilor implicate.

Din punct de vedere al conţinutului, acest acord  nu vine în contradicţie cu legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Concomitent, ţinem să menţionăm că partea italiană a ratificat deja acordul menţionat la 12 noiembrie 2009.

Domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În acest context, rugăm Parlamentul să susţină şi să adopte proiectul de Lege privind ratificarea acordului nominalizat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim şi noi frumos.

Luaţi loc.

Domnule preşedinte Corman, vă rog.

 

Domnul  Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat acest proiect de lege. Comisiile permanente au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Acordului. Pentru a aduce acest proiect de lege în corespundere cu prevederile legilor privind actele legislative şi privind tratatele internaţionale noi propunem excluderea  din titlul proiectului de lege a sintagmei  „semnat la Roma la 6 decembrie 2006”. Iar articolul al doilea să fie expus în următoarea redacţie:”Guvernul va întreprinde acţiunile necesare pentru realizarea prevederilor acordului nominalizat.”

De asemenea, vreau să menţionez că, în procesul discuţiilor în cadrul comisiei, 3 deputaţi şi anume domnii Ivan Calin, Victor Mîndru şi doamna Eugenia Ostapciuc şi-au exprimat păreri separate, solicitînd respingerea proiectului.

Cu votul majorităţii membrilor, comisia a decis să propună ratificarea acestui acord prin adoptarea unei legi organice în primă lectură şi în lectura a doua.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc.

Deci ratificăm cu amendamentul comisiei, da, domnule preşedinte? Cine-i pentru aprobarea în primă lectură cu amendamentul comisiei, rog să voteze.

Mulţumesc.

Cine este pentru lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Anunţaţi voturile, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 23.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 30.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

53. Mulţumim.

Proiectul de lege este adoptat.

Următorul proiect, nr.2093. Prezintă Oleg Efrim, viceministrul justiţiei. Raportor – Valentin Guznac, preşedintele Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională. Poftim, domnule Efrim.

 

Domnul  Oleg Efrim – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Se propune pentru susţinerea proiectului de Lege pentru modificarea Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. În linii mari, acest proiect este pentru înlăturarea unor neajunsuri ale Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Cele mai multe modificări şi completări ţin de redacţie. Am să mă opresc doar asupra cîtorva din ele care sînt mai consistente.

Astfel, se propune ca obţinerea calificativului nesatisfăcător la evaluarea performanţelor profesionale de către funcţionarul public să aibă ca efect destituirea acestuia din funcţia publică, spre deosebire de retrogradarea acestuia în treapta de salarizare. Aşa cum este la etapa actuală. În acest sens, se propune amendarea articolelor 33, 34, 44, 46 şi 64.

Prin modificarea propusă la articolul 29 alineatul (2), organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice urmează a fi de competenţa autorităţilor publice, unde funcţia respectivă este vacantă conform procedurilor stabilite de Guvern

Prin modificarea propusă la articolul 29 alineatul (3). Condiţiile de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor publice vacante nu va mai fi obligatoriu să fie publicate în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, ci într-o publicaţie periodică şi pe site-ul în Internet al autorităţii publice respective.

Argumentele în favoarea acestei modificări vizează, pe de o parte, autoritatea publică – organizatoare a concursului, întrucît aceasta nu va mai trebui să suporte cheltuieli enorme pentru anunţul în „Monitorul Oficial”, pe de o parte.

Pe de altă parte, respectarea principiului transparenţei. Deoarece accesul la „Monitorul Oficial” a potenţialilor candidaţi la funcţiile publice este suficient de limitat.

La propunerea Ministerului Finanţelor şi întru acordarea posibilităţii de dezvoltare a carierei, articolul 45 alineatul (4) se propune de a fi modificat, astfel încît să permită promovarea funcţionarului public în funcţie superioară în situaţia în care acesta a obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare a performanţelor profesionale sau a obţinut calificativul „bine” în ultimele două evaluări ale performanţilor, spre deosebire de redacţia actuală care stabileşte două calificative „foarte bine” sau trei calificative „bine” pentru a fi promovat.

În fond, acestea sînt cele mai importante modificări şi completări care se propun prin proiectul de lege prezentat. Obiecţiile  expuse de către comisiile parlamentare au fost analizate de către Guvern şi urmează să fie determinate în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări, vă rog, stimaţi colegi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru,

Legea nr.158 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public a fost adoptată în anul 2008 fiind succesoarea Legii serviciului public din anul 1995, care a fost destul de permisivă şi nu a stabilit un cadru foarte riguros privind activitatea funcţionarului public.

Legea nr.158 prevede că valoarea funcţionarului se face anual, iar acestuia i poate fi desfăcut contractul de muncă dacă a obţinut calificativul nesatisfăcător la două evaluări consecutive.

Prin modificările propuse de Guvern, funcţionarul va fi eliberat din funcţie dacă pică la prima evaluare. Acesta nu va putea fi retrogradat într-o funcţie inferioară.

Spuneţi-mi, vă rog, care au fost raţionamentele pentru aceste modificări de lege dacă nu au fost aplicate şi evaluate rezultatele formulei din anul 2008?

 

Domnul  Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să menţionez că este o modificare deliberată a Guvernului şi porneşte de la starea de lucruri în domeniul public sau modul în care funcţionează, activează funcţionarii publici.

Vreau să atrag atenţia că nu este vorba despre o primă picare, vreau să spun că este vorba despre obţinerea calificativului nesatisfăcător pentru un funcţionar public. Totodată, menţionez că, pînă a trece această evaluare, orice persoană are întîi o perioadă de probă de  6 luni şi un an de activitate în funcţie în calitate de funcţionar public. Deci înseamnă că este posibilă destituirea acestei persoane după un an jumătate de activitate în funcţie, ceea ce înseamnă că ar fi un lux de nepermis pentru autorităţile publice să deţină, să păstreze în continuare doi ani la rînd o persoană care nu are minimul necesar de cunoştinţe sau abilităţi pentru a activa în cadrul unei autorităţi publice.

Vreau să spun că, în rezultatul evaluării făcute în an, prima evaluare, potrivit acestei legi făcute în anul 2009, avem deja datele statistice şi vreau să spun că, în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, din cadrul a 19 autorităţi, fiind evaluaţi circa 4400 de funcţionari, calificativul „nesatisfăcător” a fost atribuit doar la 5 persoane. În ceea ce priveşte funcţionarii din cadrul autorităţilor publice locale,  din circa 5 mii de funcţionari doar 21 de funcţionari au primit calificativul „nesatisfăcător”. Astfel,  credem că această propunere este una bună şi rugăm Parlamentul să susţină această modificare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule viceministru,

Din avizul Direcţiei juridice şi a comisiei… Aici, iată, văd un aviz al Direcţiei juridice, unde au şi ei nişte propuneri. Spun că în lege ar fi bine să fie definite aşa noţiuni ca „promovarea”, „avansarea”, „destituirea”, „demisia”, „detaşarea”, „transferul”. Aţi ţinut cont de avizul Direcţiei juridice?

 

Domnul Oleg Efrim:

Domnule Preşedinte,

Noi credem că aceste propuneri urmează să fie examinate pentru lectura a doua. Însă Ministerul Justiţiei, de fiecare dată, are o poziţie clară referitoare la propunerea de a institui definirea termenilor în cadrul actelor legislative. Din moment ce aceşti termeni sînt reglementaţi de alte norme legale, cum ar fi Codul muncii şi alte legi, nu cred că în fiecare lege urmează să stabilim un fel de dicţionar sau glosar de termeni. Dar dacă comisiile parlamentare vor considera necesar, atunci în lectura a doua poate să ţină cont de aceste propuneri.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Mulţumesc.

Astăzi votăm în primă lectură. Atît, da? Aşa, da?

Mulţumim.

Sînt întrebări, stimaţi colegi. Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Hadârcă: – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Noi am discutat acest proiect şi în fracţiune, şi în Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Chiar eu am prezentat în comisie acest proiect şi au fost unele semne de întrebare anume la articolul 45 alineatul (4), care, după părerea noastră, conferă un grad de instabilitate a acestui domeniu.

Şi noi propunem: pentru lectura a doua vom vota, dar pentru aceasta totuşi să se găsească un raport, o justificare mai exactă, care ar conferi un grad mai mare de stabilitate  funcţionarului public, să nu iasă aşa că fiecare putere nouă care vine deci mătură funcţionarii şi aduce alţii. Acest sector trebuie să fie protejat prin legislaţie şi periodicitatea aceasta a atestărilor peste fiecare an, la fiecare deci ambiţie, trebuie să fie eliminată. La anexa care vizează compartimentul 2. Ea este binevenită, pentru că ea completează un gol legislativ, dar noi rugăm ca să se vadă încă o  dată,  de asemenea, pentru lectura a doua, dacă nu cumva, eventual, s-au mai omis nişte funcţii şi de precizat aceste poziţii.

Mulţumesc.

Deci pentru prima lectură se votează. Dar pentru lectura a doua de revăzut.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, mulţumim.

Luaţi loc, domnul Efrim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Luări de cuvînt. S-a înscris domnul… Comisia prezintă, da? Raportul.

Domnul Guznac.

 

Domnul Valentin Guznac – deputat neafiliat:

Stimaţi colegi,

Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a examinat în şedinţa sa proiectul respectiv de lege. Chiar şi în cadrul şedinţei respective au fost mai multe propuneri vizavi de modificarea unor articole care sînt propuse spre a fi modificate de către Guvern. Mai mult decît atît, avem foarte multe propuneri, cum a menţionat şi domnul preşedinte de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

De aceea, pentru lectura a doua noi vom veni cu sinteza respectivă a propunerilor venite de la Aparatul Parlamentului şi a deputaţilor, expuse astăzi în şedinţa plenară. Majoritatea comisiilor au avizat pozitiv proiectul respectiv de lege. Comisia sesizată în fond  propune  aprobarea acestui proiect  de lege în primă lectură.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

La luări de cuvînt s-a înscris domnul vicepreşedinte al Parlamentului Iurie Ţap. Poftim, domnule  vicepreşedinte.

