DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a
SESIUNEA
I ORDINARĂ – SEPtEMBRIE 2009
Şedinţa
din ziua de 18 septembrie 2009
(STENOGRAMA)
sumar
1. Dezbaterea şi adoptarea ordinii
de zi.
2. Dezbaterea şi adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1074 privind modificarea Legii
nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.
3. Declaraţia domnului deputat
Eduard Muşuc – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.
4. Declaraţia domnului deputat
Dorin Chirtoacă – Partidul Liberal.
Şedinţa începe la ora 10.40.
Lucrările
sînt prezidate de domnul Mihai GHIMPU, Preşedintele Parlamentului,
asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,
de domnul Iurie Ţap şi de domnul Marcel Răducan, vicepreşedinţi
ai Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Conducîndu-mă
de prevederile Legii cu privire la activitatea Parlamentului, să deschidem
şedinţa următoare a Parlamentului doar cu o singură chestiune
pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la
Guvern, adoptarea acestuia în lectura a doua. Înainte de a declara
şedinţa deschisă, rog să onorăm Drapelul de Stat al
Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii
Moldova.)
Mulţumesc.
În continuare,
conducîndu-mă de prevederile articolului 39 din Legea cu privire la
activitatea Parlamentului, propun ordinea de zi. De procedură? Da, poftim.
Domnul Eduard Muşuc –
Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova:
Microfonul nr. 3.
Vă mulţumesc,
domnule Ghimpu, pentru că mi-aţi oferit cuvîntul, dar sînt
nevoit să constat, încă o dată, că
încălcăm prevederile Regulamentului. M-am înscris ieri
pentru declaraţii la sfîrşitul şedinţei. Din
păcate, dumneavoastră aţi închis şedinţa
precedentă, fără ca să îmi oferiţi posibilitate
să vin cu poziţia Fracţiunii în ceea ce priveşte
majorarea tarifelor în municipiul Chişinău. Eu vă rog
încă o dată, solicit încă o dată insistent din
partea dumneavoastră ca organizarea activităţii Parlamentului
să se încadreze în prevederile stricte ale Regulamentului.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nici o problemă.
Prima dată aud că v-aţi înscris pentru declaraţii.
Stimaţi colegi,
Propun pentru ordinea de
zi de astăzi adoptarea în lectura a doua a Legii nr.1074 privind modificarea
Legii nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Cine este pentru, rog să
voteze.
Raportul Comisiei. Desigur,
în lectura a doua înseamnă raportul Comisiei. Nu. Aceasta e
ordinea de zi, pentru ordinea de zi.
Sectorul nr. 1?
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 2?
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 20.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 3?
Numărătorii:
Sectorul nr. 3 – 33.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu 53 de voturi, ordinea
de zi este adoptată.
Îl invit la microfon
pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi Ion Pleşca. Poftim.
Domnul Ion Pleşca – Partidul «Alianţa
"Moldova Noastră"»:
Stimate domnule
Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Onorată
asistenţă,
Voi da citire raportului
asupra proiectului de Lege privind modificarea Legii cu privire la Guvern.
Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat
amendamentele şi propunerile referitoare la proiectul de Lege privind
modificarea Legii cu privire la Guvern şi menţionează
următoarele. Amendamentele şi propunerile de a păstra ca organe
centrale autonome Ministerul Reintegrării, Ministerul Administraţiei
Publice Locale, Agenţia „Apele Moldovei”, Serviciul Vamal, Camera de
Licenţiere, precum şi propunerea de a transmite problemele turismului
în competenţa Ministerului Culturii nu au fost acceptate de
către Comisie, deoarece funcţiile acestora vor fi exercitate,
după caz, de către alte autorităţi publice centrale ale
statului sau de către structurile respective, care se vor afla în
cadrul unor asemenea autorităţi, sau de către demnitarii de stat
cu o funcţie înaltă din cadrul Guvernului, ceea ce va spori
eficienţa măsurilor întreprinse în domeniile respective
şi atingerea scopurilor scontate.
Comisia a acceptat
amendamentul deputatului Aurel Băieşu de a fi exclus din proiect
„Agenţia Proprietăţii Publice”.
Cu referire la
obiecţiile privind excluderea cuvîntului „exclusiv”, expunem
următoarele: alineatul (2) al articolului 4 din Legea cu privire la Guvern
în redacţia actuală are următorul cuprins: „Membri ai
Guvernului pot fi numai persoanele care deţin exclusiv cetăţenia
Republicii Moldova şi au domiciliu în ţară”. Analiza
morfologică a acestei propoziţii indică cu certitudine că
cuvîntul „exclusiv” se referă doar la sintagma „deţin
cetăţenia”.
Şi nu are nici o
legătură cu sintagma „îşi au domiciliul în
ţară”. Totodată, atenţionăm că păstrarea
în legea nominalizată a cuvîntului „exclusiv” conduce direct
la limitarea unui drept fundamental al cetăţenilor de bună
credinţă de a fi încadraţi în funcţii în
autorităţile publice centrale ale statului. Mai mult ca atît, o
astfel de prevedere contravine Convenţiei europene cu privire la
cetăţenie şi Hotărîrii respective a Curţii
europene pentru drepturile omului. Din considerentele menţionate, Comisia
a decis ca punctul 1 al articolului 1 din proiectul de lege să fie
păstrat în redacţia autorului proiectului.
Avînd în
vedere solicitarea autorilor proiectului de lege şi propunerea din avizul
Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media,
Comisia sesizată în fond a decis ca punctul 4 al articolului 1 din
proiect să fie exclus. La punctul 6 al articolului 1 din proiect,
Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizul
prezentat, a menţionat necesitatea de a specifica că „Condiţiile
de retribuire a muncii funcţionarilor Cancelariei de Stat se stabilesc de
Guvern, în conformitate cu prevederile legale din domeniu”. Propuneri
care se acceptă de către comisie.
Totodată, Comisia
juridică, numiri şi imunităţi a indicat unele obiecţii
ce ţin de tehnica legislativă, de care se va ţine cont la
redactarea lingvistică a legii adoptate. Suplimentar la cererile relatate
în punctul 6 al articolului 1 din proiect, comisia menţionează
necesitatea excluderii din sintagma „Cancelaria de Stat a Guvernului” a
cuvintelor „ale Guvernului”, pentru a evita tautologia.
Ţinînd cont de
cele menţionate, Comisia juridică, numiri şi
imunităţi a hotărît, cu votul majorităţii
membrilor săi, să propună Parlamentului examinarea şi
adoptarea proiectului de Lege nr.1074 din 15 septembrie 2009 în lectura a
doua, cu propunerile nominalizate mai sus şi acceptate de Comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat – Partidul Liberal Democrat
din Moldova:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Conform prevederilor
Regulamentului, rog un amendament verbal: „Ministerul Tineretului, Sportului
şi Turismului” să fie „Ministerul Tineretului şi Sportului”, iar
la punctul 2 al articolului 3 din proiect – „Agenţia Turismului”. Este
amendament pentru dezbatere şi pentru vot în Parlament, la decizia
Parlamentului.
Mulţumesc.
Supuneţi la vot
propunerea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Am să le supun
votului mai târziu.
Microfonul nr. 3.
Doamna Inna Şupac – Partidul Comuniştilor
din Republica Moldova:
Da, mulţumesc.
Întrebarea mea
către domnul raportor este: care totuşi este argumentarea
dumneavoastră concretă de a include turismul în cadrul
Ministerului Tineretului, Sportului şi Turismului. Şi propunerea
noastră tot ar fi propunerea pe care Fracţiunea Partidului
Comuniştilor a reiterat-o. Şi în cadrul Comisiei de profil este
inclus şi în aviz, şi în cadrul şedinţei
în plen de ieri, ca domeniul turismului să fie transferat la un alt
domeniu. Şi noi să avem Ministerul Tineretului şi Sportului.
Şi propunerea Fracţiunii Partidului Comuniştilor, după cum
şi noi am văzut cu toţii, astăzi a fost susţinută
de către reprezentanţii uneia dintre organizaţiile forte ale
ONG-ului de tineret – Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova.
Vă mulţumesc.
Domnul Ion Pleşca:
Bine. Această
propunere deja a fost făcută şi de către domnul Filat, o
să fie supusă votului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Eu îmi cer scuze,
articolul 66 din Legea cu privire la activitatea Parlamentului stipulează că,
în lectura a doua, dezbaterile au loc pe articole. Declaraţii,
propuneri, ceea ce... de ce cutare se numeşte cutare, de ce nu ministerul
cutare, toate acestea au avut loc ieri. Acum îmi cer scuze, dar trebuie
să respectăm legea şi să mergem pe articole.
Articolul 1, da? Poftim.
Articolul 1, microfonul nr. 3, da?
Domnul Anton Miron – Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova:
Mulţumesc.
Eu după propunerea
din partea stîngă, ca să fie schimbat Ministerul Turismului
şi să fie Agenţie aparte. Eu consider că se schimbă
conceptul, dar noi am votat conceptul în primă lectură.
Domnul Ion Pleşca:
Aceasta este o modificare.
Nu este...
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Iurie Stoicov – Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova:
Mulţumesc.
Domnule Ghimpu,
Să nu uitaţi
că este şi microfonul nr. 2 în sală, fiindcă
permanent stăm aici şi nu ne vedeţi. Eu am o întrebare
către domnul Pleşca, de procedură.
Domnule Pleşca,
Majoritatea comisiilor nu au
examinat pentru lectura doua acest proiect de lege, dat fiind faptul nu a fost
prezentată sinteza, conform Regulamentului. Şi, iată, Comisia
noastră, şi altele nu au examinat.
În baza căror
rapoarte dumneavoastră aţi făcut raportul Comisiei de
bază?
Domnul Ion Pleşca:
Raportul Comisiei de
bază a fost întocmit în baza avizelor comisiilor permanente.
Domnul Iurie Stoicov:
Care comisii?
Domnul Ion Pleşca:
În baza stenogramei
Parlamentului şi în baza propunerilor făcute ieri în
cadrul şedinţei în plen. Şi sînt amendamentele
în scris, domnule Stoicov, prezentate de deputaţi.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Pleşca,
Dumneata ai o
practică mai bogată decît domnul Ghimpu în privinţa
aceasta. Trebuie să prezentaţi sinteza în fiecare comisie.
Să aşteptaţi rapoartele comisiilor. În comisii mai sînt
încă propuneri, de regulă, şi în baza acestor
rapoarte, să faceţi raportul Comisiei de bază. Deci
încălcăm completamente tot.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Stoicov,
Pentru lectura a doua se
fac amendamente de către deputaţi.
Domnul Iurie Stoicov:
Inclusiv ale comisiilor,
se dezbat în comisii aceste...
Domnul Ion Pleşca:
Bine, ieri, eu am
anunţat că la orele 16.00 va avea loc şedinţa Comisiei
juridice, numiri şi imunităţi.
Domnul Iurie Stoicov:
Păi, bine, dar
trebuia să ne prezentaţi sinteza. Aparatul Comisiei
dumneavoastră pentru lectura a doua prezintă sinteza în
fiecare comisie. Aceasta tot timpul aţi făcut.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Stoicov,
Dumneavoastră
aţi avut raportul pentru prima lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr. 3, domnul
Ţurcan.
Domnul Vladimir
Ţurcan – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Da, mulţumesc.
Ieri, noi am discutat
destul de mult în primă lectură, în principiu, şi la
şedinţa Comisiei, problema ce ţine de excluderea cuvîntului
„exclusiv”, ce ar însemna... care a fost exclus prin acest proiect de
lege. Aceasta înseamnă că condiţia specială
faţă de membrii Guvernului ca să nu deţină
cetăţenia dublă o să decadă. Ieri, în cadrul
şedinţei Comisiei, eu ca un argument am adus, această
cerinţă există şi în alte ţări, unde se
permite cetăţenia dublă, în primul rînd,
faţă de Prim-ministru, faţă de ministrul de externe,
faţă de ministrul de interne, faţă de ministrul apărării,
care, după cum a spus domnul Nagacevschi, trebuie să umble cu „cemodancik”-ul
acela nuclear ş.a.m.d. Eu nu cred că „cemodancik”-ul acesta se poate
de încredinţat persoanei, care are cetăţenie dublă.
Din aceste considerente,
eu totuşi propun ca noi să ne gîndim foarte bine referitor la
acest cuvînt. Deoarece membrii Guvernului, în primul rînd, acei
pe care i-am nominalizat: Prim-ministrul, ministrul de interne, al apărării,
de externe, da, şi de Interne, acestea sînt ministere care
nemijlocit... sau îndeplinirea obligaţiunilor lor este nemijlocit
legată de problema suveranităţii şi independenţei
statului. Ceea ce şi experţii internaţionali, în special
domnul Tomas Market, secretar al Comisiei de la Veneţia, cînd a
participat la expertizarea acestui proiect de lege, care foarte mult a fost
pomenit şi de noi, cetăţenia dublă, a remarcat că,
într-adevăr, aceste persoane pot fi... faţă de aceste
persoane poate fi înaintată această cerinţă
specială.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule
Ţurcan.
În primul
rînd, mulţumesc dumneavoastră, una la mîină. Noi nu
putem să divizăm: unii miniştri să deţină o
singură cetăţenie şi alţi miniştri să
deţină mai multe cetăţenii.
Domnul Vladimir
Ţurcan:
De aceea noi şi am
propus, ca această cerinţă să se refere tuturor miniştrilor.
Domnul Ion Pleşca:
În al doilea
rînd, noi am adus în concordanţă această lege cu
Convenţia europeană cu privire la cetăţenie. În al
treilea rînd, fiecare membru al Guvernului depune jurămîntul,
unde el se obligă să respecte Constituţia şi legile
ţării. Într-al patrulea rînd, poate să fie...
(Voce nedesluşită
din sală.)
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Stepaniuc...
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog să nu
atrageţi atenţia, domnule Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Într-al patrulea
rînd, acel care va divulga secretul de stat, conform legislaţiei
în vigoare a Republicii Moldova, poate fi tras la răspundere
penală.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Domnul Vladimir
Ţurcan:
Da, eu, în principiu...
Cer scuze.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 4, vă
rog.
Domnul Vitalie Nagacevschi
–
Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Am înţeles
că s-au început dezbaterile pe articole. În asemenea caz
aş fi vrut şi eu să mă pronunţ vizavi de ceea ce a
spus domnul Ţurcan. Vreau să menţionez un singur lucru, că
acele state care au prevăzut excepţia sau obligativitatea
deţinerii singularităţii de cetăţenie, aceste state au
formulat rezerve la articolul 17 din Convenţia europeană cu privire
la cetăţenie. Republica Moldova nu a formulat vreo rezervă.
Şi din acest motiv, o dată prevăzînd o asemenea
excepţie, Republica Moldova încalcă această
Convenţie. Astfel, noi sîntem obligaţi să excludem
cuvîntul „exclusiv” din cuprinsul articolului 4 din Legea Guvernului.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule
Nagacevschi.
Domnul Ţurcan.
Domnul Vladimir
Ţurcan:
Da, mersi.
În primul
rînd, domnule Nagacevschi, cred că în momentul respectiv,
cînd a fost ratificată Convenţia, Republica Moldova
încă nu era activ implicată în jurisprudenţă.
Deci aceasta s-a întîmplat în anul 1999. Cetăţenia
dublă a fost introdusă în 2003. Şi, evident, în
momentul ratificării Convenţiei respective, noi nici nu am avut temei
pentru a formula aceste rezerve. Anume din aceste considerente, Marea Cameră
a CEDO a şi admis examinarea contestării referitor la decizia CEDO.
Dar încă o
dată repet: rămîne la discreţia statului. Şi
Constituţia noastră, articolul 54, permite ca să fie introduse
unele restricţii, în cazul în care este vorba de necesitatea
păstrării, necesitatea, mă rog, ceea ce ţine de problema
suveranităţii, independenţei statului. Eu am numit anume acele persoane,
ale căror atribuţii sînt nemijlocit legate de problema în
cauză.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr. 2.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Ţurcan,
Eu deja am menţionat
cele patru argumente pe care s-a bazat Comisia şi a adoptat raportul
respectiv. Da, la vot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Anatolie
Zagorodnîi – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Da, vă
mulţumesc.
Întîi de toate,
aş dori să fac o constatare. Astăzi, aici, în sală,
s-a menţionat faptul că ridicarea mandatului sau renunţul la
mandatul primarului general. Vreau să vă aduc la
cunoştinţă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog la subiect, de
altfel deconectez.
Deconectaţi
microfonul nr.2.
Microfonul nr. 4.
Domnul Alexandru
Tănase – Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Domnule Preşedinte,
Vin să fac
cîteva precizări vizavi de subiectul în discuţie.
În primul rînd, este necesară o precizare, că ar exista
şi o altă practică în Europa, unde s-ar impune asemenea
restricţii. Acest lucru nu corespunde realităţii. Există
patru ţări în Europa, care impun asemenea restricţii.
Este vorba de Azerbaidjan,
Bulgaria, Lituania şi Malta. Dar aceste 4 ţări, în general,
interzic cetăţenia dublă. Este un aspect şi, cred eu, nu
poate fi pus în discuţie.
Un alt argument în
acest sens. Vreau să citez o constatare făcută de Comisia
Consiliului Europei împotriva rasismului şi intoleranţei, care
spune următoarele în raportul său din 14 decembrie 2007 vizavi
de restricţiile impuse.
Articolul 25 din Legea cetăţeniei
este în deplină concordanţă cu articolul 17 al
Convenţiei Europene privind cetăţenia, care a fost ratificat de
Republica Moldova şi care prevede că: „Cetăţenii moldoveni
care sînt şi cetăţeni ai altor state şi care au
domiciliu obişnuit în Moldova au aceleaşi drepturi şi
obligaţii la fel ca şi ceilalţi cetăţeni moldoveni.”
În acest sens,
Comisia Consiliului Europei împotriva rasismului şi
intoleranţei îşi exprimă îngrijorarea faţă
de proiectul de Lege de modificare şi completare a anumitor acte legislative,
este vorba de Legea nr.273, adoptate în primă lectură de
Parlament la acel moment. Potrivit acestui proiect de lege, doar persoanele
care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova sînt
în drept de a ocupa funcţii în cadrul Guvernului şi alte
servicii publice.
Şi un alt aspect
legat de avizul, raportul Comisiei de la Veneţia din 23 octombrie 2008, pe
care l-am discutat ieri, domnule Preşedinte, şi în cadrul
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Iată ce a spus
în paragraful 31 Comisia de la Veneţia: „Dincolo de simplul aspect
al formulării restricţiilor aduse drepturilor cetăţenilor
nu trebuie să se bazeze pe motive de multiplă cetăţenie.”
În paragraful 32, Comisia de la Veneţia constată: „Mai mult ca
atît, această restricţie...” este vorba de cele impuse de Legea
nr.273 „...ar putea fi o violare a Convenţiei pentru Protecţia
Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale”, articolul 3,
primul Protocol adiţional.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule
Tănase.
Stimaţi colegi,
Eu vreau să
încheiem dezbaterile, propun să încheiem dezbaterile şi
să respectăm Regulamentul. Am spus: în lectura a doua.
Doamnei îi ofer
microfonul. Dacă încercaţi iar să nu vorbiţi la
subiect, deconectez telefonul. Doamnă, poftim.
Domnul Anatolie
Zagorodnîi:
Păi, eu vorbesc la
subiect. Eu, pur şi simplu, am vrut să aduc la
cunoştinţă Parlamentului decizia Comisiei juridice, numiri
şi imunităţi prin care a luat act miercuri în
şedinţa în plen despre demisia, declararea vacantă a
mandatului domnului Primar general şi nu s-a inclus în ordinea de
zi. Aceasta am vrut să spun. Cineva a spus în sală că
procedura...
Domnul Mihai Ghimpu:
Şedinţa
definitivă a Parlamentului
Domnul Anatolie
Zagorodnîi:
Doi. Am o propunere pentru
lectura a doua. Dat fiind că dumneavoastră aţi propus
înfiinţarea unei noi funcţii ca ministru de stat şi
Cancelaria de Stat, eu propun excluderea acestor momente, deoarece, după
părerea mea, după părerea noastră, credem noi că
aceste funcţii vor conduce la practica din anii '99, cînd, în
urma acestor modificări ale legislaţiei, s-au introdus şi
reformele administrativ-teritoriale, care ne vor întoarce la formarea
judeţelor. Credem noi şi aceasta este.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Puternic argument.
Domnul Ion Pleşca:
Da, la prima întrebare,
domnule Zagorodnîi. Într-adevăr, Comisia a respectat
prevederile legii, dar Biroul permanent cînd va include în ordinea
de zi, atunci se va hotărî şi problema vacanţei
funcţiei de deputat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule
Pleşca.
Microfonul nr.2, vă
rog.
Doamna Elena Bodnarenco – Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova:
Domnule preşedinte al
Comisiei,
Ieri, am avut o
întrebare privind legătura dintre cuvîntul „exclusiv” şi
„domiciliu în ţară”. Dumneavoastră scrieţi analiza
morfologică. Eu am o întrebare: cu cine v-aţi consultat
dumneavoastră, căci nu văd nici o virgulă aici, în
propoziţia: „Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care deţin
exclusiv cetăţenia Republicii Moldova şi au domiciliu în
ţară.” Şi, în acest caz, cuvîntul „exclusiv” are
legătură şi cu cetăţenia, şi cu domiciliul.
Poftim, cu cine v-aţi consultat? Ńu care filolog?
Domnul Ion Pleşca:
Doamnă Bodnarenco,
Citiţi corect
această propoziţie.
Doamna Elena Bodnarenco:
Eu citesc absolut corect.
Domnul Ion Pleşca:
Şi veţi
înţelege că se referă numai la cetăţenie.
Doamna Elena Bodnarenco:
Domnule preşedinte al
Comisiei,
Nici ieri nu mi-aţi
dat răspuns la întrebarea mea, nici astăzi. Şi nu îmi
citiţi lecţie mie, eu citesc aşa cum am fost
învăţată.
Domnul Ion Pleşca:
Se vede că aşa o
să citiţi şi mai departe, dar corect e că nu se referă
la...
Doamna Elena Bodnarenco:
O să citesc aşa
cum am fost încredinţată de către alegători.
Domnule preşedinte al
Comisiei,
Încă o
dată vă spun, nu faceţi comentarii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Mulţumim.
Următorul, cine
doreşte?
Domnul Todoroglo?
Microfonul nr.2. Ultimul.
Domnul Dmitri Todoroglo – Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova:
Stimate coleg, preşedinte
al Comisiei,
Două
întrebări. Una cu caracter regulamentar, a doua mai concret.
Dumneavoastră aveţi o oarecare experienţă deja în
activitatea din Parlament şi cunoaşteţi că, pentru a doua
lectură, desigur, nu odată aţi ieşit cu aşa
funcţie, pentru a doua lectură în raportul Comisei de bază
ar trebui să fie acumulate toate observaţiile deputaţilor
şi ale comisiilor şi Comisia de bază are dreptul să
spună orice părere, orice propunere: respinge sau se acceptă.
Şi ceea ce noi nu avem, pentru mine a fost foarte interesant aceasta, eu
am aşteptat decizia Comisiei, din ce cauză? Din cauză că
Comisia agricultură şi industrie alimentară, aceasta a doua, la
şedinţa sa de miercuri, ca şi alte comisii, noi am examinat
proiectul de lege pe care îl discutăm acum. Noi am concentrat mai
mult atenţia membrilor Comisiei, afară de ceea ce am propus pentru
examinare în Parlament, asupra subiectelor care ţin mai mult de
problemele agriculturii.
Şi în ceea ce
priveşte atitudinea sau decizia prevăzută în proiect
asupra Agenţiei „Apele Moldovei”, noi, în Comisia agricultură
şi industrie alimentară, am ajuns unanim, inclusiv colegii din alte
fracţiuni şi din Alianţă, la aceea că „Apele
Moldovei”, reieşind din funcţiile pe care le are, vă rog,
aveţi în vedere că eu ştiu puţin ce
înseamnă aceasta, reieşind din funcţiile pe care le exercită
în ţară nu are absolut nimic comun cu funcţiile pe care le
exercită Ministerul Mediului. Aceasta nu este decizie politică, aceasta
este greşeală profesională.
De aceea, noi am propus
unanim, colegii din Alianţă sînt aici în sală, ei au
fost de acord cu această propunere, ca pentru a doua lectură,
totuşi, în Alianţă au să aibă discuţii
asupra unei atitudini mai serioase privind decizia luată asupra Agenţiei
„Apele Moldovei”. Noi am propus că, reieşind din funcţiile
exercitate, care, desigur, pot fi şi schimbate puţin, ea trebuie
să rămînă ca organ central sau, în cea mai rea
situaţie, ea trebuie introdusă în cadrul Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare, din cauză că 80 la
sută din activitatea acestui concern nu este gestionarea cu resurse de
apă, dar este problema cea mai importantă în ţară
legată cu asigurarea în ţară a irigării, folosirea
acestor fonduri fixe 1 miliard 500 milioane ş.a.m.d. Problemele
desecării, avem 60 000 hectare. Problema gestionării a 300 şi
ceva acolo, a 337 staţiuni de pompare, ţine de domeniul de producţie.
Şi din aceste
considerente şi alte argumente noi le-am adus şi eu mulţumesc
colegilor din alte fracţiuni că am fost susţinut că această
problemă o să fie discutată şi o să luăm decizie.
De aceea, mă interesează: din ce cauză, care sînt
argumentele că Comisia juridică, numiri şi imunităţi nu
a inclus chiar şi observaţiile din partea Comisiei în raportul
dumneavoastră? Mă interesează această problemă.
Şi cu „Molodva-Vin” tot aşa e legat. Eu cer iertare.
Mulţumesc.
Domnul Ion Plşeca:
Mulţumesc frumos.
Eu o să încep
cu aceea, precum că avizul Comisiei pe care dumneavoastră o
reprezentanţi a fost transmis Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi pentru prima lectură, a fost examinat şi a fost
inclus în raportul care a fost dat citire ieri. Propunerile din cadrul
şedinţei în plen de ieri şi amendamentele care au parvenit
de la deputaţi au fost examinate ieri la ora 16.00 în cadrul
şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi
Referitor la amendamentul
dumneavoastră, precum că...
Domnul Dmitri Todoroglo:
Comisiei, Comisiei.
Domnul Ion Pleşca:
Agenţia „Apele
Moldovei” trebuie să fie transmisă Ministerului Mediului, da?
Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare? Va fi pusă la vot
şi plenul Parlamentului va decide.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Nu, dar
dumneavoastră nu aţi menţionat aceste momente.
Domnul Ion Pleşca:
Noi am menţionat
în raport.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Cum poate să fie acum
pus la votare, dacă el nu este pus în stare că o să fie
pus la vot, din cauza că nu este menţionat în raportul
dumneavoastră. Dar eu vorbesc aici nu de decizia politică, aceasta
este o decizie profesională greşită: şi una şi
altă problemă.
Domnul Ion Plşeca:
Noi considerăm
că aşa va fi mai eficient.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Numai din considerentul,
stimate domnule preşedinte al Comisiei, argumentele sînt sau nu?
Domnul Ion Pleşca:
Bine, o să fie puse
la vot amendamentele şi o să vedem.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule
Todoroglo.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu
Streleţ – Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Cu titlu de replică
la dezbaterile care au avut loc în Comisia agricultură şi
industrie alimentară referitor la „Apele Moldovei”. Da, noi am zis că
vom discuta acest subiect, fiindcă au fost mai mulţi implicaţi
în tema respectivă, însă trebuie să
menţionăm că atît timp cît Agenţia „Apele
Moldovei” a fost ca un organ central de specialitate pe lîngă
Guvern şi gestionată de manageri alde Iordan şi alţii, nu
putem menţiona că ea a înregistrat performanţe remarcabile.
Şi, drept concluzie, putem menţiona doar faptul că depinde de
voinţa politică şi de profesionalismul managerilor şi nu
neapărat de subordinea în care este inclusă această
structură.
Doi. În calitate de
componentă ecologică. Adică, din momentul transmiterii sau
instituirii acestei agenţii separate, Fondul acvatic, practic, s-a
înjumătăţit, iar starea rîurilor mici din Republica
Moldova a degradat pînă la o stare critică. Adică, ceea ce
înseamnă că componenta ecologică a acestei probleme este
determinantă. De aceea, noi, totuşi, după consultări
suplimentare ca membru al acestei Comisii, considerăm că acest organ
trebuie să fie în componenţa Ministerului Ecologiei şi
Resurselor Naturale.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Stimaţi colegi,
Eu am propus să
încheiem dezbaterile. Să hotărîm acum, ofer
cuvîntul celor care sînt la microfoane şi trecem la vot.
Sînteţi de acord?
Mulţumesc.
Microfonul nr.3.
Mai doriţi ceva,
domnule Todoroglo?
Microfonul nr.3.
Doamna Violeta Ivanov – Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova:
S-a discutat, desigur,
în toate comisiile şi s-au adus argumentări foarte logice
şi foarte clare: nu poate să treacă la Ministerul Mediului
problemele ce ţin de irigare şi multe altele, de gestionare. S-a
vorbit de politici, care, într-adevăr, merită să fie
incluse în Ministerul Mediului. Şi de componentul ceea ce ţine
de irigare şi gestionare, care nu are absolut nimic comun cu mediul. S-a
discutat şi s-au făcut propuneri. Colegii din alte fracţiuni au
susţinut propunerile respective.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mulţumesc.
Eu admit că
deputaţii au dreptul să îşi schimbe părerea după
şedinţa Comisiei. Aceasta din practica activităţii noastre
poate să fie aşa. După şedinţa Comisiei poate să
fie şi alte păreri, dar ar fi bine ca părerea să fie
unică, dacă votăm pentru sau altă decizie. Dar totuşi un
cuvînt, dacă se poate. Am vrut să spun că totuşi
funcţia principală a Agenţiei „Apele Moldovei” a fost şi
este cea mai principală funcţie – asigurarea în republică
a problemelor irigării, ameliorării în ţară, pe care
le avem noi. Problemele legate de desecare şi alături de aceasta, desigur,
gestionarea şi cu resursele de apă.
De aceea, argumentele Comisiei
au fost, după părerea mea, destule pentru luarea altei decizii. Eu am
ieşit numai din cauză că Comisia a negat această modalitate
şi nu a adus argumentele necesare.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Microfonul nr.3 şi cu
asta încheiem dezbaterile.
Domnul Leonid Bujor – Partidul „Alianţa «Moldova
Noastră»”:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte al Parlamentului.
Pentru a evita unele
comentarii ulterioare unilaterale, vreau să atrag atenţia asupra
faptului că constatările parvenite din partea Fracţiunii
Partidului Comuniştilor, precum că nu s-a respectat Regulamentul la
prezentarea propunerilor, sînt false. Regulamentul stabileşte
că fiecare deputat are dreptul de a prezenta propuneri în scris.”
De aceea, ieri, au fost
anunţaţi că şedinţa Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi va avea loc la ora 16.00 şi fiecare dintre noi a avut
dreptul de a prezenta propuneri în scris. De aceea, propun ca, în
baza propunerilor care au parvenit, să trecem la procedura de vot. Iar
obiecţii de genul unor structuri concrete anume important este că noua
majoritate parlamentară propune o structură care va fi mai
eficientă, mai aproape de cetăţenii Republicii Moldova şi
va pune anumite obstacole pentru a nu admite anumite încălcări
grave.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Oleg Serebrian – Partidul Democrat din
Moldova:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Domnule Preşedinte,
Ca să fie o
soluţie de compromis, deoarece înţeleg că este o chestiune
mai mult de terminologie... toţi se leagă de noţiunea
„Ministerul Mediului”, „Ministerul Ecologiei”. Orice minister se poate ocupa de
orice, depinde ce punem, care este conţinutul pe care îl dăm
ministerului respectiv. „Apele Moldovei”, cum spun şi colegii din
Fracţiunea Partidului Comuniştilor, avea şi o dimensiune
economică, ca şi „Moldsilva” şi ca şi alte agenţii.
Noi am creat, totuşi, prea multe pe parcursul anilor pentru funcţii,
pentru persoane concrete, am multiplicat aceste instituţii.
Propunerea noastră ar
fi nu să creăm o Agenţie separată „Apele Moldovei”,
decît să revenim la formula anterioară şi ca amendament
verbal să o luaţi, să redenumim ministerul respectiv în
Ministerul Ecologiei sau Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale.
Şi atunci de împăcat totul. Pentru că „Apele Moldovei” e o
chestiune de resurse naturale. Mediul şi resursele naturale nu e unul
şi acelaşi lucru.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatolie Arhire – Partidul Liberal:
Da, aş vrea să
aduc aminte că colegul nostru din Comisia agricultură şi
industrie alimentară, domnul Todoroglo, au fost opinii separate despre
Agenţia „Apele Moldovei”. S-a exprimat şi gîndul din partea
reprezentantului Partidului Comuniştilor, că această
agenţie ar putea şi să funcţioneze separat. Dar,
pînă la urmă, aş vrea să îi amintesc domnului
Todoroglo că nu a fost votat unanim, propunerea a fost, în contextul
la ceea ce se produce astăzi cu optimizarea cheltuielilor şi
situaţia grea financiară a Republicii Moldova este binevenită
şi oportun, şi susţin proiectul de lege ca Agenţia „Apele
Moldovei” să fie inclusă în acest Minister.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vă mulţumesc,
domnule Preşedinte.
În calitate de
deputat, dar şi în calitate de Prim-ministru desemnat, vreau să
vă spun că această structură propusă este una
asumată şi urmează să asigure funcţionalitatea
Guvernului. Eu înţeleg expresiile care vin şi absolut firesc
din interes politic şi nu numai.
Însă aş
vrea, domnule Preşedinte al Parlamentului, stimaţi colegi, în
primul rînd, amendamentul pe care l-am propus la începutul
şedinţei şi formula cu care am venit noi, care urmează
să reprezinte structura viitorului Guvern să o luaţi ca pe o
expresie a acelor care urmează să exercite guvernarea în
Republica Moldova în Guvernul Republicii Moldova.
Şi colegilor care au
fost în Guvern, fostul Guvern. Eu nu aş sfătui să vă
grăbiţi să vorbiţi despre eficienţa viitoarelor
ministere sau a viitorului Guvern, dar să aşteptaţi un pic,
că o să avem dezbateri vizavi de eficienţa fostului Guvern
şi a fostelor ministere, inclusiv ce ţine de Fondul ecologic,
inclusiv de cum au fost administrate „Apele Moldovei” şi multe alte
lucruri. În acest sens, eu am vrut să fac această precizare
şi, vă rog frumos, să aveţi în vedere şi noua
mea calitate.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim frumos.
Doamnă Fusu,
Am avut
înţelegerea.
Microfonul nr.4.
Doamna Corina Fusu – Partidul Liberal:
Eu vreau să atrag
atenţia asupra faptului că denumirea corectă a acestui minister
este Ministerul Mediului şi nu Ministerul Ecologiei, aşa cum s-a pus
în discuţie şi la Comisia pe care eu o reprezint şi
astăzi a răsunat aici în sală aşa o alternativă.
Şi vreau să explic de ce. Pentru că ecologie
înseamnă domeniul ştiinţific de cercetare, cum ar fi:
chimie, fizică, matematică. Iar mediu înseamnă
mediul care ne înconjoară, toată ambianţa care ne
înconjoară, aici este inclus: solul, apele, pădurile şi aerul
pe care îl respirăm. Aşa că corect este Ministerul
Mediului.
Şi aici avem absoluta
obligaţiune să ne conformăm şi cu cerinţele europene,
care pun în prim plan grija faţă de mediu. Pentru că
trebuie să ne gîndim global şi să păstrăm toate
bunurile pe care le avem şi pentru generaţiile care vin din urma
noastră.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Domnul Todoroglo şi
trecem la vot.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, mulţumesc.
În primul rînd,
eu am vrut să spun colegilor că decizia Comisiei agricultură
şi industrie alimentară n-a avut şi nu are nici un pic greutate
politică, ea reiese din situaţia, din nivelul de
conştiinţă a ramurii şi necesităţile care erau
necesare prin formarea componenţei Guvernului. Desigur, dumneavoastră
sînteţi în drept să acceptaţi, să nu acceptaţi,
aceasta vorbeşte despre aceea la ce nivel cunoaşteţi
această problemă. De aceea, este şi domnul Răducan, care nu
a vorbit despre aceasta, dar taman la această problemă a fost decizia
unanimă.
De aceea, eu nu vreau
să politizez această problemă absolut nicidecum. Dar
totuşi, domnule Preşedinte, eu, folosind cerinţele
Regulamentului, cum a spus domnul Bujor, punctele prevăzute în
avizul Comisiei, rog să fie puse la vot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Purcedem, aşa cum
prevede Regulamentul, articolul 69 prevede că în primul rînd,
se supun votului propunerile ce ţin de excluderea unor texte din proiectul
de lege. Aceasta e, domnule preşedinte?
Domnul Ion Pleşca:
Da, da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog,
dumneavoastră aveţi toate amendamentele, le înaintaţi
şi eu le supun votului.
Domnul Ion Pleşca:
Cuvîntul „exclusiv”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Propunerea a fost de
exclus cuvîntul „exclusiv”. Punem la vot proiectul, da? Raportul. Punem
la vot raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
Domnul Ion Pleşca:
Pe urmă
amendamentele.
Domnul Mihai Ghimpu:
Apoi amendamentele, da?
Proiectul de bază cum ar fi.
Cine este pentru, rog
să voteze.
Mulţumim.
Sectorul nr.1.
Domnul Ghenadie Morcov – Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova:
Domnule Preşedinte,
Conform Regulamentului, se
supun votului amendamentele pentru lectura a doua în parte, parvenite de
la fiecare deputat ori fracţiune, nu raportul Comisiei, vă rog
frumos.
Domnul Ion Pleşca:
Toate amendamentele sînt
incluse în raport.
Domnul Ghenadie Morcov:
Domnule preşedinte,
Nu e nici o sinteză
parvenită prin Comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Stimaţi colegi,
Totul este corect.
Procedăm aşa cum prevede Regulamentul şi s-a propus o
situaţie concretă. Primul amendament, vă amintesc, a fost
propunerea domnului deputat Filat, viitorul Prim-ministru al Republicii
Moldova, cu privire la modificarea denumirii unuia dintre ministerele care erau
în proiect. Propunerea a fost aşa, dacă nu greşesc:
constituirea Ministerului Tineretului şi Sportului. De aceea, trebuie de
pus această... Şi agenţia deci, şi turismul se formează
ca Agenţie a Turismului separat. De aceea, domnule Preşedinte al
Parlamentului, solicităm ca aceste două propuneri să fie supuse
votului.
Deci prima: crearea
Ministerului Tineretului şi Sportului.
Şi cea de a doua:
crearea Agenţiei Turismului.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă mulţumesc.
Microfonul nr. 3.
Domnul Anton Miron:
Mulţumesc.
Noi considerăm, Fracţiunea
şi eu ca deputat, că se schimbă conceptul. Vasăzică,
ieri domnul preşedinte Pleşca la şedinţă a spus
că avem 16 ministere şi 8 agenţii. Vasăzică, în
primă lectură, nici la Comisie, nici în plen nu au fost
discuţii despre schimbarea ministerului, ori să fie altă
agenţie. Aceasta este o bază organizatorică, economică
şi multe, multe momente. Şi aici se schimbă conceptul, prima
lectură este conceptul.
Domnule Pleşca,
Citiţi.
Domnul Ion Pleşca:
Au rămas 16 ministere
şi 8 agenţii. A fost exclusă Agenţia Proprietăţii
Publice, se propune ca să fie exclusă. Şi se formează
Agenţia Turismului.
Domnul Anton Miron:
Păi, tot se
schimbă. Eu cer scuze, tot se schimbă conceptul, conceptul se
schimbă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu pentru stenogramă
şi pentru colegi. Ieri, domnul Pleşca, şi nu numai domnul
Pleşca, dar şi domnul Ţap, înainte de a fi votat în
primă lectură proiectul de lege, a prezentat 16 ministere şi 8
agenţii. Am rămas la 16 ministere şi 8 agenţii. Deci nu
s-a schimbat nimic. Pentru ca să discutăm vizavi de concept ş.a.m.d.
Însă şi aici este o discuţie foarte lungă, la care
noi, probabil, sau Parlamentul în general urmează să
revină. Ca să nu se speculeze foarte mult ce este concept, ce nu este
concept. Vreau să vă spun că, pînă la urmă, prin
vot, deputaţii adoptă legea. Şi legea urmează să fie
îndeplinită în urma dezbaterilor şi în procedura
stabilită.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Domnule Todoroglo,
Mă scuzaţi,
îmi pare că a cincia oară v-am oferit cuvîntul, dar
Regulamentul prevede de două ori.
Microfonul nr. 3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Cred că în acest
proiect de lege sînt mult mai multe gafe, pe care oricum o să le
corectăm şi va trebui să le corectăm. Dar propunerea
noastră a fost totuşi ca să rămînă Ministerul
Tineretului şi Sportului, iar Turismul să treacă la Ministerul
Culturii. Să nu creăm noi agenţii.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Petrenco,
O să fie supus
votului,.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa.
Domnul Ion Pleşca:
Şi gafa
dumneavoastră …
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, eu vă mulţumesc.
Desigur, ceea ce s-au
făcut aici obiecţii în legătură cu propunerea
domnului Filat, susţinută de noi, nu este nici o încălcare
şi nu au nici o legătură cu ceea ce numim noi concepţie.
Conceptual, dacă luăm chiar şi formal, numărul ministerelor
şi numărul agenţiilor rămîne cel votat ieri. De aceea,
noi propunem, domnule Preşedinte al Parlamentului, cu tot respectul, ca propunerile
să fie votate anume în ordinea în care au fost înaintate
astăzi în cadrul şedinţei plenare. Deci primele propuneri:
„Tineret, Sport”: a doua: „Agenţia Turism” şi mai departe în
ordinea în care au fost înaintate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Todoroglo,
Eu vă rog să
preţuim timpul. Ultima dată vă ofer, fiindcă a cincia
oară solicitaţi cuvîntul. Aceasta din contul meu personal
vă ofer.
Microfonul nr. 2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mulţumesc, căci
Preşedintele are aşa rezervă.
Dar totuşi pentru
mine a fost de ajuns şi de două ori să ies la microfon. Dar
propunerile pe care eu le-am făcut, ele trec, aşa ca curentul,
fără atenţie. De aceea, eu sînt de acord cu domnul Filat,
că orice propunere, orice decizie a Parlamentului să fie
hotărîtă prin vot, dar totuşi, dacă colegii din
Alianţă, care au participat la şedinţa Comisiei, au atras
părerea lor, totuşi eu am rugat, din numele celor cinci deputaţi
din fracţiunea noastră, ca totuşi decizia Comisiei să fie
pusă la vot şi nu mai mult.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, mulţumim, domnule
Todoroglo.
Domnul Dmitri Todoroglo:
De aceea, eu rog, să
fie pus la vot în modul stabilit şi scoatem problema.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Domnule preşedinte
Pleşca,
Vă rog, la
dumneavoastră sînt toate propunerile. Dumneavoastră le
pronunţaţi. Eu le supun votului.
Deci prima propunere care
o supunem votului?
Domnul Ion Pleşca:
Prima propunere.
Domnul Mihai Ghimpu:
Prima propunere este aceea
ce ţine de denumirea ministerului, da?
Domnul Ion Pleşca:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa. Propunerea a
fost ca Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului...
Domnul Ion Pleşca:
Tineretului şi
Sportului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Să se numească
Ministerul Tineretului şi Sportului.
Domnul Ion Pleşca:
Tineretului şi
Sportului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru, rog
să voteze.
Sectorul nr. 1?
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 2 ?
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 20.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 3 ?
Numărătorii:
Sectorul nr. 3 – 33.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu 53 de voturi,
propunerea este acceptată. 54. Bine, 54, corectăm dar.
Microfonul nr. 4.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc,
domnule Preşedinte.
O nuanţă de
procedură foarte rapid. Vreau să readuc aminte, pentru a face
economie de timp, că amendamentele votate se votează cu majoritatea
voturilor celor prezenţi în sală, spre deosebire de votul per
ansamblu pentru proiectul de lege în lectura a doua, unde voturile
urmează a fi numărate. Aşadar, propunerea este: cînd din
prezidiu se vede că sînt majoritatea voturilor din sală,
fixaţi, vă rog, doar majoritatea. Numărarea voturilor o facem
doar în exerciţiul final de votare a proiectului de lege pentru
lectura a doua per ansamblu.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Vom cîştiga
în timp. Următoarea propunere, domnule preşedinte Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
A fost excluderea Agenţiei
Proprietăţii Publice.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru
excluderea Agenţiei Proprietăţii Publice, rog să voteze.
Majoritatea este?
Domnul Ion Pleşca:
Lichidarea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Continuăm.
Domnul Ion Pleşca:
A fost ca să fie
menţinute. Ministerul Reintegrării, Ministerul Administraţiei
Publice Locale se propune ca să fie lichidate. Aceasta este a treia.
Domnul Mihai Ghimpu:
A treia nu am
înţeles, vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Lichidarea Ministerului
Reintegrării.
Domnul Mihai Ghimpu:
La microfon vorbiţi.
Nu vă întoarceţi la mine.
Domnul Ion Pleşca:
Lichidarea Ministerului
Reintegrării şi Ministerului Administraţiei Publice Locale.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu.
Domnul Ion Pleşca:
Au fost propuneri,
amendamente ca ele să fie păstrate. Comisia le-a respins. În
raport este menţionat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Raportul Comisiei.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Preşedinte,
A propus ca să mergem
pe toate amendamentele.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu îmi cer scuze.
Domnule Pleşca,
Acum urmează să
votăm separat amendamentele propuse în sală. Ulterior, cu
amendamentele care s-au aprobat în sală şi, avînd la
bază raportul, se votează în întregime. Ceea ce s-a
stabilit în raport e firesc.
Domnul Ion Pleşca:
În sală s-au
repetat aceleaşi amendamente care au fost şi în avize.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, a fost primul
amendament, ceea ce ţine de schimbarea denumirii ministerului. S-a votat.
S-a votat lichidarea Agenţiei Proprietăţii Publice.
Domnul Ion Pleşca:
Şi gata.
Domnul Vladimir Filat:
Acum următorul
amendament, care urmează să fie supus votului, Agenţia
Turismului. Şi în rest ce au fost propuse să le…
Domnul Ion Pleşca:
Celelalte sînt
menţionate în raport. Cu Agenţia Turismului puneţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Parcă am vorbit
că rămîn, cîte agenţii am votat conceptual, acelea
rămîn. Ea este în cadrul ministerului. Nu trebuie să
votăm Agenţia Turismului.
Domnul Ion Pleşca:
Da, cine e...
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Domnul Ion Pleşca:
Şi acum raportul
în ansamblu.
Domnul Mihai Ghimpu:
A fost o propunere: de
exclus din proiect cuvîntul „exclusiv”.
Domnul Ion Pleşca:
Momentul acesta este
menţionat în raport.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este menţionat
în raport, da?
Domnul Ion Pleşca:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, ce să supunem
votului, domnule preşedinte?
Domnul Ion Pleşca:
Pentru lectura a doua
să fie votate modificările la Legea cu privire la Guvern integral.
Domnul Mihai Ghimpu:
Integral, da? Legea
în ansamblu, da?
Domnul Ion Pleşca:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru adoptarea
legii?
Domnul Ion Pleşca:
Cu amendamentele.
Domnul Mihai Ghimpu:
Rog să votăm cu
amendamentele votate astăzi.
Mulţumesc,
microfonul.
Domnul Ion Pleşca:
Acum numărarea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.1,
anunţaţi, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.2?
Numărătorii:
Sectorul nr.2 – 20.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.3?
Numărătorii:
Sectorul nr.3 – 33.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu 53 de voturi, Legea
este adoptată. (Aplauze.) De procedură?
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule Ghimpu,
Atrag încă o
dată atenţia dumneavoastră că aţi încălcat
şi de data aceasta Regulamentul Parlamentului şi nu aţi pus la
vot amendamentele Fracţiunii PCRM.
Domnul Mihai Ghimpu:
Grigore,
lămureşte-i, te rog, domnului Bujor.
Microfonul nr.4.
Domnul Mihai Godea – Partidul Liberal Democrat
din Moldova:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Eu despre procedura
politică, nu de funcţionarea Parlamentului. Vreau să felicit
Fracţiunea Partidului Comuniştilor pentru că au făcut
atîta vîlvă, atîta pălăvrăgeală
şi, pînă la urmă, au votat împotriva creării
Ministerului Tineretului şi Sportului. Degeaba mai faceţi propuneri,
dacă votaţi contra. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Stimaţi colegi,
Acum ofer cuvîntul
celor care s-au înscris pentru declaraţii. Ofer cuvîntul
deputatului Muşuc. Vă rog.
Domnule Todoroglo,
Nu vă
supăraţi, gata, am trecut la declaraţii. Eu vă rog,
rămînem în sală toţi deputaţii.
Domnul Eduard Muşuc:
Stimaţi colegi,
Declaraţi mea se
referă, practic, la lucrurile care s-au întîmplat cîteva
zile în urmă în municipiul Chişinău, mă refer
la majorarea de tarife. Imediat, practic, după formarea Coaliţiei
Liberale aici, în Parlamentul Republicii Moldova, şi formarea aceleiaşi
coaliţii la nivel municipal, printr-o decizie, în cadrul unei
şedinţe a Consiliului municipal Chişinău, au fost majorate,
practic, aproape de două ori tarifele pentru apă potabilă
şi canalizare, tarifele pentru transportul public.
Practic, noi
considerăm că ineficienţa de administrare, dar putem să ne
convingem şi astăzi, Primarul general nu este în Primărie
nici astăzi, nici ieri, ci este prezent aici, la şedinţa
Parlamentului. Ineficienţa de administrare, practic, se pune pe
umărul cetăţeanului şi trebuie acoperită din buzunarul
consumatorilor. Toate aceste majorări, din păcate, trebuie să
constatăm, se efectuează fără reformele cardinale respective
în domeniul transportului şi în domeniul apei potabile şi
canalizării, prestării serviciilor respective.
Pot să invoc un
exemplu, un an în urmă aceeaşi coaliţie din Consiliul
municipal Chişinău a majorat de 5 ori tarifele pentru deservirea
blocului. Lucru care nu s-a soldat cu vreo schimbare cardinală şi
esenţială în acest domeniu.
Toate aceste majorări
de tarife la fel nu conduc la creşterea calităţii serviciilor
respective. Şi cred că trebuie să constatăm că
administraţia municipală, în loc să promoveze anumite
soluţii, soluţii concrete pentru acoperirea deficitului bugetar...
Dar ele au fost înaintate şi au fost propuse mai multe chestiuni,
mai multe acţiuni, inclusiv organizarea licitaţiilor funciare,
inclusiv deblocarea procesului de privatizare a spaţiului nelocuibil,
sînt mii de cereri din partea cetăţenilor, inclusiv o
colaborare mai strînsă cu fondurile europene şi fondurile
internaţionale. Lucruri care nu s-au făcut. Şi acest deficit
bugetar, acoperirea acestui deficit bugetar, practic, se propune de a se face,
de a fi acoperit din buzunarul cetăţeanului, de către
cetăţeni, de către oameni, de către populaţie.
Care este teama
noastră? Teama noastră este că Programul anticriză liberal
poate deveni un Program de criză socială. Şi ne adresăm viitorului
Guvern, ne adresăm viitorului Prim-ministru, inexistent astăzi acum
în sală, ca să se facă o schimbare de atitudine, să
se facă o schimbare de abordare cel puţin la nivel central, să
fie condamnată această practică care... practică
municipală, practică a Consiliului municipal, practica
Primăriei. Şi viitorul Program de anticriză să nu fie
finanţat de cetăţeni, ci să fie acoperit prin
investiţii directe din partea statului, în aşa mod ca să
nu sufere populaţia, în aşa mod ca să nu sufere
cetăţenii, pensionarii, invalizii şi studenţii, care,
practic, au fost excluşi de data aceasta din sistemul de prestare a
ajutoarelor sociale suplimentare din partea Primăriei şi din partea
Consiliului municipal Chişinău.
Fracţiunea PCRM
condamnă această politică antisocială. Noi considerăm
că este un pas antipopular şi cerem şi solicităm ca
viitorul Guvern să nu promoveze, nici să nu propună astfel de
acţiuni la nivel de Parlament şi la nivel de Guvern. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Bun sistem social aţi
avut voi, că o mamă care are copil, şi nu are copilul noroc de
tată, primeşte 50 de lei lunar din partea voastră.
Ofer cuvîntul
domnului Dorin Chirtoacă, s-a înscris următorul.
Domnul Dorin
Chirtoacă – Partidul Liberal:
Stimaţi deputaţi
comunişti,
Am rugămintea să
aveţi totuşi puţină răbdare, să auziţi un
alt punct de vedere...
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Chirtoacă,
Îmi cer scuze.
Domnul Dorin
Chirtoacă:
Decît acela...
Domnul Mihai Ghimpu:
Îmi cer scuze.
Stimaţi colegi,
Eu nu am declarat
şedinţa închisă. Dacă continuaţi aşa, data
viitoare nu o să aveţi niciodată cuvînt la
declaraţii, credeţi-mă pe mine. Am să procedez şi eu
ca voi. Eu vă rog să rămîneţi în sală, e
şedinţa Parlamentului, primiţi salariu. Şi staţi aici
la lucru, aşa cum se cere şi nu părăsiţi sala aici.
Că nu-i aici la... nu ştiu unde, la Comitetul Central al Partidului
Comuniştilor.
Poftim, domnule
Chirtoacă.
Domnul Dorin
Chirtoacă:
Evident, orice majorare de
tarif este un lucru dureros. De fapt, a avut loc alinierea tarifelor la costul
real al serviciilor publice. Şi trebuie menţionat faptul că în
municipiul Chişinău, chiar după mărire, tarifele sînt
în continuare cele mai mici din Republica Moldova. La apă tariful
este în continuare cel mai mic, chiar după mărire, la
Bălţi fiind 10 lei mai mare, la Străşeni 17 lei
ş.a.m.d. La transportul public la fel.
Iar în
republică, în afara Chişinăului, toţi pensionarii
plătesc transportul şi nici un pensionar nu are gratuitate în
transport, cum are municipiul Chişinău. Şi atunci
întrebarea mea este: unde este grija Guvernului comunist faţă
de populaţia Republicii Moldova şi faţă de pensionari?
Acum vizavi de „Apă-Canal”
şi Regia Transport Electric. De ce „Apă-Canal” a ajuns în
situaţia aceasta? Pentru că nu au fost treptat mărite tarifele
la acest serviciu şi a trebuit să fie mărit,
într-adevăr, brusc cu 80 la sută. Însă „Apă-Canal”
a ajuns să fie deconectată lunar de la energia electrică, este
de preferat să rămînem în general fără
apă? De asemenea, colectivul lucrează acum 4 zile pe
săptămînă în loc de 5 zile.
Staţia de Epurare
în ce stare este, stimaţi comunişti? Opt ani aţi guvernat.
Măcar problema aceasta să o fi rezolvat. Infrastructura uzată
în proporţie de 70 – 80%. „Apă-Canal” are credite luate de 200
milioane lei pentru acoperirea unor altor credite luate mai demult de la BERD
sau de la alte structuri. Trăieşte de pe o zi pe alta din credite.
Plus la aceasta, Consiliul
de Administraţie al SA „Apă-Canal Chişinău” condus de
comunişti, al cărui preşedinte este domnul Muşuc aici
în sală de faţă, anul trecut au cheltuit 9 milioane de lei
în mod nejustificat. Şi în felul acesta au adus „Apă-Canal”
în situaţia de a nu putea plăti factura la curentul electric.
Se pot prezenta documente. Şi atunci faţă de cine au
pretenţii comuniştii? Căci tot ei au condus şi conduc
pînă în prezent „Apă-Canal”.
Faptul că s-a
implicat Primăria în rezolvarea problemei „Apă-Canal”
reprezintă o intervenţie de ordin social, pentru că municipiul
nu poate să rămînă fără apă. Şi atunci,
dacă avem o administraţie iresponsabilă la „Apă-Canal”,
în persoana preşedintelui Consiliului de Administraţie şi
a majorităţii din Consiliul de Administraţie, ce să
facă Primăria în situaţia aceasta? Preia prin alte
modalităţi posibilitatea de a asigura stabilitatea furnizării
serviciului.
Respectiv, în
transport de ce s-a ajuns la această situaţie? Pentru că şi
aici nealinierea tarifului la costurile reale a dus la riscul deconectării
lunare de la curentul electric, la reducerea salariilor, la uzura
transportului în proporţie de 80 la sută. În mod normal,
75 la sută din transportul din municipiul Chişinău nu ar trebui
să fie admis la rută, pentru că a depăşit vîrsta
de 15 ani. Ori conform normativelor nu se admit asemenea unităţi de
transport în circulaţie. Au fost cazuri cînd erau să
îşi piardă viaţa unii călători, tocmai din cauza
uzurii sporite. Plus, că este complet necompetitiv şi neconfortabil.
Cîteva exemple
despre cheltuieli şi la Regia Transport Electric. Dacă în
perioada de doi ani de zile, din 2007 şi pînă în prezent,
au fost reutilate 26 de troleibuze cu 300 000 costul unui troleibuz, în
total 4,5 milioane de lei pentru prima tranşă de 15 troleibuze, apoi
înainte de aceasta, pînă în anul 2007, guvernarea
comunistă din Chişinău de atunci a reuşit să reutileze
3 troleibuze cu acelaşi cost – 4,5 milioane de lei. Proporţia este de
1 la 5 a cheltuielilor. Şi prin aceasta se vede şi eficienţa
gestionării banului public.
Plus la aceasta. În
8 ani de zile Guvernul comunist ar fi trebuit să vină cu
compensaţii, pentru a-i ajuta pe acei care nu pot plăti tariful real
la anumite servicii. În general, există cîteva principii de
soluţionare a problemelor sociale. Un principiu este acel de
subvenţionare în general a unor întreprinderi de stat. Acesta
este principiul sovietic. Şi în modul acesta au fost
subvenţionate pînă în prezent şi Regia Transport
Electric, şi Parcul Urban de Autobuze, şi „Apă-Canal”, şi
alte întreprinderi. Şi în felul acesta din bugetul municipal
anual plecau sute de milioane de lei nu se ştie unde pînă la
urmă, şi nu se ştie pentru ce. Şi prin aceasta era
sărăcit şi bugetul, şi nici cetăţenii nu aveau
posibilitatea unei perspective de a avea servicii publice de calitate. Şi
iată rezultatul unei asemenea politici, pe care vi l-am prezentat în
cuvintele anterioare.
Este un al doilea
principiu şi anume de a stabili preţuri corecte la servicii, tarife
reale conform costurilor, iar pentru păturile social vulnerabile să
fie achitate compensaţii. Acest principiu funcţionează, practic,
în toată lumea civilizată. Şi nu ştiu din ce
cauză, dar în 8 ani de zile Guvernul comunist nu s-a orientat spre
un asemenea principiu, de a da compensaţii locuitorilor Republicii
Moldova pentru achitarea serviciilor.
Din 2007 la Primăria
municipiului Chişinău funcţionează un asemenea principiu.
Dacă nu a făcut Guvernul, a făcut, cel puţin,
Primăria. Şi astăzi 20000 de familii în municipiul
Chişinău au primit compensaţii pentru căldură.
Pachetul se extinde acum la transport, va fi extins, vedem, şi la
apă, şi la alte servicii. Iată rezolvarea concretă a
problemei. Şi specularea pe acest subiect arată incompetenţa
comuniştilor de a nu fi rezolvată problema timp de 8 ani şi
în prezent o încercare de a induce în eroare opinia publică.
V-aş invita să
veniţi la dezbateri împreună cu mine sau cu oricare coleg din
Primărie la Televiziune. Şi sper că ar putea fi făcută
o asemenea dezbatere şi la Televiziune, unde are loc culmea jurnalismului
în Republica Moldova, unde deputaţii comunişti se invită
reciproc la dezbateri. S-ar putea discuta toate aceste subiecte şi să
prezinte argumente şi domnul Muşuc, şi domnul Petrenco, şi
alţii, să prezint şi eu argumentele mele. Şi lasă
populaţia să judece şi să vadă cine are grijă de
populaţie, dar cine îşi bate joc. După ce aţi luat un
miliard şi jumătate din banii publici municipali în doi ani de
zile de la municipiu şi i-aţi transferat la Guvern şi nu
aţi dat compensaţii la populaţie.
Plus la aceasta,
mergeţi pe populism, iar în servicii în republică nu
acordaţi absolut nimic şi preţurile sînt mult mai mari.
Cine pe cine critică.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Şedinţa o declar
închisă. (Aplauze.) Procedură nu există.
Declaraţii şi gata. Data următoarei şedinţe o să o
anunţăm suplimentar.
Procedură după
declaraţii nu există.
Şedinţa s-a
încheiat la ora 12.00.
Stenograma a fost pregătită spre
publicare în Direcţia documentare
parlamentară.