version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MAI 2006

Sedinta din ziua de 18 mai 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.539 pentru modificarea articolului 3 din Hotarirea Parlamentului nr.10-XVI din 31 martie 2005 privind componenta numerica si nominala a Biroului permanent al Parlamentului.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1443 pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. (Suspendat pina la sfirsitul sedintei).

5. Reexaminarea Legii nr.1553 pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.8-XVI din 9 februarie 2006.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1199 pentru modificarea si completarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.24).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.724 pentru completarea Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (anexa nr.5).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2310 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova – art.7; Codul vamal – art.193).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.395 privind pensiile colaboratorilor serviciului vamal care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada 24 august 2000 – 12 decembrie 2003.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.968 pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungare privind succesiunea de catre Republica Moldova a tratatelor bilaterale incheiate intre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Ungara, semnat la Budapesta la
17 noiembrie 2005.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.982 pentru aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substantele ce distrug stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1329 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Macedonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1123 pentru modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei (art.1, 4, 5 s.a.).

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.408 privind modificarea Legii nr.1585-XV din 26 decembrie 2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.461-XV din
30 iulie 2001 privind piata produselor petroliere (art.II).

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3439 pentru modificarea si completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice (art.12, 12 1).

16. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1767 cu privire la importul unor microbuze dotate cu rampe si dispozitive pentru transportarea invalizilor in carucior.

17. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1739 privind desemnarea unei comisii responsabile de examinarea proiectului de Lege pentru modificarea art. 24 din Constitutia Republicii Moldova.

18. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4015 pentru completarea articolului 155/1 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

17. Raspunsuri la interpelari.

18. I n t r e b a r i si i n t e r p e l a r i.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Victoria Dobrovolscaia, Mihail Mocanu, Ala Ursul, Serafim Urechean; Valentina Buliga, Valentina Golban – in delegatie.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va rog sa fie retras din ordinea de zi proiectul de Lege nr.4008 si de introdus proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1739.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Rog sa specificati subiectul la proiectul nr.1739. Sa fim in cunostinta de cauza.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Proiectul de Hotarire nr.1739 se refera la desemnarea Comisiei pentru examinarea proiectului de Lege cu privire la modificarea Constitutiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Din numele fractiunii PCRM, propunem contramandarea, pentru sedinta viitoare, a proiectului de Hotarire nr.1427 din ordinea de zi, fiind necesara o examinare suplimentara.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, transferul pentru joia viitoare inteleg, da? Rog sa fie fixat in stenograma.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu as propune examinarea proiectului nr.539, care se refera la componenta numerica si nominala a Biroului permanent al Parlamentului, dupa adoptarea noului Regulament al Parlamentului. Motivul, pe care as putea sa-l invoc, este neclaritatea anumitelor proceduri si interpretabilitatea actualului Regulament referitor la acest capitol.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, notat.

Alte propuneri la ordinea de zi? Nu sint.

Stimati colegi,

In aceasta ordine de idei, cu excluderea proiectului nr.4008, cu transferul proiectului nr.1427 pentru saptamina viitoare, mai sint inca doua propuneri, pe care le-am inregistrat acum in sala: propunerea pentru a include in ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1739. Mai aveti si un supliment, care se refera la proiectul nr.1767, si propunerea domnului Oleg Serebrian pentru a amina examinarea proiectului nr.539.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu inteleg ca dumneavoastra vreti sa puneti la vot sau votam in intregime?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vreau sa pun la vot.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Fiecare propunere aparte, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Cum imi spuneti.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Fiecare propunere aparte.

 

Domnul Marian Lupu:

Fiecare propunere aparte.

Bine.

Cine este pentru includerea in ordinea de zi a proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.1739, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Cine este pentru examinarea, in cadrul acestei sedinte a plenului Parlamentului de astazi, a proiectului nr.1767, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Finalmente este vorba de propunerea domnului Oleg Serebrian pentru aminarea examinarii proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.539. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi. Propunerea este respinsa.

Stimati colegi,

In momentul de fata, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintei de astazi in ansamblu. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata cu amendamentele acceptate si votate anterior.

Proiectul de Hotarire nr.539 pentru modificarea articolului 3 din Hotarirea Parlamentului nr.10-XVI din 31 martie 2005 privind componenta numerica si nominala a Biroului permanent al Parlamentului.

Domnule Turcan, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Legislatia in vigoare, si anume articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, prevede: fractiunile parlamentare au dreptul sa faca propuneri pentru numirea reprezentantilor lor in Biroul permanent al Parlamentului, tinindu-se seama de reprezentarea lor proportionala in Parlament.

Totodata, reglementarile articolului 10 alineatele (1), (3) si (4) din Regulamentul Parlamentului stabilesc: Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia si se formeaza tinindu-se seama de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament. Membrii Biroului permanent se numesc prin hotariri ale fractiunilor parlamentare, in limitele numarului de locuri ce le revin. Orice membru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotarire a fractiunii parlamentare, care l-a numit, adoptata cu votul majoritatii membrilor acesteia.

In conformitate cu Hotarirea Parlamentului nr.10-XVI din 31 martie 2005 privind componenta numerica si nominala a Biroului permanent al Parlamentului, Fractiunea parlamentara “Moldova Democrata” este reprezentata in Biroul permanent al Parlamentului de trei deputati.

Ulterior, componenta numerica a fractiunii nominalizate s-a micsorat de la
26 de membri pina la 16 membri, iar denumirea acesteia s-a modificat, devenind Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”. In legatura cu schimbarea denumirii, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, conform criteriului proportionalitatii stabilit la articolele 5 si 10 din Regulamentul Parlamentului, mentionat in prezentul raport, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” este in drept sa pretinda numai la doua locuri in Biroul permanent, iar Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova, in loc de 6 locuri, urmeaza sa-i revina 7 locuri.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, prin hotaririle sale din 8 aprilie si 8 noiembrie 2005 a revocat din componenta Biroului permanent deputatii Oleg Serebrian si Dumitru Braghis si i-a numit pe deputatii Veaceslav Untila si Ion Gutu ca membri ai Biroului permanent.

Totodata, Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova, avind in vedere retragerea domnului deputat Oleg Serebrian din componenta Biroului permanent, prin hotarirea sa din 7 februarie 2006 a propus candidatura domnului deputat Vladimir Turcan in calitate de membru al Biroului permanent.

In contextul celor relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat circumstantele de drept si de fapt cu privire la componenta nominala a Biroului permanent si a decis sa propuna Parlamentului un proiect de Hotarire pentru modificarea articolului 3 din Hotarirea Parlamentului nr.10-XVI din
31 martie 2005 privind componenta numerica si nominala a Biroului permanent al Parlamentului, in care se prevede excluderea din Biroul permanent a domnilor deputati Serebrian Oleg si Braghis Dumitru si includerea in componenta acestuia a domnilor deputati Gutu Ion si Turcan Vladimir.

Concomitent, prin proiectul de hotarire mentionat, denumirea Fractiunii parlamentare “Moldova Democrata” se inlocuieste cu denumirea Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului mentionat este anexat la prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am o intrebare pentru clarificare, ca sa inteleaga toti mai usor ceea ce se intimpla astazi in Parlament: deci, explicati, va rog, reprezentativitatea fractiunilor in Parlament sau intre ele, intre fractiunile parlamentare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este vorba de reprezentativitatea fractiunilor in Parlament.

 

Domnul Dumitru Braghis:

In Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnule Presedinte,

Atunci, dupa ce o sa fie discutat lucrul acesta, eu va rog, sa-mi oferiti cuvintul, fiindca am impresia ca proiectul de hotarire mentionat contravine completamente celor spuse de presedintele comisiei parlamentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Conform articolului 10 din Regulament, fractiunile pot numi si revoca din componenta Biroului permanent membrii Biroului permanent.

Citesc din extrasul procesului-verbal nr.53 al Partidului Comunistilor din Republica Moldova: “Dat fiind faptul ca Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” solicita retragerea candidatului Oleg Serebrian din componenta Biroului permanent al Parlamentului, Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova propune candidatura domnului Turcan...”. Ce are una cu alta? Noi propunem de a revoca si de a propune. Am inaintat hotarirea fractiunii. De ce se implica aici Fractiunea Partidului Comunistilor?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am raportat deja, luind in considerare ca, actualmente, fractiunea are dreptul la doua locuri si sint doua decizii.

Prima: privind retragerea domnului deputat Oleg Serebrian.

A doua: privind retragerea domnului deputat Dumitru Braghis. Deci, ramin numai doua locuri. Si in locul unei persoane, in cazul dat al domnului deputat Oleg Serebrian, se propune, deoarece se schimba reprezentarea proportionala... Si, anume, la momentul formarii componentei Biroului permanent, Fractiunea Partidului Comunistilor a avut dreptul la 6 locuri. Actualmente, dupa modificare, are dreptul la 6,69, ceea ce este egal cu 7.

In continuare. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, in momentul formarii, a avut dreptul la 3 locuri. Actualmente, in urma modificarilor, are dreptul la 1, 91, deci la 2 locuri.

Partidul Popular Crestin Democrat, in momentul formarii, a avut dreptul la un loc. Actualmente, are 1,31, ceea ce este egal cu 1.

Partidul Democrat, in momentul formarii, a avut dreptul la un loc. Actualmente, dupa modificarea componentei Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, are dreptul la 1,07, deci la un loc. Iata care e matematica.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule presedinte al comisiei,

Este corecta matematica aceasta, dar, in primul rind, proportionalitatea cred ca se refera la momentul formarii Parlamentului.

In al doilea rind, nu este o decizie a Parlamentului in care s-ar stipula clar carei fractiuni si cite locuri ii revin. Nu este o asemenea decizie.

Si, in al treilea rind, este o alta conceptie: promovarea unui candidat comunist. Fiindca, se lasam sa vina o initiativa legislativa din partea fractiunii la acest capitol aparte, separata, nu la aceste doua hotariri ale Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, conform articolelor 5 si 10 din Regulament, initiativa de a inainta sau de a retrage apartine numai fractiunii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Corect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si in baza acestor hotariri ale fractiunilor, Parlamentul ia decizia, hotarirea. Iata care este partea juridica a acestei probleme.

 

Domnul Alexandru Lipcan.

Inca o data zic: trebuie sa fie o alta initiativa a fractiunii Partidului Comunistilor. Aceasta este parerea mea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta este problema interna a fractiunii. Fiecare fractiune hotaraste de sine statator. In cazul dat, in urma inaintarii si luarea deciziilor corespunzatoare ale Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, s-a schimbat insasi structura respectiva si de aceea au fost inaintate aceste propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule presedinte,

Cred ca dumneavoastra trebuie sa accentuati ca hotarirea fractiunii... ca dumneavoastra sa fiti inaintat in locul vacant, este asemenea hotarire a fractiunii. Este la dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este. De aceea si s-a facut referinta la hotarirea fractiunii.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Argumentul nu e acela ca ei au inaintat sa se retraga, dar argumentul este ca noi am inaintat hotarirea.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este. Si este anexata la materialele respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Poate ca faceti monocrom Biroul acesta permanent, sa nu ne mai chinuim, numiti pe toti de la un partid.

Eu cred ca este o greseala de interpretare. Eu am spus ca prezentul Regulament permite o larga paleta de interpretari. Fractiunea dumneavoastra raporteaza celor 101 de deputati sau raporteaza deputatilor altor fractiuni? Unde scrie ca fractiunea este reprezentata in Biroul permanent raportat la numarul deputatilor din alte fractiuni sau raportat la numarul totalului de deputati?

Domnule presedinte,

Exista citeva variante. Una este, lichidam un loc din Biroul permanent, respectiv lichidam locuri presedinti de comisii, vicepresedinti s.a.m.d., pastrind echilibrul. Dar nu, este alogic, dumneavoastra luati un loc din Biroul permanent, care apartine opozitiei, si-l oferiti Partidului Comunistilor. A crescut, cumva, numeric Fractiunea Partidului Comunistilor?

Si, in general, eu am spus, ca in Regulament sint foarte multe momente prezentate neexplicit.

Domnule presedinte,

Spuneti-mi, va rog, ce se intimpla cind o fractiune se destrama in totalitate? Lucru teoretic posibil. Au intrat 5 deputati, unul dintre ei s-a retras, fractiunea, in cazul dat, nu mai exista. Cui se distribuie locurile?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Celor care au ramas.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

Permiteti-mi sa spun pina la capat. Ori mergem dupa un model britanic si spunem ca, la inceputul fiecarei sesiuni, se alege Presedintele, vcepresedintii, presedintii comisiilor, membrii Biroului permanent, si atunci permitem modelarea structurii Parlamentului in raport de fiecare sesiune, ori mergem dupa un model francez, care interzice deputatilor dezafilierea de la fractiune. El poate sa nu voteze cu fractiunea, poate sa nu vina la sedinta fractiunii, dar fractiunea se considera asa cum a intrat ea de la bun inceput in acest numar.

Noi facem un amestec cred eu foarte periculos. Am observat ca, in fiecare legislatura, aceste lucruri s-au interpretat intr-o maniera total arbitrara. In precedentul Parlament, Fractiunea Comunistilor a decis ca domnul deputat Camerzan sa reprezinte nu stiu care grup al independentilor. Acest lucru a fost legal sau nelegal, doamna presedinte Ostapciuc, atunci? Ei, cum n-a fost? Cum n-a fost? A fost. Si nu odata a fost acest lucru.

Domnul Vladimir Turcan:

Noi pornim de la textul actual al Regulamentului, in care este prevazut expres: soarta membrilor Biroului permanent este hotarita de catre fractiunea respectiva, luind in considerare reprezentarea proportionala. Aceasta e prima la mina.

A doua. E clar ca oricare poate aduce orice exemple. Ma rog, ati numit exemplul Marii Britanii, al Frantei, eu pot sa va numesc inca un exemplu, cred ca destul de apropiat pentru dumneavoastra, exemplul Romaniei. Acolo este prevazut ca, reiesind din componenta proportionala, modificarile reprezentarii profesionale se fac modificarile respective. La dinsii e prevazut expres ca lucrul acesta se face la inceputul fiecarei sesiuni. Aceeasi situatie, sa spunem, este in Regulamentul Saimului Lituaniei.

Deci, noi in proiectul Regulamentului, care la ora actuala este deja, practic, elaborat si prezentat atentiei tuturor fractiunilor, am prevazut expres si acest moment. Astazi, pornind de la prevederile articolelor 5 si 10, putem liber trage aceasta concluzie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mai am doar o intrebare. Vreau sa stiu, aceste prevederi si aceste interpretari, pe care le-ati oferit dumneavoastra, domnule presedinte Turcan, nu cumva vor fi valabile peste vreo 2-3 saptamini si fata de vicepresedintii comisiilor, fata de redistribuirea, in general, a tuturor functiilor in Parlament?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Mai mult decit atit, astazi noi avem pe ordinea de zi un proiect de hotarire care se refera la componenta nominala a comisiilor permanente.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Aceasta vroiam sa aud.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Deci, inainte de a supune votului acest proiect de Hotarire nr.539, a fost o solicitare de luare de cuvint.

Domnule Braghis, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Nu intimplator am pus intrebarea: din numarul deputatilor in Parlament sau din numarul fractiunilor parlamentare? Fiindca, in dependenta de aceea ce luam la baza, iar in cazul celor ce s-a vorbit pina acum, am impresia ca s-a luat ca baza nu numarul de 101 de deputati in Parlament, dar numarul de 91 de deputati in Parlament si toate calculele au fost efectuate din 91 de deputati in Parlament. Aceste procente, despre care s-a vorbit, aproape de 7 s.a.m.d., sint rezultatul impartirii numarului de fractiuni existente astazi la 91. Asa trebuie de inteles.

De aceea, in opinia mea, proiectul de document propus astazi nu poate fi acceptat, nu poate fi aprobat. Mai mult decit atit, acest proiect creeaza niste precedente foarte periculoase pentru activitatea Parlamentului in general. La ele, partial, s-a referit deja domnul deputat Oleg Serebrian. Nu as vrea sa le repet inca o data, fiindca daca mergem asa in continuare, putem ajunge ca intr-o zi o fractiune, nu importa citi deputati va avea ea, poate sa aiba si 15 si 20, sa fie reprezentata in toate, nu reprezentata, dar sa conduca toate comisiile parlamentare, toate organele colective din Parlament. Si atunci nu stiu daca acest lucru este corect.

Imi pare ca, totusi, daca Regulamentul, dar acest lucru este scris explicit in Regulament, reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament, dar nu intre ele. Atunci proiectul de Hotarire trebuie sa fie modificat si astazi, intelegind dreptul unei fractiuni de a retrage din componenta Biroului permanent, asa cum prevede Regulamentul Parlamentului, nicidecum nu putem accepta ca alte fractiuni pot lua aceste locuri. In aceasta situatie, Parlamentul are o singura solutie, in opinia mea. Trebuie sa modifice Hotarirea Parlamentului de formare a Biroului permanent. Trebuie sa reduca numarul Biroului permanent de la 11 la 10. Si trebuie sa reduca o unitate de la fractiunea care, in aceasta perioada de timp, s-a diminuat.

In acest fel, va fi respectata reprezentativitatea fractiunilor in Parlament, asa cum nu o data a repetat de la aceasta tribuna presedintele comisiei parlamentare. In toate celelalte cazuri, se va intimpla nu reprezentativitate a fractiunilor in Parlament, ci reprezentativitate a fractiunilor intre ele.

Mai este o intrebare la care Parlamentul nostru ar trebui sa dea un raspuns odata si odata. Astazi, aproape zece la suta din deputatii in Parlament sint in afara fractiunilor. Noi am mai ridicat aceasta intrebare si cred ca este absolut corecta propunerea ca toate modificarile la capitolul Biroul permanent, comisiile parlamentare, alte comisii care au fost formate de catre Parlament si grupuri de prietenie s.a.m.d., sa fie aprobata doar dupa inaintarea si aprobarea Regulamentului cu modificarile respective, care vor prevedea explicit toate aceste lucruri.

Altfel, noi cu dumneavoastra riscam sa nimerim stiu eu intr-o situatie foarte periculoasa in perspectiva. Daca schimbam Regulamentul Parlamentului, atunci, ce, ne vom intoarce inca o data la componenta Biroului permanent sau cum vom proceda in acest caz? Eu cred ca mai este o alta intrebare care ar putea fi pusa astazi. Atunci cind deputatii parasesc o fractiune sau alta, se spune deseori ca acesti deputati cica tradeaza fractiunile. Dar ce facem cu fractiunile care au tradat alegatorii? Care au venit in campania electorala cu un mesaj electoral, iar dupa campania electorala l-au schimbat completamente. Incotro mergem noi astfel in continuare?

De aceea, eu as propune ca astazi aceasta initiativa sa fie retrasa sau de autori, sau sa fie remisa inapoi comisiei. Eu as propune ca noi inca o data sa discutam toate aceste lucruri, pornind nu de la interesele de moment ale fractiunii majoritare, ci de la interesele Parlamentului, care se afla astazi in fata unei dileme: sau aproba o hotarire care poate provoca foarte multe disensiuni in perspectiva, sau mai asteapta doua-trei luni de zile, eu stiu, pina cind se schimba Regulamentul Parlamentului. Si, in conformitate cu noul Regulament al Parlamentului, se aproba toate deciziile respective.

Multumesc de atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, o luare de cuvint a solicitat domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intr-adevar, pentru a limpezi obiectul dezbaterii noastre in acest moment, trebuie sa ne amintim ca in actualul Parlament au intrat trei subiecti electorali: Partidul Comunistilor din Republica Moldova, Blocul “Moldova Democrata” si Partidul Popular Crestin Democrat cu proportiile bine cunoscute. Domnul presedinte Diacov si cu deputatii care fac parte din Partidul Democrat, in prima sedinta a actualului Legislativ, a uzat de articolul 4 alineatul (3) din Regulament si si-a inregistrat o fractiune separata de Blocul “Moldova Democrata”.

Personal nu am fost de acord. Colegii au decis ca acest demers al Partidului Democrat are temei juridic si astfel a aparut inca o fractiune legal constituita in Parlament. Dupa aceea, stiti foarte bine, a urmat dezagregarea in serie a fostului Bloc “Moldova Democrata”. Nimeni nu poate sa-i interzica unui deputat sa se disocieze de propria fractiune cu care a intrat in Parlament. Dar mi se pare absolut deplasat sa se pretinda aceeasi reprezentativitate, daca persoana si-a parasit formatiunea politica cu care a intrat in Parlament. Mai mult decit atit ca avem aceasta limitare statutara, care vorbeste despre 10 zile ca termen limita pentru inregistrarea unei fractiuni. Desi se presupune ca subiectul electoral intrat in Parlament isi inregistreaza calitatea de fractiune si nimic mai mult.

Am mai discutat aceasta problema si trebuie sa cadem de acord ca nimeni dintre deputatii care s-au disociat de partidele sau blocurile din care au facut alta data parte, nu va fi limitat in drepturi: la initiativa legislativa, la salarii, la luari de cuvint, la vot. Constitutia le garanteaza tuturora dreptul de a exercita mandatul nostru fara nici un fel de restrictii.

Dar, in acelasi timp, daca sintem responsabili si un pic modesti, trebuie sa recunoastem ca in momentul in care abandonam formatiunea politica din care am facut parte in momentul campaniei electorale, nu mai avem nici un drept moral si juridic sa pretindem reprezentare in conducerea Parlamentului, in conducerea comisiilor si chiar in delegatiile parlamentare pe care le formeaza fractiunile, atunci cind se deplaseaza peste hotare in interes de serviciu.

Prin urmare, chiar si inainte de modificarea Regulamentului, pe care o dorim cu totii, norma juridica si bunul simt ne spune ca proportiile in actualul Parlament s-au schimbat. Fiecare deputat va vota cum crede de cuviinta si daca a venit vorba, as vrea sa mai atrag atentia colegilor asupra unui detaliu. Mie mi se pare o impostura faptul ca colegii din fostul Bloc “Moldova Democrata” ies la microfoane si se prezinta ca reprezentanti ai unor partide care n-au fost subiecti electorali. Cu tot respectul, nu, ati fost un singur subiect electoral. Sinteti doar fosti membri ai Blocului “Moldova Democrata” sub aspect juridic.

Partidul Social-Liberal, cu atit mai putin Partidul Democratiei Sociale, sau chiar “Alianta «Moldova Noastra»” nu au nici un drept sa se numeasca in felul acesta cind ies la microfon. Este suficient sa-si numeasca numele mic si numele de familie. Toata lumea va cunoaste si aceasta ar fi corect din punct de vedere juridic si moral. Altfel, dumneavoastra faceti promotie electorala timp de trei ani de zile de la microfoanele Parlamentului, fara a tine cont de faptul ca nu ati avut nici o performanta electorala in momentul formarii actualului Parlament. De aceea, toate lamentatiile colegilor nostri Serebrian si Braghis nu au nici un temei juridic sau moral si, personal, sustin modificarile propuse in componenta Biroului permanent.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu inteleg ca acum domnul Rosca a incercat sa plaseze discutia noastra de la momente de principiu la momente personale. Ca sa excludem orice discutii pe probleme personale sau de interese personale, eu, personal, declar acum, in fata Parlamentului, ca refuz la postul sau la calitatea de membru al Biroului permanent al Parlamentului. Dar insist, si poate fi supusa votului aceasta chestiune chiar acum, ca proiectul de hotarire mentionat sa fie examinat asa cum am propus eu.

Fiindca nu este vorba de persoana lui Braghis in componenta Biroului permanent, este vorba de niste principii care astazi se incalca. Reprezentativitatea fractiunilor in Parlament se incearca sa fie expusa ca reprezentativitatea fractiunilor intre ele insusi in Parlament si atunci sint lucruri absolut incorecte si absolut gresite.

De aceea, va rog sa tinem cont atunci cind o sa punem la vot toate aceste chestiuni. Si repet inca o data, eu sint gata si refuz chiar acum public fata de toti calitatea de membru al Biroului permanent, ca sa nu fie pusa in discutie problema, ca cineva are aici interese.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, in continuare.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Citeva remarci doar la alocutiunea de odinioara a domnului presedinte Rosca. Mai intii de toate, vreau sa va spun ca Partidul Social-Liberal, ca si “Alianta «Moldova Noastra»” si Partidul Democrat, au fost subiecti electorali. Blocul “Moldova Democrata” s-a constituit in baza a trei partide legal inregistrate. Semnaturile au fost a cinci lideri ai Blocului “Moldova Democrata” si in dreptul numelui meu era inscris Partidul Social-Liberal.

Domnule Rosca,

Eu am intrat in Parlament ca deputat al Partidului Social-Liberal. Va uitati la Comisia Electorala Centrala.

In al doilea rind, noi am intrat tot asa de legal in Parlament, precum a intrat Partidul Popular Crestin Democrat in 1998 in componenta Conventiei Democrate din Moldova. Am produs exact asa o separare in cadrul Blocului “Moldova Democrata” dupa cum s-a produs in cadrul Conventiei Democrate din Moldova.

Dar nu despre acest aspect istoric era vorba. Era vorba, intr-adevar, cum spunea adineaori colegul meu domnul Braghis, despre citeva momente de principiu. Ar fi bine ca sa fie eliminate aceste interpretari pentru viitor. Vreau sa fac, sa repet, de fapt, gestul domnului Braghis, sa ma retrag din Biroul permanent benevol. Nu tine in nici un caz, nu ne da nici un fel de prioritati sau favoare.

Mai mult decit atit ca stim cine decide in acest Birou permanent, care risca sa devina, de fapt, o institutie cit se poate de formala. Deci, de fapt, considerati-ma si pe mine, ca si pe domnul presedinte Braghis, retrasi din structura Biroului permanent. Dar repet inca o data, aceasta nu solutioneaza problema de principiu. Eu regret ca se produce o disproportie in cadrul Biroului permanent si ca, in general, aceste interpretari, deseori orientate la persoane concrete devin o proasta traditie a politicii din Republica Moldova.

Domnule Presedinte,

Anume din acest motiv eu as sugera, o data retrasi, eu si domnul Braghis din Biroul permanent, ramin aceste doua locuri vacante din Biroul permanent pina la adoptarea noului Regulament si se solutioneaza problema atunci. Adica devine clar cine si cum poate fi reprezentat. Daca problema era in noi doi, considerati ca ati solutionat-o. Noi ne-am retras.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint doua momente asupra carora vreau sa atrag atentia. Primul este acela ca “Alianta «Moldova Noastra»” s-a constituit, a fost inregistrata aici, in Parlament, legal. Si atunci cind eu ies si spun ca sint Veaceslav Untila de la “Alianta «Moldova Noastra»”, eu ma mindresc, domnule Rosca, si de faptul ca acel program electoral pe care l-am avut noi in campania electorala, noi il promovam si astazi. Noi nu am tradat interesele electoratului nostru. De aceea, de cite ori am sa ies la microfon, o sa ma numesc Veaceslav Untila “Alianta «Moldova Noastra»”.

Al doilea moment. Noi am inaintat o initiativa legislativa in care am cerut ca domnul Serebrian sa fie scos din cadrul Biroului permanent si inlocuit cu alta persoana. Cine a permis ca aceasta initiativa legislativa sa fie tratata diferit, adica prima parte – retragerea domnului deputat Serebrian – se ia in vigoare, dar a doua parte – numirea altei persoane – se modifica prin decizia Fractiunii Comunistilor.

Si al treilea.

Domnule Presedinte,

“Alianta «Moldova Noastra»” cere o pauza de 15 minute.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

La prima intrebare, eu rog opinia si explicatiile suplimentare din partea comisiei de profil.

Domnule Turcan, va rog, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Dupa cum eu am raportat, au fost doua decizii ale fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Prima – referitor la retragerea domnului deputat Serebrian si inlocuirea cu domnul deputat Untila.

Si a doua hotarire, mai proaspata cum se spune, era referitor la retragerea domnului deputat Braghis si numirea domnului deputat Gutu.

Luind in considerare consultarile cu domnul deputat Urechean, dumnealui a spus ca este in vigoare ultima hotarire, decizie a fractiunii. De aceea, noi si am luat in considerare acest moment.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In sensul cine va fi inlocuit deci in locul domnului Braghis?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule Turcan.

Deci, anunt o pauza de 15 minute. Reluam activitatea plenului Parlamentului la ora 10.50 strict.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa ocupati locurile.

Va multumesc.

Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Da, domnule Untila,

Va rog, la tribuna centrala.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Dupa pauza pe care a avut-o “Alianta «Moldova Noastra»” am discutat chestiunea pusa astazi pe ordinea de zi si vrem sa va informam despre urmatoarele.

Chiar daca, dupa accederea in Parlament a formatiunilor politice, printre care a fost si Blocul “Moldova Democrata”, care a adus 34 de deputati care reprezentau 450 de mii de alegatori, s-au facut unele remanieri, au aparut unele fractiuni parlamentare, care au fost o parte componenta a Blocului “Moldova Democrata” si chiar daca s-a schimbat numarul deputatilor din “Alianta «Moldova Noastra»”, moment de care noi sintem convinsi ca sustineti si dumneavoastra, sint succesorii de drept si succesorii ideologici al programului politic al “Aliantei «Moldova Noastra»”.

In nici un caz, nici un calcul numeric care a fost prezentat astazi aici, in Parlament, nu poate modifica optiunea celor 450 de mii de alegatori care, 50 de mii, ma scuzati, care au dat votul pentru Blocul “Moldova Democrata”.

Astazi, orice intentie a fractiunii majoritare si a colegilor din coalitie de a incerca sa modifice raportul de forte in Parlament, eu cred ca este o incalcare grava a drepturilor opozitiei. Deputatii care au decis, si a fost dreptul lor ca sa plece, sa paraseasca o fractiune parlamentara, este dreptul lor, dar in nici un caz aceasta nu inseamna ca alegatorii care au votat pentru noi au parasit automat sustinerea politica.