 

 

Domnul Iurie Ţap:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

În conformitate cu Programul de guvernare „Integrare europeană, libertate, democraţie, bunăstare”, urmează să fie asigurată reformarea sistemului de administraţie publică, în vederea creării unui cadru instituţional  eficient, funcţional şi durabil, care ar asigura prestarea unor servicii publice calitative de populaţiei. În acest sens, se prevede reformarea serviciului public întru asigurarea creşterii calităţii acestuia.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public vine să îmbunătăţească reglementările privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public prin ajustarea lor la cadrul legal în vigoare, simplificîndu-le şi depăşind situaţiile confuze.

M-aş referi şi la problema atestării care, de fapt, este un mecanism foarte necesar în vederea asigurării unui corp de funcţionari publici bine pregătiţi şi care să permită autorităţilor publice de a influenţa în bine calitatea serviciului public.

În acest context, stimaţi colegi, vin să susţin proiectul de lege propus  şi rog domniile voastre să adoptăm proiectul în primă lectură. Pornind de la dezideratele enunţate anterior, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului, voi propune pentru lectura a doua amendamentul la articolul 9 din Legea nr.158 privind excluderea prevederilor literelor d), e) şi f).

În acest context, vin să argumentez. Deci este vorba că la articolul 9, în cadrul acestei legi, sînt prevăzute pentru funcţiile de vicepreşedinţi ai raionului, viceprimari ai municipiului, viceprimari ai satelor, sectorului, oraşului este prevăzută funcţia de… Mai bine zis, aceste funcţii cad sub incidenţa Legii nr. 158.

În acest context, vin să fac trimiterea la Legea nr.158 articolul 2, care spune că funcţia publică este una numită. Litera c) spune că atribuţiile funcţionarului public sînt stipulate în fişa postului. Litera f) spune că funcţionarul public beneficiază de stabilitate în funcţia publică, precum şi de dreptul de a fi promovat.

În acest context, vin să zic că prevederile Legii nr. 158 vin în contradicţie cu legile generale, care reglementează aceste domenii. În parte, este vorba de Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care prevede articolul 31, alineatul (1): „Viceprimarii sînt aleşi la propunerea primarului”.

Tot în acest context, viceprimarii exercită atribuţiile delegate de primar. Deci pot  fi, într-un caz, delegate unele atribuţii, în alt caz pot  fi alte atribuţii. Viceprimarul nu are fişa postului strict prevăzută. În unele cazuri, pot  fi la propunerea viceprimarului, aprobat de către consiliu, un viceprimar, poate doi sau poate trei, în dependenţă de starea de lucruri în comunitatea respectivă.

Articolul 26, alineatul… articolul 49 alineatul (3): „Vicepreşedinţii raionului se aleg de consiliul raional la propunerea preşedintelui”. Nu poate fi vorba de stabilitate. Şi tot articolul 54 prevede că mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor se termină odată cu cel al consiliului respectiv. Deci nu ştiu care sînt argumentele celora care au pregătit şi au aprobat această Lege nr.158 la 4 iulie la acest compartiment.

Dar nu s-a ţinut cont de foarte multe prevederi. Se creează o situaţie confuză. Şi cel mai mult, într-un fel vine, de fapt, intervine în ceea ce numim noi  autonomia locală. Şi, în acest context, ar fi binevenit că ele să fie, evident, omise. Cred că această prevedere deja a creat anumite situaţii de conflict în multe cazuri, cînd s-a revenit la alegerea viceprimarilor, la alegerea vicepreşedinţilor. Şi sper că, dacă vom aproba în a doua lectură, vom îmbunătăţi-o.

De fapt, aici aş vrea să fac o generalizare. Ceea ce vorbeam noi de crearea comisiei speciale pentru… privind decentralizarea administrativ-financiară şi consolidarea autonomiei locale prevede de a reveni la tot acest bloc, pentru a-l aduce în concordanţă cu cerinţele Constituţiei Republicii Moldova, dar şi ale Cărţii Europene, exerciţiu autonom al puterii locale, ca să fie conformă şi să creeze instrumentele necesare de activitate a autorităţilor publice locale de nivelele unul şi doi, pentru gestionarea normală a colectivităţilor locale.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule vicepreşedinte.

Supun votului proiectul în primă lectură, proiectul nr.100… 2093 mai corect. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Următorul proiect, nr.158. Prezintă viceministrul justiţiei Oleg Efrim. Raportor domnul Guznac.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică a fost elaborat întru executarea articolului 70 alineatul (6) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Scopul proiectului este de a delimita clar funcţiile politice de cele administrative. Iar unul din instrumentele, prin care acest scop urmează a fi realizat, este instituirea cabinetelor persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică.

Statutul consilierilor este foarte diferit de la ţară la ţară, iar pe de altă parte, principiile, în baza cărora aceştia  activează, sînt similare. Funcţionarii publici şi consilierii politici au roluri diferite, dar complimentare. Ei împart responsabilitatea pentru consilierea politică, precum şi loialitatea faţă de demnitar. Consilierii politici  sfătuiesc asupra politicilor publice sub aspect politic. Funcţionarii publici sînt însărcinaţi cu administraţia, execuţia şi implementarea politicilor, dar şi cu dezvoltarea opţiunilor de politici publice pentru demnitari. Graniţele dintre consilierii politici şi funcţionarii publici trebuie să fie clar înţelese şi respectate. Acestea reprezintă o linie de delimitare, şi nu un zid. Autorităţile publice nu pot funcţiona eficient, decît dacă cele două grupuri lucrează împreună.

Acest proiect de lege vine să reglementeze statutul persoanelor despre care am menţionat mai sus. Cabinetul demnitarului se propune a fi o subdiviziune interioară, distinctă din cadrul autorităţilor publice, cu personal propriu care are statut de serviciu,  secţie, direcţie sau direcţie generală. De cabinet propriu vor beneficia preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului, preşedinţii fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova, Prim- ministrul, prim-viceministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor administrative centrale.

Nu am să mă opresc detaliat asupra prevederilor legale, pe care aţi avut posibilitatea să le studiaţi. Capitolul 2 din propunere ţine de procedurile de instituire a cabinetului demnitarului. Capitolul 3 stabileşte condiţiile generale pentru încadrare în cabinetul demnitarului. Similar, sînt reglementate garanţiile sociale ai acestei categorii, modul de încetare a contractelor de muncă şi altele. Proiectul a fost avizat, au fost obiecţii din partea comisiilor parlamentare, pe care Guvernul le-a examinat şi au prezentat părerea sa despre aceste obiecţii, asupra cărora se va reveni în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt, da? Luaţi loc, vă rog, domnule Efrim.

Îl invităm la tribună pe  domnul preşedinte al comisiei Valentin Guznac, în calitate de raportor.

 

Domnul Valentin Guznac:

Stimaţi colegi,

Proiectul respectiv de lege este unul binevenit şi ţine de prevederile Legii nr. 158 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionatului public. Comisia a examinat în şedinţa sa, încă la finele anului trecut, proiectul respectiv de lege. Ne-am convocat de mai multe ori şi cu reprezentanţii Guvernului, pentru a aduce acest proiect de lege la forma care ar corespunde, în linii generale, prevederilor actelor legislative respective.

Majoritatea comisiilor parlamentare s-au pronunţat pentru examinarea în şedinţa plenară a Parlamentului a acestui proiect de lege şi susţinerea acestuia. Avem unele propuneri care vin de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care ţin şi de tehnica legislativă. Deci pentru lectura a doua noi vom prezenta în modul respectiv sinteza propunerilor şi vom propune deja în şedinţa următoare, cînd va fi examinat acest proiect de lege, pentru a fi votat şi în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Preşedinte.

Nu sînt întrebări? Luaţi loc, vă rog.

În primă lectură supun votului proiectul nr.158. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Următorul proiect, nr.2551 cu privire la fondul rutier. Prezintă domnul Ioniţă. Vă rog, domnule preşedinte.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2551 este un proiect de lege care încă în 2002  a fost înaintat de către fostul deputat în Parlament domnul Mrug. Dumnealui a venit cu această iniţiativă legislativă, deoarece era o situaţie foarte proastă în acel an. Partidul care era atunci la guvernare, Partidul Comunist, 90% din accize, în loc să le îndrepte înspre fondul rutier, erau utilizate în alte scopuri.

Şi dumnealui a venit cu acest proiect de lege pentru a stopa acest proces prost pentru noi şi vedem ce este cu drumurile noastre. Însă în anul 2010, în anul 2009, la sfîrşitul anului, Alianţa pentru Integrarea Europeană a venit cu modificări cardinale privind  fondul rutier. Printre care menţionăm că este stipulat foarte clar că în 2010 – 50% din accize vor merge în fondul rutier. În 2011 – 65%. Nu mai puţin de 65%. În 2012 – nu mai puţin de 80%. Iar după 2012 integral toate accizele vor merge în fondul rutier, care, sperăm, va soluţiona problema drumurilor în Republica Moldova.

Drept rezultat putem… în comisie am constatat că proiectul de… da, deşi avea nişte prevederi bune, deja este depăşit din simplul motiv că tot ce însemna reforma fondului rutier şi suplinirea lui cu fonduri financiare din accize şi din alte plăţi integral, mai mult decît chiar s-a solicitat în 2002, a fost prin modificarea legii din decembrie 2009. Respectiv, comisia propune ca acest proiect să fie respins din simplul motiv că deja este depăşit şi toate prevederile lui au fost prevăzute în legea din 2009.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, întrebări către raportor.

Nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Deci permiteţi-mi să supun votului proiectul nr.2551 pentru sau spre respingere. Cine este pentru, rog să voteze.

Deci majoritatea. Numărăm? Poftim. Nu se numără.

Mulţumesc. Absoluta majoritate.

Proiectul de Hotărîre nr. 521cu privire la aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc.

Domnule Oleg Efrim, viceministru al justiţiei, poftim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune atenţiei dumneavoastră  proiectul de Hotărîre cu privire la aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc. Independenţa instanţelor de judecată reprezintă esenţa fundamentală a sistemului judecătoresc într-un stat guvernat de lege. Întrucît doar în aceste condiţii se asigură echilibrul puterilor într-un stat. Unul dintre factorii determinanţi în asigurarea eficienţei şi independenţei justiţiei este constituit din asigurarea financiară a activităţii acestora.

Proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc vizează ameliorarea mecanismului actual de finanţare al sistemului judecătoresc din Republica Moldova. Analizînd funcţionarea sistemului judecătoresc din ţara noastră, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană de nenumărate ori au constatat că mijloacele financiare alocate sistemului judecătoresc în ţara noastră sînt insuficiente pentru activitatea  eficace a instanţelor judecătoreşti. Şi  a îndemnat statul nostru să lanseze noi acţiuni menite să asigure independenţa Aparatului judiciar şi să ridice eficacitatea justiţiei.

Aceeaşi problemă a fost trasată şi în Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare îmbunătăţirii situaţiei în domeniul justiţiei, adoptată prin Hotărîrea Parlamentului din 30 octombrie 2009.

Avînd în vedere că este de principiu a identifica o modalitate de constituire obiectivă a bugetului justiţiei pentru asigurarea bunei funcţionări a sistemului judecătoresc, concepţia reflectă evaluarea generală a mecanismului de finanţare a sistemului judecătoresc, defineşte problemele actuale ce ţin de modul de finanţare a acestui sistem, precum ar fi finanţarea insuficientă a instanţelor judecătoreşti, suprapunerea competenţelor diferitor autorităţi la elaborarea bugetului instanţelor judecătoreşti, existenţa ambiguităţilor referitoare la procedura de elaborare şi prezentare spre aprobare  a bugetului instanţelor judecătoreşti, lipsa criteriilor obiective şi transparente la formarea bugetelor capitale şi operaţionale ale instanţelor judecătoreşti, fundamentate pe evaluarea necesităţilor de ordin organizatoric, lipsa indicatorilor cantitativi şi calitativi ai volumului de lucru al angajaţilor în sistemul judecătoresc şi gestionarea financiară defectuoasă a instanţelor judecătoreşti.

Concepţia, totodată, încearcă să prezinte soluţii ce vor contribui la crearea unui sistem adecvat, durabil şi consecvent de finanţare, cum ar fi: sporirea finanţării sistemului judecătoresc, perfecţionarea cadrului legal care reglementează procedura de elaborare şi gestionare a bugetului sistemului judecătoresc, implementarea eficace a sistemului informaţional judiciar, consolidarea capacităţilor instanţelor judecătoreşti şi ale Ministerului Justiţiei în managementul financiar, auditul intern şi achiziţii publice, elaborarea procedurilor care să asigure stabilirea unor indicatori şi obiective de performanţă, crearea unor stimulente şi sancţiuni ce ţin de performanţă, precum şi sporirea răspunderii preşedinţilor instanţelor de judecată.

Concepţia, totodată, descrie rezultatele scontate din reformele care se propun, cum ar fi: garantarea independenţei sistemului judecătoresc, asigurarea transparenţei actului de justiţie, îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, sporirea eficienţei şi responsabilităţii sistemului judecătoresc, administrarea eficientă a instanţelor de judecată şi prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul judecătoresc.

Totodată, în Concepţie, sînt apreciate riscurile care pot să survină în cazul în care nu se vor întreprinde, nu se vor realiza prevederile propuse prin Concepţie.

Acestea fiind spuse, rugăm Parlamentul să susţină propunerea şi să adopte Hotărîrea privind Concepţia finanţării sistemului judecătoresc.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Ce întrebări aveţi, poftim, către raportor? Nu sînt întrebări.

Preşedintele comisiei, domnul Pleşca. Poftim.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Despre problemele care sînt în sistemul judecătoresc a vorbit reprezentantul Guvernului. Noi am examinat la comisie  această Concepţie a finanţării sistemului judecătoresc şi am ajuns la concluzia că este necesar de a o adopta, de adoptat proiectul de hotărîre, ca Guvernul, în termen de 3 luni, să vină cu propuneri pentru a îmbunătăţi situaţia în sistemul judecătoresc.

De aceea, din numele comisiei, eu propun  ca acest proiect de hotărîre să fie adoptat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Cine este pentru, rog să voteze.

Bine, îmi cer scuze, luare de cuvînt. Nu am lista.

Domnule Valeriu Munteanu, poftim.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Proiectul Hotărîrii Parlamentului privind aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc este, în principiu, bine definit, în conţinutul acestuia fiind descrisă situaţia deplorabilă sub aspect organizatorico-financiar în care se află la momentul actual a treia putere în stat – puterea judecătorească.

Însă operativitatea adoptării acestui proiect de hotărîre poate avea ca efect sinequanon aprobarea unui concept cu valenţe practice mai reduse. La o analiză mai detaliată, constatăm totuşi că proiectul reprezintă un amalgam al recomandărilor experţilor intenţionali, combinat cu texte rupte din contextul unor concepte, ca cele privind aprobarea diferitor strategii de management al performanţei din alte domenii de activitate, iar realităţile practice ale sistemului judecătoresc din Republica Moldova nu se regăsesc în detalii în acest proiect, lăsîndu-ne să credem că acesta a fost elaborat în laboratoare juridice, fără a lua în calcul unele considerente de ordin practic.

O problemă esenţială ce nu a fost reflectată în concept reprezintă modul de interacţiune a instanţelor judecătoreşti cu întreprinderile de stat ce prestează servicii acestor instanţe, pentru că finalitatea coraportului constă în accesul liber al cetăţeanului la justiţie.

