version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 20 aprilie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1462 pentru modificarea componentei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1435 privind alegerea unui membru al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.803 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3804 pentru completarea articolului 6 din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.615 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.183 privind revizuirea Conventiei (revizuite) asupra protectiei maternitatii din 1952, adoptata la Geneva la 15 iunie 2000.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4226 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate, incheiata la
New York la 20 iunie 1956.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.770 privind acceptarea amendamentelor la Conventia pentru Instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.771 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Paris si la alte tratate administrate de catre Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.

11. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1629 cu privire la anularea datoriilor unor institutii si intreprinderi de profil zootehnic.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4492 privind modificarea anexei la Legea nr.668XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru constructia Statiei meteorologice Chisinau, Statiei aerologice si complexului administrativ.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.395 privind pensiile colaboratorilor Serviciului vamal care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada 24 august 2000 12 decembrie 2003.

14. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.3536 privind modificarea si completarea Legii nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare (art.10).

15. Dezbaterea si revotarea proiectului de Lege nr.4492.

16. I n t r e b a r i si i n t e r p e l a r i.

17. Declaratia Parlamentului Republicii Moldova privind Declaratia Dumei de Stat a Federatiei Ruse din 19 aprilie 2006. (Discutia asupra textului declaratiei a fost aminata pentru ziua de 21 aprilie).

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta un numar de 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Eva Gudumac, Vadim Misin, Iurie Rosca, Gheorghe Susarenco, Vladimir Ciobanu in delegatie; Vladimir Filat din motive de sanatate; Ion Neagu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Deci, doua subiecte care vizeaza programul si ordinea de zi. Imediat, doar o clipa. Sa aprobam programul si dupa aceea mergem cu toate celelalte subiecte. Deci, Biroul Permanent inainteaza plenului Parlamentului propunerea ca, in perioada saptaminii curente si a saptaminii viitoare, programul de lucru al Parlamentului sa se desfasoare in zilele de 20 aprilie si 27 aprilie, respectiv joi saptamina curenta si joi saptamina viitoare. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea este acceptata. La ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra, in legatura cu incalcarile frecvente atit din partea dumneavoastra, cit si din partea altor colegi a Regulamentului Parlamentului, lezarea drepturilor opozitiei, n-as vrea sa le trec in revista pe toate, sintem nevoiti sa parasim sala de sedinte, adica sedinta de astazi in forma de protest. Macar pe aceasta cale a va aduce la cunostinta ca trebuie sa ne indeplinim obligatiunile, sa aveti, totusi, acea intilnire cu Fractiunea Alianta Moldova Noastra pentru a incerca de a solutiona acele probleme cu care ne confruntam astazi. Iar pentru mass-media, dupa sedinta Parlamentului, va invitam in biroul nr.715 la o conferinta de presa.

Va dorim succese, domnule Presedinte si stimati colegi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam sedinta. La ordinea de zi. Da, imediat, doar o clipa.

Va rog, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as propune, poate, la sfirsitul ordinii de zi de astazi sa audiem o informatie de la acel grup de parlamentari care au vizitat saptamina trecuta Duma de Stat, au discutat problemele ce tin de exporturile vinurilor. Stim ca ieri a fost aprobata o decizie in Duma de Stat. Poate o scurta informatie, sa intelegem ce a avut loc? Si care sint tendintele de mai departe?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca grupul respectiv, care a fost la Moscova, acum generalizeaza datele si propun ca saptamina viitoare, in sedinta in plen, sa fie prezentata o informatie in acest sens. Mai ales ca vizita a fost, cit de cit, productiva, deci au fost intrevederi foarte interesante, inclusiv la nivel inalt al Dumei de Stat si, in acest sens, presupun ca este ce de comunicat colegilor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tin sa atentionez Biroul permanent al Parlamentului, ca fiind unicul deputat din grupul Partidului Popular Crestin Democrat, membru al grupului de lucru cu C.S.I., ca fiind vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, vinificator de profesie si luind in considerare si recenta numire, imi exprim ofensa fata de faptul ca nu am fost inclusa in acea delegatie a Parlamentului care a mers la Moscova, una din intrebarile de baza fiind exportul vinurilor in Rusia. Si la repetarea acestor incalcari, voi lua masurile de rigoare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doar o mica informatie la acest subiect.

Stimata colega doamna Cusnir,

Inainte de a face asemenea declaratii, cel putin solicitati informatiile de rigoare globala in contextul deplasarilor diferitelor delegatii s.a.m.d. Si veti vedea, conform statisticilor, ca grupul parlamentar, pe care il reprezentanti, este un grup lider ca reprezentativitate in delegatiile parlamentare. Si in mod normal, functie de situatii, functie de deplasari se mentine un anumit echilibru, pentru a avea o participare a tuturor grupurilor parlamentare in delegatii. Aceasta nu inseamna neaparat ca toate grupurile parlamentare sint prezente in toate delegatiile.

Dar pe plan global, in cele zeci si sute de deplasari, cel putin eu incerc sa mentin un echilibru, daca intr-o anumita directie pleaca reprezentantii a trei grupuri parlamentare, atunci, in mod neaparat, cind se formeaza o delegatie in alta directie, in alt context si sint doua sau trei, se tine cont neaparat de acest echilibru. Vedeti ca e asa. Si informatiile sint prezente la Secretariat, inclusiv la Secretariatul Biroului permanent.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu regret foarte mult ca pe domnul Urechean si echipa, in acest sens, probabil, nu-i intereseaza soarta tarii si demonstreaza inca o data, de fapt, atitudinea manifestata astazi. Dar eu, de fapt, despre altceva am vrut sa vorbesc. Vreau sa propun, din partea Fractiunii P.C.R.M., sa luam o atitudine fata de declaratia Dumei de Stat din 18 aprilie referitor la importul vinurilor moldovenesti pe piata Rusiei. In acest context, fractiunea noastra propune sa fie creat in Parlament un grup ad-hoc pentru intocmirea textului unei declaratii in acest sens, care urmeaza sa fie dat citirii din numele Parlamentului la sfirsitul sedintei de astazi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Luat act.

Rog ca grupurile parlamentare sa delege cite o persoana care va munci impreuna cu domnul Stati pentru elaborarea textului acestei declaratii a Parlamentului.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am vrut sa reamintesc, inca acum doua luni invitam Ministerul de Externe, mai exact pe domnul ministru Stratan pentru o discutie cu parlamentarii, cu Parlamentul privind la indeplinirea Planului de actiuni. Am vrut sa reamintesc acest lucru. Si, daca este posibil, in saptaminile viitoare sa fie inclusa in program.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Serebrian,

Deja am aceasta informatie. Am fost informat de catre Guvern ca, pina la sfirsitul acestei saptamini, in Parlament, cel tirziu luni, saptamina viitoare, ar fi prezentat acest raport in scris. Si cum a fost solicitat de catre colegii parlamentari, este necesar sa se acorde cel putin 7-8-9 zile pentru a lua cunostinta in asa mod, in care la 4 ori 5 mai, joi sau vinerea viitoare, deci peste o saptamina, acest subiect este deja apriori inclus si va fi formalizata includerea in sedinta urmatoare a Biroului permanent.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

In cazul in care, pentru a pregati declaratia, va fi constituita o comisie sau un grup de lucru din 5 persoane, noi propunem doua persoane din Fractiunea majoritara domnul Stati si domnul Pasecinic.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi am fost acea fractiune care am propus atunci, adica la momentul respectiv, crearea unei comisii speciale din partea Parlamentului, care sa se ocupe de examinarea situatiei privind problema vinurilor. Si asa cum am spus si atunci, nu numai a vinurilor. Fiindca noi avem interdictii de export sau probleme de export si in Ucraina, si in Rusia avem alte produse s.a.m.d.

Acum se propune ca noi sa votam repejor o declaratie. Eu cred ca noi nu sintem in stare sa discutam astazi declaratii, sa votam astazi declaratii, in orice caz Fractiunea Partidului Democrat nu va participa la discutarea si la votarea acestei declaratii pina cind noi nu vom sti ce se intimpla referitor la problema mentionata.

Eu cred ca ar fi bine, totusi, sa cream o comisie care sa se ocupe de chestiunea aceasta, sa urmareasca, sa monitorizeze, sa informeze Parlamentul, dar nu sa reactionam asa. Eu nu inteleg cui ii trasneste in cap si cind ii vine. Fiindca noi, de fapt, si ca stat, reactionam foarte neadecvat. Un ambasador face o declaratie, intregul Minister de Externe sare in sus si face declaratii de raspuns. Da de ce va infierbintati? La care va referiti dumneavoastra? Eu nu stiu ce intelegeti.

Din pacate, in Republica Moldova, este o practica de multi ani de zile, cind se fac declaratii neadecvate. Si atunci ea arata ca o tara neserioasa. De aceea, eu propun ca noi sa examinam profund problemele si Parlamentul, ca institutie serioasa, sa reactioneze in modul corespunzator.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In contextul si al crearii unei comisii, si al situatiei create in problema vinului, si al discutiilor care au loc in societate si in organele de virf ale tarii, chiar si in declaratiile pe care le face domnul Prim-ministru, se creeaza impresia ca cineva, intentionat, plaseaza situatia in jurul Parlamentului. De aceea, este normal ceea ce au propus colegii: de a crea o comisie. Poate este binevenita si o declaratie a Parlamentului, dar, primar, noi am fi obligati sa ascultam informatia despre situatia creata. Despre acele probleme discutate la Moscova, despre rezultatele imprimate astazi aici, ca au fost obtinute la Moscova. Si dupa ce cunoastem aceasta informatie, noi vom avea si o claritate: care sint pasii, pe care trebuie sa-i facem pe viitor, si declaratia care poate fi aprobata de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

De fapt, eu am dorit sa va atrag atentia asupra unui subiect de procedura. Daca am inteles corect propunerea domnului Stati: nu era vorba de o hotarire de Parlament, era vorba de o declaratie, care ar deriva din situatia produsa zilele trecute in cadrul dezbaterilor la Duma de Stat a Federatiei Ruse. Aceasta fiind interrelatia si functia dintre aceste doua subiecte.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, eu tot am vrut sa chem colegii la calm. Deci, in primul rind, de aceea ca nu exista nici o stare de isterie, nu trebuie noi, intr-adevar, sa cream ceva in sensul acesta, deci o situatie de tensionare.

In acelasi timp, stimatii mei colegi, adeseori, se supara atunci cind Guvernul intreprinde niste masuri sau ia o atitudine si Parlamentul in sensul acesta ramine intr-un fel intr-o parte. De data aceasta, eu am fost acela, deci colegii mei, fractiunea am fost aceia care am initiat adoptarea acestei declaratii, ca sa luam o pozitie politica. Eu nu spun ca ea trebuie sa fie neaparat foarte, sa spunem asa, agresiva, dar, in acelasi timp, ca sa aratam ca sintem un organ politic, care tine, intr-adevar, la producatorii de vinuri din Republica Moldova, care exporteaza vinuri pe piata rusa. Si, in acelasi timp, intr-adevar, sintem porniti sau sintem, in acest sens, hotariti sa ajutam sa cream toate posibilitatile pentru solutionarea acestei probleme pe toate caile legale.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca o astfel de declaratie este necesara, nu cred ca o astfel de actiune a Dumei de Stat a Federatiei Ruse trebuie sa treaca neobservata de Legislativul de la Chisinau. Deci, vreau sa sustin initiativa inaintata adineauri de domnul Stati. Si as ruga foarte mult, in cazul in care se constituie un astfel de grup de lucru, sa fie inclusi cineva din deputatii social-liberali. Eu m-as include cu mare placere in acest grup de lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. De acord.

Cred ca toti sintem de acord cu aceasta propunere pe motivul ca este un grup ad-hoc, nu este un grup supraformalizat, in acest sens, pentru a se lucra asupra textului unui asemenea proiect de document.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Grupul Partidului Popular Crestin Democrat propune in acest grup candidatura domnului Ion Varta, care a fost prezent la discutiile de la Moscova ca membru al grupului de prietenie si ca persoana care cunoaste aceasta tematica.

As vrea sa fac o precizare, pentru ca s-au facut diverse afirmatii incorecte, din punctul meu de vedere. Trebuie sa intelegem ca nu sintem neaparat intr-o polemica cu Duma de Stat, nu vrem sa dam o replica. Parlamentul nostru este obligat sa ia atitudine intr-o situatie concreta. Am inteles, domnule Braghis, nu oricum Te rog frumos sa nu ma intrerupi, domnule Dumitru Braghis. Permiteti sa reiau. Nu Presedintele, pentru ca ma adresez Parlamentului. Nu dumneavoastra si nu Presedintelui, ma adresez intregului plen al Legislativului Republicii Moldova.

Deci, reiau gindul.

Stimati colegi,

Noi nu sintem neaparat intr-o polemica cu anumite institutii din Federatia Rusa, Parlamentul are obligatia sa ia atitudine intr-o situatie concreta, care ne vizeaza direct. Si aceasta nu face dovada ca Republica Moldova ar fi un stat slab si s-ar prezenta prost. Asa cum afirma unii deputati aici. Este o obligatie a noastra. De aceea, am facut o propunere concreta domnul Ion Varta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, personal, sustin formarea unui grup de lucru pentru a discuta aceasta declaratie si a aproba o declaratie a Republicii Moldova, cred ca avem destul timp astazi ca sa facem acest lucru. Insa imi pun intrebarea si vreau sa inteleg ce o sa discut eu personal, daca, de exemplu, nu stiu despre cele ce s-a convenit la Moscova? De aceea, am si rugat ca sa avem o informatie, iar dupa aceea sa aprobam si declaratia respectiva. E absolut logic in opinia mea. Daca astazi se propune sa adoptam o declaratie, iar eu personal si colegii nu cunoastem ce s-a convenit, ce s-a discutat, atunci imi pun intrebarea: care va fi sensul acestei declaratii? Eu as vrea sa cunosc cu ce s-a inteles delegatia care a fost la Moscova? Si atunci sa stiu ce votam aici, in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O sa incerc sa acopar partial acest gol informational. Ati auzit corect o replica din sala, ca obiectivul major al acestui grup nu a fost de a purta tratative sau negocieri si de a ajunge la careva finalitati in acest sens. Misiunea acestui grup a fost de a merge, de a prezenta maximum de informatii care vizeaza situatia privind problema transnistreana, situatia cu asigurarea controlului vamal la frontiera, de a prezenta informatie exhaustiva, inclusiv si la subiectul furnizarii de vinuri. Aceasta a fost sarcina grupului pur informationala. Deci, acest grup ca definitie.

Aceste sarcini nici nu puteau sa ajunga la rezultatele unor tratative. Si aceasta declaratie, la care ne referim noi, nu deriva din rezultatele discutiilor si negocierilor.

De fapt, poate o precizare aici, la microfonul nr.3.

Doamna Ostapciuc,

Dumneavoastra ati hotarit sa luati cuvintul. Rog sa atrageti atentia, stimati colegi. Dumneavoastra ati dorit sa faceti o precizare la acest subiect.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu am vrut sa mentionez, ceea ce dumneavoastra de acum ati precizat, ca in Parlamentul Republicii Moldova exista grupul de prietenie cu Federatia Rusa. In aceasta delegatie a fost doar o parte din grupul de prietenie, trei fractiuni au participat in acest grup. Si au lucrat, au activat foarte bine. Vreau chiar sa spun un cuvint de multumire tuturor deputatilor care au fost in aceasta delegatie. Avem ce informa, dar sint niste momente asupra carora trebuie sa ne pregatim, pentru ca aceasta informatie sa fie mai deplina. Data viitoare iesim si va informam. Aceasta declaratie se propune ca sa reactionam la ceea ce s-a intimplat ieri in Duma de Stat. Si eu cred ca nu trebuie sa facem asa mare...

Noi am discutat, desigur, despre exportul vinurilor, dar principalul nu a fost discutia si sa facem negocieri, si chiar sa se porneasca vagoanele dupa aceasta... Noi am mers in Rusia ca un grup de prietenie, am dus tratative, adica am avut convorbiri asupra mai multor probleme privind activitatea parlamentelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Se subintelege ca joia viitoare va fi posibila o prezentare a unei informatii la subiectul discutiilor purtate in cadrul intrevederilor la Duma de Stat a Federatiei Ruse.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, poate, nu as fi fost atit de dur in ceea ce-am spus pina acum, dar ma impuneti, fiindca de citeva ori am auzit astazi ca au fost discutii foarte productive si rezultatul acestora este decizia de ieri a Dumei de Stat. Daca nu se doreste sa se informeze Parlamentul despre aceea ce s-a discutat in problema transnistreana sau in alte probleme abordate, inteleg eu din cele auzite in cadrul discutiilor in Duma de Stat, dar astazi se propune sa fie aprobata o declaratie a Parlamentului in problema deciziei de ieri a Dumei de Stat din Federatia Rusa ce tine de exportul de vinuri din Republica Moldova, atunci poate ne informati macar pe un segment destul de scurt: iata, la capitolul vinuri s-a propus aceasta, s-a acceptat aceasta, nu s-a acceptat aceasta, s-a discutat cu persoana cutare sau cu persoana cutare. Si atunci macar partial sa ne satisfaca interesul nostru de a cunoaste ce a discutat comisia sau grupul respectiv de prietenie, care a stat citeva zile la Moscova in Duma de Stat a Federatiei Ruse.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, informatia data, dupa cum si am convenit pe toate subiectele exhaustiv, va fi prezentata de un reprezentant desemnat al grupului de parlamentari care au vizitat Moscova saptamina trecuta.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu inteleg, dar vorbesc inca o data, rezultatul acestei vizite este si decizia de ieri a Dumei de Stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Asa eu inteleg, ca, in urma vizitei respective a fost aprobata o asemenea decizie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,

Eu va rog foarte mult. Totusi nu este cazul.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si daca e asa, atunci de ce sa nu ne spuneti astazi ce s-a discutat la capitolul vinuri, cind aprobam o declaratie a Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Sa facem asemenea legaturi, ca in rezultatul vizitei s-a adoptat o asemenea decizie. Cred ca intelegem foarte bine caracterul putin aberativ al acestei afirmatii.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, tinind cont de discutiile purtate imediat anterior, eu supun votului aprobarea ordinilor de zi pentru sedintele din 20 si 27 aprilie curent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Ordinea de zi este aprobata.

Eu rog foarte mult, colegii care s-au subscris la acest grup ad-hoc, puteti fi liberi pentru a munci asupra proiectului textului acestei declaratii a Parlamentului la subiectul vizat.

Deci, primul subiect pe ordinea de zi a sedintei de astazi, proiectul de Hotarire nr.1462 pentru modificarea componentei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Rog comisia, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, la solicitarea Presedintelui Parlamentului, a examinat cererea privind eliberarea domnului Ion Robu din functia de membru si presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si propunerea privind desemnarea domnului Dumitru Ursu in functia de membru si presedinte al comisiei respective.

Conform Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, comisia este un organ colegial compus din 5 membri, inclusiv presedintele si vicepresedintele. Toti membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare sint desemnati de Parlament pe un termen de 7 ani, la propunerea Presedintelui Parlamentului, avind in prealabil acordul in scris al candidatilor si avizul pozitiv al comisiei parlamentare de profil.

In functia de membru al acestei comisii poate fi desemnat orice cetatean al Republicii Moldova care are o vechime in munca de cel putin 10 ani in domeniul financiar, economic sau bancar si nu se afla sub incidenta conditiilor privind incompatibilitatea stabilita de lege. Calitatea de membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare inceteaza in cazurile stabilite de lege, inclusiv in caz de demisie.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat:

1. Cererea domnului Ion Robu se incadreaza in limita dreptului la demisie, prevazut la articolul 14 litera d) din Legea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

2. Candidatura domnului Dumitru Ursu corespunde cerintelor prevazute de legea nominalizata pentru numirea in functia de membru si presedinte al comisiei.

In legatura cu cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului pentru examinare si adoptare proiectul respectiv de hotarire a Parlamentului, care se anexeaza la prezentul raport.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

In sala este prezent domnul Dumitru Ursu, in eventualitatea unor intrebari din partea dumneavoastra. Sint intrebari pentru domnul Ursu? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului trei exercitii, care deriva din acest proiect de hotarire. Primul exercitiu. Cine este pentru eliberarea domnului Ion Robu din functia de membru si presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, la cerere, rog sa voteze. Majoritatea.

Aceasta propunere a fost acceptata de plen.

Cine este pentru desemnarea domnului Dumitru Ursu in calitate de membru si presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

In final, supun votului in ansamblu proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru modificarea componentei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, proiect de care dispuneti toti dumneavoastra. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Domnule Ursu,

Plenul Parlamentului va felicita cu desemnarea in calitatea de membru si presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si va doreste mult succes. Este o misiune deosebit de importanta. In aceasta ordine de idei, functiile dumneavoastra se rasfring nu doar asupra consolidarii si dezvoltarii activitatii C.N.V.M.-ului si acestui segment al pietei financiare, dar, intr-un mod determinativ, trebuie sa influenteze si abordarea strategica de dezvoltare a sectorului de servicii financiare in ansamblu, ceea ce reprezinta un imperativ al zilei de astazi.

Felicitari si succese.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dumitru Ursu presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Va multumesc mult pentru increderea acordata.

Sper ca, inclusiv cu suportul legislativ al Parlamentului, vom dinamiza in continuare activitatea pietei valorilor mobiliare din Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sa-l felicitam pe domnul Ursu cu desemnarea in aceasta functie. (Aplauze.)

Urmatorul subiect pe ordinea de zi: proiectul de Hotarire nr.1435 privind alegerea unui membru al Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie.

Rog comisia. Domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat hotarirea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova, initiativa nr.1435 si relateaza urmatoarele. Prin hotarirea Parlamentului din 23 martie 2006 s-a declarat vacant un mandat de deputat in Parlament care apartine Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Ulterior Curtea Constitutionala, prin hotarirea nr.9 din
4 aprilie 2006, a declarat ca domnul Ghenadie Morcov, candidat supleant pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova, este ales in calitate de deputat in Parlamentul Republicii Moldova cu validarea mandatului.

In conformitate cu prevederile articolului 5 alineatul (1) din Regulament, fractiunile parlamentare au drept sa faca propuneri pentru alegerea reprezentantilor lor in comisiile permanente ale legislativului, tinindu-se seama de reprezentarea lor proportionala in Parlament. Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, prin hotarirea sa, a propus includerea domnului Ghenadie Morcov in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie in calitate de membru.

Conform articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, componenta nominala a fiecarei comisii permanente se hotaraste de Parlament. Avind in vedere ca cele expuse corespund prevederilor legii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a redactat proiectul respectiv de hotarire a Parlamentului, anexat la prezentul raport si propune Legislativului adoptarea acestui proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte. Rog sa luati loc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1435. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Da, vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1435 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.803 privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Doamna Cusnir, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir vicedirector general al Agentiei Moldova-
Vin:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

In numele Guvernului, va prezint proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.233 din 3 martie 2006. Proiectul mentionat este elaborat si aprobat de Guvern in scopul consolidarii dezvoltarii bazei de producere a materiei prime pentru fabricarea vinurilor naturale de calitate superioara si celor spumante.

Guvernul considera oportuna transmiterea din gestiunea economica a Institutului de Cercetari pentru Pomicultura in cea a Societatii pe Actiuni Combinatul de vinuri Cricova a terenurilor cu destinatie agricola cu o suprafata totala de 151,35 de hectare, amplasate in extravilanul satului Gavanoasa, raionul Cahul.

Din suprafata indicata, 146,76 de hectare constituie teren arabil si 4,59 de hectare fisii forestiere. Micsorarea suprafetei cu 5,65 de hectare, de la 157 la 151,35, este cauzata de faptul ca aceste terenuri: pasuni, drumuri, gazoduct si statii de distribuire a gazelor sint folosite de administratia publica locala pentru satisfacerea necesitatilor sociale ale comunitatii. Propunerea respectiva se inscrie in lista actiunilor de optimizare a terenurilor agricole, gestionate de institutul nominalizat si nu va afecta activitatea acestuia.

Intreprinderii agricole de stat Vivaflora, conform ultimelor modificari ale Legii nr.668, sint atribuite 9,97 de hectare de terenuri de destinatie agricola. In realitate intreprinderea nominalizata detine in folosinta 5,82 de hectare. Diferenta de 3,47 de hectare a fost transmisa, prin decizia Comitetului Executiv Chisinau din anii 1983 si 1989, Ministerului Sanatatii pentru constructia Centrului de Diagnosticare pina la adoptarea legii mentionate.

Gospodaria Agricola de Stat Serele Chisinaului, prin ordinul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare nr.78 din 15 aprilie 2005, a fost lichidata si terenurile acesteia, cu suprafata totala de 24,75 de hectare, au fost transmise spre gestionare intreprinderii agricole de stat Vivaflora. Societatii pe Actiuni DAAC Sere, fondate in anul 1999, i-au fost transmise in folosinta, din gestiunea gospodariei agricole de stat Serele Chisinaului, ca fondator, 5 hectare de sere, pe care le-a restabilit si le utilizeaza, iar terenurile aferente cu suprafata 9,21 de hectare au ramas in folosinta gospodariei indicate.

In scopul asigurarii reconstructiei si modernizarii complexului de sere, gestionat de societatea mentionata, precum si al utilizarii eficiente a acesteia se considera oportuna transmiterea in folosinta Societatii pe Actiuni DAAC Sere si a terenurilor aferente serelor cu suprafata de 9,21 de hectare, micsorind respectiv suprafata atribuita Intreprinderii Agricole de Stat Vivaflora.

Adoptarea prezentei legi va crea premise pentru realizarea programului de dezvoltare a Complexului Combinatului de Vinuri Cricova in anii 2004-2013 pentru utilizarea rationala si eficienta a Complexului de sere Societatea pe Actiuni DAAC Sere, precum si va permite ordonarea suprafetelor de terenuri gestionate de Intreprinderea Agricola de Stat Vivaflora, asigurind, totodata, exploatarea eficienta a terenurilor atribuite intreprinderilor nominalizate.

Rog sustinerea dumneavoastra in promovarea acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Eu am s-o rog pe doamna Cusnir, in situatia actuala, sa reprezinte si comisia.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul Marcel Raducan:

Doamna deputat sau doamna viceministru,

Cum e corect, sau vicepresedinte de Departament...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si una, si alta.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, am o intrebare la dumneavoastra referitor la Societatea pe Actiuni DAAC Sere. Spuneti, va rog, cine sint actionarii acestei intreprinderi?

 

Doamna Valentina Cusnir:

In Societatea pe Actiuni DAAC Sere sint doi fondatori. 34% detine statul si 65% le detine... Acusi va spun cine. Adica statul are 34% si restul sint private.

 

Domnul Marcel Raducan:

Cit are statul?

 

Doamna Valentina Cusnir:

34%.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, din pachetul consolidat 100% statul detine 34%.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

 

Domnul Marcel Raducan:

Restul nu stiti cine. Persoane fizice, da?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, nu stiu cine.

 

Domnul Marcel Raducan:

Spuneti, va rog, care a fost necesitatea de a transmite in gestiune 5 hectare de sere societatii respective sau oportunitatea?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Gospodaria Agricola Serele Chisinaului este ca fondator al Societatii pe Actiuni DAAC Sere si vine cu acele 5 hectare de sere, dar terenul aferent a fost transmis Intreprinderii de Stat Vivaflora. Si, adica, DAAC Sere se foloseste de 9,21 hectare de teren aferent, dar aceste terenuri apartin intreprinderii Vivaflora.

Domnul Marcel Raducan:

Eu inteleg. Deci, cu alte cuvinte, din explicatia dumneavoastra inteleg ca 34% sint ale statutului si aceste 5 hectare care au fost atribuite... care, mai bine zis, se vor atribui Societatii DAAC Sere, prezinta acele 34%.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, 5 hectare deja au fost atribuite atunci, in 1999, cind s-a format aceasta institutie, organizatie. Dar aceste 5 hectare de sere, care au fost transmise, se afla pe o suprafata de teren si aceasta suprafata de teren aferent nu apartine in momentul de fata Societatii pe Actiuni DAAC Sere. Este in folosinta legal, conform legii nr.668.

 

Domnul Marcel Raducan:

Doamna Cusnir,

Eu imi cer scuze ca va intrerup. Eu inteleg foarte bine, ce inseamna societate pe actiuni. Deci, nu sint fondatori, ci sint actionari care detin 1%, 2%, 30% s.a.m.d. dumneavoastra spuneti ca 34% sint ale statului si DAAC Sere...

 

Doamna Valentina Cusnir:

65, da.

 

Domnul Marcel Raducan:

Si DAAC Sere detine de asemenea un pachet de actiuni, drepturile DAAC Sere, ca actionar, sint exact aceleasi ca si ale celui care detine 1%. Mai mult decit atit, dumneavoastra nu cunoasteti care este procentul detinut de DAAC Sere. Si darea in functiune, in gestiune ca fondator nu este intemeiata, cred eu. Fiindca se dau 5 hectare in gestiune de la o intreprindere la alta intreprindere in baza unui contract sau in baza unor conditii stipulate intr-o intelegere sau nu stiu cum. Deci, nu mi-ati raspuns la intrebare: care este oportunitatea de a da in gestiune anume Societatii pe Actiuni DAAC Sere 5 hectare ale Gospodariei Agricole Serele Chisinaului, si nu altei societati? Si care sint conditiile in care se da in gestiune acest pamint?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu v-am raspuns. 5 hectare au fost date in 1999, nu se dau acum. Acum se acorda terenul aferent, care alcatuieste 9,21 de hectare.

 

Domnul Marcel Raducan:

Din nota informativa citim ca Societatii pe Actiuni DAAC Sere, fondata in anul 1999, i-au fost transmise in folosinta. Deci, se subintelege ca DAAC Sere s-a fondat in 1999 in baza acestor 5 hectare de pamint?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

 

Domnul Marcel Raducan:

Cu alte cuvinte, fondator este Gospodaria Agricola de Stat Serele Chisinaului. Din ceea ce spuneti dumneavoastra, ar fi fost fondator la DAAC Sere, dar nu DAAC Sere fondator la Serele Chisinaului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, eu asa si am spus, ca Serele Chisinaului este fondator la DAAC Sere si al doilea fondator este S.R.L. Ecoplantera, care detine 65,46%.

 

Domnul Marcel Raducan:

Din informatia pe care o detinem noi, la DAAC Sere statul nu detine nici un procent. De aceea, propunerea noastra este de a exclude punctul 5) din articolul 5 al legii mentionate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceste 9,21 hectare ramin proprietate a statului si ramine statul sa le gestioneze. Aceasta nu inseamna ca ele se transmit sau se daruiesc Societatii pe Actiuni DAAC Sere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

In cazul dat eu mai repet inca o data intrebarea: care sint conditiile la care au fost atribuite sau date in gestiune aceste 5 hectare pentru DAAC Sere, la ce conditii? Dumneavoastra spuneti ca nu este dat pe totdeauna. Da, sint de acord. La ce conditii au fost date in gestiune aceste 5 hectare Societatii pe Actiuni DAAC Sere?

 

Doamna Valentina Cusnir:

In momentul de fata nu pot sa va raspund.

Aceasta nu inseamna ca ele se transmit sau se daruiesc Societatii pe Actiuni DAAC Sere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc domnule Presedinte.

In cazul dat, deci, eu mai repet o data intrebarea: care sint conditiile la care au fost atribuite sau date in gestiune aceste 5 hectare pentru DAAC Sere, la ce conditii?

Dumneavoastra spuneti ca nu este dat pe totdeauna. Da, sint de acord. La ce conditii au fost date in gestiune aceste 5 hectare pentru DAAC Sere.

Doamna Valentina Cusnir:

In momentul de fata, nu pot sa va raspund la aceasta intrebare. Pentru lectura a doua numaidecit pregatesc acest raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc domnule Presedinte.

Parca, domnule Raducan, noi la comisie am clarificat pina la capat toate problemele. In ceea ce priveste DAAC Sere... Cindva, fondator a fost Gospodaria Agricola S.R.L. Chisinau. Din cauza ca in momentul de fata ea nu este si S.R.L. Ecoplantera, care a fost mentionata...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da.

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Fosta Gospodarie Agricola S.R.L. Chisinau 34,55% si S.R.L. Ecoplantera 65,46 la suta.

Care e sensul raspunsului, de ce e necesara transmiterea? Din cauza ca aceste societati se ocupa de producerea rasadului de legume conform noilor tehnologii, unde proiectele realizate pentru producerea acestor rasaduri, pentru pregatirea si cresterea legumelor si terenurile, care, in momentul de fata, 5 hectare despre care vorbim, dupa ce a fost lichidat S.R.L. Chisinau, din cauza ca partea imobila din aceste sere tot a fost privatizata 100% si pamintul nu este gestionat acolo, cresc buruieni in prezent.

De aceea, avind in vedere ca partea statului, tot asa 34% si aceste... se afla acolo alaturi ca sa fie folosite pentru... Dar cine cumpara productia si rasadurile? Taranii cumpara, si nu numai taranii, dar si intreprinderile mari. Vin la Chisinau si cumpara rasadurile crescute conform tehnologiilor moderne si contemporane. Iata scopul acestei actiuni.

Ce inseamna conditiile de transmitere? In conformitate cu legislatia in vigoare, pentru pamintul aflat in gestiune se achita plata impozitului funciar.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Alte intrebari, respectiv catre reprezentantul autorului si reprezentantul comisiei, sint intrebari? Nu sint intrebari.

Deci comisia, din cite sesizez din raport, propune aprobarea proiectului in prima lectura.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, asa este.

 

Domnul Marian Lupu:

Conditiile inexistentei altor intrebari.

Eu va multumesc, doamna Cusnir, si rog sa luati loc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.803. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.803 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3804 pentru completarea articolului 6 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzarecumparare a pamintului. Lectura a doua.

Doamna Cusnir, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si obiectiile facute de deputati privind imbunatatirea proiectului de Lege pentru completarea articolului 6 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzarecumparare a pamintului, adoptata in prima lectura de catre Parlament la
27 octombrie 2005 si deciziile asupra lor le expune in continuare.

Fosta Comisie pentru ecologie si dezvoltarea teritoriului si deputatul Vladimir Ciobanu au propus ca textul propus pentru completarea alineatului (2) de la articolul 6 sa aiba urmatorul cuprins: Al caror capital social nu contine investitii straine ce ar depasi volumul de 49 la suta.

Nu se accepta aceasta propunere, deoarece intreprinderea, cu marirea investitiilor straine cu marimea acestora mai mica decit 49 la suta, dupa cumpararea terenurilor agricole, oricind poate mari procentul de investitii straine.

Deputatul Valeriu Cosarciuc a propus de specificat in lege ca persoanele juridice autohtone, al caror capital social contine investitii straine, vor avea dreptul sa cumpere terenuri agricole cu conditia ca pretul de cumparare a acestora sa nu fie mai mic decit pretul normativ de vinzarecumparare, fara aplicarea coeficientilor de micsorare.

Nu se accepta propunerea, deoarece este o intelegere intre doua parti care nu poate fi controlata. Controlul poate fi efectuat doar la perfectarea documentelor de vinzare-cumparare privind aplicarea taxei de stat.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune un amendament de precizare la alineatul (2). Cuvintele precum si persoane fizice si persoanelor juridice autohtone se substituie prin cuvintele persoanelor fizice, cetateni ai Republicii Moldova, precum si persoanelor juridice, al caror capital social nu contine investitii straine.

Deputatul Valeriu Cosarciuc a propus un amendament, in care, o data cu dezvoltarea pietei funciare, persoanele juridice cu investiti straine sa aiba dreptul la vinzareacumpararea terenurilor cu destinatie agricola, propunind, la capitolul VII Dispozitii finale, completarea articolului 23 cu un nou alineat (2), cu urmatorul cuprins: Persoanele juridice al caror capital social contine investitii straine vor dispune de dreptul de vinzarecumparare a terenurilor cu destinatie agricola de la 1 ianuarie 2015, ceea ce comisia nu a acceptat.

Cu deciziile luate de comisia sesizata in fond asupra propunerilor facute de deputati, proiectul de lege mentionat se propune Parlamentului spre adoptare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc, doamna Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3804 in lectura a doua, tinind cont de raportul Comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze si rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

 

Domnul Marian Lupu:

27?

 

Numaratorii:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Mersi.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 10.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Cu aceste rezultate, Proiectul de Lege nr.3804 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.615 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii privind revizuirea Conventiei asupra protectiei maternitatii din 1952, adoptata la Geneva.

Guvernul. Domnul Mindru, va rog.

 

Domnul Victor Mindru viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi sa propun atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.183 privind revizuirea Conventiei asupra protectiei maternitatii din 1952, adoptata la Geneva la 15 iunie 2000.

Conventia respectiva a fost adoptata de catre Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii, convocata la Geneva la 30 mai anul 2000 in cea de a 88-a sesiune. La conferinta a fost mentionata necesitatea revizuirii Conventiei asupra protectiei maternitatii si a recomandarilor privind protectia maternitatii din 1952 in scopul de a promova intr-o mai mare masura egalitatea tuturor femeilor in domeniul muncii, precum si sanatatea si securitatea mamei si copilului, recunoscind astfel diversitatea nivelului de dezvoltare economica si sociala a statelor membre, diversitatea caracterului intreprinderilor, precum si diversitatea nivelului de protectie a maternitatii prevazute de legislatia si practica nationala.

Totodata, au fost luate in considerare un sir de prevederi, declaratii universale ale drepturilor omului.

Necesitatea ratificarii de catre Republica Moldova a Conventiei este conditionata de faptul ca normele cuprinse in aceasta au fost deja incluse in Codul muncii, adoptat de Parlament prin Legea nr.154 din 28 martie 2003.

Ratificarea Conventiei este de o importanta semnificativa pentru tara noastra, deoarece implica o tratare adecvata a problematicii specifice la nivel national, impune o abordare sustinuta a acesteia prin promovarea principiului protectiei maternitatii.

Ratificarea Conventiei nr.183 va spori credibilitatea Republicii Moldova pe plan extern si, in primul rind, in cadrul Organizatiei Internationale a Muncii, iar in plan intern va contribui la ajustarea bazei normative la standardele europene in ceea ce priveste protectia mamei si a copilului.

Tara noastra va intreprinde masuri necesare pentru realizarea prevederilor conventiei nominalizate, care nu stipuleaza noi drepturi, ci este un instrument de acces la justitie la nivel international.

Ulterior, fiecare membru poate sa depuna directorului general la Biroului International al Muncii o noua declaratie care sa extinda durata concediului de maternitate. Conformarea cu prevederile conventiei respective nu presupune modificarea legislatiei in vigoare si nu implica adoptarea altor legi. Ratificarea Conventiei nu va avea impact direct asupra economiei tarii si nu va atrage cheltuieli financiare suplimentare.

Stimati deputati,

Tinind cont de cele expuse, rog, sa sustineti proiectul de lege propus.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Doamna Serafima Borgan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Ma adresez deputatilor in privinta faptului ca fiecare din noi are raportul comisiei si daca nu sint intrebari, cred ca putem propune ratificarea acestei conventii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Borgan.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.615 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de lege este aprobat in prima lectura.

Si avind, de fapt, continutul raportului Guvernului si continutul raportului Comisiei sesizate in fond, la fel avem un proiect de lege care vizeaza ratificarea unui act international.

Supun votului pentru adoptare in lectura a doua a acestui proiect de lege privind ratificarea conventiei mentionate. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.615 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4226 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate. Un proiect inaintat de Presedintele tarii.

Prezinta domnul Esanu. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Propunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia pentru obtinerea pensiei de intretinere in strainatate, incheiata la New York la 20 iunie 1955.

La aceasta conventie au aderat 62 de state si aderarea Republicii Moldova la acest instrument international va permite cetatenilor Republicii Moldova de a beneficia de posibilitatea primirii pensiilor datorate de persoanele care se afla sub jurisdictia statelor membre ale acestei conventii.

Adoptarea acestei conventii nu va necesita investitii, cheltuieli suplimentare. De aceea, rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului de lege in prima si, daca nu exista obiectii, in a doua lectura.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule ministru,

Care au fost argumentele ca autoritatea desemnata cu dreptul de a... Ca in calitate de autoritate sa fie Ministerul Justitiei, si nu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sau Casa Nationala, ce argumente au fost?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru ca este vorba despre executarea absoluta, in majoritatea cazurilor, a hotaririlor judecatoresti, care se asigura de catre Ministerul Justitiei. De asemenea, este vorba ca Republica Moldova va trebui sa expedieze documentele peste hotare, actiune care, de asemenea, se efectueaza de catre Ministerul Justitiei si consideram mai rationala aceasta optiune.

 

Doamna Valentina Buliga:

Va multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Care, practic, a fost acceptata de majoritatea statelor membre ale Conventiei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Esanu.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de hotarire si, luind in considerare cele expuse de reprezentantul Guvernului si tinind cont de faptul ca aderarea la conventiile de baza ale Organizatiei Natiunilor Unite este prevazuta de Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si de avizele pozitive ale comisiilor parlamentare, propun sa votam acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Iovv.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4226 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4226 este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de Lege nr.4226, rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4226 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

In continuare, de fapt, eu mentionez ca subiectele nr.8 si nr.9 se refera la fel la proiectul de lege care vizeaza aranjamentele internationale.

Am o propunere. Avind, deci, acelasi autor, acelasi prezentator si aceeasi comisie care urmeaza sa prezinte raportul, propunerea este, ca domnul Novac, directorul Agentiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuala, sa ne prezinte proiectele nr.770 si 771. Ca urmare, voi solicita comisia ca sa prezinte ambele rapoarte dupa care vom supune votului in mod separat aceste doua proiecte.

Domnul Novac, va rog.

 

Domnul Stefan Novac director general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala:

Intr-adevar, ambele proiecte sint foarte strins legate intre dinsele. Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala reprezinta institutia specializata a Organizatiei Natiunilor Unite si contribuie la protectia proprietatii intelectuale in lume, prin colaborare intre state, asigura colaborarea administrativa dintre uniunile in domeniul protectiei proprietatii intelectuale, create in cadrul Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale si Conventiei de la Berna privind protectia operelor literare si artistice. Stimuleaza incheierea noilor tratate internationale, precum si modernizarea legislatiilor nationale, acorda asistenta tehnica si de alta natura statelor membre.

La 1 octombrie 2003 a avut loc Conferinta Organizatiei Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala si Adunarea unor uniuni administrate de Organizatia Mondiala, la care au fost adoptate modificari in Conventia pentru Instituirea Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuala, precum si in celelalte tratate internationale administrate de O.M.P.I. conform carora au avut loc schimbari in structura administrativa si financiara a Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale.

Conform modificarilor propuse, structura O.M.P.I. va consta din doua organe de conducere: Adunarea Generala sau Asambleea si Comitetul Coordonator. Conferinta, in calitate de organ de conducere, se va desfiinta.

Totodata, Adunarea Generala se va intruni anual la convocarea directorului general al O.M.P.I., pina in prezent fiind convocata o data la 2 ani.

In conformitate cu articolul 11 al Conventiei pentru Instituirea O.M.P.I., bugetul organizatiei se constituie din contributiile uniunilor, al caror cuantum este decis de catre Adunarea Uniunii.

Modificarile propuse interpreteaza sursele de finantare din care se va alcatui bugetul O.M.P.I., astfel incit bugetul se va forma din contributiile directe ale statelor membre, tinind cont de clasele care vor fi stabilite de catre Adunarea Generala la sesiunea comuna cu Adunarea Uniunilor.

Dorim sa mentionam faptul ca, in calitate de reprezentant al Republicii Moldova la O.M.P.I., Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala suporta toate cheltuielile necesare participarii la aceste tratate.

Modificarile propuse in Conventia pentru Instituirea O.M.P.I. ce tin de Adunarea Generala si de finante au atras dupa sine modificari corespunzatoare in tratatele internationale administrate de O.M.P.I, la care este parte Republica Moldova.

Aceste modificari vor intra in vigoare la o luna dupa ce notificarile in scris de acceptarea modificarilor vor fi receptionate de catre directorul general al O.M.P.I. Rog sustinerea ambelor proiecte.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari catre domnul raportor? Nu sint.

Domnule Novac, va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Va prezint raportul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana. In cazul ambelor proiecte de lege, aveti aceste proiecte disribuite. Nu voi da citire integral acestor texte. Voi preciza doar ca, in cazul proiectului nr.770 privind acceptarea amendamentelor la Conventia pentru Instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, sint vizate articole concrete si anume articolele 6, 7, 8, 9, 11, 17, 20 si 21 din Conventie, acestea avind ca scop modificarea structurii organizatorice a organizatiei si modalitatea de finantare a acesteia.

Trebuie sa precizez, de asemenea, ca organizatia va avea de acum incolo doua bugete distincte, fiecare fiind format din surse diferite. Potrivit modificarilor propuse, organizatia va avea un buget unic ce va prezenta, in mod detaliat si transparent, veniturile si cheltuielile organizatiei si ale unitatilor, ale caror functii administrative exercita organizatia. Acest buget se va forma din contributiile directe ale statelor membre, din taxele si sumele datorate pentru serviciile prestate, din incasarile din vinzarea publicatiilor organizatiei, din donatii si alte venituri.

Republica Moldova va fi incadrata in clasa a 9-a conform clasificarii propuse si contributia ei anuala va constitui circa 11 mii de franci elvetieni. Comisia considera necesar, pentru a respecta normele tehnicii legislative, sa expunem articolul 1 din proiectul de lege prezentat de Guvern in felul urmator.

Se accepta amendamentele la articolele 6, 7, 8, 9, 11, 17, 20 si 21 din Conventia pentru Instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, adoptata de Conventia Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale la
1 octombrie 2003 la Geneva.

Acesta a fost raportul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana asupra proiectului nr.770.

In ceea ce priveste al doilea proiect, nr.771, din ordinea de zi, comisia propune adoptarea acestuia in prima si a doua lectura, de altfel ca si a primului proiect prezentat, cu urmatoarele specificari. Intrucit actul legislativ, vizeaza amendarea mai multor tratate internationale, comisia noastra propune urmatoarea redactie a denumirii actului: Lege pentru acceptarea amendamentelor la unele tratate internationale administrate de catre Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.

Comisia considera necesara indicarea in textul articolului 1 al proiectului de lege a faptului ca tratatele respective sint administrate de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Este vorba doar de precizari, de forma pentru conformitate cu cerintele in vigoare si normele tehnicii legislative. Comisia propune votarea ambelor proiecte in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari sau propuneri altele decit cele evocate pentru lectura a doua sint?

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului le Lege nr.770. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea

Va multumesc.

Acelasi proiect de lege in lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.770 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.770 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege nr.771. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.771 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.771 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1629 cu privire la anularea datoriilor unor institutii si intreprinderi de profil zootehnic.

A fost prezentat de un grup de deputati, prezinta domnul deputat Afanasi Mandaji.

 

Domnul Afanasi Mandaji:

,

!

16 2004 . . . , 2005 .

. - , .

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul le Lege cu privire la anularea datoriilor unor institutii si intreprinderi de profil zootehnic, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de fostii deputati in Parlament: domnii Semeniuc, Pamujac, Mandaji si expune urmatoarele.

Institutul National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara, Centrul Republican pentru Ameliorarea si Reproducerea Animalelor si fosta Asociatie Stiintifica de Productie pentru Zootehnie TEVIT sint intreprinderi se stat, a caror sarcina este organizarea procesului de dezvoltare a sectorului zootehnic prin aplicarea tehnologiilor avansate de reproductie, ameliorarea si imbunatatirea genofondului animalelor, promovindu-le in intreaga tara.

Cauzele acumularilor datoriilor istorice de intreprinderile mentionate au fost expuse de autor in nota informativa. O parte din avizele comisiilor permanente din legislatura a XV-a sint urmatoarele.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propune proiectul de lege mentionat pentru discutie in Parlament. Comisia pentru drepturile omului si minoritatile nationale propune spre discutii si de a solicita avizul Guvernului. Comisia pentru ecologie si dezvoltarea teritoriului, il propune Parlamentului spre dezbateri, pronuntindu-se doar pentru anularea datoriilor si la penalitati si amenzi. Comisia pentru economie, industrie, buget si finante se pronunta pentru respingere, din motivul ca nu este insotit de o nota informativa, care ar contine argumentele necesare pentru anularea datoriilor intreprinderilor in cauza. Comisia pentru administrarea publica, Comisia pentru politica externa si Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune acest proiect de lege spre examinare in Parlament la prezentarea avizului pozitiv al Guvernului.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova sustine ca, in conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (2) din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, bugetul consolidat este format din bugetul de stat si din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, ca elemente independente.

O astfel de abordare a problemei vizate poate aduce atingerea principiilor autonomiei locale stipulate la articolul 109 din Constitutie. Prin Hotarirea nr.799 din 8 iunie 2004, Guvernul a aprobat avizul la proiectul de lege mentionat, considerindu-l oportun si binevenit in vederea ameliorarii situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice de importanta nationala, sustinindu-l integral.

Totodata, Guvernul propune, ca anularea datoriilor sus-numitelor intreprinderi fata de bugetul public national sa fie prevazuta in Legea bugetului. Mentionam ca sumele respective n-au fost prevazute nici in Legea bugetului de stat pe anul 2005 si nici in Legea bugetului de stat pe anul 2006. Comisia pentru agricultura si industria alimentara, in principiu sustine anularea datoriilor, insa considera ca trebuie divizate datoriile, amenzile si penalitatile in datorii fata de bugetul de stat si datorii fata de unitatile administrativ-teritoriale, cu specificarea primariilor pe care acestea au fost acumulate. Din informatiile parvenite sint 16 la numar.

Totodata, statul sa acorde suplimentar primariilor respective subventii pentru sumele banesti anulate de acestea. In acelasi mod, ar putea fi rezolvata si problema privind anularea datoriilor fata de bugetul asigurarilor sociale. Astfel, se cere concomitent si modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, propune Parlamentului proiectul de Lege cu numarul de intrare 1629 din 11 martie 2004 spre respingere, propunind Guvernului sa prezinte un proiect de lege ce tine de rezolvarea problemei in cauza, dar care sa nu contravina Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna Cusnir.

In aceste conditii, tinind cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond, care propune plenului Parlamentului respingerea proiectului mentionat, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru respingerea proiectului de Lege nr.1629, rog sa voteze. Unanimitate.

Prin vot unanim, proiectul de Lege nr.1629 este respins.

Proiectul de Lege nr.4492. Guvernul.

De fapt, acest proiect, daca nu gresesc, si-mi aduc aminte bine, noi am inceput sa-l discutam in plenul Parlamentului si l-am remis comisiei pentru examinare suplimentara, pe care motiv continuam cu raportul comisiei.

Doamna Cusnir, va rog.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Propun spre atentia dumneavoastra raportul comisiei asupra proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor, pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat repetat proiectul de lege sus-mentionat, supus discutiilor la sedinta in plen a Parlamentului din
3 martie 2006, si remis in comisie pentru reexaminare si expune urmatoarele.

Amintim ca proiectul de lege prevede retragerea din circuitul agricol a terenurilor agricole cu o suprafata de 4,63 hectare din folosinta Institutului de Cercetari Stiintifice Selectie si Tehnologii pentru Pomicultura si atribuirea lor pentru constructia noii Statii Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ. In urma dezbaterilor, comisia a ramas pe pozitia ca, proiectul de lege poate fi acceptat in prima lectura, in cazul excluderii articolului 3, care tine de scutirea de compensarea sectorului agrar, cauzat de excluderea din circuitul agricol a terenurilor agricole cu suprafata de 4,63 hectare.

Cu conditia acceptarii propunerii sus-mentionate, comisia sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege nr.4492 din 28 decembrie 2005 spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnul Presedinte.

Cred ca doamna Cusnir nu se supara ca este atacata repetat cu intrebari.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, deloc.

 

Domnul Marcel Raducan:

Fractiunea Partidului Democrat sustine acea idee nobila de a reamplasa Statia Hidrometeo, luind in considerare ca aceasta este si cerinta organizatiilor internationale la care este parte si statia respectiva. Dar asa o intrebare. Intrebarea am avut-o si la comisie si am avut-o si data trecuta, si o repet si astazi. De ce suma este necesar, pentru a reamplasa aceasta statie? Si de unde se va lua aceasta suma?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta intrebare a fost adresata

Domnul Marcel Raducan:

Si nu a fost raspunsul. A fost o suma

 

Doamna Valentina Cusnir:

De 20 de milioane.

 

Domnul Marcel Raducan:

Si nu a fost raspunsul, daca exista un proiect, real, care sa confirme aceasta suma si de unde va fi luata aceasta suma de 20 de milioane de dolari, fiindca ne dam seama ca este o suma destul de mare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In comisie au fost examinate toate variantele posibile si comisia a ajuns la concluzia ca este necesara reamplasarea, dar sa nu piarda sectorul agrar, adica prin excluderea articolului 3, ca acele pierderi, pe care le va suporta sectorul agrar de la schimbarea destinatiei terenurilor agricole, sa fie platite, adica sa nu fie scutiti.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna presedinte.

Cu alte cuvinte, nu este un proiect, care ar confirma ca, intr-adevar, este necesara suma de 20 de milioane de dolari. Mai mult decit atit nu este clar de unde va fi aceasta suma. Deci, noi venim cu urmatoarea propunere.

Luind in considerare ca acesti bani, de care incercam acum sa scutim Serviciul Hidrometeorologic de care vor merge nu in bugetul de stat, dar in fondul de renovare si ameliorare a terenului, noi venim cu propunerea de a-i esalona pe
4, 5, 6 ani. Fiindca, acesti bani se vor duce, pina la urma, nu in bugetul de stat, care pot fi acoperiti din alta parte, dar se vor duce intr-un fond special, care are stricta necesitate de bani.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate coleg,

Pentru a doua lectura cred ca vom discuta aceasta propunere foarte minutios.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, alte intrebari pentru lectura intii? Nu sint?

Va multumesc, doamna Cusnir.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Tin sa specific inca o data ca voi supune votului proiectul de Lege nr.4492 pentru aprobarea acestuia in prima lectura, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond, care a propus plenului Parlamentului votul pozitiv, asupra lecturii intii a acestui proiect la conditia excluderii articolului 3. Am inteles corect, da? Proiectul prezentat de catre Guvern, care tine de scutirea de compensare a sectorului agrar, cauzat de excluderea din circuitul agricol a terenurilor agricole cu suprafata de
4,63 hectare. Deci, acest punct dispare, avindu-se totusi un element de concept. In aceste conditii, noi aprobam proiectul in prima lectura.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Domnule presedinte, multumesc.

Noi am propus ca sa fie reesalonata. Deci, aceasta este o chestie de concept si cred ca trebuie de votat in lectura intii. Nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, deci astazi, articolul 3, in modul in care acest proiect a venit la Guvern, prevede scutirea. Parlamentul isi propune sa voteze acest proiect conform raportului comisiei sesizate in fond, prin a elimina aceasta clauza de scutire, pe care motiv propunerea dumneavoastra, de fapt, pentru lectura a doua pe dimensiunea tehnica...

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4492 in lectura intii. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4492 este aprobat in prima lectura.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Se propune de adoptat astazi si in a doua lectura, fiindca este clara situatia si sint necesare locuri de constructie s.a.m.d. Fractiunea propune in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia este gata pentru lectura a doua?

Microfonul nr.2, domnul Todoroglo.

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Noi, ca atare, am discutat, din cauza ca la sedinta comisiei domnul Raducan nu a propus nici o initiativa, noi am luat decizia prezentata de doamna vicepresedinte al comisiei. Dar eu sustin propunerea care o sa fie adoptata in a doua lectura din urmatoarele considerente.

Primul. Este indiscutabila sustinerea adresarii Guvernului referitoare la alocarea acestor 4,6 hectare de pamint, avind in vedere necesitatile si interne, si externe privind schimbarea acestui serviciu pe alta data. Aceasta tine numai de competenta Parlamentului si noi mergem pe aceasta cale.

Al doilea. E necesar, si Parlamentul, Guvernul nu are dreptul si Parlamentul astazi in prima lectura, referitor la schimbarea destinatiei pamintului, avind in vedere ca prevede o constructie pe acest pamint. Alte actiuni din partea Guvernului vor fi realizate conform competentei Guvernului si in conformitate cu legislatia in vigoare. Si noi avem posibilitati de schimbare a propunerilor Guvernului pentru a doua lectura. Sau acceptam varianta, sau sustinem constructia, sau nu.

Domnul Marian Lupu:

Am sesizat.

Va multumesc, domnule Todoroglo.

As solicita o opinie legala de la microfonul nr.1 pe marginea propunerii colegului nostru domnul Raducan, ce vizeaza efectuarea platilor in transe. Intrebarea mea este: acest subiect tine de materia legii sau poate fi reglementat in alte conditii decit cea a legii propriu-zise.

Microfonul nr.1. Anume virarea acestor bani in transe sau integral.

 

Domnul Ion Creanga seful directiei juridice al Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Directia juridica a Aparatului Parlamentului spune ca scutirea propriu-zisa pentru schimbarea destinatiei tine de Parlament. Modalitatea, procedura in cit, in rate ar putea fi efectuata si de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Raducan,

In aceste conditii, va mentineti propunerea pentru lectura a doua? Nu.

Va multumesc.

Doamna Cusnir,

microfonul nr.4, pentru lectura a doua, pozitia?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Parlamentul si-a facut misiunea in ceea ce tine de acest proiect de lege. In ceea ce priveste reesalonarea, n-au decit sa vina cu alta initiativa pe parcurs si atunci sintem gata sa sustinem lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Sinteti pe pozitia sa sustineti lectura a doua.

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii si tinind cont de pozitia comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr. 4492. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.4492 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.395.

Guvernul. Prezinta domnul Mindru.

 

Domnul Victor Mindru:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru completarea Legii serviciului in organele vamale a fost elaborat in scopul protejarii dreptului la pensie a colaboratorilor vamali, care au solicitat stabilirea pensiilor anterior datei de 12 decembrie 2003, dar nu si-au putut realiza drepturile din cauza imperfectiunii articolului 44 din legea nominalizata.

Astfel, potrivit prevederilor articolului 44 din Legea serviciului in organele vamale, aceste categorii de persoane erau indreptatite sa primeasca pensie pentru vechime in munca, in cazul in care au atins virsta de 50 de ani si au o vechime in munca de cel putin 20 de ani, dintre care cel putin 12 ani si 6 luni in organele vamale. Insa acest articol nu prevedea organul abilitat cu dreptul de a stabili pensiile, sursa de acoperire a cheltuielilor ce tin de plata lor si nici mecanismul de stabilire si calculare a pensiilor respective, ceea ce facea imposibila aplicarea acestuia.

Intru solutionarea situatiei create a fost adoptata Legea pentru modificarea Legii serviciului in organele vamale in vigoare de la 12 decembrie 2003, care stabileste sursa de finantare si indexare a pensiilor, precum si organul de stabilire a pensiilor, Casa Teritoriala de Asigurari Sociale. Insa legea mentionata, intrind in vigoare la 12 decembrie 2003, nu avea efect retroactiv si, prin urmare, nu se extindea asupra colaboratorilor Serviciului Vamal, care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada de la 24 august 2000 pina la 12 decembrie 2003, problema raminind nesolutionata.

In acest timp, incepind cu 1 ianuarie 2004, acest articol a fost abrogat, acordindu-se dreptul colaboratorilor vamali sa beneficieze de pensie ca functionari publici, deoarece ei fac parte din aceasta categorie. Din acest motiv, un grup de colaboratori vamali, 39 de persoane, n-au reusit sa-si realizeze dreptul la pensie conform articolului 44 din Legea serviciului in organele vamale si nu pot sa-si stabileasca pensiile in temeiul normelor ce reglementeaza pensionarea functionarilor publici, deoarece la momentul adresarii confirmau 12 ani si jumatate in serviciul de specialitate, asa cum prevedea articolul 44 din Legea serviciului in organele vamale, si nu 15 ani in acest serviciu.

In vederea redresarii acestei situatii, au fost emise hotaririle instantelor de judecata, prin care Departamentul Vamal a fost obligat sa stabileasca si sa efectueze plata pensiilor, in conformitate cu articolul 44 din legea nominalizata din 20 iulie 2000, colaboratorilor Serviciului Vamal, care s-au adresat in instantele de judecata pentru apararea drepturilor lor. Acestia din urma, nefiind abilitati prin lege de a stabili pensia, precum si din lipsa sursei de finantare, au fost in imposibilitate de a executa hotaririle de judecata.

In scopul solutionarii imediate a problemei mentionate, Guvernul a emis decizia nr. 7 din 19 ianuarie 2005, prin care Casa Nationala de Asigurari Sociale, pina la adoptarea proiectului de lege corespunzator, a stabilit plata pensiilor categoriilor de persoane mentionate. Scopul adoptarii acestui proiect de lege este crearea temeiului legal pentru realizarea drepturilor la pensie a colaboratorilor Serviciului Vamal care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada de la
24 august 2000 pina la 12 decembrie 2003, inlaturind astfel lacuna existenta in legislatia de pensionare.

Deoarece persoanelor vizate, in conformitate cu decizia Guvernului mentionata deja, li s-au stabilit pensii, adoptarea proiectului de lege indicat nu va genera cheltuieli aferente stabilirii si platii pensiilor categoriilor de persoane mentionate. Luind in considerare cele expuse, rog, stimati deputati, sa adoptati proiectul de lege mentionat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

O intrebare, dar mai bine spus si o constatare. Acest proiect de lege are menirea, dupa cum inteleg eu, de a inlatura o greseala sau o gafa comisa de Guvern sau, mai corect spus, de institutiile abilitate cu anumite responsabilitati. Si inteleg ca logic ar fi sa sustinem acest proiect de lege, pentru ca pune in drept pe acei
39 de colaboratori, drept care a fost revendicat in instanta de judecata in 2004. Dar vreau sa intreb, ce s-a intimplat ca din 2004 proiectul de lege a fost elaborat abia acum, in februarie 2006?

Si a doua parte a intrebarii este: de ce se intimpla si a cita oara se intimpla si cit se va mai intimpla, de cite ori se va mai intimpla cind Guvernul, de fapt, deja adopta niste decizii unilaterale, apoi vine dupa acoperire legala la Parlament. De fapt, noi sintem pusi in situatia ca la fiecare proiect de lege sa cerem aviz pozitiv de la Guvern si apoi ni se permite. Eu as vrea, pur si simplu, sa fac o adresare catre Guvern ca asemenea situatii sa nu se practice.

Multumesc.

 

Domnul Victor Mindru:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu inteleg ca Guvernul isi bate capul de acei 39 de colaboratori ai vamei, este un lucru, cred, absolut logic si normal, fiecare cetatean in republica noastra este important. Dar as vrea sa inteleg, oare nu cumva ar putea Guvernul, de exemplu, sa stabileasca aceleasi pensii, tot printr-o decizie de Guvern, pentru taranii care au iesit la pensie pina in 2000, sa fie egale cu pensiile taranilor care au iesit, inclusiv ale celor care au exercitat functii de raspundere in agricultura, de exemplu, cu pensiile taranilor care au iesit la pensie in 2005 sau in 2004.

Si, in general, eu am primit raspuns la interpelarea facuta, am citit, insa practica demonstreaza destul de clar: oamenii ne aduc cifre concrete care nu corespund informatiei pe care o prezentati dumneavoastra. De aceea, eu as vrea sa inteleg, poate este cazul sa ne batem capul si de toti acei zeci de mii de oameni care au virsta nu de 50 de ani, ca si colaboratorii vamali, eu cu tot respectul fata de toti acei care au iesit la pensie, dar nu la virsta de 50 de ani, au virsta de 75, 80 de ani. Au probleme de sanatate si au o pensie mult mai mica decit acei care ies astazi la pensie.

 

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc, domnule deputat Braghis.

Daca imi permiteti, in ceea ce priveste prima parte a intrebarii dumneavoastra, intr-adevar, dumneavoastra v-ati referit la unificarea legislatiei in domeniul pensionarii. Si, intr-adevar, astazi se lucreaza in acest domeniu, este o necesitate si in principiu, sint unele conditii si internationale ca sa unificam. Fiindca in prezent, intr-adevar, exista diferite legi pentru diferite categorii de persoane care ies la pensie.

In ceea ce priveste intrebarea a doua, majorarea pensiilor, clar lucru ca intrebarea data tine de situatia in bugetul asigurarilor sociale de stat si clar lucru ca, fiind posibilitate, pensiile vor fi majorate pentru toti pensionarii.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, dar eu va pun intrebarea. Pentru 39 de vamesi, nu stiu daca sint cei mai defavorizati cetateni ai Republicii Moldova, Guvernul a gasit surse si timp de un an de zile plateste acesti bani, fara a avea acoperire legala a Parlamentului. Va pun intrebarea: de ce Guvernul nu ar gasi asemenea surse ca sa acopere pensiile, diferenta de pensie la acei care au lucrat in agricultura si au iesit la pensie pina in anul 2000?

 

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Fara tot aceeasi acoperire legala, care nu a fost nici intr-un caz, nici in altul. De ce e asa de selectiv lucrul dumneavoastra?

 

 

 

Domnul Victor Mindru:

Da, eu am inteles, domnule deputat. In cazul dat este vorba, in genere, de stabilirea pensiei, si nu de volumul pensiei la aceste 39 de persoane care au activat in domeniul vamal.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Cu atit mai mult.

 

Domnul Victor Mindru:

Restabilirea pensiei. De aceea, venind cu proiectul dat, noi stabilim legalitatea stabilirii pensiei acestor persoane. In ceea ce priveste celelalte intrebari, eu v-am spus ca asupra intrebarilor date Guvernul lucreaza.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si cind o sa avem un raspuns la acest capitol, fiindca se aude acest lucru de mai multi ani de zile?

 

Domnul Victor Mindru:

Acum nu pot sa va spun concret, dar noi ne straduim cit mai urgent sa fie aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca eu, in primul rind, vreau sa mentionez ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Rog sa luati loc.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Aceste situatii care s-au creat nu sint de astazi. Deci ceea ce vizeaza majorarea pensiilor, toata populatia cunoaste ce s-a facut in ultimii ani. Dar ceea ce vizeaza proiectul de astazi, eu vreau sa va spun ca personal am avut... Fiindca la Ungheni, dumneavoastra cunoasteti ca Vama a activat, de multi ani activeaza si sint sase colaboratori care au lucrat peste 30 de ani si au lucrat, vreau sa zic, cinstit. Nu sint de acei care au lucrat in ultimii zece ani si anume acestia au ramas fara pensii si traiau, vasazica, din contul familiei, dar nu primeau pentru ceea ce au meritat, pentru lucrul pe care l-au facut in 30 de ani de zile.

De aceea, eu cred ca este foarte binevenit si, desigur, a cam intirziat acest proiect, trebuia adoptat inca in 2004, pentru a exclude aceste devieri, care au avut loc, si acesti oamenii nu si-au putut perfecta pensiile.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fiindca se incearca ca intotdeauna sa se prezinte ca tot ce a fost pina la 2000 a fost rau si tot ce a fost dupa 2000 este bun, dupa 2001, de asemenea, este bun. Eu as vrea inca o data se mentionez ca m-am referit la oamenii care au iesit la pensie in anii 1990, 1989 si 1985 si primesc pensie inca calculata in ruble sovietice, cu recalcularile respective pensiile lor sint de 3, de 4, cite o data, ori mai mici decit cele cu care au iesit oamenii la pensie in anul 2004 sau 2005.

De aceea, domnule Calmatui, sint absolut de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Mai mult decit atit, eu sustin acest proiect de lege. Nu sint impotriva lui. Stiu ca vamesii sint cei mai saraci oameni din Republica Moldova si de aceea ii sustin, chiar si acei care au lucrat 30 de ani de zile in vama Ungheni.

Dar repet inca o data, problema este ca demult vorbim despre acest lucru, dar nu se face, putin se face, in orice caz aceasta este impresia mea. Si Guvernul doar ne promite ca si astazi ca examinam. Eu am si aceste raspunsuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Proiectul acesta de lege, de fapt, a fost initiat de Guvern, in rezultatul judecatii in care s-au adresat acesti 39 de oameni, si greseala a fost comisa in 2000, atunci cind... Domnii stiu cine a fost atunci prim-ministru s.a.m.d. Asa ca, imi cer scuze...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog...

Domnule Braghis,

Eu am sa va permit, daca doriti, o sa luati cuvint. Sa permitem comisiei, doamnei si dupa aceasta o sa replicati. Nici o problema.

Doamna Buliga... Pai, am sa va ofer.

Doamna Buliga, eu va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati deputati,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de Lege privind pensiile colaboratorilor Serviciului Vamal, care s-au adresat in vederea stabilirii pensiei lor in perioada anului 20002003. Si a constatat ca, intr-adevar, colaboratorii vamali, conform articolului 44 din Legea nr.1150 din 20 iulie 2003, au avut care au atins virsta de pensionare de 50 de ani si au avut o vechime in munca de cel putin 20 de ani calendaristici, dintre care cel putin 12 ani si sase luni in organele vamale au dispus de acest drept. Dar pe motivul imperfectiunii articolului corespunzator, legea nu stabilea sursa din care urmau sa fie acoperite cheltuielile pentru plata acestor pensii si organul abilitat cu dreptul si obligatiunile de a stabili pensii colaboratorilor vamali.

Ulterior prin Legea nr.453 din 14 noiembrie 2003, care a intrat in vigoare la 12 decembrie 2003, aceste prevederi au fost incluse, dar fara a li se da putere retroactiva, din care motiv problema persoanelor ce au obtinut dreptul la pensie pina la aceasta data a ramas in continuare nesolutionata. Modificarile ulterioare in legislatia de pensionare au stabilit conditii de acordare a pensiilor pentru colaboratorii vamali identice cu cele prevazute pentru functionarii publici, care, fiind mai severe, au lipsit de dreptul la pensie unele persoane, care aveau acest drept conform conditiilor prevazute anterior in legislatie.

In scopul respectarii drepturilor constitutionale ale acestor cetateni, Guvernul, prin decizia sa din 19 ianuarie 2005, a solutionat problema mentionata, insa, tinind cont de prevederile articolului 66 si 102 din Constitutia Republicii Moldova, este necesar de a incadra in cadrul legal aceasta decizie, fapt exprimat prin acest proiect de lege.

Proiectul a fost examinat de toate comisiile permanente care si-au exprimat pentru examinarea si adoptarea lui in prima lectura, invocind unele obiectii ce vor fi examinate de catre comisie in lectura a doua.

In procesul discutiei asupra proiectului in cadrul comisiei sesizate in fond, doi deputati, domnii Urechean si Oleinic, s-au pronuntat pentru respingerea acestuia, considerind irationala efectuarea unor cheltuieli neprevazute in acest scop in bugetul asigurarilor sociale de stat.

Insa tinind cont de cele relatate si de necesitatea de a oferi persoanelor indicate posibilitatea de a-si realiza drepturile oferite licit prin legislatie, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritate de voturi, propune aprobarea proiectului de lege privind pensiile colaboratorilor Serviciului Vamal care s-au adresat pentru stabilirea ei in perioada nominalizata.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Daca mi se permite, doua propozitii referitor la...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Ceea ce a mentionat domnul deputat Braghis. Vreau sa spun ca Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, pe care am onoarea sa o conduc, nu o data a discutat in comisie situatia in cadrul asigurarilor de pensii si despre necesitatea realizarii strategiei de unificare a sistemului de pensionare.

Am avut audiere in comisie. Este un plan concret de masuri, pe care Guvernul si Parlamentul urmeaza sa-l realizeze in termenele apropiate.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc domnule Presedinte.

Doamna presedinte de comisie,

Eu nu cred ca Parlamentul trebuie sa urmeze practica vicioasa a Guvernului, atunci cind nu rezolva problemele, ne promite ca vor fi strategii, vor fi programe, in curent se va hotari s.a.m.d.

Eu cred ca Parlamentul trebuie sa fie acel organ legislativ pe care vrem sa-l avem noi in Republica Moldova, si nu practica pe care ne-o propune astazi Guvernul actual.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, intrebari pentru comisie? Nu sint. Intrebare pentru comisie? Da, de acord.

Eu va multumesc, doamna Buliga.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

In replica, in cuvintarea doamnei Ostapciuc s-a vorbit despre Guvernul din 2000 si despre Prim-ministru, sa stie dumneaei cine era atunci... Vreau sa spun ca aceasta lege a fost aprobata nu de Guvern, ci de Parlamentul Republicii Moldova si imi amintesc cine era atunci in Parlamentul acestei republici.

De aceea, cred eu, trebuie inca sa clarificam ce a propus Guvernul si ce a aprobat Parlamentul si nu este cazul sa incercam de fiecare data sa invinuim pe cineva. Eu nu am incercat in discursul meu sa propun, sa invinuiesc pe cineva sau pe altcineva. Eu am pus o problema care este absolut clara si doamna presedinte al comisiei Buliga a confirmat inca o data ca avem in tara o problema despre care se vorbeste in ultimii 4, 3 ani de zile foarte mult si care nu se rezolva. Iata care este pozitia mea, opinia mea asupra careia insist inca o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina liniste. (Rumoare in sala.)

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.395 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Lege nr.395 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3536 privind modificarea si completarea Legii cu privire la petitionare.

Rog comisia.

Deci, situatia ca noi am inceput procesul de examinare in sedinta in plen, proiectul de lege mentionat a fost remis comisiei si, de fapt, urmam aceleasi norme de procedura.

Va rog, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a dezbatut proiectul de Lege nr.3536, inaintat de un grup de deputati, privind expunerea alineatului (2) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare intr-o redactie noua, care prevede ca petitiile anonime nu se examineaza.

Mentionam ca, la sedinta Parlamentului din 16 decembrie 2005, a fost prezentat raportul comisiei sesizate in fond asupra proiectului de Lege nr.3536 in care, cu acordul unora dintre autori, s-a facut propunerea privind conceptul proiectului de lege.

In procesul examinarii proiectului de lege in cadrul sedintei nominalizate, in luarile de cuvint, deputatii au expus opinii contradictorii pe marginea prevederilor prezentului proiect de lege, iar autorii initiativei legislative au insistat ca reglementarea proiectului de lege sa ramina in versiunea autorilor proiectului.

Proiectul de Lege nr.3536, fiind remis comisiei sesizate in fond, a fost examinat suplimentar, tinind cont de argumentele autorilor prezentei initiative legislative si de expunerile deputatilor.

S-a constatat ca informatiile primite in scris, in care se aduc la cunostinta fapte ce afecteaza securitatea nationala sau ordinea de drept, nu pot fi lasate fara verificare pentru motivul ca nu sint semnate de autor.

Este evident ca astfel de adresari necesita a fi remise autoritatilor publice competente pentru verificarea lor in conformitate cu legislatia respectiva in vigoare.

Spre deosebire de proiectul vizat, redactia actuala a alineatului (2) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare prevede o astfel de posibilitate.

In legatura cu aceste constatari, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, cu o majoritate de voturi, a decis ca expunerea alineatului (2) ) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare, in varianta autorilor proiectului, nu poate fi sustinuta si propune Parlamentului proiectul de Lege nr.3536 pentru respingere.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa aflu parerea dumneavoastra, daca actuala prevedere a legii nu contravine cumva articolului 52, alineatul (1), din Constitutie care spune urmatoarele: Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor. si atit, exceptii nu sint.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Dupa parerea noastra, noi am examinat acest moment, aceasta, deci, obiectie, spunem asa, sau argumentul autorilor in cadrul comisiei si am constatat ca articolul 54 din Constitutie prevede unele restrictii privind exercitarea, deci, a drepturilor si libertatilor omului. Si aceste restrictii taman ca se refera la problematica despre care noi am vorbit, anume problema securitatii statului si respectarii ordinii de drept.

In legatura cu aceasta, noi, deci, si propunem spre respingere varianta autorilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra, in principiu aveti dreptate, cind invocati drepturile persoanei, drepturile cetateanului, drepturi proclamate, consfintite constitutional si care, conform prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, pot fi limitate pina la un anumit punct, doar prin lege, atunci cind este necesar intr-o societate democratica. Asa spune Conventia, pe care noi am ratificat-o si pe care tindem s-o respectam.

In cazul scrisorilor anonime, cine este obiectul exercitarii drepturilor: o persoana, un grup de persoane, o institutie, cine este? Bine, noi avem poetul anonim, cu anonimatul stam bine in Republica Moldova. Cine este obiectul exercitarii drepturilor constitutionale recunoscute si eventual limitate pina la un anumit punct, daca este necesar intr-o societate democratica, cine este acest obiect al exercitarii drepturilor?

 

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul dat.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Drepturile cui le aparam noi, da?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Obiectul respectiv, care este aparat, sint interesele, drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei societati, ale acestui stat. Si in cazul in care... Chiar si intr-o adresare, intr-o scrisoare anonima sint informatii care afecteaza securitatea nationala si ordinea de drept a statului. Este clar ca prin aceasta sint afectate, fara doar si poate, posibil ca sint afectate nu numai drepturile unei persoane care n-a semnat aceasta adresare, dar si interesele, libertatile si drepturile tuturor cetatenilor acestui stat.

In legatura cu aceasta, noi si stam pe pozitia ca prevederea actuala a legii mentionate, taman ca da posibilitate, in aceste cazuri, ca aceste demersuri, aceste informatii sa fie remise autoritatilor competente respective care vor verifica, daca sint afectate sau nu.

In alte cazuri, fara doar si poate, scrisorile anonime ramin fara examinare.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Daca imi permite presedintele sedintei, o a doua intrebare. Eu inteleg ce spuneti dumneavoastra, dar va contraziceti in termeni, domnule presedinte, pentru ca o informatie, indiferent ca este semnata, asumata de cineva sau este prezentata anonim, este o informatie si se ia act de ea, se tine cont. Este una din multiplele informatii care pot parveni unei institutii abilitate cu protejarea interesului de stat si a securitatii statului.

Dar obligativitatea examinarii oricarei hirtii anonime cu orice informatii, nu credeti dumneavoastra ca se poate transforma chiar intr-o arma improtiva statului si a securitati lui. La un moment dat, putem fi invadati din exterior, sa zicem de la Tiraspol, de fel de fel de tone de petitii anonime catre toate institutiile statului, cu miile.

Ce vom face, nu vom intelege atunci absurditatea modului in care prezentati dumneavoastra dreptul anonimului de a obliga statul sa examineze, sa verifice absolut orice absurditate ticluieste acesta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca in cazul dat nu este vorba de dreptul anonimului. Este vorba de obligatiunea statului de a asigura securitatea statului si ordinea de drept.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Indiscutabil.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asta e.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Asta oricum.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si prin posibilitatea aceasta, de a remite aceste scrisori anonime in organele competente, noi dam posibilitate statului si obligam organele respective, ca ele sa examineze aceste adresari.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Statul poate sa ia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta regula, cer scuze, aceasta regula exista inclusiv in tarile europene. Va atrag atentia.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va rog sa invocati, pentru ca ati facut trimitere, eu am studiat aceasta situatie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, eu pot sa va raspund.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ca autor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu personal, fiind acum o luna si jumatate intr-o delegatie in Bavaria, Germania, am pus intrebarea in cauza, nemijlocit Procurorului General al Bavariei. Si dumnealui a spus, ca aceasta regula exista la ei in cazul chiar daca apare o scrisoare care nu este semnata, este anonima, dar, totodata, contine informatia respectiva, aceasta scrisoare este remisa organului competent care o examineaza.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule presedinte,

Ceea ce spuneti dumneavoastra contrazice cauza pe care o pledati, pentru ca initiativa prezentata nu exclude asa ceva. Faptul de a admite in principiu si de a obliga in orice situatie, sint lucruri total diferite.

Ori dumneavoastra nu ati prins firul initiativei legislative, ori recurgeti la o abordare speculativa, pentru ca noi am spus ca orice informatie: si un ziar, un articol de ziar nesemnat este sursa de informare pentru Serviciul de Informatii si Securitate, pentru organele abilitate ale statului.

Orice informatie este informatie ca atare si daca, intr-adevar, prezinta interes, dintr-un anumit punct de vedere trebuie examinata, luata in calcul. Dar noi vorbim de orice petitie anonima, de orice scrisoare anonima, sint lucruri total diferite.

Si obligativitatea existenta astazi, cel putin practica, ne arata ca orice institutie a statului, mare sau mica, primind orice hirtoaga anonima, in cazuri banale, certuri dintre 2 vecini, se ocupa de examinarea acestor hirtii, hirtoage.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca dumneavoastra, taman ca dumneavoastra n-ati prins firul textului existent si al initiativei respective, deoarece initiativa respectiva anume prevede ca orice scrisoare anonima, chiar daca contine informatii referitor la problema afectarii securitatii statului, nu poate fi examinata. Iata care-i esenta initiativei.

Textul actual din Legea cu privire la petitionare, articolul 10 alineatul (2), anume prevede ca scrisorile anonime nu se examineaza, cu exceptia si in continuare conform textului.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ultima interventie. Va rog, domnule presedinte, sa faceti distinctie intre notiunea juridica de examinare si a lua act, a lua in considerare, a tine cont. Sint lucruri total diferite. Noi vorbim in planuri diferite.

Examinarea este o procedura birocratica. Luarea de act este informarea. Atunci cind te consideri informat ai luat act si tii cont de aceasta informatie. Faceti ce vrei cu ea. Dar examinarea este o procedura birocratica asupra caruia dumneavoastra insistati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va atrag atentie ca cuvintul birocrat... (Rumoare in sala.) apoi asta-i... De aceea, noi si vorbim despre faptul ca cei birocrati, in sensul bun, care primesc scrisori anonime si apreciaza ca da, intr-adevar, in aceasta scrisoare se contin informatii referitoare la afectarea securitati statului, ei trebuie sa procedeze conform legislatiei in vigoare si anume aceste scrisori trebuie sa fie remise organelor competente care vor examina in sensul acela care aveti in vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule presedinte al comisiei,

Stimati colegi,

Noi consideram ca acea initiativa legislativa este buna, care ne permite noua sa ne aliniem la traditiile europene. Eu inteleg ca la noi, in Parlament, deseori se intimpla, cind avem nevoie sa respingem ceva, sa apelam la cerintele europene, cind avem nevoie sa apelam, sa promovam ceva, de asemenea apelam, in dependenta de interese.

Pe mine ma mira faptul ca la Comisia pentru politica externasi integrare europeana, unde este si presedintele comisiei, fractiunii, aceasta initiativa a fost sustinuta. Nu au fost nici un fel de obiectii. Si iata acum domnul Turcan spune ca este o initiativa benefica. Noi ne aducem aminte ca Republica Moldova a trait fara aceste prevederi, imi pare ca pina in 2001 sau in 2002, cind a aparut aceasta prevedere in legislatie.

Prin aceasta formula, noi obligam institutiile statului sa reactioneze la scrisorile anonime, care foarte frecvent sint incercari de rafuiala cu concurentii economici, cu oponentii politici, cu vecinul s.a.m.d.

Legalizarea scrisorilor anonime este un lucru care demonstreaza slabiciunea statului. Eu cred ca institutiile statului pot sa se autosesizeze intr-un caz sau altul, cind apare o scrisoare sau alta anonima, prin care autorul, asa, fricos, informeaza sau, cum se spune, il piraste pe cineva. Dar sa legalizam aceste lucruri, sa obligam toate institutiile statului, nu, domnule Turcan, asta nu se refera numai la securitate, fiindca noi stim foarte bine ca in biroul cutare se scrie scrisoare anonima, dar in biroul vecin a doua zi se iau masuri, se pedepsesc oamenii, se urmaresc oamenii s.a.m.d.

Este un lucru care creeaza in tara atmosfera de suspiciune. Este o prevedere de tip sovietic, este o prevedere care a fost, cum se spune, pe masa multi ani de zile in perioada sovietica si cred ca noua ne este rusine de aceasta perioada, cind multi oameni sufereau fara nici o vina.

De aceea, noi toti trebuie sa intelegem ca obligatia prin legislatie, ca institutiile sa fie, sa reactioneze si sa ia masuri referitoare la scrisorile anonime, daca esti cetatean cinstit, daca vezi lucrurile acestea scrie, poftim. Eu pot sa admit ca exista cazuri cind omul nu doreste sa-si puna semnatura, dar aceste cazuri trebuie sa fie exeptionale. Si institutiile statului pot sa examineze, pot sa patrunda in esenta si sa reactioneze respectiv.

Eu consider ca ar fi bine, ca noi, intr-adevar, sa sprijinim aceasta initiativa legislativa, ca noi sa cream conditii de lupta deschisa si cinstita a cetatenilor cu fenomenele negative, dar sa nu ne ascundem cu securitatea statului. Noi putem sa aducem aici 3060 de exemple cind foarte multor oameni din securitatea statului nu le pasa si, necatind la prevederile din legislatie, putini sint acei care sufera pentru securitatea acestui stat. Ca sa-ti aperi securitatea statului tau, nu trebuie numaidecit sa scrii scrisori anonime, trebuie sa iesi cu pieptul deschis si sa spui lucrurile acestea.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine.

Nu stiu de ce, domnule deputat Diacov, vi-i rusine de perioada sovietica personal, nu stiu de ce. Dar ceea ce se refera la continut, eu inca o data va rog, ca noi sa nu generalizam situatia in cauza. Deoarece, dau citire alineatului (2) al articolului 10 care este actual, in redactia actuala, pe care comisia considera ca nu este nevoie de a-l modifica. Si anume: petitiile care nu intrunesc conditiile prevazute la alineatul (1) si anume ca sa fie subsemnate, se examineaza de catre organele corespunzatoare doar in cazul, iata unde anume este exceptia, in care aceasta contine informatii ce vizeaza securitatea nationala si ordinea publica. Iata care este astazi redactia actuala.

Comisia considera ca redactia actuala este binevenita, se incadreaza in practica internationala. Si, in afara de declaratii, unii deputati declara ca nu. Eu
v-am expus un exemplu concret din practica Germaniei. Doriti, pot sa va expun inca un exemplu, din practica Marii Britanii. Fiind ministru de interne, eu am fost intr-o delegatie, am vizitat Londra si anume serviciul respectiv Intelenger Servis, unde am vazut personal cum se examineaza orice petitie, inclusiv si anonime, in cazul in care in aceste petitii se contine informatia respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

O singura precizare. Eu nu exclud ca dumneavoastra domnule Turcan, intr-adevar, la Intelenger Servis, v-ati confruntat cu aceasta situatie. Institutiile responsabile ale statului S.I.S., Procuratura si toate celelalte sint obligate sa examineze si articole din presa, intr-adevar, si un zvon care circula. Aceasta este obligatiunea lor. Si noi nu dorim sa generalizam. Dar includerea in legislatie si obligativitatea de a examina scrisorile anonime anume creeaza o stare generala de lucruri de suspiciuni in stat s.a.m.d. Iata care este problema.

Domnul Vladimir Turcan:

Inca o data atrag atentia.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Turcan,

Eu cred ca mata, daca nu ai fi presedinte al comisiei si nu ai fi la tribuna noi am gasi sute de cazuri cind se fac aceste lucruri nu numai in domeniul securitatii statului. Si noi stim foarte bine lucrurile acestea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca nu este vorba de domeniul securitatii statului, atunci este incalcarea legislatiei, iarasi, in vigoare. Eu inca o data va repet, am pornit de la considerentele ca anume in legislatia in vigoare se prevede exceptia. Cind in informatia anonima sau in petitia anonima se contine informatia despre securitatea statului, atunci aceste petitii trebuie sa fie examinate. Atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa informez pe acei care sustin acest proiect de lege, ca in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica sint foarte multe plingeri anonime si sint plingeri, spre regret, si asupra organelor de drept, asupra Procuraturii Generale, asupra procuraturilor din teren, asupra Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Vreau sa va informez ca o buna parte din aceste plingeri, spre regret, se confirma.

De asemenea, consider, mai corect cunosc ca in practica internationala si chiar in SUA folosesc pe larg aceste informatii anonime, inclusiv telefonice, si acele scrise, pentru a depista careva incalcari care sint indreptate spre securitatea statului.

O data cu aparitia unui numar mare de atentate asupra securitatii, a noilor atentate legate de terorism, de traficul de fiinte umane si alte lucruri, consider ca acest proiect de lege nu este binevenit si pozitia comisiei trebuie sustinuta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Turcan,

Sigur ca am fost coplesiti de impresiile dumneavoastra de calatorie in Bavaria si la Londra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pot sa va aduc exemple, daca doriti.

Domnul Vlad Cubreacov:

Intrebarea mea nu se referea la aceasta. Eu v-am rugat sa invocati legi concrete, cadrul legislativ. Pentru ca dumneavoastra invocati practici care deriva din cu totul alt tip de legislatie, cel care se refera la securitate. Este adevarat.

Vreau sa observati ca acest proiect de lege vine sa amendeze Legea cu privire la petitionare, care priveste un drept al cetateanului de rind, din strada de a se putea adresa oricarei instante si chestiunea lui sa fie examinata si rezolvata. Si sa ofer o serie de garantii cetatenilor, e lege generala.

Securitatea statului este reglementata de cu totul alta lege Legea cu privire la securitate, la S.I.S. In acea lege noi putem avea o clauza ca S.I.S., in cazul in care este sesizat, structurile lui trebuie sa reactioneze, chiar daca sint scrisori anonime.

Raportul dintre legea speciala si legea generala, aici este evident, nu putem generaliza, ori legea aceasta este o Lege generala cu privire la petitionare, ea urmeaza a fi amendata. Pentru ca aici nu se specifica, ca S.I.S. trebuie sa examineze.

Asa cum este formula citata de dumneavoastra, orice primarie, orice institutie si orice comisie parlamentara, orice functionar public, cititi mai sus, vedeti legea in ansamblul ei, cititi-o integral, nu separat pe articole. Legea obliga orice functionar sa examineze orice petitie anonima. Si ramine la atitudinea functionarului aparte sa stabileasca daca aceasta vizeaza sau nu securitatea statului. De exemplu, securitatea alimentara sau nu stiu care aspect al securitatii, este o notiune foarte complexa. Ori lucrurile trebuie detaliate si bagate intr-o lege speciala, pentru a asigura, intr-adevar, securitatea statului, nu intr-o lege cu caracter general, care vizeaza ansamblul cetatenilor, ansamblul functionarilor si ansamblul institutiilor statului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atit, da?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Eu vreau sa stiu, care este parerea? Si daca puteti invoca o lege concreta, nu numai impresii de calatorie. Pentru ca este interesant sa ne dedam acum depanarii de amintiri.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inteleg ca dumneavoastra aveti mai multe posibilitati sa dati unele, sa expuneti unele impresii de pe urma calatorilor, eu, spre regret, mai mult stau pe loc. Dar, totodata, da, intr-adevar, aveti dreptate ca legea mentionata este o lege generala si in cazul in care noi includem notiunea aceea pe care o propuneti, atunci aceasta lege generala va intra in contradictie cu alta lege. Acesta e un moment.

Al doilea moment. In aceasta lege sint prevazute nu numai drepturile cetateanului, dar si obligatiunile organelor unde au parvenit aceste petitii.

Al treilea moment. Eu va rog sa atrageti atentie la formula inca o data, daca doriti inca o data o dau citirii, aici se vorbeste, de fapt, ca toate petitiile care nu intrunesc conditiile prevazute la alineatul (1), sint examinate de organele corespunzatoare.

Mai departe. In legile respective S.I.S., Ministerul de Interne, avocatul parlamentar s.a.m.d... Acolo este prevazut mecanismul examinarii acestor adresari si petitii. Asa ca totul e destul de simplu. Este legea generala, ale carei prevederi nu pot fi in contradictie cu prevederile legilor speciale si aceasta notiune privitor la petitiile anonime... Mai departe este reflectat mecanismul examinarii in legile speciale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa constat ca in opinia mea nu exista nici un domeniu din viata noastra sociala care nu ar tine de securitatea statului. Daca vorbim de drumuri, ajungem la securitatea economica si, respectiv, securitatea. Vorbim de sanatate s.a.m.d. Unde nu am da, pina la urma putem sa ajungem la problema securitatii statului.

De aceea, formularea precum ca tine de securitatea statului si ne ascundem dupa aceasta, nu rezista nici unei critici, fiindca orice document, orice domeniu, orice chestiune, si eu as vrea sa numiti o chestiune care nu poate fi, pina la urma, adusa la securitatea statului, cred ca n-o sa gasim o asemenea notiune.

Al doilea moment la care vreau sa ma refer, am impresia ca noi prea mult vorbim despre drepturile unui om care scrie o scrisoare anonima, se ascunde, din diferite motive, sub anonimat si vorbim putin sau, in general, nu vorbim deloc despre drepturile celor despre care s-a scris. Avem multe exemple cind oamenii, asupra carora s-a scris, au fost si retinuti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca sint intrebari? Aceasta deja este luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, cer scuze, intr-adevar... In momentul in care pe aceasta dimensiune tribuna centrala microfonul nr.5 nu au reusit sa se convinga reciproc, pozitiile nu s-au schimbat. Domnul Braghis nu atit vine cu intrebari, cit cu niste constatari. Eu propun sa-i permitem domnului Turcan sa ia loc si, in luarile de cuvint sau de la aceste microfoane, sau de la tribuna centrala va expuneti opinia.

Rog sa luati loc, domnule Turcan.

Cer scuze, microfonul nr. 4 in continuare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Astazi vad ca permanent ma intrerupeti, nu stiu ce s-a intimplat, poate este vorba de congresul de simbata. De aceea, nu acela a fost, domnule Cubreacov, a fost in alta zi. Eu vorbesc de congresul partidului, de constituirea Partidului Democratiei Sociale.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Cer scuze, indiferent de congresul de simbata, rog sa luati loc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea, ca sa ne intoarcem, sa ma intorc la aceea ce am vorbit. Noi vorbim foarte mult despre drepturile celor care scriu, insa nu vorbim deloc despre drepturile celor despre care se scrie. Iar in rezultatul activitatii organelor respective, unii din ei sint chiar retinuti, unii din ei isi pierd afacerile, unii din ei au probleme foarte serioase de sanatate. Si eu pot sa va aduc un exemplu chiar din viata noastra, a deputatilor din Parlament, cind tot asa se intreprind niste actiuni de organele respective, in urma carora oamenii sint nevoiti cu lunile sa umble la medic.

De aceea, eu cred ca, daca vrem sa acceptam aceste scrisori anonime, atunci ar trebui sa prevedem in legislatie si niste responsabilitati clare ale acelor care le examineaza, ca sa nu-si bata ei joc de oameni asa cum doresc ei, cum o fac, cu parere de rau, astazi in unele cazuri. Fiindca altfel sa nu ajungem la situatia care a existat, astazi s-a vorbit deja, in fosta Uniune Sovietica cind oamenii care scriau scrisori anonime, deodata erau executati, deportati, iar dupa aceea peste 20-30 de ani de zile erau reabilitati. Cui ii trebuie aceasta reabilitare, cind omul nu mai este in viata?

De aceea, eu as propune inca o data ca sa sustinem acest proiect de document si sa prevedem inclusiv in legislatie responsabilitatea pentru actiunile care sint intreprinse de organele de drept si care au efect negativ asupra persoanei concrete, asupra careia, daca doriti, s-a turnat o caldare de zoi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Dati-mi voie la tribuna centrala.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, tribuna centrala.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Prin prezentul proiect de lege, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de mai multi deputati crestin-democrati, printre care si subsemnate, propunem modificarea si completarea Legii nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare. Astfel, propuneam modificarea si completarea cu o noua prevedere si anume: petitiile anonime nu se examineaza.

Proiectul de lege urmareste optimizarea procesului de examinare a petitiilor de catre organele competente, pe de o parte, si responsabilitatea petitionarilor, pe de alta parte. Eliberarea organelor statului de sarcina examinarii petitiilor anonime este oportuna si ofera un plus de garantie, ca petitiile admise spre examinare contin doar situatii reale si veridice, in care interventia statului este imperioasa.

In acelasi timp, resursele statului nu pot fi irosite pentru investigarea sesizarilor lipsite de temei sau a acelor trimise de autori cu rea-credinta in scopuri de razbunare, clevetire sau ultragiere a persoanelor nevinovate. Desi la articolul 10 alineatul (2), din Legea nr.190 din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare, in actuala sa redactie, se prevede ca petitiile care nu sint semnate de autor, cu indicarea numelui, prenumelui si domiciliului se examineaza de catre organele corespunzatoare doar in cazul in care acestea contin informatii ce vizeaza securitatea nationala si ordinea publica. In realitate, in Republica Moldova functioneaza mecanismul de examinare a petitiilor anonime si in institutiile statului continue sa fie primite in numar mare petitii ce nu contin date de identificare a autorului, care sint inregistrare si ulterior examinate.

Prezentul proiect de lege se incadreaza in procesul de ajustare a legislatiei Republicii Moldova la normele europene ori acestea incurajeaza denuntarea ilegalitatilor de catre cetateni, in timp ce petitiile anonime nu se iau in considerare si se claseaza. Tinind cont de cele expuse, rog sustinerea acestui proiect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul sau tribuna centrala?

Domnul Diacov, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

N-am avut planificat sa ma pronunt pe marginea acestui proiect, insa,
intr-adevar, aceasta replica cu perioada sovietica, care a fost aparata de domnul Turcan, m-a facut ca sa ies la tribuna centrala. Fiindca, in mare masura, aceasta prevedere mie, personal, imi aminteste de acea perioada. Eu vreau sa va marturisesc ca acasa eu am doua dosare intentate de KGB-ul sovietic asupra parintilor mei, unul exilat in Siberia din Bascalia si altul, mama, exilata din Valea-Perjei, in urma unor scrisori anonime. Jumatate de familie este inmormintata in Siberia. Familia mea a fost reabilitata in 1956. Ce folos are aceasta reabilitare pentru acei inmormintati in Siberia, spuneti, va rog?

Eu cunosc un exemplu foarte recent, cind la adresa unui om s-a scris o scrisoare anonima. Mai degraba ea a fost scrisa de colaboratorii securitatii si a doua zi au fost luate masuri foarte drastice asupra acestei persoane. Spuneti, va rog, este o chestie normala? Este un lucru sanatos? Ajuta aceasta la consolidarea societatii? La o guvernare normala? La prosperarea tarii? Ce rezolva, ce fel de probleme rezolva aceasta notiune prezenta in legislatia Republicii Moldova? Eu imi pun intrebarea si ma mira chiar, de ce fractiunea majoritara apara aceasta prevedere? Ar trebui ca sa se distanteze, ca dracul de tamiie sa fugim de aceste lucruri noi.

Fiindca, daca sa vorbim serios, partidul de guvernare sau Guvernul actual are posibilitate sa ia orice decizie, sa influenteze orice instanta si sa examineze orice semnal, care, intr-adevar, submineaza securitatea statului, care indreapta atentia unor structuri de forta asupra unor fenomene negative, intr-adevar. Sa se duca sa acumuleze date s.a.m.d. Dar nu sa accepte o prevedere care creeaza in tara o atmosfera de suspiciuni. Noi traim intr-o tara unde este si aceasta zicatoare: cu capra vecinului. Este omul care lucreaza, este omul gospodar s.a.m.d. Si este un derbedeu alaturea, care sade si scrie scrisori anonime si oamenii sufera din cauza aceasta. Nu poate sa faca, nu poate sa construiasca, se teme ca sa nu fie pirit s.a.m.d. De ce facem chestia aceasta?

Eu chem, eu va rog foarte frumos, nu este o prevedere care duce la democratizarea tarii, nu are nimic comun cu chestia aceasta. Este o prevedere care este indreptata spre oamenii mai mult necinstiti, spre oamenii care se ascund dupa acest anonimat si incearca sa invinuiasca, de cele mai multe ori, oamenii cumsecade.

Stimati colegi,

De aceea, oricum, daca nu sustineti, atunci sa mai aminam, sa mai discutam, sa mai consultam, eu stiu, s-a vorbit aici... Noi am adoptat si o lege privind societatea civila. Ce spune societatea civila despre scrisorile anonime? Si, de fapt, aici a sunat un exemplu. Pe cine noi aparam? Noi trebuie sa aparam oamenii cinstiti, oamenii care nu se rusineaza sa lupte pentru dreptate in tara aceasta. Dar pe cine aparam noi? Un anonim, un om ascuns, un om care sade noaptea la luminare si scrie scrisori anonime? De ce facem noi chestia aceasta? De aceea, va rog foarte frumos, sa sustinem initiativa aceasta legislativa, care este, intr-adevar, una buna si una normala.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa va informez ca in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a Parlamentului, tocmai ca vin petitii anonime asupra organelor de drept. Adica, acele persoane, care domnul Diacov le numeste fricoase s.a.m.d., ele scriu. Si iata eu vreau sa va dau numai o singura pilda. In comisie a aparut o plingere din numele, dar fara semnatura, al unei femei, care lucreaza la Moscova, a carei fiica a fost violata de nepotii unui fost viceprocuror general, care tineau, practic, in miinile lor toata, sa spunem asa, crima din orasul Balti.

Cind ne-am implicat si am examinat aproape citeva luni la rind, ne-am convins ca insusi procurorul din orasul Balti era persoana care apara acesti nepoti si care a clasat acest dosar penal asupra fetei, care a fost violata. In finalul examinarii plingerii anonime am ajuns la concluzia ca trebuie demis anume procurorul orasului Balti si lucrul acesta a fost facut.

De aceea, domnule Diacov, comisia, spre exemplu, a noastra anume ca examineaza plingerile persoanelor simple si care nu au posibilitate sa apere altfel, decit sub acest anonimat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Oricum, dezbaterea continua si, in cadrul acestor dezbateri, as avea citeva lucruri de precizat. Pornind chiar de la antevorbitor, este un caz, care, sigur, impresioneaza. Felicitari pentru faptul ca ati reusit sa depistati ilegalitatile facute de procurorul de la Balti. Dar, va asigur ca, daca scrisoarea ar fi fost semnata, rezultatul ar fi fost acelasi. Noi vorbim de cu totul altceva, noi vorbim de faptul ca este vorba de o lege speciala, cea cu privire la securitate.

Securitatea statului trebuie sa ne intereseze, dar cind este vorba de o lege generala, care vizeaza toti cetatenii si toti functionarii, aici trebuie sa fim atenti, pentru ca o asemenea lege vizeaza drepturile fundamentale ale omului. Ceea ce ar trebui sa ne preocupe ar fi ca, in cazul oricarei petitii, statul, daca cumva este supus riscului, eu stiu, securitatea persoanei a semnatarului, reputatia lui, bunul nume, statul sa garanteze anonimatul, sa nu divulge numele persoanei, care a sesizat o ilegalitate, o faradelege.

De aceea, vorbind despre raportul dintre legea generala si legea speciala, vreau sa-i amintesc presedintelui Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, ca asa cum spune si jurisprudenta Curtii Europene, careia Republica Moldova i se supune, de care trebuie sa tina cont, asa cum spune Conventia Europeana si protocoalele aditionale ratificate de Republica Moldova, in cazul in care, exista prevederi juridice complementare sau lacune legislative, sau in cazul in care exista chiar coliziuni juridice, preeminenta are legea speciala, pentru ca legea speciala poate ingusta un drept, poate stabili o exceptie de la regula generala. Or, de aceasta data, initiativa prezentata de un grup de deputati vizeaza o lege generala si nu o lege speciala.

Propunerea noastra, care a rasunat la acest microfon, judicioasa, era sa votam acest proiect de lege, care este unul general si, daca este cazul, sa venim impreuna, sa convenim aici cu o noua initiativa, vizind Legea cu privire la informatie si securitate si acolo sa fixam clauza speciala, exceptia. Obligind Serviciul de Informatii si Securitate, pe de o parte, sa examineze cereri sau petitii anonime de acest fel, sau atunci cind sint semnate sa garanteze anonimatul semnatarului.

Aceasta trebuie sa ne intereseze si nimic mai mult. Restul nu este necesar categoric intr-o societate democratica. Sa nu ne dam speculatiilor, sa intelegem ca nu exista precedent in Europa, nu exista. Exista practici, dar ele tin de exceptii si toate deriva din legislatia speciala cu privire la serviciile secrete. Nu sint reguli care ar viza ansambluri cetatenilor si functionarilor unui stat sau altul.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnul Presedinte.

In primul rind, eu cred ca ceea ce a vorbit aici domnul Stoicov poate fi solutionata si in cadrul acestui proiect de initiativa legislativa, care a fost prezentata astazi de autor si o discutam, prevazind ca nu se examineaza, cu exceptia celor ce tin de activitatea organelor de drept. Si atunci intrebarile se rezolva si statul are dreptul sa-si controleze banditii pe care i-a numit. Sa-i controleze frumusel, fiindca procurorul cela a fost tot numit, cred ca nu pina in 2000, si nu-i numit de Guvern.

Dar eu cred ca aceasta ar permite sa rezolvam, cu adevarat, unele probleme pe care le avem. Va indemn sa excludem acele probleme care tin de cetatenii de rind si sa ramina pe responsabilitatea celor care au functii de raspundere in stat, ministere, departamente, procuratura, S.I.S. s.a.m.d.

Conducatorii de partid, vrea domnul Jdanov, iata vedeti, care este logica acestei propuneri... Demult s-a vorbit, trebuiau pusi conducatorii partidului sub control si mai mult nimic.

Si al doilea moment. Eu cred ca exemplul pe care l-a adus domnul Stoicov demonstreaza foarte bine ca, de fapt, aceasta scrisoare trebuia semnata, pur si simplu. Fiindca, daca era vorba de fiica si de un caz concret examinat de Procuratura Balti, imi pare ca multa minte nu trebuie ca sa gasesti cine este autorul. Era clar din start cine era autorul acestei scrisori, daca spune ca fiica-sa si cu dosarul in Balti si procurorul a examinat-o s.a.m.d. Mai bine semna si era mai bine pentru toti.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa fim putin mai atenti pe aceasta dimensiune umana.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Deci, eu totusi am vrut sa atrag atentie inca unui moment si sa le amintesc si domnilor Cubreacov si Braghis. Data trecuta, comisia a propus formula aceasta, ca petitia anonima nu se examineaza, cu exceptia si asa mai departe Autorii nu au fost de acord si este clar ca in cauza data noi, conform Regulamentului, nu am putut sa insistam, deoarece, acesta este dreptul autorului si proiectul acesta a fost remis comisiei.

De aceea, comisia a ajuns la concluzia ca, deoarece nu s-a acceptat propunerea ceea de catre autori, alte variante nu sint si noi am propus ca sa fie respins. Deci, eu va rog, de fapt, ceea ce a propus odinioara domnul Braghis se contine si la articolul 10 alineatul (2) actual.

Referitor la coliziuni.

Da, domnule Cubreacov,

Intr-adevar, in cazul in care este coliziunea, este aplicata legea speciala. Dar menirea Parlamentului este ca noi sa nu cream aceste coliziuni. Iata de ce noi si propunem ca initiativa aceasta sa fie respinsa. Rog sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Multumesc tuturor, care au participat la aceste dezbateri. Propun sa incetam dezbaterile pe marginea acestui proiect, fapt care ne-ar permite sa purcedem la procedura de vot asupra proiectului nr.3536.

Conform raportului prezentat de catre comisia sesizata in fond, a fost propusa respingerea acestui proiect. In modul respectiv, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru respingerea Proiectului nr.3536, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi impotriva. Deci cu aceste rezultate, proiectul nr.3536 este respins.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Pentru stenograma, va rog o singura propozitie. Imi pare rau ca a fost votat acest proiect. Eu, din numele fractiunii, ma adresez Presedintelui Republicii Moldova sa nu promulge acest proiect si prin aceasta o sa demonstreze, intr-adevar, ca avem grija ca sa cream o atmosfera sanatoasa in tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, putina liniste, nu uitati.

Valentina Cusnir.

Doamna Valentina Cusnir:

Vin cu un element de procedura, la ceea ce tine de proiectul nr.4492, avem o scapare, zic eu, daca se poate pentru stenograma sa revenim la denumire, fiindca denumirea contine si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat, de compensarea pierderilor. Trebuie sa fie denumirea legii, in cuvintele si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ sa fie substituite prin cuvintele si atribuirea terenului Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem, ca mai bine mai tirziu decit nici odata. Aceasta remarca este relevanta, deci noi am trecut la lectura a doua privind cuprinsul acestei legi si ne-a scapat din vedere insasi denumirea, ca, o data ce nu s-a acceptat de catre plenul Parlamentului scutirea propriu-zisa, aceasta trebuie sa dispara si din titlul acestei legi.

Deci, acest lucru ma impune sa revenim la subiectul proiectului de Lege nr.4492, noi am votat in prima si a doua lectura si supun votului anularea rezultatelor pentru lectura a doua, revenim si la titlul acestei legi. Cine este pentru anularea rezultatelor votului in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4492? Vot unanim.

Stimati colegi,

Revenim la acest subiect, referitor la articolul 3, am decis cum se propune cu maxima precizie titlul proiectului. Proiectul de lege privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nr.668 din 23 noiembrie 1995 si atribuirea terenului Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, atribuirea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, este vorba de atribuire.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

 

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Doamna Cusnir are dreptare, dar eu propun, totusi, luind in considerare denumirea actuala, urmatorul titlu: Cu privire la aprobarea proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668-XII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramine in proprietatea statului si excluderea terenurilor din circuitul agricol conform textului, ceea ce noi am hotarit. Si luam o decizie de excludere a terenurilor de circuitul agricol pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ. Atunci, absolut corecta observatie si scoatem aceasta problema care am scos articolul 3.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Fiindca, de fapt, obiectul acestei legi nu a fost atribuirea terenului ca proprietate a statiei propriu-zise, noi am permis scoaterea din circuitul agricol, la conditiile nescutirii de plata pentru acest lucru. Si imi pare ca ceea ce a propus domnul Todoroglo, ca dupa 23 noiembrie 1995 ar fi, intr-adevar, mai relevant. Excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru s.a.m.d.

 

Doamna Valentina Cusnir:

E binevenit.

 

Domnul Marian Lupu:

Formula aceasta e mai potrivita. Da?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Credem, ca asa trebuie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere particulara pentru modificarea titlului legii propriu-zise in modul in care a fost evocat de la microfonul nr.2. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru lectura a doua.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi pro. Aceasta propunere este acceptata.

Deci, in aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4492 in ansamblu in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.4492 este adoptat. Si eu cred ca deja in ultima formula, in lectura a doua.

Va multumesc.

Inainte de a continua cu Ora intrebarilor si interpelarilor pe ordinea de zi de astazi, tin sa mentionez ca, in perioada anterioara sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere unii din colegii nostri, domnul Nicolae Gutul si domnul Anatolie Onceanu. Sa le dorim multa sanatate, succese si la multi ani.

Suntem la ora 12 si jumatate, continuam cu ora intrebarilor si interpelarilor. Deci, pentru inceput, il invit la tribuna centrala pe domnul Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei si comertului, pentru a oferi raspuns la intrebarea inaintata de doamna Valentina Buliga.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Ministerul Economiei si Comertului, la indicatia Guvernului, a examinat interpelarea doamnei Valentina Buliga, deputat in Parlament, presedintele Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 6 aprilie curent, la care comunic urmatoarele.

Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar a fost promulgata de catre Presedintele Republicii Moldova, dupa reexaminarea ei de catre Parlament in luna februarie 2006, si a fost publicata in Monitorul Oficial la 3 martie curent. In scopul neadmiterii tergiversarii implementarilor noilor niveluri de salarizare, Guvernul a adoptat Hotarirea
nr.19 din 4 ianuarie 2006 privind majorarea salariilor angajatilor din sectorul bugetar, prin care a fost dispusa majorarea de la 1 decembrie 2005 a salariilor tuturor angajatilor din sectorul bugetar, cu exceptia functionarilor publici, persoanelor cu functii de demnitate publica si militarilor pina la nivelul prevazut in anexa nr.1 la legea mentionata, tinind cont de prevederile, totodata, ale articolului 36 din lege.

De la 1 ianuarie 2006 au fost majorate cu 30 la suta salariile de functie pentru militari, efectivul de trupa si corpul de comanda angajati in serviciul organelor apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice.

Astfel, pina la publicarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005, nu au fost recalculate doar salariile functionarilor publici si ale persoanelor cu functie de demnitate publica. O data cu publicarea legii, in conformitate cu prevederile articolului 40, Guvernul urmeaza, in termen de 6 luni, sa puna in concordanta cu legea actele sale normative. In prezent, sint elaborate 8 proiecte de hotariri de Guvern, care reglementeaza conditiile de salarizare pentru 98 la suta din angajatii bugetari, patru proiecte de hotariri si anume.

Primul: cu privire la conditiile de salarizare a personalului din unitatile bugetare in baza retelei tarifare unice a fost aprobat de catre Guvern la 13 aprilie curent proiectul nr.381 si cuprinde conditiile de salarizare pentru 140 de mii de angajati din sectorul social.

Alte trei proiecte: privind salarizarea functionarilor publici si persoanelor care efectueaza deservirea tehnica, privind salarizarea militarilor, efectivului de trupa si corpului de comanda angajati in serviciul organelor apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice si privind salarizarea personalului angajat in agricultura, au fost prezentate Guvernului si in timpul apropiat vor fi examinate si aprobate.

Urmatoarele proiecte vor fi prezentate Guvernului in modul stabilit, in urma definitivarii lor. In toate proiectele de hotarire este prevazuta recalcularea salariilor conform noilor norme de salarizare incepind cu 1 decembrie 2005.

Astfel, toti angajatii vor beneficia de conditii de salarizare prevazute de Legea pentru anul 2006, indiferent de faptul cind aceste hotariri vor fi publicate. Despre faptul ca Hotarirea Guvernului nr.19 din 4 ianuarie curent se realizeaza ne vorbesc si datele statistice privind nivelul salariului mediu inregistrat in lunile ianuariefebruarie ale anului curent.

Astfel, in invatamint, in ianuariefebruarie 2006 fata de 2005, salariile au fost majorate cu 42,6%, inclusiv pentru profesori cu 46,3%. In invatamintul de cultura generala in medie cu 49%, pentru profesori cu 52%. In sanatate si asistenta sociala in medie cu 27%, pentru medici cu 25%. In alte activitati colective, sociale si personale cu 36%. In cultura, arta si sport salariile au fost majorate cu 34%.

Astfel, dupa publicarea noilor hotariri de Guvern, care prevad toate conditiile de salarizare in baza Legii cu privire la sistemul de salarizare in sistemul bugetar, va fi efectuata cea de a doua recalculare a salariilor, pentru toti angajatii bugetari cu incepere de la 1 decembrie 2005.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Sainciuc,

Vreau sa va multumesc pentru raspunsul destul de competent si profesionist. Dar vreau sa va spun ca toate intilnirile pe care le-am avut in teritoriu, dupa intrarea in vigoare atit a hotaririi Guvernului, cit si a legii, prea putina bucurie a adus aceasta lege cetatenilor nostri angajati in sfera bugetara.

Mai mult decit atit, acei 70 de mii de cetateni, practic personal tehnic angajati in institutiile medico-sanitare finantate de la buget, in institutiile de invatamint, care au salariul de 384 de lei, sint foarte descurajati si nemultumiti de aceasta lege a noastra. Cred ca trebuie sa tinem cont de discutia in plenul Parlamentului ca, o data cu veniturile sau cu revederea Legii bugetului de stat la 1 iunie 2005-2006, sa ne gindim ce putem face pentru a imbunatati situatia materiala a celor care astazi au acest salariu despre care eu v-am spus.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnule ministru, luati loc.

La tribuna centrala se invita Ion Coropcean, viceministru al apararii, pentru a da raspuns doamnei deputat Valentina Golban.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Ion Coropcean viceministru al apararii:

Va multumesc.

Stimata doamna presedinte,

Stimati domnilor deputati,

Ministerul Apararii a examinat interpelarea doamnei deputat Golban referitoare la protectia sociala a doamnei Ecaterina Pantea, militara a Armatei Nationale, vaduva, si va informez ca am intreprins intreg complexul de masuri ce tine de asigurarea protectiei sociale in conformitate cu legislatia in vigoare. Dumneaei a primit tot ce i se cuvine atit la nivel financiar, cit si la nivelul celorlalte aspecte legislative si vom avea in vedere ca aceasta familie si pe viitor, acordindu-i ajutor din partea Ministerului Apararii in conformitate cu capacitatile si cu potentialul nostru.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Coropcean,

Eu va multumesc personal si, probabil, din partea petitionarei. Desi dumneavoastra ati apelat aici in termeni asa, nu prea clari: cu tot ce-i posibil. Eu am intrebat tinind cont de articolul 16 din Legea cu privire la statutul militarilor, unde se spune cu claritate ca membrilor familiilor militarilor decedati in urma schilodirii, ranirii si in continuare conform textului, li se pastreaza dreptul la spatiu locativ sau la compensarea baneasca pentru procurarea sau constructia spatiului locativ, indiferent de termenul serviciului militar.

Si interpelarea mea era ca as fi vrut sa stiu cum se va rezolva problema acestei vaduve, al carei sot a decedat in timpul serviciului militar, concret, cu privire la asigurarea cu spatiul locativ sau prin plata unei compensatii banesti pentru procurarea acesteia.

 

Domnul Ion Coropcean:

Deci, raspunsul este urmatorul. Dumneaei este la noi angajata a Armatei Nationale, este militar pe contract. Satisface serviciul in unitatea militara si, conform legislatiei, acordarea spatiului locativ se efectueaza la locul satisfacerii serviciului militar si dumneaei, din contul Ministerului Apararii, la locul satisfacerii serviciului este asigurata cu spatiu locativ, are apartament, care indestuleaza pe deplin toate conditiile conform legislatiei. Dumneaei are apartament, ea nu este neasigurata cu spatiu locativ, Ministerul Apararii i-a acordat spatiu locativ.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Daca imi permiteti, numai o intrebare, pentru a ma clarifica si eu, si atit ca sa fiu competenta sa-i raspund petitionarei. Este asigurata cu spatiu atit cit este angajata la dumneavoastra, adica are un apartament de serviciu sau in situatia in care va pleca din serviciu de la dumneavoastra, care va fi soarta ei?

 

Domnul Ion Coropcean:

Nu, va asigur ca dumneaei va detine acest apartament, va detine acest apartament tot timpul.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnul ministru.

La tribuna centrala se invita domnul Boris Golovin, viceministru al sanatatii si protectiei sociale, pentru a da raspuns doamnei deputat Valentina Cusnir.

 

Domnul Boris Golovin viceministru al Sanatatii si Protectiei Sociale:

Multstimata doamna presedinte,

Onorata asistenta,

Stimata doamna Valentina Cusnir,

Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a examinat interpelarea dumneavoastra, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 6 aprilie curent si, conform competentei sale functionale, va comunicam.

In conformitate cu actele normative si legislative in vigoare, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale efectueaza examenul medical al recrutilor in cadrul comisiilor medico-militare raionale si municipale, in a caror componenta sint inclusi medicii specialisti de profil din cadrul institutiilor medico-sanitare publice respective.

Pe parcursul anului 2003, au fost examinati, in cadrul comisiilor medico-militare raionale si municipale, 31 de mii de tineri, in 200435 de mii de tineri, in 200539 de mii de tineri. Din numarul total al tinerilor examinati in anul 2003 au fost considerati apti pentru serviciu 74%, in anul 200476% si in anul 200579 %. In urma examinarii structurii morbiditatii in rindul tinerilor, care trec comisia medicala pentru incorporare, s-a constatat ca cele mai frecvente maladii inregistrate la tineri sint bolile endocrine, tulburarile mintale si de comportament, boli ale aparatului digestiv, genital-urinar circulator, bolile ochilor si anexelor sale.

Referitor la masurile intreprinse intru asigurarea asistentei medicale tinerilor pentru incorporare va informam ca, in conformitate cu actele normative si legislative in vigoare, tinerii au acces la asistenta medicala necesara in cadrul institutiilor medico-sanitare publice de diferit nivel in volumul stabilit de programul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala. Efectuarea examenului medical al recrutilor neincadrati in sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, planificati pentru incorporare si volumul de asistenta medicala pentru tinerii asigurati, ce depaseste volumul de asistenta medicala prevazuta in programul unic, conform legislatiei in vigoare, se finanteaza din contul bugetului local.

Pe parcursul ultimilor ani, in cadrul activitatii comisiei medico-militare teritoriale s-au inregistrat un sir de probleme ce tin de calitatea examinarii recrutilor, in special a recrutilor neincadrati in sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, planificati pentru incorporare, cauzate de lipsa sau finantare insuficienta din partea administratiei publice locale la compartimentul dat, fiind imposibila efectuarea unor investigatii suplimentare necesare pentru precizarea diagnosticului, efectuarea masurilor de tratament necesar.

In scopul ameliorarii situatiei privind calitatea lucrului de expertiza medico-militara a recrutilor planificati pentru incorporarea in Fortele Armate a Republicii Moldova, in luna martie a fost organizata de catre Ministerul Apararii o sedinta organizatorico-metodica, la care au participat presedintii comisiilor medico-militare raionale si municipale, conducatorii institutiilor medico-sanitare publice.

In cadrul conferentei au fost discutate problemele inregistrate in cadrul expertizarii, cazurile retrocedarii tinerilor din cadrul celor incorporati pe motive de erori de diagnostic. Concomitent, in scopul ameliorarii reale a starii de lucruri, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a organizat, de comun cu Ministerul Apararii, pe 14 aprilie curent o sedinta comuna de lucru, in cadrul careia s-au examinat minutios probleme ce tin de organizarea examinarii si tratamentului tinerilor recruti, cu trasarea masurilor ce se impun intru ameliorarea situatiei si anume.

Organizarea activitatii comisiilor medico-militare nu in birourile de lucru ale medicilor specialisti, dar in incaperi separate, in care se vor examina numai recrutii. In scopul finantarii investigatiilor serviciilor medicale necesare recrutilor neasigurati, s-a propus de instituit un buget central in cadrul Ministerului Apararii. De recomandat conducatorilor institutiilor medico-sanitare municipale si raionale de a include in state functia de medic internist pentru adolescenti.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Multumesc foarte mult, pentru raspunsul foarte amplu si tin sa multumesc Guvernului in intregime, ca a reactionat foarte clar la interpelarea mea. Facind-o atunci, nu mi-am dat seama ca este o situatie atit de grava si am luat doar partea ce tine de pina la inrolare. Dar tin sa multumesc, Ministerului Apararii si Ministerului Afacerilor Interne, si Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, care mi-au dat un raspuns foarte clar si amplu.

Si situatia este cu mult mai grava decit mi-o inchipuiam eu. Preconizati o sedinta comuna de lucru cu Ministerul Apararii si eu as vrea sa va cer sa ma invitati la aceasta sedinta de lucru si, tinind seama de gravitatea acestei situatii, caci multi tineri sint inrolati in armata deja cu boli preexistente inainte de inrolare. As vrea, in calitatea mea de legiuitor, sa vin si eu cu tot ce e posibil, pentru a ameliora aceasta situatie. Deci, astept invitatia dumneavoastra la acea sedinta.

 

Domnul Boris Golovin:

Doamna deputat,

Noi am avut deja, sedinta pe data de 14 aprilie, la urmatoarea sedinta veti primi invitatie din partea noastra.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc foarte mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumim.

In continuare intrebari si interpelari catre Guvern. Sint? Nu sint?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Doamna presedinte,

Multumesc.

O interpelare catre Procuratura Generala, domnului Valeriu Balaban si catre Consiliul Superior al Magistraturii, doamnei Valeria Sterbet. Rog sa fiu informata, daca exista cazuri si care sint ele, de intentare a dosarelor penale presedintilor judecatoriilor orasului Chisinau, pentru falsificarea dosarelor penale. Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Dupa cum s-a comunicat public, urmeaza, ca, in doua zile, o delegatie speciala din Republica Moldova sa mearga la Ierusalim, pentru a aduce lumina de la mormintul Mintuitorului, pentru noaptea de Paste, simbata spre duminica cu o cursa speciala aviatica.

Interpelarea mea la acest subiect este adresata domnului Vizant, Directia aviatiei civile a Republicii Moldova. As vrea sa stiu, daca nava aeriana apartine statului sau unei companii private, daca au fost obtinute toate aprobarile pentru coridorul de zbor din partea tarilor care vor fi survolate.

Care sint fondurile din care va fi platita aceasta cursa? In cazul in care nu sint fonduri bisericesti, pentru ca am inteles ca delegatia va fi condusa de Mitropolitul Vladimir Cantarean al Chisinaului si al intregii Moldove. Vreau sa stiu daca a platit Biserica integral costurile acestei deplasari, iar in cazul in care sint cheltuiti macar un leu de la bugetul de stat sau din fondurile aviatiei noastre civile, vreau sa stiu daca alte culte care oficiaza sau sarbatoresc sfintele Pasti, cu aceeasi ocazie, printre care Mitropolia Basarabiei, Biserica Ortodoxa Rusa de rit vechi, alte culte, au fost invitate sa faca parte din aceasta delegatie, a carei deplasare este finantata din fonduri bugetare. Aceasta a fost prima mea interpelare.

A doua interpelare este adresata mai multor structuri, concomitent pentru raspuns coordonat. Este vorba de Ministerul de Finante, este vorba de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe linga Guvernul Republicii Moldova, de Inspectoratul Fiscal si Guvern in general. Acesta vizeaza o prevedere a Legii despre culte actualmente in vigoare, care spune ca, activitatea economico-financiara a cultelor religioase recunoscute de stat este supusa controlului din partea statului.

As vrea sa am din partea acestor structuri rezultatele controalelor pe ultimii
5 ani de zile a activitatii economico-financiare, destul de ample. E vorba de circuite de milioane, zeci si chiar sute de milioane de lei pentru aceasta perioada a bisericii Ortodoxe din Moldova, Mitropolia Chisinaului si a intregii Moldove. Si asupra eventualelor neregularitati, care ar fi fost depistate. In cazul in care asemenea controale la care obliga legea nu ar fi fost efectuate, rog sa mi se indice cauzele evitarii controalelor in cauza.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

, , .

, . , . , , ( 400 . ) .

, 62 , , . -, , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

In primul rind, as vrea sa-i aduc aminte domnului Balaban si doamnei ministru Iftodi despre faptul ca am avut o interpelare la care nu mai am raspuns. Referitor la declaratiile domnului Climenco si consider ca este corect ca totusi sa tina cont de faptul ca Parlamentul ramine o institutie centrala a Republicii Moldova.

A doua interpelare o readresez domnului Plesca, ministru al apararii, care mi-a raspuns, in opinia mea, intr-o maniera neadecvata, afirmind ca soldatii care lucreaza, muncesc la complexul acesta al Gloriei s.a.m.d., sint implicati pentru educatie patriotica. In opinia mea, ei sint, aceasta este o munca de corectie. La urma urmei, domnul Petrenco cu comsomolistii poate lucra acolo pentru educatie patriotica sau membrii organizatiei obstesti a domnului Gutul poate sa lucreze pentru educatie patriotica. Si din acest considerent il invit pe domnul Plesca pentru explicatii suplimentare in plenul Parlamentului.

La fel, in acelasi context de la Serviciul Vamal vreau o informatie referitoare la data intrarii in Republica Moldova a granitului respectiv din cauza ca, conform unor informatii in momentul in care Parlamentul discuta aprins scutirea de taxe de import, acest granit era, bine, mersi, undeva in Transnistria.

Multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Mihail Mocan:

. . , -, , , , ? , . .

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata Guvernului. In rezultatul examinarii situatiei in multe sate din Republica Moldova, odata cu implementarea Hotaririi Guvernului nr. 128 din 6 februarie 2006, prin aceasta hotarire de Guvern au fost aprobate cerintele tehnice fata de incaperile si obiectivele in care se pastreaza substante narcotice, psihotrope si/sau precursori. Sub incidenta acestei hotariri cad practic toate centrele de sanatate, oficiile medicilor de familie, centrele medicilor de familie si farmaciile satesti in care astazi circula legal aceste preparate sus-numite.

Totodata, prin hotarirea nominalizata sint impuse niste cerinte destul de dure si drastice, care in momentul de fata nu pot fi realizate de catre aceste structuri. De aceea, solicit Guvernului sa-mi prezinte argumentele privind aplicarea acestor cerinte atit de dure structurilor mentionate. Cine din specialistii Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale ai Comitetului de Control Asupra Drogurilor au participat la elaborarea acestui document?

Si, totodata, cred ca ar fi normal sa fie reexaminata aceasta hotarire, deoarece, in acest context, este, practic, lezat dreptul oficiilor medicilor de familie, Centrul de Sanatate sa aiba, pur si simplu, niste preparate psihotrope, un simplu dimedrol, pentru a presta serviciul de urgenta in caz de necesitate.

Aceasta hotarire trebuie reexaminata. De aceea, vreau sa spun ca nu contestez necesitatea asigurarii securitatii circulatiei legale a preparatelor stupefiante, adica narcotice, dar ceea ce tine de psihotrope, este necesara aprobarea unor cerinte minime care ar permite acestor institutii sa acorde ajutorul necesar in caz de necesitate pacientilor, pentru a nu parcurge kilometri in plus pentru a primi un dimedrol sau un novo-passit.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Adresez interpelarea mea domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In cadrul unei vizite de lucru la Soroca, am constatat ca Intreprinderea Interraionala de Stat Acva-nord, precum si angajatii acestei institutii se confrunta cu probleme grave pe parcursul a trei ani de zile. Din actele care mi-au fost prezentate, am constatat ca activitatea acestei intreprinderi a fost sistata din motivul ca Guvernul nu si-a onorat angajamentele, care rezulta din propriile hotariri si dispozitii. In acest sens, au fost emise zeci de ordonante ale Guvernului catre Ministerul de Finante, catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala, catre primariile orasului Balti si Soroca, consiliului raional Soroca. Dar pina la moment nu s-a intreprins nici o actiune pentru ameliorarea situatiei deplorabile existente.

Prezinta mare ingrijorare situatia celor aproape 100 de angajati, care sint revoltati ca au fost lipsiti de unica sursa de existenta, fiind concediati fortat, care sint revoltati ca, mai bine de un an de zile, nu si-au ridicat salariile, nu beneficiaza de polita de asigurare si nu au certitudinea zilei de miine.

Urmare a celor relatate, va solicit, domnule Prim-ministru, sa ma informati cu privire la actiunile concrete care ar asigura realizarea neintirziata a hotaririlor Guvernului nr.619 din 16 august 1994, nr.1184 din 2 noiembrie 2004, nr.1280 din 19 noiembrie 2004, a Dispozitiei Guvernului nr.81-d din 15 august 2005 privind repunerea in functiune a apeductului SorocaBalti, care constituie un obiect strategic in aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor din nordul republicii. Precum si termenele concrete de lichidare a restantelor la salariu ale angajatilor de la aceasta intreprindere. Solicit raspunsul in plenul Parlamentului.

Si a doua interpelare pe care o adresez la fel domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, vizeaza situatia bibliotecarilor din scoli, din sistemul de invatamint. In conformitate cu Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar din
23 decembrie 2005, a fost aprobat Regulamentul cu privire la atestarea cadrelor bibliotecare, aprobat de catre Ministerul Culturii si Turismului si coordonat cu Ministerul Economiei si Comertului.

Desi articolul 4 din acest Regulament prevede expres, citez: Atestarea cadrelor bibliotecare este realizata de catre Ministerul Culturii si Turismului de comun acord cu ministerele de resort, cu alte autoritati publice centrale care au in subordine biblioteci. Pina astazi Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului n-a stabilit nici un mecanism clar privind atestarea cadrelor bibliotecare din institutiile de invatamint din tara, n-a delegat pina in momentul de fata reprezentanti in comisiile de atestare raionale, municipale, precum si in Comisia republicana de atestare, fapt ce tergiverseaza, riscind chiar sa pericliteze procesul de atestare a bibliotecarilor din institutiile de invatamint in anul curent si, deci, posibilitatea de majorare a salariilor, care in prezent constituie o suma derizorie de 520 pentru bibliotecarii cu studii superioare si doar 468 de lei pentru bibliotecarii cu studii medii de specialitate.

Avind in vedere ca Regulamentul de atestare a cadrelor bibliotecare a fost solicitat de ani de zile si tinind cont de situatia incerta privind atestarea bibliotecarilor care activeaza in domeniul invatamintului, precum si in bibliotecile din subordinea altor ministere decit Ministerul Culturii si Turismului, si a altor autoritati publice centrale, solicit domnului Prim-ministru masuri neintirziate pentru a elimina disfunctiile existente in momentul de fata privind procesul de atestare a cadrelor bibliotecare, astfel incit orice bibliotecar, indiferent in subordinea carui minister ori altei autoritati publice centrale s-ar afla institutia in care activeaza, sa i se asigure posibilitate de a depune cerere, prin care solicita conferirea gradului de calificare chiar in anul curent. Raspunsul la interpelare il astept in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4 in continuare, fiindca, dupa cite am inteles, se dau numai cite doua intrebari.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu demult am fost in raionul Cantemir si locuitorii satului Lingura s-au adresat cu o rugaminte de a-i ajuta ca sa lichideze o problema foarte grava pentru sat si anume: alunecarile de pamint care afecteaza acest sat de mai multi ani de zile si care, intr-adevar, creeaza probleme atit pentru activitatea economica, cit si pentru sat.

De aceea, solicit Guvernului o informatie cu privire la masurile pe care are de gind sa le ia ca sa rezolve aceasta problema, sa sprijine consatenii sau satul Lingura in lichidarea acestei probleme si sa informeze atit primaria, cit si fractiunea parlamentara.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul nr.5, mi se pare ca dumneavoastra, domnule Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna presedinte,

Interventia mea tine de situatia din aceasta sala, de sedinta noastra de astazi si, intr-un fel, de procedura, dar si de respectarea legislatiei. Sint nevoit, constrins de aceasta situatie sa adresez o interpelare Consiliului Coordonator al Audiovizualului si conducerii Parlamentului, pentru ca am fost sesizat, nu anonim, de colaboratorii fractiunii noastre de aici, din Parlament, de consilierii si secretara care au urmarit sedinta, transmisiunea in direct la postul national de televiziune, retransmis de Compania SUN TV, si, in momentul in care astazi am inceput dezbaterea pe marginea initiativei unor deputati ai P.P.C.D., ce tine de Legea cu privire la petitionare, transmisiunea in direct a disparut, reaparind, fiind reluata, dupa interventia domnului Diacov, dupa incheierea dezbaterii pe marginea acestui proiect de lege. Este un caz fara precedent.

Din momentul in care Parlamentul a decis, prin lege, retransmisia in direct a sedintelor plenare ale Parlamentului, nu cred ca este un accident. Vreau sa stiu, daca acelasi lucru s-a intimplat in cazul retransmisiei pe calea undelor radioterestre, daca este un sabotaj din partea SUN TV-ului si daca alti distribuitori prin cablu au suspendat, de asemenea, transmisiunea in direct, oricum ei sint obligati, prin lege, sa includa obligatoriu un pachet, retransmiterea intregii emisii a posturilor nationale de radio si televiziune.

Astept raspuns in sedinta urmatoare a Parlamentului din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului de la tribuna centrala a legislativului nostru.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Intrebare sau ce este?

 

 

Doamna Eva Gudumac:

O mica precizare.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, apoi intrebare sa fie, fiindca sintem la ora intrebarilor si interpelarilor.

 

Doamna Eva Gudumac:

Bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Eu am un anunt pentru fractiunea majoritara. La 13 si 15 se convoaca sedinta fractiunii, in 300.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Fiindca mai avem un subiect pe ordinea de zi, se anunta intrerupere pina la orele 13.30, apoi revenim in sala pentru a continua discutia la subiectul dat. Declaratia, exact, da.

 

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Deci, dupa cum am convenit, reluam sedinta plenului Parlamentului la aceasta ora. Rog, domnule Stati, sa ne informati vizavi de situatia privind lucrul asupra textului declaratiei convenite.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi am convenit, noi am lucrat in grupul ad-hoc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste.

 

Domnul Sergiu Stati:

Noi am lucrat in grupul ad-hoc, deci am ticluit un text. Dar, intre timp, au intervenit niste modificari, deci, inclusiv, a aparut decizia, ordonanta domnului Oniscenco din data de ieri seara. Adica, sint niste circumstante noi care, sincer vorbind, nici n-am reusit sa le discut cu colegii mei din grup. Si, in acelasi timp, tinind cont de discutiile din cadrul fractiunii, care au avut loc acum, propun, domnule Presedinte, daca acceptati, si rog colegii din alte fractiuni sa accepte sa luam o pauza pe putin timp, poate pina miine, sa vedem care vor fi posibilitatile. Sa ne intrunim pentru a mai lucra asupra acestui text.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog sa luati loc, domnule Stati.

Stimati colegi,

In aceste circumstante cind au aparut noii informatii, informatii aditionale, care direct sau indirect oricum influenteaza situatia in general, cit si exprimarea pozitiei Parlamentului tarii vizavi de acest subiect. Ori eu consider ca acest document, sint de acord cu colegul meu domnul Stati, trebuie sa vina cu reflectie de maxima precizie, tinindu-se cont de conditionalitatile la ora, acum. As propune sa ne luam o pauza suplimentara pentru definitivarea acestui proiect, functie de aceste ultime circumstante care si-au facut aparitia si sa revenim la acest subiect miine.

O sa revin la punerea la vot a Programului de activitate a plenului Parlamentului, in primul rind pentru a oferi colegilor, care s-au subscris la acest grup, timpul necesar astazi ca sa lucreze in definitiv acest text al declaratiei. Si il vom da citirii miine in cadrul sedintei pe care o vom vota ulterior. Dar nu inainte sa ofer cuvintul celor care doresc sa ia cuvint.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, domnule Stati, nu stiu ce s-a intimplat in timp de 15 minute, mi se pare putin neserios. Am decis, acum 15 minute totul era in ordine, nu? Textul. Sedinta fractiunii este un lucru important, sedinta fractiunii dumneavoastra. Dar am vrea sa stim care sint acele noi circumstante, daca ne dati si noua un semnal. La ce se refera acele noi circumstante?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog. Intrebarea a fost una relevanta. Neaparat, domnule Stati.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, am mentionat, poate nu a fost foarte explicit, deci intre timp am primit un exemplar al unei ordonante a domnului Oniscenco, care a fost remisa ieri catre toate autoritatile Federatiei Ruse privind circulatia vinurilor si divinurilor pe teritoriul moldovenesc si pe teritoriul Federatiei Ruse. Si tinind cont, de fapt, de spiritul constructiv al discutiilor din cadrul fractiunii, s-a sugerat ideea ca sa aminam, intr-adevar, sa luam o pauza, ca sa putem, in cadrul grupului ad-hoc, sa examinam acest document pentru a interveni, poate, cu niste amanunte respectiv.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ivan Calin:

Domnule Presedinte si stimati colegi,

Dupa cite am inteles dimineata, noi am format un grup ad-hoc pentru a pregati proiectul acestui text de declaratie cu privire la declaratia Dumei de Stat din Moscova.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, asa este.

 

Domnul Ivan Calin:

Asa este. Deci, eu propun si doresc sa amintesc membrilor acestui grup ad-hoc sa fie punct la punct raspuns la declaratia Dumei de Stat. Sa ne punem pe masa declaratia Dumei de Stat si sa incercam sa ne exprimam raspunsul nostru la aceasta declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Daca ma ati fi ascultat pe mine dimineata, nu era sa ajungem la situatia aceasta la care am ajuns acum. Noi mai demult, inainte de Anul Nou, am propus ca sa formam un grup sau o comisie speciala care sa se ocupe de problematica transnistreana. Am lansat aceasta initiativa, care nu a fost auzita de nimeni.

Acum doua saptamini eu am propus sa fie creata o comisie speciala care sa se ocupe de problemele aparute in comertul exterior al Republicii Moldova si am spus: Nu numai cu vinul, si nu numai cu Federatia Rusa. Din pacate, si cu Ucraina, si cu alte chestiuni. Si atunci Parlamentul nu era sa se transforme intr-o echipa de pompieri. Acolo, undeva, se aprinde, Parlamentul iese cu declaratie fierbinte. Si dupa aceasta, a doua zi, ne pare rau ca am facut declaratia cutare, fiindca ea nu a fost bine gindita sau nu a luat in considerare niste circumstante.

De aceea, eu propun ca, intr-adevar, noi sa nu ne transformam intr-o echipa de pompieri. Noi nu trebuie sa reactionam la fiecare musca sau la fiecare declaratie aprinsa a unui politician sau a unui deputat din alta tara s.a.m.d. Noi trebuie sa analizam situatia, Parlamentul trebuie sa fie competent de ceea ce se intimpla in Transnistria, de ceea ce se intimpla in Moscova, de ceea ce se intimpla in comertul exterior sau in sprijinirea exportului moldovenesc. Si atunci Parlamentul, daca face o declaratie, sa fie o declaratie argumentata, gindita si sa contribuie la schimbarea lucrurilor spre bine, dar nu sa facem declaratii de dragul declaratiilor.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

In replica la cele spuse de colegul nostru domnul Sergiu Stati. Nu cred ca documentul emis de domnul Oniscenco poate servi in calitate de motiv pentru a suspenda adoptarea unei declaratii a Parlamentului nostru. Mai degraba, ar putea fi tratat ca un pretext, fiindca aceasta directiva a lui este elaborata in aceleasi formulari, aceiasi termeni duri cu referire la exporturile noastre pe piata Federatiei Ruse. Nu este nici o doza de tratament atenuant. Din contra, sintem la fel de dur si drastic catalogati, ca exortam productie vinicola de calitate proasta si Rusia este nevoita sa-si apere consumatorii, piata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

De principiu, nu as fi de acord cu faptul ca nu trebuie sa reactionam. Daca am face un studiu comparativ privind activitatea Parlamentului nostru si a altor parlamente nationale vom vedea ca Parlamentul Republicii Moldova este cumva codas in ceea ce priveste adoptarea de declaratii, care sint reactii politice promte la evolutii concrete.

Parlamentul european adopta mai multe declaratii pe saptamina. Ma refer la Parlamentul european. Duma de Stat a adoptat deja o declaratie, a reactionat, considera ei, adecvat din punctul lor de vedere, tinind cont de interesele pe care le au legitime, sau nu a reactionat la aceasta situatie.

Si daca Duma de Stat, consider eu, domnule Diacov, este indreptatita sa reactioneze, Parlamentul Republicii Moldova, ca o institutie care concentreaza suveranitatea acestui stat, nu ar fi indreptatit sa reactioneze? De ce nu? Dimpotriva, este obligat, este obligatie. Am convenit colegial dimineata ca elaboram un text. Putem sa ne mai luam o pauza, sa lucram pina seara, sa slefuim acest text, sa-l aducem in conformitate, cum spune colegul nostru Stati, cu noile evolutii.

Dar tocmai unul dintre scopurile pe care le urmareste aceasta declaratie este sa determinam evolutii pozitive pentru solutionarea problemei aparute intre cele doua state pe plan comercial.

De aceea, propunerea mea este sa luam o pauza, daca este necesar, si convenim sa nu ne convocam de prea multe ori. Si tot astazi, pina in seara, sa adoptam aceasta declaratie. Eu m-as bucura daca ar veni si colegii din Alianta Moldova Noastra, daca s-ar alatura. Nu cred ca aceasta plecare a dumnealor din sala astazi, dupa ce s-a anuntat ca va fi o declaratie, poate fi interpretata ca o eschivare de la asumarea unui gest politic transant intr-o problema grava pentru noi. M-as bucura sa fie votata consensual, in unanimitate.

Propun o pauza si sa lucram. Daca trebuie, consolidam acest grup al nostru, convocam reprezentantii Guvernului, Ministerului de Externe si Integrarii Europene, domnul Prim-ministru, oricine este nevoie, reprezentantii Presedintiei, ai ambasadei Federatiei Ruse.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. De fapt, imediat anterior aceasta si a fost propunerea domnului Stati, doar cu o singura diferenta, ca la acest subiect sa revenim miine, la 10.00 ca de obicei. Sa lasam grupul astazi pina seara sa munceasca, sa slefuiasca, sa vada absolut totul si miine, la ora 10.00 ne convocam doar pentru aceasta declaratie. Deci, iata si unica diferenta.

Si, apropo, eu, stimati colegi, atrag atentia dumneavoastra ca ar fi cazul, totusi, sa dam dovada de un respect pentru domnul Stati, fiindca dumnealui a fost acel care a abordat acest subiect astazi, la inceputul sedintei in plen. Deci, putem sa consideram ca a fost autorul, initiatorul, daca doriti. Si din momentul din care persoana care a initiat acest lucru solicita nu anularea si nici macar nu putem sa numim aminarea, decit o pauza pentru slefuirea acestui document, cred ca ar fi cazul sa mergem in intimpinare.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, ca deputat, sint foarte indignata ca orice informatie vine doar la unii deputati sau nu stiu la cine si noi trebuie sa asteptam pina miine. De ce nu avem noi, toti deputatii, acea informatie si sa ne pregatim si noi, sa nu asteptam pina miine ca sa venim sa ni se citeasca aici, doar in Parlament.

Solicit ca toata informatia ce tine de exportul vinurilor in Rusia sa fie difuzata deputatilor. Si sa cunoasca aceasta intrebare nu de prin unghere si nu de prin presa, dar s-o cunoasca asa cum este si fiecare sa se poata expune asupra acestui subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, domnule Presedinte, as sustine propunerea ca aceasta sedinta sa aiba loc, totusi, miine, sa fie pregatit un text normal. Fiindca ceea ce-am vazut acolo, am incercat sa vedem, este despre tot ce se intimpla in Rusia si tot ce vorbesc despre vinurile moldovenesti, dar noi trebuie sa dam raspuns concret la declaratia Dumei de Stat. De aceea, eu va spun sincer, noi nu sintem gata sa votam asa o declaratie, in care se vorbeste tot absolut, cu exceptia acestei declaratii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi am accepta ca aceasta declaratie sa fie transferata pentru discutiile de miine. Dar as vrea sa revin la propunerea domnului Braghis, totusi daca e pe miine, sa incercam sa audiem si acel raport sau o informatie a delegatiei care a participat la negocierile sau la discutiile de la Moscova. Iar dupa aceasta sa trecem pe pozitiile declaratiei care va fi pregatita pentru miine.

Si sint convins ca toti deputatii vor cunoaste situatia reala in acest domeniu si va fi mai usor de discutat pe textul acestei declaratii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

De fapt, poate vin catre atentia dumneavoastra cu urmatorul lucru. Daca le punem intr-o asemenea consecutivitate, volens-nolens, determinam o functionalitate, o legatura intre aceste doua lucruri si, de fapt, nu este cazul. Mai degraba, poate, daca se doreste, fiindca noi l-am avut aici pe domnul ministru al economiei si comertului, care ne-a raportat informatia referitoare la negocierile privind furnizarea gazelor naturale, pe motivul ca domnul Mironescu la acel moment nu era in tara.

Mai degraba as sugera ideea sa-l invitam pe domnul Mironescu cu o informatie, daca se doreste, pentru a sti ce se intimpla, cum se misca lucrurile, decit sa facem aceasta legatura cu vizita unei misiuni care a avut un singur obiectiv un obiectiv de informare la acest subiect.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu va multumesc, domnule Presedinte.

Noi am accepta, in principiu, si o asemenea abordare.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ivan Calin:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, intr-adevar, si eu personal, ca deputat, am sustinut propunerea de a adopta astazi o declaratie anume ca raspuns la declaratia Dumei de Stat a Federatiei Ruse. Aceasta declaratie ar putea fi facuta, cum se spune, in pripa, operativ si ar fi putut fi votata astazi sau miine, presupunem.

Dar daca e vorba de o declaratie mai ampla, de o declaratie care tine de relatiile ruso-moldovenesti, dupa cum am inteles se incearca sa se faca, aceasta nu se face intr-o ora-doua, aceasta n-o putem face imediat. Trebuie de efectuat niste studii suplimentare si atunci, daca e necesar, am putea face aceasta saptamina viitoare in sedinta in plen, care este anuntata, joia viitoare. Dar ca raspuns

Domnul Marian Lupu:

Raspuns.

Anume asa a fost conceput.

 

Domnul Ivan Calin:

La declaratia Dumei de Stat am putea chiar astazi sau miine adopta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Anume asa si a fost formulata de catre autor propunerea si este una formulata normal.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Eu am acceptat personal ca sa fiu in acest grup de lucru cu un singur scop, deci eu vad ca noi ne plasam cam pe alte aspecte. Deci, scopul principal este ca Parlamentul sa contribuie la solutionarea problemei discutate astazi problema exportului. Si eu as ruga, si in componenta grupului de lucru vom continua acest lucru, si in discutiile pe care le avem, sa nu atitam spiritele.

Fiindca, daca declaratia noastra va fi mai dura decit declaratia adoptata de Duma de Stat, dar eu am si pe aceea, si pe asta si vreau sa va spun ca acum este mai dur acest text. Deci, noi trebuie sa facem in asa fel ca sa contribuim la solutionarea problemei. Deci sa spunem scopul principal si atunci sa lucram in aceasta directie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Eu as cadea de acord cu aminarea acestei sedinte pentru miine, dar ma gindesc ca, oricit de bun sfetnic ar fi noaptea, nu se intimpla nimic spectaculos pe parcursul a zece ore de noapte. Important este daca am incercat sa facem un efort si sa reactionam astazi, sa se vada aceasta reactie astazi.

Uitati-va, nu numai Republica Moldova este in aceasta situatie, Georgia de asemenea. Georgia are un procent mai mic pe piata Federatiei Ruse in ceea ce priveste exportul de vinuri. Si Parlamentul Georgiei a reactionat demult, imediat. Or, conteaza foarte mult viteza cu care reactionam noi, viteza de reactie.

Propunerea mea ar fi sa stam, domnilor, nu-i nimic, nu cred ca s-a ostenit cineva prea mult saptamina aceasta, avem trei ore de sedinta si sint nerabdatori sa mearga repede acasa. Daca trebuie, stam pina la ora 24.00. Asa cum stau parlamentele altor tari. Cum sta Parlamentul Estoniei pina la ora 2.00 noaptea si legiuiesc 4 sau 5 ore din saptamina. Nu va grabiti asa de tare.

Propunerea mea ar fi sa ne luam o pauza de citeva ore, daca trebuie. Dar este important ca astazi aceasta reactie sa fie formulata de noi si sa fie receptionata de societatea noastra mai intii de toate, care trebuie sa stie ca are in persoana Parlamentului un scut al intereselor sale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Sustin intru totul ceea ce a spus odinioara colegul meu Vlad Cubreacov. Vreau, totodata, sa mentionez, ca nu inteleg, ce se intimpla? Propunerea privind initierea unei astfel de declaratii a venit din partea fractiunii majoritare. Textul declaratiei a venit, in principiu, cu unele interventii din partea noastra, din partea fractiunii majoritare. Acei care resping textul sint tot acei din fractiunea majoritara.

Domnilor,

Clarificati-va care este pozitia fractiunii majoritare fata de Federatia Rusa. Clarificati-va.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci sa se inteleaga foarte clar ca totul: si initiativa, si textul, si initiativa respingerii a venit din partea dumneavoastra. Sa nu se inteleaga ca noi am redactat textul si dumneavoastra nu-l acceptati acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, fiindca oricum procedurile imi solicita sa tin cont de normele existente, deci solicitarea din partea initiatorului a fost sa se munceasca in calm si sa se tina cont de toate informatiile care au parvenit in ultima ora. Aceasta propunere se reducea la solicitarea sa se munceasca astazi pina la finele zilei si miine dimineata sa avem o sedinta dedicata acestui subiect, subiectul acestei declaratii. Supun votului.

Cealalta propunere a fost sa se munceasca, deci mica diferenta, cit de tirziu nu ar fi si aceasta sedinta, sa se produca astazi in continuare, dupa o pauza.

Supun votului propunerea inaintata de domnul deputat Stati. Cine este pentru a amenda programul de activitate al plenului Parlamentului pe care l-am votat astazi la inceput de sedinta, cu extinderea acestuia cu o sedinta a plenului in ziua de miine, ca de obicei la ora 10.00, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.3 2.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2, mai ridicati, va rog, miinile inca o data, ajutati-l pe coleg.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 26.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi. Cu acest rezultat, programul de activitate al plenului Parlamentului este modificat, ziua de miine. Deci, trebuie sa pun la vot examinarea acestei declaratii care vizeaza subiectul mentionat.

Deci, din nou, conform normelor de procedura, supun votului ordinea de zi a sedintei de miine, care se reduce la aceasta declaratie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Aici sedinta. Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Sa-l includem in comisie si pe domnul Pasecinic.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog foarte mult, se includ in acest grup ad-hoc cine doreste din colegi, fiindca eu am spus ca nu este un grup super formalizat, care limiteaza participarea colegilor la activitatea acestuia. Putina liniste, va rog. Eu nu am incheiat inca sedinta, stimati colegi.

Domnule Stati,

Eu rog foarte mult, impreuna cu colegii, care s-au subscris la acest grup
ad-hoc, astazi cit de tirziu ar fi, sa se munceasca in modul in care sa nu mai ramina subiecte problematice miine dimineata.

Sedinta urmatoare va avea loc miine, la ora 10.00. Cea de astazi o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 14.10.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009