DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – FEBRUARIE 2008

Sedinta din ziua de 21  februarie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1719 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Curtea Constitutionala – art.16; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.19 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4339 pentru ratificarea Conventiei internationale privind suprimarea actelor de terorism nuclear.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3719 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.200¹¹; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.22 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4631 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea serviciului public – anexa nr.1, anexa nr.3; Legea cu privire la avocatii parlamentari – art.4, 5, 6 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4246 privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate.

8. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.4130 pentru completarea articolului 6 din Legea nr.1308-XII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare – cumparare a pamintului.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2171 cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei. 

10. Intrebari.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Grigore Petrenco, Leonid Bujor, Stefan Secareanu – in delegatie; Leahu Angela – din motive de sanatate; Valeriu Calmatui, Valentina Serpul, Marcel Raducan.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a trece la ordinea de zi, permiteti-mi sa va aduc la cunostinta ca, conform Hotaririi Curtii Constitutionale nr.5 din 20 februarie 2008, a fost validat mandatul de deputat in Parlament, atribuit domnului Oleg Turea, candidat supleant pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Felicitarile noastre, domnule Turea. (Aplauze.) Va dorim succese.

Da, la ordinea de zi, microfonul nr.5. 

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In temeiul articolului 46 din Regulamentul Parlamentului, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune excluderea din ordinea de zi a proiectului cu nr.1 – nr.1719, cu remiterea in Comisie, constituirea unui grup de lucru din rindul deputatilor, cu implicarea societatii civile, a specialistilor in domeniu, deoarece schimbarea modului de pornire a urmaririi penale impotriva judecatorilor de catre Procurorul General, fara acordul Consiliului Superior al Magistraturii, va fi o greseala ireparabila atit pentru sistemul judecatoresc, cit si pentru societate in intregime. Prin aceasta se va incalca flagrant principiul de baza al independentei judecatorilor, consfintit in Constitutie, asupra caruia ne-au atras atentia, in opiniile sale pe marginea acestui proiect, si expertii Consiliului Europei si Comisiei Europene.

Pornirea urmaririi penale atrage dupa sine si suspendarea judecatorului din functie. Judecatorii incomozi puterii, prin aceste modificari, pur si simplu, pe o perioada de timp vor fi inlaturati de la efectuarea justitiei. Si, in al doilea rind, sa nu ne trezim iarasi in situatia cu adoptarea legii prin care s-a stabilit interdictii privind detinerea cetateniei duble de catre functionarii de stat.

Va aduceti aminte, cu cit entuziasm iubitul judecatorilor, domnul Esanu, convingea majoritatea parlamentara ca modificarile respective nu contravin Conventiei Europene cu privire la cetatenie si altor acte internationale, ca mai apoi legea sa nu fie promulgata si remisa Parlamentului, deoarece, considera Presedintele Voronin, ea contravine anume acestor acte internationale la care am facut trimitere  mai sus. Rog sa puneti la vot propunerea noastra.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine.

Microfonul nr. 4.   

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

La inceputul sesiunii, ati exprimat pozitiile dumneavoastra intr-o Conferinta. In urma ei, presa a inteles ca aveti rezerve fata de indicatiile date de Vladimir Voronin, ca organele securitatii sa reinceapa supravegherea deschisa a mass-media si a partidelor de opozitie. De aceea, va astept sa veniti, ca veti sustine personal propunerea pe care o fac de a invita in Parlament pentru audieri la aceasta tema urmatorii factori guvernamentali: directorul Serviciului de Informatii si Securitate, care a recunoscut public faptul ca indeplineste indicatiile lui Voronin de a reactiva, practic, politia politica de tip sovietic; ministrul afacerilor interne, ai carui colaboratori fac acelasi lucru; ministrul finantelor, care sa explice cite finantari externe primeste Moldova, de la care donatori, cite organizatii civile sint implicate in realizarea granturilor impreuna cu Guvernul si in ce masura acest sprijin prezinta pericol pentru suveranitatea statului? Ministrul justitiei, care inregistreaza si mass-media, si organizatiile civile, si formatiunile politice, ca sa spuna clar: cine si in ce limite are dreptul sa supravegheze legalitatea acestor organizatii si sa se implice in activitatile lor interne? Si Procurorul General, ca sa ne spuna: cum se incadreaza juridic abuzul comis de organele de stat, atunci cind ele ancheteaza, de fapt, fara temei legal activitatea mass-media, a ONG-urilor si a partidelor, intercepteaza corespondenta acestora, interogheaza si intimideaza reprezentantii lor?

Onorat Parlament,

Am argumente practice, in afara de declaratiile lui Resetnicov, pentru care el ar fi trebuit demis mai repede decit a fost votat in actuala functie. Deputatii “Aliantei «Moldova Noastra»” s-au aflat la inceputul saptaminii in raionul Calarasi, unde am aflat ca sefii posturilor de politie, conform indicatiilor de sus, cer primarilor sa raporteze aflarea in teritoriu a parlamentarilor de opozitie.

Recent, la Ialoveni, unde am fost la o intilnire cu activul “Aliantei «Moldova Noastra»”, accentuez, era o sedinta interna de partid, nu publica, am fost nevoit aproape de guler sa il scot din sala pe seful subdiviziunii locale SIS Sergiu Secu. Tot el si tot ilegal a luat de la Serviciul de cadre al Consiliului raional dosarul personal al Presedintelui raionului domnului Silestraru. Politia politica ia amploare in Republica Moldova si propun ca Parlamentul sa audieze neintirziat factorii responsabili si sa puna capat acestor practici ilegale, proprii regimurilor dictatoriale.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Vreau sa va readuc aminte ca totusi, conform Regulamentului, toate declaratiile sau luarile de cuvint care sint, ar fi foarte bine ca dumneavoastra sa le faceti la sfirsitul sedintei. Si, spre regret, Presedintele Parlamentului lipseste, probabil ca in scris dumnealui va lua cunostinta.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Referitor la propunerea de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege nr.1719. Comisia considera ca aceasta propunere nu este rationala, deoarece acest proiect de lege a fost expertizat. La masa rotunda, cu participarea ONG-urilor, expertilor, tuturor factorilor de decizie noi am examinat acest proiect de lege. In sfirsit, Comisia propune unele modificari conceptuale privind acest proiect de lege. De aceea, eu consider, ca totusi noi trebuie sa il examinam si sa modificam asa cum prevede si Conventia Europeana, inclusiv Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc pentru informatie.

Microfonul nr. 5. 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

La una din sedintele trecute, noi ne-am inteles cu conducerea Parlamentului ca, la examinarea sau mai bine zis inainte de a examina in lectura a doua Legea cu privire la conduita functionarului public, sa se examineze Legea cu privire la functia publica si statutul functionarului public, care este o lege mai importanta si din care, de fapt, deriva conduita functionarului public. Nu inteleg de ce aceasta lege nu este inclusa in ordinea de zi pentru astazi?

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine, se va discuta suplimentar la Biroul permanent pentru includere.

Microfonul nr. 4. Da, poftim.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

O luare de cuvint referitoare la proiectul de Lege nr.2171.

 

Doamna  Maria Postoico:

2171. Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Am vorbit frecvent in Parlament asupra faptului ca Parlamentul Republicii Moldova trebuie sa actioneze prin prisma pozitiei sale, conferite de Constitutie si de lege. In acest sens, propun, stimata doamna Presedinte al sedintei, sa fie format un grup de lucru pentru elaborarea unei declaratii a Parlamentului Republicii Moldova, prin care Parlamentul Republicii Moldova sa isi exprime pozitia vizavi de situatia creata in problema cosovara.

Acest lucru se poate de realizat astazi, ca miine, in sedinta plenara, Parlamentul sa adopte aceasta declaratie. Eu am citit declaratia Guvernului. Nu
m-ar mira sa vad declaratia ministrului de externe, al Presedintelui. Insa sa nu uitam ca avem o tara parlamentara si Parlamentul este si obligat, daca vreti, prin pozitia pe care o are sa isi expuna pozitia in acest sens. Rog ca aceasta propunere sa fie supusa votului si cred ca este necesar miine sa adoptam si o declaratie in acest sens.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine.

Microfonul nr. 5.  

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, ma asociez propunerii facute de deputatul Filat in privinta unei declaratii in legatura cu proclamarea independentei de catre Kosovo. Si vreau sa spun ca Guvernul a facut o declaratie, dar Guvernul este comunist. Iar Parlamentul a votat in prima zi a acestei legislaturi o declaratie, in care a convenit ca sa se solidarizeze in unele probleme ce tin de integrarea europeana si de problema rezolvarii transnistrene in cadrul Constitutiei noastre. De aceea, cred ca, avind in vedere posibilul impact asupra problemei noastre separatiste, noi ar trebui sa adoptam o declaratie.

A doua problema este urmatoarea. Il vad aici pe directorul SIS-lui nostru si vreau sa va spun ca manifesta foarte mult activism in ultimul timp pentru a contracara factorii ce ar duce la stabilitatea interna, din cauza unor influente externe sau chiar si interne. Vreau sa va spun ca data trecuta am propus ca sa fie invitat Procurorul General aici si acum reiterez aceasta propunere. Dar si propun ca domnul director al SIS-ului sa ramina pina la sfirsitul sedintei si sa ne spuna, daca s-a autosesizat in legatura cu declaratia facuta de Presedintele Voronin la intilnirea, la plenara Organizatiei Republicane a Veteranilor, unde, incalcind articolul 16 alineatul (2) din Constitutie, care stipuleaza: “Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala”, domnul Presedinte spune urmatorul lucru, fapt pe care eu il consider ca duce la o instabilitate interna si la atitarea vrajbei interetnice:

“От вашего правильного выбора нынче будет зависеть в значительной мере и успех на парламентских выборах 2009 года. Не секрет, что будут они судьбоносными. Участвовать в них будут лишь белые и черные, других цветов не будет. Если сработать неправильно, можно получить вариант Кишинева, но уже в масштабах страны. То, что произошло в столице, должно стать наукой для всех. Вы очень взвешенно должны подойти к выборам в ваших организациях, и прежде всего думать о том, кто их будет возглавлять» s.a.m.d.

Deci eu as vrea sa stiu daca directorul SIS-ului si Procurorul General se autosesizeaza sa ne spuna si noua si sa cerceteze cine sint “albii” si cine sint “negrii” in Republica Moldova? Daca nu sint motive pentru a crede ca e vorba de o discriminare rasiala si etnica? Si daca nu conduc aceste declaratii facute de cel mai inalt demnitar in statul nostru la dezbinare interetnica si la instabilitate interna pe viitor?

Va multumesc. Si astept sa supuneti votului propunerea mea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.  

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimati colegi,

A trecut destul de mult timp de cind am adresat de la acest microfon o intrebare atit Procurorului General, cit si Guvernului Republicii Moldova, dupa cazul tragic care a avut loc la Soroca. Despre situatia creata aici, in centrul orasului Chisinau, intre cladirea Parlamentului Republicii Moldova si casa unde traieste Presedintele Republicii Moldova, pe care trebuie sa-l pazim sa poarte raspundere in fata cetatenilor pentru ceea ce face. Am spus despre aceste 56 de familii care se folosesc de butelii de gaz. Atunci Guvernul mi-a trimis, intr-o propozitie, ca intrebarea mea a fost redresata Primariei municipiului Chisinau si cu aceasta s-a terminat.

Invit si cred ca dumneavoastra trebuie sa sustineti aceasta, ca astazi, la sfirsitul sedintei, sa vina reprezentantul Guvernului, sa spuna ce masuri a intreprins Guvernul, cunoastem foarte bine situatia care a avut loc din nou in municipiul Chisinau, in rezultatul exploatarii buteliilor de gaz.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.    

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune ca sa fie inclusa pe ordinea de zi initiativa legislativa nr.4183, proiectul de Lege cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator, in legatura cu faptul ca Guvernul, practic, tergiverseaza solutionarea problemelor inaintate de detinatorii de patenta, noi rugam insistent sa fie inclus acest proiect de lege in ordinea de zi.

 

Doamna  Maria Postoico:

De exclus sau de inclus?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

De inclus nr.4183.   

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doua propuneri. De mai mult timp incercam sa invitam ministrul afacerilor externe si integrarii europene pentru a ne prezenta un raport privind starea de lucruri in ceea ce priveste indeplinirea prevederilor Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Domnia sa a fost o singura data, pe parcursul ultimilor trei ani, la acest subiect. Reprezentantii mai multor fractiuni au solicitat, in ultimele luni, aceste audieri.

Eu, in numele Fractiunii Partidului Democrat, solicit, ca domnul ministru sa se prezinte fie astazi, fie miine, nu stiu, in sedintele deschise, in sedinta inchisa, nu cred ca ar prezenta niste lucruri hipersecrete. Oricum, lucrurile se cunosc deja. Si al doilea moment este – invitarea domnului ministru al reintegrarii Sova in privinta conflictului transnistrean. Sint tot mai multe rumori, circula tot mai multe rumori legate de  discutii care se poarta sau s-ar purta intre Chisinau si Moscova, despre proiecte care ar exista.

Am incercat zadarnic, iarasi timp de cinci luni sa-l aducem pe domnul ministru Sova fie aici, fie in cadrul Fractiunii. Nu stiu de ce dumnealui se eschiveaza. Are ceva de ascuns sau nu are nimic de spus? Daca s-ar putea sa se includa pe ordinea de zi fie astazi, fie iarasi miine audieri ale Ministerului Reintegrarii, fie ca vine domnul ministru, fie ca vine ministrul adjunct. Dar cred ca este un subiect de maxima importanta si nu stiu, daca chiar sint, si in cazul de fata, atitea lucruri de ascuns chiar de presa.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ceea ce se refera la propunerea domnului Cosarciuc, sa includem in ordinea de zi proiectul de Lege nr.4183, Comisia inca nu a examinat acest proiect si noi nu sustinem aceasta propunere.

 

Doamna  Maria Postoico:

Se ia act.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Noi am inregistrat astazi un proiect de declaratie a Parlamentului cu nr.589 in problema regiunii sirbe Kosovo. De aceea, propunem, de asemenea, sa fie examinata aceasta chestiune. Nu insistam ca sa fie acest document luat ca baza, in general opinia noastra este ca trebuie sa existe o asemenea declaratie a Parlamentului Republicii Moldova, ca sa facilitam lucrul, am pregatit acest proiect de document si l-am inregistrat. Si am vrea ca sa fie examinata chestiunea respectiva in sedinta de astazi sau miine.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Multumesc, doamna Presedinte.

Fractiunea Partidului Comunistilor vine cu citeva modificari la ordinea de zi pentru ziua de astazi si pentru ziua de miine. Pentru ziua de astazi Fractiunea Partidului Comunistilor propune de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege cu nr.9 – nr.4561, la rugamintea autorului.

La fel, pentru ziua de astazi, Fractiunea propune de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege cu nr.4 – nr.1603 din cauza ca comisia sesizata in fond nu s-a apreciat definitiv. De aceea, Fractiunea propune ca discutia la acest proiectul sa continue si sa fie discutate suplimentar. Si, la fel, pentru ziua de miine, Fractiunea propune de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege cu nr.10 – nr.4250.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Doamna Presedinte,

Eu insist ca sa fie introdus pe ordinea de zi pentru miine sau pentru urmatoarele doua saptamini proiectul de Lege nr.414 din 7 februarie 2008 cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Stiu ca domnul Bondarciuc nu dovedeste sa discute in Comisie, dar de cite ori dumnealui va iesi si va spune ca n-a reusit, eu de atitea ori il voi propune in ordinea de zi si voi iesi in fiecare deschidere a sesiunii in plen.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna Presedinte,

In legatura cu declaratiile care au fost pina acum referitor la Kosovo. Noi am avut ieri la sedinta comisiei o discutie initiata de Partidul Democrat si am convenit ca astazi ar trebui sa propunem, sa cream o comisie, un grup de lucru si eu chiar propun din partea Fractiunii sa fie un grup de lucru in componenta numerica de 7 persoane. Si, dupa cum sint reprezentate fractiunile: 4 de la fractiunea comunistilor; 1, 1 si 1 de la celelalte fractiuni. Propun concret: Pasecinic, Turcan, Calin si Zimin Larisa de la Fractiunea comunistilor.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr. 4. 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Sint unul dintre autorii proiectului nr.1603, pe care doamna Zimin a propus sa fie exclus din ordinea de zi. Este un proiect care sta de 2 ani in Parlament, a fost in ordinea de zi din iunie 2007 si domnul Prijmireanu atunci l-a retras, caci tot Fractiunea trebuia sa mai examineze.

Am asistat ieri la sedinta Comisiei, cind s-a examinat nu stiu a cita oara acest proiect de lege. Faptul ca votul a fost 4 la 4, vedem aici ce face Fractiunea Comunistilor in Parlament. Vrea sa excluda din nou din ordinea de zi acest proiect de lege care este foarte mult asteptat de taranii nostri si sa aduca al cincilea sau si inca al saselea comunist in Comisia pentru agricultura si industria alimentara pentru a respinge acest proiect de lege, atunci cind din 2006 avem avizul pozitiv al Guvernului, avem avizul pozitiv a 7 comisii din Parlament.

Eu rog sa purtati responsabilitate atunci cind retrageti din ordinea de zi. Daca l-ati retras in iunie 2007, ati avut destul timp sa examinati din anul 2006, din aprilie, acest proiect de lege, nu trebuie sa speculati ca vreti sa mai examinati suplimentar. Si o data introdus in ordinea de zi nu trebuie in asa hal si mod sa ne batem joc de cetatenii Republicii Moldova care asteapta anume asemenea proiecte si nu de cele de care doriti dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Citeva chestiuni. Prima, ceea ce vine... propunerea doamnei Ostapciuc, noi l-am include in aceasta comisie pe domnul deputat Onceanu. Si, doamna Ostapciuc, vreau sa va zic ca atunci cind alte fractiuni parlamentare vin cu asemenea initiative, din partea majoritatii apare o problema: s-a inaintat in scris asa ceva si atunci cind nu este acest lucru, Fractiunea majoritara respinge. Adica e un lucru bun ceea ce facem, dar sa tineti cont ca si alte fractiuni fac exact cum faceti dumneavoastra, numai ca ele sint atentionate ca gresesc.

Mult stimata doamna vicepresedinte,

Exact 7 zile in urma, un grup din 16 deputati din Parlament am inaintat o motiune simpla care trebuie sa fie examinata astazi. Eu nu o gasesc in ordinea de zi. De aceea, vreau sa va intreb pe dumneavoastra, ce se intimpla?

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, o sa raspund.

 

Domnul Veaceslav Untila:

A fost inaintata o motiune: atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat. Joia trecuta, in plenul Parlamentului, am depus aceasta motiune, semnata de 16 deputati, Presedintelui Parlamentului tovarasului Marian Lupu.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Va dau deci raspunsul. Dupa cite cunoasteti, stimati deputati, a fost primita aceasta motiune simpla, care a fost remisa de catre Presedintele Parlamentului Guvernului, pentru a fi examinata si de a prezenta raportul.

Totodata, aceasta motiune a fost distribuita deputatilor si Comisiei permanente sesizate in fond. Dupa informatia pe care o detin in momentul de fata, Guvernul pregateste raportul care va fi prezentat spre examinare si dezbatere in plenul Parlamentului.

Conform Regulamentului, Presedintele Parlamentului a delegat dreptul si solicita Parlamentului pentru a include in ordinea de zi aceasta motiune simpla spre examinare pentru data de 29 februarie.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Bine, va multumesc.

Regulamentul prevede 7 zile, dar  deja este un lucru foarte mare ceea ce face actuala majoritate, fiindca avem o alta motiune pe care am inaintat-o acum un an de zile si inca nu a fost pusa pe rol. De aceea, noi acceptam pe data de 29, doamna Presedinte, chiar daca se incalca Regulamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Inteleg ca exista un consens intre grupurile politice din Parlament privind crearea acestui grup ad-hoc in vederea redactarii unei declaratii a Parlamentului nostru in legatura cu declararea unilaterala a independentei provinciei sirbe Kosovo. De aceea, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat il propune pe domnul Ion Varta in acest grup, din partea sa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Eu consider ca declaratia urmeaza sa fie a Parlamentului Republicii Moldova. Nu vreau sa lezez drepturile sau sa afectez intr-un fel fractiunile parlamentare, insa in Parlamentul Republicii Moldova, la ora actuala, sint
13 deputati  neafiliati.

Este important, ca decizia sa fie unanima in Parlament, ca sa reprezinte pozitia Parlamentului Republicii Moldova. In acest sens, eu consider ca nu ar fi o mare problema ca in acest grup sa fie reprezentat si un deputat din rindul celor neafiliati. Si, cu siguranta, nu vor ingreuna lucrul comisiei, dar sint sigur ca vor contribui la imbunatatirea acestui proiect de declaratie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In  continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, intr-adevar, ieri, la initiativa reprezentantilor Partidului Democrat, in comisie a avut loc o discutie. Noi am propus si un proiect, dar, pe parcursul discutiei, s-a ajuns la concluzia ca Republica Moldova trebuie sa analizeze si sa reactioneze linistit, dar principial.

Mai mult decit atit, ca si Guvernul, si toate partidele politice au mentionat ca intre situatia din Kosovo si situatia din Republica Moldova nu exista similitudini, acolo este o situatie, noi in Republica Moldova avem cu totul alta situatie. Uniunea Europeana participa, in calitate de membru al grupului de lucru, la rezolvarea problemei transnistrene. De aceea, stimati colegi, este rationala ideea ca sa formam acest grup de lucru, sa examineze toate circumstantele si sa iesim cu un punct de vedere comun al tuturor fractiunilor prezente in Parlament. Noi, din partea Fractiunii, il propunem pe domnul Klipii in acest grup de lucru.

Referitor la patenta de intreprinzator, este o chestie care apare in fiecare joi aici, la microfon. Noi am inregistrat la 7 februarie o initiativa legislativa si am propus modificarea acestei legi. Eu rog foarte mult Fractiunea, anul trecut
7 februarie 2007, o initiativa aparuta acum o luna de zile in urma. Si propun ca atunci cind este vorba de aceasta chestiune sa fie introduse toate trei proiecte.

Si rugam foarte mult si Guvernul, si Fractiunea majoritara sa examineze atent aceasta problema si sa punem punct o data si o data, fiindca se fac foarte multe speculatii si oamenii care, de fapt, sufera, continua sa sufere si mai departe. Dar noi incercam aici sa folosim aceasta situatie, pornind de la interesele partidelor politice, ceea ce nu este normal.

Si rugam foarte mult acest grup de lucru care a fost format de Presedintele Parlamentului in strinsa cooperare cu Guvernul, cu Ministerul Economiei si Comertului, cit mai repede sa propuna o modificare sau un proiect, o solutie care sa ia in consideratie toate propunerile existente ale deputatilor, ale grupurilor din Parlament si sa terminam o data cu aceasta chestiune.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, doamna Presedinte.

Eu propun, in acest grup de elaborare a proiectului de declaratie in Parlament, sa fie inclus si domnul Banari Ion.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta din partea deputatilor neafiliati. (Rumoare in sala.)

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Sint sigura ca Fractiunea Comunistilor va respinge, adica va exclude din ordinea de zi proiectul nr.1603, ce tine de vinul de casa, cel care sta de 2 ani in Parlament, din care motiv solicit anticipat sa fiu inscrisa pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Daca nu au nimic contra, deputatii din partea Miscarii “Actiunea Euro-peana” si domnul Filat, eu l-as propune pe domnul Taranu din partea neafiliatilor.

 

Doamna Maria Postoico:

E tot, da? Mai multe nu sint, da? Bine. Deci prima propunere, de a remite in Comisie proiectul de Lege nr.1719. Cine este pentru a exclude, de fapt, daca e remitere se exclude din ordinea de zi, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 28.

 

Doamna Maria Postoico:

39 de voturi. Nu a intrunit numarul de voturi necesare pentru ca sintem 95, da? Deci proiectul nu este exclus, va fi dezbatut in cadrul sedintei de astazi.

Domnule Urechean,

Audierea dumneavoastra sau interpelarea va fi transmisa domnului Presedinte.

Domnul Lipcan, luare de cuvint.

Domnul Filat, dupa cite s-a acceptat, de a forma grupul de lucru.

In continuare o sa trecem la formarea acestui grup de lucru si, dupa cite... da, personal au fost inaintate mai multe candidaturi din partea atit a fractiunilor, cit si din partea deputatilor neafiliati. In legatura cu aceea ca acum se formeaza grupul, o sa purced si la vot pentru fiecare candidatura.

Partidul Comunistilor a propus candidatura domnului Pasecinic. Cine este pentru, rog sa voteze. Domnul Pasecinic, domnul Turcan, domnul Calin si doamna Zimin. (Rumoare in sala.)

Microfonul nr.3

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

In grupul de lucru sa fie 7 persoane. Puneti, va rog, la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine este pentru a forma grupul de lucru in vederea elaborarii declaratiei privind atitudinea Republicii Moldova fata de ceea ce se intimpla in Kosovo, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Doamna Maria Postoico: 

Sectorul nr.3?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Rog chestie de procedura.

 

Doamna Maria Postoico:

Zero. 57 de voturi. (Rumoare in sala.) Din sala, din sala. Eu va rog inca o data.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 26.

 

Doamna Maria Postoico:

57 mi-a iesit. Cred ca e corect, 57. De procedura, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vreti sa adoptati o declaratie a Fractiunii Comuniste sau vreti o declaratie a Parlamentului? Depasiti-va ambitiile si acceptati un numar votat de intreg Parlamentul si oamenii pe care ii propunem. Pina la urma, totuna va fi prin majoritate, dar, cel putin, acceptati dialogul.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu inca o data spun, este un grup de lucru care pregateste declaratia, dupa aceasta declaratia o sa fie in sala, o sa discutam si o sa participe toti deputatii. Grupul de lucru se formeaza din reprezentantii fractiunilor, acei independenti care au sustras candidatura lor din componenta fractiunii, ii priveste. Atunci era Regulamentul si ei trebuiau sa se gindeasca, sint gata sa fie in componenta fractiunii sau sa activeze asa cum spune Regulamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Doamna Presedinte,

Desigur, grupurile parlamentare sint cele abilitate, de fapt, cu redactarea acestui text, dar, totodata, trebuie sa luam in calcul faptul si, nu stiu, depinde de consensul pe care-l gasim aici, in Parlament. Textul respectiv, nu conteaza cita lume, citi oameni il redacteaza, noi putem sa redactam 101, daca vor, pentru ca nu e un grup de lucru, creata o comisie, in care interzicem celorlalti deputati sa vina.

 

Doamna Maria Postoico:

Exact.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Toti acei deputati care vor sa participe la redactarea acestui text, ca sa nu apara in plus, doamna presedinte, discutii aici, in sala, pentru ca dumneavoastra considerati ca daca textul va fi redactat de 4 oameni, discutiile din sala se vor elimina. Dimpotriva. Deci pentru a evita aceste discutii, eu cred ca da, fractiunile delegheaza acesti oameni, acesti colegi deputati care vor redacta textul, dar nu putem interzice altor colegi deputati sa participe la redactarea textului respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai mult decit atit, ca el va fi distribuit deputatilor care vor avea posibilitate sa lucreze asupra textului.

Da, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Cu riscul de a deranja deputatii neafiliati, ii rog sa se afilieze, cum au facut deputatii PSL catre grupul parlamentar PD si sint reprezentati in acest grup de lucru. Si ca sa incetam aceste exercitii intelectuale de fuga dintr-un partid in altul, nici o data nu se poate accepta ca, pe picior de egalitate, sa se discute, decit atunci cind polemizam si cind supunem votului. Voturile sint egale, dreptul de a lua cuvintul este egal, cu limitarile de timp pe care le cunoastem, insa drepturile fractiunilor legal constituite nu pot fi egale cu drepturile deputatilor care au fugit din aceste fractiuni.

In ceea ce priveste componenta grupului de lucru, nimeni nu interzice, nici macar Regulamentul, ca dumneavoastra sa veniti sa participati la aceste discutii, dar nu pretindeti drepturi egale, nu ati fost subiecti electorali. Iar daca doriti sa fiti, ne vom intilni in 2009 si atunci, aceiasi 101 deputati, in aceeasi compozitie, cu aceeasi coloratura diferita vor forma alte grupuri de lucru.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu vreau sa aduc la cunostinta, cred ca tuturor deputatilor din Parlament, ca, in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, si un deputat poate sa inainteze, nu numai o fractiune, poate sa se autoinainteze intr-o comisie sau intr-un grup de lucru care este format de Parlament. Nu este nicaieri, nici in Constitutie, prevazut faptul ca doar fractiunile parlamentare au dreptul de a inainta propuneri respective.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte.

In primul rind, vreau sa solicit ca sa se numere toti membrii fractiunii majoritare, caci nu sint atitia in sala cit s-a pronuntat pina acum. In al doilea rind, sint de acord cu domnul Rosca  si altii, care au zis despre aceea ca formatiunile politice, deci fractiunile pot delega in acest grup, nu sa polemizeze la acest capitol, vreau sa remarc doar o situatie.

Atunci cind s-a schimbat presedintele Comisiei pentru administratia publica locala si ecologie, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, Fractiunea Comunistilor a luat alta atitudine si alte principii a pus in discutie cind s-a dat celor neafiliati, deci domnului Ciobanu dreptul de a dirija Comisia respectiva. Nu sinteti consecventi, pur si simplu.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu cred ca nu ne face fata ca colegii nostri, in special doamna Ostapciuc, sa iasa aici, la microfon, sustinuta si de colegul meu, si, cum l-am numit, fratele meu Iurie Rosca, cu declaratii anticonstitutionale. Constitutia Republicii Moldova este actul suprem si in Constitutie este scris clar, ca Parlamentul Republicii Moldova este alcatuit din 101 deputati si nu din ceea ce zic, fractiuni. Eu  am plecat din fractiune, caci nu am vrut sa fiu sub calciiul sefului, nu a presedintelui de partid, dar al sefului si sa votez asa cum imi dicteaza seful si citiva din jurul lui.

Aceasta se intimpla si va rog sa respectam Constitutia, iar acei care ies cu declaratii anticonstitutionale sa fie trasi la raspundere asa cum spune legea.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, remarca, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Discutam inutil si in contradictoriu. Regulamentul Parlamentului spune ca avem doua tipuri de organe de lucru ale Parlamentului: grupurile parlamentare si comisiile permanente. Nimeni nu lipseste deputatii de dreptul la cuvint sau de dreptul de a se autopropune. Insa dreptul Parlamentului este sa decida prin vot accepta sau nu astfel de propuneri.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Desigur, exprimindu-ne asa, mai colorit de cum a vorbit un coleg de al nostru intr-o legislatura precedenta, lumea mondiala asteapta declaratia noastra despre Kosovo, noi avem un cuvint greu de spus la aceasta problema.

Din aceste motive, daca imi permiteti, ca sa nu ingreunez activitatea Comisiei parlamentare, eu imi retrag candidatura mea, care, posibil, ar fi fost votata. Si o singura remarca, doamna Presedinte al sedintei. Ultimul timp noi tot mai rar si mai rar il auzim pe Iurie Rosca, deputatul, colegul nostru, vorbind de la microfon, nu stiu ce el cam a pierdut ultimul timp dorinta de a vorbi de la microfonul Parlamentului.

Dar atunci cind domnul Rosca propune ca deputatii neafiliati sa se intoarca in fractiuni, el, de fapt, face o chestie foarte buna, el pledeaza pentru un megapartid, cel putin liberal, dar aceasta intra putin in contradictie cu linia politica promovata de ziarul “Flux”, proprietatea privata a domnului Rosca.

Domnule Rosca,

Eu cred ca dumneavoastra mergeti pe o cale buna, atunci cind propuneti sa facem niste partide puternice.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Dreptul la replica. Domnul Anatol Taranu, daca ar avea o minima decenta, i-ar multumi in fiecare zi de joi dimineata domnului Serafim Urechean ca este astazi deputat. Da, a fost greseala domnului Serafim Urechean, cum am comis si eu citeva greseli. Pentru ca altfel meritele intelectualului de rasa Anatol Taranu pot fi remarcabile, insa capacitatea de a ajunge in Parlament pe cont propriu, ori din partea PNL-ului sint nule.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

In primul rind, vreau sa raspund colegului care a propus sa fie numarata Fractiunea majoritara si vreau sa ii linistesc pe colegi din “Alianta «Moldova Noastra»”, caci in fractiunea majoritara totul e in regula. Numarati-va singuri, caci ati venit 34 si ati ramas numai 13. In rest e totul o’key.

Deci in ceea ce priveste formarea grupului de lucru. Se formeaza grupul conform Regulamentului, fiecare fractiune propune. Desigur, s-ar putea de acceptat ca sa fie cineva din grupul asa-numit independenti. Atunci lamuriti-va, propuneti o candidatura si nu putem noi sa admitem, sa acceptam astazi ca fiecare din acei 13 poate sa fie propus, autopropus in grupul de lucru. Putem participa la redactare sau prin vot, in final, la votare.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate tovaras Prijmireanu,

V-as recomanda sa atrageti mai multa atentie Fractiunii dumneavoastra. Daca nu erau acei care v-au ales astazi Presedintele tarii si aceasta guvernare, in tara era cu totul alta situatie, o situatie normala. De aceea, eu as propune ca noi sa controlam ceea ce... следить за базаром, iata, spun oamenii de aici. Va rog foarte frumos. Daca stai acolo dumneata, stau si eu, si dialogam pina seara.

 

Doamna Ostapciuc,

Dumneavoastra nu mai controlati situatia in Fractiune?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Serafim Urechean:

Va rog.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Am propus doar ca colegii sa se numere insisi, sa nu numere Fractiunea majoritara. Si luati si va numarati. Eu am spus: au fost 34, ati ramas 13. Dar vreti sa numarati alta fractiune. Atit, domnule Serafim. Dar cum s-a spus, ati comis greseala, aceasta va priveste.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Eu va rog, nu a fost nici o invinuire. Replicile s-au terminat. Nu aveti nici o replica.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte. 

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Linistiti-va va rog.

Domnule Urechean,

Eu va rog, luati loc.

Microfonul nr.5. (Rumoare in sala.)

Domnul Susarenco, microfonul nr. 5. 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu, pur si simplu, as vrea sa constat ca la noi se confunda multe lucruri. De aceea, si noi discutam pe baza cine are dreptul sa propuna, cine nu are dreptul sa propuna. Constitutia scrie foarte clar la articolul 68: “In exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului.”

Constitutia nu vorbeste despre fractiuni parlamentare, despre grupuri parlamentare, fiindca aceasta este o forma de organizare interna a Parlamentului. Si, de aceea, eu nu cred ca... de aceea si confundam noi niste lucruri, fiindca multi, mai ales de la Partidul Comunistilor cred ca sint in serviciul Partidului Comunist, dar nu al poporului, in frunte cu seful statului. De aceea, ei impart lumea intr-ai nostri si ai vostri. Noi sintem in serviciul poporului.

Va multumesc.  

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Dupa cum am convenit, eu va rog, ori din timp sesizati... eu va rog.

Microfonul nr. 5.   

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu cred ca sansele nu le poate nimeni aprecia. Dar vreau sa va spun ca este cu mult mai vizibil cind cineva, categorisit sau calificat de cineva ca nu are sanse, are libertatea de exprimare si curajul de a spune unele lucruri. Si unii care cred ca au sanse, de fapt, nu mai nevoie de libertate de exprimare, de un microfon pe care sa fie transmisiuni in direct. Si, de fapt, se tem sa mai spuna ceva, pentru ca sint, probabil, legati de niste lucruri care ii impiedica ca sa spuna ceea ce cred. Si mie mi se pare ca acest lucru il avem noi astazi prin coalitie intre PPCD si PCRM, pe care am s-o regret toata viata.

 

Doamna  Maria Postoico:

Toti? Nu v-ati razgindit cineva inca la microfon, nu? Nu doreste? Continuam. Dupa cum am convenit, grupul de lucru este format din sapte persoane. Au fost delegate persoanele concrete de la fractiunile parlamentare. Doamna Ostapciuc a inaintat propunerea, daca dumneavoastra conveniti de la deputatii afiliati o persoana, Parlamentul va decide, poftim. In acest caz: este o procedura. Alta procedura propusa in acest caz dumneavoastra aveti posibilitate ca sa va documentati, ca sa faceti acele modificari, propuneri pentru a imbunatati aceasta declaratie.

Este grupul de lucru, el nu va lucra inchis, vor fi deschise usile. Asa ca in acest caz aveti posibilitatea sa participati pentru a propune declaratia inaintata.  Inca o data numesc persoanele inaintate. Domnul Pasecinic, domnul Turcan, domnul Calin, doamna Zimin de la Partidul Comunistilor; domnul Onceanu – de la “Alianta «Moldova Noastra»”; domnul Varta – de la PPCD; domnul Klipii – de la Partidul Democrat.

Cu afiliatii, daca dumneavoastra v-ati apreciat. Domnul Banari e de la deputatii neafiliati. Pai, nu. De la deputatii neafiliati a fost domnul Filat, doamna Cusnir, domnul Taranu si-a retras candidatura si domnul Banari. Poftim. Bine, nu v-ati apreciat.

Sa supun votului cine este pentru ca sa intre in vigoare. Si doamna Cusnir tot s-a retras. Bine. Ea singura s-a propus. Bine, este clar. Domnul Banari – de la deputatii neafiliati. Cine este pentru ca aceste persoane sa intre ca membri ai grupului de lucru, rog sa voteze. Majoritatea. Pai, sapte persoane si a fost inca o propunere: o candidatura de la afiliati. De aceea, s-a convenit. Neafiliati, desigur, da, neafiliati. Da, de acum pe toti ii afiliem.

Continuam cu ordinea de zi. Doamna Pavlicenco a inaintat propunerea de a fi invitat in plenul Parlamentului, la sfirsitul acestei zile, la sfirsitul sedintei, Procurorul General si, totodata, sa se prezinte si directorul Serviciului de Informatii si Securitate. Pai, aceasta la sfirsitul zilei, nu acum. Noi adresam aceste propuneri, ca sa vedem, la sfirsitul zilei, daca Procurorul General are posibilitate sa fie prezent si mai departe mergem pe aceasta. Deci nu se supune votului.

Referitor la propunerea doamnei Cusnir, ceea ce se refera la invitarea Guvernului pentru a se determina cu buteliile de gaz. Aceasta propunere a dumneavoastra, doamna Cusnir, va fi inaintata  Guvernului  pentru a raspunde in cadrul Orei Guvernului.

Referitor la problema, pe care a ridicat-o domnul Serebrian, de a invita pentru audieri  Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene referitor la planul de actiuni si domnul ministru al reintegrarii Vasili Sova referitor la situatia in Transnistria. Dumneavoastra, domnule Serebrian, insistati pentru astazi sau putem sa adresam aceasta pentru Ora Guvernului? Care sint propunerile? Deci pentru Ora Guvernului, da? 

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnul ministru, dupa cum am spus, poate veni astazi, poate veni miine sau poate veni viceministrul. Problema este ca nu putem confunda audierile in plenul Parlamentului cu Ora Guvernului, doamna vicepresedinte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine, audierile.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Sint lucruri diferite. Noi am cerut si cred ca este cazul sa fie poate chiar o sedinta speciala.

 

Doamna  Maria Postoico:

De audiere. Bine.

 

Domnul Oleg Serebrian:

De audieri.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Da. Supun votului, fiindca, intr-adevar, audierile trebuie sa fie pregatite si in acest caz. Cine este pentru a invita astazi sau miine pentru audieri la tema sesizata de catre domnul Serebrian, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 23.

 

Doamna  Maria Postoico:

33 de voturi. Nu a intrunit numarul necesar pentru a fi inclus in ordinea de zi.

Microfonul nr.3.      

 

Domnul Ivan Calin:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu am cam intirziat, m-ati ignorat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Imi cer iertare.

 

Domnul Ivan Calin:

Eu nu am inteles totusi cu invitatii echipei acestea Procurorul General, ea e votata de Parlament ca sa fie aceasta echipa invitata?

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu este votata, este trimisa pentru Ora Guvernului. In acest caz, daca Procurorul General va primi, noi sa remitem pentru a fi invitat si atunci se va hotari. Pentru astazi nu se invita.

 

Domnul Ivan Calin:

Deci Procurorul General ia decizia sau totusi Parlamentul ia decizia?

 

Doamna  Maria Postoico:

De fapt, noi trebuie sa il votam pe Procurorul General.

 

Domnul Ivan Calin:

Trebuie sa fie pus la vot.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine, bine, punem la vot.

Da, microfonul nr. 5.

 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu am facut saptamina trecuta o interpelare, prin care am cerut ca, peste o saptamina, sa vina Procurorul General in problema legata de dosarul intentat lui Constantin Tanase. Deci, pina la urma, daca se va respecta Regulamentul, el va veni. Si atunci, sa zicem, daca dumneavoastra chiar votati, il putem intreba, in paralel, si de problema aceasta. Dar in privinta directorului SIS-ului eu am spus ca oricum sta, sa mai stea pina la sfirsit. Daca dumneavoastra nu vreti sa-l audiati, acesta este dreptul dumneavoastra ca si dreptul meu de a propune acest lucru.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, este clar. Deci, cine este pentru a fi inclus in ordinea de zi propunerea doamnei Pavlicenco, va rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Va rog, votati inca o data.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 20.

 

Doamna  Maria Postoico:

28 de voturi. Nu a intrunit numarul necesar pentru a fi inclus in ordinea de zi.

Referitor la propunerile inaintate la patenta. Deci domnul Diacov a atentionat ca ar fi binevenit, ca dupa ce va finisa activitatea grupul de lucru care a fost creat in frunte cu Presedintele Parlamentului, totodata, sa fie examinate si introduse in ordinea de zi  toate acele proiecte care au fost inaintate.

Probabil, astazi nu avem nici o informatie referitor la finisarea activitatii acestui grup. Si cred ca ar fi binevenit ca la Biroul permanent sa fie discutata aceasta propunere, pentru a include in ordinea de zi. Mai mult decit atit, presedintele Comisiei ne-a sesizat ca nu sint pregatite materialele raportului pentru a fi incluse in ordinea de zi pentru  astazi si miine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Eu am propus ca propunerea mea sa fie pusa la vot: Legea nr.414 din 7 februarie 2008.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar. Eu urma sa fac aceasta. Deci cine este pentru includerea in ordinea de zi a intrebarii cu privire la patente, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Doamna  Maria Postoico:

Este nr.4183, domnul Diacov a marcat inca doua initiative, al caror numar nu a fost mentionat. Da, si nr.414 imi pare ca... Da, toate cele care sint. Noi nu putem sa examinam un proiect, dar celelalte, sint toate acele proiecte. Da, cine este pentru a fi incluse in ordinea de zi de astazi si de miine, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 20.   

 

Doamna  Maria Postoico:

28 de voturi. N-a intrunit numarul necesar.

Urmeaza sa fie discutat in cadrul Biroului, pentru a ne determina cind va fi introdus in ordinea de zi. Parca e tot. Daca ceva mai este... deci e tot. Deci supun... suplimentul este inaintat pentru a include in ordinea de zi si, totodata, trei proiecte au fost propuse pentru a fi excluse din ordinea de zi: nr.1603, 4561, 4250. Cine este de acord cu aceste modificari, rog sa voteze ordinea de zi pentru astazi. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1719 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Curtea Constitutionala, Legea cu privire la statutul judecatorului).

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
                                                                permanent al Guvernului in Parlament:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra, al carui continut presupun ca il cunosc toti deputatii, a fost inaintat de catre Guvern in scopul racordarii legislatiei Republicii Moldova la practicile europene. Dupa cum a fost mentionat si in expertiza, nici o tara europeana, la care noi racordam legislatia, nu cunoaste un asemenea institut de inviolabilitate a judecatorilor.

In masura in care Republica Moldova a preluat mecanismele europene cu privire la independenta judecatorilor, este absolut necesar ca in legislatia Republicii Moldova si regulile cu privire la raspunderea judecatorilor sa corespunda  standardelor europene. In caz contrar, noi ne vom afla in situatia in care regulile cu privire la independenta sint europene, iar regulile cu privire la raspundere, sau unii ar putea spune cu privire la lipsa raspunderii, sint nationale.

In al doilea rind, as vrea sa atrag atentia ca insistenta asupra existentei unui mecanism special de raspundere a judecatorilor manifesta o grava neincredere in sistemul judecatoresc. Conform legislatiei nationale, orice actiuni indreptate la limitarea drepturilor si libertatilor unei persoane, cum ar fi eliberarea mandatului de arest, perchezitia, aducerea silita, poate sa fie facut doar cu autorizatia judecatorilor de instructie.

In masura in care noi afirmam ca pentru protectia judecatorilor este necesar un mecanism suplimentar decit mecanismul stabilit pentru toti cetatenii, prin aceasta noi demonstram ca nu avem incredere in sistemul judecatoresc si nu avem incredere in capacitatea acestuia de a asigura protectia tuturor cetatenilor. In acest caz, cred ca cetatenii ar putea sa ne intrebe de ce pentru unele categorii de persoane, in masura in care noi nu putem institui un mecanism de protectie a lor, stabilim mecanisme speciale de protectie.

In al treilea rind, abilitarea Consiliului Superior al Magistraturii cu competenta de a se pronunta daca materialele unui dosar sint in stricta conformitate cu legea si ar putea urma procedura stabilita de legislatia procesuala penala este improprie, deoarece constituie o abilitare a unui organ nejurisdictional, cu competente jurisdictionale. Reiesind din acestea si din alte argumente pe care nu as vrea sa le reproduc aici, Guvernul a decis sa vina cu acest proiect. As vrea sa atrag atentia  ca este trist ca in Republica Moldova se accepta unele argumente din opiniile expertilor straini care spun ca da, societatile democratice nu cunosc asemenea mecanisme de protectie, dar voi in Republica Moldova aveti nevoie de un mecanism suplimentar.

Eu as vrea ca noi sa nu acceptam o opinie atit de lejera a persoanelor care nu cunosc situatia reala din Republica Moldova si sa acceptam ca noi sintem la un nivel de dezvoltare, care nu ne permite sa preluam mecanismele europene, care guverneaza o tara. Rugam sustinerea proiectului pentru prima lectura, cu mentiunea ca in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au venit cu unele propuneri, care prevad schimbarea conceptuala a proiectului.

Desigur, Guvernul considera ca, intr-un final, Republica Moldova o sa racordeze legislatia la standardele europene. Si acest mecanism va disparea. Dar in masura in care in Parlament se considera ca   este nevoie de o etapa suplimentara, in care judecatorii sa fie protejati de sistemul judecatoresc in mod special, diferit fata de alti cetateni, aceasta decizie apartine Parlamentului.

Multumim. 

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari?

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule raportor,

Am urmatoarea intrebare. Cunoasteti, probabil, faptul ca, in momentul admiterii Republicii Moldova in Consiliul Europei, aceasta admitere a fost conditionata de citeva amendamente. Patru, daca nu ma insel.

Unul dintre ele inca nu a fost onorat, el se refera la statutul Procuraturii Generale din Republica Moldova, care nu corespunde normelor si standardelor europene. Si, in legatura cu aceasta, daca institutia pe care o reprezentanti, de fapt, doua – Ministerul Justitiei si concomitent Guvernul, se gindesc sa vina la un moment dat si cu o viziune a Executivului Republicii Moldova asupra modului in care trebuie reformata, daca credeti ca trebuie, Procuratura Generala, astfel incit sa coincida sau sa corespunda normelor si standardelor europene.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, desigur ca in prezent se lucreaza asupra acestei probleme. Exista, dupa cum presupun ca cunoasteti deja, si proiecte de legi, elaborate de catre Procuratura Generala. Dar, in contextul intrebarii de astazi eu as vrea sa atrag atentia, ca nu exista reguli care ar putea sugera ca sistemul Procuraturii din Republica Moldova nu corespunde standardelor europene, astfel incit s-ar justifica un mecanism special.

Procurorul General astazi este numit de catre Parlament si, indiferent de reformele pe care noi o sa le facem, un mecanism mai puternic de independenta a Procurorului n-o sa poata sa fie. In masura in care dosarul penal impotriva judecatorilor si, conform proiectului nostru, se presupune sa fie intentat de catre Procurorul General, noi nu vom fi in prezenta incoerentelor din legislatia cu privire la Procuratura, care nu asigura o independenta interioara a procurorilor in interiorul sistemului.

Deci, din punct de vedere al standardelor europene, desemnarea Procurorului General de catre Parlamentul Republicii Moldova, in principiu, nu poate fi considerat un sistem contrar principiilor democratice europene.

Multumim.

 

Domnul Iurie Rosca:

O intrebare de precizare, daca imi permite doamna Presedinte al sedintei. Din raspunsul sofisticat pe care l-ati dat ar reiesi ca prevederile constitutionale si prevederile Legii cu privire la Procuratura Generala, care sint in vigoare la ora actuala, nu lezeaza sub nici... sau nu arata faptul ca Procuratura trebuie reformata. Si, in legatura cu aceasta, dati-mi, va rog, vreun exemplu, vreo analogie unde Procurorul General este numit in acelasi mod de Parlamentul statului, la propunerea exclusiva a Presedintelui Parlamentului.

Intre paranteze, fie spus, eu tin minte ca aceasta idee geniala i-a venit in cap lui Petru Lucinschi in 1994, iar Mihai Petrache, fiind seful Directiei juridice, a introdus aceasta norma, special pentru Petru Licinschi, in Constitutia Republicii Moldova si in Legea cu privire la Procuratura. Pentru informarea deputatilor mai noi.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, nu, eu presupun ca din raspunsul meu nu s-ar putea ajunge la concluzia ca Procuratura nu poate fi reformata, eu m-am referit la desemnarea Procurorului General. Intr-adevar, este o practica improprie numirea Procurorului de catre Parlamentul Republicii Moldova. Dar, in acelasi timp, exista o practica foarte raspindita de desemnare a Procurorului de catre ministrul justitiei, ceea ce nu cred ca poate fi considerat un exemplu de o independenta mai mare a Procurorului.

Deci, in principiu, noi trebuie sa intelegem ca exista foarte multe practici. Spre exemplu, chiar si judecatorii in Germania sint numiti de ministrul justitiei, aceasta nu inseamna ca ei nu sint independenti.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu consider ca aceasta lege poate servi ca un inceput bun de egalare, intr-adevar, in drepturi a tuturor cetatenilor Republicii Moldova si nu trebuie sa ne limitam doar la acest proiect de lege. Adica, trebuie sa urmeze egalarea in drepturi, daca este vorba in acest caz de judecatori, trebuie sa urmeze si organele executive, daca vreti si deputatii in Parlament. Atunci cred ca sensul este destul de bun si corect gindit.

Si, in acest context, am doua intrebari, domnule Esanu. La articolul 2 punctul 5) si 6) sint prevazute doua fraze, figureaza doua fraze, la sfirsitul lor e scris asa: “sau dupa caz a Parlamentului”, este vorba despre informare. Ce se are in vedere “sau dupa caz”? Adica poate fi informat Parlamentul sau nu poate fi informat, ceilalti obligatoriu sint informati, dar Parlamentul nu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, daca imi permiteti, unii dintre judecatori, marea majoritate, sint numiti de catre Presedinte. Si, in acest caz, va fi informat Presedintele, dar judecatorii Curtii Suprem de Justitie sint numiti de catre Parlament si deci sintagma “se informeaza Presedintele, iar dupa caz Parlamentul”, se refera la organul care numeste judecatorul.

Deci conceptul acestor articole se bazeaza pe faptul ca va fi notificat in toate cazurile Consiliul Superior al Magistraturii si, dupa caz, organul care a desemnat judecatorul.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu cred ca pentru lectura a doua numaidecit trebuie sa fie nominalizat corect, pentru ca din ceea ce e scris aici “sau dupa caz” reiese ca se doreste sau nu se doreste.

Si a doua intrebare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, deci din punct de vedere juridic sint foarte multe legi. Aici mai putea sa fie sintagma “mutatis mutandis”, care este o fraza ce inseamna exact acelasi lucru: se aplica tinind cont de circumstantele cazului. Juristii nu cred ca o sa gaseasca o problema, dar daca considera ca trebuie amendat textul, desigur, poate fi redactat pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Braga:

Si a doua intrebare. Nu gasiti de cuviinta ca, odata ce Procurorul General poate sa deschida dosar penal pe judecatorul Curtii Constitutionale, pe oricare judecator in genere, in contextul legii date, nu gasiti de cuviinta ca, avind in vedere practica din Republica Moldova, cind se deschid dosare, dupa aceea nu mai sint vinovati, se inchid dosarele, vinovatii nu se gasesc. Eu vorbesc de Procuratura in acest caz, deci nu gasiti de cuviinta ca in cazul nostru este cazul ca Procurorul General sau oricare deschide dosarul penal sa fie, sa poarte responsabilitate in acest caz, pentru ca este vorba de puterea suprema in stat si in acest caz pot fi simulari de orice natura.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci cu privire la aspectul foarte mult discutat, referitor la faptul ca o sa se intenteze un dosar si, ulterior, o sa fie clasat, este o problema generala. Dosarul poate fi tentat cu acelasi succes si impotriva mea, si impotriva Primului-ministru si, ulterior, sa fie clasat pentru lipsa componentei de infractiune. Aceasta nu inseamna ca pentru toti cetatenii Republicii Moldova trebuie sa instituim mecanisme suplimentare de protectie.

Trebuie sa asiguram constituirea unei justitii eficiente, care sa fie capabila sa protejeze drepturile tuturor cetatenilor, dar nu sa cream mecanisme speciale pentru anumite caste de persoane.

In ceea ce priveste raspunderea Procurorului General pentru pornirea unui dosar, exista in prezent si o sa fie revazute mecanismele de raspundere a Procurorului care a intentat fara temeiuri legale un dosar.

Dar eu am facut o afirmatie, care nu a placut la foarte multa...

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Esanu,

Eu am pus o intrebare concreta, dumneavoastra v-ati dus cu totul pe alta vale. Eu am intrebat de Procurorul General sau acel care intenteaza dosar, sa poarte responsabilitate in cazul in care dosarul este clasat si basta. Mai mult eu nu intreb nimic.

Dumneavoastra v-ati dus in alta parte.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In drept, cu parere de rau, nu exista alb si negru, nu exista. Deci, in masura in care nu exista argumente, nu o sa poata fi perceput un raspuns. Desigur, Procurorul General trebuie sa raspunda, dar este fals sa afirmam ca orice persoana, pentru pornirea oricarui dosar care, ulterior, a fost clasat, trebuie sa fie sanctionata. Cum nu poate fi sanctionat orice judecator pentru adoptarea unei hotariri care ulterior a fost anulata.

Orice persoana care activeaza in organele de drept are libertatea de a interpreta faptele, de a intreprinde anumite actiuni, raspunderea lui poate survine numai in cazul in care in conditiile legii s-a constatat ca a comis fie o abatere disciplinara, fie o contraventie administrativa, fie o infractiune. Deci nu trebuie sa ne mire cazul ca o sa fie un dosar pornit si, ulterior, clasat si nimeni nu trebuie sa raspunda pentru aceasta, daca in actiunile unei persoane respective nu se intrunesc semnele raspunderii respective.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc de raspuns.

Dar dumneavoastra trebuie sa aveti in vedere ca este vorba de momentul politic in acest caz, eu aceasta am in vedere. Si momentul politic nu poate fi egalat cu cel general.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Esanu,

Nici nu stiu, sa adresez intrebarile sau nu, dar totusi incerc. Primul lucru care vreau sa-l fac ca si precizare, va rog foarte mult nu cereti deputatilor sa cunoasca la fel de bine teoria dreptului ca si dumneavoastra. Nu faceti afirmatii ca sint persoane care nu cunosc realitatile, sa nu va faceti iluzii, sint multe persoane care cunosc realitatile in Republica Moldova si in domeniul dreptului, si cum functioneaza justitia.

Acum in continuare la intrebarea adresata de catre domnul Rosca, nu este o intrebare simpla, cum ati incercat s-o prezentati dumneavoastra. Daca este sa vorbim de reformarea Procuraturii, stimate domnule Esanu, discutiile noastre in Parlament au fost in permanenta pe marginea stabilitatii functiei Procurorului. Aici este problema.

Daca dumneavoastra folositi ca si argument faptul ca Procurorul General este ales de Parlament, atunci, intr-adevar, trebuie sa revenim la norma care este procedura de alegere si atunci trebuie sa spunem foarte clar: Procurorul General in Republica Moldova poate fi ales numai de catre majoritatea parlamentara, punct. Ceea ce presupune, stimate domnule Esanu, si la demisie.

Vizavi, poftim, nu, ce trebuie sa fie, eu vreau sa fac constatarile de rigoare. La ora actuala si in cazul demisiei exista aceeasi procedura, ceea ce presupune foarte clar ca Procurorul General, pe care vreti sa il prezentati fiind unul foarte independent in actiuni, este, in modul cel mai direct, dependent de putere.

Acum, stimate domnule viceministru, cind vorbiti de reforme si de norme europene, sa vorbim atunci in complex. Eu nu as discuta momentul in care Procuratura, cu adevarat, ar fi fost reformata, de ce nu vorbim despre faptul ca statutul de magistrat al Procurorului i-ar oferi o garantie mai mare in cadrul exercitarii atributiilor functionale. Ca idee in momentul in care noi venim cu abordare complexa, prin care restructuram Procuratura, ne asiguram noi, ne asiguram ca aceasta institutie cu adevarat este nepartinitoare si atunci dam in sarcina lor si-i abilitam cu posibilitatea de a interveni in modul pe care il propuneti dumneavoastra.

Fiindca, de fapt, sa spunem sincer, ce urmeaza dupa virgula cu informarea ulterioara a Consiliului Superior al Magistraturii, Parlamentul s.a.m.d., vreau sa va spun ca este un lucru care nu reprezinta nici o valoare juridica. Insusi faptul ca Procurorul General, fie el chiar si General, are dreptul sa intenteze dosar penal impotriva judecatorului, vreau sa va spun caci s-a vorbit aici de casta. V-as ruga sa nu folositi aceasta afirmatie, ca noi nu vorbim de judecatori, noi vorbim de sistemul judecator si, daca nu cunoasteti, este vorba de cea de a treia putere in stat, da? Si atunci nu stiu daca o putere in stat poate fi denumita ca fiind casta sau asa, sau nu stiu cum puteti sa va mai permiteti.

In continuare. Spuneti, va rog frumos, facem abstractie de la multe cele prezente, articolul 16, Curtea Constitutionala, alineatul (5) de la data trimiterii in judecata judecatorul Curtii Constitutionale este suspendat de drept din functie. Spuneti-mi, va rog frumos, cine va face aceasta suspendare? Cine va decide suspendarea judecatorului Curtii Constitutionale?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci vreau sa va asigur ca cunosc faptul ca justitia este cea de a treia putere in stat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu trebuie sa...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu stiu daca eu mi-am permis s-o numesc casta, chiar am sa solicit stenograma, sa vad daca am folosit aceasta notiune, dar in privinta intrebarii nemijlocite textul este foarte clar, se suspenda de drept.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cine suspenda?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar suspendarea de drept inseamna ca nimeni nu suspenda, deci faptul remiterii dosarului in judecata este un fapt, aceasta e diferenta dintre suspendarea de catre un organ si suspendarea de drept. Deci textul legii, inseamna noi putem sa nu fim de acord cu solutia...

 

Domnul Vladimir Filat:

Aici, da, eu sint de acord.

Domnule viceministru,

Eu am inteles aici si ajungem ca in momentul intentarii dosarului s.a.m.d. judecatorul este suspendat. De ce nu mergeti pe filiera ca suspendarea o face Parlamentul in baza... Parlamentul alege judecatorii, da? Ii voteaza.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ai Curtii, nu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ai Curtii Constitutionale.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, doi sint numiti de...

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Acei 2 care sint votati de catre Parlament, pai, prin suspendare, eu vreau sa va spun, in sensul acesta, se apropie si alegerile, trebuie sa... si in prisma respectiva. Foarte simplu, un dosar penal este instrumentat, l-am suspendat si spuneti-mi, va rog frumos, in perioada de suspendare, care va fi decizia unui judecator?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci eu, desigur, ca pot raspunde la intrebare si putem continua discutia, dar domnul Turcan o sa citeasca raportul Comisiei din care se exclud regulile cu privire la aceste reguli. Si nu stiu daca are sens acum...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, noi cu domnul Turcan o sa vorbim. Eu vorbesc vizavi de initiativa prezentata de catre Guvern, domnule Esanu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Aceasta si spun. Daca dumneavoastra insistati, eu raspund la intrebari.

 

Domnul Vladimir Filat:

Insistam.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da aceea, o sa fie o discutie profesionala, nelegata de soarta viitoare a textului. Comisia o sa propuna si Parlamentul o sa voteze in prima lectura excluderea acestui text. Daca dumneavoastra doriti, eu raspund la intrebare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Esanu,

Astazi, s-a facut referinta la Legea privind cetatenia, va aduceti aminte dumneavoastra cit de aprig aparati la tribuna centrala proiectul respectiv de lege, facind trimitere la normele internationale s.a.m.d. Si eu vreau sa va spun ca dumneavoastra vorbiti despre profesionalism, da, pai daca eu, spre exemplu, faceam asemenea greseala, ieseam si-mi ceream scuze fata de colegii care au fost dusi pe alocuri in eroare de prezentarile dumneavoastra.

Uitati-va la argumentarea Presedintelui tarii, fiindca aici, in aceasta tara, numai el daca are o pozitie, se accepta, este exact aceeasi argumentare pe care am prezentat-o noi de la microfoanele nr.4 si  5 s.a.m.d. si de la tribuna centrala. Eu va rog foarte frumos sa nu speculam in continuare cu normele europene s.a.m.d., sa ajungem iarasi in discutii sa ne certam intre noi si sa avem o decizie a Curti Constitutionale sau o decizie a altei institutii ierarhic superioare, am in vedere europeana.

Sa nu ne grabim, sa nu ne infierbintam si sa demonstram, sa remitem, doamna Presedinte, este si propunere, sa remitem aceste doua proiecte de legi care... in Comisie sa mai lucram si sa venim cu o pozitie comuna si, de ce nu, in paralel cu legea care tine de reforma Procuraturii.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cit priveste proiectul de Lege cu privire la cetatenie, eu, chiar si dupa ce am facut prezentarea in Parlament am solicitat informatii suplimentare, inclusiv comentariu la pactul ONU cu privire la drepturile civile si politice. Problema nu este atit de simpla. Eu nu am citit argumentarile Presedintelui, dar in toate actele internationale la care facem noi trimitere se refera la egalitatea in drepturi civile si economice.

Daca cineva are nevoie de demisia mea ea este ... semnata pentru oricine in orice moment. Si vreau sa va afirm cu toata responsabilitatea ca nu pretind ca am dreptate in 100% de cazuri, dar nu accept ca, in masura in care cineva face o afirmatie si nu vine cu o analiza foarte detaliata a comentariilor la conventiile internationale, la trimitere la o hotarire a Curtii Europene problema ramine inca discutabila.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar, domnule ministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la limita in care pot fi puse interdictii pentru persoane cu dubla cetatenie.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Doamna Presedinte,

Multumesc.

Eu am cerut acum sa intervin pentru ca e in legatura cu aceea ce au discutat domnul Filat si domnul raportor. Insa inainte de a pune intrebarea, am o rugaminte insistenta, nu o fac pentru prima data si nu doar eu.

Domnule viceministru,

Va rog sa va stapiniti emotiile si spiritul didacticist. Dumneavoastra va aflati in Parlamentul Republicii Moldova, vorbiti cu decenta si cu retinere cu deputatii care nu sint egalii dumneavoastra. Asta-i una.

Nu puteti sa va stapiniti nervii, n-aveti decit sa va dati demisia. Nu sintem egalii dumneavoastra, lasati-ne pe noi sa ne certam intre noi, sa discutam cit de aprins dorim noi. Dumneavoastra, va rog frumos, argumentati-va concis si exact pozitia, fara a ne tine lectii.

Cit priveste procedura de suspendare a judecatorilor Curtii Constitutionale, eu vreau sa va atrag atentia ca insusi termenul de “suspendare” este aberant in acest caz, pentru ca avem articolul 137 din Constitutie, care spune, se numeste “Independenta” si se refera la membrii Curtii. Judecatorii Curtii Constitutionale sint inamovibili pe durata mandatului, independenti si se supun numai Constitutiei.

Un alt articol prevede clar ca acesti judecatori sint inamovibili, nu pot fi partial inamovibili sau partial independenti. Numai o condamnare penala definitiva te-ar putea lipsi de mandatul de membru al Curtii Constitutionale, exact ca si in cazul mandatului de deputat.

Prin urmare, suspendarea nu poate sa aiba loc nici in cazul judecatorilor din organele de justitie, nici in cazul judecatorilor Curtii Constitutionale si nici in cazul deputatilor Parlamentului, daca nu mergem pe varianta Bielorusa si daca recunoastem normele europene. Ca am citit si noi vreo doua carti, domnul viceministru, nu numai dumneavoastra, inclusiv avind ceva experienta si putem face comparatie, exercitii de comparatie cu modelele democratice din alte tari, inclusiv aflate in tranzitie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Nicolae Esanu (nu vorbeste la microfon):

Deci, trebuie sa raspund?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, aveti...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Ati facut trimitere la expertiza europeana a acestui proiect. Exista doua expertize comandate de Comisia Europeana si Consiliul Europei. Pentru ca foarte putini deputati au aceste expertize, ele nu au fost difuzate impreuna cu toate materialele, presa cu atit mai mult nu dispune de aceste texte, pentru stenograma si pentru a formula in concluzie intrebarea pe care vreau sa v-o adresez, imi permit sa citez doar din capitolul “Concluzii” al celor doua expertize.

Deci expertul Daimarliiv din Estonia, in concluzie, spune, expertul nu este sigur ca amendamentele legislative propuse de dumneavoastra sint intr-adevar necesare si iau in consideratie diferitele aspecte ale motivelor ce stau la baza redactiei actuale a legislatiei si normelor ce garanteaza independenta judecatorilor.

Pe termen scurt nu trebuie ignorata etapa de tranzitie a societatii si echilibrul fragil al puterilor in noile democratii, iar o atentie sporita urmeaza a fi acordata si masuri adecvate intreprinse pentru a evita incalcarea independentei judecatoresti sau prejudicierea cetatenilor de a avea o justitie independenta.

Celalalt expert, care este Secretar General al Asociatiei Internationale a Judecatorilor, domnul Giacomo Oberto, in capitolul “Concluzii”, dincolo de partea narativa, tehnica si descriptiva in care se dezghioaca initiativa dumneavoastra spune: in concluzie, dupa cum am incercat sa explic in expertizele mele anterioare privind legislatia din Moldova, aceasta tara inca trebuie sa intreprinda eforturi majore, pentru a exclude orice influenta posibila asupra judecatorilor, incepind cu numirea in functie si pina la chestiunile ce tin de cariera, transfer, promovare, eliberare din functie, raspundere disciplinara.

De aceea, este foarte regretabil, spune expertiza europeana, si va ramine ca o umbra foarte intunecoasa, ce va plana peste eventualele modificari pozitive din legislatia Moldovei, faptul ca singura propunere majora de modificare a normelor la nivel constitutional din ultimele luni este orientata spre reducerea protectiei judecatorilor, in loc sa se consolideze garantiile independentei acestora. Modificarile propuse ar fi acceptabile numai in cadrul unei reforme mult mai comprehensive, care ar putea, in final, sa excluda orice rol jucat de puterea executiva sau legislativa, bineinteles, si orice rol al Presedintelui Republicii la numirea in functie, cariera etc. a judecatorilor, cu infiintarea unui consiliu care sa fie singurul organ in drept sa aprobe hotariri, anume hotariri, nu doar propuneri in chestiunile sus-numite.

Numai dupa ce toate aceste conditii vor fi, in sfirsit, asigurate in Moldova, judecatorii moldoveni vor putea fi pusi pe picior de egalitate cu colegii lor din Europa si in ceea ce priveste chestiunea imunitatii. Urmeaza semnatura.

Dumneavoastra, in prezentarea pe care ati facut-o, evitind sa ne aduceti la cunostinta exact concluziile expertilor Comisiei Europene si ale Consiliului Europei ati spus ca ati tinut cont de aceste concluzii. Eu vi le-am citit integral. In ce masura ati tinut cont? Si de ce nu ati tinut cont  in elaborarea proiectului pe care ni-l prezentati? Pentru ca, de fapt, constatam ca aceste expertize invalideaza si lipsesc de orice motivatie, oportunitate si substanta initiativa dumneavoastra. Expertizele sint negative si acei doi experti sint unanimi in punctul lor de vedere negativ fata de initiativa Guvernului pe care il reprezentati.

Multumesc.

 

 

 

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, tot ce ati citat dumneavoastra, eu, de fapt, am spus in urmatoarea fraza: “Nu exista o practica similara in Europa.” Aceasta am afirmat si eu. Dar, tinind cont de situatia din Republica Moldova, nu se recomanda acest amendament. Toata fraza respectiva poate fi redusa la aceasta idee. Si eu aceasta am declarat.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Deci dumneavoastra nu ne recomandati sa votam initiativa pentru care pledati.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu, eu am incercat sa vin cu urmatorul argument. Republica Moldova, la capitolul “Mecanism de independenta al justitiei”, are prevederi care sint mult superioare standardelor mediu in tarile europene. Chiar acum am mai facut o data afirmatia: in Germania, care are o justitie independenta, numeste judecatorii in functie ministrul justitiei.

Consiliul Superior al Republicii Moldova astazi, din punct de vedere legal, are votul decisiv in numirea oricarui judecator. Da, numirea, in final, formal apartine Presedintelui Republicii Moldova sau in cazul judecatorilor Curtii Supreme – Parlamentului. Nu exista standarde si recomandari europene care ar exclude participarea Sefului statului la numirea judecatorului. Se cere un singur lucru: acel care numeste sa nu aiba putere discretionara, sa respinga propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta este cerinta. Problema respectiva s-a dezbatut in cadrul Comisiei de la Venetia.

Daca este necesar, putem ridica stenograma, absoluta majoritate a membrilor Comisiei de la Venetia s-au pronuntat pentru aceea ca nu este obligatoriu ca Presedintele Tarii sa fie lipsit de atributia de semnare a decretului de numire, argumentind ca aceasta da o credibilitate superioara justitiei.

Se cere un singur lucru, ca in competenta Consiliului Superior al Magistraturii sa fie trecuta adoptarea decisiva a deciziei, ceea ce este in legislatia noastra. Presedintele nu are dreptul sa respinga candidatura propusa a doua oara. Eventual, se poate de presupus ca Presedintele va abuza de prevederile legale. Dar aceasta noi o putem constata numai in practica. Astazi nu exista cazuri in care Consiliul Superior al Magistraturii ar fi propus a doua oara o candidatura Presedintelui si acesta ar fi respins-o.

Deci, in masura in care noi vorbim despre faptul ca amendamentele respective vor fi posibile cind vor exista garantii pentru independenta justitiei, eu imi permit sa afirm, desi o sa fie contestata, poate, profesionalismul meu, ca astazi, din punct de vedere legal, judecatorii in Republica Moldova au toate mecanismele care le permit sa fie independenti. Daca nu exista aceasta independenta, aceasta se datoreaza faptului ca judecatorii nu folosesc mecanismele pe care legea le-a pus la dispozitia lor.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

E tot domnule Cubreacov, da?

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Eu vroiam doar sa fac o precizare in legatura cu raspunsul dumneavoastra, nu este o intrebare propriu-zisa. Vad ca dumneavoastra oricum nu ati rezista ispitei de a divaga si de a va eschiva de la raspuns. Intrebarea mea era foarte clara si raspunsul ar fi trebuit sa fie destul de succint. Intrebarea a fost cuprinzatoare, pentru ca am citat, am fost nevoit sa citez din cele doua expertize. Dar vreau sa va amintesc, domnule raportor, ca dumneavoastra, de fapt, dezinformati Parlamentul cind spuneti ca nu exista nicaieri in Europa asa ceva.

Chiar in expertiza venita de la Comisia Europeana se spune: “imunitatea sau inviolabilitatea judecatorilor este o trasatura pe care o putem regasi in aproape toate statele est-europene. Si nu este deloc intimplator ca un astfel de principiu caracterizeaza si atit de multe democratii tinere, in care principiul independentei judiciare nu este inca bine stabilit si unde toate deciziile importante privitor la viata judiciara, precum este selectarea, nu sint luate printr-o hotarire finala si obligatorie a unui organ independent etc., etc. Deci exista o practica bogata, dumneavoastra nu faceti decit sa dezinformati Parlamentul, cum ca asemenea cazuri nu  ar exista.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, as vrea sa informez Parlamentul ca nu l-am dezinformat, am spus: “Nu exista o asemenea practica in tarile democratice la care noi vrem sa racordam legislatia.” Eu nu am negat si pot afirma si eu inca o data ca acesta este un institut cunoscut in tarile est-europene. Noi trebuie sa raspundem la intrebarea: vrem sa racordam legislatia noastra la practica tarilor democratice europene sau la practicile est-europene?

 

Domnul  Iurie Rosca: 

Domnule viceministru,

Putin mai incetisor, putin mai linistit.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Este modalitatea mea de a vorbi.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Poate sa deconectam microfonul si vorbiti fara microfon, ca, oricum, ne asurziti.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu este nici o problema.

 

Doamna  Maria Postoico:

Raspunsul este clar.

Domnul Rosca.

Domnul  Iurie Rosca:

Am o intrebare, ca tot ne       trimiteti de vreo sapte ori ati facut trimitere la felul de numire a procurorilor in tarile europene. Sint perfect de acord cu dumneavoastra ca, de pilda, in Germania, ca si, de pilda, in alte tari la care ne putem raporta mai usor, Estonia si Letonia, Procurorul General este numit de catre ministrul justitiei. Spuneti, va rog, mie si celor prezenti si cum este destituit? Si care este stabilitatea in functie a Procurorului General in aceste tari, republici parlamentare, unde procurorii generali sint numiti de catre ministrii de justitie? Care este raspunsul dumneavoastra?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu nu pot sa pretind ca cunosc foarte bine practica numirii si destituirii procurorilor in toate tarile europene. Eu am venit doar cu un argument, ca practica de numire a judecatorilor, precum si practica de demitere a acestora este foarte variata. Nu am contestat si nu contest nici acum ca sint necesare amendamente in legislatia Republicii Moldova cu privire la Procuratura. Inclusiv este necesar de revazut regulile cu privire la numirea si demiterea procurorilor.

Am spus doar ca aceasta problema – problema numirii si demiterii procurorilor in Republica Moldova nu are o legatura directa cu problema pe care o discutam noi astazi. Intr-un context mai larg, desigur, problema poate fi pusa in discutie, dar argumentul nostru a fost ca, in masura in care nu functioneaza un mecanism pentru toti cetatenii Republicii Moldova, nu este justificat ca pentru anumite categorii de populatie noi sa includem mecanisme suplimentare.

Trebuie sa schimbam ceea ce functioneaza prost. Desigur, este o problema care urmeaza sa fie solutionata, inclusiv  problema constituirii eventuale a Consiliului Superior al Magistraturii bicameral. O camera pentru judecatori si una pentru procurori. Sau constituirea unui consiliu al procurorilor.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine. E clar.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Dar aceasta este o problema care nu tine nemijlocit de acest proiect de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Plesca: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Daca mai stateam vreo doua minute, de acum imi sarea tandara, de acum nu mai pot rabda atitea raspunsuri incompetente.

Domnule Esanu,

Dumneavoastra ati pregatit aceasta nota informativa?

 

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nota informativa este pregatita, ca si la oricare alt proiect de lege, de executorii din Ministerul Justitiei si este semnata de catre mine.

 

Domnul  Ion Plesca:

Dumneavoastra ati citit nota informativa?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Poftim?

 

Domnul  Ion Plesca:

Ati citit-o?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Desigur, am citit-o.

 

Domnul  Ion Plesca:

De ce induceti deputatii in eroare si opinia publica? De ce nu faceti trimitere la recomandarile acelor doi experti, asa cum a mentionat si domnul Cubreacov, si cum este scris in continuare: “Aceste restrictii, in statele in tranzitie exista si garantiile respective, sint necesare”. De ce nu ati spus aceasta?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Mie mi se pare, putem ridica stenograma, eu chiar in prezentare, inainte de intrebari, am mentionat: “Exista, in opinia expertilor, ca pentru statele in tranzitie este necesar un mecanism suplimentar de protectie.” Si am spus ca pentru mine ofensator ca noi sintem catalogati drept tari care au regimuri...

 

Domnul  Ion Plesca:

Spuneti.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

...care nu permit sa se autoguverneze conform standardelor europene. Am spus ca, in masura in care noi preluam intr-un anumit domeniu un mecanism european, trebuie sa luam mecanismul in ansamblu. La acest capitol, la noi ce s-a intimplat? Regulile de independenta noi le-am racordat la standardele europene, dar regulile de raspundere nu le-am racordat si vrem in continuare sa activam in situatia in care regulile de independenta sint europene, dar raspunderea – neeuropeana. Dorim sa continuam asa, nu este nici o problema.

Noi am considerat ca, in masura in care am venit anterior cu reguli de independenta, este necesar sa venim ulterior si cu reguli care se refera la raspundere. Noua ni se pare o pozitie foarte logica si coerenta. Desigur, pot exista si alte opinii.

 

 

Domnul  Ion Plesca:

Bine, bine. Si a doua intrebare. Odata ce a mers vorba si despre reforma in organele Procuraturii, domnule Esanu, conform legislatiei noastre in vigoare, cine poate porni proces penal in privinta Procurorului General? Si procedura de pornire a acestui proces penal.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

De procurorii din Procuratura.

 

Domnul  Ion Plesca:

De procurorii inferiori, da? Impotriva Procurorului General.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Orice reforma am face noi, dosar penal impotriva procurorilor si a Procurorului General o sa fie pornit de procurori. Noi nu putem inventa un supraprocuror care sa porneasca dosar impotriva Procurorului General, pentru ca atunci va trebui un supra-supraprocuror sa porneasca impotriva aceluia. Desigur, pot exista probleme, dar noi nu putem inventa mecanisme moldovenesti.

Multumesc.

 

Domnul  Ion Plesca:

Si am o intrebare catre Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Dumnealui participa la sedinta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Plesca.

 

Domnul  Ion Plesca:

Eu va rog frumos, ultima intrebare in locul domnului Untila.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dumnealui nu este autor.

 

Domnul  Ion Plesca:

Nu, dar se poate.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu. Conform Regulamentului nu se poate.

 

Domnul  Ion Plesca:

Cum nu se poate conform Regulamentului?

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu, nu.

 

Domnul  Ion Plesca:

Dumnealui este invitat, participa in sala.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Domnul  Ion Plesca:

Eu va rog sa imi permiteti.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dumneavoastra cind o sa iesiti o sa puneti intrebarea.

 

Domnul  Ion Plesca:

Nu se poate asa. Dumnealui participa la sedinta, unicul organ de autoadministrare judecatoreasca, reprezentantul puterii judecatoresti in stat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dumneavoastra vreti sa-i auziti glasul, da?

 

Domnul  Ion Plesca:

Da, vreau sa aud glasul domnului Clima.

Domnule Clima,

O intrebare catre dumneavoastra. Eu va rog sa ne spuneti cite solicitari au fost din partea procurorului referitor la pornirea urmaririi penale in privinta judecatorilor? Si care a fost soarta lor? Fiindca unii deputati nu cunosc. Asa, Esanu vrea sa ne induca pe toti in eroare, ca Consiliul Superior al Magistraturii respinge si judecatorii nu sint trasi la raspundere.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Nicolae Clima – Presedintele Consiliului Superior al
                                                                 Magistraturii:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Pot sa raspund si acum la aceasta intrebare, dar, daca imi permiteti, sa acopere si raspunsul la aceasta intrebare atunci cind voi lua cuvintul. Daca imi permiteti. Daca nu, raspund si acum.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu, nu, raspundeti acum, fiindca, conform Regulamentului, nu aveti dreptul la luare de cuvint. Cind vor fi audierile, atunci, da. Dar acum, poftim, raspundeti la intrebari.

 

 

Domnul  Nicolae Clima:

Dar imi veti permite sa expun si punctul nostru de vedere?

Stimati deputati,

Pe parcursul perioadei din 2002 pina in 2007, la Consiliul Superior al Magistraturii au parvenit 18 adresari ale Procurorului General cu privire la intentarea dosarelor penale.

Din 18 adresari s-a dat acordul la 13 adresari, sesizari. Dintre aceste
13 adresari, la care s-a dat acordul si pe care au derulat procedurile penale –
5 dosare au fost clasate de catre organele Procuraturii. Din 8  care au fost anchetate – 5 judecatori au fost condamnati. In privinta a 2 judecatori continue sa se examineze si un dosar a fost clasat de instanta. Din restul 5 dosare, in privinta a
2 dosare s-au intentat proceduri disciplinare, iar in privinta a 3 judecatori au fost respinse demersurile ca neintemeiate. Eu pot sa numesc si numele de familii, caci le am pe toate.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu este necesar.

 

Domnul  Nicolae Clima:

Nu este necesar.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:

In cazul in care se va vota acest proiect de lege intr-o atare formulare vom proceda ca gospodarul neispravit in povestea cu carul inaintea boilor. Deci o procuratura nereformata de tip sovietic urmeaza sa decida in mod discretionar asupra sanctionarii unor judecatori.

Ar putea sa se intimple si lucruri arbitrare, si lucruri neprevazute si in felul acesta periclitam in mod grav functionarea unui principiu de baza, fundamental – principiul independentei acelor puteri in stat. Justitia este cea de a treia putere, care are absolut aceleasi drepturi si prerogative ca si celelalte doua. Printr-o asemenea lege noi periclitam grav acest principiu si subminam, practic, statalitatea.

Deci, era corect, asa cum s-au expus odineauri colegii nostri: sa fie reformata concomitent si Procuratura si sa fie adoptat un asemenea proiect de lege. Dar, poate ca...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Varta,

Putin mai departe de microfon si intrebarea, da.

 

Domnul  Ion Varta:

Nu era cazul, domnule viceministru ca in acest proiect de lege sa se admita ca decizia finala cu privire la sanctionarea unuia sau altuia dintre reprezentantii justitiei sa se faca cu acordul prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii? Fiindca, in caz contrar, noi ii acordam Procuraturii puteri nelimitate si poate sa sanctioneze in mod absolut voluntar si arbitrar orice judecator care poate fi considerat si indezirabil.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Multumesc.

Eu am sa incerc, fara  cumva sa merg in foarte multe detalii, sa explic ca, de fapt, noi deviem de la obiectul de reglementare a proiectului. Deci judecatorul nu va putea fi sanctionat de catre Procurorul General. Eu special, inainte de a veni incoace, am extras din Codul de procedura penala reglementarile care se refera la actiunile care pot fi intreprinse contra oricarei persoane, indiferent daca este judecator sau nu, doar cu ajutorul judecatorului de instructie. Si absolut toate actiunile care limiteaza in vreun fel dreptul judecatorului vor putea fi efectuate doar cu acordul judecatorului de instructie.

Deci nu procurorul va decide perchezitionarea judecatorului, retinerea judecatorului, ascultarea telefoanelor acestuia si un sir intreg de alte drepturi ale judecatorului, nu procurorul decide, ci judecatorul de instructie. Prin acest proiect de lege, cu care venim noi, noi deblocam doar faza initiala de pornire a unui dosar penal, ca posibilitatea de a intenta dosarul si de a efectua anumite actiuni de ancheta sa nu depinda de faptul... de  Consiliul Superior al Magistraturii acordul sa nu, doar asta.

Mai departe. Toate actiunile Procurorului vor fi controlate de judecatorul de instructie. Si cind noi vorbim astazi de procuror, noi trebuie sa intelegem ca vorbim, de fapt, nu de Procuratura, ci de eficienta justitiei. Si acei care se tem ca va fi afectata cumva independenta justitiei, de fapt, se tem ca nu va functiona justitia, se tem ca judecatorii de instructie vor autoriza actiuni impotriva judecatorilor contrar prevederilor legii.

Si atunci noi ne-am pus intrebarea: este oare necesar ca judecatorii sa fie protejati contra judecatorilor mai bine decit ceilalti cetateni? Si raspunsul nostru, pornind de la aceea ca nu am gasit o reglementare similara in nici o tara la care noi vrem sa racordam legislatia, a fost ca nu este bine. Si am venit cu acest proiect. Decizia este a Parlamentului.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar, domnule viceministru.

 

Domnul  Ion Varta:

Domnule viceministru,

Eu v-am adresat o intrebare foarte exacta: sinteti de acord ca notiunea “informarea Consiliului Superior al Magistraturii” sa fie substituita cu alta notiune, cu “acordul prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii, ca forta suprema a justitiei din Republica Moldova.”

 

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Atunci trebuie de respins proiectul de lege. Pentru ca aceasta reglementare este astazi. Dar noi nu sintem de acord cu aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

 

Domnul  Ion Varta:

E un regres, e un pas inapoi. Conceptia nu este una care ar asigura functionarea corecta a celor...

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar, domnule Varta.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо.

Я не столько вопрос, сколько предложение хочу внести. Но прежде буквально два слова. Во-первых, почему-то раздаются голоса наших уважаемых коллег, что вот все неправильно, потому что прокуратура осталась советской. Смею вам напомнить, что Концепция правовой реформы Республики Молдова была утверждена Парламентом в 1995 году. Очень трудно обвинить коммунистов в участии в этой концепции.

Поэтому это ваша так называемая демократическая концепция. И она выполнялась, вот Дмитрий Георгиевич машет головой, потому что он занимал должность заместителя Председателя Парламента, когда эта концепция принималась.

Поэтому не надо кивать на то, что это – советская прокуратура. Какой вы ее задумали, какой вы ее сделали, такая она и есть. В 2001 году, не дадут мне соврать и господин Кубряков, и господин Рошка, мы вернулись к этой концепции здесь же, в Парламенте, и мы неделю сидели и обсуждали и доказывали друг другу роль и место прокуратуры.

И все пришли к выводу, что мы не готовы, ни наша юрисдикция в целом, ни общество не готовы к тому, чтобы прокуратуру переподчинить и передать Министерству юстиции. Здесь говорили: вот есть страны, где прокурора назначает министр юстиции. Но там абсолютно другая система.

Конечно, есть такие страны. Есть и страны, где прокуратура входит в состав Министерства юстиции, являясь его департаментом. Но это вообще другой случай. Это первое.

А теперь второе. По-моему, мы сегодня в этом зале ударились в то, во что мы часто ударяемся, когда хотим наглухо привязаться к методике какой-то одной из стран. А это как раз такая ситуация, где у разных стран Европы, даже тех стран, которые мы называем демократическими, принципы и подходы абсолютно разные. И автор нам об этом довольно четко сказал.

Поэтому нам с вами, дорогие коллеги, не остается ничего иного, как напрячь свои мозги, подумать самим над этой проблемой и прийти к самостоятельному выводу, который нам сегодня выскажет в том числе и  юридическая комиссия, которую мы, не слушая, опередили, что вот два эксперта сказали не так.

Да, два эксперта действительно выразили не такое мнение, а если посмотреть систему, скажем, в Бельгии или Австрии, она будет абсолютно такой, как Ешану предлагает.

Нам самим надо сегодня, выслушав доклад комиссии, взвесить все «за» и «против». Я лично предлагаю, изучив этот материал, проголосовать его в первом чтении, а во втором чтении внести те изменения, которые в этот закон напрашиваются. Но изменения, конечно, не принципиального характера.

И последнее. Мы в этом зале не раз говорили о том, что мы как Парламент, претендующий на звание цивилизованного, критиковать и нападать должны и можем на идеи, а не на человека. Ну, скажите, пожалуйста, уважаемые коллеги, я понимаю, что кому-то Ешану не нравится, вот он не такого «цвета» или еще что-то, но почему, вместо того чтобы обсуждать проект, мы обсуждаем, нравится или не нравится нам Ешану.

По меньшей мере, это не корректно. Не нравится документ – давайте спорить по документу. Ешану – высококвалифицированный юрист, он докладывает то, что выработано Правительством Республики Молдова, и высказывает с трибуны мнение Правительства, а мы ополчились персонально против Ешану.

Еще раз говорю, уважаемые коллеги, это не совсем корректно.

Спасибо.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Desigur, inevitabil, noi, discutind acest proiect de lege, asa cum, eu sint de acord cu domnul Misin, trebuia sa discutam si despre rolul Procurorului, fiindca noi dam deschis judecatorul in mina Procurorului. Si, de aceea, eu as incepe cu aceea, domnul Esanu cred ca cunoaste istoria, parafrazindu-l pe Petru I, care a spus ca «прокурор это око государево», in Republica Moldova eu consider ca «прокурор это око Воронина».

De aceea, eu as vrea sa va pun prima intrebare. Din ce considerent dumneavoastra, Guvernul, nu sinteti de acord cu proiectul, cu legea in vigoare, care spune ca intentarea dosarului penal poate fi in privinta judecatorului cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, noi uitam, cu acordul Presedintelui Tarii si, dupa caz, cu acordul Parlamentului. Depinde cine numeste. Ce, dumneavoastra nu sinteti de acord ca Presedintele Republicii poate sa fie garantul independentei justitiei si il dam pe mina Procurorului sau Parlamentului, dupa caz.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

(Rumoare in sala.) Ce in lectura a doua? Dumneavoastra in lectura a doua nu-mi permiteti sa vorbesc, dar in prima lectura ma intrerupeti. De aceea, lasati-ma si eu sa vorbesc vreun an de zile macar aici cit veti fi voi aici.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pe urma vom vorbi noi asa cum trebuie in tara asta.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog nu cu sala, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Fara voi, da.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Raspundeti.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Daca as fi eu procuror apoi multi ar sedea la duba.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Eu va rog, nu dialogati cu sala.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai nu trebuie sa ma zadare.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog. Dumneavoastra trebuie sa aveti rabdare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da eu sa-i respect, dar ei pe mine ce...

Doamna Maria Postoico:

Pai la fel, va vedeti in oglinda atunci.

Va rog, domnule ministru.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu nu vreau sa ma vad cu dinsii in oglinda.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai va vedeti ceea ce dumneavoastra prezentati.

Raspuns, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, la intrebarea cu privire la necesitatea reformarii Procuraturii, eu am mai raspuns astazi, desigur, noi...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, dumneavoastra oricum nu credeti Presedintele Tarii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Aceasta a fost intrebarea, nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la increderea Presedintelui Republicii Moldova pentru a proteja justitia eu am raspuns si data trecuta, noi vorbim de institutii si vorbim de atributii ale institutiilor. Si este foarte trist ca noi vorbim despre persoane. Pentru ca legislatia instituie mecanisme care trebuie sa functioneze indiferent de persoana care detine o functie sau alta.

Noi am pornit, repet inca o data, de la eforturile de a racorda legislatia sub toate aspectele cu standardele europene. Eu nu am mentionat astazi ca obligatia de a revedea regulile cu privire la raspunderea penala a judecatorilor sint incluse in contractul cu... in Proiectul “Millenium”, care a fost semnat de Republica Moldova si a fost o cerinta a partenerilor americani la acest capitol.

Noi credem ca, in masura in care vorbim despre faptul ca un organ nu este eficient, trebuie sa reformam organul respectiv, dar nu sa instituim mecanisme speciale pentru unele categorii de persoane.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

A doua intrebare.

 

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

A doua intrebare. Eu o sa pun atitea cite o sa consider, fiindca aici asa si s-a procedat.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, imi cer iertare, domnule Susarenco, cu toata stima fata de dumneavoastra, Regulamentul, e clar stipulat.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da Regulamentul dumneavoastra l-ati facut.

 

Doamna Maria Postoico:

Doua intrebari. Eu va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si e un Regulament nedemocratic. Pun doua intrebari. Prima tine de legislatia europeana si a doua tine de jurisdictia noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, iata asa. Prima tine de Europa, precum dumneavoastra va place sa vorbiti de la aceasta tribuna. Guvernul accepta Carta Europeana privind statutul judecatorului, adoptata la Strasbourg la 8 – 10 iulie 1998 care, prin articolul 5.1, stabileste ca incalcarea de catre un judecator a uneia dintre indatoririle expres stabilite nu poate fi sanctionata decit, atentie, prin decizia, la propunerea, recomandarea sau cu acordul unui organ jurisdictional sau al unei instante alcatuite cu cel putin jumatate dintre judecatorii alesi in cadrul unei proceduri contradictorii in care judecatorul poate fi asistat pentru a-si asigura apararea.

In cazul nostru Consiliul Superior al Magistraturii cu acordul. Sinteti de acord ori nu cu Carta Europeana?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti. Desigur, Guvernul recunoaste recomandarea pe care ati citit-o dumneavoastra.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cind se duce la Strasbourg.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si considera ca proiectul prezentat este in stricta conformitate cu ceea ce ati citit dumneavoastra. Pentru ca noi vorbim de procedura raspunderii penale.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce sa vorbesti cu dinsul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Recomandarea la care faceti dumneavoastra trimitere nu abordeaza problema procedurii intentarii dosarelor penale. Este vorba ca un judecator nu va putea fi sanctionat, adica nici un oricare alt organ nu va putea aplica sanctiuni daca nu va fi, fie un organ independent, fie justitia.

Deci si in cazul nostru sanctiuni impotriva judecatorului vor putea fi aplicate de catre instanta judecatoreasca. Deci strict...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cu acordul, mai omule, spune aici, cu acordul prealabil.

 

Domnul Nicolae Esanu:

...cu, nu acord prealabil, vedem numai cind vrem sa citim noi. Repet, noi am analizat practica tuturor tarilor la care noi vrem sa racordam.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ti-am citit in original din Carta Europeana.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci nici o tara europeana nu contine acest mecanism. Domnul Cubreacov poate sa va mai citeasca inca o data concluzia expertului, prima parte a careia este obiectiva, se bazeaza pe analiza, iar a doua este o sugestie subiectiva bazata pe situatia din Republica Moldova.

Eu cred ca noi putem avea dubii cu privire la nivelul de cunoastere al unui expert european...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

E clar, e clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

...a situatiei din Republica Moldova.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu pierdeti timpul si nu incalcati Regulamentul. Tot aici, in contextul practica europeana, adica la prima intrebare. Ginogorla, tot un expert european despre care spuneti dumneavoastra ca il ascultati cind vorbiti despre aceea ca toti trebuie sa fie egali la noi: si judecatorii, si mulgatoarele, si acestia care coc piine, si toti, nu, acesta spune urmatoarele: judecatorii nu pot fi pozitionati pe acelasi nivel cu alti functionari publici, judecatorul urmeaza a fi privit diferit de statutul ordinar al functionarului public, deoarece judecatorii nu sint in realitate dependenti de stat, dar ei insisi sint statul, formind unul dintre organele sale constitutionale. Ei sint un simbol al autonomiei, al ... drepturilor personale s.a.m.d. Si daca faceti legea aceasta voi singuri o sa credeti in tavalugul acesta.

Si ce tine de jurisdictia noastra. Ne-am sfatuit noi cu colegii daca trebuie sa facem apel in prima lectura sau nu. Eu cred ca trebuie, poate va veni mintea la cap. Citeva decizii ale Curtii Constitutionale.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Eu va rog, concret la...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Auziti, doamna Presedinte, eu, conform Constitutiei, nu raspund pentru opiniile...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, aveti tot dreptul.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

...mele in exercitarea mandatului. Va rog sa ma scuzati.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, dar tot.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nici chiar in fata lui Voronin si a Procurorului General.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, dar totusi sinteti in Parlament si comportati-va...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Asa scrie Constitutia. Aceasta e o opinie si eu imi exercit functia. Si nu imi inchideti gura ca eu nu v-am ales vicepresedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar eu va rog, eu nici nu am insistat.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, voi aveti mini destule.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, eu va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu ma zadariti, am zis. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Pai sinteti, mi se pare, in calitate de cetatean.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Hotarirea Curtii Constitutionale... va intreb, domnule viceministru, daca cunoasteti hotaririle Curtii Constitutionale? Prima din 15 decembrie 1998, care spun urmatoarele: legea noua poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, il poate suprima sau il poate inlocui cu un alt drept, insa daca legea noua nu are caracter retroactiv, ea nu poate desfiinta modalitatea prin care legea anterioara a instituit dreptul respectiv si efectele lui.

A doua hotarire. Hotarirea Curtii Constitutionale din 29 aprilie 1999. Aceste hotariri cind noi eram inca acolo. Este absolut inadmisibil de a diminua protectia juridica a statutului judecatorului, consfintit in Legea cu privire la statutul judecatorului, in procesul adoptarii unor legi noi si altor acte juridice normative. Aceasta este scris despre legea voastra.

Alta Hotarire – din 25 octombrie 2001, Curtea a subliniat ca, potrivit regulii generale, legea noua nu poate restringe un drept acordat anterior. O atare restringere contravine si articolului 54 din Constitutie care statueaza ca exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restringeri decit celor prevazute de lege.

Recunoasteti hotaririle Curtii Constitutionale sau nu si vedeti dumneavoastra prin prisma acestor hotariri soarta acestui proiect sau nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am obligatia de a recunoaste hotaririle Curtii Constitutionale si de a le executa.

 

Doamna Maria Postoico:

Clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar imi permit sa afirm ca hotaririle citate de dumneavoastra nu se refera la textul de lege.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar la ce se refera?

 

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, sa luam si  sa citim articolul 54 din Constitutie. Eu, cu parere de rau nu am...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

E gata.

Multumesc, doamna Presedinte,

Lasa sa nu piarda timpul.

Domnul Nicolae Esanu:

Dar din memorie, nu pot fi restrinse...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar, domnule ministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

...drepturile si libertatile fundamentale, garantate prin Constitutie.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule viceministru,

Eu as adauga inca si va spun de ce, si va rog sa nu considerati aceasta drept atac la persoana. Dumneavoastra volens-nolens ati  atacat foarte dur textul, ati mentionat ca nu ati citit textul remis care asista, sau, ma rog, textul remis catre Parlament al Legii privind dubla cetatenie, unde domnul Presedinte Voronin, asa cum ati mentionat dumneavoastra foarte corect, nu explica nimic. Ataca legea, principiul in general, remite Parlamentului, nu face nici o obiectie concreta, mentioneaza doar ca anumite acorduri internationale, Conventia internationala sint incalcate.

Va fi interesant sa vedem cum va iesi din situatia respectiva majoritatea parlamentara, fiindca va trebui totusi sa ia o decizie asupra unei legi remise Parlamentului.

Intrebarea mea este foarte simpla: in opinia... de aceea si va rog sa fiti foarte sincer, proiectul de lege propus de dumneavoastra intareste sau diminueaza independenta justitiei in Republica Moldova?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Proiectul supus atentiei dumneavoastra nu diminueaza independenta justitiei in Republica Moldova.

 

Domnul Igor Klipii:

Am inteles. A doua intrebare este: de ce Ministerul Justitiei nu insista, la fel ca si in cazul proiectului de lege actual, pentru implementarea angajamentelor luate in cadrul Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” in ceea ce tine de reformarea Procuraturii, dar insistati anume in problema respectiva.

De ce nu insistati si in alte domenii, mai ales ca tot incercam sa aflam in ce stare ne aflam, constatam ca justitia la noi se afla intr-o stare proasta, independenta nu este asigurata. Dumneavoastra veniti cu alte proiecte de legi care nu diminueaza, desi am solicitat un raspuns sincer din partea dumneavoastra. Imi pare rau.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur, este dreptul dumneavoastra sa faceti aprecieri, dar eu am raspuns pina acum sincer.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu, intrebarea este: de ce nu insistati in alte proiecte de legi, in alte domenii?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Intre timp, puteti sa contactati, eu in fiecare dimineata la ora 8 am o sedinta cu Directia legislatie a Ministerului Justitiei si chiar astazi la ora 8 s-a discutat problema proiectelor de lege asupra Procuraturii.

Deci este gresita afirmatia ca Ministerul Justitiei nu lucreaza asupra proiectelor de legi.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu, eu constat ca noi avem in Parlament alte proiecte de legi decit cele pe care le discutati dumneavoastra la minister. Intrebarea este: de ce nu veniti cu acelea in Parlament, dar veniti cu acestea?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci Ministerul Justitiei nu are drept de initiativa legislativa si poate promova un proiect in Parlament doar in masura in care...

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, domnule ministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Exista consensul tuturor ministerelor pentru a fi aprobat in sedinta de Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Pe marginea acestui proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vroiam sa spun ca noi, data trecuta, am discutat despre Legea functionarului public, Codului deontologic s.a.m.d. si spuneam atunci despre faptul cum trebuie sa fie comportamentul functionarului public, ce declaratii trebuie sa faca. Si eu vroiam sa spun ca dumneavoastra veniti aici si prezentati proiecte de legi, in acelasi timp faceti declaratie cum ati facut pe aceea ca judecatorul are dreptul sa greseasca si, in felul acesta, eu consider ca, de fapt, i-ati incurajat ca sa greseasca.

Si, in sensul acesta, noi, cind am modificat Legea cu privire la agentul guvernamental, unde se prevede ca poate fi tras la raspundere si analizat din cauza cui s-a comis greseala, totusi raminem pe ideea ca judecatorul poate fi tras la raspundere sau nu poate fi tras la raspundere pentru greselile pe care le comite in exercitarea functiei.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur, judecatorul trebuie sa fie tras la raspundere in...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar in ce masura este...

 

Domnul Nicolae Esanu:

...in conditiile legii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar in ce masura?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu va rog sa nu interpretati afirmatiile mele. Am spus: nu raspunde pentru orice greseala. Si, desi foarte multi considera ca intreprind actiuni impotriva justitiei, aici cred ca va fi cea mai grava greseala, in cazul in care in Republica Moldova judecatorii vor fi obligati sa activeze sub amenintarea de a raspunde pentru orice greseala comisa in activitatea lor.

Si eu repet inca o data ceea ce am declarat: orice judecator are dreptul la o greseala. Raspunderea judecatorului poate interveni numai in modul in care a adoptat o hotarire intentionat gresit sau din culpa grava. Desigur, culpa grava este un concept juridic, dar aceasta este regula stabilita pentru raspunderea judecatorilor in toate tarile.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

E adevarat, domnule Esanu. Dar tocmai ultimul caz, cu “Oferta Plus”, acolo exact au fost facute referinte din partea CEDO ca a fost din cupla grava si atunci, iertati-ma, dumneavoastra spuneti exact acest lucru in contextul “Oferta Plus”, cind era cu totul altceva.

Adica, vreau sa va spun ca ceea ce promovati poate pe de o parte si declaratiile publice pe care le faceti se bat cap in cap si nu este clar, in sensul acesta, cum ii incurajati pe judecatori: sa comita greseli sau sa comita greseli si sa nu se teama pentru ca le comit. Ca spuneti ca nu e sub amenintare, dar, de fapt, ei si asa nu sint sub amenintare acum. Si tocmai de aceea avem situatia pe care o avem in legatura cu justitia care e calificata ca e corupta si din cauza aceasta, practic, inexistenta.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu am facut comentarii cu privire la faptul daca trebuie sau nu sa raspunda judecatorii in cazul “Oferta Plus”. Nu tine de competenta mea sa apreciez actiunile sau inactiunile judecatorilor si sa le dau aprecieri juridice intr-un caz concret. Eu nu cunosc subtilitatile si este foarte trist ca noi ne permitem...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule ministru,

Discutam asupra proiectului, dar nu asupra unui caz concret.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Tragem concluzii despre vinovatia sau nevinovatia unei persoane in lipsa unei proceduri juridice, conforme cu legislatia.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si mai am o precizare. Vreau sa va spun ca acest proiect de lege,
intr-adevar, sint de acord cu colegii, care ar putea sa fie returnat cu aceleasi obiectii pe care le face opozitia si dumneavoastra nu le acceptati. Asa cum s-a intimplat si cu Legea cu accesul, inaccesul la functiile publice din partea celor cu cetatenie dubla. Si, de fapt, vreau sa va spun ca in asemenea cazuri si dumneavoastra trebuie sa acceptati ca faceti rebut cu prezentarea lor aici. Ori nu coordonati foarte bine proiectele de legi cu acelea care va dau girul pentru anumite decizii si pozitii, si conceptii, ori dumneavoastra, pur si simplu, veniti in contradictie cu opinia si considerati ca aveti dreptate, in timp ce Presedintele Voronin nu are dreptate. Si, probabil, va permiteti acest lucru pentru ca nu aveti portretul lui in cabinet sau care e problema?

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Conform normelor constitutionale...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule ministru,

Este clar.

 

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Guvernul are dreptul de initiativa legislativa si nu are obligatia de a coordona proiectele cu Presedintele.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule ministru,

Eu va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am prezentat opinia Guvernului. Opinia Presedintelui, desigur, poate sa fie contrara.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule ministru,

Este clar. Va rog, luati loc.

Comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat acest proiect foarte minutios. Mai mult decit atit, la initiativa Comisiei, acest proiect de lege a fost remis pentru expertizare la Consiliul Europei. In rezultatul expertizarii a fost discutat la o masa rotunda cu participarea expertilor, cu participarea reprezentantilor societatii civile in noiembrie 2007.

Totodata, asupra acestui proiect de lege au parvenit avizele pozitive din partea comisiilor permanente, cu exceptia Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Prima propune ca sa fie respins, a doua Comisie nu a avut posibilitatea sa prezinte pozitia lor pe marginea acestui proiect de lege. Directia juridica a inaintat unele propuneri pentru modificarea pentru lectura a doua.

In temeiul opiniilor expuse, in primul rind, si a discutiilor pe care le-am avut in luna noiembrie 2007, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus si propune, de fapt, Parlamentului ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura doar cu unele modificari conceptuale.

1. Propunerea din proiectul de lege ce tine de modificarea articolului 16 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala sa fie respins, deoarece, la etapa actuala, imunitatea care exista la articolul respectiv nu poate fi diminuata.

2. Ceea ce tine de problema diminuarii complete, asa cum este in proiectul de Lege a imunitatii judecatorilor instantelor judecatoresti, referitor la urmarirea penala si tragerea la raspundere penala, contraventionala, Comisia considera ca aceste propuneri nu pot fi acceptate, cu exceptia unei propuneri care se refera la procedura pornirii dosarului penal.

In baza acestei concluzii, a fost spus un argument si anume necesitatea crearii unui echilibru in imunitatea dintre reprezentantii puterii legislative, cum sint deputatii, si ai puterii judecatoresti. Judecatorii. Ce se are in vedere? Se are in vedere ca, actualmente, pornirea dosarului penal in privinta unui deputat nu necesita in acest caz consimtamintul prealabil al Parlamentului. De aceea, Comisia considera ca, in acest caz, aceeasi procedura poate fi aplicata si fata de judecatori.

Restul, toate propunerile ce tin de inaintarea invinuirii, remiterea dosarului in instanta de judecata, fara consimtamintul prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia nu le sustine. In aceste conditii, Comisia propune ca proiectul de Lege nr.1719 sa fie adoptat in prima lectura cu modificarile conceptuale despre care s-a raportat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari catre comisie.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati va adreseaza o intrebare vicele dumneavoastra Ion Plesca, “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Imi pare bine.

 

Domnul Ion Plesca:

Conform articolului 116 din Constitutie, judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili. Garantia de baza a independentei judecatorului este aceasta imunitate, despre care noi astazi si discutam, ori procedura de pornire a urmaririi penale in privinta judecatorilor. Nu considerati dumneavoastra ca limitarea acestei garantii va duce la incalcarea principiului independentei judecatoriei, a judecatorului?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In primul rind, in acest caz, noi trebuie sa vorbim despre reglementarea imunitatii, ceea ce, printre altele, se prevede si  in acest articol al Constitutiei, pe care dumneavoastra l-ati citat, deoarece anume acolo  se vorbeste despre problema ca tragerea la raspundere a judecatorului este reglementata de lege. Si in acest caz noi vorbim de stabilirea acestor reguli de reglementare a imunitatii juridice, eu inca o data repet, juridice, prin aceasta lege. De aceea, eu nu vad aici absolut nici o incalcare a Constitutiei, dar invers, deci modificarea legii prevazuta in Constitutie.

 

Domnul Ion Plesca:

Si a doua intrebare. Adoptind aceste modificari, nu considerati ca vor fi intimidari asupra judecatorilor? Vor fi pornite procese penale. Vor incepe santajul asupra judecatorilor. Vor veni ofiterii de urmarire penala si le vor spune judecatorilor: in privinta matale este pornit un proces penal. Daca nu ai sa hotarasti pe cazul concret, asa cum iti spunem noi, acest dosar merge mai departe si vom ajunge in instanta. Nu considerati? 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu consider ca aceasta este o aberatie in sensul...

 

Domnul Ion Plesca:

Aceasta e.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

O versiune care in acest caz nu poate fi realizata anume din punct de vedere iarasi al legislatiei si garantiilor stabilite in legislatie. Si anume, toate actiunile in privinta judecatorului trebuie sa fie sanctionate de catre judecatorul de instructie. Deci in acest caz insusi reprezentantul acestui sistem, cum este judecatorul de instructie si va apara, va proteja statutul judecatorului respectiv. Aceasta e una la miina.

Doi, ceea ce tine de problema pornirii dosarelor penale sau mai bine zis incercarea de a influenta asupra  activitatii judecatorului in cazul in care este pornit dosarul penal, in Legea cu privire la statutul judecatorului este clar prevazut ca Consiliul Superior al Magistraturii, in cazul pornirii dosarului penal, poate sa suspendeze activitatea acestui judecator. Atunci da, aceasta este deja la discretia Consiliului Superior, fara doar si poate. Insusi Consiliul a luat aceasta decizie.

Si atunci, in acest caz, daca Consiliul ar considera ca infractiunea comisa sau faptul comis de catre judecator este de asa natura ca urmarirea penala pe acest caz poate cumva influenta asupra activitatii anume a lui, atunci e clar ca Consiliul Superior poate sa suspendeze. Si in acest caz, dupa suspendare, fara doar si poate, acest judecator deja nu o sa aiba dreptul  sa ia vreo decizie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.      

 

Domnul Vladimir Filat: 

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu in continuarea celor expuse de domnul Misin si, daca cumva, in expunerile mele vizavi de prezentarea domnului Esanu am facut niste adresari la persoana si am deranjat, domnul Esanu a primit scuzele mele. Nu aceasta am urmarit. Si, in continuare, eu sint perfect de acord ca urmeaza sa combatem sau sa discutam asupra proiectului de lege a ideii, si nu prin prisma raportorilor sau a autorilor. Aceasta este prima precizare. A doua, ca si intrebare.

Domnule presedinte al Comisiei,

Numai, va rog frumos, nu catalogati interventia mea vizavi de aceasta problema ca si lobbysm in favoarea judecatorilor.

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Cind este lobbysm, eu numesc lobbysm. In acest caz eu nu stiu care e intrebarea.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Este o decizie  arbitrara a dumneavoastra si v-as ruga, ulterior, sa nu speculati.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Atunci nu trebuie sa amintiti dumneavoastra. Poftim.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu nu amintesc. Eu spun. O norma legala urmeaza sa fie si necesara. Noi vorbim foarte mult s.a.m.d. Spuneti-mi, va rog frumos, totusi care este necesitatea modificarii respective? Eu as intelege daca s-ar veni in Parlament si s-ar spune: uitati-va, institutiile statului, pe parcursul activitatii au depistat, au in instrumentare multiple situatii, care provoaca starea existenta la ora actuala in justitie.

Insa aceste institutii ale statului nu pot actiona ca sa rezolve aceasta problema si pentru aceasta au nevoie de modificare, ca sa aiba acces la instrumente. Din cele raportate, nu am vazut ca exista asemenea necesitate. Nu vi se pare ca este si motivata pozitia noastra vizavi de intrebarea: nu se doreste totusi crearea unui mecanism suplimentar de a influenta puterea judecatoreasca? Care este totusi necesitatea dincolo de notiunile generale: Europa, norme europene s.a.m.d.?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Este clar, fara notiuni generale. Cifrele prezentate astazi de catre domnul Clima au confirmat ca din cele 18 adresari 5 au fost respinse. Una la mina. Cinci au fost dosarele clasate. Eu nu exclud.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De catre cine?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Cinci dosare au fost clasate.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De Procuratura?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da. Eu nu exclud din cauza ca, in momentul pornirii dosarului, Procurorul General a fost nevoit sa se adreseze Consiliului Superior pentru a discuta necesi-tatea pornirii dosarului. Si, in acest caz, spuneti va rog, ce fel de confidentialitate poate fi dupa discutiile in cerc asa de larg. Nu stiu. Totodata, fata de...

Domnul Vladimir Filat: 

Clar este o ...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Este o logica, de acord. Totodata, fata de deputat nu se cere asa ceva. Deci Procurorul General porneste dosarul penal cu informarea Parlamentului si atit. Si trei la mina. Aici foarte mult s-a vorbit despre expertizele prezentate. Printre altele, vreau sa va comunic ca, in rezultatul discutiilor care au avut loc in luna noiembrie, inclusiv aceasta propunere a fost discutata, deoarece a fost inaintata de catre Procurorul General, deci, ca o propunere de compromis intre proiectul de lege si realitatile actuale.

Anume aceasta propunere care a si fost acceptata de catre Comisie ca pornirea dosarului sa fie fara acceptul, incuviintarea prealabila a Consiliului Superior. Si dumnealor au cazut de acord ca aceasta varianta este mai binevenita si mai democratica. Aceasta ce tine de concluziile expertilor. Dar, totodata, in textul prezentat inca pina la discutii, domnul Dgeacomo Alberto, un expert din Italia, a facut referinta la Conventia ONU impotriva coruptiei.

In aceasta Conventie, la articolul 30/2, se vorbeste la concret despre necesitatea si dreptul fiecarui stat, care este parte la aceasta Conventie, sa creeze un mecanism care ar asigura un echilibru adecvat intre imunitatile si privilegiile judecatorilor si posibilitatea, in caz de necesitate, de a cerceta, urmari si judeca penal in mod efectiv infractiunile comise de catre judecator.

Eu cred ca anume aceste motive si sint puse in baza proiectului de lege in general, dar, in orice caz, in baza hotaririi Comisiei, noi, fara doar si poate, am pus si concluzia aceasta. Deoarece noi intelegem foarte bine. Noi nu vorbim in acest caz de toti judecatorii. Noi intelegem foarte bine ca majoritatea absoluta a judecatorilor sint oameni cinstiti, onesti, care exercita functiile lor asa cum cere legea.

Dar, totodata, sint unele cazuri si despre aceasta vorbeste societatea noastra, despre aceasta vorbesc cetatenii. Noi acum, in aceste discutii, am uitat ca cetateanul, conform articolului 6 din Conventia europeana cu privire la drepturile omului, are dreptul nu numai la acces liber la justitie, dar si la justitia impartiala si obiectiva.

Si, in acest caz, cind se intimpla ca un functionar din sistemul judecatoresc solicita, cere mita, ce trebuie sa faca acest cetatean? Este clar ca el se va adresa Procurorului. Ce trebuie sa faca Procurorul? Sa scoata problema aceasta in discutie la Consiliul Superior? Logic? Nu. Primul moment despre ce eu am vorbit, fara  specificare, ati spus ca e logic, dar acum nu e logic. Atunci nu e logica concluzia dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu am spus ca este argument. Nu am dat calificativul de logic sau alogic. Si o precizare, domnule presedinte, foarte importanta. Eu consider ca este foarte speculativa norma prezenta in lege, care prevede ca numai Procurorul General poate intenta dosarul respectiv. Noi stim cum functioneaza institutia respectiva: Procuratura. Oricine ar intenta dosar in Procuratura Generala, Procurorul General are dreptul legal sa claseze, sa retraga, sa transmita dosarul dintr-o parte in alta s.a.m.d. Asa ca sa nu se creeze impresia celor care vor citi legea ca, uita-te, in cazul in care Procurorul General personal va intenta dosarul sau va dispune clasarea dosarului, se va asigura o independenta sau o impartialitate. Este ca un punct de vedere, domnule presedinte.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc ca ati atras atentie asupra acestei probleme. Cu atit mai mult ca s-a discutat foarte mult despre impartialitatea si obiectivitatea Procurorului. Dar oricit de mult noi am vorbi despre necesitatea reformarii Procuraturii, totuna in orice tara europeana noi cunoastem foarte bine ca anume Procuratura se ocupa cu problema conducerii urmaririi penale, anume Procuratura. Si nimeni, nici un organ, fie in subordinea Ministerului Justitiei, in subordinea, sau fie numita de catre Parlament etc. etc., totuna Procurorul va fi acel care se va ocupa cu urmarirea penala.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De acord.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Si in aceste cazuri. De aceea, noi si vorbim despre aceea ca anume Procurorul, ridicam nivelul, fara doar si poate. Procurorul General va intenta dosarul penal, va porni urmarirea penala fata de judecator anume Procurorul. Dar mai, restul actiunilor care vor fi legate de persoana judecatorului vor fi incuviintate de catre Consiliul Superior. Aceasta este ideea pe care noi am sustinut-o si deci propunem ca sa fie aprobat in prima lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5. 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Turcan,

Totusi discutiile care au fost destul de lungi si destul de profunde, as spune, lasa senzatia ca sint foarte multe aspecte arbitrare si lasa loc interpretarilor subiective. Voi, de multe ori, veniti cu argumentul ca, iata, asa se cere din partea europeana, standardele europene s.a.m.d.

Dar, in fond, de multe ori, ne convingem ca aceste argumente servesc numai ca acoperire, pentru a promova niste interese cu mult mai concrete si mult mai meschine si politice. Eu vreau sa va intreb: dupa aceasta discutie nu v-ati pus niste semne de intrebare ca ar trebui de revazut, de mai discutat pentru ca, in fond, chiar daca spuneti ca ati discutat cu unii sau cu judecatorii... Judecatorii intr-un sistem unde justitia ii in buzunarul puterii nu pot sa isi spuna opinia corect si eu cunosc cum s-a discutat despre limita imunitatii Presedintelui, caci erau doua opinii ale judecatorului.

Aceasta in legatura cu dosarul pe care l-am avut si care acum e la CEDO. Caci unii spuneau ca daca va trebui, noi vom modifica legislatia, daca ne vor spune de sus, daca nu, nu.

Eu cunosc persoane care au declarat, nu vreau sa spun asta. Deci, eu va intreb lucrul acesta, pentru ca lasa impresia ca este mult arbitrar si ca, de fapt, este o secura care este ridicata acum, dar viata si practica arata ca secura ridicata impotriva cuiva, cel care a ridicat-o cade de aceasta secura. Si s-ar putea, peste un an, sa se intimple lucrul acesta si dumneavoastra sa regretati modificarea acestei legi. Chiar dumneavoastra, daca veti trece in opozitie si veti considera ca, uite, am facut o lege impotriva cuiva, dar s-a intors impotriva noastra. Viata a demonstrat lucrul acesta.

De aceea, eu va propun sa va ginditi si, poate, totusi sa mai discutam, sa mai vedem si sa incercam sa adoptam legi cit mai consensuale, nu atit votate doar de o simpla majoritate, cind ceilalti considera ca este si acesta un instrument de persecutie politica si penala.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

E clar. Eu tot sint de acord ca elementele subiectivismului trebuie sa fie excluse si din practica legislativa, si din practica organelor care implementeaza aceste legi, absolut sint de acord, inclusiv, printre altele, din practica expertizarii proiectelor de legi. Noi la aceste probleme ne-am oprit cu al doilea expert din Tallinn, Dalmar Iliv, care, ati atras atentie, a fost destul de retinut in concluziile lui.

Dar cind noi am discutat mai detaliat si anume ca Codul de procedura penala al Estoniei astazi permite ca probele, acumulate pina la pornirea dosarului penal, pot fi admise in instanta de judecata. Dar la noi este invers – numai probele acumulate dupa dosarul penal. Dumnealui, cum se spune, a ridicat mina, atunci eu cer scuze. Daca la voi e asa legislatia, la noi este alta legislatie.

De aceea, momentele subiectivismului noi trebuie sa le comparam la momentul respectiv, dar legea trebuie sa fie obiectiva. Sint absolut de acord. De aceea, noi am discutat foarte mult. Eu nu as spune ca noi in Comisie si acest proiect de lege a fost examinat mai profund decit restul legilor, dar totusi am atras o atentie deosebita, deoarece este o  problema foarte delicata, foarte sensibila. Mai mult decit atit ca este vorba de a treia putere din stat, sistemul judecatoresc.

De aceea, totusi concluziile Comisiei, la care noi am ajuns, dupa parerea mea, dupa parerea Comisiei, sint destul de obiective. Noi am dat intr-o parte toate momentele care pot fi tratate in diferit mod sau pot fi elementul subiectiv. Printre altele, in cadrul examinarii acestei legi, noi am depistat un fapt foarte straniu si anume domnul Susarenco a facut referinta la Carta Europeana privind statutul judecatorilor. Iata textul acestei... Dar ce este interesant, acest text este amplasat pe site in Internet.

Dar cind facem comparatie cu textul originalului, atunci stabilim ca la articolul 5, unde se vorbeste despre raspunderea judecatorilor, in textul care se afla in Internet lipseste punctul 5.2, unde se vorbeste taman despre dreptul statului de a inainta actiunea de regres fata de judecatorii care, din culpa grava, au comis careva greseli. Ce-i asta? Nu, eu inteleg, culpa grava. Dar de ce nu este acest punct in acest text? Trebuie sa ne gindim foarte bine cind facem referinta la careva texte. Eu am dat dispozitie sa fie verificat, cine administreaza acest site. Caci este o eroare foarte grava, inclusiv de a induce in eroare opinia publica.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii: 

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, in cazurile pierdute de Republica Moldova, la CEDO s-a constatat, din pacate, influenta factorului politic asupra procesului justitial, in particular s-a mentionat anume ca institut prin care se face aceasta influenta anume Procuratura. Nu credeti ca acordarea unor noi prerogative, noi drepturi extraordinare in cazul Republicii Moldova pentru Procuror situatia se poate agrava si mai mult?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In primul rind, ceea ce tine de CEDO. Eu as vrea totusi ca noi, atunci cind facem referinta la deciziile CEDO, sa nu le interpretam asa cum noi dorim. Dumneavoastra ati spus: “In cazurile stabilite etc., etc.” Deci, trebuie sa citim foarte atent toate cazurile, care a fost decizia si ce concluzie s-a facut. Deoarece CEDO nu este organ politic. Si numai intr-un caz, daca vorbim de Moldova, a fost o abatere de la acest principiu si au fost unele concluzii pur politice.

Ceea ce tine de presupuneri, ca nu cumva aceasta lege va da niste pirghii suplimentare Procurorului, eu nu consider ca va fi asa ceva. Deja au fost expuse argumente, ca insusi Codul de procedura penala si rolul judecatorului de instructie nu permit ca Procurorul sa abuzeze de acest drept. Deoarece orice pornire a dosarului penal dupa aceea necesita ca sa fie efectuate, luate unele masuri de ancheta de urmarire penala. Si atunci anume prin aceste masuri vor fi acumulate probe. Dar aceste masuri vor fi numaidecit sub controlul judecatorului de instructie. De aceea, problema echilibrului, mi se pare, exista aici. Nu problema, dar, de fapt, este rezolvata, echilibrul exista.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov: 

Multumesc.

Stimate domnule Turcan,

Inainte de a va adresa intrebari, vreau sa fac o precizare, CEDO nu a pronuntat nici o hotarire cu caracter politic in cazul Republicii Moldova. Este punctul de vedere al Federatiei Ruse, care sustine ca in dosarul detinutilor politici de la Tiraspol, hotarirea ar fi avut caracter politic.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu hotaririle, dar concluziile politice.

 

Domnul  Vlad Сubreacov:

Nici concluziile nu sint politice.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Atunci explicati-i domnului Klipii.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Curtea de la Strasbourg nu a formulat concluzii cu caracter politic in nici un dosar privind Republica Moldova si in intreaga sa jurisprudenta, pentru ca acest lucru este interzis de Regulamentul CEDO, ratificat de Republica Moldova.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Corect.

 

Domnul  Vlad Сubreacov:

Aceasta pentru corectitudine. Eu am doua intrebari scurte. Articolul 122 din Constitutie spune foarte clar, ca si Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii: din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept, pe linga cei alesi, ministrul justitiei, care initiaza acest proiect, si Procurorul General.

Vreau sa va intreb daca onorata dumneavoastra Comisie, in cadrul examinarilor indelungi si cuprinzatoare, a fost sesizat de domnul Procuror General, ca este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, asupra unor nereguli in toata aceasta materie pe care o examinam noi? Pentru ca el si astazi este decident in aceste chestiuni, doar ca nu este decident unic si exclusiv, este decident partial in cadrul unui mecanism ales transparent in temeiul legii. Aceasta este prima mea intrebare. Si a doua.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Pot sa raspund?

 

Domnul  Vlad Сubreacov:

Da, va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ceea ce tine de Procurorul General. Da, intr-adevar, este o prevedere constitutionala, mai mult ca atit, sint unele propuneri, sa spunem, cind sesizarea procurorului referitor la tragerea la raspundere a unui judecator sau emiterea dosarului in instanta de judecata va fi pusa in dezbatere la Consiliul Superior al Magistraturii, Procurorul General sa nu participe la votarea acestei intrebari. Este si asa o propunere. Noi vom examina pentru lectura a doua. Deci, problema aceasta poate fi rezolvata foarte simplu, daca vorbim de rolul Procurorului in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodata, noi cunoastem foarte bine pozitia Procuraturii, insusi Procurorul General, domnul Gurbulea, a participat nemijlocit la masa aceasta rotunda in noiembrie si dumnealui taman a propus aceasta varianta, pornind de la practica reala. Si aceasta, de fapt, a fost, dupa parerea mea, sesizarea cea mai binevenita in momentul in care erau si expertii europeni, si reprezentantii societatii civile, si toti acei care reprezentau si Consiliul Superior al Magistraturii, si Curtea Suprema de Justitie etc., etc.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

A doua intrebare se refera la urmatorul aspect. Nu considerati dumneavoastra si Comisia pe care o conduceti, poate ca ati examinat acest aspect in sedinta, ca, prin eventuala votare, a unui asemenea proiect de lege si punerea lui ulterioara in aplicare, Parlamentul s-ar face vinovat de diferenta de tratament si de crearea de privilegii pentru anumite categorii de persoane? Pentru ca se invoca aici principiul egalitatii si raspunderii egale a cetatenilor in fata legii pentru eventualele infractiuni sau fapte de natura penala.

Vreau sa va intreb urmatorul lucru. Se stie ca Procurorul General, care este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este o persoana desemnata, la propunerea Presedintelui Parlamentului, de catre Parlament, in conditiile legii, este adevarat, dar impotriva caruia nimeni si niciodata nu poate intenta procedura de urmarire penala, dupa cum impotriva procurorilor, care sint subordonati ierarhic Procurorului General, poate fi intentata, pornita urmarirea penala doar cu acordul... este o situatie de discretie a Procurorului General.

Deci eu vad ca, daca un procuror se face vinovat de aceeasi fapta, de care s-ar face vinovat oricare dintre judecatori, inclusiv Presedintele Curtii Supreme de Justitie, inclusiv membrii Consiliului Superior al Magistraturii este tratat diferit decit oricare dinte procurori.

Pentru ca in cazul procurorilor, iata ca nu avem tratament egal, este nevoie de acordul stabilit in lege, discretional al Procurorului General, iar impotriva Procurorului General nimeni si niciodata nu poate porni urmarirea penala. Deci, cum comentati dumneavoastra asemenea diferenta de tratament si inegalitate accentuata, care va rezulta in urma unei eventuale adoptari a proiectului pe care il prezentati?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In privinta Procurorului in sistemul Procuraturii, dosarul poate fi pornit de catre Procurorul General. Aceasta e una la mina. Aici eu nu vad absolut nici o diferenta. In privinta judecatorului porneste dosarul Procurorul General si in privinta procurorului tot Procurorul General porneste acest dosar. De aici, eu nu vad care probleme sint aici.

Dar, totodata, daca considerati ca ceva trebuie de concretizat in atributiile procurorului, poftim. Domnul Esanu a informat ca, actualmente, la Guvern deja este un proiect de lege care se refera la problema organizarii sistemului Procuraturii. Cred ca si problema statutului procurorului, dupa cum sint eu informat, acolo tot sint abordate aceste probleme. Eu cred ca in momentul examinarii acestui proiect de lege putem sa intervenim.

Dar eu deja am repetat, in orice stat, luati care stat doriti, anume Procurorul conduce cu urmarirea penala. Si nimeni altul nu poate sa preia aceste atributii. Ce tine de proiectul de lege, eu deja am spus ca dupa modificarile pe care noi le-am propus, eu consider ca unele probleme referitoare la atributiile procurorului sau imunitatea judecatorului dispar. Deoarece anume aceasta procedura propusa este similara cu procedura aplicata fata de deputati si eu cred ca acest echilibru politic inclusiv este respectat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Klipii,

Dumneavoastra aveti o replica sau interventie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule presedinte,

Am constatat impreuna esenta unui coleg foarte saltaret cu diverse cunostinte, eu va sfatui sa apelati mai frecvent, el e la indemina.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu am inteles.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

E bine, daca este vorba de un sfat, ne intilnim si eu tot ceva o sa...

 

Domnul  Igor Klipii:

Inteleg. Eu va sfatui sa apelati mai frecvent, el e la indemina.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnul Klipii nu prea prefera cind apare problema atentiei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco: 

Inainte de a pune o intrebare, vreau sa fac doua precizari. Era vorba de CEDO. In primul rind, trebuie sa amintim aici pentru toata lumea ca Seful Statului a spus ca va iesi din CEDO. De acum si asa trasnai prin cap ii trec.

Si a doua. Procurorul General a fost, intr-adevar, audiat la Comisia noastra, adica, a participat in discutii si foarte vehement apara acest proiect de lege si il promova. Eu ma intreb, pur si simplu, de ce? Cu ce ocazie? Eu, de pilda, sa fiu Procuror General nu mi-ar trebui mie bataie de cap. Lasa sa spuna dintii Presedintele Tarii, daca da acordul sau nu si Consiliul Superior al Magistraturii si apoi... De ce, adica, el asa de tare vrea sa ii puna la duba pe judecatori fara acordul altor autoritati ale statului?

Intrebarea mea este urmatoarea. Noi am discutat si la Comisie si un argument principal, pe care dumneavoastra l-ati expus aici, este, adica, o tendinta nevinovata de a unifica garantiile si imunitatile, sa spunem asa, a tuturor verigilor puterilor in stat. Printre altele, ma supara cind spun ca justitia e a treia putere in stat. Ori ca am lucrat eu acolo. Justitia este una dintre cele trei puteri in stat si nici una nu este de asupra alteia.

Si, daca e vorba sa revenim la aceasta problema, considerati dumneavoastra ca pericolul profesional al unui deputat in Parlament, daca e tot vorba sa unificam cu deputatii in Parlament, este acelasi ca a unui judecator care ia decizii? Slava Domnului, la noi sta aici jos politistul si nu vine nimeni aici sa ne improaste cu pietre. Duceti-va alaturi, la Judecatoria Buiucani si o sa vedeti in ce conditii lucreaza judecatorul si el examineaza dosar in sedinta publica. Si politia judiciara, iata imi spun colegii, nici pina acum nu este. Dar judecatorul examineaza cazuri, inclusiv pedepseste cu pedeapsa penala pe viata.

Considerati dumneavoastra ca tot asa trebuie sa fie protejat ca un deputat care este in serviciul poporului, care trebuie sa iasa pe Stefan cel Mare cu pieptul dezgolit si sa lucreze cu alegatorii. Si eu cred ca nimeni nu ii pune piedica.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca este o intrebare pur retorica. Dar daca vorbim de problema securitatii corporale a judecatorului, aceasta este altceva decit imunitatea juridica. Dar ceea ce tine de Procurorul General, Procurorul General a participat, fara doar si poate, si in noiembrie, si la sedinta Comisiei si a prezentat argumentele, printre altele, care au fost sustinute de Comisie. Si noi, in raportul comisiei, am expus pozitia noastra.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim domnule presedinte al comisiei. 

Alte solicitari nu sint.

Stimati colegi,

S-au inscris pentru luari de cuvint 4 persoane. Va reamintesc ca, conform articolului 105, dispuneti de 7 minute. Se ofera cuvint domnului Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Eu, daca ati observat, am votat pentru includerea acestui proiect de lege pe ordinea de zi tocmai pentru a participa pe larg in dezbateri si a asculta argumentele si contraargumentele asupra unei situatii juridice extrem de importante pentru sistemul democratic in Republica Moldova, pentru puterea judecatoreasca si pentru masura in care drepturile omului, inclusiv drepturile opozitiei, pot fi protejate prin justitie.

De aceea, discutia mi se pare necesara, rezonabila si trebuie sa aiba un final pozitiv pe masura asteptarilor noastre, a societatii si a partenerilor nostri europeni. As vrea sa mentionez citeva aspecte, macar pe sarite, macar foarte pe scurt. Nici domnul Esanu, nici domnul presedinte al comisiei, domnul Turcan, nu au raspuns la intrebarea la care e simplu de raspuns.

La ora actuala, legislatia Republicii Moldova nu permite tragerea la raspundere penala a Procurorului General. Este o situatie juridica imposibil de imaginat, nu este fixata in nici o lege si nu este vina Procurorului General actual, sa ne intelegem dintr-o data, nu vizam persoane, ci situatii juridice.

Vreau sa va spun, stimati prieteni, ca aceasta norma se trage din primul Parlament al Republicii Moldova. A existat un asemenea Procuror General Dumitru Postovan, care era si deputat, si de atunci acest model de hiperbirocratizare si de verticala dura a Procuraturii s-a tot plimbat din Parlament in Parlament, noi dezbatem in contradictoriu, se schimba procurorii generali, iar singurul demnitar inviolabil si inatacabil ramine Procurorul General al Republicii Moldova.

Nu este vina nici a Procurorului General actual, nici a actualei majoritati parlamentare, noi am mostenit-o si n-o observam. O data.

Doi. Din discutiile multiple si cu actualul Procuror General, si cu altii nici o data n-am auzit retineri din partea lor, cel putin in discutiile sincere si colegiale pe care le-am avut, ca ei s-ar opune reformarii Procuraturii Generale. Prin urmare, este vorba de vointa noastra politica, a Legislativului. Procuratura Generala nici macar n-are dreptul la initiativa legislativa.

Deci daca noi gasim de cuviinta, mergem pe modelul ca Procuratura Generala sa fie parte, sa devina procurorii magistrati, sa facem un Consiliu Superior al Magistraturii din doua camere, e un model bun si democratic, si functional.

Alt model, Procurorul General sau Procuratura Generala este o parte a Ministerului Justitiei. Ministrul justitiei numeste Procurorul General, dar cu o singura remarca: Procurorul General se bucura de stabilitate in functie si nu poate fi demis in mod arbitrar.

Al doilea element. Procurorii ierarhic inferiori nu pot fi nici ei demisi in mod arbitrar. Iata situatii juridice asupra carora trebuie sa ne gindim si care, din pacate, sint trecute in Constitutia Republicii Moldova si in Legea cu privire la Procuratura Generala. Si degeaba ne ascundem dupa deget.

Lucrurile acestea s-au spus de nenumarate ori in toate, fara exceptie, rapoartele Consiliului Europei din 1995 si pina in prezent. Si domnul Misin are perfecta dreptate, ca nu este Partidul Comunistilor care a inventat aceasta situatie, poate ca Partidul Comunistilor profita de aceasta situatie. Ne putem gindi la aceasta. Si eu nu as vrea ca urmatorul partid de guvernamint sa profite in continuare de aceasta situatie.

Eu am mai fost vicepresedinte al Parlamentului, am mai fost si in alte legislaturi si am mai pus aceasta problema. Nu s-a rezolvat atunci, s-o rezolvam macar acum, in aceasta legislatura, ca cealalta legislatura sa nu aiba aceeasi tentatie de a abuza de dreptul de a alege. Procurorul General, e adevarat, Constitutia spune pe 5 ani, dar Procurorul General stie foarte bine ca aceeasi procedura se refera si la demitere.

La ora actuala, omul respectiv nu dispune de stabilitate in functie. Este bine ca pe 5 ani, decalam mandatul Procurorului General de durata mandatului Parlamentului, e foarte bine. Atunci nu i-am oferit macar stabilitatea in functie si de aici vine vulnerabilitatea lui si tendinta fireasca de a tine cont de sugestiile care vin despre puterea politica. Trebuie sa tinem cont de lucrurile acestea si sa nu facem abstractie de ele.

Vorbim mai mult despre Procuratura decit despre esenta acestor legi, din simplul motiv ca aici noi ridicam Procurorul General deasupra puterii judecatoresti. O data.

Doi. Cred ca nu toata lumea poate a fost foarte atenta la raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati care este foarte scurt si, dupa mine, foarte bun. Deci intre ce a propus Guvernul si ce propune Comisia permanenta a Parlamentului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati este o distanta foarte mare. O data.

Cu privire la situatia descrisa in proiectul de lege al Guvernului, care tine de Curtea Constitutionala, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati condusa de domnul Vladimir Turcan, spune ca nu este necesar sa se opereze aceste modificari. Deci la acest punct stam linistiti.

Doi. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati recomanda sa se faca trimitere la analogia respectiva care tine de deputatii Parlamentului Republicii Moldova. Avem Legea cu privire la statutul deputatului, avem Constitutia care descrie aceste proceduri. Sigur ca aceasta inseamna ca Procurorul General poate initia, dar el informeaza imediat, in cazul Parlamentului, Presedintele Parlamentului, cunoastem procedura s.a.m.d.

Parlamentul este obligat sa asculte deputatul vizat, se voteaza prin vot secret, exact asa este si la ora actuala.

Stimati prieteni,

La ora actuala, exact asa este in acest miniparlament, egal ca valoare cu Parlamentul nostru, care se cheama Consiliul Superior al Magistraturii. Noi nu sintem mai importanti decit ei, noi sintem egali cu ei, sint 3 puteri egale separate care coopereaza, nici una nu se subordoneaza celeilalte.

Sint 12 oameni, putem sa spunem asa, in gluma, 12 apostoli, da. 12 oameni in Consiliul Superior al Magistraturii, 3 dintre ei fac parte din oficiu din aceasta institutie autonoma de administrare a puterii judecatoresti: Procurorul, presedintele Curtii Supreme de Justitie si ministrul justitiei. Plus doi profesori titulari pe care i-am votat cu dumneavoastra aici, plus, si aici este esenta vigurozitatii independentei puterii judecatoresti in Republica Moldova la ora actuala, 7 membri, toti judecatori, sint alesi de jos in sus.

Intr-adevar, iata aici domnul Esanu are dreptate, noi n-am copiat nici un model european. Noi, la 22 iulie 2005, am votat prin consens si aici ii dau dreptate doamnei Pavlicenco, cu titlu de exceptie macar, in astfel de situatii trebuie sa cautam consens, nu sa votam prin majoritati. Atunci am votat prin consens, am creat o noua forma de organizare a puterii judecatoresti care da mai multa independenta acestei puteri si nu trebuie astazi sa i-o luam.

La 5 noiembrie, impreuna cu domnul Susarenco am fost la prima adunare generala a judecatorilor, am asistat la aceasta procedura noua de alegere a celor
7 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Sa nu avem tentatia sa transformam acest organ, care a devenit doar in ultimii 2 ani dintr-un organ care ia decizii intr-un organ consultativ sau intr-o sluga a puterii politice.

E o chestie extrem de importanta care merita sa fie retinuta. Nimeni nu pune la indoiala ca si printre judecatori pot sa existe si cred ca exista persoane corupte. Dovada este informatia adusa de domnul presedinte Clima, care a spus: sint 5 cazuri de condamnare penala, oamenii stau la puscarie, chiar daca au fost judecatori.

Va atrag atentia, in cazul deputatilor – nici unul timp de 5 legislaturi, daca e sa ne comparam cu judecatorii, sa fim si noi onesti. Si printre noi tot pot fi tot felul de smecheri care merita sa urmeze poate aceeasi situatie. Dar tot aici trebuie sa spunem ca nici Procurorul General nu este nici apostol si nici sfint. Poate greseste si Procurorul General, poate, daca poate gresi, trebuie sa echilibram procedurile, sa nu invinuim deputatii, judecatorii, procurorii sau alte categorii de demnitari din Republica Moldova ca ar fi in mod potential supusi riscului de a fi corupti sau de a incalca legea, de a comite crime penale.

Sigur ca fiecare poate sa se pomeneasca, din pacate, in astfel de situatii. Noi vorbim despre echilibrarea procedurilor, ca informarea ulterioara inseamna anularea functiei de organ decizional pentru Consiliul Superior al Magistraturii. 

Un alt aspect, care mi se pare extrem de important, oricit ne-am ascunde dupa deget, sa nu uitam ca Republica Moldova o data este tara monitorizata de Consiliul Europei. Ne place sau nu ne place, vrem sa depasim aceasta, adica sintem restantieri la anumite capitole care tin de functionarea institutiilor democratice si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale, noi facem efortul sa depasim aceasta situatie, facem, poate ca mai incet si mai putin calitativ decit ar trebui, dar il facem.

Si, in acelasi timp, Republica Moldova, prin gura sau prin votul fiecaruia dintre noi si prin pozitia Presedintelui si a Guvernului, si-a declarat tinta strategica – integrarea in Uniunea Europeana. Iata de ce cele doua recomandari ale celor doi experti citati de antivorbitorii mei nu pot fi luate in gluma pentru ca ele, in mod univoc si solidar si fara nici un fel de rezerve, dezaproba aceasta initiativa a Guvernului Republicii Moldova.

Nu ei au nevoie de noi, noi avem nevoie de ei, o data pentru a inceta sa fim tara monitorizata. Doi. Pentru a ne pastra dreptul sau sansa de a deveni membri ai Uniunii Europene. De aceea, tinem cont, nu poate sa existe o astfel de, domnule viceministru, o astfel de scrisoare, document, un astfel de aviz semnat, de pilda, de presedintele Comisiei Europene Barosso, nu. Nu poate sa existe o hotarire a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei in sensul unui proiect de legi, ei delegheaza responsabilitati expertilor care reprezinta in totalitate institutiile europene respective.

Va atrag atentia ca, atunci cind s-a facut trimitere la expertul italian Ghiacomo Oberto, el reprezinta dintr-o data in mod solidar atit Comisia Europeana, cit si Consiliul Europei. Deci este un punct de vedere solidar al celor doua institutii despre care vorbesc. Iata, din acest punct de vedere trebuie sa fim capabili sa fim euroconformi. Saptamina trecuta, joi, am salutat si sint gata sa aplaud si de aceasta data o lege euroconforma pe care am discutat-o in contradictoriu, din pacate, dar am votat-o. Ma refer la Legea cu privire la libertatea intrunirilor.

De ce sa nu facem si in sistemul judecatoresc, acolo e mai simplu, bineinteles, am luat Conventia Europeana, ne-am uitat la articolul respectiv si am aplicat aceeasi norma. In sistemul judecatoresc sau relatiile dintre Procuratura Generala si judecatori lucrurile sint mai complicate si nu avem un singur model. Cert este insa ca o astfel de decizie a Parlamentului si minimalizarea inviolabilitatii judecatorilor din Republica Moldova ar insemna un regres, ar insemna critici, ar insemna suspiciuni si ar insemna vulnerabilizarea puterii judecatoresti care este egala cu noi, inca o data repet.

De aceea, eu sint convins ca, in definitiv, vom gasi o solutie normala si pozitiva si vom avea posibilitatea sa discutam cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, sa participam la dezbaterile ulterioare asupra acestei problematici, astfel incit rezultatul sa fie unul pozitiv, chiar daca discutiile, in mod firesc, au fost in contradictoriu si poate ca un pic tensionate.

Cert este insa ca suspiciunea suplimentara care apare este ca proiectul respectiv, desi a fost scris mai inainte, apare acum, cumva cu oarecare anticipatie a alegerilor parlamentare care urmeaza. Iar judecatorii sint cei care arbitreaza justitia, este cea care arbitreaza anumite conflicte daca nu ne satisface ce se intimpla la Comisia Electorala Centrala, de exemplu.

De aceea, bineinteles, optim ar fi sa nu ne grabim cu luarea unor decizii in formula propusa de catre Guvernul Republicii Moldova si sa nu scutim judecatorii de obligatia de a raspunde in fata legii pentru abuzurile eventuale comise de catre acestea, ci sa dam dreptul firesc Consiliului Superior al Magistraturii sa decida in mod secret prin majoritatea de voturi, ca si in cazul deputatilor, sa dea curs sau sa nu dea curs solicitarilor Procuraturii Generale.

Multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Plesca.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Acest proiect de lege, prin care se propune schimbarea modului de pornire a urmaririi penale impotriva judecatorilor, este inca un pas spre suprimarea independentei sistemului judecatoresc din Republica Moldova. Prin aceasta initiativa se urmareste scopul de a intimida pe judecatori si de a-i tine si mai departe in frica guvernarii actuale si a Presedintelui Voronin.

Atit aceasta propunere, cit si propunerile frecvente care vin in ultimii ani din partea Guvernului privind modificarea legilor cu privire la sistemul judecatoresc nu demonstreaza atit grija pentru intarirea acestui sistem important pentru o societate cu adevarat democratica, cit intentia de a diminua independenta judecatorului si a justitiei in general.

Vreau sa va atrag atentia ca aceste propuneri in nota informativa sint motivate neprofesional si contrar tuturor normelor internationale si constitutionale. Articolul 116 din Constitutia Republicii Moldova consfinteste faptul ca judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili. Deci, independenta judecatorului este unul din principiile fundamentale ale justitiei. Noi cu dumneavoastra sintem obligati sa gestionam cu chibzuinta, inteligenta si eficienta independenta dobindita prin lege. Sa o aparam nu pentru noi, ci pentru soarta justitiei.

Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului reitereaza, ca pe unul din principiile de baza, ca, pentru a lua o decizie privitor la activitatea unui judecator este necesara interventia unei instante independente fata de puterea executiva si legislativa. Acest drept in Republica Moldova este acordat Consiliului Superior al Magistraturii ca autoritate care este garantul independentei instantelor judecatoresti.

Propunerea prin care inceperea urmaririi penale se face de catre Procurorul General, cu informarea Consiliului Superior al Magistraturii, nu constituie altceva decit o lipsire a dreptului Consiliului Superior al Magistraturii de a fi garantul independentei puterii judecatoresti. Cu atit mai mult, atit Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului, cit si unele hotariri ale Curtii Constitutionale stabilesc ca, pentru a mentine independenta autoritatii judecatoresti, nu trebuie admisa limitarea vreunei garantii prevazute de lege, fie garantii sociale, fie imunitate sau inviolabilitatea judecatorului. Incalcind macar una din aceste garantii, se incalca si principiul independentei judecatorului.

In nota informativa la acest proiect de lege, autorii fac trimitere la recomandarile expertilor Consiliului Europei si Comisiei Europene, precum ca traditia occidentala europeana nu cunoaste o astfel de garantie a independentei judecatorilor. Si, in acest caz, acesti iubiti autori vor sa induca in eroare atit opinia publica, cit si pe noi, deputatii. Eu nu am... Asa mentioneaza ei ca nu au negat faptul ca, intr-adevar, in unele state judecatorii nu dispun de nici o garantie speciala, dar statele respective sint, de cele mai multe ori, state relativ mari ale Europei, cu indelungate traditii democratice, precum Germania, Italia sau Spania.

Pe de alta parte, in legislatia majoritatii statelor in tranzitie astfel de prevederi exista si garantiile respective sint necesare pentru garantarea democratiei, separarii puterilor si pentru consolidarea unui sistem judecatoresc independent, care ar putea acorda cetatenilor, printre altele, garantii impotriva abuzurilor administrative si ale clasei politice. Acesti experti, in opiniile lor, au mai mentionat, precum ca in societatile in care respectul pentru  judecatori si independenta lor inca nu sint atit de adinc inradacinate, se pare argumentata protectia judecatorului si prin mijloacele prevazute de legislatia in vigoare.

 

Stimati deputati,

Noi sintem obligati sa tinem cont de realitatea actuala din Moldova, unde majoritatea garantiilor pentru independenta judecatorilor sint serios compromise, precum si de faptul ca amenintarile cu o eventuala raspundere civila sau penala ar putea deveni un instrument eficient in miinile autoritatilor politice pentru influentarea judecatorilor, ca exemplu instrumentarea a zeci de dosare politice impotriva liderilor de opozitie.  

Noi, deputatii din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, cerem ca Parlamentul sa intreprinda eforturi majore pentru a exclude toate influentele posibile asupra judecatorilor, incepind cu numirea in functie, promovarea si raspunderea disciplinara. De aceea, este foarte regretabil si va ramine ca o umbra foarte intunecata faptul ca singura propunere majora de modificare a acestei legi este tentata spre reducerea protectiei judecatorilor, in loc sa se consolideze garantiile independentei acestuia.

Si nu in ultimul rind, trebuie de luat in consideratie si aspectul economic al problemei, dat fiind faptul ca conditiile de munca si salariile decente reprezinta si ele cerinte de baza pentru asigurarea independentei judecatoresti. Motivatia in nota informativa, precum ca situatia existenta in legislatia nationala este contrata prevederilor Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la lupta impotriva coruptiei este o aberatie a autorilor proiectului, deoarece articolul 11, punctul 1 al sus-numitei Conventii stabileste ca, tinind seama de independenta magistratilor si de rolul lor fundamental in lupta impotriva coruptiei, fiecare stat parte ia, conform principiilor fundamentale ale sistemului sau juridic, masuri pentru a consolida integritatea lor si pentru a preveni posibilitatea de a-i corupe, fara a le prejudicia independenta.

In ultimul timp, Parlamentul a adoptat un sir de modificari la diferite acte legislative ce tin de activitatea organelor de forta, cum ar fi SIS-ul, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generala, Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptie in imbunatatirea activitatii acestor institutii cu mai mari imputerniciri, atributii s.a.m.d. Dar propunerile care vin de la guvernanti, ce se refera la sistemul judecatoresc sint de natura de a a-i limita de unele drepturi fundamentale, cum ar fi independenta, finantarea justitiei, crearea departamentului judecatoresc pe linga Ministerul Justitiei, dar nu pe linga Consiliul Superior al Magistraturii, cum o cere realitatea, raspunderea patrimoniala s.a.m.d.      

In opinia noastra, a Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, aceste modificari au parvenit gratie unor decizii judecatoresti legale, care nu convin guvernarii si adoptate neglijind indicatiile celor de la Presedintie. Si  au aparut aceste propuneri de  ridicare a imunitatii, prin care apare posibilitatea de a-i pune pe acesti judecatori neascultatori la respect.

Al doilea moment sint alegerile parlamentare din 2009, unde justitia isi va spune verdictul asupra rezultatelor alegerilor. Aceste propuneri de modificare a articolului 19 din Legea cu privire la statutul judecatorului pornesc de la sirul de propuneri si modificari legate de Codul electoral, de modificarea unui sir de acte legislative ce tin de interzicerea de a detine functii publice acelor persoane care detin si cetatenia altui stat, care au o tenta electorala.

Vreau sa mai mentionez ca, conform prevederilor Codului electoral, in toate consiliile electorale de circumscriptie instantele judecatoresti isi vor delega cite doi judecatori. Si, evident, acesti judecatori trebuie sa fie sub controlul guvernarii, ca nu cumva sa adopte decizii ce nu le convin ultimilor.

Este de mentionat faptul ca, in ultimul timp, nu au fost cazuri de solutionare neobiectiva a sesizarilor ce tin de darea acordului Procurorului General pentru pornirea urmaririi penale impotriva unor judecatori. Cu atit mai mult ca si Consiliul Superior al Magistraturii din oficiu, in anul 2007, pentru incalcari disciplinare si de etica  a propus pentru concediere 5 judecatori ai instantelor judecatoresti.

Privitor la condamnarile in masiv ale Republicii Moldova de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, vreau sa spun ca ele au loc din cauza implicarii actualei guvernari in activitatea justitiei. Cu totii cunoastem ca majoritatea dosarelor pierdute la CEDO sint politice, instrumentate la indicatiile  personale ale domnului Voronin. Si daca aceste propuneri  vor fi adoptate, desigur, numarul condamnarilor va creste considerabil.

In final, doresc sa mentionez ca Fractiunea parlamentara nu va vota acest proiect de lege si va indemn si pe ceilalti colegi sa procedati la fel, pentru a nu diminua independenta justitiei in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Diacov. 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Din 2005, eu nu imi aduc aminte ca noi sa fi discutat atit de aprins si chiar controversat timp de doua ore si ceva, un proiect de lege. Numai acest lucru vorbeste despre faptul ca este un proiect foarte important, un proiect care, desigur, o sa aiba repercusiuni asupra vietii politice, sociale in Republica Moldova. Noi vorbim despre independenta justitiei si, ori de cite ori vorbim despre statul de drept, despre un stat civilizat, despre democratie, noi vorbim si acei care vin in Republica Moldova se intereseaza despre gradul de independenta a justitiei in Republica Moldova.

Toti acesti ani in tara noastra s-au depus eforturi ca sistemul judiciar, Procuratura, celelalte structuri de forta, inclusiv justitia sa se acomodeze la legislatia europeana. Si, din punctul acesta de vedere, din cind in cind apar discutii si in cadrul Uniunii Europene, si in cadrul Consiliului Europei, acolo unde noi, intr-adevar, sintem monitorizati. Acest proiect, din punctul nostru de vedere, este un pas inapoi. Acest proiect creeaza o situatie inedita in Republica Moldova, cind va fi pusa la indoiala independenta sistemului judiciar in Republica Moldova.

Mie imi pare rau ca acea conceptie despre care a vorbit aici domnul Misin nu s-a realizat in deplina masura. Macar ca noi, intr-adevar, avem angajamente si in fata Consiliului Europei. Bine, nu s-a realizat atunci, fiindca guvernarile erau subrede, majoritatile erau, era mult de lucru, erau multe probleme s.a.m.d. Acum in 8 ani de zile, cind exista o majoritate clara, desigur, se putea de rezolvat si aceasta problema, dar nu in felul acesta.

Eu cred ca nu gasim un om in Parlament sau un observator independent care sa spuna ca la noi in sistemul judiciar nu exista probleme. Ca nu exista aceeasi coruptie chiar intre judecatori. Si despre faptul acesta si domnul Presedinte al Consiliului Superior a  spus si daca am privi lucrurile acestea din punct de vedere al cetateanului de rind, desigur, s-ar aduna cu mult mai multe exemple, cind oamenii nu sint multumiti de activitatea justitiei si a judecatorului implicit.

Eu imi aduc aminte de citeva cazuri. De exemplu, prin 2001 m-am adresat si eu o data la judecata pe marginea publicatiei unui ziar. Peste vreo jumatate de an m-am interesat de ce nu se pune in discutie chestia aceasta. Si imi spun ca noi asteptam o indicatie de la o ramura a puterii importanta in stat. Si dupa aceea
m-am dus si mi-am retras cererea, am spus slava Domnului.

Un alt caz, un cunoscut a avut un proces civil in judecata, in Judecatoria Centru, daca nu gresesc. Judecator era o doamna si cunoscutul acesta se plinge ca un an si ceva de zile umbla pe la judecata si nu poate sa obtina dreptate. Fiindca el presupunea ca judecatoarea are relatie cu cealalta parte implicata in proces. Desigur, exemple de acest gen sint foarte multe. Si noi toti vrem ca sistemul judiciar sa fie unul puternic, sa fie independent, sa fie unul necorupt, sa fie unul profesionist.

Si eu cred ca in mare masura doresc lucrul acesta si judecatorii, mai ales acei judecatori care slujesc justitiei cinstit. Pe de alta parte, noi intelegem ca si sistemul judecatoresc, judecatorii insisi sint vinovati in mare masura ca s-a creat aceasta impresie in societate, ca exista acolo mari probleme. Si, desigur, prin modificarile legislatiei care s-au facut, inclusiv de acest Parlament s-au facut pasi inainte ca sa consolideze sistemul judecatoresc in Republica Moldova.

Si, in principiu, ultimele decizii luate acorda acest sprijin. Insa ceea ce se incearca de a face astazi, desigur, creeaza mari probleme. Nu este vorba de Procurorul General, stimati prieteni. Eu pot sa presupun ca poate Procurorul General nici nu a avut aceste imputerniciri. Este vorba de sute de procurori care activeaza de la Ocnita si pina la Cahul in toate raioanele Republicii Moldova. Procurori, mari si mici, care se intilnesc in fiecare zi cu judecatorii in judecatorii. Procurorul apara pozitia cui? A statului si, intr-o mare masura, si pozitia sa subiectiva. Ce apara judecatorul? Judecatorul apara legea.

Noi putem sa presupunem ca aceste conflicte exista in multe procese. In conditiile in care noi dam Procurorului imputerniciri ca el sa declanseze dosare penale pe judecatori, noi stricam aceasta balanta intre judecatori si procurori. Si sa fiti siguri ca acesti procurori multi, mari si mici, incepind de la Ocnita si terminind cu Cahul, ei o sa sarbatoreasca o victorie a lor, nu? A procurorilor asupra judecatorilor. Si, in conditiile culturii politice, in conditiile traditiilor moldovenesti, noi stim in ce poate sa se transforme aceasta chestie intr-un timp foarte scurt.

De aceea, aici colegii au vorbit foarte mult, au adus aceste detalii. Eu cred ca noi, intr-adevar, trebuie sa examinam cu toata atentia acest proiect de lege. El are, stimati colegi, consecinte clare interne si el are si o sa aiba consecinte externe de care a vorbit aici si colegul. Fiindca nu poate nimeni sa excluda faptul ca Uniunea Europeana si Consiliul Europei vor fi foarte atenti de decizia care se ia astazi si de urmarile care o sa fie mai departe.

De aceea, Fractiunea Partidului Democrat, roaga foarte mult ca sa intoarcem Guvernului acest proiect, sa examinam aceasta chestiune. Noi nu negam faptul ca trebuie de creat ordine si trebuie cineva, Procurorul, cum a mentionat domnul Turcan, sa aiba dreptul sa initieze aceste proceduri. Insa trebuie creat un echilibru intre Procuratura, intre procurori si judecatori.

Si de venit in Parlament cu un pachet intreg de legi care sa rezolve problema si noi sa ne mindrim de faptul ca am votat un proiect de lege sau un pachet de legi, care creeaza conditii pentru consolidarea sistemului judecatoresc in Republica Moldova. Aici s-a vorbit despre faptul ca trei ramuri ale puterii: legislativa, executiva si judecatoreasca egale si egale din punct de vedere al responsabilita-tilor. Fiindca un sistem independent judecatoresc aceasta inseamna tara civilizata, aceasta inseamna tara democratica, aceasta inseamna conditii pentru investitii.

N-o sa vina vreun investitor serios in tara noastra in conditiile in care sistemul judecatoresc este subordonat nu stiu acolo... Si judecatorul nu poate sa ia decizii bazate pe legislatie. De aceea, va rugam foarte mult, nu sintem impotriva de a face ordine, dar lucrul acesta trebuie de abordat in mod serios, de abordat
intr-un context mai larg si, desigur, sa luam ca experienta nu atit tarile din jur, cit traditiile noastre moldovenesti de aici, din Republica Moldova.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Zagorodnii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Prezentul proiect de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr.1719 din 5 mai 2007 a fost examinat pe larg in cadrul sedintei Comisiei si la masa rotunda organizata cu participarea expertilor de la Consiliul Europei, si am impulsionat expunerea unor opinii contradictorii. Interesul manifestat fata de prevederile proiectului privind imunitatea judecatorilor Curtii Constitutionale si a judecatorilor instantelor judecatoresti trebuie sa ne bucure, deoarece numai diversitatea de idei, diversitatea de opinii poate face posibila promovarea unor perfectionari utile ale actelor legislative necesare pentru dezvoltarea reformelor statale si sociale, pentru consolidarea raporturilor juridice sanatoase, care vor stimula progresul in societate.

Cit priveste reglementarile concrete ale proiectului de lege, sintem convinsi ca ele trebuie privite sub mai multe aspecte si anume, daca corespund urmatoarelor cerinte:

1. Corespunderea lor cadrului legal existent.

2. Daca sint indreptate spre prevenirea unor eventuale actiuni ilegale din partea unor membri ai corpului judecatoresc.

3. Daca sint intemeiate pe o analiza a unor fapte din viata cotidiana.

4. Daca la elaborarea proiectului s-a tinut cont de practica existenta in tarile europene cu traditii avansate in domeniul democratiei.

5. Si nu in ultimul rind, daca modificarile propuse nu vor afecta activitatea si imaginea judecatorilor instantelor judecatoresti.

In legatura cu cele expuse, as relata urmatoarele.

La articolul 24 din Legea cu privire la statutul judecatorului se prevede ca judecatorul poate fi suspendat din functie prin hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii, daca in privinta lui incepe o urmarire penala si aceasta masura continua pina la raminerea definitiva a hotaririi in cauza respectiva. Totodata, se stabileste ca, daca nu a fost probata vinovatia judecatorului sau a fost pronuntata o hotarire de achitare ori de incetare a procesului penal, suspendarea din functie inceteaza si judecatorul este repus in toate drepturile avute anterior. Hotarirea privind suspendarea din functie a judecatorului poate fi atacata in Curtea Suprema de Justitie in conditiile legii. Cele mentionate indica cu certitudine ca in cazul pornirii urmaririi penale a judecatorului drepturile acestuia tin de functia ocupata, sint cu siguranta ocrotite de lege.

Este cunoscut faptul ca la constatarea existentei sau inexistentei infractiunii, la identificarea infaptuitorului, la constatarea vinovatiei, precum si la stabilirea altor imprejurari importante pentru justa solutionare a cauzei penale, un rol primordial il au probele, care sint elementele, de fapt, dobindite in modul stabilit de Codul de procedura penala. Insa prevederea legala existenta de a porni urmarirea penala impotriva judecatorului numai dupa primirea acordului Consiliului Superior al Magistraturii si al Presedintelui Republicii Moldova sau, dupa caz, al Parlamentului diminueaza posibilitatile de a fi facute investigatiile operative in scopul acumularii unor probe elocvente necesare pentru pornirea urmaririi penale respective, fapt confirmat de practica.

In legatura cu aceasta, consideram binevenita prevederea proiectului de lege de a fi inceputa urmarirea penala impotriva judecatorului anume de catre Procurorul General si doar cu informarea ulterioara a Consiliului Superior al Magistraturii si Presedintelui Republicii Moldova sau, dupa caz, a Parlamentului. In asa fel, se vor exclude posibilitatile de a fi nimicite sau ascunse probele ce tin de infractiune. Totodata, o astfel de reglementare va servi ca un element de prevenire a crimelor, care, eventual, pot fi comise de unii judecatori. Analiza activitatii de urmarire penala in baza faptelor comise de judecatori indica ca instantele de judecata, dupa cum a fost mentionat, eu am sa dau citire unor date mai recente, in anii 2004 – 2007 au fost trimise cinci cauze penale de invinuire a
5 persoane in savirsirea unor infractiuni in perioada exercitarii functiei de judecator.

Examinarea acestor cauze de instantele de judecata au fost deja finisate. In prezent, in faza de examinare in instanta de judecata se afla o singura cauza penala in privinta unei persoane care a comis infractiuni  fiind in functia de judecator. Tot in faza de urmarire penala se afla o cauza penala in privinta unei persoane ce a ocupat functie similara. Concomitent, mentionam ca, in anii 2005 – 2006, Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat sa dea acordul de a porni urmarirea penala in privinta a trei judecatori.

Cine doreste, poate sa ia cunostinta in detaliu de materialul respectiv la Comisia de profil. Traditia occidentala nu cunoaste o astfel de garantie a independentei judecatorilor, cum ar fi imunitatea judecatorilor instantelor judecatoresti. De exemplu, in Italia, in Franta, in Spania sau in Germania judecatorii sint trasi la raspundere pentru faptele lor in conformitate cu principiile generale ale Legii penale sau civile, exact la fel ca si oricare alt cetatean, si pot fi anchetati si urmariti penal fara interventia sau permisiunea altor organe.

Mai mult ca atit, nu exista un instrument  international care sa contina prevederi prin care se considera util de a fi acordata imunitate sau de a fi stabilite inviolabilitati pentru judecatori din autoritatile judecatoresti. In acest context, este necesar sa amintim ca Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Constitutia tarii noastre, cit si Codul de procedura penala prevad ca toate persoanele deopotriva sint egale in fata legii, a organelor de urmarire penala si a instantelor de judecata. Iar organele si persoanele participante la procesul penal sint obligate sa respecte drepturile, libertatile si demnitatea oricarei persoane. Prin urmare, prevederile proiectului ce tin de imunitatea judecatorilor instantelor judecatoresti armonizeaza cu rigorile stipulate in actele internationale si potentialul lor este orientat spre o apropriere de traditii respective existente in statele Europei Occidentale.

Este evident, ca norma proiectului privind imunitatea judecatorilor, instantelor judecatoresti vine sa aplice responsabilitatea Procuraturii la luarea deciziilor de pornire a urmaririi penale in caz de comitere a unor infractiuni de catre judecatorii instantelor judecatoresti si, totodata, va stimula Consiliul Superior al Magistraturii sa sporeasca activitatile de diminuare a factorilor care pot crea premise pentru incalcarea legii penale de catre judecatorii din sistemul justitiei.

Cele relatate ne insufla increderea ca cinstea, buna credinta si sinceritatea vor fi trasaturi impartasite fara exceptie de fiecare judecator. Avind in vedere cele expuse, tinind cont de opiniile expertilor atit internationali, cit si nationali, de opiniile Curtii Constitutionale si Procuraturii Generale, indemn, toti deputatii sa sustina prin vot prezentul proiect de lege cu propunerile conceptuale mentionate in raportul Comisiei.

Totodata, pentru lectura a doua propun sa fie examinata posibilitatea de a fi specificat in proiectul de lege termenul Procurorul General, care va informa Consiliul Superior al Magistraturii si Presedintele Republicii Moldova sau, dupa caz, Parlamentul despre inceperea urmaririi penale impotriva judecatorului. Fractiunea Partidului Comunistilor va sustine acest proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnule Diacov,

Ati fost vizat, de procedura?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

De procedura, daca se poate. Domnul presedinte al Comisiei de doua ori a subliniat faptul ca Comisia propune modificari conceptuale in acest proiect.

 

Doamna  Maria Postoico:

Conceptuale.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu stiu daca chestia aceasta este regulamentara, fiindca se propune proiectul de lege prezentat de autor. Autorul accepta. Noi nu vedem daca autorul accepta. In lectura a doua se poate, dar modificari conceptuale... Comisia in prima lectura propune chestii stranii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

De fapt, domnul ministru poate sa confirme.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim microfonul nr.1.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Noi, la sedinta Comisiei, deoarece discutiile au fost din noiembrie pina in ziua de astazi, am solicitat si autorii sint de acord cu propunerile conceptuale ale comisiei. De fapt, domnul ministru poate sa confirme.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

Eu, de la tribuna centrala, am declarat deja, din stenograma se poate de ridicat, ca Guvernul accepta. Desi am mentionat si atunci ca, in principiu, conceptual noi consideram ca ar urma sa fie adoptat proiectul nostru. Dar este o divergenta de opinii absolut normala.

Multumim.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim.

Mai sint intrebari de procedura? Nu sint. Deci supun votului, cum a fost marcat in raportul Comisiei, ca putin se modifica conceptul si pentru care a fost de acord si autorul. De aceea, eu supun votului pentru aprobarea in prima lectura proiectul nr.1719. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. 

Eu va rog, stimati colegi, pentru a doua lectura ceea ce s-a vorbit astazi in luarile de cuvint si pentru a introduce acele modificari pe care dumneavoastra
le-ati propus spre a imbunatati acest proiect, ca sa avem, intr-adevar, un sistem judecatoresc bine, la nivel cu celelalte puteri in stat, caci, dupa cum s-a mentionat, este una din cele trei puteri de stat.

Proiectul de Lege nr.4339 pentru ratificarea Conventiei internationale privind suprimarea actelor de terorism nuclear.

Prezinta domnul Resetnicov.  Dupa aceea pauza, da. 

 

Domnul Artur Resetnicov – directorul Serviciului de Informatii si
                                                                  Securitate:

Stimata doamna Presedinte,

Onorat Legislativ,

Va prezint spre examinare proiectul de Lege privind ratificarea Conventiei internationale privind suprimarea actelor de terorism nuclear, care a fost adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 13 aprilie anul 2005. Scopul acestei Conventii este consolidarea cooperarii internationale dintre state, elaborarea si adoptarea unor masuri practice si eficiente de prevenire a actelor de terorism nuclear, de urmarire si de pedepsire a persoanelor care comit astfel de fapte periculoase.

Ratificarea acestei Conventii se inscrie in realizarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” si va contribui la consolidarea eforturilor, inclusiv ale Republicii Moldova, la prevenirea si reprimarea terorismului international. Pina in prezent, aceasta Conventie a fost semnata de 115 state, inclusiv de Republica Moldova la 16 septembrie 2005, si a fost ratificata de 29 de state. In aspect organizatoric si financiar, implementarea prevederilor acestei Conventii nu va necesita careva masuri suplimentare institutionale, nu va necesita suplimentarea, alocarea unor resurse bugetare, totul va fi efectuat in baza resurselor prevazute. In baza celor raportate, rog sustinerea si adoptarea, ratificarea acestei Conventii.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va rog intrebari. Nu sint.

Va multumesc.

Comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si  integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Aderarea la Conventie va implica completarea legislatiei nationale in conformitate cu prevederea articolului 5 din Conventie. Este de mentionat ca Guvernul examineaza in prezent un proiect de lege pentru completarea legislatiei nationale in vederea realizarii prevederilor Conventiei, care urmeaza, ulterior, sa fie prezentat Parlamentului pentru examinare. Comisiile permanente si Directia juridica au sustinut adoptarea acestui proiect de lege. Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune, la articolul 2, substituirea sintagmei “Procuratura Generala si Serviciul de Informatii si Securitate” prin sintagma “Autoritatile competente ale Republicii Moldova”. Propunerea se accepta.

Directia juridica a Parlamentului propune excluderea articolului 3 din proiectul de lege. Aceasta propunere de asemenea se accepta. Astfel, avind in vedere cele mentionate, in temeiul articolului 12 alineatul (1) din Legea din
12 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, Comisia propune Parlamentului ratificarea Conventiei prin adoptarea legii in doua lecturi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Va multumim mult.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.4339. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Fractiunile, acceptati si pentru lectura a doua sau sint propuneri pentru a doua lectura? Se accepta.

Va multumesc.

Supun votului. Clar lucru, am inteles. Supun votului pentru a fi adoptat in a doua lectura proiectul de Lege nr.4339. Cine este pentru, rog sa voteze. Si numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 12.  

 

Doamna  Maria Postoico:

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4339 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Inca un proiect este ca sa fim pina la jumatate. Proiectul de Lege nr.3719 privind modificarea si completarea unor acte legislative domnul Serbinov.

 

Domnul Igor Serbinov – viceprocuror general:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3719 include un sir de modificari si completari ale Codului penal, Codului de procedura penala, Codului contraventional si a Legii cu privire la statutul judecatorului. Modificarile si completarile propuse in proiect se refera la sporirea si ridicarea responsabilitatii persoanelor, cetatenilor si persoanelor cu functii de raspundere anume pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti si, in acest sens, se propune modificarea sanctiunilor articolului 200 cu indicele 11 al Codului contraventional si al articolului 320 Cod penal.

Alt amendament al proiectului este stabilirea unor termene concrete de incepere a judecarii cauzelor penale, care, in viziunea noastra, va mobiliza atit activitatea judecatorilor, cit si a procurorilor in vederea respectarii tuturor termenelor de procedura si va asigura evitarea cazurilor de tergiversare a desfasurarii judecarii cauzelor penale. In vederea realizarii acestor obiective, proiectul prevede completarea Codului de procedura penala, respectiv stabilirea termenului de solutionare a conflictului de competenta, stabilirea termenelor numirii cauzei spre judecare, inminarea copiei de pe sentinta si termenul de declarare a apelului.

Concomitent, proiectul prevede si completarea articolului 22 din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecatorului cu un nou criteriu, as spune, de instituire a raspunderii disciplinare a judecatorilor pentru admiterea tergiversarii examinarii cauzelor din motive imputabile. O alta prerogativa a proiectului consta in abilitarea cu drept de control a instantelor de apel si recurs la verificarea respectarii termenelor rezonabile de catre instantele de fond sau respectiv, dupa caz, de apel. In final, as spune ca implementarea proiectului mentionat nu prevede careva surse financiare suplimentare si de aceea rugam sustinerea acestui proiect.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog Comisia. Domnul Plesca.

 

Domnul Ion Plesca: 

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3719 este elaborat si inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, Legii cu privire la statutul judecatorului, Codului penal si a Codului de procedura penala.

Astazi, se propune modificarea legislatiei intru sporirea responsabilitatii pentru neexecutarea deciziilor judecatoresti, stabilirea unor termene concrete de incepere a judecarii cauzelor penale precum si abaterii disciplinare pentru judecatori in cazul incalcarii neintemeiate a termenelor rezonabile de examinare a cauzelor. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente.

Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in cadrul discutiilor, a constatat ca completarea, prin care se stabileste termenul de 20 de zile de incepere de judecare a cauzei, este necesar de a fi efectuata nu la articolul 351 din Codul de procedura penala, ci la articolul 345 care reglementeaza conditiile petrecerii sedintei preliminare.

De asemenea, se constata ca, odata cu completarea articolului 414 din Codul de procedura penala, este necesar de completat cu prevederi similare si articolul 435 al aceluiasi Cod, ce reglementeaza competenta instantelor de recurs. In temeiul celor expuse, Comisia propune Parlamentului adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura, iar in lectura a doua vor veni cu unele amendamente.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Plesca.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.3719. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. 

Stimati colegi,

Vad ca a parvenit o propunere de a face intrerupere. Majoritatea solicita  aceasta intrerupere. Deci la ora 14.30 revenim in sala.

Multumesc.

 

 

P  A  U  Z  A

* 

*             *

D  u  p  a         P  A  U  Z  A

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Majoritatea s-au inregistrat, asa ca sedinta este deliberativa. In continuare examinam ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.4631 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea serviciului public).

Prezinta Guvernul. Domnul Esanu.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa aduca in concordanta unele acte legislative cu amendamentele care au fost introduse anterior de Parlament in Legea cu privire la avocatii parlamentari, in scopul instituirii mecanismului national de combatere a torturii. 

Modificari conceptuale nu sint, cu exceptia introducerii celui de al patrulea avocat, care se presupune ca o sa examineze problemele privind protectia drepturilor copilului. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari catre autor? Nu sint.

Multumesc.

Comisia. 

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative este elaborat de catre Guvern in scopul realizarii Hotaririi nr.188 din 30 iunie 2006 a Parlamentului Republicii Moldova, prin care s-a cerut Guvernului sa inainteze propuneri in vederea perfectionarii Legii cu privire la avocatii parlamentari si a Regulamentului Centrului pentru Drepturile Omului.

Proiectul de lege mentionat prevede, la articolul 1, modificarea anexelor nr.1 si nr.3 la Legea serviciului public nr.443 din 4 mai 1995, prin introducerea statelor de functie ale colaboratorilor Centrului pentru Drepturile Omului. Aceasta tot este confirmat de prevederile Hotaririi Parlamentului nr.1484 din 5 februarie 1998, punctul 27 litera d), conform careia directorul Centrului pentru Drepturile Omului stabileste functionarilor, in conformitate cu prevederile Legii serviciului public, salariile functiei, solutionarea chestiunilor ce tin de stabilirea sporurilor si salariilor si acordarea premiilor.

Modificarile din articolul 2 al proiectului de lege sint propuse intru imbunatatirea activitatii avocatilor parlamentari si a Centrului pentru Drepturile Omului si intru aducerea Legii cu privire la avocatii parlamentari in concordanta cu actele normative nationale si cele internationale.

Proiectul de lege vizeaza, de asemenea, majorarea numarului de avocati parlamentari de la 3 la 4, astfel introducindu-se functia de avocat parlamentar in problemele protectiei drepturilor copilului. La articolul 3 din proiectul de lege se prevede modificarea anexei nr.4 la Legea cu privire la sistemul de salarizare si sistemul bugetar nr.355 din 23 decembrie 2005.

Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a constatat ca acestea s-au pronuntat pentru sustinerea proiectului de lege mentionat, propunerile de imbunatatire a proiectului de lege vor fi examinate in a doua lectura. Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr.4631 sa fie aprobat in prima lectura.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule Oleinic,

As vrea sa va intreb, care sint cerintele fata de specialistul coordonator, specialistul principal, consultantul superior si altele, care se introduc in statele Centrului pentru Drepturile Omului? Si vreau sa va intreb, respectiv, dupa aceste cerinte, eu nu cred ca va fi un elev dupa clasa a IX-a. Propunem salariul de 750 de lei. In 2009 trebuie sa fie acei 300 de dolari care i-ati promis. Ce fel de dreptate vor face acesti oameni, cind va veni cineva sa se jeluie ca i se incalca drepturile si are un salariu mizer atunci cind el insasi are un salariu de 750 de lei?

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Doamna colega,

La functiile nominalizate de dumneavoastra, trebuie de mentionat ca noi discutam, in principiu, conceptul, daca sintem de acord ca sa majoram inca cu un avocat parlamentar. Dar in ceea ce priveste functiile acestor avocati, sa fie discutat in lectura a doua si acele propuneri care au fost date din numele comisiilor permanente, tot sa fie luate in considerare si in hotarirea Parlamentului.

Dar in ceea ce priveste normele lor, care sa fie puse in sarcina avocatului parlamentar pentru ocrotirea drepturilor copilului, ele sint prevazute in toate conventiile, in toate materialele internationale cu care trebuie sa se ocupe un avocat care se ocupa de problemele copilului.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, stimate coleg.

Eu am examinat foarte bine proiectul, pregatindu-ma catre sedinta si nu sint impotriva, si inteleg ca este nevoie inca de o functie de avocat parlamentar si nu am contestat aceasta. Articolul III din proiectul propus, propune modificari ale Legii cu privire la salarizare in sistemul bugetar si anume la Centrul pentru Drepturile Omului este consilier al avocatului parlamentar cu 1100 lei, sef de serviciu cu 1100 lei, contabil-sef cu 1100 lei s.a.m.d. Eu las aceste secundare, dar consultant principal, consultant superior, specialist principal si specialist coordonator sa fie cu salariu de 750 – 900 de lei...

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Trebuie sa mentionez inca o data, doamna Valentina Cusnir, ceea ce a propus cu statele Guvernul o sa fie examinat suplimentar la sedinta comisiei pentru lectura a doua. Mai intii de toate, Comisia nu este de acord cu numarul de persoane care sa fie introduse suplimentar in acest Centru pentru Drepturile Omului. Noi o sa studiem, o sa examinam inca o data pentru lectura a doua toate propunerile care au parvenit din numele comisiilor, inclusiv si salariul prevazut. Daca noi spunem ca alineatul (1) noi il sustinem si dam un statut de serviciu public acestor persoane, care spunem, ei au deja salariul acesta stabilit de Parlament si rata ceea a salariilor. Si nu putem schimba special pentru un functionar care ocupa o alta functie.

Doamna  Valentina Cusnir:

Eu inteleg. Daca dumneavoastra spuneti ca nu va fi acceptat numarul de functii propus, aceasta este o chestie de concept. Alta este despre suma salariului, dar dumneavoastra ati mai deschis o paranteza.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Mai revenim pentru lectura a doua sa discutam aceste probleme.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Exact, daca puteti sa ne spuneti concret, care functii nu vor fi acceptate, caci este chestie de prima lectura, nu este chestie de lectura a doua ca functia sa fie acceptata sau nu.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Aceasta poate spune comisia, cind o sa aiba sedinta pentru discutie in lectura a doua.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Dar noi votam in prima lectura.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Dar eu, ca persoana, pot sa spun ca eu nu sint de acord cu acest numar care se propune pentru majorarea statelor. Eu nu sint de acord. Dar noi o sa discutam si o sa venim pentru lectura a doua incoace la Parlament.

 

Doamna  Maria Postoico:

Cu ceea ce a venit comisia.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Inseamna ca este chestie de concept. Eu propun remiterea acestui proiect in Comisie. Sa ni se spuna clar, care functii Comisia le accepta si care nu, si atunci noi sa votam in dependenta de...

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Inca o data repet, doamna Cusnir.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Dar nu trebuie sa imi repetati de multe ori, ca nu sint asa grea de cap ca partea cealalta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, fara invinuiri. Eu inteleg ca v-ati relaxat.

 

 

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Eu v-am spus ca nu depinde, trebuie sa ia decizia Parlamentul. Daca noi spunem ca dam functia de functionari publici, acolo este o gradatie oarecare. Nu putem schimba asa, din mers.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu am vrut sa ii ajut, caci doamna Cusnir nu a inteles. Acesta este salariul de baza. Conform Legii cu privire la salarizare in sistemul bugetar, ceea ce este prevazut, doamna colega, este salariul de baza, dar mai departe o sa fie calculele necesare, care sint conform legislatiei in vigoare si cu privire la salarizare si nicidecum nu are sa fie nivelul de 600 sau 700 de lei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu ii multumesc colegului meu Todoroglo care se straduie nu ca sa ma ajute, dar chiar si sa ma inlocuiasca in mai multe cazuri, eu nu am nevoie de ajutorul dumneavoastra. Mai bine sa fi facut ordine atunci cind ati fost ministru si acum cind sinteti deputati referitor la ceea ce se face in agricultura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va rog, inchideti microfonul nr.4.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Doamna Valentina,

Ati discutat cu mine intrebarea aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog. Linistiti-va, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc.

Domnule Oleinic,

Conceptual, pentru lectura a doua vreau sa fac citeva amendamente referitor la textul acestui proiect de lege. Articolul 16 se refera la constituirea unor reprezentante ale Centrului pentru Drepturile Omului, ca subdiviziuni teritoriale in teritoriu. Deci, aceste reprezentante dumneavoastra aici, in Centrul respectiv... sint scoase in evidenta prerogativele, atributiile care se confera, dar nu este clara care este structura si componenta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Varta,

Eu va rog, putin mai departe de microfon, ca nu se inscrie nimic ce vorbiti dumneavoastra. Sinteti foarte aproape de microfon si nu se inscrie corect in stenograma. De aceea, tineti-va la o departare oarecare ca sa fie inscriere, va rog.

 

Domnul  Ion Varta:

Articolul 16 se refera la aceste reprezentante teritoriale ale Centrului pentru Drepturile Omului, si el include mai multe subpuncte care specifica competentele, atributiile, dar nu este clar care este structura, care este componenta acestei reprezentante. Poate era cazul sa...

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Am spus odata, domnule Varta, pentru lectura a doua sa fie discutat. Noi vedem, de exemplu, eu ca membru al Comisiei pentru drepturile omului vad cite un reprezentant in aceste trei subdiviziuni permanente in raioane, trei persoane care se ocupa de problemele copilului si aici, in Centru, poate sa fie o persoana – doua, nu putem spune din mers. Trebuie sa discutam toate propunerile inaintate din partea comisiilor, din partea deputatilor si iesim la un numitor comun convenit.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim.

Alte intrebari nu sint. Supun votului pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4631. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4631 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4246 privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si a specialitatilor traditionale garantate. Prezinta domnul Chirosca.

 

Domnul Dorian Chirosca – director general al Agentiei de Stat pentru
                                                            Proprietatea Intelectuala:

Mult stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine a produselor si specialitatilor traditionale garantate, vine sa armonizeze legislatia nationala cu directivele Uniunii Europene, cu acquisul comunitar si, in acest sens, este de mentionat ca proiectul de lege vine cu anumite modificari ce tin de procedura de inregistrare si eliberare a titlului de protectie privind indicatiile geografice si denumirile de origine ale specialitatilor traditionale.

E de mentionat, la fel, ca proiectul de lege este armonizat cu trei directive europene si, totodata, este de mentionat faptul ca este in concordanta cu conventiile de la Paris, Acordul triplu de la Lisabona. Sint stabilite anumite reglementari in ceea ce se refera la inregistrarea internationala, se introduce un nou domeniu sau un nou obiect de protectie, cum ar fi specialitatea traditionala garantata. E de mentionat ca proiectul de lege prevede reglementarea normelor ce tin de obiectul protectiei, motivele de refuz la inregistrare, procedura de inregistrate etc. Acest proiect de lege a fost avizat pozitiv de toate ministerele vizate, de aceea rog onoratul Parlament sa sustina acest proiect de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Chirosca,

Va multumesc.

Intrebari catre raportor? Nu sint. Luati loc, va rog.

Comisia. Prezinta domnul Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de lege mentionat. Acest proiect de lege prevede crearea cadrului necesar aplicarii Regulamentului Consiliului Europei.

Comisiile permanente ale Parlamentului Republicii Moldova au avizat pozitiv acest proiect de lege. In unele avize ale comisiilor sint obiectii de ordin redactional, care vor fi examinate pentru lectura a doua si vor fi luate in considerare. In legatura cu acest fapt, Comisia sesizata in fond propune acest proiect de lege pentru adoptare in prima lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura a proiectului de Lege nr.4246. Cine este pentru, rog sa voteze.

Va multumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.4246 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4130 pentru completarea articolului 6 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzare – cumparare a pamintului.

Prezinta domnul Cosarciuc. Poftim.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Se propune spre atentia dumneavoastra un proiect de Lege care prevede completarea articolului 6 din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare – cumparare a pamintului.

As vrea sa va amintesc ca aceasta lege, articolul 6 alineatul (2) prevede: “Dreptul de vinzare – cumparare a terenurilor cu destinatie agricola apartine statului, persoanelor fizice cetateni ai Republicii Moldova, precum si persoanelor juridice al caror capital social nu contine investitii straine.”

Ceea ce se propune in acest proiect de lege prezentat este ca, dupa textul alineatului (2), pe care l-am citat, se introduc, in final, cuvintele “cu exceptia cazurilor prevazute la alineatul (2¹)” Si ce prevede acest alineat (2) prim al proiectului de lege inaintat: “Persoanele juridice al caror capital social contine investitii straine pot obtine dreptul de cumparare a terenurilor cu destinatie agricola prin licitatie deschisa organizata de Guvern.”

Daca e sa ne referim la acele proiecte de legi care au fost de acum examinate in Parlamentul Republicii Moldova, acest proiect va permite ca odata cu adoptarea lui, intreprinderile rezidente, adica, persoane juridice ale Republicii Moldova, in al caror capital se contine capital strain, vor putea sa cumpere doar in urma unei licitatii.

Aceasta licitatie va fi organizata de catre Guvern in baza unui regulament aprobat de Parlament. Si criteriile de selectare a potentialilor investitori in Republica Moldova ar putea sa fie ca aceste companii, care doresc sa faca investitii in agricultura, ar prezenta un proiect investitional, ar propune o varianta de deschidere a noilor locuri de munca in mediul rural si ar face aceste investitii in mediul rural. Totodata, proiectul de lege prezentat prevede ca sa fie limitata suprafata care se permite de cumparat pentru aceste intreprinderi.

Acest proiect de lege prevede ca, daca intreprinderea data nu va realiza proiectul investitional propus cind au participat la licitatie, ei vor fi obligati sa vinda acest teren cumparat cetatenilor Republicii Moldova, asa cum prevede Codul civil. In acest caz, in principiu, dispare posibilitatea speculatiilor, fiindca unele din argumentele aduse in Parlamentul Republicii Moldova, atunci cind a fost modificat articolul 6 din Legea nr.1308 a fost ca acum in Republica Moldova se cumpara terenuri de catre intreprinderile cu capital strain, pentru ca in viitor sa fie speculat cu aceste terenuri.

Totodata, as vrea sa argumentez de ce este nevoie ca sa permitem intreprinderilor cu capital strain sa participe la aceasta licitatie?

Stimati colegi,

In urma acestei licitatii, nu inseamna ca intreprinderea cu capital strain va cumpara terenuri in Republica Moldova, fiindca ea va trebui sa cumpere teren in baza contractului de vinzare – cumparare.

Adica, nimeni nu ii garanteaza ca acest teren poate fi cumparat. Dar insusi proiectul prevede ca el poate sa cistige acest drept in Republica Moldova sa cumpere aceste terenuri. Daca sa revenim la argumentare, este necesar totusi sa permitem ca intreprinderile cu capital strain sa poata cumpara terenuri agricole. Eu vreau sa va amintesc ca in anul 2007 importurile in Republica Moldova au constituit 3 miliarde 690 milioane de dolari.

Exporturile au constituit 1 miliard 342 milioane de dolari. Importul produselor alimentare in Republica Moldova constituie 450 de milioane sau cu 30% mai mult ca in anul 2006. Unul din impedimentele prin care se explica aceasta discrepanta dintre import si export este ca in Republica Moldova nu se fac investitii, mai ales in sectorul real al economiei, pentru ca sa putem dezvolta sectorul agroalimentar. Si, din aceste considerente, a fost propus acest proiect de lege ca noi sa putem capata acest factor de crestere economica durabila, cum ar fi investitiile in sectorul agroalimentar.

Eu propun ca acest proiect de lege sa fie adoptat de Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre raportor?

Microfonul nr.5

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule raportor,

O concretizare. In nota informativa e scris 300 de hectare, in proiectul de lege – 500 de hectare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este o greseala automata.

 

Domnul Vladimir Braga:

E greseala automata, da. Si acum intrebarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

500 de hectare, asa cum se prevede in proiectul de lege.

 

Domnul Vladimir Braga:

Si acum intrebarea. Dumneavoastra cunoasteti ca in Causeni, o sa nominalizez chiar un sat concret, Copanca, sint luate in arenda 500, imi pare, de hectare de padure de catre niste businessmani straini si oamenii din satele acestea nu pot sa intre prin padure, prin cimpurile respective si fac scandal la nivel inalt. Cunoasteti treaba aceasta?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ceva noi avem informatie, dar aceasta nu inseamna ca... Va rog, care e intrebarea? Noi cunoastem. Mai departe.

 

Domnul Vladimir Braga:

Intrebarea este urmatoarea. Este doar vorba de o arenda, de o arenda simpla. Acum sa ne imaginam ca aceste paminturi 500 de hectare devin proprietate, dumneavoastra la aceasta v-ati gindit ca nu numai nu o sa se permita sa se intre intr-insele, dpar bastinasilor atita le-a mai ramas, paminturile.

Au fost impartite intreprinderile la straini, au fost  alte domenii impartite din economia nationala. Nu gasiti de cuviinta ca pamintul ar trebui totusi sa ramina ale tarii, dar nu ale strainilor?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule coleg,

Chestia consta in aceea ca pamintul cumparat este un factor de productie si el ramine in Republica Moldova, nu se duce din tara Republica Moldova. Si noi, ca orice factor de productie, el trebuie sa dea eficienta in Republica Moldova. Dar noi am facut o analiza, productivitatea la hectar in Republica Moldova in medie e 2000 de lei la hectar, adica ceea ce noi luam productie la hectar. In Uniunea Europeana la hectar se ia in medie cite 12 mii de euro. Adica aceasta e productivitatea la hectar in Uniunea Europeana.

Si inca o chestie este, stimate domnule coleg. In Republica Moldova pamintul se cumpara de catre intreprinderi straine cu capital strain, dar prin scheme tenebre, care foarte simplu se face. Este o intreprindere cu capital strain inregistrata in Republica Moldova care mai face o intreprindere de acum care se numeste cu capital autohton si intreprinderea fiica cumpara terenuri agricole.

Dar le cumpara prin diferite scheme obscure, taranii fiind, cum s-ar spune, pinditi la colt atunci cind are el probleme si ii cumpara terenul pe un pret derizoriu. Ceea ce eu am propus aici, vine o companie serioasa in Republica Moldova, prezinta la licitatie organizata de Guvern un proiect investitional care ar permite ca sa fie create noi activitati industriale in mediul rural.

Face aceasta investitie, creeaza locuri de munca si nicaieri nu se duce. Si atunci avem de cistigat in acest caz. Caci cistiga si Republica Moldova din punct de vedere economic, cistiga si mediul rural acolo unde va fi implementat acest proiect investitional. Si as vrea sa... eu va propun ca dumneavoastra sa cititi atent, noi adica am propus in acest proiect de lege ca se face o licitatie pentru dreptul de a cumpara si in baza proiectului investitional. Criteriile pentru participare la licitatie se elaboreaza de Guvern si se aproba de Parlament printr-un regulament.

Adica nu se selecteaza o intreprindere care, de pilda, nu are in urma ei nimic, dar se selecteaza o companie serioasa cum ar fi “Danone”, “Nesttle”, “Unilever”, companii serioase care sint de acum in toata Europa si poate sa vina si in Republica Moldova. Eu aici nu vad nici un impediment, stimati colegi. cu atit mai mult ca aceasta licitatie se organizeaza de Guvern in baza unui regulament aprobat de Parlament.

 Si aceasta, stiti ca, uite, sa mai ramina ceva la cineva, chestia consta in acea ca el de acum nu ramine. In Republica Moldova, si eu am spus, sint de acum intreprinderi ale noastre si cu capital strain, care au zeci de mii de hectare cumparate si le-au cumparat nu pentru ca sa faca investitii, dar le-au cumparat ca sa faca speculatii. Dar noi vorbim aici concret: intreprinderi care vin sa faca investitii in Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Nu va suparati, dar suna cam asa, ca, adica, ceea ce ati spus dumneavoastra, ceea ce facea tenebru, acum noi trebuie sa le legitimam prin lege. Eu cam asa am inteles din ceea ce ne-ati raspuns dumneavoastra. Nu va suparati pe mine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, domnule Braga. Nu e chiar asa.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu vreau...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Uite...

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu am spus ce impresie mi-am facut eu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pai. impresia da, dar cititi atent proiectul. Noi nu vorbim despre legiferarea acelor nereguli care sint in Republica Moldova. Si. o data cu adoptarea modificarilor la articolul 6 alineatul (2), in 2005 intreprinderile cu capital strain trebuiau sa isi vinda terenurile, asa prevede Codul civil, ei trebuia sa instraineze. Si acum noi trebuie sa intrebam Guvernul: a facut sau nu a facut, s-a executat sau nu s-a executat aceasta norma a legii care a fost adoptata in 2005.

Ceea ce se propune acum nu se propune legiferarea acelor nereguli, dar, pe o baza noua, atragerea unui investitor solid si, in baza unor proiecte investitionale, care vor fi selectate de catre Guvern, de catre Guvernul Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Braga:

Si al doilea lucru pe care am vrut sa-l mentionez. Eu nu sint de acord cu dumneavoastra ca eficienta in Moldova nu poate avea loc, eficienta la acei care produc sau la acei care sint prelucratori de pamint, cum v-ati exprimat dumneavoastra. Eu consider ca eficienta in economia, in producerea agricola e cu totul de alta boala, boala neorganizarii, boala nearanjarii prin legi a structurii de realizari a productiei si multe-multe alte mecanisme economice care nu sint puse legislativ corect de catre noi si ca moldovenii toata viata, de cind se stiu, au crescut patlagele, pepeni si varza si stiu a face eficienta.

Alta intrebare ca noi sintem vinovati, acei care cream mediu, posibilitatile, mecanismele. Eu cred ca aici e buba, dar nu aceea ca sa vindem pamintul la straini.  Scuzati-ma. 

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta este o constatare a dumneavoastra, domnule Braga. Da, sint si alti factori care influenteaza productivitatea in agricultura, da, si legile pe care noi le adoptam si fondul de subventionare pe care noi il avem si investitiile pe care le avem in agricultura. Da, ei sint acesti factori care influenteaza productivitatea.

Dar eu zic ca insasi utilizarea terenurilor agricole trebuie sa fie folosita ca factor de dezvoltare a economiei nationale, nu, pur si simplu, sa stea pamintul si sa avem 2000 de lei, aceasta e media pe republica. Eu pot sa va prezint cifrele, adica pe fiecare forma de organizare: SRL, SA si cooperative si o sa vedeti terenurile pe care ei le gestioneaza si cit este productivitatea la hectar.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu nu am o intrebare, decit vin intru sustinerea acestui proiect de lege si va argumentez de ce.

Stimati colegi,

Noi cind am venit in 2005 in acest Parlament, Legea nr.1308 permitea cetatenilor, celor straini sa cumpere pamint si a fost acest lucru. Nu dati din cap, domnule Todoroglo, ca ati uitat, va aduc eu aminte. Aici va ajut.

Aceasta lege, cu mare greu, cu mare lupta si insistenta din partea mea si cu opunerea foarte grava a Fractiunii Comunistilor, a fost tergiversata, era initiativa deputatului comunist din cealalta legislatura, Filimon, care in 2006, comunistii dupa aceea au permis sa cumpere acelor care au avut nevoie. A fost interzisa vinderea paminturilor la straini. Noi am votat aceasta modificare in aceasta lege.

Dar ce s-a facut mai departe? Ceea ce a spus colegul nostru si autorul proiectului cu care vine, ca acei straini au gasit alta modalitate, desigur, fractiunea majoritara stiti ce se intimpla. Si va aduc un exemplu foarte elocvent. Fabrica de Vinuri din Calarasi, fiind privatizata, trebuie sa sadeasca vii. De ce nu ati insistat ca acest cumparator care a cumparat cu copeici aceasta fabrica si i-ati mai daruit din buget 15 milioane de lei si 3000 de dekalitri de spirturi vechi, de ce nu ati fost insistenti sa ia...

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea, doamna Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...in arenda pamintul, dar ati permis sa cumpere pamint.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Banii platiti pentru pamint sa fie...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Intrebarea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...recunoscuti de dumneavoastra, domnule Todoroglo, caci sinteti in comisia de concurs, ca investitii straine. Da, domnule Todoroglo, furati banii poporului si pamintul poporului.

 

Doamna Maria Postoico:

Inchideti microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ati lasat. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

La concret.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, doamna Presedinte,

Stimati colegi (rumoare in sala),

Dati-i pace sa se linisteasca oleaca, dupa aceea o sa vorbim. V-ati linistit, doamna Valentina? Noi trebuie sa avem oleaca de obraz. Nu sinteti numai dumneavoastra in sala.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va spun dumneavoastra altceva. Daca dumneavoastra ati urmarit, in ultimul timp, mai ales in ultimele luni de zile, 3 – 4 luni de zile, foarte frecvent apar in ordinea de zi la noi niste proiecte despre vinzarea si cumpararea pamintului. Ati observat cred ca cu totii. Daca ati observat cam sint unii si aceiasi autori.

Se pune o intrebare: totusi care este esenta acestor proiecte, adica unde se ascunde, ce vrem noi totusi sa facem cu pamintul acesta? Eu vreau sa va spun ca la mine in raion personal vin oamenii care vor sa cumpere pamint, care nu au idee de prelucrarea pamintului si nu au idee de pamint in general. Si se fac niste afaceri care, de pilda, sint foarte dubioase.

Eu vreau sa va spun ca foarte mult il sustin pe domnul Braga, aceea ce a spus dumnealui, ca eu nu locuiesc departe de Chitcani si stiu cum ii acolo,
intr-adevar, se face. Eu as spune de la bun inceput, ca acest proiect din nou urmareste niste scopuri care inca sint ascunse si acest proiect de lege sa nu fie sustinut.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu totusi vreau sa reactionez la ceea ce a spus domnul deputat, fiindca el a zis ca nu a inteles esenta. Esenta este foarte clara, sa faca regula in aceasta chestie, fiindca acei care cumpara in Stefan Voda pamint si care nu stiu ce sa faca cu dinsul, de aceea si il cumpara, caci fac speculatii. Aici se propune nu pentru speculatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Dragomir, nu se...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

..Parlament, nu trebuie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu se face, acest proiect de lege are ca scop ca in Republica Moldova sa fie atrase companii solide cu renume mondial, in baza unei licitatii publice organizate de Guvern. Cititi atent proiectul de lege.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Cosarciuc,

Dati sa consolidam paminturile sa ramina la noi in tara si sa ne hraneasca pe noi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da uitati-va ce scrie Guvernul dumneavoastra, ca posibilitatea investitiilor straine, investitorilor straini de a propune preturi mai mari de achizitii ale terenurilor agricole va avea un impact negativ. Adica, daca vine un investitor strain si va plati mai mult pentru acest pamint ca taranii sa capete un ban mai mult, aceasta este una, va avea un impact negativ. Aceasta este scris in avizul Guvernului, oameni buni. Uitati-va ce scrie aici la...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

El o sa ia un ban mai mult pe un an de zile si o sa-i ajunga, dar mai departe ce face el?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vai de capul vostru.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Domnule Cosarciuc,

Dupa cum vedeti, argumentele sint aceleasi ca si in cazul in care am prezentat si eu proiectul de lege vizavi de posibilitatea cumpararii de catre investitorii straini a paminturilor.

Acum eu vreau sa fac o precizare. Pamintul, domnule Dragomir, nu poate fi luat din Republica Moldova si dus in alta tara. Este un lucru important, sa il constatati si sa aveti in vedere. Pamintul, ca si in alte cazuri, este absolut necesar sa fie vindut si sa reprezinte marfa si sa intre in circuitul legal, in care, stimate domnule Dragomir, poate fi vindut si cumparat. Iar piata trebuie sa stabileasca pretul real al acestui pamint.

Acum mai departe, vizavi de dorinta noastra de a intelege ce se intimpla in Republica Moldova in domeniul respectiv, urmeaza sa facem un lucru foarte simplu. Sa dam curs acelei hotariri de Parlament pe care am adoptat-o unanim in Parlament, cind am constituit o comisie speciala care urma sa verifice cum este executata legea in Republica Moldova in domeniul administrarii pamintului,  proprietate exclusiva a statului. Si daca aceasta comisie va activa, eu vreau sa va spun ca atunci era posibil sa vedem la ce preturi se vind paminturile, cum se folosesc paminturile statului, dar noi incercam sa reglementam, ca si stat, proprietatea privata, uitind sa avem grija de administrarea care este.

Acum eu as recomanda, domnule Braga, ati vorbit despre cineva care are 500 de hectare undeva la sud, da? Investitori straini. Eu vreau sa va dau doua adrese tot foarte... (Rumoare in sala) cu atit mai mult arendeaza strainii. Uitati-va ca sint si cetateni moldoveni care arendeaza mai multe hectare. La Tiganca duceti-va si va uitati. Ingradite frumusel, nu are acces cetateanul Republicii Moldova si nu... eu vreau ca sa intelegem exact, modul in care este administrat pamintul nu depinde in mod direct de cetatenia lui.

Si se fac abuzuri foarte multe si in alte directii. Daca ne ducem la Condrita, acolo in general e interesant. Asa ca nu folositi, va rog frumos, argumente ca, uite, cineva a inchiriat paduri si nu intra, dupa aceasta o sa vedem ce este acolo. Eu consider ca initiativa este una foarte buna si ea trebuie sa fie sustinuta.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte intrebari? Nu sint. Rog luati loc.

Comisia, domnul Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru completarea articolului 6 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzare – cumparare a pamintului si expune urmatoarele.

Proiectul de lege mentionat prevede completarea articolului 6 din legea de baza cu un nou alineat, prin care se prevede ca persoana juridica al carui capital social contine investitii straine sa poata obtine dreptul de cumparare a terenului cu destinatie agricola prin participare la licitatie deschisa, organizata de Guvern, cu conditia prezentarii unui proiect reinvestitional  si este prezentat in scopul atragerii investitiilor in domeniul agriculturii si dezvoltarii pietei funciare in Republica Moldova.

Totodata, proiectul de lege prevede limitarea suprafetei de teren agricol pina la 500 de hectare pe care are dreptul sa il cumpere o persoana juridica sus-indicata si obligativitatea de a instraina terenul in termen de un an in cazul nerealizarii proiectului investitional. Aceasta restrictie este impusa pentru a evita tendintele de cumparare a terenurilor in scopuri speculative. Prin avizul prezentat, Guvernul considera ca, in momentul de fata, este inoportuna examinarea si adoptarea prezentului proiect de lege.

Comisiile permanente, de asemenea, au prezentat avize negative. La dezbatere in Comisia sesizata in fond au fost aduse argumentele “pro” si “contra” sustinerii proiectului de lege. In rezultatul votarii, 2 deputati s-au pronuntat pentru sustinerea si adoptarea in prima lectura, 5 deputati s-au pronuntat pentru respingerea proiectului.

In temeiul prevederilor regulamentului, Comisia nu a luat decizia finala asupra proiectului de lege si decizia finala urmeaza a fi luata de Parlament. Iata care decizie a fost luata la sedinta comisiei.

 

Doamna Maria Postoico:

De fapt, cam nu este clara pozitia, fiindca 2 si 5, de aceea care decizie, de acum este majoritara.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu am inteles.

 

Doamna Maria Postoico:

Este majoritara, aveti 5 si 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, dar conform regulamentului pentru luarea deciziei trebuie majoritatea din lista membrilor Comisiei... Trebuie 6 voturi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Dumneavoastra spuneti ca Guvernul a hotarit ca aceasta initiativa legislativa este inoportuna de examinat si de adoptat de catre Parlamentul Republicii Moldova.

Totodata, nu vad ce face Guvernul astazi pentru a redresa situatia in agricultura. Si nu credeti dumneavoastra ca aceasta initiativa ar propune o solutie acestui segment important al economiei nationale, agricultura Republicii Moldova, si va spun de ce.

Marti am vizitat raionul Falesti, un sat Burghelea, din 690 detinatori de terenuri agricole au primit ajutor de la stat doar 26. In rest, lumea necajita, chinuita, saracita, kilogramul de porumb 30 de lei. Nu credeti ca, daca am modifica aceasta lege si am permite investitii, am crea conditii pentru investitii normale in aceasta ramura a economiei nationale, situatia se va schimba?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Bine. Multumesc, doamna Buliga, pentru intrebare, din cauza ca acum eu o sa am posibilitate sa expun si parerea mea personala asupra acestei probleme. Ceea ce dumneavoastra ati vorbit referitor la activitatea Guvernului in ceea ce priveste imbunatatirea situatiei, in genere, rurale, este o problema despre care noi putem discuta. Dar astazi, daca imi permiteti, sa va expun parerea mea, ca membru al Comisiei, ca deputat in Parlament asupra problemei, daca se poate.

Stimati colegi,

Conform Codului funciar, articolul 4 numeste detinatorul de teren. Prin detinatorii de teren se inteleg titularii cu dreptul de proprietate, titularii cu dreptul de posesiune, titularii cu dreptul de beneficiere funciara sau folosire. Care e diferenta de atitudini referitoare la problema legata de folosirea pamintului, in momentul de fata? Ea rezulta din posibilitatea folosirii pamintului de acei care detin cu unul sau alt drept ca detinatori, sau in cadrul, in varianta de... el neaparat trebuie sa fie ca proprietar, sau detinerea pamintului in mod de arenda sau in mod de beneficiere funciara.

Iata aici noi trebuie sa clarificam aceasta diferenta. De ce noi pledam pentru aceea ca totusi in Republica Moldova, in realitatea pe care o avem noi, despre care dumneavoastra singuri ati spus, despre situatia reala si mi se pare ca acei care o sa aiba dorinta sa spuna ca mai inalt decit situatia in majoritatea cazurilor care au scris, mi se pare ca o sa fie incorect. In momentul de fata acea situatie pe care o avem in realitate in tara taman pune oamenii, proprietarii de pamint, eu asa spun putin pe scurt, detinatorii de teren care, in acest moment, au o situatie reala despre care dumneavoastra vorbiti, desigur, preturile stabilite in piata la nivel de 4, 5, 6 mii de lei in diferite regiuni, eu nu vorbesc alaturi, de Chisinau, Balti si alte orase, absolut nu corespunde costului acestui pamint.

In afara de aceasta, daca vorbim, daca mergem pe aceasta cale, noi trebuie si astazi sa stabilim cine interzice ca acei care au dorinta sa aiba activitate de intreprinzator in sat, sa ia in arenda in modul stabilit in legislatie, care permite pina la 30 de ani arenda, pamintul o sa fie luat in arenda, sa foloseasca terenurile agricole cu cele mai inalte investitii. Caci totuna niste constructii si acei care vin cu investitorii, ei pun tehnologia, in afara de aceasta ei trebuie sa construiasca inca ceva in ceea ce priveste prelucrarea, dar aceasta este vorba in sat.

Acum care este situatia? Daca voi pledati pentru aceea ca, in majoritatea cazurilor, o sa fie neaparat cumparat pamintul pentru activitatea de intreprinzator, drept conditie aducerea investitiei in agricultura, atunci pe oamenii pentru care toti noi pledam in agricultura, acei care locuiesc la sat, noi ii lipsim de posibilitatea ca ei sa se foloseasca de aceasta varianta mai convenabila pentru oameni – arenda.

Din cauza ca, daca ele o sa fie plantate, ce avem noi in agricultura? O sa fie plantate plantatii multianuale, o sa fie tehnologii noi. Si oamenii care detin acest teren in forma de arenda au posibilitatea macar sa foloseasca aceasta proprietate mai util decit ceea ce o sa fie vindut. De aceea, in toata lumea, aduceti-mi mie o pilda... Domnul Cosarciuc aduce o pilda unde, in Europa, in Statele Unite. proprietarii au macar 500 de hectare in proprietate. Nu are nimeni.

Majoritatea volumului pe care el il prelucreaza, daca este o firma inalta, el ia in arenda, din cauza ca impozitele pentru imobile este destul de inalt si nu este convenabil sa cumpere acest pamint. El are aceea ce a primit in mod de mostenire de la tata sau cineva. El ia in arenda ca sa activeze. Acei care sint proprietari, taranii au posibilitatea macar sa foloseasca niste venituri suplimentare, pina cind ei sint proprietari.

Iata de ce noi astazi consideram ca absolut corect Guvernul a spus ca e inoportun, din cauza ca in momentul de fata acest pas e absolut incorect. Si ultimul moment. Cind a avut loc, conform Legii nr.392, privatizarea intreprinderilor agricole, nimeni nu a intrebat taranii daca acestia au dorinta sa primeasca pamintul pentru prelucrare, nimeni nu a intrebat. Si pe pensionari la fel. Au fost distruse colectivele unde a fost o echipa a specialistilor, care au fost pregatiti pentru folosirea pamintului. Au dat pamintul pentru toti conform Codului funciar.

Acum noi am ajuns la aceea sa constatam ca acei care au devenit proprietari atunci, acum nu sint capabili sa prelucreze. Hai sa luam acum ca sa nu aiba ei nimic, nici o bucatica de piine la o perioada. De ce noi nu pledam pentru situatia ca sa transmita in arenda, sa aiba posibilitatea acei care sint mai ingeniosi sa puna investitii, primeste veniturile din terenurile pe care ei le-au luat in arenda si o parte de venituri se dau pentru acesti oameni, care in 1998 sau in 2000 au fost transmise in proprietate. Avem diferite pareri. Eu consider ca varianta pe care a propus-o Guvernul, ca, indiscutabil, aceasta-i problema si mie mi se pare ca Parlamentul deja principial, conceptual la tema aceasta deja a votat.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc, domnule Todoroglo, pentru un raspuns atit de amplu, dar vreau sa va spun  ca cetatenii Republicii Moldova vind astazi paminturile. Si le vind, dupa cum s-a si mentionat, pe diferite carari. Alta este, ca Guvernul parca deja de citiva ani  incearca sa subventioneze agricultura, s-o ajute, s-o invete. Dar pamintul este chinuit si taranul nostru saracit. De aceea, eu cred, ca aici ar trebui, nu stiu, care program de salvare a situatiei in domeniul agriculturii, pentru ca ceea ce avem astazi lasa foarte mult de dorit. Si cetatenii, pur si simplu, cauta solutii de a supravetui, inclusiv prin vinzarea de terenuri la pretul de 300 de lei.

 

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Impartasesc parerea dumneavoastra asupra faptului ca ramura agriculturii cere atentie si in continuare, eu sint de acord cu aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar ceea ce a fost spus asupra incalcarilor, domnul Mejinschi a auzit pildele pe care le-a adus domnul Cosarciuc. Lasa el sa lucreze, caci incalcarile legislatiei in vigoare nu numai ca au loc in ceea ce este legat de cumpararea – vinzarea terenurilor. De aceea, lasa sa lucreze conform legislatiei in vigoare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, liniste.

Domnule Varta,

Dumneavoastra aveti intrebare? Nu aveti intrebare.

Domnule Banari,

Microfonul nr.4. Domnul autor are dreptul la trei minute si o sa-i ofer cuvintul neparat.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, eu as vrea sa ma expun intru sustinerea acestui proiect de lege si vreau sa va aduc o cifra, stimati colegi. Acum citeva zile, Biroul National de Statistica a publicat niste date, conform carora numarul angajatilor in economia nationala s-a micsorat cu 25 de mii de persoane. Si cea mai mare pondere in aceasta micsorare o are sectorul agrar – 17%, este scaderea persoanelor angajate in sectorul agrar.

Deci lumea vinde pamintul, lumea pleaca din tara. Si vreau sa aduc si eu niste argumente cam de acelea de care a adus doamna Buliga. Eu saptamina trecuta, am fost in satul Izvoare, raionul Falesti si cu doua saptamini inainte, cu citeva saptamini inainte am fost in satul Musteata, tot raionul Falesti. In satul Musteata mai mult de jumatate de locuitori nici nu se duc sa vada ce e cu pamintul lor de multi ani de-a rindul, fiindca este foarte departe, fiindca nu este vreun lider, nu este vreun agent economic in acest sat care si-ar asuma raspunderea sa ia in chirie, sa ia in arenda acest pamint.

Deci si persoanele din aceste sate, care au cotele lor de pamint, au primit in Izvoare anul trecut cite 1 leu la hectar. Deci, bataie de joc. Deci, cind am pus aceasta intrebare aici, in Parlament, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare mi-a venit cu niste cifre si, in fine, mi-a dat aceeasi informatie ca toate aceste ajutoare umanitare si toate acele indemnizatii care vin de la Guvern au fost trimise la acei rechini mari, care au cite 2 – 3 mii de hectare de pamint, care au cite 200 – 300 de hectare de pamint, care dezvolta diferite activitati.

Deci, de aceea, sa aprobam acest proiect de lege, sa dezlegam lucrul. Sa permitem sa se dezvolte agricultura. De altfel, vom pati asa cum am patit-o cu

drumurile. Cu drumurile nu am facut la timp ceea ce trebuia sa facem, ce au facut celelalte tari din jurul nostru si avem acum cele mai rele drumuri din lume, dupa Sudan, daca tineti minte, dupa exemplul in ziar. Deci aceasta este propunerea mea.

Multumesc.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, multumesc.

E necesar sa raspund?

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, raspundeti.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Am vrut numai doua cuvinte, daca imi permiteti, daca am iesit aici, la microfon. Eu sint gata sa discut la tema aceasta cu domnul coleg. Atunci domnul Urechean gestionati cu cadrele voastre sau acei care au iesit de la dumneavoastra, nu ies la microfon, fara asa... Poftim, atunci eu nu dau raspuns.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, este clar.

Stimati colegi,

Conform Regulamentului, autorul are cuvintul. Poftim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

De aici, de pe loc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, e inclus.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Si ma adresez acelor care la noi doresc ca Republica Moldova sa infloreasca. Noi am examinat miercuri, la sedinta Comisiei, rezultatele implementarii avizului consultativ al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara la Legea cu privire la arenda in agricultura. Si vreau sa va spun ca a trecut un an de zile din momentul in care a fost acest aviz consultativ trimis Guvernului, pentru ca sa fie luat in considerare, pentru ca sa fie implementata Legea.

Legea nu se executa, agentii economici care arendeaza terenurile agricole si bunurile agricole, altele decit terenurile agricole, practic, nu platesc pentru arenda. In afara de aceasta, contractele de arenda nu sint transmise arendatorilor si faptul ca in Republica Moldova arenda terenurilor agricole este, pur si simplu, o posibilitate de a cistiga bani pe termen scurt, aceasta se face acum in Republica Moldova si nimeni nu raspunde pentru investitii in terenuri agricole, pentru ca sa ridicam fertilitatea solului.

In afara de aceasta, stimati colegi, acele argumente aduse de catre Comisie, fiindca Comisia ia decizia asa cum este structura Comisiei, nu sint relevante, fiindca proiectul prezentat propune ca in Republica Moldova sa fie atrase companii serioase, care sa faca investitii in sectorul agroalimentar pe tot lantul valoric. Se are in vedere si productia agricola primara, si prelucrarea ei, si exportul acestei productii in Republica Moldova.

Acele argumente aduse de Guvern in aviz, ca proiectul mentionat sau vinzarea terenului va subversiona securitatea alimentara a tarii este necarturara, fiindca ceea ce se face acum in agricultura subversioneaza in general viitorul Republicii Moldova. Si, din aceste considerente, eu spun ca majoritatea, e clar, va vota impotriva. Dar majoritatea nu a intrat in esenta acestui proiect de lege. Ei, pur si simplu, s-au axat de acum automat, caci, ma rog: nu si nu, si nu, fiindca vine de la opozitie.

Eu sint convins ca in citeva luni Guvernul va veni cu aceasta initiativa, cu ceva similar, fiindca eu de acum stiu ca ei au un proiect similar de a vinde terenurile agricole. Dar la noi este foarte clara atitudinea fata de opozitie. Eu va multumesc si inca o data ma adresez catre acei care constituie Partidul Democrat si ca noi sa aducem aceasta informatie cetatenilor Republicii Moldova, ca in 2009, nu ca in opozitie, dar sa nu mai fie in Parlament Partidul Comunistilor.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Domnul Untila.

 

Doamna  Maria Postoico:

El are dreptul, el e din partea Comisiei. Nu, aveti dreptul la replica. Eu v-am dat trei minute. Ca autor ati avut dreptul la trei minute, dar ati primit mai mult.

 

Domnul Dmitri Todoroglo: 

Da, bine. Din numele Comisiei. Domnul Untila, eu va rog, ca domnul Cosarciuc ca presedinte... Eu inteleg ca e tirziu, dar voi ati umblat destul de mult, acum puteti sa stati in continuare domnul Cosarciuc, ca presedinte al Comisiei, este autor, dar din numele Comisiei cineva trebuie sa vorbeasca, daca... La ceasuri?

 

Doamna  Maria Postoico:

Pentru aceasta stam in Parlament.

Microfonul nr.2, va rog. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimati colegi,

In ceea ce priveste indeplinirea,  ceea ce am discutat la nivel de sedinta a Comisiei – indeplinirea Legii cu privire la arenda, domnul presedinte are dreptate, sint destul de multe probleme care trebuie realizate. Si aceste probleme pe care noi le-am stabilit la comisie, majoritatea lor trebuie sa fie organizate, indeplinite la nivel de organe locale, inclusiv al primariilor si mai departe.

Acest lucru noi l-am clarificat si am spus ca ei o sa lucreze in continuare. Dar aceasta nu are nimic legatura cu problema pe care noi o discutam. Eu am iesit numai ca sa confirm inca o data ca acei care au dorinta sa activeze, sa practice o activitate de intreprinzator in agricultura, ei nu cauta la ce nivel aceasta este o proprietate privata sau arenda. Noi avem pilde destul de convingatoare in republica, unde terenurile au fost luate in arenda, au fost luate in Causeni, diferite companii in Anenii Noi si altele. Si avem unde, au venit investitorii straini, au luat in arenda pentru 30 de ani, au pus capital, au plantat vita de mii, au luat 5 mii,
10 mii si activeaza mai departe. De aceea, aceasta problema e legata de dorinta sa puna investitii in agricultura.

Dar acei care pledeaza astazi, ca, iata, 500 sau 1000, sau nu stiu cit, acestia pledeaza din cauza ca pamintul nu este ca un imobil, ca o incapere, ca un depozit. Pamintul este un imobil specific. Daca vorbim de Durlesti, dupa trasa care au fost cumparate, terenurile au fot vindute cu cite 5, 6, 10 mii de lei, astazi costa 10 mii de euro. Iata de ce noi nu trebuie sa provocam, sa politizam problema care este destul de importanta nu numai pentru... dar pentru toti acei care locuiesc, in primul rind, in sate, din cauza ca alta sursa pentru activitate, pentru venituri acei care locuiesc la sat, in afara de aceasta, nu au.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Todoroglo,

Dumneavoastra fiindca sinteti raportor din partea Comisiei, treceti, va rog, la microfonul central. Fiindca mai sint intrebari. Eu va rog.  Dumneavoastra treceti la cel central.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati prieteni...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu am inteles ca am terminat intrebarile.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog.

 

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca este clara situatia si atmosfera in jurul acestui proiect. Noi trebuie sa ne pastram nervii si sanatatea. Eu propun ca opozitia sa mai formuleze, iata este pe aceeasi tema proiectul domnului Klipii. Colegii domnului Cosarciuc pot sa mai faca un proiect, doua. Noi trebuie sa fim optimisti. Comunistii ce nu votau in 2001, voteaza acum. Presupunem ca peste o perioada poate sa voteze. Si, slava Domnului, ca sa vina Guvernul cu un proiect de lege similar, ca sa rezolvam problema. Eu cred ca nici domnul Cosarciuc n-o sa fie impotriva. De aceea, astazi sa terminam discutiile, sa votam, caci mai avem proiecte de legi. Lumea asteapta aici.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnule Cosarciuc,

Daca dumneavoastra ati beneficiat, conform Regulamentului, de trei minute, ati folosit cinci minute. In acest caz, nu v-a ramas nici o rezerva ca sa va folositi inca o data. De aceea, eu propun ca sa sustinem propunerea domnului Diacov de a supune votului.

Stimati colegi,

Stiu care este procedura la dumneavoastra.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc.

Doamna Presedinte al sedintei,

Conform Regulamentului Parlamentului, autorul are dreptul la trei minute, dar Comisia nu mai are dreptul sa mai reactioneze in aceste trei minute. Asa spune Regulamentul. Dumneavoastra ati incalcat Regulamentul. Si atunci care-i problema?

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu este nici o incalcare in acest caz.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu nu inteleg de ce domnul Todoroglo e acum iarasi la tribuna. A vorbit autorul, Comisia trei minute, conform Regulamentului...

 

Doamna  Maria Postoico:

Fiindca au fost solicitari de a pune intrebari.

Asa ca raportorul din partea Comisiei are dreptul.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Eu am inteles ca eu trebuie sa iau loc acolo, da, doamna Presedinte al sedintei?

 

Doamna  Maria Postoico:

Da. Stimati colegi,

Eu va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa aduc o singura precizare.

 

Doamna  Maria Postoico:

De procedura de acum s-a terminat. Precizarile au fost pina acum. Inchideti microfonul nr.5. Supun votului proiectul de Lege nr.4130, care, dupa inaintarea propunerilor, prima a fost pentru sustinerea, a doua pentru respingere.

Cine este pentru prima propunere, rog sa voteze. Sinteti atiti de multi, gasiti pe cineva sa numere. Sa va numar eu? 15. Dar de unde? 15 am numarat. Pai, numarati-va. Pe Braga nu-l numarati, acolo nu au votat.

Doamna Pavlicenco,

Daca aveti o mina de oameni si nu stiti a-i numara, atunci imi pare rau. 15 plus 6, 21 de voturi. Nu a intrunit. Cine este pentru a doua propunere?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 22.

 

Doamna  Maria Postoico:

52 de voturi “pro”.

Proiectul de Lege nr.4130 este respins.

Proiectul de Lege nr.2171 cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei.

Prezinta domnul Mejinschi.

 

Domnul Valentin Mejinschi – directorul Centrului pentru Combaterea
                                                                 Crimelor Economice si Coruptiei:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat spre examinare reprezinta o lege-cadru, care stabileste principiile generale ale politicii anticoruptie prin sistematizarea complexului de norme incluse in diferite acte legislative din momentul abordarii Legii nr.900 din 27 iunie 1996 privind combaterea coruptiei si protectionismului, precum si din experienta acumulata in procesul aplicarii practice a acesteia.  

Spre deosebire de legea veche, proiectul propus contine niste aspecte noi care merita atentie la capitolul prevenirii si anume dispozitii concrete, care vor influenta asupra comportamentului si corectitudinii din partea persoanelor ce cad sub incidenta proiectului de lege propus.

Necesitatea elaborarii unui nou proiect de Lege cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei rezulta, in primul rind, din angajamentele tarii noastre asumate pe plan international prin ratificarea conventiilor Consiliului Europei penale si civile privind coruptia, Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, elaborarea fiind inclusa spre realizarea Planului de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie si Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

In procesul de elaborare a proiectului a fost studiata experienta altor state in implementarea practica a standardelor internationale. Proiectul a fost expertizat de catre Consiliul Europei, recomandarile expertilor fiind acceptate la definitivarea acestuia.

La examinarea proiectului in comisiile parlamentare si in Comisia sesizata in fond, au fost discutate in comun un sir de propuneri privind optimizarea si imbunatatirea continutului proiectului de lege cum ar fi, spre exemplu: notiunile de baza utilizate in proiectul de lege, expunerea acestora intr-o forma mai restrinsa si mai accesibila, subiectii care cad sub influenta legii, formele de raspundere a functionarilor, excluderea unor prevederi care dubleaza normele existente in alte acte normative.

In temeiul celor expuse si in scopul eficientizarii masurilor de prevenire si combatere a coruptiei, respectarii angajamentelor asumate pe plan international, ne pronuntam pentru aprobarea proiectului in prima lectura si pentru definitivarea acestuia pentru lectura a doua. Rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari? Sint sau nu?

Doamna Valentina,

Daca veniti, mai repede, va rog.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Am vrut sa-i permit lui Filat de data aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Sinteti doamna, a cedat.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, eu am unul si bun, Iurie Rosca, si nu imi schimb fratii.

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule raportor,

Am adresat intrebarea in comisie si vreau sa v-o adresez si aici. Articolul 8, cu toate derivatele lui, prevede expertiza anticoruptie a proiectelor de acte legislative si a proiectelor de acte normative ale Guvernului, evaluarea riscurilor institutionale de coruptie si aici ca este obligatorie s.a.m.d.

Stim ca noi deja am adoptat asa ceva si am introdus modificari in Legea nr.780 privind actele normative, avem si un centru special care se ocupa de aceste intrebari. Eu personal urmaresc foarte mult aceasta, vad ca nu a dat nici un efect sau chiar pornind de la faptul ca este lege nu se executa la nivelul cuvenit si nu da efectul necesar. De ce mai introduceti si in acest proiect de lege din nou expertiza anticoruptie a proiectelor de acte legislative si normative ale Guvernului?

 

Domnul  Valentin Mejinschi:

Am inteles. Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca pe parcursul anului 2007 au fost expuse 97 de rapoarte de expertiza anticoruptie, modalitatea de efectuare a expertizei a fost apreciata de expertii internationali si a fost apreciata anume practica care este implementata in Centru si elaborata in metodologia de expertizare a legilor si a proiectelor normative.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Dar aici abia puneti in lege ca expertiza va fi efectuata in baza actelor normative ale Guvernului. Adica, noi avem tot aceasta. De ce apare din nou ca ceva nou? Eu cred ca trebuie sa ramina acolo unde noi am adoptat deja, care trebuie executat si executat la nivelul cuvenit. Ce spuneti?

 

Domnul  Valentin Mejinschi:

Pentru imbunatatirea proiectului, ca sa fie clar.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Pentru imbunatatire nu trebuie.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Foarte pe scurt.

Domnule general,

Articolul 4 “Subiectii”, litera a), probabil, este o greseala “membrii Curtii Supreme”, cred ca trebuie de scris “judecatorii Curtii Supreme”. Aceasta este o observatie.

Vizavi de subiecti. Eu nu vad sa cada sub incidenta acestei norme presedintii raioanelor, vicepresedintii, deputatii Adunarii Populare, ulterior la litera c) nu vad prezenta Serviciului Vamal, in sensul ca urmeaza sa definitivam exact ca subiecti, sa nu apara discrepante in legislatie.

Si un lucru de principiu, domnule general, articolul 17, punctul 5: “Pina la stabilirea raspunderii penale pentru actele de coruptie, agentul public este suspendat din functia detinuta.”

 

Domnul  Valentin Mejinschi:

E exclusa deja.

 

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico: 

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Mejinschi.

Comisia. Domnul Stoicov.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, inaintat de Guvernul Republicii Moldova, la fel si avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Necesitatea elaborarii proiectului nominalizat porneste de la aceea ca, in momentul de fata, prevenirea si combaterea coruptiei se efectueaza in baza Legii nr.900 din anul 1996 privind combaterea coruptiei si protectionismului, ale carei dispozitii nu corespund situatiei reale de prevenire si combatere a coruptiei din cauza reglementarilor neaprofundate al unor aspecte ale domeniilor in care se manifesta acest viciu. Prevederile legii existente nu corespund cerintelor internationale in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei.

Republica Moldova, dupa cum cunoasteti, a semnat Conventia Europeana Penala si Civila cu privire la Coruptie, Conventia ONU impotriva Coruptiei, astfel este obligata de a intreprinde masuri pentru modificarea legislatiei nationale.

Acest proiect a fost inaintat spre examinare in Parlament in scopul executarii Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pe anul 2006, care va inlocui Legea in vigoare depasita de timp si practic inacceptabila.

Proiectul nominalizat contine prevederi noi, comparativ cu cele existente, este elaborat in conformitate cu prevederile Legii nr.780 privind actele legislative si nu necesita atragerea unor mijloace financiare suplimentare. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul mentionat, inaintind unele amendamente esentiale care tin de conceptul prezentului proiect. Comisia considera ca ele necesita a fi examinate in prima lectura pentru a fi excluse ori modificate considerabil. 

Spre exemplu, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propune ca la articolul 2 “Notiuni principale” sa fie modificata definitia termenului “coruptie”, care, dupa parerea lor, este una incompleta. Prin formularile din proiect este admisa imixtiunea in activitatea sectorului privat, precum si formulari neclare. Comisia accepta acest amendament si propune notiunea de coruptie in urmatoarea varianta: “Coruptie – orice folosire ilegala de catre o persoana cu statut public al functiei sale pentru primirea unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit, nedatorat pentru sine sau pentru alta persoana contrar intereselor legitime ale societatii si statului, ori acordarea ilegala a unor foloase materiale acestor persoane.”

La notiunea de agent public si agent public strain. Directia juridica a Aparatului Parlamentului si deputatii din Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propun ca notiunile “de agent public national” si “agent public strain”, care nu sint utilizate in legislatia nationala, sa fie excluse. Comisia accepta acest amendament.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea din textul notiunii “agent public strain” textul “adica functionarul public international”. Deoarece, ulterior, in proiect si in Codul penal nu se utilizeaza notiunea “functionar public international.”

Comisia accepta acest amendament si propune ca, in general, notiunea de “agent public strain” sa fie exclusa din articolul 2 “Notiuni de baza”, reiesind din legislatia nationala, care prevede, ca orice persoana, care a savirsit o infractiune pe teritoriul Republicii Moldova, va fi trasa la raspundere in conformitate cu legislatia nationala. Mai mult ca atit, si legile internationale, spre exemplu, ale Rusiei, ale Ucrainei si ale Romaniei nu contin astfel de notiuni.

La articolul 5, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea alineatelor (3) si (4), avind in vedere atributiile Presedintelui Republicii Moldova stabilite la articolele 86 si 88 din Constitutie. La fel si faptul ca, potrivit articolului 102 din Constitutie, hotaririle Guvernului se adopta pentru organizarea executarii legilor. Comisia accepta acest amendament si propune suplimentar sa fie excluse si alineatele (2), (3) si (4) din articolul 5.

Articolul 16. Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune excluderea din acest articol a alineatului (2), care prevede: “ca in cazul in care a comis un fapt de comportament coruptional, agentul public este concediat, indiferent de vechimea actiunii, cu privare de dreptul de a ocupa o functie publica  sau de prestare a serviciilor publice pe un termen de 5 ani.” Argumentind aceasta excludere prin faptul ca raporturile de munca sint reglementate de Codul muncii, articolul 82, litera e), care prevede: “Contractul individual inceteaza in caz de aplicare a pedepsei penale salariatului prin hotarirea instantei de judecata, de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.”

Dupa parerea Comisiei, includerea sintagmei “indiferent de vechimea actiunii” in lege va crea mai multe dificultati in aplicarea ei. Concedierea – este o sanctiune disciplinara prevazuta la articolele 86 si 206 din Codul muncii. La articolul respectiv este prevazut ca sanctiunea disciplinara nu poate fi aplicata dupa expirarea a 6 luni din ziua abaterii disciplinare. Iar in urma revizuirii sau controlului activitatii economico-financiare – dupa expirarea a doi ani.

Astfel, Comisia considera si accepta propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si propune ca alineatul (2) din articolul 16 sa fie exclus, dat fiind faptul ca el contravine legislatiei in vigoare, Codului penal, Codului muncii si Codului de procedura penala. Nu ma refer la articolul 17, referitor la care, intr-adevar, astazi s-au facut acele obiectii. De asemenea, Comisia propune ca alineatul (5) al acestui articol, practic, sa fie exclus din cuprinsul legii.

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune concretizarea alineatului (3) litera d), care prevede legalizarea veniturilor obtinute ilicit in calitate de act conex al actelor de coruptie, argumentind aceasta concretizare ca, prin Legea nr.111 din 24 aprilie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, se presupune legalizarea capitalului. Legea stipuleaza ca notiunea “legalizarea capitalului” prevede declararea benevola de catre persoanele fizice, cetateni ai Republicii Moldova sau de rezidentii acestora a mijloacelor banesti atit in tara, cit si peste hotare a bunurilor imobiliare, a valorilor mobiliare, a cotelor parti, declararea benevola de catre persoanele juridice rezidente care au relatii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, a bunurilor imobile, a cotelor parti, precum si a diferentelor pozitive, rezultate din reevaluarea activelor de capital. Comisia, luind in consideratie ca norma prevazuta in proiect la acest capitol vine in contrazicere cu legea nominalizata si poate fi interpretata diferit, propune autorului concretizarea acestei norme.

La articolul 18, Comisia pentru drepturile omului propune excluderea din alineatul (1) litera d) a cuvintelor “sau faptelor de comportament coruptional”, care ar putea provoca stari de incalcare a drepturilor omului. Comisia accepta acest amendament. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului propune la articolul 21 excluderea alineatelor (3) si (4), care prevad ca persoanele care comunica autoritatilor competente cu buna credinta si in baza unei presupuneri rezonabile orice fapt privind actele de coruptie, li se asigura protectia impotriva oricarui tratament nejustificat in modul stabilit de legislatie. Comisia accepta acest amendament.

Si, pornind de la aceea ca, in momentul de fata este in vigoare Legea privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal, Legea nr.1458, la fel si Legea privind activitatea operativa de investigatii nr. 5, care stipuleaza aceste prevederi, propune excluderea acestor prevederi din legea discutata astazi.

In temeiul celor expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune aprobarea proiectului Legii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei in prima lectura, cu modificarile conceptuale la care m-am referit mai sus. Pentru lectura a doua Comisia va studia minutios amendamentele deputatilor, dupa necesitate va antrena si experti intru pregatirea calitativa a legii spre adoptare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Eu nu am intrebare, cred ca mai mult de procedura. Noi astazi am discutat de acum 2 sau 3 legi, discutam in prima lectura, dar se face impresia ca discutam in lectura a doua. Comisia accepta, Comisia nu accepta. E o chestie stranie. Si noi sprijinim ca este o lege care trebuie sa fie, trebuie sa existe. Aceasta demonstreaza, de fapt, ca sint probleme, Guvernul trebuia sa lucreze mai bine cu proiectele de legi.

Desigur, noi o sa formulam, de asemenea, o serie de propuneri si speram foarte mult ca Comisia nu se va limita la cele ce-a spus acum, dar va examina si alte modificari, si alte propuneri care au sa fie din partea fractiunilor parlamentare.

Multumesc.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Diacov,

Eu va raspund pe scurt. Toata chestia consta intr-aceea ca aici sint amendamente conceptuale pe care noi nu le putem adopta din start, de aceea si
m-am referit mai pe larg la aceste intrebari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dupa aceasta va fi redactata si inca o data distribuita deputatilor, ca sa lucreze pentru lectura a doua din acest concept.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco: 

Eu am vrut sa ma refer la articolul 4, deci in privinta... nu este clar, dumneavoastra ati acceptat aici legat de care functionari, care sint competentele lor, in sensul ca sa nu stabilim ceva care functionari si care cad sub influenta legii si dupa aceasta, cind se mai modifica ceva, de acum sa fim nevoiti sa modificam din nou legea. Iata aici: “Subiecti a actelor de coruptie”. Nu am inteles, s-a acceptat ca sa nu se enumere functiile lor?

 

Domnul Iurie Stoicov: 

Eu nu m-am referit la acest articol, dat fiind faptul ca, dupa parerea Comisiei, nu este o chestiune de concept. Dar, intr-adevar, el trebuie redactat, acest articol. Noi la Comisie am discutat deja. Trebuie sa concretizati, iata, spre exemplu, chiar aceasta, litera d) articolul 4. La acelasi articol, alineatul intii, persoanele fizice e scris la general. Deci sint multe chestiuni care trebuie concretizate. Dar, repet, nu sa consideram ca aceasta intrebare e de concept.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si la articolul 5 punctul 5), aici e legat de... autoritatile publice adopta programe proprii in domenii de activitate pentru realizarea planului de actiuni.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, noi am propus, doamna Pavlicenco, sa excludem aceasta. Este vorba...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adica, aici nu era clar. Se exclude, da?

 

 

Domnul Iurie Stoicov:

Niste notiuni care nu trebuie sa se gaseasca in lege. Noi nu putem garanta ca acum o sa fie numai necesitatea de a adopta Strategia nationala de lupta cu coruptia. Poate si alte legi, alte strategii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Si eu consider ca aici s-a examinat foarte amanuntit pentru ca,
intr-adevar, acei care au avizat, au avut propuneri foarte concrete si propuneri conceptuale. Si este bine ca au fost luate in vedere, deci lasa mai putin de lucru pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Pentru luarile de cuvint s-au inscris doi deputati. Primul este domnul Lipcan.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Onorata asistenta,

Obiectivul combaterii coruptiei este unul comun pentru toate statele lumii. Republica Moldova nu este aici o exceptie. Diferenta este ca la noi abordarea este alta, una plina de erori conceptuale. La citeva dintre ele am sa ma refer in continuare.

In nota informativa la proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, se pretinde ca acest fenomen poate fi si trebuie diminuat prin aplicarea unor masuri de prevenire, care sa vizeze factorii criminogeni prin inlaturarea conditiilor care genereaza actele de coruptie, dar si prin depistarea nemijlocita a acestora.

Noi cautam in a ghici ce a avut in vedere autorul cind s-a referit la conditiile care genereaza actele de coruptie, dar din proiect e clar ca Guvernul in nici un fel nu s-a referit la garantiile oferite de stat pentru preintimpinarea coruptiei.

De altfel, la articolul 6 din Legea nr.900 din 1996 privind combaterea coruptiei si protectionismului este specificat expres ca preintimpinarea fenomenului in cauza se realizeaza, inclusiv prin, citez: asigurarea functionarilor publici cu salariu de la bugetul de stat si cu privilegii in marimea corespunzatoare competentei si raspunderii lor, fapt care ar oferi acestora si familiilor lor un nivel de trai destoinic.

Si, in continuare, la litera b), inclusiv prin ocrotirea de catre stat, de catre autoritatea judecatoreasca a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor abilitate cu exercitarea functiilor de administrare. Amintim ca si Presedintele republicii, la inceputul actualului sau mandat, intr-un discurs in plenul Parlamentului, a promis ca functionarilor si tuturor angajatilor sferei bugetare li se vor asigura salarii care ar depasi un asa-zis prag anticoruptional.

Constatam cu regret ca momentele conceptuale amintite mai sus sint ignorate in proiectul aflat in discutie, iar prin restrictiile, avertismentele si sanctiunile propuse pentru functionarii publici, acestia sint transformati in turnatori legali si relatiile colegiale devin raporturi de spionare reciproca.

Altfel cum poate fi tratata norma continuta la alineatul (1) din articolul 19, in care se stabileste ca agentii publici, adica functionarii care, in exercitiul functiunii, au luat cunostinta de acte de coruptie sau fapte de comportament coruptional, sint obligati sa le aduca la cunostinta superiorilor imediat. Iar articolul 18 prevede expres ca nedenuntarea actelor de coruptie si a faptelor de comportament coruptional de catre persoanele care au aceasta obligatie, atrage dupa sine raspunderea civila, disciplinara si contraventionala, dupa caz.

Intrebarea principala este: daca se poate pretinde fiecarui functionar sa califice comportamentul colegilor de serviciu ca fiind coruptionale sau nu? Este o norma represiva, care va genera santaj si abuzuri impotriva angajatilor, pentru ca se bazeaza pe un concept arbitrar. Si asemenea erori sint mai multe.

Din acest considerent, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” se pronunta pentru excluderea din proiect a tuturor prevederilor care au un caracter denigrativ, declarativ si represiv in raport cu functionarii si angajatii autoritatilor publice. Noi consideram oportun sa se revina la normele care presupun instrumente de garantare din partea statului a unor conditii de munca care ar elimina baza sociala a coruptiei.

Constatam din nou aplicarea unei scheme care plaseaza Presedintelui republicii pirghiile de gestionare a Planului de actiuni “Anticoruptie”, pentru ca seful statului numeste, prin decret, grupul de monitorizare, conform proiectului de lege.

Mai departe. Potrivit articolului 15 din proiect, Consiliul coordonator in probleme cu combaterea coruptiei este un organ pe linga Presedintie cu prerogative de dirijare a actiunilor respective ale tuturor autoritatilor publice, inclusiv Parlamentul, Guvernul, Procuratura, SIS, Curtea de Conturi, dar si autoritatile publice si societatea civila.

E absolut anormal si faptul ca toate autoritatile publice trebuie sa fie ca si cum angajate la lucru practic in subordinea Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, pentru ca sint obligate trimestrial sa prezinte acestuia rapoarte despre lupta cu coruptia.

In formula in care a fost prezentat conceptul, proiectul contine elemente ilegale, precum si anticonstitutionale pe linga faptul ca pune lupta cu coruptia in seama celora care o genereaza.

Fractiunea noastra se va abtine de la vot in prima lectura, iar la lectura a doua vom proceda in functie de masura in care se vor accepta obiectiile si propunerile deputatilor AMN.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Misin.

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемые коллеги,

Я постараюсь недолго, но настолько важный законопроект, что не говорить о нем нельзя. Мы его очень внимательно рассматривали в нашей комиссии, и проходит он, и в комиссии проходит, ну, скажем так, небезоблачно.

Естественно, он вызывает много споров, он вызывает много разных суждений, поскольку это действительно проблема, которая касается нас всех, депутатов Парламента, касается практически всех, кто хочет этой стране добра и процветания.

Мы с вами как-то уже превратили в привычный разговор о европейской интеграции. Это как бы, ну, накатанный брэнд, и мы его все время применяем: вот мы в Европу, мы с Европой и т.д. Наверно, правильно, и ни у кого уже не вызывает сомнения, что сам путь, само направление избрано абсолютно верное, и в этом контексте борьба с коррупцией является одним из важнейших факторов. Если в стране не будет эффективной борьбы с коррупцией, то и говорить серьезно об европейской интеграции, конечно, невозможно.

С этой точки зрения, я думаю, ни у кого из моих коллег не вызывает сомнения необходимость голосования данного закона, необходимость его принятия. Поэтому я считаю, что сегодня в  Парламенте будет редкий консенсус, когда все депутаты до единого проголосуют за этот закон в первом чтении. Я еще раз повторяю, я не думаю, что найдется депутат молдавского Парламента, который скажет, что не нужен закон о борьбе с коррупцией. 

 Есть другой вопрос и другое дело: насколько этот закон сегодня совершенный и насколько есть возможность улучшить его во втором чтении, действительно сделать таким, чтобы он соответствовал уровню нашего развития, уровню сегодняшнего дня.

Да, споров много. Мы вот в комиссии ознакомились с пятью или семью, не помню точно, формулировками, что такое коррупция. И, уважаемые коллеги, хочу сказать вам откровенно: даже из пяти формулировок все пять – абсолютно разные. Причем не просто разные в формулировке, а разные в принципе, в подходе. То есть во всех странах определяют коррупцию абсолютно по-разному. Я для чего это говорю – для того, чтобы мы понимали, что нет единого, четко обозначенного образца: это вот только так, и не иначе.

Мы, например, считаем, что коррупция – это ситуация, когда в совершении определенного вида преступления обязательно замешан представитель государственного аппарата. То есть тогда это называется коррупцией.

Есть многие страны, есть многие западные теоретики, которые считают, что и в частном секторе может присутствовать коррупция, что коррупция присутствует не обязательно с участием представителя государственного аппарата. Есть и такое мнение. Поэтому и с этой точки зрения нам предстоит во втором чтении четко определиться в формулировках до конца, хотя Юрий Дмитриевич в своем докладе уже выразил мнение нашей комиссии, как мы оценили в первом чтении, что такое коррупция и какие подходы у нас.

Есть еще целый ряд статей, которые требуют доработки, которые требуют определенных дебатов. Есть статья, например, где говорится о том, что антикоррупционный орган имеет право освободить подозреваемого от занимаемой должности на определенный период, а дальше, в следующей статье, указано, что он его может вообще на 5 лет лишить права занимать определенную должность.

Мы в комиссии склонились пока к тому, что это не право какого-то органа, это право, как и ныне, должно принадлежать только суду. Это я привел как пример того, что многое вызывает спор, многое вызывает дебаты. Но на сегодня, на уровне первого чтения, я хочу сказать, что мы стоим на пороге принятия одного из важнейших законов, скажем, этого года, потому что закон о борьбе с коррупцией станет базовым законом в силовом блоке Республики Молдова. И я призываю своих коллег, в том числе и наших оппонентов, к тому, чтобы этот закон был проголосован в первом чтении.

И еще: позвольте мне поддержать нашего председателя комиссии в том плане, что мы от имени комиссии обращаемся ко всем депутатам Парламента, чтобы фракции и депутаты действительно внесли в комиссию конкретные предложения для того, чтобы этот закон доделать, улучшить с тем, чтобы он был функциональный, действующий и приносил настоящую пользу.

Спасибо за внимание.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc, doamna Presedinte.

Ca sa nu ies la tribuna, pur si simplu. Я хочу поддержать горячий призыв господина Мишина. Вы знаете, что я всегда поддерживаю. Смотрите, какой важный закон – и ни одного корреспондента. Такое впечатление, что мы их выгнали из зала или они не прониклись ответственностью перед страной или перед таким законом.

Конечно, главное в этом вопросе, в этом законе – чтобы была равная ответственность всех перед законом. Борьба с коррупцией не может быть избирательной. Когда демократы у власти, госслужащие должны отвечать и должны отвечать. Но когда не демократы – там госслужащих нет, они все правильные. Поэтому, господин генерал, который представил проект закона, и его коллеги, чтобы мы гордились этим законом и тем, как обстоят дела в Молдавии, нужно бороться со всеми, бороться с явлением. Не имеет значения, в каком кабинете, в каком министерстве, в каком Правительстве, рядовой – не рядовой. Чтобы была равная ответственность перед законом, тогда все будет хорошо.

 

Doamna Maria Postoico: 

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu, sincer sa va spun, daca in 2005, in februarie, noi am semnat Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, era foarte indicat, ca un asemenea proiect de lege sa vina cel putin la un an dupa semnarea planului, pentru ca, intr-adevar, sa aiba interesul si partidul de guvernamint, sa fie in pas cu cerintele care stabilesc in privinta combaterii coruptiei.

Si, in al doilea rind, sa va autoprotejati, pentru ca in unele tari straine, de fapt, organele de control se dau pe mina opozitiei, pentru ca sa nu fie ispititi acei de la guvernare ca sa comita diferite abuzuri.

In acest sens, vreau sa va spun ca eu nu as fi iesit la microfon, dar un pic
m-a deranjat ceea ce a spus domnul Misin legat de faptul ca, parca s-a stabilit ca, de fapt, acei care sint corupti trebuie cautati in rindul functionarilor publici si cind colo, iata, vorbim iarasi de sectorul privat.

Vreau sa va spun ca atitea procese au fost pierdute de Republica Moldova la CEDO tocmai pentru ca s-au facut interventii si in sectorul privat, in sectorul comercial, acolo unde nu era cazul, si dosarele au fost in defavoarea Republicii Moldova.

De aceea, vreau sa va spun ca nu, daca astazi a domnit aici o stare, o atmosfera in care s-au acceptat lucrurile bune si s-a... eu salut, de exemplu, lucrul, activitatea Comisiei care a pregatit un raport destul de bun si amanuntit si cred ca a imbunatatit fundamental, prin propunerile facute, proiectul de lege.

Nu as vrea ca, peste o bucata de timp, cind ajungem la lectura a doua, sa revedem schimbat conceptul, filosofia si abordarile fata de acest proiect de lege. Pentru ca, intr-adevar, este vorba de sectorul public, de functionarii publici, si nu atit de sectorul privat. Nu as vrea ca aceste lucruri sa se schimbe in functie de... astazi votam, dar miine propunem altceva.

Si vreau sa va spun ca, in general, acest proiect de lege este mai mult de acum pentru alta legislatura si alta guvernare, eu sper. Si eu cred ca democratii, in acest sens, saluta lucrurile bune, desi totul este perfectibil si putem sa mai propunem lucruri ca sa reintram in normalitate, pentru ca in acesti ani nu am fost in normalitate.

Si vreau sa va mai spun celor care va indoiti de unde sint acei corupti. Chiar Presedintele vostru, ca nu este si al nostru, a spus ca trebuie cautati acei care comit acte de coruptie printre functionarii publici in institutiile statului. Daca nu cunoasteti, cititi mai bine documentele oficiale, interventiile Presedintelui, aceasta a spus. Eu cred ca aici trebuie sa fiti de acord sau, cel putin, sa nu mai inregistrati aici divergente de opinii prea mari.

 

Doamna Maria Postoico:

Conform notiunii, desigur.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо.

Я буквально маленькую ремарку. Мы уже ссылку на Европейский суд начинаем делать где надо и не надо – у нас везде Европейский суд. Уважаемая коллега, смею вам заметить, что Европейский суд ничего не отменяет, ничего не изменяет и не принимает судебных решений.

Когда это непонятно журналисту – мне понятно. Когда это непонятно парламентарию – мне непонятно. Все дело в том, что решения Европейского суда никоим образом и никак не могут касаться аспекта борьбы с коррупцией. Это абсолютно разные темы.

Да, плохо, что Европейский суд констатирует то-то и то-то, и занимаются люди, анализируют, почему так происходит. Но это абсолютно другой вопрос, это вообще вопрос не из этой темы. Борьба с коррупцией – это внутригосударственная проблема. Борьба с коррупцией – это ситуация, в которую должны быть включены все органы власти и управления, в том числе и силовой блок, и делать должны то, что мы предполагаем в данном законе. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, stimati colegi, fiindca, intr-adevar, de acum replici cu replici, nu este bine. Este clar ca ne-am expus pozitia. (Rumoare in sala.) Pai da, a avut dreptul ca si dumneavoastra, ati spus domnul Misin. Deci eu va rog, nu-i nimic de...

Microfonul nr.5. Eu va rog sa fiti mai organizata.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Nu puteti sa nu confirmati, caci eu nu am facut decit o apreciere generala. Am spus ca, daca in prima lectura am tacut si am acceptat, si am spus ca e ceva lucru bun, sa nu se schimbe conceptul pentru lectura a doua.

Pentru ca am remarcat o asemenea nota la domnul Misin. Acum domnul Misin spune despre CEDO. Vreau sa va spun in privinta CEDO, domnule Misin. Toate aceste procese zgomotoase cu arestari, cu chestii, cu “Victoriabank”, sa zicem acolo, ce s-a facut cu... Vreau sa... stati un pic, toate acestea acum unde au ajuns, daca acolo au fost acte de coruptie, de mituire s.a.m.d.

Oamenii, unii lucreaza in functii, altii au fost siliti, dar nu conteaza. Deci, vreu sa va spun ca dumneavoastra nu mutati accentele si nu schimbati accentele. Si vreau sa va mai spun ca, daca sinteti partid de guvernamint, as ruga foarte mult ca arestarile, care se fac pe motive de coruptie cu foarte multa galagie sa fie echilibrate prin scuze la fel publice acolo unde s-a gresit, cind s-a cautat coruptie in sectorul privat, si nu in sectorul de stat.

Si faptul ca in sectorul de stat nu exista coruptie, adica identificata, gasita si trasa la raspundere, aceasta arata ca, practic, in Republica Moldova dumneavoastra protejati in asa fel structurile care trebuie sa combata coruptia...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...care sa nu poata face lucrul acesta.

 

Doamna Maria Postoico:

V-am spus sa va organizati putin.

Supun votului pentru prima lectura proiectul de Lege nr.2171. Cine este pentru aprobarea in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Multumesc pentru sustinere si din partea opozitiei.

Proiectul de Lege nr.2171 este aprobat in prima lectura.

Deci, este rugamintea ca, dupa ce acest proiect va fi redactat conceptual, sa fie distribuit deputatilor, ca sa aveti posibilitate sa lucrati dupa redactia noua de acum si sa inaintati propunerile dumneavoastra de a imbunatati redactia propusa.

Stimati colegi,

Sintem la ora 16.10 minute. Ora Guvernului. Stati un pic. Da, o secunda.

Stimati colegi,

Linistiti-va putin. La microfonul central se invita domnul Sergiu Tatarov, pentru a da raspuns. Dar nu este doamna? Este, da. Cu privire la circulara emisa de catre Ministerul Administratiei Publice Locale ce prevede plata indemnizatiilor unice functionarilor publici. De cite minute aveti nevoie? 5 minute, da? Pina la cinci minute. Poftim.

 

Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administratiei publice locale:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Vizavi de intrebarea sau interpelarea adresata cu privire la circulara sau scrisoarea comuna emisa de catre Ministerul Administratiei Publice Locale, Ministerul Finantelor, in care, asa cum ati formulat dumneavoastra, si-au asumat talmacirea Legii cu privire la administratia publica locala, la serviciul public, privind plata indemnizatiilor unice ale functionarilor publici, deoarece, conform legislatiei, aceasta este prerogativa Parlamentului.

Deci eu vreau sa va raspund in felul urmator. Dumneavoastra cunoasteti ca exista citeva feluri de talmaciri sau interpretari. Este una autentica sau oficiala, care este data de Parlament sau de catre organul emitent, este doctrinara, deci, savantii, cercetatorii, legal, prin aplicarea de catre instantele judecatoresti si ale legii si interpretarea sau talmacirea, sa spunem asa, de organele care aplica aceasta lege.

Practic, astfel explicatiile care au fost date de catre doua ministere, explicatia comuna prin scrisoarea respectiva  este data in limita competentelor si nu submineaza, nu substituie competenta Parlamentului sau prerogativa Parlamentului de a da o interpretare oficiala sau autentica.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Lora Grosu:

Eu vreau sa fac o remarca. In primul rind, daca incepem cu aceea ca, conform articolului 26 din Legea cu privire la administratia publica. Sa citesc? Aici este foarte direct scris ca primarul, cit si viceprimarii cad sub incidenta articolelor 24, 25 din Legea serviciului public. Sa citesc si articolul 25 din Legea serviciului public?

 

Domnul Sergiu Tatarov:

De fapt, este scris ca ele cad sub incidenta articolelor 24, 25 din Legea serviciului public, in ceea ce se refera la garantiile sociale.

 

Doamna Lora Grosu:

Da, garantiile sociale. Da, da. Si in continuare vreau sa mai spun si articolul … alineatele (3) si (4) – alegerea vicepresedintelui. Doar vicepresedintele nu e alesul local. El este functionar public si tot cade sub incidenta acestui articol 25. De aceea, circulara dumneavoastra o sa porneasca pe drumuri in judecati pe functionarii publici, fiindca dumneavoastra, de data aceasta, ati facut aceea ce ati facut in 2003, cind ati anulat judetele si functionarii publici au pornit toti prin judecati.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Grosu,

Continuati caci nu va inscrie.

 

Doamna Lora Grosu:

Circulara dumneavoastra nu este corecta. Nu corespunde legislatiei in vigoare.

 

Doamna Sergiu Tatarov:

Deci aceasta este opinia acestor doua ministere si noi ne-am bazat atit pe Legea serviciului public, cit si pe Legea privind administratia publica locala.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Tatarov,

Va multumim. (Vorbeste din sala un deputat.) Da, este clar, prezentati in scris.

Microfonul nr.2.

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, doamna Presedinte.

Interpelare la adresa domnului Procuror General Gurbulea. O mica constatare, avind in vedere ca la noi politica se face asa dupa cum il duce mintea si capul pe acel care o face si, avind in vedere ca un element in afacerile politice ale unor lideri din Republica Moldova il constituie speculatiile pe marginea “dosarelor penale” pe care le-as fi avut eu. Am adresat, la data de 22 noiembrie 2007, o interpelare la adresa domnului Gurbulea, cerindu-i sa mi se prezinte informatia daca in privinta mea, Vladimir Filat, cetatean al Republicii Moldova, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, exista sau au fost intentate dosare penale?

Am asteptat pina la 16 ianuarie, deci doua luni. Toate termenele regulamentare au fost depasite. Am acceptat si am mai trimis o interpelare la adresa domnului Gurbulea, prin care am invocat normele legale, care il obliga pe dumnealui sa imi prezinte raspuns la adresarea mea. Ulterior, la 25, nu 25, dar 16, pardon, raspunsul primit la 25 ianuarie, care de fapt, ma scuzati de expresie, m-a trimis la plimbare.

Si vreau sa dau citire raspunsului, ca, ulterior, sa formulez interpelarea. “Referitor la informatia pe care ati solicitat-o prin scrisoarea respectiva, va aducem la cunostinta ca Procuratura Generala nu este institutia care detine aceasta informatie si care poate sa va  o ofere. Conform legii, totalitatea informatiei despre persoanele care au savirsit infractiuni se acumuleaza in banca centrala de date, care este gestionata de Ministerul Afacerilor Interne. Modul de eliberare a informatiei persoanelor fizice este reglementat de articolul 24 din legea nominalizata”. Se are in vedere Legea nr.216 de legislatura a XV-a. “In legatura cu aceasta, solicitarea dumneavoastra a fost expediata pentru solutionare organului competent al Ministerului Afacerilor Interne”.

Reiesind din acest raspuns, cer saptamina viitoare, in plenul Parlamentului, sa vina domnul Procuror General, insist anume asupra prezentei dinsului, sa-mi prezinte raspuns la urmatoarea intrebare: Daca pe numele cetateanului Republicii Moldova Vladimir Filat au fost sau sint intentate dosare penale? Acest lucru este necesar pentru mine si nu numai pentru mine, ci pentru a constat.

Multumesc frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea o adresez Ministerului Finantelor si Ministerului Administratiei Publice Locale. Si vreau sa citesc. Aici este domnul viceministru, daca nu pleaca, pe care eu il respect foarte mult. Ministerul Finantelor, repetat, atentioneaza faptul imposibilitatii inregistrarii statelor de personal ale aparatului presedintelui raionului, directiilor, sectiilor si altor subdiviziuni din subordinea consiliilor raionale pina la aducerea lor in concordanta cu actele normative in vigoare.

Domnul Chicu aici spune lucrul acesta, de la Ministerul Finantelor, si face trimitere la Legea nr.689. Eu, inainte de a citi trimiterea la Legea nr.689, as dori sa dau citire citorva articole din Legea cu privire la administratia publica locala pentru domnul Chicu.

Articolul 6 alineatul (3): “Intre autoritatile centrale si cele locale, intre autoritatile publice de nivelurile I si II nu exista raporturi de subordonare”. Il rog sa citeasca articolele 7, 8, 9 si 10. Ceea ce tine de trimiterea la Hotarirea Guvernului, punctul 2. Punctul 1 spune ca “organigrama si statele tip se aproba”. Dar punctul 2 spune ca “se recomanda consiliilor”. Si aici vreau sa il intreb pe domnul Chicu ce este primordial: Hotarirea Guvernului, la care dumnealui face trimitere, si spune ca se recomanda, sau legea organica, care a fost votata in Parlament?

Va multumesc frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit un raspuns de la Guvern, care au fost principiile si criteriile de repartizare a ajutoarelor umanitare, parvenite in tara de peste hotare, destinate sustinerii producatorilor agricoli, inclusiv crescatorilor de animale din Republica Moldova, care au suferit de pe urma cumplitei secete ce a avut loc in vara anului 2007, carora le-au fost cauzate prejudicii materiale si financiare enorme si irecuperabile. Informatia solicitata si masurile intreprinse rog sa fie prezentate la sedinta in plen a Parlamentului, in conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Multumesc.

Vreau sa va intreb: data trecuta noi am solicitat sa vina Procurorul General cu doua interpelari ale mele. Care este situatia, cunoasteti?

 

Doamna  Maria Postoico:

Din informatia pe care o am, vad ca nu este inclus in lista pentru a fi prezent. Ceea ce detin eu.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Pai, inteleg, dar  ce facem? 

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, reiteram inca o data, fiindca...

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Atunci le reiterez pentru dumneata, ca sa vezi si sa verifici ce s-a intimplat si de ce nu este prezent, peste o saptamina.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, eu spun, reiteram inca o data, fiindca nu avem informatie. 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, imi pare foarte rau. Si acum o interpelare aceluiasi Procuror General, dar, de fapt, si directorului SIS, in legatura cu aceea ce am spus dimineata si nu s-a votat. Ma intereseaza daca corespund adevarului cele expuse din cuvintarea tinuta de Presedintele Voronin la plenara Organizatiei Veteranilor din Republica Moldova, publicata pe data de 15 februarie in ”Nezavisimaia Moldova”, unde Presedintele Voronin spune niste lucruri pe care le reproduc pentru interpelare si pentru stenograma.

Si rog o atitudine din partea directorului SIS si din partea Procuraturii Generale, care consider ca trebuie sa se autosesizeze in legatura cu declaratiile care instiga societatea la dezbinare interetnica.

Reproduc un extras: «А теперь об отчетно-выборной кампании. От вашего правильного выбора нынче будет зависеть в значительной мере и успех на парламентских выборах 2009 года. Не секрет, что они будут судьбоносными. Участвовать в них будут лишь белые и черные, других цветов не будет. Если сработать неправильно, можно получить вариант Кишинева, но уже в масштабах страны. То, что произошло в столице, должно стать наукой для всех. Вы очень взвешенно должны подойти к выборам в ваших организациях и, прежде всего, думать о том, кто их будет возглавлять. Выбирайте людей надежных, а не конюнктурщиков. И на съезд направляйте самых достойных делегатов, истинных патриотов. Если вы ошибетесь в выборе, то преемственности поколений, о которой вы так пламенно говорили сегодня, не будет. Одна ошибка может потянуть за собой и другую – на предстоящих парламентских выборах. Ставки там будут больше, на кон будет поставлена судьба страны, ее государственности. Не допустить ошибки – наша общая задача».

Глава государства призывал присутствующих сделать все, чтобы поставить заслон тем, кто хочет перекроить историю, лишить народ Молдовы языка и имени и спокойной жизни на своей земле. «Может быть, мы многое не успели, но ведь нам ни дня не давали спокойно работать, постоянно дергались и старались, чтобы мы потеряли равновесие», – отметил Президент.

Говоря об оппозиции, он подчеркнул, что истинная оппозиция предлагает конструктивные выходы из положения, предлагает варианты развития государства. Наша же оппозиция работает на разрушение и оплачена она извне. Президент отметил, что трудно бороться с внешним врагом, но особенно тяжело одолеть внутреннего.

De asemenea, solicit Procurorului General si directorului SIS sa vina cu o confirmare sau o infirmare a informatiilor pe care le-a facut publice, afirmatie pe care a facut-o Presedintele Voronin si sa-mi spuna daca este bazata pe informatii care i-au fost puse pe masa lui, ca Presedinte, de catre aceste structuri. Si daca nu, sa faca precizari, daca are motive sau nu are motive sa faca acest lucru.

Astept raspuns deocamdata in scris. Saptamina viitoare eu nu voi fi, dar rog, totodata, ca Procurorul General, care nu a venit acum, sa vina peste o saptamina in Parlament si sa raspunda interpelarilor pe care le-am facut saptamina trecuta.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

La data de...

 

Doamna Maria Postoico:

Dar de ce, e doamna si cred ca cedati...

 

Doamna Lora Grosu:

La data de 7, 8 si 16 ianuarie, in satul Solonceni, raionul Rezina a cazut zapada si ea s-a transformat din alba in cafeniu-rosietic. Locuitorii au spus ca acest fenomen se intimpla ades acum in ultimul timp. Primarul s-a adresat la Inspectoratul ecologic si el, prin intermediul Centrului de investigatii ecologice, s-au facut analize pentru piscicultura. Rezultatele analizelor preluate din zapada si apa sint socante, ele depasesc concentratiile maximale admisibile pentru piscicultura de 18 mii 750 de ori la cupru, de 814 ori la fier, de 918 ori la substante chimice, de 4 ori la produse petroliere.

Intrebarea mea este adresata Departamentului Situatii Exceptionale: sa ma informeze cu privire la impactul starii create in urma catastrofei tehnogenice la care au fost supusi locuitorii satului Solonceni si din ce motive nu s-a efectuat o informare a populatiei si lichidarea impactului catastrofic care s-a creat.

Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat ii cer sa imi dea explicatie privind impactul acestui act ecologic asupra sanatatii populatiei. Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale ii cer sa imi faca o analiza si sa imi spuna care este impactul acestei catastrofe asupra florei si faunei acestei regiuni.

Raspunsul il cer in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna vicepresedinte.

Prima intrebare o adresez domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. Din noiembrie 2007 locatarii din caminele studentesti ale institutiilor de invatamint din capitala, sint nevoiti sa achite pentru agentul termic, la fel ca si agentii economici, triplu fata de ceilalti locuitori ai capitalei.

Spre exemplu, familiile care locuiesc in doua camere din caminul studentesc al Colegiului de Constructie din capitala, este obligata sa achite pentru caldura lunar peste 2 mii de lei. Administratorul Societatii pe Actiuni “Termocom” Dionisie Antocel a mentionat ca, citez “blocurile din strada Asachi 71/1 – 71/5, sint camine care pot fi raportate la tipul spatiului locativ de tip hotelier ce nu beneficiaza de compensatii pentru agentul termic.

Rog, domnule Prim-ministru, sa dispuneti examinarea acestor cazuri iesite din comun privind plata exagerata pentru caldura din partea celor ce locuiesc in camine. Stim, cu certitudine, in aceste camine sint nevoiti sa locuiasca, in exclusivitate, profesori ai acestor institutii de invatamint.

Si a doua intrebare o adresez domnului Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe si integrarii europene si domnului Artur Resetnicov directorul Serviciului de Informatii si Securitate. Cotidianul “Timpul” de astazi, 21 februarie 2008, insereaza un articol, semnat de Gheorghe Budeanu, cu denumirea “Coloana a cincea”, in care acesta sustine ca la redactie a  parvenit o declaratie a comunitatilor etnice ruse, prin care acestea isi exprima revolta fata de, citez “mitingurile din centrul capitalei, din centrul Chisinaului ale reprezentantilor opozitiei national-radicale”. Citat inchis.

Tot aici se sustine ca declaratia in cauza a venit de la Ambasada Federatiei Ruse din Chisinau. Conform articolului 32 din Constitutie, oricarui cetatean al Republicii Moldova ii este garantata libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mijloc posibil, adica fixeaza dreptul la intruniri.

Rog respectuos, ca demnitarii in cauza sa dispuna verificarea acestor afirmatii ale presei. Daca, intr-adevar, colaboratorii unei ambasade straine au fost implicati in cele expuse mai sus si daca da, nu miroase aceasta a implicare a acestei ambasade in treburile interne ale Republicii Moldova si cum se procedeaza cu atare persoane din corpul diplomatic al unui stat strain, care se implica ilegal in treburile interne ale unui stat suveran si independent.

Raspunsul il solicit in plenul Parlamentului.

Si as vrea sa remarc ca conducerea Parlamentului ar trebui sa urmareasca cum reprezentantii Guvernului indeplinesc Regulamentul Parlamentului, care este lege organica. Astfel, domnul Andrei Stratan, la o interpelare a mea in care am rugat, de altfel si acum sa vina in plenul Parlamentului, a trimis o fituica din trei rinduri care nu raspunde la intrebari.

Rog conducerea Parlamentului sa ia masurile de rigoare, fiindca nu se intimpla astfel numai cu aceasta interpelare. Sa vina aici domnii de la Guvern si sa raspunda la intrebari. Asa se procedeaza in toate statele civilizate, unde vrem noi sa ajungem.

Va multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

O interpelare adresata domnului Prim-ministru Tarlev. Hotarirea Guvernului nr.934 din 15 august 2007 cu privire la instituirea Sistemului informational automatizat “Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile si bauturilor nealcoolice imbuteliate” este adoptata cu incalcari grave ale legislatiei Republicii Moldova si anume. In Hotarirea Guvernului nr.934 nu se face trimitere la legea in baza careia se adoptata, pe cind articolul 102 alineatul (2) din Constitutie prescrie ca hotarirea se adopta pentru organizarea executarii legilor.

Doi. S-a incalcat articolul 5 din alineatul (2) din Legea nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiul de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, in care este stipulat ca legile stabilesc pentru fiecare caz aparte limite de reglementare pentru Guvern si/sau pentru autoritatile administratiei publice. Acte normative ale acestor autoritati nu pot fi invocate in cazul in care nu corespund prevederilor prezentei legi.

Trei. Bauturile apa potabila si cea minerala imbuteliata cad sub incidenta Legii nr.78 din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, articolul 2.

In legea mentionata nu sint stipulari cu privire la Registrul de stat al apelor minerale naturale potabile si bauturilor nealcoolice imbuteliate si la marca comerciala de stat pentru ele. Aplicarea obligatorie a marcii, marca comerciala de stat la imbutelierea apelor minerale naturale potabile si bauturilor nealcoolice contra plata, practic, inseamna a introduce un nou impozit ce nu este prevazut in legislatia tarii pentru anul 2008.

Mai mult. Nu este inteles de ce, prin Hotarirea Guvernului nr.1483 din
26 decembrie 2007 cu privire la aprobarea modificarilor ce se opereaza in Hotarirea Guvernului nr.934 din 15 august 2007, sint obligati sa aplice marca comerciala de stat doar producatorii autohtoni, pe cind importatorii sint scutiti de aceste cheltuieli. Impunerea acestor reglementari vine in contradictie cu articolul 126 alineatul (2) litera b) din Constitutie, prin care este stabilit ca statul trebuia sa asigure libertatea comertului si activitatii de intreprinzator, protectia concurentii loiale, crearea unui cadru favorabil, valorificarii tuturor factorilor de productie.

Rog, domnule Prim-ministru, sa fie examinate cauzele adoptarii Hotaririi Guvernului nr.934 din 15 august 2007, care contravine articolului 126 alineatul (2) litera b) din Constitutia Republicii Moldova si Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator nr.235 din 20 iulie 2006.

Despre rezultatele examinarii rog sa fiu informat in sedinta plenara a Parlamentului in termenele prevazute de legislatie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimata Presedinte al sedintei,

As vrea sa stiu ce s-a intimplat cu intrebarea adresata dimineata referitor la cele 56 de familii de pe strada Coropceanu 1 B, care se ocupa, se folosesc de butelii de gaz. Ati promis ca va veni cineva si va raspunde ce masuri se intreprind.

 

Doamna Maria Postoico:

A fost remis Guvernului, ca sa vedem, trebuie sa cerceteze ca sa prezinte un raport oarecare, un raspuns.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, o sa asteptam sa vedem cit, pina va exploda vreo una. Si acum adresez...

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, mai bine sa nu pronuntam, ca sa nu se materializeze. Sa ne mai tinem limba dupa dinti.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, Doamne fereste. Am zis ca avem grija de Presedintele tarii ca traieste alaturi. Acum prima intrebare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Am in fata mea un articol din saptaminalul analitic “Puls” din 16 martie 2007, in care Tatiana Lapicus, atunci in fruntea Departamentului de Turism, afirma ca «Tуризм в 10 раз прибыльней сельского хозяйства».

Cred ca Guvernul a decis sa nu se mai ocupe de gospodaria sateasca, care aduce cheltuieli mari si fara mare venit, si sa se ocupe de turism, care aduce venituri de zece ori mai mari. In acelasi timp, doamna Lapicus spunea, ca principalele ramuri ale turismului sint turismul ecologic, turismul rural si “Drumul vinului”. M-as interesa, cum ar putea avea venit aceste ramuri ale turismului fara dezvoltarea gospodariei satesti?

Dar la aceasta tema vreau sa revin in continuare. Ce fel de turism fara vin, mai ales “Drumul vinului”? Ma refer la folosirea in toate restaurantele din Republica Moldova, in special in cele din Chisinau, am aici chiar si scos de pe site Internet: “Casa vinului” din Valea Morilor de pe teritoriul “Moldexpo” are sala de degustare si cheama sa se guste vinuri manastiresti, de casa si lichioruri de casa. Si este chiar si pus si costul lor aici. Pentru degustarea a opt tipuri de vinuri, inclusiv vinul de casa si manastiresti si tuica, si lichioruri de casa – 20 dolari americani pentru 40 de minute.

In fiecare an, in cadrul Sarbatorii Nationale a Vinului se organizeaza concurs pentru a-i remarca pe cei mai buni producatori ai vinului de casa, pentru a populariza traditiile nationale de fabricare a vinurilor moldovenesti in conditii casnice. Dupa cite stiu eu, noi am adoptat in Legea viei si vinului categoria de vin taranesc. A fost, prin hotarire de Guvern, aprobat Regulamentul de producere a acestor vinuri. In contextul acestui Regulament, intreb Guvernul, cine v-a permis ca, prin punctul 2, al acestui Regulament sa interpretati legea si anume ca prin reteaua locala, se are in vedere piata de desfacere in raza unitatii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, unde se afla producatorul de vin. Aceasta inseamna, ca in raionul unde se cresc strugurii acolo se bea si nimeni nu se duce in alta parte. Cine va mai obtine licenta pentru producerea acestui vin? Va intreb, care este situatia, cite adresari am avut pentru obtinerea licentei de producere a vinului taranesc? Care este situatia cu dezvoltarea turismului, care este venitul obtinut de la ramura turismului in anul 2007?

Si a doua intrebare, o adresez Procurorului General al Republicii Moldova in legatura cu faptul ca in luna martie se vor implini 6 ani de la disparitia colegului nostru Vlad Cubreacov. Si Procurorul General mi-a promis ca ma va tine la curent, adica ma va informa despre mersul acestei anchete. Si ii solicit Procurorului General, caci lumea continua sa ma intrebe, cum m-a intrebat si pina acum, sa vina, dar peste o saptamina, fiindca joia viitoare din nou voi fi in sedinta de judecata. Sa vina si sa spuna care este situatia la 6 ani dupa disparitia si aparitia colegului, deputatului Vlad Cubreacov.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.    

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Constat ca si stenograma Parlamentului este falsa uneori, fiindca, de fapt, nu sintem intr-o sedinta a Parlamentului din punct de vedere juridic. Adresez o intrebare Procurorului General al Republicii Moldova. Avind in vedere articolul 9, actiunea civila din Legea cu privire la Procuratura, solicit un raspuns in scris la urmatoarea intrebare.

Cite actiuni civile in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor de virsta inaintata sau incapabile si ale celor care nu se pot adresa in judecata din cauza sanatatii, au fost inaintate de catre organele Procuraturii pe parcursul anului 2007, cu specificarea cazurilor dupa categoriile posibile de clasificare.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc.

Adresez prima intrebare domnului Victor Tvircun, ministrul educatiei si tineretului. Recent, respectivul minister a organizat desfasurarea unui concurs pentru selectarea celor mai bune variante ale manualului de biologie, clasa a
VIII-a. La acest concurs, au fost admise si edituri care nu cadreaza cu rigorile stipulate de Regulamentul pentru selectarea celor mai bune variante de manual si, in consecinta, una din asemenea edituri fantome a si cistigat acest concurs. Se pare ca nu are nici licenta, nici experienta in acest domeniu. Dar, cu toate acestea, anume ea a cistigat acest concurs. Solicit domnului ministru o informatie pertinenta cu referire la conditiile anuntate in prealabil cu referire la desfasurarea acestui concurs, rigorile in baza carora au fost desemnati cistigatorii concursului pentru selectarea colectivului de autori pentru elaborarea manualului de biologie, clasa a VIII-a.

Si a doua intrebare o adresez domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Ea se refera la o hotarire semnata la 1 februarie 2007 de catre domnul Presedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei Gheorghe Duca, prin care doi angajati ai Academiei si anume, Serghei Capustin si Olga Radova au fost desemnati ca responsabili pentru efectuarea unor investigatii de cercetare in arhivele orasului Istanbul in Turcia. Pentru delegatia de documentare s-a oferit o suma destul de considerabila – 41 de mii 500 de lei.

Dar in urma acestor investigatii, respectivii domni s-au intors fara nici un rezultat, intrucit nu cunosc nici limba turca. Iar documentele din perioada medie sint scrise intr-o limba, in versiunea arhaica a limbii turce.  Pentru ca sa fie luate niste masuri corespunzatoare si sa fie sanctionati cei doi, ei au fost gratiati si, mai mult decit atit, au primit o noua diurna, noi bani pentru o noua delegatie de documentare. Si am inteles ca recent au efectuat o a doua calatorie la Istanbul.

Deci solicit ca sa imi fie prezentate rezultatele celor doua delegatii de documentare. Care sint documentele care au fost identificate in arhivele respectivului oras cu referire la istoria Moldovei si valoarea lor. Si daca, eventual, a fost justificata aceasta risipa de bani publici pentru delegarea celor doua persoane in doua rinduri in Turcia.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Alte solicitari sint. Trecem la declaratii.

Doamna Cusnir,

Va invitam la microfonul central.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Dati-mi microfonul nr. 4.

 

Doamna  Maria Postoico:

D-apoi vorbiti de acum.

 

Doamna Valentina Cusnir:

E deschis? Caci nu se vede ca si data trecuta ?

 

Doamna Maria Postoico:

Ce, nu se aude?

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acum se aude.

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Atit intrebarile, interpelarile, cit si declaratiile deputatilor sint parte integranta a sedintelor plenare. Eu cred ca si dumneavoastra purtati responsabilitate, ca Presedinte al sedintei de astazi, caci eu daca fac o declaratie nu o fac pentru mine sau pentru a pune o bifa ca am facut declaratie. Sint niste intrebari stringente care nu erau in ordinea de zi si deputatul iese si le prezinta printr-o declaratie.

Si cum va inchipuiti ca trebuie sa fac eu astazi si cui aceasta declaratie?

 

Doamna Maria Postoico:

Intuiesc ca declaratia o faceti nu pentru deputati, dar pentru organele abilitate sa va dea raspuns la unele faradelegi pe care dumneavoastra le-ati constatat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Credem ca deputatii sint obligati sa stea si sa asculte si sa ia masuri, si dumneavoastra, ca Presedinte al sedintei, trebuia sa asigurati ca eu sa imi pot prezenta declaratia si ei, acei care sint alesi de popor, sa asculte ce vrea poporul.

 

Doamna Maria Postoico:

Fiecare deputat este independent.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Din aceste motive, imi retrag pentru astazi solicitarea pentru declaratie, trecind-o pentru alta zi, atunci cind va fi asigurata prezenta tuturor deputatilor in Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

E dreptul dumneavoastra. Deci cu aceasta eu anunt...

 

Doamna Valentina Cusnir:

E obligatia dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu aceasta, inchid sedinta de astazi.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 16.45.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.