Astfel, Codul de procedură civilă, aprobat în anul 2003, într-un capitol întreg, stabileşte comunicarea actelor de procedură. La momentul actual această procedură de comunicare a înştiinţărilor şi citaţiilor este, practic, inaplicabilă. Or, nerespectarea procedurii de citare a persoanei la examinarea cauzei are ca efect direct lezarea dreptului de acces liber la justiţie, tărăgănarea examinării cauzelor etc.

Această problemă se datorează nemijlocit insuficienţei mijloacelor financiare ale instanţelor de judecată pentru achitarea serviciilor poştale ale Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, întrucît numărul imens de cauze presupune sume exorbitante pentru achitarea acestor servicii în vederea transmiterii prin scrisori recomandate cu avize de primire a înştiinţărilor.

În acest sens, consider necesar a prevedea o modalitate specială de prestare a serviciilor poştale de către  „Poşta Moldovei” instanţelor judecătoreşti, ori întreprinderea respectivă de facto nu a fost creată de stat ca antreprenor particular, ci în scopul prestării unui serviciu de interes general.

O altă problemă este stabilirea unei modalităţi de corelare a bugetului instanţelor de judecată cu cuantumul taxelor de stat încasate la depunerea cererilor de chemare în judecată.

În prezent, este bine cunoscută formula potrivit căreia, în cazul sumelor mari ce urmează a fi achitate ca taxă de stat, instanţa sau mai bine zis judecătorul este predispus ca, prin încheiere, să realizeze o tranzacţie privind scutirea de plata taxei de stat conform articolului 85 alineatul (4) din Codul de procedură civilă.

În situaţia în care sistemul sau judecata, instanţa de judecată dată în fond ar fi afectată de asemenea tranzacţii, scutirile întemeiate s-ar impune unui control intern şi nu s-ar mai admite asemenea derogări.

În acelaşi context, o altă problemă constă în faptul că, din motive neîntemeiate şi nejustificate juridic şi nu economic, taxa de stat în instanţele de judecată urmează a fi achitată în numerar doar la Banca de Economii şi nu este posibilă achitarea în altă instituţie financiară.

Acest obstacol are ca efect crearea unor cozi imense la filialele băncii şi determină persoanele implicate în proces să identifice diferite soluţii de evaluare a prevederilor legii pentru neachitarea taxei de stat.

În aceste condiţii, considerăm că documentele ulterioare adoptate  de către Guvern în vederea implementării acestei concepţii trebuie să conţină mecanisme eficiente de înlăturare a deficienţelor legislative relevate în această luare de cuvînt.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim. Supun votului încă o dată. Cine este pentru, rog să voteze.

Adoptat în primă lectură.

Mulţumesc.

Deci trecem la următorul proiect de Lege, nr.2119.

Domnule Efrim, poftim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti. Temeiul elaborării acestui proiect este prevăzut de Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea europeană – libertate, democraţie, bunăstare”, precum şi de alte documente mai vechi, cum ar fi Strategia de dezvoltare a sistemului de executare silită pentru anii 2007– 2011, aprobată prin Hotărîrea Guvernului din 12 decembrie 2007 şi Agenda de Integrare Europeană, priorităţi pentru anul 2009.

Scopul acestui proiect constă în reformarea sistemului actual de executare a hotărîrilor judecătoreşti prin instituirea sistemului de executori judecătoreşti privaţi.

Premisele instituirii sistemului liberal de executare a hotărîrilor judecătoreşti constă în următoarele.

Costurile pentru întreţinerea sistemului de executare silită sînt într-o continuă creştere. Astfel, dacă în anul 2004 suma alocată pentru întreţinerea acestui sistem a constituit circa 5 milioane de lei, în anul 2009 ea a constituit deja circa 41 milioane de lei. Totodată, deşi sumele pentru întreţinerea sistemului sînt într-o continuă creştere, ele continue să fie insuficiente pentru întreţinerea integrală a sistemului la un nivel cuvenit.

 Pe parcursul anului 2009 oficiile de executare s-au confruntat cu diverse probleme legate de lipsa de combustibil, insuficienţa timbrelor, plicurilor, biroticii etc. Imposibilitatea menţinerii în sistem a specialiştilor calificaţi este o altă problemă în situaţia de lipsă a mecanismelor de motivare a acestora. Conform calculelor efectuate, la momentul actual, doar circa 30 la sută din executorii judecătoreşti au o vechime în muncă mai mare de 5 ani şi mai mult.

O altă problemă este motivarea slabă a personalului pentru activitate performantă corelată cu riscuri sporite inerente activităţii de executare silită, creşterea continuă a sarcinii de lucru a unui executor judecătoresc fără o sporire corespunzătoare şi proporţională a remuneraţiei.

Nemulţumirea părţilor procedurii de executare şi de activitate a executorilor judecătoreşti, multiplele condamnări ale ţării noastre la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pe motiv de neexecutare sau executare tardivă a hotărîrilor judecătoreşti – acestea sînt alte probleme care ne-au determinat să propunem această reformă.

Vreau să menţionez că concepte similare privind modul de funcţionare a executării nu este inventat în ţara noastră, ele funcţionează foarte bine în alte ţări europene cum ar fi România, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria şi, în mod special, Franţa.

 Aspectele conceptuale abordate în proiect. Deci proiectul defineşte statutul executorului judecătoresc care vor fi persoane care îndeplinesc o activitate de interes public, fiind investiţi de către stat cu competenţe de executare a hotărîrilor judecătoreşti.

Deşi executorul judecătoresc execută, desfăşoară o activitate liberală, acesta, în primul rînd, nu desfăşoară o activitate îndreptată spre opţiunea profitului, pe de o parte. Iar pe de altă parte, aceste sarcini îi sînt transmise executorului judecătoresc de către stat.

Luînd în considerare faptul că executarea reprezintă ultima fază a procesului judiciar, scopul acesteia fiind ducerea la îndeplinirea măsurilor luate de instanţă, este necesar ca persoanele care înfăptuiesc acest ultimat de procedură să corespundă anumitor cerinţe care sînt stabilite în textul proiectului.

La fel, proiectul determină incompatibilităţile în afară de criteriile necesare pentru persoanele care tind să devină executori judecătoreşti, sînt stabilite şi incompatibilităţile şi restricţiile în activitate. Numărul de executori privaţi va fi stabilit şi actualizat anual de Ministerul Justiţiei în funcţie de teritoriu, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor în această zonă.

Admiterea în profesia de executor judecătoresc se va face în cîteva etape. În primul rănd, este vorba despre susţinerea unui examen pentru admiterea în stagiul profesional. În al doilea rînd, efectuarea unui stagiu care va fi nu mai mic de un an. Şi a treia etapă este susţinerea examenului de admitere în profesie.

Examenul de admitere în profesie urmează să fie susţinut în faţa Comisiei de licenţiere care va fi creată prin ordinul ministrului justiţiei, compusă din 9 persoane, dintre care 4 reprezentanţi vor fi desemnaţi de Uniunea Naţională a executorilor judecătoreşti, organ presupus să fie organul de autoadministrare a Executorilor Judecătoreşti, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, un judecător desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, un reprezentant al Procuraturii Generale şi un avocat desemnat de Baroul avocaţilor şi un lector universitar în materie de drept.

Proiectul la fel stabileşte criteriile de suspendare şi încetarea activităţii executorului judecătoresc, precum şi condiţiile şi modalităţile de atragere a acestuia la răspunderea disciplinară.

În proiect sînt prevăzute expres temeiurile de suspendare a activităţii, temeiurile de încetare a activităţii, precum şi alte compartimente ce ţin de răspunderea disciplinară a executorului.

Vreau să vă spun că este reglementat destul de minuţios acest aspect. Or, în pofida faptului că se liberalizează procesul, procedura de executare a hotărîrilor judecătoreşti, executarea hotărîrilor rămîne a fi obligaţia statului şi statul va fi cel care va purta răspundere pentru asigurarea executării hotărîrilor judecătoreşti.

 La fel, în proiect se prevede organizarea activităţii executorilor judecătoreşti prin birouri ale executorului judecătoresc, care vor face parte din cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Executorii vor putea să acţioneze doar în circumscripţia Camerei teritoriale în care este amplasat biroul său şi, un lucru foarte important prevăzut în acest proiect,  el nu va putea să aibă discreţie de a decide care proceduri să fie acceptate spre executare şi care nu. Deci orice cerere care parvine din teritoriul său de activitate va fi obligatorie să fie luată spre examinare de către executorii judecătoreşti.

În final, vreau să mă opresc puţin la impactul care presupune adoptarea acestui proiect. Deci, în primul rînd, bugetul va fi despovărat de întreţinerea sistemului de executare, care va permite economisirea a circa 30 milioane de lei anual. Pe parcursul următorilor 5 ani de activitate se presupune că executorii privaţi vor genera circa 4 mii de locuri de muncă.

Suplimentar, ţinînd cont de experienţa altor ţări care au implementat această reformă, într-o perioadă de 5 ani numărul hotărîrilor, procentajul hotărîrilor executate a sporit cu 46 – 50 la sută.

Ţinînd cont de toate acestea, cele menţionate, rugăm  Parlamentul să susţină această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, întrebări. Nu sînt.

Domnule Pleşca, poftim.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Sînt avizele comisiilor permanente, al Direcţiei juridice, propuneri, obiecţii care ţin de examinare pentru lectura a doua.

Comisia vine cu propunerea de a susţine acest proiect de lege în primă lectură şi o să avem foarte mult de lucru pentru lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

O întrebare, domnule Pleşca, iată.

Bine, întîi întrebarea, pe urmă vă oferim cuvîntul, nu-s probleme.

Da, microfonul nr.5.

 

 

Domnul Ion Hadârcă:

Nu este către domnul Pleşca. În esenţă, am vrut să salut, această lege este bine venită, noi am discutat-o în fracţiunea partidului. Problema este că noi am avut un şir de amendamente, propuneri de îmbunătăţire şi, pentru lectura a doua, vom veni cu aceste amendamente în scris. Ca să fie fixat lucrul acesta.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă  mulţumesc frumos.

Domnul Tănase, poftim.

 

Domnul Alexandru Tănase – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Este, cred, ultima şedinţă la care particip în calitate de deputat. Este un… (rumoare în sală). Poftiţi? Da, íĺ çŕđĺęŕéń˙.

Bine. Vreau să mă refer în cîteva cuvinte la acest proiect important care a fost astăzi prezentat de Ministerul Justiţiei. Este un proiect determinant, cu o etapă extrem de importantă în acea reformă judecătorească pe care noi cu toţii, cu dumneavoastră împreună o demarăm. Ştiţi foarte bine că una dintre cele mai mari probleme pe care le are justiţia moldovenească  ţine de neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.

Ieri m-am întors de la Strasbourg, unde am avut o serie de întîlniri cu reprezentanţii celor mai înalte structuri, începînd de la Secretarul General al Consiliului Europei şi vicepreşedintele Curţii Europene. Problema neexecutărilor hotărîrilor judecătoreşti rămîne a fi pentru Republica Moldova una extrem de acută. Toată lumea, toată comunitatea cu care am discutat au susţinut această iniţiativă de a revedea şi de a moderniza, reforma, dacă vreţi, sistemul executorilor de executare a hotărîrilor judecătoreşti şi, în particular, fiind vorba despre liberalizarea profesiei de executor judecătoresc.

Noi considerăm că liberalizarea profesiei de executor judecătoresc va pune punct la acel şir de condamnări care le-a avut Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca rezultat al neexecutării hotărîrilor judecătoreşti.

Un element extrem de important pe care noi îl urmărim prin această, prin promovarea acestui proiect de lege este stabilirea regulilor clare de joc pentru toţi şi pentru Guvern, şi pentru persoane particulare fizice sau juridice. Numai în asemenea mod noi vom reuşi să impunem autoritatea actului de justiţie.

Este o etapă importantă pe care o vom parcurge tot împreună cu dumneavoastră, împreună cu colegii noştri de la Guvern şi de la Parlament, deoarece, după adoptarea acestui proiect în lectură finală, cînd va deveni deja text de lege, vom avea o altă etapă de reformare a sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti, ceea ce presupune revederea Codului de executare şi multe, multe alte acte normative, ca, în final, noi să ajungem la o situaţie adecvată unei societăţi civilizat, unde actul de justiţie se execută, unde actul de justiţie are o finalitate şi care, în fond, constituie acea temelie pentru efectuarea altor reforme, pentru efectuarea reformelor în economie, pentru atragerea investiţiilor pentru a garanta securitatea raporturilor juridice  şi multe, multe alte aspecte extrem de importante.

Vreau să vă rog să susţinem acest proiect. De asemenea, sper că pregătirea pentru a doua lectură va fi una cît se poate de comprimată. Este foarte bine că colegii de la mai multe fracţiuni s-au oferit să vină cu îmbunătăţirea acestui proiect. Este o chestie pe care noi o încurajăm şi vă solicităm să-l susţinem şi să votăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Mulţumim şi pentru activitatea în calitate de deputat.

Vă dorim succese pe tărîmul justiţiei. Trăiască legea!

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am epuizat ordinea de zi de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa o declar închisă. Ne vedem mîine, la ora 10.

(Rumoare în sală.)

Întrebări? Sînt întrebări? Îmi retrag cuvintele de şedinţă închisă.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am o interpelare sau întrebare către Guvernul Republicii Moldova. La data de 24 martie, la Bruxelles, va avea loc Consiliul Donatorilor pentru Republica Moldova. Este un eveniment de o importanţă deosebită, care deschide în faţa ţării noastre oportunităţi fără precedent. Ştiu că la Guvern se lucrează mult în aceste zile în vederea pregătirii evenimentului.

Propunerea mea către factorii responsabili ar fi că în proiectele prezentate la Bruxelles să se ţină cont şi de regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fie că e vorba de proiecte de infrastructură, fie că e vorba de proiecte sociale, fie de proiecte de oricare alt ordin. Sîntem un singur stat şi trebuie să demonstrăm acest lucru prin acţiuni concrete.

Dincolo de faptul că la conducere la Tiraspol se află un regim separatist antidemocratic, în această regiune locuiesc cetăţeni ai Republicii Moldova,  de care noi trebuie să avem grijă. Astfel vom transmite un mesaj clar de susţinere locuitorilor de pe malul stîng al Nistrului şi vom demonstra că pentru noi toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Ţap:

Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Valeriu Nemerenco – Fracţiunea PL:

Am o întrebare către domnul Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Zubco. O încălcare a Legii cooperaţiei de consum nr.1252-XIV din 28 septembrie 2000, a fost înstrăinat ilicit o parte considerabilă a patrimoniului cooperatist din Republica Moldova. Rog să controlaţi această legalitate a efectuării acestor acestor tranzacţii şi să fiu informat în scris despre rezultate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Ţap:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avem o rugăminte, şedinţa de plen nu a fost închisă. Vă rugăm foarte mult.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Iurie Colesnic – deputat neafiliat:

O întrebare pentru domnul ministru Alexandu Oleinic, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. În baza cărei legi eliberarea permiselor de conducere se face cu cererea unei adeverinţe de la psihiatru.

Clar?

 

Domnul Iurie Ţap:

Da, vă mulţumim.

Mai sînt întrebări? Întrebări nu mai sînt.

Stimaţi colegi,

Şedinţa de plen se declară închisă.

Vă mulţumim. Pe mîine.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.06.

 

 Stenograma a fost pregătită spre publicare în
Direcţia documentare parlamentară a
Apar
atului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova