version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA IULIE 2007

Sedinta din ziua de 20 iulie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2698 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2666 privind declararea vacantei unor functii la Curtea Suprema de Justitie.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2298 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la protectia muncii art.34; Legea privind Fondul Arhivistic al RM art.44 s.a.).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3364 pentru modificarea si completarea Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociatiile obstesti (art.1, 3, 5 s.a.).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2439 pentru completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.258 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala art.4; Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala anexele nr.1 si nr.4).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2399 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Sultanatului Oman pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acesta, semnat la Muscat la 3 aprilie 2007.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2465 pentru modificarea si completarea Legii nr.1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari (art.2, 231, 232 s.a.).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2615 pentru modificarea si completarea Legii nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.

12. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.1013 pentru modificarea Legii nr.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie (art.3, 7).

13. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2661 pentru modificarea si completarea anexei nr.5 la Hotarirea Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului, la statul de functii al Aparatului si al Parlamentului si la asigurarea materiala a personalului Aparatului si a deputatilor in Parlament.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2650 pentru modificarea si completarea Legii ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din
28 martie 1995 (art.4, 6).

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Serafima Borgan, Vasile Pintea, Veaceslav Untila, Nicolai Deatovschi, Anatol Taranu.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Propuneri la ordinea de zi? Luari de cuvint? Declaratii?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Va rog sa fiu inregistrata cu o luare de cuvint la proiectul nr.2465, nr.7 din ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Ion Gutu:

Solicit luare de cuvint la proiectul de Lege nr.2698.

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati, care este numarul curent din ordinea de zi? Nr.2695... Nici nu prea il gasim in ordinea de zi. Intre timp domnul... Proiectul de Hotarire nr.2698. De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Conform articolului 46, alineatul (3): in mod exceptional Presedintele Parlamentului poate propune, in orice sedinta a Parlamentului, modificarea si completarea ordinii de zi, la cererea unei fractiuni parlamentare.

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra cere ca dumneavoastra sa faceti uz de articolul 46, alineatul (3) si sa introduceti in ordinea de zi cele trei initiative ale fractiunii: nr.2624, nr.2625 cu privire la modificarea Legii bugetului pentru ajutorul necesar in agricultura si proiectul de Hotarire nr.2722 cu privire la masurile urgente pentru atenuarea consecintelor secetei catastrofale si caniculei din anul 2007.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Potrivit prevederilor acestui articol, colegul nostru are dreptate, Presedintele Parlamentului in orice sedinta poate inainta aceasta propunere, dar oricum conditia este ca Presedintele inainteaza pentru exercitiul de vot al Parlamentului.

Vreau sa va zic ca, de fapt, unica prerogativa in acest sens a presedintelui sedintei este, spre deosebire de fractiuni, comisii, dar, de fapt, si ele, conform Regulamentului, pot sa inainteze aceste propuneri, care, oricum, trebuie sa fie supuse votului, lucru pe care il voi face. Alte solicitari de cuvint, declaratii? Nu sint.

Deci, propunerea domnului Cosarciuc.

Stimati colegi,

Cine este pentru introducerea pe agenda sedintei plenului Parlamentului de astazi a proiectului nr. 2624, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 imi spune cineva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 4.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Miinile sus: 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 10.

Sectorul nr.3 25.

 

Domnul Marian Lupu:

36 de voturi pro. Plenul Parlamentului nu a acceptat propunerea inaintata.

Acelasi lucru il fac in conditiile propunerii referitoare la proiectul nr.2625. Cine este pentru introducerea pe ordinea de zi a sedintei a acestui proiect, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 12.

Sectorul nr.3 25.

 

Domnul Marian Lupu:

38 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata de plen.

Si proiectul nr.2722. Cine este pentru examinarea acestuia in cadrul ordinii de zi a sedintei, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 25.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

34 de voturi. Propunerea, la fel, nu a fost acceptata.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu inteleg in felul urmator: cind deputatul are intentia sa promoveze un proiect de lege sau o idee si are dorinta sa fie realizat, nu face asa in fiecare zi, stiind ca acest proiect nu este sustinut la nivel de comisie. Acesta este un moment.

Al doilea moment. Eu am vorbit ca acest document nu poate fi inclus in ordinea de zi pina cind Guvernul nu o sa-si expuna parerea lui, din cauza ca aceasta este legat de modificarea bugetului de stat. Legea prevazuta, nu este pregatita conform Regulamentului.

Al treilea moment. Totusi noi am vorbit referitor la aceasta problema, se studiaza in cadrul ministerului si neaparat saptamina viitoare o sa avem posibilitatea sa discutam aceasta problema esentiala, cu propunerile Guvernului, desigur, si cu avizul la proiectul prezentat. Sint convins absolut ca, pina la sfirsitul actualei sesiuni o sa avem posibilitate sa discutam aceasta problema. Avem inca o sedinta joia viitoare.

De aceea, in mod de informare, noi tot asa sintem, fractiunea noastra a votat astazi impotriva nu din cauza ca noi sintem impotriva ca aceasta problema sa fie examinata, dar din cauza ca, in momentul de fata, ea nu este pregatita. Ea nu poate fi discutata pina cind nu o sa fie pregatita conform legislatiei in vigoare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnule Cosarciuc,

O sa va rog foarte rapid.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu am facut uz de Regulamentul Parlamentului, articolul 46, alineatul (3), care prevede acest drept pentru fractiunea parlamentara si acest lucru l-am facut din partea fractiunii parlamentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Este adevarat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Al doilea moment. Prin acest vot, dumneavoastra... inca o data ati demonstrat astazi ca nu va doare si nu aveti nimic responsabilitate ceea ce se petrece in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Ordinea de zi. Vom incepe examinarea subiectelor cu proiectul nr.11 din ordinea de zi, proiectul nr.2698. Dar, inainte de a invita comisia pentru a face prezentarea acestui proiect, dat fiind un subiect care a fost evocat ieri la microfonul nr.5, vreau sa va aduc la cunostinta ca Presedintele Parlamentului s-a cununat intr-o mica localitate din Valea Prahovei, care se numeste Azuga, si nanasei ii sint membrii familiei preotului care ne-a cununat.

Stimata colega,

In conditiile acestei informatii, cind punem claritate, aveti ceva de spus?

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, va multumesc foarte mult pentru aceasta deschidere.

Vreau sa va spun ca informatiile despre acest lucru sint controversate. Eu, in general, pregatesc o carte Nasii si finii in Republica Moldova si sper ca dumneavoastra veti avea acolo un loc de cinste.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru lucrul asupra acestei carti, si sper eu ca va fi una istorica, care include mai multe personalitati, sunt predispus sa ofer date concrete, inclusiv adresa, pentru a avea posibilitatea de a discuta cu aceste persoane la Azuga.

Rog la tribuna centrala comisia pentru prezentarea proiectului nr.2698.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca in Demersul Presedintelui Parlamentului nr.2698 se propun pentru desemnare in calitate de membru al Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare urmatoarele candidaturi: Cibotaru Mihail presedinte, pe un termen de 4 ani; Doina Aurica vicepresedinte, pe un termen de 3 ani; Morari Vladimir membru, pe un termen de 3 ani; Lungu Vitalie membru, pe un termen de 2 ani; Puscas Alexandra membru, pe un termen de 2 ani.

In Legea nr.129 din 7 iunie 2007, a intrat in vigoare la 6 iulie 2007, se prevede: Reorganizarea, in termen de doua luni, a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si constituirea Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

Totodata, prin legea nominalizata, au fost efectuate modificari si completari respective in Legea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care, actualmente, are urmatorul titlu: Legea privind Comisia Nationala a Pietei Financiare.

Conform prevederilor legale, aceasta comisie este condusa de Consiliul de administratie, compus din 5 membri, inclusiv: presedintele si vicepresedintele Consiliului de administratie, care sint, respectiv, presedinte si vicepresedinte ai Comisiei Nationale. Membrii Consiliului de administratie sint desemnati de Parlament la propunerea Presedintelui Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil. Presedintele Consiliului de administrasie se desemneaza pe 4 ani, vicepresedintele pe 3 ani, un membru pe 3 ani si doi membri pe 2 ani.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Nu va suparati.

Stimati colegi,

Este greseala mea. Inainte de prezentarea raportului comisiei, a trebuit sa va informez, o fac acum, unul dintre candidatii inaintati, mai concret domnul Vitalie Lungu, m-a informat ieri ca isi retrage candidatura din anumite motive de ordin familial. Pe acest motiv, tinind cont de prevederile legislatiei, candidatura acestei persoane nu va fi examinata astazi. Deci, postul ramine vacant.

Domnule Turcan,

Imi cer scuze, rog sa continuati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Fiecare membru al Consiliului de administratie are dreptul la doua mandate consecutive. In functia de membru al Consiliului de administratie pot fi desemnati cetateni ai Republicii Moldova care au o vechime in munca de cel putin 10 ani in domeniul financiar, economic sau bancar, cu o buna reputatie civica si profesionala. Totodata, sint prevazute si unele conditii de incompatibilitate.

In contextul prevederilor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat materialele respective, care au fost avizate pozitiv de catre comisia de profil, si a constatat ca aceste candidaturi dispun de calitatile necesare pentru functia in care se propun. Si au fost sustinuti prin votul unanim al membrilor comisiei prezenti la sedinta.

Suplimentar, mentionez ca la articolul 2 alineatul 2) litera c) din Legea nr.129 din 7 iunie 2007 se prevede: Membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare isi vor exercita atributiile pina la desemnarea noii componente a Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

In legatura cu aceasta, se propune ca in proiectul de Hotarire nr.2698, difuzat deja deputatilor, dupa articolul 1 sa fie introdus un articol nou cu urmatorul cuprins:

Articolul 2. In baza articolului 2, alineatul (2), litera c) din Legea nr.129 din 7 iunie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.192 din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare din componenta Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, se elibereaza din functie: Ursu Dumitru membru si presedinte, Pentelei Vasile membru si vicepresedinte, Ciobanu Ghenadi membru, Tirdea Iurie membru.

Articolul 2 din proiectul de Hotarire va deveni respectiv articolul 3.

Luind in vedere cele relatate si tinind cont de avizul pozitiv al Comisiei pentru politica economica, buget si finante, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Legislativului examinarea si adoptarea proiectului de Hotarire a Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare, cu completarile nominalizate in prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie ori pentru candidatii prezenti aici. Sint? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Inainte de procedura de vot, si o vom face in mod traditional, votul pentru fiecare dintre candidatii inaintati si mai apoi votul pe ansamblu asupra proiectului de hotarire, solicitare pentru luare de cuvint domnul deputat Ion Gutu, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca singurul fapt ca nu exista intrebari si noi toti sintem, probabil, obositi deja pentru a lua niste decizii serioase la nivel de stat, dar institutia pe care astazi noi, practic, membrii Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare... este un organ foarte responsabil in Republica Moldova. Eu nu vreau sa o compar cu Banca Nationala, cu Guvernul si cu celelalte, dar este o structura extrem de importanta.

Pe parcursul a mai multor ani, eu vreau sa spun in ultimii 5 6 ani, fata de aceasta institutie a fost o abordare, din partea Parlamentului, nu superficiala, dar iresponsabila. Eu, ca membru al Comisiei respective, comisie care trebuie sa fie, structura responsabila, in primul rind, de piata mobiliara, vreau sa constat ca anume in acesti ani Parlamentul a demonstrat lipsa de consecutivitate in acest domeniu, in primul rind, la politica de cadre. In 6 nai de zile al patrulea presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliar.

Nu vreau sa spun cine a fost mai pregatit si cine a fost, eu stiu, mai profesionist in acest domeniu. Vreau sa mentionez ca, spre regret, nu comisia respectiva si nu comisia domnului Turcan, si nu Parlamentul hotaraste componenta si soarta acestei comisii, hotaraste conducerea de peste drum, alte forte probabil.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun sincer ca domnul Robu, ca presedinte al Comisiei, a fost inaintat fara ca sa doreasca, eu stiu personal. L-au, rugat i s-a spus: ai sa lucrezi. Dumnealui nu a facut gafe, n-a facut greseli, dar timp de 1 an de zile au lucrat comisii speciale ca sa fie destituit. Comisia respectiva pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica au lucrat timp de jumatate de an de zile cu toate organele existente in Republica Moldova si a fost pusa sarcina ca domnul Robu trebuie sa fie destituit. Nu au fost comise greseli, deci i s-a propus sa scrie cerere si a primit postul de ambasador.

A venit in fruntea Comisiei Nationale domnul Ursu, un profesionist foarte serios, cu experienta in domeniul bancar, s-a inceput, probabil, o activitate, s-a inviorat activitatea acestei Comisii, au fost inaintate si adoptate mai multe proiecte de legi. Comisia respectiva in frunte cu colegul meu, domnul deputat Nicolae Bondarciuc, la 20 iunie, a audiat raportul anual al acestei comisii pe anul 2006, au fost mentionate schimbari si tendinte foarte bune in activitatea acestei comisii, practic, era o multumire, o satisfactie oarecare. Ce s-a intimplat? Fara ca sa fie invitati, fara ca sa li se ofere explicatii, fara macar sa ii spuna pe telefon: Domnule Ursu, mata o sa fii schimbat sau avem pretentii, sau sint, eu stiu, obiectii serioase fata de activitatea dumneavoastra.

Deci, este numai un pretext schimbarea si adoptarea Legii despre megaregulator si trebuie sa fie schimbati nu numai membrii comisiei, dar si intreg aparatul Comisiei Nationale. Si vreau sa pun o intrebare: cine este responsabil in Parlamentul Republicii Moldova, cine poate sa dee explicatii la acest comportament? Eu, personal, ca deputat, vreau sa aud explicatii, vreau sa votez constient.

Stimati colegi,

Aceasta nu este politica de cadre, aceasta este, pur si simplu, schimbarea unei echipe cu alta echipa mai putin profesionista.

Si n-am nimic impotriva oamenilor respectivi, dar vreau sa va spun ca pasul pe care l-a facut domnul Lungu de la Banca Agroindbanc ca s-a retras, el, practic, este unul singur care are putina experienta in acest domeniu. S-a retras. Care este cauza? Cine poate sa explice?

Cui noi cu dumneavoastra incredintam piata valorilor mobiliare, piata capitalului? Cui incredintam noi? Ne-am gindit noi ce se intimpla in acest domeniu, o ramura a economiei nationale foarte importanta? Deci, noi putem numai sa presupunem, fiindca explicatii nu sint, nu au fost si nu vor fi. Acesta este stilul de activitate al guvernarii actuale.

Stimati colegi,

Aceasta este politica sau, eu as spune, in general, lipsa de politica, aceasta este o politica de interese. Se asteapta privatizari foarte seroase, ele vor fi efectuate, in majoritate, prin bursa de valori si trebuie sa fie oameni executori, nu profesionisti.

De aceea eu cred ca...

Domnule Bondarciuc,

In primul rind, noi avem prea mare experienta cu dumneavoastra, ca sa nu intelegem unele lucruri, si ceea ce se face astazi.

Stimati colegi,

Aceasta este distrugerea comisiei in general si a pietei capitalului, fiindca comisia nu o sa fie capabila... De aceea, eu va spun sincer ca nu inteleg care este logica, dar aceea ce inteleg eu aceasta este problema mea, dar trebuie sa inteleaga si lumea. Si participantii profesionisti la piata mobiliara, care s-au redus in ultimii cinci ani de patru ori, nu au ramas oameni care activeaza. In general, piata este moarta. Si noi cu aceasta decizie de astazi, pur si simplu, o punem pe brinci, cum, probabil, si este numai unul singur interesul: cit mai putin sa inteleaga acesti oameni si cit mai multe decizii sa fie luate in folosul cuiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnul Bondarciuc a fost vizat.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu inteleg ca deputatii pot sa aiba parere personala, dar eu nu impartasesc ceea ce a spus domnul deputat Ion Gutu. Da, eu foarte bine cunosc piata capitalului, am lucrat vreo 6 ani in acest domeniu. Cunosc, dar pot sa va spun ca echipa prezentata este pregatita. Da, componenta aceasta, personal ei nu au lucrat pe piata capitalului. Dar au studiile respective. Au lucrat in domeniul respectiv, au experienta. Si eu sper ca aceasta componenta o sa asigure executarea legislatiei in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Doamna deputat Valentina Stratan,

Nu va suparati, va rog. Noi, de fapt, am depasit deja etapa precedenta si am ajuns si la etapa luarilor de cuvint. Eu am intrebat: sint intrebari? Nu sint intrebari. Dupa aceea am oferit cuvintul pentru luare de cuvint domnului deputat Ion Gutu. Deci, procedura, am depasit etapa. Ma iertati, va rog.

Stimati colegi,

Bine, in aceste conditii, avind la baza proiectul nr.2698, voi supune votului desemnarea in componenta Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare. Cine este pentru desemnarea in calitate de Presedinte al acestui Consiliu pentru o perioada de patru ani a domnului Mihail Cibotaru, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Domnul Mihail Cibotaru se desemneaza in calitate de Presedinte al Consiliului de administratie al Comisiei respective pe un termen de patru ani.

Stimati colegi,

Cine este pentru desemnarea in componenta Consiliului de administratie a acestei comisii in calitate de vicepresedinte pe un termen de trei ani a doamnei Aurica Doina, rog votul dumneavoastra.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Doamna Aurica Doina este desemnata in calitate de vicepresedinte al Consiliului de administratie a Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

Stimati colegi,

Cine este pentru desemnarea in calitate de membru al Consiliului de administratie al acestei Comisii a domnului Vladimir Morari pe un termen de
3 ani, rog votul dumneavoastra.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Domnul Vladimir Morari este desemnat in calitate de membru al Consiliului de administratie al Comisiei respective.

Stimati colegi,

Si, in final, cine este pentru desemnarea in calitate de membru al Consiliului de administratie al acestei Comisii a doamnei Alexandra Puscas pentru un termen de 2 ani, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Doamna Alexandra Puscas este desemnata in calitate de membru al Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare pe un termen de 2 ani.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2698 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2698 este aprobat.

Stimati invitati,

Stimati membri ai Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare,

Plenul Parlamentului va felicita cu desemnarea in aceste posturi si va doreste mult succes in activitate. Sint sigur ca va fi una prodigioasa si una foarte responsabila. Felicitari si sinteti liberi.

In continuare proiectul de Hotarire nr.2666 pentru declararea vacantei unor functii la Curtea Suprema de Justitie.

Rog comisia.

Stimati colegi,

Nu, nu, proiectul de hotarire l-am aprobat in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, care a propus un articol suplimentar la acest proiect, si care a fost aprobat de noi cu dumneavoastra impreuna.

Domnule Turcan,

Va rog la proiectul nr.2666.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii nr.2666 cu privire la eliberarea din functie a vicepresedintelui Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie Martinenco Mihail in legatura cu decesul acestuia si mentioneaza urmatoarele. Martinenco Mihail a fost numit de catre Parlament in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie la 20 februarie 2003 si in functie de vicepresedinte al Colegiului Penal al acestei instante judecatoresti la 4 mai 2007.

Avind in vedere ca demersul Consiliului Superior al Magistraturii corespunde rigorilor legale si tinind cont de demersul Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului pentru examinare si aprobare un proiect de hotarire a Parlamentului, care se anexeaza la prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a trece la procedurile formale pentru dezbaterea si pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, ne confruntam, de fapt, cu un context dramatic, este vorba de un jurist notoriu, care a muncit mult timp la Curtea Suprema de Justitie Martinenco Mihail. Si eu consider ca ar fi propice si ar fi cazul sa pastram un moment de reculegere. (Un minut de reculegere.)

Luati loc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Turcan,

Eu vreau sa ma refer la proiectul de hotarire. Nu este asa o prevedere nici in Legea cu privire la statutul judecatorului, nici in Legea cu privire la Consiliu ca declararea vacantei unei functii de judecator. Este articolul 25, unde este prevazuta eliberarea din functia de judecator. Sa facem corect, pur si simplu legal. Si demersul Consiliului Superior al Magistraturii la fel prevede eliberarea lui Martinenco Mihail din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Situatia este de asa natura ca, ma rog, avind in vedere ca persoana a decedat, ea nu poate fi eliberata din functie. De aceea, noi am tinut cont de practica deja existenta. Noi aplicam aceeasi formula, care a fost aplicata, spre regret, in cazurile pe care deja le-am avut. Si de aceea noi...

 

Domnul Ion Plesca:

Eu nu insist, pur si simplu, sa fie corect. Da, am inteles.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu am inteles. Noi am verificat aceste momente si anume din momente pur... ma rog...

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2666. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2666 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.2298 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si amendamentelor deputatilor, a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative pentru lectura a doua. Amendamentele si propunerile inaintate au fost puse in discutie in cadrul sedintei comisiei, fiind, in mare parte, sustinute si expuse in anexa la prezentul raport.

In contextul amendamentelor domnilor deputati Marian Lupu si Dmitri Todoroglo, Comisia propune ca la articolul 4, dupa alineatul (8) din Legea nr.1417 din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal de introdus un alineat nou 81, cu urmatorul cuprins: In perioada de pina la 1 iulie 2008 nu se aplica taxa pe valoarea adaugata la importul si comercializarea ulterioara pentru a asigura intreprinderile de panificatie, sectorul zootehnic si semanaturile de toamna primavara cu griu si meslin, secara, orz, porumb, faina din griu, faina de secara si furaj combinat, in modul stabilit de Guvern.

Ceea ce tine de propunerea domnului deputat Marian Lupu privind scutirea de taxa vamala a produselor mentionate, comunicam ca aceasta urmeaza a fi inclusa in proiectul de Lege nr.2473 din 2 iulie 2007 care modifica Legea cu privire la tariful vamal. Totodata, in proiect au fost incluse modificari si completari cu caracter redactional si de corelare cu prevederile altor legi in vigoare.

Vreau sa fac o remarca: la articolul 254 noi trebuie sa concretizam un moment legat de transportarea pasagerilor pe rutele interurbane. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si Directiei juridice, Comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura, luind in considerare obiectiile si amendamentele relatate in anexa la raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Microfonul... Sa incepem stinga, dreapta, fiindca domnul a fost primul, dar sa avem ordine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In cadrul pregatirii propunerilor pentru o discutie in a doua lectura a fost pusa sarcina in fata Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare ca sa prezinte o informatie mai ampla referitoare la asigurarea gospodariilor cu material semincer pentru semanaturile de toamna. Astazi am primit asa informatie. Conform informatiei pe care a prezentat-o Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, gospodariile semincere, inclusiv Institutul de Selectie Balti asigura necesitatile tarii cu material de seminte pentru necesitatile agentilor economici in Republica Moldova. De aceea, eu propun excluderea pozitiei si semanaturile de toamna din raport. Ramine numai importul pentru necesitatile din ramura panificatiei si zootehniei.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, astazi dimineata noi am discutat aceasta pozitie. Eu sint de acord sa excludem, caci astazi au fost prezentate inca materiale. Noi am studiat suplimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Panfilov:

.

, , , , 5, 37 . 50 . , , , 10 . 50 , 10 .

, 10 , 10 80. 80 , , 15
20 - . , 5,5 , 1520 - . , , , , .

.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

, , , , . .

, , , . . .

 

Domnul Vladimir Panfilov:

!

, , 10 , . : 100-200 8
9 , 0,5. , 200 . 20
100 , 50 . , 100 ,
500 , 50.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

. .

 

Domnul Vladimir Panfilov:

, .

- 1231 . . . , , (4) (5) .

(4): , .. (5): , .. , , , . . (4) (5) 1231.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

. , , . . .

 

Domnul Vladimir Panfilov:

2621 : . . . , . . : , , . (2): , . - , , -, .

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

, , . . .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa imi spuneti: trecerea marfurilor parafarmaceutice de la impozitarea, cota TVA 20 la cea de 8, aici vor intra si apele minerale curative care, de asemenea, sint marfuri parafarmaceutice.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici intra numai nomenclatura inclusa in aceasta lista si nu mai mult.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai da.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta nu este toata nomenclatura. Daca v-ati uitat atent, acolo sint si vreo citeva nomenclaturi de utilaj, diagnostic si altele. Adica s-a selectat un grup de marfuri referitor la care Guvernul a venit cu propuneri de a micsora taxa pe valoare adaugata, numai acest moment este subliniat si inclus.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si apele minerale nu sint.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Alte momente aici nu sint.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Numai se refera la taxa pe valoare adaugata. Tineti minte, de vreo citeva ori au fost ridicate, in sedinta Parlamentului, intrebarile legate de micsorarea taxei pe valoare adaugata pentru aceste marfuri si acum deja noi...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

In luarea de cuvint, eu am propus la articolul 33, care se refera la deducere din salariul neimpozibile 5400, sa fie marite pina la 10800 si am argumentat cu salariul minim care a fost aprobat de Guvern 900 de lei, adica 900 la 12 10800.

Stimati colegi,

As vrea sa argumentez. Aici este o chestie foarte principiala pentru noi, pentru economia Republicii Moldova. La intreprinderi lipsesc investitiile, productivitatea este joasa, intreprinderile nu pot sa mareasca incontinuu salariul daca, de pilda, el creste mai rapid decit productivitatea.

Ceea ce propun eu aici, 10800 si cu cele 25 de mii 200 sint 36 de mii de lei, ca un salariu mediu de 3000 de lei pe luna si in acest caz s-ar incadra in rata de impozitare impozitul de 7%, nu de 18%, care de acum este urmatoarea scara.

Si noi stim ca pentru salariile mari impozitele totale din salarii ajung la 51%. Adica, daca e sa platim aceste 3000 de lei inseamna ca 1500 va fi salariul net. Pentru un lucrator calificat in industrie este necesar de a plati nu mai putin de 4000 salariul brut pe luna, ca el sa mai ramina la intreprindere sa lucreze.

Noi nu am mers pe calea micsorarii contributiilor la fondul social care sint foarte... preseaza patronul, adica angajatorul, acolo sint 33, 31% in total cu toate contributiile la asigurarea medicala obligatorie, plus fondul de ajutorare celor saraci.

Stimati colegi,

Si iata, chestie de principiu, eu propun ca de la 5400 sa mergem la 10800 si asta ar fi un ajutor pentru salariati ca ei sa mai aiba interes sa ramina in Republica Moldova si sa nu plece peste hotare, mai ales cei calificati. Este vorba de salariatii calificati, lucratorii salariatii.

Stimate domnule Presedinte,

Si eu rog propunerea, care este parerea dumneavoastra si, in orice caz, propun sa fie pus la vot, fiindca ea a fost in luarea de cuvint.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Noi am examinat in cadrul sedintei si a grupului de lucru, si a comisiei. Vreau sa mentionez ca, in ultimii ani, noi majoram treptat aceasta suma. In anul curent, avem suma la care nu se aplica impozit pe venit 5400, pe anul viitor se propune 6300, pornind de la calculele pe care noi le avem in republica.

Adica, la comisie a fost sustinuta pozitia 6300, dar nu 10800. Vreau sa mentionez inca o data ca aceste sume, impozitul pe venit pentru persoanele fizice, acesta e venitul bugetelor locale. Iata de ce noi am calculat toate, toate momentele si am sustinut pozitia Guvernului. Si sa majoram pe anul viitor suma neimpozabila pentru persoane fizice pina la 6300 si pentru intretinuti tot s-a majorat cifra.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, deci pozitia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

O singura remarca. Eu am discutat astazi cu domnul Bondarciuc si am spus, in general, sa ne asezam sa facem o analiza, impactul politicilor fiscale promovate in ultimul timp asupra economiei nationale. Si noi vedem ca sectorul real al economiei nu merge. Nu degeaba cresc importurile, fiindca noi nu avem ce propune pe piata interna, deoarece aceasta crestere masiva a importului si aceasta crestere a balantei, a deficitului balantei comerciale se datoreaza lipsei competitivitatii economiei nationale.

Bani sint in Republica Moldova, nu au ce cumpara de pe piata interna, adica produs de piata interna. Si daca noi aici nu ne dam bine seama care este cauza, trebuie totusi sa vedem care este ea, de ce oamenii pleaca din tara, de ce nu se mentin la intreprinderi, de ce intreprinderea nu poate, de pilda, astazi sa isi permita sa faca investitii, de ce nu poate sa plateasca mai mult. Chestia nu consta in aceea ca nu poate, ca nu doreste sa plateasca mai mult, nu poate plati mai mult, fiindca astfel se ruineaza, se ruineaza intreprinderea.

Daca el, de pilda, isi mai permite astazi sa plateasca mai mult decit productivitatea muncii, decit cresterea productivitatii... Si aici cred ca trebuie sa ne oprim si sa vedem care sint cauzele, fiindca sa facem, pur si simplu, asa ca, uite, dumneavoastra ati spus ca noi in ultimii ani tot am marit aceasta suma, dar noi vedem ca nu este efect, nu are efect.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Acesta e adevarul.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Inseamna ca trebuie sa gasim solutii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu propun, inteleg ca aici argumentele nu ajung.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poate imi permiteti sa raspund...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propun la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu o sa supun votului conform regulamentului.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa confirm ca noi am discutat astazi dimineata si sint de acord sa facem o analiza, poftim, fara probleme. Dar totusi trebuie sa va spun, si pentru toti vreau sa spun ca in ultimii ani noi am modificat politica fiscala si am micsorat povara fiscala, am creat conditii mai favorabile pentru agentii economici.

Daca facem o analiza in tarile vecine, numiti o tara vecina cu Republica Moldova unde impozitul pe venit este zero, numiti o tara unde impozitul in fondul social este mai mic decit la noi.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu v-am spus.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Numiti o tara, putem sa ne referim si la Romania, care cote pentru medicina cu asigurari, care este cota acolo, pe care o plateste patronul si persoana fizica.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar de facut o sa facem.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu am... Bulgaria a micsorat impozitul pe venit la 10%, impozitul unic, imediat a micsorat contributiile la fondul social pina la 15%, fiindca au inteles ca micsorarea impozitului pe venit, in principiu, nu stimuleaza angajatorul, deoarece impozitul pe venit nu este cea mai mare, cum s-ar spune, presiune fiscala pentru angajator. Contributia la fondul social este cea mai mare povara astazi, la momentul actual.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si daca noi aici nu gasim solutii, vom avea situatia pe care o avem astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Conform prevederilor Regulamentului, supun votului. Cine este pentru acceptarea propunerii evocate de la microfonul nr.5, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 7.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Nicolai Feodorovici,

Eu va multumesc.

Noi am facut mai multe amendamente, practic, ca nici o data.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Practic, majoritatea au fost acceptate.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, ca nici o data, marea majoritate au fost acceptate.

Va multumim.

Se schimba atitudinea, dar totusi doua amendamente, dupa parerea mea foarte importante, care se discuta demult in Parlament si s-au facut initiative legislative, ma refer la majorarea accizelor la bauturile tari, unde Guvernul, de doua ori si anul trecut ne-a promis ca in politica fiscala de anul trecut va veni cu majorari si anul acesta va veni cu majorari.

Da, s-au facut niste majorari, dar foarte neesentiale, 11 la suta. Aceasta, practic, nici nu acopera inflatia, intelegeti. Si noi stim foarte bine situatia la consumul bauturilor tari, este vorba, in primul rind, de ocrotirea sanatati oamenilor, de a ajuta si vinificatorul de a duce traditia de a consuma vin de calitate inalta si eu insist, atit la articole de tutun, majorarea accizelor de doua ori, cit si la bauturile tari, ma refer la articolul... punctul 40, alineatele (3) si (4).

Vreau sa mai mentionez inca o data ca aceste accize pe de parte nu sint majorate brusc, fiindca sint astazi la o cota foarte mica, incomparabil cu accizele care stau la aceleasi produse in tarile vecine: Romania, Ucraina, Rusia, Europa, nu mai spun ca sint cu mult mai mari.

Si vreau sa fac un apel pentru colegii deputati: sa ne uitam mai constient la aceasta intrebare, este o problema majora si rog si Guvernul sa fie mai flexibil, sa accepte. Insist.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La sedinta comisiei, noi am discutat de vreo citeva ori si vreau sa mentionez ca pe anul viitor accizul la bauturi tari se majoreaza, se mareste cu 11 la suta.

Vreau sa mentionez ca majoram accizul si la bere, si la bauturi slab alcoolizate. Dar noi la comisie, cind am discutat, am luat decizia sa sustinem Guvernul, de ce? Nu putem asa brusc sa introducem aceste masuri, iata de ce noi am sustinut pozitia Guvernului.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta depinde de Parlament.

 

Domnul Valeriu Guma:

Guvernul nu a adus nici un argument serios, in afara de aceea ca s-a semnat in proasta administrare, in imposibilitatea de a administra contrafacutul, contrabanda s.a.m.d. Noi toleram aceste lucruri si continuam in acelasi stil. Eu rog si insist inca o data sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, este regulamentar. Supun votului propunerea evocata de la microfonul nr.4 de catre colegul nostru, domnul deputat Valeriu Guma. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 16 voturi.

Va multumesc.

Stimati colegi,

28 de voturi in favoarea acestei propuneri care nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, domnul Diacov imi sopteste: ...

 

Domnul Marian Lupu:

Altceva?

Domnul Valeriu Guma:

... . Bine.

Domnule Presedinte,

Inca o propunere pe care am evocat-o referitor la ceea ce tine de scutirea de TVA a produselor de griu, panificatie acum... care dumneavoastra propuneti sa fie inaintat pina la scutirea de TVA.

In cadrul comisiei m-am straduit sa va demonstrez ca, pina la urma, aceasta nu aduce efectul necesar, dar, ca sa stimulam, sa nu spunem ca nu facem nimic pentru aceasta problema, propun totusi termenul de scutire sa nu fie pina la 1 iulie 2008, dar pina la 1 ianuarie 2008, avind in vedere ca pina atunci s-ar vedea situatia pe piata internationala, s-ar vedea preturile, s-ar vedea care ar fi situatia. Ca sa nu afectam bugetul atit de mult, propun operarea acestei modificari pina la 1 ianuarie 2008. Da, 2008, jumatate de an.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Din nou, potrivit normelor Regulamentului, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru sustinerea...

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar ce spune domnul Bondarciuc?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O clipa. In primul rind, noi trebuie sa ne adresam autorului initiativei. Initiativa a fost propusa pina la 1 iunie 2008. La comisie noi am luat decizia, am sustinut pozitia autorului si eu nu pot sa schimb acum decizia comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorul?

 

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa mentionez ca la comisie autorul nu a adus nici un argument serios. La cerinta noastra sa ne spuna cu cit va fi afectat bugetul nu ni s-a dat nici o cifra, dar va spun ca o sa fie afectat, dar rezultatul, o sa profite cineva, interese comerciale private, nu interese de a solutiona aceasta problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, autorii nu isi schimba pozitia. Supun votului aceasta propunere evocata de la microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 9.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze ca Regulamentul modificat cu aportul majoritatii nu ne permite ca noi sa vorbim mult de la microfoane, dar as vrea sa va amintesc ca reiganomica care, in principiu, a fost bazata pe micsorarea impozitelor pentru acei care primesc salarii mari, sau, adica acei care au venituri mari, special a fost facut lucrul, caci toata lumea stie ca acei care au mai mult pot sa investeasca si sa dea de lucru si celor care, de pilda, au mai putin.

Noi aici, prin ceea ce producem, dar eu sint de acord, acei cu salarii mici vor beneficia cu 7%, acei cu salarii mari vor plati mai mult decit platesc acum. Si daca vom merge pe aceasta cale, se va mentine in continuare plicul si alte chestiuni.

Domnule presedinte Bondarciuc,

Dumneavoastra ati mentionat ca se micsoreaza, presiunea fiscala. Nu demult noi am examinat indeplinirea bugetului pe 2006. Guvernul a scris in acest material ca cota impozitelor in produsul intern brut a crescut, acesta este adevarul scris pe hirtie. Nu putem sa evitam ceea ce a spus Guvernul in document.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu inca o data repet ca totusi noi, in ultimii ani, am micsorat povara fiscala pentru intreprinderi, pentru agentii economici.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri in lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, si in conditiile rezultatelor dezbaterilor la acest proiect in lectura a doua in sala plenului Parlamentului, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2298. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 0.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2298 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3364 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la asociatiile obstesti. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca proiectul de Lege nr.3364 a fost examinat si aprobat in prima lectura de catre Parlament la
24 noiembrie 2006, considerindu-se proiect de baza.

Acest proiect de lege a fost elaborat pentru ajustarea Legii cu privire la asociatiile obstesti la prevederile Codului civil.

Concomitent, a fost examinat si aprobat in prima lectura proiectul de Lege nr.2521 din 26 iulie 2005, care a fost comasat cu proiectul nr.3364. La proiectele de lege mentionate au fost prezentate amendamente ale deputatilor, propuneri din partea comisiilor permanente, Directiei juridice, Guvernului, precum si din partea unor organizatii nonguvernamentale care au fost examinate de catre comisie in detalii.

In cadrul dezbaterilor atit in comisie, cit si la doua mese rotunde, reprezentantii organizatiilor din cadrul societatii civile si-au expus opiniile asupra prevederilor proiectelor de lege si au facut propuneri pentru perfectionarea acestora.

Majoritatea amendamentelor, propunerilor si obiectiilor, fiind considerate rationale, au fost acceptate de catre comisie integral sau partial.

Totodata, o parte din propuneri au fost respinse, deoarece nu corespund prevederilor Codului civil si altor legi sau nu tin de prevederile proiectelor de legi examinate. Rezultatul lucrului efectuat de comisie este reflectat in tabel care este anexat la prezentul raport.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.3364 pentru examinare si adoptare in lectura a doua, cu amendamentele si propunerile acceptate de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Inainte de a supune votului pentru adoptarea in lectura a doua a acestui proiect de lege, vreau sa va zic ca am avut o istorie lunga de tot, una controversata, dar in final am reusit in parteneriat foarte apropiat cu exponentii societatii civile, cu ONG-urile, care, de fapt, si sint grupurile tinta ale actiunii acestei legi. Am reusit o buna colaborare si, in final, un bun continut al acestui proiect pentru lectura a doua.

Vreau sa multumesc Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru aceasta colaborare, vreau sa multumesc exponentilor societatii civile care au participat activ pe durata unei perioade de mai mult de jumatate de an, dind dovada de constructivism si spirit de colaborare in contextul si in cadrul principiilor Conceptiei de colaborare dintre legislativ si societatea civila.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ilie Trombitchi reprezentantul Asociatiei Internationale
Ecologice a Pastrarilor Riului Eco-TIRAS:

Stimate Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Din partea ONG-lor, care au propus unele amendamente, vreau sa multumesc Presedintelui Parlamentului, comisiei si Parlamentului pentru primirea Conceptiei cooperarii Parlamentului cu societatea civila. Si vreau sa spun, ca acest exemplu de discutie a acestui proiect de lege a fost un bun exemplu pentru toate comisiile, care, practic, poate sa fie exportat in alte tari ale CSI si, probabil, in tarile Europei de Est.

In genere, eu vad ca urmatoarele porunci ale Parlamentului trebuie sa fie adoptarea acelorasi mecanisme pentru Guvern, ministere si autoritatile publice locale. Deoarece, in genere, posibilitatea de a influenta politica statului din partea societatii civile este destul de fructuoasa si creeaza un dialog destul de productiv dintre societate si putere.

Va multumesc inca o data.

Noi avem numai un amendament la acest tabel, pe care noi il avem acum, dar noi l-am trimis deja la comisie si speram ca va fi adoptat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3364. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3364 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2439 pentru completarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Lectura a doua.

Rog comisia.

Stimati colegi,

Este vorba de proiectul nr.2439.

Domnule presedinte al comisiei,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ma scuzati, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

La sedinta plenara a Parlamentului din 6 iulie 2007 a fost examinat si aprobat in prima lectura proiectul de Lege nr.2439, care prevede crearea Agentiei Apele Moldovei.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat amendamentele si obiectiile parvenite asupra proiectului pentru lectura a doua si va comunica urmatoarele. Domnul deputat in Parlament Valeriu Cosarciuc considera ca crearea Agentiei Apele Moldovei, prin reorganizarea Concernului Republican pentru Gospodarirea Apelor Apele Moldovei, contravine legislatiei in vigoare in domeniul resurselor de apa, aduce la paralelism in elaborarea si implementarea politicilor in gestionarea fondului apelor.

In acest context, comisia mentioneaza ca, in conditiile articolului 4 din Codul apelor al Republicii Moldova, administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor este exercitat de catre Guvern, de autoritatile administratiei publice locale si de autoritatile administratiei publice centrale. Autorizarea in modul special in acest scop, conform legislatiei in vigoare, in acest caz este vorba de Agentia nou-creata.

Articolul 5 din Codul apelor stabileste: Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor este exercitat de catre autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. Este vorba de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale.

Deci, paralelismul activitatii privind gospodarirea apelor si gestionarea Fondului apelor se exclud prin actul legislativ existent. Mai mult ca atit, in baza Legii cu privire la Guvern, articolul 10, punctul 2, Guvernul stabileste functiile ministerelor, departamentelor, ale altor autoritati administrative din subordinea sa.

Tinind cont de logica legislativa, o data cu adoptarea actului legislativ, care prevede formarea noii structuri centrale de specialitate, Guvernul este obligat sa stabileasca functiile acestora, evitind, fireste, paralelismul sau dublarea functiilor.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara considera ca nu poate fi transformata o intreprindere de stat intr-o autoritate centrala de administrare. Tinem sa mentionam ca proiectul de lege nu prevede transformarea Concernului Apele Moldovei in Agentia Apele Moldovei. In nota informativa la proiectul de lege se explica ca, intru realizarea Hotaririi Parlamentului nr.325 din 18 iulie 2003 privind aprobarea Conceptiei politicii nationale in domeniul resurselor de apa, Agentia Apele Moldovei se creeaza prin reorganizarea Concernului Apele Moldovei. Evident, functiile de prestare a serviciilor tehnice vor fi atribuite intreprinderilor specializate, iar cele de administrare, folosire si protectie a resurselor de apa devin competenta Agentiei nou-create.

Vizavi de propunerea Comisiei juridice, pentru numiri in ceea ce priveste scopul instituirii Agentiei, comisia mentioneaza ca necesitatea instituirii Agentiei este argumentata in nota informativa la proiect. Aprobarea Regulamentului de functionare a Agentiei tine de competenta Guvernului, iar atributiile, competentele si structura Agentiei este partea componenta a Regulamentului de functionare.

Referitor la obiectiile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati cu privire la lista actelor conditionate ce necesita a fi elaborate sau revizuite in legatura cu adoptarea actului legislativ actual, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului constata ca pozitia in cauza se incadreaza in prevederile Legii privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, ghilotina. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca proiectul de Lege nr.2439 din 28 iunie 2007 sa fie aprobat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Lectura a doua, propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Propunerea noastra, a Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra este de a respinge acest proiect de lege, fiindca ceea ce a spus domnul presedinte al comisiei si a facut referire la Hotarirea Parlamentului nr.325 despre Conceptia in domeniul apelor prevedea ca gestionarea si politica in domeniu sa fie concentrate intr-o singura institutie a statului, adica, in Ministerul Mediului si Resurselor Naturale.

In acest caz dumneavoastra ati mentionat doua articole, articolul 4 si articolul 5, adica, ati dispersat aceasta functie in doua. Si in cazul in care dumneavoastra creati o Agentie pentru Apele Moldovei, in principiu, luati o parte din competentele Ministerului Mediului si Resurselor Naturale in domeniul gestionarii si controlului exploatarii eficiente a acestor resurse. Aceasta ceea ce prevedea aceasta Hotarire din 2003 si prevedea concentrarea intr-o singura institutie cum ar fi Ministerul Mediului si a Resurselor Naturale.

De aceea, noi nu consideram ca este logica crearea acestei Agentii si aceasta va crea paralelism in activitatea acelor doua institutii ale statului: Agentia nou-creata, pe care dumneavoastra o propuneti, si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale.

Domnule Presedinte,

Noi, din partea fractiunii, propunem sa fie respins. Adica, pentru lectura a doua articolul unic sa fie exclus ca propunere, ca amendament.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule deputat,

Aceasta problema s-a discutat si la comisie, practic, aceeasi tratare. Este de competenta Guvernului, in special, elaborarea Regulamentului activitatii oricarei structuri guvernamentale, sa determine competentele acestei structuri.

Parerea cu privire la necesitatea aparitiei acestei Agentii ori a acestei structuri in cadrul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale nu este o parere noua, nu este o pozitie noua, dar este benefic, cel putin, si lucrul acesta s-a constatat in cadrul sedintei comisiei, ca Agentia este scoasa de sub ordinea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare din simplul motiv ca nici cu resursele naturale, cum sint Apele Moldovei, fie riu, bazin de apa, nici cu zonele de protectie Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, nu vreau sa tratez din care motiv, nu prea s-a ocupat nici din punct de vedere a gestionarii, nici din punct de vedere al politicii in acest domeniu. De aceea, primul pas consideram ca s-a facut corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Avem propunerea comisiei, avem propunerea de la microfonul nr.5.

Microfonul nr.5.

Domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu imi cer scuze. O singura propozitie. Adica, era o chestiune foarte simpla, trebuia ca, de pilda, fondator al Concernului Apele Moldovei sa fie Ministerul Mediului si Resurselor Naturale si problema se hotara. Adica, era politica in minister si gestionarea in intreprinderi de stat si nu era nici o problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Luat act. Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Domnule Ciobanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In ordinea in care au fost evocate aceste propuneri, prima fiind cea a comisiei: in conditiile raportului acesteia, acest proiect sa fie adoptat in lectura a doua. Propunerea Fractiunii Alianta Moldova Noastra privind respingerea acestui proiect, fiind cea de a doua propunere inaintata. In aceasta ordine, voi supune votului. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.2439, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 1.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro. Impotriva? Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

8 voturi in total impotriva.

In aceste conditii, proiectul de Lege nr.2439 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.258 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care a fost aprobat in prima lectura la sedinta din 12 iulie 2007 si propune urmatoarele.

Tinind cont de obiectiile si propunerile parvenite in scris si luind in considerare propunerile din raportul comisiei sesizate in fond, acceptate de catre Parlament in sedinta in plen, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune excluderea notiunii de masteranzi, iar litera f), in final, se completeaza cu cuvintele: doctoranzii la cursurile de zi si postdoctoranzii aflati in concediu de creatie, fara pastrarea salariului de functie.

La articolul 2, punctul 6 din anexa nr.1, in final, se completeaza cu cuvintele: Doctoranzii la cursurile de zi, postdoctoranzii aflati in concediu de creatie, fara pastrarea salariului de functie.

In temeiul celor expuse propunem adoptarea proiectului de Lege nr.258 in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Buliga.

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

In conditiile raportului prezentat de catre presedintele comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.258. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 11.

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.258 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2399 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Sultanatului Oman pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acesta, semnate la Muscat la 3 aprilie 2007.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se propune proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Sultanatului Oman pentru evitarea dublei impuneri si prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta, care a fost aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.701 din 22 iunie curent.

Prevederile Acordului nominalizat au ca scop crearea unor sisteme fiscale care ar coordona actiunea statelor contractante indreptate asupra: evitarii dublei impuneri, distribuirii drepturilor impunerii fiscale intre statele contractante, precum si eliminarii discriminatorii fiscale sub orice forma, fapt care va asigura conditii favorabile de efectuare a activitatii economice externe.

Acest Acord, de asemenea, stabileste principiile juridice de baza in domeniul fiscal, menite sa consolideze si sa extinda dezvoltarea relatiilor economice dintre Republica Moldova si Sultanatul Oman atit in domeniul eliminarii dublei impuneri a persoanelor fizice si juridice, cit si in scopul atragerii investitiilor straine.

Dezvoltarea nemijlocita a relatiilor economice externe si a diverselor tranzactii comerciale externe necesita solutionarea pe baza de reciprocitate a urmatoarelor probleme ce tin de evitarea dublei impuneri: acordare de asistenta rezidentilor sai intru solutionarea diferendelor fiscale, tratarea unica nediscriminatorie a contribuabililor, indiferent de tipul lor de proprietate si forma de activitate, acordarea asistentei informationale si metodologice rezidentilor, ceea ce va permite sa reduca la minimum incalcarile si abuzurile din partea contribuabililor.

In scopul realizarii acestor prevederi ale Conventiei, ambele state vor efectua schimbul de informatie referitoare la evolutia relatiilor bilaterale si solutionarea chestiunilor privind impunerea fiscala. Conform prevederilor acestui Acord impozitarea se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei fiscale a fiecarui stat, iar Conventia nominalizata acorda dreptul la impozitare in unul dintre state dupa locul de rezidenta sau la sursa de plata. In cazul devidendelor, dobinzilor si roilti Conventia limiteaza cotele de impozitare la sursa de plata dupa cum urmeaza: dividendele 5 la suta din suma bruta a dividendelor in toate cazurile, dobinzile 5 la suta din suma bruta a dobinzilor, cu exceptia dobinzilor platite de Banca Centrala, Fondul Central de Rezerva al Statului, Banca de Dezvoltare, orice persoana juridica de drept public sau institutie detinuta de Guvernul unuia din statele contractante. Royalty 10 la suta din suma bruta.

Conventia pentru evitarea dublei impuneri este un tratat specific, care reglementeaza impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice rezidente.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Nu va suparati, va rog. Este un tip standard, pot sa spun, de acorduri evitarea dublei impuneri. Si eu v-as ruga mult sa incheiati.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule Presedinte,

Eu termin aici si rog Parlamentul sa sustina acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumim.

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumim.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul dintre Republica Moldova si Guvernul Sultanatului Oman pentru evitarea dublei impuneri si prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acesta se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Acordul a fost semnat la 3 aprilie 2007 in scopul crearii intre statele contractante a unui sistem de impunere fiscala nedescriminatoriu, indreptat spre evitarea dublei impuneri, prevenirea evaziunii fiscale si distribuirii echitabile a drepturilor impunerii fiscale. In momentul semnarii Acordului a fost intocmit si un Protocol, care contine unele norme de interpretare a prevederilor Acordului si constituie o parte integranta a acestuia.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a exclude din textul proiectului de lege sintagma: semnate la Muscat la 3 aprilie 2007.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Guvernul Sultanatului Oman pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale in prima lectura. Si daca nu sint obiectii si in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Petrenco.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Proiectul nr.2399 prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2399 este aprobat in prima lectura.

Conform intelegerii noastre, fractiunile accepta dezbaterea in lectura a doua a acestui proiect? Da. Nu sint obiectii.

Stimati colegi,

Bine. Lectura doua. Propuneri? Nu sint. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2399, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2399 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

In continuare avem doua proiecte pe ordinea de zi: nr.2464 si nr.2465. Ele, de fapt, sint proiecte in pachet. Ambele cu referinta la Legea privind avocatii parlamentari si un proiect de Hotarire privind Regulamentul Centrului pentru Drepturile Omului. Astazi dimineata am avut o convorbire de coordonare cu presedintele Comisiei pentru drepturile omului.

La fel, vreau sa va anunt ca ne-au fost inaintate si unele propuneri aditionale din partea unor importanti exponenti ai societatii civile, Centrul Credo, Amnesty International si altele, pe care motiv am convenit la urmatoarele. Propunerea este: proiectul nr.2465 astazi sa-l supunem dezbaterii in prima lectura, lasind lectura a doua pentru saptamina viitoare in data de 26 iulie, pentru a oferi spatiu de timp necesar comisiei de profil, altor comisii de a comunica suplimentar cu ONG-urile, cu partenerii de dialog in cadrul societatii civile.

In modul in care sa iesim la o varianta coordonata catre data de 26. Concomitent, proiectul nr.2464, comisia mi-a semnalat ca, de fapt, aprobarea acestui proiect se impune la momentul adoptarii in a doua lectura a proiectului nr. 2465, pe care motiv la fel vreau sa rog acceptul dumneavoastra sa raportam examinarea proiectului nr.2464 pentru joia viitoare, 26 iulie. De acord?

Va multumesc.

In acest context, nr.2464 este transferat pentru saptamina viitoare.

Acum proiectul de Lege nr.2465 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatii parlamentari.

Rog Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

In contextul informatiei prezentate de catre Presedintele Parlamentului, vreau sa va confirm ca si noi am ajuns la concluzia ca este necesar sa revenim asupra proiectului respectiv prin prisma raportului prezentat de comisiile parlamentare, avind in vedere ca una din obligatiile care rezulta pentru Republica Moldova, este asigurarea participarii societatii civile la exercitarea acestui mecanism independent de protectie a persoanelor aflate in locurile de detentie.

Eu am discutat cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, domnul presedinte a acceptat sa revenim la majoritatea propunerilor care au fost impuse, dar, avind in vedere ca se va examina in lectura a doua saptamina viitoare, nu voi veni cu toate argumentele in sustinerea propunerilor initiale, facute de catre noi. Deci, rugam Parlamentul sa sustina aprobarea in prima lectura a acestui proiect.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimati deputati,

Comisia pentru drepturile omului a examinat proiectul de lege mentionat. Guvernul Republicii Moldova a propus prezenta initiativa legislativa in scopul executarii in termen a prevederilor Protocolului optional la Conventia ONU impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 18 decembrie 2002, semnat de Republica Moldova la 16 septembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 66 din 30 martie 2006 si care a intrat in vigoare pentru Republica Moldova la 24 iulie 2006.

Conform articolului 17 din Protocol, fiecare stat parte, in termen de cel mult un an dupa intrarea in vigoare a acestuia, sustine, desemneaza sau instituie unul sau citeva mecanisme nationale de prevenire a torturii. Imputernicirea avocatului parlamentar cu mandatul de prevenire a torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante corespunde criteriilor inaintate de articolele 17 23 din Protocolul optional pentru mecanismul national de prevenire, independenta functionala, potential si competenta profesionala, necesara pentru executarea mandatului si resurselor necesare pentru functionarea eficienta.

Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele comisiilor permanente ale Parlamentului la acest proiect, care sustin adoptarea acestuia cu conditia luarii in considerare a unui sir de amendamente, in special amendamentele propuse de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, care propune excluderea la articolul I punctul 2) al din proiect a alineatului (3) al articolului 231 si a alineatelor (1), (2), (4) si (5) ale articolului 232, la punctul 3 al articolului I din proiect a literelor c), d), e) ale articolului 24 si excluderea punctelor 5, 6 si 8 ale articolului I din proiect, pe motiv ca reglementarile acestora afecteaza conceptul Legii cu privire la avocatii parlamentari, ale carei prevederi au un caracter universal.

Aceeasi comisie, la punctul 2 al articolului I din proiect propune excluderea cuvintelor sau altor persoane abilitate de acestia, prevazute de alineatele (1) si (2) ale articolului 231, pe motiv ca prerogativele avocatului parlamentar nu pot fi delegate altor persoane, iar continutul alineatului (3) al articolului 232 sa fie transferat la articolul 39 din Legea cu privire la avocatii parlamentari. Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati indica necesitatea completarii proiectului examinat cu o prevedere suplimentara conform careia Guvernul va continua activitatea cu privire la instituirea mecanismelor independente destinate prevenirii torturii la nivel national, in cadrul carora sa fie antrenate pe larg organizatiile neguvernamentale.

Comisia pentru drepturile omului considera, de asemenea, drept oportuna colaborarea cu societatea civila in ceea ce priveste functionarea mecanismului national de prevenire a torturii si sustine recomandarile Asociatiei pentru prevenirea torturii, care, la solicitarea misiunii OSCE in Moldova, a realizat un studiu al proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatii parlamentari.

Pornind de la necesitatea implementarii mecanismului national de prevenire a torturii in Republica Moldova in conformitate cu Protocolul optional la Conventia ONU impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Comisia pentru drepturile omului propune urmatoarele amendamente la proiectul respectiv.

La punctul 2 al articolului I din proiect alineatul (1) al articolului 231, cuvintele Avocatul parlamentar sau alte persoane abilitate de acestia se inlocuiesc cu Centrul pentru drepturile omului in cooperare cu organizatiile neguvernamentale si altii experti.

La punctul 3 al articolului I din proiect litera b) al articolului 24 cuvintele si in alte institutii similare se inlocuiesc cu cuvintele si in alte locuri in care persoana este sau poate fi privata de libertate.

Luind in considerare amendamentele expuse mai sus, Comisia pentru drepturile omului a propus initial ca acest proiect sa fie adoptat in prima si a doua lectura, luind in considerare data de 24 iulie, care este prevazuta in proiect, la care acesta ar trebui sa intre in vigoare potrivit ratificarii protocolului optional si intrarii in vigoare a acestuia acum un an la 24 iulie 2006.

Tinind cont de cele mentionate si de domnul Presedinte si reactiile care au fost, reactiile organizatiilor neguvernamentale si ale reprezentantilor OSCE, care au fost expuse ieri, inclusiv in cadrul comisiei noastre, noi propunem ca acest proiect sa fie aprobat doar in prima lectura, iar pentru lectura a doua sa fie examinate absolut toate amendamentele, inclusiv cele propuse de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Multumesc.

Luari de cuvint?

Doamna Chiriac,

Sapte minute.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat este profund ingrijorat de atitudinea superficiala a unor reprezentanti din Guvern si Parlament vizavi de prevenirea fenomenului torturii in Republica Moldova. Desi la 30 martie 2006 a fost ratificat Protocolul facultativ la Conventia ONU contra torturii, astfel Moldova asumindu-si obligatia si responsabilitatea de a crea un mecanism eficient de combatere a acestui fenomen, se pare totusi ca aceasta intentie risca sa fie ratata.

In conformitate cu respectivul Protocol, pina la 24 iulie 2007, in Republica Moldova urma sa fie implementat mecanismul national de prevenire a torturii, prin crearea unui organ independent de inspectare a locurilor de detentie. La acest subiect au reactionat mai multe organisme internationale si ONG-uri.

Reprezentanti ai misiunii OSCE au avut o intrevedere cu reprezentanti ai Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, in cadrul careia si-au exprimat opinia vizavi de necesitatea implicarii societatii civile, a expertilor independenti alaturi de avocatii parlamentari, precum si ingrijorarea ca operarea doar a unor completari si modificari in unele legi existente nu permite crearea unui mecanism eficient de prevenire si combatere a torturii. Aceleasi obiectii au fost formulate de catre reprezentantii OSCE si Amnesty International Moldova in cadrul sedintei Comisiei pentru drepturile omului din 18 iulie 2007.

Astazi, constatam insa ca propunerile prezentate de Comisia pentru drepturile omului, precum si obiectiile mai multor organizatii internationale au fost ignorate de mai multe comisii, in special de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Astfel, proiectul de lege apare in fata Legislativului in forma sa initiala, care nu ofera un cadru eficient de prevenire a torturii.

Intr-o nota a Asociatiei pentru prevenirea torturii se mentioneaza, citez: Intelegem ca Centrul pentru Drepturile Omului, organizatiile neguvernamentale din Moldova, precum si Misiunea OSCE in Moldova au expus cu totii parerea privind necesitatea implicarii in mecanismul national a organizatiilor care fac parte din societatea civila si ca Centrul pentru Drepturile Omului a declarat ca nu se considera in stare sa indeplineasca functiile mecanismului national de prevenire a torturii, fara contributia acestor organizatii.

Anticipam ca subcomitetul sau comitetul ONU impotriva torturii va fi extrem de critic fata de desemnarea de catre Guvernul Republicii Moldova drept subiect al mecanismului pentru prevenirea torturii a unui organ existent, fara acordul deplin al acestui organ. Citat inchis.

Luind act de cele expuse si constientizind importanta incontestabila a subiectului pentru Republica Moldova, deputatii crestin democrati sustinem votarea doar in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 1349 cu privire la avocatii parlamentari, iar pentru lectura a doua prezentarea amendamentelor respective in conformitate cu recomandarile OSCE si altor organizatii internationale si imbunatatirea proiectului de lege in vederea consolidarii rolului organului national de inspectare. In acelasi timp, solicitam Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa isi revada propunerile si amendamentele prezentate.

De asemenea, propunem includerea in proiectul de lege nominalizat a unei prevederi in conformitate cu care Guvernul, in termen de un an, sa prezinte Parlamentului un proiect de Lege cu privire la mecanismul national de prevenire a torturii. Doar astfel Republica Moldova va da un semnal clar ca doreste sa instituie un atare mecanism clar si eficient de prevenire a torturii. In caz contrar, ea risca sa nu isi onoreze obligatiile asumate fata de organismele internationale, iar respectarea drepturilor omului in Republica Moldova sa poarte in continuare un caracter declarativ.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim si noi.

Mai multe inregistrari nu au fost, solicitari la luari de cuvint. De aceea, supun votului pentru aprobare in prima lectura a proiectului de Lege nr.2465. Cine este pentru, rog sa votam. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2465 a fost aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2615 pentru modificarea si completarea Legii nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Un grup de deputati. Poftim, cine prezinta? Cine sint autorii? Dar nu este aici.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Grupul de lucru care a fost creat de Parlament, membrii comisiei, comisia care se ocupa de problemele realizarii Legii nr.235 au propus modificarea legislatiei in vigoare. Scopul modificarii porneste de la aceea ca materialele pe care noi le-am asteptat conform acestei legi din partea Guvernului, modificarile legislatiei in vigoare au parvenit mai tirziu decit a fost prevazut in lege.

Si comisia pentru asigurarea indeplinirii cerintelor legii roaga ca totusi intrarea in vigoare a acestei legi o sa fie prevazuta pe data de 1 ianuarie 2008. Pentru aceasta este programata deja activitatea comisiei, activitatea comisiilor permanente in Parlament, care prevad lucrul asupra modificarilor acestor 82 proiecte de legi, care au venit dupa prelucrarea lor in comisie, la nivel de Guvern.

Proiectul de Lege este prezentat. Poftim intrebari, daca sint. Este vorba numai de prelungirea termenului pina la 1 ianuarie 2008, intrarea in vigoare a legii cu privire la... legii cu numarul 235.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Todoroglo,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc mult.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Noi in comisie am examinat initiativa legislativa si am luat decizia sa ii sustinem pe autori. Si propunem Parlamentului adoptarea proiectului de lege concomitent in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.2615. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2615 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, aveti obiectii referitoare la posibilitatea dezbaterii si adoptarii in a doua lectura, in cadrul sedintei de astazi, a acestui proiect? Nu sint. In acest caz, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2615. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2615 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1013 pentru modificarea Legii cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Dupa cum este stipulat si in proiect, noi propunem modificarea legii respective, pentru a acorda un nivel mai decent anumitor categorii de populatie si este vorba de detinutii politici, un sprijin social mai considerabil din partea bugetului. Este vorba de detinutii politici din perioada 1917 1990. Desi aceasta categorie este inclusa in Legea nr.933 ca beneficiari de compensatii nominative, conditia care stabileste ca ei pot beneficia de aceste compensatii doar in cazul in care sint incadrati in grad de invaliditate. Practic, ea priveaza majoritatea dintre ei ca sa se foloseasca de acest drept.

Eu am rasfoit avizele comisiilor, care nu sint impotriva adoptarii acestei legi, dar am vazut avizul Guvernului care este impotriva. Si presupun ca fractiunea majoritara nu vrea sa voteze. De aceea, eu va rog, incerc sa va conving ca totusi sa votam, fiindca este vorba aproximativ de 7000 de persoane. 7000 de persoane care pe timp pasnic au suferit din motive politice.

Noi avem in categoriile care beneficiaza de privilegii oameni care au luptat in razboi, invalizi de diferite grade s.a.m.d. Desigur, cu toata stima si respectul, dar acesti oameni au fost la razboi. Noi vorbim de persoanele care au suferit intr-o perioada pasnica din motive politice. Inchipuiti-va dumneavoastra ca parintii dumneavoastra au fost trimisi in Siberia, au stat acolo 10 12 ani, s-au intors acasa si nu au gasit nimic. Si statul macar o data in viata, macar la batrinete sa le ofere un anumit grad de sprijin. Este vorba numai de 2 milioane de lei pe an pentru 6000 de persoane.

De aceea, eu va rog foarte frumos sa votati, este datoria morala a fiecarui din noi sa sprijine aceasta initiativa, sa sustinem acesti oameni, fiindca ei se duc incetisor toti. De aceea, macar in aceasta perioada noi sa ne realizam obligatiunile noastre fata de aceste persoane.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Diacov.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Onorat Parlament,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.933 din anul 2000 cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie, elaborat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati in Parlament si constata urmatoarele.

Proiectul de lege a fost elaborat in scopul acordarii unui nivel decent de protectie sociala persoanelor care au fost supuse represiunilor politice in perioada anilor 1917 1990, fiind ulterior reabilitate in modul stabilit de lege. Actualmente, conform Legii nr.933, beneficiaza de compensatii nominative la plata serviciilor comunale doar un numar redus de persoane ce fac parte din categoria data si anume acei care sint incadrati in grad de invaliditate. Persoanele virstnice care beneficiaza de pensii pentru limita de virsta nu se incadreaza in categoria de persoane indreptatite de a primi aceste compensatii. Numarul acestora la momentul actual constituie, conform datelor prezentate de Casa Nationala de Asigurari Sociale la 24 2006 6 820 de persoane. Deci, suma necesara pentru realizarea celor propuse in proiect se estimeaza la circa 613 000 de lei lunar.

Proiectul a fost examinat de 7 comisii permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care, in avizele prezentate, se pronunta, in principiu, intru sustinerea proiectului, mentionind necesitatea coordonarii lui cu Guvernul, conform dispozitiilor din Constitutie.

In avizul prezentat de Guvern, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.414 din 20 aprilie 2006 se mentioneaza ca sistemul de asistenta sociala se afla in momentul de fata in proces de reforma, impunind drept o conditie pentru acordarea asistentei testarea venitului familiei, care pretinde la sustinere din partea statului. In aceasta ordine de idei, in viziunea Guvernului, proiectul nu s-a incadrat in limitele definite de noul sistem de asistenta sociala, mergind din nou pe calea acordarii asistentei pe principiul categorial, fara a se tine cont de bunastarea pretendentilor. In avizul Guvernului se mentioneaza, de asemenea, ca in Legea bugetului de stat pentru anul 2006 nu erau prevazute mijloace pentru acoperirea cheltuielilor aferente.

In acest context, tin sa mentionez ca Strategia cu privire la eficientizarea sistemului de asistenta sociala, aprobata de Guvern la 27 octombrie 2005 prin Hotarirea nr.111, propune separarea prestatiilor acordate in scopul oferirii asistentei sociale a paturilor vulnerabile, care se presupune ca vor fi supuse reformarii pentru a se acorda independenta de buna stare a familiei de cele oferite pentru anumite categorii ale cetatenilor, cum sunt: persoanele decorate, participantii la lichidarea avariei de la Cernobil si altele, la care pot fi atribuite si persoanele supuse represiunilor politice, care se presupune ca nu vor fi revizuite.

Luind in considerare cele expuse si punind accentul pe situatia precara a acestei categorii de persoane si de datoria statului de a le acorda un nivel de protectie sporit, comisia sesizata in fond a propus proiectul de lege mentionat spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, : , , 131 , , . .

. , , , 7 000, - 7 . , , , , . , , .

 

Doamna Valentina Buliga:

In principiu, noi, nu sintem impotriva, dar mai avem practica cind Guvernul examineaza initiative parvenite de la deputati, inclusiv ai Partidului Democrat, si nu gasesc niciodata surse financiare sa le sustina.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu, ca unul dintre autori, am spus aici...

 

Domnul Marian Lupu:

Voi oferi spatiu de timp pentru intrebarea eventuala.

Microfonul nr.4

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Doamna presedinte al comisiei,

Eu vad acest aviz si l-am vazut de mai multe ori, dar este din 20 aprilie 2006. A mai cerut, cumva, comisia sau ati discutat acum anterior de a include in ordinea de zi acest proiect? Poate ca s-a schimbat parerea Guvernului si s-au schimbat si posibilitatile? Fostii represati picheteaza Guvernul, vor veni si la Parlament. Exact ei pun foarte frecvent aceasta intrebare a compensatiilor.

 

Doamna Valentina Buliga:

Atunci, poate, este accesibil de catre Parlament... aceasta decizie va apartine de a mai examina inca o data acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca noi trebuie sa il adoptam astazi in prima lectura si sa fim si noi nu chiar asa supusi totalmente Guvernului, caci el nu asculta de noi si sa aprobam in prima lectura si sa ii punem intrebarea de a gasi, cel putin, pentru bugetul pe anul 2007, daca nu chiar acum sa intre in vigoare aceasta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Inainte de a continua discutiile la acest subiect, vreau sa va inaintez o propunere. Am citit acum cu multa atentie si raportul comisiei sesizate in fond si, de fapt, raportul comisiei, conform rezultatelor votului in cadrul comisiei, este unul pozitiv.

Pe de alta parte, am luat cunostinta si de avizul Guvernului, care a fost aprobat la 20 aprilie 2006. Lucrurile s-au mai schimbat de atunci si, deci, e o problema, examinam acest proiect astazi si in pachet, de fapt, ne bazam pe un aviz care a fost aprobat mai mult de un an in urma.

Da, avem respectivul articol din Constitutie. In acest caz, eu cred ca avem si o alta posibilitate pentru a fi in deplina concordanta cu prevederile acestui articol din Constitutie, sa vedem inclusiv posibilitatea de a modifica o clauza in acest proiect, spre exemplu, fixind data de 1 ianuarie 2008 ca data de punere in aplicare a acestui proiect. Si, in acest caz, tocmai este o sincronizare cu procesul bugetar, cu elaborarea proiectului de buget pe anul viitor. Si eu gindesc asa, daca acceptati propunerea mea, in conformitate cu decizia comisiei, in conformitate cu propunerea care a fost evocata de la microfonul 3, vad ca si presedintele comisiei ar sustine aceasta propunere...

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Nu, eu propunerea mea... nu pot in numele comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Da, in calitate de presedinte. Sa raportam pe data de 26 iulie acest proiect. Intre timp, in mod evident, mai este o zi de miercuri saptamina viitoare pentru a vedea avizul Guvernului si revenim la o decizie asupra acestui proiect cu buna cunostinta de cauza, intelegind bine toate circumstantele si esenta acestei probleme, la penultima sedinta a plenului Parlamentului.

Microfonul nr.3. Pai, in mod evident, el revine in comisie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Din punct de vedere juridic, astazi, noi nu putem vota in prima lectura. Totusi noi trebuie sa avem avizul pozitiv al Guvernului si pe urma o sa revenim la examinare si votare.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta a si fost propunerea, acelasi lucru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu apreciez foarte inalt ceea ce ati spus dumneavoastra, aceasta demonstreaza ca sinteti un membru de partid de orientare democrata intr-adevar. Eu am citit un interviu al domnului Presedinte Voronin acum saptamina trecuta, in care se mentioneaza: Noi sintem comunisti, dar nu acei comunisti. Sintem comunisti care nu am distrus biserici.

Si eu vreau ca anume acest proiect de lege sa confirme ceea ce a spus domnul Presedinte Voronin, ca fractiunea actuala si partidul actual este in stare sa depaseasca aceste complexe de tip sovietic. Compromisul, pe care l-a propus domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, este ideal. Noi ne intelegem ca fixam ca intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008. Are timp Guvernul sa se acomodeze, cheltuielile o sa fie mai putine si aceasta ar demonstra pozitia politica a fractiunii dumneavoastra. Este o chestie normala.

Domnule Bondarciuc,

Nu spuneti ca nu se poate, incalcari. Eu tin minte zeci de votari in cadrul acestui Parlament cind Parlamentul demonstreaza vointa politica si obliga Guvernul sa faca ceea ce trebuie sa faca.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Buliga,

Eu va multumesc.

Domnule Bujor,

Am sa ofer spatiu de timp. Poftim? Nu. Propunerea a fost ca revenim la
26 iulie la acest proiect, deja la procedura de examinare, la procedura de vot.

Microfonul nr.4.

Domnule Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos, domnule Presedinte.

Sustin si eu propunerea dumneavoastra, fiindca este legala si logica. In cazul in care majoritatea parlamentara va insista si de aceasta data ca sa trecem cu vederea acest proiect de lege, vom fi nevoiti sa constatam din nou o atitudine lipsita de respect. Da, da, eu spun foarte serios, ceea ce inseamna ca in continuare acesti cetateni, care au avut de suferit, sint tratati altfel decit alte categorii de cetateni care beneficiaza de aceste drepturi.

Va aduc aminte ca de nenumarate ori atit eu, cit si alti deputati din Parlamentul Republicii Moldova, sintem la un subiect care are atributie exacta la ceea ce ma refer eu, domnule Jdanov. Sintem exact in situatia in care anume aceasta...

Domnule Petrenco,

Nu strigati.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Sintem anume in situatia in care tot aceasta categorie de cetateni nu beneficiaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Petrenco,

Aici nu esti la Redactia ziarului Plus. Fii cuminte.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa incercam mai compact.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu va rog foarte frumos, caci exact doua saptamini in urma am adresat o interpelare car tine de aceasta categorie de cetateni. Pina astazi dumnealor nu beneficiaza de legea... a fost modificata legea care tine de aceasta categorie de cetateni si urma sa fie implementata incepind cu 1 ianuarie 2007. Pina astazi ea nu este in vigoare.

Am primit un raspuns de la domnul Vrabie cu doua zile inainte de a prelua conducerea ministerului. Si ceea ce se intimpla astazi, cind dumneavoastra faceti o propunere, iar majoritatea scandeaza nu, demonstreaza o data in plus ca acesti oameni sint tratati cu lipsa de respect. De aceea, este foarte important sa gasim un consens si sa adoptam o lege, ca ei sa beneficieze, sa fie tratati ca cetateni ai Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Inainte de a oferi cuvintul colegei noastre doamna Ostapciuc, din toate pe care le cunosc eu, putina atentie, din reactia colegilor mei, eu pot sa va spun astazi ca fractiunea majoritara este favorabila si a fost favorabila pentru o asemenea decizie. Si, drept confirmare a acestei pozitii, vedeti, va rog, raportul comisiei sesizate in fond, care, de fapt, este un raport pozitiv.

Eu cred ca... sa ne temperam putin emotiile in acest sens, frumusel revenim in data de 26 iulie. Domnul Bujor a facut referinta la alta lege si noi stim care, privind restituirea... deci, legea pe care noi am adoptat-o anul trecut. Noi stim ce se intimpla in cadrul acestei legi. Si, credeti-ma, am discutat si anterior cu audieri in cadrul comisiei si o sa revenim in toamna la examinare, de ce aceasta lege nu functioneaza plenar?

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Pe 26 iulie putem reveni numai atunci daca o sa fie acordul Guvernului, avizul pozitiv al Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

In mod evident eu m-am referit ca in ziua de miercuri este sedinta de Guvern. Eu am sa rog inca o data comisia chiar astazi sa prezinte pentru aviz repetat si o sa solicit respectuos Guvernul sa examineze acest subiect in sedinta de miercuri.

Eu va multumesc.

Proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.2661, inaintat de catre Biroul permanent al Parlamentului.

Prezinta domnul deputat Vladimir Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In vederea executarii prevederilor Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si a Legii nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului in Parlament, este necesar de modifica si completa anexa nr.5 din Hotarirea Parlamentului cu nr.22 din 29 martie 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului, la statul de functii al Aparatului si al Parlamentului si la asigurarea materiala a personalului Aparatului si a deputatilor in Parlament.

Astfel, se propune ajustarea compensatiilor ce tin de utilizarea autovehiculelor si gradarea diurnelor in dependenta de functie si de volumul de lucru efectuat. Trebuie de mentionat si faptul ca diferentierea platilor compensatorii rezulta din atributiile functionale stabilite in Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996. Este propunerea de a aproba hotarirea pe care eu am prezentat-o.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc.

A parvenit o propunere ce se refera la punctul 5, in care se stipuleaza ca la punctul 5 cuvintul autodizolvare sa fie substituit prin textul: expirarii mandatului sau dizolvarii Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Obiectii?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, se poate aceasta de...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, domnule Eremciuc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2661. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2661 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.2650 pentru modificarea si completarea Legii ocrotirii sanatatii. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Vladimir Ciobanu.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Legea privind descentralizarea administrativa, nr.435 din 28 decembrie 2006 articolul 4 Domeniile proprii de activitate ale autoritatilor publice locale in alineatul (2) nu include sanatatea publica, domeniul de activitate al autoritatilor publice locale de nivelul doi.

Nici redactia noua a Legii privind administratia publica locala nr.436 din
28 decembrie 2006, articolul 43 Competentele Consiliului raional, nu stipuleaza prevederi referitor la sanatatea publica.

Totodata, Legea ocrotirii sanatatii in articolul 6 litera a) prevede ca autoritatile administratiei publice locale indruma, in limitele competentei, serviciile de sanatate de interes local, coordoneaza, in conditiile legii, numirea si eliberarea din functii a conducatorilor subdiviziunilor de sanatate desconcentrate in teritoriu, precum si conducatorii subdiviziunilor de sanatate teritoriale, care se numesc si se elibereaza din functie de catre autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, situatii care, in unele cazuri, la nivel de administratie publica locala de nivelul doi sint supuse dublei interpretari.

Asemenea situatie s-a ivit in domeniul ocrotirii sanatatii si, in special, referitor la desemnarea conducatorilor in institutiile medico-sanitare.

In scopul eliminarii discordantelor mentionate, se propune modificarea articolului 4 al Legii ocrotirii sanatatii si anume in alineatul (2) al articolului sa fie stipulat ca conducatorii institutiilor medico-sanitare publice, fondate de catre Ministerul Sanatatii sau de catre autoritatile administratiei publice locale, sint desemnati in functii in baza de concurs si eliberati din functie de catre Ministerul Sanatatii, in conditiile legii. Modul de semnare in baza de concurs a conducatorului institutiilor medico-sanitare publice se aproba de catre Ministerul Sanatatii.

Punctele 3), 4), si 5) devin punctele 4), 5) si 6). Punct.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule deputat Vladimir Ciobanu,

Eu, imi pare rau, din momente obiective n-am fost prezenta la comisia noastra cind s-a discutat, dar as vrea sa-mi exprim sustinerea acestui proiect de initiativa, dat fiind faptul ca autoritatea publica centrala de specialitate, cum este Ministerul Sanatatii, care este responsabila de elaborarea politicilor, trebuie sa aiba si aceste pirghii de monitorizare si de implementare a politicelor sale.

Dar pentru a evita in continuare interpretarea ambigua a unor lucruri, as vrea sa va propun, poate pentru lectura a doua, sa fie o claritate in care caz se desemneaza in functie in baza de concurs. Poate in paranteza sa punem in caz cind locul este vacant sau mai poate fi cazul la o periodicitate oarecare, asa cum se prevede pentru colaboratorii stiintifici, pentru cadrul profesoral didactic.

Dat fiind faptul ca cunosc faptul ca functia medicului sef sau al conducatorului este stabila as vrea sa spunem in caz cind locul este vacant, sa nu apara interpretari aici. Si as propune, deoarece facem modificari la articolul 6...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Patru.

 

Doamna Valentina Stratan:

Litera a).

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Patru.

 

Doamna Valentina Stratan:

Nu, ca este si articolul 6 la litera a) dupa cuvintele interes local, as propune sa fie introdusa sintagma de sanatate publica de interes local, pentru ca nu este corecta formularea de sanatate de interes local, ca nu exista sanatate de interes local.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, ca redactare.

 

Doamna Valentina Stratan:

Este putin ceea ce scrieti dumneavoastra: punctele 3), 4) devin 5), 6). Am deschis legea, legea are doar un articol si literele a), b), c) si in continuare...

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

...si 5 alineate.

 

Doamna Valentina Stratan:

Da.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Articolul 4 are un articol, adica articolul 4, si 5 alineate.

 

Doamna Valentina Stratan:

Nu sint numerotate, sa nu ne induca in eroare. Si raspundeti daca acceptati ceea ce am propus.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

A doua propunere tine de redactare. Prima tine de locurile vacante. In Legea ocrotirii sanatatii articolul 6 sint atribuite competentele administratiei publice locale si anume acolo se stipuleaza dreptul administratiei publice locale de a indruma si de a coordona, vizavi de institutiile desconcentrate.

In afara de aceasta, in Legea privind administratia publica locala articolul 53 litera d) se stipuleaza strict dreptul presedintelui raionului sa asigure buna colaborare prin coordonare a activitatilor institutiilor desconcentrate care sint pe teritoriul raionului.

De aceea nu e vorba numai de vacante, poate fi chiar si initiata de Consiliul raional, de presedintele raionului, reexaminarea prezentei unui conducator al institutiei desconcentrate, cum ar fi medico-sanitara, in cadrul functiei sale.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Vladimir Ciobanu,

Dumneavoastra faceti mai mult trimitere la institutiile create de administratia publica locala, dar eu vreau sa se subinteleaga toate institutiile.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Eu vorbesc de institutiile desconcentrate in teritoriu.

 

Doamna Valentina Stratan:

Ceea ce propuneti dumneavoastra: conducatorii institutiilor medico-sanitare publice, fondate de Ministerul Sanatatii, intra...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, stimata...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Si nu numai de Ministerul Sanatatii. Astazi fondatorii tuturor spitalelor raionale, nu sint altcineva decit executivele raionale.

 

Doamna Valentina Stratan:

...dar fata de institutiile...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, conform aceluiasi articol 4, instituirea institutiilor medico-sanitare este in competenta atit a Ministerului Sanatatii, cit si a administratiei publice locale.

 

Doamna Valentina Stratan:

Administratiei publice.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa clarificam: ceea ce se refera la institutiile, cum le numim noi, sanitare sau institutiile cu subordonare ministerului...

 

Doamna Valentina Stratan:

...republican.

 

Domnul Marian Lupu:

Acest proiect de lege, in intelegerea mea, practic nici nu are atributie la acest sistem. Acest proiect de lege are atributie numai la situatia in cazul unitatilor spitalicesti.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ocrotirea sanatatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Care sint fondate de catre autoritatile publice, ca fondatori sint autoritatile publice locale. Corect.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Institutiile sanitare sint strict in subordinea Ministerului Sanatatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna Valentina Stratan:

Bine.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Acelasi articolul 4 al Legii ocrotirii sanatatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, poate domnul Vladimir Eremciuc ne ofera o mina de ajutor.

Domnule Eremciuc,

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

Pentru a asigura respectarea prevederilor Legii privind administratia publica locala si a permite numirea in functie a sefilor subdiviziunilor raionale de catre Consiliul raional, se propune ca alineatul (2/1) din articolul 4 sa fi expus in urmatoarea redactie: conducatorii institutiilor medico-sanitare raionale sint selectati prin concurs organizat de Ministerul Sanatatii si propusi Consiliului raional pentru numire. Conducatorii institutiilor medico-sanitare raionale sint eliberati din functie de Consiliul raional la initiativa sau cu acordul Ministerului Sanatatii.

Textul de la litera a) din alineatul 6) urmeaza a fi corelat cu prevederile mentionate mai sus si expus in urmatoarea redactie: indruma, in limitele competentei, subdiviziunile de sanatate subordonate, numeste si elibereaza conducatorii institutiilor medico-sanitare raionale in conditiile articolului 4 din legea prezentata.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Pentru lectura a doua comisia va examina.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este prea multa agitatie in sala.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Ceea ce a propus acum domnul Vladimir Eremciuc este deformat in conformitate cu Carta europeana a autonomiei locale, ceea ce inca o data ne demonstreaza ca textul prezentat si textul propus de la microfon cu totul difera, adica e absolut alta initiativa legislativa. Dar eu vreau sa ma refer la ceea ce au propus colegii initial.

Stimati colegi,

Noi in Parlamentul Republicii Moldova incercam sa ne batem joc in continuare de administratia publica locala. Noi am declarat aici in Parlament ca autonomia locala trebuie sa fie cu adevarat autonomie locala si din punct de vedere financiar, si din punct de vedere administrativ, trebuie sa aiba toate competentele si sa poata gestiona treburile acolo in teritoriu.

Ceea ce se propune prin aceasta modificare, in principiu, este o imixtiune in activitatea puterii locale, fiindca daca o institutie medico-sanitara publica este fondata de catre administratia publica locala, ce legatura are de acum in continuare administratia publica centrala? Nu are nimic absolut cu aceasta chestiune, fiindca, stimati colegi, medicii sint peste tot medici. Ei au calificare, au specialitate, cei din local cunosc foarte bine treburile si ei pot sa determine aceste functii singuri, pe propria lor raspundere.

Eu propun, din partea Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra, ca acest proiect de lege sa fi respins. E facut in graba, negindit si chiar imi pare rau ca cineva din coalitia democratica, care acum a format puterea in raioane, a semnat acest proiect. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Da, e inregistrata aceasta propunere si cind vom ajunge la etapa respectiva de vot, o voi supune votului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Popa,

Mergeti la Cantemir si lucrati acolo!

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Va rog putin mai temperat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi propunem.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra ati propus respingerea acestui proiect. Eu am inregistrat aceasta propunere si este prima de acest gen si prima va fi supusa votului, fiindca propunerea Comisiei nu a parvenit inca.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Domnule presedinte al Comisiei,

Spuneti va rog, ce se intimpla in cazul in care Guvernul vine cu propuneri similare toti sefii de directie din structurile administratiei publice locale sa fie selectati si numiti de ministerele respective? Care-i punctul dumneavoastra de vedere, ca presedinte al comisiei care trebuie sa contribuiti la intarirea administratiei publice locale?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Bujor,

Dumneavoastra cunoasteti raspunsul meu.

Domnul Leonid Bujor:

Nu, nu-l cunosc, n-ati raspuns.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Intrebarea e destul de evaziva, dar eu v-as ruga sa luati Legea privind descentralizarea administrativa si sa studiati articolul 4. La litera g), Domeniile proprii de activitate ale autoritatilor publice locale se mentioneaza ca Consiliile raionale sint responsabile pentru asistenta sociala. Punct.

Legea privind administratia publica locala, articolul 43 stipuleaza dreptul Consiliului raional sa numeasca sefii directiilor, raspuns la intrebarea dumneavoastra. Sefii directiilor subordonate Consiliului raional sint numiti numai de Consiliului raional.

Legea ocrotirii sanatatii este aceeasi lege organica ca si cele doua legi nominalizate de mine si stipuleaza in articolul 6 ca institutiile curativ-sanitare sint institutiile desconcentrate. Raspunzind la intrebarea dumneavoastra, am vrut sa subliniez ca la elaborarea Legii privind descentralizarea administrativa s-a tinut cont de prevederile Constitutiei, in special a articolului 36. Daca luam la baza Constitutia. Si am luat ca daca domnul Cosarciuc... (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu va rog frumos fara...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dreptul de ocrotire a sanatatii este garantat, minimum asigurarii medicale oferit de stat este gratuit. Structura sistemului national de ocrotire a sanatatii si mijloacele de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc in conformitatea legii organice.

Aceste 3 legi au atribuit responsabilitati atit administratiei publice locale, cit si administratiei publice centrale. Noi pornim de la situatiile care sint azi in Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

De aceea raspunsul e foarte simplu: nu, desigur nici o institutie centrala nu poate sa vina sa desemneze un sef de directie care este subordonat Consiliului raional.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos pentru raspuns.

Desigur ca eu nu impartasesc punctul dumneavoastra de vedere, fiindca el este unul... Prin aceasta propunere noi, de fapt, contribuim la centralizarea puterii si marginalizarea organelor administratiei publice locale. Asta este simplu ca buna ziua.

In cazul in care Parlamentul Republicii Moldova va aproba propunerea Comisiei, cu siguranta ea va fi atacata in Curtea Constitutionala.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte si stimati colegi,

In primul rind, eu vreau sa-mi exprim, mirarea ca totusi sint legi, care au fost propuse recent de catre un sir de deputati, ce tin de situatia in agricultura, ce tin de alte compartimente necesare pentru economia nationala, care, intr-adevar, necesita interventii.

De exemplu, o modificare, o initiativa legislativa, inregistrata pe data de
12 iulie, foarte repede dupa finele alegerilor.

Stimati prieteni,

Eu vreau sa va spun ca sint multe intrebari referitor la aceasta initiativa legislativa, fiindca nu este clar: Consiliile raionale care gestioneaza proprietatea in raion sint proprietarii tuturor activelor institutiilor medico-sanitare care sint de acolo si noi, pina la urma, le oferim lor dreptul sa elibereze cu acordul ministerului medicii sefi, in acelasi timp numirea o face prin concurs ministerul.

Noi nu nominalizam in lege ce facem cu oamenii care au contracte pina in 2008, pina in 2009, tot nu este clar.

Stimati colegi,

Legea data este indreptata concret (nu stiu cum sa spun ca sa nu supar colegii care au semnat initiativa legislativa si care, poate, nici nu cunosc cu ce este legata aceasta lege), indreptata impotriva unor medici sefi care, in campania electorala locala, au avut curajul sa sustina partidele de opozitie si acum trebuie sa fie eliminati si eliberati din functie.

Acesta este telul unei legi care este prioritara la examinare si care, in timp de 4 zile, este inaintata spre examinare in Parlament, fara sa treaca comisiile permanente, fara discutii serioase. 6 ani de zile noi am avut problema aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Eu v-am intrebat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul. Aveti 2 minute, intrebarea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Eu am o intrebare pentru dumneavoastra: totusi, toate argumentele dumneavoastra de incalcare a articolului Constitutiei la care v-ati referit autonomia locala este in drept sa decida numirea unui functionar in functie de medic sef in raion?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimati colegi,

Daca noi o sa incercam cu totii sa privim administratia publica locala detasindu-ne de aspectele politice electorale, dar punind in capul mesei competentele administrative, eu cred ca multe din intrebari ar decadea de la sine.

Initiativa vine din cadrul ministerului din simplul motiv ca astazi ministerului nu ii este atribuita competenta de modelare a procesului de concurs si initiativa legislativa, practic, aceasta prevede, nu numirea si eliberarea, da, dar in baza concursului. Si articolul 6, si celelalte, invocate de mine, stipuleaza dreptul atit al administratiei publice locale, cit si al Ministerului Sanatatii la competenta ce tine de numirea si eliberarea din functie. De aceea, tot ce ati spus tine mai mult de aspectul electoral si politic, dar mai putin de aspectul administrativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Acesta a fost raspunsul. Alte intrebare, daca aveti.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Totusi, eu cred ca nu e o graba atit de mare, dati sa ne descurcam cu problema aceasta si revenim la toamna, in sesiunea de toamna-iarna, fiindca,
intr-adevar, daca a fost initiativa ministerului, atunci e normal ca ministerul sa faca o procedura care este legala... Guvernul, se examineaza, se analizeaza in comisii si pe urma venim in Parlament si examinam. In asa forma, domnule presedinte al comisiei, eu va spun ca se creeaza impresia despre modalitatea care am nominalizat-o, ca este, pina la urma, o rafuiala, in cazul cind dumneavoastra nu vreti sa acceptati sa se faca procedura care este legala si care este primita la noi in Parlament.

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

Eu, in calitate de medic, practic, nu de deputat, vreau sa va zic ca aceasta pozitie trebuia demult sustinuta, deoarece Ministerul Sanatatii care raspunde de politica in sanatate, n-are pirghiile adecvate pentru a efectua acel volum de lucru necesar pentru a pastra sanatatea poporului. Eu am sa expun pe urma citeva fraze, dar vreau sa va adresez intrebari.

Domnule Ciobanu,

Care este cota implicarii actuale a administratiei publice locale in gestionarea acestor servicii medico-sanitare publice? Care este investitia lor? Aceasta este prima intrebare. Cite finante introduc ei odata cu implementarea medicinii prin asigurare? Unde ajung acele investitii bugetare? Eu cunosc acest lucru, dar va intreb.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Conform Legii privind finantele publice locale, care, cunoasteti, sta la baza procesului redistribuirii, e greu de vorbit de cota financiara a administratiei publice locale. Cert este una, ca patrimoniul si functionarea patrimoniului este al administratiei publice locale.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule Ciobanu,

Patrimoniul este al statului si a fost dat administratiei publice locale. Linistiti-va. Noi toti in comun am construit aceasta. Va adresez a doua intrebare. Va rog mult, a doua intrebare.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doamna deputat,

Divizam doua situatii: patrimoniul e o situatie si ocrotirea sanatatii si gestionarea serviciilor...

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule Ciobanu,

Nu va suparati pe mine, dar eu activez in domeniul dat si de aceea
permiteti-mi sa va adresez a doua intrebare.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Atunci ma mir de intrebare.

 

Doamna Eva Gudumac:

Spuneti, va rog, conform Legii privind administratia publica locala din
18 martie 2003 si Legii nr.397 din 16 octombrie 2003 privind finantele publice locale, administratia publica locala ce surse financiare a alocat pentru imbunatatirea veniturilor salariale ale angajatilor din ocrotirea sanatatii? Nu trebuie sa ridicati problema salariului ei, conform acestor doua legi, trebuiau sa se implice. Au facut asa ceva sau nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doamna deputat,

Am raspuns la prima intrebare acelasi lucru.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ciobanu,

Eu va rog. O clipa.

La aceasta etapa sedinta este lipsita de oricare forma si de oricare ordine. Sa ne ascultam putin unul pe altul si sa participam la dezbateri normale si civilizate. Eu imi cer scuze.

Domnule Ciobanu,

Va rog, continuati.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Legea privind finantele publice locale, care este astazi in vigoare prevede distribuirea centralizata a finantelor. De aceea, suma despre care vreti sa auziti, este redistribuita de Ministerul Finantelor. Administratia publica locala, din pacate, nu poate astazi sa asigure finantarea necesara de care este nevoie pentru fiecare spital in parte.

 

Doamna Eva Gudumac:

Bine. Din aceasta cauza consider ca legea data este bine venita. Prin faptul ca este modificata modalitatea de finantare a sanatatii in Republica Moldova odata cu implementarea medicinii prin asigurare, unde, de pilda, unei institutii medico-sanitara publica locala se aloca din partea asigurarilor obligatorii 12 milioane, din partea administratiei publice locale 60 000. Aceasta a fost la prima intrebare.

A doua: Prin urmare, cota care ar fi din partea administratiei publice locale reparatia. Reparatiile se fac, dar se fac din contul stim noi al cui. Acum mai departe aprecierea profesionalismului acelorasi medici sefi, care sint selectati si specificul profesiei s.a.m.d.

Desigur eu, as considera ca ceea ce a propus domnul Vladimir Eremciuc este o rezerva si o cedare, ca Ministerul Sanatatii, facind concursul, la care va participa reprezentantul din consiliul administratiei publice locale, ca asa se intimpla, cedat pentru consiliul raional, ca el sa fie numit. Eu cred ca asta nu este chiar corect, dar as sustine la etapa data prin acest fapt.

Dar, totodata, eu socot ca sanatatea este o prioritate a societatii, evaluarea ei, monitoringul trebuie sa fie facut de persoane profesionale in domeniul dat si, prin urmare, vom avea mai putine plingeri. Aceasta nu este o pozitie politica, dar este o politica in sanatate, care trebuie sustinuta si anume in directia data, desi am putin alta parere referitor la acest fapt.

Eu va multumesc si cer iertare daca am fost putin emotiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati prieteni,

Prin intermediul acestei initiative legislative se creeaza, de fapt, un precedent periculos. Miine poate sa vina un alt grup de deputati sa propuna o initiativa similara cu referire la alte directii ale consiliului raional, de aceea noi, prin promovarea acestui proiect de lege, contribuim la surparea, la demolarea principiului autonomiei publice locale. Ar fi bine sa nu ne grabim, sa luam o pauza, sa fie analizata la rece aceasta initiativa, decizia sa fie una corecta si sa nu afecteze autonomia publica locala.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

In contextul celor spuse de domnul Ion Varta, noi, in loc sa consolidam autonomia locala si sa revenim la pozitia din Legea privind administratia publica locala cind era scris ca sefii politiei municipale, inspectorii de sector erau confirmati la sedinta consiliului raional si local respectiv, aceste pozitii s-au exclus, acuma vrem sa excludem si notiunea aceasta cu privire la medicul sef al raionului.

Va aduc aminte ca pe vremurile judetelor institutia respectiva, Directia Sanatate Publica, era un serviciu desconcentrat pe linga prefectura. Acum, cind s-a revenit la raioane, au trecut la notiunea de medic sef al raionului, confirmat in functie de catre Consiliul raional. Mai tirziu, astazi statutul medicului sef este de director al institutiei medico-sanitare publice spitalul raional. Institutia este formata sau, mai bine-zis, fondata de catre Consiliul raional si vrem ca aceasta institutie sa fie dirijata de catre un om pus in functie de catre institutia centrala de specialitate. Nu este corect. Fondatorul acestei institutii astazi este Consiliul raional. Acesta este statutul institutii date, al medicului sef, daca vreti, in cazul respectiv.

Deci, noi intram intr-o situatie de impas cu aceste notiuni si trebuie sa revenim in ansamblu la aceste servicii desconcentrate in teritoriu, fiindca ele nu au nici o dirijare, nimanui nu se supun. Daca vor se considera cu presedintele raionului, daca nu vor nu se considera, dar nimeni nu este raspunzator de ceea ce fac aceste institutii desconcentrate in teritoriu.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Discutia de astazi mi-a adus aminte de o alta situatie: pe timpuri, cind un erou al presei moldovenesti, caruia ii spune Valeriu Pasat, era ministru al apararii, erau mari presiuni asupra Parlamentului ca sa luam decizii ca granicerii sa fie subordonati armatei. Pe urma domnul Pasat a fost numit ministru al securitatii si toata harababura aceasta s-a intors granicerii trebuie sa treaca in subordinea securitatii. De fapt, nu trebuiau sa fie nici intr-o parte, nici in alta, ei trebuie sa fie independenti.

Asa si noi acum Desigur, e rau cind incearca sa-i foloseasca ba administratia locala, ba altcineva, dar acum s-au schimbat putin in administratia locala si ministerul a ramas in alta subordine. Noi trebuie sa ne gindim cum sa facem sa cream conditii ca acesti medici sa lucreze, sa-si indeplineasca misiunea lor, sa lecuiasca oamenii si nu sa se duca pe la partide, fiindca, si intr-o situatie, si in alta, aceasta este o chestie timpita, cind noi ii punem pe medici, pe pedagogi sa se duca sa slujeasca partidelor. De aceea, eu din numele autorului, care-i spune Valentina Buliga, propun ca acest proiect sa fie retras, sa ne mai gindim si sa luam o decizie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

Stimatii mei colegi,

Daca doriti, va ofer o pauza de masa si apoi va rog sa reveniti in sala ca sa continuam, sau dialogam acum?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Daca continuam discutia asupra acestui proiect de lege, eu vreau sa fiu inscris. Nu, n-am inteles ca se retrage acum.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. A fost propunerea unuia dintre autori. Deci, eu am functie de...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Daca continuam, eu rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, in primul rind, am vrut sa indemn toti colegii sa renuntam la acest proiect de lege, pentru ca discutam la aceasta lege despre diferite gusturi politice si putem sa ajunge la aceea ce a spus si domnul Dumitru Diacov, dar avem si astazi deja exemple cind politisti conduc agricultura in raion. Sint asemenea cazuri. Cu toata stima fata de politisti, ca fost ministru de interne, eu inteleg foarte bine ca politistul nu poate sa conduca agricultura, de aceea, propun sa discutam problema data din punct de vedere pur juridic.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci trecem la o analiza, daca se poate, mai profunda din punct de vedere juridic.

Prima. Care este conceptul legii? Pentru ca au aparut niste viziuni ca ceea ce a propus domnul Eremciuc nu prea coincide cu conceptul si este alta imitativa legislativa. Eu n-as fi de acord numai dintr-un singur motiv: esenta si conceptul legii este stabilirea unui mecanism clar de numire si eliberare a medicului sef in raion. Asta este esenta initiativei.

Astazi, intr-adevar, este o contrazicere intre Legea privind administratia publica locala si Legea ocrotirii sanatatii. Anume din aceste considerente autorii, dupa cum am inteles, au propus sa fie modificat articolul 6.

Care este esenta propunerii autorilor? Dupa viziunea noastra, a fractiunii, (noi am discutat foarte atent) totusi aceasta propunere mai mult trage la turta ministerului, in acelasi timp drepturile administratiei publice locale vor fi, intr-o oarecare masura, afectate.

Anume din aceste considerente propunem si noi, si domnul Vladimir Eremciuc, ca unul din autori, aceasta modificare a initiativei din punct de vedere al mecanismului numirii, ceea ce este esenta initiativei, ca ministerul in cazul in care raspund la intrebarea doamnei Valentina Stratan, sint locuri vacante, fara doar si poate, anume atunci Ministerul Sanatatii numeste un concurs pentru aceasta functie. In regulamentul care exista astazi posibil ca va fi necesar de introdus unele modificari pentru ca in componenta comisiei de concurs sa fie prezenti si reprezentantii Ministerului Sanatatii, care, de fapt, astazi se ocupa cu problema politicii de stat in domeniul ocrotirii sanatatii, ceea ce tine de problema profesionalismului. Sa fie numaidecit reprezentantii Companiei de Asigurare, deoarece anume din bugetul companiei astazi este salarizat medicul sef. Si, fara doar si poate, sa fie inclusi reprezentantii administratiei publice locale, deoarece anume ei sint fondatori si ei sint proprietari ai acestor bunuri imobile care sint astazi in raion.

In urma acestui concurs, ministerul va propune rezultatul concursului conciliului respectiv pentru numire. Si iata aici deja atributiile, imputernicirile, autonomia puterii locale va fi respectata, deoarece anume ei iau aceasta decizie.

Concomitent, daca o sa apara problema eliberarii din functie, atunci decizia o ia consiliul. Asta este o propunere care concretizeaza initiativa legislativa, deoarece problema numirii fara eliberarii e clar ca pare suspendata in aer.

Eliberarea: iarasi decizia o ia consiliul raional. Cine poate fi initiatorul? Poate fi insusi consiliul, dar, in cazul dat, va fi necesar sa fie si acordul ministerului, deoarece ei au participat impreuna la problema concursului si propunerii. Sau poate fi initiativa ministerului, dar iarasi decizia apartine consiliului.

Dupa parerea noastra, aceasta modificare este foarte bine venita. Ea va permite ca noi sa respectam cerintele care sint promovate de catre Ministerul Sanatatii din punctul de vedere al politicii de stat in domeniul medicinii. In acelasi timp, respectam si drepturile, autonomia, inclusiv financiara, a consiliului local. Iata care este viziunea noastra din punct de vedere pur juridic. Ceea ce tine de gusturile politice, eu cred ca e cazul sa le lasam.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Noi va multumim pentru aceste explicatii.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In calitate de autor, am sustinut ideea ca pentru lectura a doua am putea inca o data devidentia situatia aceasta duplicitara.

Vizavi de tragerea la turta.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Stimate coleg,

Ne-am straduit pe deplin sa nu fim atasati nici de o institutie, nici de alta, am vrut sa lasam la maximum responsabilitatea ministerului in ceea ce priveste serviciile medicale. Ei, Ministerul Sanatatii asigura responsabilitatea pe deplin a serviciilor medicale. De aceea, ma intreb pe mine si va intreb pe fiecare dintre dumneavoastra, cine daca nu Ministerul Sanatatii este cel mai competent in organizarea concursului, in selectarea responsabililor in institutiile fondate de administratia publica locala?

Ba chiar eu voi spune mai mult: noi aici nu departe, mai jos de gara, avem institutia privata Galaxia. Persoana fizica a construit spitalul-clinica, a instalat utilaj, dar seful medical e numit de Ministerul Sanatatii, care organizeaza managementul, atragerea medicilor pentru efectuarea serviciilor medicale. Ne-am straduit sa facem asa ca sa fie asigurat pe deplin aspectul competentei in serviciile medicale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ciobanu,

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Nu. Sinteti deja la a doua sau la a treia iesire la microfon, este suficient si conform Regulamentului voi invita pentru prezentarea raportului reprezentantul Comisiei. Daca vor fi intrebari, le adresati. Cine va dori sa spuna ceva mai are timp sa se inscrie pentru luare de cuvint, precum a facut-o domnul Valeriu Cosarciuc.

Invit reprezentantul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie la tribuna pentru prezentarea raportului la proiectul nr.2650.

Doamna Valentina Buliga:

Vorbesc ca presedinte, ca autor la urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vorbeste o doamna, eu rog putina liniste.

Doamna presedinte al comisiei,

Va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat aceasta initiativa legislativa a deputatilor: Valentina Buliga, Vladimir Eremciuc, Vladimir Ciobanu si constata urmatoarele: Prin completarile si modificarile inaintate, autorii propun ca conducatorii institutiilor medico-sanitare publice, fondate de catre Ministerul Sanatatii sau de catre autoritatile administratiei publice locale, sa fie desemnati in functie in baza de concurs...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Buliga,

O clipa.

Barbatilor!

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

... si eliberati din functie de catre Ministerul Sanatatii. Modul de desemnare in functie in baza de concurs se va aproba de catre Ministerul Sanatatii. Concomitent, se exclude din articolul 6 litera a) in care se prevede ca administratia publica locala coordoneaza in conditiile legii numirea si eliberarea din functie a conducatorilor subdiviziunilor de sanatate teritoriale, care se numesc si se elibereaza din functie de catre autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, excluzind in acest mod interpretarea contradictorie a acestei notiuni de catre unele din autoritatile administratiei publice locale. Prin avizele prezentate comisiile permanente sustin examinarea si adoptarea acestui proiect de lege si Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune ca el sa fie aprobat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte a comisiei,

Pentru ca eu in continuare vad in acest proiect de lege un simbure de ratiune, dar pentru ca s-a creat o situatie asa confuza, multe intrebari, raspunsuri ambigue, eu vreau sa va intreb. Dat fiind faptul ca discutiile s-au axat mai mult pe partea a doua a amendamentului propus de catre trei autori, care se refera la autoritatile administratiei publice locale, si s-a lasat in umbra prima parte, conducatorii institutiilor medico-sanitare publice fondate de catre Ministerul Sanatatii, Spitalul Republican este o institutie sanitara publica fondata de Ministerul Sanatatii?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Doamna Valentina Stratan:

Spitalul cardiologic, Institutul cardiologic etc. De ce noi ne-am axat doar pe acest moment politic, care tine de aceste institutii ale autoritatii publice? Eu aici am vrut sa fie o claritate. Toti acesti conducatori sint si vor fi numiti nu asa cum a spus domnul Vladimir Ciobanu ca la Galaxia medicul sef a fost numit de Ministerul Sanatatii. Eu vreau sa fie o claritate. Vor fi alesi acesti conducatori in baza de concurs atunci cind ramine locul vacant sau la o periodicitate, adica la o anumita perioada. Sau lasam aceasta parte a problemei in umbra si ne axam, iata, cum ne-am axat aici...

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi,

Permiteti-mi si mie, ca unuia dintre autori. Contrasemnind aceasta initiativa legislativa, cunoscind faptul ca am lucrat in cadrul Ministerului Sanatatii, am avut marea miza ca anume aceasta clarificare in Legea ocrotirii sanatatii va fi realizata asa cum dorim noi, ca in fruntea institutiilor medico-sanitare sa fie numiri transparente, dupa merit, obiectiv si publicitar, sa fie alesi specialisti in domeniu, pentru ca, in comun cu autoritatile administratiei publice locale, cu Compania Nationala si cu Consiliul raional sa se ocupe de sanatatea cetatenilor din teritoriul respectiv.

Astazi Ministerul Sanatatii, prin hotarire de Guvern, are dreptul sa anunte concursul. In Legea ocrotirii sanatatii nu este specificat clar ceea ce am propus noi astazi. Sint de acord cu doamna Stratan referitor la functiile vacante. Am dorit si am solicitat opinia mai multor specialisti ca aprobarea in functie prin ordin sa fie pe o perioada 4 sau 5 ani. Ulterior, sa fie anuntat un nou concurs. Aceasta stipulare poate fi prevazuta in regulamentul care va fi adoptat de catre Guvern sau de minister, cum va decide Parlamentul.

 

Doamna Valentina Stratan:

Tocmai aici am vrut sa ajung. Poate ca este cazul, totusi este o intrebare destul de serioasa, dar destul de importanta, sa revenim si sa o remitem in comisie si eu personal ma pronunt pentru acest lucru. Sa studiem, sa avem raspuns la acele intrebari la care nu am auzit astazi raspunsul si sa revenim la acea transparenta nu de numire, dar de alegere in functie in baza de concurs a tuturor conducatorilor acestor institutii.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Presedinte,

Articolul 96 alineatul (1) al Constitutiei prevede: Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice. Cum modificarea, propunerea dumneavoastra se incadreaza in prevederile articolului dat?

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu respect Constitutia si articolul respectiv, dar v-am spus-o si va mai spun si astazi: Institutiile medico-sanitare publice sint fondate astazi atit de Ministerul Sanatatii, cit si de consiliile raionale. Finantarea institutiilor este realizata atit de Compania Nationala, cit de Ministerul Sanatatii, prin programele sale nationale, programe de stat, cit si de consiliile raionale, care contribuie la suplimentarea fondurilor pentru deservirea populatiei in teritoriu.

De aceea, noi cu dumneavoastra trebuie sa gasim acel echilibru de numire in functia a medicilor sefi care sa asigure respectarea legislatiei in domeniul, sa garanteze servicii medicale de calitate, gestionarea eficienta, corecta si transparenta a banilor publici. Acesta a fost scopul. Nu am vazut nici un subtext, poate este, dar articolul din Constitutie eu il respect

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna presedinte,

Totusi calitatile de profesionalism, gestionare a banilor si multe altele, care intra in functiile medicului sef, cred ca mai bine s-ar vedea din partea administratiei publice locale. Nu credeti ca ar fi mai logic ca concursul sa fie anuntat de catre consiliul raional, unde sa participe toti acei la care s-a referit domnul Vladimir Turcan, presedintele comisiei, dar ordinul sa fie emis de catre Ministerul Sanatatii? Atunci, intr-adevar, este un compromis. Consiliul raional organizeaza concursul.

Doamna presedinte,

Ce se intimpla in cazul cind, aceasta e tot o intrebare, Ministerul Sanatatii anunta concursul? Persoana X cistiga concursul, vine la consiliul raional si consiliul raional nu accepta candidatura persoanei date. Ce se intimpla?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu stiu ce se intimpla. Nu am avut un astfel de caz. Dar vreau sa va spun ca concursul pentru ocuparea functiilor vacante se va organiza de catre Ministerul Sanatatii, consiliul raional si Ministerul Administratiei Publice Locale, cu reprezentantii consiliului de administratie, colectivului de munca.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Este o intrebare concreta: ce se intimpla cind persoana cistiga concursul si consiliul raional nu accepta candidatura la postul de medic sef? Ce se intimpla in cazul acesta?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu este atit de usor. Vor fi stabilite criterii pentru concurs. Va fi stabilita evaluarea conform cerintelor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Corect.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu este exclus ca se va anunta un nou concurs, dar se va vedea care.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna Presedinte,

Ei bine, noi, daca propunem modificarea, trebuie sa stim raspunsul la toate intrebarile.

 

Doamna Valentina Buliga:

Data viitoare am sa stiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, nu este un raspuns?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, nu stiu ce sa va raspund. N-am intilnit o astfel de situatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Intrebarea mea este destul de simpla.

Doamna Valentina Buliga,

As vrea sa stiu, in calitate de autor si presedinte a comisiei, spuneti va rog, in acest proiect de lege, unde isi gaseste locul administratia publica locala? Fiindca atit dumneavoastra, cit si domnul Vladimir Ciobanu si unii colegi deputati au vorbit despre aceea ca nu este ignorat rolul administratiei publice locale. Iata avem in fata articolul, modificarea la articolul 4, unde citam ca Conducatorii institutiilor (s.a.m.d. dupa text) sint eliberati si desemnati in functie de catre Ministerul Sanatatii. Deci, aici nu gasim nimic despre administratia publica locala.

Propozitia a doua: Modul de desemnare in baza de concurs. Las textul de mai departe. Citez: Se aproba, de asemenea, de catre Ministerul Sanatatii. As vrea sa spuneti unde isi gaseste locul consiliul raional?

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi,

Eu in fata am articolul 43 al Legii privind administratia publica locala, unde este clar specificat care sint competentele Consiliului raional, inclusiv am cautat si am gasit textul unde este vorba despre sanatate si, in afara de literele p) si q), unde decide sau, dupa caz, propune infiintarea, in conditiile legii de institutii publice si intreprinderi de interes raional, precum si participarea la fondarea societatilor comerciale aproba, in conditiile legii, norme specifice pentru structurile autonome si pentru institutiile publice pe care le infiinteaza din toate alineatele articolului 43 Competentele consiliului raional, la capitolul sanatate si protectia sanatatii, nu am gasit altceva nimic.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos de raspuns.

Doamna Buliga,

Dumneavoastra stiti foarte...

 

Doamna Valentina Buliga:

In articolul 6 din Legea ocrotirii sanatatii...

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Buliga,

Repetati ce a spus domnul Ciobanu.

 

Doamna Valentina Buliga:

Cum pot eu sa repet ceea ce a spus domnul Ciobanu?

 

Domnul Leonid Bujor:

Aceleasi argumente aduse din cele doua Legi privind administratia publica locala.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai calm, mai calm.

Domnule Bujor,

La fel mai calm.

Doamna Valentina Buliga:

In articolul 6 din Legea ocrotirii sanatatii prevede ca este competenta autoritatilor administratiei publice locale in domeniul asigurarii sanatatii publice. Autoritatile administratiei publice locale pe teritoriu din subordine indruma, in limitele competentei sale, serviciile de sanatate de interes local. Aceasta este in domeniul ocrotirii sanatatii. Articolul in vigoare si consiliile coordoneaza ceea ce face Ministerul Sanatatii, administratia publica centrala de specialitate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Aceasta este o dorinta buna.

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Care dorinta? Aceasta este stipulat astazi in lege.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimati colegi,

Deci, este evident faptul...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, mai calm.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Jdanov,

Eu v-am spus astazi de doua ori, repet a treia oara: nu v-am inchiriat in calitate de avocat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

...Fii cuminte acolo sau iesi la microfon

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Inca o intrebare.

Domnule Bujor,

Inca o intrebare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Domnule Presedinte,

Voi face o introducere la intrebarea a doua. Este evident faptul ca prin adoptarea acestei legi, in varianta propusa, organele administratiei publice locale vor fi ignorate, fiindca vor fi aplicate prevederile acestei legi, dat fiind faptul ca ea este ultima lege adoptata. Si ceea la ce s-a referit domnul Ciobanu, si ceea ce vorbiti dumneavoastra despre acele doua articole, ele pur si simplu vor fi ignorate, fiindca Ministerul Sanatatii va apela de fiecare data la prevederea acestui articol.

Organizarea concursului, selectarea, aprobarea conducatorilor va tine, de data aceasta, in exclusivitate de functia ministerului, de aceea nu am nimic impotriva propunerii domnului Eremciuc. Cu atit mai mult ca este autor Eu consider ca, in mod obligatoriu, este necesar, in cazul in care nu se respinge acest proiect de lege:

1. De indicat aici, unde avem de afacere cu modul de desemnare in baza de concurs a conducatorilor institutiei medico-sanitare publice se aproba de catre consiliul raional municipal.

2. De completat cu fraza ca concursul respectiv este organizat de consiliile raionale municipale. Atunci vom avea o situatie daca vrem sa fim obiectivi si corecti, Ministerul Sanatatii va confirma in functie un specialist local.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

Stimati colegi,

Eu propun in eventualitatea lecturii a doua, daca astazi votam lectura intii...

 

Domnul Leonid Bujor:

Mie imi pare foarte rau ca in calitate de argument s-a incercat sa se aduca aspectul financiar. Sa nu uitam ca de formarea bugetului nu se ocupa in exclusivitate puterea centrala.

 

Doamna Valentina Buliga:

Corect.

 

Domnul Leonid Bujor:

Administratia publica locala este implicata in formarea bugetului, de aceea cind apelam la acest argument, imi pare ca procedam incorect si, intr-o anumita masura, ii ofensam pe acei din raioane.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu a avut nimeni. A fost o...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Valentina Buliga,

Intrucit aceasta initiativa legislativa atenteaza la principiul autonomiei administratiei publice locale, nu ati gasit de cuviinta dumneavoastra ca acest proiect de lege sa fie supus unei expertizari din partea puterilor locale? Si, pentru a exclude un atentat la acele trei legi care au fost adoptate de catre Parlament in sesiunea precedenta cu referire la autonomia administratiei publice locale, asupra carora au lucrat colegii nostri din componenta acelui grup special parlamentar poate acceptati ca aceasta initiativa legislativa sa fie in prealabil expertizata si abia dupa aceasta sa o aprobam, ca sa nu afectam imaginea Republicii Moldova?

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu, in principiu, nu am nimic impotriva. Am in fata Legea privind descentralizarea administrativa, pe care am studiat-o. Am gasit alineatul unde autoritatile publice locale de nivelul intii si doi in limitele legii ar putea, au deplina libertate de actiune in reglementarea, gestionarea oricarei chestiune de interes local, care nu contravine altor legi si nu are alta autoritate. Eu am examinat tot cadrul legal.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Eu solicit sa fiu inscris pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

De fapt, eu am o propunere, avind in vedere ca conceptul este clar. Este necesar de a corela Legea privind administratia publica locala cu Legea ocrotirii sanatatii. Deci, variantele care au fost expuse sint clare. Pentru lectura a doua cred ca vor fi verificate toate aceste momente. Expertizarea, in cazul dat, nu este necesara, deoarece noi sintem capabili sa ne lamurim si singuri, avind in vedere ca Legea privind administratia publica locala deja a fost expertizata. Noi nu vom depasi aceste limite.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De aceea se propune sa fie pus la vot pentru prima lectura. Si pentru lectura a doua deja vor fi toate propunerile verificate.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Buliga,

Va multumesc.

La moment sint doua solicitari pentru luari de cuvint. Mai am inca una in scris.

Domnule Cosarciuc,

Va rog pina la 7 minute.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

In primul rind, eu as vrea sa apreciez pozitiv intentia colegilor nostri de a promova politica unitara in domeniul sanatatii, dar numai atit, fiindca mai departe metodele de promovare a acestei politici unitare sint alese incorect din punct de vedere al autonomiei locale. As vrea sa fac referinta la articolul 109 din Constitutia Republicii Moldova alineatul (1): Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, ale descentralizarii serviciilor publice.

Stimati colegi,

Noi incurcam desconcentrarea cu descentralizarea. Desconcentrare este atunci cind un serviciu central se desconcentreaza in teritoriu, vine mai aproape de teritoriu. Descentralizarea nu exista in centru, acest serviciu este numai in teritoriu.

Acum in ceea ce priveste Ministerul Sanatatii. Ministerul Sanatatii are toate pirghiile, conform legii, sa promoveze politica unitara in domeniul sanatatii, fara sa aiba, de exemplu, dreptul sa numeasca seful institutiilor medical-sanitare din teritoriu.

Acest lucru ministerul il poate face prin regulamente, normative, prin faptul ca el stabileste tot ce este legat de calificarea medicilor, fiindca tot ce este legat de categorii s.a.m.d., criterii de selectare si de promovare se face prin reglementarile Ministerului Sanatatii.

Eu foarte mult o respect pe doamna Eva Gudumac. As vrea sa va amintesc, doamna Gudumac, cind am fost intr-o delegatie, am vazut ce inseamna un spital. In general, acolo spitalul era al administratiei publice centrale, dar medicii lucrau in baza de licenta, arendau, de pilda, spatiul, utilajul si echipamentul. Poate cindva vom ajunge si noi la aceasta situatie.

In cazul initiativei care a fost promovata de catre colegii nostri, eu cred ca aici este o imixtiune clara in autonomia locala. Chiar varianta propusa de domnul Eremciuc aici la microfon, ca ministerul sa organizeze concursul si administratia publica locala, sa confirme candidatura care a cistigat concursul, va crea probleme in relatiile dintre administratia publica, minister si autoritatea centrala.

Eu cred ca noi dorim sa promovam o autonomie locala perfecta, care sa se incadreze si in cerintele Cartii Europene a autonomiei locale. In cazul dat, noi trebuie sa avem incredere in puterea locala, care este in stare sa gestioneze toate activitatile in teritoriu. Si inca o data: ministerul nu trebuie sa se teama sau noi sa ne temem, ca cei din teritoriu nu sint competenti si nu au competentele necesare de a selecta si de a promova un sef al unei institutii, in cazul dat sanitar-medical. Daca noi mergem pe calea ca uite, Ministerul Sanatatii, daca nu va interveni prin acest concurs, nu va putea sa-si promoveze politica unitara, inseamna ca noi nu avem incredere in cei care sint alesi la puterea locala.

Si as vrea sa repet si pentru colegii care au promovat aceasta initiativa. Noi trebuie sa permitem ca puterea locala sa poata selecta, sa poata numi in functie direct, fara ca sa fie nici un fel de coordonari cu centru. Coordonarile, stimati colegi, se fac prin criteriile elaborate de catre autoritatea centrala. Standardele in domeniu sint elaborate de catre autoritatea centrala. Uniformitatea acestor reglementari este competenta ministerului, adica a autoritatii centrale: standarde, normative, criterii s.a.m.d. Ceilalti, in baza acestor standarde si criterii, vor actiona si vor selecta candidaturile respective.

Stimati colegi,

Din aceste considerente nu este nici un fel de rautate fata de colegii care au prezentat acest proiect de lege. Eu cred ca noi ar trebui sa ne obisnuim cu faptul ca exista politica centrala. Exista guvernare centrala sau administratie centrala, care are competentele sale strict delimitate, si exista administratia publica locala, care nu este subordonata administratiei publice centrale si noi trebuie sa intelegem aceasta.

Noi, dumneavoastra ca majoritari, am promovat toti acesti ani puterea centralizata, ca cineva din centru sa conduca acel spital sau scoala din teritoriu.

Stimati colegi,

Nu este corect, trebuie sa revenim la normalitate, daca noi promovam ideea integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana, fiindca in Uniunea Europeana, in tarile Consiliului Europei este foarte clar delimitat ceea ce e legat de competentele administratiei publice centrale si locale.

Eu cred ca noi acum, foarte linistit trebuie sa respingem aceasta initiativa. Daca sint unele neclaritati in Legea privind administratia publica locala, in Legea privind descentralizarea administrativa s.a., mai bine sa revenim la aceste legi, sa facem modificarile necesare si sa permitem autoritatii publice locale sa devina cu adevarat independenta si responsabila.

Stimati colegi,

Fiindca, cu cit ne vom implica mai mult in activitatea administratiei publice locale, cu atit mai mult aceasta autoritate nu va deveni independenta si responsabila, fiindca tot timpul ei se vor gindi ca cineva pentru ei se va gindi, cineva pentru ei va hotari. Noi trebuie sa le dam lor aceste competente, drepturi si obligatiuni, pe care trebuie sa le respecte si atunci eu sint sigur ca administratia publica locala se va descurca, se va descurca conform legii si conform Constitutiei Republicii Moldova.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra propune ca acest proiect de lege sa fie respins, astfel sa intram in normalitate in ceea ce priveste competentele si atributiile administratiei publice locale.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul deputat Ion Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Prin aceasta initiativa legislativa noi, de fapt, ne periclitam viitorul nostru european. E un proiect de lege care, pina la urma, va aduce un mare deserviciu Republicii Moldova, in cazul cind va deveni lege, cind va fi votat.

In felul acesta, noi incalcam niste angajamente pe care ni le-am asumat fata de Consiliului Europei, fata de Uniunea Europeana, prin acel Plan de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Peste citeva luni va trebui sa prezentam un raport amplu despre modul cum am onorat acele obligatiuni pe care ni le-am asumat semnind acest plan de actiuni si, in cazul in care votam acest proiect de lege, vom avea tocmai un repros foarte serios din partea partenerilor nostri occidentali. De aceea consider ca n-ar fi cazul sa ne grabim sa aprobam aceasta initiativa legislativa, sa luam o pauza si sa meditam asupra consecintelor pe care poate sa le provoace o asemenea lege.

Se creeaza impresia ca aceasta initiativa legislativa are si o pronuntata conotatie politica. Este, de fapt, o consecinta directa a rezultatelor alegerilor locale, scrutinul electoral care s-a incheiat cu ceva timp in urma si-a lasat, parerea mea, amprenta asupra acestei initiative legislative.

Pe urma, in luarile de atitudine ale mai multor colegi de ai nostri, s-a facut referinta la un soi de argumente care au o conotatie denigratoare, ofensatoare, jignitoare la adresa alesilor nostri locali. Lor li se refuza dreptul de a decide, de a alege. Ei au aceleasi capacitati mintale ca si noi, cei care sintem in Parlamentul Republicii Moldova, deci ar putea sa analizeze cumpatat si echidistant fiecare candidatura. Fiecare candidatura la functia respectiva poate fi examinata in baza tuturor abilitatilor pe care le poseda, performantelor inregistrate si de ce sa le refuzam dreptul de a face aceasta selectare corecta si obiectiva. Le refuzam dreptul de a avea acele imputerniciri pe care le prevad si ultimele trei legi la care m-am referit. Este vorba despre trei legi la care au lucrat colegii nostri in cadrul acelei comisii speciale parlamentare, legi care au fost votate atunci in unanimitate. Acum noi facem un pas inapoi si nu recunoastem ceea ce am adoptat in sesiunea precedenta. Nu este logic.

Deci, pina la urma, este un atentat si la prevederile Cartii europene a autonomiei locale. La acest capitol congresul puterilor locale ar putea sa aiba un cuvint greu de spus si noi periclitam niste relatii normale.

Eu insist asupra faptului ca acest proiect de lege in prealabil sa fie supus unei expertize externe si pe urma sa revenim la adoptarea acestui proiect de lege in sesiunea de toamna.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In luarile de cuvint au fost inaintate 3 propuneri: propunerea Fractiunii AMN privind respingerea acestui proiect, propunerea privind aminarea examinarii acestui subiect si propunerea comisiei privind examinarea si aprobarea in prima lectura a acestui proiect. Deci o sa ma ghidez de prevederile articolului 63, fiindca oricare din aceste 3 propuneri urmeaza sa fie supuse votului plenului Parlamentului.

Cine este pentru acceptarea propunerii de a respinge Proiectul nr.2650, rog sa voteze. Rog sa-mi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi oferite pentru optiunea de respingere a proiectului. Aceasta propunere nu a fost acceptata de plenul Parlamentului. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Sintem in exercitiul de vot.

Acum, potrivit articolului 63 remiterea proiectului de lege, la propunerea presedintelui sedintei, spre definitivare comisiei, dar la decizia Parlamentului.

Cine este pentru a accepta remiterea proiectului spre definitivare comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua voturi. Propunerea la fel nu este acceptata.

Raportul comisiei sesizate in fond privind aprobarea, tinind cont de acele propuneri care au fost inaintate din sala, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2650.

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2650 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Doar o clipa atentiei dumneavoastra. Vreau sa va anunt ca joia viitoare, la ultima sedinta de lucru, daca nu tinem cont de sedinta festiva de incheiere a sesiunii, va fi in vizita la Chisinau vicepresedintele Camerei Comunelor a Parlamentului britanic si va pronunta o alocutiune in sala plenului Parlamentului. De fapt, este persoana care vine cu mandatul de reprezentare a presedintelui Camerei Comunelor a Parlamentului Britanic.

Sedinta urmatoare va avea loc in data de 26 iunie, la ora 10.00.

Va multumesc si va doresc o zi buna in continuare.

Sedinta este inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.05.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Copyright © 2001-2009