version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA OCTOMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 19 octombrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3013 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.817 privind activitatea sanitara veterinara.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3440 pentru modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei art.18; Codul de procedura penala art.183 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2621 pentru modificarea si completarea Legii nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind asistenta psihiatrica (art.1, 11, 3 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2471 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative art.16215, 2101; Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi art.7, 34 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului Legii regnului vegetal. Proiectul nr.1953.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3437 pentru modificarea si completarea Legii nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice (art.1, 4, 6 s.a.).

10. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian Partidul Democrat.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Oleg Tulea, Anatol Taranu la cerere; Grigore Petrenco, Serafima Borgan, Irina Vlah, Serafim Urechean, Vladimir Filat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Doua anunturi. Astazi, ziua de 19 octombrie, isi sarbatoresc ziua de nastere doi dintre colegii nostri: doamna Eugenia Ostapciuc (aplauze) si domnul Anatol Taranu (aplauze), sa-i felicitam, sa le dorim mult succes si sanatate.

Stimati colegi,

Tot astazi, 19... Stati putin, noi ieri am discutat... cred ca e suficient cine cu cine s-a nascut, in ce zi si toate celelalte detalii, cred ca am putea sa continuam...
19 octombrie este Ziua juristului (aplauze).

Stimati colegi,

Eu propun sa ii felicitam cu acest prilej pe toti deputatii care sint juristi de formatiune, colegii nostri, membrii Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri si imunitati, consultantii comisiei, colaboratorii Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si, de fapt, pe toti acei care isi desfasoara activitatea in acest domeniu foarte important si punerea in valoare a capacitatilor profesionale ale colegilor nostri atit deputati, cit si acei din Aparatul Parlamentului. De acest lucru depinde foarte mult calitatea activitatii noastre legislative.

Stimati colegi,

Stimati juristi,

Va felicitam cu ocazia sarbatorii dumneavoastra profesionale.

Microfonul nr.4.

 

Domnule Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa va anunt ca astazi deputatii Partidului Social-Liberal au discutat cu colegii din Fractiunea Partidului Democrat posibilitatea constituirii unui grup parlamentar comun. Si, din aceasta zi, cei trei deputati ai Partidului Social-Liberal se alatura Fractiunii Partidului Democrat.

Vom specifica in momentul in care ne vom prezenta apartenenta noastra politica si la Partidul Social-Liberal. Si, totodata, rog sa ma inscrieti cu ocazia acestui subiect pentru o declaratie la finele sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimate coleg,

Plenul Parlamentului a luat act de informatia dumneavoastra si va va fi oferit spatiu de timp pentru o declaratie la finele sedintei.

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi salutam acest pas, este unul spre consolidarea centrului politic in Republica Moldova. Dumneavoastra, va rog, sa cautati un birou mai mare ca sa incapem toata fractiunea. Asa ca acei care au sperat foarte mult ca o sa se destrame Partidul Democrat, iata, vedeti, oamenii destepti vin la Partidul Democrat. (Aplauze.) Si eu va asigur ca acest lucru are sa se intimple si in continuare. Acei care incearca sa faca foarte mult fum, o sa ramina cu fumul, fumul o sa plece si ei au sa ramina cu ochii usturati.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Astazi este o zi marcanta in sensul in care plenul Parlamentului constata nu doar zile de nastere, dar si mariaje si cred ca trebuie sa continuam in acest spirit de consolidare.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ma refer la ordinea de zi, la proiectul de Lege nr.3437, care am solicitat, data trecuta, sa fie exclus din ordinea de zi.

Domnule Presedinte,

Ar fi bine sa ascultati. Am luat cu mine proiectul intrat in Parlament nr.2322 din 20 iunie 2007, articolul patruzeci si trei roman este cuvint in cuvint copiat de catre colegul nostru Todoroglo si venit cu o initiativa in Parlament la 1 octombrie 2007.

Pe data de 5 octombrie 2007, sub conducerea colegului nostru Todoroglo, in lipsa domnului presedinte al comisiei Valeriu Cosarciuc, fara nici un aviz al comisiilor permanente, face raportul asupra acestui proiect doar in baza avizului Directiei juridice, in care scrie: Comisiile permanente au prezentat avize, avizeaza favorabil proiectul de lege si au inaintat un sir de propuneri s.a.m.d.. Eu cred ca asa initiative, mai ales ca tine de Legea nr.1100 privind fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, aceasta initiativa trebuie sa treaca expertiza anticoruptie. Este vorba de bani, trebuie sa fie avizul Guvernului.

Avind in vedere toate acestea pe care le-am spus, solicit inca o data (deficiente tehnice)... Sintem Parlament, cum asa un proiect intrat pe 1 octombrie, 5 octombrie raportul comisiei fara nici un aviz al comisiilor, semnat de acelasi Todoroglo. Si astazi, 19 octombrie, deja se examineaza in Parlament.

Eu, ca vinificator, dar, in primul rind, ca parlamentar, in semn de protest voi iesi din sala. Este o insulta atit la adresa Parlamentului, cit si la adresa vinificatorilor din tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Voi iesi din tara... din sala, daca... Dar cred ca v-ati bucura sa ies din tara, nu va fi asa ceva... daca va fi examinat astazi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Sa nu facem haz de necaz. Acum eu o sa ofer unele explicatii la acest subiect, ca sa va demonstrez ca situatia este putin diferita. Si, concomitent, aceste informatii le adresez si colegei noastre pentru a clarifica situatia. Vreau sa va atrag atentia ca, da, colega noastra are perfecta dreptate, cuprinsul proiectului nr.3437 nu difera cu nimic de compartimentul respectiv din pachetul ghilotinei. Atrag atentia ca pachetul ghilotinei a fost prezentat in Parlament, daca nu gresesc eu, in a doua jumatate a lunii iunie.

In cadrul sedintei Comisiei parlamentare speciale, cu participarea mai multor presedinti de comisii, mi s-au adus argumente ca exista o anumita urgenta in punerea in aplicare a prevederilor anume a acestui compartiment, fiindca de aceasta depind anumite norme legale si, respectiv, in continuare, norme tehnologice care impiedica activitatea propriu-zisa a intreprinderilor din domeniu.

Si atunci, in cadrul acestei sedinte, am acceptat ca acest compartiment din ghilotina sa fie lansat mai repede decit o sa adoptam in lectura a doua pachetul de legi, acele peste 80 de legi existente privind ghilotina - 2. Iata de ce nu exista nici o diferenta. Aceasta si este explicatia. S-a luat dintr-un context larg al pachetului si s-a pus pe dimensiunea unui proiect de lege separat. Pentru ce? Ca sa grabim acest proces.

Fiindca tot pachetul de amendamente la legislatia existenta in cadrul
ghilotinei - 2 va fi adoptat nu mai devreme de sfirsitul lunii noiembrie. Iata si toata explicatia. Acum, cu avizul si pozitia Guvernului, nici nu este necesar acest aviz pe simplul motiv ca aceasta initiativa a fost luata din contextul initiativei a Guvernului. Iata si toata explicatia.

Ca perioada de timp, va atrag atentia, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, nu inregistram careva incalcari grave de ordin procedural, stimati colegi. Aceasta este explicatia acceptata, de fapt, si in cadrul sedintei comisiei privind ghilotina - 2.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, in primul rind, o rog pe doamna deputat Valentina Cusnir ca sa nu paraseasca sala din cauza ca sinteti un specialist inalt in domeniul vinificatiei si dumneavoastra trebuiti pentru comisie clarificarii problemei. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Insa nu este corect... dumneavoastra, ca de obicei, nu sinteti atenta, sint avizele comisiilor cu semnatura doamnei Buliga, a domnului Secareanu, a domnului Stepaniuc, care au examinat si au pareri asupra acestui document.

Al treilea moment. In lipsa presedintelui comisiei, conform Regulamentului, vicepresedintele, in modul stabilit, organizeaza activitatea comisiei. Regulamentul nu a fost incalcat si toti membrii comisiei, inclusiv opozitia, au avut pareri unice referitor la promovarea acestui proiect de lege la sedinta Parlamentului.

Si al patrulea moment. Miercurea trecuta, Guvernul a examinat inca o data aceasta initiativa legislativa si a sustinut proiectul prezentat din cauza ca este... dumneavoastra aveti dreptate, referitor la cuprins.

Domnul Presedinte a mentionat, adresarile care au parvenit in Parlament din partea Agentiei Moldova-Vin si din partea Asociatiei Vinificatorilor. Ei au facut o adresare in timpul concediului. Din cauza ca 6 luni, care au trecut dupa intrarea in vigoare a modificarilor, pe care noi le-am introdus in aceasta lege, deja a trecut
1 septembrie si, practic, au stopat unele momente ale intreprinderilor care se ocupa de producerea, comercializarea alcoolului, au stopat activitatea.

De aceea, domnul Presedinte al Parlamentului a mentionat deja motivul cu care noi am iesit la aceasta problema. Noi sintem dispusi si astazi, prin discutia proiectului in lectura a doua, fara ambitii, sa discutam toate propunerile asupra proiectului.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Nu v-ati referit la propunerea mea expertiza anticoruptie, care este obligatorie conform legii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Pai, toate proiectele prezentate de Guvern, conform acestei legi, se presupune ca, in mod automat, acest element de expertiza face parte din sistemul general de expertiza a tuturor proiectelor care vin de la Guvern.

Deci, acest proiect, desi, formal, este transformat in initiativa legislativa a deputatului, de facto a fost propunerea Guvernului. Nici o diferenta in pachetul ghilotinei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, spre deosebire de aceea ca colegul meu zice ca nu sint atenta, sint foarte atenta, am consultat site-ul Centrului de combatere si nu am gasit acest proiect de lege ca expertiza anticoruptie. Eu vreau sa concretizam, eu m-am referit la documentele pe care le avem noi si pe care le au toti deputatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, asa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Raportul comisiei este de la data de 5 octombrie 2007. Raportul comisiei doamnei Buliga este tot de la 5 octombrie 2007. Adica, nu au putut sa il aiba atunci cind s-a examinat in comisie. Mai mult decit atit, ca comisia spune ca numai cu avizul pozitiv din partea Guvernului, adica se putea referi. Si este avizul Directiei juridice.

Ceea ce are domnul Todoroglo se vede ca a venit mult mai tirziu, iar noi, deputatii, nu avem decit avizul Directiei juridice si avizul doamnei Buliga.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Eu am in pachet toate avizele tuturor comisiilor, incepind cu data de 3 4 octombrie si ultimul aviz e din 11 sau 18 octombrie. Adica, in acest interval de timp, toate comisiile au prezentat avizul. Care e problema?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, dar raportul e pe 5 octombrie. Bine, domnule Presedinte, eu o sa ascult propunerea colegului meu ca sa nu ies din sala, voi bloca microfonul central.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Noi va rugam sa nu blocati nici microfonul, sa nu iesiti nici din sala, sa nu iesiti nici din tara, sa lucram intr-un mod profesionist. Si va incurajez pe toti sa urmam aceasta cale.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va rog sa ma inscrieti pentru dezbateri la proiectul de Lege nr.2621, nr.4 de pe ordinea de zi sanatatea mintala.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Incepem examinarea proiectelor. Eu rog putina liniste. Incepem activitatea.

Proiectul de Lege nr.3013 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali. Va readuc aminte ca este o finalizare a discutiilor noastre incepute ieri. Practic, dezbaterile au fost aproape incheiate cu o singura exceptie propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, daca nu gresesc eu, domnul Turcan. Rugamintea mea a fost sa gasim o formula de redactie cea mai potrivita pentru a pune lucrurile foarte si foarte clar referitor la taxa de stat si alte plati.

Domnule Bondarciuc, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Ieri noi inca o data ne-am adunat, am discutat aceste propuneri si, dupa mine, noi am gasit o solutie, un compromis si va propunem dumneavoastra cuprinsul articolului nr.4 Plata pentru inregistrarea de stat si furnizarea informatiei, alineatul (1): Inregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor si reprezentantilor acestora si a intreprinzatorilor individuali, precum si a modificarilor in actele de constituire si in Registrul de stat se efectueaza contra plata in marime de 250 de lei pentru persoanele juridice si 54 de lei pentru intreprinzatorii individuali.

Alte servicii din domeniul inregistrarii de stat, prevazute la articolul 35 din prezenta lege se efectueaza contra plata, al carei cuantum si mod de achitare se stabilesc de Guvern. Platile indicate la alineatele (1) si (2) se acumuleaza la contul organului inregistrarii de stat si se utilizeaza pentru asigurarea activitatii acestuia.

Inregistrarea de stat in calitate de intreprinzator individual a persoanelor fizice care si-au incheiat activitatea, a incetat activitatea in baza patentei de intreprinzator din cauza expirarii termenului stabilit la articolul 18, alineatul (2) si in anexa la Legea nr.93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de intreprinzator se efectueaza gratuit.

S-a discutat inca un punct si noi propunem un alineat: Pentru inregistrarea modificarilor si completarilor conditionate de modificarea legislatiei nu se percepe taxa de inregistrare. Si alineatul (6): Autoritatilor publice informatia din Registrul de stat se prezinta gratuit.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Aceasta este formula care se inscrie in raportul general al comisiei la acest subiect.

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, in baza rezultatelor dezbaterilor din ziua de ieri la acest proiect si aditional, formula prezentata de catre comisie odinioara de la tribuna centrala supun votului, stimati colegi, adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3013. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

62 de voturi pro. Impotriva? Vad eu un vot impotriva in sectorul nr.3.

Avind acest bilant, proiectul de Lege nr.3013 este adoptat in lectura a doua.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.817 privind activitatea sanitara veterinara. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege privind activitatea sanitara veterinara in varianta definitivata a fost adoptat de catre Parlament in prima lectura la sedinta din 6 iulie 2007. Dupa adoptarea proiectului in prima lectura, Comisia a examinat propunerile inaintate de catre comisii la momentul avizarii proiectului definitivat si amendamentele expuse de catre deputati.

As vrea sa mentionez ca toate aceste propuneri, amendamente sint incluse in sinteza la acest proiect de lege.

As vrea sa mentionez ca majoritatea propunerilor inaintate de catre deputatii doamna Valentina Buliga, domnul Anton Miron, doamna Eva Gudumac au fost acceptate de catre comisie si si-au gasit reflectare pozitiva in sinteza.

Totodata, as vrea sa mentionez ca amendamentul doamnei Valentina Buliga la articolul 45 de a fi excluse unele formulari din alineatele (1), (2) si (3), cum ar fi cuvintul exclusiv, nu au fost acceptate de catre comisie. Comisia considera ca la articol 45 sint identificate competentele exclusive ale institutiei statului in domeniu, ceea ce tine de activitatea in producerea produselor alimentare de origine animala.

Inj acelasi timp tin sa mentionez ca asupra acestui proiect de lege au lucrat foarte intens si membrii Comisiei speciale pentru reglementarea activitatii de intreprinzator si grupul de lucru a prezentat unele propuneri care au fost iarasi acceptate de catre comisie. Chiar si astazi, si ieri au mai aparut unele propuneri care au imbunatatit proiectul de lege. Se au in vedere articolele 24, 25, 27, 30, 32 si 40. Acolo unde se prevede ca unele norme sanitaro-veterinare sint elaborate de catre agentie si aprobate prin ordinul ministerului, pina la urma s-a convenit sa fie aprobat prin hotarire de Guvern. Este o cerinta a Legii nr.235 care a fost preluata si aceste propuneri au fost acceptate de catre Comisie.

Stimati colegi,

In baza celor expuse si avind in vedere sinteza Comisiei la acest proiect de lege, Comisia propune ca el sa fie adoptat de Parlament in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu am o propunere.

Domnule presedinte al comisiei, domnule Cosarciuc,

Eu doar, vreau sa va multumesc pentru unele amendamente sustinute de catre comisie si nu este vorba doar de amendamentele mele, dar si ale Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie, care a dorit clar sa fie separate atributiile in acest domeniu. Speram ca la momentul implementarii sau pe parcursul implementarii acestei legi si pe parcursul activitatii structurii noi create, daca vor aparea unele dificultati in privinta separarii atributiilor si monitorizarii produselor si asigurarii securitatii asupra animalelor si a cetatenilor, noi putem reveni cu unele propuneri. In rest noi vom sustine acest proiect de lege si dorim celor care au menirea s-o implementeze s-o faca responsabil.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumim, doamna presedinte al comisiei.

Cred ca, pina la urma, s-a gasit un numitor comun cu institutiile care sint implicate in implementarea acestei legi si competentele acestor institutii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat de domnul Cosarciuc, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.817. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 30.

Cer scuze, sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.3 - 17

 

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.817 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3440 pentru modificarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Vitalie Vrabie ministrul apararii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative a fost elaborat in vederea de a opera modificarea legislatiei in vigoare, pentru aducerea acesteia in concordanta cu prevederile Legii nr.52-XIV din 2 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare. In fond, in proiectul de lege nominalizat se opereaza modificari, in special, legate de termenii utilizati in cazul sanctionarii militare, a fortelor armate, care la momentul actual nu corespund celor utilizati in Regulamentul disciplinei militare, cum ar fi, de exemplu, pedeapsa disciplinara, pedepsiti, precum si modificarea trimiterilor respective la regulamentul nominalizat care se folosesc in actualul cadru normativ.

In acest context, prin proiectul de lege nominalizat se presupun a fi introduse amendamentele in urmatoarele acte legislative in vigoare: Legea nr.1245 din 18 iulie 2002 cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei, Codul de procedura penala al Republicii Moldova din 14 martie 2003, Legea cu privire la apararea nationala si Legea cu privire la statutul militarilor. Scopul principal al acestui proiect, ca act legislativ, este de a aduce prevederile actelor legislative in vigoare nominalizate in concordanta cu prevederile Legii cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare.

Proiectul in cauza a trecut procedura stabilita de coordonare a proiectelor, a actelor normative cu ministerele si departamentele de resort si tine cont de propunerile si obiectiile inaintate de aceste institutii.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Rog sa fie adoptat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative in prima lectura, adoptarea acestui proiect de lege va contribui la aducerea in concordanta a legislatiei in vigoare cu cadrul legislativ existent.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare care, poate, nu se refera la disciplina militara, dar care vizeaza o problema foarte importanta pentru toti cetatenii. Pozitia dumneavoastra: noi mergem spre a deveni o tara membru NATO? Da sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Este o intrebare filozofica, una retorica, una cumva... intr-un context mai larg...

 

Domnul Ion Gutu:

...de rigoare. Disciplina. Eu inteleg.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Multumesc, domnule deputat.

Este un alt subiect care poate...

 

Domnul Ion Gutu:

Eu am inteles. Dupa doua luni de lucru e greu de raspuns la o asemenea intrebare, dar va rugam foarte frumos sintem o tara neutra si impreuna trebuie sa ne gindim ce facem.

A doua intrebare tin de cele 122 milioane de lei care au fost acumulati in rezultatul vinzarii terenurilor. Aceste 122 de milioane sint prevazute in proiectul bugetului pentru anul viitor? Unde-s banii acestia?

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sa ne intelegem asa: intrebarile se refera la subiect, Ivan Timofeevici.

 

Domnul Ion Gutu:

La subiect. Acesta este interesul armatei.

 

Domnul Marian Lupu:

Este vorba de proiectul nr.3440.

 

Domnul Ion Gutu:

Dar unde sint acesti bani?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog foarte mult. Din momentul ce va intereseaza unde-s banii, faceti o interpelare, vine reprezentantul ministerului si o sa va dea raspuns la aceasta intrebare.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc domnule Presedinte al Parlamentului.

Intuiesc ca veti comenta si intrebarea mea adresata domnului ministru. Nu ma voi supara. Vreau sa intreb avind in vedere ca noi examinam proiectul nr.3440 intr-un context politic concret.

Acum o saptamina Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a facut un sir de propuneri cu privire la solutionarea conflictului transnistrean. Unul din subiecte tine de reformarea Armatei Nationale, propriu zis lichidarea armatei si crearea sau initierea unor cursuri de pregatire pentru tinerii din Republica Moldova.

Domnule ministru,

In acest context, intreb, se impune aceasta modificare sau asteptam?

 

Domnul Marian Lupu:

Se impune? Se impune, domnule ministru.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Se impune. Sint modificari tehnice.

 

Domnul Marian Lupu:

Se impune.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Eu pot sa va raspund, dar nu este subiectul meu.

Domnul Marian Lupu:

Raspunsul este: se impune.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu-l pronunta domnul ministru. Raspunsul nu-l pronunta.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 28 septembrie curent. Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat cu scopul de a aduce actele legislative in vigoare in concordanta cu prevederile Legii cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare si prevede modificarea Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei, a Codului de procedura penala, a Legii cu privire la apararea nationala si a Legii cu privire la statutul militarului.

Comisiile permanente au avizat pozitiv proiectul de lege nominalizat. In urma celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am o replica. Noi mergem spre NATO, noi mergem incetisor-incetisor, asa sa nu ne vada nimeni, pentru ca, pina la urma, totuna trebuie sa aderam la sistemul de securitate occidental si nu avem incotro. Iar cit priveste neutralitatea care este atit de mult vehiculata, stimati colegi, este neutralitatea din Constitutia Republicii Moldova, nu este o vaca sfinta. Este ca o prevedere constitutionala care poate fi modificata conform legii. Asa ca sa nu mai operam cu acest lucru. Nu conteaza, conteaza lumea sa inteleaga.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco.

Va multumesc.

Stimatii mei colegi,

Nici o lege nu este vaca sfinta, dar atit timp cit in lege, mai ales in Constitutia tarii, sint fixate prevederi, ele trebuie sa fie respectate. Asta e tot.

Proiectul nr.3440 aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze . Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3440 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2621 pentru modificarea si completarea Legii nr.1402 din 16 decembrie 1997 privind asistenta psihiatrica. Guvernul. O liniste apasatoare s-a stabilit in sala. Va rog.

 

Domnul Mircea Buga viceministru al sanatatii:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In atentia dumneavoastra se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1402 din 16 decembrie 1997 privind asistenta psihiatrica. Vreau sa va informez ca prezentul proiect de lege a fost elaborat pentru realizarea prevederilor relevante din programul comun al Comisiei Europene si Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor democratice in Republica Moldova pentru anii 2004-2006. Si este in concordanta cu recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii, a Consiliului Europei si a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, asa-zisele recomandari: sporirea coeziunii sociale prin fortificarea serviciilor comunitare de sanatate mintala. Totodata, s-a tinut cont de Declaratia europeana privind sanatatea mintala, adoptata in 2005 la Helsinki, si de practica legislativa in domeniul sanatatii mintale din alte state, cum ar fi Marea Britanie, Franta, Muntenegru, Romania.

Momentele-cheie care au stat la baza proiectului au fost:

in primul rind, schimbarea denumirii acestei legi, din Legea privind asistenta psihiatrica in Legea privind sanatatea mintala, denumirea care reflecta un complex al laturilor implicate, atit comunitare, sociale, juridice, cit si de reabilitare ale asistentei in domeniu, nu numai al psihiatriei, ceea ce urma a fi inteles din vechea denumire;

includerea si definirea in lege a unor notiuni relevante in domeniul sanatatii mintale si al serviciilor garantate de stat in domeniu, ceea ce va permite stimularea eforturilor de organizare al acestor servicii de catre persoanele de raspundere;

fortificarea privind respectarea drepturilor beneficiarilor in cadrul acordarii serviciilor respective, spre exemplu, a fost introdusa, necesitatea avizului beneficiarului la fiecare act curativ, legislativ, sociale pe care il primeste, indiferent de gradul lui, a fost stipulata facilitatea procesului de depunere a plingerilor si examinarii lor;

limitarea posibilitatilor de declarare abuziva a beneficiarilor inapti sau prelungirea abuziva a evidentei dispensarice in stationarele de psihiatrie;

fortificarea mecanismelor de prevenire a abuzului fata de beneficiarii serviciilor sanatate mintala prin cresterea posibilitatii si facilitarea accesului la asistenta juridica, pe de o parte, si pe de alta parte, prin accentuarea asistentei extraspitalicesti, comunitare, in conditii de ambulator, conform cerintelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Comisiei Europene si a Consiliului Europei. Largirea acestei game de servicii extraspitalicesti, stipulate in lege, va permite acordarea unui ajutor mult mai adecvat si integru beneficiarilor, fara a-i plasa in stationare, in psihiatrie, cu asigurarea continuitatii proceselor de reabilitare;

ajustarea si concordarea legii la alte documente legislative si normative ce tin de acest domeniu: Legea cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului, Codul civil si Codul penal, Legea cu privire la expertiza judiciara;

concretizarea aspectelor de finantare ale serviciilor de sanatate mintala si instituirea bazei juridice pentru dezvoltarea serviciilor integrate in domeniul sanatatii mintale.

Stimati deputati.

Sintem convinsi ca noul proiect va reglementa activitatile fata de persoanele cu dereglari mintale in contextul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Rog sa sustineti aprobarea legii nominalizate, ceea ce va permite, in final, fortificarea aspectului de promovare si protectie a sanatatii mintale, va asigura schimbarea atitudinii societatii si va permite angajarea procesului de evitare a marginalizarii beneficiarilor din domeniul sanatatii mintale.

In final, as vrea sa mentionez ca adoptarea acestui proiect de lege, alaturi de alte masuri intreprinse de autoritati, va contribui la armonizarea cadrului legislativ al Republicii Moldova cu cel al Uniunii Europene.

Multumesc pentru atentie.

Sint dispus sa raspund la intrebarile dumneavoastra. Vreau sa va informez ca este si specialistul principal al Ministerului Sanatatii in domeniul psihiatriei, domnul Anatol Nacu, care va poate raspunde la unele intrebari mai specifice de specialitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Va multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Domnule Buga,

Am intrebari la care dumneavoastra puteti da raspunsuri. Desigur, proiectul de lege in cauza concretizeaza etapizarea si diversificarea serviciilor in domeniul sanatatii mintale. Acesta lucru este binevenit.

Am patru concretizari la patru articole. In articolul 6 se stipuleaza ca se poate evalua o persoana cu tulburari psihice nu mai mult de 5 ani, adica ea este suspendata din functie si noi, conform legii, ii spunem sa vina peste 5 ani, dar poate recuperarea survine dupa un an sau doi. Poate aici nu trebuie de concretizat un termen strict. Aceasta este concretizarea la articolul 6.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru...

 

Doamna Eva Gudumac:

Lectura a doua, am inteles.

La articolul 7 alineatul (3) tot am o concretizare: excludeti, cu exceptia cazurilor de urgenta, asigurarea invitatiei avocatului, dar, si in caz de urgenta, daca este un minor sau este o persoana care este tutelata atunci noi putem sa chemam avocatul? Aceasta nu este specificat.

In articolul 10 alineatul (5) se stipuleaza este inadmisibila tratarea tulburarilor psihice prin metode chirurgicale. Vreau sa ma refer la urmatorul fapt: multe patologii organice, ca tumorile sau unele cicatrici, duc la tulburari psihice prin urmare necesita interventie chirurgicala. Noi nu putem fi atit de categorici in privinta interventiilor chirurgicale. Eu inteleg ca nu scoatem jumatate de creier in epilepsie, dar sa tratam acel focar care a dus la epilepsie este necesar. De aceea aici este nevoie de o concretizare.

Si ultimul, articolul 17, in privinta finantarii. Vreau sa va intreb: ramine ca program national tratarea bolnavilor cu modificari mintale? Este asigurat cu polita de asigurare medicala? Are dreptul si la alte donatii din afara? Care va fi modalitatea de finantare a acestui serviciu?

 

Domnul Mircea Buga:

Da, multumesc, doamna academician.

Intr-adevar, noi cunoastem si propunerea dumneavoastra, si propunerile care au parvenit din partea comisiilor de specialitate, care, fara doar si poate, vor fi examinate pentru lectura a doua.

In ceea ce priveste aspectele legate de avocatii care reprezinta acesti pacienti dimpotriva noi la articolul 5 ne-am straduit sa accentuam acest moment ca reprezentarea avocatilor este obligatorie, inclusiv a celor din oficiu.

In ceea ce priveste articolul legat de tratamentul chirurgical, aceasta a fost o indicatie expresa a organismelor internationale, de excludere a acestei definitii, deoarece cunoasteti si dumneavoastra tratamentele inumane care erau aplicate anterior, legate de lobectomia in cazul unor tulburari psihiatrice. Poate ar trebui sa revenim la concretizarea aspectelor neurologice sau oncologice, cind este vorba de anumite tumori care urmeaza a fi, evident, tratate prin tratament chirurgical.

In ceea ce priveste articolul 17, dumneavoastra va referiti la finantare, aveti dreptate, deci cea mai mare parte a finantarii oricum va fi din fondurile de asigurari obligatorii de asistenta medicala pentru persoanele asigurate, mai ales ca incepind cu anul 2008 aceste persoane vor fi tratate dintr-o singura sursa Compania Nationala de Asigurari in Medicina, dar urmeaza a fi pastrate si celelalte surse, cum ar fi donatii externe, granturi, surse din cadrul bugetului de stat. In Programul national de psihiatrie ramine aprovizionarea cu medicamente specifice, mai ales in conditii de ambulator, unde anume noi dorim sa fortificam acest tratament, in centrele de sanatate mentala, care trebuie sa fi create incepind cu anul 2008.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, consider ca aceasta este o lege buna si acele intrebari care le-am adresat sint toate recomandarile date de Organizatia Mondiala a Sanatatii, adica unele recomandari sint de caracter discutabil si trebuie adaptate la tara noastra.

Eu va multumesc.

 

Domnul Mircea Buga:

Sintem de acord.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Eu am in fata citeva amendamente care au fost propuse de Comisia pentru drepturile omului pe marginea acestui proiect si cu aceasta ocazie v-as intreba la punctul 17 al proiectului: unde exista notiunea de examen psihiatric anonim? Colegii din cadrul comisiei noastre au solicitat o explicatie a acestei notiuni. In ce conditii poate avea loc acest examen?

 

Domnul Mircea Buga:

L-as ruga pe domnul conferentiar Nacu, dumnealui este specialist in domeniu, sa va raspunda, daca imi permiteti, care este practica actuala si ce se prevede pentru viitor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Anatol Nacu profesor universitar, specialist principal al
Ministerului Sanatatii:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati domni deputati,

Este vorba de examinarea anonima in cazul cind persoana nu prezinta pericol pentru sine si pentru cei apropiati, deci in momentele care persoana prefera sa ramina anonima si se intocmeste un dosar medical anonim care este cunoscut, in special, lucratorilor medicali.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

In nota informativa a proiectului este specificata crearea unei comisii permanente pentru sesizari, dar in proiectul respectiv de lege aceasta notiune, comisia independenta pentru sesizari, pur si simplu, nu figureaza. Cum se va forma si cum va activa acest organ?

 

Domnul Anatol Nacu:

In proiectul care l-am inaintat initial era vorba ca Ministerul Sanatatii sa instituie o astfel de comisie, insa Ministerul Justitiei a fost impotriva, pentru ca era vorba de conflict de interese, din care cauza a ramas formula veche, care, posibil, trebuie sa fie revazuta.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

 

Domnul Mircea Buga:

Domnule deputat,

Nota informativa, intr-adevar, a fost pastrata de la proiectul initial. Proiectul final, care a venit in Parlament, nu contine acest aspect, dar urmeaza a fi examinat suplimentar, daca se insista.

 

Domnul Stefan Secareanu:

La articolul 16 al legii exista notiunea sau sintagma cu participarea societatii civile acolo unde se vorbeste despre asistenta psihiatrica si de protectie sociala a persoanelor care trebuie sa fie asigurate de organele respective ale statului cu participarea societatii civile. Este o specificare mult prea generala. Cum explicati participarea societatii civile in aceasta ordine de idei?

 

Domnul Anatol Nacu:

Notiunea societate civila include toate organizatiile care sint interesate de asistenta mentala, ONG-urile, asociatiile parintilor, rudelor, beneficiarilor, insasi societatea care poate sa se implice in ajutorul persoanei respective, in sustinerea, in reabilitarea, in reintegrarea, inclusiv, de exemplu, structurile de business, structurile de productie s.a.m.d.

 

 

Domnul Mircea Buga:

Domnule deputat,

In principiu, aici se face referinta mai mult nu la asistenta psihiatrica nemijlocita, aveti perfecta dreptate. Societatile nonguvernamentale, asociatiile nonguvernamentale nu vor participa la procesul de tratament. Insa cind e vorba de elaborarea unor politici, strategii in domeniul sanatatii mentale si, mai ales cum prevedem noi in continuare, pentru dezvoltarea ei in conditii de ambulator, noi ne straduim sa implicam asociatiile respective din domeniul nonguvernamental pentru a lua o decizie cit mai transparenta si echitabila si pentru societatea civila.

Al doilea aspect la care s-a referit domnul conferentiar, intr-adevar, participarea lor este esentiala, la sustinerea sociala si economica a acestor categorii de pacienti dintre care, intr-adevar, o parte sint din categorii destul de defavorizate.

 

Domnul Stefan Secareanu:

De acord. Eu cred ca pentru lectura a doua participarea societatii civile ar trebui concretizata intr-un fel in proiectul de lege.

 

Domnul Mircea Buga:

Da, multumesc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. 16, (4). , , , , . , ?

 

Domnul Mircea Buga:

. , , , , , . , , , , . , . Acesta a fost deci cam raspunsul.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. : ?

 

Domnul Mircea Buga:

, - , , institutii comunitare, . , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , . , , .

 

Domnul Mircea Buga:

. , , .

 

Doamna Ludmila Borgula:

. 20, (3), . : ...

, , ?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mircea Buga:

, ...

 

Domnul Anatol Nacu:

Mult stimati domni deputati,

Pot sa adaug la prima intrebare a doamnei deputat privind serviciile comunitare dupa ce voi trece la a doua, fiindca este o gama intreaga de servicii comunitare care sint prezente in tarile dezvoltate, cum, de exemplu, sint atelierele protejate, apartamentele protejate, cabinetele de psihoterapie, deci o gama intreaga de servicii care va fi necesar sa fie dezvoltate.

Privind a doua intrebare, este vorba despre procesele civile sau procesele penale care, pentru expertiza psihiatrica, este necesar avizul judecatorului sau cererea anchetatorului, pentru a fi efectuata o astfel de expertiza in cadrul proceselor.

 

Doamna Ludmila Borgula:

22, (8), : . , , , , , .

, - , -.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa si fixam: pentru lectura a doua sa se atraga atentia la acest subiect.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

, , ?

 

Domnul Anatol Nacu:

. ...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

... ...

 

Domnul Anatol Nacu:

... , , , , .

 

Domnul Mircea Buga:

, , ...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, , , , 496 , . , . 25 ... ..., , - , - , , . , .

 

Domnul Mircea Buga:

Da, multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

O problema de procedura: noi nu sintem vinovati ca sint deputati care stau cite 20 de ani in Parlamentul acesta si nu stiu limba romana sau de stat, cum ii zic comunistii. Dar ar fi bine ca acei de la tribuna centrala sa vorbeasca in limba de stat sau romana, (Rumoare in sala.) Moldoveneasca dumitale o numesti, asa limba nu exista. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, stimati colegi...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu repet, repet pentru cei care nu stiu cum se numeste limba noastra. (Rumoare in sala.) Eu consider ca cei de la tribuna trebuie sa vorbeasca in limba romana sau de stat, sau, cum zice Stepaniuc, moldoveneasca.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Eu vreau sa pun in evidenta un singur lucru. Eu cred ca prin toate actiunile noastre si, in primul rind, stimati colegi, prin actiunile parlamentarilor, noi toti trebuie sa contribuim la o consolidare a societatii si nu la dezbinarea acesteia.

Noi avem diferite categorii de populatie care se identifica in mod diferit si au dreptul la acest lucru, la fel au dreptul si la denumirea limbii, asa cum ei doresc s-o numeasca. Dar in mod oficial, in Constitutie, noi avem consfintit acest lucru si eu gindesc ca, din momentul in care vrem sa ne integram in UE trebuie sa tinem minte un fapt: Europa de astazi este Europa care se bazeaza pe valori si, in primul rind, pe valori de toleranta reciproca, (rumoare in sala) toleranta reciproca. Eu cred ca aceste norme trebuie sa le intelegem si trebuie sa le urmam.

Asa, raportorul a prezentat.

Domnule Bujor,

Daca o sa doriti sa spuneti ceva, asteptati putin. Fiindca raportorul a finisat, trebuie sa invitam comisia, nu va suparati. Da, la ce subiect?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu respect apelul dumneavoastra cu privire la toleranta, dar vreau sa atrag atentia asupra faptului de a nu se insista in cadrul interventiilor diferitilor deputati la denumirea corecta a limbii. Noi avem doua documente, in afara de Constitutie, care nu pot fi supuse modificarii, spre deosebire de continutul Constitutiei: Declaratia cu privire la suveranitatea Republicii Moldova si Declaratia cu privire la independenta Republicii Moldova.

Cine a citit atent aceste documente, inclusiv cei care au fost deputati si au votat acest lucru,..

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul Leonid Bujor:

...stiu ca acolo este fixata identitatea limbii, deci fiecare dintre noi, deputatii, are dreptul legal si moral s-o numeasca asa cum considera de cuviinta. Noi nu reactionam dureros cind deputatii comunisti numesc limba gresit limba moldoveneasca, dar va rugam frumos sa nu le permiteti dumnealor sa ne impuna punctul de vedere gresit si noua celorlalti.

Este demonstrat stiintific, inclusiv de savanti din Federatia Rusa. De ce copiii cetatenilor Republicii Moldova...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Ma iertati, va rog. Eu v-am permis ca chestie de procedura, nu trebuie sa ne lansam in chestii de obraznicie. Tot, am terminat. (Rumoare in sala.) Terminat.

Eu am sa va zic un singur lucru: atit timp cit noi o sa ne comportam in aceasta sala in modul in care ne comportam intolerant eu cred ca trebuie fiecare din noi sa vorbeasca in numele propriu si nu sa vorbeasca pentru toti. Haideti sa lasam membrii societatii sa se identifice asa cum vor sa se identifice si nimeni nu are dreptul sa le interzica acest lucru. Tot, am terminat.

La proiectul nr.2621, rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati colegi deputati,

Problema sanatatii mentale a cetatenilor din Republica Moldova a fost audiata in cadrul comisiei si la 12 aprilie 2007, si ulterior, cind am examinat proiectul de Lege privind completarea Legii nr.1402 cu privire la asistenta psihiatrica.

N-o sa ma repet, deoarece domnul viceministru a spus clar care sint normele prevazute de acest proiect de lege si care sint concretizarile si consolidarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice. La fel vreau sa va spun ca comisiile care au examinat acest proiect de lege, in principiu, sustin acest proiect de lege cu unele obiectii si propuneri de care vom tine cont dupa ce vom examina pentru lectura a doua acest proiect de lege in comisie.

Va propun sa sustinem acest proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2621. (Rumoare in sala.) Imi cer scuze.

Doamna Stratan,

Imi cer scuze, dumneavoastra ati solicitat timp pentru luare de cuvint. Va invit la tribuna centrala.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

Stimati deputati,

Sanatatea mentala ramine o problema prioritara pentru omenire, dat fiind faptul ca bolile psihice continua sa afecteze populatia in proportii mari, provocind un grad inalt de invaliditate, iar impactul negativ economic al acestei maladii este unul foarte mare.

Prin importanta mare a acestei probleme se explica si faptul regasirii acestui subiect in agenda programului comun Republica Moldova, Comisia Europeana si Consiliu Europei pentru reformele democratice in Republica Moldova. Proiectul de lege propus spre discutii azi in plenul Parlamentului are drept scop revizuirea si ajustarea la criteriile si standardele europene a existentei Legi privind asistenta psihiatrica.

Prin modificarile propuse de autori, se introduce un articol nou, care explica semnificatia celor mai importante si des intilnite notiuni in activitatea psihiatrica. Pentru prima data apar notiuni cum ar fi asistenta juridica a bolnavilor prin sanatatea mentala, asistenta comunitara de sanatate mentala etc.

As vrea sa ma opresc doar asupra unor obiectii si sa vin cu unele propuneri pentru lectura a doua. Referitor la articolul 11 consider necesar de a introduce notiunile propuse de autori in dependenta de rolul si importanta lor. Or, este stiut ca rolul primordial ii revine profilaxiei, prevenirii si promovarii modului sanatos de viata, dupa aceea examinarii si diagnosticarii in cazul oricarei maladii, iar, in ultima instanta, tratamentului si reabilitarii. In acest mod, articolul 1 va avea urmatorul continut: asistenta psihiatrica include prevenirea si promovarea sanatatii mentale, examinarea si diagnosticul, tratamentul, reabilitarea si protectia medico-sociala a persoanelor cu tulburari psihice, care se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentei legi, precum si altor acest legislative.

Propun ca sintagma din articolul 13 si alte articole ale prezentei legi masuri medicale coercitive sa fie inlocuita cu sintagma masuri medicale prin constringere. Dictionarul explicativ al limbii romane, DEX, ne da o explicatie ca acest cuvint coercitiv are sensul de dreptul de a constringe. Anume acest termen il regasim atit in alte acte legislative, cum este Codul penal articolul 99, articolele 100-105, cit si in practica specialistilor din psihiatrie si jurisprudenta.

Un rol important revine compartimentului Asistenta garantata de stat. La articolul 16, unde sint destinse tipurile de asistenta, consider necesara descifrarea detaliata a acestui model de asistenta, din motivul ca serviciile comunitare pentru tara noastra reprezinta o strategie noua, ce ar permite dezvoltarea suportului comunitar in asistenta sanatatii mentale.

Amintesc ca scopul principal al Planului de actiune pentru implementarea reformei in sanatatea mintala, elaborat de Republica Moldova in luna februarie 2004 cu sprijinul institutiilor europene, este reorganizarea asistentei psihiatrice prin orientarea acesteia spre asistenta comunitara, prin instituirea echipelor multidisciplinare si dezvoltarea resurselor umane.

Propun sa fie introdus la articolul 16 litera e) asa notiuni cum sint: cabinete medicale comunitare, stationare de zi comunitare, centre de criza, centre de consiliere si asistenta psihologica, cabinete de ergoterapie etc.

La articolele 27 30, care stipuleaza internarea si examinarea minorilor in stationarul de psihiatrie, propun suplinirea unui alineat nou care ar interzice procedurile degradante si ireversibile de terapie, ar interzice tratamentul psihochirurgical si al terapiei electroconvulsive.

Nu este mentionat nimic despre masurile de asigurare a securitatii personalului in timpul acordarii de asistenta psihiatrica, nu se mentioneaza nimic despre prezenta factorilor de risc inalt in domeniu. Articolul 29 stipuleaza doar masurile de asigurare a securitatii persoanei spitalizate.

Foarte vag este abordata conlucrarea serviciilor de specialitate cu organizatiile neguvernamentale, societatea civila, care deja s-au afirmat in vederea acordarii serviciilor de asistenta si consultatii logistice pentru bolnavii din aceasta categorie. Este extrem de importanta revizuirea si modificarea ulterioara a altor acte legislative, care ar veni in concordanta cu modificarile propuse spre adoptare la acest proiect.

Sustinem acest proiect de lege, iar pentru lectura a doua vom veni si cu alte propuneri si amendamente.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2621. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2621 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2471 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Andrei Ivancov vicedirector al Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei:

Mult stimate domule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat este elaborat in scopul asigurarii compatibilitati cadrului legal national cu prevederile Conventiei Europene privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitate infractionala si finantare a terorismului, ratificate prin Legea nr.165 din 13 iulie 2007, in scopul aducerii legislatiei in vigoare in coordonanta cu Legea nr.190 din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, in conformitate cu articolul 17 din aceasta.

In proiect sint reflectate recomandarile expertilor Consiliului Europei expuse pe marginea procesului de implementare a legislatiei in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului, propuneri care constituie obiectul de reglementare a unor acte legislative.

Proiectul prezentat spre examinare propune un set de norme noi in structura acestor acte, printre care pot fi mentionate:

stabilirea expresa in legile speciale a obligatiilor entitatilor raportoare in domeniu prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului;

instituirea raspunderii contraventionale pentru nerespectarea obligatiilor in acest domeniu;

concretizarea atributiilor organelor competente in domeniul supravegherii entitatilor raportoare si modalitatea de sistare a tranzactiilor suspecte;

instituirea raspunderii penale a persoanelor juridice pentru finantarea terorismului.

Ca urmare a celor expuse, in scopul eficientizarii masurilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, respectarii angajamentelor asumate pe plan international, ne pronuntam pentru aprobarea proiectului in prima lectura si definitivarea acestuia pentru lectura a doua. Rog sustinerea dumneavoastra, stimati deputati.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Rog Comisia. Luati loc, va rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimati colegi,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, inaintat de Guvern. Necesitatea elaborarii proiectului nominalizat rezulta din necesitatea aducerii in concordanta a legislatiei nationale in domeniul prevenirii si spalarii banilor si finantarii terorismului cu prevederile Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, in redactia noua, adoptata la 26 iulie 2007.

Proiectul este constituit din 18 articole care prevad modificari in 3 Coduri: Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul penal si Codul de procedura penala. 10 articole prevad completarea si modificarea a zece legi economico-financiare. 5 articole prevad concretizarea atributiilor organelor securitatii statului, Legii cu privire la apararea nationala si Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Pe marginea proiectului si-au expus parerea si au avizat pozitiv toate comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru politica economica, buget si finante, in calitate de comisii coraportoare, au prezentat amendamente esentiale care au fost sustinute de Comisie. Dintre cele mai importante as vrea sa ma refer la urmatoarele:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu sustine completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, prevazuta la articolul 1 din proiect, cu articolul 16215, care prevede raspunderea administrativa pentru incalcarea legislatiei cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, in scopul obtinerii de profit in lipsa componentei de infractiune, considerind ca neexecutarea de catre entitatile raportoare a obligatiunilor prevazute de Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului poate fi calificata ca complicitate, adica o contribuire la savirsirea infractiunii prin sfaturi, indicatii, prestari de informatii etc. Astfel de actiuni nu pot fi calificate ca contraventii, adica cad sub reglementarile Codului penal, dar nu cel administrativ. Comisia sustine aceasta propunere.

De asemenea, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru economie, buget si finante considera ca actuala redactie a alineatelor (1) si (2) ale articolului 106 din Codul penal nu provoaca indoieli referitoare la caracterul imperativ la dispozitiile normelor vizate in ceea ce priveste obligativitatea confiscarii bunurilor utilizate la savirsirea infractiunilor sau rezultate din infractiuni si, in acest caz, amendarea acestor norme, in sensul evidentei obligativitatii confiscarii speciale, este de prisos.

Prin urmare, comisiile nu accepta completarea alineatelor (1) si (2) ale articolului 106 din Codul penal cu cuvintele obligatorie si obligatoriu. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica sustine acest amendament.

De asemenea, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca la articolului 243 alineatul (31) si articolului 279 alineatul (3) din Codul penal articolul XIII din proiect, propunerile sint ineficiente, deoarece reglementarile propuse se contin deja la articolele capitolului II, capitolului IV si ale capitolului VIII din partea generala a Codului penal si reproducerea lor repetata intr-o norma speciala, de asemenea, este inutila.

Din aceste considerente se propune excluderea din proiect a prevederilor stipulate la articolul 243 alineatul (31) si la articolul 279 alineatul (3) din Codul penal. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica sustine aceasta propunere.

Amendamentele si propunerile, altele decit cele raportate, vor fi propuse Parlamentului la examinarea proiectului in lectura a doua.

Ca urmare a celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2471. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2471 este aprobat in prima lectura.

Proiectul nr.1953 al Legii regnului vegetal.

Guvernul.

Domnul Constantin Mihailescu ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Atentiei dumneavoastra se propune proiectul Legii regnului vegetal. Acest proiect a fost elaborat in scopul reglementarii relatiilor in domeniul conservarii, protectiei si folosintei obiectelor regnului vegetal.

Prevederile legii se bazeaza pe principiile internationale ale protectiei obiectelor regnului vegetal si creeaza cadrul necesar aplicarii Regulamentului Consiliului Europei privind protectia speciilor de fauna si flora salbatica prin reglementarea comertului cu acestea, a Directivei Consiliului Europei privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica si a prevederilor conventiilor internationale la care Republica Moldova este parte.

Legea stabileste bazele juridice privind administrarea de stat in domeniul protectiei, folosintei si restabilirii regnului vegetal, dreptul de proprietate asupra obiectelor regnului vegetal, administrarea, reglementarea si controlul de stat in acest domeniu si asigurarea stiintifica a cercetarilor in acest domeniu, autorizarea colectarii din natura, importului si exportului plantelor din flora spontana.

Legea include reglementari privind evidenta si monitoringul obiectelor regnului vegetal, masurile de conservare, protectie si restabilire a speciilor de plante rare si a celor pe cale de disparitie.

Stimati domnilor deputati,

Ca urmare a celor relatate, va rog sa adoptati prezentul proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 11 iulie 2007 proiectul de lege mentionat, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.556 din 18 mai 2007.

Elaborarea si adoptarea proiectului Legii regnului vegetal sint prevazute in Programul legislativ pentru anii 20052009, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.300 din 21 noiembrie 2005, cu termenul de executare pe anul 2006, precum si in Planul de actiuni pentru realizarea programului de activitate a Guvernului pe anii 20052009 Modernizarea tarii bunastarea poporului, aprobat prin Hotarire de Guvern.

Documente de referinta au constituit Directiva Habitate 92/43/EEC din
21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica si Regulamentul Consiliului Europei privind protectia speciilor faunei si florei salbatice prin reglementarea comercializarii acestora.

La proiectul mentionat au parvenit avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisiile permanente si Directia juridica propun examinarea si adoptarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului. Obiectiile si propunerile comisiilor permanente vor fi examinate si, totodata, se vor examina si propunerile care vor parveni din partea deputatilor in procesul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara.

In temeiul celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1953. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1953 este aprobat in prima lectura.

Stimata colega Cusnir,

Vin cu o rugaminte, poate va reevaluati pozitia anuntata anterior referitoare la blocarea tribunei, fiindca in discutiile pe care le-am purtat pe marginea acestui proiect nr.3437, am incercat sa dau explicatiile de rigoare, la fel si autorul respectiv. V-as ruga sa reevaluam situatia. Este oare cazul, avind acele motive si temeiuri care au fost evocate anterior, pentru o asemenea actiune?

Totusi, nu va schimbati parerea?

 

Doamna Valentina Cusnir:

(Nu vorbeste la microfon.) Daca se poate, imi permiteti sa spun.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, spuneti-mi mie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pot sa spun de la microfonul central.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am adresat rugamintea, una foarte simpla, poate va reevaluati... Da sau nu? Fiindca, poate, nu merita.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este proiectul de lege care cere modificarea aceleiasi legi din mai 2006, nr.1603, pe care v-am rugat de atitea ori sa-l includeti in ordinea de zi, exact ii absolut...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Eu inteleg ca dumneavoastra nu va reevaluati pozitia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este Hotarirea Parlamentului nr.40, conform careia Guvernul trebuia sa modifice aceasta lege in timp de 3 luni. In anul 2006, in octombrie 2006, Procuratura Generala si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei trebuia sa vina sa...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu am inteles.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta lege nu a fost respectata. Nu pot sa ma retrag asta si va chem, stimati colegi, sa veniti si dumneavoastra... (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ceea ce se face in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.3437 pentru modificarea si completarea Legii nr.1100.

Da, este o buna decizie tactica. Rog prezentarea de catre autor de la microfonul nr.5. (Rumoare in sala.) Asa, tot. Ascultam colegul. Va rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Se poate, da?

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Atentiei dumneavoastra este propus proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Momentele introductive, pe care am vrut sa le fac referitoare la acest proiect, deja sint facute, de aceea trec nemijlocit la tema. Modificarea si completarea Legii nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, prezentate in proiect, au fost efectuate in scopul aducerii legii nominalizate in concordanta cu prevederile Legii nr.235 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Dintre momentele principale voi mentiona:

1. Aducerea in conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, cu tehnica legislativa a Legii nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, cu excluderea mentiunilor de trimitere, ca exemplu si alte acte normative, care sint prevazute in lege, nu corespund cerintelor Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.

2. In actuala lege, la articolul 6 alineatul (4) este stipulat ca la imbutelierea bauturilor alcoolice tari, cu exceptia divinurilor, se utilizeaza numai sticle cu dopuri nereturnabile tip gualo, fara sa fie prezentata definitia de dop tip gualo. Mai mult ca atit, actuala redactie a legii obliga numai producatorul autohton sa utilizeze astfel de dopuri, fara a impune aceste cerinte fata de producatorii de import de aceeasi categorie. Aceste modificari sint facute in lege din motive tehnice.

3. Prin modificarea articolului 8 se promoveaza drepturile Agentiei Agroindustriale Moldova-Vin, de a aproba norme juridice si de a raspunde pentru incalcarea lor, deoarece, conform legii, Agentia Agroindustriala Moldova-Vin are obligatia sa promoveze politica statului in domeniu.

4. Pentru anularea tuturor regulamentelor circulare si alte acte emise de catre organele de reglementare in domeniu, la articolul 11 din Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, au fost incluse totalmente atributiile Inspectoratului de Stat care erau reflectate inainte in unele acte normative, hotariri ale Guvernului s.a.

5. Modificarea alineatului (1) al articolului 14 din lege, aduce in conformitate cu Legea nr.451-XV privind licentierea unor genuri de activitate, referitor la competenta de suspendare a licentei de activitate de catre Camera de Licentiere, ca unica autoritate abilitata cu astfel de drepturi.

6. Retragerea licentelor se va efectua numai de instanta de judecata, organ public abilitat prin lege cu functie de control si supraveghere a fabricarii si circulatiei productiei alcoolice, care trebuie sa asigure controlul respectarii conditiilor de licentiere intru respectarea principiilor fundamentale de protectie a consumatorilor si de realizare a politicii statului in sectorul vitivinicol si a productiei alcoolice, asigurind astfel calitatea produsului, precum si respectarea prevederilor imperative ale legislatiei in domeniu.

7. Legea a fost completata cu doua articole noi, articolul 17 si 171, articole ce exprima cerintele fata de elaborarea si aprobarea etichetelor aplicate produselor alcoolice, eticheta fiind un factor important in prezentarea produsului consumatorilor, continind atit informatie vizind produsul, cit si date despre producator.

8. Articolul 17 din proiect se refera la modificarea de certificare a alcoolului etilic si a productiei alcoolice, la controlul calitatii prin metoda organoleptica de catre Comisia centrala de degustare pentru aprecierea calitatii productiei vinicole alcoolice si a berii.

La articolul 171 sint stipulate atributiile Comisiei care exercita control asupra calitatii alcoolului etilic.

9. Astfel, prin articolul 26 alineatele (4) si (5) din proiectul mentionat este stipulat reglementar exportul productiei alcoolice de catre Guvern numai in cazurile prevazute in lege.

Stimati colegi,

In incheiere, noi singuri am adoptat Legea nr.235 si am pus Executivul, in mod de urgenta... am acordat timp pentru a se aduce in conformitate cu aceste legi toate actele normative ale Guvernului si ale organelor centrale ce se refera la reglementarea activitatii intreprinzatorului. Aceste doua legi, prima referitoare la serviciile veterinare, noi am aprobat aceasta a doua lege din pachetul propus de noi.

Domnule Presedinte,

Am finalizat informatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru colegul nostru, autorul initiativei? Nu sint.

Domnule Todoroglo

Va multumesc.

Comisia. Intrebari?

Domnule Todoroglo,

Cum sa inteleg eu? Aceasta prezentare, acest raport a fost, eu inteleg, unul mixt si ca autor, si ca reprezentant vicepresedinte al Comisiei.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule Todoroglo,

Se creeaza impresia ca in urma promovarii acestei legi, proiectul de lege, pe care, cu siguranta, o sa-l voteze majoritatea parlamentara, diminueaza rolul Camerei de Licentiere, ponderea lui in luarea deciziilor importante cu privire la calitatea, la promovarea productiei alcoolice se reduce considerabil. Nu credeti ca va avea consecinte nefaste pentru industria noastra vinicola si va conduce la diminuarea unui control riguros asupra calitatii, mai ales, pe fundalul acestor probleme delicate pe care le avem cu una din principalele tari consumatoare Federatia Rusa?

Ne-a impus foarte drastic aceasta conditie. Imbunatatirea calitatii productiei alcoolice nu va conduce la diminuarea calitatii productiei noastre vinicole acest amendament care il faceti la legea veche, care intr-un fel diminueaza ponderea si importanta Camerei de Licentiere in luarea deciziilor si aprecierea calitatii.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule coleg.

Eu am o asa parere si noi aceasta decizie... este decizia parvenita de la comisia de ghilotina si decizia Guvernului. Noi, in a doua lectura, aceasta problema o s-o discutam si o sa ajungem si la modificarea acestor puncte. Aceasta este o problema si la tema aceasta aveti dreptate. O sa discutam in a doua lectura, inclusiv parerile dumneavoastra.

 

Domnul Ion Varta:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Vreau sa zic ca lectia despre toleranta, despre care ne-ati vorbit dumneavoastra, cred eu ca ar trebui sa se rasfringa asupra tuturor celor care sint astazi in sala. Eu cred ca ne-am convins cu totii de faptul ca doamna Valentina Cusnir este un specialist in domeniu si se descurca foarte bine in ceea ce a vrut dumneaei sa spuna, dar, de fapt, nu i s-a dat cuvintul.

Eu vin cu propunerea ca proiectul acesta de lege sa fie intors in Comisie, studiat impreuna cu doamna Cusnir, ca specialist, si nu numai cu dumneaei, poate cu acei din domeniul corespunzator, si sa ajungem la un numitor comun ca sa putem vorbi de toleranta. Eu vin cu o propunere ca acest proiect de lege sa fie reintors in Comisie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat aceasta propunere. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Todoroglo,

Eu va multumesc.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Aceasta e decizia Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Poftim? Dumneavoastra nu ati facut-o cu prezentarea mixta?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, deja de aici. Din numele Comisiei... Comisia a examinat proiectul de lege mentionat si propune ca sa fie adoptat in prima lectura. Si, cu mare placere, noi avem o experienta fructuoasa in activitate cu doamna Cusnir din comisie si noi o invitam la sedinta Comisiei si neaparat o sa ajungem la toate problemele care au sa apara din punct de vedere al imbunatatirii proiectului prezentat si sintem dispusi pentru conlucrare, pornind de la aceea ca aceasta decizie o sa fie aprobata si in Comisia speciala pe care o avem noi creata in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Am inregistrat doua propuneri. Prima propunere, care a fost inaintata de doamna Jalba, privind restituirea in Comisie a acestui proiect de lege si propunerea prin aprobarea in prima lectura si mai apoi sa se munceasca detaliat in contextul pregatirii acestui proiect pentru dezbateri in lectura a doua.

Prima propunere. Cine este pentru a restitui acest proiect Comisiei, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 10.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi pentru aceasta propunere, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Acum propunerea invocata in raportul Comisiei privind aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3437. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3437 este aprobat in prima lectura.

Multumesc.

Stimati colegi,

Acum, ofer timp pentru declaratia care a fost solicitata de catre colegul nostru domnul deputat Oleg Serebrian. Dumneavoastra vreti sa dati o declaratie? Dupa? Bine.

Domnule Serebrian,

Va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Asa cum anuntam la inceputul acestei sedinte, deputatii social-liberali au decis, dupa consultarea Biroului permanent al Partidului, sa constituie o fractiune parlamentara comuna cu deputatii Partidului Democrat din Moldova. Discutii in acest sens au fost purtate si in trecut. Dar acum doi ani imperativitatea acestui pas nu a fost pe deplin constientizata nici de democrati si nici de social-liberali.

Acum, insa, cind scena politica moldoveneasca este supusa unor zguduiri tot mai puternice, cind fragmentarea si fractionarea aspectului politic democratic au devenit spre bucuria partidului de guvernamint un element aproape intrinsec al cotidianului politic, deputatii celor doua partide politice au hotarit sa faca acest pas care, speram noi, poate fi o prima actiune dintr-o suita mai larga, mai ampla, de unificare a centrului politic. Tin sa le amintesc aici ca recenta initiativa a Partidului Social-Liberal privind consolidarea centrului politic a fost sustinuta de Partidul Democrat din Moldova, acest gest reprezentind pentru social-liberali o expresie a faptului ca democratii sint dispusi sa fie alaturi de noi in aceasta incercare de reunificare a opozitiei democratice.

Totodata, faptul ca Partidul Social-Liberal si Partidul Democrat din Moldova au fost impreuna in cadrul Blocului Moldova Democrata, precum si faptul ca reprezentantii PDM si PSL, in consiliile raionale, fac deja parte din fractiuni comune, iar in unele raioane exista chiar fractiuni ce intrunesc doar reprezentantii PDM si PSL, a favorizat, de asemenea, pasul de astazi.

Stimati colegi,

Social-liberalii au pledat constant pentru unificarea opozitiei democratice si au facut, pe parcursul celor de peste 6 ani de existenta pe scena politica, tot posibilul ca efortul formatiunilor democratice, proeuropene sa nu fie dispersate. In doua din cele trei campanii electorale desfasurate de la 2001 incoace, Partidul Social-Liberal a mers in alianta. Faptul ca noi am pledat pentru unificare, nu a fost o expresie a slabiciunii, dupa cum considera unii si ultimele alegeri locale au demonstrat acest lucru.

In pofida presiunilor la care a fost supus Partidul Social-Liberal in ultima campanie electorala, a unei prese nefavorabile, a multiplelor provocari, a zdruncinarilor interne la care a fost supus partidul in primavara anului 2005, Partidul Social-Liberal a iesit din ultimele alegeri cu un rezultat mai bun decit in 2003, fiind a 5-a formatiune politica ca numar de primari. Cei 400 de alesi locali social-liberali din toate raioanele republicii demonstreaza un bun potential uman si de organizare al PSL-ului. Dar, in pofida acestui fapt, noi sintem constienti de nocivitatea aventurilor in politica, de pericolele lansarii negindite in campania electorala parlamentara din 2009 a unor formatiuni politice fara sanse sau cu unele sanse foarte mici.

Fragmentarea opozitiei democratice nu poate duce decit la un rezultat dezastruos identic celuia din 2001. Anume din acest motiv, inca in februarie 2006, Partidul Social-Liberal a venit cu ideea consolidarii spectrului liberal. Din pacate, insa, s-a intimplat tocmai inversul. Ca printr-o minune, numarul formatiunilor ce se revendica liberale, nu doar ca nu s-a micsorat, ci a inceput sa creasca vertiginos. Astfel, daca in aprilie 2005 singura formatiune politica, al carei denumire indica expres aderenta la familia liberala era Partidul Social-Liberal, 2 ani mai tirziu numarul lor se ridica deja la trei. Si procesul nu pare deloc sa fi luat sfirsit.

Social-liberalii regreta mult faptul ca, dupa mai bine de 18 luni de incercari, ideea a unui pol liberal consolidata a ramas nerealizata. In pofida faptului ca am lasat sa se inteleaga ca sintem dispusi sa facem cele mai multe cedari. Dar inca nu e tirziu, ceea ce nu a reusit intr-un cadru mai restrins, s-ar putea sa reuseasca, in mod surprinzator, in unul mai extins. Formatiunile de orientare social-liberala ar putea face front comun impreuna cu cele de orientare social-democrata in vederea cistigarii alegerilor parlamentare din 2009 si asigurarii unei guvernari democratice si proeuropene la nivel national.

In alegerile locale din 2007, circa 40 la suta din alegatori si-au dat votul pentru consilierii raionali si municipali, care au candidat pe listele celor 6 partide majore de orientare social-liberala si social-democrata, ceea ce indica deja de pe acum o sansa mai mult decit clara pentru victoria in alegerile din 2009. De altminteri, tin sa reamintesc faptul ca chiar numai PDM-ul si PSL-ul au acumulat impreuna peste 13 la suta din voturi, cele doua partide fiind singurele formatiuni parlamentare ce si-au imbunatatit rezultatul in raport cu anul 2003.

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Acei care cred ca esichierul politic democratic va fi in continuare zdruncinat si fragmentat in asa fel ca sa creeze PCRM-ului toate conditiile pentru un succes lejer in viitoarea campanie electorala parlamentara, gresesc. Vreau sa va asigur ca ideea crearii unui centru politic puternic in Republica Moldova a avut un ecou pozitiv, atit in interior, cit si in exterior. Totodata, vreau sa mentionez faptul ca principalul comanditar al unificarii este alegatorul, si noi, reprezentantii opozitiei, sintem datori sa mergem in intimpinarea acestei somatii a cetatenilor.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Nu vreau sa dau nimanui lectii, dar as vrea sa spun ca, permanent, a ataca, deci, unele prevederi constitutionale, de fapt, e un lucru alogic si o stiu aceasta, in primul rind, cred ca juristii care sarbatoresc astazi ziua lor profesionala. As vrea sa le spun ca, de fapt, unele incoerente care sint la noi in actele adoptate, in declaratii si hotariri in anii 1990, 1991, 1992 si chiar 1993, domnul Susarenco stie foarte bine, ca ele, de fapt, au fost corectate prin Constitutie.

Constitutia este Legea Suprema a Statului si chiar daca in unele cazuri in Hotarirea de la 1990, 1991 se contine termenul de limba romana, deci Constitutia, la articolul 13, vorbeste clar despre limba moldoveneasca. Si as vrea sa aduc aminte ca noi avem, de fapt, in anumite declaratii, inclusiv in declaratia despre Pactul MolotovRibbentrop din 1990, niste incoerente crase. Cind, prin aceasta declaratie, a fost recunoscuta ilegala formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1940 si aceasta a creat prilej juridic de drept pentru separatismul transnistrean.

As invita colegii nostri juristi, in primul rind juristi, sa mediteze asupra acestor lucruri. Intr-adevar, in Declaratia despre independenta se contine termenul de limba romana, dar aceasta declaratie a fost adotata printr-o hotarire. Legea despre limba de stat din 1989 a fost adoptata printr-o lege si, fafa doar si poate, legea are putere suprema, mai mare decit, deci, decit o hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Va multumesc.

Fiti sanatosi.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu va doresc multa sanatate.

Stimati colegi,

Sedinta este inchisa. Eu va rog liniste. Eu va rog frumos.

Microfonul nr.5, microfonul nr.4, s-au facut remarci care nu aveau nimic comun cu ordinea de zi.

Sedinta de astazi o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc la 25 octombrie, ora 10.00. O zi buna in continuare.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.35.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova