DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a
XVIII-a
SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – MARTIE 2010
Şedinţa din ziua de 18 martie 2010
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Dezbateri asupra
ordinii de zi şi aprobarea ei.
2.
Informaţie
privind validarea mandatelor de deputaţi: Ivan Ionaş, Ghenadie
Ciobanu, Nicolae Olaru – Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din
Moldova; Oazu Nantoi, Gheorghe Arpentin, Valentina Stratan – Fracţiunea
Partidului Democrat din Moldova; Ion Apostol – Fracţiunea Partidului Liberal;
Valentin Chepteni – Fracţiunea Partidului „Alianţa «Moldova
Noastră»”.
3.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2014 din 16 decembrie
2009 pentru ratificarea Acordului dintre Regatul Belgiei şi Republica
Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Croaţia, Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru,
Republica Serbia şi Misiunea Administrativă Interimară a
Organizaţiei Naţiunilor Unite în Kosovo, din partea Kosovo,
în conformitate cu Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al
Organizaţiei Naţiunilor Unite privind privilegiile şi
imunităţile Secretariatului Acordului Central European de Comerţ
Liber.
4.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.622 din 14 februarie
2007 pentru ratificarea
Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Italiene cu privire la cooperarea în domeniul apărării, semnat la Roma la 6 decembrie 2006.
5.
Dezbaterea şi aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.2093 din 23 decembrie 2009 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public.
6.
Dezbaterea
şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.158 din 29 ianuarie 2009 cu
privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită
funcţii de demnitate publică.
7.
Respingerea proiectului de Lege nr.2551 din 3 iulie 2002
pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la fondul rutier.
8.
Dezbaterea
şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.521 din 3 aprilie 2009 cu privire la
aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc.
9.
Dezbaterea
şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2119 din 28 decembrie 2009 privind
executorii judecătoreşti.
10.
Întrebări.
Şedinţa începe la ora
11.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap
şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai
Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună ziua.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul
celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 53 de
deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii Fracţiunii
parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi
deputaţii: Ana Guţu – în delegaţie; Liliana Palihovici –
la cerere; Valeriu Streleţ – la cerere, în delegaţie; Oazu
Nantoi, Veaceslav Platon.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Ganaciuc.
Stimaţi colegi,
Înainte de a începe
lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al
Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii
Moldova.)
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În perioada premergătoare
şedinţei de astăzi şi-au sărbătorit ziua de
naştere colegii noştri: Ana Guţu, Natalia Vîsotina,
Valeriu Streleţ, Ivan Calin, Vadim Mişin, Igor Vremea şi Mihail
Şleahtiţchi. Îmi daţi voie, în numele
dumneavoastră, să le dorim sănătate, succes şi
cît mai aproape de valorile europene şi de acei care au votat pentru
noi.
Multă sănătate, stimaţi
colegi. (Aplauze.)
Acum, permiteţi-mi să vă
aduc al cunoştinţă că, în conformitate cu
Hotărîrea nr.6 din 16 martie 2010, Curtea Constituţională
a validat mandatele de deputat în Parlament ale următorilor
candidaţi supleanţi ai partidelor parlamentare:
doamna Valentina Stratan, domnul Oazu
Nantoi şi domnul Gheorghe Arpentin – Partidul Democrat;
domnul Ion Apostol – Partidul Liberal;
domnii Ivan Ionaş, Ghenadie Ciobanu
şi Nicolae Olaru – Partidul Liberal Democrat;
domnul Valentin Chepteni, candidat supleant
pe lista Partidului politic „Alianţa «Moldova Noastră»”.
Bun venit, stimaţi colegi.
Succese şi Doamne ajute la munca pe
care trebuie s-o realizăm. (Aplauze.)
Felicitările noastre.
Acum, deci. Ce linişte totală la
noi în şedinţă. Poate modificăm legea cu cincizeci
şi, nu cinzeci şi unu, că avem aici mai mulţi: 53 –
Alianţa, plus 5 – „Moldova Unită”, nu 60 de deputaţi.
Modificăm şi eu cred că o să activeze mult mai bine
Parlamentul decît cu 101 deputaţi. Ce ziceţi? A? E o idee nu
rea, aşa-i? 61? Bine. Unul din partea comuniştilor.
Vreau să vă aduc la
cunoştinţă, ca să nu fie speculaţii şi să nu
credeţi... am dat dispoziţie: atît timp cît
deputaţii comunişti boicotează şedinţele Parlamentului
să nu li se ofere nici o maşină să iasă din garaj. (Aplauze.)
Dacă nu vor să lucreze, atunci să nu se plimbe cu maşinile
prin Chişinău şi pe la baruri. Cînd o să vină la
lucru, aşa cum i-au delegat cetăţenii, atunci o să
aibă maşini la dispoziţie. Şi lumina stingem? Cine-i
în relaţii bune cu „Union Fenosa”, vă rog. Eu nu prea.
Ordinea de zi a şedinţei. Vă
rog, cine are propuneri la ordinea de zi?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN":
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Pentru ziua de mîine, rog să fie
incluse în ordinea de zi următoarele proiecte de legi şi de
hotărîri:
Proiectul de Lege cu nr.2118 referitor la
proiectul de Lege cu privire la avocatură.
Proiectele de hotărîri: nr.720
privind demisia unui membru al Curţii de Conturi, nr.734 privind demisia a
doi deputaţi, proiectul de Hotărîre nr.719 privind asigurarea
dreptului de petiţionare şi stabilirea programului de
audienţă în Parlament. Acestea pentru ziua de mîine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pentru vineri?
Domnul Ion Plşeca:
Da, pentru vineri.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vă rog să fiu înscris cu luare
de cuvînt la proiectul de Hotărîre cu privire la aprobarea
Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc, poziţia
nr.6 din ordinea de zi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Poftim, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:
Mulţumesc.
Din partea grupului de deputaţi membri
ai Partidului „Moldova Unită” se propune pentru ziua de mîine
includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu
nr.722 din 17 martie cu privire al constituirea Comisiei parlamentare speciale
pentru elaborarea proiectului de Lege constituţional cu privire la
modificarea articolului 78 alineatul (5) din Constituţia Republicii
Moldova.
Astăzi, deja e clar că una din
cele mai rezonabile variante de ieşire din criza politică este anume
modificarea acestui articol prin votare, prin metode de consens aici, în
Parlament. Noi deja am elaborat proiectul acestei legi din partea acestui grup
de deputaţi. Pe data de 18 februarie am expediat în adresa tuturor
fracţiunilor parlamentare. Aşa că este o posibilitate în
cadrul acestei comisii speciale deja să avem un proiect de lege, de fapt,
care poate fi, posibil, luat ca bază. Deci pentru mîine –
nr.722.
Domnul Mihai Ghimpu:
Să votăm mîine modificarea
articolului 78 din Constituţie?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Dacă va veni şi Fracţiunea
Comuniştilor, posibil că... (Rîde.) Dar dacă vorbim
serios, e clar că trebuie să fie elaborat un proiect de lege, deci
să avizăm prin Curtea Constituţională şi după 6
luni, toamna deja, să votăm această modificare în Parlament.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Mulţumim.
Alte propuneri? Nu sînt, da?
Stimaţi colegi,
Supun votului proiectul ordinii de zi cu
suplimentul de azi. Dumneavoastră aveţi suplimentul. Deci este vorba
despre proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti, da? Despre
aceasta e vorba? Votăm pentru ziua de astăzi sau şi pentru ziua
de mîine? Ambele, da?
Supun votului proiectul ordinii de zi cu
suplimentul la ordinea de zi. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Ordinea de zi este adoptată.
Începem cu primul proiect.
Prezintă Sergiu Ciobanu, viceministrul economiei. Raportor Igor Corman.
Vă rog, domnule Ciobanu, la
tribună.
Domnul Sergiu Ciobanu – viceministru al economiei:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Se prezintă spre aprobare proiectul de
Lege privind ratificarea Acordului dintre Regatul Belgiei şi
ţările membre CEFTA privind privilegiile şi
imunităţile Secretariatului Acordului Central European de Comerţ
Liber.
În conformitate cu procedurile
şi deciziile luate de Comitetul mixt CEFTA, precum şi luînd
în considerare prevederile Acordului CEFTA, semnat de ţările
membre la 19 decembrie 2006 la Bucureşti, s-a convenit de a institui un
Secretariat, amplasat la Bruxelles, în vederea creării unui cadru
informaţional eficient. În acest context, pentru oficializarea
prezenţei Secretariatului CEFTA la Bruxelles a fost necesară semnarea
unui acord cu autorităţile belgiene privind acordarea privilegiilor
şi imunităţilor necesare pentru funcţionarea Secretariatului
CEFTA.
Acordul menţionat este elaborat în
conformitate cu prevederile articolelor 40 şi 42 din anexa nr.1 la Acordul
CEFTA, precum şi prevederile articolului 5 din Decizia nr.7 din 28
septembrie 2007 a Comitetului mixt.
Potrivit prevederilor Acordului,
Secretariatul CEFTA va obţine putere şi statut juridic
internaţional în măsura necesităţii exercitării
funcţiilor sale, inclusiv încheierea contractelor,
achiziţionarea şi înstrăinarea proprietăţii
asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi instituirea şi
participarea la procesele legale.
Este de menţionat faptul că
pentru Republica Moldova relaţiile cu ţările membre CEFTA
creează, atît din punct de vedere economic, cît şi
politic, noi oportunităţi în afaceri în perspectivele
accelerate de integrare economică în spaţiul european.
Aplicarea Acordului menţionat nu
necesită cheltuieli financiare suplimentare şi corespunde tuturor
exigenţelor tratatelor internaţionale şi nu vine în
contradicţie cu prevederile tratatelor internaţionale la care Moldova
este parte.
În acest context, onorat Parlament, rugăm
să susţineţi acest proiect de lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări sînt? Nu
sînt. Luaţi loc, vă rog.
Domnule Corman,
Vă rog.
Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM:
Stimaţi colegi,
Comisia politică externă şi
integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Majoritatea
comisiilor permanente au prezentat avize pozitive. Ţinînd cont de
importanţa cooperării Republicii Moldova în cadrul CEFTA,
inclusiv în contextul procesului de integrare europeană, propunem
Parlamentului să voteze acest proiect de lege în primă
lectură şi în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Supun votului proiectul în primă
lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sînteţi de acord în
lectura a doua? Pentru a doua lectură. Cine este pentru, rog să
voteze.
Mulţumim.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 23.
Sectorul nr.3?
Sectorul nr. 3 – 30.
– 53. Adoptat. Mulţumim.
Următorul proiect de Lege, nr.622.
Prezintă Iurie Dominic, şef
interimar al Marelui Stat Major. Raportor Igor Corman.
Vă rog, domnule şef.
Domnul Iurie Dominic – şef interimar al Marelui Stat
Major:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Prin prisma aspiraţiilor
integrării europene a Republicii Moldova, precum şi în scopul
aprofundării relaţiilor bilaterale cu statele membre ale structurilor
europene, la 6 decembrie 2006 la Roma, a fost semnat Acordul dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene cu privire la
cooperarea în domeniul apărării.
Acesta este un acord-cadru, în care
sînt stipulate domeniile de cooperare care cuprind o gamă largă
de aspecte ale activităţii militare asupra cărora
părţile contractante menţionează să facă
schimburi de opinii şi de experienţă, printre care pot fi
menţionate: activităţi în cadrul Parteneriatului pentru
Pace, operaţiuni de menţinere a păcii, gestionarea crizelor,
legislaţiei cu privire la apărare şi militare, aspectele
militare şi controlul asupra armamentelor şi dezarmarea, structura
organizatorică, selectarea, instruirea şi educarea personalului civil
şi militar, instruirea rezerviştilor, sistemul gestionare
economică a forţelor armatei (bugetul, achiziţiile) şi
altele.
Acordul prevede forme de cooperare care
sînt cele mai diferite şi cuprind: conferinţe, seminare,
participare la activităţi, vizite reciproce, studii militare şi
altele.
În baza prevederilor acordului
menţionat, anual se vor întocmi planuri de cooperare bilaterale care
vor stabili activităţi pe domenii concrete ce se vor
desfăşura între instituţiile militare ale ambelor state.
Toate cheltuielile ce vor surveni în
urma activităţilor prevăzute în acordul menţionat din
partea Republicii Moldova vor fi suportate din contul şi în limita
bugetului aprobat al instituţiilor implicate.
Din punct de vedere al conţinutului,
acest acord nu vine în contradicţie cu legislaţia
naţională şi tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Concomitent, ţinem să
menţionăm că partea italiană a ratificat deja acordul
menţionat la 12 noiembrie 2009.
Domnule Preşedinte,
Domnilor deputaţi,
În acest context, rugăm
Parlamentul să susţină şi să adopte proiectul de Lege
privind ratificarea acordului nominalizat.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim şi noi frumos.
Luaţi loc.
Domnule preşedinte Corman, vă
rog.
Domnul Igor Corman:
Stimaţi colegi,
Comisia a examinat acest proiect de lege.
Comisiile permanente au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se
pentru ratificarea Acordului. Pentru a aduce acest proiect de lege în
corespundere cu prevederile legilor privind actele legislative şi privind
tratatele internaţionale noi propunem excluderea din titlul proiectului
de lege a sintagmei „semnat la Roma la 6 decembrie 2006”. Iar articolul al doilea
să fie expus în următoarea redacţie:”Guvernul va
întreprinde acţiunile necesare pentru realizarea prevederilor
acordului nominalizat.”
De asemenea, vreau să menţionez
că, în procesul discuţiilor în cadrul comisiei, 3
deputaţi şi anume domnii Ivan Calin, Victor Mîndru şi
doamna Eugenia Ostapciuc şi-au exprimat păreri separate,
solicitînd respingerea proiectului.
Cu votul majorităţii membrilor,
comisia a decis să propună ratificarea acestui acord prin adoptarea
unei legi organice în primă lectură şi în lectura a
doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări? Nu sînt.
Luaţi loc.
Deci ratificăm cu amendamentul
comisiei, da, domnule preşedinte? Cine-i pentru aprobarea în
primă lectură cu amendamentul comisiei, rog să voteze.
Mulţumesc.
Cine este pentru lectura a doua, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Anunţaţi voturile, vă rog.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 23
Domnul Mihai Ghimpu:
– 23.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 53. Mulţumim.
Proiectul de lege este adoptat.
Următorul proiect, nr.2093.
Prezintă Oleg Efrim, viceministrul justiţiei. Raportor – Valentin
Guznac, preşedintele Comisiei administraţie publică, mediu
şi dezvoltare regională. Poftim, domnule Efrim.
Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei,
reprezentantul permanent al Guvernului in Parlament:
Stimate domnule Preşedinte,
Domnilor deputaţi,
Se propune pentru susţinerea
proiectului de Lege pentru modificarea Legii cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public. În linii mari,
acest proiect este pentru înlăturarea unor neajunsuri ale Legii cu
privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului
public. Cele mai multe modificări şi completări ţin de
redacţie. Am să mă opresc doar asupra cîtorva din ele care
sînt mai consistente.
Astfel, se propune ca obţinerea
calificativului nesatisfăcător la evaluarea performanţelor
profesionale de către funcţionarul public să aibă ca efect
destituirea acestuia din funcţia publică, spre deosebire de retrogradarea
acestuia în treapta de salarizare. Aşa cum este la etapa
actuală. În acest sens, se propune amendarea articolelor 33, 34, 44,
46 şi 64.
Prin modificarea propusă la articolul
29 alineatul (2), organizarea şi desfăşurarea concursurilor
pentru ocuparea funcţiilor publice urmează a fi de competenţa
autorităţilor publice, unde funcţia respectivă este
vacantă conform procedurilor stabilite de Guvern
Prin modificarea propusă la articolul
29 alineatul (3). Condiţiile de desfăşurare a concursului pentru
ocuparea funcţiilor publice vacante nu va mai fi obligatoriu să fie
publicate în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, ci într-o
publicaţie periodică şi pe site-ul în Internet al
autorităţii publice respective.
Argumentele în favoarea acestei
modificări vizează, pe de o parte, autoritatea publică –
organizatoare a concursului, întrucît aceasta nu va mai trebui
să suporte cheltuieli enorme pentru anunţul în „Monitorul
Oficial”, pe de o parte.
Pe de altă parte, respectarea
principiului transparenţei. Deoarece accesul la „Monitorul Oficial” a
potenţialilor candidaţi la funcţiile publice este suficient de
limitat.
La propunerea Ministerului Finanţelor
şi întru acordarea posibilităţii de dezvoltare a carierei,
articolul 45 alineatul (4) se propune de a fi modificat, astfel
încît să permită promovarea funcţionarului public
în funcţie superioară în situaţia în care
acesta a obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare a
performanţelor profesionale sau a obţinut calificativul „bine”
în ultimele două evaluări ale performanţilor, spre
deosebire de redacţia actuală care stabileşte două
calificative „foarte bine” sau trei calificative „bine” pentru a fi promovat.
În fond, acestea sînt cele mai
importante modificări şi completări care se propun prin
proiectul de lege prezentat. Obiecţiile expuse de către comisiile
parlamentare au fost analizate de către Guvern şi urmează
să fie determinate în lectura a doua.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări, vă rog,
stimaţi colegi.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule viceministru,
Legea nr.158 privind funcţia
publică şi statutul funcţionarului public a fost adoptată
în anul 2008 fiind succesoarea Legii serviciului public din anul 1995,
care a fost destul de permisivă şi nu a stabilit un cadru foarte
riguros privind activitatea funcţionarului public.
Legea nr.158 prevede că valoarea
funcţionarului se face anual, iar acestuia i poate fi desfăcut
contractul de muncă dacă a obţinut calificativul
nesatisfăcător la două evaluări consecutive.
Prin modificările propuse de Guvern,
funcţionarul va fi eliberat din funcţie dacă pică la prima
evaluare. Acesta nu va putea fi retrogradat într-o funcţie
inferioară.
Spuneţi-mi, vă rog, care au fost
raţionamentele pentru aceste modificări de lege dacă nu au fost
aplicate şi evaluate rezultatele formulei din anul 2008?
Domnul Oleg Efrim:
Vă mulţumesc, domnule deputat.
Vreau să menţionez că este o
modificare deliberată a Guvernului şi porneşte de la starea de
lucruri în domeniul public sau modul în care
funcţionează, activează funcţionarii publici.
Vreau să atrag atenţia că nu
este vorba despre o primă picare, vreau să spun că este vorba
despre obţinerea calificativului nesatisfăcător pentru un
funcţionar public. Totodată, menţionez că, pînă
a trece această evaluare, orice persoană are întîi o
perioadă de probă de 6 luni şi un an de activitate în
funcţie în calitate de funcţionar public. Deci
înseamnă că este posibilă destituirea acestei persoane după
un an jumătate de activitate în funcţie, ceea ce
înseamnă că ar fi un lux de nepermis pentru
autorităţile publice să deţină, să păstreze
în continuare doi ani la rînd o persoană care nu are minimul
necesar de cunoştinţe sau abilităţi pentru a activa
în cadrul unei autorităţi publice.
Vreau să spun că, în
rezultatul evaluării făcute în an, prima evaluare, potrivit
acestei legi făcute în anul 2009, avem deja datele statistice
şi vreau să spun că, în cadrul autorităţilor
administraţiei publice centrale, din cadrul a 19 autorităţi,
fiind evaluaţi circa 4400 de funcţionari, calificativul „nesatisfăcător”
a fost atribuit doar la 5 persoane. În ceea ce priveşte
funcţionarii din cadrul autorităţilor publice locale, din circa
5 mii de funcţionari doar 21 de funcţionari au primit calificativul
„nesatisfăcător”. Astfel, credem că această propunere este
una bună şi rugăm Parlamentul să susţină
această modificare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule viceministru,
Din avizul Direcţiei juridice şi
a comisiei… Aici, iată, văd un aviz al Direcţiei juridice, unde
au şi ei nişte propuneri. Spun că în lege ar fi bine
să fie definite aşa noţiuni ca „promovarea”, „avansarea”,
„destituirea”, „demisia”, „detaşarea”, „transferul”. Aţi ţinut
cont de avizul Direcţiei juridice?
Domnul Oleg Efrim:
Domnule Preşedinte,
Noi credem că aceste propuneri
urmează să fie examinate pentru lectura a doua. Însă
Ministerul Justiţiei, de fiecare dată, are o poziţie clară
referitoare la propunerea de a institui definirea termenilor în cadrul
actelor legislative. Din moment ce aceşti termeni sînt
reglementaţi de alte norme legale, cum ar fi Codul muncii şi alte
legi, nu cred că în fiecare lege urmează să stabilim un
fel de dicţionar sau glosar de termeni. Dar dacă comisiile
parlamentare vor considera necesar, atunci în lectura a doua poate
să ţină cont de aceste propuneri.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Mulţumesc.
Astăzi votăm în primă
lectură. Atît, da? Aşa, da?
Mulţumim.
Sînt întrebări,
stimaţi colegi. Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Hadârcă: – Fracţiunea PL:
Domnule Preşedinte,
Noi am discutat acest proiect şi
în fracţiune, şi în Comisia cultură, educaţie,
cercetare, tineret, sport şi mass-media. Chiar eu am prezentat în
comisie acest proiect şi au fost unele semne de întrebare anume la
articolul 45 alineatul (4), care, după părerea noastră,
conferă un grad de instabilitate a acestui domeniu.
Şi noi propunem: pentru lectura a doua
vom vota, dar pentru aceasta totuşi să se găsească un
raport, o justificare mai exactă, care ar conferi un grad mai mare de
stabilitate funcţionarului public, să nu iasă aşa că
fiecare putere nouă care vine deci mătură funcţionarii
şi aduce alţii. Acest sector trebuie să fie protejat prin
legislaţie şi periodicitatea aceasta a atestărilor peste fiecare
an, la fiecare deci ambiţie, trebuie să fie eliminată. La anexa
care vizează compartimentul 2. Ea este binevenită, pentru că ea
completează un gol legislativ, dar noi rugăm ca să se vadă
încă o dată, de asemenea, pentru lectura a doua, dacă nu
cumva, eventual, s-au mai omis nişte funcţii şi de precizat
aceste poziţii.
Mulţumesc.
Deci pentru prima lectură se
votează. Dar pentru lectura a doua de revăzut.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, mulţumim.
Luaţi loc, domnul Efrim.
Domnul Oleg Efrim:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Luări de cuvînt. S-a
înscris domnul… Comisia prezintă, da? Raportul.
Domnul Guznac.
Domnul Valentin Guznac – deputat neafiliat:
Stimaţi colegi,
Comisia administraţie publică,
mediu şi dezvoltare regională a examinat în şedinţa
sa proiectul respectiv de lege. Chiar şi în cadrul
şedinţei respective au fost mai multe propuneri vizavi de modificarea
unor articole care sînt propuse spre a fi modificate de către
Guvern. Mai mult decît atît, avem foarte multe propuneri, cum a
menţionat şi domnul preşedinte de la Direcţia juridică
a Aparatului Parlamentului.
De aceea, pentru lectura a doua noi vom
veni cu sinteza respectivă a propunerilor venite de la Aparatul
Parlamentului şi a deputaţilor, expuse astăzi în
şedinţa plenară. Majoritatea comisiilor au avizat pozitiv
proiectul respectiv de lege. Comisia sesizată în fond propune
aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.
Vă mulţumesc mult.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
La luări de cuvînt s-a
înscris domnul vicepreşedinte al Parlamentului Iurie Ţap.
Poftim, domnule vicepreşedinte.
Domnul Iurie Ţap:
Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă,
În conformitate cu Programul de
guvernare „Integrare europeană, libertate, democraţie,
bunăstare”, urmează să fie asigurată reformarea sistemului
de administraţie publică, în vederea creării unui cadru
instituţional eficient, funcţional şi durabil, care ar asigura
prestarea unor servicii publice calitative de populaţiei. În acest
sens, se prevede reformarea serviciului public întru asigurarea
creşterii calităţii acestuia.
Proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public vine să
îmbunătăţească reglementările privind
funcţia publică şi statutul funcţionarului public prin
ajustarea lor la cadrul legal în vigoare, simplificîndu-le şi
depăşind situaţiile confuze.
M-aş referi şi la problema
atestării care, de fapt, este un mecanism foarte necesar în vederea
asigurării unui corp de funcţionari publici bine pregătiţi
şi care să permită autorităţilor publice de a influenţa
în bine calitatea serviciului public.
În acest context, stimaţi
colegi, vin să susţin proiectul de lege propus şi rog domniile
voastre să adoptăm proiectul în primă lectură.
Pornind de la dezideratele enunţate anterior, în conformitate cu
Regulamentul Parlamentului, voi propune pentru lectura a doua amendamentul la
articolul 9 din Legea nr.158 privind excluderea prevederilor literelor d), e)
şi f).
În acest context, vin să
argumentez. Deci este vorba că la articolul 9, în cadrul acestei
legi, sînt prevăzute pentru funcţiile de
vicepreşedinţi ai raionului, viceprimari ai municipiului, viceprimari
ai satelor, sectorului, oraşului este prevăzută funcţia de…
Mai bine zis, aceste funcţii cad sub incidenţa Legii nr. 158.
În acest context, vin să fac trimiterea
la Legea nr.158 articolul 2, care spune că funcţia publică este
una numită. Litera c) spune că atribuţiile funcţionarului
public sînt stipulate în fişa postului. Litera f) spune
că funcţionarul public beneficiază de stabilitate în
funcţia publică, precum şi de dreptul de a fi promovat.
În acest context, vin să zic
că prevederile Legii nr. 158 vin în contradicţie cu legile
generale, care reglementează aceste domenii. În parte, este vorba de
Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică
locală, care prevede articolul 31, alineatul (1): „Viceprimarii sînt
aleşi la propunerea primarului”.
Tot în acest context, viceprimarii
exercită atribuţiile delegate de primar. Deci pot fi, într-un
caz, delegate unele atribuţii, în alt caz pot fi alte
atribuţii. Viceprimarul nu are fişa postului strict
prevăzută. În unele cazuri, pot fi la propunerea
viceprimarului, aprobat de către consiliu, un viceprimar, poate doi sau
poate trei, în dependenţă de starea de lucruri în
comunitatea respectivă.
Articolul 26, alineatul… articolul 49
alineatul (3): „Vicepreşedinţii raionului se aleg de consiliul
raional la propunerea preşedintelui”. Nu poate fi vorba de stabilitate.
Şi tot articolul 54 prevede că mandatul preşedintelui şi
vicepreşedinţilor se termină odată cu cel al consiliului
respectiv. Deci nu ştiu care sînt argumentele celora care au
pregătit şi au aprobat această Lege nr.158 la 4 iulie la acest
compartiment.
Dar nu s-a ţinut cont de foarte multe
prevederi. Se creează o situaţie confuză. Şi cel mai mult,
într-un fel vine, de fapt, intervine în ceea ce numim noi
autonomia locală. Şi, în acest context, ar fi binevenit că
ele să fie, evident, omise. Cred că această prevedere deja a
creat anumite situaţii de conflict în multe cazuri, cînd s-a
revenit la alegerea viceprimarilor, la alegerea vicepreşedinţilor.
Şi sper că, dacă vom aproba în a doua lectură, vom
îmbunătăţi-o.
De fapt, aici aş vrea să fac o
generalizare. Ceea ce vorbeam noi de crearea comisiei speciale pentru… privind
decentralizarea administrativ-financiară şi consolidarea autonomiei
locale prevede de a reveni la tot acest bloc, pentru a-l aduce în
concordanţă cu cerinţele Constituţiei Republicii Moldova,
dar şi ale Cărţii Europene, exerciţiu autonom al puterii
locale, ca să fie conformă şi să creeze instrumentele
necesare de activitate a autorităţilor publice locale de nivelele
unul şi doi, pentru gestionarea normală a colectivităţilor
locale.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule vicepreşedinte.
Supun votului proiectul în primă
lectură, proiectul nr.100… 2093 mai corect. Cine este pentru, rog să
voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Următorul proiect, nr.158.
Prezintă viceministrul justiţiei Oleg Efrim. Raportor domnul Guznac.
Domnul Oleg Efrim:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege cu privire la statutul
personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de
demnitate publică a fost elaborat întru executarea articolului 70
alineatul (6) din Legea cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public. Scopul proiectului este de a delimita clar
funcţiile politice de cele administrative. Iar unul din instrumentele,
prin care acest scop urmează a fi realizat, este instituirea cabinetelor
persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică.
Statutul consilierilor este foarte diferit
de la ţară la ţară, iar pe de altă parte, principiile,
în baza cărora aceştia activează, sînt similare.
Funcţionarii publici şi consilierii politici au roluri diferite, dar
complimentare. Ei împart responsabilitatea pentru consilierea
politică, precum şi loialitatea faţă de demnitar.
Consilierii politici sfătuiesc asupra politicilor publice sub aspect
politic. Funcţionarii publici sînt însărcinaţi cu
administraţia, execuţia şi implementarea politicilor, dar
şi cu dezvoltarea opţiunilor de politici publice pentru demnitari.
Graniţele dintre consilierii politici şi funcţionarii publici
trebuie să fie clar înţelese şi respectate. Acestea reprezintă
o linie de delimitare, şi nu un zid. Autorităţile publice nu pot
funcţiona eficient, decît dacă cele două grupuri
lucrează împreună.
Acest proiect de lege vine să
reglementeze statutul persoanelor despre care am menţionat mai sus.
Cabinetul demnitarului se propune a fi o subdiviziune interioară,
distinctă din cadrul autorităţilor publice, cu personal propriu
care are statut de serviciu, secţie, direcţie sau direcţie
generală. De cabinet propriu vor beneficia preşedintele şi
vicepreşedinţii Parlamentului, preşedinţii
fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova, Prim-
ministrul, prim-viceministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi
directorii generali ai autorităţilor administrative centrale.
Nu am să mă opresc detaliat
asupra prevederilor legale, pe care aţi avut posibilitatea să le
studiaţi. Capitolul 2 din propunere ţine de procedurile de instituire
a cabinetului demnitarului. Capitolul 3 stabileşte condiţiile
generale pentru încadrare în cabinetul demnitarului. Similar,
sînt reglementate garanţiile sociale ai acestei categorii, modul de
încetare a contractelor de muncă şi altele. Proiectul a fost
avizat, au fost obiecţii din partea comisiilor parlamentare, pe care
Guvernul le-a examinat şi au prezentat părerea sa despre aceste
obiecţii, asupra cărora se va reveni în lectura a doua.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări? Nu sînt, da?
Luaţi loc, vă rog, domnule Efrim.
Îl invităm la tribună pe
domnul preşedinte al comisiei Valentin Guznac, în calitate de
raportor.
Domnul Valentin Guznac:
Stimaţi colegi,
Proiectul respectiv de lege este unul
binevenit şi ţine de prevederile Legii nr. 158 cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionatului public. Comisia
a examinat în şedinţa sa, încă la finele anului
trecut, proiectul respectiv de lege. Ne-am convocat de mai multe ori şi cu
reprezentanţii Guvernului, pentru a aduce acest proiect de lege la forma
care ar corespunde, în linii generale, prevederilor actelor legislative
respective.
Majoritatea comisiilor parlamentare s-au
pronunţat pentru examinarea în şedinţa plenară a
Parlamentului a acestui proiect de lege şi susţinerea acestuia. Avem
unele propuneri care vin de la Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului, care ţin şi de tehnica legislativă. Deci pentru
lectura a doua noi vom prezenta în modul respectiv sinteza propunerilor
şi vom propune deja în şedinţa următoare, cînd
va fi examinat acest proiect de lege, pentru a fi votat şi în
lectura a doua.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Preşedinte.
Nu sînt întrebări?
Luaţi loc, vă rog.
În primă lectură supun
votului proiectul nr.158. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Următorul proiect, nr.2551 cu privire
la fondul rutier. Prezintă domnul Ioniţă. Vă rog,
domnule preşedinte.
Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Proiectul nr.2551 este un proiect de lege
care încă în 2002 a fost înaintat de către fostul
deputat în Parlament domnul Mrug. Dumnealui a venit cu această
iniţiativă legislativă, deoarece era o situaţie foarte
proastă în acel an. Partidul care era atunci la guvernare, Partidul
Comunist, 90% din accize, în loc să le îndrepte înspre
fondul rutier, erau utilizate în alte scopuri.
Şi dumnealui a venit cu acest proiect
de lege pentru a stopa acest proces prost pentru noi şi vedem ce este cu
drumurile noastre. Însă în anul 2010, în anul 2009, la
sfîrşitul anului, Alianţa pentru Integrarea Europeană a
venit cu modificări cardinale privind fondul rutier. Printre care
menţionăm că este stipulat foarte clar că în 2010 –
50% din accize vor merge în fondul rutier. În 2011 – 65%. Nu mai
puţin de 65%. În 2012 – nu mai puţin de 80%. Iar după 2012
integral toate accizele vor merge în fondul rutier, care, sperăm, va
soluţiona problema drumurilor în Republica Moldova.
Drept rezultat putem… în comisie am
constatat că proiectul de… da, deşi avea nişte prevederi bune,
deja este depăşit din simplul motiv că tot ce însemna
reforma fondului rutier şi suplinirea lui cu fonduri financiare din accize
şi din alte plăţi integral, mai mult decît chiar s-a
solicitat în 2002, a fost prin modificarea legii din decembrie 2009.
Respectiv, comisia propune ca acest proiect să fie respins din simplul
motiv că deja este depăşit şi toate prevederile lui au fost
prevăzute în legea din 2009.
Domnul Serafim Urechean:
Poftim, întrebări către
raportor.
Nu sînt. Luaţi loc, vă rog.
Deci permiteţi-mi să supun
votului proiectul nr.2551 pentru sau spre respingere. Cine este pentru, rog
să voteze.
Deci majoritatea. Numărăm?
Poftim. Nu se numără.
Mulţumesc. Absoluta majoritate.
Proiectul de Hotărîre nr. 521cu
privire la aprobarea Concepţiei finanţării sistemului
judecătoresc.
Domnule Oleg Efrim, viceministru al justiţiei,
poftim.
Domnul Oleg Efrim:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Se propune atenţiei
dumneavoastră proiectul de Hotărîre cu privire la aprobarea
Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc.
Independenţa instanţelor de judecată reprezintă esenţa
fundamentală a sistemului judecătoresc într-un stat guvernat de
lege. Întrucît doar în aceste condiţii se asigură
echilibrul puterilor într-un stat. Unul dintre factorii determinanţi
în asigurarea eficienţei şi independenţei justiţiei
este constituit din asigurarea financiară a activităţii
acestora.
Proiectul de Hotărîre a
Parlamentului cu privire la aprobarea Concepţiei finanţării
sistemului judecătoresc vizează ameliorarea mecanismului actual de
finanţare al sistemului judecătoresc din Republica Moldova.
Analizînd funcţionarea sistemului judecătoresc din ţara
noastră, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană de nenumărate
ori au constatat că mijloacele financiare alocate sistemului
judecătoresc în ţara noastră sînt insuficiente
pentru activitatea eficace a instanţelor judecătoreşti.
Şi a îndemnat statul nostru să lanseze noi acţiuni menite
să asigure independenţa Aparatului judiciar şi să ridice
eficacitatea justiţiei.
Aceeaşi problemă a fost
trasată şi în Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova
cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la
acţiunile necesare îmbunătăţirii situaţiei
în domeniul justiţiei, adoptată prin Hotărîrea
Parlamentului din 30 octombrie 2009.
Avînd în vedere că este de
principiu a identifica o modalitate de constituire obiectivă a bugetului
justiţiei pentru asigurarea bunei funcţionări a sistemului
judecătoresc, concepţia reflectă evaluarea generală a
mecanismului de finanţare a sistemului judecătoresc, defineşte
problemele actuale ce ţin de modul de finanţare a acestui sistem,
precum ar fi finanţarea insuficientă a instanţelor
judecătoreşti, suprapunerea competenţelor diferitor
autorităţi la elaborarea bugetului instanţelor
judecătoreşti, existenţa ambiguităţilor referitoare la
procedura de elaborare şi prezentare spre aprobare a bugetului
instanţelor judecătoreşti, lipsa criteriilor obiective şi
transparente la formarea bugetelor capitale şi operaţionale ale
instanţelor judecătoreşti, fundamentate pe evaluarea
necesităţilor de ordin organizatoric, lipsa indicatorilor cantitativi
şi calitativi ai volumului de lucru al angajaţilor în sistemul
judecătoresc şi gestionarea financiară defectuoasă a
instanţelor judecătoreşti.
Concepţia, totodată,
încearcă să prezinte soluţii ce vor contribui la crearea
unui sistem adecvat, durabil şi consecvent de finanţare, cum ar fi:
sporirea finanţării sistemului judecătoresc, perfecţionarea
cadrului legal care reglementează procedura de elaborare şi
gestionare a bugetului sistemului judecătoresc, implementarea eficace a
sistemului informaţional judiciar, consolidarea capacităţilor
instanţelor judecătoreşti şi ale Ministerului
Justiţiei în managementul financiar, auditul intern şi
achiziţii publice, elaborarea procedurilor care să asigure stabilirea
unor indicatori şi obiective de performanţă, crearea unor
stimulente şi sancţiuni ce ţin de performanţă, precum
şi sporirea răspunderii preşedinţilor instanţelor de
judecată.
Concepţia, totodată, descrie
rezultatele scontate din reformele care se propun, cum ar fi: garantarea
independenţei sistemului judecătoresc, asigurarea transparenţei
actului de justiţie, îmbunătăţirea calităţii
actului de justiţie, sporirea eficienţei şi
responsabilităţii sistemului judecătoresc, administrarea
eficientă a instanţelor de judecată şi prevenirea şi
combaterea corupţiei în sistemul judecătoresc.
Totodată, în Concepţie,
sînt apreciate riscurile care pot să survină în cazul în
care nu se vor întreprinde, nu se vor realiza prevederile propuse prin
Concepţie.
Acestea fiind spuse, rugăm Parlamentul
să susţină propunerea şi să adopte
Hotărîrea privind Concepţia finanţării sistemului
judecătoresc.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, vă mulţumesc frumos.
Ce întrebări aveţi, poftim,
către raportor? Nu sînt întrebări.
Preşedintele comisiei, domnul
Pleşca. Poftim.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Despre problemele care sînt în
sistemul judecătoresc a vorbit reprezentantul Guvernului. Noi am examinat
la comisie această Concepţie a finanţării sistemului
judecătoresc şi am ajuns la concluzia că este necesar de a o
adopta, de adoptat proiectul de hotărîre, ca Guvernul, în
termen de 3 luni, să vină cu propuneri pentru a îmbunătăţi
situaţia în sistemul judecătoresc.
De aceea, din numele comisiei, eu propun
ca acest proiect de hotărîre să fie adoptat.
Domnul Serafim Urechean:
Stimaţi colegi,
Cine este pentru, rog să voteze.
Bine, îmi cer scuze, luare de
cuvînt. Nu am lista.
Domnule Valeriu Munteanu, poftim.
Domnul Valeriu Munteanu:
Domnule Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi colegi,
Proiectul Hotărîrii
Parlamentului privind aprobarea Concepţiei finanţării sistemului
judecătoresc este, în principiu, bine definit, în
conţinutul acestuia fiind descrisă situaţia deplorabilă sub
aspect organizatorico-financiar în care se află la momentul actual a
treia putere în stat – puterea judecătorească.
Însă operativitatea
adoptării acestui proiect de hotărîre poate avea ca efect
sinequanon aprobarea unui concept cu valenţe practice mai reduse. La o
analiză mai detaliată, constatăm totuşi că proiectul
reprezintă un amalgam al recomandărilor experţilor
intenţionali, combinat cu texte rupte din contextul unor concepte, ca cele
privind aprobarea diferitor strategii de management al performanţei din
alte domenii de activitate, iar realităţile practice ale sistemului
judecătoresc din Republica Moldova nu se regăsesc în detalii
în acest proiect, lăsîndu-ne să credem că acesta a
fost elaborat în laboratoare juridice, fără a lua în
calcul unele considerente de ordin practic.
O problemă esenţială ce nu a
fost reflectată în concept reprezintă modul de
interacţiune a instanţelor judecătoreşti cu
întreprinderile de stat ce prestează servicii acestor instanţe,
pentru că finalitatea coraportului constă în accesul liber al
cetăţeanului la justiţie.
Astfel, Codul de procedură
civilă, aprobat în anul 2003, într-un capitol întreg,
stabileşte comunicarea actelor de procedură. La momentul actual
această procedură de comunicare a înştiinţărilor
şi citaţiilor este, practic, inaplicabilă. Or, nerespectarea
procedurii de citare a persoanei la examinarea cauzei are ca efect direct
lezarea dreptului de acces liber la justiţie, tărăgănarea
examinării cauzelor etc.
Această problemă se
datorează nemijlocit insuficienţei mijloacelor financiare ale
instanţelor de judecată pentru achitarea serviciilor poştale ale
Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, întrucît
numărul imens de cauze presupune sume exorbitante pentru achitarea acestor
servicii în vederea transmiterii prin scrisori recomandate cu avize de
primire a înştiinţărilor.
În acest sens, consider necesar a
prevedea o modalitate specială de prestare a serviciilor poştale de
către „Poşta Moldovei” instanţelor judecătoreşti, ori
întreprinderea respectivă de facto nu a fost creată de stat ca
antreprenor particular, ci în scopul prestării unui serviciu de
interes general.
O altă problemă este stabilirea
unei modalităţi de corelare a bugetului instanţelor de
judecată cu cuantumul taxelor de stat încasate la depunerea
cererilor de chemare în judecată.
În prezent, este bine cunoscută
formula potrivit căreia, în cazul sumelor mari ce urmează a fi
achitate ca taxă de stat, instanţa sau mai bine zis judecătorul
este predispus ca, prin încheiere, să realizeze o tranzacţie
privind scutirea de plata taxei de stat conform articolului 85 alineatul (4)
din Codul de procedură civilă.
În situaţia în care
sistemul sau judecata, instanţa de judecată dată în fond
ar fi afectată de asemenea tranzacţii, scutirile întemeiate
s-ar impune unui control intern şi nu s-ar mai admite asemenea
derogări.
În acelaşi context, o altă
problemă constă în faptul că, din motive
neîntemeiate şi nejustificate juridic şi nu economic, taxa de
stat în instanţele de judecată urmează a fi achitată
în numerar doar la Banca de Economii şi nu este posibilă
achitarea în altă instituţie financiară.
Acest obstacol are ca efect crearea unor
cozi imense la filialele băncii şi determină persoanele
implicate în proces să identifice diferite soluţii de evaluare
a prevederilor legii pentru neachitarea taxei de stat.
În aceste condiţii,
considerăm că documentele ulterioare adoptate de către Guvern
în vederea implementării acestei concepţii trebuie să
conţină mecanisme eficiente de înlăturare a
deficienţelor legislative relevate în această luare de
cuvînt.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, poftim. Supun votului încă o
dată. Cine este pentru, rog să voteze.
Adoptat în primă lectură.
Mulţumesc.
Deci trecem la următorul proiect de
Lege, nr.2119.
Domnule Efrim, poftim.
Domnul Oleg Efrim:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Se propune atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti. Temeiul
elaborării acestui proiect este prevăzut de Programul de activitate
al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea europeană – libertate,
democraţie, bunăstare”, precum şi de alte documente mai vechi,
cum ar fi Strategia de dezvoltare a sistemului de executare silită pentru
anii 2007– 2011, aprobată prin Hotărîrea Guvernului din
12 decembrie 2007 şi Agenda de Integrare Europeană,
priorităţi pentru anul 2009.
Scopul acestui proiect constă în
reformarea sistemului actual de executare a hotărîrilor
judecătoreşti prin instituirea sistemului de executori judecătoreşti
privaţi.
Premisele instituirii sistemului liberal de
executare a hotărîrilor judecătoreşti constă în
următoarele.
Costurile pentru întreţinerea
sistemului de executare silită sînt într-o continuă
creştere. Astfel, dacă în anul 2004 suma alocată pentru
întreţinerea acestui sistem a constituit circa 5 milioane de lei,
în anul 2009 ea a constituit deja circa 41 milioane de lei.
Totodată, deşi sumele pentru întreţinerea sistemului
sînt într-o continuă creştere, ele continue să fie
insuficiente pentru întreţinerea integrală a sistemului la un
nivel cuvenit.
Pe parcursul anului 2009 oficiile de
executare s-au confruntat cu diverse probleme legate de lipsa de combustibil,
insuficienţa timbrelor, plicurilor, biroticii etc. Imposibilitatea
menţinerii în sistem a specialiştilor calificaţi este o
altă problemă în situaţia de lipsă a mecanismelor de
motivare a acestora. Conform calculelor efectuate, la momentul actual, doar
circa 30 la sută din executorii judecătoreşti au o vechime
în muncă mai mare de 5 ani şi mai mult.
O altă problemă este motivarea
slabă a personalului pentru activitate performantă corelată cu
riscuri sporite inerente activităţii de executare silită,
creşterea continuă a sarcinii de lucru a unui executor
judecătoresc fără o sporire corespunzătoare şi
proporţională a remuneraţiei.
Nemulţumirea părţilor
procedurii de executare şi de activitate a executorilor
judecătoreşti, multiplele condamnări ale ţării noastre
la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pe motiv de neexecutare sau
executare tardivă a hotărîrilor judecătoreşti –
acestea sînt alte probleme care ne-au determinat să propunem
această reformă.
Vreau să menţionez că
concepte similare privind modul de funcţionare a executării nu este
inventat în ţara noastră, ele funcţionează foarte bine
în alte ţări europene cum ar fi România, Lituania,
Letonia, Estonia, Bulgaria şi, în mod special, Franţa.
Aspectele conceptuale abordate în
proiect. Deci proiectul defineşte statutul executorului judecătoresc
care vor fi persoane care îndeplinesc o activitate de interes public,
fiind investiţi de către stat cu competenţe de executare a
hotărîrilor judecătoreşti.
Deşi executorul judecătoresc
execută, desfăşoară o activitate liberală, acesta,
în primul rînd, nu desfăşoară o activitate
îndreptată spre opţiunea profitului, pe de o parte. Iar pe de
altă parte, aceste sarcini îi sînt transmise executorului
judecătoresc de către stat.
Luînd în considerare faptul
că executarea reprezintă ultima fază a procesului judiciar,
scopul acesteia fiind ducerea la îndeplinirea măsurilor luate de
instanţă, este necesar ca persoanele care înfăptuiesc
acest ultimat de procedură să corespundă anumitor cerinţe
care sînt stabilite în textul proiectului.
La fel, proiectul determină
incompatibilităţile în afară de criteriile necesare pentru
persoanele care tind să devină executori judecătoreşti,
sînt stabilite şi incompatibilităţile şi
restricţiile în activitate. Numărul de executori privaţi
va fi stabilit şi actualizat anual de Ministerul Justiţiei în
funcţie de teritoriu, de volumul de activitate şi de numărul
locuitorilor în această zonă.
Admiterea în profesia de executor
judecătoresc se va face în cîteva etape. În primul
rănd, este vorba despre susţinerea unui examen pentru admiterea
în stagiul profesional. În al doilea rînd, efectuarea unui
stagiu care va fi nu mai mic de un an. Şi a treia etapă este
susţinerea examenului de admitere în profesie.
Examenul de admitere în profesie
urmează să fie susţinut în faţa Comisiei de
licenţiere care va fi creată prin ordinul ministrului justiţiei,
compusă din 9 persoane, dintre care 4 reprezentanţi vor fi
desemnaţi de Uniunea Naţională a executorilor
judecătoreşti, organ presupus să fie organul de autoadministrare
a Executorilor Judecătoreşti, un reprezentant al Ministerului
Justiţiei, un judecător desemnat de Consiliul Superior al
Magistraturii, un reprezentant al Procuraturii Generale şi un avocat
desemnat de Baroul avocaţilor şi un lector universitar în
materie de drept.
Proiectul la fel stabileşte criteriile
de suspendare şi încetarea activităţii executorului
judecătoresc, precum şi condiţiile şi
modalităţile de atragere a acestuia la răspunderea
disciplinară.
În proiect sînt prevăzute
expres temeiurile de suspendare a activităţii, temeiurile de
încetare a activităţii, precum şi alte compartimente ce
ţin de răspunderea disciplinară a executorului.
Vreau să vă spun că este
reglementat destul de minuţios acest aspect. Or, în pofida faptului
că se liberalizează procesul, procedura de executare a
hotărîrilor judecătoreşti, executarea hotărîrilor
rămîne a fi obligaţia statului şi statul va fi cel care va
purta răspundere pentru asigurarea executării hotărîrilor
judecătoreşti.
La fel, în proiect se prevede
organizarea activităţii executorilor judecătoreşti prin
birouri ale executorului judecătoresc, care vor face parte din cadrul
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Executorii vor putea să acţioneze
doar în circumscripţia Camerei teritoriale în care este
amplasat biroul său şi, un lucru foarte important prevăzut
în acest proiect, el nu va putea să aibă discreţie de a
decide care proceduri să fie acceptate spre executare şi care nu.
Deci orice cerere care parvine din teritoriul său de activitate va fi
obligatorie să fie luată spre examinare de către executorii
judecătoreşti.
În final, vreau să mă
opresc puţin la impactul care presupune adoptarea acestui proiect. Deci,
în primul rînd, bugetul va fi despovărat de
întreţinerea sistemului de executare, care va permite economisirea a
circa 30 milioane de lei anual. Pe parcursul următorilor 5 ani de
activitate se presupune că executorii privaţi vor genera circa 4 mii
de locuri de muncă.
Suplimentar, ţinînd cont de
experienţa altor ţări care au implementat această
reformă, într-o perioadă de 5 ani numărul
hotărîrilor, procentajul hotărîrilor executate a sporit
cu 46 – 50 la sută.
Ţinînd cont de toate acestea,
cele menţionate, rugăm Parlamentul să susţină
această iniţiativă legislativă.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, poftim, întrebări. Nu
sînt.
Domnule Pleşca, poftim.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Acest proiect de lege a fost examinat
în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi. Sînt avizele comisiilor permanente, al
Direcţiei juridice, propuneri, obiecţii care ţin de examinare
pentru lectura a doua.
Comisia vine cu propunerea de a
susţine acest proiect de lege în primă lectură şi o
să avem foarte mult de lucru pentru lectura a doua.
Domnul Serafim Urechean:
Da, mulţumesc frumos.
O întrebare, domnule Pleşca,
iată.
Bine, întîi întrebarea,
pe urmă vă oferim cuvîntul, nu-s probleme.
Da, microfonul nr.5.
Domnul Ion Hadârcă:
Nu este către domnul Pleşca.
În esenţă, am vrut să salut, această lege este bine
venită, noi am discutat-o în fracţiunea partidului. Problema
este că noi am avut un şir de amendamente, propuneri de
îmbunătăţire şi, pentru lectura a doua, vom veni cu
aceste amendamente în scris. Ca să fie fixat lucrul acesta.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Vă mulţumesc frumos.
Domnul Tănase, poftim.
Domnul Alexandru Tănase – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Este, cred, ultima şedinţă
la care particip în calitate de deputat. Este un… (rumoare în
sală). Poftiţi? Da, íĺ çŕđĺęŕéń˙.
Bine. Vreau să mă refer în
cîteva cuvinte la acest proiect important care a fost astăzi
prezentat de Ministerul Justiţiei. Este un proiect determinant, cu o
etapă extrem de importantă în acea reformă
judecătorească pe care noi cu toţii, cu dumneavoastră
împreună o demarăm. Ştiţi foarte bine că una
dintre cele mai mari probleme pe care le are justiţia moldovenească
ţine de neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.
Ieri m-am întors de la Strasbourg,
unde am avut o serie de întîlniri cu reprezentanţii celor mai
înalte structuri, începînd de la Secretarul General al
Consiliului Europei şi vicepreşedintele Curţii Europene. Problema
neexecutărilor hotărîrilor judecătoreşti
rămîne a fi pentru Republica Moldova una extrem de acută.
Toată lumea, toată comunitatea cu care am discutat au susţinut
această iniţiativă de a revedea şi de a moderniza, reforma,
dacă vreţi, sistemul executorilor de executare a
hotărîrilor judecătoreşti şi, în particular,
fiind vorba despre liberalizarea profesiei de executor judecătoresc.
Noi considerăm că liberalizarea
profesiei de executor judecătoresc va pune punct la acel şir de
condamnări care le-a avut Republica Moldova la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului ca rezultat al neexecutării hotărîrilor
judecătoreşti.
Un element extrem de important pe care noi
îl urmărim prin această, prin promovarea acestui proiect de
lege este stabilirea regulilor clare de joc pentru toţi şi pentru
Guvern, şi pentru persoane particulare fizice sau juridice. Numai în
asemenea mod noi vom reuşi să impunem autoritatea actului de
justiţie.
Este o etapă importantă pe care o
vom parcurge tot împreună cu dumneavoastră, împreună
cu colegii noştri de la Guvern şi de la Parlament, deoarece,
după adoptarea acestui proiect în lectură finală,
cînd va deveni deja text de lege, vom avea o altă etapă de
reformare a sistemului de executare a hotărîrilor
judecătoreşti, ceea ce presupune revederea Codului de executare
şi multe, multe alte acte normative, ca, în final, noi să
ajungem la o situaţie adecvată unei societăţi civilizat,
unde actul de justiţie se execută, unde actul de justiţie are o
finalitate şi care, în fond, constituie acea temelie pentru
efectuarea altor reforme, pentru efectuarea reformelor în economie,
pentru atragerea investiţiilor pentru a garanta securitatea raporturilor
juridice şi multe, multe alte aspecte extrem de importante.
Vreau să vă rog să
susţinem acest proiect. De asemenea, sper că pregătirea pentru a
doua lectură va fi una cît se poate de comprimată. Este foarte
bine că colegii de la mai multe fracţiuni s-au oferit să
vină cu îmbunătăţirea acestui proiect. Este o chestie
pe care noi o încurajăm şi vă solicităm să-l
susţinem şi să votăm acest proiect de lege.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule ministru.
Mulţumim şi pentru activitatea
în calitate de deputat.
Vă dorim succese pe tărîmul
justiţiei. Trăiască legea!
Supun votului proiectul în primă
lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Am epuizat ordinea de zi de astăzi.
Vă mulţumesc.
Şedinţa o declar
închisă. Ne vedem mîine, la ora 10.
(Rumoare în sală.)
Întrebări? Sînt
întrebări? Îmi retrag cuvintele de şedinţă
închisă.
Poftim, microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Am o interpelare sau întrebare
către Guvernul Republicii Moldova. La data de 24 martie, la Bruxelles, va
avea loc Consiliul Donatorilor pentru Republica Moldova. Este un eveniment de o
importanţă deosebită, care deschide în faţa
ţării noastre oportunităţi fără precedent.
Ştiu că la Guvern se lucrează mult în aceste zile în
vederea pregătirii evenimentului.
Propunerea mea către factorii responsabili
ar fi că în proiectele prezentate la Bruxelles să se
ţină cont şi de regiunea transnistreană a Republicii
Moldova, fie că e vorba de proiecte de infrastructură, fie că e
vorba de proiecte sociale, fie de proiecte de oricare alt ordin. Sîntem
un singur stat şi trebuie să demonstrăm acest lucru prin
acţiuni concrete.
Dincolo de faptul că la conducere la
Tiraspol se află un regim separatist antidemocratic, în această
regiune locuiesc cetăţeni ai Republicii Moldova, de care noi trebuie
să avem grijă. Astfel vom transmite un mesaj clar de susţinere
locuitorilor de pe malul stîng al Nistrului şi vom demonstra că
pentru noi toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Ţap:
Microfonul nr.5, vă rog.
Domnul Valeriu Nemerenco – Fracţiunea PL:
Am o întrebare către domnul
Procuror General al Republicii Moldova, Valeriu Zubco. O încălcare a
Legii cooperaţiei de consum nr.1252-XIV din 28 septembrie 2000, a
fost înstrăinat ilicit o parte considerabilă a patrimoniului
cooperatist din Republica Moldova. Rog să controlaţi această
legalitate a efectuării acestor acestor tranzacţii şi să
fiu informat în scris despre rezultate.
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Ţap:
Da, mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Avem o rugăminte, şedinţa de
plen nu a fost închisă. Vă rugăm foarte mult.
Microfonul nr.4.
Domnul Iurie Colesnic – deputat neafiliat:
O întrebare pentru domnul ministru
Alexandu Oleinic, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. În baza
cărei legi eliberarea permiselor de conducere se face cu cererea unei adeverinţe
de la psihiatru.
Clar?
Domnul Iurie Ţap:
Da, vă mulţumim.
Mai sînt întrebări?
Întrebări nu mai sînt.
Stimaţi colegi,
Şedinţa de plen se declară
închisă.
Vă mulţumim. Pe mîine.
Şedinţa s-a încheiat la ora 12.06.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în
Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.