DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – NOIEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 21  noiembrie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a treia a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2009. Proiectul nr.2817.

4.       Declaraţia domnului deputat Veaceslav Untilă – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

5.        Declaraţia domnului deputat Dumitru Braghiş. 

Şedinţa începe la ora 10.00.   

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 97 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Valeriu Calmaţui, Gheorghe Musteaţă, Vladimir Filat, Igor Klipii.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pe agenda şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului avem un singur proiect, proiectul nr.2817, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009, dezbateri în cadrul celei de a treia lecturi.

Microfonul nr.4.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Vă rog să fiu înscris pentru o declaraţie la finele şedinţei.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Declaraţie, bine.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Mîine, poporul ucrainean, cît şi cetăţenii de etnie ucraineană din Republica Moldova va marca o tristă aniversare a groaznicei tragedii cu nume “golodomor”. Este vorba despre foametea organizată în anii 1932 – 1933, în rezultatul căreia au decedat în chinuri groaznice peste 10 milioane de ucraineni. Am trecut şi noi prin aceste chinuri, doar că puţin mai tîrziu. Sîntem alături de poporul ucrainean şi propun un minut de reculegere în memoria acelor victime care au murit în chinuri groaznice.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Staţi puţin, stimaţi colegi, eu am să anunţ acest moment de reculegere. Bine?

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:  

Domnule Preşedinte,

Este pentru prima dată în istoria activităţii actualului Legislativ cînd o interpelare, prezentată în Parlamentul Republicii Moldova, în strictă conformitate cu Regulamentul, a stîrnit reacţii atît de bolnăvicioase atît la Preşedinţie, cît şi la Guvern. Ceea ce înseamnă că conţinutul interpelării în linie mare se justifică din start.

Iată de ce Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” solicită ca, pe parcursul a două săptămîni, să fie prezentat răspuns la această interpelare în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Şi doi. Pentru a scoate în vileag realitatea la acest subiect, noi propunem crearea unei Comisii parlamentare de anchetă. Iniţiativa legislativă a fost prezentată şi înregistrată cu nr.3241. Cerem ca, aşa cum prevede Regulamentul Parlamentului, să fie pusă la vot această propunere de examinare şi constituire a Comisiei în cadrul şedinţei plenare de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Neapărat.

Microfonul nr.4.

Domnul  Anatolie Ţăranu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu susţin propunerea doamnei Cuşnir şi vreau, poate, să mai adaug ceva. “Golodomor”-ul din 1933 a afectat nu numai poporul ucrainean, dar şi poporul moldovenesc, moldovenii din stînga Nistrului, fapt care a demonstrat încă o dată că foametea în acest teritoriu a fost organizată de regimul sovietic comunist. În Basarabia “golodomor” în aceşti ani nu a fost, “golodomor”-ul a venit în 1946–1947, cînd au venit sovieticii. Acesta este adevărul istoric.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Rog să mă înscrieţi şi pe mine pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Alte propuneri nu sînt.

Stimaţi colegi,

Pentru început, voi supune votului includerea pe ordinea de zi a proiectului menţionat de către colegul nostru Bujor, proiectul nr.3241. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Acum, stimaţi colegi, cred că, ar trebui să facem abstracţie de toate nuanţele de politizare a acestui subiect, fiindcă sînt puternice elemente politice şi de politizare, dar eu cred că ar fi, în spirit uman, făcînd abstracţie de aspectele politice, pur şi simplu, să venim cu un omagiu în memoria tuturor victimelor, plecînd de la principiul istoric, dacă doriţi, şi principiul uman. Rog să păstrăm un moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Acum ordinea de zi. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009. Lectura a treia. Proiectul nr.2817.

Rog Comisia.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar şi ale Regulamentului Parlamentului, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe prezintă spre dezbatere, în plenul Parlamentului, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009 în lectura a treia.

În cadrul examinării au fost puse în discuţie peste 350 de propuneri şi obiecţii, parvenite din partea comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare, deputaţilor, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, care au ca subiect îmbunătăţirea prevederilor textului legii, redistribuirea unor alocaţii în interiorul bugetului şi, cu preponderenţă, propuneri de includere spre finanţare a noilor obiecte investiţionale în sumă de 692,4 milioane de lei.

Obiecţiile şi propunerile referitoare la textul legii sînt orientate spre îmbunătăţirea redacţională a legii, asigurării plenitudinii, reglementării relaţiilor bugetare, interpretării univoce a normelor juridice şi altele.

Pornind de la cadrul de venituri şi cheltuieli, prevăzute pentru anul bugetar 2009, aprobate de către Parlament în a doua lectură, Comisia nu acceptă propunerea domnilor deputaţi I. Guţu, V. Cosarciuc şi A. Oleinic de a majora subvenţiile în agricultură, prevăzute la articolul 4, litera b), cu 300 milioane de lei, fiind susţinut nivelul propus de Guvern.

Totodată, Comisia nu a acceptat propunerea aceluiaşi grup de deputaţi de a modifica articolul 5, alineatul (1) şi anume ca cifra “660”, dar în proiectul bugetului e cifra “600”, să fie substituită prin cifra “1 miliard 100 de milioane”, dat fiind faptul că sursa de acoperire nu este indicată. Şi această cifră este alta decît cea menţionată în proiect.

Comisia nu a susţinut propunerile Fracţiunii Partidului Democrat din Republica Moldova de a modifica articolul 14 din proiect din lipsa mijloacelor financiare, precum şi de a stabili ajutorul social de 600 de lei pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, deoarece această categorie de populaţie primeşte alocaţiile respective, conform legislaţiei în vigoare.

Ce se referă la impactul implementării impozitului pe venit la cota zero. Menţionăm că această situaţie a fost luată în considerare la calcularea transferurilor pentru bugetele locale.

Concomitent, Comisia nu a susţinut propunerile domnilor deputaţi I. Guţu, V. Cosarciuc, A. Oleinic privind crearea fondului de stabilizare în sumă de 1 miliard de lei, deoarece partea de venituri şi de cheltuieli au fost aprobate de către Parlament, iar sursa de acoperire financiară nu este indicată.

Totodată, nu a fost susţinută propunerea domnului deputat I. Guţu de a aloca suplimentar 300 mii de lei pentru Centrul de Reintegrare Socială a tinerilor din comuna Cărpineni.

La propunerea Comisiei pentru politica economică, buget şi finanţe, prevederile articolului 12, alineatul (1) se exclud, deoarece atribuţiile respective sînt o prerogativă a Parlamentului.

Domnii deputaţi Gh. Popa, Ş. Grigoriev, Iu. Stoicov, I. Chetraru, V. Iovv, Gh. Morcov, V. Ţurcan, S. Borgan, E. Cavlac, S. Sococol au înaintat propuneri de redistribuire în limita cheltuielilor prognozate, care au fost susţinute cu introducerea modificărilor corespunzătoare la anexa nr.14.

Comisia nu a susţinut amendamentul înaintat de către domnii deputaţi V. Cosarciuc şi A. Oleinic, prin care se solicită majorarea cheltuielilor pentru finanţarea a 164 de obiecte în suma de 405,3 milioane de lei. De asemenea, Comisia nu a susţinut amendamentul Fracţiunii Partidului Democrat din Moldova, prin care au fost propuse 17 obiecte noi pentru cheltuieli capitale în sumă de 6,1 milioane de lei.

În cadrul examinării proiectului de lege s-a decis de a retrage cu 87,6 milioane de lei cheltuielile preconizate pentru fondul de rezervă al Guvernului, care se propun spre a fi direcţionate pentru majorarea alocaţiilor investiţionale la anexele nr.10, nr.11 şi nr.14, detaliat expuse în sinteza alăturată la raport. Vreau să menţionez că Guvernul a rugat totuşi să micşorăm maximum posibil această sumă.

În contextul amendamentului domnului deputat V. Iovv, la pagina 21 din sinteză de la obiectul reparaţia drumului satului Dubăsarii Vechi, dumnealui a propus să excludem 200 mii de lei şi să se îndrepte această sumă pentru stadionul artificial de minim fotbal satul Dubăsarii Vechi. Comisia a acceptat această propunere.

Totodată, suplimentar la cele din raport şi din sinteză, se propune o redistribuire la anexa nr.10, compartimentul “Serviciul Vamal”. Şi anume infrastructura Postului Vamal unguri se reduce cu 10 milioane de lei şi se îndreaptă pentru infrastructura Biroului Vamal Cahul. Infrastructura Biroului Vamal Briceni din oraşul Ocniţa se reduce cu 6 milioane 957 mii de lei şi se îndreaptă pentru infrastructura Postului Vamal Palanca. Şi este o greşeală tehnică, stimaţi colegi, la pagina 15 din sinteză, cifra “3 milioane 100” trebuie substituită cu cifra “31 milioane”.

Prin urmare, propunerile care au fost ca subiect majorarea cheltuielilor bugetare şi care de către Comisie au fost susţinute parţial sînt expuse în amendamentele care sînt la dumneavoastră.

În contextul realocărilor operate, urmează a fi introduse modificările corespunzătoare şi în anexele respective ale legii.

Pornind de la cele expuse şi cu modificările acceptate de comisie, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009 se propune Parlamentului spre adoptare în lectura a treia.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Bondarciuc.

Stimaţi colegi,

Propuneri?

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Ivanov:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule raportor,

Vreau să întreb, fie că dumneavoastră, fie că Ministerul Finanţelor să răspundă la întrebare: pentru 2009 este preconizată o majorare esenţială a salariilor pentru pedagogi, sînt puşi banii aceştia în buget sau nu?

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

În primul rînd, vreau să vă răspund în felul următor: noi avem prevăzute 600 milioane de lei, prevăzute nemijlocit pentru majorarea salariilor şi, în primul rînd, profesorilor.

Domnul  Dumitru Ivanov:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

În primul rînd, vreau să vă mulţumesc că dumneavoastră aţi acceptat amendamentul propus de deputatul Cosarciuc şi de domnul deputat Vladimir Filat şi aţi micşorat Fondul de rezervă cu 87,6 milioane de lei. Şi cred că celelalte fracţiunii parlamentare ar trebui să ne mulţumească că noi am propus un amendament bun, care pe urmă a fost, să spunem aşa, redistribuit la celelalte.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Ei, după şedinţa plenară, o să facă acest lucru.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da? O să vină şi o să ne mulţumească. Bine. Cu aceasta am vrut să încep, dar în continuare am o întrebare din partea Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”, domnule preşedinte. Noi am înaintat amendamente conform Regulamentului şi nici un amendament, mai ales la anexa nr.14, nu a fost inclus în sinteză. Am sinteza la raportul Comisiei şi în această sinteză nu am găsit nici un amendament propus de Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu special am introdus acest amendament, toate propunerile dumneavoastră, în raportul Comisiei. Şi în raport au fost expuse poziţiile Comisiei la propunerile dumneavoastră.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Bine. Dar raportul Comisiei, aceasta este o chestie textuală, dar la raport dumneavoastră aţi anexat sinteza. Celelalte propuneri sînt, în afară de propunerile Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”. Eu cred că nu este corect.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

În legătură cu faptul că Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe nu a introdus în sinteză amendamentele la anexa nr.14, propuse de Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”, eu rog să ne permiteţi ca noi să le propunem aici, de la microfon, şi să le votăm. Aşa cum prevede Regulamentul Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Pachet.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu pachet, pe fiecare raion în parte.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Propunerile sînt incluse?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu sînt incluse, domnule Preşedinte, în sinteză.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să vă spun, că, conform Regulamentului, amendamentele trebuie să fie prezentate în termen de 5 zile pînă la şedinţa Parlamentului. Noi am primit de la dumneavoastră amendamentele la 16 noiembrie seara. Am examinat în cadrul şedinţei Comisiei şi eu special le-am inclus în raportul de astăzi, pe care l-aţi auzit dumneavoastră.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că examinarea Legii bugetului în lectura a treia trebuia să aibă loc pe data de 27 noiembrie. Noi am înaintat aceste amendamente luni.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar nu aceasta este principalul. Principalul este că noi am examinat toate amendamentele şi am luat decizia la Comisie. Iată ce este principalul.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu cred că, avem Regulamentul Parlamentului care prevede: “În sinteză trebuie să fie introduse toate propunerile deputaţilor şi mai ales ale fracţiunilor parlamentare.” Şi, în acest caz, cînd dumneavoastră nu aţi făcut acest lucru, domnule Preşedinte al Parlamentului, conform Regulamentului Parlamentului, rog să ne permiteţi ca noi să propunem pe fiecare raion amendamentele pe care noi le avem şi să le punem la vot, aşa cum prevede Regulamentul.

Domnul  Marian Lupu:

Să citim Regulamentul: a treia lectură constă în transmiterea amendamentelor, prevăzute la alineatul (1), comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente şi Guvernului spre examinare şi prezentarea raportului şi avizului, în termen de 3 săptămîni; efectuarea, la decizia Parlamentului, a expertizei economico-financiare; discutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a rezultatelor expertizei.

În cadrul celei de a treia lecturi, în dezbateri poate lua cuvîntul numai o singură dată, numai cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare, dacă deputaţii din fracţiunea respectivă au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. De asemenea, pot lua cuvîntul, o singură dată, şi deputaţii care au prezentat amendamente în cadru dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. Luările de cuvînt nu vor depăşi 3 minute.

Aceasta este ceea ce prevede Regulamentul. Şi o să continuăm în concordanţă cu prevederile Regulamentului.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Bine. Ceea ce dumneavoastră aţi menţionat se înscrie perfect la propunerea mea. Adică, noi propunem amendamentele care nu au fost acceptate şi dumneavoastră sînteţi obligat să le puneţi la vot, aşa cum prevede Regulamentul.

Domnul  Marian Lupu:

Iar dumneavoastră sînteţi obligat să vă încadraţi în 3 minute fiecare dintre acei care ies la microfon. Deci eu îmi respect obligaţiunile mele, dumneavoastră – pe ale dumneavoastră. Mergem normal conform Regulamentului. Vă rog. 3 minute fiecare luare de cuvînt. Luările de cuvînt nu vor depăşi 3 minute.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Bine.

Domnule Preşedinte,

Noi sîntem 3 deputaţi care am semnat amendamente, înseamnă că avem fiecare cîte 3 minute. Nu, nu, aşa prevede Regulamentul.

Domnul  Marian Lupu:

Deci aşa, cîte un om de la fracţiune. De asemenea, pot lua cuvîntul cîte o singură dată deputaţii care au prezentat amendamente.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Corect.

Domnul  Marian Lupu:

Separat fiecare deputat.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, noi am propus separat.

Domnul  Marian Lupu:

O singură dată.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Trei amendamente.

Domnul  Marian Lupu:

3 minute.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

3 deputaţi.

Domnul  Marian Lupu:

Ne-am pornit. Vă rog. Unul de la fracţiuni şi deputaţii autori.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Aşa şi facem.

Domnul  Marian Lupu:

Înainte.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Înaintăm. Noi am propus pentru raionul Anenii Noi. Să nu ne încurcăm, căci trece timpul. Reparaţia Grădiniţei din satul Teliţa – 1 milion 200 de mii, reparaţia Grădiniţei din Chirca – 400 de mii, reparaţia Grădiniţei din Ciobanovca – 400 de mii, reparaţia capitală a Gimnaziului din satul Ciobanovca – 400 de mii, construcţia terenului şcolar din satul Geamăna – 500 de mii, căzăngeriei Liceului “Puşkin” – 1 milion de lei, reparaţia capitală a Gimnaziului din Speia – 400 de mii, reparaţia capitală a Liceului Teoretic din satul Hîrbovăţ – 800 de mii, reconstrucţia Staţiei de epurare a apei din oraşul Anenii Noi – 600 de mii, reconstrucţia Staţiei de epurare a apei din satul Maximovca – 600 de mii, reconstrucţia Staţiei de epurare a apei din satul Speia – 600 de mii, construcţia apeductului din satul Ţînţăreni – 600 de mii, gazoductul spre satul Nicolaevca – 600 de mii, gazoductul spre satul Larga – 900 de mii, gazoductul spre satul Ochiul Roş – 1 milion 300 de mii. Aceasta pentru Anenii Noi.

Raionul Cahul. Reparaţia Grădiniţei de Copii satul Colibaşi – 150 de mii, reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Vladimirovca – 600 de mii, reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Huluboaia – 500 de mii, reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Văleni – 400 de mii, aprovizionarea cu apă a satului Vadul lui Isac – 1 milion 200 de mii.

Raionul Cantemir. Finisarea construcţiei Grădiniţei de Copii din satul Baimaclia – 6 milioane, gazificarea Gimnaziului din satul Porumbeşti – 300 de mii, gazificarea Gimnaziului din satul Tartaul – 300 de mii, gazificarea Gimnaziului din satul Lingura – 300 de mii, gazificarea Gimnaziului din satul Lărguţa – 300 de mii, gazificarea Gimnaziului din satul Flocoasa – 300 de mii, gazificarea Gimnaziului din satul Ţiganca – 300 de mii, gazificarea Gimnaziului din satul Stoianovca – 300 de mii, gazificarea Gimnaziului din satul Goteşti – 300 de mii.

Tot raionul Cantemir. Gazoductul de presiune înaltă spre satul Capaclia – 2 milioane 500 de mii, gazoductul de presiune înaltă spre satul Lărguţa – 1 milion 700 de mii.

Gazoductul de presiune înaltă spre satul Cîetu – 1 milion 600 de mii, gazoductul de presiune înaltă spre satul Cania – 2 milioane 200 de mii, gazoductul de presiune înaltă spre satul Cîrpeşti – 1 milion, gazoductul de presiune înaltă spre satul Plopi – 800 de mii, gazoductul de presiune înaltă spre satul Capaclia – 2 milioane 500 mii de lei, gazoductul de presiune înaltă spre Baimaclia, Tartaul, Ţîganca – 6 milioane 500 de mii. Raionul Călăraşi.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Trei minute.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Au expirat?

Domnul  Marian Lupu:

Au expirat, la 9 s-a început.

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerile evocate de colegul nostru domnul Cosarciuc. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 5, 6.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 6 voturi. 9 voturi în favoarea acestei propuneri, care nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Cum să procedăm? Continuăm cumva pe fracţiuni? Aşa, da? Mai organizat sau pe cerc, sau cum? Propun să continuăm pe principiul care a fost aplicat şi pînă în ziua de astăzi.

Microfonul nr. 4.

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Colegii de la “Alianţa «Moldova Noastră»” susţineau că sînt unicul grup parlamentar care nu sînt prezenţi în sinteză cu propunerile lor. Vreau să vă spun că Partidul Democrat, de asemenea, a constatat cu stupoare că nu numai că nu s-a acceptat nici un amendament pe care l-am făcut, dar, de asemenea, nici măcar în sinteză nu este trecut, domnule Preşedinte. Constatăm, în schimb, în sinteza respectivă, care este un document curios în general şi din punct de vedere legal, şi al Regulamentului Parlamentului, apariţia unor alte fracţiuni. Dar nu contează, se acceptă sau nu se acceptă amendamentele acestora.

Vrem, în această situaţie, să procedăm identic, cum au procedat şi colegii noştri de la “Alianţa «Moldova Noastră»”, să dăm citire cel puţin propunerilor făcute, amendamentelor făcute de Partidul Democrat şi le adoptăm sau le respingem.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Stimaţi colegi,

Eu v-aş propune să procedăm în modul în care am convenit să lucrăm imediat anterior. Deci eu vă rog, nu pierdeţi din timpul dumneavoastră preţios, daţi citire acestui pachet pe propuneri.

Domnul Oleg Serebrian:

Noi nu pierdem din timp.

Domnul  Marian Lupu:

Vă rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Fracţiunea Partidului Democrat a propus să fie modificat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009, articolul 14, venitul lunar minim garantat al familiei de la 430 la 740 de lei. La fel, a fost propusă stabilirea cuantumului ajutorului social pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl în mărime de minim 600 de lei. Aşa cum s-a promis, de fapt, aici în Parlament. De asemenea, reparaţia Sălii de sport a Liceului “Mihai Eminescu” din oraşul Cahul – 100 mii de lei, reparaţia Grădiniţei de Copii nr.2 din oraşul Taraclia – 100 mii de lei. Reparaţia Cantinei Liceului din comuna Tătăreşti – 60 mii de lei.

Reparaţia Liceului-Internat sportiv din Comrat – 300 mii de lei, reparaţia podului din satul Burghelea, Făleşti – 32 mii de lei, reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Scumpia, Făleşti – 450 mii de lei, instalarea geamurilor Gimnaziului Pînzăreni, Făleşti – 150 mii de lei, reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Maximovca, Anenii-Noi – 350 mii de lei, construcţia podului în satul Chioselia Rusă, Găgăuz-Yeri –  650 mii de lei, reparaţia drumului în satul Ţîpala, Ialoveni – 500 mii de lei, reparaţia capitală a Gimnaziului din satul Fuzăuca, Şoldăneşti – 500 mii de lei.

Reparaţia capitală a Grădiniţei din satul Racovăţ, Soroca – 300 mii de lei, reparaţia drumului în satul Racovăţ, raionul Soroca – 300 mii de lei, reparaţia Grădiniţei de Copii şi conectarea la reţeaua de gazificare Dubna, Soroca – 350 mii de lei, reparaţia Liceului Peresecina, Orhei – 350 mii de lei, finisarea lucrărilor de gazificare în satul Mihălăşeni, Ocniţa – 740 mii de lei, finisarea lucrărilor de proiectare pentru alimentare cu apă a satelor Vălcineţ şi Codreni, Primăria Vălcineţ, Ocniţa – 870 mii de lei.

Propuneri absolut modeste. După cum aţi remarcat şi dumneavoastră, nu este vorba de sume exagerate. Văd că colegilor noştri din alte grupuri parlamentare, oficial sau neoficial constituite, le-aţi acceptat în sume de 35 de milioane, de 5 milioane. Aici era vorba de o sumă, acum aţi remarcat şi dumneavoastră, de 16 milioane. Dacă putem totuşi avea, domnule preşedinte, o minimă explicaţie cum de s-a întîmplat cu această scăpare a Partidului Democrat de peste tot? Şi cum s-a întîmplat că chiar nici cele mai modeste amendamente  care au fost făcute, 32 mii de lei reparaţia podului în satele Burghelea – Işcălău, Făleşti au fost respinse?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dacă îmi permiteţi, vă răspund. Vreau să vă rog să citiţi legea cu privire la ajutorul social, legea de bază care stabileşte procedura calculului ajutorului material. Reieşind din această lege au fost calculate şi sumele în bugetul statului. Cînd o să modificăm acea lege, atunci o să revenim la această sumă. Acesta este un moment. Al doilea moment. Eu special am menţionat în raport că am primit de la Fracţiune propuneri care şi ce... Am spus şi sumele. Şi am spus că Comisia nu a acceptat. Şi punct.

Domnul Oleg Serebrian:

De ce nu a acceptat?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Din diferite poziţii. Noi avem surse foarte limitate. Eu v-am spus că a fost cerere undeva la 700 milioane de lei. Dar noi am putut să găsim numai 87. Şi acum Guvernul roagă să micşorăm această sumă.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule preşedinte,

Încercaţi să ne convingeţi pe noi şi pe ceilalţi din sală.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dar eu nu încerc să vă conving pe dumneavoastră. Eu nu încerc, nu are sens.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Să procedăm  în mod regulamentar. Propunerile au fost evocate şi eu le supun votului în mod transparent, normal, aşa cum prevede Regulamentul Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Rog puţină atenţie şi mai puţină tensiune în sală pe cît e posibil.

Domnul Popa,

Domnul Răducan,

Eu vă rog foarte mult.

Supun votului propunerile care au fost înaintate de către colegul nostru, domnul Serebrian în numele Fracţiunii Partidului Democrat. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 8.

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi.

Stimaţi colegi,

Aceste propuneri nu au fost susţinute de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.3. Cer scuze.

Doamna Eva Gudumac:

Mulţumesc.

Ca atare, eu înţeleg toate greutăţile care sînt în legătură cu finanţarea. Eu am înaintat două propuneri, două amendamente, pornind de la aceea că fiecare sîntem martori la aceea că la Institutul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi a Copilului se tratează copii din Republica Moldova şi anual se efectuează în chirurgie pînă la 6000 de intervenţii chirurgicale. Şi, prin urmare, noi toţi sîntem cointeresaţi în aceea ca aceşti copii să fie sănătoşi. Eu văd că în sală se ridică multe probleme. Drumul încolo, drumul încoace. Mai presus ca copilul şi ca sănătatea, probabil, că nu este nimic mai mult. Am cerut pentru şapte săli de operaţii, desigur, 1 milion 500 este foarte puţin. Mi s-au dat numai 500.

Mulţumesc pentru aceasta.

Şi cred că pe viitor poate se va găsi posibilul ca să facem pentru aceşti copii ca să beneficieze ei de acel ajutor pe care ei îl merită.

Şi al doilea amendament l-am dat în legătură cu reconstrucţia, reparaţia blocului de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie, unde se pregătesc medicii, acei care salvează vieţi şi acei a căror menire este de a îmbunătăţi sănătatea populaţiei. Nu au fost acceptate. Eu cred că pe parcurs poate se va accepta.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

La această ultimă propunere, dar fiindcă domnul preşedinte al comisiei de profil spunea că s-ar putea să revenim la recompletarea fondului de rezervă... Eu corect v-am înţeles, domnule Bondarciuc? Poate în cadrul acestui exerciţiu totuşi satisfacem solicitarea colegilor noştri medici? Despre ce sumă era vorba, doamnă Gudumac?

Doamna Eva Gudumac:

Era suma de 4 milioane. Dar vreau să zic că, dacă ne gîndim la sănătatea poporului, ea este cu mult mai scumpă, costul ei e cu mult mai mare. Doar noi foarte bine cunoaştem că sănătatea nu are preţ, dar are buget. De aceea am cerut o sumă foarte mică.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să răspund în felul următor. Noi această propunere am primit-o în ultimele zile. La Guvern nu s-a discutat această problemă. Eu pot să vă spun că poate şi este necesar să  alocăm aceşti bani. Dar sînt la noi foarte multe cazuri unde trebuie să alocăm şi este şi documentaţie, şi necesitate. Dar, din lipsa resurselor, nu putem să alocăm. Iată care este situaţia.

Doamna Eva Gudumac:

Domnule preşedinte,

Măcar 1 milion să putem. Nu se poate? Dar nici  1 milion, da?

Domnul  Marian Lupu:

Noi o să îl rugăm foarte mult pe domnul Bondarciuc cu toată insistenţa.

Doamna Eva Gudumac:

Pentru sănătatea poporului.

Eu vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Voi supune votului această propunere. Cine este pentru propunerea înaintată de colega noastră, doamna academician Eva Gudumac. În ultimă instanţă, am înţeles că dumneaei propune 1 milion, ca să fie. Comisia acceptă. Cine este pentru?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, dar acum noi trebuie să decidem din care surse să luăm milionul acesta?

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Pot să vă rog pe o secundă?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Poftim.

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu, cu faţa la mine.

Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Doamnă Gudumac,

Vă felicităm cu această foarte bună propunere.

Microfonul nr. 2.

Doamna Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

Spre atenţia fracţiunii PDM. A fost numită reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Dubna, raionul Soroca, unde primar este ales din partea PDM. În sinteză, pagina 29, este prevăzută reparaţia Grădiniţei de Copii în sumă mai mare decît a fost cerută de către Fracţiunea PDM. Şi acesta este drept dovadă că noi includem propunerile în măsura posibilităţilor statului.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5, vă rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Desigur, sinteza prezentată pentru lectura a treia este un exemplu foarte clar de demarare a campaniei electorale şi eu vreau să atrag atenţia, stimaţi colegi, că nici o propunere din partea “Alianţei «Moldova Noastră»” nu a fost inclusă în sinteză, chiar şi la compartimentul că nu se acceptă. Dar nici o propunere. Dar, cu toate acestea, toate propunerile prezentate aici, în sinteză, sînt exclusiv în satele unde primari sînt din partea Partidului Comuniştilor şi Partidului Popular Creştin Democrat. În rest, tuturor nu li se acceptă.

Eu vreau să atrag atenţia că totuşi sinteza menţionată a fost efectuată conform principiului: “cine împarte, parte îşi face”. Domnul Popa, la Cantemir 7 milioane de lei. Şi aşa mai departe toţi fiecare care a împărţit, 4, 5, 15, 25 de milioane, care au fost acceptate de Comisie. Dar eu vreau să atrag atenţia că banii aceştia s-au împărţit acei bani care au fost acceptaţi de iniţiativa domnului Cosarciuc 87 de milioane micşorarea fondului de rezervă. Aceea bani i-aţi împărţit.

Eu vreau să prelungesc  propunerile care au fost, au parvenit din partea “Alianţei «Moldova Noastră»” şi nu au fost incluse în sinteză, măcar pentru istorie să rămînă şi să le fie ruşine tuturor de modalitatea material-electorală pe care o prezentaţi aici, în Parlament. Şi e foarte bine că a merge în sat, în fiecare sat se vede fiecare grup, fiecare fracţiune de la cine cît s-a alocat. Ca noi să mergem şi să facem campania electorală pentru partidul majoritar astăzi.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dacă îmi permiteţi, vă răspund deodată.

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu, nu.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu vreau să prelungesc, domnule preşedinte.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu, dumneavoastră învinuiţi că au fost alocaţi bani numai pentru...

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Domnul mai are două minute. Permiteţi-i să vorbească două minute şi punem la vot.

Domnul Alexandru Oleinic:

Călăraşi: învăţămîntul preşcolar – 450 de mii, gazificarea Grădiniţei Horodişte – 450 de mii, anexa la Şcoala Hirova – 3 milioane 283, anexa la Şcoala Bravicea – 3 milioane 283, gazificarea Liceului Dereneu – 700 de mii, gazificarea şcolii Bahmut – 600, gospodăria comunală 35 de milioane, Staţia de epurare a apelor reziduale Călăraşi – 10 milioane, apa şi canalizarea oraşului Călăraşi – 11 milioane 600, extinderea reţelei de canalizare oraşul Călăraşi – 10 milioane, anexa la Şcoala din satul Hirova – 3 milioane.

Raionul Căuşeni: reparaţia capitală a Grădiniţei de Copii din satul Cîrnăţenii Noi – 850 de mii, reparaţia capitală a Grădiniţei de Copii din satul Ucrainca – 1 milion 200 de mii, reparaţia Şcolii de Muzică Căuşeni – 120 de mii, reparaţia Gimnaziului din satul Coşcalia – 410 mii, construcţia apeductului din satul Ecaterinovca – 6 milioane 700, amenajarea gunoiştei din oraşul Cimişlia – 1 milion, gazoductele de presiune medie Hîrtop, Ialpug, Prisaca – 3 milioane, gazificarea satului Troiţcoie – 1 milion 400, gazoductul satului Coştangalia – 700 de mii.

Raionul Criuleni: în raionul Criuleni, din partea Fracţiunii comuniste, s-au alocat 15 milioane. Un coleg de al nostru concret, eu nu vreau să indic numele de familia, dar mai mult nici o facţiune nu a avut accesul la propunerile pentru raionul Criuleni.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. La vot.

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerile evocate de la microfonul 5 de colegul nostru domnul Oleinic. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi.

Plenul Parlamentului nu a susţinut aceste propuneri.

Microfonul nr.4.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dacă îmi permiteţi, eu vreau să...

Domnul  Marian Lupu:

Nu trebuie.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu, să ştiţi, măcar să ştiţi că, iată, uitaţi-vă, dacă ridicaţi sinteza, uitaţi-vă, la raionul... Ruşine dumneavoastră că nu ştiţi, ieşiţi cu învinuiri...

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi...

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Cu învinuiri ieşiţi. Măcar citiţi sinteza.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi...

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Citiţi legea. Iată, uitaţi-vă, Micăuţi.

Domnul  Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici.

Ну ты посмотри, а?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

El, preşedintele, primarul din care partid e?

Doamna Valentina Cuşnir:

Aţi violat legea dumneavoastră.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Da. Negreşti din care partid? Din care partid? Citiţi măcar sinteza şi apoi pe urmă o să luaţi cuvîntul.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu înţeleg că totuşi este un exerciţiu destul de emotiv, dar totuşi să încercăm să rămînem într-o anumită limită normală a acestor emoţii.

Microfonul nr. 4, vă rog.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Fila 10 din sinteză. 150 de mii din fondul de rezervă al Guvernului для переиздания книги “Ei au luptat pentru Moldova” (“Они сражались за Молдову”). Книгу планируется переиздать в канун празднования 65-летия освобождения Молдовы от фашистской оккупации. Eu nu am văzut nici un program în republică în baza cărui document comisia a avut obrăznicia să rupă din fondul de rezervă a Guvernului, să dea 150 de mii. Noi avem multe cărţi de editat. Noi nu avem, copiii nu au pe ce învăţa. Nu au cărţi în biblioteci. Dar comisia a avut obrăznicia să aloce din fondul de rezervă al Guvernului 150 de mii pentru această carte. Noi nu avem să sărbătorim eliberarea de fascism. Noi sîntem ocupaţi pentru totdeauna.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Toţi împreună o să sărbătorim.

Doamna Valentina Cuşnir:

Ne luptăm să ne eliberăm. Solicit să fie pus la vot, să fi exclusă această propunere.

Domnul  Marian Lupu:

Supun votului, stimaţi colegi, această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

Rog rezultatele pentru sectorul nr. 2 ?

Sectorul nr.3?

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 8.

Domnul  Marian Lupu:

11 voturi. Propunerea nu a fost acceptată.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Şi fila 28 din sinteză, alocaţii pentru finalizarea construcţiei Gimnaziului din satul Păpăuţi, raionul Rezina era de 1 milion 500 de mii. Stimata colegă Borgan propune să rămînă 500 de mii şi restul le alocă nu ştiu unde. Dacă este vorba de finalizare, să finalizăm acest gimnaziu şi propun să rămînă la Gimnaziul din Păpăuţi 1 milion 500 mii de lei. Să fie pusă la vot această propunere.    

Domnul  Marian Lupu:

Supun votului această propunere, stimaţi colegi. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 5.

Sectorul nr. 3 – 5.

Domnul  Marian Lupu:

10 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, aşa să mergeţi. O să ne eliberăm noi de... 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

E clar că se poate de înţeles că toţi noi dorim ca să fie o situaţie mai bună din punct de vedere al finanţării în toată ţara. Şi să fie alocate cît mai multe surse pentru a acoperi necesităţile cele care există astăzi. Dar, totodată, într-adevăr, să fim realişti şi să alegem obiectele cele care sînt, într-adevăr, într-o situaţie cea mai deplorabilă. Să acoperim problemele cele mai stringente.

Eu ies, ca şi cum, cu o propunere. În legătură cu aceasta noi să terminăm cu toate învinuirile. Noi, de fapt, fiecare dintre acei 101 de deputaţi astăzi poate să iasă la microfon şi să numească încă vreo zece obiecte fiecare. Dar, ca o confirmare a faptului că, de exemplu, pe raionul Făleşti, unde eu am înaintat propuneri, vă spun sincer, eu absolut nu am atras atenţia la aceea cui îi aparţine unul sau celălalt primar. De exemplu, satul Scumpia, reparaţia Grădiniţei de Copii, care este absolut distrusă din cauză că privatizarea a fost efectuată, pur şi simplu, ilegal şi persoana care a luat... deci fostul primar a distrus această Grădiniţă de Copii. Primarul nu aparţine formaţiunii PCRM. El, dacă nu mă înşel, este membru al Partidului Democrat. Tot noi, eu am înaintat această propunere şi a fost acceptată, 200 mii de lei pentru reparaţia acestei grădiniţe.

Aceeaşi situaţie cu, de exemplu, reparaţia Grădiniţei de Copii Sărata Nouă, iarăşi primarul nu aparţine Partidului Comuniştilor. Sau reparaţia capitală a drumului prin satul Obreja, iarăşi primarul nu aparţine formaţiunii respective.

De aceea, eu aş propune ca... eu înţeleg că în preajma alegerilor, e clar că poate şi e cazul, din punct de vedere al campaniei electorale sau preelectorale, de a înainta propuneri, dar să fim obiectivi şi să votăm ceea ce a fost acceptat, ţinînd cont de necesităţile stringente şi ne vom strădui ca pentru anul viitor să avem mai multe surse financiare. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

Doamna Serafima Borgan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu vreau să spun că întotdeauna sîntem învinuiţi, comuniştii, că noi dăm numai la primăriile noastre în satele noastre. Iată, eu vreau să vă aduc la cunoştinţă repartizarea în raionul Rezina. Din toate primăriile, din toate localităţile unde au fost repartizaţi banii este numai o singură primărie unde primarul este de la comunişti, în satul Pecişte.

Dar cînd vorbesc de satul Păpăuţi, e de la Partidul Democrat, cînd vorbesc de satul Cinişeuţi tot la fel, de la democraţi. Cînd este vorba de gazoductul din 5 sate toţi primarii sînt de la opoziţie. Aşa că nu aveţi nici un pretext de a spune aceste vorbe. Liniştiţi-vă.

Domnul Marian Lupu:

Bine.   

Doamna Serafima Borgan:

Şi o greşeală tehnică, vă rog, la pagina 28 în sinteză. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Puţină linişte.

Doamna Serafima Borgan:

Eu vă rog, cînd e vorba de reparaţia reţelelor de apeduct la şcoala din satul Ţahnăuţi, comuna Ţareuca.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci este cu rectificarea, da.

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Nu trebuie să mă convingă nimeni, eu am înţeles de foarte mult timp că societatea Republica Moldovenească este împărţită în ai noştri şi ai lor. Toţi anii de cînd mă aflu aici, în Parlament, am făcut şi eu amendamente la proiectul bugetului de stat în ceea ce priveşte mai multe, dar una care se referea la reparaţia capitală a şcolii din satul Văşcăuţi, raionul Orhei.

Desigur, nu am reuşit acest lucru, dar sînt bucuroasă astăzi că colegul meu din Fracţiunea majoritară a reuşit pentru acest sat să obţină 800 de mii pentru reparaţia capitală a clubului din satul Văşcăuţi, raionul Orhei. Problema e că în satul Văşcăuţi nu există club. Ce aveţi a-mi spune, domnule preşedinte al Comisiei?

Domnul Marian Lupu:

Probabil, este casă de cultură?

Doamna Zoia Jalbă:

Nu e nimic. Vreo 8 – 9 ani în urmă a fost demolat totul, acolo a fost şi pămîntul alocat unui cetăţean care îşi construieşte casă acolo.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog autorul.

Microfonul nr.3.

Domnule Calin,

Vă rog.

Domnul Ivan Calin:

Mulţumesc.

Deci ca un răspuns doamnei, colegei mele doamnei Zoia Jalbă, printre altele consăteană din acest sat Văşcăuţi. Deci am avut mai multe întîlniri cu alegătorii de  acolo.

Doamna Zoia Jalbă:

Da, că aveţi primar comunist.

Domnul Ivan Calin:

Da, ca să fie o clădire, care e fosta clădire a şcolii, un atelier a fost acolo şi primăria locală a luat decizia ca aici să fie club. Să fie reparată şi să fie acolo un centru de educaţie a copiilor din Văşcăuţi. E o decizie foarte corectă şi eu cred că e binevenită. Şi aş ruga-o pe doamna Zoia să susţină această propunere şi să nu se opună ei.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Zoia Jalbă:

În nici un caz nu mă voi opune, domnule Calin. Dar vorba e că atelierul este chiar în faţa gimnaziului. Eu acolo m-am născut şi ştiu foarte bine unde este şcoala. Ori facem rectificare aici, construcţia, poate? De ce trebuie din atelierul şcolii, pentru că eu ţin foarte mult la şcoala nu numai din Văşcăuţi, la şcoala din Republica Moldova. De ce, aceasta mă interesează, de ce din atelier să facem club?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Serebrian,

Mă iertaţi. Staţi puţin aşa, dumneavoastră aţi avut propuneri în calitate de autor? Au fost. Şi acum în numele fracţiunii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu. Dar el nu a fost autor.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu aţi semnat aceste amendamente dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu:

Deci aşa, dacă colegul a fost autorul unor propuneri şi a luat cuvîntul în numele fracţiunii, pardon, în numele propriu, anterior în numele fracţiunii, vă rog, microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Stimate domnule Preşedinte,

Ţinînd cont de modul în care decurge discutarea Legii bugetului pentru anul 2009, a faptului că toate propunerile făcute de Partidul Democrat, indiferent de ceea ce spun colegii noştri de aici, acestea au fost propunerile altora, legate de primăriile care au fost numite acolo, Fracţiunea Partidului Democrat se retrage în mod de protest, ca protest la felul cum decurge această dezbatere şi nu va vota Legea bugetului de stat pe anul 2009.

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe noi am acceptat amendamentul.

Domnul Marian Lupu:

Puţină linişte în sală, vă rog.

Domnule Popa,

Vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

În cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe a fost acceptat amendamentul deputaţilor Vladimir Filat şi Valeriu Cosarciuc, ce ţine de reducerea fondului de rezervă cu 87,6 milioane de lei.

Discuţiile pe care le-am purtat ieri cu Guvernul şi propunerile care au fost prezentate de Guvern mă face să propun ca acest fond să fie diminuat cu 5 milioane de lei. Şi aceste 5 milioane de lei, noi am examinat anexa nr.14, este întocmită o listă care se propune ca ea să fie retrasă din anexa nr.14 la această sumă.

Şi dat fiind faptul că doamna deputat Eva Gudumac a propus ca totuşi să fie acceptată propunerea dumneaei cu un milion de lei, deci se propune ca rezerva Guvernului să fie majorată cu 4 milioane.

Da, vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Şi obiectele trebuie de citit.

Domnul Marian Lupu:

Păi, poate o punem pe stenogramă ca anexă.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici sînt.

Domnul Marian Lupu:

Şi o considerăm ca parte componentă a stenogramei. Fiindcă e documentul prezentat oficial.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, 15 obiecte. Reconstrucţia Grădiniţei de Copii din satul Mereni – 500 de mii. Reparaţia Grădiniţei de Copii satul Plopi – 200 de mii. Reparaţia Căminului Cultural din satul Hîrtop – 100 de mii. Podul peste rîul Cogîlnic – 300 de mii. Reparaţia acoperişului Casei de Cultură din satul Burlăneşti – 350 de mii. Reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Gălineşti – 450 de mii.

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă satul Izvoare – 700 de mii. Reparaţia Casei de Cultură din satul Ciutuleşti – 200 de mii. Reparaţia Casei de Cultură din satul Ustia – 500 de mii. Reparaţia Şcolii din satul Slobozia, comuna Bieşti – 400 de mii. Acoperişul Şcolii din satul Recea – 80 de mii. Podul sălii de sport din satul Recea – 120 de mii.

Reconstrucţia Grădiniţei de Copii din satul Salcia – 500 de mii. Reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Vadul-Leca, comuna Căzăneşti – 200 de mii. Reparaţia Casei de Cultură din satul Petreşti – 400 de mii. În sumă totală de 5 milioane de mii, 5 milioane de lei.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

De procedură, microfonul nr.5.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Trebuie să includem un milion de lei pentru reparaţia despre care a vorbit doamna.

Domnul Marian Lupu:

Păi, s-a menţionat. Noi de acum am votat această propunere şi acum am reîntors în fondul de rezervă 4 milioane, reieşind din obiectivele care au fost citate imediat anterior.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De procedură, domnule Preşedinte.

Noi sîntem la o examinare foarte serioasă în a treia lectură.

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Adică, propunerea înaintată de la microfon de domnul Popa trebuia să fie discutată în Comisie. Fiindcă noi acum am recurs la aceea că am micşorat alocaţiile pentru diferite comunităţi din raionul Cantemir.

Şi atunci eu vreau să întreb cît de argumentate a fost atunci cînd au fost introduse în această anexă. Acum, fără nici o argumentare, pur şi simplu, aşa, lista s-a citit şi se exclud aceste obiecte. Eu cred că, în general, e o bătaie de joc şi fiindcă domnul Popa ştie clar că în Cantemir comuniştii nu prea au acolo trecere şi dumnealui propus ca să fie excluse toate aceste obiecte.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Fiecare din această sală are dreptul la propria opinie şi trebuie să respectăm această...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Totuşi nu a fost prezentată vreo argumentare pentru a exclude aceste obiective din finanţare. Nu au fost prezentate.

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Numai un singur moment.

Domnule Cosarciuc,

Faptul cum petreceţi dumneavoastră întîlnirile în raionul Cantemir, o să vă spună nota alegătorii la alegeri parlamentare. Dar uitaţi-vă în anexa, examinaţi obiectele propuse şi uitaţi-vă cîţi din aceste primării reprezintă persoane care au fost alese pe lista partidelor de opoziţie. Aceasta în primul rînd.

În al doilea rînd, vreau să vă spun că toate aceste propuneri au fost examinate foarte colegial la şedinţa Fracţiunii Partidului Comuniştilor şi a fost propus unanim pentru ca ele să fie incluse în această anexă.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, că fiecare deputat din Fracţiunea Partidului Comuniştilor a examinat foarte minuţios toate obiectivele de menire socială incluse în proiectul bugetului de stat. Eu sînt foarte recunoscătoare Comisiei pentru că a acceptat alocaţii suplimentare pentru construcţia gazoductului din raionul Edineţ care se construieşte al patrulea an şi nicidecum nu poate fi finalizat.

Îmi expun părerea de rău că colegii noştri din Partidul Democrat au plecat, deoarece am vrut să aduc la cunoştinţă că în raionul Edineţ nu a fost inclus vreun obiect de menire social-culturală din partea Partidului Comuniştilor. Dar sînt două obiective. Este un gimnaziu şi o şcoală cu cîte 800 mii de lei pentru reparaţii capitale.

De aceea, dacă e să vorbim despre echitate socială, ea este pe faţă. Şi, în momentul de faţă, vreau să spun că sînt cîteva modificări redacţionale la sinteză, pagina 23, reparaţia drumului spre... localităţile sînt indicate greşit, spre, îmi cer scuze, satul Clişcăuţi, comuna Hincăuţi.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bine, la redactare.

Domnul Marian Lupu:

Vă rog, să se ţină cont pentru redactare, stimaţi colegi.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnul Ţurcan spunea mai înainte că s-au avut în vedere cele mai importante obiecte care urmează să fie incluse în această anexă nr.14. Dar, analizînd această sinteză a Comisiei, am rămas într-un fel indignat de faptul că, printr-o decizie a domnului Stoicov, se face o reducere, o micşorare cu un milion 500 mii de lei de la gazoductul spre satul Bahmut din raionul Călăraşi, unde primar este nu comunist şi trece spre Palanca, unde primarul e comunist. Acesta e un moment.

În continuare permiteţi-mi, în numele Fracţiunii, să dau citire amendamentelor pe care le propun spre a le pune la vot din partea “Alianţei «Moldova Noastră»”.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Lipcan,

Nu vă supăraţi, vă rog. Eu am înţeles că din partea fracţiunii a vorbit.

Domnul Alexandru Lipcan:

Ei au vorbit ca autori, doi autori.

Domnul Marian Lupu:

Bine, dacă e aceasta, vă rog. Fiindcă domnul Lipcan nu este autor. Daţi citire, vă rog.

Domnul Alexandru Lipcan:

Raionul Criuleni. Reparaţia capitală a Grădiniţei de Copii din satul Bălăneşti – 850 de mii. Reparaţia capitală a Grădiniţei de Copii din satul Jevreni – 770 de mii. Reparaţia capitală a Grădiniţei de Copii din satul Slobozia-Duşca – 600 de mii. Reparaţia acoperişului Şcolii Medii din satul Hruşova – 600 de mii. Reparaţia capitală a Şcolii Medii din satul Drăsliceni – un milion de 100 mii.

Reparaţia apeductului din satul Cruglic – 400 de mii. Reparaţia apeductului din satul Hîrtopul Mare – 300 de mii. Reparaţia capitală a staţiei de epurare din satul Jevreni – un milion de lei.  

Raionul Drochia. Gazificarea Grădiniţei de Copii din satul Şuri – 200 de mii. Gazoductul Şuri–Cotova – 800 de mii.

Raionul Glodeni. Reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Fundurii Vechi – 900 de mii. Reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Fundurii Noi – două milioane de lei. Reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Hîjdieni – 500 mii. Reparaţia capitală a Gimnaziului Rus din satul Iabloana – un milion de lei. Reparaţia acoperişului Liceului Teoretic din satul Cobani – un milion 500 mii de lei.

Reconstrucţia Spitalului Raional Glodeni – 59 milioane de lei. Sistemul de canalizare din satul Ciuciulea – 150 mii de lei. Gazoductul Duşmani–Ciuciulea – un milion 500 mii de lei. Construcţia gazoductului de presiune înaltă Balatina – 600 mii de lei. Gazoductul din satul Petrunea – 500 mii de lei. Gazoductul din satul Limbeni, spre satul Limbenii Noi – 500 mii de lei. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Timpul, da.

Domnul Alexandru Lipcan:

Mai este încă.

Domnul Marian Lupu: 

La şi 55 am început, stimaţi colegi.

Domnul Alexandru Lipcan:

Aceea a fost replică la început, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog frumos...

Domnul Alexandru Lipcan:

Gazoductul din satul Ustia – 1 milion 500 mii de lei. Gazoductul către satul Cobani – două milioane 500 lei.

Raionul Hînceşti. Şcoala-Grădiniţă din satul Şipoteni – 1 milion lei. Şcoala-Şrădiniţă din satul Cotul Morii – 300 de mii, 3 milioane de lei. Conectarea la gaze naturale a Gimnaziului din satul Căţeleni – 350 mii de lei. Conectarea la gaze naturale a Gimnaziului din satul Cotul Morii – 250 mii de lei. Conectarea la gaze naturale a Liceului Teoretic din satul Lăpuşna – 1 milion 500 mii de lei.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Lipcan,

Timpul, acum e şi 59 de minute.

Stimaţi colegi,

Supun votului aceste propuneri. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 – 0.

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

12 voturi, sectorul nr.3. 12 voturi “pro”. Plenul Parlamentului nu a susţinut aceste propuneri.

Noi cum mergem? Aşa mergem, da, pe cerc.

Microfonul nr.4.

Domnul Iosif Chetraru:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru început, aş dori o mică rectificare la anexa nr.14, pagina 20, raionul Cimişlia, compartimentul “Sănătate”, sînt preconizate 600 de mii. Eu propun să le divizăm în două părţi, după cum urmează: reconstrucţia sediului medicilor de familie – 400 de mii şi reconstrucţia sediului Secţiei consultative a Spitalului Raional – 200 de mii.

Şi este o greşeală tehnică: satul nu Porumbreni, dar Porumbrei.

Domnul Marian Lupu:

Porumbei...

Domnul Iosif Chetraru:

Porumbrei.

Domnul Marian Lupu:

Porumbrei.

Domnul Iosif Chetraru:

Da. Şi cît priveşte adresarea domnului Oleinic, mulţumesc pentru grija mare faţă de raionul Cimişlia. În primul rînd, satul se cheamă nu Cosotangalia, dar Coştangalia şi se preconizează 500 de mii pentru gazoductul înspre acest sat. Cît priveşte oraşul Cimişlia, 900 de mii se preconizează pentru Staţia de epurare. La Cimişlia primarul e tot de la AMN, la Porumbrei primarul de asemenea de la AMN –  350 de mii pentru Grădiniţa de Copii.

Satul Sagaidac unde primarul e independent – 600 de mii şi la Topala unde e independent – 300 de mii. Aşa că învinuirea în aceea că noi le alegem nu prea susţine.

Domnul Marian Lupu:

Bine, deci cu această corectare, să fie corectă. (Rumoare în sală.)

Domnule Bondarciuc,

Eu vă rog pe dumneavoastră: controlaţi subiectul mult mai în detalii. Spuneţi, vă rog, despre ce este vorba.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun să susţinem propunerea domnului Chetraru, să divizăm suma 600 de mii: 400 – pentru Centrul medicilor de familie şi 200 – pentru Secţia Spitalului Raional.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Pentru o replică domnului Lipcan. Deci eu am procedat la fel ca şi colegii mei şi am propus pentru repartizare acolo unde este strict necesar. Spre exemplu, satul Pituşca, cunoaşteţi că primarul nici pe departe nu e comunist, dar am găsit de cuviinţă să propun 400 de mii pentru gazificarea Şcolii. Fiindcă Şcoala, într-adevăr, trebuie să fie gazificată.

Ce ţine de satul Bahmut şi satul Palanca, deci am procedat conform principiului că oricum nici la Bahmut nu o să fie finalizată din sursele respective şi am dorit  ca să începem şi acel gazoduct foarte important pentru satul Palanca. 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 2.

Domnul  Vasile Iovv:  

La anexa nr.14 eu vreau să fac cîteva corecţii la propunerile mele. Prima. Reparaţia Casei de Cultură din comuna Micleşti, în loc de 110 de mii să fie 100 de mii. Şi reparaţia podului în satul Mărdăreuca, comuna Boşcana – 80 de mii. În loc de reparaţia Grădiniţei de Copii Boşcana să fie reparaţia podului satului Măgdăceşti, comuna Boşcana – 80 de mii.

Şi a doua. Procurarea clădirii clubului din satul Rîşcova, în loc de 60 de mii, 70 de mii. Şi se anulează construcţia drumului satului Izbişte – 100 de mii care se adaugă la finisarea construcţiei cazangeriei autonome a Grădiniţei de Copii din satul Izbişte. Şi la această poziţie să fie 200 de mii. Adică, 100 de mii se adaugă la finisarea construcţiei cazangeriei.

Şi am vrut totuşi să răspund la propunerea domnului Oleinic.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Mai calm puţin.

Domnul  Vasile Iovv:

Eu vă stimez foarte mult, dar eu totuşi vreau să spun că din acele 3 milioane, care nu sînt căpătate adăugător, dar sînt luate de la un obiect care o să fie dat în exploatare peste cîţiva ani şi aceste 3 milioane sînt repartizate la 17 primării. Din aceste 17 primării numai în 5 primării sînt comunişti. Celelalte 12, un moment, sînt ai voştri şi sînt toţi din opoziţie. Adică, la aceste 12 primării s-au dus 1 milion şi 100, la ale noastre 5 primării – 900. De aceea, tot este repartizat frăţeşte.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Important este, stimaţi colegi, că este frăţeşte. Cuvîntul-cheie.

Domnul  Vasile Iovv:

Şi, domnule Preşedinte,

Această propunere, pe care o fac acum, ea este făcută în fiecare an, cînd se adoptă bugetul. Adică, aici este vorba despre podul la Unguri, care este dat în exploatare de mine în 1994, adică, de acum 14 ani şi el nu este pus în funcţie. Drumul de la Soroca, adică de prima categorie, de la Soroca pînă la Olăneşti sînt 8 kilometri. Eu cînd am vrut să îl finisez, înainte de a trece în Parlament, în anul 1995, el costa 15 milioane şi eu aici am pus 15, dar mie ieri îmi spun din Agenţia Transporturilor, că el de acuma costă 115 milioane.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Şi eu înţeleg că dumneavoastră retrageţi.

Domnul  Vasile Iovv:

Postul vamal la Unguri, adică, Departamentul Vamal al nostru cu al Ucrainei, în octombrie, au convenit că au să construiască acest post. La Ucraina drumul e făcut şi locurile de parcare sînt. Adică, la Bruxelles au să hotărască acum, în noiembrie, construcţia Postului vamal.

Domnul  Marian Lupu:

Aşa.

Domnul  Vasile Iovv:

Dacă o să fie Postul vamal din partea Moldovei şi Ucrainei, e clar că trebuie să fie acest drum. De aceea, eu am propus 15 milioane, în timpul anului poate se vor mai găsi bani, ca anul acesta să terminăm. Şi dacă o să fie posturile vamale, să treacă  tir-urile, să treacă marfa prin aceste posturi.

Domnul  Marian Lupu:

Aşa. Bine.

Stimaţi colegi,

Să divizăm chestiile.

Nicolai Fiodorovici,

O clipă.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

O clipă. Eu vreau să vă spun că noi am examinat această poziţie, Guvernul nu o susţine şi în proiectul de lege nu este. Noi am examinat suplimentar această poziţie, lăsăm pe anul viitor.         

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Atunci eu voi supune votului propunerile care se referă la primul compartiment, cu redistribuirea pe poziţii structurale, în mod evident, la condiţiile că debitul, creditul, suma rămîne aceeaşi.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru această propunere a domnului Iovv, înaintată de la microfonul nr.2, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Mulţumesc mult.

Eu aş dori ca să fie corectate două greşeli mecanice pe care le-am depistat la pagina 28 şi pagina 18 din sinteză. Raionul Rîşcani, construcţia drumului în satul Alexandreni. Corect este satul Alexăndreşti. Facem această precizare. Şi la pagina 18, la raionul Cahul, satul Chiosolia Mare. Corect Chioselia Mare.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Să se ţină cont la redactare.

Microfonul nr.5.

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte,

Eu aş vrea, în primul rînd, o întrebare de procedură, noi am exclus nişte obiecte care au fost, sînt în sinteza de astăzi propuse Parlamentului spre examinare şi le-am exclus fără şedinţa Comisiei. De fapt, eu cred că majoritatea nici nu au înţeles ce am exclus noi din această sinteză. Noi, ieri, la ora 8.00.

Doamnă Ostapciuc,

Cînd o să discute cu dumneavoastră, o să deschideţi gura, acum ascultaţi.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Totuşi sînt nişte norme etice, eu vă rog foarte mult să le respectăm. La subiect.

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu aş vrea să daţi încă o dată citire acelor obiecte care au fost excluse, pentru că eu nu le-am auzit. Care au fost excluse. Noi, ieri, la ora 8.00, am avut şedinţa Comisiei, am discutat, dar această problemă nu a apărut şi nici nu a fost discutată la şedinţa Comisiei.

Domnul  Marian Lupu:

Despre ce este vorba? Încă o dată.

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Despre obiectele care au fost excluse la propunerea pe care a făcut-o domnul Popa.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Ele au fost enumerate, nu aţi auzit, îmi pare rău.

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Nu le-am auzit, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

Ele au să fie fixate în stenogramă, în mod evident.

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Eu aş fi vrut să le audă colegii. Noi am făcut 41 de propuneri. Din 41 de propuneri au fost acceptate 15 propuneri, da? Cele mai mici. Şi astăzi toate au fost excluse. Ba mai mult decît atît, eu am propus, cînd a fost discutat proiectul de lege în primă lectură, de la tribuna centrală: crearea unui fond pentru dezvoltarea infrastructurii la sate. Nici nu este în sinteză. Aşa cum nu au fost  şi propunerile colegilor, care au vorbit de la microfoane. Noi, la şedinţa comisiei, am discutat aceste lucruri.

Eu intuiesc că noi nici nu am votat acest raport, care este prezentat astăzi Parlamentului în plen. Şi regret de acest lucru, domnule Preşedinte. Se încalcă totalmente Regulamentul Parlamentului de votare a Legii bugetului în a treia lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

La anexa nr.14.  500 mii de lei se îndreaptă nu...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Care pagină?

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Pagina 27. Raionul Ocniţa. 500 mii de lei se îndreaptă nu pentru... aici e scris “reparaţii”, dar pentru construcţia blocului de învăţămînt al gimnaziului Mereşeuca.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Bine.

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Domnule Bujor,

De procedură sau...

Domnul  Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Înainte de procedura de vot, Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” atrage atenţia asupra următoarelor situaţii care ţin de examinarea în lectura a treia a bugetului naţional pentru anul 2009.

Domnule Preşedinte,

Examinarea în lectura a treia s-a produs cu grave încălcări ale Regulamentului Parlamentului, dat fiind faptul că abia ieri, în cadrul şedinţei plenare, s-a decis ca acest subiect să fie examinat nu în cadrul şedinţei din 27 noiembrie, cum era prevăzut anterior, dar în cadrul şedinţei de astăzi. Deci, respectiv, conform prevederilor Regulamentului, absolut toate propunerile deputaţilor şi fracţiunilor urmau să fie incluse în sinteză.

Al doilea moment. Atragem atenţia asupra faptului că, în cadrul examinării, constatăm că în sinteză au fost incluse, în exclusivitate, ca şi în anii precedenţi, ultimii 2 – 3 ani, propunerile parvenite de la deputaţii din Fracţiunea parlamentară a Comuniştilor şi a PPCD-lui şi, cu părere de rău, ca şi în anul precedent, nici una din propunerile “Alianţa «Moldova Noastră»” nu a fost acceptată.

Ţinînd cont de situaţia creată şi pornind cu siguranţă de la premisa că, în a doua jumătate a anului 2009, vor fi modificate anumite prevederi ale bugetului de către noua guvernare, vă anunţăm că Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” nu participă la acest joc urît şi ruşinos.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc.

Stimaţi colegi,

Eu nu exclud că viitoarea guvernare, care este şi actuală, o să aplice anumite modificări în bugetul anului 2009. Fiindcă viaţa e viaţă. Se mai schimbă situaţii şi trebuie să fii flexibil.

Acum, stimaţii mei colegi, să vă atrag atenţia iată la ce: nu există nici o încălcare de Regulament. Dacă citiţi foarte atent Regulamentul, o să vedeţi că pachetul de proiecte de legi pentru o perioadă bisăptămînală se trece prin Biroul permanent, se trece prin votul plenului Parlamentului. Acum, plasamentul pe zile a fiecăruia dintre aceste proiecte vă este prezentat în mod tehnic şi au fost 101 de cazuri, dacă nu mai multe, cînd se mişcau proiectele pentru mai devreme sau pentru mai tîrziu, nefiind vreo încălcare de Regulament.

Mai mult ca atît, vreau să vă spun, nu vă supăraţi, dar aceasta este realitatea. Acest proiect de lege a intrat în Parlament în ultimele zile ale lunii septembrie, să numărăm de la 1 octombrie. În prima şi în a doua lectură acest proiect a fost dezbătut şi aprobat în data de 30 octombrie anul curent, cu 2 săptămîni înainte de ziua de astăzi. Şi eu cred că se poate spune că 5 zile lucrătoare mai devreme sau mai tîrziu examinarea acestui proiect nu înseamnă decît că foarte mulţi dintre colegii noştri, cu părere de rău, pe anumite motive, probabil, au aşteptat ultima sută de metri să vină cu propuneri şi amendamente în ultimele 3 – 4 zile înainte de dezbateri.

Dar eu vreau să vă atrag atenţia că noi am avut o lună şi trei săptămîni din momentul intrării acestui proiect, pînă în momentul zilei de astăzi, şapte săptămîni. Care au fost acele impedimente să se lucreze la propuneri, la amendamente şi să fie înaintate? Mie îmi pare că, dată fiind importanţa acestui document, asemenea amendamente trebuiau să vină deja în a doua sau a treia zi după prima şi a doua lectură. Nu vă supăraţi, dar eu nu constat careva încălcări de Regulament în contextul examinării în ziua de astăzi a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult. (Rumoare în sală.)

Eu nu am atins... Nu, nu, eu vă rog, jocuri de acestea, ele sînt frumoase...

Stimaţi colegi,

Supun votului adoptarea în lectura a treia a proiectului de Lege nr.2817. Nu, că nu mă cumpăraţi cu excelenţă. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 7.

Domnul  Marian Lupu:

63 de voturi “pro”. Împotrivă?

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 5.

Domnul  Marian Lupu:

5 voturi “împotrivă”.

Stimaţi colegi,

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul nr.2817, proiectul Legii bugetului pentru anul viitor este adoptat în lectura a treia.

Ţin să vă mulţumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Într-adevăr, nu am vrut să influenţez votarea.

Domnule Preşedinte,

Noi am fost responsabili prin prezentarea amendamentelor la adoptarea bugetului în lectura a treia. Noi am prezentat fix în timpul prevăzut, cu 5 zile maximum înainte de examinare. Comisia a examinat. Dar ar fi fost bine măcar un amendament, după 4 ani de zile de activitate comună în Parlament, măcar din stimă faţă de o grupă de deputaţi, aţi putut să includeţi un amendament în sinteză şi să îl acceptaţi. Unul. Dar nici aceasta nu aţi făcut-o. Vă priveşte.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Staţi aşa, căci mai avem declaraţii. Eu înţeleg că astăzi e ziua Sfîntului Arhanghel Mihail, ca să ştiţi. Staţi puţin. Deci, cu acest prilej, să îi felicităm pe toţi acei care se numesc Mihail în această sală. Ziua de 23 noiembrie, stimaţi colegi, este Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare şi, cu acest prilej, astăzi, la Palatul Naţional, se desfăşoară o acţiune festivă cu participarea reprezentanţilor din toate raioanele şi municipiile ţării.

Cu acest prilej, în numele dumneavoastră, al tuturor, indiferent de apartenenţă politică, aş vrea să aducem un cuvînt de felicitare pentru toţi acei care reprezintă acest important sector atît pe dimensiunea economică, cît şi pe cea socială, şi tuturor participanţilor la acest eveniment cu ocazia zilei lor profesionale. (Aplauze.)

Declaraţii. Îl invit la tribuna centrală pe domul Veaceslav Untilă.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Stimaţi colegi,

La investirea actualului Guvern, în luna martie a anului curent, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” a declarat că acest Executiv este nou doar prin denumire şi că nimic nu se va schimba, deoarece din componenţa sa fac parte cam aceleaşi persoane, care nu sînt capabile de o altă abordare a problemelor majore. Că am avut atunci dreptate o confirmă şi proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009.

Acest proiect de buget nu conţine nimic nou ca structură, este, practic, identic cu bugetul din ultimii 7 ani, unica diferenţă constituind-o cifrele. Voi aduce cîteva exemple în acest sens. Prima şi cea mai importantă remarcă este că în 2009 vom avea un buget asigurat de vamă, din totalul de venituri de 17,2 miliarde de lei, TVA la mărfurile importate va fi de 8,8 miliarde lei, accizele  – 1,7 miliarde de lei, taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale  – 1,14 miliarde de lei. Deci iată, că doar 3 impozite şi taxe percepute de vamă aduc sub 12 miliarde de lei, adică, mai bine de 2/3 din mult lăudatul buget comunist. Aşa stînd lucrurile, este, cel puţin, cinic să te lauzi cu o creştere a bugetului. Or, această creştere nici pe departe nu are nimic comun cu pretinsa relansare a economiei.

Aş vrea să menţionez că nici cele circa 5 miliarde, rămase la capitolul “venituri”, nu reprezintă o creştere economică, ci sînt mai degrabă rezultatul unor măsuri represive ale guvernării împotriva cetăţenilor. De exemplu, din colectarea taxelor şi plăţilor administrative în 2009, în buget vor fi vărsate  255 milioane de lei. Aceasta înseamnă că oamenii vor achita taxe de stat, umblînd prin judecăţi – 60 de milioane, vor achita amenzi la poliţie – 500 mii de lei, vor vărsa peste 8 milioane de lei în vestitul Minister comunist al Dezvoltării Informaţionale pentru paşapoarte.

Apropo, în proiectul de buget am găsit o cifră de-a dreptul şocantă: în 2009 amenzile şi sancţiunile administrative vor constitui 70 milioane de lei, ceea ce este de două ori mai mult decît în 2008. Interesant, de unde ştiu acei care elaborează bugetul, cîte încălcări vor fi comise în anul viitor şi care va fi suma penalităţilor pentru aceste încălcări? Nu cumva se ştie deja concret cui şi ce amenzi vor fi aplicate într-un an electoral?

Deoarece guvernarea tot timpul vorbeşte despre creşterea economică, mă voi opri şi la acest subiect. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” constată cu îngrijorare că timp de un an gestionarea patrimoniului de stat nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci chiar s-a înrăutăţit. În 2009, suma obţinută de stat sub formă de dividende aferente cotei de participare în diferite societăţi pe acţiuni se va diminua şi va fi de 100 milioane de lei. Şi mai mică va fi suma obţinută din defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat – 80 milioane de lei, ceea ce ne permite să tragem concluzie că întreprinderile, la care statul este acţionar, nu se dezvoltă. Şi nu e vorba doar de întreprinderile respective, ci de economie în întregime.

Despre ce fel de creştere economică poate fi vorba? Despre ce fel de creştere a nivelului de bunăstare al populaţiei? Dacă e să vorbim despre bunăstarea cuiva, apoi putem vorbi doar despre bunăstarea actualei guvernări. De acest lucru ne vom convinge uşor, aruncînd o privire asupra capitolului de cheltuieli bugetare. Ca şi în anii precedenţi, guvernarea a avut grijă să îşi ia partea leului pentru comodităţi proprii. Astfel, serviciile de stat cu destinaţie generală: Preşedinţie, Guvern, Parlament vor înghiţi peste un miliard din cele 17 miliarde prevăzute la “Venituri”. Probabil, pentru că 2009 este un an electoral, guvernanţii au găsit să majoreze substanţial pînă la 1,38 miliarde de lei alocaţiile pentru organele represive, folosite destul de activ de putere în lupta cu oponenţii politici.

Comuniştii spun că bugetul este orientat social şi că îi preocupă ocrotirea sănătăţii şi învăţămîntul. Dar să comparăm nişte cifre elementare. Pentru comodităţi proprii şi pentru organele represive guvernanţii au alocat circa 2,4 miliarde. Pentru ocrotirea sănătăţii tot cam aceeaşi sumă – 2,5 miliarde. Iar pentru învăţămînt în genere mai puţin – 1,9 miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, comuniştii şi-au evaluat necesităţile proprii şi ale organelor represive care slujesc la acelaşi nivel ca necesităţile întregii ţări în domeniul ocrotirii sănătăţii şi la un nivel mult mai înalt decît necesităţile întregului sistem de învăţămînt. Iată care este adevărul despre caracterul social al bugetului.

Un alt moment important, care nu poate fi trecut cu vederea, este finanţarea teritoriilor din bugetul de stat. “Alianţa «Moldova Noastră»” atenţionează că guvernarea comunistă va încerca şi în 2009 să pedepsească raioanele unde la putere se află democraţii.

Deşi bugetul de stat a crescut cu circa 3 miliarde de lei, în decurs de un an, alocările pentru unităţile administrativ-teritoriale au fost majorate numai cu cîteva milioane de lei. Astfel, transferurile din bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale vor fi cu puţin peste 3 miliarde de lei. Însă şi această sumă, care este puţin prea mică pentru teritorii, a fost distribuită pe criterii politice.

Stimaţi colegi,

Din păcate, propunerile şi amendamentele privind proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009 ale “Alianţei «Moldova Noastră»” au fost lăsate în afara atenţiei. Comuniştii nici de data aceasta n-au ţinut cont de opinia opoziţiei. Nu au acceptat îmbunătăţire substanţială a documentului respectiv. Mă refer la cele 405 milioane de lei care trebuiau transferate de la bugetul central la cel local pentru investiţii capitale.

Mă refer la acele 500 milioane de lei pentru educaţie, adică pentru majorarea salariilor pedagogilor la 2500 de lei. Mă refer la cele 300 milioane de lei pentru subvenţionarea agriculturii. Putem constata cu tristeţe că în anul viitor vom avea un buget falimentar, un buget al agoniei. Şi unicul lucru care nu poate să consoleze nu numai opoziţia, ci şi întreaga societate este faptul, atenţie, că acesta va fi ultimul buget din guvernarea comunistă.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Interesant. Aplauze, da.

La microfonul central se invită domnul Braghiş. Domnişoarele erau foarte distrate, da.

Domnul Dumitru Braghiş:

Partidul Social Democrat constată că în ultimul timp, prin intermediul organelor mass-media, tot mai insistent sînt lansate zvonuri despre posibile alianţe şi fuziuni ale social democraţilor ba cu PDM, ba cu Partidul  Comuniştilor, ba cu alţii.

Deşi această companie de dezinformare şi manipulare a opiniei publice nu are la bază vreun argument, totuşi organizatorii ei reuşesc să abată atenţia cetăţenilor de la mesajul programatic şi de la iniţiativele social democraţilor de rezonanţă de ultimă oră.

Pornind de la această constatare, PSD se vede obligat să facă o lumină clară pe marginea subiectului. Obiectivul PSD este să se renoveze şi să se consolideze pentru a cîştiga alegerile din 2009, urmînd să guverneze în scopul dezvoltării durabile a ţării şi a promovării politicilor economice social orientate.

PSD nu va discuta cu nimeni pe marginea problemei de creare a alianţelor. Această poziţie a noastră are la bază respectul social democraţilor pentru opţiunea alegătorului. Optăm pentru un dialog cinstit şi constructiv cu cetăţenii, dorim să îi convingem că anume PSD este pentru stabilitate şi dreptate. În acelaşi timp însă, sîntem conştienţi de faptul că trebuie să aşteptăm rezultatul votului şi să respectăm voinţa poporului, exprimată în cadrul unor alegeri corecte şi libere.

PSD cheamă toate forţele politice din ţară atît parlamentare, cît şi extraparlamentare de a se abţine de la învinuiri şi ofense reciproce, de a nu se lăsa antrenate în companii de dezinformare şi manipulare.

Trebuie să revenim la dezbateri serioase şi constructive pe marginea programelor social-economice, politice, propuse pentru binele Republicii Moldova. În situaţia în care PSD oferă asemenea iniţiative privind depăşirea crizei economico-financiare şi a celei de ordin social-umanitar, iar oponenţii noştri nu fac altceva decît să abată atenţia opiniei publice de la importanţa care se conţine în aceste iniţiative, ne vedem obligaţi să atenţionăm cetăţenii asupra modului necinstit de a face politică a unor oponenţi.

Dialogul civilizat este substituit prin învinuiri şi ofense reciproce, prin jocuri murdare din lipsă de programe şi de idei cum de depăşit situaţia din ţară. În fiecare zi, conducerea şi colegii, membrii Partidului Social Democrat se întîlnesc cu zeci şi sute de cetăţeni, oameni tineri angajaţi, pensionari, invalizi, muncitori, ţărani. Ei vor să fie mîndri de ţara lor, vor să o facă mai puternică şi mai frumoasă.

Ei vor să aibă încredere în viitor, ei sînt dornici de muncă şi de o viaţă mai bună. Mesajul nostru către ei este unul: “Împreună vom dezvolta Moldova, împreună vom dezvolta economia Moldovei, vom edifica o ţară mîndră, prosperă şi vom avea o viaţă mai bună.”

Pentru aceasta trebuie să aplicăm modelul economic de dezvoltare social orientat, consolidînd rolul statului în economie. Timpul renovării a sosit!

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Următoarea şedinţă va avea loc joia viitoare, pe data de 27 noiembrie, la orele 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.28.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.