De aceea, “Alianta «Moldova Noastra»” astazi insista ca acel raport de forte care a fost, intr-un fel, acceptat de Parlament in primele sedinte, sa ramina neschimbat. Fiind succesori de drept, “Alianta «Moldova Noastra»”, noi insistam ca ceea ce ne revine noua, adica 3 membri ai Biroului permanent al Parlamentului sa ramina dupa noi si in viitor sa nu fie nici o intentie din partea majoritatatii de a incalca grav drepturile opozitiei.

Ceea ce tine de colegul nostru Iurie Rosca de la PPCD, astazi, aici, cind am discutat noi, am ajuns la asa o concluzie, domnule Rosca, ca acest post de vicepresedinte al Parlamentului, in mod normal, intr-un stat de drept, intr-un stat unde sint respectate si fractiunile de opozitie in Parlament, i-ar fi revenit fractiunii parlamentare care este mai reprezentata, adica “Aliantei «Moldova Noastra»”.

Noi v-am felicitat atunci cind ati fost numiti, dar sa stiti ca acest lucru, in nici un caz dumneavoastra nu trebuie acum sa incercati, de la acest scaun, sa mai promovati niste lucruri de incalcare a drepturilor opozitiei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca, va rog.

 

 

Domnul Iurie Rosca:

Cu titlu de precizare poate, nu de replica. Eu am ascultat cu atentie expunerea colegului Veaceslav Untila si am aflat despre existenta unor notiuni juridice si politice noi, de pilda, succesor de drept al blocului electoral care a participat anul trecut la alegeri poate fi considerat acel care s-a disociat in cadrul Parlamentului. Si cel mai interesant lucru, pe care l-am aflat, este ca fractiunile scindate din fostul BMD sint succesori ideologici a ceea ce a existat anul trecut.

N-am inteles ce trebuie sa facem, atunci cind dumneavoastra spuneti ca acei
3 membri ai Biroului permanent al Parlamentului trebuie sa ramina dupa dumneavoastra, inteleg dupa ce ati parasit Biroul permanent. Una la mina.

Doi. Eu, in calitatea mea de vicepresedinte, inteleg ca nu sint lipsit de dreptul la luari de cuvint in Legislativul nostru si de exprimarea unei opinii pe care am formulat-o destul de clar si colegial de la tribuna centrala.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Dupa aceste luari de cuvint, supun votului proiectul de Hotarire nr.539, in baza raportului prezentat de catre comisia sesizata in fond. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 5 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

- 5. 64 de voturi “pro”.

Cu acest rezultat, proiectul de Hotarire nr.539 este aprobat.

Stimati colegi,

In continuare, proiectul de Hotarire nr.1443 pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Domnule Turcan,

Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati va aduce la cunostinta urmatoarele.

Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat din Moldova, prin Hotarirea sa din 19 aprilie 2006, propune Parlamentului numirea domnului deputat Efim Agachi in functia de membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, prin Hotarirea sa din 16 mai 2006, propune Parlamentului sa fie efectuate in componenta nominala a Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului unele modificari si anume:

- domnul deputat Ivan Gutu se elibereaza din functia de vicepresedinte al comisiei, continuind sa activeze in calitate de membru al comisiei;

- domnul deputat Alim Afonin se alege in functia de vicepresedinte al comisiei, fiind eliberat din functia de secretar al comisiei;

 - doamna deputat Elena Bondarenco se alege in functia de secretar al comisiei.

In conformitate cu articolul 5, alineatul (1), litera a) si cu articolele 14 si
15 din Regulamentul Parlamentului, componenta nominala a comisiilor permanente se stabileste, tinindu-se cont de reprezentarea proportionala a comisiilor permanente, a fractiunilor in Parlament. Dreptul de a face propuneri pentru alegerea membrilor comisiilor permanente ale Legislativului apartine fractiunilor parlamentare, in conformitate cu reprezentarea lor proportionala in Parlament.

Componenta nominala a fiecarei comisii permanente se hotaraste de Parlament. Componenta nominala, vicepresedintii si secretarii comisiilor permanente, de asemenea, se propun de fractiunile parlamentare si se aleg de Parlament cu votul majoritatii deputatilor alesi. Acestia pot fi revocati inainte de termen, la propunerea fractiunii parlamentare care i-a numit sau a unui grup de cel putin 10 deputati, cu votul majoritatii deputatilor alesi.

Referitor la componenta numerica a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se constata urmatoarele. Actualmente, Partidul Democrat din Moldova nu are reprezentant in aceasta comisie si propunerea fractiunii poate fi acceptata. Totodata, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, luind in vedere componenta numerica actuala, 16 membri, detine in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati 3 locuri, avind dreptul doar la doua locuri in aceasta comisie si dreptul de a dispune de un loc in Comisia pentru drepturile omului, care este vacanta in legatura cu demisia deputatului Lidia Gutu.

La articolul 15 alineatul (5) din Regulament se prevede ca, daca fractiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotaraste, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, asupra candidaturilor propuse de fractiunile parlamentare.

In temeiul celor relatate si luind in considerare faptul ca, astazi, noi nu avem deocamdata decizia definitiva a Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, referitor la aceea care, cine dintre deputatii actuali, dintre acei 3 care sint actuali membri ai Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati va fi deplasat in comisia la care au dreptul, Comisia pentru drepturile omului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune sa fie efectuate modificarile respective, privind componenta comisiilor permanente, tinind cont de raportul prezentat si propune spre votare proiectul de Hotarire anexat la acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Turcan,

Dumneavoastra ati facut trimitere la articolul 15 alineatul (5). Ati citit acest alineat: “Daca fractiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotaraste, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, asupra candidaturilor propuse de fractiunile parlamentare, respectindu-se principiul reprezentarii proportionale si optiunea personala a deputatului.”

Optiunea personala a deputatilor din cadrul comisiei pe care o conduceti dumneavoastra, din “Alianta «Moldova Noastra»”, nu corespunde cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Adica nimeni nu vrea sa plece din Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Cum o sa hotarim noi acest lucru?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Problema aceasta depinde, in primul rind, de rezultatele discutiilor pe care le aveti in cadrul fractiunii. Eu personal, poftim? Noi avem informatia din partea domnului presedinte al fractiunii Serafim Urechean, ca problema in cauza va fi discutata si propusa pentru saptamina viitoare. Deci, poftim, aceasta-i problema dumneavoastra.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Turcan,

In calitatea mea de vicepresedinte al Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, vreau sa va informez ca fractiunea noastra este impotriva modificarilor pe care le propuneti dumneavoastra. Si iarasi va aduc aminte ca se incalca drepturile opozitiei in cadrul Parlamentului nostru.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Impotriva caror modificari sinteti impotriva?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Impotriva ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa fie modificata si sa fie exclus un membru al comisiei care este, care vine din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi, in primul rind, propunem astazi modificarea componentei comisiei: includerea domnului deputat Agachi. Sinteti impotriva? Aceasta nu e problema dumneavoastra. Aceasta e problema Fractiunii Partidului Democrat, care a inaintat aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va rog, nu uzurpati puterea.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Noi, Fractiunea Partidului Comunistilor, o sa votam numai in cazul in care Fractiunea Comunistilor, in comisia corespunzatoare, adica in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, o sa fie reprezentativa, adica majoritatea. In cazul in care problema nu se rezolva, noi nu votam aceasta hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da. Va multumesc, domnule Presedinte.

Sa incercam sa fim corecti totusi pina la urma. Sa scoatem astazi din ordinea de zi aceasta chestiune. Ea nu este pregatita deocamdata.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra, cu dreptul dumneavoastra, puteti s-o remiteti in comisie in asa mod ca s-o discutam inca o data in fractiune. Sa incercam sa discutam cu colegii nostri din Partidul Democrat, astfel incit sa ajungem la un consens.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am incercat sa fiu foarte rabdator la toate discutiile acestea, la prima intrebare si la a doua intrebare, dar, pur si simplu, vad ca unii colegi incearca sa santajeze chiar si Parlamentul.

Este absolut clar ca Partidul Democrat, avind 9 membri, in Parlament existind 9 comisii, are dreptul absolut legal sa pretinda ca membrul nou-venit in Parlament, domnul deputat Agachi, sa fie membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Tot atit de clar este ca “Moldova Noastra”, avind 16 membri ai fractiunii, nu poate sa pretinda la 3 locuri, la 3 functii in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Eu nu sint de acord nici cu Fractiunea Comunistilor, care pune problema aceasta de echilibru, aceasta este o chestiune interna a fractiunii.

Eu propun si rog ca domnul deputat Agachi sa fie votat astazi in calitate de membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, in conformitate cu propunerea fractiunii parlamentare care este depusa deja de o luna de zile in Biroul permanent.

Santajul Fractiunii “Moldova Noastra”... Dumneavoastra puteti sa-l discutati intre aceste doua fractiuni. Si la sedinta urmatoare, prima chestiune... puteti sa rezolvati: va satisfac 3 membri sau nu. Dar eu va rog foarte frumos, propunerea noastra ca domnul deputat Agachi sa fie nominalizat in aceasta comisie, s-o punem la vot si sa fie sustinuta astazi. Altminteri, noi vom interpreta ca o chestiune de abuz din partea fractiunilor parlamentare respective.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Problema consta, spre regret, intr-aceea ca asa-numitul santaj, cum ati spus, este problema celor doua fractiuni. In Regulament este prevazut concret ca componenta comisiei permanente se formeaza tinind cont de reprezentarea proportionala. Aveti dreptate ca, intr-adevar, astazi dumneavoastra aveti dreptul inca la un loc, deoarece sinteti deja 9 membri, si anume Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Totodata, in cazul in care noi astazi acceptam, nemodificind dupa aceea componenta, avind in vedere retragerea unui reprezentant din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”, atunci taman ca se schimba, este afectata insasi reprezentarea cea proportionala. Iata care e problema. Si, de aceea, este lucru normal ca cele doua fractiuni, “Alianta «Moldova Noastra»” si a Partidului Democrat, sa ajunga la un comun acord in cazul dat.

Varianta este, exista si noi o vedem, si insasi statistica este foarte clara ca anume in componenta Comisiei pentru drepturile omului, acolo “Alianta «Moldova Noastra»” are dreptul inca la un loc. Locul acesta este actualmente vacant din cauza plecarii doamnei Lidia Gutu si de aceea aici e o situatie foarte simpla, daca noi ne dezicem de toate ambitiile, ma rog, cele care exista, spre regret, astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Daca avem in vedere Regulamentul, totusi, cind o sa fie pauza, astazi o sa fie inca o pauza, sa intrunim sedinta Biroului permanent, sa eliberam un loc si atunci, daca chiar o sa fie si in continuare din partea Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, nu se ia decizia privind numele de familie, cine este retras, o sa fie un vot, un deputat de la “Alianta «Moldova Noastra»” n-o sa voteze... Are cu un vot mai putin. Altceva de ce nu-l dam afara din Parlament, da n-o sa voteze, cu un vot mai putin. Altceva nu vrem, nu putem sa facem. Dar eu cred ca trebuie sa fie sedinta Biroului permanent, daca vrem sa hotarim astazi in pauza.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In viziunea mea, domnul Veaceslav Untila a venit cu o propunere rationala. Confirm faptul ca, pentru a lua o decizie, sint necesare discutii suplimentare.

Pozitia expusa aici ca, pur si simplu, cineva din acei... Vorbesc, fiindca sint si eu membru al comisiei respective, unul dintre acei 3, pur si simplu ne retragem, nu este o propunere rationala. Fiecare dintre noi, deputatii, atunci, in primele luni,
ne-am determinat in care comisie ne inscriem. A fost adoptata o decizie a fractiunii si, respectiv, acum, unul dintre noi trebuie convins ca sa reprezinte fractiunea intr-o alta comisie.

Eu nu ma pronunt pe marginea reprezentantului Partidului Democrat ca nu am nici o obiectie la adresa omului. Dar si modul acesta de a spune ca sintem santajati de cineva pentru, pur si simplu, a solutiona problema, eu consider ca tot nu este corect. Deci, eu ma refer strict la al doilea aspect al problemei.

In momentul de fata, nici unul dintre acei 3 reprezentanti ai “Aliantei «Moldova Noastra»” nu a acceptat sa fie in aceasta comisie, sa activeze intr-o alta comisie. Si, desigur, nu poate fi acceptata propunerea ca ramin 3, dar sa aiba doua voturi. Aceasta de acum e o practica absolut noua. De aceea, eu consider ca trebuie sa sprijinim propunerea domnului Veaceslav Untila, mai discutam in cadrul fractiunii si daca revenim peste o saptamina sau doua, nu vad nimic iesit din comun.

Va multumesc foarte frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Este clar ca, in conditiile Regulamentului nostru, nici un deputat din “Alianta «Moldova Noastra»” nu poate fi impus sa se retraga din cadrul componentei respective.

De aceea, vin cu o propunere de alternativa: de modificat componenta numerica a comisiei respective si de inclus pe domnul respectiv in cadrul acestei comisii. Si, corespunzator, din partea fractiunii ca, ma rog, sa va respectati echilibrul la care pretindeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, eu as fi dorit sa solicit o confirmare a faptului ca am sesizat si am inteles corect pozitia fractiunii majoritare, ca daca astazi, in cadrul exercitiului de vot, nu este formata o viziune de ansamblu pe intreaga si definitiva componenta a acestei comisii care pastreaza proportionalitatea, in modul in care aceasta este prezenta in componenta actuala a acestei comisii, fractiunea nu voteaza. E asa sau nu-i asa? Asa este.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu propun sa votam si sa sprijinim decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care a fost formulata acum aici, la tribuna, de domnul deputat Turcan. Si pentru sedinta urmatoare se rezolva si cealalta problema, si atunci dumneavoastra ne puneti pe noi in situatia de a parasi pe acest motiv sala de sedinte. Fiindca ceea ce are loc acum... Se ignoreaza dreptul fractiunii parlamentare de a delega un om in comisie. Absolut legal si de nimeni nediscutat. Aceste capricii cu echilibru s.a.m.d. Acestea sint capricii, dar nu sint lucruri descrise in Regulament. De aceea, trebuie rezolvate in conformitate cu Regulamentul existent. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” nu poate pretinde la trei locuri in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Este clar acest lucru. Dar, de discutat acum, de votat. Altfel, pe cuvint, ne puneti intr-o situatie foarte rusinoasa de a parasi sala de sedinte. Fiindca noi nu putem sa participam la sedinta cind nu se tine cont de parerea fractiunii noastre si un coleg de al nostru este injosit, pus in situatia de a nu participa legal trei saptamini la sedintele comisiei. Ce inseamna aceasta? Si uitati-va la ceas: o ora si 15 minute noi discutam chestiuni de prezentare in comisie, in Biroul permanent s.a.m.d. Se poate lucrul acesta? Avem in ordinea de zi 20 de probleme.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu sint de acord cu domnul Diacov in ceea ce priveste necesitatea reprezentarii in toate comisiile a fractiunii pe care o conduce. Este un lucru absolut regulamentar si vine in consens cu ceea ce a propus comisia. Fractiunile politice sint, conform Regulamentului, ca si comisiile, ca si Biroul permanent, organe de lucru ale Parlamentului nostru, si sint cumva egale in drepturi. Nedumerirea mea vine din faptul ca unele dintre fractiuni, “Alianta «Moldova Noastra»”, nu au nici un reprezentant in Comisia pentru drepturile omului, care nu este o comisie mai putin importanta decit celelalte, inclusiv decit Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, este una poate dintre cele mai importante comisii.

Deci, avind o reprezentare de trei membri in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, nu are absolut nici un reprezentant in Comisia pentru drepturile omului. Cred ca aceasta problema ar trebui rezolvata la nivelul fractiunii, care este organ de lucru si care inteleg ca a fost incapabila sa adopte o decizie echilibrata pentru depasirea situatiei create prin parasirea unui membru al fractiunii a blocului in Comisia pentru drepturile omului.

Aici trebuie iarasi sa veghem asupra respectarii drepturilor opozitiei. Pentru ca nu se poate ca o fractiune de opozitie, care are suficiente mandate in Parlament, sa nu aiba nici un reprezentant intr-o comisie importanta, cum este cea pentru drepturile omului. Aceasta nedumerire necesita un raspuns foarte clar. De ce nu este delegat orice membru din orice comisie si in Comisia pentru drepturile omului?

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Va rugam sa luati loc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatol Taranu:

“Alianta «Moldova Noastra»” va decide cine trebuie delegat in Comisia pentru drepturile omului. Problema e ca aceasta abordare, pur formalista, atesta faptul ca Parlamentul nostru functioneaza ca un organ formal, si nu ca un organ politic adevarat.

Stimati colegi,

Acei trei reprezentanti ai Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, care activeaza in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a Parlamentului, pe parcursul unui an si jumatate s-au specializat intr-un domeniu, au citit carti. E foarte semnificativ acest ris, care vine din partea cealalalta, fiindca aceasta inseamna ca o sumedenie de deputati sau o parte dintre deputati, chiar o parte mica dintre deputati sa fie, e regretabil faptul ca au o atitudine absolut formala fata de activitatea in comisii.

Noi sintem un Parlament profesionist, aceasta ar insemna ca fiecare dintre noi este obligat sa cunoasca perfect domeniul in care functioneaza. Si acum ni se propune, intr-o modalitate formala: “Haideti sa scoatem de acolo un om, lasa sa se ocupe el acolo cu o problematica in care el nu este vizat in masura suficienta”.

Problema noastra este urmatoarea: noi vom decide cine dintre reprezentantii Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” este cel mai indicat sa lucreze in Comisia pentru drepturile omului, vom face acest lucru. Iar in ceea ce priveste reprezentantii nostri in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, noi insistam ca ei sa ramina acolo. In ceea ce priveste reprezentarea Fractiunii Partidului Comunistilor.

Stimati colegi,

Chiar intr-atit de mult va este frica sa pierdeti chiar o picatura din influenta pe care o aveti? Aceasta atesta faptul ca, de fapt, va simtiti foarte si foarte vulnerabili in acest punct de vedere. Chiar intr-o comisie parlamentara va este frica sa pierdeti acolo ceva, o picatura mica.

In ceea ce priveste... Noua nu ne este frica de nimic, noi mentinem oamenii nostri in comisia in care ei fac treaba. Si, desigur, ca nu pot sa nu spun un lucru referitor la domnul Diacov. Domnul Diacov, ca de obicei, triseaza, e maniera dumnealui.

Domnule Diacov,

Veniti cu reprezentantul dumneavoastra si daca insistati, nici o problema, noi nu sintem impotriva. Lasati in pace “Alianta «Moldova Noastra»”, nu scuipati in fintina din care ati baut apa.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu as vrea sa ma opresc la partea pur juridica a problemei.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste in sala.

Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

In primul rind, Regulamentul Parlamentului nu prevede expres ca orice fractiune este obligata sa aiba reprezentanti in fiecare comisie. Aceasta nici nu poate fi, fiindca poate fi o fractiune din 5 membri, avind noua comisii.

In al doilea rind. Regulamentul Parlamentului presupune ca fiecare deputat are dreptul sa participe la sedinta oricarei comisii.

Si in ultimul rind. Totusi, dati sa ne uitam ce scrie Regulamentul Parlamentului si sa interpretam. La articolul 14 alineatul (3) se mentioneaza despre comisiile permanente: comisiile permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii. In opinia mea, o data ales in comisie, deputatul trebuie sa fie pe intreaga legislatura in aceasta comisie. Eu mi-am expus opinia din punct de vedere juridic.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

Domnule Turcan, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca se poate trei momente, care vor fi interesante si pentru acei care audiaza si privesc sedinta de astazi.

Primul moment. In nici un caz fractiunea noastra nu are frica de a pierde ceva. Mai mult decit atit, daca sa spun ca este vorba de numarul vicepresedintilor comisiilor, noi avem dreptul astazi la 12 locuri, dar, in realitate, avem 9 locuri. Aceasta vorbeste despre ceva.

Al doilea moment. Initiativa Fractiunii Partidului Democrat a parvenit pe data de 19 aprilie. Inca citeva zile si va fi o luna. Si convorbirile acestea si intrevederile respective pe parcursul acestei luni, deja au loc nu o data. Si, intr-adevar, la ultima sedinta a biroului, dupa cum am fost informat, a fost o convorbire intre acei trei lideri ai fractiunilor: Partidul Comunistilor, Partidul Democrat si “Alianta «Moldova Noastra»”, unde s-a decis ca, in timpul cel mai apropiat, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va decide cine dintre acei trei, care astazi sint in componenta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, va fi retras, luind in considerare cerintele articolului 15 alineatul (2) din Regulament, unde este prevazut clar ca componenta nominala a comisiilor permanente se stabileste tinindu-se cont de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament.

Iata ce am propus noi si, tinind cont de prevederile legale si de cele de facto. Este clar ca cuiva poate ceva si nu-i place, dar iarasi repet, dupa mine, aceasta este, pur si simplu, o manifestare a ambitiilor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Daca se poate ultima precizare la acest capitol. Noi, in cadrul Biroului permanent, de citeva ori am revenit la aceasta chestiune. Domnul deputat Urechean a spus foarte clar ca rezolva problema transferarii unui deputat. Nici nu s-a pus la indoiala. Discutia de astazi arata ca fractiunea respectiva, pur si simplu, se joaca cu noi. Ei nu au de gind sa rezolve problema data, ei ne pun in situatia ca noi sa stam ore intregi sa discutam, sa facem spectacole.

De aceea, oricum va trebui de luat o decizie din partea Parlamentului, decizie absolut legala ca fractiunea respectiva este prezenta in comisie cu doi membri. Si gata. Si restul fractiunilor. Eu ii stimez pe toti trei, nu am nici o pretentie. Doar fractiunea trebuie sa ia o decizie, dar fractiunea nu doreste sa ia o decizie, fractiunea doreste sa se joace cu noi toti aici. Iata, care-i problema.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Diacov,

Induceti putin deputatii in eroare. Eu, Leonid Bujor, deputat in Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, confirm ca, cu mine personal, domnul Urechean a discutat la capitolul daca accept eu sa reprezint fractiunea noastra
intr-o alta comisie, imi pare ca presedintele comisiei este domnul Stefan Secareanu. Eu am spus ca, in momentul de fata, nu sint pregatit sa confirm ca parasesc comisia sau nu.

In acelasi timp, i-am spus domnului Urechean ca eu nu vad nici o legatura... Aceeasi discutie a fost si cu un alt coleg de al meu. Nu vad nici o legatura intre prezenta noastra, acelor trei deputati ai “Aliantei «Moldova Noastra»”, in aceasta comisie si prezenta reprezentantului Partidului Democrat.

Fiindca, intr-adevar, conform articolului 14 alineatul (3), la care a facut trimitere domnul deputat Susarenco, comisia se formeaza pentru perioada intreaga. Deci, fiecare dintre noi acei trei poate face parte din componenta comisiei si nu atunci cind doreste liderul unei sau altei fractiuni, dar atunci cind va fi luata o decizie a fractiunii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Este adevarat ca comisiile se formeaza pe toata durata functionarii Parlamentului. Aceasta nu inseamna ca, pe durata functionarii Parlamentului, componenta acestor comisii nu pot suporta modificari in cazul in care decid fractiunile. Exista o prevedere regulamentara, care obliga fractiunile sa ia in dezbatere si sa adopte decizii in aceasta materie. Este competenta lor exclusiva ca organe de lucru ale Parlamentului, iar daca sint organe formale si nu doresc sa adopte decizii sau saboteaza adoptarea unei decizii, este o alta problema. Deci, trebuie sa nuantam foarte bine lucrurile.

In acelasi timp, nu cred ca o fractiune, oricit de numeroasa, majoritara sau minoritara, isi poate substitui vointa Parlamentului luat in ansamblul sau.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Foarte corect. Eu, de fapt, am vrut sa constat acelasi lucru ca, spre regret, domnul Bujor, fiind membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, totodata, nu citeaza corect Regulamentul si nici nu il interpreteaza corect.

Problema consta in faptul ca noi nu putem sa dizolvam insasi Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, de exemplu, care a for formata la inceputul lucrarilor Parlamentului si orice alta comisie permanenta, care a fost formata pe durata activitatii Parlamentului. Dar, totodata, componenta nominala, fara doar si poate, poate fi modificata, pornind de la diferite motive. Sau din motivele modificarii reprezentarii profesionale, sau din alte motive, pe care le considera oportune insasi fractiunea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Aceasta chestiune nu se refera doar Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, se refera si la Comisia permanenta pentru drepturile omului. Daca se aduce in discutie subiectul echilibrului de forta al reprezentativitatii, trebuie sa vorbim, intii de toate, de Comisia pentru drepturile omului, pentru ca acolo s-a aflat vacant un loc care revenea opozitiei.

Astazi, in aceasta comisie exista 8 membri, dintre care 5 reprezinta partidul majoritar si doar 3 deputati reprezinta opozitia, un loc fiind vacant. Nu inteleg care este logica. Daca opozitia doreste sa fie reprezentata si sa avem o situatie mai mult echilibrata sau pe cit este posibil de echilibrata si reprezentativa, ar trebui, mai intii de toate, sa vorbim de Comisia pentru drepturile omului si de completarea acestui loc, care, pe drept, ii revine opozitiei.

Constat ca “Alianta «Moldova Noastra»” este singura fractiune de opozitie care nu este reprezentata prin nici un om in aceasta comisie in care avem cel mai dezechilibrat raport de forta dintre toate comisiile permanente ale Parlamentului. Dupa ce epuizam acest subiect cu Comisia pentru drepturile omului, putem discuta si despre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. O abordare complexa a lucrurilor nu ne-ar strica, sa nu cadem in egoism si in capricii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Cubreacov,

Noi cumva vom decide cine din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va fi membru al Comisiei pentru drepturile omului. Este o problema care ne vizeaza pe noi si va multumim ca ne purtati grija.

Dar vreau sa zic, domnule Turcan, dumneavoastra, ati spus corect, se pot modifica comisiile, dar sa tinem cont de optiunea personala a deputatului. Daca acei trei deputati, care au fost alesi pentru o perioada de 4 ani de zile, nu sint de acord sa mearga in alta comisie, cum o sa hotarim noi aceasta intrebare? Optiunea deputatului trebuie luata in considerare. Aceasta prevede Regulamentul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Ultimele trei interventii de la aceste trei microfoane si vom incheia dezbaterile.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi sintem parca oameni carturari, dar gindim de multe ori aritmetic. Noi stim foarte bine ca echilibrul de forte in comisii nu este important in conditiile Parlamentului actual. Fiindca, intotdeauna, orice lege se decide in Parlament, comisia ia decizia, chiar cu participarea reprezentativa a membrilor partidelor sau ai fractiunilor din Parlament, dar intotdeauna iese cineva de la majoritate si spune ca proiectul de lege respectiv trebuie retras, fiindca, ma rog, mai sint probleme.

Adica, eu cred ca santajul este din partea Fractiunii Partidului Comunistilor, dar nu din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, fiindca nu are importanta, daca, de pilda, in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati Partidul Comunistilor nu avea majoritatea, fiindca intotdeauna decizia se ia in Parlament, si nu in comisie, ci tot de majoritatea comunista, adica de fractiune, nu de Parlament, in general.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Vreau sa revin la propunerea facuta de domnul presedinte Serebrian, la inceputul acestei sedinte, care ar fi exclus toate dezbaterile ce dureaza deja doua ore. De a amina discutia respectiva, pentru momentul adoptarii unui nou Regulament, care ar clarifica optiunile. Fiindca noi acum am dezechilibrat totalmente Biroul permanent, dar pledam pentru echilibru in comisii. Este un nonsens ceea ce facem noi la inceputul comisiei si cu ce continuam pe parcursul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu nu gasesc un nonsens pe un simplu motiv ca domnul Serebrian s-a referit cu exactitate la proiectul de Hotarire nr.539 si nu mai mult. Celelalte proiecte nu au fost evocate in luarea dumnealui de cuvint.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Referitor la echilibru: Imi pare ca propunerea aceasta conduce la restabilirea echilibrului. Referitor la problema optiunii deputatului. Da, se ia in considerare, dar in cazul in care se hotaraste in cadrul fractiunii problema, cine din deputati doreste sa participe si in care comisie. Dar, este clar ca, daca noi vorbim numai de optiune, lasind intr-o parte problema reprezentarii proportionale, atunci poate sa se intimple un lucru cind toti acei 16 sau 11, sau 9 deputati vor dori sa fie numai
intr-o comisie permanenta. Atunci cum iesim noi din situatie, domnule Untila?

Eu cred ca, in cazul dat, noi, pur si simplu, trebuie sa procedam in conformitate cu Regulamentul. Propunerea doamnei Ostapciuc era destul de rezonabila din punct de vedere ca in cazul in care nu este o intelegere intre fractiuni intrebarea o discutam la sedinta Biroului permanent si luam decizia definitiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4. Si ultima.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Turcan,

Nici unul dintre deputatii Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” n-a inaintat cererea sa treaca in alta comisie. De aceea, nicidecum nu pot sa apara 16 intr-o singura comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi am inteles lucrul acesta.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Si din motivul acesta.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu inaintez propunerea sa incheiem dezbaterile la aceasta etapa. Deci, nimeni nu va lua cuvintul. La care replica? Aveti, da?

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Eu am spus ca revin la propunerea domnului Presedinte. Nu am facut referinta la propunerea domnului Presedinte la acest proiect de lege. Eu il propun, la
rindu-mi. Deci, dumnealui a facut propunere pentru proiectul de lege precedent. Eu il fac referitor la aceasta discutie de acum, de a amina aceasta discutie pentru momentul cind vom avea un Regulament, care va stipula explicit mai multe lucruri.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Ca o solutie temporara, eu suspend, deci, nu reintorc in comisie. Nu elimin de pe ordinea de zi. Suspend pe durata acestei sedinte, pina la sfirsitul ei si vom continua discutiile si exercitiul de vot pe marginea proiectului nr.1443.

Noi mai avem inca suficient timp pina la epuizarea ordinii de zi. Si in modul in care va fi anuntata si o pauza, fiindca aceasta sedinta se anunta a fi una mai lunga ca de obicei, voi invita intr-o sedinta liderii fractiunilor parlamentare. Dar inainte de a purcede la urmatorul subiect, as atrage atentia asupra citorva aspecte. Cred ca, bineinteles, pentru toti este o lupta de pozitionare care se produce in aceasta sala. Aceasta este chintesenta exercitiului.

Mai mult decit atit, imi exprim si eu putin ingrijorarea si, intr-un fel, si dezamagirea, respectind dreptul fractiunilor pentru a primi o decizie, totusi au fost peste doua saptamini de rugaminti insistente fata de fractiuni: sa fie discutat acest subiect si sa fie identificata solutia. Ceea ce se intimpla in aceasta sala, vorbeste ca rezultatul scontat nu a fost atins. Vom face inca o tentativa cu invitarea in
biroul 307.

Fiindca tin sa aduc la cunostinta tuturor parlamentarilor ca problema care nu isi gaseste solutia acum, nu se epuizeaza doar la subiectul comisiei juridice. Eu va atrag atentia ca, daca nu se gaseste aceasta solutie mai simpla, cu pastrarea proportionalitatii pe dimensiunea acestor doua comisii: Comisia pentru drepturile omului si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, conducerea Parlamentului impreuna cu fractiunile vor fi puse in situatia cind vor trebui sa revada toata componenta numerica si nominala a tuturor comisiilor. Este un lucru absolut inevitabil si rog sa se tina cont de acest moment. Si nu stiu care va fi exercitiul mai usor sa fie adus la un final logic. Cel mai simplu sau cel mai complicat? Fiindca, oricum alta solutie nu exista. Rog sa ne gindim cu totii la acest subiect in timpul care ne este rezervat inca pe parcursul acestei sedinte a plenului Parlamentului.

Avansam, proiectul de Lege nr.1553. Rog putina liniste in sala. S-a dezbatut suficient, peste o ora si jumatate, acest subiect.

Reexaminarea proiectului de Lege nr.1553 pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova.

Domnul Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar obiectiile Presedintelui Republicii Moldova asupra Legii pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.8 din 9 februarie 2006, remise spre reexaminare in Parlament, conform articolului 93 din Constitutie si articolului 73 din Regulamentul Parlamentului.

Comisia sesizata in fond a analizat suplimentar continutul obiectiilor prezentate la legea nominalizata si, in urma dezbaterilor, si-a determinat pozitia sa definitiva asupra lor, cu invocarea argumentelor respective in anexa la prezentul raport, care este partea lui integranta.

Pornind de la cele mentionate si luind in considerare continutul obiectiilor, acceptate sau neacceptate si expuse in anexa, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.8 din 9 februarie 2006, cu adoptarea acestuia de catre Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

As vrea sa va intreb, dupa examinarea in a doua lectura in Parlament a proiectului de Lege privind modificarea Codului muncii, eu am cerut si am intrebat: de ce nu au fost acceptate propunerile Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Si am adresat o scrisoare Presedintelui Republicii, sa nu promulge aceasta lege in legatura cu faptul, aducind argumente, ca nu au fost luate in vedere aceste propuneri. Vreau sa stiu daca comisia a examinat scrisoarea mea, adresata Presedintelui Republicii?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimata doamna deputat,

Problema pe care ati ridicat-o dumneavoastra acum nu este tema la discutia de astazi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Noi avem anumite articole care au venit de la Presedintie pentru revotare.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca ar trebui sa clarificam lucrurile.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am vrut sa stiu, daca...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Valentina,

Cit mai clar. Situatia este ca Comisia, in acest set, prezentat de catre Presedintele tarii pentru reexaminare, nu a gasit o copie de pe scrisoarea dumneavoastra. Deci, respectiv, urmeaza doar de vazut cu serviciile de la Presedintie, in ce masura acele propuneri, care au fost inaintate de dumneavoastra, au fost incorporate in pachetul general, prezentat de Presedintele tarii aici. Deci, cred ca, in mod de lucru, s-ar putea de clarificat acest aspect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, multumesc.

Aceasta am vrut sa stiu, daca comisia a primit aceasta scrisoare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere raportul comisiei, propun din partea fractiunii majoritare ca articolul 62 sa ramina in redactia actuala a Codului muncii. Adica, sa sustinem pozitia presedintelui. Si, avind in vedere ca in comisie nu s-a ajuns la consens, propun ca aceasta propunere sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Raportul comisiei difera de pozitia evocata acum de domnul Petrenco?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu, raportul comisiei nu difera. Dar un punct anume care se refera la articolul 62 nu a fost acceptat de catre comisie. Dau citire: “Conform articolului 62 litera a) din Codul muncii in vigoare se interzice aplicarea perioadei de proba in cazul incheierii contractului individual de munca cu tinerii specialisti, absolventii scolilor profesionale polivalente si ai scolilor de meserii”. Potrivit modificarilor efectuate, perioada de proba nu va putea fi aplicata absolventilor institutiilor de invatamint de zi: secundar profesional, mediu de specialitate si superior in decurs de 2 ani de la data absolvirii.

Presedintele considera aceasta modificare nejustificata, deoarece se vor largi rindurile absolventilor carora nu le este aplicata perioada de proba, ceea ce va crea dificultati la incadrarea in munca a tinerilor specialisti.

Nu este justificata nici stabilirea termenului de interdictie de doi ani. In asemenea conditii, patronii, dorind sa evite riscul incheierii unui contract individual de munca deplin cu absolventii, vor opta pentru angajarea specialistilor cu experienta de munca. Astfel, tinerii specialisti vor fi pusi intr-o situatie dificila, ceea ce va conduce la sporirea ratei somajului. Iar legea nu-si va atinge scopurile propuse. Si, de aceea, Presedintele propune excluderea punctului 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Da, acum situatia imi este definitiv clara. In aceste conditii, avind situatia ca comisia a acceptat in raportul sau toate propunerile, cu exceptia propunerii referitoare la articolul 62, voi supune votului, in temeiul propunerii deputatului Petrenco, urmatorul subiect. Cine este pentru a sustine propunerile Presedintelui tarii referitor la articolul 62, ca acesta sa fie pastrat in varianta propusa conform propunerii Presedintelui tarii, rog sa voteze. Eu rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi. Aceasta propunere se accepta.

Va multumesc, domnule Eremciuc. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, pun la vot. Cine este pentru adoptarea legii in ansamblu, tinindu-se cont de obiectiile inaintate de Presedintele Republicii Moldova, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi. Legea este adoptata.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1199 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Guvern.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Propunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, prin care se urmareste scopul crearii Agentiei Sportului. Avind in vedere multiplele propuneri inaintate privind consolidarea capacitatilor administrative in domeniul respectiv, propunem modificarea denumirii actuale a Ministerului Educatiei Tineretului si Sportului prin excluderea sintagmei “si Sportului” si completarea cu punctul 2 cu pozitia “Agentia Sportului”. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect in prima si, daca nu exista obiectii, fiind doar o problema de concept, in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu rog, dupa audierea raportului, sa-mi oferiti cuvintul pentru doua minute.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Tulea:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Dincolo de ceea ce vedem noi scris in nota informativa, motivatia pentru a crea o agentie centrala de specialitate autonoma careia sa i se permita luarea de decizii, sa avem fonduri concrete destinate pentru capitolul “Sport”. Ca sa avem sport de performanta.

Dar, in principiu, proiectul de lege propune modificarea Legii cu privire la Guvern si, respectiv, retragerea componentei “sport” din cadrul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si crearea unei agentii autonome. Cum priviti dumneavoastra?

Pentru ca, la inceputul activitatii Parlamentului, cind am discutat modificarile la Legea cu privire la Guvern si a fost comasat Departamentul Tineret si Sport cu Ministerul Educatiei, noi am propus pastrarea acestei agentii, invocind o serie de argumente prezente si acum in nota informativa. Daca vrem o politica buna in tineret, trebuie sa avem o structura autonoma, care, respectiv, sa fie mai mobila in luare de decizii. Mai mult decit atit ca am primit mai multe chestiuni in 2003, am adoptat Strategia Nationala in Domeniul Tineretului, am avut un plan de actiuni. Cum priviti dumneavoastra ca sa operam chiar in aceasta lege modificarea si, respectiv, sa propunem crearea unei Agentii Nationale in Domeniul Tineretului si Sportului?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, propunerea dumneavoastra, in principiu, depaseste conceptul proiectului de lege promovat de catre Guvern. Vreau sa mentionez ca, in principiu, in teoria dreptului administrativ nu exista nici o regula privind modul de organizare a administratiei centrale, eventual locale.

Configuratia Executivului este o reflectie a fortelor politice din Parlament. Deci, modalitatea in care vede Parlamentul cum trebuie sa fie organizat Executivul, anume in acest mod sint organizate in toate tarile. De aceea, o sa puteti gasi in orice varianta, pe care o propuneti dumneavoastra, intr-o tara anume.

 

Domnul Oleg Tulea:

Doar doua remarci. In primul rind, daca va referiti la experiente si recomandari sau cum ar trebui sa functioneze structura Guvernului. Eu vreau sa spun ca este recomandarea din partea Directoratului Tineret si Sport al Consiliului Europei, pentru ca sint doua domenii foarte apropiate una de alta. Comisia europeana recomanda statelor membre sa aiba structuri separate specializate pentru domeniul tineretului.

Si a doua remarca, pe care am facut-o si mai inainte, ca domeniul tineret este foarte aproape de domeniul sport. Si atunci cred ca nu sinteti foarte corect cind spuneti ca ar depasi cumva cadrul prezentei legi. Mi se pare ca, invers, am putea chiar aici sa operam modificari la acest proiect de lege, ca sa avem o structura pentru tineret si sport.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu pot sa repet, practic, ceea ce am mai spus, putem organiza si o conferinta stiintifica. Si, va asigur, ca n-o sa ajungem la o concluzie, n-o sa puteti demonstra niciodata, de ce este mai aproape componenta tineret: de sport sau de invatamint. Componenta respectiva este la fel de aproape de ambele domenii. Repet, configuratia structurii administrative nu depinde, in mare parte, de apropierea materiei, ci depinde de vointa politica, prin care se vede organizarea administratiei intr-o anumita tara.

 

Domnul Oleg Tulea:

Desigur, domnule raportor,

Este o diferenta foarte simpla si, daca o sesizati bine, atunci faceti diferenta intre educatia formala si educatia nonformala, ca sa vedeti foarte clar, care este distinctia in domeniul educatiei si care este in domeniul tineret, spre exemplu.

Mie imi pare rau, pur si simplu, pentru ca atunci cind noi am propus crearea Agentiei Tineret si Sport, au fost foarte multe obiectii din diferite motive, dar acum ajungem sa revedem inapoi aceasta lege si sa propunem, in final, crearea Agentiei Sport.

In final, vreau sa spun ca ar trebui, poate, sa reflectati si sa mai atrageti atentia la ceea ce spun deputatii din opozitie, pentru ca sa nu ajungem… Pentru ca este o situatie frecventa in Parlament, propunerile opozitiei revin ulterior ca propuneri ale Guvernului si sint acceptate de catre Parlament.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, argumente “pro” si “contra” pot fi. In cazul de fata, imi pare ca domnul viceministru a raspuns corect, depinde de prioritatile politice pe care le are guvernarea.

Trebuie sa fim de acord ca si domeniul medicinii, si domeniul asistentei sociale, si alte domenii sint foarte importante. Dar, uitati-va, ce s-a facut atit timp cit noi punem ca prioritate reducerea Aparatului de stat si reducerea numarului ministerelor, s-a mers pe calea unirii, in cazul de fata. Si, cred ca, desi s-ar parea ca este rezonabila ideea segmentarii sau scoaterii din afara Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si a acestui domeniu, cum este, tineretul, totusi noi am procedat altfel in alta situatie.

De aceea, va indemn sa sustineti propunerea respectiva. Atit timp cit noi consideram sportul un domeniu foarte important si, inclusiv, care ne duce si imaginea tarii peste hotare, sa sustinem acest proiect de lege si sa il votam in doua lecturi, chiar daca ideile privind separarea si a tineretului de la domeniul invatamintului tot sint importante.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Vreau sa va intreb care este modalitatea subventionarii activitatii noii agentii, adica care va fi suportul financiar, pentru ca ea sa-si desfasoare activitatea pentru cea de a doua jumatate a anului curent? Si, in perspectiva, in viitor, cum vedeti dumneavoastra subventionarea acestei agentii responsabile pentru problemele sportului?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Indiscutabil ca finantarea agentiei va fi facuta in baza Legii bugetului, Si, pe viitor, la aprobarea Legii bugetului, va fi un articol separat cu privire la finantarea agentiei. Pentru un moment, agentia va fi finantata partial din contul mijloacelor atribuite componentei “sport” a actualului minister. Deci, va fi preluata o parte din mijloacele bugetare de acolo si, partial, din sumele rezervate pentru reforma administratiei publice centrale: exista in buget bani, din contul acelor bani va fi asigurata finantarea.

Desigur, in partea in care va viza Legea bugetului, noi vom inainta in Parlament in procedura de urgenta modificarea, in mod corespunzator, a Legii bugetului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Mie mi se pare ca colegul nostru Tulea induce un pic in eroare Legislativul cind spune ca in Moldova nu exista o subdiviziune care se ocupa nemijlocit de tineret. In cadrul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului exista Directia pentru Tineret, care, nemijlocit, implementeaza politica statului in domeniul tineretului.

De aceea, in cazul dat, eu, cred ca trebuie sa sustinem acest proiect, aceasta initiativa legislativa, fara ca sa comasam tineretul si sportul, fara ca sa incurcam aceste doua domenii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Este putin straniu, cind tinerii nu lupta pentru problemele tineretului. Problema sportului este o problema destul de ingusta, mai ales in Republica Moldova. Noi nu avem sport performant si dorim sa avem. Si de aici cred ca si a aparut aceasta idee de a avea o Agentie pentru Sport. Dar este clar ca problemele tineretului si sportului sint probleme comune.

Sa cream o agentie care sa aiba si continut, adica sa aiba cu ce se ocupa. O agentie care se ocupa numai de problemele tineretului este foarte ingust. Sigur ca noi intelegem acest lucru.

Problemele tineretului in cadrul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului sint probleme secundare. Noi am avut de confruntat lucrurile acestea, noi nu odata ne-am confruntat cu lucrurile acestea. Intrebati-i pe oamenii care se ocupa, care sint in Departamentul Tineret, ei sint marginalizati, la dinsii ajung in ultima secunda, in ultimul minut s.a.m.d.

De aceea, sigur ca ar fi bine. Eu inteleg ca s-a luat undeva decizia sa facem sportul la moda, fiindca, in urma campionatului cutare sau cutare... Dar, logic ar fi bine ca sa luam o decizie, sa facem o Agentie pentru Tineret si Sport. Atunci Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului care are o mie si una de probleme, sa se ocupe de problemele educatiei si proiecte pentru tineret, tineretul are cu totul alt specific de chestiuni, interventia statului s.a.m.d. si care tin de sport. Propunerea este logica. Dar, daca s-a luat decizia, desigur, eu inteleg ca o sa iasa si o sa se zbata sa spuna ca tineretul e o problema si sportul e alta problema.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, eu as vrea sa mai incerc sa nu intru in dezbatere foarte teoretica cu privire la problema respectiva. Vreau sa va atrag atentia ca, in principiu, exista foarte multe componente ale acestei probleme. Si trebuie sa tinem cont inca de un lucru foarte important, ca Agentia Sportului sau alte organe centrale ale administratiei sint organe care asigura managementul unui anumit domeniu. Politicile in domeniu urmeaza sa fie promovate de catre ministere.

Si daca noi credem ca, prin dispersarea anumitelor domenii, prin transferarea la diferite agentii sau alte organe ale administratiei publice centrale, vom rezolva totdeauna problemele intr-un domeniu, cred ca noi gresim.

Este vorba de faptul ca in domeniul sportului este necesar de administrat anumite bunuri, anumite organizatii, pe cind in domeniul tineretului este vorba mai mult de promovarea politicilor statului in domeniul tineretului. Deci, nu este vorba de faptul ca, in momentul de fata, avem nevoie sa administram anumite bunuri destinate exclusiv tineretului sau sa gestionam anumite organizatii de stat destinate anume tineretului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

De fapt, nu v-am pus intrebare si nu tine de competenta dumneavoastra ca reprezentant al Guvernului. Atunci motivatia aceasta si argumentarea aceasta, pe care o dati, ca trebuie sa tina de competenta ministerului, atunci de ce scoateti Agentia Sport din minister?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Am spus, in domeniul sportului exista anumite bunuri care trebuie gestionate. Lucru care nu se face de catre minister.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule reprezentant al Guvernului,

Eu cu toata simpatia si dragostea, dar nu v-am pus intrebare si nu va siliti sa convingeti chiar Parlamentul in toate intrebarile.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Inainte de a pune la vot. Cer scuze. Ma iertati.

Rog comisia.

 

 

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege nominalizat, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1340 din 5 aprilie 2006.

Prezentul proiect prevede delegarea persoanelor competente in domeniul sportului catre autoritatea administrativa centrala de specialitate nou-creata – Agentia Sportului si modificarea respectiva a structurii administratiei publice centrale.

Oportunitatea crearii Agentiei Sportului este conditionata de necesitatea consolidarii eforturilor umane si materiale in scopul unei dezvoltari armonioase a sportului in masa, al bunei functionari a scolilor si cluburilor sportive, cit si o atentie cuvenita fata de sportul de performanta.

Asupra proiectului de lege mentionat au prezentat avize pozitive toate comisiile permanente, iar Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera ca proiectul de lege nu este suficient argumentat si nu are o apreciere de cost.

Tinind cont de explicatiile suplimentare, prezentate de autorul proiectului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului considera oportuna aprobarea acestui proiect in prima lectura. Si, in cazul lipsei propunerilor si obiectiilor suplimentare, sa fie adoptat si in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc frumos.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, daca nu gresesc, a fost o solicitare de o luare de cuvint.

Domnul Bujor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Permiteti-mi de la microfonul nr.4.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Va amintim ca, la crearea structurii Guvernului, aprobata de catre Parlament acum un an, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” si colegii din alte fractiuni au insistat asupra pastrarii Departamentului Tineret si Sport in componenta Guvernului, ca structura separata.

Ulterior, s-a revenit la acest subiect in cadrul sedintelor in plen, cind a fost examinat si aprobat bugetul de stat pe anul 2006, dar si la crearea Ministerului Administrarii Publice Locale. Spre regret, si la interpelarile adresate Guvernului, in care solicitam examinarea situatiei in domeniul tineretului si sportului, create ca urmare a lichidarii fostei structuri, au parvenit raspunsuri formale.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” n-a votat Guvernul Tarlev-2 si nici programul sau guvernamental. “Alianta «Moldova Noastra»” ramine in continuare impotriva extinderii structurilor bugetare. Insa, avind in vedere ca s-a acceptat ideea promovata inclusiv de colegii nostri din fractiune pe parcursul unui an, idee sprijinita de sportivi, specialisti in domeniul culturii fizice si al sportului, “Alianta «Moldova Noastra»” va vota crearea Agentiei Sportului in speranta ca formarea acesteia va fi in folosul sportului national. Si, mai devreme sau mai tirziu, se va reveni la Departamentul Tineret si Sport. Desigur, regretam foarte mult faptul ca lipsa unei structuri separate pe parcursul unui an a fost in defavoarea sportului moldovenesc.

Imi cer scuze.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.1199 in prima lectura, rog sa voteze. Unanim.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.1199 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1199 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, conform acordului si rezultatelor discutiilor in cadrul Biroului permanent, precum am convenit si precum, deci, au pledat toate fractiunile parlamentare si au agreat toti membrii Biroului permanent, la aceasta ora,
ora 12.00, anunt o pauza in sedinta plenului Parlamentului pina la ora 13.00. Sa va recreati putin, sa luati masa. La ora 12.40 astept in biroul 307 conducatorii fractiunilor parlamentare, pentru a discuta situatia cu proiectul nr.1443.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam sedinta cu examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.724 pentru completarea Legii cu privire la tariful vamal. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In cadrul perfectarii proiectului de lege in lectura a doua s-a tinut cont de prevederile articolului 28 din Legea cu privire la tariful vamal referitoare la aprobarea de catre Parlament in fiecare an aparte a nomenclatorului acestor marfuri, fiind, de fapt, o norma cu aplicatie limitata in termen, din care considerente, in conformitate cu propunerile si obiectiile prezentate de Comisia juridica pentru numiri si imunitati si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului se propune ca titlul Legii sa fie expus in felul urmator: “Lege cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de organizatiile din sfera stiintei si inovatiei”, atribuindu-i-se astfel legii un statut separat in concordanta cu prevederile stabilite de articolul 34 alineatul (4) din Legea
nr.780-XV din 27 decembrie 2002 privind actele legislative.

Concomitent, s-a adus in concordanta cu textul propriu-zis al legii, prin care la articolul 1 se indica normele prevazute de articolul 28 litera r) din Legea cu privire la tariful vamal. La articolul 2 se specifica ca scutirea se acorda in exclusivitate la importul marfurilor si, respectiv, nu poate fi aplicata in cazul de realizare a acestora pe teritoriul republicii, problema la care s-a referit in cadrul discutiilor proiectului de lege in prima lectura domnul deputat Braghis.

Pentru a exclude interpretarea neunivoca a problemei ce tine de termenul de aplicare a scutirii propuse pentru anul curent, la articolul 3 se va specifica ca scutirile de taxa vamala pentru anul 2006 se va aplica de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Concomitent, s-a tinut cont de obiectiile expuse de deputatul in Parlament doamna Cusnir, in al caror context marfurile si cantitatea acestora din anexa la lege au fost repartizare pe beneficiari de aceste marfuri, ceea ce va da posibilitate de a tine un control mai riguros asupra aplicarii si utilizarii scutirilor propuse de legea in cauza. Pornind de la cele mentionate, Comisia propune proiectul de lege definitivat in varianta alaturata spre a fi adoptata in Parlament in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri pentru lectura a doua decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.724 in lectura a doua, luind in considerare continutul raportului prezentat de catre comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 21.

 

Domnul Marian Lupu:

82 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.724 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2310 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova. Codul Vamal).

Guvernul.

 

Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative a fost elaborat intru executarea prevederilor articolului 22 din Legea cu privire la statutul fortei militare straine in Republica Moldova, precum si in vederea racordarii legislatiei nationale la prevederile acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte si anume la Acordul privind statutul fortelor dintre statele parti la Tratatul Aliantei Atlanticului de Nord si celelalte state participante la parteneriatul pentru pace privind statutul fortelor lor armate, care a fost ratificat de Republica Moldova la 16 iulie 1997.

Prin proiectul de lege nominalizat se modifica si se completeaza prevederile Legii cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova si ale Codului Vamal in partea ce vizeaza unele aspecte ce tin de facilitarea intrarii, stationarii temporare si iesirii de pe teritoriul Republicii Moldova a fortelor militare straine si a componentei civile in legatura cu participarea acestora la activitati comune.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Rog Parlamentul sa adopte proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, a caror adoptare va contribui la aducerea lor in concordanta cu legislatia in vigoare, cu cadrul legislativ existent.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

O intrebare referitoare la articolul 2, ceea ce se refera la modificarea Codului Vamal: “Sint exonerate de control vamal navele militare straine maritime, aeriene”. As vrea sa va intreb, vor fi exonerate de control navele militare ale Federatiei Ruse, care folosesc aeroportul din Tiraspol, conform acordurilor din anii 1994 si 1995 sau nu?

 

Domnul Ion Coropcean:

Deci, nu vor fi, deoarece, conform Legii cu privire la statutul fortei militare straine, articolul 21 stipuleaza ca prevederile prezentei legi nu se extind asupra statutului juridic al formatiunilor militare ale Federatiei Ruse, care urmeaza a fi retrase de pe teritoriul Republicii Moldova, precum si asupra contingentelor militare straine create pentru asigurarea regimului de securitate in conformitate cu acordurile nominalizate. Deci, Legea cu privire la statutul fortelor militare straine in Republica Moldova prevede clar ca aceasta nu se refera la trupele Federatiei Ruse.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu cred ca ar fi bine ca in acest proiect de lege, pe care dumnea-voastra il propuneti, sa adaugati ceea ce ati mentionat acum, fiindca, da, este Legea cu privire la statutul fortelor militare straine in Republica Moldova, dar ar fi bine ca in acest proiect, in Codul Vamal sa fie scris foarte clar. Fiindca astazi, de pilda, puteti sa-mi spuneti dumneavoastra: noi controlam decolarea si aterizarea navelor militare de transport aeriene ale Federatiei Ruse care folosesc aeroportul din Tiraspol sau nu?

 

Domnul Ion Coropcean:

In momentul actual, Federatia Rusa nu foloseste acest aeroport. Si noi nu permitem utilizarea lui, deoarece nu exista control vamal la acest aeroport. Exclusiv orice iesire si intrare pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a navelor aeriene, poate avea loc doar prin aeroporturile unde exista aeroport cu statut international, in cazul de fata aeroportul Chisinau.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci o intrebare. Dumneavoastra ati fixat ca forta, ca armata nationala a Republicii Moldova survolarea spatiului aerian al Republicii Moldova de catre nave militare aeriene straine, inclusiv ale Federatiei Ruse sau nu?

 

Domnul Ion Coropcean:

Controlul spatiului aerian se efectueaza conform legilor, planurilor aprobate in conformitate cu acordurile stabilite. Deci, noi asiguram acest control si incalcari, din partea Federatiei Ruse, ale utilizarii spatiului aerian nu au fost.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Va rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege nr.2310 pentru modificarea si completarea unor acte legislative si constata urmatoarele. Acest proiect de lege a fost elaborat in scopul operarii modificarilor corespunzatoare in legislatia in vigoare pentru aducerea acesteia in concordanta cu stipularile Legii cu privire la statutul fortei militare straine in Republica Moldova.

In acest sens, se propune completarea articolului 7 din Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova cu un nou alineat si anume: forta militara straina si in componenta civila care il insoteste, ce desfasoara activitati comune in baza acordurilor internationale, se scutesc de inregistrare la organele Departamentului Tehnologii Internationale din teritoriu, fara drept de domiciliu sau de sedinta pe teritoriul Republicii Moldova.

Tot astazi se modifica si Codul vamal. Sint exonerate de controlul vamal navele militare straine maritime, aeriene, tehnica militara si armamentul fortei militare straine. De asemenea, de control vamal sint exonerate si documentele oficiale ale fortei militare straine, continute in plicuri sigilate, daca persoanele care transporta detin un ordin individual de deplasare, eliberat in conformitate cu legislatia in vigoare, in care se precizeaza numarul, plicul si faptul ca acestea contin numai documente oficiale. Acest proiect de lege a fost avizat pozitiv de majoritatea comisiilor permanente si comisia il propune pentru adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Vizavi de alineatul (2) al articolului 7 in forma propusa de comisie. Dupa cum tinem noi minte, prevederea privind obligativitatea inregistrarii la departament a fost abolita. Deci, nu vedem necesitatea de a introduce prevederile respective.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Am studiat aceasta intrebare. Deci, inregistrarea, in principiu, nu este anulata completamente, este anulata pe un termen, daca este mai mare de 90 de zile. De aceea, aceasta intrebare va fi examinata pentru lectura a doua si vom vedea cum de procedat in acest caz.

 

Domnul Vladimir Filat:

E clar.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2310. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.395 privind pensiile colaboratorilor Serviciului Vamal care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada indicata. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind pensiile colaboratorilor Serviciului Vamal care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada 24 august 2000 si 12 decembrie 2003, aprobat in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului nr.93 din 20 aprilie 2006 si constata urmatoarele.

Proiectul in cauza, prin care se propune restabilirea in drepturi a colaboratorilor Serviciului Vamal care au obtinut dreptul la pensie in perioada de dupa punerea in aplicare a Legii Serviciului Vamal nr.1150 din 20 iulie 2000, dar din motive obiective nu si le-au putut realiza, a fost examinat de toate comisiile parlamentare si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Proiectul a fost sustinut, in principiu, de catre comisie, cu exceptia Comisiei pentru securitate nationala, aparare si ordine publica, care propune respingerea lui, invocind motivul ca o lege nu poate avea efect retroactiv.

La acest capitol, este necesar de mentionat ca, prin hotarirea sa din 23 mai 2002 nr.26, Curtea Constitutionala, confirmind principiul neretroactivitatii legii, stabileste ca teoria contemporana a dreptului admite ca exceptie de la acest principiu normele juridice cu caracter imperativ, legile interpretative, precum si normele juridice in care legiuitorul a stabilit expres ca ele se vor aplica retroactiv. La prevederile acestei hotariri a Curtii Constitutionale face referiri in avizul sau si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Tinind cont de cele relatate, precum si de necesitatea de a oferi posibilitatea personalului nominalizat sa-si realizeze drepturile obtinute ilicit, comisia sesizata in fond propune adoptarea proiectului in lectura a doua. Aceasta este tot.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Alte propuneri decit cele evocate de comisie pentru lectura a doua? Nu vad.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Rog, sa luati loc.

Supun votului proiectul de Lege nr.395. Cine este pentru adoptarea acestuia in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 –17.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.395 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In continuare avem trei proiecte pe seama Comisiei pentru politica externa si integrare europeana. Eu am o propunere, daca o acceptati. Invitam la tribuna centrala raportorii din partea autorilor acestor proiecte, dupa care comisia la tribuna sa faca un raport, acoperind toate aceste trei proiecte si dupa aia le votam separat. Se accepta?

Multumesc.

Deci, primul proiect de acest gen este proiectul de Lege nr.968 pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungare privind succesiunea de catre Republica Moldova a tratatelor bilaterale incheiate de catre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Ungara, semnat la Budapesta la 17 noiembrie 2005. Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ungare privind succesiunea de catre Republica Moldova a tratatelor bilaterale incheiate intre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Ungara, semnat la Budapesta la 17 noiembrie 2005.

Prin adoptarea acestui proiect de lege vor fi aplicabile in relatiile dintre Republica Moldova si Republica Ungara trei acte semnate de fosta Uniune Sovietica. In legatura cu faptul ca tara noastra nu a devenit succesoare a tratatelor fostei Uniuni Sovietice, proiectul de lege mentionat este necesar pentru aplicarea tratatelor mentionate. Rog ca dumneavoastra sa sustineti adoptarea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog sa luati loc.

Continuam cu prezentarea proiectului de Lege nr.982, proiect de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substantele ce distrug stratul de ozon, prezentat de catre Presedintele tarii. Responsabil de prezentare: domnul Esanu.

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substantele ce distrug stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999. Aderarea la acest instrument international este necesar in scopul protectiei mediului in Republica Moldova. Rog ca dumneavoastra sa sustinti adoptarea acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.

Va multumesc, domule ministru.

Si cel de al treilea proiect. Proiectul de Lege nr.1329 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Macedonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta.

Guvernul, domnul Pop, va rog.

 

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta pentru examinare proiectul de Lege privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Macedonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta, care au fost semnate la Scopie la
21 februarie curent, iar proiectul de Lege a fost aprobat de Guvern prin Hotarirea nr.352 la 7 aprilie curent. Conventia si Protocolul nominalizat stabilesc principiile juridice de baza in domeniul fiscal, menite sa consolideze si sa extinda dezvoltarea relatiilor economice si sa creeze conditii favorabile pentru investitiile persoanelor fizice si juridice ale unui stat pe teritoriul celuilalt stat.

Dezvoltarea nemijlocita a relatiilor economice externe si a diverselor tranzactii comerciale necesita solutionarea problemelor evitarii dublei impuneri pe baza de reciprocitate si anume: tratarea unica nediscriminatorie a contribuabililor, stabilirea relativa a impozitelor in ceea ce priveste componenta si termenul lor de actiune, fapt care va spori increderea contribuabililor si va crea o baza stabila atit pentru veniturile bugetare, cit si pentru dezvoltarea antreprenoriatului; acordarea asistentei informationale si metodologice rezidentilor, ceea ce va permite sa se reduca la minimum incalcarile si abuzurile din partea contribuabililor; dinamizarea antreprenoriatului si activitatii economice externe prin metoda acordarii facilitatilor fiscale.

In scopul realizarii prevederilor Conventiei si Protocolului, ambele state vor efectua schimbul de informatii referitoare la modificarea legislatiei fiscale si la solutionarea chestiunilor privind impozitarea veniturilor si a proprietatii.

Tinind cont de cele expuse, consideram ca ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Macedonia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta va servi un impuls pentru consolidarea si intensificarea cooperarii economice moldo-macedoniene. Rog sa sustineti proiectului inaintat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.

Domnul Pop,

Va multumesc.

Cer scuze, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Aceasta Conventie, bineinteles, tine de raporturile noastre bilaterale cu Macedonia, dar, in acelasi timp, este unul din angajamentele pe care tara noastra si le-a asumat in cadrul pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Vroiam sa va intreb, cum stam, in general, cu negocierea, cu semnarea si prezentarea in Parlament, pentru ratificare, a conventiilor sau acordurilor de acest tip cu celelalte tari din Pactul de stabilitate. Care sint tarile in raporturile cu care la acest capitol al prevenirii evaziunii fiscale si evitarii dubeli impuneri avem inca restante si ce face Guvernul pentru a accelera aceste proceduri?

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Multumesc.

Deci, in momentul de fata, Guvernul Republicii Moldova are incheiate acorduri de evitare a dubeli impuneri cu 28 de state, inclusiv o parte dintr-insele sint acorduri preluate din acordurile fostei Uniuni Sovietice. Si sint initiate suplimentar 14 acorduri cu statele preponderent europene, care sint deja inaintate pentru a fi semnate intre Guvernul Republicii Moldova si guvernele tarilor respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnul Pop,

Va multumesc.

Invit comisia, in persoana domnului Stati, pentru prezentarea rapoartelor la proiectele nr.968, nr.982 si nr.1329.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectele de conventii internationale incluse pe ordinea de zi si a ajuns la concluzia ca acestea sint totalmente in conformitate cu prevederile Legii cu privire la tratatele internationale.

Am solicitat opinia comisiilor permanente si a Directiei juridice, care s-au adeverit a fi la fel pozitive.

Stimate domnule Presedinte,

Tinind cont de cele relatate, solicit si comisia ca proiectele propuse sa fie votate in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stati.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.968. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.968 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.968 este adoptat in lectura a doua.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.982. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.982 este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.982 in lectura a doua, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.982 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1329. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1329 este aprobat.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.1329 in lectura a doua. Cine este pentru?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1329 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1123 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Talmaci, guvernatorul Bancii Nationale.

 

Domnul Leonid Talmaciguvernatorul Bancii Nationale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Banca Nationala a elaborat, de comun acord cu Fondul Monetar International, proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei.

Aceasta rezulta din memorandumul semnat de catre Guvern si Banca Nationala cu Fondul Monetar International, de asemenea, din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si din studiul IFSAP, efectuat de o asistenta a Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a 5 banci centrale din occident.

Acest proiect de lege prevede urmatoarele aspecte principale:

1. se modifica obiectivul fundamental al Bancii Nationale;

2. se exclude creditarea statului;

3. conlucrarea cu organele statului.

Si, in sfirsit, independenta si integritatea membrilor Consiliului de Administratie.

Acest proiect de lege a fost examinat la sedinta Comisiei pentru politica economica, buget si finante si as vrea sa argumentez foarte succint care este esenta acestor modificari.

In momentul de fata, obiectivul fundamental este stabilitatea cursului de schimb. Acest obiectiv se schimba prin stabilitatea preturilor. Dar aceasta stabilitate a preturilor nu trebuie perceputa literalmente ca un nivel constant al preturilor produse, servicii concrete si ca lipsa a inflatiei. Ca scop al politicii monetare, stabilitatea preturilor se determina traditional ca ritmurile moderate ale inflatiei pe piata interna, asigurind prin aceasta cresterea economica durabila.

Este necesar, de asemenea, de mentionat ca asupra stabilitatii preturilor interne influenteaza nu numai instrumentele politicii monetare si valutare ale Bancii Centrale, dar si alti factori interni si externi care se afla in afara controlului Bancii Centrale, de asemenea, politica in sfera bugetar-fiscala, sfera salarizarii, preturile pe piata internationala si altele.

De fapt, aceasta inseamna un control al nivelului preturilor la nivel global, adica nu este vorba de careva produse concrete. Si iata de ce eu voi prezenta mai apoi extrase din legislatia Uniunii Europene si a multor altor Banci Centrale.

Aici se are in vedere, in primul rind, combaterea inflatiei prin acesta si prin intermediul acelor instrumente si pirghii monetare de care dispune Banca Nationala si ele sint deja in cadrul legii actuale cu privire la Banca Nationala.

Iata luam, de exemplu, ceea ce se spune despre aceasta in Uniunea Europeana. Articolul 105.1 al acestui tratat mentioneaza ca obiectivul primordial al Bancii Centrale Europene este de a mentine stabilitatea preturilor, fara a prejudicia obiectivul principal de stabilitate a preturilor, Banca Centrala Europeana sustine politica economica generala a comunitatii pentru a contribui la realizarea obiectivelor comunitatii.

Exact asemenea prevederi sint stabilite pentru toate 25 de tari ale Uniunii Europene, pentru care a fost nevoie. Si au modificat legislatia, inclusiv Bulgaria si Romania, care asteapta includerea lor, in timpul cel mai apropiat, in componenta Uniunii Europene.

Iata, luam alte tari care nu intra in Uniunea Europeana. Am spus ca acolo 25, plus doua – 27, Coreea de Sud, Coreea. Scopul acestui act, asa se numeste la ei legea, este de a stabili Banca Coreei si de a contribui la dezvoltarea eficienta a economiei nationale, realizind stabilitatea preturilor prin intermediul elaborarii si implementarii politicii monetare si de credit eficiente.

Aici putem da exemplu, iarasi tari care nu intra – Turcia. Obiectivul principal al bancii este de a realiza si a mentine stabilitatea preturilor. Banca determina de sine statator politica monetara pe care o implementeaza si instrumentele politice monetare pe care urmeaza sa le utilizeze in vederea realizarii si mentinerii stabilitatii preturilor.

Banca sustine politica cresterii economice si politica de angajare a statului cu conditia ca aceasta sa nu fie in contradictie cu obiectivul realizarii si mentinerii stabilitatii preturilor s.a.m.d. - exemplu: Serbia. Pot sa mai dau si alte exemple.

Al doilea aspect. Aspectul cu privire la conlucrarea organelor statului. Iarasi voi da un exemplu, in primul rind, iarasi cu Uniunea Europeana – Tratatul de la Maastricht 1992, capitolul II articolul 107.

In contextul exercitarii atributiilor si obligatiunilor asumate in conformitate cu acest Tratat si cu statutul Bancii Centrale Europene, Bancile Centrale Nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene si membrii organelor de luare a deciziilor ale acestor banci nu vor solicita sau primi instructiuni de la nici o institutie sau autoritate a comunitatii, guverne ale statelor membre sau orice alta autoritate.

Institutiile si autoritatile comunitatii si guvernele statelor membre isi asuma responsabilitatea sa respecte acest principiu si sa nu incerce sa influenteze in nici un fel membrii organelor de luare a deciziei ale Bancii Centrale Europene sau ale Bancilor Nationale Centrale ale tarilor membre in procesul de executare a functiei acestora.

Si iarasi pot sa aduc aici multe exemple: Croatia, Georgia, Kazahstan, Lituania, Romania, Spania, Spania intra, cer scuze, acolo, nu este nevoie sa mai repet.

Al treilea moment. Cu interdictia creditarii statului. Se are in vedere separarea politicii monetare de politica fiscala. Adica, toate veniturile bugetului de stat si fondul social trebuie sa fie acumulate numai prin metode fiscale, dar nu prin acordarea de credite sau prin efectuarea unei emisiuni de bani neacoperite, pentru a evita cresterea preturilor, adica a inflatiei si pentru a defavoriza paturile sarace.

Cu alte cuvinte, deficitul bugetului... In acest caz, exista alte pirghii care sint implementate la noi de comun acord cu Guvernul, dat fiind faptul ca Banca Nationala este agentul fiscal al statului, se efectueaza la piata primara a hirtiilor de valoare de stat prin licitatii efectuate de catre Banca Nationala.

Si acest lucru se face, exista o asemenea practica, dar el este noninflationist, spre deosebire de emisia banilor in circulatie care provoaca peste un lag nu atit de indepartat, de la 4 pina la 6 luni, iarasi o crestere a preturilor, ceea ce reduce posibilitatile autoritatilor statului de a mentine in friu atit preturile, cit si valoarea veniturilor populatiei. Iarasi, aici exact asa pot sa dau exemple. Uniunea Europeana si alte tari care astazi nu sint membre ale Uniunii Europene.

Si, in sfirsit, ultimul moment care se prevede in aceasta lege: cu privire la independenta si integritatea membrilor Consiliului de Administratie in exercitarea functiilor sale.

Aceasta a fost o a treia conditie, expres indicata in memorandumul semnat cu Fondul Monetar International, dar, luind in considerare obiectiile Comisiei pentru politica economica, buget si finante, Banca Nationala nu insista asupra acestei formulari si, de comun acord cu Fondul Monetar, noi am gasit o alta formula, pe care o vom propune Comisiei pentru politica economica, buget si finante, pentru a doua lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eventuale intrebari pentru domnul Talmaci?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Talmaci,

Vreau sa va intreb, cu referire la relatiile care urmeaza dumneavoastra sa le cultivati cu ceilalti factori importanti ai statului: Executivul, Parlamentul, v-ati referit la documentul adoptat in 1992 la Maastricht, la prevederile cu referire la aceasta problema.

Cum vedeti dumneavoastra colaborarea pe care urmeaza s-o inaugurati in baza acestei legi cu Parlamentul, cu Executivul, fiindca va fi una diferita de cea pe care ati avut-o pina in prezent si cum vedeti dumneavoastra, care sint principiile principale care trebuie sa fie respectate de acei 3 parteneri?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Adica, se are in vedere ca in cazul in care vor fi adoptate decizii care au atitudine la indeplinirea obiectivului principal al Bancii Nationale... Dar vreau sa subliniez ca este un obiectiv foarte dificil, daca il comparam cu acel care a fost pina acum, al Bancii Nationale, este foarte dificil de a-l indeplini. Pentru aceea va fi necesar, cum prevede proiectul de lege, avizul Bancii Nationale. Dar avizul Bancii Nationale aceasta nu inseamna ca impiedica adoptarea unui sau altui act normativ. Pur si simplu, va fi expusa pozitia Bancii Nationale, pentru a evita neindeplinirea acestui obiectiv. Atit.

 

Domnul Ion Varta:

Da, am inteles.

Multumesc.

Si ultima intrebare.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Cer scuze, indiferent de acest proiect de lege, chiar acum noi avem cu Guvernul o hotarire comuna, cred ca o cunoasteti, ea este publicata in Monitorul Oficial, se numeste “Strategia Guvernului si a Bancii Nationale in sectorul financiar pina in anul 2010”, in care sint propuse masuri comune de a combate inflatia.

Multe proiecte de legi si modificari de legi, dintre care unele deja au fost prezentate si votate de dumneavoastra, de Parlamentul nostru inca anul trecut. Si au intrat in vigoare deja. Altele urmeaza sa fie prezentate in decursul acestei perioade.

 

 

Domnul Ion Varta:

Ultima intrebare. Am vrut sa va intreb, am inteles ca renuntati la prevederea cu referire la imunitate.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, noi renuntam la aceasta formula, dar iarasi repet: ea oricum trebuie sa fie stipulata in acest proiect, fiindca se contine in Memorandum.

 

Domnul Ion Varta:

Ati reusit sa identificati alte modalitati juridice de asigurare a acestei independente in exercitarea functiei de membru ale Consiliului?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Ceva este, dar mai discutam acum cu fondul, caci de altfel acest proiect urmeaza... Primul moment a fost prevederea in Memorandum ca noi trebuie sa-l prezentam impreuna cu Guvernul pina la 31 martie, ceea ce s-a facut in Parlament. Al doilea moment: fondul cere ca el sa fie adoptat si publicat pina la 31 iulie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

Banca Nationala se va mai gindi nitel si cred ca si dumneavoastra.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, noi avem o formula, dar este prematur astazi sa vorbim.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Talmaci,

Ma iertati va rog.

Pentru lectura a doua si parlamentarii vor munci la acest capitol, si vom ajunge la o formula echilibrata si optima.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule guvernator,

Intrebarea mea se refera la articolul 4. Obiectivul fundamental este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Este cunoscut ca in toate tarile se monitorizeaza indicele pretului de consum si indicele pretului de productie. Sint doi indicatori foarte importanti. Si daca indicele pretului de consum poate fi cumva influentat prin instrumentele monetare si prin alte tipuri de instrumente sau politici interne, atunci indicele preturilor de productie poate fi influentat, mai ales, pentru asemenea tari ca Republica Moldova, care trebuie sa avem o orientare la export, de pietele externe.

Si atunci nu ar fi necesar ca sa avem o stabilitate care ar fi influentata de cineva. Fiindca, cu cit ai un pret mai bun la extern, cu atit mai bine. Adica, cu atit mai mult cistiga cea din interior.

Domnule guvernator,

Nu ar fi mai bine sa fie scris aici clar: “si mentinerea stabilitatii indicelui pretului de consum” si atunci va fi clar. Fiindca dumneavoastra nu puteti influenta indicele pretului de productie prin politicile si instrumentele monetare pe care dumneavoastra le aveti ca Banca Nationala.

 

Domnul Leonid Talmaci:

V-am inteles. Nu putem indica expres preturile de consum, fiindca, in orice caz, oricum, ceea ce a venit, componentele din import nimeresc pe piata noastra si se transforma in moneda nationala ca valoare. Dar Banca Nationala, prin instrumentele prevazute in Legea cu privire la Banca Nationala, va mentine plafonul de sus al masei monetare in asa fel ca unele preturi din import, despre care dumneavoastra vorbiti, chiar de se vor ridica mai sus, vor fi echilibrate cu alte preturi interne sau si cu altele de import. Noi nu putem spune de fiecare data ca vor fi numai... Oricum noi tindem, vrem ori nu vrem, la o economie libera si vom ajunge la preturile mondiale.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul guvernator,

Eu nu m-am referit la preturile de consum interne. Eu m-am referit la indicele preturilor de productie, care este de acum, in general, in activitatea de business. El nu este in consumul intern, fiindca acestia sint doi indicatori diferiti. Si, in general, dumneavoastra, ca Banca Nationala, prin instrumentele monetare, puteti sa influentati numai indicele pretului de consum, fiindca aceasta este o chestie interna.

Indicele pretului de productie este influentat de piata externa. Eu am spus ca Republica Moldova, ca stat mic... Economia noastra este orientata spre export si asa trebuie sa fie. Atunci, noi, invers, trebuie ca agentii economici sa-si poata imbunatati completivitatea si sa vina la preturi mai inalte, decit ar putea sa vina din interiorul lor. Si atunci ar fi normal ca dumneavoastra sa influentati stabilitatea preturilor si indicatorul pretului de productie. Iata de ce eu va propun ca aici sa fie scris nu “preturi de consum”, dar “indicele pretului de consum”, care este un indicator integrat.

Dar nu este un pret de consum la un produs oarecare, ci indicele pretului de consum, care este in statistica noastra oficiala. Acolo sint doi indicatori: indicele pretului de consum si indicele pretului de productie. Sint doi indicatori la preturi. Si nu putem ca Banca Nationala sa influenteze ambii indicatori.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Eu repet este vorba de preturile interne.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra spuneti preturile, adica si preturile de productie.

 

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu. Se au in vedere preturile interne. Oricum, noi influentam celelalte preturi, fiindca, orice vom exporta noi, intotdeauna avem, in medie, 80 la suta componente din import. Dar, oricum, ele influenteaza, dorim noi sau nu dorim. De exemplu, cresc preturile la petrol, la gaze naturale, dorim ori nu dorim, intra in costul produselor, mai intii ele sint interne si apoi se exporta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar cum ati influentat dumneavoastra, prin instrumentele monetare, de pilda, asupra preturilor produselor de import? Dumneavoastra nu puteti influenta... Dumneavoastra puteti influenta numai asupra preturilor de consum prin sterilizarea masei monetare, prin alte instrumente monetare puteti influenta situatia pe piata de consum. Mai putini bani, mai putin consum si alte chestiuni de acestea pe care dumneavoastra le aveti. Dar nu puteti influenta indicele pretului de productie, care este un indicator al sistemului de business.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Eu repet, domnule deputat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va suparati, dar nu ati dori, pentru lectura a doua, aceste detalii, care sint relevante si destul de importante, sa le discutati intr-un mod foarte concret, in cadrul comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Chestia este de concept. Daca noi scriem pur si simplu: “Mentinerea stabilitatii preturilor”, acestea sint toate preturile, inclusiv preturile de productie, care nu influenteaza Banca Nationala, acolo poate sa influenteze Guvernul prin politicile lui, dar nu Banca Nationala. Banca Nationala poate influenta, prin instrumente monetare, dar nu prin politicile economice in domeniu.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg, dar totusi cred ca aceste diferite trei notiuni: stabilitatea preturilor ori ca facem referinta la nivelul controlului inflatiei, ori ca este indicele pretului de consum. Eu cred ca s-ar inscrie perfect, intr-adevar, pentru a doua lectura si va indemn sa vedem la detaliat ce este acest lucru. Fiindca discutia este relevanta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as propune pentru lectura a doua sa concretizam ca indicele pretului de consum, sa nu ne generalizam. Fiindca este imposibil ca Banca Nationala sa poata influenta celelalte preturi, chiar prin politici care sint posibile conform legii. Aceasta poate face Guvernul prin politici in domeniu.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. S-a lut act.

Domnule guvernator,

Nu trebuie, caci aceasta discutie dureaza jumatate de ora.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Proiectul de lege nominalizat a fost remis, la propunerea noastra, la sedinta plenara din 27 aprilie si am sperat ca autorii, Guvernul vor veni cu modificari la legea data, care este o lege foarte importanta pentru institutia Bancii Nationale, care necesita modificari si la alte articole. Noi, in sedinta de la 27 aprilie, si alti colegi am evidentiat ca este necesar de modificat. Ne-am referit la Consiliul de administratie, ne-am referit la bugetul Bancii Nationale si la alte articole. Noi, totodata, stimam autorul sa insiste cu proiectul dat. Am hotarit si am lansat o initiativa legislativa separata ce tine de legea data, care va fi in discutie, sper, pe alte articole care nu s-au reflectat in proiectul dat.

Ceea ce tine de prima lectura a proiectului dat, noi, in principiu, avem numai un amendament si sintem gata sa votam cu articolul 23 alineatul (8). Vrem ca sa nu... Asta-i prima lectura, daca este vorba de conceptie cu imunitatea. Ori este acordata imunitatea, ori nu este acordata. Noi avem amendamente si la lectura a doua, pe care le-am facut deja pentru lectura a doua citeva amendamente, dar pentru prima lectura insistam ca sa fie exclus alineatul (8) din articolul 23.

Multumesc.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Noi nu sintem impotriva.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorul este de acord. Deci, deja la acest nivel de concept.

Stimati colegi,

Nici nu este necesar de a supune votului acest lucru, fiindca, din momentul din care... Rog putina liniste in sala.

Stimati colegi,

Avem pozitia Regulamentului, la o propunere de concept a deputatului pentru prima lectura, agreata de autor, acest lucru se materializeaza in mod automat pentru lectura a doua. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Talmaci.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul le lege nominalizat, prezentat de catre Guvern si raporteaza urmatoarele.

In proiectul sus-numit unele modificari si completari sint indreptate spre definitivarea statutului Bancii Nationale a Moldovei, ca banca centrala a statului, in dependenta de exercitarea functiilor sale si nesupusa inregistrarii de Registrele de stat.

Proiectul de lege prevede modificarea obiectiv-principala de activitate a bancii centrale. In acest context, este necesar de atentionat asupra faptului ca se schimba, in mod conceptual, una din sarcinile de baza ale activitatii Bancii Nationale a Moldovei, mentinerea stabilitatii monedei nationale prin asigurare si mentinerea stabilitatii preturilor.

Un alt scop important, care se afla la baza acestui proiect, este asigurarea echilibrului dintre independenta Bancii Nationale a Moldovei in exercitarea atributiilor sale si conlucrarea cu organele autoritatilor publice centrale. Proiectul mentionat prevede si necesitatea obtinerii de catre organele autoritatilor publice centrale a avizului prealabil al Bancii Nationale a Moldovei pe marginea proiectelor, actelor normative care vizeaza domeniile in care Banca Nationala a Moldovei are atributii.

Examinind propunerile privind stabilirea imunitatii membrilor Consiliului de administrare, comisia tine sa mentioneze ca, in cadrul sedintei comisiei, au aparut opinii privind excluderea acestui articol. Astazi, despre acest articol s-a vorbit. Un sir de modificari si completari tin de executarea articolului 101 din Tratatul privind instituirea comunitatii economice europene, care stipuleaza interzicerea creditarii statului sub orice aspect. Insa, tinind cont de datoria existenta a statului, contractata de la Banca Nationala a Moldovei la momentul actual, prin punctul 19) din proiectul de Lege cu privire la Banca Nationala a Moldovei, se introduce un articol nou 761, care reglementeaza reperfectarea imprumuturilor acordate statului anterior intrarii in vigoare a acestor modificari.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive cu unele propuneri asupra proiectului de lege, care vor fi examinate in cadrul lecturii a doua a sedintei plenare a Parlamentului. Vom tine in evidenta si propunerile care au fost expuse in sedinta precedenta.

Luind in considerare cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule presedinte.

Domnule presedinte,

Totusi, daca comisia poate sa dea o lamurire mai adecvata obiectivului fundamental, articolul 4. Obiectivul fundamental este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Poate comisia sa ne spuna mecanismul? Cum Banca Nationala asigura mentinerea stabilitatii preturilor?

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Consider ca domnul presedinte al Bancii Nationale a explicat destul de profund, nu am ce adauga.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

E clar. Nu am inteles nici de la dinsul, nici de la dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog sa va determinati.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Alineatul (2), domnule presedinte. Considerati dumneavoastra ca ultima propozitie din alineatul (2): “Banca Nationala, fara a prejudicia obiectivul fundamental, sprijina politica economica generala a statului”. Banca?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care articol este acesta?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Tot acelasi 4, alineatul (2) ultima fraza: “Banca Nationala, fara a prejudicia obiectivul fundamental, sprijina politica economica generala a statului”. Poate sa nu o sprijine?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aveti propunere aici?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Considerati ca este necesar de scris aici, in lege?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, poftim, daca aveti propuneri pentru lectura a doua, o sa examinam.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Propunerea este de a fi exclus. Ce nu este clar aici?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bine, o sa examinam propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

La alineatul (5), litera h) – stabileste regimul cursului de schimb al monedei nationale in consultare cu Guvernul. Ce se are in vedere in consultare cu Guvernul? Cum consulta Guvernul?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Prin colaborare cu Guvernul.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cum sa colaboreze Banca Nationala a Moldovei cu Guvernul in cazul dat?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Foarte simplu, trebuie sa va uitati atent in conceptia adoptata de catre Guvern si Banca Nationala a Moldovei si acolo sint puncte de reper.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu sint satisfacut de raspuns. Articolul 6 alineatul (3): “Orice act normativ al autoritatilor publice centrale care vizeaza domeniile in care Banca Nationala are atributii va fi adoptat dupa obtinerea in prealabil la avizul Bancii Nationale”. Autoritate publica este Parlamentul, Presedintele statului si Guvernul. Considerati dumneavoastra ca Parlamentul trebuie sa primeasca un aviz inainte de a adopta o lege si a modifica un act normativ.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, inainte de a adopta o lege, avem avizele si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, pe care o sa le tinem in evidenta, si de la alte organe. Acum o sa colaboram cu societatea civila, o sa avem avizele. Si trebuie sa colaboram sa avem o lege perfecta.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai nu sintem in colhoz, noi scriem in lege.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca aveti o propunere poftim, dati-o.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

De exclus.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bine.

O sa examinam pentru lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Banca Nationala este independenta si nu va solicita sa primeasca instructiuni de la autoritatile publice sau de la alta autoritate. Autoritate publica este Parlamentul, nu va primi nici o indicatie, adica, am in vedere, nici o instructiune. Ce se are in vedere?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este legea si Banca Nationala este supusa legii.

 

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Consideram ca aceasta fraza iarasi trebuie exclusa. Daca este independenta, nu mai trebuie de scris in lege ca nu va primi instructiuni. Este independenta, inseamna ca este independenta si se supune numai legii.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta e propunerea dumneavoastra, pentru lectura a doua?

Bine, o sa examinam.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, sint propuneri pentru lectura a doua? Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1123. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1123 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.408 privind modificarea Legii pentru modificarea si completarea Legii privind piata produselor petroliere

Il invit la tribuna centrala pe domnul Mihail Pop, ministrul finantelor.

 

Domnul Mahail Pop:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Necesitatea sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere, a carui creare, prevazuta prin Legea nr.1585 din 2002, a fost dictata la momentul adoptarii legii sus-numite de urmatorii factori: controlul vamal slab si deficientele in monitorizarea introducerii produselor petroliere pe teritoriul tarii, inclusiv prin intermediul raioanelor de est ale republicii, administrarea fiscala imperfecta datorata si numarului mare de importatori si operatori pe aceasta piata. Diferentierea excesiva in taxarea diferitelor tipuri de produse petroliere, intransparenta in procesul de formare a preturilor si deficientele in activitatea organului independent de supraveghere a pietelor produselor petroliere.

In perioada ce a urmat aprobarii Legii nr.1585 au fost intreprinse mai multe actiuni ce au eliminat o buna parte din factorii care generau deficiente in controlul de catre stat al activitatilor pe piata produselor petroliere, cum ar fi: instalarea aparatului de casa cu memorie fiscala, conectat la distribuitor, si instituirea posturilor fiscale la depozitele petroliere, consolidarea numarului importatorilor si operatorilor pe aceasta piata, introducerea accizelor la derivatele produselor petroliere incepind cu ianuarie 2003.

Tinind cont de faptul ca aceste produse provin integral din importuri, implementarea de catre Serviciul Vamal a sistemului informational de evidenta “Asicuda” si verificarea contrapunerii lunare a circulatiei produselor petroliere cu serviciile respective ale Ucrainei, Belorusiei, Rusiei si Kazahstanului constituie un element important in controlul circulatiei produselor petroliere.

Un rol important in combaterea evaziunilor fiscale aferente pietei produselor petroliere il joaca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care monitorizeaza intens activitatile din aceasta piata.

Mai mult decit atit, introducerea, incepind cu luna martie curent, a noilor reguli de export-import al marfurilor in tara prin sectorul transnistrean al frontierei de stat a Republicii Moldova a inasprit controlul vamal.

Luind in considerare cele expuse mai sus si conditiile existente de administrare fiscala si vamala, majoritatea factorilor de risc care erau actuali la momentul adoptarii Legii nr.1585 pentru instituirea sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere sint eliminati si, respectiv, decade necesitatea implementarii unui sistem automatizat aditional de evidenta a produselor petroliere.

Este de mentionat si faptul ca un argument semnificativ impotriva crearii acestui sistem este inevitabilitatea unor cheltuieli financiare majore, atit publice – circa 15 milioane de lei, cit si private.

Argumentele expuse mai sus au constituit temei pentru aprobarea la 21 iulie 2005 a Legii nr.154 pentru completarea si modificarea unor acte legislative, prin care au fost operate modificari in Legea privind piata produselor petroliere, conform carora s-au exclus prevederile privind necesitatea crearii sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere.

Totodata, modificarile corespunzatoare n-au fost efectuate si la articolul 2 alineatul (2) din Legea nr.1585 din 26 decembrie 2002, prin care se stabileste termenul de implementare a sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere. Luind in considerare cele expuse, rog sa sustineti proiectul de lege inaintat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor? Nu sint. Sint?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea se refera nu la domnul raportor, dar la dumneavoastra. Dupa cite am notat eu aici, la 3 martie acest proiect a fost examinat in Parlament si a fost prezentat o data de catre autor si remis in comisie. Acum trebuia sa ascultam comisia. Tot ce a spus domnul Pop trebuia sa spuna comisia.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu, la fel, va multumesc din tot sufletul.

Stimati colegi,

Lucrul acesta nu mi-a scapat. Pur si simplu, a fost cazul sa-l invit pe domnul ministru, fiindca au fost studiate toate circumstantele sistemului “Asicuda”, in mod normal, ca sa nu fim lipsiti de informatiile exhaustive acumulate la aceasta etapa.

Domnule Popa,

Aveti o intrebare catre domnul raportor?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc.

Vad ca doamna Cusnir a doua oara iese la microfon. Eu nu inteleg, in calitate de ce dumneaei da raspuns? In calitate de deputat in Parlament sau de vicedirector al Agentiei “Moldova-Vin”?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog foarte mult. Terminam sedinta, chiar eu va servesc cu cite o cafea pe ambii acolo jos si discutati frumusel, si clarificati toate intrebarile.

Insistati, doamna Valentina?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ca sa fie limpede pentru toti. Conform legii sint deputat in Parlament si nimic…

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule Pop,

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Deoarece proiectul sus-mentionat a fost remis in comisie, comisia inca o data a examinat proiectul de lege. Un grup de deputati au iesit la fata locului, am fost la vama, am discutat cu colaboratorii. A fost prezentat sistemul “Asicuda” si noi am tras concluzii ca trebuie sa sustinem proiectul de lege prezentat de Guvern. Eu va chem sa votam in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Dar mie nu-mi este clar un pic, fiindca dumneavoastra v-ati exprimat atit de succint, incit noi chiar nu intelegem. Data trecuta am discutat o ora in jurul legii. Domnul Presedinte al Parlamentului, dupa pauza anuntata, s-a exprimat, ca, totusi, a atentionat activitatea comisiei asupra legii date, dumneavoastra in doua cuvinte ati adus la cunostinta ce a facut comisia pe parcursul a trei luni de zile. Poate, totusi, ne mai deschideti parantezele, desfasurati activitatea dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Spuneti ce nu intelegeti dumneavoastra si eu o sa va explic.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Inseamna ca incepem din nou, daca e asa.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poftim.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Astazi noi introducem sistemul de evidenta in toate domeniile: si in medicina, si in vinificare, si in multe alte domenii. De la adoptarea legii in 2001 si de la modificarea acesteia in 2002, in care s-au stabilit termenele concrete pentru Guvern privind implementarea unui sistem automatizat de evidenta in importul, transportul produselor petroliere, au trecut doi ani de zile, acum Guvernul vine cu alta propunere – de a exclude acest sistem.

Atunci, domnule presedinte al comisiei, in primul rind, de ce in doi ani de zile nimeni n-a intrebat Guvernul de ce n-a indeplinit sarcina Parlamentului? Mai mult decit atit, au fost audieri in comisia condusa de dumneavoastra, unde, in urma audierilor, s-au pus sarcini concrete. De ce nu s-a efectuat pina acum toate lucrurile acestea? Va intreb pe dumneavoastra.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va explic ca, anul trecut, in urma modificarii Legii de baza nr.461, a fost exclusa aceasta pozitie. Si in Legea pentru modificarea Legii a ramas o fraza in Legea nr.1585. A fost o greseala tehnica si n-a fost exclusa. Acesta e primul moment.

Al doilea moment. In perioada aceasta s-a facut destul de mult. In primul rind, introducerea aparatelor de casa cu memorie fiscala, de masura si control. Crearea sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere.

In ceea ce priveste masura specificata la litera a), ea a fost realizata prin instalarea aparatului de casa cu memorie fiscala conectat la distribuitor si prin instituirea posturilor fiscale la depozitele petroliere.

Cu referire la masura specificata la litera b), putem mentiona ca o data cu implementarea de catre Serviciul Vamal a sistemului automatizat de evidenta “Asicuda Word”, instituirea unui sistem electronic aditional de evidenta a produselor petroliere se prezinta ca fiind depasita in timp. Aceasta afirmatie se bazeaza pe urmatorii factori: sistemul “Asicuda Word” asigura furnizarea informatiei complete privind importul si exportul de marfuri, inclusiv produse petroliere si este accesibil pentru verificarea informatiei la toate punctele vamale.

Sistemul respectiv asigura evidenta corecta a fluxurilor de produse petroliere. “Asicuda Word” ofera posibilitatea de a folosi sistemul de stabilire a riscurilor la nivel de importator sau unitate de transport.

Vreau sa va spun ca s-a consolidat si numarul de importatori, avem 8 operatori pe piata. Acesta e un moment. Si al doilea moment. Cind dumneavoastra v-ati referit la aceea ca noi introducem sistemul automatizat pentru medicamente si pentru alte chestii. Trebuie sa aveti in vedere ca medicamentele se produc si in Moldova si se importeaza. Se importeaza medicamentele si cu sacose, si cu genti. Iata din care considerente Guvernul a venit cu propunerea aceasta.

Si noi inca o data am examinat si sustinem, va propunem si dumneavoastra sa sustineti.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule presedinte.

Totusi, in urma cerintelor adoptate de lege, din partea agentilor economici au fost infaptuite toate masurile ce tin de evidenta stricta a realizarii produselor petroliere pe piata interna si multe altele.

Si dumneavoastra, si domnul ministru v-ati referit la introducerea sistemului “Asicuda”. Eu si data trecuta am cerut aici, in plen, sa-mi fie prezentat numarul cazurilor de contrabanda depistate in anul 2005-2006?

Stimati colegi,

Eu acum va spun, nici un caz de contrabanda cu produse petroliere pe parcursul anului 2005-2006 n-a fost depistat, chiar si prin sistemul “Asicuda”.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu vreau sa va intreb, care, totusi, este astazi sistemul de evidenta, in urma examinarii? Dumneavoastra spuneti, ca ati fost la vama, ati verificat cum functioneaza sistemul de evidenta. Cum functioneaza, totusi, sistemul de evidenta astazi in tara?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ce aveti in vedere?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Care este sistemul de evidenta astazi la vama, sistemul unic de evidenta cu produsele petroliere? Dumneavoastra spuneti ca ati fost si ati verificat si el exista. Care este el?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar dumneavoastra n-ati fost? Eu va invit, o sa merg impreuna cu dumneavoastra. Dar vreau sa va spun ca exista sistemul care are acces in orice secunda din toate punctele. Si este sistem unic. Tot ce s-a importat in tara este luat la evidenta. Am in vedere produsele petroliere.

 

Domnul Alexandru Oleinic.

Si, de aceea, noi nu avem nici un caz de contrabanda, dumneavoastra la aceasta v-ati referit. Mai bine-zis avem contrabanda, dar protejata.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aveti fapte de contrabanda?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, eu am cerut, nu mi le-au dat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu am.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Fiindca, se vede, ele nu sint.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu am. Nu avem.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Eu inca o data va atrag atentia ca stringenta implementarii unui sistem de evidenta se observa pe parcursul tuturor anilor acestora, incepind cu 2001, ca dumneavoastra ati declarat necesitatea de a introduce sistemul de evidenta si de a face o regula in sistemul de import al produselor petroliere. Nu se vrea.

De aceea, “Alianta «Moldova Noastra»” nu va sustine proiectul dat si va chem si pe dumneavoastra. Noi propunem ca acest proiect de lege sa fie remis inapoi in comisie si sa revenim la implementarea evidentei produselor petroliere.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu am sa fac aceeasi remarca pe care am facut-o si la discutarea acestui proiect la sedinta in cadrul careia s-a discutat si anume ca noi discutam nu asupra proiectului despre care este vorba acum.

Noi vorbim, in general, despre sistemul unificat de control. Proiectul respectiv de lege, care este pe ordinea de zi si il discutam, se refera cu totul la altceva. De fapt, legea respectiva se aduce in concordanta cu legea de baza.

Dar, totodata, vreau sa va spun ca este inca o data demonstrat aici, in Parlament, ca avem legi votate si logica lucrurilor ne spune ca nu urmeaza sa fie discutate sau analizate, ca sint bune sau nu sint bune, urmeaza a fi implementate. Si aici, poate, ar fi fost cazul sa nu discutam asa mult despre necesitate, dar sa discutam despre aceea de ce n-a fost implementata prevederea legala?

In aceeasi ordine de idei, vreau sa va aduc aminte si va rog, domnule presedinte, vizavi de Legea cu privire la protectia concurentei, care, totusi, a fost modificata. Nu-i la subiect, dar asa, ca idee, ca, totusi, ar trebui sa devina functionala. Avem degraba 6 ani, am impresia, de cind a fost votata si modificata anul trecut.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.408. Cine este pentru …(Rumoare in sala).

Bine. De fapt, oricum putem continua in ordinea prezentarii, propunerea comisiei, propunerea colegului, sa procedam viceversa.

Supun votului propunerea colegului deputat Oleinic pentru remiterea in comisie a acestui proiect de lege. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog pentru stenograma sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi. Propunerea este respinsa.

Supun votului, conform continutului raportului comisiei sesizate in fond, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.408. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog, la fel, sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.408 este aprobat in prima lectura.

Comisia a propus prima si a doua lectura, da? A doua lectura. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.408 in a doua lectura, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. Impotriva? Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Cu 65 de voturi “pro” si 11 voturi “impotriva”, proiectul de Lege nr.408 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3439 pentru modificarea si completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Legea nr.1225 din anul 1992 a fost adoptata pina la adoptarea Constitutiei in anul 1994 si, de aceea, a inclus un mecanism care a fost declarat neconstitutional si anume mecanismul de restituire a valorilor bunurilor persoanelor supuse represiunilor, care nu s-au pastrat in natura.

In scopul solutionarii acestei probleme, noi propunem atentiei dumneavoastra proiectul de lege, prin care expunem intr-o noua formulare articolul 12 si propunem un nou articol 121 . Vreau sa mentionez din start ca, prin proiectul supus atentiei dumneavoastra, nu se introduc noi categorii de persoane care pot pretinde la restituirea bunurilor, nu se prevede restituirea altor bunuri, pe care persoanele nu le pot dobindi in conditiile legii de astazi, si nu se prevede plata altor sume banesti decit cele la care persoanele au dreptul in conformitate cu legea in vigoare in prezent, doar instituind un nou mecanism, prin care sa asiguram stabilirea valorii bunurilor care nu s-au pastrat in natura. Rugam sa sustineti acest proiect de lege in vederea adoptarii lui in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Esanu,

Noi salutam ca, in sfirsit, Guvernul a venit cu proiectul respectiv de lege, dar, totodata, am o intrebare. Cum credeti dumneavoastra: aceasta lege va functiona atit timp cit restituirile se pun pe seama autoritatilor publice locale? Nu considerati dumneavoastra ca, de fapt, vor fi prevederi care nu vor putea fi realizate?

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, permiteti-mi sa mentionez ca Guvernul a venit de foarte demult cu acest proiect de lege in Parlament. In al doilea rind, vreau sa mentionez ca noi nu punem astazi nici o obligatie in seama autoritatilor locale pe care ei nu o au.

De fapt, acest proiect de lege reproduce dispozitia in vigoare a codului. Si intrebarea dumneavoastra ar putea fi formulata in sensul sa schimbam regulile existente astazi. Guvernul considera ca aceste reguli trebuie sa fie pastrate pe motivul ca comisiile care calculeaza valoarea bunurilor sint comisii create de organele locale. Si in momentul in care decizia privind acordarea compensatiilor...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Esanu,

Eu am o rugaminte. Sa avem o intelegere. Raspunsuri foarte lungi nu sint necesare pentru mine. Dati-mi raspuns la fondul problemei pe care o ridic eu. Deci, eu am inteles cine efectueaza calculul si este foarte normal ca la nivel de autoritate publica locala. Eu vorbesc de finantare. De unde se vor lua banii acestia si vor fi restituiti represatului? Si parerea noastra este ca unica formula viabila care sa dea functionalitate acestei legi ar fi ca statul, prin bugetul de stat, sa restituie contravaloarea, sa compenseze contravaloarea respectiva.

Nu e lectura a doua. Este vorba chiar de concept. Abordarea statului fata de problema data. Noi am recunoscut-o. Eu vad ca dorim sa solutionam aceasta problema. Degeaba spuneti ca ati venit demult in Parlament, este o problema restanta pentru Republica Moldova. Si atunci statul trebuie sa-si asume responsabilitatea, fiindca nu autoritatea publica X sau Y a luat decizii in trecutul glorios sa faca o actiune sau alta.

Eu va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cred ca totusi este necesar sa finalizez raspunsul la intrebarea precedenta: de ce s-a adoptat in anul 1992 acest concept? Ca sa nu existe o contradictie intre organele care distribuie banii si acei care platesc, pentru ca atunci va exista tendinta de a aloca sume mai mari decit cele reale. In ceea ce priveste acoperirea cheltuielilor din contul bugetului de stat noi sintem constienti de aceasta problema si in Guvern se examineaza problema identificarii surselor necesare pentru plata sumelor care, intr-adevar, nu pot fi suportate astazi doar de catre bugetele locale. De aceea, de catre Guvern, a fost creata o comisie speciala, al carei presedinte este ministrul justitiei, care urmeaza sa examineze aceasta problema pe care ati invocat-o dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule viceministru,

In nota informativa, spuneti ca, pentru evitarea divergentelor de interpretare, din textul articolului 12 al legii a fost exclus cuvintul “nationalizate”. Ma intereseaza daca cunoasteti ca punctul 9) din Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie nr.35 din 24 octombrie 2003 cu privire la practica judiciara de aplicare a unor prevederi ale Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice stabileste ca nationalizarea bunurilor inseamna trecerea fortata a bunurilor in proprietatea statului printr-un act legislativ sau act normativ. Credeti ca este indicata evitarea acestei notiuni si nu este una din justitie? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, vreau sa mentionez ca hotaririle Plenului Curtii Supreme de Justitie, conform articolului 24, daca nu gresesc, din Codul de procedura civila au doar caracter de recomandare si nu cred ca pot fi aduse in discutie in momentul cind discutam despre prevederile unei legi. In ceea ce priveste fondul problemei. Vreau sa mentionez, intr-adevar, ca in practica judecatoreasca au fost admise foarte frecvent cazuri cind au fost restituite bunuri nationalizate nu in legatura cu represarea persoanelor, dar obiectul de reglementare a legii din anul 1992 se refera la restituirea bunurilor care au fost luate de la persoane in legatura cu represiunea.

Deci, in practica se interpreta mult mai pe larg obiectul legii, decit era fixat de legiuitor. Si anume pentru a exclude problemele de interpretare, noi stipulam foarte clar ca se restituie doar bunurile sau contravaloarea acestora doar in cazul existentei legaturii cauzale: represiune, iesirea bunurilor din proprietatea persoanei si excludem alte situatii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule viceministru,

Eu cred ca ati exclus din motive politice. Dar vreau sa va spun ca in limba romana nu exista cuvintul “a represa”. Cuvintele adecvate in acest caz sint: “a supune represiunilor” sau “a reprima”. Aceasta ca s-o stiti, pentru ca vad ca va straduiti sa vorbiti corect. A doua intrebare este urmatoarea. La articolul 12 alineatul (3) aveti: “Nu se restituie terenurile, padurile, plantatiile multianuale, obiectele scoase din circuitul civil, precum si alte bunuri expropriate din considerente care nu au legatura cauzala cu represiunile politice”.

Vreau sa va spun ca... si sa intreb opinia dumneavoastra. Cunoasteti ca si retrocedarea terenurilor de pamint, probabil, si a padurii poate fi revendicata, pentru ca asemenea bunuri imobile au figurat uneori in dosarele deportatilor. Si dupa foametea provocata artificial in 1947 aceasta, de fapt, a fost unica sursa de venit pentru unii gospodari, unica avere. Deci, ar fi vorba macar de un echivalent banesc. Cum priviti chestia aceasta? De ce sinteti atit de categoric in aceasta pozitie?

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu sint categoric in privinta optiunilor politice care pot fi adoptate cu privire la bunurile restituite. Noi vorbim de o problema juridica si anume despre determinarea obiectului de reglementare a legii respective. Plantatiile multianuale, terenurile nu se restituie, de aceea ca exista legatura cauzala intre represiuni, pierderea bunurilor si iesirea bunurilor din proprietate. Dupa cite cunoasteti, terenurile au fost declarate proprietate exclusiva a statului si au fost expropriate absolut toate persoanele, indiferent de faptul daca au fost represate sau nu. Si daca noi nu vom tine cont de aceasta, vom introduce norme discriminatorii.

Intr-adevar, din punct de vedere al mecanismelor juridice se poate de vorbit despre principiul restitutiei in integru si despre restituirea tuturor bunurilor care au fost nationalizate cindva. Dar in Republica Moldova nu a fost acceptat acest concept. Si deci daca se va accepta eventual, putem vorbi despre acceptarea acestui concept in general, si nu doar pentru unele categorii de persoane.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stiti, in principiu, desigur eu cred ca, o data cu pregatirea pentru integrarea europeana, noi vom avea problema aceasta si va trebui sa revenim inclusiv la conceptul care a fost promovat prin Codul funciar. Dar este vorba de persoane care au fost deportate, adica de acele care au fost chiar ridicate de aici si au fost duse in alta parte, in Siberia. Deci, pentru ei are o alta valoare. Sint de acord ca este greu sa generalizezi. Eu cred ca totusi aici ar trebui o abordare individualizata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule raportor,

Tinind cont de faptul ca compensatia acestor valori pe care trebuie sa le obtina persoanele care au fost supuse represiunilor urmeaza a fi esalonata pentru o perioada indelungata. Si, tinind cont de faptul ca exista totusi acest proces inflationist, nu considerati dumneavoastra oportun ca sa fie efectuata o indexare a acestor sume? Fiindca la inceputul acestui termen, valoarea ei reala va fi una, iar la expirarea acestor trei ani, adica la expirarea termenului va fi alta valoare. Admiteti o indexare a acestor sume, care vor fi stabilite de catre comisii?

 

Domnul Nicolae Esanu:

In principiu, este o optiune politica. Vreau sa va atrag atentia ca legea a fost adoptata in 1992 fara efectuarea unor calcule cu privire la posibilitatile bugetului de a acoperi sumele, de a plati toate sumele necesare. Si in prezent noi nu dispunem de toate sumele si sintem condamnati de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului in majoritatea cazurilor pentru ca nu au fost executate hotaririle privind restituirea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor.

Si in acest context, Parlamentul urmeaza sa adopte o decizie politica. Daca dumneavoastra considerati ca noi vom putea identifica surse nu doar pentru restituirea valorilor nominale ale bunurilor, dar pentru plata si inca a unor sume indexate, este o decizie care apartine Parlamentului. In prezent, Guvernul nu vine cu asemenea propuneri, pentru ca noi nu putem identifica sumele necesare pentru executarea legii in acest caz.

 

Domnul Ion Varta:

Da, am inteles. A doua intrebare. In proiectul de lege se stipuleaza stabilirea unui termen general de prescriptie extensiva care cuprinde trei ani de zile. Si toti acei care au fost, au obtinut documente care ii reabiliteaza pina la 1999 nu se incadreaza in, adica nu sint vizati de aceasta lege, ramin in afara acestei legi. Si atunci vor fi temeiuri pentru a ataca in instanta de judecata aceasta problema.

Nu considerati dumneavoastra ca ar trebui sa operam o schimbare in aceasta prevedere, fiindca ea este si in contradictie cu toate documentele internationale la care Republica Moldova este parte: Conventia pentru drepturile omului si alte acorduri internationale. Si este o contradictie flagranta intre aceasta prevedere, aceasta stipulare si respectivele documente cu caracter international.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, am sa incep raspunsul cu ultima afirmatie. Nu exista nici o contradictie intre legislatia Republicii Moldova si instrumentele internationale in partea ce se refera la termenele de prescriptie. Deci, termenele de prescriptie sint termenele prezente in legislatiile absolut ale tuturor tarilor si presupune ca o persoana trebuie sa-si exercite drepturile cu diligenta in interiorul unui anumit termen, fara a astepta perioade indelungate existind foarte multe argumente de ce este necesar acest termen.

In ceea ce priveste ca noi il introducem, vreau sa va atrag atentia ca noi nu introducem termenele de prescriptii. Conform legislatiei in vigoare, in momentul de fata, orice pretentie de natura patrimoniala se prescrie in termenul general de trei ani sau intr-un termen mai scurt, prevazut de legislatia Republicii Moldova.

Deci, aceasta este doar o concretizare, pentru a exclude dubiile in interpretare. In Codul civil este fixat principiul. Sint supuse prescriptiile, toate actiunile, cu exceptia celor care, prin lege, sint declarate imprescriptibile. In prezent, in legislatie nu exista o norma care ar stipula ca cererile privind restituirea bunurilor persoanelor supuse represiunilor sint imprescriptibile. De aceea, mentionez inca o data, nu este vorba de o norma noua.

 

Domnul Ion Varta:

Dar pina la urma, acei care nu se incadreaza in acest termen, ramin in afara actiunii acestei legi si nu vor fi indreptatiti.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar aceasta este o regula generala pentru toate persoanele care solicita restituirea bunurilor. Vreau sa va intristez, daca nu cunoasteti. Daca o sa-l imprumutati pe vecin cu bani si, in timp de trei ani, n-o sa va adresati in judecata ca sa vi-i restituie, n-o sa mai puteti beneficia de forta de constringere a statului, chiar daca vecinul o sa recunoasca ca va este dator.

Domnul Ion Varta:

Da, si daca imi permiteti, o precizare in legatura cu initiativa, cu ideea pe care a enuntat-o colegul nostru Filat. Spuneati ca este mai indicat ca achitarea acestor sume sa se efectueze din bugetele locale, deoarece comisiile vor fi alcatuite in teritoriu, in administratia publica locala. Dar daca creati aceste comisii in baza unui alt principiu.

De pilda, creati o comisie mixta cu reprezentanti din partea Executivului si cu reprezentanti ai administratiei publice locale pentru ca sa excludeti aceasta exagerare in aprecierea valorii compensarilor. Si, in felul acesta, sa putem achita aceste sume din bugetul national, deoarece va fi imposibil sa onoram aceste termene, fiindca stim foarte bine care este situatia in teritoriu si nu toate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, e clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Putem discuta aceasta problema pentru lectura a doua. Dupa cum am mentionat anterior, noi sintem constienti de faptul ca, in orice caz, sumele vor trebui identificate in bugetul de stat, facindu-se transferuri la bugetele locale sau, eventual, evidentiindu-se un alt mecanism de plata a sumelor respective.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Cu permisiunea dumneavoastra, ma inscriu la luare de cuvint, la sfirsitul dezbaterilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, luare de cuvint.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Stimati colegi,

Atunci cind discutam un asemenea proiect de lege, desigur ca este vorba despre infaptuirea justitiei in raport cu acei care au suportat injustitii. Eu am doua intrebari. Prima se refera la aceasta obligativitate a prezentarii unei cereri intr-un timp limitat, termenul de prescriptie general de trei ani de zile. Facind precizarea ca acesti concetateni ai nostri, reprimati politic, nu si-au pierdut proprietatile la cerere. A fost un abuz care a fost exercitat in raport cu ei si statul a detinut bunurile lor abuziv in proprietate imprescriptibil pina astazi.

Dar vreau sa va atrag atentia, pornind de la o afirmatie a dumneavoastra, asupra faptului ca vorbim despre un drept fundamental, consfintit constitutional – dreptul de proprietate si consfintit in Protocolul nr.1 la Conventia europeana a drepturilor omului, protocol ratificat de Republica Moldova, ca avem o jurisprudenta foarte bogata in aceasta materie, la Curtea Europeana a drepturilor omului si, desigur, argumentul invocat de dumneavoastra privind legislatia interna sau lacunele acestei legislatii, omisiunile ei nu sint un argument valabil din perspectiva Protocolului nr.1 la Conventia europeana a drepturilor omului. Conventia europeana pe care noi am ratificat-o vorbeste in general ca drepturile fundamentale, oricare ar fi acestea, inclusiv dreptul de proprietate, inclusiv in cazul peroanelor reprimate politic pot fi limitate, dar numai prin lege, numai daca este necesar intr-o societate democratica pentru protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale altor persoane.

De aceea, am fi asteptat din partea Guvernului sa invocati anume asemenea argumente care ar tine de necesitatile unei societati democratice pentru protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale altor persoane. Alte argumente sint excluse de Conventia europeana a drepturilor omului si de Protocolul nr.1 la aceasta. De aceea, vreau sa va intreb: cum priviti dumneavoastra aceasta previziune si restrictie sau limitare in timp din perspectiva Conventiei europene a drepturilor omului?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu as vrea sa intram intr-o discutie...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si a jurisprudentei Curtii Europene, ma iertati pentru...

 

Domnul Nicolae Esanu:

...Foarte lunga cu privire la Protocolul nr.1. Vreau sa mentionez ca, din punct de vedere al dreptului, sint doua lucruri total diferite, exercitarea dreptului de proprietate si exercitarea dreptului de a pretinde la bunul care se afla la o alta persoana. Deci, sint lucruri total diferite. In momentul in care legislatia stipuleaza un termen de prescriptie, in acest caz nu este vorba despre limitarea dreptului pe care il are proprietarul, ci este vorba de stabilirea unui termen in care te poti adresa unui organ al statului pentru a beneficia de forta de constringere in scopul apararii dreptului tau la proprietate.

Deci, termenul respectiv de prescriptie reglementeaza relatiile dintre doua persoane private. In ceea ce priveste limitarea dreptului de proprietate, este vorba de faptul cind statul ia de la proprietar anumite atributii pe care el le are. In acest caz, nu este vorba despre acelasi lucru. Este o problema foarte complicata juridic si eu nu cred ca este locul unde noi trebuie sa o dezbatem acum.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu cred ca noi vom avea, spre regretul general, probleme, in special la Curtea Europeana a drepturilor omului tocmai pentru faptul ca Guvernul si dumneavoastra, care exprimati opinia acestuia, nu abordati lucrurile din perspectiva Conventiei europene a drepturilor omului, a protocoalelor aditionale la aceasta si a jurisprudentei Curtii Europene a drepturilor omului. Lucru care este obligatoriu. Noi am modificat anul trecut legislatia in acest sens, legislatia interna si avem niste angajamente internationale. A doua mea intrebare se refera la articolul 121, pe care dumneavoastra propuneti sa fie modificat. Este vorba de domiciliu. Legarea unui drept de repunere in dreptul de proprietate, de restituire a bunurilor legat de domiciliu.

Dumneavoastra cunoasteti ca Republica Moldova a avut un angajament la aderarea sa la Consiliul Europei si tocmai problema domiciliului, a vizei de resedinta ne-a casunat foarte multe probleme. Fiind vorba atunci de drepturile fundamentale care erau conditionate prin domiciliu.

Legislatia interna a suportat modificari. Acum dumneavoastra vorbiti de faptul ca cererile privind restituirea bunurilor si recuperarea valorii acestora prin achitarea compensatiilor sint examinate de catre comisiile speciale, create de organele administratiei publice locale etc. etc., in al carui teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat pina a fi supuse represiunilor politice. Este adevarat, dar realitatea ne indica ca foarte multe persoane reprimate politic au detinut proprietati confiscate abuziv in afara localitatii de resedinta. Si acum este o norma generala, poti sa locuiesti la Chisinau si sa ai o proprietate la Ialoveni sau invers.

Deci, cum explicati dumneavoastra legarea acestui drept al persoanelor reprimate de domiciliul pe care l-au avut pina a fi supuse represiunilor politice, nici macar in momentul represiunilor politice, represarii acestora, dar pina la, s-ar fi putut sa fi avut mai multe domicilii?

Domiciliul nici nu inseamna macar viza de resedinta. Ce aveti dumneavoastra in vedere prin aceasta si cum credeti ca veti evita eventuale probleme?

 

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, vreau sa mentionez un lucru pe care l-am intrezarit si in intrebarea dumneavoastra. Sint doua lucruri total diferite, viza de resedinta si domiciliul.

Deci, este neconstitutionala si a fost declarata de catre Curtea Constitutionala neconstitutionala prevederea din hotarirea respectiva de Guvern, care instituia stabilirea domiciliului in dependenta de viza de resedinta si astfel rezultind ca domiciliul persoanei nu trebuie sa depinda de viza de resedinta.

In ceea ce priveste fondul intrebarii dumneavoastra, vreau sa va atrag atentie ca articolul 121 are un obiect determinat de reglementare la alineatul (1), competenta comisiilor, nu problema persoanei. Aceasta este o problema general valabila, este necesar de determinat carui organ trebuie sa te adresezi cu o cerere. Aici nu este vorba de bunurile care vor fi restituite, despre locul de aflare a bunurilor, ci este vorba de comisia competenta sa examineze cererile.

In lipsa unei asemenea dispozitii, persoana va putea depune cite o cerere la toate comisiile eventuale din Republica Moldova.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Este adevarat ce spuneti dumneavoastra, dar nu pina la capat, pentru ca fiecare autoritate publica locala are competente in raza sa, nu poate depasi limitele altei unitati administrativ-teritoriale. Iar persoana reprimata politic a avut un singur domiciliu, cu eventuale proprietati in mai multe actuale unitati administrativ-teritoriale, care nicidecum nu coincid cu unitatile administrativ-teritoriale din momentul reprimarii politice.

Da, de aceea, eu cred ca acest articol ridica o problema grava si va trebui ca Guvernul sa se gindeasca asupra modificarii acestuia, indicind mai degraba nu locul de domiciliere a persoanei pina la reprimarea sa, dar in momentul reprimarii, prima precizare, si indicind mai degraba locul concret sau raza localitatii sau unitatii administrativ-teritoriale in care, in acel moment, se aflau bunurile nationalizate ale persoanei reprimate politic.

Si ultima intrebare, daca imi este ingaduit. Constitutia Republicii Moldova vorbeste despre egalitatea persoanelor, fara a specifica persoane fizice sau juridice. Este un principiu general, constitutional aplicat pe larg, cuprins in legislatia noastra si foarte pe larg desfasurat.

De aceea, vreau sa va intreb, exista si persoane juridice care au fost supuse represiunilor politice, ale caror bunuri au intrat abuziv in posesia statului, sint detinute pina in prezent, ma refer la biserica.

Cum priviti dumneavoastra din punctul de vedere al principiului constitutional al egalitatii persoanelor si din punctul de vedere al Conventiei europene in necesitatea completarii acestei legi cu prevederi care s-ar referi la persoane, in general, fizice sau juridice fara exceptie.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, din punct de vedere strict juridic, vreau sa mentionez ca Constitutia Republicii Moldova, care garanteaza dreptul de proprietate, a fost adoptata in 1994 si nu are efect retroactiv. Deci, noi nu putem, in conformitate cu legislatia de astazi, sa vorbim de drepturile care au existat anterior adoptarii tuturor legilor care ne garanteaza drepturile noua astazi.

Chiar si persoanelor supuse represiunilor politice, bunurile le-au fost restituite nu de aceea ca exista un principiu constitutional, dar de aceea ca a fost adoptata o lege in anul 1992, care a prevazut posibilitatea restituirii bunurilor respective. De aceea, este vorba de o optiune politica. Doreste legiuitorul sa permita unor persoane sa beneficieze de drepturi pe care altfel ea astazi nu le are.

Vreau sa mentionez ca, in principiu, actele de nationalizare care au avut loc pe teritoriul unui sir de state, au fost recunoscute international. Si deci dreptul de proprietate a statelor ex-socialiste au fost recunoscute pe plan mondial si, deci, nu se mai pune in discutie dreptul persoanelor de a cere restituirea bunurilor care cindva au fost nationalizate.

Numai daca va exista un act intern, va fi vorba de un drept dobindit.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Am urmatoarea intrebare. Deci, circa doua luni in urma acest proiect de lege a fost exclus din ordinea de zi. Respectiv, ne-am asteptat ca in aceasta perioada de timp sa veniti cu propuneri mai concrete si mai eficiente, lucru care nu s-a intimplat.

De aceea, prima mea intrebare este urmatoarea: spuneti, va rog, a tinut cont Guvernul, la elaborarea acestui proiect de legi, de experienta altor state, inclusiv de experienta celor 3 state ex-sovietice, Republicile Baltice?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, este, sa spunem asa, o moda moldoveneasca de a face trimitere la experienta altor state. Vreau sa va asigur ca, in rezultatul unor analize, o sa gasiti absolut orice mecanism. Este vorba de decizia pe care noi o adoptam aici, care mecanism noi dorim sa-l acceptam.

Deci, au fost tari, inclusiv cele baltice, care au prevazut reintoarcerea la situatia din anii '40. A fost o optiune politica pe care, in Republica Moldova, noi nu am adoptat-o. Si, deci, noi nu putem vorbi despre restituire, reintoarcerea la situatia anilor '40.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Oricum astept raspuns la intrebare. S-a tinut cont de experienta celor 3 Tari Baltice sau nu s-a tinut cont?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu repet ca cele 3 Tari Baltice au adoptat o alta optiune, un alt mecanism de restituire a bunurilor. Republica Moldova, in anul 1992, a venit cu acest mecanism.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si in prezent nu mai este posibil de revenit la mecanismul de restituire integru. Vreau sa va atrag atentia ca s-au privatizat terenurile, s-au privatizat cladirile. Deci, nu este posibil astazi sa revenim la situatia care exista in tarile respective la inceputul anilor '90.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, este clar.

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, raspundeti. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Mai aveti o intrebare sau nu? Doua intrebari ati spus.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Spuneti va rog, a fost consultata opinia Asociatiei jertfelor, victimelor, mai corect, regimului totalitar din Republica Moldova?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu acum nu pot sa spun.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da eu stiu ca nu a fost, de aceea si intreb.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca a fost consultata opinia acestei organizatii. Dar la elaborarea multor proiecte de lege se lucreaza cu societatea civila. Si vreau sa mentionez, daca doriti, puteti accesa pagina web a Ministerului Justitiei unde o sa vedeti toate proiectele afisate si la a caror discutie pot participa orice persoane.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Multumesc pentru raspunsuri la intrebari. Pentru lectura a doua voi prezenta citeva propuneri concrete.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna presedinte.

Citind acest proiect de lege, vreau sa remarc ca, de fapt, este o opinie personala ca este inca o incercare, dupa ce citiva ani in urma Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala procedura de restituire a averii celor represati, este inca o incercare de a arunca praf in ochii Europei, crezind ca noi sintem mai destepti ca ei. Pentru a lamuri si noua, si cetatenilor, si Europei ca acest proiect de lege este, de fapt, un bluff.

Vreau sa va pun citeva intrebari. Cunoasteti dumneavoastra cite persoane supuse represiunilor politice au fost reabilitate de catre Procuratura Generala sau de catre Curtea Suprema de Justitie in perioada de la '90 pina la, sa spunem, 2003.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu cunosc acum cifra exacta. Am solicitat-o inclusiv de la Ministerul de Interne, de la Serviciul de Informatii si Securitate. Deci, cifrele sint in continuu variate, deci variaza pentru ca si in prezent continua procesul de reabilitare a persoanelor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu pot sa va sugerez ca este necesara informatia nu de la SIS, dar de la Curtea Suprema de Justitie, unde au fost examinate masiv dosarele, si de la Procuratura Generala.

Cunoasteti dumneavoastra care a fost perioada de la '90 incoace cind masiv cetatenii Republicii Moldova, supusi acestor represiuni politice, au fost reabilitati si instiintati despre aceasta. Care a fost perioada reabilitarii masive?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu am pregatit pentru sedinta raspuns la aceasta intrebare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va raspund eu. Perioada masiva de reabilitare a victimelor represiunilor politice a fost '90, '98, 2000.

Si acum ultima intrebare, legata de un chitibus pe care l-ati introdus dumneavoastra in articolul 121 alineatul (3), care, de fapt, domnul Varta a incadrat sa-l dezbata aici, si dumneavoastra nu ati dat raspuns.

Citez: cererea cu privire la restituirea bunurilor confiscate, sechestrate sau scoase in orice alt mod din posesie, sau referitor la recuperarea valorii acestora, se inainteaza, atentie, in decurs de 3 ani din data instiintarii despre reabilitarea cetateanului supus represiunilor si se examineaza in termen de 6 luni.

Spuneti dumneavoastra, in legatura cu aceasta vor putea primi restituirea, spre exemplu, daca prezenta lege intra in vigoare la 1 iulie 2006, vor putea primi careva restituiri acei care au fost reabilitati pina la 1 iulie 2003?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, in masura in care va exista.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, conform legii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Conform legii exista un mecanism de repunere in termen si masura in care persoanele...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cine repune, unde e scris?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sint repus in... Este regula generala pentru termenele de prescriptii.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Stati domnule,

De ce scrieti in lege ca nu pot fi si pe urma dati la cheremul unui judecator care este numit in functie tot de catre Guvernul dumneavoastra, sa hotarasca sau sa nu hotarasca de a le pune in termen. De ce nu scrieti in aceasta lege ca au dreptul in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a acesteia.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco, fara agresie, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Poftiti? Nu am inteles, doamna presedinte?

 

Doamna Maria Postoico:

Zic, fara agresie. Spuneti.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu aud.

 

Doamna Maria Postoico:

Foarte agresiv, vorbiti tare la telefon. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu aud. Ce spune doamna? (Rumoare in sala.) Nu, doamna, eu nu-s agresiv, pur si simplu, eu nu va aud. Trebuie dumneavoastra, ca cel care conduceti, sa vorbiti mai tare si atunci si noi vom vorbi mai moale. Nu va aud si eu cred ca vorbesc cu surzii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Prima remarca. As vrea sa mentionez faptul ca discutia pe care o avem noi astazi nu se datoreaza faptului ca a existat o vointa politica sau n-a existat. Prin aceasta restabilire in drepturi a celor represati, noi, de fapt, declaram ilegala injustitia sau actele care au fost comise vizavi de aceste persoane, inclusiv de o autoritate ilegala. Deci, este o chestie mai importanta decit, pur si simplu, un document sau un act legislativ, adoptat sau neadoptat intr-o perioada sau alta.

Al doilea lucru care vreau sa va intreb. Spuneti, va rog, fiindca domnul Filat cred ca a pus accentele corect, in cazul in care autoritatile locale nu vor avea bani ca sa restituie, sa efectueze restituirile respective, ce se va intimpla in cazul dat, fiindca, din cite inteleg, autoritatile publice locale nu pot fi impuse sa efectueze aceste restituiri in mod prioritar.

Si al doilea aspect al intrebarii tine de faptul daca nu credeti, prin faptul ca anume autoritatile locale sint responsabilizate de efectuarea acestor restituiri, se va repeta situatia in momentul reprimarii acestor persoane cind au fost supuse presiunilor si amplasate intr-un climat negativ la nivel local, atunci intr-o situatie, acum in alta situatie, in alte conditii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu as vrea sa mentionez inca o data. Deci, la capitolul organe obligate sa examineze cererile si sa restituie bunurile, noi nu modificam nimic. Deci, este o dispozitie inclusa in formularea actuala.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Eu intreb ce se va intimpla in situatia in care nu vor exista bani?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, dupa cum am mentionat astazi, Republica Moldova a fost condamnata in citeva cazuri cind organele locale nu au executat hotaririle judecatoresti privind restituirea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunii. Deci, este o problema pe care va trebui s-o rezolve Guvernul.

In caz contrar, noi riscam sa fim condamnati la CEDO. Noi vorbim de mecanismul de restituire, dar sursele de finantare, indiscutabil, vor fi discutate aici, in Parlament, si chiar daca tehnic banii vor fi platiti de catre organele locale, ei vor fi transferati de la bugetul de stat.

Dupa cum cunoasteti, astazi, in mare parte, organele locale sint finantate prin transferuri de la bugetul de stat. Exact acelasi lucru o sa se intimple, o sa apara un articol separat in bugetele locale, unde se vor transfera bani de la bugetul de stat.

 

Domnul Igor Klipii:

Deci era logic ca aceasta problema sa fie deja reflectata si continuta in proiectul de lege, aceasta vroiam sa spun.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ultima precizare.

Domnule viceministru,

Vreau sa va spun si dumneavoastra cunoasteti ca exista mai multe procese in justitia noastra nationala, unele chiar la Curtea Suprema de Justitie in acest moment, contra primariilor, procese initiate de victime ale represiunilor politice pe motivul ca primariile nu au fost in stare sa acorde compensatia prevazuta de lege. Deci, faptul ca s-ar face aceste transferuri nu corespunde realitatii.

In momentul de fata, aceasta norma este valabila. Autoritatile publice locale au in sarcina acordarea de compensatii, iar ele nu dispun de mijloacele bugetare necesare. De aceea, avem mai multe procese la Curtea Suprema de justitie in acest moment.

 

Domnul Nicolae Esanu:

De acord. Dupa cum am mentionat, este o problema pe care noi trebuie sa o rezolvam. Si, in acest sens, am spus ca a fost creata o comisie, cred ca miine, daca nu gresesc, va avea loc sedinta comisiei create de catre Guvern, unde va fi examinata si aceasta problema.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu cred ca noi discutam, de fapt, mai mult pierdem timpul cu raspunsurile decit cu intrebarile. Dar, totodata, eu vreau sa va spun ca, domnule ministru, ar fi posibil sa scriem in lege asa cum spuneti dumneavoastra “alocari de la bugetul de stat si platile efectuate prin bugetele locale”. Ei, daca presupuneti asa logic, asa trebuie sa fie scris si in lege. Fiindca, daca citim litera legii, cum este propus la ora actuala, rezulta ca eu pot sa va citesc: “Cheltuieli legate de asigurarea cu spatiu s.a.m.d. se efectueaza din contul si limita resurselor bugetelor raionale, bugetelor municipiilor” s.a.m.d.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Am spus ca pentru lectura a doua noi discutam. Eu si in comisie, inclusiv problema aceasta…

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnul ministru,

Daca dumneavoastra dadeati raspuns asa scurt si la subiect, cind am ridicat eu intrebarea, nu mai erau toate discutii. Inseamna ca pentru lectura a doua o sa propunem aceasta prevedere.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule ministru.

Va rog comisia.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru drepturile omului a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si complectarea Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 3439 din 18 octombrie 2005. Cine nu aude? Proiectul elaborat de catre Guvern, si constata ca acesta are ca obiect reglementarea modului de restituire catre victimele represiunilor politice a averii lor nelegitim confiscate, nationalizate sau luate in alt mod.

Proiectul de lege este elaborat in scopul executarii Hotaririi Curtii Constitutionale nr.41 din 20 iulie 1999 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Hotarirea Guvernului nr. 338 din 26 mai 1995. Hotarirea mentionata prevedea ca modul de restituire catre persoanele reabilitate a averii nelegitim confiscate, nationalizate sau luate in alt mod, precum si marimea platii pentru imobil se stabilesc de catre Guvern. Insa, potrivit prevederilor Constitutiei, articolul 72 alineatul (3) litera i), regimul general al proprietatii si al mostenirii se reglementeaza doar de catre Parlament prin lege organica.

Modul de restituire catre victimele represiunilor politice a averii lor, nelegitim confiscate sau nationalizate, de recuperare a costului averii in cazurile in care bunurile nu pot fi restituite in natura, precum si stabilirea marimii platii pentru imobil, face parte, de asemenea, din regimul juridic general al proprietatii.

Prin urmare, reparatiile pentru bunurile luate de stat in mod abuziv de la persoanele supuse represiunilor politice urmeaza a fi reglementate doar prin lege organica. Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele comisiilor permanente si constata ca majoritatea acestora l-au sustinut. Comisia sprijina pozitia exprimata de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, de Comisia pentru agricultura si industria alimentara, de Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului privind necesitatea introducerii in proiectul de lege a unor precizari de principiu si anume.

Cheltuielile ce tin de restituirea averii si recuperarea valorii averii, care nu pot fi restituite persoanelor supuse represiunilor politice, precum si cheltuielile ce tin de asigurarea cu spatiu locativ si de recuperarea valorilor averii care nu poate fi restituita persoanelor care urmeaza a fi evacuate din casele restituite persoanelor supuse represiunilor politice sau mostenitorilor lor, vor fi suportate de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finantelor.

Comisia va tine cont de toate amendamentele in procesul de pregatire a proiectului de lege pentru cea de a doua lectura. In ceea ce priveste propunerea Directiei Juridice a Aparatului Parlamentului referitoare la termenul de prescriptie extensiva de 3 ani, comisia solicita Guvernului sa-si precizeze, in cadrul celei de a doua lecturi, punctul de vedere privind modalitatea de recuperare a valorii averii victimelor represiunilor politice, care au fost instiintate despre reabilitare pina in anul 1999, dar carora nu le-a fost recuperata valoarea ei din motivul inexistentei cadrului legal.

Pornind de la cele mentionate mai sus, Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii din
8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In primul rind, vreau sa ma inscriu pentru luare de cuvint. Si in al doilea rind, am vrut sa aflu parerea comisiei, daca ati discutat referitor la prezenta in cadrul comisiilor a unor persoane, persoanelor care au avut de suferit in urma represiunilor. Ce parere? Daca ati discutat aceasta in comisie?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Daca am invitat asemenea persoane?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Daca ati discutat in comisie eventualitatea introducerii in componenta comisiilor, care vor examina cauzele, dosarele persoanelor care au fost supuse represiunilor.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu, nu am discutat. Noi am discutat proiectul de lege ale carui prevederi au fost propuse de Guvern. Vreau sa va informez ca, in perioada de pina la... De fapt, pina in prezent continue sa soseasca foarte multe sesizari din partea populatiei. Pina in prezent, in acest sens, in comisia noastra s-au adresat 543 de petitionari.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Da, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa va intreb pe dumneavoastra despre ce cifre este vorba? Despre care numar de reprimati este vorba? Si de care cifre noi, cu care cifre noi, de fapt, operam in situatia respectiva? Fiindca datele de statistica, de arhiva sint unele, iar dosarele la Curtea Suprema de Justitie sint altele. Si, de fapt, noi nu am primit raspuns la intrebarea pusa de domnul Susarenco, dar aici este vorba si de cheltuieli. Este vorba ce o sa faca statul cu marii proprietari care au fost, unii din ei au fost reprimati, cum a spus doamna, si merita sa primeasca. Dati sa vorbim de preturile de piata. Care merita sa primeasca peste 200 de mii de lei.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu vreau sa va spun ca comisia s-a adresat Guvernului pentru ca acesta sa prezinte informatii privind costurile implementarii acestui proiect de lege. Guvernul, la 6 aprilie, ne-a prezentat un raspuns prin care spune urmatoarele:

“Pentru implementarea prevederilor propuse prin proiectul de lege respectiv, potrivit calculelor preventive, vor fi necesare anual surse financiare bugetare in medie de la 39,5 milioane de lei pina la 47,4 milioane de lei”.

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, in baza articolului 121, cum este scris aici, vreau sa spun ca, de fapt, practic, toate persoanele care au fost supuse represiunilor, de fapt, o sa aiba dreptul sa se intoarca la aceasta lege. Nu stiu, din fericire, din pacate, dar aceasta lege o sa aiba putere, practic, retroactiva, asa cum este fixat la articolul 121, deoarece toate persoanele care au fost reabilitate si care au trecut prin judecata si au primit de la stat ca recompensa pentru averile pierdute 200, 300, 400 de lei, in baza acestei legi o sa spuna: de ce noi am primit 200, dar acestora de acum le oferiti dreptul la
200 de mii?

In opinia mea, noi am comis, totusi, aici o greseala. Noi nu am gasit conceptul. Fiindca conceptul trebuie luat ori acel european – recompensa totala, restituire totala, ori recompensa politica, morala. In cazul de fata se incearca de a face o sinteza sau o simbioza din aceste doua concepte si nu se solutioneaza problema. Mai mult decit atit, din punct de vedere politic noi provocam, deci, un scandal nou, un val nou.

Deci, oamenii care astazi o sa ramina nemultumiti, dar vreau sa va spun ca ei sint majoritatea, adica pentru majoritatea problema este solutionata. Eu nu stiu despre ce cifra este vorba la Curtea Suprema de Justitie, dar am citit undeva in literatura, adica in niste articole ca circa 9 mii de dosare au trecut prin instantele noastre judecatoresti. Daca 70% dintr-insele au fost solutionate pina acum, noi acum vorbim si ar trebui sa vorbim, chiar daca facem niste modificari, de cele
30% ramase ori nu stiu de care procente. Dar in asa fel noi o sa-i provocam pe toti ceilalti, carora li s-a solutionat pina acum, sa intoarca inapoi. Aceasta este prima problema.

Si mie mi se pare ca, daca comisia nu a scos la capat si nu a raspuns la aceste intrebari, noi nu avem astazi ce vota nici in prima lectura. Si a doua intrebare. Nu vi se pare dumneavoastra ca noi o sa incercam, o sa facem alte reprimari, o sa reprimam alti oameni, o sa-i scoatem in strada si la aceea o sa facem scandal, fiindca, sa fim constienti, o buna parte din bugetele locale nu au posibilitati astazi, chiar pe parcursul viitorilor 5 ani de zile, sa solutioneze problema respectiva.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Noi am mentionat deja ca toate cheltuielile trebuie sa fie suportate de la bugetul de stat, pentru ca avem in comisie o sumedenie de apeluri, adresari din partea presedintilor de raioane, consiliilor raionale in acest sens. Si stim foarte bine ca, la ora actuala, acestea nu sint in stare sa recupereze aceste sume enorme de bani.

In ceea ce priveste prima intrebare a dumneavoastra, aceasta ar insemna, daca ar trebui sa abrogam Legea din 1992... Pentru ca, o data cu adoptarea acestei legi, Republica Moldova... Dar prin proiectul de lege propus de Guvern se stabileste doar mecanismul de restituire a acestor valori catre persoanele care au fost supuse represiunilor politice. Sa nu uitam ca in 1992, cind Parlamentul a adoptat acea lege, Parlamentul a repus in drepturi cetatenii Republicii Moldova supusi represiunilor politice in perioada anilor 1917-1990 si, prin urmare, este obligat
sa-si onoreze aceasta obligatie.

In acelasi context, o sa mentionam ca la 17 si 18 octombrie 2000, la Strasbourg, a avut loc reuniunea bilaterala Consiliul Europei – Republica Moldova la tema dreptul de proprietate, restituire, in al carui program un program de discutie aparte a fost legea Republicii Moldova pe care noi astazi cautam s-o modificam, sa introducem acest mecanism in legea mentionata.

Si acolo s-a mentionat faptul ca, citez: “In momentul in care Republica Moldova a adoptat aceasta lege, ea si-a exprimat vointa de a restitui proprietatea persoanelor respective si aceasta obligatiune urmeaza a fi onorata”.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Secareanu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Pot sa va intreb de ce asa de rapid au sarit la microfoane?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as propune pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, sintem in prima lectura.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, in prima lectura. Un amendament pentru... Cred ca nu o sa o adoptam astazi si in a doua lectura?

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, nu. Pai, noi vorbim, in momentul de fata, de prima lectura.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule,

Daca eu pot sa-l fac si la microfon, nu stiu cum te cheama, eu propun sa includem in acest proiect de lege, Parlamentul Republicii Moldova dat fiind faptul ca Federatia Rusa este succesorul de drept al fostei Uniuni Sovietice si si-a luat toate angajamentele sa puna umarul si in cazul in care, domnule Stepaniuc, nu avem bani, si sa acopere cheltuielile celor reprimati, care au muncit si au lasat oasele in Siberia. Asa cum a facut-o Republica Federativa Germana.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, pentru luarile de cuvint cine a fost primul care s-a inscris? Domnul Varta? Va rog.

 

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In februarie 1945, la Ialta, marele puteri au partajat Europa Centrala si de Est in sfere de influenta. Dupa 60 de ani Presedintele Statelor Unite ale Americei George Bush, in discursul sau rostit la Riga la 7 mai 2005, mentiona, intre altele, citez:

“Acordul de la Ialta a continuat traditia nedreapta de la Munchen si a pactului Ribbentrop-Molotov. Inca o data, cind au negociat marile puteri, libertatea natiunilor mici a fost oarecum neglijabila. Totusi aceasta incercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un intreg continent divizat si instabil. Captivitatea a milioane de oameni din Europa Centrala si de Est va ramine in memorie ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei. Nu vom mai repeta greselile altor generatii, dind satisfactie tiraniei sau scuzind-o, sacrificind libertatea pentru a urmari zadarnic stabilitatea. Ne-am invatat lectia, nu putem neglija libertatea nimanui. Pe termen lung propria noastra securitate si adevarata stabilitate depind de libertatea altora”. Am incheiat citatul.

Astazi, Parlamentul Republicii Moldova are posibilitate de a lichida, este adevarat, cu o mare intirziere, consecintele unei grave crime comise cu o jumatate de secol in urma si anume reglementarea modului de restituire a victimelor represiunilor politice, a averii lor confiscate nelegitim. O sporire a proprietatii de mari proportii s-a realizat, in primul rind, prin intermediul supraevaluarii artificiale de 5 – 6 ori a rublei fata de leu in 1940, ceea ce a condus la cumpararea de pe piata peste noapte a produselor existente in Basarabia in preturi derizorii. Acest procedeu a fost aplicat din nou in anul 1944. O atare politica a condus in mod automat la o pauperizare pronuntata a majoritatii populatiei tinutului, la ruinarea numerosilor proprietari si la distrugerea proprietatii.

Campaniile extinse si repetate de rechizitionari obligatorii ale bunurilor agricole, care au demarat in vara lui 1945 si au continuat pe parcursul a citorva ani, au avut efecte dezastruoase pentru proprietatile si proprietarii din spatiul rural, care, in mare parte, au fost vlaguiti si ruinati. Vara si toamna anului 1945 au fost extrem de secetoase, iar recolta – una din cele mai proaste in tinut in ultimii 40 de ani. In pofida acestui fapt, planurile de predare obligatorie a cerealelor catre stat si rechizitionare fortata din casa in casa a produselor agricole nu s-au diminuat si pe alocuri au fost chiar depasite. Pe fundalul acestei politici de spoliere a proprietarilor din spatiul rural si a unei pauperizari accelerate a urmat o foamete cumplita, in conditiile in care ea putea fi evitata si care a rapit vietile a peste 200 de mii de persoane.

Taranii cei mai saraci erau incitati sa-i anihileze pe vecinii lor mai instariti, etichetati “culaci” sau “chiaburi”. Acestia erau indemnati sa puna mina pe tot ceea ce le poftea inima, pe proprietati ce nu le apartineau pe drept. Nici o forma de proprietate nu mai era protejata de lege. Gospodarii satului care au muncit o viata intreaga si si-au agonisit averea pe cai cinstite erau total lipsiti de aparare si condamnati sa se resemneze in fata jafului organizat.

Denunturile, acuzatiile false de tradator, agent al imperialismului mondial, chiaburi si altele trebuiau sa serveasca in calitate de justificare formala a dezmatului ce se declansase. In felul acesta integritatea moralei multiseculare a satului a suportat o degradare pronuntata. Valul unei uri colective era dirijat impotriva acelora care se incumetau sa reziste. In consecinta, s-a pierdut ori ce respect pentru proprietate. Un val de anarhie a declansat in oameni pofta pentru prada si jaf. Elementele lumpenizate ale satului s-au convins ca este mai simplu sa iai de la altii, decit sa trudesti in mod cinstit in sudoarea fruntii, pentru a agonisi avere pe cai decente.

Taranimea a fost jefuita cu cinism si cu cruzime greu de imaginat. Proprietarul de terenuri agricole care era un element al stabilitatii sociale a fost strivit de politicile antiumane in baza “celebrei teze a intetirii luptei de clasa”. Categoriile de tarani cu spirit intreprinzator si gospodaresc au fost distruse, iar taranii fara spirit gospodaresc au fost scosi in prim plan pentru a se imbogati din averea pradata de la asa-zisii “chiaburi” sau “culaci”.

Redistribuirea pamintului si altor averi imobile si mobile nu insemna altceva decit furt legalizat. In consecinta, cele mai declasate elemente ale satului au acaparat nu numai terenuri agricole, ci si utilaj agricol, imobile, animale, cereale. Pentru imensele proprietati jefuite nu se platea nimic. In rezultatul unei atare politici, agriculturii i-a fost administrata o lovitura mortala. Acei care au profitat de pe urma jefuirii asa-numitilor “chiaburi” sau “culaci” au ajuns si ei sa fie, in cele din urma, pradati, pentru ca, ulterior, sa fie total aserviti.

Distrugerea proprietatii si spolierea de avere a sute de mii de persoane a continuat si pe intreg parcursul deportarilor de populatie din Basarabia in Siberia, Kazahstan si Extremul Orient. Dimensiunile exacte ale acestui jaf pina in prezent este dificil de evaluat. In malaxorul politicii de spoliere a proprietatii au nimerit, in afara de “chiaburi”, si fostii mosieri, diferitele categorii de comercianti de la sate si orase, proprietari de intreprinderi, ateliere, magazine, pravalii etc.

Au fost, de asemenea, despuiate de proprietati si bisericile, manastirile si institutiile lor administrative, aceasta conducind la dezradacinarea credintei religioase si impunerea unui ateism militant. Cultele protestante si neoprotestante au fost la fel urmarite si persecutate in baza unor acuzatii false, ca ar fi fost dirijate din exterior. Numerosi membri ai acestor culte au fost deposedati, in mod abuziv, de proprietati si deportati in Kazahstan si Siberia.

Din pacate, aceasta rana este una care mai singereaza. Nedreptatile si nelegiuirile, la care au fost supusi in mod nejustificat zeci si sute de mii de persoane, dor cumplit si vor durea atit timp cit aceste victime ale represiunilor politice vor ramine neindreptatite. Acei care au mai ramas in viata, asteapta din partea Parlamentului Republicii Moldova o solutionare judicioasa, care le-ar oferi un prilej pentru a se bucura in rezultatul repunerii lor in drepturile firesti.

Dreptatea trebuie sa triumfe, in cele din urma, si pentru aceasta categorie suferinda a concetatenilor nostri, pentru care o buna parte din viata lor a fost un adevarat calvar.

Articolul 46 din Constitutia Republicii Moldova garanteaza dreptul la proprietatea privata. Alineatul (2) al acestui articol stipuleaza, citez: “Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire”. Am incheiat citatul.

In cazul problemei pe care o discutam astazi, Parlamentul Republicii Moldova are obligatie juridica, dar si morala, sa aplice in mod consecvent prevederile Legii supreme a statului nostru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Examinam astazi consecintele uneia, poate, dintre cele mai tragice pagini din istoria natiunii romanesti. Discutam despre despagubirile cauzate de crimele regimului comunist-stalinist, savirsite sub diferite forme impotriva citorva milioane de basarabeni, despre victimele regimului inuman, care a ocupat acest teritoriu prin forta armelor, a exterminat prin impuscare intelectualitatea, inclusiv preotii si calugarii, a jefuit proprietatile oamenilor, a deportat, a torturat insasi fiinta noastra, pingarind limba romana cu alfabetul ei latin, cultura si biserica.

In contextul condamnarii crimelor impotriva umanitatii de catre Consiliul Europei, proiectul de lege, avind menirea sa faca un act de dreptate nationala, istorica, politica, sociala si morala, capata o semnificatie aparte. Daca am fi adoptat Hotarirea propusa de “Alianta «Moldova Noastra»” in sprijinul rezolutiei APCE, Parlamentul ar fi avut astazi mai multa credibilitate in fata victimelor si a urmasilor acestora, dar si in fata comunitatii internationale.

Procesul de despagubire a persoanelor supuse represiunilor a fost mereu tergiversat. Peste 10 000 de batrini mai asteapta un gram de dreptate, altii au plecat in lumea celor drepti cu sufletul sfisiat de durere, fara ca autoritatile de la Chisinau sa-si ceara iertare de la ei.

Proiectul discutat este o dublare a Hotaririi de Guvern nr.338, declarata neconstitutionala in partea ce se refera la compensarea averii confiscate de regimul sovietic de la persoanele deportate. Prevederile contradictorii din hotarire au facut imposibila restituirea averii. Aceste litigii sint cele mai complicate, deoarece lipsa cadrului legal obliga instantele de judecata sa recurga la analogia legii, aplicata diferit.

Daca vom adopta proiectul de lege in forma sa actuala, persoanele reabilitate, care nu au beneficiat de recuperarea averii nationalizate, confiscata sau luata in alt mod, risca sa nu mai poata beneficia de redobindirea bunurilor familiei si ale rudelor prapadite. Desigur, e trist si inechitabil cind se gasesc indemnizatii lunare de cite 500 de lei pentru eroii muncii socialiste si pensii fabuloase fostilor demnitari, inclusiv din regimul totalitar comunist, in timp ce persoanelor supuse represiunilor li se plateste o compensatie nominativa in bataie de joc de 34 de lei lunar, doar celor cu gradul de invaliditate I, II si III, suma, care, descifrata, inseamna pentru energia electrica – 12 lei, apa – 4 lei, canalizare – 1 leu, deservirea blocului – 2 lei, evacuarea gunoiului – 1 leu, resoul – 3 lei, apa calda – 11 lei si iarna pentru incalzire inca 56 de lei. Dar ce facem cu ceilalti? Ne intrebam astfel, prin ce se deosebeste actualul regim de acel care ne-a distrus viata si i-a tratat ca pe robi pe acesti oameni fara drepturi?

Insa a fost vorba de gospodarii de pe aceasta palma de pamint carora li s-a luat intr-o noapte totul, fiind deportati cu ce erau pe ei. Astazi, printre ei 90 la suta sint pensionari. Ani la rind s-au adresat Guvernului, Parlamentului, Presedintiei, Dumei Ruse de Stat, solicitind recuperarea averii confiscate. Se pare ca nici astazi unii nu s-au debarasat de sindromul de a-i trata ca pe dusmanii poporului, pusi in Siberia si in Kazahstan la cele mai grele incercari, lasati fara surse de existenta, reveniti acasa pentru a fi din nou persecutati. Dupa ce n-au avut copilarie, n-au avut tinerete, ei acum au o pensie ingrozitor de mica, adica nu au nici batrinete.

Se impune un proiect de Lege privind protectia sociala a unor categorii de populatie, a victimelor represiunilor politice, inclusiv deportati si inchisi din motive politice in spitale de psihiatrie, inclusiv la manastirea Curchi, distrusa de comunisti, care o ridica acum din ruini nu pe banii proprii, ci pe banii deportatilor, infometatilor si saracitilor cu buna stiinta.

Adoptarea legii cu intirziere de peste 6 ani ar putea fi un pas esential pentru recuperarea averii persoanelor reabilitate si pentru prevenirea de dosare la CEDO din cauza executarii improprii sau a nerespectarii de catre stat a legislatiei. Ar fi bine sa se evite o noua sesizare la Curtea Constitutionala daca legea ar contraveni Constitutiei.

Noi consideram ilegala inlocuirea sintagmei “nationalizata” cu sintagma “sechestrata”, incercindu-se excluderea infaptuirii justitiei pentru un numar impunator de persoane. Este aberanta interpretarea conform careia nationalizarea caselor pentru depasirea volumului stabilit nu e inclusa in notiunea de represiune politica. Nationalizarea caselor pentru depasirea volumului a fost abuziva, iar legislatorul a statuat corect, ca nationalizarea, in sine, reprezinta o expropriere, confiscare.

Ingrijorarea autorilor ca sintagma va fi interpretata gresit nu rezista criticii. Punctul 9 din Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie nr.35 din 24 octombrie 2003 cu privire la practica judiciara de aplicare a unor prevederi ale Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice stabileste ca nationalizarea bunurilor inseamna trecerea fortata a bunurilor in proprietatea statului printr-un act legislativ sau act normativ.

In prezent se afla pe rol o multime de dosare pentru revendicarea caselor nationalizate. Adoptarea legii in varianta propusa ar ingradi accesul reclamantilor la justitie si ar aparea un nou motiv pentru o sesizare in Curtea Constitutionala.

Si retrocedarea terenurilor de pamint, a padurilor poate fi revendicata de fostii proprietari, ori despagubiti in echivalent banesc. Asemenea bunuri imobile au figurat in dosarele deportatilor. Dupa foametea provocata artificial in anul 1947, terenurile de pamint si plantatiile multianuale erau pentru multi gospodari unica avere.

Si pina la instalarea dictaturii comuniste, proprietatea privata asupra terenurilor era consfintita de acte normative in vigoare de pina in anul 1940, iar formularea expropriata din considerente ce n-au legatura cauzala cu represiunile politice, este de prisos. Fostilor proprietari le-ar reveni dubla obligatie sa probeze atit ca au detinut averi imobile, cit si legatura cauzala dintre represiune si expropriere.

Articolul 12 “Privind plata unei compensatii” indica acest lucru, insa sintagma este inlocuita mai departe cu “recuperarea valorilor”. Nu sint bine definite semnificatia de diferenta dintre sintagme: “achitarea compensatiei”, “recuperarea valorii averii” si “restituirea averii”. Pornind de la practica judiciara, fapt elucidat de Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie nr.35, prin restituirea averii se intelege intoarcerea averii ce s-a pastrat in natura. Prin recuperarea valorii – recuperarea valorii reale a bunului raportata la pretul de piata, dar la data examinarii cererii. Iar prin achitarea compensatiilor – achitarea compensatiei unice prevazuta de lege.

In proiect nu se precizeaza cuantumul compensatiei sau cum va fi stabilit. Daca sint acte confirmative privind averea detinuta, lucrurile se simplifica. Ce facem, insa, in lipsa documentelor? De unde sa aiba toti oamenii actele cind au fost deportati in conditii inumane, uneori cu doar ce aveau pe ei.

Cunoastem atitudinea manifestata fata de acei ramasi in viata si reveniti acasa, mai ales ca nici nu li se permitea a se stabili cu traiul in localitatile de unde fusesera ridicati in Siberia. Se cunoaste cit de grosolan au fost dusi fara a li se intocmi acte cu deconfiscare sau denationalizare in momentul deportarii. E necesar a se stabili o compensatie unica baneasca pentru avere, daca persoana nu are probe.

Sprijinim restituirea averii si recuperarea valorii averii ce nu poate fi restituita de la bugetul de stat. Ideea incasarii unor sume de la administratia publica locala va insemna neexecutarea hotaririlor. Si, ca urmare, Republica Moldova va fi resanctionata la CEDO pentru o avalansa de neexecutari.

O comisie va stabili componenta si valoarea averii, care urmeaza sa fie restituita. Deciziile privind formarea comisiei si hotaririle luate trebuie sa aiba un caracter transparent, iar evaluarea costului bunurilor nationalizate sa fie efectuata de experti independenti. Din comisie ar trebui sa faca parte si persoane ce au suferit in urma regimului totalitar comunist.

In ceea ce priveste esalonarea platii. Sa tinem seama ca majoritatea persoanelor, supuse direct represiunilor, au virsta inaintata si 3 sau 5 ani este pentru ele o perioada mult prea mare, termenele trebuie restrinse.

Referitor la prescriptie. Aceasta se poate stabili doar la data intrarii in vigoare a prezentei legi. In caz contrar, ar rezulta ca beneficiarii au omis deja termenul de prescriptie, deoarece au fost reabilitati inca in anii 1990. Si din cauza imperfectiunii legislatiei nu si-au putut revendica drepturile pina in prezent.

Ar fi o mare nedreptate daca legea nu ar viza si persoanele despagubite acum circa 15 ani cu cite 7 000 de ruble in 1989, 200 000 de cupoane in 1993 si 200 de lei in 1995. Actul normativ in baza caruia au acceptat sa fie, de nevoie si de saracie, despagubiti, a fost declarat neconstitutional si au dreptul sa beneficieze de actele pe care le-am dori constitutionale.

Consideram la nivel conceptual ca persoanele deportate si ulterior reabilitate au dreptul si la despagubiri morale. Republica Moldova si-a luat angajamentul sa reintegreze in drepturile civile persoanele carora li s-au aplicat masuri de represiune prin trimitere in exil si confiscarea bunurilor. Cuantumul sumelor prejudiciilor morale se va stabili conform legislatiei civile in vigoare de la caz la caz.

Este de remarcat ca asemenea practica exista in legislatia europeana si mai nou in prezent in Romania. Consideram ca statul nostru ar trebui sa inceapa neintirziat negocieri cu Guvernul Federatiei Ruse privind achitarea despagubirilor materiale si morale basarabenilor deportati de CGB rus-sovietic si urmasilor acestora.

In speranta ca se va manifesta o atitudine nondiscriminatorie fata de cetatenii nostri si se vor abandona sindromurile specifice regimului totalitar din trecut, “Alianta «Moldova Noastra»” va vota proiectul de lege in prima lectura, iar noi am si pregatit amendamentele la acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa si in aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3439. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3439 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1767 cu privire la importul unor microbuze dotate cu rampe si dispozitive pentru transportarea invalizilor in carucior.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supun atentiei proiectul de Lege cu privire la importul unor microbuze specializate, utilizate cu rampe si dispozitive pentru transportarea invalizilor in carucioare.

Vreau sa mentionez ca, datorita eforturilor intreprinse, inclusiv cu suportul financiar al organismelor internationale, practic, a fost rezolvata in Republica Moldova problema asigurarii invalizilor cu carucioare. In acelasi timp, ramine foarte acuta problema transportarii in mijloace de transport a carucioarelor respective. In republica lipsesc, practic, mijloacele de transport special amenajate. In legatura cu aceasta, consideram ca proiectul supus atentiei dumneavoastra va fi un pas important in solutionarea acestor probleme. Rugam sa sustineti adoptarea proiectului in prima lectura. Daca nu exista obiectii, si in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat si sustine proiectul respectiv cu urmatoarele obiectii si propuneri.

Tinind cont de faptul ca Legea cu privire la tariful vamal prevede taxe vamale la introducerea si scoaterea in/din Republica Moldova a marfurilor si mijloacelor de transport, consideram necesar ca proiectul indicat sa contina derogari de la legea mentionata.

Concomitent, in scopul aducerii in concordanta cu terminologia utilizata in Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova se propune substituirea cuvintului “microbuze” prin cuvintul “autovehicule”. Totodata, in proiectul de lege urmeaza a fi specificata pozitia tarifara, la care se atribuie autovehiculele, precum si de concretizat numerele caroseriilor acestora, iar, in final, de completat cu cuvintele “fara drept de instrainare”.

Pornind de la cele mentionate, comisia s-a pronuntat pentru sustinerea proiectului respectiv si il propune Parlamentului spre adoptare in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1767. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Alte propuneri decit cele evocate de comisia sesizata in fond? Nu sint. Deci, luind in considerare raportul comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1767. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate voturile.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. In absenta domnului Calmatui, rog sa-si asume cineva aceasta responsabilitate.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 12.

Sectorul nr.2 – 31.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Rog putina liniste.

Proiectul de Lege nr.1767 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

E necesara inca o pauza? Proiectul de Hotarire nr.1739 privind desemnarea unei Comisii responsabile de examinarea proiectelor de legi pentru modificarea articolului 24 din Constitutie.

Domnule Turcan,

Presupun ca, veti face o prezentare mixta din partea autorului si a comisiei.     

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului cu numarul de intrare 1739 din 11 mai 2006 si constata urmatoarele.

La 5 octombrie 2005, de catre Guvern, a fost prezentat in Parlament proiectul de Lege pentru modificarea articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova, iar la 16 noiembrie 2005 un grup de deputati au inaintat o initiativa legislativa cu o denumire similara, inregistrata in Parlament cu nr.39895.

In conformitate cu prevederile articolului 143 din Constitutie, Parlamentul este in drept sa adopte o Lege cu privire la modificarea Constitutiei, dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data prezentarii initiativei legislative respective.

Concomitent, la articolul 742 din Regulamentul Parlamentului se prevede ca, pentru examinarea unui proiect de lege constitutional, Parlamentul creeaza o comisie speciala sau desemneaza comisia permanenta sesizata in fond, de a carei competenta tine proiectul respectiv.

In proiectul de Hotarire nr.1739 se prevede desemnarea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati ca fiind responsabila de examinarea proiectelor de legi constitutionale sub nr.3275 si nr.3895 si de prezentare in Parlament a raportului respectiv.

Avind in vedere ca continutul prezentului proiect de hotarire corespunde prevederilor mentionate din Constitutie si din Regulamentul Parlamentului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul de Hotarire nr.1739 pentru examinare si votare.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Nu considerati dumneavoastra ca, luind in considerare chiar si experienta de pina acum a Parlamentului, toate modificarile si discutiile pe marginea Constitutiei, vorbind, de fapt, de modificarea Constitutiei, au fost examinate de catre comisii speciale, instituite pentru examinare, propuneri s.a.m.d.

Din punctul nostru de vedere, crearea unei comisii speciale, de fapt, ar aduce aceasta comisie la statutul respectiv, care ar urma sa examineze. Si, din cite stiu eu, experienta Parlamentului Republicii Moldova arata ca se creau comisii speciale si aceste comisii speciale erau, de fapt, conduse de un vicepresedinte al Parlamentului, care coordoneaza cu blocul acesta juridic.

Fiindca noi am mai discutat si ieri, de fapt, un proiect de modificare a Constitutiei. Si aceasta comisie sa aiba, nu stiu daca, caracter permanent. Dar aceste trei, de fapt, initiative de modificare a Constitutiei sa se examineze in complex.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In primul rind, comisia speciala nu poate sa aiba un caracter permanent. In al doilea rind, chiar si luind in considerare experienta noastra, tineti minte ultima data cind noi am examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea Constitutiei, a fost poruncit anume Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati examinarea si prezentarea raportului respectiv.

 

Domnul Vladimir Filat:

S-a constituit o comisie speciala si cu reprezentarea fractiunilor parlamentare, am fost si eu membru din partea fractiunii noastre. Doamna Gutu, care nu este membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a fost si ea membru al comisiei respective.

Deci, noi am propune, totusi, sa continuam practica care a fost si este, de fapt, in Parlament, ca probleme si discutii in jurul Constitutiei, de modificare de proiecte, si asa mai departe, sa fie totusi examinate de catre o comisie speciala, instituita de catre Parlament. Este ca o propunere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim. La discretia Parlamentului in orice caz, fix asa ca si proiectul prezentat. Dar, totodata, inca o data repet, luind in considerare ca pe ambele proiecte de lege, deci, este deja initiata Comisia juridica in fond, deci, noi si am propus initiativa aceasta. Dar, la discretia Parlamentului, inca o data repet...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Alte intrebari, propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1739. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog, pentru stenograma, sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Din nou probleme cu sectorul nr.2.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 30.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi “pro”.

Deci, cu aceste rezultate proiectul de Hotarire nr.1739 este aprobat.

In continuare, proiectul de Lege nr.4015 pentru completarea articolului 155/1 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

Guvernul, domnul Dodon.

 

Domnul Igor Dodonviceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul a elaborat si propune spre examinare proiectul de Lege pentru completarea articolului 155/1 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

As dori sa mentionez ca acest proiect de lege a fost elaborat in baza solicitarilor privind unele masuri de ameliorare a situatiei privind respectarea de catre agentii economici, care activeaza in teritoriul pietelor comerciale, a prevederilor legislatiei in vigoare.

De asemenea, in esenta, acest proiect de lege presupune stabilirea unor norme care ar permite atragerea la raspunderea administrativa a administratiei pietei pentru admitere spre activitatea de comercializare pe teritoriul pietei a agentilor economici care nu respecta prevederile legislatiei.

Consideram ca acest proiect de lege va permite instituirea unor masuri ce ar spori protectia drepturilor consumatorilor si rugam sustinerea acestui proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari? Nu sint.

Comisia, domnul Plesca, da? Poftim.

Va multumim, domnule ministru.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele.

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern in conformitate cu porunca Guvernului nr.1450 din 27 septembrie 2005 si are ca scop largirea raspunderii administrative a persoanelor cu functii de raspundere ale administratiei pietelor pentru admiterea persoanelor fizice si juridice la comercializarea marfurilor industriale si alimentare pe piata fara patenta si de calitate dubioasa.

Aceste completari in legislatie vor da posibilitate organelor afacerilor interne si fiscale, sa aplice legislatia privind protectia consumatorilor si combaterea comertului ilicit in piete.

Proiectul a fost avizat pozitiv de catre 8 comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, coordonat si sustinut cu unele obiectii si amendamente care vor fi examinate pentru lectura a doua.

Totodata, este cazul de mentionat ca articolul 316 – contraventii in domeniul activitatii economice, din proiectul nr.1593 al Codului contraventional, care se pregateste pentru lectura a doua, reglementeaza mai amplu modificarile propuse la proiectul nr.4015. De aceea, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului comasarea lor pentru lectura a doua, luind ca baza proiectul nr.1593, iar proiectul nr.4015 – ca proiect de alternativa.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa legislativa se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale, nu contravine Constitutiei Republicii Moldova si propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului proiectul de Lege pentru completarea articolului 155, pentru prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.4015 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Urmatorul subiect pe ordinea de zi sint intrebari si interpelari. Este ora 15 si 42 de minute. Astazi, este invitat la microfonul central, pentru a da raspuns deputatilor care au inaintat intrebari si interpelari, se invita Nicolae Esanu viceministru al justitiei, referitor la mecanismul de finantare a justitiei, intrebare adresata de catre doamna deputat Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Vreau sa subliniem si noi ca, intr-adevar, problema finantarii justitiei este una din problemele fundamentale in procesul de adoptare a justitiei si noi lucram asupra acestei probleme. Dar vreau sa atrag atentie ca exista foarte multe speculatii cu privire la aceasta problema. Si pentru exemplu am sa va spun ca in Germania, care are o justitie independenta, fara dubii, justitia este finantata de catre Ministerul Justitiei. Deci, nu este o problema organizatorica.

In ceea ce priveste studiul mentionat de catre doamna Pavlicenco in interpelarea dumneaei, vreau sa mentionez ca autorii studiilor au facut o analiza incompleta si au luat la baza doar bugetul instantelor de nivelul intii, care, in ansamblu, constituie 38 de milioane 343 mii de lei, pe cind bugetul alocat tuturor instantelor de judecata, deci, judecatoriilor Curtilor de Apel, Curtii Supreme de Justitie, care, indiscutabil, sint organe ale justitiei, constituie 63 de milioane 175 de mii, ceea ce constituie 0,63% din bugetul de stat si, de fapt, se include in cifra care au mentionat-o in raport, de la 0,1 pina la 2%.

Dar si aici vreau sa va atrag atentia ca, de obicei, cu cifrele statistice se poate de manipulat foarte usor. Aceste 2%, din tarile in care a fost preluat, includ nu numai cheltuielile necesare pentru instantele judecatoresti, ci si cheltuielile necesare pentru toate organele care contribuie la infaptuirea justitiei, ceea ce presupune includerea pentru sistemul penitenciar, pentru Departamentul de Executare, bugetul Institutului National al Justitiei, care acum o sa fie constituit, Procuratura, care, in majoritatea tarilor este in sistemul Ministerului Justitiei.

Si, de aceea, daca efectuam toate calculele generale cu privire la sumele alocate, nemijlocit instantelor judecatoresti si organelor care contribuie la infaptuirea justitiei, este vorba de o cifra de 224 de milioane 176 mii de lei, ceea ce este in limita superioara a cifrelor invocate.

Cu privire la prezentarea proiectului bugetului. Vreau sa va atrag atentia ca, in conformitate cu articolul 131 din Constitutie, proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarii sociale sint elaborate de catre Ministerul Justitiei si sint prezentate Parlamentului.

Intr-adevar, exista unele prevederi din legislatia in vigoare, care se refera la dreptul Consiliului Superior al Magistraturii, de a prezenta propuneri in Parlament, dar aceste prevederi sint in contradictie cu prevederile constitutionale. Si plus la aceasta, vreau sa va atrag atentia ca Consiliul Superior al Magistraturii nu are drept de initiativa legislativa si nu poate inainta propuneri legislative in Parlament. Deci, in momentul in care s-au elaborat actele respective, au fost admise contradictii in legislatia in vigoare.

Deci, procesul de elaborare astazi a bugetului pentru instantele judecatoresti este in stricta conformitate cu Constitutia si vreau sa va asigur ca nu contravine absolut nici unui act obligatoriu international si este in concordanta cu practica prezenta in foarte multe tari democratice.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am primit raspunsul si in scris si va multumesc.

Vreau sa va spun, domnule Esanu, in minutele care imi sint acordate pentru replica ca, de fapt, Moldova este unicul stat, dupa cum vad, in care Ministerul Justitiei, este un caz unicat, probabil de frica si din alte motive actioneaza la comanda si nu vrea sa apere, de fapt, interesele justitiei.

Pentru ca dumneavoastra imi spuneti in raspuns: ”Studiu efectuat de Centrul de Studii si de Politici Juridice privind finantarea justitiei nu este complet si nu reflecta in ansamblu obiectivul fixat initial”. Dar dumneavoastra uitati sa adaugati ca si Ministerul Justitiei a participat la acest studiu, dar nu v-au convenit rezultatele. Daca dumneavoastra nu pledati pentru respectarea legii si nu puteti cere respectarea legii in fata Cabinetului de Ministri si in fata Parlamentului, inseamna ca, pur si simplu, acei care sint la Ministerul Justitiei trebuie sa-si dea demisia si sa vina acei care au verticalitate sau macar o boare de verticalitate si care sa lupte pentru respectarea legii.

Dumneavoastra nu sinteti acel care trebuie sa stabiliti ca o lege contravine Constitutiei. Este lege si ori inaintati propuneri ca ea sa fie anulata sau modificata, ori trebuie respectata. Atit timp cit legea este, ea trebuie respectata. Si vreau sa va mai spun ca Consiliul Magistraturii, intr-adevar, nu are initiativa legislativa, dar tocmai Ministerul Justitiei trebuie sa faca aceasta functie, ca sa umble si sa ceara banii si sa respecte exact asa cum prevede legea.

Si acum vreau doar sa va citesc, pentru ca vad ca eu v-am intrebat de mecanism, dar dumneavoastra imi spuneti de sume. Si vreau sa va spun atunci unele lucruri, pentru ca sa incheiem capitolul acesta. Moldova este unica tara in Europa unde cheltuielile pentru organele Procuraturii sint mai mari decit cele pentru instantele de judecata. Cheltuielile pentru organele Procuraturii din 2002 au crescut de doua ori mai mult decit cele pentru instantele de judecata. Moldova are cele mai mici cheltuieli pentru justitie din Europa pe cap de locuitor.

Si recomandarile. Cheltuielile pentru instantele de judecata trebuie sa constituie 1,5-2 % din bugetul de stat, ceea ce pentru anul 2006 corespunde
cu 130-170 milioane de lei, in proiectul Legii bugetului de stat pentru justitie in 2006 sint prevazute 35,1 milioane de lei.

Bugetul instantelor de judecata trebuie sa fie format din doua bugete separate: bugetul curent si bugetul investitional. Salariul judecatorului la inceputul carierei trebuie sa fie egal cu 3 salarii medii pe tara, ceea ce la ziua de astazi constituie peste 4 mii de lei. Structura si numarul personalului auxiliar in instantele de judecata este de competenta presedintelui instantei.

Si ultimul. In procesul de elaborare a bugetului judecatorului, Guvernul nu trebuie sa participe nici sub o forma. Elaborarea bugetului de stat este in competenta Guvernului in ceea ce tine de cheltuielile institutiilor publice, subordonate Guvernului. Judecatoriile nu sint institutii publice subordonate Guvernului.

Parlamentul are un rol consultativ in procesul de elaborare a bugetului justitiei. Nu va plac aceste lucruri, pai veniti cu o initiativa. Atit timp cit ele sint, trebuie respectate. Si dumneavoastra nu vreti sa luptati pentru acest drept al justitiei, de a fi finantat conform legii.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, in privinta...

 

Doamna Maria Postoico:

Gata, de acum s-a raspuns.

Domnule ministru,

Rog sa luati loc.

Se invita la tribuna centrala domnul viceministru al economiei si comertului Igor Dodon pentru a da raspuns domnului deputat Veaceslav Untila la intrebarea privind informatiile despre soldul balantei comercial-externe in 2005.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Stimate domnule Untila,

As dori sa raspund destul de succint la interpelare. Noi am mai dat si o informatie in scris. As dori sa structurez informatia in trei componente de baza.

In primul rind, ma voi referi la soldul balantei comerciale pentru anul 2005 in raport cu anul 2004 si, daca va fi cazul, voi aduce informatii suplimentare si pe anii precedenti.

Astfel, in anul 2005 a fost inregistrat un sold negativ al balantei comerciale in suma de 1,2 miliarde de dolari. La capitolul exporturi au fost inregistrate
1,09 miliarde de dolari. La capitolul importuri – 2,3 miliarde de dolari.

As dori sa mentionez ca, daca e sa vorbim de exporturi, principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova au fost Rusia, cu 30 la suta, Italia – cu 12 la suta si Romania – cu 10 la suta.

Ceea ce tine de importuri, principalii parteneri comerciali au fost Ucraina cu circa 20 %, Rusia – cu 12% si Romania – cu 11%.

In ceea ce tine de principalele state cu care a fost inregistrat cel mai mare deficit al balantei comerciale, as mentiona ca acestea sint Ucraina, cu circa 30 la suta din totalul deficitului balantei comerciale sau, in marimi relative, circa
380 milioane de dolari, Romania – 12 la suta si Germania – circa 12%.

Al doilea bloc din informatii, pe care as dori sa-l prezint, sint tendintele ce urmeaza a fi inregistrate pentru anul curent si cu o informatie concreta pentru trimestrul unu si ce se preconizeaza pina la sfirsitul anului. Astfel, pentru primul trimestru a fost inregistrat un deficit al soldului balantei comerciale de minus
294 milioane de dolari, in crestere cu 50 la suta fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Vizavi de indicatorii macroeconomici, planificati pina la sfirsitul anului, se preconizeaza cresterea exporturilor cu 15 la suta, pina la 1 miliard 255 milioane de dolari si a importurilor – pina la 2,845 miliarde de dolari.

Al treilea bloc de informatii pe care as dori sa-l prezint – unele concluzii si propuneri. As dori sa mentionez ca este destul de important sa mentionam, la aceasta etapa, ca in structura importurilor mai mult de 63 la suta sint marfuri care nu pot fi substituite in Republica Moldova. In special, diferite produse petroliere, factori energetici, masini, utilaje si alte tipuri de produse care nicidecum nu pot fi substituite sau produse in Moldova. Sumar, aceste produse constituie mai mult de 1,3 miliarde de dolari, ceea ce este cu mult mai mult decit deficitul balantei comerciale pentru anul 2005.

De asemenea, un indicator de baza, care ne reflecta situatia la acest capitol, este soldul curent al balantei de plati in raport cu produsul intern brut. La acest capitol, in Republica Moldova anul precedent a fost inregistrat un sold negativ, de minus 9,8%.

Insa as dori sa fac o comparatie cu principalele state din CSI si din lume la acest capitol. Astfel, Estonia si Lituania au inregistrat cite minus 9,8 si minus
10% in raport cu PIB, ceea ce este mai mult decit in Republica Moldova.

Mai mult decit atit, unele state destul de dezvoltate, cum ar fi unele state din Europa, de asemenea, au inregistrat un sold negativ al balantei de plati de minus 5, minus 6 la suta.

Prin urmare, situatia nu este cea mai critica la acest capitol, deoarece atit timp cit avem incasarile din exterior, dificitul balantei comerciale este partial si vedem ca avem doar un sold negativ de minus 9%, ceea ce este specific unei economii care atrage diferite investitii pentru a fi lansate noi procese de productie.

De asemenea, as dori sa mentionez ca pentru Republica Moldova este specifica o situatie cind o buna parte din importuri, in special importurile de produse minerale care nu sint in Republica Moldova si care, as dori sa mentionez, pentru anul 2005 au constituit o crestere cu 35 la suta, datorita cresterii preturilor mondiale. In afara de aceasta, s-a inregistrat o crestere esentiala a importului de utilaje, ceea ce, bineinteles, va considera un factor important pentru lansarea unor noi procese de productie. Aceasta ar fi informatia principala, daca mai este necesar pot veni cu unele detalii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc mult, domnule ministru.

Ati pregatit o informatie buna si eu va multumesc pentru acest lucru. Vreau sa concretizam un lucru. Noi putem sa constatam ca astazi avem un sold negativ si bilantul comercial atunci cind exportul in Republica Moldova este de doua ori mai mic decit importul in Republica Moldova. Putem sa constatam doua lucruri. Primul: economia nu este functionala in Republica Moldova si al doilea: sintem un stat de consum.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu, stimate domnule deputat,

In momentul in care o buna parte din importuri, totusi, sint unele produse destinate pentru crearea valorii adaugate, ma refer la importul utilajelor, nu putem constata acest lucru.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Si eu, cred ca, dumneavoastra sinteti de alta parere, dar lasam aceasta.

Va multumesc foarte mult de raspunsul pe care l-ati prezentat si va rog foarte mult, daca este posibil, sa-i raspundeti sau sa il informati si pe domnul Turcan, ca data viitoare la televiziune sa fie mai pregatit.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

La tribuna centrala se invita domnul Pavel Untura, viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, pentru a da raspuns domnului deputat Vladimir Filat, privind informatia asupra utilizarii fondului rutier si a Planului de actiuni pina la sfirsitul anului.

Va rog.

 

Domnul Pavel Unturaviceministru al transporturilor si gospodariei
 drumurilor:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Vin cu informatia privind activitatea ramurii drumurilor pentru perioada de patru luni ale anului curent. Nemijlocit pentru lucrarile fizice, pentru anul curent, in fonduri sint preconizate 143,57 milioane de lei, avind o crestere fata de anul precedent cu 6,2%.

La prima vedere, parca apare o crestere simtitoare, dar volumul lucrarilor efectuate in anul curent, cu parere de rau, nu va permite stoparea procesului de degradare a drumurilor si, spre regret, nu va satisface pe deplin asteptarile populatiei de la sate privind imbunatatirea conditiilor de circulatie pe drumurile publice locale.

Suplimentar la cele mentionate, din investitiile capitale la bugetul de stat sint preconizate inca 46 milioane de lei, pentru reabilitarea drumului Chisinau-Leuseni – 41milioane de lei si pentru constructia drumului de acces spre podul peste riul Nistru din preajma satului Unguri – 5 milioane de lei.

Volumul mijloacelor alocate, de la inceputul anului curent, pentru lucrarile de intretinere a drumurilor au fost valorificate in volum de 36,1 milioane de lei, ceea ce reprezinta 21,1% din volumul anual. Actiunile de baza realizate sint: reparatia curenta a sistemului rutier – 6,6 milioane de lei, executarea lucrarilor pentru asigurarea securitatii circulatiei rutiere – 2,4 milioane de lei, crearea spatiilor verzi in zona de protectie a drumurilor – 1,0 milioane de lei, intretinerea drumurilor pe timp de iarna – 22,2 milioane de lei.

Este necesar de mentionat ca, de la inceputul anului, la intretinerea de iarna a drumurilor a fost deja depasita limita cu 4,2 milioane de lei. Aceasta situatie va impune reducerea respectiva a volumurilor de lucrari pe parcursul anului de la alte articole din program. Incepind cu anul 2006, lucrarile de reparatie curenta si capitala din contul mijloacelor fondului rutier au fost concentrate pe un numar limitat de obiecte ele fiind 5 la numar.

Sint in curs de finalizare procedurile de citatie publica si in curind vor demara lucrarile de reparatie a imbracamintei rutiere pe drumurile Anenii Noi –Causeni – Stefan Voda frontiera cu Ucraina pe sectorul Stefan Voda – Vama Tudora, pe drumul Mihailovca – Sagaidac – Valea Perjei, care va asigura legatura sectorului de drum construit in anii precedenti din beton de ciment Chisinau – Giurgiulesti si drumul Hincesti–Cimislia.

De asemenea, este necesar de mentionat ca s-au inceput lucrarile de imbunatatire a conditiilor de circulatie pe drumul Chisinau – Leuseni se sectorul de la kilometrul 14 pina la kilometrul 39, sectorul nr.1. Conform licitatiei publice din 8 noiembrie 2005, lucrarile au fost adjudecate Companiei moldave “Lus Mecon” cu costul lucrarilor de 49,2 milioane de lei si finalizarea lucrarilor conform contractului semnat in luna septembrie curent.

La momentul actual, au fost efectuate lucrari cum ar fi: pregatirea partii carosabile, curatarea si colmatarea rosturilor cu mastic pe o lungime de 6 kilometri, aplicarea straturilor eligalizator cu beton asfaltic pe o lungime de 2,5 kilometri, aplicarea stratului de beton asfaltic pe o lungime de 2 kilometri, consolidarea costamentelor cu piatra sparta cu o lungime de 3 kilometri.

Totodata, au fost desfasurate licitatiile publice pentru lucrari de proiectare pentru sectorul nr.2 si sectorul nr.3. Pe sectorul nr.2 lucrarile de proiectare vor fi finisate pina la 17 iulie curent, iar pe sectorul nr.3, care cuprinde pina la Vama Leuseni, vor fi finisate catre luna august 2006. Ceea ce se refera la acumularea mijloacelor financiare in fondul rutier se constata ca, conform datelor trezoreriei, din volumul total anual de 170 milioane de lei, in perioada a patru luni, in fondul rutier s-au acumulat 110,8 milioane de lei, dintre care s-au transferat ministerului 44,2 milioane de lei. Aceasta este informatia succinta, cred ca urmatoarele rapoarte, pe parcursul anului, vor fi mai ample, tinind cont de faptul ca, acum, in lunile mai si iunie, se vor desfasurae cele mai mari lucrari, care vor fi indeplinite pe reteaua drumurilor publice.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Va multumesc frumos pentru informatie.

Interpelarea pe care am facut-o nu a venit intimplator. Despre drumurile Moldovei cred ca discuta in fiecare zi fiecare cetatean. Ceea ce ati spus pina acum nu a bucurat prea multa lume, fiindca este lucru de rutina. In intrebarea initiala eu am intrebat se ce intimpla la nivel de concept vizavi de Planul lansat anul trecut, daca nu ma insel de Presedintele Republicii Moldova “Drumurile Moldovei”. Dumneavoastra la minister aveti vreun concept de reabilitare a intregului sistemului de drumuri in Republica Moldova sau pentru viitorul apropiat, sau pe termen mediu o sa mergem in continuare cu ceea ce ati relatat dumneavoastra in discurs. Aveti in Program lansarea unui proiect national? Fiindca, vedem ce se intimpla in jurul nostru: sint programe cu participare internationala de finantari destul de consistente atit pe linia Uniunii Europene, cit si a altor donatori.

Fiindca, pina la momentul in care nu lansam un program, nimeni nu vine, nu are unde investi, fiindca, nici nu prezentam programul, nici nu cream conditii avantajoase pentru participare la un proiect foarte important pentru Republica Moldova. Noi vorbim despre integrarea europeana, dar uitam ca aceasta integrare presupune si pregatirea tarii, noi modificam legi, dar lucruri mult mai simple, la prima vedere, dar foarte importante, le cam lasam la o parte.

Domnul Pavel Untura:

Daca, imi permiteti chiar acum voi raspunde. Cu adevarat asa si este, domnule deputat Filat, acum sintem in elaborarea strategiei de dezvoltare a retelei de drumuri nationale. Si strategia de dezvoltare a drumurilor locale –regionale, tinind cont de faptul, ca acum s-a gasit o intelegere cu Banca Mondiala si domeniul drumurilor fiind, chiar printre primele la nivel cu energetica. Acum sintem in elaborarea acestei strategii, care va fi pe termen de trei ani concret cu cifre concrete si clare pe fiecare directie prioritara. Evident, in capul problemei vor fi puse coridoarele paneuropene. Si vreau sa mentionez ca aceea ce anul curent... Care nu a fost pina la 15 ani alocati de la buget pentru reabilitarea drumului Chisinau – Leuseni, acesta a fost si primul pas de cofinantare a reabilitarii coridorului paneuropean, care trece prin teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Imi cer scuze. Eu as avea o sugestie si un sfat, daca vreti. Problema este,
intr-adevar, foarte importanta si poate ar fi cazul sa fiti un pic mai transparent, sa cunoasca si societatea despre elaborarea strategiei s.a.m.d. Poate ar trebui un pic mai multa transparenta si sa transmitem cetatenilor si o speranta ca se lucreaza asupra proiectelor, se vor reabilita drumurile in Republica Moldova.

Va multumesc pentru raspuns si as dori si in scris, daca se poate, informatia.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Se invita la tribuna centrala Leonid Zaharia, seful Departamentului Expertiza Medicala a Vitalitatii, pentru a da raspuns domnului deputat Ivan Banari privind modalitatea de revizuire a gradului de invaliditate, cite persoane si cite raioane au fost supuse controlului de expertiza.

 

Domnul Leonid Zahariaseful Departamentului Expertiza Medicala a
 Vitalitatii:

Multstimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Cu referire la interpelarea efectuata in cadrul sedintei Parlamentului din
11 mai de catre domnul deputat Ivan Banari, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale informeaza urmatoarele.

In scopurile executarii poruncii Guvernului din 13 martie 2006, in conformitate cu ordinul ministrului sanatatii si protectiei sociale din 17 martie 2006, Consiliul republican de expertiza medicala a vitalitatii efectueaza restabilirea dosarelor medicale cu efectuarea la necesitate ale reexpectizarii persoanelor cu grad de invaliditate. Conform situatiei la 1 mai au fost restabilite 14426 de dosare medicale. Necesita a fi restabilite 2029 de dosare. Conform necesitatii, au fost supuse reexpertizarii persoane din toate raioanele republicii.

Actualmente, se efectueaza controlul in raioanele Criuleni, Dubasari, Orhei si in municipiul Chisinau. Conform rezultatelor inregistrate, in 1070 de cazuri s-a micsorat gradul de invaliditate. Nu au fost incadrate in grad de invaliditate
209 persoane. Din numarul total de persoane invitate prin scrisori recomandate, pentru reexpertizare nu s-au prezentat 1167 de persoane, dintre care 437 sint plecate peste hotarele tarii, 729 refuza de a se prezenta la invitatia medicilor.

Incepind cu 1 mai 2006, conform actelor normative in vigoare, au fost suspendate deciziile consiliilor de expertiza medicala, care au apreciat grade de invaliditate in trecut. Materialele au fost trimise in organele de resort si Casei Nationale de Asigurari Sociale.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Informatia am primit-o si in scris.

Domnule Zaharia,

Eu nici nu am putut sa-mi inchipui ca situatia este atit de grava. Am avut informatie din teritoriu ca sint chemati toti invalizii, pentru ca sa prezinte acte si va pun o intrebare suplimentara. Spuneti, va rog, dar actele pe care trebuie sa le prezinte pentru restabilirea dosarului ei le perfecteaza din contul lor?

 

Domnul Leonid Zaharia:

Nu.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu, da.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Poftim, intrebari si interpelari.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Interpelarea pentru raspuns scris este adresata ministrului educatiei, tineretului si sportului, domnului Victor Tvircun. Solicit ministerului o copie a Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de acreditare din cadrul ministerului sau de pe linga minister, precum si informatii, cind si de cine a fost aprobat acest document, prin ce act. Si solicit, de asemenea, o copie a actului respectiv, precum si informatii privind componenta si conducerea acestei comisii. Din informatiile de care dispun, comisia activeaza in prezent in lipsa unui Regulament.

A doua interpelare este adresata Aparatului Guvernului. Interpelarea porneste de la o informatie pe care am primit-o in cadrul unei intilniri cu locuitorii din localitatea Condrita. Am constatat ca ministrul educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun si familia sa beneficiaza in fiecare sfirsit de saptamina de o vila de stat la Condrita. In raza acestei localitati. Nu cunosteam pina in prezent ca exista ministri, care, impreuna cu familiile lor, pe banii bugetului, au asemenea favoruri. Banuiesc ca si alti functionari, membri ai Guvernului, au asemenea vile la dispozitie. Inteleg ca intretinerea acestor vile se face din bugetul de stat, de regula, ministerele in cauza achita toate cheltuielile. Aplicat la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, am aflat ca, de exemplu, ministrii Vancea sau Beniuc nu au fost nici o zi la vila respectiva a Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. Iar cheltuielile au fost suportate.

Deci, cer Aparatului Guvernului o informatie ampla si completa in care sa fie indicat numarul total de asemenea vile, cu indicarea suprafetei lor totale, a numelui concret si a functiei detinute de functionarii publici beneficiari, sa fie indicata, de asemenea, marimea cheltuielilor anuale de arenda si de intretinere pe fiecare vila aparte, si cumulat, precum si sursele din care sint platite, in conditiile unui buget auster cum este si cel al Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, aceste sume de intretinere si arenda.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

In adresa mea a parvenit petitia domnului Nivnea Efim, care indica asupra incalcarilor grosolane comise de judecatorul Judecatoriei sectorului Centru, doamna Vasilevici, la judecarea dosarului penal al domnului Nivnea Efim si Nivnea Dumitru, invinuiti in savirsirea infractiunii prevazute la articolul 123 alieantul (1) din Codul penal. In pofida faptului ca, in sedinta de judecata, procurorul s-a dezis de invinuirea inaintata anterior, judecatorul Vasilevici a condamnat aceste doua persoane la cite 6 ani privatiune de libertate cu luare sub straja a inculpatilor din sala judecatii. Prin aceasta, incalcind flagrant prevederile articolului 28 alineatul (2) din Codul de procedura penala care prevede ca instanta de judecata nu este in drept sa sustina din oficiu, invinuirea acestei atributii fiind puse in seama procurorului. Aceste incalcari au fost constatate si de Colegiul penal al Curtii de Apel in sedinta din 27 aprilie a anului curent, care a casat sentinta Judecatoriei sectorului Centru cu achitarea inculpatilor si eliberarea acestora de sub straja. Mai constatam ca cele doua persoane au stat ilegal sub arest timp de 42 de zile.

Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, doamnei Sterbet si Procurorului General, domnului Balaban examinarea actiunilor ilegale ale judecatorului Vasilevici si sa mi se raspunda in scris la urmatoarele doua intrebari.

Prima. Este oportuna aflarea de mai departe in functie de judecator a doamnei Vasilevici?

A doua. Actiunile judecatorului Vasilevici sint sau nu componente de infractiune?

Si a doua interpelare o adresez Guvernului. In Hotarirea sa nr.1146 din
15 octombrie 2004 s-a dispus acordarea de credite preferentiale categoriilor de populatie care, in conditiile legii, beneficiaza de acest credit. Solicit urmatoarea informatie. Care este numarul total al cetatenilor care au inaintat cereri pentru primirea creditelor preferentiale in anul 2004–2006? Citi solicitanti au primit aceste credite, cu specificarea pe categorii. Cind vor fi satisfacute cererile celorlalti doritori de a primi credite in conformitate cu Hotarirea nr.1146.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am o interpelare, pe care o adresez domnului Bahnarel Ion, medic sanitar principal de stat al Republicii Moldova. Este bine cunoscuta batjocura si cinismul autoritatilor din tara neprietena noua Federatia Rusa vizavi de importul din Republica Moldova a produselor animaliere, pomilegumicole, iar in ultimul timp si blocada economico-politica a exportului vinurilor moldovenesti – mindria tarii noastre. In relatiile interstatale, conform unei practici unanim recunoscute, in cazurile cu tenta politica se aplica principiul reciprocitatii.

In legatura cu cele expuse, rog, domnule medic sanitar principal de stat, sa organizati efectuarea expertizei productiei alimentare importate din Rusia, care au inundat piata noastra, cum ar fi: bere, votca, peste si multe altele, privind calitatea acestora si impactul lor asupra sanatatii populatiei Republicii Moldova, mai mult decit atit ca Republica Moldova are toate posibilitatile de a produce de sine statator multe din aceste marfuri.

Apropo, ieri am fost martori cum rusii calcau cu tancurile, pardon, tractoarele, sute de mii de sticle cu vin produs in Moldova.

Raspunsul il solicit in plenul Parlamentului, in termene prevazute de Regulament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Adresez interpelarea Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. In cadrul unei vizite in satul Carahasani, raionul Stefan Voda, am constatat ca scoala medie, care din septembrie va avea statut de liceu, se confrunta cu o problema care necesita solutionare neintirziata si anume: finisarea constructiei edificiului scolii. Lucrarile de constructie a scolii au demarat in perioada anilor 1990 – 1991, dar peste putin timp constructia a fost conservata.

In anul 2000, cu suportul financiar al bugetului judetean si a celui local, s-au dat in exploatare doua blocuri din cele 4 preconizate. Astfel, actualmente, blocurile A si B, in care sint amplasate sala de sport, sala de festivitati, cantina, atelierul de instruire prin munca, nu sint date in exploatare, adica nu au fost finisate. Acest fapt constituie un impediment serios in realizarea calitativa a procesului educational.

Primarul localitatii a facut demersuri la Consiliul raional, pina a abordat problema invocata in cadrul sedintei Guvernului in teritoriu, in decembrie 2004, de asemenea, in cadrul vizitei domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun, in august 2005, dar, din pacate, pina in momentul de fata problema nu a fost solutionata.

Avindu-se in vedere ca masurile de solutionare a problemei invocate se impun in mod imperios, cer Guvernului, in cadrul rectificarii bugetului de stat pentru anul curent, sau, eventual, din fondul de rezerva al Guvernului sa aloce mijloace financiare pentru finalizarea blocurilor A si B ale scolii medii din satul Carahasani, raionul Stefan Voda, care se deterioreaza continuu. Raspunsul il solicit in scris.

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova si Inspectiei Muncii. La 28 martie 2006, prin ordinul domnului director general al Departamentului Educatie, Tineret si Sport Alexandru Roman, a fost desemnat in functia de sef interimar al Directiei educatiei, tineretului si sportului din sectorul Ciocana al municipiului Chisinau, domnul Stratila.

La 4 aprilie, numai la o saptamina, a fost prezentat in cadrul unei sedinte a Departamentului Educatie, Tineret si Sport Ciocana, de catre domnii Alexandru Roman si Vasile Ursu, in aceeasi functie, domnul Vatavu. Ordinul de numire in functie al acestuia a fost emis doar ieri, 17 mai 2006, dar specificindu-se ca acesta este desemnat in functie de la 4 aprilie 2006.

Astfel, la etapa actuala, interimatul functiei de sef al Directiei educatie, tineret si sport este exercitat concomitent de doua persoane. Domnul Stratila nu a fost eliberat din functie, iar domnul Vatavu a fost numit in functia data. Acesta din urma, neavind studii adecvate, nu corespunde criteriilor de numire in functie conform regulamentului de numire, destituire si transferare in functie, adoptat prin hotarirea Guvernului.

Solicit examinarea in regim de urgenta a situatiei descrise si sa mi se comunice, daca este legala modalitatea in care au fost numiti in functie de sef interimar persoanele nominalizate.

Rog, de asemenea, sa mi se comunice, daca este sau nu legala aflarea concomitenta in aceeasi functie a doua persoane si sa se intreprinda actiunile care se impun in situatia creata. Raspunsul il solicit de la tribuna Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

O interpelare domnului Balaban, Procuror General al Republicii Moldova. Intr-o interpelare anterioara l-am rugat sa prezinte o informatie referitor la cazurile existentei dosarelor, intentarii dosarelor penale pentru judecatorii din judecatoriile municipiului Chisinau.

Dumnealui mi-a raspuns, referindu-se doar la ultimii 4 ani. Rog ca aceasta informatie sa depaseasca aceasta limita de 4 ani, deci sa fie o informatie mai larga.

Rog la fel ca, in acelasi context, sa-mi fie prezentata o informatie referitor la cazuri similare, referitor la consilierii Presedintelui Vladimir Voronin si la consilierii domnului Prim-ministru Vasile Tarlev.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu adresez o interpelare Ministerului Justitiei si este foarte bine ca este aici si domnul viceministru. Am primit un raspuns, opinia Consiliului Superior al Magistraturii, referitor la mecanismul de finantare a justitiei.

Voi cita citeva alineate si voi trimite integral copia de pe acest raspuns Ministerului Justitiei, pentru a solicita o opinie referitor la aceasta pozitie, semnata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, care, desigur, reflecta pozitia magistratilor.

Deci, conform articolului 121 din Constitutie, resursele financiare ale instantelor judecatoresti sint aprobate de Parlament si sint incluse in bugetul de stat. Conform Constitutiei, bugetul instantelor trebuie sa fie aprobat de catre Parlament si propus Guvernului de a-l include in bugetul de stat. De facto, insa, proiectul de buget al instantelor trece initial prin Executiv si doar ceea ce accepta Executivul este prezentat in Parlament.

Pentru solutionarea acestei probleme, Consiliul Superior al Magistraturii si Curtea Suprema de Justitie au inaintat Parlamentului un proiect de legi, in care s-a propus crearea Departamentului Administrarii Judecatoresti ca o institutie de administrare judecatoreasca, recomandata in Hotarirea Parlamentului nr.370 din
28 decembrie 2005.

Necesitatea crearii departamentului, ca organ de autoadministrare judecatoreasca, deriva din principiul separarii celor trei puteri in stat: legislativa, executiva si judecatoreasca.

Prin aceasta ni se impune, se mai pune in raspuns, ca unul dintre factorii determinanti in asigurarea independentei justitiei il constituie asigurarea financiara a activitatii acesteia.

De aceea, se impune necesitatea implementarii unui sistem independent de finantare a justitiei, care sa se bazeze pe un sir de principii. Potrivit standardelor europene, finantarea justitiei trebuie sa fie efectuata independent de posibilitatile bugetului de stat, ceea ce inseamna ca trebuie pastrat intact volumul cheltuielilor pentru justitie, raportate la bugetul de stat consolidat.

Proiectul, impreuna cu alte propuneri, a fost remis Guvernului cu propunerea de a fi discutat in cumul cu propunerile inaintate de catre Ministerul Justitiei, fapt care a fost ignorat de catre Ministerul Justitiei si a sustinut propunerile sale, fara a lua in considerare propunerile facute de Consiliul Superior al Magistraturii si Curtea Suprema de Justitie.

Mai mult decit atit, Ministerul Justitiei propune ca activitatea organizatorica, materiala si financiara a instantelor sa fie transmisa nu unui organ autonom de administrare a justitiei, cum ar fi Departamentul Administrarii Judecatoresti pe linga Consiliul Superior al Magistraturii, ci unei directii incorporate in aparatul Consiliului Superior al Magistraturii, care, in momentul de fata, asigura activitatea de secretar al Consiliului, al Colegiului de calificare a judecatorilor si al Colegiului disciplinar al judecatorilor.

Consideram ca aceasta opinie a Ministerului Justitiei si multe alte propuneri expuse in proiectul aprobat de Guvern contravin articolului 6 din Constitutie – principiul separarii puterilor in stat, articolul 121 din Constitutie, ce reglementeaza resursele financiare ale instantelor judecatoresti. Deci, astept raspuns in scris.

Si mai am o interpelare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Imi cer iertare, doamna Postoico.

Si mai am o interpelare adresata Guvernului, la care astept raspuns in scris...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...Mai multi oameni se pling de faptul ca mai multi functionari publici de la Chisinau, dar si din raioane se poarta foarte arogant cu cetatenii si, in loc sa-i ajute, ii poarta pe drumuri, ii umilesc. Adica nu constientizeaza ca sint in serviciul cetateanului si primesc bani din impozitele contribuabililor.

Intrebarea mea este: ce programe are Guvernul pentru schimbarea starii de lucruri prin instruire, prin emisiuni televizate, prin alte metode, ca omul simplu sa nu stea cu frica in sin sub usa functionarului public, ci sa fie convins ca va fi ascultat, ajutat, indrumat, chiar daca aceasta necesita multa rabdare. Astept raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Anul trecut i-am adresat o interpelare domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma, in care ii solicitasem prezentarea unei liste exhaustive a monumentelor cu caracter istoric, arhitectural, cultural, care inca nu au fost incluse in Nomenclatorul monumentelor ocrotite de stat. Din pacate, trebuie sa constatam ca exista o asemenea categorie de monumente care, pina in prezent, n-au fost luate sub protectia statului si ele, din aceasta cauza, se afla intr-un proces continuu de degradare. Din pacate, pina in prezent, aceasta lista asa si nu mi-a parvenit si de aceea reiterez aceasta interpelare si solicit, pe aceasta cale, domnului ministru prezentarea unei asemenea liste, pentru ca sa stim care este situatia reala si sa incercam sa intreprindem masuri pentru salvarea acestor monumente.

A doua interpelare i-o adresez aceluiasi ministru, Artur Cozma. Din perspectiva obtinerii de catre Republica Moldova a statutului de tara invecinata cu Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007 vor aparea noi oportunitati pentru dezvoltarea turismului rural, care, din pacate, la ora actuala, se afla intr-o stare deplorabila. Adresez urmatoarele intrebari ministerului de resort. Care sint strategiile de dezvoltare a turismului rural, care sint proiectele concrete care au demarat sau care urmeaza sa demareze pentru reanimarea acestui domeniu extrem de important si pentru economia tarii noastre si pentru intreaga societate. Si, inclusiv cele care au demarat sau urmeaza sa demareze cu concursul financiar extern. Raspunsul la prima interpelare o solicit in varianta scrisa, la cea de a doua, de la tribuna Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Eu as vrea sa intreb de ce nu este domnul ministru Tvircun prezent astazi la sedinta, asa cum mi s-a promis saptamina trecuta? Sa mi se dea raspuns la intrebarile mele adresate cu doua saptamini in urma si reluate saptamina trecuta privitor la cazul schimbarii denumirii Liceului Roman-Francez “Gh.Asachi”. Eu constat ca este o sfidare obraznica a Parlamentului, a mea personala ca deputat si a legilor in vigoare. De aceea, insist si cer ca domnul ministru Tvircun sa vina in sedinta Parlamentului sa ne dea raspuns, iar domnului Procuror General ii cer, in conformitate cu articolul 33 din Legea despre statutul deputatului, ca domnul ministru Tvircun sa fie tras la raspundere conform acestui articol, in care se mentioneaza: “Persoanele care nu-si indeplinesc obligatiile fata de deputat, ii zadarnicesc activitatea, ii furnizeaza intentionat informatii false, incalca garantiile exercitarii mandatului de deputat sint trase la raspundere in conformitate cu legislatia in vigoare”.

A doua interpelare este adresata Procurorului General Valeriu Balaban, sefului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei Valentin Mejinschi si directorului Agentiei pentru Dezvoltarea Regionala Igor Semenovcher. Este vorba de faptul ca am primit un demers din partea fractiunii PPCD in Consiliul orasenesc Singerei, prin care consilierii atrag atentia asupra unor grave incalcari ale legislatiei si asupra unor vadite abuzuri din partea conducerii orasului: primar, viceprimar, arhitect in problema constructiilor neautorizate.

De doi ani de zile consilierii Partidului Popular Crestin Democrat, in Consiliul orasenesc Singerei, au intreprins nenumarate initiative de a pune problema spre examinare la sedinta consiliului, insa fara succes. Iar abuzurile si incalcarile legislatiei continue. Mai mult decit atit, toate interventiile colegilor nostri in aceasta problema nu sint fixate in stenograma sedintelor consiliului, cu premeditare nu sint fixate.

O alta grava problema vizata in demersul consilierilor orasenesti Singerei este lipsa de transparenta in gestionarea banilor publici de catre primarie in Singerei. Sint solicitate de catre primarie si aprobate de catre consiliu mijloace financiare pentru diverse activitati fara deviz de cheltuieli, iar in unele cazuri sint gestionate sume importante, fara, cel putin, a solicita aprobarea consiliului.

De aceea, prin aceasta interpelare cer celor trei demnitari nominalizati sa dispuna examinarea situatiei din Primaria consiliului orasenesc Singerei in problema gestionarii banilor publici si a constructiilor neautorizate si sa ma informeze in scris asupra acestei probleme.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

Doua interpelari adresate Consiliului Coordonator al Audiovizualului si Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

Prima: solicit investigarea activitatii Societatii pe Actiuni Compania “Teleradio-Balti”, care, incalcind Legea audiovizualului, desi este finantata exhaustiv din bugetul local, retransmite un post de Televiziune din Donetk, numit TRC Ucraina. Postul retransmis la Balti din banii publici promoveaza o politica editoriala ce contravine intereselor nationale ale Republicii Moldova, difuzind emisiuni de propagare a opticii administratiei de la Moscova asupra problemei transnistrene, relatiilor economice cu Republica Moldova, inclusiv problema exportului si comercializarii vinurilor moldovenesti in Rusia etc. Acest post difuzeaza si interviuri cu Smirnov, prezentindu-l intr-o lumina extraordinar de favorabila.

Mentionez ca, pentru promovarea, procurarea pachetului integral de actiuni al Companiei “Teleradio-Balti”, precum si a antenei parabolice pentru a efectua retransmisiunea, Primaria Balti a cheltuit oficial aproape 1 milion de lei din bugetul municipal. Solicit ca rezultatele investigatiilor sa-mi fie prezentate in termenele prevazute de lege in scris.

Si a doua interpelare, adresata acelorasi institutii: Consiliului Coordonator al Audiovizualului si Procuraturii Generale. Sesizez institutiile in cauza in vederea examinarii cazului de privare a cetatenilor Republicii Moldova de dreptul, de accesul la evenimentul de importanta majora, precum este Cupa mondiala la fotbal 2006, care se va desfasura in luna iunie in Germania.

Conform prevederilor Conventiei cu privire la televiziunea transfrontaliera, ale statutului Uniunii Europene pentru radio si televiziune IBU, organism, la care Republica Moldova a aderat la 12 mai 1994, al contractelor incheiate intre Federatia Internationala de Fotbal si IBU, Compania “Teleradio-Moldova”, in calitatea sa de membru al IBU, este unica institutie de audiovizual din Republica Moldova ce detine dreptul exclusiv de retransmisiune a evenimentelor de importanta majora, inclusiv cele din sport.

Se pare insa ca managementul tendentios, prestat de Compania “Teleradio- Moldova” in vederea administrarii acestui drept de exclusivitate, precum si presupusa intentie de a cesiona acest drept unei altei companii interesate in conditiile obtinerii unui profit personal, pentru factorii de decizie de la Compania “Teleradio-Moldova”, deci, aceste doua: managementul insuficient si presupusa intentie de gestionare, au trezit suspiciuni in cadrul acestei organizatii internationale care este IBU, ceea ce a condus la majorarea substantiala a platii pentru retransmisiunea campionatului de fotbal.

Mentionez ca, pina in acest moment, IBU negociase niste preturi rezonabile si foarte avantajoase pentru Republica Moldova in vederea retransmisiunii campionatului de fotbal. Solicit sa fie investigat acest caz si sa se prezinte, sa se intreprinda actiuni in vederea reabilitarii imaginii Republicii Moldova si revenirii in cazul unei eventuale posibilitati la oferta initiala a IBU. Solicit informatia in scris in termenele prevazute de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Am o intrebare pentru domnul Vasile Ursu, primar general interimar al municipiului Chisinau. Si anume, ce reprezinta edificiul din strada Bucuresti, 106 colt cu strada Serghei Lazo, a cui proprietate este, care este viitorul sau si de ce a ajuns in asemenea stare degradata? Sau acesta este urmatorul imobil de valoare istorica care este lasat intentionat in voia sortii, va fi privatizat, vindut la preturi de nimic si in conditii dubioase? Solicit raspuns in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc la 25 mai, ora 10.00.

Sedinta o declar inchisa si va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 16.35.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova