version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ DECEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 19 decembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3393 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23 noiembrie 2007 (art.1, 4, 5 ş.a.).

4.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3356 privind modificarea articolului 4 din Legea nr.408-XV din 26 iulie 2001 pentru punerea în aplicare a titlului V din Codul fiscal.

5.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3344 pentru modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

6.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3325 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului.

7.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3357 pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

8.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3013 cu privire la modificarea Legii nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (art.LXXIII, LXXIV).

9.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3385 pentru modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001 (art.164, 197).

10.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3386 pentru modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (art.217, 235, 254 ş.a.).

11.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3377 privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

12.   Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3202 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile art.2, 6, 11 ş.a.; Legea cu privire la notariat art.17).

13.   Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3382 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271-XVI di 7 decembrie 2007 (art.1, 8, 11 ş.a.).

14.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3414 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească anexa nr.1; Legea cu privire la statutul judecătorului art.3, 16, 241, 25 ş.a.).

15.   Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Codului învăţămîntului. Proiectul nr.3016.

16.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3341 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat.

17.   Declaraţia domnului deputat Vladimir Braga.

18.   Declaraţia domnului deputat Grigore Petrenco Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 94 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Petru Gozun, Ivan Guţu, Boris Ştepa, Vasile Colţa,Angela Leahu, Valeriu Guma.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Un subiect de ordin organizatoric, care vizează, de fapt, agenda şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului. A parvenit o propunere de la comisia respectivă pentru a include pe agenda şedinţei de astăzi, în calitate de supliment, proiectul nr.3325, pe care urmează să-l supun votului privind includerea acestuia pe agendă. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am primit pe adresa din Parlament raportul de expertiză al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei la proiectul de Lege nr.3016, Codul învăţămîntului. Şi societatea civilă a tras concluzia prin acest raport, că sînt dezvăluite un şir de carenţe substanţiale de care este afectat Codul învăţămîntului. Nota informativă la acest proiect nu a fost publicată pe site-ul Parlamentului.

În acest raport de peste 50 de file sînt menţionate toate carenţele la acest proiect. Şi societatea civilă vine cu propunerea că acest proiect chiar dacă a fost votat în primă lectură, să fie retras de către autor sau să fie respins de către Parlament. Şi vin cu această propunere, o aduc din partea societăţi civile, colegilor noştri, ca să vedem ce facem în această situaţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt din partea fracţiunii la proiectul de Lege nr.3341 pentru modificarea Legii cu privire la notariat, nr.21 din ordinea de zi.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimaţi colegi,

Pînă ieri, în Republica Moldova se arestau doar brazii, de ieri au început să fie arestaţi şi măgarii, şi porcii. Mie îmi pare foarte rău, eu înţeleg că foarte multă lume consideră cazurile de ieri drept excentrice. Însă faptul că o persoană sau peroane, fiindcă în afară de porci şi măgari mai era vorba şi de nişte oameni care erau iniţiatorii acestor proteste, sînt reţinuţi fără vreun fel de proces-verbal, fără ca persoanele respective să se legitimeze, sînt încărcate în transport şi duse undeva, mie mi se pare un lucru foarte grav.

Eu am luat cu mine cîteva documente la care Republica Moldova a subsemnat şi care sînt şi parte a Constituţiei: Declaraţia universală a drepturilor omului, pot să citez o serie de articole; Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, noi sîntem parte; Constituţia Republicii Moldova şi Legea cu privire la poliţie. Toate aceste documente sînt încălcate de Republica Moldova. Repet încă o dată, multora li se pare că este o chestie de excentrism din partea unor persoane.

Însă mi e teamă mult că în 2009, de exemplu, va veni la guvernare un partid cu aceleaşi apucături, dar oponent dumneavoastră, stimaţi colegi, şi veţi fi şi dumneavoastră încărcaţi aşa, fără vreun proces-verbal şi fără ca să vă legitimeze cineva. Şi am impresia că alunecăm într-o situaţie foarte-foarte gravă.

Eu cred că, în cazul respectiv, ar fi corect ca, din partea Ministerului Afacerilor Interne, să vină o persoană, nu ştiu, domnul Papuc, evident, nu ne va onora cu prezenţa, dar să ne explice: ce se întîmplă? Fiindcă, în opinia mea, este un caz destul de grav, dincolo de persoanele care sînt implicate în aceste cazuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru sfîrşitul şedinţei, vă rog, să mă înregistraţi pentru o declaraţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Declaraţie, de acord.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Şi eu vroiam să ies cu aceeaşi poziţie la microfon, pentru că ieri a fost felicitată poliţia aici, în speranţa că va face fapte bune, dar cea ce am văzut ieri în legătură cu Anatol Mătăsaru, cu arestarea şi cu un grup atît de mare de poliţişti pentru o persoană, un măgar şi un purcel, este extraordinar de îngrijorător.

Vreau să vă spun că eu credeam că poliţia s-a liniştit după cazul cela cu ciobanul de oi, care a fost postat tot pe jurnal tv. md., care a fost supus unui interogatoriu batjocoritor. Şi eu cred că, din cînd în cînd, poliţia sau Ministerul Afacerilor Interne mai deschide acest site şi mai priveşte ce se întîmplă, de fapt, în viaţa noastră.

Dar ceea ce a fost ieri este foarte revoltător, arată că noi avem un stat poliţienesc, arată că poliţia, în loc să se ocupe de corupţie, se ocupă de oamenii care vor să protesteze. Dar vreau să vă spun că nu o să-i puteţi opri ca să protesteze, pentru că ceea ce aţi creat în aproape 10 ani este un dezastru.

De aceea, eu cred că totuşi trebuie de insistat să vină Gheorghe Papuc să ne explice: ce fel de poliţie el face? Şi, mai ales, cu ce se ocupă de Ziua poliţiei? Dacă ei aşa sărbătoresc batjocorindu-i pe oameni şi călcîndu-le în picioare demnitatea şi drepturile fundamentale, atunci, iertaţi-mă, este chiar un rezultat absolut urît al guvernării voastre antinaţionale şi antipopulare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul 5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rugăm să fim înscrişi pentru o declaraţie din partea Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră la finele şedinţei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am înregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă amintesc că atunci cînd a fost examinat în prima lectură Codul învăţămîntului, noi, reprezentanţii Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, am atras atenţia asupra mai multor lacune şi am menţionat că cîteva articole ale acestui Cod chiar contravin articolului 54 din Constituţia Republicii Moldova.

De aceea, dacă autorii acceptă propunerea prezentată de la acest microfon sau Comisia, desigur că sîntem de acord ca să fie retras sau să fie remis Comisiei pentru a se lucra suplimentar. Fiindcă au intervenit unele modificări pozitive, dar în linii mari acest Cod al învăţămîntului nu va contribui la îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile înaintate de la microfoane. Voi supune votului acele propuneri care au fost solicitate să fie supuse votului. Cu referinţă la nr.3016, eu am înregistrat această propunere şi în momentul în care ajungem la examinarea acestui proiect, voi ţine cont de acestea.

Referitor la invitarea reprezentantului conducerii Ministerului Afacerilor Interne. Propunerea înaintată de către domnul Klipii şi doamna Pavlicenco.

Stimaţi colegi,

Vedeţi, este grav cînd sînt reţinuţi măgarii şi porcii. Cred că ar fi cel mai bine cînd această societate, odată şi odată va scăpa şi de porci, şi de măgari. În general, ca remarcă generală, fără Dar, în pofida acestui fapt, este o opinie, sînt obligat să supun votului această propunere, ceea ce şi fac în acest context.

Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

17 voturi. Constat că această propunere de ordin zoologic nu a fost acceptată de plenul Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Continuăm cu examinarea subiectelor incluse pe agendă. Eu rog puţină linişte.

Stimaţi colegi,

Lucrăm. Tot. Mersi. Vom începe cu examinarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3393 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului pe anul curent.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 în lectura a doua, fiind puse în discuţie propuneri şi obiecţii parvenite din partea comisiilor permanente, a deputaţilor şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Examinarea acestora de către Comisie s-au materializat prin redistribuirea resurselor în interiorul bugetului în limita alocaţiilor prevăzute, atît prin suplimentarea alocaţiilor bugetare pentru acoperirea unor cheltuieli inevitabile, cît şi pentru definitivarea lucrărilor de reparaţie şi investiţii capitale.

Comisia a examinat amendamentele înaintate de către deputaţi şi de către Fracţiunea parlamentară PPCD, prin care se solicită majorarea cheltuielilor la compartimentul Cheltuieli capitale. Iar rezultatele acesteia fiind detaliat expuse în anexa la raport.

Ca urmare a acceptării propunerilor menţionate în anexa la raport, veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar nu vor fi afectate, rămînînd la nivelul celor propuse de Guvern, cu modificarea respectivă a anexelor corespunzătoare din proiect.

Propunerea Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară de a suplimenta cu 54 milioane de lei fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole nu a fost acceptată de către Comisie din lipsa surselor financiare.

Totodată, Comisia susţine propunerea Guvernului ca la anexele din proiect, coloanele Aprobat şi Propuneri de rectificare să fie excluse, deoarece acestea sînt cu titlu informativ. Şi să fie publicată numai o coloană, unde sînt incluse cifrele precizate.

De rînd cu cele menţionate, proiectul de lege va fi îmbunătăţit redacţional, în contextul obiecţiilor şi propunerilor prezentate. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008, cu modificările şi completările menţionate, spre adoptare în a doua lectură, luînd în consideraţie rezultatele expuse în anexa la raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Alte propuneri? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3393. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 23.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3393 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3356 privind modificarea articolului 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V din Codul fiscal.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Viorel Dandara viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Propunem atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind modificarea articolului 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V din Codul fiscal. Este vorba de alineatul (14) din acest articol, care stabileşte obligaţiunea agenţilor economici, care, în anul 2007, au avut livrări ce depăşesc suma de 10 milioane de lei, să instaleze terminale POS în locurile în care se efectuează comerţ cu ridicata şi cu amănuntul sau se prestează servicii.

De asemenea, este vorba de restaurante şi hoteluri, de comerţ cu amănuntul al carburanţilor la acei agenţi economici care în anul 2007 au avut livrări ce depăşesc cifra de 2 milioane de lei. Aceşti agenţi economici, pînă la 1 ianuarie 2009, urmează să îşi instaleze terminale POS.

Practica şi studiul, pe care l-am efectuat, ne demonstrează că livrările variază esenţial în localităţile rurale, spre deosebire de oraşe. Şi, de exemplu, un agent economic poate avea mai multe subdiviziuni: unele subdiviziuni să aibă livrări foarte mari 1 milion şi mai mult, iar în alte subdiviziuni, în localităţile rurale livrările, în unele cazuri, nu ating nici cifra de 100 200 000 pe an.

Din aceste considerente se propune modificarea alineatelor menţionate şi substituirea noţiunii de locuri în care se efectuează comerţ cu ridicata sau cu amănuntul şi se prestează servicii prin noţiunea de subdiviziuni în care valoarea livrărilor depăşeşte 500 mii de lei anual.

Este o propunere raţională, care, evident, vine să soluţioneze acea problemă pentru acele subdiviziuni în care livrările sînt neesenţiale. Totodată, aceeaşi modificare se efectuează şi la ultimul alineat în punctul menţionat. Este vorba de agenţii economici care, pe parcursul anului, efectuează livrări ce depăşesc suma de 2 milioane de lei şi care pînă la 1 iulie anul viitor urmează, de asemenea, să îşi instaleze terminale POS. Iarăşi noţiunea respectivă se propune a fi substituită cu noţiunea de subdiviziune, în care valoarea livrărilor depăşeşte 500 mii de lei anual.

Totodată, ţinînd cont de problemele abordate de Asociaţia Băncilor şi anume ce ţine de convertirea valutei naţionale în cazul efectuării operaţiunilor prin intermediul cardurilor bancare şi ţinînd cont de anumite probleme dictate de Asociaţia Internaţională a Instituţiilor Bancare, se propune, de asemenea, ca termenul de 1 ianuarie, care este stabilit la alineatul (15) să fie modificat cu termenul de 1 ianuarie 2010.

În contextul celor expuse, rog susţinerea dumneavoastră pentru a promova aceste modificări, care, de fapt, sînt întru susţinerea agenţilor economici şi neadmiterea, să spunem, anumitelor limitări, care nu sînt rezonabile.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Totul pare a fi clar.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 4 din Legea nr.408-XV din 26 iulie 2001 pentru punerea în aplicare a titlului V din Codul fiscal, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi comunică următoarele.

Proiectul de lege prevede că agenţii economici al căror volum de vînzări a depăşit 10 milioane de lei pe parcursul anului 2007, concomitent cu condiţia că subdiviziunile acestora (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant), în aceeaşi perioadă, volumul din vînzări a depăşit suma de 500 mii de lei, sînt obligaţi să implementeze terminale POS.

Totodată, proiectul de Lege prevede extinderea obligativităţii de a implementa pînă la 1 ianuarie 2009 terminale POS şi la agenţii economici atît din municipiul Chişinău, cît şi din restul teritoriu al ţării care desfăşoară activităţi conform cadrului activităţilor economice (hoteluri, restaurante, comerţ cu amănuntul al carburanţilor), al căror volum de vînzări a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului 2007.

Concomitent, se propune ca decontările dintre băncile comerciale licenţiate, aferente operaţiunilor în monedă naţională, efectuate cu carduri bancare, inclusiv prin intermediul terminalelor POS, să fie efectuate numai în monedă naţională, începînd cu 1 ianuarie 2010.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi aprobare în primă lectură. Iar dacă nu vor fi alte obiecţii şi pentru adoptare în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3356. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Mă iertaţi, Comisia a propus prima lectură? Şi a doua. Mă iertaţi.

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare, poziţia? De acord. Grupul AMN? De acord. Grupul PD? De acord. PCRM? De acord. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3356. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 25.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi pro. Împotrivă?

Eu o să fac comentariu la acest subiect. Împotrivă?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

În condiţiile bilanţului acestui exerciţiu de vot, constat că proiectul de Lege nr.3356 este adoptat în lectura a doua.

Dragii mei colegi,

Eu vă rog frumos. Eu mă ghidez pe persoana respectivă care, de-a lungul mai multor şedinţe, ştiu eu, a fost împuternicită să o facă şi îl privesc. Şi din momentul în care este da, e da. Iar dacă voi vă treziţi peste jumătate de minut că e nu, e problema dumneavoastră. Nu vă supăraţi. Să fiţi mai consecvent şi foarte clari cine totuşi spune?

Mai departe. Proiectul de Lege nr.3344 pentru modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Iurie Muntean viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Sensul şi obiectivul propunerilor respective se bazează pe fluctuaţiile sau evoluţiile avantajoase ale preţurilor la resursele energetice pe piaţa mondială, care cauzează un moment oportun pentru revizuirea respectivelor cote ale accizelor. A doua cauză constă într-aceea, că economia, crescînd tot mai tare şi mai tare, se loveşte de situaţia necesităţii investirii mai masive în infrastructura transportului terestru.

Această modificare este, în general, în corespundere cu practica general acceptată. Urmare a acestor modificări, în opinia Guvernului, după estimările Guvernului, mijloacele suplimentare financiare, care vor veni, vor constitui, cel puţin, 233 milioane de lei. În opinia transportatorilor această cifră va constitui aproximativ 250 milioane de lei.

Vreau să vă spun că aceste propuneri au fost coordonate cu reprezentanţii transportatorilor şi drumarilor şi, practic, au fost acceptate ca un scenariu bazat pe practica internaţională şi general acceptată în regiune. Atît.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Acesta a fost raportul.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule viceministru,

Modificarea respectivă, aşa cum a fost prezentată simplu, nota informativă este una şi mai simplu prezentată. Argumentaţi aici că această propunere va servi şi drept măsură de reducere a preţurilor la produsele petroliere pe piaţa naţională, urmare a scăderii ş.a.m.d. Pe de o parte, produsele petroliere scad pe piaţa internaţională. Pe de altă parte, măriţi impozitele, care urmează să fie aplicate acestor produse. Or, după cîte ştim noi, în mod normal, pentru o economie, care doreşte să fie în dezvoltare, taxarea energiei şi taxarea creativităţii este, să spunem, o mare şi o mare greşeală.

Cum credeţi că va influenţa această majorare la activităţile conexe, care sînt dependente în modul cel mai direct de costul la resursele energetice?

 

Domnul Iurie Muntean:

Pe piaţa acestor resurse cu amănuntul, această modificare, avînd în vedere ritmul de scădere a preţurilor la resursele energetice pe piaţa mondială şi cotaţiilor curente, practic, nu va influenţa. Apropo, ea, acum, în estimările noastre, va cauza o creştere maximum de 5 la sută. Dar avînd în vedere ritmul de scădere, pînă la urmă, efectul va fi neutralizat de ritmul de scădere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Domnule viceministru,

Următoarea întrebare, numai am o rugăminte: să nu faceţi trimitere la independenţa ANRE, la faptul că este instituţia care urmează să reglementeze ş.a.m.d.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu vreau să fac referinţă la aceasta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, staţi că eu am să vă prezint cifre şi, de aceea, vă rog să nu faceţi referinţă, să faceţi referinţă la acţiunile Guvernului, care ar fi trebuit să fi fost întreprinse şi nu au fost întreprinse.

Uitaţi-vă, am o analiză comparativă. Avînd în vedere că şi la data respectivă, spre exemplu, 1 iulie 2004, nivelul de impozitare a acestor produse era identic cu cel din prezent. Anul, cum spuneam, 2004, pe piaţa internaţională, arăta 40 de dolari per baril.

Preţul, vorbesc în cenţi, ca să fie mai uşor, să nu trecem... Preţul la motorină la acel nivel era 48 de cenţi, iar la benzină 59 de cenţi. Data de 12 decembrie 2008. Piaţa internaţională arată 47 de dolari barilul, Republica Moldova preţul la motorină 1 dolar 05, iar la benzină 95. Benzina 0,92 de cenţi. Vă rog să faceţi diferenţele. 4047, deci este o rezervă. Şi cifrele 48 1,05 dolari şi 0,59 92. Spuneţi, vă rog frumos, unde este această enormă diferenţă între preţurile la achiziţie şi la distribuţie. Şi e simplu, da?

 

Domnul Iurie Muntean:

E foarte simplu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Să vedem.

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, deci, în primul rînd, în privinţa ANRE. După cum ştiţi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi nu vorbim de ANRE. De preţuri vorbim.

 

Domnul Iurie Muntean:

După cum ştiţi, rentabilitatea reglementată nu depăşeşte 10 la sută. Rentabilitatea aplicată de ANRE. La momentul actual, rentabilitatea operatorilor din piaţa respectivă nu depăşeşte 5 la sută. Şi este incontinuu monitorizată şi verificată de ANRE.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Muntean,

Dumneavoastră vorbiţi în cunoştinţă de cauză sau pentru...

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, o clipă. Dumneavoastră aţi atins acest subiect şi eu vreau să îl desfăşor. Acum în ceea ce priveşte ceea ce aţi spus dumneavoastră în special. Să nu uităm că preţul la resursele energetice, preţul de import, în total preţul cu amănuntul nu depăşeşte 50 la sută. Deci nu putem stabili o dependenţă direct proporţională între fluctuaţia la care v-aţi referit şi scăderile sau creşterile preţurilor. Deci nu se determină întru totul preţul cu amănuntul de preţul la resursele energetice.

Acum mai departe, să nu uităm că o bună parte din aceste cheltuieli din preţul cu amănuntul constituie cheltuielile operatorilor respectivi. Aşa? Care timp de patru ani, evident, creşteau, fireşte. Preţul de transportare, uzura mijloacelor fixe etc., etc. Să nu uităm, acestea creşteau şi să nu uităm că dumneavoastră vorbiţi despre nişte schimbări, ale căror consecinţe apar undeva peste o lună jumătate, două luni, avînd în vedere ciclul de producerecomercializare a resurselor energetice.

 

Domnul Vladimir Filat:

45 de zile, domnule Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

Pînă la

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi pot să vă prezint şi alte cifre, care sînt decalate cu 45 de zile, iar diferenţele sînt la fel. Cheltuielile despre care vorbiţi dumneavoastră, care au apărut, ele urmau să fie compensate din volumul crescînd şi din acest cont trebuia să fie compensat. Eu vorbesc de diferenţa dublă.

 

Domnul Iurie Muntean:

Volumul nu creşte cu aşa ritm cum cresc investiţiile.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Ambii şi...

 

Domnul Iurie Muntean:

Dumneavoastră vedeţi cîte staţii PECO sau deschis.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule viceministru,

Dacă s-ar fi dorit, cu adevărat, să se facă regulă în acest domeniu şi dacă s-ar fi dorit, cu adevărat, ca veniturile care urmează să fie la buget de la activitatea respectivă nu prin măsurile de taxare suplimentară, urma să fie rezolvată această problemă. Dar prin mecanisme şi monitorizări eficiente, nu aşa cum le spuneţi dumneavoastră. Mie îmi pare rău că aţi ajuns să vorbiţi despre faptul că, la ora actuală, acei care activează în domeniul respectiv au rentabilitate de 5 la sută.

Domnule Muntean,

Cunoaştem şi noi ce se întîmplă în acest domeniu în care nu activăm, activează acei care au, la ora actuală, pîinea şi cuţitul. Şi să faceţi, vă rog frumos, comparaţie, ce s-a întîmplat pe pieţele din ţările vecine, la care vă referiţi tot timpul, şi o să vedeţi cum a oscilat preţul exact în funcţie de oscilaţia pe piaţa internaţională.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu pot să vă arăt.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi au avut şi ei cheltuieli suplimentare ş.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bine.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu pot să vă arăt, pentru comparaţie, care este nivelul accizelor în ţările vecine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu vorbesc de accize.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog pe ambii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vorbesc de

 

Domnul Iurie Muntean:

De şase ori mai mari decît la noi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru şi stimate coleg,

Să nu uităm că...

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu pot să adaug ceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Să nu iutăm că nu intrăm în discuţii profesionale, la acest nivel.

Întrebări?

Continuăm.

 

Domnul Vladimir Filat:

Întrebarea este una foarte simplă. Consideraţi cumva că această modificare, care, de fapt, urmează să majoreze preţul prin intervenţie absolut, din punctul meu de vedere, incorectă, ar avea beneficiu pentru consumatori? Că aici trebuie să ne uităm, nu numai a transportatorilor. Sau va greva în continuare şi va menţine preţurile ridicate la produsele petroliere?

 

Domnul Iurie Muntean:

Beneficiul pentru consumatori constă în efectele benefice directe şi indirecte. Avînd în vedere ritmul de scădere a preţurilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, eu am înţeles.

 

Domnul Iurie Muntean:

Această creştere de 2,4% 5% este neutralizată de respectivul ritm. Consumatorul, cel puţin, nu o să simtă diferenţa în perspectiva chiar şi apropiată. 2. Majorarea veniturilor la buget, care pot fi folosite pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurii terestre a Moldovei, conform Strategiei pentru anii 20082017, va fi resimţită de toţi consumatorii şi de operatori. Cred că acest fapt este evident.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu v-aş ruga să vorbiţi cu agriculturii, care au resimţit în modul cel mai direct costurile la produsele petroliere.

 

Domnul Iurie Muntean:

Despre agricultori voi spune separat.

 

Domnul Vladimir Filat:

În primul rînd, la motorină, care a condus la costurile de producţie a produselor agricole şi acum costurile care sînt la comercializare. Şi atunci o să vă fie foarte clară diferenţa.

 

Domnul Iurie Muntean:

Despre agriculturi vă răspund imediat. În primul rînd, în ceea ce priveşte agricultorii. În noul Regulament cu privire la subvenţionare în domeniul agriculturii vor fi prevăzute nişte fonduri suplimentare pentru neutralizarea acestor efecte posibile, pentru nişte compensaţii suplimentare pentru agricultori. Mai mult ca atît, eu vreau să vă spun că în 2009 preţul la motorină, pe care noi îl estimăm, va fi mai jos decît în medie pe regiune. Respectiv, aceasta va fi o oportunitate pentru agricultori din punct de vedere competitiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Este important să înţelegem bilanţul acestei discuţii, fiindcă subiectul este sensibil şi deosebit de important. Voi încerca să fac o concluzie şi vom ruga confirmare. Eu înţeleg în felul următor, că Guvernul susţine teza că, pe fundalul scăderii preţurilor mondiale la petrol şi, respectiv, la produsele petroliere, această majorare de accize nu va afecta şi nu va conduce, nu va genera o creştere a preţurilor în cadrul vînzărilor cu amănuntul pe piaţa internă. Este corectă înţelegerea noastră, domnule viceministru, a acestui mesaj al Guvernului sau nu?

 

Domnul Iurie Muntean:

Foarte corect, domnule Preşedinte.

Mai mult ca atît, această înţelegere atinsă cu reprezentanţii respectivului sector este stabilită şi în scris ca unul din scenariile pe care vi le-au propus, de fapt, ei şi pe care noi, ca urmare a negocierilor îndelungate, le-am acceptat. Astfel, sectorul răspunde, da, la respectivele propuneri, ultimul răspuns fiind furnizat astăzi. Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Iurie Muntean:

Operatorii spun da. Ei sînt de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, este mesajul Guvernului şi am ţinut să îl concretizăm.

 

Domnul Iurie Muntean:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Noi aici ducem nişte discuţii sterile. Guvernul prognozează micşorarea preţurilor la piaţa internaţională.

 

Domnul Iurie Muntean:

Exact.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar cine garantează, domnule Muntean, că această micşoare va avea loc şi în 2009? Fiindcă acei de la OPEC au declarat că vor micşora cu 2 milioane de barili extragerea petrolului ca să menţină preţurile. Cine garantează? Cu atît mai mult că aţi zis că în 2009 va fi 75 de dolari barilul, adică preţul mediu anual. Guvernul vine cu nişte, ştiţi, prognoze, pe care el nu le poate influenţa în ceea ce priveşte preţul la un baril de petrol.

 

Domnul Iurie Muntean:

Vă răspund.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

În afară de aceasta... Aşteptaţi puţin, nu vă siliţi, că nu. Eu întrebarea o formulez. În ceea ce prieşte preţul la motorină şi preţul final la motorină şi benzină.

Stimaţi colegi din Parlamentul Republicii Moldova,

Preţul în Germania, Uniunea Europeană la motorină şi benzină este mai mic decît preţul actual la motorină şi benzină în Republica Moldova, chiar dacă acolo accizele sînt mai mari decît în Republica Moldova. Aşa că orice argumente, că, uite, noi mărim accizele, fiindcă în zonă, adică în regiune ele sînt mai mari decît în Republica Moldova nu au nici o, să spunem aşa, fondare, fiindcă preţurile finale sînt mai mari decît în regiune.

 

Domnul Iurie Muntean:

Puteţi să prezentaţi cifrele preţurilor din Germania.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, eu pot să vă prezint preţurile din Germania 0,7.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Să ne organizăm, să ne organizăm în aşa mod...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Şi eu vreau să vă întreb, domnule Munteanu, în privinţa argumentării acestei iniţiative. Cum va influenţa această iniţiativă a Guvernului, în general, activitatea economică, criza financiară şi criza economică din Republica Moldova, care există de acum? Dumneavoastră spuneţi că nu va influenţa preţurile la motorină pentru ţărani.

Eu vreau să vă spun că ţăranii au cheltuit bani pentru roada anului 2008 în ianuarie, cînd preţul era de 13 lei per litru de motorină. Au plătit şase lei pentru kilogramul de îngrăşăminte şi tot aşa mai departe. Acum e clar, cînd vînd roada anului 2009, preţul este mai mic la imputuri, da, ceea ce au cheltuit ei. Dar ei au cheltuit de acum. Şi aşa că ei de acum sînt influenţaţi foarte serios. Ei sînt în pierdere, toţi acei care, de pildă... Ei au credite de 200 de milioane, pe care nu le-au întors la

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Eu vă rog întrebarea. Deja trei minute au expirat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Întrebarea mea este că argumentarea Guvernului şi mai ales această notă informativă, aceasta nici nu e notă de fundamentare pentru un proiect de lege care prevede mărirea presiunii fiscale asupra economiei naţionale. Eu am să vă întreb: nota de fundamentare...

 

Domnul Iurie Muntean:

În primul rînd, în ceea ce priveşte garantarea respectivelor tendinţe globale. Evident este faptul că Guvernul nu poate garanta că tendinţele globale vor fi menţinute, pentru că nu depinde de Guvern. Însă Guvernul estimează că ele vor fi menţinute. De ce? Chiar şi această scădere la care dumneavoastră v-aţi referit în ceea ce priveşte extragerea petrolului este una minoră, să fim conştienţi de acest fapt.

Respectiv, preţul de echilibru, influenţa lui asupra preţului de echilibru pe pieţele globale va fi una minimă. Ceea ce înseamnă că tendinţa, orice expert o să vă spună, că tendinţa va fi menţinută avînd în vedere acel ritm pe care îl avem. Adică ştim că în maiiunie preţul la un baril era, ajungea pînă la 150 de...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Maximum a fost 147.

 

Domnul Iurie Muntean:

Exact, 147. popular 147. Acum e circa 50. Clar că nu o să fie aşa de brusc, dar ritmul de scădere care a fost înregistrat în ultimele luni se va păstra. Respectiv, încă o dată vă spun că această majorare minoră de la 2,4% pînă la 5% în total cu preţ cu amănuntul nu va fi resimţită, pentru că va fi neutralizată de acest ritm de scădere.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Mai departe.

 

Domnul Iurie Muntean:

Dar bugetul va cîştiga de la 233 de milioane pînă la 250 de milioane pentru menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii terestre conform Strategiei, apropo, care au fost coordonate cu toate părţile implicate pentru anii 20082017. Şi mişcarea aceasta, încă o dată subliniez, stimaţi domnilor deputaţi, mişcarea aceasta pe care noi încercăm să o întreprindem cu permisiunea dumneavoastră, a fost coordonată cu operatorii sectorului şi ei au căzut de acord. Ei îşi dau bine seama care sînt efectele benefice atît directe, cît şi indirecte atît de scurtă durată, cît şi de medie şi de lungă durată. Deci, practic, sincer eu...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Muntean,

Ce vorbiţi despre operatori? Pe operatori nu îi afectează. Îi afectează pe consumatori. 233 de milioane vor trebui să scoată din buzunar toţi, să plătească această binefacere a Guvernului Republicii Moldova? Chiar nu este clar? Operatorul pe piaţa petrolieră este acel care, de pildă...

 

Domnul Iurie Muntean:

Operatorii nu depind de consumatori. Eu vorbesc de operatori, de transportatori şi de drumari. Transportatori şi drumari care sînt mii. E vorba de un sector care include.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Munteanu,

233 milioane de lei va scoate operatorul, consumatorul şi va plăti în plus. Guvernul care nu poate, de pildă, să stimuleze economia internă, veniţi iar cu presiunea fiscală. Mai mult nimic nu faceţi aici, în Republica Moldova.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule Cosarciuc...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Într-o stare de criză...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Următoarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Într-o stare de criză totală, în care se va afla Republica Moldova în anul 2009, dumneavoastră încă mai veniţi cu presiune fiscală. Iată ce faceţi voi. Fracţiunea parlamentară nu va susţine acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Iurie Muntean:

Aceste accize nu au fost modificate timp de 10 ani.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa, stimaţii mei colegi...

 

Domnul Iurie Muntean:

Acum este momentul oportun pentru a majora preţurile. Nimeni nu o să resimtă această chestie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Eu cred că voi vă pierdeţi puţin controlul asupra prezentărilor şi dintr-o parte, şi din altă parte... Eu rog calm şi profesional. Repet încă o dată. E important să vedem acest mesaj al Guvernului. Guvernul ne asigură că această majorare de accize nu o să conducă la majorarea preţurilor la desfacerea cu amănuntul.

 

Domnul Iurie Muntean:

Exact.

 

Domnul Marian Lupu:

Acesta este mesajul cu care vine Guvernul. Respectiv. Noi vom vedea ce se întîmplă şi cum se întîmplă. Dar acesta le este mesajul de bază.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Într-adevăr, noi auzim astăzi de la domnul viceministru nişte lucruri, care spune că este un mesaj bine analizat, care nu este reflectat în nota informativă. Avînd în vedere, cred, că oamenii de la Guvern îşi dau bine seama că nu puteau să scrie nişte lucruri, pe care dumneavoastră astăzi le spuneţi la microfon, că nimeni în lume, cînd este în ajunul şi într-o criză economică mare, nu merge pe varianta să majoreze accizele, practic, să facă suplimentar nişte taxări la agenţii economici, cînd invers, se cere ca să liberalizeze cît de posibil posibilitatea de activitate şi de micşorat povara fiscală la agenţii economici şi la populaţie în genere.

Cu atît mai mult că astăzi, cum aţi spus şi dumneavoastră, nu puteţi să prognozaţi dumneavoastră creşterea preţurilor la ţiţei. OPEC-ul astăzi a ieşit cu o propunere de micşorare la 2 milioane de barili pe zi, iar mîine preţul vine iar la 150. Dar nu aceasta e esenţial. Dumneavoastră, prin lucruri pe care spuneţi, că cresc preţurile sau scad preţurile, nu spuneţi adevărul.

Adevărul este unul: aţi venit cu această iniţiativă pentru că bugetul statului are mari probleme la venituri şi aceasta este scopul adevărat. Trebuie să spuneţi lucrurilor pe faţă, domnule ministru, şi atunci noi înţelegem lucrurile. Şi acesta este adevărul.

 

Domnul Iurie Muntean:

Nu este adevărat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Acesta este adevărul. De aceea, noi nu susţinem această iniţiativă a Guvernului ca o povară fiscală suplimentară pentru agenţii economici într-o situaţie foarte complicată de criză economică.

A doua la mînă. Noi am cerut, şi în cadrul Comisiei am cerut, avînd în vedere că pe ani în şir sînt supravenituri la operatorii din domeniul menţionat, unde sînt supravenituri la operatorii care se ocupă cu acest, şi de ce pînă astăzi Guvernul, Agenţia concurenţei nu îşi îndeplinesc funcţiile de a limita aceste supravenituri care afectează direct economia ţării, populaţia ţării.

Noi am cerut ca Agenţia concurenţei să facă o revizie la acest capitol şi să ne prezinte şi o dare de seamă şi în Comisie ca să vedem, într-adevăr, care sînt veniturile şi care este această marjă de venituri la o fiecare tonă de combustibil. Nu am primit aceste date. Agenţia concurenţei, din păcate, nu ne-a oferit.

Eu cred că cu atît mai mult nu putem primi această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu vă răspund. Încă o dată vă spun că rentabilitatea importatorilor este subiectul continuu al atenţiei din partea ANRE şi, după cum v-am spus, ea este maximă, aplicată, de 10 la sută.

Însă, actualmente, de facto, rentabilitatea aplicată variază de la 34 pînă la 5% la importatorii din Moldova. Acum în ceea ce priveşte garantarea preţurilor. Subliniez că ţările puternic industrializate, care sînt consumatorii principali ai resurselor energetice, ştiţi că înregistrează nişte ritmuri enorme de scădere în ceea ce priveşte activitatea economică.

Respectiv, orice reducere a volumului de extragere a petrolului nu poate afecta preţul, deci scăderea preţului de echilibru, pentru că, mai cu seamă, după 1 ianuarie, cînd va veni termenul la achitare a mai multor credite şi împrumuturi în cadrul economiilor puternic industrializate, scăderea va fi şi mai mare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Iurie Muntean:

După 1 ianuarie scăderea va fi şi mai mare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

În primul rînd, desigur, noi riscăm să fim unicii. În primul rînd, pe noi absolut nu ne afectează criza mondială.

În al doilea rînd, noi putem face prognoze pentru un an de zile înainte la preţurile produselor petroliere la piaţa mondială. Sînt nişte momente foarte interesante pentru noi şi, într-adevăr... Dar eu vreau să vă spun că este un cadou electoral foarte bun.

Noi aici, în sală, vorbim de 8 ani de zile de accizele la produsele petroliere, care nu s-au mărit de la 500 de milioane în 8 ani de zile cu un bănuţ. Acum, dumneavoastră veniţi cu un adaos de 250 de milioane şi este foarte bine clar asupra cărui consumator cel mai tare se va reflecta această presiune fiscală.

 

Domnul Iurie Muntean:

Asupra acelui care consumă mai mult.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Eu pun întrebarea, dumneavoastră o să răspundeţi. Pe de o parte, eu înţeleg că, cum se spune în română, , şi acumulările la buget devin tot mi mici şi mai mici. Dumneavoastră încercaţi acum să acoperiţi prin mărirea accizului micşorarea taxei pe valoarea adăugată la importul produselor petroliere. Aceasta este clar.

Dar nu aţi pătruns în esenţa, în genere, a sistemului de importuri ale produselor petroliere. Eu vreau să vă spun că toate produsele petroliere la noi în ţară se aduc prin zonele off-chore, prin companiile care sînt înregistrate în zonele off-chore. Şi acolo rămîne tot aceea de care dumneavoastră vă bateţi capul atît de tare acum.

Dar eu vreau să vă întreb un moment. 250 de milioane, care va fi consumatorul principal şi noi înţelegem că 80% din acest consumator va fi sectorul agricol, 45, 60 de zile aceasta va fi 1 martie anul viitor, taman în preajma alegerilor, lucrările de primăvară.

Cum totuşi Guvernul s-a gîndit ca să diminueze această presiune fiscală concret pentru sectorul agrar. Şi nu vă referiţi la regulamentul cela care o să fie cîndva.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Astăzi, spuneţi care sînt modalităţile de micşorare a presiunii fiscale asupra sectorului agrar.

 

Domnul Iurie Muntean:

În privinţa regulamentului care va fi cîndva, el va fi nu cîndva, dar în timp de următoarele cîteva săptămîni. E vorba de maximum o lună, eu cred.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

250 de milioane este o sumă foarte mare. Aduceţi-ne nouă în Parlament argumente şi convingeţi-ne că sectorul agrar nu va fi afectat. Noi avem deja exemplu: 20072008, situaţia în agricultură. Şi ştim destul de bine că 65% din toată populaţia este încadrată anume în acest sector.

Cum Guvernul vine în Parlament în faţa deputaţilor să apere presiunea fiscală care va fi în acest sector. Numai la concret, nu că va fi cîndva. Era normal ca dumneavoastră să veniţi astăzi cu regulamentul care prevede aceste măsuri.

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci, după cum cunoaşteţi, conceptul, noul, adică noul concept de subvenţionare prevede axarea pe investiţiile capitale. Numărul unu.

Numărul doi, deci linia pe care este planificat vor fi subvenţiile pentru agricultori în ceea ce priveşte compensarea diferitelor...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ce investiţii capitale au gospodăriile ţărăneşti?

 

Domnul Iurie Muntean:

Acestea sînt situaţiile la combustibil, da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Ce investiţii capitale au gospodăriile ţărăneşti? A doua întrebare. Aici e clar că nu este răspuns.

 

Domnul Iurie Muntean:

Noile sisteme de irigare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

De ce vorbiţi dumneavoastră? Noi avem...

 

Domnul Iurie Muntean:

Noi vorbim despre lucruri reale.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

160 de mii de gospodării ţărăneşti.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

160 de mii de gospodării ţărăneşti şi anume acele care au acces la sistemele de irigare.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi...

 

Domnul Iurie Muntean:

Ei pot să le procure, chiar şi în leasing.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

E clar, toată presa aude.

 

Domnul Iurie Muntean:

Sînt investiţiile statului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

În afară de deputaţi, noi avem aici toată presa ţării. Şi a doua întrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vreau, da, vă rog. Eu vreau să vă rog tocmai acest lucru.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

De ce în 8 ani de zile noi nici o dată nu am încercat să atragem atenţie la accizele care erau în afara Republicii Moldova, în alte ţări, dar totuşi acum, în preajma alegerilor, faceţi un cadou foarte bun pentru toţi, dumneavoastră veniţi cu aceste propuneri.

 

Domnul Iurie Muntean:

Probabil, că să vă facem un cadou, de aceea că scăderea preţurilor condiţionează un moment oportun pentru revizuirea acestora.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mie îmi pare foarte rău că dumneavoastră sînteţi poate nu în acel minister.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mersi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Pentru continuarea ulterioară a acestor discuţii, eu, pur şi simplu, cu titlu de informaţie, vreau să vă atrag atenţia, de două ori eu am întrebat special, ca să avem o bună înţelegere a situaţiei, şi de două ori reprezentantul Guvernului a venit cu răspunsul că această majorare de accize nu presupune majorarea preţurilor la vînzarea cu amănuntul.

Ce înseamnă acest lucru, ce înseamnă acest mesaj? Acest mesaj înseamnă că nu trebuie să crească vreun fel de presiune fiscală. Fiindcă, dacă, din punctul lor de vedere, trendul pe piaţa internaţională, eu aşa îi înţeleg pe colegii de la Guvern, este în scădere, ei majorează accizele, cel puţin preţurile nu trebuie să se ducă în sus.

Aşa este domnul viceministru? Noi înţelegem corect?

 

Domnul Iurie Muntean:

Foarte corect, absolut.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine.

Domnule Preşedinte,

Dumneavoastră aţi avut posibilitatea să explicaţi acest lucru la etapa discuţiei în Fracţiune, în Guvern, dar aici în Parlament, eu ştiu, cumva altfel trebuie discutat.

Eu cred că noi astăzi vedem foarte mult prin ce se deosebeşte Guvernul şi măsurile pe care le ia a Republicii Moldova şi restul lumii. Toată informaţia pe care noi o auzim din Statele Unite, din Italia, Europa, Franţa, Germania ş.a.m.d. sînt măsuri care creează condiţii mai bune pentru economie, pentru business, ca economia şi business-ul să lucreze, să genereze producţie, venituri şi din aceasta ţara să trăiască mai bine.

În Republica Moldova, pe parcursul tuturor anilor, deciziile au fost inverse, să îi controlăm pe toţi, 47 de organizaţii de control, nimeni să nu mişte, nimeni să nu respire fără voia partidului şi aceasta ne creează impresia că noi dirijăm economia naţională.

Ceea ce spuneţi dumneavoastră, că Guvernul nu are de gînd să majoreze, dar nu Guvernul o să majoreze, o să majoreze... agenţii economii care aduc benzină. Fiindcă orice... eu sînt filolog şi înţeleg că orice majorare e taxă, duce la creşterea preţurilor.

De aceea, eu vreau să îl întreb pe domnul ministru: din datele pe care le deţin eu, în Republica Moldova a scăzut cu 35 la sută importul de combustibil în ultimele 34 luni de zile. Aceasta înseamnă că a scăzut, respectiv, şi consumul, aceasta înseamnă şi mai mult, dar ceea ce dumneavoastră veniţi ca să compensaţi numai partea de venituri, aceasta vă interesează, dar restul, cum funcţionează economia şi ce se întîmplă în economie, pe nimeni nu interesează. Iată care e problema, stimaţi prieteni. Italia iartă datoriile omenilor de afaceri. Procentul de creditare a business-ului a ajuns la 1%. Noi tot majorăm, majorăm şi restricţionăm.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimate coleg. Întrebarea?

 

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, colegii noştri consideră că trebuie să întoarcem această chestie în Comisie, Comisia să o întoarcă Guvernului şi să vină cu o propunere logică, dacă nu cu o propunere restrictivă care este, într-adevăr, un mesaj foarte negativ pentru mediul de afaceri din Republica Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Scăderea preţurilor pe piaţa plan internaţional a adus la scăderea preţurilor cu amănuntul în interiorul ţării. Dar trebuie să recunoaşteţi că aceste două scăderi nu au fost sincronizate. Scăderea în interior a fost substanţial mai puţin palpabilă decît cea de pe plan internaţional.

Explicaţiile sînt următoarele, cel puţin eu le-am citit în presă, respectiv, că, pînă acum, au fost achiziţionate ctocurile cu preţul majorat şi asta nu permite ca preţul cu amănuntul deocamdată să scadă. Iată, acum petrolul este procurat cu preţul deja scăzut şi aceasta trebuie să conducă şi mai departe la tendinţa de scădere a preţurilor pe piaţa internă.

Întrebarea mea. Iată, cu creşterea accizelor, de acum nu mai vorbim despre majorarea preţurilor, spuneţi-mi, tendinţa aceasta de scădere a preţurilor la combustibil cu amănuntul în interiorul ţării ea se va păstra sau, de fapt, practic, preţurile vor fi congelate cel puţin, în cel mai bun caz?

 

Domnul Iurie Muntean:

Răspund.

Stimaţi deputaţi,

Preţul sau valoarea combustibilului procurat şi importat aici, deci ponderea lui în preţul cu amănuntul variază de la 40 pînă la 53 la sută în preţul cu amănuntul. Restul sînt alte cheltuieli care sînt în creştere şi au fost în creştere în ultimii ani. Datorită, în special, investiţiilor masive pe care le făceau companiile importatoare în dezvoltarea reţelelor. Vedeţi cum se deschid staţiile PECO, acestea sînt investiţii capitale care presupun o uzură, care presupun anumite cheltuieli, cheltuielile sînt în creştere. Deci partea aceasta plus inflaţia sînt în creştere.

De rentabilitate nu vorbesc, căci ea este reglementată şi nu se schimă. Partea aceasta creşte. Respectiv, concluzia că fluctuaţia sau schimbările preţurilor cu amănuntul nu reflectă întru totul şi nu repetă întru totul. Nu putem stabili o dependenţă direct proporţională pentru că este şi încă o componentă care nu depinde de această parte sau de preţurile de import la combustibil.

Aşa că nu putem să spunem că dacă preţul la combustibil pe pieţele internaţionale scade de 3 ori, neapărat preţul cu amănuntul în Moldova trebuie să scadă de 3 ori, nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Mai compact.

 

Domnul Iurie Muntean:

Din punct de vedere economic, această chestie nu este justificată nicidecum.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Domnule ministru...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Iurie Muntean:

Doi. Nu uităm despre capacitatea locală a pieţei, ea este una destul de restrînsă. Respectiv, importurile de combustibil sînt mult mai mici decît în ţările puternic industrializate, să nu uităm despre acest factor. El clar că influenţează asupra preţului, aşa.

Deci concluzia este faptul că nu putem stabili o legătură sau o dependenţă direct proporţională între preţul şi fluctuaţiile lui pe pieţele internaţionale şi cel cu amănuntul în Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule viceministru, mai compact, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

Sînt şi alte componente care nu depind de aceste fluctuaţii, dar depind de alţi factori.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

E clar, domnule ministru,

Dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Deci OK, este o explicaţie. Unicul lucru eu nu am înţeles, aşa şi nu mi-aţi răspuns, tendinţa de scădere a preţurilor se va păstra sau nu se va păstra?

 

Domnul Iurie Muntean:

Se va păstra. Pînă la momentul actual, din ianuarie pînă acum au avut loc 12 reduceri de preţuri. În următoarele zile se mai aşteaptă încă una. Deci, avînd în vedere că, repet, deci tendinţa de descreştere pe pieţele globale, probabil, se va păstra, noi putem să spunem că tendinţa de reducere a preţului pe intern iarăşi se va păstra.

Însă noi nu putem să spunem că aceasta va depinde direct proporţional.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Da, vă mulţumesc, domnule viceministru.

Dacă această chestie se va păstra cu adevărat, cum spuneţi dumneavoastră, eu cred că propunerea pe care am făcut-o respectiv cîteva zile în urmă despre Premiul Nobel ar putea să rămînă valabilă. Dar mă tem că şansele dumneavoastră nu sînt prea mari în această privinţă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Muntean:

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi comunică următoarele.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului fiscal prevede majorarea cu 50% a accizelor la produsele petroliere. În acest context, menţionăm că mărimea accizelor pentru produsele menţionate nu au fost modificate timp de aproape 10 ani, fiind stabiliţi, respectiv, 1200 lei pentru tona de benzină şi 500 lei pentru o tonă de motorină.

Totodată, comunicăm că mărimea accizelor la produsele petroliere respective în ţările vecine sînt mai majore decît în Republica Moldova. Veniturile obţinute de pe urma majorării accizelor la produsele petroliere vor fi alocate în fondul rutier pentru utilizarea drumurilor publice.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizelor pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune acest proiect de lege spre examinare în Parlament şi aprobarea lui în primă lectură. Iar dacă nu vor fi alte propuneri şi adoptarea acestuia în lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim, domnule vicepreşedinte.

Întrebări către Comisie? Nu sînt. Luări de cuvînt?

La microfonul central se invită domnul Nicolae Oleinic.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

, , ! , , .

, , , .

, , .

. , 1999 . 1200 500 .

, , 1999 . 200 100 , 1999 .

, , , , .

, . , , -. , .

, , , , , , . , -, . , , , , , .

. . , , , . , . , . , , .

, . , , , .

, , , , , , .

, 10%. , 5,1%. , , , , .

- , , , . , , , . , , . , .

, . 1 Brent 147 , 48,7 . , 2 , .

: 13,8 , 1 64 . , 147 , 2 74 .

, , , , 40%, , , , , , .

, . , 1999 484 , 383 , , , , 1500 , , .

. .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Încă o luare de cuvînt. Fiindcă avem a doua luare de cuvînt, aveţi în vedere... De acord, după aceea vă ofer cuvîntul, stimate coleg.

Vă rog, domnule Cosarciuc.

Da, cer scuze. Vă rog. Păi, eu am zis, cer scuze. Mai calm şi mai constructiv. Vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

La 23 noiembrie 2009 a fost publicat bugetul de stat pentru 2009. Eu am văzut acum în ziar.

 

Domnul Marian Lupu:

A greşit omul, lăsaţi. 2008, bine. Continuăm.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La 23 noiembrie 2008 a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2009. Corect.

Vă mulţumesc.

Ce s-a întîmplat într-o lună de zile, stimaţi colegi, că Guvernul, peste o lună de zile, vine şi caută de acum venituri pentru anul 2009?

Stimaţi colegi,

Republica Moldova se află într-o criză economică profundă. Şi aceasta nu se datorează crizei financiare sau crizei economice internaţionale, ea se află într-o criză totală din 2001, de cînd au venit comuniştii la putere. Acum această criză se agravează. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog, stimaţi colegi, mai încet.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă spun că guvernele ţărilor europene, guvernele lumii, în această stare de criză, stimulează economiile interne, dar nu le încarcă iarăşi cu fiscalitate, adică, cu taxe adăugătoare.

Banca Centrală Europeană micşorează rata de refinanţare. Rezerva Federală a SUA micşorează rata de refinanţare. Banca Naţională a Republicii Moldova micşorează. Dar ce se întîmplă, în general, în economiile europene şi ale lumii? Şi ce se întîmplă în Republica Moldova?

Dacă în Europa ratele dobînzilor se micşorează, în Republica Moldova ele cresc. De ce? Fiindcă acei din Europa şi din lume au luat o măsură foarte importantă garantarea depozitelor persoanelor fizice în băncile corespunzătoare. În România, Fondul de garantare e 99,6%, garantează depozitele respective. În Republica Moldova Fondul de garantare a depozitelor e 66 de milioane. Suma depozitelor e 16 miliarde. Adică, acoperirea garantării acestor depozite e 0,4 %.

Ce-au făcut ţările europene? Ţările europene au declarat imediat că ei garantează în Europa, adică, în ţările europene aşa-numitele 15, 100 mii de euro. În România 50 mii de euro se garantează de către bugetul de stat. În Republica Moldova zero.

Ce fac băncile acuma la noi, în Republica Moldova? În ultimele trei luni de zile fug depozitele din băncile comerciale. Ca să îşi poate menţine baza creditară, adică, volumul acesta, masa creditară, băncile comerciale sînt nevoite să ridice rata de interes pentru depozitele atrase. Astfel, se ridică şi rata dobînzilor la credite. Noi, prin măsurile, care sînt luate de guvernarea actuală, în principiu, ducem economia în colaps.

Aici domnul Munteanu a vorbit despre agricultură. Vreau să vă spun că agenţii economici din agricultură au credite nerambursate la 1 ianuarie 2009, adică vor avea, de 200 milioane de lei, din totalul care au contractate în acesta de 500 milioane de lei. Adică, practic, 40% nu sînt întoarse. Eu am discutat cu băncile comerciale, m-am întîlnit cu agricultorii, ei nu sînt în stare să întoarcă aceste credite.

Noi venim acum cu ideea că, uite, preţul la motorină va fi compensat. De unde? Fiindcă în buget noi avem fondul de subvenţionare de 313,5 milioane de lei. Adică, nu am auzit că vine cineva cu propunerea ca să mărească acest fond de subvenţionare şi să fie adăugat pentru compensare. Înseamnă că iar în cadrul acestui buget, adoptat pentru anul viitor, şi în cadrul acestei sume cineva se va juca şi va spune, că, uite, compensăm pentru ţărani o parte din preţ.

Este o altă chestie foarte importantă, stimaţi colegi, ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Mulţi agenţi economici au investit, au făcut investiţii şi acum au aceeaşi problemă. Uitaţi-vă ce se întîmplă în domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii. Practic, se stopează această activitate. În acest domeniu, adică, în această ramură lucrează 70 mii de angajaţi. De la 1 ianuarie, cred că jumătate dintre ei vor fi trimişi acasă. Aceasta înseamnă 35 de mii minimum. Noi iară nu luăm nici o măsură ca să stimulăm, ca să putem atrage investiţii în economia Republicii Moldova. Dar venim cu nişte calcule aritmetice. Mă rog, s-a micşorat preţul barelului, hai să mărim accizele şi atunci vom avea ceva adăugător în bugetul de stat.

Stimaţi colegi,

Gîndirea guvernării actuale nu este o gîndire sistemică, strategică, este o gîndire aşa, de moment, aritmetică plus, minus, plus, minus, adăugăm, scădem şi facem ceva.

Eu vreau să vă spun că, prin această măsură, Guvernul actual comunist încă o dată demonstrează că este incapabil să gestioneze această ţară şi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să îşi spună cuvîntul respectiv. Fiindcă nimeni, uitaţi-vă în zona noastră, în România, în Bulgaria, în Rusia, în Ucraina ş.a.m.d., nimeni nu merge acum la mărirea de impozite sau taxe, invers, Franţa propune, de pildă, să fie micşorată taxa pe valoarea adăugată, România, prin ordonanţă de urgenţă, face acelaşi lucru. Ei iau măsuri să garanteze depozitele, noi nu facem nimic absolut în economia Republicii Moldova, dar venim cu nişte aberaţii de tipul, că, uite, noi trebuie să mărim accizele, fiindcă aceasta o să ne aducă 233 de milioane în plus la buget.

Stimaţi colegi,

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră propune ca acest proiect de lege să fie respins ca unul nefondat, ca unul care demonstrează încă o dată că această guvernare nu are nimic cu această ţară şi nu înţelege, în general, ce se întîmplă în economia Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog, domnule Diacov.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, eu vreau să îi răspund domnului Oleinic că nu aveam nici odată de gînd să... Nicolae Oleinic, care , , -. , , , . , -, .

9 , 9 , , , . -, , 9 . , , , , . , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, presupun că o să continue.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Mulţumesc frumos, domnule Preşedinte.

, , , . -, , - , , . 11 , - , , . , , , , . , .

. . , , , , - . .

, , , . . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

, , , - , , , . , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

. Bine.

 

Domnul Dumitru Diacov:

, ... . , , ...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. O soluţie frăţească, dacă cineva are acţiuni, daţimi-le mie, vă rog, şi am terminat discuţiile. Bine.

Stimaţi colegi,

Au fost înaintate două propuneri: propunerea din partea Comisiei şi propunerea evocată de către Fracţiunea AMN privind respingerea acestei legi.

Voi supune votului aceste propuneri în ordinea prezentării acestora. Proiectul de Lege nr.3344, aprobarea acestuia în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3344 este aprobat în primă lectură.

Deşi în raportul Comisiei... Da, imediat... S-a vorbit şi despre, eventual, în lectura a doua, dar eu, văzînd care este dispoziţia în sală şi dumneavoastră la fel, lăsăm pentru săptămîna viitoare.

De procedură?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

De procedură, domule Preşedinte, nu vă supăraţi. Cînd se pune la vot, se întreabă nu numai cine este pentru, dar şi cine e împotrivă şi cine s-a abţinut, dacă se poate. Conform Regulamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu.

Stimaţi colegi,

Noi facem acest lucru în mod regulamentar pentru lectura a doua. Fiindcă ştiţi foarte bine că...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Acum aţi întrebat: cine este pentru? Şi gata.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi lucrăm în primă lectură. Este vorba de aprobare, care se face prin hotărîre de Parlament, pe care motiv fixăm majoritatea.

Bine. Continuăm. Proiectul de Lege nr.3325 privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listelor unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic director general al Serviciului Vamal:

Stimate domnule Preşedinte,

Distins Parlament,

Se supune atenţiei dumneavoastră proiectul Legii privind modificarea anexei la de Lege nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului.

Acest proiect, de fapt, prevede excluderea a 14 hectare din această anexă, cu scopul ca acest teren să fie alocat Primăriei Cricova, cu care se va face schimb cu un teren de aceeaşi suprafaţă. Şi, pînă în final, scopul acestui teren este pentru construcţia unui terminal vamal modern. De fapt, ideea terminalului vamal modern este de cîţiva ani, pentru a fi construit în centrul republicii, în centrul ţării. Acesta ar asigura o concentraţie a mijloacelor de transport şi a unităţilor reieşind din concentraţia circuitului economic în regiunea Chişinăului şi în centrul Republicii Moldova.

Mai mult decît atît, avînd în vedere faptul că oraşul Chişinău este îmbulzit şi aglomerat de camioane cu tonaj mare, ideea construcţiei unui terminal în afara oraşului şi mai cu seamă în regiunea ieşirii spre Orhei a fost o idee foarte bună, pentru că este intersecţia unor drumuri din toate punctele de vedere: nord, sud, est, vest. Şi un argument foarte forte este de a descărca Chişinăul de autocamioane cu tonaj mare, astfel încît vom evita trecerea camioanelor prin oraş şi, respectiv, staţionarea acestora.

Rugăm să susţineţi acest proiect, avînd în vedere argumentele prezentate.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Domnule Melnic,

Spuneţi, vă rog, cunoaşteţi faptul că, în acest caz sau vizavi de acest teren, este un litigiu? Este un litigiu. Şi mai mult ca atît, acest litigiu va fi şi subiectul unui caz la CEDO. Ştiţi foarte bine care este, dacă cunoaşteţi problema acestui teren.

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, sînt în cunoştinţă de cauză a tuturor detaliilor în jurul acestui teren.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi consideraţi că consecinţe juridice ulterioare nu va avea această decizie?

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci nu poate să aibă consecinţe ulterioare, fiindcă noi venim cu un interes al statului şi nu venim cu un interes privat. Deci, respectiv, terenul pe care urmează să fie construit un terminal vamal urmează a fi legalizat din toate punctele de vedere. De aceea, şi este scris în proiect, că Guvernul va asigura delimitarea şi, respectiv, trecerea dintr-o destinaţie în alta, atîta vreme cît acest teren are destinaţie agricolă acum. Noi considerăm că instanţa va merge pe cale paralelă. Deci, noi vom merge cu respectivul proiect, aşa cum ne-am pus scopul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Melnic,

Faptul că este în interesul statului, nu vreau să îl neg. Însă, după cum cunoaşteţi, probabil, drepturile sînt egale, ceea ce ţine de dreptul privat sau de interesul de stat. Acum, dacă doriţi cu adevărat ca acest interes al statului să fie fixat în actul legal, atunci declaraţi acest obiect de interes public. Mergeţi pe procedura legală şi atunci nu veţi avea probleme cu legislaţia şi în litigiul respectiv.

Eu ţin să atenţionez asupra problemei şi poate nu ne grăbim cu adoptarea unei legi, înainte de a face o expertiză amplă. Fiindcă consecinţa... Bine, nu pot să prezic, cum o face domnul de la Ministerul Economiei şi Comerţului, gesticulînd frumos, prognozînd care vor fi tendinţele pe piaţa internaţională. Însă este o problemă. Şi problema respectivă poate să aibă efect iarăşi asupra bugetului statului, iar banii care urmează să fie achitaţi vor fi din contul tuturor cetăţenilor şi nu din contul unui funcţionar sau altuia.

Domnule Preşedinte,

Este o precizare şi o rugăminte. Pentru că este prima lectură, pentru lectura a doua să mai examinăm şi să vedem cum ajustăm.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu doar vreau să menţionez, stimate domnule deputat, că, de fapt, ceea ce vorbiţi dumneavoastră despre litigiul despre care, pe care l-aţi ridicat în vizor, de fapt, este un litigiu cu privire la acţiunile unei persoane. Şi nicidecum nu este un litigiu ce vizează nemijlocit proprietatea terenului, vînzareacumpărarea acestui teren. De aceea, noi şi spunem că atîta vreme cît noi vizam terenul propriu-zis, acţiunile unei persoane vizavi de autorizaţiile de copertare, autorizaţii de alte tipuri, nemijlocit care pot fi atacate, pot fi obiectul sau subiectul unui litigiu, sînt lucruri paralele. Noi acum vorbim de teren nemijlocit ca un obiect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Melnic,

Eu am făcut precizarea respectivă. Urmează să vedem cum vor evalua lucrurile. Dumneavoastră vă asumaţi responsabilitatea şi acei care votează. Să vedem cum se vor desfăşura lucrurile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, domnule director general,

Aş vrea să ştiu, dacă a fost consultată opinia Consiliului local al Primăriei, dacă este un aviz pozitiv.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule deputat,

Vă comunic că, de altfel, nu veneam în faţa dumneavoastră. Decizia Primăriei.

 

Domnul Leonid Bujor:

Au mai venit alţii, fără a cunoaşte opinia cetăţenilor din raionul Cahul, unde au fost avizate 9 persoane.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, răspunsul este

 

Domnul Leonid Bujor:

Li s-a încălcat dreptul la proprietatea privată.

Vă mulţumesc pentru răspuns.

 

Domnul Viorel Melnic:

V-am răspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Melnic,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat acest proiect de lege. Este prezentat raportul. Au fost înaintate propunerile comisiilor. Obiecţiile au fost examinate în Comisia sesizată în fond. Propunerile Comisiei pentru economie, buget şi finanţe sînt, adică răspunsul la aceste propuneri sînt reflectate în raportul Comisiei. Ceea ce a propus Comisia pentru economie, buget şi finanţe nu se referă la textul sau la conceptul proiectului de lege. De aceea, ele nu au fost luate în considerare.

Comisia sesizată în fond vine numai cu propunerea ca, la sfîrşitul articolului 2, să fie adăugat, că acest teren va fi folosit pentru construcţia unui terminal vamal.

Ca urmare a acelor expuse, Comisia propune ca acest proiect se lege să fie votat în primă lectură şi, dacă nu vor fi alte obiecţii, să fie votat şi în lectura a doua. Căci aceasta este propunerea Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3325. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3325 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, în lectura a doua? Toată lumea e okey. Bine. În acest context, voi supune votului, în condiţiile raportului Comisiei de profil, adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3325. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 23.

Sectorul nr. 3 0.

Sectorul nr.3, rectific 1.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3325 este adoptat în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3357 pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.

Guvernul.

 

Domnul Iurie Muntean:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Modificarea propusă spre examinare constă în modificarea şi transpunerea angajamentelor noastre în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind două poziţii tarifare: 1701 zahărul, 1702 siropuri zaharoase. Obiectivul primordial al acestei modificări este stabilirea încă sau apărarea suplimentară a respectivei industrii din Moldova, pe lîngă faptul că noi trebuie să transpunem în legislaţie rezultatele ultimelor negocieri în cadrul OMC.

Ce presupune modificarea respectivă? Modificarea respectivă presupune stabilirea unei cote de 6 mii 500 de tone anual, în cadrul căreia împorturile vor fi supuse unei taxe vamale a valorii de 10 la sută. Importurile care vor depăşi această cotă vor fi supuse unei taxe vamale de 75 la sută, cota fiind distribuită în felul următor: 5 500 de tone sînt oferite Uniunii Europene şi 1000 de tone restului ţărilor.

Referitor la 1702, cota anuală în această ordine de idei este la nivelul de 1250 de tone, dintre care 640 de tone revin exportatorilor din UE şi 610 tone restului exportatorilor din piaţa noastră. Principiul este acelaşi. În limitele cotei, importurile se supun unei taxe vamale de 10 la sută în afara cotei de 75 la sută. Modificarea respectivă este una foarte importantă în lumina ultimelor evenimente care au loc în industria globală de producere a zahărului. La un moment, după cum ştiţi, preţurile bursiere la o tonă de zahăr variază în jurul la 330 de dolari SUA, pe cînd sinecostul producerii noastre a zahărului din sfeclă variază de la 550 de dolari pînă la 600 de dolari tona.

Respectiv, taxa de salvgardare, pe care noi acum o aplicăm, după cum cunoaşteţi, al doilea an, nu este destulă pentru a oferi nivelul necesar de protecţie a industriei locale, mai cu seamă că această taxă de salvgardare urmează a fi justificată anual OMC-ului şi aceasta presupune anumite eforturi suplimentare. În cazul în care OMC-ul nu va fi de acord cu justificarea prezentată de Guvern anual, noi putem fi solicitaţi să anulăm această taxă de salvgardare. Privind această măsură de protecţie, la care eu mă refer, noua modificare e clar că va fi un colac de salvare.

Încă o precizare. Această taxă nu se va referi la importurile de... nu se va aplica la importurile din ţările cu care noi avem regim de comerţ preferenţial, se au în vedere ţările cu care avem regim de comerţ liber.

Guvernul, în condiţiile celor prezentate, solicită suportul şi aprobarea modificărilor respective.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege. Vreau să spun că, conceptual, proiectul de lege a fost susţinut de Comisie, deoarece, prin adoptarea acestuia, vor fi susţinuţi producătorii autohtoni de zahăr, cît şi acei care urmează procesul lor de producţie de zahăr.

Concomitent, pentru lectura a doua comisia propune următoarele modificări în vederea înlăturării erorilor tehnice.

La punctul 2 din proiect, la poziţia tarifară 1702 30 510 se propune substituirea cifrei 15 prin cifra 0, iar la poziţia tarifară 1702 30 590 substituirea cifrei 0 prin cifra 15.

În scopul concretizării termenului de punere în aplicare a legii la punctul 3 Notă se propune următorul cuprins: Mecanismul de administrare a cotelor va fi reglementat de Guvern. Totodată, se introduce un articol nou, articolul II, cu următorul cuprins: Prezenta lege intră în vigoare la începutul lunii următoare adoptării deciziei oficiale a Consiliului Central al Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind modificarea Listei CLI Republica Moldova, anexată la Protocolul de aderare a Republicii Moldova la Acordul de la Marrakech privind constituirea OMC-lui, semnat la Geneva la 8 mai 2001.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale tuturor comisiilor permanente ale Parlamentului, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politică economică, buget, finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului spre aprobare în primă lectură şi adoptare în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3357. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3357 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, lectura a doua? Nu. Bine. Deci constat că proiectul este aprobat în prima lectură. S-a schimbat. Da. Şi o să îl susţineţi? Şi o să îl votaţi? Nu. Atunci rămîne pentru joia viitoare.

Vă mulţumesc.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.3013 cu privire la modificarea Legii, iar aceasta, la rîndul său, pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Sensul modificării propuse este condiţionat de faptul că Legea nr.280, după cum cunoaşteţi, a fost publicată şi, respectiv, a intrat în vigoare mult mai tîrziu de data adoptării. Aceasta a avut loc la 30 mai, ceea ce înseamnă că ministerele vizate, în special Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, care urma să elaboreze în timp de jumătate de an, modificările în legislaţia în vigoare, inclusiv un şir de modificări foarte importante, în cel puţin şase legi. A avut doar treizeci de zile pentru efectuarea acestui lucru. Evident, aceasta a fost imposibil.

Iar Serviciul Vamal şi Ministerul Finanţelor, pentru elaborarea acelor două coduri, respectiv, de procedură vamală şi procedură fiscală, au avut doar cinci luni. Avînd în vedere că în acest proces au fost implicate în total circa 25 de instituţii guvernamentale, avînd în vedere complexitatea sarcinii şi importanţei din punct de vedere al consecinţelor pentru întregul sector antreprenorial al Republicii Moldova, Guvernul a venit cu iniţiativa de a modifica respectivele termene pentru pachetul de modificări în legislaţia în vigoare, care urmează a fi elaborat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de la 30 iunie la 1 ianuarie, iar pentru cele două coduri, care urmau a fi elaborate de către, respectiv, Serviciul Vamal şi Ministerul Finanţelor, modificarea termenului de la 1 noiembrie 2008 la 1 martie 2009. Ambele pachete de documente urmînd a fi adoptate şi intrate în vigoare pînă la, adică începînd cu 1 ianuarie 2010, în loc de 1 ianuarie 2009.

În contextul celor expuse, Guvernul solicită suportul dumneavoastră şi aprobarea acestor modificări.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea Legii nr.280 din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi vreau să vă informez că Comisia a susţinut conceptual proiectul de lege, iar în vederea îmbunătăţirii proiectului de lege, pentru lectura a doua să prezinte următoarele propuneri.

Avînd în vedere că punerea în aplicare a proiectului ce ţine de domeniul agriculturii şi industriei alimentare se va efectua începînd cu 1 ianuarie 2010, se propune prezentarea acestora în Parlament să fie pînă la 1 martie 2009. Totodată, la punctul 2 al articolului unic se propune substituirea sintagmei 1 iulie 2009 prin sintagma 1 ianuarie 2010, deoarece aceste modificări sînt în strînsă corelare cu proiectele de procedură fiscală şi vamală şi din domeniul agriculturii şi industriei alimentare, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi aprobare în primă lectură, şi, dacă nu o să aveţi obiecţii şi spre adoptare în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.3013, aprobarea acestuia în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Pentru lectura a doua, grupurile parlamentare? Şi aici vreau să vă spun că mă interesează nu numai acceptul de a pune în dezbateri, dar şi votul dumneavoastră. Nu? Nu. Precis? Bine. Rămînem atunci cu aprobarea acestui proiect în primă lectură, la această etapă. Cel puţin e sincer, stimaţi colegi, şi avem tabloul în faţă. E bine.

Proiectul de Lege nr.3385 pentru modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii.

Guvernul.

 

Domnul Tudor Copaci viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Sectorul energetic al ţării se prezintă drept un sistem complex interdependent, care constă din întreprinderile de importanţă vitală conexe prin relaţiile tehnologice, economice etc.

Această interdependenţă se manifestă în asemenea domenii cum ar fi sectoarele de gaze, distribuţia energiei electrice şi termice şi altele.

În marea lor parte, întreprinderile activează într-o piaţă limitată, a căror funcţionare este caracterizată ca monopol natural, nefiind liberalizată pe deplin. Pe de altă parte, activitatea întreprinderilor sectorului energetic este reglementată, ceea ce contribuie la dependenţa activităţii participanţilor pieţei energetice de tarifele stabilite de regulatorul independent.

E de menţionat că actuala Lege a insolvabilităţii prevede anumite excepţii şi exonerări în privinţa aplicării procedurii de insolvabilitate faţă de întreprinderile din astfel de sectoare cum este sectorul bancar, ramura agricolă şi altele.

În acelaşi timp, legea nu prevede vreo excepţie sau proceduri specifice faţă de procesul de insolvabilitate a întreprinderilor sectorului energetic, aplicîndu-se procedura standard de rînd cu alte sectoare în care activitatea de întreprinzător nu este reglementată.

Un exemplu de instabilitate a sistemului poate servi Termocom, care este o întreprindere de bază, a cărei activitate se reflectă asupra întregului complex energetic al ţării.

Începînd cu anul 2002, întreprinderea activează în condiţiile procedurii planului. În aceşti ani, de către întreprindere au fost atinse anumite rezultate pozitive sub aspectul respectivelor, executării procedurii planului.

În temeiul celor expuse, precum şi din calculele efectuate, se poate de constatat că, în condiţiile dinamicii pozitive a activităţii SA Termocom şi aplicării tarifului adecvat şi economic argumentat pentru energia termică, prelungirea termenului procedurii planului cu 3 ani poate soluţiona într-o măsură oarecare problemele complexului energetic privind activitatea privind achitarea datoriilor.

Considerăm că pentru acest caz, precum şi pentru asigurarea funcţionării normale şi a altor întreprinderi, a căror activitate au o importanţă vitală pentru ţară, faţă de care poate fi aplicată procedura de insolvabilitate, este necesar de a acorda Guvernului posibilitatea implicării, în unele cazuri, pentru prelungirea termenului procedurii planului în situaţii de acest gen.

Pentru soluţionarea problemelor sus-menţionate, Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat prezentul proiect de lege. Rog să susţineţi acest proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim, domnule viceministru.

Întrebări către raportor? Nu sînt.

Vă mulţumim.

Comisia.

Vă mulţumim, domnule viceministru.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 5 decembrie 2008 şi se pronunţă pentru susţinerea acestui proiect.

Ţinînd cont de avizele parvenite de la comisiile permanente şi de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, expuse pentru ajustarea prevederilor proiectului la cerinţele Legii nr.780, Comisia propune de a introduce următoarele modificări.

Astfel, în vederea respectării principiului consecutivităţii, articolul 4 alineatul (3) litera b) şi articolul 34 alineatul (3), se propune ca modificarea alineatului (2) al articolului 164, prin completarea, în final, cu o propoziţie nouă, să fie expusă separat ca un alineat nou, (21), iar expresia poate fi stabilit un nou termen pînă la 3 ani, pentru a nu se înţelege că se aplică o nouă procedură planului, se propune de modificat în următorul fel: se poate prelungi acest termen pînă la 3 ani.

Astfel, alineatul (21) va avea următorul cuprins... dumneavoastră aveţi în raport.

În contextul acestei modificări, alineatul (1) al articolului 197 se propune de a îl expune în următoarea redacţie: b) expirării termenului procedurii planului.

Pentru asigurarea unei terminologii uniforme, Comisia propune de înlocuit expresia decizia de Guvern din prima propoziţie a articolului 164 alineatul (2) şi din articolul 199, nouă alineatul (2) din legea în vigoare prin expresia hotărîre de Guvern.

În ceea ce priveşte obiecţia Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, Comisia consideră că, prin modificarea efectuată, Guvernul se abilitează prin lege să prelungească termenul procedurii planului pînă la 3 ani, după cum a fost abilitat să îl prelungească şi pînă la 5 ani.

Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia propune Parlamentului aprobarea proiectului menţionat în primă lectură, iar, dacă nu o să aveţi obiecţii şi adoptarea în lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.3385. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propuneri pentru lectura a doua, se acceptă sau nu? Nu. E clar.

Proiectul de Lege nr.3386 pentru modificarea şi completarea Codului de executare a Republicii Moldova.

Prezintă viceministru justiţiei domnul Nicolae Eşanu.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să modifice dispoziţiile Codului de executare în partea ce priveşte atragerea la muncă a condamnaţilor. În conformitate cu reglementările actuale, pot fi atraşi la muncă în afara penitenciarului doar condamnaţii regimului comun şi regimului de resocializare al penitenciarului de tip deschis şi pentru condamnaţii regimului de resocializare al penitenciarului de tip semiînchis.

Acest fapt împiedică atragerea la răspundere, atragerea la muncă a condamnaţilor din penitenciarele de tip închis, deşi participarea la muncă este una din metodele de resocializare, cele mai eficiente pentru deţinuţi.

Plus la aceasta, persoanele care participă la muncă sînt în drept să beneficieze de calcularea privilegiată a termenelor de pedeapsă, astfel avînd posibilitatea de a fi eliberaţi din penitenciare mai devreme decît termenul stabilit prin sentinţă judecătorească.

De asemenea, reglementările actuale nu permit atragerea în izolatoare, penitenciarele care după statut sînt izolatoare de detenţie atragerea condamnaţilor şi avînd în vedere că în aceste categorii de penitenciare s-a diminuat numărul deţinuţilor care pot fi atraşi la muncă, întîlnim dificultăţi la capitolul Asigurarea deservirii acestor categorii de persoane.

Rugăm să susţineţi acest proiect.

Mulţumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumim.

Comisia.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.3386 a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi are ca scop modificarea şi completarea Codului de executare.

Astfel, prevederile legii vor fi modificate în sensul acordării posibilităţii persoanelor deţinute în penitenciare de tip semiînchis şi în penitenciare de tip închis în regim comun şi de resocializare, de a munci în afara penitenciarului sub pază şi supraveghere permanentă.

Proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. În temeiul celor expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune examinarea şi aprobarea proiectului de Lege nr.3386 din 8 decembrie 2008 în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3386.

Vă mulţumesc.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3386 este aprobat în primă lectură.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.3377 privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

Guvernul.

 

Domnul Mircea Buga viceministru al sănătăţii:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Vreau să menţionez că strategia de restructurare a serviciului spitalicesc din republică prevede inclusiv crearea condiţiilor adecvate de funcţionare, asigurarea amplasării instituţiilor medicale în încăperi renovate, dotate cu echipament medical performant.

Conştientizînd, pe de o parte, posibilităţile limitate ale bugetului de stat, Guvernul a examinat diferite posibilităţi de identificare a surselor financiare necesare pentru efectuarea reconstrucţiilor edificiilor existente sau, după caz, finisarea construcţiilor nefinalizate gestionate de Ministerul Sănătăţii.

Printre instituţiile care activează în încăperi acomodate şi necesită, în mod de urgenţă, să fie reamplasate este şi Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Vreau să menţionez că construcţiile acestui Spital Clinic de Traumatologie şi Ortopedie datează încă cu începutul secolului trecut.

În pofida faptului că edificiile au fost supuse de multe ori atît reparaţiilor curente, cît şi celor capitale, ele au atins un grad avansat de degradare. Spaţiile din incinta blocurilor curative nu corespund cerinţelor sanitaro-igienice pentru instituţiile medicale de acest profil, profil terţiar. Din acest motiv, asistenţa medicală populaţiei nu se acordă la nivelul cerinţelor ştiinţei şi practicii contemporane.

Edificiul în care se preconizează a fi reamplasat spitalul este blocul de construcţie nefinalizat din strada Nicolae Testemiţanu nr.18, anterior deja proiectat şi destinat pentru Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

Finalizarea construcţiei şi înzestrarea cu utilaj medical performant va permite redresarea completă a situaţiei în domeniul traumatologiei şi ortopediei din Republica Moldova.

Întru asigurarea continuităţii procesului de diagnostic şi tratament şi pentru micşorarea termenelor de construcţie a spitalului şi în scopul asigurării finanţării ritmice a lucrărilor de construcţii, montaj, cea mai optimă variantă în momentul de faţă este atragerea investitorului, care ar asigura construcţia la cheie a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie cu capacitatea de 210 paturi în schimbul dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile a acestei instituţii de pe Bulevardul Ştefan cel Mare nr.190.

În baza celor expuse, onorată asistenţă, solicităm să susţineţi proiectul nominalizat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru,

Argumentarea este una foarte clară. Susţin, este necesar de a acţiona şi de a rezolva aceste probleme. Însă formula în care înţelegeţi dumneavoastră de a rezolva această problemă consideraţi că este şi una realizabilă. Aţi consultat cumva trista experienţă a celor de la Ministerul Justiţiei care... penitenciarul l-au trecut printr-o procedură similară.

Care este rezultatul, la ora actuală, şi dacă este o formulă care poate şi să rezolve intenţia care aţi enunţat-o.

 

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc pentru întrebare, domnule deputat.

Într-adevăr, a fost un precedent, este legea care a fost adoptată anterior, Legea nr.177 referitor la reamplasarea unui penitenciar. Nu ştiu care este situaţia acestui obiectiv.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu s-a întîmplat nimic.

 

Domnul Mircea Buga:

Pe de altă, parte vreau să menţionez că, într-adevăr, această formulă este cea mai optimă. Existau, într-adevăr, şi formule alternative de realizat: terenul şi edificiile existente, investiţia ulterioară a banilor.

Dar ne dăm prea bine seama că o instituţie medicală de nivel terţiar este o instituţie complexă, care necesită continuitate de tratament, însemna disponibilizarea sau trecerea în şomaj tehnic a personalului, întreruperea activităţii instituţiei nominalizate.

De aceea, cea mai optimă variantă este, pînă la urmă, reamplasarea instituţiei după finalizarea unei construcţii noi, ceea ce este posibilă prin mecanismul propus în lege.

 

Domnul Vladimir Filat:

Unde urmează să fie reamplasat Spitalul?

 

Domnul Mircea Buga:

Testemiţanu nr.18, este un imobil care a fost proiectat în 1989, de fapt prevăzut pentru Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar aţi... eu ştiu, dar spuneţi, vă rog frumos, aţi făcut şi nişte evaluări, cît costă, spre exemplu, despre imobile nu trebuie să vorbim în acest caz, fiindcă ele nu au valoare. Interesează pămîntul. Aţi făcut o evaluare dacă preţul acestui pămînt este suficient pentru a construi un spital exact aşa cum prevedeţi dumneavoastră. Avînd în vedere şi preţul actual pe piaţă.

 

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc, domnule deputat, pentru întrebare.

Într-adevăr, e greu de estimat, la momentul actual, deoarece concursul public care urmează a fi organizat şi licitaţia respectivă numai va stabili, într-adevăr, care va fi propunerea investitorului pentru costul obiectivului nominalizat.

Vreau numai să spun altceva, că, într-adevăr, construcţia unui spital de nivel terţiar este un lucru foarte complicat şi va necesita un caiet de sarcini foarte minuţios, detaliat, cu includerea condiţiilor tehnice la nivel modern pentru toate secţiile de traumatologie şi ortopedie, secţia de reanimare etc.

Noi ne-am întîlnit cu această situaţie la reconstrucţia Spitalului Clinic Republican, într-adevăr, este un proces de durată. Şi ne dăm prea bine seama că trebuie să demarăm cît mai rapid acest proces, pentru a ajunge în final cu un spital performant.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

O chestiune simplă, de altfel. Aţi discutat în prealabil, sînt persoane cointeresate, am în vedere investitori, sau rămîne să vedem, lansăm iniţiativa şi urmează să îi identificăm.

 

Domnul Mircea Buga:

Rămîne de văzut rezultatele concursului. Concursul nu a fost anunţat, deci, pînă la urmă, urmează a fi întocmit caietul de sarcini şi termenele de referinţă şi după aceasta vom vedea, într-adevăr, investitorul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

 

Domnul Mircea Buga:

Noi avem optimism că se vor găsi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3 .

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , , , ?

 

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, nu numai reconstrucţia spitalului ca atare, deci blocul care a fost prevăzut în anul 1989, au fost investiţii de circa 9 milioane de lei.

Deci se prevede şi investiţia în construcţii ca atare, circa, eu ştiu, peste 170 milioane de lei, plus construcţia-montaj a utilajului corespunzător, a mobilierului necesar şi lucrările de proiectare inclusiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Legea aceasta stă în Parlament aproape 3 ani de zile. De ce totuşi atîta timp nu am avut posibilitatea de a promova legea, de a ajunge să vedem şi spitalul acesta. Dar acum, înainte de electorală, venim cu fel de fel de legi dubioase care, pînă la urmă, nici nu ştim cînd o să se încheie proiectele acestea atît de grandioase.

Şi noi am mai avut de acestea: Grădina Moldovei, care tot aici... Butuceni, Portul Giurgiuleşti ş.a.m.d., care, pînă la urmă, începute cu atîta pompă, panglici tăiate, focuri aprinse şi la urmă, ştiţi, nici nu ajungem să vedem măcar ceva din toate aceste proiecte.

 

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc pentru întrebare, domnule deputat.

Dar de fapt, nu vă supăraţi, o întrebare un pic, aşa, retorică. Putem să spunem că ar fi fost mai bine, într-adevăr, jumătate de an în urmă sau poate să fie jumătate de an mai tîrziu, dar e bine că se pune această întrebare acum şi se poate de votat, de demarat concursul planificat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Noi şi închisoarea tot eram gata să o construim cu un an de zile în urmă şi rezultat, şi am anunţat şi concurs. Şi tot aici toţi atîtea explicaţii şi argumente şi, pînă la urmă, cam greu cu investitorii la aşa condiţii.

Nu era mai simplu ca statul să îşi asume obligaţiunile, fiindcă, pînă la urmă, toată infrastructura şi investiţiile capitale... anume în ramura sănătăţii acestea sînt obligaţiunile statului. Expuneţi la vînzare, vindeţi la licitaţie cu ciocanul, apreciaţi preţul în dependenţă de cerinţele pieţei şi luaţi-vă responsabilitatea de a construi. Cîştigaţi 30 de milioane de dolari, 40 de milioane de dolari, dar aşa proiecte ele sînt foarte grele şi au un iz, aşa, foarte neînţeles.

Cînd nu e răspuns la o întrebare concretă, apar, ştiţi, foarte multe întrebări la care noi nu avem răspuns. Iată, de exemplu: cînd credeţi dumneavoastră că va fi dat în exploatare aşa un proiect gigant pe care dumneavoastră îl propuneţi?

 

Domnul Mircea Buga:

Domnule deputat,

Eu înţeleg întrebarea dumneavoastră. De fapt nici nu sînt constructor să vă dau un răspuns destul de clar care va fi termenul de finalizare. Eu cred că proiectantul şi investitorul care vor veni cu aceşti bani şi cu investiţia respectivă în cadrul concursului care va fi organizat va fi şi termenul stabilit în bază de contract.

Estimativ, se poate estima la un termen de circa 2 ani. După noi, avem exemplul Spitalului Clinic Republican.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doi ani de zile, va da Dumnezeu.

 

Domnul Mircea Buga:

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Roşca,

Vă rog.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Înainte de a formula întrebarea, aş vrea să precizez pentru domnul coleg. Este un proiect destul de proaspăt, nu e de 3 ani, e de la 5 decembrie 2002, votat la Guvern, şi la 8 decembrie 2008 a intrat. Deci e foarte recent.

Stimate domnule raportor,

Esenţa întrebării mele, de fapt, este următoarea, sprijinind din toată inima astfel de iniţiative şi înţelegînd nevoia de a consolida baza tehnico-materială pentru spitalele noastre, că este vorba de o instituţie medicală depăşită ca şi condiţii de activitate. Problema pe care noi o întîmpinăm acum este că nu există în documentul prezentat de către Guvern o apreciere, o evaluare, măcar estimativ să ştim cît apreciază piaţa de astăzi costul acestui teren? Ştim suprafaţa, ştim unde e plasat şi putem să vorbim despre o cifră estimativă pe care o aşteptăm în urma privatizării, vinderii acestui teren.

La fel, o altă cifră orientativă pe care ar trebui să o avem: costurile reconstrucţiei blocului respectiv. Ca să ne dăm seama, tranzacţia respectivă este una exagerat de avantajoasă pentru acel care ar prelua acest proiect ori, dimpotrivă, nici un investitor nu se va apuca să se complice prea mult? Aceasta e toată treaba. Pentru că noi nu ştim exact ce investiţie va fi necesară pentru realizarea acestui proiect de reconstrucţie a spitalului nici măcar estimativ şi, de aceea, dificultatea în aceasta constă. Dacă puteţi să ne spuneţi ceva în acest sens. Cam care este aprecierea dumneavoastră, cît ar costa această suprafaţă? Şi, respectiv, ce costuri ar impune realizarea proiectului?

 

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Noi, într-adevăr, am făcut o estimare anterioară, să zicem, la finalizarea blocului respectiv a cărui construcţie a fost începută încă în anul 1989 şi în 1997 a fost conservată. Atunci au fost făcute investiţii de circa 9 milioane de lei în blocul respectiv, inclusiv lucrări de construcţie, montaj 8 milioane 300 mii de lei.

Specialiştii, proiectanţii care s-au ocupat ulterior cu acest edificiu, în special cînd a fost transmis spre reconstrucţie Centrului de Cardiochirurgie a Inimii, au făcut o estimare la etapa aceea, aproximativ un an în urmă, investiţiile care urmează a fi realizate în cadrul acestui bloc aproximativ 242 milioane de lei, inclusiv 175 milioane de lei lucrări de construcţie, montaj, 64 de milioane de lei utilaj medical şi mobilier şi 3 milioane de lei lucrările de proiectare.

Capacitatea spitalului va constitui 210 paturi şi, respectiv, sînt toate calculele pe aceste paturi şi pe secţiile care urmează a fi reamplasate. Evident, un cost final ar putea fi precizat numai în urma concursului şi cînd vor fi stabilite lucrările de proiectare finalizate ale acestui edificiu.

Noi avem toată speranţa că investitorul care va veni la acest concurs şi îşi va propune investiţia într-un spital de traumatologie şi ortopedie de nivel terţiar, va avea un interes în preluarea imobilului şi terenului din strada Ştefan cel Mare nr.190, care este, într-adevăr, un teren situat ultracentral şi ar putea acoperi costurile acestei investiţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

O precizare, domnule Preşedinte. În primul rînd, stimaţi colegi, la 2 hectare de pămînt, costul spitalului 20 milioane de dolari, o simplă aritmetică, rezultă 100 mii de euro arul de pămînt, dolari. Ca o aritmetică simplă. Ce ţine de proiect, domnule Roşca, noi ştim că proiectul în Ministerul Sănătăţii stă de 3 ani de zile şi domnul viceministru poate să confirme acest lucru. Cînd a intrat în Parlament, asta e altă temă.

Dar esenţa acestei legi este clară, are loc împărţirea tortei, noi vă dorim succes bun la împărţire. Dar să ştiţi că totuşi consecinţele acestei împărţiri o să le simţim foarte bine şi foarte degrabă.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În ceea ce priveşte costul, mi-am pus şi eu întrebarea aceasta: totuşi cît ar costa? Eu am înţeles că se vorbeşte aici de 2 hectare de pămînt, cineva vorbea de 2 hectare jumătate de pămînt, poate domnul viceministru cunoaşte mai bine. Dar aceasta o lăsăm la discreţia economiştilor, nu mă consider specialist, şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, acum sau pe viitor.

Pe mine mă interesează, am citit în nota informativă, că acest imobil datează din 1901. Puţine clădiri avem noi în Chişinău, cu părere de rău, atît de vechi. Mă interesează problema, dacă a fost estimat, ce reprezintă din punct de vedere arhitectural, din punct de vedere istoric acest imobil? Dacă a fost, care este concluzia? Şi dacă nu a fost, ce facem atunci cînd vom veni la demolarea ei şi atunci ne vom trezi cu probleme? Şi în ce situaţie îl vom pune pe investitorul despre care spuneţi dumneavoastră? Nu ar fi mai bine, acum, de precizat toate aceste probleme? Voi stricaţi şi acele care sînt înscrise în listă, dar fără listă voi cu atît mai mult le daţi cu buldozerul, ştii. Cum aţi dat peste Nicolai al II-lea la momentul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Vă rog.

 

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc, domnule deputat.

Referitor la prima jumătate, să zicem, a întrebării dumneavoastră, la terenul care este actualmente în perimetrul Ştefan cel Mare nr.190 şi unde este amplasat Spitalul Clinic Traumatologe şi Ortopedie, vreau să vă informez că acest teren este divizat de facto în şase sectoare. Deci două sectoare sînt cu blocuri locative, care au fost privatizate. Un sector, care este patrimoniul respectiv cultural Biserica Sfîntul Nicolae, este separat şi nu intră în acest perimetru de 2 hectare, plus la aceasta, mai este un sector, al patrulea, unde este amplasat blocul de combustii, care va rămînea la locul vechi, cu ieşire separată spre strada Toma Ciorbă.

În contextul proiectului de lege, care se propune, vor intra două sectoare cu suprafaţa menţionată în proiect, deci aproximativ 2 hectare, puţin mai mult de 2 hectare de teren.

Cît priveşte imobilele situate pe acest spaţiu. Într-adevăr, sînt şi imobile a căror construcţie a fost începută în 1901, sînt şi imobile care sînt mai noi, după război, o sumedenie de imobile auxiliare care nu au absolut nici o valoare, fiind nişte încăperi, într-adevăr, destinate depozitării etc. Sînt mai multe tipuri de imobile.

Noi am făcut, într-adevăr, avizarea proiectului şi la Ministerul Culturii şi Turismului, avînd în vedere că perimetrul corespunzător se află şi în zona istorică a oraşului, Ştefan cel Mare nr.190. Şi, fără doar şi poate, conform răspunsului pe care l-am primit, orice lucrări de reconstrucţie şi construcţie la imobilul care urmează a fi preluat de către investitor, deci nu vorbim de imobilul din Testemiţeanu nr.18, deci un imobil din Ştefan cel Mare nr.190, urmează a fi desfăşurate în baza unui proiect elaborat conform normelor şi cerinţelor în domeniu, ţinîndu-se cont de rezultatele investigaţiilor ştiinţifice şi expertiza stării tehnice a edificiului, coordonat cu Ministerul Culturii şi Turismului şi, respectiv...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Mai compact, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Şi a doua întrebare, domnule Preşedinte. Din punct de vedere pur juridic, pur al dreptului, eu citesc acest document şi nu înţeleg ce fel de tranzacţie urmează a fi? Se încadrează ea în prevederile Codului civil şi, în general, a dreptului civil, ale obligaţiunilor? Dacă dumneavoastră, poate vă ajută domnul Eşanu, ca reprezentant permanent la Parlament, care este soarta juridică a acestei tranzacţii? Ce se întîmplă? E vînzarecumpărare? E donaţie? E schimb? Din punct de vedere al dreptului civil.

 

Domnul Mircea Buga:

Proiectul de lege a fost la avizare, într-adevăr, şi la Ministerul Justiţiei, noi am avut şi avizul favorabil al Ministerului Justiţiei. Dacă sînt careva propuneri, domnule deputat, de îmbunătăţire a proiectului în sensul menţinerii concepţiei de bază a acestui proiect pentru lectura a doua, noi sîntem gata.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, aici e vorba, e chestia de concept. Lectura a doua nu are legătură.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

Proiectul respectiv se înscrie perfect în Codul civil, avînd în vedere că acesta reglementează că pot fi încheiate atît contractele expres, prevăzute de Codul respectiv, cît şi contracte aşa-numite nenumite. În cazul de faţă, va fi vorba de un contract complex, în care vor fi incluse elemente ale mai multor contracte. În partea ce se referă la construcţii, vor fi elemente ale contractului de antrepriză. În partea ce prevede transferul în schimb al dreptului de proprietate asupra terenului, vor fi elemente ale contractului de schimb.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

O concretizare, domnule Eşanu. Cum va fi transmis pămîntul? Văd că nu se spune vreun cuvînt în proiectul de lege. Cum viitorul investitor, ce bază juridică va avea cu Guvernul acesta care, după cum spuneţi dumneavoastră, mai bine ca peste 10 ani la CEDO să pierdem, că cîştigăm mai mulţi bani aici, în ţară. Aceasta tot se încadrează în limitele concepţiei dumneavoastră despre drept?

Dacă aici nu e scris nimic despre pămînt, în ce situaţie puneţi dumneavoastră viitorul investitor? Eu sper că în timpul cela în acest Parlament vor fi cu totul alţi oameni cu altă judecată.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă citim atent alineatul (1), în care prevede: Se transmit în schimb imobile, inclusiv terenuri şi se menţionează suprafaţa. Şi articolul 3, care prevede: Se va transmite în schimb imobilul menţionat la alineatul (1). Este foarte clar că investitorul va dobîndi dreptul de proprietate asupra terenului şi construcţiilor menţionate în legea respectivă.

Dar trebuie să avem totuşi în vedere faptul că relaţiile dintre potenţialul, viitorul investitor şi Ministerul Sănătăţii vor fi reglementate nu de această lege, care vor permite să se anunţe concurs şi, ulterior, să se închei un contract, ci vor fi raporturi de drept privat în baza contractului încheiat între părţi. Părţile, avînd, respectiv, doar drepturile şi obligaţiile stipulate în acel contract, fără a fi legaţi de această lege.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Apropo, în cadrul discuţiilor care s-au desfăşurat pe marginea primei lecturi, acum, mi-am adus aminte că astăzi este o sărbătoare frumoasă, dacă nu greşesc, este sărbătoarea Sfîntului Nicolae. Vă felicit pe toţi cu cest prilej.

Vă rog, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , . : ? , ? , , ? ?

, , , , , 2009 . , , . , , , - . 7, 8 , .

, , , 3377, . . (Rumoare în sală.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

Staţi, nu ţipaţi aşa. Ce e cu voi, totuşi? Mai încet puţin.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie.

 

Domnul Marian Lupu:

O, iată aşa.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

...constată următoarele. În proiectul de lege nominalizat, Guvernul propune trecerea cu titlu de excepţie în proprietate privată a imobilelor şi terenurilor de pămînt cu suprafaţa de 2,2 hectare ale Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.190.

Concomitent, se autorizează Ministerul Sănătăţii să selecteze prin concurs public, investitorul care va asigura construcţia la cheie a sediului nou al Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie cu capacitatea de 210 paturi, cu folosirea blocului de construcţie nefinisat din strada Nicolae Testemiţeanu nr.18 şi înzestrarea acestuia cu utilaj performant în schimbul dreptului de proprietate asupra imobilelor menţionate.

Investitorului selectat i se va transmite dreptul de proprietate şi posesiune la imobilele din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.190 în termen de 3 luni după finisarea construcţiei şi recepţionarea finală a edificiului nou al Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

Prin avizele prezentate, comisiile parlamentare susţin acest proiect de lege. Concomitent, Comisia sesizată în fond susţine propunerea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi şi a Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară, ca, la articolul unic, alineatul (1) din proiect, să fie indicată şi derogarea de la prevederile articolului 2 din Legea nr.91 din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

Ţinînd cont de cele expuse, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, cu majoritate de voturi propune proiectul de Lege nr.3377 din 8 decembrie curent pentru examinare, aprobare în primă lectură şi adoptare în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi acum, vă rog, luare de... A, întrebări.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Scuzaţi.

Deputatul Alexandru Oleinic nu a susţinut proiectul nominalizat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Întrebări pentru Comisie?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, în primul rînd, ca o remarcă, cine o să fie după 2009 ori nu, o să răspund cu o vorbă aşa rusească: , , . În al doilea rînd...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

În al doilea rînd... am în vedere nu după barbă.

În al doilea rînd, după cum cunoaştem noi, în anii aceia 1900, spitalele, azilurile pentru bătrîni se făceau mai mult din contul mecenaţilor. Şi, de aceea, eu aş propune, dacă dumneavoastră nu aveţi bani, să conservaţi clădirea Comitetului Central din centrul Chişinăului, să daţi bani la sfîrşitul mandatului pentru a face o clădire pentru bolnavi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Susarenco,

Eu cred că, nu trebuie de făcut multe schimbări acolo, pur şi simplu, trebuie de dus paturile, nu trebuie de vîndut şi de reutilat.

Eu am o scurtă precizare, domnule vicepreşedinte al comisiei. Fiindcă aţi făcut menţiune despre ceea ce s-a întîmplat, care este situaţia ş.a.m.d. Noi susţinem, încă o dată reiterez, ideea prezentată în acest proiect de lege: de a avea un spital performant ş.a.m.d. Însă avem exemple triste. Am vorbit despre ideea promovată aici de domnul Nicolae Eşanu, care îşi sărbătoreşte astăzi numele, speram că astăzi o să vorbească mai puţin, dar văd că continuă şi astăzi cu lux de amănunte. Eu, spre sfîrşitul sesiunii, ştii cum...

Dar întrebarea este... şi exemplu foarte clar Stadionul Republican. Exact aşa. Cu mare pompă, vom avea stadion ş.a.m.d. S-a finaliza cu distrugerea stadionului. Nu, acela nu a fost distrus, stadionul naţional a fost distrus. A trecut Vasile Pavlovici cu casca, cu buldozerul pe stadion, s-a finalizat proiectul. Nu avem stadion şi nu se întîmplă nimic.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Bujor,

Nu e Stepaniuc, dar este Tarlev. Stadionul lui Tarlev, da. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci cel mai grav, în această situaţie, domnule Preşedinte, este că nu avem nici un responsabil direct. Să nu se întîmple şi în acest caz, oferim posibilitatea, de rîndul acesta Tarlev nu e, probabil, Stepaniuc cu casca, îl vedem cu buldozerul şi după aceasta căutăm responsabilii. Aceasta este ideea.

Şi, dacă doriţi, pentru lectura a doua, şi eu sînt de acord şi cu ceea ce s-a vorbit din prezidiu, să venim cu argumentare foarte clară şi cu responsabilităţi clare pentru fiecare parte implicată. Şi atunci veţi avea votul, sînt absolut sigur, aici, în Parlament.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doream şi eu să fac o precizare, o comparaţie în legătură cu Stadionul Republican. Da ce Tarlev? Tarlev e al vostru, l-aţi susţinut 7 ani de zile, l-aţi promovat, i-aţi făcut imagine şi acum vă plîngeţi.

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Desigur, nimeni nu pune la îndoială faptul că noi avem nevoie de o astfel de instituţie. Că, într-adevăr, spaţiul actual este insuficient. Un moment.

Întrebările care apar sînt logice şi nu trebuie să vă supăraţi. Fiindcă cunosc foarte bine şi obiectivul respectiv, şi suprafaţa de teren de pe strada Testeimiţeanu, dar ştim că acest obiectiv este în inima Chişinăului. De aceea, este foarte logic şi întrebarea mea: care sînt garanţiile peste jumătate de an sau peste un an, ca noi să nu ne pomenim cu aceeaşi situaţie pe care am avut-o la Stadionul Republican? Cînd au trecut două săptămîni de la adoptarea proiectului de lege în primă lectură şi s-a stabilit, că deja era cunoscut şi investitorul din Belgia, era ştiu care era locul funcţionarului Andrei Cimili.

Nu vă supăraţi, aţi pronunţa dumneavoastră familia Tarlev, nu eu, dar alături de Tarlev în ziua congresului partidului dumneavoastră a fost şi Stepaniuc şi a pus piatra de temelie, ca astăzi să constatăm că acest proiect a fost unul de fiasco. Fiindcă Stadionul Republican, într-adevăr, s-a transformat într-o gunoişte.

Deci întrebarea este simplă ca bună ziua: care sînt garanţiile că acest obiectiv va fi folosit după destinaţie?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

În lege este destul de clar stipulat. Dreptul de proprietate şi de posesiune asupra imobilelor va putea fi transmis investitorului în termen de trei luni, după finalizarea construcţiei şi recepţionarea finală a Spitalului clinic de traumatologie şi ortopedie.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Nu aţi răspuns la întrebarea mea. Acum, pentru lectura a doua, apropo. Vă atrag atenţia asupra faptului că, în acelaşi caz, Stadionul Republican, una din obiecţiile de bază care au venit a fost de a înlocui.

Doamnă Ostapciuc,

Eu v-am spus în cîteva rînduri că nu sînteţi preşedintele Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră. Dirijaţi cu a dumneavoastră acolo. Vreau să vă atrag atenţia, domnule Preşedinte, că s-a atras atenţia asupra faptului că nu ministerele sau agenţiile urmează să încheie contracte. Şi dacă vă aduceţi aminte, dumneavoastră aţi modificat şi aţi scris cuvîntul: Guvernul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimate coleg domnul raportor,

Totuşi domnul Eşanu ne-a adus o precizare aici ce ţine de conţinutul contractului de cumpărarevînzare în urma desfăşurării concursului. Dar este clar că Codul civil nu prevede vreo clauză, care să poată avea drept conţinut că intri în posesia proprietăţii, dar cu condiţia că tu vei construi ceva. Fiindcă legea propusă este cu totul altfel. Posesorul, cîştigătorul concursului intră în posesia imobilului şi pămîntului după ce finalizează construcţia spitalului traumatologic. Dar aşa ceva Codul civil nu prevede. Ce facem aici?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 1.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Mulţumim.

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deci contractul nu va putea include o clauză privind transmiterea anterioară finalizării construcţiei terenului, deoarece va contraveni alineatului (3) din lege, pe care noi o dezbatem şi care o să fie adoptată. În acest caz, noi vorbim despre faptul că, pe lîngă dispoziţiile Codului civil, contractul care va fi încheiat urmează să corespundă şi acestei legi. Părţile din contract care nu vor, vor contravine acestei legi, vor fi nule.

Mulţumesc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Păi, Codul civil nu prevede aceea ce este stipulat în această lege.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Păi, Codul civil este o lege organică ca şi oricare altă lege organică şi se completează în măsura în care există legi cu norme contrare sau se face derogare de la Codul Civil în măsura în care normele contravin Codului civil.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi am avut nişe consultări, după şedinţa Comisiei, cînd a examinat. Am avut consultări cu birourile notariale, care, vreau să vă spun, că nimeni nu poate înţelege în ce formă o să fie încheiat contractul de cumpărarevînzare, care o să fie, pînă la urmă. În urma concursului o să fie contractul de cumpărarevînzare?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, în rezultatul concursului nu poate fi încheiat un contract de vînzarecumpărare, pentru că un element obligatoriu, definitoriu al contractului de vînzarecumpărare este preţul. În acest caz, investitorul nu va putea primi un preţ. În acest caz, mai degrabă este vorba de un contract de schimb. Este foarte trist că există asemenea notari care spun că nu ştiu cum vor încheia. În măsura în care Codul civil prevede în mod expres că se pot încheia contracte atît prevăzute în Codul civil, cît şi contracte neprevăzute în Codul civil, dar care nu contravin legislaţiei. Deci, este o problemă foarte simplă, pe care o cunosc studenţii de la anul doi de la facultatea de drept.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Desigur, e foarte clar, că majoritatea dintre noi în Parlamentul viitor poate nu va fi. Dar să nu uităm toţi că o să trăim într-o ţară, şi o să mergem pe o stradă. Şi cu contractul acesta tot. Eu vă doresc succes.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări?

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Dacă se poate, domnule Preşedinte, eu am o întrebare aşa, simplă. Poate naivă, dar eu am calculat aici, conform preţului de piaţă, terenul de două hectare costă cam 5 milioane de euro, să presupunem că mai mult, 10, să presupunem că la licitaţie va costa 10. Se spune că costul construcţiei va fi de 200 şi ceva de milioane de lei, adică vreo 20 de mii de euro. Întrebarea simplă ar fi, care ar fi naivul care ar da 20 de milioane pentru maximum 10 milioane? Credeţi că calculele sînt eronate sau credeţi că este o naivitate?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dar nu ştim ce obiectiv o să construiască învestitorul, care pretinde la această suprafaţă. Poate el pune acolo un obiectiv care dă venit cu mult mai mult decît socotim noi acuma.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Se estimează

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Înţeleg că se estimează costul terenului? El e a terenului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Un calcul economic demonstrează că terenul este doar un punct de pornire. În mod normal, pe acest teren poţi să construieşti ceva care o să îţi aducă un beneficiu de zece ori mai mare decît costul pămîntului, ţinînd cont de faptul amplasării acestui lot. Alte întrebări sînt? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , , . , , , - , - , - , , , , , - .

, , . , . - , , - .

. 30 . , . , , . - , . .

, . . , . , , .

, , , , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Înţeleg că sala propune să votăm direct în a doua lectură, da? Eu aşa înţeleg.

Stimaţi colegi,

În condiţiile celor prezentate, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3377. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3377 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare? Lectura a doua. Nu. Alianţa Moldova Noastră nu. Nu avem consens la acest subiect, pe care motiv lectura a doua rămîne pentru săptămîna următoare.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3202 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat obiecţiile şi amendamentele propuse de către deputaţi. Aceste obiecţii sînt incluse în anexa la raport. Şi Comisia vine cu propunerea de a adopta acest proiect de lege în lectura a doua. Este o propunere din partea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. A fost examinată suplimentar de către Comisie şi se acceptă excluderea acestei sintagme din articolul respectiv 29 alineatul (3) cu indicele 1. Cu această propunere, care a fost înaintată de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, noi propunem votarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Alte propuneri nu văd.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3202. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? Un vot, două, trei. 58 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3202 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3382 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent.

Guvernul.

 

Domnul Iuri Bucinschi viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, propus atenţiei dumneavoastră, ţine de precizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în rezultatul examinării executării bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada semestrului I al anului curent, analizei dinamicii contingentului de beneficiari şi a mărimilor medii ale prestaţiilor sociale şi în conformitate cu modificările actelor normative şi legislative în domeniul protecţiei sociale.

La compartimentul Venituri suma aprobată de 6 miliarde 256 milioane 700,2 mii de lei se propune a fi precizată pînă la 6 miliarde 416 milioane 436 mii de lei sau prin majorarea cu 159 milioane 735,8 mii de lei. Articolul Venituri fiscale, care include contribuţiile de asigurări sociale de stat, se precizează la suma de 5 miliarde 446 milioane 606 mii de lei, sau cu o majorare de 170 milioane 706,8 mii lei faţă de valoarea aprobată. Estimarea a fost efectuată reieşind din indicatorii macroeconomici precizaţi ai creşterii fondului de salarizare pentru anul curent, luîndu-se în consideraţie baza de calcul a contribuţiilor, reflectată în darea de seamă anuală forma nr.4 bas prin calcularea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către contribuabili pe anul 2007 şi pe perioada de nouă luni ale anului 2008.

Executarea pe 11 luni este la nivel de 103,3% sau cu un proficit de 208 milioane de lei. Articolul încasări nefiscale, care se constituie din dobînzi aferente ale soldurilor mijloacelor băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile curente în instituţiile bancare din procentele bancare obţinute de la plasarea mijloacelor fondului de rezervă la conturi depozitare şi din dobînzile de la valorile imobiliare de stat, procurate din contul mijloacelor excedentului bugetului asigurărilor sociale de stat, se propune a fi majorat cu 4 milioane 773,6 mii de lei, reieşind din nivelul ratei dobînzii stabilite pentru anul 2008.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat se propune a fi diminuate cu 15 milioane 602,6 mii de lei din cauza precizării contingentului de beneficiari pe anul curent. Compartimentul Cheltuieli se propune a fi precizat prin majorare cu 98 milioane 665,8 mii de lei sau pînă la 6 miliarde 374 milioane 861,1 mii de lei. Precizarea cheltuielilor este condiţionată de precizarea numărului beneficiarilor şi a mărimilor medii ale plăţilor.

Cheltuielile efectuate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 se propune a fi precizate de la 5 miliarde 356 milioane 670,6 mii de lei pînă la 5 miliarde 460 milioane 906,8 mii de lei sau prin majorare cu 104 milioane 236, 2 mii de lei. Cheltuielile fondului de pensii aprobate în sumă de 4 miliarde 511 milioane 648,8 mii lei se propun a fi precizate pînă la 4 miliarde 524 milioane 869,3 mii de lei sau prin majorare cu 13 milioane 220, 5 mii de lei.

Majorarea este influenţată de precizarea numărului beneficiarilor şi a mărimilor medii ale pensiilor. Cheltuielile fondului de protecţie a familiilor cu copii aprobate în sumă de 93 de milioane 114, 7 mii de lei se propun a fi majorate cu 12 milioane 228,4 mii de lei sau pînă la 105 milioane 343,1 mii de lei. Majorarea cheltuielilor este influenţată de majorare, începînd cu 25 iulie curent, a cuantumului minim al indemnizaţiei pînă la 200 de lei faţă de 100 de lei aprobate.

Cheltuielile fondului de indemnizaţii aprobate în cuantum de 461 milioane 889, 5 mii de lei se propune a fi precizate pînă la 522 milioane 615,3 mii de lei sau prin majorare cu 60 milioane 725,8 mii de lei. Majorarea cheltuielilor este condiţionată, în mare parte, de creşterea pe parcursul anului 2008 a numărului beneficiarilor de indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă şi a indemnizaţiilor de maternitate.

Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale se estimează la nivel de 157 milioane 287, 4 mii de lei faţă de cele aprobate în sumă de 157 milioane 18,7 mii de lei sau cu 268,7 mii de lei mai mult. Această precizare este condiţionată de majorarea cheltuielilor pentru distribuirea plăţilor şi pentru deservirea bancară, cauzată de majorarea cheltuielilor pentru drepturile plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cheltuielile efectuate din mijloacele bugetului de stat în anul 2008 pentru prestaţii sociale, aprobate în sumă de 919 milioane 524,7 mii de lei se propun a fi precizate pînă la 913 milioane 954,3 mii de lei sau prin diminuare cu 5 milioane 570,4 mii de lei. Cheltuielile aprobate pentru compartimentul pensii în sumă de 111 milioane 186, 4 mii de lei se propun a fi majorate cu 10 milioane 604,8 mii de lei. Majorarea este condiţionată de precizarea numărului beneficiarilor şi mărimilor medii ale unor tipuri de pensii, achitate din bugetul de stat şi din modificarea Legii asigurărilor cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

Compartimentele Indemnizaţii, Compensaţii şi Alocaţii s-au concretizat pornind de la numărul beneficiarilor concret pe anul curent. Bugetul asigurărilor de stat pe anul 2008 se estimează cu o depăşire sau cu un proficit de 41 milioane 574,9 mii lei.

Luînd în consideraţie cele expuse, solicităm aportul dumneavoastră în vederea adoptării acestui proiect.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim, domnule viceministru.

Întrebări către raportor nu sînt.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271 din 7 decembrie 2007 şi constată următoarele. Prezentul proiect de lege constituie un proiect ordinar de modificare şi completare a legii nominalizate, elaborat în scopul precizării sumei de venituri şi cheltuielilor bugetului respectiv, ca rezultat al executării lui pe parcursul anului curent, a dinamicii indicatorilor macro-economici, contingentului de beneficiari şi a cuantumului prestaţiilor sociale, precum şi în temeiul actelor normative adoptate pe parcursul acestui an.

Avînd în vedere că dumneavoastră aveţi raportul amplu, Comisia propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură, iar dacă nu apar probleme şi adoptarea în lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, mulţumim.

Întrebări către Comisii?

Vă mulţumim.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.3382. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propuneri pentru lectura a doua? Sînt, da?

Mulţumim.

Supun votului, pentru adoptarea în lectura a doua, proiectul de Lege nr.3382. Cine este pentru, rog să voteze şi rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 25.

Sectorul nr. 3 3.

 

Doamna Maria Postoico:

58 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3382 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3414 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Domnul Eşanu, domnule viceministru.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimată doamnă Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră se referă la două blocuri de probleme distincte. Prima se referă la amendarea legilor privind organizarea şi funcţionarea justiţiei în scopul consolidării capacităţii acesteia, a treia putere în stat. Dintre amendamentele care se propun, cele mai semnificative sînt amendamentele cu privire la permanentizarea activităţii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Acest proiect vine în continuarea unor proiecte care deja au fost adoptate de către Parlament, prin care noi am stabilit că Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii urmează să activeze pe bază permanentă. De asemenea, prevăzusem că trei dintre judecători trebuie să activeze pe bază permanentă. Acesta este următorul pas. Preşedintele propune ca toate persoanele desemnate în Consiliul Superior al Magistraturii să activeze pe bază permanentă, astfel permiţindu-se activitatea mai eficientă a acestui organ, avînd în vedere că există foarte multe probleme de soluţionat în scopul stabilirii unei justiţii independente şi eficiente.

În acelaşi timp, se propune de a modifica modul de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încît să se asigure, pe de o parte, un control eficient din partea societăţii asupra puterii judecătoreşti, pe de altă parte, independenţa acestei puteri, astfel stipulîndu-se că în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vor activa 6 persoane care vor fi desemnate, vor fi din rîndul judecătorilor şi 6 persoane care nu fac parte din corpul judecătorilor, astfel fiind în conformitate cu recomandarea Cartei europene a justiţiei şi în conformitate cu recomandarea Comisiei de la Veneţia, care prevede că în primul document se prevede că în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să fie cel puţin jumătate dintre judecători.

Comisia de la Veneţia, în ultima sa opinie, adoptată în anul 2008, prevede chiar posibilitatea ca judecătorii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să fie puţin mai puţin decît jumătate dintre norme.

O parte din reglementări se referă la înlocuirea unor reglementări care au căzut în desuetudine. Astfel se propune excluderea judecătorilor asistenţi de la Curtea Supremă de Justiţie, avînd în vedere că în prezent nu funcţionează nici un, nu activează nici un judecător asistent în cadrul Curţii Supreme de Justiţie şi nu se prevede desemnarea acestor judecători.

De asemenea, considerăm că modificările propuse în modalitatea de constituire a Colegiului disciplinar şi a Colegiului de calificare a judecătorilor vor permite eficientizarea activităţii acestora.

Cea de a doua categorie de probleme se referă la perfecţionarea mecanismului de acordare a asistenţei juridice garantate de către stat. Astfel, în ultima perioadă se atestă foarte multe probleme la acest capitol. Chiar Consiliul Superior al Magistraturii a luat în dezbatere adresările multor instanţe judecătoreşti care atestă că a crescut foarte mult numărul cazurilor în care nu pot fi desemnaţi avocaţi din oficiu, astfel încît nu poate fi asigurată examinarea cauzelor penale civile, administrative şi de altă natură în termenele rezonabile stabilite de lege.

Noi venim cu o propunere, care ar prevedea că toţi avocaţii care activează în bază de licenţă în Republica Moldova să aibă obligaţia de a acorda asistenţă juridică garantată din oficiu în măsura în care nu vor exista avocaţi publici sau nu vor exista avocaţi care acordă servicii garantate de stat în baza unui contract.

Acest mecanism prevede, pe de o parte, că avocaţii pot fi desemnaţi. În acelaşi timp, se stabileşte limita orelor în care ei pot fi desemnaţi să activeze din oficiu. La acest capitol, aş menţiona că există o hotărîre a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care s-a pronunţat asupra posibilităţii obligării avocaţilor de a acorda asistenţă juridică garantată de stat, avînd în vedere că ei desfăşoară o activitate de interes public.

Mai mult decît atît, Curtea Europeană chiar a acceptat că avocaţii ar putea fi obligaţi de către Legislativ să presteze aceste servicii din cont propriu, fără chiar să le fie compensate cheltuielile.

Noi propunem aici ca avocaţii să fie remuneraţi pe baze egale ca toţi avocaţii care prestează servicii garantate de către stat. Vă rugăm să susţineţi proiectul menţionat.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Eşanu,

Începem cu Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, articolul 3: Consiliul este alcătuit din 5 judecători şi 4 profesori titulari, da?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Da.

 

Domnul Ion Pleşca:

Dumneavoastră cunoaşteţi ce prevede Cartea europeană privind statutul judecătorului, că nu mai puţin de jumătate din membrii acestei organizaţii trebuie să fie din rîndul judecătorilor.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Da.

 

Domnul Ion Pleşca

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie de cine este numit?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Toţi judecătorii sînt numiţi fie de preşedintele ţării, fie de către Parlament. Deci nu are importanţă cine a numit persoana în funcţie de judecător. Important este ca persoana să fie judecător.

 

Domnul Ion Pleşca

În 2005 dumneavoastră aţi raportat atunci proiectul de lege de modificare?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu eu l-am raportat.

 

Domnul Ion Pleşca:

În 2005, da. Eu totuşi consider că ieri noi am adoptat Legea cu privire la Procuratură, Consiliul Superior al procurorilor din 12 persoane, dintre care 8 procurori, aici din 12 persoane reducem de la 7 la 5 judecători. Nu, racordat, dar nu e corect. Eu consider că această prevedere contravine Cărţii europene privind statutul judecătorilor.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi. Eu cred că noi, în acest caz, nu putem opera cu termenii corect sau incorect. Putem opera cu termenul sîntem de acord cu acest concept sau nu sîntem de acord cu acest concept. Chiar şi din punct de vedere al Cartei Europene a autonomiei judecătorilor acesta este, sînt recomandări, nu sînt norme obligatorii.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Eşanu,

Eu mi-am spus poziţia, eu nu v-am pus întrebare. Acum aşteptaţi întrebarea. La Dispoziţii finale şi tranzitorii, în termen de două luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, organele responsabile vor întreprinde măsurile necesare pentru a desemna noua componenţă a Colegiului disciplinar şi a Colegiului de calificare.

Mandatul membrilor Colegiului de calificare şi a Colegiului disciplinar el expiră peste 2 ani de zile. Şi cum vom proceda noi acum?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Spre deosebire de Consiliul Superior al Magistraturii, care este organul de autoadministrare judecătorească, în care trebuie de asigurat stabilitatea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar, din recomandările structurilor europene la care dumneavoastră faceţi trimitere, şi eu am făcut referinţă, nu rezultă această stabilitate.

Este o opţiune care rămîne la discreţia Parlamentului. Autorul a propus ca Colegiul disciplinar şi Colegiul de calificare să fie desemnate conform dispoziţiei noilor legi la data intrări în vigoare, păstrînd stabilitatea mandatului pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru lectura a doua Parlamentul va analiza şi, în măsura în care va considera că este binevenită, să se păstreze mandatul şi pentru Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar pînă la finalizarea acestuia... Parlamentului.

 

Domnul Ion Pleşca:

Ajunge, pentru lectura a doua ne vom clarifica. Şi a treia. Conform regulii generale: Licenţa de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei la propunerea Comisiei pentru etică şi disciplină.

Dumneavoastră propuneţi acum la Legea cu privire la avocatură, articolul 22 alineatul (1), alineatul (2) pentru cazul prevăzut, adică refuzul repetat nemotivat de a acorda asistenţă juridică, licenţa se va retrage de către Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat. Dar cu regula generală ce facem?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, avînd în vedere că prin regula generală este stabilit existînd posibilitatea de a stabili excepţie. Este o problemă de oportunitate. Avînd în vedere că mecanismul de asigurare a asistenţei juridice garantate de către stat este gestionat, de asemenea, de un organ independent şi avînd în vedere că în această situaţie toate materialele cu privire la faptul cum a fost comisă abaterea de către avocatul respectiv vor fi în cadrul acestei Comisii, noi am considerat să nu mai, că nu este binevenit să fie implicat un alt organ.

De asemenea, Parlamentul poate să decidă asupra oportunităţii acestei proceduri. Dar totuşi ţin să menţionez că decizia va fi adoptată doar în baza propunerii unui organ care a fost completat de către persoane selectate public. Adică sînt independente de Ministerul Justiţiei.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi încă una. Preşedintele Colegiului de calificare se alege din rîndurile judecătorilor, preşedintele Colegiul disciplinar din rîndul profesorilor titulari. Aceasta cum: şi nouă, şi vouă, ori cum?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Poftim?

 

Domnul Ion Pleşca:

Aici se propune că preşedintele Colegiului de calificare se alege din rîndurile judecătorilor, dar preşedintele Colegiului disciplinar se alege din numărul profesorilor titulari.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Care-i întrebarea? Este o prevedere. Da, aceasta este prevederea autorului care presupune că controlul asupra abaterilor disciplinare a judecătorilor trebuie să fie dat şi în mîinile societăţii, nu doar să fie concentrat totul în mîinile judecătorului.

Pentru că cum am menţionat, Comisia de la Veneţia, este foarte important ca asigurînd independenţa justiţiei să eliminăm elementele de coporativism, astfel încît să existe un control din partea societăţii asupra acţiunilor sau inacţiunilor judecătorilor. Este iarăşi o propunere care pentru lectura a doua poate fi discutată.

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Totuşi eu înţeleg că domnul ministru este un bun sofist, în sensul bun al cuvîntului, dar dumneavoastră spuneţi că Cartea europeană a judecătorilor prevede şi pe drept spuneţi în articolul 3 pare-mi-se că în Consiliul Superior al Magistraturii să fie nu mai puţin de jumătate. Adică prevede poate să fie cît mai mult, dar nu mai puţin.

În acelaşi timp mai jos dumneavoastră spuneţi că Comisia de la Veneţia ea recomandă să fie mai puţini pentru ca noi să punem sindicalişti acolo, profsoiuznici ş.a.m.d. Cum, Cartea europeană este un document adoptat de cine? de Consiliul Europei, dar Comisia de la Veneţia este o, cum spuneţi dumneavoastră, o părere, o opinie.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu avînd în vedere că dacă o să citim. Dacă o să fim.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mata nu ştii ce înseamnă Comisia de la Veneţia. Crezi că e în Veneţia, nu e în Veneţia.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Chiar e în Veneţia, comisia, secretariatul activează la Strasbourg, dar comisia are şedinţă la Veneţia de 4 ori...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ea are peste tot locul şi la noi la...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi să răspund la...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

...Cricova.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Să răspund la întrebarea cu privire la autoritatea opiniilor Comisiei de la Veneţia, vreau să menţionez că este unul din organismele cu cea mai mare autoritate în Europa şi drept confirmare puteţi să citiţi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Tănase şi Chirtoacă contra... Moldova.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am înţeles. Nu trebuie...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Unde o să vedeţi că se face de foarte multe ori... (rumoare în sală)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Se face de foarte multe ori trimitere la opinia Comisiei de la Veneţia. Este foarte trist.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu trebuie mult, domnule...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Susarenco...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Convine...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu trebuie mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu vă supăraţi. Dumneavoastră aţi generat discuţia, aţi spus că este un sofist extraordinar şi poftim rezultatul.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, vreau să spun că totuşi Carta Europeană a Judecătorilor este primar, iar opinia Comisiei de la Veneţia este secundar...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, cu părere de rău.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

A doua întrebare. Nu vă mai întreb cum se vor alege profesorii. Dumneavoastră vreţi să diluaţi în acest Consiliu corpul judecătorilor, că dumneavoastră acum adoptaţi legi, adică propuneţi, Parlamentul adoptă prin maşina de vot, adică se suspendă din funcţie judecători pentru cutare, pentru cutare.

Degrabă, dacă Chirtoacă se va adresa că nu are măturători, o să derogăm, asta, cum se numeşte, da. Dar trecem la avocaţi. Dumneavoastră de ce nu promovaţi o lege ca dacă nu vă ajung avocaţi, organelor de anchetă, instanţelor ş.a.m.d., să fie ca în alte părţi avocaţi publici, plătiţi de stat, cum, de fapt, este şi practica cu notarii.

Şi atunci lasă să se ducă, cum să obligi un avocat care el îşi cîştigă banul alergînd din instanţă. Asta e.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi. Eu, cu permisiunea dumneavoastră şi cu riscul de a... totuşi aş vrea să revin la partea Comisiei de la Veneţia. Nu aş vrea, este foarte trist, nu aş vrea să las opinia că Parlamentul Republicii Moldova are o atitudine nihilistă faţă de opiniile Comisiei de la Veneţia şi nu există. (Rumoare în sală.) Nu, anume aceasta am spus, ca să nu lăsăm o impresie că este o concluzie finală şi de nimeni nu a fost combătută.

Cred că este foarte important să menţionăm acest lucru. În ceea ce priveşte avocaţii, eu deja am menţionat, există ţări europene şi vă dau exemplul Belgiei în care toţi avocaţii sînt obligaţi să acorde asistenţă juridică din oficiu. Nu sînt remuneraţi de către stat.

Mai mult decît atît, nu le sînt achitate cheltuielile legate de prestarea acestor servicii. Curtea Europeană a spus că aceasta este perfect, în perfectă concordanţă cu Convenţia Europeană, avînd în vedere că avocaţii ca şi notarii, ca şi alte categorii de persoane liberale nu desfăşoară o activitate economică, ci sînt persoane împuternicite să exercite atribuţii delegate într-o oarecare măsură.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine, mersi.

Eu v-am întrebat alta. Noi nu comparăm onorariul unui avocat din Belgia cu onorariul unui avocat care o primeşte pe mătuşa Ileana de la Pîrjolteni. Şi să nu vorbim despre aceasta. Eu trec la ultima întrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sînt avocaţi, ca şi jurişti, în diferite instanţe care se specializează. Noi avem avocaţi, se specializează în diferite domenii. Cam cum, desigur, Parlamentul de la Chişinău, avînd o majoritate confortabilă, poate să decidă cîte în lună şi în stele.

Dar un avocat, cum să îl oblige Parlamentul să meargă pe un dosar penal, dacă el se ocupă numai cu litigiile economice. Nu vă pare dumneavoastră că mîine-poimîine o să veniţi aici, în Parlament, şi fac comparaţia, să îmi fie iertată comparaţia, dar e reuşită, căci e din medicină: degrabă o să obligaţi un medic ginecolog să scoată dinţii pe aici prin Chişinău, că nu are cine.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Acordarea asistenţei juridice garantate de către stat presupune cunoaşterea principiilor generale ale dreptului care trebuie să fie cunoscute de către orice avocat. Este absolut regretabil că există avocaţi, chiar şi specializaţi, care nu au cunoştinţele minime necesare pentru a asigura asistenţa juridică garantată de către stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Acele persoane trebuie să fie lipsite de licenţa de avocat.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Dar am o rugăminte. În primul rînd, vizavi de menţiunea pe care aţi făcut-o, de poziţia celor din Parlamentul Republicii Moldova faţă de propunerile şi de opiniile celor de la Comisia de la Veneţia.

Acum o lună, şi Comisia de la Veneţia a prezentat un document care a sugerat Parlamentului, de fapt, cred că moale fiind spus, a sugerat vizavi de modificările operate în Codul electoral, în care, în detalii, şi-a prezentat poziţia. Şi atunci, dacă vorbim că unii au o atitudine sau alta faţă de ceea ce ne sugerează partenerii noştri occidentali, trebuie să facem referinţă directă.

Acum vizavi de avocaţi, revenim la avocaţi. Aici, în Parlament, am adoptat Legea privind asistenţa, da, garantată de stat. Eu nu vreau să înţeleg, din ceea ce aţi spus dumneavoastră, că această asistenţă trebuie să fie una bazată pe cunoaşterea principiilor generale. Noi vorbeam aici ca această asistenţă să fie una calificată şi calitativă.

Şi ceea ce a spus domnul Susarenco este absolut corect. Noi nu putem să ne mascăm, să spunem că, uite, statul oferă posibilitatea ca un avocat să îl asiste într-un proces sau altul. Noi sîntem obligaţi, conform normelor respective ale legii menţionate şi de dumneavoastră, să le oferim o asistenţă calitativă.

Or, în acest sens, mai este o problemă mare, domnule viceministru. Aici, în Parlament, am discutat despre faptul că avocaţii sînt puşi în condiţii inegale faţă de acei care activează în acelaşi domeniu fără licenţă. Mă refer la cauzele civile.

Dacă vă aduceţi aminte, argumentele pe care le-aţi folosit şi dumneavoastră, şi Comisia, se vorbea atunci că eu sînt lobbystul avocaţilor. Acum răspundeţi-mi la o întrebare. Avocatul licenţiat, da, de către stat în conformitate cu prevederea legală va fi obligat să muncească în slujba poporului, aşa cum aţi spus dumneavoastră, iar acei care activează în acelaşi domeniu, care nu au licenţă, o să se ocupe de meseria pe care o au fără ca să intre în aceeaşi... Cum vedeţi această situaţie?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Întrebarea este clară, este foarte importantă, dar ea nu are legătură cu acest proiect de lege. Problema dumneavoastră se referă la reglementarea foarte clară a persoanelor care au acces la prestarea serviciilor juridice.

În cazul de faţă, noi vorbim doar de modul în care avocaţii şi noi vorbim de asistenţă juridică garantată de stat pe care pot să o acorde doar avocaţii. Aş repeta puţin din ce am spus anterior. Noi nu venim să schimbăm mecanismul. Cineva a spus chiar foarte clar, noi sperăm ca acest mecanism să fie aplicat cît mai rar.

Dar, avînd în vedere tendinţa actuală în care avocaţii, din diferite motive pe care eu nu vreau să le expun aici, refuză să acorde asistenţă în baza mecanismului care e deja pus în lege, noi venim cu un mecanism care ar permite să nu stopăm procesul de acordare a asistenţei juridice garantate de către stat.

Dar vor fi întreprinse în continuare măsuri, astfel încît să fie acordată asistenţă de avocaţii publici.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am înţeles.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Şi avocaţii care în bază de contract...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Roşca,

Vă rog.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule raportor,

Am o întrebare de ordin aritmetic, după care voi adresa încă două întrebări. Cîţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sînt la ora actuală după reforma care s-a realizat în 2005?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

12.

 

Domnul Iurie Roşca:

Şi care este structura acestor 12?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

7 judecători aleşi de Adunarea generală a judecătorilor, 3 membri din oficiu şi plus 2 profesori aleşi de Parlament.

 

Domnul Iurie Roşca:

Deci 12.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

12.

 

Domnul Iurie Roşca:

Acum, pornind de la propunerea dumneavoastră, citesc din articolul 3 alineatul (2): Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 5 judecători şi 4 profesori titulari. Deci 5 plus 4 cît fac, domnule ministru?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci fix această întrebare am pus-o cînd mi-au prezentat mie proiectul în minister.

 

Domnul Iurie Roşca:

Nu, vă rog frumos să răspundeţi.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Fac 9 , dar răspunsul este simplu. Este fix logica legii de astăzi în vigoare şi în legea în vigoare mai există alt alineat care prevede că sînt 3 din oficiu.

Deci noi nu am vrut să schimbăm conceptul legii. Astăzi este prevăzut în lege: sînt 7 plus 2. Noi am schimbat 5 plus 4.

 

Domnul Iurie Roşca:

Domnule ministru,

Opriţi-vă oleacă. Opriţi-vă oleacă, nu sînteţi la grădiniţă. Noi înţelegem, eu v-am întrebat cîţi şi, dacă cunoaşteţi cîte ceva din tehnica legislativă, dumneavoastră, care vă consideraţi cel mai grozav jurist din sud-estul Europei, uitaţi-vă ce hîrtie aţi adus dumneavoastră aici.

Nu ştiu cîte zeci de legi sînt într-un singur proiect de lege. Du-te şi caută ce e cu avocatul, ce e cu Consiliul Superior al Magistraturii, ce e cu... Cine face asemenea... nu aţi învăţat în manual, domnule ministru, cum se face un proiect de lege, ca să înţeleagă deputaţii ce au de examinat. Să aibă legea în faţă şi după aceea să ştii cum o aplici.

Nu îmi povesti ce ai în alt articol, eu citesc ce scrie aici: Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 5 judecători şi 4 profesori titulari. Şi dacă vreţi să ascundeţi faptul că, de fapt, distrugeţi ce am votat împreună prin consens la 22 iulie 2005, văd că vreţi să ascundeţi. Constituţia însă scrie clar, ceea ce mie nu-mi place, dar este scris în Constituţie şi nu putem revedea din mers printr-un articol de lege, printr-un proiect de lege pe care vreţi să îl votaţi acum, la sfîrşitul sesiunii, şi al mandatului acestui Parlament.

Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General. Măcar aţi fi repetat articolul 122 alineatul (2), ca să respectaţi formalităţile de tehnică juridică. Nu aţi făcut-o.

O altă întrebare: cu cîte voturi sînt votaţi profesorii titulari la ora actuală, după reforma pe care am făcut-o?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci eu pot să vă asigur...

 

Domnul Iurie Roşca:

Nu, nu, nu.

Domnule viceministru...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Că cunosc prevederile.

 

Domnul Iurie Roşca:

Eu vă rog frumos, întrebarea o adresează deputatul, dumneata, ca şi reprezentant al Guvernului, răspunde punctual la întrebare, nu îmi povesti ce consideraţii de ordin general ai dumneata. Nu te-am pus să apreciezi calitatea întrebării mele, ci să răspunzi: cu cîte voturi sînt aleşi astăzi profesorii titulari, cei doi?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu pot să răspund, continuînd tonul pe care-l daţi dumneavoastră discuţiei, foarte simplu: eu n-am consultat astăzi textul de lege, pentru că partea respectivă nu face obiect al prezentei legi. Şi nu are nici o legătură mecanismul care este acolo cu ceea ce...

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc pentru răspuns.

Putem considera că avem un reprezentant al Guvernului incompetent. Pentru că legea, pe care noi am votat-o cu 101... Vă rog, puţină linişte, stimaţi colegi. Eu sînt convins că acei care reacţionează aşa, nici habar nu au ce au votat la 22 iulie. 2/3 de voturi sînt necesare pentru instalarea celor doi profesori titulari.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Desigur. Şi puteţi să mai adăugaţi că unul se propune de opoziţie şi unul de majoritate.

 

Domnul Iurie Roşca:

Aceasta am vrut să spun.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Este foarte perfect. Eu repet, nu se...

 

Domnul Iurie Roşca:

Domnule viceministru,

Permiteţi-mi să închei, după aceea o să îmi daţi replică, nu sîntem în stradă. Aici totul constă în aritmetica pe care o ascunde reprezentantul Guvernului. Da, cu 2/3. Aşa s-a convenit că este mai democratic pentru a consolida independenţa puterii judecătoreşti. Da, anume 7 judecători, şi nu 5. Şi aleşi de jos în sus de către Adunarea generală a judecătorilor odată la 4 ani, pentru a scoate de sub control politic puterea judecătorească. Acum se propun 4 profesori titulari, votaţi de 50 plus 1.

Ca să fie clar de ce formulez aceste obiecţii, uitaţi-vă la Dispoziţii finale şi tranzitorii foarte incerte, stimaţi prieteni. Ce va să însemne Pînă la expirarea mandatului persoanelor alese în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rîndul judecătorilor, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, la adoptarea deciziilor cvorumul atenţie cvorumul va fi determinat, ţinînd cont de aceste mandate în măsura în care persoanele participă la şedinţă. Ce e cu aberaţia aceasta de ordin juridic, stimaţi prieteni?

Eu înţeleg că cineva a mers la Preşedintele Republicii şi l-a convins cu insistenţă că ar fi un proiect reuşit, venit cîteva zile în urmă, fără avizul Consiliului Europei. Şi este o încălcare a înţelegerilor noastre şi dumneavoastră ştiţi acest lucru şi îl ascundeţi cu perfidie. Şi eu sînt foarte nemulţumit de faptul că Preşedintele Republicii, ca autor al acestei iniţiative, este pus într-o situaţie jenantă. Iar majoritatea parlamentară vrea să îl salute numai pentru că vine cu semnătura Preşedintelui.

Este o situaţie jenantă, regretabilă şi sub aspect moral şi profesional degradantă pentru raportor. Eu mă pronunţ împotrivă acestei iniţiative şi consider că este un regres semnificativ în ceea ce ţine de asigurarea independenţei puterii judecătoreşti în Republica Moldova, care, prin acest proiect de lege, este subminată cu rea-credinţă.

Mulţumesc.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi să răspund.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Vă rog. Da. (Deficienţe tehnice.)

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3414. Esenţa şi scopul acestui proiect de lege a fost dezbătut cu mare atenţie de către toţi. Aş vrea să menţionez că acest proiect de lege a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente, de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, este prezentat şi avizul pozitiv al Guvernului.

Totodată, sînt înaintate unele propuneri şi amendamente, inclusiv în cadrul şedinţei Comisiei cu privire la unele dintre poziţii care astăzi au fost discutate şi la Dispoziţii finale şi tranzitorii privind modalitatea numirii sau alegerii reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv la modalitatea retragerii licenţei avocaţilor în cazul în care ei vor refuza a doua oară nemotivat acordarea asistenţei juridice garantate de stat. Aceste amendamente vor fi examinate suplimentar pentru lectura a doua. La momentul actual, Comisia propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Luări de cuvînt, nu au fost solicitări.

Stimaţi colegi,

Propunerea Comisiei privind aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3414. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Privind lectura a doua nici nu mai amintesc.

Bine. Este ultimul subiect pe agenda şedinţei de astăzi dincolo de... A, două, mă iertaţi, vă rog, două. Proiectul Codului învăţămîntului. Proiectul nr.3016. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

De la început aş vrea să spun că este regretabil faptul că unii deputaţi n-au intrat în esenţa acelor modificări şi acelor completări ale proiectului pentru lectura a doua şi, din start, au propus să fie retras. Dar, bine.

Proiectul Codului învăţămîntului, iniţiat de Preşedintele Republicii Moldova, a fost examinat şi aprobat în primă lectură la 5 decembrie 2008. Acest proiect prevede crearea condiţiilor necesare pentru avansarea la un nivel mai înalt al calităţii învăţămîntului la toate nivelurile şi racordarea învăţămîntului la imperativele societăţii în schimbare, la standardele internaţionale. După cum ştim cu toţii, acest document a trezit un interes deosebit şi aceasta este salutabil. Aceasta dovedeşte că societatea nu este indiferentă faţă de sistemul de învăţămînt din ţara noastră.

Drept dovadă poate servi numărul de propuneri şi amendamente parvenite din partea Guvernului, din partea comisiilor parlamentare, din partea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, din partea fracţiunilor parlamentare şi din partea deputaţilor. Pentru sistematizarea tuturor propunerilor şi amendamentelor, Comisia de profil, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, au creat grupuri de lucru pe fiecare nivel al sistemului de învăţămînt aparte.

Concomitent, a fost constituit un grup de expertiză a propunerilor şi amendamentelor, în care au intrat: doamna Larisa Şavga, ministru al educaţiei şi tineretului, Vladimir Dragomir, preşedintele Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, doamna Viorelia Moldovanu, consilier al Preşedintelui Republicii Moldova, doamna Gherman Stela, deputat, secretar al Comisiei de profil, domnul Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doamna Galina Bulat, viceministru al educaţiei şi tineretului, domnul Ion Bostan, preşedintele Consiliului rectorilor, domnul Andrei Galben, rector al Universităţii Libere, domnul Petru Chiriac, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, doamna Svetlana Cicati şi doamna Silvia Cojocaru din Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Grupului de expertiză i s-a pus în sarcină studierea tuturor propunerilor şi pregătirea proiectului de sinteză. Acest grup s-a întrunit în mai multe şedinţe şi, în urma analizelor tuturor amendamentelor, a prezentat în comisia parlamentară un proiect al sintezei amendamentelor.

Făcînd o totalizare mai generală, putem menţiona că amendamentele mai principale au fost propuse pe marginea problematicii ce ţine de structura şi tipurile sistemului de învăţămînt (art.12 şi art.13), garanţiile de stat pentru asigurarea proprietăţii învăţămîntului, privind finanţarea. (art.9), organizarea învăţămîntului vocaţional/tehnic (art.29 şi 30), acreditarea şi evaluarea instituţiilor de învăţămînt (art.70 şi 71), organele de conducere a instituţiilor de învăţămînt, normarea activităţii didactice în învăţămînt (art.9597), atribuţiile autorităţilor publice în domeniul învăţămîntului (art.105107) şi altele.

Pe data de 15 decembrie curent a avut loc şedinţa comună a Comisiei de profil şi a grupului de lucru. La şedinţă a fost examinat proiectul de sinteză a amendamentelor. În rezultatul examinării, s-a constat că peste 130 de amendamente prezentate poartă un caracter redacţional. Comisia a acceptat 261 de propuneri. Nu au fost acceptate 185 de propuneri, iar circa 10 au fost acceptate parţial.

Tot aici vreau să menţionez că, pe parcursul analizei amendamentelor, s-au întîlnit multe cazuri cînd comisia nu a acceptat acel sau alt amendament pe motiv că ele se repetă cu o mică deosebire redacţională, iar altele au fost formulate mai puţin reuşit decît în varianta iniţială a proiectului. Spun aceasta pentru a nu trezi mari nedumeriri în rîndul deputaţilor, ale căror propuneri nu şi-au găsit reflectare pozitivă în sinteză.

Totodată, accentuez faptul că Comisia a propus pentru a fi adoptate un şir de amendamente foarte importante pentru dezvoltarea la un nivel mai înalt al sistemului de învăţămînt şi racordarea lui la cerinţele standardelor europene şi, în special, la cerinţele procesului de la Bologna.

În acest proiect, se propune ca ciclul I de studii în învăţămîntul superior să fie numit bachelor (licenţă). Liceul se va finaliza cu susţinerea examenelor de liceu şi obţinerea unei diplome de studii liceale, care va permite dreptul şi accesul la studii pe bază de merit în învăţămîntul superior şi vocaţional/tehnic.

Au fost introduse 2 articole noi ce ţin de studiile superioare de masterat de cercetare şi masterat profesional. S-a ţinut cont şi de propunerea multor deputaţi şi s-a introdus un capitol privind noţiunile generale ale legii, care sînt incluse în sinteza amendamentelor. Sînt propuse modificări şi la capitolul ce ţine de evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt. Aici se propune ca acreditarea instituţiilor de învăţămînt de stat să înceapă de la învăţămîntul liceal, iar cel preşcolar, primar şi gimnazial să fie evaluat de direcţiile raionale, municipale de învăţămînt, tineret şi sport. Învăţămîntul privat va fi acreditat la toate nivelurile.

Agenţia de Asigurare a Calităţii, care va avea în sarcină evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt de stat şi privat, va fi creată prin hotărîre de Guvern şi va avea statut autonom.

Un alt moment important este că studiile în instituţiile de învăţămînt superior de stat va fi organizat atît prin finanţare de la bugetul de stat, cît şi pe bază de contract. Completarea actelor de studii în învăţămîntul de toate nivelurile se va face conform legislaţiei în vigoare.

Se propune, de asemenea, ca, la data intrării în vigoare a Codului, să se organizeze concursul privind alegerea conducătorilor instituţiilor de învăţămînt de toate nivelurile, cu excepţia celor care au fost deja aleşi prin concurs. La concurs nu vor participa doar persoanele care au atins vîrsta de pensionare.

Luîndu-se în consideraţie multiplele şi diversele propuneri la articolele 95, 96, 97 din proiect norma activităţii didactice, se propune excluderea acestor articole şi înlocuirea lor cu un singur articol, cu următorul cuprins: Normarea activităţii didactice pentru toate nivelurile din învăţămînt să se realizeze în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Din cele menţionate se poate de concluzionat că includerea şi acceptarea acelor 261 de amendamente a îmbunătăţit considerabil proiectul Codului învăţămîntului. Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune plenului Parlamentului adoptarea în lectura a doua a proiectului Codului învăţămîntului nr.3016 cu amendamentele expuse în sinteza anexată, care este parte integrantă a prezentului raport.

Stimaţi deputaţi,

Sinteza dumneavoastră o aveţi cu toţii, dacă aţi dovedit să luaţi cunoştinţă de ea, atunci noi propunem aşa o modalitate de lucru. Fiindcă ea este foarte voluminoasă, sînt paginile şi sînt articolele, eu propun ca să trecem pe pagini şi articol concret. Sau altă modalitate. Nu. Dacă nu, înseamnă că atunci, poftim, atunci cine are întrebări?

 

Domnul Marian Lupu:

Dacă e nu, înseamnă că e nu. Procedăm în felul următor. Muncim, ca de obicei, în lectura a doua, care sînt propunerile care au fost înaintate de către autori, nu au fost acceptate şi asupra cărora se insistă la vot. Muncim în felul acesta.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am două întrebări la colegul meu, domnul preşedinte al Comisiei.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Vă rog, mai tare.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Destul de... Eu ştiu. Dumneavoastră aţi acceptat din cele 28 de revendicări care au venit de la noi 6.

Vă mulţumesc şi de acest gest frumos.

Vreau să îmi răspundeţi la o întrebare. La articolul 83, alineatul (1) litera g) se spune că cadrele didactice pot să se asocieze în organizaţii pentru apărarea intereselor şi drepturilor lor profesionale, fără afectarea obligaţiunilor directe de serviciu.

Vreau să vă întreb, dragul meu coleg, această prevedere, de fapt, anulează prevederile Codului muncii şi Legii sindicatului vizavi de asemenea noţiune ca acţiune de protest, grevă. Cum vă imaginaţi dumneavoastră, că cadrul didactic poate să participe la acţiuni de protest fără să afecteze obligaţiunile de bază? O expresie care contravine Constituţiei Republicii Moldova, drepturilor omului şi este foarte bine descris în cele două legi pe care vi le-am numit. Vă rog frumos.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Vă explic. Deci ele pot să participe în afara orelor de lucru.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Vă rog frumos, noţiunea de grevă. Atunci anulaţi Codul muncii, Legea sindicatelor, veniţi cu propuneri. Dumneavoastră, prin această prevedere...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu v-am răspuns dumneavoastră.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

În afara orelor de lucru, poftim. Duminica.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Şi următoarea. Totuşi, domnule Preşedinte al Parlamentului, eu vă rog frumos ca această prevedere... să vină oamenii cu propuneri, să fie anulate Codul muncii în această privinţă, Legea sindicatelor, ca o lege organică sau nu lege, un cod. Mă scuzaţi, vă rog, nu pricep.

A doua întrebare. Dumneavoastră aţi pornit de la aceea că acest proiect de lege este chemat să asigure o calitate în învăţămînt. Dacă ar fi vorbit altcineva, dar nu dumneavoastră, care aţi lucrat în şcoală, v-aş înţelege. Vă întreb: cum se poate de asigurat calitatea măcar prin ceea ce scrie, că şcoala va răspunde de calitatea învăţămîntului? Fără să spuneţi macar jumătate de cuvînt vizavi de programele şcolare, conţinut şi trimiterea la Europa.

Dacă dumneavoastră insistaţi asupra acestei formule, eu propun altceva: textul ne orientăm la Europa şi UNESCO din Codul învăţămîntului să fie exclus. Fiindcă noi le tratăm aşa, maldaveneşte, cum pricepem noi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Am avut ocazia să discutăm pe marginea proiectului Codului educaţional şi în şedinţele comisiei, şi chiar în cadrul ultimei şedinţe. Din păcate, Fracţiunea noastră a formulat peste 30 de amendamente şi, practic, toate au fost respinse. În special, regretăm...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Au trecut acelea care sînt mai valoroase, nu toate. Au fost mai mult de 400, noi dacă am include toate 400...

 

Domnul Ion Varta:

Erau vreo cîteva propuneri foarte principiale asupra cărora am insistat şi am considerat că o să găsim înţelegere din partea colegilor noştri, pentru ca să fie acceptate în ultimă instanţă. Din păcate, nu a fost să fie.

Şi eu aş vrea să vă întreb totuşi în legătură cu o chestiune de maximă importanţă, care se referă la finanţarea învăţămîntului de toate gradele din Republica Moldova. Dumneavoastră, pînă la urmă, amendamentul nostru l-aţi respins, care spunea foarte clar, de altfel colega noastră de Fracţiune, doamna Eugenia Stîrcea a emis această revendicare a noastră şi de la tribuna centrală. Am solicitat o majorare a finanţării învăţămîntului din Republica Moldova pînă la 14%, întrucît am considerat că sînt alte domenii, poate nu atît de vitale şi importante, importante, dar nu de o importanţă strategică cum este învăţămîntul şi care se bucură de un tratament mai generos la capitolul Finanţare. Iată că pentru învăţămînt nu se găseşte, din păcate, un tratament similar.

Fiindcă constatăm, din amendarea acestei sintagme, acestei prevederi cu referire la finanţarea învăţămîntului, care a fost una păguboasă chiar. Şi dumneavoastră aţi renunţat la ea, pînă la urmă, şi a căzut sintagma pînă la 7% din produsul intern brut.

Dar aţi propus şi a fost acceptată, pînă la urmă, o substituire cu o altă sintagmă, care sună în felul următor şi care este la fel de ambiguă şi neclară şi care nu spune nimic, nu este clar, pînă la urmă, care va fi finanţarea învăţămîntului nostru. Finanţarea învăţămîntului se va realiza proporţional creşterii PIB-lui. Deci proporţional creşterii PIB-lui, putem să spunem că...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Aceasta putem spune că în fiecare an finanţarea învăţămîntului o să fie mai superioară ca în anul precedent.

 

Domnul Ion Varta:

Consider că este o formulă şi mai nereuşită decît formula iniţială, fiindcă dacă spui proporţional cu creşterea PIB-lui nu ai spus nimic. Nu este clar. O marjă de manevră atît de mare, încît nu poţi să stabileşti clar cam care sînt finanţările care vor fi pentru educaţie. Acum a doua chestiune, care este la fel de principială şi importantă pentru Fracţiunea noastră. Era vorba despre educaţia moral-creştină.

Ţinem foarte mult la această revendicare a noastră, întrucît considerăm, în actualele condiţii, cînd valorile morale degradează într-un ritm accelerat, cînd imoralitatea este în vogă, cînd unica salvare pentru societatea noastră, pentru asanarea sub aspect moral a societăţii noastre ar fi revenirea noastră la normalitate, la vechile tradiţii creştine. Şi acest amendament al nostru, au fost mai multe, de fapt, care se referă la educaţia moral-creştină, au fost respinse cu, chiar cu, într-o atmosferă aşa de vioiciune şi de bună dispoziţie. Mie mi se pare că chiar trebuie să ne întristăm, fiindcă nu avem o altă soluţie, nu avem o altă ieşire din acest impas, în care am intrat cu toţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

Unica soluţie ar fi revenirea la tradiţie, la normalitate şi o educaţie, revenirea, aducerea, readucerea studierii religiei în şcoală ar fi o soluţie.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu v-aşi propune: uitaţi-vă unde este învăţămîntul teologic, mi se pare că şi o să vedeţi care este formularea. Şi o să găsiţi răspuns la întrebarea dumneavoastră.

 

Domnul Ion Varta:

Din păcate, nu este, domnule Preşedinte.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Este, este. Căutaţi-o mai bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu nu sînt atît de fericit ca domnul Ivanov. Din amendamentele pe care le-am înaintat, numai unul a fost acceptat şi acela într-o variantă foarte şi foarte parţială. Acum, domnule preşedinte al Comisiei, o întrebare. Spuneţi-mi, vă rog frumos, cîte amendamente au fost înaintate de către rectorii instituţiilor superioare de învăţămînt în Comisie? Este o întrebare aşa, generală.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

În general, au fost înainte de rectori undeva în jur la 70 de propuneri.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cîte au fost acceptate?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

70 de tot, dar ele coincid una cu alta, să nu uitaţi, la diferite articole.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord, dar chiar dacă coincid, cîte au fost înaintate?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi le-am sistematizat pe toate. Eu nu pot să vă spun cîte anume de la rectori, fiindcă au fost grupurile de lucru care au sistematizat pe niveluri, pe grădiniţe aparte, pe gimnazii aparte, pe licee aparte, pe şcoli superioare aparte, pe instituţii de învăţămînt superior.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am înţeles. Eu nu am să insist asupra amendamentelor pe care le-am înaintat şi nu au fost acceptate, dar asupra unuia chiar o să insist şi o să rog şi colegii deputaţi să participe un pic la discutarea acestui amendament, fiindcă, din punctul meu de vedere, este unul foarte important. Articolul 108, domnule preşedinte al Comisiei.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

8?

 

Domnul Vladimir Filat:

Articolul 108.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

108.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, prin care Ministerului Educaţiei şi Tineretului i se atribuie posibilitatea, de fapt, funcţia de a numi şi elibera din funcţie conducătorii direcţiilor raionale, municipale, învăţămînt, tineret şi sport. Am discutat şi în dezbaterile pentru prima lectură. Spuneam că noi avem consfinţită în legile Republicii Moldova autonomia publică locală. Şi spuneam ca acest lucru reprezintă

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dar nu uitaţi că ei sînt înaintaţi de către administraţia publică locală, sînt aleşi, selectaţi şi înaintaţi. Ministerul numai dă ordinul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Dragomir,

Ministerul decide, pînă la urmă. Pot să înainteze acei din raioane şi din municipii cît doresc ei. Pînă la urmă, ministerul decide pe cine să numească, pe cine să elibereze ş.a.m.d. Dar dacă vorbiţi la numire, spuneţi-mi, vă rog frumos, la eliberare, tot la propunerea consiliilor raionale vor fi eliberaţi conducătorii instituţiilor respective? Păi, vedeţi, vedeţi?

Eu am o rugăminte. Înţelegem foarte bine intenţia. Înţelegem că se doreşte de a conduce, de a împărţi totul. Dar dacă totuşi vorbim de învăţămînt şi vorbim că avem autonomie în Republica Moldova sub aspectul administrării publice şi locale, eu propun ca această prevedere să fie scoasă din prezentul Cod. Să lăsăm norma legală care există la ora actuală. Există posibilitatea ca ministrul să verifice, să intervină în cazul în care sînt depistate greşeli, dar să nu intervină atît de abuziv şi brutal în activitatea unităţilor administrativ-teritoriale, în cazul dat de nivelul II.

Domnule Preşedinte,

În acest sens, eu rog să fie supus votului amendamentul înaintat de către mine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu vreau să vă răspund dumneavoastră în felul acesta. Ministerul promovează toată politica de stat în privinţa învăţămîntului. Dar dacă o să numească Consiliul raional şi numeşte, dumneavoastră ştiţi că acolo poate să apară nişte candidaturi, care nu au nimic cu învăţămîntul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sînt de acord, dar avem direcţia.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Atunci cum vedeţi dumneavoastră dezvoltarea învăţămîntului în raionul cutare sau cutare?

 

Domnul Vladimir Filat:

Uitaţi-vă cum o văd eu. Noi, în cadrul comisiilor raionale, avem Direcţia economie, avem şi Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministerul Economiei şi Comerţului să numească şeful Direcţiei economie. Noi, în cadrul consiliilor raionale, avem direcţii ale administraţiei publice locale. Avem Ministerul Administraţiei Publice Locale.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Acesta este un minister mai specific.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Colegul a înaintat această propunere pentru a fi supusă votului, ceea ce o voi face regulamentar. Cine este pentru a accepta, a susţine propunerea evocată de colegul nostru domnul Filat de la microfonul nr.4, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu cred că este o pregătire aşa, către alegeri. Să vedem ce se va întîmpla prin raioane.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, să număr eu? 1, 2, 3, 4, 5... 9 voturi întru susţinerea acestei propuneri care nu a fost acceptată de plen.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte de Comisie,

Noi am înaintat mai multe amendamente la acest Cod, dar am spus, din start, că este unul bun şi este o idee bună, o iniţiativă bună. Am înaintat, aşa cum a sus domnul Varta, mai multe amendamente. Sincer să vă spun, nu am aşteptat că ele nu au să fie acceptate în asemenea măsură. Ceea ce s-a acceptat este derizoriu, este absolut neimportant, dacă vreţi. Şi este o scăpare mecanică a dumneavoastră.

Credeţi-mă că 18 ani de activitate în domeniul pedagogic, în faţa clasei, în faţa elevilor şi zece ani de activitate în cadrul Direcţiei de învăţămînt m-au făcut să cunosc multe lucruri în esenţă. De aceea, noi am propus mai multe amendamente. Sincer să vă spun, am bănuit că nu o să acceptaţi aceea ce se referă la elevii dotaţi, segregarea lor, aşa cum o propuneţi. Am aşteptat că nu vor fi acceptate normele de notare, care se referă la statutul repetenţilor. Am aşteptat ca n-o să fie acceptate salarii pentru bibliotecari. Nu am aşteptat să nu fie acceptată vacanţa de Paşti, de exemplu, cînd în fiecare an ministerul şi direcţiile de învăţămînt se întreabă: ce va fi de Paşti? Nu am aşteptat să nu fie acceptată o atare normă care este simplă.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Este vacanţa de primăvară.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Vă rog să mă ascultaţi pînă la sfîrşit. Nu am aşteptat să nu fie acceptată gratuitatea manualelor, pe care doamna Prim-ministru a raportat la şedinţa trecută ca fiind o realizare deja. În raportul prezentat de Guvern a fost indicat că manualele la noi sînt gratuite. Deci noi am propus acest amendament şi el nu a fost acceptat. Trebuie să vă asumaţi aceste lucruri. Nu am aşteptat, de asemenea, să nu fie acceptată propunerea noastră vizavi de şcolile profesionale. Şcolile profesionale, liceele pe care noi le-am propus au protestat în faţa Parlamentului. Dumneavoastră aţi discutat cu ei.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dumneavoastră aţi propus licee profesionale.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Am propus licee profesionale. Şi am spus să nu fie distruse aceste cîteva licee şi şcolilor profesionale să li se dea statut de liceu. Aş vrea să răspundeţi totuşi, care sînt considerentele dumneavoastră, deoarece am dreptul să pun două întrebări, aşa am înţeles. Care sînt considerentele dumneavoastră, de ce nu aţi acceptat totuşi liceele profesionale sau aşteptăm să iasă oamenii să protesteze aici, sau vrem să le închidem orice cale copiilor, care au mers la studii profesionale?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci eu v-am spus şi încă o dată repet. Nu putem noi să acceptăm tot ceea ce propune fiecare. Eu vreau să vă spun că privind aceeaşi întrebare, acelaşi articol fiecare din dumneavoastră dă diferite răspunsuri. Unul vrea, altul nu vrea. Unul acceptă, altul nu acceptă. Deci sînt diferite. Au lucrat aceste grupuri, vasăzică, pe nivelurile şcolare. A lucrat acest grup de expertiză pe care v-am citit-o. Aţi participat şi dumneavoastră, mi se pare. Aşa că atît ce se poate de acceptat, s-a acceptat. Nu a fost ca să fie neacceptate pe alte motive. Dumneavoastră vă uitaţi frumuşel în sinteză şi vedeţi. Noi nu am atras atenţie cine este acolo, numele acelui deputat. Ne-am uitat la amendament, dar nu am avut posibilitate...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Ca să acceptăm absolut tot...

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Numai am vrut să...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Nu vă supăraţi. Doar o clipă, doar o clipă înainte de a continua. Eu vă atrag atenţia: articolele 67, 68, 69 din Regulament dezbateri în lectura a doua. Aceste articole foarte clar spun că oricare deputat poate expune punctul de vedere al fracţiunii sau al său propriu cel mult două minute sau intervine cu amendamente pentru lectura a doua la fel două minute. Eu vă rog să ţinem de prevederile Regulamentului, pentru a continua dezbaterile.

Vă rog.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Mulţumesc. Â

Aş insista atunci, amendamentele care au fost propuse s-au referit la şcolile profesionale, vizează multe articole. De aceea, acest lucru aş vrea să fie pus la vot şi să decidem, stimaţi colegi, căci este un lucru, la care va trebui să dăm răspuns după aceasta. Aceasta este, domnule Preşedinte. Dacă se acceptă, să puneţi la vot articolele care se referă la şcolile profesionale.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că la noi sînt în formă de experiment două licee profesionale şi ele nu au dat rezultatele care trebuie. Aşa că aceşti copii o să termine studiile acestea de învăţămînt, dar mai mult aşa ca să facem, să deschidem aceste licee, care nu dau rezultate, nu este.

 

Doamna Eugenia Stîrcea:

Domnule Preşedinte,

Dacă îmi permiteţi, deci liceele, în primul rînd, au dat rezultate. În al doilea rînd, rezultatele nu au fost generalizate. Şi nu a fost prezentat în raport.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Interesaţi-vă atunci mai bine la minister ce rezultate au dat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc foarte frumos.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vreau să vă atrag atenţia asupra a trei lucruri.

În primul rînd, reprezentanţii Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră apreciază foarte înalt aportul Consiliului rectorilor din Republica Moldova, care au contribuit considerabil la perfecţionarea articolelor acestui Cod al învăţămîntului, ce se referă nemijlocit la un învăţămînt universitar.

În al doilea rînd, apreciem rolul Comisiei la care v-aţi referit dumneavoastră şi constatăm că aproape jumătate din propunerile noastre au fost acceptate, inclusiv două foarte importante excluderea rolului Preşedinţiei în confirmarea în funcţie a rectorilor şi doi atestarea graduală a instituţiilor universitare de învăţămînt. Nu le voi repeta pe toate.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu vreau să spun, din start, că dumneavoastră nu aţi studiat toate amendamentele.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Dragomir,

Este ruşinos să faceţi o asemenea declaraţie, căci eu îţi demonstrez acum public că fiecare poziţie din cele 47 sau 48 de pagini pe care ni le-aţi dat, ni le-aţi înmînat dumneavoastră, cu întîrziere de altfel, sînt notate de mine. De aceea, eu confirm încă o dată, în acelaşi timp, domnule Dragomir, constatăm, în baza sintezei prezentate de dumneavoastră, că cele mai esenţiale şi principiale propuneri, prezentate de deputaţii Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră, au fost ignorate. Fie că nu sînt incluse în sinteză, fie că nu sînt acceptate.

De exemplu, am propus ca articolul 108 să fie exclus, lucru la care s-au referit deja colegii noştri, fiindcă specificul instituţiilor de învăţămînt într-adevăr este acelaşi. Dar este incorect să admiţi că într-un raion nu se va găsi un specialist bine pregătit pentru a deţine funcţia de director al Direcţiei municipale sau raionale de învăţămînt. Deci nu s-a ţinut cont de acest lucru. În al doilea rînd, am propus de păstrat, în cel mai rău caz, formula actuală, că 7% din produsul intern brut revine învăţămîntului.

Acea formulă, care este de ordin general, inclusă în varianta acceptată de Comisie, este una care, cu siguranţă, nu va îmbunătăţi situaţia în domeniul învăţămîntului. Fiindcă nimeni nu dă asigurări că, de exemplu, în anul 2009 produsul intern brut va fi mai mare decît 7%. Tot aici noi am atras atenţia asupra faptului că avem articolul 54 din Constituţia Republicii Moldova, care nu ne permite să adoptăm o lege care limitează drepturile.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul, vă rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Nu au fost acceptate nouă propuneri. Dacă nu îmi permiteţi să continui, îmi rezerv dreptul la fiecare din cele nouă propuneri să folosesc cîte două minte. Un alt moment foarte important...

 

Domnul Marian Lupu:

Propuneţi-le, vă rog. Timpul pentru expunerea de poziţii a expirat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Noi am propus Da, eu termin, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog să continuăm pe linia de propuneri şi supunere votului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Altă propunere foarte importantă, de care nu s-a ţinut cont, este prevederea cu privire la păstrarea, la statutul de funcţionar public pentru pedagogi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Nu vă supăraţi, vă rog. Eu vă rog ultima oară, să trecem la compartimentul de propuneri.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu termin, domnule Preşedinte, dacă îmi permiteţi. Avînd în vedere faptul că varianta finală propusă pentru adoptarea în lectura a doua totuşi conţine cel puţin patru articole, care sînt un regres în comparaţie cu legea în vigoare, noi nu vom vota în lectura a doua această lege. Dimpotrivă, articolul 9 va fi, ne vom adresa cu sesizare în Curtea Constituţională, fiindcă lipsim cetăţenii Republicii Moldova pedagogi de un drept de care deja se folosesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Dumneavoastră cunoaşteţi poziţia mea. Eu mi-am expus-o şi în cadrul Comisiei, şi în plenul Parlamentului. Eu sînt de părerea că conceptul care stă la baza acestui proiect de lege este unul perimat şi nu va conduce la îmbunătăţirea situaţiei în învăţămînt din ţara noastră. Invers, eu cred că implementarea acestui Cod în lunile apropiate va conduce la un haos în sfera învăţămîntului şi dumneavoastră toţi o să fiţi, de fapt, martori ai acestei situaţii.

Din păcate, domnule Preşedinte, sutele de amendamente care au fost aduse acestui Cod vorbesc în favoarea ideii pe care acum am expus-o. Aceste amendamente, numărul mare, major, extrem de mare de amendamente spune despre aceea că, din păcate, proiectul acestui document a fost unul foarte şi foarte slab. Acum întrebarea.

Domnule preşedinte, în document se menţionează faptul că sfera pe care noi astăzi încercăm să o reglementăm este o prioritate naţională. Făcînd abstracţie de partea declarativă a documentului, spuneţi-mi care din articole şi care este partea, să zicem, de conţinut care vorbeşte despre aceea că învăţămîntul, cu adevărat, este prioritate naţională în Republica Moldova în versiunea acestui Cod. Şi, ca să vă ajut să răspundeţi, pur şi simplu, vă îndrept spre PIB, ce a fost în prima variantă a Codului şi ce este astăzi, despre salariul deci al cadrelor didactice, spre autonomia universitară, nemaivorbind despre autonomia locală, care trebuia să fie respectată în acest Cod prin formulele corespunzătoare, care permit funcţionarilor din raioane să fie aşezaţi în jilţurile respective.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Să vă dau răspuns? Dacă vreţi, vă dau răspuns. Toate articolele care sînt în acest Cod arată că aceasta este o prioritate naţională.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mult stimat domnule preşedinte al Comisiei sesizate în fond,

Fracţiunea majoritară a Partidului Comuniştilor vine cu propuneri ce vizează modificări şi completări privind cîteva articole din Codul învăţămîntului, după cum urmează.

Articolul 8 alineatul (3) se suplimentează cu un alineat nou, cu următorul cuprins: În instituţiile publice de învăţămînt vocaţional tehnic şi superior studiile pot fi organizate şi în baza taxei de studii. Metodologia de stabilire a taxelor de studii se aprobă prin hotărîre de Guvern.

Articolul 152 se va completa cu un alineat nou, cu următorul cuprinds Organizarea studiilor cu taxă în instituţiile de învăţămînt de stat se va efectua pînă în anul 2013. În tot cuprinsul Codului, cuvîntul licenţă însemnînd finalitatea ciclului I al studiilor superioare se va substitui prin cuvîntul bachelor. În tot cuprinsul Codului, sintagma diploma de bacalaureat se va substitui prin sintagma diploma de studii generale.

La articolul 45 alineatul (1), litera d) textul studii de doctorat se completează cu cuvîntul post doctorat.

La articolul 12 alineatul (1), litera g) se expune în următoarea redacţie: Nivelul VI doctorat, echivalent ciclului III al structurii europene a învăţămîntului superior şi postdoctorat.

Articolul 35 alineatul (2) va avea următorul cuprins: Admiterea în învăţămîntul superior se va realiza prin concurs, în bază de merit, conform criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

La articolul 59 alineatul (17) se propune de a se exclude propoziţia a doua: Instituţiile de învăţămînt privat de tip preşcolar, primar şi gimnazial, după acreditarea acestora, se finanţează de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Tineretului, în modul stabilit de Guvern.

La articolul 59 alineatul (5), se propune excluderea dreptului de folosinţă a bazei tehnico-materiale pentru organizarea procesului educaţional în instituţiile private. Începînd cu anul de studii 2013 2014, instituţiile private trebuie să dispună de bază materială cu titlu de proprietate.

La articolul 69 alineatul (1), litera a) se va expune în următoarea redacţie: În învăţămîntul primar (clasele I III) prin calificativele: nesatisfăcător, bine şi excelent, iar în clasa a IV-a cu note de la 10 la 1.

La articolul 99 alineatul (8), se propune înlocuirea textului Adunării generale a instituţiei de învăţămînt superior în calitate de organ care alege rectorul cu textul Adunarea reprezentanţilor care se constituie din:

a)           personalul didactico-ştiinţific şi didactic titular al instituţiei deţinător de grade ştiinţifice;

b)           reprezentanţii personalului administrativ-tehnic în proporţie de 10 la sută din numărul personalului prevăzut la litera a);

c)           Reprezentanţii studenţilor de la ciclurile I şi II, doctoranzilor în proporţie de 20 la sută din numărul personalului prevăzut la litera a).

Noi rugăm ca amendamentele propuse să fie puse la vot.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Da, domnule preşedinte al Comisiei.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Se poate de pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Au fost evocate un şir de propuneri la articolele respective, voi supune votului. Cine este pentru aprobarea acestora...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Comisia acceptă.

 

Domnul Marian Lupu:

... rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerile sînt acceptate.

Ele au fost citite şi eu le-am supus votului. Ele au fost aprobate.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

A fost prezentată nu o propunere şi nu 5, şi nici nu 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Domnul Leonid Bujor:

Au fost prezentate foarte multe propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă dau garanţie că acei care au strigat la vot din partea dreaptă a mea, stîngă a dumneavoastră, ca şi mine nici nu au reuşit să recepţioneze esenţa acestor propuneri. De aceea, îmi cer scuze, dar nu sîntem aici la prăşit la hurtă. Sau rezervăm posibilitate Comisiei de bază pînă joi să analizeze serios aceste comisii, fiindcă, de exemplu, domnul Onceanu nu acceptă ad-hoc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Puţină linişte.

 

Domnul Leonid Bujor:

Şi ne puneţi într-o situaţie dificilă, dar şi ruşinoasă, într-un fel. Să ridicăm mîna pentru sau împotriva acestor propuneri în situaţia în care cel puţin...

 

Domnul Marian Lupu:

Mă iertaţi, dar acest moment este deja depăşit, fiindcă exerciţiul de vot a avut loc. Cu atît mai mult, vă răspund la această poziţie. Eu merg şi pe cale de analogie. Şi vă readuc acum cu două sau cu trei săptămîni în urmă, cînd eram în discuţii în lectura a treia la Legea bugetului, inclusiv de la microfoanele nr.4 şi nr.5 se dădea citire pachetului de propuneri de către reprezentanţii fracţiunilor, care erau, în aşa mod, puse la vot.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Indiferent, eu nu cunosc rezultatul exrciţiului de vot.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Erau date citirii, aveţi dreptate parţial, erau date citirii cîte 4, 5, 6 propuneri. Dar nu s-a dat citire, practic, unui nou text. În al doilea rînd, aceasta e de principiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu, dacă nu greşesc, undeva vreo 6, 7 propuneri şi sînt.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu sînt 7 propuneri, domnule Preşedinte, sînt peste 30.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

8 propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Sînt...

 

Domnul Leonid Bujor:

În al doilea rînd, domnule Dragomir, dacă greşesc, corectaţi-mă şi o să accept punctul dumneavoastră. Dacă aveţi argument. Eu mi-am tras concluzia că cel puţin în trei cazuri s-au făcut propuneri de modificare a unor prevederi... doamnă Ostapciuc, nu pentru mata vorbesc... a unor prevederi care... deja în sinteză este fixat de comisie că sînt acceptate. Deci, de fapt, s-a propus de respins ceea ce deja este acceptat în sinteză. Atunci ce votăm noi?

 

Domnul Marian Lupu:

Votăm propunerile, stimaţi colegi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnul Stoicov.

 

Domnul Marian Lupu:

Care, de fapt, au fost votate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Spre deosebire de majoritatea din partea stîngă, dreapta a mea, eu ştiu Regulamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Da, vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Procedura normală este următoarea: la vot se pune propunerea comisiei şi dacă ea nu trece, atunci se discută amendamentul.

Altminteri cum, domnule Preşedinte? Uitaţi-vă, noi la Comisie de cîteva ori am discutat nişte probleme. De exemplu, acum nu îmi aduc aminte numărul articolului, dar în ceea ce priveşte localul care trebuie să se găsească în proprietate privată a instituţiei de învăţămînt, private se are în vedere.

Domnule Preşedinte,

7 ani la rînd noi sîntem nevoiţi, la sfîrşitul fiecărui an, să modificăm, adică să facem derogare de la articol şi iarăşi vom face această derogare. Dacă dumneavoastră aţi pus la vot şi chestia aceasta s-a acceptat, aceasta înseamnă că de la 1 ianuarie liceele private din Republica Moldova trebuie să fie închise automat. Fiindcă ele nu nimeresc sub incidenţa Codului şi sînt o sumedenie de articole care se bat cap în cap cu ceea ce a fost aprobat de Comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

La acest subiect, stimate coleg, iată, după cum spun şi colegii, a sunat această propunere cu referinţă la anul 2013.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Treisprezece.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta înseamnă că această întrebare în genere nu va mai fi pe agenda noastră ca o dată pe an noi să revenim din nou şi din nou la extindere. Deci e o problemă care se fixează pe perioada de 5 ani de zile, pe durata acestor 5 ani de zile ne determinăm o dată şi pentru totdeauna ce se întîmplă. fiindcă în această perioadă unii vor avea posibilitate să cumpere.

Deci e termenul care nu ne constrînge deloc, iar 1 ianuarie 2009 nu are nici o atribuţie.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Mă scuzaţi, eu am ascultat amendamentul, acolo nu este vorba despre...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog, repetaţi încă o dată anume acest amendament care s-a votat ca să fie într-adevăr clar.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Cincizeci şi doi.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Microfonul.

 

Doamna Larisa Zimin:

Da, articolul 152: Organizarea studiilor cu taxă în instituţiile de învăţămînt de stat se va efectua pînă în anul 2013.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

De stat.

 

Doamna Larisa Zimin:

Dar cu taxă.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

De stat, încă o dată. Sînt deci instituţii de stat şi, doamnă deputat, stimată colegă, dumneavoastră nici nu aţi clarificat în Cod ce înseamnă instituţie privată şi ce înseamnă instituţie de stat.

Vi s-a dat să citiţi şi dumneavoastră, automat aţi citit de la microfon, fără ca să pătrundeţi în esenţă. Este vorba despre instituţiile de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Ia staţi aşa.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Dar eu vorbesc despre instituţiile private.

 

Domnul Marian Lupu:

Private. Bine, ce se întîmplă, noi acum vorbim de arendă sau proprietate, corect? Cine ne spune ca să avem definitiv o situaţie foarte clară aici, să nu...

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Nu, domnule Preşedinte, acolo nu este vorba de arendă şi proprietate, acolo este vorba de folosinţă.

 

Domnul Marian Lupu:

Acum, care...

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Nu, aceasta este în varianta iniţială.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

La articolul 59 dumneavoastră, mi se pare că v-aţi oprit la articolul 59.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

59, da.

Domnul Marian Lupu:

Aşa, cine, eu vă rog frumos, staţi liniştit şi nu mă împiedicaţi. Aveţi dorinţă, aţi ieşit la microfon şi aţi vorbit. Deja aţi făcut-o de cîteva ori. Eu vreau să aud răspunsul la această întrebare. Cine? Microfonul nr.1 sau microfonul nr.3?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

O pauză pe 20 de minute. Fracţiunea în biroul 300, vă rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, anunţ această pauză.

Reluăm şedinţa la ora 2 şi 10 minute.

P A U Z Ă

*

* *

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei,

Alo, alo. Diversiune. Unu...

Stimaţi colegi, numărătorii,

Anunţaţi-mi, vă rog, prezenţa în sală pe sectoare.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr. 1 30.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr. 1 30.

Mulţumesc.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 20 deocamdată.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 20.

În total 50. Nu avem încă cvorumul. Aşteptăm.

Deci avem cvorumul, minus 1. Eu o să rog Secretariatul să vadă colegii noştri în hol, pentru a-i invita în sala plenului pentru reluarea şedinţei.

Sectorul nr. 1?

Microfonul nr.2.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

 

Domnul Marian Lupu:

31. Sectorul nr.2 cîţi avem? Dacă nu vă supăraţi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 21.

 

Domnul Marian Lupu:

21.

 

Numărătorii:

22

 

Domnul Marian Lupu:

21 şi cu 31, 52. Sectorul nr.3? 53. Şi încă unul dintre colegii noştri 54. Cvorumul este prezent.

Stimaţi colegi,

Putem să reluăm şedinţa. Deci o verificare. Am consultat încă o dată situaţia şi vreau să constat absolut oficial, că subiectul care vizează dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă, ambele, este păstrat acest principiu pînă în perioada anului 2013.

Deci încă o dată reconfirmăm acea idee care a fost discutată acum zece minute, că această poziţie formează premise facilitare pentru instituţiile de învăţămînt de tot tipul, care vor avea dreptul să îşi desfăşoare activitatea atît în condiţiile de imobile în proprietate, cît şi de imobile puse la dispoziţie în folosinţă, deci, în condiţii de arendă. Aceasta este situaţia care a fost propusă în cadrul acestui pachet. Propunerea invocată de la microfonul nr. 3 şi care a fost votată şi acceptată de plenul Parlamentului. Alte întrebări? Alte propuneri. Dacă nu sînt alte propuneri, domnule preşedinte, eu vă mulţumesc.

În aceste condiţii, voi supune votului adoptarea în lectura a doua, în condiţiile Comisiei de profil şi ale rezultatului exerciţiului de vot, care s-a produs privind pachetul propus de la microfonul nr.3 al proiectului nr.3016.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect în lectura a doua, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 23.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 1 vot.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pro. Împotrivă? 1 vot sectorul nr. 3. Văd eu. Sectorul nr. 2 0.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.1 0.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul Codului învăţămîntului nr.3016 este adoptat în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

Şi ultimul subiect de pe agenda şedinţei de astăzi, dincolo de declaraţiile care vor fi făcute la finele şedinţei, proiectul de Lege nr.3341 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la notariat.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră vine să perfecţioneze reglementările în domeniul notariatului, inclusiv prin prisma expertizelor introduse asupra legii în vigoare de către experţii Consiliului Europei.

Dintre amendamentele supuse atenţiei dumneavoastră voi menţiona cîteva cele mai importante. În primul rînd, regulile cu privire la păstrarea arhivei notariale, o problemă foarte controversată. La acest capitol, cu permisiunea dumneavoastră, am să reproduc integral opinia unui expert la articolul 7, care spune: Este necesar a ţine cont de faptul că actele notariale sînt păstrate la notar în condiţii de securitate, definite printr-un regulament anexat, pentru ca acestea să nu fie transferate în arhivele de stat decît în cazul încetării activităţii notarului, precum şi de faptul că statul are obligaţia de păstrare limitată. Pe lîngă aceasta, accesul la arhive trebuie să se limiteze doar la persoanele care prezintă justificarea unui interes legitim.

Şi cu privire la ultima remarcă a expertului, aş atrage atenţia asupra faptului că transferul arhivelor notariale în arhiva de stat va crea o enormă problemă în partea eliberării extraselor şi duplicatelor din arhivă, deoarece va trebui ca persoanele din arhivele de stat să aibă cunoştinţă cu privire la drept, pentru a putea evita eliberarea documentelor notariale persoanelor care nu sînt îndreptăţite, inclusiv ţinînd cont de faptul că este necesară asigurarea păstrării secretului notarial.

A doua categorie de norme, care se propun atenţiei dumneavoastră, se referă la admiterea în profesie. Şi aici aş vrea să menţionez că proiectul de lege prevede foarte clar: admiterea în profesie să se facă pe bază de concurs public. Este foarte straniu că ministerul este nevoit să lupte astăzi de a renunţa la situaţia în care ministrul justiţiei ar putea admite din considerente ştiute doar de el, în profesie sau de a transfera persoanele dintr-o parte în alta. Noi propunem să fie stipulat foarte clar că o funcţie de notar poate fi ocupată doar în baza unui concurs public.

Al treilea subiect se referă la organizarea activităţilor notarului. Cu părere de rău, legislaţia în vigoare nu prevede reglementări, astfel încît cetăţenii depun foarte multe plîngeri privitor la faptul că notarii nu se află în birou. Propunem ca, în cazul notarilor privaţi, aceştia să îşi stabilească de sine stătător programul de activitate, doar că legea le va cere în mod clar că trebuie să activeze în cadrul biroului 5 zile pe săptămînă şi în timpul zilei 5 ore, programul şi-l aleg, repet încă o dată, de sine stătător.

Şi ultimul subiect pe care aş vrea să îl menţionez expres este referitor la asigurarea răspunderii civile a notarului. Legea în vigoare prevede obligativitatea notarului de a se asigura. Dar, cu părere de rău, se interpretează textul de lege într-un sens care, de fapt, conduce la eludarea de această obligaţie, deoarece se asigură pe sume derizorii pentru 5 10 mii de lei, pe cînd doar un contract de înstrăinare a unui imobil, care va fi autentificat greşit de către notar, acesta va trebui să plătească sute şi chiar milioane de euro.

În temeiul celor menţionate, rugăm să susţineţi adoptarea proiectului în primă lectură.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări către raportor+

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Totuşi aţi trecut aşa, fugitiv pe majoritatea... altă treabă dacă cineva este de acord cu ele. Dar totuşi nu motivaţi de ce un notar privat, care are licenţă, trebuie să activeze numai pînă la 65 de ani? Cînd chiar şi Legea cu privire la alegerea Parlamentului, am în vedere şi Constituţia nu prevăd asemenea restricţii nici pentru înalţi demnitari de stat, nici pentru deputaţi, nici pentru miniştri ş.a.m.d. Ce aveţi cu un notar care o să şadă sărmanul să îşi aplice ştampila acolo pe o procură?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu regret că...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar aici, la aista, mă scuzaţi, eu aş propune să se ducă să susţină examen, să se facă notari, dacă consideră că tare mult acolo pot lucra.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu regret faptul că, eventual, ar putea exista notar care aplică doar ştampila. În acest caz, institutul notariatului nu îşi are sensul. Notarul nu aplică doar ştampila, ci efectuează un serviciu de interes public, prestînd servicii juridice. Aceasta este o recomandare expresă a experţilor, care spune că pentru desfăşurarea activităţii notarului este necesar ca respectiva persoană, activînd în condiţii de stres foarte frecvent, să aibă o condiţie fizică şi psihică suficientă.

Şi aici eu aş vrea să atrag atenţia că Legea cu privire la statutul judecătorului, de asemenea, prevede în mod expres că judecătorul poate activa pînă la vîrsta de 65 de ani. La situaţia actuală, în foarte multe raioane există notari în vîrstă, care, din cauza stării sănătăţii, în mod obiectiv, nu pot să îşi desfăşoare activitatea în condiţiile stabilite de lege. Astfel, clienţii fiind obligaţi să caute servicii fie în alte localităţi, fie să încerce să stea în rînduri la alţi notari.

Vreau să atrag atenţia că numărul notarilor este limitat. Deci nu este o situaţie în care pentru notarul care nu poate desfăşura activitatea să presteze serviciile altă persoană. În foarte multe centre raionale activează 3 4 sau maximum 5 notari. Şi, în măsura în care notarii vor fi mai mult în concediu medical decît la serviciu, persoanele vor fi lipsite de posibilitatea de a beneficia de serviciile acestora.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări?

Mulţumesc.

Comisia.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.3341 a fost examinat de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, au fost prezentate avizele pozitive ale comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, cu înaintarea unor amendamente, care au drept scop îmbunătăţirea textului şi vor fi luate în consideraţie pentru lectura a doua. Totodată, în cadrul şedinţei Comisiei, au fost luate nişte decizii de ordin conceptual şi anume.

Unu. De exclus din conţinutul proiectului de lege propunerea de modificare a alineatului (2) din articolul 4, prin care se exclude sarcina Ministerului Justiţiei de a elabora şi a aproba Regulamentul cu privire la procedura notarială. Deoarece aceste modificări urmează a fi operate doar în cazul în care va fi elaborat un act legislativ ce va reglementa procedura respectivă. Invers s-ar crea un gol normativ.

Doi. Avînd în vedere faptul că articolul 5, în redacţie actuală, reglementează pe deplin problema ce ţine de utilizarea limbii în activitatea notarială, modificările propuse sînt considerate ca inoportune.

Trei. Ţinînd cont de faptul că, potrivit alineatului (1) al articolului 7 din Legea cu privire la notariat, arhiva notarială constituie proprietate a statului, este necesar de exclus propunerea de modificare a alineatului (3) din articolul 7, potrivit căruia: Păstrarea arhivei este pusă în sarcina notarului pînă la încetarea activităţii sale. În privinţa acestui alineat este necesar, pentru lectura a doua, să fie găsită o soluţie mai rezonabilă.

Se propune a exclude modificarea articolului 10, partea ce ţine de instituirea testului pentru admiterea persoanelor la stagiere.

Următoarea obiecţie. De asemenea, se propune a fi menţinută în competenţa Comisiei de licenţiere a activităţii notariale, reglementată la alineatul (2) din articolul 11, adoptarea hotărîrilor cu privire la suspendarea şi retragerea licenţiei în formă de sancţiune disciplinară doar la propunerea Colegiului disciplinar.

La alineatul (1) al articolului 13 de exclus litera d1), care prevede includerea în conţinutul licenţiei pentru activitatea notarială a menţiunii despre teritoriul de activitate.

Avînd în vedere faptul că articolul 3 din Legea cu privire la notariat prevede că actele notariale se îndeplinesc de persoane care desfăşoară activitate notarială, se propune a menţine redacţia actuală a alineatului (5) din articolul 16, care stabileşte. Actul notarial îndeplinit după încetarea activităţii de notar este nul.

La articolul 19, litera i) se propune aprobarea Codului deontologic al notarilor de către adunarea generală a notarilor. Din conţinutul alineatului (1) al articolului 25 de exclus cuvintele: teritoriul notarului.

La fel, din conţinutul alineatului (1) al articolului 27 se propune excluderea textului: Conform cerinţelor minime.

La articolul 33 de menţinut redacţia actuală a alineatului (3), care prevede: Plata petru serviciile notariale prestate de registratorului de stat ai Camerei Înregistrării de Stat nu se percepe.

Totodată, pentru lectura a doua, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi urmează să decidă asupra unor prevederi ce ţin de definirea activităţii notariale, constituirea Comisiei de concurs pentru primirea examenelor de calificare, reglementarea mecanismului de asigurare, de răspundere civilă a notarilor şi reglementarea atribuţiilor Colegiului disciplinar.

În aceste condiţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune aprobarea proiectului de Lege nr.3341 în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

La această chestiune pe ordinea de zi s-au înscris pentru luare de cuvînt. I se oferă cuvîntul domnului Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Stimaţi colegi,

Interesul continuu al Guvernului şi, în special, al Ministerului Justiţiei asupra notariatului dă deja de bănuit. Reformarea activităţii notariatului, care a început cu adoptarea Legii cu privire la notariat din 1997 şi a continuat prin noua lege din 2002, au diminuat această activitate foarte importantă într-un stat cu o democraţie avansată, bazată pe economia de piaţă, pe principiile notariatului latin.

Iar insistenţa bolnăvicioasă a actualei guvernări de a revizui şi ceea ce a mai rămas bun în legislaţia noastră la acest capitol, de a duce la net principiile menţionate mai sus prin multiplele modificări ale legislaţiei denotă faptul că actuala guvernare tinde cu tot dinadinsul să îşi subordoneze şi să controleze şi acest domeniu pe cît de important, pe atît de specific, domeniu care atinge interese personale, patrimoniale ale cetăţenilor şi interese economice ale persoanelor juridice private. Dar să o luăm de la început.

Trecînd peste raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, care fardează un pic cele mai neghioabe propuneri ale guvernării, e de menţionat că absolut nu s-a ţinut cont de propunerile şi obiecţiile Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi ale Asociaţiilor Notarilor. În treacăt fie spus, Asociaţia Notarilor este o organizaţie neguvernamentală şi e păcat că comuniştii noştri, care se laudă la stînga şi la dreapta cu consultarea societăţii civile, neglijează opinia unei asociaţii obşteşti, formată pe principii de profesionalism.

Avem o situaţie unică în procedura legislativă a unui Parlament modern, cînd Guvernul propune modificarea şi completarea în esenţă şi fundamental a 27 din cele 38 de articole ale Legii cu privire la notariat şi completarea acestuia cu încă două articole noi. De fapt, ceea ce se întîmplă nu este nimic altceva decît substituirea legii în vigoare cu una nouă prin procedura de modificare şi completare. Lucru nemaiîntîlnit în practica parlamentară, practică absolut neconstituţională într-un stat de drept.

Să trecem însă succint peste propunerile Guvernului. După cum rezultă din nota informativă, anexată la proiect, legea a fost elaborată în scopul eficientizării organizării activităţii notarilor din Republica Moldova, precum şi ajustării cadrului legal existent la principiile notariatului latin.

După o analiză minuţioasă a proiectului de referinţă, raportat la situaţia din sistemul notariatului din Republica Moldova, concluzionăm că proiectul de modificare este îndreptat ţintă spre stabilirea şi promovarea unor interese, beneficii, care vor genera şi tolera corupţia în sistemul notariatului privat şi de stat din Republica Moldova prin următoarele:

a) arhiva notarială, care este proprietate a statului, se propune a fi transmisă la păstrare pentru un termen de 75 de ani persoanelor fizice.

Aici, în Republica Moldova, trebuie să fim foarte atenţi la propunerile, printre altele, ale experţilor, la care aşa de frecvent se referă reprezentantul Guvernului. În ultimii ani, avem deja cazuri de distrugere intenţionată a arhivei notariale. Vedeţi notarul privat Ianovski din Bender şi alţii;

b) admiterea în activitatea notarială. În lege, în proiect nu se stabileşte cine şi în ce condiţii va primi examenele de admitere în activitatea notarială. Astfel, funcţionarului public îi este oferită o largă marjă discreţională, fapt care afectează şi caracterul de previzibilitate a normei legale;

c) suspendarea şi retragerea licenţelor. De la Comisia de Licenţiere, organ ales în mod democratic, se transmite unei comisii disciplinare, ai cărei membri se aleg prin concursul organizat de Ministerul Justiţiei.

Această propunere este urmare a conflictului din mai 2006, cînd actualul ministru al justiţiei, cu încălcarea prevederilor Legii cu privire la notariat, articolul 11, a încercat să oblige notarii votarea candidaţilor propuşi de minister, şi nu pe acei înaintaţi de Comunitatea Notarială;

d) instituirea cenzului de vîrstă pentru notari 65 de ani, normă care limitează dreptul la muncă şi este îndreptată spre a exclude din profesie prefesionaliştii buni, care nu tolerează dezordinea din sistem. Limita de vîrstă 65 de ani pentru notarul privat nu poate fi fundamentată nici prin prisma articolului 54 din Constituţia Republicii Moldova şi este, evident, neconstituţională.

Stabilirea condiţiilor pentru birourile notariale. Condiţiile nu vor rezulta din lege, ci vor fi stabilite, ulterior, prin regulament, care vor putea crea obstacole tinerilor notari care nu vor avea banii suficienţi la începerea activităţii. Pentru întîrziere cu cel mult 90 de zile la deschiderea birourilor se propune retragerea licenţei;

e) fundamentarea financiar-economică. Deşi implementarea proiectului, cerinţele faţă de birourile notariale de stat, care nu pot fi altele decît cele ale notarului privat, presupune anumite cheltuieli. Ele nu au fost fundamentate în acest proiect. Activitatea Colegiului disciplinar nu va fi remunerată. Există pericol de o căutare a remuneraţiilor.

Corespunderea standardelor internaţionale în domeniul activităţii notariale sistemului notariatului de tip latin, modificările contravin concluziilor şi propunerilor experţilor din Europa. Vedeţi uniunea bilaterală a experţilor pe marginea Legii Republicii Moldova cu privire la notariat din 8 noiembrie 2002 la Strasbourg.

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră conchide că modificările operate în Legea cu privire la notariat, propuse de Ministerul Justiţiei şi aprobate la şedinţa Guvernului din 5 noiembrie 2008, sînt generatoare de corupţie, vin în contradicţie directă cu conceptul notariatului din Republica Moldova, instituit prin Legea din 8 noiembrie 2002, contravin cerinţelor notariatului de tip latin şi rezultă din concluziile experţilor la care ne-am referit în text. Acestea nu corespund opiniei comunităţii notariale, formulate la Adunarea Generală a notarilor din 1 martie 2008 şi avizului Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Ţinînd cont de cele expuse mai sus, proiectul de lege urmează a fi respins şi trimis înapoi Guvernului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Vă mulţumim.

O invităm la tribună pe doamna vicepreşedinte Maria Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

După cum noi toţi cunoaştem, în această sală, ne-am dorit un sistem notarial echidistant şi corect, în primul rînd, cu cetăţenii care apelează la serviciile notariale. Statul, e adevărat, a delegat notarilor exercitarea unui segment semnificativ din atribuţiile de interes public şi a creat în beneficiul acestuia un monopol foarte extins. Notarul, prin definiţie, este o persoană împuternicită de către stat, căruia statul îi deleagă competenţele de a presta un serviciu public cetăţenilor din numele statului şi sub controlul statului.

Astfel, este evident că notarul, indiferent de forma sa de organizare, constituie, în virtutea specificului activităţii, un mecanism de drept public şi face parte din sistemul de stat. Pentru modificarea noţiunii notar pledează nu numai acei care stau astăzi în Parlament, dar şi experţii Consiliului Europei. Aceasta fiind o recomandare expusă în cadrul reuniunii bilaterale a experţilor în procesul examinării proiectului de lege, care astăzi noi îl discutăm. Licenţa şi sigiliul îl împuternicesc pe notar să atribuie caracterul de autoritate publică actelor solicitate de cetăţeni.

Deţinerea unui sigiliu de notar nu este un lucru banal şi lipsit de importanţă, cum s-au exprimat colegii noştri. Aceasta implică mult sens, onoare, dar şi responsabilitate. Notarii trebuie să fie demni de încrederea care le-a fost acordată de stat şi să o merite pe deplin. Ei trebuie să poarte răspundere pentru utilizarea împuternicirilor acordate. Dumneavoastră, probabil, sînteţi acei care aveţi multiple adresări din partea cetăţenilor, plîngeri exprimate în petiţii sau în audienţă, ce ne denotă faptul că anume acele probleme care există acum în societate ne-au impus să propunem aceste modificări.

Nu este posibil şi nici acceptabil ca notarul să refuze neîntemeiat prestarea unor servicii pentru simplele raţionamente, opţiuni sau preferinţe personale.

Stimaţi colegi,

Nu o dată noi am observat şi ne-am confruntat şi noi cu acele plîngeri ale cetăţenilor şi încă o dată ne denotă că acea atitudine faţă de cetăţenii noştri că, chipurile, unele servicii concrete nu se prestează numai din cauză că licenţa pentru moştenire sau pentru gaj nu există, este ca drept de refuz. Nu este posibil şi acceptabil ca notarii să admită încălcări chiar ale prevederilor legale exprese, iar acestea să fie tolerate uneori cu obstinaţie şi de profesie.

Eu aş vrea să menţionez cîteva momente, care le-am colectat, de fapt, din acele plîngeri care au fost adresate către Parlament. Notarul X, nu am să numesc anume notarul concret, fiindcă aceasta va face instanţa de judecată, a autentificat contractul de gaj, fără a verifica documentele de proprietate. În rezultat, de mai bine de cinci ani, proprietarii sînt în proces de judecată pentru restabilirea dreptului încălcat.

Alt exemplu. Deşi legea prevede expres sub sancţiunea nulităţii prezenţa a doi martori la autentificarea testamentului, notarul Y, explicînd că a fost ghidat de intenţia de a face un bine persoanei, a efectuat un asemenea act în prezenţa unui singur martor, care, în consecinţă, a fost declarat nul de instanţă. Ne întrebăm, în ce a constat beneficiul serviciului public acordat de notar care nu putea să nu cunoască că un asemenea act este, din start, lipsit de valabilitate? Şi acestea nu sînt exemple singulare.

Toate aceste probleme sistemice ridică multiple semne de întrebare. Dar în momentul în care profesia nu are capacitatea de autoreglare din interior, în vederea iradierii ilegalităţilor şi a prezervării prestigiului profesiei, statul nu mai poate să tolereze astfel de acţiuni. Astfel, este absolut legitim să se fortifice capacităţile organului disciplinar prin asigurarea unui control exterior profesiei, cu implicarea activă a societăţii civile şi a exponenţilor profesiei, precum şi să atribuie Ministerului Justiţiei unele dintre prerogativele exercitate ineficient de Comisia de licenţiere.

Lipsa de reacţie a Comisiei de licenţiere la aceea la care noi, de fiecare dată, ne adresăm cu dumneavoastră, la acele plîngeri care sînt şi reacţiile derizorii ale acestora la încălcări grave nu pot fi explicate decît prin protecţionism. În situaţia actuală, organul disciplinar s-a transformat efectiv într-un sindicat, care cum ne place uneori să ne exprimăm cînd se referă la societatea civilă, care îi protejează pe acei ce încalcă legislaţia, în pofida intereselor legitime ale cetăţenilor pe care trebuie să le apere. Iar grupările de interese îşi promovează exclusiv interesele corporatiste.

În acest context, este necesară o compoziţie echilibrată a structurilor de licenţiere şi disciplinară, care să asigure o activitate şi, în egală măsură, transparenţă. Prin urmare, propunerea de a institui un organ distinct, abilitat cu funcţii de examinare a cazurilor pentru răspunderea disciplinară a notarilor, apare în contextul necesităţii separării acestor competenţe pentru asigurarea eficacităţii mecanismului controlului disciplinar şi prevenirii abuzurilor generate de concentrarea prerogativelor de numire, promovare în funcţie, aplicare a sancţiunilor disciplinare notarilor în mîinile membrilor profesiei.

De asemenea, pentru a asigura transparenţa în cadrul Colegiului disciplinar, se sporeşte rolul societăţii civile în exercitarea controlului asupra calităţii serviciilor prestate de notari. Deci nu trebuie să ne temem, fiindcă astfel de colegii de disciplinare noi avem şi în sistemul judecătoresc şi nu am avut alte, mă rog, opinii referitor la acest capitol. La fel şi în sistemul Procuraturii.

În opinia noastră, este corect ca să se înăsprească şi răspunderea notarilor, pentru că aceştia îndeplinesc, cum am menţionat mai sus, acte din numele statului. Şi, desigur, asigurarea răspunderii civile a notarului este binevenită. Exigenţele faţă de regimul de muncă, care, desigur, a stîrnit foarte multe discuţii în această sală, sînt dictate la fel de plîngerile cetăţenilor privind dificultăţile la accesul la serviciile notariale generate de lipsa unui orar de activitate determinat. Aceste norme vizează protejarea intereselor cetăţenilor prin facilitarea accesului de servicii notariale.

Spre exemplu, în Letonia, notarul este obligat să activeze cinci zile în săptămînă, opt ore pe zi, dintre care cinci sînt destinate audienţelor cetăţenilor, iar concediile se acordă prin ordinul Ministrului Justiţiei. În acelaşi timp, nu putem vorbi despre optimizare şi transparenţă la adoptarea hotărîrilor prin stabilirea numărului necesar de notari şi a locurilor vacante atît timp cît nu există criterii concrete de determinare a acestora.

Acordarea acestei prerogative Ministerului Justiţiei derivă din faptul că este conceptual greşit, că acei care prestează serviciile, adică acei ce reprezintă oferta să aprecieze necesităţile societăţii cu privire la serviciile ce urmează a fi prestate, adică în fapt să dicteze în acelaşi timp cererea. E un conflict evident de interese, astfel încît este corect ca anume Ministerul Justiţiei să stabilească numărul necesar de notari. În acelaşi timp, se va lua în consideraţie şi poziţia profesiei prin consultarea prealabilă a opiniei Comisiei de licenţiere.

Stimaţi colegi,

Misiunea notarului este necesară pentru echilibrul societăţii. Iar aceasta ne impune, în mod inevitabil, mai multe îndatoriri decît în cazul altor profesii. De aceea, Fracţiunea Partidului Comuniştilor, luînd în consideraţie şi conceptul care a fost propus de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, susţine acest proiect de lege şi pentru lectura a doua, desigur, noi vom veni cu propunerile în vederea îmbunătăţirii acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Alţi vorbitori nu s-au înscris să ia cuvîntul la acest proiect de lege.

Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.3341 în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Declaraţii. Este invitat domnul Braga.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să dau citire declaraţiei Partidului Ecologist Alianţa Verzilor.

Stimaţi colegi,

Sîntem într-o zonă sensibilă a anului 2008, perioadă cînd se fac anumite totaluri politice şi de imagine a fiecărui deputat în parte, precum şi a grupurilor parlamentare şi de partid, intensitatea şi încărcătura mesajelor din Parlament devin tot mai vesele şi mai amuzante, atingînd cele mai importante laturi ale vieţii, dar şi pe alocuri foarte agresiv, purtătoare de ură şi intoleranţă.

Multe dintre aceste momente negative pot fi evitate, dacă ne-am aminti că marea majoritate dintre noi, acei care activează în această sală sîntem creştini ortodocşi şi, în această ordine de idei, avem nişte obligaţii spirituale prescrise de Biblie şi ne-am racordat activitatea anume în acest cadru, dînd dovadă de multă răbdare şi toleranţă. Avem în faţă un an electoral care ne va aduce mult piar negru, va scoate la iveală tot răul ce a avut loc şi nu a avut loc în ultima perioadă a vieţii noastre.

Unele partide, spre regret, cu încălcare de lege, au început deja campania electorală, folosind această tonalitate şi procedee deja. În acest context, Partidul Ecologist Alianţa Verzilor, fiind un partid purtător al valorilor creştin-ortodoxe, îşi manifestă îngrijorarea şi cheamă concurenţii electorali, oamenii politici, colegii din toate partidele să dea dovadă de multă cultură politică şi să excludă agresivitatea în adresa celorlalţi. Platformele politice de partid pot şi trebuie să fie aduse la cunoştinţa oamenilor în stil de construcţie şi anumite schimbări economice şi legislative, dar nu în stil de distrucţie şi explozie a statului şi societăţii, luînd ca bază lucrurile frumoase şi utile societăţii care au fost efectuate de către acei care se promovează, şi nu promisiuni deşarte, care sînt la mod de moment.

Noi chemăm să punem accentele pe direcţia, noi sîntem mai buni, cu indicarea punctelor forte de ce, cu ce, cînd? Şi nu ei sînt mai răi cu stăruiri maxime. De cele mai multe ori, lucruri mici, dar purtătoare de bine sînt mai importante pentru viitorul oamenilor, decît lucrurile declarate mari, dar purtătoare de rău, vrajbă şi negaţie. Fiind în postul mare, noi vă chemăm a da dovadă de reţinere, corectitudine, cultură şi stare de spirit înalt.

Ţara noastră are posibilitatea şi puterea adevărată de dezvoltare doar în baza valorilor creştine, cu stimă şi iubire faţă de Dumnezeu şi unul faţă de altul. Doctrinele economice, proprietatea, puterea politică şi metodele de realizare fiind doar nişte mecanisme mici pe care ni le-a lăsat mîntuitorul la mintea noastră omenească.

Analiza faptelor noastre politice şi cotidiene trebuie să fie, după părerea noastră, în contextul moralei creştine, culturii noastre naţionale, necesităţilor şi meritelor acestui popor, şi nu dictate de Bruxelles, Moscova sau oricare alte metropole. Aceste analize trebuie să le facem, mai întîi, noi singuri cu o atitudine pozitivă unii faţă de alţii, aici, acasă, pornind de la aceea că toţi ne dorim o ţară prosperă, oameni sănătoşi, într-un mediu ambiant plăcut. Pentru aceasta este nevoie de respect faţă de tot ce ne înconjoară, dar, în primul rînd, de reţinere anii faţă de alţii. Aceleaşi solicitări am vrea să le adresăm şi celor care activează în domeniul surselor de informare în masă.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

În ultimul timp, sîntem toţi martorii unei adevărate isterii care s-a creat în jurul postului de televiziune PRO TV. O ştire-bombă cu privire la aşa-numita retragere a licenţei sau chiar închiderea postului de televiziune de către guvernarea comunistă a zguduit spaţiul informaţional din ţară şi de peste hotarele ei. Au urmat zeci de scrisori şi în cazul istoriei ruşinoase şi artificial create cu operatorul Şambra. Scrisori trimise instituţiilor europene, diferitelor organizaţii media din lume despre pretinse intimidări ale mass-mediei independente, încercări de a limita dreptul la libera exprimare etc., etc.

Fracţiunea majoritară, echipa guvernamentală şi de data aceasta a păstrat calmul. Întotdeauna am pledat pentru respectarea legislaţiei în vigoare, precum şi respectarea organului independent în domeniu, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, şi al deciziilor acestuia. Noi nu o dată am declarat că toate instituţiile media trebuie să fie în condiţii egale şi dacă vrem ca Republica Moldova să fie un stat de drept, buchia legii trebuie respectată, indiferent de poftele unor sau altor instituţii media sau formaţiuni politice. Campania lansată cu privire la aşa-zisa închidere a postului de televiziune PRO TV s-a dovedit a fi o banală campanie de dezinformare în masă.

Trebuie să fie clar pentru toată lunea că licenţa nu a fost retrasă şi nu se pune problema închiderii unui sau altui post de radio sau televiziune. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova niciodată nu avut intenţia de a stopa activitatea mijloacelor de informare în masă. Pentru noi, mass-media, posturile de televiziune şi radio nu sînt şi nu pot fi nişte oponenţi. Deşi să zicem că unele posturi sînt folosite în calitate de instrumente în promovarea unor scenarii politice şi a unor interese, inclusiv din exteriorul ţării, noi nici o dată nu vom susţine ideea limitării dreptului la libera exprimare.

Republica Moldova a trecut deja nu o dată printr-o agresiune informaţională din exterior. De pildă, în 2005 în cadrul campaniei parlamentare electorale. Sîntem siguri că vom reuşi să facem faţă şi de data aceasta, dacă va fi cazul. Trebuie să recunoaştem că cinismul unor formaţiuni de opoziţie nu are limită.

În 2005, aţi beneficiat de un sprijin mediatic masiv din exterior, aţi mai beneficiat de escorte, girofare a MGB-ului tiraspolean, iar acum vă prezentaţi ca cei mai mari democraţi. Neînvinuiţi de imixtiuni în domeniul audiovizualului şi, în acelaşi timp, alocaţi bani din bugetele raionale pentru funcţionarea unor posturi de televiziune private, cum este, de pildă, cazul raionului Căuşeni.

Stimaţi colegi,

Acest scandal artificial în jurul postului de televiziune PRO-TV a adus prejudicii pe plan extern Republicii Moldova. Noi îndemnăm toate formaţiunile politice de opoziţie să înceteze speculaţiile, să nu participe în campanii de denigrare a Republicii Moldova şi să nu inventeze probleme acolo unde ele nu există.

Şi în viitor, înainte de a face învinuiri neîntemeiate la adresa comuniştilor, să studiaţi mai atent legislaţia în vigoare. Noi, Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, salutăm decizia de astăzi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a institui un moratoriu în desfăşurarea concursurilor pînă la finele campaniei electorale parlamentare din primăvara anului viitor.

Considerăm că această decizie este una bine chibzuită şi una înţeleaptă în situaţia de astăzi care va permite funcţionarea garantată a tuturor posturilor de televiziune şi radio în perioada electorală şi va elimina toate speculaţiile şi suspiciunile la acest subiect.

Vă mulţumim pentru atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Alte solicitări nu sînt înregistrate.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă. Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 25, joi, la ora 10.00.

Vă mulţumesc.

 

 

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 14.40.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova