version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA OCTOMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 20 octombrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.1828 pentru anularea datoriei Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare fata de Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare.

4. Reexaminarea si respingerea Legii nr.202-XVI din 6 iulie 2006 cu privire la importul a doua tractoare. Proiectul nr.2969.

5. Reexaminarea si adoptarea Legii nr.247-XVI din 21 iulie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.3654.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.3778 a bugetului de stat pe anul 2007.

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3988 cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

8. Depunerea juramintului de catre membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 97 de deputati. Absenteaza deputatii: Ion Varta in delegatie; Vasile Colta, Alexandru Oleinic, Serafim Urechean.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Permiteti-mi, din numele Fractiunii Partidului Comunistilor, sa fac o replica. Dupa cum cunoastem cu totii, ieri, la inceputul sedintei, doamna Pavlicenco si-a permis unele afirmari, absolut nefondate, neverificate, in privinta unuia dintre membrii familiei domnului Presedinte al Tarii. De fapt, acestea sint niste incercari de a afecta insasi persoana Presedintelui Tarii.

In legatura cu aceasta, as vrea sa va aduc la cunostinta unele date statistice solicitate de la Serviciul Vamal. Pe parcursul anului curent, 9 luni, in tara au fost importate 67 de unitati de microbuze de catre 18 persoane juridice si 189 de unitati de catre, practic, 100 de persoane fizice. Aceste date confirma ca nici o persoana, cele 150 de unitati despre care s-a vorbit... este clar ca nu a procurat si nu a importat.

Dupa parerea noastra, aceasta confirma ca afirmarile doamnei Pavlicenco, de fapt, sint niste aberatii, niste birfeli. Noi, totusi, consideram ca Parlamentul nu este locul, nu este o piata, nu este un tirg unde se poate de raspindit diferite zvonuri si birfeli.

Pornind de la faptul ca, totusi, doamna Pavlicenco este o doamna destul de inteligenta, solicitam ca dumneaei, in acelasi mod public, de la acelasi microfon sa isi ceara scuze fata de domnul Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Multumesc.

Domnule Turcan,

In primul rind, vreau sa va spun ca afirmatiile, si nu afirmarile, va doresc succese in insusirea si invatarea perfecta a limbii romane, le-am facut in legatura cu starile de spirit care sint in societate.

Mie mi se pare ca tocmai in Parlament este locul ca sa fie analizate foarte atent toate materialele scrise de ziaristi. Presa noastra scrie foarte multe lucruri care ramin in afara interesului nostru. Eu cred ca nu ramin nepremeditat.

In al doilea rind, este foarte buna ideea ca sa il facem pe Oleg Voronin presedintele Clubului celor mai onesti businessmani din Republica Moldova. Si, in afara de aceasta, vreau sa va spun ca eu am adresat interpelarea mea si rugamintea mea Guvernului, ca sa edifice Guvernul ce se intimpla cu acesti oameni care au declarat greva pasiva. Si este de datoria noastra, a parlamentarilor, sa captam si sa sesizam atit materiale din presa, cit si ceea ce se discuta in societate, pentru ca, intr-adevar, sa pastram imaginea intacta si extrem de curata, asa cum doriti dumneavoastra, a familiei Voronin, care in presa se scrie doar cu litera F.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa mentionez, in continuarea celor spuse de colegul domnul Turcan, ca, de fapt, fractiunea noastra, pe parcursul a doi ani, a fost cit se poate de toleranta si corecta in calitatea noastra de fractiune majoritara. Ne-am straduit din rasputeri sa respectam si aceea am si facut-o, am respectat, de fapt, opiniile tuturor deputatilor, indiferent de coloratura sau de fractiunea pe care o reprezinta.

Am tolerat critica la adresa guvernarii si la adresa partidului nostru in intregime, pe care, de fapt, ati facut-o consecvent si vehement, cu ardoare aproape la fiecare sedinta, desi nu prea am fost intelesi de alegatori in marea majoritate, pentru ca ne intrebau: De ce ati tacut sau de ce nu ati luat atitudine? Adica, nu mai poate fi interminabila aceasta tacere a noastra vizavi de toate incercarile de a calomnia nu numai persoana sau personalitatea, ci guvernarea sau partidul pe care il reprezentam.

De fapt, nu sintem acea masina, pe care numaidecit dumneavoastra vreti sa ne impuneti sau sa ne etichetati cu faptul ca am fi o masina de vot, care absolut nu are opinie si atitudine. Este umilitor ceea ce se intimpla si mai ales ca, in ultimul timp, va permiteti acest atac impotriva persoanei sau personalitatii.

Nu poate fi in continuare, pentru ca dumneavoastra stiti ca orice coarda poate fi intinsa pina la o limita si limita, cred, deja este aceasta. Nu mai toleram aceasta calomnie a partidului, pentru ca noi am venit la guvernare, sa zicem, prin alegeri democratice si ne reprezinta majoritatea alegatorilor. Si atunci cind se face o ofensa a partidului, a guvernarii, a celor care sintem in sala, de fapt, se ofenseaza si toate persoanele care stau in spatele nostru.

Si inca un moment. Sintem 101 de deputati, reprezentam Legislativul din aceasta tara. Eu nu fac mora, imi exprim doar punctul de vedere. 101 de deputati si noi, de fapt, sintem acei care prezentam aceasta putere in stat. Functia noastra este o functie publica. Si cred ca este destul, in ultimii doi ani, cit a fost aceasta functie ponegrita prin diferite fapte ale colegilor nostri. Care este autoritatea deputatilor cind se permit niste actiuni din partea unor colegi, care nu ar fi demne nici macar de un cetatean al republicii? Stiti cazul Colta, care a fost nu demult.

Astazi, as vrea sa mentionez inca o data, sintem 101 de deputati, dintre acesti 101 de deputati, 23 de doamne si imi este si greu, de fapt, sa vorbesc avind alaturi sau in opozitie o doamna, pe care o stimez, dupa cum ne stimam noi toate si ar trebui sa fim destul de solidare si sa nu permitem o atare decadere a imaginii noastre si a intreg Legislativului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa vorbesc pe marginea ordinii de zi.

Stimati colegi,

O mica abatere, nu prea imi place calificativul acesta de deputat neafiliat, daca imi permiteti si nu va suparati, am sa folosesc sintagma deputat liberal.

Stimati colegi,

Iar acum vreau sa va aduc aminte ca astazi, in Republica Moldova, are loc un proces judiciar intentat impotriva unuia dintre candidati, care participa la scrutinul electoral din Gagauzia. Gagauzia este, totusi, un punct vulnerabil al politicii noastre.

Plus la aceasta, mai sint niste actiuni judiciare in raport cu alti politicieni, reprezentantii opozitiei politice din Republica Moldova.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va propun sa constituim o comisie de ancheta, in primul rind, asupra cazului Formuzal. Si aceasta comisie de ancheta a Parlamentului sa nu se implice, desigur, in anchetarea sau in examinarea problemei judiciare. Pe noi mai mult ne intereseaza componenta politica a acestui proces, inclusiv si a cazului Musuc.

Daca dumneavoastra, reprezentantii majoritatii parlamentare, cu atita vehementa protestati impotriva unor acuzatii care se fac asupra persoanei, haideti sa demonstrati astazi capacitatea dumneavoastra de a ridica asupra unui interes ingust de partid si sa organizam o asemenea comisie de ancheta, care ar pune punctele pe i intr-un caz care ar putea sa aiba consecinte grave pentru politica moldoveneasca, pentru politicul moldovenesc. In caz daca aceasta comisie va fi creata, eu ma ofer sa particip la lucrarile ei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

La ordinea de zi?

Va rog microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Aveti o matrice acolo ca sa stiti ce-i in capul meu?

 

Domnul Marian Lupu:

Incerc sa ghicesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Avind in vedere angajamentele atit de inaltatoare ale Fractiunii Comuniste, eu propun ca nu doresc ca sa aiba o decadere, care, de fapt, o au, daca ne uitam, in societate. Eu propun si va rog sa supuneti votului formarea unei comisii de ancheta asupra cazului Papuc Domnisorul, pentru ca sa ne edificam, intr-adevar, de ce Papuc pina acum nu este demis? In caz contrar, este foarte greu sa intelegem ce fel de stat construim noi?

Va rog sa supuneti votului.

A doua interventie a mea, al doilea subiect este urmatorul. Zilele acestea, la Chisinau, se desfasoara, dupa eforturile mele de citiva ani, un seminar Rosrot privind securitatea, organizat de Adunarea Parlamentara NATO. Vreau sa imi exprim regretul pentru faptul ca acest seminar a fost fixat in zilele cind au loc sedintele in plen ale Parlamentului, sa imi exprim regretul pentru participarea foarte slaba si la nivel tot mai jos a reprezentantilor Executivului si pentru absenta totala a deputatilor din majoritatea comunista, care se tem ca o sa auda populatia ca au un plan individual de cooperare cu NATO si ca gazduim, ca o republica independenta si ca un autor al planului Moldova NATO, un seminar foarte important, care trebuie sa trezeasca interesul tuturor deputatilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

As vrea sa fac o remarca in calitate de participant la acest seminar, organizat de Adunarea Parlamentara NATO, pentru ca sint si eu printre participantii la acest seminar. Opinia mea personala este ca participarea Presedintelui Parlamentului, a vicepresedintelui Parlamentului si a mai multor deputati in cadrul acestei reuniuni este mult prea onorabila si suficienta pentru a reprezenta normal Legislativul Republicii Moldova la astfel de seminare in ceata, sa presupun eu, o participare de masa. Conteaza doar ca acest seminar sa aiba efecte beneficie asupra informarii opiniei publice, aceea ce este Alianta Nord Atlantica si care este modul de cooperare a Republicii Moldova cu aceasta organizatie internationala.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Acum, inainte de a incepe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, au fost inaintate doua propuneri, ambele vizeaza subiectul formarii unei comisii de ancheta pe doua cazuri separate.

Inainte de a decide supunerea votului a acestei propuneri, fac referinta la articolul 33 din Regulament: aceste solicitari sint facute in plenul Parlamentului ori de catre o fractiune parlamentara, ori de cel putin 5% din numarul deputatilor alesi. Respectiv, daca acum, rapid, mi se confirma ca ambele propuneri intrunesc aceste conditii, ca aceste propuneri au fost facute in numele, inteleg ca din partea unei fractiuni este mai dificil din cauza inexistentei acesteia, de cel putin 6 deputati, daca nu gresesc, care reprezinta 5% din numarul total... Da, printr-o mina ridicata, ca sa vad daca exista acest numar: 1, 2 , 3, 4, 5, 6, 7. Da, sint peste 5 la suta.

Stimati colegi,

In acestea... Se refera la ambele propuneri suportul persoanelor care au ridicat mina?

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului, cine este pentru acceptarea propunerii domnului Taranu privind formarea comisiei de ancheta, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Propunerea doamnei Pavlicenco, la fel, privind formarea comisiei de ancheta. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi,

Rog sa anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Acelasi rezultat.

Respectiv, propunerea data nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.1828 pentru anularea datoriei ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare fata de Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru discutie proiectul de Lege cu privire la anularea datoriilor Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare fata de Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare.

Prin Hotarirea Judecatoriei Economice de Circumscriptie din 26 aprilie
1999 si din 13 septembrie 1999 ramasa definitiva, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare urmeaza sa restituie 1 968,6 tone de motorina si sa achite 984 398 000 de lei penalitate, precum si sa restituie 721,35 tone de zahar, plus
35 de tone datorie pentru imprumut in valoare totala de 1 674 026 de lei in folosul Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare. Am specificat aceste sume cum sint in titlul executoriu.

In temeiul Hotaririi Guvernului nr.421 din 7 mai 1997 cu privire la asigurarea complexului agroindustrial cu ingrasaminte minerale de catre Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare in baza Dispozitiei Guvernului nr.272 din 3 iulie 1997 au fost eliberate 890,95 tone de zahar pentru procurarea ingrasamintelor minerale pentru necesitatile complexului agroindustrial.

Agentii economici beneficiari de aceste ingrasaminte urmau sa restituie Agentiei cantitatea de zahar din roada anului 1997. Responsabil de restituirea zaharului a fost desemnat Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Agentii economici beneficiari de salpetru amonical au restituit agentiei doar 168 de tone de zahar prin intermediul Societatii pe Actiuni GlodeniZahar 68,6 de tone, Societatii pe Actiuni NordZahar 100, 35 de tone.

Distribuirea ingrasamintelor minerale agentilor economici s-a efectuat prin intermediul fabricilor de zahar. Conform informatiei parvenite de la fabricile de zahar, beneficiate de salpetru amiacal, nu aveau posibilitate sa achite aceste datorii, dat fiind faptul ca agentii economici nu si-au achitat pe deplin datoriile existente fata de fabricile de zahar.

In rezultatul lichidarii agentilor economici beneficiari de ingrasaminte minerale, prin Programul National Pamint, cantitatea de zahar restanta fata de Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare nu a fost restituita nici pina in ziua de astazi. Iar responsabil de restituirea datoriei a ramas Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, inclusiv prin hotarirea instantei de judecata. Ministerul mentionat, in contextul situatiei create, prin Demersul nr.13-2 din 26 octombrie 2000, a solicitat Comisiei republicane de stingere a datoriilor intreprinderilor agricole stingerea datoriilor beneficiarilor pentru ingrasaminte primita in anul 1997. Insa solicitarea nu a fost solutionata.

In acelasi context, prin executarea Dispozitiei Guvernului Republicii Moldova nr.16 DS din 30 ianuarie 1998 cu privire la eliberarea din rezerva de stat cu titlu de imprumut a doua mii tone de motorina, in scopul finalizarii aratului in cimp, agentilor economici li s-a eliberat 1 968,6 tone de motorina si iarasi garant al rambursarii a fost declarat Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

De asemenea, mentionam ca agentii economici care urmau sa restituie cantitatea de zahar si motorina primita s-au lichidat in Programul Pamint sau prin procedura de falimentare. Astfel, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, fiind institutie finantata de la bugetul de stat, nu are posibilitati sa restituie aceste datorii. Totodata, nici miscarea zaharului, nici a ingrasamintelor minerale, nici a motorinei nu a avut o relatare in evidenta contabila a ministerului. Si astfel de datorii creditoare in cadrul acesteia nu exista.

Mai mult decit atit, din partea executorului judecatoresc au fost tentative de a initia actiuni in judecata, facind trimitere la articolul 278 din Codul de procedura civila pentru amendarea ministerului pentru neachitarea datoriei invocate. Pe parcurs, de mai multe ori, au fost blocate conturile Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare pentru incasarea acestor sume. Deci, totodata, ce masuri a intreprins Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare pentru restabilirea acestor sume?

Deci, in primul rind, au fost facute demersuri la Procuratura Generala si la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Totodata, ne-am adresat administrarii publice locale si la Camera Inregistrarii de Stat pentru a vedea care din acesti agenti economici mai sint inregistrati la momentul actual, ca activeaza ca agenti economici, la care am primit raspunsuri ca aceste intreprinderi sint de acum lichidate.

Deci, sub aspectul respectiv, propunem de a sustine, de a pune in discutie acest proiect de lege si a stinge aceste datorii ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare fata de Agentie. Tinind cont de aceea ca sintem doua institutii statale si vedem, ne aflam intr-un litigiu judiciar si este necesar de a scoate aceasta tensiune.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa va adresez urmatoarea intrebare. Am in fata Hotarirea Guvernului, la care ati facut referire, nr.421 din 7 mai 1997. Nu vad figurant in aceasta Hotarire Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare. De unde a ajuns ea si cum a ajuns sa fie, sa obtina ea prin judecata ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare sa ii restituie aceste sume.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Vreau sa va spun ca, in baza Hotaririi Guvernului, au fost doua dispozitii ale Guvernului, prin care Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, practic, au fost deblocate aceste 2 mii de tone de motorina si, totodata, tinind cont de faptul ca suma respectiva, zaharul respectiv a fost un zahar care a fost sechestrat de catre Inspectoratul Fiscal fata de agentii economici, care erau datori Inspectoratului Fiscal si, respectiv, este o marfa a statului, contractele au fost incheiate intre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare privitor la eliberarea acestora. Deci, procedura a trecut prin Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare. De aceea, si noi avem obligatiuni fata de aceasta Agentie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Faceti trimitere la aceste doua dispozitii secrete ale Guvernului. Acele persoane sint bine, mersi, aici in tara aceasta la noi. Au trecut atitea ani si pina in ziua de astazi cine a fost gasit vinovat de toata neregularitatea aceasta care s-a facut si cine a fost tras la raspundere? Doar ati facut ca ministerul a facut niste trimiteri si fara nici un rezultat. Si veniti astazi in fata Parlamentului cu proiectul acesta venit din anul trecut si tot asteptati, veniti odata, veniti a doua oara la comisie pina il veti impinge cumva.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Doamna deputata,

Este o realitate ca sint lichidate gospodariile agricole. Deci, sa invinuim astazi pe cineva ca este vinovat, este foarte greu, deoarece s-a respectat procedura legala de eliberare a acestora si, evident, agentii economici trebuiau sa achite datoriile pentru motorina si ingrasaminte. Sub aspectul respectiv si Procuratura, pe parcursul anilor, examineaza acest caz si este foarte greu de a lua o decizie corecta judiciara in acest context.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca trebuie sa asteptam aceasta decizie si sa nu treaca citeva guvernari, ca noi sa luam astazi o decizie.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Din 2001 pina in momentul actual au fost diferite tentative de a examina situatia si a vedea care ar fi calea legala de solutionare a acestor probleme. Noi nu am gasit alta cale decit a scoate aceasta tensiune. Mai mult decit atit, ca este vorba de doua institutii statale.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimati colegi,

Iata aici sa va implicati si sa vedeti ce se face in tara aceasta, daca sinteti atit de responsabili. Nu noi, voi sinteti de atunci si sint oamenii iata vii. Uitati-va, Ion Ciubuc. Il cunoasteti foarte bine, nu? Si altii. Da.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Beneficiari au fost producatorii agricoli. Aceasta-i.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa va ginditi cum sa votam acest proiect sau sa il trimitem pe alta...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa va intreb daca Guvernul si ministerul dumneavoastra, pe care il reprezentati, cunoaste articolul 120 din Constitutie. Il citesc, daca poate cineva nu il cunoaste. Este obligatorie respectarea sentintelor si altor hotariri definitive ale instantelor judecatoresti, precum si colaborarea solicitata de acestea in timpul procesului executarii sentintelor si altor hotariri judecatoresti definitive.

Nu considerati dumneavoastra ca Guvernul impinge Parlamentul spre incalcarea Constitutiei si spre incalcarea articolului 6 privind faptul ca puterile in stat sint separate. Si o data existind o decizie judecatoreasca, indiferent daca aceste doua institutii pe care le-ati numit dumneavoastra fac parte din stat, statul nu apartine ministrului Gorodenco sau viceministrului Tarlev. Statul apartine poporului Republicii Moldova.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, noi cunoastem aceasta cerinta a Constitutiei. Evident, am incercat sa o executam. Dar in cazul cind Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este institutie bugetara si toate sursele financiare pentru anul in curs sint planificate, deci, practic nu am avut posibilitate pentru executare. Si sub aspect respectiv in cazul in care achizitiile publice si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare gasim o sustinere in Parlament si stringem aceste datorii, dispare acest litigiu si necesitatea executarii acestei hotariri.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, dumneavoastra dati foc la casa ca sa va faceti cafeaua. Si iata cum argumentati dumneavoastra necesitatea? Ultima fraza, ultimul alineat. Mai mult decit atit, din partea executorilor judecatoresti au fost tentative de initiere a actiunilor in judecata pentru amendarea ministerului, pentru neachitarea datoriei invocate. In ce invinuiti dumneavoastra justitia: ca nu isi indeplineste functiile?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Noi informam despre...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, spuneti ca au fost tentative ca legea sa triumfe in stat. Dumnea-voastra justitia o puneti pe burta.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Nu, absolut nu ne-am gindit la aspectul respectiv. Noi ne-am gindit sa va informam ca sint diferite actiuni asupra ministrului, care ne impun nu numai onorarea obligatiunilor, dar, totodata, si diferite penalitati suplimentare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, aceasta este legea adoptata de Parlament.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Sint de acord cu dumneavoastra.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc.

Domnule ministru Spivacenco,

Vreau sa imi expun parerea, in primul rind. Am impresia ca, daca intr-un stat, timp de 9 ani, nu se poate solutiona o problema ca cea pe care o avem, putem spune cu certitudine ca, de fapt, nu se spun lucrurilor pe nume pina la capat. Aceasta este.

Doar in nota informativa, pe care o prezentati dumneavoastra, spuneti ca agentii economici beneficieri de aceste ingrasaminte minerale au fost lichidati prin Programul Pamint. Cam ce ar insemna aceasta? Sint sigura ca trebuie sa existe si o lista a acestor agenti economici si de ce au fost ei lichidati cu aceste mari datorii, pe care le aveau?

Se stie foarte bine cine in timpul cela era la fosta, cum ii spuneti dumneavoastra Agentie pentru Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare. Se stie cine era in Parlament. Se stie cine era in Guvern. Cum timp de
9 ani noi nu putem solutiona asa o problema? Si acum Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este, de fapt, responsabil de acest lucru. Este bine cunoscut ca Hotarirea Guvernului, despre care este vorba, trebuie sa fie solutionata, dar trebuie sa fie solutionata asa cum trebuie, pentru ca intr-un stat, atit timp cit vom umbla cu minciuna, dupa noi nu se va face nimic bun pe acest pamint. Si ma intereseaza foarte mult acesti agenti economici, daca au fost lichidati toti, de ce au fost lichidati cu aceste datorii?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc.

Eu am informat ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare nu a venit, pur si simplu, in Parlament. Deci, noi, in ultima instanta, sintem astazi in fata dumneavoastra. Deci, noi am parcurs toata calea, absolut toate treptele si am prezentat Parlamentului absolut toate documentele, care confirma aceste datorii. Si, sub aspectul respectiv, va rugam sa ne sustineti.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule ministru,

Eu stiu un adevar. Daca eu, ca persoana, ca om din aceasta tara am o datorie, deci, nimeni nu mi-o intoarce. Eu trebuie sa am grija de acest lucru. Cred ca si la nivel de stat trebuie sa fie acelasi lucru. Sa fie cautat acel care are datorie. Si atunci vom face o echitate sociala.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Eu cred ca avem posibilitate sa discutam foarte mult ca consecinta a dispozitiei Guvernului si putem sa discutam foarte mult si despre dispozitia Guvernului, care a stat la baza repartizarii valorilor respective. Dar, pina la urma, trebuie sa punem de la inceput legea, ceea ce a spus domnul Susarenco, a mentionat o prevedere a Constitutiei, dupa care decurg alte prevederi.

Deci, la ora actuala, daca sa nu intram in esenta si daca vreti si ca solutie, din punctul nostru de vedere unica care ar fi legala, ar fi prin alocarile din bugetul de stat sumele respective sa treaca de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare spre compensare, ca sa fi decizia executata, iar, ulterior, sa gestioneze cineva creanta respectiva, fiindca in caz contrar nu aplicam legea. Ceea ce ati expus dumneavoastra si in nota informativa si cum e prezentata norma legala, de fapt, noi sintem de acord ca intervine brutal in sistemul de guvernare a statului, deci, in deciziile judecatoresti. Si asa, ca solutie, noi credem aceasta ca este unica.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimati colegi,

Informatia privind actiunile intreprinse din partea Ministrului Agriculturii si Industriei Alimentare este adevarat. Din 2001, ceea ce noi am primit ca mostenire, aceste ilegalitati le-am primit ca mostenire. Si, desigur, poate pe timpul acela in 1997 si 1998, cind au fost luate aceste decizii, eu sint absolut convins ca aceste decizii au fost tinind cont de situatia reala, care a avut loc in agricultura. Acesta este un moment.

Dar numai acesta poate fi sustinut din cauza ca pornim de la realitati. Modalitatea de realizare a acestei idei despre ajutorul necesar pentru agricultura, absolut departe a fost ilegal. De aceea, desigur, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare in 1998... este doamna care a spus ca exista asemenea lista a intreprinderilor. Sint aceste liste.

Este o asemenea lista a intreprinderilor care au beneficiat de acest ajutor si care au fost lichidate conform regulilor stabilite de Legea nr.392, dupa deciziile comisiei republicane, care au facut aceste reachitari ale datoriilor agentilor economici. Atunci, in 1999 2000, conducerea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare a dormit, care neaparat fiind responsabila, corect, nue corect, dar deja totusi ultima decizie a Guvernului a fost pusa in responsabilitatea Ministrului Agriculturii si Industriei Alimentare, care a transmis responsabilitatea sa la nivelul directiei raionale si la acest nivel s-a terminat controlul asupra realizarii acestei idei.

De aceea, in 1999 2000, cind Comisia republicana a lucrat asupra definitivarii datoriilor agentilor economici, acei care au fost privatizati in agricultura conform Legii cu privire la privatizarea intreprinderilor agricole nr.392, atunci era necesara realizarea acestei probleme. Aceasta nu s-a facut, intreprinderile au fost lichidate. Incepind de la 2001, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, noi am fost nevoiti... eu vorbesc din cauza ca am fost implicat nemijlocit in aceasta problema.

Noi am inceput sa clarificam nivelul corectitudinii acestei probleme. Este decizia judecatoriei la nivelul judecatoriei economice si am ajuns pina la Curtea Suprema. Caci noi am luat ultima decizie ca Curtea Suprema a lasat in vigoare toate adresarile, toate deciziile luate de judecatoria economica, desigur, de atunci au pierdut sensul cautarii posibilitatii de anulare, din cauza ca la acest moment noi nu ne putem implica cu nimic. Despre anularea acestei datorii, daca sint deciziile judecatoriei...

Daca nu a fost, noi am avut posibilitate sa luam niste decizii asupra acestor sume. Dar la acest moment este decizia judecatoriei. Alta iesire, in momentul de fata, ca acesti bani o sa fie prevazuti la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare pentru transmiterea imediata in bugetul de stat sau urmatoarea zi, dupa ce o sa fie aprobat bugetul de stat in rezervele materiale, nu este.

De aceea, cu o asemenea propunere noi am iesit din partea comisiei anul trecut. Aceasta o sa fie Comisia... Presedintele Comisiei o sa anunte. Dar in momentul de fata eu vreau ca sa... din cauza ca nici domnul Spivacenco nu este responsabil pentru aceasta problema... Dar incorecta este adresarea, aceasta adresare este facuta incorect din punct de vedere al inadmisibilitatii realizarii ei conform deciziei Parlamentului. De aceea, alta iesire decit cea care o sa fie anuntata de Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu o sa fie dupa parerea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cer scuze, am scapat principala intrebare din vedere. Privitor la Hotarirea nr.421 a Guvernului. Aici este vorba numai despre un schimb. Pentru ingrasaminte minerale se da zahar. Va rog sa-mi explicati de unde s-a luat motorina. De unde a aparut aceasta problema motorina, caci in Hotarirea de Guvern nu este asa ceva.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, s-a luat anume din dispozitiile respective ale Guvernului, care au fost facute. Deci, deblocarea acestor 2 mii de tone din rezerva de stat pentru indeplinirea lucrarilor agricole. Si, prin ordinul ministrului, au fost nominalizate in continuare pe raioane gospodariile care au primit aceasta motorina.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Credeti ca este legal corect, daca se face trimitere la Hotarirea nr.421, care este numai ingrasamintea si zaharul schimb si gata. Adica, conform unei hotariri noi putem sa facem pe urma sa mai schimbam si ulei si.

Domnul Anatol Spivacenco:

Trimiterea am facut-o si la hotarire, dar mai mult la aceste doua dispozitii ale Guvernului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ulei si carnea de gaina si nu stiu ce.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, in comisie la fel a fost discutat sub aspectul acesta si noi am fost de acord ca mai mult este pe seama acestor dispozitii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu am impresia ca, totusi, este, probabil, si opinia fractiunii noastre, ca, prin acest proiect, noua ni se impune sa depasim acele functii pe care le are Parlamentul. Sa ne punem intrebarea. Exista doua hotariri ale instantelor de judecata din anul 1999. Insasi faptul ca aceste doua hotariri din 1999 nu se executa, de acum trebuie sa ne ingrijoreze si sa fie ca un temei de autosesizare a Procuraturii Generale.

Dar, cu parere de rau, noi astazi nu am auzit ce s-a intreprins de catre Procuratura Generala. In aceste conditii, in continuare putem sa ne punem intrebarea despre care datorii de anulare putem sa vorbim? De cind Parlamentul anuleaza hotaririle instantelor de judecata? Eu sint de acord cu colegii mei care
s-au expus in privinta articolului 6 din Constitutie, ca toate puterile in stat sint separate. Atunci cum poate Executivul sa ne impuna ca noi sa ne implicam in sistemul judecatoresc?

Mai apare o alta intrebare care, de fapt, in cadrul discutiei la sedinta Fractiunii Partidului Comunistilor s-a spus de ce din 1997 nu s-a luat nici o masura fata de acei care au comis aceste incalcari grave si pina in prezent noi sintem in 2006, pentru a ne face ca nu ii cunoastem pe acei care sint vinovati de acest caz.

Propunerea Fractiunii Partidului Comunist este pentru ca, totusi... Noi nu sintem de acord deocamdata cu respingerea. Aceasta inseamna ca o respingem si dam uitarii ceea ce s-a facut. Dar sa sesizam Procuratura, sa cerem ce investigatii au fost facute pina in prezent, care este situatia si numai dupa aceea sa le punem in discutie, sa vedem cine se face vinovat? Dar prin aceasta modalitate ca noi sa toleram astfel de actiuni si, totodata, sa dam o pilda, despre care, de fapt, se va vorbi foarte mult in societate, ca noi ne implicam in alte activitati ale altor instante.

Deci, in acest caz, eu propun ca, totusi, sa remitem in comisie, sa tinem la control si sa vedem care va fi in continuare situatia acestui caz. Eu as spune ca este un caz foarte grav si de aceea Fractiunea Partidului Comunistilor este pentru aceea ca sa fie remis in comisie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Dupa cele spuse de colega noastra doamna Postoico, eu cred ca aceasta propunere este una foarte si foarte rezonabila, fiindca acest subiect urmeaza a fi examinat in pachet cu alte aspecte care vizeaza acelasi subiect, inclusiv si cine se face vinovat si gradul de responsabilitate. Pentru ca am ajuns intr-o atare situatie pe care motiv consider aceasta propunere una binevenita si rationala si voi face uz de atributiile mele pentru a remite acest proiect in comisie.

Eu o sa rog la fel Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, comisia pentru, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica domnului Stoicov la fel sa va conectati in mod nemijlocit in procesul de examinare. Eu cred ca poate fi un subiect separat pentru o discutie ulterioara in cadrul Biroului permanent.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Proiectul este remis in comisie.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati domni parlamentari,

Eu as vrea sa va informez ca, incepind cu anul 2005, cind acest proiect de lege a aparut in comisie, el a fost discutat. Noi am adresat scrisori si Curtii de Conturi si Procuraturii Generale ca sa se implice ca sa examineze, totusi, cine este vinovat.

In afara de aceasta, comisia a propus, reprezentantii Guvernului ca aceasta suma sa fie introdusa in Bugetul de Stat si pentru anul 2006, adica a fost propus acest lucru. Acelasi lucru noi il propunem si pentru bugetul 2007. Aceasta suma de 1 milion 674 se introduce in bugetul de stat pentru Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Acesta o plateste Agentiei si acesteia i se planifica un buget cu 1 milion 600. Adica, este solutie foarte simpla.

Totodata, cu implicarea organelor noastre abilitate ca sa se clarifice, totusi, cu cine sint vinovatii, adica si Procuratura Generala si Curtea de Conturi. Dar solutia exista si in privinta aminarii.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra stiti ca acest proiect de lege de acum se amina de nenumarate ori si la Biroul permanent a fost inclus si in ordinea de zi si a fost exclus din ordinea de zi. Eu cred ca trebuie sa punem punct odata si odata pe aceasta situatie care exista in Parlamentul Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu la fel.

Stimati colegi,

Continuam. Tot la acest subiect?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu cred ca nu este bine de a remite acest proiect in comisie, fiindca el nu are ce face acolo. Se cere alt concept pentru a rezolva situatia. Se cere un alt proiect de lege, daca este vorba sa se implice Parlamentul in aceasta situatie.

De aceea, eu propun, pur si simplu, respingerea acestui proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Tocmai acesta si va fi subiectul. Vedeti, va rog, o solutie, care a fost evocata, probabil, intr-adevar este solutia cea mai evidenta sa prevada mijloacele financiare necesare in bugetul de stat, fiindca nu este vorba decit de o datorie a unei institutii publice fata de alta institutie publica.

Colegul nostru a mentionat foarte corect si un alt subiect, se cere un alt concept. Acum eu as ruga foarte mult sa depasim putin doar examinarea la nivelul ca acest concept nu merge si eu sint sigur ca toti sintem de acord si sa vedem, deci, sa incercam sa ajungem la momentul respectiv cu abordarea conceptuala noua, daca doriti.

Stimati colegi,

Eu nu vreau sa incepem dezbaterile aici, in sala.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Numai o singura propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, termenul restrins, sa nu tergiversam examinarea inca timp de jumatate de an si sa venim cu solutia respectiva.

Va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Totusi, eu propun sa audiem raportul comisiei. Comisia propune respingerea acestui proiect si acum, la examinarea bugetului, sa fie solutionata aceasta problema. Noi nu trebuie sa o lasam iarasi sa ramina aici, stiti asa...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa nu o s-o lasam si eu va promit astazi in public.

Stimati colegi,

Decizia, de fapt, a fost luata. Eu va rog sa nu mai discutam la acest subiect.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Daca am stabilit ca vom discuta in curind, poate stabilim si o data, caci la noi termenul acesta este unul foarte relativ. Poate stabilim clar in saptamina viitoare sa vina comisia cu o propunere sau ministerul concret care sa rezolve.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. De fapt, nu este vorba doar de aceasta comisie. Eu am anuntat si alte doua comisii pe care as dori inca o data sa rog sa se conecteze la procesul de examinare si a altor aspecte.

Reexaminarea Legii nr.202-XVI din 6 iulie 2006 cu privire la importul a doua tractoare.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a reexaminat Legea nr.202-XVI din 6 iulie 2006 cu privire la importul a doua tractoare, nepromulgata de Presedintele Republicii Moldova.

La data de 28 iulie 2006, Parlamentul, prin Legea nr.267-XVI pentru modificarea si completarea unor acte legislative, a operat modificari in Codul vamal, in Legea cu privire al introducerea si scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice, care prevede prohibitii la introducerea si/sau plasarea sub regimurile vamale de import de antrepozit vamal, de admitere temporara, sub destinatie vamala zona libera, a tractoarelor cu termen de exploatare de peste 12 ani, clasificate la pozitia tarifara 87 01.

Pornind de la cele expuse, mentionam ca Gospodaria Taraneasca Vrabie Mihai din satul Taraclia de Salcie, raionul Cahul introduce pe teritoriul vamal al Republicii Moldova doua tractoare, cade sub incidenta Legii nr.267-XVI din
28 iulie 2006.

In contextul celor realitate, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera inoportun mentinerea deciziei Parlamentului asupra Legii
nr.202-XVI din 6 iulie 2006 si propune Parlamentului sa nu isi mentina votul asupra acestei legi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, dar ce s-a intimplat cu cele doua tractoare despre care am vorbit foarte mult in plenul Parlamentului? Au fost importate, nu au fost importate. Nu, este interesant, noi am vorbit despre acest lucru si, daca va aduceti aminte, legea la care faceti referire, care a fost adoptata ulterior legii respective... ati spus ca nu este urgent, va indemn sa rezolvam problema respectiva.

Ele au fost importate sau nu aceste doua.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dupa ce aceasta lege a fost adoptata de catre Parlament... Deci, orice lege, dupa promulgarea ei este executata. Adica, aceste doua tractoare au cazut sub incidenta legii pe care noi am votat-o in, deci, pe data de 6 iulie 2006, in felul acesta detinatorii acestor unitati de transport au facut aceasta...

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Popa.

Eu as vrea, sub aspect strict juridic, si aici as ruga si colegii sa se expuna. Este mentionat foarte simplu ca legea privind reglementarea importului acestor doua tractoare a fost votata in Parlament la data de 6 iulie.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Corect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Corect? Legea care a introdus alte norme a fost votata in lectura finala la
28 iulie. Si daca vorbim acum strict despre consecutivitate, eu cred ca este necesar sa facem o referire la aceea ca reglementarile au fost introduse in mod normal, la 28 iulie nu erau prevazute in proiectul respectiv de lege ce reglementa modificarile propuse din data de 6 iulie. Si daca vorbim strict juridic, eu nu stiu daca acesta este un argument de a nu fi fost promulgata legea in termene legale.

Aceasta strict sub aspect juridic si aici poate colegii se vor mai expune, caci tine, daca vreti, si de votul Parlamentului. Noi cum votam si care este efectul votului nostru?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Iata eu nu am... a trecut mult timp si nu mi-ati spune, nu mi-ati aminti cine, a cui a fost aceasta initiativa legislativa?

 

 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, dumneavoastra, daca nu ati fost la sedinta, va amintesc. Aceasta initiativa a fost a domnului deputat Prijmireanu.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

N-am inteles?

 

Domnul Gheorghe Popa:

A domnului deputat Prijmireanu.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si cum se intimpla aceasta? Parlamentul pierde atita timp, cum spune doamna Ostapciuc, si banii statului, oamenii care ne vad acum, pentru ca de la fractiunea dumneavoastra vine o initiativa cu doua tractoare si seful statului nu va sustine. Cit vorbim noi despre doua tractoare si cit se cheltuie banii statului in Parlament si la Presedintie pentru doua tractoare.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu pentru doua tractoare. Noi am operat modificari in legislatie si aceasta pozitie se refera la acele unitati de transport, tractoare, a caror termen de exploatare de peste 12 ani sint clasificate la pozitia tarifara pe care eu am mentionat-o in raport.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am inteles.

Domnule vicepresedinte,

Si eu vin la sedinta, dar nu sint obligat sa tin minte cite tractoare dumneavoastra vreti sa treceti peste Prut.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

E simplu de tot.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Va multumesc, domnule Popa.

Va rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Avind acest cuprins a raportului comisiei sesizate in fond, care vizeaza acceptarea propunerilor Presedintelui Tarii si propunerea deputatilor sa nu revoteze legea, supun votului. Cine este pentru adoptarea legii, fara a se tine cont de propunerea Presedintelui Republicii Moldova, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 0.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, potrivit prevederilor articolului 71 din Regulamentul Parlamentului, Legea nr.202-XVI se considera respinsa.

Reexaminarea Legii nr.247-XVI din 21 iulie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Rog comisia, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

La data de 21 iulie, Parlamentul a adoptat Legea nr.247 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care a fost remisa Presedintelui Republicii Moldova pentru promulgare.

La data de 18 septembrie 2006 legea a fost remisa Parlamentului cu mai multe obiectii expuse in demers. Permiteti-mi sa ma opresc la rezultatele examinarii acestor obiectii de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

In rezultatul examinarii, comisia a constatat urmatoarele.

Ceea ce tine de obiectiile invocate la articolul 23 din Legea privind organizarea judecatoreasca, membrii comisiei propun sa nu fie acceptate din urmatoarele considerente.

Atribuirea unui rol mai larg Consiliului Superior al Magistraturii are functia de a realiza intocmai principiul separarii puterilor de stat. Aceasta modificare porneste de la fapt si de la recomandarile expertilor Consiliului Europei care sustin ca dezvoltarea autoadministrarii justitiei sub controlul Consiliului Superior al Magistraturii va ajuta la omiterea influentelor asupra felului in care mijloacele disponibile sint distribuite intre judecatori.

Aceasta este o cale de a oferi justitiei mijloacele independentei sale. Mai mult decit atit, crearea autoritatii respective, deci, pe linga Consiliul Superior al Magistraturii este prevazut si de punctul 6 al Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Referitor la obiectiile formulate la punctul 2 din demersul Presedintelui, membrii comisiei sustin propunerea de a exclude Curtea Suprema de Justitie din subiecti de drept care pot propune statul de personal al politiei judecatoresti.

Obiectiile expuse in punctul 3 nu pot fi sustinute, dupa parerea comisiei, deoarece unul din principiile de baza privind independenta justitiei consfintite de catre ONU ca independenta justitiei trebuie garantata de catre stat si reglementata in Constitutie sau Legea statului.

Nu poate fi acceptat argumentul precum ca prevederile date nu vor avea efect, deoarece nu este prevazuta responsabilitatea pentru amestecul in activitatea judecatoreasca.

Codul penal, la capitolul XIV, reglementeaza un sir de articole ce prevad raspundere pentru infractiuni contra justitiei. Membrii comisiei considera ca un asemenea principiu urmeaza a fi prevazut in legea speciala.

Referitor la obiectiile expuse la punctul 4 al demersului, comisia nu este de acord ca toti candidatii la functia de judecatori trebuie sa fie absolventi ai Institutului National al Justitiei.

Expertii Consiliului Europei recunosc ca pot fi cazuri de numire si a persoanelor cu o anumita vechime in munca. In opinia lor este recomandabila mentinerea unui oarecare nivel de flexibilitate si a posibilitatii de a accede la functia de judecator in temeiul vechimii in munca.

Comisia, tinind cont de obiectiile Presedintelui, totodata, in scopul maririi posibilitatii accesului absolventilor institutului in functia de judecator, propune de schimbat coraportul de locuri scoase la concurs.

Astfel, la articolul 6 alineatul (2), cifra 30 la suta se substituie cu cifra 20. Numarul de locuri scoase la concurs pentru candidati cu vechime in munca nu va depasi in acest fel 20 la suta din numarul total de locuri intr-o perioada de 3 ani. Totodata, comisia sustine propunerea Presedintelui de a prevedea in Dispozitii finale si tranzitorii prevederi referitoare la aplicarea normelor respective.

Se propune urmatorul text: Prevederile punctelor 6 si 7 ale articolului 2 din lege intra in vigoare dupa absolvirea primei promotii a Institutului National de Justitie.

Obiectiile expuse la punctul 5 nu sint sustinute din aceleasi argumente care sint expuse deci la punctul 4.

Comisia sesizata in fond este de acord cu propunerile de la punctul 6, expuse in demersul Presedintelui.

La punctul 7, ceea ce tine de problema procedurii de tragere la raspundere a magistratului in caz de infractiuni flagrante, comisia sustine aceasta propunere.

Astfel, textul alineatelor (4) si (5) ale articolului 19 va fi urmatorul. Alineatul (4). Dosar penal impotriva judecatorului poate fi pornit doar de Procurorul General cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile Codului de procedura penala.

Alineatul (5). Judecatorul nu poate fi retinut, supus aducerii silite, arestat, perchezitionat, cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta sau tras la raspundere penala fara acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

De fapt, acelasi regim sau aceeasi imunitate o au si deputatii; in acest sens, propunem sa egalam acest nivel de imunitate. Cuprinsul alineatului (6) de la articolul 19 se exclude, iar alineatul (7) devine, respectiv, alineatul (6).

In ceea ce tine de propunerea Presedintelui, de completarea legii cu un articol nou 19/1, ea nu poate fi acceptata, deoarece aceasta este deja o noua initiativa legislativa.

Obiectiile expuse la punctul 8 nu sint sustinute de catre comisie. Ele reglementeaza conditiile de desfasurare si sustinere a examenului de capacitate de catre persoanele cu vechime in munca, deci, pornind de la neacceptarea propunerilor la punctul 4.

Comisia sustine propunerea Presedintelui de modificare a alineatului (3) a articolului 6 din Dispozitii finale si tranzitorii, astfel cifra 3 se substituie cu
cifra 2.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune, in temeiul articolului 73 din Regulamentul Parlamentului, acceptarea acestui raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Iata, la argumentarea, de fapt, inscrierea Presedintelui Tarii impotriva crearii Departamentului Administrarii Judecatoresti pe linga Consiliul Superior al Magistraturii se spune numai o fraza: Seful statului considera ca la momentul actual nu este necesar ca, pe linga Consiliul Superior al Magistraturii, sa fie instituita o asemenea structura ca Departamentul Administrarii Judecatoresti. Asigurarea material-financiara in stagiul judecatoresc urmeaza sa ramina in competenta Ministerului Justitiei. Si nu se da nici o argumentare.

Cum considerati dumneavoastra? In limitele articolului 93 din Constitutie, care vorbeste despre dreptul Presedintelui Tarii de a promulga legile, adica de a remite legea. Poate Seful statului sa se expuna asupra oportunitatii? Aceasta este vointa Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, seful statului este clar ca poate sa se expuna asupra oricarui punct, alineat, articol din Lege, cu inaintarea propunerilor, obiectiilor respective asa cum si a fost facut in acest caz. Altceva, cum Parlamentul va aprecia argumentele puse in baza acestor obiectii. Pentru obiectivitate, eu as vrea sa mentionez si sa va aduc aminte dumneavoastra, cind noi am examinat acest demers s-a discutat destul de mult despre practica inclusiv si internationala in acest domeniu.

De aceea, comisia a ajuns la aceasta concluzie, dar vreau sa va spun ca in acest caz problema mai mult tine de momente politice decit de cele pur juridice.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnul Presedinte al Parlamentului.

Luind act de ultima fraza ca aceste probleme tin de momente politice eu rog sa imi dati cuvintul dupa presedinte in discutia acestei scrisori.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta nu se prevede.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cum nu se prevede?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Reexaminarea este echivalata cu etapa examinarii proiectului de lege pentru lectura a doua cu toate consecintele si normele de procedura.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci, eu as face o remarca ca, in contextul celor ce am spus, intr-adevar sintem de acord cu... si am dezbatut foarte mult si la comisie aceasta problema. Aceasta este o problema mai veche, este salutata de expertii Consiliului Europei Legea noastra pentru intarirea puterii judecatoresti. Si eu, totusi as considera ca atunci cind este vorba de oportunitate vointa Parlamentului trebuie sa fie Lege si pentru Seful Statului, cind este vorba de constitutionalitate, obiectii privind constitutionalitatea, legalitatea.

Da, Seful Statului remite legea, dar aici este vorba de oportunitate si de vointa Parlamentului. Si noi sustinem pozitia comisiei pentru a respinge aceste demersuri ale sefului statului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat :

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

In fond, noi sustinem proiectul cu obiectiile comisiei, dar as vrea sa revenim la una dintre obiectiile facute de catre Presedintele Statului si anume in prevederile articolului 19.

Noi foarte mult discutam vizavi de independenta justitiei. Procedura propusa de Presedintele Statului, dupa noi, ar fi una eficienta. Argumentele aduse impotriva initiativei ca ar fi o procedura foarte anevoioasa, greoae s.a.m.d. noi nu o acceptam, din simplul motiv ca, prin esenta sa, justitia este o procedura greoae si, pina la urma, nu trebuie sa fie calificata prin complexitatea sa. Trebuie sa fie calificata si examinata prin eficienta sa. Pina la urma, justitia trebuie sa faca justitie. Si nu trebuie sa fie ieftina cum discutam noi mult, si nu trebuie sa o discutam cit de complicata este.

Din acest motiv, eu as ruga ca, totusi, sa mai chibzuim un pic vizavi de propunerile facute de Presedintelui Statului vizavi de articolul 19, fiindca si prin aceasta abordare, daca vreti, este o deschidere si o abordare corecta vizavi de acea separare reala in statul Republica Moldova, care se vrea sa fie si democrata.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca se poate, o precizare. Dumneavoastra aveti in vedere ca acolo sint doua modificari, alineatul (4)

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu am in vedere tragerea la raspundere cu acceptul Presedintelui Tarii si, dupa caz, de catre Parlament. Eu la aceasta ma refer.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra propuneti ca sa fie pastrata modalitatea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Propunerea Presedintelui.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sa fie acceptata aceasta propunere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si sa punem la vot separat acest punct.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

In contextul celor expuse de catre colegi si in contextul discutiilor pe care le-am avut in cadrul comisiei, as spune vizavi de momentul articolului 1 punctul 10 din Lege.

Prima, de fapt, modificare pe care o propune Presedintele Tarii privind crearea si oportunitatea crearii acestui Departament in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. De fapt, s-a mers as sustine si, de fapt, noi sustinem pozitia ca acest Departament sa ramina in cadrul Ministerului Justitiei si nu este vorba, in linii mari, unde se afla acest Departament pentru ca, pina la urma, la elaborarea bugetului participa nemijlocit Consiliul Superior al Magistraturii. Nici o modificare a bugetului nu poate fi efectuata fara acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

Alta este problema: toate mijloacele financiare necesare pentru buna functionare sa fie gasite si sa fie executata aceasta lege privind bugetul sistemului judecatoresc. Si, in acelasi context, la diferite conferinte internationale s-a pus aceasta problema si, special, m-am adresat colegilor din Republicile Baltice, care au mentionat ca acest Departament in tarile respective este, totusi, in cadrul Ministerului Justitiei si colegii din Romania de asemenea, acest Departament este in cadrul Ministerului Justitiei si nu al Consiliului Superior al Magistraturii.

Dar in aceste tari nu este o asemenea concurenta nesanatoasa intre aceste doua structuri. Aceasta este problema. Si ca noi sa evitam aceste momente si sa le depasim consider ca anume executivul trebuie sa isi indeplineasca puterea sa de a executa, si, in primul rind, Legea bugetului.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu deja am spus ca, intr-adevar, practica nationala este diferita in unele tari, problema in cauza este administrata de catre Ministerul Justitiei. Principiul este clar: depinde citi bani avem, dar nu cine formeaza bugetul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,

Nu considerati dumneavoastra ca neacceptarea constituirii acestui Departament al Administrarii Judecatoresti pe linga Consiliul Superior al Magistraturii ar incalca articolul 6 din Constitutie, unde este prevazuta separarea puterilor in stat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu vad incalcarea in sensul insasi si avind in vedere in scopurile Departamentului incalcarea articolului 6 din Constitutie, deoarece, conform legislatiei in vigoare, insasi Consiliul Superior al Magistraturii propune Parlamentului bugetul si modificarile respective pot fi operate numai cu acceptul Consiliului Superior al Magistraturii. Oricum, la etapa prezentarii Parlamentului, ultima veriga va fi Consiliul Superior al Magistraturii. Si in cazul in care Consiliul Superior al Magistraturii nu va fi de acord cu ceea ce a fost propus de catre Departamentul respectiv al Ministerului Justitiei, toate aceste obiectii, este clar ca pot fi expuse prin parerea Consiliului Superior al Magistraturii si Parlamentul ramine sa ia act sau nu fata de aceste obiectii.

In acest caz este problema vointei politice si, daca doriti, chiar si sintem noi astazi, eu am in vedere, in primul rind, Consiliul Superior al Magistraturii este pregatit astazi in plina masura pentru a prelua aceste functii. Eu nu exclud ca in cazul in care, presupun eu, Parlamentul nu va accepta propunerea comisiei, dar va accepta propunerea presedintelui ca la aceasta problema noi putem sa ne intoarcem anul viitor. Inclusiv pentru a indeplini obligatiunile cele care sint in Planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule presedinte,

Sint de acord, dar singur dumneavoastra ati mentionat ca proiectul bugetului este propus de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Bugetul il lasam pe linga Consiliul Superior al Magistraturii, dar asigurarea tehnica materiala la Ministerul Justitiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asigurarea va fi efectuata din bugetul care va fi aprobat. Dar problema repartizarii, ma rog, a hirtiei, fotoliilor s.a.m.d. Printre altele, astazi dumneavoastra oricum sinteti la curent ca, practic, toate instantele judecatoresti au dreptul autonom de a administra sursele financiare alocate lor.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Presedinte,

Eu as propune sa fie pusa la vot propunerea mea, ca sa mentinem varianta votata anterior de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. Vom continua doar dupa o scurta precizare. Domnul presedinte a mentionat despre repartizarea fotoliilor. Trebuie de inteles ca este vorba de aspectul fizic al acestora si nu de aspectul figurat.

Doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu m-as referi la articolul 19, in care se mentioneaza ca judecatorii nu pot fi retinuti, arestati si pornirea dosarului penal fara acordul Consiliul Superior al Magistraturii si cum este in prezent, si fara acordul, deci, al Presedintelui sau, dupa caz, al Parlamentului. Care sint impedimentele in prezent, ca adica aceasta prevedere nu functioneaza? Decil din care considerente comisia a ajuns la concluzia ca este necesar numai cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, dar al celorlalti, am in vedere al Presedintelui Tarii si al Presedintelui Parlamentului este exclus. Care sint motivele?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, dumneavoastra va referiti la alineatul (4). Ceea ce eu

 

Doamna Maria Postoico:

Exact, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta problema a fost abordata si de domnul Filat, cum ca dosarul penal impotriva judecatorului poate fi pornit doar de Procuratura Generala, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Domnul Presedinte propune ca in text sa fie pastrata redactia actuala ca, deci, cu acordul nu numai al Consiliului Superior al Magistraturii, dar si al Sefului Statului in cazul in care este vorba de judecatori de nivel raional si, dupa caz, Parlamentul Republicii Moldova pe dosarele care pot fi intentate teoretic impotriva Judecatoriei Curtii Supreme.

De fapt, aceasta a fost propunerea Guvernului, pe care noi am citat-o atunci cind am votat si de aceea comisia a propus ca sa fie pastrata aceasta prevedere, argumentele Presedintelui, de fapt, noi dupa examinarea in sedinta comisiei, am primit informatii suplimentare despre niste cazuri in care Consiliul Superior al Magistraturii, in orice caz conducerea Consiliului, a refuzat pornirii dosarelor penale pe un sir de materiale ale Procuraturii Generale si acceptat din partea Presedintelui impotriva unor judecatori. Eu cred ca aici este problema si ramine sa fie pusa la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule presedinte, eu as insista.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta este in redactia actuala a legii respective si atunci vom fi de acord cu obiectia Presedintelui sau cu decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

 

Doamna Maria Postoico:

As solicita, totusi, sa fie pus la vot acest articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Voi generaliza. Practic, comisia sesizata in fond s-a expus pe marginea obiectiilor Presedintelui Tarii, nu am inregistrat divergente sau discutii contradictorii la marea majoritate, cu exceptia a doua pozitii. Voi specifica.

Pozitia articolului 19 cu referinta colegilor nostrii domnul Filat si doamna Postoico. Articolul 19, alineatul (4).

Stimati colegi,

Supun votului anume cu referinta la articolul 19, alineatul (4). Cine este pentru acceptarea propunerii Presedintelui Republicii Moldova la acest articol? Rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Propunerea Presedintelui Republicii Moldova este sustinuta de catre plenul Parlamentului.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

De procedura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu consider ca se incalca procedura, tot timpul in Parlamentul acesta a fost pus la vot prima data propunerea comisiei. Si eu va rog sa puneti la vot propunerea comisiei si dupa aceea punem la vot celelalte propuneri ale deputatilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Bine, tinem cont, o sa mai specific si eu toate nuantele tehnice de procedura din momentul in care Plenul Parlamentului cu 65 de voturi s-a pronuntat pe marginea propunerii Presedintelui, in continuare, poftim, aplicam si aceasta metoda. Referitor la articolul 23 formarea Departamentului Administratiei Judecatoresti. Deci, comisia, in varianta existenta a raportului comisiei, pozitia comisiei a fost de a nu accepta propunerea Presedintelui Tarii. Cine este pentru aceasta propunere a comisiei? Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi doar. Vedeti, ne confruntam din nou cu alta problema de procedura. Din momentul in care propunerea comisiei nu a fost acceptata de Plenul Parlamentului, aceasta ar insemna automat ca se accepta propunerea Presedintelui. Nu-i asa oare? Atunci nu mai este necesar sa pun la vot aprobarea propunerii Presedintelui Tarii care deriva in mod automat de votul Parlamentului.

Stimati colegi,

Nu. Deci eu incerc sa urmez regulile de logica si procedurile juridice.

Dar, totusi, voi supune votului pentru o claritate definitiva. Cine este pentru a accepta propunerea Presedintelui Republicii Moldova cu referinta la articolul 23, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Propunerea Presedintelui Tarii este acceptata.

Stimati colegi,

Avind rezultatele acestor doua exercitii de vot pe marginea articolului 19 alineatul (4) si articolului 23, plus pozitia exprimata de comisia sesizata in fond, supun votului adoptarea Legii pe ansamblu, avind aceste rezultate. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie prezentate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Impotriva zero voturi.

Cu aceste rezultate, Legea respectiva este adoptata.

Va multumesc.

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007. Proiectul nr.3778.

Guvernul.

Stimati colegi,

Vor urma doua prezentari: prezentarea ministrului economiei si comertului referitor la indicatorii macroeconomici, deci baza acelui buget care este inaintat atentiei Parlamentului pentru ziua de astazi, dupa care va urma o prezentare mai detaliata la componentele cele mai importante ale proiectului de Lege a bugetului propriu-zis.

Domnul Dodon va rog.

De cite minute aveti nevoie pentru raport: 10 15 minute.

Va rog.

 

Domnul Igor Dodon ministrul economiei si comertului.

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Se propune spre informare si examinare prognoza indicatorilor macroeconomici pe anul 2007, care au stat la baza elaborarii proiectului Legii bugetului pe anul 2007. Astfel, produsul intern brut nominal pe anul 2007 se prognozeaza la nivelul de 46,6 miliarde de lei, fiind in crestere fata de anul 2006 cu 4 la suta.

Daca vorbim de structura prognozata pe anul urmator, doresc sa mentionez ca se propune o pondere sau un grad de influenta a resurselor in marime de: bunuri 1,48; servicii 1,73 si impozite nete pe produse si import 0,81 este destul de importanta si structura prognozata pe anul 2007, tinind cont de utilizari. Astfel, pe anul 2007 se propune o imbunatatire a structurii si anume o crestere a formarii brute de capital pina la 3,83 comparativ cu nivelul mai scazut existent si prognozat pe anul 2006. De asemenea, as dori sa mai mentionez ca pentru primul semestru al anului 2006 produsul intern brut, dupa cum cunoasteti, a fost fixat, a fost asigurat la nivelul de o crestere de 5 procente.

Pentru anul 2006 se preconizeaza, pina la sfirsitul anului, o crestere cel putin de 4 la suta comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Urmatorul indicator este indicele pretului de consum. Astfel, pentru anul 2007 se preconizeaza un nivel al indicelui pretului de consum mediu anual de 10,5 la suta si la sfirsitul anului de 10%. As dori sa fac o mentiune, ca pentru primele 9 luni, avem rezultatele pentru 9 luni ale acestui indicator, pentru anul curent media anuala este de 12,1 la suta. Si la sfirsitul a 9 luni este de 9,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Astfel, pentru anul 2006 facem aceasta trimitere pentru a avea o comparatie cu ceea ce se prognozeaza pentru anul 2007. Pentru anul 2006 se preconizeaza un nivel al indicelui pretului de consum la sfirsitul anului in marime de 12 la suta.

As dori sa mentionez ca in structura acestei cresteri primele 9 luni ne demonstreaza ca cresterea acestui indicator s-a datorat in mare masura cresterii preturilor la servicii, in special la serviciile comunale, transportul de pasageri. Urmatorul indicator este cursul de schimb al leului. As dori sa mentionez ca pentru anul 2007 se prognozeaza un nivel mediu anual de 14,6 lei pentru un dolar. Si la sfirsitul anului 15,1. Pentru 9 luni ale anului curent am obtinut un nivel mediu pe 9 luni 13,11. Si la sfirsitul perioadei, la sfirsitul a 9 luni 13,33. Pentru 2006 se prognozeaza 13,4 mediu anual si 14,1 la sfirsitul anului.

Unul dintre cei mai importanti indicatori, permiteti-mi asa sa spun, este nivelul exporturilor si importurilor. As dori sa mentionez ca pentru anul 2007 se prognozeaza o crestere a exporturilor cu 15 la suta fata de anul 2006 si o crestere a importurilor cu 12 la suta fata de aceeasi perioada a anului 2006.

In acelasi timp, as remarca ca pentru anul 2006 reactualizarea indicatorilor macroeconomici ne denota un pronostic pentru anul 2006 de o reducere a exporturilor cu 5 la suta si o crestere o importurilor cu 18 la suta. Conform prognozelor, pentru anul 2007 se prognozeaza un deficit al balantei comerciale de minus 1 miliard 850 de milioane de dolari. As dori sa fac aici unele remarci pentru a preintimpina unele intrebari care ar putea sa apara.

Pentru anul 2007 prognozam aceasta crestere in mare masura datorita evolutiilor deja inregistrate pe parcursul primelor 6 luni ale anului curent. Astfel, pe parcursul primelor 6 luni ale anului curent avem o crestere a exporturilor circa
6 la suta spre tarile Uniunii Europene. In mare masura, datorata acelor regimuri comerciale care au fost obtinute si consideram ca regimurile negociate la aceasta etapa si care vor intra in vigoare incepind cu anul urmator ne vor permite sa sporim exporturile spre aceste piete. De asemenea, avem o crestere cu circa 34 la suta a exporturilor spre tarile Europei Centrale si de Est. De asemenea, aici cunoasteti, bineinteles, ca sintem la etapa negocierii acordului multilateral CEFTA, care va imbunatati esential situatia la capitolul exporturi spre aceste piete.

In acelasi timp, as dori sa mentionez ca pentru prima data, in premiera, in anul 2006 am inregistrat o balanta pozitiva la exporturi. As dori sa fac chiar trimitere la unele cifre. Astfel, pentru 6 luni ale anului curent avem o balanta pozitiva la exportul importul de servicii de 5,6 milioane de dolari. Este pentru prima data in ultimii ani cind exporturile de servicii in marime de 232 de milioane de dolari au depasit importurile in marime de 226 milioane de dolari.

Stimati deputati,

De asemenea, este evident ca Guvernul este destul de ingrijorat in ceea ce tine de balanta comerciala. De aceea, exista un plan de masuri foarte concret, foarte ambitios vizavi de ceea ce tine de deficitul balantei comerciale. De asemenea, as dori sa remarc ca atunci cind vorbim de deficitul balantei comerciale este foarte important sa analizam in acelasi timp, cunoasteti un alt indicator care se refera la soldul balantei de plati. Unul din indicatorii de baza la acest capitol este soldul balantei de plati in produsul intern brut. Aici imi permit sa fac unele trimiteri. Astfel, pentru Republica Moldova pentru anul 2006 se preconizeaza un sold de minus 10,5 la suta. Si as face aici o comparatie cu unele state vecine, in special cu Romania minus 10,9 la suta. Si Tarile Baltice 10 15 minus soldul balantei de plati in produsul intern brut.

Urmatorul indicator, indicatorul 5 este productia industriala. La acest capitol pronosticam pentru anul 2007 o crestere a productiei industriale cu 7 la suta. Pentru anul curent, pentru anul 2006 se prognozeaza o crestere cu 1 la suta. Si as dori sa fac o remarca ca pentru 8 luni ale anului curent avem o reducere a producerii industriale cu circa 5,7 la suta. Aici din nou imi permit sa vin cu unele comentarii. Analiza efectuata si datele statistice pentru primele 8 luni denota ca, in special, reducerea in industrie a fost cauzata de reducerea in citeva sectoare prioritare, in special este vorba de industria alimentara si a bauturilor si in special de fabricarea vinului, o reducere cu 50 la suta.

Nu am sa vin cu comentarii la acest capitol, insa este evident ca aceasta este datorata acelor socuri externe caror au fost expuse exporturile acestor tipuri de produse din Republica Moldova. In ceea ce tine de productia agricola, as mentiona ca pentru anul urmator se preconizeaza o crestere cu 3 la suta pina la un nivel al volumului total de productie agricola in preturi curente in valoare de 13,6 miliarde. Pentru primele 6 luni ale anului curent cresterea producerii sau volumului productiei agricole este 1,8 la suta, in structura fiind cresterea de 0,7 productia vegetala si 1,9 productia animaliera. Dupa cum cunoasteti, rezultatele actualizate la sfirsitul anului va schimba aceasta structura si astfel preconizam pentru anul 2006 o crestere cu 2 la suta a acestui indicator.

In ceea ce tine de investitiile in capitalul fix. Pentru anul urmator se preconizeaza o crestere cu 10 la suta fata de nivelul atins in anul 2006. Este remarcabil faptul ca pentru primele 8 luni ale anului curent deja am atins un nivel de 15,97 la suta a investitiilor in capital fix. Este un indicator destul de important si as dori sa mentionez ca o crestere deosebita a fost inregistrata la investitii in capital fix pentru lucrarile de constructie si montaj cu 17 la suta si volumul lucrarilor de antrepriza cu 22 la suta fata de aceeasi perioada a anului precedent.

In ceea ce tine de salariul nominal mediu lunar se prognozeaza pentru anul 2007 o crestere cu 22 la suta in marime sau in valoare nominala si real cu 10 la suta. Astfel, marimea acestui indicator va fi pentru anul 2007 de 2015 lei, comparativ cu 1650 de lei prognozat pentru anul 2006. Conform calculelor estimative pentru 8 luni, acest indicator a atins cifra de 1597 de lei. Fondul de remunerare a muncii, se prognozeaza o crestere in marimi nominale, in valori nominale cu 16 la suta si in marimi reale cu 5 la suta.

As dori sa fac aici o mica informare, ca salariul mediu lunar pe ramurile economiei nationale in perioada 2001 2006 a crescut de la 543 de lei pina la
1596 de lei, daca e sa vorbim de perioada ianuarie august. Astfel, este inregistrata o crestere de 3,5 ori, comparativ cu perioada anilor 2001. De asemenea, o crestere esentiala cu circa 40 la suta as mentiona-o pentru salariul in sectorul bugetar pe parcursul anului curent.

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Aceasta a fost informatia vizavi de principalii indicatori macroeconomici.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru ministrul economiei si comertului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, eu as avea mult mai multe intrebari catre domnul ministru al finantelor. Reactia este un pic subiectiva a dinsului. Nu am nimic cu acei care prezinta raportul.

Domnule ministru,

Cu tot respectul, eu am catre dumneavoastra doua intrebari. Prima: cine a elaborat bugetul pe care il prezentati dumneavoastra acum? Ministerul Economiei si Comertului sau, ca de obicei, Ministerul Finantelor?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Guvernul l-a elaborat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, multumesc.

Fiindca eu ma uit la buget si bugetul, care urma sa fie un document politic, daca vreti, care stabileste si prioritatile s.a.m.d., este unul contabil. Nu as vrea sa fac referinte ca sint cifre care sint fixe in bugetul din 2005 2006, 2007 s.a.m.d. Denota inca o data ca acest buget a fost, din pacate, din nou elaborat de catre Ministerul Finantelor, adoptat la Guvern, ceea ce, de fapt, duce la aceea ca acest buget sa fie unul static, fara... Static, domnule, nu in dezvoltare. Dar despre aceasta ne vom expune in luarea de cuvint.

Domnule ministru,

Si al doilea moment. Vizavi de relatiile noastre economice, strict economice cu Uniunea Europeana. Noi stim foarte bine ca una dintre problemele, sau problema cea mai importanta, de fapt, nu sint taxele despre care am vorbit, ca avem GSP plus s.a.m.d. Este vorba de sistemul de calitate. Nu demult Guvernul a adoptat o strategie vizavi de ridicarea competitivitatii s.a.m.d. Nu pretind ca am enuntat corect denumirea.

Mai mult decit atit, noi in Parlament am ratificat un acord, un program al Bancii Mondiale care prevedea o finantare, daca nu ma insel, de 14 milioane
500 de mii, care urma sa raspunda aceleiasi intrebari: ridicarea competitivitatii prin investitiile in sistemul de certificare, standardizare s.a.m.d. Si, din cite tin minte eu, cam 11 milioane din suma totala era indreptata anume in acest sens. Instruire, ajustare s.a.m.d. Cu o conditie clara si asa stiu eu ca a fost angajament luat din partea Guvernului Republicii Moldova fata de Banca Mondiala ca statul, prin investitiile capitale, va interveni in infrastructura respectiva, laboratoare s.a.m.d. Eu m-am uitat atent la buget si vreau sa va asigur ca nu am gasit raspuns la intrebarea respectiva.

Introducere cam lunga, intrebarea, daca vreti ca sa fie un raspuns scurt. Noi o sa reusim prin asa o abordare sa implementam acest program sau nu? Sau ce se are in vedere? Poate in lectura a doua, a treia o sa interveniti?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Va multumesc pentru intrebare.

Intr-adevar, sinteti bine documentat vizavi de ceea ce tine de acest proiect. In anul curent, la inceputul anului curent a fost lansat un nou proiect finantat de Banca Mondiala vizazi de sporirea competitivitatii produselor fabricate in Republica Moldova, deoarece sintem constienti de faptul ca doar obtinerea regimurilor facilitare nu ne va permite sa sporim exporturile spre aceste piete. La aceasta etapa, deja sint implementate citeva proiecte, as spune, destul de concrete vizavi de sporirea competitivitatii, in special se refera la standardele de calitate.

In ceea ce tine de intrebarea vizavi de prezenta in investitii capitale pentru anul curent sau pentru urmatorii ani tin sa mentionez ca la aceasta etapa este destul de important si, conform obligatiunilor asumate, Guvernul trebuie sa asigure investitii capitale, daca nu pentru primul an, pentru urmatorii ani investitii in laboratoare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule ministru.

Planuri, actiuni, eu sint de acord. Eu am o intrebare concreta. Deci, in bugetul pe anul 2007 este absolut necesar sa fie introduse sumele respective, nu peste un an, pentru ca problema respectiva ne priveste, daca vreti, incepind de la inceputul anului, intr-o masura oarecare o sa ne afecteze si cind cade acordul de liber schimb cu Romania si Bulgaria. Este o certitudine. Si din acest motiv luati ca o constatare si eu va rog foarte frumos, in cadrul dezbaterilor in lectura finala, vedeti cum repartizati veniturile si trebuie de intervenit destul de serios in problema data.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Eu am sa ma refer, desigur, la intrebarea din sfera sanatatii, asistentei sociale. Vreau sa va zic ca este pozitiv faptul ca avem o majorare in comparatie cu anul trecut privind ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, biotehnologiile, stiinta si inovarea, protectia mediului inconjurator, care este o componenta a sanatatii. Aceea ca se sporeste, la nasterea copilului se va da 1000 de lei, si nu 300, cum era in trecut, adica in 3 ani de zile sporeste foarte mult la ingrijirea unui invalid si, totodata, vreau sa ma refer la prima intrebare.

Spuneti va rog, conform tuturor documentelor oficiale si legislatiei in vigoare, copil se considera persoana de virsta 0 18 ani. Prin urmare, indemnizatiile care se acorda la ingrijirea ori la cresterea unui copil de la un an si jumatate sau trei ani, daca este persoana asigurata, pina la 16 ani, ea se retine pe parcursul a mai multor ani la 50 de lei. Este numai aici facut ceva pozitiv ca, daca atinge salariul mediu trimestrial in familie 54 de lei, adica nu 57 cum era inainte. Spuneti, va rog, se preconizeaza ceva, avind in vedere ca, totusi, acesta este viitorul republicii, viitorul tarii ca sa se revada virsta de 0 la 18 ani. Si al doilea moment. Totusi, aceasta indemnizatie sa fie in crestere, nu 50 anual, dar sa fie cuantumul acesta in crestere. Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimata doamna deputat,

Intr-adevar, pentru anul 2007 se prevad unele imbunatatiri la acest capitol si, daca imi permiteti, in continuare la discutarea deja pe compartimente ale aspectului venituri si cheltuieli impreuna cu colegii vom veni cu detalii impreuna cu Ministerul Finantelor.

 

Doamna Eva Gudumac:

Si a doua intrebare o adresez in legatura cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Iarasi am zis, de la bun inceput, ca au crescut intr-o masura oarecare in comparatie... Eu nu vorbesc de salariile modeste ale medicilor. Cred ca mai apoi vor fi in continua crestere. Dar va adresez urmatoarea intrebare. De ce nu s-au preconizat in bugetul de stat alocatii suplimentare, in afara de acelea care au fost, pentru intarirea bazei tehnico-materiale?

Se are in vedere urmatorul moment. Baza tehnico-materiala in institutiile republicane, unde se afla la ingrijire pacientii cu operatii pe cord, transfuziologie, operatii pe plamini s.a.m.d., ca atare aceste institutii nu sint incluse pentru reparatii. Este cunoscut faptul ca Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale detine o suma de bani, milioanele celea care sint, dar ele nu sint in stare ca sa acopere acel deficit din aceste institutii. Dar aceasta este fata republicii.

Nu se preconizeaza o majorare, adica sa se dea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale? Caci dumneavoastra puteti sa imi spuneti ca raspunde Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, dar pentru aceasta sint necesari bani. De aceea, nu se prevede o majorare pentru reparatia, de pilda, chiar as zice al Institutului Ocrotirii Sanatatii Mamei si a Copilului, Spitalul Clinic Municipal de Urgenta s.a.m.d.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimata doamna deputat,

Da, intr-adevar, in discutiile care au fost lansate pina la aceasta etapa, in momentul elaborarii proiectului bugetului, aceste subiecte au fost incluse si discutate destul de activ si urmeaza a fi discutate pentru a fi luate in considerare, sau nu in dependenta de sursele bugetare, disponibile pentru lecturile urmatoare.

Doamna Maria Postoico:

In continuare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa audiem acum, sa ascultam si raportul domnului ministru Pop, pe urma sa punem intrebari. O sa fie mai... (Rumoare in sala).

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog liniste in sala. Deci, vom fi nevoiti sa punem la vot propunerea inaintata de domnul Bondarciuc. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii, va rog.

O sa aveti posibilitate sa dati la fel intrebari. Acolo sa stea. A mai fost, da. Majoritatea.

Domnule ministru,

Va multumim.

Se invita la microfonul central domnul ministru al finantelor Mihail Pop. Pregatiti intrebarile si, deci, vor fi date raspunsurile.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Stimata doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Cu permisiunea dumneavoastra, voi prezenta proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007, aprobat prin hotarirea Guvernului nr.1122 din 28 septembrie 2006. Conceptul proiectului Bugetului pe anul 2007 este bazat pe obiectivele programului de activitate al Guvernului pe anii 2005 2009, modernizarea tarii bunastarea poporului. In scopul realizarii acestui program, Guvernul, prin perfectionarea guvernarii, prin dezvoltarea sectorului privat, infrastructurii, investitiilor in ocrotirea sanatatii, educatiei, servicii sociale isi directioneaza eforturile spre asigurarea cresterii economice durabile, reducerea saraciei si dezvoltarea resurselor umane.

Pornind de la motivatia efectuarii unor reforme profunde si radicale, Guvernul si-a luat angajamentul implementarii unui program bazat pe ameliorarea climatului investitional, pe sporirea eficientei utilizarii resurselor din sectorul public, prin intarirea sistemelor de protectie sociala. Proiectul bugetului de stat pe anul 2007, pe de o parte, reprezinta o estimare valorica a celor realizate deja, pe de alta parte, reflecta exprimarea politicilor promovate, precum si realizarea lor.

Astfel, putem constata ca politica bugetar-fiscala pentru anul 2007, aprobata deja de Parlament, reforma cadrului regulatoriu al activitatii de intreprinzator, alte actiuni menite sa incurajeze antreprenoriatul au ca efect atit ameliorarea climatului investitional, cit si impact direct asupra indicatorilor stipulati in proiectul legii examinat astazi.

Realizarea reformei administratiei publice centrale si locale, precum si reforma recent lansata a managementului finantelor publice vor contribui esential asupra sporirii eficientei utilizarii resurselor din sectorul public.

Analiza cheltuielilor publice si a responsabilitatii financiare denota ca cheltuielile si posibilitatile bugetului sint corelate. Totodata, sintem constienti ca sistemul de control financiar nu mai satisface cerintele unei gestionari financiare eficiente la nivel organizational.

Guvernul intentioneaza sa elaboreze un sistem de control si audit intern, ce ar fi compatibil cu cerintele Uniunii Europene. De asemenea, Guvernul lucreaza asupra imbunatatirii legislatiei cu privire la achizitii publice. Intru intarirea sistemelor de protectie sociala, Guvernul deja a aprobat conceptia eficientizarii sistemului de asistenta sociala cu evidentierea unui sir de elemente conceptuale, asa cum ar fi Planul de actiuni pentru cresterea eficientei modului de acordare a compensatiilor nominative.

In baza acestora, a fost lansat proiectul-pilot pentru testarea mecanismului de acordare a compensatilor nominale, care include testarea venitului familiilor beneficiarilor de compensatii nominative si va servi drept baza pentru trecerea acordarii asistentei sociale de la principiul categorial la cel bazat pe necesitate si in functie de venitul global al familiei persoanei.

Guvernul si-a asumat angajamentul sa elaboreze un plan de actiuni cu un calendar strict privind reforma asistentei sociale in scopul tintirii mai precise a celor saraci care sa asigure tranzitia de la un sistem categoric la cel bazat pe verificarea veniturilor, precum si stabilirea unor repere cronologice pentru implementarea acestui plan de actiuni.

Cheltuielile pentru invatamint detin o cota considerabila, constituind 8,4 la suta din produsul intern brut pentru anul 2007, depasind media pe tarile organizatiei economice de colaborare si dezvoltare. Insa in sistem se cere utilizarea mai eficienta a resurselor financiare, umane si materiale.

In scopul imbunatatirii calitatii invatamintului si reducerii decalajului dintre mediul urban si cel rural, Guvernul are drept obiectiv optimizarea retelei existente de scoli si sporirea eficientei in utilizarea resurselor publice.

In acest sens, deja a fost analizata cartografierea institutiilor de invatamint preuniversitar. In baza cartografiei scolare pentru institutiile de invatamint general vor fi luate masuri pentru optimizarea institutiilor de invatamint din zonele rurale. Se planifica reorganizarea a 20 la suta din scolile identificate pentru optimizare pina la finele anului 2009.

Cartografia scolilor va facilita, de asemenea, definirea pachetului de baza a serviciilor de invatamint gratuite. Concomitent, realitatea ne-a impus sa tinem cont la elaborarea bugetului de unii factori care au impact negativ nu numai asupra bugetului, dar si a economiei nationale in ansamblu. Ma refer la socurile externe conditionate de majorarea preturilor la resursele energetice, precum si de interzicerea exporturilor de vinuri in Federatia Rusa.

In pofida impactului acestor factori, proiectul legii prevede majorarea cheltuielilor, insa nu satisface pe deplin necesitatile.

Onorata asistenta,

Tinind cont de politica fiscala promovata si de indicatorii macroeconomici prognozati, bugetul public national pentru anul 2007 se estimeaza la venituri in suma de 19,4 miliarde de lei, la cheltuieli in suma de 19,6 miliarde cu un deficit de 233 milioane de lei si in raport cu produsul intern brut este de 0,5%. Bugetului de stat ii revine un deficit de 72,9 milioane de lei. Bugetului asigurarilor sociale de stat 120,1 milioane de lei si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale
40 milioane de lei.

Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicale sint estimate la venituri si la cheltuieli in aceleasi volume. Fata de asteptarile pe anul 2006 veniturile globale ale bugetului public national pe anul 2007 se estimeaza cu o majorare de circa 2,4 miliarde de lei sau cu 14,1 la suta. Ponderea veniturilor totale ale bugetului public national in raport cu produsul intern brut se estimeaza la
41,6 la suta sau cu 1,2 puncte procentuale mai mult decit asteptarile pe anul curent.

Cheltuielile globale ale bugetului public national pe anul 2007 fata de cel aprobat in 2006 sint in crestere cu 3,1 miliarde de lei sau cu 18,9 la suta. Semnificativ este faptul ca, comparativ cu anul 2006, in produsul intern brut pentru anul 2007 cheltuielile de ordin social sint in crestere cu 2,04 puncte, cheltuielile pentru stiinta si inovare cu 0,15 puncte, cheltuielile de ordin economic cu
0,65 puncte procentuale.

Aceasta structura, practic, evidentiaza prioritatile in domeniul cheltuielilor publice. 65,5 la suta din suma totala a cheltuielilor revine cheltuielilor de ordin social. Celor de ordin economic 13 la suta, mentinerii ordinii publice, apararii si securitatii statului 7 la suta. Serviciilor de stat cu destinatie generala 5,9 la suta din cheltuielile totale.

Acum permiteti-mi sa ma opresc la proiectul propriu-zis al Legii bugetului pe anul 2007. Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2007 a fost elaborat in temeiul si conform prevederilor Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar si altor acte legislative si normative care reglementeaza procedurile si aspectele bugetar-fiscale.

Pentru anul 2007 bugetul de stat se estimeaza la venituri in suma de
12 miliarde 58,5 milioane de lei, la cheltuieli in suma de 12 miliarde
131,4 milioane de lei cu un deficit de 72,9 milioane de lei. Comparativ cu veniturile scontate pentru anul 2006, in 2007 la bugetul de stat se prevad a fi alocate, colectate suplimentar cu circa 1,6 miliarde de lei mai mult sau cu 15,3 la suta.

Totodata, veniturile fiscale sint in crestere cu 15,6 la suta, inclusiv impozitele directe se majoreaza cu 6,8 la suta, iar impozitele indirecte cu 16 la suta si vor atinge cifra de 8 miliarde 613,7 milioane de lei. In comparatie cu anul 2006, la majoritatea surselor de venit in bugetul de stat se mentine tendinta de crestere, cu exceptia citorva din ele la care vreau sa ma refer in continuare.

Taxa de licenta se diminueaza cu 31 milioane de lei, dat fiind faptul ca in 2006 Societatea pe Actiuni Moldtelecom a achitat plata pentru licenta la telefonia mobila in suma de 4 milioane dolari SUA si la telefonia fixa 2 milioane dolari SUA, echivalentul in lei constituind in total 79,3 milioane care, in anul 2007, nu se vor achita.

Taxa consulara se diminueaza cu 32,9 milioane de lei in rezultatul scutirii de aceste plati a cetatenilor din tarile Uniunii Europene si Statelor Unite ale Americii, Canada, Japonia si Confederatia Elvetiana. Venitul net al Bancii Nationale este influentat in anul 2006 de cresterea ratei dobinzilor la amplasarea instrumentului Bancii Nationale a Moldovei pe piata bancara din tara in scopul mentinerii stabilitatii macrofinanciare. Dobinzile aferente soldurilor mijloacelor banesti la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale se micsoreaza cu 3,5 milioane de lei datorita transferarii soldului mijloacelor banesti ale bugetului de stat de la bancile comerciale in Banca Nationala a Moldovei.

Taxa de stat pentru cauzele examinate in Judecatoria Economica se diminueaza cu circa 6 milioane de lei, motivul fiind incasarile unice in anul 2006 de la un agent economic nerezident in suma de 7 milioane de lei. In suma totala a veniturilor bugetului de stat, veniturilor fiscale le revin 76,9%, veniturilor nefiscale 7,1 la suta, veniturilor fondurilor speciale si mijloacelor speciale 8,8 la suta, granturilor 7,2 la suta.

In suma totala a granturilor de 861,1 milioane de lei, granturile pentru finantarea proiectelor realizate din surse externe constituie 334,3 milioane de lei, iar granturile pentru sustinerea nemijlocita a cheltuielilor bugetului
526,8 milioane de lei, dintre care 143,8 milioane de lei reprezinta grantul Uniunii Europene in cadrul programului de securitate alimentara. Iar 383 milioane de lei urmeaza sa negociem cu donatorii.

Cheltuielile totale ale bugetului de stat pe anul 2007 fata de cel aprobat in 2006 sint in crestere cu 2 miliarde 106,6 milioane de lei sau cu 21 la suta. Iar fata de cele scontate cu o crestere de circa 1,6 miliarde de lei. Totodata, cheltuielile dupa componentul de baza se majoreaza cu 20,2 la suta, cheltuielile pe proiecte finantate din surse externe sint in crestere cu 46,4 la suta, cheltuielile din mijloace si fonduri speciale cresc in total cu 8,8 la suta.

Cu toate acestea, este necesar de mentionat ca necesitatile sau cererile de cheltuieli suplimentare ale autoritatilor publice depasesc cu mult posibilitatile bugetului. Unul dintre factorii principali care au influentat cresterea majora a cheltuielilor comparativ cu anul 2006 este aplicarea prevederilor Legii nr.355 din decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Costul cumulativ inclus in proiectul bugetului al aplicarii in anul 2007 a unor prevederi ale legii mentionate constituie 1 miliard 302,8 milioane de lei, inclusiv bugetul de stat 649,5 milioane de lei si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale 653 si 3 milioane de lei.

Printre alti factori principali care au influentat majorarea alocatiilor se evidentiaza:

Indexarea cheltuielilor pentru marfuri si servicii in functie de indicele inflatiei, in care scop in proiect s-au inclus mijloace in suma de 57,8 milioane lei.

Majorarea tarifelor la gazele naturale si energia termica a necesitat includerea in bugetul de stat a sumei de 107 milioane de lei, dintre care la gazele naturale 60,6 milioane, la energia termica 46,4 milioane de lei.

Majorarea transferului la bugetul asigurarilor sociale de stat cu 122,3 milioane de lei, dintre care 48 milioane de lei pentru indexarea compensatiilor nominative in legatura cu majorarea tarifelor la resursele energetice, 15,6 milioane de lei majorarea cuantumurilor compensatiilor nominative in legatura cu majorarea preturilor la carbune si lemne. 50,6 milioane de lei indexarea cuantumurilor pensiilor participantilor la lichidarea avariei de la Cernobil.

