DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – MAI 2007
Sedinta
din ziua de 18 mai 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.950 privind ratificarea Conventiei asupra masurilor ce
urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de
import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptata la
Paris la 14 noiembrie 1970.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1480 privind completarea articolului 64 din Codul
funciar.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1170 cu privire la mediere.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.970 pentru
aderarea Republicii Moldova la Protocolul de amendare a articolului 1 (a), a
articolului 14 (1) si a articolului 14 (3) b) din Acordul european privind
transportul rutier international de marfuri periculoase (ADR) din 30 septembrie
1957, adoptat la Geneva la 28 octombrie 1993.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1047 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.31/1;
Legea taxei de stat – art.2, 3, 4 s.a.).
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1573 pentru
modificarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in
agricultura nr.243-XV din 8 iunie 2005 (art.23, 25).
9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.1834 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.22-XV
din 29 martie 2001.
10. R a s p u n s u r i .
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor
101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Absenteaza deputatii: Ion Neagu – in delegatie; Mircea Anton, Elena Bodnarenco, Ala Ursul,
Adriana Chiriac, Valentina Serpul, Ion Varta, Vladimir Filat, Dumitru Braghis,
Vitalia Pavlicenco, Gheorghe Musteata.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Propuneri la ordinea de zi.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din numele Comisiei pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica, rog ca proiectul de Lege nr.1431 sa fie exclus din
ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr.3 in continuare.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi rugam sa fie exclus din ordinea de zi de
astazi proiectul nr.4718.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Alte propuneri nu am inregistrat.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea acestor propuneri
privind amendarea ordiniei de zi a sedintei de astazi. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.949 privind
ratificarea Conventiei asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru
interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import, export si
transfer de proprietate al bunurilor culturale. Initiativa Presedintelui Tarii.
Prezinta Ministerul Culturii si Turismului.
Doamna Tatiana Lapicus – viceministru al culturii si turismului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
Este semnificativ faptul ca astazi, cind se
sarbatoreste pe tot globul pamintesc Ziua internationala a muzeelor, propunem
atentiei mariilor dumneavoastra acest proiect de Conventie.
Oportunitatea ratificarii Conventiei asupra
masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor
ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale
este dictata de obiectivul strategic de integrare a Republicii Moldova in
Comunitatea Europeana. La ora actuala, 110 state ale lumii sint parte la
Conventia UNESCO din 1970, printre care si statele cele mai importante pentru
piata obiectelor de arta.
Tinind cont de faptul ca traficul ilicit cu
bunuri culturale s-a transformat intr-un fenomen transnational, care afecteaza
tot mai mult si Republica Moldova, ratificarea de catre tara noastra a Conventiei
in aspectul politic va permite sa beneficiem de asigurarea unei protectii
juridice internationale a patrimoniului cultural national mobil, care face
parte din memoria umanitatii. Aceasta abordare este in deplina armonie cu
principiile Comunitatii Europene, protectia si promovarea patrimoniului
cultural figurind intre prioritatile fundamentale ale Comunitatii.
Aplicarea Conventiei va permite o
monitorizare precisa a realitatii in domeniul traficului ilicit de bunuri
culturale si va stimula dezvoltarea circuitului legal al valorilor culturale in
plan international. Schimbul de viziuni, de informatii si de bune practici intre
parti, coordonarea si unificarea eforturilor statelor pentru promovarea
obiectivelor Conventiei, inclusiv prin activitatea lor in cadrul altor foruri
internationale.
Totodata, avind in vedere ca actiunile de
protectie a patrimoniului cultural mobil, inclusiv cele care vizeaza contracararea
operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor
culturale, constituie o prioritate pentru UNESCO. Ratificarea de catre
Republica Moldova a conventiei nominalizate va stimula si intensifica relatiile
de cooperare ale tarii noastre cu UNESCO, care este cel mai important for
international in domeniul de referinta. Rugam mult sa sustineti acest proiect
de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna viceministru.
Stimati colegi,
Intrebari pe marginea proiectului de Lege nr.949?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna viceministru,
De fapt, poate intrebarea ar fi pentru domnul
Esanu, caci aceasta intrebare tine mai mult de punctele de vedere juridice. Noi,
la mai multe conventii, am facut rezerve legate de faptul ca, actualmente,
Republica Moldova nu are posibilitate sa asigure jurisdictia asupra
teritoriului Transnistriei. Cum va uitati la necesitatea includerii si in cazul
dat a acestor rezerve, avind in vedere, cu atit mai mult ca este vorba de
contracararea si a importului, exportului ilicit a acestor obiective?
Doamna Tatiana Lapicus:
Stimate domnule Turcan,
Noi, ca urmare a avizului Directiei
juridice, am contactat expertii UNESCO si am aplicat, la momentul ratificarii Conventiei,
practica altor tari, care, la fel, se confrunta in momentul de fata cu
problemele pe care le-ati mentionat dumneavoastra.
Insa expertii ne-au recomandat ca, la
momentul ratificarii, sa nu facem rezervele respective, dat fiind faptul ca asa-numitii
liderii din partea stinga a Nistrului pot sa interpreteze si pot sa apeleze la
alte organe asupra faptului ca, in mod special, nu se aplica o Conventie
internationala. Pe parcurs, daca va fi ratificata aceasta Conventie si daca vor
aparea unele momente, la fel, cu expertii organizatiilor internationale si, in
primul rind, cu expertii din domeniu, din UNESCO, vom incerca sa vedem care
este, poate, un amendament suplimentar la aceasta Conventie.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu, totusi, consider ca expertii respectivi,
este clar ca sint specialisti, dar in domeniul ce tine de problema mentionata.
Dar ei, spre regret, nu sint, dupa cum eu inteleg, la curent, totusi, cu toate
problemele pe care le avem noi astazi.
Si, uitati-va, daca va fi un caz cind, sa
spunem, unul dintre obiectele prevazute in aceasta Conventie va fi exportat sau
importat in mod ilicit, atunci raspunderea pentru acest fapt trebuie sa fie din
partea Republicii Moldova. Totodata, acest fapt va fi facut din partea acelorasi
lideri din Transnistria. Eu cred ca, asa cum noi am procedat la alte Conventii,
in cazul dat noi trebuie sa facem aceste rezerve.
Noi am avut numai un caz, cind era vorba de
cazul Ilascu, cind, intr-adevar, CEDO a remarcat ca aceasta rezerva nu poate fi
luata in considerare. Dar atunci se vorbea despre problema legata de
respectarea drepturilor omului. Dar, in cazul dat, noi avem alt obiect, nu este
vorba de respectarea drepturilor omului si protejarea drepturilor omului, este
vorba de problema tranzactiilor ilicite cu obiectele istorice culturale. Si eu consider
ca in cazul in care noi nu vom face aceasta rezerva, atunci, intr-un mod
oarecare, noi, de fapt, vom proteja unele posibile actiuni ilicite ale acestor
persoane din partea Transnistriei.
Doamna Tatiana Lapicus:
Stimate domnule Turcan,
Din punct de vedere economic si din punct
de vedere al obiectivelor incluse in aceasta Conventie, noi consideram ca
dumneavoastra aveti dreptate. Ne ingrijoreaza, intr-adevar, din punct de vedere
politic sa nu fie interpretata aceasta rezerva in detrimentul obiectivului de
baza.
Noi sintem gata, daca dumneavoastra ne
ajutati, sa formulam aceasta rezerva si o coordonam cu UNESCO, deci, clar lucru,
noi o sa ne supunem deciziei Parlamentului Republicii Moldova.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, rezerva deja este, deci, formula este
deja stabilita, noi in mai multe conventii de acum am indicat. Pina la
restabilirea deplina a integritatii teritoriale a Republicii Moldova,
prevederile Conventiei se aplica doar pe teritoriul controlat efectiv de
autoritatile Republicii Moldova.
Doamna Tatiana Lapicus:
Deci, daca ne permiteti, sa consultam si cu
UNESCO. Pentru ca din cele
110 state, stim ca sint state care au asa probleme, nimeni nu a facut nici o
rezerva in acest aspect.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine. Noi avem practica noastra, problemele
noastre si eu cred ca, in acest caz, noi trebuie sa protejam interesele tarii,
avind, spre regret, situatia care exista pe teritoriul Transnistriei.
Doamna Tatiana Lapicus:
Noi vom respecta decizia Parlamentului si noi
vom accepta formularea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Va multumesc, doamna viceministru.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia
asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea
operatiunilor ilicite de import, export si transfer de proprietate al bunurilor
culturale se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii
si ratificarii de catre Parlament.
Conventia in cauza, adoptata la Paris la 14
noiembrie 1970 de Conferinta Generala a UNESCO, are la baza principiul ca
fiecare stat are datoria de a proteja patrimoniul constituit din bunurile
culturale, care exista pe teritoriul sau, impotriva furtului, sapaturilor
arheologice clandestine si exportului ilicit. Iar pentru a fi eficace, protectia
patrimoniului cultural trebuie sa fie organizata atit pe plan national, cit si
pe plan international si necesita o strinsa colaborare intre state.
Comisiile permanente s-au expus pozitiv
asupra ratificarii Conventiei mentionate. Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au formulat citeva
observatii si propuneri fata de textul proiectului de lege. Sinteza
amendamentelor propuse se contine in anexa la prezentul raport.
In vederea respectarii prevederilor Legii
privind actele legislative, comisia propune a exclude din titlul legii sintagma
“adoptata la Paris la 14 noiembrie 1970.” Luind in considerare cele expuse,
Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului
ratificarea Conventiei nominalizate prin adoptarea unei legi organice in prima si
in a doua lectura. Iar in ceea ce priveste propunerea Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati referitor la aceasta rezerva teritoriala, consider ca este
logica si trebuie acceptata.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Petrenco.
Stimati colegi,
De fapt, avind aceasta situatie si
propunerea comisiei, la fel solicitarea autorilor, eu as propune plenului
Parlamentului sa votam astazi in prima lectura acest proiect de lege, lasind,
cel putin, o saptamina –doua timp pentru a se face toate consultarile, negocierile,
daca este necesar, in modul in care sa revenim pentru votul in a doua lectura privind
acest proiect de lege la inceputul lunii iunie.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.949. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.949 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1480 privind
completarea articolului 64 din Codul funciar. Prezinta Guvernul.
Domnul Stefan Crigan – vicedirector general al Agentiei Relatii Funciare si
Cadastru:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege prezentat spre examinare in
atentia dumneavoastra reflecta unele completari ale articolului 64 din Codul
funciar, care se refera la terenurile in fondul de rezerva al primariilor.
Mentionam ca articolul 64 prevede ca in
fondul de rezerva se afla toate terenurile neatribuite in proprietate,
posesiune si folosinta, inclusiv terenurile calculate pina la 5 la suta din paminturile
cu destinatie agricola, de a fi folosit pentru necesitatile dezvoltarii sociale
a localitatilor.
Terenurile fondului de rezerva sint
proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si atribuirea lor tine
de competenta consiliilor locale. Insa, din practica, sint cazuri cind primariile
instraineaza terenuri din rezerva 5% pentru alte necesitati si nu le folosesc
dupa destinatie.
Din aceste considerente, se propune
completarea articolului nominalizat cu un alineat care reglementeaza instrainarea
lor conform prevederilor articolului 11 din Codul funciar. Materialele date au
fost coordonate cu partile cointeresate si rugam sa sustineti acest proiect de
lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Crigan.
Intrebari pentru autor? Nu sint.
Multumesc.
Rog Comisia pentru agricultura si industria
alimentara.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege privind completarea articolului 64 din
Codul funciar, prezentat de Guvern, si expune urmatoarele. Prin completarea
articolului 64 din Codul funciar se prevede o folosire mai rationala a
terenurilor destinate dezvoltarii sociale a localitatilor si atribuirea lor
doar pentru constructia caselor de locuit, anexelor gospodaresti si gradinii in
conformitate cu articolul 11 din Codul funciar, specificindu-se totodata, ca
asemenea terenuri nu sint supuse vinzarii–cumpararii.
Insa tinem sa mentionam ca, la alineatul 2
al articolului 11 din Codul funciar, sint specificate si cazuri de vinzare a
terenurilor. Astfel, acesta prevede ca atribuirea repetata in proprietate
privata a terenurilor cetatenilor pentru constructia caselor de locuit, anexelor
gospodaresti si gradini se efectueaza contraplata prin vinzare la licitatie,
organizata de autoritatea administratiei publice locale.
Prin avizele prezentate, comisiile
permanente sustin acest proiect de lege. Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie a venit cu propunerea ca terenurile in cauza sa fie atribuite in
folosinta fara dreptul lor ulterior de vinzare. Aceasta propunere va fi
examinata in lectura a doua.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului, in avizul sau, specifica ca terenurile din fondul de rezerva al
unitatilor administrativ-teritoriale sint proprietate publica a acestora si
luarea deciziilor asupra lor tine de competenta consiliilor locale. Considerind
ca legea, in varianta expusa, nu o sa dea raspuns la situatiile create, din
contra, au sa genereze situatie de conflict intre normele existente.
In rezultatul dezbaterilor, comisia a ajuns
la concluzia ca proiectul de lege poate fi sustinut, insa cere o imbunatatire
esentiala. Astfel, noul alineat al articolului 64 din Codul funciar se propune in
urmatoarea redactie, care ar putea fi imbunatatit in lectura a doua. Redactia
propusa de comisie: “Terenurile destinate dezvoltarii sociale a localitatii,
rezervate in conditiile articolului 12, se atribuie in conformitate cu prevederile
articolului 11 din prezentul cod. Instrainarea terenurilor in alte scopuri se
poate efectua doar in cazurile deosebite, in urma consultarii cetatenilor
localitatii respective.”
Tinind cont de cele expuse, proiectul de Lege
privind completarea articolului 64 din Codul funciar se propune Parlamentului spre
aprobare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu rog putina liniste in sala. Intrebari
pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca
foarte multe primarii deja nu mai au aceste rezerve. Primim teancuri de
scrisori si plingeri, tinerii specialisti nu mai pot primi locuri pentru
constructie, fiindca aceasta rezerva s-a terminat. Daca in comisie s-au
discutat aceste cazuri si ce este de facut? Fiindca este un numar foarte mare
de primarii care nu dispun de aceste limite.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Cusnir.
In comisie s-a discutat proiectul prezentat
de Guvern. Si in varianta propusa de Guvern aceasta modificare nu a fost
acceptata. Ceea ce se refera la intrebarea dumneavoastra, aceasta de acum tine
de articolul 11. Adica, noi ar trebui sa venim cu o alta initiativa legislativa
la articolul 11, ca sa putem solutiona aceasta problema.
Dar, vreau sa va informez ca, prin Legea
nr.173 din anul 1998, primariile au fost abilitate cu dreptul de a distribui
terenurile din rezerva primariilor pentru acei care nu au avut terenuri si nu au
avut dreptul la cota de teren echivalent. Si, in rezultatul acestei legi,
practic, multe primarii din multe raioane nu mai au terenuri in rezerva pentru
dezvoltarea sociala.
Eu cred ca noi aici trebuie sa gasim o alta
solutie, sa avem banii prevazuti in buget, pentru ca primariile locale sa poata
cumpara terenurile private, pentru ca, ulterior, sa le foloseasca pentru
atribuirea acestora familiilor nou-formate. Dar va spun ca aceasta trebuie sa
fie o alta initiativa legislativa si ea necesita cheltuieli bugetare.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cred ca anume o gestionare proasta si o
libertate in acest sens a adus la aceasta situatie si Guvernul abia acum de s-a
trezit sa vina cu aceasta initiativa si sa faca o limita. Din acest punct de
vedere, am vrut sa va intreb: daca ati discutat si motivele care au dus la
aceasta situatie?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna Cusnir,
Guvernul, venind cu acest proiect de lege,
a incalcat articolul 109 din Constitutie. Articolul 109 din Constitutie prevede
ca administratia publica locala este in drept sa ia decizie asupra tuturor
activitatilor din colectivitatea data.
Si in cazul in care doreste sa ia o decizie
cu privire la vinzarea terenurilor destinate dezvoltarii sociale, noi am propus
acum ca sa fie in urma unui referendum local, adica sa fie intrebata populatia,
fiindca, conform legii in vigoare, primaria locala avea dreptul sa vinda
terenurile chiar si din cele destinate dezvoltarii social-culturale. Acum noi venim cu formula ca, daca primaria va lua astfel de
decizie, va putea s-o efectueze numai in cadrul sau dupa un referendum local.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule presedinte.
Dar eu cred ca trebuie chemat Guvernul in
comisie ca sa explice de ce s-a ajuns in aceasta situatie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Acum, eu as ruga sa lasati sabiile la o
parte, fiindca sistemul de administratie astazi si in trecut presupune functii si
atributii ale Guvernului central si functiile si atributiile administratiei
publice locale. Si aici trebuie sa fie trase la raspundere organele administratiei
publice locale, care poate, in multe cazuri, au mers pe o linie irationala de
distribuire, dar nu este o problema centralizata. Tine de responsabilitatea
administratiei publice.
Stimate colega,
Eu nu am intrat in discutii cu dumneavoastra,
fiindca noi discutam pe marginea proiectului nr.1480.
Va multumesc.
Stimatii mei colegi,
Supun votului proiectul de Lege nr.1480
pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1480 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1170 cu privire la
mediere. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta domnul Turcan. Presupun ca este o
prezentare mixta atit in numele autorilor, cit si prezentarea raportului in
comisie.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Institutul medierii este un institut destul
de cunoscut in tarile Europei si as vrea sa va aduc aminte ca anul trecut noi
deja am adoptat in prima lectura doua proiecte de legi referitor la problema
medierii pe cauzele penale si pe cauzele civile.
Aceste proiecte de legi au fost adoptate in
prima lectura, totodata, autorii proiectului nr.1170 au stabilit ca unele dintre
principiile de baza sint similare, se repeta. Totodata, nu sint in plina masura
dezvoltate in primul si al doilea proiect de lege. Pornind de la aceste
considerente, acest grup de lucru, acest grup de deputati a elaborat proiectul
care se prezinta astazi atentiei dumneavoastra.
Medierea, dupa cum se stie, este o
alternativa a procesului judiciar. Deci, implementarea acestui institut a
contribuit la degrevarea instantelor de judecata din numarul extern de cauze. As
vrea sa mentionez ca se are in vedere avantajul de a oferi rezultatele care sa
fie mai convenabile pentru partile aflate in conflict prin intermediul
mediatorului. Deci, eficacitatea medierii este sporita prin probabilitatea mai
mare de acceptare si, respectiv, de executare benevola a conditiilor convenite
de parti.
Proiectul de lege este elaborat si in
scopul armonizarii legislatiei interne cu prevederile internationale, deoarece
asigurarea unui acces mai bun la justitie prin dezvoltarea si promovarea
metodelor alternative de solutionare a litigiilor constituie unul dintre
obiectivele-cheie ale politicii Uniunii Europene. As vrea sa mentionez ca si Planul
de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana prevede elaborarea unui cadru
legislativ in vederea dezvoltarii procedurilor alternative de solutionare a
litigiilor.
In proiectul inaintat spre examinare se contin
prevederi referitoare la medierea atit pe cauzele civile, cit si penale.
Deoarece prevederile care reglementeaza notiunea si principiile medierii,
statutul si conditiile de dobindire a calitatii de mediator au un caracter
general si pot fi aplicate atit pentru medierea in cauzele civile, atit si
pentru cauzele penale.
Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de
catre Guvernul Republicii Moldova, comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, care au sustinut, cu unele amendamente, care vor fi
luate in considerare pentru lectura a doua. Tinind cont de cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea acestui proiect de lege in
prima lectura si pentru lectura a doua sa fie comasate proiectele de legi
nr.2281 si nr.3246, luind ca baza proiectul nr.1170.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Intrebari pentru autori, pentru comisie? Nu
sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii voi supune votului
aprobarea in prima lectura a acestui proiect de Lege nr.1170, in modul in care
a fost propus de catre comisie, ca, pentru lectura a doua, acest proiect, fiind
luat ca proiect de baza, sa fie comasat cu proiectele nr.2281 si nr.3246.
Cine este pentru aprobarea, in aceste conditii,
a proiectului nr.1170 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1170 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.970 pentru aderarea
Republicii Moldova la protocolul de amendare a articolului 1 (a), a articolului
14 (1) si a articolului 14 (3) b) din Acordul european privind transportul
rutier international de marfuri periculoase.
Initiativa Presedintelui tarii. Prezinta
Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.
Domnul Pavel Untura – viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Atentiei dumneavoastra se propune proiectul
de Lege cu privire la aderarea Republicii Moldova la protocolul de amendare a
articolului 1 (a), a articolului 14 (1) si a articolului 14 (3) din Acordul
european privind transportul rutier international de marfuri periculoase.
Acordul de baza privind transportul rutier
international de marfuri periculoase a fost semnat la Geneva in 1957 si a intrat
in vigoare in 1968. Textul Acordului a fost modificat prin Protocolul de
amendare, care a fost aprobat la New-York in 1975 si care a intrat in vigoare in
1985. Aderarea Republicii Moldova la Acordul de baza a fost aprobat prin Hotarirea
Parlamentului nr.44 din 1998. Protocolul concretizeaza termenul, mijlocul de
transport, substituind trimiterea la Conventia asupra circulatiei rutiere din
1949 si introduce termenul desfasurat, care corespunde legislatiei nationale.
De asemenea, reglementeaza procedura de
introducere a amendamentelor prin Acordul aderent, semnarea lui, adoptarea si
aderarea. Asadar, potrivit Protocolului, dreptul de a initia introducerea
modificarilor la Acord il are orice parte contractata, precum si secretarul
general al Organizatiei Natiunilor Unite. Actualitatea Protocolului este
determinata de necesitatea unificarii conditiilor de transportare a marfurilor
periculoase in conformitate cu standardele europene.
Prezentul protocol nu contravine politicii
externe si interne, promovate de Republica Moldova. Nu necesita modificarea
legislatiei nationale si nu atrage dupa sine obligatiuni financiare pentru
Republica Moldova. Tinind cont de cele expuse si in scopul realizarii Planului
national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea
Europeana, Guvernul Republicii Moldova a aprobat, prin Hotarirea sa nr.221, la
27 februarie 2007 proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la
Protocolul mentionat si rog sa sustineti aprobarea proiectului de lege
prezentat.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca
aderarea Republicii Moldova la protocolul de amendare a articolului 1 (a), a
articolului 14 (1) si a articolului 14 (3) b) din Acordul european privind
transportul rutier international de marfuri periculoase urmeaza sa fie decisa
de Parlament. Protocolul adoptat la Genera la 28 octombrie 1993 are drept scop
operarea unor modificari in textul Acordului european privind transportul
rutier international de marfuri periculoase. La propunerea Austriei si Frantei,
modificarile respective se refera la procedura de amendare a Acordului si la
definitia termenului “vehicul”.
Comisiile permanente ale Parlamentului au
prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru aderarea Republicii Moldova
la Protocolul nominalizat. Directia juridica a Aparatului Parlamentului a atentionat
asupra necesitatii de a indica corect denumirea Acordului. In scopul ajustarii
titlului legii, Comisia propune a exclude din textul acestuia sintagma “Adoptat
la Geneva la 28 octombrie 1993”. De asemenea, la articolul 2 din proiectul de
lege, Comisia considera necesar a substitui sintagma “Ministerul
Transporturilor si Gospodariei Drumurilor” prin cuvintul “Guvernul”.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru politica externa si integrare europeana propune aderarea la Protocolul
de amendare al Acordului european privind transportul rutier international de marfuri
periculoase prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.
Domnul Marian Lupu:
Da. Multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Cine este pentru aprobarea proiectului de
Lege nr.970 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.970 este aprobat.
La propunerea comisiei, adoptarea acestui
proiect nr.970 in a doua lectura. Cine este pentru, rog sa voteze si rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
73 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 11, pardon.
Domnul Marian Lupu:
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.970 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1047 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Igor Bodorin – viceministru al afacerilor interne:
Stimate domnule Presedinte,
Domnilor deputati,
Proiectul de Lege prezentat in Parlament a
fost elaborat in scopul aducerii unui sir de acte legislative in concordanta cu
articolul 24 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, prin care
este exclusa pozitia “Biroul National Migratiune”. Preluarea functiilor de catre
Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Economiei si Comertului, in
varianta actuala, a fost efectuata la propunerea unitatii de coordonare a
reformei administratiei publice, care, preventiv, a efectuat un studiu si o
evaluare a practicii internationale in domeniul respectiv si in scopul propasirii
tarii pe calea armonizarii structurilor administrative conform standardelor
europene.
In urma preluarii functiilor de catre
Ministrul Afacerilor Interne privind promovarea si realizarea politicii de stat
in domeniul migratiei, monitorizarea fluxului migrational, eliberarea invitatiilor
pentru cetatenii straini, crearea si administrarea sistemului informational
migrational si de catre Ministerul Economiei si Comertului a atributiilor
referitor la promovarea si realizarea politicii in domeniul migratiei fortei de
munca, a aparut necesitatea de a modifica legislatia in domeniul migratiunii,
la compartimentele ce tin de exercitarea atributiilor functionale de catre
institutiile desemnate, precum si aducerea in concordanta a unor norme
legislative.
Prin proiectul mentionat se propun modificari
si completari in Legea nr.1518 din 2002 cu privire la migratiune, Legea nr.1286
din 2002 cu privire la statutul refugiatilor, Legea nr.269 din 1994 cu privire
la iesirea si intrarea in Republica Moldova, Legea nr.241 privind prevenirea si
combaterea traficului de fiinte umane, Legea taxei de stat nr.1216 si Codul cu
privire la contraventiile administrative. Luind in considerare importanta
problemei in cauza, consideram oportun ca prezentul proiect sa fie examinat in
cadrul sedintei Parlamentului si mizam pe sustinerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule viceministru.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.
Va multumesc.
Rog, comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordine publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte
legislative, inaintat ca initiativa legislativa a Guvernului Republicii
Moldova. Prezentul proiect de lege a fost elaborat intru realizarea legii din
16 februarie 2006, prin care a fost modificat articolul 24 din Legea cu privire
la Guvern si s-a exclus pozitia Biroului National Migratiune.
Proiectul respectiv de lege aduce modificari
si completari la o serie de acte legislative, cum ar fi: Codul cu privire la
contraventiile administrative, Legea taxei de stat, Legea cu privire la iesirea
si intrarea in Republica Moldova, Legea cu privire la statutul refugiatilor,
Legea cu privire la migratiune si Legea privind prevenirea si combaterea
traficului de fiinte umane.
Astfel, se propune ca realizarea politicii
migrationale sa revina Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului
Economiei si Comertului, care, prin subdiviziunile sale specializate vor
exercita functiile de gestionare, coordonare si reglementare a proceselor migrationale,
inclusiv a migratiei fortei de munca in colaborare cu alte organe centrale de
specialitate ale administratiei publice, institutii si organizatii cu
activitate relevanta in domeniu.
Conform competentei functionale, Ministerul
Afacerilor Interne va elabora, promova si realiza politica de stat unica in
domeniul migratiei si azilului, va prognoza, gestiona si monitoriza fluxurile
migrationale, va crea, administra si dezvolta sistemul informational migrational,
va acorda statutul de emigrant sau de repatriat, precum si va elibera, la
cererea persoanelor, invitatii pentru cetatenii straini si apatrizi.
Ministerul Economiei si Comertului va
elabora, promova si realiza politica in domeniul migratiei fortei de munca, va
promova, in comun cu alte organe centrale de specialitate ale administratiei
publice politici privind protectia sociala si juridica a lucratorilor migranti,
va elibera, prelungi si anula permise de munca ale cetatenilor straini si
apatrizi, precum si va media angajarea cetatenilor Republicii Moldova la munca in
strainatate.
Comisiile permanente ale Parlamentului si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul de
lege mentionat, cu unele obiectii care vor fi luate in considerare de catre
comisie la etapa examinarii si prezentarii acesteia Parlamentului in lectura a
doua. Totodata, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, prin avizul
sau, considera nerelevanta divizarea notiunii de “migratie” in doua categorii:
migratie lucratoare sau care intra in competenta Ministerului Economiei si
Comertului si nelucratoare din competenta Ministerului Afacerilor Interne, dat
fiind faptul ca migrantii care au primit azil au dreptul la munca.
La fel consider inoportuna propunerea prin
care eliberarea, anularea si prelungirea permisului de munca va fi efectuat de
catre Ministerul Economiei si Comertului si propunem ca Ministerul Afacerilor
Interne sa preia totalmente atributiile de eliberare, prelungire si anulare a
permisului de sedere si de munca in Republica Moldova. Comisia nu sustine
aceste amendamente de concept si considera binevenita pastrarea structurii propuse
de Guvern ca fiind una mai optima pentru realizarea eficienta a politicii migrationale
in Republica Moldova.
Totodata, Comisia propune modificarile
Codului cu privire la contraventiile administrative sa fie excluse pentru
lectura a doua din acest proiect de lege si sa fie examinate in pachet cu Legea
respectiva, care se afla in Parlament. Tinind cont de cele expuse, Comisia
propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei sesizate in
fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1047.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1047 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1573 pentru
modificarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in
agricultura.
Guvernul.
Domnul Stefan Calancea – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Guvernul vine cu initiativa de modificare a
Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura,
tinind cont de faptul ca, pentru anul 2006, a fost stipulata subventionarea de
80 la suta din suma primelor de asigurare, ceea ce a impulsionat simtitor
interesul producatorilor fata de asigurare. Si daca pina la 1 iunie in 2006 au
fost incheiate 21 de contracte de circa 600 mii de lei, atunci la sfirsitul
anului au fost inregistrate 100 de contracte de mai mult de
7 milioane de lei.
Aceasta a stabilit faptul ca sa venim cu
initiativa de a modifica legea respectiva si solicitam Parlamentului de a sustine
aceasta initiativa.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.
Va multumesc, domnule raportor.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de lege mentionat, care prevede majorarea
cuantumului subventiilor primelor de asigurare pina la 80% din suma asigurata
pentru culturile agricole si animale. Amintim ca, in momentul de fata, in legea
de baza, cu exceptia anului 2006, cuantumul subventiei primei de asigurare
constituie 60% din valoarea acestora. Pentru asigurarea plantatiilor
multianuale, sfeclei de zahar si legumelor ... 50% din valoarea acestora pentru
asigurarea celorlalte culturi si animalelor.
In urma dezbaterilor, luind ca baza si
argumentele expuse in nota informativa a Guvernului privind asigurarea riscului
de protectie in agricultura in anul 2006, in care subventionarea primei de
asigurare constituie 80 la suta, Comisia a ajuns la concluzia ca majorarea
cuantumului subventiilor primelor de asigurare trebuie facuta treptat, venind
cu propunerea ca in lectura a doua majorarea cuantumului subventiilor in marime
de 80 la suta sa fie prelungit deocamdata doar pentru anul 2007.
In acest context, se propune excluderea
modificarilor propuse la articolul 23, iar alineatul (5) la articolul 25 se
propune sa ramina in vigoare cu substituirea cifrelor “2006” cu cifrele “2007”,
in ambele cazuri. Cu propunerea mentionata, se propune Parlamentului aprobarea
acestui proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Ati venit cu propunerea ca doar pentru anul
2007, stim ca majoritatea culturilor se seamana toamna, daca venim si anul
viitor, ne trezim in luna mai–iunie sa facem niste modificari sau sa aducem niste
schimbari. Va fi acelasi efect ca si in acest an, bunaoara.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Chestia consta in aceea ca fondul pentru
subventionare a riscului in agricultura se adopta pentru anul bugetar concret.
Pentru anul 2007, in buget sint prevazute
15 milioane de lei. Pentru anul 2008 va trebui de prevazut o alta suma in buget
si corespunzator va fi luata decizia cu privire la subventionare pentru anul
2008. Adica, banii de 15 milioane se prevad pentru anul 2007 si numai in
cazurile in care aceste contracte de asigurare vor fi incheiate pina in iulie
2007.
Doamna Valentina Cusnir:
Tocmai din acest motiv va si intreb, caci in
buget au fost 15 milioane, acum s-a vazut ca acesti bani nu sint valorificati si
se vine cu modificarea legii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
S-a vazut ca nu sint valorificati si in
anul 2006. Noi tot am venit cu propunerea si ea a fost acceptata de asemenea ca
sa fie utilizate, adica sa fie utilizate pentru 80% compensare. Dar eu cred ca
aici Guvernul trebuie sa lucreze pentru promovare, pentru promovarea acestui
proiect de lege si, in general, pentru promovarea asigurarii in agricultura. Inca
multi agenti economici nu cunosc si nu se asigura, nu asigura nici roada, nici
animalele, conform legii in vigoare.
Doamna Valentina Cusnir:
Exact aceasta am si avut in vedere, ca sint
niste motive care duc la aceasta situatie si atunci oricite modificari n-am
face noi, nu va fi efectul scontat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, dar in comparatie cu 2005, totusi in
2006, in legatura cu faptul ca noi am subventionat 80% din suma asigurata, au
venit de acum mai multi la asigurare. Si speram ca in anul 2007 toate aceste
surse financiare de 15 milioane vor fi utilizate.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Sa speram ca asa va fi. Dar trebuie sa lucram
pentru aceasta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Trebuie sa informam mai bine agentii
economici.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Daca nu sint alte propuneri decit cele
prezentate de Comisie, se propune de votat si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Am luat act.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei sesizate in
fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1573.
Cine e pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.1573 este aprobat in prima
lectura.
Lectura a doua. Alte propuneri decit cele
evocate in raportul comisiei? Nu sint.
In aceste conditii, supun votului adoptarea
proiectului de Lege nr.1573 in a doua lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1573 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Hotarire nr.1834 a
Parlamentului pentru modificarea si completarea Hotaririi nr.22-XV din 29
martie 2001, inaintat de catre Biroul permanent al Parlamentului.
Prezinta domnul Eremciuc, membru al
Biroului permanent.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul mentionat a fost examinat si
aprobat unanim de Biroul permanent al Parlamentului la sedinta din 10 mai 2007.
Modificarea acestei Hotariri este conditionata
de necesitatea ajustarii prevederilor ei la cele ale Legii nr.355 din 23
decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si ale
Legii serviciului public nr.443 din 4 mai 1995.
Modificarile propuse ordoneaza grilele de
salarizare dupa principiul functiilor similare. In conditiile legilor mentionate,
la stabilirea grilelor de salarizare, s-a luat in considerare continutul atributiilor
functionale si specificul executarii obligatiunilor de serviciu, ori asupra
program, responsabilitatea materiala, volumul de lucru sporit, utilizarea in
exercitiul functiei a limbilor straine.
Concomitent, se propune optimizarea
structurii interne a subdiviziunilor Aparatului Parlamentului, ceea ce permite
cresterea statutului functional a unui sir de pozitii. Aditional, se propune
reorganizarea structurilor destinate deservirii tehnice a Parlamentului, astfel
deoarece actualul statut de intreprinderi de stat al Bazei auto al
Parlamentului nu corespunde caracterului activitatii si propune reorganizarea
ei in institutie publica cu statut de persoana juridica subordonate
Parlamentului.
Aceeasi restructurare necesita si Directia
de deservire a cladirilor Parlamentului. In acest fel, statutele acestor
organizatii se vor aduce in conformitate cu cerintele Codului civil si legislatia
in vigoare.
Este mentionat faptul ca modificarile
propuse nu implica depasirea bugetului prevazut pentru salarizare deja aprobat si
nici necesitatea atragerii de mijloace financiare suplimentare. Tinind cont de
cele expuse, Biroul permanent propune plenului Parlamentului aprobarea
proiectului de hotarire.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Eremciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule vicepresedinte,
Noi vom sustine acest proiect de hotarire,
dar ne intereseaza de ce consultantul principal in comisiile permanente,
referent in comisiile permanente, consultantul principal in fractiunile
parlamentare, referentul superior in fractiunile parlamentare sint defavorizati
fata de alti consultanti principali si referenti superiori in alte structuri
ale Aparatului Parlamentului.
Noi sintem pentru grilele stabilite pentru
acesti functionari din Aparatul Parlamentului, dar am dori ca si acei din
comisiile permanente si din fractiunile parlamentare sa nu fie defavorizati.
Uitati-va, consultant principal in comisia
permanenta, grila incepe de la 1750 la 2450: consultant principal in Aparatul
Parlamentului, grila incepe de la 1800 la 2550. Nu este atit de mare diferenta,
dar, din punct de vedere moral, psihologic este o diferenta. Acelasi lucru e si
la referent al comisiei permanente – 1300-1950. Referent superior in alte
structuri – 1400-2100.
Acelasi lucru se intimpla si in fractiunile
parlamentare. Consultantul principal si referentul superior... eu propun, de
pilda, sa stabilim grila de salarizare nu mai jos decit in alte structuri ale
Parlamentului. Din punct de vedere moral, psihologic eu cred ca nu merita
consultantii din comisii si din fractiunile parlamentare sa fie tratati mai
inferior decit altii, din alte structuri ale Aparatului Parlamentului. Cum considerati
dumneavoastra?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Multumesc.
Eu despre grila... O sa-l rog pe domnul Presedinte
al Parlamentului sa raspunda. Dar eu vreau sa va spun ca primul pas care a fost
facut si scopul pe care noi l-am atins... au fost nivelate... referenti ca si
la Guvern, ca si la Presedintie si la Parlament, caci atunci era mare diferenta.
Iata acum la discretia... cum va hotari
Parlamentul. Dar, avind in vedere ca bugetul este de acum aprobat si propunerea
aceasta atrage suplimentar finante, poate anul curent o sa fie, propunem sa votam
asa, dar la anul vom hotari aceasta problema.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte,
Eu cred ca nici un consultant nu sta la
minimul inclus aici in grila. Adica el este undeva mai, la un salariu mai mare decit
minimul grilei si nu vor fi necesare cheltuieli suplimentar. Pur si simplu,
trebuie sa fie grila corespunzatoare din comisiile permanente, sa fie egalata
cu cea din alte structuri ale Aparatului Parlamentului.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Domnul Creanga.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
O sa ma conectez si eu la aceste discutii
pe simplul motiv ca este un proiect care a fost aprobat la sedinta Biroului
permanent in proiect si inaintat atentiei dumneavoastra. A fost si un obiectiv
pentru a ridica, inclusiv statutul si grilele de salarizare pentru consultantii
si referentii din fractiunile parlamentare.
Sa examinam atent, fiindca eu, spre
exemplu, iau comisii permanente: consultant principal – 1750-2450. Iau oricare
directie care vine aici, tot consultant principal – 1750-2450. Nu cred ca pot
fi, sa examinam cu multa atentie, poate sint niste erori tehnice, dar daca este
pozitia de consultant principal, grilele de salarizare sint stabilite de lege.
Acum ne uitam la fractiuni.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Referent.
Domnul Marian Lupu:
Fractiunile parlamentare, consultant
principal – 1750-2450, nici o diferenta in grilele de salarizare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar noi avem consultant principal cu
salariul de 1000, adica cu grila 1800 - 2550.
Domnul Marian Lupu:
Gasiti, va rog, si sa vedem unde este
aceasta pozitie. Eu peste tot am consultant principal, grila standardizata 1750-2450;
1800-2550 este vorba de sef sector, sef sectie, este putin diferit. Deci, eu
accept perfect ideea dumneavoastra ca daca este consultant principal, grila
este standardizata. Cel putin, in varianta proiectului pe care il am in fata
mea eu gasesc anume aceasta situatie.
Si va atrag atentia ca unul dintre obiective
a fost tocmai de a ridica statutul consultantilor in fractiuni, nu doar in
diviziunile Aparatului, dar si in cele din fractiuni si eu gasesc aceasta
sarcina realizata.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
In privinta referentului, poate aici eu
m-am uitat la sef de sector.
Domnul Marian Lupu:
A, poate. Asa, referent...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar la referent, in comisia permanenta
referentul este, pur si simplu, referent. In alte structuri este referent
principal si grila este 1400-2100. Eu cred ca referentii din comisii merita si
ei sa fie la aceeasi grila.
Domnul Marian Lupu:
Uitati-va, iau oricare directie, Directia
juridica – referent superior: 1300-1950. In comisii, referent al comisiei:
1300-1950.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, sint in Sectia servicii generale, Sectia
petitii si audienta, referent.
Domnul Marian Lupu:
A, dumneavoastra faceti referinta la
referent principal: 1400-2100. Bine, aici sint, vedeti, pozitii diferite. In
unele subdiviziuni sint referenti principali, in altele sint referenti
superiori.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi nu propunem ca sa fie schimbata grila
la structurile initiale, acestea care au 1400-2100. Noi propunem ca in comisie
referentul sa fie adus la aceasta grila, la 1400-2100. Din punct de vedere
moral, psihologic, aici el nu cistiga mult, 50 de lei, dar din punct de vedere
a...
Domnul Marian Lupu:
Asa, eu, de fapt, rugasem sa fie aici in
sala si contabilitatea, fiindca un element foarte important al acestui proiect
este principiul ca nu se va cere nici un supliment la bugetul aprobat de catre
Parlament pentru fondul de salarizare daca noi depasim aceasta limita, ori am
ajuns ca calculele s-au bazat pe sistemul care sa nu admita o majorare de buget
pentru Parlament.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Am putea sa...
Domnul Marian Lupu:
Avem doua cai aici.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Am putea sa mergem pe calea aceasta, adica
nu se mareste bugetul pentru anul 2007, dar grila se stabileste, aceasta da o
perspectiva de crestere in viitor, adica daca vor fi finante pentru anul 2008.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar ii aducem la un nivel mai...
Domnul Marian Lupu:
Bine, pe dimensiunea de idei, de continut,
eu accept intru totul aceasta. Important este ca Hotarirea de Parlament pe care
o aprobam astazi intra in vigoare imediat la data adoptarii, la data publicarii
in Monitorul Oficial, ceea ce ar insemna ca nici nu prea aveam un instrument
juridic ca sa formam o clauza sau o rezerva ca aceste pozitii intra in vigoare
de la 1 ianuarie 2008.
Ceea ce eu pot sa va propun astazi si fixam
in stenograma ca la momentul examinarii bugetului Parlamentului pentru anul
2008, si o sa rog secretariatul, inclusiv al Biroului permanent, sa ia la
control acest lucru, noi revenim, efectuam calculele necesare si introducem
aceste pozitii cu finantarea incepind de la 1 ianuarie 2008.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Noi am putea sa scriem aici, in cuprinsul Hotaririi
Parlamentului ca nu se vor... majorarile, posibil, se vor efectua in limita
bugetului aprobat pentru anul 2007 si atit. Si atunci nimeni nu va avea tentatia
ca sa iasa in afara bugetului. Dar sa fie grila adoptata, ca sa avem aceasta,
eu stiu, stimulare pentru referentii corespunzatori.
Dar sa inscriem aici un punct ca in limita
bugetului 2007.
Domnul Marian Lupu:
Stiti, haideti si vom accepta, haideti sa
punem grile pentru referentii in comisii. Si nu cred ca aceasta clauza ne ofera
un spatiu destul de flexibil, fiindca oricum pe acei care sint fixati ca
beneficiari ai acestei grile putin ii intereseaza sint bani sau nu, mergi in
judecata si ai cistig de cauza.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar noi aici avem minimum, maximum si in...
Domnul Marian Lupu:
De acord, noi o sa incercam sa vedem
rezervele pe intern, poate de pe economiile pe anumite pozitii si articole de
cheltuieli in modul in care sa ne incadram pe principiul nedepasirii bugetului
stabilit.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Si eu am avut aceleasi obiectii la acest
proiect de hotarire si cred ca ceea ce ati promis dumneavoastra trebuie sa fie
la latitudinea Parlamentului. Inteleg foarte bine scopul de a ridica statutul
referentilor sau al angajatilor din celelalte directii ale Aparatului
Parlamentului, dar mi se pare inechitabil. Nu am nimic impotriva sectiei de
redactare sau de dotare logistica, referent superior si, totodata, referentii
din comisii, pur si simplu, referent al comisiilor permanente si al fractiunilor.
Noi trebuie sa vedem si mecanismul de obtinere a acestor grade de calificare
care trebuie sa corespunda si volumului de lucru, si calificarii respective, si
salarizarii, nu in ultimul rind.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Doamna Buliga,
Eu inteleg foarte bine aspectele la care va
referiti dumneavoastra, nivelele de calificare si volumul de lucru, caracterul
activitatii. Dar eu o sa rog foarte mult plenul Parlamentului sa nu ma puneti in
situatia sa merg acum si sa ridic date, subiecte si fenomene foarte concrete
care deriva din anumite calitati inferioare ale activitatii consultantilor din
multe comisii.
Doamna Valentina Buliga:
De referenti vorbesc.
Domnul Marian Lupu:
In genere, vorbesc de echipele de suport ale
comisiilor. Nu ma faceti sa va anunt cite erate, cu cite solicitari s-au
adresat comisiile conducerii Parlamentului pentru a face rectificari tehnice
dupa publicarea legilor in “Monitorul Oficial”, iar aceasta este, in primul rind,
obligatiunea echipelor de suport ale comisiilor. Nu ma faceti sa va spun de cite
ori Parlamentul a fost actionat in judecata de catre petitionari, fiindca la
scrisorile trimise comisiilor, sint date raspunsuri cu multa intirziere sau, in
unele cazuri, deloc nu sint oferite raspunsuri.
Adica, aici eu am o viziune foarte concreta
asupra acestui echilibru si a functiei fiecaruia, nemaivorbind ca legile, pe
care le semnez pentru a fi transmise la promulgare... sa va arat eu cit de multa
munca este la nivelul acestor persoane tehnice pentru aducerea acestor texte la
nivel calitativ corespunzator. Deci, este o intrebare putin mai dialectica si
putin mai complexa decit poate parea la prima vedere.
Mai mult decit atit, domnul raportor a mentionat:
astazi, intreg Aparatul Parlamentului ramine in urma atit la nivel de statut, atit
la nivelul conditiilor si grilelor de salarizare in comparatie cu aceiasi functionari
publici, care indeplinesc functiuni similare la nivel de Aparat de Guvern si la
nivel de Aparat de Presedintie. In acest caz, eu cred ca, aceste statute
trebuie sa fie aduse in concordanta.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte.
Da, dar eu cred ca, noi, deputatii, nu
trebuie sa confruntam Aparatul Parlamentului si comisiilor.
Domnul Marian Lupu:
Absolut corect.
Doamna Valentina Buliga:
Absolut corect. Pentru ca fiecare sa-si faca
misiunea in limita functiilor si atributiilor pe care le are. Aceasta este
menirea noastra.
Domnul Marian Lupu:
Absolut corect, pe care motiv eu cred ca toti,
fiind adusi intr-o situatie de coerenta, ar fi tocmai cazul sa se produca
consolidare, si nu scindare.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu vreau sa expun pozitia mea referitoare
la acest document si, in primul rind, la ceea ce se refera la comisiile
permanente. Aceasta este aprecierea mea, caci noi, in acest document, ii punem
pe consultantii principali din comisie intr-o situatie complicata. Ce produce
Parlamentul? Noi producem legi, legi care trebuie sa raspunda la multe-multe intrebari,
sa avem o legislatie corecta si perfecta. Acesta e un moment.
Al doilea moment. In comisia mea, nu ma
refer la alte comisii... eu pot sa va spun ca la noi este sectorul bancar,
sectorul care se ocupa cu piata financiara nebancara, sectorul intreprinderilor
mici si mijlocii, sectorul care se ocupa cu administrarea si legislatia fiscala
si alte sectoare. Sa-i numim atunci pe consultantii din comisie in felul urmator:
responsabil de sectorul bancar – Petrov sau altul, grila cutare – 1900-2600, responsabil
de sectorul cela, cela. Macar 50 la suta dintre consultanti sau 60 la suta sa
fie tot ca sefii de sectoare, caci asa si este. Dar noi ii numim pe toti deopotriva,
este un fel de “óðàâíèëîâêý”.
Toti sint consultanti principali. Aceasta este
clar: si in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, si in Comisia pentru
agricultura si industria alimentara..., dar cred ca cumva trebuia sa reactionam
demult la aceste momente. Si propunerea mea care se refera la comisiile
permanente... sa vedem, caci aceasta este posibil.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Eremciuc,
Eu rog unele date suplimentare. Dumneavoastra
le-ati avut acum, da? Imediat, stati o clipa, caci sintem in discutii.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Êîíå÷íî, òóò åñòü âîïðîñû. Òî, ÷òî êîëëåãè
ïîäíèìàþò âîïðîñ î íàãðóçêå íà ðåôåðåíòîâ êîìèññèè è äðóãèõ, òóò ìû çà
ðåôåðåíòîâ. ß õî÷ó ñêàçàòü äðóãîå, åñòü ðÿä ìîìåíòîâ, â ÷àñòíîñòè çà ñòåïåíü,
çà ñòàæ ðàáîòû, çà èíòåíñèâíîñòü
20-ïðîöåíòíàÿ íàäáàâêà, ïðåìèè è ò.ä. Åñëè ýòè ìîìåíòû èñïîëüçîâàòü, òî
ïðàêòè÷åñêè ìîæíî ðàçíèöó ýòó íèâåëèðîâàòü.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Si de aceste lucruri la fel s-a tinut cont.
Eu o sa va spun inca un moment: astazi noi avem o structura foarte clara, este
echipa de consultanti in cadrul comisiilor. Vreau sa va spun ca nimeni, in
momentul in care noi, la timpul sau, am adoptat Legea nr.355, nu a obiectat din
sala, atunci cind s-au facut precizari si s-a ridicat la maximum statutul
consultantilor in comisii, nefacind nici o referinta la cealalta parte a
acestei echipe integre. Va aduc aminte, daca trebuie, ridicam si stenogramele in
acest sens.
Acum situatia de la comisie la comisie este
diferita. Daca aplicam acest standard aplicat pentru organizarea interna a
serviciului public, in unele comisii avem si 7 consultanti, al caror statut, pornind
de la aceasta propunere, ar ajunge la statut de directie. In alte comisii avem
3 consultanti, care ajung doar la nivel de statut de sectie. Facind acest pas,
noi doar o sa diversificam situatia de la comisie la comisie. Si eu nu cred ca
este o chestie buna, pe care motiv eu cred ca exista nu ca o iesire din situatie,
o optiune foarte buna si unica reusita, in viziunea mea, in timpul apropiat
noi, oricum, vom aborda intrebarea ori in calitate de un compartiment separat in
cadrul Legii serviciului public al statutului de functionar public in Aparatul
Parlamentului, ori ca se va veni cu o lege separata in acest sens, fiindca
exista anumite particularitati ale acestui statut de functionar public in
Aparatul Parlamentului, in comparatie cu alte organe ale administratiei publice
centrale. Si, apropo, situatia se refera nu doar la nivel si grilele de
salarizare, situatia se refera si la durata semnarii contractelor de munca si la
multe alte subiecte specifice activitatii unui Aparat de Parlament.
Iata de ce eu, totusi, va incurajez si va
rog sa sustineti decizia. Si tin sa pun in mentiune faptul ca acest proiect de
hotarire a fost sustinut unanim de catre Biroul permanent si in continuare usile,
oricum, ramin deschise si conducerea Parlamentului, si Biroul permanent vor fi
flexibili pentru a cauta si a gasi solutiile pentru toate celelalte elemente
care ramin inca in discutie. Cer scuze, prima intrebare si apoi la a doua.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
In perioada de lucru in Parlament eu am
activat si in Aparat, si in comisie, si in diferite functii: consultant principal,
referent, tot ceea ce a fost de la 1990. Stiu ca niciodata nu o sa ajungem la o
concluzie pina la capat, caci unul lucreaza mai mult sau altul lucreaza mai putin,
din cauza ca toti au dorinta sa fie mai mult.
Dupa parerea mea, obiectiv sau subiectiv,
documentul prezentat, este destul de echilibrat, daca eu am spus corect. Si eu
propun ca sa aprobam documentul prezentat in varianta propusa, din cauza ca
dorinte permanent sint. Dar acei care au lucrat in comisii, acei care au lucrat
in Aparat, daca o sa fim deschisi, domnul Presedinte nu a deschis parantezele,
totuna daca incepem sa vorbim despre aceasta, neaparat o sa fie diferita
valoare. De aceea, eu propun ca varianta propusa sa fie aprobata cum este.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Ultima interventie.
Stimati colegi,
Nu este, eu stiu, nu descoperim nimic
absolut pentru Republica Moldova, noi stim foarte bine ca cauza principala a
problemei, pe care o avem in Republica Moldova, acesta este capitalul uman. Si
nu de aceea ca nu avem oameni valorosi, dar nu avem un sistem de motivare, de
stimulare, de dezvoltare a carierei acestor oameni, care ar putea sa fie
stimulati si ar putea sa lucreze mult mai eficient.
Domnule Presedinte,
Eu sint de acord cu ceea ce a spus si
domnul Bondarciuc, ca noi, ar trebui sa ne gindim asupra faptului ca consultantii
nostri din comisii doresc si ei sa aiba o cariera. Daca in celelalte structuri
ale Aparatului Parlamentului sint sefi de directii, sectii, sectoare s.a.m.d.,
aici, la consultanti, e consultant pe toata viata. Poate sa fie incepind din
frageda copilarie si pina la batrinete consultant principal si atit.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Sa recunoastem cu totii ca consultantii in
comisii, din momentul in care aceste echipe foarte mult se schimba, la fiecare
4 ani, mult se schimba, fiindca exista o puternica dimensiune, inclusiv politica.
Vine un nou presedinte de comisie, vine cu noi consultanti, cu noi propuneri. Si,
eu cred ca exemplul domnului Todoroglo este unul ideal, iata, cum un fost
consultant face cariera si vine in politica, devine deputat. Eu va promit ca
ne gindim la acest lucru si lucram in contextul legii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Trebuie de gindit la ridicarea nivelului
carierei, pentru dezvoltarea carierii a acestor persoane importante pentru
Parlamentul Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnule Eremciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului Hotaririi Parlamentului nr.1834. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.1834 este aprobat.
Sintem la ora 11.00, ceasurile acestea nu
mai inteleg ce indica, 11.08, Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la
tribuna centrala pe domnul Stefan Calancea, viceministru al agriculturii si
industriei alimentare pentru a oferi raspuns si informatiile relevante la intrebarea
adresata de colega noastra doamna deputat Valentina Cusnir.
Domnul Stefan Calancea:
Onorat Parlament,
La intrebarea adresata Guvernului de catre
doamna deputat Valentina Cusnir as putea sa relatez urmatoarele. In rezultatul
finalizarii Congresului fermierilor din Republica Moldova, toate observatiile
critice au fost selectate, sistematizate, luate la control si a fost elaborat
un plan de actiuni pentru transpunerea lor in viata. Vreau sa comunic ca la
acest moment mai multe din aceste observatii critice deja sint executate, sint
depasite. O alta parte sint in lucru, inclusiv ceea ce tine de subventionarea in
agricultura. Vreau sa aduc la cunostinta ca in momentul de fata este elaborat
un proiect de concept nou de subventionare a agriculturii, care, ulterior, va
fi adus Guvernului pentru aprobare.
Ceea ce tine mai concret de subventionarea
plantatiilor viticole, conform informatiei Agentiei “Moldova-Vin”, toate actiunile
au fost in stricta conformitate cu Regulamentul aprobat de Parlament. Cu toate
acestea, sint in cautarea unor noi forme de acordare a sprijinului pentru
fondarea plantatiilor de vita-de-vie.
La acest compartiment as vrea sa finalizez
ca in intregime Guvernul, cit si partial Ministerul Agriculturii sint in cautarea
unor noi forme de sprijin si de executare. Si noi consideram ca este o
conlucrare intre minister si organizatiile neguvernamentale, inclusiv cu Federatia
fermierilor din Republica Moldova.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Replica 3 minute.
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
Va multumesc pentru raspuns.
Este un raspuns sablon ca intotdeauna.
Anume am atras atentia ca fermierii au facut trimitere la niste articole din
legi care sint moarte. Iata aici am vrut sa va vad, daca, cel putin, au fost
notate aceste articole din care legi, fiindca ei le cunosc si le stiu, si le-au
numit la acel congres.
Si sa vedem, daca dumneavoastra le-ati
analizat si cind veti veni cu modificarile acelor articole, in special al Codul
fiscal, ceea ce trece, ceea ce tine de vama si alte momente, pe care ei le-au
specificat acolo. Aceasta anume am vrut sa aud, daca, intr-adevar, cel putin,
ministrii care au fost prezenti, au notat aceste probleme ale fermierilor. S-au
referit foarte mult ca toate aceste subventii despre care spuneti dumneavoastra,
ele vin numai la SRL-uri, la acei care s-au colectivizat intr-un mod si absolut
deloc nu vine anume spre gospodariile taranesti.
Au fost foarte multe critici la adresa
subventiilor, ceea ce tine de restituirea TVA, care, de fapt, asa si au numit-o
taranii si fermierii, ca este doar pe hirtie, ce inseamna sa-ti dau eu niste
bani si tu sa mi-i intorci cind vrei si sa zici ca aceasta este o subventie.
Iata, domnule ministru, daca acei prezenti la acel congres nu si-au notat toate
problemele fermierilor si taranilor care au fost puse, sa vina la mine si eu sa
le dau si sa lucram impreuna, fiindca am mentionat, mi-a fost rusine de acel
discurs al Presedintelui, practic, taranii adunati nu au auzit nici un cuvint
atit de la conducerea statului, cit si de la membrii reprezentanti ai
Guvernului, prezenti la acel congres.
Domnul Stefan Calancea:
Doamna deputat,
Vreau sa va aduc la cunostinta ca toate
aceste probleme au fost sistematizate in 16 blocuri de intrebari. Poftim?
Doamna Maria Postoico:
Un minut.
Domnul Stefan Calancea:
Si ele sint deja sistematizate, sint luate
la control si, bineinteles, vom veni cu propunerile respective in cazul in care
vom ajunge la solutionarea acestei probleme.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Doamna Valentina Cusnir:
Va rog sa imi prezentati si mie aceste 16
blocuri, caci nu mi-ati dat aceasta si nu am putut sa stiu.
Domnul Maria Postoico:
Va multumim.
Domnul Stefan Calancea:
Bine.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
viceministru al sanatatii Boris Golovin, pentru a da raspuns la intrebarea cu
privire la situatia deplorabila in care se afla medicina legala, la
interpelarea sau la intrebarea doamnei deputat Valentina Cusnir.
Doamna Maria Postoico:
Trei minute.
Domnul Boris Golovin – viceministru al sanatatii:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
Doamna deputat Valentina Cusnir,
Referitor la interpelarea dumneavoastra catre
Guvern in ceea ce priveste conditiile de activitate a serviciului medico-legal
va informez ca, pe parcursul ultimilor 7 – 8 ani, serviciul, finantat de la
bugetul de stat a fost in atentia Guvernului si a Ministerului Sanatatii. Alocatiile
financiare din bugetul de stat, se majoreaza anual. Astfel, pe parcursul
ultimilor 5 ani sursele financiare reale, alocate de Centrul de Medicina Legala
din contul bugetului de stat au crescut de la 3 milioane 314 mii in anul 2002 pina
la 9 milioane 293 lei in anul 2006. Aceasta a permis inregistrarea unui progres
in activitatea si crearea unor conditii de munca in laboratoarele si sectiile
amplasate in Centrul de Medicina Legala din municipiul Chisinau.
In ultimii ani, s-au intreprins mai multe masuri
esentiale pentru imbunatatirea conditiilor de lucru ale colaboratorilor,
inclusiv in morga principala, parte componenta a Centrului de Medicina Legala.
Astfel, s-a instalat dus cu apa calda prin boiler, s-au amenajat 15 dulapuri
igienice individuale pentru personal. Si in toate sectiile de autopsii s-au
instalat boilere pentru aprovizionarea cu apa calda, folosita in procesul
micropsiilor.
S-a efectuat reparatia capitala a sediului
cantinei, salii de conferinta cu peste 90 de locuri, cu accesorii auxiliare
necesare, a fost schimbat acoperisul cladirii Centrului de Medicina Legala “Korolenko”,
a fost schimbata reteaua pentru incalzirea termica si apeduct. Pe parcursul
anilor 2001–2007, s-au efectuat reparatii curente, ceea ce a imbunatatit
substantial conditiile de munca in urmatoarele sectii: medico-criminalistica,
toxico-narcologica, investigatii biologice de ambulator.
In perioada anilor 2002–2006 s-a facut
reparatie capitala in sala veche frigorifica si s-au construit anexe la morga
de 40 de metri2, unde s-au instalat zece casete frigorifice
individuale pentru pastrarea cadavrelor in suma de 500 de mii de lei, care au
fost date din fondul de rezerva al Guvernului. Concomitent, s-au reutilat
sistemele frigorifice existente pentru majorarea capacitatilor si s-a
reconstruit o camera pentru pastrarea a circa 80 de cadavre, unde s-a instalat
o noua instalatie frigorifica. In anii 2005–2007 s-au procurat 18 brancarde
pentru transportarea cadavrelor.
Ritmic, sectia tanatologie se aprovizioneaza
cu reactive, dezinfectante, rechizite de birou si alte consumabile. Pe
parcursul anului 2006, s-au facut reparatii, s-au schimbat toate geamurile in
numar de zece bucati si usile invechite (8 bucati) cu cele contemporane,
adaptate cerintelor sanitaro-igienice.
In ultimii doi ani, s-au procurat sapte
calculatoare pentru implementarea sistemului informational, ceea ce a sporit
esential randamentul perfectionarii documentatiei medico-legale si calitatea
serviciilor oferite. De mentionat ca, in ultimii ani, a crescut esential volumul
de lucru la toate formele de activitate expertala, iar numarul de cercetari pe
cadavre s-a dublat. Evaluarea nivelului de salarizare a angajatilor Centrului
de Medicina Legala a demonstrat ca salariul mediu in 2004 a constituit 1327 de
lei, iar in 2006, respectiv, 1921 de lei, adica a crescut cu 600 de lei.
Cu toate acestea, constatam ca sint unele
probleme nesolutionate pina in prezent, cum ar fi: Centrul de Medicina Legala
este lipsit de utilaj si de laborator genetic performant, inzestrat cu utilaj
contemporan, Centrul de Medicina Legala dispune numai de o singura unitate de
transport, ce nu permite buna desfasurare a unor activitati, inclusiv a deplasarilor
in teritoriu pe valoarea activitatii subdiviziunilor. Centrul de medicina legala
nu dispune de localuri proprii pentru activitatea sectiilor medico-legale
teritoriale si colaboratorii isi desfasoara activitatea in morgile care apartin
spitalelor din localitatile respective. Problema se examineaza si cere
implicarea organelor administratiei publice locale si centrale, a carei populatie
este deservita de catre serviciul medico-legal.
Actualmente, activitatea Centrului de Medicina
Legala este evaluata de catre un grup de lucru, de comun cu reprezentantii
Procuraturii Generale si Ministerul Afacerilor Interne. Rezultatele evaluarii
vor fi examinate in sedinta Colegiului Ministerului Sanatatii, cu aprobarea
unui plan de actiuni concrete intru redresarea situatiei.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Microfonul nr.5.
Poftim, 3 minute.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc si eu, domnule ministru, de
informatia prezentata.
Am adresat aceasta intrebare doar tinind
cont de gravitatea situatiei de astazi la acest Centru de Medicina Legala, iar
dumneavoastra imi scrieti ca ati instalat dus cu apa calda si ati pus niste
dulapuri.
Sint niste elemente fara care nici nu putea
sa inceapa sa lucreze aceasta institutie de multi ani in urma. Eu as fi vrut sa
aflu de la dumneavoastra, daca exista un plan strategic initiat de Ministerul Sanatatii
privitor la dezvoltarea serviciului medico-legal. Pe 3, 5 ani, cel putin,
aducerea acestui serviciu la un nivel contemporan, as vrea sa stiu daca cunoaste
Ministerul Sanatatii situatia reala de acolo, deoarece din ceea ce ati vorbit
este departe...
Daca sint careva proiecte internationale,
fiindca Guvernul, spuneti, ca nu are posibilitate. De ce Ministerul Sanatatii
nu ar asigura cu surse financiare acesti angajati care indeplinesc un volum
minim de doua ori mai mare decit volumul indicat in ordinul Ministerului Sanatatii.
Daca acesti specialisti dispun de reciclari, daca corespund posibilitatile
cercetarilor de laborator, daca v-as intreba de ce aceste investigatii se fac
numai la Chisinau...
Am un caz cind omul sta... 10 ani este la
puscarie pentru faptul ca sputa lui si eprubeta cu singe a fost adusa de la
Drochia la Chisinau. E un caz foarte convingator ca spune ca s-a putut face
aceasta pe drum, iar omul face 10 ani de puscarie. De ce pina in ziua de astazi
Centrul de Medicina Legala nu are laborator de identificare prin metoda
dactiloscopiei genetice? S-ar intimpla ceva cu un avion, doamne fereste, da
doamne sa nu se intimple, dar se poate intimpla, ce ne facem atunci?
De ce nu este asigurat acest Centru cu paza
de politie, conform Legii cu privire la expertiza judiciara si multe-multe alte
intrebari la care am vrut sa aflu raspuns. Si va rog, dumneavoastra mi-ati spus
aici, in raspuns, ca, la indicatia Presedintelui Republicii, si imi mai spuneti
in acest raspuns ca veti lua niste masuri despre care v-a fi informat seful
statului.
Domnule ministru,
Eu am facut interpelarea, si nu ma speriati
ca si sefului statului o sa-i prezentati asemenea informatie. Uitati-va ce
semnati si ce raspunsuri dati.
Sa ma intrebati dumneavoastra.
Doamna Maria Postoico:
Inchideti microfonul nr.5.
Domnule ministru,
Un minut daca aveti raspuns.
Domnul Boris Golovin:
Stiti, mie imi pare rau, fiindca, intr-adevar,
se face un lucru enorm de mare.
Doamna Maria Postoico:
Comparativ inca cum a fost.
Domnul Boris Golovin:
Mult stimata doamna deputat,
Nu putem in fiecare centru raional sa punem
aparate performante care costa milioane de euro sau milioane de dolari pentru
aceia ca sa aprecieze sputa. Va dati seama ca e cu mult mai comod de cumparat
pentru fiecare raion cite un automobil, ca aceasta sputa sa se aduca la Centrul
de Medicina Legala, decit noi sa procuram pentru fiecare raion. Aceasta e prima
intrebare.
Si a doua. Doamne fereste de ceea ce ati
spus dumneavoastra, nu poate un stat, mai ales asa de mic cum este al nostru, sa
aiba absolut toata tehnica performanta pe care poate sa si-o permita unele tari
mari, economic avansate.
Doamne fereste de asa caz. Noi avem relatii
cu tarile economic avansate, sint contracte semnate cu dumnealor. In caz de
necesitate, ei au sa ne ajute, in cazul in care va fi nevoie de identificat. Nu
avem noi astazi, dumneavoastra stiti bine ca noi nu avem posibilitate astazi sa
procuram un asemenea utilaj, care costa zeci de milioane de euro.
Doamna deputat,
Ma iertati.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
La microfonul central se invita Pavel Untura,
viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, pentru a da raspuns
la intrebarea domnului deputat Gheorghe Susarenco cu privire la pozitia
Guvernului in problema instalarii crucilor pe marginea drumurilor nationale si
locale. De cite minute aveti nevoie?
Domnule viceministru,
De cite minute aveti nevoie?
Domnul Pavel Untura:
Cred ca de un minut si jumatate.
Doamna Maria Postoico:
Pina la 5 minute, va rog.
Domnul Pavel Untura:
Va multumesc.
Doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
Stimate domnule deputat Gheorghe Susarenco,
Suplimentar la raspunsul in scris, care a
fost prezentat domniei voastre, as vrea sa zic ca problema din interpelarea
dumneavoastra este pe cit, la prima vedere, de simpla, si, constientizam cu totii,
necesara de solutionat, ea necesita o tratare cu mult mai complexa.
In primul rind, dupa parerea mea, este
necesara o educatie spirituala a societatii civile in ansamblu, prin respectarea
canoanelor bisericesti de instalare a crucii la mormintul celui decedat, dupa
care urmeaza implicarea tuturor autoritatilor publice la nivel central si local
privind respectarea cerintelor legislatiei in vigoare de amplasare a
obiectivelor in zona de protectie a drumurilor.
Fisiile de protectie a drumurilor fiind un
loc public, este destul de dificil de monitorizat in permanenta toate actiunile
care au loc pe drumurile publice. Recunosc ca, pina la momentul actual, nu prea
avem mari succese sau, mai bine zis, rezultate bune. Conform actelor normative si
legislative, se interzice amplasarea si instalarea acestor obiective in zonele
de protectie a drumurilor, aceasta fiind pozitia Guvernului in problema vizata.
Si, ca urmare, nici o cruce amplasata pe
terenurile adiacente drumurilor nu au fost autorizate de catre administratorul
drumurilor. Problema fiind de ordin sensibil si delicat, necesita o solutionare
in termen.
O data cu cresterea considerabila a
fondurilor pentru drumuri, incepind cu anul precedent, in anul curent si speram
ca si in anii urmatori, a demarat realizarea masiva a lucrarilor de reabilitare
si reparatii capitale ale drumurilor nationale si locale principale. Sint
supuse ramforsarii si largirii partea carosabila, acostamentele, taluzurile
debleurilor si rambleurilor, de asemenea, refacerea canalelor de scurgere a
apelor pluviale, fapt ce necesita evacuarea crucilor in acest caz din zona de
protectie a drumurilor. Aceasta ar fi o solutie cumpatata pentru problema expusa
in interpelarea dumneavoastra.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Microfonul nr.5.
Trei minute.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule viceministru.
Eu inteleg si am inteles, inainte de a pune
aceasta intrebare, ca problema este foarte sensibila. Dar am rugat ca, in acest
caz, ar fi bine ca Guvernul sa conlucreze cu biserica in aceasta problema. A
fost sau nu consultat in aceasta problema cu mitropoliile si care este pozitia?
Am rugat sa fie consultat Departamentul Cultelor. Eu nu cred ca aceasta problema
se ridica pentru prima data.
Domnul Pavel Untura:
Stimate domnule deputat,
Am cerut sau am rugat ca Serviciul de stat
pentru problemele cultelor sa ne prezinte pozitia la indicatia dumneavoastra si
in comun cu Mitropolia Moldovei, Mitropolia Basarabiei si Episcopia
romano-catolica dumnealor ne-a prezentat in scris pozitia si este anexata in raspunsul
care v-a fost prezentat dumneavoastra.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu este. Mi-au dat numai raspunsul. Dar
care este pozitia bisericii? Nu a fost anexata.
Domnul Pavel Untura:
Da, stati putin, sa dau citire, cred ca nu
e...
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Pavel Untura:
Deci, nu vreau sa fac referirea ... fata...
Deci, instalarea crucilor pe marginea drumului, in locurile unde au decedat
persoanele in urma accidentelor rutiere sau altor accidente tragice este o
traditie mai recenta si nu tine de normele canonice. Conform canoanelor
bisericesti crucea se stabileste la mormintul celui decedat.
In legatura cu acest fapt, consideram
oportun de a completa actele normative si legislative ce tin de modul de
utilizare a drumurilor si a terenurilor aferente, inclusiv edificarea
diverselor constructii pe aceste suprafete prin care s-ar interzice instalarea
crucilor, monumentelor si altor obiective ce semnifica locul deceselor pe
aceste zone. Acesta este raspunsul oficial din partea Serviciului de stat al
cultelor.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc.
Eu cred ca, intr-adevar, dupa cum spuneti
dumneavoastra, ar trebui... e clar ca noi nu putem face interpelari si intrebari
Mitropolitului, dar, prin intermediul Departamentului Cultelor, care ia legaturi,
cred ca ar trebui sa se implice, in viziunea mea, si biserica, pentru a educa,
cum ati spus dumneavoastra.
Eu va multumesc pentru raspuns.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari? Interpelari? Nu sint.
Anunt sedinta de astazi inchisa. Data sedintei
urmatoare va fi anuntata suplimentar.
Va multumesc.
O zi buna.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.30.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.