|
DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ –
DECEMBRIE 2008
Şedinţa din ziua de 19 decembrie 2008
(STENOGRAMA)
Sumar
1. Declararea şedinţei ca fiind
deliberativă.
2.
Dezbateri asupra
ordinii de zi, adoptarea ei.
3.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3393 pentru
modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI
din 23 noiembrie 2007 (art.1, 4, 5 ş.a.).
4.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3356 privind modificarea articolului 4 din Legea
nr.408-XV din 26 iulie 2001 pentru punerea în aplicare a titlului V din
Codul fiscal.
5.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3344 pentru
modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie
1997.
6.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3325 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din
23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror
terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea
statului.
7.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3357 pentru
modificarea şi completarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20
noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
8.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3013 cu
privire la modificarea Legii nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative (art.LXXIII, LXXIV).
9.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3385 pentru
modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.164, 197).
10.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3386 pentru
modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova
nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (art.217, 235, 254 ş.a.).
11.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3377 privind
asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi
Ortopedie.
12.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3202 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cadastrului
bunurilor imobile – art.2, 6, 11 ş.a.; Legea cu privire la notariat – art.17).
13.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3382 pentru modificarea şi completarea Legii
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271-XVI di 7
decembrie 2007 (art.1, 8, 11 ş.a.).
14.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3414 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind
organizarea judecătorească – anexa nr.1; Legea cu privire la statutul
judecătorului – art.3, 16, 241, 25 ş.a.).
15.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului Codului
învăţămîntului. Proiectul nr.3016.
16.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3341 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu
privire la notariat.
17.
Declaraţia
domnului deputat Vladimir Braga.
18.
Declaraţia domnului
deputat Grigore Petrenco – Fracţiunea parlamentară a Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova.
Şedinţa
începe la ora 10.00.
Lucrările sînt conduse de domnul
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico
şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din
totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa
94 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Petru Gozun,
Ivan Guţu, Boris Ştepa, Vasile Colţa,Angela Leahu, Valeriu Guma.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa.
Şedinţa este deliberativă.
Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul
Ţării.)
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Un subiect de ordin organizatoric, care
vizează, de fapt, agenda şedinţei de astăzi a plenului
Parlamentului. A parvenit o propunere de la comisia respectivă pentru a
include pe agenda şedinţei de astăzi, în calitate de
supliment, proiectul nr.3325, pe care urmează să-l supun votului
privind includerea acestuia pe agendă. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea este acceptată.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Am primit pe adresa din Parlament raportul
de expertiză al Centrului de Analiză şi Prevenire a
Corupţiei la proiectul de Lege nr.3016, Codul
învăţămîntului. Şi societatea civilă a tras
concluzia prin acest raport, că sînt dezvăluite un şir de
carenţe substanţiale de care este afectat Codul
învăţămîntului. Nota informativă la acest
proiect nu a fost publicată pe site-ul Parlamentului.
În acest raport de peste 50 de file
sînt menţionate toate carenţele la acest proiect. Şi
societatea civilă vine cu propunerea că acest proiect chiar dacă
a fost votat în primă lectură, să fie retras de către
autor sau să fie respins de către Parlament. Şi vin cu
această propunere, o aduc din partea societăţi civile, colegilor
noştri, ca să vedem ce facem în această situaţie.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Rog să fiu înscris pentru luare
de cuvînt din partea fracţiunii la proiectul de Lege nr.3341 pentru modificarea
Legii cu privire la notariat, nr.21 din ordinea de zi.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Stimaţi colegi,
Pînă ieri, în Republica
Moldova se arestau doar brazii, de ieri au început să fie
arestaţi şi măgarii, şi porcii. Mie îmi pare foarte
rău, eu înţeleg că foarte multă lume consideră cazurile
de ieri drept excentrice. Însă faptul că o persoană sau
peroane, fiindcă în afară de porci şi măgari mai era
vorba şi de nişte oameni care erau iniţiatorii acestor proteste,
sînt reţinuţi fără vreun fel de proces-verbal,
fără ca persoanele respective să se legitimeze, sînt
încărcate în transport şi duse undeva, mie mi se pare un
lucru foarte grav.
Eu am luat cu mine cîteva documente
la care Republica Moldova a subsemnat şi care sînt şi parte a
Constituţiei: Declaraţia universală a drepturilor omului, pot
să citez o serie de articole; Convenţia europeană pentru apărarea
drepturilor omului, noi sîntem parte; Constituţia Republicii Moldova
şi Legea cu privire la poliţie. Toate aceste documente sînt
încălcate de Republica Moldova. Repet încă o dată,
multora li se pare că este o chestie de excentrism din partea unor
persoane.
Însă mi e teamă mult
că în 2009, de exemplu, va veni la guvernare un partid cu
aceleaşi apucături, dar oponent dumneavoastră, stimaţi
colegi, şi veţi fi şi dumneavoastră
încărcaţi aşa, fără vreun proces-verbal şi
fără ca să vă legitimeze cineva. Şi am impresia
că alunecăm într-o situaţie foarte-foarte gravă.
Eu cred că, în cazul respectiv,
ar fi corect ca, din partea Ministerului Afacerilor Interne, să vină
o persoană, nu ştiu, domnul Papuc, evident, nu ne va onora cu
prezenţa, dar să ne explice: ce se întîmplă?
Fiindcă, în opinia mea, este un caz destul de grav,
dincolo de persoanele care sînt implicate în aceste cazuri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Pentru sfîrşitul
şedinţei, vă rog, să mă înregistraţi pentru
o declaraţie.
Domnul Marian Lupu:
Declaraţie, de acord.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Şi eu vroiam să ies cu
aceeaşi poziţie la microfon, pentru că ieri a fost
felicitată poliţia aici, în speranţa că va face fapte
bune, dar cea ce am văzut ieri în legătură cu Anatol
Mătăsaru, cu arestarea şi cu un grup atît de mare de
poliţişti pentru o persoană, un măgar şi un purcel,
este extraordinar de îngrijorător.
Vreau să vă spun că eu
credeam că poliţia s-a liniştit după cazul cela cu ciobanul
de oi, care a fost postat tot pe jurnal tv. md., care a fost supus unui
interogatoriu batjocoritor. Şi eu cred că, din cînd în
cînd, poliţia sau Ministerul Afacerilor Interne mai deschide acest
site şi mai priveşte ce se întîmplă, de fapt,
în viaţa noastră.
Dar ceea ce a fost ieri este foarte
revoltător, arată că noi avem un stat poliţienesc,
arată că poliţia, în loc să se ocupe de
corupţie, se ocupă de oamenii care vor să protesteze. Dar vreau
să vă spun că nu o să-i puteţi opri ca să
protesteze, pentru că ceea ce aţi creat în aproape 10 ani este
un dezastru.
De aceea, eu cred că totuşi
trebuie de insistat să vină Gheorghe Papuc să ne explice: ce fel
de poliţie el face? Şi, mai ales, cu ce se ocupă de Ziua
poliţiei? Dacă ei aşa sărbătoresc batjocorindu-i pe
oameni şi călcîndu-le în picioare demnitatea şi
drepturile fundamentale, atunci, iertaţi-mă, este chiar un rezultat
absolut urît al guvernării voastre antinaţionale şi
antipopulare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul 5.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Rugăm să fim înscrişi
pentru o declaraţie din partea Fracţiunii “Alianţa «Moldova
Noastră»” la finele şedinţei.
Domnul Marian Lupu:
Da, am înregistrat.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi colegi,
Vreau să vă amintesc că
atunci cînd a fost examinat în prima lectură Codul
învăţămîntului, noi, reprezentanţii
Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»”, am atras atenţia
asupra mai multor lacune şi am menţionat că cîteva
articole ale acestui Cod chiar contravin articolului 54 din Constituţia
Republicii Moldova.
De aceea, dacă autorii acceptă
propunerea prezentată de la acest microfon sau Comisia, desigur că
sîntem de acord ca să fie retras sau să fie remis Comisiei pentru
a se lucra suplimentar. Fiindcă au intervenit unele modificări
pozitive, dar în linii mari acest Cod al
învăţămîntului nu va contribui la
îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Acestea au fost propunerile înaintate
de la microfoane. Voi supune votului acele propuneri care au fost solicitate
să fie supuse votului. Cu referinţă la nr.3016, eu am
înregistrat această propunere şi în momentul în
care ajungem la examinarea acestui proiect, voi ţine cont de acestea.
Referitor la invitarea reprezentantului
conducerii Ministerului Afacerilor Interne. Propunerea înaintată de
către domnul Klipii şi doamna Pavlicenco.
Stimaţi colegi,
Vedeţi, este grav cînd
sînt reţinuţi măgarii şi porcii. Cred că ar fi
cel mai bine cînd această societate, odată şi odată
va scăpa şi de porci, şi de măgari. În general, ca
remarcă generală, fără … Dar, în pofida acestui fapt,
este o opinie, sînt obligat să supun votului această propunere,
ceea ce şi fac în acest context.
Cine este pentru această propunere,
rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
17 voturi. Constat că această
propunere de ordin zoologic nu a fost acceptată de plenul Parlamentului.
Stimaţi colegi,
Continuăm cu examinarea subiectelor
incluse pe agendă. Eu rog puţină linişte.
Stimaţi colegi,
Lucrăm. Tot. Mersi. Vom începe
cu examinarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3393 pentru
modificarea şi completarea Legii bugetului pe anul curent.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe examinat proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 în
lectura a doua, fiind puse în discuţie propuneri şi
obiecţii parvenite din partea comisiilor permanente, a deputaţilor
şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.
Examinarea acestora de către Comisie
s-au materializat prin redistribuirea resurselor în interiorul bugetului
în limita alocaţiilor prevăzute, atît prin suplimentarea
alocaţiilor bugetare pentru acoperirea unor cheltuieli inevitabile,
cît şi pentru definitivarea lucrărilor de reparaţie
şi investiţii capitale.
Comisia a examinat amendamentele
înaintate de către deputaţi şi de către
Fracţiunea parlamentară PPCD, prin care se solicită majorarea
cheltuielilor la compartimentul “Cheltuieli capitale”. Iar rezultatele acesteia
fiind detaliat expuse în anexa la raport.
Ca urmare a acceptării propunerilor
menţionate în anexa la raport, veniturile, cheltuielile şi deficitul
bugetar nu vor fi afectate, rămînînd la nivelul celor propuse
de Guvern, cu modificarea respectivă a anexelor corespunzătoare din
proiect.
Propunerea Comisiei pentru agricultură
şi industria alimentară de a suplimenta cu 54 milioane de lei fondul
pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole
nu a fost acceptată de către Comisie din lipsa surselor financiare.
Totodată, Comisia susţine
propunerea Guvernului ca la anexele din proiect, coloanele “Aprobat” şi “Propuneri
de rectificare” să fie excluse, deoarece acestea sînt cu titlu
informativ. Şi să fie publicată numai o coloană, unde
sînt incluse cifrele precizate.
De rînd cu cele menţionate,
proiectul de lege va fi îmbunătăţit redacţional,
în contextul obiecţiilor şi propunerilor prezentate. Pornind de
la cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi
finanţe propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea şi
completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008, cu modificările şi
completările menţionate, spre adoptare în a doua lectură,
luînd în consideraţie rezultatele expuse în anexa la
raport.
Domnul Marian Lupu:
Eu vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Alte propuneri? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3393. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 23.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3393 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3356 privind
modificarea articolului 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului
V din Codul fiscal.
Prezintă Guvernul.
Domnul Viorel Dandara – viceministru al finanţelor:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă,
Propunem atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege privind modificarea articolului 4 din Legea pentru punerea
în aplicare a titlului V din Codul fiscal. Este vorba de alineatul (14)
din acest articol, care stabileşte obligaţiunea agenţilor
economici, care, în anul 2007, au avut livrări ce depăşesc
suma de 10 milioane de lei, să instaleze terminale POS în locurile
în care se efectuează comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul sau se prestează servicii.
De asemenea, este vorba de restaurante
şi hoteluri, de comerţ cu amănuntul al carburanţilor la
acei agenţi economici care în anul 2007 au avut livrări ce
depăşesc cifra de 2 milioane de lei. Aceşti agenţi
economici, pînă la 1 ianuarie 2009, urmează să îşi
instaleze terminale POS.
Practica şi studiul, pe care l-am
efectuat, ne demonstrează că livrările variază
esenţial în localităţile rurale, spre deosebire de
oraşe. Şi, de exemplu, un agent economic poate avea mai multe
subdiviziuni: unele subdiviziuni să aibă livrări foarte mari – 1
milion şi mai mult, iar în alte subdiviziuni, în
localităţile rurale livrările, în unele cazuri, nu ating
nici cifra de 100 – 200 000 pe an.
Din aceste considerente se propune
modificarea alineatelor menţionate şi substituirea noţiunii de
“locuri în care se efectuează comerţ cu ridicata sau cu
amănuntul şi se prestează servicii” prin noţiunea de
“subdiviziuni în care valoarea livrărilor depăşeşte
500 mii de lei anual.
Este o propunere raţională, care,
evident, vine să soluţioneze acea problemă pentru acele
subdiviziuni în care livrările sînt neesenţiale.
Totodată, aceeaşi modificare se efectuează şi la ultimul
alineat în punctul menţionat. Este vorba de agenţii economici
care, pe parcursul anului, efectuează livrări ce depăşesc
suma de 2 milioane de lei şi care pînă la 1 iulie anul viitor
urmează, de asemenea, să îşi instaleze terminale POS.
Iarăşi noţiunea respectivă se propune a fi substituită
cu noţiunea de subdiviziune, în care valoarea livrărilor
depăşeşte 500 mii de lei anual.
Totodată, ţinînd cont de
problemele abordate de Asociaţia Băncilor şi anume ce ţine
de convertirea valutei naţionale în cazul efectuării
operaţiunilor prin intermediul cardurilor bancare şi
ţinînd cont de anumite probleme dictate de Asociaţia
Internaţională a Instituţiilor Bancare, se propune, de asemenea,
ca termenul de 1 ianuarie, care este stabilit la alineatul (15) să fie
modificat cu termenul de 1 ianuarie 2010.
În contextul celor expuse, rog
susţinerea dumneavoastră pentru a promova aceste modificări,
care, de fapt, sînt întru susţinerea agenţilor economici
şi neadmiterea, să spunem, anumitelor limitări, care nu
sînt rezonabile.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Totul pare a fi clar.
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea articolului 4 din Legea nr.408-XV din 26 iulie 2001 pentru punerea
în aplicare a titlului V din Codul fiscal, prezentat cu titlu de
iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova
şi comunică următoarele.
Proiectul de lege prevede că
agenţii economici al căror volum de vînzări a
depăşit 10 milioane de lei pe parcursul anului 2007, concomitent cu
condiţia că subdiviziunile acestora (cu excepţia reţelelor
de comerţ ambulant), în aceeaşi perioadă, volumul din
vînzări a depăşit suma de 500 mii de lei, sînt
obligaţi să implementeze terminale POS.
Totodată, proiectul de Lege prevede
extinderea obligativităţii de a implementa pînă la 1
ianuarie 2009 terminale POS şi la agenţii economici atît din
municipiul Chişinău, cît şi din restul teritoriu al
ţării care desfăşoară activităţi conform
cadrului activităţilor economice (hoteluri, restaurante, comerţ
cu amănuntul al carburanţilor), al căror volum de
vînzări a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului
2007.
Concomitent, se propune ca decontările
dintre băncile comerciale licenţiate, aferente operaţiunilor
în monedă naţională, efectuate cu carduri bancare,
inclusiv prin intermediul terminalelor POS, să fie efectuate numai
în monedă naţională, începînd cu 1 ianuarie
2010.
Pornind de la cele expuse şi
ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe propune
proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi aprobare în primă
lectură. Iar dacă nu vor fi alte obiecţii – şi pentru adoptare
în lectura a doua.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, voi supune
votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege
nr.3356. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Mă iertaţi, Comisia a propus
prima lectură? Şi a doua. Mă iertaţi.
Mulţumesc.
Grupurile parlamentare, poziţia? De
acord. Grupul AMN? De acord. Grupul PD? De acord. PCRM? De acord. În
condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.3356. Cine este pentru, rog să
voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 25.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pro”. Împotrivă?
Eu o să fac comentariu la acest
subiect. Împotrivă?
Numărătorii:
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
În condiţiile bilanţului
acestui exerciţiu de vot, constat că proiectul de Lege nr.3356 este
adoptat în lectura a doua.
Dragii mei colegi,
Eu vă rog frumos. Eu mă ghidez pe
persoana respectivă care, de-a lungul mai multor şedinţe,
ştiu eu, a fost împuternicită să o facă şi
îl privesc. Şi din momentul în care este “da”, e “da”. Iar
dacă voi vă treziţi peste jumătate de minut că e “nu”,
e problema dumneavoastră. Nu vă supăraţi. Să fiţi
mai consecvent şi foarte clari cine totuşi spune?
Mai departe. Proiectul de Lege nr.3344 pentru
modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal.
Prezintă Guvernul.
Domnul Iurie Muntean – viceministru al economiei şi
comerţului:
Stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi membri ai Parlamentului,
Sensul şi obiectivul propunerilor
respective se bazează pe fluctuaţiile sau evoluţiile avantajoase
ale preţurilor la resursele energetice pe piaţa mondială, care
cauzează un moment oportun pentru revizuirea respectivelor cote ale
accizelor. A doua cauză constă într-aceea, că economia,
crescînd tot mai tare şi mai tare, se loveşte de situaţia
necesităţii investirii mai masive în infrastructura
transportului terestru.
Această modificare este, în
general, în corespundere cu practica general acceptată. Urmare a
acestor modificări, în opinia Guvernului, după estimările
Guvernului, mijloacele suplimentare financiare, care vor veni, vor constitui,
cel puţin, 233 milioane de lei. În opinia transportatorilor această
cifră va constitui aproximativ 250 milioane de lei.
Vreau să vă spun că aceste
propuneri au fost coordonate cu reprezentanţii transportatorilor şi
drumarilor şi, practic, au fost acceptate ca un scenariu bazat pe practica
internaţională şi general acceptată în regiune.
Atît.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Acesta a fost raportul.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule viceministru,
Modificarea respectivă, aşa cum a
fost prezentată simplu, nota informativă este una şi mai simplu
prezentată. Argumentaţi aici că această propunere va servi
şi drept măsură de reducere a preţurilor la produsele
petroliere pe piaţa naţională, urmare a scăderii
ş.a.m.d. Pe de o parte, produsele petroliere scad pe piaţa
internaţională. Pe de altă parte, măriţi impozitele,
care urmează să fie aplicate acestor produse. Or, după
cîte ştim noi, în mod normal, pentru o economie, care
doreşte să fie în dezvoltare, taxarea energiei şi taxarea
creativităţii este, să spunem, o mare şi o mare
greşeală.
Cum credeţi că va influenţa
această majorare la activităţile conexe, care sînt
dependente în modul cel mai direct de costul la resursele energetice?
Domnul Iurie Muntean:
Pe piaţa acestor resurse cu
amănuntul, această modificare, avînd în vedere ritmul de
scădere a preţurilor la resursele energetice pe piaţa
mondială şi cotaţiilor curente, practic, nu va influenţa.
Apropo, ea, acum, în estimările noastre, va cauza o creştere
maximum de 5 la sută. Dar avînd în vedere ritmul de
scădere, pînă la urmă, efectul va fi neutralizat de ritmul
de scădere.
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Domnule viceministru,
Următoarea întrebare, numai am o
rugăminte: să nu faceţi trimitere la independenţa ANRE, la
faptul că este instituţia care urmează să reglementeze
ş.a.m.d.
Domnul Iurie Muntean:
Eu vreau să fac referinţă la
aceasta.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, nu, staţi că eu am să
vă prezint cifre şi, de aceea, vă rog să nu faceţi
referinţă, să faceţi referinţă la acţiunile
Guvernului, care ar fi trebuit să fi fost întreprinse şi nu au
fost întreprinse.
Uitaţi-vă, am o analiză
comparativă. Avînd în vedere că şi la data
respectivă, spre exemplu, 1 iulie 2004, nivelul de impozitare a acestor
produse era identic cu cel din prezent. Anul, cum spuneam, 2004, pe piaţa
internaţională, arăta 40 de dolari per baril.
Preţul, vorbesc în cenţi,
ca să fie mai uşor, să nu trecem... Preţul la motorină
la acel nivel era 48 de cenţi, iar la benzină – 59 de cenţi.
Data de 12 decembrie 2008. Piaţa internaţională arată 47 de
dolari barilul, Republica Moldova – preţul la motorină 1 dolar 05,
iar la benzină – 95. Benzina – 0,92 de cenţi. Vă rog să
faceţi diferenţele. 40–47, deci este o rezervă. Şi cifrele
48 – 1,05 dolari şi 0,59 – 92. Spuneţi, vă rog frumos, unde este
această enormă diferenţă între preţurile la
achiziţie şi la distribuţie. Şi e simplu, da?
Domnul Iurie Muntean:
E foarte simplu.
Domnul Vladimir Filat:
Să vedem.
Domnul Iurie Muntean:
Da, deci, în primul rînd,
în privinţa ANRE. După cum ştiţi...
Domnul Vladimir Filat:
Noi nu vorbim de ANRE. De preţuri
vorbim.
Domnul Iurie Muntean:
După cum ştiţi, rentabilitatea
reglementată nu depăşeşte 10 la sută. Rentabilitatea
aplicată de ANRE. La momentul actual, rentabilitatea operatorilor din
piaţa respectivă nu depăşeşte 5 la sută. Şi
este incontinuu monitorizată şi verificată de ANRE.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Muntean,
Dumneavoastră vorbiţi în cunoştinţă
de cauză sau pentru...
Domnul Iurie Muntean:
Da, o clipă. Dumneavoastră
aţi atins acest subiect şi eu vreau să îl
desfăşor. Acum în ceea ce priveşte ceea ce aţi spus
dumneavoastră în special. Să nu uităm că preţul
la resursele energetice, preţul de import, în total preţul cu
amănuntul nu depăşeşte 50 la sută. Deci nu putem stabili
o dependenţă direct proporţională între
fluctuaţia la care v-aţi referit şi scăderile sau
creşterile preţurilor. Deci nu se determină întru totul
preţul cu amănuntul de preţul la resursele energetice.
Acum mai departe, să nu uităm
că o bună parte din aceste cheltuieli din preţul cu
amănuntul constituie cheltuielile operatorilor respectivi. Aşa? Care
timp de patru ani, evident, creşteau, fireşte. Preţul de
transportare, uzura mijloacelor fixe etc., etc. Să nu uităm, acestea
creşteau şi să nu uităm că dumneavoastră
vorbiţi despre nişte schimbări, ale căror consecinţe
apar undeva peste o lună jumătate, două luni, avînd
în vedere ciclul de producere–comercializare a resurselor energetice.
Domnul Vladimir Filat:
45 de zile, domnule Muntean.
Domnul Iurie Muntean:
Pînă la …
Domnul Vladimir Filat:
Şi pot să vă prezint şi
alte cifre, care sînt decalate cu 45 de zile, iar diferenţele
sînt la fel. Cheltuielile despre care vorbiţi dumneavoastră,
care au apărut, ele urmau să fie compensate din volumul
crescînd şi din acest cont trebuia să fie compensat. Eu vorbesc
de diferenţa dublă.
Domnul Iurie Muntean:
Volumul nu creşte cu aşa ritm cum
cresc investiţiile.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Ambii şi...
Domnul Iurie Muntean:
Dumneavoastră vedeţi cîte
staţii PECO sau deschis.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule viceministru,
Dacă s-ar fi dorit, cu adevărat,
să se facă regulă în acest domeniu şi dacă s-ar
fi dorit, cu adevărat, ca veniturile care urmează să fie la
buget de la activitatea respectivă nu prin măsurile de taxare
suplimentară, urma să fie rezolvată această problemă.
Dar prin mecanisme şi monitorizări eficiente, nu aşa cum le
spuneţi dumneavoastră. Mie îmi pare rău că aţi
ajuns să vorbiţi despre faptul că, la ora actuală, acei
care activează în domeniul respectiv au rentabilitate de 5 la
sută.
Domnule Muntean,
Cunoaştem şi noi ce se întîmplă
în acest domeniu în care nu activăm, activează acei care
au, la ora actuală, pîinea şi cuţitul. Şi să
faceţi, vă rog frumos, comparaţie, ce s-a întîmplat
pe pieţele din ţările vecine, la care vă referiţi tot
timpul, şi o să vedeţi cum a oscilat preţul exact în
funcţie de oscilaţia pe piaţa internaţională.
Domnul Iurie Muntean:
Eu pot să vă arăt.
Domnul Vladimir Filat:
Şi au avut şi ei cheltuieli
suplimentare ş.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Bine.
Domnul Iurie Muntean:
Eu pot să vă arăt, pentru
comparaţie, care este nivelul accizelor în ţările vecine.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu vorbesc de accize.
Domnul Marian Lupu:
Eu vă rog pe ambii.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vorbesc de …
Domnul Iurie Muntean:
De şase ori mai mari decît la
noi.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru şi stimate coleg,
Să nu uităm că...
Domnul Iurie Muntean:
Eu pot să adaug ceva.
Domnul Marian Lupu:
Să nu iutăm că nu
intrăm în discuţii profesionale, la acest nivel.
Întrebări?
Continuăm.
Domnul Vladimir Filat:
Întrebarea este una foarte
simplă. Consideraţi cumva că această modificare, care, de
fapt, urmează să majoreze preţul prin intervenţie absolut,
din punctul meu de vedere, incorectă, ar avea beneficiu pentru consumatori?
Că aici trebuie să ne uităm, nu numai a transportatorilor. Sau
va greva în continuare şi va menţine preţurile ridicate la
produsele petroliere?
Domnul Iurie Muntean:
Beneficiul pentru consumatori constă
în efectele benefice directe şi indirecte. Avînd în
vedere ritmul de scădere a preţurilor.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, eu am înţeles.
Domnul Iurie Muntean:
Această creştere de 2,4% – 5%
este neutralizată de respectivul ritm. Consumatorul, cel puţin, nu o
să simtă diferenţa în perspectiva chiar şi
apropiată. 2. Majorarea veniturilor la buget, care pot fi folosite pentru
dezvoltarea în continuare a infrastructurii terestre a Moldovei, conform Strategiei
pentru anii 2008–2017, va fi resimţită de toţi consumatorii
şi de operatori. Cred că acest fapt este evident.
Domnul Vladimir Filat:
Eu v-aş ruga să vorbiţi cu
agriculturii, care au resimţit în modul cel mai direct costurile la
produsele petroliere.
Domnul Iurie Muntean:
Despre agricultori voi spune separat.
Domnul Vladimir Filat:
În primul rînd, la
motorină, care a condus la costurile de producţie a produselor
agricole şi acum costurile care sînt la comercializare. Şi
atunci o să vă fie foarte clară diferenţa.
Domnul Iurie Muntean:
Despre
agriculturi vă răspund imediat. În primul rînd, în
ceea ce priveşte agricultorii. În noul Regulament cu privire la
subvenţionare în domeniul agriculturii vor fi prevăzute
nişte fonduri suplimentare pentru neutralizarea acestor efecte posibile,
pentru nişte compensaţii suplimentare pentru agricultori. Mai mult ca
atît, eu vreau să vă spun că în 2009 preţul la
motorină, pe care noi îl estimăm, va fi mai jos decît
în medie pe regiune. Respectiv, aceasta va fi o oportunitate pentru
agricultori din punct de vedere competitiv.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Este important să înţelegem
bilanţul acestei discuţii, fiindcă subiectul este sensibil
şi deosebit de important. Voi încerca să fac o concluzie
şi vom ruga confirmare. Eu înţeleg în felul următor,
că Guvernul susţine teza că, pe fundalul scăderii
preţurilor mondiale la petrol şi, respectiv, la produsele petroliere,
această majorare de accize nu va afecta şi nu va conduce, nu va
genera o creştere a preţurilor în cadrul vînzărilor
cu amănuntul pe piaţa internă. Este corectă
înţelegerea noastră, domnule viceministru, a acestui mesaj al
Guvernului sau nu?
Domnul Iurie Muntean:
Foarte corect, domnule Preşedinte.
Mai mult ca atît, această
înţelegere atinsă cu reprezentanţii respectivului sector
este stabilită şi în scris ca unul din scenariile pe care vi le-au
propus, de fapt, ei şi pe care noi, ca urmare a negocierilor
îndelungate, le-am acceptat. Astfel, sectorul răspunde, da, la
respectivele propuneri, ultimul răspuns fiind furnizat astăzi. Da.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi...
Domnul Iurie Muntean:
Operatorii spun da. Ei sînt de acord.
Domnul Marian Lupu:
Da, este mesajul Guvernului şi am
ţinut să îl concretizăm.
Domnul Iurie Muntean:
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Noi aici ducem nişte discuţii
sterile. Guvernul prognozează micşorarea preţurilor la
piaţa internaţională.
Domnul Iurie Muntean:
Exact.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar cine garantează, domnule Muntean,
că această micşoare va avea loc şi în 2009?
Fiindcă acei de la OPEC au declarat că vor micşora cu 2 milioane
de barili extragerea petrolului ca să menţină preţurile. Cine
garantează? Cu atît mai mult că aţi zis că în
2009 va fi 75 de dolari barilul, adică preţul mediu anual. Guvernul
vine cu nişte, ştiţi, prognoze, pe care el nu le poate
influenţa în ceea ce priveşte preţul la un baril de
petrol.
Domnul Iurie Muntean:
Vă răspund.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
În afară de aceasta...
Aşteptaţi puţin, nu vă siliţi, că nu. Eu
întrebarea o formulez. În ceea ce prieşte preţul la
motorină şi preţul final la motorină şi benzină.
Stimaţi colegi din Parlamentul
Republicii Moldova,
Preţul în Germania, Uniunea
Europeană la motorină şi benzină este mai mic decît
preţul actual la motorină şi benzină în Republica
Moldova, chiar dacă acolo accizele sînt mai mari decît
în Republica Moldova. Aşa că orice argumente, că, uite,
noi mărim accizele, fiindcă în zonă, adică în
regiune ele sînt mai mari decît în Republica Moldova nu au
nici o, să spunem aşa, fondare, fiindcă preţurile finale
sînt mai mari decît în regiune.
Domnul Iurie Muntean:
Puteţi să prezentaţi cifrele
preţurilor din Germania.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, eu pot să vă prezint
preţurile din Germania – 0,7.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Să ne organizăm, să ne
organizăm în aşa mod...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Şi eu vreau să vă
întreb, domnule Munteanu, în privinţa argumentării
acestei iniţiative. Cum va influenţa această
iniţiativă a Guvernului, în general, activitatea
economică, criza financiară şi criza economică din Republica
Moldova, care există de acum? Dumneavoastră spuneţi că nu
va influenţa preţurile la motorină pentru ţărani.
Eu vreau să vă spun că
ţăranii au cheltuit bani pentru roada anului 2008 în ianuarie,
cînd preţul era de 13 lei per litru de motorină. Au plătit
şase lei pentru kilogramul de îngrăşăminte şi
tot aşa mai departe. Acum e clar, cînd vînd roada anului 2009,
preţul este mai mic la imputuri, da, ceea ce au cheltuit ei. Dar ei au
cheltuit de acum. Şi aşa că ei de acum sînt influenţaţi
foarte serios. Ei sînt în pierdere, toţi acei care, de
pildă... Ei au credite de 200 de milioane, pe care nu le-au întors
la …
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cosarciuc,
Eu vă rog întrebarea. Deja trei
minute au expirat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Întrebarea mea este că
argumentarea Guvernului şi mai ales această notă informativă,
aceasta nici nu e notă de fundamentare pentru un proiect de lege care
prevede mărirea presiunii fiscale asupra economiei naţionale. Eu am
să vă întreb: nota de fundamentare...
Domnul Iurie Muntean:
În primul rînd, în ceea
ce priveşte garantarea respectivelor tendinţe globale. Evident este
faptul că Guvernul nu poate garanta că tendinţele globale vor fi
menţinute, pentru că nu depinde de Guvern. Însă Guvernul
estimează că ele vor fi menţinute. De ce? Chiar şi această
scădere la care dumneavoastră v-aţi referit în ceea ce
priveşte extragerea petrolului este una minoră, să fim
conştienţi de acest fapt.
Respectiv, preţul de echilibru,
influenţa lui asupra preţului de echilibru pe pieţele globale va
fi una minimă. Ceea ce înseamnă că tendinţa, orice
expert o să vă spună, că tendinţa va fi
menţinută avînd în vedere acel ritm pe care îl
avem. Adică ştim că în mai–iunie preţul la un baril
era, ajungea pînă la 150 de...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Maximum a fost 147.
Domnul Iurie Muntean:
Exact, 147. … popular 147. Acum e circa 50.
Clar că nu o să fie aşa de brusc, dar ritmul de scădere
care a fost înregistrat în ultimele luni se va păstra.
Respectiv, încă o dată vă spun că această
majorare minoră de la 2,4% pînă la 5% în total cu
preţ cu amănuntul nu va fi resimţită, pentru că va fi
neutralizată de acest ritm de scădere.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Mai departe.
Domnul Iurie Muntean:
Dar bugetul va cîştiga de la 233
de milioane pînă la 250 de milioane pentru menţinerea şi
dezvoltarea infrastructurii terestre conform Strategiei, apropo, care au fost
coordonate cu toate părţile implicate pentru anii 2008–2017. Şi
mişcarea aceasta, încă o dată subliniez, stimaţi
domnilor deputaţi, mişcarea aceasta pe care noi încercăm să
o întreprindem cu permisiunea dumneavoastră, a fost coordonată
cu operatorii sectorului şi ei au căzut de acord. Ei îşi
dau bine seama care sînt efectele benefice atît directe, cît
şi indirecte atît de scurtă durată, cît şi de
medie şi de lungă durată. Deci, practic, sincer eu...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Muntean,
Ce vorbiţi despre operatori? Pe
operatori nu îi afectează. Îi afectează pe consumatori.
233 de milioane vor trebui să scoată din buzunar toţi, să
plătească această binefacere a Guvernului Republicii Moldova?
Chiar nu este clar? Operatorul pe piaţa petrolieră este acel care, de
pildă...
Domnul Iurie Muntean:
Operatorii nu depind de consumatori. Eu
vorbesc de operatori, de transportatori şi de drumari. Transportatori
şi drumari care sînt mii. E vorba de un sector care include.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Munteanu,
233 milioane de lei va scoate operatorul,
consumatorul şi va plăti în plus. Guvernul care nu poate, de
pildă, să stimuleze economia internă, veniţi iar cu
presiunea fiscală. Mai mult nimic nu faceţi aici, în Republica
Moldova.
Domnul Iurie Muntean:
Domnule Cosarciuc...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Într-o stare de criză...
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Următoarea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Într-o stare de criză
totală, în care se va afla Republica Moldova în anul 2009,
dumneavoastră încă mai veniţi cu presiune fiscală.
Iată ce faceţi voi. Fracţiunea parlamentară nu va
susţine acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Domnul Iurie Muntean:
Aceste accize nu au fost modificate timp de
10 ani.
Domnul Marian Lupu:
Aşa, stimaţii mei colegi...
Domnul Iurie Muntean:
Acum este momentul oportun pentru a majora
preţurile. Nimeni nu o să resimtă această chestie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Eu cred că voi vă pierdeţi
puţin controlul asupra prezentărilor şi dintr-o parte, şi
din altă parte... Eu rog calm şi profesional. Repet încă o
dată. E important să vedem acest mesaj al Guvernului. Guvernul ne
asigură că această majorare de accize nu o să conducă
la majorarea preţurilor la desfacerea cu amănuntul.
Domnul Iurie Muntean:
Exact.
Domnul Marian Lupu:
Acesta este mesajul cu care vine Guvernul.
Respectiv. Noi vom vedea ce se întîmplă şi cum se
întîmplă. Dar acesta le este mesajul de bază.
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Într-adevăr, noi auzim
astăzi de la domnul viceministru nişte lucruri, care spune că
este un mesaj bine analizat, care nu este reflectat în nota
informativă. Avînd în vedere, cred, că oamenii de la
Guvern îşi dau bine seama că nu puteau să scrie nişte
lucruri, pe care dumneavoastră astăzi le spuneţi la microfon,
că nimeni în lume, cînd este în ajunul şi
într-o criză economică mare, nu merge pe varianta să
majoreze accizele, practic, să facă suplimentar nişte
taxări la agenţii economici, cînd invers, se cere ca să
liberalizeze cît de posibil posibilitatea de activitate şi de
micşorat povara fiscală la agenţii economici şi la
populaţie în genere.
Cu atît mai mult că astăzi,
cum aţi spus şi dumneavoastră, nu puteţi să
prognozaţi dumneavoastră creşterea preţurilor la
ţiţei. OPEC-ul astăzi a ieşit cu o propunere de
micşorare la 2 milioane de barili pe zi, iar mîine preţul vine
iar la 150. Dar nu aceasta e esenţial. Dumneavoastră, prin lucruri pe
care spuneţi, că cresc preţurile sau scad preţurile, nu
spuneţi adevărul.
Adevărul este unul: aţi venit cu
această iniţiativă pentru că bugetul statului are mari
probleme la venituri şi aceasta este scopul adevărat. Trebuie să
spuneţi lucrurilor pe faţă, domnule ministru, şi atunci noi
înţelegem lucrurile. Şi acesta este adevărul.
Domnul Iurie Muntean:
Nu este adevărat.
Domnul Valeriu Guma:
Acesta este adevărul. De aceea, noi nu
susţinem această iniţiativă a Guvernului ca o povară
fiscală suplimentară pentru agenţii economici într-o
situaţie foarte complicată de criză economică.
A doua la mînă. Noi am cerut,
şi în cadrul Comisiei am cerut, avînd în vedere că
pe ani în şir sînt supravenituri la operatorii din domeniul menţionat,
unde sînt supravenituri la operatorii care se ocupă cu acest,
şi de ce pînă astăzi Guvernul, Agenţia
concurenţei nu îşi îndeplinesc funcţiile de a limita
aceste supravenituri care afectează direct economia ţării,
populaţia ţării.
Noi am cerut ca Agenţia
concurenţei să facă o revizie la acest capitol şi să
ne prezinte şi o dare de seamă şi în Comisie ca să
vedem, într-adevăr, care sînt veniturile şi care este această
marjă de venituri la o fiecare tonă de combustibil. Nu am primit
aceste date. Agenţia concurenţei, din păcate, nu ne-a oferit.
Eu cred că cu atît mai mult nu
putem primi această iniţiativă legislativă.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Muntean:
Eu vă răspund. Încă o
dată vă spun că rentabilitatea importatorilor este subiectul
continuu al atenţiei din partea ANRE şi, după cum v-am spus, ea
este maximă, aplicată, de 10 la sută.
Însă, actualmente, de facto,
rentabilitatea aplicată variază de la 3–4 pînă la 5% la
importatorii din Moldova. Acum în ceea ce priveşte garantarea
preţurilor. Subliniez că ţările puternic industrializate,
care sînt consumatorii principali ai resurselor energetice,
ştiţi că înregistrează nişte ritmuri enorme de
scădere în ceea ce priveşte activitatea economică.
Respectiv, orice reducere a volumului de
extragere a petrolului nu poate afecta preţul, deci scăderea
preţului de echilibru, pentru că, mai cu seamă, după 1
ianuarie, cînd va veni termenul la achitare a mai multor credite şi
împrumuturi în cadrul economiilor puternic industrializate,
scăderea va fi şi mai mare.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Iurie Muntean:
După 1 ianuarie scăderea va fi
şi mai mare.
Domnul Marian Lupu:
Bine, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
În primul rînd, desigur, noi
riscăm să fim unicii. În primul rînd, pe noi absolut nu
ne afectează criza mondială.
În al doilea rînd, noi putem
face prognoze pentru un an de zile înainte la preţurile produselor
petroliere la piaţa mondială. Sînt nişte momente foarte
interesante pentru noi şi, într-adevăr... Dar eu vreau să
vă spun că este un cadou electoral foarte bun.
Noi aici, în sală, vorbim de 8
ani de zile de accizele la produsele petroliere, care nu s-au mărit de la
500 de milioane în 8 ani de zile cu un bănuţ. Acum,
dumneavoastră veniţi cu un adaos de 250 de milioane şi este
foarte bine clar asupra cărui consumator cel mai tare se va reflecta această
presiune fiscală.
Domnul Iurie Muntean:
Asupra acelui care consumă mai mult.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Eu pun întrebarea, dumneavoastră
o să răspundeţi. Pe de o parte, eu înţeleg că,
cum se spune în română, âńĺ ňđĺůčň ďî řâŕě, şi
acumulările la buget devin tot mi mici şi mai mici.
Dumneavoastră încercaţi acum să acoperiţi prin
mărirea accizului micşorarea taxei pe valoarea adăugată la
importul produselor petroliere. Aceasta este clar.
Dar nu aţi pătruns în
esenţa, în genere, a sistemului de importuri ale produselor
petroliere. Eu vreau să vă spun că toate produsele petroliere la
noi în ţară se aduc prin zonele off-chore, prin companiile care
sînt înregistrate în zonele off-chore. Şi acolo
rămîne tot aceea de care dumneavoastră vă bateţi
capul atît de tare acum.
Dar eu vreau să vă întreb
un moment. 250 de milioane, care va fi consumatorul principal şi noi
înţelegem că 80% din acest consumator va fi sectorul agricol,
45, 60 de zile aceasta va fi 1 martie anul viitor, taman în preajma
alegerilor, lucrările de primăvară.
Cum totuşi Guvernul s-a gîndit
ca să diminueze această presiune fiscală concret pentru sectorul
agrar. Şi nu vă referiţi la regulamentul cela care o să fie
cîndva.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Alexandru Oleinic:
Astăzi, spuneţi care sînt
modalităţile de micşorare a presiunii fiscale asupra sectorului
agrar.
Domnul Iurie Muntean:
În privinţa regulamentului care
va fi cîndva, el va fi nu cîndva, dar în timp de
următoarele cîteva săptămîni. E vorba de maximum o
lună, eu cred.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
250 de milioane este o sumă foarte
mare. Aduceţi-ne nouă în Parlament argumente şi
convingeţi-ne că sectorul agrar nu va fi afectat. Noi avem deja
exemplu: 2007–2008, situaţia în agricultură. Şi ştim
destul de bine că 65% din toată populaţia este
încadrată anume în acest sector.
Cum Guvernul vine în Parlament
în faţa deputaţilor să apere presiunea fiscală care
va fi în acest sector. Numai la concret, nu că va fi cîndva.
Era normal ca dumneavoastră să veniţi astăzi cu
regulamentul care prevede aceste măsuri.
Domnul Iurie Muntean:
Deci, după cum cunoaşteţi,
conceptul, noul, adică noul concept de subvenţionare prevede axarea
pe investiţiile capitale. Numărul unu.
Numărul doi, deci linia pe care este
planificat vor fi subvenţiile pentru agricultori în ceea ce
priveşte compensarea diferitelor...
Domnul Alexandru Oleinic:
Ce investiţii capitale au
gospodăriile ţărăneşti?
Domnul Iurie Muntean:
Acestea sînt situaţiile la
combustibil, da.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Ce investiţii capitale au
gospodăriile ţărăneşti? A doua întrebare. Aici e
clar că nu este răspuns.
Domnul Iurie Muntean:
Noile sisteme de irigare.
Domnul Alexandru Oleinic:
De ce vorbiţi dumneavoastră? Noi
avem...
Domnul Iurie Muntean:
Noi vorbim despre lucruri reale.
Domnul Alexandru Oleinic:
160 de mii de gospodării
ţărăneşti.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţii mei colegi...
Domnul Alexandru Oleinic:
160 de mii de gospodării
ţărăneşti şi anume acele care au acces la sistemele de
irigare.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţii mei colegi...
Domnul Iurie Muntean:
Ei pot să le procure, chiar şi
în leasing.
Domnul Alexandru Oleinic:
E clar, toată presa aude.
Domnul Iurie Muntean:
Sînt investiţiile statului.
Domnul Alexandru Oleinic:
În afară de deputaţi, noi
avem aici toată presa ţării. Şi a doua întrebare.
Domnul Marian Lupu:
Eu vreau, da, vă rog. Eu vreau să
vă rog tocmai acest lucru.
Domnul Alexandru Oleinic:
De ce în 8 ani de zile noi nici o
dată nu am încercat să atragem atenţie la accizele care
erau în afara Republicii Moldova, în alte ţări, dar
totuşi acum, în preajma alegerilor, faceţi un cadou foarte bun
pentru toţi, dumneavoastră veniţi cu aceste propuneri.
Domnul Iurie Muntean:
Probabil, că să vă facem un
cadou, de aceea că scăderea preţurilor condiţionează
un moment oportun pentru revizuirea acestora.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mie îmi pare foarte rău că
dumneavoastră sînteţi poate nu în acel minister.
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Muntean:
Mersi.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Pentru continuarea ulterioară a
acestor discuţii, eu, pur şi simplu, cu titlu de informaţie,
vreau să vă atrag atenţia, de două ori eu am întrebat
special, ca să avem o bună înţelegere a situaţiei,
şi de două ori reprezentantul Guvernului a venit cu răspunsul
că această majorare de accize nu presupune majorarea preţurilor
la vînzarea cu amănuntul.
Ce înseamnă acest lucru, ce
înseamnă acest mesaj? Acest mesaj înseamnă că nu
trebuie să crească vreun fel de presiune fiscală. Fiindcă,
dacă, din punctul lor de vedere, trendul pe piaţa
internaţională, eu aşa îi înţeleg pe colegii de
la Guvern, este în scădere, ei majorează accizele, cel
puţin preţurile nu trebuie să se ducă în sus.
Aşa este domnul viceministru? Noi înţelegem
corect?
Domnul Iurie Muntean:
Foarte corect, absolut.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Bine.
Domnule Preşedinte,
Dumneavoastră aţi avut
posibilitatea să explicaţi acest lucru la etapa discuţiei
în Fracţiune, în Guvern, dar aici în Parlament, eu
ştiu, cumva altfel trebuie discutat.
Eu cred că noi astăzi vedem
foarte mult prin ce se deosebeşte Guvernul şi măsurile pe care
le ia a Republicii Moldova şi restul lumii. Toată informaţia pe care
noi o auzim din Statele Unite, din Italia, Europa, Franţa, Germania
ş.a.m.d. sînt măsuri care creează condiţii mai bune
pentru economie, pentru business, ca economia şi business-ul să
lucreze, să genereze producţie, venituri şi din aceasta ţara
să trăiască mai bine.
În Republica Moldova, pe parcursul
tuturor anilor, deciziile au fost inverse, să îi controlăm pe
toţi, 47 de organizaţii de control, nimeni să nu mişte,
nimeni să nu respire fără voia partidului şi aceasta ne creează
impresia că noi dirijăm economia naţională.
Ceea ce spuneţi dumneavoastră,
că Guvernul nu are de gînd să majoreze, dar nu Guvernul o
să majoreze, o să majoreze... agenţii economii care aduc
benzină. Fiindcă orice... eu sînt filolog şi
înţeleg că orice majorare e taxă, duce la creşterea
preţurilor.
De aceea, eu vreau să îl
întreb pe domnul ministru: din datele pe care le deţin eu, în
Republica Moldova a scăzut cu 35 la sută importul de combustibil
în ultimele 3–4 luni de zile. Aceasta înseamnă că a
scăzut, respectiv, şi consumul, aceasta înseamnă şi
mai mult, dar ceea ce dumneavoastră veniţi ca să compensaţi
numai partea de venituri, aceasta vă interesează, dar restul, cum
funcţionează economia şi ce se întîmplă
în economie, pe nimeni nu interesează. Iată care e problema,
stimaţi prieteni. Italia iartă datoriile omenilor de afaceri.
Procentul de creditare a business-ului a ajuns la 1%. Noi tot majorăm, majorăm
şi restricţionăm.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimate coleg. Întrebarea?
Domnul Dumitru Diacov:
De aceea, colegii noştri
consideră că trebuie să întoarcem această chestie
în Comisie, Comisia să o întoarcă Guvernului şi
să vină cu o propunere logică, dacă nu cu o propunere
restrictivă care este, într-adevăr, un mesaj foarte negativ
pentru mediul de afaceri din Republica Moldova.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Ţăranu:
Mulţumesc.
Domnule ministru,
Scăderea preţurilor pe piaţa
plan internaţional a adus la scăderea preţurilor cu
amănuntul în interiorul ţării. Dar trebuie să
recunoaşteţi că aceste două scăderi nu au fost
sincronizate. Scăderea în interior a fost substanţial mai
puţin palpabilă decît cea de pe plan internaţional.
Explicaţiile sînt
următoarele, cel puţin eu le-am citit în presă, respectiv,
că, pînă acum, au fost achiziţionate ctocurile cu
preţul majorat şi asta nu permite ca preţul cu amănuntul
deocamdată să scadă. Iată, acum petrolul este procurat cu
preţul deja scăzut şi aceasta trebuie să conducă
şi mai departe la tendinţa de scădere a preţurilor pe
piaţa internă.
Întrebarea mea. Iată, cu
creşterea accizelor, de acum nu mai vorbim despre majorarea
preţurilor, spuneţi-mi, tendinţa aceasta de scădere a
preţurilor la combustibil cu amănuntul în interiorul
ţării ea se va păstra sau, de fapt, practic, preţurile vor
fi congelate cel puţin, în cel mai bun caz?
Domnul Iurie Muntean:
Răspund.
Stimaţi deputaţi,
Preţul sau valoarea combustibilului
procurat şi importat aici, deci ponderea lui în preţul cu
amănuntul variază de la 40 pînă la 53 la sută
în preţul cu amănuntul. Restul sînt alte cheltuieli care
sînt în creştere şi au fost în creştere
în ultimii ani. Datorită, în special, investiţiilor
masive pe care le făceau companiile importatoare în dezvoltarea
reţelelor. Vedeţi cum se deschid staţiile PECO, acestea sînt
investiţii capitale care presupun o uzură, care presupun anumite
cheltuieli, cheltuielile sînt în creştere. Deci partea aceasta
plus inflaţia sînt în creştere.
De rentabilitate nu vorbesc, căci ea
este reglementată şi nu se schimă. Partea aceasta creşte.
Respectiv, concluzia că fluctuaţia sau schimbările
preţurilor cu amănuntul nu reflectă întru totul şi nu
repetă întru totul. Nu putem stabili o dependenţă direct
proporţională pentru că este şi încă o
componentă care nu depinde de această parte sau de preţurile de
import la combustibil.
Aşa că nu putem să spunem
că dacă preţul la combustibil pe pieţele
internaţionale scade de 3 ori, neapărat preţul cu amănuntul
în Moldova trebuie să scadă de 3 ori, nu.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Mai compact.
Domnul Iurie Muntean:
Din punct de vedere economic, această
chestie nu este justificată nicidecum.
Domnul Anatol Ţăranu:
Domnule ministru...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Iurie Muntean:
Doi. Nu uităm despre capacitatea
locală a pieţei, ea este una destul de restrînsă.
Respectiv, importurile de combustibil sînt mult mai mici decît
în ţările puternic industrializate, să nu uităm
despre acest factor. El clar că influenţează asupra
preţului, aşa.
Deci concluzia este faptul că nu putem
stabili o legătură sau o dependenţă direct
proporţională între preţul şi fluctuaţiile lui
pe pieţele internaţionale şi cel cu amănuntul în
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Bine, domnule viceministru, mai compact,
vă rog.
Domnul Iurie Muntean:
Sînt şi alte componente care nu
depind de aceste fluctuaţii, dar depind de alţi factori.
Domnul Marian Lupu:
Aşa.
Domnul Anatol Ţăranu:
E clar, domnule ministru,
Dacă îmi permiteţi, domnule
Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, vă rog.
Domnul Anatol Ţăranu:
Deci OK, este o explicaţie. Unicul
lucru eu nu am înţeles, aşa şi nu mi-aţi
răspuns, tendinţa de scădere a preţurilor se va păstra
sau nu se va păstra?
Domnul Iurie Muntean:
Se va păstra. Pînă la
momentul actual, din ianuarie pînă acum au avut loc 12 reduceri de
preţuri. În următoarele zile se mai aşteaptă
încă una. Deci, avînd în vedere că, repet, deci
tendinţa de descreştere pe pieţele globale, probabil, se va
păstra, noi putem să spunem că tendinţa de reducere a
preţului pe intern iarăşi se va păstra.
Însă noi nu putem să spunem
că aceasta va depinde direct proporţional.
Domnul Anatol Ţăranu:
Da, vă mulţumesc, domnule
viceministru.
Dacă această chestie se va
păstra cu adevărat, cum spuneţi dumneavoastră, eu cred
că propunerea pe care am făcut-o respectiv cîteva zile în
urmă despre Premiul Nobel ar putea să rămînă
valabilă. Dar mă tem că şansele dumneavoastră nu
sînt prea mari în această privinţă.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte întrebări? Nu
sînt.
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Muntean:
Vă mulţumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal, prezentat cu titlu de
iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova,
şi comunică următoarele.
Proiectul de Lege pentru modificarea
Codului fiscal prevede majorarea cu 50% a accizelor la produsele petroliere.
În acest context, menţionăm că mărimea accizelor
pentru produsele menţionate nu au fost modificate timp de aproape 10 ani,
fiind stabiliţi, respectiv, 1200 lei pentru tona de benzină şi
500 lei pentru o tonă de motorină.
Totodată, comunicăm că
mărimea accizelor la produsele petroliere respective în
ţările vecine sînt mai majore decît în Republica
Moldova. Veniturile obţinute de pe urma majorării accizelor la
produsele petroliere vor fi alocate în fondul rutier pentru utilizarea
drumurilor publice.
Pornind de la cele expuse şi
ţinînd cont de avizelor pozitive ale comisiilor permanente, Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe propune acest
proiect de lege spre examinare în Parlament şi aprobarea lui
în primă lectură. Iar dacă nu vor fi alte propuneri – şi
adoptarea acestuia în lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Da, vă mulţumim, domnule
vicepreşedinte.
Întrebări către Comisie? Nu
sînt. Luări de cuvînt?
La microfonul central se invită domnul
Nicolae Oleinic.
Domnul Nicolae Oleinic:
Óâŕćŕĺěŕ˙ ăîńďîćŕ ďđĺäńĺäŕňĺëü, óâŕćŕĺěűĺ
ęîëëĺăč, óâŕćŕĺěűĺ ďđčńóňńňâóţůčĺ! Ďđĺäńňŕâëĺííűé íŕřĺěó âíčěŕíčţ ďđîĺęň çŕęîíŕ
đŕńńěŕňđčâŕĺňń˙ â ďĺđčîä ńĺđüĺçíîăî ęđčçčńŕ â ěčđîâîé, â ňîě ÷čńëĺ ĺâđîďĺéńęîé,
ýęîíîěčęĺ č ôčíŕíńîâîé ńčńňĺěĺ.
Ĺńňĺńňâĺííî, ÷ňî Đĺńďóáëčęŕ Ěîëäîâŕ, ˙âë˙ţůŕ˙ń˙
ńîńňŕâíîé ÷ŕńňüţ ĺâđîďĺéńęîăî ďđîńňđŕíńňâŕ, íĺ ěîćĺň íĺ áűňü çŕäĺéńňâîâŕíŕ â
îďđĺäĺëĺííîé ěĺđĺ â ýňčő ďđîöĺńńŕő.
 ńâ˙çč ń ýňčě âîçíčęëŕ íĺîáőîäčěîńňü
ďđčí˙ňč˙ öĺëîăî đ˙äŕ ěĺđ ďî çŕůčňĺ ýęîíîěč÷ĺńęčő č ôčíŕíńîâűő číňĺđĺńîâ
ăîńóäŕđńňâŕ, â ňîě ÷čńëĺ âíóňđĺííĺăî č âíĺříĺăî đűíęîâ íĺôňĺďđîäóęňîâ, ÷ĺě č
çŕíčěŕĺňń˙ ńĺăîäí˙ Ďđŕâčňĺëüńňâî Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâŕ.
Ńëĺäńňâčĺě ńęŕçŕííîăî ˙âë˙ĺňń˙ číčöčŕňčâŕ
Ďđŕâčňĺëüńňâŕ ďî óâĺëč÷ĺíčţ ŕęöčçîâ íŕ áĺíçčí č äčçĺëüíîĺ ňîďëčâî. Ęŕę čçâĺńňíî,
ďîńëĺäíčé đŕç ďîâűřĺíčĺ ŕęöčçîâ čěĺëî ěĺńňî â 1999 ăîäó. Â íŕńňî˙ůĺĺ âđĺě˙ ŕęöčçű
ńîńňŕâë˙ţň 1200 ëĺĺâ çŕ îäíó ňîííó áĺíçčíŕ č 500 ëĺĺâ çŕ îäíó ňîííó äčçĺëüíîăî
ňîďëčâŕ.
Íŕďîěíţ, ęńňŕňč, ÷ňî â 1999 ăîäó ŕęöčçű ďîâűřŕëčńü
áîëĺĺ ÷ĺě â äâŕ đŕçŕ. Ĺńëč íŕ ďĺđâîíŕ÷ŕëüíîě ýňŕďĺ ŕęöčç íŕ áĺíçčí ńîńňŕâë˙ë
200 ëĺĺâ č íŕ äčçĺëüíîĺ ňîďëčâî 100 ëĺĺâ, ňî ďîńëĺ 1999 ăîäŕ áűëč óńňŕíîâëĺíű
âűřĺíŕçâŕííűĺ âĺëč÷číű.
Ęńňŕňč, ýęîíîěč÷ĺńęčé č ôčíŕíńîâűé ôîí ňîăäŕ
áűë íŕěíîăî ńëîćíĺĺ, č ńęëŕäűâŕëń˙ îí čç âĺĺđíűő îňęëţ÷ĺíčé ýëĺęňđîýíĺđăčč,
áîëüřčő äĺôčöčňîâ č îňńóňńňâč˙ íĺôňĺďđîäóęňîâ, ďđĺîáëŕäŕíč˙ áŕđňĺđŕ âî
âçŕčěîđŕń÷ĺňŕő ýęîíîěč÷ĺńęčő ŕăĺíňîâ.
Íŕáëţäŕëčńü íčçęŕ˙ íŕëîăîâŕ˙ äčńöčďëčíŕ,
ěčçĺđíŕ˙ çŕđŕáîňíŕ˙ ďëŕňŕ. Äîőîäčëî äî ňîăî, ÷ňî íĺęîňîđűĺ ěčíčńňđű ďîäďčńűâŕëč
äîăîâîđŕ ń ýęîíîěč÷ĺńęčěč ŕăĺíňŕěč íŕ ďđčîáđĺňĺíčĺ íĺôňĺďđîäóęňîâ č óäîáđĺíčé,
ŕ óňâĺđćäŕë čő Ďđĺěüĺđ-ěčíčńňđ. Ęńňŕňč, čěĺííî ňîăäŕ óďđŕâë˙ë íŕřčě
ăîńóäŕđńňâîě Äĺěîęđŕňč÷ĺńęčé ŕëü˙íń.
Č ńĺăîäí˙ ˙ ăîâîđţ îňęđîâĺííî, ăîńďîäčí
ďđĺäńĺäŕňĺëü Äü˙ęîâ, ÷ňî ˙ áű íĺ ęîńíóëń˙ ýňčő âîďđîńîâ č íĺ ńęŕçŕë îá ýňîě
čěĺííî â ňŕęîé ôîđěĺ, ĺńëč áű âű íĺ ńďđîâîöčđîâŕëč ěĺí˙, ńňî˙ ó ěčęđîôîíŕ, ăîâîđ˙
î ňîě, ÷ňî áűëî č ÷ĺě âű óďđŕâë˙ëč. Âű áűëč Ďđĺäńĺäŕňĺëĺě Ďŕđëŕěĺíňŕ, ×óáóę áűë
Ďđĺěüĺđ-ěčíčńňđîě, ăîńďîäčí Ěóđŕâńęč îňâĺ÷ŕë çŕ ýęîíîěč÷ĺńęčé áëîę. Íî ńčňóŕöč˙
ńęëŕäűâŕëŕńü â ňîň ďĺđčîä ňŕę, ęŕę îíŕ ńęëŕäűâŕëŕńü, č âű ďđčíčěŕëč ěĺđű,
ęîňîđűĺ áűëč, ďî âŕřĺěó ěíĺíčţ, ňîăäŕ íĺîáőîäčěű äë˙ đĺřĺíč˙ ýňčő âîďđîńîâ.
Îäíŕęî ďĺđĺéäĺě ę ňĺěĺ. Â ńîîňâĺňńňâčč ń
äĺéńňâóţůčě çŕęîíîäŕňĺëüńňâîě öĺíű íŕ íĺôňĺďđîäóęňű íŕ âíóňđĺííĺě đűíęĺ Ěîëäîâű
íĺ đĺăëŕěĺíňčđóţňń˙. Ęîíĺ÷íî, îáîéňč ýňîň âîďđîń, ęŕę ăîâîđčë íŕř ęîëëĺăŕ Âëŕä
Ôčëŕň, ďđîńňî íĺâîçěîćíî. Âĺäü ýňî äĺéńňâóţůčĺ çŕęîíű, ęîňîđűĺ ěű ń âŕěč
ďđčí˙ëč. Č ĺäčíńňâĺííűě đű÷ŕăîě ęîíňđîë˙ ˙âë˙ĺňń˙ ěĺňîäîëîăč˙ đŕń÷ĺňŕ öĺíű
đĺŕëčçŕöčč, ęîňîđŕ˙ óńňŕíŕâëčâŕĺňń˙ ÍŔĐĹ č â ďđčíöčďĺ îďđĺäĺë˙ĺň ňîëüęî óđîâĺíü
đĺíňŕáĺëüíîńňč.  Đĺńďóáëčęĺ Ěîëäîâŕ, ăäĺ ďđŕęňč÷ĺńęč îňńóňńňâóţň íĺôňü č
íĺôňĺďđîäóęňű ńîáńňâĺííîăî ďđîčçâîäńňâ, öĺíű çŕâčń˙ň îň ňđ¸ő îńíîâíűő ôŕęňîđîâ.
Ďĺđâűé ôŕęňîđ âíĺříčé – ýňî öĺíŕ íŕ
čěďîđňčđóĺěűé ňîâŕđ, çŕâčń˙ůŕ˙ îň ęîňčđîâîę íŕ đĺăčîíŕëüíűő đűíęŕő č îň
ęîěěĺđ÷ĺńęîăî öčęëŕ. Âń˙ öĺďî÷ęŕ ęîěěĺđ÷ĺńęîăî č ďđîčçâîäńňâĺííîăî öčęëŕ, ňđŕíńďîđňčđîâęŕ
č äđóăčĺ čçäĺđćęč ńîńňŕâë˙ţň, ęŕę óćĺ îňěĺ÷ŕëîńü ńĺăîäí˙, îň îäíîăî äî ďîëóňîđŕ
ěĺń˙öĺâ.
Âňîđîé ýňŕď – ýňî đĺŕëčçóĺěűĺ ăîńóäŕđńňâîě íŕëîăč,
ŕęöčçű, íŕëîă íŕ äîáŕâëĺííóţ ńňîčěîńňü, ňŕěîćĺííűĺ ďëŕňĺćč, ďëŕňŕ çŕ ëčöĺíçčţ,
ŕâňîđčçŕöč˙, ńĺđňčôčęŕňű ęŕ÷ĺńňâŕ č äđóăčĺ íĺîáőîäčěűĺ äîęóěĺíňű äë˙ đŕáîňű íŕ
âíóňđĺííĺě đűíęĺ.
Č ňđĺňü˙ ÷ŕńňü – ýňî äîőîäű č
đĺíňŕáĺëüíîńňü ďđĺäďđč˙ňč˙, ęîňîđűĺ ńîăëŕńíî ěĺňîäîëîăčč îďđĺäĺë˙ţňń˙ ÍŔĐĹ č
ńîńňŕâë˙ţň äî 10%. Ęńňŕňč, ďî čňîăŕě ďđîřëîăî ăîäŕ ńîăëŕńíî îň÷ĺňŕě đĺíňŕáĺëüíîńňü
íĺ ďđĺâűńčëŕ 5,1%. Ę ńîćŕëĺíčţ, ďĺđâűé ôŕęňîđ, ŕ îí îńíîâíîé, ňî ĺńňü öĺíó íŕ
čěďîđňčđóĺěűé ňîâŕđ, ěű ěîćĺě ďđîęîíňđîëčđîâŕňü äîńňŕňî÷íî óńëîâíî.
Ńĺăîäí˙ â đĺńďóáëčęĺ íŕ đűíęĺ
íĺôňĺďđîäóęňîâ ŕęňčâíî đŕáîňŕţň ÷ĺňűđĺ-ď˙ňü îńíîâíűő čěďîđňĺđîâ, ňđîĺ čç
ęîňîđűő čěĺţň çŕěęíóňűé öčęë ďđîčçâîäńňâŕ č đĺŕëčçŕöčč, číŕ÷ĺ ăîâîđ˙, îň
ńęâŕćčíű äî ďčńňîëĺňŕ íŕ çŕďđŕâî÷íîé ńňŕíöčč. Ęîíĺ÷íî, ďđîńëĺäčňü öĺíîîáđŕçîâŕíčĺ
ďđč íŕëč÷čč îôôřîđíűő çîí, ęŕę óćĺ áűëî ńęŕçŕíî ńĺăîäí˙, ďđŕęňč÷ĺńęč
íĺâîçěîćíî. Ŕ îňńţäŕ č ńâĺđőďđčáűëč ó íĺôň˙íűő ěîíîďîëčńňîâ, îňńţäŕ č öĺíű íŕ
çŕďđŕâî÷íűő ńňŕíöč˙ő ó âńĺő ĺäčíűĺ, î ÷ĺě çäĺńü ăîâîđčëč. Íŕäî đŕáîňŕňü č
ńëóćáŕě, ęîňîđűĺ çŕíčěŕţňń˙ ŕíňčěîíîďîëüíîé đŕáîňîé ďî öĺíŕě.
ß íĺ áóäó ďđčâîäčňü âńţ äčíŕěčęó čçěĺíĺíč˙
öĺí íŕ íĺôňü č íĺôňĺďđîäóęňű â ňĺ÷ĺíčĺ ăîäŕ, íŕçîâó ňîëüęî äâĺ öčôđű. Ĺńëč â
ŕâăóńňĺ ňĺęóůĺăî ăîäŕ 1 áŕđđĺëü íĺôňč ěŕđęč Brent ńňîčë 147 äîëëŕđîâ, ňî äâŕ
äí˙ íŕçŕä ĺăî öĺíŕ ńîńňŕâë˙ëŕ 48,7 äîëëŕđŕ. Č ýňî íĺńěîňđ˙ íŕ ňî, ÷ňî ńňđŕíű –
÷ëĺíű ÎĎĹĘ ńíčçčëč ęâîňű äîáű÷č íĺôňč íŕ 2 ěčëëčîíŕ áŕđđĺëĺé â ńóňęč, î ÷ĺě óćĺ
ńĺăîäí˙ ăîâîđčëîńü.
Íî ˙ őîňĺë áű ďî ńňđóęňóđĺ çŕňđŕň ęîńíóňüń˙
îäíîăî ěîěĺíňŕ: ęîăäŕ öĺíű â ŕâăóńňĺ ńîńňŕâë˙ëč 13,8 ëĺ˙ çŕ îäčí ëčňđ, ňî äî
ýňîăî â ńňđóęňóđĺ âíóňđĺííčő çŕňđŕň íŕ îäčí ëčňđ ňđŕíńďîđňíűĺ đŕńőîäű
ńîńňŕâë˙ëč 1 ëĺé 64 áŕíŕ. Č óćĺ â ŕâăóńňĺ, ęîăäŕ öĺíű ďîäí˙ëčńü íŕ ěĺćäóíŕđîäíűő
áčđćŕő äî 147 äîëëŕđîâ, â ńňđóęňóđĺ âíóňđĺííčő çŕňđŕň íŕ îäčí ëčňđ ňđŕíńďîđňíűĺ
đŕńőîäű ńîńňŕâë˙ëč 2 ëĺ˙ 74 áŕíŕ.
Âîň ýňŕ ńňđóęňóđŕ č ăîâîđčň î ňîě, ÷ňî íŕ
îďđĺäĺëĺííîě ýňŕďĺ ďđč ňŕęîé đŕçíčöĺ ěĺćäó öĺíŕěč çŕęóďęč č öĺíŕěč đĺŕëčçŕöčč,
ěĺćäó ęîňčđîâęŕěč, ęîňîđűĺ íŕ ěĺćäóíŕđîäíîé ŕđĺíĺ óďŕëč â ňđč đŕçŕ, ŕ öĺíű
ńíčçčëčńü íŕ 40%, ýňî ăîâîđčň î ňîě, ÷ňî âńĺ ňĺ ńâĺđőďđčáűëč, î ęîňîđűő ěű ńĺăîäí˙
ăîâîđčě, îńňŕíŕâëčâŕţňń˙ â ďĺđâîě çâĺíĺ, â ďĺđâîě öčęëĺ ďđîčçâîäńňâĺííîăî
ďđîöĺńńŕ, îíč ÷ŕńňč÷íî äîëćíű áűňü çŕáđŕíű â ńňđŕíŕő ďîňđĺáčňĺë˙.
ß ń÷čňŕţ, ÷ňî Ďđŕâčňĺëüńňâî ďîńňóďčëî
ďđŕâčëüíî. Ŕ ĺńëč ó÷ĺńňü, ÷ňî ýňč ńđĺäńňâŕ áóäóň íŕďđŕâëĺíű íŕ âîńńňŕíîâëĺíčĺ
äîđîă č ÷ňî ń 1999 ăîäŕ ęîëč÷ĺńňâî ŕâňîňđŕíńďîđňŕ â Đĺńďóáëčęĺ Ěîëäîâŕ óâĺëč÷čëîńü
đîâíî â äâŕ đŕçŕ č ńĺăîäí˙ ńîńňŕâë˙ĺň 484 ňűń˙÷č ĺäčíčö, čç ęîňîđűő 383 ňűń˙÷č
ĺäčíčö ëĺăęîâîăî ňđŕíńďîđňŕ, č ÷ňî ęŕćäîĺ ôčçč÷ĺńęîĺ ëčöî, âîäčňĺëü,
ńîáńňâĺííčę ňđŕíńďîđňŕ â ńđĺäíĺě ňđŕňčň íŕ ńîäĺđćŕíčĺ ŕâňîěîáčë˙, íŕ ĺăî đĺěîíň
1500 ëĺĺâ, ňî óěĺíüřĺíčĺ ňđŕíńďîđňíűő çŕňđŕň íŕ đĺěîíň ďîçâîëčň ďîęđűňü
čçäĺđćęč, î ęîňîđűő ěű ăîâîđčě.
Ôđŕęöč˙ ęîěěóíčńňîâ ďîääĺđćčâŕĺň ýňî
ďîńňŕíîâëĺíčĺ č ďđčçűâŕĺň îďďîçčöčţ ďđîăîëîńîâŕňü çŕ äŕííűé ďđîĺęň. Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Încă o luare de
cuvînt. Fiindcă avem a doua luare de cuvînt, aveţi
în vedere... De acord, după aceea vă ofer cuvîntul,
stimate coleg.
Vă rog, domnule Cosarciuc.
Da, cer scuze. Vă rog. Păi, eu am
zis, cer scuze. Mai calm şi mai constructiv. Vă rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
La 23 noiembrie 2009 a fost publicat
bugetul de stat pentru 2009. Eu am văzut acum în ziar.
Domnul Marian Lupu:
A greşit omul, lăsaţi. 2008,
bine. Continuăm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La 23 noiembrie 2008 a fost publicată
Legea bugetului de stat pentru anul 2009. Corect.
Vă mulţumesc.
Ce s-a întîmplat într-o
lună de zile, stimaţi colegi, că Guvernul, peste o lună de
zile, vine şi caută de acum venituri pentru anul 2009?
Stimaţi colegi,
Republica Moldova se află într-o
criză economică profundă. Şi aceasta nu se datorează
crizei financiare sau crizei economice internaţionale, ea se află
într-o criză totală din 2001, de cînd au venit
comuniştii la putere. Acum această criză se agravează. (Rumoare
în sală.)
Domnul Marian Lupu:
Eu vă rog, stimaţi colegi, mai
încet.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
Eu vreau să vă spun că
guvernele ţărilor europene, guvernele lumii, în această
stare de criză, stimulează economiile interne, dar nu le
încarcă iarăşi cu fiscalitate, adică, cu taxe
adăugătoare.
Banca Centrală Europeană micşorează
rata de refinanţare. Rezerva Federală a SUA micşorează rata
de refinanţare. Banca Naţională a Republicii Moldova
micşorează. Dar ce se întîmplă, în general,
în economiile europene şi ale lumii? Şi ce se
întîmplă în Republica Moldova?
Dacă în Europa ratele
dobînzilor se micşorează, în Republica Moldova ele cresc.
De ce? Fiindcă acei din Europa şi din lume au luat o măsură
foarte importantă – garantarea depozitelor persoanelor fizice în
băncile corespunzătoare. În România, Fondul de garantare
e 99,6%, garantează depozitele respective. În Republica Moldova
Fondul de garantare a depozitelor e 66 de milioane. Suma depozitelor e 16
miliarde. Adică, acoperirea garantării acestor depozite e 0,4 %.
Ce-au făcut ţările europene?
Ţările europene au declarat imediat că ei garantează
în Europa, adică, în ţările europene
aşa-numitele 15, 100 mii de euro. În România 50 mii de euro se
garantează de către bugetul de stat. În Republica Moldova zero.
Ce fac băncile acuma la noi, în
Republica Moldova? În ultimele trei luni de zile fug depozitele din
băncile comerciale. Ca să îşi poate menţine baza
creditară, adică, volumul acesta, masa creditară, băncile
comerciale sînt nevoite să ridice rata de interes pentru depozitele
atrase. Astfel, se ridică şi rata dobînzilor la credite. Noi,
prin măsurile, care sînt luate de guvernarea actuală, în
principiu, ducem economia în colaps.
Aici domnul Munteanu a vorbit despre
agricultură. Vreau să vă spun că agenţii economici din
agricultură au credite nerambursate la 1 ianuarie 2009, adică vor
avea, de 200 milioane de lei, din totalul care au contractate în acesta
de 500 milioane de lei. Adică, practic, 40% nu sînt întoarse.
Eu am discutat cu băncile comerciale, m-am întîlnit cu
agricultorii, ei nu sînt în stare să întoarcă
aceste credite.
Noi venim acum cu ideea că, uite,
preţul la motorină va fi compensat. De unde? Fiindcă în
buget noi avem fondul de subvenţionare de 313,5 milioane de lei.
Adică, nu am auzit că vine cineva cu propunerea ca să
mărească acest fond de subvenţionare şi să fie
adăugat pentru compensare. Înseamnă că iar în cadrul
acestui buget, adoptat pentru anul viitor, şi în cadrul acestei sume
cineva se va juca şi va spune, că, uite, compensăm pentru
ţărani o parte din preţ.
Este o altă chestie foarte
importantă, stimaţi colegi, ceea ce se întîmplă
în Republica Moldova. Mulţi agenţi economici au investit, au
făcut investiţii şi acum au aceeaşi problemă.
Uitaţi-vă ce se întîmplă în domeniul
construcţiilor şi materialelor de construcţii. Practic, se
stopează această activitate. În acest domeniu, adică,
în această ramură lucrează 70 mii de angajaţi. De la
1 ianuarie, cred că jumătate dintre ei vor fi trimişi
acasă. Aceasta înseamnă 35 de mii minimum. Noi iară nu
luăm nici o măsură ca să stimulăm, ca să putem
atrage investiţii în economia Republicii Moldova. Dar venim cu
nişte calcule aritmetice. Mă rog, s-a micşorat preţul
barelului, hai să mărim accizele şi atunci vom avea ceva
adăugător în bugetul de stat.
Stimaţi colegi,
Gîndirea guvernării actuale nu
este o gîndire sistemică, strategică, este o gîndire
aşa, de moment, aritmetică plus, minus, plus, minus,
adăugăm, scădem şi facem ceva.
Eu vreau să vă spun că, prin
această măsură, Guvernul actual comunist încă o
dată demonstrează că este incapabil să gestioneze
această ţară şi cetăţenii Republicii Moldova
trebuie să îşi spună cuvîntul respectiv.
Fiindcă nimeni, uitaţi-vă în zona noastră, în
România, în Bulgaria, în Rusia, în Ucraina
ş.a.m.d., nimeni nu merge acum la mărirea de impozite sau taxe,
invers, Franţa propune, de pildă, să fie micşorată
taxa pe valoarea adăugată, România, prin ordonanţă de
urgenţă, face acelaşi lucru. Ei iau măsuri să
garanteze depozitele, noi nu facem nimic absolut în economia Republicii
Moldova, dar venim cu nişte aberaţii de tipul, că, uite, noi
trebuie să mărim accizele, fiindcă aceasta o să ne
aducă 233 de milioane în plus la buget.
Stimaţi colegi,
Fracţiunea parlamentară
“Alianţa «Moldova Noastră»” propune ca acest proiect de lege să
fie respins ca unul nefondat, ca unul care demonstrează încă o
dată că această guvernare nu are nimic cu această
ţară şi nu înţelege, în general, ce se
întîmplă în economia Republicii Moldova.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă rog, domnule Diacov.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, eu vreau să îi răspund
domnului Oleinic că nu aveam nici odată de gînd să...
Nicolae Oleinic, care ńĺăîäí˙ ňîâŕđčů, ˙ ďîěíţ ĺăî ĺůĺ ăîńďîäčíîě, âčöĺ-ďđĺěüĺđîě.
 îäíîé ôđŕęöčč áűëč, ˙ ďîěíţ,
÷ňî îí çŕíčěŕëń˙ áčçíĺńîě ŕęňčâíî, îí ˙âë˙ĺňń˙ îńíîâŕňĺëĺě ęîěďŕíčč “Ŕăđîďĺňđîë”.
Č ĺůĺ čç Ńűíćĺđĺé, ęîăäŕ áűë âčöĺ-ďđĺěüĺđîě, ďđîęđó÷čâŕë âńţ ńîë˙đęó ÷ĺđĺç ýňó
ęîěďŕíčţ.
Ěű áűëč 9 ěĺń˙öĺâ ó âëŕńňč, č ěű ďîďűňŕëčńü
çŕ ýňč 9 ěĺń˙öĺâ đŕçîáđŕňüń˙ ń ňĺěč áĺçîáđŕçč˙ěč, ęîňîđűĺ óíŕńëĺäîâŕëč, â ňîě
÷čńëĺ îň íĺęîňîđűő ňîâŕđčůĺé, ęîňîđűĺ ńĺăîäí˙ ďűňŕţňń˙ ńâŕëčňü âčíó íŕ
äĺěîęđŕňîâ. Ďđĺěüĺđ-ěčíčńňđ, ÷ëĺí Äĺěîęđŕňč÷ĺńęîé ďŕđňčč, ęîňîđűé áűë ó âëŕńňč
âńĺăî 9 ěĺń˙öĺâ č íĺ čěĺë ďŕđëŕěĺíňńęîăî áîëüřčíńňâŕ íč îäíîăî äí˙. Č âű â ňîě
÷čńëĺ ńîçäŕâŕëč ďđîáëĺěű ýňîěó Ďđŕâčňĺëüńňâó, ęîňîđîĺ đĺřŕëî âîďđîńű č ęîňîđîĺ
ńîçäŕëî ŕňěîńôĺđó äë˙ ňîăî, ÷ňîáű âű ńĺăîäí˙ ďűňŕëčńü, ňŕę ńęŕçŕňü, ŕęňčâíî
ďđŕâčňü. Ěíĺ î÷ĺíü ćŕëü, ăîńďîäčí Îëĺéíčę, ÷ňî âű ňŕę çŕáűâ÷čâű.
Domnul Marian Lupu:
Nu, presupun că o să continue.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Oleinic:
Mulţumesc frumos, domnule
Preşedinte.
ß ńîćŕëĺţ, Äěčňđčé Ăĺîđăčĺâč÷, îňíîńčňĺëüíî
ňîăî, ÷ňî âű ńęŕçŕëč ńĺăîäí˙. Íî ĺńëč âű îňâĺ÷ŕĺňĺ çŕ ńâîč ńëîâŕ őîň˙ áű
÷óňü-÷óňü, őîň˙ áű ýëĺěĺíňŕđíî, ĺńëč ó âŕń ĺńňü őîňü ęŕęîĺ-ňî ÷óâńňâî
îňâĺňńňâĺííîńňč çŕ ęŕćäîĺ ńęŕçŕííîĺ ńëîâî, ňî âű áű çíŕëč, ÷ňî ˙ íčęîăäŕ â
ńčńňĺěĺ äî ýňîăî íĺ đŕáîňŕë. ß đŕáîňŕë 11 ëĺň ďđĺäńĺäŕňĺëĺě đŕéčńďîëęîěŕ, ˙
đŕáîňŕë âčöĺ-ďđĺěüĺđîě â ďĺđčîä âîĺííűő äĺéńňâčé, ęîăäŕ áűëî Ďđŕâčňĺëüńňâî
íŕöčîíŕëüíîăî ńîăëŕńč˙, ęîňîđîĺ äîëćíî áűëî îńňŕíîâčňü ęđîâîďđîëčňčĺ č đŕçâĺńňč
âđŕćäóţůčĺ ńňîđîíű. Ýňî âű îđăŕíčçîâűâŕëč ěíĺ âńňđĺ÷ó â Áĺńńŕđŕáęĺ, áóäó÷č ňîăäŕ
ęîđđĺńďîíäĺíňîě, ńíčěŕâřčě ęëčďű äë˙ ňîăî, ÷ňîáű ďđčřëč ę âëŕńňč ňĺ ëţäč, ęîňîđűĺ
ďđčřëč. Ďîýňîěó, äŕâŕéňĺ ďîäőîäčňü ę ýňîěó î÷ĺíü ńĺđüĺçíî.
ß íĺ ďđîâîöčđîâŕë ýňî. Ýňî âű ńęŕçŕëč. Č ˙
ăîňîâ ńĺăîäí˙ â ëţáîě ó÷đĺćäĺíčč, â Ďđîęóđŕňóđĺ, â ńóäĺ îňâĺ÷ŕňü, ĺńëč âű
čěĺĺňĺ őîňü îäčí ôŕęň, ÷ňî ó ěĺí˙ ĺńňü â ęŕęîě-íčáóäü ďđĺäďđč˙ňčč őîň˙ áű îäíŕ
ŕęöč˙. Âű ěîćĺňĺ çŕáđŕňü ňîăäŕ âńĺ ýňî ńĺáĺ.
Âîň ĺńňü ăîńďîäčí Óíňčëý, ęîňîđűé đŕáîňŕë â
îđăŕíŕő, îí çíŕĺň ďđĺęđŕńíî, ÷ňî ˙ íĺ čěĺţ íč îäíîé ŕęöčč íč â îäíîě ďđĺäďđč˙ňčč.
Č âű áĺđĺňĺ ăđĺő íŕ ńâîţ äóřó. Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
ß íĺ őî÷ó íčęŕęčő ăđĺőîâ áđŕňü íŕ ńĺá˙, ˙
î÷ĺíü ńďîęîĺí â ýňîě îňíîřĺíčč, ěîćĺň áűňü, ŕęöčč çŕďčńŕíű íŕ ęîăî-ňî čç
áëčćíčő, íî âńĺ ëţäč â ýňîě çŕëĺ çíŕţň, ÷ňî âű čěĺĺňĺ ďđ˙ěîĺ îňíîřĺíčĺ ę ýňîé
ôčđěĺ, ęîňîđŕ˙ íŕçűâŕĺňń˙ «Ŕăđîďĺňđîë». Č ˙ áîëüřĺ ÷ĺě óâĺđĺí, ÷ňî âű äĺëŕëč č
őîđîřčĺ äĺëŕ, ăîńďîäčí Îëĺéíčę, ŕ íĺ ňîëüęî çŕíčěŕëčńü ňŕě íĺ î÷ĺíü áëŕăîâčäíűěč
äĺëŕěč.
Domnul Marian Lupu:
Őîđîřî. Bine.
Domnul Dumitru Diacov:
Ďîýňîěó ˙ íĺ ńîáčđŕëń˙ âŕń óďîěčíŕňü, č ˙
íĺ ńîáčđŕţńü... ýňî. Ďîćŕëóéńňŕ, ďîćŕëóéńňŕ, ń áîëüřîé
đŕäîńňč...
Domnul Marian Lupu:
Bine. O soluţie
frăţească, dacă cineva are acţiuni, daţimi-le
mie, vă rog, şi am terminat discuţiile. Bine.
Stimaţi colegi,
Au fost înaintate două propuneri:
propunerea din partea Comisiei şi propunerea evocată de către
Fracţiunea AMN privind respingerea acestei legi.
Voi supune votului aceste propuneri
în ordinea prezentării acestora. Proiectul de Lege nr.3344,
aprobarea acestuia în primă lectură. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3344 este aprobat
în primă lectură.
Deşi în raportul Comisiei... Da,
imediat... S-a vorbit şi despre, eventual, în lectura a doua, dar eu,
văzînd care este dispoziţia în sală şi
dumneavoastră la fel, lăsăm pentru săptămîna
viitoare.
De procedură?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
De procedură, domule Preşedinte,
nu vă supăraţi. Cînd se pune la vot, se
întreabă nu numai cine este pentru, dar şi cine e
împotrivă şi cine s-a abţinut, dacă se poate. Conform
Regulamentului.
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu.
Stimaţi colegi,
Noi facem acest lucru în mod
regulamentar pentru lectura a doua. Fiindcă ştiţi foarte bine
că...
Domnul Dumitru Diacov:
Acum aţi întrebat: cine este
pentru? Şi gata.
Domnul Marian Lupu:
Noi lucrăm în primă
lectură. Este vorba de aprobare, care se face prin hotărîre de
Parlament, pe care motiv fixăm majoritatea.
Bine. Continuăm. Proiectul de Lege nr.3325
privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listelor
unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii
rămîn în proprietatea statului.
Prezintă Guvernul.
Domnul Viorel Melnic – director general al Serviciului Vamal:
Stimate domnule Preşedinte,
Distins Parlament,
Se supune atenţiei dumneavoastră
proiectul Legii privind modificarea anexei la de Lege nr.668 din 23 noiembrie
1995 pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri
destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului.
Acest proiect, de fapt, prevede excluderea
a 14 hectare din această anexă, cu scopul ca acest teren să fie
alocat Primăriei Cricova, cu care se va face schimb cu un teren de aceeaşi
suprafaţă. Şi, pînă în final, scopul acestui
teren este pentru construcţia unui terminal vamal modern. De fapt, ideea
terminalului vamal modern este de cîţiva ani, pentru a fi construit
în centrul republicii, în centrul ţării. Acesta ar
asigura o concentraţie a mijloacelor de transport şi a
unităţilor reieşind din concentraţia circuitului economic
în regiunea Chişinăului şi în centrul Republicii
Moldova.
Mai mult decît atît,
avînd în vedere faptul că oraşul Chişinău este
îmbulzit şi aglomerat de camioane cu tonaj mare, ideea
construcţiei unui terminal în afara oraşului şi mai cu
seamă în regiunea ieşirii spre Orhei a fost o idee foarte
bună, pentru că este intersecţia unor drumuri din toate punctele
de vedere: nord, sud, est, vest. Şi un argument foarte forte este de a
descărca Chişinăul de autocamioane cu tonaj mare, astfel
încît vom evita trecerea camioanelor prin oraş şi,
respectiv, staţionarea acestora.
Rugăm să susţineţi
acest proiect, avînd în vedere argumentele prezentate.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Domnule Melnic,
Spuneţi, vă rog,
cunoaşteţi faptul că, în acest caz sau vizavi de acest
teren, este un litigiu? Este un litigiu. Şi mai mult ca atît, acest
litigiu va fi şi subiectul unui caz la CEDO. Ştiţi foarte bine
care este, dacă cunoaşteţi problema acestui teren.
Domnul Viorel Melnic:
Da, sînt în
cunoştinţă de cauză a tuturor detaliilor în jurul
acestui teren.
Domnul Vladimir Filat:
Şi consideraţi că
consecinţe juridice ulterioare nu va avea această decizie?
Domnul Viorel Melnic:
Deci nu poate să aibă
consecinţe ulterioare, fiindcă noi venim cu un interes al statului
şi nu venim cu un interes privat. Deci, respectiv, terenul pe care
urmează să fie construit un terminal vamal urmează a fi
legalizat din toate punctele de vedere. De aceea, şi este scris în
proiect, că Guvernul va asigura delimitarea şi, respectiv, trecerea
dintr-o destinaţie în alta, atîta vreme cît acest teren
are destinaţie agricolă acum. Noi considerăm că
instanţa va merge pe cale paralelă. Deci, noi vom merge cu
respectivul proiect, aşa cum ne-am pus scopul.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Melnic,
Faptul că este în interesul
statului, nu vreau să îl neg. Însă, după cum
cunoaşteţi, probabil, drepturile sînt egale, ceea ce ţine
de dreptul privat sau de interesul de stat. Acum, dacă doriţi cu
adevărat ca acest interes al statului să fie fixat în actul
legal, atunci declaraţi acest obiect de interes public. Mergeţi pe
procedura legală şi atunci nu veţi avea probleme cu
legislaţia şi în litigiul respectiv.
Eu ţin să atenţionez asupra
problemei şi poate nu ne grăbim cu adoptarea unei legi, înainte
de a face o expertiză amplă. Fiindcă consecinţa... Bine, nu
pot să prezic, cum o face domnul de la Ministerul Economiei şi
Comerţului, gesticulînd frumos, prognozînd care vor fi
tendinţele pe piaţa internaţională. Însă este o
problemă. Şi problema respectivă poate să aibă efect
iarăşi asupra bugetului statului, iar banii care urmează să
fie achitaţi vor fi din contul tuturor cetăţenilor şi nu
din contul unui funcţionar sau altuia.
Domnule Preşedinte,
Este o precizare şi o rugăminte.
Pentru că este prima lectură, pentru lectura a doua să mai
examinăm şi să vedem cum ajustăm.
Domnul Viorel Melnic:
Eu doar vreau să menţionez,
stimate domnule deputat, că, de fapt, ceea ce vorbiţi
dumneavoastră despre litigiul despre care, pe care l-aţi ridicat
în vizor, de fapt, este un litigiu cu privire la acţiunile unei
persoane. Şi nicidecum nu este un litigiu ce vizează nemijlocit
proprietatea terenului, vînzarea–cumpărarea acestui teren. De aceea,
noi şi spunem că atîta vreme cît noi vizam terenul
propriu-zis, acţiunile unei persoane vizavi de autorizaţiile de
copertare, autorizaţii de alte tipuri, nemijlocit care pot fi atacate, pot
fi obiectul sau subiectul unui litigiu, sînt lucruri paralele. Noi acum vorbim
de teren nemijlocit ca un obiect.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Melnic,
Eu am făcut precizarea
respectivă. Urmează să vedem cum vor evalua lucrurile.
Dumneavoastră vă asumaţi responsabilitatea şi acei care
votează. Să vedem cum se vor desfăşura lucrurile.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, domnule director general,
Aş vrea să ştiu, dacă a
fost consultată opinia Consiliului local al Primăriei, dacă este
un aviz pozitiv.
Domnul Viorel Melnic:
Domnule deputat,
Vă comunic că, de altfel, nu
veneam în faţa dumneavoastră. Decizia Primăriei.
Domnul Leonid Bujor:
Au mai venit alţii, fără a
cunoaşte opinia cetăţenilor din raionul Cahul, unde au fost
avizate 9 persoane.
Domnul Marian Lupu:
Bine, răspunsul este …
Domnul Leonid Bujor:
Li s-a încălcat dreptul la
proprietatea privată.
Vă mulţumesc pentru răspuns.
Domnul Viorel Melnic:
V-am răspuns.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule Melnic,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru agricultură şi
industria alimentară a examinat acest proiect de lege. Este prezentat
raportul. Au fost înaintate propunerile comisiilor. Obiecţiile au
fost examinate în Comisia sesizată în fond. Propunerile
Comisiei pentru economie, buget şi finanţe sînt, adică
răspunsul la aceste propuneri sînt reflectate în raportul Comisiei.
Ceea ce a propus Comisia pentru economie, buget şi finanţe nu se
referă la textul sau la conceptul proiectului de lege. De aceea, ele nu
au fost luate în considerare.
Comisia sesizată în fond vine
numai cu propunerea ca, la sfîrşitul articolului 2, să fie
adăugat, că acest teren va fi folosit pentru construcţia unui
terminal vamal.
Ca urmare a acelor expuse, Comisia propune
ca acest proiect se lege să fie votat în primă lectură
şi, dacă nu vor fi alte obiecţii, să fie votat şi
în lectura a doua. Căci aceasta este propunerea Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Supun votului aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.3325. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3325 este aprobat în
primă lectură.
Grupurile parlamentare, în lectura a
doua? Toată lumea e o’key. Bine. În acest context, voi supune
votului, în condiţiile raportului Comisiei de profil, adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3325. Cine este pentru, rog să
voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 23.
Sectorul nr. 3 – 0.
Sectorul nr.3, rectific – 1.
Domnul Marian Lupu:
54 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3325 este adoptat
în lectura a doua.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3357 pentru
modificarea şi completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful
vamal.
Guvernul.
Domnul Iurie Muntean:
Stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi membri ai Parlamentului,
Modificarea propusă spre examinare
constă în modificarea şi transpunerea angajamentelor noastre
în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind două
poziţii tarifare: 1701 zahărul, 1702 siropuri zaharoase. Obiectivul
primordial al acestei modificări este stabilirea încă sau
apărarea suplimentară a respectivei industrii din Moldova, pe
lîngă faptul că noi trebuie să transpunem în
legislaţie rezultatele ultimelor negocieri în cadrul OMC.
Ce presupune modificarea respectivă?
Modificarea respectivă presupune stabilirea unei cote de 6 mii 500 de tone
anual, în cadrul căreia împorturile vor fi supuse unei taxe
vamale a valorii de 10 la sută. Importurile care vor depăşi
această cotă vor fi supuse unei taxe vamale de 75 la sută, cota
fiind distribuită în felul următor: 5 500 de tone sînt
oferite Uniunii Europene şi 1000 de tone – restului ţărilor.
Referitor la 1702, cota anuală
în această ordine de idei este la nivelul de 1250 de tone, dintre
care 640 de tone revin exportatorilor din UE şi 610 tone – restului
exportatorilor din piaţa noastră. Principiul este acelaşi.
În limitele cotei, importurile se supun unei taxe vamale de 10 la
sută în afara cotei de 75 la sută. Modificarea respectivă
este una foarte importantă în lumina ultimelor evenimente care au
loc în industria globală de producere a zahărului. La un
moment, după cum ştiţi, preţurile bursiere la o tonă
de zahăr variază în jurul la 330 de dolari SUA, pe cînd
sinecostul producerii noastre a zahărului din sfeclă variază de
la 550 de dolari pînă la 600 de dolari tona.
Respectiv, taxa de salvgardare, pe care noi
acum o aplicăm, după cum cunoaşteţi, al doilea an, nu este
destulă pentru a oferi nivelul necesar de protecţie a industriei locale,
mai cu seamă că această taxă de salvgardare urmează a
fi justificată anual OMC-ului şi aceasta presupune anumite eforturi
suplimentare. În cazul în care OMC-ul nu va fi de acord cu
justificarea prezentată de Guvern anual, noi putem fi solicitaţi
să anulăm această taxă de salvgardare. Privind această
măsură de protecţie, la care eu mă refer, noua modificare e
clar că va fi un colac de salvare.
Încă o precizare. Această
taxă nu se va referi la importurile de... nu se va aplica la importurile
din ţările cu care noi avem regim de comerţ preferenţial,
se au în vedere ţările cu care avem regim de comerţ
liber.
Guvernul, în condiţiile celor
prezentate, solicită suportul şi aprobarea modificărilor
respective.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege.
Vreau să spun că, conceptual, proiectul de lege a fost susţinut
de Comisie, deoarece, prin adoptarea acestuia, vor fi susţinuţi
producătorii autohtoni de zahăr, cît şi acei care
urmează procesul lor de producţie de zahăr.
Concomitent, pentru lectura a doua comisia
propune următoarele modificări în vederea înlăturării
erorilor tehnice.
La punctul 2 din proiect, la poziţia
tarifară 1702 30 510 se propune substituirea cifrei “15” prin cifra “0”,
iar la poziţia tarifară 1702 30 590 – substituirea cifrei “0” prin
cifra “15”.
În scopul concretizării
termenului de punere în aplicare a legii la punctul 3 “Notă” se
propune următorul cuprins: “Mecanismul de administrare a cotelor va fi
reglementat de Guvern”. Totodată, se introduce un articol nou, articolul
II, cu următorul cuprins: “Prezenta lege intră în vigoare la
începutul lunii următoare adoptării deciziei oficiale a
Consiliului Central al Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind
modificarea Listei CLI – Republica Moldova, anexată la Protocolul de
aderare a Republicii Moldova la Acordul de la Marrakech privind constituirea
OMC-lui, semnat la Geneva la 8 mai 2001”.
Pornind de la cele expuse şi
ţinînd cont de avizele pozitive ale tuturor comisiilor permanente
ale Parlamentului, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului,
Comisia pentru politică economică, buget, finanţe propune
proiectul de lege spre examinare Parlamentului spre aprobare în primă
lectură şi adoptare în lectura a doua.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Supun votului aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.3357. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3357 este aprobat în
primă lectură.
Grupurile
parlamentare, lectura a doua? Nu. Bine. Deci constat că proiectul este
aprobat în prima lectură. S-a schimbat. Da. Şi o să
îl susţineţi? Şi o să îl votaţi? Nu.
Atunci rămîne pentru joia viitoare.
Vă
mulţumesc.
Continuăm. Proiectul de Lege nr.3013 cu
privire la modificarea Legii, iar aceasta, la rîndul său, pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Iurie Muntean:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi membri ai Parlamentului,
Sensul modificării propuse este
condiţionat de faptul că Legea nr.280, după cum
cunoaşteţi, a fost publicată şi, respectiv, a intrat
în vigoare mult mai tîrziu de data adoptării. Aceasta a avut
loc la 30 mai, ceea ce înseamnă că ministerele vizate, în
special Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, care urma
să elaboreze în timp de jumătate de an, modificările
în legislaţia în vigoare, inclusiv un şir de
modificări foarte importante, în cel puţin şase legi. A
avut doar treizeci de zile pentru efectuarea acestui lucru. Evident, aceasta a
fost imposibil.
Iar Serviciul Vamal şi Ministerul
Finanţelor, pentru elaborarea acelor două coduri, respectiv, de
procedură vamală şi procedură fiscală, au avut doar
cinci luni. Avînd în vedere că în acest proces au fost
implicate în total circa 25 de instituţii guvernamentale,
avînd în vedere complexitatea sarcinii şi importanţei din
punct de vedere al consecinţelor pentru întregul sector
antreprenorial al Republicii Moldova, Guvernul a venit cu iniţiativa de a
modifica respectivele termene pentru pachetul de modificări în
legislaţia în vigoare, care urmează a fi elaborat de către
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de la 30 iunie la 1
ianuarie, iar pentru cele două coduri, care urmau a fi elaborate de
către, respectiv, Serviciul Vamal şi Ministerul Finanţelor,
modificarea termenului de la 1 noiembrie 2008 la 1 martie 2009. Ambele pachete
de documente urmînd a fi adoptate şi intrate în vigoare
pînă la, adică începînd cu 1 ianuarie 2010,
în loc de 1 ianuarie 2009.
În contextul celor expuse, Guvernul
solicită suportul dumneavoastră şi aprobarea acestor modificări.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege cu privire
la modificarea Legii nr.280 din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de iniţiativă
legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi vreau
să vă informez că Comisia a susţinut conceptual proiectul
de lege, iar în vederea îmbunătăţirii proiectului de
lege, pentru lectura a doua să prezinte următoarele propuneri.
Avînd în vedere că punerea
în aplicare a proiectului ce ţine de domeniul agriculturii şi
industriei alimentare se va efectua începînd cu 1 ianuarie 2010,
se propune prezentarea acestora în Parlament să fie pînă
la 1 martie 2009. Totodată, la punctul 2 al articolului unic se propune substituirea
sintagmei “1 iulie 2009” prin sintagma “1 ianuarie 2010”, deoarece aceste
modificări sînt în strînsă corelare cu proiectele
de procedură fiscală şi vamală şi din domeniul
agriculturii şi industriei alimentare, care vor intra în vigoare de
la 1 ianuarie 2010.
Pornind de la cele expuse şi
ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe propune
proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi aprobare în primă
lectură, şi, dacă nu o să aveţi obiecţii – şi
spre adoptare în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Stimaţi colegi,
Proiectul nr.3013, aprobarea acestuia
în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Pentru lectura a doua, grupurile
parlamentare? Şi aici vreau să vă spun că mă
interesează nu numai acceptul de a pune în dezbateri, dar şi
votul dumneavoastră. Nu? Nu. Precis? Bine. Rămînem atunci cu
aprobarea acestui proiect în primă lectură, la această
etapă. Cel puţin e sincer, stimaţi colegi, şi avem tabloul
în faţă. E bine.
Proiectul de Lege nr.3385 pentru
modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii.
Guvernul.
Domnul Tudor Copaci – viceministru al economiei şi
comerţului:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Sectorul energetic al ţării se
prezintă drept un sistem complex interdependent, care constă din
întreprinderile de importanţă vitală conexe prin
relaţiile tehnologice, economice etc.
Această interdependenţă se
manifestă în asemenea domenii cum ar fi sectoarele de gaze,
distribuţia energiei electrice şi termice şi altele.
În marea lor parte,
întreprinderile activează într-o piaţă limitată,
a căror funcţionare este caracterizată ca monopol natural,
nefiind liberalizată pe deplin. Pe de altă parte, activitatea
întreprinderilor sectorului energetic este reglementată, ceea ce
contribuie la dependenţa activităţii participanţilor
pieţei energetice de tarifele stabilite de regulatorul independent.
E de menţionat că actuala Lege a
insolvabilităţii prevede anumite excepţii şi exonerări
în privinţa aplicării procedurii de insolvabilitate faţă
de întreprinderile din astfel de sectoare cum este sectorul bancar,
ramura agricolă şi altele.
În acelaşi timp, legea nu
prevede vreo excepţie sau proceduri specifice faţă de procesul
de insolvabilitate a întreprinderilor sectorului energetic,
aplicîndu-se procedura standard de rînd cu alte sectoare în
care activitatea de întreprinzător nu este reglementată.
Un exemplu de instabilitate a sistemului
poate servi “Termocom”, care este o întreprindere de bază, a
cărei activitate se reflectă asupra întregului complex
energetic al ţării.
Începînd cu anul 2002,
întreprinderea activează în condiţiile procedurii
planului. În aceşti ani, de către întreprindere au fost
atinse anumite rezultate pozitive sub aspectul respectivelor, executării
procedurii planului.
În temeiul celor expuse, precum
şi din calculele efectuate, se poate de constatat că, în
condiţiile dinamicii pozitive a activităţii SA “Termocom”
şi aplicării tarifului adecvat şi economic argumentat pentru
energia termică, prelungirea termenului procedurii planului cu 3 ani poate
soluţiona într-o măsură oarecare problemele complexului
energetic privind activitatea privind achitarea datoriilor.
Considerăm că pentru acest caz,
precum şi pentru asigurarea funcţionării normale şi a altor
întreprinderi, a căror activitate au o importanţă
vitală pentru ţară, faţă de care poate fi
aplicată procedura de insolvabilitate, este necesar de a acorda Guvernului
posibilitatea implicării, în unele cazuri, pentru prelungirea
termenului procedurii planului în situaţii de acest gen.
Pentru soluţionarea problemelor
sus-menţionate, Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat
prezentul proiect de lege. Rog să susţineţi acest proiect.
Doamna Maria Postoico:
Da, vă mulţumim, domnule
viceministru.
Întrebări către raportor? Nu
sînt.
Vă mulţumim.
Comisia.
Vă mulţumim, domnule
viceministru.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului din 5 decembrie 2008 şi se
pronunţă pentru susţinerea acestui proiect.
Ţinînd cont de avizele parvenite
de la comisiile permanente şi de la Direcţia juridică a
Aparatului Parlamentului, expuse pentru ajustarea prevederilor proiectului la
cerinţele Legii nr.780, Comisia propune de a introduce următoarele
modificări.
Astfel, în vederea respectării
principiului consecutivităţii, articolul 4 alineatul (3) litera b)
şi articolul 34 alineatul (3), se propune ca modificarea alineatului (2)
al articolului 164, prin completarea, în final, cu o propoziţie
nouă, să fie expusă separat ca un alineat nou, (21), iar
expresia “poate fi stabilit un nou termen pînă la 3 ani”, pentru a
nu se înţelege că se aplică o nouă procedură
planului, se propune de modificat în următorul fel: “se poate
prelungi acest termen pînă la 3 ani”.
Astfel, alineatul (21) va avea
următorul cuprins... dumneavoastră aveţi în raport.
În contextul acestei modificări,
alineatul (1) al articolului 197 se propune de a îl expune în
următoarea redacţie: “b) expirării termenului procedurii
planului”.
Pentru asigurarea unei terminologii
uniforme, Comisia propune de înlocuit expresia “decizia de Guvern” din
prima propoziţie a articolului 164 alineatul (2) şi din articolul 199,
nouă alineatul (2) din legea în vigoare prin expresia
“hotărîre de Guvern”.
În ceea ce priveşte
obiecţia Comisiei pentru securitatea naţională, apărare
şi ordinea publică, Comisia consideră că, prin modificarea
efectuată, Guvernul se abilitează prin lege să prelungească
termenul procedurii planului pînă la 3 ani, după cum a fost
abilitat să îl prelungească şi pînă la 5 ani.
Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia
propune Parlamentului aprobarea proiectului menţionat în primă
lectură, iar, dacă nu o să aveţi obiecţii – şi adoptarea
în lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Da, vă mulţumim.
Întrebări către Comisie? Nu
sînt.
Supun votului, pentru aprobare în
primă lectură, proiectul de Lege nr.3385. Cine este pentru, rog
să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propuneri pentru lectura a doua, se
acceptă sau nu? Nu. E clar.
Proiectul de Lege nr.3386 pentru
modificarea şi completarea Codului de executare a Republicii Moldova.
Prezintă viceministru justiţiei
domnul Nicolae Eşanu.
Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul
permanent al Guvernului în Parlament:
Stimată doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Proiectul supus atenţiei
dumneavoastră vine să modifice dispoziţiile Codului de executare
în partea ce priveşte atragerea la muncă a condamnaţilor.
În conformitate cu reglementările actuale, pot fi atraşi la
muncă în afara penitenciarului doar condamnaţii regimului comun
şi regimului de resocializare al penitenciarului de tip deschis şi
pentru condamnaţii regimului de resocializare al penitenciarului de tip
semiînchis.
Acest fapt împiedică atragerea
la răspundere, atragerea la muncă a condamnaţilor din
penitenciarele de tip închis, deşi participarea la muncă este
una din metodele de resocializare, cele mai eficiente pentru
deţinuţi.
Plus la aceasta, persoanele care
participă la muncă sînt în drept să beneficieze de
calcularea privilegiată a termenelor de pedeapsă, astfel avînd
posibilitatea de a fi eliberaţi din penitenciare mai devreme decît
termenul stabilit prin sentinţă judecătorească.
De asemenea, reglementările actuale nu
permit atragerea în izolatoare, penitenciarele care după statut
sînt izolatoare de detenţie atragerea condamnaţilor şi
avînd în vedere că în aceste categorii de penitenciare
s-a diminuat numărul deţinuţilor care pot fi atraşi la
muncă, întîlnim dificultăţi la capitolul “Asigurarea
deservirii acestor categorii de persoane”.
Rugăm să susţineţi
acest proiect.
Mulţumim.
Doamna Maria Postoico:
Mulţumim.
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumim.
Comisia.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege nr.3386 a fost
înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către
Guvernul Republicii Moldova şi are ca scop modificarea şi completarea
Codului de executare.
Astfel, prevederile legii vor fi modificate
în sensul acordării posibilităţii persoanelor
deţinute în penitenciare de tip semiînchis şi în
penitenciare de tip închis în regim comun şi de resocializare,
de a munci în afara penitenciarului sub pază şi supraveghere
permanentă.
Proiectul a fost avizat pozitiv de toate
comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului. În temeiul celor expuse, Comisia juridică, pentru
numiri şi imunităţi propune examinarea şi aprobarea
proiectului de Lege nr.3386 din 8 decembrie 2008 în primă
lectură.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Întrebări către Comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, voi supune
votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege
nr.3386.
Vă mulţumesc.
Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3386 este aprobat
în primă lectură.
Continuăm. Proiectul de Lege nr.3377 privind
asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi
Ortopedie.
Guvernul.
Domnul Mircea Buga – viceministru al
sănătăţii:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Se propune atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de
Traumatologie şi Ortopedie. Vreau să menţionez că strategia
de restructurare a serviciului spitalicesc din republică prevede inclusiv
crearea condiţiilor adecvate de funcţionare, asigurarea
amplasării instituţiilor medicale în încăperi
renovate, dotate cu echipament medical performant.
Conştientizînd, pe de o parte,
posibilităţile limitate ale bugetului de stat, Guvernul a examinat
diferite posibilităţi de identificare a surselor financiare necesare
pentru efectuarea reconstrucţiilor edificiilor existente sau, după
caz, finisarea construcţiilor nefinalizate gestionate de Ministerul
Sănătăţii.
Printre instituţiile care
activează în încăperi acomodate şi necesită,
în mod de urgenţă, să fie reamplasate este şi
Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Vreau să
menţionez că construcţiile acestui Spital Clinic de
Traumatologie şi Ortopedie datează încă cu începutul
secolului trecut.
În pofida faptului că edificiile
au fost supuse de multe ori atît reparaţiilor curente, cît
şi celor capitale, ele au atins un grad avansat de degradare.
Spaţiile din incinta blocurilor curative nu corespund cerinţelor
sanitaro-igienice pentru instituţiile medicale de acest profil, profil
terţiar. Din acest motiv, asistenţa medicală populaţiei nu
se acordă la nivelul cerinţelor ştiinţei şi practicii
contemporane.
Edificiul în care se
preconizează a fi reamplasat spitalul este blocul de construcţie
nefinalizat din strada Nicolae Testemiţanu nr.18, anterior deja proiectat
şi destinat pentru Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.
Finalizarea construcţiei şi
înzestrarea cu utilaj medical performant va permite redresarea
completă a situaţiei în domeniul traumatologiei şi
ortopediei din Republica Moldova.
Întru asigurarea
continuităţii procesului de diagnostic şi tratament şi
pentru micşorarea termenelor de construcţie a spitalului şi
în scopul asigurării finanţării ritmice a lucrărilor
de construcţii, montaj, cea mai optimă variantă în momentul
de faţă este atragerea investitorului, care ar asigura
construcţia la cheie a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie
cu capacitatea de 210 paturi în schimbul dobîndirii dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile a acestei instituţii de pe Bulevardul
Ştefan cel Mare nr.190.
În baza celor expuse, onorată
asistenţă, solicităm să susţineţi proiectul
nominalizat.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule viceministru,
Argumentarea este una foarte clară.
Susţin, este necesar de a acţiona şi de a rezolva aceste
probleme. Însă formula în care înţelegeţi
dumneavoastră de a rezolva această problemă consideraţi
că este şi una realizabilă. Aţi consultat cumva trista
experienţă a celor de la Ministerul Justiţiei care...
penitenciarul l-au trecut printr-o procedură similară.
Care este rezultatul, la ora actuală,
şi dacă este o formulă care poate şi să rezolve
intenţia care aţi enunţat-o.
Domnul Mircea Buga:
Mulţumesc pentru întrebare,
domnule deputat.
Într-adevăr, a fost un
precedent, este legea care a fost adoptată anterior, Legea nr.177
referitor la reamplasarea unui penitenciar. Nu ştiu care este
situaţia acestui obiectiv.
Domnul Vladimir Filat:
Nu s-a întîmplat nimic.
Domnul Mircea Buga:
Pe de altă, parte vreau să
menţionez că, într-adevăr, această formulă este
cea mai optimă. Existau, într-adevăr, şi formule
alternative de realizat: terenul şi edificiile existente, investiţia
ulterioară a banilor.
Dar ne dăm prea bine seama că o
instituţie medicală de nivel terţiar este o instituţie
complexă, care necesită continuitate de tratament, însemna
disponibilizarea sau trecerea în şomaj tehnic a personalului,
întreruperea activităţii instituţiei nominalizate.
De aceea, cea mai optimă variantă
este, pînă la urmă, reamplasarea instituţiei după
finalizarea unei construcţii noi, ceea ce este posibilă prin
mecanismul propus în lege.
Domnul Vladimir Filat:
Unde urmează să fie reamplasat Spitalul?
Domnul Mircea Buga:
Testemiţanu nr.18, este un imobil care
a fost proiectat în 1989, de fapt prevăzut pentru Spitalul Clinic de
Traumatologie şi Ortopedie.
Domnul Vladimir Filat:
Dar aţi... eu ştiu, dar
spuneţi, vă rog frumos, aţi făcut şi nişte
evaluări, cît costă, spre exemplu, despre imobile nu trebuie
să vorbim în acest caz, fiindcă ele nu au valoare. Interesează
pămîntul. Aţi făcut o evaluare dacă preţul
acestui pămînt este suficient pentru a construi un spital exact
aşa cum prevedeţi dumneavoastră. Avînd în vedere
şi preţul actual pe piaţă.
Domnul Mircea Buga:
Mulţumesc, domnule deputat, pentru
întrebare.
Într-adevăr, e greu de estimat,
la momentul actual, deoarece concursul public care urmează a fi organizat
şi licitaţia respectivă numai va stabili, într-adevăr,
care va fi propunerea investitorului pentru costul obiectivului nominalizat.
Vreau numai să spun altceva, că,
într-adevăr, construcţia unui spital de nivel terţiar este
un lucru foarte complicat şi va necesita un caiet de sarcini foarte
minuţios, detaliat, cu includerea condiţiilor tehnice la nivel modern
pentru toate secţiile de traumatologie şi ortopedie, secţia de reanimare
etc.
Noi ne-am întîlnit cu
această situaţie la reconstrucţia Spitalului Clinic Republican,
într-adevăr, este un proces de durată. Şi ne dăm prea
bine seama că trebuie să demarăm cît mai rapid acest
proces, pentru a ajunge în final cu un spital performant.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru,
O chestiune simplă, de altfel.
Aţi discutat în prealabil, sînt persoane cointeresate, am
în vedere investitori, sau rămîne să vedem, lansăm
iniţiativa şi urmează să îi identificăm.
Domnul Mircea Buga:
Rămîne de văzut rezultatele
concursului. Concursul nu a fost anunţat, deci, pînă la
urmă, urmează a fi întocmit caietul de sarcini şi termenele
de referinţă şi după aceasta vom vedea,
într-adevăr, investitorul.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc.
Domnul Mircea Buga:
Noi avem optimism că se vor găsi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3 .
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ăîńďîäčí ěčíčńňđ, ńęŕćčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ, â
ňĺőíč÷ĺńęîě çŕäŕíčč, ęîňîđîĺ âű ńňŕâčňĺ ďĺđĺä číâĺńňîđîě íŕěĺ÷ŕĺňń˙ ňîëüęî ńňđîčňĺëüńňâî č îńíŕůĺíčĺ ěĺäčöčíńęčě îáîđóäîâŕíčĺě?
Domnul Mircea Buga:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Într-adevăr, nu numai
reconstrucţia spitalului ca atare, deci blocul care a fost prevăzut
în anul 1989, au fost investiţii de circa 9 milioane de lei.
Deci se prevede şi investiţia
în construcţii ca atare, circa, eu ştiu, peste 170 milioane de
lei, plus construcţia-montaj a utilajului corespunzător, a mobilierului
necesar şi lucrările de proiectare inclusiv.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Legea aceasta stă în Parlament
aproape 3 ani de zile. De ce totuşi atîta timp nu am avut
posibilitatea de a promova legea, de a ajunge să vedem şi spitalul
acesta. Dar acum, înainte de electorală, venim cu fel de fel de legi
dubioase care, pînă la urmă, nici nu ştim cînd o
să se încheie proiectele acestea atît de grandioase.
Şi noi am mai avut de acestea:
“Grădina Moldovei”, care tot aici... Butuceni, Portul Giurgiuleşti
ş.a.m.d., care, pînă la urmă, începute cu
atîta pompă, panglici tăiate, focuri aprinse şi la
urmă, ştiţi, nici nu ajungem să vedem măcar ceva din toate
aceste proiecte.
Domnul Mircea Buga:
Mulţumesc pentru întrebare,
domnule deputat.
Dar de fapt, nu vă supăraţi,
o întrebare un pic, aşa, retorică. Putem să spunem
că ar fi fost mai bine, într-adevăr, jumătate de an
în urmă sau poate să fie jumătate de an mai tîrziu,
dar e bine că se pune această întrebare acum şi se poate
de votat, de demarat concursul planificat.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Noi şi închisoarea tot eram gata
să o construim cu un an de zile în urmă şi rezultat,
şi am anunţat şi concurs. Şi tot aici toţi atîtea
explicaţii şi argumente şi, pînă la urmă, cam
greu cu investitorii la aşa condiţii.
Nu era mai simplu ca statul să îşi
asume obligaţiunile, fiindcă, pînă la urmă,
toată infrastructura şi investiţiile capitale... anume în
ramura sănătăţii acestea sînt obligaţiunile
statului. Expuneţi la vînzare, vindeţi la licitaţie cu
ciocanul, apreciaţi preţul în dependenţă de
cerinţele pieţei şi luaţi-vă responsabilitatea de a
construi. Cîştigaţi 30 de milioane de dolari, 40 de milioane de
dolari, dar aşa proiecte ele sînt foarte grele şi au un iz,
aşa, foarte neînţeles.
Cînd nu e răspuns la o întrebare
concretă, apar, ştiţi, foarte multe întrebări la care
noi nu avem răspuns. Iată, de exemplu: cînd credeţi
dumneavoastră că va fi dat în exploatare aşa un proiect
gigant pe care dumneavoastră îl propuneţi?
Domnul Mircea Buga:
Domnule deputat,
Eu înţeleg întrebarea
dumneavoastră. De fapt nici nu sînt constructor să vă dau
un răspuns destul de clar care va fi termenul de finalizare. Eu cred
că proiectantul şi investitorul care vor veni cu aceşti bani
şi cu investiţia respectivă în cadrul concursului care va
fi organizat va fi şi termenul stabilit în bază de contract.
Estimativ, se poate estima la un termen de circa
2 ani. După noi, avem exemplul Spitalului Clinic Republican.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doi ani de zile, va da Dumnezeu.
Domnul Mircea Buga:
Mulţumim.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Roşca,
Vă rog.
Domnul Iurie Roşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Înainte de a formula întrebarea,
aş vrea să precizez pentru domnul coleg. Este un proiect destul de
proaspăt, nu e de 3 ani, e de la 5 decembrie 2002, votat la Guvern,
şi la 8 decembrie 2008 a intrat. Deci e foarte recent.
Stimate domnule raportor,
Esenţa întrebării mele, de
fapt, este următoarea, sprijinind din toată inima astfel de
iniţiative şi înţelegînd nevoia de a consolida baza
tehnico-materială pentru spitalele noastre, că este vorba de o
instituţie medicală depăşită ca şi condiţii
de activitate. Problema pe care noi o întîmpinăm acum este
că nu există în documentul prezentat de către Guvern o
apreciere, o evaluare, măcar estimativ să ştim cît
apreciază piaţa de astăzi costul acestui teren? Ştim
suprafaţa, ştim unde e plasat şi putem să vorbim despre o
cifră estimativă pe care o aşteptăm în urma
privatizării, vinderii acestui teren.
La fel, o altă cifră
orientativă pe care ar trebui să o avem: costurile reconstrucţiei
blocului respectiv. Ca să ne dăm seama, tranzacţia
respectivă este una exagerat de avantajoasă pentru acel care ar
prelua acest proiect ori, dimpotrivă, nici un investitor nu se va apuca
să se complice prea mult? Aceasta e toată treaba. Pentru că noi
nu ştim exact ce investiţie va fi necesară pentru realizarea
acestui proiect de reconstrucţie a spitalului nici măcar estimativ
şi, de aceea, dificultatea în aceasta constă. Dacă
puteţi să ne spuneţi ceva în acest sens. Cam care este
aprecierea dumneavoastră, cît ar costa această suprafaţă?
Şi, respectiv, ce costuri ar impune realizarea proiectului?
Domnul Mircea Buga:
Mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Noi, într-adevăr, am făcut
o estimare anterioară, să zicem, la finalizarea blocului respectiv a
cărui construcţie a fost începută încă în
anul 1989 şi în 1997 a fost conservată. Atunci au fost
făcute investiţii de circa 9 milioane de lei în blocul
respectiv, inclusiv lucrări de construcţie, montaj – 8 milioane 300
mii de lei.
Specialiştii, proiectanţii care
s-au ocupat ulterior cu acest edificiu, în special cînd a fost
transmis spre reconstrucţie Centrului de Cardiochirurgie a Inimii, au
făcut o estimare la etapa aceea, aproximativ un an în urmă,
investiţiile care urmează a fi realizate în cadrul acestui bloc
– aproximativ 242 milioane de lei, inclusiv 175 milioane de lei – lucrări
de construcţie, montaj, 64 de milioane de lei – utilaj medical şi
mobilier şi 3 milioane de lei – lucrările de proiectare.
Capacitatea spitalului va constitui 210
paturi şi, respectiv, sînt toate calculele pe aceste paturi şi
pe secţiile care urmează a fi reamplasate. Evident, un cost final ar
putea fi precizat numai în urma concursului şi cînd vor fi
stabilite lucrările de proiectare finalizate ale acestui edificiu.
Noi avem toată speranţa că
investitorul care va veni la acest concurs şi îşi va propune
investiţia într-un spital de traumatologie şi ortopedie de
nivel terţiar, va avea un interes în preluarea imobilului şi
terenului din strada Ştefan cel Mare nr.190, care este,
într-adevăr, un teren situat ultracentral şi ar putea acoperi
costurile acestei investiţii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
O precizare, domnule Preşedinte.
În primul rînd, stimaţi colegi, la 2 hectare de
pămînt, costul spitalului 20 milioane de dolari, o simplă
aritmetică, rezultă 100 mii de euro arul de pămînt,
dolari. Ca o aritmetică simplă. Ce ţine de proiect, domnule
Roşca, noi ştim că proiectul în Ministerul
Sănătăţii stă de 3 ani de zile şi domnul viceministru
poate să confirme acest lucru. Cînd a intrat în Parlament,
asta e altă temă.
Dar esenţa acestei legi este
clară, are loc împărţirea tortei, noi vă dorim succes
bun la împărţire. Dar să ştiţi că
totuşi consecinţele acestei împărţiri o să le
simţim foarte bine şi foarte degrabă.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În ceea ce priveşte costul, mi-am
pus şi eu întrebarea aceasta: totuşi cît ar costa? Eu am
înţeles că se vorbeşte aici de 2 hectare de pămînt,
cineva vorbea de 2 hectare jumătate de pămînt, poate domnul
viceministru cunoaşte mai bine. Dar aceasta o lăsăm la
discreţia economiştilor, nu mă consider specialist, şi
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, acum sau
pe viitor.
Pe mine mă interesează, am citit
în nota informativă, că acest imobil datează din 1901.
Puţine clădiri avem noi în Chişinău, cu părere
de rău, atît de vechi. Mă interesează problema, dacă
a fost estimat, ce reprezintă din punct de vedere arhitectural, din punct
de vedere istoric acest imobil? Dacă a fost, care este concluzia? Şi
dacă nu a fost, ce facem atunci cînd vom veni la demolarea ei
şi atunci ne vom trezi cu probleme? Şi în ce situaţie
îl vom pune pe investitorul despre care spuneţi dumneavoastră?
Nu ar fi mai bine, acum, de precizat toate aceste probleme? Voi stricaţi
şi acele care sînt înscrise în listă, dar
fără listă voi cu atît mai mult le daţi cu
buldozerul, ştii. Cum aţi dat peste Nicolai al II-lea la momentul
respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Vă rog.
Domnul Mircea Buga:
Mulţumesc, domnule deputat.
Referitor la prima jumătate, să
zicem, a întrebării dumneavoastră, la terenul care este
actualmente în perimetrul Ştefan cel Mare nr.190 şi unde este
amplasat Spitalul Clinic Traumatologe şi Ortopedie, vreau să vă
informez că acest teren este divizat de facto în şase sectoare.
Deci două sectoare sînt cu blocuri locative, care au fost
privatizate. Un sector, care este patrimoniul respectiv cultural Biserica
Sfîntul Nicolae, este separat şi nu intră în acest
perimetru de 2 hectare, plus la aceasta, mai este un sector, al patrulea, unde
este amplasat blocul de combustii, care va rămînea la locul vechi,
cu ieşire separată spre strada Toma Ciorbă.
În contextul proiectului de lege,
care se propune, vor intra două sectoare cu suprafaţa
menţionată în proiect, deci aproximativ 2 hectare, puţin
mai mult de 2 hectare de teren.
Cît priveşte imobilele situate
pe acest spaţiu. Într-adevăr, sînt şi imobile a
căror construcţie a fost începută în 1901,
sînt şi imobile care sînt mai noi, după război, o
sumedenie de imobile auxiliare care nu au absolut nici o valoare, fiind
nişte încăperi, într-adevăr, destinate
depozitării etc. Sînt mai multe tipuri de imobile.
Noi am făcut, într-adevăr,
avizarea proiectului şi la Ministerul Culturii şi Turismului,
avînd în vedere că perimetrul corespunzător se află
şi în zona istorică a oraşului, Ştefan cel Mare nr.190.
Şi, fără doar şi poate, conform răspunsului pe care
l-am primit, orice lucrări de reconstrucţie şi construcţie
la imobilul care urmează a fi preluat de către investitor, deci nu
vorbim de imobilul din Testemiţeanu nr.18, deci un imobil din Ştefan
cel Mare nr.190, urmează a fi desfăşurate în baza unui
proiect elaborat conform normelor şi cerinţelor în domeniu,
ţinîndu-se cont de rezultatele investigaţiilor
ştiinţifice şi expertiza stării tehnice a edificiului,
coordonat cu Ministerul Culturii şi Turismului şi, respectiv...
Domnul Marian Lupu:
Bine. Mai compact, vă rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Şi a doua întrebare, domnule
Preşedinte. Din punct de vedere pur juridic, pur al dreptului, eu citesc
acest document şi nu înţeleg ce fel de tranzacţie
urmează a fi? Se încadrează ea în prevederile Codului
civil şi, în general, a dreptului civil, ale obligaţiunilor?
Dacă dumneavoastră, poate vă ajută domnul Eşanu, ca
reprezentant permanent la Parlament, care este soarta juridică a acestei
tranzacţii? Ce se întîmplă? E vînzare–cumpărare?
E donaţie? E schimb? Din punct de vedere al dreptului civil.
Domnul Mircea Buga:
Proiectul de lege a fost la avizare,
într-adevăr, şi la Ministerul Justiţiei, noi am avut
şi avizul favorabil al Ministerului Justiţiei. Dacă sînt
careva propuneri, domnule deputat, de îmbunătăţire a
proiectului în sensul menţinerii concepţiei de bază a
acestui proiect pentru lectura a doua, noi sîntem gata.
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu, aici e vorba, e chestia de concept.
Lectura a doua nu are legătură.
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Eşanu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi deputaţi,
Proiectul respectiv se înscrie
perfect în Codul civil, avînd în vedere că acesta
reglementează că pot fi încheiate atît contractele
expres, prevăzute de Codul respectiv, cît şi contracte
aşa-numite nenumite. În cazul de faţă, va fi vorba de un
contract complex, în care vor fi incluse elemente ale mai multor
contracte. În partea ce se referă la construcţii, vor fi
elemente ale contractului de antrepriză. În partea ce prevede
transferul în schimb al dreptului de proprietate asupra terenului, vor fi
elemente ale contractului de schimb.
Domnul Gheorghe Susarenco:
O concretizare, domnule Eşanu. Cum va
fi transmis pămîntul? Văd că nu se spune vreun
cuvînt în proiectul de lege. Cum viitorul investitor, ce bază
juridică va avea cu Guvernul acesta care, după cum spuneţi
dumneavoastră, mai bine ca peste 10 ani la CEDO să pierdem, că
cîştigăm mai mulţi bani aici, în ţară. Aceasta
tot se încadrează în limitele concepţiei
dumneavoastră despre drept?
Dacă aici nu e scris nimic despre
pămînt, în ce situaţie puneţi dumneavoastră
viitorul investitor? Eu sper că în timpul cela în acest
Parlament vor fi cu totul alţi oameni cu altă judecată.
Domnul Nicolae Eşanu:
Dacă citim atent alineatul (1),
în care prevede: “Se transmit în schimb imobile, inclusiv terenuri”
şi se menţionează suprafaţa. Şi articolul 3, care
prevede: “Se va transmite în schimb imobilul menţionat la alineatul
(1)”. Este foarte clar că investitorul va dobîndi dreptul de
proprietate asupra terenului şi construcţiilor menţionate
în legea respectivă.
Dar trebuie să avem totuşi
în vedere faptul că relaţiile dintre potenţialul, viitorul
investitor şi Ministerul Sănătăţii vor fi reglementate
nu de această lege, care vor permite să se anunţe concurs
şi, ulterior, să se închei un contract, ci vor fi raporturi de drept
privat în baza contractului încheiat între părţi.
Părţile, avînd, respectiv, doar drepturile şi
obligaţiile stipulate în acel contract, fără a fi
legaţi de această lege.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte întrebări? Nu
sînt.
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Apropo, în cadrul discuţiilor
care s-au desfăşurat pe marginea primei lecturi, acum, mi-am adus
aminte că astăzi este o sărbătoare frumoasă, dacă
nu greşesc, este sărbătoarea Sfîntului Nicolae. Vă
felicit pe toţi cu cest prilej.
Vă rog, domnule vicepreşedinte al
Comisiei.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Óâŕćŕĺěűé ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü, ó ěĺí˙
ĺńňü çŕďčńęŕ ďî äŕííîěó çŕęîíîďđîĺęňó, áű ˙ őîňĺë â íŕ÷ŕëĺ îáńóćäĺíč˙ â ďĺđâîě
÷ňĺíčč ńęŕçŕňü ďŕđó ńëîâ â ďîääĺđćęó ýňîăî çŕęîíîďđîĺęňŕ. Ńĺăîäí˙ ďîńňŕâëĺí
âîďđîń: íóćíŕ ëč íŕě ńîâđĺěĺííŕ˙ Ęëčíčęŕ Ňđŕâěŕňîëîăčč č Îđňîďĺäčč? Ěîćĺň ëč
îíŕ äŕëĺĺ ńóůĺńňâîâŕňü â ňîě ńîńňî˙íčč, â ęîňîđîě îíŕ ĺńňü? Č ńëĺäóţůčé âîďđîń,
ęîňîđűé ń îďŕńęîé ďîäíčěŕţň ďđĺäńňŕâčňĺëč íŕřĺé îďďîçčöčč, ęŕę ýňî áóäĺň? Č ÷ňî
áóäĺň?
Âű çíŕĺňĺ, ÷ňî ďĺđĺćčâŕíč˙, ęîňîđűĺ âű
ńĺăîäí˙ ńňîëü áóđíî âűńęŕçűâŕĺňĺ, íŕňŕëęčâŕţň íŕ ěűńëü, ÷ňî âű ňîëüęî
äĺęëŕđčđóĺňĺ, ÷ňî ďđčéäĺňĺ ę âëŕńňč â 2009 ăîäó. Ěű đŕçáĺđĺěń˙, ęŕę ýňî áóäĺň č
íŕäĺţńü, ÷ňî âń¸ ďđîčçîéäĺň â ńîîňâĺňńňâčč ń äĺéńňâóţůčě çŕęîíîě. Ńĺăîäí˙, ó÷čňűâŕ˙
ňó ńčňóŕöčţ, â ęîňîđîé íŕőîäčňń˙ ňđŕâěŕňîëîăč÷ĺńęŕ˙ áîëüíčöŕ, íĺ äŕé Áîă
ęîěó-ňî čç íŕń čëč íŕřčő áëčçęčő ňŕě îęŕçŕňüń˙. Ďî 7, ďî 8 áîëüíűő â îäíîé
ďŕëŕňĺ, óńňŕđĺâřčĺ çäŕíč˙.
Ďîâňîđ˙ţ ňî, ÷ňî ˙ óćĺ ńęŕçŕë, ăîńďîäčí
Óíňčëý, ˙ çŕďčńŕëń˙ äë˙ âűńňóďëĺíč˙ ďî îáńóćäĺíčţ çŕęîíîďđîĺęňŕ ą 3377, ÷ňî
ńĺé÷ŕń č äĺëŕţ. Ďî çŕâĺđřĺíčţ ńâîĺăî đĺăëŕěĺíňŕ ďĺđĺéäó ę äîęëŕäó. (Rumoare
în sală.)
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg...
Staţi, nu ţipaţi aşa.
Ce e cu voi, totuşi? Mai încet puţin.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie.
Domnul Marian Lupu:
O, iată aşa.
Domnul Vladimir Eremciuc:
...constată următoarele. În
proiectul de lege nominalizat, Guvernul propune trecerea cu titlu de
excepţie în proprietate privată a imobilelor şi
terenurilor de pămînt cu suprafaţa de 2,2 hectare ale
Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie din bulevardul Ştefan
cel Mare şi Sfînt nr.190.
Concomitent, se autorizează Ministerul
Sănătăţii să selecteze prin concurs public,
investitorul care va asigura construcţia la cheie a sediului nou al
Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie cu capacitatea de 210
paturi, cu folosirea blocului de construcţie nefinisat din strada Nicolae
Testemiţeanu nr.18 şi înzestrarea acestuia cu utilaj performant
în schimbul dreptului de proprietate asupra imobilelor menţionate.
Investitorului selectat i se va transmite
dreptul de proprietate şi posesiune la imobilele din bulevardul
Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.190 în termen de 3 luni după
finisarea construcţiei şi recepţionarea finală a
edificiului nou al Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.
Prin avizele prezentate, comisiile
parlamentare susţin acest proiect de lege. Concomitent, Comisia sesizată
în fond susţine propunerea Comisiei juridice, pentru numiri şi
imunităţi şi a Comisiei pentru agricultură şi
industria alimentară, ca, la articolul unic, alineatul (1) din proiect,
să fie indicată şi derogarea de la prevederile articolului 2 din
Legea nr.91 din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică
şi delimitarea lor.
Ţinînd cont de cele expuse,
Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie,
cu majoritate de voturi propune proiectul de Lege nr.3377 din 8 decembrie
curent pentru examinare, aprobare în primă lectură şi adoptare
în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Şi acum, vă rog, luare de... A,
întrebări.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Scuzaţi.
Deputatul Alexandru Oleinic nu a
susţinut proiectul nominalizat.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Întrebări pentru Comisie?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da, în primul rînd, ca o
remarcă, cine o să fie după 2009 ori nu, o să răspund
cu o vorbă aşa rusească: «Ďîńďĺřč, íĺ ňîđîď˙ńü, đ˙äîě ń
âĺňĺđŕíîě». În al doilea rînd...
Domnul Vladimir Eremciuc:
Öűďë˙ň ďî îńĺíüţ ń÷čňŕţň.
Domnul Gheorghe Susarenco:
În al doilea rînd... „âĺňĺđŕíîě” ňđóäŕ am în vedere nu după barbă.
În al doilea rînd, după
cum cunoaştem noi, în anii aceia 1900, spitalele, azilurile pentru
bătrîni se făceau mai mult din contul mecenaţilor.
Şi, de aceea, eu aş propune, dacă dumneavoastră nu
aveţi bani, să conservaţi clădirea Comitetului Central din
centrul Chişinăului, să daţi bani la sfîrşitul
mandatului pentru a face o clădire pentru bolnavi.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Susarenco,
Eu cred că, nu trebuie de făcut
multe schimbări acolo, pur şi simplu, trebuie de dus paturile, nu
trebuie de vîndut şi de reutilat.
Eu am o scurtă precizare, domnule
vicepreşedinte al comisiei.
Fiindcă aţi făcut menţiune despre ceea ce s-a
întîmplat, care este situaţia ş.a.m.d. Noi susţinem,
încă o dată reiterez, ideea prezentată în acest
proiect de lege: de a avea un spital performant ş.a.m.d. Însă
avem exemple triste. Am vorbit despre ideea promovată aici de domnul
Nicolae Eşanu, care îşi sărbătoreşte astăzi
numele, speram că astăzi o să vorbească mai puţin, dar
văd că continuă şi astăzi cu lux de amănunte. Eu,
spre sfîrşitul sesiunii, ştii cum...
Dar întrebarea este... şi
exemplu foarte clar Stadionul Republican. Exact aşa. Cu mare pompă,
vom avea stadion ş.a.m.d. S-a finaliza cu distrugerea stadionului. Nu,
acela nu a fost distrus, stadionul naţional a fost distrus. A trecut
Vasile Pavlovici cu casca, cu buldozerul pe stadion, s-a finalizat proiectul.
Nu avem stadion şi nu se întîmplă nimic.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Domnule Bujor,
Nu e Stepaniuc, dar este Tarlev. Stadionul
lui Tarlev, da. (Rumoare în sală.)
Domnul Vladimir Filat:
Deci cel mai grav, în această
situaţie, domnule Preşedinte, este că nu avem nici un
responsabil direct. Să nu se întîmple şi în acest
caz, oferim posibilitatea, de rîndul acesta Tarlev nu e, probabil,
Stepaniuc cu casca, îl vedem cu buldozerul şi după aceasta
căutăm responsabilii. Aceasta este ideea.
Şi, dacă doriţi, pentru
lectura a doua, şi eu sînt de acord şi cu ceea ce s-a vorbit
din prezidiu, să venim cu argumentare foarte clară şi cu
responsabilităţi clare pentru fiecare parte implicată. Şi
atunci veţi avea votul, sînt absolut sigur, aici, în
Parlament.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Doream şi eu să fac o precizare, o
comparaţie în legătură cu Stadionul Republican. Da ce Tarlev?
Tarlev e al vostru, l-aţi susţinut 7 ani de zile, l-aţi promovat,
i-aţi făcut imagine şi acum vă plîngeţi.
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Desigur, nimeni nu pune la
îndoială faptul că noi avem nevoie de o astfel de
instituţie. Că, într-adevăr, spaţiul actual este insuficient.
Un moment.
Întrebările care apar sînt
logice şi nu trebuie să vă supăraţi. Fiindcă
cunosc foarte bine şi obiectivul respectiv, şi suprafaţa de
teren de pe strada Testeimiţeanu, dar ştim că acest obiectiv
este în inima Chişinăului. De aceea, este foarte logic şi
întrebarea mea: care sînt garanţiile peste jumătate de an
sau peste un an, ca noi să nu ne pomenim cu aceeaşi situaţie pe care
am avut-o la Stadionul Republican? Cînd au trecut două
săptămîni de la adoptarea proiectului de lege în primă
lectură şi s-a stabilit, că deja era cunoscut şi
investitorul din Belgia, era ştiu care era locul funcţionarului
Andrei Cimili.
Nu vă supăraţi, aţi
pronunţa dumneavoastră familia Tarlev, nu eu, dar alături de
Tarlev în ziua congresului partidului dumneavoastră a fost şi
Stepaniuc şi a pus piatra de temelie, ca astăzi să constatăm
că acest proiect a fost unul de fiasco. Fiindcă Stadionul Republican,
într-adevăr, s-a transformat într-o gunoişte.
Deci întrebarea este simplă ca
bună ziua: care sînt garanţiile că acest obiectiv va fi
folosit după destinaţie?
Domnul Vladimir Eremciuc:
În lege este destul de clar stipulat.
Dreptul de proprietate şi de posesiune asupra imobilelor va putea fi
transmis investitorului în termen de trei luni, după finalizarea
construcţiei şi recepţionarea finală a Spitalului clinic de
traumatologie şi ortopedie.
Domnul Leonid Bujor:
Da, vă mulţumesc.
Nu aţi răspuns la
întrebarea mea. Acum, pentru lectura a doua, apropo. Vă atrag
atenţia asupra faptului că, în acelaşi caz, Stadionul Republican,
una din obiecţiile de bază care au venit a fost de a înlocui.
Doamnă Ostapciuc,
Eu v-am spus în cîteva
rînduri că nu sînteţi preşedintele Fracţiunii
“Alianţa «Moldova Noastră»”. Dirijaţi cu a dumneavoastră
acolo. Vreau să vă atrag atenţia, domnule Preşedinte,
că s-a atras atenţia asupra faptului că nu ministerele sau
agenţiile urmează să încheie contracte. Şi dacă
vă aduceţi aminte, dumneavoastră aţi modificat şi
aţi scris cuvîntul: “Guvernul Republicii Moldova”.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimate coleg domnul raportor,
Totuşi domnul Eşanu ne-a adus o
precizare aici ce ţine de conţinutul contractului de cumpărare–vînzare
în urma desfăşurării concursului. Dar este clar că
Codul civil nu prevede vreo clauză, care să poată avea drept
conţinut că intri în posesia proprietăţii, dar cu
condiţia că tu vei construi ceva. Fiindcă legea propusă
este cu totul altfel. Posesorul, cîştigătorul concursului
intră în posesia imobilului şi pămîntului după
ce finalizează construcţia spitalului traumatologic. Dar aşa
ceva Codul civil nu prevede. Ce facem aici?
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 1.
Domnul Nicolae Eşanu:
Mulţumim.
Stimate domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Deci contractul nu va putea include o
clauză privind transmiterea anterioară finalizării
construcţiei terenului, deoarece va contraveni alineatului (3) din lege,
pe care noi o dezbatem şi care o să fie adoptată. În acest
caz, noi vorbim despre faptul că, pe lîngă dispoziţiile
Codului civil, contractul care va fi încheiat urmează să
corespundă şi acestei legi. Părţile din contract care nu
vor, vor contravine acestei legi, vor fi nule.
Mulţumesc.
Domnul Alexandru Oleinic:
Păi, Codul civil nu prevede aceea ce
este stipulat în această lege.
Domnul Nicolae Eşanu:
Păi, Codul civil este o lege
organică ca şi oricare altă lege organică şi se
completează în măsura în care există legi cu norme
contrare sau se face derogare de la Codul Civil în măsura în
care normele contravin Codului civil.
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi am avut nişe consultări,
după şedinţa Comisiei, cînd a examinat. Am avut
consultări cu birourile notariale, care, vreau să vă spun,
că nimeni nu poate înţelege în ce formă o să
fie încheiat contractul de cumpărare–vînzare, care o să
fie, pînă la urmă. În urma concursului o să fie
contractul de cumpărare–vînzare?
Domnul Nicolae Eşanu:
Nu, în rezultatul concursului nu
poate fi încheiat un contract de vînzare–cumpărare, pentru
că un element obligatoriu, definitoriu al contractului de vînzare–cumpărare
este preţul. În acest caz, investitorul nu va putea primi un
preţ. În acest caz, mai degrabă este vorba de un contract de
schimb. Este foarte trist că există asemenea notari care spun că
nu ştiu cum vor încheia. În măsura în care Codul civil
prevede în mod expres că se pot încheia contracte atît
prevăzute în Codul civil, cît şi contracte
neprevăzute în Codul civil, dar care nu contravin legislaţiei.
Deci, este o problemă foarte simplă, pe care o cunosc studenţii
de la anul doi de la facultatea de drept.
Domnul Alexandru Oleinic:
Desigur, e foarte clar, că majoritatea
dintre noi în Parlamentul viitor poate nu va fi. Dar să nu
uităm toţi că o să trăim într-o ţară,
şi o să mergem pe o stradă. Şi cu contractul acesta tot. Eu
vă doresc succes.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări?
Microfonul nr. 5.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Dacă se poate, domnule
Preşedinte, eu am o întrebare aşa, simplă. Poate
naivă, dar eu am calculat aici, conform preţului de piaţă,
terenul de două hectare costă cam 5 milioane de euro, să
presupunem că mai mult, 10, să presupunem că la licitaţie
va costa 10. Se spune că costul construcţiei va fi de 200 şi
ceva de milioane de lei, adică vreo 20 de mii de euro. Întrebarea
simplă ar fi, care ar fi naivul care ar da 20 de milioane pentru maximum
10 milioane? Credeţi că calculele sînt eronate sau credeţi
că este o naivitate?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Dar nu ştim ce obiectiv o să
construiască învestitorul, care pretinde la această
suprafaţă. Poate el pune acolo un obiectiv care dă venit cu
mult mai mult decît socotim noi acuma.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Se estimează…
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Înţeleg că se
estimează costul terenului? El e a terenului.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Un calcul economic demonstrează
că terenul este doar un punct de pornire. În mod normal, pe acest
teren poţi să construieşti ceva care o să îţi
aducă un beneficiu de zece ori mai mare decît costul
pămîntului, ţinînd cont de faptul amplasării acestui
lot. Alte întrebări sînt? Nu sînt.
Vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Č â ďëŕíĺ îáńóćäĺíč˙ ňîăî, ń ÷ĺăî ˙ íŕ÷ŕë,
˙ čçâčí˙ţńü, ďîńďĺřčë. Ńĺăîäí˙, óâŕćŕĺěűĺ ęîëëĺăč, ęîăäŕ ěű čç ńđĺäńňâ ěŕńńîâîé
číôîđěŕöčč ďđŕęňč÷ĺńęč ęŕćäűé äĺíü ńëűřčě, ÷ňî ÷ňî-ňî ńëó÷čëîńü â Ęŕčđĺ, ÷ňî-ňî
ńëó÷čëîńü â Čçđŕčëĺ, ÷ňî-ňî ńëó÷čëîńü â ëţáîé ňî÷ęĺ íŕřĺé ďëŕíĺňű, ˙ čěĺţ â
âčäó ęŕňŕńňđîôű ń âîâëĺ÷ĺíčĺě áîëüřĺăî ęîëč÷ĺńňâŕ ëţäĺé, ó÷čňűâŕ˙, ÷ňî Đĺńďóáëčęŕ
Ěîëäîâŕ íŕőîäčňń˙ â ńĺéńěîîďŕńíîé çîíĺ, áîëüíčöŕ ňđŕâěŕňîëîăčč č îđňîďĺäčč
˙âë˙ĺňń˙ ńďĺöčŕëčçčđîâŕííűě ó÷đĺćäĺíčĺě, ęîňîđîĺ äîëćíî îęŕçűâŕňü
îđăŕíčçŕöčîííî-ěĺňîäč÷ĺńęóţ ďîěîůü ďđč ěŕńńîâűő ęŕňŕńňđîôŕő.
Ďîýňîěó îíŕ äîëćíŕ áűňü ńîâĺđřĺííîé, ńîâđĺěĺííîé,
îńíŕůĺííîé âűńîęîňĺőíîëîăč÷ĺńęčě îáîđóäîâŕíčĺě. Č ĺůĺ îäíŕ ďđîáëĺěŕ, ń ęîňîđîé
ěű ńĺăîäí˙ ńňŕëęčâŕĺěń˙ â íŕřĺé đĺńďóáëčęĺ.  íŕńňî˙ůĺĺ âđĺě˙ â î÷ĺđĺäč íŕ
ýíäîďđîňĺçčđîâŕíčĺ ńňî˙ň ăäĺ-ňî ďîđ˙äęŕ ďîëňîđű ňűń˙÷č ďŕöčĺíňîâ, ęîňîđűĺ íĺ
ěîăóň ńäĺëŕňü ńĺáĺ ďđîňĺç, ďîňîěó ÷ňî ó íŕń íĺň ěŕňĺđčŕëüíî-ňĺőíč÷ĺńęîé áŕçű.
Ńňîčěîńňü îäíîăî ýíäîďđîňĺçčđîâŕííč˙ çŕ
ăđŕíčöĺé ÷đĺçâű÷ŕéíî âűńîęŕ. Ňîëüęî ó íŕń ýňî ýíäîďđîňĺçčđîâŕíčĺ ńňîčň ďîđ˙äęŕ
30 ňűń˙÷ ëĺĺâ. Ďîýňîěó đĺřĺíčĺ ýňčő ěŕňĺđčŕëüíűő âîďđîńîâ ęŕę đŕç č ĺńňü âűőîä
čç ňîé ńčňóŕöčč, â ęîňîđîé ěű ńĺăîäí˙ îęŕçŕëčńü. Ęîíĺ÷íî, ăîńďîäŕ čç îďďîçčöčč ăîâîđ˙ň,
÷ňî ýňî çŕáîňŕ ăîńóäŕđńňâŕ. Â ęŕęîé-ňî ěĺđĺ ěű ńîăëŕńíű ń ňĺě, ÷ňî ýňî çŕáîňŕ
ăîńóäŕđńňâŕ. Íî ěű ńĺăîäí˙ đĺŕëüíî ďîäőîäčě ę âîçěîćíîńň˙ě íŕřĺăî áţäćĺňŕ.
Č ĺńëč áű ýňč âîçěîćíîńňč áűëč, íčęňî áű íĺ
ńîăëŕńčëń˙ ńâ˙çűâŕňüń˙ ń ňŕęîăî đîäŕ ďđîĺęňŕěč. Ďîýňîěó ěű ďîóďđŕćí˙ëčńü č
âűäâčíóëč ńâîč ďđĺäëîćĺíč˙. Äóěŕţ, ÷ňî ńĺăîäí˙ ěű äîëćíű ďđîăîëîńîâŕňü çŕ äŕííűé
çŕęîíîďđîĺęň. Ęđîěĺ ňîăî, íĺ íŕäî áóäîđŕćčňü ëţäĺé, ęîňîđűĺ íŕ çŕęîííűő
îńíîâŕíč˙ő ďđčâŕňčçčđîâŕëč ćčëüĺ.
Íĺ íŕäî áóäîđŕćčňü đŕáîňíčęîâ Îćîăîâîăî
öĺíňđŕ, ęîňîđűĺ ňŕě ĺńňü íŕ ýňîé ňĺđđčňîđčč, ńëóćčňĺëĺé ęóëüňŕ, ďîňîěó ÷ňî
îáúĺęňű, đŕńďîëîćĺííűĺ â ńďĺöčŕëüíűő çîíŕő, íŕ ęîňîđűő îńňŕíîâčëń˙ ăîńďîäčí
ěčíčńňđ, îńňŕíóňń˙ â čő çŕęîííîě ďîëüçîâŕíčč. Ďđčçűâŕţ âŕń ďîääĺđćŕňü ýňîň
çŕęîíîďđîĺęň.
Domnul Marian Lupu:
Înţeleg că sala propune
să votăm direct în a doua lectură, da? Eu aşa
înţeleg.
Stimaţi colegi,
În condiţiile celor prezentate,
voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.3377. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3377 este aprobat
în primă lectură.
Grupurile parlamentare? Lectura a doua.
Nu. “Alianţa «Moldova Noastră»” – nu. Nu avem consens la acest
subiect, pe care motiv lectura a doua rămîne pentru săptămîna
următoare.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.3202 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru agricultură şi
industria alimentară a examinat obiecţiile şi amendamentele
propuse de către deputaţi. Aceste obiecţii sînt incluse
în anexa la raport. Şi Comisia vine cu propunerea de a adopta acest
proiect de lege în lectura a doua. Este o propunere din partea Comisiei
juridice, pentru numiri şi imunităţi. A fost examinată suplimentar
de către Comisie şi se acceptă excluderea acestei sintagme din
articolul respectiv 29 alineatul (3) cu indicele 1. Cu această propunere,
care a fost înaintată de Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi, noi propunem votarea acestui proiect de lege
în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte
al Comisiei.
Alte propuneri nu văd.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului
de Lege nr.3202. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3? Un vot, două, trei. 58
de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3202 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3382 pentru
modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de
stat pentru anul curent.
Guvernul.
Domnul Iuri Bucinschi – viceministru al protecţiei sociale,
familiei şi copilului:
Mult stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2008, propus atenţiei dumneavoastră, ţine de precizarea
veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat
în rezultatul examinării executării bugetului asigurărilor
sociale de stat în perioada semestrului I al anului curent, analizei
dinamicii contingentului de beneficiari şi a mărimilor medii ale
prestaţiilor sociale şi în conformitate cu modificările
actelor normative şi legislative în domeniul protecţiei
sociale.
La compartimentul “Venituri” suma
aprobată de 6 miliarde 256 milioane 700,2 mii de lei se propune a fi
precizată pînă la 6 miliarde 416 milioane 436 mii de lei sau
prin majorarea cu 159 milioane 735,8 mii de lei. Articolul “Venituri fiscale”,
care include contribuţiile de asigurări sociale de stat, se
precizează la suma de 5 miliarde 446 milioane 606 mii de lei, sau cu o
majorare de 170 milioane 706,8 mii lei faţă de valoarea
aprobată. Estimarea a fost efectuată reieşind din indicatorii
macroeconomici precizaţi ai creşterii fondului de salarizare pentru
anul curent, luîndu-se în consideraţie baza de calcul a
contribuţiilor, reflectată în darea de seamă anuală
forma nr.4 “bas” prin calcularea şi transferarea contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii de către contribuabili pe anul
2007 şi pe perioada de nouă luni ale anului 2008.
Executarea pe 11 luni este la nivel de
103,3% sau cu un proficit de 208 milioane de lei. Articolul încasări
nefiscale, care se constituie din dobînzi aferente ale soldurilor
mijloacelor băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat
la conturile curente în instituţiile bancare din procentele bancare
obţinute de la plasarea mijloacelor fondului de rezervă la conturi
depozitare şi din dobînzile de la valorile imobiliare de stat,
procurate din contul mijloacelor excedentului bugetului asigurărilor
sociale de stat, se propune a fi majorat cu 4 milioane 773,6 mii de lei,
reieşind din nivelul ratei dobînzii stabilite pentru anul 2008.
Transferurile de la bugetul de stat la
bugetul asigurărilor sociale de stat se propune a fi diminuate cu 15
milioane 602,6 mii de lei din cauza precizării contingentului de
beneficiari pe anul curent. Compartimentul “Cheltuieli” se propune a fi
precizat prin majorare cu 98 milioane 665,8 mii de lei sau pînă la 6
miliarde 374 milioane 861,1 mii de lei. Precizarea cheltuielilor este
condiţionată de precizarea numărului beneficiarilor şi a
mărimilor medii ale plăţilor.
Cheltuielile efectuate din mijloacele
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 se propune a fi precizate
de la 5 miliarde 356 milioane 670,6 mii de lei pînă la 5 miliarde
460 milioane 906,8 mii de lei sau prin majorare cu 104 milioane 236, 2 mii de lei.
Cheltuielile fondului de pensii aprobate în sumă de 4 miliarde 511
milioane 648,8 mii lei se propun a fi precizate pînă la 4 miliarde
524 milioane 869,3 mii de lei sau prin majorare cu 13 milioane 220, 5 mii de lei.
Majorarea este influenţată de
precizarea numărului beneficiarilor şi a mărimilor medii ale
pensiilor. Cheltuielile fondului de protecţie a familiilor cu copii
aprobate în sumă de 93 de milioane 114, 7 mii de lei se propun a fi
majorate cu 12 milioane 228,4 mii de lei sau pînă la 105 milioane
343,1 mii de lei. Majorarea cheltuielilor este influenţată de
majorare, începînd cu 25 iulie curent, a cuantumului minim al
indemnizaţiei pînă la 200 de lei faţă de 100 de lei
aprobate.
Cheltuielile fondului de indemnizaţii
aprobate în cuantum de 461 milioane 889, 5 mii de lei se propune a fi
precizate pînă la 522 milioane 615,3 mii de lei sau prin majorare cu
60 milioane 725,8 mii de lei. Majorarea cheltuielilor este
condiţionată, în mare parte, de creşterea pe parcursul
anului 2008 a numărului beneficiarilor de indemnizaţii pentru
incapacitatea temporară de muncă şi a indemnizaţiilor de
maternitate.
Cheltuielile de organizare şi
funcţionare a sistemului public de asigurări sociale se
estimează la nivel de 157 milioane 287, 4 mii de lei faţă de
cele aprobate în sumă de 157 milioane 18,7 mii de lei sau cu 268,7
mii de lei mai mult. Această precizare este condiţionată de
majorarea cheltuielilor pentru distribuirea plăţilor şi pentru
deservirea bancară, cauzată de majorarea cheltuielilor pentru
drepturile plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cheltuielile efectuate din mijloacele
bugetului de stat în anul 2008 pentru prestaţii sociale, aprobate
în sumă de 919 milioane 524,7 mii de lei se propun a fi precizate
pînă la 913 milioane 954,3 mii de lei sau prin diminuare cu 5
milioane 570,4 mii de lei. Cheltuielile aprobate pentru compartimentul pensii
în sumă de 111 milioane 186, 4 mii de lei se propun a fi majorate cu
10 milioane 604,8 mii de lei. Majorarea este condiţionată de
precizarea numărului beneficiarilor şi mărimilor medii ale unor
tipuri de pensii, achitate din bugetul de stat şi din modificarea Legii
asigurărilor cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de
comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.
Compartimentele “Indemnizaţii”, “Compensaţii”
şi “Alocaţii” s-au concretizat pornind de la numărul
beneficiarilor concret pe anul curent. Bugetul asigurărilor de stat pe
anul 2008 se estimează cu o depăşire sau cu un proficit de 41
milioane 574,9 mii lei.
Luînd în consideraţie cele
expuse, solicităm aportul dumneavoastră în vederea
adoptării acestui proiect.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumim, domnule
viceministru.
Întrebări către raportor nu
sînt.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de
stat pe anul 2008 nr.271 din 7 decembrie 2007 şi constată
următoarele. Prezentul proiect de lege constituie un proiect ordinar de
modificare şi completare a legii nominalizate, elaborat în scopul
precizării sumei de venituri şi cheltuielilor bugetului respectiv, ca
rezultat al executării lui pe parcursul anului curent, a dinamicii
indicatorilor macro-economici, contingentului de beneficiari şi a
cuantumului prestaţiilor sociale, precum şi în temeiul actelor
normative adoptate pe parcursul acestui an.
Avînd în vedere că
dumneavoastră aveţi raportul amplu, Comisia propune aprobarea acestui
proiect de lege în primă lectură, iar dacă nu apar
probleme – şi adoptarea în lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Da, mulţumim.
Întrebări către Comisii?
Vă mulţumim.
Supun votului, pentru aprobare în
primă lectură, proiectul de Lege nr.3382. Cine este pentru, rog
să voteze. Majoritatea. Propuneri pentru lectura a doua? Sînt, da?
Mulţumim.
Supun votului, pentru adoptarea în
lectura a doua, proiectul de Lege nr.3382. Cine este pentru, rog să voteze
şi rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 25.
Sectorul nr. 3 – 3.
Doamna Maria Postoico:
58 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3382 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3414 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.
Domnul Eşanu, domnule viceministru.
Domnul Nicolae Eşanu:
Stimată doamnă Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Proiectul supus atenţiei
dumneavoastră se referă la două blocuri de probleme distincte.
Prima se referă la amendarea legilor privind organizarea şi
funcţionarea justiţiei în scopul consolidării
capacităţii acesteia, a treia putere în stat. Dintre
amendamentele care se propun, cele mai semnificative sînt amendamentele
cu privire la permanentizarea activităţii membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii.
Acest proiect vine în continuarea
unor proiecte care deja au fost adoptate de către Parlament, prin care noi
am stabilit că Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii
urmează să activeze pe bază permanentă. De asemenea,
prevăzusem că trei dintre judecători trebuie să activeze pe
bază permanentă. Acesta este următorul pas. Preşedintele
propune ca toate persoanele desemnate în Consiliul Superior al
Magistraturii să activeze pe bază permanentă, astfel
permiţindu-se activitatea mai eficientă a acestui organ, avînd
în vedere că există foarte multe probleme de soluţionat
în scopul stabilirii unei justiţii independente şi eficiente.
În acelaşi timp, se propune de a
modifica modul de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel
încît să se asigure, pe de o parte, un control eficient din
partea societăţii asupra puterii judecătoreşti, pe de
altă parte, independenţa acestei puteri, astfel stipulîndu-se
că în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vor activa 6
persoane care vor fi desemnate, vor fi din rîndul judecătorilor
şi 6 persoane care nu fac parte din corpul judecătorilor, astfel
fiind în conformitate cu recomandarea Cartei europene a justiţiei
şi în conformitate cu recomandarea Comisiei de la Veneţia, care
prevede că în primul document se prevede că în cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii să fie cel puţin jumătate
dintre judecători.
Comisia de la Veneţia, în ultima
sa opinie, adoptată în anul 2008, prevede chiar posibilitatea ca
judecătorii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să
fie puţin mai puţin decît jumătate dintre norme.
O parte din reglementări se
referă la înlocuirea unor reglementări care au căzut
în desuetudine. Astfel se propune excluderea judecătorilor
asistenţi de la Curtea Supremă de Justiţie, avînd în
vedere că în prezent nu funcţionează nici un, nu activează
nici un judecător asistent în cadrul Curţii Supreme de
Justiţie şi nu se prevede desemnarea acestor judecători.
De asemenea, considerăm că
modificările propuse în modalitatea de constituire a Colegiului
disciplinar şi a Colegiului de calificare a judecătorilor vor permite
eficientizarea activităţii acestora.
Cea de a doua categorie de probleme se
referă la perfecţionarea mecanismului de acordare a asistenţei
juridice garantate de către stat. Astfel, în ultima perioadă se
atestă foarte multe probleme la acest capitol. Chiar Consiliul Superior al
Magistraturii a luat în dezbatere adresările multor instanţe
judecătoreşti care atestă că a crescut foarte mult
numărul cazurilor în care nu pot fi desemnaţi avocaţi din
oficiu, astfel încît nu poate fi asigurată examinarea cauzelor
penale civile, administrative şi de altă natură în termenele
rezonabile stabilite de lege.
Noi venim cu o propunere, care ar prevedea
că toţi avocaţii care activează în bază de
licenţă în Republica Moldova să aibă obligaţia
de a acorda asistenţă juridică garantată din oficiu
în măsura în care nu vor exista avocaţi publici sau nu
vor exista avocaţi care acordă servicii garantate de stat în
baza unui contract.
Acest mecanism prevede, pe de o parte,
că avocaţii pot fi desemnaţi. În acelaşi timp, se
stabileşte limita orelor în care ei pot fi desemnaţi să
activeze din oficiu. La acest capitol, aş menţiona că
există o hotărîre a Curţii Europene a Drepturilor Omului,
care s-a pronunţat asupra posibilităţii obligării
avocaţilor de a acorda asistenţă juridică garantată de
stat, avînd în vedere că ei desfăşoară o
activitate de interes public.
Mai mult decît atît, Curtea
Europeană chiar a acceptat că avocaţii ar putea fi obligaţi
de către Legislativ să presteze aceste servicii din cont propriu, fără
chiar să le fie compensate cheltuielile.
Noi propunem aici ca avocaţii să
fie remuneraţi pe baze egale ca toţi avocaţii care
prestează servicii garantate de către stat. Vă rugăm să
susţineţi proiectul menţionat.
Mulţumim.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Eşanu,
Începem cu Legea cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii, articolul 3: “Consiliul este alcătuit
din 5 judecători şi 4 profesori titulari”, da?
Domnul Nicolae Eşanu:
Da.
Domnul Ion Pleşca:
Dumneavoastră cunoaşteţi ce
prevede Cartea europeană privind statutul judecătorului, că nu
mai puţin de jumătate din membrii acestei organizaţii trebuie
să fie din rîndul judecătorilor.
Domnul Nicolae Eşanu:
Da.
Domnul Ion Pleşca
Preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie de cine este numit?
Domnul Nicolae Eşanu:
Toţi judecătorii sînt
numiţi fie de preşedintele ţării, fie de către
Parlament. Deci nu are importanţă cine a numit persoana în
funcţie de judecător. Important este ca persoana să fie
judecător.
Domnul Ion Pleşca
În 2005 dumneavoastră aţi
raportat atunci proiectul de lege de modificare?
Domnul Nicolae Eşanu:
Nu eu l-am raportat.
Domnul Ion Pleşca:
În 2005, da. Eu totuşi consider
că ieri noi am adoptat Legea cu privire la Procuratură, Consiliul
Superior al procurorilor din 12 persoane, dintre care 8 procurori, aici din 12
persoane reducem de la 7 la 5 judecători. Nu, racordat, dar nu e corect.
Eu consider că această prevedere contravine Cărţii europene
privind statutul judecătorilor.
Domnul Nicolae Eşanu:
Dacă îmi permiteţi. Eu cred
că noi, în acest caz, nu putem opera cu termenii “corect” sau “incorect”.
Putem opera cu termenul “sîntem de acord cu acest concept” sau “nu sîntem
de acord cu acest concept”. Chiar şi din punct de vedere al Cartei
Europene a autonomiei judecătorilor acesta este, sînt
recomandări, nu sînt norme obligatorii.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Eşanu,
Eu mi-am spus poziţia, eu nu v-am pus
întrebare. Acum aşteptaţi întrebarea. La “Dispoziţii
finale şi tranzitorii”, în termen de două luni de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, organele responsabile vor
întreprinde măsurile necesare pentru a desemna noua
componenţă a Colegiului disciplinar şi a Colegiului de
calificare.
Mandatul membrilor Colegiului de calificare
şi a Colegiului disciplinar el expiră peste 2 ani de zile. Şi
cum vom proceda noi acum?
Domnul Nicolae Eşanu:
Spre deosebire de Consiliul Superior al
Magistraturii, care este organul de autoadministrare judecătorească,
în care trebuie de asigurat stabilitatea mandatului membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar,
din recomandările structurilor europene la care dumneavoastră
faceţi trimitere, şi eu am făcut referinţă, nu
rezultă această stabilitate.
Este o opţiune care rămîne
la discreţia Parlamentului. Autorul a propus ca Colegiul disciplinar
şi Colegiul de calificare să fie desemnate conform dispoziţiei
noilor legi la data intrări în vigoare, păstrînd
stabilitatea mandatului pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Pentru lectura a doua Parlamentul va
analiza şi, în măsura în care va considera că este
binevenită, să se păstreze mandatul şi pentru Colegiul de
calificare şi Colegiul disciplinar pînă la finalizarea
acestuia... Parlamentului.
Domnul Ion Pleşca:
Ajunge, pentru lectura a doua ne vom
clarifica. Şi a treia. Conform regulii generale: “Licenţa de avocat
se retrage de către Ministerul Justiţiei la propunerea Comisiei
pentru etică şi disciplină.”
Dumneavoastră propuneţi acum la
Legea cu privire la avocatură, articolul 22 alineatul (1), alineatul (2)
pentru cazul prevăzut, adică refuzul repetat nemotivat de a acorda
asistenţă juridică, licenţa se va retrage de către
Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Asistenţă
Juridică Garantată de Stat. Dar cu regula generală ce facem?
Domnul Nicolae Eşanu:
Deci, avînd în vedere că
prin regula generală este stabilit existînd posibilitatea de a
stabili excepţie. Este o problemă de oportunitate. Avînd
în vedere că mecanismul de asigurare a asistenţei juridice
garantate de către stat este gestionat, de asemenea, de un organ
independent şi avînd în vedere că în această
situaţie toate materialele cu privire la faptul cum a fost comisă
abaterea de către avocatul respectiv vor fi în cadrul acestei Comisii,
noi am considerat să nu mai, că nu este binevenit să fie
implicat un alt organ.
De asemenea, Parlamentul poate să
decidă asupra oportunităţii acestei proceduri. Dar totuşi
ţin să menţionez că decizia va fi adoptată doar
în baza propunerii unui organ care a fost completat de către
persoane selectate public. Adică sînt independente de Ministerul
Justiţiei.
Domnul Ion Pleşca:
Şi încă una.
Preşedintele Colegiului de calificare se alege din rîndurile
judecătorilor, preşedintele Colegiul disciplinar din rîndul
profesorilor titulari. Aceasta cum: şi nouă, şi vouă, ori
cum?
Domnul Nicolae Eşanu:
Poftim?
Domnul Ion Pleşca:
Aici se propune că preşedintele
Colegiului de calificare se alege din rîndurile judecătorilor, dar
preşedintele Colegiului disciplinar se alege din numărul profesorilor
titulari.
Domnul Nicolae Eşanu:
Care-i întrebarea? Este o prevedere.
Da, aceasta este prevederea autorului care presupune că controlul asupra
abaterilor disciplinare a judecătorilor trebuie să fie dat şi
în mîinile societăţii, nu doar să fie concentrat
totul în mîinile judecătorului.
Pentru că cum am menţionat,
Comisia de la Veneţia, este foarte important ca asigurînd
independenţa justiţiei să eliminăm elementele de
coporativism, astfel încît să existe un control din partea
societăţii asupra acţiunilor sau inacţiunilor
judecătorilor. Este iarăşi o propunere care pentru lectura a
doua poate fi discutată.
Domnul Ion Pleşca:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Totuşi eu înţeleg că
domnul ministru este un bun sofist, în sensul bun al cuvîntului,
dar dumneavoastră spuneţi că Cartea europeană a
judecătorilor prevede şi pe drept spuneţi în articolul 3
pare-mi-se că în Consiliul Superior al Magistraturii să fie nu
mai puţin de jumătate. Adică prevede poate să fie cît
mai mult, dar nu mai puţin.
În acelaşi timp mai jos
dumneavoastră spuneţi că Comisia de la Veneţia ea
recomandă să fie mai puţini pentru ca noi să punem
sindicalişti acolo, profsoiuznici ş.a.m.d. Cum, Cartea europeană
este un document adoptat de cine? de Consiliul Europei, dar Comisia de la
Veneţia este o, cum spuneţi dumneavoastră, o părere, o
opinie.
Domnul Nicolae Eşanu:
Eu avînd în vedere că
dacă o să citim. Dacă o să fim.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mata nu ştii ce înseamnă
Comisia de la Veneţia. Crezi că e în Veneţia, nu e
în Veneţia.
Domnul Nicolae Eşanu:
Chiar e în Veneţia, comisia,
secretariatul activează la Strasbourg, dar comisia are
şedinţă la Veneţia de 4 ori...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Ea are peste tot locul şi la noi la...
Domnul Nicolae Eşanu:
Dacă îmi permiteţi să
răspund la...
Domnul Gheorghe Susarenco:
...Cricova.
Domnul Nicolae Eşanu:
Să răspund la întrebarea cu
privire la autoritatea opiniilor Comisiei de la Veneţia, vreau să
menţionez că este unul din organismele cu cea mai mare autoritate
în Europa şi drept confirmare puteţi să citiţi
decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Tănase
şi Chirtoacă contra... Moldova.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Am înţeles. Nu trebuie...
Domnul Nicolae Eşanu:
Unde o să vedeţi că se face
de foarte multe ori... (rumoare în sală)
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi...
Domnul Nicolae Eşanu:
Se face de foarte multe ori trimitere la
opinia Comisiei de la Veneţia. Este foarte trist.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu trebuie mult, domnule...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Susarenco...
Domnul Nicolae Eşanu:
Convine...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu trebuie mult.
Domnul Marian Lupu:
Nu vă supăraţi.
Dumneavoastră aţi generat discuţia, aţi spus că este
un sofist extraordinar şi poftim rezultatul.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu, vreau să spun că totuşi
Carta Europeană a Judecătorilor este primar, iar opinia Comisiei de
la Veneţia este secundar...
Domnul Nicolae Eşanu:
Nu, cu părere de rău.
Domnul Gheorghe Susarenco:
A doua întrebare. Nu vă mai
întreb cum se vor alege profesorii. Dumneavoastră vreţi să
diluaţi în acest Consiliu corpul judecătorilor, că
dumneavoastră acum adoptaţi legi, adică propuneţi,
Parlamentul adoptă prin maşina de vot, adică se suspendă
din funcţie judecători pentru cutare, pentru cutare.
Degrabă, dacă Chirtoacă se
va adresa că nu are măturători, o să derogăm, asta,
cum se numeşte, da. Dar trecem la avocaţi. Dumneavoastră de ce
nu promovaţi o lege ca dacă nu vă ajung avocaţi, organelor
de anchetă, instanţelor ş.a.m.d., să fie ca în alte
părţi avocaţi publici, plătiţi de stat, cum, de fapt,
este şi practica cu notarii.
Şi atunci lasă să se ducă,
cum să obligi un avocat care el îşi cîştigă
banul alergînd din instanţă. Asta e.
Domnul Nicolae Eşanu:
Dacă îmi permiteţi. Eu, cu
permisiunea dumneavoastră şi cu riscul de a... totuşi aş
vrea să revin la partea Comisiei de la Veneţia. Nu aş vrea, este
foarte trist, nu aş vrea să las opinia că Parlamentul Republicii
Moldova are o atitudine nihilistă faţă de opiniile Comisiei de
la Veneţia şi nu există. (Rumoare în sală.)
Nu, anume aceasta am spus, ca să nu lăsăm o impresie că
este o concluzie finală şi de nimeni nu a fost combătută.
Cred că este foarte important să
menţionăm acest lucru. În ceea ce priveşte avocaţii,
eu deja am menţionat, există ţări europene şi vă
dau exemplul Belgiei în care toţi avocaţii sînt
obligaţi să acorde asistenţă juridică din oficiu. Nu
sînt remuneraţi de către stat.
Mai mult decît atît, nu le
sînt achitate cheltuielile legate de prestarea acestor servicii. Curtea
Europeană a spus că aceasta este perfect, în perfectă
concordanţă cu Convenţia Europeană, avînd în
vedere că avocaţii ca şi notarii, ca şi alte categorii de
persoane liberale nu desfăşoară o activitate economică, ci
sînt persoane împuternicite să exercite atribuţii
delegate într-o oarecare măsură.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Bine, mersi.
Eu v-am întrebat alta. Noi nu comparăm
onorariul unui avocat din Belgia cu onorariul unui avocat care o primeşte
pe mătuşa Ileana de la Pîrjolteni. Şi să nu vorbim despre
aceasta. Eu trec la ultima întrebare.
Domnul Marian Lupu:
Da, vă rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Sînt avocaţi, ca şi
jurişti, în diferite instanţe care se specializează. Noi
avem avocaţi, se specializează în diferite domenii. Cam cum, desigur,
Parlamentul de la Chişinău, avînd o majoritate
confortabilă, poate să decidă cîte în lună
şi în stele.
Dar un avocat, cum să îl oblige
Parlamentul să meargă pe un dosar penal, dacă el se ocupă numai
cu litigiile economice. Nu vă pare dumneavoastră că
mîine-poimîine o să veniţi aici, în Parlament,
şi fac comparaţia, să îmi fie iertată
comparaţia, dar e reuşită, căci e din medicină:
degrabă o să obligaţi un medic ginecolog să scoată
dinţii pe aici prin Chişinău, că nu are cine.
Domnul Nicolae Eşanu:
Acordarea asistenţei juridice
garantate de către stat presupune cunoaşterea principiilor generale
ale dreptului care trebuie să fie cunoscute de către orice avocat.
Este absolut regretabil că există avocaţi, chiar şi
specializaţi, care nu au cunoştinţele minime necesare pentru a
asigura asistenţa juridică garantată de către stat.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Nicolae Eşanu:
Acele persoane trebuie să fie lipsite
de licenţa de avocat.
Mulţumim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru,
Dar am o rugăminte. În primul
rînd, vizavi de menţiunea pe care aţi făcut-o, de
poziţia celor din Parlamentul Republicii Moldova faţă de
propunerile şi de opiniile celor de la Comisia de la Veneţia.
Acum o lună, şi Comisia de la
Veneţia a prezentat un document care a sugerat Parlamentului, de fapt,
cred că moale fiind spus, a sugerat vizavi de modificările operate în
Codul electoral, în care, în detalii, şi-a prezentat
poziţia. Şi atunci, dacă vorbim că unii au o atitudine sau
alta faţă de ceea ce ne sugerează partenerii noştri
occidentali, trebuie să facem referinţă directă.
Acum vizavi de avocaţi, revenim la
avocaţi. Aici, în Parlament, am adoptat Legea privind
asistenţa, da, garantată de stat. Eu nu vreau să
înţeleg, din ceea ce aţi spus dumneavoastră, că
această asistenţă trebuie să fie una bazată pe
cunoaşterea principiilor generale. Noi vorbeam aici ca această
asistenţă să fie una calificată şi calitativă.
Şi ceea ce a spus domnul Susarenco
este absolut corect. Noi nu putem să ne mascăm, să spunem
că, uite, statul oferă posibilitatea ca un avocat să îl
asiste într-un proces sau altul. Noi sîntem obligaţi, conform
normelor respective ale legii menţionate şi de dumneavoastră,
să le oferim o asistenţă calitativă.
Or, în acest sens, mai este o
problemă mare, domnule viceministru. Aici, în Parlament, am discutat
despre faptul că avocaţii sînt puşi în condiţii
inegale faţă de acei care activează în acelaşi
domeniu fără licenţă. Mă refer la cauzele civile.
Dacă vă aduceţi aminte,
argumentele pe care le-aţi folosit şi dumneavoastră, şi Comisia,
se vorbea atunci că eu sînt lobbystul avocaţilor. Acum
răspundeţi-mi la o întrebare. Avocatul licenţiat, da, de
către stat în conformitate cu prevederea legală va fi obligat
să muncească în slujba poporului, aşa cum aţi spus
dumneavoastră, iar acei care activează în acelaşi domeniu,
care nu au licenţă, o să se ocupe de meseria pe care o au
fără ca să intre în aceeaşi... Cum vedeţi această
situaţie?
Domnul Nicolae Eşanu:
Întrebarea este clară, este
foarte importantă, dar ea nu are legătură cu acest proiect de
lege. Problema dumneavoastră se referă la reglementarea foarte
clară a persoanelor care au acces la prestarea serviciilor juridice.
În cazul de faţă, noi
vorbim doar de modul în care avocaţii şi noi vorbim de
asistenţă juridică garantată de stat pe care pot să o
acorde doar avocaţii. Aş repeta puţin din ce am spus anterior.
Noi nu venim să schimbăm mecanismul. Cineva a spus chiar foarte clar,
noi sperăm ca acest mecanism să fie aplicat cît mai rar.
Dar, avînd în vedere
tendinţa actuală în care avocaţii, din diferite motive pe
care eu nu vreau să le expun aici, refuză să acorde
asistenţă în baza mecanismului care e deja pus în lege,
noi venim cu un mecanism care ar permite să nu stopăm procesul de
acordare a asistenţei juridice garantate de către stat.
Dar vor fi întreprinse în
continuare măsuri, astfel încît să fie acordată
asistenţă de avocaţii publici.
Domnul Vladimir Filat:
Am înţeles.
Domnul Nicolae Eşanu:
Şi avocaţii care în
bază de contract...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Roşca,
Vă rog.
Domnul Iurie Roşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule raportor,
Am o întrebare de ordin aritmetic,
după care voi adresa încă două întrebări.
Cîţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sînt la
ora actuală după reforma care s-a realizat în 2005?
Domnul Nicolae Eşanu:
12.
Domnul Iurie Roşca:
Şi care este structura acestor 12?
Domnul Nicolae Eşanu:
7 judecători aleşi de Adunarea
generală a judecătorilor, 3 membri din oficiu şi plus 2
profesori aleşi de Parlament.
Domnul Iurie Roşca:
Deci 12.
Domnul Nicolae Eşanu:
12.
Domnul Iurie Roşca:
Acum, pornind de la propunerea
dumneavoastră, citesc din articolul 3 alineatul (2): “Consiliul Superior
al Magistraturii este alcătuit din 5 judecători şi 4 profesori
titulari”. Deci 5 plus 4 cît fac, domnule ministru?
Domnul Nicolae Eşanu:
Deci fix această întrebare am pus-o
cînd mi-au prezentat mie proiectul în minister.
Domnul Iurie Roşca:
Nu, vă rog frumos să
răspundeţi.
Domnul Nicolae Eşanu:
Fac 9 , dar răspunsul este simplu.
Este fix logica legii de astăzi în vigoare şi în legea
în vigoare mai există alt alineat care prevede că sînt 3
din oficiu.
Deci noi nu am vrut să schimbăm
conceptul legii. Astăzi este prevăzut în lege: sînt 7
plus 2. Noi am schimbat 5 plus 4.
Domnul Iurie Roşca:
Domnule ministru,
Opriţi-vă oleacă.
Opriţi-vă oleacă, nu sînteţi la
grădiniţă. Noi înţelegem, eu v-am întrebat
cîţi şi, dacă cunoaşteţi cîte ceva din
tehnica legislativă, dumneavoastră, care vă consideraţi cel
mai grozav jurist din sud-estul Europei, uitaţi-vă ce hîrtie
aţi adus dumneavoastră aici.
Nu ştiu cîte zeci de legi
sînt într-un singur proiect de lege. Du-te şi caută ce e
cu avocatul, ce e cu Consiliul Superior al Magistraturii, ce e cu... Cine face
asemenea... nu aţi învăţat în manual, domnule
ministru, cum se face un proiect de lege, ca să înţeleagă
deputaţii ce au de examinat. Să aibă legea în
faţă şi după aceea să ştii cum o aplici.
Nu îmi povesti ce ai în alt
articol, eu citesc ce scrie aici: “Consiliul Superior al Magistraturii este
alcătuit din 5 judecători şi 4 profesori titulari”. Şi
dacă vreţi să ascundeţi faptul că, de fapt,
distrugeţi ce am votat împreună prin consens la 22 iulie 2005,
văd că vreţi să ascundeţi. Constituţia
însă scrie clar, ceea ce mie nu-mi place, dar este scris în
Constituţie şi nu putem revedea din mers printr-un articol de lege,
printr-un proiect de lege pe care vreţi să îl votaţi acum,
la sfîrşitul sesiunii, şi al mandatului acestui Parlament.
Din Consiliul Superior al Magistraturii fac
parte de drept preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,
ministrul justiţiei şi Procurorul General. Măcar aţi fi
repetat articolul 122 alineatul (2), ca să respectaţi
formalităţile de tehnică juridică. Nu aţi
făcut-o.
O altă întrebare: cu cîte
voturi sînt votaţi profesorii titulari la ora actuală,
după reforma pe care am făcut-o?
Domnul Nicolae Eşanu:
Deci eu pot să vă asigur...
Domnul Iurie Roşca:
Nu, nu, nu.
Domnule viceministru...
Domnul Nicolae Eşanu:
Că cunosc prevederile.
Domnul Iurie Roşca:
Eu vă rog frumos, întrebarea o
adresează deputatul, dumneata, ca şi reprezentant al Guvernului,
răspunde punctual la întrebare, nu îmi povesti ce
consideraţii de ordin general ai dumneata. Nu te-am pus să apreciezi
calitatea întrebării mele, ci să răspunzi: cu cîte
voturi sînt aleşi astăzi profesorii titulari, cei doi?
Domnul Nicolae Eşanu:
Eu pot să răspund, continuînd
tonul pe care-l daţi dumneavoastră discuţiei, foarte simplu: eu
n-am consultat astăzi textul de lege, pentru că partea
respectivă nu face obiect al prezentei legi. Şi nu are nici o
legătură mecanismul care este acolo cu ceea ce...
Domnul Iurie Roşca:
Mulţumesc pentru răspuns.
Putem considera că avem un reprezentant
al Guvernului incompetent. Pentru că legea, pe care noi am votat-o cu 101...
Vă rog, puţină linişte, stimaţi colegi. Eu sînt
convins că acei care reacţionează aşa, nici habar nu au ce
au votat la 22 iulie. 2/3 de voturi sînt necesare pentru instalarea celor
doi profesori titulari.
Domnul Nicolae Eşanu:
Desigur. Şi puteţi să mai
adăugaţi că unul se propune de opoziţie şi unul de
majoritate.
Domnul Iurie Roşca:
Aceasta am vrut să spun.
Domnul Nicolae Eşanu:
Este foarte perfect. Eu repet, nu se...
Domnul Iurie Roşca:
Domnule viceministru,
Permiteţi-mi să închei,
după aceea o să îmi daţi replică, nu sîntem
în stradă. Aici totul constă în aritmetica pe care o
ascunde reprezentantul Guvernului. Da, cu 2/3. Aşa s-a convenit că
este mai democratic pentru a consolida independenţa puterii
judecătoreşti. Da, anume 7 judecători, şi nu 5. Şi aleşi
de jos în sus de către Adunarea generală a judecătorilor
odată la 4 ani, pentru a scoate de sub control politic puterea
judecătorească. Acum se propun 4 profesori titulari, votaţi de
50 plus 1.
Ca să fie clar de ce formulez aceste
obiecţii, uitaţi-vă la “Dispoziţii finale şi
tranzitorii” foarte incerte, stimaţi prieteni. Ce va să însemne
“Pînă la expirarea mandatului persoanelor alese în calitate de
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rîndul
judecătorilor, anterior intrării în vigoare a prezentei legi,
la adoptarea deciziilor cvorumul” atenţie “cvorumul va fi determinat,
ţinînd cont de aceste mandate în măsura în care
persoanele participă la şedinţă.” Ce e cu aberaţia aceasta
de ordin juridic, stimaţi prieteni?
Eu înţeleg că cineva a mers la
Preşedintele Republicii şi l-a convins cu insistenţă
că ar fi un proiect reuşit, venit cîteva zile în
urmă, fără avizul Consiliului Europei. Şi este o
încălcare a înţelegerilor noastre şi
dumneavoastră ştiţi acest lucru şi îl ascundeţi
cu perfidie. Şi eu sînt foarte nemulţumit de faptul că
Preşedintele Republicii, ca autor al acestei iniţiative, este pus
într-o situaţie jenantă. Iar majoritatea parlamentară vrea
să îl salute numai pentru că vine cu semnătura
Preşedintelui.
Este o situaţie jenantă,
regretabilă şi sub aspect moral şi profesional degradantă
pentru raportor. Eu mă pronunţ împotrivă acestei
iniţiative şi consider că este un regres semnificativ în
ceea ce ţine de asigurarea independenţei puterii
judecătoreşti în Republica Moldova, care, prin acest proiect de
lege, este subminată cu rea-credinţă.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Eşanu:
Dacă îmi permiteţi să
răspund.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Vă rog. Da. (Deficienţe tehnice.)
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3414. Esenţa şi
scopul acestui proiect de lege a fost dezbătut cu mare atenţie de
către toţi. Aş vrea să menţionez că acest proiect
de lege a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente, de către
Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, este prezentat şi
avizul pozitiv al Guvernului.
Totodată, sînt înaintate
unele propuneri şi amendamente, inclusiv în cadrul
şedinţei Comisiei cu privire la unele dintre poziţii care
astăzi au fost discutate şi la “Dispoziţii finale şi
tranzitorii” privind modalitatea numirii sau alegerii reprezentanţilor
societăţii civile, inclusiv la modalitatea retragerii licenţei
avocaţilor în cazul în care ei vor refuza a doua oară
nemotivat acordarea asistenţei juridice garantate de stat. Aceste
amendamente vor fi examinate suplimentar pentru lectura a doua. La momentul
actual, Comisia propune aprobarea acestui proiect de lege în primă
lectură.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc.
Luări de cuvînt, nu au fost
solicitări.
Stimaţi colegi,
Propunerea Comisiei privind aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.3414. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Privind lectura a doua nici nu mai amintesc.
Bine. Este ultimul subiect pe agenda
şedinţei de astăzi dincolo de... A, două, mă
iertaţi, vă rog, două. Proiectul Codului
învăţămîntului. Proiectul nr.3016. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
De la început aş vrea să spun
că este regretabil faptul că unii deputaţi n-au intrat în
esenţa acelor modificări şi acelor completări ale
proiectului pentru lectura a doua şi, din start, au propus să fie
retras. Dar, bine.
Proiectul Codului învăţămîntului,
iniţiat de Preşedintele Republicii Moldova, a fost examinat şi
aprobat în primă lectură la 5 decembrie 2008. Acest proiect
prevede crearea condiţiilor necesare pentru avansarea la un nivel mai
înalt al calităţii învăţămîntului la
toate nivelurile şi racordarea învăţămîntului
la imperativele societăţii în schimbare, la standardele
internaţionale. După cum ştim cu toţii, acest document a
trezit un interes deosebit şi aceasta este salutabil. Aceasta
dovedeşte că societatea nu este indiferentă faţă de
sistemul de învăţămînt din ţara noastră.
Drept dovadă poate servi numărul de
propuneri şi amendamente parvenite din partea Guvernului, din partea
comisiilor parlamentare, din partea Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului, din partea fracţiunilor parlamentare şi din partea
deputaţilor. Pentru sistematizarea tuturor propunerilor şi
amendamentelor, Comisia de profil, împreună cu Ministerul
Educaţiei şi Tineretului, au creat grupuri de lucru pe fiecare nivel
al sistemului de învăţămînt aparte.
Concomitent, a fost constituit un grup de
expertiză a propunerilor şi amendamentelor, în care au intrat:
doamna Larisa Şavga, ministru al educaţiei şi tineretului,
Vladimir Dragomir, preşedintele Comisiei pentru cultură, ştiinţă,
învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de
informare în masă, doamna Viorelia Moldovanu, consilier al
Preşedintelui Republicii Moldova, doamna Gherman Stela, deputat, secretar
al Comisiei de profil, domnul Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei de
Ştiinţe a Moldovei, doamna Galina Bulat, viceministru al
educaţiei şi tineretului, domnul Ion Bostan, preşedintele
Consiliului rectorilor, domnul Andrei Galben, rector al Universităţii
Libere, domnul Petru Chiriac, vicepreşedintele Confederaţiei
Naţionale a Sindicatelor din Moldova, doamna Svetlana Cicati şi
doamna Silvia Cojocaru din Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului.
Grupului de expertiză i s-a pus în
sarcină studierea tuturor propunerilor şi pregătirea proiectului
de sinteză. Acest grup s-a întrunit în mai multe
şedinţe şi, în urma analizelor tuturor amendamentelor, a
prezentat în comisia parlamentară un proiect al sintezei
amendamentelor.
Făcînd o totalizare mai
generală, putem menţiona că amendamentele mai principale au fost
propuse pe marginea problematicii ce ţine de structura şi tipurile
sistemului de învăţămînt (art.12 şi art.13), garanţiile
de stat pentru asigurarea proprietăţii
învăţămîntului, privind finanţarea. (art.9), organizarea
învăţămîntului vocaţional/tehnic (art.29
şi 30), acreditarea şi evaluarea instituţiilor de
învăţămînt (art.70 şi 71), organele de
conducere a instituţiilor de învăţămînt,
normarea activităţii didactice în
învăţămînt (art.95–97), atribuţiile
autorităţilor publice în domeniul
învăţămîntului (art.105–107) şi altele.
Pe data de 15 decembrie curent a avut loc
şedinţa comună a Comisiei de profil şi a grupului de lucru.
La şedinţă a fost examinat proiectul de sinteză a
amendamentelor. În rezultatul examinării, s-a constat că peste
130 de amendamente prezentate poartă un caracter redacţional. Comisia
a acceptat 261 de propuneri. Nu au fost acceptate 185 de propuneri, iar circa
10 au fost acceptate parţial.
Tot aici vreau să menţionez că,
pe parcursul analizei amendamentelor, s-au întîlnit multe cazuri
cînd comisia nu a acceptat acel sau alt amendament pe motiv că ele
se repetă cu o mică deosebire redacţională, iar altele au
fost formulate mai puţin reuşit decît în varianta
iniţială a proiectului. Spun aceasta pentru a nu trezi mari
nedumeriri în rîndul deputaţilor, ale căror propuneri nu
şi-au găsit reflectare pozitivă în sinteză.
Totodată, accentuez faptul că Comisia
a propus pentru a fi adoptate un şir de amendamente foarte importante
pentru dezvoltarea la un nivel mai înalt al sistemului de
învăţămînt şi racordarea lui la cerinţele
standardelor europene şi, în special, la cerinţele procesului
de la Bologna.
În acest proiect, se propune ca ciclul I
de studii în învăţămîntul superior să fie
numit „bachelor” (licenţă). Liceul se va finaliza cu susţinerea
examenelor de liceu şi obţinerea unei diplome de studii liceale, care
va permite dreptul şi accesul la studii pe bază de merit în
învăţămîntul superior şi vocaţional/tehnic.
Au fost introduse 2 articole noi ce ţin
de studiile superioare de masterat de cercetare şi masterat profesional.
S-a ţinut cont şi de propunerea multor deputaţi şi s-a
introdus un capitol privind noţiunile generale ale legii, care sînt
incluse în sinteza amendamentelor. Sînt propuse modificări
şi la capitolul ce ţine de evaluarea şi acreditarea
instituţiilor de învăţămînt. Aici se propune ca
acreditarea instituţiilor de învăţămînt de stat
să înceapă de la învăţămîntul
liceal, iar cel preşcolar, primar şi gimnazial să fie evaluat de
direcţiile raionale, municipale de învăţămînt,
tineret şi sport. Învăţămîntul privat va fi
acreditat la toate nivelurile.
Agenţia de Asigurare a Calităţii,
care va avea în sarcină evaluarea şi acreditarea
instituţiilor de învăţămînt de stat şi
privat, va fi creată prin hotărîre de Guvern şi va avea
statut autonom.
Un alt moment important este că studiile
în instituţiile de învăţămînt superior de
stat va fi organizat atît prin finanţare de la bugetul de stat,
cît şi pe bază de contract. Completarea actelor de studii
în învăţămîntul de toate nivelurile se va face
conform legislaţiei în vigoare.
Se propune, de asemenea, ca, la data
intrării în vigoare a Codului, să se organizeze concursul privind
alegerea conducătorilor instituţiilor de
învăţămînt de toate nivelurile, cu excepţia
celor care au fost deja aleşi prin concurs. La concurs nu vor participa
doar persoanele care au atins vîrsta de pensionare.
Luîndu-se în consideraţie
multiplele şi diversele propuneri la articolele 95, 96, 97 din proiect – norma
activităţii didactice, se propune excluderea acestor articole şi
înlocuirea lor cu un singur articol, cu următorul cuprins: “Normarea
activităţii didactice pentru toate nivelurile din
învăţămînt să se realizeze în baza unui
regulament aprobat de Guvern”.
Din cele menţionate se poate de
concluzionat că includerea şi acceptarea acelor 261 de amendamente a
îmbunătăţit considerabil proiectul Codului
învăţămîntului. Comisia pentru cultură,
ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport
şi mijloace de informare în masă propune plenului Parlamentului
adoptarea în lectura a doua a proiectului Codului
învăţămîntului nr.3016 cu amendamentele expuse
în sinteza anexată, care este parte integrantă a prezentului
raport.
Stimaţi deputaţi,
Sinteza dumneavoastră o aveţi cu
toţii, dacă aţi dovedit să luaţi
cunoştinţă de ea, atunci noi propunem aşa o modalitate de
lucru. Fiindcă ea este foarte voluminoasă, sînt paginile
şi sînt articolele, eu propun ca să trecem pe pagini şi
articol concret. Sau altă modalitate. Nu. Dacă nu,
înseamnă că atunci, poftim, atunci cine are
întrebări?
Domnul Marian Lupu:
Dacă e nu, înseamnă că e
nu. Procedăm în felul următor. Muncim, ca de obicei, în
lectura a doua, care sînt propunerile care au fost înaintate de
către autori, nu au fost acceptate şi asupra cărora se
insistă la vot. Muncim în felul acesta.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Am două întrebări la colegul
meu, domnul preşedinte al Comisiei.
Domnul Vladimir Dragomir:
Vă rog, mai tare.
Domnul Dumitru Ivanov:
Destul de... Eu ştiu. Dumneavoastră
aţi acceptat din cele 28 de revendicări care au venit de la noi 6.
Vă mulţumesc şi de acest gest
frumos.
Vreau să îmi răspundeţi
la o întrebare. La articolul 83, alineatul (1) litera g) se spune că
cadrele didactice pot să se asocieze în organizaţii pentru
apărarea intereselor şi drepturilor lor profesionale, fără
afectarea obligaţiunilor directe de serviciu.
Vreau să vă întreb, dragul meu
coleg, această prevedere, de fapt, anulează prevederile Codului muncii
şi Legii sindicatului vizavi de asemenea noţiune ca acţiune de
protest, grevă. Cum vă imaginaţi dumneavoastră, că
cadrul didactic poate să participe la acţiuni de protest
fără să afecteze obligaţiunile de bază? O expresie
care contravine Constituţiei Republicii Moldova, drepturilor omului
şi este foarte bine descris în cele două legi pe care vi le-am
numit. Vă rog frumos.
Domnul Vladimir Dragomir:
Vă explic. Deci ele pot să participe
în afara orelor de lucru.
Domnul Dumitru Ivanov:
Vă rog frumos, noţiunea de
grevă. Atunci anulaţi Codul muncii, Legea sindicatelor, veniţi
cu propuneri. Dumneavoastră, prin această prevedere...
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu v-am răspuns dumneavoastră.
Domnul Dumitru Ivanov:
Mulţumesc.
Domnul Vladimir Dragomir:
În afara orelor de lucru, poftim.
Duminica.
Domnul Dumitru Ivanov:
Şi următoarea. Totuşi, domnule
Preşedinte al Parlamentului, eu vă rog frumos ca această
prevedere... să vină oamenii cu propuneri, să fie anulate Codul
muncii în această privinţă, Legea sindicatelor, ca o lege
organică sau nu lege, un cod. Mă scuzaţi, vă rog, nu
pricep.
A doua întrebare. Dumneavoastră
aţi pornit de la aceea că acest proiect de lege este chemat să
asigure o calitate în învăţămînt. Dacă ar
fi vorbit altcineva, dar nu dumneavoastră, care aţi lucrat în
şcoală, v-aş înţelege. Vă întreb: cum se
poate de asigurat calitatea măcar prin ceea ce scrie, că şcoala
va răspunde de calitatea învăţămîntului?
Fără să spuneţi macar jumătate de cuvînt vizavi
de programele şcolare, conţinut şi trimiterea la Europa.
Dacă dumneavoastră insistaţi asupra
acestei formule, eu propun altceva: textul “ne orientăm la Europa şi
UNESCO” din Codul învăţămîntului să fie exclus.
Fiindcă noi le tratăm aşa, “maldaveneşte”, cum pricepem
noi.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Am avut ocazia să discutăm pe
marginea proiectului Codului educaţional şi în
şedinţele comisiei, şi chiar în cadrul ultimei
şedinţe. Din păcate, Fracţiunea noastră a formulat
peste 30 de amendamente şi, practic, toate au fost respinse. În
special, regretăm...
Domnul Vladimir Dragomir:
Au trecut acelea care sînt mai
valoroase, nu toate. Au fost mai mult de 400, noi dacă am include toate
400...
Domnul Ion Varta:
Erau vreo cîteva propuneri foarte
principiale asupra cărora am insistat şi am considerat că o
să găsim înţelegere din partea colegilor noştri,
pentru ca să fie acceptate în ultimă instanţă. Din
păcate, nu a fost să fie.
Şi eu aş vrea să vă
întreb totuşi în legătură cu o chestiune de
maximă importanţă, care se referă la finanţarea
învăţămîntului de toate gradele din Republica
Moldova. Dumneavoastră, pînă la urmă, amendamentul nostru
l-aţi respins, care spunea foarte clar, de altfel colega noastră de Fracţiune,
doamna Eugenia Stîrcea a emis această revendicare a noastră
şi de la tribuna centrală. Am solicitat o majorare a
finanţării învăţămîntului din Republica
Moldova pînă la 14%, întrucît am considerat că
sînt alte domenii, poate nu atît de vitale şi importante,
importante, dar nu de o importanţă strategică cum este
învăţămîntul şi care se bucură de un
tratament mai generos la capitolul “Finanţare”. Iată că pentru
învăţămînt nu se găseşte, din păcate,
un tratament similar.
Fiindcă constatăm, din amendarea
acestei sintagme, acestei prevederi cu referire la finanţarea
învăţămîntului, care a fost una păguboasă
chiar. Şi dumneavoastră aţi renunţat la ea, pînă
la urmă, şi a căzut sintagma “pînă la 7% din produsul
intern brut”.
Dar aţi propus şi a fost
acceptată, pînă la urmă, o substituire cu o altă
sintagmă, care sună în felul următor şi care este la
fel de ambiguă şi neclară şi care nu spune nimic, nu este
clar, pînă la urmă, care va fi finanţarea
învăţămîntului nostru. “Finanţarea
învăţămîntului se va realiza proporţional
creşterii PIB-lui”. Deci proporţional creşterii PIB-lui, putem
să spunem că...
Domnul Vladimir Dragomir:
Aceasta putem spune că în fiecare
an finanţarea învăţămîntului o să fie mai
superioară ca în anul precedent.
Domnul Ion Varta:
Consider că este o formulă şi
mai nereuşită decît formula iniţială, fiindcă
dacă spui “proporţional cu creşterea PIB-lui” nu ai spus nimic.
Nu este clar. O marjă de manevră atît de mare,
încît nu poţi să stabileşti clar cam care sînt
finanţările care vor fi pentru educaţie. Acum a doua chestiune, care este la fel de principială
şi importantă pentru Fracţiunea noastră. Era vorba despre
educaţia moral-creştină.
Ţinem foarte mult la această
revendicare a noastră, întrucît considerăm, în
actualele condiţii, cînd valorile morale degradează
într-un ritm accelerat, cînd imoralitatea este în vogă,
cînd unica salvare pentru societatea noastră, pentru asanarea sub
aspect moral a societăţii noastre ar fi revenirea noastră la
normalitate, la vechile tradiţii creştine. Şi acest amendament
al nostru, au fost mai multe, de fapt, care se referă la educaţia
moral-creştină, au fost respinse cu, chiar cu, într-o
atmosferă aşa de vioiciune şi de bună dispoziţie. Mie
mi se pare că chiar trebuie să ne întristăm, fiindcă
nu avem o altă soluţie, nu avem o altă ieşire din acest
impas, în care am intrat cu toţii.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Ion Varta:
Unica soluţie ar fi revenirea la
tradiţie, la normalitate şi o educaţie, revenirea, aducerea,
readucerea studierii religiei în şcoală ar fi o soluţie.
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu v-aşi propune: uitaţi-vă
unde este învăţămîntul teologic, mi se pare că…
şi o să vedeţi care este formularea. Şi o să
găsiţi răspuns la întrebarea dumneavoastră.
Domnul Ion Varta:
Din păcate, nu este, domnule
Preşedinte.
Domnul Vladimir Dragomir:
Este, este. Căutaţi-o mai bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu nu sînt atît de fericit ca
domnul Ivanov. Din amendamentele pe care le-am înaintat, numai unul a
fost acceptat şi acela într-o variantă foarte şi foarte
parţială. Acum, domnule preşedinte al Comisiei, o
întrebare. Spuneţi-mi, vă rog frumos, cîte amendamente au
fost înaintate de către rectorii instituţiilor superioare de
învăţămînt în Comisie? Este o întrebare
aşa, generală.
Domnul Vladimir Dragomir:
În general, au fost înainte de
rectori undeva în jur la 70 de propuneri.
Domnul Vladimir Filat:
Cîte au fost acceptate?
Domnul Vladimir Dragomir:
70 de tot, dar ele coincid una cu alta,
să nu uitaţi, la diferite articole.
Domnul Vladimir Filat:
De acord, dar chiar dacă coincid,
cîte au fost înaintate?
Domnul Vladimir Dragomir:
Noi le-am sistematizat pe toate. Eu nu pot
să vă spun cîte anume de la rectori, fiindcă au fost
grupurile de lucru care au sistematizat pe niveluri, pe grădiniţe
aparte, pe gimnazii aparte, pe licee aparte, pe şcoli superioare aparte,
pe instituţii de învăţămînt superior.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am înţeles. Eu nu am să
insist asupra amendamentelor pe care le-am înaintat şi nu au fost
acceptate, dar asupra unuia chiar o să insist şi o să rog
şi colegii deputaţi să participe un pic la discutarea acestui
amendament, fiindcă, din punctul meu de vedere, este unul foarte
important. Articolul 108, domnule preşedinte al Comisiei.
Domnul Vladimir Dragomir:
8?
Domnul Vladimir Filat:
Articolul 108.
Domnul Vladimir Dragomir:
108.
Domnul Vladimir Filat:
Da, prin care Ministerului Educaţiei
şi Tineretului i se atribuie posibilitatea, de fapt, funcţia de a
numi şi elibera din funcţie conducătorii direcţiilor
raionale, municipale, învăţămînt, tineret şi
sport. Am discutat şi în dezbaterile pentru prima lectură.
Spuneam că noi avem consfinţită în legile Republicii
Moldova autonomia publică locală. Şi spuneam ca acest lucru
reprezintă…
Domnul Vladimir Dragomir:
Dar nu uitaţi că ei sînt
înaintaţi de către administraţia publică locală,
sînt aleşi, selectaţi şi înaintaţi. Ministerul
numai dă ordinul.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Dragomir,
Ministerul decide, pînă la
urmă. Pot să înainteze acei din raioane şi din municipii
cît doresc ei. Pînă la urmă, ministerul decide pe cine
să numească, pe cine să elibereze ş.a.m.d. Dar dacă
vorbiţi la numire, spuneţi-mi, vă rog frumos, la eliberare, tot
la propunerea consiliilor raionale vor fi eliberaţi conducătorii
instituţiilor respective? Păi, vedeţi, vedeţi?
Eu am o rugăminte.
Înţelegem foarte bine intenţia. Înţelegem că se
doreşte de a conduce, de a împărţi totul. Dar dacă
totuşi vorbim de învăţămînt şi vorbim
că avem autonomie în Republica Moldova sub aspectul
administrării publice şi locale, eu propun ca această prevedere
să fie scoasă din prezentul Cod. Să lăsăm norma
legală care există la ora actuală. Există posibilitatea ca
ministrul să verifice, să intervină în cazul în care
sînt depistate greşeli, dar să nu intervină atît de
abuziv şi brutal în activitatea unităţilor
administrativ-teritoriale, în cazul dat de nivelul II.
Domnule Preşedinte,
În acest sens, eu rog să fie
supus votului amendamentul înaintat de către mine.
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu vreau să vă răspund
dumneavoastră în felul acesta. Ministerul promovează toată
politica de stat în privinţa
învăţămîntului. Dar dacă o să
numească Consiliul raional şi numeşte, dumneavoastră
ştiţi că acolo poate să apară nişte candidaturi,
care nu au nimic cu învăţămîntul.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sînt de acord, dar avem
direcţia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Atunci cum vedeţi dumneavoastră
dezvoltarea învăţămîntului în raionul cutare
sau cutare?
Domnul Vladimir Filat:
Uitaţi-vă cum o văd eu. Noi,
în cadrul comisiilor raionale, avem Direcţia economie, avem şi
Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministerul Economiei şi
Comerţului să numească şeful Direcţiei economie. Noi,
în cadrul consiliilor raionale, avem direcţii ale
administraţiei publice locale. Avem Ministerul Administraţiei Publice
Locale.
Domnul Vladimir Dragomir:
Acesta este un minister mai specific.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi
colegi,
Colegul a
înaintat această propunere pentru a fi supusă votului, ceea ce
o voi face regulamentar. Cine este pentru a accepta, a susţine propunerea
evocată de colegul nostru domnul Filat de la microfonul nr.4, rog să
voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 2?
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, eu cred că este o pregătire
aşa, către alegeri. Să vedem ce se va întîmpla prin
raioane.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3, să număr eu? 1, 2,
3, 4, 5... 9 voturi întru susţinerea acestei propuneri care nu a
fost acceptată de plen.
Microfonul nr. 5.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule preşedinte de Comisie,
Noi am înaintat mai multe amendamente
la acest Cod, dar am spus, din start, că este unul bun şi este o idee
bună, o iniţiativă bună. Am înaintat, aşa cum a
sus domnul Varta, mai multe amendamente. Sincer să vă spun, nu am
aşteptat că ele nu au să fie acceptate în asemenea
măsură. Ceea ce s-a acceptat este derizoriu, este absolut
neimportant, dacă vreţi. Şi este o scăpare mecanică a
dumneavoastră.
Credeţi-mă că 18 ani de
activitate în domeniul pedagogic, în faţa clasei, în
faţa elevilor şi zece ani de activitate în cadrul
Direcţiei de învăţămînt m-au făcut să
cunosc multe lucruri în esenţă. De aceea, noi am propus mai
multe amendamente. Sincer să vă spun, am bănuit că nu o
să acceptaţi aceea ce se referă la elevii dotaţi,
segregarea lor, aşa cum o propuneţi. Am aşteptat că nu vor
fi acceptate normele de notare, care se referă la statutul
repetenţilor. Am aşteptat ca n-o să fie acceptate salarii pentru
bibliotecari. Nu am aşteptat să nu fie acceptată vacanţa
de Paşti, de exemplu, cînd în fiecare an ministerul şi
direcţiile de învăţămînt se întreabă:
ce va fi de Paşti? Nu am aşteptat să nu fie acceptată o
atare normă care este simplă.
Domnul Vladimir Dragomir:
Este vacanţa de primăvară.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Vă rog să mă ascultaţi
pînă la sfîrşit. Nu am aşteptat să nu fie
acceptată gratuitatea manualelor, pe care doamna Prim-ministru a raportat
la şedinţa trecută ca fiind o realizare deja. În raportul
prezentat de Guvern a fost indicat că manualele la noi sînt
gratuite. Deci noi am propus acest amendament şi el nu a fost acceptat.
Trebuie să vă asumaţi aceste lucruri. Nu am aşteptat, de
asemenea, să nu fie acceptată propunerea noastră vizavi de
şcolile profesionale. Şcolile profesionale, liceele pe care noi le-am
propus au protestat în faţa Parlamentului. Dumneavoastră
aţi discutat cu ei.
Domnul Vladimir Dragomir:
Dumneavoastră aţi propus licee
profesionale.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Am propus licee profesionale. Şi am
spus să nu fie distruse aceste cîteva licee şi şcolilor
profesionale să li se dea statut de liceu. Aş vrea să
răspundeţi totuşi, care sînt considerentele
dumneavoastră, deoarece am dreptul să pun două
întrebări, aşa am înţeles. Care sînt considerentele
dumneavoastră, de ce nu aţi acceptat totuşi liceele profesionale
sau aşteptăm să iasă oamenii să protesteze aici, sau
vrem să le închidem orice cale copiilor, care au mers la studii
profesionale?
Domnul Vladimir Dragomir:
Deci eu v-am spus şi încă o
dată repet. Nu putem noi să acceptăm tot ceea ce propune fiecare.
Eu vreau să vă spun că privind aceeaşi întrebare,
acelaşi articol fiecare din dumneavoastră dă diferite
răspunsuri. Unul vrea, altul nu vrea. Unul acceptă, altul nu
acceptă. Deci sînt diferite. Au lucrat aceste grupuri,
vasăzică, pe nivelurile şcolare. A lucrat acest grup de
expertiză pe care v-am citit-o. Aţi participat şi
dumneavoastră, mi se pare. Aşa că atît ce se poate de
acceptat, s-a acceptat. Nu a fost ca să fie neacceptate pe alte motive.
Dumneavoastră vă uitaţi frumuşel în sinteză
şi vedeţi. Noi nu am atras atenţie cine este acolo, numele
acelui deputat. Ne-am uitat la amendament, dar nu am avut posibilitate...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Dragomir:
Ca să acceptăm absolut tot...
Doamna Eugenia Stîrcea:
Numai am vrut să...
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Nu vă supăraţi. Doar o
clipă, doar o clipă înainte de a continua. Eu vă atrag
atenţia: articolele 67, 68, 69 din Regulament “dezbateri în lectura
a doua”. Aceste articole foarte clar spun că oricare deputat poate expune
punctul de vedere al fracţiunii sau al său propriu cel mult
două minute sau intervine cu amendamente pentru lectura a doua la fel
două minute. Eu vă rog să ţinem de prevederile
Regulamentului, pentru a continua dezbaterile.
Vă rog.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Mulţumesc. Â
Aş insista atunci, amendamentele care
au fost propuse s-au referit la şcolile profesionale, vizează multe
articole. De aceea, acest lucru aş vrea să fie pus la vot şi
să decidem, stimaţi colegi, căci este un lucru, la care va
trebui să dăm răspuns după aceasta. Aceasta este, domnule
Preşedinte. Dacă se acceptă, să puneţi la vot
articolele care se referă la şcolile profesionale.
Domnul Vladimir Dragomir:
Dumneavoastră ştiţi foarte
bine că la noi sînt în formă de experiment două
licee profesionale şi ele nu au dat rezultatele care trebuie. Aşa
că aceşti copii o să termine studiile acestea de
învăţămînt, dar mai mult aşa ca să facem,
să deschidem aceste licee, care nu dau rezultate, nu este.
Doamna Eugenia Stîrcea:
Domnule Preşedinte,
Dacă îmi permiteţi, deci
liceele, în primul rînd, au dat rezultate. În al doilea
rînd, rezultatele nu au fost generalizate. Şi nu a fost prezentat
în raport.
Mulţumesc.
Domnul Vladimir Dragomir:
Interesaţi-vă atunci mai bine la
minister ce rezultate au dat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, vă mulţumesc foarte frumos.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vreau să vă atrag atenţia
asupra a trei lucruri.
În primul rînd,
reprezentanţii Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»”
apreciază foarte înalt aportul Consiliului rectorilor din Republica
Moldova, care au contribuit considerabil la perfecţionarea articolelor
acestui Cod al învăţămîntului, ce se referă
nemijlocit la un învăţămînt universitar.
În al doilea rînd, apreciem
rolul Comisiei la care v-aţi referit dumneavoastră şi
constatăm că aproape jumătate din propunerile noastre au fost
acceptate, inclusiv două foarte importante – excluderea rolului
Preşedinţiei în confirmarea în funcţie a rectorilor
şi doi – atestarea graduală a instituţiilor universitare de
învăţămînt. Nu le voi repeta pe toate.
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu vreau să spun, din start, că
dumneavoastră nu aţi studiat toate amendamentele.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Dragomir,
Este ruşinos să faceţi o
asemenea declaraţie, căci eu îţi demonstrez acum public că
fiecare poziţie din cele 47 sau 48 de pagini pe care ni le-aţi dat,
ni le-aţi înmînat dumneavoastră, cu
întîrziere de altfel, sînt notate de mine. De aceea, eu
confirm încă o dată, în acelaşi timp, domnule
Dragomir, constatăm, în baza sintezei prezentate de
dumneavoastră, că cele mai esenţiale şi principiale
propuneri, prezentate de deputaţii Fracţiunii parlamentare “Alianţa
«Moldova Noastră»”, au fost ignorate. Fie că nu sînt incluse
în sinteză, fie că nu sînt acceptate.
De exemplu, am propus ca articolul 108
să fie exclus, lucru la care s-au referit deja colegii noştri,
fiindcă specificul instituţiilor de
învăţămînt într-adevăr este acelaşi.
Dar este incorect să admiţi că într-un raion nu se va
găsi un specialist bine pregătit pentru a deţine funcţia de
director al Direcţiei municipale sau raionale de
învăţămînt. Deci nu s-a ţinut cont de acest
lucru. În al doilea rînd, am propus de păstrat, în cel
mai rău caz, formula actuală, că “7% din produsul intern brut
revine învăţămîntului”.
Acea formulă, care este de ordin
general, inclusă în varianta acceptată de Comisie, este una
care, cu siguranţă, nu va îmbunătăţi
situaţia în domeniul învăţămîntului.
Fiindcă nimeni nu dă asigurări că, de exemplu, în
anul 2009 produsul intern brut va fi mai mare decît 7%. Tot aici noi am
atras atenţia asupra faptului că avem articolul 54 din
Constituţia Republicii Moldova, care nu ne permite să adoptăm o
lege care limitează drepturile.
Domnul Marian Lupu:
Timpul, vă rog.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
Nu au fost acceptate nouă propuneri.
Dacă nu îmi permiteţi să continui, îmi rezerv
dreptul la fiecare din cele nouă propuneri să folosesc cîte
două minte. Un alt moment foarte important...
Domnul Marian Lupu:
Propuneţi-le, vă rog. Timpul
pentru expunerea de poziţii a expirat.
Domnul Leonid Bujor:
Noi am propus… Da, eu termin, domnule
Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
Vă rog să continuăm pe linia
de propuneri şi supunere votului.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
Altă propunere foarte importantă,
de care nu s-a ţinut cont, este prevederea cu privire la păstrarea,
la statutul de funcţionar public pentru pedagogi.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Nu vă supăraţi, vă rog.
Eu vă rog ultima oară, să trecem la compartimentul de propuneri.
Domnul Leonid Bujor:
Eu termin, domnule Preşedinte,
dacă îmi permiteţi. Avînd în vedere faptul că
varianta finală propusă pentru adoptarea în lectura a doua
totuşi conţine cel puţin patru articole, care sînt un
regres în comparaţie cu legea în vigoare, noi nu vom vota
în lectura a doua această lege. Dimpotrivă, articolul 9 va fi,
ne vom adresa cu sesizare în Curtea Constituţională,
fiindcă lipsim cetăţenii Republicii Moldova pedagogi de un drept
de care deja se folosesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Anatol Ţăranu:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Domnule Preşedinte,
Dumneavoastră cunoaşteţi poziţia
mea. Eu mi-am expus-o şi în cadrul Comisiei, şi în plenul
Parlamentului. Eu sînt de părerea că conceptul care stă la
baza acestui proiect de lege este unul perimat şi nu va conduce la
îmbunătăţirea situaţiei în
învăţămînt din ţara noastră. Invers, eu
cred că implementarea acestui Cod în lunile apropiate va conduce la
un haos în sfera învăţămîntului şi
dumneavoastră toţi o să fiţi, de fapt, martori ai acestei
situaţii.
Din păcate, domnule Preşedinte,
sutele de amendamente care au fost aduse acestui Cod vorbesc în favoarea
ideii pe care acum am expus-o. Aceste amendamente, numărul mare, major,
extrem de mare de amendamente spune despre aceea că, din păcate,
proiectul acestui document a fost unul foarte şi foarte slab. Acum
întrebarea.
Domnule preşedinte, în document
se menţionează faptul că sfera pe care noi astăzi
încercăm să o reglementăm este o prioritate
naţională. Făcînd abstracţie de partea
declarativă a documentului, spuneţi-mi care din articole şi care
este partea, să zicem, de conţinut care vorbeşte despre aceea
că învăţămîntul, cu adevărat, este
prioritate naţională în Republica Moldova în versiunea
acestui Cod. Şi, ca să vă ajut să răspundeţi, pur
şi simplu, vă îndrept spre PIB, ce a fost în prima
variantă a Codului şi ce este astăzi, despre salariul deci al cadrelor
didactice, spre autonomia universitară, nemaivorbind despre autonomia
locală, care trebuia să fie respectată în acest Cod prin
formulele corespunzătoare, care permit funcţionarilor din raioane
să fie aşezaţi în jilţurile respective.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Doamna Larisa Zimin:
Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnul Vladimir Dragomir:
Să vă dau răspuns? Dacă
vreţi, vă dau răspuns. Toate articolele care sînt în
acest Cod arată că aceasta este o prioritate naţională.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Doamna Larisa Zimin:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Mult stimat domnule preşedinte al Comisiei
sesizate în fond,
Fracţiunea majoritară a
Partidului Comuniştilor vine cu propuneri ce vizează modificări
şi completări privind cîteva articole din Codul
învăţămîntului, după cum urmează.
Articolul 8 alineatul (3) se
suplimentează cu un alineat nou, cu următorul cuprins: “În
instituţiile publice de învăţămînt
vocaţional tehnic şi superior studiile pot fi organizate şi
în baza taxei de studii. Metodologia de stabilire a taxelor de studii se
aprobă prin hotărîre de Guvern.”
Articolul 152 se va completa cu un alineat
nou, cu următorul cuprinds “Organizarea studiilor cu taxă în
instituţiile de învăţămînt de stat se va
efectua pînă în anul 2013”. În tot cuprinsul Codului,
cuvîntul “licenţă” însemnînd finalitatea ciclului I
al studiilor superioare se va substitui prin cuvîntul “bachelor”.
În tot cuprinsul Codului, sintagma “diploma de bacalaureat” se va
substitui prin sintagma “diploma de studii generale”.
La articolul 45 alineatul (1), litera d)
textul “studii de doctorat” se completează cu cuvîntul “post
doctorat”.
La articolul 12 alineatul (1), litera g) se
expune în următoarea redacţie: “Nivelul VI – doctorat,
echivalent ciclului III al structurii europene a
învăţămîntului superior şi postdoctorat”.
Articolul 35 alineatul (2) va avea
următorul cuprins: “Admiterea în
învăţămîntul superior se va realiza prin concurs,
în bază de merit, conform criteriilor stabilite de Ministerul
Educaţiei şi Tineretului.”
La articolul 59 alineatul (17) se propune
de a se exclude propoziţia a doua: “Instituţiile de
învăţămînt privat de tip preşcolar, primar
şi gimnazial, după acreditarea acestora, se finanţează de
la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, la propunerea
Ministerului Educaţiei şi Tineretului, în modul stabilit de
Guvern.”
La articolul 59 alineatul (5), se propune
excluderea dreptului de folosinţă a bazei tehnico-materiale pentru
organizarea procesului educaţional în instituţiile private. Începînd
cu anul de studii 2013 – 2014, instituţiile private trebuie să
dispună de bază materială cu titlu de proprietate.
La articolul 69 alineatul (1), litera a) se
va expune în următoarea redacţie: “În
învăţămîntul primar (clasele I – III) – prin
calificativele: “nesatisfăcător”, “bine” şi “excelent”, iar
în clasa a IV-a – cu note de la “10” la “1”.
La articolul 99 alineatul (8), se propune
înlocuirea textului “Adunării generale a instituţiei de
învăţămînt superior în calitate de organ care
alege rectorul” cu textul “Adunarea reprezentanţilor care se constituie
din:
a)
personalul
didactico-ştiinţific şi didactic titular al instituţiei
deţinător de grade ştiinţifice;
b)
reprezentanţii
personalului administrativ-tehnic în proporţie de 10 la sută
din numărul personalului prevăzut la litera a);
c)
Reprezentanţii
studenţilor de la ciclurile I şi II, doctoranzilor în
proporţie de 20 la sută din numărul personalului prevăzut la
litera a)”.
Noi rugăm ca amendamentele propuse
să fie puse la vot.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimaţi colegi.
Da, domnule preşedinte al Comisiei.
Domnul Vladimir Dragomir:
Se poate de pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Au fost evocate un şir de propuneri la
articolele respective, voi supune votului. Cine este pentru aprobarea acestora...
Domnul Vladimir Dragomir:
Comisia acceptă.
Domnul Marian Lupu:
... rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerile sînt acceptate.
Ele au fost citite şi eu le-am supus
votului. Ele au fost aprobate.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
A fost prezentată nu o propunere
şi nu 5, şi nici nu 20.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Domnul Leonid Bujor:
Au fost prezentate foarte multe propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Aşa.
Domnul Leonid Bujor:
Eu vă dau garanţie că acei
care au strigat la vot din partea dreaptă a mea, stîngă a
dumneavoastră, ca şi mine nici nu au reuşit să
recepţioneze esenţa acestor propuneri. De aceea, îmi cer scuze,
dar nu sîntem aici la prăşit la hurtă. Sau rezervăm
posibilitate Comisiei de bază pînă joi să analizeze serios
aceste comisii, fiindcă, de exemplu, domnul Onceanu nu acceptă
ad-hoc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţii mei colegi,
Puţină linişte.
Domnul Leonid Bujor:
Şi ne puneţi într-o
situaţie dificilă, dar şi ruşinoasă, într-un
fel. Să ridicăm mîna pentru sau împotriva acestor
propuneri în situaţia în care cel puţin...
Domnul Marian Lupu:
Mă iertaţi, dar acest moment este
deja depăşit, fiindcă exerciţiul de vot a avut loc. Cu
atît mai mult, vă răspund la această poziţie. Eu merg
şi pe cale de analogie. Şi vă readuc acum cu două sau cu
trei săptămîni în urmă, cînd eram în
discuţii în lectura a treia la Legea bugetului, inclusiv de la
microfoanele nr.4 şi nr.5 se dădea citire pachetului de propuneri de
către reprezentanţii fracţiunilor, care erau, în aşa
mod, puse la vot.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte...
Domnul Marian Lupu:
Indiferent, eu nu cunosc rezultatul
exrciţiului de vot.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
Erau date citirii, aveţi dreptate
parţial, erau date citirii cîte 4, 5, 6 propuneri. Dar nu s-a dat
citire, practic, unui nou text. În al doilea rînd, aceasta e de
principiu.
Domnul Marian Lupu:
Eu, dacă nu greşesc, undeva vreo
6, 7 propuneri şi sînt.
Domnul Leonid Bujor:
Nu sînt 7 propuneri, domnule
Preşedinte, sînt peste 30.
Domnul Vladimir Dragomir:
8 propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Sînt...
Domnul Leonid Bujor:
În al doilea rînd, domnule
Dragomir, dacă greşesc, corectaţi-mă şi o să
accept punctul dumneavoastră. Dacă aveţi argument. Eu mi-am tras
concluzia că cel puţin în trei cazuri s-au făcut propuneri
de modificare a unor prevederi... doamnă Ostapciuc, nu pentru mata vorbesc...
a unor prevederi care... deja în sinteză este fixat de comisie
că sînt acceptate. Deci, de fapt, s-a propus de respins ceea ce deja
este acceptat în sinteză. Atunci ce votăm noi?
Domnul Marian Lupu:
Votăm propunerile, stimaţi
colegi.
Domnul Leonid Bujor:
Domnul Stoicov.
Domnul Marian Lupu:
Care, de fapt, au fost votate.
Domnul Leonid Bujor:
Spre deosebire de majoritatea din partea
stîngă, dreapta a mea, eu ştiu Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Ţăranu:
Da, vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Procedura normală este următoarea:
la vot se pune propunerea comisiei şi dacă ea nu trece, atunci se
discută amendamentul.
Altminteri cum, domnule Preşedinte? Uitaţi-vă,
noi la Comisie de cîteva ori am discutat nişte probleme. De exemplu,
acum nu îmi aduc aminte numărul articolului, dar în ceea ce
priveşte localul care trebuie să se găsească în
proprietate privată a instituţiei de
învăţămînt, private se are în vedere.
Domnule Preşedinte,
7 ani la rînd noi sîntem
nevoiţi, la sfîrşitul fiecărui an, să modificăm,
adică să facem derogare de la articol şi iarăşi vom
face această derogare. Dacă dumneavoastră aţi pus la vot
şi chestia aceasta s-a acceptat, aceasta înseamnă că de la
1 ianuarie liceele private din Republica Moldova trebuie să fie
închise automat. Fiindcă ele nu nimeresc sub incidenţa Codului
şi sînt o sumedenie de articole care se bat cap în cap cu ceea
ce a fost aprobat de Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
La acest subiect, stimate coleg, iată,
după cum spun şi colegii, a sunat această propunere cu
referinţă la anul 2013.
Domnul Vladimir Dragomir:
Treisprezece.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta înseamnă că această
întrebare în genere nu va mai fi pe agenda noastră ca o
dată pe an noi să revenim din nou şi din nou la extindere. Deci
e o problemă care se fixează pe perioada de 5 ani de zile, pe durata
acestor 5 ani de zile ne determinăm o dată şi pentru totdeauna
ce se întîmplă. fiindcă în această perioadă
unii vor avea posibilitate să cumpere.
Deci e termenul care nu ne constrînge
deloc, iar 1 ianuarie 2009 nu are nici o atribuţie.
Domnul Anatol Ţăranu:
Mă scuzaţi, eu am ascultat
amendamentul, acolo nu este vorba despre...
Domnul Marian Lupu:
Eu vă rog, repetaţi
încă o dată anume acest amendament care s-a votat ca să
fie într-adevăr clar.
Microfonul nr.3.
Doamna Larisa Zimin:
Cincizeci şi doi.
Domnul Vladimir Dragomir:
Microfonul.
Doamna Larisa Zimin:
Da, articolul 152: “Organizarea studiilor
cu taxă în instituţiile de
învăţămînt de stat se va efectua pînă
în anul 2013”.
Domnul Anatol Ţăranu:
De stat.
Doamna Larisa Zimin:
Dar cu taxă.
Domnul Anatol Ţăranu:
De stat, încă o dată.
Sînt deci instituţii de stat şi, doamnă deputat,
stimată colegă, dumneavoastră nici nu aţi clarificat
în Cod ce înseamnă instituţie privată şi ce
înseamnă instituţie de stat.
Vi s-a dat să citiţi şi
dumneavoastră, automat aţi citit de la microfon, fără ca
să pătrundeţi în esenţă. Este vorba despre
instituţiile de stat.
Domnul Marian Lupu:
Ia staţi aşa.
Domnul Anatol Ţăranu:
Dar eu vorbesc despre instituţiile private.
Domnul Marian Lupu:
Private. Bine, ce se
întîmplă, noi acum vorbim de arendă sau proprietate,
corect? Cine ne spune ca să avem definitiv o situaţie foarte clară
aici, să nu...
Domnul Anatol Ţăranu:
Nu, domnule Preşedinte, acolo nu este
vorba de arendă şi proprietate, acolo este vorba de
folosinţă.
Domnul Marian Lupu:
Acum, care...
Domnul Anatol Ţăranu:
Nu, aceasta este în varianta
iniţială.
Domnul Vladimir Dragomir:
La articolul 59 dumneavoastră, mi se
pare că v-aţi oprit la articolul 59.
Domnul Anatol Ţăranu:
59, da.
Domnul Marian Lupu:
Aşa, cine, eu vă rog frumos,
staţi liniştit şi nu mă împiedicaţi. Aveţi
dorinţă, aţi ieşit la microfon şi aţi vorbit.
Deja aţi făcut-o de cîteva ori. Eu vreau să aud răspunsul
la această întrebare. Cine? Microfonul nr.1 sau microfonul nr.3?
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
O pauză pe 20 de minute.
Fracţiunea în biroul 300, vă rog.
Domnul Marian Lupu:
Deci, anunţ această pauză.
Reluăm şedinţa la ora 2
şi 10 minute.
P
A U Z Ă
*
* *
D
U P Ă P A U Z Ă
Domnul Marian Lupu:
Stimaţii mei,
Alo, alo. Diversiune. Unu...
Stimaţi colegi, numărătorii,
Anunţaţi-mi, vă rog,
prezenţa în sală pe sectoare.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr. 1 – 30.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 1 – 30.
Mulţumesc.
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 20 deocamdată.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2 – 20.
În total 50. Nu avem încă
cvorumul. Aşteptăm.
Deci avem cvorumul, minus 1. Eu o să
rog Secretariatul să vadă colegii noştri în hol, pentru a-i
invita în sala plenului pentru reluarea şedinţei.
Sectorul nr. 1?
Microfonul nr.2.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Domnul Marian Lupu:
31. Sectorul nr.2 cîţi avem?
Dacă nu vă supăraţi.
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 21.
Domnul Marian Lupu:
21.
Numărătorii:
22
Domnul Marian Lupu:
21 şi cu 31, 52. Sectorul nr.3? 53.
Şi încă unul dintre colegii noştri – 54. Cvorumul este
prezent.
Stimaţi colegi,
Putem să reluăm
şedinţa. Deci o verificare. Am consultat încă o dată
situaţia şi vreau să constat absolut oficial, că subiectul
care vizează dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă,
ambele, este păstrat acest principiu pînă în perioada
anului 2013.
Deci încă o dată
reconfirmăm acea idee care a fost discutată acum zece minute, că
această poziţie formează premise facilitare pentru
instituţiile de învăţămînt de tot tipul, care
vor avea dreptul să îşi desfăşoare activitatea
atît în condiţiile de imobile în proprietate, cît
şi de imobile puse la dispoziţie în folosinţă, deci,
în condiţii de arendă. Aceasta este situaţia care a fost
propusă în cadrul acestui pachet. Propunerea invocată de la
microfonul nr. 3 şi care a fost votată şi acceptată de
plenul Parlamentului. Alte întrebări? Alte propuneri. Dacă nu
sînt alte propuneri, domnule preşedinte, eu vă mulţumesc.
În aceste condiţii, voi supune
votului adoptarea în lectura a doua, în condiţiile Comisiei de
profil şi ale rezultatului exerciţiului de vot, care s-a produs privind
pachetul propus de la microfonul nr.3 al proiectului nr.3016.
Cine este pentru adoptarea acestui proiect
în lectura a doua, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 23.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3? 1 vot.
Domnul Marian Lupu:
54 de voturi “pro”. Împotrivă? 1
vot – sectorul nr. 3. Văd eu. Sectorul nr. 2 – 0.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.1 – 0.
În condiţiile acestui
bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul Codului învăţămîntului
nr.3016 este adoptat în lectura a doua.
Vă mulţumesc.
Şi ultimul subiect de pe agenda
şedinţei de astăzi, dincolo de declaraţiile care vor fi
făcute la finele şedinţei, proiectul de Lege nr.3341 pentru
modificarea şi completarea Legii cu privire la notariat.
Prezintă Guvernul.
Domnul Nicolae Eşanu:
Stimate domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Proiectul de lege supus atenţiei
dumneavoastră vine să perfecţioneze reglementările în
domeniul notariatului, inclusiv prin prisma expertizelor introduse asupra legii
în vigoare de către experţii Consiliului Europei.
Dintre amendamentele supuse atenţiei
dumneavoastră voi menţiona cîteva cele mai importante. În
primul rînd, regulile cu privire la păstrarea arhivei notariale, o
problemă foarte controversată. La acest capitol, cu permisiunea
dumneavoastră, am să reproduc integral opinia unui expert la
articolul 7, care spune: “Este necesar a ţine cont de faptul că
actele notariale sînt păstrate la notar în condiţii de
securitate, definite printr-un regulament anexat, pentru ca acestea să nu
fie transferate în arhivele de stat decît în cazul încetării
activităţii notarului, precum şi de faptul că statul are
obligaţia de păstrare limitată. Pe lîngă aceasta,
accesul la arhive trebuie să se limiteze doar la persoanele care
prezintă justificarea unui interes legitim.”
Şi cu privire la ultima remarcă
a expertului, aş atrage atenţia asupra faptului că transferul
arhivelor notariale în arhiva de stat va crea o enormă problemă
în partea eliberării extraselor şi duplicatelor din
arhivă, deoarece va trebui ca persoanele din arhivele de stat să
aibă cunoştinţă cu privire la drept, pentru a putea evita
eliberarea documentelor notariale persoanelor care nu sînt
îndreptăţite, inclusiv ţinînd cont de faptul că
este necesară asigurarea păstrării secretului notarial.
A doua categorie de norme, care se propun
atenţiei dumneavoastră, se referă la admiterea în
profesie. Şi aici aş vrea să menţionez că proiectul de
lege prevede foarte clar: admiterea în profesie să se facă pe
bază de concurs public. Este foarte straniu că ministerul este nevoit
să lupte astăzi de a renunţa la situaţia în care
ministrul justiţiei ar putea admite din considerente ştiute doar de
el, în profesie sau de a transfera persoanele dintr-o parte în
alta. Noi propunem să fie stipulat foarte clar că o funcţie de
notar poate fi ocupată doar în baza unui concurs public.
Al treilea subiect se referă la
organizarea activităţilor notarului. Cu părere de rău,
legislaţia în vigoare nu prevede reglementări, astfel
încît cetăţenii depun foarte multe plîngeri
privitor la faptul că notarii nu se află în birou. Propunem ca,
în cazul notarilor privaţi, aceştia să îşi
stabilească de sine stătător programul de activitate, doar
că legea le va cere în mod clar că trebuie să activeze
în cadrul biroului 5 zile pe săptămînă şi
în timpul zilei 5 ore, programul şi-l aleg, repet încă o
dată, de sine stătător.
Şi ultimul subiect pe care aş
vrea să îl menţionez expres este referitor la asigurarea
răspunderii civile a notarului. Legea în vigoare prevede
obligativitatea notarului de a se asigura. Dar, cu părere de rău, se
interpretează textul de lege într-un sens care, de fapt, conduce la
eludarea de această obligaţie, deoarece se asigură pe sume
derizorii pentru 5 – 10 mii de lei, pe cînd doar un contract de
înstrăinare a unui imobil, care va fi autentificat greşit de
către notar, acesta va trebui să plătească sute şi
chiar milioane de euro.
În temeiul celor menţionate,
rugăm să susţineţi adoptarea proiectului în primă
lectură.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumesc.
Întrebări către raportor+
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Totuşi aţi trecut aşa,
fugitiv pe majoritatea... altă treabă dacă cineva este de acord
cu ele. Dar totuşi nu motivaţi de ce un notar privat, care are
licenţă, trebuie să activeze numai pînă la 65 de ani?
Cînd chiar şi Legea cu privire la alegerea Parlamentului, am
în vedere şi Constituţia nu prevăd asemenea
restricţii nici pentru înalţi demnitari de stat, nici pentru
deputaţi, nici pentru miniştri ş.a.m.d. Ce aveţi cu un notar
care o să şadă sărmanul să îşi aplice
ştampila acolo pe o procură?
Domnul Nicolae Eşanu:
Eu regret că...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar aici, la aista, mă scuzaţi, eu
aş propune să se ducă să susţină examen, să
se facă notari, dacă consideră că tare mult acolo pot
lucra.
Domnul Nicolae Eşanu:
Eu regret faptul că, eventual, ar
putea exista notar care aplică doar ştampila. În acest caz,
institutul notariatului nu îşi are sensul. Notarul nu aplică
doar ştampila, ci efectuează un serviciu de interes public,
prestînd servicii juridice. Aceasta este o recomandare expresă a
experţilor, care spune că pentru desfăşurarea
activităţii notarului este necesar ca respectiva persoană,
activînd în condiţii de stres foarte frecvent, să
aibă o condiţie fizică şi psihică suficientă.
Şi aici eu aş vrea să atrag
atenţia că Legea cu privire la statutul judecătorului, de
asemenea, prevede în mod expres că judecătorul poate activa pînă
la vîrsta de 65 de ani. La situaţia actuală, în foarte
multe raioane există notari în vîrstă, care, din cauza
stării sănătăţii, în mod obiectiv, nu pot
să îşi desfăşoare activitatea în
condiţiile stabilite de lege. Astfel, clienţii fiind obligaţi
să caute servicii fie în alte localităţi, fie să
încerce să stea în rînduri la alţi notari.
Vreau să atrag atenţia că
numărul notarilor este limitat. Deci nu este o situaţie în care
pentru notarul care nu poate desfăşura activitatea să presteze
serviciile altă persoană. În foarte multe centre raionale
activează 3 – 4 sau maximum 5 notari. Şi, în măsura
în care notarii vor fi mai mult în concediu medical decît la
serviciu, persoanele vor fi lipsite de posibilitatea de a beneficia de
serviciile acestora.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte întrebări?
Mulţumesc.
Comisia.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege nr.3341 a fost examinat
de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi,
au fost prezentate avizele pozitive ale comisiilor permanente şi a
Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, cu înaintarea unor
amendamente, care au drept scop îmbunătăţirea textului
şi vor fi luate în consideraţie pentru lectura a doua.
Totodată, în cadrul şedinţei Comisiei, au fost luate
nişte decizii de ordin conceptual şi anume.
Unu. De exclus din conţinutul
proiectului de lege propunerea de modificare a alineatului (2) din articolul 4,
prin care se exclude sarcina Ministerului Justiţiei de a elabora şi
a aproba Regulamentul cu privire la procedura notarială. Deoarece aceste
modificări urmează a fi operate doar în cazul în care va
fi elaborat un act legislativ ce va reglementa procedura respectivă.
Invers s-ar crea un gol normativ.
Doi. Avînd în vedere faptul
că articolul 5, în redacţie actuală, reglementează pe
deplin problema ce ţine de utilizarea limbii în activitatea
notarială, modificările propuse sînt considerate ca inoportune.
Trei. Ţinînd cont de faptul
că, potrivit alineatului (1) al articolului 7 din Legea cu privire la
notariat, arhiva notarială constituie proprietate a statului, este necesar
de exclus propunerea de modificare a alineatului (3) din articolul 7, potrivit
căruia: “Păstrarea arhivei este pusă în sarcina notarului
pînă la încetarea activităţii sale.” În
privinţa acestui alineat este necesar, pentru lectura a doua, să fie
găsită o soluţie mai rezonabilă.
Se propune a exclude modificarea
articolului 10, partea ce ţine de instituirea testului pentru admiterea
persoanelor la stagiere.
Următoarea obiecţie. De asemenea,
se propune a fi menţinută în competenţa Comisiei de licenţiere
a activităţii notariale, reglementată la alineatul (2) din
articolul 11, adoptarea hotărîrilor cu privire la suspendarea
şi retragerea licenţiei în formă de sancţiune
disciplinară doar la propunerea Colegiului disciplinar.
La alineatul (1) al articolului 13 de
exclus litera d1), care prevede includerea în conţinutul
licenţiei pentru activitatea notarială a menţiunii despre
teritoriul de activitate.
Avînd în vedere faptul că
articolul 3 din Legea cu privire la notariat prevede că actele notariale
se îndeplinesc de persoane care desfăşoară activitate
notarială, se propune a menţine redacţia actuală a
alineatului (5) din articolul 16, care stabileşte. “Actul notarial
îndeplinit după încetarea activităţii de notar este
nul.”
La articolul 19, litera i) se propune aprobarea
Codului deontologic al notarilor de către adunarea generală a notarilor.
Din conţinutul alineatului (1) al articolului 25 de exclus cuvintele:
“teritoriul notarului”.
La fel, din conţinutul alineatului (1)
al articolului 27 se propune excluderea textului: “Conform cerinţelor
minime.”
La articolul 33 de menţinut
redacţia actuală a alineatului (3), care prevede: “Plata petru
serviciile notariale prestate de registratorului de stat ai Camerei Înregistrării
de Stat nu se percepe.”
Totodată, pentru lectura a doua,
Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi urmează
să decidă asupra unor prevederi ce ţin de definirea
activităţii notariale, constituirea Comisiei de concurs pentru
primirea examenelor de calificare, reglementarea mecanismului de asigurare, de
răspundere civilă a notarilor şi reglementarea atribuţiilor
Colegiului disciplinar.
În aceste condiţii, Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi propune aprobarea
proiectului de Lege nr.3341 în primă lectură.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Întrebări către comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc.
La această chestiune pe ordinea de zi
s-au înscris pentru luare de cuvînt. I se oferă cuvîntul
domnului Gheorghe Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Stimaţi colegi,
Interesul continuu al Guvernului şi,
în special, al Ministerului Justiţiei asupra notariatului dă
deja de bănuit. Reformarea activităţii notariatului, care a
început cu adoptarea Legii cu privire la notariat din 1997 şi a
continuat prin noua lege din 2002, au diminuat această activitate foarte
importantă într-un stat cu o democraţie avansată,
bazată pe economia de piaţă, pe principiile notariatului latin.
Iar insistenţa bolnăvicioasă
a actualei guvernări de a revizui şi ceea ce a mai rămas bun
în legislaţia noastră la acest capitol, de a duce la “net”
principiile menţionate mai sus prin multiplele modificări ale
legislaţiei denotă faptul că actuala guvernare tinde cu tot
dinadinsul să îşi subordoneze şi să controleze
şi acest domeniu pe cît de important, pe atît de specific, domeniu
care atinge interese personale, patrimoniale ale cetăţenilor şi
interese economice ale persoanelor juridice private. Dar să o luăm de
la început.
Trecînd peste raportul Comisiei
juridice, pentru numiri şi imunităţi, care fardează un pic
cele mai neghioabe propuneri ale guvernării, e de menţionat că
absolut nu s-a ţinut cont de propunerile şi obiecţiile
Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi ale
Asociaţiilor Notarilor. În treacăt fie spus, Asociaţia
Notarilor este o organizaţie neguvernamentală şi e păcat
că comuniştii noştri, care se laudă la stînga şi
la dreapta cu consultarea societăţii civile, neglijează opinia
unei asociaţii obşteşti, formată pe principii de profesionalism.
Avem o situaţie unică în
procedura legislativă a unui Parlament modern, cînd Guvernul propune
modificarea şi completarea în esenţă şi fundamental a
27 din cele 38 de articole ale Legii cu privire la notariat şi completarea
acestuia cu încă două articole noi. De fapt, ceea ce se
întîmplă nu este nimic altceva decît substituirea legii
în vigoare cu una nouă prin procedura de modificare şi
completare. Lucru nemaiîntîlnit în practica
parlamentară, practică absolut neconstituţională
într-un stat de drept.
Să trecem însă succint
peste propunerile Guvernului. După cum rezultă din nota
informativă, anexată la proiect, legea a fost elaborată în
scopul eficientizării organizării activităţii notarilor din
Republica Moldova, precum şi ajustării cadrului legal existent la
principiile notariatului latin.
După o analiză
minuţioasă a proiectului de referinţă, raportat la
situaţia din sistemul notariatului din Republica Moldova,
concluzionăm că proiectul de modificare este îndreptat
ţintă spre stabilirea şi promovarea unor interese, beneficii,
care vor genera şi tolera corupţia în sistemul notariatului
privat şi de stat din Republica Moldova prin următoarele:
a) arhiva notarială, care este
proprietate a statului, se propune a fi transmisă la păstrare pentru
un termen de 75 de ani persoanelor fizice.
Aici, în Republica Moldova, trebuie
să fim foarte atenţi la propunerile, printre altele, ale
experţilor, la care aşa de frecvent se referă reprezentantul
Guvernului. În ultimii ani, avem deja cazuri de distrugere intenţionată
a arhivei notariale. Vedeţi notarul privat Ianovski din Bender şi
alţii;
b) admiterea în activitatea
notarială. În lege, în proiect nu se stabileşte cine
şi în ce condiţii va primi examenele de admitere în
activitatea notarială. Astfel, funcţionarului public îi este
oferită o largă marjă discreţională, fapt care
afectează şi caracterul de previzibilitate a normei legale;
c) suspendarea şi retragerea
licenţelor. De la Comisia de Licenţiere, organ ales în mod
democratic, se transmite unei comisii disciplinare, ai cărei membri se
aleg prin concursul organizat de Ministerul Justiţiei.
Această propunere este urmare a
conflictului din mai 2006, cînd actualul ministru al justiţiei, cu
încălcarea prevederilor Legii cu privire la notariat, articolul 11,
a încercat să oblige notarii votarea candidaţilor propuşi
de minister, şi nu pe acei înaintaţi de Comunitatea
Notarială;
d) instituirea cenzului de
vîrstă pentru notari – 65 de ani, normă care limitează
dreptul la muncă şi este îndreptată spre a exclude din
profesie prefesionaliştii buni, care nu tolerează dezordinea din
sistem. Limita de vîrstă 65 de ani pentru notarul privat nu poate fi
fundamentată nici prin prisma articolului 54 din Constituţia
Republicii Moldova şi este, evident, neconstituţională.
Stabilirea condiţiilor pentru
birourile notariale. Condiţiile nu vor rezulta din lege, ci vor fi
stabilite, ulterior, prin regulament, care vor putea crea obstacole tinerilor
notari care nu vor avea banii suficienţi la începerea
activităţii. Pentru întîrziere cu cel mult 90 de zile la
deschiderea birourilor se propune retragerea licenţei;
e) fundamentarea financiar-economică.
Deşi implementarea proiectului, cerinţele faţă de birourile
notariale de stat, care nu pot fi altele decît cele ale notarului privat,
presupune anumite cheltuieli. Ele nu au fost fundamentate în acest
proiect. Activitatea Colegiului disciplinar nu va fi remunerată.
Există pericol de o căutare a remuneraţiilor.
Corespunderea standardelor
internaţionale în domeniul activităţii notariale
sistemului notariatului de tip latin, modificările contravin concluziilor
şi propunerilor experţilor din Europa. Vedeţi uniunea
bilaterală a experţilor pe marginea Legii Republicii Moldova cu
privire la notariat din 8 noiembrie 2002 la Strasbourg.
Fracţiunea parlamentară
“Alianţa «Moldova Noastră»” conchide că modificările operate
în Legea cu privire la notariat, propuse de Ministerul Justiţiei
şi aprobate la şedinţa Guvernului din 5 noiembrie 2008,
sînt generatoare de corupţie, vin în contradicţie
directă cu conceptul notariatului din Republica Moldova, instituit prin
Legea din 8 noiembrie 2002, contravin cerinţelor notariatului de tip latin
şi rezultă din concluziile experţilor la care ne-am referit
în text. Acestea nu corespund opiniei comunităţii notariale,
formulate la Adunarea Generală a notarilor din 1 martie 2008 şi
avizului Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.
Ţinînd cont de cele expuse mai
sus, proiectul de lege urmează a fi respins şi trimis înapoi
Guvernului.
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
Vă mulţumim.
O invităm la tribună pe doamna
vicepreşedinte Maria Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
După cum noi toţi cunoaştem,
în această sală, ne-am dorit un sistem notarial echidistant
şi corect, în primul rînd, cu cetăţenii care apelează
la serviciile notariale. Statul, e adevărat, a delegat notarilor
exercitarea unui segment semnificativ din atribuţiile de interes public
şi a creat în beneficiul acestuia un monopol foarte extins. Notarul,
prin definiţie, este o persoană împuternicită de
către stat, căruia statul îi deleagă competenţele de
a presta un serviciu public cetăţenilor din numele statului şi
sub controlul statului.
Astfel, este evident că notarul,
indiferent de forma sa de organizare, constituie, în virtutea
specificului activităţii, un mecanism de drept public şi face
parte din sistemul de stat. Pentru modificarea noţiunii “notar”
pledează nu numai acei care stau astăzi în Parlament, dar
şi experţii Consiliului Europei. Aceasta fiind o recomandare
expusă în cadrul reuniunii bilaterale a experţilor în
procesul examinării proiectului de lege, care astăzi noi îl
discutăm. Licenţa şi sigiliul îl împuternicesc pe
notar să atribuie caracterul de autoritate publică actelor solicitate
de cetăţeni.
Deţinerea unui sigiliu de notar nu
este un lucru banal şi lipsit de importanţă, cum s-au exprimat
colegii noştri. Aceasta implică mult sens, onoare, dar şi
responsabilitate. Notarii trebuie să fie demni de încrederea care
le-a fost acordată de stat şi să o merite pe deplin. Ei trebuie
să poarte răspundere pentru utilizarea împuternicirilor
acordate. Dumneavoastră, probabil, sînteţi acei care aveţi
multiple adresări din partea cetăţenilor, plîngeri
exprimate în petiţii sau în audienţă, ce ne
denotă faptul că anume acele probleme care există acum în
societate ne-au impus să propunem aceste modificări.
Nu este posibil şi nici acceptabil ca
notarul să refuze neîntemeiat prestarea unor servicii pentru
simplele raţionamente, opţiuni sau preferinţe personale.
Stimaţi colegi,
Nu o dată noi am observat şi
ne-am confruntat şi noi cu acele plîngeri ale cetăţenilor
şi încă o dată ne denotă că acea atitudine
faţă de cetăţenii noştri că, chipurile, unele
servicii concrete nu se prestează numai din cauză că
licenţa pentru moştenire sau pentru gaj nu există, este ca drept
de refuz. Nu este posibil şi acceptabil ca notarii să admită
încălcări chiar ale prevederilor legale exprese, iar acestea
să fie tolerate uneori cu obstinaţie şi de profesie.
Eu aş vrea să menţionez
cîteva momente, care le-am colectat, de fapt, din acele plîngeri
care au fost adresate către Parlament. Notarul X, nu am să numesc
anume notarul concret, fiindcă aceasta va face instanţa de
judecată, a autentificat contractul de gaj, fără a verifica
documentele de proprietate. În rezultat, de mai bine de cinci ani,
proprietarii sînt în proces de judecată pentru restabilirea
dreptului încălcat.
Alt exemplu. Deşi legea prevede expres
sub sancţiunea nulităţii prezenţa a doi martori la
autentificarea testamentului, notarul Y, explicînd că a fost ghidat
de intenţia de a face un bine persoanei, a efectuat un asemenea act
în prezenţa unui singur martor, care, în consecinţă,
a fost declarat nul de instanţă. Ne întrebăm, în ce
a constat beneficiul serviciului public acordat de notar care nu putea să nu
cunoască că un asemenea act este, din start, lipsit de valabilitate?
Şi acestea nu sînt exemple singulare.
Toate aceste probleme sistemice ridică
multiple semne de întrebare. Dar în momentul în care profesia
nu are capacitatea de autoreglare din interior, în vederea iradierii
ilegalităţilor şi a prezervării prestigiului profesiei,
statul nu mai poate să tolereze astfel de acţiuni. Astfel, este
absolut legitim să se fortifice capacităţile organului disciplinar
prin asigurarea unui control exterior profesiei, cu implicarea activă a
societăţii civile şi a exponenţilor profesiei, precum
şi să atribuie Ministerului Justiţiei unele dintre prerogativele
exercitate ineficient de Comisia de licenţiere.
Lipsa de reacţie a Comisiei de
licenţiere la aceea la care noi, de fiecare dată, ne adresăm cu
dumneavoastră, la acele plîngeri care sînt şi
reacţiile derizorii ale acestora la încălcări grave nu pot
fi explicate decît prin protecţionism. În situaţia
actuală, organul disciplinar s-a transformat efectiv într-un sindicat,
care cum ne place uneori să ne exprimăm cînd se referă la
societatea civilă, care îi protejează pe acei ce
încalcă legislaţia, în pofida intereselor legitime ale
cetăţenilor pe care trebuie să le apere. Iar grupările de
interese îşi promovează exclusiv interesele corporatiste.
În acest context, este necesară
o compoziţie echilibrată a structurilor de licenţiere şi
disciplinară, care să asigure o activitate şi, în
egală măsură, transparenţă. Prin urmare, propunerea de
a institui un organ distinct, abilitat cu funcţii de examinare a cazurilor
pentru răspunderea disciplinară a notarilor, apare în contextul
necesităţii separării acestor competenţe pentru asigurarea
eficacităţii mecanismului controlului disciplinar şi prevenirii
abuzurilor generate de concentrarea prerogativelor de numire, promovare
în funcţie, aplicare a sancţiunilor disciplinare notarilor
în mîinile membrilor profesiei.
De asemenea, pentru a asigura
transparenţa în cadrul Colegiului disciplinar, se sporeşte
rolul societăţii civile în exercitarea controlului asupra
calităţii serviciilor prestate de notari. Deci nu trebuie să ne
temem, fiindcă astfel de colegii de disciplinare noi avem şi în
sistemul judecătoresc şi nu am avut alte, mă rog, opinii
referitor la acest capitol. La fel şi în sistemul Procuraturii.
În opinia noastră, este corect
ca să se înăsprească şi răspunderea notarilor,
pentru că aceştia îndeplinesc, cum am menţionat mai sus,
acte din numele statului. Şi, desigur, asigurarea răspunderii civile
a notarului este binevenită. Exigenţele faţă de regimul de
muncă, care, desigur, a stîrnit foarte multe discuţii în această
sală, sînt dictate la fel de plîngerile cetăţenilor
privind dificultăţile la accesul la serviciile notariale generate de
lipsa unui orar de activitate determinat. Aceste norme vizează protejarea
intereselor cetăţenilor prin facilitarea accesului de servicii
notariale.
Spre exemplu, în Letonia, notarul
este obligat să activeze cinci zile în
săptămînă, opt ore pe zi, dintre care cinci sînt
destinate audienţelor cetăţenilor, iar concediile se acordă
prin ordinul Ministrului Justiţiei. În acelaşi timp, nu putem
vorbi despre optimizare şi transparenţă la adoptarea
hotărîrilor prin stabilirea numărului necesar de notari şi
a locurilor vacante atît timp cît nu există criterii concrete
de determinare a acestora.
Acordarea acestei prerogative Ministerului
Justiţiei derivă din faptul că este conceptual greşit,
că acei care prestează serviciile, adică acei ce reprezintă
oferta să aprecieze necesităţile societăţii cu privire
la serviciile ce urmează a fi prestate, adică în fapt să
dicteze în acelaşi timp cererea. E un conflict evident de interese, astfel
încît este corect ca anume Ministerul Justiţiei să
stabilească numărul necesar de notari. În acelaşi timp, se
va lua în consideraţie şi poziţia profesiei prin
consultarea prealabilă a opiniei Comisiei de licenţiere.
Stimaţi colegi,
Misiunea notarului este necesară
pentru echilibrul societăţii. Iar aceasta ne impune, în mod
inevitabil, mai multe îndatoriri decît în cazul altor
profesii. De aceea, Fracţiunea Partidului Comuniştilor, luînd
în consideraţie şi conceptul care a fost propus de către Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi, susţine acest
proiect de lege şi pentru lectura a doua, desigur, noi vom veni cu propunerile
în vederea îmbunătăţirii acestui proiect de lege.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Roşca:
Mulţumim.
Stimaţi colegi,
Alţi vorbitori nu s-au înscris
să ia cuvîntul la acest proiect de lege.
Cine este pentru adoptarea proiectului de
Lege nr.3341 în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.
Mulţumesc.
Declaraţii. Este invitat domnul Braga.
Domnul Vladimir Braga:
Domnilor deputaţi,
Permiteţi-mi să dau citire
declaraţiei Partidului Ecologist “Alianţa Verzilor”.
Stimaţi colegi,
Sîntem într-o zonă sensibilă
a anului 2008, perioadă cînd se fac anumite totaluri politice
şi de imagine a fiecărui deputat în parte, precum şi a
grupurilor parlamentare şi de partid, intensitatea şi
încărcătura mesajelor din Parlament devin tot mai vesele
şi mai amuzante, atingînd cele mai importante laturi ale
vieţii, dar şi pe alocuri foarte agresiv, purtătoare de ură
şi intoleranţă.
Multe dintre aceste momente negative pot fi
evitate, dacă ne-am aminti că marea majoritate dintre noi, acei care
activează în această sală sîntem creştini ortodocşi
şi, în această ordine de idei, avem nişte obligaţii
spirituale prescrise de Biblie şi ne-am racordat activitatea anume
în acest cadru, dînd dovadă de multă răbdare şi
toleranţă. Avem în faţă un an electoral care ne va
aduce mult piar negru, va scoate la iveală tot răul ce a avut loc
şi nu a avut loc în ultima perioadă a vieţii noastre.
Unele partide, spre regret, cu
încălcare de lege, au început deja campania electorală,
folosind această tonalitate şi procedee deja. În acest context,
Partidul Ecologist “Alianţa Verzilor”, fiind un partid purtător al
valorilor creştin-ortodoxe, îşi manifestă
îngrijorarea şi cheamă concurenţii electorali, oamenii
politici, colegii din toate partidele să dea dovadă de multă
cultură politică şi să excludă agresivitatea în
adresa celorlalţi. Platformele politice de partid pot şi trebuie
să fie aduse la cunoştinţa oamenilor în stil de
construcţie şi anumite schimbări economice şi legislative,
dar nu în stil de distrucţie şi explozie a statului şi
societăţii, luînd ca bază lucrurile frumoase şi utile
societăţii care au fost efectuate de către acei care se
promovează, şi nu promisiuni deşarte, care sînt la mod
de moment.
Noi chemăm să punem accentele pe
direcţia, noi sîntem mai buni, cu indicarea punctelor forte de ce,
cu ce, cînd? Şi nu ei sînt mai răi cu stăruiri
maxime. De cele mai multe ori, lucruri mici, dar purtătoare de bine
sînt mai importante pentru viitorul oamenilor, decît lucrurile
declarate mari, dar purtătoare de rău, vrajbă şi
negaţie. Fiind în postul mare, noi vă chemăm a da
dovadă de reţinere, corectitudine, cultură şi stare de
spirit înalt.
Ţara noastră are posibilitatea
şi puterea adevărată de dezvoltare doar în baza valorilor
creştine, cu stimă şi iubire faţă de Dumnezeu şi
unul faţă de altul. Doctrinele economice, proprietatea, puterea
politică şi metodele de realizare fiind doar nişte mecanisme
mici pe care ni le-a lăsat mîntuitorul la mintea noastră
omenească.
Analiza faptelor noastre politice şi
cotidiene trebuie să fie, după părerea noastră, în
contextul moralei creştine, culturii noastre naţionale,
necesităţilor şi meritelor acestui popor, şi nu dictate de
Bruxelles, Moscova sau oricare alte metropole. Aceste analize trebuie să
le facem, mai întîi, noi singuri cu o atitudine pozitivă unii
faţă de alţii, aici, acasă, pornind de la aceea că
toţi ne dorim o ţară prosperă, oameni
sănătoşi, într-un mediu ambiant plăcut. Pentru
aceasta este nevoie de respect faţă de tot ce ne
înconjoară, dar, în primul rînd, de reţinere anii
faţă de alţii. Aceleaşi solicitări am vrea să le
adresăm şi celor care activează în domeniul surselor de
informare în masă.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invită domnul
Petrenco.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimaţi colegi,
În ultimul timp, sîntem
toţi martorii unei adevărate isterii care s-a creat în jurul
postului de televiziune PRO TV. O ştire-bombă cu privire la aşa-numita
retragere a licenţei sau chiar închiderea postului de televiziune de
către guvernarea comunistă a zguduit spaţiul informaţional
din ţară şi de peste hotarele ei. Au urmat zeci de scrisori
şi în cazul istoriei ruşinoase şi artificial create cu
operatorul Şambra. Scrisori trimise instituţiilor europene, diferitelor
organizaţii media din lume despre pretinse intimidări ale mass-mediei
independente, încercări de a limita dreptul la libera exprimare etc.,
etc.
Fracţiunea majoritară, echipa
guvernamentală şi de data aceasta a păstrat calmul.
Întotdeauna am pledat pentru respectarea legislaţiei în
vigoare, precum şi respectarea organului independent în domeniu,
Consiliul Coordonator al Audiovizualului, şi al deciziilor acestuia. Noi
nu o dată am declarat că toate instituţiile media trebuie
să fie în condiţii egale şi dacă vrem ca Republica
Moldova să fie un stat de drept, buchia legii trebuie respectată,
indiferent de poftele unor sau altor instituţii media sau formaţiuni
politice. Campania lansată cu privire la aşa-zisa închidere a
postului de televiziune PRO TV s-a dovedit a fi o banală campanie de
dezinformare în masă.
Trebuie să fie clar pentru toată
lunea că licenţa nu a fost retrasă şi nu se pune problema
închiderii unui sau altui post de radio sau televiziune. Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova niciodată nu avut intenţia de
a stopa activitatea mijloacelor de informare în masă. Pentru noi,
mass-media, posturile de televiziune şi radio nu sînt şi nu pot
fi nişte oponenţi. Deşi să zicem că unele posturi
sînt folosite în calitate de instrumente în promovarea unor
scenarii politice şi a unor interese, inclusiv din exteriorul
ţării, noi nici o dată nu vom susţine ideea limitării
dreptului la libera exprimare.
Republica Moldova a trecut deja nu o
dată printr-o agresiune informaţională din exterior. De
pildă, în 2005 în cadrul campaniei parlamentare electorale.
Sîntem siguri că vom reuşi să facem faţă şi
de data aceasta, dacă va fi cazul. Trebuie să recunoaştem
că cinismul unor formaţiuni de opoziţie nu are limită.
În 2005, aţi beneficiat de un
sprijin mediatic masiv din exterior, aţi mai beneficiat de escorte,
girofare a MGB-ului tiraspolean, iar acum vă prezentaţi ca cei mai
mari democraţi. Neînvinuiţi de imixtiuni în domeniul
audiovizualului şi, în acelaşi timp, alocaţi bani din
bugetele raionale pentru funcţionarea unor posturi de televiziune private,
cum este, de pildă, cazul raionului Căuşeni.
Stimaţi colegi,
Acest scandal artificial în jurul
postului de televiziune PRO-TV a adus prejudicii pe plan extern Republicii
Moldova. Noi îndemnăm toate formaţiunile politice de
opoziţie să înceteze speculaţiile, să nu participe
în campanii de denigrare a Republicii Moldova şi să nu
inventeze probleme acolo unde ele nu există.
Şi în viitor, înainte de a
face învinuiri neîntemeiate la adresa comuniştilor, să
studiaţi mai atent legislaţia în vigoare. Noi, Fracţiunea
Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, salutăm decizia de
astăzi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a institui un
moratoriu în desfăşurarea concursurilor pînă la
finele campaniei electorale parlamentare din primăvara anului viitor.
Considerăm că această
decizie este una bine chibzuită şi una înţeleaptă
în situaţia de astăzi care va permite funcţionarea
garantată a tuturor posturilor de televiziune şi radio în
perioada electorală şi va elimina toate speculaţiile şi
suspiciunile la acest subiect.
Vă mulţumim pentru atenţie.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
Alte solicitări nu sînt
înregistrate.
Şedinţa de astăzi o
anunţ închisă. Următoarea şedinţă va avea
loc pe data de 25, joi, la ora 10.00.
Vă mulţumesc.
Şedinţa şi-a încheiat
lucrările la ora 14.40.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.
|