Alocatii sociale compensatiilor nominative pentru unele categorii de populatie si 10,8 milioane de lei majorarea cuantumurilor alocatiilor de ingrijire a invalizilor din copilarie de gradul I, copiilor invalizi in virsta de pina la 16 ani cu severitatea I, invalizi de gradul I nevazatori care au beneficiat de un supliment de 200 de lei. Majorarea transferurilor la fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala este de 193,4 milioane de lei. Cresterea transferurilor catre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale 279,7 milioane de lei. Cheltuieli pentru intretinerea si dezvoltarea infrastructurii vamale 54,9 milioane de lei. Cheltuielile pentru plata pensiilor militarilor sint in crestere de 112,8 milioane de lei, de mentionat ca majorarea la pensii a fost estimata pornind de la indexarea pensiilor la nivelul inflatiei.

Programelor pentru veterani de razboi si invalizi li se prevad suplimentar
8,9 milioane de lei, programele de protectie sociala si cheltuieli sociale, cu exceptia celor incluse in transfer la bugetul asigurarilor sociale de stat se majoreaza cu
27,5 milioane de lei. Pentru majorarea cuantumului burselor studentilor din institutiile de invatamint superior si mediu de specialitate se prevad 18,1 milioane de lei, ceea ce asigura majorarea acestora cu 35 la suta.

Pentru alte programe de educatie, cheltuielile se majoreaza cu 58,9 milioane de lei. Majorarile pentru realizarea programelor in stiinta si inovare constituie
85,9 milioane de lei, care se aloca pentru realizarea directiilor strategice aprobate de Parlament prin Hotarirea nr.860-XVI din iulie 2005. Programele respective sint prezentate detaliat prin anexa nr.3 la proiectul de Lege a bugetului.

Pentru programele de sanatate alocatiile se majoreaza cu 57,8 milioane de lei, dintre care 35,8 milioane de lei pentru consolidarea bazei tehnico-materiale, dotarea institutiilor medico-sanitare din subordinea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale cu utilaj si reparatii capitale, 10,9 milioane de lei asigurarea pensionarilor si invalizilor cu ochelari si aparate auditive 11 milioane,
11 milioane pentru alte programe. Pentru indexarea depunerilor populatiei la Banca de Economii se aloca suplimentar 20 milioane de lei, suma absoluta in acest scop pentru anul 2007 va fi de 85 milioane de lei. Pe programe in fondul agriculturii. Fondul pentru subventionarea producatorului agricol se majoreaza cu 20 milioane lei si va constitui 240 milioane lei.

Fondul pentru subventionarea infiintarii plantatiilor viticole va insuma
87 milioane de lei, cu o crestere fata de anul curent cu 27 milioane de lei. Suma de 103 milioane de lei este prevazuta pentru alte programe economice si sociale. Pentru realizarea proiectelor cu finantare externa, in proiectul bugetului de stat, la partea de cheltuieli, se prevad mijloace in suma de 1 miliard 67,9 milioane de lei, cu 330 milioane de lei sau cu 46,4 la suta mai mult, comparativ cu cele aprobate in anul 2006.

In volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aceasta reprezinta 8,6 la suta. In anul 2007 in derulare din surse externe vor fi 22 proiecte, cheltuielile carora se vor acoperi din granturi externe in suma de 346,7 milioane lei sau 32,7 la suta, din imprumuturi externe 701,1 milioane lei sau 65,4 la suta. Din contributia Guvernului, 20,1 milioane de lei sau 1,9 la suta din suma totala.

Aceste proiecte se implementeaza in urmatoarele ramuri ale economiei nationale: agricultura 202,4 milioane lei; energetica 219,1 milioane; invatamint 85,8 milioane de lei; ocrotirea sanatatii 85,3 milioane de lei; protectia mediului 52 milioane de lei; gospodaria comunala 136,7 milioane de lei si alte programe. Pentru anul 2007, in buget sint incluse 9 fonduri speciale, cu 6 mai putin comparativ cu anul 2006. Estimarile de cheltuieli pe fondurile speciale pe anul 2007 constituie 136,2 milioane de lei; in raport cu volumul de cheltuieli totale ale bugetului de stat reprezinta 1,1%.

Din contul mijloacelor speciale, obtinute de catre institutii publice, in proiect s-au inclus cheltuieli in suma de 930,4 milioane de lei, mijloacele in cauza vor fi directionate la finantarea activitatii statutare a institutiilor publice. Ca pondere in volumul total de cheltuieli ale bugetului de stat, cheltuielile de mijloace speciale constituie 7,7 la suta.

Ca si in anul curent, pentru a conferi cheltuielilor investitionale o transparenta mai mare, la proiectul de lege se prezinta in anexe separate pe obiective si beneficiari alocatiile destinate finantarii investitiilor capitale in constructii si reparatiilor capitale. Pentru investitii capitale in constructii se vor directiona
726,4 milioane de lei, inclusiv din componentul de baza 546,8 milioane de lei, proiecte finantate din surse externe 134,9 milioane de lei si mijloace speciale 44,7 milioane de lei.

Din suma totala la investitii capitale 196 milioane de lei constituie investitiile in infrastructura drumurilor publice, din care 146 milioane de lei se vor finanta din contul creditului Bancii Mondiale, care va fi acordat in cadrul initiativei de sustinere a reducerii saraciei. 172 milioane lei vor fi indreptate la finantarea proiectelor de asigurare cu apa potabila si canalizare a localitatilor rurale.

Pentru constructia a 102 gazoducte vor fi alocate 97,2 milioane de lei din suma totala de venituri, din suma totala de investitii 196 milioane de lei vor fi finantate prin intermediul bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru procurarea de catre institutiile publice a utilajului si altor mijloace fixe in 2007 se majoreaza cu 78,6 milioane lei sau cu 33 la suta si vor constitui suma de 314,6 milioane de lei.

Stimati deputati,

Dupa cum am mai mentionat, deficitul de casa a bugetului de stat pe toate componentele pe anul 2007 se estimeaza in suma de 72,9 milioane de lei. Surse de finantare a deficitului se constituie din surse atrase, veniturile din comercializarea hirtiilor de valoare de stat in suma de 170 milioane de lei. Imprumut pentru sustinerea bugetului in suma de 146 milioane, echivalent cu 10 milioane dolari SUA.

Imprumuturile externe pentru proiectele finantate din surse externe in suma de 701,1 milioane de lei sau 48 milioane de dolari SUA.

Mijloace din privatizarea si vinzarea patrimoniului public 155 milioane de lei.

Vor fi rambursate, pe parcursul anului 2007, imprumuturile acordate de Banca Nationala a Moldovei in anii precedenti in suma de 118,8 milioane de lei. Imprumuturile externe, conform graficilor coordonate cu creditorii, 542,9 milioane de lei sau echivalentul a 37,2 milioane de dolari SUA, alte imprumutur
4,8 milioane de lei.

Datoria de stat. La finele anului 2007, soldul datoriei de stat administrate de Guvern va constitui: datoria de stat externa 738,3 milioane dolari SUA, echivalent a 11,1 miliarde de lei, datoria de stat interna 3 miliarde 899,5 milioane de lei.

Totodata, ponderea stocurilor datoriei de stat in raport cu produsul intern brut descreste de la 33,3 la suta in 2006, la 32,3 la suta in 2007, cu un punct procentual. In comparatie cu anul 2000, ponderea datoriei de stat in produsul intern brut se diminueaza cu 47 de puncte procentuale.

Pentru deservirea datoriei de stat administrate de Guvern pe anul 2007, se estimeaza plati in suma totala de un miliard 248,5 milioane de lei cu 110 milioane de lei mai putin decit se asteapta in anul 2006. In total, platile externe in anul 2007 vor constitui 788,7 milioane de lei sau 54 milioane de dolari SUA, raportul acesteia in produsul intern brut este de 1,7 la suta.

In comparatie cu scontatul pe anul 2006 in anul 2007, platile externe se vor micsora cu 12,5 la suta. Acest fapt se explica prin obtinerea, in rezultatul negocierilor purtate cu membrii Clubului creditorilor de la Paris, a restructurarii datoriei externe.

Raporturile dintre bugetul de stat si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea si bugetul municipiului Balti au fost stabilite in conformitate cu prevederile Legii privind finantele publice locale. La determinarea raporturilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale au fost utilizate normative unice de cheltuieli ce revin unui locuitor din teritoriu, bazindu-ne pe datele Biroului National de Statistica privind numarul populatiei si structura demografica a acesteia la situatia din 1 ianuarie 2006.

Comparativ cu anul curent, pentru anul 2007 ritmurile cresterii normativelor medii de cheltuieli pe ramuri variaza de la 106,5% pina la 173,2% fiind in dependenta de prioritatile politicilor sectoriale si noile conditii de salarizare.

Principalii factori, care ,in comparatie cu anul 2006, au influentat la majorarea normativelor de cheltuieli sint urmatorii: pentru majorarea salariilor angajatilor din sistemul bugetar s-au luat in considerare 174,8 milioane de lei, indexarea cheltuielilor pentru marfuri si servicii la nivelul inflatiei 93,6 milioane de lei, acoperirea cheltuielilor legate de majorarea tarifelor la gazele naturale si energia termica 69,4 milioane de lei, programele in invatamint si cultura, majorarea normelor de alimentatie, consolidarea bazei tehnico-materiale, reparatii
150,9 milioane de lei, angajarea asistentilor sociali in primarii 8,1 milioane de lei. Mentionez ca acestea sint suplimentari la ceea ce deja este in baza la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe anul 2006, incluzind majorarea salariilor in 2006.

Pentru prima data in ultimii ani, la stabilirea raporturilor dintre bugetul de stat si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pentru anul 2007 s-au luat in calcul cheltuieli pentru reparatia sediilor institutiilor medico-sanitare, ale caror fondatori sint autoritatile administratiei publice locale. Suma luata in calcul in acest aspect este de 44,7 milioane de lei.

Relatiile interbugetare la compartimentul Venituri au ramas aceleasi ca si in anul curent. Impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator se va defalca la bugetele raionale si bugetul central al UTA Gagauzia integral, iar in bugetele municipiilor Chisinau si Balti in proportii de 50 la suta.

Din taxa pentru folosirea drumurilor, perceputa de la posesorii vehiculelor inmatriculate in Republica Moldova, la bugetele unitatilor administrativ-teritorale se vor defalca 50 la suta din veniturile respective, fiind destinate pentru intretinerea si reparatia drumurilor publice locale.

Pentru Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia TVA la marfuri si serviciile livrate de agentii economici inmatriculati in aceasta unitate, precum si accizele la marfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unitatii date se vor vira integral in bugetul central al UTA Gagauzia.

In anul 2007, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale vor beneficia de transferuri de la bugetul de stat din fondul de sustinere financiara a teritoriilor pentru bugetara in suma totala de 1 752,2 milioane de lei, ceea ce acopera circa 43 la suta din cheltuielile de baza ale acestor bugete. Plus la aceasta, se va mai transfera pentru investitii capitale suma care am mentionat-o mai sus egala cu
196 milioane de lei.

Onorat Parlament,

Dupa cum am mai mentionat, necesitatile de cheltuieli atit la bugetul de stat, cit si la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale sint cu mult mai mari decit posibilitatile bugetelor respective. Insa ceea ce s-a oferit este maximul pe care ni-l putem permite in acest moment pentru a nu destabiliza economia.

Orice crestere de cheltuieli peste acest prag va alimenta preturile si inflatia, ceea ce va insemna in final reducerea puterii de cumparare.

Pornind de la cele relatate mai sus, in numele Guvernului, solicit Parlamentului ca bugetul de stat pe anul 2007 sa fie aprobat la venituri in suma de 12 miliarde 58,5 milioane de lei, la cheltuieli in suma de 12 miliarde
131,4 milioane de lei cu un deficit de 72,9 milioane de lei.

Va multumesc pentru atentie.

Rog sustinerea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007 in prima si in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Intrebari catre ministrul finantelor si ministrul economiei si comertului.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Eu va rog respectuos sa imi permiteti sa pun o intrebare domnului ministru al economiei si comertului Igor Dodon si apoi sa revin la doua intrebari catre dumneavoastra.

Domnule ministru al economiei si comertului Igor Dodon,

Este stiut faptul ca componenta de baza si cea mai principala a potentialului uman al fiecarei tari este populatia activa din punct de vedere economic, adica populatia care produce bunurile si serviciile, populatia care este si reprezinta forta de munca, populatia care contribuie la nivelul de dezvoltare economica al fiecarei tari.

La noi in republica forta de munca sau populatia activa din punct de vedere economic timp de 5 ani este intr-o descrestere vertiginoasa, descresterea este de circa 230 000 populatie, datele sint furnizate de catre ministerul dumneavoastra. Timp de 5 ani au fost constituite doar ceva mai mult de 100 000 locuri de munca si timp de un an de zile doar 27,5 000 locuri de munca.

Cindva, in aceasta sala am pus intrebarea vizavi de aceea daca considerati ca aceasta este suficient domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Eu va adresez intrebarea in felul urmator: vreau sa stiu cine, totusi, elaboreaza politica de creare a locurilor de munca in Republica Moldova, cine monitorizeaza si cine urmeaza sa monitorizeze, mai bine spus, nivelul de salarizare?

Pentru ca, fiind in teritoriu, m-am convins ca se mai creeaza locuri de munca noi, dar nivelul de salarizare este unul, caci as putea sa spun ca este o exploatare a muncii. Mi se pare ca ne bucuram atunci cind vin investitori si creeaza aceste locuri de munca, dar cu un salariu derizoriu.

Vreau sa va intreb: ce prevede bugetul nou, pe care il discutam, pentru crearea locurilor de munca? Cite locuri de munca vor fi create? Cum vom putea contribui, prin aceste locuri de munca, la cresterea nivelului economic?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc, doamna deputat, pentru aceasta intrebare.

In ceea ce tine de faptul cine determina politica de stat la domeniul pe care l-ati mentionat. As dori sa va informez ca tot ceea ce tine de relatiile de munca, inclusiv planificarea crearii locurilor de munca, tine de competenta Ministerului Economiei si Comertului.

In ceea ce tine de masuri concrete vizavi de prevederile bugetului anului 2007. As dori sa mentionez ca se prevad, chiar as spune, unele dotari financiare pentru diferite categorii si diferite tipuri de intreprinderi in dependenta de nivelul locurilor de munca create.

In acelasi timp, consideram ca acele investitii capitale, la care s-a referit domnul ministru si la care putem veni cu detalii, de asemenea vor duce la crearea unui anumit numar de locuri de munca.

In ceea ce tine de insasi politica de creare a locurilor de munca, bineinteles, accentul de baza se pune pe atragerea investitiilor. In acest sens, as putea veni chiar cu unele detalii. Cunoasteti ca Ministerul Economiei si Comertului a propus Guvernului si a fost aprobata o noua Strategie de atragere a investitiilor si promovare a exporturilor, prin care se propun unele actiuni concrete vizavi de crearea unor noi intreprinderi si, prin urmare, crearea unor noi locuri de munca.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Multumesc.

Cu tot respectul pentru dumneavoastra, vreau sa va spun ca si in an a rasunat aceasta intrebare si asa si nu am auzit, totusi, cite locuri de munca se prognozeaza? Pentru ca, in campania electorala, fiecare spune acolo ca o sa tinda... si cit mai multe locuri de munca. Ceea ce nu se realizeaza. Si de aceea am revenit la aceasta intrebare.

Dar, daca, desigur, acum nu sinteti gata sa imi raspundeti, eu cred ca pina la discutiile pe marginea proiectului bugetului in lectura a doua, in lectura a treia as vrea, totusi, sa rasune aceasta cifra.

 

Domnul Mihai Pop:

Eu as putea sa mai completez ceva.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

 

Domnul Mihai Pop:

Daca sa poate la intrebarea aceasta.

 

Doamna Valentina Golban:

Da, va rog.

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru 2007 s-a completat Fondul pentru sustinerea businesslui mic si mijlociu de la un milion la 3 milioane. Programele care sint investitionale in agricultura Risc-2, ma refer concret, ele sunt programate si pentru instruirea cetatenilor tineri de la sate pentru a crea noi locuri de munca.

Plus la aceasta, sint proiecte care vin cu propuneri de a investi in localitatile rurale. Si, in final, politica fiscala pentru anul 2007 vine in sustinerea cointeresarii investitiilor capitale si dezvoltarea antreprenoriatului. Toate acestea in complex numaidecit vor crea locuri suplimentare de lucru.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Domnule ministru,

Doua intrebari foarte scurte pentru dumneavoastra. In Parlament avem un proiect de lege care prevede schimbari si modificari la structura Guvernului, crearea unei Agentii pentru Protectia Drepturilor Copilului si Familiei. Vreau sa va intreb, daca mi-a scapat ceva, pentru ca, intr-adevar, bugetul este foarte mare, vreau sa stiu citi bani s-au programat pentru acoperirea financiara a acestui proiect de lege?

A doua intrebare, tot in contextul protectiei copilului si familiei. Vreau sa va intreb, pentru ca ieri la comisie cumva am abordat aceasta problema, este sustinerea familiei tinere, politica de rezolvare a problemei cu locuintele, pentru ca de asemenea s-a discutat si ni s-a promis sistemul ipotecar, care a iesit de sub control, care inainteaza preturi fabuloase, care nu sint pe marimea posibilitatilor familiei tinere. Si, probabil, aceste intrebari toate in bloc au o legatura una cu alta, pentru ca plecarea si exodul masiv de oameni este creat si de aceste probleme cum sint: lipsa spatiului locativ, lipsa locurilor de munca.

Vreau sa va intreb foarte mult si respectuos, va rog sa imi raspundeti la aceste doua capitole: agentia, copilul, acel care asigura viitorul, familia in ce masura bugetul este concentrat la aceste doua momente si problemele pe care le abordez?

 

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa mentionez faptul ca Guvernul si-a modificat hotarirea si a luat decizia de a retrage acest proiect din Parlament si a venit cu propunerea de a crea minister. Acest minister se va completa din cadrul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, deci, protectia sociala va trece in ministerul nou-creat si protectia familiei si copilului.

Concomitent cu formarea acestui proiect vor fi directionate si sursele respective din ministerele respective: din Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale si din Ministerul Educatiei si Tineretului. Suplimentar, dupa formarea acestui minister, daca vor fi necesitati de a suplimenta cu finantari acest minister, la rectificarea bugetului 2007 noi vom veni cu propuneri.

In privinta la ceea ce se refera la constructii ipotecare. Noi, anul acesta, in comparatie cu anul trecut, pentru constructii ipotecare avem o dublare de restituire a TVA si cifra a depasit 50 milioane de lei, ceea ce dovedeste ca aceasta constructie este destul de dinamica. Avem Agentia de Stat in Constructii, care presteaza, sa spunem asa, sau ofera posibilitati pentru familiile tinere de a procura astazi spatiu locativ la un pret, practic, sub 50 la suta fata de ceea ce propun agentiile private.

Acum sint circa 10 000 de apartamente in constructie, costul unui metru patrat este de 310 de euro, se dau cu credit pe 5 7 ani cu un procent de 5 7%. De aceea, aceasta Agentie isi extinde activitatea, practic, in toate raioanele si nu numai in municipiul Chisinau. Este clar, solicitarile sint, probabil, inca destul de mari, dar intr-un timp relativ scurt, cred ca problema va fi, totusi, ameliorata.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule ministru.

In speranta ca, totusi, reformele si incercarile acestea de a face atitea schimbari, comasari ale ministerului, iarasi revenim la problema ca, totusi, pina la sfirsit, nu va lovi atit de tare si ne vom orienta nu doar teoretic de la tribunele cele mai mari la problema femeii, copilului, familiei. Eu cred ca, totusi, ceea ce programati va fi realizat.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Eu v-as ruga, totusi, sa va referiti numai la intrebari. Dar daca aveti luari de cuvint, va inscrieti pe urma la luari de cuvint.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

Eu am doua intrebari, dar foarte pe scurt sa imi raspundeti, foarte succint. In legatura cu optimizarea procesului de invatamint se preconizeaza o salarizare foarte buna, la cultura mai putin. Dar aici vreau sa adresez o intrebare in privinta persoanei tinta a elevului. Da, se preconizeaza o alimentatie mai sporita s.a.m.d. Eu permanent pun o intrebare si vad ca nu este reflectat acum in bugetul de stat in privinta evaluarii medicale in spitale. Adica, nu sint preconizate surse bugetare pentru a completa scolile cu cadre medicale, avind in vedere programul suprasolicitarea elevului, starile de stres, emotive, care depasesc sanatatea copilului. Eu nu am vazut sa fie preconizate surse pentru a face o profilaxie la aceasta. Se procedeaza asa intentionat asa sau se preconizeaza sa se includa? Spuneti-mi da sau nu. Si va dau inca o intrebare.

 

Domnul Mihail Pop:

Dupa cite stiu eu, in unele scoli sint lucratori medicali.

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu, ele sint in statele sistemului de invatamint, nu ale Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, de aceea si v-o adresez dumneavoastra. Eu cu ministerul stiu acolo. Adica, imi raspundeti pe urma.

Si urmatoarea intrebare, a doua, in privinta ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate. Este cunoscut faptul ca avem proiectele nationale 25 la suta cu 355 milioane, reabilitare. Dar spuneti, va rog, nu se prevede, eu stiu, o indemnizatie, o alocatie nu 600 de lei ca in anul 2006, dar ceva mai mult? Avind in vedere, desigur ca noi trebuie sa tindem sa avem mai putine decese, desi vad ca
le-ati prognozat aici, dar noi, medicii, vom face, ca sa fie mai putin si atunci se faceti cu banii? Prin urmare, nu s-ar putea de acordat nu 600 de lei, dar macar 700. Iata aceasta este a doua intrebare.

Va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Plata pentru deces a persoanelor neasigurate in 2007 este de 600 de lei. Eu, in raport, m-am expus de doua ori ca solicitarile sint mult mai mari decit posibilitatile de a fi acoperite aceste solicitari. De aceea, in perioada anilor 2008 2009 aceasta intrebare poate fi revazuta, dar pentru anul 2007 este stipulata suma de 600 de lei.

 

Doamna Eva Gudumac:

Dar poate si in 2007.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

De fapt, intrebarea mea este adresata domnului Tarlev, fiindca, din cite inteleg eu, noi astazi discutam in prima lectura conceptul bugetului. Avalansa de cifre care s-a erupt asupra noastra, intr-un fel ar putea sa creeze impresia ca acolo s-a facut un lucru enorm si esti nevoit, in toata avalansa aceasta de cifre, sa gasesti ceea ce se refera nemijlocit la conceptie. Iata un coleg comunist imi sugereaza ideea sa trec la conceptie.

Stimati guvernanti,

Va aduc aminte...

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, intrebarea.

 

Domnul Anatol Taranu:

...Ca la inceputul guvernarii dumneavoastra ati promis electoratului ca la sfirsitul guvernarii. De ce va enervati? Eu doar referitor la concept vorbesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Taranu,

Va rog, intrebarea.

 

Domnul Anatol Taranu:

Asa este. Intrebarea.

Doamna Presedinte al sedintei,

Nu ma intrerupeti, caci eu formulez intrebarea. Poate nu imi ajunge capacitate de formulare, aceasta este alta chestie.

 

Doamna Maria Postoico:

Formulati-o.

 

Domnul Anatol Taranu:

Inca o data, la inceputul guvernarii ati promis ca la sfirsitul guvernarii salariul mediu in Republica Moldova va fi, va atinge cifra echivalentului de 300 de dolari. Din cite stiu, asa mi se creeaza o impresie, in preturile zilei de astazi aceasta constituie aproximativ 4 mii de lei. Deci, la sfirsitul anului 2007, in conformitate cu cifrele care au fost aduse aici de la tribuna, salariul mediu in tara noastra va atinge cifra de 2015 lei.

Asa este, domnule ministru? Deci, daca inteleg asa, 2015 de lei la sfirsitul anului 2007, ultimul an de guvernare al dumneavoastra este 2008. Inseamna ca salariul trebuie sa creasca pina la 4 mii de lei, deci sa fie dublat intr-un an.

Domnule ministru,

Din punct de vedere al conceptiei, spuneti-mi dar ce poate sa se intimple miraculos in 2008 ca salariul sa fie dublat, daca dumneavoastra astazi preconizati o crestere economica de 5 la suta. Aceasta ar insemna ca in 2008 cresterea economica trebuie sa fie de vreo 15 20 la suta.

Mie mi se pare ca, fiindca eu acusi am sa plec la alegatori si ei au sa ma intrebe ce e cu bugetul acesta, domnule deputat Taranu? Spuneti-mi de unde o sa luati banii acestia ca in 2008 sa creasca salariul pina la 4 mii de lei? Mie mi se pare ca este o chestie absolut ireala si dumneavoastra sinteti...

Apropo, domnilor comunisti,

Sau Guvernul acesta induce in eroare tara, sau dumneavoastra ati votat un Guvern care, de fapt, nu poate sa realizeze, nu este capabil sa realizeze programul dumneavoastra electoral. Si atunci sinteti pusi in conditia de a alege intre minciuna si incompetenta. Aceasta este problema.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Este clar.

Microfonul nr.3, va rog. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, doamna Presedinte.

Eu am doua intrebari catre domnul ministru Dodon.

 

Domnul Mihail Pop:

In privinta la ceea ce se refera la avalansa de cifre.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Dragan,

Eu va rog. Este microfon.

 

Domnul Mihai Pop:

In privinta la ceea ce se refera la avalansa de cifre. Noi discutam bugetul care este la venituri si la cheltuieli cu o depasire de 12 miliarde de lei. Daca sa venim numai cu, sa spunem asa, o propozitie este la venit si la cheltuieli si mai mult nu discutam nimic. Adica dumneavoastra nu aveti nici o informatie si atunci apare intrebarea a doua: de ce nu este informatie? In privinta la ceea ce se refera la salarii. Aici mult depinde si de dezvoltarea businessului. Dumneavoastra stiti socurile pentru anul 2006. Mizam, totusi, in 2007 va fi un an mai bun. Si situatia cred ca se va repara. Deci, aici nu e numai bugetul. Dar aici este economia nationala in ansamblu.

Aceasta e.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, doamna Presedinte.

Eu am citeva intrebari. Prima intrebare domnului ministru Dodon. De fapt, mi-a placut foarte mult ca atunci cind a vorbit de o crestere, de o depasire a exporturilor de servicii la importuri cu 5 milioane de lei, de trei ori a mentionat sau patru ca este pentru prima data in istoria Republicii Moldova. Iar la capitolul
1 miliard 800 milioane de lei deficitul balantei comerciale ni s-a spus ca ceva este preconizat. Dolari, dar eu ce am spus? Lei, cer scuze, 1 miliard 800 de milioane de dolari deficitul balantei comerciale, ni s-a spus ca se intreprind niste actiuni.

Iata, poate ne explicati si noua in citeva cuvinte care sint aceste actiuni, fiindca acele argumentari pe care l-ati spus aici dumneavoastra, am impresia ca nu rezista nici unei critici, fiindca cred eu, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si a Bulgariei la Uniunea Europeana, si mai mult se vor ingusta posibilitatile noastre de export.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Braghis,

In primul rind, in ceea ce tine, de afirmatia ca este in premiera. Da, noi consideram ca este in premiera. de servicii si...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, eu am spus foarte bine si bine faceti. Promovati ideea, dar spuneti-mi, va rog, de balanta comerciala.

 

Doamna Maria Postoico:

Dati-i voie sa raspunda.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ii dau voie, da.

 

Domnul Igor Dodon:

Imi permiteti sa raspund?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, de balanta comerciala negativa, va rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, va rog.

Multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Aceasta a fost intrebarea.

 

Domnul Igor Dodon:

Ceea ce tine de balanta comerciala negativa. Este evident faptul si dumneavoastra, ca economist de performanta, o cunoasteti, ca in importul marfurilor circa 70 la suta sint marfuri care nu se produc in Republica Moldova. De aceea, in tot timpul balanta comerciala a unor astfel de state, putem face o comparatie si cu alte state care nu au resursele sale, balanta comerciala este negativa.

 

Stimate domnule Braghis,

Dumneavoastra, ca profesionist, cunoasteti ca este mult mai importanta si balanta de plati. Anume din aceste considerente am venit cu acele cifre care ne denota pozitia Republicii Moldova paralel cu alte state care au aceleasi conditii si la acest capitol situatia Republicii Moldova nu este mai rea.

Astfel, este important prin ce vor fi acoperite aceste importuri, care depasesc exporturile la aceasta etapa.

Stimate domnule deputat,

In ceea ce tine de posibilitatea cresterii exporturilor, nu as fi de acord complet cu dumneavoastra caci, o data cu aderarea Romaniei si Bulgariei, vor suferi foarte mult exporturile. Da, la prima etapa va fi o diminuare datorita taxelor introduse, insa, in acelasi timp, vor diminua importurile din aceste state, deoarece vor fi efectuate in regimuri comerciale nepreferentiale, cu aplicarea taxelor. In regim preferential din Republica Moldova in aceste state vor pleca toate marfurile care, la aceasta etapa, pleaca in Uniunea Europeana.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, pentru apreciere inclusiv. Si fiindca ati vorbit despre aceea ca pricep ceva in economie, sint absolut de acord cu dumneavoastra in ceea ce ati spus despre Tarile Baltice si despre alte tari din vecinatate. Insa acolo balanta de plati are, eu stiu, o valoare pozitiva datorita activitatilor economice, si nu datorita transferurilor de bani de peste hotarele tarii.

A doua intrebare. Deci, acum trei sau patru luni de zile, a fost aprobat cadrul de cheltuieli pe termenul mediu de 2007 2009, unde au fost mai multi indicatori economici. Insa cind am comparat acesti indicatori din cadrul respectiv cu indicatorii care au fost pusi la baza bugetului anului 2007, de fapt, este o diferenta foarte mare. Care este explicatia acestui lucru?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Cunoasteti ca in luna august Guvernul a fost impus de situatia de a-si revedea prognozele indicatorilor macroeconomici pentru anul 2007. In acelasi timp, cunoasteti ca CCTM-ul, cadrul de cheltuieli pe termen mediu a fost aprobat la sfirsitul lunii mai, daca nu gresesc. Astfel, aceasta reprognozare a indicatorilor macroeconomici a fost impusa de cele doua socuri, cel putin externe pe care le cunoastem: preturile la gaz si exporturile de produse agricole, daca vorbim la general, spre pietele traditionale.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, trebuie sa inteleg ca, la sfirsitul lunii mai, nu era clar ca nu putem exporta vinurile si vom avea preturi majorate la gaz. Iar in luna iulie, cind deja bugetul a fost propus spre examinare, s-a clarificat.

Multumesc.

 

 

Domnul Igor Dodon:

Incepind cu luna mai.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si o intrebare domnului ministru al finantelor.

Domnule ministru,

Cum explicati dumneavoastra ca cresterea cheltuielilor bugetului la capitolul organele de forta sau de mentinere a drepturilor, ordinii publice este de 36,6, iar la sanatate de 14,2? Doamna Gudumac a spus astazi ca nu vrea sa puna problema salariilor. Eu as pune problema salariilor, fiindca avem acolo 36,6, iar aici 14,2 la suta si la educatie 17,9. Care este politica Guvernului in cazul dat? Si incotro mergem noi?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, noi trebuie sa primim raspuns la aceasta intrebare oleaca in timp. Sa luam doi ani, nu un an.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Sa luam chiar ultimii 5 ani de zile, fiindca eu am examinat analiza. Sint gata, da.

 

Domnul Mihail Pop:

Daca luam organele de forta 2007 fata de 2006, in comparatie cu Ministerul Educatiei si Tineretului in ritmuri de crestere a finantarilor, da, este mai avansat. Daca luam noi Ministerul Educatiei si Tineretului si excludem din baza de crestere mijloacele speciale, care au impact asupra calculelor. Dar sa punem numai finantarile din buget, ele cresc cu 20,4%, dar daca luam 2007 fata de 2005 ele cresc cu 64,5 la suta, pe cind pentru organele de forta cifra aceasta este de aproximativ 50 la suta. De aceea, aici a fost, pur si simplu, in timp, pe cind organele de forta o perioada indelungata ... salariile au fost mentinute, fixate si nu au fost stabilite majorari de salarii. Si ele au parvenit, practic, totalmente pentru anul 2007.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Eu cred ca dumneavoastra mai tineti minte cum ati executat bugetul in anul 2005, cer scuze. Cind ati executat bugetul la organele de forta in jur de 95, aproape 100 la suta, la educatie in jur de 85 la suta. Iata primul lucru asupra caruia vreau sa atrag atentia dumneavoastra.

Si al doilea lucru. Mijloacele speciale in linii mari, de fapt, sint banii cetatenilor. Daca statul are ca politica sa stoarca banii din cetateni si sa nu investeasca din bugetul national pentru educatie, atunci eu inteleg raspunsul dumneavoastra si il accept. Daca statul are ca scop sa promoveze, totusi, din buget si ocrotirea sanatatii, si educatia, atunci cred ca dumneavoastra promovati o politica absolut gresita, si acest lucru se intimpla deja citiva ani la rind. Nu este primul an, cum ati incercat sa spuneti dumneavoastra aici.

Domnul Mihail Pop:

Din contra, taman este varianta a doua, ca daca statul ar promova stoarcerea banilor, atunci ar permite institutiilor de invatamint superior sa extinda serviciile cu plata, dar ele sint deja inghetate si merg in diminuare. Sau cu o crestere foarte neesentiala. De aceea, stopind aceasta, se majoreaza finantarile din contul bugetului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Daca era asa cum spuneti dumneavoastra, ati fi majorat nu cu aproape 40 la suta la politie, dar ati fi majorat la educatie din buget, nu din contul buzunarului cetateanului.

 

Domnul Mihail Pop;

Dar aveam 65,5.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu am o intrebare la dumneavoastra. Pe parcursul discutiei bugetului, la noi in comisie, foarte critic s-a vorbit in privinta diminuarii in ceea ce priveste bugetul la sfera culturii cu 10,3 milioane. Ma intereseaza daca dumneavoastra nu ati examinat suplimentar aceasta intrebare ca sa facem macar ca in anul 2007 sa fie la nivelul anului 2006.

 

Domnul Mihail Pop:

Intr-adevar, bugetul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare descreste cu circa 10 milioane de lei. Deci, motivele sint doua. In primul rind, in 2007 programul investitional, care a fost cu finantarea externa, a expirat in anul acesta. In anul 2007 el nu va fi. Echivalentul este de circa 9,6 milioane de lei. Plus la aceasta, se diminueaza cheltuielile in investitii capitale, care pentru Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare pe parcursul anului curent, sint investitii, cum se spune, de o singura data. Dar, daca diminuam aceste doua sume cu 27 de milioane, 17 milioane care acopera finantarile suplimentare la salarii, la indexare si altele in ansamblu pentru activitatea Ministerului finantarile cresc cu 17 milioane.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu as propune totusi sa revenim la aceasta intrebarea data.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aceasta intrebare a aparut din cauza ca informatia nu este reflectata in nota informativa.

Domnule ministru al finantelor,

Prin aprobarea bugetului politicii fiscale pentru anul 2007, noi am avut intelegerea ca TVA pentru tehnica in agricultura ramine 20 la suta, cu conditia ca sumele necesare pentru rambursarea acestor TVA va fi prevazuta in fondul de subventionare in agricultura. Aceasta este problema. Si este legata cu aceasta problema.

Si la ce suma aceasta corespunde realitatilor. In anul curent noi importam tehnica, din cauza ca suma prevazuta in anul curent pentru rambursarea, importul produselor chimice si al ingrasamintelor nu asigura necesitatile. Acestea sint problemele legate de fondul de subventionare. Este prevazut special pentru aceasta, ca lumea sa stie ca TVA ramine, dar totusi aceasta suma o sa fie intoarsa din bugetul de stat, rambursata in modul stabilit pentru ingrasaminte si produsele chimice? Aceasta este prima intrebare. Poftim.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, dupa cum stiti, Fondul de subventionare in agricultura este majorat cu 20 de milioane. Deci, o sa fie 240 de milioane. Din acest fond se propune de a subventiona TVA la procurarea tehnicii agricole si alte finantari. Deci, ramine la discretia Ministrului Agriculturii si Industriei Alimentare sa aprecieze prioritatile.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Noi nu vorbim de subventionare, dar concret de TVA, de rambursarea TVA, din cauza ca problema este foarte serioasa, am discutat atunci, prin politica fiscala, ca trebuie sa fie clar pentru agricultori ca TVA in agricultura pentru importul tehnicii, masinilor agricole ramine 20 la suta, dar aceasta parte a TVA o sa fie rambursata din fondul de subventionare.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta si spun.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Si acesti bani sint prevazuti in volumul necesar pentru a acoperite, din cauza ca anul curent dumneavoastra stiti ca avem probleme privind asigurarea necesitatilor de rambursare privind produsele chimice cu TVA, am in vedere si ingrasamintele. Iata aceasta este problema.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, problema pentru anul curent este deja solutionata, da. Si inca o data vreau sa mentionez faptul ca Fondul este suplinit cu 20 de milioane fata de anul 2006. Prioritatile in care directii sa fie subventionata agricultura, ce domenii, inclusiv si importul de tractoare si masini agricole ramine la discretia Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, care va prezenta Guvernului propunerea si va veni in Parlament cu propunerea la modificarea Regulamentului

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar de ce dumneavoastra va temeti de cuvintul ca in locul TVA o sa fie rambursat. De ce va temeti sa anuntati pentru tara, pentru agricultori? Eu am vorbit deschis despre aceasta.

 

Domnul Mihail Pop:

Pai, aceasta este vorba despre Fondul de subventionare.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Iata asa, un moment. Al doilea moment, totusi, problema legata de bugetul Moldsilva. La ce nivel mijloacele din bugetul de stat asigura activitatea acestei intreprinderi? Am in vedere ce pondere in structura cheltuielilor in Moldsilva este asigurata din bugetul de stat in momentul de fata? Poate ajuta cineva, dumneavoastra stiti despre ce vorbesc eu.

Aceasta intrebare o pun in caz ca aceasta este intreprinderea de care sintem absolut convinsi ca este o ramura care trebuie sa fie sustinuta din bugetul de stat 100% si ea nu trebuie sa fie pusa, activitatea acestei intreprinderi nu poate sa depinda de activitatea intreprinzatorilor pe care noi o punem in momentul de fata. Ma intereseaza la ce nivel 2007 asigura cheltuielile din bugetul de stat activitatea Moldsilva a republicii. Daca este posibilitate.

 

Domnul Mihail Pop:

Activitatea Moldsilva este cu finantare dubla. Deci, din buget si din veniturile proprii, fiindca este la autogestiune. Pentru anul 2007 este planificata intretinerea Aparatului Moldsilva plus 5 milioane investitii. Si restul planului de afaceri Moldsilva il va finanta din venituri proprii. Vreau sa aduc ca exemplu ca pentru prima jumatate a anului curent, practic, toate, pot sa dau gres cu o unitate, toate intreprinderile Moldsilva, amplasate in raioane, au terminat anul, jumatate de an cu profituri, care, ulterior, pot fi directionate in dezvoltarea ramurii respective.

 

Domnul Dmitri Todorogo:

Eu, totusi, daca inteleg, poate materialul nu este cu dumneavoastra, dar ajutor trebuie sa fie acel care... la ce nivel asigurat din banii bugetului de stat... Parerea mea personala: noi, in timp de 2 3 ani, aceasta activitate a acestei intreprinderi trebuie sa o asiguram 100% din bugetul de stat, daca vrem ca in aceasta ramura sa fie realizata politica statului. Daca, noi punem aceasta intreprindere la ceea ce cit el o sa produca parchet, sa comercializeze, sa asigure activitatea, plantarea, intretinerea acestei... indeplinirea sarcinii acestei intreprinderi, desigur, asa avem ce avem astazi. De aceea, daca cifrele... ceva ajutor o sa fie, noi, in lectura a treia neaparat o sa ne intoarcem la aceasta problema.

Multumesc.

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa mentionez inca o data faptul ca finantarea pentru activitatea curenta este suta la suta. Problema este in investitiile capitale, care sint solicitate mult mai mari decit sint alocate din buget acele sume de 5 milioane lei. Dar este ceea ce este. Deci, noi putem aloca, adica Guvernul poate sa propuna spre alocare investitii capitale surse disponibile. De aceea, pe parcursul anului viitor, eu cred ca, din investitiile, din veniturile proprii, Moldsilva va avea posibilitati sa directioneze profiturile pentru investitii, daca pe parcursul anului 2007 situatia va fi buna, la jumatate de an putem sa venim cu rectificarea bugetului, atunci putem sa dam si propuneri. Dar deocamdata propunem ceea ce este posibil.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, deocamdata politica de stat in acest domeniu este gresita. Ea trebuie sa fie corectata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule ministru Pop,

Am doua intrebari care tin, intr-adevar, de conceptul legii, ceea ce constituie obiectul discutiei in prima lectura. Prima intrebare se refera la doua articole din proiectul Legii bugetului anume articolele 2 si 15. Si, inainte de a formula intrebarea propriu-zisa, vreau sa fac o scurta expunere.

Articolul 2, asa cum il definiti dumneavoastra, ca autor, aplica si defineste impozitul privat. Insa definirea si modalitatea de aplicare, ca si subiectul si obiectul unui impozit, asa cum se cunoaste, trebuie sa fie descrisa in Codul fiscal, si nu in Legea bugetului de stat, pentru ca nu este o prevedere care vizeaza un an concret, cum ar fi anul viitor 2007. In Legea bugetului trebuie sa fie indicata doar modificarea cotei impozitului pentru un an anumit sau introducerea unor inlesniri pentru acest impozit pe un an concret sau alte prevederi in acest sens.

Deci, vreau sa va intreb: de ce in loc sa pregatiti un nou titlu sau un nou articol in Codul fiscal privind introducerea si aplicarea impozitului privat, ministerul dumneavoastra sau Guvernul, pe care il reprezentati, introduce in Legea bugetului pe anul 2007 un singur articol cu descrierea minima a acestui impozit, a impozitului privat. Eu cred ca, de principiu, conceptual ar trebui sa intelegem ca Codul fiscal nu poate fi inlocuit de Legea bugetului pentru un an sau altul.

Si a doua intrebare, a doua parte a intrebarii, pentru ca tine, de asemenea, de concept, se refera la articolul 15. Observ ca, prin acest articol, Guvernul sau Ministerul Finantelor propune scutirea de TVA si impozitul pe venit a unui grup anumit de contribuabili. Este vorba de cei care au contribuit la lichidarea consecintelor calamitatilor din 18 19 august 2005, lor urmind a le fi majorate absolut toate datoriile pentru TVA si impozitul pe venit, chiar si acele care nu au nici o legatura cu calamitatile, care au durat doua zile intre 18 si 19 august 2005. Aceasta rezulta in mod clar si univoc din formularea prezentata de dumneavoastra.

In mod normal, credem ca Guvernul ar fi trebuit sa propuna scutirea de TVA si a impozitului pe venit doar a lucrarilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor din datele indicate. Aceasta este prima intrebare care tine conceptual de aceste doua articole.

 

Domnul Mihail Pop:

Daca ne referim la impozitul pe TVA, intr-adevar, acesta este unicul impozit inclus in Legea bugetului. Si eu cred ca el cu timpul va disparea din Legea bugetului, dat fiind faptul ca Ministerul Finantelor deja a elaborat noul titlu al Codului fiscal, pentru anul viitor va veni cu titlul X si in 2009 va veni cu ultimul titlu al Codului fiscal, unde vor fi incluse toate impozitele care nu si-au gasit reflectare in restul titlurilor.

Ceea ce se refera la articolul 15. El prevede scutirea, diminuarea obligatiei fiscale pentru 37 de agenti economici, care au efectuat lucrari la inundatiile care au avut loc in august 2004, cheltuielile totale pe aceste lucrari sint de 8,9 milioane de lei. Deci, este vorba anume de cheltuieli. Da, pentru 37 de intreprinderi din domeniul constructiei, care au contribuit la, sa spunem asa, inlaturarea consecintelor acestor inundatii.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu am inteles. Dar acest lucru trebuie sa fie si eu sint de acord cu aceasta prevedere, specificata clar la articolul 15. Pentru ca acest articol, in formula prezentata de Guvern, este susceptibil de deschidere a portii pentru coruptie, manipulare s.a.m.d. La articolul 15 este vorba clar de scutirea pentru toate datoriile si, in general, pentru activitatea contribuabililor pe parcursul intregului an, nu doar cele legate de cheltuielile suportate in doua zile pentru lichidarea calamitatilor. Eu sint de acord cu aceasta propunere, dar ea trebuie sa se regaseasca expres in cuprinsul articolului 15.

Si a doua intrebare tine de disproportiile pe care, la o analiza atenta, le observam in buget. Pe de o parte, vedem ca in ceea ce priveste investitiile capitale, raionul Hincesti urmeaza sa beneficieze de investitii capitale de doua ori mai mici decit raionul Ocnita, tinind cont de talia, dimensiunile, populatia celor doua raioane, vedem o disproportie de 1 la 4.

Pe de alta parte, observam ca in buget nu este prevazuta alocarea nici unui leu pentru un scop cardinal, pe care il are statul nostru, democratizarea si reintegrarea unui teritoriu pe care nu il controlam in prezent, este vorba de Transnistria. Nici pe domenii nu am regasit specificat in structura cheltuielilor nimic in acest sens. Noi ne-am fixat sarcini ambitioase, avem documente adoptate de Parlament, iar pentru scopul reintregirii tarii, care este un scop major pentru Republica Moldova, nu avem prevazute cheltuieli, in timp ce aratam ca raionul Ocnita beneficiaza de sume importante.

Dupa cum nu vedem nimic in ceea ce priveste alt scop asumat de Parlamentul nostru chiar in prima sedinta, acel al promovarii limbii oficiale a statului si a integrarii armonioase a minoritatilor etnice in ansamblul corpului social, inclusiv prin insusirea temeinica a limbii de stat, nu am vazut nici un fel de diferenta fata de anul trecut in proiectul de buget propus. Deci, inteleg ca Guvernul a neglijat aceasta sarcina politica fixata de Parlament si prezinta disproportiile pe care le-am avut anul trecut si intre zone, si intre domenii, si intre scopuri cardinale fixate politic de Legislativ. Cum explicati dumneavoastra acest lucru?

 

Domnul Mihail Pop:

Cu referinta la diferenta dintre investitiile capitale intre raioane. Deci, la elaborarea compartimentului Investitii capitale s-au inclus, in primul rind, obiecte incepute in anii precedenti si care necesita a fi continuate si pentru anul 2007. De aceea, in unele raioane, intr-adevar, unde sint in etapa de constructie si finalizare edificii de menire social-culturala scoli sau altceva, care necesita, totusi, sa fie finalizate si beneficiaza pentru 2007 de investitii ceva mai mari decit media pe raioane, sa spunem asa.

Si cred ca, lucrul acesta noi trebuie sa luam nu numai pentru un an 2007, trebuie sa luam, sa spunem, pentru mai multi ani, caci anul trecut si anul acesta, de exemplu, Hincesti poate sa aiba mai mari investitii decit Ocnita, dar, in principiu, probabil, ar fi bine pe viitor lucrul acesta sa-l mai strict.

Dar inca o data vreau sa mentionez, daca avem un obiect mare, cum este o scoala, acesta va necesita neaparat niste sume enorme de bani pentru a fi finalizata aceasta scoala. Aceasta se refera, in primul rind, la raionul Ocnita, unde sint, dupa cite stiu eu, doua scoli in etapa de constructie.

Ceea ce se refera la raioanele din stinga Nistrului. Sint preconizate cheltuieli pentru Ministerul Educatiei si Tineretului: pentru procurarea unitatilor de transport un milion de lei, pentru reparatia scolilor si edificiilor din ramura invatamintului sint preconizate sume, nu pot sa spun cu precizie, dar mi se pare, tot un milion de lei. Alte cheltuieli, sa spunem, in investitii, probabil, in momentul de fata este imposibil de a face.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

De exemplu, retransmiterea programelor de radio si televiziune, facilitarea publicatiilor periodice care trebuie sa patrunda acolo si tot asa mai departe. Pentru ca ceea ce spuneti dumneavoastra despre scolile din Transnistria sint acele citeva scoli subordonate ministerului nostru. In mod normal, avem cheltuieli, acestea sint implicite. Eu ma refeream la intreg acest teritoriu pentru care Republica Moldova nu face nici un efort financiar in scopul reintegrarii sale.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu este chiar asa, fiindca, sa spunem, radioteleviziunea beneficiaza anual de un articol special in suma de 5 milioane de lei pentru dotarea telecompaniei. De aceea, treptat, din an in an, compania isi modernizeaza utilajul, aparatajul, care, cred, nu stiu posibilitatile de a cuprinde acest teritoriu, dar cheltuielile in aceasta companie anual sint la investitii 5 milioane minimum.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Intrebarea mea a fost motivata de faptul ca exista organisme internationale, exista guverne prietene ale Republicii Moldova care ar putea contribui substantial pentru aceste scopuri, dar, din pacate, in momentul in care bugetul Republicii Moldova nu prevede la aceste capitole pentru aceste scopuri politice cardinale nici un fel de cheltuieli, nimeni nu ne poate ajuta, nu poate suplimenta atit timp cit contributia noastra este zero.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarile mele, practic, vizeaza ambele ministere, deoarece consecventa actiunilor, pe care le veti intreprinde, stimati domni ministri, vor crea mecanisme bune de protectie a unor categorii de populatie.

In primul rind, este vorba de preturile la marfurile nealimentare, care pe parcursul anului 2006, au crescut cu 9,6 %, inclusiv la medicamente 22,4, o data cu introducerea TVA de 8 si 20% pentru medicamente si preparate parafarmaceutice. Aceste actiuni au dus la micsorarea unui indicator destul de esential pentru sanatatea populatiei consumul de medicamente.

Si in bugetul pentru 2007 nu am gasit raspuns la o asemenea intrebare, cum este compensarea cheltuielilor pentru unele categorii de cetateni care nu cad sub incidenta programului unic si nici sub incidenta programelor de stat. Este vorba de o buna parte de pensionari, care a dat Dumnezeu si nu sufera de tuberculoza, diabet zaharat, boli psihice si, totodata, nu cad sub incidenta programului unic, dar duc o lipsa de surse financiare pentru procurarea medicamentelor. Poate nu este atit o intrebare, cit o propunere, deoarece tine cont de conceptul Legii bugetului de stat pentru anul viitor, daca nu ati reusit in 2007 macar pentru 2008 sa tineti cont de aceasta propunere, cred ca este binevenita.

Si a doua intrebare. Ce vor intreprinde ambele ministere, daca este prevazut, poate imi spuneti si gasesc, ca cota cheltuielilor in structura cheltuielilor ramurilor pe grupuri functionale in bugetul de stat, cum sint pensiile unor categorii de angajati de circa 20,8, ne dam bine seama ca este o povara destul de mare pentru bugetul de stat... ma refer la masurile intreprinse de dumneavoastra in unificarea sistemului de pensionare. Si stiu ca deja au inceput unele actiuni, dar, cu parere de rau, nu ati avut ambele ministere sustinere. Cred ca este timpul ca sa promovati mai convingator aceste idei atit Ministerul Economiei si Comertului, cit si Ministerul Finantelor. Eu cred ca acesta e a doua propunere, deoarece tine cont anume de conceptul legii si pentru a micsora povara bugetului de stat.

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, ceea ce se refera la majorarea preturilor. Deci, Fondul social este subventionat din bugetul de stat in suma de 810 milioane de lei, cu o depasire fata de anul curent cu 122 milioane de lei, care include: subventionarea pentru cresterea preturilor la gazele naturale, energia termica si alte subventionari si dotatii care le face din buget.

Ceea ce se refera la medicamente si la programe. Programele guvernamentale vor fi finantate in 2007 fata de 2006 cu peste 60 milioane de lei mai mult, de la
180 la 240 milioane de lei. Plus la aceasta, nu trebuie sa uitam ca toata populatia este asigurata partial de Guvern, acei care nu activeaza, nu lucreaza si transferurile la bugetul asigurarilor in medicina au ajuns la cifra de un miliard de 195 milioane, adica o crestere de 193 de milioane de lei, care compenseaza si cresterea pretului la medicamente.

Totodata, Compania de Asigurari in Medicina are venituri suplimentare din acumulari din 2 si 5 plus 2 si 5 de 712 milioane. In total Compania va beneficia de o suma egala cu aproape 1,9 miliarde de lei, ceea ce este o crestere foarte esentiala in ramura ocrotirii sanatatii. Ceea ce se refera la pensionari. Este pornita reforma sistemului de pensionare. Si eu cred ca, pe parcursul anului 2007, aceasta reforma va fi finalizata.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa va pun o intrebare referitor la aceea ce se numeste fondurile speciale sau mijloacele speciale ale institutiilor de invatamint. Noi la tema aceasta vorbim de vreo 3 ani de zile, ca ar trebui de prevazut toate aceste mijloace speciale, de fapt, in bugetul de stat si sa fie repartizate intr-un fel sau in altul uniform tuturor institutiilor de invatamint, deoarece institutiile de invatamint de stat sint de stat, sint publice. Din acest punct de vedere apare o inechitate si la salarizare, si la constructiile capitale. La o institutie de invatamint acelasi profesor cu aceeasi vechime in munca, cu aceeasi calificare, cu aceeasi atestare sustinuta primeste un oarecare salariu, sa spunem asa, una mie de lei. La alta institutie, din cauza ca sint mijloace speciale, institutia respectiva poate sa ii majoreze salariul de 5, de 6 ori acelui profesor. Desigur, ar trebui sa ne bucuram ca primeste de 5 ori mai mult, dar este rau cind altul primeste de 5 ori mai putin.

Din acest punct de vedere, consider ca noi, practic, distrugem institutiile de invatamint care pregatesc pedagogi, medici si alti specialisti, asa, pas cu pas, din cauza, iata a acestei inechitati sociale.

Si a doua problema. Tot din cauza mijloacelor speciale, unele institutii de invatamint construiesc cladiri, renoveaza, fac lucruri bune, in timp ce altele nu au posibilitate uneori sa cumpere lucrurile cele mai elementare. Si noi la tema aceasta vorbim si vorbim un an, vorbim doi, 2003, 2004, 2005, am ajuns in 2007 si inca nu am corectat. Si atunci eu pun intrebare catre Ministerul Economiei si Comertului si catre Ministerul Finantelor: in ce masura se iau in vedere propunerile deputatilor, care vin in comisie, fiindca, deja 3 ani le inaintez in comisie si nimeni nu tine cont de aceste propuneri, desigur, sint nevoit sa ies la microfonul Parlamentului si sa vorbesc public despre aceasta?

Si aici este legata, vreau sa va spun si o alta problema a salariului. Chestia e ca noi am facut niste majorari la salariu, intr-adevar, dumneavoastra ati subliniat si aceasta e corect, in ultimii ani in invatamintul preuniversitar, dar s-a creat o discrepanta intre salariul pedagogului din invatamintul preuniversitar, care este, de fapt, destul de jos... Vreau sa va spun ca acel din invatamintul universitar este inca si mai jos, fiindca pedagogul din invatamintul universitar primeste acum, practic, cu 25% mai putin decit pedagogul din invatamintul preuniversitar. Este o situatie absolut anormala si se cere de acum de doi ani de zile majorarea salariului in institutiile de invatamint superior.

Si acest salariu, pe care trebuie sa il primeasca profesorul in institutiile de invatamint superior, trebuie sa fie dictat de stat si nu numaidecit de rector. Cu tot respectul fata de rectorii nostri, dar salariul sau partea leului in salariul profesorului trebuie sa il aiba din bugetul de stat. Eu nu vorbesc despre cele private, eu vorbesc despre acestea de stat. Si din acest punct de vedere noi nu am vazut nici in bugetul anului 2007 o regula in aceasta problema. As insista ca aceste lucruri sa fie facute in cel mai apropiat timp si sa veniti cu un concept foarte clar al salarizarii.

A doua problema este, intr-adevar... nu am nimic impotriva organelor de forta de la noi, isi fac misiunea si sa dea Dumnezeu sa si-o faca bine si in continuare, dar sintem, totusi, o tara destul de saraca. Din acest punct de vedere, nu as intelege eu personal si colegii mei din comisia parlamentara logica majorarii in unele organe cu 34 36% si, totodata, pentru unele categorii de salariati in invatamint, in buget pentru muncitorii auxiliari din buget, care lucreaza in acest domeniu, nu se gasesc bani, deci, trebuie gasiti acesti bani. Trebuie sa ne dumerim unde avem niste cheltuieli pentru Aparatul, sa vorbim asa, birocratic al tarii si sa gasim, fiindca lumea ne intelege, ne sustine, vede anumite rezultate, dar vreau sa va spun ca vede si partile slabe ale bugetului nostru.

Anul trecut in bugetul de stat organele de drept au avut 7% din buget, anul acesta sint preconizate 8%, e o majorare cu 1%. S-ar parea ca nu e mult, dar acestia sint bani mari. Totodata, in invatamint in 2005 am avut un rezultat foarte bun 12% in bugetul national, anul trecut am avut 11,7, acum avem 11,5%. E in descrestere. Daca noi vorbim ca invatamintul este o prioritate, daca noi atita legislatie facem si in domeniul inovarii, si al stiintei s.a.m.d. si vrem calculatoare in scoli, vrem profesori bine pregatiti, cheltuim bani multi pentru pregatirea specialistilor, atunci care ar fi rezultatul daca, in cele din urma, pentru scoala incepem sa platim mai putini bani. Nu inteleg logica bugetului pentru anul acesta in domeniul invatamintului.

Anul trecut am inteles-o si am sprijinit-o si toti ultimii ani, dar anul acesta au aparut niste intrebari, domnule ministru. La comisie noi nu am primit un raspuns clar la majoritatea intrebarilor, inclusiv si la tema abordata de colegul meu Dragomir, cea a culturii. Noi, ce, am rezolvat toate problemele in cultura ca sa micsoram cu 10 milioane bugetul? Nu este clara. Si dumneavoastra nu ati raspuns pozitiv, afirmativ la aceasta intrebare. Trebuia sa cautati solutiile.

 

Domnul Mihail Pop:

Daca imi permiteti. Deci prima intrebare, ce tine de mijloacele speciale, deci este cadrul legal in momentul de fata care prevede ca mijloacele speciale sint utilizate de catre institutiile care le acumuleaza aceste mijloace. Pentru a modifica distribuirea acestor mijloace, este necesar, in primul rind, de modificat legislatia.

Cu referinta la propunerea ca in proiectul de lege sa fie examinat sistemul de salarizare in scoli si in universitati, deci acesta este un obiect al Legii nr.355. Noi, in bugetul, in proiectul bugetului, acest lucru nu putem sa il punem, fiindca tine de legislatie.

Ceea ce se refera la procentele pe care dumneavoastra le-ati nominalizat, deci acestea sint niste procente ca pondere in cheltuielile generale. Deci, cheltuielile generale anul acesta au crescut pina la 12 miliarde 134 milioane si cu 1% a scazut ponderea cheltuielilor in invatamint, dar tendinta de majorare a cheltuielilor in invatamint se mentine, ceea ce se compara cu ministerele de forta.

Eu, probabil, am dat un raspuns comparabil, care este intre Ministerul Educatiei si Tineretului si ministerele de forta. Ceea ce se refera la cultura. Cultura se finanteaza din doua componente. Este componenta bugetului de stat si este componenta bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.

Anual, in normativele de defalcari in relatii interbugetare, intre bugetul de stat si bugetul unitatilor administrativ-teritoriale la cultura se adauga niste cheltuieli suplimentare. Acum, pentru cultura, la nivel de raion, sint luate in calcule 6,6 lei cheltuieli pe cap de locuitor, adica, in dependenta de marimea raionului, in cheltuieli pentru cultura se planifica 6,6 lei, se inmulteste, deci undeva intre jumatate de milion si 800, 900 de mii suplimentar cheltuieli pentru institutiile de cultura din centrele raionale.

Si vreau inca o data sa mentionez. Cheltuielile legate de salarizare, cultura si de indexarea pentru caldura si procurare de rechizite s-au indexat si au crescut cu 17 milioane comparativ cu anul curent.

Problema e ca proiectul, de 9,6 milioane, se finalizeaza anul acesta, anul viitor nu continua si e clar ca este problema investitiilor, care sint egale cu 16,6 milioane de lei, dar pentru anul acesta nu sint posibilitati de a subventiona sau de a finanta acest capitol pentru cultura.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am citeva intrebari la domnul ministru al economiei si comertului. Dar ca sa fie cu o intrebare mai putin, am vrut sa fac o remarca la ceea ce au mentionat domnul Stepaniuc si domnul Braghis, la procedura de finantare a invatamintului si culturii, sanatatii, mecanismele care, de mai multi ani de zile, sint folosite in bugetul de stat. De fapt noi, acei de la Partidul Democratiei Sociale, si in special domnul Braghis, de multe ori si ani la rind am mentionat aceste lucruri.

Ne bucura faptul ca si in majoritatea de guvernare incep a recunoaste si a intelege aceste lucruri, nu ne ramine decit sa speram ca si Guvernul va intelege mai usor aceste probleme si cumva va incerca sa solutioneze pozitiv si sa reactioneze pozitiv la solutionarea acestor probleme pe care le inregistram de ani de zile.

Domnule ministru,

Acum intrebarea. De fapt, pe parcursul anului si citeva luni in urma atit Presedintele republicii, cit si Guvernul au anuntat, au declarat niste prioritati ale Guvernului pentru anul 2007. Daca nu va este greu, va rog inca o data sa le reamintiti deputatilor aceste prioritati si va rog sa ne explicati cum isi gasesc ele sustinerea in proiectul Legii bugetului pe anul 2007.

 

Domnul Mihail Pop:

Poate le nominalizati.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu. Domnul ministru al economiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, in ceea ce tine de prioritatile Guvernului pentru anul 2007, as dori sa remarc ca toate prioritatile sint incluse in acele programe nationale pe care dumneavoastra, bineinteles, le cunoasteti. In special este vorba de SCERS, strategia de crestere economica si reducere a saraciei si de Planul de actiuni Republica Moldova UE.

Cred ca nu ar fi corect acum sa incep a enumera absolut tot ceea ce prevad aceste programe nationale, insa tin sa mentionez ca pentru anul 2007 sint stabilite unele prioritati foarte clare in ceea ce tine de atragerea investitiilor si promovarea exporturilor. Pot veni aici chiar cu unele detalii, daca considerati oportun.

De asemenea, au fost aprobate doua strategii sectoriale in ceea ce tine de dezvoltarea sectorului agrar sau a productiei agricole si de dezvoltarea producerii industriale, unde, de asemenea, este stipulat in detalii tot ceea ce tine de dezvoltarea acestor sectoare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Multumesc.

As fi si chiar cred ca sint de acord cu dumneavoastra ca si agricultura, si promovarea exporturilor trebuie sa fie o prioritate a Guvernului de toate zilele. Dar problema este alta. Ele pot fi declarate ca prioritati, dar nu vor fi executate, caci nu au suportul necesar. Si eu de aceea am si incercat sa va conving ca dumneavoastra sa ne aratati care este acel suport financiar pe care il vor avea aceste proiecte pe parcursul anului 2007 cu sustinerea financiara preconizata in Legea bugetului. Ele, pur si simplu, nu sint si atunci ramin numai declarative.

Deci, practic, daca Guvernul anunta o prioritate a sa, ea trebuie sa fie cumva realizata prin unele prioritati si financiare, si institutionale, si organizatorice, ceea ce nu este. Daca prioritatea Guvernului este agricultura, ea a fost si in anul 2005, si in 2004. (Rumoare in sala.)

De aceea, eu nu cred, mie mi se pare ca Guvernul, pur si simplu, nu are prioritati la formarea Legi bugetului, este o tehnologie simpla pe care Guvernul a insusit-o. Sint veniturile, le impartim cum dorim noi, ne ascundem sub tutela legii despre procesul si sistemul bugetar si cu aceasta incheiem toate discutiile pe marginea proiectului mentionat.

Eu cred ca nu este corect. Guvernul ar trebui sa vina cu niste proiecte reale, cu niste proiecte care ar impulsiona activitatea economica, transformind bugetul tarii dintr-un buget de consum intr-un buget activ de dezvoltare. Aceasta am vrut sa spun.

Si a doua intrebare.

 

Domnul Mihail Pop:

Dar o completare, daca s-ar putea.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

A doua intrebare este legata de cresterea...

De asemenea este adresata dumneavoastra.

 

Domnul Mihail Pop:

Ca raspuns.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

De cresterea produsului intern brut de 4%.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul, o clipa va rog, ce-i cu procedura.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu vreau ca totusi dumneavoastra sa ii oferiti cuvintul doamnei Grecianii, sa dea raspuns domnului Bolboceanu.

 

Domnul Marian Lupu:

Logic.

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Doamna presedinte,

Dar nu am nevoie de avocati.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stati putin...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu am nevoie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu inteleg foarte bine...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Doamna presedinte,

Nu am nevoie de avocati.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa ne intelegem in felul urmator. Este intrebare, este raspuns. Daca nu este intrebare si este exprimare de pozitie, se inscrie pentru luare de cuvint, macar asa, cel putin sa urmam aceasta regula scrisa.

Deci, daca a fost oferita intrebarea, fiindca sintem la runda de intrebari raspunsuri, sa urmam aceasta cale. Va asigur ca, dupa adoptarea noului Regulament al Parlamentului in lectura a doua, vor fi prescrise foarte clar si
foarte strict aceste norme de procedura. Intrebare, doua minute, frumos mergem inainte.

Microfonul nr.1.

 

Doamna Zinaida Grecianii prim viceprim-ministru:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule Bolboceanu,

Eu cred ca dumneavoastra cunoasteti foarte bine procedura de elaborare a bugetului, procedura de utilizare a bugetului, procedura de control.

Si dumneavoastra, cunoscind acest lucru, nu stiu, poate nu ati izbutit foarte bine sa studiati acest proiect de buget care va este oferit, eu inteleg ca volumul de materiale este foarte mare, de aceea dumneavoastra aveti timp inca sa il studiati pentru lectura a treia si sa gasiti acele prioritati care sint stabilite. Noi nu putem sa reprofilam bugetul, sa il reformam, reformulam si sa stabilim alte notiuni de elaborare a bugetului decit deja cele adoptate.

De aceea, bugetul este buget si noi nu putem sa ne dezicem in buget de capitolul invatamint, de capitolul cultura, de capitolul ocrotirea sanatatii si sa spunem ca are prioritate integrarea europeana sau are prioritate nu stiu ce. Cheltuielile, urmariti pe fiecare capitol, comparativ chiar cu anul 2004, cu ceea ce a fost executat. Cheltuielile de ordin economic au crescut de doua ori. Cheltuielile pentru agricultura s-au majorat de 4 ori.

Dar mai este si alta logica, logica de investitii, de investitii private si nimeni nu poate sa dezvolte sectorul privat pe baza alocatiilor de la buget. Cred ca noi trebuie sa cream pentru aceasta alte conditii si alte stimulente si ele sint foarte bine definite si in politica fiscala, si in politica bugetara, care a fost adoptata de catre dumneavoastra in luna iulie curent.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Continuati, va rog, cu intrebari daca sint.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu am numai o replica. Fara doar si poate, noi, pentru lectura a treia, vom studia Legea bugetului mai minutios si vom veni cu propunerile respective.

Doamna viceprim-ministru,

Eu as fi de acord cu dumneavoastra si in problema prioritatilor, si in problema realizarii acestor prioritati, daca nu ar fi un lucru, care astazi deja s-a mentionat.

Cheltuielile pentru institutiile de forta in bugetul de stat cresc cu 35 la suta, cheltuielile pentru educatie, cheltuielile pentru cultura cu 15, 18 la suta. Iata, daca acestea sint prioritatile Guvernului, trebuie sa spunem raspicat si clar ca acestea sint prioritatile Guvernului si atunci sint intelese si tehnologiile, si prioritatile.

Si acum intrebarea a doua, catre domnul ministru.

Domnule ministru,

Intrebarea a doua se refera la cresterea de 4%, preconizata in proiectul de lege a bugetului. De fapt, daca mai corect sa spunem, este o scadere, noi inregistram de acum de citiva ani o scadere a ritmurilor de crestere a produsului intern brut si aceasta situatie ar trebui sa ne deranjeze pe toti, dar chiar si daca Guvernul vine cu aceste 4%, eu as vrea sa cunosc care sint factorii care vor realiza aceasta crestere pe parcursul anului 2007?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, stimate domnule deputat,

Mi-as permite sa fac o remarca ca, in principiu, descresterea a fost pina in anul 2000, deoarece cunoastem ca pina anul 2001 a fost o descrestere circa cu 69 la suta a PIB-ului fata de primii ani de independenta.

Insa, in ceea ce tine de factorii care vor influenta la cresterea produsului intern brut pentru anul 2007, am mentionat deja ca pentru resurse, cunoasteti ca produsul intern brut se formeaza, poate fi analizat de doua componente sau dupa resurse, sau dupa utilizari. Pe resurse am spus ca la valoarea adaugata bruta pe bunuri va fi o crestere sau un suport, aport de 1,48 la suta, pe servicii 1,73 la suta si impozite nete pe produse si import 0,81. In suma este vorba de 4%. Aceasta este structura preconizata a crearii produsului intern brut, a cresterii produsului intern brut pentru componenta pe resurse.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule ministru.

Eu nu neg faptul ca, poate, si este corect ceea ce spuneti dumneavoastra si abordarea dumneavoastra poate avea, eu stiu, temei la viata. Dar vedeti care este situatia, tendinta pentru anul 2005, pentru anul 2006, valoarea adaugata bruta in agricultura are o tendinta de scadere.

In industria de prelucrare tot de scadere, in industria sticlei tot scade si va scadea si noi cunoastem care sint problemele in aceste ramuri si de ce, spre regret.

De aceea, astazi, ar trebui sa spunem clar ca sursa de crestere economica ramine totusi consumul intern.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Sursa principala de crestere economica ramine consumul intern.

 

Domnul Marian Lupu:

Ma iertati ca intervin, totusi faceti-ma si eu sa inteleg mai bine, ce va impiedica sa...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Sinteti de acord cu aceasta?

 

Domnul Marian Lupu:

Ce va impiedica sa va inscrieti pentru luare de cuvint, fiindca nu atit persista caracterul de intrebare, ci de exprimare de pozitie. De ce mergem pe aceasta cale?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Solicitati-va inscrierea acum.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu am solicitat raspuns la o intrebare si nu mi s-a raspuns corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Spuneti, va rog, care este intrebarea.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pentru ca si Guvernul in nota explicativa...

 

Domnul Marian Lupu:

Cui explicati dumneavoastra aceste lucruri, spuneti-mi va rog?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pai, de ce sa nu explic. Ei confirma ca sursa de crestere pentru anul 2007...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ramine consumul intern. Domnul ministru ne explica o alta situatie.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Eu v-am explicat structura cresterii produsului intern brut pe resurse.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Nu v-am intrebat structura.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu mi-ati permis pe utilizari. Pe utilizari sint 3 componente. Cea mai mare crestere este formarea bruta de capital, care va avea un suport de 3,83, minus 5,91, este suportul la cresterea produsului intern brut cu minus a deficitului balantei comerciale de 5,91 si ne ramine un plus de 1,06, ceea ce tine de consum. Insa o crestere vadita este formarea bruta de capital. Daca imi permiteti sa va raspund.

 

Domnul Marian Lupu:

Urmatoarea.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine, multumesc.

Si am o intrebare catre domnul ministru al finantelor Mihail Pop.

Domnule ministru,

Vreau sa ma refer la estimarea cheltuielilor salariale in sectorul bugetar si as vrea... in contextul analizelor facute la acest capitol pentru fondul de salarizare in sistemul bugetar in calcul a fost luata grila de salarizare pentru anul acesta.

Cunoastem ca pentru implementarea Legii nr.355 in 2007 majorarile trebuie sa fie de 20%, adica noi trebuie sa revenim la salariile de 100%. Pentru anul 2006 au fost preconizate in lege la 80, 90% pentru diferite categorii.

Cum vom realiza implementarea acestei legi daca in buget nu sint sursele necesare preconizate sau definitive. Ce facem atunci?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci cu implementarea etapei a doua a Legii nr.355 noi vom veni cu propuneri ceva mai tirziu.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Adica noi recunoastem ca nu avem in buget preconizate sursele respective si vom face, pe parcursul anului, modificari pentru a putea realiza principiile Legii nr.355 despre sistemul de salarizare in sectorul public.

Asa iese, da?

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Am o ora 20 de minute, da?

Domnule ministru,

Mai intii de toate, vreau sa incep cu o remarca. Proiectul de lege pe care il discutam astazi este unul foarte important, fara indoiala, si poate ca ar fi fost cazul ca sa avem placerea de a ne intretine astazi chiar cu domnul Prim-ministru.

Domnule Presedinte,

Poate ogoiti acesti copii teribili ai democratiei moldovenesti, care sint colegii dumneavoastra de partid. Am doua intrebari.

Prima intrebare se refera la Transnistria, subiect pe care l-a abordat de altfel si domnul Vlad Cubreacov, dar vreau sa il abordez dintr-un alt punct de vedere. De ce nu se regaseste in proiectul de buget pe care il prezentati dumneavoastra un fond special pentru zona de est a Republicii Moldova.

Vreau sa va spun ca si eu, cred ca si domnul Cubreacov, si doamna Pavlicenco au fost abordati de colegi de la US Moldova foundation care au sugerat sa punem aceasta intrebare.

Deci, nu este o intrebare pe care o pun neaparat in nume propriu. S-ar putea ca colegii americani sa favorizeze existenta unui fond special pentru sustinerea reintegrarii Republicii Moldova.

Problema insa este ca Guvernul Republicii Moldova ignora problema in cauza, adica a reintegrarii. Exista sau nu o strategie pentru reintegrare, pe care o are Guvernul Republicii Moldova, care sa includa anumite capitole: invatamint, burse, sustinerea societatii civile din zona de est a Nistrului?

Orice tara care se confrunta cu situatii similare Republicii Moldova de separatism are un capitol in buget, un fond care se refera la reintegrarea, politica de reintegrare. Poate ca pentru lectura urmatoare revizuiti, includeti un astfel de punct care, cred, este absolut necesar. Intelegem ca fondurile sint restrinse, dar este un capitol necesar, cel putin de ochii lumii sa avem acest punct in buget.

Si va pun si cea de a doua intrebare. Noi spunem ca avem anumite restante la dezvoltarea societatii civile in Republica Moldova. Consideram, totodata ca este o prioritate. Ne lamentam frecvent de situatia in care se afla societatea civila in Republica Moldova.

Ne dam foarte bine seama ca pina in momentul de fata tot ce inseamna societate civila in Republica Moldova traieste din donatii, din donatii care vin din exterior: Eurasia, TACIS, Fundatia Soros s.a.m.d. De ce nu exista macar un minim de sustinere din partea Guvernului Republicii Moldova? Repet inca o data, este, imi dau seama ca este un buget auster, sint conditii foarte dificile, dar cred ca este un capitol care se cere intr-o tara in curs de democratizare.

 

Domnul Mihail Pop:

Incep raspunsul cu intrebarea a doua. Noi, in republica, am inregistrat peste
4 mii de organizatii nonguvernamentale. Daca in buget planificam o oarecare suma, apare intrebarea administrarii acestei sume si cui si pentru ce se acorda. Acesta este un moment. De aceea, nici nu s-a pus intrebarea pentru sustinerea acestor organizatii nonguvernamentale pe motivul numarului foarte esential, dupa noi, a acestor organizatii.

Ceea ce se refera la actiunile cu Transnistria. Deci, eu m-am referit la reparatia scolilor. Ministerul Educatiei si Tineretului are planificat pentru studentii din Transnistria care vin la studii pe malul drept la Chisinau sau in alte orase ale republicii cuantumul de studenti care beneficiaza de burse pentru a-si face studiile in Chisinau. De aceea, aici sint sustineri, poate ele necesita a fi evidentiate aparte, pentru ca sa fie mai clare, dar sustinere in aceasta directie este.

In privinta la aceea ce se refera la raioanele limitrofe sau la localitatile limitrofe cu Transnistria, este planificata suma de 6 milioane, aproape 6 milioane 100 de mii, mai precis 6 milioane 90 de mii, pentru ca sa fie compensata diferenta de preturi la gazele naturale, la energia electrica, energia termica, procurata de pe malul sting, raioanele, localitatile care sint in componenta Republicii Moldova.

Dupa cum stiti, raionul Dubasari a primit, printr-o lege, statut de zona de antreprenoriat liber, unde sint date scutiri la plata impozitelor pentru a favoriza dezvoltarea acestei zone. Plus la aceasta, statul si-a asumat compensarea pierderilor gospodariilor taranesti din zona din raionul Dubasari, pentru compensarea pierderilor pentru neprelucrarea paminturilor care se afla dupa traseul Ribnita Tiraspol. Si, suplimentar la aceasta, mai sint programe care sint directionate la reparatia drumurilor, investitii in reparatia gradinitelor de copii, scolilor s.a.m.d. Deci, nu putem spune ca aceasta zona la noi este fara atentie. Din contra, eu cred ca atentia este destul de sporita asupra acestei zone.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Domnule ministru,

Dumneavoastra va referiti, de fapt, la localitatile care se afla sub jurisdictia Republicii Moldova si la ceea la ce ma refeream eu si cred ca si domnul Cubreacov se referea la politica de reintegrare. Deci, sa ne referim la teritoriul aflat sub administratia autoritatilor separatiste de la Tiraspol. Deci, programe pentru legatura cu aceasta zona, promovarea Republicii Moldova, sustinerea scolilor, sustinerea presei s.a.m.d. Deci, este altceva si va rog sa va ginditi la acest lucru.

Acum, la societatea civila raspunsul dumneavoastra este cu totul si cu totul nemultumitor, pentru ca, desingur, sint foarte multe organizatii neguvernamentale. Dar in orice tara organizatiile neguvernamentale aplica, prezinta proiecte, aceste proiecte pot fi acceptate, pot fi respinse, desigur ca ni o sa finantati 7 mii de organizatii neguvernamentale cite sint in momentul de fata. Pot fi anuntate domenii care sint prioritare pentru noi: integrare europeana, cooperare transfrontaliera, relatii cu Transnistria s.a.m.d. Deci, nu este un raspuns satisfacator. Vreau sa va atrag atentia cred ca sintem unica tara din Europa, poate cu exceptia Republicii Belarus, in care nu exista un capitol legat de sustinerea societatii civile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am o intrebare adresata Ministrului Economiei si Comertului, domnului Dodon. In general, exercitiul bugetar este important nu numai pentru deputatii din Parlament, fiindca aici dumneavoastra puteti sa capatati suportul fara nici o problema, adica din partea majoritatii. Dar este important si pentru acei care ne asculta din exterior, adica care sint in afara Parlamentului.

Domnule ministru,

Piata noastra interna este mica. Dar, totusi, importurile sint mari. Si dumneavoastra, cu o seninatate asa foarte stranie, ati spus ca nu este nimic strasnic, fiindca, uite, vecinii au aceeasi situatie.

Dar ei nu au situatie cind deficitul balantei comerciale este mai mare decit cifra exporturilor, nu au asa situatie.

Domnule ministru al economiei si comertului,

Eu vreau sa va intreb, de cite ori dumneavoastra personal v-ati intilnit cu capii celor mai mari intreprinderi internationale, cum ar fi IBM-ul, cu ar fi LG, cu ar fi Franki s.a.m.d. Fiindca, daca sa ne uitam in structura importurilor pe care le avem noi, avem multe electrocasnice, chestii legate de calculatoare s.a.m.d. Care sint transferurile acestei produceri aici, pe teritoriul Republicii Moldova? Si sa ne explicati dumneavoastra, de pilda, care este politica Guvernului, ce fel de facilitati s.a.m.d.?

Fiindca abordarea este foarte simpla din punct de vedere al situatiei din Republica Moldova pe care dumneavoastra o faceti. Cifrele ne arata foarte clar ca, uitati-va, exporturile cresc cu 100 de milioane la anul viitor, dar importul cu 300 de milioane.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Cosarciuc,

Da, daca imi permiteti. As raspunde concret la intrebarea pe care ati pus-o dumneavoastra. Chiar pe parcursul saptaminii curente am avut intrevederi cu compania IBM. Pot sa va aduc si numele, daca doriti, ai reprezentantilor companiei, care sint gata sa vina in Republica Moldova pentru a-si lansa unele activitati cu valoare adaugata sporita, produceri si acordari de servicii in Republica Moldova.

Suplimentar la aceasta, am avut intrevederi si am convins, cel putin noi personal, inclusiv colaboratorii Ministerului Economiei si Comertului, un investitor de talie internationala, mondiala, al treilea producator, vorbim de Compania Geox, care a luat decizia sa vina in Republica Moldova sa faca investitii. Personal Ministerul Economiei si Comertului a avut intrevederi cu un investitor german, care vine sa isi plaseze aici unele produceri pe care le are in momentul de fata in Europa de Sud, Centru.

Daca doriti sa vin concret cu unele actiuni, sint gata, daca ma primiti la dumneavoastra in comisie, sa vin cu unele explicatii la acest domeniu. Insa, stimate domnule deputat, as dori sa fim destul de sinceri, se face destul de mult si este o conjunctura foarte buna regionala, pentru ca acesti investitori, si nu doar acestia, sa vina in Republica Moldova. Puteti fi siguri ca Ministerul Economiei si Comertului si Guvernul fac totul la acest capitol.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule ministru.

Eu sint sigur ca nu faceti nimic, fiindca daca facem o referinta la Romania, aceasta in fiecare luna, atrage 1 miliard de euro investitii straine, investitii straine directe. In Republica Moldova, dumneavoastra stiti care este nivelul investitiilor directe pe cap de locuitor si in general al investitiilor straine directe. Si altceva chiar, in ceea ce dumneavoastra ati prezentat, deficitul balantei comerciale, cota in PIB in 2006 54% deficitul balantei comerciale, in 2007 58%... ca, in principiu, situatia nu se imbunatateste, dar se inrautateste.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Daca facem o comparatie, 1 miliard de euro atras de Romania ca investitii straine directe in anul 2005 ne referim la cifrele anului 2005.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu zic pe luna.

 

Domnul Igor Dodon:

Si se face in comparatie cu investitiile straine directe, atrase de catre tarile care se afla in aceeasi situatie ca si Republica Moldova, deoarece Republica Moldova a atras aceste investitii datorita acordului de asociere, si dumneavoastra cunoasteti lucrul acesta destul de bine. Si stiti ca, incepind cu 1 ianuarie 2007, cind Republica Moldova devine vecina cu Uniunea Europeana, situatia se va schimba brusc in folosul climatului si atragerii investitorilor in Republica Moldova.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Noi vedem cum se schimba brusc situatia in industria vinurilor, fiindca din
27 martie si pina acum Guvernul nu a aprobat nici o politica de stimulare a certificarii sistemului de asigurare a inofensivitatii. Si fara acest sistem de asigurare a inofensivitatii n-avem ce cauta in Europa. Dumneavoastra aceasta cunoasteti foarte bine.

Nici o intreprindere de vinificatie, pina in momentul de fata, nu s-a ocupat si nu se ocupa de aceasta chestie, adica de certificarea sistemului in conformitate cu standardele HGGP. Si in acest caz dumneavoastra nu ati venit aici, in Parlament, si de acum chir si in ceea ce propuneti aici ca prioritati nu am vazut ca cheltuiti banii sau veti cheltui bani pentru stimularea certificarii sistemului de asigurare a inofensivitatii si a sistemului calitatii. Nu am vazut acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate continuam cu intrebari? Va rog.

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru aprecierea calitatii vinului in buget sint la investitii 3 milioane de lei pentru dotarea Institutului de Vinificatie. Plus la aceasta, pe parcursul anului curent, pentru medicina preventiva a fost alocata o suma de circa 500 de mii de lei pentru acreditarea unor laboratoare in tarile Uniunii Europene. Si suplimentar se aloca, acum bani s-au alocat tot pentru a certifica laboratoarele in Federatia Rusa. In directia aceasta se lucreaza.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu am citit hotarirea de Guvern privind crearea acestui centru de determinare a calitatii. Dar iarasi noi mergem la final, dar nu mergem de la inceput, de acolo de unde apar strugurii.

 

Domnul Mihai Pop:

Si in programele ivestitionale, daca atrageti atentia, Serviciul Standartizare si Metrologie are tot un program la acest compartiment pentru 2007.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru al finantelor,

Fiindca nu aveti raspunsuri si degeaba facem acest exercitiu, fiindca lumea intelege ca nu aveti aceste argumente. Catre domnul ministru al finantelor Mihail Pop, dumneavoastra ati spus ca au crescut, vor creste pentru anul viitor alocatiile in fondul pentru subventionarea agriculturii. In anul 2006 scontat sau estimat vor fi cheltuielile in acest fond alocate 245 de milioane si in 2007 240 de milioane. Despre care crestere dumneavoastra vorbiti?

 

Domnul Mihai Pop:

Deci, total agricultura.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu vorbesc concret de fondurile de subventionare. Sa raspundem la intrebari concrete cu raspunsuri concrete.

 

Domnul Mihail Pop:

Noi trebuie sa ne uitam in ansamblu. In total, in 2007, agricultura va fi finantata fata de 2006 plus 156 milioane de lei. Din care sint si programe de
200 milioane de lei, despre care am mentionat in raport. Ceea ce se refera la diferenta de 5 milioane in Fondul de subventionare. Intr-adevar, pe parcursul anului curent, au fost alocate suplimentar 25 de milioane pentru crearea parcului de masini si tractoare. Dar mizam si in anul 2007, vom avea posibilitati de a completa acest fond.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Ultima intrebare catre ministrul economiei si comertului, fiindca vreau sa faceti referinta la numarul de salariati, domnule ministru al economiei si comertului. Pentru anul 2006 fondul de remunerare a muncii 12,3 miliarde, salariul mediu 1 miliard, 1 milion, 1650. Adica, in economia nationala avem 621 de mii de salariati. Pentru anul 2007, ceea ce dumneavoastra aici faceti ca prognoza 14,3 miliarde fondul de remunerare a muncii, 2015 fondul salariului mediu. Adica ajungem la 591 de mii de salariati.

Domnule ministru,

Eu vreau sa va intreb, ce se intimpla atunci? Adica citi angajati avem noi in economia nationala, citi dintre ei sint salariati, adica in economia nationala, si de ce acest numar descreste?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In ceea ce tine de numarul de salariati, cred ca nu ar fi cel mai corect sa facem o simpla divizare a acestor doi indicatori in fondul de remunerare si salariul nominal mediu lunar. Intr-adevar, pentru anul 2007 se preconizeaza un fond de salarizare de 14,3. Este vorba, in calculele noastre, cel putin in cele ale Ministerului Economiei si Comertului, de circa 625 de mii de salariati. Pot veni cu detalii aparte in ceea ce tine de grupele de salariati si pe ce sectoare ale economiei, inclusiv sectorul bugetar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Domnule Presedinte,

O secunda. Chestia consta in aceea ca abordarea pe care eu am aplicat-o ca sa calculez aceste doua cifre este aceeasi, adica si in anul 2006, si in 2007, adica nu este diferenta.

Domnule ministru,

Si cifrele pe care dumneavoastra le-ati aratat aici si intre aceste cifre se calculeaza si fondul social si asa mai departe, denota ca numarul salariatilor in economia nationala descreste, dar nu se mareste. Puteti sa veniti cu orice cifre si eu chiar am cerut de la ministerul dumneavoastra, cind a fost prezentat bugetul asigurarilor sociale, sa ne prezinte numarul contribuabililor pe domeniu.

Citi contribuabili sint in Fondul social din sfera bugetara, din agricultura, industrie, din sfera de servicii, din telecomunicatii s.a.m.d. Aceasta cifra nu a fost prezentata. Si ar fi bine sa o prezentati, pentru ca in lectura a treia sa cunoastem macar care este numarul angajatilor, numarul salariatilor si cum se calculeaza si care sint contribuabilii la Fondul asigurarilor sociale, fiindca noi acum vorbim despre bugetul national, adica public national.

 

Domnul Igor Dodon:

Bine, pentru lectura a doua, a treia noi o sa va prezentam aceasta informatie, insa ceea ce ati mentionat anterior este evident ca cresterea competitivitatii care necesita investitii necesita si investitii in retehnologizare. Si, bineinteles, pentru unele sectoare ar putea fi ceea ce ati mentionat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu ceea ce dumneavoastra ati confirmat ca se micsoreaza numarul salariatilor. Aceasta ati argumentat acum?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

S-a spus deja aici ca, pe parcursul doar al ultimului an, au fost create mai mult de 25 de mii de locuri de munca.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acestea sint cifrele care nu se confirma prin cifrele pe care dumneavoastra le-ati inclus aici, in aceasta carte, care ati cheltuit bani pentru dinsa.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sigur ca aceasta creatura va fi votata, desi doar de jumatate de Parlament, dar aceasta este fata noastra, caci Parlamentul accepta totul ce vine de la Guvern, adica jumatate, dar este fata in intregime a noastra. Si ca sa nu ma implic prea tare, fiindca propunerile noastre sint practic in van, vreau sa va dau o intrebare simpla, care se refera la articolul 25 din proiectul prezentat, la Fondul de compensare a acelei diferente de pret la energia electrica si gazele naturale, la care v-ati referit dumneavoastra pentru unele localitati din Anenii-Noi, Causeni si Dubasari, care este preconizat ceva peste 6 milioane de lei.

Vreau sa va intreb ca concept. In ce consta aceasta diferenta fata de cine, fata de care pret este aceasta diferenta la energia electrica si la gazele naturale. Si apoi voi da partea urmatoare a intrebarii.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, este o compensatie a diferentei de pret intre pretul care este in Republica Moldova pe malul drept si in raioanele de est ale Nistrului. Deci, preturile la energia electrica, energia termica si gazele naturale pe malul sting sint mai mici. Dar se livreaza pe malul drept, satele limitrofe care sint cu retele in legatura cu malul sting la pret echivalent cu pretul de pe malul drept. Si ca sa fie egalate cheltuielile cetatenilor de pe malul drept cu acele de pe malul sting, diferenta aceasta se compenseaza din bugetul de stat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stiu eu, caci nu am venit de pe luna. Dar anume am vrut sa intreb ca concept, platind anual aceasta diferenta de preturi, adica egalindu-i pe o parte din cetateni la preturile de pe malul sting, cum credeti ca vom favoriza dorinta lor de a fi cu noi, nu e o discriminare? Si cum ne-am gindi ca sa fie toti cetatenii la acelasi nivel sa plateasca acelasi pret, dar nu anual sa evidentiem un fond inca in buget pentru anume aceste diferente de preturi. Ne gindim anume la toti cetatenii republicii care, ar suferi de pe urma schimbarii preturilor la energia electrica si la gaze.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, acesti cetateni deja sint cu noi, fiindca ei... Casele care.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu stiu ca sint cu noi.

 

Domnul Mihail Pop:

Sint satele care intra in componenta Republicii Moldova. Ceea ce se refera la compensatia costurilor, la cresterea costurilor la resursele energetice, deci, a fost votata in Parlament compensatia pentru 30 m3 pentru toti cetatenii din republica, o data cu majorarea pretului pina la 160 de dolari 1000 de m3.

 

Doamna Valentina Cusnir:

E clar.

 

Domnul Mihail Pop:

Si s-au majorat compensatiile nominative, costul compensatiilor nominative pentru cetateni a crescut cu 48 milioane de lei pentru anul 2007. De aceea, nu putem spune ca cetatenii din teritoriul Republicii Moldova nu au suport, acest suport il au persoanele social vulnerabile. Care e costul intrebarii? Numai pentru resursele energetice creste anul viitor cu 48 milioane de lei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Trebuie sa ne gindim ca toti cetatenii Republicii Moldova sa fie pusi in conditii egale.

 

Domnul Mihail Pop:

Corect. Dar nici cetatenii din zona limitrofa cu Transnistria nu sint atit de favorizati cum sint acei din celelalte localitati din teritoriu. De aceea, este si un suport in intrebarile puse anterior, ce facem noi cu cetatenii?

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, a fost vorba despre acei de dincolo de Nistru.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Noi vorbim acum despre acestia de partea aceasta de Nistru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

In primul rind, este cunoscut faptul ca politica fiscala este principalul instrument de acumulare a veniturilor la buget si, in principiu, care asigura stabilitatea si previzibilitatea veniturilor. Lipsa referintelor in nota explicativa ce tin de politica fiscala, pina la urma, lipseste proiectul legii principale a statului de o asa o semnificatie. Cum explicati ca in nota explicativa absolut nu este referinta la politica fiscala propusa pentru anul 2007?

Mai mult decit atit, noi nu am gasit absolut nici reflectarea modalitatilor de acumulare aproape a doua miliarde de lei, cu care sint datori agentii economici in momentul actual fata de bugetul de stat. Mai mult decit atit, nici ceea ce tine de stimularea agentilor economici, intreprinderilor mici si mijlocii la atragerea investitiilor, locurile de munca etc. Va rog, daca se poate, sa va referiti la aceasta problema.

 

 

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, Legea cu privire la politicile fiscale a fost adoptata la 28 iulie curent, fiind publicata in Monitorul Oficial, a fost votata de dumneavoastra si accesul este liber la aceasta lege, care este deja, sa spunem, publicata. De aceea, noi am facut referinta, trimitere la lege, la numarul legii publicate in Monitorul Oficial, pentru ca sa fie mai usor a cauta si a studia aceasta lege suplimentar.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pina in anul curent aceasta a fost. Referintele la politica fiscala in nota explicativa... era clar ce o sa avem de la unele facilitati, ce o sa avem de la alte impuneri ale veniturilor s.a.m.d. Era foarte clar.

 

Domnul Mihail Pop:

In Legea cu privire la politica fiscala pentru 2007, in nota respectiva este si costul facilitatilor absolut ce asteptam de la implementarea acestei politici, desi nota era acolo. Si noi am considerat necesar a suplimenta aceasta carte, care are peste 400 de pagini, inca cu 10 20 de pagini suplimentare.

Ceea ce se refera la problema restantelor, restantierilor. Deci, avem ceea ce avem, 2 miliarde sint datoriile la toate compartimentele bugetului public national. Din aceste datorii, acumulate pe parcursul anilor trecuti, real catre incasare sint nu mai mult de 1/3 si ele, de obicei, in buget nu se planifica, se lasa pentru autoritatile publice locale ca supliment, fiindca acolo majoritatea sint pentru autoritatile publice locale, pentru acoperirea datoriilor creditoare, care pot sa apara la sfirsit de an. Si ultima intrebare pe care dumneavoastra ati nominalizat-o. Poftim, eu...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, ajunge, Mihail Ivanovici. Eu am vrut sa ma refer inca la o intrebare ce tine de partea de venituri preconizata pentru 2007. Totusi, dumneavoastra preconizati marirea la compartimentul Venituri a TVA cu un miliard de lei, cu 20% mai mult decit in anul 2006. Spuneti, va rog, aceasta este o politica concreta a Guvernului indreptata spre dezvoltarea economiei nationale?

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta este o realitate. Eu si in cadrul comisiei am dat explicatii. TVA va creste pe intern si de la importuri.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mihail Ivanovici, un miliard de la importuri.

 

Domnul Mihail Pop:

Si este calculat din indicatori macroeconomici. Importurile vor creste cu 12 la suta, corelat la cursul valutar, aceasta suma este calculata in limita posibilitatilor de acumulare.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Si urmatoarea intrebare.

Domnule ministru,

Dumneavoastra, in anexa nr.9, nota tehnica... In primul rind, e foarte bine, pentru prima data se da o nota explicativa la administrarea proprietatii de stat de catre organele centrale. Este o asemenea definitie: datoriile unitatilor economice care sint in proces de insolvabilitate reprezinta un risc foarte mare fiscal pentru bugetul national.

Domnule ministru,

Eu nu odata am atras atentie asupra problemei procesului insolvabilitatii care are loc in tara. Timp de 10 ani de zile noi absolut niciodata nu am incercat sa facem o analiza. Acum se examineaza problema aceasta in Comisia pentru politica economica, buget si finante, dar, totusi, faceti o referinta, va rog, anume la compartimentul.

Fiindca 95% din mai bine-zis toata proprietatea data la 10 15 administratori, care administreaza proprietatea de miliarde de lei, creditorul principal fiind statul... Fiindca, in marea lor majoritate, procesele de insolvabilitate au fost initiate de catre inspectoratele fiscale, mai bine-zis de catre stat, si dumneavoastra mentionati ca riscul fiscal este foarte inalt. Puteti sa faceti o explicatie, va rog, la acest compartiment?

 

Domnul Mihail Pop:

Ar trebui sa citesc ca sa imi dau seama, totusi, ce este scris acolo. Dar vreau sa mentionez faptul ca anul curent s-a facut regula in privinta administratorilor, cind un administrator putea sa administreze procedura de falimentare, sa spunem asa, de insolvabilitate, a zece si mai multe unitati economice, s-au limitat doar maximum la doua. S-a trecut la licentierea administratorilor si trebuie sa luam in considerare faptul ca administratorul propune, dar comitetul decide asupra propunerii administratorului...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

...De creditori.

 

Domnul Mihail Pop:

...De lichidare a intreprinderilor. Comitetul creditorilor. Deci, administratorul poate sa propuna vinzarea, instrainarea sau altceva, dar, pina la urma, creditorii voteaza decizia sa instraineze sau sa nu instraineze un imobil sau un bun al statului. De aceea, in directia aceasta s-au intreprins masuri si este, eu as spune, intr-o masura oarecare, o regula careva mai buna decit cum era citiva ani in urma.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Imi permiteti sa va informez ca, dupa implementarea legii, dupa intrarea in vigoare a Legii cu privire la micsorarea numarului de intreprinderi pentru administrator nu a fost facut nici un pas. Fiindca judecata explica ca legea nu are drept retroactiv, mai departe nu se selecteaza chestia aceasta, nu se selecteaza administratori.

Dumneavoastra foarte bine ati mentionat ca creditorii au dreptul asupra tuturor evenimentelor care au loc in proces de insolvabilitate, dar creditorul principal este statul, absolut la 95%, eu v-am atras atentia si noi informatia o avem. De aceea, eu vreau sa va atrag atentia asupra unui control un pic mai serios privind acest proces. Si, daca imi permiteti, citeva intrebari domnului ministru al economiei si comertului.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

Doar o constatare. Dupa cite stiu eu, intreprinderi mari in faliment, care au fost date de Inspectoratul Fiscal pe parcursul anilor, au ramas foarte putine la numar, ele nu depasesc cifra 10.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Am o propunere. Fiindca trei intrebari au fost oferite domnului ministru Mihail Pop, eu o sa va acord aceasta posibilitate de a dialoga inclusiv cu domnul ministru al economiei si comertului, dar v-as ruga sa acceptati ca acest lucru sa se produca in context si ca rezultat al prezentarii raportului comisiei sesizate in fond, fiindca avem ultimul coleg cu intrebare si propunerea mea este sa trecem la raportul comisiei. In cadrul dezbaterilor sint acceptate si intrebari pentru microfonul nr.1.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Permiteti-mi sa va spun ca nu sint prea incintat de propunerea dumneavoastra, fiindca noi nu am avut posibilitate foarte minutios si serios sa discutam Legea bugetului in comisie, fiindca la ora 8.00 ne-am intrunit si la ora 10.00 eram la sedinta. Domnul ministru a asistat la comisie si noi am dat toate intrebarile, dar pe domnul ministru al economiei si comertului chiar nu l-am vazut. Chiar cu placere, sa-l fi vazut acolo, am vrut sa ii oferim intrebarile. Eu v-as ruga ca, totusi, sa imi permiteti sa-i dau intrebarile domnului ministru al economiei si comertului. Am sa am o placere.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca noi, in cazul dat, o sa mergem, eu ofer spatiu pentru aceste intrebari, cred ca o sa mergem pe linia generala, trei intrebari care sint admise in contextul rundei respective. Vizavi de deficitul de timp si faptul ca nu ati avut posibilitate sa il vedeti pe domnul ministru al economiei si comertului, cred ca a si mai generat de o lipsa a dumneavoastra aici, pe parcursul unei perioade foarte indelungate de timp, daca nu gresesc, in ultimele luni. Poate acest lucru, de asemenea, a generat situatia data. Eu rog sa acceptati propunerea mea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Daca trebuie sa va aduc argumente privind lipsa mea.

Domnule ministru,

Eu am un an de zile de cind nu pot nimeri la dumneavoastra, dar este argumentata lipsa mea. Problema nu consta in aceasta. Legea este foarte serioasa ca sa fie o abordare atit de simpla.

 

Domnul Marian Lupu:

Faptul ca nu puteti nimeri la domnul ministru in audienta este o alta problema, cred ca o discutati cu domnul ministru. Dar eu va rog sa acceptati si sa terminam aceasta discutie, care nu prea intereseaza pe nimeni in aceasta sala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am intrebari fata de domnul ministru al economiei si comertului.

 

Domnul Marian Lupu:

O sa oferiti intrebari. Trei intrebari ati dat? Da, sau nu? Au fost. Ce mai doriti?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am intrebari fata de domnul ministru al economiei si comertului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Trei intrebari le-ati oferit sau nu?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Eu, in genere, protestez impotriva abordarii problemei dumneavoastra in asa fel si fata de mine concret.

 

Domnul Marian Lupu:

Trei intrebari au fost oferite sau nu?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Si aceasta nu este prima data.

 

Domnul Marian Lupu:

Inchideti, va rog, microfonul 4.

Luati loc, va rog.

Microfonul nr.5.

Domnule Stefan Secareanu,

Eu va rog la microfonul 4, ca sa continuam si sa terminam cu toata situatia aceasta. O sa mai faceti ulterior, daca doriti. Sa avem un comportament cuviincios.

Microfonul nr.4.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Domnule ministru,

Am o singura intrebare. As vrea sa aflu, cum vor fi implementate modificarile operate in Legea privind represiunile politice in situatia in care proiectul prezentat de dumneavoastra nu prevede nimic in acest sens? In sensul ca averea, asa cum s-a mentionat in legea adoptata recent, care a fost confiscata de la acesti cetateni, va fi restituita si din contul bugetului de stat.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, ceea ce se refera la compensatiile pentru cetatenii care au suferit de pe urma represiunilor politice, ele vor fi platite din bugetele, unde, sa spunem asa, a fost transferata averea lor. Daca in fostele colhozuri sau fostele primarii, atunci platesc autoritatile publice locale la nivel de raion, daca la bugetul de stat din bugetul de stat si noi vom plati pe masura cum va fi luata decizia asupra acestor probleme.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Acolo nu este vorba doar de bugetele locale, este vorba si de bugetul de stat.

 

Domnul Mihail Pop:

De aceea si spune, pe masura cum vor veni decizii de compensare, vom compensa si, ulterior, vom purcede la rectificarea bugetului.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu stiu, legea intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. Deocamdata, inclusiv de la reprezentantul ministerului dumneavoastra in cadrul sedintei nu am avut un raspuns clar in acest sens. Noi purtam raspundere in fata cetatenilor.

 

Domnul Mihail Pop:

Noi avem prevedere in Legea cu privire la procesul bugetar, unde este stipulat: Deciziile judecatoresti se platesc, se executa din contul veniturilor bugetare, fara ca sa fie incluse in buget, fiindca e greu de spus ce sume vor veni. Dar, ulterior, la rectificarile bugetului aceste sume se precizeaza.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Represatilor din orasul Tighina cum le va fi restituita averea?

 

Domnul Mihail Pop:

Aici eu nu sint gata acum sa raspund, trebuie studiata legea, ce prevede legea la compartimentul dat.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact. Noi nu am avut un raspuns clar, pentru ca bugetul de stat pentru implementarea acestei legi foarte importante si foarte mult asteptata de cetatenii nostri nu va putea fi implementata de la 1 ianuarie 2007 in situatia in care dumneavoastra nu ati prevazut nimic in proiectul pe care l-ati prezentat.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu inca o data vreau sa stipulez, noi platim zilnic, pe masura cum vin hotaririle judecatoresti, le platim cetatenilor recompensele care sint in decizii.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Luati loc. O sa mai raspunda la intrebari comisia.

Domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar, Guvernul a elaborat si a prezentat Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007.

Actualul proiect este elaborat tinind cont de politica bugetar-fiscala, promovata pentru anul 2007, adoptata de Parlament prin Legea din 28 iulie 2006, Programul de activitate al Guvernului Modernizarea tarii bunastarea poporului si a cadrului de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2007 2009.

Obiectivele politicii de baza si ale Strategiei de gestionare a finantelor publice trasate de Guvern pentru anul 2007 sint: sustinerea politicilor prioritare de creare a conditiilor favorabile pentru activitatile de intreprinzator, investitionale si cele economice externe; promovarea politicii flexibile a cursului de schimb a monedei nationale, care sa asigure conditii favorabile activitatii economice pe piata interna si externa; corelarea alocatiilor bugetare cu politicile si masurile prioritare de cheltuieli specificate in actele legislative si normative ale statului; asigurarea stabilitatii si previzibilitatii veniturilor publice cu ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilitatile bugetare reale si mentinerea unei politici bugetar-fiscale ce ar asigura stabilitatea macroeconomica.

Proiectul bugetului prezentat reflecta o mentinere a ascendentei de crestere continua a indicilor economici, pentru care PIB-ul prognozat va alcatui
46,6 miliarde de lei, fiind in crestere cu 4 la suta, comparativ cu 27,6 miliarde de lei in anul 2003, 32 miliarde de lei in anul 2004, 36,8 miliarde de lei in anul 2005 si 41,95 miliarde de lei scontat pentru anul 2006.

In ianuarie august 2006, la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma de 10,74 miliarde de lei, fiind in crestere cu 21 la suta fata de ianuarie august 2005 si au fost efectuate cheltuieli in suma de 10,68 miliarde
de lei.

Productia agricola in toate categoriile de gospodarii, in primul semestru al anului 2006, a insumat 2,5 miliarde de lei in preturi curente, constituind 101,8 fata de perioada respectiva a anului precedent.

In ianuarie iunie 2006, activitatea investitionala a consemnat o crestere a fluxului de investitii in capital fix cu 13 la suta, al caror volum a constituit
2,6 miliarde de lei.

Relativ s-au imbunatatit indicatorii sociali. Salariul nominal mediu lunar al unui lucrator din economia nationala in ianuarie august curent a fost de
1 596,8 de lei si s-a majorat fata de anul precedent cu 28,6 la suta, in termen real cu 15 la suta fata de perioada similara a anului trecut. De asemenea, in crestere sint si pensiile medii lunare.

Totodata, mentionam ca calitatea acestei cresteri este influentata de intensificarea proceselor inflationiste. Astfel, in primele 8 luni ale anului curent preturile de consum s-au majorat cu 7,9 la suta, sursa principala de majorare a preturilor a fost cresterea preturilor la combustibil, precum si a tarifelor la gazul importat.

Valoarea adaugata bruta creata in industria prelucratoare este in usoara diminuare, iar soldul negativ al balantei comerciale a constituit 844,7 milioane de dolari SUA, majorindu-se cu 40 la suta in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2005.

Cursul de schimb al monedei nationale pentru aceasta perioada a marcat o depreciere fata de dolarul SUA de 3,8 la suta si fata de euro de 12,2 la suta in termeni nominali. Produsul intern brut in ianuarie-iunie a atins o valoare nominala de 18,8 miliarde lei. Vreau sa mentionez ca in aceeasi perioada a anului 2005 17,1 miliard de lei cu o rata reala de crestere de 5 la suta.

Cresterea economica pentru anul bugetar 2007 se prevede a fi asigurata prin depasirea ritmului de dezvoltare a industriei, sporirea performantelor in sfera serviciilor si tehnologiilor informationale, promovarea politicilor investitionale, continuarea procesului de dezinflatie, optimizarea structurii importurilor, urgentarii reformelor structurale si armonizarea legislatiei fiscale la normele europene. Toate aceste actiuni tin sa asigure acumularea venitului in bugetul public national pentru anul 2007 in suma de 19 miliarde 366,3 milioane de lei, cu o crestere fata de scontat in 2006 cu 2 miliarde 400 milioane de lei, sau cu 14,5 la suta.

Veniturile totale ale bugetului de stat pe anul 2007 sint propuse la nivelul de 12 miliarde 58,5 milioane de lei cu o crestere fata de suma scontata pe anul 2006 de 1 miliard 596,6 milioane de lei, sau cu 15,3 la suta, dintre care veniturile fiscale vor constitui 9 miliarde 270,9 milioane de lei sau 76,9, inclusiv impozitele directe se cifreaza la 411,3 milioane de lei, iar cele indirecte la suma de 8 miliarde
859,6 milioane de lei.

Cresterea impozitului pe venit cu 6,8 la suta indica cresterea activitatilor serviciului privat, iar cresterea volumului TVA este conditionat de majorarile de vinzari cu amanuntul, precum si a importurilor de marfuri care vor alcatui fata de anul 2006 12 la suta, iar la exporturi 15 la suta. Se prognozeaza majorarea veniturilor de la impozitarea cu taxa pe valoarea adaugata, incasarile de la impozitul pe venit si de la aplicarea accizelor, inclusiv la aplicarea accizelor la produsele alcoolice, la bere, la autoturisme, la benzina si motorina.

Concomitent, vor fi in diminuare acumularile de la aplicarea accizelor la produsele petroliere, altele decit benzina si motorina, precum si la accizele la produsele din tutun. Veniturile nefiscale vor diminua cu 0,6 la suta fata de anul 2006 scontat. Reducerea acestora cu 5,5 milioane de lei este conditionata de diminuarea incasarilor de la venitul net al Bancii Nationale a Moldovei cu
44,4 milioane de lei. In suma totala a veniturilor bugetare, veniturile fondurilor speciale vor constitui 137,8 milioane de lei sau cu 28,3 milioane de lei mai putin decit in anul 2006 scontat. Diminuarea este conditionata de reducerea de la 15 pina la 9 a numarului fondurilor speciale, in special al celor care nu au venituri proprii, adica altele decit transferurile din bugetul de stat sau din mijloacele speciale.

Mijloacele speciale ale institutiilor publice din subordonarea autoritatilor publice centrale se estimeaza la suma de 930,4 milioane de lei si vor creste comparativ cu anul 2006 cu 85,1 milion de lei sau cu 10 la suta. Cheltuielile bugetului national public pe anul 2007 se estimeaza in suma de 19 miliarde
599,3 milioane de lei, cu 2 miliarde 422,7 milioane de lei, sau cu 14,1 la suta mai mult fata de cheltuielile scontate.

Pe parcursul ultimilor ani, volumul total al cheltuielilor bugetului de stat in valoare nominala au inregistrat o evolutie ascendenta, fiind prognozate pentru anul 2006 in suma totala de 12 miliarde 131,4 milioane de lei, fiind in crestere in raport cu cheltuielile scontate in anul 2006 cu 1 miliard 558,9 milioane de lei sau cu 14,7 la suta. Cheltuielile de baza pe anul 2007 se estimeaza in suma de
10 miliarde 23,4 milioane de lei, a caror pondere majora in structura cheltuielilor bugetului de stat va alcatui circa 82,6 la suta, comparativ cu anul 2006 rectificat cheltuielile de baza se majoreaza cu 14 la suta sau cu 1 miliard 230,5 milioane
de lei.

Cheltuielile curente pe categoriile economice ale bugetului de stat pe toate componentele vor constitui 9 miliarde 812,6 milioane de lei, iar cele de la compartimentul cheltuieli capitale vor alcatui concomitent 2 miliarde
378,1 milioane de lei sau cu 18,6 la suta din cheltuielile totale pe anul 2007.

Din limita investitiilor capitale circa 178 milioane de lei sint prevazute pentru finantarea obiectivelor din cadrul Programului national Satul moldovenesc, creditarea neta se estimeaza la nivel de 59,2 milioane de lei. Prioritatile de cheltuieli pe anul 2007 sint axate pe realizarea obiectivelor de dezvoltare social-economica, promovate de Guvern in functie de politicile asumate in cadrul strategiilor si programelor nationale.

Analiza tendintei cheltuielilor publice pe sectoare economice ne permite formularea urmatoarelor concluzii. Cheltuielile pentru serviciile cu destinatie generala sint un nivel crescator cu 111 milioane de lei fata de datele scontate pentru anul 2006 si constituie suma totala de 866 milioane de lei sau 7,2 la suta din cheltuielile totale ale bugetului. Cheltuielile pentru justitie si jurisdictia constitutionala sint in crestere fata de cele scontate pe anul 2006 cu 11,4 la suta, apararea nationala cu 15,9 la suta, ordinea publica si securitatea nationala cu
30 la suta. Cheltuielile din sfera stiintei si inovarii sint in crestere fata de datele scontate pe anul 2006 cu 44,6 la suta si constituie 278 milioane de lei.

Cheltuielile din sfera invatamintului vor constitui 1 miliard 389,6 milioane de lei sau cu 132 milioane de lei mai mult decit in anul curent scontat, inregistrind un nivel de 11,5 din suma totala a cheltuielilor bugetare prognozate. Aceste cheltuieli sint conditionate de majorarea nomelor de alimentatie de la 15 pina la 18 lei in zi a copiilor din scolile-internat si casele de copii.

Asigurarea gratuita a elevilor din clasele I-IV din scolile de toate tipurile cu manuale, introducerea alimentatiei o data in zi a elevilor din institutiile de invatamint secundar profesional, majorarea cuantumului burselor studentilor din institutiile de invatamint superior si ale elevilor din institutiile medii de specialitate cu 35 la suta, pentru implementarea tehnologiilor informationale in cadrul programului prezidential SALT 25 milioane de lei. Pentru suplimentarea fondului de sustinere a tinerilor cadre didactice din mediul rural, destinat achitarii indemnizatiei unice de 3,5 milioane de lei, pentru acoperirea cheltuielilor conditionate de inmatricularea la doua specialitati din invatamintul cu profilul medical 3,1 milioane de lei etc.

O majorare a cheltuielilor cu 234,5 milioane de lei se prognozeaza in sfera ocrotirii sanatatii, precum si in sfera asistentei sociale si sustinerii sociale cu
215 milioane de lei, inregistrind in total suma de 3 miliarde 277,4 milioane de lei sau 27 la suta din totalul cheltuielilor bugetare prognozate.

Alocatiile pentru sfera ocrotirii sanatatii si asistentei sociale si sustinerea sociala vor fi in crestere datorita majorarii transferurilor pentru asigurarile obligatorii de asistenta medicala, realizarii programelor nationale demarate in anii precedenti, ajutorarea tinerilor specialisti medici din sectorul rural, majorarea alocatiilor bugetare pentru acoperirea cheltuielilor legate de majorarea tarifelor la gaze naturale si energia termica, majorarii sumei pentru indexarea esalonata a depunerilor banesti ale populatiei la Banca de Economii cu 20 milioane de lei si altele.

Cheltuielile de ordin economic sint in crestere fata de anul curent cu
11,3 la suta si vor constitui 1 miliard 849,9 milioane de lei, ceea ce reprezinta
4 la suta din PIB.

Stimati colegi,

Cheltuielile totale ale bugetului de stat pe anul 2007 in domeniul agriculturii, gospodariei silvice, piscicole si gospodariei apelor vor constitui 756,6 milioane de lei, majorindu-se comparativ cu datele scontate ale anului 2006 cu 8,3 la suta sau 58,3 milioane de lei, dintre care, pentru majorarea fondului de sustinere a plantatiilor viticole cu 24,9 milioane de lei, Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli va constitui 240 milioane de lei. Pentru finantarea cheltuielilor din grupa protectiei mediului inconjurator si hidrometeorologie sint preconizate 121,9 milioane de lei, ceea ce constituie o crestere de 17 la suta fata de 206 scontat.

O majorare a cheltuielilor se prevad in sfera transporturilor gospodariilor drumurilor, in comunicatii si informatica la nivel de 106,3 la suta fata de anul curent scontat sau 25 milioane de lei mai mult. La capitolul Complexul pentru combustibil si energie se prevede o crestere esentiala cu 135,5 milioane de lei sau cu 74,8 la suta de datele scontate, ceea ce este determinat de majorarea investitiilor capitale, precum si a intrarilor de resurse din partea donatorilor externi.

Pentru anul 2007 se preconizeaza extinderea practicii de finantare externa sub forma de granturi si vor fi in crestere cu 487,2 milioane de lei sau de 2,3 ori si va constitui pentru anul de prognoza suma totala de 161 milioane de lei. Majorarea acestor volume de finantare ramine una din actiunile prioritare ale Guvernului in negocierile de mai departe cu donatorii si creditorii straini.

Pornind de la estimarile curente ale cadrului macroeconomic al politicii in domeniul cheltuielilor publice si a strategiei de gestionare a datoriilor externe si interne ale statutului, balanta financiara a bugetului de stat pe anul 2007 va fi negativa, al carui deficit de casa se estimeaza la suma de 72,9 milioane de lei. Finantarea deficitului se prevede a fi efectuata din contul surselor de finantare interna si externa, precum si a veniturilor din privatizare. In promovarea politicilor de cheltuieli publice, Guvernul se confrunta cu insuficienta de resurse financiare de peste 5 miliarde de lei.

Acest fapt impune Guvernului sa promoveze o politica bugetara axata pe rationalitatea, eficientizarea cheltuielilor si revocarea mijloacelor externe in functie de prioritatea acestor cheltuieli. In cadrul examinarii acestui proiect, deputatii din Comisia pentru politica economica, buget si finante, membrii Fractiunii Comunistilor, de comun acord cu Guvernul, a constatat posibilitatea de a spori veniturile bugetare cu 30 de milioane de lei din majorarea defalcarilor din dividendele aferente cotei de participare a statului in societatile pe actiuni si din profitul net al intreprinderilor de stat, majorind concomitent cu aceasta suma cheltuielile bugetare.

Pornind de la cele expuse, putem constata ca proiectul bugetului prezentat este un rezumat al strategiei de consolidare si gestionare a finantelor publice, raportate la politicile strategiilor economice aplicate de Guvern pentru care, in anul 2007, se va continua promovarea unei politici bugetare orientate spre asigurarea si mentinerea stabilitatii social-economice, cooperarii internationale si integrarii europene, astfel incit angajamentele propuse pentru anul 2006 sa fie mentinute la nivelul celor prognozate.

Din partea comisiilor permanente, precum si a deputatilor au parvenit un sir de propuneri si obiectii care, in majoritatea lor absoluta, tin de majorarea cheltuielilor bugetare si in special a investitiilor si reparatiilor capitale si care vor fi examinate fiecare in parte in lectura finala.

Pornind de la cele relatate si in contextul avizelor pozitive, prezentate de catre comisiile parlamentare, de Directia juridica si de Curtea de Conturi, precum si a propunerilor de majorare a veniturilor si cheltuielilor cu 30 de milioane de lei, comisia inainteaza Parlamentului spre aprobare in prima lectura a conceptiei proiectului prezentat si in lectura a doua a veniturilor in suma de 12 miliarde
88,5 milioane de lei si a cheltuielilor in suma de 12 miliarde 161,4 milioane de lei, cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor de 72,9 milioane de lei.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In primul rind, vreau sa va atrag atentia ca dumneavoastra m-ati lipsit de dreptul sa acord intrebari membrilor Guvernului, fiindca domnul ministru al economiei a fost rugat sa ia loc. Sa ii oferim intrebari domnului ministru al finantelor si, totodata, sa ii oferim intrebari si domnului ministru al economiei si comertului. Acesta la dumneavoastra este un comportament cam neinteles, fiindca tot timpul apelati la Regulament, la corectitudine fata de respectarea Regulamentului. Eu, totusi, as vrea, cu permisiunea dumneavoastra, sa dau niste intrebari domnului ministru al economiei si comertului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Aceasta este tocmai situatia pe care eu v-am propus-o dumneavoastra din start, pe care o implementam acum. Nu tot acolo am ajuns? Si eu am zis ca asa si vom face. Va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar, va rog, dupa aceste remarci nu prea este admisibila situatia, cind un deputat iese cu 15 intrebari. Trebuie sa se organizeze si dumnealui mai bine in acest sens, sa fie si concret, si compact. Va rog adresati intrebarile.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Este o lege foarte importanta si Regulamentul nu prevede cite intrebari trebuie sa fie date.

Domnulr Presedinte,

Daca Regulamentul ar prevedea, atunci noi ne conformam, sintem disciplinati.

 

Domnul Marian Lupu:

Exista niste norme acceptate in plenul Parlamentului, pe care tot trebuie sa le urmam.

Va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Eu vreau sa ma refer la eficienta administrarii proprietatii de stat, care este, totusi, reflectata in nota informativa, prezentata acum la buget si mai mult se refera la administrarea autoritatii centrale a intreprinderilor care sint in subordine. Noi avem astazi la evidenta, in registrul Ministerului Finantelor 325 de intreprinderi de stat si 353 de intreprinderi ale societatii pe actiuni, cota majoritara a statului.

Eu vreau sa va aduc la cunostinta niste cifre mai concrete. In primul rind, in 2005 dividendele acumulate, platite din partea intreprinderilor gestionate de stat sint cu 11 milioane mai mici decit in 2004 si constituie numai 5 milioane de lei. In afara de aceasta, in perioada 1 ianuarie 2005 31 decembrie 2005 s-a majorat numarul intreprinderilor pina la 277 de intreprinderi, care au generat pierderi. Si acesta constituie 48% din toate intreprinderile.

Rentabilitatea intreprinderilor constituie aproape 6%. Datoriile unitatilor economice s-au majorat cu 500 de milioane de lei si acum constituie 14 miliarde de lei fata... Mai departe, conform datelor Inspectoratului Fiscal, situatia din
1 ianuarie 2006, datoriile unitatilor economice fata de bugetul de stat, bugetul unitatilor teritoriale si asigurarii sociale constituie 642 de milioane de lei. Mai bine zis cu 8 milioane mai mult decit in perioada 2005.

Ca rezultat, avem astazi 10 intreprinderi de stat care sint inaintate... procedura de faliment... si 17 intreprinderi, societati pe actiuni, a caror acte de asemenea sint inaintate in judecata pentru initierea procedurii de faliment. Eu vreau sa va intreb, aceasta este eficienta administrarii organelor centrale dupa implementarea legii ce tine de transmiterea drepturilor de administrare?

Domnule Presedinte,

Oferiti microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In primul rind, tin sa constat ca dati citire unor cifre in urma analizelor efectuate de Ministerul Economiei si Comertului si, probabil, v-ati inspirat din aceste materiale.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Normal.

 

Domnul Igor Dodon:

Insa acest fapt tine sa confirme ca Ministerul Economiei si Comertului este acea institutie care este la curent cu tot ceea ce tine de administrarea proprietatii de stat si, dupa cum cunoasteti, am mai efectuat o analiza foarte detaliata pe parcursul anului 2005 si vizavi de toti indicatorii carora le-ati dat citire.

As dori insa, probabil nu aveti datele pentru anul 2006 pentru prima jumatate, sa mentionez ca deja in anul 2006 se simte o imbunatatire a situatiei, deoarece pot sa vin chiar cu unele informatii mai concrete, se observa pentru societatile pe actiuni cu cota statului mai mare de 34%, ceea ce ne-ar permite sa blocam unele decizii la luarea acestor decizii la adunarea generala a actionarilor.

Deja avem un profit mai mare de 500 milioane de lei la societatile pe actiuni si la intreprinderile de stat informatia pe care o am, mai mare de 100 milioane
de lei.

De ce spun acest lucruri, deoarece sintem constienti de faptul, stimate domnule deputat, ca sint rezerve mari vizavi de administrarea proprietatii de stat. Anume si din aceste considerente Guvernul a elaborat si deja a prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de lege cu privire la deetatizarea si gestionarea patrimoniului public prin care venim sa inlaturam si unele goluri in ceea ce tine de administrarea proprietatii de stat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Am vrut sa va atrag atentie ca, totusi, 5 milioane pentru valoarea de
10 miliarde de lei a proprietatii statului este extraordinar de putin si sa va atrag atentie ca, totusi, procedura, mai bine zis initiativa de a transmite gestionarea catre ministerele centrale, a fost gresita si aceasta deja se vede.

Si a doua intrebare, daca imi permiteti.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Daca imi permiteti, o concretizare vizavi de dividende. Da, ceea ce spuneti anul 2005, intr-adevar, este o realitate, insa deja in anul 2006 este planificat si deja vor fi incasate 160 de milioane de lei. O crestere vadita vizavi sau comparativ cu anul 2005. Pentru anul doua mii...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Da, cifra e corecta, dar eu vreau sa va atrag atentia ca din aceste 160 de milioane, 150 de milioane le constituie Moldtelecom-ul, care, pe parcursul a
5 ani de zile, nu a platit nici o copeica dividende la stat. Asa ca, nu trebuie de jucat cu aceste momente, dar trebuie de spus concret cum este.

Si a doua intrebare, daca imi permiteti. Ceea ce tine de Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Noi, in momentul examinarii Legii cu privire la sistemul de salarizare din sectorul bugetar, Guvernul ne-a asigurat ca este gata pentru implementare. Astazi, datele statistice denota insa ca promovarea legii a fost mult mai mult declarativa decit asa, reala.

Deoarece restantele la plata salariatilor in economia nationala astazi constituie 113 milioane de lei, cu o crestere de 17 milioane fata de inceputul anului curent. Eu, cele mai mari datorii, totusi, le au intreprinderile din agricultura si din industria alimentara prelucratoare.

Vreau sa va referiti la acest compartiment si la compartimentul ca dumneavoastra in nota informativa mentionati ca salariul din 2006 va ramine la nivelul anului, in 2007 va ramine la nivelul anului 2006.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In ceea ce tine de unele datorii, nu as fi de acord aici cu dumneavoastra si pot sa vin cu detalii. In ceea ce tine de nivelul salariului, da, intr-adevar, intrarea in vigoare a legii respective a dat rezultate si trebuie sa recunoastem cu toti impreuna. Deja pe parcursul primelor 8 luni ale anului curent pentru sectorul bugetar este in crestere salariul cu 41 la suta. Invatamint cu 39,6; invatamint superior 20%, sanatate si asistenta sociala 38% si pot sa merg in continuare.

In ceea ce tine de anul 2007, salariul pentru anul 2007 nu va fi mai jos decit salariul pentru anul 2006. In acelasi timp, o data cu gasirea acoperirii financiare, bineinteles, acest salariu sau acest articol de cheltuieli ale bugetului ar putea fi in crestere. Sper sa va satisfaca raspunsul.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Corect, dar nu uitati ca se prognozeaza o inflatie de 12% si mai departe. Cresterea preturilor si mai departe.

 

Domnul Igor Dodon:

Inflatia 10%.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ceea ce tine de remarca dumneavoastra de date, eu datele le-am luat din Departamentul de Statistica si cresterea cu 17 milioane tot e de acolo, nu din alta parte.

Va multumesc, domnule ministru.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, o propunere pe care nu am facut-o data trecuta.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Luind in considerare modul si procedura de adoptare a bugetului care am avut anii precedenti si chiar propunerea domnului presedinte al comisiei ca astazi sa votam bugetul in doua lecturi, eu cred ca este o greseala, fiindca noi, votind conceptia si votind, cum spune domnul presedinte al comisiei, cifrele, in lectura a treia ne ramine tot timpul sa dam intrebari Guvernului care intreaba ca bine, daca vreti, modificati unde punem si de unde luam.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu as propune, ca noi astazi sa votam in prima lectura conceptia, luind in considerare ca mai avem inainte inca doua luni si jumatate de timp. Am putea, in a doua lectura, fiecare compartiment in parte sa analizam cifrele concrete, pornind de la posibilitatile Guvernului si atunci, fara doar si poate, votam in lectura a doua.

In lectura a treia lucram cu cifrele, in dependenta de cererile, cerintele alegatorilor, obligatiunile noastre pe care le avem s.a.m.d., in alt mod noi, ca deputati, sintem pusi in conditii foarte, asa, neclare. Toti ne intreaba, bine, daca vreti sa majorati, sa faceti un schimb, spuneti de unde. Acesta e dreptul Guvernului. De aceea si este lectura a doua, unde poti lucra concret cu partea de venit, cu partea de cheltuieli, pentru a adopta un buget normal si transparent.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci este o propunere alternativa propunerii comisiei. O voi supune votului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

.

. , , , , , , .

, . ? , , 30 , , , . , , . .

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

, 30 . , , .

 

Domnul Valerii Garev:

. .

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

, .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa fac un pic de introducere si apoi intrebarea. La examinarea bugetului pentru anul 2006, va rog sa aveti rabdare sa ma ascultati ca nu e lung. Eu am intrebat, l-am intrebat pe domnul Pop in Comisia pentru agricultura si industria alimentara, unde eram atunci, de ce pentru anul 2005 marimea dividendelor de la cota-parte a statului in societatile pe actiuni a fost de 15 milioane de lei, iar pentru 2006 sint doar 8 milioane de lei, la care dumnealui atunci nu mi-a putut raspunde si eu am adresat aceasta intrebare in plenul Parlamentului.

Mi s-a spus ca acesti bani trebuie lasati ca sa se dezvolte intreprinderile. Aceeasi intrebare am adresat-o domnului Prim-ministru, cind a fost sa ne dea putina dare de seama. Si mi-a raspuns in acelasi fel.

Domnule presedinte,

Va rog, sa ascultati, acum vad aici, in raportul comisiei, ca doar membrii fractiunii majoritare, care fac parte din Comisia pentru economie, buget si finante au gasit, de comun acord cu Guvernul, si au constatat posibilitatea de a spori aceste venituri cu 30 milioane de lei.

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti-mi, nu era ideea mea si intrebarea mea venita din 2005 ca acum sa v-o asumati dumneavoastra?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar ce, dumneavoastra sinteti impotriva? Nu, pot sa va spun ca in fiecare an sint sarcini respective si in anii precedenti au fost alte sarcini pentru dezvoltarea intreprinderilor propriu-zise.

Acum s-a gasit alta modalitate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

De a ascuns Guvernul aceasta posibilitate si nu a venit deodata in proiect cu acest... nu, trebuia s-o gasiti dumneavoastra in comisie... care am gasit-o eu.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Guvernul a venit cu propunerea lor. Noi inca o data am examinat toate posibilitatile, inca o data, repet, toate posibilitatile.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Asa este facuta lumea, istoria ne demonstreaza ca tot timpul a fost o lupta pentru intiietate si originalitate.

Eu am incheiat deja runda.

Microfonul nr.5.

Eu o sa va rog pe toti sa urmam... eu deja l-am rugat pe domnul presedinte sa ia loc, ati zabovit prea mult.

Va rog intrebari.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cer scuze.

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati examinat chestiunea ce tine de dividende. Am si eu aici o informatie legata de activitatea in primul semestru a intreprinderilor care au in capital capitalul de stat si intreprindere de stat. Chiar a mentionat aceasta cifra si ministrul economiei si comertului ca, pe prima jumatate a anului, sint in jur de
500 milioane venituri. In general, sint aproape 600 de milioane, ca veniturile intreprinderilor care au capital de stat sau intreprinderi care au cota statului in societati pe actiuni.

Propunerea mea sau intrebarea mea, dumneavoastra ati accepta, de pilda, ca sa fie marite veniturile la bugetul de stat cu 350 de milioane din contul acestor dividende sau nu?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu. Pot sa explic de ce.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca aceasta e jumatate de an, estimarile ca...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am calculat si putem sa va spunem ca se asteapta ca in anul curent o sa avem profit in jur de 500 si ceva milioane de lei. Dar trebuie sa aveti in vedere un moment. In aceasta lista sint societati pe actiuni, unde statul nu are suta la suta in fondul statutar, nu are suta la suta, mai mult de 50, da.

Adica nu pot sa revin, suma totala nu poate sa revina statului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am calculat in dependenta de cota statului in aceste intreprinderi si cifra pe care am anuntat-o, aceasta e posibilitatea sau capacitatea statului de a capata acesti bani in conformitate cu cota pe care o are in aceste societati pe actiuni.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da aici trebuie sa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu pot sa va arat, adica sint aceste analize.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi avem tot, noi avem, am facut analiza. Dar trebuie sa aveti in vedere ca fiecare intreprindere are necesitatea de a se dezvolta, pornind de la programele care sint. Si analizind aceste programe, statul o sa ia decizia care sume pot fi transferate in bugetul de stat. Noi nu putem sa golim intreprinderile, sa luam toata suma. Sint legi care reglementeaza toate aceste momente, inclusiv Legea cu privire la societatile pe actiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Avansam.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Legea cu privire la societatile pe actiuni nu reglementeaza cit se indreapta la dividende, decizia o ia adunarea generala.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule presedinte al comisiei,

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu totusi am, fiindca se va vota astazi cred ca in prima si a doua lectura cifrele.

Domnul Marian Lupu:

Va inscrieti la luare de cuvint?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu. Nu este vorba de luare de cuvint, este vorba de a pune la vot, eu nu stiu cum se face acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Trebuie sa punem la vot, da, stati putin.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Se are in vedere completarea veniturilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai e ceva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cu cifra pe care noi o propunem din partea fractiunii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va asigur ca, conform normelor de Regulament, voi oferi spatiu de timp pentru colegii care s-au inscris pentru luari de cuvint, dupa care vom purcede la normele de procedura pentru procedura de vot propriu-zisa.

Si voi supune votului propunerea comisiei si propunerea alternativa in ordinea in care ele au fost inaintate. Pot sa va asigur. Deci, la aceasta etapa, avem unii dintre colegi nostri care au solicitat luari de cuvint.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Ion Gutu. Rog sa urmam procedura respectiva pina la 10 minute.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Anul curent Fondul Monetar International a organizat la Viena un seminar special pentru Comisia pentru politica economica, buget si finante unde, practic, comisia, in deplina componenta, timp de 3 zile, a studiat problemele politice, economice si, mai ales, procesul bugetar.

Demnitarii din Fondul Monetar International s-au straduit sa ne scolarizeze sa ne, eu stiu, explice despre rolul Parlamentului in acest proces, despre rolul comisiilor parlamentare si al deputatilor. Si vreau sa va asigur ca astazi pot sa spun la 100% invers ca ceea ce am auzit a ramas la Viena si aici continuam asa cum am continuat noi in fiecare an procesul bugetar.

Stimati colegi,

Spre regret, proiectul bugetului pentru 2007 trebuia sa devina un eveniment intr-adevar in viata republicii, mai ales in viata Parlamentului Republicii Moldova. Spre regret, procesul fortat, practic, in fiecare an, daca nu la numarul de intrebari la timp, cite zile trebuie sa discutam si, deci, astazi, noi, majoritatea deputatilor am venit in Parlamentul Republicii Moldova nu ca nepregatiti, dar nu am reusit sa ne expunem, nu am reusit sa invitam ministrii, nu am reusit sa facem sedinte normale ale comisiilor parlamentare, dar nu dimineata de la 7 sau ora 8, citeva minute si am venit in Parlament, practic, astazi si stam toti in rind sa dam intrebari.

Acesta e un proces, pur si simplu, e un rezultat al activitatii, cred ca a conducerii Parlamentului care nu trebuie sa forteze acest proces. Eu cred ca discutii asupra bugetului, trebuie sa fie doua trei zile la rind cu intreruperi, cu posibilitati de a invita ministri, de a primi raspunsuri la intrebari.

Deci, ceea ce se refera la proiectul bugetului 2007.

Stimati colegi,

Eu sint absolut convins ca proiectul bugetului pentru 2007 trebuie sa fie unul exceptional, extraordinar sau exceptional. Cred ca, ca nici o data in anii precedenti, factorii de risc sint evidenti, in primul rind cresterea permanenta a deficitului balantei de plati. Aici au vorbit colegii si ministrul economiei si comertului, care, practic, a ajuns la nivelul de 50% la suta din produsul intern brut. Acesta este un proces, practic, Republica Moldova daca nu se afla pe primul loc in lume.

Cred ca restrictiile impuse de Federatia Rusa este un factor de risc, care vom avea, eu stiu, consecinte pentru anul viitor. Cresterea preturilor la gazele naturale si resursele energetice, cresterea datoriei externe pentru anul viitor, evolutia leului de schimb, care dumneavoastra observati, foarte lent, dar trece de la 13,2 la 14,6 si pe urma la 15, acesta e un eveniment, e un semnal. E un semnal foarte serios ca in economia nationala s-au pronuntat niste tendinte negative.

Si, in ultimul moment, nivelul scazut de finantare externa.

Stimati colegi,

Finantarea externa a Republicii Moldova este strict necesara. Aceasta o cunosc organismele internationale. Dar ce avem in momentul de fata din 2000, 7,5% in produsul intern brut pina la 2,8% fata de PIB in 2007. Deci, pentru anii 2006, 2009 sint preconizate resurse externe 190 de milioane. In acesti ani, republica noastra trebuie sa achite creditorii straini cu o suma de 250 milioane de dolari. Deci resurse financiare externe, practic, nu sint.

De aceea, pornind de la acesti factori de risc cred ca putem trage citeva concluzii. In primul rind, in economia nationala intram intr-o etapa, evident, de stagnare.

Stimati colegi,

Al doilea moment, de facto, trebuie sa recunoastem ca strategia de reducere a saraciei si crestere economica a esuat. Practic, anul 2006 este ultimul an si noi trebuie sa recunoastem astazi ca aceasta strategie a esuat si mai departe nu sintem capabili cu asa resurse financiare externe s-o realizam.

Reforma salarizarii in sistemul bugetar s-a stopat. Pentru anul 2007 nu ajung 400 milioane de lei ca sa fie, vasazica, acoperit acest sector. La compartimentul de venituri.

Stimati colegi,

Este un buget, un proiect de buget sau un buget supraoptimist, cum s-a exprimat si ministrul finantelor domnul Pop, dar vreau sa va spun ca, intr-adevar, la acest compartiment noi nu am avut posibilitate sa discutam si astazi vorbim de diferite cifre, dar, de facto, vreau sa va spun tendinta.

Partea preponderenta a veniturilor ramine, practic, la impozitele indirecte. 83% din tot venitul la veniturile de baza la bugetul de stat sint de la impozitele indirecte. Dumneavoastra cunoasteti acest lucru. Impozitul pe venit, ponderea impozitului pe venit de la activitatea de intreprinzator in produsul intern brut se va micsora pina la 2,2% pentru anul viitor.

Cota efectiva a impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator se estimeaza la nivelul de 10,7% fata de 15 stabilit prin lege. Deci eu cred ca aceste tendinte de a majora in fiecare an, de a organiza o intrecere oarecare intre diferite grupari de reducere a cotei impozitului cred ca va da efecte negative.

La compartimentul cheltuieli.

Stimati colegi,

Eu cred ca trebuie sa fim constienti de faptul ca toate compartimentele la buget, practic, sint, eu as spune, efectuate ca, intr-un stil de comanda, administrativ de comanda. Orice compartiment, poftim, deci la compartimentul stiinta, o crestere de 6 ori din anul 2001. Eu cred ca acest sector si Academia de Stiinte cu toate functiile noi nu este capabila sa absoarba aceste resurse financiare.

Practic, de 6 ori a crescut si finantarea Presedintiei Republicii Moldova. Caracterul social al bugetului despre care se vorbeste foarte insistent si in presa... Eu cred ca si astazi nu este evidentiat. De fapt, astazi, daca un cetatean de rind a Republicii Moldova a ascultat discutiile parlamentarilor, nu a inteles ce il asteapta pe dinsul personal... Atunci cind vor creste tarifele la gaz, cind vor creste bugetele de stat pentru compensari la majorarea pretului la gaz si energie termica este un mizer, stimati colegi. Si trebuie sa ne gindim pentru lectura a treia sa gasim cel putin 100 de milioane.

Stimati colegi,

La compartimentul investitii capitale, cred ca am ridicat problema aceasta si la sedintele precedente, anii precedenti.

Nu exista un mecan ism real, concret cum sa formeaza proiectele investitionale si cine este organul coordonator? Eu de citeva ori am rugat Ministerul Economiei si Comertului si astazi repet, Ministerul Economiei si Comertului este inlaturat de la acest proces de elaborare a politicii in domeniul investitiilor. Ce se intimpla de facto? Deci, in invatamintul total superior, secundar superior in general pentru 2007 va avea 63 de milioane de investitii capitale si reparatii, 73 de milioane.

Pentru Academia de Stiinte 48 de milioane. Si vreau sa va informez ca pentru Liceul Academic, pe care noi l-am votat aici, in Parlament, pentru anul viitor sint prevazute 10 milioane de lei, de doua ori mai mult decit pentru toate universitatile republicii, cred ca pentru Universitatea Academica pe care dumneavoastra ati votat-o singuri, domnilor parlamentari, colegi din fractiunea majoritara,
4,5 jumatate de lei, cind s-a garantat aici ca resurse suplimentare nu vor fi.

Si ultima. Despre o hotarire a Guvernului cu privire la desfasurarea proiectului Caravela culturii.

Stimati colegi,

Eu am primit aceasta decizie si va spun sincer am ramas frapat. Hotarirea care prevede finantarea unei actiuni Caravela culturii din luna iunie pina in luna decembrie, care costa 2 milioane de lei. Daca aceasta este o brigada de agitatie inainte de alegerile locale, eu cred poate argumentata si totdeauna este o actiune politica. Cifrele, pentru aceasta actiune in raionul Edinet pentru 10 actiuni 147 de mii. Raionul Ocnita pentru 10 actiuni 162 de mii.

Sint preconizate, vasazica, pentru luna august 22 de actiuni 324 de mii. Pentru august octombrie 46 de actiuni 678 de mii. Principalul ca aceste resurse sint prevazute din fondul de rezerva al Guvernului Republicii Moldova, directionate prin Ministerul Culturii si Tineretului si sint, vasazica, directionate pentru Asociatia Euro Moldova Art.

O companie privata care pur si simplu face bani si se foloseste de aceasta decizie care are un caracter absolut, vreau sa va spun, coruptional, de spalare a banilor bugetului de stat. Si eu va rog, primii secretari ai comitetelor raionale de partid din Ocnita, Edinet, sa informati conducerea dumneavoastra cum au fost utilizati acesti bani.

Stimati colegi,

Ceea ce se refera, la votarea bugetului, eu cred ca fractiunea noastra astazi nu este gata sa voteze proiectul bugetului in prima si a doua lectura. In prima lectura ne vom gindi.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In continuare, solicitare pentru luarea de cuvint din partea domnului Braghis, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Am studiat proiectul Legii bugetului, am ascultat raportul prezentat de ministrii astazi in Parlament, incercind sa vad care sint diferentele, deosebirile conceptuale ale prezentului document fata de cele din anii precedenti si, cu parere de rau, nu am gasit nimic nou. Adica, iarasi al cincilea an consecutiv se prezinta in Parlament, de fapt, un bilant contabil, unde foarte frumos sint insirate cifrele, urmindu-se un simplu lucru, de a arata progresele si rezultatele cresterii la capitolul venituri si cheltuieli.

Nici pomina de prioritati, de politici de stimulare a unor sfere ale economiei. Si aceasta in situatia cind doar trei luni de zile in urma aici, de la aceasta tribuna, Presedintele Republicii Moldova a anuntat Parlamentul despre faptul ca trebuie sa vorbim despre prioritatile economiei nationale, care ar fi competitivitatea, atragerea investitiilor, dezvoltarea infrastructurii si a sferei serviciilor.

Presupun ca Guvernul a inteles inca o data foarte repede ca nu este capabil sa indeplineasca aceste lucruri, mai mult decit atit ca ideea construirii unei Moldove competitive a fost preluata de programul Partidului Democratiei Sociale. Dar proiectul bugetului prezentat astazi deja este in stricta concordanta si cu declaratia ministrului economiei si comertului sau Ministerului Economiei si Comertului, care a spus destul de clar, ca nu vor mai fi stabilite prioritati. Imi pun intrebarea cum aceasta declaratie poate fi corelata cu declaratia Presedintelui Republicii Moldova de aici, de la aceasta tribuna, acum citeva luni de zile.

Iar, daca aceasta este realitatea, cred ca trebuie sa constatam ca trecem de la economie asa cum era planificat pina acum. Nu stim cum s-o definesc, la o economie haotica. Este bine, poate, ca prin acest fel guvernarea recunoaste ca nu stie cum ar trebui, care ar trebui sa fie prioritatile economiei nationale si cum ar putea sa elaboreze o strategie durabila de dezvoltare a economiei.

In aceasta lipsa de idei, este egala cu incompetenta tot mai evidenta. Tot mai evident este observata si simtita pe propria piele de catre cetatenii Republicii Moldova care cu sutele de mii cauta sa scape de raiul moldovenesc construit in ultimii 5 ani de zile.

Din an in an, situatia din economia tarii se prezinta mai putin optimista, astfel incit nici chiar trucurile statistice ale guvernarii nu mai pot fi, nu mai pot ascunde tendintele negative care sint aratate si devin chiar amenintatoare la adresa securitatii economice ale Republicii Moldova. Cind spuneam mai sus despre un frumos bilant contabil, pe care Guvernul si majoritatea parlamentarilor il numesc buget, aveam in vedere faptul ca, prin proiectul de document, prezentat astazi, Guvernul nu face altceva decit sa ne comunice presupunerea de unde se vor lua bani si unde se vor cheltui. Se pare ca pentru Guvern nu mai are nici o importanta daca este sau nu un buget realizabil, care poate va fi realizat, dar pare ca nu, fiindca, cu adevarat, riscurile sint mult mai mari decit cele prevazute astazi in documentul respectiv.

Greseala cea mare este, insa, ca in anul curent, ca si in anii precedenti, guvernarea nu a fost in stare sa propuna prin Legea bugetului de stat un mecanism eficient de valorificare a potentialului de crestere economica. Deja al saselea an avem crestere economica, dar nu avem o dezvoltare a economiei. Nu avem investitii substantiale in infrastructura, nu avem investitii in ramurile producatoare ale economiei. Demonstrind capacitatea de a mobiliza veniturile fiscale pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a economiei si, intii de toate, a sectoarelor orientare spre export, Guvernul isi stabileste cea mai importanta sursa de venituri, aplicarea taxei pe valoarea adaugata si veniturile de la vama, care se apropie de 80 la suta din toate veniturile bugetului.

Ar fi o simpla repetare daca am afirma ca aceste politici ale Guvernului doar stimuleaza importul si reduce capacitatile de export. Doua cifre. Acum, practic
8 ani, in anul 1998, conform informatiilor Ministerului Economiei si Comertului noi exportam marfuri de circa 1000 de grupuri tarifare. Peste 8 ani de zile am ajuns sa exportam aproape 700. Repet inca o data, grupuri tarifare, nu marfuri.

Daca asa mergem mai departe, cred ca degraba vom ajunge la o situatie absolut stranie. Republica Moldova devine tot mai dependenta de importuri si inclusiv de produsele agroalimentare. In ultimii ani, din exportatori de lapte praf ne-am transformat in importatori de zer. Iar in Chisinau, acei care doresc sa isi pregateasca o mamaliga sint nevoiti sa cumpere faina de import. Nu stiu daca asa ne vedem noi sau ne dorim noi republica mai departe. Si nu stiu daca nu este acesta un rezultat al politicii agrare, promovata in ultimii ani de zile.

Cu soldul balantei comerciale, nu intimplator am intrebat acest lucru astazi inca o data. Ati observat si dumneavoastra toti, desi am insistat de doua ori, asa si nu am primit raspuns la intrebarea care sint actiunile Guvernului pentru a depasi aceasta problema, care se numeste deficitul balantei comerciale. Toate declaratiile precum ca avem un sold al balantei de plati sint corecte. Numai ca deficitul balantei comerciale este parte componenta a balantei de plati. Si atunci, in acesti cinci ani de zile, am majorat acesti indici de la mai putin de 300 de milioane pina la... cred ca in anul acesta vom ajunge aproape de 2 miliarde de dolari.

Eu cind am auzit raspunsul despre balanta de plati mi-am adus aminte de un raspuns al Ministerului Economiei si Comertului, atunci cind am spus eu ca timp de 4 ani de zile s-a redus numarul de locuri de munca in Republica Moldova cu 200 de mii, ca sa aud raspuns. Da, dar s-a redus si numarul populatiei economic active. Nonsens. Fiindca daca se reducea numarul populatiei economice active, atunci avea sa se reduca considerabil somajul si oamenii aveau sa aiba locuri de munca, avea sa fie un surplus de locuri de munca, ceea ce nu se intimpla in situatia noastra.

Eu am vorbit despre cadrul de cheltuieli pe termen mediu, care inca o data demonstreaza ca se propun cifre la dorinta, nu rezultatul unor calcule. Cea aprobata in luna mai si cea luata la baza calcularii bugetului. Cred ca bugetul a inceput sa fie calculat tot in luna mai. Sint doua lucruri diferite. Indicatorii sint absolut diferiti. O problema aparte tine de politica Guvernului in sectorul de reducere a saraciei.

Eu cred ca nu o sa puteti spune altfel ca in anul 2001, inclusiv conducerea Republicii Moldova declara ca sintem una dintre cele mai sarace tari din Europa. Astazi, practic, aceeasi conducere declara ca sintem cea mai saraca tara din Europa. Iata rezultatele luptei cu saracia. Iata rezultatele implementarii acelor proiecte despre care s-a vorbit nu o data si in aceasta sala inclusiv.

Eu am ridicat astazi problema cheltuielilor din buget nu intimplator. Si ati auzit ca iarasi noi am primit un raspuns, fiindca s-a incercat sa se spuna ca, in cazul invatamintului, este vorba de sursele extrabugetare. Bine. Nu sint de acord, am spus. Dar ce vorbim cu, cum explicam situatia in medicina? Foarte simplu. Ne bagam in buzunarul cetateanului. Majoram procentul de bani care trebuie sa fie transferati de agentii economici si de cetateni. Iar din bugetul de stat reducem aceste cheltuieli. Si atunci imi pun intrebarea ce fel de orinduire sociala construim noi cind marim alocatiile pentru sfera de ordine publica la 36 la suta, iar pentru educatie cu 17,9 si ocrotirea sanatatii cu 14,2.

Despre ceea ce a spus domnul Gutu, stiti cum se numeste aceasta actiune in popor? Multi oameni o numesc daravela culturii. Ar fi cazul sa ne clarificam si noi.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Un minut.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna Presedinte,

Mai am inca un minut. Trebuie sa atrageti atentie cind am iesit la tribuna.

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Inca chiar doua aproape. De aceea, eu cred ca lucrurile care sint absolut importante pentru a avea dreptul moral de a vota aceste propuneri astazi inaintate de Guvern. Inca un moment asupra caruia as vrea sa ma refer si cu aceasta o sa inchei, este faptul ca Guvernul continue sa distruga autonomia locala.

Si anul acesta cheltuielile care sint indreptate pentru administratia publica locala sint mult mai mici, procentul de crestere este mult mai mic decit cheltuielile care sint indreptate la Guvern, Parlament, Presedintie, institutiile nationale. Cred ca acest lucru nu poate fi tolerat si acceptat, inclusiv din faptul ca noi cu dumneavoastra acum citeva luni de zile am aprobat in prima lectura inclusiv problemele ce tin de sursele financiare din administratia publica locala. In acest context, nu gasesc nici un argument care m-ar impune sa sustin acest proiect de lege al bugetului pentru anul 2007.

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Diacov. Este 14.55.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Desigur, noi, in aceasta sala, votam multe legi care sint chemate sa imbunatateasca atmosfera, climatul, baza legislativa s.a.m.d., dar o singura lege care se voteaza de Parlament presupune crearea unei strategii de dezvoltare a tarii, fie aceasta Republica Moldova, fie aceasta Ungaria, Polonia, Statele Unite, Germania s.a.m.d. Bugetul este acea lege care traseaza perspectiva de dezvoltare a unii tari sau a alteia.

Desigur, noi intelegem ca bugetul Republicii Moldova nu poate sa fie unul care trezeste mare fericire, fie ca la deputatii din opozitie, sau la deputatii din guvernare. Intelegem acest lucru, fiindca, intr-adevar, traversam o perioada nu prea fericita si nu prea bogata din punct de vedere al bugetului. Intelegem ca, pe de alta parte, chiar colegii, deputati care au fost ministri, prim-ministri s.a.m.d. noi doar avem o experienta si stim ca un buget nu chiar foarte fericit a fost votat in 2000 si a fost sprijinit. A fost votat in 1997, 1996, 1998 s.a.m.d., bugete care au reiesit din situatia reala a tarii.

Desigur, acest fapt sau aceasta constatare nu trebuie sa ne duca la faptul, ma iertati de expresie, ca noi trebuie sa acceptam una si aceeasi strategie sau una si aceeasi privire asupra bugetului cum le vedeam in anii precedenti. Eu presupun ca noi acumulam mai multa experienta, noi acumulam mai multe cunostinte, noi acumulam, imbunatatim baza legala in care activam. Si, desigur, din acest punct de vedere, bugetul trebuie sa fie tot mai bun si mai bun.

Eu respect foarte mult oamenii care lucreaza in Guvern pe segmentul economic, am spus si anul trecut. Si eu presupun ca ei au depus toate eforturile ca sa creeze un document, sa ne puna la dispozitie un document in masura posibilitatilor care reflecta situatia reala din Republica Moldova. Insa bugetul Republicii Moldova trebuie sa ofere o sansa si o perspectiva de a face macar un pas, un pasulet inainte.

Din acest punct de vedere si au vreau sa privesc bugetul nu ca specialist in economie, dar cred ca mai degraba ca un om simplu, fiindca, pina la urma, bugetul acesta foarte sofisticat si discutiile pe care le avem pe parcursul a cinici ani de zile si care, presupun, majoritatea oamenilor care au stat, daca au avut rabdare, pina la capat, nu au inteles multe lucruri, fiindca aici s-au adus cifrele, cifre peste cifre, milioane, miliarde s.a.m.d. Dar pe om il intereseaza care sta si priveste, bine, dar cum o sa se schimbe viata mea? Dar cum o sa schimbe viata familiei mele? Dar cum o sa se schimbe situatia din sat? Sau chiar cred ca unii se gindesc si la tara. Si, desigur, din acest punct de vedere, este cam jale.

Si este acest buget, putin moale spus, nerealist, fiindca cind te uiti pe unele cifre si eu nu am sa pot sa evit acest lucru, ca de exemplu cresterea PIB-lui anul trecut a fost programat cu 6%. Pina la urma, noi am ajuns la 3%. Pentru anul viitor, noi programam cresterea PIB-lui cu 4%. Dar cresterea salariului il programam cu 15%.

Daca sa vorbim din punct de vedere al experientei unui om simplu. Eu cistig una mie de lei pe luna, sotia cistiga 1000 de lei pe luna, dar eu le promit copiilor mei ca o sa le dau cite 2500, 2700, 3000 si... De unde bani? Deci, intr-o familie omul nu procedeaza in felul urmator. El ii promite copilului lui ca o sa ii dea atit cit cistiga sau ceva mai putin, ca restul sa mearga la imbunatatirea situatiei in gospodarie. Eu imi pun intrebarea, dar de ce statul face chestiile acestea? Noi intelegem apriori ca banii pe care noi ii programam la asa-zisul segment social: salarii, pensii. Si eu inteleg partidul de la guvernare care se bazeaza pe acest segment, ca vrem sa facem gesturi in adresa pensionarilor.

Face acest lucru, fiindca este o necesitate politica. Dar noi cu dumnea-voastra, votind un buget si traind din an in an si votind aceste bugete, noi trebuie sa ne gindim, bine, dar cum se schimba, cu ce se schimba situatia in Republica Moldova? Fiindca noi, din aceste cifre, pe care le stim si le cunoastem de crestere economica, noi intelegem foarte bine ca banii pe care ii luam la consum ii luam din alte segmente, nu din venituri reale. Si, prin urmare, noi banii, pe care trebuie sa ii indreptam la dezvoltarea tarii, noi nu ii indreptam acolo si din saracia pe care o avem tot trimetem la consum si la consum.

Acest neechilibru pe care il intelege orice ministru si orice specialist in economie, si eu sint convins ca multi, chiar reprezentanti ai Guvernului care stau in aceasta sala, ei sincer inteleg ca asa nu se poate.

Noi mincam din acele mici rezerve pe care le avem, in loc sa incercam sa edificam Republica Moldova.

Mie nu imi place, eu nu am fost categoric nici in 1994, nici in 1998, nici in 2000, cind cineva spune aproape cu bucurie: Noi sintem cea mai saraca tara. Aceasta este, ma iertati de expresie, o timpenie, cind noi singuri degradam sau noi singuri injosim tara noastra. Noi sintem cea mai saraca, noi, statistic, sintem cea mai saraca tara, dar cind iesi si cind te uiti intelege ca nu-i chiar asa. Noi trebuie sa tindem toti ca sa facem ceva ca tara aceasta sa imbogateasca.

De aceea, cind te uiti si privesti bugetul, cind privesti politica bugetara, politica bugetara este indreptata spre a sustine sectorul real al economiei in a obtine crestere. Ideologia bugetului este indreptata pentru a sprijini oamenii de afaceri, businessul mic, businessul mijlociu, investitiile interne, investitiile straine, despre care noi facem atita zarva? Aici sint foarte multe semne de intrebare.

Spuneti, va rog, dar daca bugetul si daca aceasta ideologie, de care noi vorbim, a bugetului nu este indreptata, dar cum noi vrem sa devenim tara bogata, daca noi nu sprijinim? Noi am vorbit aici de politica si multi colegi au asistat la acele seminare cu Partidul Socialist din Suedia. Guvernul suedez creeaza conditii, sprijina dezvoltarea businesslui. Ca businessul sa cistige bani, de acolo luam impozite mari si repartizam acesti bani sectorului bugetar.

Cum noi vrem cu o ideologie de oameni saraci, cu o ideologie de a-i pune pe toti la punct, cu o ideologie de a-i stoarce pe toti la vama si noi sa speram ca oamenii acestia o sa creasca, Republica Moldova o sa se dezvolte s.a.m.d. Desigur, stringerea, cum se cheama? A gaicii, da? A surubului. Nu intotdeauna ea e buna la o etapa anumita. Taranul cind stringe teascul, el il invirteste, il invirteste, curge, curge si la un moment dat cit nu te-ai stradui sa il invirtesti, nu curge nimic, nu curge nimic. De aceea, si noi trebuie sa intelegem chestia aceasta. Nu este posibil ca noi sa terorizam oamenii nostri de afaceri ca sa plateasca tot la vama si terorizam vama ca ei sa scoata din om asta, moldoveanul de la moldoveni.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Un minut.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Si, in consecinta, noi ne trezim cu o situatie destul de complicata. Ce, eu am vorbit 10 minute?

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut. Uitati-va. Eu am anuntat.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Avind in vedere ca rar vorbesc si nu stau la microfoane ca alti colegi cite
20 de minute, mai cer 1 minut.

Stimati colegi,

Eu sint absolut de acord cu faptul ca noi, in interior, trebuie sa revedem unele segmente. Este inadmisibil ca noi sa permitem aceasta descrestere de finantare a invatamintului. Nu exista nici o sansa pentru Republica Moldova, mai ales cu politica noastra, mai ales cu traditiile s.a.m.d. ca noi sa nu sprijinim invatamintul. Nu de aceea ca Stepaniuc e in fruntea acestei comisii, poate, dimpotriva, caci noi trebuie sa sprijinim oamenii care doresc sa fie in rind cu lumea, ei o sa ne duca in Europa prin intermediul comisiei specializate.

Eu vreau sa anunt colegii ca noi azi-dimineata ne-am framintat foarte mult ce sa facem in legatura cu bugetul si noi am luat o decizie, cred ca neordinara. Avind in vedere ca comunistii, cind erau in opozitie, nu au votat niciodata bugetul, noi am hotarit de data aceasta sa votam bugetul si am hotarit sa votam, sa sprijinim bugetul si in prima, si in a doua lectura, intelegind ca sint foarte multe carente si noi nu sintem de acord cu multe lucruri. Noi pregatim o serie de modificari pentru lectura a treia si speram foarte mult ca aceste modificari vor fi luate in considerare. Dar daca nu vor fi luate in considerare, o sa mai ies o data la tribuna, o sa-mi cer iertare si o sa spun ca noi nu o sa sprijinim acest buget in lectura a treia.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Cubreacov.

Este ora 15.06. Bine. Va dau inca jumatate.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de buget pentru anul 2007, propus de Guvern, bineinteles, necesita o analiza cit se poate de complexa. Noi am procedat la o asemenea analiza si am constatat, ca si in anul trecut, din pacate, un sir de omisiuni, dezechilibre si erori evidente. Acest fapt ne conduce la concluzia ca autorii proiectului de buget ramin ostatici ai unor abordari invechite, neputind depasi reflexele guvernantului populist.

Structural, proiectul de buget pentru anul 2007 nu se deosebeste mai cu nimic de bugetul pentru anul curent. Este, de exemplu, ingrijorator ca ponderea TVA la marfurile de import este una covirsitoare in structura veniturilor bugetare, iar deficitul balantei comerciale va fi in continuare acoperit din transferurile de peste un miliard de dolari, efectuate de moldovenii care au parasit tara de nevoie in ultimii ani.

La fel de alarmant este si faptul ca proiectul de buget pentru anul 2007 pastreaza acelasi raport de 9 la 1 intre veniturile din activitatile de import si cele de export. Ca sa ilustram situatia pe intelesul tuturor, Republica Moldova a ajuns sa importe toate tipurile de productie agricola de la cartofi la patrunjel, pe cind taranul nostru nu are unde isi desface productia agricola. Dezastrul din agricultura s-a aprofundat si acest lucru este recunoscut de toata lumea.

Aventura Guvernului de anul trecut cu introducerea TVA in agricultura a condus, practic, la distrugerea fiecaruia al treilea producator agricol. Ne pare rau ca anul trecut Guvernul nu si-a aplecat urechea la vocea insistenta a opozitiei crestin-democrate si a marsat nesabuit pe ideea paguboasa a punerii in circa taranilor a celor 20% de TVA. Ne bucuram, in schimb, ca anul acesta Guvernul ne-a dat dreptate si a renuntat la TVA de 20% in agricultura.

Si anul curent Guvernul ne face cunoscut ca produsul intern brut va inregistra, in cele douasprezece luni ale anului viitor, o crestere de circa 10%. Aratam si anul trecut ca orice crestere a produsului intern brut este interconditionata de cresterea numarului de locuri de munca din tara. O crestere a PIB-lui de 10% ar trebui sa conduca la cresterea cu circa 55 000 de locuri de munca. Realitatea insa ramine la fel de trista ca in anul trecut, cind am inregistrat o scadere continua a numarului celor angajati in cimpul muncii.

De fapt, in Republica Moldova, persoanele angajate constituie cu mult sub 50% din populatia economica activa si proiectul de buget pe anul viitor nu prevede depasirea acestei situatii. De vina este, consideram noi, aceeasi viziune perimata a autorilor proiectului de buget pentru anul 2007.

Un dezechilibru evident al proiectului de buget rezulta si din geografia investitiilor capitale preconizate de Guvern pentru anul 2007, an, dupa cum se stie, electoral. Sa va dam un singur exemplu. L-am invocat atunci cind i-am adresat o intrebare domnului ministru Pop. Raionul Ocnita, care reprezinta un fief electoral al partidului de guvernamint, urmeaza sa beneficieze de investitii capitale de doua ori mai mari decit cele prevazute pentru raionul Hincesti, care este de doua ori mai mare ca populatie si necesitati. Disproportia este de 4 : 1. O disproportie si mai mare este prevazuta de Guvern chiar in cadrul raioanelor. Observam pe cazul raionului Riscani, de exemplu, ca investitiile capitale urmeaza sa fie concentrate preponderent in localitatile care reprezinta tinte electorale pentru partidul de guvernamint.

Se stie ca cea mai grava problema politica, cu care se confrunta Republica Moldova, este cea legata de teritoriile din estul tarii, ocupate militar de Federatia Rusa. Reintegrarea Republicii Moldova reprezinta o sarcina cardinala, dupa cum a stabilit cu diverse ocazii in mod consensual Legislativul nostru.

Am examinat proiectul de buget sub aspectul acestei sarcini, care cum spuneam, este una cardinala, pentru a vedea gradul de seriozitate al Guvernului in procesul de reintegrare a tarii. Si ce am constatat? Nu o sa va vina sa credeti, Ministerul Reintregirii nu are alocat un buget pe potriva misiunii de reintegrare. Mai mult. Nici celelalte ministere sau institutii centrale ale statului nu vor beneficia, din pacate, de acoperire financiara pentru sarcinile care le revin in acest sens.

Degeaba incercam sa ii convingem pe partenerii nostri externi de necesitatea alocarii de fonduri pentru democratizarea si recuperarea partii de est a tarii, daca Guvernul nostru nu scoate nici un ban din punga pentru acelasi scop. Aceasta in conditiile in care si in anul viitor, ca si in acest an, ca sa invoc un exemplu concret, alte milioane si milioane de lei vor pleca spre Holercani pentru pensiunea de odihna a guvernantilor.

De asemenea, in situatia in care Rusia a recurs in 2006 la represalii economice impotriva Moldovei, instituind un embargo pentru vinurile si productia agricola din tara noastra, Guvernul nici nu s-a gindit sa aloce macar un leu pentru sustinerea producatorului autohton in vederea reorientarii exporturilor pe alte piete.

Un alt paradox si o carenta grava a proiectului de buget este legata de diminuarea simtitoare in 2007 de la 59 la 47 milioane de lei a cheltuielilor pentru colaborare internationala a Republicii Moldova, in timp ce relatiile noastre externe, in mod natural, cunosc o dinamica ascendenta si aceasta raspunde intereselor noastre nationale.

Si anul acesta, ca si in anul precedent, constatam ca partea de venituri a proiectului demonstreaza incapacitatea Guvernului de a colecta impozitele. Statisticile ne arata si anul acesta ca veniturile anuale reale ale populatiei noastre constituie circa 35 miliarde de lei, iar impozitul pe venit este programat sub jumatate de miliard de lei sau de zece ori mai putin decit ar trebui sa fie. De ce se intimpla acest lucru? Cine raspunde pentru aceste venituri ratate la buget?

In timp ce volumul afacerilor creste in Republica Moldova cu 25% anual, acel al impozitelor pe venitul persoanelor juridice, practic, nu urmeaza a se majora in 2007, dupa cum nu s-a majorat nici in ultimii ani. Astfel, avem un proiect de buget la care nu se vor colecta toti banii si care nu poate asigura o corecta distributie a cheltuielilor, intrucit bugetul nu va fi unul de austeritate, cum ar trebui sa fie, si ne obliga statutul, din pacate, neschimbat de tara saraca, una dintre cele mai sarace tari de pe continent. Si spunem acest lucru nu jubilind, ci cu tristete, cu mare parere de rau.

Ce mai observam la o analiza atenta a proiectului de buget? Ca in anul 2007 urmeaza sa se reduca de circa doua ori fata de anul 2006 cheltuielile pentru invatamintul prescolar, caci si cheltuielile pentru domeniul culturii vor cunoaste o reducere drastica.

In acelasi timp, cheltuielile pentru intretinerea Aparatului administrativ birocratic urmeaza a fi majorate. Si pentru simplul fapt ca anul trecut Partidul Popular Crestin Democrat a criticat Guvernul din acelasi motiv, de aceasta data iata cheltuielile birocratice majorate sint camuflate prin aratarea doar a sumelor totale de cheltuieli pe domenii, fara indicarea structurii acestor cheltuieli. Pentru anul viitor, Guvernul vrea sa isi puna deoparte tocmai 50 milioane de lei, care vor constitui asa-zisul Fond de rezerva pentru cheltuieli neprevazute, dar in realitate cheltuieli necontrolate.

Un grav handicap conceptual al proiectului Legii bugetului pe anul 2007, in opinia noastra, o lege limitata ca efect temporal la anul viitor il constituie faptul ca acesta cuprinde prevederi generale, care in tarile normale se regasesc in legislatia de baza, cum ar fi: Codul fiscal sau Legea privind procesul si sistemul bugetar.

Proiectul Legii bugetului pe anul viitor sufera si de lipsa de acuratete terminologica, utilizind pentru aceleasi realitati cite doua trei sau chiar patru sinonime de natura sa induca suficienta confuzie si sa complice procedurile de aplicare a legii.

Stimati colegi,

Constat cu regret, ca ceea ce spuneam acum un an in cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului de buget a ramas perfect valabil. Spuneam cu 12 luni in urma ca, potrivit datelor recensamintului, peste 60% din populatia noastra locuieste la tara. Si daca aceste peste 60% de tarani o duc rau, intreaga tara nu se simte economic bine.

Una din propunerile noastre de anul trecut, pe care o reiteram, este ca incepind cu acest an, sa decidem aplicarea taxei vamale zero la importul de tehnica agricola, cum ar fi: tractoarele, camioanele, combinele si alte masini si unelte pe care Republica Moldova nu le produce si nu avem de ce apara piata noastra. Tehnica agricola care nu trebuie vazuta doar ca marfa impozabila la vama, ci, intii de toate, ca factor de progres economic la sat, unde avem cea mai mare parte a populatiei noastre.

Vorbind mai larg, consideram ca aceeasi taxa vamala zero trebuie sa fie instituita si la tehnica electronica, mai cu seama la computere, care sint, de asemenea, in aceasta epoca un factor de progres, si Guvernul nu vrea sa inteleaga acest lucru. Republica Moldova nu produce computere si nu avem de ce apara piata noastra si taxa acest tip de instrumente si masini la frontiera.

Ce asteapta, de fapt, taranii astazi ca si in anii anteriori de la Parlamentul nostru? Asteapta multa tehnica.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov,

30 de secunde.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Noua si ieftina, achizitionarea productiei agricole autohtone, participarea acesteia la circuitul economic al tarii si subventii de la bugetul statului, care sa acopere diferenta dintre cheltuiala mare si velitul mic in agricultura. Din pacate, ca si in anii trecuti, nici proiectul de buget pentru anul 2007 nu raspunde pe deplin acestor asteptari legitime ale taranilor.

Stimati colegi,

Deputatii Partidului Popular Crestin Democrat vor participa cit se poate de activ si constructiv la discutia in lecturile a doua si a treia pe marginea bugetului, avansind amendamente si propuneri concrete privind posibilitati si necesitati financiare reale, care nu se regasesc, din pacate, in proiectul de buget prezentat de Guvern.

Votul nostru pentru urmatoarele doua lecturi va depinde de masura in care reprezentantii majoritatii parlamentare si acei ai Guvernului, ca autori ai proiectului, vor manifesta deschidere si receptivitate fata de propunerile noastre, orientate spre reechilibrarea bugetului pe anul viitor si reorientarea unor sume prevazute initial pentru cheltuieli inutile sau deloc urgente spre alte sectoare si necesitati care nu mai pot fi aminate.

Cu toate acestea, ne exprimam, trebuie sa ne exprimam si temerea dupa experienta de anul trecut, ca s-ar putea sa asistam din nou la spectacolul prilejuit de dezbaterea proiectului de buget pe anul 2006, cind cele citeva sute de amendamente argumentate ale deputatilor PPCD, in special la capitolul Venituri ale bugetului de stat, au fost neglijate cu desavirsire, nici macar nefiind supuse formal procedurii de vot, ceea ce, fiti de acord, constituie o incalcare flagranta a legilor in vigoare si o sfidare a ideii de parlamentarism.

Stimati colegi,

In acest context, sint nevoit sa va amintesc inca o data, ca poporul acestei tari...

 

Doamna Maria Postoico:

Ati depasit limita.

Domnul Vlad Cubreacov:

...Nu asteapta de la noi confruntari intre putere si opozitie, ci imbunatatirea reala a conditiilor in care traieste fiecare cetatean si activeaza fiecare institutie. Aceasta imbunatatire ar fi posibila doar daca deputatii, indiferent daca reprezinta opozitia sau puterea, partidul majoritar, vor aborda cu maxima seriozitate cea mai importanta lege financiara a anului Legea bugetului de stat, lege care, prin proiectul prezentat de Guvern, nu este nici pe departe in masura sa stimuleze o asemenea imbunatatire.

Deocamdata grupul Partidului Popular Crestin Democrat se va abtine de la votul in prima lectura, urmind ca in lectura a doua sau a treia sa ia o decizie in functie de gradul de receptivitate pe care il va manifesta intregul corp legiuitor.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Ati luat 3 minute in plus.

La microfonul central se invita doamna Ostapciuc.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Astazi, participam la unul dintre evenimentele centrale din cadrul sesiunii de toamna iarna a Parlamentului discutarea si adoptarea bugetului de stat al tarii pe anul 2007.

In cadrul comisiilor permanente si, in primul rind, al comisiei specializate,
s-au depus eforturi sustinute pentru ca principala lege financiara a statului sa fie discutata si analizata multilateral, amanuntit, in mod realist si adoptata la timp.

Noi, la sedintele consiliului si Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor. am revenit de citeva ori asupra diferitelor aspecte ale proiectului de buget si am concluzionat ca Guvernul ne-a prezentat un document echilibrat care se inscrie in cadrul real al posibilitatilor tarii pentru ca din veniturile acumulate sa putem asigura functionarea normala a economiei si sferei sociale, sa facem fata obligatiunilor externe ale tarii, sa putem avansa pe calea ridicarii calitatii vietii populatiei.

Este clar ca ne-am dori cu totii un buget mai mare, care sa acopere pe deplin, suta la suta toate necesitatile activitatii interne si externe ale statului, sa asigure un nivel ridicat de trai al populatiei cu mult peste cosul minim de consum si in conformitate cu standardele mondiale avansate. Cu parere de rau, pentru noi aceasta deocamdata ramine doar o doleanta. Realitatea este cea pe care o avem.

Sa nu uitam ca in anul 2001, cind am venit la putere in calitate de fractiune majoritara, nivelul economiei tarii constituia, dupa cum bine va amintiti, 1/3 din cota anului 1990. Sarcina noastra pe atunci era sa stopam declinul si, prin politica financiar-bugetara, sa asiguram functionarea cit de cit satisfacatoare a institutiilor finantate de la buget, rezolvarea celor mai acute probleme sociale ale oamenilor.

Am amintit de acest fapt nu pentru a aduce invinuiri guvernantilor anteriori si nu pentru a ne lustrui propria imagine, dar cu scopul de a exprima in mod obiectiv exclusiv telespectatorilor si radioascultatorilor ca este mai usor sa distrugi decit sa construiesti.

Ani de ani, la bugetul tarii se acumuleaza tot mai multe mijloace in comparatie cu perioadele precedente si cu indicatorii planificati. Astfel, daca partea de venituri a bugetului consolidat in anul 2001 a constituit 4,3 miliarde de lei, atunci in anul viitor ea va ajunge la 19,4 miliarde de lei, ceea ce inseamna o crestere de mai bine de patru ori.

Totusi, cu parere de rau, noi inca nu am atins nivelul economic din anul 1990, adica de cind a inceput declinul in sfera economica si sociala. De aceea, inca nu putem solutiona toate problemele care tin de constructia, reparatia si intretinerea obiectelor de menire social-culturala, spitale si policlinici, scoli si gradinite de copiii, camine culturale si altele, mai ales in mediul satesc.

Pe de alta parte, propunerile privind construirea sau reparatia unor obiecte concrete Guvernul le elaboreaza in corespundere cu programele strategice si le coordoneaza cu conducatorii raioanelor, care cunosc foarte bine situatia si prioritatile de pe teren. In conditiile in care inca nu sintem in stare sa satisfacem toate necesitatile organele executive se straduiesc sa indrepte investitiile capitale, in primul rind, la finalizarea obiectivelor incepute anterior.

Credem ca este o abordare logica si judicioasa a problemei. Daca vom rupe, cum s-ar spune, un obiect de la un sat pentru a-l construi in alta localitate, noi nu vom solutiona problemele in fond. Trebuie sa activam cu totii, inclusiv intregul corp de deputati, cu insistenta si energie pentru ca sa obtinem majorarea substantiala a partii de venituri si, respectiv, de cheltuieli reale realizabile.

Si atunci vom putea indrepta mai multe resurse la solutionarea problemelor concrete din teritoriu. Concomitent, activind conform prevederilor programului de guvernare, ale altor documente strategice, pe parcursul ultimelor ani, am reusit sa obtinem o relansare a economiei nationale, o crestere considerabila a principalilor indicatori macroeconomici si din sectorul real al economiei.

Pornind de la parametrii estimati ai bugetului public national, produsul intern brut, dupa cum stiti, va inregistra la anul viitor o crestere reala de 4 la suta. Rata medie a inflatiei nu va depasi cota de 10,5 %. Exporturile de marfuri creste cu
15 la suta, iar importurile cu 12 la suta.

In proiectul bugetului se preconizeaza o majorare cu 22 la suta a salariului nominal mediu lunar. Totodata, ma adresez Guvernului, noi sintem de acord cu faptul ca, dupa cum au mentionat si alti colegi, Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar trebuie sa fie executata. Fractiunea PCRM, fractiunea comunistilor cere Guvernului sa puna in discutare bugetul in lectura, ca, pina la discutarea bugetului in lectura a treia, sa studieze problema in cel mai serios mod, pentru a asigura indeplinirea neconditionata a prevederilor legii si, in primul rind, in privinta persoanelor cu salarii mici.

Concomitent, pe parcursul executarii bugetului se vor cauta posibilitati de majorare a veniturilor in buget si de realizare lunara a programelor sociale.

Onorata asistenta,

In proiectul bugetului de stat pe anul 2007, ca si in anii precedenti, se prefigureaza clar orientarea sociala. Circa 65,5 la suta din cheltuieli sint indreptate in invatamint, cultura, sanatate, asigurarea si asistenta sociala si altele. Cheltuielile pe capitole si directii concrete le vom studia mai amanuntit atunci cind vom examina proiectul bugetului in lectura a treia.

Astazi, tin sa mentionez doar citeva momente din punctul nostru de vedere mai semnificative. De exemplu, in ramura invatamintului, in proiectul bugetului pentru anul viitor sint prevazute cheltuieli in suma de circa 1 miliard 390 de milioane de lei, ori aproape 18% mai mult fata de anul curent. Pentru comparatie, voi spune ca in bugetul de stat pe anul 2001 pentru sfera invatamintului se preconiza o suma de numai 245 milioane de lei sau de 5 ori mai putin.

Aceeasi situatie se atesta si in finantarea altor ramuri. Proiectul bugetului prevede alocarea pentru ocrotirea sanatatii a unei sume de aproape 1 miliard
742 milioane de lei sau cu 14% mai mult fata de anul 2006. Pentru asistenta sociala si sustinerea sociala in noul buget se prevede o suma de peste 1 miliard
535 milioane de lei, ceea ce depaseste cu 23% nivelul planificat pentru anul curent. Investitiile capitale vor creste comparativ, cum s-a spus astazi de acum, comparativ cu anul curent cu circa 44 milioane de lei.

Deoarece redresarea situatiei in agricultura se afla in centrul atentiei actualei conduceri, inclusiv a Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor, vom majora cu 20 de milioane de lei Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli, care va constitui in total 240 milioane de lei. Pentru comparatie va voi aminti ca in anul 2001 suma totala a acestui fond era de 30 de milioane de lei sau de opt ori mai putin.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Adoptarea bugetului de stat pentru noi este o actiune foarte importanta a Legislativului si Guvernului, care cere si o responsabilitate respectiva. Unirea eforturilor pentru executarea principalei legi financiare a statului va constitui meritul nostru al tuturora, inclusiv al corpului de legislatori, daca vom reusi sa ridicam pe o noua treapta economia tarii si nivelul de trai al poporului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Procedura de vot. Inainte de a purcede la procedura de vot, readuc aminte ca au fost inaintate doua propuneri, in ordinea inaintarii acestora propunerea comisiei sesizate in fond pentru a purcede la votul legii in prima si in a doua lectura.

Stimati colegi,

Va readuc aminte, votul in prima lectura a acestei legi costa in aprobarea conceptului acestuia, votul in a doua lectura presupune aprobarea a trei indicatori, a trei parametri de baza: partea de cheltuieli, partea de venituri si deficitul bugetar.

O a doua propunere alternativa, care a fost inaintata, viza exercitiul de vot doar in prima lectura in cadrul sedintei de astazi, pe care motiv voi supune votului propunerea comisiei ca fiind inaintata prima.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In genere, eu am vrut sa inaintez propunerea mea atunci cind dumneavoastra m-ati lipsit de drept. De aceea, eu as cere ca propunerea mea sa fie pusa prima la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu poate fi pusa prima, fiindca a venit ca o propunere secunda, dupa ce comisia a inaintat propunerea ei.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Dumneavoastra, data trecuta, nu mi-ati permis sa dau propunerea, eu am cerut la microfon, ca am o propunere si va rog sa imi permiteti sa o expun.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vreau sa va spun un lucru, ca intr-o varianta absolut ca nu schimba nimic. Aceasta este si problema, nu schimba absolut nimic. Deci, cine este pentru propunerea inaintata de a vota acest proiect de lege in prima si a doua lectura, lasind ulterior votul in a treia lectura. Cine este pentru propunerea comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Rog sa fie pentru stenograma anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi. Deci, astazi cu dumneavoastra vom purcede la exercitiul de vot in prima si a doua lectura.

Supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.3778 al Legii bugetului pe anul viitor in prima lectura, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Din nou facem o abatere.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi, proiectul de Lege nr.3778 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Readuc aminte, fiindca este un moment esential, voi supune votului aprobarea in lectura a doua a proiectului de lege nr.3778 cu propunerile care au fost inaintate de comisia sesizata in fond si anume majorarea cu 30 de milioane de lei a partii de venituri si, respectiv, a partii de cheltuieli. Astfel, veniturile fiind la nivel de 12 miliarde 88,5 milioane de lei, cheltuielile la nivel de 12 miliarde 161,4 milioane de lei, mentinind acelasi nivel al deficitului bugetar preconizat 72,9 milioane de lei. Cine este pentru aprobarea in a doua lectura? Eu v-as ruga forte mult, cumva mai abil.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

O precizare la lectura a doua. Acest adaos de 30 de milioane, propus de comisie la rugamintea fractiunii Partidului Democrat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, precizarea. Luat act de precizare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am inaintat o propunere din partea Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra ca sa completam cifrele la venituri cu 350 de milioane si la cheltuieli cu 350 de milioane. Adica, la venituri la capitolul dividende si la cheltuieli Fondul pentru subventionarea agriculturii. Aceasta pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De acord. Este o propunere pentru lectura a doua. Eu am sesizat acel moment ca comisia a argumentat, prezentind argumentele respective, nu a acceptat aceasta propunere. Colegul a inaintat-o, deci, de fapt a inaintat propunerea sa supunem votului. Ceea ce vom face acum. Cine este pentru acceptarea propunerii evocate de colegul nostru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi pro. Propunerea nu este acceptata.

Propunerea comisiei sesizate in fond cu cifrele pe care le-am anuntat anterior. Cine este pentru adoptarea Legii in lectura a doua in aceste conditii, va rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 0.

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

13 voturi impotriva. Proiectul de Lege nr. 3778 este aprobat in lectura a doua. Eu am sa rog.

Microfonul nr.1.

 

Doamna Zinaida Grecianii:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Oorat Parlament,

Tin sa va multumesc din numele Guvernului pentru suportul acordat acestui proiect de buget. Evident, pentru lectura a treia noi mai avem cu dumneavoastra de a munci. Important este sa avem responsabilitati pentru aceea ce propunem.

Va multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Iainte de a incepe dezbaterile pe marginea ultimului proiect inaintat pe ordinea de zi a sedintei de astazi, rog foarte mult comisia sesizata in fond si toate comisiile permanente sa se concentreze intr-un mod serios si sa munceasca intr-o maniera proactiva asupra acestui proiect de lege in procesul de pregatire a acestuia pentru dezbaterile si aprobarea in lectura treia.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3988 cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Rog comisia, domnul Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

In conformitate cu articolele 42, 43 si 68 din Codul Audiovizualului pe care
l-am adoptat cu dumneavoastra la sfirsitul sesiunii trecute si care a intrat in vigoare in a doua jumatate a lunii august deci comisia parlamentara de profil, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a selectat 9 candidaturi pentru a le propune ca membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului. In aceasta perioada, a fost organizat un concurs intre
10 septembrie si 10 octombrie.

Concursul a fost anuntat public de mai multe surse mass-media. In cele din urma in comisia parlamentara au venit 36 de candidaturi inaintate in conformitate cu legislatia din partea societatii civile, din partea a mai multor organizatii obstesti. Selectarea s-a efectuat in prezenta mass-media, adica public. In cele din urma, repet, am propus, am selectat 9 candidaturi care au fost votate cu majoritate de voturi in comisia parlamentara si propusa pentru sustinere si confirmare Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a Parlamentului, asa cum prescrie legea.

Vreau sa dau citire persoanelor care au fost selectate. Deci, este vorba de Valeriu Frumusachi, Gheorghe Gorincioi, Corneliu Mihalachi, Ruslan Plesca, Constantin Rotaru, Valeriu Soltan, Ludmila Vasilachi, Carmalia Albu si candidatura lui Vlad Turcanu. Referitor la candidatura lui Vlad Turcanu vreau sa va spun ca dumnealui a fost selectat in urma dezbaterilor suplimentare care au avut loc in comisia noastra, deoarece Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu a sprijinit candidatura domnului Valeriu Ciobanu, care, intr-adevar, nu a intrunit toate calitatile pentru a fi inaintat ca candidat. Deci, nu avea fixat in carnetul de munca vechimea generala de munca de 5 ani, experienta de lucru. In rest, lucrul s-a facut si, poftim, daca aveti ceva intrebari.

As putea sa concretizez numai ca persoanele respective propuse, 9 la numar, in conformitate cu legea, au fost propuse pe termen de 6 ani, de 4 si 2 ani. Astfel prevede legea si as putea sa dau citire. Deci, doamna Carmelia Albu este propusa pe un termen de 4 ani, Vlad Turcanu pe un termen de 2 ani, Valeriu Frumusachi pe termen de 2 ani, Gorincioi Gheorghe pe termen de 6 ani, Mihalachi Corneliu pe termen de 6 ani, Plesca Ruslan pe termen de 4 ani, Rotaru Constantin pe termen de 2 ani, Soltan Valeriu pe termen de 4 ani si Vasilachi Ludmila pe termen de 6 ani.

Domnule Presedinte,

Eu am terminat.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari pentru colegul nostru?

Va rog, microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Codul Audiovizualului a intrat in vigoare la 18 august, asa? Deci, conform prevederilor lui timp de 2 luni noi trebuia sa constituim Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Perioada, in care comisia de specialitate, dupa cum ati spus si dumneavoastra, a anuntat o luna de timp pentru inaintarea candidaturilor. De fapt, o procedura deloc complicata. Un comunicat de 7 8 rinduri pe care l-ati plasat in presa. Asa este? Sinteti de acord dumneavoastra, da?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

 

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Intrebare. De ce dumneavoastra ati asteptat de la 18 august pina la
10 septembrie si nu ati lansat concursul, sa zicem, la 20 august, 25 august, sa zicem 1 septembrie, cind de acum toata lumea era pe loc. Ca sa ramina de la
1 octombrie vreo trei saptamini pentru examinarea minutioasa a candidaturilor. De ce ati asteptat aproape o luna si nu ati facut nimic?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Intrebarea este corecta. Eu cred ca trebuie sa va raspund tot asa de corect, cum ati pus-o. De aceea, ca nu am putut sa va gasesc pe dumneavoastra si pe alti membri ai comisiei, care au fost in concediu legal si au avut dreptul sa se intoarca pe data de 13. Noi ne-am intrunit pe data de 10. Cu majoritate de voturi am hotarit sa inaintam acest anunt.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu este convingator.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Dumneavoastra nu ati participat nici atunci si, din pacate, nu ati participat nici zilele acestea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu a fost convingator acest lucru. Aceasta ati fi putut sa o faceti prin sunet, prin telefon si o faceati foarte... Adevarul este altul si in acest caz si ulterior dumneavoastra ati facut tot ca candidaturile, eventualele candidaturi sa fie examinate cit mai superficial. Si in acest sens intrebarea doua. Deci, bine, la
10 octombrie, cam tirziu, s-a incheiat perioada aceasta de inaintare a candidaturilor. Asa?

Printre altele, eu din presa am aflat ca la 18.30, la 10 octombrie s-a incheiat procedura. Aceasta, printre altele, pentru viitor, trebuie in comunicat sa fie scris concret pina la ce ora, fiindca au fost oarecare confuzii si foarte multa lume nemultumita. Dar aceasta este alta chestiune. Deci, la 18.30.

Eu, in acea seara de marti am fost in Parlament, am luat cunostinta de proiectul de a doua zi a comisiei si nu era in ordinea de zi planificata aceasta chestiune de examinare a candidaturilor. La 18.30 inca au fost candidaturi. Dupa 18.30, pe data de 10 dumneavoastra inca ati intocmit lista, ati tirajat materialele si hodoronc-tronc a doua zi dumneavoastra, la ora 10, de ajun faceti examinarea si aprobarea. De ce v-ati grabit asa?

De ce nu ati asteptat macar vreo saptamina, nu ati publicat, sa vedem ce mai spune lumea.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cred ca este clar din ce cauza.

 

 

Domnul Anatolie Onceanu:

De ce?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Din cauza ca majoritatea absoluta a candidaturilor au fost prezentate in ultimele doua zile.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Asa.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Asa-i.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Apoi atunci de ce nu am asteptat un pic sa vedem.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

In legatura cu aceasta...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

37 de candidaturi.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Onceanu,

Dati-mi voie sa va raspund linistit. Deci, in legatura cu aceasta nu era clar, trebuie sa introducem, avem motive sa introducem in ordinea de zi a sedintei comisiei ori nu avem. Deci, poate sa va confirme consultantii ca majoritatea absoluta a candidaturilor au fost prezentate in ultimele doua zile.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cu atit mai mult.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Desi anuntul s-a facut public, televiziunea nationala, radioul national, deci BASA -press, Info-prim Neo, deci au anunturi concrete si lucrul acesta s-a facut transparent.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Adevarul era acela care am spus si la prima intrebare. Dumneavoastra ati facut tot ca sa nu aiba loc o discutie publica. Candidaturile erau clare dinainte, ati venit si, pur si simplu, ati facut farsa aceasta. Ultima intrebare.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Onceanu,

Dumneavoastra ati fost la sedinta.

Domnul Anatolie Onceanu:

Pai, iata tocmai ca am fost la sedinta a doua oara si va rog sa...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Discutia a fost publica.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Si va rog sa imi raspundeti la a doua.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Dati-mi voie sa va raspund. Deci, discutia a fost publica, in prezenta
mass-mediei, orice deputat a putut sa inainteze orice argument, sa vina cu orice candidatura din acelea care, desigur, au fost inaintate, din acele 36.

 

Domnul Anatolie Onceanu

Despre aceasta noi vom mai vorbi. Eu o sa ma pronunt in privinta aceasta cum a fost posibilitate. Deci explicati atunci, va rog, iata, vizavi de ce ati spus dumneavoastra. Cum explicati, totusi, ca din 5 candidaturi la sedinta comisiei de a doua zi, din acele 5 candidaturi pe care le-au propus deputatii comunisti si au fost acceptate de catre comisie, 4 sint inaintate de catre structurile sindicatului Solidaritate.

De ce nu ati acceptat, de exemplu, candidaturi inaintate de 5, 6 organizatii de profil, cum au fost ale lui Dumitru Turcanu, ale lui Andrian Usatii, 5, 6 organizatii, ale lui Victor Pulbere, care a fost inaintat de catre Asociatia patronala a radiodifuzorilor, care este mult mai competenta decit Solidaritate, asa, dar dumneavoastra 4 de la Solidaritate... Cum explicati dumneavoastra?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Onceanu,

Legislatia nu prevede ca sint organizatii competente obstesti, sint organizatii...

 

Domnul Anatolie Onceanu

Poftim?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Legislatia nu prevede ca sint organizatii obstesti competente.

 

Domnul Anatolie Onceanu

Dar dumneavoastra cum explicati?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da, eu va raspund. Nu prevede ca sint competente si nu prevede ca sint mai putin competente. Ele toate au statut egal. Noi am fixat in lege ca au dreptul sa fie propuse de la orice organizatie obsteasca, nu fixat numai din media. Si am votat cu dumneavoastra impreuna. Adica imi pare ca nu ati votat.

Domnul Anatolie Onceanu

Domnule presedinte,

Nu sinteti sincer. Uitati-va, din acele 5 candidaturi pe care le-ati propus dumneavoastra, 4 de la Solidaritate si una de la Uniunea jurnalistilor profesionisti. Aceste doua structuri sint ambele structuri clone, de buzunar, ale dumneavoastra, le-ati format paralel cu cele existente. Ati plasat acolo candidaturile, le-ati primit inapoi si ati facut farsa. Asa este sau nu?

Domnule Presedinte Lupu,

Eu am foarte multe intrebari, dar vreau sa imi permiteti sa iau cuvintul in dezbateri, ca sa nu pierd timpul aici.

 

Domnul Marian Lupu:

La luari de cuvint.

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc frumos, domnule Presedinte.

Domnule Stepaniuc,

Eu am doua intrebari mai concrete si imi pare ca si mai simple. Numai, va rog foarte frumos, raspunsul sa fie concret si nu de ordin general ca la domnul Anatol Onceanu.

Deci prima intrebare. Rog sa imi nominalizati care sint calitatile concrete care nu au fost intrunite, v-am citat acum, de urmatoarele persoane care au depus documentele: domnul Constantin Pirtac, domnul Dumitru Turcanu, domnul Efim Josanu si domnul Victor Moraru.

Va multumesc.

Astept raspunsul.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, este votul subiectiv al deputatilor din comisii care au dreptul la vot, asa le prescrie sa faca Constitutia si legislatia in vigoare. Asa ca referitor la calitati noi putem sa discutam foarte si foarte mult.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu ma grabesc, eu astept confirmarea dumneavoastra.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, eu v-am raspuns.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Eu imi cer scuze, mata tot ai studii de pedagog, eu v-am rugat ca sa imi raspundeti sincer si nu formal, astfel de raspunsuri.

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu v-am raspuns asa sincer cum este.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va rog, dar eu nu am dreptul moral sa va multumesc pentru un asemenea raspuns, va dati seama. N-o sa spuneti ca a fost o impartire a acestor 9 locuri. N-o sa va puteti permite treaba aceasta sa o spuneti in public in Parlament.

Intrebarea a doua. Cu parere de rau, am participat ieri, pe parcursul zilei, la un seminar, desfasurat aici, la Chisinau, si nu am avut posibilitate sa particip la discutia care s-a desfasurat 20 de minute, practic, in Parlament, dar am urmarit secvente la televiziunea nationala si am tras urmatoarea concluzie, ca in calitate de presedinte, ati spus ca aceste candidaturi, toate, au fost selectate in mod foarte exigent si obiectiv.

Nepunind aceasta la indoiala, va adresez urmatoarea intrebare. Spuneti, va rog, cum s-a intimplat in acest caz ca in prima lista a celor 9 a fost sustinuta de comisia dumneavoastra si, respectiv, respinsa de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati candidatura domnului Ciobanu. Tot a dumneavoastra, tot intre cele 5, dar eu intreb cum s-a intimplat daca o comisie foarte responsabila, care, conform informatiei presedintelui comisiei, a examinat foarte minutios si obiectiv aceste candidaturi, eu ma bucur ca a fost inlocuit cu domnul Vlad Turcanu pe care il stiu de foarte multi ani.

Dar eu pun la indoiala faptul ca, intr-adevar, in cadrul comisiei, s-a lucrat foarte serios. Din momentul in care se include o persoana care nu avea nici vechimea in munca in domeniul specialitatii de 5 ani.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Eu va multumesc de intrebarea care ati pus-o.

Si vreau sa va spun ca in acele documente care ne-au fost noua prezentate, dar noi nu sintem obligati, comisia noastra nu e obligata sa verifice carnetul de munca al fiecaruia, era foarte clar fixat ca persoana respectiva lucreaza din anul 2000, deci este angajata la televiziunea nationala in calitate de corespondent netitular.

Corespondent netitular aceasta inseamna ca poseda experienta de munca. Mai mult decit atit, ni s-a confirmat ca el in aceasta perioada...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

...Si retribuirea necesara. Asa ca invinuirea nu poate sa fie. Deci, deputatii, prin votul lor subiectiv, repet inca o data, au sprijinit aceasta candidatura. Domnul Valeriu Ciobanu este cunoscut, el lucreaza la redactia de sport, deci tot timpul face comentarii si multa lume, care il cunoaste, a vorbit la aceasta tema. Daca nu il cunoasteti dumneavoastra personal, vreau sa va spun ca domnul Valeriu Ciobanu, probabil, a iesit mai frecvent in mass-media si in public la televizor decit chiar acelasi Vlad Turcanu, pe care noi tot il cunoastem ca un specialist foarte bun.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Din stima si respect fata de dumneavoastra, nu voi comenta raspunsul la a doua intrebare, dar dumneavoastra constientizati faptul ca fiecare din persoanele pe care le-am nominalizat la prima intrebare: Constantin Pirtac, Dumitru Turcanu, Efim Josanu, Victor Moraru intrunesc calitatile necesare, spre deosebire de domnul Ciobanu. Si nu este bine ca noi incercam unele probleme foarte principiale sa le transformam intr-o discutie, asa, sterila.

Apropo, as vrea sa stiu si raspunsul la intrebarea, din care considerente domnul Valeriu Frumusachi, prezent in sala, este propus pentru o perioada de
2 ani. Chiar in lista, de numai 2 ani, chiar in lista acestor 9 personalitati el intruneste cele mai inferioare criterii.

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra cunoasteti raspunsul si la aceasta intrebare. Eu nu il astept.

Va multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Din cauza ca asa au votat deputatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Stepaniuc,

Spuneti va rog, in ce masura ati studiat practica numirii in asemenea structuri in alte tari, de exemplu Romania, a unor persoane de notorietate si in ce masura considerati ca ati colaborat in mod adecvat sau nu ati fost interesat sa colaborati cu uniunile de creatie pentru ca, in aceasta componenta a Consiliului, sa fie prezente nume de familie cunoscute, nume de specialisti, de exemplu din partea Uniunii scriitorilor, a Uniunii jurnalistilor, a Uniunii muzicienilor.

Multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamna deputat,

In legea trecuta participarea societatii civile era, practic, exclusa. Noi avem un progres, eu cred, mare si trebuie sa recunoasca toti si acei care urmaresc viata politica a tarii noastre, si dinauntrul tarii si din afara, ca atit timp cit am permis organizatiilor obstesti, societatii civile sa inainteze candidaturi si ei au facut-o, unii foarte bine, altii mai putin, altii indeobste au uitat despre acest proces, fiindca sint plingeri, vreau sa va spun, si din partea altor structuri care au incercat sa spuna cineva in presa ca, uite, nu a fost transparent, nu a fost destul de transparent.

In cazul de fata, atit timp cit aceste organizatii si-au propus candidaturile respective, unele chiar si le-au retras, au dovedit sa si le retraga, colaborarea a fost. Aceea in ce masura am studiat practica internationala, am studiat-o si anume legea votata in luna iulie a demonstrat ca anume in baza practicii internationale, inclusiv a vecinilor nostri, s-au adoptat acele prevederi in lege. Ele nu sint toate ideale, dumneavoastra stiti ca am vorbit in mai multe cazuri ca sint si lucruri destul de discutabile.

De exemplu, de ce am fixat 3 tipuri de termene, fiindca orice persoana, care se vrea angajata in functie, vrea si o anumita stabilitate, nu vrea ea sa vina pe 2 ani de zile si, din acest punct, eu, de exemplu, vad anume acest moment ca un loc slab al acestei legi.

Au fost organizatii care ne-au sunat, ne-au consultat, ne-au intrebat, dar in ultimul moment, cind noi le-am spus ca este vorba pe 2 ani sau pe 4 ani si nu era garantat omul pe cit timp o sa fie, deci ei au refuzat. Asa ca colaborarea, nimeni astazi nu poate sa spuna ca ne-a sunat, s-a interesat si nu am vrut sa il lamurim.

In rest, sint de acord ca personalitati au fost, inclusiv ce a spus si domnul Bujor, si domnul Constantin Pirtac, si domnul Dumitru Turcanu, dar vreau sa va spun, ei in comisie au luat cite 2, 3 voturi, adica nu s-au intrunit in majoritate. Are deputatul dreptul la votul respectiv, desigur are.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si o a doua intrebare, daca imi permiteti.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Ma inscriu si eu pentru cuvint. Este urmatoarea. Sinteti siguri ca aceasta componenta a Consiliului Audiovizualului va asigura schimbarea asteptata de societate si de organismele internationale in a transforma Compania intr-o radioteleviziune cu adevarat publica si va asigura pluralismul de opinii asa cum se intimpla in alte tari si asa cum nu vedem deocamdata la... astazi cind ne uitam la ceea ce ni se arata.

Va multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cred ca da. Deoarece actualul, adica acel care este prezentat, candidaturile reprezentate, sint numaidecit mai multe din domeniul audiovizualului in comparatie cu acel care a fost atunci si aceasta se poate de vazut, indiscutabil, chiar prin biografiile lor.

Mai mult decit atit, aceasta dilema, ca sa fie o anumita continuitate, ne-a urmarit pina in ultimul moment. Continuitate, practic, nu este, este pastrat din fostul audiovizual numai o singura persoana. Si acesta, probabil, este un loc slab a acestei noi componente.

Pe de alta parte, oamenii sint cunoscuti, oamenii sint specialisti, au lucrat in domeniu si lucreaza in domeniul respectiv si noi speram la schimbari. Fiindca,
intr-adevar, trebuie sa fie o schimbare la fata si a televiziunii si radioului national si a ceea ce se numeste spatiul informational al Republicii Moldova.

Majoritatea absoluta dintr-insii sau se poate de spus toti, sint specialisti in domeniu. Si eu personal sper la schimbari si comisia pe care o conduc spera la schimbari in acest domeniu. S-a discutat in public la aceasta tema, in fata radioului, televiziunii s-au pus foarte multe intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Si s-au dat raspunsuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Stepaniuc,

Vreau sa va intreb daca sint in rindul persoanelor propuse persoane care nu corespund totalmente criteriilor carora trebuie sa corespunda membrii CCA-ului, care sint ele, persoanele respective, sau credeti ca absolut toate persoanele corespund criteriilor, exigentelor solicitate impus.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cred ca v-am raspuns la intrebarile respective insasi prin faptul ca au fost alese persoanele respective nu prin vot.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Stepaniuc,

Eu va intreb daca sint persoane care acum nu corespund criteriilor si care vor trebui, ulterior, in timp de, nu stiu cit timp acolo, sa isi clarifice statutul.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Au tot dreptul, legea le permite o luna de zile.

 

Domnul Igor Klipii:

Care sint ele, persoanele, si care sint incompatibilitatile care acum sint trecute cu vederea?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, orice jurist o sa va spuna de incompatibilitate abia dupa ce o sa treaca 30 de zile dupa expirarea, intrarea in vigoare a legii de astazi, a hotariri de astazi.

 

Domnul Igor Klipii:

Si ultima intrebare. Citi dintre ei sint membri ai Partidului Comunist?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu nu i-am controlat daca sint membri ai Partidului Liberal, de exemplu, sau ai Partidului Social-Liberal.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu sint, va asigur. Aceasta stiti dumneavoastra mai bine ca mine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Din raport se vede clar ca in comisie a fost depuse 36 de dosare. Din cite asociatii obstesti si societati sindicale au propus candidati, cite dupa numar?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Aceasta e intrebarea, da?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta e prima parte a intrebarii.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu stiu ca fiecare dintre dumneavoastra trebuia sa primeasca, de fapt, lista cu toti 36 si se vede aici, fara sa fac statistica prea mult. De exemplu, domnul Dumitru Turcanu a fost sprijinit de 5 organizatii. Domnul Vasile Duca a fost sprijinit de o singura organizatie. Dar, eu repet inca o data ca m-a bucurat ca au participat foarte multe organizatii obstesti mass-media, ca nici o data, si au participat, au inaintat si o parte din candidaturile pe care le-au prezentat sint sustinuti, sint astazi in sala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, cite 50, 100, cite organizatii? (Rumoare in sala.)

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu am facut statistica concret, dar se poate de verificat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Si urmatoarea parte de intrebare. Bine, in cazul in care foarte multe organizatii obstesti au inaintat candidati, de ce, totusi, au fost selectati 4 din partea unei structuri sindicale si alti candidati care au intrunit, au fost nominalizati de dumneavoastra din partea a 5 organizatii, nu au fost, nu au nimerit in... nu au fost selectati. Si care a fost principiul, totusi, din partea la 30 nici unul, din partea la una 4 candidati.

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu am mai raspuns la aceasta intrebare. Deci, este vorba de votul subiectiv al deputatilor, dupa studierea in 3 sedinte a comisiei de profil.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu sint foarte intristat de faptul ca aceasta componenta a fost selectata intr-o astfel de maniera. Eu ma simt incomod si fata de oamenii care au fost invitati aici. Si noi acum discutam, parca Parlamentul nu ar avea incredere s.a.m.d. si aceasta taman din cauza ca in comisie nu s-a discutat asa cum trebuie.

Eu am fost persoana care am incercat sa aflu care sint criteriile, cum, cine pregateste. Am vorbit cu foarte multa lume, nici nu vreau sa spun toate numele de familie, nu am obtinut, nu am o claritate, nu am un raspuns. Domnul Stepaniuc ieri, aici, a spus ca este o decizie politica. Eu presupun ca este o decizie politica si m-am convins de, cred ca este, pot sa presupun, dar nu pot sa presupun public.

Problema este ca audiovizualul este o structura publica. Este finantata de la buget, este finantata de toti cetatenii Republicii Moldova. Si toti cetatenii Republicii Moldova au dreptul sa aiba o televiziune care reflecta toate durerile acestei tari si acestor oameni care vreau sa priveasca televiziunea nationala.

Eu nu vreau sa ies la tribuna, dupa aceasta sa fac mari comentarii, dar stimati prieteni, este o rusine ceea ce avem noi astazi. Republica Moldova si noi toti avem posibilitate in fiecare seara sa vedem si sa comparam televiziunea noastra cu televiziunea romana si, cel putin, cu televiziunea rusa. Si eu sint convins ca multi deputati privesc numai din interes de serviciu televiziunea moldoveneasca, fiindca alte interese acolo nu exista.

Desigur, discutiile care s-au pornit inca din piata, de prin 2002, hai sa facem o televiziune, ele intotdeauna s-au axat pe baza ca trebuie sa avem o lege. Eu consider ca nu trebuie sa avem. Si legea actuala ne permite sa avem o televiziune buna. Nu exista dorinta. Si exista prea multe dorinte din partea a doua trei persoane, sa conduca aceasta televiziune.

De aceea, eu nu stiu cum, nu vreau sa dau calificative, vreau sa am incredere totala in persoanele prezentate aici, desi sint si oameni din raion adusi, ce, o sa le dati si apartamente sau cum oamenii acestia o sa lucreze, o sa vina din raion in fiecare zi cu naveta?

Sint oameni mai putin pregatiti decit multi candidati din aceasta lista. Repet inca o data, cu tot respectul fata de toti acei care au fost selectati. Dar, intr-adevar, Constantin Pirtac o viata intreaga, este un om echilibrat, a lucrat la televiziune, este un om echilibrat, stie, cunoaste s.a.m.d., era bine ca unul macar sa fie in acest Consiliu.

Sau Corina Fusu, sau Efim Josanu, sau, intr-adevar, daca erau niste discutii deschise, sincere, nu este Pirtac membru al Partidului Democrat, nu este nici Frumusachi, nu sint nici alti membri si sper ca nimeni nu sint membri de partid. Si eu sper ca ei o sa faca ceea ce trebuie si poate noi putin apriori, cum se spune, agitam spiritele.

Dar atmosfera in care s-a creat acest lucru, desigur, presupune ca noi si dupa votarea acestui Consiliu, si dupa inceperea activitatii lui o sa ne confruntam cu probleme, cu care ne confruntam de acum ani de zile privind Televiziunea noastra Nationala. Sa dea Domnul sa nu am eu dreptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Ieri, in timpul unei scurte discutii care a avut loc in Parlament pe marginea acestei probleme, domnul presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Vladimir Turcan, care este jurist, deci, al carui profesionalism nu este pus sub semnul intrebarii, a rostit o fraza-cheie: Legea este imperfecta. Dumnealui cred ca a avut in vedere partea juridica a problemei. Eu vreau sa va spun ca legea este perfect imperfecta din punct de vedere politic.

Domnule presedinte al comisiei,

Trebuie sa recunoasteti, eu am asistat la o parte din sedinta comisiei, dupa ce am plecat de acolo, si trebuie sa recunoasteti ca majoritatea membrilor acestui Consiliu au fost votati cu voturile Partidului Comunistilor. Din acest punct de vedere, Consiliul pe care noi astazi il votam, nu este Consiliul Audiovizualului, este Consiliul Partidului Comunistilor si el va promova acolo linia unui singur partid politic.

Deci, legea, ca atare, din start, a imprimat reforme ale audiovizualului din Republica Moldova, o tenta pronuntata politica. Numai faptul ca Corneliu Mihalachi, care este un ziarist bun, nu am ce spune, dar este redactorul unui organ de partid, vine in Consiliul Audiovizualului, vorbeste despre foarte multe.

Domnilor comunisti,

Nici aici nu v-a ajuns o iscusinta oarecare, o diplomatie ca aici sa evitati niste lucruri. Asta este problema.

Domnule presedinte,

Din acest punct de vedere, vreau sa va adresez o intrebare: recunoasteti faptul ca majoritatea membrilor Consiliului Audiovizualului, de fapt, au fost votati numai cu voturile Partidului Comunistilor din comisie?

Va multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu, domnule Taranu, cum sa nu recunosc ca dumneavoastra nu ati fost la sedinta sau veniti din cind in cind. Cum sa nu recunosc, ca domnul Onceanu, care este, de fapt, un deputat foarte disciplinat, anume in acelasi mod a procedat. Eu am vazut aici o anumita schema a dumneavoastra, nu ati dorit sa participati. Ce inseamna corect? Iata aceasta e corect.

Atunci va raspund. Desigur, acolo nu este un pacat ca partidul nostru, in majoritatea comisiilor parlamentare are majoritatea, in toate. Corect.

Domnule Taranu,

Eu cred ca aceasta nu e un pacat politic. Este o tragedie, probabil, pentru opozitie. Aceasta e alta intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu vreau sa repet inca o data, persoanele care au fost votate, absoluta majoritate dintre ele, nu imi este rusine si nu ne-a fost rusine sa votam pentru ele, chiar daca unii nu coincid cu opiniile noastre politice, chiar daca unii au facut emisiuni, al caror nivel de cultura, de spiritualitate, politic s.a.m.d. nu ne-a placut, dar au fost votati cu majoritatea voturilor. Si va raspund inca o data, nu cred ca acest Consiliu al Audiovizualului o sa fie mai rau, repet, mai rau criticat de dumneavoastra si, poate, criticat si de noi indirect decit acel care a fost.

Domnule Presedinte,

Propun sa fie pusa la vot problema, fiindca e clar ca intrebari domnii pot sa dee pina la pinzele albe.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Mai mult decit atit ca nu au fost la sedinta. Si eu ma uit ca taman oamenii care n-au fost la sedinta comisie pun astazi intrebari in public in Parlament. E foarte straniu intr-un fel comportamentul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu va rog sa ma inscrieti la luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Eu personal apreciez curajul si riscul candidatilor pentru functia de membru al Consiliului Audiovizualului.

Domnule presedinte al comisiei,

Dar vreau sa va intreb, in ce masura comisia tine cont de articolul 16 din Constitutie, in care se spune: Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii...? Adica, comisia a elaborat un regulament oarecare dupa care urma sa se selecteze aceste candidaturi si, respectiv, chiar pentru termene sa fie numite aceste persoane?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimate domnule deputat,

Termenele au fost fixate prin lege, prin votul Parlamentului si mie, ca presedinte al comisiei, mi-a revenit numai functia sa indeplinesc legea, sa fixez acele persoane in termenele respective. Aici, tot asa cum dumneavoastra puneti astazi intrebari, tot asa au aparut intrebari si la membrii comisiei, ce facem? Pe cine pe 6 ani, pe cine pe 4 ani, pe cine pe doi ani? Eu repet inca o data, consider ca aceasta este una din lacunele legii.

Noi sa ne aducem aminte ca ultima lectura a legii am facut-o, practic, in ultima zi si multe propuneri de ale dumneavoastra au venit din sala si au fost repede votate si dupa aceea noi ne-am dumerit ca nu toate se cadreaza cu alte articole, dar nu am avut dreptul eu si colegii mei sa facem redactia in afara Parlamentului, fiindca acelasi articol 42, propunerea domnului Diacov, care a fost data aici, in sala, este putin confuza, referitor la articolul cela, desi noi cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati am gasit logica executarii lui. Dar acolo sint intrebari.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar mai este un principiu, cind sint toti egali, totusi, s-ar putea aplica procedura de sort, de a pune la sort, de a trage la sort.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu am folosit-o. Nu ne prescrie nimeni s-o folosim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru a nu risca sa fiu bruscat de colegii din fractiunea majoritara, rog sa ma inscrieti pentru doua minute pentru replica.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Arcadi Pasecinic:

, .

, , , , .

, , , , , , , , , .. , , -.

. 36 , 9 , , . 36 9, .

, , 9, , , . , , , , . , . , , , .

, , , , .. , , . , . . . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu, daca vreti, doua obiectii de caracter juridic. In primul rind, eu rog ca colegii, pentru viitor, sa nu utilizeze notiuni cum ar fi: ca legea este imperfecta, legea are lacune. Legea este asa cum este si trebuie sa fie executata, in primul rind.

In al doilea rind, vizavi de subiectivitatea votului. Dincolo de subiectivitate ar trebui sa fie si o corectitudine, si o sinceritate. Deputatii prezenti in comisie reprezinta partide politice si, de fapt, acele 6 voturi, care au fost acordate candidatilor, ar reprezenta, de fapt, nu parerea subiectiva a unui deputat, dar, de fapt, punctul de vedere politic, daca vreti, al unei formatiuni politice. Aceasta pentru ca sa spunem lucrurilor pe nume.

Domnule Stepaniuc,

Vizavi de lacuna legala pe care o vedeti dumneavoastra, ca s-au vazut diferite termene. Noi nu consideram asa, din contra chiar, cred ca este o formula reusita pentru a fi o continuitate. Lacuna este in decizia comisiei, iarasi revenim la aceea ca pe perioadele respective au fost incadrati reprezentantii respectivi, fara a avea calificarile respective. Chiar ne uitam din acei 9, cum au fost pozitionati si este foarte relevant.

Eu va multumesc ca mi-ati acordat posibilitate sa imi expun punctul de vedere pe marginea acestui subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Si ultima interventie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va rog sa ma introduceti pe lista vorbitorilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Pentru prezentarea coraportului din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati il invit la tribuna centrala pe domnul Vladimir Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, la rindul sau, de asemenea a examinat aceste candidaturi. In coraportul comisiei din 18 octombrie deja a fost mentionat ca una din candidaturi nu a intrunit conditiile obligatorii referitoare la durata experientei si din aceste considerente a fost respinsa.

In legatura cu aceasta, comisia parlamentara de profil a propus o alta candidatura la 20 octombrie, astazi. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat materialele respective in privinta candidaturii domnului Turcanu Vlad si a stabilit ca aceasta corespunde tuturor cerintelor prevazute in legislatia in vigoare. Cu majoritatea voturilor membrilor comisiei s-a decis sustinerea candidaturii domnului Vlad Turcanu, care este propus in functie de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Totodata, luind in considerare faptul ca candidatura doamnei Albu Carmelia, nominalizata in proiectul de hotarire, nu a fost supusa dezbaterilor din cauza absentei motivate, examinarea acestei candidaturi in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a fost suspendata.

Astfel, articolul 1 din proiectul de Hotarire nr.3988 necesita de a fi modificat in felul urmator, textul: Albu Carmelia pe un termen de 4 ani si Ciobanu Valeriu pe un termen de 2 ani se inlocuiesc cu textul Turcanu Vlad pe un termen de
2 ani.

Tinind cont de expunerile din coraport, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.3988 sa fie votat cu modificarile propuse.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Turcan,

Cunoastem cu totii. Asa de fiecare data o sa reactionati? O sa obositi. Cu totii asteptam o radioteleviziune publica, privim ce se intimpla in Romania si regretam ca nu avem si noi asa ceva. Intrebarea mea este urmatoarea: astazi, de exemplu, ziarul Timpul a publicat un mic articol in prima pagina, intitulat Nahren s pleaja. In acest articol se spune despre un reportaj, in al carui posesie a intrat ziaristul sau ziarul si in care vorbeste despre atitudinea Presedintelui Voronin fata de proprietatea privata, fata de drepturile omului in contextul demolarii caselor pentru pregatirea complexului Eternitate.

Domnul Marian Lupu:

Stimate colega,

La subiect, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Intrebarea mea este:

Domnule Turcan...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, eu va rog putin.

Doamna Pavlicenco,

O clipa...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, eu nu am terminat intrebarea.

Domnule Presedinte,

Dupa ce termin.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati, va rog, o clipa. Doar o clipa. Eu am sa va rog iata ce. Dumneavoastra puteti putin sa va opriti? Putin. Pe un minut doar, nu mai mult. Cred ca nu este mare incercare, da?

Multumesc.

Eu am sa rog toti colegii si din sectorul din stinga mea, si din sectorul din dreapta mea, cel putin cu respect reciproc elementar, chiar daca nu este, faceti-va ca este. Pe dumneavoastra o sa va rog cu strictete sa va referiti la subiect. Bine?

Va multumesc.

Va rog, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deci, intrebarea mea este:

Domnule Turcan,

Credeti ca, avind o asemenea componenta a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ar putea subiecte, legate de comportamentul Presedintelui Tarii, de cultura lui, de cazul concret care este scris aici sa fie luate in dezbatere intr-o radioteleviziune publica pe care ne-o dorim cu totii?

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca aceasta intrebare poate fi adresata nu mie personal, dar candidatilor care sint aici prezenti. Intrebati pe fiecare dintre dumnealor, daca ei sint capabili? In orice caz, aceste intrebari deja au fost discutate in cadrul sedintei comisiei.

Referitor la ziarul Timpul. Printre altele, eu am personal o obiectie la un articol sau un reportaj, care este publicat pe ultima pagina, noi deja am vorbit cu autorul acestui reportaj. Caci acolo cam sint unele erori, care, spre regret, au fost comise de acest ziar.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Imi pare rau, in primul rind, ca dumneavoastra nu interveniti atunci cind doamna Balmos ne invata si ne preintimpina, ne sperie, fara nici o legatura cu tema discutiilor care erau. Cind domnul Pasecinic ne invata democratie si politologie. El cu experienta lui veche, e scoala lui, nu ar fi cazul noi sa ne invatam unul pe altul cum trebuie sa ne comportam. Sintem, intr-adevar, toti egali, nu trebuie sa ne intrerupem unul pe altul. Fiindca, uneori se creeaza impresia ca sinteti presedintele unor deputati din opozitie, ceilalti vorbesc cit vor, ce vor, numai cind vorbim noi ne intrerupeti si spuneti ca trebuie sa tacem.

 

Domnul Marian Lupu:

Lasati lumea sa isi formeze impresiile ei, fiindca aceste comentarii... voi va invatati minte unii pe altii in permanenta. Sectorul drept pe sectorul sting, sectorul sting pe sectorul drept.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Iarasi comentariile nu erau la caz acum. Eu am spus ce am de spus.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Ca si in cazul dumneavoastra.

 

Domnul Igor Klipii:

Pai, sa-l corectati pe domnul Pasecinic, pe doamna Balmos, care ne ameninta.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa ii corectez pe toti si pe dumneavoastra inclusiv.

Va rog, continuati.

 

Domnul Igor Klipii:

Dar nu am nevoie.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, daca nu aveti nevoie...

Microfonul nr.5, va rog.

Eu va rog. Domnul nu are nevoie mai mult sa vorbeasca la microfonul nr.4.

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Arama:

Multumesc.

Dragi colegi,

Eu as vrea... Nu este vorba de moralitate, as vrea sa fac o simpla remarca, pentru ca vad ca acei care vorbesc la microfon nu prea pricep despre ce vorbesc. Probabil, nu au citit legea la nivelul ce inseamna Consiliul Coordonator al Audiovizualului si il confunda deja de mai multe ori de la acest microfon cu ceea ce se va numi Consiliul de Observatori.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu este direct repsosnabil de ceea ce se va face la Compania Teleradio Moldova. Noi vom mai avea lupte frenetice, aprige in Parlament cind vom confirma membrii Consiliului de Observatori. Dar Consiliul Coordonator al Audiovizualului va fi responsabil de domeniul audiovizualului in general.

Eu sint autorul legii si, probabil, am dreptul. Si dumneavoastra, domnule Onceanu, nu ati participat deloc nici la elaborarea legii, nici la selectarea candidatilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stiti prin ce sint discutiile noastre? Ca aratam tuturor cine sintem noi. Toti impreuna. Si care este nivelul nostru.

Microfonul nr.4, va rog, daca aveti ceva.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc mult, domnule Presedinte al Parlamentului.

Am o intrebare concreta catre domnul Turcan.

Domnule presedinte,

Nu credeti ca ar fi fost cazul, totusi, ca chiar daca comisiile au avut dreptul sa selecteze candidatii, dar sa nu apara problema celor care nu sint prezenti si sa nu discutam persoanele in lipsa lor, sa fie invitati toti, fiindca Parlamentul ii voteaza pina la urma. Aceasta e prima intrebare.

A doua intrebare este: daca este o explicatie, de ce persoane, care... l-am intrebat pe domnul Stepaniuc si a recunoscut ca sint persoane care se afla in situatii de incompatibilitate si care au fost selectate pentru a fi prezente in Parlament si votate, iar persoanele care au corespuns in totalmente criteriilor nu au fost selectate.

Si atunci revin la prima intrebare, fiindca daca erau prezente in sala ele, atunci puteam alege, discuta pe loc. Si aceasta o spun fara nici un fel de referinta la componenta propusa de dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra ii aveti in vedere pe toti cei 36?

 

Domnul Igor Klipii:

Da. Ei trebuiau invitati toti, dumneavoastra ii propuneti, asa cum ati considerat dumneavoastra, constatind pe loc ca sint incompatibilitati si pe urma votam.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am inteles intrebarea. Conform articolului 42 asa ceva nu este prevazut. Deci, sint prezenti anume acei care au fost selectati conform acestui articol. Aceasta e prima parte a intrebarii.

Referitor la a doua parte a intrebarii. Noi, intr-adevar, am pus aceste intrebari fata de candidati, printre altele am verificat inclusiv si referitor la problema procese penale cu toti acei care sint, dar sint unele intrebari, care, conform legislatiei, iarasi, in timp de 30 de zile, trebuie sa fie luate deciziile respective. Inclusiv referitor la membrii de partid, inclusiv de detinatori ai actiunilor respective in societati.

Eu cred ca, pe parcursul celor 30 de zile, persoanele care au aceste intrebari sau probleme vor confirma si comisia de profil, impreuna cu comisia juridica, pentru numiri si imunitati, vor putea sa ia act de aceste decizii.

In cazul in care asa ceva nu va fi inlaturat, atunci e clar ca noi vom iesi cu propuneri respective fata de Parlament.

 

Domnul Igor Klipii:

Da, dar atunci vom fi in situatia sa revenim la problema aceasta in conditiile in care existau persoane care corespund criteriilor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inca o data repet, este legislatia in vigoare, va rog cititi, acolo est prevazut si dat un termen 30 de zile.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Pina la procedura de vot, eu va atrag atentia ca aceasta procedura va fi una mai complexa. E tot? Pot continua?

Multumesc.

Pina a purcede la aceasta procedura de vot, care va include doua etape, prima etapa votul individual pentru aprobarea fiecaruia dintre acei 9 candidati propusi, dupa aceea pe ansamblu vom vota cu dumneavoastra proiectul de Hotarire a Parlamentului la acest subiect. Ofer spatiu de timp pentru colegii nostri care au solicitat luarile de cuvint, primul fiind domnul Onceanu, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Constituirea Consiliului Coordonator al Audiovizualului este prima si cea mai importanta etapa in implementarea Codului Audiovizualului si, in legatura cu aceasta, voi face o foarte scurta retrospectiva a evenimentelor ce tin de elaborarea codului in contextul votarii membrilor CCA. Varianta Codului, aprobata de coalitia parlamentara in prima lectura, practic, fara discutii in societate si in Parlament, a fost una foarte proasta.

Grupul parlamentar al Aliantei Moldova Noastra unicul a spus cu glas tare acest lucru. Remarcam atunci ca, desi propunea unele elemente pozitive, ceea ce recunoastem, documentul aborda problemele conceptuale totalmente gresit si neconform cu standardele europene. Drept confirmare, expertiza venita de la Consiliul Europei a fost una distrugatoare pentru proiectul initial al Codului. Eu vreau sa subliniez, la toate capitolele de principiu ea a confirmat justetea pozitiilor aparate de Alianta Moldova Noastra, care, de fapt, reprezentau ideile expertilor locali si ale principalelor organizatii civile versate in materie.

Este semnificativ ca autorii Codului au facut tot ce era posibil pentru ca expertiza europeana sa ajunga cit mai tirziu posibil la cunostinta opiniei publice. Iar ulterior au trecut sub tacere neconcordantele dintre proiect si recomandarile expertizei. In definitiv, comunistii si PPCD-stii au fost, pur si simplu, impusi sa se conformeze si sa modifice cardinal continutul codului.

La adoptarea in a doua lectura el a devenit cu totul alt document. Totusi, Fractiunea Alianta Moldova Noastra a votat impotriva si am atentionat opinia publica ca principalele propuneri ale expertilor europeni au fost preluate doar in mod formal, denaturate in esenta lor si lipsite de mecanisme de realizare. Din lipsa de timp o sa demonstrez acest lucru numai la capitolul constituirea CCA.

Varianta adoptata in prima lectura stipula ca membrii CCA urmau a fi propusi de fractiunile parlamentare, tinindu-se cont de numarul lor de mandate.

Stimati colegi,

Eu va rog sa fiti atenti, in principiu, era o formula care ar fi trebuit sa satisfaca Alianta Moldova Noastra. Caci ne-ar fi revenit o candidatura cel putin, dar poate chiar doua, daca ne-ar fi durut capul numai de interesele noastre inguste de partid.

Insa si in initiativele noastre legislative si prin pozitiile exprimate ulterior am sustinut recomandarile ferme ale Consiliului Europei de a asigura protectia CCA in fata oricarui ingerinte, in special din partea fortelor politice. In urma dezbaterilor in Parlament si societate am propus urmatoarea formula: inaintarea candidaturilor sa fie facuta de forurile principalelor sectoare ale societatii civile, cum ar fi, de exemplu, forul tuturor organizatiilor. Uniuniile de creatie inainteaza o candidatura, forul societatii universitare si academice o candidatura propusa de comun de Consiliul Rectorilor si de Academia de Stiinte, forul organizatiilor de tineret, veterani, femei, mass-media s.a.m.d.

Parlamentul urma numai sa valideze formal candidaturile si atit. Numai atunci Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar fi fost cu adevarat reprezentativ, ales democratic si transparent, iar influenta politica ar fi fost minimalizata. Evident, si expertiza europeana a propus reformularea totala a acestui articol din cod si a recomandat ca societatea civila sa propuna candidaturile. Si atunci parteneriatul ros-oranj face o miscare abila, aha, voi vreti societate civila? Poftim, propunerile le inainteaza societatea civila, cum este acum in cod. Dar le selecteaza comisiile de specialitate juridica si sint aprobate de Parlament cu 3/5 din voturi. Este vorba de o farsa, ce are ca scop sa acopere controlul politic comun al comunistilor si
PPCD-lor asupra viitorului consiliul.

Actualul mecanism pseudodemocratic da posibilitate ca membrii CCA sa fie aprobati la masa verde, asa cum a spus, de fapt, domnul Diacov de la microfon. Doua persoane influente de la comunisti si de la PPCD-ti au hotarit, in primul rind, ca cinci candidaturi le revin comunistilor, trei PPCD-lor si una PD-ului, ca sa taca domnul Diacov din gura.

In al doilea rind, au decis care sint persoanele concrete din viitorul CCA, care sint ele. Iar spectacolul de prost gust, circul de la sedinta comisiei a avut scopul numai sa oficializeze acest tirg ascuns. Existenta intelegerilor prealabile a fost recunoscuta public si in cadrul dezbaterilor de miercuri de la Radio Moldova. Deciziile luate in culise le-a recunoscut chiar si domnul Stepaniuc vinerea trecuta in plenul Parlamentului. Eu consider ca stenograma cu afirmatiile lui trebuie trimisa la Consiliul Europei, ca sa poata fi apreciata corect ralierea la standardele democratice ale coalitiei aflate la guvernare in Moldova.

Tirgul politic din culise parea atit de sigur, incit protagonistii lui la etapa hotaritoare de desemnare au pierdut orice vigilenta. Numai prin aceasta se explica ca la sedinta comisiei de specialitate domnul Cubreacov, fara nici o stinjeneala, nu numai ca a asistat, dar a insistat clar asupra a trei candidaturi din partea PPCD. Unul, doi, trei, concret cine. Si asa a spus ca ele au fost votate de deputatii comunisti, pe care i-a propus Cubreacov. Iar PPCD-tii, confirmind intelegerea, au votat in contra partidului toate candidaturile comunistilor, unele dintre ele fiind absolut indoielnice.

Realizarea acestui tirg s-a facut deschis cu atita insistenta si pe motiv ca partidele coalitiei ros-oranj si-au selectat candidaturile in baza principiilor loialitatii. In cazul de fata, interesul politic si de grup a cintarit cu mult mai mult decit virtualul interes national. Si lasa naivii din societatea civila sa propuna si 200, si 300 de candidaturi bune, ca vor fi toti acei desemnati din timp si loial politic.

Doamna Angela Arama,

Este evident ca un consiliu, format conform principiului loialitatii politice, nu va realiza principala obligatiune, principala obligatiune a CCA: sa asigure independenta Audiovizualului Republicii Moldova, cum este stipulat de fapt si in cod.

Ca o concluzie la tot ce am spus pina acum: ce am semanat, aceea culegem. Desigur, calitatea proasta la acest capitol de inteles al Codului Audiovizualului determina in mod hotaritor calitatea CCA-ului. Si va dicta viitoarea componenta a Consiliului de Observatori si a conducerii Teleradio Moldova. Ca rezultat, avem acea componenta propusa spre aprobare.

Trebuie de observat ca foarte multe personalitati, care au putut onora functia de membru al CCA, sesizind aceste realitati triste, au refuzat sa fie inaintati, caci n-au dorit sa joace rolul de masovka. Dar chiar si in numarul celor 37, cum s-a mai spus, care au avut curajul sa isi inainteze candidaturile, cum am mai spus, si eu au fost. Crezind in exercitiul democratic, societatea civila a promovat un sir de personalitati din domeniul meritoriu si inalt calificate. Numai ca asa-numitul concurs, domnul Stepaniuc, a fost doar o farsa, cum v-am mai spus. Si, de aceea, eu personal am refuzat sa particip la aceasta farsa.

Bineinteles, printre acei 9 propusi sint citiva specialisti cunoscuti si experimentati. Totusi, sa recunoastem, in totalitatea sa aceasta componenta nu este reprezentativa. De exemplu, cum am spus din 5 persoane promovate de Partidul Comunist 4 sint de la o structura a Solidaritatii. Despre ce reprezentare a societatii mai poate fi vorba? Unii candidati nu au experienta manageriala necesara, nu sint specialisti consacrati, poate sint profesionisti, dar nu sint consacrati si cu autoritate in domeniu.

Iar un astfel de personaj cum este Corneliu Mihalachi, care s-a manifestat pina acum in special prin tacere si prin vot loial in cadrul Consiliului de Observatori si al institutiei publice, unde este membru si acum, prin condamnarile in justitie pentru materiale calomnioase la adresa intregii opozitii, publicate in Moldova Suverana si in Plus, aceasta candidatura nu face virf la toate. Si ca o sfidare este faptul ca anume aceasta candidatura a fost propusa din start pentru un mandat de sase ani.

In sfirsit, dorim sa atragem atentia asa cum au avertizat si expertii Consiliului Europei, constituirea pe baza politica a CCA va face instabila aceasta institutie. La prima schimbare a puterii politice la viitoarele alegeri, noii guvernanti vor modifica aceasta lege si aceasta componenta a consiliului. Alianta Moldova Noastra declara cu toata responsabilitatea ca, pentru componenta actuala a CCA si urmarile ce vor surveni in rezultatul activitatii unui consiliu numit in asemenea mod,, raspunderea revine in totalitate deputatilor PPCD, fara al caror vot aceasta componenta nu poate fi aprobata.

Iar Alianta Moldova Noastra, care a aparat tot timpul ralierea sincera la standardele europene refuza sa participe la vot. In semn de protest fata de pastrarea controlului politic asupra Audiovizualului, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra va parasi sala de sedinte pe timpul votarii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Va rog la tribuna centrala.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Situatia legata de acest Consiliu Coordonator al Audiovizualului imi aminteste de contextul recensamintului de anul trecut, cind in presa a fost publicat un articol si erau propuse scheme cu liste ale persoanelor propuse pentru fi in calitate de intervievatori, persoane propuse de comitetele raionale ale partidului comunistilor.

Zilele trecute, mi s-a vorbit de o versiune a ceea ce s-a intimplat in contextul recunoasterii alegerilor parlamentare din anul 2005. Cum au fost facute presiuni asupra zisei coalitiei a societatii civile pentru alegeri corecte si democratice ca sa recunoasca rezultatele scrutinului parlamentar din 2005, dupa care alegerile au fost recunoscute de catre occident. Convingerea mea, confirmata si de mai multe discutii, este ca alegerile din 2005 au fost trucate. De aceea, comunistii sint la putere si isi bat joc de dreptul poporului nostru la informare corecta si la libertate.

Pentru aproximativ acest scop se formeaza Consiliul Coordonator de astazi al Audiovizualului. Dupa ce PPCD si PCRM au facut un cod schiop al audiovizualului, iata ca astazi este urcat intempestiv intr-un carucior de invalizi un consiliu care, stimata doamna Balmos, care ati spus astazi ca nu vreti sa fiti taxata ca masina de vot, tot o masina de vot va fi. Sa dea Domnul sa gresesc.

In felul acesta, asistam astazi la o clounada sub paravanul zisei societati civile, la o actiune gen practici sovietice de a pune ciobani si mulgatoare, cu tot respectul meu profund pentru aceste meserii, in componente pentru bife, (pticica) si nu specialisti, nume notorii precum Efim Josan sau Constantin Pirtac, reprezentanti ai Uniunii de creatie, ai Uniunii jurnalistilor, muzicienilor, scriitorilor.

Nu punem nume notorii, asa cum se intimpla in Romania sau in alte state civilizate, care sint interesate de un autentic pluralism de opinii, de libertatea de exprimare ca institutii democratice. Ma intreb, de exemplu, ce au sindicatele cu creatia? Cu ce s-au remarcat persoanele propuse pentru Consiliu, care sint cartile, emisiunile, creatia? Ce reforme poate face la Televiziune tovarasul Gorincioi, care, precum spun ziaristii, a facut scoala de partid comunist de la Facultatea de Jurnalism. Da, sint citiva specialisti, unii foarte buni, dar ei nu vor putea face mare lucru.

Imi pare foarte rau insa ca PPCD si PCRM intind astazi o cursa opozitiei, dupa ce si-au facut aranjamentul, dupa care pot urma alte aranjamente, de exemplu, strivirea Euro TV si a Antenei C. Sint convinsa ca nu vom avea o radioteleviziune publica. Iar miza, cum spuneam la inceput, sint alegerile locale, apoi parlamentare. Si chiar unii se intreaba ce cred observatorii straini, ce crede Consiliul Europei? Am scris a doua zi dupa recunoasterea alegerilor din 2005 ca occidentul a gresit recunoscindu-le. Si ca se va convinge, cel putin, peste un an. Ceea ce se intimpla astazi confirma o data in plus ca s-a gresit.

In aceste conditii, indemn toata opozitia care se considera ca atare sa nu participe la un asemenea tirg rusinos, sa lase toata raspunderea pentru aceasta farsa pe tovarasul Voronin si pe domnul Rosca, acei care au regizat aranjamentul si au facut un consiliu clientelar, de buzunar de neprofesionisti si din persoane nenotorii, cu mici exceptii. Si daca ieri, astazi si miine oamenii nostri nu vor sti care sint costurile libertatii si ale independentei, ale integrarii europene si euroatlantice, este pentru ca sintem ostaticii fricii comunistilor de a-si pierde electoratul, care ii face sa nu permita informarea oamenilor. Informarea nu a devenit politica de stat in Republica Moldova. Comunismul se mentine in Moldova datorita intunericului, care domina si va domina inca Audiovizualul.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, alte solicitari de luari de cuvint?

Domnule Braghis,

Ati solicitat luare de cuvint?

Domnule Dragomir,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Este foarte regretabil si rusinos ca numai incercam sa facem primii pasi de implementare a noului cod in practica si incepem cu asa fel de discutii. Eu inteleg ca intr-adevar acest Consiliu Coordonator al Audiovizualului este un organ foarte sensibil si prezinta mult interes pentru fractiunile politice. Insa noi, mi se pare, ca am votat cu totii legea. 78 s-au pronuntat pentru si 12 impotriva. Daca vreti, eu pot sa va spun.

Da, am in vedere ca majoritatea au votat legea aceasta. Si acum noi iesim impotriva. Noi iesim impotriva acelor principii indicate nemijlocit in lege, cum trebuie sa alegem Consiliul acesta Coordonator al Audiovizualului. Conform caror criterii, caror principii? Si eu vreau sa va spun dumneavoastra ca, intr-adevar, alegerea acestui organ se bazeaza pe principii absolut noi fata de cel precedent. Si am sa va spun citeva momente.

S-a schimbat absolut modalitatea inaintarii candidaturilor, fata de aceea cum a fost inainte. Tineti minte, au fost trei de la Guvern, trei de la Parlament si trei de la Presedintie. Acum societatea civila a inaintat, s-au inaintat 36 de candidaturi. Cum credeti dumneavoastra, pot 36, toti inclusi in Consiliul Coordonator, daca trebuie numai 9? Si de aceea este nevoie de selectare. Si selectarea aceasta s-a facut. La selectarea aceasta ati putut participa fiecare din dumneavoastra absolut. Insa lucrul acesta nu s-a intimplat.

Si acum comunistii sint invinovatiti. Dar ce avem noi, ce trebuia sa facem noi, daca la comisie nu a participat o parte din acei care trebuiau sa participe nemijlocit la lucrul comisiei din opozitie? Cine trebuia sa va apere candidaturile care, de pilda, va plac? Dar noi, mi se pare, aici am selectat de acum nu in baza de partid, dar am selectat in baza de profesionalism. In primul rind, noi am pus la baza profesionalismul si dupa aceea celelalte criterii sint aratate in insusi codul.

Aici sint si studiile, aici este si virsta, aici este si cunoasterea limbii de stat s.a.m.d. Toate principiile acestea noi le-am avut in vedere, le-am luat in considerare la selectare. Si astazi noi sintem din nou invinuiti. Bineinteles, altfel nici nu se poate. Eu am spus ca din 36 trebuie numai 9. Si ele, mi se pare, aceste candidaturi, prezente aici, mi se pare ca nu prea bine se simt, cind noi, de pilda, inca nu au inceput sa activeze, dar de acum le spunem ca sint asa sau altfel.

Vasazica, alt principiu care s-a schimbat in forma de constituire a Consiliului este: toti acesti membri vor fi remunerati, ceea ce la celalalt Consiliu Coordonator al Audiovizualului era numai presedintele remunerat. Mai departe. Este introdusa metoda de rotatie sau de esalonare a mandatelor pe 6 ani, pe 4 ani, pe 2 ani. Momentul acesta de asemenea este nou. Mai departe. Vasazica, persoanele inaintate pot fi confirmate cu 3/5 din numarul de mandate din Parlament, in celalalt consiliu, insa, a fost cu majoritatea de voturi.

Deci, uitati-va, cite principii noi avem noi. Si acum eu gindesc ca chiar si opozitia, daca va place candidatura, votati, daca nu va place, nu votati. Nu o sa va impuna nimeni. Nimeni nu o sa va impuna. De aceea, eu nu vreau sa spun ca opozitia nu a prezentat interes pentru alegerea Consiliului Coordonator, dar vreau sa spun ca toate invinuirile acestea nu au temei.

Daca luam sa analizam concret, din 9 membri ai Consiliului 7 sint jurnalisti. Unul este jurist si altul este inginer, dar toti au nemijlocit o practica bogata de lucru.

In continuare. Daca o sa luam dupa virsta, de la 25 pina la 57 de ani, adica pina la virsta de pensionare a femeilor si 62 de ani pentru barbati. Deci, aici din nou este un raport destul de bun, sint 4 pina la 50 de ani, sint 2 trecuti de 50 de ani, dar nu au atins virsta de pensionare. Si aceasta tot este foarte important.

Stimati colegi,

Noua nu ne ramine astazi sa confirmam acest Consiliu, sa facem primul pas in implementarea noului Cod al Audiovizualului si sa ii dorim succes.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Braghis, dupa care urmeaza ultimul vorbitor, domnul Taranu.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

As vrea sa incep si eu cu aceleasi cuvinte ca si domnul Dragomir, este regretabil si rusinos ceea ce se intimpla aici, in plenul Parlamentului. De 4 ani de zile noi calcam pe aceeasi grebla, care se numeste Audiovizual. Si va asigur ca, dupa discutia de astazi si dupa modalitatea cum se implementeaza legea aprobata acum citeva luni de zile, se va intimpla acelasi lucru si in continuare.

Deci nimeni, nici in Europa, cred, nici nicaieri nu vor accepta ceea ce facem noi. Calcam, repet inca o data, pe aceeasi grebla si, pina la urma, o sa fim nevoiti sa constatam peste un timp foarte scurt de timp ca avem inca o restanta in conformitate cu acele intelegeri pe care le avem noi in Programul de actiuni Moldova Uniunea Europeana si alte intelegeri care le-am convenit cu structurile europene.

Eu la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati am declarat ca nu voi participa la vot din simplul motiv ca a fost incalcata legea. Astazi s-a vorbit si ieri s-a vorbit foarte mult despre faptul ca legea este imperfecta si multe, multe alte lucruri.

Oameni buni,

Nu legea este imperfecta, in Republica Moldova avem legi care sint identice cu multe legi din tarile vecine. Imperfecta este implementarea acestei legi.

Iata, luam articolul 42, candidatii la functia de membru sint selectati de comisiile respective. Ieri, domnul Stepaniuc ne convingea ca dosarele se depun la comisia de profil. Spuneti-mi, va rog, ce are partea tehnica, locul de depunere a dosarelor cu selectarea. Si de ce Comisia juridica, pentru numiri si imunitati trebuie sa confirme decizia comisiei de profil.

Nu stiu cine nu intelege sau cine se face ca nu intelege acest lucru, dar imi pare ca este absolut clar si explicit spus. Da, ca sa nu depuna in 4 exemplare dosarele, ele se pun la comisia de profil, iar selectarea se face conform propozitiei intii de la articolul 42 alineatul (2). Nu se intelege acest lucru. Nu, se doreste, am impresia sa se inteleaga acest lucru. Am propus si mai inainte si sint convins si astazi ca vom termina, vom incheia aceste dezbateri la capitolul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de administrare, la care vom veni putin mai tirziu doar atunci cind vom ajunge la o singura concluzie, tinind cont de faptul ca este vorba de o institutie publica in care si un deputat, chiar daca nu reprezinta un partid, dar reprezinta niste alegatori, are dreptul la vot, are dreptul de a fi reprezentat acolo.

Deci, pina nu vom ajunge la concluzia si nu vom accepta o idee care ar permite, printr-un vot unanim, sau un vot absolut majoritar, deci cu 90, 95 la suta de aprobarea candidaturilor aici, in Parlament, noi nu vom avansa deloc.

Incercarea de a mentine controlul politic asupra televiziunii a demonstrat destul de clar, nu este acceptata de nimeni. Chiar daca astazi acest control este largit pina la doua partide politice nu se va schimba nimic, fiindca ramine mai departe control.

Va multumesc de atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Anatol Taranu,

Va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Legea cu adevarat este imperfecta, din pacate. Consiliul Europei ne-a spus foarte clar, votul Parlamentului trebuie sa fie unul formal. Prin votul Parlamentului se da prestanta politica Consiliului Audiovizualului. Parlamentul nu trebuie sa se implice nemijlocit in selectarea candidaturilor. Ceea ce noi nu am facut. Noi am deplasat aceasta imputernicire a Parlamentului in comisia respectiva, in care configuratia politica a Parlamentului este pastrata perfect. Deci, nimic nu s-a facut.

O sa vedeti ca Consiliul Europei, peste citva timp va fi nevoit sa revina la aceasta lege si sa demonstreze faptul ca in Republica Moldova Consiliul Audiovizualului este format dupa principii politice si deserveste principiile politice.

Eu stau si ma gindesc acum: oare acei oameni care au stat saptamini si luni in greva, in frig si au... in greva ceea contra lucrurilor care s-au asezat in audiovizualul moldovenesc si la radioteleviziune, ce gindesc ei astazi despre acei care se preteaza in autorii acestei legi.

Domnilor comunisti,

Apropo, numai dumneavoastra ma adresez acum. Spuneti-mi, oare nu intelegeti ca fara un audiovizual liber, fara un audiovizual eficient, reformele in Republica Moldova nu pot sa se miste. Cum n-ar fi, dar economia noastra este una care este construita pe niste baze liberale, desi nu va palce liberalismul, dar si Presedintele Voronin spune despre necesitatea reformelor liberale si altii dintre dumneavoastra.

Mai cititi, mai asezati, mai elevati, tot timpul mentionati acest fapt ca trebuie sa liberalizam economia. Dar economia liberala nu functioneaza daca nu aveti presa libera, televiziune libera, radiou liber, altminteri o asemenea economie este una corupta, ineficienta, este una clientelara s.a.m.d.

Oare nu intelegeti ca, facind un asa audiovizual cum il creati aici, loviti, de fapt, in dumneavoastra, in rezultatele alegerii, in rezultatele reformelor economice din aceasta tara. Pina la urma, va veni timpul si va trebui sa stati sa raspundeti in fata electoratului pentru ceea ce ati facut. O reforma economica poate fi facuta eficient numai avind acest audiovizual.

Eu stiu ca nu trebuie sa ma deranjez, eu stiu ca dumneavoastra astazi va ginditi ca, folosind pirghiile unui audiovizual care este la cheremul dumneavoastra, inca o data o sa cistigati alegerile dupa noi si potopul. Noi stim ca va conduceti de acest... si nu o data inca o sa cistigati. Dar sa stiti ca cu un asemenea audiovizual dumneavoastra, de fapt, incepeti sa adunati presiunea in cazan si, intr-o buna zi, acest cazan va exploda si explozia aceasta, in primul rind, pe dumneavoastra o sa va afecteze la modul cel mai direct, sa cunoasteti acest lucru.

De fapt, eu subcriu sub acea analiza, care a fost facuta astazi aici, in Parlament, de catre colegii mei Anatol Onceanu si Vitalia Pavlicenco si eu stiu foarte bine ca dumneavoastra nu auziti argumentele, nu le ascultati. Unicul lucru care ma face, unicul lucru pe care nu il inteleg de ce aceasta lege, de ce la perfectarea acestei legi au participat colegii de la PPCD. Eu nu am o explicatie logica. Unica la ce ma gindesc, Iurie Rosca, de fapt, este un politician abil, eu cred ca poate se gindeste in felul urmator: haideti sa facem asa o lege cind aburii in cazan vor atinge cote de explozie.

Poate aceasta vreti. Atunci e normal. Atunci e bine, numai ca ma tem ca atunci cind vorbim despre necesitatea unei evolutii si nu revolutii, o asemenea abordare nu este cea mai corecta. Si ca sa finalizez.

Vreau sa spun ca, in ultimul timp, dupa parerea mea, Presedintele Parlamentului se apropie de o formula foarte optima de moderare a sedintelor, desi unii deputati nu prea sint de acord cu acest lucru. Si spun acest lucru, fiindca speaker-ul Lupu ar putea sa fie speaker si in Parlamentul englez.

Acolo, apropo, in comparatie cu dinsii, noi sintem niste ingerasi. In Parlamentul Angliei se intimpla asa niste confruntari si asa niste schimb de replici ca in comparatie cu noi, noi sintem foarte bunisori.

Domnule Lupu,

Din acest punct de vedere, ar fi foarte bine sa continuati moderarea sedintelor anume in aceasta modalitate, fiindca ne dati posibilitate, de fapt, sa ne exprimam cit de cit liber optiunile. Se mai intimpla cite o data cite ceva si comunistii ne bruiaza, dar ce sa-i faci, asa e soarta opozitiei.

Domnilor si doamnelor,

Cu un asemenea Audiovizual mergem spre revolutie. Drum bun.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aici se incheie lista deputatilor care au solicitat, deci putem continua? Sintem intrati pe faza procedurii de vot. Precum am anuntat anterior, incepem cu votul individual pentru fiecare candidat.

Deci, domnul Vlad Turcanu. Se propune confirmarea dumnealui pe un termen de 2 ani in calitate de membru al CCA. Cine este pentru aprobarea candidaturii domnului Vlad Turcanu in calitate de membru al CCA, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Rog, pentru stenograma, sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Persoana data intruneste conditiile pentru a fi confirmata, pentru a fi aprobata in calitate de membru al CCA. Va readuc aminte ca votul se considera pozitiv, aprobativ la nivel de 3/5, ceea ce ar insemna 62 de voturi.

In continuare, domnul Valeriu Frumusachi, propus la fel in calitate de membru al CCA pe un termen de 2 ani.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint. Cine este pentru aprobarea dumnealui in calitate de membru al CCA, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Domnul Valeriu Frumusachi este ales in calitate de membru al CCA.

Domnul Gheorghe Gorincioi.

Intrebari?

Cine este pentru confirmarea dumnealui in calitate de membru al CCA, pe un termen de 6 ani, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Domnul Gheorghe Gorincioi este ales in calitate de membru al CCA pe un termen de 6 ani.

Domnul Corneliu Mihalache, la fel pe un termen de 6 ani.

Intrebari? Nu sint.

Cine este pentru, rog sa voteze. Rog anuntarea.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro.

Domnul Corneliu Mihalache este ales in calitate de membru al CCA.

Domnul Ruslan Plesca, pe un termen de 4 ani.

Intrebari? Nu sint.

Cine este pentru aprobarea dumnealui, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Domnul Plesca este ales in calitate de membru al CCA pe un termen de 4 ani.

Domnul Constantin Rotaru, pe un termen de 2 ani.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

In continuare, decizia pozitiva a plenului Parlamentului.

In continuare domnul Valeriu Soltan, pe termen de 4 ani.

Intrebari?

Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Decizie pozitiva a plenului Parlamentului.

Doamna Ludmila Vasilache, pe termen de 6 ani.

Intrebari?

Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Decizie pozitiva a plenului Parlamentului.

Si doamna Carmelia Albu. Pe motive obiective, dumneaei nu este prezenta astazi in sala, dar nu exista pozitie expres in aceasta lege, din cite inteleg eu, da? Si o sa rog confirmarea din partea uneia din cele doua comisii, ca prezenta dumneaei aici este absolut obligatorie pentru a fi supusa votului candidatura dumneaei. Asa este, nu este un impediment.

Stimati colegi,

Doamna Carmelia Albu, propusa in calitate de membru al CCA pe un termen de 4 ani. Cine este pentru aprobarea, cer scuze, ma opresc.

Microfonul nr.3.

Eu am rugat o confirmare, daca este impediment sau nu.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Daca sa mergem dupa precedent, persoana respectiva trebuie sa fie in sala si sa raspunda la intrebari. Atit timp cit dumneaei lipseste... Noi cunoastem foarte bine si la comisia noastra... si plus la aceasta trebuie sa depuna juramintul.

Eu cred ca noi cu Directia juridica o sa gasim talmacirea necesara, dar astazi nu poate sa fie votata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, multumesc.

Avind aceasta informatie, este o pozitie similara a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, da? Bine. De acord, pe care motiv astazi nu voi supune votului aprobarea candidaturii doamnei Carmelia Albu din momentul in care dumneaei isi face aparitia in tara, in oras, va fi invitata pentru a oferi posibilitate plenului Parlamentului sa adreseze intrebari, in eventualitatea acestora, dupa care vom vota candidatura dumneaei.

Stimati colegi,

Avind aceasta parte a exercitiului de vot realizat, supun votului proiectul Hotaririi Parlamentului cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Proiectul a fost distribuit, il aveti, nu il dau citirii. Toate persoanele care au fost confirmate prin vot individual in calitate de membri ai CCA se regasesc pe aceasta lista in proiectul de Hotarire, cu exceptia doamnei Carmelia Albu.

Supun votului proiectul de Hotarire a Parlamentului, respectiv.

Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului este aprobat.

Stimati colegi,

Cred ca toti impreuna, in numele dumneavoastra al tuturor, permiteti-mi sa ii felicit pe noii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dorindu-le mult succes si frumoase realizari, dar nu inainte sa ii invit in mod individual la tribuna centrala pentru a depune juramintul si a semna juramintul. Secretariatul, rog sa asistati la aceasta procedura.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Vlad Turcanu.

 

Domnul Vlad Turcanu membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei si sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului, lucru pentru care semnez. Turcanu Vlad.

 

Domnul Marian Lupu:

Felicitari. (Aplauze.)

Il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Frumusachi.

 

Domnul Valeriu Frumusachi - membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin, potrivit functiei. Sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului. Frumusachi Valeriu. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Domnule Frumusachi,

Toate felicitarile noastre.

Domnul Gheorghe Gorincioi.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei. Sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului, pentru care semnez. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gorincioi,

Va felicitam.

Domnul Corneliu Mihalache.

 

Domnul Corneliu Mihalache membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

In primul rind, multumesc deputatilor pentru sustinere.

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei, sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului. Corneliu Mihalache. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Felicitarile noastre.

Domnul Ruslan Plesca.

 

Domnul Ruslan Plesca membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei, sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului. Ruslan Plesca.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Plesca,

Va felicitam. (Aplauze.)

Domnul Constantin Rotaru.

 

Domnul Constantin Rotaru membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei, sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului. Constantin Rotaru.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rotaru,

Va felicitam. (Aplauze.)

 

Domnul Constantin Rotaru:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Ludmila Vasilache.

 

Doamna Ludmila Vasilache membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei, sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului. Ludmila Vasilache.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va felicitam. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Soltan,

Emotii, emotii, este natural.

 

Domnul Valeriu Soltan:

Jur sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa imi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce imi revin potrivit functiei, sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii mandatului. Soltan Valeriu.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Soltan,

Va felicitam. (Aplauze.)

Felicitari inca o data pentru toti membrii CCA si va dorim mult succes si mult profesionaluism. Sint sigur ca veti da dovada de aceste calitati.

Stimati colegi,

Inainte de a declara sedinta de satazi inchisa, vreau sa inaintez atentiei plenului Parlamentului propunerea Biroului permanent. Avem o situatie mai speciala pentru sfirsitul saptaminii viitoare, un numar impunator dintre parlamentari vor fi antrenati in activitati externe, fiind peste hotare, misiuni de serviciu, delegatii bilaterale, multilaterale, pe care moriv Biroul permanent propune saptamina viitoare sa se desfasoare doar o sedinta a plenului Parlamentului, in ziua de joi, neavind sedinta in ziua de vineri, saptamina viitoare.

Cine este pentru a accepta aceasta propunere a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptata.

Stimati colegi,

Sedinta o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, joi, ora 10.00.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 17.05.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova