DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008

Sedinta din ziua de 21 martie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Decret privind desemnarea doamnei Zinaida Greceanii la functia de Prim-ministru al Republicii Moldova.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1719 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Curtea Constitutionala – art.16; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.19 s.a.).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2318 pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova (art.5, 9, 33 s.a.).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4259 pentru completarea si modificarea articolului 9 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3653 privind reglementarea valutara.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.487 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat – art.8, 31, 46 s.a.; Legea privind sistemul public de asigurari sociale – art.10, 10/1, 18 s.a.).

8. Dezbaterea asupra proiectului de Hotarire nr.946 privind audierile pe cauzele pronuntarii hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in privinta Republicii Moldova, executarea acestora si prevenirea incalcarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc - director general adjunct al Aparatului
                                                                 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna  dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Dmitri Todoroglo, Gheorghe Popa – in delegatie; Ion Gutu, Efim Agachi, Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Ieri plenul Parlamentului a adoptat Hotarirea privind acceptarea demisiei Guvernului. In acelasi context, astazi in plenul Parlamentului este prezent Seful statului, domnul Vladimir Voronin, pe care il invit la tribuna centrala.  

 

Domnul  Vladimir Voronin - Presedintele Republicii Moldova:

Stimati deputati,

In temeiul articolului 28 alineatul (1) si alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova, Presedintele Republicii Moldova decreteaza:

Articolul 1. Doamna Zinaida Greceanii se desemneaza in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru si se autorizeaza sa intocmeasca Programul de activitate si lista Guvernului si sa le prezinte Parlamentului spre examinare.

Articolul 2. Prezentul decret intra in vigoare la data semnarii.

Decretul este semnat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumim, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Luam act de aceasta informatie. Potrivit normelor legislatiei, din momentul desemnarii candidatului la functia de Prim-ministru, daca nu gresesc, sint prevazute maximum doua saptamini pentru inaintarea in Parlament a candidatilor pentru membri ai Guvernului si, respectiv, documentele de program.

Sint sigur ca, dupa aceasta prezentare de astazi, in scurt timp vom determina perioada exacta cind Parlamentul va examina componenta propusa a Cabinetului de ministri si vom supune votului aceasta propunere.

Domnule Presedinte,

Noi va multumim.

Stimati colegi,

O scurta pauza de 3 minute, dupa care reluam sedinta plenului Parlamentului.

Va multumesc.

P  a  u  z  a

*   *   *

d  u  p  a      p  a  u  z  a

 

Domnul  Marian Lupu:

Trei minute, jumate de minut. Continuam sedinta plenului. Proiectul de Lege nr.1719 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca proiectul de Lege nr.1719 din 3 mai 2007 a fost aprobat in prima lectura de catre Parlament cu urmatoarele rezerve:

1. Articolul 1 se exclude.

2. Reglementarile articolului 2 se accepta numai in partea ce tine de pornirea urmaririi penale impotriva judecatorilor instantelor judecatoresti, stabilindu-le limite de imunitati similare cu imunitatea deputatilor in Parlament.

La initiativa legislativa nr. 1719 au fost prezentate amendamente ale deputatilor, propunerile comisiilor permanente, precum si opinii ale unor organizatii neguvernamentale. Acestea au fost examinate de catre comisie,
tinindu-se cont de conditiile adoptarii proiectului de lege in prima lectura. In cadrul dezbaterilor comisia a acceptat partial sau integral unele din amendamentele inaintate, altele au fost respinse. Decizia comisiei asupra amendamentelor si propunerilor sint reflectate in tabelul anexat la prezentul raport, care este parte integranta a prezentului raport.

Luind in vedere aceste rezultate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1719, cu amendamentele acceptate de catre comisie.           

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Lectura a doua propuneri.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Eu si atunci cind s-a dezbatut in prima lectura acest  proiect de lege am facut o propunere ca el sa fie respins. Propun si acuma ca amendamentul meu sa fie supus votarii, deoarece acest proiect de lege nu va intari independenta instantelor judecatoresti in republica noastra, dimpotriva, o va diminua. Cu atit mai mult, domnule Presedinte al Parlamentului, dumneavoastra ati participat la sedinta anuala a judecatorilor din Republica Moldova, unde ati auzit opiniile lor asupra acestui proiect de lege.

Ati promis ca veti contribui cumva ca acest proiect de lege sa mai fie o data revazut. Eu inca o data pe toti va indemn sa nu facem  o greseala mare,  pe care mai apoi nu o vom putea repara asa de usor. Este si un apel al Asociatiei Judecatorilor din Republica Moldova si al Consiliului Superior al Magistraturii, care totusi solicita Parlamentului sa se mai gindeasca si sa respinga acest proiect de lege. Eu solicit ca propunerea mea sa fie pusa la vot.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

E clar ca propunerea poate si va fi pusa la vot. Eu am la mina, de astazi dimineata, adresarea din partea Consiliului Asociatiei Judecatorilor, semnata de catre Presedintele interimar domnul Popovici, dar as vrea sa mentionez ca chiar si din aceasta adresare se vede ca autorii acestei adresari nu au patruns in esenta modificarilor care au fost propuse de catre comisie si adoptate in prima lectura de catre Parlament. Si anume dumnealor considera ca acest proiect de lege schimba atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, citesc din textul apelului: “din dreptul de a-si da acordul Procurorului General la intentarea dosarului penal si tragerea la raspundere penala”.

Noi am limitat in sensul acesta sau am schimbat atributiile Consiliului Superior al Magistraturii numai la momentul pornirii dosarului penal. Ceea ce tine de problema tragerii la raspundere penala, remiterea dosarului in instanta de judecata va fi numai cu consimtamintul, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule presedinte Turcan,

Pornirea urmaririi penale la moment se efectueaza numai cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Se propune: cu informarea Consiliului Superior al Magistraturii. Noi trebuie sa intelegem ce inseamna aceasta. In conditiile de azi vor fi pornite sute de dosare penale impotriva judecatorilor. Eu va asigur ca pe urma n-o sa putem iesi din aceasta situatie. Dosarul penal se porneste in baza unor probe, cind judecatorul este retinut in flagrant. Aceasta nu-i interzis de lege. Dar dumneavoastra totusi doriti sa fie numaidecit cu consimtamintul, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Noi am discutat problemele date. Eu nu stiu daca este cazul sa intram din nou in discutii. Deci, inca o data va atrag atentia la faptul ca Comisia s-a condus de prevederile, inclusiv ale Conventiei ONU, cu privire la combaterea coruptiei. In articolului 36 al acestei conventii este clar stipulat ca statul membru care a aderat la aceasta conventie trebuie sa asigure un echilibru intre imunitatile si posibilitatile atragerii la raspundere a persoanelor care se bucura de aceasta imunitate.

In cazul dat, noi am reiesit anume din aceasta prevede, plus luind in consideratie si faptul ca astazi deputatul in Parlament, ca reprezentantul altei verigi de stat, veriga legislativa, se bucura de aceeasi imunitate si anume pornirea dosarului penal se face de catre Procurorul General, fara acordul Parlamentului, dar inaintarea invinuirii, tragerea la raspundere penala sau remiterea dosarului in instanta de judecata - numai cu acordul Parlamentului. Acelasi nivel de imunitate, conform propunerii care este astazi pusa la vot pentru lectura a doua, va avea si judecatorul.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra faceti trimitere la articolul 36 din Conventia ONU. Dar este si articolul 11 al acestei conventii, sint recomandarile expertilor Consiliului Europei, care au spus ca este prematur la noi in tara de efectuat asemenea modificari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Dupa ce ne-am mai consultat cu colegii din prezidiu, noi consideram ca s-ar putea si ar trebui de lucrat inca putin suplimentar, de mai desfasurat anumite consultatii pe marginea proiectului nr.1719, in contextul unor actiuni care se anunta a fi in timpul cel mai apropiat. Pe care motiv o sa cer scuze comisiei respectiva, presedintelui comisiei, dar acest proiect, nr.1719, nu-l examinam astazi.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Presedinte,

Este la subiect, dar, de fapt, de procedura. Eu vroiam sa propun ca, chiar daca se insista la examinarea acestui proiect, sa aiba loc examinarea dupa audierile in cazul deciziilor CEDO, care, de fapt, au sa ne arate foarte clar care este situatia in sistemul judecatoresc si ce decizii ar trebui sa luam noi in acest domeniu, care nicidecum nu coreleaza cu ceea ce este prezent in proiectul respectiv de lege.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Nu va suparati, va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2318 pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog comisia.   

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova, aprobat conceptual in prima lectura de catre Parlament la 29 noiembrie 2007 si constata urmatoarele.

Pe marginea proiectului vizat au parvenit mai multe amendamente, propuneri si obiectii din partea comisiei permanente, a deputatilor si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia sesizata in fond a supus dezbaterilor amendamentele, propunerile si obiectiile inaintate, ale caror rezultatele sint expuse in anexa la prezentul raport, care este partea lui integrala.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie prezinta proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova, cu amendamentele, propunerile si obiectiile acceptate de comisie, spre adoptare de catre Parlament in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule vicepresedinte.

Lectura a doua, propuneri? Sint? Vad eu propunerea.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Am avut citeva propuneri la acest proiect de lege. Nu s-a acceptat niciuna din ele. Argumentele care mi le aduce comisia nu sint acelea care ar trebui sa fie, poate ca nu s-a inteles ce am vrut sa spun. Este vorba despre articolul 85, demisia, ca angajatorul este in drept sa-l demita pe salariat numai atunci cind pina la retragerea cererii depuse a fost incheiat un contract individual de munca cu un alt angajat.

Acest articol mai are un alineat care prevede ca angajatul poate demisiona si in cazul cind angajatorul nu-si indeplineste conditiile stipulate in contractul individual de munca. Si, in acest caz, angajatorul trebuie sa respecte cererea angajatului de a demisiona in timpul expus in cerere, adica nu mai devreme de
14 zile.

 

Domnul  Marian Lupu:

14 zile.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta contravine la ceea ce spuneti dumneavoastra si  argumentul care il aduceti, ca daca cel care a demisionat pe motiv ca angajatorul nu-si indeplineste conditiile contractului individual de munca, el nu poate sa angajeze in timp de
14 zile un alt angajat din exterior si, prin acest fapt, sa-l demita pe acel care a depus cererea de demisie. Tocmai din aceasta cauza am si propus acea modificare, care nu ati acceptat-o si as vrea  s-o introduceti.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Am inteles. Comisia nu a cazut de acord cu dumneavoastra, deoarece dumneavoastra aveti in vedere sa nu fie angajat salariatul care lucreaza in colectivul dat. Dumneavoastra in propunere spuneti ca nu poate sa fie incheiat inca un acord de catre angajator si salariatul care lucreaza in colectivul dat. Da, daca ne bazam pe articolul 85, dar salariatul care lucreaza acum in colectivul dat are contract individual de munca.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta este clar.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Aceasta este o problema.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am inteles.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Alta problema. De ce noi nu ne gindim si la cealalta parte. Daca a venit omul, s-a dus de la lucru de la o intreprindere, a venit la lucru la angajatorul acesta, la care este functia libera. Si pe urma el spune ca m-am razgindit in curs de 10 zile si doresc sa ramin la serviciul precedent, dar locul de acum este ocupat. Ce face acesta care a venit la lucru?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule raportor,

Acesta este cazul cind, pur si simplu: eu vreau sa demisionez si am depus cerere si nu am retras-o, a fost primit un alt om, eu nu mai am dreptul sa pretind la acest post. Eu m-am referit la cazul cind eu sau oricare demisioneaza pe motiv ca angajatorul nu a indeplinit conditiile contractului individual de munca si el nu are dreptul, pina la expirarea acestor 14 zile, nici din exterior si nici din interior sa ia pe nimeni.

Adica in articolul 85 exista acel alineat (2) care ii interzicea pina acum angajatorului sa incheie alt contract in aceasta perioada de doua saptamini si cel care a cerut demisia putea sa-si retraga cererea. Acum, prin modificarea pe care o faceti dumneavoastra, cerintele alineatului (2) din articolul 85, care au fost pina acum, se anuleaza. Adica ii permitem angajatorului sa nu indeplineasca conditiile contractului individual de munca si cel care, pur si simplu, vrea sa demisioneze din acest motiv sa nu se puna in… ca nu mai ajunge la capat.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Pozitia dumneavoastra este clara, dar nu este nicaieri stipulat ca ii permitem angajatorului sa nu indeplineasca… Nu-i scris, nu gasim noi in Codul mucii asa ceva.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact. Si, prin argumentele pe care mi le aduceti, dumneavoastra spuneti ca angajatorul este in drept sa il demita pe salariat numai cind, pina la retragerea cererii depuse, a fost incheiat un contract. Aceasta se face foarte usor, ca sa se scape. Si nu vorbesc…

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Bine, daca salariatul ocupa functia care este necesara pentru angajator, daca nu-i om la functia data, nu poate lucra uneori intreaga intreprindere. Ce face angajatorul?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, cel care a depus cererea lucreaza doua saptamini si ce ii incurca angajatorului dupa doua saptamini sa-l… Nu este cazul meu.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Doamna Cusnir,

Eu v-am adus la cunostinta pozitia comisiei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am adus niste argumente, stimate domnule presedinte, si as solicita sa fie pusa la vot aceasta propunere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea a fost formulata?

 

Doamna Valentina Cusnir:

A fost atunci formulata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea invocata de la microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze. Va rog rezultatele. 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua voturi.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul Marian Lupu:

13 voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc foarte mult in numele angajatilor care sufera foarte mult si bat pragurile judecatii ani de zile si nu-si pot obtine acest drept.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Si noi va multumim la fel foarte mult.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2318. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. “Impotriva” 1 vot.

Proiectul de Lege nr.2318 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4259 pentru completarea si modificarea articolului 9 din Legea privind actele legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.4259. In cadrul pregatirii acestui proiect de lege pentru lectura a doua au fost examinate toate amendamentele si propunerile parvenite din partea deputatilor, comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Majoritatea acestor amendamente au fost acceptate. Rezultatul examinarii este expus in sinteza anexata la prezentul raport.

Ca urmare a celor mentionate, comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.4259 in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele acceptate de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Lectura a doua, propuneri? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului, in conditiile raportului comisiei de profil, adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4259. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4259 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3653 privind reglementarea valutara. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In procesul examinarii proiectului de Lege privind reglementarea valutara, pentru lectura a doua, comisia a analizat obiectiile si amendamentele inaintate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Au prezentat amendamente deputatii, inclusiv deputatul Guma, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, ale caror rezultat al examinarii este redat in sinteza. Dumneavoastra o aveti.

In cadrul discutiilor au fost acceptate un sir de propuneri de ordin redactional, precum si unele de principiu, cum sint: modificarea articolului 20 alineatul (2) sub aspectul permiterii efectuarii achitarilor in valuta de catre pasageri pentru marfurile comercializate, serviciile prestate in mijloace de transport aflate in trafic international; modificarea articolului 25 alineatul (4), care duce la stabilirea expres in lege a cazurilor in care operatiunile valutare pot fi efectuate de catre rezidenti si nerezidenti in numerar sau sub utilizarea instrumentelor de piata.

Articolul 26 si 27 sint redate in redactie noua in anexa nr.3 la sinteza, spre deosebire de propunerea initiata de Guvern de a transmite competenta data catre Banca Nationala a Moldovei.

Articolul 27 alineatul (3), care duce la stabilirea expres in lege a cazurilor in care este necesara autorizarea Bancii Nationale de a scoate mijloacele banesti din Republica Moldova, dupa renumerotare a devenit articolul 31 din anexa nr.3 la sinteza.

Spre deosebire de propunerea Guvernului de a transmite catre Banca Nationala a Moldovei competenta respectiva, sint redate in redactie noua capitolul IV "Piata valutara", capitolul V "Activitatea unitatilor de schimb valutar" si sectiunea a doua a capitolului VIII "Controlul valutar", anexa numarul 2 la sinteza, la a caror elaborare s-a tinut cont maximal posibil de prevederile Legii nr.235 din 27 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Insa, totodata, in competenta Bancii Nationale a Moldovei au fost lasate imputernicirile de a suspenda sau retrage licenta fara a fi necesara apelarea la instanta de judecata. S-a acceptat de a introduce Curtea de Conturi in lista organelor de control valutar.

Totodata, au fost acceptate partial sau nu au fost acceptate urmatoarele propuneri principale (explicatiile de rigoare sint redate in sinteza). Nu a fost acceptata excluderea din articolul 22 a restrictiei pentru persoanele fizice privind acordarea imprumuturilor pentru persoanele fizice in valuta, precum si a restrictiei impuse rezidentilor de a contracta credite in valuta in alte scopuri  decit cele prevazute in articolul 22 alineatul (2).

Nu a fost acceptata propunerea de a reda expres in lege cazurile in care Banca Nationala a Moldovei poate aplica masuri de salvgardare, precum si  conditiile si modul de aplicare a masurilor de salvgardare de catre Banca Nationala a Moldovei (articolul 39 din proiectul inaintat de Guvern), totodata, fiind acceptata propunerea ca in cazul adoptarii deciziilor de aplicare a masurilor de salvgardare sa fie informat imediat Parlamentul.

In avizele celorlalte comisii parlamentare, daca proiectul de lege este inaintat pentru examinare in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului, nu au fost formulate obiectii.

In rezultatul adresarii suplimentare din ultimele saptamini din partea deputatilor, Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat si propunerile de a fi acceptate unele modificari la proiectul de lege propus spre adoptare.

Amendamentele se refera la acceptarea efectuarii imprumutului in valuta de persoane fizice in favoarea altor persoane fizice la permiterea persoanelor juridice rezidente de a scoate temporar din Republica Moldova numerar in moneda nationala in scopul testarii dispozitivelor automate de procesare a monedelor si a bancnotelor in moneda nationala, la inlocuirea notiunii de “banca autorizata” cu notiunea de “banca licentiata”, in contextul modificarilor care vor fi  efectuate la Legea institutiilor financiare, precum si la unele modificari de ordin redactional la articolul 39 "Masuri de salvgardare". Toate amendamentele propuse au fost repartizate deputatilor sub forma de supliment la sinteza si dumneavoastra le aveti.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de Lege privind reglementarea valutara in sedinta plenara a Parlamentului si adoptarea lui in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Lectura a doua, propuneri, stimati colegi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu va multumesc, domnule presedinte, ca, intr-adevar, un sir de amendamente propuse de noi au fost acceptate. Din pacate, noi am discutat mult si nu numai pe marginea legii date, dar si in alte cazuri, avind in vedere prevederile retragerii si suspendarii licentei s.a.m.d.

Dar vreau sa ma refer la amendamentul propus la articolul 22 din proiectul de lege. Prin acest amendament am propus si am argumentat ca este necesar scoaterea interdictiei de a acorda credite in valuta rezidentilor in Republica Moldova pentru achitarea cu rezidentii, adica sa liberalizam creditarea in valuta.

Autorii au respins aceasta propunere, enumerind anumite impacturi negative ale acestei reforme, in opinia lor. Ma rog, aceste aspecte sint discutabile, noi am incercat sa dovedim, n-am reusit. Banca Nationala a Moldovei de   nenumarate ori a venit in Parlament, si anterior, si anul trecut, ne-au promis ca toate reformele pe care le fac ei si politicele pe care le implementeaza vor duce la scaderea ratei dobinzii, la posibilitatea mai eficienta a creditarii economiei nationale.

Ca urmare a celor propuse si a argumentelor invocate pentru respingerea amendamentului propus, solicit sa am o explicatie clara care ar trebui sa fie acele, sa spunem, conditii care vor determina in timp, care vor fi acele pronosticuri sau care vor fi acele conditii, inca o data ma repet, care ne-ar permite intr-un viitor, un an, doi, trei, patru, cinici… ce indici macroeconomici trebuie sa aiba economia nationala ca noi totusi sa acceptam creditarea, liberalizarea in valuta.

Eu cer, poate autorul sa raspunda ca noi sa intelegem cit timp noua ne trebuie si de ce permanent ne intilnim cu faptul ca din zi in zi la noi creditele se scumpesc si economia reala are un deficit.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu cer scuze, daca-mi permiteti, noi sintem in lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

Raspundeti dumneavoastra, daca nu vreti autorul sa raspunda.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca aveti propunerea, noi putem discuta si vota. Da, explicatii au fost si la comisie, si in prima lectura.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am dat o intrebare concreta, dumneavoastra daca puteti sa raspundeti care ar fi indicii macroeconomici care ne-ar permite sa avem si noi o, sa spunem asa, o intelegere intre agentii economici. Cind se va rezolva totusi odata intrebarea aceasta? Si de ce in Republica Moldova nu este posibila creditarea in valuta cind sint toate premisele pentru aceasta? Daca nu sint, care vor fi?

Domnul Marian Lupu:

Bine, comisia si-a expus pozitia, da?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, vreau sa va spun, stimati deputati, de vreo citeva ori in sedinta comisiei am discutat pozitia aceasta. Am facut si analiza situatiei din tarile vecine. Vreau sa va spun ca si in Romania au incercat sa permita si au interzis, nu se permite si in alte tari la fel. Nu putem sa ne comparam cu Uniunea Europeana, unde e alta valuta si acolo nu sint aceste probleme.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, insistati sa supunem votului?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu insist, domnul Presedinte, si sa supunem votului, dar am vrut sa am si un raspuns clar care ar fi acei parametri care ne-ar permite noua in viitor sa ne uitam la problema data. Poate, intr-adevar, avem sansa intr-un viitor foarte apropiat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Au fost 6 sedinte cu privire la acest proiect de lege ale comisiei parlamentare de profil. Eu am dat de citeva ori explicatii. Astazi raspund cu un cuvint - dedolarizarea. Cind se va diminua, va avea loc dedolarizarea… (rumoare in sala.) va fi… ea scade, ea va fi…

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Aceasta-i perspectiva.

 

Domnul Valeriu Guma:

Perspectiva, dar spuneti ca termen, dumneavoastra sinteti Banca Nationala care puteti sa ne dati…

 

Domnul Leonid Talmaci:

Perspectiva, eu cred asa, eu cred ca in urmatorii 2-3 ani.

 

Domnul Valeriu Guma:

2-3 ani, da?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimate coleg, insistati la vot?

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu. Mersi, nu trebuie, ca aici pozitia e clara.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Bine, va multumesc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Adevarul e ca noua toata vremea ni se promit niste lucruri care, pina la urma, nu se realizeaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3653. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva? Vad voturi impotriva.

 

Numaratorii:

Doua voturi impotriva.

 

Domnul Marian Lupu:

2 voturi “impotriva”.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3653 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.487 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Guvernul.

 

Domnul Iurie Bucinschi - viceministru al protectiei sociale, familiei si
                                                          copilului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat de catre Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului in scopul actualizarii unor acte legislative in domeniul asigurarilor sociale.

Prima modificare tine de Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat care este in concordanta cu prevederile Codului de executare al Republicii Moldova. Noua norma va acorda dreptul la stabilirea si plata pensiei persoanelor condamnate care anterior nu au beneficiat de pensii.

A doua modificare tine de includerea in stagiul de cotizare doar a perioadei de activitate in functie de viceprimari  din 25 mai 2003 pina in 9 martie 2007. Modificarea respectiva se explica prin modificarile operate in legislatia din domeniul administratiei publice locale, conform carora viceprimarii sint considerati persoane cu statut de functionar public.

A treia modificare este operata la Legea privind sistemul public de asigurari sociale, conform careia cetatenii straini si persoanele apatride vor fi obligati, alaturi de cetatenii Republicii Moldova, sa achite contributiile de asigurari sociale de stat, masura necesara in vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege.

Totodata, unele modificari in legile respective au fost dictate de necesitatea de ajustare a actelor normative in vigoare, in functie de schimbarea denumiri ministerului in legatura cu reorganizarea sau trecerea unor atributii in competenta functionala a altor ministere.

Onorat Parlament,

De asemenea, Guvernul solicita adoptarea prezentei legi in doua lecturi.    

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Spuneti-mi, va rog, anul trecut noi am adoptat Legea cu privire la pensie, o modificare care dadea posibilitate celor detinuti sa primeasca pensia daca au stagiul si virsta. O perioada de pina in noiembrie, daca nu ma insel, aceste persoane n-au putut sa depuna documentele, fiindca nu era implementat sau scris mecanismul de implementare a legii.

Astazi dumneavoastra veniti aici iar, din nou, cu niste amendamente care, in principu, se puteau sa fie puse in mecanismul acesta de implementare a legii. Eu vreau sa stiu, de cind oamenii acestia, detinuti, pot sa primeasca pensia si sa depuna documentele?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Dupa adoptarea prezentei legi vor primi pensiile, vot putea primi pensiile.

 

Doamna Lora Grosu:

Nu considerati dumneavoastra ca acesti oameni, aceste persoane care sint detinute li s-au lezat drepturile la pensii?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Cind, pina la adoptarea prezentei legi sau dupa?

 

Doamna Lora Grosu:

Nu, practic in realitate, daca luam, eu m-am ocupat cu problema asta, in realitate nici un detinut pina in prezent n-a putut sa depuna documentele pentru pensionare. Dumneavoastra stiti de chestia asta?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Da. Pai noi facem modificarile pentru a inlatura nelegiuirea asta, sa spunem.

 

Doamna Lora Grosu:

Bine. Dar atunci cine o sa le plateasca o perioada aproape de un an de zile, care dupa legislatie oamenii trebuiau sa primeasca aceasta pensie?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Pensia se va plati din data stabilirii pensiei.

 

Doamna Lora Grosu:

Pai, daca a fost facut, in 2007 s-a facut schimbarea in Legea cu privire la pensii si s-a dat posibilitatea oamenilor acestia detinuti, care sa primeasca pensia si prin ceea ca era stipulat, ca de la 1 aprilie 2007 aceste persoane pot sa beneficieze de ceasta pensie, dar ei pina in prezent n-au beneficiat de aceasta pensie. Si aceasta e o lege organica, dupa cum eu inteleg, nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti sa deblocam situatia. Ce ar putea sa fie, la 1 aprilie 2007 avea  posibilitatea, erau in drept sa obtina.

 

Doamna Lora Grosu:

Li s-a dat posibilitatea, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti sa presupunem ca exista si niste mecanisme de procedura, trebuie sa scrie cerere. Se primeste probabil in felul urmator, ca din cauza imperfectiunii cadrului legal cererile n-au putut sa fie acceptate. Noi prin aceasta lege astazi deblocam situatia, asta ar insemna ca pensia urmeaza sa fie platita nu din momentul de la care aceste persoane aveau dreptul sa obtina, dar din momentul cind se depune, probabil, eu nu stiu.

 

 

Doamna Lora Grosu:

Conform legislatiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Cererea respectiva si dupa toate formalitatile se porneste momentul respectiv. Gindesc asa.

 

Doamna Lora Grosu:

Bun. In lectura a doua noi o sa venim cu modificari. Dar asta totusi nu rezolva, fiindca practic conform legislatiei in vigoare se primeste pensia din momentul depunerii documentelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Cererii.

 

Doamna Lora Grosu:

Practic oamenii acestia un an de zile n-au putut sa depuna aceste documente. Practic ei un an de zile n-au primit pensie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da e o situatie, corect, este o situatie.

 

Doamna Lora Grosu:

Din vina Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Articolul 52 alineat (5), inlocuiti notiunea de “salariu mediu”, care ar fi stat la baza calcularii pensiei prin notiunea de “salariu lunar”. Spuneti, va rog frumos, din calculele care le-ati efectuat care ar fi diferenta, este in imbunatatire sau in inrautatire?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Va fi o imbunatatire.

 

Domnul Vladimir Filat:

Spre imbunatatire?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Da.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Intrebarea mea s-ar referi la punctul 6 din aceasta initiativa, la anexa 3, care se completeaza cu un nou alineat cu privire la cererea, la solicitarea persoanei asigurate, perioada pentru care au fost achitate contributiile de asigurari sociale ca urmare a unui grad poate fi exclusa din calcul si, totodata, si din stagiul de cotizare. As vrea sa ne lamuriti, ca noi trebuie sa lamurim oamenilor si unele momente.

 

Domnul  Iurie Bucinschi:

Stimata doamna deputat,

Aceasta se refera la cei 415 lei care au fost platiti si citeodata, cind ei se introduc in calculul pensiei, inrautatesc cu mult stabilirea pensiei. Deci, se micsoreaza cu mult stabilirea pensiei.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Aceasta am vrut sa clarific. Si nu vad aici articolul ce tine de virsta de pensionare. Daca dumneavoastra cunoasteti bine, acolo s-a stopat aceasta virsta
57 – femei si 62 – barbati si pentru fiecare an in lege este… S-a terminat cu anul 2007, toata lumea sta cu frica ce se va intimpla cu acest articol. Si cind sa ne asteptam, fiindca 31 decembrie 2007 a trecut, adica anul 2007 s-a terminat. Ce urmeaza?

 

Domnul  Iurie Bucinschi:

Anii de pensionari ramin stabili: 57 pentru femei, 62 pentru barbati.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Este in lege aceasta?

 

Domnul  Iurie Bucinschi:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, mai atent, stimati colegi. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati.

In cadrul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie a fost examinat acest proiect de lege, care are drept scop aducerea in concordanta a unor prevederi ale Legii nr.489 privind sistemul public de asigurari sociale si ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurari sociale de stat cu actele legislative adoptate pe parcurs, precum si actualizarea unor norme ale acestor legi si adaptarea lor la realitate.

Astfel, propunerea de modificare a articolului 8 este intemeiata de faptul ca aplicarea prevederilor actuale, care stabilesc salariul tarifar pentru prima categorie de salarizare drept baza de calcul pentru perioadele necontributive, prevazute la alineatul 2 al articolului 5, serviciul militar in termen si perioada de ingrijire a copiilor pina la 3 ani, in situatia cind acesta este diferit pentru diferite categorii de angajati, este foarte dificila.

De regula, aceste perioade necontributive au loc pina la inceputul activitatii de munca, deci este, practic, imposibil de determinat la care categorie de salariati se va atribui persoana. Aplicarea in aceste cazuri a  salariului minim pe tara, care are o marime stabila, va solutiona problema.

Propunerea de a completa articolul 31 din Legea privind pensiile de asigurari sociale este conditionata de faptul ca prevederile articolului 258 din Codul de executare ofera persoanelor condamnate dreptul de a-si perfecta pensia in perioada ispasirii pedepsei. Completarea propusa la articolul 30 stabileste modul de adresare si prezentare a documentelor in vederea stabilirii pensiei pentru persoanele mentionate.

Modificarea alineatului 2 din articolul 46 din Legea nr.156 se propune in rezultatul adoptarii noii Legi privind administratia publica locala, prin care viceprimarii deja cad sub incidenta Legii serviciului public. In rezultat, se modifica statutul acestei functii si, ca efect, modul de stabilire a pensiei pentru persoanele in cauza.

Modificarile si completarile propuse la articolul 52 si anexele 1 si 3 din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat au drept scop precizarea normelor existente, pentru a exclude interpretarea dubla a acestora.

In Legea nr.489 privind sistemul public de asigurari sociale se propune completarea articolului 19 si articolului 49. Prin alineatul care se propune completarea articolului 19 se specifica faptul ca datoria de a plati contributiile de asigurari sociale o au, in egala masura, cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini si apatrizii.

Prin completarea articolului 49, atributiile Casei Nationale de Asigurari Sociale se suplimenteaza cu dreptul de a controla autenticitatea actelor ce confirma stagiul de cotizare si venitul asigurat, prezentate acestei institutii de catre organele abilitate, fapt ce va exclude posibilitatea de a prezenta documente cu informatii false, care ar avea drept impact cheltuieli nejustificate ale surselor bugetare. Celelalte modificari propuse sint de ordin redactional.

Comisiile permanente, examinind proiectul de lege, in principiu, sustin fara obiectii si propuneri, fapt confirmat prin avize. Obiectiile si propunerile pe marginea proiectului au fost, la fel, expuse si in avizele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care vor fi examinate pentru lectura a doua.

In contextul celor relatate, propun, stimati deputati, adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari. Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.487. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura. E necesar timp pentru lectura a doua? Da, sa inteleg de la comisie. De acord.

Multumesc.

Stimati colegi,

Un ultim subiect, dar foarte complex si important pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu propun, avind in vederea importanta subiectului abordat, totusi sa votam transmisiunea in direct a examinarii acestei chestiuni de pe ordinea de zi, pentru ca eu consider ca ar fi bine sa auda judecatorii, sa auda procurorii, sa auda cetatenii Republicii Moldova, sa auda si misiunile diplomatice care ne monitorizeaza la capitolul daca sintem si avem capacitatea sa avem un stat de drept si sa avem justitie, pina la urma, in Republica Moldova. Eu va rog sa supuneti propunerea mea votului.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 –  11.

Sectorul nr. 3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

25 de voturi intru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plen.

Deci, precum spuneam, stimati colegi, subiectul care urmeaza este proiectul de Hotarire nr.946 privind audierile pe cauzele pronuntarii hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului in privinta Republicii Moldova, executarea acestora si prevenirea incalcarii dreptului omului si a libertatilor fundamentale.

Vreau sa va readuc aminte ca acest subiect a fost anuntat anterior. De fapt, audierile de astazi reprezinta o prima actiune de acest gen, actiune care se incadreaza in functia de control si monitorizare a Parlamentului in privinta executarii legilor.

La fel, va readuc aminte ca in anii 2005 – 2006, pina in 2007, toate grupurile politice antrenate in aceasta activitate au lucrat impreuna la elaborarea si, ulterior, adoptarea unui pachet de proiecte de legi destul de importante in contextul reformarii sistemului judecatoresc. Eu cred ca aceasta actiune, care vine ca o prima actiune de acest gen, nu va fi ultima.

Inainte de a incepe dezbaterile propriu-zise, vreau sa va anunt ca pe linga raportori la acest subiect (care vor fi: domnul Vladimir Grosu, agent guvernamental, domnul Vitalie Pirlog, ministru in exercitiu al justitiei, domnul Nicolae Clima, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul  Valeriu Gurbulea, Procuror General, domnul  Mihail Pop, ministru in exercitiu al finantelor, domnul Ion Manole, directorul Asociatiei “Promo – Lex”) la sedinta de astazi a plenului Parlamentului sint prezenti: conducerea Ministerului Administratiei Publice Locale, conducerea Ministerului Afacerilor Interne, conducerea Ministerului Sanatatii, conducerea Curtii Constitutionale, conducerea Curtii Supreme de Justitie, conducerea Procuraturii Generale, conducerea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, conducerea Serviciului Vamal, conducerea Departamentului de Executare, conducerea Departamentului Institutiilor Penitenciare. La fel,  au fost invitati si sint prezenti reprezentantii conducerii Centrului pentru Drepturile Omului, reprezentantii conducerii Institutului National al Justitiei, reprezentantii conducerii Consiliului Baroului de Avocati; la fel, reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale de acest profil, in special ma refer la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului “CREDO”, “MST International”, “Juristii pentru drepturile omului”, “SOROS Moldova”, Institutul Reformelor Penale, precum si reprezentantii misiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Va propun urmatoarea modalitate de desfasurare a audierilor de astazi. Propun sa oferim cuvintul pe rind coraportorilor la acest subiect, conform listei pe care am anuntat-o imediat anterior. Dupa oferirea timpului necesar pentru prezentarea discursurilor si rapoartelor, parlamentarii vor avea timpul suficient pentru a adresa intrebari. Propun sa nu desfasuram runda intrebari – raspunsuri dupa fiecare raport, ci dupa audierea tuturor rapoartelor, fiindca ele sint in interconexiune si se complimenteaza reciproc.

Dupa care, va prezenta raportul respectiv comisia parlamentara, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si in continuare, conform procedurilor uzuale care se impun in contextul examinarii unui proiect de hotarire de Parlament. Pot sa consider ca am acceptarea dumneavoastra?

Va multumesc.

Atunci incepem audierile, stimati colegi. Il invit la tribuna centrala pe domnul Grosu, Agent guvernamental la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

 

Domnul Vladimir Grosu – Agent guvernamental la Curtea Europeana
                                                           pentru Drepturile Omului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta.

Situatia Republicii Moldova in calitatea sa de stat pirit in fata Curtii Europene este, probabil, unul din subiectele din cele mai actuale si cele mai discutate in ziua de azi in Republica Moldova, de aceea consider ca rapoartele si discutiile care vor avea loc astazi vor fi de folos pentru toti noi cei prezenti in sala si nu numai.

Astfel, consider extrem de adecvata audierea in Parlamentul de azi a problemei in cauza, precum si cea care a avut loc in luna iulie 2007 in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si Comisiei pentru drepturile omului. Astfel, schimbul de opinii nu va face decit sa ne dam seama clar cu certitudine in ce situatie si unde ne aflam noi astazi.

In primul rind, as vrea sa mentionez citeva informatii de ordin general. Conventia Europeana a Drepturilor Omului a intrat in vigoare pentru Republica Moldova ca urmare a ratificarii la 12 septembrie 1997. Deci, avem peste 10 ani de cind sintem parte la conventie si la Consiliul Europei.

Pina la 1 ianuarie 2008 la Curtea Europeana au fost depuse in fata unui organ decizional circa 1 830 de cereri contra Republicii Moldova. Pina in prezent Guvernului Republicii Moldova i-au fost comunicate circa 360 de cereri. Totodata, la ziua de astazi Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat  111 hotariri, dintre care in 109 cazuri s-a constatat cel putin o incalcare a drepturilor si a libertatilor fundamentale. Totodata, in paralel, mentionez ca Curtea Europeana a adoptat 14 decizii de inadmisibilitate si  53 decizii de radiere de pe rol.

Anul 2007, sint sigur de altfel ca stiti, a fost unul inedit pentru Republica Moldova, au avut loc unele evenimente care nu au avut loc in anii precedenti. In 2007 au fost pronuntate 59 de hotariri in care s-a constatat cel putin o incalcare si, totodata, au fost adoptate 34 de decizii de radiere de pe rol.

Daca e sa facem o scurta clasificare a hotaririlor si a deciziilor de radiere care au fost pronuntate de Curtea Europeana, sa ne dam seama care sint cauzele, care sint incalcarile constatate de Curtea Europeana, vedem urmatoarele. In prezent Curtea Europeana deja a avut posibilitatea sa se pronunte pe un sir foarte mare de drepturi si libertati pe care le-a constatat ca sint incalcate la noi, in statul nostru, pornind de la dreptul la proprietate, dreptul la proces echitabil, dreptul la libertate si exprimare si terminind cu multe altele.

In ceea ce priveste hotaririle in care s-a constatat incalcarea prevederilor conventiei, este de mentionat ca 46 de hotariri, dintre acele 109, au fost consecinta neexecutarii sau executarii cu intirziere, cum spune noi, executarii tardive a hotaririlor judecatoresti, adica peste 40% din toate hotaririle de constatare a incalcarii se datoreaza neexecutarii hotaririlor judecatoresti nationale. Si aceasta a avut loc in pofida faptului preintimpinarii despre riscurile care pot surveni din partea agentului guvernamental, din partea Ministerului Justitiei despre toate aceste nereguli care erau pe cale de a se produce la nivel national.

Cele mai frecvente motive invocate de debitori pentru a se eschiva de la executarea hotaririlor judecatoresti au fost lipsa spatiului locativ disponibil in particular de catre autoritatile publice locale, lipsa resurselor financiare disponibile pentru a achita diverse datorii in baza hotaririlor nationale, precum si neplanificarea in bugetele anuale ale autoritatilor publice debitoare a mijloacelor necesare adjudecate de instantele de judecata.

In afara de aceste 46 de hotariri in care subiectul este neexecutarea hotaririlor judecatoresti nationale, in 12 cazuri Curtea Europeana a constatat incalcarea libertatii de exprimare si anume prin sanctionarea ziarelor, prin sanctionarea jurnalistilor, precum si a altor persoane, de regula, pentru unele articole publicate, Curtea Europeana constatind ca neregula a constat in faptul ca sanctiunea a fost prea grava in raport cu scopul legitim urmarit, ceea ce nu a fost necesar intr-un stat democratic.

Alte 24 de hotariri se refera la administrarea cu deficiente a justitiei in Republica Moldova si anume prin admiterea recursului in anulare de catre Curtea Suprema de Justitie, prin citarea necorepsunzatoare a participantilor in proces de catre instantele de judecata de divers rang, prin incalcarea principiului securitatilor raporturilor juridice ca urmare a admiterii demersurilor in interesul legii, ca urmare a admiterii nemotivate a cererilor de revizuire si altele. Printre aceste deficiente in administrarea justitiei, sigur ca mai putem mentiona incalcarea dreptului de acces la un tribunal prin prisma impunerii neintemeiate la achitarea taxei de stat, durata excesiva a procesului judecatoresc si multe altele.

In afara de aceasta, in 19 cazuri Curtea Europeana a gasit incalcari in ceea ce priveste tratamentul inuman si degradant legat de diverse cauze, in particular conditiile de detentie, detentie fara temei legal, motivare insuficienta in incheierea de aplicare a mandatului de arest de catre instanta de judecata, incalcarea dreptului la intrevederi confidentiale cu avocatii, cenzurarea corespondentei detinutilor, lipsa asistentei medicale, accesul avocatilor la reclamant si la fisa medicala.

In alte 4 cazuri, cu regret, dar trebuie sa mentionam ca am avut si asemenea practici, Curtea Europeana a constatat rele tratamente, adica tortura, tratament inuman sau degradant, in cazurile Corsacov, Pruneanu, Colibaba, Boicinco. In cele din urma, unele hotariri se refera la cite un caz sau doua cazuri separate. De exemplu, o hotarire se refera la suspendarea temporara ilegala a  activitatii unui partid, la refuzul Guvernului de a inregistra doua culte, precum si incalcarea dreptului la proprietate prin retragerea licentiei unei companii comerciale.

Daca sa ma refer la aspectul cererilor declarate inadmisibile si cele radiate de pe rol situatia este urmatoarea. Cum am mentionat deja, pina in prezent Curtea Europeana a declarat inadmisibile 14 cereri inaintate contra Moldovei. Aceste cereri s-au soldat cu radiere lor de pe rol, ca urmare a faptului ca au fost vadit nefondate sau abuzive, constatare care a fost facuta de Curtea Europeana.

In ceea ce priveste deciziile CEDO prin care s-a decis radierea de pe rol, mentionam ca 18 decizii au avut drept baza incheierea acordurilor de reglementare amiabila intre Guvern, in persoana agentului guvernamental, si reclamanti. Alte 11 cazuri au fost radiate de pe rol dat fiind faptul ca reclamantii, dupa formularea observatiilor Guvernului, nu au manifestat in continuare interes in sustinerea delegatiilor lor in fata Curtii Europene, in rezultat Curtea Europeana a decis, neexistind niciun interes din partea reclamantilor, sa le radieze de pe rol.

Suplimentar, 7 cazuri au fost radiate de pe rol, deoarece reclamantii, ca urmare a demersurilor agentului guvernamental, au obtinut la nivel national o reparatie echitabila in raport cu incalcarile si drepturile libertatilor sale prevazute la conventie si raporturile aditionale. Alte doua cazuri au fost radiate de pe rol ca urmare a faptului ca tranzactii de impacare au fost incheiate la nivel national in cadrul derularii proceselor in instantele nationale de judecata.

Alte zece cauze au fost radiate de pe rol ca urmare a acordurilor de reglementare amiabile, iarasi incheiate intre agentul guvernamental si reclamanti, dar cu sustinerea, la initiativa Curtii Europene a Drepturilor Omului.

La capitolul sumei adjudecate de Curtea Europene si cele care au fost in realitate deja achitate de Guvernul Republicii Moldova. In total, pentru executarea a 72 de hotariri si 22 decizii de radiere a cererilor de pe rol ca urmare a incheierii acordurilor de reglementare amiabila, precum si a formularii declaratiilor unilaterale de catre Guvernul Republicii Moldova, a fost achitata in total suma de 1 milion 492 de mii 639 de euro, 1000 de dolari SUA si 489 de mii 377 de lei. Suma care urmeaza a fi achitata in temeiul hotaririlor CEDO, in cazul in care acestea vor deveni ulterior definitive in temeiul articolului 44 al Conventiei Europene, constituie 3 milioane 10 mii 427 de euro. Aceste sume le includ pe cele care au fost adjudecate de Curtea Europeana, inclusiv in cauza “Oferta plus”, care este cunoscuta de voi cu suma fara precedent de mare.

In baza acordurilor de reglementare amiabila si, respectiv, care ulterior au fost radiate, sumele urmeaza a fi achitate de catre Guvernul Republicii Moldova in totalitate de 62 de mii 500 de euro si 1 milion 772 de mii 471 de lei. In acelasi timp, va informam ca Guvernul Republicii Moldova isi onoreaza obligatiile sale in privinta achitarii sumelor date si nu are datorii la moment.

Sigur ca este un moment foarte important pentru a mentiona care sint cauzele care totusi duc la incalcarea Conventiei Europene, la incalcarea drepturilor omului si ce determina in continuare constatarea acestor incalcari de catre inaltul for de la Strasbourg. Nu pot sa spun ca numarul in crestere de hotariri si cereri depuse la CEDO contra Moldovei nu ma ingrijoreaza. Insa acest lucru, in viziunea mea, nu pot sa-l privesc si sa-l abordez intr-o maniera simplista, dupa cum o fac unii asa-zisi experti. Eu privesc acest lucru in lumina mult mai multor factori obiectivi.                  

Primul. Omenii nostri au devenit mult mai constienti de drepturile lor si de modul in care acestea pot fi aparate in comparatie cu cetatenii din alte state, precum si in comparatie cu anii precedenti, cind de Conventia Europeana a Drepturilor Omului putin cine stia, inclusiv din rindurile juristilor. Cu fiecare ani ce trece instantele de judecata devin din ce in ce mai incarcate. Oricare dosar examinat in judecata genereaza cel putin o parte care nu este de acord cu hotarirea pronuntata. De aceea acest fapt ii determina pe unii sa-si incerce norocul, uneori nemotivat, la Curtea Europeana. Mai ales ca actionind la Curtea Europeana nu platesc niciun fel de taxe.

De ce spun uneori nemotivat, deoarece am avut si asemenea cazuri, care sint fara precedent in istoria Curtii Europene a Drepturilor Omului. Am avut un caz, cazul “Pagin contra Moldovei”, cind cererea a fost depusa la Curtea Europeana ulterior decesului reclamentei. Reclamanta a decedat peste un an si jumatate, pentru un an si ceva cererea este depusa la CEDO. Se pretinde incasarea unei sume, pe cind reclamanta este demult decedata. Asemenea cazuri nu au fost, nu-si gasesc precedent la Curtea Europeana, dar ele sint inaintate in fata Curtii Europene contra Republicii Moldova.

In afara de aceasta, in viziunea mea, nu poate fi lasat in afara vederii faptul ca noi sintem o tara din fosta Uniune Sovietica, unde traditiile juridice, valorile promovate nu coincideau tot timpul cu cele protejate acum de conventia europeana. Deci, este vorba de o schimbare a mentalitatii. In primul rind, a acelor care aolica legea, dar nu numai. Ceea ce nu poate avea loc decit odata cu trecerea timpului. Din aceste motive, consider ca am putea compara situatia din Republica Moldova cu unele state, cum sint Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Polonia si nu cu altele, care sint demult obisnuite cu conventia si cu jurisprudenta Curtii Europene.

Daca vom analiza cererile depuse si hotaririle adoptate de CEDO contra acestor state, vom vedea ca in oglinda situatia Republicii Moldova: neexecutarea hotaririlor judecatoresti, atentarea sau incalcarea dreptului la proprietate, precum si altele care sint comune si cunoscute statului nostru. Sigur ca la acest capitol, ceea ce s-a mai facut anterior, s-ar putea de reprosat ca daca raportam numarul populatiei din acele state la numarul populatiei din Republica Moldova, pai realitatea este alta. Da, dar atunci cum explicam faptul ca in Slovenia contra acestui stat sint depuse la Curtea Europeana 2700 de cereri? Reamintesc ca Slovenia are o populatie de 2 milioane. Noi avem circa 4 milioane si mai mult de 1800 de cereri depuse la CEDO. Cum explicam faptul ca contra Romaniei sint depuse peste 12 mii 300 de cereri cu o populatie de 21 de milioane? Daca raportam la numarul populatiei, vedem ca la CEDO au fost depuse nu mai putine cereri decit contra Republicii Moldova.

Putem sa operam si cu alte argumente. In primele trei luni, adica ianuarie, februarie, martie ale acestui an, contra Romaniei, de exemplu, au fost pronuntate 52 de hotariri, contra Moldovei – 9. Ne vorbeste despre ceva acest lucru? Ce pot sa spun?

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, stimatii mei colegi.

Domnul Vladimir Grosu:

Ce pot sa spun? Dupa cum vedem…

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule raportor,

O clipa. Eu credeam ca noi facem audieri serioase si nu incepem sa strigam atunci cind auzim ceva ce nu ne place.

Stimatii mei colegi,

Noi am convenit ca incercam sa facem, intr-adevar, audieri fundamentale. Haideti sa ascultam in liniste toate rapoarte. Va fi timp pentru intrebari. Cine o sa vrea, o sa ia cuvintul inainte de adoptarea proiectului hotaririi. Deci, haideti sa urmarim obiectivul care a fost declarat anterior. Rog sa continuati.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Multumesc pentru observatie si ma bucur ca a avut loc. Din ce considerente? Urmatoarea mea propozitie o s-o vedeti. Dupa cum vedeti, toate comparatiile date pot fi facute si sint utilizate de foarte multi, chiar si eu pot sa le utilizez in scop speculativ. V-ati convins despre acest lucru. Deoarece ele nu reflecta nici pe departe realitatea si nu explica ceea ce se intimpla in Republica Moldova sau in alte state. Faptul ca in astfel de state cum este Franta, cum este Germania, cum este Marea Britanie, de asemenea, au loc incalcari si acestea sint constatate de Curtea Europeana.

Dar, cu toate acestea, ele sint recunoscute ca bastioane ale democratiei, nu ne da niciun temei sa credem ca miine aceste hotariri vor disparea din arsenalul Republicii Moldova, adica din asa-numitul palmares al nostru si nu ne da de inteles decit ce? Ca trebuie sa intreprindem in permanenta masuri si politici  de perfectionare a mecanismelor interne de aparare a drepturilor omului, pentru ca acestea sa fie compatibile cu inaltele standarde ale Curtii Europene. Si sa nu uitam ca aceastea nu sint fixe si cresc mereu.                                 

Chiar si Curtea Europeana isi schimba pozitia. Ceea ce ieri nu a fost incalcare, miine poate sa fi, ca urmare a schimbarii jurisprudentei Curtii Europene. Si aici nu pot decit sa mentionez cauzele concrete pe care le vad eu. In primul rind, lipsa unui mecanism intern care sa solutioneze plingerile persoanelor cu privire la pretinsele incalcari si sa grabeasca restabilirea in drepturi a cetatenilor, dupa exemplul curtilor constitutionale din Germania, Spania, Serbia, Ungaria si din alte state. Acest lucru, ca aceste curti constitutionale examineaza recursurile interne, ne da partial raspuns la faptul de ce atitea cereri sint contra republicii, unde noi nu avem un asemenea mecanism, si  de ce ele sint  in alt numar, mai mic, de regula, in statele in care exista un asemenea macanism intern.

Faptul ca cetatenii nostri apeleaza destul de des la reglementari amiabile a cauzei ne demonstreaza ca acest macanism este necesar, pentru a fi restabiliti cind mai repede in drepturi, fara a astepta patru - cinci ani Hotarirea Curtii Europene, ceea ce, de regula, in ultima perioada se taraganeaza.

Urmatoarea cauza a situatiei create este incompatibilitatea legislatiei noastre cu standardele europene in domeniul drepturilor omului. Mie imi pare foarte mult rau. De ce? De faptul ca, partial, ar trebui sa spulber un oarecare mit despre faptul ca avem o legislatie buna, despre faptul ca ea corespunde, in mare parte, cu rigorile europene. Poate in prezent, intr-o oarecare masura, am putea afirma acest lucru, dar de asemenea cu rezerve. Dar in niciun caz noi nu am putea sa afirmam acest lucru referitor la acea legislatie care era in vigoare la momentul aderarii statutului nostru la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

In anul 1997, cind am aderat la Conventia Europeana, noi  nu am fost precauti si am avut in vigoare la acel moment Codul civil vechi, Codul penal vechi, coduri vechi de procedura civila si de procedura penala. Acest fapt nu a generat decit ce? Sa creeze un tarim propice pentru constatarea incalcarilor in viitor de Curtea Europeana. Astazi noi putem face concluzii sa vedem ce s-a intimplat cind am ratificat Conventia fara sa avem acel nivel suplimentar suficient de precautie.

Avem in prezent zece hotariri care au constatat incalcarea drepturilor omului prin admiterea recursului in anulare. Recursul in anulare s-a constatat in urma hotaririlor, numeroaselor hotariri ale Conventiei Europene ca se incalca principiul securitatii raporturilor juridice. Deci, in zece cazuri s-a incalcat legea, s-a incalcat conventia, ca urmare a faptului ca legea nu corespundea cu rigorile Conventiei Europene. Aceasta cale extraordinara de atac, stim cu totii, a fost abrogata doar odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila la
12 iunie 2003.

O alta hotarire si un caz care este inca pe rol la Curtea Europeana se refera la incalcarea confidentialitatii sau a secretului corespondentei detinutului. Cazul “Mereacre”, de exemplu. Iarasi s-a incalcat dreptul la secretul corespondentei detinutului in baza legii, dar contrar Conventiei Europene. Acest lucru nu s-a facut decit in anii 2002-2003, cind prin diverse dispozitii a fost modificat cadrul legal, pentru a corespunde cu rigorile Curtii Europene si Conventiei Europene.

Alte 12 hotariri care vizeaza tinerea in stare de arest fara mandat, dupa transmiterea dosarului in instanta de judecata. Adica care este o incalcare a articolului 5 paragraful 1 al Conventiei Europene. Jurisdictia europeana a stipulat ca, conform reglementarile nationale ale Codului de procedura penala, dupa transmiterea dosarului in instanta de judecata nu mai era nevoie de prelungirea mandatului de arest. Eeste incalcarea  articolului 5 paragraful 1. Nu s-a facut, acest lucru a fost iarasi prevazut de legislatia nationala, dar contravenea practicii si Conventiei Europene.

O alta hotarire “Macovei” si altele, alte doua decizii de radiere de pe rol si sase cazuri au drept obiect demersul in interesul legii. Iarasi o cale extraordinara de atac, care a fost constata ineficienta de Curtea Europeana si care a fost abrogata doar cu intrarea in vigoare al noului Cod de procedura civila. Avem alte trei hotariri, printre care “Ciorap”, “Clenov” si altele si o decizie de radiere de pe rol care are capat de acuzare imposibilitatea eliberarii sau scutirii de taxa de stat de catre Curtea Suprema de Justitie la depunerea recursului. Aceasta este prevederea legala, insa Curtea Europeana expres a declarat ca articolul 437 din actualul Cod de procedura civila este incompatibil cu rigorile conventiei si practicii europene.

Sirul poate fi continuat. Astfel, din cauza golurilor in legislatie sau necorespunderii legilor cu standardele stabilite de CEDO, Republica Moldova a fost gasita vinovata de incalcarea drepturilor cetatenilor in cel putin 28 de cazuri. Ca urmare a masurilor intreprinse de agentul guvernamental, a reglementarilor amiabile sau declaratiilor unilaterale au fost prevenite hotariri de constatare a incalcarilor in 17 cazuri si alte 8 cazuri sint inca pendinte pe rolul Curtii Europene. In total, peste 50 de cazuri comunicate Guvernului vizeaza anumite nereguli in legatura cu caracterul imperfect, contrar Conventiei Europene al legislatiei noastre.

O alta cauza care duce la incalcari si constatari ale acestor incalcari de catre Curtea Europeana o consider asumarea, prin diverse legi, a unor obligatiuni de catre stat, care ulterior s-au dovedit foarte greu realizabile. Ma refer, in primul rind, la motivul neexecutarii a foarte multe hotariri ale instantelor judecatoresti, care au drept obiect, de exemplu, fie retrocedarea averii, fie achitarea compensatiilor persoanelor anterior represate. Acestea sint hotaririle care se executa cel mai greu.

O alta cauza ar fi deficienta in activitatea diverselor organe administrative si/sau a instantelor judecatoresti in aplicarea legii. Aceasta cauza nu poate fi neglijata. Ma refer fie la neexcutarea hotaririlor judecatoresti, desigur ca si din cauza Departamentului de executare a deciziilor judiciare, fie la activitatea instantelor judecatoresti, in particular prin insuficienta motivarii hotaririlor de aplicare a masurilor de arest, fie in genere insuficienta in motivare a hotaririlor pe diverse cazuri civile, penale.  

Nu trebuie sa scapam din vedere ca in prezent, consider, lipseste in genere instruirea initiala in sistemul si jurisprudenta conventiei, facultatile de drept nu ofera cunostinte suficiente in acest domeniu, de aceea viitorii procurori, viitorii judecatori nu au de unde sa cunoasca in profunzime dreptul Conventiei Europene. In continuare la aceasta cauza care numai ce a fost mentionata pot afirma ca in prezent inca nu s-a stabilit un sistem de formare continua a judecatorilor si procurorilor care sa ia cunostinta si sa se familiarizeze cu evolutia continua a jurisprudentei Curtii Europene. Aceasta este prima conditie pentru a evita incalcarile pe viitor.

Cei care aplica legea nu cunosc limbi straine, din pacate. Cel putin engleza sau franceza, pentru a face cunostinta in timp util cu jurisprudenta Curtii Europene si a evita incalcarea drepturilor omului. Aceasta situatie este un impediment in insasi furnizarea mie a informatiei, in calitatea mea de agent guvernamental, ca urmare a solicitarii Curtii Europene. Motivul care se invoca este anularea adaosurilor pentru folosirea in lucru a limbilor straine. Situatie la care, stimati deputati, va indemn sa meditati in scopul unei posibile reexaminari.

Cu toate ca in ultimul timp se observa totusi o anumita evolutie pozitiva in aplicarea directa a jurisprudentei Conventiei Europene a Drepturilor Omului de catre instantele noastre judecatoresti, acest progres, in viziunea mea, este prea lent. Sigur, eu pot sa-i inteleg pe judecatori si-mi dau seama ca aplicarea directa a jurisprudentei Conventiei Europene inseamna recunoasterea expresa a precedentului judiciar in calitate de izvor de drept, ceea ce este strain pentru sistemul nostru de drept. Dar aceasta este unica cale de a evita viitoarele condamnari ale Conventiei, ale Curtii Europene. Nu avem incontro, decit sa plecam pe aceasta cale.

La capitolul informarea Procurorului General cu privire la ordinea de regres, mentionez ca, potrivit articolului 17 din Legea cu privire la agentul guvernamental, eu, in calitatea mea de agent guvernamental, sint obligat sa-l informez in decurs de 30 de zile pe Procurorul General (30 de zile se are in vedere de la adoptarea, de la intrarea in vigoare a hotaririi in care s-a constatat cel putin o incalcare sau de la semnarea acordului de reglementare amiabila a cauzei) daca, ca urmare a acestor fapte, de la statul Republica Moldova au fost incasate anumite resurse financiare, sume banesti. Acest lucru agentul guvernamental si-l indeplineste.

In ceea ce priveste rolul agentului guvernamental in apararea afectiva a statului si prevenirea incalcarii drepturilor si libertatilor omului, mentionez ca, in scopul executarii masurilor cu caracter general ca urmare a pronuntarii de CEDO a unei hotariri de constatare a unei incalcari, numai in anul 2007 autoritatilor le-au fost adresate peste 900 de scrisori in vederea sensibilizarii si familiarizarii acestora cu jurisprudenta Curtii Europene.

De asemenea, au fost traduse hotaririle si deciziile in toate cauzele in care Republica Moldova are calitatea de stat reclamat si transmise spre publicare "Monitorului Oficial”, fapt despre care va puteti convinge consultind “Monitorul Oficial”. La fel, aceste hotariri au fost plasate pe site-ul oficial al Ministerului Justitiei. In plus, traducerea integrala in limba de stat a hotaririlor CEDO pronuntate impotriva Republicii Moldova sint transmise pentru informare tuturor instantelor judecatoresti, precum si autoritatilor de resort, care au legatura cu hotarirea  pronuntata de Curtea Europeana.

Cu referire la cauzele care au avut drept capat de acuzare admiterea de Curtea Suprema a recursului in anulare, mentionez ca in prezent deja asemenea abateri, asemenea incalcari nu sint posibile, deoarece am mentionat deja ca Codul de procedura civila nou nu mai prevede aceasta cale extraordinara de atac.

Ca urmare a hotaririi Curtii Europene, de exemplu, in cazul “Boicenco” au fost inaintate propuneri de rigoare privind modificarea legislatiei in vigoare, in vederea evitarii unor eventuale incalcari similare. Ma refer la prelungirea mandatului de arest dupa transmiterea dosarului in instanta de judecata. In acest context, mentionez ca la 28 iulie 2006 si la 21 decembrie 2006 au fost operate modificari in legile pertinente.

Ca urmare a hotaririi “Clenov contra Moldovei”, care a avut loc in octombrie anul acesta, prin care Curtea Europeana ne-a gasit vinovati de violare in privinta faptului ca Curtea Suprema de Justitie nu a putut in baza legii sa elibereze si chiar sa examineze posibilitatea eliberarii unei persoane de plata taxei de stat, a fost initiata elaborarea proiectului de lege care a fost deja trecut si prin Guvern si care, in scurt timp, sper sa fie supus atentiei dumneavoastra.

In acelasi timp, pentru a evita  oarecare incalcari si constatarea acestor incalcari de catre Curtea Europeana despre aceasta hotarire, precum si altele, a fost informata de urgenta Curtea Suprema de Justitie pentru a lua act si pentru a aplica in mod direct prevederile Conventiei Europene. In calitate de masuri de ordin individual, adica ma refer la fiecare caz in parte ce face Agentul guvernamental pentru a preveni  oarecare constatari de incalcari, am mentionat deja ca se opereaza cu incheierea acordurilor de reglementare amiabila si doar in anul 2007 au fost incheiate 31 de acorduri de reglementare amiabila.

Concluzie. Ce pot sa spun? Daca s-a produs o incalcare a drepturilor omului si persoana a depus o cerere la CEDO, Agentul guvernamental nu poate preveni hotarirea  in care se va constata incalcarea decit mergind la o oarecare eventuala reglementare amiabila. In caz contrar, sarcina Agentului se reduce in practica doar la reducerea sumelor care ar putea fi incasate de la statul nostru.

In aceste circumstante, rolul autoritatilor publice nationale predetermina hotarirea care va fi luata de Curtea Europeana.

Astfel, rolul lor este deosebit de important, iar cel al instantelor judecatoresti, in particular, deoarece acestea sint ultimele care au posibilitatea sa remedieze situatia la nivel national, daca in realitate s-a produs o incalcare.

Cu regret constat ca instantele judecatoresti si colaboratorii organelor de drept, in general, aplica insuficient jurisprudenta Curtii Europene ca rezultat, in particular, a cunostintelor inadecvate in aceasta materie.

In pofida eforturilor permanente de sensibilizare a autoritatilor in privinta furnizarii informatiei pe marginea cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene, in unele cazuri agentul guvernamental se confrunta cu problemele prezentarii de catre autoritatile responsabile a informatiei incomplete sau cu depasirea termenului, ceea ce genereaza dificultati in formularea pozitiei statului in fata Curtii Europene.

Se creeaza impresia ca aceste organe nu cunosc dispozitia Legii cu privire la agentul guvernamental, Legii cu privire la petitionare, cu privire la accesul la informatie si alte dispozitii legale. Astfel, interactiunea dintre agentul guvernamental si autoritatile publice sau private este esentiala in prevenirea incalcarilor drepturilor omului si constatarii acestor incalcari de catre Curtea Europeana.

In ultimii ani, a sporit numarul adresarilor la CEDO, fapt care necesita instituirea unui mecanism ce ar asigura un control eficient asupra respectarii exigentelor sistemului Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.

In final vreau sa mentionez ca sint convins ca, gratie dezbaterilor pe care le vom avea astazi, se va inteti dialogul dintre toti actorii, de care depinde respectarea drepturilor omului. Si, principalul, sper ca fiecare isi va realiza rolul pe care il are in respectarea drepturilor omului si prevenirea constatarii incalcarilor de catre Curtea Europeana.

Mersi.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Grosu. Luati loc.

La microfonul central se invita domnul ministru al justitiei in exercitiu, domnul Vitalie Pirlog.

Domnul Vitalie Pirlog – ministrul justitiei:

Va multumesc.

Onorata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata audienta,

Tinind cont de timpul limita oferit pentru fiecare interventie, voi incerca totusi sa fac o prezentare succinta a activitatilor realizate nemijlocit de Ministerul Justitiei.

Din start, tin sa mentionez insa ca actiunile realizate sint mult mai ample. Incep prin a mentiona ca fiecare hotarire pronuntata de CEDO in privinta  statului nostru este examinata minutios de Comisia guvernamentala permanenta pentru organizarea executarii hotaririlor definitive ale Curtii Europene, versus Republica Moldova.

In vederea prevenirii unor noi incalcari ale Conventiei europene, precum si a protocoalelor aditionale la aceasta, de fiecare data, cind constatarile Curti au vizat calitatea legii, au fost inaintate propuneri concrete de modificare a legislatiei.

Prin acestea, as dori sa mentionez modificarea Codului de procedura penala in partea ce tine de termenul tinerii persoanei in stare de arest si prelungirea lui, liberarea provizorie sub controlul judiciar sau pe cautiunea persoanei detinute, depunerea plingerilor impotriva actiunilor si inactiunilor organului de urmariri penale si ale organului care exercita activitatea operativa de investigatie, De asemenea, completarea Codului penal cu un articol special, intitulat “Tortura”, modificarea Codului de procedura civila privind perceperea dobinzii de intirziere pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti, modificarea normelor cu privire la controlul, cenzura si evidenta corespondentei detinutilor.

De asemenea, in scopul garantarii accesului la justitie, au fost elaborate propuneri de modificare a Codului de procedura civila ce vizeaza reglementarea scutirii anumitelor categorii de persoane de plata taxei de stat pentru examinarea recursului de catre Curtea Suprema de Justitie.

Au mai fost elaborate proiecte de modificare a legislatiei in vederea stabilirii unor termene concrete pentru efectuarea anumitelor actiuni procesuale si privind citarea in proces. A fost, de asemenea, introdus un nou temei pentru sanctionarea disciplinara a judecatorului pentru tergiversarea examinarii cauzei. In egala masura, in legatura cu constatarile Curtii Europene, au fost desfasurate eforturi pentru eliminarea deficientilor si ameliorarea sistemului judecatoresc, sistemului de executare a hotaririlor judecatoresti si sistemului penitenciar.

Va aduc la cunostinta ca in aceste domenii au fost realizate actiuni atit de natura normativa, logistica, cit si strategica.

Astfel, in conditiile in care o parte semnificativa din hotaririle pronuntate de CEDO, versus Republica Moldova vizeaza neexecutarea fie executarea tardiva a hotaririlor definitive ale instantelor judecatoresti nationale, a fost adoptata si se implementeaza strategia de dezvoltare a sistemului de executare. In acest sens, a fost aprobat si un plan concret de actiuni in ceea ce priveste implementarea eficienta a acestei strategii.

In pofida actiunilor deja realizate, persista totusi deficiente importante care afecteaza eficacitatea procesului de executare. In acest context, sint in proces de definitivare o serie de proiecte de amendare a legislatiei ce reglementeaza procesul de executare, printre care se propune avansarea de catre creditor a cheltuielilor pentru executarea hotaririlor, cu rambursarea ulterioara din contul debitorului, abilitarea executorului judecatoresc cu dreptul de a incasa incontestabil mijloacele financiare din contul institutiilor publice debitoare. Si, nu in ultimul rind, instituirea obligatiei debitorului de a-si declara patrimoniul sub propria raspundere.

Sintem constienti ca executarea efectiva a hotaririlor judecatoresti constituie unul din aspectele fundamentale ale bunei functionari a sistemului judiciar. Si daca nu se asigura calitatea actului de justitie, evident, justitia nu poate fi indeplinita. Referindu-ma la calitatea actului de justitie, nu pot omite ca uneori sint ignorate atit prevederile Conventiei europene, cit si practica, si jurisprudenta Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului.

Astfel, unele din hotaririle CEDO reprezinta mai mult sau mai putin si esecuri ale justitiei nationale. Exista citeva probleme sistemice pe care as fi dorit sa le abordez. In primul rind, tergiversarea examinarii cauzei, motivarea insuficienta a hotaririlor, citarea necorespunzatoare in proces, fie anularea neintemeiata a unor hotariri definitive.

De fapt, anume judecatorii sint acei care in ultima instanta, au sarcina de a remedia la nivel national situatiile ce incalca drepturile omului pina la examinarea acestora de catre Curtea Europeana. Si aici tin sa mentionez ca atunci cind exista neconcordanta sau lacune in legislatia nationala in raport cu Conventia europeana, corpul judecatoresc trebuie sau este necesar sa aplice direct Conventia europeana si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Cu parere de rau, aceste lucruri se intimpla destul de rar. Pentru ameliorarea calitatii actului de justitie se implementeaza de altfel si strategia de consolidare a sistemului judecatoresc. In acest context mizam ca stenorgafierea sedintelor judiciare si publicarea in premiera a hotaririlor judecatoresti prin intermediul sistemului informational complex al justitiei vor contribui semnificativ la asigurarea transparentei justitiei si la uniformizarea practicii judecatoresti.

In acelasi timp, avind in vedere ca unele hotariri ale Curtii Europene vizeaza si conditiile de detentie, doresc sa va aduc la cunostinta ca s-au intreprins o serie de masuri in vederea ameliorarii acestora, inclusiv prin implementarea conceptiei reformarii sistemului penitenciar si a recomandarilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei.

Conditiile de activitate sint uneori dificile. Insa pot afirma cu siguranta ca au fost obtinute si anumite succese importante datorita amplificarii mijloacelor alocate sistemului penitenciar, mai ales in ultimii 2, si identificarii unor fonduri suplimentare de finantare.

In rezultatul actiunilor s-a reusit imbunatatirea conditiilor de detentie prin reabilitarea unor blocuri de detentie. Si aici as fi dorit sa aduc cu titlu de exemplu renovarea totala a caminelor penitenciarului de la Rusca pentru femei. De asemenea, renovarea penitenciarului nr.1 de la Taraclia si, nu in ultimul rind, renovarea blocului spitalicesc din cadrul penitenciarului nr.17 din Rezina.

 De asemenea, o atentie sporita a fost acordata si ameliorarii alimentatiei si asistentei medicale. De altfel, la etapa de astazi pot sa va aduc la cunostinta ca se asigura la nivel optim dreptul detinutilor la corespondenta, la intrevederi si accesul la informatii.

In premiera, incepind cu anul 2006, se implementeaza 11 programe socioeducative. In ultimii ani, s-a reusit reducerea treptata a populatiei penitenciare, inclusiv datorita actiunilor de decriminalizare a Codului penal. Astfel, daca pina in anul 2005, in cadrul sistemului penitenciar se detineau circa
10 mii 300 de detinuti, in prezent numarul acestora constituie circa 7800 de detinuti.

In scopul examinarii impartiale a plingerilor depuse de catre detinuti in institutiile penitenciare, in ianuarie 2006 a fost instituit Comitetul pentru plingeri, format inclusiv din reprezentanti ai societatii civile, carora li se  asigura accesul liber in penitenciare. 

De asemenea, in vederea instituirii mecanismului national de prevenire a torturii, in iulie 2007, Centrul pentru Drepturile Omului a fost investit cu atributii pentru prevenirea cazurilor de tortura si altor forme de tratament crud, inuman sau degradant. Este important ca acel consiliu de monitorizare, care va fi format pe linga Centrul pentru Drepturile Omului va cuprinde in marea majoritate reprezentanti ai societatii civile.

In luna septembrie 2007, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si tratamentelor inumane  sau degradante a vizitat 5 penitenciare din Republica Moldova. Pentru prima data, in rapoartele sale Comitetul a remarcat si progresele obtinute in cadrul sistemului penitenciar.

Printre proiectele ambitioase in domeniu, as putea sa spun chiar revolutionare, mentionez ca a fost initiata punerea in aplicare a unui proiect de constructie a unui nou penitenciar in conformitate cu standardele europene in domeniu cu o capacitate cu 1600 de detinuti. Ulterior, se preconizeaza redislocarea penitenciarului nr.13 din raza municipiului Chisinau.

Sa facilitam accesul la justitie, sa asiguram calitatea actului de justitie si examinarea cazurilor intr-un termen rezonabil, sa executam deciziile judiciare, precum si sa asiguram conditiile minime de detentie – acestea ne sint obiectivele in anul 2008 pentru a garanta respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Iar aceste prioritati impun o abordare destul de complexa si foarte serioasa.

Intregul nostru efort de reforma in justitie, sistemul de executare a hotaririlor judecatoresti, sistemul penitenciar este absolut indisolubil legat de asimilarea standardelor promovate de Consiliul Europei, inclusiv de Comisia Europeana pentru Eficacitatea Justitiei din cadrul acestui organism, Curtea Europeana a Drepturilor Omului si, nu in ultimul rind, de Uniunea Europeana. Aceste obiective vor fi axate pe implementarea consecventa a documentelor strategice nationale.

Profit de acest cadru pentru a aborda necesitatea instituirii recursului individual la Curtea Constitutionala, despre care fapt a mentionat si agentul guvernamental.

Deoarece mecanismele de protectie a drepturilor omului constituie in prezent o problema de maxima importanta in cadrul  unei Europe preocupate de asigurarea efectiva a respectarii drepturilor omului, Consiliul Europei si Curtea Europeana incurajeaza statele membre sa continue consolidarea acestora la nivel national. Acest mecanism ar permite cetatenilor sa gaseasca solutia pentru problemele lor, in primul rind in fata instantelor nationale inainte de adresarea lor la Curtea Europeana.

Aceasta initiativa lansata de Ministerul Justitiei se inscrie si in intentia de a oferi statului pirghii suplimentare de a-si onora obligatia de protectie a drepturilor omului. Iata, stimati deputati, sensul actiunilor noastre in anul 2008. Avem in fata numeroase santiere, anul 2008 le va multiplica si, bineinteles, ca le va diversifica.

De asemenea, alte programe vor fi puse in aplicare. De altfel, mizez  foarte mult si pe conlucrarea si colaborarea cu societatea civila, care, de altfel, creste din zi in zi. Insa prevenirea incalcarii Conventiei europene necesita o schimbare esentiala a mentalitatii si a modului de abordare din partea tuturor autoritatilor si, nu in ultimul rind, a societatii.

As vrea sa subliniez ca instrumentele juridice adoptate de-a lungul anilor sub egida Consiliului Europei ne-au ajutat sa consolidam pe plan national standardele internationale. Mentionez aici noile Legi cu privire la cultele religioase si partile lor componente, partidele politice, intruniri, arbitraj, mediere, asistenta juridica  garantata de stat, precum si altele. Acum trebuie sa le punem corect in aplicare, deoarece legile atunci cind sint implementate necalitativ ramin a fi norme abstracte si, desigur, nefunctionale.

Este necesar ca judecatorii si factorii de decizie din cadrul autoritatilor publice sa constientizeze importanta evitarii si preveniri incalcarilor Curtii Europene si sa manifeste in acest sens o diligenta deosebita. Trebuie sa se inteleaga ca hotaririle CEDO reprezinta si o ocazie de a atrage anumite invataminte din disfunctionalitati de a progresa.

In acest context, vreau sa atrag atentia ca hotaririle Curtii Europene nu trebuie sa fie privite doar ca un instrument de represiune a statului. Zic aceasta pentru ca hotaririle CEDO trebuie percepute mai ales si ca un mijloc de asistenta si ghidare a statului in vederea ameliorarii legislatiei si a practicilor existente. 

Mai mult, se trece cu vederea ca de zeci de ori mai multe cereri sint respinse din start de catre Curtea Europeana ca fiind neintemeiate. Altele sint radiate de pe rol ca urmare a eforturilor de solutionare a acestora pe cale amiabila.

Multiplicarea numarului de cereri adresate Curtii Europene nu trebuie interpretat doar ca un indice al sporirii incalcarii drepturilor omului. Aceasta reflecta si o sporire a nivelului de cultura juridica a populatiei. Pentru ca, desi mecanismul Curtii Europene este de aplicare relativ recenta in Republica Moldova, fapt ca cetatenii se adreseaza la Curtea Europeana este si un semnal concludent ca acestia isi cunosc drepturile si profita din punct de acest mecanism.

Sporirea numarului de adresari la Curtea Europeana este, totodata, o dovada elocventa ca cetatenii nu sint limitati de autoritati de utilizarea tuturor pirghiilor disponibile de asigurare a respectarii drepturilor lor. In acelasi timp, nu pot sa nu remarc dificultatile cu care ne confruntam in a asigura respectarea drepturilor omului in regiunea de Est a tarii. In acest sens, reintegrarea tarii este singura cale pentru redresarea situatiei pe acest segment.

Stimati deputati,

Acestea au fost cele citeva aspecte pe care am vrut sa vi le subliniez.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Clima, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Domnul Nicolae Clima – presedintele Consiliului Superior al
                                                                  Magistraturii:

Stimate domnule Presedinte,

Domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Analiza calitatii actului de justitie nu poate fi completa fara a tine cont de problematica Republicii Moldova, aflata in atentia Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

Este de necontestat faptul ca jurisprudenta CEDO exprima receptivitatea statelor membre ale Consiliului Europei la normele reglementate in Conventie si, in acest context, implementarea legislatiei comunitare si aprofundarea jurisprudentei CEDO trebuie sa constituie in continuare prioritati ale sistemului judecatoresc din Republica Moldova.

Imaginea justitiei si increderea publicului in actul de justitie sint caracterizate in mare masura si prin numarul de dosare pentru care Republica Moldova este condamnata la CEDO. Perceptia publicului, chiar si subiectiva, este ca de orice condamnare a Republicii Moldova la CEDO vinovat in aceasta e sistemul judecatoresc.

Desigur, sarcina primordiala cu privire la aplicarea Conventiei revine atit instantei judecatoresti nationale, cit si altor institutii statale, si nu Curtii Europene de la Strasbourg, aceasta din urma doar constatind incalcarile articolelor CEDO pe fiecare caz in parte.

Insa daca este sa privim sub aspectul culpabilitatii autoritatilor Republicii Moldova care au antrenat condamnari la CEDO, din cele 113, dupa mine
113 condamnari pronuntate de CEDO pina la data de 18 martie, iar la data de
18 martie a mai fost pronuntata o hotarire, o condamnare in privinta hotelului “Dacia”, obtinem urmatoarele date statistice, fara a nega sigur ca in acelasi timp si inculpabilitate instantelor judecatoresti.

Domnul agent guvernamental s-a expus destul de amanuntit, dar eu vreau doar sa aduc urmatoarele cifre. Condamnari din cauza neexecutarii, deci 50,28% din toate cazurile; condamnari pe marginea utilizarii recursului in anulare, 12% din toate cazurile. Curtea Suprema care examina recursurile in anulare de a examina in modul stabilit de legislatie pentru moment. Condamnari din cauza torturii, maltratarii si a conditiilor inumane sau degradante de detentie, arest ilegal, detentie ilegala 14,85%, culpabilitatea sigur ca apartinind in acest caz atit organului de ancheta, organelor procuraturii, cit si instantelor judecatoresti.

Condamnari pe marginea ingradiri libertatii de exprimare, 8% dintre care, potrivit Curtii Europene, a fost limitat dreptul de exprimare a mijloacelor de informare in masa. Pe marginea acestor cauze as vrea sa mentionez doar atit ca Curtea Europeana, in unele cazuri, a remarcat inexistenta motivelor pertinente si suficiente de defaimare a persoanelor cu inalte functii de raspundere, inalte functii de stat, marja de critica in aceste cazuri fiind mult mai larga decit in privinta persoanelor private, fiind necesar in aceste cazuri de a deosebi critica ce tine de exercitarea unor functii publice de judecatile de valoare.

 Condamnari din cauza refuzului instantelor de a scuti unele persoane de la plata taxei de stat, acele 3 hotariri pe care domnul Grosu  le-a amintit, 1,71% in care Curtea Europeana a remarcat clar ca Curtea Suprema a fost in imposibilitate impiedicata sa verifice capacitatea reclamantilor de a achita taxa de stat odata cu depunerea recursurilor.

Avem o singura incalcare ce tine de nerespectarea termenului rezonabil. Pe alte hotariri s-a constatat citare necorespunzatoare, refuzul instantelor de a acorda despagubiri pentru incalcarea dreptului de autor, alte hotariri ce tin de amenzi aplicate de catre Curtea Constitutionala si altele. Motivele de condamnare a Republicii Moldova la CEDO, consider eu, trebuie privite multiaspectual.

Stimati deputati,

In preambulul Conventiei pentru apararea drepturilor omului se constata ca libertatile fundamentale constituie temelia justitiei si a pacii in lume. Reiterind cele expuse in preambulul Conventiei, vreau sa mentionez ca perfectionarea in continuare a sistemului judecatoresc a devenit o necesitate si o prioritate evidenta in procesul de integrare europeana a Republicii Moldova. Justitia este un factor generator de echilibru si stabilitate intr-un stat de drept si pentru indeplinirea acestei functii se necesita atit revederea in timp a mentalitatilor, precum si costul pe care societatea trebuie sa si le asume constient.

Intru reformarea sistemului judecatoresc, care va conduce si la micsorarea numarului de cauze de condamnare a Republicii Moldova la CEDO, directiile de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care sint deja in curs de realizare, vizeaza urmatoarele aspecte: crearea unui echilibru si climat moralo-psihologic in instantele judecatoresti, bazate pe inalte standarde de etica profesionala pentru atingerea unor performante inalte de efectuare a unei justitii echitabile, transparente si eficiente; perfectionarea instruirii profesionale a judecatorilor si colaboratorilor instantelor judecatoresti, ce ar genera sporirea calitatii actului de justitie si stabilirea unei practici unitare unice; asigurarea respectarii principiului de impartialitate si realizarea unei transparente reale a activitatii instantelor de judecata; asigurarea integritatii organizationale a sistemului judecatoresc prin sporirea capacitatii de eradicare a factorilor de coruptie; cresterea increderii in actul de justitie prin asigurarea unei durate predictibile a procesului de judecata si prin respectarea intocmai a principiului echitatii tuturor persoanelor in fata justitiei.

Principiul echitatii procesului judiciar este un principiu fundamental in orice societate democrata si CEDO, in nenumarate ori, a accentuat in practica sa judiciara importanta articolului 6 din conventie care nu poate fi interpretat restrictiv.

Din acest punct de vedere vreau sa remarc ca, conform Rezolutiei Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr.1572 din 2 octombrie 2007, autoritatilor de stat ale Republicii Moldova li s-a recomandat, citez: “Sa mareasca considerabil numarul de judecatori pentru a asigura ca, prin procedurile judiciare sa fie respectata cerinta de termen rezonabil, stabilit in articolul 6 al Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului.” Am incheiat citatul.

Consiliul Superior al Magistraturii, in nenumarate rinduri, a accentuat asupra incarcarii judecatoriilor si judecatorilor si necesitatii consolidarii capacitatilor instantelor judecatoresti prin suplinirea numarului necesar de judecatori, aducind diverse motive, inclusiv motivele ce tin de numarul de locuitori la un judecator si de sarcina medie crescinda anuala din anul 1995, odata cu adoptarea Legii cu privire la organizarea judecatoreasca.

Discrepanta dintre numarul de judecatori si volumul crescind de lucru ce a generat in mod direct supraincarcarea judecatorilor afecteaza solutionarea cauzelor dupa termen si, in unele cazuri, afecteaza chiar diminuind calitatea actului de justitie. In continuarea consolidarii capacitatilor sistemului judecatoresc in conformitate cu recomandarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a venit timpul sa ne aliniem la standardele europene spre care tindem, existente exclusiv in majoritatea statelor din Europa privind asigurarea judecatorilor cu consultanti, referenti, care sa fie un ajutor real si eficient judecatorilor.

In acest sens, Consiliul a propus un proiect de lege ce tine de consolidarea sistemului judecatoresc, dar am primit avizul Ministerului Finantelor prin care se motiveaza ca nu este respectat articolul 131 din Constitutie. Prevederea constitutionala pentru noi este clara, dar Consiliul Superior al Magistraturii nu are atributii de justificare a cheltuielilor in baza articolului 131 din Constitutie.

In acelasi timp, Consiliul Superior al Magistraturii saluta initiativa Parlamentului privitor la finantarea si modalitatea de adoptare a bugetelor instantelor judecatoresti in conformitate cu articolul 121 din Constitutie si articolul 22 din Legea cu privire la organizarea judecatoreasca. Consiliul Superior al Magistraturii nu isi face aluzii, stimati deputati, si este constient de faptul ca, la elaborarea bugetelor, va fi necesar de a tine cont de niste indici justificati si echilibrati, bazati pe veniturile reale ale societatii.

In acelasi timp, consideram ca adoptarea separata a bugetelor instantelor judecatoresti va constitui un factor important intru asigurarea de mai departe a independentei sistemului judecatoresc. In acelasi sens, intru executarea Hotaririi Guvernului nr.32 din 11 ianuarie 2007 pentru executarea prevederilor de elaborare a unui concept de finantare adecvata a justitiei in scopul asigurarii independentei financiare a acesteia este necesara stabilirea prin lege a unei cote de finantare in marime de cel putin 1% din cheltuielile bugetare, remarcind aici ca in tarile europene aceasta cota constituie 1,5 – 2%, ba chiar si mai mult.

Daca este sa vorbim despre independenta sistemului judecatoresc, Consiliul Superior al Magistraturii s-a expus clar asupra inoportunitatii modificarii articolului 19 din Legea cu privire la statutul judecatorului. Printre altele, despre adoptarea in lectura a doua am aflat aici, in plenul Parlamentului. As vrea sa spun aici, ca nu coruptia, care se invoca la adoptarea acestui proiect, este cea mai mare problema, se pare ca vrem sa aplicam o medicamentatie gresita. Modificarea propusa este interpretata in rindul justitiarilor ca o limitare a independentei judecatorului si ca o limitare a competentelor Consiliului Superior al Magistraturii.

Stimati deputati,

Sistemul judecatoresc trebuie sustinut, prin toate metodele, prin consolidarea sistematica a acestuia.

De altfel, unele modificari, care au avut loc in legile ce tin de sistemul judecatoresc, pot fi apreciate in felul mentionat mai sus. Consiliul Superior al Magistraturii nu poate nicicacum explica nenumaratelor si insistentelor solicitari ale judecatorului despre motivele care au condus la modificarea articolului 29 din Legea cu privire la statutul judecatorului, ceea ce tine de concediul judecatorului. Este un lucru nu atit, poate, de important, dar destul de relevant. Ca doar in Legea cu privire la statutul judecatorului s-a modificat concediul judecatorului de la
30 de zile lucratoare in 30 de zile calendaristice, raminind in vigoare concediile: procurorilor, functionarilor publici, colaboratorilor vamali, deputatilor, in care cuvintul “sau lucratoare” nu a fost inlocuit cu cuvintul “calendaristice”. In asa mod concediul judecatorului s-a diminuat cu 6 – 7 zile fata de alte categorii de persoane enumerate.

Referitor la actiuni de regres fata de judecatori. As aduce la cunostinta ca, conform avizului consultativ al Consiliului consultativ al judecatorilor europeni nr.3, judecatorii nu pot fi constrinsi de a activa sub amenintarea unei sanctiuni financiare, deoarece existenta acesteia ar putea influenta inclusiv inconstient adoptarea hotaririi judecatoresti. Neglijenta grava sau intentia urmeaza a fi dovedite in modul corespunzator.

Stimati deputati,

Dreptul la un proces echitabil presupune in sine si conditii de activitate a instantelor judecatoresti. Unele judecatorii, mai cu seama din municipiul Chisinau, sint amplasate in cladiri inadecvate, iar imbunatatirea infrastructurii acestora, din cauza unor finantari insuficiente, este imposibila.

Birourile mici de 9 – 10 m², lipsa stringenta de sali de judecata diminueaza activitatea de efectuare a justitiei, diminueaza accesul publicului la sedintele de judecata, prin ce se incalca atit dreptul persoanelor implicate in proces la audieri publice, cit si se incalca principiul transparentei actului de justitie.

In ultima perioada de timp, Consiliul Superior al Magistraturii a intreprins diverse masuri intru eficientizarea activitatilor de infaptuire a justitiei si intru unificarea practicii judiciare, inclusiv prin jurisprudenta CEDO si legislatia comunitara, care consideram si sintem convinsi ca vor reduce atit numarul de adresari, cit si cazul de condamnare a Republicii Moldova la CEDO.

As mentiona in acest sens diverse activitati de instruire continua, contrar celor expuse de agentul guvernamental, a judecatorilor in materie de drept comunitar si in ceea ce tine de aplicarea jurisprudentei CEDO si de studiere aprofundata a Conventiei europene pentru apararea drepturile omului de catre judecatori. Institutul National de Justitie recent format s-a implicat destul de activ in aceste activitati, instruirile judecatorilor fiind efectuate in baza planurilor si programelor aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.

La 29 noiembrie 2007 Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Codul de etica al judecatorului, iar ulterior, intr-un timp destul de scurt, a iesit de sub tipar si comentariul la Codul de etica. Mai mult ca atit, chiar de la inceputul acestei saptamini deruleaza prima runda de instruire in domeniul deontologiei, organizat nemijlocit de catre Consiliu si Institutul National de Justitie, cu suportul si participarea activa a Programului pentru buna guvernare “Provocarile mileniului.” Eficacitatea instruirii in acest domeniu, adica in domeniul ce tine de etica profesionala este evidenta si consideram ca aceste activitati constituie factori importanti pentru atingerea unui nivel de justitie moderna.

Consiliul Superior al Magistraturii este implicat intr-un Program foarte important, inceput in septembrie 2007, privind eradicarea factorilor de coruptie din sistemul judecatoresc, despre care foarte lesne s-a exprimat la inaugurarea Institutului National de Justitie domnul Tevy Devis, Secretar General al Consiliului Europei.

Este demn de observat ca, in ultimii doi ani, au fost editate un sir intreg de ghiduri ce tin atit de practica unitara, cit si de jurisprudenta comunitara. As aminti aici doar citeva: editarea hotaririlor CEDO, codul Conventiei europene, precedentul judiciar, care au fost repartizate tuturor judecatorilor.

Din initiativa si entuziasmul in mod direct, al unui grup de judecatori de la Curtea Suprema de Justitie  au fost elaborate si editate manualul judecatorului in materie civila, modele de acte judecatoresti in materie civila si penala, pregatirea pricinilor civile pentru dezbateri judiciare, practica judiciara in materie civila a Curtii Supreme de Justitie pe anii 2005–2006, iar recent, saptamina aceasta, a iesit de sub tipar manualul judecatorului de instructie. Si este in curs de elaborare acum si de editare Ghidul justitiarului.

Printre altele, stimati deputati, in al doilea raport de monitorizare, efectuat de catre OSCE din Moldova, prima a avut loc un an de zile, al doilea acum l-am primit, situatia din sistemul judecatoresc denota o schimbare vadita in ceea ce tine de termenele de examinare a dosarelor, ceea ce tine de conduita, principialitatea judecatorilor in procesul de judecata, reducerea aminarilor s.a.m.d.

Incheind aici, as remarca ca nu masurile de sanctionare fata de judecatori vor fi acelea care pot sa amelioreze situatia si sa micsoreze numarul de condamnari ale Republicii Moldova la CEDO, dar consolidarea prin toate mijloacele a sistemului judecatoresc, perceptia lui ca o valoare si o ramura a puterii care trebuie sa inspire increderea in societate.

Consiliul Superior al Magistraturii isi asuma responsabilitatile pentru schimbarea mentalitatilor, eficientizarea activitatilor, sporirea calitatii actului de justitie, transparenta activitatilor. De aceea, indemnam la aceeasi atitudine si reciprocitate fata de acest domeniu important din societate.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Clima,

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Procuror General Valeriu Gurbulea.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea – Procurorul General al Republicii Moldova:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Pornind de la majorarea esentiala a numarului de condamnari ale Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, inca la inceputul anului 2007 Procuratura Generala a efectuat un studiu amplu si complex referitor la evidentierea riscurilor de condamnare, elaborarea masurilor de eliminare a acestor riscuri atit in plan national, cit si in plan institutional.

Cit nu ar suna de paradoxal, dar, la parerea noastra, Moldova a fost pusa in risc major de condamnare la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului imediat dupa ratificarea Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si protocoalelor sale aditionale, deoarece, imediat dupa ratificarea acestei Conventii, nu a fost adoptat un plan complex de stat privind implementarea ei. In consecinta, cadrul legislativ national intra in concordanta cu multe prevederi ale conventiei si protocoalelor aditionale, cit si cu jurisprudenta Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

As mentiona, in primul rind, recursul in anulare, declarat de catre Procurorul General in pricinile civile, care era, de altfel, un instrument legal prevazut de legislatia nationala, dar care a fost abrogat odata doar cu adoptarea noului Cod de procedura civila in anul 2002.

In consecinta, lipsa de reactie din partea statului privind abolirea acestui mecanism, care a intrat in contradictie cu principiul egalitatii armelor si dreptului la un proces echitabil a condus la multiple condamnari ale Guvernului Republicii Moldova in Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

O alta stimulare privind neprelungirea mandatului de arest in faza examinarii cauzei penale in instanta de judecata, care, de asemenea, contravenea principiilor Conventiei, de asemenea, a generat o serie de condamnari ale Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Si, in ultima instanta, prezenta in vechiul Cod civil al Republicii Moldova a stimularii privind revendicarea averii de stat ilicit instrainate in orice conditii a condus la o serie de incalcari ale principiului privind securitatea raporturilor juridice si dreptului la proprietate.

Un alt cerc de probleme, care a generat condamnarea masiva a Republicii Moldova la CEDO sint practicile vechi vicioase, de asemenea, contrar jurisprudentei Curtii, care, de fapt, erau o continuare a practicilor bazate pe dreptul sovietic.

As mentiona aici, in primul rind, asemenea fenomene negative cum ar fi: nedilimitarea relatiilor civile de actiuni infractionale. In conditiile dezvoltarii mediului privat de afaceri, o serie de litigii dintre agentii economici continuau sa fie tratate pe principiile vechi drept actiuni infractionale cu pornirea urmaririlor penale, retinerea si arestarea persoanelor suspectate si invinuite.

O alta problema bazata pe vechile practici era interpretarea arestului preventiv in acele conditii care era complet altfel argumentat decit prevede jurisprudenta Curtii, care porneste de la faptul ca libertatea este o regula, iar privarea de libertate este o exceptie.

Si organele de urmarire penala, Procuratura si instantele judecatoresti, pur si simplu, nu au fost gata pentru motivarea in fapt a cerintelor care stau la baza incheierii de arestare bazate pe jurisprudenta Curtii. Altfel nici nu putea fi, deoarece, spre deosebire de teoria aprobarii unui fapt care deja a avut loc, in acest caz, conform jurisprudentei Curtii, organele de urmarire penala urmau sa probeze o banuiala rezonabila, ca ceea ce se va intimpla in viitor, ca banuitul-invinuitul va impiedica stabilirea adevarului, va comite o noua infractiune sau se va eschiva de la raspunderea penala. Desigur, lipsa acestor metodologii bazate pe Conventie au generat o serie de erori, care, ulterior, au fost condamnate de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Un alt aspect de probleme a tinut de dotarea si pregatirea organelor de urmarire penala si a Procuraturii referitor la realitatile care existau si exista in momentul de fata. Practic, sistemul de urmarire penala din Republica Moldova nu a fost gata pentru schimbarile radicale ale structurii si dinamicii criminalitatii din Republica Moldova. Au aparut o serie de infractiuni noi, iar organele de urmarire penala, din lipsa de dotare si de pregatire profesionala, nu erau capabile sa le investigheze intr-un cadru strict legal cu respectarea drepturilor omului. In consecinta, au aparut masiv fenomenul torturii, cind, gasind cea mai simpla modalitate de descoperire a infractiunii se purcedea la torturare sau rele tratamente in scopul dobindirii declaratiilor auto incriminatoare.

O alta problema era din lipsa finantarii, sistemul penitenciar era pus in conditii de permanenta cronica condamnare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, deoarece multiplele controale facute de catre procurori in sistemul penitenciar indica la faptul ca, practic, orice adresare este condamnabila reiesind din conditiile de detentie existente.

Iata, pornind de la aceste cauze si conditii, de catre Procuratura Generala au fost elaborate o serie de masuri atit in plan national, cit si institutional, in scopul minimalizarii acestor riscuri de condamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeana. In plan national, Procuratura Generala a elaborat o serie de modificari si completari in legislatia nationala menit a spori calitatea procesului penal si gradul de respectare a drepturilor omului.

O alta categorie de modificari propuse de catre Procuratura Generala au fost bazate pe principiul, ceea ce a mentionat si domnul Clima, ca actualmente exista o mare sarcina pe umerii sistemului judecatoresc. Aceeasi sarcina exista si pe umerii Procuraturii. Facind analize ample si comparatii cu tarile europene, noi consideram ca ne permitem luxul de a tine in Codul penal al Republicii Moldova o serie de infractiuni care merita in cel mult sa fie constatate drept delicte administrative.

Deja Procuratura a propus si a fost acceptata ridicarea cuantumului de tragere la raspundere penala pentru infractiunile patrimoniale de la 100 de lei la 500 de lei si marirea proportiilor calificativului mari si deosebit de mari. Consideram ca aceste modificari vor minimaliza numarul de cauze penale aflate pe rolul organelor de urmarire penala a Procuraturii si instantelor judecatoresti, care, in mod indiscutabil, va ridica calitatea activitatii lor si gradul de respectare a drepturilor omului.

Un alt cerc de probleme existente, de asemenea, este problema sanctiunilor penale si a alternativelor ei. Intr-adevar, Republica Moldova isi permite luxul de a trimite in locurile de detentie foarte multe persoane condamnate. Si iata o prima incercare din partea Procuraturii a fost instituirea institutului dreptului discretionar al Procurorului, care ii permite Procurorului, pe cauzele nesemnificative in conditiile prejudiciului reparat si altor conditii legale, de a inceta urmarirea penala, cu tragerea persoanei la raspundere administrativa, deoarece in multe tari din lume nu toate cazurile investigate si stabilite drept infractiuni ajung in fata instantelor judecatoresti. Exista mecanisme de alternativa, cum ar fi impacarea partilor, dreptul discretionar al Procurorului si alte mecanisme legale care minimalizeaza volumul de lucru si sarcinile puse pe seama instantelor judecatoresti.

De asemenea, Procuratura Generala a propus si o serie de modificari ce tin de asigurarea respectarii termenelor rezonabile de examinare si judecare a cauzelor penale, care, dupa parerea noastra, de asemenea, vor imbunatati radical calitatea actului de justitie si vor minimaliza cazurile de incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Unul din fenomenele cele mai periculoase, dupa parerea mea, care genereaza condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, este fenomenul torturii si relelor tratamente.

Pornind de la aceste riscuri, prin ordinul Procurorului General, a fost implementat un mecanism relativ nou de iradiere a acestui fenomen. Desi nu intra in sarcina  directa a sistemul organelor Procuraturii, este stabilit controlul zilnic de catre Procuratura a camerelor de detentie, in scopul verificarii gradului de respectare a drepturilor si libertatilor lor fundamentale, aflindu-se in detentie, cit si constatarea faptelor de tortura sau rele tratamente.

Daca, conform statisticii, in anii 2006–2007 au fost pornite circa 300 de cauze penale pe articolul 309¹ “tortura” si articolul 328 “excesul de putere admis de catre colaboratorii de politie”, circa jumatate din ele sint deja in examinare in instantele judecatoresti. As dori doar sa mentionez ca, in cazul investigarii cazurilor de tortura, practic, Procurorul este pus singur in fata cu persoana suspecta, el nedispunind de un aparat operativ de investigatii si de alte modalitati de investigare a acestui caz.

Un caz exemplu elocvent a fost stabilit saptamina trecuta, cind un procuror, in cadrul controlului camerelor de detentie, stabilind o persoana electrocutata, a purces la efectuarea perchezitiei si a stabilit aparatul de electrocutare. Purcedind la ridicarea acestui aparat, ultimul a fost agresat de catre colaboratorii de politie suspecti, care l-au trintit la pamint si au furat corpul delict, aparatul de electrocutare. In acest caz, as dori sa atentionez ca, desi pe seama Procuraturii este pusa iradierea torturii si investigarea cazurilor de tortura, Procurorul, in afara de formularele de acte procesuale si stilou nu are nimic in dotarea sa in scopul iradierii acestui fenomen. Desi, dupa parerea mea, in ultimii ani numarul de cauze penale pornite si de diferite justitii s-a triplat, ceea ce arata ca totusi Procuratura in acest domeniu merge pe o cale dreapta.

Dupa parerea mea, si alte mecanisme utilizate de Procuratura, cum ar fi sesizarile Procurorului, de asemenea, isi dau efectul scontat, deoarece, in baza acestor sesizari, Procurorul pune nu doar sanctionarea persoanelor responsabile de rele tratamente, dar si eliminarea cauzelor si conditiilor care genereaza asemenea incalcari. Si as dori sa mentionez ca totusi, cu unele deficiente, dar se stabileste o linie de colaborare cu serviciile de securitate interna ale organelor de urmarire penala in scopul stabilirii atit prin controale inopinate, cit si in baza examinarii plingerilor a cauzelor de tortura si rele tratamente.

O alta problema importanta ce tine de activitatea Procuraturii este volumul mare de lucru raportat la un procuror. Odata cu punerea in aplicare a prevederilor noului Cod de procedura penala, procurorii au nimerit intr-un adevarat soc procesual. Astfel, o serie de importante solutii si proceduri, care anterior au fost puse in seama organelor de urmarire penala, cum ar fi pornirea urmaririi penale, autorizarea in fata judecatorului de instructie a unor actiuni, demersul privind arestul, inaintarea invinuirii, procedura de finalizare a urmaririi penale si rechizitoriu, cit si refuzul in pornirea urmaririi penale erau puse in seama anchetatorilor. Actualmente, acestea sint puse in seama procurorilor.

Asemenea functii au fost preluate de Procuratura, fara majorarea macar cu o unitate a numarului de colaboratori. Anual, procurorii adopta circa peste 200 de mii de solutii procesuale de acest gen. Nu vreau sa va raportez doar cit termen procesual este necesar pentru indeplinirea acestor atributii legale. De asemenea, Procuratura a fost investita cu dreptul exclusiv de a exercita urmarirea penala in cazurile cu privire la minori. Cea mai simpla analiza a rezultatelor activitatii Procuraturii la capitolul exercitarea urmaririi penale arata ca circa 25% din numarul de cauze penale deferite justitiei sint trimise in judecata de catre Procuror.

Este evident ca, in conditiile in care si corpul de procurori din Republica Moldova la 50% are un stagiu de munca ce nu depaseste cinci ani, problema asigurarii respectarii stricte a prevederilor legislatiei si ale drepturilor omului, ridicarii esentiale a calitatii activitatii procurorilor si legalitatii solutiilor procesuale este extrem si extrem de dificila.

Pornind de la aceste deziderate, pe parcursul anului trecut au fost adoptate o serie de metodologii, viduri, hotariri ale Colegiului si ordinea Procurorului General menite de a spori calitatea activitatii sistemului organelor Procuraturii. As mentiona asemenea hotariri importante cum este activitatea ce tine de pornirea urmaririi penale, deoarece deseori anume de la pornirea ilegala sau neintemeiata a urmaririi penale incepe cercul de incalcari ale drepturilor omului.

O etapa importanta pusa metodologic de catre Procuratura Generala sint limitele intemeierii demersurilor Procurorului privind arestul si prelungirea lui. Dupa parerea noastra, solutiile gasite de catre Procuratura Generala se incadreaza perfect in jurisprudenta Curtii Europene si urmeaza doar ca sa implementam aceasta metodologie si sa efectuam un control privind respectarea de catre procurori a prevederilor acestor metodologii.

O alta importanta metodologie tine de investigarea cazurilor de exces de putere si tortura. Fiind categorii de infractiuni relativ noi, in special tortura, corpul de procurori din Republica Moldova se intilneste cu destule dificultati in investigarea lor. De altfel, toti recunosc ca este extrem de greu de a investiga cazul de tortura in conditia in care persoana este torturata unu la unu cu colaboratorii de politie.

Un alt aspect ce tine de activitatea Procuraturii in domeniul iradierii riscurilor de condamnare la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului este respectarea termenelor rezonabile de efectuare a urmarii penale. Am mentionat ca circa 45 de mii cauze penale anual se afla in conducere si exercitarea urmaririi penale a circa 500 procurori antrenati direct in acest proces.

Deci noi am facut un studiu si am stabilit ca la baza cauzelor, la baza tergiversarii efectuarii urmaririi penale stau multiple cauze si conditii ce tin atit de interactiunea procurorilor si anchetatorilor cu organele operative de investigatie ce tin de termenele limita de efectuare a reviziilor si expertizelor ce tin de examinarea comisiilor rogatorii, cererilor de asistenta juridica internationala. Deja se observa o buna imbunatatire a calitatii activitatii prin prisma respectarii termenelor rezonabile si consideram, desi inca avem multiple deficiente, si in acest domeniu sintem pe o cale dreapta.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati domnilor deputati,

Una din pirghiile principale ce tin de activitatea Procuraturii si, in special, a Procurorului General este inaintarea in conditiile articolului 17 din Legea privind agentul guvernamental a cererilor de regres pe cazurile de condamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

As dori sa mentionez ca aplicarea corecta a acestui articol tine de interpretarea unui fapt juridic complex. Poate fi aplicata regula regresului in conditia existentei intentiei directe sau culpei grave. Pornind de la aceste deziderate, a fost creat un grup de lucru sub conducerea unui adjunct al Procurorului General, care examineaza minutios fiecare cauza de condamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, pe fiecare caz in parte fiind intocmit un aviz cu propunerile respective.

Pina in prezent au fost deja remise in instanta de judecata patru cereri privind incasarea prejudiciului cauzat prin condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la un ex-ministru pe doua cazuri de neexecutare intentionata a hotaririlor judecatoresti si in alte doua cazuri pe aplicarea torturii de catre colaboratorii de politie. In multe cazuri s-a constatat ca in contextul celor expuse, la baza condamnarii Republicii Moldova la Curtea Europeana a stat o eroare profesionala, care a avut in esenta sa o intentie directa sau o culpa grava. Si, in acest caz, s-a refuzat inaintarea actiunilor de regres. Aceasta activitate poarta un caracter permanent si, dupa parerea mea, institutul actiunii regrese este una din pirghiile care, de asemenea, vor conduce la disciplinarea corpului de ofiteri  de urmarire penala, de procurori si judecatori si altor categorii de functionari publici.

Dar repet, nu doar acest institut al regresului. El este prevazut in complexul de masuri care urmeaza  sa fie intreprinse de catre Republica Moldova la capitolul iradierea si minimalizarea riscurilor de condamnare la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. 

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Gurbulea,

Va multumesc.   

Il ivit la tribuna centrala pe domnul ministru in exercitiu al finantelor Mihail Pop.

 

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In conformitate cu legislatia in vigoare, Ministerul Finantelor este imputernicit sa achite sumele stabilite de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, necesare repararii echitabile si prejudiciului si compensarii celorlalte cheltuieli, precum si sumele stabilite prin acordul de solutionare pe cale amiabila a cauzei. Trebuie sa mentionam ca Ministerul Finantelor trebuie sa achite incontestabil sumele stabilite de CEDO, indiferent de faptul daca sint sau nu sint prevazute mijloace pentru acest scop in Legea bugetului de stat.

Astfel, din momentul intrarii in vigoare a Conventiei pentru apararea dreptului omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Hotarirea Parlamentului nr.1298 din iulie 1997 si pina in prezent, Ministerul Finantelor a achitat din bugetul de stat suma de circa 1,49 milioane euro, stabilita prin deciziile si hotaririle Curtii Europene a Drepturilor Omului pe 89 cauze, din care 70 de hotariri si 19 acorduri de reglementare pe cale amiabila.     

Este necesar de mentionat ca majoritatea din cele 46 de hotariri judecatoresti interne neexecutate sau executate tardiv sint admise de catre autoritatile publice locale, care, din lipsa mijloacelor financiare, precum si din alte motive, omit sa execute hotaririle irevocabile ale instantelor de judecata. In acest sens, CEDO a statuat ca lipsa mijloacelor financiare nu poate fi invocata de catre un stat ca temei de neexecutare a unei hotariri. De asemenea, dat fiind autonomia autoritatilor publice locale, inclusiv cea financiara nu permite autoritatilor centrale sa influenteze executarea in termen a hotaririlor judecatoresti.

Totodata, este necesar de mentionat ca in legile bugetare, in ultimii doi ani, sint prevazute sume speciale pentru a compensa unele pierderi ale autoritatilor publice locale, legate de executarea hotaririlor judecatoresti atit interne, cit si ale CEDO.

Intru evitarea unor condamnari de catre CEDO, Agentul guvernamental este imputernicit de a solutiona pe cale amiabila litigiile inaintate la CEDO. La incheierea acestor acorduri se solicita si avizul consultativ al Ministerului Finantelor in vederea evitarii unui prejudiciu mai considerabil pentru bugetul de stat. Astfel, pe perioada nominalizata au fost achitate sume banesti pe 19 acorduri de reglementare pe cale amiabila in suma de 117 mii de euro, in competenta Ministerului Finantelor, intru executarea hotaririlor si deciziilor CEDO doar in partea achitarii sumelor banesti adjudecate reclamantilor.

Totodata, potrivit articolului 17 din Legea nr.353 din octombrie 2004 cu privire la Agentul guvernamental, statul are dreptul de regres impotriva persoanelor a caror activitate cu intentie sau culpa grava a constituit temei pentru adoptarea Hotaririi privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotarirea Curtii sau prin acord de solutionare pe cale amiabila a cauzei.

Fiind ingrijorat de sumele ce se achita din bugetul de stat si cunoscind faptul dreptului de regres al statului, Ministerul Finantelor solicita Procuraturii Generale si agentului guvernamental intreprinderea de masuri necesare intru restabilirea in buget a sumelor platite prin atragerea la raspundere a persoa-nelor culpabile de cauzarea prejudiciilor.    

Cu toate prevederile legale si demersurile Ministerului Finantelor in acest sens Ministerul Finantelor a fost informat ca atragerea la raspundere este posibila doar pentru incalcarile ce au fost comise dupa modificarea Legii nr.353, adica incepind cu aprilie 2006. Pina in momentul de fata nu au fost restituiti careva bani la  buget prin intermediul demersului Ministerului Finantelor.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Ion Manole, director al Asociatiei “Promo–Lex”.

 

Domnul Ion Manole – directorul Asociatiei “Promo–Lex”:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

La solicitarea presedintelui Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Asociatia “Promo–Lex” are onoarea de a va prezenta un raport privind cauzele condamnarilor si masurile de prevenire a unor astfel de situatii in viitor contra Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeana. In calitatea mea de Presedinte al Asociatiei “Promo–Lex” si in urma consultarilor cu colegii mei, ma voi referi in continuare la urmatoarele aspecte: cauzele care au condus la condamnarea Moldovei in trecut, alte cauze pe care ar putea provoca condamnarea tarii noastre la Strasbourg in viitor si masurile de prevenire a unor astfel de situatii.

Pentru inceput as dori sa aduc citeva date statistice cu privire la cauzele moldovenesti in fata Curtii Europene. Din 1998 si pina la 31 decembrie 2007 Curtea Europeana a inregistrat 3785 de cereri depuse impotriva tarii noastre. Dintre acestea 621 au fost depuse in 2006, iar 986 – anul trecut. Cu alte cuvinte, in 2007, la Curtea Europeana au fost depuse impotriva Moldovei cu circa 60 la suta mai multe cereri decit in anul 2006.

Totodata, pina la 31 decembrie 2007 au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rolul CEDO 1043 de cereri moldovenesti. In acest context, trebuie de mentionat si faptul ca in medie doar 5 la suta dintre cererile depuse la Curtea Europeana sint solutionate prin hotariri. Astfel, in cazul Moldovei acest procentaj este de circa sase ori mai mare, decit media Curtii. Cu alte cuvinte, cererile depuse impotriva Guvernului Republicii Moldova ori sint mai bine scrise decit de avocati, ori se datoreaza unor grave probleme ale sistemului de drept national sau chiar am putea vorbi despre prezenta ambelor motive.

La aceeasi data, pe rolul Curtii Europene se aflau 1830 de cereri moldovenesti, fapt ce creeaza toate premisele ca numarul hotaririlor impotriva Moldovei in viitorul apropiat sa creasca. Daca in anul 2006 CEDO a pronuntat
20 de hotariri cu privire la fondul cauzei depuse impotriva Moldovei, atunci anul trecut numarul acesta a fost triplat, adica 60 de cereri. In acest an, CEDO a mai pronuntat inca 8 hotariri, numarul total impotriva Guvernului nostru ajungind pina la 110 hotariri si 4 hotariri cu privire la satisfactia achitabila.

Deci primul aspect: cauzele care au condus pina acum la condamnarea Republicii Moldova la Strasbourg. Prima: neexecutarea de catre autoritati a hotaririlor judecatoresti. Pe acest subiect au fost circa 35 de hotariri. Trebuie de specificat faptul ca in momentul de fata aceasta problema nu mai este atit de actuala, deoarece Ministerul Finantelor a executat marea majoritate a hotaririlor si din 2003 aceasta situatie este putin mai relaxanta.

In schimb, exista numeroase probleme la acest aspect in ceea ce priveste executarea hotaririlor judecatoresti de catre administratia publica locala.

2. Motivarea insuficienta in cazurile de lipsire a persoanelor de libertate. Lipsirea de libertate fara un temei legal, modul de examinare a recursurilor impotriva deciziilor de autorizare a arestului si ignorarea argumentelor apararii. Pe acest segment avem 21 de hotariri. 3. Nerespectarea principiului lucrului judecat, avem 16 hotariri. Libertatea de exprimare – 12 hotariri. Conditiile rele de detentie si neacordarea asistentei medicale necesare detinutilor – 10 hotariri. Impiedicarea reclamantilor in procedurile la CEDO – 6 condamnari si trebuie sa mentionez ca sint destul de grave.

De asemenea, avem 5 hotariri pe problemele de maltratare a persoanelor lipsite de libertate si anchetarea ineficienta a plingerilor de maltratare. Acestea au fost cauzele care au condus la condamnarea Moldovei in trecut si acum sa vedem care ar fi in opinia noastra, cazurile sau situatiile care ar putea conduce la condamnarea tarii noastre in viitorul apropiat.

1. Nerespectarea procedurilor legale si examinarea proasta a demersurilor de autorizare a arestului. Avem in vedere motivarea insuficienta a hotaririlor, refuzul de a acorda acces apararii la materialele prezentate in sustinerea demersului sau respingerea fara motive a demersurilor apararii privind colectarea probelor.

2. Pronuntarea unor hotariri vadit legale sau motivate insuficient. Aducem ca exemplu asa cum s-a intimplat in cauza “Oferta Plus”.

3. Conditiile rele de detentie in penitenciare si aici as dori sa amintesc ca la Tighina avem doua penitenciare in care situatia este destul de grava.

4. Examinarea proasta de catre judecatori a cauzelor de defaimare.

5. Posibilitatea abuzului organelor de urmarire penala de competentele lor legale. A se vedea, de exemplu, dosarele “Oferta Plus”, Cebotari, Stipuleac, Musuc si altele.

6. Cunoasterea insuficienta a jurisprudentei Curtii Europene in cauzele moldovenesti de catre actorii principali si ne referim aici, in primul rind, la judecatori, procurori, ofiteri de urmarire penala, chiar si avocati.    

Aflind cauzele care ar putea conduce si in viitor la condamnarea Republicii Moldova, dorim, in calitatea noastra de reprezentant al societatii civile, sa propunem citeva situatii de prevenire a unor astfel de evenimente.

1. Motivarea adecvata a hotaririlor judecatoresti. Este necesara expunerea detaliata a motivelor in sustinerea solutiei de hotarire si pentru respingerea argumentelor partii care a pierdut procesul. De asemenea, este necesara sanctionarea judecatorilor, dar de catre Consiliul Superior al Magistraturii pentru pronuntarea unor hotariri nemotivate sau vadit ilegale, spre exemplu, in cazul in care exista doua solutii diametral opuse emise de catre acelasi judecator intr-un termen foarte restrins, dar cind nu este vorba de schimbarea practicii judecatoresti.

2. Schimbarea atitudinii functionarilor publici prin responsabilizare. In momentul de fata consideram ca majoritatea functionarilor publici mai degraba ar inventa mecanisme de a remedia urmarile unei violari decit pentru a eradica cauza condamnarilor la Curtea Europeana.

3. Explicarea esentei hotaririlor anterioare ale Curtii Europene in cauzele moldovenesti catre autoritati si publicarea acestora. Avem in vedere ca rezumatul hotaririlor Curtii Europene, efectuat de catre institutia agentului guvernamental si publicat in “Monitorul Oficial”, nu intotdeauna reproduce adecvat esenta hotaririlor CEDO impotriva Moldovei. Iar o analiza comparata a jurisprudentei efectuate de catre autoritati, practic, nu exista.

4. Sanctionarea disciplinara a functionarilor publici in cazul in care condamnarea Guvernului a avut loc din vina lor. Aducem ca exemplu aici cauza Bita, unde Ministerul transporturilor si comunicatiilor a tergiversat citiva ani la rind executarea unei hotarari judecatoresti executorii obligatorii.

5. Sanctionarea disciplinara a judecatorilor pentru orice abatere grava si care ulterior a condus la condamnarea Moldovei la Curtea Europeana. Se are in vedere obligarea Consiliului Superior al Magistraturii sa examineze transparent si sub toate aspectele orice condamnare de acest gen, ca exemplu admiterea unui apel depus peste citiva ani, atunci cind nu existau motive de repunere in termen. Cauza Istrati, spre exemplu.

6. Excluderea atunci cind este posibil a practicii de prelungire a examinarii cauzelor prin metoda trimeterii cauzei spre rejudecare in instantele inferioare.

7. Cresterea semnificativa a numarului de judecatori, despre aceea ce s-a vorbit aici, judecatori, procurori si ofiteri de urmarire penala, dar si a salariilor pentru aceste categorii.

8. Si ultima: implementarea institutiei actiunii de regres pentru a compensa sumele platite in temeiul hotaririlor Curtii Europene.

In cazul judecatorilor doar pentru abaterile grave este necesara aceasta practica. In cazurile de abateri grave nescuzabile si evidente. Interpretarea restrictiva a actiunii de regres prin prisma articolului 17 din Legea cu privire la agentul guvernamental, precum ca actiunea de regres nu poate fi intentata pentru faptele comise pina la 14 aprilie 2006, cind articolul 17 a fost modificat, pare a fi tendentioasa, deoarece institutia regresului exista in legislatia civila si pina la aceasta data, adica pina la 14 aprilie 2006. A se vedea articolul 1405 si 1415 din Codul civil.

Onorata asistenta,

Stimati deputati,

Asociatia “Promo–Lex” este o organizatie neguvernamentala, apolitica si nonprofit, care desfasoara activitati de promovare si aparare a drepturilor omului in Moldova, inclusiv, in special, in zona sa estica Transnistria. In ultimii ani, “Promo–Lex” a elaborat si publicat rapoarte alternative privind respectarea drepturilor omului in Moldova, prin care a scos in evidenta principalele probleme din diverse domenii. Totodata, materialele similare au fost lansate si de catre alte organizatii neguvernamentale. Insa in mare parte autoritatile au considerat ca acestea sint o critica la adresa lor, si nu un avertisment asupra unor probleme serioase ale sistemului national de drept, care necesita discutii si actiuni comune in vederea depasirii si corectarii situatiei.

Trebuie sa amintim si de faptul ca scopul examinarii cauzelor la Curtea Europeana nu sint de a pedepsi un Guvern, ci de a elimina si corecta unele imperfectiuni ale legislatiei nationale si unele aspecte ce impiedica realizarea drepturilor si  libertatilor fundamentale ale omului. Astfel, profit de aceasta ocazie pentru a reconfirma, in numele colegilor mei, disponibilitatea ONG-urilor de profil de a colabora si asista autoritatile si structurile guvernamentale in eforturile lor de a perfectiona legislatia si mecanismele juridice pentru evitarea unor noi condamnari la Curtea Europeana.

In final, deoarece “Promo–Lex” isi desfasoara activitatile de promovare si aparare a drepturilor omului in regiunea transnistreana, as dori sa atrag atentia dumneavoastra asupra unor numeroase probleme de ordin juridic cu care se confrunta timp de peste 15 ani populatia regiunii, inclusiv acei peste 400 mii cetateni ai Republicii Moldova, care au aceleasi drepturi ca si noi. Consideram ca in cazul in care organele de drept si autoritatile constitutionale nu vor depune eforturi eficiente intru apararea reala a drepturilor locuitorilor din estul tarii, ne putem astepta in urmatorii ani la un nou val de condamnari la Curtea Europeana.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Dupa prezentarea acestor informatii, acestor rapoarte e timpul pentru runda intrebari–raspunsuri. Rog sa specificati cui adresati intrebarile si, respectiv, microfoanele nr.1 si nr.6 sa fie in permanenta incluse. Deci persoanele solicitate pentru a raspunde la aceste intrebari se apropie la microfon si ofera raspunsuri. Potrivit Regulamentului, deputatul are dreptul la doua intrebari. Fiecare intrebare – pina la doua minute.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Atit de usor noi votam si sintem de acord cu ceea ce ni se propune aici, in Parlament. In cazul in care vorbeste fiecare, poti adresa cite o intrebare, doua. Acum au vorbit toti si noi trebuie sa adresam doua intrebari. Asa ceva nu exista.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Nu va suparati va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stati un pic, deci este un tertip. Colegii au manifestat respect si au acceptat sa vorbeasca toti, ca sa ne concentram pe intrebari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si acum dumneavoastra spuneti  numai  cite doua intrebari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si dumneavoastra cite vreti?

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Spuneti-mi, sa stiu eu. Pai, eu am spus cite doua la fiecare.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu nu am cite doua la fiecare, dar cel putin patru, cinci intrebari am. Si consider ca am dreptul sa le adresez si Ministrului Justitiei, Agentului guvernamental.

 

Domnul  Marian Lupu:

Atunci facem altfel. Bine, de acord.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si Procurorului General si domnului Clima.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Foarte bine. Atunci nu mergem pe linia de limitare ca numar de intrebari. Stabilim termenul general pentru runda de intrebari–raspunsuri. Tot. Eu propun pina la o ora.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Nu va faceti probleme. N-o sa fie chiar atit de multe intrebari si n-o sa dureze ore.

 

Domnul  Marian Lupu:

Numarul de intrebari nelimitat pentru fiecare cum se doreste.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Presedinte,

De procedura. In cazul in care limitam timpul ca fiind o ora, atunci ar fi cazul sa limitam si timpul adresarii intrebarii si, totodata, timpul raspunsurilor. Stati un pic. Pentru ca noi o sa punem intrebare un minut, ei o sa raspunda zece si dupa aceea ei mai pun cite o intrebare pe parcursul a jumatate de ora si s-a terminat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci procedam potrivit Regulamentului. Regulamentul scrie: intrebarea, daca nu gresesc, pina la doua minute, da? Asa, raspunsul, ce scrie? Pina  la trei minute. De acord. Mergem pe aceste norme.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Totusi eu cred ca noi trebuie sa respectam si Regulamentul. Doua intrebari la raportorul concret.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa si este.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta e.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doua intrebari pentru raportori. Asa, am inceput.

Microfonul nr. 5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Deci prima intrebare o adresez Ministrului Justitiei si Agentului guvernamental sau Agentului guvernamental si Ministrului Justitiei. Intrebarea suna in felul urmator. Desi primele condamnari in care s-a indicat ca judecatorii autorizeaza nemotivat arestarea preventiva, dateaza din octombrie 2005, cauzele Sarban, Becciev, iar carenta trebuia inlaturata. Practica persista si dupa treizeci de luni, fapt ce a trezit nedumerirea CEDO. Hotarirea Musuc – versus Moldova, paragraful 43. Desi avocatii invoca jurisprudenta de mai sus si aduc argumente, judecatorii continue sa elibereze mandate de arest nemotivate. Intrebarea mea este: de ce? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, cine raspunde.

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Va multumesc.

Imediat ce a fost pronuntata Hotarirea Curtii Europene ale Drepturilor Omului pe cauza Sarban, daca v-ati referit concret la ea...

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai aproape la microfon, va rog.

 

Domnul  Vitalie Pirlog:

...desigur, Ministerul Justitiei a inaintat si propunerile respective de amendare a legislatiei. In acest context, si Parlamentul a luat o atitudine si a fost deja adoptat setul necesar de modificari si completari, stipulate in Codul de procedura penala in mod special. De aceea, evident, acele carente care existau in cea perioada, au fost deja eradicate. Problema este: cum se aplica acum in continuare aceste prevederi? Evident, daca ne referim la Procuror, poate sa raspunda Procurorul, daca ne referim la instanta de judecata, ramine la discretia instantei de judecata, fiindca avem totala incredere in infaptuirea actului de justitie.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Comentariul meu ar fi totusi: ce intreprinde Ministerul Justitiei ca sa schimbe situatia? Ceva concret.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Nu va suparati. Eu mai repet. Deci ceea ce tine de competenta Ministerului Justitiei in ceea ce priveste elaborarea si prezentarea proiectelor concrete de acte legislative, s-a prezentat Guvernului. Guvernul le-a aprobat si le-a transmis Parlamentului pentru examinare. De altfel, si Parlamentul a luat atitudine in acest sens si a adoptat modificarile si completarile respective.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastra considerati ca vor fi schimbari in acest sens?

 

Domnul  Vitalie Pirlog:

Desigur, legea trebuie sa fie respectata.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

A doua intrebare tot catre Ministrul Justitiei. Spuneti, va rog, de cite ori in anul 2008 a fost intrunita Comisia pentru supravegherea executarii hotaririlor CEDO? Cind a avut loc ultima sedinta a acestei comisii?

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Daca nu gresesc, deja de trei ori in anul acesta 2008 au avut loc sedintele respective ale comisiei. Chiar saptamina trecuta a avut loc sedinta comisiei guvernamentale permanente, la care, apropo, a fost discutat un set de probleme, in primul rind, referindu-ma la problemele legate de neexecutare. Doi. Ce tine de conditiile de detentie in institutiile penitenciare si tratamentul aplicat fata de detinuti, inclusiv de catre politisti, colaboratori ai institutiilor penitenciare si altor reprezentanti ai altor organe de drept.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, ca si comentariu. Considerati ca aceasta activitate totusi va avea rezultat si va face ca sa se reduca rata dosarelor pierdute la CEDO? Sigur.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este intrebare, stimata colega. Dati sa nu smecherim ….

 

Domnul Vitalie Pirlog:

De competenta Comisiei, in primul rind, tine analiza tuturor hotaririlor care au fost pronuntate versus Republica Moldova sa inainteze setul de propuneri necesare, oportune pentru modificarea legislatiei si, in acelasi timp, sensibilizarea tuturor autoritatilor. Ma refer aici si la instantele din sistemul judecatoresc in vederea neadmiterii si prevenirii unor noi incalcari ale drepturilor omului.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Multumesc.

Acum am o intrebare catre Agentul guvernamental si catre Procurorul General. Acum peste un an si ceva am prezentat in Parlament o declaratie legata de starea justitiei, invocind si cauza Eugenia Duca. Pe 5 februarie Republica Moldova a fost anuntat ca acest caz Eugenia Duca a fost pus pe rol, fiind un caz cu hotarire irevocabila, dar periclitindu-se securitatea raporturilor juridice, a fost rejudecat si plenul a pronuntat o hotarire rusinoasa. Se vede clar ca cei ce au evocat enormitatea inadmisibila a acestui caz  au avut dreptate.

Acum  Moldova este in pericol de a plati prin toamna vreo 3 milioane de euro. Intrebarea mea este: ce face Agentul guvernamental si Procurorul General in sensul ca Procuratura Generala, daca este sesizata, sa revizuiasca decizia rusinoasa a plenului Curtii Supreme de Justitie in baza articolului 449 din Codul de procedura penala. 

Si daca nu veti intreprinde nimic pentru rezolvarea amiabila, ma intereseaza cine va plati aceste milioane? Unii traficanti de influenta, gen Vadim Misin, pe care l-am invocat in declaratia mea de acum un an in Parlament, sau plenul Curtii Supreme de Justitie impreuna, adica inclusiv cu domnul Muruianu, sau toti contribuabilii, adica noi? Nu, eu nu am terminat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 6.

 

Domnul  Vladimir Grosu:

Da, intr-adevar, la inceputul acestui an noua, adica Guvernului, ni s-a comunicat o cauza noua Duca contra Moldovei. Obiect al acestei cereri noi reprezinta, intr-adevar, casarea unei hotariri anterioare printr-o decizie a Plenului Curtii Supreme de Justitie  din vara anului 2007. Temeiuri de a crede ca este incalcare sau nu, vom vedea. Posibil sa fie, deoarece practica arata ca cererile comunicate, intr-adevar, prezinta careva momente foarte sensibile.

Care sint actiunile de mai departe ale Agentului guvernamental? Desigur, in primul rind se verifica daca toate chestiunile, toate momentele invocate de catre reclamant in cererea sa corespund realitatii. Si, in acest sens, au fost interpelate toate autoritatile, care au tangenta la acest caz. In primul rind, desigur, Curtea Suprema de Justitie. Deci, urmare a furnizarii de catre toate institutiile care au avut vreo tangenta la acest caz, la toata informatia pertinenta, si vom decide ce vom face: daca mergem pe calea reglementarii amiabile sau nu? Aceasta este.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Adica sa inteleg ca totusi veti analiza motivele pentru a cere Procuraturii Generale sa revizuiasca.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Desigur ca analizam motivele, nu este numaidecit daca sa ii cerem Procuraturii Generale sau nu? Analizam motivele cu privire la perspectiva evaluarii cazului la Curtea Europeana, unul dintre care este solicitarea Procurorului General pentru ca ultimul sa aduca un demers, o cerere de revizuire la Curtea Suprema. Dar aceasta nu este unica solutie a cazului.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Bine, sa vedem, cind va fi decizia pronuntata …

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

As putea completa ca deja exista practica de aplicare a cererii de revizuire in sensul articolului 449 din Codul de procedura civila, cind la demersul Agentului guvernamental rezultatul activitatii noastre comune s-a soldat cu asemenea cereri. La parvenirea demersului avocatului, vom studia si, desigur, vom decide in conditiile acestui articol.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa comentez aici, pentru ca in proiectul de hotarire este scris ca, in esenta, Hotarirea CEDO vizeaza incalcarea de catre autoritatile nationale a urmatoarelor drepturi, garantate de Conventie la proces echitabil, la libertate si  siguranta, de a nu fi supus torturii, la libertatea de exprimare, la protectia proprietatii, care este si cazul Eugeniei Duca, la respectul vietii private de familie, la libertatea de gindire. Vreau sa va spun ca sint valori liberale incalcate grav in Republica Moldova.

Si intrebarea urmatoare este adresata domnului Clima.

Domnule Clima,

Spuneti-mi, va rog, daca casarea abuziva a hotaririlor judecatoresti irevocabile este o abatere disciplinara? Si daca da? Ce a intreprins Consiliul Superior  al Magistraturii in legatura cu Hotarirea CEDO in cauza “Oferta Plus”, unde s-a mentionat ca aceasta casare a fost abuziva. Va reamintesc ca aceasta hotarire dateaza din 19 decembrie 2006.

 

Domnul Nicolae Clima:

Deci nu tot timpul o hotarire irevocabila casata  poate constitui un temei de atragere la raspundere disciplinara. In cazul “Ofertei Plus”, Consiliul Superior al Magistraturii nu a adoptat inca nici o hotarire. Este vorba ca se pregateste recursul Guvernului Republicii Moldova in marea camera a CEDO.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar cine a fost judecatorul, cind a intrat in vigoare?

 

Domnul Nicolae Clima:

Nu v-am inteles.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Cine a fost judecatorul cauzei, cind a intrat in vigoare?

 

Domnul Nicolae Clima:

Judecator pe cauza “Oferta Plus”?

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da.

 

Domnul Nicolae Clima:

Deci cauza s-a examinat la plenul Curtii Supreme de Justitie de toti judecatorii.

 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, toti judecatorii.

 

Domnul Nicolae Clima

Cauza “Oferta Plus” s-a examinat de catre plenul Curtii Supreme de Justitie.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar inainte de a ajunge la plen, cine a judecat?

 

Domnul Nicolae Clima:

Nu pot sa va spun acum cine a fost judecatorul la prima.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Adica decizia definitiva.

 

Domnul Nicolae Clima:

Prima instanta deci a fost judecatorul din Judecatoria economica de circumscriptie domnul Goncear.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, va multumesc.

 

Domnul Nicolae Clima:

La prima instanta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Clima:

In anul 1999.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da, domnule Presedinte,

Va multumesc.

In primul rind, as avea o intrebare ca si forma de organizare a acestei audieri, desi este un lucru benefic, bun. Vedeti, s-a expus asupra problemei discutate astazi in plenul Parlamentului reprezentantul societatii civile. Insa nu a fost audiat Ministerul Afacerilor Interne, institutie care se face direct vinovata, da, in cazul condamnarilor CEDO la capitolul “Tortura”. Este o constatare, urmeaza  sa fie facuta.

Acum, stimate domnule Presedinte, am o intrebare catre Procurorul General. Noi discutam frecvent in Parlament la capitolul “Regres”. Agentul guvernamental a facut referinta ca a fost informat Procurorul General. Eu as avea o intrebare. Intrebarea este dincolo de cele invocate. Care au fost actiunile Procuraturii Generale vizavi de acei care s-au facut vinovati in cazul arestarilor ilegale? 

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Referitor la arestarile ilegale, am mentionat ca, prin prisma articolului 17, asa cum il tratam, intentia directa sau culpa grava, deci in unele cazuri am avut la baza redactia in concordanta cu jurisprudenta Curtii a legislatiei procesuale ce tine de neprelungirea arestului in instanta de judecata, ceea ce nu poate fi invocat unei persoane concrete.

In ceea ce priveste calitatea demersurilor de arestare si a incheierilor judecatoresti din motivare in fapt a  arestului, insusi Curtea a mentionat, intr-o serie de cazuri, ca ei nu specifica lipsa in genere a temeiurilor de arestare, ci specifica ca aceste temeiuri, care au stat la baza arestarii, nu au fost motivate intr-o incheiere judecatoreasca. Deci, noi calificam aceasta ca o eroare judecatoreasca care nu a avut la baza ei nici culpa grava, nici intentia directa, din care cauza cereri de regres nu au fost inaintate in aceste segmente.

In unele cazuri cu Procuratura, de altfel noi verificam actualmente in permanenta calitatea demersurilor de arestare si prelungire inaintate de catre procuror din oficiu si, in multe cazuri, pentru neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu, atit procurorului responsabil, cit si procurorului-sef sint aplicate sanctiuni disciplinare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles.

Domnule Procuror General,

Eu cu siguranta nu am facut referinta la temeiul prelungirea arestului. Eu vorbeam despre motivatia care a stat la baza arestului si cu siguranta toate deciziile in cazurile care au fost destul de rasunatoare.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Eu am mentionat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles. Acum a doua intrebare, tot dumneavoastra, domnule Procuror General, tot la capitolul “Regres”. Uitati-va la articolul 17 alineatul (4), avem o norma care suna in felul urmator: actiunea in regres privind restituirea sumelor specificate la alineatul (1) se depune in conditiile legii de catre Procurorul General in termen de un an de la data la care a expirat termenul de plata stabilit de Curte sau prin acordul de solutionare amiabila.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Da, noi cunoastem despre existenta termenului de prescriptie de un an si sintem in permanenta deranjati de eventuala pierdere a acestui termen. Am mentionat si in raport, ca exista o comisie permanenta a Procuraturii in functie cu un adjunct al Procurorului General care intocmeste avize colegiale pe fiecare caz studiat de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

As dori sa mentionez si mai mult. In genere, aceasta stipulare legala exista in foarte putine tari si as mentiona, ca expertii europeni in materie indica direct, ca o cerere de regres privind incasarea prejudiciului ar putea avea loc doar dupa pronuntarea unei sentinte definitive de condamnare a persoanei in raport cu hotarirea Curtii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sint de acord, numai ca vedeti vizavi de deranj termenul curge si dupa 2009 sa nu fie in situatia in care sa nu aiba cine raspunde, daca se va acoperi cu legea respectiva.

Acum ultima intrebare fata de agentul guvernamental, daca este posibil.

Stimate domnule Grosu,

Dumneavoastra ati mentionat ca precedentul deciziilor Curtii Europene nu este izvor de drept in Republica Moldova.

Acum eu am o intrebare. In cazul in care acest precedent nu are valoarea necesara in justitia Republicii Moldova si este evident, daca lucrurile continua in aceeasi maniera, evident, urmeaza noi condamnari. Care ar fi, din punctul dumneavoastra de vedere, rezolvarea situatiei? Pe de o parte, noi spunem ca este precedent, pe de alta parte constatam ca el nu este izvor de drept si nu poate fi aplicat. Ce urmeaza sa facem ca sa evitam cu adevarat ulterioarele condamnari?

 

Domnul Vladimir Grosu:

Parerea mea proprie ca, deci este precedent, desigur, este precedent judiciar. Desigur, la noi in stat sistemul, conform traditiilor si sistemului nostru de drept, precedentul judiciar, dupa cite am mentionat, nu constituie izvor de drept. Dar, in permanenta, in toate statele Curtea Europeana indeamna statele si instanta de judecata sa aplice direct Conventia Europeana, ceea ce se intimpla si se indeamna si in raport cu Republica Moldova.

Care este parerea mea? Noi trebuie, sintem obligati sa aplicam direct jurisprudenta Curtii Europene, adica sa adoptam sistemul in care precedentul judiciar va servi ca izvor de drept. Alta cale nu este, deoarece noi vom fi nevoiti, urmare la fiecare hotarire a Curtii Europene, sa modificam legea, astfel ca ea sa corespunda cu rigorile europene, ceea ce este imposibil.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Grosu.

Vizavi de recomandari. Noi avem norma constitutionala care spune clar ca, in momentul in care apar divergente intre norma nationala si conventiile internationale, se aplica norma Conventiei. Si eu vreau sa va spun ca la acest capitol noi avem o mare problema si nu tine de notiunea izvor de drept s.a.m.d., este modul in care intelegem noi sa aplicam conventiile, normele conventiilor si tratatelor internationale prin prisma prevederilor normelor constitutionale.

Eu va multumesc foarte mult si, stimate domnule Presedinte, rog sa fiu inscris cu o luare de cuvint dupa hotarirea Parlamentului care va fi data citirii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Imi permiteti sa adresez o intrebare domnului Grosu, Agentul guvernamental, si anume. Care este problema ca se repeta unele si aceleasi greseli, care conduc la condamnarea Republicii Moldova la CEDO pe cauze similare si care masuri se intreprind actualmente pentru a ameliora situatia la acest capitol? Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Mersi.

Deci tangential eu am atins aceasta intrebare, adica problema acestei intrebari in raportul meu. Dar voi fi mai explicit in prezent, daca este necesar.
Intr-adevar, unele si aceleasi probleme apar si reapar, desi o data am fost condamnati, care este cazul, care este problema ca ele reapar din nou. Ele reapar din nou, deoarece din momentul in care, daca este vorba de exemplu concret la recursul la anulare.

Pina in prezent sint depuse unele cereri si sint comunicate Guvernului pe problema recursului la anulare, desi ele demult nu exista. Aceste cereri, la timpul sau, au fost depuse la Curtea Europeana si cu timpul, din an in an, ele sint comunicate Guvernului. Deci nu le putem preveni pe acestea, cererea, o data ce ele au fost cindva, 4 – 5 ani in urma, depuse la Curtea Europeana.

Urmare a faptului cind ele sint comunicate Guvernului, cind eu. in calitatea mea de agent. vad ca este recurs in anulare sau alta problema care va conduce inevitabil la constatarea incalcarii din partea Curtii Europene, eu purced inevitabil la reglementarea amiabila a cauzei, daca partea opusa doreste sau daca nu, eu formulez o declaratie unilaterala.

In exemplu pot sa va spun, de exemplu avem 10 hotariri pe recurs in anulare. Pentru a preveni alte condamnari, am incheiat 12 acorduri de reglementare amiabila pe problema recursului in anulare. Daca este vorba de problema imposibilitatii scutirii de taxa de stat, am mentionat, avem 3 cauze in care Curtea Suprema era in imposibilitate de a scuti reclamantul de taxa de stat. Pentru a preveni ca am in prezent alte doua cauze pe rol, am inaintat, pe una am incheiat acord de reglementare amiabila si in continuare am solicitat Curtii Supreme sa ia act de jurisprudenta recenta a Curtii Europene pentru a aplica direct Conventia si pentru a preveni condamnarile.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Vladimir Grosu:

Deci efectiv sint anumite cereri care din an in an sint depuse si, pentru a le preveni constatarea incalcarii, eu inchei acord de reglementare amiabila.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea este adresata domnului Grosu, Agent guvernamental. Si, inainte de a adresa aceasta intrebare, as face o constatare ca deoarece dumnealui in raportul pe care l-a prezentat astazi a facut o informatie, dupa parerea mea, foarte utila si a clarificat unele lucruri, fiindca dumnealui s-a expus in felul urmator, ca exista tari cu un numar de populatie mult mai mic decit Republica Moldova, dar cu un numar mult mai mare de cereri adresate la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Si exista si tari cu o democratie avansata, care, de asemenea, au condamnari la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Si acum intrebarea. Aceasta pentru informare. Deci intrebarea mea este: de ce Guvernul atit de rar cere reexaminarea cauzei in Camera Mare, bunaoara cazul “Bimer” contra Republicii Moldova pe care am fost condamnati si obligati sa achitam o suma considerabila. Nu a fost solicitata reexaminarea.

In opinia separata pe aceasta cauza, judecatorul Pavlovschi, fost judecator la CEDO, mentioneaza ca Guvernul nu a pledat in fata Curtii despre faptul ca compania reclamanta nu a epuizat toate caile in termen de remediere. Cum comentati acest fapt?

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Deci, de fapt, sint doua aspecte. In primul rind, de ce solicita intr-atit de rar retrimiterea la Marea Camera. Va voi da un pic de informatii pentru ca toti sa isi dea seama ce inseamna retrimiterea la Marea camera. In anul 2007, Bulgaria, Romania, Franta, nu, Bulgaria, Romania, Marea Britanie nici o data nu au solicitat retrimiterea la Marea Camera. Din ce considerente?

Deoarece pentru a retrimite o cauza la Marea Camera este nevoie de niste temeiuri extrem de exceptionale. Voi da si alte cifre. De exemplu, Franta doar de
3 ori, desi au mai multe cauze decit noi la CEDO, da, nu aceasta, de fapt, vreau sa discut, au mai multe cauze, dar de 3 ori doar au solicitat Guvernul Frantei a retrimite la Marea camera, toate 3 au fost respinse.

Ce am facut eu, in calitatea mea de agent, anul trecut? Anul trecut am formulat, contra Moldovei au fost formulate, daca imi amintesc, 5 cereri de retrimitere. 3 au fost formulate de reclamanti si sau reprezentantii lor, in particular si domnul Nagacevschi a formulat una, de altfel i-a fost respinsa si eu, in calitatea mea de agent, am formulat doua retrimiteri pe cauza Paladi si pe cauza “Oferta Plus”. Pe “Oferta Plus”a fost respinsa, pe Paladi a fost admisa.

Ce sa va spun, retrimiterea, pentru a fi formulata, trebuie sa comporte anumite temeiuri extrem de importante. Nu pot solicita retrimiterea cu oricare cauza care nu esti de acord. In privinta, in particular cauza “Bimer”, ceea ce ati spus dumneavoastra, este scos din contextul opiniei separate formulate de judecatorul moldovean domnul Pavlovschi.

Eu imi permit totusi sa nu fiu de acord cu onoratul judecator, deoarece el a formulat problema pe care dumneavoastra ati enuntat-o in opinia separata. Eu am o alta opinie. Curtea Suprema de Justitie, in decizia sa, a spus expres ca nu i-a fost incalcat dreptul societatii “Bimer” la proprietate. Din aceasta rezulta ca au fost epuizate toate caile interne de recurs.

De aceea, imi permit sa nu fiu de acord, de altfel si intreaga Camera la Curtea Europeana, inclusiv presedintele Camerei, judecatorul Brata, judecatorul englez, nu a fost de acord nici unul cu judecatorul moldovean. Acesta e comentariul.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc.

Si acum am doua intrebari pentru domnul Clima, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Domnule Clima,

Spuneti, va rog, de ce nu este eficienta instruirea judecatorilor in domeniul jurisprudentei Curtii si respectarii drepturilor omului si libertatii fundamentale. Aceasta ar fi prima intrebare.

Si cea de a doua este: ce actiune intreprinde Consiliul Superior al Magistraturii pentru sistematizarea si unificarea practicii judiciare nationale?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr 1.

 

Domnul Nicolae Clima:

Deci eu am mentionat deja in discursul meu privitor la unificarea practicii ca au fost editate si transmise judecatorilor, fiecarui judecator, diferite ghiduri in materie atit civila, cit si penala, care considera ca vor conduce la unificarea practicii.

In afara de aceasta, pe linia Curtii Supreme de Justitie se adopta hotariri explicative, inclusiv pe toate problemele care au constituit un temei de condamnare a Republicii Moldova la CEDO.

Deci este vorba ca, in viitor, toate salile de judecata din judecatorii sa fie inzestrate cu aparataj pentru stenografierea sedintelor si publicarea hotaririlor definitive ale instantelor judecatoresti pe site-urile Curtilor de Apel, noi insistam asupra site-urilor fiecarei instante de judecata. Si prima intrebare nu am inteles-o daca...

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Deci prima intrebare. De ce nu este eficienta instruirea judecatorilor in domeniul jurisprudentei Curtii?

 

Domnul Nicolae Clima:

Eu deja am mentionat ca, o data cu infiintarea Institutului National de Justitie, acest domeniu capata o activitate mult mai activa si, mai cu seama, in domeniul ce tine de jurisprudenta CEDO si de dreptul comunitar. Deci iata chiar acum, recent, in luna aprilie, si, ulterior, in luna mai – iunie, apoi pe toamna, vor fi cuprinsi toti judecatorii cu instruire de seminare de doua zile si de 4 zile privind jurisprudenta CEDO, aceleasi grupe, adica de formare profesionala a judecatorului in acest domeniu.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

In primul rind, va rog, sa nu uit, sa ma inscrieti pentru luare de cuvint. Si am cite doua intrebari catre raportorii de astazi.

Domnule Grosu,

Totusi eu vreau sa identificam raspunsul clar la ceea despre ce a pornit discutia domnul Filat.

Din raportul dumneavoastra rezulta ca una din pricinile, din motivele condamnarii Republicii Moldova este incompatibilitatea legislatiei nationale cu acquisul european, sa-i spunem asa.

Totusi, cum intelegeti dumneavoastra articolul 7 din Constitutie, care spune ca nici o lege nu are... care contravin prevederilor Constitutiei ... putere juridica, dar Legea Suprema stabileste foarte clar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. Si de ce dumneavoastra considerati ca, daca exista o lege strimba in Republica Moldova... si aici eu vad ca puneti capacul Parlamentului ca, adica, el e vinovat ca noi sintem condamnati, nu face legi bune, de ce nu aplica si dumneavoastra ca Guvern, si instantele judecatoresti, articolul 4 alineatul (2), de o suta de ori am spus de la acest microfon ca prioritate au reglementarile internationale asupra... in cazul in care exista semnatura noastra la Conventie, acum Conventia are prioritate, dar nu recursul despre care o sa vorbeasca si domnul Procuror General, recursul in anulare. Ce tot ii dati cu neajunsul din legislatie, daca noi avem Constitutie, cum...

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Da, mersi, domnule deputat, pentru intrebare.

Recursul in anulare sau alte cai extraordinare de atac, sau alte mijloace prevazute la timpul sau in legislatia Republicii Moldova si care s-a dovedit a fi contrara Conventiei Europene, ea a fost declarata, aceste contradictii dintre legislatie si conventie au fost constatate prin jurisprudenta Curtii Europene. Ele nu au fost constatate sau stipulate in textul Conventiei sau al protocoalele lor aditionale.

Nu veti gasi in textul Conventiei sau in Constitutia noastra, sau in protocoalele aditionale, ca recursul in anulare este contrar Conventiei. Jurisprudenta Curtii este cea care dezvolta Conventia si vrem noi sau nu vrem, dar acesta este un act judiciar. Este o hotarire judecatoreasca despre care noi trebuie sa luam atitudine si cum sa luam atitudine. S-o implementam direct in sistemul nostru judiciar sau sa modificam legea in acest sens.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu ma satisface raspunsul, fiindca este evaziv.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea intrebare, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu pot sa-mi spun parerea fata, vizavi de.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, raspuns ca urmatoarea intrebare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

El este evaziv. Si intrebarea a doua. Recent, la aceasta tribuna centrala a Parlamentului, Procurorul General a declarat ca hotarirea privind cazul “Oferta Plus” va fi atacata in Camera. Exista totusi motive, cum considerati, prealabil, de a o contesta sau este o tragere de timp in stil moldovenesc, pentru ca hotarirea sa nu intre in vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Cu permisiunea dumneavoastra n-o sa comentez ce inseamna stiluri sau doar probleme de ordin juridic. Adica...

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai da, eu pot comenta, dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Desigur, hotarirea pe marginea satisfactiei echitabile pe cauza “Oferta Plus” a fost pronuntata de Curtea Europeana la 12 februarie 2008. Deci sint la dispozitie, Guvernul are si nu numai Guvernul, dar si partea opusa avem 3 luni de zile pentru a determina este oare necesar de a cerceta cazurile, momentele, aspectele care stau la baza acestei hotariri si care sa determine necesitatea de a retrimite la Marea Camera sau de a merge la negocieri cu reclamantii.

In acest caz, a expirat o luna si un pic. Pina in prezent examinam posibilitatea fie a uneia din variante, fie a celei de a doua. Adica, fie retrimiterea la Marea Camera, fie negocierea cu reclamantul.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Si catre domnul Pirlog, ministrul justitiei. 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Aici am facut noi niste calcule aproximative din raportul agentului guvernamental, ca aproximativ costul hotaririlor CEDO pentru Republica Moldova, pentru Guvernul nostru este circa de 70 milioane de lei, se estimeaza. Daca Ministerul Justitiei poate sa ne spuna, cite mijloace sint necesare pentru a redresa situatia in justitie, fie pentru modernizarea sistemului judecatoresc, cladiri, computere, masinci de scris, eu stiu, hirtie, penite s.a.m.d. Si daca nu cumva noi pierdem mai mult la CEDO, pentru ca noi aici, la noi acasa, nu putem sa rezolvam problemele.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Din start, pot sa va aduc la cunostinta ca cu siguranta nu poti sa dai nici o suma estimativa cit este necesar acum la moment ca sistemul judecatoresc sa lucreze foarte bine si nu numai ministrul justitiei, dar ma refer si la acei care contribuie la infaptuirea justitiei: organele Procuraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, inclusiv alte institutii.

De aceea, pot sa va spun doar ca am lansat si acea initiativa ca sa fie prevazut un procent, deocamdata un procent minim din bugetul public national pentru sistemul judecatoresc in vederea asigurarii eficientei sistemului judecatoresc.

Vom vedea in ce masura va trece aceasta initiativa. Dar eu sint optimist de natura mea si sper ca aceasta se va bucura de succes.

Doi. Acum, impreuna si cu partenerii nostri externi, in primul rind, cu suportul SUA se deruleaza realizarea Programului preliminar pe tara “Provocarile mileniumului”. Deci, dupa cite stiti, sumele acordate de catre SUA se estimeaza la citeva milioane de dolari. De aceea, sint prevazute expres alocarea sau, mai bine zis, achizitionarea echipamentului necesar pentru prima etapa in ceea ce priveste asigurarea transparentei sistemului judecatoresc.

Evident, prin comparatie cu anul precedent, anul acesta au crescut semnificativ alocatiile pentru sistemul judecatoresc. Aici ma refer si la reparatiile capitale, daca ne referim concret la carentele care exista vizavi de instantele de judecata.

Plus la aceasta, s-a mentionat si despre acea initiativa ce tine de prezentarea la direct in Parlament a proiectului de buget de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Si speram ca anul viitor va fi un proiect semnificativ in ceea ce priveste resursele financiare necesare pentru sistemul judecatoresc.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule ministru.

Am intrebari si catre domnul Clima, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 1.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mult? Presedintele Parlamentului mi-a permis cite doua intrebari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu a vorbit nimeni, nu va...

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Eu vorbesc foarte pe scurt.

Domnule presedinte,

Iata, totusi, poate dumneavoastra ne dati o lamurire asa mai... ce-i cu aplicarea legislatiei nationale care contravine legislatiei internationale? Dupa cite tin eu minte, exista o hotarire a plenului Curtii Supreme de Justitie de prin 2000 cu privire la aplicarea directa a Constitutiei. A dat voie aceasta hotarire a plenului Curtii Supreme, daca judecatorii si procurorii tot nu au incredere in Constitutie, sa aplice direct Constitutia si conventiile internationale si sa nu avem atitea pierderi la CEDO?

 

Domnul Nicolae Clima:

Domnule deputat,

Este hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie, cu adevarat, din iulie 2000 privind aplicarea Conventiei si acolo: “Bazindu-se pe hotarirea Curtii Constitutionale si in temeiul articolului 4 din Constitutie, instantilor judecatoresti le sint recomandate aplicare in direct.” Ceea ce la momentul actual si se face. In cazurile necesare Conventia se aplica la mod direct.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Si a doua intrebare. Iata, dumneavoastra ati spus ca Parlamentul, intr-un fel, dar aceasta este adevarat, restringe drepturile judecatorului si independenta acestora. Si ati explicat printr-un caz cu concediu, ca paralel cu alti lucratori a constrins acest concediu al judecatorilor, a limitat. Si o intrebare, asa, pur retorica: de ce nu practicati adresari la Curtea Constitutionala in problemele mentionate? Ori Curtea Constitutionala a Republicii Moldova, mi se pare, in vreo 5 cazuri a anulat legi, hotariri de Guvern care ingradeau si limitau drepturile odata, care au fost deja stabilite pentru judecatori, Curtea Suprema de Justitie am in vedere.

 

Domnul  Nicolae Clima

In discursul meu am dat acest exemplu pornind de la faptul ca se incearca a modifica articolul 19 din Constitutie, care este calificat de catre judecatori drept o limitare a independentei. Si am dat ca exemplu si chestiunile ce tin de diminuare sau de micsorarea numarului de zile de concediu. La intrebarea a doua: de ce Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit articolului 73 din Constitutie, nu are drept de sesizare?

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Eu am spus: plenul Curtii. Eu stiu cine are dreptul. Plenul. Dumneavoastra sinteti judecator la Curtea Suprema.

 

Domnul  Nicolae Clima:

Plenul Curtii, este direct indicat la articolul 12, 11, daca nu ma insel, din Codul de procedura civila, modalitatea de sesizare a Curtii Constitutionale.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Ei, foaie verde.

 

Domnul  Nicolae Clima:

Nu-i foaie verde. Fiindca Consiliul Superior al Magistraturii este.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Curtea Suprema de Justitie s-a adresat de nenumarate ori in apararea drepturilor judecatorilor. Si eu vreau sa fac o remarca, domnule presedinte al Curtii, nu va suparati, ca unui coleg. Sistemul judecatoresc in frunte cu Consiliul Superior al Magistraturii are destule pirghii pentru a se apara. Si daca dumneavoastra n-o sa va aparati de puterea politica si de Guvern, n-o sa va apere nimeni, o sa va manince cite pe unul.

Va multumesc.

Acum petru Procurorul General.

Domnule Procuror General,

Iata, noi tot discutam aici si a fost scoasa din ordinea de zi problema privind atragerea la raspundere, inclusiv penala, a judecatorilor, toti se “vozmuscesk”, cum zic moldovenii. Dar care e mecanismul de a trage la raspundere penala si materiala a Procurorului General?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Este expus in articolul 270, alineatul 4, Cod de procedura penala.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Si considerati ca sint mecanisme? Dar mai, asa, pe intelesul tuturor, ca sa intelegem cine porneste dosar penal impotriva Procurorului General?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Domnule Susarenco,

Este o norma expresa si clara, prevazuta la articolul 270 din Codul de procedura penala, care stabileste, la primul alineat, competenta exclusiva a organelor Procuraturii si, ulterior, stabileste: “iar la infractiunile comise de Procurorul General vezi alineatul 4.” Exista calea legala si simpla care este.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Care este calea? Spuneti-o s-o stim si noi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Continuam.

Fara “vozmuscenie”.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Eeu asa ca sa inteleaga toata lumea, caci sint aici care nu prea inteleg.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu. Normal, normal.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Si inca o intrebare pur retorica pentru dumneavoastra. Fiindca vrem noi, nu vrem, dar Procuratura, inclusiv Generala, si toti procurorii sint intr-un fel implicati in acest proces care ne conduce la CEDO. Totusi, in opinia dumneavoastra, cadreaza legislatia privind Procuratura Generala cu acele promisiuni sau angajamente pe care le-a dat Republica Moldova in momentul aderarii la Consiliul Europei? Procuratura Generala s-a reformat sau nu?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Raspuns pe scurt sau mai detaliat?

 

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Pe scurt.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Daca pe scurt, atunci Procuratura nu s-a reformat definitiv. Ea a fost intr-o permanenta perioada de reformare, incepind din 1991, si o serie de reforme ce tin de lichidarea supravegherii s.a.m.d. Actualmente, este proiectul de Lege privind reformarea definitiva a sistemului organelor Procuraturii conform recomandarilor Consiliului de Ministri al Consiliului Europei. Exista un model acceptat ca doctrina de catre expertii Consiliului Europei, sint careva obiectii la continutul tehnic al acestui proiect.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea o adresez ministrului justitiei. Din informatia prezentata de catre domnul Grosu am constatat ca au existat 19 cazuri la CEDO pe motiv al tratamentului degradant, inuman si al acordarii sau lipsei acordarii asistentei medicale.

Domnule ministru,

Vreau sa va spun ca in Comisia, din care fac parte, pentru protectie sociala, sanatate si familie au fost perioade cind am fost invadati de catre detinuti anume cu petitii in ceea ce priveste aceste motive, inclusiv neacordarea asistentei medicale. Continuie sa mai primim asemenea scrisori, asemenea adresari.

Eu vreau sa va intreb, daca exista vreo statistica, cite cazuri de neacordare, cite cazuri de adresari, mai corect spus, de neacordare a asistentei medicale exista? Care au fost motivele sau problemele cel mai frecvent invocate? Ce se intreprinde ca asemenea cazuri sa fie cit mai putine? Si la cite cazuri am putea sa ne asteptam in timpul apropiat la CEDO?

 

Domnul  Vitalie Pirlog:

Va multumesc frumos pentru intrebare.

De la bun inceput, vreau sa comentez ca, din an in an, mai ales in acesti ultimi doi ani, daca ne referim la ceea ce priveste asistenta medicala in mediul institutiilor penitenciare, a crescut, bine, nu putem sa spunem considerabil, dar a crescut. Deci, pentru noi, mai ales la aceasta etapa, este sa demonstram ca lucrurile merg spre bine sau in ascensiune.

Evident, nu putem peste noapte sa rezolvam toate problemele legate, in general, de sistemul penitenciar. Noi stim in ce perioada, stim ce conditii au existat pina in 2001, chiar si dupa aceasta perioada. S-a lucrat foarte asiduu, s-a lucrat foarte mult. Dar daca ne referim, chiar anul trecut pentru sistemul penitenciar, in vederea ameliorarii calitatii medicale in institutiile penitenciare s-a acordat undeva in jurul la 2 milioane de lei. Deci aceasta este totusi o premiera in ceea ce priveste contributia mai esentiala in remedierea acestei situatii din sistemul penitenciar.

In acelasi timp, dumneavoastra v-ati referit la cazurile de tortura. Vreau sa va aduc la cunostinta ca in sistemul penitenciar a disparut, la drept vorbind, fenomenul de practici in ceea ce priveste aplicarea torturii. Odata cu amendarea Codului penal si prevederea expresa a notiunii de tortura ca infractiune a rezolvat foarte multe probleme in acest sens.

Personal ministrul justitiei, inclusiv reprezentantii Procuraturii Generale, sint informati despre fiecare caz de maltratare, de aparitia unor rani la detinuti si, bineinteles, se elucideaza fiecare caz in parte si se aplica toate masurile de rigoare in scopul neadmiterii sau, cel putin, acordarii asistentei medicale necesare in regim de urgenta. Pot sa va aduc la cunostinta ca oricarui detinut care s-ar fi adresat la punctul medical din fiecare institutie penitenciara i-a fost acordat minimul necesar garantat.

De aceea, evident, acum avem niste proiecte destul de ambitioase, mai ales si cu donatorii nostri externi, in vederea imbunatatirii acelui spectru legat de ameliorarea asistentei medicale in sistemul penitenciar. Si, fireste, tot ce vom face, vom face numai ca sa mergem inainte, ca, cum ati spus si dumneavoastra, acestia sint si ei cetateni si de aceea trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi de care se bucura cetatenii nostri la libertate.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Cu statistica, domnule ministru, daca aveti o statistica v-am intrebat.

 

Domnul  Vitalie Pirlog:

Deocamdata nu am la mine careva cifre concrete.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Atunci, va rog, in scris.

 

Domnul  Vitalie Pirlog:

Cu mare placere le voi prezenta pe adresa dumneavoastra.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre Agentul guvernamental, domnul Grosu.

Domnule Grosu,

Dumneavoastra ati mentionat in raport ca in 1997, la momentul aderarii Republicii Moldova la Conventia Europeana, nu a fost elaborat mecanismul national pentru apararea drepturilor omului si nu a fost prelucrata legislatia in vigoare a Republicii Moldova in conformitate cu cerintele legislatiei in vigoare europene.

De aici o intrebare: in ce masura, considerati dumneavoastra, sint vinovate precedentele persoane de raspundere fata de Moldova, fata de popor pentru neindeplinirea cerintelor si nepregatirea mecanismului national de aparare a drepturilor omului?

 

Domnul  Vladimir Grosu:

Multumesc pentru intrebare, stimate domnule deputat.

Dar iarasi si de data aceasta voi incerca sa separ, asa cum face Curtea Europeana, juridicul de politica. In primul rind, vreau sa reafirm inca o data pozitia ca, intr-adevar 1997, eu sint ferm convins ca noi nu eram gata de aderare la Conventie, deoarece legislatia nu era adaptata la rigorile europene.

Al doilea moment. In acel moment, nu numai in acel moment, dar si in prezent, noi nu avem un recurs intern efectiv, cum am mentionat, cum sint in alte state Curtea Constitutionala cum le reglementeaza, cum este Spania, cum este Serbia sau altele, despre care am mentionat in raportul meu. Noi nu l-am avut nici in 1997 si noi nu-l avem nici in prezent. De altfel, pot doar sa reamintesc stimatilor deputati ca in 2005 a fost incercata o asemenea initiativa de a institui un recurs individual la Curtea Constitutionala, dar care pentru mine, cel putin, din pacate, a esuat. Sa speram ca aceasta idee nu este totalmente si definitiv abandonata si dumneavoastra veti reveni la ea. In rest, ma scuzati.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Multumesc.

A doua intrebare catre reprezentantul ONG “Promo–Lex”. Cum credeti: exista necesitatea crearii mecanismului national de protectie a drepturilor omului si libertatilor fundamentale prin introducerea drepturilor la un recurs constitutional individual? Si daca da, odata cu implementarea acestui mecanism, se va reduce oare numarul de adresari la CEDO?

 

Domnul  Ion Manole:

Multumesc pentru intrebare.

Cred ca crearea unei institutii suplimentare fara a rezolva problemele existente in momentul de fata nu are rost. Trebuie mai intii rezolvate problemele existente in momentul de fata, in primul rind cele pe care le-am mentionat in discursul meu, si dupa aceasta putem vedea ca crearea unei institutii poate fi si o alternativa.

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Multumesc.

Si o intrebare pentru Presedintele Consiliul Superior al Magistraturii, domnului Clima. In momentul detasarii sau promovarii in functie a judecatorilor, conform prevederilor Constitutiei, articolul 123, Consiliul Superior al Magistraturii tine cont de cauzele de condamnare a Republicii Moldova de catre CEDO? Si daca  da, si rolul judecatoresc concret de pe aceste cazuri.

 

Domnul Nicolae Clima:

Daca este vorba de detasari, daca am inteles corect, detasari sau promovari?

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Da, promovari.

 

Domnul  Nicolae Clima:

Daca este vorba d promovari, desigur, se tine cont. In primul rind, daca este vorba de promovarile judecatorului din instanta ierarhic superioara in Curtea de Apel si in Curtea Suprema de Justitie. Doar dumneavoastra stiti exemplul, toti judecatorii de la Curtea Suprema de Justitie care au fost promovati prin Parlament, prima intrebare care li s-a pus a fost privind condamnarile, adica, faptul daca a participat sau nu pe dosare pentru care Republica Moldova a fost condamnata la CEDO?

 

Domnul  Nicolae Oleinic:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

O sa atrag atentia ca mai avem 14 minute. Deci as vrea sa va propun: persoanele care sint la microfon, planificati-va bine timpul, o sa va acord
10 minute maximum in plus si rog sa va organizati bine in acest sens.

Microfonul nr.2. Pai, noi mergem de la dreapta la stinga. De la microfonul nr.3 numai ce s-a vorbit.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare catre domnul ministru al justitiei Vitalie Pirlog. Astazi s-a vorbit mult aici, in Parlament, despre aceea ca, din an in an, creste numarul de apelari la CEDO. Dupa ceea ce se discuta aici, in Parlament, dupa parerea dumneavoastra, ce-am putea noi sa intreprindem ca pe viitor numarul de apelari sa fie redus?

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Va multumesc pentru intrebare.

In primul rind, evident, noi cind vorbim despre reducerea din numarul de cereri la CEDO, in primul rind, nu trebuie sa afectam dreptul cetatenilor de a se adresa acestei jurisdictii internationale de la Strasbourg. Dar am propus, in acelasi timp, o formula de revizuire a Legii fundamentale a tarii in ceea ce priveste abilitarea Curtii Constitutionale cu dreptul de a examina plingerile constitutionale adresate de catre cetateni, de catre agentii economici, fie de alti particulari.

De aceea, evident, daca va fi implementat acest mecanism, dupa cum si lucreaza foarte bine in alte tari care au dat curs unei asemenea initiative, desigur, se va diminua si numarul de cereri care sint, de fapt, depuse zi de zi la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

In al doilea rind, evident, vom continua si mai departe sensibilizarea tuturor autoritatilor implicate direct sau, as spune asa intre ghilimele se fac direct vinovate de cazurile pierdute de tara noastra la CEDO. Si, evident, vom aduce ori de cite ori aceasta va fi necesar.

Doi. Toti trebuie sa constientizeze ca Conventia Europeana a Drepturilor omului, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului trebuie sa fie respectata si trebuie sa tina cont de ea. Acestea sint unele remarci care as fi vrut sa le spun.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Multumesc, domnule Presedinte.

O intrebare am catre domnul ministru al justitiei. Suma achitata – un milion 492, suma care urmeaza sa fie achitata 3 milioane de euro, daca deciziile CEDO vor intra in vigoare definitiv. As vrea sa va intreb, domnule ministru, daca dumneavoastra ati facut o analiza, cit trebuia sa plateasca Guvernul sau alte autoritati daca nu se ajungea la deciziile CEDO? Ce suma ar fi trebuit?

 

Domnul  Vitalie Pirlog:

Va multumesc pentru intrebare.

Evident, fiecare caz isi are specificul sau, aceste situatii uneori puteau fi remediate la nivel national, dar sa vorbim despre o sporire esentiala a cuantumului stabilit de Curte e discutabil. Evident, nu e mai putin, dar, dupa cum am si mentionat, e de redorit ca aceste cauze sa fie remediate totusi al nivel national.

Nu s-a intimplat asa, a aparut Curtea Europeana ca organ subsidiar, care a avut dreptul sa constate asemenea lucruri. Dar, evident, de la caz la caz. Intr-un caz putem sa spunem ca, tinind cont si de dobinda de intirziere, care a fost stabilita initial printr-o hotarire a instantei de judecata definitiva si irevocabila, din momentul in care s-a calculat acea dobinda, fireste, se putea de rezolvat acel caz aici la nivel national.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Urmatoarea intrebare catre Ministerul Finantelor, fiindca este o intrebare legata de ceea ce a raspuns acum Ministerul Justitiei.

Domnule ministru al finantelor,

Fractiunea parlamentara a invocat la examinarea Legii bugetului rezolutia nr.1572 din 2 octombrie 2007 a Consiliului Europei in ceea ce priveste cresterea numarului de judecatori pentru asigurarea examinarii in termene rezonabile.

Nu demult, Guvernul a adoptat cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2009 – 2011. As vrea sa va intreb: in acest cadru de cheltuieli, cit s-a prevazut pentru marirea numarului de judecatori si daca este posibil de numit si suma sau valoarea absoluta a acestor alocari suplimentare pentru instantele judecatoresti. Pentru marirea numarului de judecatori.

 

Domnul Mihail Pop:

Referitor la cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe 2009 – 2011, asupra acestui document inca se lucreaza. Se lucreaza in comisiile ministeriale. Si asupra propriu-zis documentului, va fi elaborat in termen de o luna undeva. De aceea, nu pot acum sa va spun careva cifre sau prognoze.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu, atunci spuneti, va rog, ce ati prevazut, ce ati planificat, fiindca el se examineaza, e clar. Dar ce ati planificat pentru instanta, fiindca este rezolutia CEDO nr.1572 care prevede foarte clar, pentru tarile membre ale Consiliului Europei ca sa marim numarul de judecatori pentru asigurarea examinarii in termene rezonabile a cazurilor in instantele nationale.

 

Domnul Mihail Pop:

In cadrul Ministerului Justitiei, pentru prima data, s-a format Comisia pentru planificare strategica a cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2009 – 2011 si propunerile Comisiei vor fi audiate saptamina viitoare in cadrul grupului coordonator al CCTM. Atunci vom vedea care vor fi propunerile si care va fi decizia, in principiu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am inteles, domnule ministru.

In general, nu ati prevazut nimic pentru ca sa indepliniti o rezolutie a CEDO, care a fost votata si de membrii delegatiei parlamentare a Republicii Moldova.

Va multumesc. 

Am intrebari catre domnul Procuror General.

Domnule Procuror General,

Dumneavoastra ati mentionat in raport ca nu a fost elaborat un plan de actiuni pentru a ne pregati pentru implementarea Conventiei Europene care a fost ratificata la 12 septembrie 1997.

Dar daca sa analizam acele cazuri care au fost de acum examinate de catre Curtea Europeana, cele mai multe cazuri au aparut dupa anul 2001, cind au venit comunistii la putere. Ce v-a incurcat pe dumneavoastra, domnule procuror, si pe ceilalti care sinteti la putere sa elaborati un plan de actiuni ca sa putem indeplini Conventia europeana cu privire la drepturile omului?

Domnul Valeriu Gurbulea:

Toti specialistii in materie invoca acest fapt ca Republica Moldova nu a fost pregatita pentru ratificarea si punerea in aplicare a acestei Conventii. Ceea ce s-a intimplat ulterior a fost implementarea masurilor atit la nivel departamental, cit si national pe fragmente sau, cum se spune altfel, din mers, “на ходу”, si in ultimii ani au fost intreprinse foarte multe masuri. In primul rind, atit Codul de procedura penala, cit si cel de procedura civila, Codul civil, Codul penal au fost expertizate si corespund rigorilor si standardelor europene.

De asemenea, si la nivel institutional deja in regim de alerta din mers au fost intreprinse multiple masuri. Doar la capitolul masurile pe linia Procuraturii privind capacitatile institutionale ale Procuraturii de a-si indeplini aceste segmente de activitate as putea sa va prezint vreo lista de 3 – 4 pagini referitor la hotaririle de colegiu, indrumarele metodologice si alte masuri de intarire a capacitatilor Procuraturii pe segmentul Conventia Europeana.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule procuror,

Se vede care este eficienta actiunilor dumneavoastra, fiindca din acele
113 condamnari se repeta neexecutate, adica neexecutarea deciziilor judecatoresti 50%, tortura, conditiile inumane 15% si tot asa mai departe. Adica, practic actiunile dumneavoastra sint ineficiente.

Inca o intrebare. Dumneavoastra ati mentionat aici, in raport, in luarea de cuvint, ca tortura si cazurile de tratare inumana, practic, sint imposibile de demonstrat, fiindca aceasta are loc, adica aceste actiuni au loc unu la unu intre cel care este reclamant si colaboratorul politiei.

Atunci eu vreau sa va intreb, stimate domnule Procuror General, daca aceste cazuri sint atit de greu de demonstrat, care vor fi actiunile Procuraturii, ale Ministerului Justitiei pentru ca noi sa putem totusi identifica aceste cazuri? Poate ar fi normal, de pilda, ca la anchetare sa fie luate in considerare numai acele materiale care sint, de pilda, filmate video si atunci noi am putea sa identificam persoanele care aplica tortura sau o atirnare inumana fata de persoane.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Da, am mentionat si mai repet ca, intr-adevar, probarea actiunilor de tortura sint una din cele mai dificile categorii de cauze penale aflate in gestiunea procurorilor. De altfel, aceasta o spun toti specialistii in materie, inclusiv reprezentantii mass-media pun deseori intrebari. Stim ca este greu de demonstrat. Aceasta nu inseamna ca noi nu demonstram. Eu am mentionat ca pe parcursul doar a 2 ani de zile noi am avut 300 de cauze penale pornite pe excesul de putere si tortura. Si circa deja jumatate din ele sint remise instantelor judecatoresti. Aceasta inseamna ca si in aceste conditii dificile avem metodologii si posibilitati de a demonstra.

Sint convins si sint de acord cu dumneavoastra ca inzestrarea mijloacelor video in institutiile de detentie va crea posibilitati mai mari de probare, dar, pe de alta parte, va minimaliza eventualele acte de tortura si rele tratamente in privinta persoanelor detinute, deci va fi si un factor profilactic.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule procuror.

Dar cred ca aceasta ar trebui sa facem mai repede, fiindca eu pot sa va dau un exemplu de... eu cred ca nu a expirat termenul, timpul...

 

Domnul Marian Lupu:

3 minute.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

3 minute, da, a expirat.

 

Domnul Marian Lupu:

Au ramas in general.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Au ramas? Bine, atunci permit si altor colegi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc domnului Cosarciuc ca ne-a lasat putin timp si noua.

Stimati colegi,

Desi discutia e cam plictisitoare, cred ca va avea efect pozitiv asupra chestiunii in discutie, asupra situatiei in jurul deciziilor CEDO.

Aici si domnul Grosu, si domnul Gurbulea a mentionat ca noi, la etapa anului 1997, desigur, nu eram pregatiti si, intr-adevar, asa si este. Eu in calitate de presedinte a delegatiei noastre la Strasbourg, tin minte multele indoieli care existau vizavi de capacitatea Republicii Moldova de a se adapta la Conventia Europeana. Dar eu cred ca chiar participarea noastra in cadrul Adunarii parlamentare la CEDO a urgentat intr-un fel apropierea Republicii Moldova sau acomodarea legislatiei Republicii Moldova la standardele europene.

Fereste, noi traim in Republica Moldova si intelegem foarte bine ca toti au o mica contributie la aceasta stare de lucruri creata. Uitati-va cite institutii poarta raspundere si fiecare are contributia sa. Eu cred ca nu este un mare secret ca si Guvernul, si Parlamentul, ca institutie si deputati, cite o data nu fac totul ca noi sa ne incadram in aceasta practica internationala si sa facem fata lucrurilor. Eu sper ca, intr-adevar, si discutia de astazi ne va permite sa ne apropiem.

O intrebare scurta pentru domnul ministru al justitiei. Aici, de mai multe ori s-a pomenit despre faptul ca unele decizii au fost luate de CEDO din cauza neexecutarii deciziilor judecatoresti.

Eu vreau sa il intreb pe domnul ministru: cite decizii neexecutate in momentul de fata avem noi astazi in Republica Moldova, daca este o statistica?

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Va multumesc.

Desigur, in mare parte, aceste hotarii pronuntate de Curtea Europeana se refera la neexecutarea hotaririlor de judecata.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Scurt, cifra daca se poate.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Deocamdata nu pot sa numesc o cifra.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu stiu ca sint citeva mii.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Fiindca evident asa si este. Aceasta trebuie de vazut in ce masura sau care este termenul de neexecutare, fiindca nu toate hotaririle, putem sa spunem, trebuie sa fie executate a doua zi.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine.

Domnule ministru,

Eu inteleg, dar vreau sa mentionez ca ele exista citeva mii.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Pot sa va spun ca se executa doar deciziile instantelor de judecata intr-un termen rezonabil. Pot sa va prezint o cifra, circa in jurul a 70 la suta.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, slava Domnului, dar sint aceste mii.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

In raport cu situatiile precedente care erau anii precedenti.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu vreau sa va spun sau vreau sa presupun ca toate aceste cifre sint un potential ca acesti oameni nemultumiti sa se adreseze la CEDO.

 

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Nu, sigur.

Stimate domnule deputat,

In primul rind, vreau sa ma refer si la capacitatea de plata, in primul rind a debitorilor care sint institutii statale. S-a remarcat, situatiile existente cu administratia publica locala, evident, avem probleme foarte serioase la acest capitol. De aceea, noi si am intervenit cu setul necesar de propuneri in vederea ameliorarii situatiei si pe acest segment.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, de fapt, domnule ministru, ma iertati, e inteles. Eu am o intrebare esentiala, urmatoarea este. Cu executarile deciziilor judecatoresti se ocupa un serviciu special, o slujba speciala.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Monitorizeaza. Nu executa nemijlocit.

 

Domnul Dumitru Diacov: 

Acest serviciu de executori ai deciziilor judecatoresti.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Da, Departamentul de executare, corect.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Departament, da. Noi vedem in Rusia, in Romania, in tarile Uniunii Europene acest serviciu este subordonat Ministerului Justitiei, fiindca Ministerul Justitiei este cel mai interesat ca deciziile judecatoresti sa se realizeze.

Serviciul respectiv la noi este subordonat Ministerului de Interne.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Justitiei, corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Ministerului Justitiei, Departamentul de executari.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Departamentul de executori.

 

Domnul Marian Lupu:

E la Ministerul Justitiei.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, el este in legi, dar nu este de facto.

 

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Nu, nu, nu, asa si este.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, atunci e bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu extind perioada pentru intrebari – raspunsuri pe jumatate de ora, pina  la 14.00. Dar, va rog, persoanele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. (Rumoare in sala.) Deci asa, indiferent citi sinteti la microfoane, jumatate de ora, 14.00. Avansam. Eu rog, stimatii mei colegi, pai stati... Respectati-va reciproc, timpul este la dispozitia dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

4 s-a anuntat...

 

Domnul Marian Lupu:

Avansam, microfonul nr.4.

Cer scuze, microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Am o intrebare catre domnul ministru al justitiei Vitalie Pirlog. Spuneti, va rog, care e perspectiva trecerii izolatoarelor de detentie preventiva catre Ministerul Justitiei? Fiindca tot ce s-a invocat aici ce e legat de tortura, de alte chestiuni nu chiar placute sint legate si din acest motiv.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Va multumesc.

Probabil, dumneavoastra ati intuit izolatoarele provizorii.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, da.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Nu preventive. Evident, aceasta este si prioritatea Ministerului Justitiei si nu numai a Ministerului Justitiei si, in general, a Guvernului in ceea ce priveste transferul izolatoarelor provizorii in custodia Ministerului Justitiei

Acum, in momentul de fata, pot sa va aduc la cunostinta ca deja au fost convocate citeva sedinte de lucru in ceea ce priveste analiza si modalitatea in care urmeaza sa fie efectuat de facto acest transfer. Au fost identificate de acum terenurile respective unde urmeaza sa fie construite izolatoare provizorii de tip modern, deci casele de arest se vor numi altfel si vor fi undeva in jur la 8 case de arest pe intreg teritoriul  Republicii Moldova.

De asemenea, a fost elaborat deja si proiectul-tip al acelor case de arest si acum, evident, sintem in proces de identificare a resurselor financiare necesare in vederea constructiei in realitate a acestor case de arest.

Aici am implicat, pot sa va aduc la cunostinta ca am implicat si am apelat si la prietenii nostri din exterior, la donatorii externi, ca sa contribuie si ei, in masura posibila, in vederea realizarii acestui deziderat care, in ultima instanta, va ameliora considerabil conditiile de detentie ale detinutilor.

Dar, in principiu, nu aceasta este problema de baza, problema de baza este ca, de fapt, cum o spune si CEDO, noi trebuie, oriunde s-ar fi intimplat aceasta, fie la Ministerul de Interne, fie la Ministerul Justitiei, noi trebuie sa cream aceste conditii necesare pentru preveniti, pentru detinuti.

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Bine. Am inteles.

Multumesc.

Si o intrebare adresata domnului Grosu. Spuneti, va rog, daca cunoasteti, sint careva cetateni ai Republicii Moldova care activeaza in Aparatul CEDO si lamuriti, va rog, ca sa intelegem si noi: acest aparat la CEDO are careva posibilitati de a urgenta, de a taragana punerea pe rol a dosarelor?

 

Domnul Vladimir Grosu:

Multumesc pentru intrebare, desi intr-o anumita masura depaseste competentele mele. Pot sa va comentez doar ca, desigur, in Aparatul Curtii Europene exista grefa. Grefa este subdiviziunea care gestioneaza dosarele in sensul pregatirii lor pentru judecatori, pentru a fi puse in fata judecatorilor.

Grefa, desigur, este compusa din juristi care au activat mai inainte in cadrul statului, a carei grefa lucreaza. Respectiv, grefa Curtii Europene este compusa, inclusiv in momentul de fata 4 deja juristi moldoveni care intocmesc, care pregatesc dosarele contra Republicii Moldova.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, va rog numiti numele de familie, persoana, daca este cunoscuta, si de cind activeaza acolo.

 

Domnul Vladimir Grosu:

De cind, stiti, nu m-am documentat de cind activeaza fiecare.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dar pe familii?

 

 

 

Domnul Vladimir Grosu:

Cred ca nu este intr-adevar cazul sa... pai, depaseste, intr-adevar, competenta mea sa spun de cind activeaza fiecare. De fapt, nici nu m-am interesat.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dar eu voi intreba, dumneavoastra afirmati ori infirmati. Domnul Pantiru Radu lucreaza acolo, da?

 

Domnul Vladimir Grosu:

Da, este. Este grefa moldoveneasca.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Si aceasta persoana este cumva ruda cu fostul, tot lucrator acolo Tudor Pantiru?

 

Domnul Vladimir Grosu:

Cred ca ma voi abtine de la comentarea chestiilor personale.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Larisa Zimin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru drepturile omului. Intrebarea mea voi adresa-o domnului ministru al justitiei Vitalie Pirlog.

Stimate domnule ministru,

In raportul dumneavoastra v-ati referit la colaborarea ministerului cu societatea civila. Spuneti-mi, va rog, ce masuri suplimentare veti intreprinde pentru a activa mai departe la subiectul respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale?

Va multumesc.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Va multumesc.

Noi doar, ca sa fiu succint, vom intensifica colaborarea cu societatea civila, cu ONG-urile, fiindca este un lucru absolut inerent ca sa... si, de fapt, aceasta demonstreaza. Nu incerc sa fac o recapitulare la ceea ce am realizat impreuna cu anumite asociatii obstesti, dar pot sa va spun doar cu fermitate ca acest lucru va continua si vom obtine progrese comune.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu cred ca o sa fiti de acord cu mine ca audierile de astazi sint extrem de utile pentru noi, pentru toti, dar cred ca si pentru societate.

Mie personal mi-a placut tinuta intelectuala pe care o are reprezentantul nostru la CEDO, mai putin coreleaza aceasta chestie cu tinuta altor reprezentanti ai nostri in institutiile internationale. Ei, dar macar intr-un caz.

Acum am pentru el, pentru domnul Grosu o intrebare. El, de fapt, o singura data a calcat prin strachini, atunci cind a incercat sa ne explice noua ca, chipurile, cit de cit la noi e normal, fiindca si in alte tari sint pacate. Acea rumoare in sala care a aparut atunci din partea opozitiei ea, de fapt, vorbea despre faptul ca opozitia a cam sesizat acest moment. Uitati-va, eu citesc din raportul “Promo – Lex”-ului, pe care l-am audiat acum. In medie, la CEDO doar 5 la suta din cererile depuse sint solutionate prin hotariri. Deci hotariri care acuza.

Insa in cazul Moldovei acest procentaj este de 6 ori mai mare decit media Curtii. Aceasta e un raspuns pentru dumneavoastra, domnule Zagorodnii, si este foarte simptomatic ca reprezentantii Partidului Comunist au atras atentia anume asupra calcarilor prin strachini, dar nu la niste chestii normale.

Domnule Grosu,

Vreau sa va intreb: iata, aceasta constatare a “Promo – Lex”-ului cum o apreciati dumneavoastra, ea vorbeste despre calitatea justitiei in Republica Moldova sau nu?

 

Domnul Vladimir Grosu:

Pot sa raspund?

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, desigur.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Mersi frumos pentru intrebare inca o data.

Intr-adevar, este o intrebare foarte interesanta mai ales, in primul rind, sa mentionez, ati inceput cu aceea sa spun ca eu am afirmat intr-un fel ca situatia la noi nu este intr-atit de rea sau nu este altfel.

Eu vreau, pur si simplu, prin informatia, pe care am prezentat-o atentiei domniilor voastre, am vrut sa mentionez si repet inca o data parerea mea: in Republica Moldova nu se incalca mai mult sau mai putin ca inainte, nu se incalca mai mult sau mai putin ca in alte state de unde am iesit noi, din spatiul fost sovietic. Se incalca relativ sau destul de mult si noi sintem constienti de aceasta. Cred ca si Parlamentul deja este constient, daca a organizat asemenea audieri de amploare cu invitarea a atitor persoane de diverse grade si nivele.

Cit de mult se incalca sau in ce masura? Eu cred ca se incalca, sint nereguli. De altfel, cum am si mentionat, nereguli sint in toate statele. Situatia Republicii Moldova nu este simpla deloc. Aceasta este parerea mea personala. De aceea, noi si trebuie sa ne determinam acum si, ulterior, urmare acestor audieri, care sint masurile stringente care urmeaza a fi adoptate. Deci nu am vrut sa spun ca situatia este foarte buna.

Referitor la comentarea informatiei supuse atentiei noastre de societatea civila, ca in cazul altor state este 5%, in cazul Republicii Moldova este de 6 ori mai mare, de 70%. Eu cind am supus atentiei dumneavoastra informatia cu privire la anumite cereri contra altor state, cum ele exista si cit de mult se pronunta Curtea Europeana cu privire la alte state intr-un anumit interval de timp, am sesizat ca in Parlament este o mica miscare.

Deci oricare informatie poate si este utilizata, sint sigur deja la acest moment, in scopuri speculative. Sa vedem cum va varia acest procent de 6 ori mai mult la sfirsitul acestui an, cind contra Moldovei, cu siguranta, vor fi mai putine hotariri decit in anul trecut.

Acest procent sau, sa spunem, acest procentaj de 20 sau 30 la suta, variaza in fiecare an, stimati deputati si onorata asistenta. Iarasi supun atentiei dumneavoastra o analiza bazata pur pe cifre. In 2005 contra Romaniei au fost
21 de hotariri de condamnare, in 2006 – 65 de hotariri, triplu. Nu vreau sa spun ca este Romania, pur si simplu, este un vecin de al nostru.

Vreau sa va spun, adica, procentul acesta joaca de la an la an... si la anul viitor, presupun eu, caci am toate temeiurile, el se va micsora. De aceea, eu supun criticii acest procent de constatare contra statului nostru, dar aceasta vorbeste cu siguranta ca el este mai mare ca la alte state.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Grosu.

Поживём – увидим. Dar “Promo – Lex” spune ca acest decalaj se datoreaza sau... citez. Nu e ziar, e raportul pe care l-am audiat, doamna Ostapciuc. Si eu inteleg de ce va temeti. Sau ca cererile au fost bine scrise de avocati, sau graiul problemelor sistemului de drept. Cu toata stima si respectul pe care il port pentru domnul Amihalachioae si colegii sai, eu cred ca totusi avocatii nostri sint la nivelul european, dar nu depasesc nivelul european. Mai degraba avem probleme cu sistemul de drept in Republica Moldova.

Domnule Procuror General,

Am o intrebare pentru dumneavoastra.

Domnule Grosu,

Nu plecati, si pentru dumneavoastra. Pe noi ne asteapta cazul “Dacia”, pai sentinta trebuie sa fie. Deci se vehiculeaza o cifra fantastica de vreo 20, de vreo
30 de milioane de euro, caz care a fost instrumentat nu pina la 2001, se inscrie in aceasta perioada de la 2001 incoace. Vreau sa va intreb, domnule Grosu, spuneti-mi cum credeti, pornind de la experienta dumneavoastra, cunoasterea materiei, care sint perspectivele noastre acolo  cu acest caz “Dacia”?

 

Domnul  Vladimir Grosu:

Ce pot sa va spun, ceea ce a constatat Curtea Europeana in acest caz. Curtea Europeana, deci acesta este unul din acele cazuri in care Curtea Europeana  a constatat ca legislatia noastra nu corespunde rigorilor europene. In particular, incalcarea in acest caz, adica de reziliere a contractului de privatizare a Hotelului “Dacia”, s-a datorat faptului ca Procurorul General, in temeiul articolului 86 din fostul Cod civil, a intentat o actiune in vederea rezilierii contractului. Curtea Europeana a intentat o actiune in instanta in vederea revendicarii proprietatii de stat peste 4 ani de zile.

Adica, termenul general de prescriptie era 3 ani de zile si pentru ceilalti cetateni, dar pentru procurori era 4 ani. Acesta este inca un alt caz si am spus doar, cind am prezentat raportul, ca sirul nu se termina acolo unde l-am terminat eu. Deci, de fapt, in baza legii vechi, procurorul a actionat legal, spre regret, dar contrar Conventiei. E legal, deoarece a corespuns cu legislatia noastra. Ceea ce corespunde cu legislatia este legal. Dar totusi este contrar Conventiei, ceea ce a constatat Curtea Europeana zilele acestea si s-a incalcat si dreptul cu privire la proprietate.

Cum as comenta in continuare? Eu m-as abtine de la comentarii, deoarece hotarirea nu este intrata in vigoare si poate prejudicia atit pozitia mea pe dosar in calitate de agent, cit si pozitia celorlalte parti. Deoarece expres Curtea Europeana a invitat partile eventual sa ajunga la un numitor comun, adica reglementarea amiabila. Nu vreau sa prejudiciez nici pozitia celorlalti.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Domnule Grosu,

Va multumesc.

Si, sper ca citeva cuvinte de lauda pe care le-am spus la adresa dumneavoastra, nu vor servi ca pretext sa va recheme de acolo, de la Strasbourg.

Domnule Procuror General,

Spuneti-mi, eu inteleg, acest caz nu a fost instrumentat de dumneavoastra, dar ce o sa facem atunci cind va veni decizia aceasta de la Strasbourg si bugetul statului nostru va fi prejudiciat cu zeci de milioane de euro si sute de lei, desigur, atunci cum cu recursuri? Sa ii mai pedepsim pe acei care poarta raspundere pentru aceasta chestie.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Am observat parca o bucurie, domnule Taranu, cind ati spus ca va fi o suma frumusica de 30 milioane de dolari sau euro.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Dumneavoastra tratati absolut gresit.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Imi cer scuze, atunci.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Emotiile care radiaza pe fata mea.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

N-am observat un regret vizavi ca un asemenea obiect important prin fraude si abuzuri, de fapt, a fost privatizat pe nimic. Si actiunile Procurorului.

 

Domnul  Anatol Taranu:

A, stati, inseamna ca dumneavoastra spuneti, ca decizia CEDO este una gresita?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Eu nu mentionez si voi comenta decizia CEDO, numai nu doresc sa faceti comentarii ca eu as critica decizia CEDO, deoarece decizia CEDO...

 

Domnul  Anatol Taranu:

Merg pe urmele dumneavoastra. Dumneavoastra ati inceput sa comentati.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Eu am mentionat dreptul intern si, daca vreti, voi prezenta un comentariu si cu cazul “Oferta Plus”. Cind unul si acelasi judecator examineaza doua litigii vizavi la aceeasi suma si emite doua hotariri de incasare. In acest caz, cum pot fi tratate actiunile persoanelor care, stiind cu certitudine ca deja si-au primit acest drept, fapt pe care l-au recunoscut si la sedinta plenului Curtii Supreme de Justitie, si mai intenteaza inca o data procesul civil, si mai incaseaza inca o data din buget aceasta suma. Cum pot fi apreciate actiunile functionarilor de stat care reprezentau “Moldelectrica” si alte institutii care nu au facut nimic in scopul demascarii acestei tranzactii ilegale, Comisa la sfirsitul anilor 1990, de fapt?

Si vorbesc si in cazul tranzactiei  “Dacia”. Noi nu stim in ce va fi reflectat de Curte incalcarea principiului dreptul de proprietate. Poate in acest caz Curtea va avea in vedere nu valoarea hotelului sau ilegalitatea tranzactiei, dar faptul ca investitorul care a procurat acest hotel nu a primit toate sumele si riscurile in urma procurarii acestui obiect. Vorbesc inclusiv de rate de dobinda, de investitii etc. De aceea, eu as dori ca totusi sa asteptam si sa facem lumina in acest caz, pornind de la faptul ce a avut in vedere Curtea, mentionind violarea dreptului de proprietate?

 

Domnul  Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule procuror.

Si totusi cred ca de un respect mai mare fata de deciziile CEDO ar trebui sa dea dovada toti in Republica Moldova si, in primul rind, Procurorul Mare.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Eu am respectat si niciodata nu am comentat negativ nici o decizie a Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc.

Pornind de la o constatare neplacuta si anume, in proiectul hotaririi este data o apreciere mult mai obiectiva a situatiei reale din Republica Moldova, proiectul de hotarire a Parlamentului, decit in rapoartele pe care ni le-au prezentat coraportorii. Cu parere de rau, fiecare a incercat sa demonstreze ca s-a facut tot posibilul ca Republica noastra sa nu fie condamnata, s-au plasat toti pe unele si aceleasi pozitii. Probabil ar  fi avut de cistigat directia noastra, daca dumnealor ar fi luat cunostinta de proiectul de hotaririre a Parlamentului si ar fi avut mesaje mult mai autocritice.

Acum intrebarile. Prima intrebare.

Domnule Procuror General,

Ma adresez dumneavoastra. In raport ati vorbit despre aceea, citez: “Am avut cazuri cind se recurgea la torturare.” Intrebarea este: de ce am avut cazuri? Ce, in prezent nu mai persista acest fenomen rusinos pentru Moldova? Si daca da, vreau sa stiu cite dosar penale au fost intentate si cite hotariri de condamnare avem deja in republica noastra de condamnare anume pentru aplicarea torturii?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Deci am mentionat deja ca, in baza articolului 309¹ “tortura”, in anii 2006 – 2007 au fost pornite 94 de cauze penale. In baza articolului 328 “Excesul de putere”, deoarece nu toate cazurile de utilizare a fortei fizice sint calificate ca tortura, in unele cazuri ca exces de putere, peste 200 de cauze. Deci sumar se obtin 300. Deci 50%, circa 150 de cauze penale de tortura si exces de putere au fost diferite instantelor judecatoresti. Deci, in raportul meu este cifra, as putea chiar sa va spun inclusiv si pedeapsa privativa, nonprivativa, amenzile etc., care au fost aplicate de catre instantele judecatoresti.

Nu am mentionat ca doar a fost aplicata tortura, desigur, ea si este aplicata, dar nu pot vorbi de la aceasta tribuna la timpul prezent ca este aplicata, deoarece noi in sala nu cunoastem. Oricum tine de trecutul semantic, au avut loc cazuri de tortura. Eu pot vorbi doar despre acele cazuri de tortura care au fost constatate printr-un act de pornire a urmaririi penale. Ceea ce poate sa se intimple in sistemul penitenciar sau in izolatoarele de detentie nu pot sa va mentionez in momentul de fata. Dar premise pentru aplicarea in continuare a torturii, cinstit am recunoscut-o ca, exista si trebuie inca mult sa intreprindem pentru iradierea acestui fenomen negativ si extrem de periculos.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Eu va multumesc pentru raspuns.

Dumneavoastra stiti foarte bine cum stiu si eu si toti cei prezenti in sala, ca in Republica Moldova, practic, zilnic au loc cazuri de tortura. Si in aceasta ordine de idei, va rog, respectuos sa atrageti o atentie mai serioasa cazului fratilor Levadari Vasile si Levadari Petru. Concomitent, va rog foarte frumos pe dumneavoastra, dar si pe reprezentantii altor structuri care au atributii la asigurarea drepturilor cetatenilor in tara noastra sa conlucreze mai eficient, sa aiba o atitudine mai respectuoasa fata de avocatii parlamentari din tara noastra.

Va multumesc.

Intrebarea a doua, domnule Presedinte.

Accept sa imi raspunda oricine dintre coraportori, acel care este mai indraznet si care are curaj sa raspunda la aceasta intrebare. Deci in cadrul intilnirilor cu reprezentantii fractiunilor parlamentare mai multi experti europeni au solicitat, ca in Republica Moldova sa evitam asa-zisele dosare la comanda sau dosarele politice.

In sirul acestor dosare se inscriu, de exemplu: cazul cu “Vocea Basarabiei”, cazul impotriva jurnalistului, directorul cotidianului “Timpul” Constantin Tanase, cazul impotriva ziaristului de PRO TV, Ghenadi Braghis, si multe-multe cazuri care sint cunoscute cetatenilor Republicii Moldova. Intrebarea mea este: cind vom curma aceasta practica rusinoasa, pornind de la faptul ca Republica Moldova are deja 12 cazuri de condamnare pentru incalcarea dreptului la libera exprimare a ziaristilor?

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci intrebarea ramine a fi retorica.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Ar trebui cineva sa isi asume responsabilitatea, caci incepind cu anul 2004, cind am luat cunostinta de tot cu o rezolutie rusinoasa pentru Moldova, aceasta practica continua si in prezent. Deci, odata si odata, daca noi discutam in Parlamentul tarii si incercam sa adoptam un document care ne-ar inscrie in sirul statelor cu un nivel cit de cit acceptabil de democratie, nu putem sa evitam asemenea lucruri. Bine, eu accept punctul dumneavoastra de vedere si nu insist la raspuns, dar vreau sa fac o remarca doar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog, 53 de minute. Sint doi colegi la microfoane. 

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea o adresez domnului Procuror General.

Domnule Procuror General,

Spuneti-mi, va rog, deciziile plenului Curtii Supreme de Justitie sint obligatorii pentru executare sau nu?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Deciziile Curtii Supreme de Justitie sint definitive si revocabile si, desigur, urmeaza sa fie executate tinind cont de esenta si continutul lor. Cit priveste hotaririle plenului cu caracter explicativ, ele tin de domeniul practicilor judecatoresti si poarta un caracter de recomandare.

 

Domnul  Vasile Balan:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am doua intrebari “na hodu”, cum zice domnul Gurbulea, catre domnul Presedinte al Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnule Clima,

Dumneavoastra confirmati raspunsul pe care l-ati dat domnului deputat Oleinic referitor la promovarea judecatorilor din instantele inferioare in instantele superioare, precum ca se tine cont si de situatia daca nu au fost dosare care au fost condamnate, nu au examinat dosare condamnate de catre Curtea Europeana?

 

Domnul  Nicolae Clima:

Eu am vorbit mai mult de promovarea judecatorului in Curtea Suprema de Justitie, din cauza ca, atit in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, cit si in cadrul plenului Parlamentului, au fost asemenea intrebari fata de candidatii la functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

 

Domnul  Ion Plesca:

Fiindca la noi acum in comisie a parvenit.

 

Domnul  Nicolae Clima:

In rest, pentru moment la promovare, desigur, tinem cont, dar in care masura? Fiindca Consiliul Superior al Magistraturii, chiar si la primirea oricarei hotariri de condamnare a Republicii Moldova de catre CEDO, pur si simplu, ia masuri de profilactica, in aceste hotariri se explica sensul lor, tinem cont de incalcarile care au avut loc. Dar in nici un caz nu putem, precum au si fost unele opinii, de a aplica careva sanctiuni disciplinare, cu atit mai mult de ordin material, fiindca nu este de competenta Consiliul Superior al Magistraturii de a aplica sanctiuni de ordin material, s-a vorbit deja aici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Clima,

Nu va suparati, compact. A ramas foarte putin timp.

 

Domnul  Ion Plesca:

Motivarea insuficienta a deciziei cum o considerati? O incalcare?

 

Domnul  Nicolae Clima:

Motivarea insuficienta a deciziei care?

 

Domnul  Ion Plesca:

A oricarei decizii. A unei decizii judecatoresti.

 

Domnul  Nicolae Clima:

Deci am spus despre modelele de acte judecatoresti. Noi orientam toti judecatorii ca sa fie respectate aceste modele cu imaginatia fiecarui. Si daca hotaririle sint insuficiente...

 

Domnul  Ion Plesca:

Bine. Noi o sa discutam la sedinta comisiei candidaturile propuse de dumneavoastra, caci acolo este o candidatura cu trei condamnari, statul a achitat peste 500 mii de despagubiri.

 

Domnul  Nicolae Clima:

Acum recent?

 

Domnul  Ion Plesca:

Acum recent este, da. Bine. A doua intrebare. Cum considerati dumneavoastra modificarile propuse astazi intr-un proiect de lege referitor la modificarile in statutul judecatorului, ce se refera la pornirea urmaririi penale fara consimtamintul Consiliului Superior al Magistraturii, va duce la imbunatatirea actului de justitie si la micsorarea numarului de condamnari de catre Curtea Europeana sau invers?

 

Domnul  Nicolae Clima:

Noi ne-am expus intr-un aviz destul de amplu pe 4 file, pe care l-am expediat pe adresa Parlamentului.

 

Domnul  Ion Plesca:

Adica sustineti proiectul, da?

 

Domnul  Nicolae Clima:

Noi sustinem opinia din aviz.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Adresez intrebarea mea ministrului justitiei. Vreau sa il intreb: doar atitea incalcari ale drepturilor omului avem in Republica Moldova cite dosare au ajuns la CEDO sau, de fapt, avem mult mai multe incalcari, dar din cauza saraciei materiale si intelectuale mai multe dosare ramin aici si nu apuca drumul la CEDO?

Vreau sa stiu, daca Guvernul ar trebui sa intreprinda ceva, chiar daca este acest dosar impotriva Guvernului Republicii Moldova, sa ajute acesti cetateni, care din anumite motive nu se pot adresa la CEDO, sa fie ajutati ca ei sa ajunga acolo ca sa-si apere drepturile. Sa nu ne folosim de aceasta neputinta a lor de a se adresa, sau sa ne bucuram, cum s-a exprimat agentul guvernamental, ca a murit o batrinica, cred ca umblind prin judecati si ca cineva din urmasii ei nu ar mai avea dreptul sa se adreseze. Sau sa ajungem la faptul ca tovarasul Voronin a zis: ca ce atit ne  face de ris Curtea Europeana, mai bine sa iesim din acest CEDO si sa terminam cu acestea.

 

Domnul  Vitalie Pirlog:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci, dupa cum ati observat si din raportul meu, pe care l-am tinut in plenul Parlamentului, numarul crescind de cereri la CEDO, asta presupune si cunoasterea practicilor existente la CEDO de catre acei care se adreseaza la CEDO. Si, evident, in primul rind, autoritatile nu trebuie sa impiedice nici sub o forma adresarile la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Deci se adreseaza oricine, evident, sint o multitudine de asociatii guvernamentale care acorda asistenta juridica necesara, sunt avocati care presteaza servicii in acest domeniu si, evident, acest lucru trebuie sa continuie. Noi trebuie sa ne gindim, cum aceste probleme urmeaza sa fie solutionate aici la nivel national? In primul rind aici. Avind in vedere ca rolul subsidiar ii revine Curtii Europene a Drepturilor Omului.

 

Domnul  Vladimir Grosu:

Domnule Presedinte,

Daca e posibil

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Simt necesitatea sa fac un comentariu suplimentar, deoarece au fost anumite cuvinte la care este nevoie de clarificat situatia. Nu ma bucur pentru o batrinica care a decedat sau pentru faptul ca ei i s-a incalcat careva drepturi. Eu pot sa explic un pic, un pic mai detaliat care a fost situatia. Persoana in favoarea careia se pretinde ca nu s-a incalcat, nu s-a executat o hotarire decedase. Cererea a fost semnata dupa decesul ei si procura in adresa avocatului a fost semnata nu se stie de cine.

Deci in acest caz este vadit abuz de drepturi, mai ales tinind cont de faptul ca pretinsa incalcare in cererea data, neexecutarea hotaririi a fost executata inainte de depunerea hotaririi la CEDO. Imi pare rau, dar in cazul mentionat si dumneavoastra, si eu, si toti noi ar trebui sa platim nejustificat pentru o eventuala condamnare. Noroc de faptul ca s-a depistat acest lucru de catre Agentul guvernamental la timp. Vreau sa spun ca, intr-adevar, la CEDO se adreseaza persoanele care... persoanele care se adreseaza la CEDO nu reprezinta numarul total de incalcari in Republica Moldova, dupa cum nu reprezinta numarul total de incalcari in nici un alt oarecare stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Grosu:

Desigur, incalcarile sint mai multe, dar ce vreau sa spun in acest sens? Domnul Grebincea sta linga mine, poate sa va spuna cum ajunge o persoana la CEDO. Fara vreun ban, fara vreun fel de taxa de stat. Curtea Europeana inca le acorda sume necesare pentru reprezentarea in fata Curtii. Mie imi pare rau, daca aceasta... din cuvintele mele a reiesit cumva ca statul, Guvernul impiedica accesul sau nu promoveaza accesul persoanelor la CEDO. Pentru aceasta si sint avocati si Curtea pentru aceasta si le plateste.

 

Domnul  Marian Lupu:

E clar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Si a doua intrebare o adresez Presedintelui Curtii Constitutionale. Domnul Pulbere, daca imi permiteti, am si eu dreptul la cel putin doua intrebari.

Domnule Presedinte,

Ca motiv ca multe dosare ajung la CEDO a fost invocat si faptul ca legea noastra este imperfecta si aceasta pata cade peste Parlamentul nostru, inclusiv pentru mine. Dar vreau sa va spun ca avem cazuri si nu putine, cind fractiunea comunistilor din actualul Parlament al nostru face abuz de majoritatea pe care o are, ignora totalmente opozitia si opereaza modificari in unele legi, care nici nu contin atare articole pe care le modifica. Si va aduc doar un simplu si unicul exemplu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata doamna Cusnir,

Pot sa va rog un singur lucru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Permiteti-mi, domnule Presedinte, sa aduc la cunostinta Presedintelui Curtii Constitutionale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, ascultati, va rog, un moment. Eu am stabilit timpul cu extinderea pina la orele 14. Aveti doua posibilitati. Daca v-ati fi gindit mai bine, v-ati fi inscris in luarea de cuvint. Nu-i tirziu nici acum. Ori, scurt, formulati intrebarile pentru persoana respectiva, pentru domnul Presedinte al Curtii Constitu-tionale.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact era intrebarea, domnule Presedinte. Si eu deja o finisam, daca dumneavoastra nu ma intrerupeati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pe scurt. Eu va cunosc. De aceea si va zic ceea ce va zic.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si eu va cunosc, domnule Presedinte, si faceti partea si dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.4. S-a terminat. Ori ne tratam cu respect, ori facem, pur si simplu, zarva, fara nici un sistem, iesirea la microfon de dragul iesirii la microfon. Nu va suparati.

Domnule Varta,

Microfonul nr.5. Succint, domnule Varta, asa cum ne-am inteles. Microfonul nr. 5, va rog.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, am o singura intrebare.

Am avut mai multe, dar intrucit sint acel care vorbesc, adresez intrebarile la sfirsit, o singura intrebare pentru domnul ministru al justitiei si pentru domnul Procuror General. Una si aceeasi intrebare.

Ce masuri intreprindeti, domnule Procuror General si domnule ministru, pentru a reduce si chiar a exclude cazuri de adresare la CEDO de catre cetatenii Republicii Moldova, care au in calitate de temei pentru atare demersuri prestatia neadecvata in exercitiul functiunii a subalternilor  domniilor voastre?

Si daca, eventual, sint examinate asemenea cazuri la nivel de conducere a institutiilor pe care dumneavoastra le gestionati si daca elaborati cumva recomandari in baza unor atare analize, care, ulterior, se aduc la cunostinta subalternilor dumneavoastra, intregului personal?

Va multumesc.

 

Domnul Vitalie Pirlog:

Va multumesc pentru intrebare.

In primul rind, vreau sa va aduc la cunostinta ca toate cazurile examinate la CEDO se analizeaza, se examineaza in cadrul Comisiei permanente, guvernamentale permanente privind executarea hotaririlor CEDO versus Republica Moldova, sint invitati absolut reprezentantii tuturor institutiilor de stat, care au avut tangenta de pronuntare a unei hotariri a Curtii Europene. Si, evident, se adopta si hotariri clare si concrete vizavi de fiecare institutie in parte.

De asemenea, problemele respective se discuta si in cadrul Colegiului Ministerului Justitiei si nu in ultimul rind aceste probleme se discuta si in Colegiul Procuraturii Generale, si la Ministerul Afacerilor Interne, dupa cite cunosc.  Evident, anumite actiuni care trebuie sa fie aplicate in mod concret vizavi de anumiti functionari, alta categorie de persoane, evident, trebuie sa fie constatata vinovatia dinsului. Pentru aceea este prevazut si articolul 17 din Legea cu privire la Agentul guvernamental. In primul rind, trebuie sa stabilesti ca dinsul a actionat din culpa grava si cu intentie. Deci iarasi este o multitudine de criterii care urmeaza sa fie luate in considerare.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa il invit la tribuna centrala pe domnul presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati domnul Vladimir Turcan pentru prezentarea raportului Comisiei cu privire la proiectul hotaririi Parlamentului. Va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Avind in vedere ca noi deja sintem in audieri vreo doua ore...

 

Domnul  Marian Lupu:

Trei ore.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Trei ore chiar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sintem trei ore.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Cu atit mai mult. Deci raportul va fi destul de succint, luind in consideratie faptul ca intr-adevar mai multe probleme si intrebari care deja au fost puse si raspunsurile au elucidat situatia reala  care exista astazi in Republica Moldova cu problema respectarii drepturilor si libertatilor omului. As vrea sa mentionez din start ca problema mentionata a fost in centrul atentiei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si Comisiei pentru drepturile omului. In luna iulie a anului 2007, in cadrul acestor comisii au fost organizate audieri tematice.

In rezultatul acestor audieri, a fost adoptata o hotarire. Dar, totodata, noi am constatat ca situatia nu a fost schimbata in masura doleantelor noastre si de aceea s-a propus ca astazi sa fie incluse in plenul Parlamentului problema audierilor referitoare la respectarea drepturilor omului in tara. Proiectul de hotarire prezentat atentiei dumneavoastra, de fapt, are doua scopuri. Primul scop: constatarea situatiei, constatarea neajunsurilor existente astazi in tara, care aduce la condamnarea Republicii Moldova de catre CEDO, fapt care, fara doar si poate, are un efect negativ asupra imaginii tarii.

Totodata, in acest proiect de hotarire se propune si un sir de masuri, sarcini fata de autoritatile publice care sint intr-o oarecare masura antrenati in problema in cauza. Purced la problema constatarilor. Noi deja astazi am mentionat ca in pofida faptului ca, in ultima perioada in Republica Moldova au fost inregistrate unele progrese la procesul de ajustare a legislatiei nationale la standardele internationale, totodata, noi putem constata ca Guvernul, spre regret, nu a intreprins toate masurile necesare de ordin normativ, organizatoric, financiar pentru crearea conditiilor adecvate de detentie si functionarea corespunzatoare a sistemului penitenciar, a activitatii organelor de drept in intregime.

Autoritatile de stat de toate nivelurile nu au asigurat executarea la timp a hotaririlor instantelor judecatoresti intrate in vigoare. Nu sint sanctionati adecvat functionarii autoritatilor, a caror activitate a generat incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Dreptul de regres al statului fata de persoanele vinovate nu este asigurat la nivelul corespunzator.

Instantele judecatoresti si colaboratorii organelor de drept aplica insuficient jurisprudenta CEDO ca rezultat al lipsei cunostintelor adecvate in materie, determinate de un sistem ineficient de instruire initiala si continua. Consiliul Superior al Magistraturii si Curtea Suprema de Justitie nu a desfasurat o activitate eficace si nu manifesta interes fata de solutionarea problemelor de uniformizare a practicii judecatoresti si asigurarii tragerii la raspundere a judecatorilor care au incalcat disciplina si etica profesionala sau au comis alte incalcari de serviciu.

In unele cazuri s-au observat si unele carente in activitatea Agentului guvernamental, in sensul ca nu au fost utilizate toate procedurile permise de Curte pentru reprezentarea pozitiei statului. Este evidenta si lipsa mecanismului de recurs constitutional individual, capabil sa asigure un control eficient asupra respectarii Conventiei europene si sa limiteze la nivel national situatiile de incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, garantate de Conventie.

Comisia considera ca realizarea sarcinilor puse in seama autoritatilor in prezentul proiect de hotarire totusi va contribui la contracararea fenomenului de incalcare a drepturilor si libertatilor omului. In aceste conditii, comisiile parlamentare, avind in vedere Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru drepturile omului, propun Parlamentului aprobarea prezentului proiect de hotarire.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Referitor la proiectul de hotarire.

Microfonul nr. 5.     

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Noi, practic, lucrind asupra acestui proiect de hotarire, nu vi se pare ca trebuia sa propunem, sa includem aici un punct unde sa propunem sau sa obligam Guvernul sa vina cu niste propuneri de a mari numarul de judecatori. Noi nu am prevazut in acest proiect de hotarire o asa ca atare prevedere. Ar fi cazul, eu ma gindesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dar noi am discutat si voi explica de ce noi am avut o sedinta la Presedintele Parlamentului, reiesind din cerintele Constitutiei, cu participarea Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cu participarea Ministerului Finantelor, Ministrului Justitiei si a actualului candidat la postul de Prim-ministru doamna Greceanii, la care am ajuns la concluzia ca in anul curent totusi va fi elaborat bugetul instantelor judecatoresti, asa cum se prevede in Constitutia tarii.

Si anume va fi prezentat in Parlament pentru aprobarea si prezentarea ulterioara Guvernului pentru a fi inclus in bugetul consolidat de stat. Este propus si termenul respectiv. Pina pe data de 15 mai sa fie prezentat acest proiect de buget. Inclusiv s-au discutat si problemele ce tin de necesitatea majorarii numarului de judecatori.

 

Domnul Ion Plesca:

Poate propunem totusi sa fie in hotarire, caci mai repede se va executa. Altfel o sa uite.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte,

Daca imi permiteti. Urmare a celor spuse de domnul presedinte al comisiei. Oricum, exercitiul de planificare  bugetara pentru sistemul judecatoresc in acest an pentru anul viitor bugetar acest proces va fi in miinile Parlamentului. Si oricum nici o decizie, pina a veni in discutie aici, in sala plenului Parlamentului, nici o decizie nu va fi adoptata fara, Comisia pe care o reprezentanti si dumneavoastra, Comisia economica, nemaivorbind ca ultima decizie va fi adoptata aici, in sala plenului Parlamentului. Iar bugetul aprobat de Parlament va fi trimis doar spre executare. Deci includere automata, mecanica in legea bugetului. Avind aceasta situatie, cred ca avem suficiente garantii de influenta Parlamentului la momentul elaborarii si adoptarii acestui buget.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Multumesc, domnule Presedinte.

O precizare foarte importanta, deoarece si eu vroiam sa ajustez propunerea, de fapt, a domnului Plesca, ca sa existe un punct prin care, la capitolul “Parlamentul va adopta bugetul institutiilor, sistemului judecatoresc in conformitate cu prevederile Constitutiei”. Si, de fapt, bugetul nu o sa fie pe seama Parlamentului, dar asa cum prevede legea, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Parlamentul va adopta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Anume asa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si, domnule Presedinte,

Eu consider ca nu este o problema sa includem acest punct ca sa fie fixat in hotarire si pe urma spre executare. Nu incurca nimanui, este un lucru pe care ni l-am asumat si dumneavoastra de la tribuna. Il formulam exact.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu sint pentru punctul 11, da?

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da, unde se scrie la Parlament. Fiindca este, ar fi si un mesaj, domnule presedinte, materializat intr-o hotarire a Parlamentului catre sistemul judecatoresc, care, pe parcursul a multor ani, tot a insistat asupra modului respectiv de asigurare bugetara in functionarea sa. Este propunere luata si inca o intrebare, va rog frumos. Daca se poate pe rind asa cu propuneri.

Articolul 12, stimate domnule presedinte, noi am asistat si, de fapt, a fost si o initiativa legislativa vizavi de modificarile, care ar fi urmat sa fie in Constitutie, ce tine de abilitarea Curtii Constitutionale cu dreptul de a efectua control asupra respectarii s.a.m.d. Este o norma sau este o propunere care este si discutabila. Insa acest lucru nu poate sa se contina in proiectul respectiv de hotarire. Este vorba de o procedura complicata. Deci este o norma, daca vreti, pina la urma falsa sau neexecutabila, care nu poate fi executata in proiectul respectiv de hotarire. Propun sa fie exclusa. Deci acestea sint...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu nu cred ca aceasta norma nu poate fi executata. Depinde de vointa politica a Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Este adevarat, este vorba de 2/3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Si in cazul in care Parlamentul astazi va aproba aceasta propunere, eu cred ca aceasta va fi si un stimul respectiv pentru vointa aceasta politica. Eu, in primul rind, ma adresez acelor care data trecuta nu au votat aceasta propunere.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De acord, domnule presedinte. Eu vorbesc de abordarea pur juridica. Deci este o norma care nu poate fi.

Bine.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu tot v-am raspuns, asa cum se cuvine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.                   

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Privind prima propunere a domnului Filat la articolul 11. Aceste norme sint gasite deja in legislatia actuala. Cred ca nu este necesar de repetat in proiectul de hotarire mentionat aceste norme deja existente. De aceea cred ca trebuie sa ramina varianta propusa de Comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.  

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Ne vom gindi asupra formulei. Eu nu vad mare problema. Cred ca gasim noi locul la articolul 11: problemele ce tin de necesitatea examinarii sau intarii bazei material-tehnice a instantelor judecatoresti. In sensul.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Asa-i, dar sa nu se repete norma deja existenta…

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule presedinte al comisiei,

Eu as vrea sa va consult pe dumneavoastra. Eu vad mai multe persoane, mai multi dintre colegii nostri la microfoane cu propuneri la text, evident. S-ar considera oare oportun ca sa ne luam pina joia viitoare timpul, urmare a luarilor de cuvint, poate mai aveti alte propuneri. Sa se munceasca timp suficient de o saptamina in sensul redactarii.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Corect.

 

 

 

 

Domnul  Marian Lupu:

In sensul conformitatii textului cu cele audiate astazi si joi sau vinerea viitoare, ca sa nu stam noi la microfoane sau din mers. Tare frecvent ati spus “na hodu” astazi nu stiu cum, da?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca varianta aceasta este foarte rezonabila. Mai mult decit atit a fost si propunerea domnului Filat de a examina acest proiect de hotarire in pachet cu proiectul de Lege nr.1719.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si in acest context, data viitoare o sa rugam doar presedintele comisiei sa ne prezinte acest proiect, deci, fara de... Si o sa intreb, poate, si colegii care s-au inscris la luarile de cuvint, o fac inainte de exercitiul de vot la acest proiect, daca acceptati propunerea mea. Deci luarile de cuvint vreti sa le faceti astazi? Bine, nici o problema. Luarile de cuvint se fac astazi.

Bine, atunci propun sa purcedem la luarile de cuvint.

Stimatii mei colegi,

Fiindca pe marginea acestui proiect am sa  va rog sa lucrati cu comisia in cadrul comisiei, sa prezentati propunerile dumneavoastra in modul in care sa iesim saptamina viitoare cu un proiect deja bine definitivat, care va tine cont de toate propunerile inaintate. Acceptam.

Eu va multumesc.

Deci luarile de cuvint. Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu as accepta cu o mica conditie, domnule Presedinte al Parlamentului, cu o mica conditie. Micuta intrebare, de exemplu care se incununeaza cu o propunere, s-o facem de acolo de la microfonul central.

 

Domnul  Marian Lupu:

Spuneti-ne-o. Luarile de cuvint?

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

In luarea de cuvint sa spunem si ceea ce, de exemplu, vrem sa propunem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Oricum eu va acord tribuna centrala.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar aceasta poate sa depaseasca un pic un minutel sau un minutel jumatate, sa nu ne taiati chiar asa de tare si sa ne luati capul pentru aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, asa, putin, putin de tot.

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, o mica precizare referitor la problema pur tehnica – problema prezentarii propunerilor si redactarea respectiva. Prima, eu as solicita de la toti colegii ca propunerile respective, clar formulate la fiecare punct la care considerati de cuviinta sa fie aceste propuneri, sa fie prezentate Comisiei pina marti. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, corect.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Pentru ca noi miercuri, la sedinta Comisiei, sa le examinam si vineri cred ca sau, in dependenta de volum, vom prezenta deja textul redactat.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Am inteles ca se doresc luarile de cuvint acum, de ce nu, le facem acum, nu le facem atunci. Bine. O invit la tribuna centrala pe doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Pe alocuri, astazi s-a vorbit in termeni prea generali despre cauzele condamnarii Moldovei la CEDO. Eu as dori sa invoc detalii.

Primul punct. Motivarea insuficienta a mandatelor de arest. Desi primele condamnari, in care s-a indicat ca judecatorii autorizeaza nemotivat arestarea preventiva, dateaza din octombrie 2005 cauzele Sarban, Becciev, iar carenta trebuia inlaturata, practica persista si dupa 30 de luni, fapt ce a trezit nedumeriri la CEDO. Hotarirea Musuc, versus Moldova, paragraful 43.

Ce avem astazi, desi avocatii invoca jurisprudenta de mai sus si aduc argumente, judecatorii continue sa elibereze mandate de arest nemotivate. Am auzit astazi aici in raspunsuri, insa argumentele aduse sint mai curind pentru a scuza justitia comunista, decit sa se gaseasca adevaratele cauze.

In acest caz, cauza pare a fi ca judecatorii de instructie din frica sau din cirdasie nu vor sa comita acte ce ar putea sa nu le convina procurorilor. Astazi, majoritatea judecatorilor de instructie sint fosti procurori sau anchetatori.

Doi. Nerespectarea principiului lucrului judecat. Multe atare cauze viseaza recursul in anulare, la care nu ma voi referi, dar sint si cauze ce tin de admiterea apelurilor Istrati si a recursurilor Ciachir, versus Moldova, depuse tardiv sau de casarea nemotivata a hotaririlor prin revizuire, Popov sau “Oferta-Plus”, versus Moldova.

Este de neinchipuit ca un magistrat pretins competent nu a observat ca, de fapt, el caseaza ilegal o hotarire. La o scara mai mica insa atare incalcari se comit si astazi. Si nu s-a facut nimic pentru a le contracara. Nu cunosc un caz cind judecatorii vinovati pentru aceasta sa fi fost trasi la raspundere disciplinara. Mai mult, comite asemenea abateri si Curtea Suprema de Justitie.

Primul caz ce mi-a venit in gind si pe care l-am invocat astazi e cazul Eugenia Duca. Nu spun de raspundere penala si disciplinara. Uneori era chiar vorba de abuzuri comise de judecatori, lucru clar expus in cauzele “Oferta-Plus” sau “Moldovahidromas”, insa Procurorul General parca nu observa crimele. Mai mult, in cauza “Oferta-Plus” e chiar implicat.

Trei. Libertatea de exprimare. Avem peste 10 violari ale libertatii de exprimare, constatate de CEDO, majoritatea fiind litigii intre politicieni si ziare. Cam jumatate il vizeaza pe domnul Stepaniuc, care a cistigat mult prea usor dosarele la nivel national si le pierde acum la Strasbourg. De ce, pentru ca judecatorii se tem sa pronunte hotariri defavorabile politicienilor de la putere de teama demiterii sau urmaririi penale.

In unele cauze, domnul Stepaniuc nici nu a ... in instanta, nici nu platise taxa de stat, fara de care judecatorul nu avea dreptul sa examineze cauza. Acelasi judecator, se pare domnul Muruianu, insa ii dadea cistig in toate cauzele, cu maxime compensatii prevazute de lege, schimbind in hotariri doar datele, continutul motivarii raminind intact.

Nu i se pare cumva Consiliului Superior al Magistraturii ca aici miroase cel putin a abateri disciplinare? Aceste hotariri au trezit dezbateri publice aprinse, insa nu s-a intreprins nimic.

Patru. Maltratarea persoanelor de catre politisti si neanchetarea maltratarilor. In , bataia in detentie era ca din rai, o normalitate era si neanchetarea plingerilor de maltratare, stimulind-o. In cauza Corsacov, dosarul penal cu privire la maltratare a fost redeschis de vreo 15 ori. Abia dupa condamnarea la CEDO, politistii au fost trasi la raspundere. Dar ce s-a intimplat cu procurorii care au instrumentat cauza? Aparent nimic. Acum Procuratura Generala cere incasarea sumelor abordate de CEDO de la politisti, desi o parte trebuie incasate de la procurori.

In cauza Boicenco, procurorul nu a intreprins nimic pentru a examina plingerea de maltratare. Ba chiar timp de 6 luni nu a raspuns cererilor avocatului, reclamantului, ulterior contrafacind materialul si emitind, in baza acestuia, ordonanta de neincepere a urmaririi penale. In cauzele Colibaba si Pruneanu acelasi comportament al procurorilor, dar nimeni nici macar sanctionat.

Cinci. Impiedicarea reclamantilor in procedurile la CEDO. Guvernul a incercat sa urmareasca penal abuziv persoanele plecate la Strasbourg, hotarirea “Oferta-Plus”, 19 decembrie 2006 si Cebotari, versus Moldova. Avocatii reclamantilor au fost intimidati cu urmarirea penala, hotarirea Colibaba, versus Moldova, abateri extrem de grave. Nu a urmat nimic. Mai mult, procurorul care a insistat abuziv asupra urmaririi penale in cazul “Oferta-Plus” a fost promovat la functia de Procuror General.

Sase. Recursul constitutional. Majoritatea comunista revine astazi cu ideea recursului individual constitutional. Pentru ce, eu termin, marea majoritate a greselilor ce au condamnat Moldova au fost comise cu buna stiinta. Cum poti casa o hotarire judecatoreasca in revizuire pentru motive cunoscute cu 12 ani in urma, cind legea prevede termenul limita de 3 luni. Hotarirea “Moldovahidromas”, versus Moldova. Doar la comanda, de cine, de Curtea Suprema de Justitie. Aceste abateri intentionate grave sint comise de judecatori numiti pe viata.

Dar ce se va intimpla cu judecatorii Curtii Constitutionale, majoritatea fiind numiti pe criterii necunoscute ce vor examina cauze sensibile. Simplu, vor servi interesele puterii. Pina si Curtea Constitutionala pronunta astazi hotariri convenabile majoritatii comuniste. Era si intrebarea pe care vroiam s-o adresez si vreau chiar sa spun ca Curtea Constitutionala nu ar fi bine sa isi asume asemenea raspundere pentru ca judecatorii se vor baza si vor miza pe Curtea Constitutionala si mi se pare ca raspunderea lor va slabi esential. Concluzii:

a) persoanele vinovate si care trebuiau trase la raspundere nu au fost sanctionate;

b) multe violari constatate de CEDO constituie o parte a politicii actualei guvernari impotriva celor incomozi, hotaririle Musuc, Sarban, “Oferta-Plus”, versus Moldova;

c) recursul constitutional propus prin proiectul de hotarire urmareste scopul ca cetatenii sa nu ajunga la CEDO, adica sa nu isi mai vada dreptatea;

d) pentru ridicarea nivelului de respectare a drepturilor omului e nevoie de sanctionare imediata a fiecarei persoane care se face vinovata de abateri.

Va multumesc.

In final as spune ca la articolul 3, unde se prevad  masuri pentru Guvern, nu exista nici un termen prevazut de indeplinire a expunerilor in acest articol.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Onorat Parlament,

Problema pe care o discutam astazi in corpul legiuitor al tarii este una fundamentala din toate punctele de vedere si eu propun sa nu privim aceasta problema simplist sau unilateral, ci sa incercam sa abordam lucrurile in complex. Numai in acest mod se poate vedea anvergura problematicii ce a cuprins acest domeniu.

Stimati colegi,

Sint 13 ani de cind tara noastra este membru al Consiliului Europei, peste
10 ani de cind a aderat la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si tot 10 ani de cind Parlamentul a adoptat prima declaratie privind integrarea europeana, reiterata acum 3 ani, unanim, in Parlamentul Republicii Moldova.

As vrea sa amintesc de la aceasta tribuna ca intentiile declarate prin aceste decizii importante pentru functionarea statului democratic nu au fost altele decit alinierea la civilizatia europeana prin aderarea autentica la valorile europene. Fundamentul valoric european se intemeiaza pe criteriile de Copenhaga, care se refera la dezvoltarea unei economii de piata functionale, asigurarea democratiei, statului de drept, drepturile omului etc.

Nu am suficient timp sa realizez o radiografie a situatiei din Moldova la fiecare dintre aceste capitole. Ma voi referi doar la situatia drepturilor omului in contextul discutiilor de astazi, remarcind doar ca toate aceste domenii sint interdependente, conditionindu-se reciproc.

Nu este greu sa ne dam seama ca fara o economie de piata functionala nu exista democratie. Si invers, fara democratie nu putem vorbi de stat de drept, iar fara un stat de drept, libertatile si drepturile omului ramin a fi de domeniul imaginarului.

Stimati colegi,

Exista mai multi indicatori prin intermediul carora putem analiza situatia drepturilor omului in tara noastra. Cel mai vizibil si mai practic este numarul condamnarilor la CEDO si nu numai numarul, dar si continutul acestor condamnari.

Au trecut mai mult de 6 ani de cind Republica Moldova a fost condamnata pentru prima oara de catre Curtea de la Strasbourg si de atunci au mai urmat altele 113 hotariri de condamnare, dintre care mai mult de jumatate – in ultimele 12 luni. Orice incercare a guvernarii de a-si declina raspunderea in acest sens este irelevanta si cinica. Iata care sint argumentele.

Guvernul intr-un mod total neprofesionist incearca remedii impotriva condamnarilor, convingind majoritatea din Parlament sa investeasca Agentul guvernamental si Procurorul General cu puterea de a alege in privinta cui sa instituie procedura de regres.

Am declarat in repetate rinduri ca sint necesare mecanisme pentru incurajarea corpului judecatoresc pentru adoptarea unor hotariri legale. Amenintarile la adresa judecatorilor nu numai ca sint amorale, ci si contraproductive. Si incercarea de astazi prin proiectul de lege care urma sa ofere dreptul Procurorului General sa initieze actiuni penale numai prin informarea Consiliului Superior al Magistraturii este in acelasi sens indreptat. Din pacate, nimeni nu ne-a ascultat.

In februarie anul 2008, dupa pronuntarea hotaririi CEDO pe cauza “Oferta -Plus” -SRL, acelasi Minister al Justitiei si aceiasi parlamentari in majoritate au criticat vehement legea ce permite tragerea la raspundere a judecatorilor pentru adoptarea hotaririlor ilegale.

Daca in cazul judecatorilor instituirea unui mecanism de regres este  pe cit de inoportun pe atit de nefunctional este de neinteles de ce Procurorul General, spre exemplu, nu a intreprins nimic in privinta altor functionari al caror nume figureaza in hotaririle Curtii si care poate s-au simtit bine ca au devenit cunoscuti macar prin ceva.

Guvernul incearca sa ne convinga ca Moldova e condamnata in cea mai mare parte in cauze banale, de neexecutare, de folosire a recursurilor in anulare sau alte incalcari determinate de proasta calitate a legilor. Cum se explica atunci dosarele in care mecanismul revizuirii este folosit exact cu aceeasi discretie si scop ca si recursul in anulare care a fost abrogat din procedura civila la sugestia Guvernului.

De ce Curtea continua sa constate in mod repetat incalcarea dreptului la libera exprimare, libera asociere, libera constiinta. Nu a modificat oare Parlamentul Legea cu privire la culte la sugestia Ministerului Justitiei pentru a executa hotarirea in cauza Mitropoliei Basarabiei ca acum sa se puna problema redeschiderii acestui caz pe motivul neinregistrarii eparhiilor acestui cult.

De ce avem hotariri repetate ale Curtii pe acelasi subiect al neinregistrarii unui cult ortodox in anul 2007, dupa ce a fost modificata legea si dupa ce chiar judecatorii nationali au ajuns sa le dea cistig de cauza membrilor acestor culte.

Libertatea de expresie in Moldova inseamna oare ca ziarele trebuie sa oboseasca prin instante demonstrind diferenta intre judecata de valoare si fapte. E incredibil ca judecatorii sa nu le poata deosebi. Poate e o deficienta de legislatie si practica de nationalizare raspindita de la 2001 incoace.

Ar trebui sa ajunga cauza Hotelului “Dacia” la Curte, ca sa ni se explice tuturor ca o asemenea expropriere e ilegala. E la mijloc o deficienta de legislatie atunci cind Guvernul practica retragerea de licente concurentilor comerciali. Pe
8 aprilie vom afla verdictul in cauza “Megadatcom”, iar cu asemenea tempouri, in scurt timp, vom primi si verdictul Curtii pentru incalcarea similara pe cauza Societatii romane de televiziune.

Unicul progres, trebuie sa remarcam, pe care il constatam in fapt este ca in ultimele 4 luni Guvernul nu mai este condamnat pentru arestari ilegale. Ma tem insa ca pauza va fi rapid compensata, deoarece sintem intr-un an electoral. Putem, stimati colegi, putem modifica la nesfirsit legislatia, sa facem audieri parlamentare, oricum, lucrurile nu se vor schimba, e nevoie de ceva mai mult si mai greu de realizat. E nevoie de aderarea autentica la valorile europene.

Din pacate, pentru tara aceasta guvernare nu are cum sa construiasca o societate democratica. Atit timp cit in Republica Moldova se va atesta o atare abordare nu putem spera la libertatea afacerilor, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, nu putem vorbi de democratii in general. De aceea, urmeaza sa rezolvam o problema mult mai complexa: cea de instituire a unui sistem democratic de guvernare in Republica Moldova.

In acest sens, stimati prieteni, eu sint foarte optimist, deoarece acest lucru se va intimpla nu mai tirziu decit peste un an de zile.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

Va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Stiti, in loc de prolog, asa, de deschidere, cind ascultam raportorii m-am gindit, cine totusi este vinovat de condamnarea Republicii Moldova la CEDO si ascultam Agentul guvernamental care da vina pe judecatori, judecatorii pe procuror, procurorul pe ministrul justitiei si toti laolalta pe Parlament care nu face legi bune. Si atunci am concluzionat: sint vinovati cetatenii Republicii Moldova pentru ca se adreseaza la CEDO, pe de o parte, si CEDO pentru ca le face dreptate, pe de alta parte.

Dar acum la serios.

Onorat Parlament,

Dupa alegerile parlamentare din 2001, cind Partidul Comunist a obtinut o majoritate constitutionala si pina in prezent, cind acelasi partid detine majoritatea in Legislativ, s-a tot declarat intentia de a reforma sistemul judecatoresc pentru a-l aduce la rigorile europene, pentru a-l discrimina si pentru a-l face independent atit de puterea politica, cit si de lumea criminala.

Aceasta intentie insa, in opinia noastra, opinie impartasita de mai multa lume din sinul comunitatii juridice a purtat mai mult un caracter ideologic si mai putin unul juridic, fiind mai mut o ambitie politica decit o necesitate. La o analiza atenta a hotaririlor CEDO asupra situatiilor de pina la 2001 vom observa ca acestea se refera in majoritate la neexecutarea hotaririlor judecatoresti definitive si la probleme legislative despre care s-a vorbit si astazi. Spre exemplu recursul in anulare.

Dupa venirea comunistilor la guvernare, s-au inceput probleme serioase si condamnarile Curtii se refera la nationalizari abuzive, “Dacia”-SRL contra Moldovei, lipsirea arbitrara de libertate la comanda politica a regimului comunist totalitar, cazurile Sarban, Pasat, Paladi, Turcan, Musuc, Cebotari, versus Moldova, torturii si pedepse inumane si degradante, Colibaba contra Moldovei.

Casarea abuziva a hotaririlor judecatoresti irevocabile, SRL “Oferta-Plus” contra Moldovei, incalcarea drepturilor la libertatea de exprimare prin darea cistigului de cauza elitei politice comuniste, 4 dosare “Flux” contra Moldovei etc. Pe de alta parte, guvernarea comunista nu intreprinde nimic pentru prevenirea noilor condamnari.

Se vorbeste in continuu despre responsabilizarea persoanelor vinovate de generarea condamnarilor Republicii Moldova de catre CEDO, fara a se intreprinde absolut nimic in aceasta directie. Un caz de mimare a responsabilizarii judecatorilor este recenta solicitare de catre Procurorul General a permisiunii Consiliului Superior al Magistraturii pentru inaintarea unei actiuni de regres impotriva judecatorului Valentin Barba, judecator nominalizat in cadrul unei hotariri CEDO ca ar fi trebuit sa se abtina de la examinarea unei cauze civile. S-a gasit si tapul ispasitor.

Oare acest caz este unul problematic? De ce nu se pune problema raspunderii juecatorilor care aresteaza ilegal oamenii. De exemplu, in cazul Musuc judecatorul a eliberat mandat de arest fara a avea macar dosarul in fata. Acesti judecatori care lipsesc oamenii de  libertate si ii baga ilegal in subsoluri cind nu exista nici un temei de a presupune ca respectivele persoane au comis vreo infractiune. A se vedea cazurile Stipuleac sau Cibotari, versus Moldova.

De ce nu se trag la raspundere procurorii care pornesc ilegal dosare penale si persecuta politicienii din opozitie si oameni de afaceri. A se vedea cazul SRL “Oferta-Plus” contra Moldovei. Procurorii care persecuta persoane care fac concurenta unor asa-numiti businessmani ce au “krisa” prin elita comunista. A se vedea cazul Stipuleac contra Moldovei.

Un exemplu elocvent este si cazul SRL “Oferta-Plus” contra Moldovei. Procurorul general adjunct Vasile Pascari recent, de la aceasta tribuna, a sustinut ca Procuratura a procedat absolut corect cind a pornit si a redeschis urmarirea penala impotriva directorului acestei SRL.

La rindul sau, CEDO a spus clar in hotarirea sa ca pornirea si redeschiderea urmaririi penale in acest caz, dupa ce cererea a fost comunicata Guvernului, nu a avut nici un temei din punct de vedere al Codului penal si unicul scop a fost determinarea directorului SRL “Oferta-Plus” de a-si retrage cererea de la CEDO. Si care au fost explicatiile Procurorului General dupa hotarirea Curtii? Totul este corect.

Altceva nici nu era de asteptat, fiindca insusi Procurorul General, la timpul potrivit, personal a redeschis acest dosar penal dupa ce acest lucru, se pare, i-a fost cerut chiar de Guvern. Acest dosar a fost catalogat de CEDO drept o incalcare flagranta a Conventiei europene, incalcarea de o gravitate de care, in opinia specialistilor, nu s-a mai vazut.

O alta intrebare este ce facem cu hotaririle CEDO pe cazurile “Flux”, in numar de 5, in care 4 din ele CEDO a constatat ca solutionarea cauzelor de catre instantele nationale in favoarea vestitului Victor Stepaniuc este totalmente gresita. Exista vreo reactie din partea Consiliului Superior al Magistraturii in aceste cazuri repetitive. Cineva a luat vreo atitudine? Unde este seful statului si majoritatea comunista care sint responsabili de numirea judecatorilor? Din cele spuse si nespuse astazi in Parlament se trag citeva concluzii, se contureaza citeva concluzii.

Prima. Situatie mai dramatica in sistemul judecatoresc si in Procuratura decit cea de astazi nu a existat in Republica Moldova nici pina la 1990, nici dupa aceasta pina la venirea comunistilor la putere. Si daca lucrurile vor derula tot asa si de acum incolo, acest sistem se poate prabusi de la sine. Mai este necesar de concluzionat ca sub darmaturile unui sistem judecatoresc ruinat pot nimeri si celelalte structuri statale.

Doi. Atit in baza actelor internationale la care am aderat, cit si angajamentelor ce si le-a asumat Republica Moldova, acest stat este obligat sa respecte si sa garanteze independenta judecatorului si Procurorului.

Deoarece cetatenii acestui stat, la fel ca si acei din alte state, au dreptul la un proces judiciar liber, proces efectuat de o instanta judecatoreasca impartiala si independenta, proces echitabil si efectuat in termene rezonabile. Ori incalcarea acestui angajament reprezinta o realitate obiectiva si trista in societatea moldoveneasca aflata sub conducerea actualei puteri comuniste.

Trei. Autoritatile de la Chisinau nu indeplinesc intocmai angajamentele asumate la momentul aderarii la Consiliul Europei privind locul si rolul Procuraturii. Apropo, angajamentul trebuia indeplinit intr-un an de zile si Rezolutia nr.1280 din 2002 de la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind functionarea institutiilor democratice in Moldova si, in special, in vederea respectarii si garantarii independentei autoritatii judecatoresti.

Patru. In sistemul actual a devenit un lucru, practic, imposibil pentru un subiect de drept sa cistige un proces judiciar impotriva intereselor guvernantilor sau sa execute un titlu executoriu, chiar daca ai si reusit sa il obtii.

Cinci. Este necesar ca majoritatea comunista sa abandoneze ideea fixa si aberanta, precum ca crearea unui nou mecanism de control intern al respectarii Conventiei europene, cum ar fi recursul individual al Curtii Constitutionale, ar putea rezolva problema respectarii drepturilor omului si ar fi o panacee pentru cetatenii acestui stat oropsit. Ori sistemul constitutional al Republicii Moldova  nu prevede astfel de derogari, iar sistemul judiciar de la noi la o buna functionare, fara ingerinta dregatorilor comunisti, ar asigura cu brio functionarea acestui sistem si mecanism.

Nu este necesar, domnilor, tovarasi comunisti, de schimbat Constitutia si legile tarii, este necesar de schimbat oamenii. Anume aceasta noi o vom face dupa urmatoarele alegeri parlamentare.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si ultima luare de cuvint doamna Postoico.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Este binevenita aceasta audiere de astazi si, intr-adevar, avem posibilitatea sa ne spunem fiecare opinia sa, dar ar fi bine, totusi, sa apreciem la justa valoare tot ce a fost, ce facem, ce va fi.

Ratificind in anul 1997 Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Republica Moldova si-a asumat responsabilitatea pentru instituirea unui mecanism national eficient privind asigurarea protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Repet inca o data, un mecanism national.

Totodata, ratificarea Conventiei europene a avut o importanta majora, si trebuie astazi sa recunoastem, pentru cetatenii nostri, deoarece le-a deschis calea spre justitia europeana. Astazi, oamenii au posibilitate de a se adresa  inaltei Curti ori de cite ori considera ca le-a fost lezat un drept garantat de Constitutie si, totodata, de Conventie.

In ultimii ani, numarul relativ mare de cereri depuse la CEDO si de hotariri pronuntate impotriva Republicii Moldova, ingrijoreaza autoritatile statului si societatea civila. Si, desigur, astazi, cind am audiat reprezentantul de la societatea civila, este foarte binevenita, fiindca noi vedem opinia din alta parte si nu acea care se discuta aici de fiecare data. Pentru ca remedierea cazului, pe marginea caruia s-a pronuntat inalta Curte, se face din banii publici, povara care, de fapt, sta pe umerii tuturor contribuabililor.

Rapoartele care au fost prezentate astazi de Agentul guvernamental, de Ministerul Justitiei, de Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, de Procurorul General, de ministrul finantelor si de catre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, constata problemele care exista si intelegem ca sint necesare solutii pentru ameliorarea situatiei.

Totusi jurisprudenta Curtii Europene ne demonstreaza ca Republica Moldova nu este singura tara care se confrunta cu astfel de probleme. Si astazi au fost aduse la cunostinta mai multe date statistice si in raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, si in raportul Agentului guvernamental, si, totodata, acele constatari care au fost facute de catre organizatia neguvernamentala.

De ce totusi astazi ne punem intrebarea de ce Republica Moldova este condamnata la CEDO? Care sint motivele?  Pentru a raspunde la aceste intrebari, si multi colegi de ai mei au facut-o astazi, ar fi bine sa ne aducem aminte de anul 1997, cind Republica Moldova a depus instrumentele de aderare la Conventia europeana pentru apararea drepturile omului. Si domnul Diacov astazi a confirmat ca tara noastra nu era gata pentru a depune aceste instrumente necesare, fiindca nu aveam o baza legislativa bine pregatita.

Noi, de fapt, cunoastem, pe vremea aceea, atunci, cine in acel moment erau persoane responsabile chiar si in Ministerul Justitiei, chiar si cine a fost numit Agent guvernamental. Daca nu ii cunoastem, probabil, miine, eu sint sigura, veti afla din publicatiile din ziare. Aceste persoane, precum si altele, care astazi se declara aparatori aprigi ai drepturilor omului, dupa depunerea instrumentului de ratificare, chiar daca aveau aceasta obligatie legala, nu au intreprins masurile necesare pentru a informa societatea civila, in primul rind, de prevederile Conventiei, corpul judecatoresc, procurorii, politistii, societatea civila despre acele responsabilitati care erau prevazute in prevederile Conventiei europene si, de fapt, chiar si de jurisprudenta Curtii Europene. Sa ne spunem astazi ca au fost aceste inactiuni o dovada de incompetenta? Sau au fost fapte constiente? Este greu de spus.

Poate ca, daca s-ar face o investigatie in acest sens, am descoperi ca gradul de vinovatie a fostilor guvernanti pentru condamnarile la CEDO este destul de mare. Si in loc sa se critice dur simulind marea grija pentru oameni, si-ar asuma raspunderea pentru propriile gafe. Cunoastem cu totii ca de problemele oamenilor, ale caror drepturi au fost lezate, au profitat foarte multe persoane, nu as vrea sa-i numesc, care sint, de fapt, cointeresate sau au fost cointeresate sa aiba o afacere stabila. Discursurile rostite anterior de unii din colegii mei dintre alte fractiuni demonstreaza inca o data acest lucru.

Eu as vrea sa va intreb, stimati colegi, cui ii faceti aceasta publicitate? A cui interese se apara? A oamenilor de rind sau a persoanelor care si-au construit o afacere din necazurile cetatenilor?

Ne-ar bucura faptul daca, intr-adevar, aceste persoane ar fi preocupate de a proteja drepturile omului, dar pe zi ce trece ne convingem ca interesul profitului deseori este pe primul plan. Iar problemele oamenilor pentru ei constituie o sursa sigura de venit. Se stie ca unii reprezentanti ai cetatenilor la CEDO categoric nu doresc sa colaboreze cu agentul guvernamental, cind este posibil de a fi incheiat un acord amiabil. Si astazi a fost aceasta confirmare.

Si ceea ce este foarte interesant, o serie din “aprigii aparatori” in ghilimele, as spune, care cistiga sume mari de bani de pe urma acordarii asistentei juridice a cetatenilor nostri la CEDO reprezinta organizatiile neguvernamentale. Iar, conform legislatiei in vigoare, noi cunoastem ca organizatiile neguvernamentale trebuie sa exercite doar activitati nonprofit. De ce astazi acesti inflacarati aparatori ai drepturilor omului nu ofera asistenta juridica gratuita? Noi cunoastem, caci noi am adoptat aceasta lege pentru a oferi aceasta asistenta. Dar incercati dumneavoastra sau acei cetateni care se adreseaza dumneavoastra: le puteti asigura aceasta asistenta gratuita? Si, in general, ne punem intrebarile: ce impozit platesc ei din acele venituri care, de fapt, nu sint indicate in acele declaratii?

In realitate, acesti oameni de afaceri vor sa creeze iluzia de mari patrioti, dar, in esenta, fac tot posibilul pentru a goli buzunarele contribuabililor. Mai nou, ultimul lor moft este de a acorda asistenta juridica doar pe cazurile pe care si dumneavoastra astazi ati mentionat, potential pe care sint sume fabuloase. Dar poate si ceilalti cetateni au nevoie de aceasta asistenta? Desigur, este foarte greu ca sa obtii aceasta asistenta, fiindca, ma rog, nu vor veni banii acei care i-ar putea sa ii foloseasca.

Ca urmare, toate acestea au un efect social negativ, contribuind, in primul rind, cum ati mentionat si dumneavoastra, la pierderea increderii cetatenilor in dreptate, in echitate si justitie nationala. Adevarul este ca, dupa ratificarea Conventiei europene, incepind cu 1997, pe parcursul mai multor ani nu a fost instituit mecanismul national. Si dumneavoastra totusi ati confirmat acestea. Si acele consecinte noi le suportam astazi.

Deficientele legislative si de alta natura au condus la mai multe condamnari ale Republicii Moldova. Abia in anul 2001, cind Partidul Comunistilor, doamna Pavlicenco, a venit la putere, s-a facut o evaluare a legislatiei nationale si am constatat ca Codul de procedura civila si cel de procedura penala, precum si alte acte normative contineau prevederi contrare normelor Conventiei europene, ceea ce a determinat lezarea drepturilor omului si adresarea ulterioara a cetatenilor la CEDO.

Astazi s-a discutat foarte mult, era posibilitatea ca sa se aplice acele prevederi ale conventiei, dar dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca in acest caz, pina la adoptarea in anii 2002 – 2003 si punerea in aplicare a noilor coduri, situatia a fost cit de cit remediata. Realizarile si acele perspective ale infaptuirii justitiei in Republica Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna vicepresedinte,

Doar o clipa, va rog. Imi pare ca pe nimeni n-am limitat, iar cu solicitarea dumneavoastra, da? Prea mult, prea mult. Ca sa vezi. Eu zic asa, noi daca solicitam norme, normele sa fie egale, nu? Eu va rog sa continuati.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Untila, de incredere.

Deci totusi trebuie sa revenim la ceea ce s-a facut in acest context. In primul rind, noi avem astazi o transparenta in realizarea actului de justitie, in selectarea, numirea si promovarea judecatorului, ridicarea responsabilitatii judecatorilor, precum si sa stabileasca garantiile juridice necesare pentru infaptuirea unei justitii impartiale.

Astazi s-a vorbit foarte mult ca, intr-adevar, este foarte importanta deschiderea Institutului National al Justitiei, care va asigura instruirea initiala si continua a judecatorilor, procurorilor. La ora actuala, in urma fiecarui caz, cum a fost constatat, se face, de fapt, o analiza foarte minutioasa si, dupa caz, se modifica legislatia. Dar, in contextul actiunilor intreprinse, sa ne amintim si noi astazi ca a fost o incercare de catre Parlamentul actual sa introducem un mecanism national. Dar, cu parere de rau, noi cunoastem foarte bine: aceasta initiativa legislativa de modificare a Constitutiei a esuat. Si astazi multi s-au referit la aceasta.

As vrea sa accentuez ca si in recomandarile Consiliului Europei, si in recomandarile Comitetului Directorilor pentru Drepturile Omului aproape toate statele si-au asumat obligatia de a inainta la nivel national un mecanism bine determinat. In acest sens a fost adoptat si un raport de etapa, care, la concret, mentioneaza gradul de avansare a multor state la acest capitol.

Eu as vrea sa va conving inca o data, ca numarul de cereri impotriva Republicii Moldova, care se afla in procedura la Curtea Europeana, vorbeste despre carentele sistemului national de drept si necesitatea instruirii recursului national al Curtii Constitutionale, in opinia noastra, este necesara.

Va aduc la cunostinta, ca actualmente, intr-adevar, lucreaza un grup de experti la acest capitol si intuiesc ca totusi va fi necesitatea ca sa mai venim cu acest proiect de lege inca o data in fata dumneavoastra.

Stimati colegi,

Totusi v-as indemna ca si dumneavoastra sa va incadrati in aceasta activitate si ca atunci cind va fi inaintata aceasta initiativa legislativa, s-o consultati cu acei experti internationali, cu expertii nationali si sa sustineti acest proiect, care, speram, foarte mult se va schimba in tara noastra. Nu in 2009, eu ma gindesc pina aceasta ia...

Va multumesc pentru atentie si eu intuiesc ca dumneavoastra veti sustine acest proiect de hotarire, care a fost propus de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, si proiectele care vor fi pentru a ameliora situatia in tara.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu va multumesc pentru respectul reciproc de care dati dovada in aceasta sala. O sa aveti timp suficient sa mai discutati subiectul, foarte bine. Deci, la finalul acestei sedinte a plenului Parlamentului, cu permisiunea dumneavoastra, foarte succint as vrea sa constat ca, cu mici exceptii totusi plenul Parlamentului a reusit astazi ca discutiile in cadrul acestor audieri sa nu devieze in albia unor dezbateri politice speculative si, in cea mai mare parte, plenul Parlamentului a reusit sa dea dovada de abordare profesionala, echilibrata si una obiectiva, pentru care fapt vreau sa multumesc tuturor deputatilor si tuturor grupurilor politice parlamentare, inspira optimism aceasta abordare, fiindca, am anuntat la inceput, e o prima audiere de acest gen, dar nu ultima.

Precum am convenit anterior, revenim la subiectul proiectului de hotarire a Parlamentului saptamina viitoare, cu rugamintea de a prezenta toate propunerile nu mai tirziu de ziua de marti saptamina viitoare la adresa Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

La fel as dori sa multumesc tuturor raportorilor pentru acea informatie, dupa parerea mea, echilibrata si exhaustiva la subiectul audierilor de astazi. Tin sa multumesc tuturor invitatilor si participantilor la audieri, declarind, in acest context, sedinta de astazi a plenului inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, ca de obicei, in ziua de joi, la ora 10.00.

Va multumesc.

Va doresc o zi buna in continuare.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.57.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.