version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA MAI 2007

Sedinta din ziua de 18 mai 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.950 privind ratificarea Conventiei asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptata la Paris la 14 noiembrie 1970.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1480 privind completarea articolului 64 din Codul funciar.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1170 cu privire la mediere.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.970 pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul de amendare a articolului 1 (a), a articolului 14 (1) si a articolului 14 (3) b) din Acordul european privind transportul rutier international de marfuri periculoase (ADR) din 30 septembrie 1957, adoptat la Geneva la 28 octombrie 1993.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1047 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative art.31/1; Legea taxei de stat art.2, 3, 4 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1573 pentru modificarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura nr.243-XV din 8 iunie 2005 (art.23, 25).

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1834 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001.

10. R a s p u n s u r i .

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor
101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Absenteaza deputatii: Ion Neagu in delegatie; Mircea Anton, Elena Bodnarenco, Ala Ursul, Adriana Chiriac, Valentina Serpul, Ion Varta, Vladimir Filat, Dumitru Braghis, Vitalia Pavlicenco, Gheorghe Musteata.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Propuneri la ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, rog ca proiectul de Lege nr.1431 sa fie exclus din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.3 in continuare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi rugam sa fie exclus din ordinea de zi de astazi proiectul nr.4718.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Alte propuneri nu am inregistrat.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea acestor propuneri privind amendarea ordiniei de zi a sedintei de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.949 privind ratificarea Conventiei asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale. Initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta Ministerul Culturii si Turismului.

Doamna Tatiana Lapicus viceministru al culturii si turismului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Este semnificativ faptul ca astazi, cind se sarbatoreste pe tot globul pamintesc Ziua internationala a muzeelor, propunem atentiei mariilor dumneavoastra acest proiect de Conventie.

Oportunitatea ratificarii Conventiei asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale este dictata de obiectivul strategic de integrare a Republicii Moldova in Comunitatea Europeana. La ora actuala, 110 state ale lumii sint parte la Conventia UNESCO din 1970, printre care si statele cele mai importante pentru piata obiectelor de arta.

Tinind cont de faptul ca traficul ilicit cu bunuri culturale s-a transformat intr-un fenomen transnational, care afecteaza tot mai mult si Republica Moldova, ratificarea de catre tara noastra a Conventiei in aspectul politic va permite sa beneficiem de asigurarea unei protectii juridice internationale a patrimoniului cultural national mobil, care face parte din memoria umanitatii. Aceasta abordare este in deplina armonie cu principiile Comunitatii Europene, protectia si promovarea patrimoniului cultural figurind intre prioritatile fundamentale ale Comunitatii.

Aplicarea Conventiei va permite o monitorizare precisa a realitatii in domeniul traficului ilicit de bunuri culturale si va stimula dezvoltarea circuitului legal al valorilor culturale in plan international. Schimbul de viziuni, de informatii si de bune practici intre parti, coordonarea si unificarea eforturilor statelor pentru promovarea obiectivelor Conventiei, inclusiv prin activitatea lor in cadrul altor foruri internationale.

Totodata, avind in vedere ca actiunile de protectie a patrimoniului cultural mobil, inclusiv cele care vizeaza contracararea operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale, constituie o prioritate pentru UNESCO. Ratificarea de catre Republica Moldova a conventiei nominalizate va stimula si intensifica relatiile de cooperare ale tarii noastre cu UNESCO, care este cel mai important for international in domeniul de referinta. Rugam mult sa sustineti acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari pe marginea proiectului de Lege nr.949?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

De fapt, poate intrebarea ar fi pentru domnul Esanu, caci aceasta intrebare tine mai mult de punctele de vedere juridice. Noi, la mai multe conventii, am facut rezerve legate de faptul ca, actualmente, Republica Moldova nu are posibilitate sa asigure jurisdictia asupra teritoriului Transnistriei. Cum va uitati la necesitatea includerii si in cazul dat a acestor rezerve, avind in vedere, cu atit mai mult ca este vorba de contracararea si a importului, exportului ilicit a acestor obiective?

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Turcan,

Noi, ca urmare a avizului Directiei juridice, am contactat expertii UNESCO si am aplicat, la momentul ratificarii Conventiei, practica altor tari, care, la fel, se confrunta in momentul de fata cu problemele pe care le-ati mentionat dumneavoastra.

Insa expertii ne-au recomandat ca, la momentul ratificarii, sa nu facem rezervele respective, dat fiind faptul ca asa-numitii liderii din partea stinga a Nistrului pot sa interpreteze si pot sa apeleze la alte organe asupra faptului ca, in mod special, nu se aplica o Conventie internationala. Pe parcurs, daca va fi ratificata aceasta Conventie si daca vor aparea unele momente, la fel, cu expertii organizatiilor internationale si, in primul rind, cu expertii din domeniu, din UNESCO, vom incerca sa vedem care este, poate, un amendament suplimentar la aceasta Conventie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu, totusi, consider ca expertii respectivi, este clar ca sint specialisti, dar in domeniul ce tine de problema mentionata. Dar ei, spre regret, nu sint, dupa cum eu inteleg, la curent, totusi, cu toate problemele pe care le avem noi astazi.

Si, uitati-va, daca va fi un caz cind, sa spunem, unul dintre obiectele prevazute in aceasta Conventie va fi exportat sau importat in mod ilicit, atunci raspunderea pentru acest fapt trebuie sa fie din partea Republicii Moldova. Totodata, acest fapt va fi facut din partea acelorasi lideri din Transnistria. Eu cred ca, asa cum noi am procedat la alte Conventii, in cazul dat noi trebuie sa facem aceste rezerve.

Noi am avut numai un caz, cind era vorba de cazul Ilascu, cind, intr-adevar, CEDO a remarcat ca aceasta rezerva nu poate fi luata in considerare. Dar atunci se vorbea despre problema legata de respectarea drepturilor omului. Dar, in cazul dat, noi avem alt obiect, nu este vorba de respectarea drepturilor omului si protejarea drepturilor omului, este vorba de problema tranzactiilor ilicite cu obiectele istorice culturale. Si eu consider ca in cazul in care noi nu vom face aceasta rezerva, atunci, intr-un mod oarecare, noi, de fapt, vom proteja unele posibile actiuni ilicite ale acestor persoane din partea Transnistriei.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Turcan,

Din punct de vedere economic si din punct de vedere al obiectivelor incluse in aceasta Conventie, noi consideram ca dumneavoastra aveti dreptate. Ne ingrijoreaza, intr-adevar, din punct de vedere politic sa nu fie interpretata aceasta rezerva in detrimentul obiectivului de baza.

Noi sintem gata, daca dumneavoastra ne ajutati, sa formulam aceasta rezerva si o coordonam cu UNESCO, deci, clar lucru, noi o sa ne supunem deciziei Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, rezerva deja este, deci, formula este deja stabilita, noi in mai multe conventii de acum am indicat. Pina la restabilirea deplina a integritatii teritoriale a Republicii Moldova, prevederile Conventiei se aplica doar pe teritoriul controlat efectiv de autoritatile Republicii Moldova.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci, daca ne permiteti, sa consultam si cu UNESCO. Pentru ca din cele
110 state, stim ca sint state care au asa probleme, nimeni nu a facut nici o rezerva in acest aspect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine. Noi avem practica noastra, problemele noastre si eu cred ca, in acest caz, noi trebuie sa protejam interesele tarii, avind, spre regret, situatia care exista pe teritoriul Transnistriei.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Noi vom respecta decizia Parlamentului si noi vom accepta formularea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc, doamna viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia in cauza, adoptata la Paris la 14 noiembrie 1970 de Conferinta Generala a UNESCO, are la baza principiul ca fiecare stat are datoria de a proteja patrimoniul constituit din bunurile culturale, care exista pe teritoriul sau, impotriva furtului, sapaturilor arheologice clandestine si exportului ilicit. Iar pentru a fi eficace, protectia patrimoniului cultural trebuie sa fie organizata atit pe plan national, cit si pe plan international si necesita o strinsa colaborare intre state.

Comisiile permanente s-au expus pozitiv asupra ratificarii Conventiei mentionate. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au formulat citeva observatii si propuneri fata de textul proiectului de lege. Sinteza amendamentelor propuse se contine in anexa la prezentul raport.

In vederea respectarii prevederilor Legii privind actele legislative, comisia propune a exclude din titlul legii sintagma adoptata la Paris la 14 noiembrie 1970. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea Conventiei nominalizate prin adoptarea unei legi organice in prima si in a doua lectura. Iar in ceea ce priveste propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati referitor la aceasta rezerva teritoriala, consider ca este logica si trebuie acceptata.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Petrenco.

Stimati colegi,

De fapt, avind aceasta situatie si propunerea comisiei, la fel solicitarea autorilor, eu as propune plenului Parlamentului sa votam astazi in prima lectura acest proiect de lege, lasind, cel putin, o saptamina doua timp pentru a se face toate consultarile, negocierile, daca este necesar, in modul in care sa revenim pentru votul in a doua lectura privind acest proiect de lege la inceputul lunii iunie.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.949. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.949 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1480 privind completarea articolului 64 din Codul funciar. Prezinta Guvernul.

 

Domnul Stefan Crigan vicedirector general al Agentiei Relatii Funciare si
Cadastru:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege prezentat spre examinare in atentia dumneavoastra reflecta unele completari ale articolului 64 din Codul funciar, care se refera la terenurile in fondul de rezerva al primariilor.

Mentionam ca articolul 64 prevede ca in fondul de rezerva se afla toate terenurile neatribuite in proprietate, posesiune si folosinta, inclusiv terenurile calculate pina la 5 la suta din paminturile cu destinatie agricola, de a fi folosit pentru necesitatile dezvoltarii sociale a localitatilor.

Terenurile fondului de rezerva sint proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si atribuirea lor tine de competenta consiliilor locale. Insa, din practica, sint cazuri cind primariile instraineaza terenuri din rezerva 5% pentru alte necesitati si nu le folosesc dupa destinatie.

Din aceste considerente, se propune completarea articolului nominalizat cu un alineat care reglementeaza instrainarea lor conform prevederilor articolului 11 din Codul funciar. Materialele date au fost coordonate cu partile cointeresate si rugam sa sustineti acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Crigan.

Intrebari pentru autor? Nu sint.

Multumesc.

Rog Comisia pentru agricultura si industria alimentara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind completarea articolului 64 din Codul funciar, prezentat de Guvern, si expune urmatoarele. Prin completarea articolului 64 din Codul funciar se prevede o folosire mai rationala a terenurilor destinate dezvoltarii sociale a localitatilor si atribuirea lor doar pentru constructia caselor de locuit, anexelor gospodaresti si gradinii in conformitate cu articolul 11 din Codul funciar, specificindu-se totodata, ca asemenea terenuri nu sint supuse vinzariicumpararii.

Insa tinem sa mentionam ca, la alineatul 2 al articolului 11 din Codul funciar, sint specificate si cazuri de vinzare a terenurilor. Astfel, acesta prevede ca atribuirea repetata in proprietate privata a terenurilor cetatenilor pentru constructia caselor de locuit, anexelor gospodaresti si gradini se efectueaza contraplata prin vinzare la licitatie, organizata de autoritatea administratiei publice locale.

Prin avizele prezentate, comisiile permanente sustin acest proiect de lege. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a venit cu propunerea ca terenurile in cauza sa fie atribuite in folosinta fara dreptul lor ulterior de vinzare. Aceasta propunere va fi examinata in lectura a doua.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in avizul sau, specifica ca terenurile din fondul de rezerva al unitatilor administrativ-teritoriale sint proprietate publica a acestora si luarea deciziilor asupra lor tine de competenta consiliilor locale. Considerind ca legea, in varianta expusa, nu o sa dea raspuns la situatiile create, din contra, au sa genereze situatie de conflict intre normele existente.

In rezultatul dezbaterilor, comisia a ajuns la concluzia ca proiectul de lege poate fi sustinut, insa cere o imbunatatire esentiala. Astfel, noul alineat al articolului 64 din Codul funciar se propune in urmatoarea redactie, care ar putea fi imbunatatit in lectura a doua. Redactia propusa de comisie: Terenurile destinate dezvoltarii sociale a localitatii, rezervate in conditiile articolului 12, se atribuie in conformitate cu prevederile articolului 11 din prezentul cod. Instrainarea terenurilor in alte scopuri se poate efectua doar in cazurile deosebite, in urma consultarii cetatenilor localitatii respective.

Tinind cont de cele expuse, proiectul de Lege privind completarea articolului 64 din Codul funciar se propune Parlamentului spre aprobare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste in sala. Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca foarte multe primarii deja nu mai au aceste rezerve. Primim teancuri de scrisori si plingeri, tinerii specialisti nu mai pot primi locuri pentru constructie, fiindca aceasta rezerva s-a terminat. Daca in comisie s-au discutat aceste cazuri si ce este de facut? Fiindca este un numar foarte mare de primarii care nu dispun de aceste limite.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Cusnir.

In comisie s-a discutat proiectul prezentat de Guvern. Si in varianta propusa de Guvern aceasta modificare nu a fost acceptata. Ceea ce se refera la intrebarea dumneavoastra, aceasta de acum tine de articolul 11. Adica, noi ar trebui sa venim cu o alta initiativa legislativa la articolul 11, ca sa putem solutiona aceasta problema.

Dar, vreau sa va informez ca, prin Legea nr.173 din anul 1998, primariile au fost abilitate cu dreptul de a distribui terenurile din rezerva primariilor pentru acei care nu au avut terenuri si nu au avut dreptul la cota de teren echivalent. Si, in rezultatul acestei legi, practic, multe primarii din multe raioane nu mai au terenuri in rezerva pentru dezvoltarea sociala.

Eu cred ca noi aici trebuie sa gasim o alta solutie, sa avem banii prevazuti in buget, pentru ca primariile locale sa poata cumpara terenurile private, pentru ca, ulterior, sa le foloseasca pentru atribuirea acestora familiilor nou-formate. Dar va spun ca aceasta trebuie sa fie o alta initiativa legislativa si ea necesita cheltuieli bugetare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca anume o gestionare proasta si o libertate in acest sens a adus la aceasta situatie si Guvernul abia acum de s-a trezit sa vina cu aceasta initiativa si sa faca o limita. Din acest punct de vedere, am vrut sa va intreb: daca ati discutat si motivele care au dus la aceasta situatie?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna Cusnir,

Guvernul, venind cu acest proiect de lege, a incalcat articolul 109 din Constitutie. Articolul 109 din Constitutie prevede ca administratia publica locala este in drept sa ia decizie asupra tuturor activitatilor din colectivitatea data.

Si in cazul in care doreste sa ia o decizie cu privire la vinzarea terenurilor destinate dezvoltarii sociale, noi am propus acum ca sa fie in urma unui referendum local, adica sa fie intrebata populatia, fiindca, conform legii in vigoare, primaria locala avea dreptul sa vinda terenurile chiar si din cele destinate dezvoltarii social-culturale. Acum noi venim cu formula ca, daca primaria va lua astfel de decizie, va putea s-o efectueze numai in cadrul sau dupa un referendum local.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule presedinte.

Dar eu cred ca trebuie chemat Guvernul in comisie ca sa explice de ce s-a ajuns in aceasta situatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acum, eu as ruga sa lasati sabiile la o parte, fiindca sistemul de administratie astazi si in trecut presupune functii si atributii ale Guvernului central si functiile si atributiile administratiei publice locale. Si aici trebuie sa fie trase la raspundere organele administratiei publice locale, care poate, in multe cazuri, au mers pe o linie irationala de distribuire, dar nu este o problema centralizata. Tine de responsabilitatea administratiei publice.

Stimate colega,

Eu nu am intrat in discutii cu dumneavoastra, fiindca noi discutam pe marginea proiectului nr.1480.

Va multumesc.

Stimatii mei colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.1480 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1480 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1170 cu privire la mediere. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Turcan. Presupun ca este o prezentare mixta atit in numele autorilor, cit si prezentarea raportului in comisie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Institutul medierii este un institut destul de cunoscut in tarile Europei si as vrea sa va aduc aminte ca anul trecut noi deja am adoptat in prima lectura doua proiecte de legi referitor la problema medierii pe cauzele penale si pe cauzele civile.

Aceste proiecte de legi au fost adoptate in prima lectura, totodata, autorii proiectului nr.1170 au stabilit ca unele dintre principiile de baza sint similare, se repeta. Totodata, nu sint in plina masura dezvoltate in primul si al doilea proiect de lege. Pornind de la aceste considerente, acest grup de lucru, acest grup de deputati a elaborat proiectul care se prezinta astazi atentiei dumneavoastra.

Medierea, dupa cum se stie, este o alternativa a procesului judiciar. Deci, implementarea acestui institut a contribuit la degrevarea instantelor de judecata din numarul extern de cauze. As vrea sa mentionez ca se are in vedere avantajul de a oferi rezultatele care sa fie mai convenabile pentru partile aflate in conflict prin intermediul mediatorului. Deci, eficacitatea medierii este sporita prin probabilitatea mai mare de acceptare si, respectiv, de executare benevola a conditiilor convenite de parti.

Proiectul de lege este elaborat si in scopul armonizarii legislatiei interne cu prevederile internationale, deoarece asigurarea unui acces mai bun la justitie prin dezvoltarea si promovarea metodelor alternative de solutionare a litigiilor constituie unul dintre obiectivele-cheie ale politicii Uniunii Europene. As vrea sa mentionez ca si Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana prevede elaborarea unui cadru legislativ in vederea dezvoltarii procedurilor alternative de solutionare a litigiilor.

In proiectul inaintat spre examinare se contin prevederi referitoare la medierea atit pe cauzele civile, cit si penale. Deoarece prevederile care reglementeaza notiunea si principiile medierii, statutul si conditiile de dobindire a calitatii de mediator au un caracter general si pot fi aplicate atit pentru medierea in cauzele civile, atit si pentru cauzele penale.

Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de catre Guvernul Republicii Moldova, comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care au sustinut, cu unele amendamente, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Tinind cont de cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura si pentru lectura a doua sa fie comasate proiectele de legi nr.2281 si nr.3246, luind ca baza proiectul nr.1170.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru autori, pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii voi supune votului aprobarea in prima lectura a acestui proiect de Lege nr.1170, in modul in care a fost propus de catre comisie, ca, pentru lectura a doua, acest proiect, fiind luat ca proiect de baza, sa fie comasat cu proiectele nr.2281 si nr.3246.

Cine este pentru aprobarea, in aceste conditii, a proiectului nr.1170 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1170 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.970 pentru aderarea Republicii Moldova la protocolul de amendare a articolului 1 (a), a articolului 14 (1) si a articolului 14 (3) b) din Acordul european privind transportul rutier international de marfuri periculoase.

Initiativa Presedintelui tarii. Prezinta Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

 

Domnul Pavel Untura viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Atentiei dumneavoastra se propune proiectul de Lege cu privire la aderarea Republicii Moldova la protocolul de amendare a articolului 1 (a), a articolului 14 (1) si a articolului 14 (3) din Acordul european privind transportul rutier international de marfuri periculoase.

Acordul de baza privind transportul rutier international de marfuri periculoase a fost semnat la Geneva in 1957 si a intrat in vigoare in 1968. Textul Acordului a fost modificat prin Protocolul de amendare, care a fost aprobat la New-York in 1975 si care a intrat in vigoare in 1985. Aderarea Republicii Moldova la Acordul de baza a fost aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.44 din 1998. Protocolul concretizeaza termenul, mijlocul de transport, substituind trimiterea la Conventia asupra circulatiei rutiere din 1949 si introduce termenul desfasurat, care corespunde legislatiei nationale.

De asemenea, reglementeaza procedura de introducere a amendamentelor prin Acordul aderent, semnarea lui, adoptarea si aderarea. Asadar, potrivit Protocolului, dreptul de a initia introducerea modificarilor la Acord il are orice parte contractata, precum si secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite. Actualitatea Protocolului este determinata de necesitatea unificarii conditiilor de transportare a marfurilor periculoase in conformitate cu standardele europene.

Prezentul protocol nu contravine politicii externe si interne, promovate de Republica Moldova. Nu necesita modificarea legislatiei nationale si nu atrage dupa sine obligatiuni financiare pentru Republica Moldova. Tinind cont de cele expuse si in scopul realizarii Planului national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, Guvernul Republicii Moldova a aprobat, prin Hotarirea sa nr.221, la 27 februarie 2007 proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul mentionat si rog sa sustineti aprobarea proiectului de lege prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea Republicii Moldova la protocolul de amendare a articolului 1 (a), a articolului 14 (1) si a articolului 14 (3) b) din Acordul european privind transportul rutier international de marfuri periculoase urmeaza sa fie decisa de Parlament. Protocolul adoptat la Genera la 28 octombrie 1993 are drept scop operarea unor modificari in textul Acordului european privind transportul rutier international de marfuri periculoase. La propunerea Austriei si Frantei, modificarile respective se refera la procedura de amendare a Acordului si la definitia termenului vehicul.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul nominalizat. Directia juridica a Aparatului Parlamentului a atentionat asupra necesitatii de a indica corect denumirea Acordului. In scopul ajustarii titlului legii, Comisia propune a exclude din textul acestuia sintagma Adoptat la Geneva la 28 octombrie 1993. De asemenea, la articolul 2 din proiectul de lege, Comisia considera necesar a substitui sintagma Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor prin cuvintul Guvernul.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aderarea la Protocolul de amendare al Acordului european privind transportul rutier international de marfuri periculoase prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.970 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.970 este aprobat.

La propunerea comisiei, adoptarea acestui proiect nr.970 in a doua lectura. Cine este pentru, rog sa voteze si rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

73 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 11, pardon.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.970 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1047 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Igor Bodorin viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte,

Domnilor deputati,

Proiectul de Lege prezentat in Parlament a fost elaborat in scopul aducerii unui sir de acte legislative in concordanta cu articolul 24 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, prin care este exclusa pozitia Biroul National Migratiune. Preluarea functiilor de catre Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Economiei si Comertului, in varianta actuala, a fost efectuata la propunerea unitatii de coordonare a reformei administratiei publice, care, preventiv, a efectuat un studiu si o evaluare a practicii internationale in domeniul respectiv si in scopul propasirii tarii pe calea armonizarii structurilor administrative conform standardelor europene.

In urma preluarii functiilor de catre Ministrul Afacerilor Interne privind promovarea si realizarea politicii de stat in domeniul migratiei, monitorizarea fluxului migrational, eliberarea invitatiilor pentru cetatenii straini, crearea si administrarea sistemului informational migrational si de catre Ministerul Economiei si Comertului a atributiilor referitor la promovarea si realizarea politicii in domeniul migratiei fortei de munca, a aparut necesitatea de a modifica legislatia in domeniul migratiunii, la compartimentele ce tin de exercitarea atributiilor functionale de catre institutiile desemnate, precum si aducerea in concordanta a unor norme legislative.

Prin proiectul mentionat se propun modificari si completari in Legea nr.1518 din 2002 cu privire la migratiune, Legea nr.1286 din 2002 cu privire la statutul refugiatilor, Legea nr.269 din 1994 cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, Legea nr.241 privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, Legea taxei de stat nr.1216 si Codul cu privire la contraventiile administrative. Luind in considerare importanta problemei in cauza, consideram oportun ca prezentul proiect sa fie examinat in cadrul sedintei Parlamentului si mizam pe sustinerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.

Va multumesc.

Rog, comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, inaintat ca initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova. Prezentul proiect de lege a fost elaborat intru realizarea legii din 16 februarie 2006, prin care a fost modificat articolul 24 din Legea cu privire la Guvern si s-a exclus pozitia Biroului National Migratiune.

Proiectul respectiv de lege aduce modificari si completari la o serie de acte legislative, cum ar fi: Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea taxei de stat, Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, Legea cu privire la statutul refugiatilor, Legea cu privire la migratiune si Legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.

Astfel, se propune ca realizarea politicii migrationale sa revina Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Economiei si Comertului, care, prin subdiviziunile sale specializate vor exercita functiile de gestionare, coordonare si reglementare a proceselor migrationale, inclusiv a migratiei fortei de munca in colaborare cu alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, institutii si organizatii cu activitate relevanta in domeniu.

Conform competentei functionale, Ministerul Afacerilor Interne va elabora, promova si realiza politica de stat unica in domeniul migratiei si azilului, va prognoza, gestiona si monitoriza fluxurile migrationale, va crea, administra si dezvolta sistemul informational migrational, va acorda statutul de emigrant sau de repatriat, precum si va elibera, la cererea persoanelor, invitatii pentru cetatenii straini si apatrizi.

Ministerul Economiei si Comertului va elabora, promova si realiza politica in domeniul migratiei fortei de munca, va promova, in comun cu alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice politici privind protectia sociala si juridica a lucratorilor migranti, va elibera, prelungi si anula permise de munca ale cetatenilor straini si apatrizi, precum si va media angajarea cetatenilor Republicii Moldova la munca in strainatate.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul de lege mentionat, cu unele obiectii care vor fi luate in considerare de catre comisie la etapa examinarii si prezentarii acesteia Parlamentului in lectura a doua. Totodata, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, prin avizul sau, considera nerelevanta divizarea notiunii de migratie in doua categorii: migratie lucratoare sau care intra in competenta Ministerului Economiei si Comertului si nelucratoare din competenta Ministerului Afacerilor Interne, dat fiind faptul ca migrantii care au primit azil au dreptul la munca.

La fel consider inoportuna propunerea prin care eliberarea, anularea si prelungirea permisului de munca va fi efectuat de catre Ministerul Economiei si Comertului si propunem ca Ministerul Afacerilor Interne sa preia totalmente atributiile de eliberare, prelungire si anulare a permisului de sedere si de munca in Republica Moldova. Comisia nu sustine aceste amendamente de concept si considera binevenita pastrarea structurii propuse de Guvern ca fiind una mai optima pentru realizarea eficienta a politicii migrationale in Republica Moldova.

Totodata, Comisia propune modificarile Codului cu privire la contraventiile administrative sa fie excluse pentru lectura a doua din acest proiect de lege si sa fie examinate in pachet cu Legea respectiva, care se afla in Parlament. Tinind cont de cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1047. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1047 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1573 pentru modificarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura.

Guvernul.

 

Domnul Stefan Calancea viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul vine cu initiativa de modificare a Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura, tinind cont de faptul ca, pentru anul 2006, a fost stipulata subventionarea de 80 la suta din suma primelor de asigurare, ceea ce a impulsionat simtitor interesul producatorilor fata de asigurare. Si daca pina la 1 iunie in 2006 au fost incheiate 21 de contracte de circa 600 mii de lei, atunci la sfirsitul anului au fost inregistrate 100 de contracte de mai mult de
7 milioane de lei.

Aceasta a stabilit faptul ca sa venim cu initiativa de a modifica legea respectiva si solicitam Parlamentului de a sustine aceasta initiativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de lege mentionat, care prevede majorarea cuantumului subventiilor primelor de asigurare pina la 80% din suma asigurata pentru culturile agricole si animale. Amintim ca, in momentul de fata, in legea de baza, cu exceptia anului 2006, cuantumul subventiei primei de asigurare constituie 60% din valoarea acestora. Pentru asigurarea plantatiilor multianuale, sfeclei de zahar si legumelor ... 50% din valoarea acestora pentru asigurarea celorlalte culturi si animalelor.

In urma dezbaterilor, luind ca baza si argumentele expuse in nota informativa a Guvernului privind asigurarea riscului de protectie in agricultura in anul 2006, in care subventionarea primei de asigurare constituie 80 la suta, Comisia a ajuns la concluzia ca majorarea cuantumului subventiilor primelor de asigurare trebuie facuta treptat, venind cu propunerea ca in lectura a doua majorarea cuantumului subventiilor in marime de 80 la suta sa fie prelungit deocamdata doar pentru anul 2007.

In acest context, se propune excluderea modificarilor propuse la articolul 23, iar alineatul (5) la articolul 25 se propune sa ramina in vigoare cu substituirea cifrelor 2006 cu cifrele 2007, in ambele cazuri. Cu propunerea mentionata, se propune Parlamentului aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Ati venit cu propunerea ca doar pentru anul 2007, stim ca majoritatea culturilor se seamana toamna, daca venim si anul viitor, ne trezim in luna maiiunie sa facem niste modificari sau sa aducem niste schimbari. Va fi acelasi efect ca si in acest an, bunaoara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Chestia consta in aceea ca fondul pentru subventionare a riscului in agricultura se adopta pentru anul bugetar concret. Pentru anul 2007, in buget sint prevazute
15 milioane de lei. Pentru anul 2008 va trebui de prevazut o alta suma in buget si corespunzator va fi luata decizia cu privire la subventionare pentru anul 2008. Adica, banii de 15 milioane se prevad pentru anul 2007 si numai in cazurile in care aceste contracte de asigurare vor fi incheiate pina in iulie 2007.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Tocmai din acest motiv va si intreb, caci in buget au fost 15 milioane, acum s-a vazut ca acesti bani nu sint valorificati si se vine cu modificarea legii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

S-a vazut ca nu sint valorificati si in anul 2006. Noi tot am venit cu propunerea si ea a fost acceptata de asemenea ca sa fie utilizate, adica sa fie utilizate pentru 80% compensare. Dar eu cred ca aici Guvernul trebuie sa lucreze pentru promovare, pentru promovarea acestui proiect de lege si, in general, pentru promovarea asigurarii in agricultura. Inca multi agenti economici nu cunosc si nu se asigura, nu asigura nici roada, nici animalele, conform legii in vigoare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact aceasta am si avut in vedere, ca sint niste motive care duc la aceasta situatie si atunci oricite modificari n-am face noi, nu va fi efectul scontat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar in comparatie cu 2005, totusi in 2006, in legatura cu faptul ca noi am subventionat 80% din suma asigurata, au venit de acum mai multi la asigurare. Si speram ca in anul 2007 toate aceste surse financiare de 15 milioane vor fi utilizate.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa speram ca asa va fi. Dar trebuie sa lucram pentru aceasta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Trebuie sa informam mai bine agentii economici.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Daca nu sint alte propuneri decit cele prezentate de Comisie, se propune de votat si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Am luat act.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1573. Cine e pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1573 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.1573 in a doua lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1573 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire nr.1834 a Parlamentului pentru modificarea si completarea Hotaririi nr.22-XV din 29 martie 2001, inaintat de catre Biroul permanent al Parlamentului.

Prezinta domnul Eremciuc, membru al Biroului permanent.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul mentionat a fost examinat si aprobat unanim de Biroul permanent al Parlamentului la sedinta din 10 mai 2007.

Modificarea acestei Hotariri este conditionata de necesitatea ajustarii prevederilor ei la cele ale Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si ale Legii serviciului public nr.443 din 4 mai 1995.

Modificarile propuse ordoneaza grilele de salarizare dupa principiul functiilor similare. In conditiile legilor mentionate, la stabilirea grilelor de salarizare, s-a luat in considerare continutul atributiilor functionale si specificul executarii obligatiunilor de serviciu, ori asupra program, responsabilitatea materiala, volumul de lucru sporit, utilizarea in exercitiul functiei a limbilor straine.

Concomitent, se propune optimizarea structurii interne a subdiviziunilor Aparatului Parlamentului, ceea ce permite cresterea statutului functional a unui sir de pozitii. Aditional, se propune reorganizarea structurilor destinate deservirii tehnice a Parlamentului, astfel deoarece actualul statut de intreprinderi de stat al Bazei auto al Parlamentului nu corespunde caracterului activitatii si propune reorganizarea ei in institutie publica cu statut de persoana juridica subordonate Parlamentului.

Aceeasi restructurare necesita si Directia de deservire a cladirilor Parlamentului. In acest fel, statutele acestor organizatii se vor aduce in conformitate cu cerintele Codului civil si legislatia in vigoare.

Este mentionat faptul ca modificarile propuse nu implica depasirea bugetului prevazut pentru salarizare deja aprobat si nici necesitatea atragerii de mijloace financiare suplimentare. Tinind cont de cele expuse, Biroul permanent propune plenului Parlamentului aprobarea proiectului de hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule vicepresedinte,

Noi vom sustine acest proiect de hotarire, dar ne intereseaza de ce consultantul principal in comisiile permanente, referent in comisiile permanente, consultantul principal in fractiunile parlamentare, referentul superior in fractiunile parlamentare sint defavorizati fata de alti consultanti principali si referenti superiori in alte structuri ale Aparatului Parlamentului.

Noi sintem pentru grilele stabilite pentru acesti functionari din Aparatul Parlamentului, dar am dori ca si acei din comisiile permanente si din fractiunile parlamentare sa nu fie defavorizati.

Uitati-va, consultant principal in comisia permanenta, grila incepe de la 1750 la 2450: consultant principal in Aparatul Parlamentului, grila incepe de la 1800 la 2550. Nu este atit de mare diferenta, dar, din punct de vedere moral, psihologic este o diferenta. Acelasi lucru e si la referent al comisiei permanente 1300-1950. Referent superior in alte structuri 1400-2100.

Acelasi lucru se intimpla si in fractiunile parlamentare. Consultantul principal si referentul superior... eu propun, de pilda, sa stabilim grila de salarizare nu mai jos decit in alte structuri ale Parlamentului. Din punct de vedere moral, psihologic eu cred ca nu merita consultantii din comisii si din fractiunile parlamentare sa fie tratati mai inferior decit altii, din alte structuri ale Aparatului Parlamentului. Cum considerati dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Multumesc.

Eu despre grila... O sa-l rog pe domnul Presedinte al Parlamentului sa raspunda. Dar eu vreau sa va spun ca primul pas care a fost facut si scopul pe care noi l-am atins... au fost nivelate... referenti ca si la Guvern, ca si la Presedintie si la Parlament, caci atunci era mare diferenta.

Iata acum la discretia... cum va hotari Parlamentul. Dar, avind in vedere ca bugetul este de acum aprobat si propunerea aceasta atrage suplimentar finante, poate anul curent o sa fie, propunem sa votam asa, dar la anul vom hotari aceasta problema.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Eu cred ca nici un consultant nu sta la minimul inclus aici in grila. Adica el este undeva mai, la un salariu mai mare decit minimul grilei si nu vor fi necesare cheltuieli suplimentar. Pur si simplu, trebuie sa fie grila corespunzatoare din comisiile permanente, sa fie egalata cu cea din alte structuri ale Aparatului Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnul Creanga.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O sa ma conectez si eu la aceste discutii pe simplul motiv ca este un proiect care a fost aprobat la sedinta Biroului permanent in proiect si inaintat atentiei dumneavoastra. A fost si un obiectiv pentru a ridica, inclusiv statutul si grilele de salarizare pentru consultantii si referentii din fractiunile parlamentare.

Sa examinam atent, fiindca eu, spre exemplu, iau comisii permanente: consultant principal 1750-2450. Iau oricare directie care vine aici, tot consultant principal 1750-2450. Nu cred ca pot fi, sa examinam cu multa atentie, poate sint niste erori tehnice, dar daca este pozitia de consultant principal, grilele de salarizare sint stabilite de lege. Acum ne uitam la fractiuni.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Referent.

 

Domnul Marian Lupu:

Fractiunile parlamentare, consultant principal 1750-2450, nici o diferenta in grilele de salarizare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar noi avem consultant principal cu salariul de 1000, adica cu grila 1800 - 2550.

 

Domnul Marian Lupu:

Gasiti, va rog, si sa vedem unde este aceasta pozitie. Eu peste tot am consultant principal, grila standardizata 1750-2450; 1800-2550 este vorba de sef sector, sef sectie, este putin diferit. Deci, eu accept perfect ideea dumneavoastra ca daca este consultant principal, grila este standardizata. Cel putin, in varianta proiectului pe care il am in fata mea eu gasesc anume aceasta situatie.

Si va atrag atentia ca unul dintre obiective a fost tocmai de a ridica statutul consultantilor in fractiuni, nu doar in diviziunile Aparatului, dar si in cele din fractiuni si eu gasesc aceasta sarcina realizata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

In privinta referentului, poate aici eu m-am uitat la sef de sector.

Domnul Marian Lupu:

A, poate. Asa, referent...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar la referent, in comisia permanenta referentul este, pur si simplu, referent. In alte structuri este referent principal si grila este 1400-2100. Eu cred ca referentii din comisii merita si ei sa fie la aceeasi grila.

 

Domnul Marian Lupu:

Uitati-va, iau oricare directie, Directia juridica referent superior: 1300-1950. In comisii, referent al comisiei: 1300-1950.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, sint in Sectia servicii generale, Sectia petitii si audienta, referent.

 

Domnul Marian Lupu:

A, dumneavoastra faceti referinta la referent principal: 1400-2100. Bine, aici sint, vedeti, pozitii diferite. In unele subdiviziuni sint referenti principali, in altele sint referenti superiori.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi nu propunem ca sa fie schimbata grila la structurile initiale, acestea care au 1400-2100. Noi propunem ca in comisie referentul sa fie adus la aceasta grila, la 1400-2100. Din punct de vedere moral, psihologic, aici el nu cistiga mult, 50 de lei, dar din punct de vedere a...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, eu, de fapt, rugasem sa fie aici in sala si contabilitatea, fiindca un element foarte important al acestui proiect este principiul ca nu se va cere nici un supliment la bugetul aprobat de catre Parlament pentru fondul de salarizare daca noi depasim aceasta limita, ori am ajuns ca calculele s-au bazat pe sistemul care sa nu admita o majorare de buget pentru Parlament.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Am putea sa...

 

Domnul Marian Lupu:

Avem doua cai aici.

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am putea sa mergem pe calea aceasta, adica nu se mareste bugetul pentru anul 2007, dar grila se stabileste, aceasta da o perspectiva de crestere in viitor, adica daca vor fi finante pentru anul 2008.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar ii aducem la un nivel mai...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, pe dimensiunea de idei, de continut, eu accept intru totul aceasta. Important este ca Hotarirea de Parlament pe care o aprobam astazi intra in vigoare imediat la data adoptarii, la data publicarii in Monitorul Oficial, ceea ce ar insemna ca nici nu prea aveam un instrument juridic ca sa formam o clauza sau o rezerva ca aceste pozitii intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008.

Ceea ce eu pot sa va propun astazi si fixam in stenograma ca la momentul examinarii bugetului Parlamentului pentru anul 2008, si o sa rog secretariatul, inclusiv al Biroului permanent, sa ia la control acest lucru, noi revenim, efectuam calculele necesare si introducem aceste pozitii cu finantarea incepind de la 1 ianuarie 2008.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Noi am putea sa scriem aici, in cuprinsul Hotaririi Parlamentului ca nu se vor... majorarile, posibil, se vor efectua in limita bugetului aprobat pentru anul 2007 si atit. Si atunci nimeni nu va avea tentatia ca sa iasa in afara bugetului. Dar sa fie grila adoptata, ca sa avem aceasta, eu stiu, stimulare pentru referentii corespunzatori.

Dar sa inscriem aici un punct ca in limita bugetului 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Stiti, haideti si vom accepta, haideti sa punem grile pentru referentii in comisii. Si nu cred ca aceasta clauza ne ofera un spatiu destul de flexibil, fiindca oricum pe acei care sint fixati ca beneficiari ai acestei grile putin ii intereseaza sint bani sau nu, mergi in judecata si ai cistig de cauza.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar noi aici avem minimum, maximum si in...

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, noi o sa incercam sa vedem rezervele pe intern, poate de pe economiile pe anumite pozitii si articole de cheltuieli in modul in care sa ne incadram pe principiul nedepasirii bugetului stabilit.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Si eu am avut aceleasi obiectii la acest proiect de hotarire si cred ca ceea ce ati promis dumneavoastra trebuie sa fie la latitudinea Parlamentului. Inteleg foarte bine scopul de a ridica statutul referentilor sau al angajatilor din celelalte directii ale Aparatului Parlamentului, dar mi se pare inechitabil. Nu am nimic impotriva sectiei de redactare sau de dotare logistica, referent superior si, totodata, referentii din comisii, pur si simplu, referent al comisiilor permanente si al fractiunilor. Noi trebuie sa vedem si mecanismul de obtinere a acestor grade de calificare care trebuie sa corespunda si volumului de lucru, si calificarii respective, si salarizarii, nu in ultimul rind.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Doamna Buliga,

Eu inteleg foarte bine aspectele la care va referiti dumneavoastra, nivelele de calificare si volumul de lucru, caracterul activitatii. Dar eu o sa rog foarte mult plenul Parlamentului sa nu ma puneti in situatia sa merg acum si sa ridic date, subiecte si fenomene foarte concrete care deriva din anumite calitati inferioare ale activitatii consultantilor din multe comisii.

 

Doamna Valentina Buliga:

De referenti vorbesc.

 

Domnul Marian Lupu:

In genere, vorbesc de echipele de suport ale comisiilor. Nu ma faceti sa va anunt cite erate, cu cite solicitari s-au adresat comisiile conducerii Parlamentului pentru a face rectificari tehnice dupa publicarea legilor in Monitorul Oficial, iar aceasta este, in primul rind, obligatiunea echipelor de suport ale comisiilor. Nu ma faceti sa va spun de cite ori Parlamentul a fost actionat in judecata de catre petitionari, fiindca la scrisorile trimise comisiilor, sint date raspunsuri cu multa intirziere sau, in unele cazuri, deloc nu sint oferite raspunsuri.

Adica, aici eu am o viziune foarte concreta asupra acestui echilibru si a functiei fiecaruia, nemaivorbind ca legile, pe care le semnez pentru a fi transmise la promulgare... sa va arat eu cit de multa munca este la nivelul acestor persoane tehnice pentru aducerea acestor texte la nivel calitativ corespunzator. Deci, este o intrebare putin mai dialectica si putin mai complexa decit poate parea la prima vedere.

Mai mult decit atit, domnul raportor a mentionat: astazi, intreg Aparatul Parlamentului ramine in urma atit la nivel de statut, atit la nivelul conditiilor si grilelor de salarizare in comparatie cu aceiasi functionari publici, care indeplinesc functiuni similare la nivel de Aparat de Guvern si la nivel de Aparat de Presedintie. In acest caz, eu cred ca, aceste statute trebuie sa fie aduse in concordanta.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte.

Da, dar eu cred ca, noi, deputatii, nu trebuie sa confruntam Aparatul Parlamentului si comisiilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Absolut corect.

 

Doamna Valentina Buliga:

Absolut corect. Pentru ca fiecare sa-si faca misiunea in limita functiilor si atributiilor pe care le are. Aceasta este menirea noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Absolut corect, pe care motiv eu cred ca toti, fiind adusi intr-o situatie de coerenta, ar fi tocmai cazul sa se produca consolidare, si nu scindare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vreau sa expun pozitia mea referitoare la acest document si, in primul rind, la ceea ce se refera la comisiile permanente. Aceasta este aprecierea mea, caci noi, in acest document, ii punem pe consultantii principali din comisie intr-o situatie complicata. Ce produce Parlamentul? Noi producem legi, legi care trebuie sa raspunda la multe-multe intrebari, sa avem o legislatie corecta si perfecta. Acesta e un moment.

Al doilea moment. In comisia mea, nu ma refer la alte comisii... eu pot sa va spun ca la noi este sectorul bancar, sectorul care se ocupa cu piata financiara nebancara, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, sectorul care se ocupa cu administrarea si legislatia fiscala si alte sectoare. Sa-i numim atunci pe consultantii din comisie in felul urmator: responsabil de sectorul bancar Petrov sau altul, grila cutare 1900-2600, responsabil de sectorul cela, cela. Macar 50 la suta dintre consultanti sau 60 la suta sa fie tot ca sefii de sectoare, caci asa si este. Dar noi ii numim pe toti deopotriva, este un fel de .

Toti sint consultanti principali. Aceasta este clar: si in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, si in Comisia pentru agricultura si industria alimentara..., dar cred ca cumva trebuia sa reactionam demult la aceste momente. Si propunerea mea care se refera la comisiile permanente... sa vedem, caci aceasta este posibil.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Eu rog unele date suplimentare. Dumneavoastra le-ati avut acum, da? Imediat, stati o clipa, caci sintem in discutii.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, . , , . , , , ,
20- , .. , .

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Si de aceste lucruri la fel s-a tinut cont. Eu o sa va spun inca un moment: astazi noi avem o structura foarte clara, este echipa de consultanti in cadrul comisiilor. Vreau sa va spun ca nimeni, in momentul in care noi, la timpul sau, am adoptat Legea nr.355, nu a obiectat din sala, atunci cind s-au facut precizari si s-a ridicat la maximum statutul consultantilor in comisii, nefacind nici o referinta la cealalta parte a acestei echipe integre. Va aduc aminte, daca trebuie, ridicam si stenogramele in acest sens.

Acum situatia de la comisie la comisie este diferita. Daca aplicam acest standard aplicat pentru organizarea interna a serviciului public, in unele comisii avem si 7 consultanti, al caror statut, pornind de la aceasta propunere, ar ajunge la statut de directie. In alte comisii avem 3 consultanti, care ajung doar la nivel de statut de sectie. Facind acest pas, noi doar o sa diversificam situatia de la comisie la comisie. Si eu nu cred ca este o chestie buna, pe care motiv eu cred ca exista nu ca o iesire din situatie, o optiune foarte buna si unica reusita, in viziunea mea, in timpul apropiat noi, oricum, vom aborda intrebarea ori in calitate de un compartiment separat in cadrul Legii serviciului public al statutului de functionar public in Aparatul Parlamentului, ori ca se va veni cu o lege separata in acest sens, fiindca exista anumite particularitati ale acestui statut de functionar public in Aparatul Parlamentului, in comparatie cu alte organe ale administratiei publice centrale. Si, apropo, situatia se refera nu doar la nivel si grilele de salarizare, situatia se refera si la durata semnarii contractelor de munca si la multe alte subiecte specifice activitatii unui Aparat de Parlament.

Iata de ce eu, totusi, va incurajez si va rog sa sustineti decizia. Si tin sa pun in mentiune faptul ca acest proiect de hotarire a fost sustinut unanim de catre Biroul permanent si in continuare usile, oricum, ramin deschise si conducerea Parlamentului, si Biroul permanent vor fi flexibili pentru a cauta si a gasi solutiile pentru toate celelalte elemente care ramin inca in discutie. Cer scuze, prima intrebare si apoi la a doua.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In perioada de lucru in Parlament eu am activat si in Aparat, si in comisie, si in diferite functii: consultant principal, referent, tot ceea ce a fost de la 1990. Stiu ca niciodata nu o sa ajungem la o concluzie pina la capat, caci unul lucreaza mai mult sau altul lucreaza mai putin, din cauza ca toti au dorinta sa fie mai mult.

Dupa parerea mea, obiectiv sau subiectiv, documentul prezentat, este destul de echilibrat, daca eu am spus corect. Si eu propun ca sa aprobam documentul prezentat in varianta propusa, din cauza ca dorinte permanent sint. Dar acei care au lucrat in comisii, acei care au lucrat in Aparat, daca o sa fim deschisi, domnul Presedinte nu a deschis parantezele, totuna daca incepem sa vorbim despre aceasta, neaparat o sa fie diferita valoare. De aceea, eu propun ca varianta propusa sa fie aprobata cum este.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ultima interventie.

Stimati colegi,

Nu este, eu stiu, nu descoperim nimic absolut pentru Republica Moldova, noi stim foarte bine ca cauza principala a problemei, pe care o avem in Republica Moldova, acesta este capitalul uman. Si nu de aceea ca nu avem oameni valorosi, dar nu avem un sistem de motivare, de stimulare, de dezvoltare a carierei acestor oameni, care ar putea sa fie stimulati si ar putea sa lucreze mult mai eficient.

Domnule Presedinte,

Eu sint de acord cu ceea ce a spus si domnul Bondarciuc, ca noi, ar trebui sa ne gindim asupra faptului ca consultantii nostri din comisii doresc si ei sa aiba o cariera. Daca in celelalte structuri ale Aparatului Parlamentului sint sefi de directii, sectii, sectoare s.a.m.d., aici, la consultanti, e consultant pe toata viata. Poate sa fie incepind din frageda copilarie si pina la batrinete consultant principal si atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sa recunoastem cu totii ca consultantii in comisii, din momentul in care aceste echipe foarte mult se schimba, la fiecare 4 ani, mult se schimba, fiindca exista o puternica dimensiune, inclusiv politica. Vine un nou presedinte de comisie, vine cu noi consultanti, cu noi propuneri. Si, eu cred ca exemplul domnului Todoroglo este unul ideal, iata, cum un fost consultant face cariera si vine in politica, devine deputat. Eu va promit ca ne gindim la acest lucru si lucram in contextul legii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Trebuie de gindit la ridicarea nivelului carierei, pentru dezvoltarea carierii a acestor persoane importante pentru Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului Hotaririi Parlamentului nr.1834. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1834 este aprobat.

Sintem la ora 11.00, ceasurile acestea nu mai inteleg ce indica, 11.08, Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Calancea, viceministru al agriculturii si industriei alimentare pentru a oferi raspuns si informatiile relevante la intrebarea adresata de colega noastra doamna deputat Valentina Cusnir.

 

Domnul Stefan Calancea:

Onorat Parlament,

La intrebarea adresata Guvernului de catre doamna deputat Valentina Cusnir as putea sa relatez urmatoarele. In rezultatul finalizarii Congresului fermierilor din Republica Moldova, toate observatiile critice au fost selectate, sistematizate, luate la control si a fost elaborat un plan de actiuni pentru transpunerea lor in viata. Vreau sa comunic ca la acest moment mai multe din aceste observatii critice deja sint executate, sint depasite. O alta parte sint in lucru, inclusiv ceea ce tine de subventionarea in agricultura. Vreau sa aduc la cunostinta ca in momentul de fata este elaborat un proiect de concept nou de subventionare a agriculturii, care, ulterior, va fi adus Guvernului pentru aprobare.

Ceea ce tine mai concret de subventionarea plantatiilor viticole, conform informatiei Agentiei Moldova-Vin, toate actiunile au fost in stricta conformitate cu Regulamentul aprobat de Parlament. Cu toate acestea, sint in cautarea unor noi forme de acordare a sprijinului pentru fondarea plantatiilor de vita-de-vie.

La acest compartiment as vrea sa finalizez ca in intregime Guvernul, cit si partial Ministerul Agriculturii sint in cautarea unor noi forme de sprijin si de executare. Si noi consideram ca este o conlucrare intre minister si organizatiile neguvernamentale, inclusiv cu Federatia fermierilor din Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Replica 3 minute.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Va multumesc pentru raspuns.

Este un raspuns sablon ca intotdeauna. Anume am atras atentia ca fermierii au facut trimitere la niste articole din legi care sint moarte. Iata aici am vrut sa va vad, daca, cel putin, au fost notate aceste articole din care legi, fiindca ei le cunosc si le stiu, si le-au numit la acel congres.

Si sa vedem, daca dumneavoastra le-ati analizat si cind veti veni cu modificarile acelor articole, in special al Codul fiscal, ceea ce trece, ceea ce tine de vama si alte momente, pe care ei le-au specificat acolo. Aceasta anume am vrut sa aud, daca, intr-adevar, cel putin, ministrii care au fost prezenti, au notat aceste probleme ale fermierilor. S-au referit foarte mult ca toate aceste subventii despre care spuneti dumneavoastra, ele vin numai la SRL-uri, la acei care s-au colectivizat intr-un mod si absolut deloc nu vine anume spre gospodariile taranesti.

Au fost foarte multe critici la adresa subventiilor, ceea ce tine de restituirea TVA, care, de fapt, asa si au numit-o taranii si fermierii, ca este doar pe hirtie, ce inseamna sa-ti dau eu niste bani si tu sa mi-i intorci cind vrei si sa zici ca aceasta este o subventie. Iata, domnule ministru, daca acei prezenti la acel congres nu si-au notat toate problemele fermierilor si taranilor care au fost puse, sa vina la mine si eu sa le dau si sa lucram impreuna, fiindca am mentionat, mi-a fost rusine de acel discurs al Presedintelui, practic, taranii adunati nu au auzit nici un cuvint atit de la conducerea statului, cit si de la membrii reprezentanti ai Guvernului, prezenti la acel congres.

 

Domnul Stefan Calancea:

Doamna deputat,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca toate aceste probleme au fost sistematizate in 16 blocuri de intrebari. Poftim?

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Stefan Calancea:

Si ele sint deja sistematizate, sint luate la control si, bineinteles, vom veni cu propunerile respective in cazul in care vom ajunge la solutionarea acestei probleme.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va rog sa imi prezentati si mie aceste 16 blocuri, caci nu mi-ati dat aceasta si nu am putut sa stiu.

 

Domnul Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Stefan Calancea:

Bine.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul viceministru al sanatatii Boris Golovin, pentru a da raspuns la intrebarea cu privire la situatia deplorabila in care se afla medicina legala, la interpelarea sau la intrebarea doamnei deputat Valentina Cusnir.

 

Doamna Maria Postoico:

Trei minute.

 

Domnul Boris Golovin viceministru al sanatatii:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Doamna deputat Valentina Cusnir,

Referitor la interpelarea dumneavoastra catre Guvern in ceea ce priveste conditiile de activitate a serviciului medico-legal va informez ca, pe parcursul ultimilor 7 8 ani, serviciul, finantat de la bugetul de stat a fost in atentia Guvernului si a Ministerului Sanatatii. Alocatiile financiare din bugetul de stat, se majoreaza anual. Astfel, pe parcursul ultimilor 5 ani sursele financiare reale, alocate de Centrul de Medicina Legala din contul bugetului de stat au crescut de la 3 milioane 314 mii in anul 2002 pina la 9 milioane 293 lei in anul 2006. Aceasta a permis inregistrarea unui progres in activitatea si crearea unor conditii de munca in laboratoarele si sectiile amplasate in Centrul de Medicina Legala din municipiul Chisinau.

In ultimii ani, s-au intreprins mai multe masuri esentiale pentru imbunatatirea conditiilor de lucru ale colaboratorilor, inclusiv in morga principala, parte componenta a Centrului de Medicina Legala. Astfel, s-a instalat dus cu apa calda prin boiler, s-au amenajat 15 dulapuri igienice individuale pentru personal. Si in toate sectiile de autopsii s-au instalat boilere pentru aprovizionarea cu apa calda, folosita in procesul micropsiilor.

S-a efectuat reparatia capitala a sediului cantinei, salii de conferinta cu peste 90 de locuri, cu accesorii auxiliare necesare, a fost schimbat acoperisul cladirii Centrului de Medicina Legala Korolenko, a fost schimbata reteaua pentru incalzirea termica si apeduct. Pe parcursul anilor 20012007, s-au efectuat reparatii curente, ceea ce a imbunatatit substantial conditiile de munca in urmatoarele sectii: medico-criminalistica, toxico-narcologica, investigatii biologice de ambulator.

In perioada anilor 20022006 s-a facut reparatie capitala in sala veche frigorifica si s-au construit anexe la morga de 40 de metri2, unde s-au instalat zece casete frigorifice individuale pentru pastrarea cadavrelor in suma de 500 de mii de lei, care au fost date din fondul de rezerva al Guvernului. Concomitent, s-au reutilat sistemele frigorifice existente pentru majorarea capacitatilor si s-a reconstruit o camera pentru pastrarea a circa 80 de cadavre, unde s-a instalat o noua instalatie frigorifica. In anii 20052007 s-au procurat 18 brancarde pentru transportarea cadavrelor.

Ritmic, sectia tanatologie se aprovizioneaza cu reactive, dezinfectante, rechizite de birou si alte consumabile. Pe parcursul anului 2006, s-au facut reparatii, s-au schimbat toate geamurile in numar de zece bucati si usile invechite (8 bucati) cu cele contemporane, adaptate cerintelor sanitaro-igienice.

In ultimii doi ani, s-au procurat sapte calculatoare pentru implementarea sistemului informational, ceea ce a sporit esential randamentul perfectionarii documentatiei medico-legale si calitatea serviciilor oferite. De mentionat ca, in ultimii ani, a crescut esential volumul de lucru la toate formele de activitate expertala, iar numarul de cercetari pe cadavre s-a dublat. Evaluarea nivelului de salarizare a angajatilor Centrului de Medicina Legala a demonstrat ca salariul mediu in 2004 a constituit 1327 de lei, iar in 2006, respectiv, 1921 de lei, adica a crescut cu 600 de lei.

Cu toate acestea, constatam ca sint unele probleme nesolutionate pina in prezent, cum ar fi: Centrul de Medicina Legala este lipsit de utilaj si de laborator genetic performant, inzestrat cu utilaj contemporan, Centrul de Medicina Legala dispune numai de o singura unitate de transport, ce nu permite buna desfasurare a unor activitati, inclusiv a deplasarilor in teritoriu pe valoarea activitatii subdiviziunilor. Centrul de medicina legala nu dispune de localuri proprii pentru activitatea sectiilor medico-legale teritoriale si colaboratorii isi desfasoara activitatea in morgile care apartin spitalelor din localitatile respective. Problema se examineaza si cere implicarea organelor administratiei publice locale si centrale, a carei populatie este deservita de catre serviciul medico-legal.

Actualmente, activitatea Centrului de Medicina Legala este evaluata de catre un grup de lucru, de comun cu reprezentantii Procuraturii Generale si Ministerul Afacerilor Interne. Rezultatele evaluarii vor fi examinate in sedinta Colegiului Ministerului Sanatatii, cu aprobarea unui plan de actiuni concrete intru redresarea situatiei.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

Poftim, 3 minute.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc si eu, domnule ministru, de informatia prezentata.

Am adresat aceasta intrebare doar tinind cont de gravitatea situatiei de astazi la acest Centru de Medicina Legala, iar dumneavoastra imi scrieti ca ati instalat dus cu apa calda si ati pus niste dulapuri.

Sint niste elemente fara care nici nu putea sa inceapa sa lucreze aceasta institutie de multi ani in urma. Eu as fi vrut sa aflu de la dumneavoastra, daca exista un plan strategic initiat de Ministerul Sanatatii privitor la dezvoltarea serviciului medico-legal. Pe 3, 5 ani, cel putin, aducerea acestui serviciu la un nivel contemporan, as vrea sa stiu daca cunoaste Ministerul Sanatatii situatia reala de acolo, deoarece din ceea ce ati vorbit este departe...

Daca sint careva proiecte internationale, fiindca Guvernul, spuneti, ca nu are posibilitate. De ce Ministerul Sanatatii nu ar asigura cu surse financiare acesti angajati care indeplinesc un volum minim de doua ori mai mare decit volumul indicat in ordinul Ministerului Sanatatii. Daca acesti specialisti dispun de reciclari, daca corespund posibilitatile cercetarilor de laborator, daca v-as intreba de ce aceste investigatii se fac numai la Chisinau...

Am un caz cind omul sta... 10 ani este la puscarie pentru faptul ca sputa lui si eprubeta cu singe a fost adusa de la Drochia la Chisinau. E un caz foarte convingator ca spune ca s-a putut face aceasta pe drum, iar omul face 10 ani de puscarie. De ce pina in ziua de astazi Centrul de Medicina Legala nu are laborator de identificare prin metoda dactiloscopiei genetice? S-ar intimpla ceva cu un avion, doamne fereste, da doamne sa nu se intimple, dar se poate intimpla, ce ne facem atunci?

De ce nu este asigurat acest Centru cu paza de politie, conform Legii cu privire la expertiza judiciara si multe-multe alte intrebari la care am vrut sa aflu raspuns. Si va rog, dumneavoastra mi-ati spus aici, in raspuns, ca, la indicatia Presedintelui Republicii, si imi mai spuneti in acest raspuns ca veti lua niste masuri despre care v-a fi informat seful statului.

Domnule ministru,

Eu am facut interpelarea, si nu ma speriati ca si sefului statului o sa-i prezentati asemenea informatie. Uitati-va ce semnati si ce raspunsuri dati.

Sa ma intrebati dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Inchideti microfonul nr.5.

Domnule ministru,

Un minut daca aveti raspuns.

 

Domnul Boris Golovin:

Stiti, mie imi pare rau, fiindca, intr-adevar, se face un lucru enorm de mare.

 

Doamna Maria Postoico:

Comparativ inca cum a fost.

 

Domnul Boris Golovin:

Mult stimata doamna deputat,

Nu putem in fiecare centru raional sa punem aparate performante care costa milioane de euro sau milioane de dolari pentru aceia ca sa aprecieze sputa. Va dati seama ca e cu mult mai comod de cumparat pentru fiecare raion cite un automobil, ca aceasta sputa sa se aduca la Centrul de Medicina Legala, decit noi sa procuram pentru fiecare raion. Aceasta e prima intrebare.

Si a doua. Doamne fereste de ceea ce ati spus dumneavoastra, nu poate un stat, mai ales asa de mic cum este al nostru, sa aiba absolut toata tehnica performanta pe care poate sa si-o permita unele tari mari, economic avansate.

Doamne fereste de asa caz. Noi avem relatii cu tarile economic avansate, sint contracte semnate cu dumnealor. In caz de necesitate, ei au sa ne ajute, in cazul in care va fi nevoie de identificat. Nu avem noi astazi, dumneavoastra stiti bine ca noi nu avem posibilitate astazi sa procuram un asemenea utilaj, care costa zeci de milioane de euro.

Doamna deputat,

Ma iertati.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

La microfonul central se invita Pavel Untura, viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, pentru a da raspuns la intrebarea domnului deputat Gheorghe Susarenco cu privire la pozitia Guvernului in problema instalarii crucilor pe marginea drumurilor nationale si locale. De cite minute aveti nevoie?

Domnule viceministru,

De cite minute aveti nevoie?

Domnul Pavel Untura:

Cred ca de un minut si jumatate.

 

Doamna Maria Postoico:

Pina la 5 minute, va rog.

 

Domnul Pavel Untura:

Va multumesc.

Doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Stimate domnule deputat Gheorghe Susarenco,

Suplimentar la raspunsul in scris, care a fost prezentat domniei voastre, as vrea sa zic ca problema din interpelarea dumneavoastra este pe cit, la prima vedere, de simpla, si, constientizam cu totii, necesara de solutionat, ea necesita o tratare cu mult mai complexa.

In primul rind, dupa parerea mea, este necesara o educatie spirituala a societatii civile in ansamblu, prin respectarea canoanelor bisericesti de instalare a crucii la mormintul celui decedat, dupa care urmeaza implicarea tuturor autoritatilor publice la nivel central si local privind respectarea cerintelor legislatiei in vigoare de amplasare a obiectivelor in zona de protectie a drumurilor.

Fisiile de protectie a drumurilor fiind un loc public, este destul de dificil de monitorizat in permanenta toate actiunile care au loc pe drumurile publice. Recunosc ca, pina la momentul actual, nu prea avem mari succese sau, mai bine zis, rezultate bune. Conform actelor normative si legislative, se interzice amplasarea si instalarea acestor obiective in zonele de protectie a drumurilor, aceasta fiind pozitia Guvernului in problema vizata.

Si, ca urmare, nici o cruce amplasata pe terenurile adiacente drumurilor nu au fost autorizate de catre administratorul drumurilor. Problema fiind de ordin sensibil si delicat, necesita o solutionare in termen.

O data cu cresterea considerabila a fondurilor pentru drumuri, incepind cu anul precedent, in anul curent si speram ca si in anii urmatori, a demarat realizarea masiva a lucrarilor de reabilitare si reparatii capitale ale drumurilor nationale si locale principale. Sint supuse ramforsarii si largirii partea carosabila, acostamentele, taluzurile debleurilor si rambleurilor, de asemenea, refacerea canalelor de scurgere a apelor pluviale, fapt ce necesita evacuarea crucilor in acest caz din zona de protectie a drumurilor. Aceasta ar fi o solutie cumpatata pentru problema expusa in interpelarea dumneavoastra.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

Trei minute.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule viceministru.

Eu inteleg si am inteles, inainte de a pune aceasta intrebare, ca problema este foarte sensibila. Dar am rugat ca, in acest caz, ar fi bine ca Guvernul sa conlucreze cu biserica in aceasta problema. A fost sau nu consultat in aceasta problema cu mitropoliile si care este pozitia? Am rugat sa fie consultat Departamentul Cultelor. Eu nu cred ca aceasta problema se ridica pentru prima data.

 

Domnul Pavel Untura:

Stimate domnule deputat,

Am cerut sau am rugat ca Serviciul de stat pentru problemele cultelor sa ne prezinte pozitia la indicatia dumneavoastra si in comun cu Mitropolia Moldovei, Mitropolia Basarabiei si Episcopia romano-catolica dumnealor ne-a prezentat in scris pozitia si este anexata in raspunsul care v-a fost prezentat dumneavoastra.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu este. Mi-au dat numai raspunsul. Dar care este pozitia bisericii? Nu a fost anexata.

 

Domnul Pavel Untura:

Da, stati putin, sa dau citire, cred ca nu e...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Pavel Untura:

Deci, nu vreau sa fac referirea ... fata... Deci, instalarea crucilor pe marginea drumului, in locurile unde au decedat persoanele in urma accidentelor rutiere sau altor accidente tragice este o traditie mai recenta si nu tine de normele canonice. Conform canoanelor bisericesti crucea se stabileste la mormintul celui decedat.

In legatura cu acest fapt, consideram oportun de a completa actele normative si legislative ce tin de modul de utilizare a drumurilor si a terenurilor aferente, inclusiv edificarea diverselor constructii pe aceste suprafete prin care s-ar interzice instalarea crucilor, monumentelor si altor obiective ce semnifica locul deceselor pe aceste zone. Acesta este raspunsul oficial din partea Serviciului de stat al cultelor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Eu cred ca, intr-adevar, dupa cum spuneti dumneavoastra, ar trebui... e clar ca noi nu putem face interpelari si intrebari Mitropolitului, dar, prin intermediul Departamentului Cultelor, care ia legaturi, cred ca ar trebui sa se implice, in viziunea mea, si biserica, pentru a educa, cum ati spus dumneavoastra.

Eu va multumesc pentru raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Interpelari? Nu sint.

Anunt sedinta de astazi inchisa. Data sedintei urmatoare va fi anuntata suplimentar.

Va multumesc.

O zi buna.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.30.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova