DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – DECEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 18 decembrie  2009

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.263 din 13 februarie 2009 pentru ratificarea Memorandumului privind garanţiile juridice şi judiciare contra procesării ilegale a datelor cu caracter personal.

3. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.229 din 10 februarie 2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia comună privind managementul în siguranţă al combustibilului uzat şi managementul în siguranţă al deşeurilor radioactive.

4. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.204 din 3 februarie 2009 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la informarea şi cooperarea juridică ce ţine de „Serviciile Societăţii Informaţionale”.

5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3394 din 9 decembrie 2008 pentru modificarea articolului 1516 din Codul civil al Republicii Moldova.

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1927 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 nr.263-XVI din 11 decembrie 2008.

7. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2027 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.312-XVI din 25 septembrie 2008 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1928 din  9 decembrie 2009 al Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010.

9. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2001 pentru modificarea articolului 3 din Hotărîrea Parlamentului nr.43-XVIII din  20 octombrie 2009 privind constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.

10. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1930 din  9 decembrie 2009 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

11. Ora Guvernului.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 90 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Ludmila Belcencova,  Igor Dodon, Oleg Garizan, Ana Guţu, Eduard Muşuc, Veaceslav Platon, Svetlana Popa, Oleg Reidman, Victor Stepaniuc, Mark Tkaciuk, Vladimir Voronin; Valeriu Lazăr – în delegaţie;Vladimir Eremciuc – din motive de sănătate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Vă rog să luaţi loc. Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

La ordinea de zi sînt propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Pleşca – Fracţiunea „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din partea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, rog să fie exclus din ordinea de zi pentru astăzi proiectul de Lege nr.1420. Noi trebuie să îl examinăm încă la comisie suplimentar. Au mai apărut nişte momente acolo, care trebuie studiate. Nr.1420.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Eu propun includerea în ordinea de zi a proiectului nr.2027 cu privire la aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului privind aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului  pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Stimate domnule Preşedinte,

Din numele Comisiei de anchetă, solicit, în baza articolului 46, alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, includerea în ordinea de zi pentru ziua de astăzi a unui proiect de Hotărîre a Parlamentului privind modificarea articolului 3 al Hotărîrii Parlamentului din 20 octombrie 2009, prin care a fost constituită Comisia de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.

Despre ce este vorba? Este vorba despre solicitarea prelungirii mandatului acestei comisii, pe motiv că pe data de 20 decembrie mandatul expiră, însă, pînă în momentul de faţă, comisia nu poate să şi îl încheie pe motiv că este foarte mult de lucru.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:

Solicit să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul de Lege nr. 1927.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nr. 19…

 

Domnul  Mihail Moldovanu:

..27.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

27?

 

Domnul  Mihail Moldovanu:

Da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din partea Fracţiunii PCRM, permiteţi-mi să felicităm colaboratorii organelor de poliţie în legătură cu sărbătoarea profesională, dorindu-le cutezanţă, bărbăţie, sănătate şi să stea şi în continuare la straja drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, asigurînd astfel liniştea socială.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Atît?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Corina Fusu – Fracţiunea PL:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Vreau să anunţ că, astăzi, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a fost vizitată de colaboratori de la Procuratura Generală, care au solicitat unele documente ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Este vorba de ordinea de zi. Declaraţii la sfîrşit, vă rog.

 

Doamna  Corina Fusu:

Nu, dar vreau să anunţ Parlamentul că este ceva ieşit din comun ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu vă supăraţi, vă rog.

Bine.

 

Doamna  Corina Fusu:

Dar are dreptul Procuratura să verifice documentele unei comisii permanente a Parlamentului?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu...

 

Doamna  Corina Fusu:

Deci eu solicit explicaţii la această acţiune a Procurorului General.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Oricine poate solicita un document de la Parlament, dar nu să vină Procurorul sau cine vine acolo. Trebuie să fie un demers adresat Preşedintelui Parlamentului. Rezoluţia mea. Şi nu fiecare intră aici cum ar crede că a fost din 2001 pînă în  2008. Ei au încurcat instituţiile acum.

Doamnă Fusu, nu ... (Rumoare în sală.)

Microfonul nr.3.

Doamna  Tatiana Botnariuc – Fracţiunea PCRM:

Прошу записать меня …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Conectaţi, vă rog, microfonul nr.3.

 

Doamna  Tatiana Botnariuc:

Прошу записать меня по проекту №1675 cu luare de cuvînt.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Corina Fusu:

La ordinea de zi. Solicit să invităm Procurorul General al Republicii Moldova pentru explicaţii privind evenimentul petrecut astăzi în cadrul Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Solicit foarte mult şi cu tărie să vină să mi se explice de ce este cercetată comisia?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Solicitarea de a lua cuvînt la proiectul nr.1675 e puţin cam întîrziată. Noi am examinat ieri acest proiect. Ошибка?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscrisă cu luare de cuvînt pe marginea proiectului nr.1927.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cît? Microfonul nr.3.

 

Doamna  Tatiana Botnariuc:

Мы уже записались по проекту №1930. Luare de cuvînt.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aceasta cum ar fi…

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

…Декларацией по проекту №1930. Luare de cuvînt.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Atît, da, stimaţi colegi? Bine.

Supun votului proiectul ordinii de zi, apoi propunerile înaintate de către dumneavoastră. Cine este pentru adoptarea ordinii de zi, rog să voteze.

Mulţumesc.

Unanim, două sectoare.

Cu majoritatea voturilor, ordinea de zi este adoptată.

Propunerea domnului Ion Pleşca de a exclude din ordinea de zi proiectul nr.1420. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Exclus.

Propunerea domnului Todoroglo de a include în ordinea de zi proiectul nr.2027 ce ţine de subvenţiile în agricultură, da? Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Propunerea domnului Nagacevschi. Prelungirea mandatului Comisiei de anchetă. Un proiect de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Vă rog linişte în sală.

Doamnă Fusu, doamnă Fusu,

Calmaţi-vă. Închideţi … Căci o să deconectez şi mobilele, nu numai microfoanele.

Următoarea propunere, cea a domnului Moldovanu, proiectul nr.1927. Aceasta e luare de cuvînt, da?

Doamna Fusu proiectul nr.1930, luare de cuvînt sau includerea în ordinea de zi? Luare de cuvînt.

Şi ieri am transferat întrebări către Guvern la sfîrşitul ordinii de zi. Aşa, stimaţi colegi? Bine. Atît doar. Dacă ceva nu am notat … Îmi pare că toate propunerile înaintate le-am supus votului. Bine.

Mulţumesc.

Continuăm şedinţa. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului privind garanţiile juridice şi judiciare contra procesării ilegale a datelor cu caracter personal. Prezintă Ministerul Justiţiei, domnul Efrim. Raportor – domnul Corman.

 

Domnul  Oleg Efrim – viceministru al justiţiei, reprezentant permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului privind garanţiile juridice şi judiciare contra procesării ilegale a datelor cu caracter personal. Acest document internaţional a fost semnat în cadrul reuniunii miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne ai statelor membre la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, care a avut loc la Chişinău la 31 octombrie 2008.

Conform prevederilor Memorandumului, părţile îşi asumă angajamentul să asigure monitorizarea eficientă a procesului de prelucrare a datelor cu caracter personal, asigurînd garantarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia naţională, în special, în ceea ce priveşte dreptul la viaţa privată în legătură cu prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, accesul la justiţie şi accesul la informaţie.

Din punct de vedere politic, ratificarea Memorandumul propus va avea consecinţe favorabile pentru asigurarea unei protecţii eficiente a vieţii private în procesul de procesare a datelor cu caracter personal, precum şi la promovarea unei colaborări fructuoase în acest domeniu la nivel regional, indiscutabil va contribui la sporirea imaginii ţării noastre în spaţiul european.

Din aspect normativ, prevederile Memorandumului sînt compatibile cu instrumentele juridice internaţionale aferente domeniului. Suplimentar, menţionăm că ratificarea acestuia nu va cere operarea de modificări în legislaţia naţională şi nici adoptarea actelor noi, dat fiind faptul că acesta corespunde spiritului Memorandumului menţionat, care urmează a fi un instrument juridic internaţional cu efect direct în ordinea juridică internă, ori ţine de domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi vizează destinatari şi beneficiari direcţi.

În ceea ce priveşte aspectul organizatoric. Potrivit prevederilor articolului 6 din Memorandum, statele părţi vor asigura crearea şi funcţionarea unei autorităţi publice independente, care va exercita un control asupra legalităţii prelucrării datelor cu caracter personal, va examina orice plîngere a persoanei vizate şi va indica măsuri de remediere a situaţiei de încălcare a condiţiilor de prelucrare a datelor.

În context, menţionăm că Parlamentul Republicii Moldova  a adoptat Legea nr.181 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, structurii personalului limită şi a modului de finanţare a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Adică, noi deja sîntem în conformitate cu prevederile articolului 6 din acest Memorandum.

Din punct de vedere economic, ratificarea Memorandumului va contribui la intensificarea cooperării economice dintre statele din Europa de Sud-Est, pornind de la faptul că, odată cu progresul înregistrat în domeniul tehnologiilor informaţionale, au devenit mai accesibile şi mai favorabile prelucrarea şi schimbul datelor cu caracter personal al tuturor subiecţilor implicaţi în activităţi economie, ceea ce a determinat necesitatea unor garanţii suplimentare în vederea protecţiei acestor date.

Din punct de vedere al aspectului financiar, implementarea Memorandumului nu necesită cheltuieli financiare suplimentare.

Memorandumul a fost încheiat pentru o perioadă nedeterminată şi va intra în vigoare din momentul depunerii celui de al şaselea instrument de ratificare din partea statelor membre la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

Deoarece considerăm că ratificarea acestui Memorandum va contribui la intensificarea cooperării regionale în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal şi în procesul de monitorizare a mecanismului de prelucrare automatizată a acestor date, propunem Parlamentului aprobarea proiectului de Lege prezentat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări? Întrebări nu sînt.

Mulţumim.

Luaţi loc, vă rog.

Domnule Corman,

Poftim, aveţi cuvîntul.

 

Domnul Igor Corman – Fracţiunea PD:

Stimaţi colegi,

Comisia  politică externă şi integrare europeană  a examinat acest proiect de lege. Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive. Prin urmare, propunem ratificarea acestui memorandum, prin adoptarea unei legi organice în prima şi a  doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Luaţi loc.

Supun votului proiectul de Lege nr.263. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.200. În a doua lectură, da?

Cine este pentru adoptarea în a doua lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea. Voturile, da?

Microfonul... sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 25.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2? – 28.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 28.

Domnule Preşedinte,

Eu îmi cer scuze. Rog colegii să mai voteze încă o dată.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2, mîinile în sus, „Hände hoch”.

 

N u m ă r ă t o r i i;

Sectorul nr. 2 – 27.

 

Domnul Serafim Urechean:

Din sectorul nr. 2 au votat toţi.

Domnul Mihai Ghimpu:

 − 27. Mulţumim.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 31. Mulţumim.

83 de deputaţi.

Proiectul de Lege nr.229 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia comună privind managementul în siguranţa combustibilului uzat şi managementul în siguranţa deşeurilor radioactive.

Prezintă domnul Mîrza, viceministru al mediului. Raportor – domnul Corman, preşedintele comisiei. Poftim, domnule Mîrza.

 

Domnul Corneliu Mîrza − viceministru al mediului:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

Stimaţi deputaţi...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Linişte în sală, vă rog.

 

Domnul Corneliu Mîrza:

Propunem spre examinare şi aprobare proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Convenţia Republicii Moldova privind managementul în siguranţă a combustibilului uzat şi managementul în siguranţă a deşeurilor radioactive.

Proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la această Convenţie a fost elaborat luînd în consideraţie că Republica Moldova este membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, cooperează eficient cu această structură şi a ratificat majoritatea tratatelor internaţionale în cadrul acestei organizaţii. Convenţia comună se aplică managementului în siguranţă al combustibilului uzat, administrării şi în siguranţă a deşeurilor radioactive în cazul în care acestea rezultă din aplicaţiile civile.

Aderarea la Convenţia comună este necesară, luînd în consideraţie importanţa cooperării internaţionale în ceea ce priveşte sporirea siguranţei la administrarea combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, prin intermediul mecanismelor bilaterale şi multilaterale şi al Convenţiei menţionate.

În aspect normativ, în Republica Moldova există deja premise necesare asigurării implementării prevederilor Convenţiei comune şi anume Legea nr.111 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice. Şi Hotărîrea Guvernului nr.388 privind managementul deşeurilor radioactive. La moment nu este necesară operarea unor modificări din cadrul legislativ, aflate în vigoare.

În aspect financiar, aderarea Republicii Moldova la Convenţia comună nu implică careva cheltuieli financiare suplimentare sau achitarea unor cotizaţii de participare. Aderarea la Convenţia comună ar avea influenţă benefică în ceea ce priveşte asigurarea securităţii personalului populaţiei şi a mediului de influenţele  nefaste ale radiaţiei.

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Tot, da? Întrebări sînt? Nu sînt.

Mulţumim, domnule viceministru.

Luaţi loc, vă rog.

Domnul Corman.

 

Domnul Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Patru comisii permanente au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Convenţiei. Totodată, Direcţia juridică a propus să fie pusă în discuţie necesitatea formulării unei rezerve privind aplicarea teritorială a acestei Convenţii. Considerăm oportună această propunere şi propunem ca articolul 1 al proiectului de lege să fie completat cu următoarea rezervă: „Pînă la restabilirea deplină a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, prevederile Convenţiei se aplică doar pe teritoriul controlat efectiv de autorităţile Republicii Moldova.”

Deci propunem ratificarea acestei Convenţii cu această rezervă, adoptarea unei legi organice în prima şi în a doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? Luaţi loc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Supun proiectul nr.229 votului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi în a doua lectură, întrucît nu sînt obiecţii, propuneri. Cine este pentru adoptarea în a doua lectură a proiectului nr.229, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 25.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 25.

Sectorul nr. 2 ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 24.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 24.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 31.

Am depăşit majoritatea.

Mulţumim. 80.

Proiectul de Lege nr.204 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la informarea şi cooperarea juridică, ce ţine de serviciile societăţii informaţionale.

Prezintă domnul Rotaru, viceministru al tehnologiilor informaţionale. Raportor la fel domnul Corman, preşedintele comisiei politică externă şi integrare europeană.

 

Domnul Oleg Rotaru  – viceministru al tehnologiilor informaţionale:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

În baza Strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova Electronica” a fost iniţiată procedura de semnare a Convenţiei din partea Republicii Moldova cu privire la informarea şi cooperarea juridică, ce ţine de „Serviciile Societăţii Informaţionale”. Astfel, semnarea oficială din partea Republicii a acestei Convenţii a avut loc la 3 aprilie 2007.

Scopul Convenţiei constă în stabilirea unui sistem de informare şi cooperare juridică în domeniul serviciilor societăţii informaţionale conform prevederii directivei europene respective. Aceste noi servicii reprezintă, de fapt, o activitate şi interacţiune interactivă, efectuată în mod electronic. Astfel, prin intermediul mijloacelor electronice urmează a fi organizat un schimb de proiecte ale actelor legislative şi normative ce ţin de societatea informaţională şi serviciile acesteia. Conform acestei Convenţii, va fi asigurată la fel şi cooperarea în vederea funcţionării sistemului de informare şi cooperare juridică între ţările membre ale Consiliului Europei.

De menţionat că sub prevederile acestei Convenţii nu cad următoarele servicii: serviciile de radiodifuziune, serviciile programelor de televiziune, care cad sub incidenţa Convenţiei europene privind televiziunea transfrontalieră. Actele normative referitoare la subiectele care cad sub incidenţa legislaţiei Comunităţii Europene sau acordurilor internaţionale în domeniul serviciilor de telecomunicaţii şi serviciilor financiare. Oportunitatea ratificării Convenţiei este determinată de următoarele aspecte.

Sub aspect politic, Convenţia vine să completeze documentele de politici, care sînt în vigoare în Republica Moldova, şi, practic, asigură edificarea cu succes a societăţii informaţionale. Această activitate va permite realizarea unor paşi complementari pe calea modernizării Republicii Moldova şi integrării europene.

Sub aspect normativ, Convenţia a fost elaborată în concordanţă cu directiva europeană menţionată. Şi nu va permite, practic, cooperarea mai eficientă, mai strînsă între ţările membre ale Consiliului Europei în această tematică. Ratificarea Convenţiei nu impune modificări ale legislaţiei în vigoare existente sau elaborarea unor acte ori proiecte noi.

Odată cu ratificarea Convenţiei, Moldova va deveni parte a sistemului eficient internaţional de schimb de documente cu caracter juridic, instituit la nivelul Consiliului Europei. Aspectul organizatoric reflectă necesitatea stabilirii autorităţii publice centrale responsabile pentru organizarea, monitorizarea şi prezentarea proiectelor de acte legislative normative pentru consultare prealabilă pentru ţările Consiliului Europei  prin intermediul secretariatului acestuia.

Totodată, aspectul economic va permite să prognozăm dezvoltarea serviciilor societăţii informaţionale nu numai la nivel naţional, dar şi la nivel internaţional, deoarece dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor se efectuează nu numai la nivel naţional, dar şi la nivel internaţional.

Sub aspect financiar, ratificarea Convenţiei nu prevede asumarea unor obligaţii financiare suplimentare pentru Republica Moldova.

Şi aspectul temporar pentru orice stat parte al acestei Convenţii. Aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare, după expirarea unei perioade de trei luni de la data depunerii instrumentului de aderare la Secretarul General al Consiliului Europei.

Ţinînd cont de importanţa promovării tematicii ce ţine se serviciile societăţii informaţionale şi, de fapt, pentru a asigura o promovare mai complexă, coordonată cu vectorul de dezvoltare al Consiliului Europei în privinţa edificării societăţii informaţionale, solicităm susţinerea şi adoptarea proiectului de lege propus.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc, domnule ministru.

Întrebări. Poftim, ce întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi  − Fracţiunea PLDM:

Ratificarea Convenţiei, domnule viceministru, presupune că Republica Moldova va desemna o autoritate publică, care va supraveghea şi va asigura funcţionarea Convenţiei. Aţi discutat la minister sau în cadrul Guvernului despre acest lucru şi care este acea autoritate publică care urmează să implementeze această Convenţie?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, vă mulţumesc pentru întrebare.

Conform Regulamentului de activitate, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţii este şi va fi responsabil pentru implementarea şi monitorizarea acestei Convenţii.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Deci autoritatea publică  va fi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale.

 

Domnul Oleg  Rotaru:

Da, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Alte întrebări nu sînt. Vă rog luaţi loc.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cuvînt i se oferă domnului preşedinte al comisiei Igor Corman. Poftim.

 

Domnul Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege, care se include în procesul de armonizare a politicii de dezvoltare a societăţii informaţionale din Republica Moldova cu cadrul general european. Şi majoritatea comisiilor permanente au prezentat avizele pozitive. Totodată, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a propus ca să fie formulată o declaraţie de aplicare teritorială în conformitate cu articolul 11 din această Convenţie. Considerăm oportună această formulare şi, la rîndul nostru, propunem expunerea articolului 1 din acest proiect de lege în următoarea redacţie:

„Se ratifică Convenţia cu privire la informarea şi cooperarea juridică ce ţine de serviciile societăţii informaţionale, adoptată la Moscova la 4 octombrie 2001 şi semnată de Republica Moldova la 3 aprilie 2007 cu următoarea declaraţie.

În baza articolului 11 din Convenţie, Republica Moldova specifică că, pînă la restabilirea deplină  a integrităţii sale teritoriale, prevederile Convenţiei se aplică doar pe teritoriul controlat efectiv de autorităţile Republicii Moldova”.

Şi propunem ratificarea acestei Convenţii prin adoptarea unei legi organice în a doua lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrebări către preşedintele comisiei nu sînt.

Cine este pentru a vota în primă lectură acest proiect de lege, rog să voteze. Majoritatea.

Nu sînt obiecţii. Dacă nu sînt obiecţii, propun în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 1?

 

N u m u r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 24.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 26.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu 81 de voturi, acest proiect devine lege, votată cu 81 de voturi.

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1516 din Codul civil al Republicii  Moldova.

Poftim domnul Efrim.

 

Domnul  Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul supune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1516 din Codul civil al Republicii Moldova. Prin acest proiect, alineatul (1) al normei formulat „Succesiunea trece la moştenitorul chemat la succesiune sub rezerva dreptului de a renunţa la ea” se propune a fi exclus. Modificarea se cere imperios datorită unei grave erori comise în momentul adoptării Codului civil, atunci cînd în articolul 1516, alineatele (1) şi (2) au fost incluse două concepte care se exclud reciproc.

Astfel, potrivit conceptului preluat din dreptul german, fixat în alineatul (1) al acestei norme, calitatea de moştenitor se dobîndeşte în cazul în care acesta nu renunţă expres la moştenire. În alineatul (2) al aceluiaşi articol  succesiunea este acceptată de succesor, indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal, este preluat conceptul din dreptul francez de dobîndire a calităţii de moştenitor, potrivit căruia calitatea de moştenitor se dobîndeşte doar în cazul în care persoana şi-a manifestat expres sau implicit voinţa de a dobîndi această calitate.

Trebuie să menţionăm că această eroare se datorează faptului că, în momentul definitivării Codului civil în Parlament, propunerea venită din partea Comisiei speciale de elaborare a Codului civil a fost completată cu o prevedere din textul unui proiect de alternativă al Codului civil. Promovarea într-un act legislativ a două concepte diametral opuse, care se exclud reciproc, nu este judicioasă. Astfel, fie erede este persoana care nu a renunţat expres la succesiune, aşa cum se prevede în alineatul (1) articolul 1516, fie cea care şi-a manifestat, scuzaţi, explicit voinţa de a dobîndi această calitate. Aşa cum prevede alineatul (2) al aceleiaşi norme.

Din considerentul că aceste două concepte nu pot fi aplicate concomitent, este necesară excluderea uneia din ele. Soluţia propusă este una de alternativă. Putem opta fie pentru excluderea conceptului preluat din dreptul german, fie suprimăm conceptul preluat din dreptul francez. În viziunea Guvernului însă soluţia optimă şi concomitent suficientă este excluderea alineatului (1) din articolul 1516 Codul civil. Am optat pentru prima din variante pentru că cel de al doilea caz solicită mai multe modificări în Codul civil.

Ţinem să menţionăm că actuala redacţie care conţine două potenţiale  soluţii diametral opuse este în stare să declanşeze anumite litigii. Aprobarea acestui proiect de lege va asigura promovarea unui remediu unic al opţiunii succesorale, precum şi  va contribui la excluderea coliziunii dintre normele juridice ale aceluiaşi act legislativ.

Acestea fiind spuse, rog respectuos să susţineţi aprobarea proiectului propus.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumesc frumos.

Întrebări către raportor? Nu sînt.

Cuvînt i se oferă domnului preşedinte al Comisiei Pleşca, poftim.

 

Domnul Ion  Pleşca:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat acest proiect de lege şi, în conformitate cu alineatul (1) al articolului 1516 din Codul civil, succesiunea trece la moştenitorul chemat la succesiune sub rezerva dreptului de a renunţa la ea. Autorii consideră că conceptul respectiv contravine celui stabilit la alineatul (2) al aceluiaşi articol, care prevede că succesiunea se realizează doar în cazul în care aceasta este acceptată de către moştenitor.

Din acest motiv, se constată că articolul 1516 din Codul civil reglementează două concepte care sînt în contradictoriu. Astfel, în vederea excluderii acestor discrepanţe, este necesar ca articolul  1516 expres să prevadă că succesiunea trece la moştenitorul legal sau testamentar prin acceptare şi, în acest sens, urmează a fi  exclus alineatul (1) din articolul menţionat.

La proiectul în cauză au fost prezentate avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice care susţin acest proiect.

Pe marginea celor expuse, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a decis să propună Parlamentului proiectul de Lege nr. 3394 pentru modificarea articolului 1516 din Codul civil spre examinare şi aprobare în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Deci, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3394. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Dacă nu sînt obiecţii, propun adoptarea acestui proiect în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Sectorul nr.1, poftim.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 24.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 26.

 

Domnul Serafim Urechean:

– 26, da.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul Serafim Urechean:

– 31.

Cu 81 de voturi, proiectul este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1927 privind modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală din 11 decembrie 2008.

Poftim. Domnul Hotineanu, da?

 

Domnul Vladimir Hotineanu – ministrul sănătăţii:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 nr.263-XVI din 11 decembrie 2008 este legată de micşorarea transferurilor de la bugetul de stat şi de acumulările reduse ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ca urmare a modificării parametrilor macroeconomici, înregistraţi pe parcursul anului 2009.

Astfel, veniturile reale ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 vor constitui suma de 2 miliarde 850 milioane 673 mii lei, ceea ce este cu 620 milioane lei mai puţin decît suma aprobată iniţial.

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărimile procentuale achitate de angajaţi şi angajatori se va micşora cu 271 milioane lei, cu 17,2%, comparativ cu suma aprobată iniţial şi va constitui 1 miliard 310 milioane lei.

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, achitate de persoane fizice cu domiciliul în Republica Moldova, vor asigura un venit de  38 milioane 500 mii lei, cu o descreştere de 14 milioane lei faţă de suma iniţială aprobată.

Transferurile de la bugetul de stat sînt determinate de prevederile proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2009 care stabileşte suma în mărime de 1 miliard 456 milioane lei, cu o micşorare de 364 milioane lei.

Alte încasări, în baza analizei acumulărilor înregistrate pe parcursul anului, au tendinţe de a se majora cu circa 29 milioane lei, cuantumul preconizat la finele anului  fiind de 45 milioane lei.

Ţinînd cont de efectele crizei financiare globale asupra economiei naţionale, înregistrate pe parcursul anului 2009, se propune ajustarea cheltuielilor fondului prin compensarea parţială a diferenţei de 620 milioane 817 mii lei din contul micşorării cu suma de 250 milioane 800 mii lei al soldurilor fondului asigurării obligatorii de asistenţă medicală formate la situaţia din 1 ianuarie 2009.

Aceasta va permite o diminuare a cheltuielilor doar cu 370 milioane lei,  10 şi 7% faţă de suma iniţială aprobată pentru anul 2009. În aşa fel, cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2009 vor constitui 3 miliarde 101 milioane lei şi, drept urmare, cheltuielile fondului de bază, conform proiectului, vor constitui 2 miliarde 973 milioane lei, cu o micşorare de 321 milioane  584 mii lei.

Fondul de profilaxie, conform proiectului, constituie 57 milioane lei din suma veniturilor totale sau cu 2% din suma veniturilor totale, sau cu 12 milioane lei mai puţin decît suma iniţial aprobată.

Fondul de rezervă a fost micşorat cu 29 milioane lei, comparativ cu suma iniţial aprobată, inclusiv 17 milioane care au fost realocate în fondul de bază pentru asigurarea îndeplinirii prevederilor contractelor încheiate cu prestatorii serviciilor medicale. Cheltuielile administrative după introducerea modificărilor, după operarea modificărilor menţionate sînt micşorate cu 6 milioane 600 mii lei, cu realocarea unui milion în fondul de bază şi vor constitui 31 milioane lei, adică doar 1,09% faţă de 2% care este prevăzut de lege.

Operarea modificărilor propuse în prezentul proiect de lege nu va conduce la scăderea volumului şi a calităţii serviciilor medicale acordate în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, distribuirea mijloacelor finanţării între tipuri de asistenţă medicală fiind făcută pe principiu de echitate şi în conformitate cu prevederile documentelor de bază de politici în domeniul sănătăţii.

Rog Parlamentul să susţină adoptarea proiectului prezentat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos, domnule ministru.

Poftim, ce întrebări aveţi la raportor?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Oxana Domenti:

Domnule ministru,

Am întrebare către dumneavoastră. La începutul acestui an, în proiectul Legii fondurilor pentru anul 2009 a fost stabilit costul poliţei de asigurare pentru persoanele care achită o contribuţie fixă de 2638 de lei. Acest cost se stabileşte în baza unei formule prevăzute de legislaţie. Deci se ia salariul mediu, se înmulţeşte cu 12 luni, se înmulţeşte cu 7% şi se stabileşte acest cost al poliţei de asigurare.

Dat fiind faptul că venim acum la o precizare de buget, avem şi nişte indicatori macroeconomici precizaţi, în baza cărora a fost schimbat acest buget, să zicem aşa, rectificat, nu v-aţi gîndit la faptul să schimbaţi acest cost al poliţei de asigurare pentru acest an, fiindcă, în baza salariului precizat din acest an, această poliţă va costa nu 2638, dar 2300 de lei. Deci cu 350 de lei aproape mai puţin decît la începutul anului. Şi ar fi un ajutor bun pentru persoanele care se vor mai adresa pînă la sfîrşitul anului la…

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Deci vreau să vă spun... da, eu îl rog pe domnul Buga să precizeze şi să vă facă lumină la problema respectivă.

 

Doamna Oxana Domenti:

Mulţumesc.

Sîntem într-o situaţie epidemiologică, multe persoane s-ar mai adresa la…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.1.

 

Domnul Mircea Buga – directorul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

Da, mulţumesc pentru întrebare.

Într-adevăr, costul poliţei se raportează la indicatorii macroeconomici planificaţi pentru anul 2010. Dar să nu uităm de faptul că acest cost, această primă de asigurare în mărime de o sumă fixă se achită în primele 3 luni ale anului 2010. Deci deja au fost achitate. Şi o eventuală micşorare ipotetică în cadrul Legii fondurilor vor afecta, de fapt, veniturile reale care au venit în fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Dacă rectificarea ar fi fost în prima jumătate a anului, eventual, atunci s-ar fi putut examina o astfel de posibilitate. Actualmente, din punct de vedere logic, nu este posibil.

Doamna Oxana Domenti:

Dar persoana poate să cumpere poliţa de asigurare, achitînd anumite penalităţi.

 

Domnul Mircea Buga:

Achitînd prima de asigurare care a fost stabilită prin lege şi achitînd sancţiunile.

 

Doamna Oxana Domenti:

Plus penalităţile.

 

Domnul Mircea Buga:

Eventual da.

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci astfel dacă schimbăm costul poliţei, adăugăm penalităţile prevăzute de lege, revenim la un alt cost al poliţei. Tehnic mi se pare corect.

 

Domnul Mircea Buga:

Tehnic da, dar să avem în vedere că legea va intra în vigoare, practic, în ultimele zile ale lunii decembrie şi, practic, nu va fi efectivă pentru eventuale penalităţi…

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc frumos.

 

Doamna Oxana Domenti:

Eu cred că cel puţin această practică trebuie prevăzută pentru alţi ani.

 

Domnul Serafim Urechean:

A doua întrebare.

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Doamnă deputat,

Vreau să completez.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Sînt de acord cu problema care aţi ridicat-o dumneavoastră. Ea trebuie să rămînă în atenţia şi a Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie şi să ne gîndim la modificările pe care le-am putea face pe viitor, fiindcă rămîne achitarea, procurarea prioritară de cetăţenii care nu dispun de poliţă de asigurare pînă la 31 martie şi atunci rămîne problema aceasta după 31 martie.

Doamna Oxana Domenti:

Este prima dată cînd s-a creat o astfel de situaţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, dacă…

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Problema există o acceptăm, dar pentru viitor.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos, domnule ministru.

Mai multe întrebări nu sînt?

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim. Aşezaţi-vă, domnule ministru. Luaţi loc. (Rumoare în sală.)

Doamna Palihovici, preşedintele comisiei. Poftim.

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Prezint raportul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009.

Comisia a examinat proiectul menţionat şi a constatat că elaborarea proiectului este condiţionată de necesitatea rectificării atît a părţii de venituri, cît şi a celei de cheltuieli ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009, ca urmare a micşorării transferurilor de la bugetul de stat şi acumulărilor reduse ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, cauzate de diminuarea fondului de remunerare a muncii în ansamblu pe economia naţională.

Astfel, conform estimărilor autorilor, veniturile anuale vor constitui  2 miliarde 850 milioane 673 mii lei, iar cheltuielile – 3 miliarde 101 milioane 473 mii lei.

Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit avizele Comisiei politică externă şi integrare europeană care a susţinut proiectul.

Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice a respins proiectul. Precum şi Direcţia juridică a Parlamentului.

La fel, Comisia economie, buget şi finanţe şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi au susţinut proiectul.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media s-au pronunţat pentru susţinerea proiectului – 4 deputaţi, împotrivă au votat 2.

Comisia administraţie publică şi dezvoltare regională s-a pronunţat pentru examinarea proiectului la şedinţa în plen.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, cu majoritatea voturilor deputaţilor, propune proiectul în cauză spre aprobare în primă lectură la şedinţă în plen a Parlamentului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări sînt la doamna preşedinte? Nu sînt. Luaţi loc, doamnă preşedinte.

Pentru luări de cuvînt doamna Domenti s-a înscris. Poftim. Doamna Domenti.

 

Doamna Oxana Domenti:

Stimaţi colegi,

Am ţinut neapărat să vin cu o luare de cuvînt pe marginea acestui proiect de lege, pentru că sînt convinsă că modificările pe care le discutăm astăzi vin să distorsioneze sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală şi să destabilizeze situaţia în domeniul sănătăţii.

 Cunoaşteţi cu toţii că în anul 2004 sistemul de sănătate a fost reorganizat şi astfel a fost stabilit prin lege că avem un sistem de asigurări în sănătate. Şi dacă avem un sistem de asigurări în sănătate, înseamnă că beneficiarii acestui sistem sînt cotizanţi la sistem şi, conform legii, avem 3 categorii de plătitori, salariaţi, persoane care achită o contribuţie fixă şi o a treia categorie de plătitori la bugetul asigurărilor sociale este Guvernul, care achită pentru un şir de categorii de persoane, persoane cu dizabilităţi, pensionari, copii, studenţi.

Legislaţia reglementează foarte strict cine şi cît trebuie să achite în fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, astfel încît să fie asigurată durabilitatea sistemului financiar, dar şi să fie respectat principiul echităţii în acest sistem.

Dacă avem un sistem de asigurări, înseamnă că banii din acest sistem pot fi folosiţi doar pentru sănătate. Şi este prevăzut în legislaţie că Guvernul trebuie să transfere în fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală o cotă nu mai puţin de 12,1% din cheltuielile sale de bază.

Aceasta scrie în legislaţie şi aceste lucruri s-au respectat din 2004 pînă în 2008. Acest lucru a făcut posibil ca la bugetul asigurărilor de sănătate să acumulăm constant fonduri, să creştem fondurile, practic, cu o dinamică de 25 – 30% pe an, să extindem permanent pachetul de servicii medicale, să majorăm salariile medicilor, să sporim accesul şi calitatea serviciilor medicale.

Mai mult decît atît, acest mecanism financiar, durabil, în opinia noastră, a făcut posibil ca la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală la începutului anului nou, să existe chiar şi un sold pozitiv, care se acumula din toate sursele, pentru a fi alocat în sistemul de sănătate pentru dezvoltarea şi modernizarea acestui sistem.

Aceste solduri au avut în acest an, spre mare regret,  o altă destinaţie. Este vorba de faptul că bugetul de stat şi-a redus transferurile sale, contrar legislaţiei, către bugetul asigurărilor medicale. În rezultat, sectorul sănătăţii s-a descurcat cumva, nu s-a menţinut, nu şi-a pierdut grav din funcţionalitate şi nu a intrat într-o criză profundă doar datorită faptului că erau aceste  fonduri şi datorită redistribuirii din sistem, redistribuirii din contul salariaţilor către bugetari.

Astfel, în loc să fie alocate pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, cele 380 milioane de lei au fost cheltuite pentru cheltuieli curente. De fapt, au acoperit ceea ce trebuia să acopere bugetul de stat.

Real, noi considerăm că aceasta este o sumă fixă, este o datorie fizică a bugetului de stat, deci cele 380 milioane de lei, faţă de fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Şi noi am insistat ca aceasta să fie perfectată drept datorie în ambele bugete, atît în bugetul de stat pentru anul 2009, cît şi astăzi în acest buget.

Spre regret, această propunere a noastră nu a fost acceptată de majoritatea parlamentară şi s-a mers pe o altă cale: de reducere mecanică a angajamentelor bugetului de stat faţă de fonduri. O reducere cu 20%, fapt care a afectat bugetul sănătăţii cu 20%, practic, cu 380 milioane de lei.

Asta în condiţiile în care numărul de persoane asigurate din contul statului de la începutul anului a fost în creştere permanentă. Şi, cu toate că a fost în creştere, practic, cu 100 de mii de persoane, bugetul de stat vine cu 370 de milioane mai puţin către sfîrşitul anului. Mai puţin vine bugetul de stat chiar şi în raport cu anul 2008, cu 22 milioane.

Paradoxal este faptul că salariaţii, o altă categorie de plătitori la bugetul asigurărilor sociale, la bugetul asigurărilor medicale, acei 750 mii de salariaţi vor achita sau au achitat, în acest an, în fondurile de asigurări medicale cu 200 milioane  de lei mai mult decît în anul trecut.

Deci, în urma unor calcule aritmetice simple, constatăm că, după această rectificare bugetară, un salariat va plăti pentru acelaşi pachet unic de servicii medicale garantate de 2,3 ori mai mult decît Guvernul pentru categoriile sale. Echitabil, nu-i aşa?

În opinia noastră, aceste modificări sau aceste distorsiuni riscă să reducă diminuarea atractivităţii şi credibilităţii sistemului public de asigurări, precum şi la destabilizarea financiară a acestuia.

Luînd în considerare cele spuse, aş dori să menţionez că Fracţiunea PCRM consideră acest proiect antisocial, care contribuie la tergiversarea principiilor de asigurări medicale, precum şi la înrăutăţirea situaţiei întregului sector al sănătăţii  şi nu va vota acest proiect de lege.

 Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Da.  Vă mulţumesc frumos. (Rumoare în sală.)

Microfonul nr.4.

 

Voce din sală:

(Rumoare în sală.) Nu, nu, nu, la urmă. Bine, hai, la urmă.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, bine.

Stimaţi colegi,

Propun pentru vot în primă lectură proiectul de Lege nr.1927. Cine este pentru, rog să voteze.

Vreţi să vorbiţi? Poftim, domnule Moldovanu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, s-a înscris domnul Moldovanu.

 

Domnul  Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:

Stimaţi colegi,

În primul rînd, ceea ce a vorbit doamna Oxana Domenti, care reprezintă Partidul Comuniştilor, vreau să vă spun că a făcut o dezinformare totală.

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Stimaţi colegi,

Pentru fiecare dintre noi cred că sînt clare necesităţile care conduc la modificarea Legii fondurilor asigurărilor  obligatorii de asistenţă medicală pe 2009.

Desigur, aceste modificări nu ar fi fost operate dacă nu apărea deficitul financiar al acestui sistem, de altfel doar declarat prioritar de către Guvernul comunist şi anume cel al ocrotirii sănătăţii. Nu este momentul să dezvăluim chiar toate dedesubturile care au condus la formarea acestui deficit financiar în sistemul asigurărilor de sănătate, însă aş dori să menţionez că un aport deloc neglijabil îl are şi gestionarul acestor fonduri, care este Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Conform activităţilor economico-financiare din ultimii ani ale Companiei s-au constatat deficiente majore în utilizarea banului public. Iată că bate la uşă al optulea an de asigurări medicale, dar o analiză şi evaluare a rezultatelor acestei reforme încă nu avem. În schimb, avem aşa-numitele abateri, semnalate an de an de Curtea de Conturi la gestionarul fondurilor asigurărilor  obligatorii de asistenţă medicală, care este Compania Naţională de Asigurări în Medicină, care continue pînă în prezent.

Deci se impune o radiografiere amănunţită a activităţii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pe ultimii ani. Aceasta o cer nu eu, ci întreaga societate, care, prin intermediul presei, a botezat CNAM-ul în perioada guvernării comuniste ca „stat în stat” sau „doică de bani”.

Spre exemplu, sumele invocate în nota informativă la proiectul de Lege pentru modificarea Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe 2009, mai ales la capitolul „Cheltuieli”, comportă un caracter slab relevant, ca să nu mă exprim mai dur.

Iată şi de ce aceste cheltuieli sînt prezentate de CNAM în felul următor, citez din raportul Curţii de Conturi: „Sumele invocate în rapoartele CNAM privind utilizarea mijloacelor fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală reprezintă doar cheltuieli de casă, conform categoriilor respective, indiferent de faptul dacă serviciile de asistenţă medicală au fost sau nu acordate efectiv.”

Şi aceasta, onorat Parlament, continue la CNAM din 2003 pînă în prezent. Aici este vorba şi de soldurile enorme la finele perioadelor de gestiune, şi de includerea stocurilor de milioane de lei la cheltuielile efective etc.

De aceea, după cum a remarcat ministrul Hotineanu, ceea ce confirmă inclusiv aspectul amintit de mine mai sus, că modificările operate nu vor conduce la scăderea volumului şi calităţii serviciilor medicale, acordate în cadrul sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Atrageţi atenţia, poate că e o precizare mică, însă cît de mult ne vorbeşte ea despre cum erau cheltuiţi banii publici la CNAM în perioada guvernării comuniste. Situaţia este, cu adevărat, gravă în gestionarea acestui domeniu. Criza în sistemul asigurărilor medicale nu a apărut din senin, rădăcinile ei se trag din gestionarea defectuoasă, netransparentă şi neconformă cu litera legii, operată de guvernarea comunistă prin această instituţie protejată, care se numeşte Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Dar şi mai grav e că toate aceste activităţi erau trecute sub lozinca „În numele sănătăţii populaţiei.”

Ca să nu privim prea departe, anul 2009 a prins CNAM-ul şi aici pe picior greşit. La începutul lui s-au depistat de Curtea de Conturi stocuri de vaccin antigripal în valoare de zeci de milioane de lei. Şi ce e mult mai grav, termenele de valabilitate se apropiau vertiginos spre expirare.

Nu intru în prea multe detalii, însă dacă conducerea CNAM se gîndea,  într-adevăr, la reducerea riscului de îmbolnăvire a populaţiei, apoi chiar şi consecinţele gripei pandemice de la finele acestui an puteau fi mai puţin dăunătoare şi chiar evitate pierderile de vieţi omeneşti.

Reacţiile mult întîrziate, dar şi lipsa de strategii şi acţiuni neîntîrziate de contracarare a situaţiilor epidemiologice – iată ce caracterizează activitatea CNAM, cu mare regret, nu doar în 2009, dar şi în anii precedenţi.

În acest context, aş menţiona că rapoartele anuale, pregătite de Compania Naţională de Asigurări în Medicină poartă un caracter general, adică nu sînt relevante nici în plan financiar-contabil, dar nici de prezentare a situaţiei de facto din domeniu.

Mai mult ca atît, Parlamentul nu a audiat încă nici raportul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pe 2008, care, în condiţiile legii, trebuia făcut încă în primul trimestru al anului 2009. Dar şi aici vedem marea grijă a guvernanţilor comunişti de a apăra Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Stimaţi colegi,

Luînd în considerare situaţia dificilă în care s-a pomenit  acest sector, precum şi importanţa, dar mai ales aşteptările populaţiei Republicii Moldova, asigurările medicale ar trebui regîndite astfel ca să avem asigurări de facto, ceea ce implică operarea pe viitor cu aşa noţiuni ca „risc de asigurare”, „caz de asigurare” etc. Acest efort ar trebui făcut atît de Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, dar şi de societatea civilă, împreună cu mediul academic. Căci în prezent ceea ce se numeşte „asigurare medicală” e mai mult o formă camuflată de finanţare a vechiului sistem Semaşco.

În condiţiile crizei economice, dar şi de altă natură, cum ar fi cea demografică, ar fi oportună crearea premiselor pentru un sector privat în prestarea serviciilor medicale şi sporirea calităţii lor, acesta necesitînd un mecanism de stimulare clar şi durabil. Deoarece asigurările medicale reprezintă un tip de asigurare personală, ar fi binevenită diversificarea tipurilor de poliţe medicale, aşa cum o impun nişte asigurări clasice. Prin această măsură, inclusiv ar creşte aria de acoperire a populaţiei cu asigurări. Dar cel mai important, ar răspunde cerinţelor de sănătate ale fiecărui cetăţean luat în parte. De asemenea, ar spori şi încasările la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

O prerogativă a asigurărilor  medicale  obligatorii ar trebui să fie scăderea şi lichidarea presiunilor birocratice din partea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină asupra agenţilor economici ca principali contribuitori la bugetul fondurilor de asigurări obligatorii. Pentru a trece de la lozinci triumfaliste la dezvoltarea reală a serviciilor medicale, adică a trecerii de la indicii cantitativi la cei de calitate, se impune elaborarea unui plan de echilibrare a componentei bugetare prin revizuirea mecanismului transferurilor către instituţiile medico-sanitare publice, prin intermediul unor programe evaluate după criterii de eficienţă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Deci, domnule ministru, poftim.

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Domnule Preşedinte,

Eu vă mulţumesc pentru dreptul de a lua cuvînt. Eu vreau doar să accentuez, în baza rapoartelor enunţate de către doamna deputat Oxana Domenti şi domnul deputat Mihail Moldovanu. Eu mulţumesc ambilor pentru obiecţiile şi pentru atenţionările privind gestionarea şi corectitudinea gestionării fondurilor obligatorii de asistenţă medicală. Dar vreau doar un singur lucru să îl spun.

Eu zic că astăzi, în decembrie, rectificarea bugetului fondurilor asigurărilor obligatorii medicale este prea tîrzie. Această rectificare trebuia să fie la şase luni după luna ianuarie, de la 1 ianuarie. Fiindcă deja se ştia atunci că în luna ianuarie, februarie şi martie transferurile de la bugetul de stat în fondurile de asigurări medicale nu mai erau. Şi atunci asigurările medicale cumva trebuiau să existe şi să funcţioneze. Eu mă refer la acele solduri care s-au creat în cadrul fondurilor de asigurări medicale. Conform legii, fondul de asigurări medicale, fondul obligatoriu de asigurări medicale este nonprofit. În ce bază s-au realizat aceste fonduri şi anual au fost soldurile de 112 – 120 milioane lei?

Eu, ca doctor simplu, vă spun, care, practic, medicina... eu întotdeauna  spuneam şi aveam obiecţii la acest capitol. Că datorită acestor solduri noi, de fapt, nu am avut posibilitate să implementăm tehnologii moderne în spitalele noastre. Eu vreau să spun încă ceva că în Compania de Asigurări Medicale, în fondul asigurărilor medicale demult s-a vorbit despre aceasta, nu există fondul de dezvoltare la care ar trebui să ne reîntoarcem în cadrul Parlamentului şi să discutăm modificarea Legii asigurărilor medicale ca să vedem că şi acest fond să contribuie astăzi la modernizarea sistemului de sănătate.

Dar, în acelaşi timp, eu întreb: cu ce drept, atunci, din fondurile de asigurări medicale s-au cumpărat şi în 2008, şi în 2009 automobile, care trebuiau, printre altele. Dar de ce nu trebuia să le cumpere Guvernul? Aceasta era obligaţiunea şi datoria Guvernului, dar nu a fondului. Iată care sînt şi obiecţiile mele privind rectificarea bugetului. Şi rog încă o dată Parlamentul şi, domnilor deputaţi, să adoptăm această modificare, ca să putem finaliza anul 2009 bugetar.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Deci, cu permisiunea dumneavoastră, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1927. Cine este pentru, rog să voteze.

Absoluta majoritate.

Comuniştii propun să votăm şi în lectura a doua sau nu? Nu, da? Ei, bine.

Mulţumesc frumos. Mulţumesc, da.

Deci proiectul de Lege nr.2027. Nu, proiectul de Hotărîre nr.2027, domnul ministru al agriculturii şi industriei alimentare, poftim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc – ministrul agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorat Parlament,

Guvernul vine cu proiectul de Hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.312 din  25 decembrie 2008 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli. Această hotărîre a Parlamentului este în baza modificării Legii bugetului pentru anul 2009 din 3 decembrie 2009 şi acesta...

Dumneavoastră sînteţi de acum la curent că fondul a fost completat cu 250 de milioane de lei. Şi, în baza acelor propuneri care au venit de la producătorii agricoli şi acelor compartimente finanţate din contul fondului, Guvernul vine cu distribuirea acestor 250 de milioane de lei.

Şi, în conformitate cu proiectul prezentat, mijloacele administrate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare se completează cu 86,9 milioane lei. Mijloacele pentru Agenţia de Stat „Apele Moldovei” se completează cu  5,6 milioane lei. Şi mijloacele necesare pentru restituirea taxei pe valoarea adăugată de la livrarea producţiei agricole pe teritoriul Republicii Moldova se completează cu 170 de milioane de lei. Acestea au fost propunerile pentru distribuirea acelor 250 de milioane de lei şi Guvernul vine cu propunerea că acest proiect de Hotărîre a Parlamentului să fie acceptat de către onoratul Parlament.

Vă mulţumesc.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări aveţi la domnul ministru? Întrebări nu sînt. Luaţi loc, domnule ministru.

Cuvînt i se oferă domnului Todoroglo, preşedintele Comisiei agricultură şi industria alimentară. Poftim.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Onorat Parlament,

Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat proiectul de Hotărîre pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorului agricol, prezentat de Guvern, care prevede repartizarea spre administrare şi gestionare a fondului pentru subvenţionare a producătorilor agricoli, majorat cu 200 de milioane lei, prin modificările adoptate de Parlament la Legea bugetului de stat pe anul 2009.

În temeiul notei informative, se propune de repartizat conform solicitărilor parvenite de la consiliile raionale, bazate pe materialele înaintate de producătorul agricol.

Totodată, proiectul prevede completarea hotărîrii cu un nou articol 3¹,  prin care să propune transmiterea mijloacelor financiare ale fondului pentru stimularea creării staţiunilor tehnologice de maşini în gestiunea unităţii de implementare şi administrare a proiectului creşterii producţiei alimentare.

În rezultatul dezbaterilor, comisia a ajuns la concluzia că completarea cu articolul 3¹  nu poate fi inclusă în hotărîrea menţionată, dat fiind faptul că aceasta prevede repartizarea mijloacelor subvenţionate  doar pentru anul 2009 şi nu de transmitere a mijloacelor alocate în 2004, în 2009 de la o întreprindere la alta. Considerăm că prevederile articolului 3¹ pot fi incluse în hotărîrea Parlamentului de repartizare a mijloacelor băneşti, privind subvenţionarea producătorului agricol pe anul 2010.

În baza celor expuse, Comisia agricultură şi industrie alimentară propune Parlamentului proiectul de Hotărîre pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.312 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorului agricol spre adoptare, cu excluderea noului articol 3¹.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări sînt la domnul raportor? Nu sînt. Luaţi loc vă rog.

Mulţumesc.

Nu s-a înscris nimeni pentru luări de cuvînt.

Propun adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2027. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc frumos.

Nu majoritatea, dar 100% de deputaţi prezenţi în această sală.

Mulţumesc comuniştilor pentru atitudine constructivă faţă de viitorul ţării şi de complexul agroindustrial.

Următorul proiect. Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010 a fost elaborat în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniu şi perfectat în baza avizelor autorităţilor interesate. Veniturile şi cheltuielile pentru anul 2010 se stabilesc în sumă de 3 miliarde 375 milioane 668 mii lei sau cu 95 de milioane, cu 28% mai puţin, comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2009. Aceasta fiind determinată de nivelul principalilor indicatori macro-economici, prognozaţi pentru anul 2010.

Drept urmare, micşorarea veniturilor a fost stabilită la majoritatea surselor de formare a fondului, cuantumul primelor de asigurare achitată în forma procentuală şi fixă şi alte încasări. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, a convenit asupra majorării sumei transferurilor de la bugetul de stat în fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, care, în anul 2010, vor constitui 1 miliard 910 milioane 600 mii lei, cu o creştere de 5,4% faţă de suma planificată în anul 2009.

Măsura respectivă este adecvată recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitor la acţiunile de diminuare a efectelor de criză în domeniul sănătăţii prin sporirea rolului statului în protecţia financiară a populaţiei socialmente vulnerabile. Aceasta a creat posibilitatea  de a realiza în anul 2009 mai multe facilităţi la achitarea primei de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în sumă fixă, stabilită în mărime de 2478 lei, ceea ce este cu 160 de lei mai puţin decît în anul 2009.

Astfel, proprietarii terenurilor agricole vor beneficia de o diminuare, de o reducere de 75%. Costul poliţiei pentru agricultori va fi de 619 lei. Reducerea respectivă reprezintă o măsură de protecţie financiară a acestei categorii stabilite în programul guvernării. De asemenea, în anul 2010 va fi păstrată reducerea cu 50%  – 1239 lei în cazul procurării poliţei în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a Legii pentru categoriile care au beneficiat de această înlesnire şi în anul 2009: fondatorii de întreprinderi individuale, titularii de patentă de întreprinzător, persoanele fizice care dau în arendă unităţi de transport, încăperi, utilaje şi alte bunuri materiale, alte persoane fizice neangajate cu domiciliu în Republica Moldova, conform legislaţiei în vigoare.

S-au operat şi unele modificări ce ţin de repartizarea mijloacelor pe tipuri de asistenţă medicală, care s-au făcut diferenţiat conform programelor şi subprogramelor stabilite în contextul priorităţilor şi angajamentelor sistemului de sănătate şi măsurilor anticriză.

Acestea sînt orientarea spre asigurarea accesului întregii populaţii la asistenţă urgentă prespitalicească şi asistenţă medicală primară, prin realocarea mijloacelor transferurilor din bugetul de stat în fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În acest context, priorităţile stabilite în Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010 include următoarele. Sporirea finanţării asistenţei medicale urgente la etapa prespitalicească, sporirea pînă la 31,1% din fondul de bază a finanţării asistenţei medicale primare, la care va avea acces toată populaţia Republicii Moldova cu pachetul unic programat pentru asistenţa medicală primară.

Majorarea cu 40% a cheltuielilor pentru medicamente compensate, prin includerea preparatelor şi remediilor medicamentoase tabletate, utilizate în cadrul tratamentului unor maladii importante din punct de vedere al impactului asupra sănătăţii publice: diabet zaharat, hipertensiune arterială, sănătate mentală şi altele.

Diferenţierea profilurilor de caz tratat şi ajustarea costurilor acestora, ţinîndu-se cont de protocoalele instituţionale de tratament. Finanţarea tratamentului maladiilor social condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice în cazul persoanelor neasigurate din contul şi în limitele mijloacelor transferurilor din bugetul de stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010.

Începerea implementării principiului de alegere liberă de către pacient a spitalelor municipale şi de nivel terţiar, cu introducerea treptată a coplăţilor raportate direct la protocoalele instituţionale diversificate faţă de standardele minime de bază din cadrul programului unic. Implementarea acestor acţiuni prioritare care reiese din Programul Guvernului va permite sporirea protecţiei financiare şi a accesului populaţiei, în special socialmente defavorizate şi din sectorul agrar, la asistenţa medicală de bază şi la serviciile de sănătate, centrate pe nevoile pacienţilor.

În temeiul celor expuse, rog să susţineţi adoptarea de către Parlament a proiectului de lege propus.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Întrebări? Microfonul nr. 2.

 

Domnul Ghenadie Morcov – Fracţiunea PCRM:

Da, vă mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

Pentru renovarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare publice pentru anul 2009 au fost alocate circa 1 miliard 67, 5 milioane de lei. Pe anul 2010 se preconizează minus 71,7 milioane. Înseamnă aceasta că deja nu sînt necesităţi de a reînnoi, de a renova baza tehnico-materială ori prin ce se argumentează aceste micşorări esenţiale? Şi rog să fii înscris cu luare de cuvînt.

Îmi cer scuze, domnule ministru.

Rog să fiu înscris cu luare de cuvînt privind acest  proiect de lege.

Domnul Vladimir Hotineanu:

Onorat domn deputat,

Noi astăzi discutăm Legea fondurilor obligatorii de asigurare medicală şi această lege nu prevede fonduri pentru investii capitale în sistemul de sănătate. Instituţiile sînt medicale, sînt în gestiunea statului şi a fondatorului. Cele raionale – a consiliilor raionale. Dar vreau să continui gîndul şi să vă aduc aminte că pentru anul 2010 va continua proiectul Băncii Mondiale „Servicii în sănătate”, care este destinat renovării instituţiilor şi, în special, a centrelor de sănătate. Mai mult ca atît, acum, la finalizarea tratativelor cu fondul, săptămîna trecută, am convenit şi împreună cu Guvernul ca să suplinim acest fond încă cu 9 milioane de dolari. Şi vom continua renovarea instituţiilor. Dar întrebarea invocată de dumneavoastră  nu se referă la acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Svetlana Rusu – Fracţiunea PCRM:

Domnule ministru,

În cazul diminuării finanţării faţă de anul 2009, respectiv, cer scuze, pentru asistenţa medicală specializată de ambulatoriu cu 1,7%, pentru asistenţa medicală spitalicească cu 3,8%.

Şi, în acelaşi timp, aţi inclus în Programul Unic suplimentar  tratamentul maladiilor social condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice, cum ar fi: HIV/SIDA, tuberculoza, psihozele, alcoolismul, narcomania etc. şi lista este evident mai lungă. Deci cum va fi posibil în cazul diminuării finanţării? Şi care va fi calitatea acestor servicii?

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Doamnă deputat Rusu,

Vreau să încep un pic altfel să vă răspund la întrebare. Diminuările, de fapt, diminuările reale în sistemul de sănătate erau anual prin soldurile 112 – 120 de milioane, care nu veneau în sistemul de sănătate.

Astăzi, diminuarea, de facto, este programată de 90 de milioane. Mai puţin decît venea. Înţelegeţi? Că soldul era 120 de milioane care nu se foloseau în sistemul de sănătate.

Acum vreau să spun că maladiile social condiţionate sînt finanţate din fond, dar din transfertul bugetului de stat, care se măreşte cu 5 – 4% şi va fi de 1 miliard 910 milioane lei, care era înainte doar de  1 miliard 700 – 800 milioane lei.

De aceea, eu vreau să vă spun că îngrijorarea dumneavoastră eu cred că ea va fi soluţionată şi nu vom avea respectivele probleme. Mai mult ca atît,  vreau să vă spun că Programul HIV SIDA va continua să fie finanţat de către fondul global cu 17 milioane, programate, de euro. Pentru anul 2010  deja am primit acceptul de la Geneva şi vreau să vă spun că ar trebui …

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Eu nu mă refer la finanţările din exterior. Deci tratamentul HIV SIDA în condiţii de ambulatoriu este stipulat la nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu, în afara programelor finanţate din exterior.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

O să fie totul bine, vă asigur.

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Bine.

Şi a doua întrebare.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Nu vă deranjaţi. Minus 120 milioane anual din fondul de asigurări şi acum avem în total minus 90, care le-aţi făcut ca solduri. Şi atunci nu pot înţelege, cum aţi asigurat atunci?

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Domnule ministru,

Eu consider că întrebarea mea a fost la respectivul proiect de lege, dar răspunsul dumneavoastră nu a fost răspuns adecvat la întrebarea mea.

Şi a doua întrebare către dumneavoastră. Deci, conform proiectului de lege propus, va începe introducerea coplăţilor, noi am discutat  şi în cadrul comisiei, pentru spitalele municipale şi de nivel terţiar. Nu consideraţi dumneavoastră că această prevedere contravine  cu principiul de solidaritate, prevăzut anterior în Legea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală? Şi nu va fi situaţia cînd un pacient, să zicem, care are posibilitate să achite această plată şi să presteze servicii de înaltă calitate şi alt pacient care este asigurat, din condiţii social mai dezavantajate, va fi asigurat de către stat şi va avea nevoie de exact acelaşi serviciu, deci nu va avea acces, deoarece serviciul respectiv este achitat de cel care poate să plătească?

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Doamnă deputat,

Am discutat în comisie. Eu socot că nu afectează. Principiul coplăţilor sînt în toate sistemele de asigurare din lume, în toate ţările. Şi, ştiţi foarte bine că primele de asigurări în ţările dezvoltate, cum este Franţa, mă iertaţi, este de 2 700 de euro la fiecare pacient şi, cu toate acestea, acolo tot sînt coplăţi.

Dar acum nu este vorba de derapare de la minimumul garantat prin Programul Unic. Minimumul garantat prin Programul Unic este asigurat fiecărui cetăţean al Republicii Moldova.

Şi dacă dumneavoastră sau eu personal vreau să mă tratez la doctorul X, eu nu am decît, conform standardului instituţional, elaborat de instituţia medicală, să îmi achite coplăţile, căci eu aceasta o vreau. Statul mi-a asigurat şi fondul mi-a asigurat minimul, conform Programului Unic.

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Îmi dau seama că va fi prevăzut un mecanism care va reglementa această prevedere.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Va fi prevăzut un mecanism. Da.

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:

Спасибо.

Уважаемый господин министр, два вопроса. Первый вопрос тоже касается соплатежей или софинансирования, только я его сформулирую немного по-другому, чем моя коллега.

Очень часто граждане Республики Молдова жалуются нам, депутатам Парламента, на то, что, имея полис, они все равно вынуждены платить. Мой вопрос такой: не считаете ли вы что, узаконивая кофинанцаре или соплатежи, мы узакониваем и коррупцию в медицине, которая, к сожалению, имеет в Республике Молдова самый высокий уровень согласно опросу Международной организации «Transferty Internaţional».

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Госпожа депутат, давайте мы не будем об этом, а то у нас получается так, что если министр внутренних дел на трибуне, то говорят, что самая высокая коррупция в МВД.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Нет, но вы познакомьтесь с опросом «Transferty Internaţional».

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

В здравоохранении. Давайте, мы не будем так говорить. И я еще раз хочу подчеркнуть, что, во-первых, мы в Парламенте, это мое мнение как депутата, давайте мы определимся, что такое коррупция в медицине. Этот  вопрос когда-то в сентябре 1998 года в Парламенте того созыва обсуждался, потому что проблема очень наболевшая. Я специально говорю на русском языке, îmi cer scuze de populaţia …

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Vorbiţi şi moldoveneşte.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

… Republicii Moldova. Şi vreau special să îi lămuresc doamnei Bodnarenco. Dacă vom avea coplăţi, aceasta nu înseamnă că vom stimula corupţia, dimpotrivă, vom avea criteriile de control. Fiindcă vor fi protocoalele instituţionale respective, prin care cetăţeanul va şti pentru ce plăteşte. Aceasta este foarte important. Şi, după mine, asta va fi şi o măsură de anticorupţie în cadrul sistemului de sănătate.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

O remarcă. Numai în raionul Soroca, pe care eu îl curez, pentru Partidul Сomuniştilor au votat mai mult de 21,5 mii cetăţeni. Şi nu mie îmi daţi explicaţia, dar cetăţenilor Republicii Moldova. Ştiţi că în raionul Soroca sînt probleme legate taman cu medicina.

Şi a doua întrebare. На стационарную медицинскую помощь вы выделяете на 63 миллиона леев меньше, чем в 2009 году, или на 3,8%. Расшифруйте, пожалуйста, эти 3,8%. Будет ли это сокращение коек? Например, я знаю, что в Дрокии предполагается сократить 10 коек в районной больнице, сократить медицинских работников, или это что-то другое?

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Сокращение коек не программируется. Я, по-моему, говорил на комиссии. Мы сегодня работаем очень интенсивно. Noi lucrăm intensiv, îmi cer scuze, asupra planului general al spitalelor din Republica Moldova. Lucru care este foarte important, dar de zeci de ani deja, ca să se termine discuţiile respective că astăzi vindem un spital, mîine închidem atîtea paturi. Deci, în baza finalizării acestui program, plan general al spitalelor, şi, sper eu, în Parlament vom primi şi Registrul Naţional al Spitalelor, atunci nu vom mai discuta la bugete că se  micşorează sau nu se micşorează. Micşorările acestea sînt generate de indicatorii principali macroeconomici ai ţării.

Şi vreau să vă spun, cu toată responsabilitatea, că noi sperăm foarte mult că primele 6 luni, dar ele ne vor arata cum se va dezvolta ţara, şi vom avea posibilitate la rectificările de buget, inclusiv în asigurări medicale să mai suplinim fondul asigurărilor medicale în aşa fel ca să dispară această problemă.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Domnule ministru,

Aş avea o întrebare, dar mai mult o întrebare de precizare. Dumneavoastră, în raportul pe care ni l-aţi prezentat, aţi spus că maladiile social condiţionate vor fi finanţate din transferurile bugetului de stat către fondurile Companiei de Asigurări Medicale. Chiar ieri, aici,  în această sală, am făcut o modificare în legislaţie, prin care am exclus din categoria persoanelor asigurate din contul statului persoanele care se tratează, persoanele afectate de maladiile social condiţionate. Şi urma ca aceste persoane să fie finanţate din contul programelor naţionale. Deci urma ca să fie surse financiare adiţionale transferate la fondurile Companiei de Asigurări în Medicină pentru tratamentul acestor persoane.

Astăzi, dumneavoastră în raport aţi spus că acest lucru se va întîmpla din limita transferurilor bugetului de stat către fonduri, deci în limita 12,1%.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Inclusiv a programelor naţionale.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Inclusiv a programelor naţionale. Deci vom avea resurse financiare suplimentare pentru tratamentul acestor categorii.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Nici un program naţional la compartimentul „Medicamente” nu este redus. Şi programele sînt păstrate toate.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Dar vreau să vă mai întreb, a doua întrebare în contextul celor ce mi-aţi spus, că nu se vor reduce cheltuielile pentru medicamente. În bugetul de stat, am văzut, există prevederi stricte referitoare la transferurile bugetului de stat către fonduri şi acolo scrie că cheltuielile pentru medicamente şi pentru alimente vor rămîne la nivelul anului trecut.

Veniţi aici, în nota explicativă, chiar şi cu o informaţie cu privire la extinderea numărului de persoane care vor beneficia de servicii în cadrul asigurărilor medicale. Mai avem şi o situaţie economică, da? Ştim că 90% din medicamente sînt din import şi asupra lor acţionează cursul dolarului, eurolui ş.a.m.d. Deci e una să cumperi medicament cu 10 lei dolarul şi alta e  cu 12.50. Va afecta acest lucru pachetul de servicii medicale şi lista medicamentelor care va fi inclusă în pachetul de servicii?

Pentru că bani avem tot atît cît am avut anul trecut, persoane mai multe, dar medicamentele, spuneţi, vor rămîne tot atîtea cîte au fost Cum veţi reuşi acest lucru?

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Dar şi medicamente compensate, mărim finanţarea cu 40%. Aceasta este …

 

Doamna  Oxana Domenti:

Măriţi? Atunci iarăşi din contul salariaţilor. Pentru că bugetul de stat, aţi spus, nu majorează la capitolul …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Dacă doriţi luare de cuvînt, vă înscrieţi. Vă rugăm foarte frumos.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul  Alexandru Cimbriciuc – Fracţiunea PLDM:

I-aş sugera colegei mele, doamnei Bodnarenco Elena, să vină cu nişte propuneri constructive în Parlament, deoarece, cunoaştem că doamna Elena Bodnarenco a fost acea persoană care, anume colectivul medicilor din Soroca, …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine, este un exerciţiu de înaintare de întebări, dar nu pin-pong-ul acesta. Vă rog foarte frumos.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Oxana Radu – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Am aşa o întrebare, pentru unele categorii de populaţie dumneavoastră aţi facilitat costul primei de asigurare, adică este de  75%, de 80%. Am următoarea întrebare la dumneavoastră: pe cît timp se păstrează costul acestei prime? Durata.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Deci 3 luni, de la 1 ianuarie pînă la 31 martie. Şi pentru anul bugetar 2010 pentru toate gospodăriile ţărăneşti obligatoriu. Aceasta nu înseamnă, obligatoriu cu prezentarea certificatelor respective din Primărie că este înregistrată ca gospodărie individuală ţărănească.

 

Doamna  Oxana Radu:

Adică pe 3 luni de zile?

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Da, pe trei luni de zile.

 

Doamna  Oxana Radu:

Bine.

Vă mulţumesc.

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

Poftim, doamnă Bodnarenco. Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Спасибо. Am auzit numele meu de familie şi vă mulţumesc, domnule Urechean, că aţi stopat разборки.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc.

Poftim, microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Proprietarii terenurilor agricole, după cum este menţionat în nota informativă, beneficiază reducere 75 la sută, proprietarii terenurilor agricole. În loc de 2 478, 1 800 şi ceva acolo.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

620, 619 lei.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Diferenţa din bugetul de stat sau de la rezerva fondului?

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

De la bugetul de stat.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Acoperirea.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Acoperirile din transferurile bugetului de stat şi din fondul de rezervă.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

A, parţial. Şi acolo, şi acolo.

 

Domnul  Vladimir Hotineanu:

Şi acolo, şi acolo.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Am înţeles.

Mulţumesc.

 

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

Întrebări mai multe nu sînt. Luaţi loc, domnule ministru.

Cuvît se oferă doamnei Palihovici, preşedintele comisiei.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010 şi constată că acest proiect a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998, a Legii cu privire la mărimea modului şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, precum şi în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14 mai 2002.

La elaborarea proiectului s-a ţinut cont de prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2010 – 2013 şi de obiectivele de guvernare, stabilite în Programul de activitate a Guvernului.

Proiectul prevede aprobarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010 la venituri şi cheltuieli în sume egale de 3 miliarde  375 milioane 668 mii, fiind luate ca bază de calcul salariul nominal mediu lunar şi mărimea fondului de remunerare a muncii estimate pe anul 2010.

Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit avizele Comisiei politică externă şi integrare europeană, care a susţinut proiectul, Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, care a respins proiectul, precum şi a Direcţiei juridice a Parlamentului.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a primit şi avizul Curţii de Conturi, care vine cu o recomandare de a completa proiectul de lege cu un capitol care ar prevedea aprobarea de către Guvern a componenţei şi structurii raportului  privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, cu majoritatea voturilor, propune  proiectul menţionat spre aprobare în primă lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Sînt întrebări către preşedintele comisiei? Nu sînt. Luaţi loc, doamnă Palihovici. A, da, da, vă rog, un minut.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Doamnă preşedinte,

În prevederile respectivului proiect este inclusă nota informativă.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Da.

Doamna  Svetlana Rusu:

Eu îmi cer scuze, o să citez: aceste măsuri includ asigurarea accesului întregii populaţii la  asistenţă urgentă prespitalicească, asistenţă medicală primară prin realocarea mijloacelor financiar acumulate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală din contul transferurilor din bugetul de stat, concomitent cu optimizarea conţinutului Programului Unic.

Deci această întrebare referitor la optimizarea conţinutului Programului Unic am adresat-o şi în cadrul şedinţei comisiei noastre, nu am primit răspuns, din păcate. Şi vă adresez această întrebare dumneavoastră: dacă dumneavoastră cunoaşteţi care este conţinutul pachetului de  serviciu care va fi prestat la nivel de asistenţă medicală primară, declarat pentru întreaga populaţie din Republica Moldova?

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Domnule ministru,

O să vă rog să mă ajutaţi. Informaţia prezentată în comisie a fost că pachetul, domnule ministru, da, a rămas neschimbat. Adică calitatea şi cantitatea serviciilor acoperite pînă acum de poliţa de asigurare medicală rămîne neschimbată.

Domnule ministru,

Este altceva?

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Doamnă preşedinte,

Eu găsesc două lucruri foarte contradictorii.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Care?

 

Doamna Svetlana Rusu:

Este vorba despre optimizarea conţinutului  Programului Unic. Şi, în acelaşi timp, acea majorare neesenţială pe contul finanţării asistenţei medicale primare cu prestarea serviciilor la nivel de medic de familie pentru întreaga populaţie din Republica Moldova, persoane asigurate şi neasigurate. Totuşi, care este, îmi răspundeţi dumneavoastră sau, poate, vă ajută cineva, acel pachet de servicii care va fi prestat la nivel de medic de familie pentru toată populaţia din Republica Moldova?

Şi vă întreb: dumneavoastră, în calitate de preşedinte, aţi putea să votaţi acest proiect de lege, fără să clarificăm pînă la urmă toate detaliile?

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Am menţionat …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc frumos.

Două întrebări.

Doamna  Svetlana Rusu:

Aceasta e prima întrebare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cine răspunde?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Pînă o să adauge domnul Sava, am să zic următorul lucru: lista serviciilor medicale acoperite de poliţa de asigurare pînă acum rămîne aşa. Din fondurile alocate s-a calculat că sînt suficiente fonduri pentru a extinde acoperire cu asistenţă medicală primară.

Domnule Sava, vă rog.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da, domnule Sava, poftim.

 

Domnul  Valeriu  Sava – şef al Direcţiei politici, buget şi finanţe în cadrul Ministerului Sănătăţii:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Noţiunea de optimizare a Programului Unic nu prevede micşorarea volumului, dar o optimizare din punct de vedere... o precizare mai concretă a serviciilor pe care medicina de familie, medicul de familie şi serviciile paraclinice, care urmează să fie realizate în cadrul asistenţei medicale primare, să fie cît mai explicite. În felul acesta, cetăţenii care vor avea acces la acest pachet de servicii medicale să ştie foarte clar şi bine la ce au dreptul conform Programului Unic şi ce servicii nu sînt aferente la acest nivel de asistenţă medicală.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, domnule Sava.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Şi eu, doamnă Rusu, am să votez acest proiect, deoarece îl consider că este, în condiţii de criză, un buget foarte echilibrat, care acoperă necesităţile de bază ale asistenţei medicale în ţară.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Cu toată stima, aţi avut dreptul la două întrebări.

Vă mulţumim frumos.

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Deci mai am o întrebare. Aceasta a fost prima întrebare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nu, aceasta e a treia de acum.

Doamna  Svetlana Rusu:

A fost în context.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nu, bine. Poftim, poftim.

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Doamnă preşedinte,

Nu consideraţi dumneavoastră că acele economii de resurse, conform prevederilor legii respective, proiectului respectiv, şi anume: reducerea cheltuielilor curente, reducerea investiţiilor pentru reparaţii capitale, nemajorarea salariilor lucrătorilor medicali în anul 2010 contravin cu prevederile acelui Program de guvernare optimist „Libertate, Bunăstare, Democraţie”?

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Programul de guvernare va fi realizat aşa cum şi-a propus Guvernul. Şi majorările vor fi la timpul lor, stimată doamnă. Acum, care sînt posibilităţile financiare ale bugetului de stat ne permit doar acest buget astăzi să îl prezentăm.

Domnul ministru a menţionat că şi la capitolul „Construcţii capitale, reparaţii” vor fi atrase fonduri extrabugetare din exterior. Nu va fi afectată calitatea asistenţei medicale.

 

Doamna Svetlana Rusu:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Luaţi loc, doamnă Palihovici. Iată, iar, a apărut o întrebare.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Doamna Oxana Domenti:

Stimată doamnă raportor,

Vedem, aici, în sinteza venituri şi cheltuielile fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010, o planificare la veniturile din primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, achitate de persoane fizice, în valoare de 42 milioane, ceea ce ar însemna de două ori mai puţin decît anul trecut.

Anul trecut, în Legea bugetului au fost planificate circa 90 de milioane la acest capitol. În acest an, planificăm doar 42 de milioane.

Din ce considerente credeţi că s-a planificat această sumă atît de redusă. Aceasta înseamnă că se va diminua, de fapt, atractivitatea sistemului de asigurări medicale şi persoanele fizice vor fi mai puţin interesate să procure poliţe.

Care este opinia dumneavoastră?

Mulţumesc.

 

Doamna Liliana Palihovici:

În primul rînd, dumneavoastră aţi comparat cu cifra planificată, dar nu cu cea reală.

Al doilea moment. A fost făcut calculul din alt salariu mediu pe ţară, cu alt preţ al poliţei de asigurare medicală. De acolo şi vin preţurile.

 

Doamna Oxana Domenti:

Nu, calculele.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

 

Doamna Oxana Domenti:

Au rămas aceleaşi, chiar şi numărul de persoane care vor cumpăra poliţă este mai mic decît cel din anul trecut.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule Buga,

Puteţi, vă rog, să completaţi.

 

Domnul Mircea Buga:

Stimate domnule Preşedinte,

Referitor la planificarea pentru anul 2009, deci au fost planificate 53 de milioane pentru acest an. Realizat efectiv 38 de milioane 500. Pentru anul următor se preconizează o creştere de circa 4 milioane  200 de mii, respectiv, din contul majorării primelor, din contul majorării veniturilor la acest capitol din partea persoanelor sub formă de sumă fixă.

 Şi la doilea moment, ce a spus şi doamna preşedinte al comisiei, legat de micşorarea cuantumului general al primei de asigurare în formă de sumă fixă, inclusiv bonusurile, discounturile  care se vor aplica pe parcursul a 3 luni, 75 la sută pentru agricultori şi 50 la sută pentru celelalte persoane care plătesc în formă de sumă fixă. Şi aceasta, evident, duce întrucîtva la o dinamică mai scăzută. Dar pentru noi este importantă majorarea numărului de persoane implicate în asigurările obligatorii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos.

 

Doamna Oxana Domenti:

Şi cu cît este planificată majorarea numărului de persoane?

 

Domnul Serafim Urechean:

Ajunge. Eu vă rog foarte frumos, aţi înaintat întrebări, aţi ascultat răspunsuri.

 

Doamna Oxana Domenti:

Eu nu am primit răspuns, eu am întrebat cu cît mai multe persoane se vor asigura.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Este un regulament oarecare. Daţi măcar cît de cît să ne...

 

Doamna Oxana Domenti:

Am dreptul să precizez, dacă nu primesc răspuns la întrebare.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule Buga,

Aveţi cifra exactă cu cît mai mult se vor asigura în 2010?

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, doamnă Palihovici,

Luaţi loc.

Mulţumesc.

Cuvînt se oferă domnului Morcov.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Stimaţi colegi,

Onorat Parlament,

Implementarea sistemului de asigurări obligatorii în medicină a avut menirea de a asigura accesul întregii populaţii la servicii medicale calitative, renovarea bazei tehnico-materiale, asigurarea cu medicamente calitative a populaţiei, elaborarea politicilor naţionale în sănătate, bazate pe profilaxia şi prevenirea maladiilor.

Anual, pînă în anul 2009, transferurile de la bugetul de stat la bugetul fondurilor asigurărilor obligatorii înregistrau o creştere semnificativă, anual fiind incluse noi categorii de cetăţeni asiguraţi din contul bugetului de stat, precum şi extinderea gamei de servicii prestate.

Analizînd proiectul Legii fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010 se poate de constatat, cu regret şi în premieră, o micşorare a compartimentului de „Venituri şi cheltuieli” în cadrul fondurilor asigurărilor obligatorii cu 95 milioane 821,8 mii lei sau cu 2,8% mai puţin, comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2009.

Onorată asistenţă,

Deşi în programul guvernării actuale este stipulată ocrotirea sănătăţii ca acţiune prioritară, ne îngrijorează modificările propuse în proiectul de lege prezentat care vor servi ca impedimente pentru prestarea serviciilor de calitate populaţiei Republicii Moldova şi anume:

- economii de resurse în legătură cu reducerea cheltuielilor curente cu  0,6 milioane lei;

- reducerea cheltuielilor capitale pentru procurarea utilajului şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare publice cu 71,7 milioane lei;

- reducerea cheltuielilor pentru investiţii capitale.

Nu sînt majorate cheltuielile privind alimentaţia şi asigurarea cu medicamente, acestea fiind păstrate la nivelul anului 2009.

De asemenea, la nivelul anului 2009 rămîne şi suma cheltuielilor pentru achiziţionarea medicamentelor destinate implementării programelor naţionale de sănătate, neluîndu-se în consideraţie devalorizarea valutei naţionale, care deja are loc.

De asemenea, constatăm şi reducerea alocaţiilor pentru finanţarea investiţiilor capitale cu 12,3 milioane lei faţă de anul 2009.

Reieşind din aceste considerente, constatăm, cu regret, că domeniul ocrotirii sănătăţii nu este prioritar precum este stipulat în Programul de guvernare. Tendinţa de a lărgi spectrul de servicii medicale prestate nu va fi păstrată. Conform proiectului de lege prezentat, se micşorează finanţarea la următoarele compartimente:

- asistenţa medicală urgentă la etapa prespitalicească cu o diminuare faţă de anul 2009 cu 1,4%;

- asistenţa medicală spitalizată de ambulatoriu cu o diminuare de 1,7%;

- asistenţa medicală spitalicească cu o micşorare de 3,8%;

- servicii medicale de înaltă performanţă cu o micşorare de 3,3%;

- îngrijiri medicale la domiciliu cu o diminuare de 0,6%;

- micşorarea fondului de rezervă al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cu 2,8%.

Sîntem de părerea că includerea unor categorii de persoane care vor beneficia de servicii medicale la nivelul asistenţei medicale primare trebuie să fie complementată cu o finanţare adecvată de la bugetul de stat.

Rectificarea bugetului fondului de asigurări obligatorii pe anul 2009 a fost aprobat cu 620 milioane mai puţin, pe cînd pentru anul 2010 se preconizează o majorare cu circa 300 de milioane, ceea ce ar însemna, practic, minus 300 milioane transferul tot de la bugetul de stat la fondul de asigurări obligatorii.

Guvernul vine, în nota informativă, cu noi prevederi ce ţin de extinderea categoriilor de persoane ce vor beneficia de servicii medicale. Acest lucru însă nu este prevăzut nicăieri în legislaţie. La fel, nu este clar care va fi conţinutul pachetului unic de asigurări medicale, ce dinamică va avea acesta. În nota explicativă se vorbeşte că acesta va fi optimizat.

În condiţiile în care nu cunoaştem exact cine şi de ce va beneficia rezultă că vom vota mîţa în sac.

Astfel, acumularea şi utilizarea mijloacelor financiare distribuite în fondurile  asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală nu vin în conformitate cu politica naţională de sănătate şi strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate şi nu va permite de a răspunde mult mai adecvat la necesităţile persoanelor asigurate care  se vor adresa după servicii medicale în calitate de pacienţi.

Proiectul atentează la anumite principii de bază a sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, cum ar fi principiile echităţii, atractivităţii, credibilităţii şi durabilităţii sistemului.

În temeiul celor expuse, Fracţiunea Partidului Comuniştilor nu susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Nu s-a înscris pentru luări de cuvînt mai mult nimeni.

De aceea, cu permisiunea dumneavoastră, propun pentru a vota în primă lectură proiectul de Lege nr.1928. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos. Deci poftim…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Proiectul de Hotărîre pentru modificarea articolului 3 din Hotărîrea Parlamentului din 20 octombrie 2009 privind constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.

Prezintă domnul Nagacevschi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

După cîte cunoaşteţi, la 20 octombrie 2009, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.43, prin care a fost constituită Comisia de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie anul curent.

Conform articolului 3 din această hotărîre a Parlamentului, comisiei i-a fost stabilit termenul de 60 de zile pentru efectuarea anchetei şi prezentarea unui raport în Parlamentul Republicii Moldova.

Vreau să menţionez că respectiva comisie nu a dispus de nici un buget şi nu a dispus de finanţe pentru asigurarea activităţii sale. Comisia s-a întrunit în mai multe şedinţe. În cadrul acestor şedinţe, a fost stabilit că lucrul comisiei urmează să fie divizat în două etape.

Prima etapă ţine de colectarea informaţiei. A doua etapă ţine de analiza informaţiei şi pregătirea raportului.

Colectarea informaţiei, la rîndul său, de asemenea, se împarte în două etape.  Prima etapă este solicitarea informaţiei de la populaţie şi de la autorităţi  şi a doua etapă este audierea martorilor de către membrii comisiei.

În cadrul activităţii sale, comisia a pregătit mai multe chestionare adresate autorităţilor publice centrale şi locale, primăriei, prin care a solicitat informaţii vizavi de evenimentele de după 5 aprilie anul curent.

Această informaţie deja a fost prezentată, însă vreau să menţionez că, de exemplu, două autorităţi au prezentat informaţia abia săptămîna trecută.

De asemenea, Comisia de anchetă a solicitat de la unele organizaţii internaţionale delegarea reprezentanţilor şi experţilor săi pentru a asista comisia în îndeplinirea mandatului său.

De asemenea, Comisia a solicitat de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare o susţinere financiară, deoarece, după cum am menţionat, ea nu dispunea de nici un buget.

Actualmente, comisia a înregistrat un volum impunător de informaţii, zeci de apeluri telefonice, zeci de sesizări şi răspunsuri de la autorităţile publice pe suport de hîrtie. Zeci de ore înregistrări foto şi video, publicaţii în mass-media. Procesarea şi sistematizarea acestor informaţii necesită o perioadă destul de importantă de timp.

Altfel spus, actualmente, membrii comisiei urmează să studieze toată informaţia acumulată şi să elaboreze, fiecare membru al comisiei să stabilească o listă de martori care urmează a fi audiaţi de către membrii comisiei.

Totodată, vreau să menţionez că nu toate organismele internaţionale au comunicat numele reprezentanţilor săi care să asiste la lucrările comisiei. Mai mult decît atît, nu a fost desemnat încă expertul de care noi avem nevoie, un expert care ar putea să analizeze comportamentul autorităţilor pe baza materialelor foto şi audio.

În acelaşi timp, în ceea ce priveşte asistenţa financiară, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare ne-a acordat-o, însă abia săptămîna trecută, în baza acestui program, în baza acestei asistenţe financiare, noi am putut să beneficiem de computere şi de hard disk-uri. Or, toate materialele video urmează să fie colectate pe nişte purtatori de care noi nu am dispus pînă acum. Şi, actualmente, secretariatul comisiei a purces la colectarea acestei informaţii video.

Aşa că nu trebuie să uităm încă o chestie: actualmente, luna ianuarie pe jumătate este nelucrătoare, altfel spus, deputaţii pleacă în concedii. Şi în a doua jumătate a lunii ianuarie membrii comisiei urmează să se adune, să discute lista martorilor care urmează a fi audiaţi, întrebările care urmează a fi puse în faţa acestor martori şi, ulterior, să purceadă la audierea martorilor.

După cum se vede, este, practic, imposibil de a prezenta, de a acumula, de a analiza informaţia şi de a prezenta raportul în plenul Parlamentului pînă pe data de 20 decembrie, adică pînă duminică, pînă în ziua de poimîine.

Pornind de la starea de lucruri descrisă, noi solicităm ca Parlamentul să modifice Hotărîrea sa din 20 octombrie 2009 şi, în loc de 60 de zile, să ne stabilească un termen de 6 luni.

Au fost mai multe discuţii în privinţa acestui termen, se vorbea despre două luni, despre 4 luni ş.a.m.d. Noi solicităm 6 luni. Însă noi sperăm că vom îndeplini mandatul mult mai rapid. Însă pentru a nu mai reveni, eventul, la această problemă, deoarece prezentarea raportului şi analiza informaţiei depinde nu numai de membrii comisiei, dar şi de factorii externi, de aceea noi solicităm ca să avem un termen suficient ca să nu mai revenim la problema respectivă.

 Vreau să menţionez că în cadrul comisiei s-a discutat problema solicitării extinderii termenului de activitate a comisiei şi absolut toţi membrii comisiei au fost de acord ca noi să solicităm prelungirea termenului. Altfel spus, nu a fost nici o opinie separată, nu a fost nici un vot împotrivă.

 De aceea, vă propun spre atenţia dumneavoastră proiectul hotărîrii de Guvern şi solicit adoptarea acesteia.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A Parlamentului, domnule Nagacevschi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Pardon, a Parlamentului. Îmi cer scuze.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Înseamnă că o să ajungi Prim-ministru.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Mersi, deja este.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu astăzi, mai sînt...

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Nici nu mă grăbesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Peste 4, 5, 10 ani, de ce nu?

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

O să fiu bătrîn de acum.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări, doar ce ţine de termen. Dacă nu e la termen, deconectez microfonul. Noi nu putem acum să punem întrebări ce ţine de anchetă. Comisia lucrează.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc.

Tocmai că e la termen şi nu pun la îndoială necesitatea de prelungire a activităţii comisiei. Dar la formarea acestui proiect de hotărîre cred că sînt careva probleme.

Eu l-aş întreba pe domnul Nagacevschi, să îmi spună, de cînd o să fie 6 luni, de la ziua de astăzi ori de la ziua adoptării hotărîrii?

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Reieşind din modificarea care o operăm, de altfel aceasta este menţionat şi în nota informativă, din 20 octombrie. Nu din ziua de astăzi, dar din 20 octombrie urmează a fi calculate 6 luni.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, am înţeles.

Domnule Nagacevschi,

Nu eu trebuie să vă învăţ că legile şi hotărîrile nu au putere retroactivă. În acest context, aţi întocmit greşit acest proiect de hotărîre.

După părerea mea, trebuie luată o nouă hotărîre, prin care să fie scris că termenul activităţii acestei comisii se prelungeşte presupunem pînă la  1 august ori 1 septembrie anul 2010.  Şi îi toată treaba.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Daţi să pornim de la cîteva principii. Legea poate să aibă efect retroactiv, poate să aibă efect ultraactiv. Nu e nici o problemă. Aceasta o stabileşte Legislativul.

În ceea ce priveşte efectul retroactiv, eu nu văd efectul retroactiv. În principiu, se substitue termenul, dar termenul care deja s-a scurs nu se exclude.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi dacă termenul acela...

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

În principiu, e vorba de o cvaziprelungire, dar prin modificarea hotărîrii trecute.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dar, o dată ce termenul cela intră în acesta, deja înseamnă că noi dăm putere acestei hotărîri…

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă sincer să vă spun, eu nu văd aici o problemă, deoarece efectele juridice sînt aceleaşi. Nu există o problemă.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Efectele, da, dar vă spun că e elaborată greşit. Nu putem să luăm o hotărîre nouă, să numim că această Comisie de anchetă va activa pînă la data cutare şi va prezenta raport.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumim.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Şi nu, deci data concretă pînă la... fiindcă aici voi aţi scris 6 luni. Poate şi vor trebui 10 zile mai puţin.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, bine, mulţumim.

Putere retroactivă înseamnă cu totul altceva, nu cînd substituie un termen oarecare.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă am stabili nişte activităţi retroactive, eu înţeleg, dar aici nu cred eu că...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Nagacevschi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Sincer vă spun.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Nagacevschi...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Vă mulţumesc.

Împărtăşesc cele spuse, în linii generale, de domnul Nagacevschi, preşedintele comisiei. Există necesitatea prelungirii termenelor prerogativelor acestei comisii, dar am unele întrebări referitor la termenul acesta de 6 luni.

În primul rînd, consider că termenul acesta ar trebui să fie pînă la 7 aprilie. Una.

Dacă volumul cu care s-a confruntat comisia este mai mare, volumul de investigaţii ar putea fi prelungit şi mai departe, mai mult de 6 luni. Fiindcă, îmi dau seama, pentru a stabili un tablou obiectiv al evenimentelor care au avut loc acolo, pentru a prelucra tot acest volum de informaţii este necesar, într-adevăr, poate, şi de o echipă mai mare, şi de alte mijloace, mijloace logistice şi de alt ordin.

Poate că aici să fie inclusă şi o echipă redacţională, care ar lucra asupra raportului. Am putea prevedea şi un raport intermediar, în cazul acesta, care ar fi, să zicem, dat publicităţii anume către data, eu ştiu, unui an, expirării unui an de la acele evenimente.

Dar îmi dau seama că tocmai pentru a ajunge la nişte concluzii către anul acesta, comisia ar trebui să îşi împartă, eu ştiu, volumul de acţiuni de cercetare pe 3 direcţii. Eu îmi dau seama că aceste direcţii ar fi: stabilirea, în primul rînd, a actanţilor principali ai acelor evenimente, inclusiv a autorităţilor care au acţionat greşit, apoi, eu ştiu, a victimizărilor, a victimelor şi a modalităţilor cum au procedat acei din comisie.

Rugămintea este să mai medităm asupra termenului, într-adevăr. Pe de o parte, am cere un raport intermediar, care ar putea să fie elaborat pînă la 1 aprilie, să zicem, pînă la 5 aprilie.

Şi comisia ar putea, să zicem, să îşi continue activitatea şi mai departe pe urmă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu am înţeles sugestia dumneavoastră. În principiu, vreau să vă spun în felul următor. Noi, în cadrul comisiei, vom face absolut totul, dar absolut totul ca pînă la 7 aprilie raportul să fie gata. Noi nu am putut să calculăm termenul pînă la  7 aprilie, deoarece hotărîrea anterioară a Parlamentului a fost pe 20 octombrie.

Şi, de aceea, noi am pus 6 luni, adică nu am calculat cu zile anume pînă la  7 aprilie. Însă eu sînt sigur, dar absolut sigur că raportul va fi prezentat pînă la  7 aprilie, sută la sută.

 În ceea ce priveşte raportul intermediar, nu cred că se impune prezentarea unui raport intermediar, deoarece  aceasta va solicita un efort suplimentar şi, eventual, am putea să ajungem la solicitarea iarăşi a unui termen, la prelungirea termenului.

Şi al treilea moment. Dacă noi am stabili un termen mai scurt, s-ar putea iarăşi să nu reuşim şi iarăşi să vin în Parlament să solicit prelungirea termenului. Eu cred că actuala hotărîre a Parlamentului va fi ultima care ne va permite deja să ne îndeplinim mandatul şi să prezentăm Parlamentului raportul.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Vă mulţumesc.

Domnule Nagacevschi,

Dumneavoastră vorbiţi aici de... unul din argumente ar fi că aţi solicitat, prin demersurile dumneavoastră instituţiilor, organismelor internaţionale, acordarea de asistenţă. Şi, pînă în prezent, la adresa comisiei a parvenit doar un singur răspuns. Restul solicitărilor, cine poate garanta şi nimeni nu poate obliga acestei comisii internaţionale să îşi urgenteze deschiderea şi acordarea acestor servicii logistice. Şi atunci de aceea şi au apărut aceste semne de nedumerire.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu o să vă explic. Există anumite reguli birocratice care urmează a fi îndeplinite de către instituţiile internaţionale pentru a onora solicitările noastre din scrisori adresate lor.

În principiu, în 60 de zile este evident că e imposibil pentru birocraţia europeană să dea curs solicitărilor noastre. Am avut discuţii cu reprezentanţii tuturor organismelor internaţionale şi am asigurări că vom fi susţinuţi totalmente.

În orice caz, noi am hotărît să le acordăm acestor instituţii termen suplimentar, însă, pînă la urmă, dacă nu va fi acordat, dacă nu vor onora această solicitare, noi vom merge fără reprezentanţii acestor organisme internaţionale.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Pentru domeniul acesta de redactare şi elaborare a raportului, dumneavoastră, evident, aveţi nevoie de o echipă redacţională şi ar trebui să o solicitaţi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Noi o avem. Domnule Hadârcă, noi o avem, eu am spus că avem un secretariat. Graţie susţinerii Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, noi acum dispunem de un buget şi au fost angajaţi reprezentanţii unor ONG-uri care participă la colectarea, prelucrarea şi pregătirea proiectului de raport.

Aşa că noi avem o echipă redacţională.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Bine.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Care deja…

 

Domnul Ion Hadârcă:

Rugămintea este să urgentaţi…

Da, mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumim.

Domnule Diacov,

Aţi dorit, da? Sau... microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:

Eu de acum mă răzgîndisem. Am vrut să spun că.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul, dacă s-a răzgîndit.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Vorba lungă, sărăcia omului. Eu cred că comisia, întra-adevăr, trebuie să primească acest timp ca să lucreze. Dar, desigur, lumea aşteaptă concluzii, lumea aşteaptă audieri publice serioase, argumentări. De aceea, nu ne trebuie nouă multe declaraţii politice, filologie ş.a.m.d.

Mulţumesc.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu nu ştiu în privinţa audierilor publice.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu intraţi în discuţii, domnule preşedinte al comisiei. A fost o sugestie.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A fost o sugestie.  Da. Atît?

Mulţumim.

Luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Acum, conform Regulamentului, e pauză. (Rumoare în sală.) Pauză. (Rumoare în sală.)

o clipă, avem Legea bugetului asigurărilor sociale şi aceasta nu o să fie  5 – 10 minute. Avem întrebări către Guvern şi eu cred că mai bine o pauză. Jumătate de oră, o plăcinţică, o sărmăluţă şi apoi revenim în sală.

 

P A U Z Ă

*

*  *  *

D u p ă  p a u z ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A rămas un proiect, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 şi întrebări. Supun votului?

Domnule Morcov,

Supun votului proiectul?

 

Domnul Serafim Urechean:

În a doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Invit la tribuna centrală. Din partea Guvernului cine prezintă? Doamna Buliga? Cu toată plăcerea şi tot respectul, doamnă ministru. Ţineţi cont că e ora 13.00.

 

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, care a fost elaborat în baza indicatorilor generali ai bugetului asigurărilor sociale de stat, în baza actelor legislative şi normative în vigoare, a direcţiilor de bază ale politicii în domeniul protecţiei sociale, a tendinţelor şi performanţelor înregistrate şi în baza prognozei indicatorilor macroeconomici elaboraţi de Ministerul Economiei.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 se estimează la nivel de 8 miliarde 11 milioane 831 mii lei, cu o creştere de circa  6,6% faţă de veniturile aprobate pentru anul 2009. Componentul principal al venitului bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2010 vor rămîne contribuţiile de asigurări sociale de stat, care constituie circa 71,5 la sută din suma totală a veniturilor. Suma contribuţiilor de asigurări sociale se estimează la nivel de 5 miliarde 731, 227 mii lei, cu o descreştere de circa 10,7 la sută către nivelul aprobat pentru 2009.

Obiectivele politicii de bază aplicate la calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat sînt: menţinerea tarifului total al contribuţiei de asigurări sociale de stat în cuantum de 29%, din care partea datorată de angajator va constitui 23% şi cea a angajatului – 6%. Aplicarea tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat în proporţie de 22% la fondul de remunerare a muncii, a persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă în sectorul agricol, dintre care 6% vor fi subvenţionate de la bugetul de stat.

Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru contribuabilii ce activează pe cont propriu: fondatori de întreprinderi individuale, avocaţi, notari privaţi prin aplicarea unei taxe fixe anuale, indexate în funcţie de rata creşterii salariului mediu pe ţară pentru anul precedent, care în anul 2010 va constitui  4044 de lei.  Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru titularii patentei de întreprinzător, prin aplicarea unei taxe fixe la fel calculată conform aceleiaşi formule, asigurarea benevolă a persoanelor fizice, proprietari de terenuri agricole ce prelucrează terenuri în mod individual pe bază de contract individual, încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale va constitui 996 de lei.

Calcularea contribuţiei de asigurări sociale de stat către angajator pentru asigurarea socială a angajaţilor din aviaţia civilă, ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale conform tarifului de 33%. Extinderea obligativităţii achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru toate persoanele, care activează în cîmpul muncii pe teritoriul Republicii Moldova.

Transferurile de la bugetul de stat au fost incluse la compartimentul „venituri” în volum de 2 miliarde 276 milioane 404 lei, care constituie cheltuieli pentru prestaţii de asistenţă socială, cheltuielile pentru plata pensiilor, alocaţiilor şi compensaţiilor şi ajutoarelor, compensarea diferenţei dintre pensia calculată şi pensia minimă pentru beneficiarii de pensii de asigurări sociale, cheltuielile aferente perioadelor necontributive, incluse în stagiul de cotizare. Compensarea diferenţei de tarife de asigurări sociale de stat în sectorul agrar şi acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 951 milioane  400 mii lei.

Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 se propun cu o creştere de 9,3% faţă de suma cheltuielilor aprobate pentru anul 2009. Cuantumul cheltuielilor a fost apreciat  în baza prevederilor actelor normative în vigoare, ce ţin de domeniul asigurărilor sociale, analizei dinamicii contingentului beneficiarilor de prestaţii sociale şi mărimii medii lunare a acestora, nivelului de executare a cheltuielilor planificate pentru perioadele anterioare şi direcţiilor orientative de politici în domeniul asigurărilor sociale de stat şi asistenţei sociale pe termen mediu.

La estimarea cheltuielilor de asigurări sociale de stat s-au aplicat următoarele acţiuni:

Majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului cu 300 de lei  pentru primul şi pentru fiecare copil următor. Majorarea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani persoanelor asigurate cu 5% sau pînă la 30% din baza de calcul, dar nu mai puţin de 300 de lei. Indexarea pensiilor de asigurări sociale în anul 2010 cu 4,65% calculat, reieşind din prognoza creşterii indicelui preţului de consum mediu anual şi creşterea salariului nominal mediu. Indexarea indemnizaţiilor de invaliditate, majorarea cuantumului ajutorului de deces. Excluderea cheltuielilor pentru procurarea biletelor de tratament veteranilor din bugetul asigurărilor sociale de stat şi transferate la bugetul de stat, perfecţionarea mecanismului de acordare a dreptului la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altele.

Cheltuielile efectuate de mijloacele bugetului de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat se estimează la nivel de 1 miliard  287 315  milioane lei. La fel au fost aplicate un şir de acţiuni prezentate în nota informativă, anexată proiectului de lege. Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 se estimează cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 263 13 milioane mii lei.

În temeiul celor expuse rog, stimaţi deputaţi, să susţineţi aprobarea proiectului de lege menţionat în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări?

Microfonul nr. 3, apoi nr. 2.

 

Doamna Galina Balmoş – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Dumneavoastră cunoaşteţi că în anii precedenţi a fost un program foarte vast de dezvoltare a serviciilor sociale. Practic, în acest buget, dar în general în bugetul public naţional, bugetul respectiv face parte din acest buget, nu s-a observat dinamica veniturilor, cheltuielilor la acest capitol. Pe mine m-ar interesa care este suma prevăzută în bugetul public naţional, destinată întreţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale? Cum va fi asigurată durabilitatea acestui sistem de servicii sociale destinate diferitor categorii de cetăţeni: copii, bătrîni, persoane cu dizabilităţi?

Doamna Valentina Buliga:

Doamnă deputat,

Vreau să vă asigur că ministerul şi Guvernul continuă să consolideze serviciile sociale începute. Astăzi, noi discutăm despre Bugetul asigurărilor sociale. Şi la bugetul asigurărilor sociale nu are o componentă separată pentru servicii sociale. Dar programul dedicat sau programele incluse în bugetul asigurărilor sociale, cum ar fi protecţia socială oferită familiilor şi copiilor, protecţie în caz de, sau activităţi pentru susţinerea sistemului de protecţie socială au cifrele respective care vor fi onorate pentru anul 2010. Şi vreau să vă asigur că durabilitatea acelor proiecte începute atît la nivel central, cît şi în localităţile sau în unităţile teritorial-administrative va fi asigurată.

 

Doamna Galina Balmoş:

Totuşi în bugetul asigurărilor există componenta „asistenţă socială”.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este.

 

Doamna Galina Balmoş:

Se vede anume prin prestaţii, dar nu şi serviciile sociale. Poate pentru a doua lectură, dacă aţi avea o sumă, să ne spuneţi, barem, în comparaţie dacă există totuşi prevederi la acest capitol?

Şi următorul moment. Noi ştim că există diferite tentative de a reforma, au fost şi există, de a reforma sistemul de asigurări sociale.  S-au observat şi unele momente care e necesar să fie depăşite. Dumneavoastră  propuneţi ca o noutate a acestui buget majorarea vîrstei de pensionare pentru funcţionarii publici, judecători şi procurori cu 6 luni în acest an. De fapt, scoateţi din contextul acestor... acelor reforme ale sistemului de pensionare numai aceste trei categorii, rămînînd altele cu anumite facilităţi. Cum consideraţi sau nu consideraţi dumneavoastră  că aţi extras din sistemul cela numai trei categorii pe care astfel doriţi să le aduceţi la...

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu vreau să răspund la întrebarea dumneavoastră  cu o întrebare: de ce nu aţi promovat dumneavoastră  această reformă? Pentru că cunoaşteţi că a fost elaborat un proiect de lege care nu a fost promovat. Pentru anul 2010 noi ne propunem, ca o acţiune în contextul acelei strategii despre care am spus noi, de a consolida capacitatea financiară a sistemului de asigurări sociale.

Pentru că dumneavoastră  vedeţi chiar şi din proiectul bugetului pentru anul 2010 că acest buget are o mare incapacitate de a asigura echitatea socială şi de a pleca de la acele categorii pe care noi le avem astăzi în sistem şi condiţii care nu sînt unice pentru majoritatea contribuabililor. Este un prim pas pe care ni l-am propus şi sper să găsim susţinere în rîndul acestor categorii.

 

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu cred că noi va trebui să revenim la un sistem unic de pensionare. Şi  aceasta va fi cea mai bună soluţie şi corectă.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Dumneavoastră aţi preconizat pentru 2010 suma de 200 de milioane lei plata pentru ajutorul social. Totodată, aţi îngrădit accesul în sistemul de compensaţii nominative, aţi lichidat îndemnizaţia lunară de îngrijire a copiilor cu vîrsta de 1,5 − 3 – 16 ani, motivînd că toţi aceşti beneficiari vor fi cuprinşi cu ajutorul social. Consideraţi că aceste mijloace vor fi suficiente, mai ales că aţi majorat cuantumul venitului minim garantat cu 100 lei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Vreau să vă asigur, stimate deputat, că acel rezultat pe care l-am evaluat astăzi la un an de zile de la implementarea ajutorului social ne permite să direcţionăm ajutorul social către familiile vulnerabile, acele familii cu venituri mici pentru a realiza scopul acestei legi. Nu am îngrădit dreptul nimănui, dimpotrivă, prin acele acţiuni care urmează să le facem să direcţionăm acele categorii către plata de ajutor social, care este una mai considerabilă decît compensaţiile nominative, care sînt astăzi.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Raisa Spinovschi – Fracţiunea PCRM:

Doamnă ministru,

În programul anticriză al Guvernului actual este prevăzută micşorarea graduală a cuantumului ajutorului de şomaj. După trei luni – 15%, apoi după încă  3 luni – 15%. Deci spuneţi-mi, vă rog, în proiectul actual aceste prevederi au fost luate în calcul sau nu?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, vreau să vă spun că suma sau banii destinaţi pentru ajutorul de şomaj în anul 2010 sînt în creştere cu 20 de milioane de lei, rezultat al creşterii pe parcursul ultimului timp a numărului de şomeri înregistraţi la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Noi ne-am propus în planul de activitate elaborarea unui mecanism atît la plata pentru incapacitate temporară de muncă şi pentru indemnizaţie de şomaj. Ca să dezvoltăm o societate nu dependentă de ajutor din partea statului. Este o acţiune care urmează să o discutăm în cazul comisiei tripartite, să elaborăm proiecte de lege pe care urmează dumneavoastră  să le examinaţi aici, în Parlament şi să adoptăm o decizie la aceste capitole.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Deci să înţeleg că această prevedere nu va fi realizată.

 

Doamna Valentina  Buliga:

În 2010 nu.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Nu. Bine, în acelaşi context, aş vrea să pun a doua întrebare. Tot în programul anticriză al Guvernului actual este prevăzută calcularea şi stabilirea pensiei militarilor prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Spuneţi, vă rog, în proiectul actual, cum se regăseşte acest moment?

 

Doamna Valentina Buliga:

În proiectul actual acest moment nu se regăseşte. Dar ceea ce aţi menţionat dumneavoastră  este un pas spre unificarea sistemului de pensionare. Ca specialiştii care se ocupă astăzi cu calculul pensiilor celor  ce muncesc în ministerele respective să avem o abordare de sistem, o abordare bazată pe lege şi pe principii.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Deci programul anticriză este pe hîrtie, dar nu de fiecare dată... adică nu este implicat de către Guvern. Aşa să înţeleg, da?

 

Doamna Valentina Buliga:

Aţi înţeles foarte greşit. Programul nu este pe hîrtie, este un program care urmează să ni-l asumăm, să îl realizăm.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Mulţumim.

Eu cred că nu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Госпожа министр, в 2009 году в Молдове впервые было применено добровольное страхование физических лиц – собственников сельскохозяйственных земель, которые обрабатывают землю индивидуально. Я вижу, что на 2010 год министерство решило сохранить этот вид страхования, то есть вы признаете, что есть определенные и позитивные, видимо, результаты. И если можете подтвердить это цифрами, было бы хорошо.

Doamna Valentina Buliga:

Da, pentru anul 2009 a fost programată asigurarea benevolă a circa 8 mii de cetăţeni, care sînt deţinători ai terenurilor agricole. Spre regret, au fost, s-au asigurat, în baza unui contract individual cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, aproape 3 mii de persoane. A fost un prim pas şi sperăm că, prin informarea corectă a cetăţenilor şi prin conştientizarea că sistemul de asigurări sociale este unul bazat pe contribuţii, în 2010 să estimăm o majorare sau să realizăm un număr mai mare de contracte încheiate benevol.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Da, спасибо.

И второй вопрос. При прогнозировании расходов государственного социального страхования была применена такая политическая мера, как усовершенствование механизма предоставления пособия по временной нетрудоспособности. Расшифруйте, пожалуйста, в чем состоит это усовершенствование механизма?

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimată doamnă deputat, că această normă... Şi dacă dumneavoastră  vă aduceţi aminte anul, Parlamentul de legislatura a XVI-a propuneri de modificare a Legii nr.289, care nu a fost realizat pînă la urmă. Ne propunem să îmbunătăţim cadrul legal care ar permite o responsabilizare atît a angajatului pentru crearea de condiţii de muncă celor care muncesc în întreprinderea respectivă, precum şi, totodată, să mărim şi responsabilitatea angajaţilor pentru ceea ce fac. Şi este la fel la nivel de politică şi concepţie care va fi realizată pe parcursul anului 2010, ca să îmbunătăţim acest mecanism conform Convenţiei nr.102 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, unde există clare prevederi în acest domeniu.

Este vorba de o zi din partea angajatului, una din partea angajatorului  şi a treia zi din contul bugetului asigurărilor sociale. Este la nivel de proiect. Ne-am propus  la nivel de politică, care urmează să fie consolidat printr-un proiect de lege care va veni în Parlament.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Oxana Radu:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Am aşa o întrebare către dumneavoastră. Pe baza proiectului pe care l-aţi prezentat dumneavoastră astăzi se prevede substituirea îndemnizaţiei lunare pentru întreţinerea copiilor în vîrsta cuprinsă între 1,3−3−16 ani cu ajutor social. Zilele acestea, noi am adoptat cu dumneavoastră  în cadrul, adică dumneavoastră  aţi adoptat, în cadrul rectificării bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 a fost menţionată creşterea numărului beneficiarilor de această indemnizaţie, de la 66 pînă la... de la 60 pînă la 77 de mii. Aşa? Deci această indemnizaţie este solicitată şi pe parcursul anului 2009. Nu a fost... această indemnizaţie nu a fost asimilată  automat, cum s-a aşteptat, de ajutor social.

Eu pun următoarea întrebare: nu consideraţi că această substituire nu poate fi atît de rapidă, cum vom rămîne, şi cum vor rămîne multe persoane, familii care nu vor primi nici indemnizaţia nominalizată şi nici ajutor social?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu. Vreau să vă spun că această indemnizaţie la fel se plătea în baza evaluării veniturilor. Şi dumneavoastră  ţineţi minte de cîte ori acea încercare cu acei 54 de lei a fost discutată nu o dată. Noi dorim şi sîntem siguri că familiile cu copii vor beneficia de ajutor social. Şi acei 54 de lei nu va fi un impediment pentru a intra în sistemul de protecţie socială, pe care îl oferă Legea cu privire la ajutorul social familiilor cu copiii.

Şi vreau să vă spun că astăzi, la ora 9.00, în cadrul ministerului, am avut organizată o conferinţă, unde am prezentat rezultatele primului an şi familiile cu copiii sînt cele care beneficiază, în primul rînd, de acest ajutor social. Valoarea medie pe anul 2009 a fost 607 lei.

 

Doamna  Oxana Radu:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Atît?

Microfonul nr.3 în continuare.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Am o întrebare la dumneavoastră. Am văzut că este prevăzut şi în Programul Guvernului, dar aţi declarat şi de nenumărate ori că veţi încerca în acest an şi în anii care urmează să schimbaţi coraportul dintre prestaţiile de asigurări sociale, pensia de limită de vîrtsă şi salariul, deci de la 25 veţi creşte acest coraport, v-am auzit, cu o cifră chiar de 42%. Spuneţi-mi, vă rog, prin prevederile acestui buget vă apropiaţi de acest deziderat?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Eu nu o dată am menţionat că sistemul actual de pensionare este unul categorizat, unul cu diferite condiţii de pensionare. Şi scopul nostru este, şi nu este doar de scurtă durată, pentru anul 2010 ne-am pus ca obiectiv pe care dorim să îl realizăm. Pentru că ceea ce avem astăzi, şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine care este asigurarea cu pensie a celor ce muncesc în agricultură, cu cît contribuie, ce primesc înapoi, care sînt categoriile care beneficiază de condiţii şi de facilităţi la sistemul de pensionare. De aceea, ne-am pus ca obiectiv. Şi sper că, la finele a patru ani de guvernare, să realizăm.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Domenti,

Dacă aderaţi la Programul nostru mai repede o să îl îndeplinim. Atît, da?

Mulţumim, doamnă ministru.

Comisia. Doamna Palihovici.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Stimaţi colegi,

Voi prezenta raportul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie privind proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010. A fost examinat de către comisie şi aceasta constată că proiectul a fost elaborat în temeiul actelor legislative şi normative în vigoare, a direcţiilor de bază ale politicii în domeniul protecţiei sociale a populaţiei, cu aplicarea indicatorilor macroeconomici prognozaţi.

Structura proiectului reflectă două componente importante – veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi cheltuielile acestui buget. Pe anul 2010, la compartimentul „Venituri” se  estimează suma totală de 8 miliarde 011 milioane 831,7 mii lei. La capitolul „Cheltuieli” se estimează suma de 8 miliarde  274 milioane 844,9 mii lei sau cu o depăşire a sumei veniturilor de 263 milioane 013 mii lei.

În cadrul comisiei au fost examinate şi avizele sau proiectul a fost avizat şi de către comisiile permanente ale Parlamentului. Astfel, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia politică externă şi integrare europeană, Comisia agricultură şi industrie alimentară, Comisia economie, buget şi finanţe, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională propun examinarea acestui proiect în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media nu a aprobat o hotîrîre privind adoptarea avizelor asupra proiectului de lege menţionat. Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice s-a pronunţat pentru respingerea acestui proiect de lege. Obiecţiile şi propunerile pe marginea proiectului au fost expuse în avizele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi Direcţiei juridice a  Aparatului Parlamentului. Aceste obiecţii vor fi examinate în lectura a doua.

În baza alineatului (2) din articolul 29 din Regulamentul Parlamentului, deputata Eugenia Ostapciuc a înaintat unele propuneri privind proiectul de lege care, la fel, vor fi examinate în lectura a doua.

În aceste condiţii, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune aprobarea acestui proiect în primă lectură.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Atît, da? Mulţumim, doamnă preşedinte.

Aveţi întrebări, doamnă Domenti?

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Stimată doamnă raportor,

Aşa o întrebare către dumneavoastră. Trebuie să constatăm, cu regret, că bugetul asigurărilor sociale din acest an şi, de fapt, şi …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Din anii trecuţi.

 

Doamna  Oxana Domenti:

 … din anii precedenţi, da, ne face să ne gîndim ce va fi mai departe. Prima dată în acest an acesta este unul deficitar în raport cu anii precedenţi şi prima dată cînd este atît de mult dependent de bugetul de stat. Spuneţi-mi, vă rog frumos, este clar că trebuie să se ia anumite măsuri pentru ca să se stabilizeze situaţia, să asigurăm o durabilitate financiară acestui buget. În opina dumneavoastră, ce măsuri ar trebui să fie întreprinse în domeniul politicii sociale şi în domeniul politicii de asigurări sociale, astfel încît să asigurăm o durabilitate financiară în sistemul de asigurări sociale?

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Da, vă mulţumesc şi eu pentru întrebare.

Stimată doamnă deputat,

Vreau să zic că nu e pentru prima dată cînd bugetul are deficit. Deficitul pentru anul 2009 a fost 197 milioane. Aşa că nu este nici o noutate aici că acest buget are deficit.

Referitor la punctul meu de vedere, este separat de acest proiect. Ceea ce prezintă astăzi proiectul sînt cifre concrete, pe care trebuie să le discutăm şi să le aprobăm.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Atît?

 

Doamna  Oxana Domenti:

Eu cred că ţine de acest buget. Pentru că de opinia dumneavoastră, ca preşedinte de comisie, depinde …

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Punctul meu de vedere este punctul meu de vedere şi l-am discutat, doamnă Domenti, în Comisia protecţie socială, sănătate şi familie.

Doamna  Oxana Domenti:

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Liliana Plaihovici:

Cu plăcere.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Şi vreau să văd şi opinia dumneavoastră cu privire la coeficientul de indexare din acest an. Pentru prestaţiile din bugetul de stat este prevăzut un coeficient de indexare de  0,3%. De fapt, dacă este să comparăm cu cheltuielile administrative care sînt necesare pentru punerea în aplicare a  acestui mecanism de administrare, uneori ele sînt mai mari decît acest 0,3%, pe care îl veţi oferi, pe mărimea căruia veţi majora prestaţiile.

Nu credeţi că este, totuşi, o prognoză mai puţin realistă a coeficientului de indexare pentru anul viitor? Căci deja vedem şi cursul dolarului este mai mare, cursul valutar, o creştere mai mare decît cea care a  fost planificată, dar şi preţurile la tarife şi alte servicii vor creşte în anul viitor. Deci acea prognoză a inflaţiei, care a stat la baza creşterii prestaţiilor sociale, credeţi că este una realistă?

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Este una reală şi este calculată de profesionişti în domeniu, stimată doamnă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Cu plăcere.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Stimată doamnă preşedinte,

M-ar interesa care este opinia dumneavoastră sau a comisiei vizavi de încetarea stabilirii dreptului la compensaţii nominative pentru solicitanţii noi de la 1 ianuarie 2010? Care este costul acestor economii? Ce economie va face bugetul la acest capitol? Ca să nu vorbim despre cost şi eficienţă. Şi tot la acest capitol … Atît. Vă rog, la această întrebare.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Stimată doamnă deputat,

Ştiţi că această stopare este planificată, nu este un element care apare nou, de mai devreme. Şi atunci, cînd s-a aprobat Legea cu privire la asistenţa socială…

 

 

Doamna  Galina Balmoş:

Legea este foarte veche. Legea asistenţei sociale nu s-a aprobat anii aceştia.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

...şi asigurări sociale s-a planificat trecerea treptată la ajutorul social. Acest lucru nu s-a întîmplat să se decidă în luna decembrie. Nu va rămîne nimeni fără susţinerea pe care a avut-o din categoriile defavorizate. Aşa cum a fost explicat, toate aceste compensaţii vor fi acoperite din contul ajutorului social.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Nu este corect, de fapt.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Aşa credeţi dumneavoastră.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Şi următoarea întrebare: care este viziunea dumneavoastră faţă de cuantumul ajutorului social – 530 de lei?  Părerea mea e că el se racordează la ceilalţi indicatori faţă de care trebuie racordat acest venit minim garantat.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Părerea mea este că, dacă bugetul de stat şi-ar putea permite mai mult, ar trebui şi ajutorul social mărit, şi pensiile, şi toate celelalte categorii de cheltuieli de la capitolul asigurărilor sociale.

Eu consider că este o majorare esenţială şi destul de importantă, pe care o face anul acesta bugetul asigurărilor sociale.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Venitul minim garantat astăzi depăşeşte, conform proiectului, pensia minimă. Şi dumneavoastră consideraţi că este corect.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Doamnă deputat,

Vor urma încă alte rectificări. Veţi vedea că nu va depăşi ajutorul social alte cheltuieli pe care le-aţi nominalizat dumneavoastră.

 

Doamna  Galina Balmoş:

După indexarea care se promite, este cert că va depăşi acest lucru.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Cu plăcere.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aştept întrebări. Nu mai aveţi?

Mulţumim, doamnă preşedinte. Luaţi loc, vă rog.

Avem înscrişi la luări de cuvînt doamna Botnariuc, da? Şi doamna Fusu. Nu la acesta v-aţi înscris?

Poftim.

 

Doamna  Tatiana Botnariuc:

Onorat Parlament,

Această sătpămînă ne-a antrenat într-un exerciţiu amplu şi de o responsabilitate înaltă – examinarea şi aprobarea principalelor legi: Legea bugetului de stat pentru 2010, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul viitor.

Toate aceste proiecte denotă un caracter antisocial, fără ţinte prioritare şi fără argumentări economico-sociale. Proiectul Legii asigurărilor  sociale de stat pe anul 2010 nu introduce noutăţi reformatoare la nivel de politici, continuă, în principiu, politicile prevăzute în anii precedenţi în cadrul de cheltuieli pe termen mediu, astfel confirmînd corectitudinea politicilor promovate de către guvernarea comunistă.

Noutăţile proiectului, însă, diminuează unele drepturi materiale obţinute anterior sau îngrădesc accesul la unele măsuri de protecţie socială pentru multe categorii de populaţie şi anume: majorarea vîrstei de pensionare pentru funcţionarii publici, judecători şi procurori cu 6 luni în fiecare an; îngheţarea cuantumurilor compensaţiilor nominative şi încetarea stabilirii dreptului la compensaţia nominativă pentru solicitanţii noi prin trecerea la stabilirea ajutorului social, începînd cu 1 ianuarie 2010; substituirea indemnizaţiei lunare pentru întreţinerea copilului cu vîrsta cuprinsă între 1,5 – 3 ani şi 16 ani cu ajutorul social acordat conform evaluării veniturilor.

Despre aceste momente s-a discutat amplu în şedinţa de ieri. Şi sperăm că pentru a doua lectură vor fi luate în calcul propunerile şi sugestiile Fracţiunii Comuniştilor.

Totodată, vrem să menţionăm că fiind absolut nefondată şi inadmisibilă indexarea pensiilor cu doar 4,65%, fapt care va diminua considerabil veniturile şi aşa destul de modeste ale pensionarilor. Conform legislaţiei, indexarea este media între creşterea preţurilor de consum, adică inflaţia, şi creşterea salarialului mediu pe ţară.

În cazul în care aţi prevăzut o creştere neesenţială a salariului mediu, era necesară indexarea prestaţiilor, cel puţin, la nivelul inflaţiei. În condiţiile majorării tarifelor la serviciile comunale, a indexării compensaţiilor nominative, a devalorizării euroului, veniturile populaţiei, şi aşa, mai ales a pensionarilor şi invalizilor, vor suferi o reducere considerabilă.

În tendinţa de a optimiza cheltuielile, statul nu face altceva decît să vîre mîna în buzunarul cetăţenilor şi mai ales a pensionarilor, invalizilor. Vor fi indexate doar cu 0,3% pensiile stabilite şi plătite de la bugetul de stat, precum şi alte prestaţii, alocaţii plătite din bugetul de stat.

Vreau să amintesc că, începînd cu 2003, an destul de complicat din punct de vedere financiar, an cînd ponderea datoriei externe era maximă şi pînă în 2009 inclusiv, pensiile şi alte plăţi sociale au fost indexate cu 15 – 20%.

Stimaţi guvernanţi,

Dumneavoastră accentuaţi de multe ori că bugetul este unul realist. Atunci, unde era pragmatismul dumneavoastră, sinceritatea faţă de popor cînd în campania electorală, doar cîteva luni în urmă, aţi promis indemnizaţii, pensii şi alocaţii de mii de lei pentru fiecare persoană?

În final, menţionez că Fracţiunea Comuniştilor nu va susţine acest proiect de lege. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos, doamnă Botnariuc.

Vreau să vă spun că dacă dumneavoastră … Eu acum vorbesc ca deputat. Am dreptul şi eu? Să cobor la tribuna centrală? O’kei. Nici o problemă.

Eu, în genere, aş coborî tribuna centrală aici, jos. Nu, Prezidiul, nu tribuna, da. Eu am vrut să spun doar două cuvinte.

Stimaţi ex-guvernanţi,

Dacă dumneavoastră mi-aţi fi arătat acum că în timpul guvernării dumneavoastră aţi umplut banca cu bani şi noi acum nu vrem să îi repartizăm, să aibă oamenii salarii şi pensii bune, aş fi de acord.

Deci noi acum, Alianţa pentru Integrare Europeană, stabileşte pensiile şi salariile pentru anul viitor, ţinînd cont de banii pe care i-aţi lăsat dumneavoastră, fiindcă aţi guvernat dumneavoastră pînă la noi.

Ceea ce am promis noi în campania electorală, avem timp să realizăm. Avem 4 ani de zile şi o să vă convingeţi, 4, primii. Aceştia sînt primii 4. Dacă vă amintiţi, i-am dat ieri răspuns domnului Dodon că în 2021 am să pun la vot o propunere. Aşa că nu e bine cînd noi speculăm pe seama celor pe care i-aţi sărăcit dumneavoastră. Aceasta am vrut să vă spun.

Nu e bine, fiindcă pensionarul, săracul om, ascultă şi se gîndeşte că în Parlament sînt oameni care nu au inimă. Deci bugetul este rezultatul guvernării dumneavoastră pe anul viitor şi trebuie să recunoaşteţi lucrul acesta. Şi cu cît mai aproape o să fim noi de adevăr, cu atît mai bine o să fie. Să nu facem speculaţie.

O să treacă 2 – 3 ani de zile şi atunci o să puteţi să spuneţi, că, iată, noi am promis şi nu am realizat. Acesta e adevărul. (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Toţi vorbitorii, văd că nu mai sînt doritori.

Permiteţi-mi să propun în prima lectură acest proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc frumos.

Absoluta majoritate.

Fracţiunea Comuniştilor, pentru lectura a doua susţineţi sau nu? Bine.

Vă mulţumim frumos.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Ne-a rămas în ordinea de zi doar întrebări. Numai, înainte de aceasta, am o rugăminte. Eu vă rog cînd noi, acei care conducem şedinţa, declarăm şedinţa închisă, atunci părăsiţi sala. Vă rog eu frumos. Atunci dar eu am să revin cu peniţa la acele indemnizaţii care îi revin fiecărui deputat.

Şi ultima. Eu cred că nu e bine că nu există aici o cantină unde am putea lua masa. Am înţeles că jos, în subsol, este posibilitate ca, la ora mesei, să luăm masa. Dacă sînteţi de acord, mă duc să văd şi, începînd cu anul viitor, să putem lua, în afară de un ceai şi o plăcintă, şi o sărmăluţă. Aşa cum am spus eu astăzi. Sînteţi de acord?

 

Domnul  Serafim Urechean:

Sîntem de acord, nu o să fie scandal ca la „Teleradio-Moldova”. Vă împuternicim.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.  Mulţumesc.

Dacă nu sînt întrebări... nu sînt întrebări, am înţeles.

 

Domnul  Iurie Ţap:

Domnule Preşedinte,

Am eu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sînt, da? Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

O primă întrebare domnului ministru al agriculturii şi industriei alimentare Valeriu Cosarciuc. La sfîrşitul anului trecut, prin scrisoarea nr.376 din  28 noiembrie 2008, Centrul Republican de Diagnostică Veterinară atenţiona Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare privind situaţia nefavorabilă la epididimita infecţioasă în unele ţări europene.

Şi, avînd în vedere că aceasta este o boală periculoasă, pentru populaţie era necesară efectuarea unor cercetări diagnostice pentru depistarea precoce a bolii. De asemenea, era necesar de a efectua teste de laborator privind cercetarea formelor de gripă nouă – gripa aviară şi gripa porcină.

În aceste condiţii, solicit răspuns în scris la următoarea întrebare: de ce, pe motivul neglijenţei de serviciu a  unor conducători de nivel înalt din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din instituţiile sale subordonate, nu s-au efectuat cercetări la epididimita infecţioasă, conform Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi protecţia mediului pentru anii 2006 – 2010?

De asemenea, nu s-au realizat, pe parcursul anului 2009, cercetări de laborator privind depistarea formelor noi de gripă la animale, care este transmisibilă şi al oameni, favorizînd astfel răspîndirea bolilor pe teritoriul Republicii Moldova, punînd în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor noştri.

Şi cea de a doua întrebare. Avînd în vedere multitudinea de ilegalităţi sesizate la recenta construcţie a luxosului sediu al PCRM din strada Armenească nr.44/3 din municipiul Chişinău. Solicit răspuns în scris la următoarea întrebare:

1. De la domnul ministrul de stat Victor Bodiu, temei în baza  căruia a fost  adoptată de către coaliţia roşu-oranj din CMC decizia nr.42/ 27 din 16 martie 2006, prin care, în mod ilegal şi în dezacord cu prevederile Legii nr.436 din  28 decembrie  2006 privind administraţia publică locală, a fost oferit cu titlu gratuit în folosinţă Partidului Comuniştilor din Republica Moldova un lot cu suprafaţa de 0,2785 ha, număr cadastral 0100.205. 401 în strada Armenească nr.44/3.

Or, legea spune, în acest sens, că înstrăinarea, concesionarea, arenda şi locaţiunea terenurilor aflate în proprietatea APL se face doar prin licitaţie publică.

2. Temei în baza căruia a fost adoptată de către o altă coaliţie roşu-oranj din CMC, de această dată ghidată de către noul comunist Eduard Muşuc, decizia CMC nr.22/19-1 din 22 ianuarie 2009 în baza căreia a fost vîndut terenul oferit clădirii luxosului palat sediu de partid al PCRM.

3. Domnului ministru al construcţiei şi dezvoltării regionale, Marcel Răducan. Solicit a fi stabilit dacă Inspecţia de Stat în Construcţii a verificat legalitatea în baza căreia a fost eliberată autorizaţia de construcţie nr.357 din  15 iunie 2006, avînd în vedere faptul că prevederile  Hotărîrii de Guvern nr.978 din 2 septembrie 2004 interzic orice construcţii noi în centrul istoric al Chişinăului, în zone protejate de importanţă naţională, or terenul cu pricină cuprinde zona protejată.

De la domnul ministru al economiei Valeriu Lazăr. Stabilirea modului în care reprezentantul statului în Consiliul de Administrare al Băncii de Economii, unde statul deţine 56,13% din capitalul social, a monitorizat modul în care a fost onorat de către PCRM – Partid al muncii contractul de creditare nr.6466 din 6 septembrie 2007 cu acordul adiţional 7477 din 31 octombrie 2007 privind acordarea unui credit de 22  milioane de lei, folosit pentru construcţia sediului PCRM.

Şi nu în ultimul rînd de la Agenţia Turismului, doamna Ludmila Dumitraş. Solicit stabilirea posibilităţii ca, în conformitate cu articolele 27 şi 28 din Legea nr.352 din 24 noiembrie 2006 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor turistice, să fie creată în perimetrul străzilor limitrofe noului sediu al PCRM o zonă turistică naţională şi instituirea în acest sens a unei rute turistice speciale pentru cetăţenii noştri din sate şi comune, care pînă astăzi au mai crezut în sloganele PCRM.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Valentin Guznac:

Mulţumesc.

Vreau să solicit Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale o informaţie exhaustivă cu referinţă la respectarea procedurii legale de proiectare şi verificare a proiectelor elaborate pentru efectuarea lucrărilor de gazificare şi încălzire a  Şcolii Medii din satul Ciocîlteni, raionul Orhei.

În acelaşi timp, solicit o informaţie, la fel, exhaustivă Agenţiei Resurse Materiale cu referinţă la desfăşurarea licitaţiei publice la selectarea agentului economic pentru desfăşurarea lucrărilor respective.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Raisa Spinovschi:

Domnului ministru al educaţiei Leonid Bujor.

Stimate domnule ministru,

Anterior, deci cu o lună în urmă v-am adresat o asemenea întrebare, ceea ce ţine de neachitarea în termen a indemnizaţiilor pentru tinerii specialişti, angajaţi în localităţile rurale din instituţiile de învăţămînt şi anume indemnizaţia unică de  30 000 lei, care este achitată în primii trei ani de activitate în trei tranşe. Deci, spuneţi, vă rog, aceasta se repetă şi anume la acelaşi liceu, la Liceul Teoretic „Vlad Ioviţă” din comuna Cocieri.

Şi deci doi tineri specialişti, doamna Bodac Mariana şi doamna Lungu Veronica nu au primit această indemnizaţie. Şi anume doamna Lungu Veronica nu a primit pentru primele două tranşe. Iar doamna  Bodac Mariana nu a primit pentru prima tranşă.

 

Domnul  Serafim Urechean:

De cînd au depus cererile? Eu îmi cer scuze.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

În lege, conform articolului 53, este menţionat că prima tranşă se achită în prima lună de activitate, a doua tranşă se achită peste un an de activitate. Deci termenele au trecut, documentele necesare au fost prezentate, dar achitarea nu este. Noi ştim cu toţii că acestea sînt nişte plăţi prioritare, de aceea ele trebuie achitate în termen.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumim frumos.

Domnule ministru,

Răspundeţi: de ce, iată, termenele epuizîndu-se de un an în urmă, dumneavoastră nu aţi achitat pînă acum?

 

Domnul  Raisa Spinovschi:

Dar eu aş solicita şi un răspuns în scris: care sînt motivele? Şi să fie prezentat un răspuns în scris, conform legislaţiei în vigoare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Eu vă susţin, de aceea şi îl întreb şi eu.

 

Doamna  Raisa Spinovschi:

Mulţumim.

 

Domnul  Leonid Bujor – ministrul educaţiei:

Stimaţi colegi,

Cu părere de rău, pe parcursul şedinţelor de astăzi şi de ieri s-au adus foarte multe critici, inclusiv la ceea ce ţine de domeniul învăţămîntului, asigurarea cadrelor didactice din Republica Moldova şi, în special, a tinerilor specialişti cu sumele, la care s-a referit mult stimata doamnă deputat, este rezultatul faptului că pînă la 25 septembrie anul curent fosta guvernare a  Republicii Moldova  a ignorat aceste prevederi legale şi, în exclusivitate, mijloace financiare pentru domeniul învăţămîntului au fost achitate pentru salariile pedagogilor.

Avem astfel de situaţii, la care v-aţi referit dumneavoastră, în fiecare din raioanele Republicii Moldova.  De aceea, spre deosebire de acei care, pe parcursul a 8 luni, nu şi-au onorat obligaţiunea faţă de tinerii specialişti din Moldova, noi, după cum ştiţi, în bugetul naţional pentru anul viitor am alocat acea sumă reală pentru achitare.

Deci atît profesorii din raionul Dubăsari, cît şi profesorii de la Briceni, de la Rîşcani de unde am avut semnale, de la Sîngerei şi alte raioane vor prelua aceste sume în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, şi, în special, odată cu posibilitatea Ministerului Educaţiei de a beneficia în practică de mijloacele financiare,  prevăzute în bugetul naţional pentru anul 2010.

Cu părere de rău, eu repet acest lucru şi doamna profesoare cu siguranţă ştie, noi am editat, nu noi, dar fosta guvernare a editat doar două manuale – manualul „Bukvari” şi manualul „Abecedarul”. Din acelaşi motiv, au făcut promisiuni electorale populiste. Pentru a-şi îndeplini aceste promisiuni, învăţămîntul nu a suportat cheltuieli nici în unul din domeniile prioritare, inclusiv au avut de suferit tinerii specialişti, care au acceptat să lucreze, să beneficieze de acea sumă de bani în trei trepte.

Deci eu regret pentru faptul că, într-adevăr, avem 6 profesori din Republica Moldova care nu au beneficiat de prima tranşă. Dar, domnule Preşedinte, fiindcă aţi făcut indicaţie şi aţi cerut să realizăm, imediat cum parvin banii pentru bugetul din 2010, fiecare dintre aceşti specialişti va prelua sumele respective. Nu este responsabilitatea Alianţei pentru Integrare Europeană, actuala guvernare, pentru nerespectarea tinerilor specialişti de către fosta guvernare.

Şi a doua problemă, fiindcă aţi mai abordat o problemă în discuţia noastră. La cele două…

Doamnă Ostapciuc,

Liniştiţi-vă acolo. Din moment ce aţi stat, înseamnă că trebuie să fiţi calmă pînă la urmă.

Stimată doamnă profesoară,

La cele două instituţii de învăţămînt din raionul Dubăsari, unde în funcţie de conducători au fost desemnaţi părtaşi ai Partidului Comuniştilor, contrar prevederilor Regulamentului, s-a constituit o comisie din specialişti ai ministerului, vor verifica situaţia la faţa locului şi, în acest caz, vom decide…

 

Doamna  Raisa Spinovschi:

Domnule ministru,

Eu îmi cer scuze, dumneavoastră de acum…

 

Domnul  Serafim Urechean:

Închideţi microfonul nr.3.

Eu vă rog frumos. Să nu trecem măsura.

Dumneavoastră nu aţi nominalizat cum vreţi să vă dea răspunsul: în scris sau oral? Eu vreau să îi mulţumesc domnului ministru pentru cunoaşterea perfectă a situaţiei din domeniu. Şi vreau să îi spun că ar trebui de ridicat şi responsabilitatea şefilor direcţiilor raionale de învăţămînt.

Şi, iată, eu vă transmit totuşi o interpelare. Vă lămuriţi în fiecare raion, de ce nu au fost achitate? Şi mă informaţi în scris pentru fiecare raion. Şi ce aţi întreprins pentru ridicarea responsabilităţii şefilor direcţiilor de învăţămînt din aceste raioane?

Am dreptul la interpelare. Îmi cer scuze.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Спасибо.

К сожалению, район Сорока на прошлой неделе занял ведущую позицию в разделе криминальных хроник. И не успели представители Альянса за европейскую интеграцию заявить о том, что последуют репрессии в сторону коммунистов, как в раздел этих хроник попали и представители нашей партии.

Так, в прошлую пятницу был вскрыт гараж, обворован, изуродован автомобиль марки «Мицубиси» бывшего секретаря районного комитета партии, в настоящее время члена районного комитета.

Прошу Министерство внутренних дел представить информацию о том, как идет расследование данного случая. Это первый вопрос.

И второй вопрос. Несколько дней назад примэрией Сорок был передан в аренду городской сквер площадью  23 сотки, величина арендной платы  5 000 леев в год, под строительство церкви.

Прошу Генеральную прокуратуру проверить, как был проведен аукцион? Разрешается ли капитальное строительство на арендованной земле? И не противоречит ли принятое решение Закону об охране зеленых насаждений и Закону о водоохранных зонах? И так же – кто выиграл аукцион? Как он проводился? И все, что связано с аукционом.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumim frumos.

Microfonul nr.2 în continuare.

 

Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Domnului Dorin Drăguţanu, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. Întrebare adresată în temeiul articolului 122 din Regulamentul Parlamentului.

În ultima perioadă, promovaţi foarte intens un proiect de migrare a aplicaţiei informatice a unei bănci comerciale din Republica Moldova în Bucureşti, potrivit căruia toate datele despre operaţiunile bancare efectuate de către această bancă, precum şi datele cu caracter personal ale clienţilor vor fi externalizate pentru a fi prelucrate peste hotare.

Anterior, toate instituţiile naţionale au avizat negativ acest proiect al băncii comerciale. În vederea promovării proiectului acestei bănci aţi avut mai multe întrevederi cu conducători ai autorităţilor publice, inclusiv cu conducerea Serviciului de Informaţii şi Securitate în vederea convingerii reavizării pozitive a proiectului.

Din informaţiile de care dispun, acest proiect ar fi la controlul personal al Preşedintelui Parlamentului şi Preşedintelui interimar al Ţării Mihai Ghimpu, care ar monitoriza personal situaţia.

Din aceste considerente, solicit să mi se comunice în scris şi în termenul prevăzut de lege următoarele:

În ce constă acest proiect? Care este interesul statului şi al Băncii Naţionale, avînd în vedere marele efort depus de către dumneavoastră şi conducerea ţării în vederea implementării proiectului unei bănci comerciale?

Nu vor fi oare divulgate informaţiile comerciale şi cele cu caracter personal ale clienţilor prin externalizarea acestora într-o altă ţară? Care sînt măsurile de protecţie luate în acest sens?

Să mi se comunice care a fost poziţia iniţială a autorităţii naţionale asupra acestui proiect, inclusiv a Băncii Naţionale. Care este rolul... da, şi să mi se prezinte aceste avize... Care este rolul SIS în implementarea proiectului? Oare prin tendinţa de externalizare şi prelucrare a datelor operaţiunilor bancare peste hotarele ţării, banca comercială respectivă nu încearcă să evite să investească bani în Republica Moldova pentru modernizarea propriului său sistem informatic?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

Rog, de fapt, întrebarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova şi, în special, Ministerului Agriculturii. Rog să mi se prezinte, în scris, informaţia ce ţine de repartizarea ajutoarelor umanitare şi, în special, acele peste 12 mii de litri de motorină care au fost primite, după cum cunoaşteţi, de către Guvernul anterior, adică de la Federaţia Rusă.

Care au fost criteriile de selectare şi cantităţile împărţite autorităţilor publice locale pe fiecare raion în parte.

Informaţia rog să fie prezentată în scris.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu părere de rău, în ultimii 3 – 4 ani aţi avut în vedere sau cînd?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu am spus în anul acesta.

 

Domnul Serafim Urechean:

A, anul acesta.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da. Care au fost primite anul acesta.

 

Domnul Serafim Urechean:

Anul 2009. Bine.

Mulţumesc.

Întrebări? Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Mulţumesc.

Domnului Victor Bodiu, Ministru de Stat al Guvernului şi domnului Eugen Ştirbu, Comisia Electorală Centrală. Interpelare.

În conformitate cu articolul 17 alineatul (6), articolul 20 alineatul (2) din Legea despre statutul deputatului în Parlament şi articolul 125 din Regulamentul Parlamentului, prin prezenta, solicit informaţie cu privire la situaţia creată în jurul alegerilor locale noi în comuna Selişte, raionul Orhei şi posibilităţile legale de a soluţiona această problemă, ţinînd cont de faptul că alegerea unui nou primar se tergiversează intenţionat de către un grup de consilieri.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.5. Poftim.

 

Domnul  Ion Butmalai – Fracţiunea PLDM:

Domnule prim-vicepreşedinte,

Îi ofer doamnei Chistruga cuvînt, pe urmă vorbesc eu, la urmă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sînteţi foarte amabil.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Domnului Prim-ministru Vlad Filat. Reiterez întrebarea colegului nostru Iurie Muntean, adresată domnului viceprim-ministru Victor Osipov, privind situaţia derizorie creată în satul Copanca, raionul Căuşeni, unde este stopată asigurarea locuitorilor cu apă potabilă şi pîine. Răspunsul domnului Osipov este unul formal, precum că totul este în regulă.

 În acelaşi timp, tot Osipov constată că aprovizionarea cu apă potabilă este sistată. Pîinea este comercializată în cantităţi insuficiente şi la preţuri inconvenabile.

Mai mult decît atît, în ultimul timp unele autorităţi publice centrale, în special Ministerul Afacerilor Interne, nici nu recunosc Copanca drept sat din zona de securitate, deşi acest statut i-a fost atribuit de către Comisia unificată de control în zona de securitate.

Dacă această practică va continua, vor surveni consecinţe grave pentru locuitorii satului Copanca, în special la achitarea compensaţiilor pentru gaze şi energie electrică, nemaivorbind de faptul că să laşi un sat fără apă şi pîine este necreştineşte.

Din aceste considerente, nesatisfăcîndu-ne răspunsul domnului Osipov, îl întrebăm pe domnul Prim-ministru de ce s-a întîmplat acest lucru şi îl rugăm, insistent, să intervină întru soluţionarea problemelor acestei localităţi.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Butmalai:

Domnule prim-vicepreşedinte al Parlamentului,

Onorată asistenţă,

Domnilor deputaţi,

La 24 mai 2007, Guvernul Republicii Moldova, condus la acea vreme de Prim-ministrul Vasile Tarlev, a adoptat Hotărîrea de Guvern nr.581 cu privire la construcţia tronsonului de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti.

Aparent, acest proiect părea a fi justificat şi promovat din raţiuni economice, deci ieşirea la mare, traficul intens de mărfuri din portul Giurgiuleşti etc. Dar din informaţia care se vehicula printre constructori, graba şi încălcarea masivă a drepturilor de proprietate a cetăţenilor care nimereau în calea construcţiei se desprindea clar interesul fostului Preşedinte al Ţării domnul Vladimir Voronin pentru promovarea intereselor Companiei „Trans–Lining”, patronată de familia Voronin.

Amintesc onoratului Parlament că realizarea proiectului amintit era urmat de numeroase adresări ale cetăţenilor din regiunea construcţiei privind încălcarea drepturilor la proprietate ale acestora, numeroase adresări ale ONG-urilor din domeniul ocrotirii mediului care reclamau distrugerea biodiversităţii în zona respectivă.

Ignorarea acestor demersuri, lipsa studiului de fezabilitate, cît şi graba cu care s-a realizat proiectul, identificarea surselor enorme financiare denotă interesul financiar al unor persoane influente în promovarea proiectului.

Luînd în consideraţie că pentru realizarea proiectului s-au cheltuit surse bugetare enorme care nu s-au justificat economic, solicit domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vlad Filat, domnului Procuror General Valeriu Zubco şi domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice Viorel Chetraru:

- să verifice legalitatea demarării proiectului şi construcţiei tronsonului de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti;

- să verifice legalitatea şi corespunderea devizului de cheltuieli cu cheltuielile de facto, sursa investiţiilor şi a mijloacelor financiare. Să verifice legalitatea documentaţiei de îndeplinire şi recepţie a lucrărilor, corespunderea acesteia etapelor construcţiei;

- să verifice legalitatea procesului-verbal de recepţie finală a obiectului, deci a tronsonului de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti şi darea lui în exploatare.

De asemenea, solicit să se efectueze expertiza tehnică şi să se verifice eficienţa economică a tronsonului de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti, stabilind profitul sau, eventual, pierderile Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei”, beneficierii traficului pe această linie şi alte date relevante.

Răspunsul rog să fie remis la adresa mea, în scris, în termenul legal.

Domnule prim-vicepreşedinte,

Avînd ocazia, permiteţi-mi să felicit colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu sărbătoarea profesională, dorindu-le sănătate, fericire, familii trainice şi ca ordinea în Republica Moldova să fie ocrotită la justa valoare de colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne.

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc.

Bravo. (Aplauze.) Şi noi vă felicităm pe dumneavoastră, ca fost poliţist.

Deci, poftim, domnule Iurie Ţap.

 

Domnul Iurie Ţap:

Mulţumesc.

Cotidianul „Moldova Suverană” din 18 noiembrie curent a publicat articolul „Hoţii de bani publici rămîn nepedepsiţi”.

Este vorba de raportul Curţii de Conturi şi adresarea acesteia către „Tansparency International”, în care a rugat să se stabilească cum se execută deciziile Curţii de Conturi. Este vorba de trei poziţii concrete, dar foarte importante:

1) privind legalitatea acordării creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie;

2) privind reviziile la o serie de ambasade ale Republicii Moldova;

3) privind formarea şi utilizarea mijloacelor fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.

Respectiv, se vorbeşte despre faptul că în aceste trei domenii au fost comise abuzuri mari privind utilizarea banilor publici. Pornind de la importanţa problemei, interesul public, dar şi discuţiile pe care le avem noi permanent, chiar şi astăzi, aici, în Parlament, rog ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să se documenteze în acest sens şi să informeze în plenul Parlamentului. Cu atît mai mult că Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a examinat actele de folosire abuzivă a mijloacelor financiare în activitatea fondurilor de susţinere socială a populaţiei, dar nu a pornit nici o cauză şi nici o persoană nu a fost trasă la răspundere.

În acest sens, rog ca Procuratura Generală să examineze şi să stabilească vina persoanelor cu demnitate publică din această instituţie, dar şi a persoanelor responsabile din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Mă refer la domnul ex-ministru. E vorba de reviziile la ambasadele Republicii Moldova, care au comis aceste abuzuri. Respectiv, a persoanelor cu demnitate publică din Guvern, din ministere şi, la fel, să informeze aici, în plenul Parlamentului, despre responsabilitatea fiecăruia în parte, după caz, să fie traşi la răspundere administrativă sau penală.

A doua întrebare, vă rog, către Ministerul Afacerilor Interne şi către Ministerul Economiei: de a informa privind importul de arme de foc cu ţavă ghintuită şi muniţii la ele în perioada anilor 2008 şi 2009. Şi, respectiv, despre cazurile de import ilegal în acest sens. Şi rog, la fel, Procuratura Generală să se documenteze şi, de asemenea, să întreprindă măsurile de rigoare în acest context. Şi încă o dată rog privind importanţa problemelor, rog ca toate aceste răspunsuri, cu nominalizările respective, să fie făcute în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Poftim, microfonul nr. 3.

 

Doamna Inna Şupac  − Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc.

Întrebarea mea este adresată către domnul ministru al educaţiei Leonid Bujor. Întrebarea este următoarea: care este suma de bani cheltuită de către Ministerul Educaţiei în categoria „acţiuni pentru tineret” de cînd dumneavoastră activaţi în calitate de ministru al educaţiei şi vă rog să prezentaţi toate ordinile şi devizele de cheltuieli ce ţin de acţiunile pentru tineret. Informaţia, vă rog frumos, să ne-o prezentaţi în scris, domnule Bujor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Bujor,

În scris.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mă adresez şi eu către mult stimatul domnul ministru al tineretului şi sportului din Republica Moldova cu rugămintea, ca un coleg din componenţa actualului Guvern, să prezinte informaţia solicitată doamnei deputat, reprezentantă a Partidului Comuniştilor, fiindcă ceea ce solicită dumneaei nu ţine de competenţa Ministerului Educaţiei. Unu.

Şi doi. Doamnă Şupac, în perioada de două luni şi jumătate cît deţin funcţia de ministru al educaţiei s-a cheltuit cam de trei ori mai mult decît voi aţi cheltuit în Anul Tineretului, fiind la guvernare. Aţi declarat Anul Tineretului în CSI şi aţi cheltuit 173 mii de lei, ceea ce este o ruşine naţională.

Vă mulţumesc.

În scris nu aşteptaţi, nu sînt obligat să vă prezint.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa de astăzi închisă.

Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 23 decembrie, la orele 10.00.

Mulţumesc frumos.

 

 

Şedinţa s-a terminat la ora 15.25.

 

Stenograma a fost pregătită

 în Direcţia documentare parlamentară

 a Aparatului Parlamentului