version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ DECEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 18 decembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3273 privind azilul în Republica Moldova.

4.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.932 privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.

5.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3053 privind completarea anexei la Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004 pentru aprobarea Listei obiectelor ale căror lucrări de expertiză tehnică, de prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi de restaurare, cu atragerea mijloacelor băneşti donate de către persoane fizice şi juridice, sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

6.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3393 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23 noiembrie 2007 (art.1, 4, 5 ş.a.).

7.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3355 pentru completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

8.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2579 cu privire la modificarea articolului 1 din Legea nr.124-XVI din 11 mai 2007 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului.

9.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1700 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024-XIV din 2 iunie 2000 (art.22, 28, 33, 37).

10.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2996 pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (art.24, 36, anexa nr.1 ş.a.).

11.    Dezbaterea şi reexaminarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008. Proiectul nr.3365

12.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2827 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.101, 16, 21 ş.a.).

13.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1622 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.21, 1961, 1962 ş.a.).

14.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3294 pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008 nr.268-XVI din 7 decembrie 2007 (art.1, anexele nr.1 şi nr.2).

15.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2949 pentru completarea Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18 februarie 2000 (art.5, 8).

16.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3378 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal art.24; Legea cu privire la fondurile de investiţii art.31 ş.a.).

17.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3438 privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2009.

18.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3216 pentru modificarea şi completarea Legii nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii (art.1, 4, capitolul IV1 ş.a.).

19.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3402 pentru ratificarea Acordului de finanţare (împrumut şi grant) dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) în scopul implementării în Moldova a Programului de Servicii Financiare Rurale şi Marketing.

20.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3403 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria cu privire la cooperarea de dezvoltare.

21.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2562 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente privind introducerea modificărilor şi completărilor în Regulamentul cu privire la Centrul antiterorist al statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente, adoptate la Minsk la 28 noiembrie 2006.

22.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2391 pentru aderarea Republicii Moldova la Decizia Consiliului şefilor de state ale CSI privind Consiliul interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente.

23.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1522 pentru ratificarea Protocolului cu privire la introducerea modificărilor şi completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea Patriei, precum şi a persoanelor echivalate cu aceştia din 12 martie 1993.

24.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.611 cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.885-XIII din 19 iunie 1996 privind deschiderea la Banca Naţională a Moldovei unui cont corespondent temporar Centrului de casă şi decontări din Tiraspol.

25.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3363 cu privire la Procuratură.

26.    Întrebări.

27.    Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

28.    Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 98 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Boris Ştepa, Valentina Şerpul, Valeriu Guma.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cîteva subiecte de ordin organizatoric. Anterior v-a fost distribuită informaţia, partea tehnică a acestui subiect, sînt două proiecte: nr.2827 şi nr.1622, care erau prevăzute pentru a fi examinate în cadrul şedinţei din ziua de mîine, 19 decembrie, şi, la propunerile comisiilor, ele vor fi examinate în cadrul şedinţei de astăzi.

Totodată, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe şi Comisia pentru politică externă şi integrare europeană au intervenit cu propunerea să suplimentăm agenda şedinţelor Parlamentului din 19 decembrie şi, respectiv, din 25 decembrie cu trei proiecte: nr.3414, nr.2648 şi nr.3435. Le aveţi la dispoziţia dumneavoastră. Voi supune votului această propunere a comisiilor respective. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată. Acum alte propuneri.

Microfonul nr.3. Am rugat microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. , 19 5 1705.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Prima chestiune. Cu rugămintea... Avînd în vedere că, pe data de 17 decembrie anul 2008, urma să se desfăşoare concursul pentru alegerea rectorului Universităţii Aleco Russo din Bălţi şi Universităţii de Stat din Chişinău, dispoziţia care a venit din partea Ministerului Educaţiei şi Tineretului pentru a sista aceste concursuri, deci, concursuri în urma cărora senatele acestor două instituţii superioare de învăţămînt urmau să desemneze rectorii instituţiilor de învăţămînt superior. Aceste concursuri au fost anulate, fără a fi prezentat, cel puţin în cazul Universităţii din Bălţi, vreun motiv.

Din punctul nostru de vedere, este o imixtiune directă în activitatea acestor instituţii de învăţămînt superior. Şi, în acest sens, rog, domnule Preşedinte, să fie invitată astăzi în plenul Parlamentului, la sfîrşitul şedinţei, doamna ministru al învăţămîntului şi tineretului, să prezinte informaţia privind motivele şi, mai mult ca atît, încadrarea legală în această idee.

Şi a doua chestiune, domnule Preşedinte. Avînd în vedere că discuţiile sînt multe, dar pe alocuri lipsite de suport juridic, mă refer la situaţia creată în jurul postului de televiziune PRO TV. Da, iară. Fiindcă, la şedinţa trecută, dumneavoastră, domnule Preşedinte, aţi spus că va avea loc o conferinţă de presă, în urma căreia noi ne vom clarifica cu situaţia creată. După care aţi dat indicaţii Comisiei sesizate în fond, care, de fapt, din cîte am înţeles, nu a primit indicaţii sau nu a înţeles exact indicaţiile pentru a clarifica situaţia.

Şi revin cu o rugăminte mai veche, domnule Preşedinte. Avînd în vedere că Constituţia Republicii Moldova stabileşte foarte clar, expres, prin normă constituţională, că numai şi numai Parlamentul Republicii Moldova interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării, în situaţia creată, cred că este absolut necesar să nu continuăm discuţiile sterile vizavi de aplicatibilitatea unei norme legale, stipulată clar în legislaţie, să facem această interpretare a legii aşa cum prescrie norma constituţională şi, de fapt, este şi ca obligativitate a noastră, să nu facem trimitere către dispoziţii, către decizii ale CCA, mai recent CCC-lui, am înţeles ale comisiilor ş.a.m.d.

Rog, domnule Preşedinte, în acest sens, să dispuneţi, eventual, crearea unui grup de lucru, pentru a pregăti proiectul respectiv de lege, care ar interpreta norma. Şi, pînă pe data de 23 decembrie, cînd urmează Consiliul Coordonator al Audiovizualului să ia decizie într-un sens sau altul, să aibă şi interpretarea respectivă, ca să scoatem toate discuţiile care au loc în ultima perioadă. Vă rog foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Ne place nouă sau nu, însă cred că nimeni nu poate să mai spună că criza economică nu a ajuns deja şi în Republica Moldova. Partidul Social Democrat nu o dată a accentuat acest lucru şi a propus mai multe acţiuni, care ar putea să schimbe situaţia din ţară, inclusiv s-a propus să ne gîndim la depunerile băneşti, să creăm noi locuri de muncă şi, cel mai important, să aprobăm un program anticriză, care ar permite să rezolvăm problemele Republicii Moldova.

Trebuie să constatăm că aceste lucruri nu au fost auzite aici, în Parlament, în primul rînd, de Fracţiunea majoritară, care, se creează impresia, că este foarte liniştită şi discută cu dispreţ problemele ce ţin de criza mondială. Nu cere Guvernului să întreprindă acţiunile necesare. Guvernul, la rîndul său, nu întreprinde şi nu propune nimic. În rezultat, se creează impresia că nimeni nu îşi bate capul de soarta poporului.

Acelaşi lucru se întîmplă, cu părere de rău, şi cu colegii noştri din opoziţie, care astăzi sînt mai mult preocupaţi de problemele rezultatelor alegerilor din 2009 sau de problemele posturilor pe care le vor ocupa unii sau alţii. Însă situaţia demonstrează tot mai mult că criza afectează Republica Moldova.

Şi ultimele declaraţii, inclusiv ale reprezentanţilor Guvernului, demonstrează destul de clar că avem probleme serioase. Scad veniturile la buget, scad banii care vin de peste hotare, apar cetăţenii care sînt disponibilizaţi în celelalte ţări ale lumii.

În această situaţie, noi, reprezentanţii Partidului Social Democrat, în semn de protest faţă de indiferenţa întregului Parlament la propunerile ce ţin de elaborarea unui program anticriză, vom părăsi astăzi şedinţa plenului.

Şi rugăm Biroul permanent să discute chestiunea respectivă, pentru ca, încă pînă la sfîrşitul acestei sesiuni de toamnă, să discutăm problemele anticriză sau programul anticriză, care ar permite să intrăm în 2009 cu nişte acţiuni care vor fi implementate şi vor conduce la îmbunătăţirea situaţiei în ţară, nu la încordarea şi mai mult e ei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, eu propun excluderea de pe ordinea de zi de astăzi a proiectului nr.2938.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Puţin mai tare ca să aud.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Propun excluderea din ordinea de zi pentru ziua de astăzi a proiectului nr.2938 cu privire la simbolurile publice. Aceasta în primul rînd.

Şi, în al doilea rînd, vreau să dau un răspuns, deoarece s-a vorbit astăzi despre Comisia de profil, în privinţa PRO TV.

Stimaţi colegi,

Noi cu toţii ştim că instituţia Consiliului Coordonator al Audiovizualului este o instituţie independentă. De ce, se întreabă, noi ne amestecăm atîta în treburile acestei instituţii? Ca atare, domnule Filat, da, într-adevăr, noi am stat, am avut o discuţie cu preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind această problemă. Dumnealui a făcut o conferinţă de presă, cu toţii sînteţi la curent. Totul se face în baza legii. Dacă legea se va încălca, este instanţa de judecată. Dar noi nu avem dreptul să ne amestecăm zilnic în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

Domnul Marian Lupu:

Să mai dăm posibilitate şi colegilor noştri, să vedem care sînt propunerile şi apoi cu reacţii şi contrareacţii.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

În primul rînd, solicit timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Astăzi este Ziua poliţiei. Şi cu prilejul acestei sărbători vin cu felicitări şi urări de bine şi sănătate pentru toţi angajaţii din Ministerul Afacerilor Interne, în special către acei poliţişti de sector, care duc pe umerii lor toată greutatea din localităţile pe care le conduc într-un fel. Şi vin, în special, cu felicitări către mamele poliţiştilor, către soţiile şi copiii poliţiştilor, care sînt şi ei înregimentaţi, de rînd cu feciorii, taţii şi soţii lor, în această muncă grea de poliţist.

La mulţi ani şi bine, curaj. Şi noi vă susţinem atunci cînd faceţi lucruri bune pentru societate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Trebuie să accentuez că este foarte romantic, foarte... Şi cred că merită să felicităm poliţia noastră cu ziua lucrătorului poliţiei, Ziua ofiţerului poliţiei. Şi cred că întreg corpul de deputaţi îi felicită pe toţi acei care reprezintă acest sector important. (Aplauze.)

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu ţin în mînă un document semnat la 24 noiembrie 2008 de domnul Artur Cozma, la moment ministrul culturii, care vizează înstrăinarea unor imobile şi anume: de pe strada M.Eminescu nr.50, nr.52 şi de pe strada Veronica Micle nr.9 către SRL Invizibil.

 

Domnul Marian Lupu:

Este interesantă însăşi denumirea, da?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, da. Păi, aici e semnat de ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Invizibil...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Invizibil. Şi ţin să menţionez că pe acest teren, pe care îl cunoaştem cu toţii, dacă am merge la teatru, se află şi Teatrul Luceafărul. În legătură cu aceasta, din partea Fracţiunii noi propunem să fie invitat mîine domnul Victor Stepaniuc, care este curatorul, să spunem aşa, a culturii din toată Republica Moldova, să ne dea explicaţii pe marginea acestui subiect.

Şi doi. Rog să fiu înscris iar cu o declaraţie din partea Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, care va viza subiectul: reprimarea de către regimul comunist a drepturilor opoziţiei parlamentare şi ale celei din administraţia publică locală.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Fracţiunii, se propune de a fi exclus din ordinea de zi pentru ziua de mîine proiectul de Lege nr.3342, proiectul Codului subsolului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

În cadrul a trei şedinţe plenare, consecutiv, am solicitat ca Ministerul Justiţiei să îmi răspundă la una din întrebările adresate dumnealor pe data de 13 noiembrie anul curent. Răspunsul prezentat pe data de 21 noiembrie, semnat de Elena Mocanu, este un răspuns anormal şi nici un şef de secţie din cadrul unei preturi nu ar semna aşa răspunsuri. De aceea, insist ca pînă mîine, la finele şedinţei în plen să primesc răspuns.

Doi. Am adresat, de asemenea, o întrebare către Guvernul Republicii Moldova prin care solicitam să fim informaţi, care sînt motivele obiective, că, pe parcursul deja a trei luni, nu avem un şef al Agenţiei Sportului.

De asemenea, întrebarea a fost adresată pe data de 13 noiembrie. Chiar dacă nu ar fi Guvernul, orice instituţie publică din Republica Moldova, în baza Legii cu privire la petiţionare demult expedia un răspuns. În cazul de faţă, se încalcă nu doar Legea despre statutul deputatului, Regulamentul Parlamentului, dar şi legea sus-menţionată. De aceea, solicit ca responsabilii Guvernului să dea dovadă de mai multă seriozitate şi să respecte legea.

Şi trei. Vă amintesc, domnule Preşedinte, că, în cadrul şedinţelor din 4 şi 11 decembrie, am solicitat să fie prezentă în şedinţă plenară, pentru a da explicaţii, ce se întîmplă în jurul emisiunii Contrapunct, doamna preşedinte al Consiliului de observatori al Companiei Teleradio-Moldova. Sper foarte mult că de data aceasta se va da dovadă de mai multă seriozitate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi, de mai multe ori, am atras atenţia asupra mersului reformelor, care au fost implementate de către Ministerul Sănătăţii în ultima jumătate de an ce ţine de reorganizarea spitalelor raionale, care au avut un scop foarte bine determinat. Dar, pînă la urmă, s-au finalizat cu un şir de scandaluri şi cu o situaţie destul de gravă în mai mult de 10 raioane din ţară. Şi mai grav este că acum, cînd e în toi campania de contractare între Casa Naţională de Asigurări în Medicină, spitalele raionale şi centrele medicilor de familie, în aceste raioane nu sînt încheiate contractele de finanţare a instituţiilor, ceea ce afectează foarte mult cetăţenii din raioane.

Ministerul Sănătăţii, în loc să soluţioneze problemele care le-a creat, a găsit un mecanism foarte dureros pentru populaţia ţării: de a stopa finanţarea instituţiilor medicale. Situaţia este foarte alarmantă. Pînă la finele anului noi avem jumătate de lună, anul viitor începem iară 15 zile ne odihnim acolo. Eu cred că ar fi foarte bine, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, să invităm ministrul sănătăţii aici, în Parlament, ca să prezinte o informaţie: care sînt soluţiile şi ce preconizează ministerul pentru a depăşi situaţia creată în aceste raioane?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.3367.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce să facem cu el?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Să îl excludem din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.33.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

67.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr. 3367.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

De preconizat pe mîine.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Şi presupun tot.

Bine, domnule Filat,

Aşteptaţi o clipă.

Microfonul nr.3, în continuare.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

. 10 . . , , , , - , .

, , . , , , , .

, , , , . : , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Vizavi de cele expuse de domnul Dragomir. Eu reiterez poziţia pe care am expus-o la începutul şedinţei. Nu doresc şi nu chem pe nimeni să intervină în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Însă, din păcate, o normă legală este interpretată greşit, ilegal de către instituţiile statului, care nu au acest drept. Dreptul de interpretare a legii o are numai şi numai Parlamentul.

În acest sens, trebuie să fie clar pentru toată lumea, avem suficienţi jurişti în această sală, o lege, o normă legală nu poate fi aplicată nici retroactiv, dar nici ultraactiv. Şi, ca să nu admitem în continuare discuţiile respective, eu cred că este absolut simplu să dăm această interpretare şi să scoatem toate problemele. Primul lucru.

Al doilea lucru. Avînd în vedere ieşirea înflăcărată a lui Braghiş. Poate el ascultă acum la radio. Vreau să îi readuc aminte că atunci cînd, în această sală, toate fracţiunile parlamentare de opoziţie, deputaţii din opoziţie şi-au expus punctul de vedere despre criza mondială şi au venit şi cu anumite soluţii, eu personal am înaintat un proiect de hotărîre a Parlamentului pentru instituirea unei Comisii naţionale pentru monitorizare şi venirea cu soluţii, pentru a minimaliza şi a găsi soluţii privind problemele care apar.

Şi mai mult ca atît, eu aş vrea foarte mult ca acei care ies la microfon şi dînsul poate să îşi manifeste calităţile de gestionare a crizei în Consiliul municipal, acolo unde asigură tarif acceptabil pentru chişinăuieni ş.a.m.d.

Eu, apropo, am auzit că, în semn de protest faţă de timpul de afară, Fracţiunea Social Democrată din Consiliul municipal părăseşte şedinţa Consiliului municipal. Aceasta aşa pentru o precizare, ca să nu se...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi, în primul rînd, către nimeni nu am adus învinuiri. Dar eu vreau să atrag atenţia tuturor, fiindcă noi v-am atenţionat că imperfecţiunea legii promovată de Ministerul Sănătăţii la început, va aduce la scandalurile care sînt acum în raioane. Şi aşa şi s-a întîmplat.

Noi acum, indiferent... toate deciziile luate în consiliile raionale, sînt votate şi nu sînt influenţate de cineva. Dar, pînă la urmă, noi trebuie să găsim soluţii.

Sînt zece raioane, e o situaţie destul de alarmantă anume cu bolnavii şi cu specialiştii în aceste zece raioane.

Oricît am vorbit noi aici, dar nici la Comisie, nici în Fracţiunea majoritară, nici aici, în Parlament, noi nu am discutat această problemă pînă astăzi. Astăzi, a sosit timpul şi este necesară. De aceea, noi rugăm: să soluţionăm problema. Ministerul Sănătăţii trebuie să îşi rezerveze şi timp, şi toată responsabilitatea să şi-o asume.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Din partea Fracţiunii se propune excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.1952.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, , . . ? , 800 ! . 18 , " " 8 , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Nu este solicitare.

Microfonul nr. 5.

Pe scurt.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Foarte pe scurt. Nu toate aceste intervenţii din partea Fracţiunii majoritare de a-i ponegri pe toţi şi în toate părţile, aceasta nu este ceva nou. Dar eu vreau să aduc aminte, să vă atrag atenţia că în Soroca taman aceasta este o acţiune concretă, petrecută de Fracţiunea majoritară împotriva omului, care, pînă la urmă, a ieşit din Partidul Comuniştilor la momentul cuvenit şi a votat pentru reprezentantul Alianţei Moldova Noastră. Şi eu vreau să vă spun şi despre altceva. Toată această reorganizare a început anume cu cazul Soroca. Şi aceasta este o metodă foarte bine determinată, promovată pe parcursul ultimilor opt ani de zile în ţară.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Eu propun să încheiem toată discuţia aceasta.

Microfonul nr. 2. Eu v-aş da, de fapt, şi un sfat. Dumneavoastră, cînd ieşiţi la microfoane, măcar gîndiţi-vă să nu faceţi referinţe la nume, da? Ca să nu fie toate chestiile date. Referiţi-vă la subiect.

Microfonul nr. 2.

Vă rog.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

Nu pentru domnul Oleinic, dar pentru toţi colegii. La data de 20 decembrie al anului trecut, Consiliul raional Soroca a luat o decizie de reconfirmare în funcţie a medicului-şef, care a fost abrogată prin decizia judecăţii Soroca şi prin decizia Curţii de contencios administrativ. Şi a fost deja abrogată printr-o decizie de Consiliul raional Soroca. Şi pentru această decizie au votat, în acest caz, şi membrii Alianţei anticomuniste.

Mulţumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Dacă doar de procedură, căci aţi fost deja la microfon.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Straniu lucru, vorbitorilor precedenţi nu le-aţi atras atenţia asupra faptului că trebuie să se refere doar la procedură.

 

Domnul Marian Lupu:

Ei au intrat în polemică şi au avut un fel

 

Domnul Leonid Bujor:

Păi, polemică, de ce atunci aţi...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

...permis doamnei să comenteze ceea ce a spus domnul Oleinic?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Te rog, spune ce ai de spus.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, scurt.

Domnule Preşedinte,

Esenţial nu este ceea ce se întîmplă doar la Soroca, esenţial este faptul că majoritatea comunistă încearcă, şi prin aceste pîrghii, să distrugă coaliţiile democratice formate în majoritatea raioanelor. De aceea, nu trebuie, după ce am modificat legea aşa cum a fost convenabil, astăzi să încercăm să îi facem vinovaţi pe oamenii care au făcut o altă alegere, decît ideologia comunistă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţii mei colegi,

Acestea au fost propunerile înaintate în acest debut de şedinţa de astăzi a plenului Parlamentului. Voi supune votului acele propuneri care au fost solicitate să fie supune votului sau care, regulamentar, trebuie să procedăm în acest fel. Propunerea domnului Petrenco privind excluderea proiectului nr.1952 de pe agenda şedinţei plenului. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată. Propunerea domnului Bondarciuc, acelaşi lucru: excluderea proiectului nr.3367 de pe agendă. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Acceptat.

Propunerea domnului Oleinic privind invitarea ministrului sănătăţii cu explicaţiile de rigoare la subiectul pe larg discutat în acest debut de şedinţă. Cine este pentru, rog să voteze. Rog să fie anunţate rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 11.

Sectorul nr. 3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plen.

Propunerea evocată de domnul deputat Afonin privind excluderea de pe agendă a proiectului nr.3342. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea e acceptată.

Propunerea domnului Susarenco privind invitarea domnului Stepaniuc la subiectul evocat de domnia sa: scrisoarea ex-ministrului Cozma. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi. Această propunere la fel n-a fost susţinută de plen.

Propunerea domnului Dragomir privind excluderea din agendă a proiectului de Lege nr.2938. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată.

Propunerea domnului Eremciuc privind excluderea proiectului nr.1705 programat pentru ziua de mîine. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată.

Propunerea domnului Filat de a invita ministrul educaţiei şi tineretului, pentru a veni aici cu o informaţie asupra situaţiei privind alegerile rectorilor la acele două instituţii. De fapt, da. Aceasta este situaţia.

Potrivit Regulamentului, este vorba de propunerile Comisiei, ale fracţiunilor sau ale unui grup de deputaţi, dacă nu greşesc, nu mai puţin de 5 persoane.

Domnule Filat,

Pardon. Acum, ultimul subiect, ca să clarificăm lucrurile, mă refer aici la situaţia privind discuţiile şi, pe alocuri, speculaţiile care se fac în jurul subiectului PRO TV. Deci, să fiu foarte explicit, stimaţi colegi.

Săptămîna trecută, noi am vorbit la acest subiect în această sală. Eu am dat indicaţiile de rigoare preşedintelui Comisiei şi rog să se ţină minte un singur lucru pentru toţi, că Preşedintele Parlamentului comunică cu comisiile prin intermediul preşedintelui Comisiei. De altfel, în acest mod, preşedintele Comisiei sau vicepreşedinţii comunică şi cu fracţiunile, discută cu şefii grupurilor politice parlamentare, şi nu cu întreaga componenţă a Fracţiunii sau a Comisiei.

Şi exact sarcina pusă în faţa preşedintelui Comisiei a fost să vedem cu exactitate care este substanţa problemei. Dacă este o problemă legislativă, dacă este o carenţă în legislaţie, dacă este o interpretare eronată, dacă este o acţiune din partea organelor respective, care nu este conformă legislaţiei. Eu am obţinut toate aceste informaţii şi vreau să mulţumesc preşedintelui Comisiei pentru că a întreprins absolut toate măsurile solicitate.

Mai mult ca atît, la acest subiect, am comunicat foarte mult şi cu experţi, şi cu colegii mei, inclusiv am avut o discuţie îndelungată la acest subiect şi cu colega doamna Maria Postoico. Şi pentru a nu face multă discuţie lipsită de conţinut şi de sens, cred că este timpul şi am convenit la acest subiect după discuţia cu domnul preşedinte al Comisiei de profil, cred că astăzi, la Ora întrebărilor, din momentul în care conducerea CCA a oferit explicaţii şi în cadrul diferitelor emisiuni, cred că este timpul să vină domnia sa, domnul Gorincioi şi să ne spună care este chestia, cum se va proceda?

Fiindcă scopul nostru ca Parlament, obiectivul nostru nu este de a dezavantaja pe cineva, în egală măsură obiectivul nu este de a avantaja pe cineva. Sistemul trebuie să funcţioneze în strictă conformitate cu litera legii. Şi o să vedem, dacă există carenţe în legislaţie, vedem ce facem în continuare. Aceasta este situaţia, rog să fie transmisă Secretariatului această informaţie către domnul Gorincioi, că îl aşteptăm în cadrul orelor întrebărilor.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea per ansamblu a agendei şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului şi, respectiv, cu amendamentele propuse şi acceptate şi pentru zilele de mîine, zilele viitoare. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Agenda este aprobată.

Începem activitatea propriu-zisă în cadrul examinării subiectelor de pe agendă. Proiectul de Lege nr.3273 privind azilul în Republica Moldova. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Vadim Mişin:

,

, . , , , , , , , , , , , .

22 . 14 , , ( ) . . , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc, stimate coleg.

Sînt alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Mişin,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3273. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3273 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.932 privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Poftim?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat propunerile şi obiecţiile înaintate referitor la proiectul de Lege privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice şi informează plenul Parlamentului despre următoarele. Asupra prezentului proiect de Lege, au parvenit 19 propuneri, dintre care 6 au fost acceptate. Amendamentele şi decizia Comisiei se conţin în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. E de menţionat că comisia a acceptat propunerea de a exclude cuvintele şi sancţiuni contravenţionale din compartimentul Antecedente penale şi sancţiuni contravenţionale ale chestionarului.

Iar textul a fost intentată vreo procedură penală împotriva dumneavoastră de substituit prin textul dispuneţi de antecedente penale.

Respectiv, s-a propus modificarea termenului de intrare în vigoare a legii: nu de la 1 ianuarie 2009, ci după 3 luni de la publicare, pentru a se asigura implementarea acestei legi.

În legătură cu cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu vă mulţumesc.

Propuneri la acest subiect?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a avut o propunere la alineatul (4) articolul 9 şi în decizia Comisiei că nu se acceptă, că în acest alineat se stipulează despre refuz. Eu am citit şi nu prea sînt de acord. Dacă citim atent articolul 9 alineatul (5), da, refuzul candidatului la funcţia publică de a fi verificat are ca efect neangajarea în funcţia respectivă.

Iar la alineatul (5), organul care are competenţa legală de numire în funcţie, a dispune eliberarea acestuia din funcţie, de ce să nu o facă în scris şi care poate fi, ulterior, contestată de instanţa de judecată, conform Codului muncii, noi am propus completarea şi mi se pare că la alienatul (5) se încadrează foarte bine. În 4 nu, dar în 5, odată ce noi refuzăm angajarea lui în funcţie, trebuie să îi scriem, să îi spunem omului în scris şi el are dreptul să contesteze decizia organului abilitat cu această funcţie. Şi noi, în Comisie, am fost toţi de această părere şi aş crede că ar fi logică încadrarea acestui alineat în articolul respectiv.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi am încercat să vă explicăm şi deci confundaţi două lucruri.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu mai confundăm.

 

Domnul Iurie Stoicov:

În acest aliniat, se stipulează despre refuzul din partea candidatului de a fi supus verificării, şi nu despre refuzul angajatorului de a-l angaja în funcţie. Dar în privinţa contestării este articolul 17, care stipulează modul de contestare în cazurile în care este această necesitate. Confundaţi două lucruri, pur şi simplu.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu este. Da, este viziunea dumneavoastră. Noi toţi am discutat că...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte Stoicov,

Noi salutăm faptul că aţi acceptat unul dintre amendamente, o modificare care, desigur, ţine de demnitatea oricărei persoane, care va fi supusă acestei verificări. Dar vreau să vă atrag atenţia că regulile de tehnică legislativă ne obligă să respectăm normele lingvistice în vigoare. De aceea, formula pe care o propuneţi şi care va fi în formulare tipizată, înţeleg eu, este una greşită. Nu se poate întreba: dispuneţi de antecedente penale, ci aveţi sau nu antecedente penale? Conform sensului strict din dicţionar a dispune înseamnă cu totul altceva. Poţi să ai sau să nu ai antecedente penale. Nu poţi să dispui sau să nu dispui de antecedente penale.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu, domnule Cubreacov,

Tocmai că am consultat puţin filologii, dar dacă aşa e corect, redacţia ne va corecta. Eu sînt de acord cu aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Domnule Stoicov,

Spuneţi, vă rog frumos, ce se întîmplă în cazul în care, spre exemplu, în urma verificării sau refuzului candidatului pentru a prezenta informaţia spre a fi verificată, aşa cum prevede legea, este demis din funcţie sau nu este acceptat în funcţie. Ulterior, titularul sau candidatul contestă decizia respectivă, se judecă. La noi cum are loc judecata, cunoaştem foarte bine, spre exemplu, un an sau mai mult. Şi, în urma deciziei definitive a instanţei de judecată, se stabileşte că, de fapt, datele care au servit drept de neangajare sau de disponibilizare nu au fost motivate şi îndreptăţeşte cetăţeanul respectiv. Ce se întîmplă în acest caz? Cine va despăgubi cetăţeanul sau care va fi procesul respectiv?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Pentru prima dată, el se adresează în Comisia respectivă. Şi în cazul în care Comisia...

 

Domnul Vladimir Filat:

Procedura eu o ştiu, căci am citit-o pînă la urmă.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deci, în acest caz, trebuie restabilit în funcţie, evident.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar perioada care a durat, contestarea, judecata, cheltuieli ş.a.m.d.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Acesta nu e primul caz cînd oamenii se restabilesc în funcţie, indiferent de perioada care este...

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, pentru prima dată va fi un număr aşa mare. Verificaţi şi

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu e un număr mare, fiindcă eu sînt convins că acele persoane pe care preşedintele...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Stoicov,

O chestiune de principiu. S-a vorbit foarte mult data trecută despre faptul că în statele dezvoltate, chiar şi în companii mari, există servicii foarte puternice, care verifică titularii sau candidaţii de a ocupa o funcţie sau alta. Este foarte adevărat. Numai că în toate acestea, şi în ţări, şi în companii, colectivul respectiv sau departamentul respectiv, care se ocupă de verificare, nu pune în situaţia în care informaţiile să îi fie prezentate de către candidaţi sau de titulari.

Acest lucru îl face procedura stabilită de lege, instituţia respectivă. SIS-ul, dacă era să fie performant ş.a.m.d., urma, prin activitate proprie, operativă, să depisteze anumite încălcări şi să prezinte informaţia pentru neangajare.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu aveţi dreptate. Noi am studiat practica mai multor ţări şi sînt pînă la 50, pînă la 100 chiar de întrebări, pe care persoana le completează în aceste chestionare. Nu aveţi dreptate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu atît de larg, domnule Stoicov. Sînt condiţii foarte clare pentru funcţii foarte clare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimate coleg.

Să vedem, noi ceva un articol concret discutăm sau nu?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Am înaintat, în cadrul examinării în primă lectură, un amendament despre excluderea literei c) din articolul 4 şi văd că mi-aţi scris aici foarte straniu de ce nu se acceptă, că propunerea mea este... nu corespunde articolului 59, alineatele (1) şi (3) din Regulamentul Parlamentului.

Am deschis Regulamentul Parlamentului, domnule preşedinte, nu de atîta, de altceva, dar azi-dimineaţă am primit sinteza şi aici spune că eu, chipurile, trebuia să prezint acest amendament Comisiei permanente în termen de cel mult 30 de zile după primirea proiectului.

Dumneavoastră ştiţi tare bine cînd a fost primit proiectul. Dacă eu l-am înaintat în primă lectură şi nu este primul caz în activitatea Parlamentului, eu cred că este o abordare foarte...

 

Domnul Iurie Stoicov:

...Subiectivă.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

...Ce nu ţine, nu subiectivă, dar nu ţine de nasul unui deputat, cred eu, să zic aşa. Dacă faceţi trimitere la Regulament, să fie argument şi aceasta. Vin eu, dar argumentaţi-mi dumneavoastră de ce nu vreţi să excludeţi acest...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deci cred că mai important e prima parte a obiecţiei pe care noi am făcut-o. E legat de faptul că tocmai aceasta e o întrebare conceptuală. Aceştia sînt factorii de risc, care tocmai că este şi esenţa legii, să vorbim aşa.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule preşedinte...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Şi, de aceea, la Comisie noi nu am putut accepta acest amendament.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Cum şi prin ce act vom putea noi stabili că exercitarea activităţii prin care se realizează funcţia publică în detrimentul Republicii Moldova, autorităţilor publice, societăţii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Cum, în ce mod şi cine va stabili dacă acest funcţionar public... la nivelul cui? Da, fiecare va veni şi va zice: măi, dar tu ai făcut şi, iată, conform legii, trebuie să fii spînzurat sau nu ştiu ce să facă cu tine.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dumneavoastră iarăşi confundaţi. Aceştia sînt factorii de risc, înţelegeţi. E o întrebare conceptuală a legii, este motivul pentru care se adoptă această lege.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

De aceea am şi venit la examinarea în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi era autorul, şi trebuia să lămurească, dar nu să veniţi cu nişte explicaţii de acestea, de clasa a doua. Şi eu propun ca acum, domnule Preşedinte al şedinţei, propunerea mea să fie pusă la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu este concept, este unul dintre factorii de risc care nu poate nici printr-un act să fie stabilit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi va duce la abuz din partea oricui.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimată colegă, bine.

S-a solicitat să fie supus votului. Supun votului această propunere. Cine este pentru susţinerea acesteia, rog să voteze.

Stimaţi colegi,

O să vă rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

8 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Alte propuneri nu văd, doritori la microfoane la fel.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

În contextul şi în condiţiile raportului Comisiei respective, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.932. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 treizeci şi...

 

Domnul Marian Lupu:

31, da?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi pro. Împotrivă 2 voturi. Înregistrez.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că Legea nr.932 este adoptată în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3053, lectura a doua.

Rog Comisia. Genericul este foarte larg, titlul lung, pe care motiv mi-am permis să nu îl dau citire.

Domnule Popa,

Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în contextul avizelor prezentate de către comisiile parlamentare, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, a examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege privind completarea anexei la Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004 pentru aprobarea Listei obiectelor ale căror lucrări de expertiză tehnică, de prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi de restaurare, cu atragerea mijloacelor băneşti donate de către persoane fizice şi juridice, sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată şi comunică următoarele.

Referitor la concretizarea proprietarului centrelor sociale ce vor fi construite din contul Asociaţiei Concordia, menţionăm că această problemă nu reprezintă obiectul Legii nr.331-XV din 7 octombrie 2004, care presupune scutirea de TVA a lucrărilor corespunzătoare.

Prin urmare, Comisia propune ca proiectul de lege să fie votat de Legislativ în varianta prezentată de Guvern. Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propuneri, altele decît cele evocate în raportul Comisiei?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Vreau să amintesc că, în cadrul examinării acestui proiect de lege în primă lectură, am propus de a fixa un termen concret pentru care ei sînt scutiţi. Şi, din comentariul unui preşedinte de Comisie din Fracţiunea majoritară, am înţeles că s-a acceptat acea propunere. Să concretizăm în articolul unic, punctul 7, să fixăm termenul de 3 ani. Astfel, vom avea siguranţa că aceste obiective vor fi construite într-un andoi, în caz contrar, revenim la discuţie.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Noi am examinat în cadrul şedinţei Comisiei şi eu am evidenţiat în raport faptul că acest proiect de lege se propune a fi votat pentru lectura a doua în varianta propusă de Guvern.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Eu vă mulţumesc că aţi repetat a doua oară acest lucru, dar în cadrul examinării în primă lectură am adresat întrebări şi am făcut această propunere, care, din comentariile care au urmat, am înţeles că s-a acceptat.

Am spus concret, pentru ca acest Centru să lucreze eficient şi într-adevăr ca cetăţenii să aibă posibilitatea de a se folosi de rezultatul acestei activităţi, stabilim termenul fix. Iniţial, am propus un an de zile, s-a spus că nu este real, am spus, bine, să fixăm în lege 3 ani.

Ce deranjează aceasta? Sau noi vrem să avem construcţii nefinisate pe parcursul a 10 ani. Nu văd nimic ce nu este aici corect. Aceasta obligă, prin această formulare, acesta e punctul meu de vedere şi cred că e logic, prin aşa o formulare acest Centru este obligat să îşi onoreze obligaţiunile pe care şi le asumă. Să ştim că aceste obiective vor fi construite în termene cît mai reduse.

Nu am înţeles ce s-a întîmplat că, pe parcursul a 10 zile, se schimbă opinia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Nu s-a întîmplat nimic. Aceasta e viziunea dumneavoastră. Eu am raportat decizia Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Să nu ne citim noi aici alfabetul şi lecţii de regulament. Începem cu aceea că în raportul dumneavoastră în lectura a doua urma să fie fixat de ce s-a acceptat sau nu s-a acceptat propunerea.

Dumneavoastră aţi evitat, s-a produs lucrul acesta întîmplător sau conştient. Fiecare rămînem la punctul nostru de vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Din ceea ce e scris aici eu constat că mult conştient nu s-a fixat.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce facem, domnule Bujor? Supunem votului, nu, să ajungem la o finalitate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Nu există nimic, vasăzică...

 

Domnul Marian Lupu:

Sfînt.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu există vreun motiv serios ca să nu se accepte această propunere. Fiindcă esenţa propunerii se reduce la aceea ca să fim siguri că într-un an sau doi, cel mult, aceste obiective vor fi construite.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, aceste propuneri nu au fost, noi trebuie cu dumneavoastră, într-adevăr, să operăm cu termene legale. Deci constat situaţia, că au fost un şir de propuneri sau o propunere mai complexă ori mai simplă, care nu a fost acceptată de Comisie.

Şi acum, în contextul exerciţiului nostru, trebuie să ştiu, insistaţi să supun votului, fiindcă aveţi dreptul la acest lucru.

 

Domnul Leonid Bujor:

Păi, deocamdată aştept răspuns. Din care considerente nu s-a acceptat, că a declara în cadrul şedinţei plenare că noi insistăm să fie acceptată varianta propusă de Guvern, acesta nu e răspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, în cadrul şedinţei Comisiei am examinat toate propunerile expuse în cadrul şedinţei Parlamentului şi vreau să vă spun că nu am acceptat. De ce? În primul rînd, nu este subiect al acestei legi.

Şi în al doilea. Autorii nu acceptă această propunere şi nu are sens să includem această propunere în această lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, eu vă mulţumesc, domnule Bondarciuc, pentru intervenţie.

Dar constat uimit şi ridicolă e situaţia cînd ca argument că nu se acceptă propunerea în cadrul şedinţei plenare e faptul că autorul nu acceptă. Autorul poate să accepte, în cazul de faţă Guvernul, atunci cînd avem de a face cu bani din buget.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Să procedăm în felul următor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Aici, domnule Preşedinte, nu sînt necesari bani din buget.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Leonid,

Eu cred că şi dumneavoastră înţelegeţi, şi eu înţeleg, noi nu am intrat pe o fază, noi ştim de care. Argumentul care a fost, întîi de toate, al domnului Bondarciuc, a fost unul juridic: că nu este materie în contextul acestei legi. Şi după aceasta a fost deja celălalt argument.

Totuşi să ajungem la o finalitate. Ce facem? Votăm?

 

Domnul Leonid Bujor:

Păi, ce facem? Dacă ne conducem după principiul lui Ion Creangă că obraznicul mănîncă praznicul, proiectul trebuie întors în Comisie, să analizeze propunerile deputaţilor şi să vină să prezinte în mod repetat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

În cazul de faţă, domnule Preşedinte, eu cred că constatăm o situaţie, pur şi simplu, au fost ignorate propunerile făcute în cadrul şedinţei plenare, în cadrul primei lecturi. Dar de pus la vot în cazul în care majoritatea se opune atît de vehement, ce rost are?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu vin cu o propunere, aşa, într-un fel de compromis. Nu este nimic straşnic dacă noi, Parlamentul, că doar afectează foarte grav bugetul, dacă vom pune anume în acest punct 7 doar pentru anul 2009 şi mai departe va veni alt Parlament, va vedea care este situaţia, va vedea ce a făcut în timp de un an această Asociaţie obştească Concordia, tot aşa cum nu ştim ce a făcut pînă acum.

Şi domnul raportor zice că nu este tema dată să ne gîndim cine este proprietarul. Vreau să vă spun că Asociaţia obştească Concordia este condusă de soţia Preşedintelui Ţării Taisia Voronin, iar constructorul acestor obiective este feciorul Oleg Voronin. Şi iniţiativa, cum e scris în nota informativă, este la iniţiativa... şi susţinută de Preşedintele Ţării Vladimir Voronin.

Din aceste şi din alte motive să scutim doar pentru anul 2009 şi să vină mai departe Guvernul cu altă iniţiativă, să vedem atunci să îi verificăm de ce, poate pe 10 ani sau pe cît îi scutim şi le dăm voie să acţioneze fără taxe.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, eu vreau să vă zic că, stimaţi colegi, staţi puţin, căci pînă la solicitare şi pînă la vot noi vorbim aici de anexa la legea respectivă, care sună: Lista obiectelor ale căror lucrări de expertiză tehnică şi tot aşa mai departe sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Pe veci, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, eu vă atrag atenţia că noi vorbim de un amendament la această anexă.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, eu...

 

Domnul Marian Lupu:

Iar anexa, în forma ei actuală, nu fixează pentru vreun obiectiv perioada de timp. Deci legea vine cu puţină altă abordare. Funcţie de, fiindcă obiectivele pot fi expertizate, prospectate, proiectate şi tot aşa înainte pînă la darea lor în exploatare. Mă înţelegeţi cum şi atunci problema automat dispare, ea decade, pe care motiv pentru un obiect sau pentru o parte din aceste obiective incluse în listă să fixăm termene pe cînd legea actuală cu această anexă nu fixează termene, fiindcă se ghidează de o puţină altă logică şi cred că corectă. Vă atrag atenţia doar la acest moment.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu este corect, domnule Preşedinte. Dacă ei îşi iau angajamentul pentru 3 ani construcţia şi întreţinerea să o finiseze, trebuie şi noi. E clar că aceasta este în nota informativă, care nu va fi.

Noi trebuie tot clar să punem cel mult pentru 3 ani, dar nu pentru totdeauna.

 

Domnul Marian Lupu:

Staţi puţin.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar dacă vă opuneţi aşa de vehement, eu cred că viitorul Parlament va anula această lege şi va face ordine.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnă Cuşnir,

Să vă zic o chestie, este o lege ca toate celelalte.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi oricare Parlament este în dreptul să intervină şi să vină cu examinarea...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule Preşedinte,

Aţi fost la forum şi v-au spus foarte mult despre transparenţă şi nu corupţiei. Iată, acest proiect este plin de corupţie şi v-am spus din partea cui vine.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu ştiu că tema aceasta este tema cred că unica a dumneavoastră în această sală şi este una frumoasă, una bună, dar eu...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, şi trebuie să o...

 

Domnul Marian Lupu:

Vă zic un lucru, să nu uităm şi de partea de conţinut, nu doar de partea politică, dar şi de cea de conţinut. Aceasta e unicul...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Exact, aici nu este deloc politică, căci eu nu fac parte nici dintr-un partid.

 

Domnul Marian Lupu:

Dacă o să îmi daţi explicaţii de ce toate celelalte obiective din această anexă sînt fără termene de fixaţii, iar la aceste obiective trebuie să fie termenele, eu sînt gata să discut cu dumneavoastră.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă spun de ce nu au fost, de aceea că la Curchi este Marian Lupu ctitor sau ce este, la Căpriana este Voronin, dincolo e maica ş.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Of, stimată colegă,

Doar aceste obiective sînt pe această listă sau mai sînt şi altele?

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu le ştiu, eu am toată legea, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Sînt şi altele? Spuneţi să audă lumea.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Sînt foarte puţine.

 

Domnul Marian Lupu:

Sînt şi alte, da sau nu?

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Sînt foarte puţine, zic. Mai sînt şi altele, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Aici ne vom clarifica. Deci, în afară şi de Curchi, şi de altele, sînt şi altele, nu?

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, Curchi, Căpriana, da, le-am numit.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi vreţi să spuneţi că şi la acele chestii la fel trebuie să ne uităm pe dimensiunea coruptibilităţii.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Exact acolo nu, dar aici da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. S-a luat act de opinia doamnei.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule vicepreşedinte,

Un proiect similar de scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru construcţia unui centru pentru copiii care au suferit în rezultatul avariei de la Cernobîl, care se nasc cu malformaţii, propus de Fracţiunea Partidului Democrat, în cadrul comisiei nu a fost susţinut.

De ce aceasta şi raportul Comisiei sînt pentru respingere. Eu am insistat ca să fie atunci exclus din ordinea de zi, dar raportul era pentru respingere. Cum puteţi explica că într-un caz găsiţi şi nevoie, şi necesitate, şi argumente şi în alt caz similar, unde trebuia să susţinem agenţii economici care să se implice în construcţia acestui centru de plasament, Comisia nu a susţinut.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, exact. Acea iniţiativă legislativă pe care aţi făcut-o dumneavoastră noi am examinat-o în cadrul şedinţei Comisiei şi am spus foarte clar că acest obiect poate fi construit şi dat în exploatare prin intermediul fondului de investiţii sociale. Acest proiect de lege prevede atragerea sau folosirea unor ajutoare umanitare pentru construcţia obiectivelor respective.

 

Doamna Valentina Buliga:

Similar, domnule Popa, ca şi acesta.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu este similar.

 

Doamna Valentina Buliga:

Absolut similar. Fix acest subiect similar, la fel cu astfel de scopuri şi aţi respins. Aceasta încă o dată vorbeşte despre...

 

Domnul Gheorghe Popa:

La iniţiativa dumneavoastră erau necesare surse bugetare. Şi noi atunci am spus foarte clar că ele pot fi utilizate prin intermediul fondului de investiţii sociale care... legislaţia prevede că la procurări şi servicii respective sînt scutite de taxa pe valoare adăugată.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Popa,

Dimpotrivă, cazul...

 

Domnul Gheorghe Popa:

În sensul acesta, obiectivul pe care dumneavoastră l-aţi propus trebuia să fie inclus în programul de activitate a fondului de investiţii sociale.

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi ştim cum şi fondul de investiţii sociale cîte o dată selectează obiectele. Cu atît mai mult că în cadrul proiectului respectiv se anunţa chiar concurs pentru acei care ar dori avînd această scutire de taxă şi nu s-a acceptat.

Mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3053. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi pro. Împotrivă 1 vot.

Proiectul de Lege nr.3053 este adoptat în a doua lectură.

Proiectul de Lege nr.3393 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Guvernul.

 

Doamna Mariana Durleşteanu ministrul finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

În şedinţa de astăzi am misiunea de a vă prezenta proiectul de Lege pentru cea de a doua modificare a Legii bugetului pe anul 2008. Politica în domeniul finanţelor publice în a doua jumătate a anului a fost dictată de evoluţia tendinţelor economice interne şi externe, dar, în special, de turbulenţele financiare care au avut loc pe pieţele mondiale.

Ca răspuns la efectele acestor evoluţii totuşi unul din obiectivele de bază ale Guvernului este executarea bugetului ca instrument al politicii strategice de alocare a resurselor publice întru asigurarea stabilităţii şi durabilităţii macroeconomice. Astfel, eforturile depuse în lunile iulienoiembrie curent au contribuit la reducerea presiunii asupra pieţei monetare sau, mai exact, la temperarea procesului inflaţionist, care a atins nivelul de 8,5 la sută pentru 11 luni şi se estimează a fi pînă la finele anului 2008 de 9 la sută.

Nu mai puţin important este că aceste efecte au motivat creşterea economică, în special, prin investiţii-cheie în: sănătate, educaţie, ştiinţă şi inovare, dar mai ales în infrastructura necesară întregii societăţi.

Mai exact, acest proiect de lege, propus spre examinare domniilor voastre, rezultă din obiectivul de ajustare la evenimentele dezvoltării economiei ţării şi economiilor globale. Mersul executării şi estimările executării scontate a bugetului de stat pe anul 2008, precum şi din necesitatea onorării angajamentelor asumate în Programul de activitate al Guvernului.

Referindu-mă la mersul executării bugetului în anul curent, vreau să menţionez că, în perioada ianuarienoiembrie, la bugetul de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 13 miliarde 961,5 milioane de lei sau la un nivel de 93,1 la sută din prevederile anuale sau 103,5 faţă de perioada de referinţă. În aceeaşi perioadă, cheltuielile bugetului de stat s-au efectuat în sumă totală de 14 miliarde 397,4 milioane de lei, ceea ce constituie 95,4 la sută din suma anuală aprobată sau 98 la sută în cele 11 luni planificate.

Constatăm că, în general, pe an, la bugetul de stat se estimează venituri sau acumulări finale în sumă de 15 miliarde 568,8 milioane de lei la partea de venituri sau cu 570, 2 milioane de lei mai mult decît bugetul aprobat iniţial, care era în valoare de 14 miliarde 998 milioane de lei.

Estimările executării scontate pe an a veniturilor pe componenta de bază constituie 13 miliarde 736,6 milioane de lei sau la nivel de 102,4 milioane de lei, cu 320,2 milioane de lei mai mult faţă de veniturile aprobate în buget la componenta de bază.

La fel, reieşind din încasările efectuate şi estimările scontate pe decembrie curent, veniturile pe mijloace speciale se propun a fi majorate cu 253,1 milioane de lei, acestea însumînd, în final, pe an la 1 miliard 210,4 milioane de lei. Veniturile fondurilor speciale se majorează cu 62,3 milioane de lei, ceea ce va constitui pe an 231,2 milioane de lei. Iar veniturile la proiectele finanţate din surse externe se estimează că acestea vor însuma 390,6 milioane de lei sau cu 65,4 milioane de lei mai puţin, datorită faptului că debursările la unele proiecte investiţionale de infrastructură sînt în derulare întîrziată.

Cît priveşte cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele, acestea se propun a fi majorate cu 965,5 milioane de lei sau, mai exact, cu 6,4 la sută mai mult decît în bugetul iniţial aprobat, care se cifra la 15 miliarde 98,3 milioane de lei. Astfel, suma anuală la partea de cheltuieli, în final, se va însuma în mărime de 16 miliarde 63,8 milioane de lei.

O parte din aceste cheltuieli, stimaţi deputaţi, doresc să menţionez, au avut ca bază juridică şi legală prevederile articolului 172 din Legea bugetului de stat pe anul 2008, mai exact care stabileşte că mijloacele suplimentare încasate din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică se vor utiliza pentru cheltuieli cu caracter investiţional. Doresc să asigur că acest articol a fost exact şi întocmai executat de către Guvern.

La fel, aceste cheltuieli mai au ca bază şi alte măsuri de politici majore din agenda reformelor, care influenţează alocarea resurselor în cadrul proiectului de lege şi anume protecţia veniturilor băneşti ale angajaţilor cu salarii mici. Şi aici mă refer la pedagogi. Deci majorarea salariilor de la 1 octombrie 2008, a cărui cost este de 60 milioane de lei.

Asigurarea accesului la studii din contul statului, inclusiv majorarea burselor pentru studenţi şi servicii sociale pentru copii orfani şi tutelaţi din instituţiile de învăţămînt, al cărui cost este de peste 10 milioane de lei.

Servicii de asistenţă medicală persoanelor neasigurate, afectate de maladii social condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice şi care nu sînt asigurate de către fondul de asigurări obligatorii în medicină 40 milioane de lei. Înlăturarea efectelor negative naturale, în special protecţia antigrindină şi irigarea terenurilor 14 milioane de lei.

Este important să menţionez că în suma totală de alocări suplimentare, care, după cum am menţionat mai sus, 965,5 milioane de lei, cheltuielile curente reprezintă 418,6 milioane de lei, iar cheltuielile capitale reprezintă 546, 6 milioane de lei. După cum am menţionat, tendinţa este de a utiliza aceste resurse pentru proiecte investiţionale.

Deci pentru cele mai importante obiective de investiţii pentru care se alocă mijloace sînt: reabilitarea drumurilor 155 milioane de lei, suplimentar la cele aprobate iniţial, pentru procurarea de locuinţe militarilor 104,3 milioane de lei, tronsonul de cale ferată CahulGiurgiuleşti 100 milioane de lei, reconstrucţia şi dotarea Centrului Republican pentru Copii şi Tineret 60,7 milioane de lei, construcţia portului de pasageri Giurgiuleşti 70 milioane de lei, reparaţia spitalelor din Glodeni, Călăraşi, Ceadîr-Lunga 33 milioane de lei, reparaţia spitalului din Vorniceni 35, 9 milioane de lei, procurarea sediului pentru ambasada Republicii Moldova la Kiev, care este un activ important pentru noi 44,9 milioane de lei, tehnologizarea Companiei Teleradio-Moldova 10 milioane de lei şi achitarea unor datorii sau utilizarea resurselor pentru conectarea la gazoducte în localităţile rurale 10 milioane de lei.

Sub aspectul sectoarelor, de cele mai mari majorări de fonduri vor beneficia de ordin economic în sumă totală de 270,7 milioane de lei. Mijloacele pentru sectoarele sociale se majorează cu 131,3 milioane de lei, dintre care: învăţămînt cu 72,3 milioane de lei, cultură, tineret şi alte acţiuni 60,5 milioane de lei. Pentru deservirea datoriei de stat interne în proiect s-au inclus 93,3 milioane de lei în legătură cu majorarea ratei dobînzilor la valorile mobiliare plasate de către Guvern pe piaţa financiară.

Totodată, doresc să menţionez că la deservirea datoriei de stat externe se reduce suma de 22 milioane de lei, deci este afectată de către fluctuaţia cursului dolarului faţă de alte valute.

Ca rezultat al modificărilor la venituri şi cheltuieli, deficitul bugetului de stat la total se majorează cu 395,3 milioane de lei şi va constitui 495 milioane de lei. Pentru finanţarea deficitului vor fi atrase următoarele surse: încasarea mijloacelor din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică, aceste mijloace se estimează în sumă de 900 milioane de lei, dintre care se prevede la ratificarea actuală o majorare cu 700 milioane de lei faţă de iniţial aprobat 200 milioane de lei.

Împrumuturi pentru susţinerea bugetului şi pentru proiecte finanţate din surse externe 495 milioane de lei. Totodată, pentru onorarea obligaţiunilor externe faţă de creditorii interni, Banca Naţională şi pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare, se vor utiliza 649,3 milioane lei, inclusiv răscumpărarea valorilor mobiliare deţinute de către Banca Naţională 118,8 milioane de lei, răscumpărarea valorilor mobiliare de stat, emise prin licitaţie şi care dorim să le excludem de pe piaţă sînt 120 milioane de lei, onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi 410,5 milioane de lei.

Stimaţi deputaţi,

Pornind de la cele expuse mai sus, doresc şi rog susţinerea dumneavoastră întru aprobarea următoarelor cifre finale pentru bugetul de stat pe anul 2008: la venituri 15 miliarde 568 milioane de lei, la cheltuieli 16 miliarde 63,8 milioane de lei, deficitul 495 milioane de lei.

Pentru a conferi proiectului de lege o transparenţă majoră şi în scopul facilitării unei înţelegeri mai bune, acest buget sau aceste rectificări au fost propuse în trei blocuri. Deci a fost blocul aprobat, blocul propuneri de rectificare şi blocul rectificat.

În acest context, este necesar şi rog susţinerea dumneavoastră spre aprobarea doar a cifrelor din ultimul bloc, care se referă la rectificat. Considerăm că astfel de variantă înlesneşte şi este expusă unei transparenţe mai vizibile ce ţine de rectificarea bugetului.

În final, doresc să menţionez că la bugetul public naţional noi am revenit la deficitul de 0,5 la sută din produsul intern brut şi consider că acest deficit este moderat şi este convenit şi cu partenerii noştri de dezvoltare, care ne permite în aceste cazuri, cînd nu putem fi rupţi de economiile globale şi criza financiară, să ni-l permitem. Deci, 0,5 la sută deficit a fost convenit şi anterior în programul cu Fondul Monetar şi noi sîntem susţinuţi pentru a reveni la astfel de deficit. Rog susţinerea dumneavoastră.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Materialele le-am primit, le-am studiat, într-adevăr, după varianta propusă, rectificările înaintate... noi, într-adevăr, sîntem o insulă, în toată lumea, în mijlocul oceanului, pe care nici vorbă, nici idee de o criză financiară mondială.

În primul rînd, aş vrea să primesc o explicaţie asupra faptului că, pentru prima dată, practic, în ultimii ani, dumneavoastră înaintaţi o propunere, la finele anului, de majorat deficitul bugetar. Este un fenomen deosebit şi, vă rog, să îl comentaţi, dacă e posibil.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat Guţu,

După cum am mai spus şi cînd am prezentat bugetul pe anul 2009, eu am menţionat că Moldova nu poate fi ruptă de la economiile globale. De aceea, nu este cazul să aruncăm societatea în panica ce ţine de criza financiară, poate pare o enigmă că sîntem o insulă, aşa după cum spuneţi dumneavoastră, dar sistemul bancar este destul de durabil.

Cît priveşte reîntoarcerea la deficitul bugetar. Anume acesta a fost scopul, să vedem efectele. Efectele, putem spune, am început să le observăm în octombrienoiembrie, pentru ca să putem reîntoarce la acest deficit, avînd surse de finanţare, după cum am spus, din mijloacele de la privatizare.

Doresc să menţionez că scopul nostru cu prima rectificare a fost balansarea bugetului public naţional în contextul de a tempera inflaţia. Deci noi am luat toate măsurile, împreună şi cu Banca Naţională, de a atinge acel nivel. Astăzi, pentru 11 luni nivelul inflaţiei este de 8,4 la sută. Şi noi considerăm că această inflaţie va fi de 9 la sută, scop care ne-a reuşit.

În astfel de condiţii şi atunci cînd în economiile globale sînt recesiuni economice, toate ţările îşi permit reîtoarcerea la deficit sau, să spunem, o abordare mai pragmatică în cazul în care sînt surse. Deci eu mă refer la aceea că noi ne-am întors la deficitul bugetar ţintind inflaţia şi avînd resurse financiare pentru acoperirea deficitului bugetar.

 

Domnul Ion Guţu:

Doamnă ministru,

Într-adevăr, eu înţeleg, dacă veniţi cu o propunere de creat un fond special de stabilizare a Guvernului în apropiată perioadă pentru etapa viitoare, de rezervat nişte resurse serioase pentru posibilele consecinţe, era înţeles. Dar aşa dumneavoastră veniţi cu modificarea bugetului cu 10 zile înainte de finalizarea anului bugetar, se repartizează un miliard de lei, bani care, apare o întrebare, deja au fost utilizaţi sau bani care trebuie să fie utilizaţi într-o săptămînă?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Deci prima, ce ţine de Fondul de stabilizare. Doresc să vă menţionez că noi şi la şedinţele anuale cu fondul Monetar şi cu Banca mondială am discutat crearea, posibilitatea creării unui fond de atenuare a riscurilor aşa-numite. Pentru că stabilizarea poate fi pentru diferite consecinţe. Sîntem în discuţii permanente şi vom reveni.

Doar doresc să vă asigur că această rectificare ne permite să avem solduri la cont la sfîrşit de an, ca să ne asigurăm executarea întocmai primul, şi al doilea, şi al treilea, şi al patrulea trimestru ale anului 2009. Deci soldurile respective, chiar şi soldul este făcut, în dependenţă de tendinţele şi de efectele pe care noi tot le urmărim şi încercăm să le estimăm acele riscuri care pot să fie afectate.

Cît priveşte miliardul pe care noi îl propunem. Doresc să menţionez încă o dată că articolul 172 ne-a permis să utilizăm supraîncasările din privatizare pentru proiecte investiţionale. Deci, o parte din ele sînt îndreptate spre terminalul Giurgiuleşti, după cum am spus, tronsonul de cale ferată şi proiecte cu caracter strategic investiţional. O parte din ele urmează să fie alocate acum în ultimele zile.

 

Domnul Ion Guţu:

În continuarea întrebării. Doi. Deci cu terminalului Giurgiuleşţi, 70 milioane de lei nu au fost prevăzute iniţial în bugetul pentru 2009 la construcţia portului. Nu au fost prevăzute. Acum apar la 20 decembrie.

Eu vreau să înţeleg, banii deja... sau construcţia merge, banii se utilizează, dar Parlamentul, pur şi simplu, în ultimele zile legiferează acţiunea dumneavoastră nelegitimă, a Ministerului Finanţelor? Şi dumneavoastră, ca ministru, aţi fost preîntîmpinată şi rugată: nu cheltuiţi banii în afara legii bugetului de stat.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Stimate domnule deputat,

Încă o dată mă refer la articolul 172, care a fost introdus la prima rectificare şi care ne permite legal să utilizăm sursele de la sursele de la privatizare.

 

Domnul Ion Guţu:

Legal, vasăzică, obiectele care nu au fost prevăzute în buget, da, poftim utilizaţi la obiectele prevăzute în Legea bugetului. Dar 70 de milioane au apărut de abia acum, în luna decembrie, aceasta înseamnă că Guvernul şi dumneavoastră personal încălcaţi Legea bugetului.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Nu. Juridic noi nu încălcăm absolut nimic, credeţi-mă, că şi eu mă asigur ca ministru al finanţelor. Articolul 172 spune: Se stabileşte că mijloacele suplimentare, încasate din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică, se vor utiliza pentru cheltuieli cu caracter investiţional. Deci, terminalul Giurgiuleşti este un obiectiv strategic cu caracter investiţional, determinat de către Guvern şi de către ţară.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Mulţumesc frumos.

Este salutabil faptul cînd Ministerul Finanţelor vine la ratificarea bugetului şi are unele resurse suplimentare. Şi, totuşi, doamnă ministru, spuneţi, vă rog, ce s-a întîmplat că în proiectul bugetului este prevăzută majorarea cheltuielilor pentru deservirea împrumutului intern?

Mulţumesc.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Cer scuze. A valorilor mobiliare de stat.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Corect.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da? Da, într-adevăr, noi acum venim cu o majorare de 93,3 milioane de lei, care se necesită pentru deservirea datoriei de stat interne. După cum cunoaşteţi, noi avem în portofoliul nostru 3,4 miliarde de lei valori mobiliare, dintre care 1,3 miliarde se află în circulaţie pe piaţa financiară şi diferenţa se află la Banca Naţională.

Dacă ne aducem aminte, în mai au fost luate măsuri, după cum am spus, poate mai radicale, ce ţin de temperarea inflaţiei, însă Banca Naţională a majorat obligatoriu rezervele şi ratele dobînzilor. În contextul acesta, desigur, băncile participante la piaţa hîrtiilor de valoare, au majorat şi ele ratele dobînzilor. Aceasta este inevitabil, noi nu putem dicta piaţa, noi trebuie să onorăm aceleaşi dobînzi, care sînt solicitate de către băncile comerciale.

Acum doresc să vă spun că ultimele luni noi am avut tendinţa de a diminua circulaţia acestor valori mobiliare pe piaţa financiară din considerente că sînt scumpe.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, eu am vrut să mă refer la aceeaşi problemă, cu terminalul, să o abordez, dar a abordat-o domnul Guţu. Desigur, acolo au fost investiţi bani mari şi statul a garantat nişte credite şi acum se direcţionează încolo nişte bani. Eu nu ştiu dacă ministerul şi Guvernul, în general, au o previziune, cînd aceşti bani se vor întoarce spre bugetul Republicii Moldova? Nu aceasta am vrut să spun.

Cel mai important este faptul că noi, în fiecare an, cînd se discută Legea bugetului, şi anul acesta am vorbit foarte mult despre faptul că partea de venituri nu este una reală. Acum, anul acesta se face a doua modificare, noi înainte de vacanţa de vară am făcut rectificarea bugetului cu 670 de milioane, acum un miliard şi ceva. Adică, de fapt, ceea ce în fiecare an noi vorbim, se întîmplă, numai că la sfîrşitul anului.

Eu înţeleg că s-a făcut o rectificare şi există acest articol 172, care dă posibilitate, dar şi ceea ce întreprinde ministerul legal, din punct de vedere al legii, dar din punct de vedere al principiilor activităţii financiare, desigur, sînt probleme şi probleme foarte mari.

Pe de altă parte, noi chiar ieri, îmi pare, undeva într-o revistă financiară, am întîlnit că valuta naţională moldovenească este, după valuta cehă, cea mai puternică în Europa. Este o chestie foarte suspicioasă.

În ce măsură Guvernul vede foarte clar ce se întîmplă sau ce se va întîmpla în lunile apropiate în Republica Moldova? Adică, eu, pur şi simplu, încerc să mă folosesc de moment că dumneavoastră sînteţi la tribună, pînă la sfîrşitul anului cred că nu o să mai fiţi. De aceea, totuşi care este situaţia financiară a Republicii Moldova în momentul de faţă? Şi în ce măsură noi putem să ne aşteptăm că bugetul, care a fost modificat acum cîteva săptămîni pentru 2009, va fi realizat? Fiindcă, în rest, astăzi modificarea, ia uitaţi-vă ce se întîmplă în Parlament. Totul e linişte, totul e pace.

Eu cred că este unicul Parlament european care discută în felul acesta bugetul naţional şi rectificările la buget de un miliard de lei, acestea sînt 10%, stimaţi prieteni.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamnă Preşedinte,

Noi dacă atunci l-am votat în aprilie, taman din cauza comportamentului Fracţiunii Comuniştilor, care a distrus...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Eu vă rog, fără dialog cu sala.

 

Domnul Dumitru Diacov:

...care a distrus Parlamentul atunci. Nu ce să-i fac eu?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu îmi închipui, dacă noi eram cu locurile inverse.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Eu vă rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamnă Postoico,

Aveţi oleacă de răbdare.

 

Doamna Maria Postoico:

Ascultaţi răspunsul.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Aveţi oleacă de răbdare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da ce e cu sala?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da ce e cu sala?

 

Doamna Maria Postoico:

De ce dialogul?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dar de ce vă implicaţi dumneavoastră?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, ascultaţi răspunsul.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Şedeţi frumos acolo şi conduceţi.

 

Doamna Maria Postoico:

Răspunsul, domnul Diacov.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Stimate domnule deputat, Diacov,

Eu aş dori să menţionez că, de fapt, nu numai Guvernul Moldovei vine cu rectificări. Guvernul irlandez vine cu modificări aproape în fiecare lună, dacă acestea sînt în beneficiul societăţii. Cît priveşte situaţia actuală, doresc să menţionez, după cum am reiterat şi anterior, această rectificare a venit poată că pe ultima sută de metri, aşa cum menţionaţi dumneavoastră, din considerente ca să estimăm toate riscurile şi efectele care pot fi.

Doresc să menţionez că noi lucrăm în interiorul Guvernului şi avem convocări săptămînale, prin care noi estimăm consecinţele sau careva îngrijorări. La momentul actual, încă o dată pot să menţionez. Într-adevăr, aşa precum aţi spus şi dumneavoastră, valuta naţională este apreciată şi este pe locul doi după ce ţine de apreciere. Însă vă asigur că Banca Naţională nu face intervenţii în sensul de a menţine această apreciere. Piaţa dictează condiţiile şi doar atît.

Desigur, îngrijorările şi tendinţele pe care le avem ultimele luni şi următorul trimestru deja le-am estimat. Şi, după cum am menţionat, sistemul bancar va rămîne stabil. Bugetul pe 2009 cum a fost aprobat, va fi executat. Poate că ulterior vor interveni careva modificări. Însă aceasta va depinde de circumstanţele în care ne vom afla. La ziua de astăzi tot chiar chesh flow-ul pe care noi l-am făcut este de a asigura la timp salarii, pensii, de a nu face panică în societate şi de a ne onora acele obligaţiuni care au fost prevăzute în bugetul 2009.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamnă ministru,

Eu sînt întru totul de acord cu ceea ce aţi spus dumneavoastră aici. M-aş mîndri şi eu că avem o valută naţională foarte puternică, mai puternică decît rubla rusească, decît grivna ucraineană ş.a.m.d. Problema este unica, că toată această putere a leului moldovenesc se face din contul populaţiei şi din contul producătorilor autohtoni. Iată care e problema principală.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Eu îmi cer scuze. Dacă îmi permiteţi la tema respectivă. Deci, eu tot am întrevedere atît cu producătorii, cît şi cu exportatorii. Deci, da, ei au devenit necompetitivi ce ţine de curs. Dar aceasta este necompetitivitatea şi din considerentele costurilor pe care le au ei. Trebuie şi ei să îşi prevadă nişte fonduri de riscuri. La noi, din păcate, întreprinderile şi producătorii s-au deprins ca totul... în caz de criză să vină salvarea. Acum e cazul ca şi ei să se gîndească la crearea unor fonduri de riscuri interioare, ce ţine de managementul întreprinderii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Ştefan Grigoriev:

Doamnă ministru,

Am aşa o întrebare. Din care motiv sînt în descreştere veniturile la buget din dividendele statului din cota-parte a societăţii pe acţiuni, undeva sînt la 48 de milioane de lei. Şi din includerea în tariful gazelor naturale a mijloacelor pentru răscumpărarea cambiilor, undeva 27 milioane de lei. De ce este această descreştere? Cum o explicaţi dumneavoastră?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc, stimate domnule deputat.

Într-adevăr, noi am făcut diminuări la aceste două comportamente. Prima ce ţine de dividende. După cum cunosc, au fost în liste supuse privatizării circa 260 şi ceva de întreprinderi, dintre care 80 au fost privatizare. Această înseamnă că cota statutului în aceste întreprinderi s-a diminuat şi, respectiv, dividendele nu pot fi încasate.

Noi, pe de o parte, am vîndut activul şi am încasat privatizarea, de pe altă parte numai putem încasa dividendele. Pentru anul curent. Aceasta e diminuare acum, pe care am făcut-o la rectificare cu minus 48 de milioane. Cît priveşte tariful 4 dolari pentru răscumpărarea cambiilor. După cîte îmi aduc aminte, iniţial, pentru acesta a fost un curs care a fost elaborat bugetul la 12 şi ceva. Şi acum ultimul tarif aprobat în iulie a fost la cursul de 10,7. Din aceste considerente s-au modificat şi încasările.

 

Domnul Ştefan Grigoriev:

Bine, mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Mult stimată doamnă ministru,

Două întrebări scurte. În primul rînd, motivaţia veniturilor. M-am uitat atent pe nota informativă, vorbiţi foarte mult de prognoză. Preconizăm, prognozăm venituri ş.a.m.d. Odată ce va fi adoptată această lege, deja numai în baza prognozei, cred că nu vom putea şi implementa. Or, o mare parte din veniturile prognozate revin privatizării. Aveţi certitudinea că obiectele expuse privatizării vor fi şi privatizate sau v-aţi asumat şi riscul în cazul în care nu vor veni venituri anume din această activitate, de unde urmează să suplinim suma respectivă. Este vorba de circa 700 de milioane totuşi.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da, mulţumesc stimate deputat.

Ceea ce ţine de veniturile de la privatizare, la ziua de astăzi avem încasate 734,6 milioane de lei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Urmează încă 200, în jur de 200?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Da, da. Deci prognoza ne spune că vor fi încasate, chiar planificăm că poate ceva va rămîne şi în sold. După cum am menţionat, soldurile vor fi utilizate pentru chesh flowul de anul viitor. Cît priveşte la veniturile de bază, noi deja am luat din considerente că am avut supraîncasări, după cum am spus 11 luni şi real acestea pe care le putem acum utiliza.

 

Domnul Vladimir Filat:

În concluzie, veniturile preconizate sînt sigure şi nu pot...

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Eu aş dori să fie o executare de 100% plus.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi atunci o altă întrebare. Eu mă uit la cifrele pe care le prezentaţi, care indică supraveniturile şi de unde vin aceste supravenituri. Şi este regretabil şi, de fapt, ne arată realitatea noastră. Toate aceste venituri vin din taxa pe valoarea adăugată, accize în vamă, plăţi vamale, taxa de licenţă ş.a.m.d. Nu vedem componenta care ar indica creşterea economică sau rezultatul activităţii economice. Lucrul acesta urmează să îl vedem ca şi tendinţă sau.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Întrebarea dumneavoastră este relevantă. Într-adevăr, TVA-ul... deci o creştere majoră a fost de la TVA de la importuri. Dar doresc să menţionez că anume aceea ce s-a întîmplat în octombrienoiembrie prin scăderea acestor tendinţe se manifestă o diminuare. Dar, în paralel, se manifestă o creştere la TVA pe interior. TVA pe interior, cînd noi am făcut analiza, ne demonstrează că acea cotă zero la impozitul pe venit le permite agenţilor economici să facă investiţii. În special, avem cazuri foarte concrete cînd agenţii economici, acelaşi Efes Vitanta , acelaşi Leo Grand care au făcut investiţii în active majore. Şi, respectiv, livrările s-au soldat cu încasări TVA pe interior mai mult. Tendinţa se va schimba.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sperăm, da? Şi ultima chestiune scurtă.

Doamnă ministru,

Vizavi de tendinţă. Din informaţiile pe care le deţinem, începînd, probabil, cu luna octombrie, dacă nu încurc eu ceva, restituirea TVA a apărut ca şi problemă. Agenţilor economici li se propune achitări reciproce din contul altor impozite ş.a.m.d. Eu ştiu că această noţiune de achitări reciproce place tuturor, mai ales celor din dreapta. Cum comentaţi această situaţie? Lipsa banilor, schimbarea politicii fiscale? Aş vrea să înţeleg care este sensul acestor decizii?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc.

Primul moment pe care aş dori să îl menţionez că, de fapt, nu sînt achitări reciproce, ci sînt achitări de la un cont la altul. Deci de la bugetul de stat la fondul social.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu înţeleg. Deci, pînă la urmă...

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Ele se fac prin dispoziţii de plată. Pur şi simplu, evităm virarea banilor în cont la agentul economic. Da, recunosc că restituirea TVA este o problemă astăzi, care se află în trezorerie la circa 120 milioane de lei. Spre regret, noi sîntem în situaţia cînd trebuie să supunem verificărilor unele operaţiuni. Probabil, cunoaşteţi şi dumneavoastră că a avut loc Consiliul Suprem de Securitate, unde s-a menţionat despre firmele fantome, existente în economia naţională.

Din aceste considerente, noi am început deja achitarea, s-au făcut verificări, s-au făcut cinci echipe mobile din diferite structuri, care să verifice lanţurile şi tranzacţiile economice. Într-adevăr, în unele cazuri, sînt în lanţuri firme fantome, noi, de fapt, cu acest flagel ne luptăm prin diferite metode, inclusiv şi normative şi legislative. Dar doresc să vă asigur că, pînă la finele anului, aceea ce este în trezorerie vor fi încasate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci nu este o problemă de bani, de.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Este o problemă de sistem care conţine, constă în tranzacţii frauduloase şi abitarea achitării.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Modificările şi completările propuse în proiectul prezentat de Guvern sînt generate de acumulări de venituri suplimentare la bugetul de stat, realizate în perioada anterioară a anului şi prognoza veniturilor scontate pînă la finele anului, precum şi de necesitatea onorării unor angajamente pentru a căror realizare se necesită alocări suplimentare.

Raportul meu îl aveţi la dumneavoastră. Aţi ascultat raportul ministrului finanţelor. Vreau să vă spun că la Comisie noi am examinat proiectul, l-am susţinut. Din partea deputaţilor şi fracţiunii PPCD au parvenit amendamente care vor fi examinate de către Comisie în lectura a doua. Pornind de la cele menţionate şi în contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare în primă lectură la partea de venituri în sumă totală de 15 miliarde 568,8 milioane de lei. La partea de cheltuieli, 16 miliarde 63,8 milioane de lei. Şi cu un deficit bugetar de 495 milioane de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În contextul raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3393. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Comisia a propus doar în primă lectură, da? Bine.

Proiectul de Lege nr.3355 pentru completarea Codului fiscal.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Dandara viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Propunem atenţiei dumneavoastră Proiectul cu privire la modificarea Codului fiscal. Deci nu este un proiect restricţional. Este un proiect de reglementare şi vine să legifereze acele norme care erau anterior stabilite prin acte normative şi care, odată cu adoptarea Legii nr.280 din 14 decembrie 2007, obligă stabilirea acestor reglementări exclusiv prin lege.

Deci se completează Codul fiscal, titlul III, cu un articol nou, 1171, care prevede modalitatea de eliberare a facturilor fiscale în numite situaţii. Deci inclusiv este vorba despre transportarea mărfurilor, în cazul în care facturile fiscale se eliberează la începutul transportării. De situaţii cînd noi ştim cu toţii este vorba de energia electrică, energia termică etc. Şi iarăşi se stabileşte modalitatea de eliberare a facturilor fiscale, în situaţii de achitare a plăţii pentru arenda terenurilor arendaşilor, în cazul în care se realizează anumite softuri informaţionale.

Deci, în principiu, după cum am menţionat, încă o dată repet, este vorba de o legiferare a acelor norme care deja funcţionează şi, evident, odată cu Legea nr.280, urmează să fie stabilite exclusiv prin lege. În contextul celor expuse, rog să susţineţi acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru completarea Codului fiscal, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi comunică următoarele. Proiectul de Lege a fost elaborat în vederea executării prevederilor Legii nr.280-XV din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Astfel, se propune ca, la livrarea mărfurilor şi serviciilor populaţiei cu plată în numerar, inclusiv la decontările cu populaţia prin intermediul serviciilor instituţiilor financiare, eliberarea facturilor fiscale de către furnizori nu se efectuează. Totodată, proiectul de lege presupune introducerea în Codul fiscal a unui nou articol, 1171, prin care să se prevadă cazuri speciale de eliberare a facturilor fiscale cumpărătorului. Nu am să mai repet ceea ce a menţionat domnul viceministru.

Vreau doar, din numele Comisiei, să menţionez că, pentru lectura a doua, articolul 117 alineatul (1) din Codul fiscal, cuvintele determinate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor se propune a fi înlocuite prin cuvintele prevăzute de prezentul Cod. Punctul 19 al articolului XVIII din Legea nr.280 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative se propune a fi exclus.

Concomitent, se propune de completat proiectul de lege cu textul (10). Refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin înscrierea acestora într-un mod separat al facturii fiscale eliberate pentru livrarea de mărfuri şi servicii. În cazul în care îi lipseşte livrarea de mărfuri şi servicii, refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin eliberarea facturii fiscale în care se vor înscrie doar aceste cheltuieli.

La redactarea proiectului de lege Comisia va ţine cont de propunerile în scop de rigoare redacţională a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi aprobare în prima, iar dacă nu vor fi alte obiecţii şi spre adoptare în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3355. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3355 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, viziunea pentru exerciţiul lecturii a doua. De acord? Obiecţii nu sînt? Bine.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3355. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 26.

Sectorul nr. 3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3355 este adoptat în lectura a doua.

Continuăm.

Proiectul de Lege nr.2579 cu privire la modificarea articolului 1 din Legea pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului. Lectura a doua.

Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisiei pentru politică externă şi Integrare Europeană a examinat, pentru lectura a doua, prezentul proiect de lege şi constată că acesta a fost dezbătut în şedinţa plenară a Parlamentului şi a fost aprobat în primă lectură pe data de 4 decembrie, pentru a fi adoptat în lectura a doua. Nu au parvenit pentru examinare amendamentele deputaţilor, obiecţii sau propuneri din partea fracţiunilor parlamentare şi a comisiilor permanente. Şi, în aceste condiţii, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Petrenco.

Propuneri pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2579. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 29.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2579 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1700 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova, lectura a doua. În Comisie, în total au parvenit opt amendamente, acestea conţinîndu-se în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport, dintre care Comisia a acceptat patru amendamente.

Dintre cele mai semnificative fiind la articolul I punctul 1 din proiect, cu privire la modificarea articolului 22 din Legea cetăţeniei, Comisia propune expunerea acesteia în următoarea redacţie: (1) Renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se aprobă persoanei care a împlinit vîrsta de 18 ani, cu condiţia prezentării adeverinţei privind deţinerea, dobîndirea sau garanţia dobîndirii cetăţeniei unui alt stat.

La punctul 3 din proiect, cu privire la modificarea articolului 33 alineatul (2) din Legea cetăţeniei, Comisia propune de a înlocui noţiunea de reşedinţă obişnuită, utilizată în proiect, prin noţiunea de domiciliu legal şi obişnuit, deoarece, potrivit definiţiei date în articolul 1 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova şi în tot textul legii este utilizată anume această noţiune, ceea ce ar fi în concordanţă cu principiile de bază ale consecutivităţii şi stabilităţii normelor juridice utilizate în acest act legislativ.

La acelaşi punct, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a propus în varianta rusă a proiectului sintagma de substituit prin sintagma .

În temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea legii în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Vă mulţumesc.

Lectura a doua, propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnule Stoicov,

O clipă.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte Stoicov,

Limita de vîrstă de 18 ani cum se explică? Vreau să vă amintesc că Codul familiei admite căsătoria de la 16 ani în Republica Moldova. Pot fi cazuri, 18 ani este limita drepturilor politice, dreptul de vot şi celelalte. În plus, există cazuri de adopţie internaţională, cazuri cînd este vorba de copiii orfani de ambii părinţi şi pot adopta cetăţenia persoanelor care au adoptat un cetăţean minor al Republicii Moldova.

De aceea, propunerea mea ar fi să eliminăm limita de vîrstă de 18 ani din articolul 22 Renunţarea la cetăţenie. Este un drept care trebuie rezervat oricui, indiferent de vîrstă. Eu nu am înţeles care este legătura logică între 18 ani şi un drept care poate fi rezervat oricărui cetăţean, indiferent de vîrsta lui.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aici e vorba de decizia personală. Eu aş ruga autorii să argumenteze dacă...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Oleg Rotaru viceministru al dezvoltării informaţionale:

Referitor la întrebarea pusă aş vrea să menţionez că aici noi vorbim despre vîrsta de majorat şi conform regulilor internaţionale şi legislaţiei naţionale, cererea poate fi depusă de un om sau cetăţean matur, după 18 ani.

Pînă la 18 ani noi avem un cetăţean minor care se consideră ca un copil şi, respectiv, trebuie să depună actele prin părinţii săi. Da, şi dacă nu are părinţi, respectiv, prin deja alte mecanisme asigurate de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Stoicov,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, în condiţiile raportului prezentat, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1700. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1700 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2996 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prezentat de Guvern şi aprobat de către Parlament în primă lectură la 5 decembrie 2008 şi constată următoarele.

Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit anumite amendamente, propuneri şi obiecţii din partea Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi a Guvernului ca autor al proiectului. Comisia sesizată în fond a supus dezbaterilor amendamentele, propunerile şi obiecţiile parvenite, ale căror rezultate sînt expuse în anexa le prezentul raport, fiind partea lui integrală.

Pornind de la cele menţionate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, cu amendamentele, propunerile şi obiecţiile acceptate de Comisie, spre adoptare de către Parlament în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propuneri privind lectura a doua? Nu sînt.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

În condiţiile raportului prezentat, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2996. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2996 este adoptat în lectura a doua.

Codul contravenţional al Republicii Moldova, reexaminarea acestui Cod în cadrul proiectului nr.3365.

Rog Comisia. Nr.3365, Codul contravenţional.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat demersul Preşedintelui, conform căruia Codul contravenţional, care a fost adoptat în lectura finală pe data de 24 octombrie 2008, a fost remis Parlamentului pentru reexaminare, nefiind promulgat.

Obiecţiile Preşedintelui se referă la următoarele poziţii:

Prima. Modificările operate în legislaţia penală naţională şi în deosebi la ultima iniţiativă legislativă pentru modificarea Codului penal, proiectul nr.2827, care urmează să fie examinat conceptual astăzi, are ca scop umanizarea politicii punitive a statului, racordarea sancţiunilor penale la standardele europene.

Preşedintele propune Legislativului să examineze posibilitatea reducerii duratei maxime a arestului contravenţional care este stabilit în cod pe un termen de pînă la 60 de zile în unele cazuri.

În această ordine de idei, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi susţine propunerea Preşedintelui Ţării şi propune Parlamentului modificarea articolului 39 în sensul micşorării arestului pe un termen de pînă la 15 zile, iar, în cazul concursului de contravenţie sau cumulului de hotărîri de sancţionare, instanţa de judecată să aibă dreptul de a aplica arestul contravenţional pe un termen de pînă la 30 de zile.

Totodată, în demersul Preşedintelui se menţionează că societatea este îngrijorată de faptul că în ultimul timp a crescut semnificativ numărul de accidente rutiere grave, soldate cu un număr mare de decese.

De aceea, în scopul prevenirii şi combaterii mai eficiente a acestor tendinţe negative, se propune înăsprirea sancţiunilor pentru o parte din contravenţiile comise în domeniul rutier, în special pentru cele ce ţin de conducerea vehiculului în stare de ebrietate; de predarea conducerii acestuia unei persoane care se află în aceeaşi stare de ebrietate; încălcarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă şi a regulilor privind convorbirile radiotelefonice; depăşirea vitezei de circulaţie.

La acest capitol, Comisia juridică a ajuns la concluzia necesităţii operării unor modificări la alineatul (4) al articolului 36 şi de stabilit privarea de dreptul de a conduce vehiculele pe un termen de la 6 luni pînă la 3 ani, majorînd, totodată, mărimea amenzilor pentru aceste contravenţii.

În demersul Preşedintelui se propune şi majorarea pedepselor pentru unele contravenţii din domeniul mediului, în cazul în care aceste contravenţii aduc prejudiciu esenţial; în domeniul protecţiei sănătăţii populaţiei, ce se referă la calitatea produselor alimentare, la comercializarea produselor de tutun şi băuturilor alcoolice minorilor; încălcarea legislaţiei cu privire la fabricarea şi circulaţia producţiei alcoolice, precum şi din domeniul construcţiilor şi amenajării teritoriilor.

Unele obiecţii ţin de redacţie şi, conform tehnicii legislative, au fost acceptate.

Aceste, cît şi alte obiecţii şi propuneri formulate de către Preşedinte, au fost examinate în cadrul şedinţei Comisiei juridice, fiind integral sau parţial acceptate, cu excepţia propunerii ce se referă la punctul 5 din demers.

Rezultatele examinării propunerilor Preşedintelui se conţin în anexă, care este parte integrantă a prezentului raport.

Totodată, membrii Comisiei consideră că la articolul 482, textul Prezentul Cod intră în vigoare la 30 aprilie 2009 să fie substituit prin textul: Prezentul Cod intră în vigoare la 31 mai 2009.

Ţinînd cont de cele relatate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune revotarea Codului contravenţional al Republicii Moldova cu propunerile acceptate de către Comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului. Cine este pentru adoptarea legii respective, ţinînd cont de acele propuneri ale Şefului Statului care au fost acceptate de către Comisia de profil a Parlamentului şi prezentate în cadrul raportului audiat, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul nr.3365 este adoptat. Legea este adoptată.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2827 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege din 1 octombrie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, a fost adoptat în primă lectură pe data de 20 noiembrie 2008.

Prezentul proiect de lege a fost dezbătut în cadrul şedinţei Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, pentru a fi prezentat spre examinare în lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele şi obiecţiile parvenite de la deputaţi, de la comisiile permanente, de la Direcţia juridică, precum şi de la societatea civilă.

Rezultatele examinării şi decizia Comisiei juridice asupra propunerilor la proiect se conţin în anexa care este parte integrantă a prezentului raport. De menţionat că în anexa propunerilor veţi găsi şi unele articole care, deşi nu au fost prevăzute de proiectul de lege menţionat, Comisia a considerat necesar ca sancţiunile acestora să fie modificate şi racordate la conceptul proiectului de Lege nr.2827.

În acelaşi timp, avînd avînd în vedere că Codul penal a fost modificat de mai multe ori în ultimul timp, iar acum, prin acest proiect, cît şi prin proiectul de Lege nr.1622 va fi modificat mai mult de 2/3, Comisia juridică consideră necesar reeditarea Codului penal cu toate modificările, în scopul facilitării activităţii judecătorilor şi altor persoane care activează în domeniul jurisprudenţei.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege în lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele acceptate cuprinse în anexă.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Alte propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de domnul vicepreşedinte al Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2827. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2827 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1622 pentru completarea şi modificarea Codului penal al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu propun ca acest proiect de lege să fie adoptat în lectura a doua, deoarece toate amendamentele şi propunerile care au parvenit în Comisie au fost luate în consideraţie, au fost acceptate. De aceea, propun ca să fie votat pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Pleşca.

Nu văd alte propuneri, pe care motiv voi supune votului, în aceste condiţii, proiectul nr.1622 pentru adoptarea acestuia în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

10 voturi. 71 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1622 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3294 pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008.

Guvernul.

 

Domnul Gheorghe Russu preşedintele Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimat Parlament,

Necesitatea modificării Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008 este dictată, pe de o parte, de acumulările suplimentare în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe parcursul anului curent şi, pe de altă parte, de necesităţile privind majorarea mijloacelor financiare pentru acordarea serviciilor medicale.

În proiectul dat se propune de majorat partea de venituri şi partea de cheltuieli ale fondului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală cu suma de 47 milioane 332 mii de lei care este repartizat, conform Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurărilor obligatorii de sănătate.

În legătură cu majorarea preţurilor la mărfuri şi servicii, au fost majorate esenţial cheltuielile instituţiilor medicale sanitare publice pentru efectuarea serviciilor medicale. Acest fapt, concomitent cu necesitatea ridicării calităţii serviciilor medicale, contribuie la majorarea costului serviciilor medicale contractate cu fondul de bază şi a cheltuielilor fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală asupra celor aprobate iniţial.

Mijloacele suplimentare ale fondului de bază vor fi folosite, în primul rînd, pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale urgente la etapa prespitalicească, majorarea accesibilităţilor persoanelor asigurate la asistenţă medicală primară şi ridicarea nivelului de utilizare a medicamentelor compensate, intervenţii chirurgicale cu utilizarea indoprotezelor, intervenţii chirurgicale cu aplicarea cardiostimulatoarelor şi pentru bolnavii oftalmologi operaţiile în caz de cataractă, tratamentul bolnavilor oncologici cu tratamente de linia a treia, tratamentul bolnavilor cu hepatite virale şi procurarea serviciilor de înaltă performanţă.

În aşa fel, prin proiectul de lege se prevede majorarea cheltuielilor pe tipuri de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească cu 13 milioane 400 mii de lei, la primară cu 13 milioane 400 mii de lei spitalizarea, specializat de ambulator cu 3 milioane 585 şi spitalicească cu 9 milioane 438, de servicii de înaltă performanţă cu 4 milioane 588 milioane de lei. Astfel, utilizarea mijloacelor financiare suplimentare distribuite în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală va permite de a răspunde mai adecvat necesităţilor populaţiei şi de a asigura prestarea unui volum mai mare de servicii medicale de calitate.

Proiectul de lege a trecut procedura de avizare şi susţinut de Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Comerţului şi a fost modificat în conformitate cu propunerile Ministerului de Justiţie.

Rugăm să susţineţi acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc.

Întrebări?

Domnule Russu,

Eu vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a fost examinat proiectul de Lege privind modificarea Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2009.

Nu o să repet cifrele expuse de către domnul Russu. Comisiile permanente ale Parlamentului au examinat acest proiect de lege, în principiu îl susţin. Şi, în rezultatul discuţiei în Comisie, propunem susţinerea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte al Comisiei.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dacă nu sînt obiecţii, ţinînd cont că este sfîrşit de an, aş ruga plenul să votăm şi în lectura a doua acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3294. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, lectura a doua. De acord. Avînd acest acord, stimaţi colegi, în condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3294. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 29.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3294 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2949 pentru completarea Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Iuri Bucinschi viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat pentru completarea cadrului legislativ în domeniul activităţii fondurilor de susţinere socială a populaţiei cu funcţia de acordare a ajutoarelor financiare substanţiale persoanelor care au suportat cheltuieli majore cauzate de diferite situaţii excepţionale, inclusiv şi la transportarea corpurilor neînsufleţite ale rudelor decedate peste hotarele ţării.

Concomitent, se propune completarea alineatului (1) al articolului 8 prin suplimentarea componenţei Consiliului de Administraţie a Fondului cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi a Comitetului Executiv al Găgăuziei. Şi alineatul (3) al acestui articol cu includerea din oficiu în componenţa consiliilor de administrare a fondurilor locale, a reprezentanţilor Direcţiei teritoriale control administrativ a Ministerului Administraţiei Publice locale pentru garantarea transparenţei şi a unui control mai strict al utilizării finanţelor destinate acordării ajutoarelor materiale populaţiei. Rog să susţineţi acest proiect.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de lege pentru completarea Legii fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827 din 18 februarie 2000, prezentat de Guvern, şi constată următoarele.

Scopul operării unor completări la articolul (5) din legea nominalizată este extinderea spectrului de situaţii care permit acordarea ajutorului social din aceste fonduri. Lista exhaustivă a cazurilor şi necesităţilor ce pot fi soluţionate prin acordarea ajutoarelor materiale generalizează situaţia cînd persoana, deşi se află în situaţie critică, nu poate beneficia de susţinere materială din partea statului pe motiv că situaţia concretă nu este prevăzută la articolul 5 din lege.

Sintagma propusă pentru completarea alineatului (2) din articolul 5 al Legii fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, fiind mai generală, va cuprinde orice situaţie complicată care permite unei persoane să beneficieze de acest ajutor.

Prin modificarea articolului 8, se propune completarea componenţei nominale a Consiliului de Administraţie a fondului republican cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai Comitetului Executiv al Găgăuziei.

Proiectul a fost examinat de către comisiile permanente, care, în principiu, îl susţin. Obiecţii pe marginea proiectului au fost expuse în avizele Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe, Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care au fost examinate în comisie.

În contextul celor relatate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune aprobarea proiectului de Lege pentru completarea Legii fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere sociale a populaţiei nr.827 din 18 februarie 2000 în primă lectură. Şi dacă nu vor fi propuneri şi în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

În punctul 2, unde se propun modificări la articolul 8, se propune ca la alineatul (3) să intre în această Comisie şi reprezentantul Direcţiei teritoriale control administrativ al Ministerului Administraţiei Publice Locale. Care ar fi rostul includerii acestui reprezentant? Şi vin deodată cu propunerea de a exclude acest alineat din propunere.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Rostul ar fi că reprezentantul în teritoriu trebuie să verifice cum funcţionează fondul.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Noi credem că trebuie să dăm voie administraţiei publice locale.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Banii în fond vin de la Guvern. Şi Guvernul trebuie să aibă acolo reprezentant care să supravegheze cum are loc repartizarea în fond ş.a.m.d. Dar ce încurcă el acolo? De aceea numai că el este reprezentant.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Am argumente şi le voi aduce în lectura a doua, dacă vreţi. Eu am propus foarte clar că el nu are ce căuta acolo. Căci nu cunoaşte el situaţia şi să dirijeze cui să dee cu sacul şi cui să împartă, mai ales în alegeri, aceste fonduri.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

El, personal, nu repartizează fonduri, repartizează Comisia.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi, dar este un brigadier pus de sus.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Aceasta e părerea dumneavoastră.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ca să verifice. Vă aducem exemple foarte clare şi de la Buţeni, Hînceşti, şi din altă parte cum s-au repartizat fondurile acestea în alegerile locale. Eu am propus să fie exclus şi, vă rog, pentru lectură a doua să luaţi în vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

La lectura a doua vom reveni la acest subiect. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Comisia ce a propus? Prima lectură şi a doua.

Mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2949. Cine este pentru aprobarea acestui proiect în prima lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, lectura a doua? De acord.

Mulţumesc.

În condiţiile raportului Comisiei... De fapt, staţi puţin, sîntem în lectura a doua. Propunerea evocată de colega noastră doamna Cuşnir. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul 3, văd eu, un singur vot. Un vot al autoarei propunerii. În condiţiile bilanţului acestui exerciţiu de vot, constat că propunerea nu a fost susţinută de plen.

Acum, în condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2949. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2949 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3378 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul. Proiectul a fost elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Respectiv, este prezentat de către preşedintele acesteia.

 

Mihail Cibotaru preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege înaintat include modificarea şi completarea a şase acte legislative. Modificările şi completările propuse în Codul fiscal şi în Legea cu privire la fondurile de investiţii includ un şir de măsuri îndreptate spre soluţionarea problemelor care au apărut în procesul de lichidare a fondurilor de investiţii, precum şi acţiuni de protejare a acţionarilor fondurilor de investiţii. Astăzi, se propune prelungirea termenului de scutire a acţionarilor fondurilor de investiţii de plata prealabilă a impozitului pe venit în mărime de 5 % din plăţile efectuate în folosul acţionarilor la repartizarea activă a fondului de investiţii. Prelungirea termenului pînă la finalizarea procedurii de lichidare are drept scop de a pune în condiţii egale toţi acţionarii fondurilor de investiţii.

Prin organizarea licitaţiilor de înstrăinare a pachetului de acţiuni fără anunţarea preţului iniţial, adică la cel mai mare preţ propus de cumpărător, se va asigura protejarea acţionarilor fondului de investiţii, în special, pentru a nu repartiza acţiunile neacoperite de active.

Totodată, vor fi evitate cheltuieli suplimentare legate de majorarea excesivă a numărului de acţionari. De exemplu, în rezultatul repartizării acţiunilor deţinute de Fondul Viitorul Tău, Societatea pe Acţiuni Nord-Zahăr a obţinut încă 33 000 de acţionari faţă de acei 4 000 existenţi.

La fel, se oferă posibilitatea de a înstrăina pachetele de acţiuni deţinute de fondurile de investiţii în societăţile pe acţiuni, care se află în proces de lichidare, insolvabilitate, în proces judiciar, şi alte societăţi care nu puteau fi înstrăinate în condiţiile legislaţiei actuale. În rezultatul înstrăinării acestor pachete de acţiuni, acţionarii fondurilor de investiţii vor beneficia de mijloace băneşti suplimentare.

Promovarea modificărilor şi completărilor în Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, în Legea cu privire la asigurări, în Legea asociaţiilor de economii şi împrumut, în Legea privind birourile istoriei de credit au ca scop aducerea acestor legi în concordanţă cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, în special referitor la stabilirea taxelor şi la efectuarea licenţierii asupra . de asigurare şi asociaţiei de economii şi împrumut de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare de la 1 octombrie anul curent.

Proiectul de lege a fost avizat şi consultat în conformitate cu cerinţele legislaţiei. Rog să susţineţi acest proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de către Guvern, şi raportează următoarele. Elaborarea proiectului de lege este condiţionată de necesitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă fondurile de investiţii în procesul de lichidare, pentru a căror soluţionare se propune modificarea şi completarea Legii nr.1204 din 1997 cu privire la fondurile de investiţii şi Legii nr.1164 din 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal.

Comisia a examinat şi a susţinut proiectul. Sînt momente pe care noi o să le corectăm pentru lectura a doua. Adică, sînt unele modificări şi completări ce ţin de procedura de înstrăinare a pachetului de acţiuni părţii sociale în portofoliul fondului de investiţii, care, pînă în prezent, au rămas nerealizate. În acest context, noi o să modificăm vreo cîteva poziţii. Am în vedere articolul 8.3, unde se propune ca acţiunile nerealizate să fie transferate gratuit la societăţile respective.

Reieşind din cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea şi adoptarea proiectului de Lege în primă lectură. Avizele comisiilor le avem pozitive.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Sînteţi gata şi pentru a doua lectură? Doar în primă lectură. Bine.

Stimaţi colegi,

În condiţiile expuse, în condiţiile raportului voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3378. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură cu majoritatea voturilor deputaţilor din sală.

Proiectul de Hotărîre nr.3438 privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2009. O să rog prezentarea, tradiţional deja domnul Eremciuc, prezentînd informaţia şi pachetul la acest subiect.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Legii pentru aprobarea Regulamentului Parlamentului, Biroul permanent al Parlamentului prezintă spre aprobare devizul de cheltuieli pe anul 2009. Proiectul devizului a fost elaborat în conformitate cu normele stabilite de actele normative în vigoare. De asemenea, s-a ţinut cont de indicii de creştere a preţurilor de consum, prognozaţi la nivel de 9,5 la sută faţă de anul curent.

În Legea bugetului de stat pentru anul 2009, bugetul Parlamentului este aprobat în sumă de 79 milioane 158 mii 500 de lei, inclusiv Aparatul Parlamentului 55 milioane 811 mii de lei, Direcţia pentru deservirea clădirilor 10 milioane 787 de mii, Baza auto 11 milioane 445 mii de lei, mijloace speciale 1 milion 115 mii. Devizul de cheltuieli bugetare pe principalele capitole, dumneavoastră aveţi la mînă, aţi studiat. Eu propun să fie aprobat proiectul de hotărîre pe care l-am prezentat domniilor voastre.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În contextul celor prezentate şi din partea Biroului permanent, ca autor al acestuia şi, respectiv, Comisia de profil, voi supune votului aprobarea proiectului de hotărîre a Parlamentului nr.3438. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3438 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3216 pentru modificarea şi completarea Legii privind Inspecţia Muncii.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind Inspecţia Muncii a fost elaborat în conformitate cu normele Legii nr.280, care prevede că modul, condiţiile şi procedura efectuării controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii urmează să fie stabilite expres prin lege.

Astfel, proiectul completează Legea privind Inspecţia Muncii cu un nou capitol, care reglementează modul, condiţiile şi procedura efectuării controlului de stat asupra respectării legislaţiei în domeniul muncii. Articolul 111 din proiect stabileşte modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării legislaţiei muncii şi, în acest sens, controlul are drept scop:

1. Verificarea modului în care angajatorul respectă legislaţia muncii, securitatea şi sănătatea în muncă.

2. Acordarea ajutorului consultativ şi metodologic al angajatorului în intensificarea căilor de aplicare eficientă a legislaţiei şi de prevenire a încălcărilor, a căilor de lichidare a încălcărilor în cazul constatării acestora.

3.       Sancţionarea încălcărilor.

Articolul 112 prevede că controlul se efectuează în baza dispoziţiei de control emisă de conducerea Inspecţiei Muncii şi a inspectoratelor teritoriale, care se înregistrează în registru special şi se păstrează împreună cu materialele întocmite în urma controalelor efectuate. Durata controlului nu trebuie să depăşească 3 zile lucrătoare.

Articolul 113 stabileşte procedura efectuării controlului de stat asupra respectării legislaţiei muncii în domeniile în care acest control se efectuează. Controlul se finalizează cu întocmirea de către inspectorul de muncă a unui proces-verbal de control, în care acesta indică prevederile actelor legislative sau normative încălcate şi dispune realizarea conformării cu prevederile legale.

Articolul 114 prevede modul şi condiţiile de eliberare a vizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipelor de echipamente tehnice şi echipament individual de protecţie şi de lucru.

Avînd în vedere cele menţionate, rog să susţineţi acest proiect.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule viceministru,

Fiind la capitolul Inspecţia Muncii aş vrea să vă întreb dacă cunoaşteţi care este vîrsta medie a angajaţilor din Inspecţia Muncii? Şi vă spun de ce. Am primit o scrisoare de la mai mulţi tineri, care spun că acolo au rămas să lucreze cetăţeni şi cu vîrsta de 70 de ani. Să fie sănătoşi şi să muncească. Dar tinerii se jeluie că au cam rămas cu mentalitatea sovietică şi această Inspecţie a Muncii nu îşi face datoria la nivelul cuvenit. Şi tinerii ar vrea, cel puţin, să încapă şi ei acolo şi să îşi promoveze poziţia.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Cît şi vîrsta inspectorilor de muncă medie este pînă la 40 de ani. Modalitatea de angajare este aceeaşi care este prevăzută în Codul muncii pentru orice alte structură. Orice persoană care doreşte să se angajeze în cazul existenţei locurilor de muncă vacante şi dacă este persoană calificată poate să se angajeze. Nu este nici o problemă.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

În Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a fost examinat acest proiect de lege, care are ca scop reglementarea şi modul de efectuare a controlului de către Inspecţia Muncii asupra actelor legislative şi a altor acte în domeniul muncii. Asigurarea depistării în timp a încălcărilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, combaterea fenomenului răspîndit de nerespectare a legislaţiei muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, la fel transparenţa controalelor efectuate de Inspecţia Muncii şi excluderea elementelor de corupţie în cadrul ei, implementarea standardelor internaţionale de muncă în legislaţia ţării.

Atingerea acestor obiective va contribui la realizarea drepturilor constituţionale ale salariaţilor în raporturile de muncă, garantate de articolul 43 din Constituţie.

Comisiile permanente ale Parlamentului au avizat proiectul de lege, sînt unele obiecţii şi propuneri care vor fi examinate pentru lectura a doua. În rezultatul celor expuse vă propunem adoptarea proiectului de lege în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

În aceste condiţii, supun votului pentru aprobare proiectul de Lege nr.3216. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3402 pentru ratificarea Acordului de finanţare.

Prezintă Guvernul. Domnul Perju, viceministru al agriculturii şi industriei alimentare. Vă rog.

 

Domnul Ion Perju viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:

Mulţumesc.

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Sspre atenţia dumneavoastră se prezintă proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de finanţare (împrumut şi grant) dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă în scopul implementării în Moldova a Programului de Servicii Financiare Rurale şi Marketing, care a fost semnat la Roma la data de 29 octombrie 2008.

Semnarea acestui Acord a fost rezultatul implementării cu succes a programelor anterioare şi acele care se derulează astăzi în Republica Moldova, care au fost apreciate la un nivel destul de înalt de conducere a IFAD-ului. Şi, ca rezultat al elaborării noii strategii pe ţară, s-a constituit noul fond de finanţare pentru Republica Moldova în sumă de 8,44 milioane, drepturi speciale de tragere, ceea ce constituie aproximativ 13,2 milioane de dolari SUA, dintre care 12,7 milioane constituie împrumut şi 0,5 milioane de dolari este grant nerambursabil. Împrumutul va fi acordat Republicii Moldova în condiţiile avantajoase pe o perioadă de 40 de ani, inclusiv o perioadă de graţie de 10 ani şi taxa pentru servicii va constitui 0,75% anual.

Scopul de bază, desigur, este reducerea sărăciei în spaţiul rural al Republicii Moldova, creînd condiţii favorabile pentru producătorii agricoli şi de a mări accesul la finanţare. Componentele de bază ale Programului ţin de dezvoltarea lanţului valoric care constituie 3,7 % din suma Programului sau 488 mii de dolari SUA, serviciile financiare rurale cota de 61,5 la sută, ceea ce constituie 8 milioane 142 mii de dolari SUA, infrastructura determinată de piaţă 28,5 la sută sau 3,77 milioane SUA şi managementul Programului este doar 6,3 la sută sau 834 de mii dolari SUA.

Onorat Parlament,

Solicităm susţinerea dumneavoastră în promovarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim mult.

Întrebări către autor sînt? Nu sînt.

Mulţumim.

Comisia, vă rog.

Domnul Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul de finanţare (împrumut şi grant) dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă în scopul implementării în Moldova a Programului de Servicii Financiare Rurale şi Marketing se încadrează în categoria acordurilor supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Acordul prevede acordarea Republicii Moldova din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltarea Agricolă a unui împrumut în sumă de 8,1 milioane de drepturi speciale de tragere (echivalent a circa 12,7 milioane de dolari SUA) şi a unui grant nerambursabil în sumă de 340 mii de drepturi Speciale de Tragere (echivalent a circa 0,5 milioane dolari SUA) pentru implementarea Programului de Servicii Financiare Rurale şi Marketing în Republica Moldova.

Creditul se oferă pe un termen de 40 de ani, inclusiv perioada de graţie 10 ani şi urmează a fi rambursat în cote semestriale plătibile în fiecare an la 1 iunie şi 1 decembrie, începînd cu 1 decembrie 2018 şi terminînd cu 1 iunie 2048. Creditul se acordă fără plata dobînzii, fiind aplicată doar taxa pentru servicii în mărime de 0,75 la sută pe an din valoarea restantă a împrumutului sus-menţionat.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune Parlamentului ratificarea prezentului Acord în prima şi în a doua lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, mulţumim, domnule preşedinte.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun aprobării proiectul de Lege nr.3402 pentru prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Referitor la lectura a doua. Fracţiunile sînt de acord?

Mulţumesc.

Propuneri pentru a doua lectură nu sînt.

Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.3402. Cine este pentru, rog să voteze. Şi vă rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 12.

 

Doamna Maria Postoico:

71 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul, un vot, da. Cer iertare. 1 vot împotrivă. 71 de voturi pro.

Proiectul de Lege nr.3402 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3403 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria cu privire la cooperarea de dezvoltare.

Rog Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentatul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimată doamnă Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege supus atenţiei dumneavoastră vine să finalizeze procesul de încheiere a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria cu privire la cooperarea de dezvoltare în conformitate cu Acordul respectiv. Cooperarea de dezvoltare va avea forma unei cooperări tehnice, financiare, umanitare sau a asistenţei de urgenţă. Aceasta poate fi realizată sub formă bilaterală sau în cooperare cu alţi donatori sau alte organizaţii multilaterale.

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră nu contravine legislaţiei Republicii Moldova, nu va necesita cheltuieli financiare sau constituirea unor noi organe pentru implementarea acestora. Rugăm să votaţi pentru ratificarea Acordului.

Mulţumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim.

Întrebări către raportor? Nu sînt.

Mulţumim.

Comisia. Domnul Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria cu privire la cooperarea de dezvoltare se încadrează în categoria tratatelor internaţionale, supuse examinării şi ratificării de către Parlament. Acordul a fost semnat la 21 octombrie 2008 la Viena în scopul stabilirii termenelor şi condiţiilor generale ale cooperării de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria. Cooperarea de dezvoltare, cum a fost deja menţionat, va avea diferite forme: cooperarea tehnică, financiară, umanitară, asistenţă de urgenţă.

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru modificarea Acordului. Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune a inversa numerotarea articolelor 2 şi 3 din proiect şi, luînd în consideraţie cele expuse, propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege nr.3403. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Majoritatea.

Fracţiunile, pentru lectura a doua? Sîntem de acord. Propuneri? Nu sînt.

În condiţiile raportului Comisiei, a prezentat referitor la acest proiect, supun votului pentru adoptare în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Şi vă rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 10.

 

Doamna Maria Postoico:

71 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2562 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state privind introducerea modificărilor şi completărilor în Regulamentul cu privire la Centrul antiterorist şi al statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

Rog Guvernul. Domnul Armaşu.

 

Domnul Vitalie Armaşu şeful Centrului antiterorist:

Stimată doamnă vicepreşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

În scopul executării deciziei Consiliului şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente privind asigurarea financiară a organelor CSI, finanţate din contul mijloacelor bugetare ale statelor membre ale CSI, a fost adoptată Hotărîrea Consiliului şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente privind introducerea unor modificări şi completări în Regulamentul cu privire la Centrul antiterorist al statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

Hotărîrea în cauză vizează salarizarea şi protecţia juridico-socială a colaboratorilor delegaţi în Centrul antiterorist al statelor membre ale CSI. Astfel, potrivit modificărilor şi completărilor operate, delegarea persoanelor în Centrul antiterorist se va efectua în conformitate cu legislaţia naţională a statului care l-a delegat. Modul de salarizare al colaboratorilor Centrului antiterorist al statelor membre ale CSI se determină prin Hotărîrea Consiliului şefilor de guverne ale CSI. Statutul colaboratorului Centrului antiterorist este egal cu statutul funcţionarului angajaţi în organismele internaţionale.

De asemenea, potrivit Hotărîrii anunţate, în sarcina Centrului antiterorist a fost pusă şi funcţia de efectuare a cercetărilor analitice pe probleme actuale în domeniul activităţii antiteroriste internaţionale. Hotărîrea respectivă corespunde prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, acordurile bilaterale şi multe laterale.

Concomitent, ratificarea Hotărîrii se va face cu unele rezerve expuse la momentul semnării, potrivit căruia Republica Moldova va aplica regulamentul cu privire la Centrul antiterorist al statelor membre ale CSI cu excepţia prevederilor referitoare la personalitatea juridică internaţională a Centrului antiterorist, de asemenea finanţarea se va efectua în limitele bugetelor mijloacelor financiare prevăzute în bugetul naţional.

În baza celor expuse, considerăm oportună ratificarea de către Republica Moldova a proiectului menţionat.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, mulţumim.

Întrebări? Nu sînt.

Vă rog Comisia.

Domnul Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Hotărîrea privind introducerea modificărilor şi completărilor în Regulamentul cu privire la Centrul antiterorist al statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Scopul hotărîrii este de a opera un şir de modificări în textul Regulamentului cu privire la Centrul antiterorist al statelor membre CSI referitoare la statul colaboratorilor Centrului delegaţi de către statele membre CSI. Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea hotărîrii.

Luînd în considerare cele expuse, comisia propune aprobarea proiectului de Lege în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură a proiectului de Lege nr.2562. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Majoritatea.

Pentru lectura a doua, fracţiunile? De acord, da? Propuneri nu sînt. Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.2562. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 29.

Sectorul nr. 3 3.

 

Doamna Maria Postoico:

53 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2562 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2391 pentru aderarea Republicii Moldova la decizia Consiliului şefilor de state al CSI privind consiliul interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente.

Prezintă doamna Popescu.

 

Doamna Ala Popescu preşedintele Curţii de Conturi:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră este propus proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la decizia Consiliului şefilor de state din Comunitatea Statelor Independente cu privire la Consiliul Interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, adoptat la Kazan la 26 august 2005 avînd drept bază următoarele argumente.

1. Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din ţările membre ale Comunităţii a fost constituit în noiembrie 2000, fiind semnatare la decizia vizată zece organe de control financiar şi anume Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse, Ucrainei, Bielorusia, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kirghizia, Tadjikistan şi Republica Moldova. Consiliul activează în baza actelor Comunităţii Statelor Independente, a acordurilor încheiate în cadrul Comunităţii, deciziilor Consiliului şefilor statelor de stat al Comunităţii şi Regulamentului Consiliului.

La şedinţa Consiliului şefilor de state din Comunitate din 26 august 2005 la Kazan a fost luată decizia de a atribui Consiliului creat în 2000 a statutului de Consiliu interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, cu aprobarea Regulamentului acestuia, astfel fiind legiferată iniţiativa din 3 5 septembrie 2003 de la Bişkek de a atribui consiliului stat de organ de cooperare ramurală în cadrul Comunităţii Statelor Independente.

Republica Moldova nu a semnat decizia la acea dată, rămînînd în afara apartenenţei de membru al Consiliului interstatal.

Scopul constituirii Consiliului a fost şi rămîne schimbul de experienţă şi informaţii în domeniul controlului financiar public extern, asigurarea interacţiunii întru elaborarea unor abordări coordonate în probleme teoretice şi practice ale controlului financiar public, organizarea şi desfăşurarea seminarelor, conferinţelor, cursurilor specializate, instruirilor întru ridicarea nivelului profesional al personalului organelor controlului financiar de stat, elaborarea unor indicatori şi metodologii ce ar spori eficienţa curţilor de conturi în statele ce le reprezintă, alinierea la standardele internaţionale.

În aspect organizatoric, Consiliul se convoacă în sesiuni ordinare o dată în an pe teritoriul statului, Curtea de Conturi al căruia preia preşedinţia, respectînd principiul de rotaţie. În cadrul sesiunii se pun în discuţie problemele de interes comun în domeniul eficientizării controlului administrării mijloacelor financiare publice şi patrimoniului public. Se discută şi se aprobă diferite indicaţii metodologice de domeniu, constituind şi o ulterioară bază pentru alinierea la standardele internaţionale. Curtea de Conturi a Republicii Moldova a preluat preşedinţia la sesiunea a VI-a din 14 15 septembrie 2005, coordonînd activităţile Consiliului pînă în septembrie 2006, cînd a transmis competenţa de deţinere a preşedinţiei către Comitetul controlului de stat al Bielorusiei.

Calitatea de membru al Consiliului nu implică angajamente financiare din partea Republicii Moldova. Proiectul de lege a fost avizat de către ministerele de domeniu, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi susţinut prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova. Apreciind drept necesară cooperarea internaţională în vederea eficientizării activităţii şi sporirii capacităţilor instituţional-profesionale ale curţilor de conturi ca scop în sine întru îmbunătăţirea managementului surselor financiare publice.

Rugăm Parlamentul să susţină iniţiativa de aderare a Republicii Moldova la decizia Consiliului interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, adoptată la Kazan în data de 26 august 2008. În cadrul iniţiativei au fost întru totul respectate procedurile de aderare la documentul interstatal, stabilite prin Legea nr.595 privind tratatele internaţionale.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că aderarea Republicii Moldova la decizia privind Consiliul interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI urmează să fie decisă de Parlament. Scopul deciziei este aprobarea Regulamentului cu privire la Consiliul interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statale membre ale CSI. Calitatea de membru al Consiliului nu prevede achitarea cotizaţiilor anuale. Aderarea la decizia respectivă nu necesită modificarea legislaţiei în vigoare sau adoptarea unor legi noi.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru aderarea la decizia respectivă. Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări pentru comisie?

Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2391, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2391 este aprobat în primă lectură.

Grupurile politice, lectura a doua?

Mulţumesc.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2391. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2391 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1522 pentru ratificarea Protocolului cu privire la introducerea modificărilor şi completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea Patriei, precum şi a persoanelor echivalate cu aceştia.

Guvernul.

 

Domnul Iuri Bucinschi:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Protocolul cu privire la introducerea modificărilor şi completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea Patriei, deci a fost elaborat de către grupul de lucru interstatal pentru analiză şi elaborarea propunerilor pentru realizarea Acordului privind cunoaşterea înlesnirilor de călătorie pentru invalizii şi participanţii la cel de-al doilea război mondial, precum şi a persoanelor asimilate lor din 12 martie 1993 şi Acordului privind recunoaşterea reciprocă a înlesnirilor şi garanţiilor pentru participanţii şi invalizii celui de-al doilea război mondial, participanţilor la conflictele armate pe teritoriul altor state, familiilor militarilor căzuţi la datorie din 15 aprilie 1994.

Actele legislative adoptate în Moldova, în special Legea nr.190 cu privire la veterani, stabileşte statutul juridic al veteranilor, cetăţeni ai Republicii Moldova şi reglementează măsurile de protecţie socială a acestora.

Ratificarea de către Moldova a Protocolului cu privire al introducerea modificărilor şi completărilor în Acord, fără careva rezerve, implică unele angajamente în vederea recunoaşterii unor facilităţi sau achitări ale unor compensaţii la călătorie în transportul public urban şi suburban pentru persoanele care nu deţin cetăţenia Republicii Moldova, ceea ce contravine prevederilor legale nominalizate mai sus.

Din punct de vedere economico-financiar, implementarea pe deplin a prevederilor prevăzute în Protocolul nominalizat ar necesita asumarea unor angajamente financiare cu finanţare de la bugetul de stat sau de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

Reieşind din cele menţionate, propunem spre examinare şi aprobare proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului cu privire la introducerea modificărilor şi completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea Patriei, precum şi a invalizilor şi a participanţilor la Marele Război pentru Apărarea Patriei, precum şi a persoanelor echivalate cu aceştia din 12 martie 1993, semnat la Aşhabad la 22 noiembrie 2007, cu următoarea rezervă:

Republica Moldova va aplica prevederile prezentului Protocol în conformitate cu legislaţia naţională şi în limita surselor financiare aprobate anual în bugetul de stat. Rog să susţineţi acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Vreau să îmi spuneţi dacă cumva am avut, pînă la acest moment, careva acorduri, prin care erau aceste călătorii reciproce, plătite, de fapt, nu pot zice reciproce, între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, şi vă spun de ce vă întreb.

În anul 2005, am adresat o interpelare ca Ministerul Transporturilor să îmi justifice cheltuielile a 5 milioane de lei din bugetul de stat anume pentru aceste călătorii. Şi am primit, am aşa un teanc cu numele acelora şi vreau să vă spun că 80 la sută sînt cetăţeni ai Federaţiei Ruse care au venit la noi şi li s-au plătit biletele de călătorie din contul Republicii Moldova.

Şi nu a fost şi invers. Adică, acei plecaţi de la noi şi-au luat bilete tur-retur şi a plătit tot Republica Moldova.

 

Domnul Iuri Bucinschi:

Asemenea cazuri, în condiţiile prezentului Acord nu au fost. Banii ceea au fost alocaţi cred că din fondul de rezervă a Guvernului şi nu prin tichetele eliberate de Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.

Eu pot să vă informez că în 2005 au fost eliberate 2323 de tichete tur-retur cu 50%, utilizate au fost 500. Gratuit tur-retur o dată pe an pentru invalizii participanţi la război au fost eliberate 612, au fost utilizate 158. În total, a fost cheltuită suma de 420 mii de lei.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu este vorba despre fondul de rezervă al Guvernului, cum spuneţi dumneavoastră. Eu v-am spus foarte clar că banii s-au cheltuit din bugetul de stat în sumă de 5 milioane de lei anual. Adică în 2005 5 milioane de lei. Şi trebuie să confruntăm cu dumneavoastră că deloc nu corespund aceste date, cred că ne întîlnim şi vedem.

 

Domnul Iuri Bucinschi:

Doamnă Cuşnir,

Ceea ce invocaţi dumneavoastră nu ţine de problema Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Şi noi nu am repartizat tichetele pentru transport decît cetăţenilor Republicii Moldova.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule ministru,

Dumneavoastră prezentaţi aici Guvernul şi nicidecum Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Şi dumneavoastră acum sînteţi în calitate de reprezentant al Guvernului şi nu trebuie să spuneţi că aceasta nu ţine de dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Cred o întrevedere va fi binevenită. Propunerea a fost înaintată. Totodată, noi trebuie să înţelegem un lucru, că toate finanţările care au fost sau vor fi efectuate din bugetul de stat se referă, în exclusivitate, la cetăţenii Republicii Moldova. Cred că aceasta noi o înţelegem cu dumneavoastră.

Şi cînd vorbim despre cetăţenii noştri, aceasta înseamnă că acei care pleacă de aici şi se întorc înapoi în vizite respective cu perioade respective fixate, e un lucru clar şi nu trebuie să speculăm. Bugetul oricărei ţări, precum bugetul ţării, nu poate să plătească asemenea călătorii pentru cetăţenii altor ţări, fix aşa bugetul Rusiei nu poate să plătească călătoriile pentru cetăţenii Republicii Moldova. Fiecare stat îşi plăteşte cetăţenii săi.

Acum, dacă acest lucru s-a întîmplat pînă la ratificarea pe care o facem noi acum, aceasta, în viziunea mea, nicidecum nu contravine normelor legislative, fiindcă acest gen de decizii poate fi adoptat la nivel de Guvern. Şi dacă domnul ministru a spus că asemenea sume o fi putut să fie plătite din fondul de rezervă, Guvernul este în tot dreptul să o facă, decizînd pentru ce cheltuieli se alocă mijloace financiare din fondul de rezervă.

Deci cred că aceasta ar fi situaţia pe care am putea să o constatăm.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al Parlamentului.

Cred că acum va fi momentul să facem acea întrevedere şi să vă aduc materialele despre care vă vorbeam să vi le arăt dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, domnul ministru acceptă cu cea mai mare plăcere o întrevedere cu dumneavoastră, sînt sigur. Şi clarificaţi aceste statistici.

Domnule ministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Protocolul cu privire la introducerea modificărilor şi completărilor în Acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a dreptului de călătorie gratuită a invalizilor şi participanţilor la Marele Război pentru Apărarea Patriei, precum şi a persoanelor echivalate cu aceştia se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

În conformitate cu prevederile Protocolului, statele părţi la Acord vor suporta cheltuielile ce ţin de realizarea înlesnirilor de călătorie nu numai în privinţa cetăţenilor proprii, ci şi a cetăţenilor altor state părţi la Acord şi apatrizilor care locuiesc permanent pe teritoriul lor.

Este de menţionat că Republica Moldova a semnat prezentul protocol cu următoarea rezervă, care este inclusă în textul articolului 1 al proiectului de lege şi anume Republica Moldova va aplica prevederile prezentului Protocol în conformitate cu legislaţia naţională şi în limita surselor financiare aprobate anual în bugetul de stat.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune ratificarea Protocolului prin adoptarea unei legi organice în primă şi în a doua lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1522. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1522 este aprobat în primă lectură.

Grupurile politice, lectura a doua? De acord.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1522. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de lege.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Cinci sînt, da. Cer scuze, 5 voturi împotrivă. A, 5 pro. Cer scuze. Deci 65 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi. Unu micuţ, dar este.

Deci în condiţiile acestui rezultat al bilanţului de vot, constat că proiectul de Lege nr.1522 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Hotărîre nr.611 cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.885-XIII din iunie 1996. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă un raport complex domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

În baza Hotărîrii Parlamentului nr.885 din 19 iunie 1996 a fost creată filiala din Tiraspol a Centrului de decontări al Băncii Naţionale a Moldovei, avînd ca scop asigurarea efectuării decontărilor în lei moldoveneşti de către agenţii economici din Transnistria.

În esenţă, funcţiile filialei din Tiraspol a Centrului de decontări al Băncii Naţionale a Moldovei se reduc la recepţionarea de la Centrul de casă şi decontări din Tiraspol a documentelor de plată pe suport de hîrtie şi introducerea manuală a acestora în sistemul de plăţi interbancare.

Luînd în consideraţie că în prezent tehnologiile informaţionale au atins un nivel avansat de dezvoltare, funcţiile îndeplinite de către filiala din Tiraspol a Centrului de decontări al Băncii Naţionale se dovedesc a fi depăşite.

Prin urmare, tehnologiile informaţionale existente acordă posibilitatea gestionării contului corespondent nemijlocit de către Centrul de casă şi decontări din Tiraspol şi, respectiv, eliminarea funcţiilor de intermediere îndeplinite de filiala din Tiraspol a Centrului de decontări al Băncii Naţionale a Moldovei.

Astfel, operarea modificărilor în hotărîrea Parlamentului va contribui la optimizarea proceselor de ordin organizatoric, funcţional şi financiar, aferente decontărilor efectuate de către agenţii economici din Transnistria.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de hotărîre Parlamentului şi a susţinut... În avizele sale, comisiile parlamentare propun proiectul pentru examinare şi adoptare în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, fără a înainta careva obiecţii, însă cu condiţia existenţei avizului pozitiv din partea Guvernului Republicii Moldova.

Guvernul Republicii Moldova, în avizul, său susţine adoptarea proiectului de hotărîre. Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de hotărîre a Parlamentului în şedinţa plenară a Parlamentului şi adoptarea lui.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Dat fiind faptul că raportul prezentat a fost unul complex, unul mic din partea autorilor, cît şi cel al Comisiei, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre nr.611. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.611 este adoptat.

Şi, în ultimă instanţă, proiectul de Lege nr.3363 cu privire la Procuratură.

Guvernul. Prezintă domnul Procuror General. Vă rog.

 

Domnul Valeriu Gurbulea Procurorul General:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege cu privire la Procuratură a fost elaborat în conformitate cu Planul de acţiuni Moldova Uniunea Europeană, reformarea Procuraturii fiind unul din obiectivele şi sarcunile Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei.

Proiectul nominalizat a fost elaborat în cadrul programului comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei privind sporirea independenţei, transparenţei şi eficienţei justiţiei în Republica Moldova şi cu nemijlocita participare a experţilor europeni.

După elaborarea proiectului iniţial al acestei legi, au fost convocate patru mese rotunde internaţionale cu participarea experţilor europeni, societăţii civile şi specialiştilor în materie. La definitivarea proiectului au fost luate în consideraţie obiecţiile şi recomandările făcute în cadrul acestor mese rotunde.

De asemenea, la elaborarea şi definitivarea proiectului de lege nominalizat s-au luat în consideraţie reglementările constituţionale referitor la Procuratură, normele şi standardele europene, în special recomandările numărul 19 ale Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei privind rolul Procuraturii în sistemul justiţiei penale şi recomandările Asambleii Parlamentare privind rolul Procuraturii în societatea democratică.

Proiectul nominalizat a trecut expertiza Consiliului Europei şi expertiza Comisiei de la Veneţia, care l-au acceptat drept un proiect care corespunde normelor şi standardelor europene, făcînd concomitent o serie de obiecţii şi recomandări concrete.

Proiectul nominalizat conţine 5 titluri:

primul titlu sînt reglementările ce ţin de organizarea Procuraturii;

titlul doi se referă la statutul procurorului;

titlul trei se referă la organele de autoadministrare şi consultative ale procuraturii;

titlul patru prevede, reglementează statutul personalului auxiliar şi bugetul procuraturii;

Şi titlul cinci, respectiv, prevede Dispoziţiile finale.

Referitor la statutul, la organizarea Procuraturii, în proiectul nominalizat a fost stabilit clar rolul, locul şi funcţiile Procuraturii, reieşind din recomandările experţilor europeni şi standardele europene.

Astfel, Procuratura este privită ca o instituţie independentă în cadrul autorităţii judecătoreşti care, de fapt, este o continuare a reglementării constituţionale.

Aş dori să menţionez, din start, că asemenea model există în multe din ţările europene, în special ţări membre ale Comunităţi Europene, ale Uniunii Europene. De asemenea, această secţiune prevede şi sistemul organelor Procuraturii, ierarhia Procuraturii şi alte principii care stau la baza organizării activităţii Procuraturii.

Spre deosebire de proiectul vechi, în proiectul nou este înglobat clar un principiu care stă la baza recomandărilor Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei, conform căruia Procuratura este o instituţie care asigură respectarea legilor sancţionate penal, fapt care a fost menţionat pozitiv de către experţii europeni.

De asemenea, acest proiect prevede o serie de împuterniciri ale Procuraturii care, de asemenea, reies din recomandările nominalizate. Promovarea politicilor penale, asigurarea drepturilor omului în cadrul procesului penal, promovarea măsurilor alternative pedepselor penale.

Referitor la statutul procurorului, de asemenea, în proiectul nominalizat au fost înglobate o serie de principii care urmează să cristalizeze independenţa internă a procurorului la realizarea atribuţiilor de bază: competenţele acestuia, drepturile, incompatibilităţile şi garanţiile sociale.

O secţiune aparte, un titlu nou care, de asemenea, a fost salutat de către experţii europeni este prevederea în acest proiect de lege a organelor colegiale de autoadministrare ale Procuraturii care sînt un garant atît al independenţei interne a procurorului la realizarea atribuţiilor de bază, cît şi a independenţei sistemului organelor Procuraturii.

Conform proiectului nominalizat, se prevede instituirea Consiliului Superior al Procurorilor, căruia îi revin numeroase şi importante funcţii care creează o balanţă între împuternicirile Procurorului General şi ale acestui organ, menite să asigure independenţa internă şi externă a Procuraturii.

Conform proiectului de lege, Consiliul nominalizat va fi constituit din 12 persoane, inclusiv 2 membri ai societăţii civile şi din oficiu. Se prevede participarea în acest Consiliu a Procurorului General şi a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, în afară de Consiliul Superior al Procurorilor este prevăzută instituirea şi funcţionarea a două organe colegiale: Colegiul disciplinar şi Colegiul de calificare.

Colegiului disciplinar îi revin importante funcţii în ceea ce ţine de tragerea procurorilor la răspundere disciplinară. Iar Colegiului de calificare îi revin funcţii în ceea ce ţine de examenele de capacitate ale candidatului la funcţia de procuror şi de atestarea procurorilor.

Ambele colegii sînt formate, respectiv, din cîte 9 membri, 3 fiind delegaţi, mai bine spus aleşi din reprezentanţii Procuraturii Generale, iar cei 6 din reprezentanţii procuraturilor teritoriale.

La părerea noastră, proiectul de lege răspunde principalelor principii, standarde şi recomandări parvenite din partea Consiliului Europei şi considerăm că acest proiect de lege definitivează procesul de reformare a Procuraturii, transformă Procuratura Republicii Moldova într-o procuratură tip european.

Aş dori să menţionez că modelul propus de autorii proiectului se încadrează totalmente în principiile şi standardele europene şi este un model bazat pe principiul asimilării procurorului statutului de magistru. Este recunoscut de specialiştii în materie şi este caracteristic unor asemenea ţări cum este Portugalia, Spania, Italia şi alte ţări.

Rog să susţineţi proiectul propus.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Procuror General,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Procuror General,

Noi susţinem ideea că Procuratura urmează să fie o instituţie independentă, să nu poată fi exercitate presiuni politice asupra acestei instituţii ş.a.m.d. Însă vizavi de stabilitatea funcţiei, mă refer la procurori şi stabilitatea funcţiei procurorilor. Eu am analizat atent acest proiect de lege şi vreau să vă spun că nu am regăsit norme legale care ar răspunde la această întrebare. Or, o instituţie poate fi cu adevărat independentă, puternică ş.a.m.d. dacă funcţionarii sînt protejaţi în interiorul acestei instituţii.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

De fapt, şi la capitolul statutul procurorului şi la capitolul organele de autoadministrare sînt numeroase principii şi formule care asigură independenţa şi stabilitatea funcţiei de procuror.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am observat.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Procurorii sînt numiţi pe un termen nedeterminat, cu excepţia procurorilor conducători ai structurilor procuraturilor teritoriale şi specializate şi cu excepţia Procurorului General şi adjuncţilor săi. Procurorii sînt supuşi atestării, iar atestarea este realizată de către Colegiul de calificare, a cărui hotărîre este validată.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Procuror General,

Eu am citit...

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Acestea sînt principiile ale stabilităţii funcţiei de procuror.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am citit şi eu îmi expun punctul meu de vedere, că aceste drepturi sau această stabilitate este prezentă şi acum. Eu nu înţeleg cum, după modificarea sau adoptarea prezentei legi, uitaţi-vă, Procurorul va deveni şi mai sigur în... Mai mult ca atît, sînt...

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Este creată o balanţă între hotărîrile individuale ale Procurorului General şi ale organelor reprezentative colegiale, cum este Colegiul de calificare şi cel disciplinar. Ele sînt reprezentate de către voinţa întregului corp de procurori, care alege aceste organe şi ele adoptă hotărîri, ceea ce ţine de promovarea Procurorului şi de sancţionarea disciplinară a acestuia. Aceste garanţii, care îngrădesc posibilitatea unor intervenţii administrative în cariera procurorului prin sancţionarea lui, şi sînt acele garanţii suplimentare, prevăzute în actualul proiect de lege, care, de fapt, sînt principii colegiale, caracteristice magistraţilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, numai că dincolo de aceste principii, magistraţii au în continuare, prin norma legală, asigurări ş.a.m.d., începînd de la inamovibilitate ş.a.m.d. Dar, mă rog.

Domnule Procuror General,

Vizavi de afirmaţiile făcute că această lege este euroconformă ş.a.m.d. Uitaţi-vă, eu mă uit, articolul 6 Competenţele procurorului: În scopul exercitării atribuţiilor care îi revin Procuraturii, Procurorul este competent să solicite persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanelor fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice ş.a.m.d. Să dispună organelor abilitate efectuarea controlului, reviziilor ş.a.m.d. , să citeze orice persoană ş.a.m.d., să aibă acces nestingherit în localurile instituţiilor publice, ale agenţilor economici, indiferent de tip ş.a.m.d. Poate ar fi cazul măcar în această lege să prezentăm în cadrul urmăririi penale?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Eu am înţeles. Dacă citim articolul 4, aici este stipulat clar că Procuratura asigură, patru sau altul, în orice caz, asigură respectarea legilor sancţionate penal. În continuare, alte atribuţii se referă la promovarea politicilor penale, înfăptuirea justiţiei, controlul respectării asigurării executării hotărîrilor judecătoreşti şi în locurile de recluziune, care sînt toate conform standardelor europene. Deci se vorbeşte în sensul de a solicita informaţii, de a avea acces în exercitarea atribuţiilor de bază, care le revin, şi în condiţiile legii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Domnule Procuror General,

Eu înţeleg ce aveţi. Dar uitaţi-vă, litera c), în acelaşi articol: să citeze orice persoană şi să solicite explicaţii verbale sau scrise în cazul desfăşurării urmăririi penale. Deci, la litera respectivă faceţi trimitere directă, citiţi şi restul literelor. Iar, în alte cazuri, lăsaţi acest lucru la latitudinea cui? Întrebarea pe care am pus-o eu şi sugestia, de fapt, pentru lectura a doua şi în acest articol stipulăm foarte clar.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Citarea persoanelor este o acţiune care se referă doar la urmărirea penală sau la examinarea cauzelor în instanţele de judecată?

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar să aibă acces nestingherit în...

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Celelalte atribuţii indicate se referă şi la faza premergătoare urmăririi penale, verificării camerelor de detenţie, spre exemplu, care nu este o fază a urmăririi penale, efectuării altor acţiuni care ies în afara procesului penal, dar sînt prevăzute ca atribuţii ale Procuraturii. Şi, de fapt, sînt şi în recomandările Consiliului de Miniştri.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Noi o să propunem amendamente şi pentru lectura...

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Cu atît mai mult că ele sînt exercitate în cadrul legal. Spre exemplu: accesul în localul unei instituţii sau organizaţii pentru efectuarea unei asemenea acţiuni de urmărire penală cum este ridicarea documentelor. Aceasta nu este o acţiune autorizată de către judecătorul de instrucţie. Sau pentru cercetarea locului infracţiunii şi a altor acţiuni de urmărire pentru care nu se cere autorizarea judecătorului de instrucţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Procuror General,

Pînă a vă pune o întrebare, vreau să vă amintesc că deşi au trecut cinci săptămîni de cînd am adresat o întrebare Procuraturii Generale, în care am solicitat să fiu informat dacă este pornită urmărirea penală sau dosarul operativ în privinţa jurnalistei PRO TV Chişinău doamna Bogza. Contrar prevederilor legale, pînă în prezent nu am primit vreun răspuns.

Şi acum am să pun întrebarea. În 1995, aderînd la Consiliul Europei, Republica Moldova şi-a asumat un şir de angajamente, printre care şi reformarea Procuraturii, ajustînd-o la standardele europene. În majoritatea statelor europene, Procuratura se situează în cadrul sistemului judecătoresc, cu un Consiliu Superior al Magistraturii bicameral, cu Camera judecătorilor şi Camera procurorilor, sau în cadrul puterii executive pe lîngă Ministerul Justiţiei. Cum consideraţi dumneavoastră, fără a opera modificări în Constituţie, adoptînd acest proiect de lege, noi, cu adevărat, vom constitui o Procuratură care va corespunde standardelor europene sau, cum menţionează experţii Comisiei de la Veneţia, vom avea o Procuratură Generală de stil vechi, reprezentînd puterea statului, dar nu lege?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Deci, într-adevăr, în Europa există mai multe modele de organizare şi funcţionare a Procuraturii atît în cadrul puterii executive, cît şi în cadrul autorităţii judecătoreşti, dar ar trebui să menţionăm, pînă la urmă, că există modele bazate atît pe statutul de magistru al procurorilor, cît şi asimilaţi. Noi am propus formula asimilaţi magistraţilor caracteristică ţărilor pe care le-am menţionat mai înainte, reieşind din faptul că reglementările constituţionale nu permit, actualmente, de a elabora o lege prin care procurorii să fie investiţi cu calitatea de magistraţi şi, respectiv, cu un Consiliu Cameral.

Mai mult ca atît, experţii europeni au menţionat că, şi din punct de vedere al oportunităţilor, nu este necesară o asemenea hotărîre radicală, deoarece corpul de judecători activează în condiţiile respective deja 12 ani, iar procuratura nu a avut vreadată organe de autoadministrare. De aceea, şi experţii au sugerat ideea că ar fi necesar un timp ca procurorii să îşi însuşească aceste mecanisme colegiale de autoadministrare. Iar proiectul actual este construit în aşa fel că, dacă la o anumită etapă, se va decide formarea unui Consiliu Bicameral, atunci în această lege ar surveni doar nişte modificări tehnice.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, în asemenea situaţie, după cum dumneavoastră menţionaţi, înseamnă că noi încălcăm prevederile constituţionale, că avem trei puteri în stat: legislativă, executivă şi judecătorească. Înseamnă că a patra putere e Procuratura. Autonomă, independentă? Nu se supune nimănui.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Nu sînt încălcate atît, aş spune, standardele şi recomandările europene, cît şi principiul constituţional. Acestea sînt nişte organe de autoadministrare, prevăzute în multe din ţările europene, la care deja m-am referit.

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine.

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog să mă înscrieţi cu luare de cuvînt la acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Procuror General,

Care este deosebirea dintre atribuţiile procurorului şi competenţele procurorului, prevăzute de articolele 5 şi 6?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Atribuţiile Procuraturii şi competenţa procurorului, da?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Care este diferenţa dintre atribuţii şi competenţe?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Competenţa procurorului este persoana cu funcţie de răspundere care realizează atribuţiile Procuraturii. Şi, în realizarea acestor atribuţii, procurorul este investit, conform legii, cu o serie de competenţe. Aceasta şi este diferenţa. Competenţele procurorului sînt acele pîrghii legale, care îi permit acestuia să participe la realizarea atribuţiilor Procuraturii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar vedeţi dumneavoastră, la articolul 9, de pildă, scrie: Atribuţiile procurorului la conducerea urmării penale şi scrie: Pentru realizarea acestei funcţii, procurorul este în drept. Şi mai departe i se dau acele competenţe la care dumneavoastră vă referiţi. Am în vedere: este oportună aflarea acestui articol 6 aparte competenţele Procurorului?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

S-a mers pe principiul diversificării. Într-un loc s-a utilizat competenţa Procuraturii, în altă parte atribuţiile procurorului. Ulterior, ele au fost detaliate pe principii, pe direcţiile de activitate. Nu văd nimic principial în...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Se repetă mai multe poziţii, aceasta am avut în vedere, pe parcursul textului.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Am înţeles.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Alineatul (2) din articolul 37 spune că prin derogare de la prevederile alineatului (1), potrivit căruia la funcţia de procuror poate candida persoana care a absolvit cursurile de formare iniţială a procurorului la Institutul Naţional al Justiţiei de rînd cu funcţia de... adică la funcţia de procuror poate candida persoana care a activat anterior procuror, judecător, anchetator, ofiţer ş.a.m.d. se înscrie şi notarul. Care este legătura dintre notar şi procuror, ca să fie şi el înscris în şirul acestor funcţii, care au dreptul să fie, sau foştilor deţinători de...

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

După notar este, de asemenea, indicată şi/sau în funcţie de specialitate juridică în aparatul autorităţilor publice şi organele administraţiei publice. Altfel spus, orice persoană care întruneşte condiţiile speciale pentru a fi numit la funcţia de procuror şi are o calificare şi o vechime în muncă. Cu derogare de la principiul promovat la alineatul (1), care prevede că candidaţii care susţin examenele la Institutul Naţional al Justiţiei merg pe altă procedură. Un an şi jumătate îşi fac acolo studiile şi apoi, în mod automat, sînt numiţi în funcţie.

Dovadă este documentul care confirmă absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei. Dar acest principiu a fost formulat şi la judecători, reieşind din faptul că ei sînt primiţi o dată în an, îşi fac studiile la Institutul Naţional un an jumătate. În acelaşi timp, funcţiile vacante pot fi mai multe decît locurile rezervate la Institutul Naţional al Justiţiei. S-a decis de a deschide o cale pentru a candida la funcţia de procuror a aşa-numiţilor jurişti practici. S-au specializat preponderent profesiile care sînt mai aproape după calificarea de activitate a procurorului, cît şi, în principiu, şi alte categorii de jurişti practici cu o anumită vechime în muncă. Aceasta este ideea acestei formulări.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Şi, în final, propunerea mea, pe care am invocat-o în cadrul şedinţei Comisiei noastre, o reiterez acum pentru stenogramă: de a elimina partea a doua a alineatului (2) din articolul 78, potrivit căruia în şedinţele Colegiului Procuraturii poate fi examinată activitatea altor organe în probleme de combatere a criminalităţii şi de asigurare o ordinii de drept. Fiindcă atunci înseamnă că orice instituţie din statul acesta poate fi convocată la şedinţa colegiului şi ca acela să îşi prezinte darea de seamă.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

De fapt, nu a fost niciodată darea de seamă. Este vorba cînd se examinează cauze şi condiţii care favorizează criminalitatea sau derogări într-un domeniu sau altul şi problema este pusă în discuţie la Colegiu. Sînt invitaţi factorii de decizie, pentru a asculta conţinutul întrebării puse şi mai mult... Rapoarte nu pot fi făcute Colegiului. Cu atît mai mult că el este un organ consultativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule Procuror General.

Voi ruga Comisia.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3363 cu privire la Procuratură. După cum a fost raportat de către Procurorul general, acest proiect este iniţiat în baza Programului naţional de implementare a Planului de acţiuni Republica Moldova Uniunea Europeană. Acest proiect reprezintă o unificare a reglementărilor detaliate privind statutul şi întreaga iniţiativă, activitate a procurorului care se bazează pe reglementările Constituţiei Republicii Moldova, articolul 125 şi 124.

Proiectul de lege conţine elementele novatoare în raport cu reglemen-tările actuale în activitatea organelor de Procuratură. După cum a fost menţionat, în primul rînd, este vorba de crearea aşa-numitului Consiliu Superior al Procurorilor. De fapt, în condiţiile existenţei Colegului actual al Procuraturii, a acestui organ, care este un organ de autoadministrare al procurorilor, vor aparţine funcţiile de a realiza politici de cadre şi anume toate problemele ce ţin de problema pregătirii, promovării, inclusiv a sancţionării procurorilor.

Pentru aceste cazuri, este prevăzută formarea şi a Colegiului disciplinar şi Colegiului de calificare. În cadrul examinării reglementărilor privind proiectul de Lege nr.3363, Comisia juridică a constatat că, în linii generale, acest proiect prezintă un progres în reformarea sistemului Procuraturii. Totodată, o parte a recomandărilor din avizul experţilor din Comisia de la Veneţia au fost acceptate cu expunerea formulelor concrete. Textul acestor modificări va fi prezentat în cadrul şedinţei, cînd acest proiect de lege va fi examinat în lectura a doua.

Unele dintre recomandările comisiei de la Veneţia nu au putut fi acceptate din motive că ele nu se înscriu în prevederile actuale ale Constituţiei Republicii Moldova.

În aceste condiţii, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în prima lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Avînd în vedere că în raportul prezentat nu se menţionează cum a fost votat în cadrul Comisiei acest proiect de lege, ar fi, pentru mine cel puţin, ar fi interesant să ştiu, cîţi membri ai Comisiei au votat pro, contra sau s-au abţinut?

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Cinci membri ai Comisiei au votat pentru. Restul membrilor Comisiei s-au abţinut. Unii dintre membrii Comisiei, spre regret, au fost la începutul şedinţei, dar în momentul votării au absentat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Eu vreau să atrag atenţia domnului Procuror General, că cinci membri ai acestei Comisii este mai puţin de 50% din membrii Comisiei.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Şi ce rezultă din aceasta?

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, eu nu am terminat. Îmi cer scuze. De aceea, domnule Procuror, atunci cînd aţi declarat cu mult entuziasm că s-a ţinut cont de obiecţiile Comisiei de la Veneţia, sperăm foarte mult că, pentru lectura a doua, veţi veni şi cu alte modificări serioase. Fiindcă nimeni, în afară de dumneavoastră, nu poartă vină pentru faptul că nu aţi iniţiat modificarea Constituţiei Republicii Moldova pe parcursul acestor ani, patru ani, ca să avem, cu adevărat, o Procuratură la nivelul standardelor europene. Fiindcă, conceptual, foarte puţin se schimbă în comparaţie cu aceea ce avem noi astăzi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci, eu, printre altele, domnule Bujor, chiar mă adresez nu numai dumneavoastră, dar tuturor deputaţilor cu propunerea ca toţi acei care au careva propuneri, amendamente, să le înainteze. Deoarece noi uneori, spre regret, criticăm, dar foarte puţin propunem ceva constructiv. În cadrul şedinţei Comisiei, acei care au dorit, au lucrat activ, au propus, inclusiv modificările despre care eu deja am menţionat, inclusiv referitor la noţiunea ce ţine de organele Procuraturii, atribuţiile, locul Procuraturii etc., etc. De aceea, eu mă adresez tuturor absolut. Comisia aşteaptă amendamentele respective. Şedinţa comisiei pe marginea acestui proiect pentru lectura a doua va fi, o să aibă loc miercurea viitoare, inclusiv pe dumneavoastră vă invităm la o conlucrare constructivă.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc foarte frumos pentru propunerea dumneavoastră constructivă, dar dumneavoastră, domnule Ţurcan, cunoaşteţi foarte bine care este situaţia cu propunerile parvenite de la opoziţie. Exact aceeaşi ca şi cu proiectele de legi, care se propun de a fi incluse în ordinea de zi şi nu sînt aprobate.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Domnule Bujor,

Eu cunosc foarte bine şi sper că şi dumneavoastră ţineţi minte cînd aţi activat în cadrul Comisiei, toate propunerile care erau considerate constructive, inclusiv din partea opoziţiei, inclusiv de la dumneavoastră, deci au fost acceptate în şedinţa Comisiei.

 

Domnul Leonid Bujor:

Anume cunoscînd atmosfera din cadrul Comisiei, nu m-am adresat dumneavoastră. Nu văi, în Parlament nu se vorbeşte cu văi. Dar m-am adresat domnului Procuror, ca pentru lectura a doua să vină cu propuneri, ca, într-adevăr, acest document să fie la nivelul standardelor europene.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu mai mult pentru stenogramă.

Stimaţi colegi,

Este, într-adevăr, o lege importantă şi o instituţie importantă a statului. Şi noi dorim ca ea, într-adevăr, să aibă toate posibilităţile să activeze, să nu fie dependentă de putere şi multe alte lucruri. Este cam puţin ciudat că noi 13 ani am vorbit despre necesitatea adoptării acestei legi, dar acum cred că în... dacă nu mă greşesc, în zece zile sau în două săptămîni de zile, practic, Parlamentul este pus în situaţia să voteze în două lecturi o lege foarte importantă.

De aceea, este propunerea ca poate să o aprobăm în primă lectură şi să o lăsăm pentru lectura a doua viitorului Parlament? Ca el să o mai gîndească, să nu ne grăbim. Eu nu ştiu dacă domnul Procuror General e de acord cu această idee, dar aceasta ar fi o ieşire bună din situaţie şi noi ne-am onora şi obligaţiunile noastre.

Fiindcă, într-adevăr, şi Comisia de la Veneţia a venit cu nişte observaţii serioase şi presupun că şi deputaţii colegi au să aibă multe obiecţii, fiindcă sînt specialişti jurişti, lucrători ai Procuraturii. Şi să nu fim în situaţia jenantă cînd o lege atît de importantă noi o votăm, practic, în lectura a doua săptămîna viitoare. Aceasta este propunerea noastră.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dumneavoastră singur aţi menţionat că 13 ani. Eu cred că deja este timpul ca să fim copţi pentru a adopta această lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Înainte de exerciţiul de vot, două luări de cuvînt.

Primul fiind domnul Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege cu privire la Procuratură, în opinia Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră, este un proiect care poate fi numit oricum, numai nu reformator, cu atît mai mult proeuropean. Un proiect cu trăsături clasice, caracteristice unui sistem totalitar.

Judecînd după conţinutul proiectului, constatăm că el este prezentat cu întîrziere de aproape 13 ani, şi e propus doar pentru a îndeplini obligaţiunea asumată în faţa Uniunii Europene, şi nu dorinţa sinceră de a reforma sistemul Procuraturii, de o aduce la nivelul standardelor europene.

Dacă nu ne dorim, cu adevărat, o Procuratură la standardele europene, urma, mai întîi de toate, de venit în Parlament cu un proiect de Lege cu privire la modificarea Constituţiei, prin care era necesar de stabilit locul Procuraturii în sistemul organelor de drept, cu modificarea articolului 122 din Constituţie, unde să se prevadă un Consiliu Superior al Magistraturii bicameral, constituit din Camera judecătorilor şi Camera procurorilor. Sau, dat fiind faptul că Procuratura are funcţii de a susţine învinuirea din numele statului în faţa instanţei de judecată, să facă parte din Executiv, să fie pe lîngă Ministerul Justiţiei.

În Constituţia Republicii Moldova, Procuratura este inclusă la capitolul 9 Autoritatea judecătorească. Aşa este prevăzut şi în actuala Lege cu privire la Procuratură, dar şi în proiectul prezentat Parlamentului. Însă, de fapt, ni se propune ca şi pe viitor Procuratura să rămînă o structură autonomă sau, după cum se menţionează în comentariile experţilor Consiliului Europei, Procuratura rămîne în stilul vechi sovietic, reprezentînd puterea statului, nu legea.

Odată ce declarăm din numele poporului, că sîntem ataşaţi de valorile europene, urmează să luăm ca bază recomandarea Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei din anul 2000 şi să stabilim în lege normele de reglementare a capacităţii de acţiuni a procurorilor, să consfinţim prin lege limitele activităţii procurorului numai în cadrul funcţiei de urmărire penală. Se are în vedere întreg procesul de urmărire penală, care include: pornirea, conducerea ori exercitarea acţiunilor de urmărire penală, participarea şi reprezentarea învinuirii în numele legii şi atacul sau iniţierea atacului asupra tuturor sau a unor hotărîri judecătoreşti.

Pe această cale, proiectul propus va fi protejat de trăsăturile clasice ale sistemului de Procuratură sovietică şi nu va provoca semne de îngrijorare experţilor şi instituţiilor europene în vederea compatibilităţii Procuraturii Republicii Moldova cu principiile de bază fundamentale ale Consiliului Europei, care sună în felul următor: Atribuţiile şi responsabilităţile procurorilor să se limiteze la urmărirea penală şi un rol general în apărarea interesului public prin intermediul sistemului de justiţie penală cu organe separate, adecvat plasate şi eficiente. Citat închis.

Cu părere de rău, conţinutul conceptual al proiectului de lege este obsedat de ideea că Procuratura este o instituţie ce reprezintă interesele generale ale societăţii şi face parte din autoritatea judecătorească cu un spectru larg de funcţii, cu acordarea procurorului unei game de atribuţii foarte largi, cum ar fi: să solicite, să sisteze din oficiu, să atace cu recurs, să ordoneze indicaţii cu titlu administrativ dispozitiv, efectuarea controalelor inimaginabile la agenţii economici, fără ca aceste acte şi acţiuni ale procurorului să fie supuse controlului judecătoresc.

Experţii pun la îndoială necesitatea împuternicirii procurorilor cu astfel de atribuţii vaste. Ne întrebă dacă această normă e îndreptată spre apărarea drepturilor omului sau are ca scop întărirea samovolniciei şi a dictaturii de ramură?

O altă prevedere discutabilă este norma ce stabileşte procedura de numire a Procurorului General, care, conform proiectului, este ales de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Legislativului. Ne întrebăm: care este procedura de selectare a acestei candidaturi? Şi cine va aprecia dacă respectiva candidatură are calificări corespunzătoare şi corespunde criteriilor relevante?

O altă abatere de la recomandările experţilor europeni o constituie împuternicirea Procurorului General cu atribuţii de organizare internă a structurilor organelor Procuraturii. Structura şi organizarea internă a Procuraturii trebuie să fie numai de competenţa puterii legislative.

Considerăm că, în redacţia propusă de autori, Procurorul General iese de sub controlul societăţii, reprezentante de Parlament. Totodată, considerăm total inacceptabil includerea în proiectul de lege a ierarhiei funcţiilor de procuror. Toţi procurorii sînt autonomi, egali şi independenţi în exercitarea funcţiilor atribuite de lege. Acest institut al ierarhiei centralizează prea multe puteri în mîinile unei persoane, ale Procurorului General.

În proiectul de lege prezentat nu este prevăzută procedura de contestare a deciziilor Procurorului General privind revocarea, suspendarea sau anularea actelor emise de procurorii inferiori. Astfel de prevederi sînt caracteristice doar statelor cu regim autoritar.

Problema iniţierii procedurii de constrîngere disciplinară a procurorilor inferiori de către cei superiori este una eronată. Prin acordarea unor astfel de prerogative procurorilor superiori este neglijarea principiului independenţei procurorului de la emiterea de sine stătător a deciziilor procesuale, fără consultarea prealabilă cu procurorul superior.

Urmează să găsim soluţii normative la includerea în lege a structurii şi organizării interne a Procuraturii. Această problemă în proiect, după cum am menţionat, este lăsată, la voia procurorului. Şi pentru a-mi susţine acest argument vă invit să studiaţi starea structurii Procuraturii Generale, instituite de Procurorul General după asemănarea ei cu structurile Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitatea, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, 8 9 direcţii, în jur de 20 de secţii, mai multe servicii şi toate în cadrul Aparatului general al Procuraturii Generale, pe cînd procuraturile teritoriale suferă cronic de lipsa de procurori.

Pentru o mai bună funcţionare a organelor Procuraturii, se impune optimizarea acesteia prin lege, de redus Aparatul central de la 210 persoane maximum la 3540. În definitiv, considerăm că proiectul de lege dezbătut astăzi în plenul Parlamentului conţine multe carenţe, este neadaptat la tehnicile de elaborare a actelor legislative, el este departe de a însuma aspiraţiile noastre europene.

În aceste condiţii, Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră propune ca proiectul de Lege cu privire la Procuratură să fie remis Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, pentru a-l aduce în concordanţă cu recomandările experţilor Consiliului Europei. Şi, în sfîrşit, avem nevoie de o reformă reală a Procuraturii, şi nu de mimarea reformei.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Zagorodnîi. Ultimul vorbitor la acest subiect.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană a pus în faţa Republicii Moldova multiple obligaţiuni şi angajamente, inclusiv necesitatea de a reforma sistemul judecătoresc şi organele Procuraturii.

Reforma Procuraturii este o măsură legislativă semnificativă, efectuată în scopul ajustării actelor legislative, care reglementează activitatea Procuraturii, la prevederile celui de-al doilea obiectiv al Programului naţional de implementare a Planului de acţiuni Republica MoldovaUniunea Europeană privind revizuirea legislaţiei existente în scopul asigurării imparţialităţii şi eficienţei Procuraturii şi consolidării capacităţii sale administrative, precum şi a domeniului 8 Reforma Procuraturii din Planul de acţiuni de realizare a Programului comun al Consiliului Europei şi al Comisiei europene privind sporirea independenţei, transparenţei, eficienţei justiţiei din Republica Moldova.

Proiectul noii Legi cu privire la Procuratură, prezentat astăzi în Parlament, incorporează soluţii juridice pentru operarea unei reforme a Procuraturii în limitele cadrului juridic, cadrului constituţional existent, asigurîndu-se compatibilitatea reglementărilor din proiect cu standardele şi recomandările Consiliului Europei.

Considerăm că decizia de a institui un model, prin care Procuratura reprezintă un organ autonom în cadrul autorităţii judecătoreşti a fost generată de soluţiile identificate drept urmare a unui proces analitic complex.

Activitatea Procuraturii ţine prioritar de domeniul penal, păstrînd unele atribuţii de a interveni în apărarea drepturilor omului, ca atribuţii derivate a procesului de cercetare şi urmărire penală, ca parte componentă a politicii penale a statului.

Proiectul discutat nu mai presupune nici conceptual funcţii ale Procuraturii, echivalente cu cele de supraveghere generală existente în perioada sovietică. Actualul proiect introduce elementul de claritate în ceea ce priveşte natura acestei atribuţii a Procuraturii, precizînd că Procuratura, în numele societăţii şi interes public, asigură aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, atunci cînd încălcarea acesteia atrage o sancţiune penală.

Proiectul prevede formarea în cadrul Procuraturii a unui organ de autoadministrare a procurorilor Consiliul Superior al Procurorilor, care este vizat ca un garant al autonomiei, obiectivităţii şi imparţialităţii procurorilor. Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri, din care fac parte: Procurorul General, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, 8 procurori, 2 membri ai societăţii civile. Cu privire la cariera procurorilor, Consiliul examinează: numirea, promovarea, transferarea, detaşarea, delegarea, eliberarea, suspendarea procurorilor din funcţie.

În domeniile instruirii iniţiale şi continue a procurorilor, Consiliul examinează desemnarea procurorilor în cadrul Consiliului Institutului Naţional de Justiţie, aprobă strategii privind formarea iniţială şi continuă a procurorilor, examinează contestaţiile hotărîrilor, avizelor emise de Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar.

În domeniul respectării disciplinii şi eticii de procuror, Consiliul examinează petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica procurorilor, coordonează programele de acordare a concediilor de odihnă anuale a procurorilor. În afară de aceasta, este prevăzută instituirea pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor şi Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar, organe cu atribuţii decizionale referitoare la promovarea, cariera şi responsabilitatea procurorilor.

Colegiul disciplinar are 9 membri şi este învestit cu atribuţii în ceea ce priveşte derularea procedurii răspunderii disciplinare, rolul său fiind de a proteja procurorul împotriva unor decizii arbitrare, abuzive, care ar putea fi luate împotriva sa, dar de a proteja şi instituţia în care activează, prin sancţionarea a celor care se fac vinovaţi de comiterea unor încălcări ale obligaţiilor care le revin procurorilor în calitatea pe care o au.

Colegiul de calificare reglementează domeniul selectării cadrelor în organele Procuraturii, evaluarea nivelului de pregătire şi ale capacităţilor profesionale ale procurorilor, corespunderea funcţiilor ocupate, respectarea interdicţiilor şi exigenţelor faţă de procuror. Componenţa Colegiului de clasificare este desemnată de 9 membri.

De menţionat că instituirea, în cadrul Procuraturii, a unui sistem de organe de autoadministrare a procurorilor va asigura un echilibru între realizarea împuternicirilor individuale ale Procurorului General şi posibilitatea participării unui organ colegial la procesul decizional în problemele ce ţin de: numire, promovare în funcţie, sancţionare, eliberare din serviciu a procurorilor.

Ocuparea funcţiilor de membru al organelor de autoadministrare se face prin alegere. Concluzia noastră generală persistă în faptul că propunerile legislative incluse în noul proiect de Lege cu privire la Procuratură prezintă cea mai optimă şi rezonabilă cale de reformare a Procuraturii şi o soluţie eficientă pentru a îmbina armonios spiritul novator al reglementărilor propuse cu tradiţiile care caracterizează sistemul de drept al Republicii Moldova.

Proiectul a fost supus expertizei Consiliului Europei, care a găsit proiectul de lege drept unul comprehensiv şi bine structurat, care realizează scopurile stabilite în recomandările 2019 ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei cu privire la rolul Procuraturii în cadrul sistemului de justiţie penală, nr.8718 din 17 septembrie 1987 privind simplificarea justiţiei penale şi nr.1604 din 2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică.

De asemenea, proiectul de Lege cu privire la Procuratură a fost supus expertizei de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin lege, Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei, care, de asemenea, a apreciat pozitiv reglementările proiectului, orientate spre reformarea sistemului Procuraturii, expunînd părerea că proiectul de lege este clar, democratic, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale.

Totodată, evidenţiind opinia că unele prevederi din proiect necesită o precizare sau o îmbunătăţire pentru a reda reglementărilor din lege un caracter mai explicit, ceea ce s-a făcut la definitivarea proiectului de lege. Cu toate acestea, o parte din recomandările Comisiei de la Veneţia nu au putut fi luate în consideraţie, deoarece vin în contradicţie cu reglementările constituţionale, prevăzute în articolele 124, 125.

Suplimentar, menţionez că, în prezent, se mai examinează încă un proiect de Lege nr. 3414 din 10 decembrie 2008, referitor la componenţa şi activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiului disciplinar şi ale Colegiului de calificare, ale căror reglementări, credem, ar fi binevenite şi pentru proiectul de Lege nr.3363, ca, în măsura posibilităţilor, să fie stabilite reglementări simetrice şi pentru structurile similare ale Procuraturii, care, conform prevederilor constituţionale, este parte a sistemului autorităţilor judecătoreşti.

Fracţiunea Partidului Comuniştilor va susţine proiectul de Lege cu privire la Procuratură şi sîntem convinşi cu certitudine, că reformarea Procuraturii va fi considerată un prim pas spre realizarea obiectivului principal de reintegrare europeană. Şi rugăm şi colegii din opoziţie să susţină acest proiect prezentat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc colegilor antivorbitori.

Stimaţi colegi,

La această etapă, voi supune... Au fost, de fapt, două propuneri: propunerea Comisiei în momentul prezentării raportului şi propunerea de remitere în Comisie în momentul prezentării sau în cadrul luării de cuvînt a domnului Pleşca.

În ordinea în care au fost înaintate aceste propuneri, le voi supune votului. Propunerea Comisiei care vizează aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3363. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3363 este aprobat în primă lectură.

Stimaţi colegi,

Am ajuns la etapa Orei întrebărilor. Întîi de toate, vreau să mulţumesc tuturor celor din sală pentru asigurarea unei ambianţe constructive în cadrul şedinţei plenului de astăzi, ambianţă care ne-a permis, într-o perioadă relativ restrînsă de timp, să examinăm o agendă impunătoare de peste 25 de subiecte, care au format agenda şedinţei de astăzi.

Începem cîte un microfon la doi şi apoi ajungem cîte un microfon la fiecare. Înainte de Ora întrebărilor sau dacă sînteţi prezenţi la microfoane, stimaţi colegi, vă readuc aminte, îmi cer scuze, dar o să mergem cu primul compartiment al Orei întrebărilor, avem două persoane invitate astăzi pentru a prezenta informaţia respectivă. Îi vom asculta pentru început, după care veţi avea posibilitate să adresaţi întrebările dumneavoastră.

Pentru început îl invit la tribuna centrală pe domnul Vasile Botnari, director general al Agenţiei Transporturilor pentru a oferi răspuns la întrebarea domnului deputat Valeriu Cosarciuc privind tarifele pentru serviciile de transportare a pasagerilor. Eu vă rog.

 

Domnul Vasile Botnari director general al Agenţiei transporturilor:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Conform informaţiei solicitate de către domnul deputat Valeriu Cosarciuc, deputat în Parlament, referitor la întrebările, explicarea neintervenţiei autorităţii publice centrale de specialitate în revizuirea tarifelor pentru serviciile de transport auto pasagerilor, în legătură cu micşorarea preţurilor la combustibil şi lubrifianţi.

Şi a doua întrebare: perioada în care autoritatea publică centrală de specialitate va micşora tarifele pentru serviciile de transport auto de pasageri. Deoarece aceste două întrebări sînt strict conexe şi indispensabile una de alta, propun atenţiei dumneavoastră o explicaţie unificată pentru oferirea unui răspuns complex şi exhaustiv. Actele legislative şi normative care reglementează stabilitatea tarifelor pentru serviciile de transport sînt articolul 36, acolo transportul auto, Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 2007 cu privire la aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor şi ordinul ministrului transportului şi gospodăriei drumurilor nr.67 din martie 2008 cu privire la ajustarea tarifelor în transportul de călători şi regulate.

Conform prevederilor nominalizate, organul de specialitate a autorităţii publice centrale este responsabil de aprobarea tarifelor pentru transportul de călători şi bagaje în traficul suburban, interurban şi naţional. În corespundere cu prevederile punctului 5 al capitolului II Metodologii de calculare a tarifelor pentru serviciile de transport a călătorilor şi bagajelor cu transportul auto, tarifele pentru serviciile de transport se stabilesc pentru o perioadă egală cu 12 luni calendaristice. Ultima ajustare a tarifelor pentru serviciile de transport auto de pasageri în trafic suburban, interurban şi internaţional a fost stabilit în martie 2008.

Astfel, orice modificare a tarifelor pentru transportul auto, pînă la expirarea perioadei de 12 luni din martie 2008, ar constitui o încălcare a prevederilor actelor normative nominalizate. Vreau să menţionez faptul că stabilirea tarifelor transportului auto în martie 2008 a fost efectuată în baza calculului, care include valoarea unui litru de combustibil în mărime de 11 lei şi 85 de bani. În acelaşi timp, valoarea medie pentru perioada anului 2008 a unui litru de combustibil a constituit 12 13 lei şi 38 de bani.

Deci în perioada anului 2008, preţul combustibilului procurat de către transportatori a cunoscut o creştere de la momentul aprobării tarifelor pentru serviciile de transport, cu revenirea la nivelul preţului aplicat în calculul tarifului. Trebuie să recunoaştem că întru asigurarea unei stabilităţi şi echitabilităţi şi întru asigurarea unei stabilităţi în relaţia dintre stat şi întreprinzător, întreprinzător şi societate, societate şi stat, Guvernul a respectat echilibrul şi nu s-a lăsat condus de fluctuaţia tendenţioasă a preţurilor.

Vreau să subliniez faptul că preţul la combustibil şi lubrifianţi nu sînt unicele criterii incluse în calculul tarifelor pentru transportul auto de pasageri. Valoarea tarifului include peste 50 de poziţii de cheltuieli şi costuri suportate de către transportatori. Dacă preţul la combustibil a cunoscut o ascensiune şi descensiune, atunci o bună parte din poziţiile de cheltuieli au cunoscut doar o ascensiune şi, în acest fapt, îndreptăţesc nivelul tarifelor stabilite în martie 2008.

Agenţia Transporturi monitorizează continuu factorii care efectuează crearea tarifelor pentru serviciile de transport auto şi trimestrial, în baza datelor statistice, prezentate de Biroul Naţional de Statistică. Efectuăm evaluări la nivel de tarif, care să reflecte valoarea acestuia în expresia valorii actualizate a cheltuielilor şi consumărilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Acestea au fost, da, domnule Botnari, informaţiile.

Vă mulţumim.

Sînteţi liber.

La tribuna centrală vreau să îl invit pe domnul Gheorghe Gorincioi, preşedintele CCA.

Stimaţi colegi,

Am vorbit azi-dimineaţa la acest subiect. Îl vom solicita pe domnul Gorincioi să facă referinţă la această situaţie şi foarte clar să ne explice: sînt carenţe în legislaţie? Nu sînt carenţe? Cum este această legislaţie implementată? Deci, practic, o informaţie foarte explicită, clară şi pe înţelesul tuturor.

Vă rog, domnule preşedinte.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Procesul de activitate a radiodifuzorilor, a Consiliului Coordonator al audiovizualului, principiile de comunicare a audiovizualului, precum şi procedura de acordare, prelungire şi retragere a licenţei de emisie sînt reglementate de prevederile Codului Audiovizualului, de Hotîrîrea Parlamentului cu privire la aprobarea statutului, structurii organizatorice şi a efectivului limită ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Prin adoptarea acestor acte normative, legiuitorul a stabilit clar ce cerinţe şi în ce condiţii se eliberează licenţa de emisie, procedura de eliberare şi de prelungire a acesteia. Deci, în conformitate cu prevederile articolului 23 din Codul audiovizualului, radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova au dreptul de a difuza într-o zonă determinată un anumit serviciu de programe în baza licenţei de emisie, eliberate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în baza petrecerii unui concurs. Termenul pentru care se eliberează licenţa de emisie pentru transmisia serviciilor de programe televizate este de 7 ani.

După expirarea acestui termen, licenţa de emisie se prelungeşte de drept radiodifuzorului la solicitare, dacă acesta a activat în conformitate cu prevederile prezentului Cod şi a respectat pe parcurs termenul de valabilitate al licenţei de emisie, condiţiile prevăzute în ea.

Acest fapt este direct stipulat şi în articolul 26 alineatul (1) litera a) din Regulamentul cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, aprobat prin hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 28 decembrie 2006, care reglementează că, după expirarea termenului de valabilitate al licenţei de emisie, la solicitarea radiodifuzorului, licenţa poate fi prelungită de drept, dacă aceasta a fost obţinută în temeiul Codului audiovizualului.

Totodată, în scopul respectării prevederilor articolului 22 din Constituţie şi, în general, în scopul respectării principiului neretroactivităţii legii, articolul 68 alineatul (8) din Cod prevede că licenţele de emisie, eliberate radiodifuzorilor înainte de intrarea în vigoare a Codului audiovizualului, rămîn în vigoare pînă la expirarea termenelor pentru care au fost acordate. Această prevedere este totalmente în corespundere cu prevederile articolului 6 din Codul civil, care reglementează neretroactivitatea legii civile şi anume legea civilă nu are caracter retroactiv şi nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice, constituite anterior. De asemenea, legea nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse.

Reieşind din cele menţionate şi analizînd în ansamblu toate prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul audiovizualului putem conchide următoarele:

1) prin adoptarea Codului audiovizualului, legiuitorul a stabilit criterii de eliberare a licenţelor de emisie, precum şi procedura de eliberare a acestora;

2) licenţele de emisie pot fi prelungite de drept doar dacă aceasta a fost eliberată în conformitate cu cerinţele sau condiţiile reglementate de Codul audiovizualului, adică licenţele de emisie obţinute în temeiul Codului audiovizualului. Deci, în conformitate cu articolul 68 alineatul (8) din Codul audiovizualului, radiodifuzorul trebuie să treacă toată procedura prevăzută pentru eliberarea licenţei, inclusiv participarea la concursul organizat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Totodată, potrivit prevederilor Codului, radiodifuzorul respectiv, care deja a deţinut licenţa, va avea prioritate în cadrul concursului, în comparaţie cu ceilalţi participanţi. Aceasta prevede articolul 23 alineatul (3) din Codul audiovizualului. În perioada respectivă, în condiţiile noului Cod şi cu respectarea prevederilor legislaţiei, au obţinut licenţă de emisie prin concurs peste cincizeci de radiodifuzori.

Şi, în acest sens, CCA, pentru toţi radiodifuzorii care se află sub jurisdicţia Republicii Moldova, adoptă aceleaşi norme, deci acelaşi tratament. Nu sînt radiodifuzori mai buni, nu sînt radiodifuzori mai răi. Deci ei tot sînt trataţi în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului şi ale Regulamentului aprobat de către Parlamentul Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, pentru claritate. Dacă cineva are întrebări, vă rog să le adresaţi.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Uitaţi-vă, acesta şi a fost motivul de ce am intervenit dimineaţă şi am rugat să interpretăm norma legală şi nu să lăsăm acest lucru la latitudinea unei structuri de stat, dar care nu are nici abilitatea şi nici capacitatea să interpreteze.

Domnule Gorincioi,

În momentul în care faceţi trimitere la neretroactivitatea unei norme legale, să nu uitaţi că există şi neultractivitatea normei legale. Or, tot ce aţi vorbit pînă acum, practic, aţi făcut trimitere la norma legii vechi, care prevedea sau nu prevedea prelungirea automată a licenţei. Acum, eu cred că cunoaşteţi decizia Curţii de Apel de săptămîna trecută în cazul Europa Plus. Prin care, bine, este decizie în prima instanţă. Să fim siguri că viitorul va fi, care, practic, obligă Consiliul Coordonator al Audiovizualului să prelungească de drept licenţa.

Eu cred că trimiterile pe care le-aţi făcut dumneavoastră la Regulamentul adoptat prin hotărîre a Parlamentului, la decizia adoptată de CCA nu sînt relevante, deoarece ele vin în contradicţie cu norma legală. Este Cod, care prevede foarte clar.

Or, dacă dumneavoastră aţi fi dorit ca acelor care au primit licenţă în baza legii vechi să nu li se prelungească de drept frecvenţa, urma acest lucru să îl stabiliţi în lege. Spre exemplu, la Dispoziţii finale şi tranzitorii, în care stabileaţi exact, prin normă legală, cum se procedează în cazul celor care au primit licenţă în conformitate cu prevederea legii vechi.

Domnule Preşedinte,

Eu nu cred că este cazul să facem trimitere aici cu domnul Gorincioi la norma legală, nu este problema dînşilor. Este o neclaritate şi este o problemă ce ţine de conflictul nu a normei legale, a celor care interpretează.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. De fapt, eu vroiam să întreb:

Domnule Gorincioi,

Cuiva i s-a prelungit automat licenţa pînă acum?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Nici în vechea componenţă a Consiliului şi nici în actuala componenţă nu este un precedent prin care, în mod automat, s-ar fi prelungit licenţa de emisie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi aceasta nu înseamnă că dumneavoastră aţi respectat legea în cazul celorlalţi, pe care i-aţi obligat, practic, să participe la concurs în afara normei legale.

 

Domnul Marian Lupu:

Adică, avem situaţia că s-a aplicat o practică, da, una generală pentru toţi, o abordare nediscriminatorie, dar dumneavoastră susţineţi că în condiţiile legii ar fi putut să fie şi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu susţin că este cu încălcarea legii, e clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Să procedăm în felul următor.

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta nu înseamnă că trebuie să perpetuăm.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Sînt careva întrebări la domnul Gorincioi?

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar nu la dînsului, căci el...

 

Domnul Marian Lupu:

La acest subiect?

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred că deseori la noi aşa se întîmplă că o instanţă anumită, în cazul de faţă Consiliul Coordonator, ia o decizie şi după aceea nu ştie ce să facă cu această decizie.

În comentariile care au urmat, după anunţarea scrisorii respective, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, de nenumărate ori, a subliniat că nu o să fie problema cu licenţa şi licenţa va fi acordată. Şi mie îmi pare că Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să recunoască că a făcut o prostie şi din urma acestei prostii s-au pornit toate acestea concerte.

Şi, practic, există atîta agitaţie în jurul unei probleme foarte simple, fiindcă argumente serioase de retragere a licenţei nu sînt. Şi toată lumea vede lucrul acesta şi recunoaşte. De aceea, ar fi bine ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să spună, într-adevăr, este legea în vigoare şi Consiliul Coordonator nu poate să activeze în conformitate cu legea care este abrogată deja. El activează în conformitate cu legea în vigoare.

Dar în legea în vigoare e scris foarte clar. De aceea, stimaţi prieteni, sîntem în campania electorală, se vorbeşte foarte mult de libertatea presei în Republica Moldova, se vorbeşte despre poziţia statului. Statul încearcă să creeze o zonă de libertate a expresiei sau statul încearcă să stranguleze.

Iată, preşedintele Comisiei a spus dăunăzi o chestie din care tot reiese că nu ştie cum să iasă şi guvernarea din treaba aceasta. Păi, faceţi pasul acesta. Spuneţi o dată clar şi explicit şi să terminăm discuţiile.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2 sau nu.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule preşedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului,

Prin ce se explică faptul că dumneavoastră, care ştiţi foarte bine că legea adoptată în Parlament, legea prin care a fost aprobat Codul audiovizualului este un document care urmează a fi respectat cu stricteţe, iar dumneavoastră, de fiecare dată, şi la PRO-TV, şi la EU-TV, şi la conferinţa de presă faceţi trimitere la acel Regulament care a fost aprobat printr-o hotărîre a Parlamentului.

Este o încercare conştientă de a induce în eroare telespectatorii, cetăţenii Republicii Moldova sau este o comandă politică? Fiindcă a treia soluţie în cazul de faţă, pur şi simplu, nu există. Cum puteţi să justificaţi acţiunile Consiliului Coordonator în baza prevederii Regulamentului care nu este parte componentă a legii. A fost aprobat acest Regulament printr-o hotărîre a Parlamentului şi, respectiv, această prevedere nu poate prevala cu prevederea din lege.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Deci eu pot răspunde, da? A, părerea, da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, eu v-am adresat întrebare, domnule Gorincioi. Eu am adresat întrebare, nu am angajat pe nimeni comentator de la Fracţiunea Comuniştilor.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Eu vreau să spun că la această temă CCA se conduce de articolul respectiv 24 din Codul audiovizualului şi de articolul 26 din Regulament, documente normative aprobate de Parlament. Dacă este o contradicţie în aceste două documente, acesta e altă problemă care nu ţine de CCA.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule preşedinte,

Vă cunosc de peste 20 de ani. Dumneavoastră aveţi o pregătire extraordinară şi conştientizaţi faptul că prevederea legii este superioară prevederii Regulamentului, că nu este lege, este adoptat prin hotărîre a Parlamentului.

De aceea, dumneavoastră conştientizaţi foarte bine că, dacă veţi respecta cu stricteţe prevederile legale ale Codului audiovizualului, dumneavoastră, în mod automat, trebuia să îi prelungiţi aceasta. A face comparaţie că, pînă în prezent, nimeni nu a beneficiat de această prevedere şi toţi au trecut prin procedura pe care o propuneţi postului de televiziune PRO-TV, aceasta nu înseamnă că se procedează corect.

Aceasta înseamnă că, dacă au fost admise încălcări şi în alte cazuri, urmează ca, din momentul în care s-a stabilit public că se merge pe o cale greşită, să ne dezicem de această practică frauduloasă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Şi doi. Domnule Preşedinte,

Dacă nu vom lua atitudine vom avea fiecare dintre noi, cetăţenii Republicii Moldova, şi deputaţii inclusiv, dreptul să confirmăm în continuare că Consiliul Coordonator al Audiovizualului este o subdiviziune care îndeplineşte indicaţiile politice ale anumitor forţe politice.

Eu am asistat la una din şedinţele Consiliului Coordonator, cînd unor posturi de televiziune şi radio li s-au repartizat de la 5 pînă la 10 frecvenţe, iar anume Vocea Basarabiei şi PRO TV, cererile lor au fost respinse. De aceea, nu trebuie să încercăm să inducem lumea în eroare prin contradicţii în lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu există. Legea prevede strict, iar articolul prin care vă...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

E clar.

 

Domnul Leonid Bujor:

...justificaţi dumneavoastră, îmi cer scuze, aceasta nu este lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Eu aş putea să răspund că în această perioadă de activitate, în noile condiţii legislative, Media-PRO şi-a extins activitatea de emisie, în primul rînd, acest concern include nu numai PRO TV dar include şi PRO FM. PRO FM, apropo, a trecut această procedură, a obţinut licenţa în condiţiile noi deopotrivă cu ceilalţi radiodifuzori. În acelaşi timp, vreau să spun că PRO TV şi-a extins în trei zone activitatea de emisie, prin deciziile adoptate de către CCA.

În ceea ce priveşte Vocea Basarabiei, de asemenea Vocea Basarabiei şi-a extins activitatea prin concursul frecvenţa cîştigată de la Căuşeni. Aşa că totul se face în conformitate cu legislaţia în vigoare şi CCA nu poate depăşi prevederile legale care se conţin şi în Cod, şi în regulament.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule Gorincioi,

Vă mulţumesc.

Sînteţi liber.

Sc

Întrebările dumneavoastră?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cer scuze. Interpelare care, probabil, nu va servi drept de a intenta un dosar penal în ziua de mîine, dar e posibil în ţara moldovenească. Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Calea Ferată a Moldovei.

În cadrul întîlnirilor cu cetăţenii din raionul Briceni, întîlniri pe care Fracţiunea AMN le desfăşoară în toate raioanele din republică, am fost informaţi despre starea de lucruri destul de stranie care se întîmplă cu fabrica de Zahăr din Briceni, care este una dintre cele mai mari şi moderne fabrici de zahăr din Republica Moldova. Din momentul lansării procedurii de reorganizare a întreprinderilor în societăţi pe acţiuni şi pregătirii lor către privatizare, în capitalul social al fabricii s-a inclus tot patrimoniul care se afla la bilanţ, chiar şi cîteva cămine, şi staţii de aprovizionare cu apă, salubrizare şi prelucrarea apelor reziduale şi încălzire.

Mai departe şi mai interesant. În capitalul social al fabricii sînt transmise pachetele de acţiuni ale Combinatului de Panificaţie din Bălţi şi ale Societăţii pe Acţiuni Modelina, iar staţia termică de aprovizionare cu apă şi salubrizare care se află la bilanţul fabricii este exclusă din capitalul social al fabricii, fiind transmisă în proprietatea publică locală.

În plus, utilajul performant, care nici nu a fost instalat la fabrică, a fost vîndut fără licitaţie şi fără vreo explicaţie. Problema invocată provoacă mai multe semne de întrebare, în deosebi la capitolul Legalităţii acţiunilor de transferare a activelor dintr-o proprietate în alta. În contextul celor relatate, solicit instituţiilor nominalizate prezentarea, după competenţe, a informaţiei privind Fabrica da Zahăr din Briceni şi anume:

1. Care este situaţia economico-financiară a fabricii? Cîţi muncitori activează? Ce se întîmplă cu utilajul tehnologic şi infrastructura fabricii la momentul actual?

2. Care sînt activele transmise de la fabrică către administraţia locală şi alţi agenţi economici, valoarea lor şi starea în care se află aceste active la momentul actual? Ca exemplu, Staţia de aprovizionare cu apă, de prelucrare a apelor reziduale, salubrizare, exclusă din capitalul social şi transmis organelor locale.

3. Care este soarta căii ferate împreună cu terenul de pămînt, care era proprietatea statului, construită ca infrastructură pentru activitatea fabricii? Şi dacă au fost înstrăinate, către care agenţi economici şi la ce preţ?

4. Ce active şi întreprinderi şi la care condiţii şi valoare au fost transmise Fabricii de Zahăr din Briceni din contul activelor înstrăinate către administraţia publică locală şi alţi agenţi economici?

5. Care a fost necesitatea de a include de urgenţă în Programul de privatizare în anul 2001 Combinatul de Panificaţie din Bălţi, capitalul social şi costul pachetului de acţiuni transmise în posesia Fabricii de Zahăr din Briceni în schimbul activelor transmise administraţiei publice locale?

6. Care este organul care a adoptat decizia de a exclude şi a transmite obiectivele Combinatului de Panificaţie Bălţi şi Societăţii pe Acţiuni Moldelina către Fabrica de Zahăr din Briceni, cu prezentarea copiilor de pe procesele-verbale şi de pe scrisoarea de transmitere.

Cine sînt proprietarii Fabricii de Zahăr din Briceni? Cînd au intrat în posesia proprietăţii şi în ce mod?

Informaţia, rog, să îmi fie prezentată în termenele stabilite de lege. Şi atrag atenţia organelor Procuraturii şi altora că la foarte multe interpelări încă nu am primit răspuns de 1 2 ani de zile, mai ales cele care au adresă la unii factori de decizie din Parlament şi din conducerea ţării.

Şi doi. A doua interpelare către Curtea de Conturi a Republicii Moldova, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Către sfîrşitul guvernării comuniste, prejudiciile aduse imaginii pe plan extern, dar şi intern Republicii Moldova devin din ce în ce mai îngrijorătoare. Tot mai frecvent organismele internaţionale pun la îndoială capacitatea statului Republica Moldova de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Mai mul ca atît, nerespectarea acestora conduce şi la prejudicii materiale considerabile. În acelaşi timp, organele abilitate să asigure utilizarea legală şi cît mai eficientă a bunului public, reacţionează cu mare întîrziere în cazurile respective sau reacţionează, cel puţin, straniu.

Un singur exemplu de ultima oră, de altfel pe larg mediatizat, cazul Companiei germane Unistarventures versus Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în urma pierderii căruia bugetul de stat se va subţia cu circa 90 milioane de lei.

În acest context, adresez următoarea interpelare Curţii de Conturi şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Prima. Prin Hotărîrea nr.64 din 11 septembrie 2006, Curtea de Conturi a pus la îndoială Hotărîrea nr.117 din 26 decembrie 2002 a aceleiaşi Curte de Conturi privind legalitatea gestionării patrimoniului de stat de Compania aeriană de stat AIR- Moldova. Ulterior, Întreprinderea Mixtă AIR-Moldova a remis Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei materiale de control pentru investigaţii după competenţe.

Au trecut deja mai bine de 2 ani de la derularea evenimentului şi apare întrebarea logică. Care sînt investigaţiile efectuate de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cazul în care această investigaţie a fost finalizată? Sau dacă nu a fost finalizată, peste cîţi ani se va întîmplă acest miracol?

Şi doi. Care este hotărîrea Curţii de Conturi pe marginea acestor investigaţii? Doar remiterea dosarului AIR-Moldova Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nu a fost făcută, am vrea să credem doar din dragul remiterii, fără a face ulterior concluziile de rigoare.

Iarăşi rog ca informaţiile să îmi fie puse la dispoziţie în termenele indicate de lege. Şi nu împărtăşesc entuziasmul tovarăşei Prim-ministru că Moldova are 90 de milioane de lei şi are de unde plăti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

O interpelare Guvernului, doamnei Prim-ministru. Doamna Prim-ministru, acum cîteva săptămîni, a semnat Acordul cu privire la realizarea proiectului de separare a blocurilor energetice ale staţiei moldoveneşti raionale electrice de stat în scopul funcţionării radiale cu sistemul energetic al României. Aşa se numeşte Acordul.

Scopul lansat al semnării acestui Acord este sporirea volumului exportului energiei electrice de la CTE de la Cuciurgan în România. După începutul livrării energiei electrice de la CTE spre România în presă a apărut informaţia, cum că între CTE de la Cuciurgan şi consumatorul român a fost interpusă o firmă străină. Este vorba de Esteneurop energeic LTD, un off-chore britanic, fondat în 2007 special pentru această tranzacţie.

Calculele efectuate de experţi arată că pentru intermediere această firmă a primit un cent, jumătate de cent SUA pentru fiecare kilowat/oră, pe cînd Compania Moldelectrica percepea tarif pentru transportarea acestei energii de circa 0,3 cenţi SUA. Profitul anual al acestui intermediar la volumul tranzacţiei din 2007 putea fi undeva la 10 milioane de dolari.

În legătură cu aceasta, apar următoarele întrebări. După semnarea Acordului de la 14 noiembrie 2008, energia electrică de la CTE de la Cuciurgan va fi livrată tot prin intermediul acestei firme? Dacă da, atunci cine sînt persoanele fizice sau juridice care au fondat această companie off-chore? Care este motivul includerii unui intermediar în schema de livrare a energiei electrice din Moldova spre România? Cum livrarea energiei electrice spre România se răsfrînge asupra datoriei Republicii Moldova faţă de România pentru energia electrică livrată în anii 1998 2001?

O altă problemă o reprezintă datoriile Transnistriei faţă de Compania Gazprom, inclusiv penalităţile care au depăşit suma de 1,7 miliarde de dolari SUA. În anul 2008, agenţii economici din Transnistria, inclusiv CTE de la Cuciurgan au plătit pentru miia de metri cubi de gaz numai 105 dolari SUA. Pe cînd preţul oficial al gazului livrat de Gazprom Transnistriei este de 192 de dolari SUA şi 75 de cenţi pentru 1000 m3.

Prin urmare, creşterea volumului de energie electrică, produsă de CTE de la Cuciurgan va contribui substanţial la creşterea şi mai mare a datoriei Transnistriei faţă de Gazprom.

La 18 iulie 2008, instanţa internaţională comercială de arbitraj de la Moscova a decis ca SA Moldovagaz să achite Gazprom-lui 42 milioane de dolari SUA în calitate de datorie pentru gazul consumat în primul trimestru al anului 2006. Conducerea Moldovagaz a negat că Republica Moldova va plăti această datorie. Totuşi semnarea Acordului din 14 noiembrie presupune sporirea substanţială a volumului energiei electrice generate la CTE de la Cuciurgan. În legătură cu această problemă, apare şi încă o întrebare: cine va plăti pentru gazul consumat de Transnistria, inclusiv de la CTE, care va livra energia electrică spre România în baza Acordului din 14 noiembrie 2008?

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Ala Ursul:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea mea o adresez Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Procurorului General.

În cadrul unor audienţe, organizate în satul Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti către mine s-a adresat doamna Nina Găină şi Boris Petrachi, agent economic, locuitori ai acestei localităţi. Abordînd problema comportamentului vicios al primarului din comuna dată, Alexandru Tăburceanu, venit pe lista Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră.

Din cele comunicate de dumnealor, Alexandru Tăburceanu abuzează de funcţia înaltă pe care o deţine pentru a-şi soluţiona problemele personale, a lua decizii cu încălcarea prevederilor legale şi a săvîrşi o mulţime de alte fapte inadmisibile şi incompatibile cu legislaţia, cu funcţia pe care o deţine şi abilităţile cu care este învestit. Fapte concrete sînt expuse în petiţiile acestor petiţionari. Ţin să menţionez că primarul din localitatea menţionată a avut deja un dosar penal, fiind învinuit pentru abuz de serviciu şi fals de acte. Însă, în pofida acestui fapt, cu toate că a scăpat ca prin urechile acului de justiţie.

Persoana în cauză continuă să săvîrşească fapte ce contravin legislaţiei în vigoare, făcînd abuz de putere. Această situaţie este bine cunoscută în localitate şi de mine personal. În acest context, în temeiul drepturilor cu care sînt învestită prin Legea despre statutul deputatului în Parlament, insist să fie investigate faptele expuse în petiţia doamnei Nina Găină şi Boris Petrachi şi să fie întreprinse măsurile ce se impun.

Despre rezultatele examinării şi măsurile întreprinse, rog să fiu informată în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Susarenco, microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu am două seturi de întrebări. Prima se referă la activitatea din Ministerul Culturii şi Turismului şi este adresată doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi şi domnului Procurorului General Valeriu Gurbulea. Ea vizează problema pe care am ridicat-o astăzi şi a respins-o Parlamentul prin vot, ca să fie aici prezenţi să dea lămuriri domnul viceprim-ministru şi se vizează contractul, aşa-numita scrisoare a domnului Artur Cozma, contractul de înstrăinare cu compensare a imobilelor din strada Mihai Eminescu nr.52 şi Veronica Micle nr.9 către SRL Invizibil. Şi ce va fi cu soarta Teatrului Luceafărul de pe această adresă?

Şi tot la activitatea acestui minister, de pe timpuri cînd tot domnul Cozma era ministru. Reiterez întrebarea cum au fost privatizate cinematografele din Orhei, Sala pentru Copii Andrieş din Chişinău şi acţiunile SA Cristi Vlad, fostul cinematograf Gaudeamus din Chişinău. Şi cum a fost, cine va plăti pentru pagubele aduse Moldova-film prin excluderea sau eliberarea ilegală de la lucru a domnului director al acestei Moldova-film Ion Şiman.

A doua întrebare o adresez domnului Igor Dodon, primvice-prim-ministru şi vizează o problemă ridicată de circa 10 agenţi economici, care se ocupă cu un business nou pentru Republica Moldova. Este vorba de vinderea a mărfurilor cu amănuntul prin reţelele de automate comerciale, care pătrunde şi la noi. Aceste automate, ştim noi, cunoaştem, sînt, activează în toată lumea. Ele nu sînt prevăzute cu careva aparate de casă şi cum să iasă din impas aceşti oameni, care sînt torturaţi de către organele noastre fiscale, fiindcă nu o să pună la fiecare aparat cîte un om cu aparat de casă.

Care este viziunea acestui minister şi a Guvernului, în general, în această problemă? Toate aceste documente le transmit pentru trimiterea la persoanele vizate.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vasile Balan:

Mulţumesc.

Epopeea sălii pe care am solicitat-o pentru petrecerea întrunirii aleşilor locali. Am primit un răspuns de la domnul Munteanu, viceministru al turismului şi culturii, în care face trimitere la două legi şi spune că această instituţie trebuie să ia singură decizia, să dea în arendă sau nu sala? Şi atunci mă întreb: de ce conducătorul instituţiei îmi spune că vă informăm că avizul pentru aprobarea cererii trebuie să fie din partea Ministerului Culturii şi Turismului, în conformitate cu circulara 04-10/390 din 14 mai 2008.

Pe urmă vedem altceva, că domnul Cozma, fostul ministru scrie aici că în scopul asigurării condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a manifestărilor organizate de persoane fizice sau juridice în baza contractelor de arendă a sălilor de spectacole, ministerul solicită repetat coordonarea cel puţin cu două săptămîni înainte de desfăşurare. Şi instituţia menţionată tot aşa îmi spune. Ştiţi, parcă e un banc, unul ne trimite la altul.

Şi solicit de la Ministerul Culturii şi Turismului, de la Guvern să îmi spună: circulara ministerului citată de mine, este în vigoare sau nu?

Şi a doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Pe parcursul construcţiei de la Giurgiuleşti, giganticei de la Giurgiuleşti am avut un antreprenor Azpetrol, care se obliga să facă multe lucruri, să vină cu multe investiţii şi pentru care noi cu dumneavoastră aici, în Parlament, la recomandarea Guvernului, am probat mai multe modificări la titlurile 1 şi 2 din Codul fiscal. Conform acestor modificări, Întreprinderea Azpetrol a fost scutită de plata impozitului pe venit pe o perioadă de cinci ani şi consecutiv cu posibilitatea de a prelungi acest termen pe o perioadă de doi ani.

Tot cam în această perioadă, dispare de pe scena investiţională a republicii Compania Azpetrol şi miraculos iese în scenă, cochetînd cu promisiuni şi mai dubioase, Compania Bemol. Drept dovadă a dragostei faţă de noua Companie Bemol, Guvernul purcede la modificarea hotărîrii prin care, practic, întăreşte o nouă schemă de amplasare a staţiilor de alimentare cu produsele petroliere, permiţînd Bemolului construcţia a 50 de staţii.

Majoritatea acestor staţii au fost deja construite, atît doar că s-au încălcat toate normele prevăzute de legislaţia ecologică: în apropierea bazinelor de apă curgătoare, în apropierea spaţiilor de agrement, în apropierea spaţiilor locative. Reieşind din cele relatate mai sus, solicit Guvernului răspuns la următoarele întrebări.

1. Cine a indus în eroare şi a împins Guvernul să încheie acordul la nivel de stat cu întreprinderi conduse de persoane care, cel puţin pentru moment, sînt acuzate de deturnări de milioane de dolari.

2. Cine şi cum, personal din Guvern, a cunoscut viitorii parteneri de afaceri din Compania Azpetrol?

3. A încercat Guvernul Republicii Moldova să propună întreprinderilor autohtone astfel de privilegii şi facilităţi cum s-au propus întreprinderii de Azpetrol pentru finisarea construcţiei Terminalului şi Portului Internaţional din Giurgiuleşti?

4. Stimaţi colegi, cine îşi va asuma responsabilitatea pentru şifonarea imaginii Moldovei de pe urma încheierii acestor tranzacţii, care pare a fi mai mult decît dubioase?

5. Care din organele de stat de resort îşi va asuma responsabilitatea pentru eventualele catastrofe ecologice, urmate de construcţia a 500 de staţii PECO, permise de Guvern cu încălcări grosolane ale legislaţiei ecologice?

6. Agenţia pentru Protecţia Concurenţei să explice: de ce nu este respectată Legea privind protecţia concurenţei în cazul în care Companiei Bemol i s-au oferit scutiri de impozite şi facilităţi enorme în vederea comercializării cu amănuntul a produselor petroliere?

7. Vrem să ştim, totuşi pe banii cui a fost finisată construcţia Terminalului, Portului şi celorlalte construcţii în localitatea Giurgiuleşti, pe banii statului sau pe banii Companiei Azpetrol, actualmente Bemol?

8. Ministerul Justiţiei se pronunţă în vederea valabilităţii înlocuirii în acordul guvernamental a Companiei Azpetrol cu Compania Bemol.

9. Cine, pînă la urmă, personal, se face responsabil de şifonarea imaginii Republicii Moldova pentru aducerea în piaţa investiţională a unor persoane, cel puţin bănuite de deturnări ilicite ale unor sume estimate în milioane de dolari americani?

Şi ultima. 10. Cîţi bani au intrat în bugetul Republicii Moldova de la această afacere din 2004 încoace?

Răspunsul îl doresc de la tribuna Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Microfonul nr. 2 atunci, poftim. V-aţi întors cu spatele. De unde eu ştiu cu ce condiţie, da. Nu se face aşa ceva.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Marcel Răducan:)

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Cer scuze, nu am avut nici o intenţie. Deci, în legătură cu apariţia unei întrebări din partea mai multor întreprinderi autohtone, intervenim cu rugămintea de a fi explicat regimul fiscal în cazurile utilizării profitului net al entităţii economice în scopul măririi capitalului social al societăţii pe acţiuni în cazul în care acţionarii sînt persoane fizice, care nu practică activitate de întreprinzător şi anume.

Dacă societatea pe acţiuni măreşte capitalul social în limita părţii capitalului propriu, care depăşeşte mărimea capitalului ei social, această majorare în scopuri fiscale este considerată în calitate de plată a dividendelor sau nu? Întreprinderea trebuie să reţină impozitul pe venit 15 la sută din dividende sau nu? Întrebarea este adresată Ministerului Finanţelor şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Întrebarea respectivă a apărut în cadrul mai multor discuţii cu agenţii economici.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Ieri, domnul Dodon, viceprim-ministru al Republicii Moldova a minţit încă o dată societatea ţării prin faptul că, chipurile, în Moldova privatizarea decurge foarte transparent. La 27 noiembrie şi apoi săptămîna trecută, joia trecută încă o dată am reiterat o interpelare către Guvern, în care am solicitat să li se pună la dispoziţie materialele privind desfăşurarea concursului comercial de privatizare a Sanatoriului Moldova din oraşul Odesa.

Deci eu nu înţeleg, doamna Postoico, de ce nici astăzi nu este reprezentantul Guvernului ca să prezinte această informaţie de la tribuna centrală, că aşa aţi solicitat-o şi pe data de 27, şi joia trecută. De aceea, încă o dată vin cu rugămintea ca joia viitoare să fie prezentată totuşi această informaţie cu privire la privatizarea acestui obiectiv.

Şi o întrebare pe numele Procurorului General al Republicii Moldova. În baza ordonanţelor procurorului raionului Ungheni în privinţa doamnei Aurelia Varvariuc, fostă şefă de Secţie de asistenţă socială şi protecţie a familiei Ungheni, au fost intentate dosarele penale nr.2005 360379 în baza articolului 182 alineatul (2) din Codul penal Delapidarea averii străine cu folosirea situaţiei de serviciu. Dosarul penal nr.2007 360385 în baza articolului 332 alineatul (1) Falsul în actele juridice, publice din Cod, şi, recent, dosarul penal nr.2008 360510 în baza articolului 327 alineatul (1) Abuzul de putere sau abuzul de serviciu.

Domnule procuror,

Rog să îmi răspundeţi la întrebarea: care este termenul rezonabil de efectuare a anchetei penale în cazurile respective şi cît va mai dura această tărăgănare, avînd în vedere că doamna Aurelia este protejată din plin de puterea centrală comunistă?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Pîntea:

Mulţumesc.

Întrebarea mea o adresez domnului Procuror General Valeriu Gurbulea. După finalizarea lucrărilor de defrişare ilicită a arborilor de pe strada Pan Halipa din municipiul Chişinău şi reconstrucţiei Memorialului Eternitate, ex-ajutorul ministrului afacerilor interne şi fostul şef al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului Igor Semenovcher a adus la cunoştinţa cetăţenilor în faţa camerelor de luat vederi fapte grave despre utilizarea frauduloasă a mijloacelor bugetare şi irosirea ilegală a peste 10 milioane de lei în timpul efectuării lucrărilor la obiectivul nominalizat.

Tot în aceeaşi perioadă, ex-prim-viceministru al afacerilor interne şi fostul şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii domnul Vladimir Botnari împreună cu subalternul său ex-colaboratorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Gheorghe Rusu, licenţiat în construcţii, cu participarea mass-media, au demonstrat telespectatorilor gravele încălcări la efectuarea lucrărilor şi abaterile de la normele în construcţii după darea în exploatare a Memorialului Eternitate.

Luîn în considerare faptul că la întîlnire cu alegătorii tot mai frecvent se abordează problema legată de utilizarea banilor publici şi calitatea lucrărilor de reconstrucţii a Memorialului, rog să îmi comunicaţi dacă Procuratura s-a autosesizat pe marginea fărădelegilor menţionate mai sus şi dacă s-a efectuat vreo expertiză economico-financiară despre utilizarea banilor publici şi calitatea executării lucrărilor de reconstrucţii a obiectivului respectiv.

În cazul în care aţi dispus careva investigaţii, solicit să fiu informat de către cine au fost efectuate aceste lucrări de expertiză, rezultatele lor şi dacă a fost pornit vreun dosar penal.

Care sînt persoanele culpabile şi care este soarta dosarului penal? Dacă informaţiile despre fraudele comise în timpul reconstrucţiei memorialului nu s-au confirmat, atunci ce măsuri s-au luat faţă de persoanele care au indus în eroare opinia publică, şifonînd imaginea guvernării comuniste prin învinuirea săvîrşirii unor crime grave?

Răspunsul îl solicit la tribuna Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Este cunoscut faptul că Republica Moldova mai rămîne a fi restanţieră la foarte multe probleme care ţin, mai ales, de viaţa socială a cetăţenilor săi. Una dintre aceste probleme, de fapt, care cere o soluţionare urgentă, este reabilitarea victimelor represiunilor politice.

De la adoptarea legii care prevede acest lucru au trecut 16 ani. Din 1993 pînă în 2008 au fost supuse reabilitării 3900 de dosare care s-au referit la peste 4000 de persoane. În ultimii ani, dinamica reabilitărilor a încetinit. Pot da şi unele exemple. De exemplu, în 2007 au fost supuse reabilitării 70, 68 de dosare. În 2008 51 de dosare.

Pentru comparaţie, în 2001, au fost supuse cazurile a 570 de dosare. Datele corespunzătoare le poate afla oricine doreşte, căci au fost publicate şi în presa de la Chişinău. În această situaţie, vin cu două întrebări la adresa proaspătului numit în funcţia de director general al Serviciului de Informaţii şi Securitate domnul Artur Reşetnicov, în felul următor.

Prima întrebare. Care ar fi motivul încetinirii acestui proces de reabilitare a victimelor? Şi cea de a doua problemă ar suna în felul următor: cînd se va încheia acest proces de reabilitare a victimelor regimului totalitar comunist, avînd în vedere că depozitul special al SIS-ului mai conţine încă vreo 4000 de dosare din categoria represiunilor politice.

Vă mulţumesc şi răspunsul îl aştept în scris conform legislaţiei în vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3, 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu reiterez o interpelare a mea către Ministerul Afacerilor Interne care mi-a răspuns, dar, de fapt, nu la întrebarea pusă. Şi amintesc Ministerului de Externe că încă nu mi-a răspuns la întrebare.

Şi întrebarea mea se referea la acei 7 copii din 10, copii orfani şi din familii socialmente vulnerabile, care în anul 2003 au fost trimişi la studii în Cuba. Au fost trimişi 10, dar 7, după spuse, s-au reîntors în ţară.

În următorul an au fost din nou trimişi şi eu întrebam anume numele şi adresele acelor 7 copii din 2003 şi, ulterior, unde se află ei, care este soarta lor? Dacă s-au întors în ţară şi ce fac ei mai departe, dacă atîta grijă am avut ca copii orfani şi din familii socialmente vulnerabile să îi trimitem tocmai în Cuba, unde li se dădea 4 dolari ca bani de buzunar pe lună.

Solicit să îmi răspundă la întrebările puse şi nu aşa cum doresc ei, să îmi spună despre acei 3 care îşi continuă studiile.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Adresez interpelarea doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi şi domnului ministru Valentin Guznac. Revin la un subiect mai vechi al unei interpelări pe care am prezentat-o în şedinţele precedente ale Parlamentului nostru.

Ea se referă la traficul rutier dintre două sectoare ale municipiului Chişinău. Este vorba despre sectorul Ciocana şi sectorul Rîşcani, despre ambuteiajele frecvente care se creează în orele de vîrf dimineaţa şi seara pe unica arteră, practic, care asigură legătura dintre cele două sectoare strada Alecu Ruso.

Din păcate, în două rînduri m-am referit la acest subiect, dar răspunsul n-a fost unul concludent. De aceea reiterez întrebările formulate anterior cu referire la intenţiile care le are ministerul de resort în legătură cu deblocarea acestei situaţii extrem de grave şi există o modalitate. Ar fi posibilitatea conectării a două străzi, este vorba de strada Ion Dumeniuc şi strada Studenţilor, care ar permite o diminuare a intensităţii circulaţiei rutiere pe strada Alecu Russo.

Care sînt intenţiile ministerului de resort, ale doamnei Prim-ministru, în calitate de şef al Executivului, în legătură cu această situaţie complicată şi cînd poate fi realizat acest proiect care nu costă chiar atît de mult, întrucît acest segment de stradă alcătuieşte ceva mai mult de un kilometru?

Aştept un răspuns concludent şi exhaustiv în legătură cu acest subiect şi solicit răspunsul în forma prescrisă de lege, în termenele prescrise.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări? Nu sînt.

Declaraţii.

La microfonul central se invită doamna Cuşnir.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Onorată asistenţă,

Au trecut aproape 4 ani de cînd colegii noştri bostănii şi-au argumentat votul pentru Preşedintele comunist Voronin, inclusiv şi prin promisiunea Fracţiunii Comuniştilor de a modifica Codul electoral şi a vota o comisie electorală colorată.

Vreau să mă refer la modificările operate în Codul electoral, care în 2005 au fost destul de democratice, dar, pe parcurs, Codul electoral a fost violat în modul cel mai barbar şi la capitolul Democraţie a venit mult mai jos decît era în 2005.

Astfel, prin modificările articolului 47 Agitaţia electorală, a apărut noul alineat (15), care prevede: Publicitatea electorală în reţeaua de Internet şi prin intermediul telefoanelor mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă.

Numai că coaliţia bostăniu-roşie nu a ostenit să se gîndească cum poate fi îndeplinit acest alineat. Ca exemplu poate servi reacţia bolnăvicioasă a reprezentantului PPCD Nicolae Fedeliuc pe blocul său la interpelarea mea către Comisia Electorală Centrală, prin care atenţionam Comisia Electorală Centrală despre faptul că pe site-ul flux. md. există deja pornită campania electorală.

În loc să examineze, cu aşa-zisul lor grup parlamentar, cerinţele legii, să depisteze carenţele alineatului (15) al articolului 47 şi să ceară excluderea lui, junele Fedeliuc vine pe blocul său cu învinuiri grave la adresa Comisiei Electorală Centrale, care s-ar fi prins la nada mea, am eu, dînd curs sesizării mele, că modul în care au reacţionat membrii Comisiei Electorale Centrale este de natură să facă ca junele şi încă nu ştiu cine să aibă rezerve faţă de, nici mai mult, nici mai puţin, capacitatea Comisiei Electorală Centrală de a gestiona corect alegerile din 2009.

Straniu, dacă PPCD, care deţine funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale, ca răsplată pentru votul din 4 aprilie 2005, vine cu aşa întrebări în preajma alegerilor parlamentare, atunci ce să mai zică acei din afara Parlamentului?

În loc să reacţioneze şi să îndeplinească cerinţa Comisiei Electorale Centrală, să ceară cetăţeanului, care deja şi-a anunţat campania electorală, să retragă solicitarea de a fi votat în calitate de candidat independent, junele face judecata şi concluzionează că activitatea lor, nu ştiu a cui, este în absolută corespundere cu normele Codului electoral. Comuniştii şi PPCD trebuie să îşi repare greşeala şi să elimine alineatul (15) din articolul 47, căci, întinzînd capcană altora, au căzut primii în ea.

Acei care au votat atare modificări în Cod nu mai încearcă să discute sau să se intereseze, cum pot fi implementate ele. La recentul for al partidelor cu Comisia Electorală Centrală au fost aduse argumente că nu poate fi verificat Internetul şi telefoanele mobile în campania electorală. Şi această carenţă a legislaţiei electorale trebuie înlăturată cît mai urgent.

Cît ţine de grija junelui Nicolae Fedeliuc, care, da fapt, m-a ajutat să nu fiu confundată ca rudă cu o persoană apropiată dumnealui, că m-aş fi simţit ameninţată de apariţia unui concurent din diasporă, greşeşte foarte mult. Nu eu, ci se simte ameninţată gruparea lui Roşca de intenţia mea de a candida independent în alegerile din 2009.

Îţi declar, tinere Fedeliuc, că la vîrsta mea, din vina conducerii grupării voastre în tandem cu comuniştii, nu îmi este ruşine să merg peste hotare să şterg fundul contra plată bătrînilor din Italia, cum scrii tu obraznic. Că dacă o faci pentru străini, o faci cu atît mai mult pentru cei apropiaţi. Pe cînd ţie, tinere Fedeliuc, nu îţi face faţă să pupi aceleaşi părţi ale corpului pe care eu le şterg în Italia. La balamuc este locul asigurat al grupării lui Roşca împreună cu tînărul nominalizat.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Cu fiecare zi, care ne apropie de expirarea mandatului acestui Parlament, majoritatea, care s-a instituit atît în Legislativ, cît şi în unele raioane ale Republicii Moldova, unde s-au format coaliţii procomuniste, se încalcă grosolan nu numai legislaţia în vigoare, rigorile Constituţiei, dar şi tratatele la care Republica Moldova este parte.

Dacă majoritatea constituită în această sală s-ar familiariza cu documentele adoptate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv cu Rezoluţia nr.1544 din 1988 privind funcţionarea democratică a parlamentelor naţionale şi Rezoluţia nr.1601 din 2008, ce tratează liniile directoare de procedură cu privire la drepturile şi îndatoriile opoziţiei într-un Parlament democratic, atît majoritatea, cît şi Biroul permanent, şi conducerea Legislativului ar conştientiza cîteva lucruri fundamentale şi anume: că opoziţiei obligatoriu îi sînt garantate drepturi ce ar împiedica încălcarea articolului 2, alineatul (2) din Constituţie, care stipulează: Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu.

Dar să vedem cum Parlamentul Republicii Moldova respectă drepturile opoziţiei, consfinţite prin acte internaţionale precizate, care, conform articolului 4, alineatul (2) din Constituţie, necesită a fi aplicate în mod direct, indiferent dacă legislaţia Republicii Moldova prevede altfel.

Unu. Conform Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2008, deputaţilor din opoziţie le este garantată libertatea de exprimare şi opinie, dreptul la cuvînt şi de exprimare liberă a opiniilor.

Nu este o noutate în această ţară că deputaţii din opoziţie nu au acces liber la mass-media publice. Iar odată cu sistarea transmisiunii în direct a lucrărilor plenului Parlamentului, opinia publică este informată numai despre fericirea pe care ne-au adus-o comuniştii din Parlament, Şeful Statului şi membrii Guvernului. Această fericire nu este altceva decît sărăcie lucidă.

Mai mult ca atît, s-a ajuns pînă acolo că în ministere, inclusiv în Ministerul Educaţiei şi Tineretului, trimit circulare în subdiviziunile lor din teritoriu pentru a împiedica întîlnirile deputaţilor cu alegătorii.

S-a ajuns pînă acolo că, recent, în urma unei vizite de lucru a deputaţilor Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră în raionul Ocniţa, preşedintele comunist al acestui raion a dispus o şedinţă de urgenţă a factorilor de decizie cu invitarea conducătorilor care s-au încumetat să permită deputaţilor din opoziţie întîlnirea cu colectivele pe care le conduc, să fie intimidaţi, batjocoriţi. Iar comisarului de poliţie să i se dea indicaţii, ca pe timpul lui Stalin şi Vîşinski, să ducă lucrul de profilaxie cu membrii şi simpatizanţii Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră.

Aproximativ acelaşi lucru se întîmplă şi în raporturile puterii centrale cu autorităţile locale. Numai cît face lupta deja de 2 ani la rînd a Şefului statului şi Ministerului Afacerilor Interne cu brazii de Crăciun din Chişinău. Despre aceste acţiuni sînt puţin informaţi cetăţenii prin mass-media. Dar acţiunile puţinelor posturi de radio şi TV, care s-au încumetat să reflecte realitatea din societate şi Parlament, în mod echidistant şi profesionist, cum ar fi PRO TV şi Vocea Basarabiei sînt atacate de putere şi acei care deservesc puterea, indiferent de culoarea politică care şi-o asumă, străduindu-se să le pună jurnaliştilor căluşul în gură.

Doi. Dreptul opoziţiei la supravegherea, verificarea şi controlul asupra activităţii Guvernului. Conform rezoluţiilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei descrise mai sus, deputaţii din opoziţie au dreptul la informare egală cu acei care constituie majoritatea parlamentară, au dreptul la întrebări scrise şi orale, şi dreptul de a primi răspuns. Membrii opoziţiei trebuie să fie favorizaţi să pună întrebări Guvernului, să depună moţiuni.

De la această tribună, nu o dată s-a vorbit despre modul de desfăşurare a aşa-numitei Ore a Guvernului, despre încălcarea flagrantă de către acei care prezidează şedinţele în această sală a Regulamentului Parlamentului. Nu o dată am făcut referinţă la textul Constituţiei, care, prin articolul 105, stabileşte, citez: Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi. Citat închis.

Capitolul 9 din Regulamentul Parlamentului precizează în detalii modul de adresare a întrebărilor şi interpelărilor, procedura de răspuns la acestea. Dar acţiunile membrilor Guvernului la acest capitol, a conducătorilor altor autorităţi ale statului, tolerate sau chiar alimentate de majoritatea din acest Parlament, nu mai uimeşte pe nimeni.

Trei. Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prevede dreptul deputaţilor de opoziţie de a cere convocarea şedinţelor plenare, dreptul de a stabili ordinea de zi şi de a alege probleme pentru dezbateri, dreptul de a cere controlul asupra activităţii Guvernului şi evaluarea politicilor şi cheltuielilor publice, dreptul de a cere Comisiei de anchetă. Dar proiectele de legi importante pentru ţară sînt promovate şi adoptate de către maşina de vot comunistă în grabă, fără a fi supuse unor dezbateri în prealabil, expertizate, ajustate la legislaţia europeană, precum şi la tratatele şi pactele, la care Republica Moldova este parte.

Multe din aceste legi se adoptă într-o atmosferă de formalism, sfidător şi agresiv, în lipsă totală de transparenţă, în majoritatea lor fără participarea Prim-ministrului şi a membrilor Guvernului.

Iniţiativele legislative ale deputaţilor din opoziţie sînt blocate, tergiversîndu-se punerea lor pe rol ani în şir pe motive inventate. Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră a atenţionat de mai multe ori majoritatea comunistă, Biroul permanent, Preşedintele Parlamentului despre neadmiterea într-o democraţie parlamentară a cazurilor de încălcare a Constituţiei şi legilor, fapt care atrage după sine în societate nihilismul juridic, dezmăţul în activitatea organelor de drept şi înflorirea corupţiei în toate structurile statului. Jăcmănirea statului prin privatizări ilegale, naţionalizarea ilegală a proprietăţii private a unor agenţi economici, ceea ce ne-a făcut să avem un stat cel mai frecvent condamnat de CEDO. Toate acestea atrag după sine apatia şi neîncrederea cetăţeanului simplu în forţa legii, birocratizarea şi coruperea funcţionărimii publice.

Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră constată o dată în plus încălcarea grosolană de către majoritatea comunistă la nivel central şi local, prin intermediul organelor de forţă, membrilor Guvernului, baronilor roşi, la nivel local, a drepturilor opoziţiei, consfinţite în legislaţia naţională şi internaţională, şi declară următoarele:

1. Deputaţii Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră vor monitoriza în continuare activitatea majorităţii în acest Parlament, pentru a informa corect societatea despre abuzurile celor care formează majoritatea în raport cu opoziţia.

2. Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră cheamă reprezentanţii mass-media şi, în special, cele acreditate în Parlament să conştientizeze permanent că ele sînt puţinele surse de informare a societăţii, despre acţiunile ilegale ale actualei majorităţi parlamentare în raport cu opoziţia.

3. Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră apelează către organismele internaţionale acreditate la Chişinău, inclusiv către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, să ia atitudine promptă în toate cazurile în care actuala majoritate comunistă din Parlament, aflată la guvernare, încalcă drepturile opoziţiei, stipulate în Constituţie, în Regulamentul Parlamentului, rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr.1154 din 1998 şi nr.1601 din 2008.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

 

 

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 14.40.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova