version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA DECEMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 20 decembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Lege nr.4100 pentru modificarea si completarea articolului 276 din Codul de procedura penala al Republicii Moldova.

4. Reexaminarea si adoptarea Legii nr.434-XVI din 28 decembrie 2006 pentru modificarea articolului 29 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Proiectul nr.348.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3866 pentru modificarea si completarea Legii nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura (art.9, 22, 26 s.a.).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3110 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind activitatea operativa de investigatii art.8, 11; Codul de procedura penala al Republicii Moldova art.136).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.838 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat art.4 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2891 pentru modificarea si completarea Legii nr.1036-XIII din 17 decembrie 1966 cu privire la sistemul penitenciar (art.2, 3, 5 s. a).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4009 pentru acceptarea amendamentelor la articolele VI si XIV.A din Statutul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4134 privind ratificarea Conventiei dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4189 pentru modificarea si completarea Legii nr.440-XV din 27 iulie 2002 cu privire la zonele economice libere (art.2, 6, 7, 13).

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4129 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi art.12, 22, 23; Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte art.2 s.a.).

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4248 privind aplicarea unei masuri de salvgardare.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3370 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor organizatii din sfera stiintei si inovarii din sectorul agroalimentar.

15. Intrebari.

16. Declaratia domnului deputat Ion Varta Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 96 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Vladimir Turcan in delegatie; Valentina Cusnir la cerere; Larisa Zimin, Vasile Colta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

La ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Dupa declaratiile de ieri ale comunistului Voronin, eu vreau sa va propun ca sa supunem votului initiativa de a crea o comisie care sa analizeze starea sanatatii Presedintelui Republicii Moldova, care prezinta un pericol tot mai mare pentru statalitatea moldoveneasca a celui de al doilea stat romanesc. Eu insist ca sa fie supusa votului aceasta propunere, care a sunat si in presa si care a fost facuta saptamina trecuta si de domnul Susarenco. Pur si simplu, domnul Susarenco nu a dus pina la capat propunerea in sensul ca nu a nominalizat persoana. Eu cred ca este vorba de Presedintele Voronin, care nu vrea sa fie Presedintele tuturor cetatenilor Republicii Moldova si nu a fost nici o zi sef de stat pentru toti si care prezinta pericol pentru noi toti. De aceea, insist sa supuneti votului crearea unei comisii de medici.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

In cadrul Conferintei sale de presa de ieri Presedintele Tarii care, conform legii, este garantul Constitutiei, a facut un sir de declaratii, prin care a atacat violent Drapelul, Stema si Imnul simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ocrotite de lege conform articolului 12 alineatul (5) din Constitutie.

Deoarece, conform articolului 84 alineatul (1) din Legea fundamentala, seful statului poate lua parte la lucrarile Parlamentului, propunem ca el sa fie invitat pentru a explica deputatilor in Parlament sensul declaratiilor denigratoare la adresa simbolurilor statului Republica Moldova. Consideram obligatoriu acest lucru, deoarece el se inscrie in sirul de actiuni prin care Presedintele Tarii Voronin Vladimir subordoneaza institutiile statului ideologiei Partidului Comunistilor, cum este si directiva lui recenta de a inlocui denumirea cursului de limba romana in sistemul de invatamint.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra saluta protestul cadrelor didactice de la Universitatea de Stat din Balti, din orasul Chisinau, isi exprima solidaritatea cu ei.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Daca majoritatea parlamentara, scandaloasa, va respinge solicitarea noastra sau Vladimir Voronin va refuza sa se prezinte astazi in Parlamentul Republicii Moldova, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra cheama toti deputatii din opozitie sa initiem, conform prevederilor articolului 89 din Constitutie, procedura de demisie a Presedintelui tarii.

Va multumesc.

Al doilea moment. Rog, domnule Presedinte al Parlamentului, sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei de astazi la subiectul Sportul moldovenesc adus la faliment in ultimii doi ani.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

. , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Liniste, va rog, in sala.

 

Domnul Vlaidmir Eremciuc:

. , , . - , . , , , . , , . : .

. , 3942 ( 20 , , 8), .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam, dar, inainte de a continua, va adresez o rugaminte. Si rugamintea este urmatoarea: totusi eu consider ca noi sintem plenul Parlamentului, si nu o policlinica toti impreuna. Rog sa reiesim din acest considerent. Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Potrivit studiului demografic si densitate in Republica Moldova, realizat curent, 3/4 din numarul mamelor cu copii sub 15 ani, care au domiciliu inregistrat in aceeasi gospodarie, se afla peste hotare, 76%. Circa 1/5 din numarul mamelor locuiesc in alte gospodarii din tara. De asemenea, circa 46% din numarul tatilor, care nu locuiesc in aceeasi gospodarie cu copiii lor se afla peste hotare si aproape acelasi numar locuiesc in alte gospodarii din tara.

V-am adus aceasta informatie, ca sa va convingem ca sa introducem in ordinea de zi initiativa nr.4183 din 28 noiembrie 2007 cu privire la prelungirea termenului la patenta de intreprinzator pentru unele genuri de activitate. Fiindca, din analiza pe care am facut-o, majoritatea detinatorilor de patenta sint femei, sint doamne. Si daca nu vom accepta aceasta initiativa legislativa, 76% se vor transforma in 90% din copiii care sint in Republica Moldova si care vor ramine fara mame in aceasta tara. De aceea, eu insist, din partea fractiunii, ca proiectul de Lege nr.4183 din 28 noiembrie 2007 sa fie introdus in ordinea de zi pentru examinare.

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint de acord ca noi sintem in plenul Parlamentului si nu in policlinica si as avea aceeasi dorinta, ca Seful statului sa constientizeze: in momentul in care face anumite afirmatii sa le faca ca Sef al statului, dar sa nu faca catalogari si aprecieri. Nu am sa intru in anumite catalogari, insa reiterez si eu propunerea pe care a facut-o domnul Bujor. Eu sint absolut convins ca Parlamentul urmeaza sa dea si calificarile respective asupra afirmatiilor care au fost facute ieri vizavi de simbolurile statului Republica Moldova, care sint consfintite prin norma constitutionala. Primul moment.

Al moment.

Stimate domnule Presedinte,

Saptamina trecuta am adresat o interpelare catre ministrul de externe si integrarii europene al Republicii Moldova, cerind sa vina in plenul Parlamentului sa dea explicatii vizavi de expulzarea celor doi diplomati europeni ai ambasadei Romane. Si, ca raspuns, am primit un text foarte scurt cu referinte foarte largi la Conventia de la Viena. Nu la aceasta m-am referit eu. Si, ca argument, s-au invocat incompatibilitatile celor doi, care, de fapt, ar fi putut duce la pereclitarea securitatii statului acreditar si care contravin vadit rigorilor diplomatice. In acest sens, domnule Presedinte, eu insist ca ministrul de externe sa vina astazi in plenul Parlamentului. Nu insist asupra detaliilor, insa calificarea actiunilor, care ar fi putut duce la securitatea statului ar trebui sa primeasca si calificarea respectiva si noi trebuie si avem dreptul si s-o auzim.

In acelasi sens, a doua interpelare a fost adresata vizavi de actiunile Guvernului Republicii Moldova privind deschiderea celor 24 de sectii de votare in Transnistria cu ocazia alegerilor in Duma Federatiei Ruse. Un raspuns foarte evaziv, general, din care eu nu am inteles care au fost, de fapt, actiunile statului Republica Moldova. Si, in acest caz, insist astazi, la ora Guvernului, sa vina reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa dea explicatiile de rigoare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa excludem din ordinea de zi de astazi proiectul nr.4187. Si din ordinea de zi pe miine proiectul nr.3653.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu imi cer scuze, domnule Presedinte.

Din partea comisiei, propun introducerea in ordinea de zi pentru saptamina viitoare a proiectului nr.3437 cu privire la modificarea Legii nr.1100.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Va rog sa retrageti din ordinea de zi chestiunea a zecea, nr.4116. Documente necesare au fost inaintate Secretariatului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci eu cred ca astazi am inceput prea aprins sa discutam diferite probleme, in loc sa mergem pe ordinea de zi. Si, totodata, as vrea sa amintesc colegului Cosarciuc ca, conform datelor oficiale, astazi sint 310 mii de persoane care sint peste hotarele tarii si nicidecum ceea ce ati spus dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare si o propunere la ordinea de zi, se refera la proiectul de Lege nr.4340 despre Planul national de dezvoltare al Republicii Moldova pentru anii 2008 2011.

Stimati colegi,

Acest document cred ca il consideram si noi destul de important pentru Republica Moldova, a fost adoptat prin decizia Guvernului la 10 decembrie. La
11 decembrie a fost inregistrat, venit in Parlamentul Republicii Moldova. In aceeasi zi domnul Presedinte al Parlamentului semneaza o rezolutie spre a fi pregatit, in mod urgent, comisiilor parlamentare. Domnul Bondarciuc, la
13 decembrie, formeaza grupul de lucru. La 15 decembrie 16 decembrie, in sfirsit, deputatii, nu majoritatea, au primit acest document foarte voluminos. Si deci noi il vedem in ordinea de zi pentru miine.

Eu cred ca este, domnule Presedinte al Parlamentului, din start, vreau sa va spun, o profanare a Parlamentului, organul legislativ al tarii. Este imposibil ca deputatii si comisiile respective permanente in timp de 3 4 zile sa studieze acest document, sa inainteze propuneri, sa se pregateasca serios pentru a participa la aceasta discutie.

Cum am fost informati noi si la sedinta comisiei de ieri, acest document este o continuare a Strategiei Cresterea economica si reducerea saraciei, care acum se finalizeaza, un document care a fost pentru actuala guvernare un esec, nu a fost asigurat. In fruntea comitetului de coordonare pentru aceasta strategie a fost personal Presedintele tarii, tovarasul Vladimir Voronin. De aceea, eu cred ca ar fi normal, propunerea Fractiunii Alianta Moldova Noastra, corect sa procedam ca sa audiem un raport al Guvernului despre realizarea acestei Strategii Cresterea economica si reducerea saraciei, sa evidentiem locurile slabe, acele probleme care nu au fost realizate. Si, dupa aceasta, sa purcedem la discutii asupra Planului de dezvoltare al Republicii Moldova pe urmatorii 3 ani.

Noi inaintam propunerea ca acest document, proiect de lege sa fie exclus din ordinea de zi pentru miine, sa fie aminat pentru inceputul anului viitor, ca sa putem studia acest document intr-o situatie mai normala, sa participam si, intr-adevar, sa incepem activitatea in sesiunea urmatoare cu o problema foarte importanta pentru Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint spre a prezenta o declaratie in numele Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ce se refera la proiectul de Lege nr.4340. Vreau sa va spun, stimati colegi, ca asupra acestui document s-a lucrat foarte mult. Si cred ca sint presedintii comisiilor, deputatii care au participat la diferite foruri, inclusiv la forul care s-a desfasurat nemijlocit privind discutiile cu privire la acest plan. Cine a dorit si a avut vointa buna din 11 decembrie a putut sa intre in esenta problemelor. Noi, in cadrul grupului de lucru, am discutat aceste pozitii. Am discutat si in cadrul sedintei fractiunii, am discutat si in cadrul sedintei comisiei si propunem ca miine sa discutam aceasta problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa propun pentru ordinea de zi de astazi sau de miine proiectul nr.3846 din 11 noiembrie, legat de termenul de un an pentru victimele represiunilor politice, ceea ce am vorbit si ieri la sedinta Biroului permanent, pentru ca, peste citeva zile, acest termen expira pentru persoanele care, potrivit legi, au posibilitatea sa depuna actele. Si, in felul acesta, noi consideram ca ar trebui sa mai adaugam un an in acest sens. Eu rog colegii nostri deputati sa ma sustina in acest sens.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

Stimate coleg,

Poate gasim incotro. Eu va rog foarte mult. Bine. Foarte pe scurt.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu am mentionat ca 3/4 din numarul mamelor cu copii sub 15 ani, care au domiciliul inregistrat in aceeasi gospodarie, se afla peste hotare 76%. Circa 1/5 din numarul mamelor locuiesc in alte gospodarii din tara. Inseamna ca copiii sub
15 ani cresc fara mame, in proportie de 96% in Republica Moldova. Eu aceasta am mentionat. Si am vrut sa va atrag atentia ca este o problema foarte serioasa. Si noi, prin ceea ce am promovat, adica nu noi, dar dumneavoastra, majoritatea comunista, veti stimula ca mamele acestor copii sa plece masiv peste hotare, fiindca nu vor avea posibilitate sa isi intretina familia. Asta am mentionat eu.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Nu intentionam sa spun nimic astazi plenului Parlamentului la aceasta problema, dar fiindca nu o data si deputatii din Fractiunea Alianta Moldova Noastra si din Fractiunea de la guvernare, Fractiunea majoritara au pomenit cuvintul demografie si sint toti ingrijorati, vreau sa va spun ca ieri, in cadrul sedintei Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, am intentionat sa facem o masa rotunda cu comisia creata pe linga Guvernul Republicii Moldova privind evolutia proceselor demografice in Republica Moldova si, cu parere de rau, au fost prezenti doar deputatii Partidului Democrat.

Adica, vreau inca o data sa constat ca noi sintem acei care dorim, intr-adevar, sa ne implicam masiv in aceste probleme, sa vedem cum putem ca toate politicile si adoptate care vor fi adoptate sa fie ajustate la aceste riscuri. Si mi se pare ca ar fi fost si ca propunere, poate facem o audiere la acest capitol, unde, intr-adevar, informatiile cele veridice sa fie spuse de catre specialisti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Saptamina trecuta am fost martor ocular la un atac masiv din partea Companiei Union Fenosa, Moldovagaz, prin Termocom, atac regizat, cred eu, care santajeaza Primaria si consiliul municipal Chisinau si, in cele din urma, santajeaza populatia municipiului Chisinau ca, vedeti dumneavoastra, sint mari datorii. Parca nu se stie unde s-au dus banii Primariei. S-au dus la facut pusti de ciment acolo in deal.

De aceea, eu nu stiu daca domnul Antocel a fost si el copil ca Lenin, de pilda, si a purtat abecedar. Cindva era si el liberal, cred eu. Si, de aceea, eu propun totusi ca din banii alocati pentru bugetul Parlamentului pentru anul viitor circa 4 si 5 milioane inclusiv de lei alocati pentru transport, 4 milioane sa fie dati Primariei sau consiliului pentru a stinge datoriile, datorii, de fapt, pentru pensionarii care au votat pentru Partidul Comunist. Si, va rog, sa puneti la vot aceasta propunere.

Si vreau sa ii dau o replica domnului Eremciuc, care a spus ca trebuie supusi unui control medical si unii din opozitie. Se intelege ca acest examen medical psihiatric. Eu, de pilda, sint de acord, alaturi de domnul Voronin sa fiu supus unui asemenea examen.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inca o data va rog: sa lasam subiectul care vizeaza sanatatea clasei politice la discretia medicilor, si nu a parlamentarilor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu cred ca Moldova nu este unica tara in lume, unde opozitia este nemultumita de guvernare. Este o chestie absolut normala. Opozitia trebuie sa aiba posibilitatea sa isi spuna punctul sau de vedere. Dar eu cred ca Republica Moldova este una din putinele tari, unde guvernarea foloseste atit de... fara limita, sa spunem, citeodata toate pirghiile statului pentru a propaga activitatea guvernarii.

Eu ma refer la Televiziunea Nationala, televiziune, care, pur si simplu, de acum iese din comun, nu vede nimic ce se intimpla in tara. Vede numai cum trebuie se reflecte activitatea partidului de guvernamint. Si mai mult ca atit, Televiziunea Publica Nationala discuta si face propaganda programului Partidului Comunistilor. Eu sint foarte tolerant, inteleg, dar nu chiar asa, tovarasi.

Nu se poate chiar asa: Televiziunea publica din duminica, din simbata in simbata chemam fel de fel de clienti, care vin si fac propaganda programului partidului de guvernare. Nu ar trebui, trebuie sa fiti putin mai modesti. Eu am cerut de doua ori ca domnul Todercan sa vina, sa ne spuna ceea ce nu este secret, cum are de gind sa lucreze Televiziunea publica pentru anul viitor. Ieri, la sedinta Biroului permanent, am stabilit, ca data de 28 este o zi mai degajata, sa ii spunem.

Eu as propune ca pe data de 28 sa vina domnul Todercan, ca sa nu pierdem ziua. Sa vina domnul Todercan sa ne spuna pe scurt, cum vede el Televiziunea Nationala pentru anul 2008? Si dupa aceea noi, in luarile de cuvint ale fractiunilor, sa ne referim si la acest capitol. Si atunci eu cred, domnule Stepaniuc, o sa fie foarte bine. Dar programul partidului de guvernamint nu trebuie discutat la Televiziunea publica. Nu il intereseaza pe alegator restul partidelor, programele dumneavoastra. Discutati-le la partid, nu e nici o problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Am vrut sa ii aduc aminte domnului Diacov o chestiune pe care noi am monitorizat-o chiar zilele trecute. Cea mai publica persoana din toti deputatii din Parlament la Radioul National este doamna Buliga. 27 de ore ea sede la Radioul National. A doua persoana este, cu 22 de iesiri, domnul Stefan Secareanu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Continuam.

Stimati mei colegi,

Un pic de liniste. Continuam. Deci, la ordinea de zi, propunerea inaintata de catre domnul Untila, trebuie sa o acceptam in mod automat referitor la proiectul nr.4116, fiindca acest proiect se exclude, deoarece autorii il retrag. Nici nu supun votului aceasta propunere, este evident. Acum propunerile la ordinea de zi inaintate de domnul Cosarciuc, prima fiind referitor la includerea pe ordinea de zi a sedintelor plenului Parlamentului a proiectului nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

30 de voturi in favoarea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu il sustine.

A doua propunere, referitor la includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.3437. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nr.3437 este initiativa legislativa pe care am facut-o eu referitor la modificarea Legii nr.1100. In prima lectura noi am discutat. Miercurea viitoare, comisia va discuta ultima propunere facuta din partea fractiunii. Si joi putem sa discutam varianta in lectura a doua, in care se face propunerea comisiei. De aceea, eu rog colegii sa fie sustinuta aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rezultatele votului pentru includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.3437.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2? Rezultat rectificat. Bine.

Stimati colegi,

Majoritatea. Propunerea este acceptata. (Aplauze.)

Perfect. Continuam. Propunerea inaintata de domnul Bondarciuc privind excluderea de pe ordinea de zi a doua proiecte: nr.4187 si nr.3653. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Acceptat. Propunerea deputatului Ion Gutu privind excluderea de pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.4340, Planul National de Dezvoltare. Cine este pentru, rog sa voteze. Iata aici, rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi pentru aceasta propunere. Plenul Parlamentului nu accepta.

Propunerea deputatului Secareanu privind includerea in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.3846. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 10.

Sectorul nr.3 21.

Domnul Marian Lupu:

32 de voturi in favoarea acestei propuneri, plenul nu accepta.

Acum supun votului aprobarea pe ansamblu a suplimentului la ordinea de zi pentru zilele de 2021. Stati putin, o clipa, ne clarificam. 2021 decembrie. Tinind cont de rezultatele votului imediat anterior la celelalte subiecte. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Ordinea de zi este aprobata.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am insistat ca sa supuneti votului propunerea mea de a crea o comisie de experti independenti interni si externi, care sa analizeze starea sanatatii Sefului statului, comunistului Vladimir Voronin. Si insist sa supuneti votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu pot sa o fac

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si ma bucur pentru colegii mei care au acceptat si se gindesc serios la anuntarea si demararea procedurii de impiciment, pe care eu am propus-o deja de trei ori. Pentru ca anul 2008 care vine va fi unul foarte greu pentru Republica Moldova, avind in vedere starea de spirit si cred eu starea sanatatii lui Vladimir Voronin. Eu insist sa supuneti votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cu tot respectul, chiar si tinind cont de insistenta dumneavoastra, crearea unei asemenea comisii nu deriva din prevederile Regulamentului Parlamentului tarii, pe care motiv nici nu pot sa o supun votului. Ma iertati, am zis, este problema... Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Am adus la cunostinta decizia Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra, facind trimitere la articolul 84 alineatul (1) si am solicitat prezenta Presedintelui tarii, domnului Vladimir Voronin, in cadrul sedintei de astazi pentru a prezenta explicatii la subiectele ce au fost reflectate in solicitarea noastra. Vreau sa amintesc ca articolul 84 alineatul (1) stipuleaza: Presedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrarile Parlamentului. Deci, nu este obligatoriu poate. Legislatia in vigoare nu stipuleaza ca el poate veni in Parlament doar la propria initiativa. Deci, respectiv, pot fi invitati de catre deputati. De aceea solicit ca propunerea fractiunii sa fie pusa la vot.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, domnule Bujor,

Iata colegii mei, inclusiv specialisti in materie de jurisprudenta, imi indica ca acest cuvint poate formeaza o situatie foarte clara, stipulata si de Constitutie la acest capitol, ceea ce nu ne pune in pozitia sa obligam seful statului sa vina.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Inainte de a veni cu aceasta propunere in cadrul sedintei plenare, am consultat opinia mai multor jurnalisti seriosi care practica... juristi seriosi care profeseaza aceasta... dar nu au absolvit ULIM-ul sau alte universitati acum un an doi. Inclusiv opinia domnului Susarenco, care a activat la Curtea Constitutionala a Republicii Moldova. De aceea, solicitam ca propunerea Fractiunii sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu tot am avut o propunere. Am rugat sa fie supusa votului, ca 4 milioane din bugetul Parlamentului sa fie date pensionarilor din Chisinau, sa aiba apa calda copiii si pensionarii caldura. Acelea pentru transport. Dar jumatate de milion il lasam pentru transport. Si trebuie sa facem si noi aici, in Parlament, ca in alte parlamente normale, unde noi mergem sa ne invatam. Parlamentul nu are parc de masini si tractoare. Parlamentul anunta un concurs si cheama transport de la unitati de transport cind are nevoie. In afara, desigur, de primele persoane in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ramine la discretia fiecarui deputat. Nimeni nu va impiedica sa oferiti salariile cui doriti dumneavoastra, de fapt, inclusiv pensionarilor.

Microfonul nr.3. Propunerea a fost

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Vreau sa informez ca pornind de la datele pe care le avem noi, le detinem noi, acum in primaria Chisinaului sint depasiri ale veniturilor cu 180 de milioane, adica sint banii care pot fi utilizati in acest scop.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Stimati colegi,

Putin mai temperat.

Stimatii mei colegi,

Eu rog putin calm in sala. Va rog.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

, .

, . , , , .., . . ... , !.. . ! , , , .

- - , , , , . , -, . ... , .

... , , , . , , ! , , , , , , , . , , , .

. , . , , , . , , , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Va multumesc.

Domnule Bujor,

La fel va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Va asigur ca acei care au ascultat atent propunerea Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra, nu este nici o ofensa la adresa Presedintelui. Si am citat, si am spus ca solicitam ca domnul Presedinte sa fie invitat in cadrul sedintei plenare de astazi. Si nu este absolut ilegal si alogica aceasta.

Ceea ce se incearca cineva sa ne invete cind pe cine sa invitam, aceasta tine de discutii in cadrul fractiunilor, dar nu in cadrul sedintelor plenare, mai mult decit atit sa faceti propuneri deputatilor din alte fractiuni. De aceea, eu solicit, pentru a treia oara, fiindca nu este invitatia mea sau propunerea mea, este propunerea fractiunii si solicitam sa fie pusa la vot. Nu mai mult.

Va multumesc.

Dar lectiile de morala pentru alta data, stimati colegi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, stimati colegi.

Ordinea de zi. Continuam. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea...

Dragii mei,

Eu am sa supun votului aceasta propunere din momentul in care o sa imi aratati mie cind noi votam invitatii. Bine? Noi votam tot felul de alte documente. Aceasta este si problema, ca nicaieri nu este scris, pe care motiv v-am multumit pentru jumatate de ora de discutii aprinse si propun sa incepem examinarea proiectului inclus pe ordinea de zi.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.4100 pentru modificarea si completarea articolului 276 din Codul de procedura penala al Republicii Moldova.

Guvernul.

 

Domnul Ion Daniliuc vicedirector general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul propus spre examinare contine un articol unic, care prevede ca articolul 276 din Codul de procedura penala se completeaza si se modifica dupa cum urmeaza. Deci se introduc doua completari, dupa textul 179 alin. (1) si (2) se introduce cifra 1852 52, iar dupa textul 204 alin. (1) cifra 2461. Acestea sint doua completari si doua modificari neesentiale de ordin gramatical. Care este necesitatea adoptarii prezentei legi?

Si vreau sa va spun ca, anual, in Republica Moldova se depun spre inregistrare circa 10 mii de obiecte de proprietate intelectuala. Si astazi numarul total formeaza circa 100 de mii de obiecte de proprietate intelectuala si este clar ca creste concurenta dintre agentii economici, dintre titularii de drepturi si apar tot mai multe conflicte si litigii in acest domeniu. De aceea, chiar in legea adoptata de Parlament in aprilie curent, articolul 2 din Legea nr.110 prevede ca Guvernul va prezenta propuneri si modificari privind Codul de procedura penala, ceea ce prevede proiectul de lege propus spre examinare.

Speram ca adoptarea acestei legi va contribui la asigurarea dreptului de proprietate intelectuala si va fi un mecanism suficient si eficient pentru titularii de drepturi de proprietate intelectuala si, in aceasta masura, se va ameliora situatia privind conflictele, care apar astazi pe piata, inclusiv la capitolul concurenta neloiala. Aceasta este pe scurt ceea ce am vrut sa va prezint. Daca sint intrebari, sint gata sa va raspund.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Daniliuc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.4100 din 22 noiembrie 2007, elaborat de catre Guvern si a constatat urmatoarele. Proiectul prevede ajustarea alineatului (1) al articolului 276 din Codul de procedura penala la prevederile Codului penal, modificat anterior prin excluderea alineatului (1) din articolul 157, prin abrogarea articolului 170 si prin completarea Codului cu doua articole noi: 1852 Incalcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate industriala si 2461 Concurenta neloiala, infractiuni in cazul carora urmarirea penala se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei. Asupra proiectului mentionat avize pozitive, fara careva obiectii si propuneri, au prezentat comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Tinind cont de cele mentionate Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului aprobarea proiectului nr.4100 in prima lectura, iar in cazul lipsei unor obiectii, acest proiect se propune a fi adoptat si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, stimate coleg.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Spuneti, va rog frumos, ca si forma de prezentare a initiativei respective. Eu, spre exemplu, citind si nota informativa, si cum a fost prezentat, nu prea am inteles care va fi efectul. Dar trecem peste acest capitol. Dumneavoastra propuneti si lectura a doua.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Daca nu sint obiectii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, stati un pic. De regula, noi vorbim ca in lectura a doua votam in conditiile raportului comisiei. Eu am citit atent raportul comisiei si am urmarit si punctul de vedere al Directiei juridice. In acest sens, eu nu vad in raport referintele la avizul Directiei, care sint foarte relevante. Propunerea mea este sa votam in prima lectura, ca pentru lectura a doua sa muncim si sa venim cu un raport care, de fapt, sa ajusteze prevederile catre ceea ce urmareau initiatorii. Fiindca este problema si de notiuni, pina la urma.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine, daca sint careva propuneri pentru lectura a doua, se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, domnule Zagorodnii.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4100. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Legea pentru modificarea articolului 29 din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Este vorba de reexaminarea Legii nr.434-XVI din
28 decembrie 2006. Proiectul nr.348.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi deputati,

La 28 decembrie 2006, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.434 pentru modificarea articolului 29 din Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care a fost remisa ulterior spre promulgare.

La 16 ianuarie 2007, domnul Presedinte al republicii Voronin a remis Parlamentului spre reexaminare acest proiect de lege, argumentind neoportunitatea modificarii propuse. Comisia a examinat din nou acest proiect de lege, aceasta lege adoptata si la 9 februarie 2007 a prezentat raportul pe care il aveti.

Comisia sesizata in fond propune forului legislativ sa sustina propunerea Presedintelui Voronin de a elabora o noua lege-cadru, care ar prevedea conditiile de sustinere materiala a tuturor cetatenilor detinatori ai distinctiilor de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Alte propuneri? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului. Cine este pentru adoptarea legii respective, tinind cont de propunerile sefului statului, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 1.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

3 voturi pro. Bine.

Stimati colegi,

Avind aceste rezultate ale votului, constat ca legea va fi prezentata spre promulgare in forma in care aceasta a fost votata anterior de catre plenul Parlamentului, nefiind acceptate propunerile sefului statului.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3866 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa amendeze Legea cu privire la avocatura in sensul reglementarii relatiilor dintre avocati si clientii sai prin instituirea obligatiei avocatilor de a reprezenta persoanele in instanta doar in cazul in care au un contract de asistenta juridica cu acesta, excluzind practica vicioasa privind reprezentarea in baza de procura de catre avocati a clientilor sai.

Si, totodata, se prevede inregistrarea contractelor respective cu indicarea in acestea a sumelor onorariilor pentru a evita eludarea legilor cu privire la impozitare. Si, concomitent, se aduc si alte amendamente care urmeaza sa imbunatateasca activitatea avocatilor. Va rugam sa sustineti proiectul prezentat.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari? Nu sint. Ba da, o clipa, domnule Esanu.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Am si eu o initiativa legislativa in acelasi sens, numai ca initiativa vizeaza o reglementare complexa a problemei mentionate. Uitati-va, dumneavoastra spuneti sa reglementam strict comportamentul sau activitatea avocatilor in cazul reprezentarii in procesele civile.

Ce facem in cazul reprezentarii in baza de procura a celor care nu sint avocati? Eu inteleg, ideea este una buna, salutabila s.a.m.d., dar reglementam o parte a problemei. Dumneavoastra scrieti in nota informativa just ca urmeaza sa asiguram asistenta celor implicati in litigiu, asistenta calificata, profesionista s.a.m.d., conditionam anumite obligatiuni fata de avocatii care au trecut toata procedura de acreditare, licentiere s.a.m.d.

Pe de alta parte, permitem ca in continuare in procese sa poata fi reprezentata partea din proces de catre un cetatean care nici nu are macar pregatirile necesare pentru a fi; cum ramine cu asigurarea unei asistente calificate pentru ceilalti?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Dupa cum ati mentionat dumneavoastra, intr-adevar, problema este una foarte complexa. Trebuie sa asiguram, pe de o parte, asistenta juridica calificata, pe de alta parte nu putem lipsi persoana de dreptul de a fi reprezentata de catre oricine doreste, inclusiv chiar daca persoana respectiva nu are nici studii juridice.

Dar, in acelasi timp, trebuie sa existe mecanisme care, cu parere de rau, nu exista la momentul actual, care ar interzice desfasurarea activitatilor de prestare a serviciilor juridice si reprezentarea pe baza profesionista, nefiind membru al unor asociatii profesionale.

Cu parere de rau, nu am reusit sa intrunim consensul pentru aceasta propunere care, anterior, a fost formulata de Ministerul Justitiei. Si, in masura in care, pentru lectura a doua in Parlament vor fi facute propuneri privind stipularea in Legea cu privire la avocatura ca alte persoane nu pot desfasura activitati de prestare a serviciilor juridice in general sau de reprezentare doar in instanta daca nu sint membri ai baroului, sa fie interzisa, noi putem sustine aceasta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule viceministru,

Aici, din punctul meu de vedere, este si diferenta. Ca si motivatie eu vad ca la baza acestei initiative, iarasi vad ca si existenta interesului statului, precum ca avocatii sa nu ascunda veniturile s.a.m.d.

Noi privim, in schimb, problema sub alt aspect, interesul celui care participa, a cetateanului. Si, din punctul meu de vedere, este absolut necesar, daca nu in cadrul acestei initiative, sa revenim ca sa reglementam domeniul in complex.

Fiindca eu am o intrebare fireasca. De ce un cetatean al Republicii Moldova care are si licenta de avocat nu poate reprezenta un alt cetatean in proces in baza de procura, iar alt cetatean, bine, mersi, fara studiile necesare, poate reprezenta fara nici o problema s.a.m.d.

Deci este, pina la urma, o problema care cred ca necesita o atentie mai deosebita si consensul nu stiu daca urmeaza a fi cautat intre partile implicate. Consensul trebuie cautat la nivel de efectul nu al reprezentarii, imi cer scuze, dar al sistarii in proces profesionist.

 

Domnul Nicolae Esanu:

De acord. Deci la partea in ceea ce tine doar de interesele statului va asigur ca exista nu doar interesul statului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu am citit.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ca onorariile sa fie mentionate, pentru ca avem foarte multe plingeri la Ministerul Justitiei in care se spune: i-am platit o parte pe care a inclus-o in bonul de plata si suplimentar. Si in cazul litigiilor nu poate fi demonstrata plata suplimentara.

In ceea ce priveste aspectul consensului general, noi nu vorbim doar de actorii implicati. Ministerul Justitiei a constituit o comisie si pe aceasta cale nu stiu daca se poate de multumit Fundatiei Soros, care a finantat aceasta comisie, care a facut o analiza complexa a dosarelor care sint in judecata, a categoriilor de persoane care reprezinta in instanta.

Si chiar in cadrul acelei Comisii, a carei majoritate erau reprezentanti ai societatii civile, s-au pronuntat impotriva stipularii unei asemenea norme, despre care am spus, Ministerul Justitiei sustine ca nimeni altii decit avocatii nu pot reprezenta persoanele profesioniste in instanta de judecata. Si nu cred ca este bine in acest consens sa incercam sa fortam nota. Trebuie sa incercam sa atingem acel consens, avind in vedere ca este o problema relativ sensibila.

Multumim.

 

Domnul Vladimir Filat:

E sensibila, dar si grava, in aceeasi masura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de lege propus examinarii este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Proiectul respectiv are drept scop instituirea obligatiunii fata de avocat de a acorda asistenta juridica doar in baza contractului de asistenta juridica, inregistrat la baroul de avocati, cu exceptia cazului reprezentarii intereselor rudelor pina la gradul al patrulea.

In scopul asigurarii executarii prevederii respective, proiectul prevede amendarea articolului 9 din Legea cu privire la avocatura, care instituie incompatibilitatile cu functia de avocat, articolului 22, care stabileste temeiurile pentru retragerea licentei pentru exercitarea profesiei de avocati si a articolului 52 organizarea activitatii de avocat.

Totodata, proiectul prevede modificarea articolului 40/1 din lege, in vederea concretizarii competentei Comisiei de licentiere. Proiectul mentionat a fost avizat de toate comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin. Propunerile si obiectiile referitoare la continutul reglementarilor proiectului vor fi examinate in cadrul dezbaterilor proiectului de lege in lectura a doua.

Pe marginea celor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.3866 din 5 noiembrie 2007 spre examinare si adoptare in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3866. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3110 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Este un proiect care a fost distribuit in supliment.

Comisia domnului Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, lectura a doua.

Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul de lege mentionat si se pronunta pentru adoptarea acestuia de catre plenul Parlamentului. Amendamentele parvenite din partea deputatilor si a comisiilor au fost examinate de comisie si din 8 amendamente au fost adoptate 3.

Nu au fost adoptate 3, 6 amendamente si anume. Comisia pentru politica economica, buget si finante si deputatul Braga au propus: la alineatul (21), dupa cuvintele la echipamentul operatorilor de introdus cuvintele doar in baza unei hotariri a instantelor de judecata.

Comisia nu a acceptat acest amendament si considera ca completarea dispozitiilor articolului din proiect cu aceste cuvinte este inutil, reiesind din urmatoarele considerente.

Articolul 6 alineatul (2) punctul 1) din Lege privind activitatea operativa de investigatii prevede deja ca masura operativa de investigatii interceptarea convorbirilor telefonice cu a altor convorbiri, care se infaptuieste cu autorizarea judecatorului de instructie. La fel, Codul de procedura penala, articolul 135 alineatul (3) prevede ca interceptarea comunicatiilor poate fi efectuata in baza ordonantei motivate a procurorului si cu controlul judiciar.

Totodata, la articolul 18 din Legea privind actele legislative este stabilit ca in cazul in care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislatia in vigoare, acestea, de regula, nu se reproduc.

Deputatul Vladimir Filat, la articolul 8 alineatul (21), a propus substituirea notiunii asigurarea tehnica utilizata in prima propozitie prin alta mai reusita, dat fiind faptul ca aceasta, dupa parerea dumnealui, trezeste semne de intrebare si poate fi cu sens ambiguu.

Comisia nu a acceptat acest amendament si considera rational de a pastra redactia din acest proiect, fiindca la articolul 136 alineatul (1) din Codul de procedura penala se utilizeaza anume formula asigurare tehnica a interceptarii.

Totodata, Legea privind actele legislative cere ca tehnologia, terminologia utilizata in actul elaborat sa fie constanta si uniforma ca si in celelalte acte legislative si anume: sa se utilizeze unul si acelasi termen.

Deputatul Dumitru Braghis a propus, in scopul garantarii respectarii legislatiei, petrecerea masurii operative de investigatii si excluderii scurgerilor de informatii, de creat un centru alternativ pentru interceptarea comunicatiilor.

Comisia nu a acceptat acest amendament, dat fiind faptul ca la articolele 18 si 19 din Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii se prevede exercitarea controlului asupra activitatii operative de investigatii atit prin intermediul comisiilor permanente respective ale Parlamentului, cit si prin cel exercitat de procuror si de judecatorul de instructie.

Totodata, in conformitate cu legislatia, organele care exercita activitatea operativa de investigatii sint obligate sa prezinte acestora informatie. In temeiul celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Lectura a doua, alte propuneri? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3110. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3110 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.838 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, in comun cu autorii, a examinat suplimentar proiectul de lege nominalizat, aprobat in prima lectura la
16 noiembrie curent, tinind cont de propunerile si obiectiile parvenite in scris.

Din proiect a fost exclus articolul 1 referitor la contraventiile administrative, in legatura cu comasarea acestuia cu proiectul Codului contraventional cu numarul 1593 din 24 mai 1999. Totodata, au fost acceptate propunerile referitoare la aducerea acestui proiect de lege in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, precum si propunerile autorilor ca prezenta lege sa intre in vigoare de la
1 ianuarie 2008.

Sinteza propunerilor si obiectiilor, precum si proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, redactat in conformitate cu propunerile parvenite, se anexeaza la prezentul raport.

In temeiul celor expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune prezentul proiect de lege pentru adoptare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri in lectura a doua? Nu sint. In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.838. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi pro. Impotriva? Da, cred ca nici nu are de unde sa fie. Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.838 este adoptat in lectura a doua. Continuam.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la sistemul penitenciar. Proiectul nr.2891 din lista de baza.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa asigure aducerea in concordanta a Legii cu privire la sistemul penitenciar cu amendamentele facute intr-un sir de acte legislative.

Desi sint amendate foarte multe aspecte ce tin inclusiv de structura sistemului penitenciar, statutul persoanelor, modalitatea de folosire a fortei fizice si a armei de foc, nu exista modificari conceptuale in legea in vigoare. In aceste conditii, rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Esanu.

Rog comisia, proiectul de Lege nr.2891.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la sistemul penitenciar, inaintat de Guvernul Republicii Moldova prin hotarirea sa.

Necesitatea elaborarii proiectului nominalizat consta in aducerea prevederii Legii cu privire la sistemul penitenciar in concordanta cu actele legislative adoptate ulterior de Parlament, care au schimbat considerabil structura si continutul legii-cadru, la fel si activitatea sistemului penitenciar in intregime.

Modificarile si completarile propuse sint orientate la prevederile legislatiei penale, de procedura penala, la noua lege civila si a muncii, la legislatia de executare a deciziilor instantelor judecatoresti si a altor acte legislative care contin prevederi ale activitatii sistemului penitenciar. Proiectul prevede reglementari ale raportului privind angajarea, satisfacerea serviciului si concedierea personala, la fel si statutul juridic si protectia sociala a efectivului.

Proiectul prevede si alte modificari si completari ale legii-cadru, care, in ansamblu, vor imbunatati considerabil atit structura, cit si continutul legii si nu va contravine legislatiei in vigoare. Proiectul a fost avizat pozitiv de catre comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Amendamentele inaintate de deputati vor fi examinate de comisie pentru lectura a doua. In temeiul celor expuse, rugam adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2891. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Proiectul de Lege nr.4009 pentru acceptarea amendamentelor la articolele VI si XIV. A din Statutul Agentiei Nationale pentru Energia Atomica. Initiativa Presedintelui tarii.

Prezinta directorul Agentiei Nationale de Reglementare a Activitatilor Nucleare si Radiologice, va rog.

 

Domnul Ion Apostol director general al Agentiei Nationale de Regle-
mentare a Activitatilor Nucleare si Radiologice:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Amendamentele respective la Statutul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica se refera la revederea reprezentarilor tarilor membre la Consiliul Guvernator al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, luind in considerare noua configurare a tarilor de pe mapamond si la adoptarea bugetului bienal al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica. Initiativa respectiva a fost votata la Conferinta generala a Agentiei Internationale pentru Energia Atomica in 1999. Solicit sa sustineti aprobarea prezentului proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule director general,

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca amendamentele la articolele V si XIV. A din Statutul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si acceptarii de catre Parlament.

Amendamentele au fost adoptate la propunerea Japoniei si Sloveniei in cadrul celei de a noua reuniuni a Conferintei generale a Agentiei Internationale pentru Energia Atomica. Amendamentul la articolul VI al Statutului se refera la procedura de constituire a Consiliului Guvernatorilor al Agentiei.

Amendamentul la articolul XIV al Statutului vizeaza procedura de adoptare a bugetului Agentiei, propunind ca acesta sa fie adoptat bienal, si nu anual, cum se practica actualmente.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru acceptarea amendamentelor. In conditiile celor expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de lege mentionat in prima si in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint. Aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4009. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Propuneri? Nu sint. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4009, rog sa voteze si rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze, 9? 9.

Multumesc.

67 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4009 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Acum am fost informat, am receptionat un mesaj ca astazi, Curtea Constitutionala a validat mandatul de deputat in Parlamentul Republicii Moldova al domnului Dumitru Godoroja, care este prezent, de altfel, astazi in sala. Sa-l felicitam pe domnul Godoroja si sa ii spun un bun venit in aceasta sala si la Parlament. (Aplauze.) O sa se bucure sau nu, de acum este alta intrebare.

Proiectul de Lege nr.4134 privind ratificarea Conventiei dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta. Initiativa Presedintiei Republicii Moldova.

Prezinta domnul Chicu, viceministru al finantelor.

 

Domnul Ion Chicu viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital este incheiata in baza proiectului international, elaborat de Organizatia de Colaborare si Dezvoltare Economica.

Aceasta Conventie este un tratat specific care reglementeaza impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice rezidente ale ambelor state si are ca scop urmatoarele obiective fiscale: evitarea dublei impuneri, prevenirea evaziunii fiscale, distribuirea drepturilor impunerii fiscale dintre statele contractate, eliminarea discriminarii sub fiecare forma. De asemenea, Conventia se incheie in scopul atragerii investitiilor straine, acordarii de asistenta rezidentilor sai in amplasarea investitiilor peste hotare, precum si pentru solutionarea diferendelor fiscale.

Republica Moldova are deja incheiate in jur la 40 de tratate de acest gen si impactul lor pozitiv, probabil, il putem urmari si dupa evolutia investitiilor straine directe chiar in anul 2007, care s-a majorat fata de 2006 de 2,6 ori. Consideram ca acest gen de tratate trebuie sa fie incheiate cu majoritatea tarilor cu care agentii economici autohtoni au relatii si servesc ca o buna pirghie pentru atragerea investitiilor straine in republica noastra. Tinind cont de cele mentionate, stimati deputati, va rog sa sustineti ratificarea acestui tratat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata, ca Conventia dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia semnata la Chisinau la 8 octombrie 2007 are menirea de a crea un sistem coordonat de raporturi fiscale dintre Republica Moldova si Regatul Spaniei, contribuind astfel la dezvoltarea cooperarii economice bilaterale. La momentul semnarii Conventiei, a fost intocmit si un Protocol, care contine unele norme de interpretare a prevederilor Conventiei si este parte integranta a acesteia. Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive in vederea aducerii proiectului de lege in concordanta cu prevederile actelor legislative in vigoare. Comisia propune, la articolul 3 din proiectul de lege, substituirea sintagmei Ministerul Finantelor prin cuvintul Guvernul. Si, de asemenea, propunem inversarea numerotarii articolelor 2 si 3 din proiectul de lege.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului aprobarea in prima lectura a proiectului de lege. Iar daca nu sint obiectii, si adoptarea in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4134. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua, in conditiile raportului Comisiei sesizate in fond. Cine este pentru adoptarea Legii nr.4134 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4134 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4189 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la zonele economice libere.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.440 din 27 iulie cu privire la zonele economice libere. Acest proiect a fost elaborat la indicatia conducerii tarii, pornind de la Programul de activitate al Guvernului pentru anul 2007, precum si la propunerile facute de catre administratorii zonelor libere existente in Republica Moldova si rezidentii acestor zone.

Proiectul mentionat este impartit in citeva componente. In primul rind, pornind de la necesitatea de a largi diapazonul activitatilor sau al genurilor de activitate din zonele economice libere, se propune introducerea inca a doua genuri de activitate, cum sint: activitatea comerciala externa si activitatea de transport. In primul rind, activitatea comerciala externa este motivata prin faptul ca din
1 ianuarie 2007, cind Moldova este vecinul Uniunii Europene, pe de o parte, si, pe de alta parte, este si componenta tarilor CSI, am putea utiliza Republica Moldova ca un hab regional, prin care am putea livra marfurile din Uniunea Europeana spre spatiul CSI si invers.

In acest sens, mai mult ca atit, avind in vedere faptul ca unii rezidenti din zonele economice libere beneficiaza de garantiile de stat impuse si ei si acum activeaza in aceste conditii, se propune de a legaliza si pentru ceilalti rezidenti aceasta activitate economica externa. Mai mult ca atit, aceasta activitate nu aduce nici un prejudiciu statului si nici nu permite introducerea marfurilor pe restul teritoriu al tarii.

In acelasi context de modificari, se introduce si notiunea de activitate de transport. De fapt, este vorba de utilizarea capacitatilor neutilizate marfare a aeroporturilor internationale si pe viitor a portului international liber Giurgiulesti. In acest context, a si aparut definitia de activitate de transport, care sa fie legalizata prin prisma activitatilor zonelor economice libere.

Al doilea component al acestui proiect este introducerea sau revenirea la notiunea de marfuri, de substituire a marfurilor de import in sensul in care in Republica Moldova ar putea sa nimereasca marfuri care se produc in zonele economice libere la momentul actual, evident cu achitarea drepturilor de import, dar ele nu pot sa patrunda pe restul teritoriu al tarii din motivul ca este restrictia impusa prin Legea nr.440, prin care se stabileste o cota de 70 la export si 30 la import pe restul teritoriului.

In aceste conditii, multe produse, care, eventual, se produc si care pot sa se produca in viitor in zonele economice libere, nu pot sa nimereasca si nu pot sa patrunda pe teritoriul tarii ca fiind produse in Republica Moldova, desi in zonele libere vom fi si sintem obligati sa recurgem la importul acestor produse. Deci, in acest context, se introduce eliminarea restrictiei de 30% pentru importul pe restul teritoriu al tarii din simplul motiv ca marfurile, produse in interiorul zonei, sa patrunda pe restul teritoriului evident, cu aplicarea drepturilor de import aferente.

Al treilea component din acest proiect este faptul ca am introduce un regim simplificat de declarare a marfurilor care patrund frontiera sau care trec frontiera vamala a zonelor libere. Si am zis ca, tinind cont de faptul ca, la momentul actual, sint o serie de obiecte de mica valoare si scurta durata, inclusiv rechizitele de birou, care trec de mai multe ori teritoriul zonelor libere si vin din restul teritoriul tarii, inclusiv cele care au fost vamuite si puse in libera circulatie, adica sint platite toate drepturile de import, rezidentul este obligat sa intocmeasca de mai multe ori, pe parcursul zilei, declaratii vamale, care au un cost unitar, in jurul la 500 de lei pentru declaratii, ceea ce depaseste cu mult valoarea marfurilor care trec frontiera zonelor libere.

Si, in acest context, revenind la prevederea legala, care exista pentru importul marfurilor in teritoriul Republicii Moldova, pina la 50 de euro, poate fi efectuata fara intocmirea declaratiei vamale si fara plata drepturilor de import, am echivalat aceasta prevedere si in legislatia cu privire la zonele libere, prin care marfurile, care trec frontiera zonelor libere, daca au valoarea mai mica de 50 de euro, pot trece fara declarare si fara achitarea drepturilor de import.

Si al patrulea component al acestui proiect este includerea prevederilor clare si previzibile pentru investitorii straini care vin sa investeasca in zonele libere in ceea ce priveste garantiile de stat pentru investitori. Dupa cum dumneavoastra cunoasteti, acum in legislatia cu privire la zonele libere si mai ales in Legea nr.440, articolul 13 stipuleaza ca, din momentul in care se inrautatesc conditiile in ceea ce priveste regimul fiscal si regimul vamal al rezidentilor zonelor libere, ei vor avea dreptul sa beneficieze timp de 10 ani, de la momentul introducerii modificarilor, de regimul fiscal si vamal la momentul in care acestia activeaza si la momentul in care aceste modificari, care inrautatesc, se introduc.

In acest context, avind in vedere faptul ca stipularile din regimul fiscal si vamal au fost pestritate prin Codul fiscal si Codul vamal, noi acum introducem si revenim la situatia cind chiar daca se introduc modificari in Codul fiscal si in Codul vamal, rezidentii sa poata beneficia timp de 10 ani de prevederile anterioare, pentru a avea o transparenta si o previzibilitate in investitii.

In acest context, stimati deputati, rugam sa sustineti acest proiect, care este, in opinia noastra, foarte important.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Dupa asa o prezentare, colegii imi sugereaza ca ar fi bine sa votam deodata in doua lecturi. Jos palaria. Ce vreau eu sa spun? Ati impartit legea in patru compartimente. Deci eu am o intrebare pe compartimente, daca nu va suparati. Primul compartiment tine de transport, da? Spuneti, va rog frumos, care sint volumele considerabile de investitii pe linga terminale? Aveti un calcul, aveti careva oferte?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Situatia este ca nu avem nici o investitie la etapa actuala. Deci activitatea de transport prevede, de fapt, utilizarea potentialelor terminalelor marfare ale aeroporturilor si portului international liber Giurgiulesti. As putea sa spun ca in portul international liber Giurgiulesti sint efectuate investitii in marime de
150 milioane de dolari, dar ele nu sint referitoare cu exactitate.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci acestea sint niste presupuneri ale dumneavoastra, da?

Multumesc.

Spuneti, va rog frumos, mai utilizati aici capacitati nelimitate in aeroporturi? Ce ati avut in vedere prin capacitatea de neutilizate?

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact neutilizate. Deci daca vorbim...

 

Domnul Marcel Raducan:

Separam portul Giurgiulesti de aeroporturi. Prima intrebare a fost la portul Giurgiulesti. La care ati raspuns. Si a doua este pentru capacitatile nelimitate, neutilizate in aeroporturi.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule deputat,

La prima intrebare am spus numai de port, ca acolo sint investitii. Dar in celelalte aeroporturi nu sint investitii, asa cum am raspuns, fiindca inca nu s-a creat infrastructura pentru activitatea de transport prin zonele economice libere. Aceasta este situatia.

Mai mult ca atit, in zonele economice libere existente noi nu avem porturi si aeroporturi la etapa actuala. Deci este o activitate de perspectiva. In ceea ce priveste utilizarea capacitatilor.

 

Domnul Marcel Raducan:

Dumneavoastra spuneti pe scurt. Spuneti de capacitati neutilizate, enorme.

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact. Vorbesc despre aeroporturile internationale Balti.

 

Domnul Marcel Raducan:

In special Marculesti m-ar interesa.

 

Domnul Viorel Melnic:

Si Marculesti.

 

Domnul Marcel Raducan:

Credeti ca este o perspectiva destul de mare de a avea careva investitii in acest aeroport daca il declaram zona libera?

 

Domnul Viorel Melnic:

Sint sigur de aceasta. Si sint deja proiecte straine pentru aceasta.

 

Domnul Marcel Raducan.

Sint proiecte pentru Marculesti in special, da?

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Situatia cu palaria ramine in vigoare?

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, deci eu am pus palaria in fata, domnul ministru, a prezentat, intr-adevar, foarte bine legea. Deci compartimentul 2. Dumneavoastra, cred ca este si una din cele mai importante prioritati pe care o acorda legea respectiva, anulati restrictiile pentru rezidentii zonelor de a produce, de a vinde marfa pe teritoriul Republicii Moldova. Asa este? Pina acum erau restrictii numai 30 la suta, acum nu sint aceste restrictii.

Domnul Viorel Melnic:

Partial.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da. Nu credeti dumneavoastra ca prin excluderea acestor restrictii dumneavoastra puneti in conditii ilegale producatorul care este in tara, in afara zonei si producatorul din zona?

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Raducan,

Nu cred si am argumente la aceasta afirmatie.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va rog frumos.

 

Domnul Viorel Melnic:

Atit timp cit in Republica Moldova sint mai multe situatii, prin care noi cream niste vacante fiscale legale, cum sint, de exemplu, si acum zonele economice libere, in momentul in care se produce o marfa in zona economica libera ea, in marime de 30%, poate sa patrunda in Republica Moldova. Deci asa este la etapa actuala.

Doi. Deci in Republica Moldova sint regimuri vamale care, de asemenea, permit o vacanta fiscala, cum este regimul de perfectionare activa, care prevede introducerea marfurilor in teritoriul tarii, fara achitarea unor plati si fabricarea productiei cu exportul lor sau cu importul lor in teritoriu si achitarea drepturilor de import.

Exista si regimul de admitere temporara, care, de asemenea, prevede acelasi sistem si acelasi lucru. Deci, noi am putea sa spunem si acum ca sint unele facilitati pentru unii agenti economici si altele pentru altii. Dar, daca imi permiteti...

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, desigur.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci noi aici spunem ca lista marfurilor care vor substitui marfurile de import va fi elaborata de catre Guvern. Acum, daca analizam situatia existenta in zonele economice libere, noi avem doar trei categorii de marfuri care ar putea sa nimereasca in aceasta lista si care nu se produc in teritoriul tarii si carora noi trebuie sa le permitem sa patrunda pe teritoriul tarii, sa intre pe restul teritoriului tarii cu achitarea drepturilor de import.

Deci unica facilitate existenta este vacanta fiscala pentru materia prima, pentru achitarea drepturilor de import la introducerea acesteia in zona libera, fapt care este caracteristic, cum v-am spus, si pentru alte tipuri de facilitati.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule viceministru.

Uite, in acest caz nu imi scot palaria din simplul motiv ca acei care nu sint in zonele economice libere, cunoasteti prea bine, platesc taxa pe valoarea adaugata, o platesc din start. Acei care se bucura de aceasta vacanta fiscala, deci poate sa fie nelimitata.

Deci el produce, sta cit considera dumnealui si plateste abia atunci cind iese din zona. In acest caz, normal, unul plateste in avans, altul plateste dupa ce isi produce marfa. Si anume acest caz ne face sa ne gindim ca iarasi sintem pusi in conditii ilegale.

Sint acei colorati, care sint in zona, si acei necolorati, care sint in afara zonei, sau numiti-i cum vreti. Este iarasi o inechitate.

Si dumneavoastra singur spuneti chestia aceasta, ca facem, introducem. Va indemn sa facem, sa declaram toata tara o zona economica libera in asa caz, ca toti sa-si plateasca taxa pe valoarea adaugata, dupa ce vor produce, si atunci nu o sa fie nici o problema. Aceasta ar fi ideal.

 

Domnul Viorel Melnic:

O sa examinam posibilitatea.

 

Domnul Marcel Raducan:

Si atunci dar recunoasteti ca sint pusi in conditii inegale?

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu recunosc ca aceasta situatie...

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc ca ati recunoscut.

Acum iarasi imi scot palaria.

 

Domnul Viorel Melnic:

Dar nu mi-ati permis sa raspund pina la capat.

Domnule Raducan,

Permiteti-mi sa va explic inca un singur lucru, ca nu sintem asa de incapatinati sa venim cu situatia.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va rog frumos, nu mai pierdeti timp sa ne explicati. Deci eu v-am dat propunerea, sa facem, iesiti cu o propunere sau cu o initiativa legislativa pentru a declara toata tara zona economica libera. Si atunci nu o sa fie... nu o sa dati banuieli ca, uite, acestora le acordati prioritate, iar acestora nu le acordati aceasta prioritate.

Fiindca apar dubii. Daca pina acum era clar ca, activind in zona economica libera, esti supus vacantei respective fiscale si 30 la suta numai poti exporta sau poti vinde in tara, acum chestia aceasta nu este. Deci le dati friu liber tuturor si ii veti impune prin chestia aceasta pe marea majoritate. Nu veti avea atitea zone, fiindca doritori vor fi foarte multi, la zone libere ma refeream, nu la altceva.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule deputat,

Intrucit aceasta problema a fost discutata si in alte comisii si au fost discutii controversate, permiteti-mi pentru lectura a doua sa convenim impreuna o redactie mai reusita.

 

Domnul Marcel Raducan:

Uite, acesta este un raspuns bun.

Mersi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Noi, in fiecare an, venim cu cite 5, 6, ba chiar si cu mai multe modificari la zonele economice libere. Din conceptul initial cred ca a ramas foarte putin. Totusi astazi iar se propune un proiect de lege, in al carui concept se pune, pentru ca conceptul acestui proiect de lege se contine la articolul 2, anularea restrictiilor la realizarea marfurilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Si al doilea moment. Nomenclatorul care va fi aprobat de Guvern. De fapt, baza este acel nomenclator de substituire a marfurilor care va fi aprobat de Guvern. Noi am discutat si la comisie si as vrea inca o data sa cunosc pozitia dumneavoastra. Guvernul este de acord ca, pentru lectura a doua, in lege sa fie si acest nomenclator de substituire a acestor marfuri?

Dumneavoastra ati spus, ati mentionat aici si este absolut corect: astazi noi avem 3, 4 pozitii care pot fi realizate conform acestui proiect. Si de ce atunci acest nomenclator, deoarece conceptul, in linii generale, tine de acest nomenclator, sa nu fie stipulat in lege, dar printr-o hotarire de Guvern?

Care totusi este, pina la urma... caci la Comisie noi asa si nu am reusit sa aflam un raspuns la intrebarea: care este pozitia Guvernului?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc, domnule Bolboceanu.

Apropo, la Comisie noi am spus ca sintem disponibili sa discutam aceasta problema pentru lectura a doua cu mai multe optiuni posibile, una dintre care ar fi anexarea listei la lege. Alta optiune ar fi introducerea prevederii, prin care sa impunem cu drepturi de import introducerea materiei prime la marfurile date.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Eu aceasta am vrut sa concretizez. Daca Guvernul a ramas pe pozitia ceea pe care noi am discutat-o pina acum.

 

Domnul Viorel Melnic:

Cum am spus, sintem gata pentru discutii in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cu adevarat, prezentarea a fost superba. Insa sa revenim la esenta modificarilor propuse. Eu as vrea sa revenim la aceeasi problema invocata de catre colegi, la eliminarea restrictiei de 30%. Argumentul este unul suficient, insa ce se intimpla cu restul produselor care sint produse in zona economica libera si care nu vor cadea sub incidenta, scoaterea restrictiei de 30 la suta. Raminem la aceleasi
30 la suta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Conform conceptului, da, dar am zis ca...

 

Domnul Vladimir Filat:

Conform conceptului nu, dar conform prevederii legale. Atunci, stimate domnule viceministru, stimati colegi, eu as avea o propunere: pentru lectura a doua, sa discutam problema in complex, fiindca in cazul in care acei care nu vor avea restrictii, deci 100% din ceea ce produc, ar putea, intr-un sistem de impozitare general, sa produca in zona si sa exporte in teritoriul vamal Republica Moldova, sub incidenta normei respective ar trebui sa se incadreze si cele 30%.

Fiindca in caz contrar, iarasi avem pozitii care pun in situatii inechitabile sau inegale, chiar daca este vorba de 30%. Anul trecut, cind am discutat, daca va aduceti aminte, am avut dezbateri indelungate la subiectul respectiv. In acest sens, ca sa nu intram in polemica, este foarte necesar ca, pentru lectura a doua, sa venim si cu amendamentele respective si o sa incercam sa argumentam pozitia.

Dar inca o observatie de ordin juridic si aici as vrea si colegii din Directia juridica sa se expuna vizavi de articolul 4, care se refera la articolul 13 alineatul (2), prin care noi incercam sa impunem o norma care, ulterior, nu poate fi modificata. Deci, noi avem prezentata o norma in proiectul respectiv de lege, care este parte componenta a unei legi organice. Acum, daca este sa ne uitam conform logicii juridice, da, ulterior printr-o alta lege organica in cazul in care se vor face modificari, norma legii respective va fi functionala.

Deci noi nu putem, prin mecanismul propus, sa instituim o norma functionala si care nu poate fi atinsa in perioada de 10 ani. Si aici eu cred ca urmeaza sa revenim si sa formulam exact ca norma prezenta in proiectul de lege, daca dorim sa fie una functionala, care sa asigure stabilitate reglementarilor respective, trebuie sa fie prezenta in lege ca si una functionala, dar nu una de fatada.

Noi avem experienta din trecut cind: in cazul Moldexpo, exact aceeasi mentiune era prezenta in lege si in cadrul dosarelor in instanta de judecata... au dus la situatii foarte delicate atit pentru agentii economici, cit si pentru Guvernul Republicii Moldova.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Esenta acestei norme, de fapt, domnule Filat, consta in urmatoarele. Acum, asa cum este stipulat la articolul 13 alineatul (2), ofera investitorilor garantii doar prin Legea nr.440. Deci ceea ce este scris in nr.440, de acele garantii beneficiaza investitorul. Acele facilitati care sint puse in Codul fiscal, in Codul vamal, care, de altfel, anterior au fost puse in Legea nr.440 si au fost preluate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Melnic,

Un moment. Eu ma refer cu totul la altceva. In articolul respectiv este stipulat ca aceste norme, in cazul in care vor fi operate eventual modificari, ramin functionale pe perioada de 10 ani. Si eu inca o data repet: in forma in care este prezentata stipularea respectiva, ea nu va fi functionala. Deci noi vom minti deliberat investitorul. El se va prevala de norma respectiva, iar ulterior, in procedura legala, se vor modifica articolele respective, iar instantele de judecata vor aplica norma prevazuta in legea organica, ultima adoptata.

Aceasta este ideea pe care am...

 

Domnul Viorel Melnic:

Norma aceasta exista si acum, noi doar extindem prevederile asupra altor...

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, eu aceasta si spun. Ca sa nu existe ca fatada pentru lectura finala, ea sa fie una functionala.

 

Domnul Viorel Melnic:

De acord...

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Daca nu sint, va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la zonele economice libere, prezentat cu titlu de initiativa legislatia de catre Guvernul Republicii Moldova. Si vreau sa va spun ca in sedinta comisiei noi am sustinut, in principiu, acest proiect.

La examinarea proiectului de lege in cadrul comisiei s-a discutat posibilitatea aprobarii de catre Parlament, dar nu de Guvern, a Nomenclatorului marfurilor, de substituire a marfurilor de import, precum si necesitatea aplicarii regimului vamal identic cu cel in vigoare pe restul teritoriu vamal al republicii.

De asemenea, au fost abordate intrebari ce tin de excluderea situatiilor cind zonele economice libere vor vi folosite in scopul activitatii comerciale cu marfuri destinate pentru piata interna si ce tin de redactia propusa la articolul 13 alineatul (2) in privinta caruia consideram ca este necesar sa fie redat intr-o forma mai clara modalitatea acordarii garantiilor de stat in cadrul modificarii legislatiei privind zonele economice libere.

In avizele sale, majoritatea comisiilor parlamentare propun examinarea proiectului de lege in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului, fara a inainta careva obiectii. Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu a adoptat o decizie cu privire la proiectul mentionat.

Directia juridica sustine examinarea proiectului in sedintele plenare ale Parlamentului, insa a inaintat unele obiectii care vor fi examinate catre lectura a doua. Luind in considerare cele expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4189, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Proiectul de Lege nr.4129 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Doamna Viorica Carare director general al Agentiei Nationale pentru
Protectia Concurentei:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Necesitatea modificarii cadrului juridic existent in materie de reglementare a concurentei porneste de la faptul ca Legea cu privire la protectia concurentei a fost aprobata in anul 2000, iar Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei a fost creata in 2007.

In acesti 7 ani, evident, a evaluat foarte dinamic viata, s-au adoptat mai multe acte normative si legislative, printre care astfel de acte importante ca noul Cod civil, Codul de procedura civila si altele. Si aceste schimbari impun necesitatea de a duce prevederile Legii cu privire la protectia concurentei in concordanta cu cerintele obiective ale activitatii de intreprinzator si armonizarea legislatiei nationale la cadrul nomativ comunitar.

Toate modificarile pe care le-am propus noi pot fi, cred, divizate in doua grupe. Prima grupa de modificari tine de citeva legi si proiectul nostru propune cooperarea modificarilor in citeva legi, cum ar fi Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, Legea cu privire la publicitate, Legea cu privire la grupuri financiar-industriale. Dar aceste modificari sint nesemnificative, am in vedere ca aici s-au adus in concordanta mai mult notiunile.

De exemplu, noi propunem inlocuirea notiunii de antimonopol cu notiunea de protectie a concurentei. In primul rind, pentru ca aceasta este in concordanta cu legislatia si, in al doilea rind, pentru ca aceasta, de fapt, nu este acelasi lucru.

Si al doilea set de propuneri tine direct de Legea cu privire la protectia concurentei. Deci aici, la subiect, as putea mentiona urmatoarele. In primul rind,
s-au adus in concordanta notiunile de baza, cum ar fi definirea notiunilor de concurenta, concurenta neloiala, pozitie dominanta si altele.

Al doilea aspect. S-au introdus clasificarea tipurilor de practici anticoncurenta, pentru ca nu era, nici nu este stipulat foarte clar in legea existenta si aceste practici anticoncurenta includ abuzul de situatie dominanta, acorduri anticoncurenta, decizii anticoncurenta ale asociatiilor, practici concertate, concurenta neloiala si activitatea autoritatilor administratiei publice de denaturare a concurentei.

La articolele 6 si 7, care vizeaza abuzul de situatii dominante si acordurile anticoncurenta, noi nu am introdus nimic nou, decit doar am propus detalierea acestor articole, concretizarea lor pentru asigurarea activitatii transparentei Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei.

Articolele 12 si 13, care tin de functiile Agentiei si accesul colaboratorilor la informatie, la fel, concretizeaza mai detaliat aceste puncte si ajuta pentru, sau sint destinate exercitarii atributiilor prevazute de lege si posibilitatii implementarii acestei legi. Ceea ce este cam complicat in redactia actuala.

Articolul 23 prevede raspunderea pentru incalcarea legislatiei cu privire la protectia concurentei si ceea ce este absolut nou si ce propunem noi in acest articol este includerea politicii de clementa.

Si articolele 25 si 26 prevad dreptul la aparare, deci dreptul la aparare a agentilor economici si ceea ce tot este absolut nou, in legea existenta nu exista, si noi credem ca este absolut necesar sa fie acest lucru, ca agentul economic sa aiba acces la dosar, acces la informatie si toate celelalte drepturi care sint incluse.

Stimati domni deputati,

Noi rugam ca dumneavoastra sa sustineti acest proiect in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Am o intrebare catre doamna raportor si, totodata, si catre dumneavoastra. Aceasta lege a fost discutata la sedinta grupului de lucru o data cu discutia a trei proiecte de legi adoptate saptamina trecuta, ceea ce tine de politica regulatorie.

Deci sint aici opiniile acestui grup de lucru care nu coincid cu ceea ce ati mentionat dumneavoastra. Eu m-am uitat detaliat, pot sa aduc mai multe exemple, dar chiar si referitor la acele sanctiuni propuse s.a.m.d. si care se intreprind si astazi.

De ce aceasta lege nu a fost impreuna cu acel set de legi, 80 de legi pe care noi le-am votat, de ce a fost necesar ca el sa vina aparte si de ce nu s-a tinut cont de recomandarile acestui grup de lucru regulatoriu? Poftim, raspundeti.

 

Doamna Viorica Carare:

Stimate domnule deputat,

Nu va suparati, eu nu prea am inteles intrebarea. Daca poate imi aduceti un exemplu concret ca sa va explic de ce nu s-a tinut cont de amenzi, daca ma intrebati concret, va raspund cu placere.

 

Domnul Ivan Banari:

Doamna raportor,

Aveti aici opinia asupra proiectului de Lege pentru adoptarea si completarea unor acte legislative. Si aici se aduce opinia ca este semnata de Oleg Chelaru, consultant, secretar al evaluarii impactului de reglementare. Aceasta lege tine de reglementare. Noi, saptamina trecuta, am adoptat, am aprobat aici in Parlament trei proiecte de lege care tin de reglementarea activitatii de antreprenoriat. Aceasta lege cade sub acest impact. De ce a fost nevoie ca el sa fie scos in afara acestor legi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa informez pe dumneavoastra ca aceasta lege nu a fost inclusa in pachetul pe care noi l-am primit de la Guvern. Aceasta este prima. Legea a parvenit nu demult si vreau sa va spun ca aceasta lege este necesar s-o votam, ca in aceste modificari se sa concretizeze obligatiunile si drepturile Agentiei.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Bondarciuc,

Nu sint de acord cu dumneavoastra. Citesc din aceasta opinie. Aici se spune ca Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei a prezentat in mod repetat pentru avizare grupului de lucru proiectul de Lege pentru modificarea si completarea urmatoarelor acte legislative. Se enumera 8 acte legislative, care pe urma sint introduse in acest proiect de lege in diferite articole. Si aceste discutii au avut loc pe data de 15 iulie 2007, pe data de 15 august 2007 in cadrul grupului de lucru national.

Deci aceasta este chestia. Asa ca Guvernul a avut posibilitatea ca sa-l introduca in aceste documente care au fost la noi, discutate de noi in grupul special al Parlamentului, in Comisia speciala a Parlamentului. Aceasta este intrebarea mea. Dar eu sint sigur ca dumneavoastra nu puteti raspunde, pentru ca nu ati vrut ca sa nimereasca acest proiect de lege impreuna cu toate, ca poate era alta discutie atunci.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna Carare,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern si raporteaza urmatoarele. Proiectul de lege contine propuneri privind modificarea si completarea urmatoarelor legi: cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte, cu privire la publicitate, articolul 12 din Codul de executare al Republicii Moldova si cu privire la protectia concurentei.

Principalele modificari si completari in proiectul de lege se propun a fi operate in Legea cu privire la protectia concurentei. In celelalte patru legi se contin doar propuneri de substituire a unor cuvinte prin altele si urmaresc scopul de a aduce formularea articolelor respective din aceste legi in corespundere cu formularile din Legea cu privire la protectia concurentei.

In cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta Comisiei, deputatii au expus unele propuneri si precizari in ceea ce priveste formularea modificarilor, normelor din legile ce se contin in proiectul de lege, care vor fi examinate in sedinta Comisiei. Si rezultatele examinarii lor cu propunerile respective vor fi raportate Parlamentului in cadrul examinarii proiectului de lege in a doua lectura. Unele propuneri se contin in avizele comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Rezultatele examinarii acestora in sedinta Comisiei, de asemenea, vor fi raportate Parlamentului in cadrul examinarii proiectului de lege in a doua lectura.

Cele relatate si tinind cont de faptul ca propunerile de modificare si completare a Legii cu privire la protectia concurentei rezulta din obligatiunile Republicii Moldova, stipulate in acordul de parteneriat si cooperare cu comunitatile europene, permit Comisiei sa propuna Parlamentului adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Proiectul de Lege nr.4129, prima lectura. In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.4129 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.4248 privind aplicarea unei masuri de salvgardare.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta proiectul de Lege privind aplicarea unor masuri de salvgardare la importul de zahar in Republica Moldova. Necesitatea elaborarii acestui proiect deriva din necesitatea extinderii salvgardarii la importul zaharului in Republica Moldova. Avind in vedere faptul ca piata europeana si piata mondiala sint supraincarcate si ca tendinta exista pe piata mondiala, tendinta de micsorare a pretului la acest produs, in acest sens, pentru informatie, absolut toate tarile producatoare de zahar isi au impuse in sistemul sau economic masuri de salvgardare.

De exemplu, Uniunea Europeana are o masura de salvgardare in marime de 420 de euro la tona. Rusia pina la 250 %. Ucraina 300 euro la tona. Deci, in acest context, noi extindem acea perioada care a fost pe patru ani de zile pina la 15 februarie 2008. O extindem inca pe patru ani, avind in vedere faptul ca situatia in aceasta ramura inca nu s-a imbunatatit la nivelul cuvenit si avind in vedere ca Uniunea Europeana tolereaza introducerea masurilor de salvgardare de catre Republica Moldova la importul zaharului.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca procedura de salvgardare se efectueaza prin efectuarea unei analize argumentate a necesitatii introducerii acestor masuri si notificarea Organizatiei Mondiale a Comertului. Acest lucru a fost facut la nivel intern de catre specialistii din Ministerul Economiei si Comertului. S-a elaborat raportul comisiei de investigare a masurilor de salvgardare. Acest raport a fost notificat Organizatiei Mondiale a Comertului.

Procedura este ca Organizatia Mondiala a Comertului coordoneaza cu toate tarile membre aceste masuri. Si in cazul in care nu este nici o intrebare din partea tarilor membre, deci, in sedinta Comitetului Special la Organizatia Mondiala a Comertului se ia decizia precum ca Moldova are dreptul ca membru al Organizatiei Mondiale a Comertului sa aplice masurile de salvgardare.

Vreau sa va comunic ca aceasta decizie a fost luata la Organizatia Mondiala a Comertului. Deci ramine ca noi, in interiorul tarii, sa legalizam aceasta masura de salvgardare. In acest context, avind in vedere faptul ca la 15 februarie anul acesta expira masura de salvgardare si taxa minima in acest an a fost de 40%, deci efectiv, conform regulilor Organizatiei Mondiale a Comertului, noi sintem obligati sa mergem in progresie negativa si, dupa cum vedeti, in acest proiect, incepind cu 40, ne coborim in jos cu un punct, deci, pina la 37 inclusiv.

In acest context, stimati deputati, consideram ca ramura sfeclei pentru zahar si inclusiv a zaharului necesita sustinere si in continuare. Si mai mult ca atit, aceasta sustinere este, de fapt, tolerata si sustinuta si de alte tari. Rugam sa sustineti acest proiect.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule raportor,

Personal, sustin aceasta intentie a Guvernului pentru sectorul de producere a zaharului si chiar a producatorilor de zahar, deoarece eu cred ca aceasta va avea un impact asupra lor, dar vreau... Intrebarea mea este alta. Dumneavoastra ati mentionat in raport ca, actualmente, procentul in vigoare astazi este de 40%. Da? Se propune 38, 37, 36, deci se micsoreaza.

 

Domnul Viorel Melnic:

Numai taxa

 

Domnul Ivan Banari:

Spuneti, va rog, pe parcursul anului 2007, care a fost suma ce a parvenit la buget datorita acestor masuri ale Guvernului si unde au fost directionati acesti bani, in ce directie, fiindca cind a fost primita aceasta lege initial, s-a vorbit despre niste programe speciale, ca banii acestia vor fi directionati la niste programe speciale elaborate de Guvern.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Dar, totodata, imi cer scuze, fiindca masura de salvgardare nu se impune cu scopul de a majora veniturile bugetare. Dar se impune cu scopul de a proteja producatorii autohtoni. Pentru ca masurile de salvgardare sa aiba efectul scontat, este necesar ca aceasta masura, conform practicii internationale, sa fie de minimum 75 de procente. La noi, taxa vamala inscrisa in Legea cu privire la tariful vamal este de 30%. Taxa pe valoarea adaugata este de 20%. Deci plus taxa speciala care s-a introdus incepind cu 2003 si 2004 pe patru ani, noi am asigurat in marime optima salvgardarea la justa valoare a acestei ramuri.

Si programele care au fost efectuate in aceasta perioada, pot sa va spun doar in citeva cifre. In perioada de 4 ani, in aceasta ramura au fost facute investitii in marime de 480 milioane de lei, dintre care 50 de milioane de lei au fost investite in procurarea combinelor. S-au procurat 23 de combine moderne, fiecare avind un pret in jur de 250 mii de dolari. Consideram ca aceasta este o investitie destul de majora. Plus la aceasta, ramura sfeclei pentru zahar, adica producatorii, la drept vorbind, au fost sustinuti de catre procesatori prin faptul ca au fost creditati pe aceasta perioada.

Noi nu putem sa afirmam ca acum ramura sfeclei de zahar este destul de dezvoltata si nu mai este necesar sa aplicam masuri de salvgardare, fiindca daca privim rapoartele sau darile de seama ale producatorilor si ale procesatorilor, mai ales care sint protejati, deci cifrele nu spun tocmai ca situatia este foarte buna, mai ales in contextul secetei din anul curent. Si mai mult ca atit, sumele achitate in calitate de taxe de salvgardare nu au fost directionate exclusiv pentru dezvoltarea sfeclei pentru zahar. Deci ele au fost acumulate la partea de venituri ale bugetului de stat.

 

Domnul Ivan Banari:

Ei, aceasta am si vrut sa aflu. Dar dumneavoastra vorbiti despre aceste investitii care au fost facute in procurarea combinelor. Acestea le-au facut investitorii...

 

Domnul Viorel Melnic:

Au facut-o investitorii.

 

Domnul Ivan Banari:

...nu Guvernul prin aceste programe despre care noi am vorbit.

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca vorbim despre stat, vreau sa va spun ca in 2006 statul a orientat subventionarea ramurii sfeclei pentru zahar in marime de 20 de milioane de lei. In 2007 au orientat subventii in marime de 15 milioane de lei, daca vorbim deja despre directii concrete de subventionare a acestei ramuri.

 

Domnul Ivan Banari:

Este foarte putin, domnule ministru. Foarte putin, daca vorbim de culturile de toamna.

 

Domnul Viorel Melnic:

Sint de acord.

 

Domnul Ivan Banari:

80 de milioane si pentru sfecla de zahar care are, practic, aceeasi suprafata, practic, este foarte putin.

 

Domnul Marian Lupu:

O completare ceva?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Conform legislatiei in vigoare, noi putem aplica aceste masuri 4 si 4, 8 ani. Dar la noi se primeste ca avem inca suplimentar 200 de zile. Ce facem cu dinsii?

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intr-adevar, situatia este ca in 2003 au fost aplicate in calitate de masura provizorie 200 de zile pentru... ca masura de salvgardare a ramurii doar a zaharului din trestie si sfecla de zahar. Celelalte pozitii nu au fost incluse in 200 de zile. Noi ne-am axat pe prevederile acordului, caci acordul nu prevede inclusiv masurile provizorii de salvgardare. Dar sa recunoastem ca am scapat, caci avem prevederile legii noastre cu privire la masurile de salvgardare, care stipuleaza ca maximum trebuie sa fie 8 ani, inclusiv perioada provizorie. Pentru lectura a doua sintem gata sa facem rectificarile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In 2003, cind a fost introdusa aceasta taxa exceptionala la zahar, Guvernul a promis ca va veni in Parlament cu un program de redresare a situatiei in ramura. Si sursele financiare care vor fi acumulate in buget la un cont special din aceasta taxa vor fi folosite intru redresarea situatiei in ramura, retehnologizarea ramurii s.a.m.d. Acest lucru nu s-a facut. Dumneavoastra cunoasteti din ce cauza nu s-a facut ceea ce s-a promis de catre Guvernul Republicii.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Bolboceanu,

Nu sint sigur ca raspunsul meu va satisface la suta de procente intrebarea dumneavoastra, dar vreau sa va spun ca, pe aceasta perioada, daca dumneavoastra va amintiti, au fost stipulate mai multe modificari in legislatia de ordin general, inclusiv...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Ceea ce s-a facut din buget, noi cunoastem si dumneavoastra ati mentionat si este adevarat. Dar atunci s-a spus ceea ce eu v-am mentionat. Lucrul acesta nu s-a intimplat. Si nu se intimpla nici de data aceasta. Vor trece acesti 8 ani de zile, ce am obtinut noi pentru ramura de zahar in Republica Moldova? Care vor fi efectele asupra nu a producatorilor, dar asupra consumatorilor de zahar in Republica Moldova? Pentru ca majoritatea zaharului consumat in Republica Moldova este zahar autohton si dumneavoastra cunoasteti aceasta situatie.

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca vorbim despre avantajele obtinute pe parcursul perioadei de salvgardare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Le cunoastem si le acceptam.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi avem avantaje, inclusiv dublarea recoltei si investitiile efectuate. Ceea ce s-a intimplat la nivelul pretului, fiindca cred ca dumneavoastra la aceasta v-ati referit, ca s-au dublat preturile din 2003 pina in 2007. In primul rind, aceasta este o realitate economica internationala. Mai mult ca atit, sa privim si partea anterioara a acestui pret la zahar. S-a dublat si pretul la sfecla pentru zahar, pretul de achizitie. Daca in 2003 pretul la achizitii pentru o tona de sfecla pentru zahar era 220 de lei, acum este 420 430 de lei. Deci, avem, practic, acelasi ritm de crestere atit la materia prima, cit si la produsul finit.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Totusi programul va fi sau nu va fi? Nu va fi, da?

 

Domnul Viorel Melnic:

Consideram ca programul este unul de subventionare a agriculturii, inclusiv pentru sfecla pentru zahar. Dat fiind faptul ca, la drept vorbind, sfecla pentru zahar, pentru agricultura Moldovei ea este considerata o locomotiva, avind o rentabilitate mai mare si avind 10% din venituri din vinzari din agricultura.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mecanismul de salvgardare, in primul rind, nu prevede scopul de acumulare a banilor in buget. Invers, el pune in pericol importul si apararea pietei interne. Dar, domnule ministru, in ceea ce priveste preturile la care dumneavoastra v-ati referit, acea informatie pe care ati adus-o, dupa parerea mea, nu este argumentata pina la capat din cauza ca nivelul de preturi pe care le avem noi in piata la momentul actual, trebuie numai o data... sa fie destul. In altul sa fie analizata structura acestor preturi, din cauza ca sint preturile care ies din depozitele fabricii de prelucrare. Intre cumparatorii si fabricile de prelucrare sint un sir de intermediari in republica. Cind avem noi... cu bicicleta putem, de la Vulcanesti pina la Donduseni, sa plecam in timpul zilei. Asemenea mecanisme intermediare create, un volum destul de inalt la preturi pe care le avem, au, la fel, ponderea lor. De aceea, ar fi bine ca aceasta analiza, care trebuie sa fie destul de serioasa pentru luarea deciziei asupra preturilor create la piata, nemijlocit aceasta. Iata aceasta problema nu este argumentata pina la capat, despre care dumneavoastra ati spus ca ceea ce este legat numai de situatia economiei de piata pe care o avem noi.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Dar, totodata, vreau sa va comunic ca piata este libera. Preturile se creeaza in dependenta de cerere si oferta. Noi avem, la etapa actuala, doar citeva categorii de marfuri sociale la care statul intervine in formarea preturilor.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

In 2003 cind noi, ministerul, am iesit cu prima initiativa care a fost atunci cind am iesit noi cu propunerile din partea ministerului referitor la apararea pietei interne, a fost pusa in fata fabricilor de procesare, sarcina concreta si atunci ea a mers, ca au fost scosi toti intermedierii in 2003. Fabricile de procesare au inceput sa faca depozitele singure nemijlocit si in piata, si in Chisinau. Si, desigur, preturile au fost date jos putin de asupra acelora care au fost inainte. De aceea, din acest punct de vedere noi avem posibilitatea sa scoatem partial ponderea acestor intermediari care influenteaza serios asupra pietei finite pe care o avem noi la piata. Aceasta am avut eu in vedere, din cauza ca toate fabricile de prelucrare au mers pe aceasta cale, ca au scos aceste mecanisme dintre cumparator si fabrica de procesare. Aici trebuie sa fie o analiza, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

In continuare, de fapt, la ceea ce a vorbit domnul Todoroglo.

Domnule viceministru,

Trebuie sa recunoastem ca protejarea este protejare. Protejarea, in cazul de fata, trebuie sa ne clarificam pe cine noi protejam. Fiindca daca preturile la piata, in pofida tuturor protejarilor noastre cresc, atunci e clar ca cautam aceasta ramura s-o aparam, sa fie locuri de munca, sa fie impozite s.a.m.d. Dar si aici indicii economici, despre care vorbesc specialistii si pe care dumneavoastra, de fapt, nu prea ati vrut sa ii enuntati, nu demonstreaza ca noi, intr-adevar, am largit producerea, ca noi avem mai multe locuri de munca acolo s.a.m.d.

Din acest punct de vedere, mie mi se pare ca Guvernul, cind vine cu asemenea propuneri, care sint de durata si sint de perspectiva 5 6 7 ani de zile, trebuie sa ne spuna totusi ce o sa avem noi de la asta? Fiindca nu se poate de explicat oamenilor simpli, cum asa, in ultimii doi ani de zile, pretul la zahar a crescut de doua ori si jumatate. Si va pun inca o data intrebarea, protejam sa ne clarificam pe cine noi protejam. Protejam citiva monopolisti care stau acolo sau protejam 3 milioane jumatate de oameni care se duc la piata si vor sa cumpere zahar la niste preturi care le au si vecinii nostri? Nu trebuie mai mult, dar cel putin sa nu fie mai scump ca la vecini.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc, domnule Stepaniuc.

Vorba nu poate fi de monopol atit timp cit procesator si producator de zahar poate fi oricine doreste. Daca vorbim despre perspectivele afectate in aceasta perioada, intr-adevar, nu am mentionat prea multe detalii din lipsa de timp. Dar pot sa spun un singur lucru, recolta globala s-a dublat, daca in 2003 au fost 18 tone, in 2006 au fost 36 tone la hectar.

Daca vorbim despre cifra de afaceri este de un miliard 300 milioane de lei, comparativ cu 400 milioane in 2003. Deci, vorbim de niste cifre care indica o progresie si o eventuala crestere economica a acestei ramuri. Noi avem de ales, stimate domnule deputat, acum sau mergem pe formula pe care am mers pina acum si sustinem aceasta ramura, care, de fapt, cum am zis, constituie 10% din cifra de afaceri pe agricultura sau, daca nu continuam salvgardarea, ramura dispare. Dar trebuie sa luam aminte ca sfecla pentru zahar este o cultura care este enorm de importanta pentru asolamentul produselor agricole, luind-o in comparatie cu floarea-soarelui, cu alte culturi agricole.

Deci ea este necesara pentru solul Republicii Moldova si ca ramura, fiindca implica, de fapt, in jur la 40 000 locuri de munca si este un lucru foarte important. Mai mult ca atit, in industria procesatoare sint implicate 3 000 de locuri de munca.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In mare parte, ceea ce am vrut sa spun a spus domnul viceministru si, cu adevarat, lucrul trebuie sa il vedem in ansamblu, care este importanta ramurii in economie, luata in general si in domeniul agriculturii in special.

Si este foarte important sa vedem aceasta situatie in complex nu numai prin prisma cumparatorului, dar si a celor care sint implicati in procesul de prelucrare a pamintului si de cultivare. Cu adevarat, sint probleme reale invocate de colegi, numai ca ele trebuie sa fie privite separat de initiativa propriu-zisa legislativa. Si eu vreau sa va spun ca, din experienta pe care o am si conform studiilor pe care
le-am facut, nu am intilnit situatii in care o tara are posibilitate sa impuna masuri de safeguard si nu le-a impus pentru a-si proteja producatorii locali.

In continuare, daca este sa ne clarificam, ar trebui sa facem un studiu separat, ceea ce se intimpla in interiorul Republicii Moldova si care sint masurile ce trebuie intreprinse pentru a reglementa acest domeniu?

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Panfilov:

.

, , , , . . , , , - .

, , , .

, , , . , , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In opinia Comisiei noi avem o situatie foarte clara. Deci in raportul Comisiei sint aduse suficiente argumente pentru a vota acest proiect de lege. Suplimentar la raport, vreau sa mentionez ca pozitia tarifara 1701 Zahar din trestie sau din sfecla de zahar si zaharoza pura din punct de vedere chimic in stare solida a fost aplicata in masura de salvgardare provizorie in decurs de 200 de zile, incepind cu 1 august 2003, conform Legii nr.335-XV din 24 iulie 2003 si in decurs de 4 ani, incepind cu data de 16 februarie 2004, conform Legii nr.8-XV din
5 februarie 2004.

Pornind de la prevederile articolului 59, alineatul (3) din Legea privind masurile respective, perioada totala de aplicare a unei masuri de salvgardare, incluzind perioada de aplicare a oricaror masuri provizorii, perioada initiala de aplicare si orice prelungire a acesteia nu va depasi 8 ani. Termenul de prelungire a masurii de salvgardare initiale pentru pozitia tarifara 1701 urmeaza a fi aplicata pina la data de 31 iulie 2011, fapt care va fi reflectat in proiectul de lege pe care comisia il propune spre a fi votat in ambele lecturi.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, cum gasiti dumneavoastra propunerea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara ca aceasta suma, care va fi acumulata cu totul datorita aplicarii taxei de salvgardare, sa fie directionat producatorilor sfeclei de zahar, tinind cont si de situatia in care ei se afla astazi si chiar si anul trecut s-au aflat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Aveti in vedere avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara?

 

Domnul Ivan Banari:

Da, avizul Comisiei. Au facut aceasta propunere.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Este cu totul altceva aici, nu este referitor la acest proiect de lege, la aceasta initiativa.

 

Domnul Ivan Banari:

La aceasta initiativa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu este, noi am mentionat si in raport. Iata, luati raportul si il cititi integral.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu citesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Si o sa vedeti.

 

Domnul Ivan Banari:

Comisia considera ca fondurile acumulate in aplicarea taxei de salvgardare trebuie in intregime directionate spre sustinerea, dezvoltarea producatorilor sfeclei de zahar. Deci, aceasta este recomandarea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, deci, comisia in ramura. Domnul viceministru a incercat sa mentioneze ca, adica, au fost alocate 15 milioane pentru producatorii sfeclei de zahar. Deci, eu vreau, de la aceasta tribuna, sa aduc informatia: nu au primit producatorii de sfecla de zahar acesti bani. De exemplu, in raionul Falesti nu au primit un ban acei care nu au acumulat mai mult de 25 de tone la hectar. Deci, s-au dat acelor care au acumulat mai mult.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Noi, de fapt, avizul comisiei nu l-am inteles ce ar fi insemnat fondurile acumulate. Noi nu vorbim aici de fonduri acumulate. Aceasta e problema. De aceea, nici nu am accentuat in raport aceasta problema.

 

Domnul Ivan Banari:

Da, dar aceasta este o propunere pentru lectura a doua. Dumneavoastra ati propus in doua lecturi.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu este nici o...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Noi, in viitorul apropiat, o sa adoptam Regulamentul, pe care o sa ni-l prezinte noua Guvernul. Dar Regulamentul prevede, am in vedere fondurile de sustinere a agriculturii, o suma oarecare pentru sustinerea producatorului sfeclei de zahar.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Propunere, nu intrebare. Eu si anul trecut am avut aceeasi situatie, in momentul in care Guvernul va veni pentru aprobarea Regulamentului, ar fi bine sa vina in acelasi pachet cu raportul asupra executarii pentru anul precedent, fiindca sa nu cerem in cadrul dezbaterilor. Si deputatii sa primeasca, de rind cu proiectul Regulamentului, si raportul de executare a acestui fond pentru anul precedent.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.4248, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul este aprobat.

Comisia a propus lectura a doua. Fractiunile? De acord.

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, cine este pentru adoptarea in lectura a doua a acestui proiect de lege, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4248 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3370 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor organizatii din sfera stiintei si inovarii din sectorul agroalimentar.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Unele din institutiile stiintifice de cercetari in domeniul sectorului agroalimentar, in anii 1998 2000, au obtinut, prin intermediul primului proiect agricol, un set de masini agricole, material semincer, saditor, utilaje de laborator. Suma respectiva, deci, a fost o suma de credit tehnic acordat de catre Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare prin acest proiect care constituia suma de 981,3 000 de dolari SUA. Inclusiv pentru Institutul de Cercetari pentru Culturile de Cimp Selectia 186 000 de dolari, pentru Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg Porumbeni 291 000 de dolari, pentru Institutul de Cercetari pentru Pomicultura 505 000 de dolari. In suma creditelor au fost incluse serviciile bancare si de consultare achitata consultantului strain angajat pentru organizarea procedurilor de procurare a marfurilor din contul creditului.

La finele anului 2000 s-a decis recreditarea mijloacelor BERD, destinate implementarii primului proiect agricol in baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Banca de Reconstructie, iar institutiile nominalizate au fost obligate sa ramburseze acest credit din sursele proprii conform unor grafice stabilite, deci, pentru Institutul Porumbeni: 20012014, pentru Institutul pentru pomicultura 20062014 si pentru Institutul de Cercetari Selectia: 20052013.

Evident ca, spre regret, pe parcursul ultimilor 5 ani de zile, nu a fost posibilitatea ca situatia economico-financiara a acestor institutii sa fie destul de favorabila pentru ca ei sa isi poata asuma responsabilitatea pentru achitarea acestui credit. Deci, unul din aspectele negative este ca institutiile de cercetare respective au beneficiat de sustinere din partea statului, deci, intr-un procent destul de modest. Daca vorbim de Institutul pentru Pomicultura 32%, Porumbeni 9,1%, Selectia 10,5 din sursele necesare pentru stiinta. Ceea ce a si influentat negativ.

Totodata, va aduc la cunostinta ca situatia economico-financiara a acestei institutii, la momentul actual, ele au datorii, in afara de acest credit, in jur la
16 milioane de lei. Totodata, daca luam la 1 octombrie 2007, deja suma respectiva de 981,3 000 de dolari constituie 1 123,4 000 de dolari.

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Guvernul a venit cu aceasta initiativa, luind in considerare faptul ca starea economico-financiara a institutiilor de cercetare si inovare din sector necesita revigorare, precum si tinind cont de imposibilitatea rambursarii creditului tehnic acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare din activitatea economica a acestor institutii.

Deci noi propunem ca sa fie transformat in investitii publice creditul acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in valoare de
981,3 000 de dolari SUA, precum si suma dobinzii si marjei de risc pe marginea acestui credit prin majorarea cotei statului in calitate de cota parte in aceste intreprinderi de stat institutiile stiintifice. Proiectul mentionat a fost discutat in majoritatea comisiilor parlamentare si propun ca sa fie discutat si aprobat ca o masura de sustinere a acestor institutii.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Noi am discutat acest lucru si la Comisie si aceasta informatie pe care noi am solicitat-o asa si nu ne-a fost prezentata nici in acest caz, de fapt, ca si in celelalte cazuri cind am discutat proiecte de legi de asa fel. Sint mai mult de 10 milioane de lei, pe care statul si le ia asupra sa.

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Guvernul a discutat aceasta situatie la Guvern in cadrul Colegiului ministerului? Si daca da, as vrea sa stiu cine este vinovat de aceasta situatie la aceste intreprinderi? Si cine a purtat responsabilitate pentru situatia care s-a creat?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

In institutiile noastre este un subiect care este discutat sistematic in cadrul sedintei Colegiului Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Deci Guvernul, venind cu aceasta propunere, evident, ca a discutat initial starea de lucruri si a hotarit ca prin aceasta masura sa ajute institutiile, respectiv, stiintifice ca sa le imbunatatim situatia care este la capitolul economico-financiar.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule viceministru,

Aceasta e clar. Intrebarea mea a fost alta: cine poarta responsabilitate si cine a fost sanctionat pentru crearea acestei situatii? Pentru ca eu o sa va aduc un singur exemplu. Asa cum si dumneavoastra ati mentionat, la finele anilor 2000, a inceput a derula aceasta situatie de criza a acestei institutii. Si va aduc aminte, imi pare ca in anul 1999, Institutul pentru Porumb, da, au fost exportate in tarile CSI zeci de milioane... porumb si pina astazi banii nu au venit in tara. Si noi spunem ca aceste institutii nu au resurse financiare, nu pot activa si acest credit de 10 milioane trebuie sa vina pe umerii bugetului de stat.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Daca discutam subiectul in cauza, este vorba de anul 1997. Deci, totodata, institutiile noastre stiintifice nu pot purta responsabilitatea pentru niste decizii necorecte ale Guvernului la etapa respectiva. Tot exportul respectiv s-a facut cu acordul Guvernului si la indicatia Guvernului.

De aceea, daca banii nu s-au intors, aceste institutii nu trebuie sa sufere. Sub aspectul respectiv noi venim cu propunerea ca, tinind cont de situatia care s-a creat pe parcursul acestor ani, plus la aceasta ca si anul 2007 este un an foarte greu pentru agricultura, inclusiv, pentru institutiile stiintifice. Si, totodata, tinind cont de faptul ca institutiile noastre, practic, isi crediteaza producatorii agricoli cu material semincer, este un aspect care necesita a fi sustinut in directia ca institutiile noastre sa fie sustinute cu aceasta suma.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule viceministru,

Nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra, pentru ca 5 milioane de dolari care nu au venit numai de la Porumbeni in tara nu este un lucru simplu, acestea sint 60 de milioane de lei, care acopereau de zece ori acest credit la toate trei institutii.

Dumneavoastra ati trecut acest lucru cu vederea si asa si nu am primit raspuns, daca s-a discutat aceasta situatie la Guvern? Sint convins ca nimeni nu a purtat responsabilitate pentru aceasta situatie de degradare a acestor institutii si noi, de fiecare data, venim cu acumularea acestor cheltuieli pe umerii bugetului de stat.

Va multumesc.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc.

Deci subiectul in cauza a fost discutat si, recent, in cazul Fractiunii majoritare. Un raport l-a prezentat Procuratura Generala care... Guvernul deci de vreo citeva ori s-a adresat Procuraturii Generale cu acest subiect in care s-a adus la cunostinta tot aspectul legat de cercetarea acestui caz.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor organizatii din sfera stiintei si inovarii din sectorul agroalimentar, prezentat de catre Guvern, si a constatat ca situatia economico-financiara la Institutul de Cercetari pentru Culturile de Cimp Selectia, la Institutul de Cercetari Stiintifice Porumb si Sorgo Porumbeni, la Institutul de Cercetari pentru Pomicultura nu permite rambursarea sumei creditului tehnic acordat de Banca Internationala pentru Reconstructii si Dezvoltare in anii 1998, 2000.

Fiind adoptata, legea va contribui la ameliorarea situatiei economico-financiare a institutiilor stiintifice din agricultura care aduc un suport substantial in dezvoltarea stiintei agricole si complexului agroindustrial in intregime.

Comisiile permanente, care au prezentat aviz, sustin proiectul de lege si il propune spre examinarea si adoptare in Parlament. Urmind recomandarilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati privind impactul asupra bugetului de stat ca rezultat al executarii prevederii din proiect, precum si a Comisiei pentru politica economica, buget si finante referitor la modalitatea transformarii in investitii publice a creditului acordat si introducerea acestora in fondurile statutare ale intreprinderilor respective, Comisia sesizata in fond a constatat suplimentar, s-a consultat adaugator la problema aceasta cu Ministerul Finantelor.

De asemenea, s-a tinut cont de obiectiile Directiei juridice a Aparatului Parlamentului privitor la norma de derogare de la prevederile legislatiei in vigoare, la notiunile de investitie publica si de cota parte a statului in capitalul social al intreprinderii de stat.

Din aceste considerente, Comisia pentru agricultura si industria alimentara a elaborat si propune o noua redactie a proiectului de lege care este coordonata cu autorii si se anexeaza la proiect. Este de mentionat ca redactia ce se propune nu schimba conceptul legii.

Pornind de la cele expuse, Comisia propune ca proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor organizatii din sfera stiintei si inovarii din sectorul agroalimentar in varianta definitivata sa fie adoptat in prima lectura si, suplimentar, daca fractiunile nu au intrebari sau nu sint impotriva, din numele membrilor comisiei, propun adoptarea si in a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Todoroglo.

Proiectul de Lege nr.3370, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, cine este pentru adoptarea acestuia in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 0.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3370 este adoptat in lectura a doua.

12.20, la aceasta ora incepem Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu pentru a prezenta informatia privind dosarele la CEDO. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

La interpelarea domnului deputat Klipii noi am prezentat un raspuns in scris. Vad ca dumnealui nu este prezent in sala, nu stiu daca putem veni cu detalii.

As vrea doar sa mentionez ca, conform legislatiei in vigoare, Guvernul are obligatia de a remite informatia despre dosarele respective Procuraturii Generale care, facind o analiza juridica a fiecarui caz in parte, decide daca se intrunesc conditiile necesare pentru inaintarea unei actiuni in instanta sau nu.

Legea in vigoare nu prevede raspunderea persoanelor neconditionata. Deci doar in cazurile in care se vor intruni conditiile prevazute de lege, doar in acele conditii persoanele vinovate pentru condamnarea Republicii Moldova de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului va fi obligata sa plateasca despagubirile respective.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

E tot, da, raportul?

Multumim.

Stimati colegi,

La microfonul central se invita domnul Vladimir Baldovici, directorul general al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, referitor la interpelarea doamnei Valentina Stratan.

 

Domnul Vladimir Baldovici director general al Agentiei Constructii si
Dezvoltare a Teritoriului:

Onorat Parlament,

La interpelarea doamnei Valentina Stratan...

Doamna deputat Valentina Stratan,

Vreau sa va explic referitor la ordinul nr.149 emis de catre Agentie privind asa-numita varianta alba, varianta de receptie care, in ziua de astazi, este o varianta finala de receptie a obiectivelor care se dau in exploatare pe teritoriul Republicii Moldova.

Eu as vrea sa fac o adresare catre legea calitatii care exista la noi din anul 1996, a fost aprobata la 2 februarie, Legea nr.721, in care sint foarte clar stipulate conditiile in care investorii, beneficiarii au dreptul de a inainta Comisiei de receptie conditiile si obiectivele care ar putea fi date in exploatare si ar putea fi primite de Comisia de receptie.

La fel, este Regulamentul cu privire la... deci receptia finala unde, ca sa fiu mai succint, aproape in intregime la ziua de astazi se incalca toate prevederile Regulamentului si o sa incerc sa fiu foarte explicit pe pozitii din ce conditii Agentia a facut acest pas.

Primul moment. Deci daca sa o luam municipiul Chisinau si alte localitati din Republica Moldova aceasta asa-numita varianta alba, care ca terminologie la noi ea nu exista, in constructii asemenea terminologie varianta alba nu exista.

Al doilea moment. Deci varianta alba, cind beneficiarii sau investorii sint obligati de a preda acest obiectiv, deci dau obiectivul... asa-numita... dumneavoastra stiti cu totii varianta alba. dupa care noi permitem, eu inteleg ca asta se refera mai mult la spatiile locative, la blocurile locative, intra toti locatarii si incep sa faca reproiectari, schimbari cardinale in aceste obiective, astfel punind in pericol rezistenta cladirilor.

Si aici vreau sa ma refer la urmatorul fapt. Inspectia de stat in constructii a facut analiza a 258 de blocuri din municipiul Chisinau si republica si vreau sa va spun ca informatia capatata este foarte, foarte trista. Toti locatarii care intra in mod direct sau indirect afecteaza constructiile portante ale cladirilor, astfel punind in pericol viata vecinilor sau viata celor care locuiesc in aceste blocuri.

Constructiile portante, retelele electrice, vreau sa va spun cazuri foarte frecvente in ultimul timp cine se conecteaza la retelele de ventilare, la canalele de ventilare, cazanele pentru incalzirea in apartamente. Ce se intimpla in realitate? In realitate, Comisia de receptie primeste varianta alba, dupa care nici Inspectia de stat in constructii, nici organele publice locale, nici alte comisii nu mai au acces in apartamente sau in blocurile mentionate.

Dupa ce se primesc blocurile ca receptie finala, are loc receptia, noi nu mai gestionam si nu mai avem nici o informatie referitor la ceea ce are loc in aceste blocuri. Astfel, cazurile din ultimul timp sint, pur si simplu, alarmante.

Din aceste considerente, ca sa mergem in cadrul legal si sa respectam legea calitatii care exista inca din 1996 si nu a modificat-o nimeni, noi am emis acest ordin. De ce ordinul revine de la 1 ianuarie 2008? Aceasta perioada noiembrie decembrie, deci Inspectia de stat in constructii nu va receptiona nici un obiectiv. Este o perioada cind investorii, beneficiarii au dreptul de a lua decizii, de a coordona cu acei care au investit bani pentru a gasi solutia necesara.

Un alt aspect al problemei, deci noi intelegem foarte bine ca aceasta afecteaza in mod direct acei cetateni care deja au contracte cu investorii.

Deci primul lucru e ca noi gasim de cuviinta ca ar fi foarte bine ca dumnealor sa duca tratative cu toti acei care au investit bani in blocuri, deci in spatiile locative, pentru a numi o data cind ei au dreptul de a-si face reparatii, deci investorul a terminat, conform contractului la asa-numita sa ii zicem in continuare varianta alba, dupa care toti locatarii sint obligati pe o perioada anumita sa isi efectueze toate lucrarile de reparatie.

Dupa aceasta, doar dupa aceasta, Inspectia de stat in constructii si Agentia vor accepta receptia finala, daca ni se va da accesul in fiecare apartament si fiecare apartament, fiecare bloc locativ, orice edificiu va fi finalizat in conformitate cu documentatia de executie si in stricta conformitate cu legea si cu Legea calitatii constructiilor.

In alte cazuri acceptul nostru pentru receptia finala, asa-numita varianta alba va fi negativa. Facem acest lucru doar din singurul motiv pentru a proteja cetatenii de acel val care este acum in Republica Moldova. Din pacate, absolut la toate constructiile, la toate edificiile starea a devenit alarmanta. Acesta este, de fapt, sensul si logica acestui ordin.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule director,

Eu va multumesc pentru aceasta posibilitate de a va acorda, a va adresa inca citeva intrebari, pentru ca din raspunsul pe care l-am primit de la dumneavoastra in scris nu mi-ati raspuns, de fapt, pentru ca eu gasesc de cuviinta ca acest ordin emis afecteaza populatia care si-a asumat aceasta problema mare: asigurarea cu spatiu locativ pe cont propriu, luind credite mari s.a.m.d.

Si vreau sa va spun dumneavoastra, ma bucur ca in sedinta acum faceti trimitere si la aceasta Lege cu privire la calitatea constructiei, dar nu ati facut trimitere si ati facut trimiteri doar la hotarirea de Guvern pe care am studiat-o si eu foarte minutios.

Si vreau sa va spun ca nici intr-un articol, nici in lege, nici in hotarirea de Guvern nu este stipulat ca ati avea dreptul sa interziceti darea in exploatare a acestor constructii in varianta alba, pe care dumneavoastra spuneti ca au inventat-o investitorii.

Eu vreau sa va intreb si sa va spun: cine va incurca sa luati in calcul sau sa aplicati prevederile legii care exista, pentru ca in articolul 7 sint enumerati toti subiectii care sint responsabili de monitorizarea si calitatea in constructii, incepind cu proiectantii, executorii, beneficiarii, antreprenorii si mai aveti acest organ care este Inspectia de stat in constructii sau Agentia dumneavoastra care este organul national de dirijare in constructii?

 

Domnul Vladimir Baldovici:

De control.

 

Doamna Valentina Stratan:

De control. Aici, in lege, este scris: organ de dirijare sau national de dirijare in constructii. Cine va incurca ca sa aplicati aceste mecanisme si in articolul 6 sint date exigentele esentiale fata de procesul de constructii. Sau spuneti-mi, va rog, atunci cind dumneavoastra va interziceti aceasta varianta alba, imediat vine mecanismul care va afecta populatia, va impune populatia sa faca cheltuieli suplimentare, bani pe care populatia noastra nu ii are. Si atunci cine spune ca dupa ce va da in exploatare varianta finala, nu vor fi aceste lucrari.

Eu cred ca anume dumneavoastra sinteti responsabil ca aceste lucruri sa nu se intimple, pentru ca vreau mai mult sa va spun. Cunoasteti dumneavoastra situatia cind in casele care sint vechi se efectueaza asemenea lucrari, demolari de pereti. Si, de aceea, eu, sincer va spun, consider acest ordin al dumneavoastra ilegal. Am sa sesizez Procuratura si am sa incerc sa contestam acest ordin al dumneavoastra si in cazul in care oricum, stim cum se intimpla in deseori Republica Moldova, va intra in vigoare. Vreau sa va intreb...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna deputat,

Eu imi cer iertare, dar avem numai un minut, dumneavoastra ati luat de acum trei. Si deci sa...

 

Doamna Valentina Stratan:

Doamna Presedinte,

Ultima intrebare si cu aceasta inchei.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog. Deci dumneavoastra nu trebuie sa comentati. Spuneti da, nu si gata.

 

Doamna Valentina Stratan:

Vreau sa va intreb...

Doamna Presedinte,

E o intrebare de interes public. Nu am fost sesizata doar eu, foarte multi deputati cu care am vorbit...

 

Doamna Maria Postoico:

Luati foarte mult timp. Eu va rog.

 

Doamna Valentina Stratan:

Gata. Vreau sa va intreb: in cazul in care acest ordin va intra in vigoare, daca se va reflecta, e la momentul retroactivitatii, care la noi adeseori se incalca, cum se va expune asupra acelor contracte deja incheiate intre beneficiar si executant, pentru ca ei au incheiat si este clar stipulat cind se... da, cum va intra in vigoare?

 

Domnul Vladimir Baldovici:

...Deci va raspund. Unu. Referitor la articolul 7, da? In conformitate cu
asa-numita varianta alba, care exista la ziua de astazi, nimeni nu poarta, dupa receptia finala a obiectivelor in asa-numita varianta alba... nimeni nu poarta in continuare responsabilitatea pentru acele schimbari care au loc in contextul edificiilor mentionate.

Deci nimeni nu poarta raspunderea din mai multe puncte de vedere. Unul este accesul interzis pe care nu il are nimeni din organele de control in apartamente pentru a verifica daca sint executate in conformitate cu proiectele de executie. Conform Legii calitatii si articolului 7, pe care dumneavoastra il numiti, noi sintem obligati si investitorii raspund de calitatea obiectivelor care au fost construite de ei, raspund prin articolul 7, pe care dumneavoastra il enumerati si proprietarii si utilizatorii, toti in comun raspund si se petrece in continuare. Si pentru postutilizare.

Noi astazi la situatia creata nu avem accese, nu avem nici cadru legal pentru a intra in fiecare apartament si a verifica. De aceea, este foarte important sa se inteleaga de catre toti cetatenii: lucrul acesta se face pentru siguranta lor.

Doi. Referitor la problema cum afecteaza financiar. Din punct de vedere financiar, cum afecteaza situatia, va trebui ca oamenii, toti cetatenii sa aiba varianta finala.

Deci noi nu negam. Acei investitori care au cu ei contracte la un anumit tip de lucrari ca sa finalizeze, iarasi ma refer la asa-numita traditional varianta alba, cum o numim noi, stimati deputati, au tot dreptul sa opreasca acolo.

Dar vreau sa fie foarte inteles clar, noi nu vom receptiona lucrarile in varianta alba. Deci cetatenii, din contul lor, vor sa isi execute in continuare lucrarile lor. Nu ii opreste nimeni. Daca investitorul a dat cladirea la 1 ianuarie, edificiul la 1 ianuarie, da, blocul, pina la 5 mai sau 10 mai, sau 1 iunie, in dependenta de... cetatenii nu au decit sa isi execute lucrarile interior.

Comisia doar dupa aceea va receptiona, dupa ce vor intra... dupa reparatie vom intra in fiecare apartament si vom sesiza ca nu sint efectuate lucrari care afecteaza constructia portanta a cladirii, doar atunci. Noi nu obtinem si nu cerem de la nimeni ca investitorii sa oblige cetatenii sa le plateasca lor bani pentru reparatie in apartamente, nu. Noi doar vrem sa avem acces, la sfirsit, cu adevarat, cind s-au finalizat toate lucrarile sa avem acces.

Eu as vrea sa va mai spun doar un singur lucru. Deci in foarte multe cazuri acest ordin nu a venit asa, de la sine, el a venit, in primul rind, ca nu se respecta legea calitatii si este foarte negativ.

Si doi, noi tot mai mult, in conditiile in care sintem, ... sa avem cazuri de litigii, cind dumneavoastra, fiind patru locatari pe o scara, doi isi fac reparatii, intra, locuiesc, dupa care, dupa trei luni, vin alti doi care va creeaza la toata casa o multime de incomoditati. Si dumneavoastra veniti atunci la Inspectia de Stat in Constructii sau la Agentie cu pretentii si aveti tot dreptul. De aceasta noi trebuie sa... aceasta este o problema.

A doua problema este ca foarte multi cetateni neaga in sine toate regulile care exista si care, ma rog, sint stipulate prin toate regulamentele. Ma refer si la retelele electrice si la canalele de ventilare, si la multe, multe alte lucruri care devin foarte, foarte periculoase. Deci acesta este tot sensul.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Baldovici,

Eu va multumesc.

Eu o sa mai am o serie de intrebari, deja in proces de lucru o sa le adresez, daca sint limitata in timp, pentru ca oricum este o problema foarte mare.

Domnul Vladimir Baldovici:

Poftim.

Da, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult.

Stimati colegi,

Vad ca multi parasesc sala. Vreau sa anunt tuturor ca miine sedinta de lucru va incepe la orele 9.00. Deci, va rog sa tineti cont de acest lucru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

La intrebari...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, imi cer iertare. Intrebarile de acum, da.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu am avut o intrebare pentru domnul Baldovici, dar dumneavoastra nu
mi-ati permis.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, conform Regulamentului, domnule Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu stiu ca nu este prevazut si e rau ca nu este prevazut, fiindca noi nu putem, de fiecare data, sa il invitam pe un reprezentant al Guvernului. Vreau sa va spun ca as veni in sustinerea domnului Baldovici. Din ce cauza? In Chisinau aproape o jumatate din casele in care locuiesc oamenii si sint date in exploatare in ultimul timp, de fapt, nu sint date in exploatare, nu sint documente de primire in exploatare.

Oamenii nu se pot duce in judecata sa isi apere drepturile. De aceea, as spune doamnei ca dumneaei are dreptate dintr-un punct de vedere, dar aici legislatia trebuie sa o facem mai perfect.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, si sa nu uitam in care zona noi ne aflam, care este pericolul. Seismica, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Onorat Parlament,

Nu intru sustinere sau in nesustinere, dar pentru acest lucru trebuie sa fie lege, dar nu ordine. Fiindca, printr-un ordin, daca vrem sa reglementam un domeniu atit de sensibil, ajungem acolo unde, de fapt... Eu inteleg dorinta investitorilor ca sa dea in exploatare deja apartamentele finalizate, sa aiba un volum si mai mare de lucru. Dar este o problema care tine deja de interpelarea doamnei.

Acum, stimata doamna presedinte, stimati colegi, pe mine, spre exemplu, ma deranjeaza si ma deranjeaza foarte mult ca cerinta mea regulamentara, pe care am avut-o saptamina trecuta, de a fi prezent in sala Parlamentului ministrul de externe, pentru a-mi da raspuns la intrebarile pe care le-am adresat, a fost ignorata cu desavirsire si s-a rezumat la raspuns in scris.

In acelasi sens, vreau sa va spun ca si ministrul educatiei si stiintei a procedat la fel. Eu insist, pentru saptamina viitoare, conform prevederilor regulamentare dinsii, indiferent care este raspunsul, noi vom discuta pe marginea raspunsului, sa fie prezenti in plenul Parlamentului, sa ne prezinte raspunsul asa cum l-am cerut. Si acum interpelarea propriu-zis pentru ziua de astazi.

Am adresat interpelarea catre Guvernul Republicii Moldova ce tine anume de masinile dotate cu numere speciale. In continuare am adresat interpelarea ca sa imi fie prezentata si informatia privind cheltuielile care sint suportate de bugetul statului pentru a intretine aceste masini. Am primit raspunsul in care imi spunea si spune in continuare ca avem sau la Guvern sint inregistrate circa 259 de masini cu numere guvernamentale speciale. Si raspuns vizavi de cheltuielile care sint aferente acestor masini, am primit numai pentru masinile care sint la Baza auto a Guvernului. Si este un numar foarte restrins, circa 68 de masini. Si mi s-a prezentat o suma pentru 11 luni, care este de 2 milioane 300 de mii.

Reiterez interpelarea mea. Rog sa imi fie prezentata informatia complexa pentru fiecare unitate de transport, care este dotata cu un numar special, utilizatorul acestei masini si cheltuielile aferente asupra acestor unitati de transport. Si am in vedere toate cele 259 de unitati de transport. Informatia, rog sa fie prezentata in scris, conform prevederilor Regulamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu am avut joia trecuta o interpelare cu invitatia domnului ministru al industriei si energeticii, aici, in Parlament, sa ne explice situatia cu zarnita dintre Termocom si Primaria municipiului Chisinau. As vrea sa cunosc, de ce nu este prezent ministrul sau reprezentantul Guvernului. Si daca nu, atunci reiterez aceasta interpelare pentru joia viitoare. Daca nu va fi astazi. Va fi, nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu am spus ca nu este.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Atunci, va rog sa asigurati pentru joia viitoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez interpelarea mea sau intrebarea, mai corect spus, domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. La 6 decembrie 2007, in cadrul Orei Guvernului in sedinta plenara a Parlamentului am adresat domnului Baldovici Vladimir o intrebare, in care ii solicitam sa imi prezinte temeiul legal al ordinului nr.149 din 16 noiembrie 2007, emis de Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, pe care dumnealui o conduce. Din raspunsul oferit nu rezulta ca ordinul cu pricina ar fi intemeiat legal. De aceea, domnule Procuror General, va solicit sa dispuneti verificarea legalitatii acestui act administrativ si despre actiunile intreprinse sa fiu informat in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Doamna Presedinte,

Eu pe data de 10 decembrie am adresat o interpelare Guvernului referitor la subventionarea tuturor agricultorilor. Deci, o citesc din nou, fiindca am primit doua raspunsuri. Unul de la Ministerul Finantelor si altul de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Si ambele tin numai de subventionarea agriculturilor pentru pregatirea solului si semanatului culturilor de toamna. Deci eu nu am cerut aceasta informatie.

Pentru aceasta categorie noi cu dumneavoastra aici, in Parlament, am alocat 84 de milioane de lei, stim aceasta cifra. Eu am cerut ca sa imi dea informatia pentru ceilalti agricultori. Acei ce vor semana sfecla de zahar, acei ce vor semana porumbul, acei ce vor semana pentru anul viitor alte culturi. De aceea, sint nevoit inca o data sa adresez aceasta informatie si mentionez faptul ca ministrul agriculturii, de la tribuna Parlamentului, a mentionat ca la etapa a doua, cind se va incepe, nu stiu, vor fi subventionati si ceilalti agricultori, adica vor fi subventionate si restul suprafetelor folosite pentru producerea sfeclei de zahar, porumb, floarea-soarelui si alte culturi.

Ne aflam la finele anului si sint nevoit sa constatez ca aceste subventii nu au fost acordate. La Falesti, de exemplu, din cauza secetei din vara anului curent, producatorii de sfecla de zahar au recoltat doar cite 18 tone la hectar, ceea ce nu le permite agentilor economici sa achite creditele bancare si creditele tehnice primite de la fabricile de zahar: saminta, ingrasaminte si servicii, nemaivorbind de posibilitatea de a prelucra pamintul pentru anul viitor.

Intrebarea mea este urmatoarea. Astfel am formulat intrebarea si data trecuta. Cind si in ce masura vor fi subventionati producatorii agricoli, lasati de Guvern pentru etapa a doua? Solicit raspunsul de la tribuna Parlamentului, de aceasta data, fiindca in scris am primit un raspuns care nu coincide cu intrebarea mea.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Nu mai vad alte solicitari. Deci inchidem aceasta intrebare si avem urmatorul subiect: declaratii. Se invita la tribuna centrala domnul Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Educatia are un rol decisiv in epoca globalizarii si in contextul crearii unui spatiu unic european de invatamint superior. Republica Moldova, alaturi de alte peste 40 de state, prin aderarea sa la procesul de la Bolonia, s-a angajat sa participe la edificarea spatiului universitar european si la modernizarea intregului sau sistem de invatamint.

In acelasi timp, tinem sa precizam ca in cadrul sistemului educational din tara noastra se manifesta un sir intreg de tendinte alarmante, generate, in primul rind, de reducerea finantarii acestui domeniu de importanta strategica pentru destinele Republicii Moldova si a fiecarui cetatean in parte.

Sistemul educational prescolar ramine, la ora actuala, sfera cea mai afectata din cadrul invatamintului de toate gradele din Republica Moldova. Capacitatile institutionale ale ciclului prescolar nu sint valorificate nici pe departe la parametrii optimi. O buna parte a copiilor de virsta prescolara nu sint incadrati in procesul instructiv si educational. Cu grave probleme se confrunta, de asemenea, invatamintul primar si secundar. Reducerea considerabila a natalitatii a afectat grav scoala primara si secundara. Insuficienta de elevi in multe scoli, in special in spatiul rural, pericliteaza functionarea acestora in regim normal.

La ora actuala, nu toti copiii din mediul rural dispun la locul de trai de o institutie de invatamint. In felul acesta, accesul fizic al copiilor din asemenea localitati la studii este uneori mai dificil decit cel financiar. In peste 250 de localitati din Republica Moldova, la ora actuala, nu exista nici un tip de institutie de invatamint. Numarul unor atare sate este in continua crestere. In prezent, in
60 de localitati sint doar scoli primare, in 500 de localitati numai gimnazii. O atare stare a lucrurilor complica accesul elevilor la urmatorul nivel de instruire. In consecinta, multi dintre acestia sint nevoiti sa parcurga zilnic distanta de pina la
5 6 km pe jos, pentru a ajunge la destinatie.

Lipsa transportului scolar rezida, de asemenea, in insuficienta finantarii invatamintului. Pauperizarea unor categorii sociale pericliteaza sansa copiilor la instruire, care descind din asemenea familii. La ora actuala, circa 25% din copiii de virsta scolara descendenti din familii sarace nu frecventeaza institutiile de invatamint. Inzestrarea precara cu utilaj modern, tehnica de calcul, literatura didactica etc. constituie o alta problema acuta cu care se confrunta in prezent sistemul de invatamint din Republica Moldova.

Una din cele mai grave probleme care are un impact extrem de nociv asupra sistemului educativ si instructiv din tara noastra o constituie remunerarea precara a muncii cadrelor didactice. Salarizarea neadecvata a efortului intelectual depus de invatatori, profesori din invatamintul de toate gradele, a generat un fenomen alarmant si cu consecinte deosebit de grave pentru sistemul nostru instructiv si educational.

In atare situatie se impun masuri eficiente si prompte pentru a curma fenomenul exodului cadrelor didactice din invatamint. Majorarea semnificativa a remunerarii muncii reprezentantilor acestei bresle importante ar constitui un remediu necesar pentru redresarea acestei situatii grave. Este imperios necesar ca noi, acei prezenti in aceasta sala in calitate de deputati, sa ne asumam intreaga responsabilitate pentru adoptarea unor decizii neintirziate, menite sa imbunatateasca in mod semnificativ starea lucrurilor din cadrul invatamintului.

In acest context, tin sa amintesc ca pina, in prezent, in municipiul Chisinau nu a fost pusa in aplicare o hotarire de Guvern din 1993 cu referire la majorarea cu 20% a salariilor cadrelor didactice din contul excedentelor bugetului local. Fractiunea crestin democrata din fosta legislatura a Consiliului municipal Chisinau a inaintat un proiect de decizii inca in anul 2003 cu privire la implementarea in practica a respectivei prevederi. Din pacate, respectivul demers nu a avut atunci sort de izbinda.

Repetatele tentative ale consilierilor municipali crestin-democrati in anii ulteriori au avut acelasi trist rezultat. Cu citeva saptamini in urma, colegii mei, consilierii municipali crestin democrati din actuala legislatura au reiterat acest demers, depunind din nou aceasta initiativa de majorare a salariilor cadrelor didactice din municipiul Chisinau in una din sedintele Consiliului municipal. Pentru a demonstra justetea si importanta unei atare revendicari, grupul de consilieri crestin democrati, de comun acord cu conducerea organizatiei profesorilor crestin democrati, au declansat o campanie de colectare a semnaturilor cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar din municipiul Chisinau.

La ora actuala, au fost colectate deja peste 3 mii de semnaturi, care urmeaza a fi depuse impreuna cu initiativa propriu-zisa in urmatoarea sedinta a Consiliului municipiului Chisinau. In atare circumstante, din numele fractiunii parlamentare crestin democrate, fractiunii crestin democrate din Consiliul municipal Chisinau, membrilor organizatiei profesorilor crestin democrati, precum si al acelor peste
3 mii de profesori, semnatari ai demersului oficial in sustinerea acordarii suplimentului de 20% la salariu cadrelor didactice din municipiul Chisinau, ne adresam intregii componente a Consiliului municipal Chisinau cu rugamintea sa sprijine aceasta initiativa, pentru a putea oferi tuturor invatatorilor si profesorilor din invatamintul preuniversitar din capitala tarii un mic prilej de bucurie in ajunul sarbatorilor de iarna.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Stimati colegi,

Iarasi in atentia dumneavoastra, acelor care sint in sala si acelor care nu sint: miine sedinta va incepe la ora 9.00. Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.55.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova