DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a IV-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2006
Sedinta
din ziua de 19 octombrie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului Lege nr.3368 pentru ratificarea Acordului dintre
Republica Moldova si Regatul Tarilor de Jos cu privire la asistenta
administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la 19 iunie 2006.
4. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.2011 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul
2006 nr.291-XVI din 16 noiembrie 2005 (anexa nr.4, anexa nr.5).
5. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.1838 pentru completarea anexei 5 la Legea bugetului de stat pe anul
2006.
6. Reexaminarea Legii nr.264-XVI din 28 iulie
2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala al
Republicii Moldova.
7. I n t r e b a r i s i i n t e r p e
l a r i.
8. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian
(Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).
9. Declaratia domnului deputat Sergiu Stati
(Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova).
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico,
vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile
sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat
prezenta 91 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo, Larisa Zimina,
Serafim Urechean, Ion Varta – in delegatie; Grigore Petrenco – din motive de
sanatate; Gheorghe Musteata, Vasile Colta, Angela Leahu, Valeriu Guma, Vladimir
Ciobanu.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Stimati colegi,
Inainte de a incepe sedinta propriu-zisa,
aduc la cunostinta dumneavoastra ca astazi, 19 octombrie, este Ziua juristului.
Cu acest prilej sa ii felicitam pe colegii nostri deputati care fac parte din
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, sa felicitam echipa
consultantilor din aceasta comisie, toti colaboratorii Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului, de fapt si toti juristii din Republica Moldova, sa le
dorim mult succes si multe impliniri in activitatea lor deosebit de importanta.
(Aplauze).
Tot aici tin sa va aduc la cunostinta
dumneavoastra ca, anterior sedintei plenului Parlamentului de astazi, si-au
sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri, in particular este vorba
de doamna Valentina Cusnir si de domnul Vladimir Turcan. Multi ani. Cele mai
alese urari de bine. (Aplauze).
Stimati colegi,
Astazi, isi sarbatoresc ziua de nastere
colegii nostri doamna Eugenia Ostapciuc (aplauze) si domnul Anatol Taranu
(aplauze). La fel sa le dorim multa sanatate si frumoase realizari.
Deci, ordinea de zi. Bine, incepem de la
dreapta, din partea mea la stinga.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Noi cunoastem ca zilelele acestea are loc o
greva pasiva a conducatorilor de microbuze. In societate se discuta activ ca
motivele excluderii de pe piata rutiera a microbuzelor sint cauzate de interese
inguste ale unor feciori ai potentatilor zilei.
Conducatorii auto, dupa ce si-au reutilat
masinile pentru circulatia pe ruta, dupa ce statul le-a dat autorizatii si le-a
legalizat genul de activitate, le-a dat mereu documente si de expertiza
tehnica, iata ca acesti oameni, sute de soferi si familiile lor trebuie sa ramina
astazi someri si sa isi vada atit banii, cit si sperantele de existenta duse pe
apa simbetei.
Propun sa vina reprezentantul Guvernului si
sa ne informeze, cum vrea sa remedieze de urgenta situatia? Sa mai analizeze
lucrurile din alte tari la acest capitol, unde nu exista asemenea interdictii.
Pentru ca, se aude ca Oleg Voronin ar fi
cumparat vreo 150 de taximetre, pe care vrea sa le puna pe rute in locul celor
scoase cu aberatia de nu mai vechi de
7 ani. Daca nu si nu, sa li se dea oamenilor un ragaz de 3 – 4 ani, ca oamenii
sa adune un ban, sa isi refaca activitatea, sa isi cumpere alte masini, sa nu
le luam bucatica de la gura lor si familiilor atit de grosolan.
Solicit sa supuneti votului solicitarea mea
de a veni aici, in Parlament, si a ne spune, care este viziunea Guvernului
asupra situatiei?
Va multumesc.
Vitalia Pavlicenco.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Da, o voi face-o.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Din pacate, sint obligat sa revin la cazul
Domnisor-Papuc. Nu eram sa intervin, daca nu citeam azi-dimineata sau nu m-ar
fi atentionat cineva sa citesc un articol foarte sugestiv din “Nezavisimaia
Moldova”, care, ca idee, urma sa fie deetatizat nu numai la capitolul
“Schimbarea numelui fondatorului”, dar si la continut, si la abordarea
subiectelor.
Din punctul nostru de vedere, acest
material, de fapt, este un start al unei campanii, care urmeaza a fi. Anumite
aprecieri deja, care sint date, ca si cum acei care au luat atitudine pe
marginea cazului respectiv, reprezinta asa-numita mafie politica.
In numele Fractiunii parlamentare a
Partidului Democrat cerem si va rugam foarte frumos, inainte de a vota intr-un
fel sau altul, sa ginditi bine, ca, intr-un termen rezonabil, sa spunem, de
doua saptamini, Ministerul Afacerilor Interne sa prezinte in plenul
Parlamentului un raport complex asupra activitatii sale. Si daca ceea ce e
scris in ziar, ca numai succese si succese inregistreaza acest minister, sa ne
demonstreze. Deputatii sa aiba timp, eu stiu, cu o saptamina inainte sa fie
prezentat raportul, sa intre in discutii. Si tot aici vreau sa va spun ca pe
noi nu ne intereseaza componenta electorala sau politica cu care se speculeaza
mult. Poftim, sedinta secreta a Parlamentului.
Si in numele fractiunii, noi va garantam
ca, in cazul in care pe marginea discutiei asupra activitatii ministerului
respectiv ni se va demonstra, ca cele relatate nu numai de societatea civila,
mass-media, constatari facute triste, de altfel, facute si de catre Procuratura
Generala cu numarul mare de dosare vizavi de aplicarea violentei in cazul
anchetei de catre organele Ministerului Afacerilor Interne s.a.m.d. Noi vom fi
acei care vom iesi si ne vom cere scuze, daca cumva, prin luarile noastre de
atitudine, am prejudiciat imaginea cuiva.
Domnule Presedinte,
Eu imi cerc scuze ca s-a lungit un pic. Eu
va rog foarte frumos, lucrul acesta este important nu numai pentru noi, este
important pentru societate. Este o problema care nu se vrea a fi discutata. Si
pina la urma este problema increderii populatiei in institutiile statului. Si
nu in ultimul timp in institutia Parlamentului. Daca totul este bine, nu e nici
o problema, o discutam, recunoastem, luam act, sint nereguli, la fel ne conformam
s.a.m.d.
Eu va multumesc si rog aceasta propunere sa
fie pusa la vot. Termenul, putem sa convenim cind urmeaza sa fie prezentat
raportul respectiv, urmeaza de comun acord sa il convenim.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din partea fractiunii propun sa fie excluse
din ordinea de zi proiectele nr.1605, nr.1724 si nr.1702.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Este de dorit atunci cind se numesc aceste
materiale sa fie spus numarul chestiunii din ordinea de zi, sa ne putem orienta
despre ce e vorba.
Domnule Presedinte,
Propun ca chestiunea 9 din ordinea de zi,
proiectul de Lege nr.2116 sa fie scos din ordinea de zi. Motivul este absenta
domnului Serafim Urechean.
Si alta propunere. “Alianta «Moldova
Noastra»” propune ca proiectul de Lege a bugetului de stat, chestiunea 6 din
ordinea de zi de miine, sa fie transferat pentru alta data. Este o lege de
importanta majora, dar este si foarte voluminoasa. Noi, Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»”, mai avem nevoie de timp ca sa ducem la bun sfirsit
examinarea acestui proiect de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din partea Comisiei pentru cultura,
stiinta, invatamint, sport si mijloace de informare in masa se propune ca sa
permutam pentru ziua de miine proiectul nr.3988, referitor la proiectul de
Hotarire pentru confirmarea in functie a membrilor Consiliului Coordonator al
Audiovizualului. Deci, pe anumite candidaturi noi avem cu Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati sa clarificam pe parcursul zilei de astazi niste
lucruri si de aceea solicitam aceasta problema. Deci, transferarea pentru ziua
de miine a proiectului nr.3988.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Referitor la propunerea domnului Stepaniuc,
noi sintem de acord, o sustinem.
Domnule Stepaniuc,
Dat fiind faptul ca astazi este Ziua
juristului va rog sa respectam si noi legislatia si, la selectarea acestor
candidaturi, sa participe nemijlocit si Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati. Asa cum este scris la articolul 42 din Codul Audiovizualului.
Ieri, la comisia noastra, dumneavoastra ati
prezentat candidaturile deja selectate si votate de comisie. Trebuia sa
participam noi, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Da, noi
va rugam ca miine sa fie, numaidecit sa participam si noi, ca miine o sa fie.
Da, sa incepem de la inceput procedura de selectare, fiindca e incalcata si nu
o sa ne inteleaga nimeni.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Si eu la fel.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vizavi de propunerea domnului Bondarciuc. In
calitate de autor, vreau sa mi se aduca niste argumente, toate trei proiecte
nr.1605, nr.1724 si nr.1702, autorii fiind un grup de deputati, inclusiv eu,
vreau sa stiu argumentele, cu ce drept aceste proiecte care au fost inaintate
spre examinare in ordin prioritar inca in luna aprilie– mai anul curent, se
retrag din ordinea de zi? Deoarece ordinea de zi pentru doua saptamini a fost votata
in sedinta anterioara.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Din numele Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati propun ca chestiunea sub nr.3, proiectul de Lege pentru
reexaminare sa fie transferat pentru ziua de miine, proiectul nr.3654. Si
proiectul de Lege nr.3673 sa fie trecut pentru saptamina viitoare.
Domnul Marian Lupu:
3673.
Domnul Vladimir Turcan:
Sub nr.4.
Domnul Marian Lupu:
La mine sub numarul 4 este nr.3706 inregistrat.
Legea pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila.
Domnul Vladimir Turcan:
Procedura civila.
Domnul Marian Lupu:
Deci, nr.4 sa fie transferat pentru saptamina
viitoare.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, intocmai.
Domnul Marian Lupu:
Deci, pentru ordinea de zi a sedintei de
astazi, care din proiectele de legi ramin? Ca sa ma clarific eu foarte bine. Sint
trei la numar. Deci, noi avem asa –
30 si...
Domnul Vladimir Turcan:
Nr. 3706 ramine pentru ordinea de zi de
astazi.
Domnul Marian Lupu:
Ramine pentru ordinea de zi de astazi, nr.
3673.
Domnul Vladimir Turcan:
Pentru saptamina viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Saptamina viitoare.
Domnul Vladimir Turcan:
Nr.3654 pentru ziua de miine, 20 octombrie.
Domnul Marian Lupu:
Nr.3654 pentru ziua de miine.
Va multumesc.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am impresia ca daca mai continuam asa vreo
doua minute sa examinam ordinea de zi, excludem toate din ordinea de zi pentru
astazi si nu stiu daca are sens sa mai desfasuram sedinta.
Eu as vrea sa ma folosesc de acest moment
de examinare a ordinii de zi pentru a ruga inca o data. Aproape un an in urma
la examinarea Legii bugetului medicinii prin asigurare la bugetul fondului
social am inaintat mai multe intrebari, la care nu am primit raspuns nici pina
astazi. Eu as ruga ca sa nu sa se intimple acelasi lucru la examinarea
documentelor respective, care, cred, vor fi introduse in ordinea de zi in
saptaminile care urmeaza, ca Secretariatul Parlamentului sa selecteze inca o
data toate acele intrebari si sa transmita ministerelor respective pentru a
obtine un raspuns, nu ca data trecuta, ca in plenul Parlamentului s-a spus ca
va vom informa mai tirziu. Iata a trecut un an de zile si informatia respectiva
nu o avem.
Si al doilea lucru. Eu sustin completamente
ceea ce a spus aici colegul nostru domnul Plesca. Mai mult decit atit, ieri, la
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati am discutat destul de clar si
patru membri ai comisiei si-au expus opiniile destul de clar ca este incalcata
legislatia in vigoare. Numai am aprobat Codul Audiovizualului si deja incepem
sa il incalcam. Nu stiu daca este cazul sa incepem cu asa actiuni:
implementarea acestei legi, care, stim destul de bine, este foarte mult de
discutat si in societate si cu organismele internationale.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu vizavi de propunerea domnului Filat. Eu
as ruga ca Parlamentul, mai intii, adica, sa decida ca aceasta intrebare sa fie
discutata la Biroul permanent al Parlamentului. Avind in vedere ca de acum la
Ministerul Afacerilor Interne lucreaza o comisie formata din deputatii Comisiei
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, in frunte cu domnul
Garev. Si, deci, Biroul, in final, va decide cind si necesitatea examinarii
acestei intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, eu va multumesc frumos.
Domnule Presedinte,
Daca este necesar sa se discute in prealabil
la Biroul permanent eu cred ca nu ar fi o problema. Dar aici eu va rog frumos
iarasi, ca sa fie clara situatia. Subcomisia parlamentara din cadrul comisiei
respective are ca tema un spectru foarte ingust ce controleaza si noi stim
foarte bine baza materiala si asa mai departe. Noi vrem sa discutam despre
activitatea propriu-zisa. Nu despre indestularea materiala s.a.m.d.
Deci, pina la urma eu consider ca ceea ce
urmeaza sa discutam noi in plen nu prea are legatura cu ceea ce controleaza la
ora actuala grupul de deputati, care fac controlul la Ministerul Afacerilor
Interne.
Domnule Presedinte,
Daca este necesar, initial, la Birou,
poftim, la Birou. Dar pina la urma pe noi ne intereseaza ca discutia sa aiba
loc. Discutie sincera si sa iesim si cu niste rezultate si cu niste pareri.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg domnule Filat,
Totusi, ca sa ma orientez si sa determin
actiunile mele ulterioare, insistati sa punem la vot acum aceasta propunere ori
discutam la Biroul permanent? Care va este pozitia?
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu insist sau rog ca propunerea noastra sa
se materializeze prin ceea ce am propus. Daca, pentru a lua decizia pozitiva
este necesara o discutie in cadrul Biroului permanent, eu nu pot sa stiu ce
decizie o sa luati dumneavoastra, daca aveti nevoie, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Eu nu stiu, intr-adevar, care va fi
decizia.
Domnul Vladimir Filat:
Dar in speranta ca veti lua o decizie in
favoarea propunerii noastre, noi acceptam ca sa fie discutat la Birou.
Domnul Marian Lupu:
Sa fie discutie la Birou.
Domnul Vladimir Filat:
Si dupa care sa luam decizia.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Eu la fel.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Referitor la intrebarea doamnei Cusnir. Noi
in comisie inca o data am examinat proiectele de legi nr.1605, nr.1724, nr.1702
si am convenit la o concluzie ca trebuie sa precizam vreo citeva date. De
exemplu, Combinatul de Vinuri de calitate “Milestii Mici”, se propune o
initiativa legislativa de a le anula datoriile istorice, este inclus si in
proiectul de Lege nr.2783. Sint momente legate si cu Vinaria “Bardar” si cu
Codul fiscal, cu titlul cela al Codului fiscal. Noi trebuie sa precizam. De
aceea, noi am propus sa excludem aceasta din ordinea de zi.
Si al doilea moment. Referitor la proiectul
de Lege nr.3778. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007. Vreau sa-i
informez pe toti ca acest proiect de lege a fost prezentat in Parlament, in
conformitate cu legislatia in vigoare, la inceputul lunii octombrie. Noi am
lucrat in grupul de lucru, am lucrat si in comisie. Si sintem gata sa
prezentam raportul miine in plenul Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Eu cred si sint sigura ca, in calitate de
autor, trebuiau sa fiu informata si cel putin sa fiu invitata in viitor la
comisie cind se vor discuta proiectele initiate de noi.
Domnul Marian Lupu:
Da, bine, remarca este una relevanta. Eu as
ruga pentru viitor acest dialog sa fie mai bine organizat la subiectele date.
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Inteleg ca acum citeva zile in Parlament
s-a propus redactarea unei declaratii vizavi de situatia din Georgia.
Deocamdata Parlamentul Republicii Moldova nu a adoptat o astfel de declaratie.
Revin din nou cu aceasta propunere, ca sa redactam astazi o declaratie in
sprijinirea poporului georgian, prietenelor nostri din Georgia, care se afla intr-o
situatie foarte dificila. O situatie in care ne-am putea afla si noi peste citeva
luni. Propunerea respectiva vine din partea a opt deputati. Cei trei deputati
social-liberali, deputatul Anatol Taranu, deputata Vitalia Pavlicenco,
Valentina Cusnir, Zoia Jalba si Ion Neagu. Si, va rog, de asemenea, sa ma inscrieti
pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Tin sa il informez pe domnul Serebrian,
care, spre regret, a lipsit la ultimele sedinte in Parlament, ca s-a discutat
problema respectiva si acest suport, si o sustinere din partea Parlamentului
Republicii Moldova a fost expusa in cadrul summit-lui presedintilor
parlamentelor GUAM la Chisinau, care a avut loc simbata si duminica trecuta. Si,
respectiv, in acest sens, cred ca, poate, nu facem noi sa ne grabim. Deci, tinind
cont, si in acest sens vreau sa va informez ca a fost adoptata o declaratie a
statelor GUAM in cadrul Comitetului de Ministri CSI, deci care a avut loc
zilele trecute la Minsk, la care a fost adoptata, expusa pozitia respectiva
referitor la situatia sau, sa spunem, relatiile bilaterale ruso-georgiene.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Eu ii multumesc foarte mult domnului
presedinte Stati pentru remarcile facute. Cunosc eu ce s-a intimplat la
Adunarea Interparlamentara GUAM, despre declaratia despre care dumnealui
vorbeste, luarile de atitudine de acolo, care sint, de altfel, contrare a ceea
ce spuneti dumneavoastra. Eu vorbeam ca sa inteleaga si domnul Stati, de
declaratia Parlamentului Republicii Moldova, nu de GUAM.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu vreau sa raspund la replica domnului
Bondarciuc, colegului Comisiei pentru politica economica, buget si finante in legatura
cu aceea ca comisia respectiva este gata pentru a raporta proiectul bugetului
pe anul 2007.
Eu cred ca este o declaratie neserioasa.
Ieri, noi am discutat in comisie proiectul bugetului, nu am avut avizele,
practic, ale tuturor comisiilor parlamentare, nici un raport, nici un aviz noi
nu am discutat in comisia noastra, care este comisia principala privind acest
document.
Stimati colegi,
Eu cred ca doua saptamini... si ma adresez
domnului Presedinte al Parlamentului, doua saptamini pentru a discuta si
analiza proiectul bugetului, legea de baza economica pe 2007 este foarte putin
si eu cred ca aceasta demonstreaza formalismul din partea Parlamentului, a
fractiunii majoritare, a acelor deputati care doresc miine sa discutam
proiectul bugetului.
Si eu insist ca propunerea domnului Untila
despre pozitia fractiunii, ca anume fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
roaga Parlamentul ca aceasta problema sa fie aminata pe doua saptamini.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
E o norma, de fapt, la care nici nu ar fi
cazul sa insistati. Din momentul in care solicitantul a rugat sa fie supus
votului, asa se va intimpla.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu vreau sa ma refer tot la proiectul de
Hotarire a Parlamentului cu privire la numirea Consiliului Audiovizualului.
Dumneavoastra si opinia publica stiti foarte bine in ce conditii a fost
adoptata legea, cite discutii au fost pe marginea acestui proiect si discutii
care au durat cred ca mai mult de 2 ani de zile.
Noi sintem acum la etapa finala si ar fi
foarte bine ca la etapa finala noi macar sa dam dovada de compromis, de intelegere
s.a.m.d. ca acest Consiliu sa creeze o atmosfera pentru imbunatatirea pe viitor
a situatiei la «Teleradio-Moldova”.
Eu vreau sa va spun ca pina astazi
deciziile luate de comisie, au fost luate cu incalcarea legii. Uitati-va ce
scrie in articolul 42: “Candidatii la functia de membru al Consiliului
Coordonator al Audiovizualului vor fi selectati de comisia parlamentara de
profil si de comisia parlamentara juridica.”
Daca dumneavoastra intelegeti chestia
aceasta asa cum s-a procedat pina acum, eu ma mir foarte mult. Aici sint foarte
multi juristi, sint foarte multi deputati cu experienta, daca e scris
“Candidatii vor fi selectati de comisia de profil si de comisia juridica.”
Din cite stiu eu, comisia de profil a
examinat intr-o atmosfera destul de stranie acesti candidati. Vreau sa va spun
ca fractiunile parlamentare nu au fost informate referitor la lista acestor
candidati. Eu stiu ca ieri, la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati s-a
descoperit ca unul dintre candidati nu se incadreaza in normele descrise in
lege. El abia in 2004 a terminat o institutie de invatamint superior, nu poseda
experienta de 5 ani. Pe urma, pe coridor s-a mai redactat acolo si a spus ca a
lucrat nu stiu unde “pritepscic”, cum se facea pe timpurile celea, intelegeti.
De aceea, eu va rog foarte mult sa
examinati in conformitate cu legea. Eu cred ca e posibil ca astazi dupa masa
comisiile sa se intruneasca, ordinea noastra de zi nu este foarte incarcata, sa
invite liderii fractiunilor, reprezentantii comisiilor, sa facem un schimb de
pareri, ca miine sa fie votata de un numar cit posibil de mare de deputati.
Eu nu vreau sa ma refer la nimeni, dar sa
fie lucrul acesta facut, ca noi sa eliminam aceasta problema din ordinea de zi,
sa nu fie facuta cu forta. In principiu, este posibil sa fie facuta cu forta,
dar atunci o sa vedem care o sa fie consecintele.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vad ca discutia asupra acestei probleme,
practic, a inceput, desi am rugat sa fie transferata pentru ziua de miine. As
ruga colegii nostri juristi sa citeasca nu numai prima propozitie din acest
articol 42, dar sa citeasca si in continuare. Acolo se spune asa: “Dosarele
candidatilor se depun in comisia de profil. La inaintarea spre confirmare de
catre Parlament a candidatilor, comisia de profil prezinta un raport, iar
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati prezinta un coraport.”
Prin aceste fraze este foarte clar
demonstrat, comisia care face lucrul de baza este comisia de profil.
(Rumoare in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Eu cred ca ar trebui sa incetam discutiile
la acest subiect din moment ce am decis transferarea lui pentru data de miine.
Dar, in principiu, cred ca ar trebui sa citim legea atent, asa cum ne invita si
domnul Stepaniuc, procedura de selectare a fost una transparenta, adusa la
cunostinta publicului larg, a fost reflectata in presa.
Eu am participat la sedintele in cauza si
vreau sa va spun ca au participat foarte multi reprezentanti ai presei, au fost
facute inregistrari video si audio pe tot parcursul dezbaterii.
Conform regulamentului, toate aceste
sedinte sint publice si orice deputat din orice comisie poate sa vina fara
invitatie speciala, fara colaci si busuioc, cum vrea Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati, care, practic, s-a eschivat de la aceasta procedura. Nu
era necesara o invitatie speciala, pentru ca, din cite ne spune Regulamentul
Parlamentului, aceste sedinte sint publice.
Nu cred ca este cazul ca presedintii
fractiunilor sa fie invitati neaparat, cum vrea domnul Diacov, de asemenea
invitatie speciala la sedinta comisiei de profil, pentru ca tocmai aceasta ar insemna
politizarea acestei dezbateri si scopul nostru a fost sa depolitizam procedura
de selectare a candidaturilor.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Vlad Cubreacov:
Deci, de aceea propunerea mea este sa
suspendam aceasta dezbatere si sa aplicam corect prevederile legii votate de
noi, ale Codului Audiovizualului.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Iarasi cuiva ii sta in git Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati. E scris clar la articolul 42 din Codul
Audiovizualului: “Candidatii la functia de membru al Consiliului vor fi
selectati de comisia parlamentara de profil si de Comisia parlamentara juridica,
pentru numiri si imunitati” si s-a terminat.
Aici nu mai trebuie multe discutii, este
clar ca buna ziua, noi n-am participat la selectare, de aceea ca nu ne-a
invitat, a fost selectare, domnule.
Domnule Cubreacov,
Linistiti-va. Cititi legea si nu trebuie
mai mult.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi. (Rumoare in sala.) Ori
anunt acum o pauza, ca sa va mai temperati putin, ori continuam, dar intr-o
anumita ordine.
Stimatii mei colegi,
Cine are sa discute ori in mod
regulamentar, ori va rog, ati iesit, ati discutat colegial, ati revenit in
sala.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Eu, de fapt, ca o replica, deci, domnului
Cubreacov. Eu imi cer scuze ca noi nu i-am inminat dumnealui colac si busuioc,
dar sedinta precedenta, tineti minte, eu am anuntat ca noi o sa avem sedinta
deschisa, poftim, toti acei care doresc, dintre deputati, pot sa participe la
sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.
Mai mult decit atit, insasi faptul, eu deja
ma refer la problema pur juridica. Da, intr-adevar, legea nu este perfecta,
trebuie sa, deci sa recunoastem acest fapt. Dar asa cum este, asa este. Si
acolo e scris, intr-adevar, trebuie sa fie selectate doua comisii, dar in
continuare, intr-adevar, asa cum a mentionat domnul Stepaniuc, dosarele
personale sint prezentate in comisia de profil. De aceea noi tragem si
concluzia.
Prima. Dosarele sint prezentate in comisia
de profil. Din punct de vedere al corespunderii profesionalismului, cerintelor
de profesionalism, candidaturile sint selectate de catre comisia de profil. Din
punct de vedere juridic, daca toate candidaturile intrunesc conditiile
respective legale prevazute de lege, verificam noi, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati, ceea ce si am facut in sedinta de ieri.
Mai mult decit atit, anume comisia noastra
a si depistat ca unul dintre candidaturile selectate nu corespunde cerintelor
legale. Comisia juridica a indeplinit toate functiile si obligatiunile si de
aceea domnul Cubreacov in sensul acesta nu are absolut dreptate.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Colegii la microfon,
Eu va rog, nu va suparati, permiteti-mi sa
suspend dezbaterile, fiindca cred ca au fost 15 minute dezbateri la acest
subiect, pe care il examinam in ziua de miine, cred ca ar fi suficient poate pe
ziua de astazi.
Mai mult decit atit, cineva dintre
antivorbitori a mentionat ca astazi, pe parcursul zilei, este timp suficient, sint
sigur ca, precum a informat si domnul Turcan si domnul Stepaniuc, ambele
comisii vor avea astazi sedinta pentru a continua examinarea si dezbaterile pe
marginea candidaturilor pe simplul motiv ca, urmare a examinarii de catre
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, au fost depistate anumite lucruri
care nu permit avansarea examinarii acestui subiect in sedinta plenului de
astazi.
Miine revenim la acest subiect. Astazi, in
cadrul comisiilor, sint sigur ca un numar important de subiecte, care se afla in
dezbatere astazi in sala plenului, se vor epuiza, sint absolut sigur.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Rog intelegerea dumneavoastra. (Rumoare in
sala.)
Stimati colegi,
haideti, profitati de sedintele comisiilor
de astazi pentru a discuta absolut toate subiectele, inclusiv cele de
procedura. Daca nu ajungeti la o clarificare a acestor subiecte, revenim, avem
miine sedinta in plen si le discutam pe toate. Eu va rog foarte mult.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Va multumesc foarte mult, domnule
Presedinte.
Stimati colegi,
Problema pe care am dezbatut-o noi vine, in
mare masura, si din lipsa claritatii in articolul citat din lege. Inteleg ca
astazi comisiile se vor intruni separat, ori legea nu spune, Regulamentul
admite de principiu convocarea de sedinte comune, ori nu va sti stinga ce face
dreapta si vom ajunge din nou intr-o situatie de blocaj, de tensiune sau de
eschivare, daca vreti, asa cum banuiesc eu ca am avut, a fost cazul pina acum.
Comisiile se puteau intruni si pina acum in
sedinta comuna. Sa admitem ca se intrunesc separat, asa cum este intentia
domnului Turcan, pentru ca dumnealui nu vrea sa participe intr-o sedinta
comuna, nu a facut asemenea propuneri, nu si-a coordonat activitatea cu o alta
comisie, sau n-au avansat propuneri Biroului permanent si daca concluziile
comisiilor se vor contrazice, ce vom face, cum vom decide, care dintre aceste
comisii e sesizata in fond, pentru ca nu avem claritate nici in acest moment.
Conform Regulamentului, presedintele,
atunci cind trimite o chestiune sau alta in examinarea comisiilor, desemneaza
una ca sesizata in fond si alta ca si coraportoare. Care este, in acest caz,
comisia sesizata in fond, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sau
comisia de profil, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport
si mijloace de informare in masa.
Deci, aceste lucruri trebuie sa le
clarificam pentru ca in lege se invoca doua comisii, s-ar parea ca sint pe
picior de egalitate, ca sint ambele sesizate in fond si noi asemenea situatii
nu le avem prevazute de Regulamentul Parlamentului, care este lege organica.
De aceea, acelasi lucru putea sa-l spuna
domnul Stepaniuc, ca nu a primit invitatie de la domnul Turcan sa participe la
examinarea...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Cubreacov,
Mi-ati promis ca o sa vorbiti succint.
Stimati colegi,
Eu va rog foarte mult, acest subiect, da,
este un subiect, dar nu este un subiect de procedura in cadrul sedintei, este
mai mult un subiect de interpretare a legii pe care noi de la microfoane in
aceasta sala nici nu putem sa o facem. Sa intelegem acest lucru. Ultima
remarca scurta si avansat.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Foarte scurt, deoarece am fost vizat a doua
data. Comisia nu se eschiveaza.
Domnule Cubreacov,
Eu va rog sa fiti foarte corect cind ceva
vorbiti de la microfon.
Mai mult decit atit, domnul Stepaniuc a
participat la sedinta comisiei si a prezentat toate materialele. Daca
dumneavoastra nu sinteti informat, nu inseamna ca aceasta nu corespunde
adevarului.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia sesizata in fond este comisia
domnului Stepaniuc, asa cum e si stipulat in lege, articolul 42. Comisia de
profil, trebuie sa cititi legea, daca nu cunoasteti, poftim, intrati la Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati si noi vom explica.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, puneti toate punctele pe “i” in
cadrul sedintelor de astazi dupa masa.
Va multumesc.
3 propuneri care au fost inaintate de
colegii nostri, deci 3 propuneri care vizeaza modificarea ordinii de zi, care
au fost contestate de luarile de cuvint ale altor colegi, respectiv, sint
obligat sa le supun votului. Celelalte propuneri se considera a fi automat
acceptate o data cu votul Parlamentului pe ansamblul ordinii de zi.
Deci, propunerea doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco, invitarea reprezentantului Guvernului la subiectul maxi-taxi. Cine
este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.
Colegii numaratorii,
Rog sa imi anuntati rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi. Propunerea nu a fost
acceptata. Propunerea domnului deputat Veaceslav Untila referitor la
transferarea pentru o perioada ulterioara a examinarii Proiectului nr.3778,
deci in numele fractiunii...
Stimati colegi,
De fapt, doar in
numele fractiunii, se fac asemenea propuneri. Proiectul de Lege nr.3778, cu referinta
la proiectul Legii bugetului pe anul 2007.
Cine este pentru a accepta aceasta
propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 6.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
25 de voturi. Propunerea nu este acceptata.
Propunerea domnului deputat Oleg Serebrian
referitor la declaratia privind sustinerea Georgiei, declaratia, o propunere
din partea a 8 deputati da? Precum am fost anuntat. Cine este pentru a accepta
aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
22 de voturi. Propunerea nu a fost
acceptata.
Stimati colegi,
Eu nu am ratat nici o alta propunere asupra
careia... (Rumoare in sala.)
Stimati colegi,
Pai, nu a fost contestata, pe care motiv, in
momentul de fata, cu toate celelalte propuneri inaintate, care, intr-adevar, au
cam scurtat din ordinea de zi de astazi destul de puternic...
Supun votului aprobarea ordinii de zi
pentru ziua de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Doamna Cusnir,
Deci dumneavoastra ati facut remarca, eu am
atras atentia la fel, sa fie un dialog mai eficient in acest sens, pentru a se
aduce anumite explicatii. S-a terminat tot, s-a luat cuvint. Incepem examinarea
subiectelor pe ordinea de zi.
Proiectul de Lege nr.3368 pentru
ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Regatul Tarilor de Jos cu
privire la asistenta administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la 19
iunie 2006. Initiativa Presedintelui Tarii.
Prezinta reprezentantul Serviciului Vamal,
daca nu gresesc. Va rog.
Domnul Nicolae Batrincea – prim-vicedirector general al Serviciului
Vamal:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Luind in considerare tendintele de crestere
a infractionalitatii transfrontaliere pe plan international si importanta
deosebita a asistentei reciproce dintre serviciile vamale in ambele state,
apare necesitatea punerii in aplicare a Acordului dintre Republica Moldova si
Regatul Tarilor de Jos cu privire la asistenta administrativa reciproca in
domeniul vamal, semnat la Chisinau, la 19 iunie 2006.
Ratificarea Acordului va asigura eficienta
asistentei reciproce dintre administratiile vamale in vederea aplicarii corecte
a legislatiei vamale; schimbul rapid de informatii cu privire la incalcarile
legislatiei vamale; intensificarea actiunilor legate de prevenirea,
investigatia si combaterea incalcarilor legislatiei vamale; intreprinderea
masurilor necesare in vederea utilizarii corespunzatoare a livrarilor
controlate; securitatea si facilitatea lantului comercial international de
livrare; evaluarea si perceperea exacta a drepturilor de import si de export;
implementarea prevederilor ce tin de masurile de prohibitie, restrictie si
control.
Intrarea in vigoare a Acordului nu va
necesita adoptarea sau aprobarea unor acte normative noi in vederea
implementarii eficiente a prevederilor lui.
Conform Acordului, partile contractante vor
renunta la toate pretentiile privind rambursarea cheltuielilor suportate in
timpul aplicarii lui. Vor fi necesare cheltuieli doar in cazul in care
expertii, martorii si translatorii din Republica Moldova, care nu sint
functionari publici, vor participa la investigatiile incalcarilor legislatiei
vamale efectuate la solicitarea Serviciului Vamal pe teritoriul Regatului Tarilor
de Jos. In acest context, cheltuielile vor fi suportate de catre Serviciul
Vamal.
Pornind de la cele expuse, propunem ratificarea
Acordului, care va asigura aplicarea corecta a legislatiei vamale, prevenirea,
investigatia si combaterea incalcarilor legislatiei vamale.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune atentiei dumneavoastra proiectul Acordului
interstatal dintre Republica Moldova si Regatul Tarilor de Jos cu privire la
asistenta administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la Chisinau la 19
iunie 2006.
Comisia a examinat proiectul respectiv, a
ajuns la concluzia ca acesta in totalitate corespunde prevederilor tratatelor
internationale, deci, prevede un schimb de informatie trimestriala dintre
respectivele servicii ale Republicii Moldova si Olandei in domeniul vamal,
inclusiv pentru persoanele juridice, pentru persoanele fizice, deci si se
angajeaza ca sa pastreze confidentialitatea informatiilor livrate. Toate
comisiile parlamentare au examinat proiectul la fel ca si Directia juridica si
se expun pentru ratificarea proiectului prezentat.
Pornind de la cele relatate, Comisia pentru
politica externa si integrare europeana solicita Parlamentului votarea
proiectului de lege mentionat in prima si a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.3368. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
legii in lectura a doua, rog sa voteze.
Cu anuntarea rezultatelor, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 35.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
Stimati colegi,
Tot sectorul 3. Stati sa va numar eu. 18.
Va multumesc pentru ajutor, domnule Plesca.
80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3368 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2011 pentru
modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Initiativa
legislativa a domnului deputat Veaceslav Untila.
Prezinta colegul nostru domnul Untila. Va
rog.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Scoala medie din satul Marinici, Nisporeni
a fost construita in anii 1966 – 1972 cu o capacitate de 380 de locuri. In
momentul de fata in aceasta scoala invata 451 de elevi, iar din lipsa de
gradinita, pe linga scoala activeaza trei grupe de pregatire cu 64 de copii. In
total, scoala veche deserveste 515 de elevi si copii.
Prin Hotarirea Guvernului Republicii
Moldova nr.894 din 25 august 2005, scoala pentru 704 de locuri cu retele
ingineresti ale scolii nefinisate a fost trecuta la capitolul continuarea
constructiei. In baza acestei hotariri, se propune Parlamentului ca, la rectificarea
bugetului de stat pe anul 2006, pentru reproiectarea si constructia scolii si a
gradinitei de copii pe baza scolii pentru
704 de locuri sa fie alocate 2 milioane 500 mii de lei.
Concomitent, pentru reparatia capitala a
sediului primariei din satul Marinici Nisporeni, se propune alocarea a 150 mii
de lei din bugetul statului pe anul 2006. Obiectul mentionat a fost construit in
anul 1970 si pina in prezent nu a fost reparat, aflindu-se atazi intr-o stare
avariata.
Stimati colegi,
Majoritatea parlamentara comunista are o
traditie: tot ce vine din partea opozitiei dumneavoastra intr-un fel nu
acceptati. Va rog foarte mult sa dati astazi dovada de intelepciune, fiindca
locuitorii satului Marinici sint alegatori ai tuturor formatiunilor politice de
astazi din acest Parlament.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Rog, comisia.
Cer scuze, a fost o intrebare, da, pentru
coleg?
Domnule Untila,
Va rog. Si doamna, eu imi cer scuze ca nu
am observat.
Microfonul nr.2, va rog.
Doamna Elena Bodnarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu intrebare, dar o replica.
Ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü, ˙ óâĺđĺíŕ, ÷ňî âńĺ
äĺďóňŕňű Ďŕđëŕěĺíňŕ ń äîńňîčíńňâîě ďđĺäńňŕâë˙ţň číňĺđĺńű ńâîčő đŕéîíîâ, ŕ äĺďóňŕňű ôđŕęöčč ęîěěóíčńňîâ – ěŕćîđčňŕđíîé ôđŕęöčč âűäâčíóëč öĺëűé
đ˙ä ďđĺäëîćĺíčé â ďĺđâîě
ďîëóăîäčč 2006 ăîäŕ, â ňîě ÷čńëĺ ďî čçěĺíĺíčţ áţäćĺňŕ.
ß ęŕę ęóđčđóţůŕ˙ đŕéîí Ńîđîęč âűäâčíóëŕ
ńĺěü ďđĺäëîćĺíčé, îäíî čç ęîňîđűő – âűäĺëĺíčĺ ńĺěč ěčëëčîíîâ ëĺĺâ íŕ đĺěîíň âîäîâîäŕ Ńîđîęŕ – Áýëöü, ˙âë˙ţůĺăîń˙ âŕćíîé ďđîáëĺěîé äë˙ ńĺâĺđŕ íŕřĺé ńňđŕíű. Ęđîěĺ ňîăî, â đŕéîíĺ Ńîđîęŕ ĺńňü ŕâŕđčéíŕ˙ řęîëŕ, â ęîňîđîé
â íŕńňî˙ůčé ěîěĺíň çŕíčěŕţňń˙ 470 äĺňĺé, č íĺň äĺňńęîăî
ńŕäŕ â ńĺëĺ Ęŕëčíŕ, ăäĺ óćĺ
ďđîâĺäĺíű ďđîĺęňíűĺ đŕáîňű.
Íî, ó÷čňűâŕ˙ âíĺříčĺ řîęč, ęîňîđűĺ ďĺđĺćčëŕ
íŕřŕ đĺńďóáëčęŕ â ďĺđâîě ďîëóăîäčč 2006 ăîäŕ, ôđŕęöč˙ ęîěěóíčńňîâ
âîçäĺđćŕëŕńü îň čçěĺíĺíčé â áţäćĺňĺ, ę ÷ĺěó ěű
ďđčçűâŕĺě č ęîëëĺă. Č ýňî íŕřŕ
ďîçčöč˙: ń ďîíčěŕíčĺě îňíĺńňčńü ę óęŕçŕííîěó ěîěĺíňó č íĺ íŕńňŕčâŕňü íŕ čçěĺíĺíčč áţäćĺňŕ, çŕ ęîňîđűé îíč, ęńňŕňč, íĺ ăîëîńîâŕëč.
Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Da, rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul prezentat propune completarea
anexei nr.5 la Legea bugetului. Imi cer scuze. Propune completarea anexelor 4
si 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2006 cu pozitii noi privind alocarea
de surse bugetare pentru reproiectarea scolii si repararea sediului primariei
din satul Marinici raionul Nisporeni.
Comisia constata ca modificarea propusa
atrage dupa sine majorarea cheltuielilor bugetare cu 2 milioane 650 mii de lei
si care, in consecinta, vor invoca modificarea indicelor de baza la venituri si
cheltuieli la bugetul de stat pe anul 2006. Proiectul prezentat si nota
informativa la aceasta nu contine date referitoare la sursa de acoperire a
acestor cheltuieli si, respectiv, propuneri de modificare a indicilor de baza a
bugetului de stat.
Potrivit prevederilor articolului 131
alineatele (4) si (6) din Constitutie orice propunere legislativa sau
amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor
bugetare, pot fi adoptate numai dupa stabilirea sursei de finantare si,
respectiv, dupa acceptarea acestuia de catre Guvern.
In lipsa de resurse disponibile pentru
finantarea cheltuielilor bugetare suplimentare, Guvernul, in avizul adoptat
prin Hotarirea Guvernului din 3 iulie 2006, considera inoportuna promovarea
proiectului de lege prezentat. Proiectul mentionat abordeaza o problema care nu
este unica de acest fel si materialele anexate la aceasta nu contin o
argumentare economico-financiara fundamentala, care sa avizeze prioritatea
finantarii acestor obiecte in detrimentul altor obiecte similare. Pornind de la
cele relatate si in contextul avizelor prezentate de comisiile permanente,
Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de Guvern, comisia propune
proiectul de lege Parlamentului spre a fi respins.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
As vrea sa va intreb: este unicul proiect inaintat
in care nu este indicata sursa de finantare? Am memorie foarte buna si chiar
saptamina trecuta am adoptat aici un proiect de lege si de multe ori vine
Guvernul si ne spune ca calculele vor fi prezentate ulterior, adica noi nu stim
votam niste legi, niste scutiri care nu stim in ce suma si cum vor actiona
asupra bugetului.
Eu cred ca noi, Parlamentul, trebuie sa
analizam fiecare caz si sa ne spunem, sa nu asteptam ca, uite, Guvernul zice
aici se poate, nu se poate. La noi, in Parlament, se practica foarte frecvent
acest lucru. Cunosc foarte bine acest sat din raionul Nisporeni si multe alte
sate. Intr-adevar, comparativ aici este o situatie foarte deplorabila. Si noi
trebuie sa vedem care sint prioritare si sa nu zicem, ca, uite, lasa-l ca sint
multe de acestea si, hai, sa le punem toate gramada. Si in special Comisia
pentru politica economica, buget si finante, care respinge, practic, orice
initiativa, fara sa o analizeze. Aduce niste argumente ca nu este cutare, ca nu
este cutare. Sa ne aduceti niste argumente foarte clare, de ce anume acest
proiect de lege se respinge, dar nu niste argumentari generale.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Va multumesc.
Dar, indeobste, ati vorbit in general
despre legile, despre proiectele care au fost discutate in Parlament. Eu va rog
frumos, trebuie sa discutam la concret. Si daca aveti intrebari, veniti in
comisie, noi o sa va explicam.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte al comisiei,
Dumneavoastra ati motivat ca nu sint
argumentari suficiente. Vreau sa va spun ca serveste ca argumentare Hotarirea
Guvernului nr.894, care a trecut la capitolul continuarea constructiei acestui
obiectiv, un moment. Si al doilea moment, este o chestie obiectiva ca 515 elevi
si copii se afla intr-o incapere care asigura doar prezenta a 380 de locuri.
Daca aceste doua lucruri sint niste argumente pe care dumneavoastra puteti sa
le acceptati.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu vreau sa va spun ca noi avem foarte
multe exemple in republica, unde este necesar sa dam un ajutor. Dar nu putem sa
acoperim toate necesitatile deodata.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului
propunerea evocata de catre comisie in raportul acesteia. Cine este pentru
respingerea proiectului de Lege nr.2011, rog sa voteze. Respingerea, da.
Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
52 de voturi. Proiectul de Lege nr.2011
este respins.
Proiectul de Lege nr.1838 pentru
completarea anexei nr.5 la Legea bugetului de stat pe anul 2006. Initiativa
domnului deputat Valeriu Guma.
Proiectul este prezintat de colegul nostru
domnul Guma. Va rog.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In anexa nr.5 la Legea bugetului de stat pe
anul 2006, la compartimentul invatamint prescolar, dupa pozitia “raionul
Ialoveni”, se propune intorudcerea sintagmei “raionul Orhei” cu textul
“Reparatia cladirii gradinitei de copii, satul Cucuruzeni in suma de 760 mii de
lei”.
Vreau sa va spun ca astazi in satul
Cucuruzeni nu exista gradinita de copii. Gradinita propusa pentru reparatie a
fost avariata. In aceasta localitate in virsta de pina la 7 ani sint circa 120
de copii. Bugetul Primariei din sat nici pe departe nu poate acoperi
cheltuielile date. Calculele au fost efectuate. A fost elaborat un proiect,
care a fost prezentat conducerii raionului. Deci, unica speranta care poate fie
ca sa fie reparata aceasta gradinita din sursele alocate de la buget.
Va multumesc.
Si rog sustinerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule Guma,
Va multumesc.
Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Proiectul prezentat propune completarea
anexei nr.5 la Legea bugetului de stat pe anul 2006 cu o pozitie noua privind
reparatia cladirii gradinitei de copii din satul Cucuruzeni, raionul Orhei.
Comisia constata ca modificarea propusa atrage dupa sine majorarea
cheltuielilor bugetare cu 760 mii de lei.
Proiectul prezentat si nota informativa la
aceasta nu contine date referitoare la sursa de acoperire a acestor cheltuieli.
Potrivit prevederilor articolului 131 alineatele (4) si (6) din Constitutie,
orice propunere legislativa sau amendament, care atrage majorarea sau reducerea
veniturilor sau cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa stabilirea
sursei de finantare si, respectiv, dupa acceptarea acestuia de catre Guvern.
Guvernul nu a acceptat aceasta propunere. Si
modificarile operate in Legea bugetului anul curent, vara, tineti minte...
Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si
finante considera ca proiectul de lege in varianta prezentata nu poate fi
acceptat spre examinare in Parlament si se propune de a fi respins, urmind ca, in
contextul prevederilor Regulamentului Parlamentului si avizului Guvernului,
autorii sa revina cu un amendament la acest subiect in cadrul examinarii in
Parlament a proiectului Legii bugetului pe anul 2007.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Este o intrebare.
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Nu stiu daca este o intrebare.
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea si eu sa ma refer, in aceeasi
ordine de idei, la astfel de initiative legislative. In permanenta se vorbeste
despre sursa care trebuie s-o caute acel care vine cu initiativa legislativa.
Am impresia ca cu acest lucru ar trebui sa se ocupe Guvernul nostru, pentru ca,
cred eu, ar fi in puterea lui sa o faca.
Anul acesta am fost, am participat, de
fapt, la sedinta profesorilor din luna august chiar de aici din Chisinau. Cind
am intrat in sala, pe masa de baza, de acolo de pe scena, era asternuta o fata
de masa neagra. Imediat mi-a venit un gind dureros. Si mi-am pus intrebarea:
oare chiar invatamintul nostru moare? Si
uitati-va ca acest lucru se intimpla in continuare. Sint foarte multe
initiative legislative venite in Parlament pentru revigorarea institutiilor
prescolare, a institutiilor preuniversitare, pentru ca ele, intr-adevar, se
afla intr-o stare, foarte multe din ele se afla intr-o stare extraordinara.
Multe din ele au fost reparate cu ajutorul
FISM-1, FISM-2 s.a.m.d. Dar in continuare ramin un sir intreg de institutii in
care copiii, pur si simplu, nu au nici o conditie de a invata. Si atunci cind
vin aceste initiative legislative, de ce trebuie sa le respingem pe toate, daca
am putea face un alt lucru.
Deci, pentru anul curent sa introducem un
numar de asemenea institutii, pentru anul viitor un alt numar sau chiar in
fiecare jumatate de an sa facem o revizuire a acestor institutii si atunci,
cred eu, am realiza si acel plan, cum se numeste el? “Satul moldovenesc”,
revigorarea institutiilor preuniversitare din sate. Aceasta este parerea mea. Si
pentru ca cel mai usor este de a respinge o initiativa de acest fel.
Dar trebuie sa ne dam seama ca acolo, in
aceste institutii, se afla copiii care sint viitorul Republicii Moldova. Si
prin atitudinea noastra pe care o luam asupra acestui fapt dam dovada de
atitudinea pe care o avem fata de viitorul tarii noastre.
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, eu vreau sa va raspund in felul
urmator. Daca o sa ne referim la bugetul de stat, pe care noi l-am avut in anul
2001 la capitolul “investitii capitale”, au fost prevazute 80 de milioane de
lei. In anul curent, dupa modificarea bugetului de stat, noi avem pentru
investitiile si reparatiile capitale mai mult de 1 miliard de lei. Si sursele
acestea sint indreptate pentru a repara, pentru a construi inclusiv si
obiectele, scolile, gradinitele de copii s.a.m.d. Adica cresterea esentiala,
dar, totusi, nu putem sa acoperim toate necesitatile.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Da, noi intelegem ca sint necesitati foarte
mari si cred ca nici 20 sau 100 de bugeturi, pe care le avem actual, nu au sa
acopere aceste necesitati. Dar vreau sa mentionez ca nu in fiecare zi si nu
fiecare deputat, sa spunem asa, vine cu astfel de initiative. Cred ca, totusi,
ele sint niste cazuri exceptionale, initiativa a fost facuta inca in luna mai.
Membrii comisiei, Guvernul a stiut si nu
s-a luat in vedere nici la rectificarile pe 2006. Si, din pacate, nu se vede
acest lucru nici in 2007. Vreau sa mentionez ca noi venim cu o initiativa de
acest gen, care cere o interventie de urgenta. Adica este un caz exceptional, nu
este ceva care poate fi aminat. Si nu intelegem, in acest caz, ca noi spunem ca
nu avem surse, dar, totodata, la rectificarile din 2006 noi nu gasim surse, pe
2007 iarasi nu gasim surse. Se vede ca este o tendinta speciala cind sint
ignorate unele cerinte, care vin de la alte formatiuni politice.
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu ne induceti pe noi in eroare. Trebuie sa
lucrati si cu Guvernul, si cu toate structurile respective.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului
propunerea invocata in raportul comisiei, cea de respingere a proiectului de
Lege nr.1838. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
52 de voturi.
Proiectul de Lege nr.1838 este respins.
Reexaminarea Legii nr.264-XVI din 28 iulie
2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii
Moldova.
Rog comisia. Domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Legea nr.264 pentru modificarea si
completarea Codului de procedura penala, adoptata in Parlament la 28 iulie
2006, a fost prezentata pentru promulgare Presedintelui Republicii Moldova.
Prin scrisoarea din 18 septembrie 2006, legea nominalizata a fost remisa
Parlamentului spre reexaminare, cu obiectiile expuse in demersul respectiv.
Luind in considerare ca demersul
dumneavoastra il aveti, as vrea sa ma opresc la rezultatele examinarii din
partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, deci, la obiectiile
mentionate in demersul Presedintelui.
Comisia, in rezultatul examinarii, a
constatat urmatoarele.
Primul moment. Considerind ca propunerea
mentionata la punctul 1 din Demersul Presedintelui poate fi acceptata partial,
membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au convenit a propune
Parlamentului modificarea articolului 125 alineatul (4) din Codul de procedura
penala dupa cum urmeaza: La articolul 125 alineatul (4), dupa cuvintele:
“delict flagrant” se introduc cuvintele: “sau in situatii de urgenta in cazul
infractiunilor deosebit de grave sau exceptional de grave, daca intirzierea
obtinerii autorizarii ar provoca mari prejudicii activitatii de administrare a
probelor.”
Al doilea moment. In ceea ce priveste
propunerea de a exclude din Legea nr.264 modificarile adoptate la articolele
431 si 446 din Codul de procedura penala, comisia a propus de a mentine hotarirea
adoptata anterior din urmatoarele considerente. Pregatirea prealabila a
raportului scris asupra recursului a fost conditionata de faptul ca anterior
legislatia prevedea adoptarea numai a dispozitivului hotaririi.
Dupa adoptarea Codului de procedura penala
anul 2003, practica judiciara s-a dezis de intocmirea raportului scris asupra
recursului. Mai mult decit atit, intocmind raportul, judecatorul desemnat sau
judecatorul asistent, de fapt, isi exprima opinia sa in scris asupra faptelor
infractiunilor, inainte ca completul de judecata sa se retraga in Camera de deliberare,
ce contravine principiului prezumtiei nevinovatiei consfintita la articolul 21
din Constitutie si la articolul 339 alineatul (1) din Codul de procedura
penala, care stipuleaza: “La deliberare iau parte numai judecatori in fata
carora a avut loc judecarea cauzei. Completul de judecata delibereaza in
secret.»
Totodata, prin Legea nr.247 din 21 iulie
2006 privind modificarea si completarea unor acte legislative a fost modificat
articolul 22 din Legea privind statutul judecatorului, al carui alineat (1),
litera d) prevede raspunderea disciplinara a judecatorului in cazul
nerespectarii secretului deliberarii.
Si ultimul argument al comisiei. Conform
modificarilor operate la articolele 431 si 446 din Codul de procedura penala,
judecatorii asistenti au fost exclusi. Instanta este obligata sa adopte hotariri
motivate, care se aduc la cunostinta partilor. Prin urmare, a decazut
necesitatea de intocmire a rapoartelor ca act procesual.
La punctul 3 din Demersul Presedintelui,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati accepta integral obiectiile asupra
erorilor redactionale comise la punctele 29, 30, 38, 115 si 142 la redactarea
acestei legi, indicate, cum deja am spus, in punctul 3 al Demersului
Presedintelui. In legatura cu aceasta, deci, aceasta obiectie a Presedintelui
poate fi acceptata integral.
Dupa examinarea Demersului Presedintelui au
avut loc inca niste discutii si consultari cu Presedintia si cu autorul
proiectului ce tine de modificarea articolului 125. A fost stabilit, in
principiu a fost acceptata necesitatea modificarii acestui articol 125 in
sensul precizarii cauzelor cind, in mod de urgenta, perchezitia poate fi
efectuata fara autorizatie din partea judecatorului cu informarea in timp de 24
de ore.
Dar, totodata, practica reexaminarii si
faptul ca aceasta propunere, care este formulata din partea comisiei, nu a fost
prevazuta in proiectul initial al autorului, totusi consideram ca asemenea
modalitate nu poate fi acceptata in acest caz. Autorul este de acord ca aceasta
propunere referitoare la articolul 125 sa fie retrasa din aceasta lege. Si eu
deja si pentru stenograma, urmeaza ca sa revenim cu o initiativa legislativa
noua, in mod de urgenta sa fie revazute prevederile articolului 125, asa cum,
de fapt, acum se propune din partea comisiei.
Luind in considerare cele mentionate se
propune: la primul punct sa fie acceptata nu partial, dar sa fie acceptata
propunerea Presedintelui ca sa fie exclusa modificarea articolului 125 cu
urmatoarea initiativa care va fi inaintata in timpul apropiat. La punctul 2 sa
fie mentinuta votarea, votul Parlamentului. Si la punctul 3 sa fie acceptate
integral obiectiile Presedintelui.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Alte propuneri?
Domnul Vladimir Turcan:
Autorul este in sala.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Noi sustinem raportul comisiei, deci, in
varianta in care s-a raportat, dar de redactie si, poate, pentru stenograma mai
mult. Noi cred ca am comis o greseala tehnica si in cadrul examinarii in plen in
Parlament, si in cadrul examinarii la Presedintie. As vrea ca sa se ia act,
fiindca la articolul 431 alineatul (2) nu s-au exclus cuvintele “se intocmeste
raportul”. Deci, urma sa se excluda drept urmare a modificarii alineatului (1).
Deci, de a aduce in concordanta, sa nu fie dublicitate. Aceasta pentru
stenograma si la redactare sa se ia in considerare.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, in timpul redactarii noi vom atrage
atentia, caci, intr-adevar, asa a iesit, ca acele erori au fost comise la
redactare. Ei, ma rog, graba permanent strica treaba. Spre regret, dar aceasta
nu face fata Parlamentului suta la suta si noi trebuie sa fim foarte atenti.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In aceste conditii supun votului. Cine este
pentru adoptarea legii, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui Republicii
Moldova, acceptate de comisie in modul in care acestea au fost evocate in
raportul prezentat de comisie, rog sa voteze.
Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Legea este adoptata.
Stimati colegi,
Acestea au fost, dupa modificarea
importanta a ordinii de zi, subiectele care au ramas sa fie pentru sedinta
zilei de astazi.
La aceasta ora, sintem la 11.08 – Ora intrebarilor
si interpelarilor.
Stimati colegi,
Pentru inceput, voi invita la tribuna centrala, ca de obicei, reprezentantii institutiilor
guvernamentale, pentru a oferi raspuns la intrebarile dumneavoastra din joia
trecuta. Il invit la tribuna centrala pe domnul Alexandr Bannicov, care va
oferi raspunsuri la doua intrebari ale colegilor noastri din saptamina trecuta.
Domnule Bannicov, va rog.
Domnul Alexandr Bannicov – Directorul General al Agentiei Relatii
Funciare si
Cadastru:
Äîáđűé äĺíü.
Ńďŕńčáî.
Óâŕćŕĺěűé ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü Ďŕđëŕěĺíňŕ,
Óâŕćŕĺěűĺ ăîńďîäŕ äĺďóňŕňű!
Íŕ ďđîřëîě ďëĺíŕđíîě çŕńĺäŕíčč Ďŕđëŕěĺíňŕ ăîńďîäčí Ęîńŕđ÷óę – ďđĺäńĺäŕňĺëü
Ęîěčńńčč ďî ńĺëüńęîěó őîç˙éńňâó č ďčůĺâîé
ďđîěűřëĺííîńňč îáđŕňčëń˙ ę Ďđŕâčňĺëüńňâó îňíîńčňĺëüíî đŕçú˙ńíĺíč˙ äâóő âîďđîńîâ.
Ďĺđâűé âîďđîń ęŕńŕëń˙ ăîńďîćč Ňŕňü˙íű
Ăîđ˙÷č čç ńĺëŕ Ęëîęóříŕ Îęíčöęîăî đŕéîíŕ.  đĺçóëüňŕňĺ äĺëčěčňŕöčč č äĺěŕđęŕöčč
ăîńóäŕđńňâĺííîé ăđŕíčöű ěĺćäó Ěîëäîâîé č Óęđŕčíîé çĺěĺëüíűé ó÷ŕńňîę ďëîůŕäüţ
75 ńîňîę, íŕőîä˙ůčéń˙ â ÷ŕńňíîé ńîáńňâĺííîńňč ăîńďîćč Ăîđ˙÷č,
îęŕçŕëń˙ íŕ ňĺđđčňîđčč Óęđŕčíű.
Čçó÷čâ îáđŕůĺíčĺ ăîńďîäčíŕ Ęîńŕđ÷óęŕ, íŕďđŕâëĺííîĺ â ŕäđĺń Ďđŕâčňĺëüńňâŕ â íŕ÷ŕëĺ ýňîăî ăîäŕ, Ŕăĺíňńňâî çĺěĺëüíűő îňíîřĺíčé č ęŕäŕńňđŕ â
óńňŕíîâëĺííîě ďîđ˙äęĺ ďîäăîňîâčëî ďđîĺęň ďîńňŕíîâëĺíč˙ Ďđŕâčňĺëüńňâŕ î âűäĺëĺíčč ôčíŕíńîâűő ńđĺäńňâ ăđŕćäŕíęĺ Ăîđ˙÷č â ęŕ÷ĺńňâĺ ęîěďĺíńŕöčč çŕ äŕííóţ çĺěëţ.
18 ěŕ˙ 2006 ăîäŕ óęŕçŕííűé ďđîĺęň áűë
âîçâđŕůĺí ŕăĺíňńňâó ń óęŕçŕíčĺě đŕçđŕáîňŕňü ďëŕí äĺéńňâčé ďî âűďëŕňĺ ęîěďĺíńŕöčé âńĺě ăđŕćäŕíŕě
Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâű, çĺěëč ęîňîđűő ďîďŕëč â 15-ěĺňđîâóţ ďîëîńó, ęîňîđŕ˙ äîëćíŕ îńňŕňüń˙ â ńîáńňâĺííîńňč ăîńóäŕđńňâŕ, ňî ĺńňü â ďîëîńó ăîńóäŕđńňâĺííîé ăđŕíčöű.
 ýňó ďîëîńó ďîďŕëč ńĺëüńęîőîç˙éńňâĺííűĺ çĺěëč čç 11 đŕéîíîâ đĺńďóáëčęč
ďëîůŕäüţ 1027 ăĺęňŕđîâ, čç ęîňîđűő 392 ăĺęňŕđŕ íŕ ńĺăîäí˙říčé äĺíü ˙âë˙ţňń˙
÷ŕńňíîé ńîáńňâĺííîńňüţ. Ýňî ďđĺäâŕđčňĺëüíŕ˙ číôîđěŕöč˙. Čçú˙ňčĺ äŕííűő çĺěĺëü
ďđŕęňč÷ĺńęč ńîăëŕńîâŕíî ńî âńĺěč ńîáńňâĺííčęŕěč, ęîňîđűĺ ďîęŕ ĺůĺ ýňčěč
çĺěë˙ěč ďîëüçóţňń˙.
Äë˙ âűďëŕňű ęîěďĺíńŕöčé íĺîáőîäčěî îęîëî 40
ěčëëčîíîâ ëĺĺâ. Ŕăĺíňńňâî
îáđŕňčëîńü â Ěčíčńňĺđńňâî ôčíŕíńîâ
ń ďđîńüáîé ďđĺäóńěîňđĺňü ýňč äĺíüăč â áţäćĺňĺ. Îäíîâđĺěĺííî ŕăĺíňńňâî đŕçđŕáŕňűâŕĺň ďëŕí äĺéńňâčé ďî ďîýňŕďíîé âűďëŕňĺ óęŕçŕííîé ńóěěű
äĺíĺă.
Ę ńîćŕëĺíčţ, íŕ ńĺăîäí˙říčé äĺíü ďëŕí íĺ
ěîćĺň áűňü îęîí÷ŕňĺëüíî đŕçđŕáîňŕí â ńâ˙çč ń ňĺě, ÷ňî ďđîöĺńń äĺěŕđęŕöčč
ăđŕíčöű íĺ çŕęîí÷ĺí. Íî ˙ äóěŕţ, ÷ňî, äîďîëíčňĺëüíî
čçó÷čâ äŕííűé âîďđîń, ŕăĺíňńňâî âűéäĺň ń číčöčŕňčâîé â ŕäđĺń Ďđŕâčňĺëüńňâŕ îňíîńčňĺëüíî ęîěďĺíńŕöčč äĺíĺă ňĺě ăđŕćäŕíŕě, ęîňîđűĺ
íĺ ěîăóň ďîëüçîâŕňüń˙ ńâîčěč ó÷ŕńňęŕěč íŕ ńĺăîäí˙říčé äĺíü.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Bannicov.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule Bannicov,
Nu sint multumit de raspuns, fiindca dumneavoastra
trebuie sa va referiti la articolul 46 din Constitutia Republicii Moldova:
“Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica,
stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.” Este scris
foarte clar. Eu cred ca aici nu este nevoie ca noi sa... de 40 de milioane, de
1 027 de hectare. Noi vorbim despre un caz concret: 0,75 de hectare in satul
Clocusna, proprietarul este concret, are titlu de proprietate si aceasta
proprietate a fost sechestrata de stat si acum este situata pe teritoriul
Ucrainei.
Domnule Bannicov,
Pe mine ma intereseaza, sa spuneti, cind
aceasta cetateanca a Republicii Moldova, proprietara a acestui teren,
detinatoare a titlului de proprietate, va fi despagubita conform articolului 46
din Constitutia Republicii Moldova? Cind? Spuneti concret.
Domnul Alexandr Bannicov:
ß ńęŕçŕë. Íŕ
ńĺăîäí˙říčé äĺíü ˙ íĺ ěîăó ęîíęđĺňčçčđîâŕňü, íŕ ęŕęóţ
äŕňó áóäóň âűďëŕ÷ĺíű ýňč äĺíüăč, ďîňîěó, ÷ňî ńĺé÷ŕń
đŕçđŕáŕňűâŕĺňń˙ ďđîăđŕěěŕ âűäĺëĺíč˙ ęîěďĺíńŕöčč âńĺě ăđŕćäŕíŕě đĺńďóáëčęč
Ěîëäîâŕ, ęîňîđűĺ íŕőîä˙ňń˙ â ňŕęîé ńčňóŕöčč, ŕ ňŕęćĺ ďîňîěó, ÷ňî ńĺé÷ŕń, ńęŕćĺě, âűďëŕňčâ ęîíęđĺňíî ăîńďîćĺ Ăîđ˙÷č ýňč äĺíüăč,
âîçíčęíĺň ďđîáëĺěŕ ňîăî, ÷ňî äđóăčĺ ëţäč, ó ęîňîđűő çĺěë˙ íŕőîäčňń˙ íŕ
ňĺđđčňîđčč Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâŕ, íî â ęîíňđîëüíîé ńĺňĺâîé
ďîëîńĺ ăîńóäŕđńňâĺííîé ăđŕíčöű, ńęŕćóň: «Ŕ ÷ĺě îíŕ ëó÷řĺ íŕń?»
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Acesta e un raspuns foarte straniu. Eu cred
ca colegii nostri parlamentari, in general, se vor mira, fiindca atunci cind
noi punem in discutie Constitutia Republicii Moldova... Adica, noi punem la indoiala
ca aceasta Constitutie in general exista. Noi punem la indoiala ca articolul 46
din Constitutie exista. Acolo este scris: “prealabila si dreapta despagubire”.
Nu este vorba ca pe urma cineva trebuie sa plateasca. S-a luat proprietatea,
trebuie de platit, pina ca aceasta proprietate sa fie luata. Eu cred ca aici sint
juristi si sintem in Ziua juristului si fiecare, eu stiu, intelege ca este o incalcare
a Constitutiei Republicii Moldova.
Doamna Presedinte al sedintei,
Eu am inteles raspunsul domnului Bannicov,
dumnealui cred ca mai mult nu poate spune... Eu reiterez aceasta interpelare
adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Si rog ca domnul Prim-ministru
Vasile Tarlev, sa imi prezinte data cind cetateanca Tatiana Goreaci din satul
Clocusna va fi despagubita pentru exproprierea terenului in proprietate
privata pe care ea il detine conform titlului de proprietate 6219102015.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In conformitate cu articolul 46 din
Constitutia Republicii Moldova.
Doamna Presedinte al sedintei,
Totusi, este straniu ca noi adresam
interpelari domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, noi nu primim raspuns sub
semnatura domnului Prim-ministru ca sa putem ataca aceasta in continuare in
instante. Eu inteleg ca domnul Bannicov este seful Agentiei Relatii Funciare si
Cadastru si este responsabil de politica in domeniul dat, adica ceea ce este
legat de relatii funciare, dar am dori, totusi, sa vina in Parlament domnul
Vasile Tarlev, fiindca Regulamentul prevede: sa vina acel caruia ii este
adresata intrebarea. Sau macar deputatul sa fie informat in scris ca i se incredinteaza,
eu stiu, unui sau altui demnitar sa vina in Parlament sa raspunda la
interpelarea deputatilor.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Este clar. Va multumesc, domnule Bannicov.
La tribuna centrala se invita domnul Anatol
Spivacenco.
Mai aveti una, da? Tot pentru domnul
Valeriu Cosarciuc, da? Poftim.
Domnul Alexandru Bannicov:
Âňîđîé âîďđîń, çŕäŕííűé ăîńďîäčíŕě Ęîńŕđ÷óęîě, ęŕńŕëń˙ ďĺđĺíîńŕ ěĺňĺîđîëîăč÷ĺńęîé ńňŕíöčč
Ęčřčíýó, Đĺńďóáëčęŕíńęîé ŕýđîëîăč÷ĺńęîé
ńňŕíöčč č ŕäěčíčńňđŕňčâíîăî ęîěďëĺęńŕ ăîńóäŕđńňâĺííîé ăčäđîěĺňĺîđîëî-ăč÷ĺńęîé ńëóćáű.
Ŕăĺíňńňâî çĺěĺëüíűő îňíîřĺíčé č ęŕäŕńňđŕ ěîćĺň îňâĺňčňü ňîëüęî íŕ
âîďđîńű, ęŕńŕţůčĺń˙ ĺăî ęîěďĺňĺíöčč, ňî ĺńňü ýňî
âîďđîńű î âűâîäĺ çĺěĺëü čç ńĺëüńęîőîç˙éńňâĺííîăî îáîđîňŕ č đĺăčńňđŕöčč ďđŕâ íŕ äŕííűĺ ó÷ŕńňęč çĺěëč. Čńőîä˙ čç
ďîńňŕíîâëĺíč˙ Ďđŕâčňĺëüńňâŕ äŕííűĺ ó÷ŕńňęč
ăîńóäŕđńňâĺííîé çĺěëč ďĺđĺäŕţňń˙ â ďîëüçîâŕíčĺ ăčäđîěĺňĺîđîëîăč÷ĺńęîé ńňŕíöčč –
4,63 ăĺęňŕđŕ č ôčđěĺ ÎÎÎ «Ýęńäĺńęîě» – 2,83 ăĺęňŕđŕ.
Ďîýňîěó âîďđîńŕ î
ńňîčěîńňč çĺěëč, ęîňîđűé âű çŕäŕĺňĺ â ńâîĺě çŕďđîńĺ, íĺň. Ýňî đĺ÷ü čäĺň î âűäŕ÷ĺ äîęóěĺíňîâ íŕ ďîëüçîâŕíčĺ çĺěëĺé:
â îäíîě ńëó÷ŕĺ ďîä ńňđîčňĺëüńňâî ăčäđîěĺňĺîńňŕíöčč, â äđóăîě ńëó÷ŕĺ ďîä
ńňđîčňĺëüńňâî ćčëîăî ęîěďëĺęńŕ.
×ňî ęŕńŕĺňń˙ ďîňĺđü ďî âűâîäó čç îáîđîňŕ
ńĺëüńęîőîç˙éńňâĺííűő çĺěĺëü äë˙ ôčđěű ÎÎÎ «Ýęńäĺńęîě», ňî íĺîáőîäčěî çŕďëŕňčňü 4,5
ěčëëčîíŕ ëĺĺâ. Âű çŕäŕĺňĺ âîďđîń, ńęîëüęî ńňîčň ďđîĺęň.
Íĺ Ŕăĺíňńňâî çĺěĺëüíűő îňíîřĺíčé č ęŕäŕńňđŕ ăîňîâčëî äŕííűé ďđîĺęň,
ýňčě çŕíčěŕëŕńü Ăčäđîěĺňĺîńëóćáŕ âěĺńňĺ ń Ěčíčńňĺđńňâîě îęđóćŕţůĺé ńđĺäű.
Ďî äŕííűě Ăčäđîěĺňĺîńëóćáű, ńňîčěîńňü ďđîĺęňíűő č ńňđîčňĺëüíűő đŕáîň íŕ ńĺăîäí˙říčé äĺíü
ńîńňŕâë˙ĺň ďđčáëčçčňĺëüíî 30 ěčëëčîíîâ ëĺĺâ. Ďî ĺĺ ćĺ
äŕííűě, îńňŕňî÷íŕ˙ ńňîčěîńňü çäŕíč˙ ďî óëčöĺ Ăđĺíîáë˙,
259 ńîńňŕâë˙ĺň ďîđ˙äęŕ 720 000 ëĺĺâ.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule Bannicov,
Iarasi aceeasi situatie. Eu am adresat si intrebarea:
in baza carui document a aparut aceasta companie privata ca executare a acestor
activitati? Transferul statiei, constructie s.a.m.d. Trebuia sa fie anuntat un
concurs, sa participe la o licitatie deschisa, cine cistiga acela se ocupa. De
ce in Hotarirea Guvernului nu a fost indicata concret firma “Exdescom” – SRL si nu... eu stiu, alte companii sau eu
nu stiu? In aceasta Hotarire de Guvern nu este scris ca a fost organizata o
licitatie publica si, in urma licitatiei, aceasta companie a cistigat si va fi
executorul acestor lucrari. Aceasta ma intereseaza.
Domnul Alexandr Bannicov:
ß ńęŕçŕë â íŕ÷ŕëĺ ńâîĺăî îňâĺňŕ, ÷ňî ěîăó
îňâĺňčňü ňîëüęî íŕ ňĺ âîďđîńű, ęîňîđűĺ ęŕńŕţňń˙ ęîěďĺňĺíöčč ŕăĺíňńňâŕ. Â ďîńňŕíîâëĺíčč Ďđŕâčňĺëüńňâŕ äâŕ ďóíęňŕ
ęŕńŕţňń˙ ęîěďĺňĺíöčč ŕăĺíňńňâŕ. Ďî÷ĺěó â ďîńňŕíîâëĺíčč
Ďđŕâčňĺëüńňâŕ ďđîçâó÷ŕëŕ äŕííŕ˙ ęîíęđĺňíŕ˙ ôčđěŕ,
˙ ěîăó ňîëüęî ďđĺäďîëŕăŕňü. Ýňî ďîňîěó, ÷ňî äŕííŕ˙ ôčđěŕ, íŕńęîëüęî ˙ çíŕţ, âĺäĺň ńňđîčňĺëüńňâî âîęđóă ăčäđîěĺňĺîńňŕíöčč ń îäíîé č ń äđóăîé
ńňîđîíű. Ěîćĺň áűňü, ňîëüęî čńőîä˙ čç ýňîăî, ňî ĺńňü
äë˙ ňîăî, ÷ňîáű íĺ äîáŕâë˙ňü
ęŕęčő-ňî íîâűő çŕňđŕň â ńňđîčňĺëüńňâî.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Atunci va adresez o intrebare care se
refera la activitatea dumneavoastra. De ce acestei companii i se da acest teren
in folosinta, dar nu il cumpara, asa cum ar fi trebuit. Fiindca, conform Legii
cu privire la pretul normativ al terenului, institutiile, administratia publuca
este obligata sa vinda terenurile pentru constructie s.a.m.d. si sa vinda
aceste terenuri la licitatie, nu pur si simplu sa fie transferate cuiva in
folosinta pentru a construi ceva pe acest teren.
Acolo avem articol concret, in Legea cu
privire la pretul normativ ca administratia publuca locala, acest teren este al
administratiei, adica se afla pe teritoriul Chisinaului.
Domnul Alexandr Bannicov:
Ýňî ăîńóäŕđńňâĺííŕ˙ çĺěë˙.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu are importanta. In orice caz, trebuie sa
mearga, vinzarea terenului trebuie sa fie la licitatie, de ce el se da in
folosinta, vreau sa va intreb?
Domnul Alexandr Bannicov:
Íó, ˙ ďîń÷čňŕë, ňî ĺńňü, čńőîä˙ čç âŕřĺăî
çŕďđîńŕ, âű ďđĺäďîëŕăŕĺňĺ, ÷ňî çĺěë˙ â äŕííîě đŕéîíĺ ńňîčň ăäĺ-ňî 7 – 8 ňűń˙÷
ĺâđî çŕ ńîňęó.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Alexandr Bannicov:
ß âŕě ďđčáëčçčňĺëüíî ďđčęčíóë, ÷ňî ýňî ńňîčň ăäĺ-ňî ďîđ˙äęŕ
35 ěčëëčîíîâ ëĺĺâ. Ĺńëč ńňîčěîńňü äŕííűő đŕáîň ďî
ďđîĺęňčđîâŕíčţ č ńňđîčňĺëüńňâó ăčäđîěĺňĺîńňŕíöčč
îöĺíčâŕĺňń˙ â ńóěěó ďîđ˙äęŕ
30 ěčëëčîíîâ ëĺĺâ č ÷ĺňűđĺ ń ďîëîâčíîé ěčëëčîíŕ ëĺĺâ ńňîčň âűâîä
çĺěĺëü čç ńĺëüńęîőîç˙éńňâĺííîăî íŕçíŕ÷ĺíč˙. Ňî ĺńňü, ĺńëč ňŕę ďîńěîňđĺňü, ňî ńňîčěîńňü ŕäĺęâŕňíŕ.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Inseamna ca ceea ce dumneavoastra ati expus
acum... aceasta companie nu primeste pamintul in folosinta, dar il primeste in
proprietate, fiindca ea se achita prin constructia acestor... transferul
statiei si plata pentru excluderea din circuitul agricol.
Domnule Bannicov,
Nu aveti logica in expunerea raspunsului.
Domnul Alexandr Bannicov:
ß îňâĺňčë íŕ âŕř âîďđîń. Âű çŕäŕëč âîďđîń,
ńňîčň ëč çĺěë˙ ňŕęčő äĺíĺă. Íî çĺěë˙, ˙ ĺůĺ đŕç ăîâîđţ
âŕě, ÷ňî çĺěë˙ ďĺđĺäŕĺňń˙ â ďîëüçîâŕíčĺ ęŕę ăčäđîěĺňĺîńëóćáĺ, ňŕę č äŕííîé ôčđěĺ. Ňî ĺńňü îíŕ íĺ ďđîäŕĺňń˙, îíŕ ďĺđĺäŕĺňń˙ â
ďîëüçîâŕíčĺ, č îíŕ íĺ áóäĺň ďđčâŕňčçčđîâŕíŕ.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte si domnule Bannicov,
In hotarirea Guvernului este scris ca acest
teren se da in folosinta. Acolo se spune numai ca Agentia va trebui sa
elibereze titlul de detinator de teren acestei companii. Acolo nu scrie ca se
da in folosinta. Adica, dumneavoastra veti fi obligat sa eliberati titlul de
proprietate asupra acestui teren. Asa scrie in hotarirea Guvernului.
Domnul Alexandr Bannicov:
Çäĺńü â ďóíęňĺ 4
íŕďčńŕíî, ÷ňî ďđčí˙ňü íŕ ńâîé áŕëŕíń íŕ îńíîâĺ ŕęňîâ ďîńňđîĺííîĺ çäŕíčĺ ńî âńĺé
číôđŕńňđóęňóđîé, č ňî÷íî ňŕę ćĺ ďđčíčěŕţň íŕ áŕëŕíń ăčäđîěĺňĺîńëóćáŕ č äŕííîĺ ďđĺäďđč˙ňčĺ. Ňî ĺńňü â ďóíęňĺ 4
ýňî óęŕçŕíî.
Č â ýňîě ńëó÷ŕĺ, ňî ĺńňü ĺńëč çĺěë˙
íŕőîäčňń˙ ńĺé÷ŕń ó ăčäđîěĺňĺîńëóćáű â ďîëüçîâŕíčč, ňî îíŕ íčęŕęčě îáđŕçîě íĺ
ěîćĺň áűňü ďĺđĺäŕíŕ â ńîáńňâĺííîńňü. Ňî ĺńňü ó íčő ĺńňü äîęóěĺíň íŕ ďđŕâî
ďîëüçîâŕíč˙, ňî÷íî ňŕęîé ćĺ äîęóěĺíň áóäĺň âűďčńŕí ăčäđîěĺňĺîńëóćáĺ, ôčđěĺ ÎÎÎ
«Ýęńäĺńęîě».
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Eu nu sint multumit de raspunsul domnului
Bannicov. Eu doresc sa-mi reiterez aceasta intrebare: in baza caror acte
legislative Guvernul efectueaza aceasta afacere cu o intreprindere privata
“Exdescom” – SRL? Si celelalte intrebari...
Si as vrea ca sa, ceea ce a spus si domnul
Bannicov, ca nu tine de competenta lui sa raspunda la toate intrebarile incluse
in aceasta interpelare. Si eu cer ca domnul Prim-ministru Vasile Tarlev sa vina
aici, in Parlamentul Republicii Moldova, sau sa trimita o persoana competenta
pentru a raspunde la toate intrebarile incluse in interpelare.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Domnule Bannicov,
Va multumim mult.
Domnul Alexandr Bannicov:
Ńďŕńčáî.
Doamna Maria Postoico:
La tribuna centrala se invita Anatol
Spivacenco, viceministrul agriculturii si industriei alimentare, pentru a da
raspuns la interpelarile deputatilor Valentina Cusnir si Anatol Taranu.
Poftim.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimata doamna vicepresedinte,
Stimati deputati,
Referitor la interpelarea doamnei deputat in
Parlament Valentina Cusnir privitor la situatia in Serviciul Veterinar: ce s-a
facut cu el, citi angajati ai Serviciului au fost disponiblizati, ce este cu
continutul declaratiei nominalizate si cum se respecta drepturile omului la
acest capitol.
Deci, activitatea Serviciului Veterinar se
bazeaza pe... in baza Legii nr.1538 din 23 iunie 1993 cu privire la activitatea
veterinara. Serviciul Veterinar de Stat include institutiile si organizatiile
veterinare subordonate de nivel republican si local, inzestrate cu atributii de
supraveghere veterinara de stat care sint Centrul Republican de Diagnostica
Veterinara, Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontiera si Transport,
serviciile sanitare veterinare de stat raionale si municipale. In intregime, in
jur de 3 mii de colaboratori.
Excluziv de competenta Serviciului
Veterinar de Stat tine profilaxia, diagnosticarea si tratarea bolilor infectioase
si neinfectioase la animale, controlul asupra fabricarii, prelucrarii,
pastrarii si livrarii produselor si materiei prime de origine animala,
protectia populatiei de bolile comune omului si animalelor, expertiza
sanitaro-veterinara a produselor de materie prima de origine animala, precum si
expertiza sanitara a produselor vegetale comercializate la piata.
In momentul de fata este elaborat si remis
Guvernului proiectul privind activitatea sanitaro-veterinara care prevede,
deci, reorganizarea acestui Serviciu la cerintele Uniunii Europene.
In prezent, in republica activeaza si sint
autorizate 17 clinici veterinare dintre care 14 sint cu sediul in municipiul
Chisinau, avind angajati in jurul la 22 de medici veterinari. In urma
numeroaselor plingeri parvenite de la locuitorii municipiului Chisinau,
referitor la sistarea activitatii unor clinici veterinare, au fost formate
comisii mixte din colaboratori ai Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare, Centrului National de Medicina Preventiva, Serviciul Sanitar
Veterinar de Stat al municipiului Chisinau care s-au deplasat pe loc pentru a
studia care este situatia si in ce constau aceste plingeri.
Deci, au fost supuse controlului 8 clinici
veterinare si 7 cabinete medicale. In primul rind, deci de la prima etapa,
toate aceste plingeri cind am cautat cine a scris aceste... autorii, deci ori
scrisorile nu erau semnate sau deci nu se adevereau titularii acestor scrisori.
In rezultat, temporar a fost sistata
activitatea numai a unei clinici, pentru a aduce in coordonanta activitatea cu
cerintele, normele sanitare si legislatia in vigoare.
Privitor la pastrarea confidentialitatii
profesionale de catre salariatii Serviciului. Conform legislatiei in vigoare,
unele subdiviziuni ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare sint
obligate sa pastreze confidentialitatea in plan profesional, mai cu seama
unitatile care au atributie nemijlocita la preparatele biologic active si la
culturile vii.
Declaratia de confidentialitate constituie
un act ce tine de atributiile functionale ale angajatului, ceea ce nu lezeaza
drepturile constitutionale ale omului, fiind inaintata spre familiarizarea si
semnarea tuturor angajatilor Centrului de Diagnostica Veterinara ca o cerinta a
standardului moldovenesc SM ISO EN 17 025, cerinte generale pentru competenta
laboratoarelor de incercari si etalonari, aprobat prin Hotarirea Guvernului
nr.1168 – ST, din 6 septembrie 2002.
Nerespectarea cerintelor acestui standard
poate compromite activitatea laboratorului, ceea ce va genera incredibilitate
din partea clientilor.
Privitor la patrimoniul Serviciului
Veterinar. Patrimoniul acestuia este patrimoniul de stat la institutiile
statale. In majoritate, intreg patrimoniul tine de proprietatea unitatilor
teritorial-administrative. Deci, in Serviciul de Stat, practic, este numai
Centrul de Diagnostica Veterinara si 37 de masini ale Serviciului,
Inspectoratului Veterinar de Stat. Pe parcurs, instrainari ale patrimoniului nu
au fost, din contra, se intreprind toate masurile pentru dotarea, repararea,
aducerea in coordonanta cu cerintele europene a tuturor patrimoniilor intreprinderilor
de stat.
Privitor la disponibilizarea angajatilor. In
momentul de fata institutia nu se afla in proces de reorganizare, ceea ce nu
serveste drept temei de disponibilizare a salariatilor. La etapa actuala, in
Serviciu, din contra, avem o necesitate sau sint in jurul la 25 la suta locuri
vacante. Noi avem nevoie in jur la 250 de medici veterinari. Deci, sintem in
cautare si, totodata, am marit si numarul de studenti care studiaza aceasta
profesie, pentru a completa efectivul cu cadrele necesare.
Deci, aceasta este problema la capitolul
mentionat. Cu mare placere, toti acei care vor sa lucreze in Serviciu se
adreseaza si sint angajati cu mare placere, dar acei care nu vor sa lucreze,
desigur, conform Codului muncii, sint sanctionati.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc domnule viceministru pentru
raspunsul dat.
Desigur, aveti sabloane pentru orice intrebare,
raspunsuri, asa. Totul e bine si frumos. Dar vreau sa va spun ca tocmai nu este
asa situatia si nu in zadar in interpelarea mea am citit primul punct din acea
declaratie care trebuie sa o semneze la ziua de astazi angajatii acelei
institutii, unde, dupa cum spuneti dumneavoastra, 25 la suta din locuri sint
vacante. Pastrarea confidentialitatii tuturor datelor, informatiilor si
documentelor de care am luat cunostinta in timpul realizarii atributiilor de
serviciu, indiferent de nivel, loc de munca nemijlocit sau institutie.
Domnule ministru,
Este foarte clar spus si vreau sa va spun
ca chiar ieri sau cind, ati pierdut un caz in judecata, omul s-a adresat, eu nu
am stiut despre el, s-a adresat in rezultatul interpelarii mele. Astazi, eu nu
vreau sa va fac aici niste replici dumneavoastra. Eu voi analiza personal
situatia din acest domeniu, fiindca fara foc nu iese fum si cred ca voi reveni
ulterior cu o noua interpelare mai precisa, pe puncte, asa cum trebuie.
Ceea ce mi-ati spus dumneavoastra astazi,
nici pe departe nu reflecta situatia din Serviciul Veterinar al tarii.
Multumesc.
Domnul Anatol Spivacenco:
In orice serviciu sint si neajunsuri in
activitate, evident si unele greseli. Cel care nu munceste, nu face greseli. Eu
va invit pe dumneavoastra personal impreuna cu mine ca sa trecem toate aceste
institutii, ca sa luam cunostinta de probleme, sa discutam cu colectivele si sa
scoatem aceste probleme.
Doamna Valentina Cusnir:
Asa vom face numaidecit.
Domnul Anatol Spivacenco:
Cu mare placere.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc de invitatie.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, domnule Spivacenco.
La tribuna centrala se invita domnul
director adjunct Stanislav Gordea.
Domnul Anatol Spivacenco:
Nu, mai am eu inca...
Doamna Maria Postoico:
Dumneavoastra aveti...
Domnul Anatol Spivacenco:
Da.
Mult stimata doamna vicepresedinte,
Stimati deputati,
Referitor la examinarea interpelarii
domnului Anatol Taranu, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, expusa in
cadrul sedintei in plen din
12 octombrie curent la adresa Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare referitor la care au fost temeiurile juridice sau de alta natura pentru
restabilirea in functie a domnului Prodan in caz in care acuzatiile aduse
dumnealui de catre Procuratura Generala nu s-au adeverit si nu au fost, nu au
existat incalcari grave in procesul de desfasurare a licitatiei invocate si de
ce persoana respectiva nu a fost restabilita in functia initiala.
Deci, domnul Prodan a fost eliberat din
functia de director al Centrului Republican de Diagnostica Veterinara in baza
ordinului ministrului nr.58 din
23 martie 2006 in conformitate cu prevederile articolului 86 alineatul (1)
literele k), o) si p) din Codul muncii.
Deci, este de accentuat faptul ca pina in
prezent ministerul nu detine informatii oficiale, inclusiv de la Procuratura
Generala privind careva sanctiuni penale sau admistrative aplicate domnului Prodan.
Si, respectiv, prin prisma prevederilor articolului 21 din Constitutia
Republicii Moldova, orice persoana acuzata de un delict este prezumata
nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal. In cursul unui
proces judiciar public cu pronuntarea unei hotariri definitive, prin urmare, va
informam ca la solicitarea presedintelui raionului Floresti si la cererea
personala a domnului Prodan, dumnealui a fost angajat in functia de medic-sef
veterinar al raionului Floresti.
Printre altele, legislatia si prevede ca la
inaintarea administratiei publice locale prin ordinul ministrului se confirma in
functia respectiva de medic veterinar al raionului. Deci, acesta este raspunsul
nostru la aceasta intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Anatol Taranu:
Va multumesc, domnule ministru.
Eu am primit acest raspuns. De fapt, eu nu
am solicitat raspuns la intrebarea daca Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare respecta prezumtia nevinovatiei.
Si, de fapt, raspunsul care mi-a fost dat,
este unul formal si perfect. Din acest punct de vedere nu am nici o pretentie
fata de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.
Astept un raspuns din partea Procuraturii.
Problema insa este ca in ordinul pe care mi l-ati remis, despre destituirea din
post a domnului Prodan, sint indicate incalcarile vadite care au fost comise in
cadrul desfasurarii licitatiei respective. Domnul Prodan a fost destituit
pentru incalcarea conditiilor desfasurarii licitatiei.
De fapt, intrebarea a fost indirecta in
sensul urmator. Daca aceasta licitatie nu s-a desfasurat in conditii perfect
legale, de ce ministerul nu a anulat rezultatele acestei licitatii. Acolo este
vorba despre un prejudiciu adus statului in valoare de
1 milion 300 mii de lei. Mai putin ma intereseaza soarta personala a domnului
Prodan. Pina la urma va clarificati dumneavoastra, este omul din sistemul
dumneavoastra si dumneavoastra va clarificati.
E semnificativ faptul ca presedintele
raionului Floresti angajeaza sau vine cu o initiativa de angajare in cimpul
muncii a unei persoane care, din cite inteleg eu, se gaseste, are, deci, dosar
penal si este cercetat in acest dosar, il priveste pe presedintele raionului.
Poate au relatii speciale. Ce e cu licitatia, a fost ea anulata sau nu, prejudiciul
statului a fost restituit sau nu? Aceasta este problema.
Domnul Anatol Spivacenco:
Da. Domnule deputat,
Eu o sa va raspund, ca sa fie clar, la
aceasta intrebare. Deci, problema consta in aceea ca organele de drept se vor
expune asupra faptului cit de corecta sau necorecta a fost aceasta licitatie.
Dar singur faptul ca aceasta licitatie a avut loc in luna decembrie si ca
sursele financiare preconizate pentru procurarea acestui utilaj trebuiau sa fie
insusite pina la anul nou, deci este si un subiect care, practic, ori pierdem
toata suma respectiva sau punem la indoiala niste componente, desi, din punct
de vedere legal, daca luam toate conditiile tehnice s.a.m.d., procedura s-a
respectat.
Domnul Anatol Taranu:
Va multumesc domnule ministru.
Si, totusi, ma intereseaza, milionul cela,
ce s-a intimplat cu el? El se intoarce inapoi statului sau nu se intoarce, sau
de cineva a fost insusit. Dumneavoastra spuneti ca Procuratura trebuie sa se clarifice.
Sint de acord.
Doamna Presedinte al sedintei,
Astept raspunsul Procuraturii, fiindca a
fost interpelat si ministerul, si Procuratura.
Va multumesc, domnule ministru.
Domnul Anatol Spivacenco:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, domnule ministru.
La tribuna centrala se invita domnul
Stanislav Gordea, director adjunct al Agentiei Nationale pentru Reglementare in
Telecomunicatii si Informatica, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei
deputat Valentina Golban cu privire la modificarea regulamentului privind
testarea serviciului telefoniei fixe contra plata.
Poftim, domnule director.
Domnul Stanislav Gordea – director adjunct al Agentiei Nationale pentru
Reglementare in Telecomunicatii
si Informatica:
Stimata doamna vicepresedinte,
Stimati domni deputati,
Permiteti-mi sa prezint raspunsul si
informatia referitor la interpelarea doamnei deputat Valentina Golban cu
privire la modul de furnizare a serviciilor de informatie prestate de
Societatea pe Actiuni “Moldtelecom” cu incepere de la
1 septembrie 2006.
In acest context, comunicam urmatoarele, ca
acest operator a inceput furnizarea informatiei despre numerele de telefon ale
abonatilor sai contra plata prin intermediul serviciului 1189 in baza Hotaririi
nr.20 din 30 decembrie 2005 a Consiliului de Administratie al Agentiei
Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica, prin care au
fost aprobate unele modificari la Regulamentul privind prestarile serviciilor
de telefonie fixa.
Precizez ca acest Regulament este un act
normativ obligatoriu pentru toti prestatorii de servicii care activeaza pe
piata corespunzatoare de servicii si nu mai este numai cu referinta la
Societatea pe Actiuni “Moldtelecom”.
Consiliul a operat modificarile date la
solicitarea administratiei “Moldtelecom”-lui dupa ce a supus unei analize
minutioase argumentele aduse de acest operator si calculele tarifului pentru
serviciul 1189.
Pina la aprobare, proiectul hotaririi
mentionate a fost discutat in cadrul audierilor publice cu toti operatorii
telefoniei fixe locale, care activeaza pe piata respectiva. Hotarirea ANRTI
stipuleaza ca operatorii de telefonie fixa ofera gratuit informatie despre
numerele de telefon ale abonatilor sai in cazul in care solicitantul, la
cererea sa, prezinta date concrete despre abonat sau in cazul in care acesta
prezinta date incomplete despre autoritatile administratiei publice centrale si
locale, despre institutiile medicale si farmaciile din republica. In celelalte
cazuri aceste informatii se ofera solicitantilor contra plata.
Consiliul de Administratie al Agentiei a
luat aceasta decizie in conformitate cu prevederile articolului 21 din Legii
telecomunicatiilor, care stipuleaza: “Serviciile de telecomunicatie se presteaza
contra plata”. Drept motiv esential al modificarilor operate in acest
Regulament a servit necesitatea de a aduce sistemul de furnizare a informatiei
despre numerele de telefoane ale abonatilor de telefonie fixa in corespundere
cu principiile economiei de piata si cu practica aplicata in tarile europene si
in tarile CSI.
Pe de alta parte, Agentia nu are dreptul sa
se implice in activitatea economica a operatorilor si sa ii impuna sa presteze
servicii de telecomunicatii gratuite. In conformitate cu legislatia in vigoare,
Agentia aproba, consultind Guvernul, numai tarifele la serviciile publice de
telecomunicatii si informatica de baza, prestate de operatorii cu situatia
dominanta pe piata sau cu putere semnificativa pe una din pietele relevante din
acest domeniu.
Deci, serviciile de informatii prestate de
SA “Moldtelecom” si de alti operatori de telefonie fixa nu pot fi catalogate
drept servicii publice de telecomunicatii de baza, ceea ce inseamna ca ANRTI nu
are dreptul sa aprobe tarifele la aceste servicii. Si in asemenea cazuri
Agentia are dreptul si este abilitata numai cu dreptul de a controla daca
titularul de licenta aplica corect tarifele stabilite, daca acestea corespund
costurilor reale de prestare a serviciilor respective si daca ele nu sint tarife
de daping in conditiile unei piete liberalizate si de concurenta.
In opinia noastra, aceasta problema a fost
generata nu atit de implementarea serviciului cu plata 1189, ci de informarea
nesatisfacatoare a utilizatorilor serviciului mentionat de catre SA
“Moldtelecom” despre menirea si conditiile de prestare a acestui serviciu si de
instruirea insuficienta a angajatilor Centrului de Apel inainte de a lansa
serviciul nominalizat.
Tin sa mentionez ca, dupa primele doua
saptamini de la lansarea de catre “Moldtelecom” a acestui serviciu, in urma
unei serii de adresari ale utilizatorilor atit la agentie, cit si la operator
si in presa, noi am intervenit si am solicitat operatorului sa prezinte
propuneri privind extinderea listei de intreprinderi si institutii publice care
cad sub incidenta noii prevederi a Regulamentului privind prestarea gratuita a
informatiei despre numerele de telefon dupa date incomplete.
“Moldtelecom” a prezentat deja propuneri in
acest sens, care se afla in prezent in faza de examinare si este vorba de
garile feroviare, garile auto, aeroporturi si porturi fluviale, de serviciile
de urgenta si dispeceratele intreprinderilor comunale, de institutiile
prescolare, preuniversitare si universitare, de asociatii de protectie a
drepturilor consumatorilor, de Casa Nationala de Asigurari Sociale, de Compania
Nationala de Asigurari in Medicina si de structurile acestora in teritoriu.
Dupa luarea deciziei corespunzatoare “Moldtelecom”-ul
si alti operatori de telefonie fixa vor presta informatia referitoare la aceste
institutii, pe care le-am nominalizat, dupa date incomplete gratuit.
Doamna Maria Postoico:
E tot, da.
Domnul Stanislav Gordea:
In cele ce urmeaza eu as vrea sa raspund la
intrebarile puse concret de doamna Golban.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Doamna Presedinte al sedintei,
Eu as vrea sa imi permiteti sa ii multumesc
domnului director adjunct al Agentiei Nationale pentru Reglementare in
Telecomunicatii si Informatica Stanislav Gordea. Sa ii multumesc pentru faptul
ca a gasit posibilitate sa se intilneasca ieri si am discutat deja subiectul,
problema, pe multe pozitii m-a si convins, am primit raspunsul si in varianta
scrisa.
Ii multumesc.
As vrea sa fie, adica, la raspunsul pe care
l-a dat, sa se opreasca, pentru ca celelalte raspunsuri le am in varianta
scrisa. Aceasta interpelare, am rugat sa veniti sa raspundeti la interpelarea
facuta de mine nu atit pentru mine, cit pentru cetatenii care m-au rugat si
mi-au adresat aceasta interpelare.
De aceea, va multumesc mult pentru aceasta.
Dar va rog foarte mult sa tineti
dumneavoastra la control de comun acord cu “Moldtelecom”-ul, care, cel putin,
ati gasit aceasta intelegere de a extinde lista intreprinderilor,
institutiilor, a caror activitate se desfasoara in domeniul sanatatii, social,
de interes public. Si eu cred ca este corect ca aceasta informatie sa fie
obtinuta de la operator chiar si prin informatie incompleta.
Eu nu ma refer la adrese, telefoane ale
restaurantelor, barurilor. Imi dau bine seama ca construim relatiile economiei
de piata, ca acest centru de apel necesita cheltuieli financiare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Gordea,
Multumesc mult.
Trecem la celelalte chestiuni. Intrebari si
interpelari.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Prima interpelare este adresata Serviciului
de Informatii si Securitate, mai exact domnului director Ion Ursu. In ultimul
timp, in contextul procesului de autodesfiintare a “Aliantei «Moldova
Noastra»”, fosti colegi de partid mai recenti si mai vechi, regasiti cu totii
pe frica de libertate, se dedau diferitelor afirmatii si aluzii despre o
presupusa colaborare a mea cu securitatea sub regimul sovietic.
Desi am declarat public ferm ca nu am fost
nici pe departe o persoana importanta ca sa prezint vreun interes pentru acel
regim, precum cred ca nu sint nici acum o persoana prea importanta, exceptind
functia de deputat pe care o am alaturi de alti 100 de colegi. Desi am declarat
ca nu am detinut functii remunerate in organele sovietice de Partid Comunist
sau de comsomol, iata ca, in lipsa altor argumente unele persoane, inclusiv
trecute in anonimat, isi permit insinuari lipsite de temei.
De aceea, in calitate de deputat, solicit
SIS-lui sa imi prezinte dosarul si sa imi asigure accesul la propriul dosar, sa
il faca public oricare ar fi el, de colaborare sau de urmarire, ca o fi vorba
de politie politica sau de victima a politiei politice, ca o fi incluzind
declaratii la securitate de informator, colaborator, rezident, ofiter de
securitate. Iata ca am si invatat terminologia, urmarind ce se intimpla in Romania.
Deci, sa imi prezinte ori sa faca public orice exista la SIS despre mine. Si
daca SIS nu are ce prezenta, sa mi se dea un raspuns.
Inteleg foarte bine ca declaratiile
oponentilor politici au menirea sa imi inchida gura. Aceasta pentru ca ma
declar deschis romanca, pentru ca apar limba romana, cer iesirea din CSI si
integrarea in Uniunea Europeana si NATO, pentru ca nu incap in tiparele
nonlibertatii ce se poarta in Republica Moldova, derajindu-i astfel pe unii si
pe dreapta, si pe stinga.
Totusi, cred ca e timpul sa punem capat
practicilor de anihilare a oponentilor prin folosirea unor informatii inventate
in special de acei cu cel mai mare acces la arhive sau de formatorii de dosare.
Si vreau sa fiu un prim exemplu in acest sens.
De asemenea, va anunt ca am declansat
procesul de consultari cu reprezentanti ai societatii civile asupra conceptului
legii lustratiei, care, din motive obiective, e mai complicat, fiind legat de gindirea
conceptului despre CNSAS moldovenesc, Comitet national pentru studierea
arhivelor securitatii.
Lansez, cu aceasta ocazie, atit colegilor
doritori de a se include in procesul de pregatire, cit si celor care se
considera specialisti, indemnul si invitatia sa se alature acestui efort. Ii
invit si pe specialistii de la SIS la o colaborare in pregatirea Legii
lustratiei, iar pe colegii deputati interesati de o asemenea lege si de
adevarul despre colaborarile din trecut sa isi solicite si ei dosarele,
demonstrind ca nu se tem de ce au facut sau ca vor sa auda toata lumea ca au
fost mereu mai curati ca lacrima.
A doua interpelare o adresez conducerii
Aeroportului International Chisinau, precum si serviciilor competente care
exercita controlul pasapoartelor si al pasagerilor in vederea securitatii
zborului: SIS, Serviciul Vamal, alte organe implicate, conform prezentei lor
legale acolo.
Pe data de 11 octombrie, intre orele 15.00
si 16.00, la controlul pasapoartelor in Aeroport pentru cursa
Chisinau-Bucuresti, inspectorul din partea Serviciului Graniceri a intrebat o
persoana, o ziarista, care i-a prezentat un pasaport extern emis de Republica
Moldova, daca nu cumva are si pasaport romanesc? Inspectorul, o doamna, fiind intrebata
de mine, ca deputat, de ce o intereseaza acest fapt, nu a dat un raspuns in
baza legii, ci a invocat argumentul extrem de “convingator” ca asa trebuie.
La insistenta mea de a afla de ce adreseaza
aceste intrebari de natura sa intimideze persoana, daca nu cumva dinsa are
misiunea sa colecteze informatii pentru SIS, de care nu mai tine Serviciul
Graniceri, lucratoarea nu a avut un raspuns, incercind sa se eschiveze prin bilbiieli
neinteligibile.
Solicit sa mi se prezinte baza legala
pentru adresarea acestor intrebari. Sa mi se spuna ce se face pentru a nu se
comite asemenea abuzuri fata de cetateni? Si cind Serviciul Graniceri va inceta
sa se comporte ca instrument al politiei politice in Republica Moldova in
spiritul practicilor sovietice, dar contrar legislatiei in vigoare?
De asemenea, cu prilejul controlului
securitatii pentru acelasi zbor, o lucratoare de la Serviciul Vamal si de
Securitate a zborului mi s-a adresat in limba rusa, limba oficiala a unui alt
stat, Rusia, in momentul controlului meu aproape corporal, chiar daca am
pasaport diplomatic.
Ma intereseaza, in baza carei legi se comporta
astfel angajatii ce asigura controlul cetatenilor, care inca nu stiu ca limba
de stat in Republica Moldova nu e in nici un caz rusa, ci romana, precum e
numita si in Declaratia de Independenta a Republicii Moldova. Si care, prin
urmare, pentru asemenea incalcari ale legii trebuie exclusi sau mutati la un
alt gen de serviciu, ca sa nu aiba, cel putin, contacte cu cetatenii. Astept
raspuns de la tribuna Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Interpelarea o adresez domnului ministru al
justitiei, domnului Vitalie Pirlog. La 2 iunie curent v-am adresat, in calitate
de agent guvernamental, o interpelare si am solicitat sa fiu informat in
conformitate cu legislatia in vigoare despre mai multe aspecte ale unei
probleme importante, cred eu, pentru societate – dosarele pierdute la CEDO,
consecintele acestora asupra bugetului tarii si asupra persoanelor care se fac
vinovate de incalcarile sanctionate de Curtea de la Strasbourg. Cauzele care impiedica
publicarea hotaririlor CEDO in “Monitorul Oficial”, asa cum expres prevede
legislatia in vigoare, inclusiv Legea cu privire la agentul guvernamental.
Pina in prezent nu am primit din partea
dumneavoastra nici un raspuns. Mai mult decit atit, raspunsurile parvenite din
partea Agentiei Informationale de Stat “Moldpres” denota ca dumneavoastra ati
fost, in repetate rinduri, contactat de catre dinsii in problema publicarii, in
stricta conformitate cu legea, a hotaririlor Curtii Europene. De aceea, solicit
repetat sa fiu informat in scris despre problema data.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc.
Anunt pentru ora 14.00 sedinta Comisiei
pentru cultura stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in
masa. Sedinta o sa fie publica, este invitata si mass-media.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte al
sedintei.
Am prima interpelare la adresa domnului
Telescu. Vineri, intre orele 21.35 si 21.50 a fost prezentat un film. La prima
etapa nu am reusit sa ii dau o calificare, ca, pina la urma, sa inteleg ca, de
fapt, a fost un film artistic cu denumirea de “Un om al actiunii”. Intrebarea
vine, daca vreti, as vrea urmatoarele raspunsuri: cine a facut acest film?
Care a fost costul? Cine a suportat cheltuielile? Si, totodata, care a fost
costul emisiei propriu-zise?
Stimati colegi,
Eu, nu stiu daca ati vizionat acest
filmulet. Tot ce credeam pina acum ca se face in Chisinau sub patronajul direct
al Presedintelui Republicii Moldova si cu foarte multi bani de la bugetul de
stat, ni s-a incercat sa ne demonstreze ca toate aceste lucrari, incepind de la
Memorial, terminind cu strazi, scuar, Stefan cel Mare, le-a facut mai ca un
singur om al actiunii, care, de fapt, este un primar interimar al Primariei
Chisinau.
Eu cer in plen raspuns la intrebarile pe
care le-am invocat. Este clar ca si ideea m-ar interesa. Un lucru important ca
aceasta emisiune sau film artistic, cum l-am calificat eu, nici nu a fost inclus
in grila de programe. Si, din cite stiu eu, in ultimul moment a fost adus de
cineva in graba si introdus in grila respectiva.
Vreau sa va anunt, daca sa spun sau sa
afirm, ca daca, la prima vedere, acest lucru nu este important, efectul, de
fapt, este unul destul de negativ si ar trebui chiar sa luam atitudine pe
marginea acestei situatii.
A doua interpelare o adresez Guvernului
Republicii Moldova. Si iarasi sint nevoit sa aduc aminte ca noi in Parlament in
ultima sedinta din sesiunea primavara–vara am instituit o comisie speciala,
care urma sa supravegheze implementarea legislatiei in domeniul administrarii
terenurilor proprietate exclusiva a statului. Din pacate, comisia a fost fondata,
ea inca nu activeaza, sper ca va incepe lucrarile pentru a clarifica anumite
situatii.
In aceeasi ordine de idei, as vrea ca
Guvernul sa prezinte o informatie in plenul Parlamentului vizavi de vestitul
plan “Gradina Moldovei”. Noi am discutat foarte contradictoriu in Parlament
asupra proiectului respectiv, ca, pina la urma, eu din presa, in orice caz, si
m-am uitat in hotarirea Guvernului, acest proiect deja dintr-un proiect de stat
s-a transformat intr-un proiect strict privat.
In aceasta ordine de idei, vreau sa imi fie
prezentata o informatie: care a fost motivatia? Ce se urmareste prin acest
proiect? Calculele s.a.m.d. Care va fi contributia statului in realizarea
proiectului respectiv?
Va multumesc.
Si o mica precizare pentru Cancelarie. Rog
raspunsurile respective sa fie prezentate nu joia viitoare, dar peste o joi, in
doua saptamini. Nu am sa fiu prezent saptamina viitoare.
Si, totodata, vreau sa aduc aminte ca urma
sa primesc raspuns in termenul stabilit de lege, 14 zile, din cite stiu eu, la intrebarea
privind transmiterea datoriilor de la “Gazprom” Companiei private rusesti
“Factoring”. Doua saptamini au trecut, informatia nu este prezenta.
In aceeasi ordine de idei, si acest raspuns
sa fie transferat peste doua saptamini.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
In scopul intensificarii asa-zisei lupte cu
coruptia, in ultimul timp, Guvernul Republicii Moldova a inaintat in Parlament
mai multe proiecte de legi prin care, de fapt, se mimeaza niste actiuni de
eliminare a flagelului coruptiei din societate. M-as referi la proiectul de
Lege cu privire la expertiza anticoruptie, la proiectul Codului functionarului
public, la proiectul de modificare a mai multor acte normative, urmare a adoptarii
si implementarii carora va fi instaurat un sistem de turnatori in organele
administratiei publice locale si centrale.
In acelasi timp, Guvernul insusi, prin
inactiunile sale, ba chiar prin neglijarea legislatiei, impinge functionarii
publici si in mod special colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne la acte
de coruptie, fiind pusi in situatie de a nu avea surse suficiente pentru
existenta, intretinerea familiilor si altora. Din informatia pe care o detin,
am constatat ca, pina in prezent, colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne
isi primesc salariile in conditiile existente de pina la adoptarea si
publicarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de
salarizare in sectorul bugetar.
La situatia de la 1 octombrie 2006, datoria
statului la compartimentul retribuirea muncii constituie 53,6 milioane de lei
fata de aproape 7 mii de colaboratori ai organelor de politie. Avind in vedere
cele expuse mai sus, cer domnului Vasile Tarlev:
1. Lichidarea urgenta a restantelor la
salarii fata de toti colaboratorii organelor de forta.
2. Prezentarea in sedinta Parlamentului
peste o zi de joi a explicatiilor de rigoare asupra faptelor evocate mai sus.
Cer Procurorului General anchetarea
faptelor de neexecutare de catre Guvernul Republicii Moldova a Legii cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si aplicarea masurilor
adecvate prevazute de legislatie fata de persoanele de raspundere implicate in
acest caz.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Astazi, Parlamentul a respins propunerea de
a examina aici sau de a audia aici, in plen, informatia la capitolul microbuse.
Cred ca nu este prima data cind se intimpla acest lucru, cind unele faradelegi
se mai ascund.
Eu am adresat chestiunea respectiva chiar
acum trei – patru saptamini de zile la Guvern, domnului Prim-ministru Vasile
Tarlev. Cu mare intirziere am primit un raspuns superficial la capitolul
respectiv. De aceea, rog ca joia viitoare, in plenul Parlamentului, domnul
Prim-ministru sa prezinte informatia respectiva la chestiunile abordate in
adresarea catre dumnealui.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Marcel Raducanu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea este adresata domnului
ministru al administratiei publice locale Vitalie Vrabie.
Stimate domnule ministru,
Cred ca este inadmisibil faptul ca in anul
2006, deci, o strada intreaga din Municipiul Chisinau timp de trei ani de zile
sa nu fie racordat la retelele electrice. Ma refer la strada Crizantemelor,
sectorul Centru al Municipiului Chisinau. Un grup de 39 de locatari ai
sectorului privat s-au adresat de nenumarate ori atit la Directia constructii
capitale a Primariei Chisinau, cit si la Retelele electrice Centru.
Cu parere de rau, pina astazi nu s-a hotarit
nimic, din motive de tergiversare a intrebarii. Luind in considerare cele
expuse mai sus, cer interventia dumneavoastra in aceasta problema. Cer sa fiu
informat despre solutionarea acestei probleme in plenul Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Veaceslav Untila:
Interpelare catre domnul ministru al
economiei si comertului. Este stiut ca Republica Moldova se confrunta cu grave
probleme comerciale externe. Dupa embargoul impus de Federatia Rusa la importul
de vinuri din Republica Moldova, soldul negativ al balantei comerciale externe
ar putea ajunge la finele anului la un nivel ingrijorator de 1,6 miliarde de
dolari americani. Situatia va deveni si mai grava dupa 1 ianuarie 2007, cind
Romania, cel de al treilea, ca pondere, partener comercial extern al Republicii
Moldova, va adera la Uniunea Europeana. In realitate, in relatiile economice cu
statul vecin vor intra in vigoare regulile Uniunii Europene.
In acest context, unica noastra sansa este
obtinerea sistemului de preferinte comerciale autonome in comertul cu Uniunea
Europeana. Un sistem similar a permis tarilor balcanice sa isi majoreze in
decurs de citiva ani exportul cu 40%. Din cite se cunoaste, factorii de decizie
de la Bruxelles au formulat un sir de cerinte pentru a ne acorda sistemul de
preferinte comerciale autonome, cerinte ce tin de calitatea administrarii
vamale si a sistemului de certificare.
Spre regret, Republica Moldova continua sa
aiba serioase restante la capitolul protectia concurentei si limitarea
monopolismului. Recent, in cadrul sedintei celui de al doilea Subcomitet
“Republica Moldova – Uniunea Europeana” comertul si investitiile, factorii de
decizie de la Bruxelles ne-au atras atentia asupra necesitatii crearii unei
agentii de protectie a concurentei.
As vrea sa stiu daca Guvernul, in special
Ministerul Economiei si Comertului, intreprind ceva in acest sens. Cind va fi
creata Agentia de Protectie a Concurentei, care alte cerinte formulate de
Uniunea Europeana pentru acordarea sistemului de preferinte comerciale autonome
nu sint inca indeplinite? Ce sanse avem sa obtinem sistemul de preferinte
comerciale autonome pina la 1 ianuarie 2007? Cine va purta raspundere, daca
Republica Moldova va rata obtinerea sistemului respectiv in viitorul apropiat,
sistem de care depinde intr-o mare masura soarta economiei acestui stat.
Solicit sa mi se ofere raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului joia
viitoare.
Multumesc.
Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult.
Eu nu inteleg de ce nu mi s-a dat si mie raspuns
la intrebarea pe care am pus-o saptamina trecuta in sedinta in plen, adresata
domnului ministru al educatiei si tineretului. Nu inteleg de ce nu este domnul
ministru. Poate, intre timp, dumnealui isi va anunta demisia, la sugestia
domnului Rosca, expusa de la tribuna Parlamentului in sedinta trecuta. Poate, intre
timp, a fost demis si eu nu cunosc.
Daca dumnealui mai este inca in functie,
l-as ruga si rog Aparatul sa citeasca exact, foarte atent ceea ce am spus eu in
sedinta trecuta. L-am intrebat pe domnul ministru, in ce masura ordinele
dumnealui, legate de introducerea istoriei integrate in invatamint, corespunde
citorva acte internationale la care Republica Moldova este parte si, in primul
rind, Declaratiei universale a drepturilor omului, Conventiei Europene pentru
drepturi si libertati, si Conventiei Internationale pentru drepturile
copilului, daca nu ma insel. Si astept raspuns, totusi, la aceasta intrebare in
cadrul sedintei din saptamina viitoare. Nu vreau ca domnul ministru sa comita
noi abuzuri, sa sfideze legislatia si mai ales actele internationale si
deputatii.
O alta interpelare adresata Procurorului
General si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Am fost
sesizat de mai multe ori de catre locuitorii satului Secareni din raionul Hincesti
asupra mai multor actiuni ilegale si abuzuri ale primarului din aceasta
localitate Voloceai, care, dupa cum spun locuitorii acestui sat, sfideaza
activitatea consiliului local, sursele financiare care sint alocate sau adunate
in buget sint folosite contrar destinatiei, alimentarea copiilor de la gradinita
si scoala din localitate nu se realizeaza in pofida deciziilor adoptate de
consiliul local in acest sens.
Consiliul local a sesizat de mai multe ori
autoritatile de resort asupra multiplelor sustrageri si delapidari de proportii
comise de catre numitul Voloceai, prin intermediul intreprinderii sale
“Voloceai-agro”, dar pina in prezent nu s-au luat masuri in acest sens. In
lumina celor expuse mai sus, solicit o investigatie foarte serioasa a celor
enuntate acum de catre mine si astept raspunsul in scris la aceasta
interpelare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte.
Vin cu o solicitare, pentru ca in sedinta
urmatoare din joia viitoare sa se prezinte aici, in sedinta Parlamentului,
domnul ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. Dupa parerea mea,
domnul Tvircun ar trebui sa faca o lumina in ceea ce priveste ordinul
dumisale, care a fost trimis prin scoli in ceea ce priveste instituirea
asa-ziselor “Ore de meditatie in invatamintul primar”.
Dupa parerea mea, acest ordin, de fapt, a
creat o confuzie in activitatea invatatorilor de la clasele primare si la intrebarile
pe care le propun nu pot sa raspunda nici directiile de scoli din institutiile
de invatamint, nici directiile generale de invatamint raionale.
In primul rind, in aceasta ordine de idei,
nu se stie cu siguranta, cum trebuie organizate aceste ore de meditatie, care
trebuie sa fie timpul programat pentru acest lucru? Si pentru ca chestia
corespunzatoare depinde si de alimentatia copiilor din invatamintul primar, invatatorul,
de fapt, este pus in situatia de a colecta bani de la parinti, pentru ca copiii
sa fie alimentati.
In afara de aceasta, nu se stie cine
remunereaza munca invatatorilor pentru orele in plus care trebuie facute,
pentru ca administratia publica locala nu are prevazut in bugetul pe 2006
sursele necesare. Si inca un moment. Deci, pentru orele suplimentare, invatatorilor
de la clasele primare li se spune ca nu vor fi remunerati conform gradului
didactic obtinut. De aceea, cred ca lumina in aceasta ordine de idei trebuie
s-o faca chiar ministrul culturii si turismului si il invit pentru joia
viitoare in sedinta in plen.
O alta solicitare as avea-o pentru
Procuratura Generala a Republicii Moldova, dar si pentru comisia parlamentara
care, de fapt, fusese instituita in solutionarea unui caz care tine de un grup
impunator de depunatori in Banca “Guineea” a Concernului “Intercapital”.
Zilele trecute a avut loc o actiune a
acestor persoane care se pling, de fapt, ca de 10 ani sint dusi cu vorba in aceasta
ordine de idei, dar nu li se face dreptate.
As ruga, deci tot de la tribuna
Parlamentului, sa se faca aceasta lumina, nu pentru a-mi explica mie personal,
dar celor care asteapta sa li se faca dreptate.
Doamna Maria
Postoico:
Doamna Jalba,
Astazi la orele 15.00 va avea loc sedinta
comisiei speciale, de aceea puteti sa fiti prezenta, sa asistati la discutiile
pe marginea acestui subiect pe care la-ti pronuntat odinioara.
Doamna Zoia Jalba:
Unde va fi?
Doamna Maria Postoico:
In biroul unde ma aflu.
Doamna Zoia Jalba:
Unde?
Doamna Maria Postoico:
In biroul unde ma aflu eu.
Doamna Zoia Jalba:
Da, bine.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, asa ca poftim.
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Ambele interpelari le adresez domnului
Primu-ministru Vasile Tarlev. In cadrul unei vizite in Cimiseni, Criuleni am
constatat ca scoala din localitate se confrunta cu o problema majora de durata
si anume: lipsa spatiului suficient pentru desfasurarea procesului educational.
Din cele 4 blocuri ale scolii, conform
proiectului initial, s-au construit doar 3 blocuri, cu o capacitate de 360 de
locuri. Necesitatea reala constituie insa 480 de locuri. Astfel, 140 de copii isi
desfasoara activitatea in incinta gradinitei de copii de citiva ani, in doua
schimburi, fara a avea conditii adecvate. Doar din acest motiv si gradinita de
copii nu este utilizata conform destinatiei. In cadrul gradinitei isi desfasoara
activitatea doar 4 grupe care au la dispozitie doar cite un singur spatiu,
utilizat concomitent in calitate de dormitor, cantina, sala de joc si activitati.
Administratia locala a adresat un demers si
un deviz de cheltuieli consiliului raional, dar, din pacate, aceasta necesitate
stringenta nu s-a reflectat in bugetul de stat din anii precedenti.
In vara curenta, domnul Vasile Tarlev, in
cadrul unei vizite, a promis ca va interveni in solutionarea problemei
respective, dar, din pacate, nici in proiectul din 2007 nu s-au alocat surse
pentru constructia celui de al 4-lea bloc.
Ii solicit domnului Tarlev un raspuns
concret privind constructia celui de al 4-lea bloc al scolii, al liceului, mai
bine zis, din satul Cimiseni, raionul Criuleni.
A doua interpelare vizeaza o problema comuna
pentru mai multe localitati din Republica Moldova. In cadrul raportului
Centrului pentru Drepturile Omului, audiat in Parlament, s-a mentionat ca 1/3
din gradinitele de copii din localitatile rurale ale Republicii Moldova nu
functioneaza, astfel incalcindu-se drepturile ale copiilor si a parintilor din
aceste localitati.
Solicit Guvernului Republicii Moldova sa imi
prezinte o informatie care ar contine numele localitatii, motivul din care nu
activeaza gradinita de copii, numarul de copii care au necesitate sa
frecventeze gradinita si un plan concret de actiuni pentru reanimarea activitatii
gradinitelor in toate localitatile rurale ale Republicii Moldova. Ambele raspunsuri
le solicit in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
As vrea sa consult o chestiune. Deci,
timpul rezervat pentru intrebari si interpelari a expirat, dar mai avem la
microfoane citi colegi? 3, da, 2, 4, da.
Deci, care va fi decizia Parlamentului: sa
mai iesim din timp sau sa le depuneti in scris. (Rumoare in sala.) Acei
care sint, da?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte.
Adresez interpelarea Guvernului Republicii
Moldova si Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova, carora le solicit o
informatie privitor la cadrul legal existent in Republica Moldova pentru apararea
deputatului in Parlamentul Republicii Moldova in exercitarea mandatului.
Daca e corecta aprecierea Procuraturii
Republicii Moldova ca functia de deputat in Parlament este o simpla profesie,
si nu o functie cu demnitate publica si ca presiunile sau atacurile asupra
deputatului in Parlament, interzise de Constitutie, tin de apararea demnitatii
profesionale cu referire la doar un articol din Codul civil si inexistenta in
legislatie a pedepsei pentru infractiunea de ultraj, cum prevede Legea privind
statutul deputatului in Parlament si intru apararea drepturilor constitutionale
in exercitarea mandatului.
Si tin sa amintesc ca joia trecuta am
reiterat o interpelare din data de
5 octombrie, la care nu am primit raspuns in joia trecuta, doar am primit un
repros de la domnul Mironescu, venit in numele Guvernului sa imi raspunda ca
situatia in sectorul agrovitivinicol nu este dezastruoasa, cum am numit-o eu,
ci este chiar foarte buna.
Daca e buna, de ce nu a venit astazi sa imi
demonstreze acest lucru? Eu am rabdare si solicit ca joia viitoare sa vina sa imi
raspunda la acea interpelare reiterata, dar cred ca se va termina rabdarea
angajatilor din sectorul agrovitivinicol si vor veni ei la Chisinau sa ceara raspuns.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Mihail Sidorov:
Anunt. Miine la ora 8.30 o sa aiba loc
sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati cu problema componentei
Comitetului Coordonator al Audiovizualului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Prima mea interpelare este adresata
Procurorului General Valeriu Balaban, directorului Serviciului de Stat pentru
Problemele Cultelor Serghei Iatco, ministrului administratiei publice locale
Vitalie Vrabie si agentului guvernamental al Republicii Moldova la Curtea
Europeana a Drepturilor Omului.
Am primit astazi, pe parcursul zilei, in
audienta mai multe persoane din raionul Ungheni si in special din localitatile
Floritoaia, Frasinesti, Pirlita, Boghenii Vechi si Sculeni, acestea fiind
persoane cu identitate religioasa clara, asociati benevol in cadrul unor
comunitati locale ale Mitropoliei Basarabiei. Acestea, procedind in
conformitate cu prevederile legale in vigoare, au solicitat primariilor din
localitatile indicate confirmarea existentei acestor comunitati.
Solicitarea s-a facut in scris, s-a depus
legal potrivit prevederilor Hotaririi nr.758 din 13 octombrie 1994, adoptata de
Guvernul Republicii Moldova care la articolul sau 2 spune: “Se obliga Serviciul
de Stat pentru Problemele Cultelor pe linga Guvernul Republicii Moldova,
comitetele executive si primariile sa legalizeze constituirea organizatiilor
religioase in stricta conformitate cu cadrul normativ existent.”
Primarii din cele 5 localitati mentionate
au refuzat, fara prezentarea unui motiv legal, indicind ca aceste prevederi
legale ar fi pentru ei invechite, au refuzat sa elibereze, sa confirme
existenta comunitatilor locale ale Mitropoliei Basarabiei.
Solicit tuturor celor indicati la inceput,
Procurorului General, directorului Serviciului pentru Culte, ministrului
administratiei publice locale si agentului guvernamental al Republicii Moldova
la Curtea Europeana sa verifice autenticitatea acestor fapte si in cazul in
care acestea se confirma, sa uzeze de toate prerogativele lor legale in vederea
respectarii dreptului legal si legitim al credinciosilor Mitropoliei Basarabiei
din aceste localitati, astfel incit legislatia despre culte si anume Legea din
1992 in aceasta materie si Hotarirea de Guvern nr.758 din 13 octombrie 1994 sa
fie respectata intocmai si aplicata acestor cetateni.
A doua interpelare este o precizare. Rog ca
sesizarea enuntata mai sus sa fie prezentata, de asemenea, cu titlu de
informatie reprezentantului domnului Secretar General al Consiliului Europei in
Republica Moldova Vladimir Ristovschi, responsabil de monitorizarea acestor
aspecte.
A doua interpelare este adresata
Procurorului General al Republicii Moldova. Potrivit semnalelor pe care le-am
primit astazi din teritoriu, ministrul administratiei publice locale domnul
Vitalie Vrabie, depasindu-si in mod evident prerogativele legale, a exercitat,
pe parcursul ultimelor zile, presiuni asupra presedintelui raionului Ungheni,
Nicolae Gavriliuc, dar si asupra succesorului sau, Gaviuc, ma iertati, dar si
asupra succesorului sau in functie, domnului primar interimar de Ungheni Ilie
Ciocan, astfel incit acesta sa atribuie de urgenta cu incalcarea procedurilor
legale un sediu sau o serie de sedii numitului episcop Petru Musteata.
In legatura cu aceasta situatie, rog ca
Procuratura Generala sa verifice legalitatea procedurilor angajate in vederea
atribuirii de urgenta cu incalcarea procedurilor legale a unui sau mai multor
sedii catre numitul Musteata, iar primarul orasului Ungheni impreuna cu
reprezentantul Guvernului, Aparatului Guvernului in teritoriu sa imi prezinte
copii de pe toate documentele din dosarul chestiunii cu avizul procurorului
raionului Ungheni.
Rog ca aceste copii pe care le solicit sa
fie anume: cererile depuse, avizele primite, expertizele, evaluarile efectuate,
procesele-verbale ale sedintelor in care chestiunea a fost discutata, aprobarile
si acordurile eliberate.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Eu as vrea sa reiterez invitatia pentru
domnul Procuror General Valeriu Balaban, pe care il invit deja a treia saptamina.
Dumnealui nu face decit sa imi scrie scrisori, fapt prin care confirm o
situatie grava care se produce in raionul Ungheni, situatie care ar fi
imposibila fara implicarea directa a unui deputat cel putin si a unui ministru
cel putin, care blocheaza procesul de gazificare si incearca sa acopere niste
ilegalitati si niste biruri strinse de la populatie.
De aceea, insist inca o data ca domnul
Valeriu Balaban sa confirme faptul ca Procuratura, ca institutie, functioneaza
si sa dea curs invitatiei pentru a avea o discutie in Parlament.
La fel, in acelasi context, reiterez
interpelarea adresata domnului Stratan, ministru al Afacerilor Externe si
Integrarii Europene, prin care i-am solicitat in scris, a fost o interpelare in
scris, prin care, de fapt, era rugat sa prezinte o informatie despre
activitatea unei filiale, asa zisei filiale a Ministerului Dezvoltarii
Informationale peste hotarele Republicii Moldova. Dumnealui mi-a dat un raspuns,
care, cel putin, este inadecvat.
La fel, as vrea ca si domnul Ursu sa imi raspunda
la o interpelare in scris, prin care am solicitat sa aflu daca afirmatiile
domnului Lavranciuc referitor la arhivele fostului KGB sint sau nu in Republica
Moldova. Deci, este un raspuns simplu “da” sau “nu”. Si, in acest context,
vreau sa subsemnez initiativei doamnei Pavlicenco, prin care si eu solicit
aceeasi informatie. Deci, exact in formula pe care a
formulat-o dumneaei referitor la dosarul meu de la securitate.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Eu imi cer iertare, dar a fost decizia
Parlamentului. Acei care se aflau numai...
Microfonul nr.4.
Deci, trebuia sa mentionam ca am spus patru
persoane.
Doamna Valentina Buliga:
Colegii toti sint martori cind eu am spus ca
am interpelare.
Doamna Maria Postoico:
Va rog succint.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova repetat si rog ca in comun cu Consiliul raional Taraclia sa
examineze situatia creata in jurul celor 30 de fosti angajati ai Pansionatului
psihosocial din satul Derminji, care au fost eliberati din functie la 21
septembrie si pina in prezent nu au primit salariul pe patru luni. Raspunsurile
pe care le-am primit sint diferite si aceste persoane, practic, au fost lipsite
de unica sursa de existenta, desi au fost facute promisiuni ca se va deschide
un Centru de prestari servicii sociale, dar pina in prezent nu a fost intreprins
nimic.
Solicit examinarea inca o data a acestei
probleme si, in termen de doua saptamini, sa primesc raspuns in scris.
Si, la finele acestei ore a Guvernului, as
dori sa fac o adresare tuturor femeilor din spatiul rural, care au avut dreptul
la 15 octombrie sa marcheze Ziua internationala a femeilor din spatiul rural nu
cu o simpla felicitare, dar cu un indemn si cu o incurajare, deoarece, domniile
voastre, stimate femei, activitatea dumneavoastra este foarte importanta si
merita o recompensa. Nu o recompensa doar materiala, ci drepturi pe care le cistigati
prin munca zi de zi a dumneavoastra.
Am trecut si mai prelungim sa trecem printr-o
perioada grea. De aceea, cer, va rog si va invit, stimate doamne, sa contribuim
cu toate la renasterea societatii Republicii Moldova. Va doresc multa sanatate
si o viata cit mai buna pentru ca o meritati pe deplin.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Declaratii.
La microfonul central se invita domnul
Serebrian.
Domnul Oleg Serebrian:
Onorata asistenta,
Stimati colegi,
Permiteti-mi sa dau citire declaratiei unui
grup de deputati ai Parlamentului Republicii Moldova privind rezultatele recentei
reuniuni a Adunarii Parlamentare a GUAM. In zilele de 15 – 16 octombrie, la
Chisinau, a avut loc reuniunea Adunarii Parlamentare a GUAM, organizatie
regionala ce reuneste Georgia, Ucraina, Azerbaidjanul si Republica Moldova.
Cele patru state postsovietice din Nordul Marii
Negre s-au reunit in aceasta structura de cooperare zonala pentru a contracara
presiunea Rusiei, pentru a face front comun in cadrul Organismelor Pan-Europene
si internationale in vederea combaterii separatismului, precum si pentru a crea
un cadru favorabil de colaborare in domeniul comercial-economic, inclusiv intr-un
domeniu atit de sensibil precum cel al transportului de hidrocarburi din
bazinul Marii Caspice.
De la bun inceput, Kremlinul, dar si
coloanele a cincea ale Rusiei bine infipte chiar in tarile GUAM, au lansat
critici dure la adresa acestei structuri, vazind in ea o unealta a conspiratiei
euroatlantice, un cap de pod al occidentului in necontenitul sau mars spre rasarit.
Initial GUAM a fost privit cu neincredere atit in interiorul tarilor membre, cit
si in afara. Situatia avea sa devina alta doar o data cu schimbarile dramatice
ce s-au produs in anii 2003 – 2004 in Georgia si Ucraina. Victoria lui
Saacasvili in Georgia si a lui Iuscenco in Ucraina au reanimat
GUAM-ul, iau dat un impuls si o alta perspectiva. De aici incolo, GUAM parea sa
se transforme intr-un mecanism eficient de proliferare a valorilor democratiei
occidentale in spatiul postsovietic.
Evenimentele din aprilie 2005 din Republica
Moldova, promisiunile solemne facute de PCRM si personal de Presedintele
Vladimir Voronin au alimentat unele sperante desarte ca si tara noastra se va inregimenta
in rindul tarilor in curs de democratizare din zona Marii Negre. Astazi insa
constatam ca lucrurile nu stau tocmai asa. Recenta reuniune a Adunarii
Parlamentare a GUAM, care a avut loc in capitala Republicii Moldova, a
deconspirat din nou traditionala duplicitate a conducerii Republicii Moldova, a
demonstrat inca o data Occidentului, tarilor vecine si partenerilor GUAM ca in
comunisti nu poti sa ai incredere.
Tinem sa atragem atentia opiniei publice
asupra faptului ca reuniunea respectiva nu a fost de loc mediatizata, ca
TVM-ul, un post de televiziune atit de sensibil la distractiile pirotehnice ale
constructiei PCRM de prin satele din interfluviu a ignorat aproape in
totalitate reuniunea interparlamentara de la Chisinau. Tinind cont de faptul ca
TVM functioneaza in regim de anexa al Serviciului de Presa al Partidului
Comunistilor ne putem da bine seama care este adevarata atitudine a conducerii
acestei formatiuni fata de GUAM la ora actuala.
Tratamentul aplicat doamnei Presedinte al
Parlamentului Georgiei Nino Burdjanadze de catre colegii sau moldoveni, colegi
pe care i-a crezut parteneri, chiar aliati si prieteni, intr-o situatie dificila
ca aceea prin care trece astazi Georgia, demonstreaza o data in plus lasitatea,
lipsa de simt si de principii ale actualei conduceri a Republicii Moldova.
Puterea comunista de la Chisinau s-a temut
sa nu ofere Moscovei un prilej de suparare in plus. Probabil, cu naivitatea
lor, primii comunisti ai tarii cred ca lucrurile se mai schimba si ca Moscova a
inceput sa creada lacrimilor. Ei nu isi dau seama ca pentru a fi iertati de
rusi, comunistii moldoveni trebuie sa se dezica de Voronin, si nu de
Burdjanadze. Intuim ca delegatia Georgiei a plecat de la Chisinau cu un gust
amar si profund dezgustata.
Dar Georgia democratica nu este singura in
confruntarea sa cu Rusia. Prin vointa sa neclintita de libertate si democratie,
prin fermitatea si consecventa sa, poporul Georgiei are alaturi de el intreaga
comunitate democratica din lume. Singura a ramas Republica Moldova, si nu
Georgia. Am ramas singuri fata in fata cu Rusia, parasiti de ultimii prieteni,
dezavuind orice iluzii ale Occidentului, precum ca Republica Moldova ar avea
ceva in comun la ora actuala cu valorile si principiile lumii libere.
In aceste triste circumstante, un grup de
deputati din Parlamentul de la Chisinau lanseaza aceasta declaratie-apel catre
colegii din Tbilisi, prin care isi cer iertare pentru pozitia oficialitatilor
noastre. Nu am dorit ca prietenii nostri georgieni sa creada ca poporul
Republicii Moldova este un neam de ticalosi. Nu am dori ca sa se asocieze acei
4 milioane de cetateni ai acestei tari cu ticurile nevrotice ale puterii
comuniste, dorim sa asiguram pe aceasta cale poporul georgian, ca, in aceste
momente grele, moldovenii sint alaturi de ei. S-ar putea ca in aceasta iarna in
Georgia sa nu fie caldura si nici lumina.
S-ar putea ca, printr-un miracol, in casele
din Republica Moldova sa fie ceva mai cald si sa avem curent electric. Dar nici
toate centralele nucleare din lume nu cred ca ar putea alunga intunericul in
care este aruncat poporul nostru de puterea comunista. Anume de aceea va vom
invidia pe voi, acei din Georgia, cu o invidie alba pentru stoicismul vostru,
pentru curajul vostru, pentru libertatea voastra. Si poate ca opaitele care se
vor aprinde in casele voastre reci vor lumina atit de tare, incit si noi, acei
de pe malul opus al Marii Negre, vom putea deslusi intr-un sfirsit alfabetul
libertatii.
Va multumesc.
Vreau sa va spun ca aceasta declaratie a
fost semnata de un grup de opt deputati, printre care Valentina Golban, Oleg
Serebrian, Igor Klipii, Vitalia Pavlicenco, Anatol Taranu, Valentina Cusnir,
Zoia Jalba si Ion Neagu.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Aceasta nu este replica. Eu m-am inscris
pentru luare de cuvint.
Doamna Maria Postoico:
In scris a fost.
Domnul Sergiu Stati:
Si as vrea sa spun, in acest sens, ca, daca
scoatem patosul domnului Serebrian, deci, din toata declaratia aceasta.
Patosul, da.
Multumesc.
Si va rog si in continuare ca sa
interveniti. Atunci ramine un zero. Deci, aceasta declaratie este, practic,
egala cu zero si nu are nici o pondere politica, fiindca in cartierul unde a
avut... Deci, eu imi cer scuze.
Doamna Maria Postoico:
Dumneavoastra vorbiti, v-ati inscris.
Domnul Sergiu Stati:
Eu m-am inscris pentru luare de cuvint si
eu va rog sa nu interveniti.
Doamna Presedinte al sedintei cunoaste
aceste lucru si eu am tot dreptul ca sa fac o declaratie pe marginea, la tema
care pe mine ma intereseaza. In acest sens, vreau sa mentionez ca la Chisinau a
avut loc simbata si duminica reuniunea parlamentara GUAM, in cadrul careia au
fost puse in discutie probleme de ordin foarte actual pentru dezvoltarea GUAM,
inclusiv crearea coridoarelor de transport, inclusiv colaborarea economica,
inclusiv combaterea si contracararea traficului de fiinte umane, alte probleme
de interes pentru aceste organizatii. In acelasi timp, deci, doresc ca sa
mentionez ca colegul meu domnul Serebrian probabil ca nu cunoaste foarte bine
tematica discutiilor.
Si, probabil, nu a vazut si comunicatul
care a fost lansat. Dar doresc sa mentionez si in acest sens ca au avut loc mai
multe intrevederi, inclusiv la nivel bilateral cu sefii delegatiilor, inclusiv
cu doamna Burdjanadze. Adica nici un fel de negocieri separate sau cumva nu au
fost efectuate. Nu au fost facute nici un fel de incercari de a contrapune pe
cineva impotriva cuiva.
Si, in acest sens, mentionez, ca GUAM, de
fapt, a fost creata ca o organizatie regionala nu impotriva cuiva, ci ca o
organizatie regionala pentru ceva. Si, in primul rind, pentru dezvoltarea
economica, pentru crearea coridoarelor de transport. In acest sens, reuniunea
de la Kiev, deci, la care a participat si Presedintele Voronin, cu participarea
in calitate de observatori ai reprezentantilor Statelor Baltice si Romaniei au
confirmat inca o data interesul nostru economic pentru dezvoltarea economica,
pentru crearea zonei de liber schimb, pentru contracararea traficului de fiinte
umane.
In acest sens, evident, ne-a ajutat si
Uniunea Europeana, ne-au ajutat Statele Unite, pentru a deveni intr-adevar o
organizatie credibila prin programe si prin cofinantare, si, respectiv, eu cred
ca toate statele GUAM, de aceea si continua aceasta activitate pentru a realiza
niste programe, niste lucruri care tin de dezvoltarea economica si crearea
coridoarelor de transport.
Inca o data doresc sa subliniez ca aceasta
organizatie este una regionala cu interes economic pentru dezvoltarea
relatiilor atit la nivelul statelor care participa, cit si la nivelul, sa
spunem, proiectelor regionale. Si in nici un caz deci nu are un caracter vadit
politic indreptat impotriva cuiva sau in interesul cuiva. Deci, in acest sens,
noi sintem aliati, sintem parteneri si, respectiv, incercam ca sa rezolvam
aceste probleme, care stau in fata tuturor a noastra in calitate de subiecti
internationali.
Si, respectiv, in cadrul reuniunilor,
inclusiv in cadrul reuniunii de la Chisinau, au avut loc intrevederi
bilaterale, deci, inclusiv cu Presedintele Parlamentului, inclusiv, din cite
cunosc eu, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si
la nivelul Guvernului. Adica, s-au discutat probleme de ordin si bilateral nu
numai in cadrul reuniunii, ci si la nivelul autoritatilor Republicii Moldova.
De aceea, mentionez ca noi am incercat ca
aceasta reuniune sa aiba o pondere cit se poate de mare in activitatea acestei
organizatii regionale si sa incercam sa rezolvam problemele care stau in fata
Republicii Moldova. Deci, nu pentru a incerca crearea unor blocuri, a incerca
crearea unei uniuni, a incerca crearea unor pacte impotriva statelor terte, ci
pentru a rezolva problemele care stau in fata noastra a tuturor, in fata
participantilor in cadrul GUAM.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea
aloc miine, la orele 10.00.
Sedinta o declar inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.35.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.